CM

YK

Mar]i, 2 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 280 (1181) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

INTERVIU REPORTAJ ACTUALITATE

„Biserica a Paraclisul nou- Absenteism
constituit un liant sfin]it de la masiv [i nici un
care a contribuit M\n\stirea Horai]a mare c=[tig\tor
la Marea Unire va g\zdui slujbele la alegerile
de la 1918“ pe timpul iernii de duminic\
PAGINILE 6-7 PAGINA 10 PAGINA 11

Marea Unire - „Liturghia cea

Mare a istoriei poporului român“
Zilele trecute, Transilvania a primit prima vizit\ pastoral\ a Preafericitului
P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne. Cu acest prilej, APEL LA SOLIDARITATE
ierarhii, preo]ii [i mii de credincio[i din Arhiepiscopiile Sibiului [i Alba Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel
Iuliei [i-au `ntâmpinat cu bucurie ~ntâist\t\torul, iar Universit\]ile din adreseaz\ clerului [i credincio[ilor din
Biserica Ortodox\ Român\ `ndemnul la
cele dou\ ora[e i-au oferit distinc]ia de Doctor Honoris Causa. solidaritate cu oamenii sinistra]i, ca ur-
mare a inunda]iilor din Moldova [i din
„Patriarhul Daniel a poposit o vreme `n scaunul sfin]ilor mitropoli]i ai Maramure[. ~n acest sens, Preafericirea
Sa face un apel ca to]i cei care pot ajuta
Moldovei - Varlaam, Dosoftei [i Veniamin -, iar de un an [i mai bine, cu cu sume de bani, s\ le depun\ `n urm\-
iradiere dinamizatoare unic\, st\ `n primul scaun al Ortodoxiei toarele conturi bancare:
RO 54 RNCB 0075004895030091 ROL
române[ti.“ „Conferirea acestui titlu academic celui mai str\lucit RO 27 RNCB 0075004895030092 EUR
RO 97 RNCB 0075004895030093 USD, des-
discipol al p\rintelui Dumitru St\niloae este un semn al pre]uirii chise la Banca Comercial\ Român\, fili-
ala sector IV Bucure[ti, cu men]iunea
universitarilor sibieni pentru tot ceea ce a]i s\vâr[it `n slujba Bisericii [i pentru „sinistra]i-inunda]ii“. a
a ]\rii.“ „Ne bucur\m c\ ~ntâist\t\torul Bisericii noastre binecuvinteaz\
cu prezen]a sa s\rb\toarea `mplinirii a 90 de ani de la Marea Unire.“
„Biserica [i-a `ndeplinit cu jertfelnicie [i `n]elepciune misiunea ei RELIGIOS
spiritual\ `n mijlocul comunit\]ilor de credincio[i din `ntreg spa]iul „ROMÂNII NU AU PUTUT REALIZA COMUNI-
UNEA FR|}EASC| {I UNITATEA DEPLIN|
românesc, fiind, cu adev\rat, Mama spiritual\ a poporului român, DECÂT PE BAZA CREDIN}EI“: ~n cadrul
dup\ cum o numea Mihai Eminescu.“ O cronic\ a vizitei Patriarhului Sfintei Liturghii oficiate `n Catedrala
Re`ntregirii de la Alba Iulia, duminic\,
Daniel `n Arhiepiscopiile Sibiului [i Alba Iuliei `n paginile 8-9 30 noiembrie a.c., de s\rb\toarea Sf=ntu-
lui Apostol Andrei, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne a rostit un cuv=nt la
Evanghelia care se cite[te [i `n Duminica
Ortodoxiei.
Pagina 5

PAGINA CONSUMATORULUI
PRIMUL MASTER EUROPEAN ~N DOMENIUL
PROTEC}IEI CONSUMATORULUI: ~n anul
universitar 2009-2010 vor debuta cursu-
rile primului master european `n dome-
niul protec]iei consumatorului. Progra-
mul de studii este sprijinit de Uniunea
European\ [i se va organiza `n 9 state
membre: Germania, Fran]a, Spania, Bel-
gia, Danemarca, }\rile de Jos, Polonia,
Rom=nia [i Regatul Unit. ~n Rom=nia,
cursurile vor fi sus]inute la Universitatea
de Vest din Timi[oara [i la Academia de
{tiin]e Economice din Bucure[ti.
Pagina 12

IMPORTANT PENTRU CITITORI
P=n\ pe 20 decembrie 2008,
cititorii se pot abona, prin inter-
mediul Po[tei Rom=ne, la „Ziarul
Lumina“ pentru luna ianuarie
2009 (economisi]i, astfel, c=te 43
de bani la fiecare exemplar de 1
leu contractat prin abonament) [i
la s\pt\m=nalul „Lumina de
Duminic\“. Cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov, Prahova, Ia[i,
Neam], Boto[ani, Suceava, Vaslui,
Bac\u [i Vrancea vor primi cotidi-
anul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o
zi `nt=rziere (aceast\ situa]ie este
una provizorie [i se va rezolva `n
momentul `n care publica]ia va fi
tip\rit\ `n Bucure[ti [i `ntr-uun
ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 de lei,
cu toate taxele po[tale incluse.
Rom=nia [i-a
a s\rb\torit Ziua Na]ional\
~mplinirea a 90 de ani de la Ma-
rea Unire a fost marcat\, `n toat\
]ara, prin ceremoniale religioase [i
militare, depuneri de coroane de
flori, parad\ militar\ [i serb\ri popu-
lare de Ziua Na]ional\. ~n Bucure[ti,
manifest\rile au `nceput ieri-di-
minea]\ printr-o parad\ militar\ la
Arcul de Triumf, la care au participat
pre[edintele Traian B\sescu, premie-
rul C\lin Popescu-T\riceanu, repre-
zentan]ii Executivului, corpul diplo-
matic, reprezentan]ii cultelor [i ai
partidelor. Cu ocazia paradei, au fost
mobilizate efective impresionante de
cadre din Ministerul Ap\r\rii, Minis-
terul Internelor [i Reformei Adminis-
trative, Serviciul Român de Informa-
Ninsori [i ploi abundente `n Italia
Vremea rea care s-a ab\tut `n
ultimele zile asupra Italiei, cu c\-
deri masive de z\pad\ [i ploi a-
bundente `n nord, precum [i fur-
tuni cu vânt puternic `n centru [i
sud, a dus la cre[terea nivelului
m\rii `n laguna Vene]iei la cote
istorice, fiind acoperit\ de ap\
]ii [i Serviciul de Protec]ie [i Paz\,
costurile estimative pentru toate ac-
tivit\]ile de la 1 Decembrie ridicân-
du-se la 4.000.000 de lei. Pe sub
Arcul de Triumf au defilat ma[ini
Humvee M1113, care au intrat de
curând `n dotarea for]elor pentru
opera]ii speciale, URO Vamtac S3,
transportorul de trupe Piranha III C,
MLI-84 M „Jderul“. Elicopterele IAR
Puma Socat [i avioanele MIG 21
Lancer, programate s\ zboare la pa-
rada din Capital\, nu au mai zburat
din cauza ce]ii. Parada s-a `ncheiat
cu defilarea Deta[amentului Regi-
mentului 30 Gard\ „Mihai Viteazul“
[i a Muzicii Reprezentative a Minis-
terului Ap\r\rii. a
Piazza San Marco, fenomen care
nu s-a mai `ntâmplat din 1986,
informeaz\ presa italian\. Nive-
lul mareei a atins ieri-diminea]\
1 metru [i 56 de centimetri, un ni-
vel similar fiind `nregistrat `n
1986, când se ajunsese la 1 metru
[i 58 de centimetri, men]ioneaz\
„Corriere della Sera“. Situa]ia a
alarmat autorit\]ile locale, pen-
tru c\ dep\[irea nivelului de 1,60
metri `nseamn\ acoperirea cu
ap\ a tuturor str\zilor [i a pie]e-
lor din Vene]ia. Condi]iile climati-
ce au afectat `ns\ `ntreaga Penin-
sul\, `n Piemont [i Liguria fiind
c\deri masive de z\pad\, utila-
jele de desz\pezire fiind solicitate
CULTUR|
MONUMENTUL LATINIT|}II DE LA CLUJ A
FOST REF|CUT {I INAUGURAT: La Cluj-
Napoca a fost dezvelit oficial monumen-
tul Lupa Capitolina [i au fost inaugurate
lucr\rile de amenajare a sitului arheo-
logic din Pia]a Unirii. Monumentul Lupa
Capitolina a fost f\cut cadou de ora[ul
Roma `n anul 1921, fiind o copie a monu-
mentului antic care `nf\]i[eaz\ lupoaica
[i `ntemeietorii Romei, Romulus [i
Remus. Monumentul clujean a fost am-
plasat, de-a lungul vremii, `n mai multe
locuri, iar `n 2006 a fost mutat, dup\ ce
au `nceput lucr\rile de amenajare a
zonei `n care era amplasat.
Pagina 13
S|N|TATE
VIA}A {I ALIMENTA}IA S|N|TOASE, SURSE
SIGURE ALE LONGEVIT|}II: To]i oamenii
doresc s\ tr\iasc\ mul]i ani s\n\to[i, ac-
tivi [i `n toat\ plenitudinea capacit\]ilor
fizice [i mentale. Femeile `[i doresc s\
r\mân\ toat\ via]a s\n\toase, frumoase,
tinere [i suple. ~ncercând s\ d\m o
defini]ie a longevit\]ii, ne vom referi la
acea stare de prelungire a tinere]ii [i de
`ntârziere a instal\rii b\trâne]ii, cu
condi]ia men]inerii capacit\]ilor fizice [i
de crea]ie pân\ la vârste `naintate. (prof.
pe toate autostr\zile din cele do-
u\ regiuni, `n nord fiind `nregis-
univ. dr. Constantin I. Milic\)
trate [i multe pene electrice, ar- Pagina 14
bori c\zu]i, localit\]i r\mase izo-
late. Roma a fost afectat\ dumi-
nic\ diminea]a de o puternic\
furtun\, cu vânt intens [i grindi-
n\, pompierii fiind solicita]i la
130 de interven]ii `n interval de
numai dou\ ore. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI
PÂN| DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Mar]i, 2 decembrie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Ritual [i simbolism
„Minunatul Avacum, primind
raza Duhului, s-a f\cut cu to-
tul dumnezeiesc. {i v\zând
nelegiuirea judec\torilor [i
judecata cea nedreapt\ se tul-
bur\, ar\tând cu iubire de
Dumnezeu dreptatea voit\ de
Hristos [i St\pânul, [i ca unul
ce se g\sea `n greut\]i, cu
cuget fierbinte se `nfl\c\reaz\
de ea“ (Prima stihir\ de la
„Doamne, strigat-am“, de la
Vecernia zilei)
***
Comprimarea activit\]ii litur-
gice `n interiorul cl\dirilor bi-
sericilor a fost `nso]it\ [i de o
schimbare a unui simbolism
mai profund. Când riturile
liturgice, care aveau cândva o
importan]\ practic\,
supravie]uiesc scopului origi-
nal, supravie]uirea lor necesit\
reintegrarea `n cadrul unui nou
sistem. De-a lungul acestui pro-
ces, aceste relicve dobândesc
adeseori interpret\ri simbolice
noi, f\r\ nici o leg\tur\ cu
scopul lor original. Probabil c\,
odat\ cu aceste schimb\ri se
produc schimb\ri [i `n interi-
orul structurilor liturgice.
Bun\oar\, manuscrisele vechi
amintesc de Psalmul 85 ca
f\când parte din rânduiala
Vecerniei, lucru despre care
ast\zi nu se mai [tie nimic. Cel
care ne poate ar\ta, `n linii
mari, ra]iunea pentru care
acest psalm ar fi f\cut parte
din rânduiala Vecerniei este
propriul simbolism. Vorbind de-
spre simbolismul Psalmului 85
(„Pleac\, Doamne, urechea
Ta...“) pe care `l g\sim ast\zi `n
rânduiala Ceasului IX, Sfântul
Simeon al Tesalonicului (†
1429) remarc\: „`nsemneaz\
toate acestea, cum c\ Cel ce S-a
r\stignit [i a murit pentru noi
este preacuvios [i f\r\ p\cat,
`ndurat [i mult-milostiv [i
adev\rat, Care ne-a dat
st\pânirea [i semn bun Fiului
Celui ce S-a n\scut din roaba
Sa, Maica lui Dumnezeu, [i
Crucea [i ~nvierea Lui, prin
care s-au ru[inat vr\[ma[ii“.
Interpretarea simbolic\ a
Sfântului Simeon la psalmul 85
este una aproape identic\ cu
cea a Veceniei (raportat\ la
fazele vie]ii [i activit\]ii
Mântuitorului), a[a cum se
prezint\ aceasta `n cadrul
„Pov\]uirilor din Liturghier“:
„Dator este preotul s\
s\vâr[easc\ sau s\ asculte,
seara, Vecernia, la care cu
cucernicie s\ gândeasc\ `n sine
[i cu umilin]\ s\ cugete cum
Domnul [i Mântuitorul nostru
Iisus Hristos, dup\ mântu-
itoarele Sale Patimi, vineri
seara S-a r\stignit pe cruce,
pentru p\catele noastre [i a
murit pentru mântuirea
noastr\...“. ~n concluzie, a[ dori
s\ precizez c\, actualmente,
simbolismul rânduielilor litur-
gice este cel care joac\ un rol
fundamental `n `n]elegerea [i
cunoa[terea, `ntr-o oarecare
m\sur\, a vechilor rânduieli
liturgice, dar [i a schimb\rilor
survenite `n cadrul acestora de-
a lungul timpului. (Nicolae
PREDA, doctor `n Liturgic\)
ZIUA INTERNA}IONAL| PENTRU ABOLIREA SCLAVIEI:
Marcheaz\ adoptarea de c\tre Adunarea General\ a
ONU, prin Rezolu]ia 317/8 din 2 decembrie 1949, a
Conven]iei interna]ionale pentru suprimarea traficului de
persoane [i a exploat\rii omului de c\tre om.
EVANGHELIA ZILEI tea venea din devotament [i re-
cuno[tin]\, iar `n]elepciunea din
Dar din dar se face rai
„{i a zis Domnul: «Cine este icono- b\taie, va fi b\tut\ pu]in. {i oricui i
fric\ [i respect. Numai c\ pe lâng\
iconomul cel drept, Mântuitorul am-
inte[te [i de un iconom nedrept [i
necinstit. Cel din urm\, [tiind c\
mul credincios [i `n]elept pe care st\- s-a dat mult, mult i se va cere, [i cui i st\pânul s\u este departe, se com-
pânul `l va pune peste slugile sale, ca s-a `ncredin]at mult, mai mult i se va port\ urât cu celelalte slugi [i caut\
s\ le dea, la vreme, partea lor de cere».“ (Luca 12, 42-48) s\ `n[ele pe st\pânul s\u. Am putea
grâu? Fericit\ este sluga aceea pe spune, dup\ fapt\ [i r\splat\. Cel
care, venind st\pânul, o va g\si f\- drept va fi l\udat [i apreciat de
când a[a. Adev\rat v\ spun c\ o va
*** st\pân, iar cel nedrept [i viclean va
pune peste toate avu]iile sale. Iar de Prin cuvintele fragmentului evan- suporta pedeapsa cuvenit\. Este
va zice sluga aceea `n inima sa: ghelic de ast\zi, Domnul nostru Iisus bine s\ [tim c\ [i noi suntem ico-
St\pânul meu z\bove[te s\ vin\, [i Hristos ne atrage aten]ia asupra ico- nomi: primim de la Dumnezeu multe
va `ncepe s\ bat\ pe slugi [i pe slu- nomului [i iconomatului. ~n sensul daruri `n func]ie de vrednicia
jnice, [i s\ m\nânce, [i s\ bea [i s\ se larg al cuvântului, iconomul este un noastr\. De-a lungul vie]ii trebuie s\
`mbete, veni-va st\pânul slugii ace- administrator, un supraveghetor al sporim [i s\ des\vâr[im ceea ce am
leia `n ziua `n care ea nu se a[teapt\ bunurilor `n lipsa proprietarului de primit ca dar, iar din acest dar s\
[i `n ceasul `n care ea nu [tie [i o va drept. Iconomul din evanghelia de [tim s\ oferim [i altora. Deci Dum-
t\ia `n dou\, iar partea ei va pune-o ast\zi a fost pus s\ `mpart\ grâu nezeu la unii ofer\, iar la al]ii
cu cei necredincio[i. Iar sluga aceea celor ce slujeau. Ne spune Domnul `ncredin]eaz\! Domnul Hristos ne
care a [tiut voia st\pânului [i nu s-a Hristos c\ st\pânul i-a `ncredin]at ofer\ pentru ca [i noi s\ putem oferi.
preg\tit, nici n-a f\cut dup\ voia lui, aceast\ misiune bazându-se pe cred- Nu spunem c\ dar din dar se face
va fi b\tut\ mult. {i cea care n-a incio[ia sau loialitatea slujitorului [i rai? (pr. Dumitru P|DURARU,
[tiut, dar a f\cut lucruri vrednice de pe `n]elepciunea acestuia. Loialita- Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
73 de ani de la
na[terea lui
Nicolae Labi[
Nicolae Labi[ (n. 2 de-
cembrie 1935, Poiana M\ru-
lui, comuna M\lini, jude]ul
Suceava - d. 22 decembrie
1956, Bucure[ti) a fost poet
român, talent remarcabil.
Criticul Eugen Simion l-a
supranumit „buzduganul“
genera]iei [aizeciste.
Fiu de `nv\]\tori (Eugen
[i Ana-Profira), Nicolae La-
bi[ `nva]\ s\ citeasc\ pe la 5
ani, de la elevii mamei sale.
~ntre primele lecturi ale
sale se num\r\ „Capra cu
trei iezi“ a lui Ion Creang\.
De asemenea, `ncepe s\ [i
deseneze.
{coala primar\ o `ncepe
`n satul natal (`n clasa ma-
mei sale); apoi, din cauza
celui de-al Doilea R\zboi
Mondial, o continu\ `n
refugiu, `n comuna Mih\i-
le[ti, satul V\carea (lâng\
Câmpulung-Muscel), unde
va urma clasa a III-a, ob]i-
nând numai note de 9 [i 10.
Colegii de atunci `[i a-
mintesc c\ scria poezii [i nul“, apoi la „Gazeta litera- chirurgii nu l-au putut
scenete [i `i pl\cea s\ apar\ r\“. ~n 1954 frecventeaz\ salva. Unii contemporani
`n public ca recitator. ~n timp de un semestru Facul- sau martori oculari sus]in ca
mai 1945, familia se `ntoar- tatea de Filologie din Bucu- ar fi putut fi vorba de un
ce acas\ [i se stabile[te la re[ti. asasinat politic. Poemul
M\lini. Compunea poezii [i
Debutul editorial aduce „Moartea c\prioarei“, inspi-
pove[ti `nc\ din copil\rie,
iar debutul publicistic are un suflu nou poetic [i o spe- rat de un eveniment real, l-a
ran]\ de mare bard (`n 1956 facut celebru `n rândul mai
loc la nici 15 ani, `n ziarul
„Zori noi“ - Suceava (1950) `i apare volumul „Primele multor genera]ii de a-
[i „Via]a Româneasc\“ (1951). iubiri“). Preg\te[te pentru dolescen]i. Criticul Eugen
A urmat liceul „Nicu Gane“ tipar volumul „Lupta cu i- Simion l-a supranumit, folo-
F\lticeni (1947-1951), con- ner]ia“ (apare postum, sind o metafor\ din basme,
tinuat la Ia[i. 1958), dar moare stupid, `n „buzduganul unei genera-
Urmeaz\ apoi cursurile preajma Cr\ciunului 1956, ]ii“, c\ci debutul s\u avea s\
{colii de literatur\ „Mihai `n urma unui accident de anun]e genera]ia lui Nichita
Eminescu“ din Bucure[ti. tramvai, `n `mprejur\ri `nc\ St\nescu cunoscut\ sub nu-
Sfântul Prooroc tr\i prin credin]a sa `n Dum- Dup\ absolvirea ei devine neelucidate complet. La spi- mele genera]ia [aizecist\.
nezeu. redactor la „Contempora- tal mai era con[tient, dar (pr. Paul LEHACI)
Avacum Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Cuvio[i
Proorocul Avacum, fiul lui pustnici Ioan, Iraclemon, An- `nfrângerea decisiv\ a ar- a 1918: A murit Edmond Române din Bucure[ti (n.
Asafat, era din semin]ia pa- drei [i Teofil; a Sfintei Muce- matei ruso-austriece de c\tre Rostand, poet francez (n. 1881);
triarhului Simeon [i a tr\it cu ni]e Miropa; a Sfântului Solo- armata francez\ comandat\ 1868); a 1989: ~ntâlnirea la nivel
600 de ani `nainte de Hristos. mon, arhiepiscopul Efesului; de Napoleon Bonaparte; a 1923: S-a n\scut Maria `nalt de la Malta dintre liderii
~nainte de c\derea `n robie a a Sfântului Aviv cel Nou [i a a 1845: S-a `nfiin]at, la Callas, sopran\ american\ SUA, George Bush, [i URSS,
evreilor, Avacum a proorocit Sfântului Cuvios Chiril Paris, „Societatea studen]ilor de origine greac\ (d. 1977); Mihail Gorbaciov, consacrat\
c\derea Ierusalimului [i a Fileotul. români“, `n frunte cu Ion a 1940: S-a n\scut Cornel „noii ordini interna]ionale“;
Templului. Când a venit Mâine, Biserica face po- Ghica (pre[edinte), C. A. Ro- Fugaru, compozitor de muzi- a 1990: A fost lansat\
Nabucodonosor `n Ierusalim menirea †) Sfântului Cuvios setti [i Scarlat Vârnav (secre- c\ u[oar\, solist vocal [i in- nava cosmic\ sovietic\ „Soiuz
(586 `.Hr.), proorocul a fugit [i Gheorghe de la Cernica (dez- tari); Societatea a organizat strumentist; TM-II“, la bordul c\reia s-a
a tr\it ca un str\in `n p\mân- legare la pe[te). `n capitala Fran]ei o Biblio- a 1942: Prima reac]ie nu- aflat [i ziaristul nipon Toyhiro
tul lui Israel. Avacum a murit tec\ român\ (1846) [i a mili- clear\ `n lan], realizat\ la Chi-
Akiyama - primul ziarist din
cu doi ani `nainte de `ntoar- tat pentru unitatea politic\ a cago/SUA, sub `ndrumarea fizi-
cerea iudeilor din robie. ~n ~n ziua de 2 }\rilor Române; cianului italian Enrico Fermi; lume [i primul japonez care a
decembrie, istoria a 1950: A murit (la Gene- c\l\torit `n Cosmos;
Vechiul Testament g\sim [i a 1859: S-a n\scut pic-
cartea Proorocului Avacum, torul francez Georges Seurat va) Dinu Lipatti, pianist [i a 1990: A murit compozi-
`n trei capitole. ~nv\]\tura lui
consemneaz\ (d. 1891); compozitor; ultimii ani din torul [i dirijorul american
este aceea c\ Pronia lui Dum- a 1547: A murit Hernan a 1891: S-a n\scut Otto via]\ [i i-a petrecut `n Elve- Aaron Copland, unul dintre
nezeu cârmuie[te toate po- Cortes Cortez, conchistador Dix, pictor expresionist [i ]ia; membru post-mortem al `ntemeietorii [colii componis-
poarele. Dumnezeu este `m- spaniol, cuceritorul Mexicu- grafician german (d. 1969); Academiei Române (1997) (n. tice americane (n. 1900);
p\ratul omenirii. El pedep- lui (`n anul 1519) (n. 1485); a 1899: S-a n\scut (`ntr-o 1917); a 1995: A murit roman-
se[te popoarele, unele prin al- a 1805: B\t\lia de la familie de origine franco-ita- a 1970: A murit soprana cierul canadian de limb\ en-
tele, dar le [i elibereaz\ pe Austerlitz (localitate `n lian\) Sir John Barbirolli, Elena Dr\gulinescu-Stinghe; glez\ Robertson Davies (n.
unele prin altele. Cel drept va Cehia, azi Slavkov u Brna); dirijor englez (d. 1970); membr\ fondatoare a Operei 1913). a
 Mar]i, 2 decembrie 2008 3
„Dezlegarea dat\ de duhovnic se poate numi har al harurilor, cum
Agenda spune un mare autor duhovnicesc, iar credinciosul s\ fie asigurat cu
orice chip de p\strarea secretului Tainei. {i dac\ `l scapi [i sco]i un

cre[tinului suflet din adânc de ape, nu-l mai mustr\ nimeni c\ de ce e ud!“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
„To]i cei care cerceteaz\ duhovnicul (MCXXXVII)

s\ vin\ la el ca la un mare prieten“

Ce metode spirituale folosi]i mai spune un mare autor duhovnicesc, iar griji pentru a ne preg\ti regrete atât de
mult pentru formarea [i credinciosul s\ fie asigurat cu orice amare?
cre[terea fiilor duhovnice[ti? chip de p\strarea secretului Tainei. {i Trebuie s\-i amintim, când este
N-a[ vrea s\ displacem lui Dumne- dac\ `l scapi [i sco]i un suflet din adânc lâng\ tine, venit cu inima mai preg\tit\
zeu, dar am voi s\ fim [i pe `n]elegerea de ape, nu-l mai mustr\ nimeni c\ de spre u[urare [i folosin]\, c\ vom muri `n
oamenilor. Am dorit mult ca to]i cei ce e ud! curând, adic\ vom merge la casa ve[ni-
care cerceteaz\ duhovnicul s\ vin\ la Am v\zut c\ se bucur\, pe drept cu- ciei noastre (Ecclesiast 12, 5).
el liberi, ca la un mare prieten, [i s\ vânt, to]i când le dovede[ti c\ toate S\ le spunem credincio[ilor ce vin la
poat\ vorbi cu el neap\rat ca [i cum ar p\catele m\rturisite, fie chiar grozave, spovedanie, cu iubire [i deschis, c\ tim-
vorbi sie[i. Trebuie apreciat, [i s\ se nu se mai au `n vedere nici la v\mi, pul, lumea [i toate lucrurile vremelnice
[tie de la `nceput, c\ nici un moment vor disp\rea ca o fantom\ [i nu ne va
nici la marea Judecat\ de apoi, lucru Diaspora
nu-i mai important, mai extraordinar mai r\mâne altceva decât ve[nicia:
pentru toat\ existen]a lui aici pe `nt\rit [i de spusele Sfântului Ioan
p\mânt [i `n ve[nicie, ca acest moment Gur\ de Aur.
„Onorurile fug, aurul te p\r\se[te,
trupul putreze[te, singur\ ve[nicia
ortodox\
al spovedaniei. Trebuie convins cu blânde]e [i cu un r\mâne!“. Va fi bun\ sau va fi `ngrozi- `n secolul
ton intim c\ va fi neap\rat silit s\ se
Demonstrez, dac\ e cazul. O m\rtur-
isire bun\ este s\ reu[e[ti s\ nu opreasc\ de la ele pe viitor; [i s\ fie
toare? O, clip\ `nfrico[at\! A m\ `nf\]i[a
la judecata lui Dumnezeu, singur `n
al XX-lea (IX)
r\mân\ nici un p\cat nespus, oricât de `n]eles, spun la mul]i, c\ e zadarnic\ prezen]a Lui, a fi `ntrebat [i examinat doi, la scaunul de spovedanie; [i sim]i Biserica Ortodox\ Rus\,
mic ar fi, fiind silit s\ spun `nc\ o dat\ spovedania dac\ patima nu cedeaz\ `n din toat\ via]a mea de un Judec\tor c\ pleac\ cu o inim\ de miel, chiar cunoscut\ [i sub numele
c\ nu este lucru mic `n via]\ r\ul cel inima lor pe viitor. Am v\zut c\ este cu drept, Care nu va mai fi Dumnezeul dac\ s-a considerat `n via]a lui un leu de Patriarhia Moscovei,
mai mic. S\-i arate duhovnicului mult\ efect, spunându-le: „Frate, sau sor\, [tii milei, ci al drept\]ii, Care va r\spl\ti ne`nfricat! este o Biseric\ Ortodox\
iubire [i pre]uire, c\ se spovede[te cu- cum e[ti fr\]ia ta? La fel cu acela care a fiec\ruia dup\ faptele sale. Aceasta tre- A[a am dorit [i a[a am c\utat s\ pro- Autocefal\, a cincea
rat, c\ spune cu inim\ rupt\ [i smerit\ furat de nou\ ori, dar spune s\-i dezleg buie s\ [tiu: când [i cum voi muri eu! cedez [i am avut multe bucurii [i n\dejdi dup\ Constantinopol,
toate p\catele, oricât de mari ar fi. zece, c\ fur\ la noapte iar!“. Ce nebunie Dragostea, `n]elegerea, blânde]ea [i [i roadele le las `n voia Dreptului Alexandria, Antiohia [i
Dezlegarea dat\ de duhovnic se este a se lipi de ceea ce trece atât de re- harul Duhului Sfânt s\ st\pâneasc\ Judec\tor. (arhim. Arsenie PAPA- Ierusalim, [i aflat\ `n co-
poate numi har al harurilor, cum pede! Se cade oare s\ `ndur\m atâtea atmosfera celui mai potrivit moment `n CIOC, Coonvvorbiri duhoovnicce[ti, vol. 2) muniune cu acestea. ~[i
exercit\ jurisdic]ia
asupra cre[tinilor
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS ortodoc[i din Rusia [i din
]\rile slave
a descoperire, a descoperi: ar\tare sau revelare.
Intensitatea poc\in]ei este esen]ial\ ~n Noul Testament, termenul arat\ ac]iunea de a
face cunoscut un fapt viitor, un adev\r, o tain\, sau
`nconjur\toare ca
exarhat [i reprezentare
patriarhal\ `n jurul lu-
`n stabilirea canonului de poc\in]\ explicarea lor. Cartea Apocalipsei sau Descoperirii
`ncepe chiar cu acest cuvânt: „Descoperirea lui Iisus
mii. De asemenea, `[i e-
xercit\ jurisdic]ia [i
Num\rul anilor de oprire de la felul poc\in]ei, intensitatea aces- Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu...“ (Apocalipsa asupra Bisericii Japoniei
`mp\rt\[ire reprezint\ limita teia, sinceritatea [i voin]a mani- 1, 1). Domnul Iisus Hristos a descoperit tainele mân- [i asupra cre[tinilor
maxim\ a canonului, iar preotul festat\ spre `ndreptare. tuirii [i ale `mp\r\]iei lui Dumnezeu prin parabole [i ortodoc[i din China.
duhovnic poate stabili un num\r taina Sfintei Treimi prin fapte [i cuvinte (Matei 11, Actualul `ntâist\t\tor
mai mic, urm=nd recomand\rile 25-27), iar uneori, prin apostolii [i proorocii Lui este Alexei al II-lea,
date prin canonul 102 Trulan: Cum pot fi stabilite (Matei 16, 17; Galateni 1, 16; I Corinteni 2, 10), fi- Patriarhul Moscovei [i al
„C\ci tot cuv=ntul lui Dumnezeu [i canoanele de poc\in]\ indc\ „nu e nimic ascuns care s\ nu fie descoperit ~ntregii Rusii. Ast\zi,
ale celui c\ruia i s-a `ncredin]at sau dat la lumin\“ (Marcu 4, 22). Descoperirea s-a Biserica Ortodox\ Rus\
c=rmuirea de p\stor este s\ aduc\ ~n zilele noastre, pentru unii f\cut `n multe feluri, dar [i `n diferite scopuri, [i ea este Biserica Ortodox\
`napoi oaia cea r\t\cit\ [i s\ vin- dintre cre[tini, oprirea de la a fost treptat\. Venirea lui Iisus `n lume a fost „lu- cu cel mai mare num\r
dece pe cea mu[cat\ de [arpe; [i `mp\rt\[ire nu mai este un canon min\ spre descoperirea neamurilor“ (Luca 2, 32). de credincio[i. Peste 90%
nici s\ o `mping\ spre pr\pastia la fel de eficient, cum era `n vre- Descoperirea face cunoscut\ taina `nfierii [i a mân- dintre ru[i se declar\
dezn\dejdii [i nici a sl\bi fr=na mea Sf=ntului Vasile cel Mare, tuirii, ascuns\ din veac (Romani 8, 19; 16, 25). Se cre[tin-ortodoc[i.
spre mole[irea [i spre dispre]uirea pentru c\ ei se `mp\rt\[esc prea vorbe[te [i despre ar\tarea Domnului Hristos lui Num\rul de oameni care
vie]ii; ci, `n orice chip, s\ stea rar. Pentru aceast\ categorie, Pavel, când i-a descoperit taina iconomiei harului [i particip\ `n mod regulat
`mpotriva patimii, fie prin doctori- p\rintele Dumitru St\niloae reco- `nfr=narea, rug\ciunea, metani- a Evangheliei (Galateni 1, 12; Efeseni 3, 2-3) [i de la slujbe este mult mai
ile cele mai aspre [i mai iu]i, fie manda drept epitimie `nfr=narea ile. Chiar Sf=ntul Vasile cel Mare descoperirile f\cute lui prin vedenii sau r\piri `n redus, dar cre[te `n
prin cele mai suportabile [i mai de la p\catele m\rturisite [i „anu- `nv\]a c\ duhovnicii care mic[o- duh (II Coloseni 12, 1-7 ; Galateni 1, 12 ; 2, 2). Se a- fiecare an. Biserica
u[oare, [i s\ se nevoiasc\ spre mite repara]ii corespunz\toare“. reaz\ timpul epitimiilor, ]in=nd minte[te [i de revela]ii sau descoperiri ale credin- Ortodox\ Rus\ are peste
`nchiderea r\nii, cercet=nd roadele Sf=ntul Ioan Postitorul (582- cont de intensitatea poc\in]ei, cio[ilor `n adun\rile Bisericii (I Coloseni 14, 6-26), 23.000 de parohii (dintre
poc\in]ei [i `ngrijind cu `n]e- 595) a l\sat reglement\ri canoni- „nu sunt vrednici de os=ndire“ care au „duhul `n]elepciunii [i al descoperirii“ acestea, peste 50% sunt
lepciune pe omul cel chemat spre ce mai pu]in drastice, dac\ ar fi (canonul 74), deoarece trebuie „s\ (Efeseni 1, 17). Se vorbe[te, de asemenea, `n leg\- `n Ucraina), 154 de epis-
str\lucirea cea de sus“. s\ le compar\m cu ale `nain- se cerceteze roadele poc\in]ei, tur\ cu Parusia sau a[teptarea celei de a doua copi, 635 de m\n\stiri [i
Scurtarea canonului de poc\- ta[ilor s\i. Acesta a redus nu- c\ci, negre[it, nu dup\ timpul de Veniri, de descoperirea sau Ar\tarea cea Mare, când 102 [coli biserice[ti.
in]\ este prev\zut\ `n recoman- m\rul anilor de oprire de la peniten]\ le judec\m pe unele ca Hristos va veni `ntru slav\ cu sfin]ii `ngeri (I Pân\ la Revolu]ia
d\rile sinoadelor [i ale Sfin]ilor Sf=nta ~mp\rt\[anie [i a r=nduit acestea, ci ]inem seama de felul Corinteni 1, 7; II Tesaloniceni 1, 7) [i când cei mân- bol[evic\, Biserica
P\rin]i, dar trebuie subliniat fap- `mplinirea unei epitimii specifice, poc\in]ei“ (canonul 84). (pr. tui]i vor intra atunci `n slav\ (I Petru 1, 7; 4, 13; Ortodox\ era cel mai
tul c\ un rol determinant `l au care cuprinde: postul, ajunarea, Gheorghe MIH|IL|) Apocalipsa 1, 1). (Dicc]ioonar al Nooului Teestameent, pr. mare proprietar de
dr. Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995) p\mânturi din Imperiul
Rus (aproximativ 49.000
km²). O bun\ parte a
BIBLIA - VERSET CU VERSET Earth, Sea-Floor Sediments acestor terenuri au fost
and the Age of the Earth [i retrocedate Bisericii
O bibliografie a potopului Studies in Flood Geology.
Urm\toarele c\r]i pot fi in-
teresante pentru cei ce doresc
pân\ `n 2004. ~n 1920,
când guvernul sovietic a
`nceput o politic\ ostil\
Facerea 7, 11: „~n Whitcomb [i Henry Morris
s\ studieze ce anume s-a `n- `mpotriva Bisericii
este tratatul clasic al [tiin]ei
anul [ase sute al vie]ii crea]ioniste despre potop. t=mplat dup\ potop [i r\s- Ortodoxe, Patriarhul
p=ndirea popoarelor: After de Tihon al Moscovei a dat
lui Noe, `n luna a Numit\ „cartea care a catali-
Flood, de Bill Cooper; They un decret prin care to]i
doua, `n ziua a zat mi[carea [tiin]ei crea]io- cre[tinii ortodoc[i de sub
niste“, ea a fost studiat\, apre- Came from Babel (Ei au venit
dou\zeci [i [aptea a din Babilon), de S. A. Cranfill; ascultarea patriarhiei
ciat\ [i recomandat\ de ma- sale erau `ndemna]i s\
lunii acesteia, chiar `n joritatea cercet\torilor din The puzzle of Ancient Man (E-
caute protec]ie [i `ndru-
domeniul arheologiei biblice. nigma omului antic), de Do-
acea zi, s-au desf\cut De la apari]ia acestei c\r]i, `n nald E. Chittick; [i The Bibli-
mare `n alt\ parte. Unii
arhierei au interpretat
toate izvoarele anul 1960, s-au f\cut mult mai cal Basis for Modern Science, acest caz ca o autoriza]ie
ad=ncului celui mare multe investiga]ii [i cercet\ri de Henry Morris, capitolele pentru convocarea unui
[tiin]ifice `n domeniul geolo- 15-16. (Lucian APOPEI) sinod de urgen]\ al tu-
[i s-au deschis giei potopului. turor conduc\torilor
jgheaburile cerului;“ O alt\ lucrare deosebit de a ISTORII CU T+LC a Bisericii, care s\ permit\
interesant\ `n domeniu este Bisericii s\ supravie-
Am ales pentru acest verset
s\ facem - f\r\ nici o leg\tur\
cartea Grand Canyon: Monu-
ment to Catastrophe (Marele Consolarea hotele. Atunci a `ntrebat-o: „De ce plângi,
b\trâno?“. Dar ea, auzindu-i glasul, a `nceput
]uiasc\ [i s\ func]ioneze
`n afara grani]elor
str=ns\ cu ideea lui - o bibli- Canion: monument al potopu- s\ strige [i mai tare, jelindu-se [i spunând:
ografie a lucr\rilor care s-au lui), ce explic\ depunerea sedi- unei mame „Vreau s\ v\ v\d, copiii mei. De ce nu pot s\ v\
na]ionale. Parc\ pentru a
urgenta convocarea sin-
ocupat [i au analizat tema po- mentelor [i eroziunea Canio- Un p\rinte a povestit despre avva Pimen [i v\d? Nu sunt eu mama voastr\? Nu v-am odului, `n mai 1922, gu-
topului. Dincolo de c\r]ile de nului, conform modelului despre fra]ii s\i c\, pe când locuiau `n Egipt, al\ptat eu? Acum am albit toat\. M-am tulbu- vernul sovietic a procla-
arheologie biblic\ ce au tratat oferit de potop. mama lor vroia s\-i vad\ [i nu putea. Atunci i-a rat cum ]i-am auzit glasul“. B\trânul o mat Biserica Rus\
acest subiect la modul general, C=teva monografii tehnice pândit când mergeau la biseric\ [i le-a ie[it `n `ntreab\: „Vrei s\ ne vezi aici sau pe lumea „Biseric\ schismatic\“ ca
`n istoria literaturii religioase despre geologia potopului se cale, dar ei, v\zând-o, s-au `ntors [i i-au `nchis cealalt\?“. B\trâna `i r\spunde: „Dac\ nu v\ o „reform\“ a Bisericii
au fost scrise c\r]i care au pot ob]ine de la Institutul de poarta `n fa]\. Atunci femeia a `nceput s\ v\d aici o s\ v\ v\d pe lumea cealalt\?“. El `i Ortodoxe Ruse. La 13
analizat la modul special acest cercet\ri crea]ioniste, inclu- strige la poart\, plângând `n hohote [i zicând: zice: „Dac\ te st\pâne[ti s\ nu ne vezi aici o s\ septembrie 1922, ierarhii
eveniment deosebit din istoria z=nd Field Studies in Catas- „Vreau s\ v\ v\d, copiii mei preaiubi]i“. Avva ne vezi pe lumea cealalt\“. Atunci ea a plecat Bisericii Ruse din Serbia
m=ntuirii neamului omenesc. trophic Geology, An Ice Age Anub, auzind-o, a intrat la avva Pimen [i i-a fericit\, zicând: „Dac\, `ntr-adev\r, o s\-i v\d au convocat un sinod al
The Genesis Flood (Potopul Caused by the Genesis Flood, zis: „Ce s\ facem cu b\trâna care plânge la pe lumea cealalt\, nu mai vreau s\-i v\d aici“. episcopilor Bisericii Ruse
din Cartea Facerii) de John Ice Cores and the Age of the poart\?“. Chiar [i din\untru `i puteau auzi ho- (Pateericc, edi]ia Polirom, 2005) din str\in\tate. (pr.
Cezar }|BÂRN|)
4 Mar]i, 2 decembrie 2008
Opinii
Românul ortodox `n context european. Lumina
lui {aguna pentru misiunea Bisericii, ast\zi
a Prelegere festiv\ sus]inut\ de Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia decern\rii titlului academic de Doctor
Honoris Causa de c\tre Facultatea de Teologie Ortodox\ „Andrei {aguna“ a Universit\]ii „Lucian Blaga“ din Sibiu, `n data de 29 noiembrie 2008 a
1. Identitate româneasc\
`n context multietnic.
{aguna - promotor al iden-
tit\]ii române[ti `n Transil-
vania [i `ntre ]\rile române.
Când lumina Evangheliei
rode[te `ntr-un popor credin-
cios, ea nu-i desfiin]eaz\ iden-
titatea acestuia, ci `l ajut\ s\
fiin]eze ca transfigurare [i `m-
bog\]ire a lui `n comuniune u-
niversal\ cu alte popoare
cre[tine [i `n comuniune eter-
n\ cu Iisus Hristos, ~mp\ra-
tul veacurilor, Cel ce „ieri [i
azi [i `n veci este Acela[i“ (E-
vrei 13, 8).
Rodirea luminoas\ a cre-
din]ei `n istoria [i cultura u-
nui popor se vede `n virtu]ile
statornice ale poporului ade-
sea personalizate `n lupt\tori
eroi, `n c\rturari `n]elep]i, `n
arti[ti inspira]i, ierarhi, m\r-
turisitori, voievozi, sfin]i mar-
tiri [i cuvio[i.
Valorile spirituale perene
cultivate `n mod constant [i
pregnant de c\tre un popor, cât
[i personalit\]ile lui, care le
manifest\ `n mod conving\tor
[i atr\g\tor, formeaz\ `mpreu-
n\ chipuri de lumin\ ale spiri-
tualit\]ii unui popor. Aceste
raze [i chipuri de lumin\, cu
valoare de simbol [i de reper,
trebuie cunoscute [i cinstite ca
fiind componente majore ale i-
dentit\]ii, demnit\]ii, dezvol-
t\rii [i d\inuirii spirituale ale
poporului român.
Perceput spiritual ca un
mare dar al lui Dumnezeu
pentru Biserica Ortodox\ din
Transilvania, mitropolitul
Andrei {aguna ne-a d\ruit
mo[tenirea luminoas\ a cre-
din]ei [i a faptelor sale, care
str\bate peste veacuri, pân\
la noi, ca rodire binecuvân-
tat\ [i benefic\.
Ierarh erudit [i patriot sta-
tornic, mitropolitul Andrei
{aguna a unit `n mod pildui-
tor m\rturisirea credin]ei or-
todoxe cu dezvoltarea cultu-
ral\ [i social\ a vie]ii români-
lor ortodoc[i din Transilvania.
Subliniind rolul [i contri-
bu]ia marcant\ a mitropoli-
tului Andrei {aguna pentru
devenirea Ortodoxiei contem-
porane române[ti din Transil-
vania, p\rintele Dumitru St\-
niloae spunea: „Ideile lui {a-
guna, care a sesizat toate tre-
buin]ele noi ale poporului ro-
mân `n `mprejur\rile specifice
ale Transilvaniei, rela]iile lui
atent extinse cu toate for]ele
ce aveau un rol `n determina-
rea acestei vie]i, ac]iunea lui
neobosit\ pe toate aceste pla-
nuri au fost un dar providen-
]ial adus de Dumnezeu acestui
popor tocmai la momentul
potrivit, pentru a-l ajuta s\-[i
organizeze via]a lui de toate
felurile conform necesit\]ilor
din acel timp, `nceput al tim-
pului ce a urmat [i dureaz\ [i
azi [i va dura [i `n viitor. De
aceea, pe drept cuvânt, s-a nu-
mit adeseori Biserica Ortodo-
x\ din Transilvania cu timpul
s\u, `ncepând cu el, Biserica
[agunian\“ (pr. prof. dr. acad.
Dumitru St\niloae, „La `nce-
putul Ortodoxiei contempora-
ne din Transilvania a fost {a-
guna“, `n „Mitropolitul Andrei
{aguna - creator de epoc\ `n
Istoria Bisericii Ortodoxe din
Transilvania“, Editura An-
dreiana, Sibiu, 2008, p. 54).
Promotor al dreptei cre-
din]e [i al identit\]ii româ-
ne[ti, mitropolitul Andrei {a-
guna „socotea combina]ia `n-
tre originile etnice romane [i
credin]a cre[tin\ r\s\ritean\
a fi o `mbinare unic\ ce i-a
`nzestrat pe români cu carac-
terul lor na]ional distinctiv: a-
cesteia i-au datorat ei supra-
vie]uirea lor ca na]iune, `ntru-
cât `i diferen]ia de maghiarii
[i germanii romano-catolici [i
protestan]i din jurul lor, `n
timp ce mo[tenirea latin\ le-a
p\strat individualitatea prin-
tre coreligionarii lor bulgari [i
sârbi“ (prof. dr. Keith Hit-
chins, „Biseric\ [i na]iune `n
gândirea lui Andrei {aguna“,
`n „Mitropolitul Andrei {agu-
na - creator de epoc\ `n Is-
toria Bisericii Ortodoxe din
Transilvania“, Editura An-
dreiana, Sibiu, 2008, p. 75).
Ca istoric al Bisericii, {a-
guna a avut capacitatea de a
citi duhovnice[te istoria, de a
vedea, dincolo de interpretarea
politic\ [i sociologic\, conexiu-
nile spirituale ale istoriei. El a
sesizat existen]a unei rela]ii
speciale `ntre mo[tenirea ro-
man\, latin\ [i sfin]irea ei
cre[tin\ r\s\ritean\.
Aceast\ caracteristic\ a
poporului român de a uni `n
mod special [i profund tradi]ia
r\s\ritean\, sim]ul misteru-
lui sau al sacrului, cu lucidi-
tatea latin\, a dat poporului
român t\ria de a p\stra
dreapta credin]\ [i de a evita
extremele. Datorit\ acestor
virtu]i provenite din sinteza
daco-roman\ [i transfigurate
de credin]a ortodox\ r\s\ri-
tean\, cre[tinismul românesc
a evitat r\zboaiele sângeroase
confesionale [i disputele steri-
le de ordin speculativ dog-
matic, cât [i sentimentalismul
mistic, nebulos [i fanatic.
Personalitate cu orizont
larg [i cuprinz\tor, mitropoli-
tul Andrei {aguna „a [tiut s\
`mbr\]i[eze cu interes p\rin-
tesc nu numai cauza Biserici
Transilv\nene, al c\rei p\s-
tor a fost `ntr-o perioad\ de
mari transform\ri pe plan so-
cial [i politic, ci [i cea a
Bisericii române[ti de peste
mun]i“ (prof. conf. univ. dr.
Ioan Mircea Ieleciu, „Rela]iile
lui Andrei {aguna cu perso-
nalit\]i de dincolo de Car-
pa]i“, `n „Mitropolitul Andrei
{aguna - creator de epoc\ `n
Istoria Bisericii Ortodoxe din
Transilvania“, Editura An-
dreiana, Sibiu, 2008, p. 357).
Unitatea de neam [i de lim-
b\, de cult [i cultur\, de cuget
[i de sim]ire cu românii din
}ara Româneasc\ [i Moldova a
fost o constant\ plin\ de `n]e-
les a vie]ii sale ca arhip\stor al
românilor din Transilvania.
~n acest sens poate fi `n]e-
leas\ bogata coresponden]\ a
lui {aguna cu ierarhi sau cle-
rici de peste Carpa]i, `ntre care
`ntâlnim pe mitropoli]ii Ungro-
vlahiei [i Moldovei, Nifon [i, re-
spectiv, Sofronie Miclescu, pe
episcopii Calinic al Râmnicu-
lui, Filotei [i Dionisie Romano
al Buz\ului, Melchisedec {te-
f\nescu al Romanului, pe fra]ii
arhierei Filaret [i Neofit Scri-
ban, ori pe stare]ul M\n\stirii
Neam], Neonil.
La solicit\rile lui {aguna,
mai ales din primii s\i ani de
p\storire, când el `nsu[i nu a-
vea `nc\ o tipografie la Sibiu,
stare]ul M\n\stirii Neam],
Neonil, i-a trimis, `n mai mul-
te rânduri, pentru bisericile
din Transilvania, sute de c\r]i
biserice[ti pentru cult, tip\-
rite la Neam].
„Andrei {aguna a subliniat necesitatea unei leg\turi strânse `ntre Ortodoxie [i
na]ionalitate, destinul uneia fiind strâns unit de al celeilalte, ca «sufletul de trup». Marele
mitropolit a sesizat foarte bine importan]a laicatului [i i-a definit rolul s\u `n Biseric\ prin
«Statutul organic». Astfel, el nu i-a exclus pe laici din sfera Bisericii, fiind convins c\
participarea lor la via]a economic\ [i educa]ional\ este util\, iar problemele spirituale [i
biserice[ti s\ r\mân\ `n responsabilitatea ierarhiei [i a clerului.“
Au g\sit, de asemenea, e-
cou `n Moldova [i Bucovina [i
apelurile lui {aguna pentru
ajutoare `n bani, `n ve[minte
[i `n alte bunuri. Un sus]in\-
tor deosebit a g\sit ierarhul
transilvan [i `n bucovineanul
Constantin Hurmuzaki, cel
care coresponda, el `nsu[i, cu
stare]ul Neonil pe tema aju-
toarelor de care aveau nevoie
bisericile din Transilvania
(pentru aceste schimburi de
scrisori vezi „Neonil Stare]ul,
Coresponden]a cu C. Hurmu-
zaki [i Andrei {aguna“, V\le-
nii de Munte, 1910).
~ntre lucr\rile misionare
semnificative, care au avut un
rol determinant `n promova-
rea identit\]ii române[ti `n
Transilvania [i `ntre }\rile
Române, trebuiesc eviden]ia-
te urm\toarele:
a `nfiin]area Ziarului
Telegraful Român, `n anul
1853, care, `n mod profetic,
con]inea `n el voca]ia de a fi
un instrument cultural [i mi-
sionar, fiind pân\ ast\zi cel
mai vechi periodic cu exis-
ten]\ ne`ntrerupt\, `n publi-
cistica româneasc\;
a `nfiin]area Tipografiei
eparhiale, `n 1850, unde s-au
tip\rit o mul]ime de manuale,
de c\r]i de cult [i tematice -
aproape 200 de titluri, [i unde
a ap\rut [i o pre]ioas\ edi]ie a
Bibliei `n limba român\
(1856-1858), a cincea dup\ Bi-
blia de la Bucure[ti din 1688;
a o alt\ lucrare misionar\
semnificativ\ a mitropolitului
Andrei {aguna a fost Statutul
organic al Bisericii Ortodoxe
din Transilvania (1868), care
prevedea conlucrarea clerului
cu mirenii, `n propor]ie de 1/3,
`n toate deciziile importante
din via]a bisericeasc\. ~nce-
pând cu anul 1925, Statutul
organic [agunian a devenit
baza organiz\rii Bisericii Or-
todoxe Române, ridicat\ la
rang de Patriarhie;
a cele 800 de [coli s\te[ti
`nfiin]ate de mitropolitul An-
drei {aguna, precum [i cele de
nivel gimnazial, liceal [i uni-
versitar, reprezint\ o alt\
manifestare a unei `n]elepte [i
dinamice organiz\ri a vie]ii
biserice[ti [i cultural-sociale a
românilor ortodoc[i din Tran-
silvania, cu rodire benefic\ [i
binecuvântat\ peste timp. Un
rol proeminent l-a avut Insti-
tutul teologic-pedagogic din Si-
biu, care preg\tea preo]i pen-
tru parohii [i `nv\]\tori pen-
tru [coli. Acest Institut a fost
baza Institutului Teologic
Universitar de mai târziu, azi
Facultatea de Teologie Ortodo-
x\ „Andrei {aguna“ din Sibiu;
a o alt\ mare lucrare
`n]eleapt\ a lui {aguna a fost
Asocia]ia transilvan\ pentru
literatura român\ [i cultura
poporului român (ASTRA),
`nfiin]at\ `n anul 1861, care
cultiva unitatea de cuget [i
sim]ire a românilor, având o
impresionant\ activitate cul-
tural\ [i patriotic\.
Fiecare dintre faptele m\-
re]e ale mitropolitului Andrei
{aguna a constituit [i r\mâne
un izvor de inspira]ie [i de ori-
entare pentru fiecare ierarh
ortodox român `n]elept [i har-
nic, cu dragoste fa]\ de Bise-
ric\ [i de popor.
Vorbind despre personali-
tatea lui Andrei {aguna,
marele mitropolit Nicolae B\-
lan al Ardealului spunea:
„Con[tiin]a demnit\]ii [i a
valorii proprii insuflat\ de
{aguna smeritului nostru
popor i-a devenit izvorul unei
puteri mereu crescânde, care
a gr\bit sosirea ceasului de
libertate din 1918 [i a d\ruit
}\rii-mame o ramur\ româ-
neasc\ mândr\, treaz\ [i lup-
t\toare“ (dr. Nicolae B\lan,
mitropolitul Ardealului, „Per-
sonalitate covâr[itoare a Bise-
ricii [i neamului“, cuvântare
rostit\ la R\[inari, lâng\
mormântul lui Andrei {agu-
na, `n 31 mai 1942. Documen-
tul nr. 932 din Arhiva Bibli-
otecii mitropolitane - Sibiu, `n
„Telegraful Român“, nr. 37-
40/1-15 octombrie 2008, p. 5).
2. M\rturie ortodox\ `n
context multiconfesional. Tra-
di]ie ortodox\ `n]eleas\ [i
aplicat\ dinamic `n spirit de
coexisten]\ pa[nic\, respect
reciproc [i cooperare benefic\
pentru societate.
Odat\ cu omagierea memo-
riei marelui mitropolit Andrei
{aguna, care trebuie pomenit,
`n rug\ciune [i evocare, cu
gratitudine, avem nevoie [i de
a `nv\]a mai mult din `n]elep-
ciunea sa - cum s\ vie]uim cu
demnitate al\turi de oameni
de alt\ credin]\ [i de alt\ et-
nie, astfel `ncât [i ace[tia s\
poat\ pre]ui lumina credin]ei
noastre ortodoxe [i profunzi-
mea pa[nic\ a spiritualit\]ii
noastre române[ti.
Fiecare cre[tin-ortodox lup-
t\tor pentru demnitate [i uni-
tate na]ional\ poate fi `n-
curajat de pilda patriotismu-
lui `n]elept al lui {aguna, care
[tia s\ apere identitatea na]io-
nal\ [i confesional\ proprie,
iar, `n acela[i timp, s\ res-
pecte identitatea altora, im-
punându-se tuturor ca un om
`n]elept [i respectat atât `n in-
teriorul Bisericii sale, cât [i `n
afara ei. Mitropolitul Andrei
{aguna era, `n acela[i timp,
dinamic [i pa[nic, statornic `n
credin]\ [i st\ruitor `n misi-
une, ap\r\tor al identit\]ii
române[ti, dar [i capabil de a
`nv\]a sau prelua de la al]ii ce
este bun [i folositor, pentru a
c\l\uzi pe ai s\i spre progres
[i demnitate na]ional\.
„Chiar de la `nceputul epis-
copatului s\u, {aguna a fost
confruntat cu sarcina delicat\
de a reconcilia ]elurile aflate
`n conflict, ale religiei [i ale
na]ionalit\]ii. Pentru sprijin
[i consolare, el s-a `ndreptat
`n mod constant spre ceea ce
el a numit «principiile eterne»
[i «spiritul vremii» (prof. dr.
Keith Hitchins, „Biseric\ [i
na]iune `n gândirea lui Andrei
{aguna“, `n „Mitropolitul
Andrei {aguna - creator de e-
poc\ `n istoria Bisericii Ortodo-
xe din Transilvania“, Editura
Andreiana, Sibiu, 2008, p. 73).
„Principiile eterne“, `n]e-
lese ca manifestare a omului
`n conformitate cu `nv\]\tura
sfânt\ [i etern\ a Bisericii, ni-l
`nf\]i[eaz\ pe mitropolitul
Andrei {aguna ca fiind, „mai
presus de toate, un cre[tin [i
un om al Bisericii, care a con-
ceput misiunea sa ca pe o
`mplinire a responsabilit\]ilor
sale ca episcop. ... Abordarea
de c\tre el a problemelor
politice [i sociale ale zilei a
fost, `n mod esen]ial, religioa-
s\. ... Sarcina lui suprem\ era
de a a[eza Biserica Ortodox\
pe o baz\ constitu]ional\
puternic\, prin eliminarea tu-
turor ambiguit\]ilor existente
`n rela]ie cu Statul, cu cele-
lalte Biserici din Transilvania
[i cu Mitropolia sârb\ de la
Carlovi]“ (Ibidem, p. 74).
~n acela[i timp, {aguna
„era convins c\, dac\ Biserica
nu ia pe deplin `n considerare
«spiritul vremii», termen pe
care `l definea ca idei [i as-
pira]ii care mi[c\ indivizi [i
na]iuni `ntregi spre noi forme
de organizare politic\ [i so-
cial\, ea nu poate spera s\-[i
`ndeplineasc\ misiunea ei
spiritual\“ (Ibidem, p. 74).
3. Dinamica misiunii orto-
doxe - participarea activ\ a
mirenilor la via]a Bisericii.
Rela]ie vie `ntre cult [i cul-
tur\, economie [i filantropie,
via]\ spiritual\ [i responsa-
bilitate social\.
Andrei {aguna a subliniat
necesitatea unei leg\turi
strânse `ntre Ortodoxie [i na-
]ionalitate, destinul uneia fi-
ind strâns unit de al celeilalte,
ca „sufletul de trup“. Marele
mitropolit a sesizat foarte bine
importan]a laicatului [i i-a
definit rolul s\u `n Biseric\
prin „Statutul organic“. Astfel,
el nu i-a exclus pe laici din
sfera Bisericii, fiind convins c\
participarea lor la via]a eco-
nomic\ [i educa]ional\ este
util\, iar problemele spirituale
[i biserice[ti s\ r\mân\ `n res-
ponsabilitatea ierarhiei [i a
clerului.
„El a f\cut din Biserica
Ortodox\ o for]\ social\ vi-
tal\, `nzestrând-o cu institu]ii
puternice [i reglementând
participarea laicilor la tre-
burile ei“ (Ibidem, p. 76).
„Având `n vedere condi]iile
grele politico-economice [i re-
ligioase din Transilvania, lai-
catul ortodox a fost mai pre-
zent decât `n alte p\r]i al\turi
de ierarhie [i cler `n lupta co-
mun\ pentru libertate.
Lucrul s-a datorat [i faptu-
lui c\ [colile primare [i secun-
dare, `nfiin]ate de {aguna,
erau sub controlul Bisericii,
care urm\rea `n procesul edu-
ca]ional nu numai simpla `n-
su[ire de cuno[tin]e [i preg\-
tirea pentru o carier\, ci for-
marea global\ a unei men-
talit\]i cre[tin-ortodoxe româ-
ne[ti, `n stare s\ impulsioneze
la lupt\ pentru ap\rarea iden-
tit\]ii religioase [i na]ionale.
Biserica [i laicatul, `mpreu-
n\, au putut ob]ine drepturi
na]ionale [i biserice[ti de la
Statul absolutist austro-un-
gar, pentru care se luptaser\
cu jertfe mari genera]iile ante-
rioare, dar f\r\ succes“ (prof.
dr. acad. Emilian Popescu,
„Laicii (mirenii) `n Biserica
Ortodox\ Român\“, `n „Teo-
logie [i via]\“, nr. 7-12/2004).
Felicit\m pe organizatorii
[i participan]ii la acest
Simpozion dedicat `mplinirii
a 200 de ani de la na[terea
mitropolitului Andrei {agu-
na, organizat la Sibiu, acest
frumos ora[ al Transilvaniei,
teritoriu românesc cu voca]ie
european\, spa]iu al convie-
]uirii pa[nice `ntre etnii [i
confesiuni religioase diferite,
punte de leg\tur\ `ntre na-
]ional [i universal, `ntre O-
rient [i Occident, `ntre tra-
di]ie [i modernitate. Lumina
cuvintelor [i faptelor lui {a-
guna, dragostea lui fa]\ de
Biseric\ [i Neam, respectul
s\u fa]\ de alte etnii si confe-
siuni convie]uitoare pe
p\mânt românesc ne pot in-
spira pentru a eviden]ia cu
demnitate [i credibilitate pe
plan na]ional [i universal val-
orile Ortodoxiei [i ale spiritu-
alit\]ii române[ti.
† DANIEL,
Arhiepiscop al
Bucure[tilor,
Mitropolit al
Munteniei [i
Dobrogei,
Patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române

Actualitatea
religioas\
Liturghie arhiereasc\ la Biserica „Sfântul Antonie“ - Curtea Veche, din Capital\
Duminic\, de s\rb\toarea
Sfântului Apostol Andrei, O-
crotitorul României, la Biseri-
ca „Sfântul Antonie“ de la
Curtea Veche, din Bucure[ti,
Sfânta Liturghie a fost s\-
vâr[it\ de c\tre Preasfin]itul
Vincen]iu Ploie[teanul, Epis-
cop-Vicar Patriarhal, `mpreu-
n\ cu ~nalt Preasfin]itul Teo-
dosie, Arhiepiscop de Sevas-
tia, din Patriarhia Ierusali-
mului, al\turi de preo]ii sluji-
tori ai parohiei [i de mul]i
credincio[i. Dup\ citirea Sfin-
„Românii nu au putut realiza comuniunea fr\]easc\
[i unitatea deplin\ decât pe baza credin]ei“
a ~n cadrul Sfintei Liturghii oficiate `n Catedrala Re`ntregirii de la Alba Iulia,
duminic\, 30 noiembrie a.c., de s\rb\toarea Sf=ntului Apostol Andrei, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne
a rostit un cuv=nt la Evanghelia care se cite[te [i `n Duminica Ortodoxiei a
Dup\ slujba de resfin]ire
a Catedralei Re`ntregirii din
Alba Iulia, cu hramurile
„Sfânta Treime“ [i „Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i Ga-
vriil“, slujb\ s\v=r[it\ de
Preafericitul P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodo-
xe Rom=ne, al\turi de al]i
membri ai Sf=ntului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Rom=-
ne, a urmat slujba Sfintei Li-
turghii, soborului slujitor la
resfin]irea Catedralei arhie-
piscopale ad\ug=ndu-i-se [i
al]i ierarhi din Biserica
Ortodox\ Rom=n\. Amin-
tind `n predica sa faptul c\
Sfânta Evanghelie auzit\
ast\zi este rânduit\ de Bise-
ric\ s\ fie citit\ [i `n
Duminica Ortodoxiei, P\rin-
tele Patriarh Daniel a vorbit
mai `ntâi despre locul pe
care Sfântul Apostol Andrei
cel `ntâi chemat, Ocrotitorul
României, `l ocup\ `n ier-
arhia apostolilor consem-
nat\ `n Evanghelii. Apoi, a
legat prezen]a Apostolului
Andrei, ca martir [i urm\tor
al lui Hristos, de destinul
românilor care, asemenea
Apostolului, au `nvins `n is-
torie datorit\ credin]ei.
„Evanghelia rânduit\ `n
aceast\ zi, a spus `n introdu-
cerea cuvântului s\u Preafe-
ricitul P\rinte Daniel, ne
arat\ c\ Sfântul Andrei a
fost mai `ntâi ucenic al
Sfântului Ioan Botez\torul.
Dup\ ce Sfântul Ioan Bote-
z\torul a m\rturisit c\ Iisus
din Nazaret este Fiul lui
Dumnezeu [i l-a numit «Mie-
lul lui Dumnezeu Cel care ri-
dic\ p\catele lumii», Sfântul
Andrei L-a urmat pe Iisus [i
a devenit ucenic al Mântui-
torului. El este cel dintâi
chemat la apostolat, adic\ la
a deveni ucenic, discipol, [i
apoi trimis al lui Hristos `n
lume pentru a binevesti
Evanghelia Sa“, a ar\tat
P\rintele Patriarh.
„Hristos prefer\ pe
fiecare ucenic `ntr-un
mod unic [i irepetabil;
la fel face Dumnezeu
cu fiecare om“
Preafericirea Sa a mai
spus despre Sfântul Apostol
Andrei c\ a dat dovad\ de o
receptivitate deosebit\ fa]\
de persoana Mântuitorului
Hristos. „El este `ntâi che-
mat, dar `ndat\ ce a aflat pe
Iisus din Nazaret ca fiind
Mesia Cel profe]it de prooro-
cii Vechiului Testament, l-a
chemat pe fratele s\u, Si-
mon, [i i-a zis: «Am g\sit pe
Mesia!». Petru a fost prezen-
tat Mântuitorului fiind cel
de-al doilea chemat la misiu-
ne. ~n listele apostolilor, Pe-
tru apare primul, dar Evan-
Mar]i, 2 decembrie 2008
tei Evanghelii, PS Vincen]iu a
]inut un cuvânt de `nv\]\-
tur\, iar, mai apoi, la momen-
tul Chinonicului, IPS Teodo-
sie, Arhiepiscop de Sevastia, a
adresat un cuvânt festiv tu-
turor celor prezen]i.
„Preasfin]itul Vincen]iu
Ploie[teanul a oferit Arhiepis-
copului de Sevastia, din partea
Preafericitului P\rinte Pa-
triarh Daniel, un engolpion [i o
cruce pentru binecuvântare.
IPS Teodosie a elogiat persona-
litatea Preafericitului P\rinte
ghelia dup\ Ioan ne arat\ c\
mai `ntâi a fost chemat An-
drei, [i prin Andrei a fost
chemat Petru. Hristos-Dom-
nul are un mod deosebit de a
prefera pe fiecare om cu o `n-
tâietate special\. El cheam\
mai `ntâi pe Andrei, de[i `n
listele Noului Testament
primul apare Petru, iar
Ioan, care este ucenic al
Sfântului Andrei, ceea ce ex-
plic\ de ce numai `n Evan-
ghelia dup\ Ioan este descri-
s\ chemarea Sfântului An-
drei ca primul apostol al lui
Hristos, este numit ucenicul
cel iubit. Dup\ ce Hristos
moare r\stignit pe cruce,
`nviaz\ [i se `nal]\ la ceruri,
cheam\ un al 13-lea apostol
la misiune, dincolo de orice
calcul [i orice simbolism
vechi-testamentar. Acest a-
postol a fost Pavel, Saul din
Tars, prigonitorul Bisericii.
Hristos prefer\ pe fiecare
ucenic `ntr-un mod unic [i
irepetabil. La fel face Dum-
nezeu cu fiecare om, f\r\ a
intra `n competi]ie iubirea
Lui pentru cineva, fa]\ de
iubirea pentru altcineva.
Pentru c\ El iube[te cu iu-
bire dumnezeiasc\ deplin\,
care nu se `mparte [i nu se
desparte, d\ruindu-se pu-
rurea `n mod integral“, a ex-
plicat Preafericirea Sa.
„Apostolul Andrei
reprezint\, `mpreun\
cu Ioan Evanghelistul,
Tradi]ia r\s\ritean\“
P\rintele Patriarh a a-
d\ugat `n cuvântul s\u c\
„Evanghelia din Duminica
Ortodoxiei, citit\ [i ast\zi,
Ocrotitorul României, emisiunile postului de radio TRINITAS al Patriarhiei Române au
`nceput s\ fie recep]ionate prin satelit [i pe continentul nord-american (SUA, Canada,
urm\torii parametri: frecven]a 12.053 MHz, SR 22.000, polarizare: V, FEC 3/4. Pân\
Patriarh Daniel, mul]umindu-i
pentru acest dar. Arhiepisco-
pul de Sevastia a vorbit apoi
despre Locurile Sfinte de la
Ierusalim, dar [i despre Sfân-
tul Apostol Andrei, felicitân-
du-i pe to]i cei care poart\ nu-
mele marelui apostol [i, `n ace-
la[i timp, s-a referit la modul `n
care cre[tinii sunt a[tepta]i [i
primi]i la Locurile Sfinte de la
Ierusalim, `ndemnându-i pe
to]i s\ vin\ `n }ara Sfânt\ [i
s\ se `nchine la Mormântul
Domnului. A fost un moment
`nf\]i[eaz\ biruin]a asupra
ereziilor iconoclaste [i arat\
c\, `n Biseric\, taina cre-
din]ei nu se transmite, nu se
`mp\rt\[e[te [i nu se m\rtu-
rise[te doar prin cuvântul
auzit, ci [i prin vederea
duhovniceasc\. Pentru c\
Hristos-Domnul nu este nu-
mai Cuvântul lui Dumne-
zeu, ci [i Chipul lui Dumne-
zeu Cel nev\zut. Sfântul A-
postol Andrei, `mpreun\ cu
Filip [i Natanail primesc
acest dar duhovnicesc de la
Dumnezeu de a-L cunoa[te
pe Fiul Omului, nu doar ca
Acel prin care se `mplinesc
cuvintele proorocilor, ci [i pe
Hristos Cel nev\zut Care se
face v\zut pentru ca noi, oa-
menii p\mânteni, s\ ne
ridic\m la slava cea nev\zu-
t\. Sfântul Apostol Andrei
reprezint\, `mpreun\ cu
Ioan Evanghelistul, Tradi]ia
r\s\ritean\ `n care cuvântul
lui Dumnezeu e ascultat `n
unire cu vederea duhovni-
ceasc\. De aceea, Biserica
R\s\ritean\ este Tradi]ia a-
postolic\ andreian\ [i ioa-
neic\, punând accent pe as-
cultarea cuvântului lui
Dumnezeu [i mai cu seam\
pe vederea duhovniceasc\ a
acestui cuvânt `n Iisus Hris-
tos. Sf=ntul Andrei a predi-
cat Evanghelia `n Sci]ia
Mare, Sci]ia Mic\ (Dobrogea
de ast\zi) [i `n Grecia, fiind
r\stignit pe o cruce `n forma
de X, `n Patras. El a propo-
v\duit sci]ilor [i tracilor, a-
dic\ str\mo[ilor no[tri, [i ca
urmare este considerat as-
t\zi Apostolul românilor. A-
cest lucru face ca noi, româ-
nii, s\ avem o credin]\ de
origine apostolic\“.
Duminic\, 30 noiembrie 2008, `n ziua pr\znuirii Sfântului Apostol Andrei,
Mexic). Recep]ia se face prin intermediul satelitului Galaxy 25, 93 de grade vest, cu
acum, Radio TRINITAS transmitea pe satelitul Amos, situat la 4 grade vest.
emo]ionant la Curtea Veche,
f\cându-se astfel o leg\tur\
peste timp cu sutele de ierarhi
care au venit `n decursul tim-
pului la aceast\ biseric\, din
Patriarhia Ierusalimului“, a
declarat, pentru Radio TRI-
NITAS, Ciprian Apetrei, preot
slujitor la „Sf=ntul Antonie“ -
Curtea Veche. Biserica „Sfân-
tul Antonie“ - Curtea Veche,
din Bucure[ti, monument is-
toric, a fost zidit\ de voievodul
Mircea Ciobanul, probabil `n a
doua domnie, ca Biseric\
Sfântului Apostol
Andrei, Ocrotitorul
României, s\rb\toare
na]ional\ bisericeasc\
~n continuare, Patriarhul
României a vorbit despre is-
toria moa[telor Sfântului
Andrei, moa[te care au
r\mas `n Patras pân\ `n sec-
olul al IV-lea, când au fost
duse la Constantinopol. „~n
secolul al XIII-lea, acestea
au ajuns `n Italia, pentru ca,
`n 1970, capul Sfântului
Andrei s\ fie redat Mitropo-
liei de Patras din Grecia ca
un gest de bun\voin]\ din
partea Bisericii Romano-Ca-
tolice. ~n România, moa[tele
Sfântului Andrei au poposit
`n 1996 la Ia[i. ~n anul 2002,
Sinodul Bisericii Ortodoxe
Române a instituit ziua de
30 noiembrie, când de face
pr\znuirea Sfântului Apos-
tol Andrei, Ocrotitorul Ro-
mâniei, ca s\rb\toare na]io-
nal\ bisericeasc\. Acest
praznic preced\ s\rb\toarea
na]ional\ civil\ de pe 1 ,
prin aceasta ar\tându-se c\
mai `ntâi noi am fost cre[ti-
na]i. Românii nu au o dat\
exact\ a cre[tin\rii lor, pen-
tru c\ aceasta nu s-a f\cut
for]at, la comand\, ci printr-un
proces profund, anume pen-
tru a rezista `n fa]a marilor
vijeliii [i furtuni ale istoriei“.
Subliniind leg\tura `ntre
apostolul care a f\cut cre[-
tinarea str\mo[ilor no[tri [i
lupta noastr\ pentru unita-
te na]ional\ [i comuniune
fr\]easc\, P\rintele Patri-
arh a men]ionat c\ „s\rb\-
toarea de ast\zi ne aduce
Domneasc\, pe zidurile fostei
biserici `n\l]ate ini]ial de Mir-
cea cel B\trân.
Dup\ incendiul din 23
martie 1847, pictura a fost re-
f\cut\ de profesorul C. Lecca,
iar dup\ ce lucr\rile de resta-
urare au fost `ncheiate, la 22
martie 1852 mitropolitul Ni-
fon a oficiat slujba târnosirii
bisericii [i tot atunci a fost a-
d\ugat, pe lâng\ primul hram,
„Bunavestire“, [i cel de-al doi-
lea, „Sfântul Antonie cel Ma-
re“. (Ciprian BÂRA)
aminte c\ românii, `n istoria
lor, nu au putut realiza co-
muniunea fr\]easc\ [i uni-
tatea deplin\ decât pe baza
credin]ei. Prin credin]\ am
ajuns la biruin]\; prin Cruce
am ajuns la ~nviere. ~n 1918,
un ziar din Banat anun]a
Unirea de la Alba-Iulia pe
prima pagin\, cu titlul: «Am
`nviat!». Unitatea [i comuni-
unea reprezint\ o putere [i o
bucurie a ~nvierii. Pe Arcul
de Triumf din Bucure[ti st\
scris: «Dup\ secole de sufe-
rin]\ cre[tine[te `ndurate
am ajuns la unitate na]io-
nal\». Deci Crucea [i ~nvie-
rea lui Hristos pe care le-a
tr\it Apostolul Andrei s-au
transmis prin Evanghelie [i
Sfintele Taine ca un pro-
gram al nostru de sfin]ire [i
de `n\l]are `n demnitatea
cre[tin\“.
~n final, ~ntâist\t\torul
Bisericii Ortodoxe Române a
amintit c\ „Sfântul Apostol
Andrei a inspirat nume pen-
tru unii din ierarhii de sea-
m\ ai Bisericii noastre. Cu
pu]in timp `n urm\, am f\cut
pomenirea marelui mitropo-
lit al Ardealului, Andrei {a-
guna, la mormântul s\u de la
R\[inari. {aguna, un apos-
tol al lui Hristos `n secolul al
XIX-lea, a ridicat Ortodoxia
româneasc\ din umilire [i
r\stignire [i a dus-o la dem-
nitatea poporului român `n-
viat, f\când cunoscut\ cre-
din]a apostolic\ [i demnita-
tea Bisericii Ortodoxe din
Transilvania“, a `ncheiat Pa-
triarhul Bisericii noastre.
(Augustin P|UNOIU)
5
PE SCURT
Slujb\ de Te Deum
de Ziua Na]ional\
a României
La 1 decembrie s-au `mplinit 90 de
ani de la `nf\ptuirea unit\]ii na]io-
nale a românilor `ntr-un singur stat
(1918-2008), eveniment consacrat,
dup\ Decembrie 1989, ca Ziua Na-
]ional\ a României. ~n aceast\ zi
sfânt\ din istoria poporului român,
potrivit tradi]iei biserice[ti, `n toate
catedralele eparhiale, bisericile
parohiale [i m\n\stire[ti [i `n cele
ale institu]iilor de `nv\]\mânt teo-
logic s-a oficiat slujba de Te Deum
ca mul]umire adus\ lui Dumnezeu
pentru `mplinirea visului de veacuri,
al unit\]ii na]ionale, [i au fost
pomeni]i cu evlavie [i recuno[tin]\
eroii români care au `nf\ptuit acest
deziderat la Alba Iulia, `n urm\ cu
90 de ani, informeaz\ Biroul de
Pres\ al Patriarhiei Române.
Preafericitul P\rinte Patriarh
Daniel, `nconjurat de membri ai
Sfântului Sinod, a oficiat slujba de
Te Deum la Catedrala Re`ntregirii
din Alba Iulia `ncepând cu ora
12:00, dup\ s\vâr[irea Sfintei
Liturghii. La Catedrala patriarhal\
din Bucure[ti, slujba de Te Deum a
fost oficiat\ de Preasfin]itul P\rinte
Varsanufie Prahoveanul, Episcop-
Vicar Patriarhal, de la ora 12:00. ~n
aceea[i zi, `ncepând cu ora 9:00, la
Mormântul Osta[ului Necunoscut
din Parcul Carol s-a oficiat o slujb\
de pomenire a osta[ilor [i lupt\to-
rilor români c\zu]i pentru ap\rarea
patriei [i pentru unitatea na]ionale.
Concurs de religie,
„Hristos `mp\rt\[it
copiilor“ la Gala]i
Urmând unei tradi]ii de 15 ani, cu
binecuvântarea Preasfin]itului p\-
rinte Casian, Episcopul Dun\rii de
Jos, zilele acestea s-a desf\[urat, `n
[colile generale [i liceele din Gala]i
[i Br\ila, un concurs de Religie
adresat elevilor din clasele I-XII.
Acest concurs este prilejuit de s\r-
b\torirea anului jubiliar al Sfintei
Scripturi [i al Sfintei Liturghii, pre-
cum [i de s\rb\torile `nchinate
Sfântului Apostol Andrei [i Sfântu-
lui Ierarh Nicolae, ocrotitorii celor
dou\ ora[e. Venind `n `ntâmpinarea
dorin]ei elevilor de a actualiza me-
sajul evanghelic la timpurile noas-
tre [i profitând de abilitatea lor de
a manevra tehnica de calcul [i in-
ternetul, derul\m acest concurs pe
internet, pe site-ul episcopiei noas-
tre, www.edj.ro, `n sistem de teste-
gril\ pe fiecare nivel de clas\. ~n
acest sens, cu ajutorul unei firme de
specialitate, am realizat un intere-
sant program, care a fost postat pe
pagina web a episcopiei [i care, pe
lâng\ concursul propriu-zis, con]ine
textul integral al Sfintei Scripturi
`n limba român\, textul Liturghiei
Sfântului Ioan Gur\ de Aur, princi-
palele edi]ii ale Sfintei Scripturi [i
ale Liturghierului ap\rute `n ]ara
noastr\, precum [i aspecte de la di-
feritele activit\]i extra[colare desf\-
[urate cu elevii din cuprinsul epar-
hiei noastre. Cu sprijinul direct al
parohiilor din Gala]i [i Br\ila, du-
minic\, 30 noiembrie, la pomenirea
Sfântului Apostol Andrei, s-au acor-
dat premii `n valoare de peste
10.000 de lei, constând `n c\r]i, bro-
[uri [i iconi]e. Totu[i, cel mai impor-
tant lucru a fost acela c\ to]i parti-
cipan]ii s-au apropiat mai mult de
Sfânta Scriptur\. ~n mâinile a peste
5.000 de elevi au ajuns c\r]i primite
de la Societatea Biblic\ interconfe-
sional\: „Iisus Hristos - Mântuito-
rul Lumii“, „Iisus Hristos - Calea,
Adev\rul [i Via]a“, „Pilde ale Mân-
tuitorului Iisus Hristos“, Biblia pen-
tru copii“ sau „Biblia cu ilustra]ii“,
precum [i c\r]i ale editurii Episcopiei
Dun\rii de Jos: „Poarta Cerului“,
„~nv\]\tur\ de credin]\ ortodox\“,
bro[ura „Via]a [i acatistul Sfântului
Ierarh Sofronie“, iconi]e [i diplome.
Elevii au participat la Sfânta
Liturghie la biserica cu care cola-
boreaz\ [coala, unde, la sfâr[itul sluj-
bei, preo]ii i-au premiat `n fa]a cre-
dincio[ilor prezen]i, moment de emo-
]ie [i de cinste pentru tinerii partici-
pan]i. (pr. Zlate DANIEL, inspector
pentru catehizarea tineretului)
6 Mar]i, 2 decembrie 2008

Interviu

„Biserica a constituit un liant care a

contribuit la Marea Unire de la 1918“
Rolul pe care l-a avut Biserica
Ortodox\ Român\ `n actul
Unirii de la 1 Decembrie 1918
a fost unul substan]ial. Prin
slujitorii de la altare, aceasta a
indus [i a p\strat mereu `n
inima românilor ideea de
unitate na]ional\ [i de
credin]\. De altfel, momentul
`n\l]\tor de la 1 Decembrie
1918 a fost marcat de prezen]a
a doi arhierei din Transilvania,
printre care [i viitorul patriarh
al României, Miron Cristea,
care au fost purt\torii de
drapel ai Unirii la Adunarea de
la Blaj. Mai multe despre
implicarea Bisericii `n
realizarea Marii Uniri ne
vorbe[te doctor Drago[
{esan, conferen]iar universitar
la Facultatea de Arhivistic\,
descendent al unei mari familii
de intelectuali din Bucovina,
din care au f\cut parte ilu[trii
Valerian {esan, bunicul, [i
Milan {esan, tat\l.

tament este atestat\ nu Ungaria. P\rintele profe- nut cauza românilor, au a-

de Raluca BRODNER
De-aa lungul zbuciuma-
tei noastre istorii, multe
veacuri n-a a existat o u-
nitate politic\. Cum se
explic\ faptul c\ a exis-
tat totu[i o unitate de
limb\ [i mai ales una de
credin]\, factori esen]i-
ali `n preg\tirea uniri-
lor „politice“ din 1859 [i,
mai apoi, din 1918?
~n primul rând, trebuie
s\ spus c\ Sfânta Scriptu-
r\ ne `nva]\ s\ fim uni]i `n
credin]\. Credin]a este uni-
c\. Interpret\rile sunt di-
ferite. Faptul c\, la un mo-
ment dat, au fost dou\ Mi-
tropolii, una la 1359, `n }a-
ra Româneasc\, [i cealalt\
la 1401, `n timpul lui Ale-
xandru cel Bun, `n Moldo-
va, se explic\ numai prin
situa]ia administrativ\ e-
xistent\ atunci. Leg\turi
`ntre cele dou\ Mitropolii
au existat. S\ ne gândim
numai la cazul mitropolitu-
lui Varlaam. Acesta a f\cut
o vizit\ `n 1645, la Târgo-
vi[te, mitropolitului {te-
fan, pentru a se consulta [i
pentru a lua atitudine `m-
potriva catehismului calvi-
nesc, ce ap\ruse `n Transil-
vania [i care denigra cultul
ortodox.
S\ nu uit\m c\ `n Alba
Iulia, Belgradul de atunci,
a ap\rut prima carte, pri-
mul „Noul Testament de la
B\lgrad“, la 1648, prima
traducere a Evangheliilor,
a Faptelor Apostolilor, [i a
Apocalipsei. Asta dovede[te
unitate, dorin]a de a trans-
mite credin]a celor trei ]\ri.
Existen]a acestui Nou Tes-
numai `n Transilvania, dar
[i `n multe m\n\stiri din
Moldova [i `n }ara Româ-
neasc\. Cartea de cult ro-
mâneasc\ a circulat [i a
fost un liant care a apropiat
românii `ntre ei. Cartea re-
ligioas\ a circulat `n toate
cele trei }\ri Române [i as-
ta i-a determinat pe români
s\ se uneasc\, s\ se cu-
noasc\, cu atât mai mult cu
cât [i ierarhii `ntre ei au ]i-
nut o leg\tur\ strâns\.
~n realizarea unit\]ii
noastre statale, Biseri-
ca neamului a avut o
contribu]ie important\.
Care sunt, concret, eve-
nimentele care demons-
treaz\ acest aport?
~n perioada Marii Uniri,
scaunul de mitropolit al
Moldovei este ocupat de Pi-
men Georgescu, o mare
personalitate a teologiei ro-
mâne[ti. ~n parantez\ fie
spus, mai multe detalii de-
spre aceast\ personalitate
bisericeasc\ se pot afla din
monografia scris\ de un co-
lonel militar `n rezerv\, A-
urel Pentelescu. Mai de-
parte, }ara Româneasc\ a-
vea ca mitropolit o figur\
mai pu]in str\lucitoare. ~n
Transilvania era mitropolit
Vasile Mangra, care este
un caz aparte [i asupra lui
merit\ s\ ne focaliz\m a-
ten]ia, pentru c\ este cel
care, `n Parlamentul de la
Budapesta, nu a fost de a-
cord cu unirea Transilvani-
ei cu }ara Româneasc\.
Este [i motivul pentru care
a fost marginalizat, se [tie
c\ moare la 17 septembrie
1918, uitat, pe undeva `n
sor Mircea P\curariu a `n-
cercat, `ntr-un studiu publi-
cat dup\ 1990, reabilitarea
mitropolitului, `n sensul c\
poate exista posibilitatea
ca vorbele spuse `n Parla-
mentul de la Budapesta s\
fi fost r\st\lm\cite, scoase
din context.
A fost influen]at sau a
reac]ionat a[a din con-
vingeri proprii?
Se presupune c\ acele
cuvinte au venit din convin-
gerile personale. Mai trebu-
ie amintit\ [i pozi]ia lui Iu-
liu Maniu fa]\ de Unire.
Undeva, `n sufletul lui, a
fost dorin]a aceasta ca
Transilvania s\ aib\ o anu-
mit\ autonomie, adic\ s\
fie condus\ de personalit\-
]ile locului, independent de
Ungaria, dar s\ se p\streze
[i din specificul ardelenilor.
Probabil c\ `n aceea[i di-
mensiune a gândit [i mitro-
politul o autonomie a Tran-
silvaniei, nicidecum o unire
cu Regatul Român.
Situa]ia Bisericii
Ortodoxe Române
`nainte de Unire
Pentru c\ a]i adus a-
minte de Iuliu Maniu,
multe personalit\]i ale
timpului, oameni de
cultur\ [i de stat, au
pus um\rul la realiza-
rea Marii Uniri…
Sigur c\ da. Nicolae Ior-
ga, Alexandru Vaida Voie-
vod sunt doar câ]iva. Tre-
buie spus c\ to]i ardelenii
care erau `n Parlamentul
de la Budapesta au sus]i-
vut replici dure cu celebrul
conte Tissot, ministru de
Externe al Ungariei, care
`ncerca s\ salveze Ungaria.
Dup\ momentul acesta al
Unirii cu Transilvania, Un-
garia `ncepe s\-[i restrân-
g\ grani]ele, s\-[i piard\
din teritorii. Iuliu Maniu,
cunoscând realit\]ile din
Transilvania, s-a gândit c\
e bine ca aceast\ Transil-
vanie, pentru moment, s\
aib\ aceast\ autonomie,
drept dovad\ c\ dup\ Uni-
re a [i creat un Consiliu di-
rigent, cu sediul la Sibiu,
care s\ pun\ pe picioare
administra]ia din Transil-
vania, sub ocupa]ie ma-
ghiar\. Cum ungurii erau
nevoi]i s\ se retrag\, tre-
buia s\ se hot\rasc\ dac\
era cazul s\ se preia oa-
meni noi sau s\ se „folo-
seasc\“ oameni din Tran-
silvania, care cuno[teau si-
tua]ia local\, situa]ia eco-
nomic\, politic\, social\,
chiar problema Bisericii
Ortodoxe acolo.
Problema Bisericii Or-
todoxe a]i spus. Exista,
realmente, o problem\
`n acest sens?
Da, pentru c\ din 1918
[i pân\ `n 1920 scaunul
Mitropoliei r\mâne vacant,
pân\ când vine Nicolae B\-
lan. Contextul a fost unul
tulbure. Mitropolitul moa-
re [i atunci s-a avut `n ve-
dere g\sirea unei figuri
marcante care s\ urmeze
`n scaun, o personalitate
marcant\, iar mitropolitul
B\lan a dovedit din plin a-
ceast\ calitate. Trebuie
„Biserica era locul unde se `ntâlneau cu to]ii,
iar preotul devenea tat\l familiei“
spus c\ [i `n momentul de
fa]\ Mitropolia Ardealului
este una „grea“, ca dovad\
c\ a fost ilustrat\ de mari
personalit\]i, printre care
Antonie Pl\m\deal\. Spun
„grea“, pentru c\ acolo exis-
t\ un mozaic de confesiuni.
Numai la Sibiu exist\ E-
piscopia luteran\ de Confe-
siune Augustan\, este cul-
tul calvin, comunit\]i foar-
te puternice de unguri.
Trebuia s\ duci o politic\
foarte atent\, armonioas\,
adic\ s\ respec]i cultele ce-
lelalte, dar s\-]i aperi [i in-
teresele proprii.
Care era situa]ia Bise-
ricii Ortodoxe Române
de dinainte de Unire?
Voi face referire direct la
situa]ia din Bucovina, pen-
tru c\ `mi este mai familia-
r\. A[adar, pe 28 noiembrie
1918, `n Sala Sinodal\, mi-
tropolitul Vladimir Repta
convoac\ acest Sinod cu
mari personalit\]i care s\
hot\rasc\ unirea, `nainte
de momentul 1 Decembrie.
Bucovina era sub ocupa]ie
austriac\. Alt\ ocupa]ie,
diferit\ de cea maghiar\.
~n teritoriul bucovinean
existau destul de multe `n-
gr\diri [i foarte mult timp
Mitropolitul Bucovinei de-
pindea de Mitropolia de
Karlowitz. Aceast\ autono-
mie a Bisericii Ortodoxe din
Bucovina a stat sub semnul
`ntreb\rii mult timp. {i mo-
mentul desp\r]irii de o alt\
mitropolie, ortodox\, e
drept, dar str\in\ de spa-
]iul nostru, a constituit un
imbold foarte mare. ~n me-
moriile bunicului meu, a-
cest moment din 28 noiem-
brie a fost socotit o mare
s\rb\toare `n Bucovina.
Aminteam mai sus de
administra]ie, de ocupa]ia
str\in\, `n ciuda acestui
fapt, `n Biseric\ oamenii se
 Mar]i, 2 decembrie 2008 7
„~n biseric\, oamenii se considerau ca la ei acas\. Era locul unde se
`ntâlneau cu to]ii, iar preotul devenea tat\l familiei, nu numai duhovnicul
credincio[ilor. Se sf\tuiau, se ajutau, iar prin intermediul bisericii, `[i
p\strau tradi]iile culturale, portul, obiceiurile, tot ceea ce era legat de
românism `n contextul unei ocupa]ii str\ine. Biserica a constituit un liant
[i un refugiu ce a contribuit la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.“

1 Decembrie 1918. Episcopul Iuliu Hossu, citind

Actul Unirii poporului. ~n fa]\, Miron Cristea,
episcop al Caransebe[ului, primul patriarh al României
considerau ca la ei acas\.
Era locul unde se `ntâlneau
cu to]ii, iar preotul devenea
tat\l familiei, nu numai du-
hovnicul credincio[ilor. Se
sf\tuiau, se ajutau, iar prin
intermediul Bisericii `[i
p\strau tradi]iile culturale,
portul, obiceiurile, tot ceea
era legat de românism `n
contextul unei ocupa]ii
str\ine. Biserica a constitu-
it un liant [i un refugiu, ce
a contribuit la Marea Unire
de la 1 Decembrie 1918. {i
facultatea de teologie a
avut impact [i a `ncercat s\
propage acest românism
`ntr-o astfel de zon\.
„Miron Cristea a
reprezentat o
garan]ie, imediat
dup\ moartea lui
Ferdinand“
Dincolo de simbolistica
alegerii transilv\nea-
nului Miron Cristea `n
scaunul de mitropolit
primat al României, a-
ceea a deplinei unit\]i
statale [i biserice[ti,
care au fost urm\rile
acestei numiri?
Mai `ntâi, a[ vrea spun
câteva vorbe despre viito-
rul patriarh al României.
Este cel care a f\cut o tez\
de doctorat la Budapesta,
`n 1895, [i a ales ca tem\
Eminescu. Este primul ca-
re l-a numit pe Eminescu
„Luceaf\rul poeziei româ-
ne[ti“. Acest aspect trebuie
re]inut pentru c\, ulterior,
s-a spus c\ apar]ine istori-
cilor, criticilor de mai târ-
ziu. Miron Cristea, care a
fost un literat, un excelent
teolog [i un foarte bun or-
ganizator, a p\storit Epis-
copia de Caransebe[, din i-
nima Banatului, care era,
iar\[i, o vatr\ de cultur\
foarte important\ [i un
mozaic de na]ionalit\]i.
Prin aceast\ mare perso-
nalitate cunoscut\ nu nu-
mai `n Ardeal, Moldova,
}ara Româneasc\, dar [i `n
Occident, s-a putut realiza
aceast\ Mare Unire [i uni-
ficarea bisericeasc\ mai
apoi, `n 1925. Numirea a
fost f\cut\ `n februarie, dar
confirmarea a venit foarte
târziu, abia `n toamn\.
Cum vede]i rela]ia din-
tre politic [i religios,
[tiut fiind faptul c\ pa-
triarhul Miron Cristea
a fost implicat direct [i
`n via]a politic\ a ]\rii?
A fost, pe rând, mem-
bru al Regen]ei `n tim-
pul minoratului rege-
lui Mihai I, apoi a ocu-
pat func]ia de prim-m mi-
nistru al Guvernului
României, perioad\ `n
care a fost promulgat\
o nou\ constitu]ie.
Miron Cristea a repre-
zentat o garan]ie imediat
dup\ moartea lui Ferdi-
nand. Era nevoie de o per-
sonalitate care s\ inspire
`ncredere românilor, dar [i
occidentalilor.
~n ceea ce prive[te reali-
zarea patriarhatului, aici
cred c\ a fost, mai degrab\,
dorin]a românilor. Dac\ ne
uit\m `n jurul nostru, noi
suntem un popor latin de
confesiune ortodox\. Cei
din jurul nostru sunt slavi
[i, pe atunci, aveau patriar-
hate mult mai puternice [i
cu tradi]ie. Din acest punct
de vedere, a existat `n rela-
]iile noastre cu celelalte in-
stitu]ii ortodoxe o inechita-
te, un patriarh [i un mitro-
polit primat nu erau la ace-
la[i nivel. {i poate din a-
ceast\ cauz\ aceast\ do-
rin]a, mai ales dup\ Unire,
de realizare a patriarhatu-
lui. Era o atmosfer\ nepl\-
cut\ [i nu se putea gândi
nimeni `n acel moment la
constituirea unei unit\]i
biserice[ti. ~ntâi se dorea
teritoriul, consolidarea lui.
Pân\ nu s-a f\cut reforma
agrar\ din 1922-1923, [i
Noua Constitu]ie din 1923,
dup\ model belgian, pân\
nu s-a consolidat Statul, nu
s-a putut vorbi [i de o con-
solidare a Bisericii.
Patriarhul Miron Cris-
tea era o figur\ carismati-
c\. I s-a cerut, pentru c\ e-
ra un moment de derut\.
Moartea regelui Ferdinand
a fost o mare lovitur\. El a
fost socotit un „`ntregitor“,
un model pentru o guver-
nare interbelic\, pentru o
Românie modern\, pentru
c\, dup\ 1920, ]ara noastr\
a mers pe o cale modern\,
occidental\, de dezvoltare,
de orientare, de gândire, de
mentalitate `n toate dome-
niile, [i economic, [i politic,
[i cultural. Moartea regelui
a creat o derut\ `n rândul
politicienilor, [i atunci s-a
recurs la aceasta solu]ie, la
Miron Cristea.
„Biserica se implic\
`n social, pentru
armonizare,
pentru umanism“
Care a fost evolu]ia ra-
porturilor Biseric\-
Stat dup\ realizarea
Marii Uniri?
Imediat dup\ Unire, a
fost un avânt, o deschidere,
o `ncredere [i un entuziasm
pentru consolidarea Biseri-
cii. Având unitate teritoria-
l\, posibilitatea de a men]i-
ne contacte `ntre aceste trei
mari mitropolii, cu mari
personalit\]i `n fruntea lor,
altele erau n\zuin]ele [i
mai ales dorin]a aceasta de
afirmare [i de atragere a
cât mai multor credincio[i.
Ast\zi, cum vede]i ra-
porturile dintre Biseri-
c\ [i zona politica?
Aici exist\ un pericol. S\
ne gândim `ns\ la cuvânt\-
rile Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel, care a a-
tras aten]ia preo]ilor s\ nu
se implice `n campaniile e-
lectorale, pentru c\, s\ nu
uit\m, Biserica se bucur\
de un `nsemnat capital de
`ncredere. Poporul are `n-
credere `n institu]ia Bi-
sericii. M\ doare sufletul
s\ o spun, dar la televizor,
cu prilejul diverselor mani-
fest\ri, apar `n prim-plan
anumite figuri politice, `n
detrimentul momentului
desf\[urat acolo. Biserica a
reu[it s\ nu se implice `n
politic\, ceea ce este un lu-
cru bun. Biserica se impli-
c\ `n social, `n salvarea so-
ciet\]ii, `n salvarea mora-
vurilor, `mpotriva violen]ei
de orice fel, pentru armoni-
zare, pentru `n]elegere,
pentru umanism. a

Un filolog dintr-oo familie

de intelectuali bucovineni
Drago[ Milan Dimitrie {esan s-a n\scut la
16 august 1943, la Cern\u]i. A absolvit ca [ef
de promo]ie Facultatea de Filologie din Cluj-
Napoca [i este doctor `n Filologie (titlul tezei
de doctorat: „Noul Testament de la B\lgrad
(1648), carte de limb\ [i sim]ire româneas-
c\“). ~n prezent, lucreaz\ la Serviciul Arhive
feudale, personale, colec]ii [i microfilme din
Arhivele Na]ionale, din anul 1992, pe un post
de consilier superior. Activitatea pe care o
desf\[oar\ este orientat\ c\tre inventarierea
documentelor `n paleografiile româno-chirili-
c\, slav\ [i german\, pentru limbile român\,
rus\, bulgar\, sârb\, polon\ [i german\.
De asemenea, Drago[ {esan se poate
mândri cu o activitate didactic\ solid\, culti-
vat\ `n timp, actualmente fiind conferen]iar
universitar pentru cursul de Istoria Limbii
române vechi la Facultatea de Arhivistic\,
iar de la 1 octombrie a.c., este conferen]iar u-
niversitar pentru cursul de Paleografie ro-
mâno-chirilic\ [i Slavon\ româneasc\ la Fa-
cultatea de Teologie a Universit\]ii Bucu-
re[ti, la Arta Sacr\ [i Teologie Pastoral\, a-
nul I. De ad\ugat c\ doctor Drago[ {esan a
publicat 13 lucr\ri [tiin]ifice (specialitatea
filologie), 10 lucr\ri [tiin]ifice (specialitatea
arhivistic\), numeroase recenzii [i prezen-
t\ri de carte `n specialitatea arhivistic\. Fa-
ce parte din familia {esan, o mare familie de
intelectuali din Bucovina. Bunicul, Valerian
{esan, a fost profesor de Drept teologic la
Cern\u]i [i, dup\ Unire, `n perioada 1922, a
fost rectorul Facult\]ii de Teologie din Cer-
n\u]i, [i apoi decanul facult\]ii de la aceea[i
universitate. Tat\l, Milan {esan, a terminat
Teologia, cu dou\ doctorate, unul `n teologie
[i altul `n istorie, la Praga, [i a fost profesor
de Istoria Bisericii Universale, `ntâi la Cer-
n\u]i [i, dup\ refugiu, la Sibiu.

8 Mar]i, 2 decembrie 2008
Eveniment
Marea Unire - „Liturghia cea
Mare a istoriei poporului român“
Zilele trecute, Transilvania a primit prima
vizit\ pastoral\ a Preafericitului P\rinte
Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne.
Cu acest prilej, ierarhii, preo]ii [i mii de cre-
dincio[i din Arhiepiscopiile Sibiului [i Alba
Iuliei [i-au `ntâmpinat cu bucurie ~ntâist\t\-
torul, iar universit\]ile din cele dou\ ora[e i-
au oferit distinc]ia de Doctor Honoris Causa.
Sâmb\t\, 29 noiembrie
2008, Sibiul l-a `ntâmpinat pe
P\rintele Patriarh Daniel.
Preo]i, protopopi, monahi, re-
prezentan]i ai societ\]ii aca-
demice, reprezentan]i ai au-
torit\]ilor locale [i centrale,
membrii ai Bisericii Evan-
ghelice, studen]i ai Facult\]ii
de Teologie au `ntâmpinat cu
inima deschis\ pe ~ntâist\-
t\torul Bisericii noastre.
Patriarhul, `ntâmpinat
`n Catedrala din Sibiu
Catedrala din Sibiu a fost
locul unde credincio[ii tran-
silv\neni l-au `ntâmpinat
sâmb\t\, 29 noiembrie, pe
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române.
Dup\ oficierea Sfintei Li-
turghii [i a slujbei de Te
Deum, ~nalt Preasfin]itul La-
uren]iu, Mitropolitul Ardea-
lului, a vorbit despre emo]ia
pe care o tr\iesc credincio[ii
transilv\neni cu ocazia primi-
rii Patriarhului României.
Amintind de personalitatea
luminoasei figuri a lui Andrei
{aguna din ale c\rui cuvinte [i
fapte au `nv\]at românii c\ to-
tul este dar al lui Dumnezeu,
Preafericitul P\rinte Daniel a
spus c\ „darurile [i binecuvân-
t\rile din partea lui Dumne-
zeu trebuie cultivate [i f\cute
roditoare. La acestea ad\u-
g\m munca, osteneala [i pri-
ceperea, h\rnicia noastr\“.
Patriarhul României a apre-
ciat munca misionar\ [i reu-
Ieri, la Alba Iulia, cu prilejul anivers\rii a 90 de
ani de la Marea Unire, au fost dezvelite
statuile regelui Ferdinand [i a reginei Maria
[ita pastoral\ deosebit\ a IPS
Lauren]iu de când conduce
Mitropolia Ardealului.
Cu aceast\ ocazie, Arhie-
piscopului Sibiului i-au fost
oferite crucea pectoral\ [i un
engolpion de c\tre P\rintele
Patriarh Daniel, iar slujito-
rilor Catedralei le-a fost ofe-
rit\ o cruce de binecuvântare
[i edi]ia nou\ a Liturghierului
ap\rut\ `n anul jubiliar al
Sfintei Scripturi [i al Sfintei
Liturghii, ca recuno[tin]\
pentru faptul c\, timp de pa-
tru ani, `n vremea studen]iei,
actualul Patriarh s-a rugat `n
aceast\ biseric\.
Doctor Honoris Causa
al Universit\]ii
„Lucian Blaga“
Tot sâmb\t\, 29 noiem-
brie, Preafericitul P\rinte Pa-
triarh Daniel a primit apoi ti-
tlul academic de Doctor Ho-
noris Causa din partea Fa-
cult\]ii de Teologie Ortodox\
„Andrei {aguna“, apar]inând
Universit\]ii „Lucian Blaga“
din Sibiu. Festivitatea decer-
n\rii acestui titlu a avut loc
`n Aula „Mitropolit Ioan Me-
]ianu“ a Facult\]ii de Teologie.
Ceremonia a `nceput cu o
scurt\ alocu]iune din partea
domnului Dorin Stoicescu,
secretar [tiin]ific al Senatului
Universit\]ii „Lucian Blaga“.
~n cuvântul de recomandare
Laudatio rostit de IPS Lau-
ren]iu Streza, Arhiepiscop al
Sibiului [i decan al Facult\]ii
CM
YK
de Teologie Ortodox\ „Andrei
{aguna“, s-a eviden]iat mun-
ca intens\ desf\[urat\ pe
multiple planuri a P\rintelui
Patriarh, ce a fost apreciat ca
„una dintre marile figuri ale
Ortodoxiei contemporane -
teolog profund [i ierarh cu
p\storire exemplar\, adânc [i
fidel `nr\d\cinat `n solul Tra-
di]iei ortodoxe, dar, `n acela[i
timp, deschis spre dialog [i
spre toate provoc\rile so-
ciet\]ii contemporane. Patri-
arhul nostru a fost unul din-
tre cei mai str\luci]i absol-
ven]i ai Facult\]ii „Andrei
{aguna“ din Sibiu [i, ca atare,
un glorios ambasador al cul-
turii [i spiritualit\]ii sibiene“.
Prezentat auditoriului ar-
delean ca „al doilea Patriarh
de peste mun]i, n\scut `n Ba-
natul Sfântului Iosif de la
Parto[, instruit [i crescut ca
teolog ortodox universal `n
Sibiul m\rturisitorilor pentru
Ortodoxie [i al lui Andrei
{aguna, Patriarhul Daniel a
poposit o vreme `n scaunul
sfin]ilor mitropoli]i ai Mol-
dovei: Varlaam, Dosoftei [i
Veniamin, iar de un an [i mai
bine cu iradiere dinamizatoa-
re unic\ st\ `n primul scaun
al Ortodoxiei române[ti, scau-
nul sfin]ilor mitropoli]i Ia-
chint [i Nifon, Teodosie [i An-
tim, [i al celor cinci `nainta[i
`ntru patriarhat“, a continuat
Mitropolitul Lauren]iu Streza.
Pe rând, au fost reliefate
direc]iile majore `n care s-au
derulat proiectele ~ntâist\t\-
torului Bisericii noastre, vi-
zând toate sectoarele de acti-
vitate din cadrul Patriarhiei
Române: legislativ [i juridic-
bisericesc, pastoral-liturgic,
cultural-misionar, social-fi-
lantropic, economic-financiar
[i patrimonial-imobiliar, fie-
care din aceste preocup\ri a-
vând propriile dimensiuni
specifice `n dezvoltarea [i
transpunerea `n realitate.
„Un semn al pre]uirii
universitarilor
sibieni“
A urmat cuvântul de re-
cep]ie a titlului, rostit de Pa-
triarhul Bisericii Ortodoxe
Române, dup\ care, `n `nche-
ierea festivit\]ii, a vorbit rec-
torul Universit\]ii din Sibiu,
prof. univ dr. Constantin O-
prean. Acesta a subliniat c\
„decernarea titlului de Doctor
Honoris Causa P\rintelui
Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, reprezint\
un moment de bucurie [i de
mare onoare pentru societa-
tea academic\ din inima Ar-
dealului. Conferirea acestui
titlu academic celui mai str\-
lucit discipol al p\rintelui Du-
mitru St\niloae, ast\zi ~ntâi-
st\t\torul Bisericii Ortodoxe
Române, este un semn al
pre]uirii universitarilor sibi-
eni pentru tot ceea ce a]i
s\vâr[it `n slujba Bisericii [i a
]\rii.“ ~n cuvântul s\u, rec-
torul a mai vorbit despre dou\
lucr\ri majore care intere-
seaz\ pe to]i românii ortodoc[i
[i care i-au adus Preaferi-
citului P\rinte Daniel pre]ui-
rea `ntregii ]\ri: `nceperea
lucr\rilor de construc]ie a Ca-
tedralei Mântuirii Neamului [i
`nfiin]area Centrului de Pres\
BASILICA, unde de multe ori
este prezent\ vocea profeso-
CM
YK
rilor de la Facultatea de
Teologie Ortodox\ din Sibiu.
La final, profesorul univer-
sitar Constantin Oprean, `n
numele Universit\]ii „Lucian
Blaga“ din Sibiu, a adresat
P\rintelui Patriarh respec-
tuoase felicit\ri, ani `ndelun-
ga]i [i rodnici pentru a duce
mai departe spiritul [agunian
de munc\ [i demnitate pe
care l-a cunoscut `nc\ din anii
studen]iei.
„Alba Iulia, locul
jertfei [i al `nvierii“
De la Sibiu, Patriarhul
Daniel al României a poposit
`n ora[ul Unirii. Mul]imi de
credincio[i, p\rin]i `mpreun\
cu copiii lor, studen]i [i semi-
nari[ti, cu lumânari `n mâini,
episcopi, preo]i monahi [i mo-
nahii de la m\n\stirile din
eparhie, aduna]i sâmb\t\
seara `n curtea Catedralei
Re`ntregirii Neamului din
Alba Iulia l-au a[teptat pe
~ntâist\t\torul Bisericii Orto-
doxe Române. ~n ajunul
s\rb\torii Sfântului Andrei,
Apostolul Românilor, P\rin-
tele Patriarh Daniel a fost
`ntâmpinat `ntr-o atmosfer\
pascal\, de mare s\rb\toare.
~nalt Preasfin]itul Andrei,
Arhiepiscopul Alba Iuliei, `n
cuvântul de salut, a m\rtu-
risit bucuria gazdelor pentru
venirea P\rintelui Patriarh
`n ora[ul Unirii.
Citându-l pe Nicolae Iorga,
care spunea: „Mitropolia B\l-
gradului este cel mai trainic [i
cel mai de folos a[ez\mânt al
românilor din Transilvania“,
IPS Andrei a subliniat c\
„acest loc a fost [i Golgot\, [i
Ierusalim al neamului româ-
nesc. ~n primul rând, Golgot\,
pentru c\ sute de ani au fost
martiriza]i cei ce au luptat
pentru lege, credin]\ [i drep-
tate; aici au fost tra[i pe roat\
Horea [i Clo[ca, a fost `ntem-
ni]at Avram Iancu, [i mai
mult decât ace[tia, m\rturisi-
torii Ortodoxiei [i-au `mplinit
crezul. Dar au fost [i zile de
bucurie la Alba Iulia. Aici, `n
vremea lui Mihai Viteazul a
avut loc prima Unire. Tot aici
s-a `nf\ptuit Unirea cea Mare
de la 1 Decembrie 1918, care
pe lâng\ conota]iile politice [i
sociale are [i una spiritual\.
Gheorghe Pop de B\se[ti,
Primirea P\rintelui Patriarh la Sibiu
pre[edintele Marii Adun\ri
Na]ionale de la Alba Iulia,
vorbea despre aceast\ sem-
nifica]ie spiritual\ `n urm\-
toarele cuvinte: «~n locul a-
cesta sfin]it cu sângele mar-
tirilor no[tri ne-am adunat cu
to]ii ca s\ sf\râm\m c\tu[ele
robiei noastre seculare [i ca
s\ decidem ca un popor liber
asupra sor]ii noastre.» Ne bu-
cur\m c\ ~ntâist\t\torul Bi-
sericii noastre binecuvinteaz\
cu prezen]a sa s\rb\toarea
`mplinirii a 90 de ani de la
Marea Unire“, a `ncheiat ~-
nalt Preasfin]ia Sa.
La rândul s\u, Patriarhul
Daniel, adresându-se celor de
fa]\, a subliniat „c\ Alba Iulia
reprezint\ locul jertfei [i al
`nvierii pentru poporul român.
Totodat\ este un loc de lucrare
misionar\, cultural\ [i social\,
pentru c\ rug\ciunile [i jert-
fele celor din trecut au rodit lu-
crarea din prezent. Adesea, ro-
mânul spune c\ omul sfin]e[te
locul. ~n general, o sfin]ire au-
tentic\, adev\rat\ a locului se
face de c\tre oameni care se
sfin]esc mai `ntâi ei `n[i[i `n
rela]ia cu Unul Sfânt, Domnul
Iisus Hristos. A[a cum spu-
neau P\rin]ii Bisericii, osem-
intele martirilor au f\cut s\
r\sar\ roduri de mântuire.
Jertfelnicia str\mo[ilor, a
`nainta[ilor a f\cut s\ r\sar\
`n aceast\ Arhiepiscopie o lu-
crare bogat\ [i frumoas\, di-
namic\, binecuvântat\ de
Dumnezeu. Anul acesta, con-
sacrat Scripturii [i Liturghiei
este [i anul `n care ne aducem
~n curtea Catedralei din Alba Iulia,
la sfâr[itul Sfintei Liturghii
aminte de apari]ia `n 1648 a
Noului Testament de la B\l-
grad, ca etap\ preg\titoare
pentru apari]ia Bibliei de la
Bucure[ti din 1688. Acest ora[,
`n primul rând, [i `ntreaga
provincie de peste Carpa]i a
avut `ntotdeauna con[tiin]a
unei misiuni pentru ap\rarea
Ortodoxiei [i pentru trans-
miterea valorilor prin cult [i
cultur\, prin spiritualitate [i
via]\ social\. De aceea, noi am
venit aici cu bucuria par-
ticip\rii la aniversarea a 90 de
ani de la Unirea cea Mare, de
la Liturghia cea Mare a isto-
riei poporului român. Dar am
mai venit [i cu bucuria de a
confirma [i a binecuvânta lu-
crarea misionar\ [i pastoral\
s\vâr[it\ `n toat\ Transil-
vania, dar `n mod deosebit `n
ora[ul dumneavoastr\ care
este reprezentativ pentru
Biseric\ [i pentru na]iunea
român\. Aceast\ eparhie dez-
volt\ `n mod armonios leg\-
tura dintre spiritualitate [i ac-
tivitate social\, dintre cult [i
cultur\. (...)
Aici, `n aceast\ Arhiepis-
copie se adun\ lumin\, lu-
min\ din rug\ciune, lumin\
din poc\in]\, lumin\ din `m-
p\rt\[irea cu Sfintele Taine,
lumin\ din cuvântul cel sfânt
[i sfin]itor care ne face s\
cre[tem `n fa]a lui Dumnezeu
[i a oamenilor ca bun\tate mi-
lostiv\ dup\ chipul lui Dum-
nezeu Cel Milostiv. Bunul
Dumnezeu s\ ne d\ruiasc\
bucuria de a sim]i c\ El ne iu-
be[te [i de a fi `mpreun\ lu-

Decernarea titlului de Doctor Honoris Causa P\rintelui Patriarh
Daniel, `n amfiteatrul „Ioan Me]ianu“ al Facult\]ii de Teologie din Sibiu
cr\tori la mântuirea oame-
nilor“, a spus `n final Patriar-
hul Daniel.
Sobor de ierarhi,
duminic\,
la Alba Iulia
Ziua urm\toare, duminic\,
30 noiembrie, cu ocazia s\rb\-
torii Sfântului Apostol Andrei,
Preafericitul P\rinte Patriarh
Daniel, `mpreun\ cu un sobor
de 12 ierarhi, preo]i [i diaconi,
a oficiat Sfânta Liturghie `n
Catedrala Re`ntregirii din
Alba Iulia. ~nainte de `ncepe-
rea Sfintei Liturghii a avut loc
slujba resfin]irii Catedralei
arhiepiscopale cu hramurile
„Sfânta Treime“ [i „Sfin]ii Ar-
hangheli Mihail [i Gavriil“,
s\vâr[it\ de P\rintele Patri-
arh Daniel al\turi de IPS Teo-
fan, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, [i IPS Lauren]iu,
Mitropolitul Ardealului.
Din soborul arhiereilor care
au slujit la Sfânta Liturghie,
pe lâng\ ierarhii men]iona]i, s-
au num\rat [i IPS Irineu, Mi-
tropolitul Olteniei, IPS Iosif,
Mitropolitul Ortodox Român al
Europei Occidentale [i Meri-
dionale, IPS Andrei, Arhiepis-
copul Alba Iuliei, PS Ghe-
rasim, Episcopul Râmnicului,
PS Calinic, Episcopul Arge[u-
lui [i Muscelului, PS Timotei,
Episcopul Aradului, Ienopolei,
H\lmagiului [i Hunedoarei,
PS Justinian, Episcopul Orto-
dox Român al Maramure[ului
[i S\tmarului, PS Ioan, Epis-
copul Covasnei [i Harghitei,
PS Siluan, Episcopul Ortodox
Român din Ungaria, PS Andrei
F\g\r\[anul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Sibiului.
Duminic\ seara, a avut loc
sfin]irea paraclisului Facul-
t\]ii de Teologie Ortodox\ din
Alba Iulia de c\tre Preaferici-
tul P\rinte Daniel. Cu aceas-
TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Mar]i, 2 decembrie 2008
t\ ocazie, au fost oferite o cru-
ce de binecuvântare [i un noul
Liturghier duhovnicului para-
clisului facult\]ii.
„Dator\m Bisericii
con[tiin]a c\ suntem
o familie“
Dup\ sfin]irea paraclisu-
lui, a avut loc decernarea P\-
rintelui Patriarh a titlului de
Doctor Honoris Causa de
c\tre Universitatea „1 De-
cembrie 1918“. Festivitatea,
prefa]at\ de rectorul Moise
Ioan Achim, l-a omagiat pe
~ntâist\t\torul Bisericii Orto-
doxe Române. „Dator\m Bise-
ricii con[tiin]a c\ suntem o fa-
milie, bucurându-ne când
suntem `mpreun\ [i sprijinin-
du-ne `n momentele de cum-
p\n\“, a spus `n cuvântul s\u
rectorul Achim.
~n discursul Laudatio, IPS
Andrei de Alba Iulia a men-
]ionat c\ „la Alba Iulia, rea-
liz\m c\ Patriarhul este sem-
nul de normalitate [i fiin]are a
unui neam, garantul [i a-
pologetul «valorilor destinale»
precum Credin]\, Patrie, Lim-
b\, Popor, Sfin]enie [i Nemu-
rire. El, Patriarhul, este desti-
nat, consacrat, afierosit s\ fie
pentru Biserica [i poporul nos-
tru rostul moral, amintirea
arhetipului atunci «când ne-a
fost dat s\ ne scriem via]a cu
prea multe t\ceri [i prea `n-
cruntat\ vreme».
~n lupta cu provoc\rile con-
temporaneit\]ii secularizante
[i materialiste el este purt\-
torul de steag al p\str\rii
Tradi]iei ortodoxe [i a valorilor
na]ionale. Toate acestea sunt o
dovad\ a deschiderii Preaferi-
citului Daniel `nspre fr\mân-
t\rile lumii contemporane, dar
demonstreaz\, `n acela[i timp,
o puternic\ `nr\d\cinare `n
Tradi]ia vie a Bisericii.“
CM
YK
9
„Alba Iulia reprezint\ locul jertfei [i al învierii pentru poporul român. Totodat\, este
un loc de lucrare misionar\, cultural\ [i social\, pentru c\ rug\ciunile [i jertfele celor
din trecut au rodit lucrarea din prezent. Adesea, românul spune c\ omul sfin]e[te
locul. În general, o sfin]ire autentic\, adev\rat\, a locului se face de c\tre oameni
care se sfin]esc mai întâi ei în[i[i în rela]ia cu Unul Sfânt, Domnul Iisus Hristos.“
~n cuvântul de mul]umire
pentru distinc]ia primit\,
Preafericitul P\rinte Daniel a
subliniat rolul Bisericii `n
via]a poporului român: „Bise-
rica [i-a `ndeplinit cu jertfel-
nicie [i `n]elepciune misiunea
ei spiritual\ `n mijlocul comu-
nit\]ilor de credincio[i din
`ntreg spa]iul românesc, fiind,
cu adev\rat, Mama spiritual\
a poporului român, dup\ cum
o numea Mihai Eminescu.
Ierarhii, preo]ii, vie]uitorii ob-
[tilor monahale [i, `n general,
mul]imea credincio[ilor Bise-
ricii str\mo[e[ti au contribuit
substan]ial, atât la p\strarea
[i cultivarea valorilor româ-
ne[ti cre[tine, cât [i la re- Sfin]irea paraclisului Facult\]ii de Teologie din Alba Iulia
alizarea unit\]ii na]ionale, `n
`ntreg spa]iul carpato-dun\- o `ntâlnire cu membrii „Ligii nilor. Dup\ slujb\, Patriarhul minunat\.“ Apoi a avut loc
rean, al celor trei }\ri Româ- Culturale pentru Unitatea Daniel, `naintea a 3.000 de dezvelirea statuilor regelui
ne, `n planul limbii, spiritu- Românilor de Pretutindeni“, oameni aduna]i `n curtea Ferdinand [i a reginei Maria.
alit\]ii [i culturii.“ organiza]ie care s-a creat la Catedralei, a rostit un cuvânt Programul a continuat cu
Dup\ ce a f\cut un excurs sfâr[itul secolului al XIX-lea, `n despre contribu]ia major\ parada militar\ desf\[urat\
`n istoria Transilvaniei [i a la 1890, `n scopul de a ajuta adus\ de Biserica Ortodox\ pe bulevardul „1 Decembrie
scos `n relief aportul figurilor spiritualitatea româneasc\ Român\ la p\strarea unit\]ii 1918“, urmat\ de parada por-
din Transilvania `mpotriva tului popular, `n care au defilat
Bisericii la p\strarea iden- spirituale a neamului. La fi-
sistemului de dezna]ionali- prin fa]a mul]imii adunate `n
tit\]ii na]ionale [i sprijinul lor nalul ceremoniei din curtea parcul Cetate mai multe gru-
zare implementat de guver-
pentru cauza Unirii, Patriar- Arhiepiscopiei, Patriarhul puri de dansatori [i cânt\re]i
nele austro-ungar [i ungar, a-
hul Daniel a concluzionat: Daniel `mpreun\ cu soborul de muzic\ popular\ `mbr\ca]i
duna]i la Alba Iulia cu ocazia
„Contribu]ia Bisericii la is- ierarhilor [i autoritatile locale `n costume na]ionale din di-
celui de-al II-lea Congres al
toricul act al Marii Uniri din Spiritualit\]ii Române[ti. au cântat colindul „O, ce veste verse regiuni ale ]\rii. a
1918 a fost, ca [i toat\ lu-
crarea ei `n via]a poporului
român, o Liturghie a iubirii Slujb\ de mul]umire
jertfelnice [i a bucuriei, care pentru binecuvânt\rile
izvor\sc din Crucea [i ~nvie-
rea lui Hristos. Fie ca pilda de rev\rsate
credin]\, jertfelnicie, patrio- de Dumnezeu
tism, clarviziune [i hot\râre a
românilor de acum 90 de ani
asupra românilor
s\ ne c\l\uzeasc\ `n prezent Ieri, cu ocazia anivers\rii a
[i s\ ne `nt\reasc\ `n fapte 90 de ani de la Marea Unire
demne pentru un viitor pe petrecut\ la Alba Iulia, Prea-
care-l dorim tr\it `n credin]\ fericitul P\rinte Patriarh Da-
[i unitate, prosperitate [i niel a oficiat `mpreun\ cu un
demnitate, `ntr-o Europ\ sobor de ierarhi, membri ai
cre[tin\, mai dinamic\ `n pro- Sfântului Sinod al BOR, pe
movarea valorilor credin]ei [i esplanada din fa]a Catedralei
mai angajat\ `n misiunea ei arhiepiscopale din ora[ul Uni-
interna]ional\“. rii o slujb\ de mul]umire pen-
Dup\ primirea titlului aca- tru binecuvânt\rile rev\rsate
demic, Preafericirea Sa a avut de Dumnezeu asupra româ-
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113 Români basarabeni, veni]i la s\rb\toarea
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112 Unirii de la Alba Iulia
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro. Pagini realizate de Augustin P|UNOIU
CM
YK
10 Mar]i, 2 decembrie 2008
„Dac\ am `n]elege semnifica]ia cuvintelor pe care
Biserica le roste[te prin slujba de resfin]ire a unui l\ca[
Reportaj de `nchinare, nu cred c\ am mai avea curajul s\ p\r\sim
Biserica lui Dumnezeu (...) Totul este rânduit `n Biseric\
pentru ca enoria[ul, c\lug\rul s\ `n]eleag\ c\ au intrat
`n `mp\r\]ia cerurilor.“

Paraclisul nou-sfin]it de la M\n\stirea

Horai]a va g\zdui slujbele pe timpul iernii
a Paraclisul „Sfântul Ierarh Nicolae“ de la M\n\stirea Horai]a din jude]ul Neam] a fost
resfin]it sâmb\t\, 29 noiembrie, de c\tre ~nalt Preasfin]itul Teofan, Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei a Sfântul l\ca[ de cult a fost supus `n ultimii cinci ani unor lucr\ri de
reconsolidare [i restaurare a Dup\ slujba de resfin]ire a sfântului l\ca[,
a fost s\v=r[it\ Sfânta Liturghie `n biserica mare a m\n\stirii a

de Constantin CIOFU
Slujba de resfin]ire a Pa-
raclisului „Sfântul Ierarh
Nicolae“ a fost oficiat\ de
IPS Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, `n-
conjurat de un sobor de pre-
o]i, stare]i ai m\n\stirilor
din vecin\tate [i diaconi, `n
prezen]a câtorva zeci de
credincio[i. Dup\ slujba de
resfin]ire, a `nceput Sfânta
Liturghie `n biserica mare
a M\n\stirii Horai]a, cu
hramul „Botezul Domnu-
lui“. P\rintele arhim. Pe-
troniu Marin, stare]ul m\-
n\stirii, a citit la finalul
Sfintei Liturghii hrisovul de
resfin]ire a Paraclisului „Sfân-
tul Ierarh Nicolae“, `n care
se face referire la lucr\rile
de reconsolidare [i restau-
rare ale Paraclisului „Sfân-
tul Nicolae“, lucr\ri care au
`nceput `n anul 2003.
Paraclisul „Sfântul Ie-
rarh Nicolae“ a fost ridicat
`ntre anii 1850-1852, de c\-
tre stare]ul Ermoghen Bu-
hu[, pentru oficierea slujbe-
lor `n timpul s\pt\mânii [i
mai ales `n perioada de iar-
n\, `ntruc=t biserica mare
nu are sistem de `nc\lzire.
„Acesta a fost restaurant de
mai multe ori `n decursul
timpului, ultima interven-
]ie apar]inând stare]ului
Zenovie Descu, `ntre 1980-
1982, când au fost `nlocuite
acoperi[ul [i vechea catape-
teasm\. A fost resfin]it, la
acea vreme, de c\tre vred-
nicul de pomenire Teoctist
Patriarhul.“
Arhim. Petroniu Marin, stare]ul
m\n\stirii, d=nd citire hrisovului
de resfin]ire, al\turi de IPS Teofan
La M\n\stirea Horai]a se ajunge pe drumul na]ional tur\ `n care a eviden]iat sem- dumnezeiasca ~mp\rt\[a-
15C Piatra Neam]-Târgu Neam], `n dreptul localit\]ii Dobreni, nifica]iile sfin]irii sau res- nie, pe Hristos `n Trupul [i
15 km pe drumul jude]ean 156A, prin localit\]ile Negre[ti [i Poiana. fin]irii unei biserici: „Prin Sângele s\u; dac\ am reali-
O alt\ modalitate de a ajunge este oferit\ de acela[i drum na]ional, str\dania p\rintelui stare], za faptul c\ ungerea cu
dinspre Târgu Neam], `n dreptul localit\]ii Cr\c\oani, 6 km ajutat de fr\]imea m\- sfântul mir a sfintei mese
n\stirii, cu sprijinul ma- nu este altceva decât ace-
Lucr\ri realizate [i du[umea, `nlocuirea material din partea pe- terial al pelerinilor, iat\, ea[i ungere care a fost s\-
tâmpl\riei, ad\ugarea de lerinilor care au dorit s\ se paraclisul de la M\n\stirea vâr[it\ de Sfin]ii Apostoli,
cu ajutorul ob[tii mobilier nou `n sfântul al- `nscrie `n rândul ctitorilor Horai]a, `nchinat Sfântului de Maica Domnului, de fe-
[i al pelerinilor tar, refacerea sfintei mese, de l\ca[uri sfinte, iar nume- Nicolae, a redevenit frumos meile purt\toare de mir
`ndep\rtarea vechii pic- le lor s\ le fie pomenite pu- `mpodobit, bine restaurat pentru Hristos, atunci cu
~n hrisov mai este amin- turi, `n mare parte degra- rurea“, mai men]ioneaz\ `n toate componentele sale. greu ne-am mai dezlipi de
tit faptul c\, `ntruc=t para-
dat\, retencuirea pere]ilor hrisovul. P\rintele stare] a Dac\ am `n]elege sem- prezen]a noastr\ `ntr-o bi-
clisul nu a avut temelie `n [i executarea unei noi pic- mul]umit, `n numele ob[tii nifica]ia cuvintelor pe care seric\. Totul este rânduit `n
partea de nord, umezeala a Biseric\ pentru ca enoria-
turi neobizantine `n tehni- pe care o p\store[te, IPS Biserica le roste[te prin sluj-
afectat construc]ia din ba de resfin]ire a unui l\ca[ [ul, c\lug\rul s\ `n]eleag\
ca fresco, `ntroducerea de Teofan pentru prezen]\,
lemn, aducând l\ca[ul de `nc\lzire central\. De ase- dar [i celor care au contri- de `nchinare, nu cred c\ am c\ au intrat `n `mp\r\]ia ce-
cult `n stare de degradare. menea, a fost restaurat\ [i mai avea curajul s\ p\r\- rurilor. Suntem chema]i de
buit la reconsolidarea para-
„Astfel, `n anul 2003, cu bi- vechea catapeteasm\ din clisului nou-sfin]it. sim Biserica lui Dumnezeu; Biseric\, suntem `ndemna]i
necuvântarea Preafericitu- sec. al XVIII-lea, [i pus\ `n dac\ ne-am da seama c\ de con[tiin]a liturgic\ a
lui P\rinte Patriarh Dani- valoare prin rea[ezarea `n sfântul altar, pe care se Bisericii s\ `n]elegem ce es-
el, pe atunci Mitropolit al „Sfântul altar nu este s\vâr[e[te sfânta jertf\, nu te Biserica, ce este sfânta
l\ca[ul de cult, [i s-au ad\-
Moldovei [i Bucovinei, au ugat obiecte [i odoare sfin- cu nimic mai prejos este cu nimic mai prejos mas\, ce reprezint\ unge-
fost ini]iate noi lucr\ri de te, precum [i o icoan\ `n decât mormântul decât mormântul din Ieru- rea pere]ilor, a icoanelor, a
construc]ie, consolidare [i mozaic la intrare, reprezen- salim; dac\ ne-am da sea- pere]ilor, a sfintei mese cu
restaurare. Proiectul a pre-
din Ierusalim“ sfântul [i marele mir, ce `n-
tându-l pe Sfântul Nicolae. ma c\ sfânta mas\ de pe
v\zut subzidirea [i turna- Toate aceste lucr\ri s-au re- Dup\ citirea hrisovului sfântul altar poart\, pe de o seamn\ ungerea cu isop, cu
rea unei temelii, `nlocuirea alizat `mpreun\ cu ob[tea de sfin]ire, IPS Teofan a parte, moa[te de mucenici, mirodenii“, a `ncheiat ~nalt
lemnului putred din pere]i m\n\stirii, având sprijin rostit un cuvânt de `nv\]\- pe de alt\ parte, sfânta [i Preasfin]ia Sa. a

M\n\stirea Horai]a, unic\ prin amplasarea amvonului

~nalt Preasfin]itul Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, `nconjurat de un
sobor de preo]i [i diaconi, a s\v=r[it slujba
de resfin]ire a Paraclisului „Sf=ntul Nicolae“
A[ezat\ la altitudinea de 600 m, nu ]ime [i a fost construit\ exclusiv din pia- lucrat\, dup\ p\rerea unora, la Viena.
departe de poalele muntelui Hor\icio- tr\, doar bol]ile fiind din c\r\mid\. Alte surse ne informeaz\ c\ aceasta ar
rul (1.076 m), lâng\ versantul r\s\ri- Grosimea pere]ilor variaz\ `ntre 1,6 [i 4 fi fost realizat\ cu pu]in timp `nainte de
tean al mun]ilor Stâni[oarei din Carpa- metri. ~n evolu]ia arhitecturii moldove- anul sfin]irii bisericii (1867) de c\tre
]ii Orientali, M\n\stirea Horai]a a luat ne[ti, biserica M\n\stirii Horai]a, ca unii sculptori `n lemn din apropiere.
fiin]\ `n prima jum\tate a sec. al XIX- stil, este unic\, aici fiind prezente ele- Sculptura `n sine relev\ ultima supra-
lea. ~ntre 1822-1824, cuviosul p\rinte mente din arhitectura romano-bizanti- vie]uire a barocului, familiar majori-
Irinarh Roseti (1771-1859), c\lug\r cu n\, precum [i influen]e ruse[ti `n nu- t\]ii catapetesmelor române[ti din a do-
metania din m\n\stirea Neam], cu m\rul [i configura]ia celor 8 turle. Pic-
binecuvântarea Mitropolitului Venia- tura, `n stil neobizantin, pe un fond c\- ua jum\tate a secolului al XIX-lea. ~n
min Costachi (1803-1842) al Moldovei, r\miziu, a fost executat\ de Mihai structura ei se afl\, probabil (dup\
`n urma unei revela]ii dumnezeie[ti, ri- Chiuaru, al\turi de ucenicii s\i, `ntre aprecierea unui specialist `n domeniu),
dica prima biseric\ din lemn a m\n\s- 1988-1993 [i a fost sfin]it\ la 4 iulie 3 tipuri de lemn: tei, p\r [i tuia. Cata-
tirii, cu hramul „Pogorârea Duhului 1993 de c\tre Preafericitul P\rinte Pa- peteasma este unicat `n ]ar\, probabil
Sfânt“. ~nfiin]area [i consolidarea m\- triarh Daniel, pe atunci Mitropolit al [i `n lume, `n primul rând datorit\ a[e-
n\stirii au fost sprijinite [i de domnito- Moldovei [i Bucovinei. Impresionant\ z\rii amvonului deasupra u[ilor `mp\-
rii Ioan Sandu Sturza (1822-1828) [i este catapeteasma bisericii, care a fost r\te[ti.
Mihail Sturza (1834-1839) ai Moldovei.
Primul i-a dat hrisovul la `ntemeiere,
cel de-al doilea i-a legitimat existen]a
integrând-o `ntre l\ca[urile bugetare a-
le ]\rii. ~n timpul st\re]iei cuviosului
p\rinte Ermoghen Buhu[ (1800?-1877)
este ridicat\ actuala biseric\ a m\n\s-
tirii, cu hramul „Botezul Domnului“, a
c\rei construc]ie a `nceput la anul 1848
[i a fost finalizat\ 19 ani mai târziu, la
1867, fiind sfin]it\ la 20 octombrie de
c\tre mitropolitul Moldovei - Calinic
Miclescu (1860-1875). La zidirea [i `n-
zestrarea bisericii cu cele necesare au
contribuit, pe lâng\ credincio[i - prin do-
na]ii -, [i domnitorii din vremea aceea,
Grigorie Alexandru Ghica (1849-1856)
[i Alexandru Ioan Cuza (1859-1866),
precum [i mitropolitul Calinic Miclescu
al Moldovei. Biserica are 30 m lungime,
17 m l\]ime [i aproximativ 20 m `n\l-
 Mar]i, 2 decembrie 2008 11
COMUNI{TII RU{I VOR S| VIN| IAR LA PUTERE: Partidul Comunist (PC) rus, reunit
Actualitate sâmb\t\ `n Congresul anual, s-a declarat gata s\ revin\ la putere [i s\ reinstaleze
socialismul, a c\rui pertinen]\ a fost demonstrat\ de criza financiar\ care afecteaz\
`ntreaga lume, consider\ membrii s\i. PC preg\te[te [i un manifest care va cuprinde sugestii
pentru a ajuta Rusia s\ se apere de criza economic\. Conduc\torii s\i cred c\ socialismul nu
este un capriciu de ideologie, ci „o etap\ fireasc\ [i inevitabil\ din istoria omenirii“.

Absenteism masiv [i nici un mare LUMEA PE SCURT

c=[tig\tor la alegerile de duminic\
a PDL [i PSD vor ocupa c=te o treime din locurile `n Parlament a 60% dintre rom=ni nu au votat duminic\
a Nici PDL, nici PSD nu pot ajunge la guvernare f\r\ sprijinul PNL a PDL ar vrea o alian]\ cu PNL, dar
liberalii nu se arat\ entuziasma]i de idee a PRM [i PNG nu au trecut pragul electoral a
Biroul Electoral Cen-
tral (BEC) a anun]at c\,
potrivit datelor central-
izate pân\ ieri la ora 8:00,
din 71% din totalul sec]ii-
lor de votare, PDL se situ-
eaz\ pe primul loc, cu
33,29% la Camera Depu-
ta]ilor [i 34,67% la Senat.
Alian]a PSD+PC a ob-
]inut la Camera Deputa-
]ilor 32,51%, iar la Senat
33,36%, potrivit rezulta-
telor par]iale. PNL se si-
tueaz\ pe locul al treilea,
cu 18,10% la Camera De-
puta]ilor [i 18,18% la Se-
nat. UDMR a ob]inut
6,20% din voturi la Came-
ra Deputa]ilor [i 6,44% la
Senat.
Celelalte forma]iuni
politice s-au situat sub
pragul electoral de 5%,
adic\ NU au intrat `n
Parlament PRM [i PNG.
Prezen]a la vot, la nivel
na]ional, pân\ la ora
21:00, a fost de 39,26%, a
anun]at, duminic\, pur-
t\torul de cuvânt al Bi-
roului Electoral Central,
Marian Muhule].
Potrivit lui Marian
Muhule], prezen]a la vot,
la nivel na]ional, `n me-
diul rural, pân\ la ora
21:00, a fost de 44,24%.
~n mediul urban, pre-
zen]a la vot, la ora 21:00,
a fost de 35,63%.
BEC a men]ionat c\, `n
21 de jude]e, prezen]a la
vot a fost superioar\ me-
diei calculate la nivel na-
]ional, cele mai mari pro-
cente `nregistrându-se `n
Teleorman (52,68%), Vran-
cea (47,17%), Ilfov (46,61%),
Giurgiu (46,44%) [i Dâm-
bovi]a (45,94%).
Participare redus\ la
vot s-a `nregistrat, potri-
vit Biroului Electoral Cen-
tral, `n Timi[ (31,57%),
Covasna (33,51%), Tulcea
(35,03%), Bra[ov (35,12%)
[i Sibiu (35,30%).
Mircea Geoan\, entuziasmat Emil Boc, deja cu gândul la
de rezultatul de la exit-poll
Geoan\ se declar\
`nving\tor
Imediat dup\ anun]a-
rea primelor estim\ri ale
INSOMAR, liderul PSD,
Mircea Geoan\, a ]inut un
discurs triumfalist pentru
simpatizan]ii s\i: „Vreau
s\ mul]umesc milioanelor
de români care ne-au a-
cordat din nou [i din nou
`ncrederea lor. Suntem un
partid care a meritat s\
câ[tige aceste alegeri. Vo-
tul s-a terminat [i nu exis-
t\ nici o `ndoial\ asupra
mandatului pe care ni le-au
`ncredin]at românii. Vocea
lor s-a auzit mai r\spicat
decât ar\tau sondajele.
Mesajul lor s-a auzit, iar
românii au hot\rât c\ tre-
buie schimbat\ România
din temelii, iar ]ara asta
are nevoie de o guvernare
social-democrat\. Ast\zi,
aici [i acum `ncepem s\
construim o Românie `n
care s\ tr\im cu mai mul-
t\ decen]\“. Liderul PSD
a anun]at c\ partidul pe
care `l reprezint\ „a câ[ti-
o alian]\ cu liberalii
gat categoric“ alegerile
parlamentare, afirmând
c\ nimeni nu poate pune
la `ndoial\ pozi]ia forma-
]iunii sale, dar c\ PSD-ul
va avea mult de lucru.
PDL vrea alian]\
cu PNL
La rândul s\u, pre[e-
dintele PDL, Emil Boc, a
afirmat c\ adev\rata vic-
torie apar]ine for]elor po-
litice de dreapta. Boc a
spus c\ poate trage dou\
concluzii din rezultatele
alegerilor parlamentare,
[i anume c\ nici un partid
nu a ob]inut 50% plus u-
nu din voturi, astfel `ncât
s\ poat\ spune c\ a câ[-
tigat alegerile [i c\, `n o-
pinia sa, cel mai mare
câ[tig\tor este dreapta.
„Am reu[it cel mai bun
scor din istoria partidu-
lui. Dac\ la alegerile din
2004 am ob]inut 13%, a-
cum am câ[tigat 31% din
voturi. Dac\ la aceste ale-
geri exist\ un `nving\tor,
acesta este dreapta din
C\lin Popescu-T\riceanu,
mul]umit de rolul de arbitru
pe care `l va avea PNL
România“, a declarat E-
mil Boc.
Pre[edintele PDL a mai
precizat c\ negocierile pen-
tru viitorul Guvern vor fi
purtate cu liberalii. „Dreap-
ta este cea care ar trebui
s\ `[i impun\ solu]ia de
guvernare [i s\ formeze vii-
torul guvern“, a spus el.
~ntrebat de ziari[ti da-
c\ mai exist\ cale de `m-
p\care cu fo[tii alia]i din
PNL, [i prim-vicepre[e-
dintele Theodor Stolojan
a spus: „Trebuie s\ pri-
vim `nainte [i nu `napoi.
România trebuie s\ fie
unit\ pentru a trece peste
aceast\ perioad\ de criz\.
PDL va avea o echip\ de
negocieri a c\rei compo-
nen]\ nu a fost `nc\ sta-
bilit\“. Stolojan a refuzat
s\ comenteze posibilita-
tea unor negocieri cu so-
cial- democra]ii. „Primul
partener de dialog va fi
PNL. Deocamdat\, a câ[-
tigat dreapta [i nu discu-
t\m nimic pân\ la anun-
]area rezultatelor oficiale.
Dup\, vom vedea“, a mai
declarat liderul pedelist.
Liberalii nu se tem
s\ intre `n opozi]ie
C\lin Popescu-T\ri-
ceanu, `mpreun\ cu to]i
liderii PNL, a sus]inut o
conferin]\ de pres\ la
sediul din {oseaua Kise-
leff, imediat dup\ `nchi-
derea urnelor, f\când un
apel ca România s\ mear-
g\ `nainte [i s\ nu se
`ntoarc\ spre trecut.
„Dragi români, ast\zi a]i
ar\tat prin votul vostru
c\ ave]i `ncredere `n
Partidul Na]ional Liberal
[i `n politicile liberale [i
pentru toate acestea
vreau s\ v\ mul]umesc.
Mi-aduc aminte acum c\,
`n urm\ cu opt ani, Par-
tidul Na]ional Liberal ob-
]inea doar 7% `n alegerile
parlamentare. Partidul
Liberal [i România au
progresat `mpreun\“, a
declarat T\riceanu. Prim-
ministrul a mai subliniat
c\ a fost un privilegiu s\
serveasc\ poporul român
`n ultimii patru ani [i c\
Partidul Na]ional Liberal
se angajeaz\ s\ lupte mai
departe pentru ca românii
s\ duc\ o via]\ mai bun\.
Ucraina: Gazprom cere
plata tuturor datoriilor
Gazprom a confirmat, duminic\,
c\ a primit o parte din rambur-
sarea datoriei de gaz ucrainene [i
amenin]\ din nou Ucraina cu o
cre[tere draconic\ a pre]ului, dac\
totalitatea sumelor nu vor fi
pl\tite pân\ la 1 ianuarie. „Noi ve-
dem deja primele pl\]i. Nu este
`nc\ toat\ suma asupra c\reia noi
ne-am pus de acord“, a declarat la
canalul de televiziune oficial
Rossia purt\torul de cuvânt al
Gazprom, Serghei Kuprianov.
„Atât timp cât datoria nu va fi to-
tal reglementat\, singurul pre] de
gaz despre care noi putem s\ vor-
bim este pre]ul european: `n jur de
400 de dolari pentru 1.000 de
metri cubi. Noi consider\m c\
]inta noastr\ este ca toate chestiu-
nile care pun probleme cu colegii
no[tri ucraineni s\ fie reglemen-
tate pân\ la Anul Nou“, a ad\ugat
el. La ora actual\, Ucraina
pl\te[te 179,5 dolari pentru 1.000
de metri cubi de gaz, `n timp ce `n
Europa pre]ul dep\[e[te 400 de
dolari. Gazprom a amenin]at, de
asemenea, Kievul cu `ntreruperea
acestor livr\ri de gaze la 1 ianu-
arie 2009, dac\ datoriile nu sunt
reglementate.
Israelul va elibera 250
de de]inu]i palestinieni
Guvernul israelian a hot\rât s\
elibereze `n curând 250 de de]inu]i
palestinieni, respectând astfel o
promisiune f\cut\ pre[edintelui
palestinian Mahmoud Abbas.
Aceste eliber\ri vor avea loc cu
ocazia s\rb\torii musulmane Al-
Adha, pe 8 decembrie.
Palestinienii care pot beneficia de
aceast\ m\sur\ vor fi desemna]i
de o comisie special\. Nici unul
dintre ei nu este membru al
mi[c\rii islamiste Hamas, care a
preluat controlul asuprea Fâ[iei
Gaza `n iunie 2007, a precizat un
`nalt responsabil israelian. ~n
paralel, Israelul va adopta [i o
pozi]ia mai dur\ fa]\ de Hamas [i
de alte grup\ri radicale pales-
tiniene, a declarat ministrul de
Externe Tzipi Livni. „Israelul tre-
buie s\ vizeze sistematic Hamas [i
organiza]iile teroriste, `n paralel
cu gestul f\cut fa]\ de Mahmoud
Abbas“, a afirmat ea. ~n luna au-
gust, Israelul a pus `n libertate
198 de de]inu]i, dar aproximativ
11.000 de palestinieni se afl\ `nc\
`n `nchisorile israeliene.
Mumbai: {eful
securit\]ii indiene
demisioneaz\
Consilierul indian pe probleme de
securitate na]ional\ a demisionat
duminic\, urmând exemplul mi-
nistrului de Interne, `n urma ata-

Vadim [i Becali r\mân pe dinafar\ La rândul s\u, vicepre-

~n vreme ce partidele mari
`ncearc\ s\ ajung\ la putere, alte
forma]iuni politice au fost `m-
pinse de votul uninominal `n
afara Parlamentului. Pre[edintele
PRM, C. V. Tudor, este sigur c\,
`n realitate, PRM a ob]inut peste
6% din voturile exprimate dumi-
nic\. Liderul PRM, Corneliu Va-
dim Tudor, consider\ c\ pre[edin-
tele Traian B\sescu va fi sus-
pendat pân\ la sfâr[itul anului
dac\ PRM-ul nu va intra `n Par-
lament, acesta fiind „vânat“ de o
coali]ie menit\ s\ `l izoleze. Pre-
[edintele PRM catalogheaz\ exit-
poll-urile ap\rute duminic\, dup\
ora 21:00, `n care PRM ob]inuse
2,5%, ca fiind „minciuni“ [i „in-
toxic\ri“. „Pân\ nu se verific\
toate procesele-verbale [i toate
buletinele, nu se iau la mân\, nu
se poate discuta despre rezultate.
Ce exit-poll? Au f\cut ei sondaj la
456 de colegii? Ce dau ei este o
minciun\ [i o intoxicare (...). Sunt
sigur c\ PRM intr\ `n Parla-
ment“, a declarat liderul PRM, la
anun]ul exit-poll-urilor.
C. V. Tudor consider\ c\ Tra-
ian B\sescu nu va accepta nicio-
dat\ un guvern f\r\ oameni din
PDL sau un premier diferit de cel
indicat de el [i c\ pre[edintele „`[i
va sim]i foarte rapid scaunul pe-
riclitat“.
~n acela[i timp, pre[edintele
PNG-CD, George Becali, a de-
clarat duminic\, la Realitatea TV,
dup\ ce s-a anun]at c\ partidul
s\u nu a ob]inut un scor care s\ `i
permit\ intrarea `n Parlament, c\
se va retrage cel pu]in pentru o
perioad\ din politic\, men]ionând
c\ domeniul se dovede[te pentru
el „o necunoscut\“. Becali a men-
]ionat c\ dore[te s\ vad\ ce rezul-
tat a ob]inut `n colegiul `n care a
candidat [i c\, pentru el, sunt
foarte importante rezultatele ob]i-
nute de partid `n sectorul 5 din
Capital\. El a ad\ugat c\, `n
func]ie de rezultate, s-ar putea s\
ias\ definitiv din politic\ sau s\
decid\ s\ revin\ `n politic\ dup\
câ]iva ani, „sub o alt\ form\“.
Becali a explicat `ns\ c\, in-
diferent de rezultatele din sec-
torul 5 din Capital\, se va retrage
din politic\ o vreme. Liderul PNG
a men]ionat c\, dac\ se va retrage
definitiv, o va face nu `nainte de a
cere scuze tuturor politicienilor cu
care s-a luptat. Becali a men]ionat
c\, pentru el, politica se dovede[te
o enigm\, iar rezultatele de pân\
`n acest moment arat\ c\ nu i-a
`n]eles pe români.
[edintele PNL, Bogdan
Olteanu, sus]ine c\ PNL
va `ncerca s\ ob]in\ o ma-
joritate pentru formarea
guvernului. „~ncepând de
mar]i (ast\zi - n.r.), vom
`ncepe negocierile pentru
construirea unei majori-
t\]i. Dac\ nu vom reu[i,
vom merge `n opozi]ie“, a
precizat Bogdan Olteanu.
De asemenea, vicepre[ed-
intele PNL a precizat c\
partidul dore[te o majori-
tate pe care s\ o conduc\
[i care s\ sus]in\ ideile
partidului. Cât prive[te
rezultatele ob]inute la a-
legeri, Olteanu a respins
ideea unui victorii a Drep-
tei. „Nu putem spune dac\
dreapta a câ[tigat sau nu.
Conform procentelor ob-
]inute, stânga a câ[tigat“,
a mai spus Olteanu. a
curilor sângeroase care au zguduit
Mumbaiul `n aceast\ s\pt\mân\.
Un consilier al prim-ministrului a
precizat c\ [i al]i `nal]i oficiali din
cadrul guvernului vor avea aceea[i
soart\, dup\ seria de atacuri ex-
tremiste `ncepute miercuri sear\.
Ministrul de Interne Shivraj Patil
a fost primul oficial cu greutate
care a demisionat duminic\, ex-
plicând c\ s-a sim]it obligat s\ `[i
asume „responsabilitatea moral\“
a acestor atacuri, soldate cu
aproape 200 de mor]i. Dup\ cum
relateaz\ presa indian\, un
b\rbat arestat la Mumbai a
m\rturisit `n fa]a anchetatorilor
c\ autorii atacurilor care au [ocat
`n aceast\ s\pt\mân\ capitala
economic\ a Indiei au fost cu to]ii
pakistanezi antrena]i de Lashkar-
e-Taiba, grupare fundamentalist\
musulman\ cu baza `n Pakistan.
Lashkar-e-Taiba este cunoscut\ `n
special pentru c\ a pl\nuit atacul
asupra Parlamentului indian din
2001, incident `n urma c\ruia
India [i Pakistanul s-au aflat `n
pragul unui nou r\zboi. a
12
Pagina
consumatorului
PE SCURT
Pie]arii, scuti]i de
obligativitatea de]inerii
unei case de marcat
Ordonan]a de Urgen]\ a Guver-
nului nr. 28/ 1999 privind obli-
ga]ia operatorilor economici de a
utiliza aparate de marcat elec-
tronice fiscale a suferit o serie
de modific\ri, potrivit Direc]iei
Generale a Finan]elor Publice
Bra[ov, citat\ de Informa]ia.ro.
Astfel, se `ncadreaz\ la excep]ii
de la dotarea cu aparate de
marcat electronice fiscale
comer]ul ocazional cu produse
agricole autohtone efectuat de
c\tre produc\torii agricoli indi-
viduali de]in\tori de autoriza]ie
`n pie]e, târguri, oboare sau `n
alte locuri publice autorizate,
livr\rile de bunuri efectuate
prin automatele comerciale, ser-
viciile de parc\ri auto a c\ror
contravaloare se `ncaseaz\ prin
automate, precum [i activit\]ile
de jocuri de noroc desf\[urate
cu mijloace tehnice de joc ce
func]ioneaz\ pe baza accepta-
toarelor de bancnote sau mon-
ede. Modificarea const\ `n fap-
tul c\ activitatea de comer]
ocazional cu produse agricole,
altele decât cele autohtone, nu
mai este exceptat\ de la uti-
lizarea de aparate de marcat
electronice fiscale.
~nc\rc\tor eco
pentru telefoane
iCharge Eco este un nou `nc\r-
c\tor pentru telefoane mobile,
care folose[te energie solar\, in-
formeaz\ „Eco Friend“. ~nc\rc\-
torul verde produs de Links In-
ternational poate fi folosit pen-
tru mai multe gadgeturi electro-
nice, de la iPhone la console
Nintendo sau chiar la laptopuri.
~nc\rc\torul este prev\zut cu
un panou solar miniatural [i cu
o baterie `ncorporat\ [i c=nt\-
re[te 80 de grame. Aparatul ne-
cesit\ aproape 3,5 ore de `nc\r-
care printr-un adaptator de cu-
rent, 5 ore prin USB [i 15 ore
prin expunere solar\. ~nc\rc\to-
rul eco va fi comercializat `n Ja-
ponia `ncep=nd cu 29 noiembrie,
la pre]ul de 100 de dolari.
Americanii consum\
tot mai pu]in
Cheltuielile consumatorilor din
SUA s-au redus, `n octombrie, cu
cea mai accentuat\ rat\ din ul-
timii [apte ani, iar `n luna no-
iembrie `ncrederea acestora `n e-
conomie a atins cel mai redus ni-
vel din 1980. Astfel, cheltuielile,
factorul principal de sus]inere a
activit\]ii economice americane,
s-au redus cu 1%, se arat\ `ntr-
un raport al Departamentului de
Comer]. Acesta reprezint\ cea
mai acut\ sc\dere din septem-
brie 2001, data la care au avut
loc atacurile teroriste din SUA.
Cheltuielile consumatorilor au
sc\zut pentru a patra lun\ con-
secutiv, iar anali[tii consider\ c\
principalele cauze ale acestei
evolu]ii sunt criza creditelor, de-
clinul pie]ei locuin]elor [i valul
masiv de disponibiliz\ri. Comen-
zile pentru bunuri durabile
scumpe, precum automobile, uti-
laje [i computere au picat cu 6%
`n luna octombrie, de dou\ ori
mai mult decât au estimat ana-
li[tii de pe Wall Street, `n condi-
]iile `n care cererea a sc\zut `n
aproape toate sectoarele industri-
ale importante. „Aceste date sunt
de natur\ s\ te `ngrozeasc\“, a
declarat Boris Schlossberg, direc-
torul departamentului de cerc-
etare `n domeniul valutar al GFT
Forex din New York. Cererea
pentru aproape orice categorie de
bunuri durabile a sc\zut. Pentru
metalele de baz\, cererea s-a re-
dus cu 12,6%, iar pentru vehicule
de transport [i utilaje cu 11,1%
[i, respectiv, 6,8%. a
Mar]i, 2 decembrie 2008
T+RG DE PRODUSE TRADI}IONALE LA BUCURE{TI: Prim\ria Capitalei, `n
colaborare cu Federa]ia Agrostar, a organizat `n zilele de 29 [i 30 noiembrie
T=rgul Produselor Tradi]ionale Rom=ne[ti, informeaz\ un comunicat de pres\ al
Prim\riei. Cu aceast\ ocazie, pe platoul din fa]a Academiei Militare s-au reunit
cele 100 de standuri din pie]ele volante care func]ionau, de regul\, `n zilele de
s=mb\t\, `n Bucure[ti. Cu aceast\ ocazie, au fost comercializate legume [i fructe
proaspete, br=nzeturi, precum [i produse tradi]ionale rom=ne[ti.
Primul master european `n
(Italia); Universitatea de
Vest din Timi[oara (Rom=-
nia); Universitatea Brunel
(Regatul Unit).
domeniul protec]iei consumatorului Masterul
dureaz\ 2 ani
a ~n anul universitar 2009-2010 vor debuta cursurile primului master european `n
domeniul protec]iei consumatorului a Programul de studii este sprijinit de Uniunea Cursurile de master vor
`ncepe `n toamna anului
European\ [i se va organiza `n 9 state membre: Germania, Fran]a, Spania, Belgia, 2009, pentru anul universi-
Danemarca, }\rile de Jos, Polonia, Rom=nia [i Regatul Unit a ~n Rom=nia, cursurile tar 2009-2010. Studen]ii se
pot `nscrie la aceste cursuri
vor fi sus]inute la Universitatea de Vest din Timi[oara [i la Academia de {tiin]e direct la universitatea care
Economice din Bucure[ti a Studen]ii pot primi burse finan]ate de UE `n valoare de organizeaz\ cursurile, nefi-
ind necesare acte suplimen-
3.000 de euro [i se vor putea angaja la finalizarea studiilor at=t `n cadrul institu]iilor tare fa]\ de cele care trebuie
depuse `n cazul `n care stu-
guvernamentale, marilor companii, c=t [i `n cadrul IMM-urilor din `ntreaga Europ\, dentul opteaz\ pentru un
calific\rile fiind recunoscute `n spa]iul comunitar a curs de master. Con]inutul
Comisarul european rilor [i intereselor consuma- studii [i `l sus]ine financiar. tatea din Aarhus (Danemar- programei variaz\ de la o u-
pentru protec]ia consuma- torilor. Prin urmare, sunt Printre argumentele care ca; Universitatea din Wage- niversitate la alta, `ns\ exis-
torilor, Meglena Kuneva, a extrem de `nc=ntat\ c\ re- au stat la baza derul\rii u- ningen (}\rile de Jos); Uni- t\ unele discipline de studiu
inaugurat oficial primul sponsabilizarea consuma- nui astfel de program edu- versitatea de {tiin]e ale Vie- comune: aspecte juridice ale
master european `n dome- torilor face acum parte in- ca]ional `n domeniul protec- protec]iei consumatorilor, a-
]ii din Var[ovia (Polonia).
niul aspectelor privind con- tegrant\ din formarea uni- ]iei consumatorului se nu- naliza comportamentului [i
Grupa 2: comportamen-
sumatorii. Masterul va fi versitar\ `n Europa“, a de- m\r\ accesul facil la infor- psihologiei consumatorilor,
tul consumatorilor, aspecte economie, marketing, tehno-
un program de studii spriji- clarat comisarul European ma]iile clare [i la consiliere juridice, rela]ia dintre `n-
nit de UE, propus `n 13 ora- Meglena Kuneva. din partea unor profesio- logie [i inova]ii orientate c\tre
treprinderi [i consumatori: consumatori [i consum du-
[e europene din 9 state ni[ti, [i necesitatea unei a- Universitatea Haute Alsace
legeri `n cuno[tin]\ de cau- rabil. Programul de studii va
membre: Germania, Fran- Masterul, o premier\ din Mulhouse (Fran]a); In- avea o durat\ de p=n\ la doi
]a, Spania, Belgia, Dane- z\, mai ales `n actualul con- stitut Catholique des Hau-
marca, }\rile de Jos, Polo- `n spa]iul european text de nesiguran]\ a pie]ei tes Etudes Commerciales -
ani, [i studen]ii vor trebui s\
financiare [i economice. De petreac\ o parte din acest
nia, Rom=nia [i Regatul U- ~n prezent, nu exist\ o ICHEC (Institutul Catolic
asemenea, studiile efectua- timp `ntr-o universitate par-
nit. Prin aceste cursuri se calificare profesional\ Eu- de ~nalte Studii Comercia-
tener\ dintr-o alt\ ]ar\ UE.
urm\re[te formarea profe- ropean\ `n acest domeniu [i te arat\ c\, `n afara institu- le) din Bruxelles (Belgia);
Calific\rile vor fi recu-
sional\ `n materie de aspec- noul master universitar vi- ]iilor guvernamentale, a Academia de Studii Econo-
noscute `n `ntreaga Uniune
te privind consumatorii zeaz\ compensarea acestei companiilor sau asocia]iilor mice din Bucure[ti (Rom=- European\. Universit\]ile
pentru a putea aduce pe lacune. Cursurile vor fi con- de consumatori, exper]ii ca- nia); Universitatea de Eco- vor primi finan]are din par-
pia]a muncii profesioni[ti sacrate legisla]iei privind lifica]i `n acest domeniu au nomie „Karol Adamiecki“ tea UE `n valoare de 50.000
cu preg\tire `n domeniu, protec]ia consumatorilor, a- posibilitatea angaj\rii `n
care s\ se ocupe de as- nalizei comportamentului `ntreprinderile mici [i mij-
din Katowice (Polonia). de euro pe an pentru o peri-
Grupa 3: economie, mar- oad\ de trei ani pentru a
pectele privind consuma- [i psihologiei consumatori- locii (IMM-uri) din `ntreaga keting, drept [i psihologie: preg\ti [i a organiza cursu-
torii `n `ntreprinderi, `n in- lor, economiei, marketingu- Europ\. Universitatea din Barcelo- rile, studen]ii vor putea pri-
stitu]iile responsabile de lui, tehnologiei orientate Obiectivul noii ini]iative, na (Spania); Universitatea mi p=n\ la 260 de burse de
elaborarea politicilor [i chiar c\tre consumatori [i consu- care reune[te universit\]i din Montpellier (Fran]a); studiu, cu o valoare de p=n\
`n cadrul organiza]iilor de mului durabil. ~ntreprinde- din `ntreaga UE, este de a
Universitatea din Bologna la 3.000 de euro fiecare. a
consumatori. „Av=nd `n ve- rile, guvernele [i organiza- r\spunde at=t necesit\]ilor
dere evenimentele actuale, ]iile de consumatori [i-au a- consumatorilor, c=t [i celor
de exemplu, criza financiar\ r\tat deja interesul privind ale angajatorilor, prin crea- PELERINAJ DE CR|CIUN
[i cre[terea pre]urilor, nu angajarea absolven]ilor a- rea unui nou tip de cursuri
putem dec=t s\ acord\m o [i cestui master. Comisia Eu- postuniversitare care com-
ÎN }ARA SFÂNT|
mai mare importan]\ pro- ropean\ contribuie activ la bin\ no]iuni dintr-o serie de 20-2
26 decembrie 2008
tec]iei [i promov\rii dreptu- crearea acestui program de discipline tradi]ionale (de la Ziua I: Întâlnire pe aeroportul iubit de Domnul, acolo unde obi[-
drept la marketing [i la psi- Henri Coand\ - Otopeni la orele nuia s\ Se roage [i unde a fost
hologie), precum [i de a a- 06:00. Decolare ora 09:00 - EL AL prins. Mormântul Maicii Domnu-
(LY 574) - sosire pe aeroportul Ben lui [i Pe[tera Ghetsimani; intr\m
borda aspecte privind con- Gurion la ora 11:30. Haifa - vom vi- `n cetate prin Poarta Sf. {tefan,
sumatorii la nivel european. zita Biserica Stella Maris (Pe[tera Casa `n care a locuit Maria `n Ce-
Sf=ntului Prooroc Ilie), Gr\dinile tatea Antonia; parcurgem Via Do-
persane terasate [i Templul Bahai; lorosa (Calea Crucii), cu cele 14 o-
~n Rom=nia, cursurile Nazaret - Biserica „Buna Vestire“ - priri ale lui Iisus, ajungând la Bi-
care ad\poste[te ruinele casei lui serica „Sfintei Învieri“ (cu Golgota,
se ]in la Timi[oara Iosif, apoi Biserica Ortodox\ „Sfân- Piatra Ungerii). Cin\ [i cazare.
tul Gavriil“ - aici g\sindu-se Fân- Ora 22:30 - deplasare `n Pia]a
[i la Bucure[ti tâna Sfintei Fecioare Maria; Cana Central\ din Betleem; `n Biserica
Galileei, unde se viziteaz\ Biserica „Sf. Ecaterina“ se oficiaz\ Sf. Li-
Programele de master Minunii transform\rii apei în vin. turghie. Program liber.
vor fi oferite `n 13 ora[e din Tiberias - cin\ [i cazare. Ziua VI: Mic dejun. Diminea]a -
9 state membre, universit\-
Ziua II: Mic dejun. Plecare spre participare la Sf=nta Liturghie la A-
Muntele Tabor pentru a vizita Bi- [ez\mântul Românesc de la Ierusa-
]ile fiind `mp\r]ite `n 3 gru- serica Ortodox\ „Schimbarea la lim, tur panoramic - Por]ile Cet\]ii
pe, `n func]ie de diversele Fa]\“; Capernaum - se viziteaz\ Sfinte; vizita de desp\r]ire [i recule-
ruinele sinagogii din calcar alb, lo- gere la Sf. Morm=nt. Cina de Cr\-
tematici propuse. cul `n care Iisus a predicat; ruinele ciun la Hotel.
Grupa 1: marketing/ma- casei soacrei Sfântului Petru; Mun- Ziua VII: Plec\m spre Ein Ka-
nagement, tehnologia orien- tele Fericirilor - unde Iisus a ]inut rem, unde vom vizita Biserica
Predica de pe Munte. Op]ional,
tat\ c\tre consumatori, con- „Na[terii Sfântului Ioan Botez\to-
masa pesc\reasc\ cu Peter fish. rul“ [i Izvorul unde Sf. Fecioara s-
sumul durabil, alimente [i Tabgha - biserica ce aminte[te de a întâlnit cu Elisabeta; Lod - Bise-
nutri]ie, studii privind con- hr\nirea a 5.000 de oameni cu 5 rica care ad\poste[te moa[tele
pâini [i 2 pe[ti. Ajungem apoi la
sumatorii, dezvoltarea lan- Yardenit - loc amenajat pentru a
Sfântului Mare Mucenic Gheor-
Cursurile la masterul european `n domeniul ghe; Tel Aviv (portul vechi Jaffa),
]ului de aprovizionare: Uni- intra în apa râului Iordan. Se va vi- tur de ora[, Biserica ortodox\ „Sf.
protec]iei consumatorului vor `ncepe `n toamna versitatea Tehnic\ din Mün- zita apoi Capris - fabrica de aur [i Mihail“ [i Biserica „Sf. Petru“; un
diamante. ~n func]ie de timp, op]io-
anului 2009, pentru anul universitar 2009-2010 chen (Germania); Universi- nal, plimbare cu o copie a b\rcii lui
scurt timp liber la unul dintre ma-
Iisus. Tiberias - cin\ [i cazare.
rile mall-uri, pentru cump\r\turi,
Ziua III: Mic dejun. Deplasare vom merge spre aeroport la 17:00.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a la Qumran (oprire la magazinul
de cosmetice) - Marea Moarta. Se
Decolare ora 21:00 - ELAL (LY
571), aterizare Otopeni, ora 23:30.
viziteaz\ M\n\stirea „S Sf=ntul
a UE DA ROM+NIEI 5 MILIOANE DE COMERCIALE: Furnizorii de fructe [i legu- Gherasim“ ; intr\m apoi în PRE}: 850 de euro pentru un
EURO PENTRU FRUCTELE ELEVILOR: me produse `n Rom=nia vor putea s\ v=nd\ `n Ierihon, A[ez\mântul românesc grup de 40-4
45 de persoane.
}ara noastr\ va primi, `n fiecare an de la U- marile re]ele comerciale cantit\]i importante [i „Dudul lui Zacheu“. Cazare [i
cin\ la Bethleem. Servicii incluse în pre]:
c=nd vor avea posibilitatea s\ asigure livr\ri
niunea European\, 5 milioane de euro pen- Ziua IV: Betleem, vom vizita:
tru ca elevii s\ m\n=nce gratuit fructe [i le- constante de-a lungul unui an, potrivit Asoci- Biserica „Na[terii Domnului Iisus - bilet de avion cursa Bucu-
a]iei Marilor Re]ele Comerciale din Rom=nia Hristos“, Biserica romano-catoli- re[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; taxele
gume `n [coli. Pentru a intra `n posesia bani- c\ „Sf. Ecaterina“. Apoi, vom vizi- de aeroport;
lor, autorit\]ile rom=ne trebuie s\ trimit\ (AMRCR). „Nu este vorba c\ boicot\m econo- - 6 nop]i cazare hoteluri 3*** su-
mia rom=neasc\. ~n general dorim s\ oferim ta Grota Laptelui - pe locul unde
perior (clasificare local\ 4*) în regim
Comisiei Europene, p=n\ `n iunie 2009, o Pruncul Sfânt a fost al\ptat; Ie-
strategie privind aplicarea programului, res- acela[i sortiment de produse la pre]uri apro- rusalim - Muntele Sionului - pen- de demipensiune;
piate tot timpul anului“, a declarat la confe- tru a vizita: Foi[orul „Cina cea de - transfer aeroport - hotel - a-
pective solu]ii pentru aprovizionare, trans- Tain\“; Mormântul Proorocului eroport; transport autocar aer
port [i distribu]ia fructelor `n unit\]ile de `n- rin]a Romania Retail Forum 2008, vicepre[e- condi]ionat;
dintele AMRCR, Alexandru Vlad. Acesta a David [i Biserica „Adormirii Mai-
v\]\m=nt. Una dintre principalele condi]ii cii Domnului“, Zidul Pl=ngerii. - intr\ri la obiectivele men]io-
spus c\ marea problem\ a legumelor [i fruc- nate în program;
pentru a putea beneficia de acest ajutor fi- Cin\ [i cazare.
telor rom=nesti este caracterul sezonier al a- Ziua V: Mic dejun. Ierusalim - - ghid vorbitor de limb\ româ-
nanciar este ca Executivul s\ suplimenteze cestora. „Solu]ia este s\ g\sim furnizori ro- urc\m pe Muntele Scopus, vedere n\ [i preot înso]itor.
suma cu cel pu]in 25%. Sumele ar putea fi a- m=ni care s\ ne poat\ livra produse autohto- panoramic\ a Cet\]ii Sfinte; Mun- Nu sunt incluse în pre]:
locate fie din bugetul ministerului agricultu- tele M\slinilor - unde vom vizita: - tips (30 de euro) care se pl\-
ne timp de 365 de zile pe an. Pentru acest lu- Biserica „În\l]\rii“; Biserica „Pa- te[te reprezentantului agen]iei
rii, al educatiei, al s\n\t\]ii sau al interne- cru trebuie s\ se fac\ investi]ii `n infrastruc- ter Noster“ („Tat\l nostru“), unde partenere.
lor. Banii ar trebui s\ ajung\ pentru to]i co- tura agricol\ [i s\ nu mai d\r=m\m serele Iisus i-a înv\]at pe ucenici cum s\ PATRIARHIA ROMÂN|, Bi-
piii cu v=rste cuprinse `ntre 6 [i 10 ani, apro- pentru afaceri imobiliare“, a spus Vlad. Potri- se roage, M\n\stirea „Domnius roul de Pelerinaj, Calea Victoriei
ximativ 1.200.000. Flevit“ („Domnul a plâns“) - unde 45, sector 1, Bucure[ti.
vit acestuia, dac\ investi]iile din domeniu vor Iisus a plâns destinul tragic al Ie- Tel: 313.37.45, 313.37.46, Vo-
a FRUCTELE {I LEGUMELE ROM+- fi f\cute profesionist, Rom=nia va putea chiar rusalimului; Gr\dina Ghetsimani dafone: 0724.393.888, Zapp: 0788.
NE{TI, „INTERZISE“ ~N MARILE RE}ELE s\ exporte astfel de produse. a [i Biserica Na]iunilor, locul mult 728.544.
 Mar]i, 2 decembrie 2008 13
BUCURE{TIUL ISTORIC {I TRANSFORMAREA: Institutul Cultural Român (ICR)

Educa]ie organizeaz\ dezbaterea cu titlul „Ce se va `ntâmpla cu casele vechi din Bucure[ti“,
care va avea loc la sediul acestuia, pe 5 decembrie, cu prilejul apari]iei albumului
„Farmecul discret al Bucure[tilor“. Dezbaterea despre cl\dirile bucure[tene -

[i cultur\ repere urbanistice ale unui ora[ supus transform\rii - `i are ca invita]i pe istoricii
Andrei Pippidi [i {tefan Andreescu, pictorul restaurator Dan Mohanu, arhitectul
Dan Marin [i vicepre[edintele Funda]iei Pro Patrimoniu, Maria Berza.

Familia Cantacuzino, `n expozi]ie la Muzeul Na]ional de Istorie al Rom=niei PE SCURT

„Leg\turi de sânge/In the
Blood“, o expozi]ie-dialog `n-
tre arhitectul George Matei
Cantacuzino [i nepoata sa
Ilinca Cantacuzino se va des-
chide, pe m=ine, la Muzeul
Na]ional de Istorie a Ro-
mâniei (MNIR).
Potrivit organizatorilor,
expozi]ia, realizat\ cu spriji-
nul Funda]iei Familiei Ra]iu,
al Centrului Cultural Român
de la Londra [i al Funda]iei
Pro Patrimoniu, reprezint\ o
`ncercare de a-l redescoperi
pe G. M. Cantacuzino - picto-
Chimie
Farmaceutic\
la Ia[i, o
rul [i, `n acela[i timp, un stu-
diu al rela]iei cu nepoata sa,
realizat prin juxtapunerea
lucr\rilor lor, adesea foarte
diferite, conform Agerpres.
Aceast\ expozi]ie, un prim
pas c\tre o necesar\ rea[eza-
re a lui G. M. Cantacuzino,
pictorul, supranumit „croni-
carul spiritualit\]ii româ-
ne[ti“, `n spa]iul cultural ro-
mânesc, este, de asemenea,
pentru Ilinca Cantacuzino o
[ans\ de a explora o icono-
grafie de imagini [i texte,
adesea repetitive, formulând,
Monumentul latinit\]ii de la
Cluj a fost ref\cut [i inaugurat
La Cluj-Napoca a fost
`n acela[i timp, propriul r\s-
puns la metodele [i cromatica
lui G. M. Cantacuzino.
Acest gest coincide cu pu-
blicarea unui album al artis-
tului con]inând 99 de acuare-
le pe care le-a donat Bibliote-
cii Centrale Universitare din
Ia[i, cu scurt timp `nainte de
a se stinge din via]\.
George Matei Cantacuzi-
no s-a n\scut `n anul 1899,
la Viena. Dup\ ce studiaz\
arhitectura la Academie des
Beaux-Arts - Paris se `n-
toarce `n România, unde
proiecteaz\ câteva dintre
cele mai semnificative edi-
ficii ale vremii, precum
Banca Chrissovelloni din
Bucure[ti, Hotelul „Bellona“
[i Villa Aviana situate pe
litoralul M\rii Negre, pre-
cum [i proiectul de res-
taurare a Palatului Mogo-
[oaia.
Regimul comunist `l con-
damn\ la cinci ani de munc\
silnic\. ~n anii ’40 devine
profesor de Istorie a Arhi-
tecturii la Institutul „Ion
Mincu“. ~n anii ’50 e numit
la Direc]ia Monumentelor
Istorice.
~n ultimii ani ai vie]ii se
`ntoarce la proiectare [i co-
ordoneaz\ lucr\rile la an-
samblul arhitectural al Pa-
latului Mitropoliei din Ia[i.
Ilinca Cantacuzino s-a
n\scut [i a crescut `n Anglia
f\r\ a-[i fi `ntâlnit vreodat\
bunicul care a murit `n Ro-
mânia `n anul 1960. L-a cu-
noscut prin intermediul bu-
nicii sale Sanda Cantacuzino,
n\scut\ {tirbey, [i prin pictu-
rile lui, conform Agerpres. a
„Dup\ aproape 20 de
ani“, conferin]\ la TNB
Radu Filipescu, unul dintre cei mai
cunoscu]i disiden]i anticomuni[ti din
România, va sus]ine duminic\, 7 de-
cembrie, de la ora 11:00, la Sala Atelier
a Teatrului Na]ional Bucure[ti (TNB), o
conferin]\ cu titlul „Dup\ aproape 20
de ani“, conform TNB. „Unde am ajuns
la aproape 20 de ani de la r\sturnarea
regimului Ceau[escu, `n decembrie
1989? Se putea s\ fie mai bine, se
putea mai r\u“, se `ntreab\ Filipescu `n
discursul s\u. Radu Filipescu este ab-
solvent al Facult\]ii de Electronic\ [i
Telecomunica]ii din cadrul Institutului
Politehnic Bucure[ti [i autorul mai mul-
tor inven]ii. Este membru fondator al
Grupului pentru Dialog Social (GDS),
iar din 1998 este [i pre[edintele acestei
organiza]ii, precum [i al Asocia]iei Re-

specializare dezvelit oficial monumentul

volu]ionarilor f\r\ Privilegii (ARFP). Pe
14 decembrie, `n cadrul tradi]ionalelor
Lupa Capitolina [i au fost „Conferin]e de la TNB“, Rodica Zafiu,
unic\ `n ]ar\ inaugurate lucr\rile de
profesoar\ a Facult\]ii de Litere,
Universitatea Bucure[ti, va vorbi de-
Facultatea de Chimie din ca- amenajare a sitului spre „Nou [i vechi `n evolu]ia limbii
drul Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din române“.
Ia[i (UAIC) a `nceput demersurile
arheologic din Pia]a Unirii.
pentru acreditarea unei noi spe-
cializ\ri unice `n ]ar\, de Chimie Monumentul Lupa Capitolina a Noaptea Tenorilor
Farmaceutic\, ce ar putea func]io-
na `ncepând din anul universitar
fost f\cut cadou de ora[ul Roma `n la Sala Palatului
anul 1921, fiind o copie a monumen-
2009-2010, conform celor precizate tului antic care `nf\]i[eaz\ lupoaica [i „Noaptea Celor 5 Tenori“, un spectacol-
de rectorul UAIC, Vasile I[an. `ntemeietorii Romei, Romulus [i eveniment care aduce `n fa]a publicului
Facultatea va forma, astfel, Remus. Monumentul clujean a fost spectator din ]ara noastr\ cinci dintre
speciali[ti pentru o industrie far- amplasat, de-a lungul vremii, `n mai cei mai buni arti[ti lirici ai momentului
maceutic\ din România `n conti- multe locuri, iar `n 2006 a fost ridicat,
nu\ dezvoltare. De asemenea, dup\ ce au `nceput lucr\rile de ame- - Vincenzo Sanso, Luigi Frattola,
partea de cercetare din farmaceu- najare a zonei `n care era amplasat. Stoyan Daskalov, Grigor Palikarov [i
tica industrial\ solicit\ din ce `n Dezvelirea monumentului care a Giuliano di Filippo - va avea loc du-
ce mai mul]i absolven]i de Chimie, avut loc la sf=r[itul s\pt\m=nii tre- minic\, 7 decembrie, la Sala Palatului
pe pia]\ existând o cerere de mân\ cute a fost urmat\ de o slujb\ de din Bucure[ti. Programul include,
de lucru calificat\ pentru `ncura- sfin]ire, oficiat\ de un sobor de preo]i. potrivit organizatorilor, arii celebre din
jarea investi]iilor str\ine. De alt- Un alt obiectiv inaugurat, vineri, opere de Verdi, Donizetti, Rossini,
fel, cea mai eficient\ metod\ de este situl arheologic din Pia]a Unirii, Puccini, `ndr\gitele can]onete italiene
dezvoltare a unui nou medicament care reprezint\ o serie de vestigii din [i cântece de Cr\ciun. Profesioni[ti ai
se bazeaz\ pe cuno[tin]e funda- perioada Imperiului Roman, care au
mentale de chimie [i biochimie. scenei, cei cinci tenori au `ncântat cu
fost acoperite cu sticl\ pentru a pu-
Chimistul farmaceutic poate tea s\ fie v\zute de orice doritor. arta lor spectatorii de la celebra Scala
activa atât `n domeniul sintezei „Acest sit arheologic este dovada din Milano, Opera din Viena, Opera din
unor noi medicamente, cât [i `n istoriei milenare a Clujului, este un Sydney, Royal Opera House din Londra
analiza [i implementarea proce- sit care ast\zi cap\t\ o valen]\ na]io- sau Carnegie Hall din New York. Cei
durilor analitice care asigur\ nal\ [i european\, este dovada fap- cinci tenori vor fi acompania]i de
garan]ia purit\]ii medicamentu- tului c\ acest ora[ intr\ `n galeria Metropolitan International Simphony
lui. Absolven]ii de Chimie Farma- ora[elor europene cu tradi]ie istoric\. Orchestra, sub bagheta dirijorului
ceutic\ vor putea activa [i ca Aici avem m\rturia faptului c\ ne Nayden Todorov. Concertul se `nscrie
reprezentan]i tehnici `n diviziile tragem de la Decebal [i Traian, este `ntr-o serie de evenimente din cadrul
de marketing ale companiilor de dovada faptului c\ `nc\ de pe vremea De la Roma, 1940, `n timpul exodului for]at al unei
profil. proiectului na]ional de multiculturali-
lui Hadrian aceast\ a[ezare avea un p\r]i importante a popula]iei româ-
Dosarul de acreditare a fost rol important. Aici `[i aveau sediul la Cluj [i Chi[in\u ne[ti, statuia a luat [i ea calea refugiu- tate [i multilingvism „Art\ contra drog
aprobat, s\pt\mâna trecut\, de guvernatorii provinciei, ca dovad\ a lui pentru a fi pus\ la ad\post. ~ntre 2009“, conform Agerpres.
Senatul UAIC, urmând s\ fie faptului c\ acest ora[ a avut un rol Statul italian a f\cut cadou Româ- 1940-1944, din motive de siguran]\, a
trimis spre Agen]ia Român\ de A- important politic nu numai `n mo- niei `n anul 1921 dou\ copii ale statuii
sigurare a Calit\]ii `n ~nv\]\mân- mentul de fa]\, ci din vremuri de de- lupoaicei de pe Capitoliu (Lupa Capi-
fost dus\ `n municipiul Sibiu. Dup\
cel de-al Doilea R\zboi Mondial,
Felicia Filip sus]ine dou\
tul Superior, care aprob\ [i acred- mult“, a declarat primarul Emil Boc. tolina). O copie a fost trimis\ la Cluj,
iar cea de a doua la Chi[in\u, drept
statuia revine la Cluj; a fost montat\ recitaluri `n decembrie
iteaz\ specializ\rile `n `nv\- S\p\turile arheologice din Pia]a abia `n anul 1967, la ini]iativa lui Con-
]\mântul universitar. De aseme- Unirii au `nceput `n urm\ cu 14 ani simboluri ale unit\]ii românilor din stantin Daicoviciu, `n fa]a Univer- Soprana Felicia Filip va sus]ine, `n de-
nea, UAIC va ini]ia demersurile [i au iscat o serie de tensiuni in- zonele unificate cu }\rile Române[ti. sit\]ii, unde a r\mas pân\ `n 1973, cembrie, `n organizarea Operei Na]io-
pentru introducerea acestei spe- teretnice, dat fiind faptul c\, `n ime- Monumentul este o copie fidel\ a când statuia a revenit `n Pia]a Unirii. nale Bucure[ti (ONB), dou\ recitaluri,
cializ\ri `n nomenclatorul spe- diata lor vecin\tate, se afl\ monu- lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus ~n anul 1994 statuia a fost luat\ respectiv pe 6 decembrie, la Castelul
cializ\rilor din `nv\]\mântul su- mentul ecvestru al lui Matei Corvin, [i Remus, la care s-a ad\ugat un ba- de pe amplasamentul s\u de la in-
perior din România. sorelief al `mp\ratului Traian, execu- Pele[, [i 8 decembrie la Centrul Na]io-
regele Ungariei. tersec]ia Bd. Eroilor cu Pia]a Unirii. nal de Art\ Tinerimea Român\ din
~nfiin]area acestei specializ\ri Emil Boc a subliniat c\, „odat\ cu tat de sculptorul Ettore Ferrari (1849- Statuia Lupoaicei a fost mutat\ la
este unul din primele rezultate reamenajarea sitului arheologic, se 1930). S-a hot\rât amplasarea monu- Muzeului de Istorie a Transilvaniei, Capital\. Desf\[urate sub titlul „Les
concrete ale acordului de colabo- `nchide [i o parte de disput\ din isto- mentului `n Pia]a Unirii, `n fa]a sta- unde a fost restaurat\ de sculptorul chemins de l'amour“ („Drumurile iu-
rare `ntre Universitatea „Alexan- ria Clujului [i se deschide pagina to- tuii lui Matei Corvin, iar festivitatea Liviu Mocan, ulterior ea fiind ampla- birii“), recitalurile `l vor avea ca invitat
dru Ioan Cuza“ [i Universitatea de leran]ei, convie]uirii, pagina Clujului de dezvelire a avut loc la 28 septem- sat\ la jum\tatea Bulevardului E- pe tenorul ONB Hector Lopez, cei doi
Medicin\ [i Farmacie „Gr. T. european, pagina `n care este uitat brie 1921 de c\tre primul primar ro- roilor. ~n 2006, dup\ `nceperea [an- arti[ti urmând s\ fie acompania]i la
Popa“ Ia[i, conform celor precizate definitiv trecutul controversat, ten- mân din Cluj-Napoca, Iulian Pop, `n tierului de pe Bulevardului Eroilor, pian de Liana Mare[. Potrivit organiza-
de Vasile I[an. a sionat, cu privire la acest sit arheo- prezen]a a peste 25.000 de locuitori. statuia a fost `ndep\rtat\ de pe ul- torilor, pentru recitalul de la Castelul
logic“, conform Agerpres. Odat\ cu Dictatul de la Viena, din timul amplasament. a Pele[ intrarea este liber\, iar pentru cel
de la Centrul Na]ional de Art\ Tineri-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a mea Român\ biletele s-au pus deja `n
vânzare la casa de bilete a Operei
a BURS| DE 550 DE LEI c\ - 550 de lei. Pân\ la sfâr- s\ angajeze paznici pentru firma de paz\ o or\ de supra- din Târgu Frumos, Hârl\u, Na]ionale Bucure[ti. Tot `n decembrie,
PENTRU PERFORMAN}|, [itul anului 2008, universi- toate c\minele. Primele c\mi- veghere ajungea la 5,8 lei pe Vl\deni, }ib\ne[ti, Podu ONB va d\rui publicului o serie de
tatea are la dispozi]ie un fond ne la care vor reveni paznicii or\ f\r\ TVA, Universitatea Iloaiei [i Pa[cani. Caravana spectacole cu invita]i din ]ar\ [i str\i-
LA „CUZA“: Studen]ii Uni- total de burse de 2,4 milioane universit\]ii sunt cele din va cheltui, prin noul sistem, „Cuza“, o ac]iune din campa- n\tate, `n „Tosca“ (Giacomo Puccini) de
versit\]ii „Alexandru Ioan campusul Târgu[or Copou, vor 5,9 lei pe or\. nia de promovare a ofertei
de lei. Beneficiarii vor putea m=ine, conform Agerpres. a
Cuza“ din Ia[i (UAIC) vor primi bursele doar dac\ de]in urma cele din campusul Co- a CARAVANA „CUZA“ educa]ionale a institu]iei ie-
primi s\pt\mâna aceasta drescu [i apoi cele din comple- [ene, este organizat\ de Biro-
bursele pe carduri. Studen]i-
deja carduri. VA STR|BATE }ARA: Elevii
a CAMPUSURILE DE LA xul Titu Maiorescu. Universi- din liceele jude]ului Ia[i au a- ul de Informare pentru Stu- Condurache Cristian Francisc
lor le vor fi virate sumele cu- tatea a recurs la aceast\ den]i [i cuprinde dou\ etape.
venite atât pentru luna oc- „CUZA“ IA{I, SUPRAVE- vut ocazia s\ afle totul despre de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de distrofie
m\sur\ `n urma unor nemul- Universitatea „Alexandru Prima, care tocmai s-a `nche-
tombrie, cât [i pentru noiem- GHEATE DIN NOU DE PAZ- ]umiri ale studen]ilor [i ad- iat, a cuprins vizitarea licee- muscular\ progresiv\, care-i afecteaz\
Ioan Cuza“ din Ia[i (UAIC)
brie pentru bursele de studiu NICI: Agen]ii de paz\ de la ministra]iei `n ceea ce prive[te chiar de la studen]ii [i profe- lor din jude]ul Ia[i. A doua m=inile, picioarele, precum [i organele
(integral\ [i par]ial\), burse- firmele de securitate vor l\sa comportamentul [i serviciile sorii ie[eni. ~n perioada 18-28 etap\, care va avea loc `n lu- interne. Pentru a stopa evolu]ia acestei
le de merit [i bursele sociale. din nou loc portarilor `n cam- agen]ilor de paz\. De aseme- noiembrie a.c. s-a desf\[urat nile februarie-martie 2009, boli, sunt necesare dispozitive de fixare
Valoarea burselor pân\ la pusurile Universit\]ii „Ale- nea, un alt motiv important a o nou\ ac]iune din Caravana vizeaz\ 25 de ora[e din toat\ pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
sfâr[itul semestrului I este xandru Ioan Cuza“ (UAIC), fost acela c\ firmele `[i schim- „Cuza“, prin care institu]ia zona Moldovei, dar [i jude]ele financiar\ precar\ din familie nu permite
urm\toarea: Bursa de social\ `ncepând din 1 decembrie. bau angaja]ii prea frecvent. ie[ean\ dore[te s\-i conving\ din jur: Boto[ani, Suceava, achizi]ionarea acestor dispozitive. De
- 240 de lei, brusa de studiu Conducerea UAIC a hot\rât Din punct de vedere financiar, pe liceeni s\ studieze aici. ~n Bistri]a N\s\ud, Neam], aceea, cre[tinii cu suflet mare, care
par]ial\ - 240 de lei; bursa de ca, dup\ expirarea contrac- costurile suportate de univer- total, 14 institu]ii de `nv\]\- Harghita, Vaslui, Bac\u, Co- doresc s\ aduc\ o raz\ de speran]\ `n
studiu integral\ - 300 de lei; telor `ncheiate cu firme de pa- sitate pentru paza campu- mânt preuniversitar i-au vasna, Vrancea, Bra[ov, Pra-
bursa de merit - 400 de lei; z\ pentru asigurarea secu- surilor vor r\mâne aproxima- primit pe musafirii de la hova, Buz\u, Br\ila, Gala]i, sufletul acestui copil, pot face dona]ii `n
bursa de perfoman]\ [tiin]ifi- rit\]ii `n c\mine [i campusuri, tiv acelea[i. Astfel, dac\ prin „Cuza“: opt din Ia[i [i restul Tulcea [i Constan]a. a contul: RO87BRDE240SV94771102400
14
Por]ia
de s\n\tate
Via]a [i alimenta]ia s\n\toase, surse sigure ale longevit\]ii
a To]i oamenii doresc s\ tr\iasc\ mul]i ani s\n\to[i, activi [i `n toat\ plenitudinea capacit\]ilor fizice [i mentale a Femeile `[i doresc
s\ r\mân\ toat\ via]a s\n\toase, frumoase, tinere [i suple a ~ncercând s\ d\m o defini]ie a longevit\]ii, ne vom referi la acea stare de
prelungire a tinere]ii [i de `ntârziere a instal\rii b\trâne]ii, cu condi]ia men]inerii capacit\]ilor fizice [i de crea]ie pân\ la vârste `naintate a
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Fa]\ de valorile medii
actuale ale speran]ei de
via]\, se poate constata c\,
`n desf\[urarea civiliza]iei
umane, au existat durate
de via]\ mult deosebite.
~n „Facerea“, cartea `n-
tâia din Vechiul Testament,
sunt consemnate informa]ii
despre longevitatea primilor
oameni de pe P\mânt [i de-
spre tainele unei vie]i lungi
[i s\n\toase. Desigur, aces-
te date nominalizate `n Bi-
blie ar putea fi explicate
prin regimul alimentar [i
prin regimul de via]\ al oa-
menilor din acele vremuri.
Capitolul 5 din „Facerea“
prezint\ neamurile patriar-
hilor, de la Adam pân\ la
Noe, ale c\ror vie]i matusa-
lemice erau dimensionate la
peste 800-900 de ani.
Aceast\ lung\ perioad\
de mii de ani, de la Adam
pân\ la Noe, a consemnat
vie]uiri de aproape 1.000 de
ani. Tainele acestor vie]i nu-
mite „matusalemice“ ar pu-
tea fi explicate printr-un a-
numit regim de via]\ [i prin-
tr-o alimenta]ie exclusiv ve-
getarian\, cu fructe, semin]e
[i r\d\cini ale plantelor.
~ncepând cu Avraam,
durata de via]\ men]ionat\
`n Biblie arat\ o sc\dere
dramatic\, probabil din ca-
uza trecerii la o alimenta-
]ie predominant carnar\,
`nlocuind hrana din vege-
ta]ia p\mântului cu carnea
oilor [i a bovinelor sacrifi-
cate din ciread\.
Condi]iile create prin e-
volu]ia civiliza]iei pe P\-
mânt au influen]at negativ
durata de via]\. Au surve-
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
„~n prezent, sunt consemnate sute [i mii de recorduri de longevitate, mai frecvente `n Anzii
Cordilieri din America de Sud, `n Caucaz [i `n Himalaya, la persoane care tr\iesc la altitudini
nedecorticate, lactate, legume frunzoase, r\d\cini de yucca, carne de capr\, banane, l\mâi,
lapte, ou\, sucuri de fructe), ace[ti longevivi ating vârste care dep\[esc 130-150 de ani.“
nit boli dezastruoase, moli-
me, ciume [i holere, r\z-
boaie, foamete. ~n plus, la
ace[ti factori negativi, care
ac]ioneaz\ [i `n prezent,
contribuie regimurile ali-
mentare [i de via]\, pe cât
de sofisticate, pe atât de ni-
micitoare.
~n scrierile vechi [i foar-
te vechi sunt consemnate
persoane care au dep\[it
pragurile medii de vârst\
din epoca respectiv\, p\s-
trându-[i tinere]ea pentru
mai mult\ vreme. Pentru a
tr\i mult, aceste persoane
au trebuit s\ se abat\ de la
regimul de alimenta]ie [i
de la stilul de via]\ impus
de rigorile civiliza]iei din
perioada respectiv\.
Au existat numero[i oa-
meni de talent, pictori, ac-
tori, compozitori, filosofi,
oameni de [tiin]\ [i politi-
cieni cunoscu]i cu o via]\
lung\ [i cu remarcabile ca-
pacit\]i creative, mult pes-
te vârsta considerat\ nor-
mal\. Unii dintre ace[tia
[i-au des\vâr[it o mare
parte din crea]iile lor la o e-
tate foarte `naintat\.
~nc\ din Antichitate, au
r\mas nume celebre de lon-
gevivi, ca Aristotel, care a
tr\it 100 de ani, Thales din
Millet, Solon, Sofocle, De-
mocrit - 109 ani [i Hipocrate
- 104 ani, chiar dac\ speran-
]a medie de via]\, din acea
perioad\, era sub 30 de ani.
Mai târziu, cunoscutul pic-
tor Ti]ian, n\scut `n anul
1477, precum [i contempo-
ranul s\u, Michelangelor
Buonarotte, au realizat
multe dintre operele lor ce-
lebre dup\ vârsta de 80 de
ani [i chiar dup\ 90 de ani.
Din secolele mai apropi-
ate au fost men]iona]i mari
creatori de art\ [i [tiin]\ la
vârste care au surprins pe
contemporani: Carlo Gon-
doni, Newton - 90 de ani, J.
W. Goethe - 83 de ani, Pa-
blo Picasso, Charles Cha-
plin. Aici putem men]iona
Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora.
`ntre 1.350-1.500 de metri, cu climat uscat [i vântos, proteja]i de boli [i de stresuri
cotidiene. Cu o alimenta]ie zilnic\ sub 1.500 de calorii (porumb fiert sau copt, cereale
[i pe Barbara Mc Clintok -
SUA - laureat\ a Premiu-
lui Nobel pentru Medicin\
la vârsta de 81 de ani.
~n România, ne-am bu-
curat de aportul creator de
durat\ a unor personalit\]i
marcante ca Henri Coan-
d\, Constantin Br=ncu[i,
Tudor Arghezi, {tefan Mil-
cu, Constantin Parhon, Ion
Irimescu [i al]ii.
Durata medie de
via]\, mai mare `n
]\rile mediteraneene
~n prezent, sunt consem-
nate sute [i mii de recorduri
de longevitate, mai frecven-
te `n Anzii Cordilieri din A-
merica de Sud, `n Caucaz [i
`n Himalaya, la persoane
care tr\iesc la altitudini `n-
tre 1.350-1.500 de metri, cu
climat uscat [i vântos, pro-
teja]i de boli [i de stresuri
cotidiene. Cu o alimenta]ie
zilnic\ sub 1.500 de calorii
(porumb fiert sau copt, ce-
reale nedecorticate, lactate,
legume frunzoase, r\d\cini
de yucca, carne de capr\,
banane, l\mâi, lapte, ou\,
sucuri de fructe), ace[ti
longevivi ating vârste care
dep\[esc 130-150 de ani.
~ntrucât majoritatea cen-
tenarilor sunt descenden]i
din p\rin]i longevivi, se
consider\ c\ factorul eredi-
tar ar constitui un certificat
sigur de via]\ lung\.
~n ultima jum\tate de
secol, s-a consemnat o cre[-
tere statistic\ a duratei de
via]\, `n special `n ]\rile a-
vansate din punct de vede-
re tehnic [i economic. Spa-
niolii sunt pe primul loc `n
Europa, cu o longevitate
medie de 79,7 ani. Urmea-
z\ Italia, unde tr\iesc pes-
te 10.400 de persoane cu
vârste care dep\[esc 100
de ani. Dintre ace[tia, 82%
sunt femei [i 18% sunt
b\rba]i. Cei mai mul]i cen-
tenari locuiesc `n insula
Sardinia din Marea
Mediteran\ [i `n zona
Trieste, unde sunt `nre-
gistrate 39 de persoane cu
vârste de peste 100 de ani,
raportate la 100.000 de lo-
cuitori. Studiile recente au
ajuns la concluzia c\ aceas-
t\ longevitate `nregistrat\
`n Spania [i Italia se dato-
reaz\ dietei mediteraneene
specifice zonei (ulei vegetal
de m\sline, pe[te, fructe [i
legume proaspete). La a-
cestea se adaug\ exerci]iile
fizice, sus]inute zilnic.
Ru[ii tr\iesc
cel mai pu]in
La polul opus sub aspec-
tul speran]ei de via]\ se afl\
Rusia, care ocup\ ultimul
loc `n Europa. B\rba]ii ru[i
tr\iesc, `n medie, doar 58,8
ani, din cauza bolilor cardio-
vasculare [i a consumului e-
xagerat de alcooluri tari.
România se situeaz\ a-
proape de ]\rile avansate,
popula]ia având o [ans\ de
supravie]uire medie cu-
prins\ `ntre 72-74 de ani.
Faptul c\ `n ultimii 50 de
ani a crescut speran]a de
via]\ `n mod substan]ial, i-a
determinat pe unii sociologi
s\ considere c\ `mb\trâni-
rea global\ ar putea duce la
falimentul ]\rilor dezvolta-
te, ar putea destabiliza eco-
nomiile na]ionale [i chiar s\
r\stoarne geopolitica. Unii
cred c\, prin cre[terea nu-
m\rului de pensii pl\tite din
bugetele de asigur\ri soci-
ale, `ntreaga lume se va afla
pe marginea unei crize eco-
nomice grave. Aceast\ opi-
nie se bazeaz\ pe unele date
statistice care arat\ c\, `n
]\rile dezvoltate, procentul
popula]iei cu vârste de peste
65 de ani era de 15% `n anul
2000 [i va cre[te la 27% `n
anul 2050, iar `n Japonia va
ajunge chiar pân\ la 35%. ~n
schimb, `n ]\rile `n curs de
dezvoltare, procentul celor
cu vârste de peste 65 de ani
era de numai 6% `n anul
2000 [i va ajunge doar la
14% `n anul 2050.
Numeroasele exemple
de vie]i longevive, din tre-
cut [i de ast\zi, ne `ndeam-
n\ s\ ne `ntreb\m: „De ce
speran]a de via]\ trebuie
s\ fie de numai 60-80 de
ani, atât timp cât s-ar pu-
tea tr\i 100-120 de ani, `n
condi]ii fizice [i psihice op-
time?“. Este adev\rat c\,
Mar]i, 2 decembrie 2008
din anumite principii [i in-
terese, s-au generalizat nu-
meroase concep]ii eronate
c\rora societatea le-a acor-
dat statut de adev\ruri ne-
contestabile, doar pe baza
unor prejudec\]i false. Este
total gre[it\ teoria c\, prin
trecerea anilor, omul devi-
ne inutil [i trebuie s\ fie
exclus din via]a public\.
Exist\ numeroase ca-
zuri care ilustreaz\ o dife-
ren]\ substan]ial\ `ntre
vârsta cronologic\, con-
semnat\ ca o cifr\ seac\ pe
buletinul de identitate, [i
vârsta biologic\, manifes-
tat\ prin vitalitate, aptitu-
dini intelectuale [i sociale
sau printr-o bun\ capacita-
te de crea]ie, fizic\ [i inte-
lectual\, care se men]ine la
vârste foarte `naintate.
Cine nu a `ntâlnit per-
soane care [i-au `ncheiat a-
portul la locul de munc\
mult `nainte de vreme, a[-
teptând pensionarea de la
vârsta de 40 de ani, ca o
„recompens\“ pentru tim-
pul pe care l-au irosit f\r\
rost. Aceste persoane, lipsi-
te de voin]\ [i f\r\ obiecti-
ve `n via]\, accept\ cu prea
mult\ u[urin]\ mitul re-
tragerii [i al `mb\trânirii.
~n schimb, alte persoa-
ne, de aceea[i vârst\, conti-
nu\ s\ se comporte tinere[-
te, s\ gândeasc\ tinere[te
[i s\ refuze categoric r\bo-
jul vârstei men]ionat\ pe
cartea de identitate. Ace[-
tia sunt convin[i c\ `nain-
tarea spre „vârsta de aur“
le d\ posibilitatea materia-
liz\rii visurilor [i a n\zuin-
]elor aflate `n obiectivele
vie]ii personale.
Dac\ lu\m `n considera-
]ie exemplele anterioare, se
poate ar\ta c\ nu este ab-
solut obligatoriu ca toate
persoanele cu vârste de 60-
70 de ani s\ fie considerate
`mb\trânite, incapabile de
a mai fi utile societ\]ii.
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Trecerea anilor nu trebuie
s\ fie pa[i obligatorii spre
b\trâne]e, cu anumite co-
nota]ii preconcepute, res-
pectiv pierderea func]iilor
fizice [i mentale. De aceea,
pot fi considerate ca abe-
rante m\surile luate de
conducerile unor state, in-
stitu]ii sau `ntreprinderi,
de a stabili, f\r\ excep]ie,
„vârsta de retragere“ la 60-
70 de ani, când pensionarul
trebuie s\ p\r\seasc\ cur-
sul normal al vie]ii active [i
s\ se retrag\ pe margini,
a[teptând finalul vie]ii.
Ca urmare a schimb\rii
structurii demografice, pe
plan na]ional [i global, per-
sonalit\]ile cu sarcini de
r\spundere `n stat, `n gu-
verne [i `n parlamente tre-
buie s\ g\seasc\ solu]iile
cele mai eficiente de rezol-
vare a acestor probleme. ~n
primul rând, vor trebui s\
creeze cât mai multe locuri
de munc\ pentru popula]i-
e, indiferent de vârst\, ur-
meaz\ pensionarea la vârs-
te mai `naintate [i antrena-
rea vârstnicilor `n activi-
t\]i productive [i creative,
evitându-se situa]ia p\gu-
boas\ ca b\trânii s\ fie izo-
la]i de preocup\rile seme-
nilor sau s\ fie l\sa]i „s\-[i
m\nânce pensiile `n tihn\“,
cât mai mul]i ani [i f\r\
nici o activitate concret\.
~n condi]iile din Români-
a, unde densitatea popula-
]iei este mult sub media ]\-
rilor europene, solu]ia opti-
m\ nu este excluderea din
activitate a unei p\r]i a so-
ciet\]ii, ci g\sirea p=rghii-
lor de antrenare a tuturor
membrilor societ\]ii, capa-
bili de munc\ [i crea]ie.
* CONSTANTIN I. MILIC| ESTE PROFESOR
UNIVERSITAR LA UNIVERSITATEA DE {TIIN}E
AGRICOLE [I MEDICIN| VETERINAR| (USAMV)
DIN IA{I. ESTE SPECIALIZAT `N FITOTERAPIE
[I TRATEAZ| ANUAL SUTE DE PERSOANE DIN TOATE
COL}URILE }|RII, PRESCRIIND PENTRU ORICE BOAL|
PREPARATE COMPLEXE DIN PLANTE PE CARE CEL
MAI ADESEA LE IGNOR|M. A SALVAT OAMENI C|RORA
NU LI SE MAI D|DEAU [ANSE DE SUPRAVIE}UIRE,
PREPARATELE FIIND REALIZATE `N LABORATOR,
DUP| METODE [TIIN}IFICE [I DUP| ATENTA ANALIZ|
A FIEC|REI AFEC}IUNI `N PARTE
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU

Sport
„The Sun“ anun]\ c\ Ronaldo
a c=[tigat Balonul de Aur
Cotidianul englez „The
Sun“ a titrat sâmb\t\ c\ ju-
c\torul forma]iei Manches-
ter United, Cristiano Ronal-
do, a câ[tigat Balonul de A-
ur, trofeu acordat anual ce-
lui mai bun fotbalist care e-
volueaz\ `n Europa, infor-
meaz\ Gazzetta dello Sport.
Cristiano Ronaldo a f\cut
deja fotografiile oficiale pen-
tru revista francez\ „France
Football“, care acord\ trofeul.
Fotografii de la „France Foot-
ball“ au fost vineri la Man-
chester, unde Ronaldo a par-
ticipat la o [edin]\ foto cu tro-
feul `n mân\.
Rom=nia cu rat\rile, Suedia cu golurile!
a Dup\ un start lansat cu dou\ victorii consecutive, handbali[tii tricolori au pierdut
ultimele dou\ confrunt\ri din preliminariile pentru Europene a Duminic\, Rom=nia
a cedat pe teren propriu `n fa]a Suediei, scor 29-36 a
Na]ionala masculin\ de
handbal a României a fost
`nvins\ de Suedia cu sco-
rul de 36-29 (19-15), la Re-
[i]a, `ntr-un meci din pre-
liminariile Campionatului
European din 2010, dup\
ce tricolorii au ratat o su-
medenie de ocazii de gol
de pe semicercul oaspe]i-
lor. Dup\ un `nceput bun,
`n care a condus cu 1-0, 3-
1 [i 4-3, tricolorii au pri-
mit cinci goluri consecuti-
ve (4-8, min. 10) `n mai
pu]in de patru minute. Di-
feren]a de pe tabel\ a a-
juns [i la cinci goluri `n fa-
voarea oaspe]ilor (5-10,
min. 12; 7-12, min. 16),
dar echipa noastr\ a avut
o revenire puternic\ [i a
fost de dou\ ori aproape
de egalare, 13-14 (’22) [i a-
tac ratat, 14-15 (’25) [i a-
runcare de la 7 metri rata-
t\ de Ghionea. ~n ultimele
minute ale primei reprize,
suedezii s-au distan]at din
nou, intrând la cabine cu
Rezultate
anticipate `n
prima lig\ de
volei feminin
Penultima etap\ a tu-
rului din cadrul Diviziei
A1 feminine de volei a pro-
gramat s=mb\t\ marele
derby de la malurile Du-
n\rii, acolo unde campioa-
na CSU Metal Gala]i a `n-
vins revelan]ia sezonului,
Volei Club 2004 Tomis
Constan]a, cu scorul de 3-
0 (25-14, 25-12, 25-23). ~n-
tr-un alt joc important al
rundei, pe teren propriu,
CSU Medicina Tg. Mure[
s-a impus `n fa]a echipei
Unic Piatra Neam] cu sco-
rul de 3-0 (25-10, 28-26,
25-21). La Sibiu, dup\ ce
au fost conduse cu 2-0 la
seturi, chimistele ie[ence
au `ntors soarta partidei [i
au c=[tigat dup\ cinci ac-
te, `n fa]a noii promovate
din localitate. A[adar, CS
M Sibiu - Penicilina Ia[i 2-
3 (25-23, 25-16, 24-26, 20-
25, 4-15). Celelalte rezul-
tate ale etapei a X-a au
fost: Dacia Mioveni - Dina-
mo Bucure[ti 0-3 (18-25,
16-25, 16-25), {tiin]a Ba-
c\u - SCM „U“ Craiova 3-0
(27-25, 25-11, 25-11) [i
CSM Lugoj - Rapid Bucu-
re[ti 3-2 (24-26, 16-25, 25-
19, 25-20, 22-20). Ultima
etap\ a turului se disput\
pe 5 [i 6 decembrie. (D.T.)
Mar]i, 2 decembrie 2008
H|NESCU {I NICULESCU TRIUMF| LA MASTERS: Tenismanul Victor H\nescu [i-a
respectat statutul de favorit [i a câ[tigat turneul masculin Masters România 2008, dup\
ce l-a `nvins `n final\ pe Victor Crivoi cu 4-6, 6-3, 6-3, `n Sala Polivalent\ din Capital\. ~n
competi]ia feminin\, juc\toarea Monica Niculescu a câ[tigat prima edi]ie a turneului
feminin Masters România, dup\ ce a `nvins-o `n final\ pe Irina Begu, cu 1-6, 6-4, 6-1.
„Gazzetta dello Sport“
men]ioneaz\ c\ ultimul juc\-
tor de la Manchester United
care a câ[tigat Balonul de Aur
a fost George Best, `n 1968.
Fotbalistul argentinian
de la FC Barcelona, Lionel
Messi, unul dintre candida]ii
la câ[tigarea trofeului, a a-
firmat c\ Ronaldo merit\ a-
cest premiu. „A câ[tigat Liga
Campionilor [i este normal
s\ primeasc\ acest trofeu“, a
spus Messi.
Cristiano Ronaldo este
favorit [i pentru titlul de ju-
c\torul anului, decernat de
FIFA. (N.P.)
un avantaj de patru go- nal, juc\torii români au
luri, la scorul de 15-19. ~n c\zut, iar Suedia a ajuns
partea secund\, Suedia a [i la diferen]\ de zece go-
ajuns din nou la cinci go- luri, 25-35 (’55), dup\ o se-
luri avantaj (18-23), dar rie de [apte goluri la rând
dup\ ce echipa lui Aihan ale scandinavilor. Au evo-
Omer a ratat dou\ arun- luat echipele: România:
c\ri de la 7 metri. Spre fi- Mihai Popescu, Rudi St\-
Dinamo revine pe primul loc
Pe o cea]\ groas\ ce a f\cut aproape im-
posibil de urm\rit partida pe micul ecran [i
chiar din tribune, Dinamo a reu[it s\-[i a-
propie victoria destul de u[or `n fa]a uneia
dintre revela]iile turului, FC Arge[. Adrian
Cristea (68) [i Miranda (90^3) au punctat
pentru o victorie ce readuce Dinamo pe pri-
mul loc `n clasament, `ns\ campioana de
iarn\ o vom afla abia `n aceast\ sear\, du-
p\ disputarea derby-ului din Ghencea din-
tre Steaua [i Unirea Urziceni, liderul dina-
intea acestei ultime etape a turului.
Cea mai mare ocazie a primei reprize
la meciul din {tefan cel Mare a apar]inut
oaspe]ilor, `n minutul 17 Dulcea nime-
rind bara por]ii lui Dolha, din careu. ~n
minutul 57, Ilie Poenaru, de la oaspe]i, a
oprit cu m=na balonul trimis spre poart\
de Ropotan [i a fost eliminat, dar penalty-
ul a fost ratat de D\nciulescu. ~n cele din
urm\, dinamovi[tii au profitat de avanta-
jul omului `n plus [i au punctat de dou\
ori prin Cristea [i Miranda.
Astfel, de[i nu a str\lucit dec=t `n foar-
te pu]ine momente, Dinamo a reu[it s\
termine turul `n primele dou\, cu [anse
mari la titlu, o victorie a Stelei `n fa]a U-
nirii Urziceni men]in=nd echipa din {te-
fan cel Mare pe primul loc `n pauza com-
peti]ional\. Ialomi]enii pot ierna `n foto-
liul de lider dac\ ob]in cel pu]in un punct
pe terenul Stelei, echip\ ce nu a mai c=[-
tigat de 12 meciuri!
Scorul etapei a fost realizat de FC Ti-
mi[oara, care a marcat de nu mai pu]in
de patru ori `n poarta Bra[ovului, forma-
]ia cu cea mai bun\ ap\rare din Liga I.
~ntr-un alt meci cu implica]ii „europe-
ne“, FC Vaslui a remizat pe teren propriu
cu „U“ Craiova, gazdele reu[ind egalarea
`n prelungiri, din ofsaid.
Dac\ la polul opus mai pot ap\rea modi-
fic\ri dup\ meciurile de ast\zi, la retrogra-
dare lucrurile sunt clare, cele patru forma-
]ii aflate pe locuri de „B“ fiind Poli Ia[i, Gaz
Metan Media[, CS Otopeni [i Gloria Buz\u.
Del Piero a marcat al 250-lea
gol al s\u pentru Juventus
Atacantul italian Ales-
sandro Del Piero a marcat
cel de-al 250-lea gol al s\u
pentru Juventus Torino, `n
partida câ[tigat\ pe teren
propriu de „B\trâna Doam-
n\“, cu scorul de 4-0 (2-0),
`n fa]a forma]iei Reggina,
sâmb\t\, `n cadrul etapei a
14-a a campionatului de
fotbal al Italiei.
C\pitanul torinezilor a
transformat, `n minutul 74
al `ntâlnirii, o lovitur\ de la
11 m acordat\ destul de
u[or de c\tre arbitru, dup\
un fault asupra lui Sebasti-
an Giovinco, tân\rul mijlo-
nescu - George Buricea,
Alin {ania, Marius Sta-
vrositu, Rare[ Jurc\ (2 go-
luri), Eremia Pârâianu
(1), Gheorghe Irimescu
(6), Valentin Ghionea (10),
Mihai Timofte (1), Sandu
Iacob, Adrian Petrea (3),
1. Dinamo
2. Urziceni
Rezultatele etapei a VII-a, ultima a tu-
rului: Farul Constan]a - CS Otopeni 1-0
3. Timi[oara
4. Craiova
(Rusmir ’32). Juc\torul Vali Negru de la
oaspe]i a fost eliminat `n minutul 90. FC
5. Rapid
6. FC Arge[
Vaslui - Universitatea Craiova 1-1 (Tem-
wanjera ’90^2 - Dina ’4). O]elul Gala]i -
7. Steaua
8. CFR Cluj
Pandurii Tg. Jiu 0-0. Poli Ia[i - Rapid Bu-
cure[ti 1-2 (Miclea ’12 - Spadacio ’31, Pin- 9. Vaslui
to ’63). Juc\torii Naidin (Poli) [i Nicolae 10. O]elul
Grigore (Rapid) au fost elimina]i `n minu- 11. Bra[ov
tul 87. FC Timi[oara - FC Bra[ov 4-0 (Voi- 12. Pandurii
cu ’19 autogol, Art. Karamian ’28, Magera 13. Farul
’65, ’83). Dinamo Bucure[ti - FC Arge[ 2- 14. Bistri]a
0 (Adr. Cristea ’68, Miranda ’90^3). Juc\-
15. Poli Ia[i
torul Ilie Poenaru, de la oaspe]i, a fost eli-
minat `n minutul 57. D\nciulescu a ratat
16. Media[
17. Otopeni
un penalty pentru Dinamo `n minutul 57.
Partidele Gloria Bistri]a - Gloria Bu- 18. Buz\u
z\u, CFR Cluj - Gaz Metan Media[ [i
Steaua Bucure[ti - Unirea Urziceni s-au Buz\u (1-0); Gloria Bistri]a - Rapid (0-3);
disputat ieri, dup\ `nchiderea edi]iei. O]elul - Gaz Metan Media[ (2-2); CFR Cluj
Urm\toarea etap\, a XVIII-a, prima a - CS Otopeni (4-0); Dinamo - Pandurii Tg.
returului: Unirea Urziceni - FC Bra[ov (`n Jiu (1-1); Steaua - FC Vaslui (0-1). Echipa
tur 0-1); Poli Ia[i - „U“ Craiova (0-2); FC FC Timi[oara a fost penalizat\ cu [ase
Timi[oara - FC Arge[ (1-1); Farul - Gloria puncte depunctare. (Narcis POHOA}|)
15
PE SCURT
Scoruri astronomice
ca[ ofensiv al lui Juve, con-
siderat... „noul Del Piero“.
`n prima lig\ de rugby
Celelalte goluri ale `n- Divizia Na]ional\ de rugby a pro-
ving\torilor au fost marca- gramat s=mb\t\ partidele rundei
te de Camoranesi (min. 28), cu nr. 8, ultima din acest an, iar
Amauri (min. 44) [i Chielli- unele meciuri s-au `ncheiat cu sco-
ruri astronomice. ~n seria I s-au
ni (min. 62).
~ntr-un alt joc, Catania jucat partidele: Dinamo Gaz Sud
Bucure[ti - CSM Olimpia Bu-
lui Walter Zenga, f\r\ ro-
cure[ti 46-3, CFR CSU Municipal
mânul Nicolae Dic\, a `n-
Bra[ov - Universitatea Cluj 5-42 [i
cheiat la egalitate, 1-1 (0- RCJ Farul Constan]a - CSM Bu-
0), partida de pe teren pro- covina Suceava 106-6. ~n clasa-
priu cu Lecce. Gazdele au mentul la zi conduce Dinamo, cu
deschis scorul prin Paoluc- 36 de puncte. ~n seria a II-a s-au
ci (min. 61), `ns\ Lecce a e- disputat meciurile: Steaua
galat rapid, prin Castillo Bucure[ti - Poli Agro Unirea Ia[i
(min. 69). (N.P.) 57-0, CSM Universitatea Baia
Mare - RCM Timi[oara 53-0 [i
Constructorul Cleopatra Constan-
]a - RC B=rlad 36-16. Lidera
clasamentului este Steaua, cu 37
de puncte. Campionatul se reia pe
4 aprilie 2009. (D.T.)
CSU Atlassib Sibiu,
la a doua victorie
Lauren]iu Toma (3), Mari- `n fa]a campioanei
an Cozma (3). Antrenor:
Aihan Omer. Suedia: Per Etapa cu nr. 10 din cadrul Divizi-
Sandström, Fredrik Oh- ei A masculine de baschet a pro-
lander - Kim Andersson (6 gramat s=mb\t\, la Sibiu, meciul-
vedet\ dintre gazdele de la CSU
goluri), Mattias Gustafs- Atlassib [i multipla campioan\
son (2), Dalibor Doder CSU Asesoft Ploie[ti. ~ntr-o parti-
(10), Nicklas Grundsten, d\ de mare spectacol, sibienii s-au
Tobias Karlsson (3), Lu- impus `n fa]a prahovenilor cu sco-
kas Karlsson (3), Jonas rul de 83-72, dup\ ce `n min. 33
Källman (2), Jan Lennarts- oaspe]ii conduceau cu 60-54! CSU
son (8), Jonas Larholm, Atlassib este la a doua victorie
Jonathan Stenbäcken (1), consecutiv\ `n sezonul regulat `n
Henrik Lundström (1). fa]a lui CSU Asesoft, dup\ victo-
Antrenori: Staffan Olsson ria repurtat\ `n returul precedent,
[i Ola Lindgren. chiar la Ploie[ti. Celelalte rezulta-
te au fost: CS Otopeni - BC T=r-
~n clasamentul primei govi[te 92-55, SCM „U“ Craiova -
grupe preliminare, pe pri- „U“ Mobitelco Cluj 66-83, ELBA
mul loc se afl\ Suedia, cu Timi[oara - Dinamo Bucure[ti 78-
6 puncte (din 3 jocuri), ur- 72, BCMUS Arge[ Pite[ti - Rapid
mat\ de România, 4 pct Bucure[ti 100-51, Energia Rovi-
(4 j), Muntenegru, 4 pct (3 nari - Gaz Metan Media[ 83-69.
j), Polonia, 2 pct (3 j), Tur- CSM Oradea a stat, iar meciul BC
cia, 0 pct (3 j). Urm\torul Mure[ T=rgu Mure[ - CSU Muni-
meci al Na]ionalei mascu- cipal Cuadripol Bra[ov se disput\
line `n preliminariile CE ast\zi, de la ora 19:00, `n direct la
Telesport. ~n competi]ia feminin\
2010 va avea loc anul vii- de baschet, runda cu nr. 9 a pro-
tor, `n luna iunie, cu Sue- gramat partidele: CET Govora -
dia, `n deplasare. (Dan BC Teleorman Alexandria 74-77,
TEODORESCU) Politehnica Na]ional Ia[i - CSM
„U“ Oradea 68-74, Municipal MCM
Clasament
T=rgovi[te - „U“ Trustul CRE Cluj
17
16
11 2 4
11 1 4
25-13
28-12
35p (+8)
34p (+10)
89-41, Olimpia Bucure[ti -
Universitatea LPS Alba Iulia 89-
17 10 5 2 32-20 29p (+11) 51, Rapid CFR Marf\ Bucure[ti -
17 7 7 3 24-17 28p (+1) Sportul Studen]esc Omnilogic A
17 8 4 5 22-17 28p (+1) NEFS Bucure[ti 67-43, SCM CS{
17 8 3 6 24-21 27p (+3) „U“ Craiova - CSM Satu Mare 54-
16 6 8 2 23-13 26p (+5) 74, iar marele derby ICIM Arad -
16 7 5 4 22-12 26p (+2) CS{ LMK Sf.-Gheorghe se va
juca ast\zi, de la ora 18:00. (D.T.)
17 7 4 6 19-16 25p (-5)
17 6 5 6 22-20 23p (-4)
17 5 8 4 14-13 23p (-1) Derby moldav
17 5 6 6 17-22 21p (0)
17 5 4 8 14-24 19p (-8)
cu mingea mic\
16 5 3 8 15-17 18p (-6)
~n Seria A a Diviziei A de hand-
17 4 4 9 13-25 16p (-11) bal masculin, la Suceava, Univer-
16 4 3 9 17-29 15p (-9) sitatea Bucovina II a `nvins s=m-
17 2 3 12 14-31 9p (-15) b\t\ Politehnica Ia[i, cu scorul de
16 0 3 13 6-28 3p (-21) 32-29 (18-16), `ntr-un adev\rat
derby moldav cu mingea mic\.
Celelalte meciuri ale rundei cu nr.
5 din cadrul primului retur s-au
terminat cu urm\toarele rezulta-
te: LPS Piatra Neam] - HC Vaslui
27-24 (13-13), CSM Foc[ani 2007
- Universitatea Gala]i 24-20 (13-
9) [i CS{ Bac\u - SCM Rom Cri
Bra[ov 31-31 (18-16). Conduce `n
clasament echipa bra[ovean\, cu
20 de puncte la activ. (D.T.)
Europenele de handbal
`ncep `n Macedonia
Campionatele Europene de
handbal pentru senioare sunt
programate `n Macedonia, `n in-
tervalul 1-14 decembrie. ~n grupa
preliminar\ A, la Skopje, Rom=-
nia va avea urm\toarele adver-
sare: Ungaria (3 decembrie, ora
19:15), Fran]a (5 decembrie, ora
19:15) [i Danemarca (7 decem-
brie, ora 21:15). Toate meciurile
echipei noastre vor fi transmise
`n direct, la TVR 2. (D.T.)

16
Eveniment
1 Decembrie - Ziua Na]ional\ a României
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne
Duminic\, 30 noiembrie,
credincio[ii de pretutindeni
ai Sfintei noastre Biserici au
s\rb\torit pe Sfântul Apos-
tol Andrei, cel care a sem\-
nat cuvântul Evangheliei lui
Hristos pe p\mântul ]\rii
noastre, iar ast\zi, 1 decem-
brie, ne reg\sim aduna]i pen-
tru a s\rb\tori Ziua Na]io-
nal\ a României la Alba Iulia,
unde s-a `nf\ptuit, `n 1918,
unirea tuturor românilor `n-
tr-un stat na]ional unitar.
Am mul]umit aici lui
Dumnezeu prin slujba de Te
Deum, pentru c\ acum 90 de
ani, la 1 Decembrie 1918,
peste o sut\ de mii de ro-
mâni participan]i la Marea
Adunare Na]ional\ de la
Alba Iulia au proclamat so-
lemn unirea Transilvaniei
cu România, `nscriind un
nou moment de seam\ `n is-
toria poporului român, care
s-a ad\ugat revenirii la pa-
tria-mam\, la 27 martie
1918, a Basarabiei [i, la 28
noiembrie, acela[i an, a Bu-
covinei, [i ele aflate pân\ a-
tunci sub st\pâniri str\ine,
`ncununând astfel lungul [ir
de lupte [i sacrificii umane
[i materiale ale poporului
român pentru `nf\ptuirea
idealului unit\]ii na]ionale.
Ideea de unitate na]iona-
l\ a cunoscut `n afirmarea ei
istoric\ momente de referin-
]\, ca cel din anul 1600, când
`n cetatea Alba Iulia p\trun-
dea dorin]a unit\]ii statale
române[ti, odat\ cu Mihai
Viteazul, care a exprimat
pentru `ntâia dat\ voin]a
românilor de a tr\i uni]i
`ntr-o ]ar\ liber\ [i indepen-
dent\. A fost o clip\ scurt\ a
istoriei, o str\fulgerare, dar
aceasta a `nc\rcat sufletul
românilor de o speran]\ f\r\
seam\n, cu valoare de sim-
bol. De atunci, tot ce s-a de-
rulat `n istoria noastr\ a
purtat pecetea acestei dorin-
]e - refacerea unit\]ii de stat
pe p\mântul vechii Dacii,
dup\ exemplul lui Mihai
Viteazul. Marea Unire a fost
[i visul lui Horea „rex Da-
ciae“, a fost n\valnica rev\r-
sare de energii a lui Tudor
Vladimirescu, a fost viziu-
nea lui Avram Iancu, „craiul
mun]ilor“, [i a genera]iei pa-
[optiste, cea care a pus baze-
le statului român modern,
prin unirea Munteniei [i
Moldovei, `n 1859, urmat\
de proclamarea independen-
]ei ]\rii, ob]inut\ prin victo-
ria armatei române `n R\z-
boiul din 1877-1878. ~n adân-
cul inimii fiec\rui român -
scria Nicolae B\lcescu - era
`ntip\rita credin]a c\ „mân-
tuirea de orice domina]ie str\-
in\“ nu se putea realiza decât
„prin unitatea na]ional\“.
De[i organiza]i `n state
separate din punct de vedere
politic, amenin]a]i mereu de
expansiunea vecinilor mai
puternici, care au r\pit p\r]i
din teritoriul str\mo[esc -
Transilvania, Banat, Buco-
vina, Basarabia, Dobrogea -
anexate de cele trei mari im-
perii: habsburgic (din 1867,
austro-ungar) ]arist [i oto-
a Cuvântul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
adresat cu ocazia Zilei Na]ionale a României, la Alba Iulia, ieri, 1 decembrie 2008 a
man, românii [i-au p\strat
totu[i con[tiin]a c\ apar]in
aceluia[i popor, c\ au ace-
ea[i genez\ [i acela[i destin
comun. Aceast\ con[tiin]a a
unit\]ii de neam a români-
lor a fost consolidat\ de per-
manentele [i multiplele le-
g\turi politice, militare, eco-
nomice, culturale [i spiritua-
le `ntre }\rile Române de-a
lungul zbuciumatei noastre
istorii, factori esen]iali `n
preg\tirea unirii lor `ntr-un
singur stat.
Con[tiin]a unit\]ii,
`nt\rit\ prin
c\r]ile de cult
La p\strarea con[tiin]ei
unit\]ii spirituale a neamu-
lui, Biserica Ortodox\ Ro-
mân\ a avut o contribu]ie
major\. Ea a cultivat `n su-
fletele credincio[ilor români
con[tiin]a treaz\ c\ ei au a-
ceea[i obâr[ie, ca neam, ace-
ea[i credin]\ [i aceea[i lim-
b\ care-i une[te. Mitropoliile
}\rii Române[ti [i Moldovei
erau `n strânse leg\turi cu
Mitropolia Transilvaniei,
circula]ia ierarhilor, preo]i-
lor, c\lug\rilor [i a credin-
cio[ilor, r\spândirea c\r]ilor
biserice[ti [i ajutorarea fr\-
]easc\ fiind practicate de o
parte [i de alta a Carpa]ilor
chiar [i `n timpuri grele.
~nc\ de la `nceputul seco-
lului al XV-lea, mitropoli]ii
}\rii Române[ti aveau [i
calitatea de „exarhi ai pla-
iurilor“ pentru teritoriile in-
tracarpatice, aflate pe a-
tunci sub st\pânire str\in\.
In aceasta calitate, ei hiroto-
neau - la Arge[, Târgovi[te
sau Bucure[ti - pe mitropo-
li]ii Transilvaniei, cu sediul
la Feleac, Geoagiu sau Alba
CM
YK
Iulia. Episcopii de Vad de-
pindeau canonic de Mitropo-
lia Moldovei, mul]i dintre
cârmuitorii ei fiind moldo-
veni, hirotoni]i la Suceava
ori la Ia[i. Tot `n Moldova au
fost hirotoni]i unii dintre
episcopii Maramure[ului. La
rândul lor, câ]iva ierarhi de
dincolo de Carpa]i au fost
transilv\neni, ca episcopii
Pahomie de la Roman [i Mi-
hail de la Buz\u, mitropolitul
Iacob Stamati de la Ia[i, to]i
`n secolul al XVIII-lea, epis-
copii Filotei [i Dionisie Ro-
mano de la Buz\u, `n secolul
al XIX-lea.
Con[tiin]a unit\]ii a fost
`nt\rit\ [i prin traducerea [i
tip\rirea c\r]ilor biserice[ti
`n limba român\ pentru „`n-
treaga semin]ie româneas-
c\“, punându-se astfel bazele
limbii române literare, care a
consolidat con[tiin]a unit\]ii
de neam a tuturor românilor.
Biserica a d\ruit c\r]i de
slujb\ [i de `nv\]\tur\ `n
limba poporului, `n]eleas\ de
to]i, care au circulat `n toate
provinciile române[ti, afir-
mând, `nscriind [i consfin-
]ind `n predosloviile lor uni-
tatea bisericeasc\ [i na]io-
nal\ a tuturor românilor.
Diaconul Coresi, plecat la
jum\tatea secolului al XVI-lea
de la Târgovi[te la Bra[ov, a
`mbr\cat aici `n haina tipa-
rului românesc, printr-o ac-
tivitate fecund\ de peste do-
u\ decenii, cele dintâi c\r]i
biserice[ti. El are marele
merit de a fi introdus limba
român\ `n Biseric\. Lui `i
dator\m primul Liturghier
tip\rit `n `ntregime `n româ-
ne[te (1570). Iar Cazania
mitropolitului Varlaam al
Moldovei, din 1643, intitu-
lat\ sugestiv „Carte româ-
neasc\ de `nv\]\tur\“, care
CM
YK
„F\urirea statului na]ional român la 1 Decembrie 1918 a fost
benefic\ [i pe plan spiritual, atr\gând dup\ sine organizarea unitar\
a structurilor biserice[ti din toate provinciile române[ti sub
conducerea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. ~n acela[i
timp, ea a creat [i premisele ridic\rii Bisericii Ortodoxe Române,
autocefale din anul 1885, la rangul de Patriarhie, `n anul 1925.“
s-a r\spândit `n sute de e-
xemplare numai `n Transil-
vania, `nt\re[te [i mai mult
con[tiin]a unit\]ii de neam a
românilor desp\r]i]i f\r\
voia lor `n provincii separate
politic. Nu se poate trece cu
vederea tip\rirea Noului
Testament de la B\lgrad
(Alba Iulia), `n 1648, `n pre-
doslovia c\ruia mitropolitul
Simion {tefan a exprimat
ideea unit\]ii na]ionale [i
necesitatea stabilirii unei
limbi literare pe care s\ o
`n]eleag\ to]i românii. De a-
semenea, mitropolitul Do-
softei scria `n predoslovia
Liturghierului (s\u) din
1683 c\ l-a tradus `n româ-
ne[te ca „s\-n]eleag\ to]i“,
declarând c\ s\vâr[irea
sfintelor slujbe `n limba `n-
]eleas\ de popor este `n du-
hul tradi]iei Sfintelor Scrip-
turi [i al Bisericii Ortodoxe.
Liturghia s\vâr[it\ pe tot
teritoriul românesc `n limba
român\ a devenit, astfel, un
factor de unificare na]iona-
l\, de dezvoltare a con[tiin-
]ei [i culturii române[ti. Pe
de alt\ parte, [i {coala Arde-
lean\ [i Biserica Greco-Ca-
tolic\ au contribuit [i ele la
cultivarea con[tiin]ei unit\-
]ii de neam [i limb\, ca baz\
a realiz\rii unit\]ii statale.
Marea Unire din 1918 a
fost [i r\mâne pagina cea
mai str\lucit\ a istoriei ro-
mâne[ti. M\re]ia ei const\
`n faptul c\ des\vâr[irea
unit\]ii na]ionale nu a fost
opera nici unui om politic, a
nici unui guvern, a nici unui
partid; ea este fapta istoric\
a `ntregii na]iuni române,
realizat\ `ntr-un elan izvorât
cu putere din adâncul con-
[tiin]ei unit\]ii neamului.
Realizarea unit\]ii na]io-
nale a românilor `ntr-un sin-
Mar]i, 2 decembrie 2008
gur stat, la sfâr[itul primei
conflagra]ii mondiale, trebu-
ie `n]eleas\ ca o aspira]ie le-
gitim\ [i o urmare fireasc\ a
evolu]iei con[tiin]ei de neam
[i a statului na]ional. Sacri-
ficiile osta[ilor români pen-
tru eliberarea provinciilor a-
suprite [i pentru `ntregirea
]\rii sunt tot expresia con-
[tiin]ei unit\]ii de neam, de
credin]\ [i de limb\, idealul
Unirii afirmându-se intens
prin eforturi, jertfe [i eroism
pe câmpurile de lupt\ din
Transilvania [i Dobrogea, de
pe Valea Jiului [i de pe Ar-
ge[, ca [i pe cele de la M\-
r\[ti, M\r\[e[ti [i Oituz.
Sacrificiile na]iunii române
`n campania anilor 1916 si
1917 au fost r\spl\tite de iz-
bânda idealului na]ional, `n
condi]iile pr\bu[irii auto-
cra]iei ]ariste [i a destr\m\rii
monarhiei austro-ungare,
precum [i `n contextul afir-
m\rii dreptului popoarelor la
autodeterminare pe baza
principiului na]ionalit\]ilor.
„S\ cinstim pe
f\uritorii statului
na]ional unitar
român!“
~nf\ptuirea statului na-
]ional a permis na]iunii ro-
mâne s\-[i pun\ `n valoare
energiile [i capacit\]ile sale
creatoare `n slujba progresu-
lui economic, a dezvolt\rii
[tiin]ei, `nv\]\mântului [i a
culturii. Evoluând `n cadrul
regimului de democra]ie
parlamentar\, România s-a
`nscris `n anii interbelici pe
traiectoria unei vie]i moder-
ne, aducându-[i pe plan in-
terna]ional o contribu]ie
substan]ial\ la opera de
pace [i securitate.
F\urirea statului na]io-
nal român la 1 Decembrie
1918 a fost benefic\ [i pe
plan spiritual, atr\gând du-
p\ sine organizarea unitar\
a structurilor biserice[ti din
toate provinciile române[ti,
sub conducerea Sfântului Si-
nod al Bisericii Ortodoxe
Române. ~n acela[i timp, ea
a creat [i premisele ridic\rii
Bisericii Ortodoxe Române,
autocefale din anul 1885, la
rangul de Patriarhie, `n
anul 1925.
Evocând ast\zi, din pers-
pectiva celor nou\ decenii,
Marea Unire de la 1 Decem-
brie 1918, omagiul [i recuno[-
tin]a noastr\ se `ndreapt\
c\tre poporul `ntreg, cum
spunea Nicolae Iorga, „de ori-
unde (pretutindeni) [i din toa-
te veacurile, martir [i erou“.
S\ cinstim pe to]i f\uri-
torii statului na]ional unitar
român! S\ cinstim poporul
român - adev\ratul f\uritor
al acestui str\lucit act isto-
ric! S\ nu uit\m niciodat\
jertfelnicia [i `n]elepciunea
celor ce au luptat [i au lucrat
pentru unitatea na]ional\,
rege si regin\, oameni po-
litici, ierarhi, cler [i popor.
Fie ca soarele spiritual al
drept\]ii [i al demnit\]ii
na]ionale care a str\lucit la
Alba Iulia s\ lumineze [i s\
`nc\lzeasc\ ve[nic cu razele
lui pe to]ii fiii neamului nos-
tru românesc [i ai Bisericii
str\bune!
Preasfânta Treime, ocroti-
toarea marilor catedrale
transilvane, simboluri ale do-
rin]ei de unitate na]ional\,
Alba Iulia, Sibiu [i Blaj, s\ ne
ajute s\ lucr\m permanent
pentru unitate na]ional\,
pentru convie]uire pa[nic\ [i
cooperare demn\ cu toate
popoarele lumii. a
 CM
YK

Miercuri, 3 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 281 (1182) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

VIE}ILE SFIN}ILOR BIOGRAFII LUMINOASE ECONOMIC

Cuviosul Petre }u]ea: „Am

Gheorghe, purtat ideile Economia a crescut
stare]ul sfânt al [i credin]a precum cu aproape 9% `n
M\n\stirii Cernica poart\ vântul microbii“ trimestrul al treilea

PAGINA 16 PAGINA 6 PAGINA 7

Na[terea [i botezul pruncilor

`n satul vechi rom=nesc
~n satul rom=nesc arhaic, c=nd sim]ea c\ `i vine sorocul s\
nasc\, femeia `ns\rcinat\ se gr\bea la biseric\, pentru ca APEL LA SOLIDARITATE
„s\ se m\rturiseasc\ [i s\ se cuminice“. Na[terea avea loc Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel
adreseaz\ clerului [i credincio[ilor din
cu ajutorul moa[ei satului, care ~i mul]umea lui Dumnezeu Biserica Ortodox\ Român\ `ndemnul la
solidaritate cu oamenii sinistra]i, ca ur-
pentru noua via]\. Botezul era evenimentul cel mai mare a inunda]iilor din Moldova [i din
Maramure[. ~n acest sens, Preafericirea
a[teptat dup\ na[terea copilului. Noul vl\star trebuia s\ Sa face un apel ca to]i cei care pot ajuta
cu sume de bani, s\ le depun\ `n urm\-
intre astfel `n r=ndul lumii [i s\ primeasc\ un nume de toarele conturi bancare:
RO 54 RNCB 0075004895030091 ROL
cre[tin. De obicei, numele copilului era pus `n func]ie de RO 27 RNCB 0075004895030092 EUR
RO 97 RNCB 0075004895030093 USD, des-
sf=ntul care era s\rb\torit `n acele zile. Marea mas\ de chise la Banca Comercial\ Român\, fili-
ala sector IV Bucure[ti, cu men]iunea
dup\ botez era numit\ „cum\trie“, `n cinstea na[ilor care pentru „sinistra]i-inunda]ii“. a

l-au cre[tinat pe prunc. De pe masa `mbel[ugat\ nu

IMAGINE
lipseau „pupezele“, colaci `n care oaspe]ii `nfingeau bani.
RELIGIOS
Citi]i `n paginile 8-9

DIN
CONCURSUL DOROHOIAN „MICUL

FOTOTECA MUZEULUI ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI

CRE{TIN“, LA EDI}IA A III-A: ~n pe-
rioada aceasta, la Dorohoi se
desf\[oar\ cea de-a treia edi]ie a con-
cursului „Micul cre[tin“. „Micii
cre[tini au putut s\ demonstreze c\
ceea ce au `nv\]at la [coal\ le poate
fi util tot timpul, dar pot câ[tiga mai
mult cei care pun `n practic\
cuno[tin]ele teoretice“.
Pagina 5

POLITIC
O COALI}IE PARLAMENTAR| GREU DE
CONTURAT: PSD a ob]inut cele mai
multe voturi la alegeri, dar PDL ar
putea avea mai mul]i parlamentari.
Geoan\, Stolojan [i chiar T\riceanu
sper\ s\ formeze guvernul. UDMR
IMAGINE

este curtat\ de toate forma]iunile

pentru intrarea `ntr-o alian]\.
DIN

Pagina 11
FOTOTECA MUZEULUI ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI

IMPORTANT PENTRU CITITORI
P=n\ pe 20 decembrie 2008,
cititorii se pot abona, prin inter-
mediul Po[tei Rom=ne, la „Ziarul
Lumina“ pentru luna ianuarie
2009 (economisi]i, astfel, c=te 43
de bani la fiecare exemplar de 1
leu contractat prin abonament) [i
la s\pt\m=nalul „Lumina de
Duminic\“. Cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov, Prahova, Ia[i,
Neam], Boto[ani, Suceava, Vaslui,
Bac\u [i Vrancea vor primi cotidi-
anul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o
zi `nt=rziere (aceast\ situa]ie este
una provizorie [i se va rezolva `n
momentul `n care publica]ia va fi
tip\rit\ `n Bucure[ti [i `ntr-uun
ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 de lei,
cu toate taxele po[tale incluse.
Rezervele valutare ale BNR au sc\zut cu 90 de milioane de euro
Rezervele valutare ale B\ncii Na-
]ionale a României (BNR) au sc\zut
`n noiembrie, fa]\ de octombrie, cu 90
de milioane de euro, la 27,228 miliar-
de de euro, `ntrucât ie[irile, de 1,709
miliarde de euro, au dep\[it valoarea
intr\rilor, de 1,619 miliarde de euro.
La finele lunii octombrie 2008, rez-
ervele valutare ale b\ncii centrale
erau de 27,318 miliarde de euro.
BNR a `nregistrat, `n noiembrie, in-
tr\ri la rezerva valutar\ de 1,619 mi-
liarde de euro, reprezentând `n prin-
cipal modificarea rezervelor minime
`n valut\ constituite de institu]iile de
credit, opera]iuni pe pia]a interban-
car\ [i venituri din administrarea re-
Sute de pensionari se `nghesuie pentru biletele gratuite `n sta]iuni
Sute de pensionari stau la
coad\ `n fa]a Caselor Jude]ene de
Pensii ca s\-[i depun\ cererile
pentru bilete de tratament `n sta-
]iuni, pentru anul viitor. Pensio-
narii doljeni au format un rând
care se `ntinde pe câteva zeci de
metri, `n fa]a Casei Jude]ene de
Pensii (CJP) din Craiova. Sute de
zervelor interna]ionale. Totu[i, ie[i-
rile de la rezerva valutar\ au fost de
1,709 miliarde de euro, generate de
modificarea rezervelor minime `n va-
lut\ constituite de institu]iile de cre-
dit, pl\]i din contul Comisiei Euro-
pene, opera]iuni pe pia]a interban-
car\, pl\]i de rate [i dobânzi aferente
datoriei publice externe directe [i ga-
rantate de stat [i altele. Astfel, rezer-
vele interna]ionale ale României (va-
lute plus aur) au ajuns, la finele lunii
noiembrie, la 29,34 miliarde de euro,
`n urcare cu 114 milioane de euro,
comparativ cu valoarea de 29,226
miliarde de euro raportat\ la sfâr[i-
tul lunii octombrie. a
pensionari au stat la rând [i `n
fa]a Casei Jude]ene de Pensii
Cluj. Directorul Casei Jude]ene
de Pensii Cluj, Vasile Dolean, a
declarat ieri c\ nu `n]elege acest
comportament al pensionarilor [i
faptul c\ se `nghesuie to]i din
prima zi de depunere a cererilor.
„Pentru acest an, am avut 9.000
de locuri de tratament `n sta-
]iuni. Am discutat cu asocia]iile
de pensionari `n fiecare lun\ [i ei
[tiu c\ pot veni, `ncepând de
mar]i (ieri, n.r.), oricând; nu s\ se
`nghesuie câteva sute `ntr-o sin-
gur\ zi“, a precizat Dolean.
Pensionarii sus]in `ns\ c\ vin `n
primele zile, chiar dac\ stau mai
CONSUMATOR
LISTA NEAGR| A PRACTICILOR INCO-
RECTE DIN COMER}: ~ncepând din de-
cembrie 2007, legisla]ia european\ in-
terzice practicile comerciale neloiale.
Directiva introduce o a[a-numit\
„list\ neagr\“ a practicilor incorecte
interzise, pentru o mai bun\ infor-
mare a consumatorului. Printre aces-
tea se num\r\ a[a-zisele oferte limi-
tate, lichidarea stocurilor pe motiv c\
se desfiin]eaz\ magazinul, schemele
piramidale, organizarea de concursuri
pentru care premiile nu mai ajung la
c=[tig\tor sau SMS-uri de genul
„Felicit\ri! A]i câ[tigat un premiu!“.
Pagina 12
CULTUR|
„DIALOGUL INTERCULTURAL REPRE-
ZINT| TRECUTUL {I VIITORUL EURO-
PEI“: Aderarea României la Uniunea
European\ a deschis perspective ex-
traordinare inclusiv din punct de ve-
dere lingvistic [i cultural, iar Româ-
nia `mbog\]e[te cultura european\, a
declarat comisarul european pentru
Multilingvism, Leonard Orban, ieri,
la conferin]a „De la educa]ie la dialog:
multilingvismul `n Uniunea Europea-
n\“, organizat\ la Institutul Francez
din Bucure[ti de Funda]ia Ithaka [i
Ambasada Fran]ei, conform Agerpres.
multe ore la rând, pentru c\ bile-
tele de tratament se elibereaz\ `n Pagina 13
func]ie de num\rul de ordine al
cererii depuse. Pensionarii care
stau la rând vor bilete de trata-
ment `n special `n sta]iunile bal-
neoclimaterice [i la b\i, cum ar fi
Covasna, B\ile Felix, Herculane,
Tu[nad. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI
PÂN| DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Miercuri, 3 decembrie 2008

3/15 DECEMBRIE 1861: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza anun]a,

Calendarul cu prilejul deschiderii lucr\rilor Camerelor, c\ „~nalta Poart\,
precum [i toate puterile garante“ au recunoscut Unirea
zilei Principatelor, care va fi a[a cum „România o va sim]i [i o va dori“.

C+NT|RILE EVANGHELIA ZILEI s\raci, cei fl\mânzi, cei ce

ORTODOXIEI plâng, cei urâ]i de oameni

„D\-mi cuvânt,
Cuvinte;
nu m\ trece t\când“
„Nu te tângui, Maic\, v\zând
spânzurat pe lemn pe Cel pe
Care L-ai n\scut f\r\
stric\ciune, Care a spânzurat
p\mântul pe ape f\r\ atârnare
[i a `ntins l\rgimea cerului cu
cuvântul; c\ M\ voi scula [i M\
voi preasl\vi [i voi sf\râma cu
putere `mp\r\]iile iadului [i voi
pierde puterea lui [i voi slobozi
din robia lui, ca un milostiv, pe
oameni; [i la P\rintele Meu `i
voi aduce, ca un iubitor de oa-
meni.“ (A Crucii, a N\sc\toarei
de la „Doamne, strigat-am“, de
la Vecernia zilei)
Fericirea ~nvierii
„{i coborând `mpreun\
cu ei, a stat `n loc [es, El [i
mul]ime mult\ de ucenici ai
S\i [i mul]ime mare de
popor din toat\ Iudeea, din
Ierusalim [i de pe ]\rmul
Tirului [i al Sidonului, care
veniser\ ca s\-L asculte [i
s\ se vindece de bolile
lor. {i cei chinui]i de duhuri
necurate se vindecau. {i
toat\ mul]imea c\uta s\ se
ating\ de El, c\ putere
ie[ea din El [i-i vindeca pe
to]i. {i El, ridicându-{i o-
chii spre ucenicii S\i, zicea:
«Ferici]i voi cei s\raci, c\ a
voastr\ este `mp\r\]ia lui
Dumnezeu. Ferici]i voi care
fl\mânzi]i acum, c\ v\ ve]i
s\tura. Ferici]i cei ce plân-
ge]i acum, c\ ve]i râde.
Ferici]i ve]i fi când oamenii
v\ vor ur` pe voi [i v\ vor iz-
goni dintre ei, [i v\ vor bat-
jocori [i vor lep\da numele
voastre ca r\u din pricina
Fiului Omului. Bucura]i-v\
`n ziua aceea [i v\ veseli]i,
c\, iat\, plata voastr\ mul-
t\ este `n cer; pentru c\ tot
a[a f\ceau proorocilor p\-
rin]ii lor.»“ (Luca 6, 17-23)
***
Fragmentul evanghelic
de ast\zi se cite[te de mai
multe ori pe parcursul unui
an. Este una dintre Evan-
gheliile care se citesc la
s\rb\toarea unui sfânt cu-
vios, iar ast\zi este s\r-
b\toarea Sfântului Cuvios
Gheorghe de la Cernica.
Domnul Iisus Hristos, `n-
conjurat de ucenici [i de
mult popor, ofer\ fiec\ruia
din darurile Sale dum-
nezeie[ti, o alinare. Prin
chipul S\u ofer\ lumin\
celor `ntuneca]i la suflete,
prin cuvintele Sale aduce
alinare inimilor zbuciuma-
te, prin puterea Sa dumne-
zeiasc\ izgone[te demonii
[i duhurile rele, prin mâi-
nile Sale aduce alinare [i
vindecare celor cuprin[i de
boli [i suferin]e. Dac\ mul-
]imilor le oferea din pri-
nosul puterii divine, uceni-
cilor S\i le oferea altceva:
lor le vorbea despre feri-
cire, am spune despre ade-
v\rata fericire. Iisus le
spune c\ sunt ferici]i cei
[i cei prigoni]i, cei batjo-
cori]i din pricina Domnului
Hristos. Este un mesaj cam
dezarmant atât pentru
apostoli, cât [i pentru noi.
Ne-am fi a[teptat la o alt\
fericire, la mese `ntinse [i
`mbel[ugate, la veselie per-
petu\, la conturi `n b\nci,
la func]ii [i ranguri `nalte [i
aduc\toare de privilegii.
Aici este cheia cre[tinismu-
lui: `n tot [i `n toate s\ ai
un echilibru, s\ [tii s\ fii
ponderat [i cu inim\ mare.
Domnul Iisus Hristos ne
prezint\ [i finalitatea feri-
cirii: „Bucura]i-v\ [i v\
veseli]i c\ plata voastr\
mult\ este `n ceruri“. Deci,
toate le facem sau le su-
port\m `n numele lui Hris-
tos [i din dorin]a de via]\
ve[nic\. {i `nl\crimat, [i `n
lipsuri, [i `n umilin]e, tot
fiu al lui Dumnezeu e[ti [i
trebuie s\ ai convingerea
c\ El este lâng\ tine, `n ini-
ma [i `n sufletul t\u.
Exist\ o fericire a Crucii, a
cuielor, a lovirilor [i a u-
milin]elor, dar, dup\ toate
acestea, urmeaz\ Fericirea
~nvierii. (pr. Dumitru P|-
DURARU, Radio Trinitas)

***
Un lucru de ne`n]eles `n imno-
grafie este legat de faptul c\, de
cele mai multe ori, imnografii
sunt cei care, `n contextul Pati-
mii Mântuitorului, atribuie gra-
iul Maicii Domnului, care, de
fapt, nu a spus nimic la Patim\
(cel pu]in a[a rezult\ din pagi-
nile Sfintei Scripturi). Cel care
vorbe[te `n timpul p\timirii
este Mântuitorul: „Deci Iisus,
v\zând pe mama Sa [i pe uce-
nicul pe care `l iubea stând al\-
turi, a zis mamei Sale: «Femeie,
iat\ fiul t\u!». Apoi a zis uceni-
cului: «Iat\ mama ta!»” (Ioan
19, 26-27). Stihira pe care am
ales-o ast\zi este de o profunzi-
me rar `ntâlnit\; ea ne prezint\
realitatea faptelor exact a[a
cum apar `n Sfânta Scriptur\,
adic\ faptul c\ Cel Care gr\-
ie[te la Patim\ este Hristos, [i
nu Maica Domnului. Viziunea
teologico-imnografic\ care atri-
buie graiul Maicii Domnului
este cople[itoare. Ea reprezint\,
f\r\ doar [i poate, culmea geni-
ului poetic bizantin, inspira]ia
Sfântului Duh dincolo de pagi-
nile Sfintei Scripturi. Stihira de
ast\zi este, `n `ntregime, r\s-
punsul pe care Mântuitorul
Hristos `l adreseaz\ c\tre Mai-
ca Sa. Sublimul r\spuns la cea
mai cutremur\toare cerere din
`ntreaga istorie a umanit\]ii:
„D\-mi cuvânt, Cuvinte; nu m\
trece t\când, Cel ce m-ai p\zit
curat\; c\ Tu e[ti Fiul [i Dum-
nezeul meu“ (Condacul din
Sfânta [i Marea Vineri). Ea
este, de altfel, o copie fidel\ a
Irmosului Cânt\rii a 9-a, a
Canonului Utreniei Sâmbetei
celei Mari: „Nu te tângui pen-
tru Mine, Maic\, v\zându-M\
`n groap\ pe Mine, Fiul t\u, pe
Care M-ai z\mislit `n pântece
f\r\ s\mân]\“. A[ dori s\ pre-
cizez faptul c\ imnografii
bizantini nu vor `nceta s\ ne
uimeasc\ cu `n]elegerea lor cu
totul dumnezeiasc\, punând cu-
vântul Cuvântului, de fapt, `n
t\cerea Lui. C\ci, dac\ ob-
serv\m mai atent, stihira „Nu
te tângui pentru Mine,
Maic\...“ este a Sâmbetei celei
Mari, `n care Hristos S-a odih-
nit de toate, deci [i de cuvânt.
Cât\ profunzime [i `n]elegere
teologic\ au avut P\rin]ii, sau,
mai bine spus, cât de minunat
a acordat Duhul Sfânt sim]irile
P\rin]ilor spre a r\suna
limpede Bisericii. (Nicolae
PREDA, doctor `n Liturgic\)
†) Sfântul Cuvios
Gheorghe de la
Cernica (dezlegare la
pe[te)
Sfântul Cuvios Gheorghe
s-a n\scut `n anul 1730, `ntr-o
familie de binecredincio[i
ardeleni din S\li[tea Sibi-
ului. Dorind din tinere]e s\
se c\lug\reasc\, din cauza
persecu]iilor `mpotriva Orto-
doxiei din Transilvania, a
trecut, la vârsta de 19 ani, `n
}ara Româneasc\, unde a in-
trat `n slujba unui arhiereu
aflat `n Bucure[ti, mitropoli-
tul grec Ro[ca. ~n 1750, a ple-
cat cu acesta la Constantino-
pol, apoi la Muntele Athos,
vie]uind `n M\n\stirea Vato-
ped, unde a fost f\cut rasofor
[i diacon, iar dup\ moartea
mitropolitului, a devenit uce-
nic al stare]ului Paisie Veli-
cicovschi. A devenit c\lug\r
`n 1752 [i preot `n 1754. ~n
anul 1763, l-a `nso]it pe
marele stare] `n Moldova, la
M\n\stirea Dragomirna, un-
de s-a nevoit doisprezece ani
ca ieromonah, duhovnic [i e-
conom al ob[tii. ~n 1775, du-
p\ ocuparea Bucovinei, c\lu-
g\rii de la Dragomirna s-au
mutat la M\n\stirea Secu din
Neam]. Patru ani mai târziu,
`n 1779, când stare]ul Paisie
a primit conducerea M\n\s-
tirilor Neam] [i Secu, Gheor-
ghe l-a urmat. ~n anul 1781,
Sfântul Cuvios Gheorghe a
pornit c\tre Athos, `ns\ a
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
fost oprit la Bucure[ti de mit-
ropolitul Grigorie al II-lea
(1760-1787), care, prin multe
insisten]e, l-a determinat s\
primeasc\ sarcina revigor\-
rii vie]ii monahale din Schi-
tul Cernica. P\storind cu
jertfelnicie [i `n]elepciune, a
ref\cut vatra monahal\ `n
doar cinci ani, adunând `n ju-
rul lui 103 ucenici. Aceast\
rodnic\ activitate a f\cut ca,
`n 1793, mitropolitul Filaret
al II-lea s\ `i `ncredin]eze [i
M\n\stirea C\ld\ru[ani, con-
ducându-le pe amândou\ pâ-
n\ la moartea sa, `n 3 decem-
brie 1806. A fost `nmormântat
la M\n\stirea Cernica, `n fa]a
Bisericii „Sfântul Laz\r“,
zidit\ de el `n 1804. La 21 oc-
tombrie 2005, Sfântul Sinod
al Bisericii Ortodoxe Rom=ne
a hot\rât canonizarea Cuvio-
sului Stare] Gheorghe, iar
proclamarea canoniz\rii a
avut loc la M\n\stirea Cer-
nica la 3 decembrie 2005.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfântului Prooroc So-
fonie; a Sfântului Sfin]itului
Mucenic Teodor, arhiepiscopul
Alexandriei; a Sfântului Cuvi-
os Teodul; a Sfântului Cuvios
Ioan Sihastrul, episcopul
Coloniei; a Sfin]ilor Mucenici
Agapie, Seleuc [i Mamant; a
Sfântului Sfin]itului Mucenic
Gavriil, episcopul Ganului, [i
a Sfântului Mucenic Anghel.
Mâine, Biserica face po-
menirea † Sfintei Mare Mu-
ceni]e Varvara (dezlegare la
pe[te).
17 ani de la moartea
lui Petre }u]ea
Petre }u]ea, economist,
eseist, filosof [i om politic, s-a
n\scut la 6 octombrie 1902 `n
satul Boteni, Muscel, `n fa-
milia unui preot. A studiat
la Liceul „Neagoe Basarab“
din Câmpulung-Muscel [i la
Liceul „Gheorghe Bari]iu“
din Cluj.
A absolvit facultatea de
drept la Universitatea din
Cluj, ob]in=nd doctoratul `n
Drept administrativ, Mag-
na cum Laude, `n 1929. A
urmat o specializare la Uni-
versitatea „Humboldt“ din
Berlin, unde a studiat for-
mele de guvern\mânt.
A colaborat la diverse
publica]ii na]ionaliste, `n
special la Ziarul „Cuvântul“
condus de Nae Ionescu, al\-
turi de Constantin Noica,
Mircea Eliade, Radu Gyr,
Gheorghe Racoveanu, Mir-
cea Vulc\nescu [i mul]i al]i
intelectuali ce f\ceau parte
din genera]ia anilor 1930,
unde public\ numeroase ar-
ticole, studii de economie [i
politic\.
~n cadrul Guvernului
Na]ional-Legionar, instau-
rat dup\ 6 septembrie 1940,
Petre }u]ea a `ndeplinit
func]ia de {ef de Serviciu [i
apoi Director `n Ministerul
Economiei Na]ionale.
Dup\ invazia comunist\
`n România, Petre }u]ea
este arestat [i condamnat
de noul regim mai `nt=i la 5
ani de `nchisoare (1948-
1953), apoi la 18 ani de
~n ziua de 3
decembrie, istoria
consemneaz\:
a 1368: s-a n\scut Regele
Charles al VI-lea al Fran]ei
(d. 1422);
a 1533: a murit Vasili al
III-lea, mare cneaz al Mos-
covei (n. 1479);
a 1864, 3/15: apare „De-
cretul organic pentru `nfiin-
]area unei autorit\]i sinodale
centrale pentru afacerile re-
munc\ silnic\, din care a
executat 8 ani (1956-1964)
`n diverse penitenciare (Bu-
cure[ti, Jilava, Ocnele
Mari), dar mai ales la Aiud,
unde era concentrat grosul
vârfurilor legionare, fiind
eliberat `n anul 1964 cu
s\n\tatea zdruncinat\, `n
urma torturilor repetate la
care a fost supus.
Continuu sub observa]ia
agen]ilor securit\]ii comu-
niste, dup\ eliberarea sa
din `nchisoare, Petre }u]ea
a suferit enorm, dar cu sto-
icism, [icanele repetate ale
acestora. Numeroasele des-
cinderi la locuin]a sa mo-
dest\ au dus la confiscarea
a numeroase manuscrise,
ligiei române“; el prevedea
autocefalia Bisericii Române,
leg\tura cu Patriarhia de la
Constantinopol p\strându-se
doar sub raportul dogmei;
a 1865, 3/15: domnitorul
Alexandru Ioan Cuza a pro-
mulgat legea de organizare a
serviciului de po[t\ [i telegraf;
a 1879: s-a n\scut mate-
maticianul Alexandru Myl-
ler, ini]iatorul [i `ndrum\-
torul [colii de geometrie dife-
ren]ial\ de la Ia[i; membru al
Academiei Române (d. 1965);
studii [i materiale la care
acesta lucra. O „Antro-
pologie Cre[tin\“ - studiu de
c\p\tâi la care }u]ea `nce-
puse s\ lucreze `n ultimii
ani ai s\i -, conceput\
schematic `n 6 capitole: 1 -
Cartea `ntreb\rilor; 2 -
Sistemul; 3 - Stilurile; 4 -
Matematica; 5 - Fizica -
[tiin]a [tiin]elor naturii, 6 -
Dogmele, `nsumând aproxi-
mativ 1.000 de pagini, `i
este `n parte confiscat\. O
parte dintre manuscrise `i
sunt restituite [i `ncep s\
fie publicate.
A murit la data de 3 de-
cembrie 1991. (pr. Paul
LEHACI)
a 1900: s-a n\scut Richard
Kuhn, biochimist german,
laureat al Premiului Nobel
pentru Chimie (d. 1966);
a 1901: s-a `nfiin]at socie-
tatea „Tinerimea artistic\“ de
c\tre pictorii {tefan Luchian,
Nicolae Vermont, Constantin
Artachino [.a.; gruparea mili-
ta pentru o art\ realist\, pen-
tru subiecte luate din via]a ]\-
ranilor, a oamenilor de rând;
a 1919: a murit Pierre-
Auguste Renoir, pictor fran-
cez (n. 1841). a
 Miercuri, 3 decembrie 2008 3
„Pentru cei ce au a[ezare duhovniceasc\ [i totu[i sunt r\ni]i mai
Agenda mult sau mai pu]in [i trec prin baia poc\in]ei, li se consider\ drept
accidente [i vor avea motive serioase s\ intre `n adev\rata
smerenie, [i aceasta aduce o mare bucurie lui Dumnezeu fa]\ de cel
cre[tinului care are p\rerea de sine c\ nu e c\zut.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
S\ suspin\m la Maica Domnului c=nd (MCXXXVIII)

poftele ne cople[esc
Cum s\ putem birui s\ le alunge, schimbându-[i cu subiecte preg\titoare pentru
mai u[or r\zboiul des- mintea `n rug\ciune, dar o ru- moarte. Va fi iertat, oricare ar fi
frân\rii [i al gândurilor g\ciune a lui, nu recomandat\ gre[eala, prin poc\in]\, [i
trupe[ti? de cineva, oricine ar fi acela; o aceasta ar fi o mare cucerire,
Pentru biruirea acestui rug\ciune cu suspinele proprii, dar s\ nu se am\geasc\ cineva
r\zboi al curviei, `n orice stadiu chiar dac\ n-au cuvinte. s\ cread\ c\ f\r\ poc\in]\ s-ar
s-ar afla, trebuie mai `ntâi cerut Dac\ atacul este iute, `ndul- cunoa[te vreo iertare. P\catul
harul Bunului Dumnezeu. Nu citor, cople[itor, s\ suspine la acesta face s\ nu pute]i vedea
este o b\t\lie de scurt\ durat\, Maica Domnului [i s\ nu ce- nici ce e raiul, nici ce e iadul cu
pentru c\ trebuie neap\rat deze atacului. ~n faze avansate, adev\rat, [i la aceasta ar trebui
ajuns la o biruin]\ total\. La s\ se m\rturiseasc\ `nfrânt [i gândit [i meditat mai mult.
`nceput, fiecare se vede neputin- curat, f\r\ menajamente [i f\- Pentru cei ce au a[ezare du- Diaspora
cios s\ se `mpotriveasc\, dar la r\ `nvinuirea momentului, hovniceasc\ [i totu[i sunt r\-
Dumnezeu totul este cu putin]\. `mprejur\rii sau a persoanelor. ni]i mai mult sau mai pu]in [i
ortodox\
~nceputul acestei lupte este: M\rturisindu-se mai des, `l va trec prin baia poc\in]ei, li se `n secolul
s\ vrea neap\rat s\ scape de ajuta foarte mult. consider\ drept accidente [i vor oaia r\t\cit\ [i a purtat-o pe delegea `[i va astupa gura sa al XX-lea (X)
acest r\zboi; s\ se roage cu Duhovnicul `l va `n]elege, `l avea motive serioase s\ intre `n umeri fericit, ducând-o la (Psalm 106, 42). „Nebunule,
toat\ inima lui Dumnezeu [i va iubi, `l va asigura c\ nu e adev\rata smerenie, [i aceasta staulul `mp\r\]iei slavei. acel timp de care abuzezi `]i Biserica Ortodox\ Rus\,
Maicii Domnului s\-l ajute; s\ singur, dar nici nu-l va l\sa `n aduce o mare bucurie lui Dum- Citeam ceea ce v\ spun acum: sap\ groapa [i ziua de mâine cunoscut\ [i sub numele
ocoleasc\, atât cât se poate, motiv\rile lui - „c\ ar fi nece- nezeu fa]\ de cel care are p\re- „Sunt, frate cre[tine, crede- va fi ve[nicia!“ Spunând aces- de Patriarhia Moscovei,
`mprejur\rile care ar putea sar [i prea firesc“. rea de sine c\ nu e c\zut. m\, dou\ feluri de bucurii tea, gândesc c\ ar putea `ncu- este o Biseric\ Ortodox\
trezi patimile; s\ nu primeasc\ Duhovnicul s\ aib\ râvn\ [i Nu este un paradox, ci este care nu se pot uni: tu nu vei raja pe cei ce lupt\ cu at- Autocefal\, a cincea
`n minte momelile care vin [i bun\tate s\-l poat\ dezlipi de [i o dreptate [i o mare mi- putea a te bucura aici pe acurile din afar\ [i cu firea dup\ Constantinopol,
care pot p\rea a fi nevinovate [i patima aceasta ascuns\ [i cu lostenie divin\. El, St\pânul p\mânt cu pl\ceri trec\toare din\untru. (arhim. Arsenie Alexandria, Antiohia [i
`ncep s\ se concretizeze `n multe capete. Se recomand\ [i P\storul cel bun, a l\sat [i vinovate [i `n cer a `mp\r\]i PAPACIOC, Coonvvorbiri du- Ierusalim, aflat\ `n co-
imagini; toate aceste gânduri lectur\, c\r]i [i orice material stâna de oi [i a mers s\ caute cu Iisus Hristos“, c=nd f\r\- hoovnicce[ti , vol. I) muniune cu acestea. ~[i
exercit\ jurisdic]ia asu-
pra cre[tinilor ortodoc[i
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS din Rusia [i din ]\rile
slave `nconjur\toare, ca
a def\imare, a def\ima: gr\irea de r\u sau pone-
Ce se cuvine s\ facem pentru grirea cuiva, bârfire, contest=ndu-i-se aceluia calit\]ile
sau atribuindu-i-se fapte nedemne, spre a i se p\ta
exarhat [i reprezentare
patriarhal\ `n jurul lu-
mii. De asemenea, `[i ex-
a ne vindeca de patimi? onoarea. Sfântul Apostol Pavel folose[te acest termen
o dat\ `n II Corinteni, capitolul 12, versetul 10. Pri-
mind r\spuns c\ harul Domnului `i este de ajuns `n
ercit\ jurisdic]ia [i
asupra Bisericii Japoniei
[i asupra cre[tinilor
Poc\in]a sincer\ [i decizia ferm\ de a rupe orice nu au menirea doar de a-l ]ine ocupat pe cel obi[nuit sl\biciuni [i `n necazuri, el spune: „De aceea, m\ bucur ortodoc[i din China.
leg\tur\ cu p\catul sunt condi]ii esen]iale pentru cu p\catul, ci sunt, `n acela[i timp, mijloace de `nt\- `n sl\biciuni, `n def\im\ri, `n nevoi, `n prigoniri [i `n Actualul `ntâist\t\tor
a se ob]ine iertarea faptelor m\rturisite. rire `mpotriva p\catului. Astfel de cre[tini ezit\ sau strâmtor\ri pentru Hristos, c\ci, când sunt slab, este Alexei al II-lea,
A[a cum pentru `ndreptarea [i `ns\n\to[irea refuz\ s\ accepte restric]iile pe care trebuie s\ le re- atunci sunt tare“. Sfântul Apostol Pavel era def\imat Patriarhul Moscovei [i al
moral\ a penitentului, duhovnicul poate decide specte pentru `ns\n\to[irea sufleteasc\ [i pentru a de iudaizan]i. Al doilea termen pentru def\imare este ~ntregii Rusii. La 13
`ndep\rtarea de la Sf=nta ~mp\rt\[anie, pentru o se realiza eliberarea de p\cat. ~ndreptarea nu se poa- folosit `n textul care arat\ succint bucuriile, neca- septembrie 1922, ierar-
anumit\ perioad\, cu acela[i scop el poate decide [i te face doar `n minte sau `n inim\, ci trebuie dove- zurile, batjocurile [i calomniile sau def\im\rile pe care hii Bisericii Ruse din
am=narea dezleg\rii de p\cate. dit\ [i `n exterior, „prin exerci]ii concrete [i reale”, le-a `ndurat Sfântul Apostol Pavel pentru Hristos [i Serbia au convocat un
Cre[tinii care refuz\ ne`ntemeiat s\ `mplineasc\ `nv\]a Tertulian. Biserica dispune [i recomand\ pentru Evanghelia propov\duit\ de El, c\ci zice: „Prin sinod al episcopilor Bise-
canonul r=nduit de duhovnic nu pot primi iertarea variate [i eficiente mijloace pentru prevenirea [i vin- slav\ [i necinste, prin def\im\ri [i laud\, ca ni[te ricii Ruse din str\in\ta-
p\catelor, pentru c\, prin refuzul lor, se `mpotrivesc decarea patimilor. Unele dintre acestea ]in de Harul am\gitori, de[i iubitori de adev\r“. Aici, precum [i `n te. ~n luna noiembrie a
vindec\rii r\nilor l\sate de p\cate. Rug\ciunea, pos- divin, pe care-l primim prin Sfintele Taine [i ierurgii, versetele ce urmeaz\, se arat\ prin antitez\ „armele aceluia[i an, Biserica
tul, milostenia, citirea c\r]ilor de zidire sufleteasc\ iar altele apar]in `n bun\ parte cre[tinului. Dintre drept\]ii“ sau „cele de-a dreapta“ - slav\, laud\ [i iu- Ortodox\ Rus\ din
aceste mijloace, munca fizic\ [i intelectual\ este con- bire de adev\r - [i „cele de-a stânga“ sau necazurile `n- America de Nord a con-
siderat\ unul dintre cele mai eficiente mijloace pen- durate de el - necinste, def\imare [i acuza]ia nedreap- vocat un sinod `n timpul
tru ferirea [i vindecarea de patimi. t\ de „am\gitor“, din partea vr\jma[ilor lui, iudaizan- c\ruia l-au ales pe mit-
Faptele bune, [i `n special milostenia, ne scot ]i `ndeosebi. (Dicc]ioonar al Nooului Teestameent, pr. dr. ropolitul Platon ca pri-
din starea egoist\ `n care ne aduce p\catul [i ne des- Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995) mat al exarhatului au-
chide fa]\ de Dumnezeu [i fa]\ de aproapele. tonom rus din America.
„Poc\in]a f\r\ milostenie este moart\ [i f\r\ aripi. A ap\rut astfel `n State-
Poc\in]a nu poate zbura dac\ nu are aripa miloste- le Unite ale Americii un
niei”, ne spune Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur. conflict cu trei p\r]i par-
Este necesar\ [i primirea dumnezeiescului har, ticipante: exarhatul
deoarece puritatea se p\streaz\ doar prin prezen]a Americii, Biserica Orto-
lui Dumnezeu. ~ns\, e necesar\ [i o `ndrumare dox\ Rus\ din afara Ru-
ortodox\, astfel `nc=t mintea omului s\ fie elibe- siei [i Biserica Vie, a-
rat\ de p\cat [i luminat\ de Duhul Sf=nt. Sunt ceasta din urm\ conside-
mul]i cre[tini care se spovedesc, dar, nefiind rându-se singura propri-
`ndruma]i corect, nu pot s\ se elibereze de patimi, etar\ legitim\ a averilor
pentru c\ lucrarea patimilor nu este independent\ Bisericii Ortodoxe din
de starea min]ii. De aceea, ei r\m=n nevindeca]i, America, de vreme ce
fac acelea[i p\cate sau reu[esc s\ scape de unele era singura recunoscut\
patimi trupe[ti. (pr. Gheorghe MIH|IL|) de guvernul sovietic. ~n
anul 1927, Biserica Or-
todox\ Rus\ din afara
Rusiei s-a declarat
BIBLIA - VERSET CU VERSET Lumea trebuia primenit\ {i Iisus Hristos, c=t [i de Moise omului numai prin poc\in]\ [i „parte a Bisericii Ruse
dup\ cum un mare me[ter pre- sau Ilie este de 40 de zile, post se conduce spre via]a ve[- care se afl\ peste gra-

Timpul cur\]irii
Facerea 7, 12: „{i a
plouat pe p\m=nt
patruzeci de zile [i
patruzeci de nop]i.“
~n Sf=nta Scriptur\, num\-
rul 40 face referire la p\cat [i la
pedeaps\, la c\in]\ [i la daru-
rile lui Dumnezeu. Observ\m
`n versetul de mai sus cum la
a ISTORII CU T+LC a
Despre milostivirea
lui Dumnezeu
Un frate l-a `ntrebat pe
avva Pimen: „Dac\ cineva
cade `n p\cat [i dup\ aceea se
`ntoarce, este iertat de Dum-
nezeu?“. B\trânul i-a r\s-
puns: „Oare Dumnezeu, Care
potop apa s-a rev\rsat pe
p\m=nt timp de 40 de zile [i 40
de nop]i, expresie a peniten]ei
prin intermediul c\reia p\catul
trebuia nimicit. „Lumea avea
nevoie, deci, de o complet\ cu-
r\]ie; trebuia s\-i fie cur\]it\
toat\ murd\ria, s\ fie st=rpit\
toat\ fr\m=nt\tura r\ut\]ii de
mai `nainte, ca s\ nu mai r\-
m=n\ nici urm\ de r\utate.
a poruncit oamenilor s\ fac\
a[a, nu va face [i mai vârtos
decât ei? C\ci i-a poruncit lui
Petru: «Iart\ fratelui t\u de
[aptezeci de ori câte [apte»“.
(Pateric, edi]ia Polirom, 2005)
face, schimb\ [i aduce la
vechea frumuse]e un vas `nve-
chit de vreme [i m=ncat de ru-
gin\, ca s\ spun a[a, arunc=n-
du-l `n foc [i d=nd jos de pe el
toat\ rugina, tot a[a [i St\p=-
nul nostru a cur\]it toat\ lu-
mea prin potopul de atunci; [i
dup\ ce a sc\pat pe oameni de
r\utate, de `ntin\ciune [i de
mult\ stric\ciune, St\p=nul a
f\cut lumea mai str\lucitoare,
ne-a ar\tat chipul ei luminos
de la `nceput [i n-a `ng\duit s\
r\m=n\ nici urm\ din ur=]enia
de mai `nainte“, a spus Sf=ntul
Ioan Gur\ de Aur.
~n cuprinsul Bibliei, at=t `n
Vechiul, c=t [i `n Noul Testa-
ment, `nt=lnim numeroase
men]iuni a num\rului patru-
zeci. Solii israeli]ilor stau `n
]ara f\g\duin]ei 40 de zile, iar
israeli]ii pribegesc `n pustie 40
de ani. Tot `n Vechiul Testa-
ment, ninivitenii fac peniten]\
timp de 40 de zile. Postul ]inut
at=t de M=ntuitorul nostru
`nainte de `nceperea misiunii.
~n leg\tur\ cu postul de 40 de
zile, acest num\r devine sim-
bol al vie]ii omene[ti. Postul
este ca o jertf\ a vie]ii p\m=n-
te[ti, ca o zeciuial\ din cele
365 de zile ale anului, iar via]a
nic\. Postul Cr\ciunului, `n
care ne afl\m `n aceast\ pe-
rioad\, ]ine tot 40 de zile, timp
`n care cre[tinii se preg\tesc
pentru marea s\rb\toare a
Na[terii Domnului. (Lucian
APOPEI)
ni]\ [i care se consider\
o ramur\ unit\ spiri-
tual, inseparabil, cu
Marea Biseric\ Rus\.
Ea nu se separ\ de Bise-
rica-Mam\ [i nu se con-
sider\ autocefal\“. Dup\
`ncheierea celui de-al
Doilea R\zboi Mondial,
Patriarhia Moscovei a
`ntrev\zut posibilitatea
reunific\rii Bisericii
Ortodoxe Ruse din afara
Rusiei cu Patriarhia
Moscovei, probabil cu
aprobarea guvernului
sovietic, care adoptase o
atitudine mai con-
ciliant\ fa]\ de religie [i
care, se pare, c\ `ncerca
s\ ob]in\ o imagine in-
terna]ional\ mai favora-
bil\. Aceast\ reunificare
nu a fost acceptat\ de
Biserica Ortodox\ Rus\
din afara Rusiei, care
considera c\ Rusia este
o dictatur\ comunist\.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
4 Miercuri, 3 decembrie 2008
Opinii
LUMEA CUV+NTULUI
Satul lui
Cremene
a Ini]ial, expresia evoca doar
primitivismul, instaurarea
târzie a legilor societ\]ii
moderne `n zonele de munte,
care aveau propriile lor reguli
de conduit\ a
de Stelian DUMISTR|CEL
Denumirea a fost utilizat\ pentru a
evoca, `n registru figurat, un loc fabulos, un
fel de „Far West“ autohton, unde nu domne[-
te nici o lege. Un text literar prin care expre-
sia popular\ a fost pus\ `n circula]ie `l da-
tor\m lui Vasile Alecsandri: ac]iunea vode-
vilului Rusaliile este plasat\ „`n Moldova, `n
satul lui Cremine, la anul 1860“ (un toponim
a c\rui provenien]\ autorul o [i explic\, iro-
nic, `n continuare, citând un nume de ctitor:
„Aceast\ crâ[m\ o fost zidit\ `n anul mân-
tuirei 1858 de boieriul Paharnic Cremine“).
Mai `ncoace, valoarea de simbol este prelua-
t\, moralizator, de Constantin Noica: „Lu-
mea aceasta nou\ nu e un sat f\r\ st\pâni,
nu e satul lui Cremene. Este o lume a omu-
lui, fire[te a min]ii lui, dar [i a `n]elesurilor
lui mai adânci de via]\“ (Cuvânt `mpreun\
despre rostirea româneasc\).
Ini]ial, expresia evoca doar primitivis-
mul, instaurarea târzie a legilor societ\]ii
moderne `n zonele de munte, care aveau pro-
priile lor reguli de conduit\ (Cremenea [i
Cremenari au fost nume de sate, ast\zi des-
fiin]ate, din zone montane ale jude]elor Ba-
c\u [i Mehedin]i). Mai poate fi ad\ugat fap-
tul c\ `n limba român\ exist\ [i formularea,
perfect sinonim\, „sat f\r\ câini“: „Vorba
ceea: g\sise un sat f\r\ câni [i se primbla
f\r\ b\]“ (Creang\, Povestea lui Harap Alb).
Valoarea simbolic\ a f\cut posibil\ trans-
larea de la sat la alte tipuri de a[ez\ri [i, `n fi-
nal, la ]ar\; dac\ expresia „a mânca ca-n târ-
gul lui Cremene“ condamn\ doar lipsa unor
bune maniere (cu referire la absen]a invita]iei
ce se cuvine adresat\ celui de fa]\), necuvi-
in]a, respectiv abuzul iau propor]ii când `n
discu]ie este ]ara, o extensie pentru care re-
venim la Alecsandri: „S\rman\ ]ar\! cu astfel
de chibzuieli nechibzuite ai ajuns a fi satul lui
Cremine [i Parlamentul Palavrament [i noi
impega]ii ni[te haimanale“; vezi [i replica
Moldova - „drumu cel mare al str\inilor“, a
fost „o ]ar\ de jac, satu lui Cremene, f\r\ câni
[i f\r\ jitari“.
Tot cu adres\ la domeniul politicului,
confruntarea respectiv\ este prezent\ [i la
Eminescu, `n diverse texte; de exemplu, in-
stabilitatea, din ra]iuni de clientelat politic,
a func]ionarilor califica]i, `nseamn\ „numiri,
destituiri, permut\ri ca-n satul lui Creme-
ne“ (Opere IX, 479), situa]ie la care se refe-
rise [i Alecsandri, `n Haimana.
O revigorare a expresiei, de asemenea `n
zona disputei social-politice, constat\m as-
t\zi, de exemplu pentru a evoca r\mânerea
`n urm\, pe diferite planuri: „Oamenii tr\-
iesc ca `n satul lui Cremene. Cu grija exis-
ten]ei zilnice, cu o sumedenie de probleme,
dar f\r\ [anse de a le g\si rezolvarea“ sau:
„mai pu]in bune drumurile din ]ara lui Cre-
mene“. Dar, imediat, se face transla]ia spre
un anumit loc din ]ar\, „Spa]iile verzi `n ]ara
lui Cremene“, capitala, dup\ interesele po-
liticienilor fiind o zon\ a bunului plac (vezi
chiar „Bucure[ti Far West“). Pe internet nu
lipse[te nici referirea la ora[ul nostru:
„`nsemn\ri-din-Târgul-lui-Cremene. Ia[i“.
Tot internetul ne-a furnizat `ns\ o ade-
v\rat\ surpriz\: `ntr-un repertoriu arheo-
logic, postat pe site-ul /arheologie.ulbsi-
biu.ro/, am g\sit `nregistrat, ca reper pentru
o a[ezare datat\ din neolitic pân\ `n epoca
roman\, numele „Punctul Satul lui Creme-
ne“, ceea ce scoate denumirea din zona fan-
teziei pure; `ntr-o zon\ de munte, `n raza co-
munei Densu[, din jude]ul Hunedoara, un
sat a primit cândva numele dup\ un locuitor,
probabil `ntemeietor al acestuia; iar numele
de familie Cremene este, dup\ dic]ionare o-
nomastice, unul destul de frecvent la noi.
* STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST, PROFESOR UNIVERSITAR LA
DEPARTAMENTUL DE JURNALISTIC| DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I
IDEEA CRE{TIN|
Curajul vie]ii
de Monica PATRICHE
„Aceast\ mare e acoperit\ de adolescen]i/
care `nva]\ mersul pe valuri, `n picioare.“ (Ni-
chita St\nescu). ~nv\]ând mersul pe valuri,
adolescen]ii se reazem\ de o raz\ de soare.
Zvel]i [i calmi, deprind simultan nu plutirea,
nu l\sarea `n voia valurilor sau leg\narea [i
abandonarea `n bra]e lichide, ci mersul ferm -
un act plin de voin]\ spre un punct precis. A-
dolescen]a este tocmai vârsta mersului pe ma-
re: vârsta curajului, a senin\t\]ii, a negrabei.
Reu[ita nu se datoreaz\ sprijinului pe sine, pe
propriile puteri, ci rezem\rii de razele de lu-
min\. Se datoreaz\ curajului [i `ndr\znelii.
Mersul pe mare este o metafor\ care se re-
fer\ la trecerea prin via]\. Adolescen]ii pot fi
sufletele noastre care stau „`n picioare“,
„drep]i“, cum se cere la Sfânta Liturghie, [i care
c\l\toresc zvelte, u[oare, senine, sprijinându-se
de Cuvântul dumnezeiesc. Tinerii sunt plini de
avânt. ~[i doresc mersul pe mare, nu ]op\ie
zgomoto[i pe uscat p\rându-li-se c\ pentru ei
nu exist\ perspective... Senin\tatea [i suple-
]ea provin din speran]\, din credin]\, din pier-
derea iner]iei suflete[ti, a greut\]ilor care le
`mpiedic\ sufletele s\ alunece.
Din vocabularul de azi al unui tân\r fac
parte termeni precum: a fi [mecher, a r\zba-
te, a se descurca. Dar mersul pe valuri nu are
nimic de a face cu [mecheria. A merge cu se-
nin\tate, cu sufletul u[or, peste marea vie]ii
este altceva.
Adolescen]a este o vârst\ complicat\, cu
multe `ntreb\ri, cu multe fr\mânt\ri, `n care
se formeaz\ reperele. Sunt de luat `n conside-
rare, demne de aten]ia tinerilor, de reflec]ie,
cuvintele p\rintelui Nicolae Steinhardt:
„Simt [mecheria cum târcole[te `n jurul nos-
tru asemenea unui duh r\u [i cum vrea s\ ne
prind\ `n la]ul ei pe care-l cred ireversibil.
CONSILIERUL JURIDIC
Demersuri de a ob]ine recunoa[terea dreptului de proprietate
de pr. Paul CHIRU
Situa]ia titlurilor de proprietate pentru
bunurile imobile biserice[ti a constituit o pre-
ocupare constant\ a Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel `nc\ de la `nceputul patri-
arhatului s\u. Grija Preafericirii Sale pentru
patrimoniul bisericesc este justificat\ de faptul
c\, pe de o parte, `n prezent, Biserica dezvolt\
ample programe social-filantropice, iar pentru
acestea este nevoie nu nunai de fonduri b\-
ne[ti, dar [i de imobile - construc]ii [i terenuri -
necesare derul\rii acestor programe, c=t [i de
realitatea c\, odat\ cu secularizarea f\cut\ de
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Biserica a
fost v\duvit\ de o mare parte din averile sale.
~n perioada 1945-1989 Biserica a fost for-
]at\ prin diferite mijloace - exproprieri, prelu-
\ri abuzive, f\r\ just titlu, sistematiz\ri ur-
bane [i rurale - s\ renun]e la multe proprie-
t\]i imobiliare.
Perioada `ndelungat\ de timp `n care Bi-
sericii din fostul Regat i s-au luat cu for]a
„F\r\ curaj nu putem `nainta nici un pas. Este considerat de
p\rintele Steinhardt prima dintre virtu]i: «~n lipsa curajului,
celelalte virtu]i dispar. Degeaba avem `nsu[iri frumoase, mari
calit\]i, dac\ ne lipse[te curajul toate sunt corupte, toate sunt
stricate. E o virtute esen]ial\, `n lipsa c\reia totul se pierde».“
Noi, pe vremea noastr\, aveam un verb,
poate la prima vedere analog cu a te des-
curca: verbul a r\zbate. Numai c\, a r\zbate
avea cu totul alt\ conota]ie [i ducea la cu to-
tul alte valori. R\zb\t\tor era omul care, prin
munc\ [i capacitatea sa de a `nfrunta [i `n-
frânge greut\]ile vie]ii, izbutea s\ le str\bat\
pân\ la o `mplinire a sa. {i Guizot le spusese
contemporanilor s\i: «~mbog\]i]i-v\››, sfat nu
mai pu]in resping\tor decât «descurca]i-v\».
~ns\, adev\rul istoric ne oblig\ s\ preciz\m c\
formula lui Guizot a fost citat\ trunchiat.
Formula complet\ a fost «`mbog\]i]i-v\ prin
munc\ [i economie››, ceea ce st\ foarte depar-
te, la distan]e astronomice, de mi[elescul «des-
curca]i-v\››. Nici verbul «a r\zbate››, verb vechi
[i venerabil, [i nici formula lui Guizot «nu jus-
tific\, a[adar, pe nenorocitul «descurca]i-v\››“.
Mersul pe valuri ar putea fi trecerea prin
[coal\ atunci când disciplinele de studiu nu
mai sunt aride [i abstracte, ci devin forme de
via]\, adâncuri de taine vii, paradoxuri legate
de tr\irile concrete. ~ndr\zneala, atât de dra-
g\ tinerilor, poate fi folosit\ `n domeniul cultu-
rii `n accep]ia urm\toare, pe care o formuleaz\
foarte bine tot p\rintele Nicolae Steinhardt.
~ndr\zneala ar fi deci „capacitatea de a spune
lucrurilor pe numele lor cel mai adev\rat [i de
a privi «fiarele» care se ascund sub cele mai
variate nume, ori cele mai neutre vocabule“.
De `ndr\zneal\ este nevoie pentru crearea
oric\rei opere de art\ perene: pentru a prop-
une o nou\ scriitur\ sau o atitudine estetic\,
pentru o descoperire, ai nevoie de curaj.
Cultura este o aventur\, un risc, la fel ca [i
mersul pe mare. Profesorul scor]os, polite]ea
doctoral\ cad sub valuri. Numai flac\ra ce
arde calm, cald se potrive[te libert\]ii [i des-
chiderii orizontului.
Mersul pe mare presupune `n primul rând
credin]\, sprijin pe altceva, o stare de impon-
derabilitate, entuziasm tineresc, curaj. Nu este
o c\l\torie oarecare. Facem aceast\ distinc]ie
`ntrucât s-a vorbit foarte mult despre c\l\torie
[i despre folosul ei spiritual (cutremur, schim-
bare de perspectiv\, [oc, revela]ie).
F\r\ curaj nu putem `nainta nici un pas.
Este considerat de p\rintele Steinhardt
prima dintre virtu]i: „~n lipsa curajului, cele-
propriet\]ile, precum [i lipsa unui sistem de
carte funciar\ similar celui din Transilva-
nia au f\cut ca multe imobile din patrimo-
niul bisericesc s\ se piard\ f\r\ [anse mari
de recuperare, `n ciuda actualei legisla]ii ca-
re, cel pu]in teoretic, creeaz\ condi]iile ne-
cesare re`ntregirii averilor biserice[ti ale u-
nit\]ilor de cult.
~n ultimii ani, [i mai ales dup\ alegerea ca
~ntâistat\tor al Bisericii Ortodoxe Române a
Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, Arhi-
episcopia Bucure[tilor a f\cut demersuri de a
ob]ine recunoa[terea dreptului de proprietate
al unit\]ilor de cult - parohii [i m\n\stiri -
asupra imobilelor - terenuri [i construc]ii pe
care acestea le-au st\pânit `n fapt dintotdea-
una. Este vorba de bisericile-l\ca[ de cult,
case parohiale [i clopotni]e cu terenul aferent
(cur]ile acestora), cimitire.
Modalitatea legal\ concret\ de recunoa[-
tere a dreptului de proprietate asupra bunuri-
lor imobile biserice[ti pe care unit\]ile de cult
le au deja `n posesie, dar pentru care nu exist\
titluri de proprietate, ori acestea sunt pier-
dute, r\t\cite [i practic de neg\sit, este ob]ine-
rea de hot\râri judec\tore[ti care s\ ]in\ loc de
titluri de proprietate, urmare a promov\rii
unor ac]iuni `n constatarea acestui drept.
Ini]ial, s-au formulat o serie de ac]iuni de
acest fel, care `ns\ au fost blocate de un im-
pediment de natur\ procedural\: orice ac]iu-
ne `n justi]ie trebuie formulat\ `n contradic-
toriu cu o persoan\ fizic\ sau juridic\. Ac]iu-
nile formulate de partea bisericeasc\ s-au
f\cut `n contradictoriu cu autorit\]ile locale.
Acestea sau instan]a din oficiu ridicau -
cumva justificat - excep]ia lipsei calit\]ii pro-
cesuale pasive a pârâtelor consilii locale. Se
invoca faptul c\ autorit\]ile locale nu de]inu-
ser\ niciodat\, cu nici un titlu, imobilele bis-
erice[ti. Aceste excep]ii de ordine public\
erau admise, iar ac]iunile formulate de
partea bisericeasc\ respinse.
Problema lipsei calit\]ii procesuale pasive
a fost solu]ionat\ prin prevederile Legii nr.
455/2006 privind stabilirea unor m\suri
privind ac]iunile [i cererile `n justi]ie formu-
late de cultele religioase recunoscute din Ro-
mânia. Actul normativ a fost adoptat ca ur-
mare a sesiz\rilor f\cute de Biserica Orto-
dox\ Român\ prin structurile sale de condu-
cere, inclusiv de conducerea Arhiepiscopiei
Bucure[tilor.
lalte virtu]i dispar. Degeaba avem `nsu[iri
frumoase, mari calit\]i, dac\ ne lipse[te cura-
jul toate sunt corupte, toate sunt stricate. E o
virtute esen]ial\, `n lipsa c\reia totul se
pierde“. ~n ceea ce prive[te moartea, tot cura-
jul are ultimul cuvânt: „`ntotdeauna. `n cursul
istoriei au câ[tigat acele popoare, au câ[tigat
acele partide politice, au câ[tigat acei oameni
c\rora nu le-a fost fric\ de moarte“.
Mai amintesc pilda din Pateric, cu b\trânii
care mergeau pe mare, [tiind o rug\ciune
simpl\: „voi trei, noi trei, miluie[te-ne pe noi“.
Simplitatea, cur\]ia inimii lor, credin]a, ha-
rul dumnezeiesc `i purta pe ape. Nichita avea
dreptate: trebuie neap\rat s\ deprindem
mersul pe mare, rezemându-ne [i noi, precum
adolescen]ii, de cuvintele rug\ciunii ca de
razele de soare. {i s\ deprindem curajul.
* MONICA PATRICHE ESTE DOCTORAND,
FACULTATEA DE MATEMATIC|, UNIVERSITATEA BUCURE{TI
Potrivit acestui act normativ, ac]iunile [i
cererile pentru constatarea dobândirii prin
uzucapiune a dreptului de proprietate asupra
bunurilor imobile biserice[ti, „se solu]ioneaz\
`n contradictoriu cu autorit\]ile [i alte per-
soane interesate“. Se d\dea astfel calitate
procesual\ pasiv\ autorit\]ilor locale.
Pe de alt\ parte, prin acela[i act normativ
s-a ob]inut un lucru deosebit de important –
scutirea de plata taxei judiciare de timbru [i
timbru judiciar, pentru promovarea ac]iu-
nilor [i cererilor `n justi]ie formulate de cul-
tele religioase din România, `n vederea con-
stat\rii dobândirii prin uzucapiune a dreptu-
lui de proprietate asupra imobilelor - con-
struc]ii [i terenuri intravilane - biserice[ti.
Printr-un ordin circular al Arhiepiscopiei
Bucure[tilor s-a stabilit procedura adminis-
trativ\ ce urmeaz\ a fi `ndeplinit\ de unit\-
]ile de cult din subordine `n vederea ini]ierii
de ac]iuni judec\tore[ti `n constatarea drep-
tului de proprietate asupra imobilelor care se
g\sesc `n st\pânirea netulburat\ a acestora,
dar f\r\ titlu de proprietate.
Astfel, din cuprinsul cererii de binecu-
vântare trebuie s\ reias\ sub forma unei de-
clara]ii pe propria r\spundere a preotului
paroh c\ s-au epuizat `n prealabil toate c\ile
de dobândire a actului de proprietate origi-
nar, `n sensul c\ acesta a cercetat arhivele
proprii, ale Centrului Eparhial, ale Prim\riei
localit\]ii (pentru autoriza]ii de construire),
precum [i Arhivele Na]ionale [i filialele sale,
dac\ este cazul.
Pe de alt\ parte, `n preambulul cererii de
binecuvântare trebuie s\ existe un cât mai
precis istoric al propriet\]ii respective, fie el
[i bazat pe tradi]ie oral\, monografii, pisania
bisericii etc., cererea urmând s\ fie `nso]it\
de o documenta]ie tehnic\ - cadastral\ (parte
desenat\), `ntocmit\ de un inginer atestat.
Aceast\ documenta]ie urmeaz\ s\ fie folosit\
`n cadrul procesului ca expertiz\ extrajudi-
ciar\ [i, ulterior, la intabularea dreptului de
proprietate `n cartea funciar\.
Ca urmare a acestor `ndrum\ri ale Arhie-
piscopiei Bucure[tilor, prin Sectorul Juridic [i
Sectorul Bunuri Imobile Biserice[ti, un nu-
m\r important de parohii au ini]iat ac]iuni `n
constatarea dreptului de proprietate asupra
imobilelor biserice[ti aflate `n posesia acesto-
ra, unele ob]inând deja hot\râri judec\tore[ti
favorabile.
* PR. PAUL CHIRU ESTE CONSILIER JURIDIC
LA SECTORUL JURIDIC AL ARHIEPISCOPIEI BUCURE[TILOR

Actualitatea
religioas\
„Hristos, Calea, Adev\rul [i Via]a“ la Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - Galata
Parohia „Adormirea Maicii
Domnului“ - Galata, Protopo-
piatul Ia[i I, organizeaz\ `n-
cepând de ieri, 2 decembrie
a.c., pân\ duminic\, 7 decem-
brie, Edi]ia a XII-a a Simpo-
zionului „Hristos, Calea, Ade-
v\rul [i Via]a“, cu tema „Sfân-
ta Liturghie, Izvor de Via]\“.
Ieri, 2 decembrie, `ncepând cu
ora 17:00, a fost organizat\
prima `ntrunire intitulat\
„Bucuria particip\rii la Sf=n-
ta Liturghie“, la care au par-
ticipat elevii {colii nr. 34 „Ion
Simionescu“ din Ia[i. Progra-
Concursul dorohoian
„Micul cre[tin“, la edi]ia a III-a
a M\n\stirea Cernica - 400 de ani de
a ~n perioada aceasta, la Dorohoi se desf\[oar\ cea de-a treia edi]ie a concursului „Micul cre[tin“
a „Micii cre[tini au putut s\ demonstreze c\ ceea ce au `nv\]at la [coal\ le poate
fi util tot timpul, dar pot câ[tiga mai mult cei care pun `n practic\ cuno[tin]ele teoretice“ a
Concursul dorohoian
„Micul cre[tin“ a ajuns la a
III-a edi]ie. Tema de anul
acesta poart\ titlul generic
de „Sfinte Taine, tradi]ii [i
obiceiuri“. Concursul este
organizat de Protopopiatul
Dorohoi [i parohia „Na[te-
rea Maicii Domnului“, Hili-
[eu-Clo[ca, prin preotul pa-
roh Precob Daniel, [i are
drept obiective generale im-
pactul orelor de religie asu-
pra elevilor, precum [i im-
plicarea copiilor `n ac-
tivit\]ile religios-culturale
ale Bisericii. Printre obiec-
tivele-cadru urm\rite se
num\r\: deprinderea `n]e-
legerii modului `n care
Dumnezeu a preg\tit lu-
mea pentru venirea Dom-
nului Iisus Hristos; partici-
parea la manifest\rile tra-
di]ionale cre[tine, formarea
deprinderii de a se ruga; de-
sprinderea, din faptele sfin-
]ilor, a regulilor de compor-
tament moral-religios; reu-
[ita exprim\rii credin]ei [i
a cuno[tin]elor acumulate.
„Micul cre[tin“ se adre-
seaz\ tuturor elevilor cre[-
tin-ortodoc[i din Protopo-
piatul Dorohoi, din clasele
Premian]i ai „Micului cre[tin“,
al\turi de organizatori
Evenimente comemorative `n ]ar\, de Ziua Na]ional\ a României
~n Capital\, evenimentele
comemorative au `nceput
luni, 1 decembrie 2008, la
Mormântul Osta[ului Necu-
noscut din Parcul Carol, unde
a fost oficiat\ o slujb\ de po-
menire a osta[ilor [i a lupt\to-
rilor români c\zu]i pentru
ap\rarea patriei [i a unit\]ii
na]ionale, informeaz\ Agen]ia
de {tiri a Patriarhiei Rom=ne.
De asemenea, la Arcul de Tri-
umf a avut loc luni o parad\
militar\ la care a participat
pre[edintele ]\rii, domnul
Traian B\sescu. Reprezen-
tantul Patriarhiei Române la
acest eveniment a fost Prea-
Miercuri, 3 decembrie 2008
mul a cuprins: rug\ciune, ver-
nisarea expozi]iei de desene
„Hristos Se na[te, sl\vi]i-L“,
prezentarea referatului, col-
inde [i recit\ri. Ast\zi, `nce-
pând cu ora 18:00, elevii Gru-
pului {colar Economic pentru
Turism Ia[i vor participa la
programul „Sf=nta Liturghie,
sfin]irea vie]ii“, care va
cuprinde rug\ciune, prezenta-
rea referatului, discu]ii, con-
cluzii [i concert de colinde.
M=ine, 4 decembrie, `ncepând
cu ora 18:00, va avea loc Ex-
pozi]ia de icoane „Lumin\ din
II-VIII, care particip\ la o-
rele de religie. 24-28 noiem-
brie 2008 a fost perioada de
`nscriere a [colilor `n con-
curs. Concursul cuprinde 3
faze: faza I - 2-5 decembrie
2008 - `n care fiecare profe-
sor de religie organizeaz\
un concurs `n clas\ cu
subiecte propuse de el, res-
pectând tematica primit\.
Primii trei clasifica]i vor
participa la urm\toarea
faz\, iar lucr\rile vor fi
p\strate la dosarul per-
sonal al profesorului. ~ntre
8 [i 19 decembrie, [colile
vor primi subiectele [i
diplomele pentru faza ur-
m\toare; faza a II-a - 20 de-
cembrie 2008 - vor participa
primii trei clasifica]i din
clas\. Concursul se va orga-
niza `n dou\ direc]ii: pentru
clasele II-IV [i V-VIII, din
[coal\ sau comun\. Profe-
sorul de religie `mpreun\
cu organizatorii din comu-
n\ vor grupa to]i partici-
pan]ii `n clase, ]inând cont
de cele dou\ direc]ii. Subi-
ectele vor fi primite prin
po[t\, `n plicuri, care vor fi
deschise `nainte de `ncepe-
rea concursului. Se anexea-
sfin]itul P\rinte Vincen]iu
Ploie[teanul, Episcop-Vicar
Patriarhal. Pentru prima dat\
dup\ 50 de ani, românii au
putut admira, cu prilejul pa-
radei militare de la 1 decem-
brie, [i defilarea Cavaleriei
Jandarmeriei din Bucure[ti.
Ziua Na]ional\ a fost mar-
cat\ luni [i la Timi[oara. ~n
bisericile din municipiu [i la
Catedrala mitropolitan\ au
fost s\vâr[ite slujbe de Te
Deum [i slujbe de pomenire a
eroilor neamului. Preasfin]itul
P\rinte Paisie Lugojanul,
Episcop-Vicar al Arhiepisco-
piei Timi[oarei, a participat la
GRECIA: Dup\ ce, timp de o s\pt\mân\, au r\mas la Catedrala episcopal\ din Gala]i,
patriarhul Ierusalimului, au fost aduse ieri, 2 decembrie 2008, la M\n\stirea „Sfântul
Pantelimon“ din sta]iunea Lacu S\rat, `n apropiere de Br\ila, informeaz\ basilica.ro.
A fost ultimul popas `naintea plec\rii ieri sear\ c\tre Grecia, la M\n\stirea Panaghia
Lumin\“, unde vor expune
arti[ti [i studen]i ai Facult\]ii
de Arte Plastice Decorative [i
Design Ia[i, ai Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloaie“ Ia[i [i elevi ai
Seminarului Teologic „Sf=ntul
Vasile cel Mare“ Ia[i. Progra-
mul va cuprinde vernisarea
expozi]iei, decernarea premi-
ilor [i un concert de colinde.
Sunt invita]i prof. univ. dr.
Jeno Barto[, conf. dr. Nicoleta
Melniciuc, conf. univ. dr.
Zamfira Bârzu, lect. univ. dr.
Octaviana Marinca[, prep. u-
z\ la subiecte baremul de
corectare, precum [i diplo-
mele pentru primii clasifi-
ca]i la cele dou\ categorii.
Lucr\rile vor fi corectate de
c\tre profesorii de religie [i
se vor p\stra la dosarul
personal. Rezultatele, `m-
preun\ cu lucr\rile celor 2
califica]i, vor fi trimise la
organizatorii concursului
pân\ la data de 17 ianuarie
2009 pentru centralizare.
La faza a III-a din concurs -
24 ianuarie 2009 - vor par-
ticipa to]i elevii care au pri-
mit diplome la faza a II-a.
Concursul se va desf\[ura la
Seminarul Teologic „Sfântul
Ioan Iacob“ din Dorohoi.
Lucr\rile vor fi corectate de
o comisie format\ din: pr.
Stelian Ciurciun, protopop
de Dorohoi, pr. Constantin
Muha, directorul seminaru-
lui dorohoian, pr. profesor
George Chichioac\ [i pr.
Daniel Precob. Comisia de
corectare va stabili câ[tig\-
torii „Micului cre[tin“, care
vor primi premii constând
`n c\r]i, icoane [i bani.
Concursul evalueaz\
[i practica, nu doar
cuno[tin]ele teoretice
Tematica concursului, a-
t=t pentru clasele primare,
c=t [i pentru cele gimnazia-
le, cuprinde dou\ categorii
de subiecte: de cunoa[tere [i
de crea]ie. Printre subiectele
de cunoa[tere pentru cla-
sele primare se num\r\
cele legate de cuno[tin]e de-
spre sfin]i din calendarul
cre[tin-ortodox, pomeni]i `n
aceast\ perioad\, precum:
Sf=ntul Andrei, Sf=ntul Ni-
colae, iar `n categoria subiec-
telor de crea]ie sunt cuprinse
compuneri pe diverse teme,
de exemplu iubirea p\rin]i-
lor fa]\ de copii, iubirea [i
datoriile copiilor fa]\ de p\-
slujbele religioase [i ceremo-
niile militare care au avut loc
atât la Monumentul Osta[ului
Român din Parcul Central, cât
[i la statuia regelui Ferdinand
al României, din Pia]a Operei.
La Timi[oara s-au mai s\v=r[it
slujbe de pomenire a eroilor
neamului la Monumentul I. C.
Br\tianu din Parcul Civic, pre-
cum [i la Monumentul Eroilor
din cele dou\ r\zboaie mondi-
ale din Cimitirul Eroilor.
Cu prilejul s\rb\toririi Zi-
lei Na]ionale a României,
Preasfin]itul P\rinte Sofro-
nie, Episcopul Oradiei, a ofi-
ciat, `n Catedrala cu Lun\ din
MOA{TELE SFÂNTULUI SOFRONIE, PATRIARHUL IERUSALIMULUI, S-AU ~NTORS ~N
cu ocazia s\rb\torilor Sfântului Apostol Andrei, moa[tele Sfântului Sofronie,
niv. drd. Andreea Vi]elaru,
prep. univ. drd. Adrian Sto-
leriu. Duminic\, 7 decembrie,
`ncep=nd cu ora 17:00 va avea
loc conferin]a „Sfânta Litur-
ghie, Izvor de Via]\“, la care
sunt invita]i ~nalt Preasfin-
]itul Teofan, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei, acad. prof.
univ. dr. Constantin Ciopra-
ga, prof. univ. dr. Alexandru
Husar, prof. univ. dr. Codrin
Liviu Cu]itaru, prof. univ. dr.
Gheorghe Macovei de la Uni-
versitatea „Alexandru Ioan
Cuza“ din Ia[i, pr. lect. univ.
P\rintele Stelian Ciurciun,
protoiereu al Protopopiatului Dorohoi,
oferind premii micilor cre[tini
rin]i; obiceiuri cre[tine la
s\rb\toarea „Na[terea Dom-
nului“, precum [i obiceiuri
cre[tine la `nceputul anului
calendaristic [.a.
Concursul „Micul cre[-
tin“ s-a lansat pe 13 martie
2006, `n Protopopiatul Do-
rohoi, cu binecuvântarea
IPS Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, actu-
alul Patriarh al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne. Concur-
sul `[i propune, „pe lâng\
antrenarea copiilor, [i im-
plicarea preo]ilor [i a profe-
sorilor de religie, care au
avut chiar libertatea ca la
prima faz\ a concursului s\
alc\tuiasc\ singuri subiec-
tele de concurs, iar la a do-
ua faz\, s\ corecteze lucr\-
rile dup\ un barem primit
de la organizatori. De ase-
menea, ace[tia au reu[it s\
antreneze `n activitate [i
preo]ii care nu predau reli-
gia, dar [i al]i profesori, iar
`n unele cazuri, au reu[it s\
implice [i prim\riile [i con-
siliile locale, drept spon-
sori“, a declarat pr. Con-
Oradea, slujba de Te Deum
`nd\tinat\, la care au partici-
pat membrii Permanen]ei
Consiliului Eparhial al Epis-
copiei Oradiei [i numero[i
credincio[i, informeaz\ Biroul
de Pres\ al Episcopiei Ora-
diei. A urmat apoi deplasarea
`n procesiune spre locul desti-
nat desf\[ur\rii festivit\]ilor
organizate de autorit\]ile lo-
cale cu aceast\ ocazie, respec-
tiv `n Pia]a Unirii din Oradea.
Dup\ slujba de Te Deum, s-au
depus coroane la statuia dom-
nitorului Mihai Viteazul, din
partea tuturor oficialit\]ilor
prezente. Alocu]iunile festive
Faneromeni din Hiliomodiou, Korinthia.
dr. Ilie Melniciuc [i pr. lect. u-
niv. dr. Adrian Dinu de la Fa-
cultatea de Teologie „Dumitru
St\niloaie“ din Ia[i, pr. drd.
Drago[ Ciprian Bahrim, direc-
tor al Seminarului Teologic
„Sf=ntul Vasile cel Mare“ Ia[i,
pr. Constantin Andrei, proto-
iereu al Protopopiatului Ia[i I,
pr. Ioan Cârciuleanu [i pr.
Mircea Stoleriu. La final, va
avea loc un concert de colinde
sus]inut de Corul Tinerilor
din Parohia „Adormirea Mai-
cii Domnului“ din Ia[i. (C.
CIOFU)
stantin Muha, unul dintre
organizatorii concursului.
„~n urma evalu\rii lu-
cr\rilor, s-a observat c\ fie-
care copil a primit cu mare
bucurie aceast\ ini]iativ\
pentru c\ nu a fost un con-
curs care s\ urm\reasc\
doar cuno[tin]ele, ci [i prac-
tica de zi cu zi a acestora `n
via]a lor, cât [i anumite ex-
perien]e proprii. Ace[tia au
putut s\ demonstreze c\
ceea ce au `nv\]at la [coal\
le poate fi util tot timpul,
dar pot câ[tiga mai mult cei
care pun `n practic\ cu-
no[tin]ele teoretice. Auto-
rit\]ile locale au constatat
c\ Biserica se implic\ `n ac-
tivit\]i culturale care s\
scoat\ `n eviden]\ [i alte
calit\]i ale tinerilor din co-
munit\]ile pe care le con-
duc, [i anume cele spiri-
tuale.“, a afirmat pr. Precob
Daniel, ini]iatorul concur-
sului. Anul trecut, „Micul
cre[tin“ s-a desf\[urat pe
12 martie [i a avut ca tem\
„Cunoa[terea Bisericii `n
care ne rug\m“. a
[i parada militar\ au `ntregit
m\re]ia momentului comemo-
rativ. Momentul aniversar a
continuat cu inaugurarea Mu-
zeului Memorial „Aurel La-
z\r“ din Oradea. Marele pa-
triot Aurel Laz\r (1872-1930),
important\ personalitate a
Bihorului, ctitor al României
Mari, a avut o contribu]ie e-
sen]ial\ la des\vâr[irea actu-
lui Marii Uniri, precum [i la
re`nfiin]area Episcopiei Orto-
doxe Române a Oradiei, el `n-
su[i fiind un credincios deose-
bit de activ, avocat [i membru
`n Consiliul parohial al Bise-
ricii cu Lun\ din Oradea. a
5
PE SCURT
Sfin]ire de paraclis
la M\n\stirea Cernica
Ast\zi, la M\n\stirea Cernica,
Preafericitul P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, va oficia sfin]irea paraclisu-
lui din vechea st\re]ie a Sfântului
Ierarh Calinic de la Cernica, cu hra-
murile „Sfântul Ioan Evanghelistul“,
„Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“
[i „Sfântul Paisie de la Neam]“. Dup\
sfin]irea paraclisului, ~ntâist\t\torul
Bisericii noastre va s\vâr[i,
`mpreun\ cu un ales sobor de preo]i
[i diaconi, Sfânta Liturghie, iar la fi-
nal, cu prilejul `mplinirii a 400 de ani
de atestare documentar\ a
M\n\stirii Cernica, se va lansa
monografia „Priveghere `n Ostrov,
cult [i cultur\“. „Aceast\ s\rb\toare
este pentru noi to]i, cei din ob[tea
M\n\stirii Cernica, o mare bucurie
[i binecuvântare. Cei patru sute de
ani de atestare documentar\
marcheaz\ pentru noi veacuri de
rug\ciune, de priveghere, de expe-
rien]\ duhovniceasc\ des\vâr[it\ [i
de m\re]e realiz\ri administrative“,
ne-a declarat arhimandritul Macarie
Ciolan, stare]ul M\n\stirii Cernica.
Dup\ ora 16:00 va urma prima parte
a sinaxei stare]ilor [i a stare]elor din
Arhiepiscopia Bucure[tilor, care va
continua [i mâine. (Ciprian BÂRA)
Slujbe de pomenire
la M\n\stirea Sih\stria
Ieri, la M\n\stirea Sih\stria, ~nalt
Preasfin]itul Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, a s\v=r[it o
slujb\ de pomenire la mormintele
marilor duhovnici ai M\n\stirii
Sih\stria, la `mplinirea a 10 ani de
la trecerea la cele ve[nice a p\rin-
telui Cleopa Ilie [i la un an de la
trecerea la cele ve[nice a p\rintelui
Ioanichie B\lan. S=mb\t\, 29
noiembrie a.c., la M\n\stirea
Sih\stria, a avut loc slujba
Parastasului pentru cei trei mari
duhovnici ai Sih\striei: p\rintele
Cleopa, p\rintele Ioanichie [i p\rin-
tele Paisie Olaru, s\v=r[it\ de PS
Calinic Boto[\neanul, Episcop-Vicar
al Arhiepiscopiei Ia[ilor, `nconjurat
de un sobor de preo]i [i diaconi. La
slujba de pomenire a participat [i
arhim. Timotei Aioanei, exarh cul-
tural al Arhiepiscopiei Bucure[tilor,
care a transmis [i mesajul
Preafericitul P\rinte Patriarh. ~n
cuv=ntul rostit, PS Calinic i-a elo-
giat pe cei trei p\rin]i, care „au im-
presionat de-a lungul vie]ii lor prin
simplitate, decen]\, sfin]enie [i
cumin]enie. Au fost trei p\rin]i pe
m\sura [i vrerea lui Dumnezeu,
care [i-au purtat cu demnitate [i
caracter jugul lep\d\rii de sine (...);
au fost daruri duhovnice[ti pentru
via]a monahal\“. (C.C.)
Mitropolitul Andrei
{aguna, omagiat
[i la Viena
De Sfântul Apostol Andrei, cu prile-
jul hramului parohiei ortodoxe ro-
mâne din Viena, a fost organizat\ o
expozi]ie [i o prezentare documen-
tar\ a celui mai mare Mitropolit al
Ortodoxiei transilvane, Andrei
{aguna, informeaz\ basilica.ro.
Preotul paroh Nicolae Dura a pre-
zentat personalitatea [i activitatea
mitropolitului {aguna `n Transilva-
nia, precum [i st\ruin]ele [i izbân-
zile lui vieneze pentru recunoa[te-
rea drepturilor românilor [i a Mi-
tropoliei lor. ~n cadrul prezent\rii
s-au pus `ntreb\ri [i s-au sistemati-
zat cuno[tin]ele celor care a[teapt\
s\-l vad\ pictat `n biserica româ-
neasc\ vienez\ pe mitropolitului
transilv\nean. S=mb\t\, 29 noiem-
brie 2008, Preafericitul Daniel a
participat, al\turi de al]i membri ai
Sf=ntului Sinod al Bisericii Ortodo-
xe Rom=ne, la slujba de pomenire
de la Mausoleul mitropolitului An-
drei {aguna de la R\[inari. Preafe-
ricitul P\rinte Patriarh Daniel a
semnat `n cartea memorial\ a mau-
soleului, primind insigne memoriale
cu Andrei {aguna, Monografia satu-
lui R\[inari [i o icoan\ pe sticl\ din
partea Cercului de pictur\ pentru
copii din R\[inari. a
6 Miercuri, 3 decembrie 2008
„~n ultimii ani ai vie]ii, marele gânditor a scris o antropologie cre[tin\ `n
Biografii [ase capitole. Pretutindeni a ]inut s\ sublinieze c\ «f\r\ Dumnezeu, omul
r\mâne un biet animal ra]ional [i vorbitor, care vine de nic\ieri [i merge spre
nic\ieri». ~ns\ cu Dumnezeu, omul nu este str\in de sine, nu este singur. Prin
luminoase rug\ciune omul poate lua contact cu Dumnezeu [i realiza cine este: «Gândit\
cre[tin, rug\ciunea ne arat\ c\ umilin]a `nal]\, iar nu coboar\ pe om».“

Petre }u]ea: „Am purtat ideile [i

credin]a precum poart\ vântul microbii“
Economist, publicist, eseist [i
filosof, Petre }u]ea este consi-
derat ca fiind cea mai importan-
t\ personalitate a mi[c\rii gân-
diriste. Apreciat ca fiind „geniul
prin excelen]\“ de c\tre Cioran,
}u]ea `[i atribuie doar calitatea
de a fi un ]\ran, ]\ranul
`ntruchipând dup\ el omul
absolut. Un autentic Socrate
dâmbovi]ean, }u]ea realizeaz\
`n a doua parte a vie]ii sale c\
trebuie s\ se deparaziteze de
filosofie, de „p\ducherni]a
metafizicii“, de logica acestei
lumi, `ntrucât intelectul este dat
omului nu ca s\ cunoasc\
adev\rul, ci ca s\-l primeasc\.

schimba nimic, c\ ar vrea

de Mihai GROBNICU
Pe 3 decembrie 1991, du-
p\ patru decenii de urm\-
rire comunist\, Petre }u]ea
urma s\ `[i primeasc\ sfâr-
[itul, `ntr-o rezerv\ a Spita-
lului „Cristiana“ din Bucu-
re[ti. ~nconjurat de ziari[ti,
marele filosof r\spundea
lucid `ntreb\rilor acestora.
„Domnule profesor, ar tre-
bui scris\ o istorie a `nchi-
sorilor comuniste, acolo un-
de dumneavoastr\ a]i fost
batjocorit?“, se aude `ntre-
barea reporterului. „Nu,
pentru cinstea poporului
român. Dac\ spun c\ am
fost p\lmuit, `ntinez str\luc-
irea poporului român. Nu
vreau s\ umilesc, jelindu-
m\, poporul român.“ ~ntre-
bat `n continuare despre vii-
torul poporului român, Petre
}u]ea r\spunde: „Cred `n
viitorul lui, de aia a [i sufe-
rit. Uite, acum dac\ m\ pu-
ne]i la zid pentru poporul ro-
mân, a[ striga: «Excelsior»“.
Astfel [i-a `ncheiat via]a
cel ce a fost numit un So-
crate provincial: vorbind,
aruncând s\min]e pretu-
tindeni, considerându-se,
dup\ propriile lui cuvinte,
„un pop\“, care nu are pa-
rohie, „dar spovede[te pe
unde apuc\“.
O via]\ plin\
de fr\mânt\ri
Petre }u]ea se na[te pe
6 octombrie 1902, `n satul
Boteni, Muscel, `n familia
unui preot. Va studia la Li-
ceul „Neagoe Basarab“ din
Câmpulung-Muscel [i la
Liceul „George Bari]iu“ din
Cluj. Va urma apoi Facul-
tatea de Drept la Universi-
tatea din Cluj, dar [i la U-
niversitatea Humboldt din
Berlin. ~n urma studiilor u-
Mormântul din Boteniul natal
Petre }u]ea (1902-1991)
niversitare va deveni doc-
tor `n drept administrativ.
~ncepând cu anul 1930,
va colabora la diverse publi-
ca]ii na]ionaliste, `n special
la ziarul „Cuvântul“, con-
dus de filosoful Nae Iones-
cu. Aici va avea colegi pre-
cum: Constantin Noica,
Mircea Eliade, Mircea Vul-
c\nescu, Radu Gyr [i al]ii,
`mpreun\ contribuind la re-
alizarea unei efervescen]e
intelectuale `n acea epoc\.
Dup\ 1940 [i pân\ la in-
staurarea regimului comu-
nist va ocupa func]iile de
[ef de serviciu [i apoi de di-
rector `n Ministerul Econo-
miei Na]ionale.
Dup\ venirea comuni[ti-
lor, Petre }u]ea este are-
stat [i condamnat la 13 ani
de `nchisoare, executa]i
`ntre 1948-1953 [i 1956-
1964 prin diverse peniten-
ciare, ca Jilava, Ocnele
Mari, dar mai ales la Aiud.
Amintindu-[i despre acele
clipe, povestea: „Treispre-
zece ani de `nchisoare... A-
veam doar o h\inu]\ de
pu[c\ria[. Ne d\deau o
zeam\ chioar\ [i o m\m\-
lig\ fript\. M-au b\tut...
M-au arestat acas\. Nici
nu ]in minte anul... Când
m-au anchetat am le[inat
de b\taie. Nu pot s\ v\ po-
vestesc tot ce-am suferit
pentru c\ nu pot s\ ofensez
poporul român spunându-i
c\ `n mijlocul lui s-au pe-
trecut asemenea mon-
struozit\]i“.
Va ie[i din `nchisoare cu
s\n\tatea [ubrezit\ [i va
continua s\ fie persecutat
de comuni[ti, care `n mai
multe rânduri vor descinde
`n locuin]a sa, confiscându-
i scrieri ca „Tratatul de an-
tropologie cre[tin\“ sau co-
pii ale proiectului „Prome-
teu“. Din cauza acestei per-
secu]ii nu a publicat prea
mult `nainte de 1989, `ns\
dup\ pr\bu[irea regimului
comunist scrierile sale au
`nceput s\ fie tot mai re-
ceptate, iar interviurile cu
el au fost difuzate prin toa-
te mediile.
~mp\cat cu Dumnezeu,
cu poporul s\u [i cu sine,
Petre }u]ea va trece la cele
ve[nice pe 3 decembrie
1991, declarând c\ dac\ ar
da timpul `napoi nu ar
ca via]a lui „s\ fie exact a[a
cum a fost“.
F\r\ Dumnezeu nu
po]i cunoa[te sensul
existen]ei umane
~ntocmai ca [i bunul s\u
prieten Emil Cioran, Petre
}u]ea s-a n\scut `ntr-o fami-
lie de preot, acest lucru ne-
f\cându-l s\ se gândeasc\ `n
primii ani ai vie]ii sale la
Dumnezeu sau la credin]a
cre[tin\. Mintea `i zbura la
diversele curente de opinie
politic\, la registre filosofice,
la abstrac]ii ra]ionale [i ni-
cidecum la credin]a cre[tin\
`ntruchipat\, a[a cum avea
s\ spun\ mai târziu, „`n b\-
bu]a care st\ `n fa]a icoanei
Maicii Domnului“.
Ca mul]i al]ii, filosoful
va face cuno[tin]\ cu Dum-
nezeu `n `nchisoare. Aici
recunoa[te purtarea de gri-
j\ a lui Dumnezeu [i petre-
ce `mpreun\ cu El. Reali-
zeaz\ c\ „f\r\ asisten]a
dumnezeiasc\ nu pot [ti
nici cine sunt, nici ce este
lumea, nici dac\ are vreun
sens sau nu, nici dac\ eu
am vreun sens sau nu“.
Pleiada de personalit\]i [i
oameni cu via]\ sfânt\ `n-
tâlni]i `n `nchisorile comu-
niste `l face pe }u]ea s\ se
`ntrebe cum este posibil s\
supor]i atâta suferin]\ [i
cine o poate opri. „Când am
v\zut, `n `nchisoare, c\ tot
regimul care mi se aplic\ e
inoperant - puteam eu, ca
om, s\-mi explic asta? {i a-
tunci m-am gândit c\ exis-
t\ o for]\ supracosmic\,
transcendent\, numit\
Dumnezeu. Numai El pu-
tea face isprava asta, ca eu
s\ scap de `nl\n]uire. Pen-
tru c\, personal, nu m\ pot
dezl\n]ui [i elibera. Iar a
Petre }u]ea `mpreun\ cu Emil Cioran
vie]ui acolo, la `nchisoare,
f\r\ asisten]a Lui, nu se
poate; au fost oameni care
au murit... Atunci s-a n\s-
cut `n mine credin]a neli-
mitat\ `n atotputernicia [i
atotbun\tatea divin\“.
„F\r\ Dumnezeu,
omul r\mâne un biet
animal ra]ional [i
vorbitor“
Odat\ cu aceast\ revela-
]ie, }u]ea `[i va `ndrepta
via]a c\tre Dumnezeu [i c\-
tre Biseric\. Doar aici, `n
sânul Bisericii, po]i spune
c\ exi[ti: „~n Biseric\ e[ti
comparat cu Dumnezeu, fi-
indc\ exprimi chipul [i ase-
m\narea Lui. Dac\ Biseri-
ca ar disp\rea din istorie,
istoria n-ar mai avea oa-
meni. Ar disp\rea [i omul“.
Numai cre[tinul poate su-
pravie]ui `n aceast\ lume [i
o poate schimba dup\ chi-
pul s\u, pentru a fi a[a cum
a ie[it din mâna lui Dum-
nezeu, „bun\ foarte“. Dup\
}u]ea, cre[tinul este singu-
rul care „poate cobor` Abso-
lutul la nivel cotidian“.
~n ultimii ani ai vie]ii,
marele gânditor a scris o
antropologie cre[tin\ `n [a-
se capitole. Pretutindeni a
Petre }u]ea `n tinere]e
]inut s\ sublinieze c\ „f\r\
Dumnezeu, omul r\mâne
un biet animal ra]ional [i
vorbitor, care vine de nic\-
ieri [i merge spre nic\ieri“.
~ns\ cu Dumnezeu, omul
nu este str\in de sine, nu
este singur. Prin rug\ciu-
ne, omul poate lua contact
cu Dumnezeu [i realiza
cine este: „Gândit\ cre[tin,
rug\ciunea ne arat\ c\ u-
milin]a `nal]\, iar nu co-
boar\ pe om“.
Realizarea de c\tre om
c\ nu poate face nimic f\r\
Dumnezeu, `l poart\ pe a-
cesta la umilin]\, pentru a-
L apropia pe Dumnezeu de
el: „S\ te autodispre]uie[ti
zilnic, pentru ca `n golul l\-
sat `n tine, s\ poat\ `nc\-
pea Dumnezeu“.
„Dumnezeu [tie cât
de Socrate sunt!“
Petre }u]ea a fost consi-
rat de c\tre to]i intelectua-
lii vremii sale un veritabil
Socrate al meleagurile noas-
tre, datorit\ darului de a
vorbi, de a `ntreba [i de a
na[te pretutindeni alte
semne de `ntrebare. {tia
cum s\-[i farmece audito-
riul, de[i nu era profesor [i
nici nu ]inuse conferin]e. ~n
acest sens este de bun pri-
lej s\ amintim m\rturia u-
nui gardian care, `ntrebat
de superiorii `nchisorii ce
`n]elege din ce vorbe[te }u-
]ea, r\spunde: „Nu `n]eleg
nimic, dar e o groz\vie!“
Asemenea lui Socrate
[tie s\ vorbeasc\ [i s\ nas-
c\ interesul „publicului“
prin ideile sale. Este ca [i
cum ar sem\na. Chiar el
m\rturise[te: „Am purtat i-
deile [i credin]a precum
poart\ vântul microbii“.
De[i iube[te filosofia [i silo-
gismele: „la urma urmelor,
are [i filosofia acces la ade-
v\r“, recunoa[te superiori-
tatea credin]ei. Gândirea
nu este decât o capcan\ `n
drumul spre cunoa[terea
divin\, adev\rata cunoa[-
tere: „Dac\ omul nu e favo-
rizat de divinitate, nu [tie
nimic. Dac\ e un simplu c\-
ut\tor al adev\rului, caut\
neaflând [i [tie ne[tiind“. a
 Miercuri, 3 decembrie 2008 7
TAXA AUTO VA FI SUSPENDAT| DE LA MIJLOCUL LUNII DECEMBRIE: Termenul a fost
Economic amânat cu `nc\ dou\ s\pt\mâni, mai precis românii vor mai pl\ti taxa pân\ la 15
decembrie. Guvernul a luat aceast\ decizie pe motiv c\ nu a primit `nc\ un r\spuns din
partea Comisiei Europene. S\pt\mâna trecut\, premierul a anun]at c\ taxa de poluare
auto pentru ma[inile noi va fi scoas\ timp de un an. M\sura a fost luat\ pentru a
stimula industria auto [i urma s\ fie aplicat\ de ast\zi pân\ la 31 decembrie 2009.

B\ncile se a[teapt\ la pu]ine cereri de credite `n perioada urm\toare PE SCURT

B\ncile se a[teapt\ la sc\derea
drastic\ a cererii de credite pentru po-
pula]ie `n ultimul trimestru din 2008,
`n special a celor ipotecare, `n ciuda
estim\rilor de ieftinire puternic\ a te-
renurilor [i a locuin]elor, din cauza `-
n\spririi puternice a condi]iilor de cre-
ditare, arat\ un sondaj al BNR. Car-
durile de credite vor fi singurele pro-
duse de `mprumut la care b\ncile se
a[teapt\ la u[oare cre[teri ale cererii
pentru ultimul trimestru al acestui
an, `ns\ cu mult mai reduse fa]\ de
cre[terile `nregistrate `n perioada iuli-
e-septembrie 2008, se arat\ `n sonda-
jul realizat de Banca Na]ional\ a Ro-
mâniei (BNR) privind creditarea com-
paniilor nefinanciare [i a popula]iei.
Totodat\, b\ncile estimeaz\ o sc\-
dere drastic\ a cererii pentru `mpru-
muturile ipotecare [i de nevoi persona-
le, `n ciuda ieftinirii locuin]elor [i a pro-
priet\]ilor, a[teptat\ `n ultimul tri-
mestru din 2008. Principala cauz\ a re-
ducerii cererii este, `n opinia b\ncilor,
`n\sprirea puternic\ atât a standar-
delor de creditare, cât [i a termenilor
din contractele de `mprumut, `n special
`n cazul creditelor cu ipotec\, „ceea ce
ar putea contribui la temperarea rit-
mului de cre[tere a creditului c\tre
popula]ie“, se arat\ `n sondajul BNR.
Normele de creditare relaxate au
atras `n T3 mai multe cereri de credi-
te imobiliare decât se a[teptau b\nci-
le, `n ciuda scumpirii acestora. Cu
toate c\ b\ncile se a[teptau `nc\ din
trimestrul al treilea al acestui an la o
reducere semnificativ\ a cererii de
credite imobiliare, acestea au sc\zut
u[or, dup\ ce b\ncile au folosit ace-
lea[i standarde de creditare ca [i `n
trimestrul al doilea din 2008, `n ciuda
scumpirilor practicate de b\nci pen-
tru astfel de credite. ~n ce prive[te ter-
menii contractelor de credit ipotecar,
b\ncile au relaxat `n perioada iulie-
septembrie cre[terea datoriei `n veni-
tul disponibil [i, `ntr-o m\sur\ mai mi-
c\, spreadul (diferen]a, n.r.) ratei me-
dii de dobând\ a creditului fa]\ de
rata ROBOR la o lun\. a
Is\rescu nu crede c\
va sc\dea PIB `n 2009
România va `nregistra o cre[tere
economic\ de 3-6% `n 2009, `n
func]ie de „cât de `n]eleapt\ va fi
componenta politic\ [i de cât de
corect va fi diagnosticul“ efecte-
lor crizei interna]ionale asupra
economiei române[ti, a declarat
vineri guvernatorul BNR, Mugur
Is\rescu. „Este un punct de ve-
dere personal, pe care nu l-am

Economia a crescut cu aproape 9% `n trimestrul al treilea expus `nc\ `n Consiliul de Admi-

a ~n primele [ase luni din acest an, industria a crescut cu 5,8% fa]\ de primul semestru din 2007
a Anali[tii consider\ c\, `n ultimul trimestru al acestui an, avansul PIB se va tempera,
`ns\ o `ncetinire semnificativ\ a ritmului se va vedea abia `ncepând de anul viitor a
Cre[terea economic\ `n
trimestrul al treilea al a-
cestui an s-a plasat `ntre
8,2% [i 9%, sus]inut\ `n
continuare de construc]ii
[i servicii, `n timp ce `n in-
dustrie se contureaz\ o
tendin]\ de decelerare,
consider\ anali[tii econo-
mici. „Industria este `n c\-
dere liber\ de câteva luni.
M\ a[tept la o cre[tere a-
nual\ de doar 4% `n 2008
pe acest segment“, a de-
clarat Laurian Lungu, di-
rector de cercetare al Gru-
pului de Economie Aplica-
t\ (GEA). El estimeaz\ c\
Produsul Intern Brut
(PIB) a avansat cu 8,2% `n
intervalul iulie-septem-
brie al acestui an.
~n primele [ase luni din
acest an, industria a cres-
cut cu 5,8% fa]\ de primul
semestru din 2007, potri-
vit datelor Institutului
Na]ional de Statistic\, `n
condi]iile `n care, `n ace-
ea[i perioad\, economia
României a `nregistrat o
cre[tere record de 8,8%.
„Cre[terea industriei cu
mult sub media PIB este
greu de sus]inut pe ter-
men lung, `n condi]iile `n
care acest segment ar tre-
bui s\ fie motorul cre[terii
economice sustenabile“, a
explicat economistul-[ef al
B\ncii Comerciale Româ-
ne (BCR), Lucian Anghel.
El apreciaz\ c\ avansul
PIB a fost `ntre 8,4 [i 9%
`n trimestrul al treilea din
acest an, `n func]ie
de evolu]ia agriculturii, a
c\rei contribu]ie la cre[te-
rea economic\ `n interva-
lul iulie-septembrie a fost
de aproximativ dou\
puncte procentuale. „Con-
struc]iile au `n continuare
o contribu]ie consistent\.
~n perioada urm\toare,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROLLS-ROYCE O- ]ii sale din trimestrul al pa-
PRE{TE PRODUC}IA ~N trulea. „~ncepem, cu toate a-
cestea, s\ observ\m o `nceti-
MAREA BRITANIE: Produ- nire a ritmului de vânzare
c\torul de automobile de lux
Rolls-Royce Motor Cars, a-
fectat la rândul s\u de criza
economic\, a anun]at vineri
c\ reduce 40 de posturi la u-
zina Goodwood din Marea
Britanie [i c\ opre[te pro-
duc]ia pentru cinci s\pt\-
mâni, ca urmare a „`ncetini-
rii“ vânz\rilor, relateaz\
AFP. Compania, preluat\ `n
2003 de grupul german
BMW [i care are 900 de sala-
ria]i la uzina din Marea Bri-
tanie, a precizat c\, pân\ `n
prezent, a rezistat relativ bi-
ne la criza economic\, mi-
zând `n continuare pe o cre[-
tere cu dou\ cifre a activit\-
industria va decelera, `n-
s\ construc]iile [i servicii-
le r\mân active, de[i rate-
le de cre[tere nu vor mai fi
acelea[i. Poate nu vom
mai vedea rate de cre[tere
de 30% `n construc]ii, `ns\
cred c\ ritmul de cre[tere
se poate men]ine la 15-
20% anul viitor, dac\ ne
uit\m la cre[terea num\-
rului autoriza]iilor de con-
struc]ie, mai ales `n me-
diul rural“, a ad\ugat An-
ghel, care prognozeaz\ un
avans al PIB cu 8,3% pen-
tru tot anul 2008.
Num\rul autoriza]iilor
de construc]ie eliberate `n
primele zece luni ale anu-
lui a ajuns la 53.132 de
permise, `n cre[tere cu
10,7% fa]\ de cele emise
`n perioada similar\ din
2007, potrivit datelor pu-
blicate de INS. Nicolaie A-
lexandru Chidesciuc, seni-
or economist al ING Bank
România, estimeaz\ cre[-
terea economic\ `n tri-
mestrul al treilea din
2008 la 8,7%, prognoza a-
justat\ `n jos de la prece-
denta, de 9,7%. „Modifica-
rea este determinat\ `n
primul rând de industrie,
pentru care impactul este
mai puternic pentru c\ [i
ponderea `n PIB este mai
mare, [i apoi de construc-
]ii. Agricultura este un
factor imprevizibil, `n
func]ie de acest segment,
cre[terea economic\ va fi
mai mare sau mai mic\“,
a mai spus Chidesciuc.
Avansul PIB
se va tempera
Anali[tii consider\ c\
`n ultimul trimestru al a-
cestui an, avansul PIB se
va tempera, `ns\ o `nceti-
nire semnificativ\ a rit-
din anumite regiuni ale lu-
mii [i ne vom adapta, prin
urmare, produc]ia la aceste
condi]ii“, a anun]at Rolls-
Royce. ~n afar\ de cele 40 de
slujbe cu statut interimar pe
care le desfiin]eaz\, Rolls-
Royce Motor Cars a decis s\
`ntrerup\ produc]ia timp de
cinci s\pt\mâni, din 22 de-
cembrie 2008 pân\ `n 25 ia-
nuarie 2009. Dave Osborne,
membru al sindicatului bri-
tanic Unite, a comentat c\
aceast\ decizie arat\ c\ „nici
Rolls-Royce nu este scutit de
criza economic\ mondial\“ [i
a cerut guvernului britanic
mului se va vedea abia `n-
cepând de anul viitor. La-
urian Lungu estimeaz\ o
cre[tere a PIB `ntre 7% [i
7,2% `n intervalul octom-
brie-decembrie 2008 [i de
4% pentru 2009, sus]inut\
de investi]ii, dar [i de con-
sum. El consider\ c\, anul
viitor, consumul guverna-
mental va cre[te mai alert
decât cel privat, a c\rui
dinamic\ se va tempera
semnificativ.
„M\ a[tept la o cre[tere
economic\ de 6,3% `n tri-
mestrul al patrulea. Pen-
tru anul viitor, ne-am re-
vizuit scenariul de baz\
pentru avansul PIB la
1,7%, de la 3,8%, `n condi-
]iile `n care vedem [i o `n-
s\ ia m\suri ca s\ ajute sec-
torul auto s\ fac\ fa]\ sc\de-
rii vânz\rilor [i scumpirii
creditelor.
a ROM+NIA {I BULGA-
RIA, CELE MAI S|RACE
DIN UE: România [i Bulgaria
prezint\, `n acest moment,
cele mai mari riscuri eco-
nomice din Uniunea Euro-
pean\, atrage aten]ia „The E-
conomist“. Potrivit cotidianu-
lui britanic, România [i Bul-
garia sunt cele mai s\race [i
mai slab guvernate state din
spa]iul comunitar. „The Eco-
nomist“ noteaz\ c\ sistemul
bancar românesc e mai pu]in
profitabil decât cel bulgar. ~n
România, dobânzile interban-
care au crescut de aproape
dou\ ori `n 2008 [i au ajuns la
cetinire puternic\ a con-
sumului“, spune [i Chi-
desciuc. Anali[tii exclud,
pe de alt\ parte, o rat\ de
cre[tere negativ\ `n 2009,
ipotez\ vehiculat\ de unii
dintre anali[tii str\ini.
Directorul de investi]ii
al Interamerican Fond de
Pensii, Radu Cr\ciun, a-
preciaz\ c\ economia Ro-
mâniei va cre[te cu 2-4%
anul viitor. „~n 2008, cre[-
terea economic\ va fi `n-
tre 8,5% [i 9%. Pentru a-
nul viitor, nu cred c\ este
posibil\ o cre[tere econo-
mic\ negativ\, pentru c\
pleac\ de la un nivel
foarte ridicat, iar econo-
mia are o anumit\ iner-
15%. Totodat\, FMI esti-
meaz\ c\ leul este suprae-
valuat cu 19%. Ca urmare a
cheltuielilor populiste din
campania electoral\, deficitul
bugetar ar putea ajunge la
3,9% din PIB `n 2008, mai a-
rat\ publica]ia britanic\. Cea
mai probabil\ evolu]ie pentru
Europa de Est este o perioad\
de câ]iva ani cu cre[tere eco-
nomic\ redus\ sau zero. Cele
mai afectate state vor fi cele
cu sisteme financiare mai
pu]in solide sau cu deficit
comercial mare.
a CREDITELE NEPER-
FORMANTE AU CRESCUT
CU 2%: Românii fac fa]\ din
ce `n ce mai greu creditelor
pe care le-au luat. Statistici-
le arat\ c\, de la o lun\ la al-
]ie; sc\derea nu vine peste
noapte“, spune Cr\ciun.
Potrivit lui Lucian An-
ghel, `ntr-un scenariu de
baz\, economia va cre[te
cu aproximativ 4% `n
2009. „Chiar dac\ lu\m `n
calcul un scenariu pesi-
mist, cred c\ avansul PIB
tot va fi peste 0%. R\mâ-
ne de v\zut ce va face noul
guvern, dar [i evolu]ia al-
tor factori, precum vre-
mea“, care joac\ un rol
foarte important pentru a-
gricultur\, a precizat eco-
nomistul-[ef al BCR. In-
stitutul Na]ional de Sta-
tistic\ (INS) public\
ast\zi primele date despre
evolu]ia PIB `n trimestrul
al treilea. a
ta, datoriile la creditele pen-
tru nevoi personale cresc.
Numai `n ultimele 9 luni, a-
cestea au `nregistrat un salt
de 2%. Directorul direc]iei de
supraveghere a BNR, Nico-
lae Cintez\, spune c\ ten-
din]a provoac\ `ngrijorare
printre speciali[ti. Datoriile
popula]iei la creditele pentru
nevoi personale dep\[esc `n
prezent 800 de milioane de
lei. Cele mai mari restan]e
sunt la `mprumuturile mai
mici de 20.000 de lei. Nici
bancherii nu au un compor-
tament impecabil fa]\ de cli-
en]i. Banca Na]ional\ pri-
me[te `n fiecare zi câte 30 de
reclama]ii legate de comisi-
oanele majorate abuziv de
c\tre b\ncile comerciale. a
nistra]ie, când spun c\ activita-
tea economic\ va sl\bi [i va fi o
cre[tere economic\, probabil, `n-
tre 3% [i 6%, depinzând foarte
mult de cât de `n]eleapt\ va fi
componenta politic\ [i cât de co-
rect va fi diagnosticul“, a spus I-
s\rescu, referindu-se la consecin-
]ele crizei economice interna]io-
nale asupra României. ~n ceea ce
prive[te estimarea agen]iei de e-
valuare financiar\ Moody’s, con-
form c\reia România va `nregis-
tra o sc\dere a PIB cu 0,3% `n
2009, Is\rescu a caracterizat ar-
gumentele folosite de agen]ia de
rating drept corecte [i a ad\ugat
c\ „o sc\dere drastic\, spre rece-
siune, este o judecat\ mai apro-
piat\ de un scenariu plauzibil
decât rapoartele Fitch [i Stan-
dard and Poor’s, care au retro-
gradat România din categoria in-
vestment grade“. „Moody’s spune
corect c\ datoria public\ este mi-
c\, rezervele interna]ionale sunt
mari, scaden]arul este bun, dar
spune foarte bine c\ sc\derea fi-
nan]\rilor la nivelul sectorului
privat va avea impact“, a mai
spus guvernatorul BNR. ~n plus,
Is\rescu a spus c\ România tre-
buie s\-[i ajusteze deficitul de
cont curent cât timp mai `nregis-
treaz\ cre[tere economic\, `n
condi]iile `n care „nimeni nu ne
va mai finan]a“ la un nivel al de-
ficitului extern de 14% din PIB.
Criza economic\
love[te turismul
Anul viitor, tot mai pu]ini ro-
mâni `[i vor putea pemite s\
plece `n vacan]\. Ace[tia vor
prefera s\ fac\ economii. Spe-
ciali[tii au constatat deja o sc\-
dere semnificativ\ a cererilor.
Cele mai ocolite de turi[ti vor fi
destina]iile externe [i `n special
cele exotice. ~n ultimele luni,
românii au strâns punga [i au
renun]at s\ mai plece la munte
[i la mare. S-au mul]umit cu
amintirea vacan]ei de var\ [i
mul]i au renun]at la concediul
de s\rb\tori. Vor petrece acas\,
iar banii `i p\streaz\ pentru
rata la banc\. Potrivit Monic\i
Decu, patron al unei firme de
turism, `n ultima perioad\, ce-
rerile pentru ofertele turistice
au sc\zut cu 20-25%. Dac\ anul
acesta o familie a cheltuit `n
medie 1.000 de euro pentru va-
can]ele `n str\in\tate, `n 2009
suma nu va dep\[i 800 de euro.
Pentru concediile `n ]ar\, buge-
tul va sc\dea cu 300 de euro.
Operatorii `ncearc\ s\ contraca-
reze efectele crizei economice [i
deja fac reduceri la pachetele
turistice. Daniel Vasilescu, re-
prezentant al Federa]iei Patro-
natelor din Turism sus]ine c\
exist\ o reducere `ntre 20 [i
30% pentru destina]iile din
str\in\tate. Chiar [i pentru cele
exotice, care sunt doar pentru o
anumit\ categorie de oameni,
exist\ reduceri. Speciali[tii vin
cu ve[ti proaste [i pentru patro-
nii de agen]ii de turism, anul vi-
itor exist=nd riscul ca multe
dintre agen]ii, mai ales cele mici,
s\ intre `n faliment din cauza
num\rului mic de turi[ti. a
Cursul valutar
pentru 03.12.2008
Dolar SUA 3,0123
Euro 3,8090
 CM
YK

8 Miercuri, 3 decembrie 2008

Documentar

Na[terea [i botezul pruncilor `n satul vechi rom=nesc

~n satul rom=nesc arhaic, c=nd
sim]ea c\ `i vine sorocul s\ nasc\,
femeia `ns\rcinat\ se gr\bea la
biseric\, pentru ca „s\ se
m\rturiseasc\ [i s\ se cuminice“.
Na[terea avea loc cu ajutorul
moa[ei satului, care ~i mul]umea
lui Dumnezeu pentru noua via]\.
Botezul era evenimentul cel mai
a[teptat dup\ na[terea copilului.
Noul vl\star trebuia s\ intre astfel
`n r=ndul lumii [i s\ primeasc\ un
nume de cre[tin. De obicei,
numele copilului era pus `n
func]ie de sf=ntul care era
s\rb\torit `n acele zile. Marea
mas\ de dup\ botez era numit\
„cum\trie“, `n cinstea na[ilor care
l-au cre[tinat pe prunc. De pe
masa `mbel[ugat\ nu lipseau
„pupezele“, colaci `n care oaspe]ii
`nfingeau bani.

„Na[terea, al\turi de `n- c\ci va face copii gemeni. Din

morm=ntare, este v\zut\ ca m\r `nceput s\ nu m\n=nce,
de Oana RUSU unul dintre marile rituri de c\ va face copilul cu semn, iar
trecere. Na[terea era asimi- poame crude dac\ ar m=nca

IMAGINE
Cele trei momente impor-
tante ale vie]ii omului - na[- lat\ cu ideea de fertilitate, `n ar na[te f\r\ timp“, dup\ cum
genere, `n special cea a p\- a ar\tat Marcel Lutic.

DIN
terea, c\s\toria [i moartea -
m=ntului, mam\ a tuturor La fel, mai erau [i alte o-

FOTOTECA MUZEULUI ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI

au bogate semnifica]ii `n tra-
di]iile populare. Fiecare dintre plantelor [i vie]uitoarelor“, preli[ti, precum „s\ nu m\-
aceste evenimente este `nso]it dup\ cum a spus etnograful. n=nce duminica p\st\i, c\-i
de o mare mas\, la care parti- Na[terea copiilor a fost va fi copilul t=mp [i va face
cipau at=t cei prezen]i, c=t [i cei pus\ sub grija [i sub vegherea fapte rele; va avea copilul
din lumea de dincolo. La mare Maicii Domnului, c\reia vii- limba prins\ de va m=nca fe-
cinste la mesele ceremoniale, toarele mame i se rugau cu meia grea carne net\iat\ din
se afla p=inea [i colacii. mare ardoare. Maica Domnu- frigare; va avea copilul focuri
„Pâinea, `ntruchipare a hranei lui, cea care a n\scut `n con- [i va suferi de boala numit\
esen]iale, semnific\ trupul [i di]ii vitrege, era rugat\ s\ aib\ «aripi» de va m=nca ea bor[
se asociaz\ vie]ii active. Româ- grij\ de ele [i de copilul lor. umplut `n zi de sec, ori aripi
nii privesc pâinea ca pe o fiin]\ de paseri“. Aceste interdic]ii
vie, fiind chiar `ntruchiparea Femeia `ns\rcinat\ dovedeau grija femeii `ns\rci-
Moa[a ~i mul]umea deoarece se credea c\, altfel, Apa de la sc\ld\toare era
lui Dumnezeu, astfel c\ era nate fa]\ de alimenta]ia sa.
a[ezat\ la loc de cinste pe
trebuia s\ m\n=nce Tot alimenta]ia constituia [i lui Dumnezeu
femeia na[te cu mare anevoie aruncat\ apoi afar\, `ns\ nu
dac\ lumea [tie despre acest la `nt=mplare, de obicei la
mas\, `nvelit\ `ntr-un [tergar cam orice, remedii pentru diverse proble-
pentru noua via]\ lucru“, a mai spus etnograful. flori. Dup\ ce a fost sp\lat
alb [i curat, lâng\ icoan\“, a c=nd avea poft\ me de s\n\tate ale femeii ce Dup\ ce avea loc na[terea, copilul, intra `n cas\ [i tat\l
spus Marcel Lutic, etnograf `n urma s\ nasc\. Astfel, „s\- moa[a `i mul]umea lui Dum- copilului. Dac\ era vorba de-
~n vechime, atunci c=nd fe-
cadrul Muzeului Etnografic al Viitoarea mam\ era atent\ m=n]a de pepene (castrave]i) nezeu pentru noua via]\, apoi spre un b\iat, moa[a `l cin-
[i o cruce de nuc\, r=[nite sau meile sim]eau c\ li se apropie
Moldovei de la Ia[i. s\ se roage pentru s\n\tatea sorocul na[terii, „se duceau la urma sc\ld\toarea nou-n\s- stea pe tat\ cu rachiu `ndulcit
Venirea pe lume a unui copilului pe care urma s\ `l pisate, amestecate cu rachiu, cutului. ~n vasul cu ap\ se pu- cu miere.
copil era `nso]it\ de nume- vin [i ap\ se d\deau femeilor biseric\, pentru ca s\ se m\r-
nasc\ [i, `n acela[i timp, era neau c=teva plante, dintre ca- Prin Muntenia, dup\ ce o
roase practici rituale menite, foarte atent\ la ceea ce re- care erau `n pericol s\ piard\ turiseasc\ [i s\ se cuminice“,
dup\ cum a ar\tat Marcel Lu- re nu lipsea busuiocul [i bujo- femeie n\[tea, se faceau mai
`n principal, s\ familiarizeze prezenta alimenta]ia de zi cu sarcina“, dup\ cum a remar- rul, precum [i alimente ca multe cruci, printre care [i una
noul venit pe aceast\ lume cu zi. Printre reguli de baz\ cat Marcel Lutic. tic. „Apoi, se aduna pe l=ng\
cas\, iar la primele semne, mierea, p=inea, zah\rul, lap- din t\r=]e de gr\u `n mijlocul
asprele condi]ii ale existen]ei. privind alimenta]ia se reg\- „~n general, femeia `ns\rci- tele dulce, pentru ca [i copilul casei [i alta la u[\, astfel c\
Multe dintre aceste practici au sesc [i numeroase interdic]ii, nat\ trebuia s\ m=n=ne cam b\rbatul d\dea fuga la moa- s\ fie dulce la vorb\ ca mie-
[\. ~n genere, moa[a se ferea oricine intra spunea „aici, de
o considerent\ component\ dup\ cum arat\, `ntr-o lucrare orice atunci c=nd i-a veni pofta, rea, s\-i fie via]a `ndestulat\ casa de t\r=]e s\ te apuci, iar
alimentar\, `ns\ beneficiarii a sa, Arthur Gorovei. Astfel, riscul major `n caz contrar fi- s\ fie v\zut\, ea venind de ca p=inea de toate zilele, dulce de copil s\ nu te atingi“,
principali erau p\rin]ii, rude- „femeia `ngreunat\ s\ nu ind acela de a pierde copilul“, a cele mai multe ori pe ascuns ca zah\rul, iar trupul alb ca deoarece se credea c\ astfel
le, apropia]ii [i na[ii copilului. m\n=nce poame `ngem\nate, remarcat etnograful. la cea care trebuia s\ nasc\, laptele. ~n unele locuri, `n copilul este mai bine protejat
sc\ld\toare se mai punea un [i nu va pl=nge c=t va fi mic, a
ou, ca pruncul s\ fie `ntreg ca men]ionat Marcel Lutic.
„Am p\strat tradi]ia cea bun\, cea adev\rat\, oul, `n Muntenia se mai pu-
nea orez [i porumb, pentru ca
Plocoane pentru
a[a cum au avut-o
o str\mo[ii no[tri“ acestuia s\ nu `i lipseasc\ ce-
realele, sare pentru a nu se mam\
Tradi]iile populare se mai p\streaz\ op\ri copilul, sarea fiind
v\zut\ [i ca un simbol al pri- Alimentele erau foarte im-
`n zilele noastre `n unele zone izolate, portante [i pentru momentul
precum satele de la munte. ~n comuna eteniei. Unii mai puneau unt-
delemn `n sc\ld\toare, care, `n care se prezentau vizitatorii
Pipirig, din jude]ul Neam], tradi]iile au care intrau `n cas\ [i care
al\turi de o moned\, repre-
supravie]uit, mai ales cele care ]in de zenta via]a `ndestulat\, a aduceau `n dar sau ca plocon
credin]a ortodox\, av=nd `n vedere [i a- ar\tat Marcel Lutic. felurite m=nc\ruri. Printre a-
propierea de m\n\stirile din zon\, a[a Nici `nf\[area copilului nu ceste m=nc\ruri se aflau „zea-
cum arat\ [i p\rintele Mihail Bistri- ie[ea de sub inciden]a ali- ma de g\in\, g\ini fripte, pl\-
ceanu. menta]iei rituale. Astfel, fa[a cinte, v\rz\ri, scoverze (lipii,
Astfel, la botez, „moa[a aduce la bi- copilului avea „legate `ntr-un cl\tite), chiro[te sau col]una[i,
seric\ copilul, apoi `l `ncredin]eaz\ na- col] trei fire de usturoi, trei de g\lu[te, plachii, chis\li]\ din
[ilor care `l ]in `n bra]e pe durata bote- piper, trei de sare, trei de gr=u vin, gr=u cu miere, br=nz\ cu
zului. Mama r\m=ne acas\, iar c=nd se de prim\var\, trei de gr=u de sm=nt=n\, unt, ou\, lapte,
`mplinesc 40 de zile de la na[tere ia co- toamn\, trei de t\m=ie, trei de miere, fructe“, dup\ cum a
pilul `n bra]e, vine la biseric\ [i are loc sf\r=mituri de p=ine. precizat Marcel Lutic.
molifta de 40 de zile [i `mbisericirea
copilului“.
~n ceea ce prive[te cinstirea na[ilor
de botez, p\rintele Mihail Bistriceanu
a spus c\ „na[ii, dup\ tradi]ie, primesc
din partea p\rin]ilor copilului botezat
colacii de botez. Ace[ti colaci ori `i ofer\ nu am avut ocazia s\ `nt=lnesc oameni lui. Chiar dac\ acum femeile nasc la
la cum\trie, c=nd fac petrecerea de cu astfel de inven]ii. Noi am mers dup\ maternitate, se mai p\straz\ acest
botez, cum\tria, ori mai t=rziu. Ace[ti tradi]ia locului, care este o tradi]ie care respect pentru moa[e. „Mai sunt [i
colaci se dau c=nd este prilejul, f\r\ s\ vine de demult [i de departe. Pipirigul acum femei `n sat, b\tr=ne, c\rora li
fie vreo s\rb\toare anume. Dac\, cine este o zon\ din preajma m\n\stirilor, s-au se spune moa[e pentru c\ ele au mo[it.
[tie din ce motive binecuv=ntate, nu au p\strat tradi]iile bune, str\mo[e[ti, or- Mai am [i eu `n parohie astfel de fe-
fost da]i ace[ti colaci la timp, p\rin]ii todoxe, curate. La noi, `n zon\, au fost mei, de 80-90 de ani, care mai sunt [i
pot s\ dea colacii de botez [i c=nd `ntotdeauna preo]i destoinici, de aici es- acum cinstite, onorate, pentru c\ ele
copilul are 20 de ani“. te [i Patriarhul Nicodim. Noi am avut au contribuit la na[terea unui prunc.
~n ceea prive[te noile „obiceiuri“, at=tea motives s\ p\str\m tradi]ia cea Mai sunt familii care au n\scut acas\,
p\rintele Bistriceanu a spus c\ „inova- bun\, cea adev\rat\, a[a cum au avut-o care au c=te [ase-[apte copii [i to]i au
]ii de acestea nu prea au ap\rut pe la str\mo[ii no[tri“. fost n\scu]i cu aceea[i moa[\,“ a spus
noi. Eu sunt de 37 de ani la Pipirig [i nu Al\turi de na[i, moa[ele erau [i ele p\rintele Mihail Bistriceanu din
am v\zut, nu c\ nu am permis, dar nici foarte foarte respectate `n lumea satu- Pipirig, jude]ul Neam].

Bucure[ti Muntenia 95,30 Mhz; Vaslui 106,70 Mhz; Moine[ti 99,80 Mhz; Bac\u 96,80 Mhz; Bicaz Toaca 93,30 Mhz; One[ti 88,40 Mhz; Topli]a 90,10
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

Mhz; Putna 94,80 Mhz; Suceava 106,90 Mhz; Darabani 95,60 Mhz; Zal\u 93,10 Mhz; B=rlad 93,70 Mhz; Piatra Neam] 91,20 Mhz; Ia[i 92,70 Mhz;
H=rl\u 92, 20 Mhz; Boto[ani 88,90 Mhz; Ha]eg 100,20 Mhz; Moldova Nou\ 104,30 Mhz; Harghita Gheorghieni 93,00 Mhz; T=rgu Neam] 106,80 Mhz;
Gura Humorului 92,80 Mhz; R\d\u]i 97,80 Mhz; Sibiu 93,30 Mhz; Baia Mare Mogo[a 94,30 Mhz; Dur\u 91,80 Mhz; Gala]i 96,50 Mhz;
Craiova 100 Mhz; B\ile[ti 98,20 Mhz; Novaci 96,20 Mhz; Tg. Jiu 93.40 Mhz; Bechet 103,10 Mhz; Tg. C\rbune[ti 95,40 Mhz.
CM
YK

Dup\ botez, na[ii luau copilul,
cu tot cu lum=n\ri, [i `l duceau la mam\,
`nchin=ndu-i copilul: „Poftim, cum\tr\,
pruncul acesta/ Pe care l-am botezat [i l-am
`ncre[tinat/ {i-n lege l-am b\gat/ }i-l d\ruim/
Cu p=ine, cu sare/ Cu darul sfin]iei sale/
Cre[te-l u[or/ {i s\n\tos“, dup\ cum a
precizat Marcel Lutic, etnograf `n cadrul
Muzeului Etnografic al Moldovei de la Ia[i
Nou-n\scutul nu era hr\nit
chiar imediat de mama sa,
„mai niciodat\ acesta nu se
al\pteaz\ dec=t dup\ trecerea
ursitoarelor“, adic\ a treia sau
a patra zi dup\ na[tere, p=n\
atunci copiii fiind hr\ni]i cu
lapte de vac\, r\rit cu pu]in\
ap\ [i `ndulcit cu zah\r. ~n
lumea satului erau tot felul de
reguli care priveau modul `n
care mama `[i al\pta copilul,
al\ptarea [i laptele fiind
esen]iale pentru s\n\tatea [i
cre[terea copilului.
„Mi-ai dat un p\g=n,
]i-am adus un
cre[tin“
Botezul era evenimentul
cel mai a[teptat dup\
na[terea copilului. Noul
vl\star trebuia s\ intre astfel
`n r=ndul lumii [i s\ primeasc\
un nume de cre[tin. De obicei,
numele copilului era pus `n
func]ie de sf=ntul care era
s\rb\torit `n acele zile, dar [i
`n func]ie de tradi]ia familiei.
Na[ii erau, de obicei, rude
sau prieteni ai p\rin]ilor. {i
la botez, un rol important `l a-
vea moa[a, ea ]in=nd aproape
tot timpul `n bra]e nou-n\scu-
IMAGINI DIN FOTOTECA MUZEULUI ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI
Miercuri, 3 decembrie 2008
„Na[ii erau, de obicei, rude sau prieteni ai p\rin]ilor. {i la botez, un rol important `l avea moa[a, ea ]in=nd
aproape tot timpul `n bra]e nou-n\scutul sau afl=ndu-se mereu l=ng\ acesta. De la biseric\, moa[a aducea
copilul acas\, iar odat\ intrat\ pe u[\ aceasta ducea pruncul «drept la mas\, la mijlocul c\reia se afla, mai
dinainte pus\, o p=ine `ntreag\, net\iat\», dup\ cum arat\ etnograful Marcel Lutic. Na[ii `i dau mamei
luminile (lum=n\rile), iar aceasta, s\rut=nd m=na moa[ei, mul]ume[te at=t acesteia, c=t [i na[ilor. De
asemenea, moa[a sau na[a `i mai spunea: «Mi-ai dat un p\g=n, ]i-am adus un cre[tin».“
tului sau afl=ndu-se mereu
l=ng\ acesta.
De la biseric\, moa[a adu-
cea copilul acas\, iar odat\
intrat\ pe u[\ aceasta ducea
pruncul „drept la mas\, la
mijlocul c\reia se afla, mai di-
nainte pus\, o p=ine `ntreag\,
net\iat\“, dup\ cum arat\
etnograful Marcel Lutic.
Lumea prezent\ bea c=te
un „pahar de bine“, apoi moa[a
lua copilul de la mas\, `mpre-
un\ cu p=inea, [i `l ducea c\tre
patul nepoatei (adic\ al mamei
copilului), `nchin=ndu-i copilul
[i spun=ndu-i: „Poftim, cu no-
roc [i s\n\tate, cu voie; (...)
cre[tere u[oar\ s\ `]i trimit\
Dumnezeu!“, iar dup\ aceasta,
`i d\dea copilul [i p=inea.
Na[ii `i dau mamei lumi-
nile (lum=n\rile), iar aceasta,
s\rut=nd m=na moa[ei, mul-
]ume[te at=t acesteia, c=t [i
na[ilor. De asemenea, moa[a
sau na[a `i mai spunea mamei
„Mi-ai dat un p\g=n, ]i-am
adus un cre[tin“.
Prin unele locuri, pe masa
din cas\ se pune o pern\, iar
la capul copilului se punea
p=ine [i sare. Oaspe]ii se cin-
steau cu b\utur\, apoi na[ii
iau copilul, cu tot cu lum=n\ri,
[i `l duc la mam\, `nchin=n-
du-i copilul: „Poftim, cum\tr\,
CM
YK
IMAGINE
DIN
FOTOTECA MUZEULUI ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI
pruncul acesta/ Pe care l-am
botezat [i l-am `ncre[tinat/ {i-n
lege l-am b\gat/ }i-l d\ruim/
Cu p=ine, cu sare/ Cu darul
sfin]iei sale/ Cre[te-l u[or/ {i
s\n\tos“, dup\ cum a precizat
Marcel Lutic.
Cum\tria
cu gospodari
Dup\ botezul copilului ur-
meaz\ cum\tria sau, cum se
mai spunea `n Transilvania,
„osp\tarea“. Denumirea aces-
tei reuniuni arat\ faptul c\
masa se oferea `n special `n
cinstea cum\trilor mari. ~n
tradi]ia arhaic\, nu doar cea
rom=neasc\, orice eveniment
major din via]a omului era
marcat cu o mas\ mare.
Cel mai adesea, cum\tria
se f\cea `n aceea[i zi cu bote-
zul. De obicei, la aceast\ pe-
trecere erau invita]i numai
gospodarii, adic\ oamenii c\-
s\tori]i, a[a cum arat\ etno-
graful Marcel Lutic din cadrul
Muzeului Etnografic al Mol-
dovei. Nimeni nu venea dac\
nu era invitat, a[a cum se `n-
t=mpla la botez, unde putea
veni toat\ suflarea satului [i
`n special copiii.
Mai to]i cei care veneau a-
duceau cu ei c=te ceva, multe
dintre aceste daruri fiind de
natur\ alimentar\. Printre a-
ceste daruri se aflau ou\,
br=nz\, f\in\ sau gr=u. La
cum\trie se puneau pe mas\
zeam\, sarmale, friptur\, pl\-
cinte, iar `n zilele de post se
aduceau oaspe]ilor feluri de
m=ncare specifice precum
bor[, eventual de pe[te, g\lu[-
te, v\rz\ri, a[a cum a ar\tat
Marcel Lutic.
Prin Oltenia, se aducea la
mas\ `n special varz\, sup\ cu
carne, de obicei de pas\re. La
fel se servea la mas\ [i `n cele-
lalte zone din restul ]\rii, `n
special carne de pas\re sau de
miel, varza fiind, de asemenea,
nelipsit\ de la aceast\ mas\
care era, de multe ori, asem\-
nat\ cu masa de la nunt\.
~n Moldova, bor[ul era
nelipsit de la aceast\ mas\,
iar alte bucate care completau
meniul erau sarmalele [i r\ci-
turile. Nu lipsea nici b\utura,
care era reprezentat\ de vin
[i rachiu, cu care se `nchina
pentru s\n\tatea copilului, a
CM
YK
p\rin]ilor, a na[ilor sau a
moa[ei.
Musafirii erau a[eza]i la
mas\ atunci c=nd era adus\
sorbitura, iar c=nd erau puse
pe mas\ sarmalele, moa[a
aprindea lum=narea de la
botez. Pl\cintele, cozonacul [i
dulciurile erau l\sate la fina-
lul mesei, cu taiatul [i `mp\r-
]itul acestora fiind desemnat
s\ se ocupe na[ul.
Pentru aceste ospe]e se
f\cea, `n mod special, un tip de
colaci lunguie]i, numi]i „pu-
p\z\“, `n ei fiind `nfip]i bani
de c\tre musafiri: „{i-n pung\
m=na b\ga]i/ Parale albe
c\ta]i/ {i de m\runte n-afla]i/
Chiar [i `ntregi s\ lua]i/ ~n
pup\z\ le-mpl=nta]i“.
~n unele locuri, banii erau
`nfip]i `n pl\cinte sau chiar `n
friptur\, dup\ cum a men-
]ionat Marcel Lutic.
Copilul s\ creasc\
[i s\ rodeasc\
precum pomul
Dup\ cum\trie, mai urmea-
z\ un alt moment ritualic, a-
cesta fiind reprezentat de
„sc\ld\ciune“ numit\ [i „sc\l-
du[\“ sau „sc\ldu[c\“. De mul-
te ori, momentul se desf\[ura
chiar `n timpul cum\triei. Fe-
meile care formau un cerc pro-
tector `n jurul scaldei erau ser-
vite cu rachiu `ndulcit cu miere.
~n covata unde era sc\dat
copilul se puneau, al\turi de
ap\ [i agheazm\, diferite
plante, c=teva fire de gr=u, „ca
s\ aib\ cinstea gr=ului [i, pre-
cum e gr=ul cel mai ales [i mai
c\utat, a[a s\ fie [i copilul mai
ales, mai c\utat [i mai v\zut
dintre to]i oamenii“, a[a cum a
men]ionat Marcel Lutic. Se
mai punea `n scald\ m\rar, ca
„s\ fie pl\cut ca m\rariul din
bucate“, lapte dulce „ca s\ fie
alb [i frumos (...) [i pentru ace-
ea ca s\ `i fie via]a dulce ca
laptele, s\ tr\iasc\ bine `n lu-
me“. Nu lipsea zah\rul, mai
ales dac\ era feti]\, „ca s\ `i fie
lumii dulce ca acesta“. Ou\le
se puneau `n sc\ld\toare pen-
tru ca acel copil „s\ fie curat,
plin [i s\n\tos precum oul“.
Apa de la sc\ld\tore era
considerat\ ca fiind mai spe-
cial\, astfel c\ era aruncat\
la r\d\cina unui pom, `n spe-
cial m\r sau p\r, astfel c\
acel copil va cre[te [i va rodi
precum pomul: „precum ar-
borele `[i l\]e[te arborele sale,
a[a s\ se `nmul]easc\ [i se-
min]ia nou-n\scutului copil“.
Dac\ sc\ld\toarea era f\cut\
`n afara cum\triei, atunci [i
acest eveniment se sf=r[ea cu
o mas\, la care participau `n
special femeile.
Colacii pentru na[i,
o regul\ respectat\
cu sfin]enie
Prin Moldova, nu dup\
mult\ vreme de la botez [i,
mai ales a doua zi de Pa[ti,
p\rin]ii copiilor duc la na[i co-
laci, „`n semn de recuno[tin]\
[i mul]umit\ pentru c\ le-au
]inut fiii la botez“. Vasile
Alecsandri ar\ta c\ „a da [i a
primi colaci este una din da-
tini ale ]\rii“, aceasta fiind `n-
t=lnit\ „`n toate `mprejur\rile
cele mai `nsemnate ale vie]ii
omului“, dup\ cum a ar\tat
etnograful MarceL Lutic.
Cei care nu duceau colaci
nu erau privi]i cu ochi buni,
despre ei se credea c\ „au
foarte mare p\cat“. Se credea
chiar c\ ace[tia fac mare p\-
cat, iar „sufletul lor este oprit
la v\mile v\zduhului sau p\-
time[te cine [tie ce greut\]i“.
Colacii erau f\cu]i din
f\in\ alb\ [i curat\ de gr=u,
mai mari dec=t cei de r=nd.
De obicei erau `mpleti]i `n pa-
tru, av=nd chiar [i c=te [ase
sau opt `mpletituri. Uneori,
din cauza m\rimii lor im-
pozante, se t\ia [i se l\rgea
gura de cuptor, pentru ca
ace[tia s\ poat\ intra spre a fi
cop]i. Se duceau c=te doi sau
patru astfel de colaci la na[i,
oamenii crez=nd c\ exista o
leg\tur\ `ntre ace[ti colaci [i
via]a pruncului. Oamenii cre-
deau c\ „a[a cum colacul este
rotund [i deplin, a[a s\ fie [i
via]a pruncului, rotund\ [i
deplin\“.
Num\rul colacilor era cu
so], printre ace[tia fiind
a[ezate [i „felurite flori natu-
rale (...) turte dulci, smochine,
strafide, o bucat\ de zah\r,
(...) chiar [i zaharicale, per-
cum [i 2-4 oca de sopon care
`nsemna c\ finul sau fina s\
fie curat, curat\“.
~mpodobirea acestori da-
ruri se f\cea de c\tre nea-
murile venite la „col\ciune“
9
IMAGINE
DIN
FOTOTECA MUZEULUI ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI
(col\cime), iar `n final, „colacii
a[eza]i unul peste altul erau
acoperi]i cu un [al, tistimel
sau tulpan frumos, ori cu o
basma de m\tase, ori cu o
n\fram\ cusut\ `n cas\“, a
spus etnograful.
C=nd p\rin]ii copiilor ajun-
geau la na[i, dup\ ce se d\dea
bine]e se f\cea `nchinarea co-
lacilor, moment `n care se ros-
tea [i o ora]ie, potrivit\ aces-
tui moment. „Bun\ ziua,/ Bu-
n\ ziua!/ La dumneata, cume-
tre mare!/ {i la dumneata,
cum\tr\ mare!/ Ne ar\t\m cu
col\cei;/ Col\ceii-s mititei,/
Dar m=ndri [i frumu[ei,/ C\-s
f\cu]i din gr=u frumos,/ Ca [i
fa]a lui Hristos“.
Adesea, finii primeau `n
schimbul acestor colaci un vi-
]el, o vi]ic\ sau chiar o junc\,
un miel, o c=rlan\ sau o oaie.
Se mai obi[nuia ca na[ii care
nu aveau copii s\ ofere `ntr-un
asemenea cadru chiar averea
lor finilor, care urmau s\ intre
`n posesia bunurilor dup\
moartea na[ilor. Col\ciunea se
termina cu o mas\ mare, ade-
sea cu unul sau doi l\utari, du-
p\ cum a ar\tat Marcel Lutic.
Ploconul moa[ei
Moa[a era un personaj
foarte apreciat, dup\ na[i,
astfel c\, `n unele regiuni, pre-
cum `n Dobrogea, i se preg\-
tea o zi special\, a treia zi de
la Boboteaz\.
Cu aceast\ ocazie, toate
nevestele (nepo]elele) mo[ite
de o anumit\ femeie se adun\
la aceasta acas\, petrec=nd la
„masa moa[ei“. Femeile ve-
neau la moa[\ cu un plocon [i
o sticl\ de vin. Ploconul `n-
semna produse alimentare,
carne sau trandafiri din por-
cul t\iat de Cr\ciun. ~n mijlo-
cul mesei era a[ezat un colac
mare, colacul moa[ei, `n mij-
loc fiind o lum=nare mare,
neaprins\. La aceast\ mas\
femeile prezente o numeau pe
moa[\ „mam\“ sau „mam\
moa[\“, dup\ cum a precizat
Marcel Lutic, etnograf la Mu-
zeul Etnografic al Moldovei.
Dup\ ce rostea Tat\l
Nostru, moa[a `mp\r]ea c=te
o bucat\ din colacul mare
celor prezente la mas\. Dup\
mas\, una dintre neveste
str=ngea c=te un mic dar de la
fiecare nepoat\ pentru mama
moa[\. a
10
Actualitate
PE SCURT
Trafic restric]ionat
`n Bucure[ti
Prim\ria Municipiului Bucu-
re[ti, prin Centrul de Conser-
vare [i Valorificare a Tradi]iei
[i Crea]iei Populare al Munici-
piului Bucure[ti [i ArCuB -
Centrul de proiecte culturale,
organizeaz\ o serie de eveni-
mente dedicate s\rb\torilor de
iarn\ [i Revelionului 2009, mo-
tiv pentru care traficul va fi
restric]ionat `n perioada
respectiv\ `n zonele `n care vor
avea loc manifest\rile. Potrivit
datelor prezentate de Prim\ria
Capitalei, traficul va fi restric-
]ionat, p=n\ pe data de 6 de-
cembrie, `n zona Bulevardului
Unirii, `ntre Pia]a Regina Ma-
ria [i Pia]a Constitu]iei (`n
timpul zilei este `nchis\ parca-
rea [i `n timpul nop]ii sunt `n-
chise parcarea [i banda I), iar
`n perioada 6 decembrie (ora
16:00) - 4 ianuarie 2009 (ora
16:00), `n zona B-dului Unirii,
`ntre B-dul IC Br\tianu [i B-
dul Libert\]ii. Potrivit unui co-
municat al Prim\riei Munici-
piului Bucure[ti, `n perioada
31 decembrie (ora 21:00)-1 ia-
nuarie 2009 (ora 10:00), trafi-
cul va fi restric]ionat `n zona
B-dului Libert\]ii, `ntre Calea
13 Septembrie [i B-dul Na]iu-
nile Unite, `n timp ce `n peri-
oada 1 decembrie (ora 15:00)-5
ianuarie (ora 7:00), pe strada
Edgar Quinet.
A furat un microbuz,
cu tot cu pasageri
Un tân\r este cercetat penal
dup\ ce, duminic\, `n munici-
piul Constan]a, a furat un mi-
crobuz `n care erau c\l\tori,
dorind s\-l conduc\ pân\ la
N\vodari. Potrivit reprezen-
tan]ilor Serviciului Poli]iei Ru-
tiere (SPR) Constan]a, `n timp
ce microbuzul era sta]ionat,
iar [oferul acestuia [i taxatoa-
rea coborâser\ din mijlocul de
transport `n comun, unul din-
tre c\l\tori, `n v=rst\ de 23 de
ani, a trecut la volan [i a por-
nit ma[ina, care urma s\ plece
`ntr-o curs\ Constan]a-N\vo-
dari. Dup\ ce a parcurs aproa-
pe un kilometru, tân\rul a fost
oprit `n trafic de un echipaj al
Poli]iei Rutiere. Dup\ pu]in
timp, la fa]a locului a ajuns [i
[oferul microbuzului, care a-
lerga dup\ mijlocul de trans-
port `n comun. Din verific\rile
poli]i[tilor a reie[it c\ t=n\rul
era sub influen]a b\uturilor
alcoolice, având o alcoolemie
de 0,83 la mie. Dup\ ce, ini]i-
al, le-a declarat anchetatorilor
c\ a urcat la volan pentru a-i
da o lec]ie [oferului, referitor
la faptul c\ sta]ionase micro-
buzul `ncurcând circula]ia ru-
tier\, ulterior el a afirmat c\ a
vrut s\ ajung\ mai repede la
N\vodari. Tân\rul este cerce-
tat penal pentru comiterea in-
frac]iunilor de furt calificat [i
conducerea unui autovehicul
sub influen]a b\uturilor alcoo-
lice, f\r\ a avea permis pentru
categoria corespunz\toare. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 3 decembrie
Vremea va fi cald\ pentru
aceast\ dat\. Cerul va fi mai
mult noros [i va ploua `n ju-
m\tatea de vest a ]\rii [i
doar pe arii restr=nse `n rest.
~n zona de munte cantit\]ile
de ap\ vor putea fi mai `n-
semnate. V=ntul va sufla
slab [i moderat, iar la munte
va fi tare. Temperaturile ma-
xime se vor `ncadra, `n gene-
ral, `ntre 7 [i 17 grade. Tem-
peraturile minime se vor `n-
cadra `ntre -2 [i 8 grade, u[or
mai ridicate pe litoral.
sursa: www.intellicast.com
Miercuri, 3 decembrie 2008
T+RG DE CR|CIUN LA SIBIU: Târgul de Cr\ciun care s-a
deschis la Sibiu, `n Pia]a Mare a ora[ului, g\zduie[te
peste 40 de comercian]i de la care vizitatorii pot cump\ra
cadouri, aranjamente din brad natural, decora]iuni [i
obiecte de artizanat. Târgul de Cr\ciun se afl\ la cea de-a
doua edi]ie [i se va `ncheia pe data de 26 decembrie.
A fost `nlocuit din func]ia de pre[edinte ra lua cartea de identitate a votan-
tului, `i d\dea 50 de lei, nota datele
de identitate ale acestuia [i, ulteri-
al sec]iei de votare pentru c\ era minor or, `i `napoia documentul. Persoana
respectiv\ mai primea apoi `nc\ 50
de lei, dac\ vota candida]ii unui a-
a Un t=n\r care nu `mplinise `nc\ v=rsta de 18 ani a fost desemnat numit partid. Loc]iitorul pre[edinte-
pre[edinte al sec]iei de votare num\rul 162 din Capital\ a Acest aspect lui Biroului Electoral de Circum-
scrip]ie (BEC) nr.14 Constan]a, ju-
a fost sesizat `n timpul verific\rilor efectuate de c\tre Tribunalul Bucure[ti,
dec\torul Lucian Lic\, a declarat c\,
referitor la incidentele petrecute la
care a anun]at imediat Biroul Electoral Municipal a N\vodari, BEC a fost sesizat cu pri-
Pre[edintele Sec]iei de votare nu- (BEM) de acest lucru. „Biroul Electo- T=n\r\ depistat\
vire la faptul c\, la ora 7.30, dou\ a-
m\rul 162 din Capital\, care nu `m- ral Municipal a solicitat Prefecturii utobuze au oprit `n fa]a sec]iei nr.
plinise `nc\ vârsta de 18 ani, a fost `nlocuirea acestui pre[edinte din la N\vodari cu zeci 300 N\vodari, iar din ele au coborât
`nlocuit, duminic\, de Tribunalul Bu- func]ie. Sesizarea a venit de la un re- de c\r]i de identitate circa 20 de persoane. „Din informa]-
cure[ti, cu un nou pre[edinte, prin prezentat al nostru, cu ocazia verifi- iile pe care le avem p=n\ acum, per-
tragerea la sor]i a persoanelor aflate c\rilor la sec]iile de votare. Tân\rul O tân\r\ de 17 este anchetat\ de soanele respective ar fi discutat de-
pe listele de rezerv\. Potrivit purt\- `mpline[te vârsta de 18 ani abia `n poli]i[ti, dup\ ce a fost depistat\, spre cine le va da banii [i când, pen-
torului de cuvânt al Tribunalului Bu- luna ianuarie 2009. Pân\ ce a fost duminic\, `n preajma unei sec]ii de tru a vota un anumit candidat“, a
cure[ti (TB), Laura Andrei, institu]ia numit un nou pre[edinte, atribu]iile votare din N\vodari, având asupra men]ionat judec\torul. Biroului E-
pe care o reprezint\ a procedat la `n- pre[edintelui sec]iei 162 au fost pre- ei o saco[\ cu aproximativ 50 de lectoral de Circumscrip]ie a cerut
locuirea minorului, dup\ care a `n- luate de loc]iitorul acestuia“, a preci- c\r]i de identitate. Potrivit poli]i[ti- Inspectoratului de Poli]ie al Jude]u-
tocmit un proces verbal prin care a zat pre[edintele Biroului Electoral lor care ancheteaz\ acest caz, mai lui (IPJ) Constan]a efectuarea de
`n[tiin]at Biroul Electoral Municipal Municipal, Alin Vi[an. multe persoane au declarat c\ tân\- cercet\ri `n acest caz. a
Doi poli]i[ti au furat cardul unui timi[orean
a Doi angaja]i ai Inspectoratului de Poli]ie Timi[ sunt acuza]i de faptul c\ au furat cardul unui cet\]ean
implicat `ntr-un accident rutier, de pe care au sustras suma de 1.200 de lei a Aceast\ modalitate
inedit\ a celor doi poli]i[ti de a acorda „primul ajutor“ a fost probat\ prin `nregistrarea efectuat\
de camera de supraveghere a bancomatului de la care au extras respectiva sum\ de bani a
Doi poli]i[ti timi[oreni tiv, s-a stabilit c\ tranzac]ia `n care au sustras respecti- comunicatul de pres\ remis Urm\rire „ca `n
sunt acuza]i de furt califi- a fost efectuat\ de doi b\r- vul card. Dup\ demararea de IPJ Timi[.
cat, fiind cerceta]i pentru ba]i, pe data de 7 noiem- anchetei interne a IPJ, unul
filme“, `ntre ofi]erii
sustragerea a 1.200 de lei brie, la ora 0:50. Ulterior, s- dintre cei doi agen]i [i-a Al]i doi poli]i[ti anticorup]ie [i poli]i[ti
de pe un card pierdut de po- a stabilit c\ cei doi sunt an- prezentat demisia, care i-a
sesorul de drept, `n timpul gaja]i ai Inspectoratului de fost acceptat\ de Inspecto- sunt cerceta]i
Doi agen]i din cadrul
Sec]iei 13 Poli]ie din Capi-
unui accident rutier. Potri- Politie Timi[, ca agen]i de rat. Acesta este primul caz pentru luare de mit\ tal\ au primit mandate de
vit unui comunicat de pres\ siguran]\ public\ la Sec]ia `n care un poli]ist timi[o- arestare preventiv\, dup\
al Poli]iei Timi[, `n urm\ cu 2 Poli]ie. ~n urma anchetei rean este acuzat de furt. Curtea de Apel Gala]i a
admis propunerea de ares- ce au fost prin[i de ofi]erii
dou\ s\pt\mâni, p\guba- dispuse de conducerea IPJ „Astfel de comportamente [i Direc]iei Generale Antico-
[ul a reclamat la Poli]ie Timi[, s-a constatat c\ cei atitudini contrare legisla]iei tare preventiv\ pentru 29
de zile, solicitat\ de procu- rup]ie (DGA) `n timp ce
pierderea cardului [i faptul doi agen]i f\ceau parte din- [i Codului de etic\ [i deon- primeau mit\. Cei doi au
c\ din cont i-a fost sustras\ tr-un echipaj care a fost pre- tologie a poli]istului nu rori, `n cazul a doi poli]i[ti
de la Serviciul Poli]iei Ruti- fost re]inu]i `n urma unui
suma de 1.200 de lei, fapt zent la accidentul rutier sunt tolerate. Vom dispune, denun] formulat la DGA de
confirmat de banca la care produs `n seara respectiv\ de fiecare dat\, cu fermita- ere Vrancea, acuza]i de lua-
re de mit\. Vineri sear\, `n c\tre un cet\]ean, care
avea deschis contul. Prin vi- [i `n care a fost implicat po- te, m\surile necesare `mpo- sus]inea c\ agen]ii i-au
zualizarea `nregistr\rii e- triva celor care nu `n]eleg [i prezen]a procurorului de-
sesorul cardului. ~nvinui]ii pretins o sum\ de bani,
nu `[i desf\[oar\ activita- semnat din cadrul Parche-
fectuate cu camera de su- s-au prezentat la locul acci- pentru a ob]ine o solu]ie fa-
tului de pe lâng\ Tribuna-
praveghere a bancomatului dentului pentru a lua pri- tea `n slujba cet\]eanului, lul Vrancea, ofi]erii Direc]i- vorabil\ `ntr-un dosar `n
de la care s-a f\cut ultima mele m\suri, pân\ la sosi- `n conformitate cu prevede- ei Generale Anticorup]ie care este cercetat pentru
extragere cu cardul respec- rea poli]i[tilor rutieri, timp rile legale“, se arat\ `n
(DGA) i-au prins `n fla- port ilegal de arm\. Ofi]erii
grant pe cei doi angaja]i ai DGA au organizat un fla-
Serviciului Poli]iei Rutiere grant [i au reu[it s\-i pri-
Vrancea, `n timp ce pri- nd\, joi, `n jurul orei 18:00,
meau suma de 2 mii de lei pe cei doi agen]i, care se a-
de la ofi]eri sub acoperire, flau `n misiune de patrula-
pentru a nu lua `mpotriva re cu autovehiculul de ser-
lor m\surile legale care se viciu, `n timp ce primeau
suma de 2 mii de lei de la
impuneau pentru nerespec-
tarea regimului legal de vi- denun]\tor. Agen]ii s-au o-
tez\ pe drumurile publice. pus `ns\ re]inerii, `ncer-
Reprezentan]ii Direc]iei când s\ tamponeze cu ma-
Generale Anticorup]ie au [ina autoturismele ofi]e-
admis faptul c\ cei doi poli- rilor anticorup]ie. Potrivit
]i[ti erau `n vizorul DGA datelor furnizate de DGA,
Vrancea de mai mult timp urm\rirea s-a produs pe
pentru fapte de corup]ie. bd. Nicolae Grigorescu, dar
[i pe c=teva str\zi adiacen-
Potrivit purt\torului de cu-
vânt al Cur]ii de Apel Ga- te. Cu pu]in timp `nainte
la]i, judec\tor Gina Ignat, de blocarea autovehiculu-
cei doi poli]i[ti au declarat lui apar]inând Sec]iei 13,
recurs la decizia de aresta- agentul de poli]ie care se a-
re preventiv\, care se va ju- fla la volan a frânat, permi-
deca la ~nalta Curte de Ca- ]ându-i colegului s\ sar\
sa]ie [i Justi]ie, dar vor r\- din autovehicul [i s\ fug\,
mâne `n arest pân\ la solu- dar, la pu]in timp, cei doi
]ionarea cauzei. au fost imobiliza]i. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PLIMB|RI GRATIS {tiin]elor Naturale, Palatul [i dou\ tr\suri pe care Com- transport, dotate cu aparatu- veni la cazurile `n care una
CU TR|SURA {I MOC|NI- Administrativ [i Biserica Ca- plexul Muzeal Bucovina le-a r\ performant\ pentru moni- sau mai multe persoane se
achizi]ionat de la un atelier al afl\ `ntr-o situa]ie de risc vi-
}A, LA SUCEAVA: P=n\ la tolic\, se intersecteaz\ apoi cu torizarea func]iilor vitale [i
Direc]iei Silvice din Bistri]a
strada Mitropoliei, trecând prim-ajutor. La Deta[amen- tal, din cauza unei `mboln\-
finele acestei luni, sucevenii N\s\ud. Autorit\]ile au a-
sunt invita]i s\ se plimbe, gra- printr-un pasaj, continu\ pe tul de pompieri Suceava acti- viri sau accidente acute, care
lânga Banca Comercial\ [i nun]at c\ plimb\rile vor fi vitatea SMURD a `nceput din necesit\ acordarea primului
tis, cu moc\ni]a [i tr\sura.
Muzeul Na]ional al Bucovinei, gratuite pân\ la sfâr[itul lunii 1 noiembrie, iar `n aceast\ lu- ajutor `ntr-un interval scurt
Primul drum al moc\ni]ei s-a
sta]ia final\ fiind lâng\ Banca decembrie. n\ se va deschide un serviciu de timp, la accidente colecti-
efectuat vineri, dup\ [edin]a
festiv\ a Consiliului Jude]ean Na]ional\ a României. Tre- a SERVICIU SMURD, similar [i la Deta[amentul de ve, calamit\]i, sau pentru asi-
(CJ) Suceava, prilejuit\ de a- nul, care va fi tractat de o loco- LA SIRET: Inspectoratul Pompieri din Vatra Dornei. gurarea protec]iei medicale `n
niversarea a 90 de ani de la U- motiv\ cu abur, are trei va- pentru Situa]ii de Urgen]\ Pân\ `n prezent, s-a ini]iat [i cazul interven]iei echipajelor
nirea Bucovinei cu România, goane de c\l\tori, deschise, ce Suceava a inaugurat, sâmb\- s-a format personalul propriu ISU la misiunile specifice. ~n
astfel c\ primii c\l\tori au au fiecare o capacitate de 18 t\, la Garda de Interven]ie Si- care s\ `ncadreze modulul de anul 2009, Inspectoratul pen-
fost reprezentan]ii oficialit\]i- locuri pe scaune [i nou\ locuri ret, Serviciul Mobil de Urgen- ambulan]\, preg\tire desf\- tru Situa]ii de Urgen]\ Su-
lor jude]ene [i invita]ii speciali `n picioare. Viteza maxim\ de ]\ [i Descarcerare (SMURD). [urat\ la Spitalul de Urgen]\ ceava va primi `nc\ trei am-
ai manifest\rilor organizate deplasare a moc\ni]ei este de ~n cadrul ISU Suceava au in- „Sfântul Spiridon“, din Ia[i. bulan]e, urmând a fi comple-
pe tot parcursul zilei. Traseul 15 kilometri pe or\. Totodat\, trat `n dotare trei ambulan]e Potrivit reprezentan]ilor ISU, tat [i necesarul cu autospecia-
moc\ni]ei trece pe la Muzeul la dispozi]ia sucevenilor stau noi, cu rol de prim ajutor [i serviciul SMURD va inter- le de descarcerare. a
 Miercuri, 3 decembrie 2008 11
AVIA}IA TURC| A ATACAT KURZII IRAKIENI: Avioane ale armatei turce au bombardat luni
Actualitate pozi]ii ale rebelilor kurzi `n nordul Irakului, a anun]at Statul Major. Raidul a vizat rebeli ai
partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) `n zona Zap, din regiunea din nordul Irakului,
controlat\ de kurzi. Toate avioanele s-au `ntors la baza lor dup\ ce au `ndeplinit misiunea.
Potrivit Ankarei, aproximativ 2.000 de rebeli ai PKK s-au ad\postit `n mun]ii din nordul Irakului,
de unde pot circula u[or [i primi arme [i explozibil utilizate pentru atentate comise `n Turcia.

O coali]ie parlamentar\ greu de conturat LUMEA PE SCURT

UE: Acord asupra
a PSD a ob]inut cele mai multe voturi la alegeri, dar PDL ar putea avea mai mul]i parlamentari a Geoan\, Stolojan [i reducerii polu\rii
chiar T\riceanu sper\ s\ formeze guvernul a UDMR este curtat\ de toate forma]iunile pentru intrarea `ntr-o alian]\ a ma[inilor
Dup\ o spectaculoas\ PNL [i c\, `n compara]ie Europenii au ajuns la un acord
r\sturnare de situa]ie, cu ceilal]i doi aspiran]i la pentru a obliga constructorii de
pronosticurile sondajelor postul de premier, el automobile s\ reduc\ emisiile de
de opinie au fost infirma- „joac\“, putând r\mâne dioxid de carbon ale ma[inilor lor
te de num\r\toarea votu- pe aceast\ pozi]ie `n mai noi `ncepând din 2012, cu pe-
rilor. De[i se men]ine pe multe variante de guvern. nalit\]i pentru contravenien]i.
„Pre[edintele PNL este Acest compromis, care face parte
primul loc ca num\r de din eforturile UE pentru a lupta
voturi, PSD ar putea s\ cu certitudine, premier contra `nc\lzirii climatice, a fost
fie dep\[it ca num\r de `nc\ este [i cred c\, cel `ncheiat `n timpul negocierilor
mandate de PDL. ~n ace- pu]in `n compara]ie cu `ntre reprezentan]ii celor 27 de
la[i timp, PNL nu [i-a re- ceilal]i doi, el joac\. ~n ]\ri ale Uniunii Europene, ai
alizat ]inta propus\, de sensul c\ exist\ variante, Parlamentului European [i
poate chiar mai multe Comisiei, dup\ mai multe luni de
20%. Astfel, pentru Came- tratative. „Nu este o propunere
decât `n cazul domnului
ra Deputa]ilor, Alian]a ini]ial\ a Comisiei, ci o
Stolojan, plauzibile, pen-
PSD+PC a ob]inut 33,09% tru ca T\riceanu s\ fie `n compensa]ie cu un obiectiv pe ter-
din voturi, urmat de PDL, men lung de reducere a emisiilor
continuare prim-minis- [i cu sanc]iuni severe“, a declarat
cu 32,36% din voturi [i tru. V\ dau dou\ vari- un negociator. Acordul prevede
PNL, cu 18,57%, `n timp ante: s\ presupunem, ne e[alonarea `n timp a efortului
ce UDMR a ob]inut 6,17% juc\m, c\ B\sescu dore[- cerut constructorilor pentru a re-
din voturi. ~n ceea ce te s\ fac\ o ofert\ atât de duce emisiile lor de CO2 la 130 de
prive[te situa]ia de la Se- ispititoare - pentru c\ ea grame pe kilometru pentru pe-
trebuie s\ fie deosebit de rioada 2012-2015. Ini]ial, Comisia
nat, Alian]a PSD+PC a ob- a propus o astfel de reducere
]inut 34,16% din voturi, fi- ispititoare - PNL pentru `ncepând din 2012, propunere con-
un guvern PDL-PNL. Ce testat\ de produc\torii de automo-
ind urmat\ de PDL cu
poate fi mai ispititor de- bile [i de anumite ]\ri. Aceast\
33,57% [i PNL, cu 18,74%, cât propunerea ca acest
`n timp ce UDMR a ob]i- e[alonare a fost compensat\
Mircea Geoan\ ar putea r\mâne din nou `n opozi]ie guvern s\ se reuneasc\, printr-un nou obiectiv de reducere
nut 6,39% din voturi. `n mod tradi]ional a[ spu- de 95 grame/km fixat `n 2020.
cial-democra]ilor de c\tre tide, care au ob]inut un El a spus c\ diferen]a
milioane de români. scor bun la alegeri, vor de- dintre rezultatele exit-poll- ne, sub conducerea lui
Geoan\ vrea o ~n opinia liderului PSD, mara imediat dup\ anun- urilor [i rezultatele par- C\lin Popescu-T\ricea- Mumbai: Au fost
majoritate larg\ majoritatea guvernamen- ]ul final al rezultatelor ]iale anun]ate de BEC nu“, a sus]inut Crin Anto-
nescu. ignorate avertismentele
tal\ ar trebui s\ fie mai parlamentarelor. poate fi explicat prin fap-
De[i avansul electoral mare de 50-51%, pentru ca Potrivit acestuia, pre[e- tul c\ este prima dat\ El a ar\tat c\ o a doua serviciilor secrete
al partidului s\u s-a re- viitorul executiv s\ fie dintele de onoare al PSD, când au loc alegeri uni- variant\ ar putea fi aceea Avertismentele serviciilor de in-
dus la mai pu]in de un unul stabil, preg\tit de Ion Iliescu, este mai scep- nominale `n colegii. „E[an- a form\rii unui guvern forma]ii, `n special indiene, privind
procent, pre[edintele Par- efectele crizei economice [i tic atunci când afirm\ c\ tioanele f\cute de insti- PSD-PNL condus de T\ri- preg\tirea unor atentate la
tidului Social Democrat, financiare globale. Mircea pre[edintele Traian B\se- tutele de sondaj este posi- ceanu, care s\ garanteze Mumbai, `naintea atacurilor care s-
Mircea Geoan\, a decla- Geoan\ crede c\ princi- scu nu va numi niciodat\ bil s\ nu fi fost atât de bine elementele de negociere ce au soldat cu peste 170 de mor]i
rat luni sear\, la sediul un premier de la PSD. ]in de programul anti- s\pt\mâna trecut\, au fost igno-
pala problem\ este consti- reprezentate pe colegii. rate. Potrivit publica]iei „Hindustan
central al partidului, c\ tuirea unei majorit\]i gu- „A[a este natura dânsului, Dar mai este o necunos- criz\ al liberalilor, care va
fi impus de PNL la ne- Times“, serviciile de informa]ii dis-
prefer\ constituirea unei vernamentale [i nu per- mai sceptic\“, a conchis cut\: nu [tim `nc\ dac\ puneau de informa]ii precise de cel
majorit\]i mai largi de soana care va deveni pre- liderul social-democra]ilor. gocieri. ~ntrebat ce rol mai
rezultatele de la sec]iile de pu]in 10 luni privind preg\tirea de
guvernare. El a subliniat joac\ UDMR la aceste ale- c\tre militan]i ai grupului Lashkar-
mier pentru c\, pentru votare nenum\rate `nc\ geri, Crin Antonescu a spus: e-Taiba, cu baza `n Pakistan, a
totodat\ c\ nu va pune aceasta, „PSD are un man- PDL reclam\ victoria provin din zona rural\ sau „UDMR a fost, [i sper s\ unui atac `mpotriva unor hoteluri
preferin]ele personale pen- dat clar din partea poporu- `n alegeri urban\“, a ar\tat Stolojan. r\mân\ pentru noi, un de cinci stele din Mumbai (vest),
tru un anumit partid `na- lui“. El a anun]at c\ ne- partener privilegiat“. capitala economic\ a Indiei. La rân-
intea mandatului dat so- gocierile cu celelalte par- Pe de alt\ parte, prim- PNL, partidul juc\tor dul s\u, „Times of India“ relev\ c\
vicepre[edintele PDL The- serviciile de informa]ii au prevenit
odor Stolojan, a declarat, ~n ciuda faptului c\ s- UDMR este dorit\ `n septembrie Consiliul indian de
c\ democrat-liberalii vor a- a plasat pe locul al treilea la guvernare securitate na]ional\ c\ hotelul Taj
vea doi sau trei parlamen- `n alegeri, vicepre[edin- Mahal ar putea fi o ]int\ [i c\ la 12
tari `n plus fa]\ de Alian]a tele PNL Crin Antonescu Ipoteza men]inerii noiembrie un atac ar putea fi lansat
PSD+PC. „Noi am `ncheiat a apreciat, luni, `ntr-o UDMR la guvernare a fost de pe mare. Atacatorii au sosit la
confirmat\ [i de pre[edin- Mumbai `n b\rci pneumatice, de-
aproape num\r\toarea pa- emisiune la Realitatea barca]i dintr-un vapor pe care `l de-
TV, c\ exist\ variante tele acestei forma]iuni.
ralel\ [i vom avea doi sau „Am primit, direct sau in- turnaser\, potrivit presei indiene.
trei parlamentari `n plus plauzibile ca liderul libe- Ei au atacat dou\ hoteluri de lux,
ral C\lin Popescu-T\ri- direct, semnale c\ toate un centru cultural evreiesc, un spi-
fa]\ de PSD+PC. Impor- partidele ar vrea s\ fim [i
tant pentru noi, pentru ceanu s\ fie `n continuare tal [i gara, f\când cel pu]in 172 de
premier, una vizând o noi `n coali]ie“, a declarat mor]i [i 300 de r\ni]i. Principalul
PD-L, este c\ am echili- Marko Bela. El a precizat suspect `n atacuri este Lashkar-e-
brat scena politic\ [i c\ ne eventual\ ofert\ din par-
c\ se refer\ atât la afir- Taiba, un grup islamist clandestin
putem prezenta cu fruntea tea [efului statului, o alta
ma]iile publice f\cute de pakistanez care contest\ aparte-
sus la consult\rile cu pre- fiind rezultatul unei ne- reprezentan]ii forma]iu- nen]a la India a teritoriului Kash-
[edintele ]\rii. Nu numai gocieri cu PSD. ~ntrebat nilor politice, de pre[edin- mir, cu popula]ie `n majoritate
cu fruntea sus, dar `i dac\ `l vede pe T\riceanu tele Traian B\sescu, cât [i musulman\.
putem cere `ndrept\]it s\ mai degrab\ premier sau la „eventuale contacte“.
desemneze un candidat de doar pre[edinte al PNL, Liderul Uniunii s-a ferit {efia NATO ar putea fi
Theodor Stolojan premier din partea PD-L“, Antonescu a r\spuns c\
ar dori s\ formeze guvernul a spus Stolojan. acesta este pre[edintele
s\ dea mai multe am\- preluat\ de
nunte. „N-am avut nego-
cieri“, a continuat Marko. Kwasniewski
„Vorbim cu fiecare partid
Cum vede presa str\in\ ocazional, am discutat,
dar f\r\ `n]elegeri, ne-
Fostul pre[edinte polonez Aleksan-
der Kwasniewski ar putea ocupa
func]ia de secretar general al
Alian]ei Nord-Atlantice, dar un
rezultatul alegerilor din Rom=nia gocieri“, a precizat el.
„Rezultatele alegerilor
arat\ c\ UDMR se bu-
anun] oficial `n acest sens urmeaz\
a fi f\cut la summitul NATO din
prim\vara lui 2009, relateaz\
Social-democra]ii [i-au rec\p\- Revolu]ia român\, stânga a ar\tat nomice globale, care vor frâna cur\ de sprijin constant
tat popularitatea `n rândul elec- mai mult\ disciplin\, `n vreme ce avântul României dup\ 8 ani de Radio Polonia, `n pagina elec-
`n rândurile maghiarimii, tronic\. „A[ accepta bucuros o
toratului român, scrie presa str\i- alian]ele de centru-dreapta au cre[tere economic\, conchid jur- c\ `n ciuda disputelor [i a asemenea pozi]ie interna]ional\“, a
n\. Promisiunile legate de m\ri- ob]inut victorii la limit\ [i s-au de- nali[tii germani. `ncerc\rilor de divizare, declarat Kwasniewski. Actualul se-
rea salariilor [i o mai bun\ pro- str\mat din cauza tensiunilor din Americanii de la Forbes sunt de maghiarimea din Transil- cretar general al NATO, olandezul
tec]ie social\ pe timp de criz\ eco- timpul guvern\rii. p\rere c\ principalul obiectiv al gu- vania se pronun]\ hot\- Jaap de Hoop Scheffer, a ini]iat
nomic\ i-au adus stângii cele mai Germanii de la „Deutsche vernan]ilor români ar trebui s\ fie rât, `n continuare, pentru discu]iile `n vederea numirii succe-
multe voturi la alegerile parla- Welle“ afirm\ c\ România se afl\ reglarea pie]ei financiare. Impor- unitatea politic\ a comu- sorului s\u, acestea urmând a fi
mentare din România, consem- `n fa]a unor vremuri tulburi. Cum tant\ este rapiditatea cu care vor fi continuate la reuniunea mini[trilor
nit\]ii noastre. Am de- de Externe ai Alian]ei. Anun]ul ofi-
neaz\ jurnalele europene. Urma[ii nici un partid nu este a[teptat s\ puse bazele unei noi coali]ii, dar [i monstrat din nou c\ ma-
comuni[tilor, social-democra]ii ies ob]in\ majoritatea parlamentar\, componen]a acesteia. Orice coali]ie cial va fi f\cut `ns\ la summitul
ghiarimea este capabil\ NATO din aprilie 2009. Kwasniew-
victorio[i din alegeri, dar forma vi- urm\toarea coali]ie de guvernare care nu va cuprinde social-demo- s\ se uneasc\ [i respinge ski a ad\ugat c\ exist\ [anse ca un
itorului guvern de la Bucure[ti a acestui stat, membru al Uniunii cra]ii ar fi un atu pentru pie]e, cel f\r\ echivoc orice `ncer- polonez s\ se numere printre can-
r\mâne incert\, scrie postul de Europene [i al NATO, este greu pu]in pe termen scurt, a declarat care de divizare“, se arat\ dida]ii pentru o astfel de pozi]ie `n
televiziune BBC pe pagina sa de de prev\zut. Viitorul cabinet se va economistul James Lord pentru re- [i `ntr-un comunicat de cadrul NATO, iar el `l va sus]ine ca
internet. ~n cei 19 ani scur[i de la confrunta cu efectele crizei eco- vista Forbes. pres\ al forma]iunii. a [i al]i polonezi s\ fie lua]i `n consi-
derare pentru o astfel de pozi]ie. a
12 Miercuri, 3 decembrie 2008
11 EUROCEN}I PENTRU UN SMS TRIMIS DIN STR|IN|TATE: Europenii ar putea pl\ti
Pagina doar 11 eurocen]i pentru un mesaj scris trimis din str\in\tate, `ncep=nd din vara
anului 2009. ~n prezent, pentru un SMS trimis din oricare alt\ ]ar\ a Uniunii Europene
dec=t ]ara de origine a abonatului este de 29 de eurocen]i plus TVA. M\sura
consumatorului reprezint\ unul dintre principalele puncte ale unui pachet de propuneri prin care se
urm\re[te reducerea facturilor la telefonia mobil\ pentru consumatorii europeni.

mediat ce contractul este `n-

Lista neagr\ a practicilor incorecte din comer]
a ~ncepând din decembrie 2007, legisla]ia european\ interzice practicile comerciale neloiale
a Directiva introduce o a[a-numit\ „list\ neagr\“ a practicilor incorecte interzise, pentru o mai bun\
informare a consumatorului a Printre acestea se num\r\ a[a-zisele oferte limitate, lichidarea stocurilor
pe motiv c\ se desfiin]eaz\ magazinul, schemele piramidale, organizarea de concursuri pentru care
premiile nu mai ajung la c=[tig\tor sau SMS-uri de genul „Felicit\ri! A]i câ[tigat un premiu!“ a
Anumite practici comerci-
ale din Europa sunt interzi-
se, av=nd un caracter perma-
nent, acestea fiind conside-
rate incorecte `n toate `mpre-
jur\rile. ~n cadrul directivei
europene a fost redactat\ o
list\ neagr\ care cuprinde
31 de practici incorecte.
Lista este valabil\ `n toa-
te cele 27 de state membre [i
poate fi consultat\ [i pe site-
ul http://www.isitfair.eu/
blacklist_ro.html. Consuma-
torul poate reclama `nc\lca-
rea legisla]iei institu]iilor
na]ionale abilitate s\ prote-
jeze drepturile consumato-
rului, respectiv Autoritatea
Na]ional\ pentru Protec]ia
Consumatorului, prin oficii-
le jude]ene.
a Publicitatea ne`nteme-
iat\:
A face afirma]ia ne`nteme-
iat\ privind de]inerea de
m\rci de `ncredere [i coduri:
Comerciantul pretinde c\ a
semnat un cod de conduit\ pe
care, de fapt, nu l-a semnat.
Afi[eaz\ o marc\ de `ncre-
dere, o marc\ de calitate sau
un echivalent f\r\ autoriza-
]ia necesar\ `n acest sens.
Afirm\, f\r\ un temei real,
c\ un cod de conduit\ este a-
utorizat de un organism pu-
blic sau de alt tip. Afirm\ c\
un comerciant sau un pro-
dus a fost agreat, aprobat
sau autorizat de un orga-
nism public sau privat f\r\
un temei real sau f\r\ a `n-
deplini condi]iile necesare
pentru agrearea, aprobarea
sau autorizarea ob]inut\.
a Publicitatea-ccapcan\:
Invita]ia de a cump\ra
produse la un pre] declarat
f\r\ a se men]iona c\ exist\
motive rezonabile pentru ca-
re comerciantul poate consi-
dera c\ nu va putea furniza,
el `nsu[i sau prin interme-
diul unui alt comerciant,
O aten]ie mare trebuie acordat\ contractelor
semnate la achizi]ia de bunuri sau servicii, fiind
necesar\ citirea cu aten]ie a tuturor clauzelor
produsele respective sau
produse echivalente la pre-
]ul declarat pentru o anumi-
t\ perioad\ [i `n cantit\]i re-
zonabile ]inând seama de
produsul respectiv, de am-
ploarea publicit\]ii [i de pre-
]ul declarat.
a Comercian]i care invi-
t\ la cump\rarea unui pro-
dus cu inten]ia de a promova
ulterior un alt produs
a Utilizarea fals\ a „ofer-
telor limitate“: „ofert\ speci-
al\, valabil\ doar azi!“:
Declara]ia fals\ c\ un
produs nu va fi disponibil de-
cât pentru un interval de
timp foarte scurt sau `n con-
di]ii speciale doar pentru un
interval de timp foarte scurt,
pentru a determina decizia i-
mediat\ a consumatorilor [i
pentru a-i priva de timpul de
gândire necesar [i de posibi-
litatea de a face o alegere `n
cuno[tin]\ de cauz\.
a Servicii post-vvânzare
`ntr-oo alt\ limb\: de exemplu,
marketing `n englez\, servi-
cii post-vvânzare `n suedez\
a Publicitate pentru pro-
dusele care nu pot fi comer-
cializate legal:
Declararea sau sugera-
rea, sub orice form\, f\r\ un
temei real, c\ vânzarea unui
anumit produs este legal\.
a Prezentarea drepturilor
care sunt garantate de legis-
la]ia comunitar\ consumato-
rilor de pretutindeni, ca o ca-
racteristic\ nou\ sau distinc-
tiv\ a ofertei comerciantului:
Prezentarea drepturilor
de care consumatorii benefi-
ciaz\ prin lege ca o caracte-
ristic\ distinctiv\ a ofertei
comerciantului.
a Articole publicitare:
„mesaje amestecate/subiec -
tive“:
SMS-urile prin care consumatorul este anun]at c\ a c=[tigat diverse premii
reprezint\ una dintre numeroasele practici comerciale incorecte
Folosirea con]inutului edi-
torial din mass-media pentru
a promova un produs, `n ca-
zul `n care comerciantul a
pl\tit pentru aceast\ promo-
vare, f\r\ a specifica acest
lucru prin con]inut ori prin i-
magini sau sunete pe care
consumatorul le poate identi-
fica u[or (articol publicitar).
a Marketingul care utili-
zeaz\ frica consumat orilor
fa]\ de riscurile privind si-
guran]a:
Utilizarea nejustificat\ a
fricii fa]\ de riscurile privind
siguran]a: „a face afirma]ii de
facto inexacte cu privire la
natura [i amploarea riscuri-
lor la care se expune consu-
matorul referitor la siguran]a
personal\ sau a familiei sale
`n cazul `n care nu achizi]io-
neaz\ produsul `n cauz\“.
a Folosirea momelilor pen-
tru a `n[ela consumatorul:
A promova deliberat un
produs similar cu produsul u-
nui alt produc\tor, astfel `n-
cât consumatorul s\ cread\
c\ produsul promovat provi-
ne de la acela[i produc\tor.
a Schemele piramidale:
Crearea, exploatarea sau
promovarea unui sistem de
câ[tig piramidal, `n cadrul
c\ruia un consumator pl\-
te[te o cotiza]ie `n schimbul
posibilit\]ii de a primi o par-
te din sumele provenite `n
special din cotiza]iile pe care
le vor pl\ti noii membri [i
nu din vânzarea sau consu-
mul produselor.
a Cre[terea [anselor de
câ[tig: cum s\ câ[tigi la
jocurile de noroc:
Afirma]ia c\ un produs
poate m\ri [ansele de câ[tig
la jocurile de noroc.
a Publicitate `n[el\toare:
„Sfâr[itul contractului de `n-
chiriere! Lichidare de sto -
curi!“:
Comerciantul afirm\ c\
este pe cale s\ `[i `nceteze
activitatea sau s\ `[i mute
sediul f\r\ a inten]iona de
fapt acest lucru.
a Afirma]ii ne`ntemeiate
privind capacitatea curati -
v\: „Trickium 24 v\ ajut\ s\
sl\bi]i“:
Afirma]ia ne`ntemeiat\
c\ un produs trateaz\ boli,
disfunc]ii sau malforma]ii.
a Informa]ii false privind
pia]a:
Diseminarea de informa-
]ii de facto inexacte privind
condi]iile pie]ei sau posibili-
tatea de a g\si un produs,
incitând astfel consumatorul
s\ achizi]ioneze produsul
respectiv `n condi]ii mai pu-
]in favorabile decât condi]ii-
le normale ale pie]ei.
a SMS-u urile „c=[tig\toa-
re“: Premii: „Felicit\ri! A]i
câ[tigat un premiu!“.
Pretinderea, `n cadrul u-
nei practici comerciale, c\ se
organizeaz\ un concurs sau
c\ exist\ posibilitatea câ[ti-
g\rii unui premiu f\r\ a a-
corda premiile specificate
sau echivalentul acestora.
a Crearea falsei impresii
de oferte gratuite: „ochelari
de soare gratui]i“ sau „to-
nuri de apel gratuite pentru
telefonul t\u mobil“:
Descrierea unui produs ca
fiind „gratuit“, „bonus“, „ta-
xe“ sau, `n termeni similari,
`n cazul `n care consumatorul
trebuie s\ pl\teasc\ o sum\
`n plus fa]\ de costurile ine-
vitabile pe care le implic\
r\spunsul s\u la practica co-
mercial\ [i ridicarea sau li-
vrarea articolului.
a Formulare `n[el\toare
de comand\:
Includerea `n materialul
promo]ional a unei facturi
sau a unui document similar
de plat\, astfel `ncât consu-
matorul s\ aib\ impresia
gre[it\ c\ a comandat deja
produsul comercializat.
a Comerciant profesio -
nist deghizat `n consumator:
Emiterea de afirma]ii fal-
se sau crearea impresiei c\
un comerciant nu ac]ioneaz\
`n scopuri care se `ncadrea-
z\ `n activitatea sa comerci-
al\, industrial\, artizanal\
sau liberal\ sau prezentarea
comerciantului ca fiind con-
sumator.
a Servicii post-vvânzare:
„garan]ii valabile `n toat\ E-
uropa“:
Crearea impresiei false c\
serviciul post-vânzare fur-
nizat pentru un produs este
disponibil `ntr-un stat mem-
bru altul decât cel `n care
este cump\rat produsul.
a Presiunea la vânzare:
„Da, pute]i pleca imediat ce
contractul este `ncheiat“:
Crearea impresiei c\ con-
sumatorul nu poate p\r\si
sediul f\r\ a `ncheia un con-
tract.
a Vânzarea agresiv\ la
domiciliu: „Da, voi pleca i-
cheiat“:
Efectuarea de vizite per-
sonale la domiciliul consu-
matorului, ignorând solicita-
rea acestuia de a pleca sau
de a nu reveni, cu excep]ia
cazului `n care legisla]ia in-
tern\ permite acest lucru [i
`n m\sura `n care o permite,
`n vederea `ndeplinirii unei
obliga]ii contractuale.
a Vânzarea repetat\ [i
nedorit\: „la al treilea apel,
s-a
ar putea ajunge la un con-
tract…“:
Efectuarea de solicit\ri
repetate [i nedorite prin te-
lefon, fax sau e-mail sau alt
mijloc de comunicare la dis-
tan]\, cu excep]ia cazului `n
care legisla]ia intern\ per-
mite acest lucru, `n vederea
`ndeplinirii unei obliga]ii
contractuale.
a Solicitarea pl\]ii dau-
nelor: nimeni nu r\spunde
la telefon:
Obligarea unui consuma-
tor care inten]ioneaz\ s\ so-
licite plata daunelor pe baza
unei poli]e de asigurare s\
prezinte documente care nu
pot fi considerate, `n mod re-
zonabil, relevante pentru
valabilitatea cererii de plat\
a daunelor sau ignorarea
sistematic\ a coresponden-
]ei, pentru a-l descuraja pe
consumatorul care dore[te
s\ `[i exercite drepturile
contractuale.
a ~ndemnuri directe
adresate copiilor: „Du-tte [i
cump\r\ cartea!“:
Includerea `n reclam\ a
`ndemnului direct adresat
copiilor de a cump\ra produ-
sele promovate sau de a con-
vinge p\rin]ii sau al]i adul]i
s\ le cumpere produsele pro-
movate.
a Vânzarea din iner]ie:
Comerciantul solicit\ pla-
ta pe loc sau plata ulterioar\
pentru produsele pe care le
furnizeaz\, dar pe care con-
sumatorul nu le-a solicitat
sau solicit\ rambursarea
sau p\strarea lor.
a Presiunea emo]ional\:
Afirmarea explicit c\, `n
cazul `n care consumatorul
nu cump\r\ produsul sau
serviciul respectiv, comerci-
antul `[i poate pierde locul
de munc\ sau mijloacele de
subzisten]\.
a Falsa câ[tigare de pre-
mii: Crearea falsei impresii c\
persoanele au câ[tigat sau vor
câ[tiga ori c\ vor câ[tiga, dac\
`ntreprind o anumit\ ac]iune,
un premiu sau un alt avantaj
similar, `n condi]iile `n care
fie nu exist\ nici un premiu
ori avantaj similar, fie ac]iu-
nea pe care ar trebui s\ o `n-
treprind\ pentru a câ[tiga
premiul sau alt avantaj simi-
lar este condi]ionat\ de plata
unei sume de bani sau de su-
portarea unui cost. a

~n Ungaria, 80 de euro amend\ dac\ vorbi]i la telefon `n timp ce [ofa]i

Cu o carte de identitate valabil\
sau un pa[aport valabil, rom=nii
pot merge lini[ti]i `n vacan]e sau
chiar la cump\r\turi `n ]ara vecin\,
Ungaria.
La intrarea `n Ungaria sunt per-
mise anumite bunuri f\r\ a mai
pl\ti taxe vamale, respectiv obiecte
personale de `mbr\c\minte, `nc\l-
]\minte, alte „m\run]i[uri“ utile `n-
tr-o c\l\torie, precum [i bijuterii
personale, 1 televizor portabil, 1
calculator personal portabil, 2 apa-
rate foto, 10 role sau 24 de rezerve
de film/camer\ foto-video, 1 camer\
video, 10 casete video noi, 1 record
player cu 10 discuri, 1 aparat porta-
bil de radio, 1 fax portabil, 1 c\ru-
cior pentru copii, 1 cort [i echipa-
ment de camping.
~n plus fa]\ de bunurile persona-
le, mai pot fi aduse `n Ungaria din
alte state care nu sunt membre ale
UE, f\r\ taxe vamale, bunuri de o
valoare total\ de 175 de euro.
~n Ungaria, dac\ sunte]i cet\]ean
al unui stat membru al UE, nu ave]i
nevoie de un permis de conducere in-
terna]ional. {oferii trebuie s\ [tie c\
purtarea centurii de siguran]\ este o-
bligatorie, la fel [i folosirea fazei scur-
te `n timpul zilei, `n afara ora[elor, pe
toat\ perioada anului. De asemenea,
este interzis\ utilizarea telefonului `n
timp ce sunte]i la volan f\r\ hands-
free, amenda ajung=nd la 80 euro
pentru `nc\lcarea acestei reguli.
Consumatorii au dreptul la o ga-
ran]ie pe un termen de minimum 2
ani de la achizi]ionarea produselor.
~n cadrul primelor [ase luni, orice
lips\ de conformitate ap\rut\ va fi
prezumat\ a fi existat la momentul
livr\rii, dac\ nu exist\ prob\ con-
trar\. Consumatorii au dreptul de a
li se aduce bunul la conformitate `n
cadrul termenului de garan]ie prin
reparare sau `nlocuire.

Educa]ie
[i cultur\
Ast\zi, elevii claselor a VII-a [i a VIII-a dau teza unic\ la rom=n\
~n [colile `n care se sus]in
tezele cu subiect unic se vor
]ine toate cursurile, iar acolo
unde se `nva]\ `n mai multe
schimburi orele pot fi mai
scurte, a spus inspectorul pe
probleme de imagine din ca-
drul Inspectoratului {colar
al Municipiului Bucure[ti
(I{MB), Marian Banu, con-
form Agerpres.
Potrivit acestuia, `n [colile
unde se `nva]\ `ntr-un singur
schimb, orele vor fi ]inute `n
mod normal `n func]ie de pro-
gramul de desf\[urare a teze-
Regele Mihai I
a salutat
proiectul
Panteonului
Rom=niei
Regele Mihai I a salutat,
printr-o scrisoare deschis\
adresat\ pre[edintelui Aca-
demiei Române, Ionel Hai-
duc, ini]ierea proiectului fon-
d\rii Panteonului României
de cel mai `nalt for de [tiin]\
[i cultur\ al românilor.
„A]i decis, prin forul de
conducere al Academiei, fon-
darea Panteonului Români-
ei, pentru a onora, `n spirit
european [i pentru eternita-
te, ilustre personalit\]i din
via]a cultural\ [i [tiin]ific\
a }\rii. Ideea izvorât\ din
`nsu[i testamentul str\mo-
[ului nostru, regele Carol I,
fondatorul familiei regale [i
al statului român modern,
suveran [i independent, `[i
va g\si astfel `mplinirea. Fa-
milia noastr\ v\ st\ al\turi
`n acest demers fundamen-
tal, care va ad\uga o piatr\
`n plus la temelia statalit\]ii
române[ti, adânc `ncercat\
`n ultimii [aptezeci de ani. O
dat\ `n plus, institu]iile
noastre, n\scute `n acela[i
an de gra]ie 1866, duc mai
departe valori comune“, se
afirm\ `n scrisoarea deschi-
s\ semnat\ de regele Mihai I
[i dat\ publicit\]ii ieri de
Biroul de pres\ al acestuia,
conform Agerpres.
Academia Român\ a lan-
sat oficial, s\pt\mâna trecu-
t\, proiectul na]ional „Pan-
teonul României“, prin care
propune Parlamentului, Pre-
[edin]iei [i Guvernului, pre-
cum [i opiniei publice `nfiin-
]area unei institu]ii destina-
te slujirii memoriei marilor
personalit\]i ale ]\rii. Potri-
vit secretarului general al A-
cademiei Române, P\un Ion
Otiman, „cel mai probabil
amplasament al Panteonului
va fi fostul crematoriu, care
are avantajul de a urma ce-
rin]ele testamentare ale re-
gelui Carol I, care a indicat
un poten]ial loc deasupra
Bisericii C\r\midari“. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a S|RB|TOARE LA UMF
CLUJ: Reprezentan]i de re-
nume ai lumii medicale clu-
jene vor participa, `n zilele de
4 [i 5 decembrie, la Zilele U-
niversit\]ii de Medicin\ [i
Farmacie (UMF) „Iuliu Ha]i-
eganu“. Vor avea loc confe-
rin]e, seminarii [i work-shop-
uri, precum [i o sesiune [tiin-
]ific\ de comunic\ri `n cadrul
c\reia cadre didactice ale
UMF [i tineri cercet\tori `[i
vor prezenta performan]ele [i
realiz\rile [tiin]ifice. Deschi-
derea oficial\ va avea loc
m=ine, 4 decembrie, la Casa
de Cultur\ a Studen]ilor, fi-
ind urmat\ de festivitatea de
decernare a „Premiilor Iuliu
Ha]ieganu 2008“ [i de un
„Concert de iarn\“ oferit de
Miercuri, 3 decembrie 2008
lor cu subiect unic. „Toate o-
rele se vor face, dar acolo
unde se `nva]\ `n mai multe
schimburi acestea vor fi u[or
mai scurte, de 35-40 de mi-
nute. Se urm\re[te s\ fie `n
cât mai mic\ m\sur\ afectat
orarul [colilor. Este un mo-
ment de evaluare [i to]i tre-
buie s\ `n]eleag\ acest lucru.
~n primul rând, directorii tre-
buie s\-[i organizeze orarul
[colii“, a explicat inspectorul.
Aproximativ 431.000 de
elevi - 218.000 de clasa a
VII-a, respectiv 213.000 de
„Dialogul intercultural reprezint\
trecutul [i viitorul Europei“
Aderarea României la
Uniunea European\ a
deschis perspective
extraordinare inclusiv
din punct de vedere
lingvistic [i cultural, iar
România `mbog\]e[te
cultura european\, a
declarat comisarul
european pentru
Multilingvism, Leonard
Orban, ieri, la conferin]a
„De la educa]ie la
dialog: multilingvismul
`n Uniunea European\“,
organizat\ la Institutul
Francez din Bucure[ti
de Funda]ia Ithaka [i
Ambasada Fran]ei,
conform Agerpres.
„Cultura român\ are o-
portunit\]i mult mai mari
fa]\ de perioada când Ro-
mânia nu era stat membru
al UE“, a spus Orban, care
a subliniat c\ românii sunt
preocupa]i de diversitatea
cultural\ [i lingvistic\ [i
c\ `n ultimul timp multi-
lingvismul a devenit un
subiect care intereseaz\
din ce `n ce mai mult.
Comisarul european a
amintit c\ s\pt\mâna tre-
cut\ mini[trii educa]iei [i
culturii din cele 27 de state
membre au adoptat o re-
zolu]ie privind multiling-
vismul, subiect care a stâr-
nit cele mai multe dezba-
teri [i controverse, deoare-
ce este sensibil din punct
de vedere politic.
„Europa a fost dintot-
deauna o r\scruce de dru-
muri, iar dialogul intercul-
tural reprezint\ trecutul [i
viitorul Europei“, a afir-
mat Leonard Orban, potri-
vit c\ruia diversitatea nu
Ansamblul de Muzic\ Tradi-
]ional\ Româneasc\ „Icoa-
ne“, condus de prof. univ. dr.
Ioan Boc[a. Vineri, 5 decem-
brie, vor fi decernate titluri
de Doctor Honoris Causa al
UMF „Iuliu Ha]ieganu“. Va fi
deschis [i „Salonulul de
Iarn\ al Medicilor“, cu cele
mai reu[ite lucr\ri ale me-
dicilor sau farmaci[tilor clu-
jeni [i din ]ar\, sâmb\t\, 6
decembrie, la Muzeul de Art\
Cluj-Napoca.
a ZIAR PENTRU TINERII
ROMI: Prima edi]ie pentru
tinerii romi a ziarului „Stu-
dent Times“ va fi lansat\ vi-
neri, `ntr-un tiraj de 5.000 de
exemplare, care vor fi distri-
buite gratuit `n centrele uni-
versitare Bucure[ti, Craiova,
CONFERIN}A „TEXT {I DISCURS RELIGIOS“: Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza“ din
Ia[i, Facultatea de Litere, Catedra de Limb\ Român\ [i Lingvistic\ General\ organizeaz\
`n perioada 5-6 decembrie, `n Aula Magna „Mihai Eminescu“, Conferin]a Na]ional\
„Text [i discurs religios“, edi]ia I. ~n cadrul Conferin]ei se vor desf\[ura o serie de
comunic\ri având ca teme: „Traducerea textului sacru“ [i „Retorica discursului
religios“. La conferin]\ sunt a[tepta]i `nal]i ierarhi din cadrul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, precum [i din cadrul Diecezei Romano-Catolice Ia[i, al\turi de al]i invita]i.
clasa a VIII-a - sunt a[tepta]i
azi, `n toat\ ]ara s\ participe
la teza cu subiect unic la
Limba [i literatura român\.
Centrul Na]ional pentru
Curriculum [i ~nv\]\mânt
Preuniversitar din cadrul Mi-
nisterului Educa]iei Cercet\-
rii [i Tineretului (MECT) a
organizat pentru sesiunea
curent\ a tezelor cu subiect
unic 1.064 centre de comuni-
care, care vor prelua [i dis-
tribui, `n cele 8.302 [coli,
variantele de subiecte pentru
tezele unice.
este un obstacol `n calea
unit\]ii europene, ci, dim-
potriv\, ea este salutar\.
~n opinia comisarului
european pentru multil-
ingvism, tinerii, `n special,
trebuie s\ fie deschi[i c\-
tre alte culturi [i s\ fie ca-
pabili s\ `n]eleag\ [i s\ se
exprime `n alte limbi.
Pre[edin]ia francez\ a
UE a organizat, zilele tre-
cute, festivitatea de `nche-
iere a Anului dialogului in-
tercultural, dar dialogul
intercultural continu\ [i
este esen]ial s\ fie consoli-
dat `ntr-o Europ\ din ce `n
ce mai divers\, a punctat
Leonard Orban.
Comisarul Orban a pre-
cizat c\ evolu]ia multiling-
vismului s-a accelerat `n
ultimul timp. „Pe durata
mandatului meu am vrut
s\ dau multilingvismului o
dimensiune mai ambi]ioa-
s\ [i orientat\ spre viitor“,
a men]ionat Orban.
La rândul s\u, ambasa-
dorul Fran]ei la Bucure[ti,
Cluj, Timi[oara, Ia[i, conform
celor precizate de pre[edintele
Uniunii Na]ionale a Stu-
den]ilor din România (UNSR),
Gabriel Petrea, conform A-
gerpres. „Scopul ziarului este
de a promova studen]i romi [i
teme despre romi `n mediul
universitar românesc [i pen-
tru a promova voluntariatul“,
a explicat liderul UNSR. Zia-
rul este realizat de UNSR cu
sprijinul financiar al Roma
Fund Education. Din suma-
rul primei edi]ii fac parte ar-
ticole despre o organiza]ie ro-
m\, despre holocaust, despre
UNSR, precum [i un interviu
cu directorul Roma Fund
Education, Costel Bercu[. Po-
trivit lui Gabriel Petrea, cele-
lalte dou\ edi]ii vor ap\rea `n
Extragerea variantei de
subiecte din cele 10 posibile
este programat\ la ora 10:00,
la sediul Centrului Na]ional
pentru Curriculum [i Evalu-
are `n ~nv\]\mântul Preuni-
versitar, `n prezen]a repre-
zentan]ilor Comisiei na]iona-
le de organizare.
Durata fiec\rei teze cu
subiect unic este de 2 ore din
momentul primirii subiecte-
lor de c\tre fiecare elev (ora
12:00).
Conform metodologiei `n
vigoare, elevii vor fi a[eza]i
Henri Paul, a ar\tat c\
pre[edin]ia francez\ a Uni-
unii Europene acord\ o
foarte mare importan]\
multilingvismului, mai a-
les c\ 2008 este Anul dia-
logului intercultural.
Potrivit diplomatului
francez, miza multilingvis-
mului este `n primul rând
una european\, iar `n con-
textul diversit\]ii cultu-
rale barierele lingvistice
pot fi dep\[ite.
Henri Paul consider\ c\
orice tân\r european tre-
buie s\ fie capabil s\ vor-
beasc\ alte dou\ limbi eu-
ropene, pe lâng\ cea ma-
tern\.
Totodat\, miza multi-
lingvismului este [i una
cultural\, `n contextul dez-
volt\rii accelerate a mij-
loacelor de comunica]ie, cel
mai important dintre aces-
tea fiind internetul. De a-
semenea, traducerile ope-
relor literare reprezint\ un
element esen]ial `n cadrul
dialogului intercultural.
lunile aprilie [i mai ale anu-
lui viitor.
a „CULORILE VENE}IEI“,
EXPOZI}IE ROM+NEASC|
LA BELGRAD: Expozi]ia fo-
tografic\ intitulat\ „Culorile
Vene]iei“, realizat\ de artis-
tul fotograf or\dean Con-
stantin Dancoglu, a fost ver-
nisat\ pe 1 decembrie la Bel-
grad, `n cadrul manifest\ri-
lor dedicate Zilei Na]ionale a
României, organizate de A-
socia]iile Arti[tilor Fotografi
din Serbia [i România. Cea
de-a 30 expozi]ie personal\ a
lui Constantin Dancoglu cu-
prinde 80 de fotografii color,
`n care surprinde atât farme-
cul ora[ului din lagun\, cât [i
fascinanta Vene]ie `n carna-
câte unul `n banc\, `n ordine
alfabetic\, pe clase [i nu pe
unitate [colar\, potrivit unei
liste nominale afi[ate `n pre-
alabil.
Evaluarea `n sesiunile de
teze unice din anul [colar
2008-2009 presupune ca fie-
care lucrare s\ fie corectat\
de doi profesori: unul dintre
ace[tia este profesorul de
specialitate care a predat la
clas\, ce va corecta lucr\rile
`n [coal\, iar cel\lalt un pro-
fesor evaluator din centrul de
evaluare, extern unit\]ii de
`nv\]\mânt de la care pro-
vine teza. a
„Este imposibil s\ ai o
cultur\ veritabil\ f\r\ s\
[tii o limb\ str\in\“, a spus
ambasadorul francez, care
a ad\ugat c\ `nv\]area lim-
bii franceze [i predarea `n
limba francez\ `n România
sunt foarte importante.
„România [i Fran]a sunt
foarte apropiate [i prin in-
termediul multilingvismu-
lui“, a subliniat Henri Paul.
Ambasadorul a amintit
c\ Fran]a este ini]iatoarea
proiectului „Biblioteca eu-
ropean\“ [i cere [i celorlal-
te state membre ale Uniu-
nii Europene s\ participe
la acesta. Conferin]a „De
la educa]ie la dialog: multi-
lingvismul `n Uniunea Eu-
ropean\“ contribuie la dez-
baterea lansat\ cu ocazia
Anului european al dialo-
gului intercultural. La e-
veniment au participat
reprezentan]i ai Comisiei
Europene, membri ai me-
diului academic, reprezen-
tan]i ai mass-media, ai so-
ciet\]ii civile [i ai mediului
privat. a
val. Unul dintre principalele
puncte de atrac]ie ale specta-
colului vene]ian sunt celebre-
le m\[ti [i nu mai pu]in cele-
brele gondole. „Culorile Ve-
ne]iei“ a mai fost vernisat\ la
Oradea, la Debrecen [i Oro-
sháza, `n Ungaria, la Chi[i-
n\u `n Republica Moldova [i
la Novi Sad, `n Serbia. La
vernisajul expozi]iei, `n Gale-
ria din cadrul G\rii Centrale
a Belgradului, a participat,
pe lâng\ arti[ti fotografi [i
publicul belgr\dean, [i Ion
Gabriel Andrei, ata[atul cul-
tural al Ambasadei României
`n Serbia, respectiv artistul
fotograf Branislav Brkic, pre-
[edintele Asocia]iei Arti[tilor
Fotografi din Serbia. a
13
PE SCURT
Ciocolat\ la Muzeul
Brukenthal din Sibiu
Muzeul Na]ional Brukenthal din Sibiu
este primul din ]ara noastr\ [i printre
pu]inele din Europa care are propria
ciocolat\, lansat\ luni, cu ocazia Zilei
Na]ionale, aceasta fiind produs\ de cea
mai cunoscut\ fabric\ de artizanat de
ciocolat\ din România, societatea
Pralin din Cisn\die. „Este o premier\
pentru un muzeu din România. Noi tot
vorbim de cultura ciocolatei. Ciocolata
pentru cultur\ este primul demers“, a
spus patronul Pralin Cisn\die, Florin
B\lan. Ciocolata Brukenthal este un
produs nou, dar nu [i o noutate `n
Palatul Brukenthal. Practic, ciocolata s-
a `ntors, dup\ secole, `n Palatul
baronului Brukenthal, fost guvernator
al Transilvaniei, care avea aici propria
cafet\rie [i ciocolaterie. „Aici, la etajul
1, exista ciocolateria privat\ a baronu-
lui, unde acesta `[i invita prietenii s\
admire operele de art\ [i serveau cioco-
lat\ f\cut\ special pentru el, dup\
re]ete care `nc\ se mai p\streaz\. Vom
scoate [i vin [i bere pentru a promova
imaginea muzeului, pentru a atrage oa-
meni care s\ `l vad\“, a spus directorul
muzeului, conform Agerpres.
Un pianist rom=n de 16
ani debuteaz\ la Londra
Pianistul de origine român\ Teo Gheor-
ghiu, n\scut la Zürich, din p\rin]i ro-
mâno-canadieni, `n vârst\ de doar 16
ani, va debuta, ieri, pe scena londonez\
a Royal Festival Hall. Acesta va pre-
zenta un program ce cuprinde „Fante-
zia“ compus\ de Ferrucio Busoni pe
teme din opera „Carmen“ de Bizet. Re-
prezenta]ia sa va face parte din concer-
tul „A Night under the Stars“, un spec-
tacol caritabil care urm\re[te strânge-
rea de fonduri pentru persoanele f\r\
ad\post din Londra. Gazda evenimen-
tului va fi celebrul actor Roger Moore.
~n ciuda faptului c\ locuie[te `n Londra,
iar Elve]ia reprezint\ casa sa, Gheor-
ghiu nu s-a deta[at de România. „Nu
m\ simt britanic, nu m\ simt elve]ian.
Poate pu]in român, deoarece am sânge
român, chiar dac\ n-am fost niciodat\
`n România. Canadian? Am un pa[aport
canadian, dar n-am fost decât o dat\
acolo“, a spus tân\rul pianist.
Opera Na]ional\
Bucure[ti, la 87 de ani
Opera Na]ional\ Bucure[ti (ONB) s\r-
b\tore[te 87 de ani cu un spectacol ani-
versar „Macbeth“, de Giuseppe Verdi,
care va fi prezentat duminic\, infor-
meaz\ institu]ia. Premiera spectacolu-
lui a avut loc pe scena liric\ bucure[-
tean\, pe 17 mai anul acesta. Regia
acestei mont\ri este semnat\ de Pe-
trika Ionesco, iar concep]ia scenografic\
`i apar]ine lui C\t\lin Ionescu-Arbore,
directorul ONB. Reprezenta]ia de du-
minic\ se va bucura de prezen]a bari-
tonului Alexandru Agache `n rolul titu-
lar. Al\turi de acesta, vor evolua artis-
tul-invitat Sorin Dr\niceanu (`n rolul
lui Banco) [i soli[tii ONB Silvia Sorina
Munteanu, Marius Manea, Liviu
Indric\u, Antonela Bârnat, {tefan
Schuller [i Ionu] Gavril\. De asemenea,
`[i vor da concursul orchestra ONB [i
corul teatrului, preg\tit de maestrul
Stelian Olariu. Spectacolul se va
desf\[ura sub conducerea muzical\ a
dirijorului Iurie Florea. a
Condurache Cristian Francisc
de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de distrofie
muscular\ progresiv\, care-i afecteaz\
m=inile, picioarele, precum [i organele
interne. Pentru a stopa evolu]ia acestei
boli, sunt necesare dispozitive de fixare
pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
financiar\ precar\ din familie nu permite
achizi]ionarea acestor dispozitive. De
aceea, cre[tinii cu suflet mare, care
doresc s\ aduc\ o raz\ de speran]\ `n
sufletul acestui copil, pot face dona]ii `n
contul: RO87BRDE240SV94771102400
14 Miercuri, 3 decembrie 2008
STUDIU: Un studiu efectuat la scar\ larg\ `n Marea Britanie arat\ c\ diabeticii care consum\

Por]ia regulat pe[te previn, astfel, instalarea insuficien]ei renale. De[i persoanelor care sufer\ de
diabet li se recomand\ limitarea cantit\]ii de proteine pentru a preveni deteriorarea rinichilor,
un studiu recent a scos la iveal\ faptul c\ nu cantitatea, ci calitatea proteinelor este important\.
de s\n\tate Cercet\torii cred c\ nutrien]ii unici din compozi]ia pe[telui previn deteriorarea rinichilor printr-un
control mai bun al zaharurilor din sânge [i prin profilul `mbun\t\]it al lipidelor.

DIC}IONAR MEDICAL
a psihomotor: referitor la mi[c\ri care im-
Despre consecin]ele grave ale automedica]iei
plic\ activitatea nervoas\ superioar\; a Zilele trecute am primit pe e-mail o scrisoare trimis\ din alt cap\t de ]ar\, din partea
a psihopatie: stare de dezechilibru psiho- unei persoane r\v\[ite de pierderea unei rude foarte apropiate a Mai precis, doamna
logic, f\r\ deficit intelectual [i f\r\ atingere
psihotic\. Psihopatia apare, `n general, la `n- care mi-a scris [i-a pierdut sora, dup\ ce aceasta a fost internat\ succesiv,
ceputul pubert\]ii, dar semne premerg\toare
pot s\ se manifeste din copil\rie: cruzime cu
câteva luni de zile, `n mai multe spitale din Craiova [i Bucure[ti a
animalele, brutalitate a copilului fa]\ de ca- fle de la mine care ar putea fi unele analgezice banale (de Din lipsa unor date strict
marazii s\i etc. Subiectul, care nu-[i poate medicamentul incriminat pen- exemplu, metamizolul) pot de- necesare, nu am putut s\ r\s-
`nvinge angoasa dec=t trec=nd la ac]iune, tru distrugerea m\duvei ge- termina agranulocitoz\ cu pund precis la `ntrebarea su-
manifest\ un comportament la limita norma- neratoare de sânge, aceasta fi- sfâr[it letal (e drept, `n rare rorii dezn\d\jduite, dar am
lit\]ii: stil de via]\ instabil, caracter dificil, ind [i elementul principal care cazuri). Din mesajul trimis considerat necesar s\ atrag a-
autoritate, agresivitate; delincven]a, condui- ten]ia tuturor asupra perico-
tele perverse, toxicomania sunt manifest\ri a condus la deces. Parcurgând rezult\ c\, pe lâng\ durerea
frecvente. ~n mod obi[nuit, o ameliorare cu aten]ie rândurile trimise, de spate men]ionat\, cauzat\ lului unei automedica]ii cu
spontan\ se manifest\ dup\ v=rsta de 40-45 am constatat c\ este extrem de o hernie de disc, pacienta a medicamente care se pot pro-
de ani, subiectul „cumin]indu-se“; de dificil s\ discern ce ]ine de fost diagnostigat\ [i cu bron- cura f\r\ re]et\ [i care, asoci-
de prof. univ. dr. ate cu cele prescrise de medic,
a psihopsihedelic: substan]\ care ac]ioneaz\ boal\, fa]\ de ce ar putea fi hopneumonie (posibil de
asupra psihismului, provoc=nd o stare haluci- Ostin C. MUNGIU cauzat de terapie. Doamna pot interac]iona, mai ales da-
natur\ tuberculoas\), o he-
natorie sau delirant\. Sinonim: psihodisleptic; Ceea ce la `nceput p\rea men]ioneaz\ doar vreo [apte- patit\ B, precum [i o suspiciu- c\ ficatul nu func]ioneaz\ la
a psihoterapeut: persoan\ care a absolvit o opt medicamente, care i-au ne de cancer ovarian. ~n aceste parametri normali, determi-
unitate de `nv\]\m=nt superior (facultate de doar o durere de spate, pe care
fost prescrise surorii sale, dar condi]ii, cu un ficat insuficient nând efecte catastrofale.
psihologie) [i care se ocup\ cu urm\toare- bolnava a tratat-o prin auto-
m\rturise[te c\, pe lâng\ [i cu medicamente, care, chiar Un caz ca acesta ne demons-
le: studiul comportamentului uman [i al proce- medica]ie, s-a complicat din ce treaz\ atât limitele medicinei,
selor mentale; elaborarea [i aplicarea de teste `n ce mai mult, afectând pl\- acestea, „multe dintre anal- dac\ au fost prescrise `ntr-o cât [i necesitatea unei educa]ii
de inteligen]\, abilit\]i, aptitudini; studiul, de- mânii, ficatul [i, `n ultim\ in- gezicele pe care [i le-a luat sin- doz\ corect\ pentru boala continue `n rela]ia medic-paci-
pistarea, prevenirea problemelor psihologi- stan]\, determinând distruge- gur\ nu le [tiu“. Din aceast\ tratat\, erau inactivate cu di-
ce; testarea psihologic\; prevenirea [i psihote- ent, pentru a evita, pe cât posi-
rea m\duvei oaselor, care „fa- cauz\, `mi vine extrem de greu ficultate [i se puteau acumula bil, situa]ii de acest fel.
rapia tulbur\rilor emo]ionale, de personalitate bric\“ globulele sângelui. A- s\ emit o p\rere autorizat\, cu la concentra]ii apropiate de
[i comportament, a tulbur\rilor de adaptare la * PROF. UNIV. DR.
OSTIN C. MUNGIU ESTE PRE{EDIN-
mediul social [i profesional. Sinonim: psiholog; utoarea scrisorii `ncerca s\ a- atât mai mult cu cât se [tie c\ doza toxic\, este posibil orice. TELE ASOCIA}IEI DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA

a psihoterapie: metod\ terapeutic\ ce utili-

zeaz\ resursele activit\]ii mintale. Psihotera-
pia modern\ porne[te de la datele dob=ndite
de psihologia medical\, de la studiul comporta-
mentului [i de la psihanaliz\. Tehnicile sale
sunt individuale (conversa]ie, cur\ analitic\)
sau colective (psihodram\, ergoterapie, terapie
institu]ional\, const=nd `n crearea `n mediul
spitalicesc a unui mediu comunitar);
a psihotrop: medicament care ac]ioneaz\ a-
supra psihicului;
a psihotrop\: substan]\ care ac]ioneaz\ a-
supra psihismului. Psihotropele pot fi sau nu
substan]e medicamentoase; alcoolul, spre e-
xemplu, este un psihotrop;
a psihoz\: tulburare mintal\ caracterizat\
printr-o dezorganizare a personalit\]ii, pierde-
rea sim]ului realului [i transformarea `n delir
a experien]ei tr\ite. Limbajul medical curent
rezerv\ termenul psihoz\ pentru bolile minta-
le care se caracterizeaz\ prin simptome esen-
]ialmente psihologice, cum sunt psihozele acu-
te (bufeul delirant la acces delirant care apare
[i dispare `n mod brusc, schizofrenia, delirele
cornice: paranoia, parafrenia) [i psihoza mani-
aco-depresiv\;
a psihoza maniaco-d depresiv\: tulburare
psihic\, caracterizat\ prin alternan]a crizelor
de excita]ie (m=nie) [i a episoadelor depresive
(melancolie). Psihoza maniaco-depresiv\ se
manifest\, `n general, dup\ v=rsta de 30-40 de
ani. Aceasta ar putea fi determinat\ de eredit-
ate, constitu]ia psihic\ (subiect picnomorf, a-
dic\ de conforma]ie robust\), profilul psiholo-
gic sau de o dereglare a centrilor cerebrali ai
st\rii de spirit. R\sturn\rile de situa]ie, de na-
tur\ fizic\ sau psihic\, de o importan]\ mare
([oc emo]ional, [oc chirurgical, sarcin\, meno-
pauz\), chiar schimbarea anotimpurilor pot fi
factori declan[atori. a

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Scrie]i-ne pe adresa: Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Pagin\ realizat\

„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, de Otilia
cod 700036, Ia[i profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Miercuri, 3 decembrie 2008 15
ADI MUTU, PRINTRE CEI MAI POPULARI: Atacantul român Adrian Mutu ocup\
Sport locul 18 `n clasamentul intermediar al celor mai populari fotbali[ti din lume, a
anun]at Federa]ia Interna]ional\ de Istorie [i Statistic\ a Fotbalului (IFFHS). Mutu,
care a primit pân\ `n prezent 3.595 de voturi, devanseaz\ juc\tori ca argentinianul
Lionel Messi (locul 19), portughezul Cristiano Ronaldo (20) [i brazilianul Kaka (23).

Pi]urc\ vrea [ase puncte `n „dubla“ cu Serbia [i Austria PE SCURT

Selec]ionerul Victor Pi]urc\ (fo-
to) a declarat, `ntr-o conferin]\ de
pres\, c\ echipa na]ional\ a Româ-
niei trebuie s\ `nving\ Serbia [i A-
ustria `n partidele din prim\var\
pentru a mai avea [anse de califi-
care la Cupa Mondial\ din 2010.
„Vreau dou\ victorii cu Serbia
[i Austria, pentru c\ numai a[a
mai avem [anse reale la calificare.
Dac\ nu câ[tig\m cu Serbia va fi
foarte greu s\ ne calific\m. Pentru
c\ pentru noi rezultatul din meciul
cu Lituania (scor 0-3) este un mare
handicap. Când spuneam c\ Ro-
mânia pleac\ `n aceast\ grup\ cu
[ansa a treia nu o spuneam pentru
a-mi c\uta un alibi, dar \sta e ade-
v\rul“, a spus selec]ionerul.
Pi]urc\ a ad\ugat c\ Serbia es-
te o echip\ foarte puternic\, pe ca-
re România o poate `nvinge dac\
nu va avea juc\tori accidenta]i.
„To]i juc\torii sârbi evolueaz\ la e-
chipe mari, iar victoriile din ultima
perioad\ le-au dat aripi. Serbia are
juc\tori foarte valoro[i, iar Fran]a
a câ[tigat cu noroc `n fa]a lor. Ser-
bia e puternic\, dar România o
poate `nvinge, dar sper ca to]i juc\-
torii no[tri s\ fie ap]i pân\ atunci“,
a afirmat Victor Pi]urc\.
Selec]ionerul a ad\ugat c\ va
discuta cu tehnicianul Ladislau
Boloni, pentru a afla mai multe
informa]ii despre atacantul sârb
Milan Jovanovici, care evolueaz\
la Standard Liege. „Eu l-am ob-
servat pe Jovanovici [i `n meciul
lor cu Austria. O s\ am o discu]ie
[i cu Lo]i Boloni despre Jovano-
vici, ca s\ `l cunosc foarte bine“, a
precizat antrenorul.
Referitor la lotul pentru parti-
dele amicale cu selec]ionata de ti-
neret [i Steaua, Pi]urc\ a men]io-
nat c\ nu a dorit juc\tori de la U-
nirea Urziceni, pentru c\ acolo
sunt fotbali[ti cu experien]\. „Nu
am vrut de la Unirea Urziceni,
pentru c\ la ei sunt juc\tori cu
experien]\. Dac\ se realiza tur-
neul din Oman `i aveam `n vedere
poate pe Bordeanu [i Tibi B\lan.
Acum l-a[ fi vrut `n lot pe Bogdan
Stancu de la Steaua, dar el trebu-
ie s\ se preg\teasc\ pentru me-
ciul cu Fiorentina“, a spus Victor
Pi]urc\. (N.P.)
Ungariei. Este eterna ri-
Adversara popicarilor ie[eni
`n Liga Campionilor
doboar\ noi recorduri
S=mb\t\, `n etapa a 10-a din „1. Bundesliga“
din Austria, campioana BSV Voith St. Pölten a
`nt=lnit pe teren propriu forma]ia SK Sparkasse
Lambach, pe care a `nvins-o cu scorul de 3.760
p.d. - 3.516 p.d. (7-1 la victorii directe [i 18-6 la
man[e c=[tigate). Dup\ cum anun]\ site-ul cam-
pionatului na]ional de popice din Austria, cu un
total de 3.760 de popice dobor=te, forma]ia din
St. Pölten a stabilit un nou record pe echipe al
propriei arene. De la gazdele conduse de antre-
norul [i c\pitanul de echip\ Gerhard Pracser au
punctat urm\torii lansatori, cu men]iunea c\
to]i au reu[it s\ doboare peste 615 de popice, un
record greu de egalat pentru orice echip\ din
Europa: Philipp Vseteka - 615 p.d. (1 victorie di-

Vis=nd la podium
a Handbalistele tricolore debuteaz\ `n aceast\ sear\ la
Campionatul European din Macedonia cu un meci `mpotriva
eternei rivale, Ungaria a Partida va `ncepe la ora 19:15 [i va
fi transmis\ `n direct de TVR 2 a ~n grupa Rom=niei se mai
afl\ selec]ionatele Fran]ei [i Danemarcei a
~n perioada 2-14 de-
cembrie, ora[ele Skopje
[i Ohrid, din FYR Ma-
cedonia, g\zduiesc
Campionatele Europe-
ne de handbal pentru
senioare, cu prezen]a a
16 echipe na]ionale,
printre ele fiind [i cea a
Rom=niei, antrenat\ de
Radu Voina (principal)
[i Vlad Caba (secund).
Rom=nia este plasat\
`n grupa A, al\turi de
Fran]a, Ungaria [i Da-
nemarca. Programul
grupei A se prezint\
astfel: 3 decembrie: Un-
garia - Rom=nia (ora
19:15 - ora Rom=niei) [i
Fran]a - Danemarca
(ora 21:15); 5 decem-
brie: Rom=nia - Fran]a
(ora 19:15) [i Danemar-
Dinamo este campioana de iarn\
Steaua Bucure[ti a `nvins
pe Unirea Urziceni cu scorul
de 1-0 (0-0), luni seara, pe te-
ren propriu, `n etapa a 17-a a
Ligii I de fotbal, ultima a tu-
rului.
Unicul gol al partidei a
fost marcat de grecul Kapeta-
nos (90), mingea lovind spa-
tele s\u la un [ut al lui Ovi-
diu Petre, [ut care se ducea
pe lâng\ poart\.
Steaua pune cap\t astfel
unei serii de 13 meciuri con-
secutive f\r\ victorie, dintre
care 8 `n campionat.
Steaua a jucat din minutul
80 `n zece oameni, dup\ elimi-
narea lui Petre Marin, pentru
fault `n situa]ie de ultim ap\-
r\tor la Bogdan Mara.
Unirea a ratat o mare
ocazie de gol `n minutul 49,
când Iulian Apostol a trimis
peste poarta goal\ de la nu-
mai un metru.
Pentru antrenorul Dori-
nel Munteanu, aceasta a fost
prima sa victorie la Steaua.
De acest rezultat a profi-
tat Dinamo, care a r\mas pe
primul loc dup\ victoria cu
FC Arge[ (2-0) [i va fi campi-
oan\ de iarn\.
~n urma acestui succes,
Steaua a urcat pe locul 4 `n
clasament, fiind la egalitate
perfect\ cu campioana CFR
Cluj, care a dispus de Gaz
Metan Media[, pe teren pro-
priu, cu 2-1, cu un gol decisiv
marcat tot `n final.
Pentru gazde, primul gol a
fost marcat de Gabi Mure[an,
în minutul 33, direct din lovi-
tur\ liber\ de la 30 de metri.
Jocul s-a desf\[urat, în conti-
nuare, cu ocazii la ambele
la Rom=niei are multe rect\), Thomas Löscher - 630 p.d. (0), Lukas Hu-
indisponibilit\]i pentru val\, iar meciul se anun- ber - 617 p.d. (1), Martin Eder - 645 p.d. (1), Ra-
acest turneu final, cea ]\ extrem de important. dek Holakovsky - 621 p.d. (1), Markus Quirin -
principal\ fiind lipsa pi- Mai sunt câteva lucruri 632 p.d. (1). Dup\ 10 runde, BSV Voith St. Pöl-
votului Ionela G=lc\- de pus la punct, dar spe- ten conduce `n clasament cu 20 de puncte (72-8
Stanca, dar va `ncerca r\m s\ le rezolv\m pân\ la victorii directe), fiind ne`nvins\ `n acest se-
zon. S=mb\t\, 6 decembrie, BVS Voith St. Pöl-
s\ se claseze pe o pozi]ie la ora jocului. Avem ne- ten va fi prezent\ la Ia[i, pentru returul din op-
c=t mai onorabil\ la fi- voie s\ manifest\m mai timile de final\ ale Ligii Campionilor, `ntr-un
nalul competi]iei. ~nain- mult\ agresivitate `n meci programat la ora 13:00 `mpotriva forma]iei
tea meciului cu Ungaria, joc, s\ nu risipim mingi, CFR Olimpia ACB Ia[i, vicecampioana Rom=ni-
de miercuri seara, selec- s\ r\mânem concentra]i ei la popice. Meciul de la arena CFR va fi arbi-
trat de interna]ionalul ie[ean Gheorghe Z\grea-
]ionerul Radu Voina a tot meciul. Acest fapt ]i-
ca - Ungaria (ora pele A [i B, iar `n a doua declarat: „{tim suficien- ne [i de psihic“. (Dan nu, locul 34 `n ierarhia mondial\, care, pe 2 de-
21:15); 7 decembrie: cele din C [i D. Na]iona- te lucruri despre echipa TEODORESCU) cembrie 2008, a `mplinit frumoasa v=rst\ de 63
Fran]a - Ungaria (ora de ani! Un c\lduros „La mul]i ani!“ pentru arbi-
19:15) [i Danemarca - trul Gigi Z\greanu a venit prin „po[ta electroni-
c\“ [i de la Passau, de la consilierul NBC german
Rom=nia (ora 21:15). de origine rom=n\, Georg Barth, un sus]in\tor
Toate partidele Na]i- de baz\ al sportului popicelor din ]ara noastr\.
onalei noastre vor pu- Revenind la campionatul de popice al Austriei,
tea fi vizionate `n direct s\ mai men]ion\m c\, `n „2.Bundesliga Nord“,
pe TVR 2. `n runda cu nr. 10, KSK Austria Krems a `nvins
Celelalte grupe preli- pe 1.KSK Gem. Bed. Alutech Wiener Neustadt
minare au urm\toarea cu scorul de 3.349 p.d. - 3.287 p.d. (6-2 la victorii
componen]\: Grupa B: directe). De la oaspe]ii din Wiener Neustadt, cel
Norvegia, Portugalia, mai mare punctaj a fost realizat de rom=nul
Ovidiu {uhane, fost popicar `n anii din urm\ la
Spania, Ucraina; Grupa CFR Ia[i, cu 568 p.d. Tot s=mb\t\, dar `n prima
C: Rusia, Suedia, Aus- lig\ masculin\ de popice din Germania, acolo un-
tria, Belarus; Grupa D: de fiecare sportiv lanseaz\ 200 de bile [i nu 120
Germania, Croa]ia, de bile cum este acum sistemul interna]ional, `n
FYR Macedonia, Serbia. deplasare, SKC Victoria Bamberg a c=[tigat cu
Primele trei clasate scorul de 6.276 p.d. - 6.093 p.d. `n fa]a gazdelor de
din fiecare grup\ vor la SKK Alt-München [i conduce ostilit\]ile `n
promova apoi `n alte do- grupa B, dup\ 7 runde, cu 16 puncte, cu disputa-
u\ grupe din faza a doua rea unui meci `n devans. De la echipa din Bam-
berg s-au eviden]iat rom=nii Nicolae Lupu (cam-
a competi]iei, `n prima pion mondial en-titre la individual simplu) - 1.057
intr=nd echipele din gru- p.d. [i Cosmin Cr\ciun - 1.058 p.d. ~n „3.
Bundesliga Süd“, tot `n deplasare, SKC Victoria
Cristiano Ronaldo a primit Balonul de Aur Bamberg II a `nvins pe TV Eibach 03 cu scorul de
5.830 p.d. - 5.631 p.d. [i se claseaz\ pe locul 1 `n
por]i [i se îndrepta spre o vic- Atacantul portughez al echipei p; 11. Marcos Senna (Spania) 16 p; 12. ierarhia la zi, cu 14 puncte (din 8 jocuri, unul `n
torie cu 1-0 pentru CFR. Manchester United, Cristiano Ronal- Emmanuel Adebayor (Togo) 12 p; 13. devans), dup\ primele 7 runde ale turului. De la
În al doilea minut de pre- do (foto), a fost anun]at, ieri, ca fiind Wayne Rooney (Anglia) 11 p; 14. Ser- forma]ia a doua de la Bamberg, `n meciul de
lungire îns\, Alexandru Cur- câ[tig\torul Balonului de Aur `n gio Aguero (Argentina) 10 p; 15. s=mb\t\ s-a eviden]iat rom=nul Adalbert Kirizsan,
tean reu[e[te egalarea pen- 2008, ca urmare a votului unui juriu Frank Lampard (Anglia) 8 p; 16. cu 1.004 popice dobor=te. (D.T.)
tru echipa din Media[. Gaz- interna]ional de jurnali[ti, reunit de Franck Ribery (Fran]a) 7 p; 17. Samu-
dele se arunc\ în atac [i, în publica]ia „France Football“. el Eto’o (Camerun) 6 p; 18. Gianluigi
minutul patru de prelungire, Ronaldo, care `i succede brazilia- Buffon (Italia) 5 p; 19. Michael Ba-
Liverpool urc\ pe primul
ob]in victoria prin golul lui nului Kaka, a ob]inut 446 de puncte llack (Germania) 4 p; Cesc Fabregas loc `n Premier League
Sebastian Dubarbier. [i i-a devansat la diferen]\ mare de (Spania) 4 p; 21. Didier Drogba (Coas-
~ntr-un alt meci desf\[urat puncte pe argentinianul de la FC ta de Filde[) 3 p; Sergio Ramos (Spa- Echipa FC Liverpool a urcat pe prima pozi]ie a
luni, Gloria Bistri]a a `nvins Barcelona, Lionel Messi (281) [i pe nia) 3 p; Nemanja Vidici (Serbia 3 p; clasamentului campionatului de fotbal al Angl-
coda[a Gloria Buz\u cu scorul spaniolul de la Liverpool, Fernando 24. Edwin van der Sar (Olanda) 2 p; iei, `n urma rezultatului de egalitate, 0-0, `nre-
de 2-0, prin golurile marcate Torres (179). gistrat pe teren propriu `n fa]a forma]iei West
de Cristian Coroian (min. 11) Ruud van Nistelrooy (Olanda) 2 p. a
Cristiano Ronaldo a devenit al Ham United, luni seara, `n ultimul meci al e-
[i Silv\[an (39). Astfel, Buz\- tapei a 15-a din Premier League. „Cormoranii“
ul a r\mas f\r\ victorie dup\ treilea fotbalist portughez câ[tig\tor
al Balonului de Aur, dup\ Eusebio au acum un avans de un punct fa]\ de Chelsea
17 runde, av=nd doar trei Londra, `nvins\ duminic\, pe teren propriu, cu
puncte la finalul turului. (1965) [i Luis Figo (2000). De aseme-
nea, el este al patrulea laureat de la 2-1, de Arsenal Londra. Rezultate: Wigan -
Urm\toarea etap\, a West Bromwich 2-1, Stoke City - Hull City 1-1,
XVIII-a, prima a returului: Manchester United, dup\ sco]ianul
Denis Law `n 1964, englezul Bobby Aston Villa - Fulham 0-0, Sunderland - Bolton
Unirea Urziceni - FC Bra[ov Wanderers 1-4, Middlesbrough - Newcastle 0-
(`n tur 0-1); Poli Ia[i - „U“ Charlton `n 1966 [i irlandezul Geor-
ge Best `n 1968. 0, Manchester City - Manchester United 0-1,
Craiova (0-2); FC Timi[oara -
Balonul de Aur recompenseaz\ Portsmouth - Blackburn 3-2, Tottenham - E-
FC Arge[ (1-1); Farul - Gloria
Buz\u (1-0); Gloria Bistri]a - astfel un an 2008 extraordinar pentru verton 0-1, Chelsea - Arsenal 1-2, FC Liverpool
Rapid (0-3); O]elul - Gaz Me- Cristiano Ronaldo. Câ[tig\tor al Ligii - West Ham 0-0. Clasament: 1. FC Liverpool -
tan Media[ (2-2); CFR Cluj - 34 pct, 2. Chelsea - 33 pct, 3. Manchester Uni-
Campionilor [i campion al Angliei cu
CS Otopeni (4-0); Dinamo - Manchester United, portughezul `n ted - 28 pct, 4. Arsenal - 26 pct, 5. Aston Villa -
Pandurii Tg. Jiu (1-1); Stea- 25 pct etc. (N.P.)
vârst\ de 23 de ani a fost desemnat [i
ua - FC Vaslui (0-1). Echipa golgheterul campionatului englez (31
FC Timi[oara a fost penaliza-
t\ cu [ase puncte depuncta-
de goluri) [i al LC (8 goluri). Drogba nu pleac\ de la Chelsea
Format la Sporting Lisabona [i a-
re. (Narcis POHOA}|) chizi]ionat de Manchester United `n Atacantul echipei engleze de fotbal Chelsea,
Clasament 2003, când avea 18 ani, Ronaldo a de- Didier Drogba, „nu va pleca nic\ieri“ `n timpul
1. Dinamo 17 11 2 4 25-13 35p (+8) venit `n cinci sezoane vedeta campio- perioadei de transfer\ri din ianuarie, a afir-
2. Urziceni
3. Timi[oara
17
17
11 1 5
10 5 2
28-13
32-20
34p (+10)
29p (+11)
natului Angliei. El are contract cu gru- mat directorul general al clubului londonez
4. Steaua 17 7 8 2 24-13 29p (+5) parea din Manchester pân\ `n 2012. Peter Kenyon, care a calificat de „neserioase“
5. CFR Cluj 17 8 5 4 24-13 29p (+2)
Clasamentul Balonului de Aur zvonurile privind plecarea juc\torului ivorian
6. Craiova 17 7 7 3 24-17 28p (+1)
7. Rapid 17 8 4 5 22-17 28p (+1) 2008: 1. Cristiano Ronaldo (Portugali- la Inter Milano. „Didier are `nc\ 18 luni de
8. FC Arge[ 17 8 3 6 24-21 27p (+3) a) 446 de puncte; 2. Lionel Messi (Ar- contract“, a subliniat Kenyon pentru BBC.
9. Vaslui
10. O]elul
17
17
7 4 6
6 5 6
19-16
22-20
25p (-5)
23p (-4)
gentina) 281p; 3. Fernando Torres Accidentat, apoi suspendat pentru c\ a arun-
11. Bra[ov 17 5 8 4 14-13 23p (-1) (Spania) 179 p; 4. Iker Casillas (Spa- cat cu o moned\ `n direc]ia unui suporter al
12. Bistri]a 17 6 3 8 17-17 21p (-6)
nia) 133 p; 5. Xavi (Spania) 97 p; 6. clubului advers, Drogba nu a marcat pân\
13. Pandurii 17 5 6 6 17-22 21p (0)
14. Farul 17 5 4 8 14-24 19p (-8) Andrei Ar[avin (Rusia) 64 p; 7. David acum nici un gol `n campionatul Angliei `n a-
15. Poli Ia[i 17 4 4 9 13-25 16p (-11) Villa (Spania) 55 p; 8. Kaka (Brazilia) cest sezon. Tabloidele britanice au afirmat
16. Media[
17. Otopeni
17
17
4 3 10
2 3 12
18-31
14-31
15p (-9)
9p (-15) 31 p; 9. Zlatan Ibrahimovici (Suedia) s\pt\mâna trecut\ c\ juc\torul s-a `ntâlnit la
18. Buz\u 17 0 3 14 6-30 3p (-21) 30 p; 10. Steven Gerrard (Anglia) 28 Londra cu fostul s\u antrenor de la Chelsea,
Jose Mourinho, `n prezent la Inter. a

16
Vie]ile
sfin]ilor
Cuviosul Gheorghe, stare]ul sfânt al M\n\stirii Cernica
Tineri, vârstnici, credincio[i sau
teologi, to]i care locuiesc `n
Capital\ sau care au trecut `n
pelerinaj pe la locurile sfinte de
aici cunosc, au v\zut [i poart\
`n suflet vatra de rug\ciune [i
de Ciprian BÂRA
Sfântul Cuvios Gheorghe
de la Cernica, pr\znuit de
Biserica Ortodox\ Român\
ast\zi, 3 decembrie, s-a n\s-
cut `ntr-o familie de binecre-
dincio[i ardeleni din Sili[tea
Sibiului, `n anul 1730.
La 19 ani a plecat
`n }ara Româneasc\,
pentru a urma
calea monahismului
Din tinere]e a ar\tat c\
iube[te via]a c\lug\reasc\
[i [i-a dorit foarte mult s\
se fac\ monah. Prigoana
`mpotriva Ortodoxiei româ-
ne[ti, care a avut loc `n
Transilvania `n secolul al
XVIII-lea, l-a `mpiedicat s\
r\mân\ `ntr-una din comu-
nit\]ile monahale din acea
zon\, mai ales pentru fap-
tul c\ `n acele timpuri a[e-
z\mintele monahale erau
desfiin]ate sau transfor-
mate pentru alte tipuri de
activit\]i. Astfel, a plecat
`n }ara Româneasc\, la
vârsta de 19 ani [i a ajuns
la Bucure[ti, unde a f\cut
ascultare de mitropolitul
grec Ro[ca.
Despre aceast\ perioad\
din via]a viitorului stare] de
la Cernica, biograful s\u ie-
romonahul Protasie scria:
„Sfin]ia sa, `nc\ de tân\r,
fiind mirean, mult\ dorin-
]\ având ca s\ mearg\ la
Sfântul Munte [i dup\ `n-
tâmplare a venit din }ari-
grad (Constantinopol) un
mitropolit anume Ro[ca,
grec, avându-[i treburile
sale aici `n Bucure[ti [i is-
pr\vind iar\[i s\ se `ntoar-
c\ `n Tarigrad. {i p\rintele
stare], dup\ râvna ce avea,
tot cerca prin Bucure[ti c\
doar va g\si pe cineva ca
s\ mearg\ prin }arigrad, [i
g\sind pe acest mitropolit,
Ro[ca, s-a dat la Preasfin-
]ia Sa sub ascultare, [i `n
Cuviosul Gheorghe,
predecesorul
Sfântului Calinic
La Cernica s-au copiat [i
s-au tradus `n timpul sta-
re]ului Gheorghe o mie de
manuscrise. Opera c\rtur\-
reasc\ de aici a stârnit ad-
mira]ia lui Nicolae Iorga, ca-
re a recuperat `n 1902 apro-
ximativ dou\ sute de
manuscrise, aflate `n acest
a[ez\mânt monahal.
Aceast\ veche vatr\ de
cultur\ [i rug\ciune este cti-
torie a vornicului Cernica
{tirbei, de unde `i vine [i nu-
mele. Este atestat\ docu-
mentar, la 1608, prin hriso-
vul domnesc al lui Radu
Vod\ {erban. ~n acel an,
vornicul Cernica reface un
vechi schit c\ruia `i d\ nu-
mele s\u, `l `nzestreaz\ cu
p\mânturi, p\duri [i sate,
spre ve[nica pomenire a nu-
melui [i a neamului s\u.
Anul 1781, când arhiman-
cultur\ monahal\ de la Cernica,
din apropierea Bucure[tiului.
~ntre zidurile acestei m\n\stiri
au tr\it de-a lungul veacurilor
mul]i oameni sfin]i, de la simpli
c\lug\ri, la episcopi [i
pu]in\ vreme ispr\vindu-[i
sfin]ia sa treburile au ple-
cat la }arigrad“.
Ucenic al Cuviosului
Paisie Velicicovschi
~mpreun\ cu p\rintele
s\u de suflet, mitropolitul
Ro[ca, a plecat mai târziu,
`n anul 1750, la Constanti-
nopol, iar mai apoi a ajuns
la M\n\stirea Vatoped, `n
Muntele Athos, unde a pri-
mit de la acesta rasa mo-
nahal\ [i a fost hirotonit
diacon. Dup\ moartea mi-
tropolitului Ro[ca, tân\rul
monah Gheorghe a devenit
ucenic al stare]ului Paisie
Velicicovschi, la Schitul
athonit „Sfântul Ilie“. ~n
anul 1752 a fost c\lug\rit
de `nsu[i Cuviosul Paisie,
iar ceva mai târziu, `n 1754
a fost hirotonit preot. Fiind
ucenic apropiat al lui Pai-
sie, a plecat `mpreun\ cu
acesta [i cu ceilal]i 64 de
ucenici ai lui `n Moldova, la
M\n\stirea Dragomirna,
unde s-a nevoit doisprezece
ani ca ieromonah.
Ocupa]ia austriac\ in-
staurat\, `n 1775, `n Buco-
vina, a constrâns foarte
mult via]a monahiceasc\.
Astfel, 200 de c\lug\ri de
la Dragomirna, printre ca-
re [i monahul Gheorghe,
s-au mutat al\turi de po-
v\]uitorul lor duhovnicesc
la M\n\stirea Secu. Stare-
]ul Paisie a primit patru
ani mai târziu, `n 1779, sub
conducere administrativ\
[i duhovniceasc\, [i m\-
n\stirea Neam]. El a venit
aici `nso]it de ucenicul s\u,
Gheorghe, care a petrecut
[i `n marea lavr\ nem]ea-
n\, care era format\ pe
atunci de vreo 700 de mo-
nahi, aproximativ doi ani.
103 ucenici,
aduna]i `n 5 ani
Dorul dup\ locurile a-
thonite, unde a primt via]a
dritul Gheorghe a devenit
stare], este considerat al
doilea moment istoric im-
portant al acestui loca[, pen-
tru c\ el a ref\cut ob[tea de
monahi ce se risipise da-
torit\ r\zboaielor [i ciumei.
~n acest r\stimp, s-a ridicat
din ruin\ biserica [i tot ce
`nseamn\ mo[tenire mate-
rial\. Pe ruinele vechii bise-
rici este ridicat\ la 1815
Biserica Sfântul Nicolae din
Ostrov, biseric\ a c\rei pic-
tur\ interioar\ a fost rea-
lizat\ de zugravul Fotache,
unul din ultimii me[teri ai
picturii medievale.
M\n\stirea Cernica a
avut ca stare] `ntre anii
1818-1850 pe cea mai lumi-
noas\ [i reprezentativ\ per-
sonalitate bisericeasc\ a
timpului, Sfântul Ierarh
Calinic de la Cernica. Ctitor
de m\n\stiri [i biserici, de
spitale, [coli [i case pentru
copiii orfani, el este ctitorul
celor mai importante cl\diri
ale M\n\stirii Cernica.
CM
YK
mitropoli]i. Rena[terea
duhovniceasc\ [i chiar cea
material\ a l\ca[ului sunt strâns
legate de numele [i activitatea
stare]ului Gheorghe, care l-a
p\storit `ntre anii 1781-1806.
monahal\, l-au determinat
pe Gheorghe s\ ia binecu-
vântare de la p\rintele s\u
duhovnicesc [i s\ plece `n
c\l\torie spre Sfântul
Munte Athos.
Când a ajuns `ns\ la Bu-
cure[ti, mitropolitul Grigo-
rie al II-lea, `mpreun\ cu
un vechi prieten al c\lug\-
rului Gheorghe, ieromo-
nahul Macarie, l-au con-
vins [i l-au oprit pe acesta
`n }ara Româneasc\, [i
prin multe insisten]e l-au
determinat s\ accepte s\
devin\ ocârmuitor al Schitu-
lui Cernica, pentru a revi-
gora via]a de aici, din pricina
faptului c\ acest loc m\n\s-
tiresc se afla `n total\ p\-
r\sire de peste trei decenii.
„V\zându-i Preasfin]ia
Sa chipul cel cu dar `mpo-
dobit [i vorbele cele dulci [i
cu blânde]e, care tr\geau
ca un magnet spre inimile
multora, [i cu gândul cu-
noscându-l c\ este vas ales
de Dumnezeu, [i c\ printr-
`nsul multe suflete va adu-
ce la mântuire, i-a zis ca s\
r\mân\ aici, `ntr-aceast\
]ar\, [i orice m\n\stire `i
va pl\cea cu `ndemânare a
face ob[te cu adunare de
p\rin]i cuvio[i, dup\ cum a
f\cut [i Cuviosul Paisie la
Moldova, s\-i dea. Iar sta-
re]ul Gheorghe s-a ap\rat
cu totul nevrednic numin-
du-se pe sine[i a se apuca
de un lucru mare ca acesta,
[i mult silindu-l Preasfin]ia
Sa [i v\zând c\ nu pleac\,
i-a hot\rât c\ nici la Sfân-
tul Munte nu-l las\ s\ se
duc\. Iar p\rintele Gheor-
ghe v\zându-se strâmtorat
`ntru aceast\ hot\râre a
Mitropolitului, foarte tare
CM
YK
Miercuri, 3 decembrie 2008
„V\zându-i Preasfin]ia Sa chipul cel cu dar `mpodobit [i vorbele cele
dulci [i cu blânde]e, care tr\geau ca un magnet spre inimile multora, [i cu
gândul cunoscându-l c\ este vas ales de Dumnezeu, [i c\ printr-`nsul multe
suflete va aduce la mântuire, i-a zis ca s\ r\mân\ aici, `ntr-aceast\ ]ar\, [i
orice m\n\stire `i va pl\cea cu `ndemânare a face ob[te cu adunare de
p\rin]i cuvio[i, dup\ cum a f\cut [i Cuviosul Paisie la Moldova, s\-i dea.“
s-a mâhnit, [i [i-a cerut vo-
ie de dou\ trei zile ca s\ se
socoteasc\ (...). {i mergând
la p\rintele mitropolit a ce-
rut s\-i dea Schitul Cerni-
ca, c\ `ntr-alt\ m\n\stire
nu se `mpac\. Iar Preasfin-
]ia Sa, auzind c\ nu cere
vreo m\n\stire bogat\, ci
Cernica, [tiind-o s\rac\ [i
pustie din vremi trecut, l-a
curpins o mare mirare, `n-
s\ i l-a f\g\duit, v\zându-i
cererea cu atâta poft\“,
m\rturise[te tot biograful
s\u, ieromonahul Protasie.
Jertfa [i via]a sa au f\-
cut ca `n doar cinci ani pe-
trecu]i la Cernica s\ adune
`n jurul s\u o ob[te forma-
t\ din 103 ucenici.
S-a `mboln\vit foarte
r\u `n anul 1875 [i pentru
c\ nu a mai crezut c\ va
sc\pa cu via]\ a `ntocmit
un testament pentru ob[-
tea sa care a r\mas [i peste
veacuri, un excep]ional do-
cument cu `nsemn\tate is- Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica
toric\ [i duhovniceasc\.
ambele m\n\stiri a rându- re] Gheorghe, arhimandri-
Dumnezeu l-a scos din acea it via]\ monahal\ dup\ tul de la Cernica [i C\ld\-
boal\ grea [i a mai tr\it tradi]ia athonito-paisian\. ru[ani, s\rb\torit la 3 de-
apoi `nc\ 22 de ani.
S-a mutat la Domnul la cembrie.
3 decembrie 1806. A fost Proclamarea canoniz\rii
~n rândul sfin]ilor, `nmormântat la M\n\sti- s-a s\vâr[it `n ziua pr\z-
din 2005 rea Cernica, `n fa]a bise- nuirii sale, la 3 decembrie,
`n anul 2005, la Liturghia
ricii Sfântului Laz\r, zidi-
Mitropolitul Filaret al oficiat\ la M\n\stirea Cer-
t\ de el `n 1804.
II-lea, v\zându-i realiz\ri- nica de c\tre vrednicul de
Sfântul Sinod al Biseri-
le duhovnice[ti dar [i admi- cii Ortodoxe Române a a- pomenire Teoctist, patri-
nistrative de la Cernica, i-a probat `n sesiunea de lucru arhul României, `mpreun\
`ncredin]at stare]ului Gheor- din 20-21 octombrie 2005 cu un ales sobor de preo]i [i
ghe [i M\n\stirea C\ld\- propunerile Sinodului mit- diaconi.
ru[ani. Acesta le-a condus ropolitan al Mitropoliei Moa[tele Cuviosului sta-
pe amândou\, din aprilie Munteniei [i Dobrogei cu re] Gheorghe s-au p\strat
1794, [i pân\ la moartea privire la canonizarea Mi- la m\n\stirea Cernica [i
sa, `n decembrie 1806. A tropolitului Grigorie Das- sunt ast\zi a[ezate `n bise-
locuit `n fiecare pe rând [i a c\lu al }\rii Române[ti, cu rica cea mare a m\n\stirii,
a[ezat egumeni care s\ le ziua de s\rb\torire la 22 spre `nchinarea credincio-
poarte atent de grij\. ~n iunie, [i a Cuviosului Sta- [ilor. a
M\n\stirea Cernica
 CM
YK

Joi, 4 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 282 (1183) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

VIE}ILE SFIN}ILOR REPORTAJ ECONOMIC

Rom=nia [i Bulgaria
Sfântul Ambrozie, Cântece [i lacrimi primesc `nc\ un an
`ncre[tin\torul la Alba Iulia pentru cheltuirea
moralei lui Cicero fondurilor SAPARD

PAGINA 6 PAGINA 16 PAGINA 7

„Timpul teatral se va m\sura

cu talentul lui {tefan Iordache“
Actor la Teatrul Na]ional din Ia[i de aproape 45 de ani,
Petru Ciubotaru face parte dintr-o genera]ie de oameni ai APEL LA SOLIDARITATE
scenei care au dat tot talentul lor teatrului [i filmului Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel
adreseaz\ clerului [i credincio[ilor din
rom=nesc. A jucat 240 de roluri de-a lungul `ntregii sale Biserica Ortodox\ Român\ `ndemnul la
solidaritate cu oamenii sinistra]i, ca ur-
cariere, interpret=nd fabulos [i comedie, [i dram\. ~n mare a inunda]iilor din Moldova [i din
Maramure[. ~n acest sens, Preafericirea
urm\ cu 9 ani, `mpreun\ cu fiica [i ginerele s\u, ambii Sa face un apel ca to]i cei care pot ajuta
cu sume de bani, s\ le depun\ `n urm\-
actori, a pus bazele primului teatru particular din ]ar\: toarele conturi bancare:
RO 54 RNCB 0075004895030091 ROL
BON-TON. A fost bun prieten cu regretatul {tefan RO 27 RNCB 0075004895030092 EUR
RO 97 RNCB 0075004895030093 USD, des-
Iordache, despre care spune c\ „a fost un actor de chise la Banca Comercial\ Român\, fili-
ala sector IV Bucure[ti, cu men]iunea
sorginte foarte rar\, care, `n timp, a devenit un etalon. pentru „sinistra]i-inunda]ii“. a

Teatrul rom=nesc se va confrunta mereu cu imaginea lui,

cu felul lui de a vedea lucrurile“.
Citi]i `n paginile 8-9 RELIGIOS
ZI DE S|RB|TOARE LA M|N|STIREA
CERNICA: Ieri, 3 decembrie a.c., de
ziua pr\znuirii Sfântului Cuvios
Gheorghe de la Cernica, Preafericitul
P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, `mpreun\ cu
Preasfin]itul Varsanufie Prahovea-
nul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Bucure[tilor, [i cu un ales sobor de
preo]i [i diaconi, a s\vâr[it slujba
sfin]irii paraclisului din vechea
st\re]ie a Sfântului Ierarh Calinic de
la Cernica, cu hramurile „Sfântul
Ioan Evanghelistul“, „Sfântul Mare
Mucenic Pantelimon“ [i „Sfântul
Paisie de la Neam]“.
Pagina 5

REGIONAL
C|UT|TORI DE COMORI, DEPISTA}I DE
SALVAMONTI{TII V+LCENI: Doi
c\ut\tori de comori [i „c\l\uza“ aces-
tora au fost depista]i de salvamonti[tii
v=lceni `n Parcul Na]ional Buila
Vânturari]a, dup\ ce unul dintre cei
trei b\rba]i a fost strivit de o st=nc\.
„Victima era [erpa[ [i c\l\uz\ pentru
ceilal]i doi, care c\utau o comoar\.
Sunt o serie de legende care spun c\,
`n zona M\n\stirii Bistri]a, ar exista
comori `ngropate `n pe[terile [i grotele
din zon\“, a declarat [eful Serviciului
Salvamont V=lcea, Mircea Lera.
Pagina 10

IMPORTANT PENTRU CITITORI
P=n\ pe 20 decembrie 2008,
cititorii se pot abona, prin inter-
mediul Po[tei Rom=ne, la „Ziarul
Lumina“ pentru luna ianuarie
2009 (economisi]i, astfel, c=te 43
de bani la fiecare exemplar de 1
leu contractat prin abonament) [i
la s\pt\m=nalul „Lumina de
Duminic\“. Cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov, Prahova, Ia[i,
Neam], Boto[ani, Suceava, Vaslui,
Bac\u [i Vrancea vor primi cotidi-
anul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o
zi `nt=rziere (aceast\ situa]ie este
una provizorie [i se va rezolva `n
momentul `n care publica]ia va fi
tip\rit\ `n Bucure[ti [i `ntr-uun
ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 de lei,
cu toate taxele po[tale incluse.
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel va vizita Episcopia
Aradului, Ienopolei, H\lmagiului [i Hunedoarei
~n perioada 5-6 decembrie
2008, Preafericitul P\rinte Da-
niel, Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Române, al\turi de o del-
ega]ie a Patriarhiei Române, va
efectua o vizit\ pastoral\ `n
Episcopia Aradului, Ienopolei,
H\lmagiului [i Hunedoarei.
Mâine, 5 decembrie 2008, va
avea loc primirea Preafericitu-
lui P\rinte Patriarh Daniel la
Catedrala Veche cu hramul
„Na[terea Sfântului Ioan Bote-
z\torul“, iar dup\ Doxologie [i
Polihroniu, la ora 11:00 va avea
loc festivitatea de conferire a ti-
tlului de Doctor Honoris Causa
Preafericitului P\rinte Daniel
de c\tre Universitatea „Aurel
Vlaicu“ din municipiul Arad,
Laudatio fiind citit de c\tre p\-
rintele decan Ioan Tulcan.
~n continuare, ~ntâist\t\-
torul Bisericii Ortodoxe Româ-
ne va participa la inaugurarea
Centrului cultural al parohiei
Arad-Bujac [i va oferi daruri,
`n ajunul s\rb\torii Sfântului
Nicolae, copiilor de la centrul
HIV Arad-Bujac.
Sâmb\t\, 6 decembrie
2008, ziua de pr\znuire a Sfân-
tului Ierarh Nicolae, Arhi-
episcopul Mirelor Lichiei, de la
ora 9:00, Preafericitul P\rinte
Patriarh Daniel, `mpreun\ cu
un sobor ales de ierarhi, preo]i
[i diaconi, va s\vâr[i târnosi-
rea noii Catedrale episcopale,
cu hramul „Sfânta Treime“,
din ora[ul Arad, [i va sfin]i ra-
cla din argint, executat\ la
Monet\ria Statului, cu moa[-
tele Sfântului Ioan Gur\ de
Aur, primite de la cardinalul
Angelo Comastri, mare ecle-
siarh al Bisericii papale din
Roma. ~n continuare, se va s\-
v=r[i Sfânta Liturghie, iar du-
p\ aceasta, primarul ora[ului,
Gheorghe Falc\, `i va acorda
~ntâist\t\torului Bisericii
noastre titlul de cet\]ean de
onoare al Municipiului Arad.
La ora 16:00 va avea loc cere-
monia conferirii titlului de
Doctor Honoris Causa Prea-
fericitului P\rinte Daniel [i a
medaliei jubiliare „90 de ani de
la Marea Unire“ de c\tre
Universitatea de Vest „Vasile
Goldi[“ din localitate, iar
Laudatio va fi rostit de c\tre
Preasfin]itul Timotei, Episco-
pul Aradului, Ienopolei, H\l-
magiului [i Hunedoarei. a
POLITIC
NEGOCIERI PENTRU FORMAREA UNUI
GUVERN MAJORITAR: PDL `ncepe ne-
gocierile pentru guvern din pozi]ia de
câ[tig\tor al alegerilor. Liberalii nu
se arat\ doritori s\ accepte o alian]\
f\r\ condi]ii dure. Pesedi[tii a[teapt\
s\ fie chema]i la negocieri de pre[ed-
intele ]\rii.
Pagina 11
S|N|TATE
MOTIVA}IA, ESEN}IAL| ~N TRATAMEN-
TUL OBEZIT|}II: Cre[terea „epi-
demic\“ a prevalen]ei excesului pon-
deral `n ultimele decenii este cau-
zat\, f\r\ `ndoial\, de modific\rile
factorilor de mediu, cu favorizarea
sedentarismului [i a aportului de ali-
mente cu con]inut caloric ridicat
(gr\simi, dulciuri concentrate), `n
dauna legumelor, fructelor [i ce-
realelor. (dr. Cristina Spiroiu)
Pagina 14

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI
PÂN| DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Joi, 4 decembrie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Sfântul Ioan
Damaschin - geniul
imnografiei bizantine
„P\rinte Ioane, prea`n]elepte,
Biserica lui Hristos cu cânt\ri
ai `nveselit-o, alc\tuind melodii
cu insuflare dumnezeiasc\,
preal\udate. C\ atingând, P\-
rinte, al\uta ta cu lucrarea Du-
hului, la fel cu cea a lui David,
cu preapl\cute sunete ai ar\-
tat-o, care, fiind f\cut\ s\ r\su-
ne cu dumnezeie[ti melodii, pe
to]i i-a `ncântat“ (Prima stihir\
de la Stihoavna Vecerniei zilei)
***
Sfântul Ioan Damaschin (trecut
la cele ve[nice `nainte de 754),
de numele c\ruia este legat\
alc\tuirea Octoihului (carte li-
turgic\ cu rânduiala slujbelor
biserice[ti de seara [i diminea-
]a, pe cele opt glasuri, pentru
toate duminicile [i zilele s\pt\-
mânii, din perioada anului bis-
ericesc numit\ a Octoihului),
apare `ndeosebi nu numai ca
un compozitor de imne, ci [i ca
un codificator [i regulator al
imnografiei `n serviciul divin.
Acest fapt asigur\ mai ales o
influen]\ deosebit\ [i o r\spân-
dire a imnografiei aghiopolite
(adic\ a cet\]ii sfinte - Ierusa-
limul) prin mijlocirea sabai]ilor
sau a melozilor din lavra Sfân-
tului Sava. Ei aveau s\ creeze o
epoc\, o [coal\ imnografic\ de
care cultul `ntregii Biserici
Ortodoxe a R\s\ritului nu va
`ntârzia s\ ia act prin Octoih,
prin Triod [i prin Mineie. Des-
pre Sfântul Ioan Damaschin
[tim sigur c\ a sporit num\rul
cânt\rilor din Octoih. Opera
lui, `n ceea ce prive[te Octoihul,
se va m\rgini `ns\ numai la
slujba ~nvierii, adic\ la rân-
duiala slujbelor din duminicile
de peste an (Octoihul Mic). Nu-
mele de „Octoih“ al acestei
colec]ii de imne arat\ c\ este
vorba de cele opt glasuri, tonuri
sau feluri de melodii, fiecare
glas cuprinzând imne `n cinstea
~nvierii, pentru fiecare s\p-
t\mân\ a anului, afar\ de tim-
pul Triodului [i al Penticosta-
rului. Trebuie precizat c\ nu
avem totu[i elemente suficiente
care s\ ne `ndrept\]easc\ a
pune accentul asupra contribu-
]iei muzicale a Sfântului Ioan
Damaschin; opera lui cu privire
la Octoih a fost, mai degrab\, o
oper\ de reform\ liturgic\, [i
nu una cu caracter muzical. Ea
const\, mai degrab\, `n inaugu-
rarea unui sistem aplicat la
`ntrebuin]area celor opt glasuri
deja `n uzul Bisericii. „Dac\ nu
i se poate atribui `ns\ onoarea
de a fi `mprumutat el cel dintâi
cele opt moduri ale muzicii
vechi, totu[i lui se datoreaz\ -
remarc\ J. B. Pitra - gruparea
sub aceste melodii, de la un
Pa[te la altul, o expunere de
opt ori repetat\ a maternit\]ii
divine a Cuvântului `ntrupat,
t\iat `mprejur, botezat, vorbind
pe p\mânt, r\stignit, `nviat,
`n\l]at la cer“. (Nicolae
PREDA, doctor `n Liturgic\)
EVANGHELIA ZILEI
Trebuie s\-L cau]i
pe Dumnezeu
„{i mul]ime mult\ ~l urma
pe Iisus [i Îl îmbulzea. {i era
o femeie care avea, de dois-
prezece ani, curgere de sânge.
{i multe îndurase de la mul]i
doctori, cheltuindu-[i toate
ale sale, dar nefolosind nimic,
ci mai mult mergând înspre
mai r\u. Auzind ea cele de-
spre Iisus, a venit în mul]ime
[i pe la spate s-a atins de
haina Lui. C\ci î[i zicea: «De
m\ voi atinge m\car de haina
Lui, m\ voi vindeca!». {i în-
dat\ izvorul sângelui ei a în-
cetat [i ea a sim]it în trup c\
s-a vindecat de boal\. {i, în-
dat\, cunoscând Iisus în Sine
puterea ie[it\ din El, întor-
cându-Se c\tre mul]ime, a în-
trebat: «Cine s-a atins de Mi-
ne?». {i I-au zis ucenicii Lui:
«Vezi mul]imea îmbulzindu-
Te [i zici: Cine s-a atins de
Mine?». {i Se uita împrejur
s\ vad\ pe aceea care f\cuse
aceasta. Iar femeia, înfrico-
[ându-se [i tremurând, [tiind
ce i se f\cuse, a venit [i a c\-
zut înaintea Lui [i I-a m\r-
turisit tot adev\rul; iar El i-a
zis: «Fiic\, credin]a ta te-a
† Sfânta Mare
Muceni]\ Varvara
(dezlegare la pe[te)
Sfânta Varvara a tr\it `n
timpul `mp\ratului Maxi-
mian (284-305), la Heliopolis
(Helenopont). Era fiica p\gâ-
nului Dioscor, care o ]inea
sub paz\, `ntr-un turn `nalt,
din pricina frumuse]ii tru-
pe[ti. Sfânta Varvara credea
`n Hristos [i nu [i-a ascuns
credin]a de tat\l ei. Acesta
[i-a dus fiica la `mp\rat, care
i-a poruncit s\ se `nchine ido-
lilor. Dar, `n fa]a acestuia,
Varvara a m\rturisit pe Hris-
tos. Pentru curajul [i credin]a
ei a fost supus\ la chinuri [i a-
poi a fost ucis\ cu sabia chiar
de tat\l ei. O tradi]ie spune c\
tat\l uciga[ a fost lovit de
tr\snet [i a murit pe loc.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Cuvios
Ioan Damaschin; a Sfântului
4 DECEMBRIE 1940: Este semnat, la Berlin, „Protocolul asupra colabor\rii româno-
germane la realizarea unui plan de 10 ani pentru refacerea economiei române[ti“,
unul dintre principalele instrumente pentru p\trunderea capitalurilor germane `n
industria româneasc\. România devenea un important furnizor de materii prime [i cel
mai mare furnizor de produse agricole al celui de-al treilea Reich.
mântuit, mergi în pace [i fii
s\n\toas\ de boala ta!».“
(Marcu 5, 24-34)
***
Fragmentul evanghelic de
ast\zi ne vorbe[te despre su-
ferin]\, n\dejde, curaj, izb\-
vire [i mântuire. A fost ales
acest fragment evanghelic
deoarece ast\zi este s\rb\-
toarea Sfintei Muceni]e Var-
vara, care a suferit moarte
muceniceasc\ pentru numele
lui Iisus Hristos. Sfânta E-
vanghelie prezint\ o situa]ie
real\ din activitatea Domnu-
lui Hristos: Mântuitorul Se
îndrepta spre casa lui Iair,
mai-marele sinagogii. Fiica
lui Iair era grav bolnav\, iar
el L-a rugat pe Domnul Hris-
tos s\-l ajute. În drumul spre
casa lui Iair are loc minunea
vindec\rii unei femei care
era bolnav\ de mul]i ani.
Este o similitudine aici: fiica
lui Iair avea vârsta de 12 ani,
iar femeia aceasta era bol-
nav\ de 12 ani. Amândou\
erau amenin]ate de un sfâr[it
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
Cuvios Ioan, episcopul Poli-
vatului, f\c\torul de minuni;
a Sfintei Muceni]e Iuliana; a
Sfin]ilor Hristodul [i Hristo-
dula [i a Sfântului Mucenic
Serafim, episcopul Fanarului.
Mâine, Biserica face pome-
nirea † Sfântului Cuvios Sava
cel Sfin]it (dezlegare la pe[te).
~n ziua de 4
decembrie, istoria
consemneaz\:
a 1131: a murit Omar
Khayyam, poet persan, cu-
noscut mai ales pentru catre-
nele sale: „Rubayyatele lui
Omar Khayyam“; a fost [i un
filosof, matematician [i as-
tronom celebru, care a con-
tribuit la reforma calendaru-
lui musulman (n. 1048);
a 1642: a murit Armand-
Jean du Plessis de Richelieu,
cardinal, om politic (n. 1585);
tragic. Un copil [i un adult
stau în fa]a lui Dumnezeu [i
a[teapt\ izb\vire. S\ nu ui-
t\m c\ cei care nu au f\cut
nici un r\u Fiului lui Dumne-
zeu au fost femeile [i copiii.
Felul de a lucra al Mântuito-
rului este diferit, în func]ie
de sufletul [i credin]a fiec\-
ruia. Pe femeia bolnav\,
Dumnezeu o îndeamn\ la cu-
raj în a-L c\uta, de a-[i des-
chide sufletul, de a îndr\zni.
Deci, tu, ca adult, ca un om
deplin, trebuie s\-L cau]i pe
21 de ani de la
moartea filosofului
Constantin Noica
Constantin Noica (n. 12
iulie 1909, Vit\ne[ti, jude]ul
Teleorman - d. 4 decembrie
1987, P\ltini[, jude]ul Sibiu)
a fost un filosof, eseist, pu-
blicist [i scriitor român.
~ncepe gimnaziul `n Bu-
cure[ti, `n perioada 1924-
1928, urm=nd Liceul „Spiru
Haret“. Se `nscrie la Facul-
tatea de Filosofie [i Litere
din Bucure[ti, pe care o va
absolvi `n 1931. Timp de
trei ani `l are ca profesor pe
filosoful Nae Ionescu.
~n perioada 1932-1934
frecventeaz\ societatea cul-
tural\ „Criterion“. ~n prim\-
vara anului 1938 pleac\ la
Paris cu o burs\ a statului
francez, unde va sta p=n\ `n
prim\vara anului 1939.
~n mai 1940 `[i sus]ine la
Bucure[ti doctoratul `n filo-
sofie, cu teza „Schi]\ pentru
istoria lui Cum e cu putin]\
ceva nou“. ~n octombrie
1940 pleac\ la Berlin `n ca-
litate de referent de filosofie
la Institutul Româno-Ger-
man. Va r\mâne aici pân\
`n 1944.
~n perioada 1949-1958
are domiciliu obligatoriu la
Câmpulung-Muscel. Aici, Noi-
ca [i-a c\p\tat ideea filoso-
fic\ [i totodat\ [i-a trasat
principalele coordonate ale
filosofiei sale de mai t=rziu.
~n 1958 Noica este ares-
tat, anchetat [i condamnat
la 25 de ani de munc\ silni-
a 1769: a murit Constan-
tin Mavrocordat, `n mai mul-
te rânduri domn al }\rii Ro-
mâne[ti [i al Moldovei; `n
timpul domniei sale s-au rea-
lizat o serie de reforme ce au
dus la modernizarea statului,
dar [i la un avânt deosebit al
culturii: cea mai veche colec-
]ie de documente române[ti,
datând din anul 1741, a fost
tip\rit\ la `ndemnul [i cu
sprijinul domnitorului;
a 1816: James Monroe de-
vine cel de-al cincilea pre[e-
dinte al SUA;
Dumnezeu [i s\ te atingi de
El, îns\ aceast\ atingere nu
trebuie s\ fie viclean\ [i cu
jum\t\]i de m\sur\, ci total\
[i la lumina zilei. De aceea ne
spovedim fa]\ c\tre fa]\, de
aceea primim din partea lui
Iisus Hristos Trupul [i Sân-
gele S\u. Toate minunile
Mântuitorului au fost la lu-
mina zilei, nu s\vâr[ite pe
ascuns. În cazul unui copil,
Fiul lui Dumnezeu procedea-
z\ altfel. Copiii sunt la vârsta
c\ut\rilor, a întreb\rilor, a
c\, cu confiscarea `ntregii a-
veri. Execut\ la Jilava 6 din
cei 25 de ani de `nchisoare,
fiind eliberat `n august 1964.
Din 1965 se stabile[te `n
Bucure[ti, unde va lucra ca
cercet\tor la Centrul de Lo-
gic\, având drept domiciliu
un apartament cu dou\ ca-
mere, unde Noica va ]ine se-
minarii private pe marginea
filosofiei hegeliene, platoni-
ce sau kantiene. Ultimii ani
din via]\, `ncepând cu anul
a 1855: A fost inaugurat\
„{coala de mic\ chirurgie“ la
Spitalul „Mihai Vod\“ din
Bucure[ti;
a 1864: domnitorul Ale-
xandru Ioan Cuza (1859-
1866) a promulgat Codul Pe-
nal, alc\tuit dup\ modelul
Codului Penal francez [i al
Codului Penal prusac, având
la baz\ [i unele legi penale
autohtone;
a 1866: s-a n\scut Was-
sily Kandinsky, pictor rus (d.
1944);
experien]elor. Era necesar ca
mâna lui Dumnezeu s\ a-
ting\ mâna acestui copil, ca
ochii lui Dumnezeu s\ se în-
tâlneasc\ cu ochii copilului,
gândul lui Dumnezeu s\
p\trund\ în gândul copilului.
Mântuitorul o întreab\ pe fe-
meie [i a[teapt\ r\spuns; co-
pilului îi vorbe[te f\r\ s\ a[-
tepte nimic în schimb. Unuia
îi ofer\ certitudini, celuilalt îi
ofer\ s\mân]a care va rodi
certitudini. (pr. Dumitru P|-
DURARU, Radio Trinitas)
1975, i-a petrecut la P\lti-
ni[, lâng\ Sibiu, locuin]a lui
devenind loc de pelerinaj [i
de dialog de tip socratic
pentru admiratorii [i disci-
polii s\i (vezi „Jurnalul de
la P\ltini[“ de Gabriel Lii-
ceanu). Se stinge din via]\
la 4 decembrie 1987, fiind
`nmormântat la Schitul din
apropierea P\ltini[ului,
l=ng\ biserica cu hramul
„Schimbarea la Fa]\“. (pr.
Paul LEHACI)
a 1875: s-a n\scut Rainer
Maria Rilke, poet german (d.
1926);
a 1883: s-a n\scut Nico-
lae Cartojan, academician, is-
toric literar, pedagog român
(d. 1944);
a 1888: a ap\rut la Bucu-
re[ti „Fântâna Blanduziei“,
foaie literar\, politic\ [i
s\pt\mânal\, sub directa
`ndrumare lui Mihai Emi-
nescu. Motto-ul revistei este
versul eminescian „Unde vei
g\si cuvântul ce exprim\
adev\rul“. a
 Joi, 4 decembrie 2008 3
„Prin Taina Spovedaniei nu se dore[te doar ob]inerea iert\rii, ci [i vindecarea de
Agenda pornirile p\c\toase. De altfel, M=ntuitorul Hristos ne-a poruncit s\ ne `mp\c\m cu
fratele nostru [i abia dup\ aceea putem aduce darul nostru la sf=ntul altar: «Deci,
dac\ `]i vei aduce darul t\u la altar [i acolo `]i vei aduce aminte c\ fratele t\u are ceva
cre[tinului `mpotriva ta, las\ darul t\u acolo, `naintea altarului, [i mergi `ntâi [i `mpac\-te cu
fratele t\u [i apoi, venind, adu darul t\u» (Matei 5, 23-24).“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Pân\ nu e[ti hot\rât ce ai de f\cut, faci ce po]i în condi]iile tale (MCXXXIX)
P\rinte, pentru o persoan\ care e[ti muncitor, s\ fii cum ar fi un c\lug\r- s\ te c\s\tore[ti [i s\ alegi `ntre c\s\to-
se hot\r\[te sincer s\ fac\ voia muncitor, adic\ s\-]i faci datoria `n rie [i c\lug\rie. Po]i s\ ai numai o di-
lui Dumnezeu, apare necesar\ cu- condi]iile c\lug\riei, iar dac\ va fi s\ rec]ie - s\ alegi c\lug\ria pentru c\ nu
noa[terea acestei voi. Deci, aflân- ajungi la c\lug\rie, ]i-ai preg\tit po]i alege c\s\toria; asta depinde de om.
du-sse `n lume, el trebuie s\ dis-
cearn\ `ntre ispite de tot felul [i c\lug\ria, iar dac\ va fi s\ ajungi la Nu se [tie niciodat\ ce anume are `n sine
p\relnice lucruri bune [i, `n dorin- c\s\torie, ]i-ai preg\tit [i c\s\toria - prin omul care se hot\r\[te pentru una sau
]a de a cunoa[te dintre atâtea lu- via]a superioar\ pe care ai dus-o `nainte alta. Important este - când ai de ales, s\
cruri voia mântuitoare a lui Dum- de c\s\torie. Important este s\ ajungi alegi, [i când ai ales, s\ [tii de ce ai ales
nezeu, mai `ntâi va trebui s\ se personal s\ sim]i care-]i este rostul, [i s\ nu mai alegi altceva.
debaraseze de patimi. Adic\ s\ se adic\ pân\ nu e[ti hot\rât ce ai de f\cut,
supun\, printre altele, unei lu- P\rinte, cum se poate ca Dumne-
faci ce po]i `n condi]iile tale. zeu, fiind un Dumnezeu gelos, s\
cr\ri pe care P\rin]ii Bisericii o
recomand\ `n special monahilor. P\rinte, este verosimil ca Dum- vrea s\ `mpart\ pe robul S\u cu o
Deci, practic, drumul ar trece prin nezeu, luminând pe omul cur\]it femeie?
c\lug\rie... de patimi, acesta s\ ocroteasc\ `n Nu se pune problema astfel, pentru c\
Da, eu a[a [i zic. Cineva care vrea s\ inima lui dorin]a de a se c\s\tori? nu se `mparte cu o femeie, c\ci cei doi se
Diaspora
devin\ c\lug\r este bine s\ tr\iasc\ Da. De ce nu? C\s\toria, de fapt, este unesc ca s\ fie una `n slujirea lui Dum- ortodox\
c\lug\ria acolo unde se g\se[te, pân\ o chestiune a firii [i omul nu se leap\d\ nezeu. Nu se poate zice c\ cineva care se `n secolul
când ajunge s\ se duc\ la m\n\stire, de fire nici când se face c\lug\r, ci are c\s\tore[te `mparte ceva, ci `[i alege o
adic\ s\ fie c\lug\r. Dac\ e[ti student, posibilitatea s\ dep\[easc\ firea. Dar fi- alt\ direc]ie. (pr. Teofil P|R|IAN, Dees- al XX-lea (XI)
s\ fii cum ar fi un c\lug\r-student, dac\ rea r\mâne fire [i atunci po]i s\ dore[ti pree c\s\tooriee [i c\lug\riee)
Biserica Ortodox\ Rus\,
cunoscut\ [i sub numele
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS de Patriarhia Moscovei,
este o Biseric\ Ortodox\
a degetul lui Dumnezeu: expresie aflat\ la Luca (11, Autocefal\, a cincea
C=nd nu poate rosti duhovnicul formula 20), folosit\ ca simbol al puterii lui Dumnezeu.
Mântuitorul o folose[te r\spunzând acuza]iei fariseilor
dup\ Constantinopol,
Alexandria, Antiohia [i
pentru dezlegarea p\catelor? (I) [i c\rturarilor c\ El scoate demonii cu Beelzebul, dom-
nul dracilor. La acestea, El zice: „Iar dac\ Eu scot de-
Ierusalim, [i aflat\ `n
comuniune cu acestea.
Iertarea p\catelor m\rturisite dezlegarea p\catelor m\rturisi- mai s\v=r[easc\. Nu este sufi- monii cu degetul lui Dumnezeu, iat\ a venit la voi ~[i exercit\ jurisdic]ia
este acordat\ de Dumnezeu `n te. Dar mai sunt [i alte situa]ii cient\ m\rturisirea p\catelor, `mp\r\]ia lui Dumnezeu“; Matei zice „cu Duhul lui asupra cre[tinilor orto-
momentul rostirii formulei de ier- c=nd preotului i se recomand\ s\ c\ci poc\in]a sincer\ presupune Dumnezeu“ (12, 28);
a deprindere, a deprinde: exerci]iu continuu `ntr-
doc[i din Rusia [i din
tare, de c\tre preot. Exist\ situ- nu rosteasc\ aceast\ rug\ciune. [i angajamentul de a nu mai s\- o activitate constructiv\ sau distructiv\. Textul `n ]\rile slave `nconjur\-
a]ii c=nd duhovnicul poate consi- Dac\ penitentul nu este preg\- v=r[i p\catele. A nu evita toate care e folosit substantivul gr\ie[te a[a: „C\ci de- toare, ca exarhat [i re-
dera necesar s\ am=ne acest mo- tit s\ rup\ leg\tura cu p\catele `mprejur\rile care predispun la prinderea trupeasc\ la pu]in folose[te (adic\ sportul prezentare patriarhal\
ment, `n special atunci c=nd nu sau nu dore[te s\ evite `mpreju- s\v=r[irea unui p\cat e semn c\ fizic), dar dreapta credin]\ spre toate este de folos, `n jurul lumii. De ase-
sunt `ndeplinite toate condi]iile r\rile care favorizeaz\ s\v=r[irea nu se accept\ toate m\surile ce se având f\g\duin]a vie]ii de acum [i a celei ce va s\ menea, `[i exercit\ ju-
realiz\rii unei spovedanii corecte. p\catului `nseamn\ c\ el nu a a- impun pentru a `nvinge acel vin\“ (I Timotei 4, 8). Verbul folosit de patru ori are risdic]ia [i asupra Bise-
~mpotrivirea [i refuzul de a juns la o poc\in]\ sincer\ [i nu se p\cat. sensul de „a deprinde“. „De basmele cele lume[ti [i ricii Japoniei [i asupra
`ndeplini canonul de poc\in]\ re- c\ie[te suficient pentru faptele De asemenea, nu poate fi dez- b\be[ti fere[te-te [i deprinde-te cu dreapta credin]\“ cre[tinilor ortodoc[i din
prezint\ dou\ dintre motivele rele s\v=r[ite. Penitentul ar legat de p\cate cre[tinul care nu (I Timotei 7); iar `n al doilea, vorbe[te despre eretici, China. Actualul `ntâi-
pentru care preotul duhovnic a- putea fi iertat de p\cate, iar la este dispus s\ repare nedrept\- care au „ochii plini de pofta desfrân\rii, nes\]io[i de st\t\tor este Alexei al
m=n\ rostirea rug\ciunii pentru scurt timp, sunt [anse mari s\ le ]ile s\v=r[ite, cum ar fi: restitui- p\cat, am\gind sufletele nestatornice; inima lor e de-
rea bunurile furate, desp\gubi- prins\ la l\comie [i sunt fii ai blestemului“ (II Petru II-lea, Patriarhul Mos-
rea pentru pagubele f\cute. A 2, 1-2). Celelalte dou\ texte vorbesc de „cei obi[nui]i [i covei [i al ~ntregii Rusii.
fost s\v=r[it un act de nedrep- `ncerca]i“ (Evrei 5, 14; 12, 11); Biserica Ortodox\ Rus\
tate [i nu se dore[te `ndreptarea a Derbe: unul dintre ora[ele Licaoniei (]inut `n are o mare diaspor\,
acelei situa]ii. Prin Taina Spove- partea de sud a Asiei Mici), pe unde au trecut Pavel [i care este `mp\r]it\ `n
daniei nu se dore[te doar ob]ine- Varnava [i au propov\duit `n prima c\l\torie misio- trei exarhate: Exarhatul
rea iert\rii, ci [i vindecarea de nar\ (Fapte 14, 6, 20). Din Derbe era Timotei, pe care Europei Apusene, Exar-
pornirile p\c\toase. De altfel, Sfântul Apostol Pavel, dup\ ce „l-a t\iat `mprejur din hatul Europei Centrale
pricina iudeilor, fiind elin dup\ tat\ [i evreu dup\ [i Exarhatul American
M=ntuitorul Hristos ne-a porun- mam\, l-a luat apoi cu el“ (Fapte 16, 1-4; 20, 4).
cit s\ ne `mp\c\m cu fratele nos- al Patriarhiei de Mosco-
(Dic]ionar al Noului Testa-
tru [i abia dup\ aceea putem ment, pr. dr. Ioan MIR- va. Exarhatul Europei
aduce darul nostru la sf=ntul al- CEA, EIBMBOR, Apusene este dependent
tar: „Deci, dac\ `]i vei aduce 1995) de Patriarhia de la Mos-
darul t\u la altar [i acolo `]i vei cova [i are sediul la
aduce aminte c\ fratele t\u are Londra. Acest exarhat
ceva `mpotriva ta, las\ darul t\u care are sub jurisdic]ia
acolo, `naintea altarului, [i sa credincio[ii ortodoc[i
mergi `ntâi [i `mpac\-te cu ru[i din Marea Britanie,
fratele t\u [i apoi, venind, adu Fran]a, Belgia [i Olan-
darul t\u“ (Matei 5, 23-24). da; mai are [i alte re[e-
Iertarea p\catelor nu se poate din]e episcopale la Pa-
ob]ine dac\ se ]ine ur\ [i dac\ nu ris, Bruxelles [i Rotter-
se realizeaz\ `mp\carea cu cei dam. Exarhatul Europei
din jur. (pr. Gheorghe MIH|IL|) Centrale este, de aseme-
nea, dependent de Patri-
arhia de la Moscova [i
are sediul la Berlin. Are
BIBLIA - VERSET CU VERSET lului, s-a folosit desemnarea
[i o re[edin]\ episcopal\
lor prin numerale ordinale,
`n Austria, la Viena.
~n ce zi a `nceput potopul? prelu=ndu-se `ns\ anul babi-
lonian, care `ncepea prim\va-
ra. Dup\ exil, p\trund tot mai
Exarhatul American al
Patriarhiei de Moscova
Facerea 7, 13: „~n ziua t\zi. „Luna a doua, `n ziua a are re[edin]a la New
frecvent denumirile babilo-asi- York [i are jurisdic]ie
dou\zeci [i [aptea a lunii aces-
aceasta a intrat Noe `n teia“ poate fi la fel de bine pri-
riene ale lunilor. Luna a doua peste cre[tinii ortodoc[i
corabie, [i `mpreun\ cu ar fi aprilie-mai (...). Referitor ru[i din America de
m\vara, c=t [i toamna, `n func-
la ziua a dou\zeci [i [aptea a Nord [i de Sud, având
d=nsul au intrat Sem, ]ie de calendarul folosit: litur-
lunii acesteia trebuie men]io-
gic - prim\vara, civil - toamna. patru episcopii: Brook-
Ham [i Iafet, fiii lui Noe, ~n comentariile la cartea nat faptul c\ zilele nu erau nu- lyn, Filadelphia, San
femeia lui Noe [i cele Facerii ale p\rintelui Ioan So- mite, ci numerotate, cu excep- Francisco [i una `n Ar-
]ia Sabatului. Ziua era socoti- gentina. Biserica Orto-
trei femei ale fiilor lui.“ rin Usca descoperim urm\toa-
t\ de diminea]\ p=n\ diminea-
rea precizare: „Philon [i Car- dox\ Rus\ din America
Expresia „ziua aceasta“ de tea Jubileelor fixeaz\ eveni- ]\, a[a cum apare `n relatarea de Nord a luat fiin]\ `n
la `nceputul versetului face re- mentul la echinoc]iul de pri- despre Crea]ie.“ anul 1784 `n Alaska,
ferire la ziua a dou\zeci [i [ap- m\var\. ~n primul r=nd, refe- Fragmentul scripturistic de `ns\ aceast\ ]ar\ a fost
tea, din luna a doua, dup\ cum ritor la expresia `n a doua lu- mai sus repet\ informa]ia re- vândut\ Statelor Unite
am putut afla `ntr-unul dintre n\, trebuie [tiut c\ israeli]ii feritoare la persoanele care au ale Americii `n anul
versetele precedente. Aceast\ urmau anul lunar. O lun\ du- intrat `n arc\, anume Noe, `m- 1867 de Rusia. Biserica
dat\ nu poate fi `n]eleas\ ca fi- ra 29 sau 30 de zile. Ini]ial, au preun\ cu Sem, Ham [i Iafet - Ortodox\ Rus\ din A-
ind cea care corespunde zilei fost folosite denumirile canaa- fiii lui Noe -, femeia lui Noe [i merica de Nord s-a dez-
de 27 februarie, dup\ calenda- nite ale lunilor. Ulterior, `n pe- cele trei femei ale fiilor lui. voltat dup\ 18 mai
rul pe care noi `l folosim as- rioada t=rzie a regilor [i a exi- Septuaginta las\ s\ se `n]elea- 1970, când loc]iitorul de
g\ faptul c\ femeile au fost patriarh, mitropolitul
a ISTORII CU T+LC a desp\r]ite `n arc\ de so]ii lor, Pimen de Cruti]e [i
Colomna, a acordat epis-
rela]iile sexuale fiind `ntre-
E bine s\ te rogi? rupte, fapt confirmat [i de
tradi]ia iudaic\ [i cre[tin\. De
copului Filaret din Ame-
rica de Nord Tomosul de
Un frate l-a întrebat pe fa]a Domnului iese un glas altfel, asceza fireasc\ `ntr-un autocefalie al Bisericii
avva Pimen: „E bine s\ te care zice: «Mângâia]i popo- asemenea cataclism impunea Ortodoxe Ruse din Ame-
rogi?“. B\trânul îi zice: rul meu, mângâia]i-l»“. (Pa- un comportament adecvat. rica, cunoscut\ sub nu-
„Avva Antonie a spus c\ din teericc, edi]ia Polirom, 2005) (Lucian APOPEI) mele de Mitropolia Rus\.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
4 Joi, 4 decembrie 2008
„Economul nu cheltuie[te decât când trebuie, cel zgârcit nu
Opinii se atinge de avutul s\u, nici chiar când nevoia cere. Economia,
putem zice, este sor\ cu m\rinimia. S\ punem, a[adar,
deoparte m\rinimia [i economia, de alta risipa [i zgârcenia.
Unele se ]es din micimea de suflet, altele, din m\re]ia lui.“

RELIGIE {I FENOMEN A fost modificat\, `ntr-

adev\r, dar pentru cât\

Teologia `n agora [tiin]elor vreme? Ast\zi, teologia

de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Evul Mediu a fost [i va
r\mâne `n istorie perioada,
ca oricare alta, cu luminile
[i umbrele ei. F\r\ `ndoia-
l\, una dintre cele mai im-
portante `mpliniri ale sale
a fost crearea unei institu-
]ii care a supravie]uit cu
mult succes pân\ ast\zi, [i
anume Universitatea. Din-
colo de toate schimb\rile ce
au ap\rut pe parcursul is-
toriei, institu]ia Universi-
t\]ii s-a p\strat `ncepând
cu secolul al XII-lea pân\
ast\zi `n Europa.
~nv\]\mântul universi-
tar `n spa]iul european din
Evul Mediu a reprezentat o
noutate f\r\ egal pentru
vremea aceea (vezi Walter
Rüeg (Hg.), Geschichte der
Universität in Europa, Bd.
1: Mittelalter, München,
1993). Primele universi-
t\]i, având profilul a ceea
ce `n vremea respectiv\ se
chema „studium generale“,
au ap\rut la Bologna [i la
Paris. Au ap\rut la Bolog-
na, unde existau [coli pri-
vate de drept, [i la Paris,
unde exista {coala de la
Catedrala Notre Dame, a-
vând ca domeniu de studiu
teologia. Acestor domenii,
`n cadrul acelora[i univer-
sit\]i, li s-a ad\ugat dome-
niul „artelor liberale“. Tot
`ncepând cu secolul al XII-
lea, la Montpellier, a fost
`nfiin]at\ prima univer-
sitate de medicin\. Practic,
`nainte de a doua jum\tate
a secolului al XIV-lea, `n
Europa, universit\]ile-stan-
dard erau la Paris, Oxford
[i Cambridge. Dac\ `n Eu-
ropa de Sud, respectiv Bo-
logna, totul se concentra pe
o singur\ facultate, in-
cluzând domeniile prope-
deutice necesare, `n schimb,
`n nordul Europei reg\sim
`n aceast\ perioad\ o alt\
structur\ universitar\:
„cea de jos“, a „artelor“, [i
cele „superioare“, repre-
zentând teologia, dreptul [i
medicina.
Un foarte important im-
puls `n evolu]ia [tiin]ific\ a
teologiei a fost oferit de re-
ceptarea acelui „Corpus
Aristotelicum“. Pe la ju-
m\tatea secolului al XIII-
lea, `ntreaga oper\ a lui A-
ristotel, tradus\ fie din a-
rab\, greac\ sau latin\, se
afla deja la dispozi]ia tu-
turor noilor universit\]i
`nfiin]ate.
Pentru gândirea Evului
Mediu, Aristotel devenise
deja un etalon atât `n ceea
ce prive[te domeniul termi-
nologiei, cât [i `n acela al
semnifica]iei [tiin]ifice `n
general (vezi Peter Schul-
thess/ Ruedi Imbach, Die
Philosophie im lateinis-
chen Mittelalter. Ein Han-
dbuch mit einem bio-bibli-
ographischen Repertorium,
Zürich, 1996). Prin urma-
re, dac\ teologia se dore[te
o [tiin]\ `ntre celelalte [ti-
in]e ale Universit\]ii, a-
tunci ea trebuie s\ se ori-
enteze spre idealul [tiin]i-
fic aristotelic, respectiv s\
intre `n dialectic\ cu aces-
ta. Din aceast\ perspec-
tiv\, teologii au `ncercat s\
ofere r\spunsuri diferite,
]inând seama c\ teologia se
reg\se[te mai degrab\ `n
adev\ruri de credin]\ de-
cât `n principii verificabile
[tiin]ific. De pild\, Toma
d’Aquino consider\ c\ teo-
logia este o [tiin]\ ca toate
celelalte, `ntrucât opereaz\
cu principii [i trage conclu-
zii ra]ionale `n func]ie de
ele. Faptul c\, spre de-
osebire de celelalte [tiin]e,
aceste principii nu sunt
unilaterale, ci se funda-
menteaz\ pe credin]\, `l
determin\ pe d’Aquino s\
afirme c\ teologia trebuie
perceput\ dup\ modelul
unei „[tiin]e subordonate“
(scientia subalternata). Te-
ologia, spune el, nu este o
[tiin]\ precum aritmetica
sau geometria, ale c\ror
principii au o baz\ strict
ra]ional\. Ea se aseam\n\
artei, muzicii [i opticii,
care se fundamenteaz\ pe
acelea[i principii [tiin]ifice.
Cele dou\ teologii, respec-
tiv cea bazat\ pe filosofie [i
cea fundamentat\ pe Reve-
la]ie, nu se disting din per-
spectiva obiectului lor,
Dumnezeu, ci `n ceea ce
prive[te motivul abord\rii
lor. Prima este abordat\
din perspectiva ra]iunii,
cea din urm\ din perspec-
tiva credin]ei. Toma d’A-
quino rela]ioneaz\ cele do-
u\ forme de cunoa[tere a
lui Dumnezeu, `n sensul c\
teologia revela]ional\ o
presupune pe aceea filoso-
fic\ ca pe o „praeambula fi-
dei“; nu se substituie aces-
teia, ci o des\vâr[e[te.
~n universit\]ile din E-
vul Mediu, teologia pre-
dat\, metodologic vorbind,
prezenta [i un aspect artis-
tic, `n sensul c\ nu trebuia
s\ ]in\ neap\rat seama de
cultivarea voca]iei studen-
]ilor cursan]i; de cele mai
multe ori, teologia se preda
de dragul teologiei. Preo]ii
de rând de la ]ar\ n-aveau
nici o preg\tire superioar\.
{tiau doar s\ s\vâr[easc\
Liturghia [i s\ administre-
ze Sfintele Taine. Preo]ii
mai cultiva]i din marile
urbe `[i datorau cultura nu
studiului teologiei, cât mai
degrab\ celui al „artelor
liberale“. A fost o situa]ie
confuz\ `n Biseric\, dar va
fi modificat\ `ntre secolele
XII-XVI, `ncepând cu Ber-
nard de Clairvaux pân\ la
Erasmus de Rotterdam.
universitar\ se afl\ `n
ipostaza de a se justifica
din nou (cf. Mathias Krieg/
Martin Rose (Hg.), Univer-
sitas in theologia - theolo-
gia in universitate, FS
Hans Heinrich Schmid, Zü-
rich, 1997; Urs Baumann
(Hg.), Gott im Haus der
Wissenschaften. Ein inter-
disziplinäres Gespräch,
Frankfurt/ M., 2004). S\ se
justifice de ce este al\turi
de [tiin]ele naturii sau de
acelea din care face parte
filosofia, psihologia sau [ti-
in]ele culturii (cf. Hans Mi-
chael Baumgartner, Von
der Königin der Wissens-
chaften zu ihrem Narren?,
`n: ThQ 171 (1991), pp.
278-299; 281-284). Ca [ti-
in]\ a religiei cre[tine, teo-
logia de ast\zi trebuie s\
`nsemne, `n acela[i timp, o
[tiin]\ a credin]ei, o [tiin]\
a religiei [i a culturii (vezi
Helmut Hoping (Hg.), U-
niversität ohne Gott? The-
ologie im Haus der Wiss-
enschaften, Freiburg I. Br.,
Herder, 2007, p. 11).
Prin urmare, ceea ce lea-
g\ teologia de celelalte
[tiin]e ale Universit\]ii es-
te adev\rul, adev\rul cre-
din]ei, care o particulari-
zeaz\ `n rândul celorlalte
[tiin]e. Aceasta nu `nseam-
n\ c\ teologia se autoimpu-
ne ca [tiin]\, ci se propune
`n peisajul atât de bogat al
agorei [tiin]elor actuale.
* PR. NICOLAE ACHIMESCU ESTE PROFESOR UNIVER-
SITAR DE ISTORIA RELIGIILOR LA FACULTATEA DE
TEOLOGIE ORTODOX| „DUMITRU ST|NILOAE“ DIN IA[I

CUV+NT DIN AMVON

„S\ ia aminte bine oricine crede c\ este st\pân

al unei virtu]i, pe când el nu are decât viciul“
Trebuie mult\ b\gare de seam\
s\ putem l\muri ce este bl=nde]ea
[i la[itatea, economia [i zg=rcenia,
aceasta pentru c\ al\turi de
virtu]i se afl\ viciile, al\turi de
u[urin]a exprim\rii obr\znicia,
al\turi de blânde]e la[itatea.
S\ ia aminte bine oricine crede
c\ este st\pân al unei virtu]i, pe
când el nu are decât viciul.
A[adar, ce este blânde]ea [i ce
este la[itatea? S\ nu aju]i pe cei
jigni]i, s\ r\mâi mut când sunt
asupri]i, aceasta-i la[itate; s\
suferim jignirile pe care ni le fac
al]ii, iat\ ce este blânde]ea.
Ce este curajul opiniei? Acela[i
lucru: a lupta pentru altul. Dar o-
br\znicia? Când vrei s\ te r\zbuni
tu `nsu]i. Blânde]ea [i curajul opi-
niei merg `mpreun\, [i tot `m-
preun\, pe alt\ parte, obr\znicia
[i la[itatea. Cine se mâhne[te de
propriile sale suferin]e, greu `i va
fi s\ se mâhneasc\ de ale altora,
cine nu se r\zbun\ pe sine, bine
va r\zbuna pe al]ii…
M\rinimia este o virtute, dar e
vecin\ cu risipa.
Economia, asemenea, e o vir-
tute, al\turi de ea se afl\ zgârce-
nia. S\ apropiem iar\[i virtu]ile.
Risipitorul nu-i m\rinimos. Cum
oare!… Cel `nl\n]uit de mii de pa-
timi va putea avea duh `nalt? Nu
dispre]uie[te bog\]iile, ci-i st\pâ-
nit de alte patimi. Nu-i mai liber
decât omul pe care tâlharii `l si-
lesc s\-i asculte. Nu din dispre]
pentru bog\]ii le risipe[te, ci nu-
mai din pricin\ c\ nu [tie s\ le
chiverniseasc\ cum se cuvine.
De ar fi cu putin]\ s\ le [i p\s-
treze [i s\ le [i foloseasc\, iat\ ce
ar face. Este m\rinimos acela ca-
re-[i cheltuie[te averea a[a cum se
cade, c\ci duh cu adev\rat `nalt
are acela care nu-i rob patimii [i
c\ruia pu]in `i pas\ de bog\]ii.
Economia, [i ea, este un bine.
Cel ce merit\ bun nume este a-
cela care cheltuie[te cu `n]elepci-
une, nu la `ntâmplare [i f\r\ dis-
cern\mânt. Cu totul altceva este
omul zgârcit.
Economul nu cheltuie[te decât
când trebuie, cel zgârcit nu se a-
tinge de avutul s\u, nici chiar când
nevoia cere. Economia, putem zice,
este sor\ cu m\rinimia. S\ punem,
a[adar, deoparte m\rinimia [i
economia, de alta risipa [i zgârce-
nia. Unele se ]es din micimea de
suflet, altele, din m\re]ia lui.
Nimic nu este mai str\in sufle-
tului cre[tin ca trufia.
Zic trufie [i câtu[i de pu]in cin-
stit\ vorbire [i curaj, care se po-
trivesc de minune cre[tinului.
Tot a[a, una-i umilin]a [i
altceva josnicia, lingu[irea [i li-
chelismul. Dar v\ limpezesc prin
câteva pilde.
Firea - se pare - le potrive[te [i
pe cele ce sunt potrivnice. Lâng\
grâu, neghina, lâng\ trandafir,
spinii.
Copiii ar putea fi `n[ela]i, dar
oamenii maturi, cunosc\tori, ca
s\ zicem, `n aceast\ plug\rie
duhovniceasc\, [tiu s\ deose-
beasc\ ceea ce-i r\u de ceea ce-i,
cu adev\rat, bine.
Dori]i s\ `n]elege]i convie]ui-
rea umilin]ei [i a libert\]ii? As-
culta]i pe Sfântul Apostol Pavel:
„~mi pas\ prea pu]in de voi fi
judecat de voi sau de lume - iar eu
nu m\ judec pe mine `nsumi. {tiu
c\ n-am f\cut nici un r\u. Dar nu
sunt deloc `ndrept\]it pentru
aceasta…“
Voi]i acum s\ afla]i ce-i lingu[i-
rea? Asculta]i pe nebunii iudei:
„Noi n-avem rege decât pe Ce-
zarul…“
~ntr-un cuvânt, obr\znicia este
a te l\sa prins de mânie, a te `m-
pr\[tia `n cuvinte de ocar\ far\
temei, a voi s\ te r\zbuni sau a te
l\sa dus de porniri nedrepte.
purta pentru voi roade de bu- pu]in bine decât propria lui alc\-
Fermitatea `n gr\ire, curajul,
curie. tuire. Tot asemenea este [i pentru
`nsemneaz\ tocmai a `nfrunta Dup\ cum r\d\cinile pomului suflet, ba, `nc\ mai limpede, c\ci
primejdiile [i moartea - a l\sa de-
`nsele sunt amare [i, cu toate asupra trupului vine de se n\ruie
oparte, pentru a pl\cea lui Dum- acestea, din ele ies roade care ne trebuin]a cea trupeasc\, pe când,
nezeu, du[m\nia, lingu[irea [i plac, tot a[a `ntristarea dup\ voia pentru suflet, totul este atârn\tor
josnicia. lui Dumnezeu ne va aduce o mare de voin]\.
Umilin]a este a sluji altora, cu bucurie. Dac\ râvni]i dup\ mul]umire,
gândul de a fi pe placul lui Dumne- {tiu cei ce adesea s-au rugat [i- nu urm\ri]i bog\]ia, nici
zeu, a te cobor` din `n\l]imea au v\rsat lacrimi `n suferin]\ s\n\tatea trupeasc\, nici slav\,
demnit\]ii tale, ca s\ s\vâr[e[ti o cât\ bucurie au cules, cum [i-au nici puterea, nici luxul, nici
lucrare cu adev\rat mare [i ad- sim]it con[tiin]a cur\]it\ [i de jos ospe]ele desf\t\toare, nici ve[-
mirabil\, iat\ ce-l onoreaz\ pe om. s-au ridicat cu o [i mai mare de mintele de m\tase, nici ogoarele
Ceea ce ne trebuie este ca ]inta n\dejde. m\noase, nici casele ar\toase,
tuturor faptelor noastre [i tot Cum totdeauna am zis, nu din nimic asemenea acestora.
ceea ce ni se `ntâmpl\ s\ fie iu- firea lucrurilor, ci din `nclin\rile Ci c\uta]i `n]elepciunea cea
birea de Dumnezeu. noastre se ivesc, necontenit, `n- dup\ Dumnezeu [i alege]i calea
Când vom avea adânc `nfipt\ tristarea sau bucuria. A[adar, de virtu]ii. {i nimic din ce este, nimic
aceast\ r\d\cin\ `n sufletul nos- vom face ca ele s\ fie ceea ce se din ce poate fi, nu va avea t\ria s\
tru, nu numai bunul trai, cin- cade s\ fie, avem bun temei de v\ mâhneasc\. Ce zic eu s\ v\
stirea, rangurile, lu\rile `n sea- bucurie neamestecat\. Cât mâhneasc\? Ceea ce mâhne[te pe
m\, ci [i def\im\rile, vorbirile de prive[te trupul, felul v\zduhului al]ii, vou\ v\ va spori bucuria…
r\u, oc\rile, asupririle, chinuirile, [i `nrâuririle dinafar\ `i pri- (Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur,
toate acestea, `ntr-un cuvânt, vor cinuiesc mai pu]in r\u sau mai Cuvinte alese)
 Joi, 4 decembrie 2008 5
CONCERT DE COLINDE LA BISERICA „SF. ELEFTERIE“ DIN BUCURE{TI: Duminic\, 7
Actualitatea decembrie 2008, ora 18:00, Corul „Symbol“, dirijat de diac. prof. Jean Lupu, va sus]ine un
bogat [i variat concert de colinde la Biserica „Sf. Elefterie“ din Bucure[ti. ~n program sunt
incluse colinde din crea]ia unor cunoscu]i compozitori: Gh. Dima, Vasile Popovici, Marin
religioas\ Trache, Gh. Budi[, Francisc Hubic, Tiberiu Brediceanu [.a. Cu acest prilej, Corul „Symbol“
va lansa un CD cu 30 de colinde, intitulat sugestiv „Dup\ datini colind\m“.

Zi de s\rb\toare la M\n\stirea Cernica

noastr\ mult\ este `n ceruri.
Ieri, 3 decembrie a.c., de ziua pr\znuirii Aceast\ plat\ este partici-
parea noastr\ la via]a ve[nic\,
Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica, la bucuria, la fericirea, la lu-
mina cea ne`nserat\ [i slava
Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul nelimitat\ a Sfintei Treimi“.
Bisericii Ortodoxe Române, `mpreun\ cu La finalul Sfintei Litur- O catedral\ pentru Capital\!
ghii, cu prilejul `mplinirii a Conturile deschise la BCR -
Preasfin]itul Varsanufie Prahoveanul, 400 de ani de atestare docu- filiala sector 4 Bucure[ti -
mentar\, a fost lansat\ mono- pentru sus]inerea construirii
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei grafia „Priveghere `n Ostrov, CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI

Bucure[tilor, [i cu un ales sobor de preo]i [i M\n\stirea Cernica - 400 de LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
ani de cult [i cultur\“. Prea- USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
diaconi, a s\vâr[it slujba sfin]irii paraclisului fericitul P\rinte Daniel, Pa-
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
triarhul Bisericii Ortodoxe
din vechea st\re]ie a Sfântului Ierarh Calinic Rom=ne, a acordat distinc]ii
de la Cernica, cu hramurile „Sfântul Ioan de vrednicie unor personali-
t\]i [i credincio[i care au spri-
Evanghelistul“, „Sfântul Mare Mucenic jinit proiectele M\n\stirii PE SCURT
Cernica. Arhim. Macarie Cio-
Pantelimon“ [i „Sfântul Paisie de la Neam]“. lan, stare]ul M\n\stirii Cer- Simpozion dedicat
nica, i-a acordat P\rintelui
La finalul slujbei de sfin- rostul ei `n lume“, a spus Pa-
Patriarh medalia jubiliar\ noii Catedrale
„400 de ani de atestare docu-
]ire, Preafericitul P\rinte Da- triarhul României. mentar\“. La r=ndul s\u, Pa- patriarhale
niel a ]inut un cuvânt de Dup\ s\vâr[irea sfin]irii triahul Rom=niei i-a d\ruit Sectorul Monumente [i Construc]ii
`nv\]\tur\, prin care a ar\tat paraclisului, ~ntâist\t\torul a mai primit ieri, prin decizie oricâte greut\]i am trece, `n p\rintelui stare] un exemplar al Patriarhiei Rom=ne lanseaz\ in-
importan]a sfin]ilor [i a Bise- Bisericii noastre, `mpreun\ cu patriarhal\, [i hramul „Sfântul lumea aceasta, dac\ r\mânem din noua edi]ie jubiliar\ a Li- vita]ia de participare la
ricii lui Hristos. „Este o bine- PS Varsanufie Prahoveanul, Ierarh Calinic de la Cernica“, credincio[i lui Dumnezeu [i turghierului. Simpozionul tematic-consultativ:
cuvântare deosebit\ s\ ne a- al\turi de un sobor de preo]i [i ctitorul acestei biserici. `mplinim voia Lui, dac\ `nse- Tot ieri, la ora 16:00, au „Noua Catedral\ Patriarhal\ -
fl\m sub ocrotirea, luminarea diaconi din administra]ia Ar- Dup\ citirea Sfintei Evan- t\m de dreptate, dac\ suntem `nceput la M\n\stirea Cernica Catedrala Mântuirii Neamului:
[i `ndrumarea sfin]ilor, prin hiepiscopiei Bucure[tilor [i din ghelii, P\rintele Patriarh Da- milostivi, dac\ suntem cura]i lucr\rile Sinaxei stare]ilor [i arhitectur\, structur\, utilitate
cuvânt [i rug\ciune, prin cu- cea a Patriarhiei Române [i de niel a ]inut un cuvânt de `nv\- cu inima, f\c\tori de pace, stare]elor din Arhiepiscopia cultual\ [i cultural\“. Simpozionul
vântul scris [i prin cuvântul stare]ii din Arhiepiscopia Bu- ]\tur\ `n care a subliniat fap- dac\ ne plângem p\catele Bucure[tilor, care vor continua va avea loc `n data 15 decembrie
`nf\ptuit de ace[tia, pentru c\ cure[tilor, a s\v=r[it Sfânta Li- tul c\ Evanghelia care se cite[- noastre prin poc\in]\ [i dac\ [i ast\zi. Cu detalii despre 2008, ora 10:00, `n Aula Magna
numai prin sfin]i noi `n]ele- turghie `n biserica cea mare a te `n rânduiala Bisericii Orto- r\bd\m prigoan\ pentru El, aceste evenimente vom reveni „Teoctist Patriarhul“ din Palatul
gem cu adev\rat ce este Bise- m\n\stirii, cu hramul „Sfântul doxe la ziua de pr\znuire a u- f\r\ ca s\ ne lep\d\m de El `n `n edi]ia de m=ine a „Ziarului Patriarhiei. Simpozionul este orga-
nizat de Patriarhia Român\, prin
rica lui Hristos [i care este Mare Mucenic Gheorghe“, care nui sfânt cuvios arat\ c\ „Prin timp de `ncercare, atunci plata Lumina“. (Ciprian B+RA) Sectorul Monumente [i Construc]ii
Biserice[ti, sub `naltul patronaj al

Studen]i cre[tini din toat\ ]ara au s\rb\torit

Preafericitului P\rinte Daniel, Pa-
triarhul României. Conform temei
abordate, simpozionul are ca scop
principal o consultare tematic\ cu
arhitec]i speciali[ti, care au proiec-

Ziua Na]ional\ a Rom=niei la Chi[in\u tat biserici de mari dimensiuni `n

a Timp de dou\ zile, membrii ASCOR au participat la Chi[in\u la diverse manifesta]ii menite s\ re`nvie spiritul patriotic a
Timp de dou\ zile, 30
noiembrie-1 decembrie, a.c.,
50 de studen]i, membri ai
Asocia]iei Studen]ilor Cre[-
tini Ortodoc[i Români (AS-
COR) din opt ora[e din Ro-
mânia au mers la Chi[in\u
pentru a s\rb\tori 90 de
ani de la Marea Unire [i 80
de ani de la `nfiin]area
Mitropoliei Basarabiei.
„Am dorit s\ s\rb\torim
la Chi[in\u, pentru c\ aici
avem nevoie de o re`mpros-
p\tare a memoriei eroilor
poporului român. Suntem o
mare familie [i, chiar dac\
suntem separa]i de un gard
de sârm\ ghimpat\, suntem
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a P|RINTELE TEOFIL
P|R|IAN, LA ALBA IULIA:
Consiliul Jude]ean Alba, Aso-
cia]ia Filantropia Ortodox\
Alba Iulia [i Biroul de Asis-
ten]\ Social\ [i Consiliere a
Persoanelor cu Dizabilit\]i din
cadrul Arhiepiscopiei Ortodo-
xe Române de Alba Iulia a or-
ganizat, ieri, 3 decembrie a.c.,
o `ntâlnire festiv\ la Consiliul
Jude]ean din Alba Iulia [i la
Casa de Cultur\ a Studen]ilor.
Invitatul special al manifes-
t\rii a fost p\rintele Teofil P\-
r\ian de la M\n\stirea Sâm-
b\ta de Sus, nev\z\tor.
uni]i `n cuget [i `n sim]ire“,
a afirmat Iulian Rusanov-
ski, pre[edintele ASCOR
Chi[in\u, organizator.
Din program au f\cut
parte: participarea, dumini-
c\ diminea]a, 30 noiembrie,
la Sfânta Liturghie la Bise-
rica de lemn cu hramul
„Sfântul Mare Mucenic Ioan
cel Nou de la Suceava“. Tot
`n aceea[i zi, studen]ii cre[tini
au participat la un parastas
pentru comemorarea fo[tilor
membri ai Sfatului }\rii, `n-
gropa]i `n Cimitirul Ar-
menesc din Chi[in\u.
„Am adus p\mânt din
România pentru a-l ames-
Programul a cuprins, la
`nceput, un cuvânt al p\rintelui
Teofil P\r\ian, colinde `n lim-
baj mimico-gestual interpre-
tate de corul persoanelor cu de-
ficien]\ de auz, oferirea de ca-
douri, o expozi]ie de goblenuri
realizate de ace[tia [i un mini-
concert de muzic\ clasic\ inter-
pretat de Alex Dorian Bodea,
absolvent al Liceului de Muzic\
[i Arte Plastice din Alba Iulia.
P\rintele Teofil P\r\ian
este prezent `n perioada 1-5 de-
cembrie 2008 `n Arhiepiscopia
Alba Iuliei, r\spunz=nd invita-
]iei IPS Andrei de a participa la
ciclul Serilor duhovnice[ti intitu-
late generic „Calea fericirii“, or-
teca cu p\mântul care st\
peste cei ce au semnat Uni-
rea, acest gest simbolizând
tr\irea sentimentului pro-
fund românesc de unitate
de neam [i dorin]a continu\
de atingere a idealului co-
mun - Unirea. Unirea prin
fapt\, nu prin vorb\“, a
spus un membru al filialei
ASCOR Bucure[ti.
Luni, 1 decembrie a.c., s-
a organizat, la ora 9:00,
Mar[ul Unirii pe bulevar-
dul {tefan cel Mare [i
Sfânt, finalizat cu o depu-
nere de flori la Monumen-
tul lui {tefan cel Mare, la
care au participat repre-
zentan]ii Ambasadei Româ-
niei `n Republica Moldova
[i ai Mitropoliei Basarabiei
- IPS Petru, Arhiepiscop al
Chi[in\ului, Mitropolitul
Basarabiei [i Exarh al
Plaiurilor.
La ora 14:00, `n incinta
Bibliotecii „Onisifor Ghibu“,
s-a sus]inut conferin]a cu ti-
tlul generic „90 de ani de la
Marea Unire, 80 de ani de la
`nfiin]area Mitropoliei Basa-
rabiei“, unde au sus]inut
prelegeri personalit\]i din
Chi[in\u - istoricul Mihai
Adauge, Eugenia Marin,
mama Doinei Aldea Teodo-
ganizate de Arhiepiscopia Orto-
dox\ de Alba Iulia `n perioada
Postului Na[terii Domnului
nostru Iisus Hristos. P\rintele
a sus]inut mai multe conferin]e
`n Arhiepiscopia Alba Iuliei, iar
ast\zi, 4 decembrie a.c., va ]ine
un cuvânt de `nv\]\tur\ de-
spre importan]a slujbelor `n
via]a cre[tinului [i a tân\rului,
la Liceul de Muzic\ [i Arte
Plastice din Alba Iulia. De la
ora 18:00, p\rintele Teofil va fi
prezent la Casa de Cultur\ a
Sindicatelor din Alba Iulia pen-
tru a participa la o nou\ `ntâl-
nire din ciclul „Serilor duhovni-
ce[ti“. M=ine, p\rintele Teofil
rovici, p\rintele Iulian Bu-
descu, Adrian Iovanel - [i s-a
lansat cartea de colinde
„Nou\ azi ne-a r\s\rit, colin-
de de Cr\ciun“.
„Ne bucur\m c\ am pu-
tut participa la acest eveni-
ment. Am fost primi]i ca
acas\. Trebuie s\ p\str\m
vie `n memoria noastr\ am-
intirea eroilor no[tri, s\
`nv\]\m de la istorie; s\
fim uni]i `n credin]\ este cel
mai important lucru, dup\
va fi prezent la Cugir, unde va
]ine o alt\ conferin]\.
aPREASFIN}ITUL TI-
MOTEI, LA 24 DE ANI DE
EPISCOPAT LA ARAD: ~n
fiecare an, la 2 decembrie, cle-
rul [i credincio[ii Eparhiei Ara-
dului [i Hunedoarei s\rb\-
toresc cu mult\ bucurie [i e-
mo]ie ziua `nsc\un\rii Prea-
sfin]itului P\rinte Timotei
Seviciu ca Episcop al Eparhiei
ar\dene [i hunedorene, anul
acesta fiind a 24-a aniversare,
informeaz\ Biroul de Pres\ al
Episcopiei Aradului, Ienopolei,
H\lmagiului [i Hunedoarei.
mine. M-am sim]it bine `n
costum popular, m-am sim]it
român“, a declarat Marius
Pavel, pre[edintele ASCOR
Ia[i, `n cuvântul de la sfâr-
[itul conferin]ei.
ASCOR Ia[i a participat
cu 13 membri la mani-
festa]iile organizate de AS-
COR Chi[in\u. Un astfel de
eveniment s-a mai organi-
zat cu 11 ani `n urm\, `n
1997. (Magdalena CIUBO-
TARU)
~n cei 24 de ani de arhi-
p\storire, ~ntâist\t\torul E-
piscopiei Aradului [i Hune-
doarei a contribuit, prin sme-
renie [i r\bdare, `n]elepciune [i
neobosit\ râvn\, la `mpliniri
dintre cele mai frumoase pe
t\râm pastoral, administrativ,
cultural-social, la loc de frunte
situându-se `mplinirea visului
de veacuri al ar\denilor de a
`n\l]a o Catedral\ episcopal\
`nchinat\ Sfintei Treimi, ca
model al unit\]ii poporului
`nsu[i. Catedrala va fi sfin]it\
de Preafericitul P\rinte Pa-
triarh Daniel, al\turi de mem-
brii Sfântului Sinod, la 6 de-
cembrie 2008. a
mediul urban dup\ anul 1990. ~n
acest sens, arhitec]ii participan]i
vor avea posibilitatea s\-[i expun\
proiectele, ideile [i sugestiile pe
aceast\ tem\. Sectorul Monumen-
te [i Construc]ii Biserice[ti
adreseaz\ rug\mintea de confir-
mare a particip\rii p=n\ cel târziu
miercuri, 10 decembrie 2008, la
Sectorul Monumente [i Construc]ii
Biserice[ti, tel/fax: (021) 406.71.80.
sau catedrala@patriarhia.ro, de
unde se pot ob]ine, de asemenea,
informa]ii suplimentare.
,,Text [i discurs
religios“ la UAIC
Catedra de Limb\ Român\ [i
Lingvistic\ General\ din cadrul
Facult\]ii de Litere a Universit\]ii
,,Alexandru Ioan Cuza“ (UAIC) din
Ia[i, organizeaz\ `n perioada 5-6
decembrie a.c., `n Aula Magna
,,Mihai Eminescu“, Edi]ia I a
Conferin]ei Na]ionale ,,Text [i dis-
curs religios“. ~n cadrul conferin]ei
se vor desf\[ura o serie de comu-
nic\ri având ca teme: ,,Traducerea
textului sacru“ [i ,,Retorica discur-
sului religios“. Vor ]ine alocu]iuni
~nalt Preasfin]itul Teofan, Mitro-
politul Moldovei [i Bucovinei, ~nalt
Preasfin]itul Bartolomeu, Mitro-
politul Albei, Cri[anei [i Mara-
mure[ului, prof. univ. dr. Vasile
I[an, rectorul Universit\]ii ,,Al. I.
Cuza“ din Ia[i, PS Petru, Epis-
copul Diecezei Romano-Catolice
Ia[i [i al]i invita]i. (C.C.)
Arhiepiscopia
Tomisului este al\turi
de familia tân\rului
Eugen Anghel
Ast\zi, la ora 11:00, la Catedrala ar-
hiepiscopal\ „Sfin]ii Apostoli Petru
[i Pavel“ din Constan]a, ~nalt Prea-
sfin]itul Teodosie, Arhiepiscopul
Tomisului, va oficia slujba de `n-
mormântare a tân\rului Eugen An-
ghel. De pe patul spitalului, acesta
`i ceruse pre[edintelui ]\rii aproba-
rea cererii de eutanasiere, pentru a
atrage aten]ia asupra st\rii grave `n
care se afla. ~naltpreasfin]itul Teo-
dosie, Arhiepiscopul Tomisului, l-a
vizitat [i mângâiat duhovnice[te
s\pt\mâna trecut\ [i `ncepuse de-
mersurile pentru tratament `n str\-
in\tate. Preo]ii i-au f\cut slujba
Sfântului Maslu, `ns\ boala a f\cut
ca tân\rul de doar 29 de ani s\
treac\ la Domnul. Totodat\, Arhie-
piscopia Tomisului va face demer-
surile necesare `n vederea ob]inerii
unui loc de veci pentru `nhumarea
tân\rului decedat. (Biroul de Pres\
al Arhiepiscopiei Tomisului)
6 Joi, 4 decembrie 2008

„Cu timpul, Sfântul Ambrozie va ar\ta o tot mai pronun]at\ autonomie fa]\ de modelele
Vie]ile teologice grece[ti. ~ndemnurile ]inând de morala practic\, adresate comunit\]ii, câ[tig\
un spa]iu mai larg, iar `n frumoasele explica]ii ale Psalmilor [i ale Evangheliei dup\ Luca,

sfin]ilor din ultimii ani ai vie]ii, doctrina mântuirii [i mesajul edificator al lui Hristos `[i afl\ o
form\ nou\, puternic personal\. Spiritualitate [i poezie sunt cuvintele emblematice pentru
exegeza ambrozian\, care culmineaz\ `n expunerea Psalmilor.“

Sfântul Ambrozie, `ncre[tin\torul moralei lui Cicero

Admirator al culturii
profane antice, al lui
Cicero, Titus Livius,
Seneca [i `n special al lui
Vergiliu, Sfântul Ambrozie
(Aurelius Ambrosius) este
autorul unei opere bogate
atât prin profunzimea
`n]elesurilor, cât [i prin
Sfântul Ambrozie a pur-
tat dubla responsabilitate
a predicatorului [i a con-
duc\torului politic al co-
munit\]ii sale [i, prin ur-
mare, opera sa se distinge
nu atât prin lucr\ri de
dogm\, cât prin scrieri de
circumstan]\, de orientare
moralizatoare. A alc\tuit
91 de scrisori, discursuri,
predici, ora]ii funebre `n
care exceleaz\ prin talent
oratoric, prin muzicalitate
[i suavitate. A `ncercat,
prin epistole, s\ comenteze
`n sens moralizator nara-
]iile biblice [i a citat cu dez-
involtur\ din Homer, Ver-
giliu, Euripide [i Aristotel,
`ncercând astfel conversiu-
nea culturii profane antice
`n folosul cre[tinismului.
Se pare c\, `n plan formal,
Sfântul Ambrozie a imitat
dispunerea unui epistolar
celebru `n Antichitatea târ-
zie, acela al lui Pliniu cel
Tân\r: nou\ c\r]i de scri-
sori adresate prietenilor, la
care se adaug\ a zecea,
con]inând scrisori cu carac-
ter oficial.
Raiul p\mântesc -
„partea superioar\
[i c\l\uzitoare
a sufletului“
Discursul ambrozian vi-
zeaz\ `ntotdeauna esen-
]ialul [i ceea ce conduce la
concluzii practice, lucru ca-
re se reflect\ [i `n omiliile
sale. Activitatea omiletic\
constituie un nou [i intere-
sant document de exegez\
biblic\ de tip spiritual, care
`n Occident nu fusese `nc\
practicat\. Primele sale
omilii au fost ispirate din
scrierile filosofului evreu
num\rul mare de scrieri.
~ntreaga sa trud\ literar\ nu
poate fi desp\r]it\ de
str\daniile sale de o via]\
pentru `mplinirea a dou\
obiective: afirmarea
Ortodoxiei prin eliminarea
arianismului [i, respectiv,
izolarea [i `nfrângerea
Filon din Alexandria, re-
nun]ând, `ns\, la punctul
esen]ial al exegezei filonie-
ne - acela de a explica orice
problem\ filosofic\ pornind
de la esen]a iudaismului.
Printre cele mai importante
omilii enumer\m: Raiul p\-
mântesc (De paradiso), A-
vraam (De Abraham), Ap\-
rarea proprie a profetului
David (Apologia prophetae
David). Exegeza este când
moral\, când alegoric\, cu
frecvente inser\ri de tem-
atici filosofice, a c\ror func-
]ie este examinat\ critic de
scriitor, uneori fiind lit-
eral\, ca `n Raiul. Printre
motivele pe care le putem
surprinde aici se num\r\
cel al drumului anevoios al
des\vâr[irii omului prin
virtu]i, de la p\gânism pâ-
n\ la Dumnezeu, drum sim-
bolizat de peregrin\rile lui
Avraam; Cain [i Abel pot fi
interpreta]i `n cheie eclezio-
logic\, primul reprezentând
poporul iudeilor, uciga[ul
lui Hristos, iar al doilea,
cre[tinii.
Interesante sunt [i omi-
liile târzii care demonstrea-
z\ un interes viu pentru spi-
ritualitatea lui Origen.
Aceste noi motive pot fi sur-
prinse `n omilia Isaac sau
sufletul (De Isaac vel an-
ima), rostit\ `n 387, unde
nunta lui Isaac cu Rebeca
este interpretat\ ca simbol
al nun]ii sufletului cu Hris-
tos, potrivit exegezei orige-
niene a Cânt\rii Cânt\rilor.
~n Folosul mor]ii (De bono
mortis), care se vrea o conti-
nuare a precedentei lucr\ri
[i care `ndeamn\ la a con-
sidera moartea trupului un
mijloc de a ajunge la adev\-
rata via]\, materialul este
aici de inspira]ie platonic\.
Cripta Sfântului Ambrozie
cercurilor p\gâne ale
epocii. Vom vedea cum,
niciodat\ abandonate,
ambele deziderate vor
c\p\ta un ve[mânt literar
[i teologico-dogmatic
sub condeiul inspirat al
p\storului din
Mediolanum (Milan).
Cele mai faimoase omilii
sunt cele care explic\ Cele
[ase zile ale crea]iei, nou\ `n
total, repartizate `n [ase
c\r]i; modelul s\u a fost
opera omonim\ a Sfântului
Vasile cel Mare. Bogat\ `n
interpret\ri alegorice din
care sensul literar al Scrip-
turii dispare uneori, opera
este extrem de `ngrijit\ sub
aspect literar, demonstrând
m\sura `n care Ambrozie s-
a dedicat lecturilor din Ver-
giliu, Hora]iu [i Ovidiu. Ale-
goria i se pare forma su-
perioar\ [i autentic teo-
logic\ de interpretare bi-
blic\. Simbolismul moral al
animalelor, cu totul absent
din exegeza Sfântului Vasi-
le, dar atât de popular\ `n
Evul Mediu, se afirm\ cu
larghe]e `n opera Sfântului
Ambrozie - sus]ine, ca [i Fi-
lon, c\ [arpele nu este decât
o imagine a desf\t\rii, fe-
meia o imagine a sensuali-
t\]ii, iar b\rbatul `nsu[i un
simbol al intelectului (nous)
care se las\ `n[elat de
sim]uri. Raiul p\mântesc
nu poate fi un loc pe p\-
mânt, a[ezat undeva; el nu
este decât partea superi-
oar\ [i c\l\uzitoare a sufle-
tului nostru (acel principale
= element superior), fluviile
care `l ud\ fiind harul lui
Dumnezeu [i virtu]ile.
Subiectul fecioriei,
abordat cu blânde]e
pastoral\
Cu timpul, Sfântul Am-
brozie va ar\ta o tot mai
pronun]at\ autonomie fa]\
de modelele teologice gre-
ce[ti. ~ndemnurile ]inând
de morala practic\, adresa-
te comunit\]ii, câ[tig\ un
spa]iu mai larg, iar `n fru-
moasele explica]ii ale Psal-
milor [i ale Evangheliei du-
p\ Luca, din ultimii ani ai
vie]ii, doctrina mântuirii [i
mesajul edificator al lui
Hristos `[i afl\ o form\ no-
u\, puternic personal\.
Spiritualitate [i poezie
sunt cuvintele emblemati-
ce pentru exegeza ambrozi-
an\, care culmineaz\ `n ex-
punerea Psalmilor. Psalmii
sunt c\r]ile fundamentale
`n ceea ce prive[te profe]ia
veterotestamentar\; aces-
tea, mai ales când „vor-
besc“ despre Hristos, sunt
mai elocvente [i mai coe-
rente decât c\r]ile profetice
propriu-zise, a c\ror expri-
mare poate p\rea discon-
tinu\ [i obscur\. Ele sunt
`ns\ [i c\r]ile poetice prin
excelen]\, `n care se `m-
bin\ delectarea literar\ [i
func]ia moral\; rezum\
celelalte genuri literare [i,
totodat\, se diferen]iaz\ de
ele. Dac\ psalmul produce
desf\tare, aceasta are o
func]ie pedagogic\: pentru
omul c\zut `n p\cat, calea
care duce la cur\]ire ar fi
prea aspr\ [i dur\ dac\ s-
ar reduce la preceptele mo-
rale; psalmul prezint\ ace-
lea[i concepte, necesare cu-
r\]irii, `mbr\cându-le `ns\
`n art\ [i poezie.
~n privin]a operelor dog-
matice, amintim acele tra-
tate care au avut o contri-
bu]ie `nsemnat\ la elim-
inarea arianismului, dar
ele sunt mai pu]in semni-
ficative `n privin]a con-
tribu]iilor teoretice: Despre
credin]\ (De fide), Despre
Sfântul Duh (De Spiritu
Sancto), dedicate `mp\ra-
tului Gra]ian [i care sunt
`nso]ite de scurtul tratat
Despre Taina `ntrup\rii
Domnului (De incarnatio-
nis dominicae sacramento),
`ndreptat `mpotriva ereziei
hristologice a lui Apolina-
rie. Aceste tratate utili-
zeaz\ din abunden]\ mate-
rial grecesc (`n special doc-
trine preluate de la Sfântul
Atanasie, Didim cel Orb [i
Sfântul Vasile), f\r\ o re-
elaborare propriu-zis\ a
unei reflec]ii personale.
Aceea[i originalitate pre-
car\ se observ\ [i `n alte
tratate, precum cele care
dezbat tema fecioriei. ~ns\,
`n acest punct, suntem cel
mai aproape de ideile cel
mai profund `nr\d\cinate
`n sufletul Sfântului Am-
brozie, care `mp\rt\[ea cu
mul]i cre[tini din vremea
sa o adeziune ferm\ la ide-
alurile ascezei. Acest lucru
se observ\ cel mai evident
`n cele trei c\r]i dedicate
surorii sale Marcellina,
Sfântul Ambrozie, mozaic din Bazilica
„Sfântul Ambrozie“ din Milan
Despre fecioare (De virgi-
nibus), scrise `n 377.
Inspirate dintr-o episto-
l\ a Sfântului Atanasie al
Alexandriei, aceste scrieri
reprezint\ [i o m\rturie de-
spre existen]a unei prime
mariologii apusene: idealul
fecioriei este strâns legat
de exemplul Sfintei Fecioa-
re Maria. Acela[i motiv va
fi reluat `n scrierea Despre
educa]ia fecioarei [i despre
pururea fecioria Preasfin-
tei Maria (De institutione
virginis et S. Mariae vir-
ginitate perpetua), din 391.
Subiectul fecioriei este a-
bordat cu blânde]e pastor-
al\, departe de exeger\ri,
precum encratismul ter-
tulian [i asprimea lui Ie-
ronim. „Monahismul“ cre[-
tinelor pline de zel nu tre-
buie `n]eles ca un mod de
via]\ dus\ `ntr-o re[edin]\
specific\, `ntr-o m\n\stire,
ci ca o form\ de via]\ pe-
trecut\, `n general, `n pro-
priul c\min: condi]ie simi-
lar\ - tot la Roma - celei `n-
tâlnite `n cazul femeilor ca-
re practicau asceza ur-
mând sfaturile Fericitului
Ieronim.
La jum\tatea drumului
dintre proz\ [i poezie
Contribu]ia cea mai im-
portant\ la istoria ideilor
r\mâne Despre `ndatori-
rile clericilor (De officiis
ministrorum). Inspirându-
se din De officiis al lui Ci-
cero, Sfântul P\rinte s-a
str\duit s\ scoat\ din a-
Documentar realizat de Drago[ DÂSC|
ceast\ lucrare `nv\]\turile
folositoare pentru preo]ime
[i chiar, uneori, pentru
cre[tinii obi[nui]i. El este
`ncredin]at de faptul c\
filosofii greci `[i `mprumu-
taser\ o parte dintre cu-
no[tin]e din Biblie [i, prin
urmare, realizeaz\ un act
de recuperare `n folosul
cre[tinilor, transformând
profund morala lui Cicero,
care era, `n esen]\, un cod
de `ndatoriri ale omului
fa]\ de cetate, reinterpre-
tând-o `n sensul unei mora-
le religioase `ntemeiate pe
`ndatoririle omului fa]\ de
Dumnezeu.
Sfântul Ambrozie nu a
posedat capacit\]i specula-
tive profunde, [i nu `n do-
meniul aprofund\rii teolo-
gice trebuie c\utate cele
mai mari realiz\ri ale acti-
vit\]ii sale, ci `n definirea
unei spiriritualit\]i cre[ti-
ne, ferite de extremismele
unor Tertulian sau Ieronim
(de obicei ostil Sfântului
Ambrozie). Pe de alt\ parte,
caracteristica principal\ a
artei sale literare const\ `n
faptul de a fi cuprins `n-
treaga tematic\ abordat\
`ntr-o expresie psalmic\, la
jum\tatea drumului dintre
proz\ [i poezie. Orator, fi-
losof [i poet, pentru Sfântul
care l-a n\scut `ntru Duhul
pe Fericitul Augustin, ideile
nu sunt niciodat\ sepa-
rabile [i nici separate de e-
courile pe care le pot stârni
`n inimile ascult\torilor. a
 Joi, 4 decembrie 2008
Economic
Banca Central\ European\ reduce dob=nda
Banca Central\ European\
(BCE) va reduce, ast\zi, dobânda de
politic\ monetar\, de la nivelul ac-
tual de 3,25%, pentru a treia oar\ `n
mai pu]in de dou\ luni, singura ne-
cunoscut\ fiind amploarea m\surii
destinate sus]inerii economiei.
„Dobânda va fi redus\ cu 0,5 puncte,
pân\ 0,75 puncte procentuale“, a esti-
mat Alexander Krüger, analist la ban-
ca german\ Bankhaus Lampe.
~n pofida deterior\rii situa]iei
economice, majoritatea anali[tilor
Rom=nia [i Bulgaria primesc `nc\ un an
pentru cheltuirea fondurilor SAPARD
a Prin aceast\ decizie, România a salvat, practic, 200 de milioane de euro ce nu fuseser\ cheltui]i [i care ar
fi reintrat `n bugetul comunitar a Pl\]ile SAPARD c\tre România au fost `ntrerupte `n vara acestui an, dup\
ce o misiune de audit a Executivului comunitar a constatat, la `nceputul lunii iunie, probleme `n sistemul de
gestionare [i control legat de autorizarea pl\]ilor c\tre beneficiarii fondurilor SAPARD a
România [i Bulgaria vor mai
avea un an la dispozi]ie, pân\ la
finele lui 2009, pentru a cheltui
fondurile SAPARD, a anun]at,
mar]i, `n mod formal, Comisia Eu-
ropean\. Prin aceast\ decizie, Ro-
mânia a salvat, practic, 200 de
milioane de euro ce nu fuseser\
cheltui]i [i care ar fi reintrat `n
bugetul comunitar. „~n mod nor-
mal, fondurile SAPARD trebuiau
cheltuite pân\ la sfâr[itul acestui
an. Cum `ns\ au fost probleme cu
capacitatea administrativ\, cu
puterea de absorb]ie a fondurilor,
dar [i pentru c\ pl\]ile sunt blo-
cate de ceva vreme, am decis s\
mai acord\m României [i Bulga-
riei un an pentru a cheltui ace[ti
bani, deoarece noi credem c\ este
important ca ace[ti bani s\ fie fo-
losi]i pentru `mbun\t\]irea infra-
structurii rurale“, a declarat pur-
t\torul de cuvânt al comisarului
european pentru Agricultur\, Mi-
chael Mann. Oficialul CE a preci-
zat c\, `n ultima perioad\, situa-
]ia din agricultura româneasc\ s-a
`mbun\t\]it. „Comisarul pentru
agricultur\ (Mariann Fischer-
Boel, n.r.) vorbe[te regulat cu mi-
nistrul român al Agriculturii, care
e foarte dornic s\ `mbun\t\]easc\
lucrurile. Au existat progrese [i
sper\m c\ România va profita de
acest an `n plus pentru a cheltui
corespunz\tor fondurile“, a mai
spus Mann.
Prin programul de preaderare
SAPARD, România a primit circa
1,2 miliarde de euro. Cum, pân\
la sfâr[itul acestui an, se va fi
cheltuit aproximativ un miliard
de euro din fondurile SAPARD,
restul de 200 de milioane s-ar fi
re`ntors la bugetul comunitar da-
c\ României nu i s-ar mai fi acor-
dat un an `n plus. ~n perioada ur-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CRE{TEREA ECONOMIC|
S-A ACCELERAT: Cre[terea eco-
nomic\ real\ din primele nou\ luni s-
a accelerat cu 3,1 puncte procentuale
comparativ cu ritmul din ianuarie-
septembrie 2007, la 8,9%, iar cea din
trimestrul al treilea a urcat cu 3,4
puncte procentuale, la 9,1%, potrivit
datelor Institutului Na]ional de Sta-
tistic\ (INS). Produsul Intern Brut
(PIB), `n pre]uri curente, estimat
pentru perioada ianuarie-septembrie
a fost de 335,2 miliarde de lei, iar `n
trimestrul al treilea a totalizat 139,4
miliarde de lei, se arat\ `ntr-un co-
municat al INS. INS nu a prezentat
date referitoare la factorii care au
determinat cre[terea economic\,
informa]iile urmând s\ fie prezen-
tate `n cadrul unei conferin]e de
pres\ programate pentru luni, 15 de-
cembrie, la sediul INS.
MAREA DEBARASARE VA AJUNGE {I LA SATE: O nou\ edi]ie a campaniei Marea
Debarasare va avea loc sâmb\t\, 6 decembrie, `n toate localit\]ile cu peste 20.000 de
locuitori, `n cele [ase sectoare din Capital\ [i `n localit\]ile rurale din 24 de jude]e. Cele 24
de jude]e `n care se va colecta [i din zona rural\ sunt: Constan]a, Tulcea, Covasna,
Harghita, Hunedoara, Arad, Giurgiu, Ilfov, Dâmbovi]a, Teleorman, Alba, Cluj, S\laj, Bistri]a-
N\s\ud, Satu Mare, Bihor, Neam], Vrancea, Vaslui, Boto[ani, Ia[i, Bac\u, Suceava [i Arge[.
consider\ c\ BCE va continua politi-
ca prudent\ [i va reduce dobânda-
cheie cu 0,5 puncte, a[a cum a proce-
dat `n octombrie [i la `nceputul lunii
noiembrie.
O reducere cu 0,75 puncte ar adu-
ce dobânda de politic\ monetar\ la
nivelul de 2,5%, pentru prima oar\
de la `nfiin]area BCE, `n urm\ cu [a-
se ani.
Consiliul guvernatorilor b\ncii, care
se va reuni ast\zi la Bruxelles, nu a
luat `nc\ o decizie `n aceast\ problem\.
m\toare este a[teptat\ [i decizia
Comisiei Europene de a relua
ramburs\rile din fondurile euro-
pene pentru banii acorda]i de Gu-
vernul român proiectelor din ca-
drul programului SAPARD.
Pl\]ile au fost
`ntrerupte `n var\
Pl\]ile SAPARD c\tre Româ-
nia au fost `ntrerupte `n vara
acestui an, dup\ ce o misiune de
audit a Executivului comunitar a
constatat, la `nceputul lunii iu-
nie, probleme `n sistemul de ges-
tionare [i control legat de autori-
zarea pl\]ilor c\tre beneficiarii
fondurilor SAPARD. Bucure[tiul
a trimis Comisiei Europene `n ur-
m\ cu câteva s\pt\mâni raportul
de audit realizat de Curtea de
Conturi din România, prin care
se ar\ta c\ problemele sesizate
de misiunea Comisiei din luna iu-
nie au fost, `n general, remediate,
r\mânând totu[i unele probleme
legate de instruirea personalului
[i de managementul `n teritoriu,
care necesit\ timp mai `ndelun-
gat pentru a fi solu]ionate. Exe-
cutivul comunitar a considerat
`ns\ c\ informa]iile con]inute `n
raportul de audit nu sunt sufici-
ente [i a trimis o scrisoare c\tre
Ministerul român de Finan]e,
cerând informa]ii suplimentare,
`n baza c\rora ar putea decide
reluarea ramburs\rilor c\tre
România. „Nu am dat Minis-
terului de Finan]e un termen
limit\ pentru trimiterea infor-
ma]iilor solicitate, dar sper\m
ca r\spunsul s\ vin\ cât mai
curând, pentru ca apoi s\ putem
lua [i noi rapid o decizie“, a mai
spus Michael Mann.
Cre[terea economic\ real\ a fost,
`n primele nou\ luni ale anului trecut,
de 5,8%, iar `n trimestrul al treilea, de
5,7%.
a BNR VA APROBA MANA-
GERII DIN E{ALONUL DOI AL
B|NCILOR: Managerii din e[alonul
doi al b\ncilor comerciale, cum ar fi
directorii direc]iilor de trezorerie [i
arbitraj sau managementul riscului,
vor fi aproba]i de Banca Na]ional\ a
României (BNR), la fel cum se `ntâm-
pl\ `n prezent cu administratorii [i
conducerea operativ\ a institu]iilor
de credit. Banca central\ dore[te mo-
dificarea legii privind institu]iile de
credit [i adecvarea capitalului, iar
posturile pentru care se va solicita
aprobarea vor fi cele de directori la
departamentele sau direc]iile de tre-
zorerie [i arbitraj, audit intern, credi-
Guvernatorul B\ncii Austriei,
Ewald Nowotny, a ar\tat c\ nimeni
nu [tie cât va dura recesiunea, astfel
`ncât este de preferat o politic\ pru-
dent\, care s\ nu permit\ relansa-
rea prematur\ [i exagerat\ a credi-
t\rii.
Comparativ cu institu]iile simi-
lare din Statele Unite, Marea Brita-
nie [i Elve]ia, „BCE a r\mas `n ur-
m\“, a declarat `ns\ economistul-[ef
al Bank of America, Holger Schmie-
ding, care consider\ c\ a venit timpul
„Este vorba de numai câteva
s\pt\mâni [i nu se poate vorbi de
o cuantificare a unor sume. Toate
pl\]ile vor fi reluate dup\ ce vor fi
`mbun\t\]ite procedurile tehnice
semnalate de Comisia Europea-
n\“, declara, la sfâr[itul lunii au-
gust, Alice Bâtu, secretar de stat la
acea vreme `n Ministerul Econo-
miei [i Finan]elor.
Ea a ar\tat c\, la auditul din
luna iunie, reprezentan]ii Comi-
siei Europene au reclamat mai
tare, retail [i corporate, managemen-
tul riscului, precum [i contabilitate,
potrivit unor surse bancare. „Proba-
bil c\ se va reveni la un sistem care a
mai fost `n România. Asocia]ia Româ-
n\ a B\ncilor va discuta vineri la ni-
velul Consiliului de Administra]ie [i
va transmite un punct de vedere ofi-
cial fa]\ de aceste propuneri“, a de-
clarat pre[edintele asocia]iei, Radu
Ghe]ea.
a PESTE 8.000 DE LOCUIN}E
FINALIZATE ~N PRIMELE NOU|
LUNI: Num\rul de locuin]e terminate
`n primele nou\ luni ale anului `n curs
se ridic\ la 36.597, `n cre[tere cu 8.312
locuin]e fa]\ de perioada corespunz\-
toare din 2007, informeaz\ Institutul
Na]ional de Statistic\ (INS). ~n peri-
oada analizat\, locuin]ele terminate
`n mediul urban au de]inut o pondere
ca institu]ia european\ se fie mai cu-
rajoas\.
~nr\ut\]irea perspectivelor de
dezvoltare, dovedit\ de statisticile
recente, cuplat\ cu `ncetinirea brus-
c\ a infla]iei, necesit\ o reac]ie fer-
m\ din partea BCE.
Rata infla]iei din zona euro a co-
borât `n noiembrie la 2,1%, potrivit
estim\rilor Eurostat, `n urma redu-
cerii pre]urilor materiilor prime [i
alimentelor. ~n octombrie, infla]ia
anual\ din regiune a fost de 3,2%. a
multe deficien]e la Agen]ia de
Pl\]i pentru Dezvoltare Rural\ [i
Pescuit (APDRP), care gestionea-
z\ fondurile SAPARD, `n special
`n ceea ce prive[te procedurile de
autorizare a pl\]ilor. Beneficiarii
de fonduri SAPARD depun cereri
de plat\ pe m\sur\ ce final-
izeaz\ lucr\rile la proiectele de
investi]ii aprobate, iar sumele
sunt distribuite din fonduri de la
buget [i rambursate ulterior de
Comisie. a
de 51,4% `n total. Reparti]ia pe fon-
duri de finan]are a locuin]elor termi-
nate relev\ faptul c\, `n primele nou\
luni din 2008, a crescut cu 7.750 nu-
m\rul locuin]elor realizate din fonduri
private, `n timp ce num\rul celor rea-
lizate din fonduri publice a crescut cu
562 de locuin]e, fa]\ de perioada cores-
punz\toare a anului 2007. Distribu]ia
`n profil regional pune `n eviden]\ o
tendin]\ de cre[tere a num\rului locu-
in]elor terminate `n toate regiunile de
dezvoltare. Cele mai importante cre[-
teri au fost `nregistrate `n regiunile de
dezvoltare Nord-Vest, unde s-au con-
struit cu 2.975 de locuin]e mai mult `n
primele nou\ luni din 2008, fa]\ de
aceea[i perioad\ a anului trecut, Cen-
tru - plus 1.683 de locuin]e, Nord-Est -
plus 1.174 de locuin]e [i Sud-Vest Ol-
tesnia - plus 680 de locuin]e. a
7
PE SCURT
Noi reguli `n UE `n
materie de ajutoare
pentru b\nci
Comisia European\ preg\te[te noi
reguli `n materie de ajutoare de
stat pentru b\nci, pentru a le ajuta
s\ fac\ fa]\ crizei financiare ce se
reflect\ tot mai mult asupra econo-
miei reale, a anun]at comisarul eu-
ropean pentru concuren]\, Neelie
Kroes. ~n cadrul `ntâlnirii avute de
comisarul Kroes cu mini[trii de Fi-
nan]e ai UE reuni]i mar]i la Bru-
xelles, ea le-a spus acestora c\,
dup\ ce schemele de salvare a sis-
temului bancar depuse de diverse
state membre [i aprobate cu promp-
titudine de Comisie au contribuit
la rezolvarea problemelor legate de
lichidit\]i ale b\ncilor, acum a
venit timpul „s\ facem mai mult“.
Obiectivul Comisiei este acum
acela de a se asigura c\ garan]iile
oferite de stat b\ncilor sunt folosite
pentru alimentarea cu credite a
economiei reale [i pentru relansa-
rea `mprumuturilor interbancare.
De[i nu a oferit detalii `n leg\tur\
cu propunerile pe care Comisia ar
urma s\ le adopte `nainte de
Cr\ciun, Neelie Kroes a l\sat s\ se
`n]eleag\ c\ va fi vorba, practic, de
o relaxare a regulilor `n materie de
ajutoare de stat, astfel `ncât aces-
tea s\ poat\ fi acordate [i b\ncilor
care acord\ credite companiilor ce
fac „produse nepoluante“ sau care
majoreaz\ capitalul de risc al com-
paniilor din industrie. Acest anun]
din partea Comisiei este privit ca o
concesie pe care Bruxellesul o face
unor ]\ri precum Germania,
Fran]a sau Suedia, care s-au plâns
adesea de maniera prea rigid\ `n
care Comisia aplic\ regulile `n ma-
terie de ajutoare de stat,
`mpiedicând sau `ntârziind acor-
darea de ajutoare din fonduri pu-
blice unor institu]ii bancare aflate
`n dificultate.
Angaja]ii Dacia,
CFR [i cei din minerit
primesc prime
de Cr\ciun
Chiar dac\ criza financiar\ `i lo-
ve[te `n plin pe angajatori, vor e-
xista [i companii `n care, de s\rb\-
tori, salaria]ii vor fi mul]umi]i. O
parte dintre ei vor fi salva]i de con-
tractul colectiv de munc\, dac\
acesta prevede primirea primelor
de Cr\ciun. Printre ferici]i vor fi
angaja]ii de la Dacia, CFR [i cei
care lucreaz\ `n industria minerit-
ului. Fiecare dintre cei 13.000 de
salaria]i ai societ\]ii Dacia va ben-
eficia de o prim\ net\ de 450 de
lei. ~n domeniul feroviar, angaja]ii
vor primi pu]in peste 500 de lei. {i
cei care lucreaz\ `n exploat\rile
miniere din Oltenia beneficiaz\ de
prime. Cei 9.000 de salaria]i de la
Societatea Na]ional\ a Lignitului
Oltenia vor primi cadou de
Cr\ciun bonuri valorice `n valoare
de 400 de lei de persoan\.
Bechtel trimite
`n [omaj o parte
din angaja]i
Dou\ sute de muncitori de la com-
pania Bechtel vor intra `n [omaj
tehnic pân\ la sfâr[itul anului,
spun liderii de sindicat. Este vorba
de muncitori din Cluj care lucreaz\
la Autostrada Transilvania. Oficia-
lii companiei sus]in c\ s-a ajuns `n
aceast\ situa]ie din cauza `ntârzi-
erii la exproprieri, care a f\cut ca
lucr\rile la autostrad\ s\ `nceti-
neasc\. Cei care vor sta acas\ sunt
mai[tri, mecanici [i [oferi din Cluj.
Pe perioada `n care nu vor lucra, ei
vor primi 75% din salariu. Din au-
gust, Bechtel a disponibilizat o
sut\ de muncitori, din cauza rit-
mului lent al lucr\rilor. a
Cursul valutar
pentru 04.12.2008
Dolar SUA 3,0368
Euro 3,8379
 CM
YK

8 Joi, 4 decembrie 2008

Interviu

„Timpul teatral se va m\sura

cu talentul lui {tefan Iordache“
Actor la Teatrul Na]ional din
Ia[i de aproape 45 de ani,
Petru Ciubotaru face parte
dintr-o genera]ie de oameni
ai scenei care au dat tot
talentul lor teatrului [i
filmului rom=nesc. A jucat
240 de roluri de-a lungul
`ntregii sale cariere,
interpret=nd fabulos [i
comedie, [i dram\. ~n urm\
cu 9 ani, `mpreun\ cu fiica [i
ginerele s\u, ambii actori, a
pus bazele primului teatru
particular din ]ar\: BON-TON.
A fost bun prieten cu
regretatul {tefan Iordache,
despre care spune c\ „a fost
un actor de sorginte foarte
rar\, care, `n timp, a devenit
un etalon. Teatrul rom=nesc
se va confrunta mereu cu
imaginea lui, cu felul lui de a
vedea lucrurile“.

[ansa s\ joc mai t=rziu. A- ~ns\, am prins oleac\ mor- v\ mula]i at=t de bine
de Otilia ceasta a fost, de altfel, una bul acesta al teatrului. Am pe structura persona-
jului, `nc=t aproape c\
B|LINI{TEANU din marile [anse ale exis- urmat apoi, din 1959, Insti- v\ identifica]i cu el. A-
ten]ei mele actorice[ti. tutul de Teatru din Bucu- ve]i momente c=nd ui-
Sunte]i actor la Na]io- Mi-au pl\cut `ntotdeau- re[ti, [i a[a a `nceput via]a ta]i s\ mai ie[i]i din rol?
nalul ie[ean de 45 de na istoria, literatura, [i mea ca actor. C=nd se termin\ specta-
ani. Cum a `nceput, credeam c\ asta voi urma. colul, sigur c\ mai p\strezi
pentru dumneavoas- Ce `nsemna s\ fii actor
tr\, rela]ia aceasta cu C=nd eram `n clasa I, `n `n acei ani? ceva din epiderma persona-
teatrul? fosta libr\rie Eminescu, `n- Atunci era privit ca un jului, din g=ndurile lui. Tre-
Povestea teatrului a `n- tr-o duminic\ diminea]a, la lucru absolut deosebit. Era buie s\ ie[i, pentru c\ a do-
ceput `ntr-un mod care na[- ora 10:00, era anun]at\ echivalent cu a face chirur- ua zi `ncepi altceva. Exist\,
te, care e prolific. ~ncepu- doamna Virginica B\l\nes- gie. Mai ales c\ `n Ia[i exis- totu[i, ceva care se p\s-
sem s\ merg de mic la tea- cu, care citea din Emines- ta aceast\ cl\dire fabuloa- treaz\, iar personajele foar-
tru. Nu mergeam cu [coala. cu. M-am dus s-o ascult. s\ - Teatrul Na]ional - [i o te importante `[i las\ o anu-
Locuind `n centrul Ia[ului, Pu]ini actori [tiu s\ spun\ trup\ cum nu cred c\ va mit\ amprent\. E ca un lu- „Am fost [i m\ consider `nc\ un actor care
m\ duceam singur. Uneori, din Eminescu, de[i mul]i o mai exista vreodat\. cru de care nu po]i sc\pa
fac, [i-l m=njesc, `l coboar\. niciodat\. R\m=ne ceva din
poate s\ joace Cehov. {i din tot ce-am jucat
din `nt=mplare. {i `nt=m-
plarea asta, care e o lege fi- Ea citea absolut fantastic. respira]ia lui, din felul lui de din Cehov, am fost `ndr\gostit de un personaj
losofic\ foarte strict\, ce Clipa aceea a declan[at `n Fiecare actor p\streaz\ a g=ndi, [i nu e r\u c\ mic, mic de tot, Kos=h, `n spectacolul
na[te necesitatea, a pres\- mine dorin]a de a citi [i de o parte din „respira]ia“ r\m=ne. Nu e bine s\ r\m=- «Ivanov», regia lui Ovidiu Laz\r“
rat `n mine nevoia de a m\ a citi literatur\ foarte bu- personajului n\ prea mult [i prea dens,
duce [i dup\ aceea. Erau n\, mai ales rus\. Mult prea ap\sat, prea puternic. Am fost [i m\ consider ceva, acolo; ]ine de faptul
ni[te spectacole extraordi- mai t=rziu am `nceput s\ `nc\ un actor care poate s\ c\ `n timpul acesta am
A]i interpretat sute de Dintre personajele pe joace Cehov. {i din tot ce- pierdut ni[te oameni apro-
nare cu o trup\ de actori, cu fac figura]ie la Teatrul Na- roluri de-a
a lungul tim- care le-a
a]i jucat, care v-
care, din fericire, am avut ]ional, ca s\ c=[tig un ban. pului. Uneori trebuie s\ a provocat mai mult?
am jucat din Cehov, am fost pia]i. M\ g=ndesc la ei la
`ndr\gostit de un personaj modul trecut [i m\ sperie.
mic, mic de tot, Kos=h, `n {i-atunci cred c\ `n mod fa-
{tefan Iordache, un actor „de sorginte rar\“ spectacolul „Ivanov“, regia
lui Ovidiu Laz\r. Persona-
tal `]i `mpline[ti destinul
spre acest adev\r, al unor
L-a
a]i cunoscut `ndeaproape pe art\. Acuma, dac\ stau s\ m\ g=ndesc jul acesta mi-a creat foarte socoteli care se apropie de
marele {tefan Iordache; a]i fost bine, nu ]in minte s\-mi fi spus ceva de- mari probleme, a[a cum se-n- apus. Dac\-i [i „de soare“, e
colegi de an `n timpul facult\]ii. spre vreun rol de-al lui. {i nici despre t=mpl\ la Cehov, de altfel. [i mai bine…
Ce `l deosebea de ceilal]i actori al]ii. Eu m\ spovedeam, `i m\rturi-
din genera]ia sa? Pentru c\ Cehov, dac\ nu-]i Un actor este prins `n
seam fr\m=nt\rile mele. El st\tea [i face probleme, `nseamn\ c\
F\nic\, cred eu, este cel mai mare permanen]\ `n capca-
asculta, oarecum circumspect, [tiind c\ te duci s\ joci ]urca. Apoi, na dintre dou\ lumi:
actor rom=n de o bun\ bucat\ de vreme eu eram cam [ugub\] din fire.
[i pentru o [i mai bun\ bucat\ de vreme Chiri]a este ambi]ia fiec\rui cea a realului [i cea a
Filma, odat\, la Ia[i, spre exemplu, artei. Cum resim]i]i
de-acum `nainte. Timpul teatral, cu si- Glissando, cu Mircea Daniliuc. Eu nu b\rbat actor. Dar cu ea m-
am obi[nuit. Parc\-mi vine dedublarea?
guran]\, se va m\sura cu talentul lui, [tiam c\ erau certa]i. La ora [ase dup\-
cu crea]iile lui. A fost un actor de sor- mai la `ndem=n\ s\ fac Chi- Acuma, la v=rsta mea (la
amiaz\ urma s\ ne vedem la un coleg anul fac 70 de ani) foarte
ginte foarte rar\, care, `n timp, a deve- de-al nostru, la care era invitat [i Dani- ri]a dec=t s\-l joc pe Kos=h.
nit un etalon. Teatrul rom=nesc se va liuc. C=nd a venit Iordache, mi-a zis: important devine teatrul.
confrunta mereu cu imaginea lui, cu fe- E[ti ca un alchimist care
lul lui de a vedea lucrurile.
„Eu am venit aici pentru tine. Hai s\ De preferat - drama `ncearc\ s\ extrag\ aurul.
mergem pe balcon“.
~ndr\znesc s\ spun, de exemplu, de- ~mi amintesc cu pl\cere de mama sa, Dac\ e[ti foarte lucid, `]i
spre Florin Piersic, c\ de la „Ciulinii A]i jucat [i comedie, [i
care m\ `ndr\gea foarte mult. C=nd e- dram\. Structural, ce dai seama c\ aur n-ai s\
B\r\ganului“ n-a mai f\cut nici un film ram la Institut, m\ invita la el, la Cala-
mare. Au fost doar roluri din acestea v\ e mai u[or, s\ r=de]i faci niciodat\, dar `ncerca-
fat, de unde era de loc. ~i spunea maic\- sau s\ pl=nge]i? rea merit\. Ei, `n `ncerca-
care ]ineau de farmecul personal. sa: „Cheam\-l pe moldoveanul \la al
~n schimb, F\nic\ Iordache a fost tot De un timp `ncoace mi-e rea aceasta, care este `ncer-
t\u. Spune-i c\-i fac fasole“. Ne `nt=l- mai apropiat\ drama. De carea artei, am sim]it mai
timpul extraordinar. Nu exist\ nici un neam [i-mi spunea: „A zis mama s\ vii,
film al s\u `n care el s\ nu fi fost o mos- c\-]i face fasole. Noi m=nc\m fasole nu- la „Apus de soare“ (n.r. - pu]in dedublarea, pentru
tr\ de genialitate. {i `n teatru la fel. mai c=nd vii tu“. A[a [i era; numai dac\ drama lui Barbu {tef\nes- c\ am l=ng\ mine un om
Foarte rar se va mai na[te [i va mai fi veneam f\cea mama lui fasole [i scotea cu Delavrancea). {i cred c\ care m\ ajut\ enorm, care
un actor ca el. El juca de toate, `ns\ `n numai al lui, `n plan profesional vreau ni[te mur\turi grozave (r=de). ]ine de v=rst\, de cunoa[te- m\ las\ s\ fac art\. M\
felul lui unic. Hamletul de referin]\ al s\ spun. Cu prietenii era foarte apropi- re, de un anumit gong al scute[te de toate grijile co-
teatrului nostru este cel f\cut de d=nsul Cum a]i primit vestea mor]ii sa-
at, era un om pl\cut, cald, generos; te le? {tia]i c\ era bolnav? timpului care ne anun]\ tidiene, de[i eu, orfan de la
`n 1975. Apoi toate celelalte personaje. sim]eai bine cu el. V\ dau un exemplu
Spre exemplu, Richard al III-lea. L-a f\- [i asta cred c\ o s\ spun\ tot. C=nd m\ Nimeni nu [tia. {tiam doar ceea ce
cut [i Iure[, dar nu se compar\ cu cel f\- duceam `n turneu, la Bucure[ti, el m\ se `nt=mplase `n ultimele zile, c\ fusese
cut de Iordache. Titus Andronicus, ia- a[tepta. A[tepta s\ termin turneul [i `n internat la „Elias“ [i c\ a plecat la Vie-
r\[i un rol magistral, despre care cred ultima zi venea la spectacol [i apoi m\ na. Am avut, `ns\, o b\nuial\... M-a
c\ nimeni n-ar mai trebui s\ `ndr\z- lua la el acas\. So]ia lui, Mihaela Toni- spulberat vestea… N-am vrut s\ m\
neasc\ s\-l fac\ m\car vreo 200 de ani. tza, m\ punea mereu s\-i povestesc de- duc la `nmorm=ntare, pentru c\ prefer
spre Tonitza, pictorul, de care sunt `n- s\-l p\strez a[a cum `l [tiu eu: F\nic\,
Fane, F\nache…
~i spunea maic\-sa: „Cheam\-l dr\gostit, pentru c\-mi spunea mereu
pe moldoveanul \la al t\u. c\ [tiu despre unchiul ei lucruri pe care Ce al]i actori de calibru v-a
au fost
nici m\car ea nu le [tia. La miezul nop- colegi?
Spune-i c\-i fac fasole“ ]ii punct, F\nic\ se ducea pe balcon, lua Pe l=ng\ regretatul {tefan Iordache,
o damigean\ `mpletit\, o punea pe ma- am avut [ansa s\-i am colegi pe mul]i
Cum era omul {tefan Iordache, s\ [i le spunea celor care se mai aflau dintre „marii“ teatrului [i filmului nos-
dincolo de actorul pe care-ll cu- pe la el: „Gata, pleca]i, c\ vreau s\ r\- tru: Eugenia Dragomirescu, cel mai ta-
no[team cu to]ii? m=n cu Petric\“. |sta era el. St\team lentat produs al Institutului Bucure[ti
Eu am avut privilegiul de a fi [i foar- la pove[ti p=n\ diminea]a. Vorbeam din toate timpurile, Irina Petrescu,
te bun prieten cu el, foarte apropiat. Nu mult, de[i era un om zg=rcit c=nd `i ve- Cornel Coman, Sandu Simionic\, Dio-
[tiai ce se-nt=mpl\ cu el, nu-i [tiai labo- nea r=ndul s\ povesteasc\ despre sine. nisie Vitcu, Valentin Uritescu. A fost o
ratorul de crea]ie; tr\ia `ntr-un univers Era zg=rcit [i cu m\rturisirile despre serie extraordinar\.

Bucure[ti Muntenia 95,30 Mhz; Vaslui 106,70 Mhz; Moine[ti 99,80 Mhz; Bac\u 96,80 Mhz; Bicaz Toaca 93,30 Mhz; One[ti 88,40 Mhz; Topli]a 90,10
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

Mhz; Putna 94,80 Mhz; Suceava 106,90 Mhz; Darabani 95,60 Mhz; Zal\u 93,10 Mhz; B=rlad 93,70 Mhz; Piatra Neam] 91,20 Mhz; Ia[i 92,70 Mhz;
H=rl\u 92, 20 Mhz; Boto[ani 88,90 Mhz; Ha]eg 100,20 Mhz; Moldova Nou\ 104,30 Mhz; Harghita Gheorghieni 93,00 Mhz; T=rgu Neam] 106,80 Mhz;
Gura Humorului 92,80 Mhz; R\d\u]i 97,80 Mhz; Sibiu 93,30 Mhz; Baia Mare Mogo[a 94,30 Mhz; Dur\u 91,80 Mhz; Gala]i 96,50 Mhz;
Craiova 100 Mhz; B\ile[ti 98,20 Mhz; Novaci 96,20 Mhz; Tg. Jiu 93.40 Mhz; Bechet 103,10 Mhz; Tg. C\rbune[ti 95,40 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Joi, 4 decembrie 2008 9

„Fiecare nou spectacol `nseamn\ o stare de nelini[te `ngrozitoare. {i cu c=t trece vremea, dorin]a de
perfec]iune e mai pregnant\ [i mai sf=[ietoare `n acela[i timp. A[tep]i mereu ca `nl\untrul t\u s\ apar\ un om,
care e altfel dec=t e[ti tu, care g=nde[te altfel, care are alt\ fizionomie, care poart\ alt num\r la pantofi, care
iube[te altfel, care este ur=t altfel, care este perceput altfel. Aicea e starea aceea, similar\ cu cea `n care cineva
te `mpinge din avion f\r\ s\ ai para[ut\. {i totu[i trebuie s\ cazi pe p\m=nt f\r\ s\ te strive[ti. Dar, dac\ n-ai
acest zbucium, `nseamn\ c\ n-ai nimic. Eu, dac\ nu sunt b=ntuit de toate angoasele astea, sunt un om speriat.“

3 ani, am tr\it al\turi de

mama `ntr-o permanent\
grij\ a zilei de m=ine. Via]a
mea citadin\ e doar aceea a
artistului care observ\, ca-
re se uit\, care uit\ de
timp, de temperatur\ [i are
`n fa]\ doar pelicula care-l
ajut\ pe el `n meserie.

„Fiecare nou
spectacol `nseamn\
o stare de nelini[te
`ngrozitoare“
Ce nu [tie publicul din
`ncerc\rile prin care
trece un actor?
Publicul nici nu trebuie
s\ [tie prea mult. Oricum,
nu cred c-ar `n]elege foarte
bine. I s-ar p\rea pu]in ne-
firesc s\ [tie c\ arta adev\-
rat\ e un mare zbucium.
Fiecare nou spectacol `n-
seamn\ o stare de nelini[te
`ngrozitoare. {i cu c=t trece
vremea, dorin]a de perfec-
]iune e mai pregnant\ [i
mai sf=[ietoare `n acela[i
timp. A[tep]i mereu ca `n-
l\untrul t\u s\ apar\ un
om, care e altfel dec=t e[ti
tu, care g=nde[te altfel, ca-
re are alt\ fizionomie, care
poart\ alt num\r la pan-
tofi, care iube[te altfel, ca-
re este ur=t altfel, care este
perceput altfel. Aicea e sta-
rea aceea, similar\ cu cea
`n care cineva te `mpinge
din avion f\r\ s\ ai para-
[ut\. {i totu[i, trebuie s\
„~i fac multe repro[uri prietenului meu,
Ciubotaru. De multe ori m\ port aspru cu el.
Sunt foarte multe lucruri pe care a promis
c\ le face, pe altele a promis c\
le face bine [i nu s-a ]inut de cuv=nt“
„Dincolo de faptul c\ o parte din cariera mea
este indisolubil legat\ de Creang\, am fost tot
timpul obsedat de urm\toarea idee: Cum
poate ar\ta Creang\ f\r\ limbaj?“ pil\riei, al `ncerc\rii dispe- multe lucruri pe care a pro- timp, m\ `ntorc [i socot c\
cazi pe p\m=nt f\r\ s\ te
strive[ti. Dar, dac\ n-ai a-
cest zbucium, `nseamn\ c\
n-ai nimic. Eu, dac\ nu
sunt b=ntuit de toate an-
„Am `nceput s\ fac figura]ie la Teatrul Na]ional, ca s\
c=[tig un ban, [i am prins oleac\ morbul acesta al teatrului“
goasele astea, sunt un om
speriat. Ceva nu e bine.
„Eu sunt un om care
nu m\ plac, `mi g\sesc
o mie de defecte“
Sunte]i regizor [i actor
la primul teatru „de fa-
milie“, profesionist, din
Rom=nia. Cum a pornit
ideea BON-T TON-u ului?
Fiica mea este actri]\,
so]ul ei este actor, fosta
mea so]ie este [i ea actri]\
[i, poate, de aici a plecat [i
primul g=nd. Am f\cut cu
to]ii un spectacol, Creang\,
cu care ne-am prezentat la
cel mai mare festival de
teatru pentru copii [i tine-
ret din lume, care se ]ine o
dat\ la doi ani, `n Mistel-
bach (Austria). Am avut
ambi]ia s\ fac acest specta-
col, pentru c\, dincolo de
faptul c\ o parte din carie-
ra mea este indisolubil le-
gat\ de Creang\, am fost
tot timpul obsedat de ur-
m\toarea idee: Cum poate
ar\ta Creang\ f\r\ lim-
baj? Fiindc\ pentru noi to]i
Creang\ este acela cu dul-
cea]\-n vorbe. Cum poate fi
receptat acest microcosmos
pe care Creang\ `l creeaz\,
dincolo de aceast\ specifi-
citate a limbajului? Am re-
alizat, deci, un spectacol
care se numea „~mp\r\]ia
Ozanei“, un spectacol al co-
rate de a-]i mai recupera i-
nocen]a [i cur\]enia, [i cu-
rajul de a fi copil. Dincolo
de lucrurile acelea care li
se-nt=mpl\ tuturor copii-
lor, am `ncercat s\ sur-
prind [i acest aspecte, iar
finalul era unul trist, p=n\
la urm\. Spectacolul s-a ]i-
nut `n limba german\, am
luat Marele Premiu al fes-
tivalului [i am avut surpri-
za de a fi opri]i pe strad\
de c\tre austrieci, care ne
spuneau c\ [i-au rev\zut
toat\ copil\ria pe parcur-
sul piesei. Ne-am `ntors de-
acolo [i, cum sunt copiii
„nebuni“ (vorbesc acum de
copiii \[tia ai mei), [i-au
v=ndut casa [i au f\cut o
sal\ de teatru extraordi-
nar\, frumoas\, intim\.
Am inaugurat-o cu „Piatra
din cas\“ a lui Vasile
Alecsandri. Anul urm\tor
ni s-a cerut o chirie uria[\ [i
a trebuit s\ ne mut\m de
acolo, dar teatrul a r\mas.
Am avut alte turnee, spec-
tacole. Teatrul se poate juca
oriunde, chiar [i `ntr-o hal\,
pentru c\ [i locul acesta se
sfin]e[te cu harul teatral.
Ozana [i Cristi, copiii, l-au
numit BON-TON.
Ce-ii repro[eaz\ actorul
Petru Ciubotaru omu-
lui Petru Ciubotaru?
~i fac multe repro[uri
prietenului meu, Ciubota-
ru. De multe ori m\ port
aspru cu el. Sunt foarte
mis c\ le face, pe altele a
promis c\ le face bine [i nu
s-a ]inut de cuv=nt. Eu
sunt un om care nu m\
plac, `mi g\sesc o mie de
defecte, dar, `n acela[i
45 de ani de carier\
[i 240 de roluri
Actorul Petru Ciubotaru
s-a n\scut `n localitatea
Ciurea din jude]ul Ia[i `n a-
nul 1939. Este absolvent al
Institutului de Art\ Teatra-
l\ [i Cinematografic\ „I. L.
Caragiale“ Bucure[ti, pro-
mo]ia 1963, la clasa profeso-
rului Alexandru Fin]i, unde
i-a avut colegi pe celebrii
{tefan Iordache, Irina Pe-
trescu, Dionisie Vitcu, Va-
lentin Uritescu. Din anul
1964 este actor al Teatrului
Na]ional „Vasile Alecsandri“
din Ia[i, interpret=nd, de-a
lungul a 45 de ani de carier\
peste 240 de roluri. A fost fa-
bulos `n „Chiri]a“ [i magis-
tral `n rolul lui {tefan cel
Mare din piesa „Apus de
soare“ a lui Delavrancea.
Este unul dintre numele so-
nore ale Na]ionalului ie[ean.
~n anul 1999 a intrat `n tru-
pa de actori a Teatrului
prietenul acesta al meu,
Ciubotaru, este ca un fel de
copil al meu. {i, cu `ng\du-
in]a Celui de sus [i cu ce
ne-a mai r\mas nou\ de la
el, `l accept. a
BON–TON, primul teatru
de familie, profesionist, din
Rom=nia, `nfiin]at la ini]ia-
tiva fiicei sale, Ozana Ciubo-
taru Costin, [i ea actri]\. {i
aici a jucat zeci de roluri [i a
participat la nenum\rate
turnee `n Austria, Germani-
a, Polonia, Rusia [i Fran]a.
De-a lungul anilor, ta-
lentul i-a fost r\spl\tit cu
numeroase premii [i dis-
tinc]ii: premiul de interpre-
tare la Decada dramaturgi-
ei originale, cu rolul Nik din
„Duet“, de Andi Andrie[
(1971), premiul de interpre-
tare pentru Iacoppo din
„S\pt\mâna patimilor“ de
Paul Anghel (1987), pre-
miul de interpretare la Fes-
tivalul de Teatru de la Ba-
c\u pentru „Dup\ melci“ de
Ion Barbu (1992), Ordinul
Na]ional pentru Merit `n
grad de Cavaler (2002).

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
CARP Timi[oara
sisteaz\
`mprumuturile
c\tre pensionari
Casa de Ajutor Reciproc a Pen-
sionarilor (CARP) Timi[oara ris-
c\ s\ intre `n criz\ de fonduri
pentru b\trânii care doresc s\
ob]in\ `mprumuturi [i a sistat,
pentru o perioad\ nedetermi-
nat\, creditele `n bani acordate
pensionarilor. Consilierul CARP
Timi[oara, Radu Sfârl\, a de-
clarat c\ num\rul solicitan]ilor
de `mprumuturi s-a triplat la
finele lunii octombrie, fa]\ de
aceea[i perioad\ a anului trecut,
`n condi]iile `n care institu]ia nu
are alte mijloace de subven]io-
nare decât cotiza]iile pensionari-
lor. „Continu\m, `n aceast\ pe-
rioad\, s\ acord\m ajutoare
nerambursabile: ajutoare pentru
spitale, spitaliz\ri, analize me-
dicale, b\i, lucr\ri stomatologice
[i mici ajutoare pe care le ofe-
rim, de s\rb\tori, membrilor
CARP cu pensii mici“, a explicat
Sfârl\. De asemenea, vor fi ono-
rate cererile pentru cazuri de
urgen]\. Adriana Belciu, con-
tabil-[ef al CARP Timi[oara, a
declarat c\ au fost `nregistrate
deja cereri de acordare de `m-
prumuturi pân\ la finele acestui
an. „Doar pe luna octombrie am
acordat 300 de `mprumuturi,
suma acordat\ pân\ la finele lu-
nii noiembrie fiind de aproape
patru milioane de lei, `n timp ce,
pe tot parcursul anului trecut,
am acordat 2,7 milioane de lei“,
a spus Belciu. Suma maxim\ de
care pot dispune pensionarii, `n
func]ie de vechimea pe care o au
ca membri CARP [i `n func]ie de
cotiza]ie, este de 7 mii de lei.
Cotiza]ia reprezint\ un procent
de 1% din pensie, sum\ ce se
pl\te[te lunar.
~nchisoare, pentru
comercializarea
ilegal\ a petardelor
Poli]i[tii bucure[teni au dema-
rat o ac]iune `mpotriva comer-
cializ\rii ilegale a obiectelor cu
`nc\rc\tur\ exploziv\, ce vor fi
utilizate `n perioada s\rb\to-
rilor de iarn\. „Ac]iunea se
`ndreapt\ atât `mpotriva celor
care vând, cât [i a celor care
achizi]ioneaz\ obiecte cu `nc\r-
c\tur\ pirotehnic\, cum ar fi
petardele de orice tip“, a decla-
rat purt\torul de cuvânt al Poli-
]iei Capitalei, Christian Ciocan.
Reprezentantul IPJ a precizat
c\ au dreptul s\ comercializeze
aceste obiecte numai persoanele
juridice autorizate [i c\ singu-
rele obiecte pirotehnice care vor
putea fi cump\rate sunt cele de
dimensiuni [i `nc\rc\turi foarte
mici, de tipul artificiilor, cum ar
fi: stelu]e, lumân\ri
scânteietoare, jerbe cu scântei,
mini-facle, inele de foc, mini-
sori sau sateli]i. „Cei care vor fi
depista]i cu petarde sau alte
asemenea produse risc\ at=t
amenzi substan]iale c=t [i, `n
func]ie de gravitatea faptei,
pedeapsa cu `nchisoarea“, a
avertizat purt\torul de cuv=nt
al Poli]iei Capitalei. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 4 decembrie
Vremea va fi cald\ pentru
aceast\ perioad\ a anului,
astfel c\ vor fi temperaturi
maxime cuprinse `ntre 8 [i
18 grade. Cerul va fi mai
mult noros [i va ploua local
`n vestul [i sud-vestul ]\rii,
precum [i `n zona montan\.
~n restul teritoriului doar
trec\tor vor fi ploi slabe.
V=ntul va sufla moderat, cu
intensific\ri locale, mai ales
`n Dobrogea si Cri[ana, iar la
munte va fi tare.
sursa: www.intellicast.com
Joi, 4 decembrie 2008
MII DE BUCURE{TENI AU R|MAS F|R| C|LDUR| ~N APARTAMENTE: Bucure[tenii care
locuiesc `n cartierele Drumul Taberei, Crânga[i [i Militari au stat o noapte `ntreag\ `n frig,
dup\ ce o conduct\ a RADET s-a spart. „Avem planuri de `nlocuire a conductelor vechi,
`ns\ situa]ia financiar\ nu ne-a permis pân\ acum s\ le abord\m. Cea mai mare parte din
re]eaua primar\ de termoficare este veche, a[a c\ exist\ riscul ca astfel de situa]ii s\ mai
apar\ `n aceast\ iarn\“, a declarat secretarul general al regiei, Mihail Popescu.
Reguli noi pentru ambulan]ele private merele proprii de apel, cu ex-
cep]ia activit\]ilor de consul-
ta]ii [i transport contractate
a Ambulan]ele private care afi[eaz\ pe ma[ini num\rul propriu de telefon trebuie s\ prin Casa Na]ional\ de Asi-
gur\ri de S\n\tate, a c\ror
treac\, al\turi de acesta, [i num\rul public 112, precum [i faptul c\ serviciile oferite sunt coordonare se face doar prin
contra cost, potrivit unui proiect al Ministerului S\n\t\]ii, supus dezbaterii publice a num\rul de urgen]\ 112 [i
Subsecretarul de stat din private de urgen]\ la nivel Ministerului Internelor [i Re- Pe ambulan]ele prin dispeceratul medical pu-
blic sau a celui integrat. De
Ministerul S\n\t\]ii, Raed prespitalicesc se face de c\tre formei Administrative. De
Arafat, a declarat c\ actualul serviciile de ambulan]\ pri- asemenea, ambulan]ele apar- private trebuie s\ fie asemenea, serviciile private
proiect va permite punerea `n vate nonprofit [i de c\tre cele ]inând serviciilor private men]ionat numele comerciale de ambulan]\ au
obliga]ia de a men]iona pe
aplicare a legii [i vizeaz\, comerciale, cu respectarea nonprofit vor trebui s\ afi[e- firmei
printre altele, organizarea [i unor cerin]e. Participarea ze num\rul de apel unic de ambulan]e, `n scris, imediat
sub num\rul de apel afi[at
func]ionarea serviciilor de serviciilor private nonprofit urgen]\ 112. Funda]iile [i ~n cazul serviciilor de am-
ambulan]\ [i SMURD, dar [i `n acordarea asisten]ei medi- asocia]iile nonprofit ale fir- bulan]\ private comerciale, lateral dreapta, lateral stân-
organizarea serviciilor priva- cale de urgen]\ [i a primului melor cu capital privat nu fac situa]ia este pu]in diferit\. ga [i pe u[a sau u[ile din spa-
te de ambulan]\. Potrivit pro- ajutor calificat se face cu parte din aceast\ categorie, Astfel, potrivit proiectului de te, numele firmei, care trebu-
iectului de act normativ, aprobarea Ministerului S\- se mai arat\ `n proiectul de lege, ambulan]ele private co- ie s\ fie identic cu cel din re-
acordarea asisten]ei medicale n\ta]ii Publice, precum [i a act normativ. merciale sunt apelate la nu- sgistrul comer]ului. a
C\ut\tori de comori, depista]i Tot mai
mul]i
de salvamonti[tii v=lceni cet\]eni
reclam\
a Doi c\ut\tori de comori [i „c\l\uza“ acestora au fost depista]i de salvamonti[tii
v=lceni `n Parcul Na]ional Buila Vânturari]a, dup\ ce unul dintre cei trei b\rba]i func]ionari
a fost strivit de o st=nc\ a „Cei trei erau `ntr-o zon\ protejat\, care cer mit\
dar nu pentru a o vizita [i admira. Victima era [erpa[ [i c\l\uz\ pentru ceilal]i doi, Un angajat al Serviciului
Public Comunitar Eviden]a
care c\utau o comoar\. Sunt o serie de legende care spun c\, `n zona M\n\stirii
Persoanei G\e[ti a fost prins
Bistri]a, ar exista comori `ngropate `n pe[terile [i grotele din zon\, `n flagrant, `n timp ce lua mi-
astfel c\, de-a lungul anilor, am mai depistat astfel de c\ut\tori de comori“, t\ pentru eliberarea unei
c\r]i de identitate. „Un cet\-
a declarat [eful Serviciului Salvamont V=lcea, Mircea Lera a ]ean `n vârst\ de 48 de ani,
Salvamonti[tii vâlceni au inter- din comuna Petre[ti, jude]ul
venit, `n noaptea de luni spre Dâmbovi]a, a sesizat la finele
lunii octombrie, prin interme-
mar]i, pentru recuperarea unui
b\rbat care a fost lovit de o stânc\ diul Inspectoratului Jude]ean
de Poli]ie, faptul c\ un anga-
desprins\ din munte, `n Parcul jat al Serviciului Public Co-
Na]ional Buila Vânturari]a. Salva- munitar Local Eviden]a Per-
torii afirm\ c\ victima se afla `ntr-o
soanei G\e[ti i-a solicitat su-
zon\ protejat\, al\turi de alte do- ma de 50 de lei pentru a-i eli-
u\ persoane care c\utau comori.
bera cartea de identitate. Ast-
Accidentul s-a produs `n zona Ar- fel, urmare a denun]ului con-
nota, unde o stânc\ s-a pr\bu[it semnat, s-a stabilit faptul c\
peste un b\rbat din localitatea Ho- denun]\torului `i fuseser\ so-
rezu. „B\rbatul, `n v=rst\ de 47 de licita]i banii de c\tre respecti-
ani, a suferit un traumatism cra- vul angajat sub pretextul
nio-cerebral, un traumatism tora- unei amenzi“, se arat\ `ntr-un
cic [i a fost transportat la Spitalul comunicat al Direc]iei Gene-
Jude]ean Vâlcea, de unde a fost rale Anticorup]ie (DGA). Ofi-
transferat, `n stare grav\, la Spita- ]erii DGA au organizat ime-
lul Bagdasar Arseni din Bucure[ti“, ca pr\bu[it\ peste c\l\uz\ a fost re]ea de curent electric. Poli]i[tii i-au diat un flagrant, cu sprijinul
a precizat [eful Serviciului Salva- tehnic al Serviciului Jude-
dislocat\ chiar de c\tre cei doi c\u- identificat pe cei doi c\ut\tori de co-
mont V=lcea, Mircea Lera. t\tori, care au refuzat s\-i acorde ]ean de Informa]ii [i Protec]ie
mori, `n v=rst\ de 27, respectiv de 38
Intern\ Dâmbovi]a, iar agen-
primul ajutor colegului r\nit“, a de ani, primul domiciliat `n localita- tul-[ef de poli]ie a fost sur-
Legendele vorbesc precizat Mircea Lera. {eful Servi- tea Horezu, iar cel de-al doilea `n prins `n timp ce primea suma
ciului Salvamont a mai spus c\ cei Bucure[ti. „Cei doi au fost coborâ]i
despre comori `ngropate `n doi au refuzat s\ se legitimeze [i s\ din zona M\n\stirii Bistri]a, cu
de 30 de lei. Acestuia i-a fost
oferit\ mai `ntâi o hârtie de
pe[terile [i grotele din zon\ spun\ de ce se afl\ acolo, astfel c\ echipament cu tot, la Poli]ia Horezu, 50 de lei, `ns\ a cerut denun-
salvamonti[tii au chemat for]ele de
{eful Serviciului Salvamont Vâl- pentru cercet\ri. Poli]i[tii au consta- ]\torului s\ schimbe suma,
ordine. tat c\ `n interiorul pe[terii au fost marcat\ criminalistic, `n va-
cea a spus c\ victima se afla `ntr-o
zon\ protejat\, `mpreun\ cu alte f\cute s\p\turi `n galerii, iar asupra lori monetare mai mici. Func-
dou\ persoane care desf\[urau ac- Poli]i[tii au descoperit celor doi c\ut\tori de comori s-a g\- ]ionarul prins c\ a luat mit\
sit echipament performant de c\-u- participase, cu doar câteva zi-
tivit\]i ilegale `n Parcul Na]ional echipamente performante le `nainte, la o activitate de
Buila Vânturari]a. „Cei trei erau tare. De[i cei doi sus]in `n continua-
`ntr-o zon\ protejat\, dar nu pen-
de c\utare re c\ sunt turi[ti, refuzul de legiti- instruire a personalului cu
func]ii de conducere din ca-
tru a o vizita [i admira. Victima era Poli]i[tii [i jandarmii din ora[ul mare [i echipamentele performante
drul Ministerului Internelor
[erpa[ [i c\l\uz\ pentru ceilal]i vâlcean Horezu au constatat c\ cele pe care le foloseau ridic\ mari sem- [i Reformei Administrative,
doi, care c\utau o comoar\. Sunt o trei persoane au realizat `n zona res- ne de `ntrebare. Pentru forarea `ntr-o
`n domeniul prevenirii comi-
serie de legende care spun c\, `n pectiv\ un adev\rat [antier de c\u- zon\ protejat\ risc\ o pedeaps\ de terii faptelor de corup]ie. ~n
pân\ la cinci ani de `nchisoare“, a
zona M\n\stirii Bistri]a, ar exista tare, `n condi]iile `n care a fost des- urma probelor administrate,
comori `ngropate `n pe[terile [i gro- coperit un grup electrogen necesar declarat subinspectorul Diana Sm\- agentul-[ef a fost pus sub `n-
tele din zon\, astfel c\, de-a lungul func]ion\rii rotopercutoarelor cu ca- r\ndoiu, purt\torul de cuvânt al In- vinuire pentru s\vâr[irea in-
anilor, am mai depistat astfel de re trebuiau dislocate [i sf\râmate spectoratului Jude]ean de Poli]ie frac]iunii de luare de mit\. a
c\ut\tori de comori. De fapt, stân- stâncile, precum [i fire conectate la o Vâlcea. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a POMI DE IARN|, MAI lui, sucevenii vor pl\ti `ntre pomi de iarn\ din import, nat- CU ~NT+RZIERE: Peste 3 pectiv `nc\ nu au sosit, motiv
PU}INI {I MAI SCUMPI: 20 [i 30 de lei pe bucat\, iar `n urali, de[i sunt mai scumpi, mii de beneficiari din Drobe- pentru care persoanele `n-
Direc]ia Silvic\ (DS) Suceava cazul `n care `n\l]imea unui sau chiar pomi artificiali“, a ta-Turnu Severin ai ajutoare- drept\]ite s\ intre, `n func]ie
brad dep\[e[te trei metri se spus Solov\stru. ~n ceea ce lor financiare guvernamenta- de venituri, `n posesia banilor
va scoate la vânzare, `n acest
pl\tesc câte 20 de lei `n plus prive[te t\ierea ilegal\ a le, acordate pentru `nc\lzirea sunt nemul]umite. „Avem
an, aproximativ 10 mii de pentru fiecare metru. Vale-
pomi de iarn\, dintre care 8 pomilor de iarn\, [eful DS locuin]ei cu lemne [i al]i com- promisiunea c\, pân\ la sfâr-
rian Solov\stru a precizat c\ Suceava a avertizat c\ sanc]i- bustibili, sunt `ngrijora]i de [itul acestei s\pt\mâni, pri-
mii brazi, iar restul din specia brazii pot fi procura]i atât de unile sunt foarte aspre. „A- faptul c\ de aproape 45 de zi- ma tran[\ a ajutoarelor va
molid. Directorul DS Suceava, persoane fizice, cât [i juridice, le se tergiverseaz\ plata
Valerian Solov\stru, a decla- menzile pot ajunge p=n\ la 5 sosi. Imediat vom demara
de la cantoanele de pe raza acestora. Directorul Direc]iei
rat c\ num\rul pomilor de mii de lei, iar, `n func]ie de nu- achitarea acestora“, a spus
ocoalele silvice din zona de m\rul de arbori t\ia]i, ele se de Asisten]\ Social\ din ca-
s\rb\tori este cu aproximativ munte a jude]ului, `n limita a drul Prim\riei municipiului Dorina Apetrei. {eful DAS a
o treime mai mic decât anul pot `ncadra la infrac]iune, care precizat c\ suma necesar\
trei brazi, respectiv 20, pentru Drobeta-Turnu Severin, Dori-
trecut, când s-au vândut 15 a doua categorie de cump\- se pedepse[te cu privare de li- efectu\rii pl\]ilor c\tre per-
na Apetrei, a declarat c\
mii de buc\]i, pre]urile fiind, r\tori. „Num\rul pomilor val- bertate pân\ la trei ani“, a de- aceast\ situa]ie a fost cauza- soanele care au depus cereri
`n schimb, cu aproape 25% orifica]i este mai mic, deoa- clarat Valerian Solov\stru. t\ de faptul c\, pân\ la pân\ la 20 octombrie se ridi-
mai ridicate. Astfel, `n func]ie rece solicit\rile au sc\zut. Oa- a AJUTOARELE PEN- aceast\ dat\, fondurile desti- c\, pentru `ntregul sezon, la
de specia [i `n\l]imea pomu- menii prefer\ s\ achizi]ioneze TRU ~NC|LZIRE SOSESC nate sprijinului financiar res- un milion de lei. a

Actualitate
Negocieri pentru formarea unui guvern majoritar
a PDL `ncepe negocierile pentru guvern din pozi]ia de câ[tig\tor al alegerilor a Liberalii nu se arat\ doritori s\
accepte o alian]\ f\r\ condi]ii dure a Pesedi[tii a[teapt\ s\ fie chema]i la negocieri de c\tre pre[edintele ]\rii a
BEC a dat publicit\]ii
repartizarea final\ a
mandatelor `n urma ale-
gerilor parlamentare, po-
trivit c\rora PDL a ob]i-
nut, `n total, 166 de man-
date, Alian]a PSD-PC -
163, PNL - 93, iar UDMR
- 31. La Camera Deputa]i-
lor, PDL are 115 manda-
te, Alian]a PSD-PC are
114 mandate, PNL - 65 [i
UDMR - 22. ~n total sunt
316 mandate, la care se a-
daug\ cele 18 mandate a-
le organiza]iilor minorit\-
]ilor na]ionale, care au de-
p\[it pragul electoral. La
Senat, PDL are 51 de
mandate, Alian]a PSD-PC
- 49, PNL - 28 [i UDMR -
9 mandate. ~n aceste con-
di]ii, Partidul Democrat
Liberal devine favorit
pentru formarea viitoru-
lui guvern al României.
PSD vrea negocieri
cu toat\ lumea
Social-democra]ii [i ali-
a]ii lor conservatori [i li-
beralii [i-au f\cut public\
disponibilitatea de a nego-
cia o formul\ de guverna-
re [i, implicit, de formare
a unei majorit\]i parla-
mentare, dup\ ce au aflat
mar]i rezultatele finale a-
le scrutinului din 30 no-
iembrie, `n timp ce demo-
crat-liberalii condi]ionea-
z\ `nceperea negocierilor
de num\rul exact de man-
date legislative ale fiec\-
rei forma]iuni politice, iar
UDMR dore[te s\ fie la
guvernare, `ns\ nu s-a
pronun]at pentru nici o
variant\. Alian]a PSD-PC
a lansat o invita]ie la ne-
gocieri partidelor care au
trecut pragul electoral [i
au intrat `n viitorul Parla-
ment, respectiv PDL,
PNL [i UDMR. „Adresez o
invita]ie tuturor liderilor
de partide politice pentru
o formul\ care s\ poat\
da ]\rii un guvern, cât
mai rapid. ~n acest mo-
ment, trebuie s\ anali-
z\m cu aten]ie toate vari-
antele, conform mandatu-
lui primit de la popor“, a
declarat pre[edintele
PSD, Mircea Geoan\. Pe
de alt\ parte, pre[edintele
Consiliului Na]ional al
PSD, Adrian N\stase, nu
exclude ideea de compro-
mis `n cadrul negocierilor
politice: „Negocierile vor
120,00
100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
PD-L PSD-PC
Distribuirea mandatelor de deputa]i
Joi, 4 decembrie 2008
Emil Boc a[teapt\ consult\rile cu pre[edintele B\sescu
avea tocmai acest obiectiv
ca, `n ansamblul chestiu-
nilor agreate, s\ stabi-
leasc\ [i compromisuri pe
anumite zone“. De aseme-
nea, purt\torul de cuvânt
al social-democra]ilor,
Cristian Diaconescu, a-
vertizeaz\ c\ PSD „nu st\
cu mâna `ntins\ la ni-
meni“, chiar dac\ [i-a ex-
primat disponibilitatea de
a negocia cu celelalte par-
tide care s-au calificat
pentru a intra `n viitorul
Parlament.
Boc `i avertizeaz\
pe liberali
Pe de alt\ parte, lide-
rul PDL, Emil Boc , a
afirmat din nou c\ PNL
este „op]iunea primar\“
a democrat-liberalilor
pentru o eventual\ for-
mul\ de guvernare, dar a
f\cut precizarea c\ a-
ceasta „nu este [i sin-
gura“. {i prim-vicepre[e-
dintele Adriean Videanu
a precizat c\ prima op]i-
une a PDL pentru forma-
rea unei majorit\]i par-
lamentare este PNL,
mergând pe ideea c\ „un
guvern de dreapta puter-
nic poate s\ rezolve pro-
PNL UDMR Minoritati
CALIFORNIA DECLAR| STAREA DE „URGEN}| FISCAL|“: Guvernatorul Arnold
Schwarzenegger a convocat luni o sesiune extraordinar\ a Congresului din California (vestul
SUA) pentru a contracara un important deficit bugetar, aprofundat de criza economic\,
declarând totodat\ stare de „urgen]\ fiscal\“ `n statul s\u. „F\r\ o ac]iune imediat\, statul
nostru se `ndreapt\ direct c\tre un dezastru fiscal“, a afirmat guvernatorul. Acesta dore[te
un plan de relansare cu scopul p\str\rii [i cre\rii de locuri de munc\.
blemele românilor“. ~ns\,
potrivit lui Videanu, a-
ceasta nu este [i singura
op]iune a democrat-libe-
ralilor, având `n vedere
c\, la formarea PDL, s-a
eliminat din statutul
partidului prevederea,
care a existat `n Statutul
PD, potrivit c\reia este
exclus\ orice discu]ie cu
PSD.
Aceste preciz\ri au rolul
de a domoli preten]iile libe-
ralilor la negocierile pri-
vind formarea Executivu-
lui. Cu toate acestea, din
tab\ra liberalilor, liderul
C\lin Popescu-T\riceanu
amenin]\ cu r\mânerea
PNL `n Opozi]ie. „PNL nu
este dispus la compromi-
suri ca s\ fie la putere“, a
spus prim-ministrul `n
func]ie. Pre[edintele PNL
a precizat c\, `n discu]iile
pe care le vor purta libera-
lii cu celelalte partide, `n
nici un caz, programul po-
litic al PNL [i programul
anticriz\ anun]at `nainte
de alegeri nu vor fi subiec-
te de negociere.
Liberalii nu
se gr\besc
Pe lâng\ comentariile
premierului T\riceanu,
vicepre[edintele PNL,
Theodor Mele[canu, a a-
nun]at c\ PNL va purta
discu]ii atât cu PSD-PC [i
PDL, cât [i cu UDMR pen-
tru formarea viitoarei co-
ali]ii guvernamentale.
Mele[canu sus]ine c\
PNL nu va negocia `ns\
func]ia de prim-ministru,
`n care `l vrea pe C\lin
Popescu-T\riceanu, [i nu
exclude nici varianta ca li-
beralii s\ r\mân\ `n Opo-
zi]ie. „Chiar [i opozi]ia es-
te o variant\. Noi nu vom
renun]a `n negocieri la
func]ia de prim-ministru
[i la programul PNL. Pen-
tru noi, func]ia de [ef al E-
xecutivului reprezint\ u-
na dintre principalele do-
lean]e pe care le vom avea
`n timpul negocierilor“, a
declarat Mele[canu. De
altfel, echipa de negociere
a PNL va fi condus\ chiar
de T\riceanu. „Suntem
oameni serio[i. Vom avea
o echip\ de discu]ii, ea va
fi desemnat\ de pre-
mierul T\riceanu [i con-
dus\ de el, pentru c\ este
conduc\torul partidului“,
a precizat liberalul Bog-
dan Olteanu, pre[edintele
Camerei Deputa]ilor. Li-
beralii mai doresc ca, `ntr-o
eventual\ coali]ie de gu-
vernare, s\ se mearg\ pe
programul de guvernare
[i m\surile anticriz\ ale
PNL. Altfel, „dac\ se va
forma o majoritate `n ju-
rul altui program, cel care
a elaborat programul [i [i-l
asum\ va conduce [i
guvernarea“, a spus Ol-
teanu.
UDMR [i PNL
merg `mpreun\
Pe lâng\ discu]iile le-
gate de viitorul Cabinet,
actualii guvernan]i `[i `n-
t\resc leg\turile politice.
„UDMR [i PNL au conve-
nit s\ `[i coreleze mi[c\ri-
60,00
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00
PD-L PSD-PC
Distribuirea mandatelor de senatori
le [i s\ se consulte cât mai
des `n ceea ce prive[te e-
ventualele majorit\]i `n
care ar putea intra“, a de-
clarat pre[edintele
UDMR, Marko Bela, care
a men]ionat c\ acest lucru
nu `nseamn\ c\ Uniunea
[i PNL au f\cut o alian]\.
„~n ultimele zile, am avut
discu]ii cu colegii de la
PNL. Am zis s\ `ncerc\m
s\ ne corel\m mi[c\rile [i
s\ ne consult\m cât mai
des“, a precizat el. ~ntre-
bat despre partidul c\tre
care Uniunea ar `nclina `n
ceea ce prive[te politica de
alian]e viitoare, Marko
Bela a r\spuns c\ cel mai
„aproape“ este PNL, `m-
preun\ cu care Uniunea
face parte, `n prezent, din
Guvern. „~n ultimii ani,
am colaborat zilnic cu co-
legii no[tri din PNL. Nu
pot s\ spun c\ nu am avut
litigii cu colegii liberali,
dar, `n general, ne-am `n-
]eles bine“, a ad\ugat li-
derul UDMR.
Pe de alt\ parte, Marko
a spus c\ Uniunea a avut,
de-a lungul timpului, di-
vergen]e cu PSD [i PDL [i
c\, `n rela]ia cu acestea,
au existat controverse.
„PNL [i UDMR nu ar
putea s\ fac\ singuri un
Guvern `n acest moment“,
a men]ionat liderul Uniu-
nii, care a mai spus c\ „ori
cu PDL, ori cu PSD, ar fi
posibil\ o majoritate gu-
vernamental\“.
El a men]ionat, printre
dezideratele prioritare ale
Uniunii, realizarea unui
proces de descentralizare
real [i profund, prin trans-
ferul unor institu]ii din
subordinea guvernului `n
cea a administra]iei jude]e-
ne [i locale, precum [i prin
transferul unor atribu]ii la
comunit\]ile locale. Un e-
ventual program de guver-
nare la care ar adera Uniu-
nea ar trebui s\ prevad\,
`n opinia liderului UDMR,
o strategie de dezvoltare a
infrastructurii coerent\,
inclusiv `n Ardeal, unde,
potrivit lui Marko, sunt
„probleme foarte mari“ din
acest punct de vedere. ~n
ceea ce prive[te drepturile
minorit\]ilor, Marko Bela
a spus c\ primul pas ar
trebui s\ fie dezbaterea
problemei Legii privind
Statutul minorit\]ilor na-
]ionale. a
PNL UDMR
11
LUMEA PE SCURT
Doi italieni, aresta]i
pentru incendierea
unei tabere de romi
Doi tineri italieni, `n vârst\ de 26
[i, respectiv, 18 ani, au fost ares-
ta]i luni, la Napoli, pentru incen-
dierea, la mijlocul lunii mai, a ta-
berelor de romi din zona Pontice-
lli a ora[ului, eveniment care a
dus la plecarea unei mari p\r]i a
minoritarilor, dar a atras [i aten-
]ia `ntregii Uniuni Europene. Po-
trivit „Il Messagero“, cei doi
tineri, Gennaro Cozzolino [i
Massimo Ascione, au fost aresta]i
`n urma unui mandat emis de
judec\tor. Arestarea celor doi a
avut loc dup\ efectuarea unei
minu]ioase anchete, dup\ ce, la
câteva zile dup\ atacurile asupra
taberei de romi, poli]ia identifi-
case 12 suspec]i. De[i au existat
relat\ri care sus]ineau faptul c\
`n atacurile care i-au vizat pe ro-
mi a fost implicat\ [i mafia loca-
l\, chestorul din Napoli, Antonino
Puglisi, a declarat c\ `n spatele
violen]elor nu s-a aflat „La Camo-
rra“, acestea fiind doar „expresii
individuale ale intoleran]ei“, mai
informeaz\ „Il Messaggero“. Inci-
dentele care au vizat taberele de
romi de lâng\ Napoli au `nceput
la mijlocul lunii mai, dup\ ce o
tân\r\ de etnie rom\ a `ncercat
s\ r\peasc\ din casa sa o feti]\
de doi ani. Cei doi tineri aresta]i
la 1 decembrie sunt vinova]i pen-
tru faptul c\ au aruncat cu sticle
incendiare `n tab\ra din cartierul
Ponticelli. Patru bar\ci au luat
foc, dar nimeni nu a fost r\nit,
deoarece tab\ra era abandonat\
de câteva zile.
Fran]a: 7.000 de români
accept\ s\ se
`ntoarc\ acas\
Repatrierea voluntar\ a imigran-
]ilor ilegali din Fran]a vizeaz\
7.000 de români [i doar 275 de
chinezi, 200 de algerieni [i foarte
pu]ini africani, iar aceast\ m\su-
r\ a autorit\]ilor franceze nu pa-
re s\ constituie pe termen scurt o
alternativ\ la expulz\ri, comen-
teaz\ „La Croix“. Pe de alt\ par-
te, expulz\rile cost\ statul fran-
cez foarte mult [i nu rezolv\ pro-
blema imigran]ilor ilegali, care
cer mai mult\ transparen]\ [i
dreptate `n solu]ionarea situa]iei
lor. La un an [i jum\tate de la
`nfiin]area Ministerului pentru
Imigra]ie, situa]ia str\inilor f\r\
acte r\mâne neschimbat\, Guver-
nul refuzând categoric regulariza-
rea masiv\ a situa]iei imigran]ilor
ilegali [i f\când din repatrierea a-
cestora o prioritate. Pe de alt\
parte, mi[carea de sprijin pentru
imigran]ii ilegali, care `n 2006 a
ob]inut regularizarea situa]iei a
6.000 de familii ai c\ror copii e-
rau [colariza]i `n sistemul RESF
(Re]eaua educa]ie f\r\ frontiere),
continu\ s\ sus]in\ dosare.
Medvedev vrea o Justi]ie
independent\ `n Rusia
Pre[edintele rus Dmitri Medve-
dev constat\ o `mbun\t\]ire a
sistemului judiciar rus, sublini-
ind `ns\ c\ judec\torii trebuie
s\ devin\ mai independen]i, iar
deciziile acestora s\ fie mai bine
aplicate. „~n ceea ce prive[te si-
tua]ia sistemului judiciar, pro-
blemele sale fundamentale au
fost `n general rezolvate“, a de-
clarat pre[edintele Medvedev, `n
fa]a Adun\rii generale a judec\-
torilor ru[i, ad\ugând c\ magis-
tra]ii prost remunera]i ac]ionea-
z\ adesea sub influen]a presiu-
nilor [i nu pot lua decizii echita-
bile. Medvedev a f\cut din refor-
mele `n domeniul Justi]iei unul
dintre punctele forte ale cam-
paniei sale electorale [i a pus
adesea accentul pe necesitatea
combaterii ‘nihilismului juridic’
`n sistemul judiciar rus, consid-
erat birocratic [i corupt. a
12
Rom=nia
`n UE
PE SCURT
Cod de principii
pentru b\ncile din UE
Comisia European\ a aprobat o
serie de principii, propuse de
Comitetul Industriei Bancare
Europene (organiza]ie `n compo-
nen]a c\reia intr\ mai multe aso-
cia]ii importante ale b\ncilor din
Europa), pentru transferul mai
u[or al conturilor de la o banc\ la
alta, propunerile urm=nd s\ fie
introduse `n practic\ din noiem-
brie 2009. M\surile avizate de CE
se refer\ la transferul conturilor
`ntre b\ncile din acela[i stat
membru UE. Codul de principii
prevede ca noua banc\ s\ ofere
asisten]\ clientului care dore[te
transferul contului, iar CE se
a[teapt\ ca procesul s\ fie lipsit
de taxe. „Sunt mul]umit c\ indus-
tria bancar\ european\ [i-a
asumat sarcina de autoregle-
mentare privind aceast\ ini]ia-
tiv\, important\ pentru cet\]enii
europeni. Cred c\ dup\ imple-
mentarea de c\tre toate b\ncile
europene, principiile vor cre[te
mobilitatea [i vor stimula com-
peti]ia“, a declarat comisarul pen-
tru Pie]e Interne, Charlie
McCreevy.
}\rile comunitare
acuz\ Bruxellesul de
„birocra]ie excesiv\“
Mini[trii german [i suedez ai
Finan]elor au criticat deschis
„birocra]ia“ Comisiei Europene,
repro[=nd greut\]ile create de
Bruxelles `n aprobarea planurilor
na]ionale de sprijinire a b\ncilor
aflate `n dificultate, anun]\ AFP.
„Nu trebuie reac]ionat, `n fa]a
unei crize de o asemenea amploa-
re, at=t de birocratic“, a acuzat
ministrul german al Finan]elor,
Peer Steinbruck, `n debutul `nt=l-
nirii cu omologii s\i din UE.
„Avem nevoie s\ restabilim cana-
lele de credit. Comisia nu a fost
constructiv\“, a continuat mi-
nistrul suedez al Finan]elor,
Anders Borg, atac=nd deschis
„legiunile de birocra]i“ ai
Bruxelles-ului, `ns\rcina]i cu ex-
aminarea ajutoarelor de stat.
„Cerem Comisiei s\ reg=ndeasc\
acum proiectele de garantare [i
de recapitalizare bancare.
Consider\m c\ avem nevoie de o
atitudine mult mai constructiv\
din partea Comisiei“, a ad\ugat
oficialul, citat de „Deutsche
Welle“. Mai multe ]\ri, printre
care [i Fran]a, s-au pl=ns de ati-
tudinea Bruxelles-ului, care a
generat dificult\]i `n aprobarea
planurilor de ajutor na]ional pen-
tru b\ncile aflate `n dificultate, `n
condi]iile `n care CE cere garan]ii
c\ beneficiarii acestor m\suri de
sprijin nu vor ob]ine, `n acest fel,
avantaje concuren]iale.
Magazine f\r\ u[i
pentru persoanele
cu handicap
~n ora[ul Linares, situat `n sudul
Spaniei, unele magazine nu au
u[i, pentru a veni `n ajutorul unor
cet\]eni care se deplaseaz\ `ntr-
un scaun cu rotile. Situa]ia s-a
schimbat dup\ ce municipalitatea
a luat m\suri pentru a ameliora
accesul persoanelor cu handicap.
UE lanseaz\ o dezbatere privind
m\surile viitoare necesare pentru
aceast\ categorie a popula]iei,
astfel de ini]iative, ca cele din
Spania, fiind `n centrul aten]iei.
Peste 50 de milioane de cet\]eni
europeni (mai mult de 10% din
popula]ia UE) sufer\ de un han-
dicap. Legisla]ia european\ in-
terzice discriminarea la locul de
munc\. Noua Conven]ie ONU
privind drepturile persoanelor cu
handicap reglementeaz\ toate as-
pectele, `ncepând de la justi]ie [i
transport, pân\ la s\n\tate [i
tehnologia informa]iei. Aceast\
conven]ie reprezint\ o schimbare
major\, no]iunea de handicap de-
venind o problem\ care ]ine de
drepturile omului, nu doar de
bun\starea social\. a
Joi, 4 decembrie 2008
FMI - LEUL ESTE SUPRAEVALUAT CU 19%: Rom=nia [i Bulgaria prezint\, `n acest moment, cele mai mari riscuri
economice din UE, sus]ine publica]ia britanic\ „The Economist“. Rom=nia [i Bulgaria sunt cele mai s\race [i mai
slab guvernate state din spa]iul comunitar. „The Economist“ noteaz\ c\ sistemul bancar rom=nesc e mai pu]in
profitabil dec=t cel bulgar, `n ]ara noastr\ dob=nzile interbancare cresc=nd de aproape dou\ ori `n 2008, ajung=nd
la 15%. Totodat\, FMI estimeaz\ c\ leul este supraevaluat cu 19%, iar ca urmare a cheltuielilor populiste din
campania electoral\, deficitul bugetar ar putea ajunge la 3,9% din PIB `n 2008, mai arat\ publica]ia britanic\.
Num\rul [omerilor din Spania cre[te de la o zi la alta
a Ziarele din Spania scriu `n termeni apocaliptici despre disponibiliz\rile
din ultima perioad\, fenomen care pare sc\pat de sub control
a De exemplu, „El Mundo“ scrie despre „cifra psihologic\“ de 3 milioane de [omeri,
cu o medie de peste 5.000 de [omeri `n fiecare zi, `n luna noiembrie a
Deteriorarea crescând\ a si- munc\ alte peste 170.000 de a ajutat-o s\ se transforme `n cre[teri de 42,72%, noteaz\
tua]iei de pe pia]a muncii de- persoane, faptul reprezentând motorul cre\rii de locuri de „La Vanguardia“, citând decla-
monstreaz\ sl\biciunea mode- un nivel de cre[tere niciodat\ munc\ din Europa pe durata a ra]iile ministrului Solbes, care
lului spaniol de cre[tere econo- `nregistrat anterior. doi ani de cre[tere economic\, admite c\, de vreme ce exist\ aveau slujbe `n domeniul ser-
mic\, de vreme ce, `n luna no- Potrivit ministrului spaniol dar apoi „frânarea“ economic\, riscul cre[terii ratei [omajului viciilor.
iembrie, num\rul total al [ome- al Economiei, Pedro Solbes, e- pe care pu]ini o considerau [i peste acest nivel, aceasta Fa]a amar\ a crizei este e-
rilor ajungea la aproape 3 mili- xist\ riscul ca situa]ia s\ se previziunea unei recesiuni, a este problema cea mai grav\ xemplificat\ de „El Periodico“
oane de persoane, scriau ieri co- `nr\ut\]easc\, scrie „El Pais“, transformat ]ara `n „liderul“ cu care se confrunt\ ]ara [i prin date potrivit c\rora aproa-
tidienele spaniole, amintind c\, precizând c\ guvernul recu- [omajului din Europa, cu o ra- totodat\ preocuparea princi- pe un milion dintre [omerii pe
potrivit ultimului raport publi- noa[te c\ rata [omajului va t\ actual\ de 11,3%. pal\ a Executivului. „La Ra- care `i num\r\ acum Spania
cat de Ministerul spaniol al mai cre[te `n urm\toarele Spania a `nregistrat 894.796 zon“ noteaz\ c\ majoritatea nu primesc nici un ajutor de la
Muncii [i Imigra]iei, `n luna luni. Caracterul ciclic al situa- de noi [omeri `n ultimul an - celor care [i-au pierdut locu- stat, subven]ie sau plat\ pen-
noiembrie [i-au pierdut locul de ]iei de pe pia]a muncii spaniole cifr\ corespunz\toare unei rile de munc\ `n aceast\ lun\ tru inser]ia pe pia]a muncii. a
Mini[trii de Finan]e din UE
resping reducerea TVA la 15%
a Eurogrupul, format din mini[trii de Finan]e din cele 15 state din zona euro, a criticat propunerea Comisiei
Europene de reducere a valorii TVA p=n\ la nivelul minim admis de 15%, apreciind c\ acest lucru nu va „garanta nici
un impact pozitiv asupra consumului“ a Mai mult, pre[edintele Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude
Juncker, s-a ar\tat ne`ncrez\tor `n ceea ce prive[te aplicarea planului de redresare economic\ a
Mini[trii de finan]e din de a reduce pe o perioad\ de- Pre[edintele Eurogrupu- brie de Comisia European\, arate „pruden]i“ fa]\ de cifra
cele 15 state ale zonei euro terminat\ de timp valoarea lui, premierul luxemburghez ca fiind adecvate scopului. propus\ de Comisie.
au decis s\ nu dea curs pro- taxei pe valoarea ad\ugat\ Jean-Claude Juncker, [i-a „Toate planurile na]ionale „Nu a[ pune accentul pe
punerii Comisiei Europene (TVA). exprimat ne`ncrederea `n propuse pân\ `n prezent ]in aceast\ cifr\ pentru c\ im-
faptul c\ o astfel de reducere cont de aspectele calitative portant este sensul acestor
a TVA s-ar reflecta efectiv propuse de Comisie“. m\suri [i cred c\ toat\ lu-
asupra consumului. „Cota ~n ceea ce prive[te valoa- mea trebuie s\ fie de acord
standard a TVA nu va fi re- rea total\ a Planului de re- c\ este nevoie de un efort
dus\ `n zona euro, deoarece lansare - 200 de miliarde de important [i de a pune ac-
elasticitatea /TVA/ nu garan- euro, conform propunerii Co- centul investi]iile publice.
teaz\ un impact pozitiv asu- misiei, reprezentând suma a Noi am c\zut de acord asu-
pra consumului. A spune c\ câte 1,3% din PIB-ul fiec\rui pra elementelor calitative a-
TVA se reduce acum, dar c\ le planului“ , a mai spus
va cre[te la loc dup\ o scurt\ stat UE, plus o contribu]ie de
la bugetul comunitar, mini[- Juncker. El s-a referit la
perioad\ nu este genul de propunerile executivului eu-
m\sur\ care s\ produc\ efec- trii de Finan]e nu s-au pro-
ropean privind con]inutul
tul dorit“, a motivat Juncker. nun]at deocamdat\, cunos- acestor m\suri, printre care
Statele euro decid, astfel, cut\ fiind reticen]a unor
reducerea impozitelor pe
s\ nu dea curs m\surii luate state de a contribui `n plus salarii [i cre[terea investi]i-
fa]\ de fondurile alocate deja
deja de Marea Britanie de re- ilor `n sursele de energie re-
ducere a TVA. Guvernul de propriilor planuri na]ionale generabil\.
la Londra a decis s\ reduc\ de relansare. „Este mai im- Comisia European\ a es-
cu 2,5 procente cota TVA, de portant s\ ne coordon\m pla- timat c\ 170 de miliarde de
la 17,5% la 15%, `ncepând cu nurile na]ionale decât s\ ne euro din cele 200 de miliarde
sfâr[itul lunii noiembrie [i punem de acord teoretic asu- de euro ar trebui s\ fie fur-
pân\ la sfâr[itul anului vi- pra unei cifre exacte“, a mai nizate de c\tre guvernele na-
itor, sus]inând c\ acest lucru spus Juncker, indicând to- ]ionale ale statelor membre,
va stimula consumul. tu[i c\ [efii de stat [i de gu- restul reprezentând fonduri
Chiar dac\ au respins re- vern ai UE, care se vor reuni de la bugetul comunitar, po-
ducerea de TVA, mini[trii de
`n Consiliul European `n 11- trivit planului de redresare
finan]e din zona euro au a- 12 decembrie, ar putea s\ se economic\ propus de CE. a
preciat, `n general, m\surile
con]inute `n Planul de relan-
Jean-Claude Juncker, pre[edintele Eurogrup sare prezentat la 26 noiem- a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ~N URM| CU TREI ANI, printre statele membre ale UE
`n ceea ce prive[te conectarea
PELERINAJ DE CR|CIUN ÎN }ARA SFÂNT| ROM+NII PREFERAU S|
la internet a calculatoarelor
MUNCEASC| ~N GERMA-
20-2
26 decembrie 2008 NIA: Germania era principala personale, doar 42% dintre
Ziua I: Întâlnire pe aeroportul Henri Coand\ - Otopeni care a locuit Maria `n Cetatea Antonia; parcurgem Via Do- destina]ie din Europa a imi- familiile din peninsul\ având
la orele 06:00. Decolare ora 09:00 - EL AL (LY 574) - sosire lorosa (Calea Crucii), cu cele 14 opriri ale lui Iisus, ajun- acces la acest serviciu `n anul
pe aeroportul Ben Gurion la ora 11:30. Haifa - vom vizita
gran]ilor `n 2005, urmat\ de
gând la Biserica „Sfintei Învieri“ (cu Golgota, Piatra Un-
Fran]a [i Marea Britanie, `n 2008, relateaz\ presa italian\,
Biserica Stella Maris (Pe[tera Sf=ntului Prooroc Ilie), Gr\- gerii). Cin\ [i cazare.
dinile persane terasate [i Templul Bahai; Nazaret - Biseri- Ora 22:30 - deplasare `n Pia]a Central\ din Betleem; timp ce Polonia, România [i citând ultimul raport Euro-
stat. ~n aceast\ privin]\, nu-
ca „Buna Vestire“ - care ad\poste[te ruinele casei lui Iosif, Bulgaria sunt primele trei ]\ri
apoi Biserica Ortodox\ „Sfântul Gavriil“ - aici g\sindu-se
`n Biserica „Sf. Ecaterina“ se oficiaz\ Sf. Liturghie. Pro-
gram liber. europene ca num\r de emi- mai nou intratele ]\ri `n Uni-
Fântâna Sfintei Fecioare Maria; Cana Galileei, unde se vi-
ziteaz\ Biserica Minunii transform\rii apei în vin. Tiberi-
Ziua VI: Mic dejun. Diminea]a - participare la Sf=nta Li-
turghie la A[ez\mântul Românesc de la Ierusalim, tur pano-
gran]i, se arat\ `n raportul a- unea European\, la 1 ianuarie
2007, stau mai prost, `n Româ-
as - cin\ [i cazare. nual al Organiza]iei Interna-
ramic - Por]ile Cet\]ii Sfinte; vizita de desp\r]ire [i reculege- ]ionale pentru Migrare (OIM), nia, de pild\, fiind conectate
Ziua II: Mic dejun. Plecare spre Muntele Tabor pentru
re la Sf. Morm=nt. Cina de Cr\ciun la Hotel. citat de „Deutsche Welle“. ~n calculatoare la internet `n 30%
a vizita Biserica Ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“; Caperna-
Ziua VII: Plec\m spre Ein Karem, unde vom vizita Bi-
um - se viziteaz\ ruinele sinagogii din calcar alb, locul `n ca-
serica „Na[terii Sfântului Ioan Botez\torul“ [i Izvorul un- 2005, Europa Central\ [i de dintre locuin]ele familiale, iar
re Iisus a predicat; ruinele casei soacrei Sfântului Petru; Vest a primit 44,1 milioane de `n Bulgaria - 25%. De[i Italia
Muntele Fericirilor - unde Iisus a ]inut Predica de pe Mun- de Sf. Fecioara s-a întâlnit cu Elisabeta; Lod - Biserica ca-
te. Op]ional, masa pesc\reasc\ cu Peter fish. Tabgha - bise- re ad\poste[te moa[tele Sfântului Mare Mucenic Gheor- imigran]i, o propor]ie semni- este dep\[it\ de toate ]\rile
rica ce aminte[te de hr\nirea a 5.000 de oameni cu 5 pâini ghe; Tel Aviv (portul vechi Jaffa), tur de ora[, Biserica or- ficativ\ dintre ace[tia venind din Europa Central\ [i de Est
[i 2 pe[ti. Ajungem apoi la Yardenit - loc amenajat pentru a todox\ „Sf. Mihail“ [i Biserica „Sf. Petru“; un scurt timp li- din ]\rile `nvecinate. Imigran- care au aderat `n 2004, mai
intra în apa râului Iordan. Se va vizita apoi Capris - fabrica ber la unul dintre marile mall-uri, pentru cump\r\turi, ]ii reprezentau, `n 2005, 7,6%
vom merge spre aeroport la 17:00. Decolare ora 21:00 -
`ngrijor\tor `ns\ pentru res-
de aur [i diamante. ~n func]ie de timp, op]ional, plimbare cu din totalul popula]iei din
o copie a b\rcii lui Iisus. Tiberias - cin\ [i cazare. ELAL (LY 571), aterizare Otopeni, ora 23:30. ponsabilii italieni din sectorul
regiune [i 23,2% din imigran]ii telecomunica]iilor este faptul
Ziua III: Mic dejun. Deplasare la Qumran (oprire la
magazinul de cosmetice) - Marea Moarta. Se viziteaz\ PRE}: 850 de euro pentru un grup de 40-445 de per- la nivel interna]ional. Totoda- c\ `n anul 2008 acest indice a
M\n\stirea „S Sf=ntul Gherasim“; intr\m apoi în Ierihon, soane. t\, imigra]ia a contribuit `n
procent de 85% la cre[terea sc\zut, `n 2007 el fiind de 43%.
A[ez\mântul românesc [i „Dudul lui Zacheu“. Cazare [i
cin\ la Bethleem. Servicii incluse în pre]: popula]iei `n Europa, imi- ~n toate statele membre ale
Ziua IV: Betleem, vom vizita: Biserica „Na[terii Dom- gra]ia economic\ reprezen- UE, conectarea la internet es-
nului Iisus Hristos“, Biserica romano-catolic\ „Sf. Ecate- - bilet de avion cursa Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; tând un procent substan]ial te, lucru firesc, tot mai r\s-
rina“. Apoi, vom vizita Grota Laptelui - pe locul unde taxele de aeroport; pândit\ de la an la an, Româ-
Pruncul Sfânt a fost al\ptat; Ierusalim - Muntele Sionu- din fluxul migratoriu. Fluxul
- 6 nop]i cazare hoteluri 3*** superior (clasificare local\ migratoriu principal `n 2005 nia [i Bulgaria `nregistrând
lui - pentru a vizita: Foi[orul „Cina cea de Tain\“; Mor- 4*) în regim de demipensiune;
mântul Proorocului David [i Biserica „Adormirii Maicii provenea din Polonia (324.000 cre[teri semnificative ale aces-
- transfer aeroport - hotel - aeroport; transport auto-
Domnului“, Zidul Pl=ngerii. Cin\ [i cazare.
car aer condi]ionat; de persoane `n 2005), România tui indice fa]\ de anul ante-
Ziua V: Mic dejun. Ierusalim - urc\m pe Muntele Sco- (202.000 de persoane) [i Bulga- rior. Cel mai bine plasate `n
pus, vedere panoramic\ a Cet\]ii Sfinte; Muntele M\slini- - intr\ri la obiectivele men]ionate în program;
lor - unde vom vizita: Biserica „În\l]\rii“; Biserica „Pater - ghid vorbitor de limb\ român\ [i preot înso]itor. ria (82.000 de persoane), reflec- acest top sunt Olanda (86%),
Noster“ („Tat\l nostru“), unde Iisus i-a înv\]at pe ucenici Nu sunt incluse în pre]: tând aderarea Poloniei la UE cu Suedia (84%), Danemarca
cum s\ se roage, M\n\stirea „Domnius Flevit“ („Domnul - tips (30 de euro) care se pl\te[te reprezentantului a- un an `nainte [i statutul de can- (82%), Luxembourg (80%),
a plâns“) - unde Iisus a plâns destinul tragic al Ierusalimu- gen]iei partenere. didat al Bulgariei [i României,
PATRIARHIA ROMÂN|, Biroul de Pelerinaj, Calea
Germania (75%) [i Regatul
lui; Gr\dina Ghetsimani [i Biserica Na]iunilor, locul mult la momentul respectiv.
iubit de Domnul, acolo unde obi[nuia s\ Se roage [i unde Victoriei 45, sector 1, Bucure[ti. Unit al Marii Britanii [i Ir-
a fost prins. Mormântul Maicii Domnului [i Pe[tera Ghet- Tel: 313.37.45, 313.37.46, Vodafone: 0724.393.888, a ITALIENII RENUN}| LA landei de Nord (71%), media
simani; intr\m `n cetate prin Poarta Sf. {tefan, Casa `n Zapp: 0788.728.544. INTERNET: Italia este coda[\ european\ fiind de 60%. a
 Joi, 4 decembrie 2008 13
CINEMATOGRAFELE TREC ~N GRIJA PRIM|RIILOR: Pre[edintele Traian B\sescu a
Educa]ie promulgat, mar]i, legea care prevede trecerea cinematografelor din administrarea
„RomâniaFilm“ `n domeniul public al unit\]ilor administrativ-teritoriale [i `n administrarea
consiliilor locale. Potrivit legii, „s\lile [i gr\dinile cinematografice, `mpreun\ cu terenurile
[i cultur\ aferente acestora, care se afl\ `n proprietatea privat\ a statului [i `n administrarea RADEF,
trec `n proprietatea public\ a autorit\]ilor administrativ-teritoriale locale“.

Copii [i vedete la T=rgul de carte „MiniLibri“ PE SCURT

O nou\ edi]ie, cea de-a patra, a
Târgului de carte pentru copii „Mini-
Libri“ are loc `n perioada 4-7 decem-
brie, la Teatrul „Ion Creang\“ din Bu-
cure[ti. Ca [i `n anul precedent, târ-
gul de carte pentru copii, deschis pu-
blicului `ntre orele 10:00 [i 18:00, cu
intrarea liber\, este organizat de
Centrul Step by Step pentru Educa]ie
[i Dezvoltare Profesional\, fiind g\z-
duit de Teatrul „Ion Creang\“, care
este [i coorganizator.
Copiii vor putea asista la lans\ri
de carte [i vor participa la o dezbatere
pentru desemnarea celei mai frumoa-
se pove[ti, vor avea un spa]iu special
amenajat pentru desenat [i colorat [i
vor vedea zilnic parada unor persona-
je de poveste. Vizitatorii Târgului de
carte MiniLibri vor putea vedea [i do-
u\ spectacole ale Teatrului „Ion
Creang\“: „Tigri[orul c\ruia `i pl\-
ceau cl\titele“ [i „Alb\ ca Z\pada“.
De asemenea, copiii vor putea as-
culta pove[ti citite de vedete, precum
Maia Morgenstern, Marian Râlea,
Mihai G\inu[\, Alice N\stase, Mir-
cea Toma, Roxana Iliescu, Virgil Ian-
]u, Alexandrina Halic, R\zvan Simi-
on, Dani O]il, Livia Dil\, Anca Zamfi-
rescu, Andreea Berecleanu, Roxana
Ciuhulescu, Ioana Moldovan.
Târgul de carte „MiniLibri“ este
organizat, din 2005, de Centrul pen-
tru Educa]ie [i Dezvoltare Profe-
sional\ (CEDP), organiza]ie negu-
vernamental\, membr\ a Soros Open
Network, care dezvolt\ programe `n
domeniul educa]iei.
Târgul va aduce [i `n acest an o
mul]ime de surprize pentru copii, dar
[i pentru p\rin]i [i bunici, programul
cuprinzând: parada editurilor, lan-
s\ri de carte, tombole sau evenimente
precum „Clubul micului ilustrator“,
„Cea mai frumoas\ poveste“. De ase-
menea, `n fiecare zi, cei mici vor avea
ocazia de a se `ntâlni cu eroii din po-
ve[tile lor preferate: Alb\ ca Z\pada,
Pinocchio, Cenu[\reasa, Motanul ~n-
c\l]at, Harap-Alb. Târgul de carte
„MiniLibri“ este singurul de acest gen
din România [i se adreseaz\ exclusiv
copiilor, scopurile acestui eveniment
fiind, potrivit organizatorilor, promo-
varea lecturii pentru copii, `ncepând
`nc\ de la na[tere, readucerea cititu-
lui la rangul de activitate de interes
pentru copii [i `ncurajarea lecturii, ca
mijloc de rela]ionare `ntre p\rin]i [i
copii. La T=rgul „MiniLibri“ sunt 14
edituri expozante. a
„Maica Domnului
Galaktotrofrusa“, exponatul
lunii la Alexandria
Muzeul Jude]ean din municipiul Ale-
xandria prezint\, `n perioada 3-31 de-
cembrie, `n cadrul programului „Expo-
natul lunii“, o veche icoan\ pe sticl\
care reprezint\ pe „Maica Domnului
Galaktotrofrusa (cea care al\pteaz\)“,
obiect de mare valoare, aflat `n patri-
moniul acestei institu]ii culturale. Cre-
a]ie a unui me[ter iconar din zona F\-
g\ra[ului, lucrarea este realizat\ la
sfâr[itul secolului al XVIII-lea [i o `n-
f\]i[eaz\ pe Maica Domnului al\ptân-
du-[i pruncul, flancat\ de doi arhan-
gheli. Purt\torul de cuvânt al muzeu-

11 filme documentare dedicate

Descoperiri
de excep]ie la
M\gura Gorgana,
prezentate la ICR
Descoperirile arheologice
din satul preistoric de la M\-
gura Gorgana, din comuna
B\neasa, jude]ul Giurgiu, ce
face obiectul unui proiect in-
terna]ional de cercetare, vor
fi prezentate pe 9 decembrie,
la Institutul Cultural Român
(ICR), potrivit unui comuni-
cat. ~n cadrul programului
„~ntâlniri [i (re)`ntâlniri la
ICR“, urm\toarea conferin-
]\, de pe 9 decembrie, va fi
dedicat\ proiectului ini]iat
`n 2002, la M\gura Gorgana,
de Institutul Arheologic de
la Berlin [i Institutul de Ar-
heologie „Vasile Pârvan“ din
Bucure[ti. Cercet\torii ro-
mâni [i germani [i-au pro-
pus atunci s\ studieze siste-
matic, vreme de 10 ani, satul
preistoric de la M\gura Gor-
gana, pentru a reconstitui
lumea culturii neolitice Gu-
melni]a, una dintre cele mai
str\lucite civiliza]ii din ul-
tima jum\tate a mileniului
al V-lea `.Cr.
Svend Hansen, director
adjunct al Institutului Arhe-
ologic de la Berlin, va sus]i-
ne la ICR conferin]a cu titlul
„Pietrele vorbesc. O a[ezare
central\ din mileniul al V-
lea `.Cr. Jurnal de s\p\tur\
2002-2008“, `n care va pre-
zenta rezultatele de pân\ a-
cum ale proiectului interna-
]ional f\r\ precedent `n Ro-
mânia. Pe lâng\ prezenta-
rea sa, vor interveni `n dis-
cu]ie membrii echipei româ-
ne[ti: Alexandru Vulpe, pro-
fesor doctor [i membru co-
respondent al Academiei Ro-
mâne, Meda Todera[, Daniel
Spânu [i Cristina George,
restauratoarea obiectelor
descoperite. Prezentarea va
fi `nso]it\ de expunerea unor
imagini - desene [i fotografii
- [i a unor obiecte de-
scoperite de-a lungul anilor:
mici statuete, amulete, vase,
arme, obiecte de uz cotidian,
de o mare valoare [tiin]ific\
[i de patrimoniu. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STUDEN}II IE{ENI
INFORMATICIENI
STR+NG FONDURI PEN-
TRU COPII {I B|TR+NI:
Asocia]ia Studen]ilor Infor-
maticieni Ie[eni (ASII) or-
ganizeaz\, `ncepând cu
data de 1 decembrie, un
proiect umanitar intitulat
„Cr\ciun din inim\ de stu-
dent“. Obiectivul general al
proiectului este strângerea
de fonduri pentru a oferi b\-
trânilor din C\minul „Sfin-
]ii ~mp\ra]i Constantin [i
Elena“ [i copiilor cu handi-
cap din eviden]a Centrului
Diecezan Caritas Ia[i - Biro-
ul de Asisten]\ [i Consiliere
pentru persoane cu Han-
dicap - BACH un sprijin
drepturilor omului, `n festival, la Ia[i
~n perioada 4-6 decem-
brie, Centrul Cultural
Francez [i Goethe Zen-
trum din Ia[i organizeaz\
a doua edi]ie a Festivalu-
lui de Film Documentar
DOC EST. Cele trei zile
de festival vor fi dedicate,
anul acesta, problematicii
drepturilor omului. 11 fil-
me documentare de lung
[i scurtmetraj din Rom=-
nia, Fran]a, Germania,
Polonia [i Austria vor fi
prezentate publicului ie-
[ean la Sala „Gaudeamus“
a Casei de Cultur\ a Stu-
den]ilor. Pe 6 decembrie
va avea loc proiec]ia fil-
mului „Podul de flori“ de
Thomas Ciulei, care va fi
prezent `n sal\ [i va parti-
cipa la discu]iile care vor
urma proiec]iei.
~n perioada 4-6 decem-
brie, Centrul Cultural
Francez [i Goethe Zen-
trum din Ia[i organizeaz\
a doua edi]ie a Festivalu-
lui de Film Documentar
DOC EST. Cele trei zile
de festival vor fi dedicate,
anul acesta, problematicii
drepturilor omului. ~n
program sunt incluse pro-
iec]ii de filme, dezbateri [i
o expozi]ie foto. Printre
surprizele DOC EST 2008
se num\ra o serie de invi-
ta]i de marc\, printre
care regizorul Thomas
Ciulei, care vine la Ia[i cu
filmul „Podul de flori“,
premiat la numeroase
festivaluri intena]ionale.
11 filme documentare de
lung [i scurtmetraj din
Rom=nia, Fran]a, Germa-
nia, Polonia [i Austria vor
fi prezentate publicului
ie[ean la Sala „Gaudea-
mus“ a Casei de Cultur\ a
Studen]ilor (CCS), zilnic,
material cu ocazia s\rb\-
torilor de iarn\. „Am ales a-
ceste destina]ii deoarece b\-
trânii [i persoanele cu han-
dicap sunt printre cele mai
defavorizate grupuri de
persoane pe plan social, `n-
tâmpinând [i numeroase
probleme materiale. ~n a-
cest scop, vom desf\[ura o
campanie de strângere de
fonduri `n perioada 1-19 de-
cembrie [i un bal de carita-
te pe data de 16 decembrie
la Ateneul T\t\ra[i, iar do-
na]iile [i `ncas\rile rezulta-
te din aceste dou\ ac]iuni
vor fi donate beneficiarilor
`n perioada 22-24 decem-
brie“. Contul pentru dona]ii
este RO89BRDE240SV119
96112400.
de la ora 15:00 la ora
23:00.
~ntre proiec]iile de
film, DOC EST propune
dezbateri cu privire la
semnifica]ia drepturilor
omului: munca [i condi]ii-
le de munc\, nivelul de
trai, dezumanizarea, scla-
vagismul [i drepturile mi-
norit\]ilor. La discu]ii vor
participa speciali[ti ai do-
meniului, critici [i reali-
zatori de film, precum [i
participan]i la momente
istorice cu privire la a-
ceasta tem\. {i-au anun-
]at prezen]a: C\t\lin Ghi-
nararu, secretar [tiin]ific
la Institutul Na]ional de
Cercetare {tiin]ific\ `n
Domeniul Muncii [i Pro-
tec]iei Sociale, George
Voicu, coordonatorul De-
partamentului de cerceta-
re al Institutului pentru
Studierea Holocaustului
din România „Elie Wie-
sel“, Leizer Finchelstein,
ultimul supravie]uitor al
trenurilor mor]ii de la
Ia[i, Vasile Ionescu, fost
consilier pentru romi din
a EXPOZI}IE DE ART| lamentului, dup\ cum a pre-
LA PALATUL PARLAMEN- cizat Ovidiu Popescu, unul
TULUI: Pictorii {tefan Pel- dintre organizatori.
mu[, Adrian Chira [i Mihail
Trifan, al\turi de sculptorul BUCURE{TI: Festivalul fil-
Ion Iancu] [i de ceramista
Daniela F\ini[, `[i vor pre-
zenta câteva dintre crea]ii
`ntr-o expozi]ie ce va fi des-
chis\ `n perioada 2 decem-
brie 2008-15 ianuarie 2009,
la Palatul Parlamentului.
Expozi]ia a fost deschis\
mar]i sear\, cu participarea
arti[tilor Irinel Anghel,
Andrei Chivu, Nicu Pandrea
[i Felicia Filip. „Hai s\ ne
bucur\m de frumos [i hai ca
România s\-i cunoasc\ [i pe
ceilal]i arti[ti, nu doar pe cei
mediatiza]i“, este mesajul
expozi]iei de la Palatul Par-
Ministerul Culturii, pre-
[edintele Centrului pen-
tru politici publice „Aven
Amentza“.
Pe data de 6 decembri-
e, de la ora 19:30, va avea
loc proiec]ia filmului „Po-
dul de flori“, distins, anul
acesta, cu premiul pentru
cel mai bun film docu-
mentar `n cadrul Festiva-
lului de Film din Europa
Central\ [i de Est,
„Goest“ [i marele premiu
ARTE pentru documentar
de lungmetraj. Realizato-
rul s\u, regizorul Thomas
Ciulei, va fi prezent `n sa-
l\ [i va participa la discu-
]iile care vor urma proiec-
]iei. Festivalul DOC EST
are [i o component\ dedi-
cat\ tinerilor.
La Centrul Cultural Fran-
cez se vor difuza o serie de
documentare pentru elevi
[i vor fi lansate dezbateri
moderate de profesorii din
liceele ie[ene. Evenimentul
include [i o expozi]ie ex-
cep]ional\ de fotografie in-
titulat\ „A l’Epreuve du
Monde“, care poart\ sem-
a FILM JAPONEZ LA
mului japonez va aduce la
Bucure[ti, `n perioada 5-11
decembrie, la Sala „Jean
Georgescu“ (Eforie) a Cine-
matecii Române, [apte filme
semnate de importan]i regi-
zori japonezi, printre care
Kiyoshi Kurosawa, Takashi
Yamazaki sau Keiichi No-
mura. Primul film nipon ca-
re va fi proiectat `n cadrul
festivalului se intituleaz\
„Amurg“ [i este regizat de
Yoji Yamada. ~n cele [apte
zile dedicate cinematografi-
ei japoneze, bucure[tenii vor
mai avea parte de filmele
n\turile unor foto-jurna-
li[ti de renume interna]io-
nal, printre care: James
Nachtwey, Alexandra Bou-
lat [i John Stanmeyer, care
va fi vernisat\ ast\zi, de la
ora 17:00, la CCS.
M=ine, de la ora 18:00,
`n Sala „Fondane“ a
Centrului Cultural Fracez,
Institutul de Investigare a
Crimelor Comunismului `n
România va prezenta o se-
rie de 4 documentare ine-
dite din arhiva Securit\]ii
maghiare. Intrarea este li-
ber\, toate filmele au sub-
titrare `n limba englez\
[i/sau rom=n\.
Cu [aizeci de ani `n
urm\, la data de 10 de-
cembrie 1948, Adunarea
General\ a O.N.U a a-
doptat [i proclamat De-
clara]ia Universal\ a
Drepturilor Omului. Cele
30 de articole cuprinse `n
aceast\ declara]ie pre-
zint\ concep]ia Adun\rii
Generale asupra drep-
turilor omului, de care ar
trebui s\ se bucure to]i
oamenii. a
„Carisma“ (1999) - regia Ki-
yoshi Kurosawa, „Apus de
soare `n districtul trei“
(2005) - regia Takashi Ya-
mazaki, „Biriken“ (1996) -
regia Junji Sakamoto, „Duo“
(1997) - regia Nobuhiro Su-
wa, „Vara lui Chirosuku“
(2003) - regia Kiyoshi Sasa-
be [i „~ntoarcerea - Un `nger
vine pe biciclet\“ (2005) - re-
gia Keiichi Nomura. Intra-
rea la Festivalul filmului ja-
ponez este liber\, iar prime-
le trei filme vor avea [i sub-
titrare `n limba român\. E-
venimentul este organizat
de Ambasada Japoniei la
Bucure[ti, Funda]ia Japoni-
a [i de Cinemateca Român\,
prin Arhiva Na]ional\ de
Filme (ANF). a
lui, Corina Iordan, a declarat c\ acest
tip de reprezentare, `n care pruncul se
hr\ne[te de la sânul Fecioarei, este
foarte rar `n iconografia contempora-
n\, de[i face parte din modelele vechi
de icoane, g\site `n prima jum\tate a
secolului al II-lea pe o fresc\ dintr-un
cimitir. Icoana se remarc\, `n primul
rând, prin sticla folosit\, una sub]ire
ce con]ine numeroase bule de aer [i
nodule]e, datorate imperfec]iunii teh-
nicii de turnare. Suprafa]a u[or v\lu-
rit\ d\, `ns\, icoanei o vibra]ie deose-
bit\. Desenul este fin [i expresiv, com-
pozi]ia ampl\ [i echilibrat\, iar colori-
tul, bogat [i armonios, str\lucirea au-
riului `mbinându-se cu ro[u, albastru
[i verde, conform Agerpres.
Un studio UNESCO
de teatru la Bucure[ti
Un studio UNESCO de teatru, denumit
„André-Louis Perinetti“, va fi inaugurat
`n februarie 2009, pe bulevardul Ma-
gheru din Bucure[ti, institu]ia urmând
s\ g\zduiasc\ spectacole pentru public
`nc\ din luna ianuarie, a spus Corneliu
Dumitriu, director al studioului, con-
form Mediafax. Studioul are o capaci-
tate de 95 de locuri. Potrivit lui Dumi-
triu, inaugurarea Studioului de teatru
„André-Louis Perinetti“ va avea loc `n
prezen]a unor oficialit\]i ale UNESCO
- Paris [i a reprezentan]ilor statului ro-
mân. Principalele direc]ii de activitate
ale Studioului vor fi: masteratele inter-
na]ionale pentru actori, regizori, core-
grafi [i scenografi ai [colilor de teatru
de pe toate continentele lumii; un cen-
tru interna]ional de cercet\ri teatrale,
proiecte teatrale de tineret, organizate
sub forma unor nocturne teatrale; reali-
zarea unor coproduc]ii teatrale cu regi-
zori [i actori invita]i din diverse ]\ri.
Salon de art\
fotografic\, la Camera
de Comer] Bucure[ti
Prima edi]ie a Salonului Republican
Anual de Art\ Fotografic\ se va des-
chide pe 9 decembrie `n holul Came-
rei de Comer] [i Industrie a României
din Bucure[ti. Evenimentul, care va
coincide cu festivitatea de decernare a
premiilor, este organizat de c\tre A-
socia]ia Arti[tilor Fotografi din Româ-
nia (AAFR), `n colaborare cu revista
„Photo Magazine“, sub `naltul patro-
naj al Ministerului Culturii [i Culte-
lor din România. Potrivit organizato-
rilor, pentru prima edi]ie a Salonului
au fost recep]ionate [i `nregistrate
557 de fotografii alb-negru [i color, re-
alizate de arti[ti amatori [i profesio-
ni[ti din toate col]urile ]\rii. Juriul a
acceptat pentru faza final\ 81 de foto-
grafii, urmând ca, dintre ele, cele mai
valoroase s\ fie r\spl\tite cu medalii
AAFR, cupe [i premii speciale. a
Condurache Cristian Francisc
de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de distrofie
muscular\ progresiv\, care-i afecteaz\
m=inile, picioarele, precum [i organele
interne. Pentru a stopa evolu]ia acestei
boli, sunt necesare dispozitive de fixare
pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
financiar\ precar\ din familie nu permite
achizi]ionarea acestor dispozitive. De
aceea, cre[tinii cu suflet mare, care
doresc s\ aduc\ o raz\ de speran]\ `n
sufletul acestui copil, pot face dona]ii `n
contul: RO87BRDE240SV94771102400
14 Joi, 4 decembrie 2008
STUDIU: Potrivit unui studiu Microsoft, publicat de presa britanic\, c\ut\rile pe internet

Por]ia privind problemele de s\n\tate duc la temeri nefondate în rândul utilizatorilor, predispu[i
s\ se transforme, astfel, în persoane care tr\iesc cu frica permanent\ c\ sufer\ de cele
mai cumplite boli. Studiul a eviden]iat faptul c\, în majoritatea cazurilor, c\utarea pe
de s\n\tate internet dup\ cuvinte-cheie precum „durere de cap“ sau „durere în piept“ duce la pagini
care descriu simptomele unor afec]iuni de natur\ malign\, cu inciden]\ sc\zut\.

DIC}IONAR MEDICAL
a psitacoz\: boal\ in-
fec]ioas\ cauzat\ de bacte-
ria Chlamydia psittaci.
Chlamydia psittaci infec-
teaz\ omul, unele p\s\ri [i
mamifere. Omul se conta-
mineaz\ prin contactul di-
rect cu un animal infectat,
de cele mai multe ori o pa-
s\re din familia psitacide-
lor (papagali, peru[i);
a psoralen\: substan]\
extras\ `ndeosebi din pere-
le bergamote, utilizat\ `n
tratamentul anumitor boli
dermatologice pentru a
cre[te sensibilitatea pielii la
radia]iile ultraviolete (pu-
vaterapie). Psoralenele sunt
contraindicate `n cursul
sarcinii. Dac\ nu sunt res-
pectate precau]iile legate de
puvaterapie (purtatul de
ochelari speciali, durat\ li-
mitat\ de expunere din ca-
drul fiec\rei [edin]e, spa]ie-
rea [edintelor etc.), psora-
lenele pot favoriza o cata-
ract\, o `mb\tr=nire pre-
matur\ [i cancere ale pielii;
a psoriazis: boal\ cu-
tanat\ cronic\, ce este ca-
racterizat\ prin erup]ia de
pl\ci eritematoscuamoase
(pete ro[ii acoperite de
scuame). Psoriazisul este o
afec]iune frecvent\, av=nd
`n vedere c\ atinge aproxi-
mativ 2% din popula]ia glo-
bului. Cauza sa este necu-
noscut\, dar este foarte
probabil s\ existe un factor
ereditar, cel pu]in 50% din-
tre cazuri fiind familiale;
a pterigion: `ngro[are
vascularizat\ a conjuncti-
vei, de form\ triunghiular\,
care se `ntinde pe cornee,
pornind din unghiul intern
al ochiului. Un pterigion nu
altereaz\ vederea, at=ta
timp c=t r\m=ne la margi-
nea corneei. Dac\ trece de
ea, provoac\ un astigma-
tism (vedere `nce]o[at\).
Dac\ se apropie prea mult
de axul vizual, pterigionul
poate antrena o diminuare
a acuit\]ii vizuale;
a pterigofobie: teama de
zbor;
a ptialin\: enzim\ din
saliv\;
a ptialism: secre]ie ex-
cesiv\ de saliv\. Cauzele
sunt numeroase: leziune a
gurii [i a faringelui, an-
gin\, stomatit\, leziune a
esofagului (tumori `n par-
ticular), boli neurologice
(boala lui Parkinson, ne-
vralgie facial\). Ptialismul
care se manifest\ `n timpul
sarcinii are un mecanism
prost cunoscut. Tratamen-
tul depinde de cauz\. Si-
nonim: hipersaliva]ie, ptia-
loree, sialoree;
a ptosis: pr\bu[irea
permanent\, total\ sau
par]ial\, a pleoapei supe-
rioare, de origine congeni-
tal\ sau dob=ndit\. Un
ptosis afecteaz\ de cele
mai multe ori un ochi [i nu
ambii, fiind provocat de
sl\birea mu[chiului ridi-
c\tor al pleoapei superioa-
re sau de o anomalie de in-
ervare a acestui mu[chi. El
poate ap\rea chiar la na[-
tere, poate surveni `n cur-
sul vie]ii (procesul natural
Motiva]ia, esen]ial\ `n tratamentul obezit\]ii
de `mb\tr=nire) sau poate a Cre[terea „epidemic\“ a prevalen]ei excesului ponderal
fi consecutiv unui trauma-
`n ultimele decenii este cauzat\, f\r\ `ndoial\, de modific\rile factorilor de mediu,
tism, unei opera]ii chirur-
gicale asupra ochilor (cata- cu favorizarea sedentarismului [i a aportului de alimente cu con]inut caloric ridicat
ract\) sau unei boli (sin- (gr\simi, dulciuri concentrate), `n dauna legumelor, fructelor [i cerealelor a
drom Claude Bernard-Hor-
ner, miastenie, paralizie a articular\), cancere (es- neficiilor sc\derii pondera- tiv (nu sub 1000 kcal/zi), s\
nervului motor ocular co-
ofag, vezicul\ biliar\, le). Informarea ajut\ „can- fie variat [i flexibil, altfel
mun); dr. Cristina SPIROIU colon, s=n, uter, col uterin, didatul“ s\-[i propun\ sco- plictiseala [i frustrarea vor
Obezitatea se asociaz\ prostat\), gastrointestina- puri realiste (o reducere a umbri entuziasmul ini]ial.
a ptoz\: fenomen pato- le (litiaza biliar\, `nc\rca- greut\]ii cu 10% `n 6 luni, Alimentele trebuie s\ r\s-
logic const=nd `n deplasa- cu numeroase complica]ii,
multe serioase din punct rea gras\ a ficatului). Sc\- de exemplu), evit=nd astfel pund\ necesit\]ilor indivi-
rea `n jos a unui organ, de
de vedere medical, care al- derea `n greutate amelio- dezam\girea de a ob]ine dului ca aport de proteine,
obicei ca urmare a sl\birii [i
a relax\rii unor ligamente tereaz\ calitatea vie]ii [i reaz\ multe din aceste rezultate inferioare celor vitamine, minerale [i adap-
de sus]inere; conduc la `mboln\viri [i complica]ii [i previne apa- l\udate `n reclamele TV. tat problemelor de s\n\-
moarte prematur\. Princi- ri]ia altora. Efectele pozi- Interven]ia se `ndreapt\ tate asociate.
a puericultur\: ansam- palele complica]ii sunt: tive sunt propor]ionale cu spre modificarea stilului de Activitatea fizic\ ajut\
blu de m\suri puse `n prac- gradul de pierdere pon- via]\, cu schimbarea obi- la ob]inerea unui bilan] e-
metabolice (diabet zaharat, deral\ [i apar `nc\ de la o ceiurilor alimentare [i cre[-
tic\ pentru a asigura unui nergetic negativ [i reduce
modificarea gr\similor din reducere modest\ a greu- terea activit\]ii fizice, e-
copil o dezvoltare fizic\ [i pierderea de ]esut muscu-
psihic\ normal\;
s=nge - colesterol, trigly- t\]ii (5% din greutatea ini- sen]iale pentru un efect lar care apare `n cursul cu-
ceride, cu efect de favo- ]ial\, cu condi]ia ca sc\de- durabil. Reducerea aportu- relor de sl\bire. Pentru a
a puerperal\: boal\ in- rizare a aterosclerozei), rea s\ fie durabil\). lui alimentar cu 500 kcal/zi sc\dea `n greutate [i a
fec]ioas\ a l\uzelor; cardiovasculare (cre[terea Mul]i obezi pot reu[i o [i integrarea mi[c\rii `n men]ine sc\derea ob]inut\
tensiunii arteriale, cardio- sc\dere `n greuate de scur- via]a cotidian\ asigur\ o prin diet\, sunt necesare
a puf: o doz\ de sub- patie ischemic\, infarct
stan]\ medicamentoas\, ca- t\ durat\ doar prin regim balan]\ energetic\ nega- aproximativ 30 minute/zi
miocardic, accident vascu- alimentar, dar succesul pe tiv\, cu o sc\dere `n greu- de activitate fizic\ intens\
re se ob]ine prin ac]ionarea lar cerebral, tromboflebi-
o singur\ dat\ a tubului de termen lung este mai dificil tate de aproximativ ½ kg (jogging, aerobic, mers pe
te), respiratorii (alterarea de ob]inut. Prima condi]ie s\pt\m=nal [i reducerea biciclet\) sau 60-75 minu-
spray (medicamente care se
ventila]iei pulmonare, cu a succesului este ca subiec- cu 10% a greut\]ii `n 6 te/zi de activitate fizic\
prezint\ sub form\ de
spray); respire]ie ineficient\ [i tul s\ fie motivat, s\ `[i luni. Pentru a p\stra pe moderat\ (de exemplu mers
aport subnormal de oxigen, doreasc\ s\ fac\ un efort termen lung interesul bol- rapid), m\car 4-5 zile din
a pulmonar\ (arter\, apnee `n somn - perioade pentru reducerea greut\]ii. navului pentru tratamen- s\pt\m=n\.
ven\): vas care face leg\tu- de oprire a respira]iei `n Motiva]ia poate fi `nt\rit\ tul dietetic este important
ra `ntre inim\ [i pl\m=n. a cursul somnului), osteoar- prin informare (`n]elegerea ca regimul alimentar pre- * DR. CRISTINA SPIROIU, MEDIC PRIMAR EN-
DOCRINOLOGIE, SPITALUL MILITAR CENTRAL
ticulare (gut\, deteriorare riscurilor obezit\]ii [i a be- scris s\ nu fie foarte restric- „CAROL DAVILLA“, BUCURE{TI

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Scrie]i-ne pe adresa: Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Pagin\ realizat\

„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, de Otilia
cod 700036, Ia[i profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Joi, 4 decembrie 2008 15
CONSTANTINA DI}|-TOMESCU, LA MARATONUL LONDREI: Organizatorii celei de-a
Sport 26-a edi]ii a maratonului de la Londra au dat publicit\]ii lista celor mai buni atle]i
care [i-au confirmat participarea la cursa de 42,195 km din 26 aprilie 2009, `n
care se reg\se[te [i campioana olimpic\ de la Beijing, Constantina Di]\-Tomescu.
Campioana românc\ va lua startul pentru a 8-a oar\ `n cursa londonez\.

Sportivii ie[eni, prezen]i la o expozi]ie de icoane la Londra PE SCURT

Prezen]i recent la Londra
pentru a participa la Campio-
natele Europene de box pen-
tru amatori, antrenorul sec]iei
de box de la clubul CFR Ia[i,
Nicu Br=nzei, [i elevul s\u
Benone Marcu nu au ratat pri-
lejul de a participa la verni-
sajul expozi]iei „Icoana, apa
vie a Ortodoxiei rom=ne[ti“. Cu
aceast\ ocazie, cei doi repre-
zentan]i ai grup\rii ie[ene s-au
`nt=lnit cu mai multe persona-
lit\]i rom=ne[ti aflate `n An-
glia, inclusiv cu ambasadorul
Rom=niei la Londra. La ex-
pozi]ia „Icoana, apa vie a Orto-
doxiei rom=ne[ti“ s-a prezen-
tat o colec]ie de icoane realiza-
te de Aurelia Chiriac Carabi-
nieru, artist\ din genera]ia
contemporan\ de iconografi
ortodoc[i din Romania. Verni-
sajul a fost precedat de o pre-
zentare despre iconografia or-
todox\, sus]inut\ de artista
Aurelia Chiriac Carabinieru [i
preotul Ioan {arpe, paroh al
Parohiei „Pogor=rea Sf=ntului
Duh“ din Londra. Aurelia Chi-
riac Carabinieru a absolvit
Universitatea de Psihologie [i
Asisten]\ Social\ din Ia[i cu o
tez\ de estetic\. ~mpreun\ cu
Centrul de plasament Bucium
din Ia[i a `nfiin]at Centrul de
iconografie pentru copii cu
abilit\]i creative. Lucr\rile
acestora au primit premiul I la
expozi]ia interna]ional\ „Life
Always Prevail“ din Tel Aviv.
~n prezent, icoanele artistei
sunt expuse `n m\n\stiri [i bi-
serici din Rom=nia [i Anglia.
Expozi]ia a fost organizat\ de
Societatea „Rom=nca“, cu spri-
jinul Ambasadei Rom=niei,
Institutului Cultural Rom=n,
al Bisericii „Sf. Gheorghe“
din Londra [i al Bisericii
„{tefan cel Mare [i Sf=nt“ din
Pool, coordonatorul de pro-
iect fiind Ionela Flood. (Dan
TEODORESCU)
BC ICIM Arad se
desparte de straniere
Din cauza crizei economice
mondiale, Ioan Faur, principal
finan]ator al echipei BC ICIM
Arad, campioana en-titre a
baschetului feminin românesc,
a decis s\ renun]e la câteva
juc\toare [i, `n primul rând, la
„straniere“. „~nc\ nu [tiu cum
va continua situa]ia la ICIM.
Acum `mi este [i mie foarte
greu, de 15 ani bag bani `n
baschet [i vreau s\ sprijin
echipa, dar `n limitele `n care
pot“, declara recent Ioan Faur.
Astfel, `ncepând de mar]i, din
lotul BC ICIM mai fac parte

Mircea Sandu ia `n calcul e[ecul Na]ionalei! vechile juc\toare Eniko Tarta,

Daniela Bucic\, Bianca Urban,
Adra Ionescu, Anita Meszaros
a „Este posibil s\ rat\m Mondialul din Africa de Sud“, afirm\ pre[edintele FRF a [i Elisabeth Pavel, aceasta din
urm\ preg\tindu-se pentru o
Mircea Sandu, pre[edin- au fost momente destul de lui 2008, `n cadrul Galei nou\ opera]ie de menisc, lor
tele Federa]iei Române de grele. Dar nici nu trebuie premiilor revistei „Fanatik“. urmând s\ li se al\ture Laura
Fotbal, a declarat, mar]i, c\ s\ emitem preten]ii, `n situ- Fotbalistul anului a fost Pal, {tefania Pal [i Diana
este posibil ca echipa na]io- a]ia `n care, din punctul de desemnat Dorin Goian, `n Moraru, toate trei de la CS{
nal\ s\ nu se califice la tur- vedere al infrastructurii, timp ce premiul „antreno- Gloria Arad. Deocamdat\,
neul final al Campionatului suntem departe“. rul anului“ a revenit fostu- situa]ia lui Tiffany Brown este
Mondial din 2010. lui tehnician al campioanei incert\, `ns\ dup\ Dalila
~n leg\tur\ cu meciul Eshe, care [i-a g\sit un anga-
„Turul actualei edi]ii de Steaua Bucure[ti - Unirea CFR Cluj, Ioan Andone. jament `n Turcia, pleac\
campionat a fost echili- Urziceni, ultimul din tur, Iat\ [i celelalte premii: Suzana Milovanovjc, care [i-a
brat. Sunt 5-6 echipe care pre[edintele FRF a spus: - Funda[ul anului: g\sit contract `n Fran]a, iar
se `ntrec pentru titlu, 8 „Dup\ locul `n clasament, Ricardo Cadu (CFR Cluj) Dragana Zoric dore[te, din
care sunt `nscrise la retro- favorit\ a fost Unirea Urzi- - Mijloca[ul anului: Eu- câte se pare, s\ se retrag\.
gradare [i doar vreo dou\ ceni. Jocul a fost echilibrat, gen Tric\ (CFR Cluj) Pleac\, de asemenea, [i
lini[tite aproximativ“, a - Atacantul anului: cu- Alexandra Cuta[, care va con-
dup\ p\rerea mea, meciul tinua la Universitatea
spus Mircea Sandu. trebuia s\ se termine cu plul Florin Bratu-Ionel
~n privin]a efectelor cri- D\nciulescu (Dinamo Bucu- Craiova. De men]ionat c\, la
un scor de egalitate. Pân\ `nceputul acestei s\pt\m=ni,
zei asupra fotbalului, el a la urm\, cine a avut [ans\ re[ti)
`n cadrul etapei a IX-a a
men]ionat c\ primele simp- - Portarul anului: Bog- Diviziei A, BC ICIM Arad a
tome au ap\rut deja: „Dou\ `n plus a câ[tigat“. dan Lobon] (Dinamo Bucu-
Legat de lupta pentru `nvins echipa LMK Sf.
cluburi de liga a doua, opt re[ti)
Mircea Sandu sus]ine c\ Gheorghe cu scorul de 79-71
de liga a treia au disp\rut calificare la CM, pre[edin- - Profesionistul anului: (23-11, 17-14, 19-21, 20-25),
[i probabil c\ vor mai fi ca- tele FRF a comentat: „Este R\zvan Lucescu (FC Bra- echipa na]ional\ a dezam\git `n debutul `ntr-o reeditare a finalei edi]iei
zuri chiar `nainte de retur“. posibil s\ nu ne calific\m la [ov) preliminariilor pentru Mondiale 2007-2008 a campionatului in-
Legat de anul care se a- Campionatul Mondial, lu- - Cel mai bun patron: - Gestul anului: Gheor- - Jurnal sportiv: Antena 1 tern. (D.T.)
propie de final, Mircea San- crurile merg mai departe, Adrian Porumboiu (FC ghe Hagi, care s-a implicat - Marele premiu Fana-
du a precizat: „Anul 2008 a cu sau f\r\ Victor Pi]urc\, Vaslui) `n programe pentru sus]i- tik: Marian Iancu, pentru Belgianca Dirickx, de
fost bun pentru fotbalul asta vom vedea. {anse pen- - Echipa anului: Unirea nerea copiilor sus]inerea echipei FC
românesc pân\ la un mo- tru noi exist\, destul de Urziceni - Managerul anului: Timi[oara la CSU Metal Gala]i,
ment dat, `n a doua parte a mici, este adev\rat, dar ele - Revela]ia anului: Echi- Ionu] Lupescu (FRF) - Premiu special - Aihan s-a accidentat
fost mai pu]in bun, asta sunt“. Declara]ia a fost f\- pa FC Arge[ - Premiul special: B\nel Omer, selec]ionerul Na]io-
cut\ la gala premiilor Fa- Coordonatoarea belgian\
este. Din acest motiv fotba- - Premiul legendei: Ma- Nicoli]\ (Steaua Bucure[ti) nalei de handbal masculin Frauke Dirickx, de la CSU
lul este frumos, `]i acord\ [i natik 2008. rius L\c\tu[ - Cea mai bun\ emisiu- - Omul anului: Arpad Metal Gala]i, a suferit o frac-
bucurii, [i sup\r\ri. Mo- - Pre[edintele anului: ne Radio: Gabi Safta Pazkany [i Iuliu Mure[an tur\ la un deget de la mâna
mentele grele au fost cu Li- „Fantasticii Fanatik“ Valeriu Arg\seal\ (Steaua (Sport Total FM) (CFR Cluj) stâng\ [i va fi supus\ unei in-
tuania, evolu]iile echipelor Bucure[ti) - Ziaristul anului: Dan Ultimul premiu, intitu- terven]ii chirurgicale. La
`n cupele europene, `n Cupa Alina Dumitru, campioa- - Cartea anului: Cornel Udrea („Gazeta Sporturi- lat Liga Campionilor, a fost primul antrenament al
UEFA `n special. Steaua na olimpic\ la judo, a pri- Dinu, pentru a doua parte lor“) decernat lui Gigi Becali, fi- s\pt\m=nii, Frauke Dirickx s-a
este singura cu [ans\ pen- mit, mar]i seara, titlul de a autobiografiei sale, „Ju- - Prezentatorul anului: nan]atorul clubului FC accidentat [i se adaug\ pe
tru prim\vara european\, cel mai bun sportiv al anu- când cu destinul“. Raluca Arvat (ProTV) Steaua Bucure[ti. (N.P.) lista juc\toarelor indisponibile
din lotul echipei CSU Metal.
Voleibalista va rata
Urziceniul Surpriz\ de propor]ii la Timi[oara: urm\toarele meciuri din Liga
Campionilor, ea urmând s\ fie
supus\ unei interven]ii chirur-
devanseaz\ Steaua Antrenorul Uhrin jr a fost demis gicale, `n Belgia, [i timp de o
lun\ va fi nevoit\ s\ ]in\
`n ierarhia Antrenorul ceh Du[an Uhrin
junior (foto) a fost demis de la
a dorit s\ precizeze [i care este
motivul acestei decizii.
degetul imobilizat. Absen]a lui
Frauke Dirickx va fi suplinit\
mondial\ echipa FC Timi[oara, anun]ul fi-
ind f\cut de pre[edintele grup\rii,
„Vreau s\ `i asigur pe supor-
teri c\ cea mai bun\ solu]ie este
de Sabina Miclea, care peste
dou\ zile va `mplini vârsta
a cluburilor Marian Iancu, mar]i-sear\.
Iancu a mai precizat c\ a luat
s\ ne desp\r]im de Du[an Uhrin.
Nu vreau [i nu este normal ca s\
majoratului. ~n urm\torul joc
din Liga Campionilor, Metal
Campioana CFR Cluj este prima echip\ din aceast\ decizie spre binele clu- ne desp\r]im cu scandal. Nu mai Gala]i va juca pe 10 decem-
România `n clasamentul pe luna noiembrie al bului FC Timi[oara [i c\ va adu- am confortul [i `ncrederea s\ brie, pe teren propriu, cu
Federa]iei Interna]ionale de Istorie [i Statisti- ce un alt tehnician mai bun, cu mai lucrez cu Du[an Uhrin“, a Volley Bergamo. (D.T.)
c\ a Fotbalului (IFFHS), dup\ ce a c\zut o care dore[te s\ câ[tige campio- mai spus Iancu.
natul României. Pre[edintele clubului din Ti-
pozi]ie [i ocup\ locul 88, cu 127 de puncte.
„Luni am avut o [endin]\ con- mi[oara a mai men]ionat c\ el Un portar rus,
Urm\toarea reprezentant\ a României `n
acest clasament este Unirea Urziceni, care a ur- structiv\ `n care Uhrin a fost re- este cel care l-a urm\rit opt `n probe la
confirmat [i am b\tut palma. luni pe Du[an, el l-a adus la
cat pe locul 125 de pe 141, cu 105,5 puncte. Uni-
~ntre timp, datele s-au schimbat. club [i i-a pus totul la dispozi- „U“ Jolidon Cluj
rea este la egalitate cu forma]iile Pakhtakor Ta[-
kent (Uzbekistan) [i Spartak Moscova (Rusia). Vom aduce un alt antrenor“, a ]ie, inclusiv actul decizional su- La antrenamentele echipei
Vicecampioana României, Steaua Bucu- declarat Marian Iancu, dar el nu prem. (N.P.) feminine de handbal „U“
re[ti, a coborât de pe locul 97 pe pozi]ia 134, cu Jolidon Cluj se afl\ `n probe
103 puncte.
~n schimb, FC Vaslui a urcat de pe 181 pe
Olandezul Huntelaar s-a transferat la Real Madrid un portar rus, Ekaterina
Vasenina, juc\toare de 26 de
143, cu 98 de puncte, fiind la egalitatate cu Atacantul olandez al echipei de fotbal Ajax Am- Durata contractului nu a fost precizat\, `ns\, ani. Vasenina va sta o
Cernomore] Varna (Bulgaria), St. Patrick’s sterdam, Klaas Jan Huntelaar, s-a transferat la potrivit presei iberice, atacantul batav a semnat o s\pt\mân\ la Cluj, pentru a
campioana Spaniei, Real Madrid, unde urmeaz\ s\ `n]elegere pe patru ani [i jum\tate cu Real Madrid, sus]ine probe de joc la echipa
Athletic (Irlanda), SE Palmeiras Sao Paulo preg\tit\ de Gheorghe
(Brazilia), Hapoel Tel-Aviv (Israel) [i OSC suplineasc\ absen]a compatriotului s\u Ruud Van valabil\ pân\ vara anului 2013.
Nistelrooy, accidentat la genunchiul drept [i in- ~n vârst\ de 25 ani, Kaas Jan Huntelaar este, la Covaciu. Rusoaica are o
Lille (Fran]a). `n\l]ime de 1,84 metri [i o
Forma]ia Dinamo Bucure[ti a urcat de pe disponibil pân\ la finalul acestui sezon, au anun]at rândul s\u, indisponibil pân\ la jum\tatea lunii
cele dou\ cluburi. decembrie, din cauza unei accident\ri la glezna greutate de 65 de kilograme [i
locul 217 pe pozi]ia 177, cu 89,5 puncte. a mai evoluat la Dinamo
{i Rapid Bucure[ti a urcat `n clasament, Potrivit cotidianului sportiv spaniol „Marca“, stâng\, suferit\ la `nceputul lunii noiembrie. El a
Real Madrid va achita 20 de milioane de euro `n `nscris [ase goluri `n actuala edi]ie a campionatu- Volgograd, cu care a jucat `n
aflându-se pe locul 205 (urcare de pe 258), cu Champions League. ~n cursul
schimbul lui Huntelaar, Ajax urmând s\ `ncaseze lui Olandei, dup\ ce, `n sezonul trecut, a fost cel
82 de puncte. Rapid se afl\ la egalitate cu for- mai bun marcator din Eredivisie, cu 33 de goluri `n acestei s\pt\mâni, „U“ Jolidon
alte 7 milioane de euro dac\ juc\torul va da randa-
ma]iile Grasshopper Zürich (Elve]ia), AC mentul scontat. 34 de partide. va organiza „Memorialul
Siena (Italia), Tauro FC (Panama), CA Inde- „Huntelaar este, `n mod oficial, juc\torul lui Real ~n urma acestui transfer, Real Madrid are acum Tiberiu Rusu“, la care mai
pendiente Avellaneda (Argentina), Al-Qadisi- Madrid“, a precizat gruparea spaniol\ `ntr-un comu- `n lot [ase juc\tori olandezi: Huntelaar, Van particip\ DVSC Aquaticum
yah (Kuweit), Steaua Ro[ie Belgrad (Serbia) [i nicat, `n care laud\ calit\]ile noii achizi]ii: „plasa- Nistelrooy, Sneijder, Robben Van der Vaart [i Debrecen (Ungaria),
Goias Esporte Clube Goiania (Brazilia). (N.P.) mentul foarte bun, oportunismul [i inteligen]a `n joc“. Drenthe. a Rulmentul Urban Bra[ov [i
HC Zal\u. (D.T.)

16
Reportaj
Cântece [i lacrimi la Alba Iulia
La Alba Iulia 1 Decembrie a fost o zi luminoa-
s\. Parc\ a fost prim\var\. Atât afar\, cât [i `n
inimile oamenilor veni]i de pretutindeni la
s\rb\toarea de suflet a tuturor românilor.
Soarele r\s\rit de diminea]\ pe cerul senin
venea s\ topeasc\ ultimele urme de z\pad\ ce
se vedeau pe iarba din curtea Catedralei.
Cu doar o zi `nainte, de
Sfântul Andrei, fusese ger.
Cei care au `nconjurat biser-
ica din curtea Arhiepiscopiei
pentru a asista la sfin]irea
Catedralei, au sim]it din plin
asprimea frigului de afar\.
Manifest\rile legate de
Ziua Na]ional\ a României au
`nceput a[a cum se c\dea, cu
deplina mul]umire adus\ lui
Dumnezeu, cu Sfânta Litur-
ghie, prin aceasta, Hristos pri-
mind toat\ dragostea [i jertfel-
nicia celor veni]i la Alba Iulia.
Acesta este modelul deplin de
unitate, credincio[i din toat\
]ara `n rug\ciune [i `n comu-
niune cu Hristos. Sfânta
Liturghie oficiat\ `n Catedrala
Re`ntregirii din Alba Iulia a
fost s\vâr[it\ la `ndemnul
Preafericitului P\rinte Patri-
arh Daniel, `n chip simbolic, de
trei mitropoli]i din trei pro-
vincii istorice române[ti care s-
au unit la Alba Iulia acum 90
de ani, [i anume: ~nalt Prea-
sfin]itul Teofan, Mitropolitul
Moldovei, ~nalt Preasfin]itul
Lauren]iu, Mitropolitul Ardea-
lului, [i ~nalt Preasfin]itul Iri-
neu, Mitropolitul Olteniei.
Dup\ Sfânta Liturghie, pe
esplanada din fa]a Catedralei
s-a s\vâr[it slujba Te Deum-
ului pentru s\rb\toarea na-
]ional\ a românilor. Dup\ dis-
curs, Patriarhul Bisericii a bi-
necuvântat mul]imea aflat\
`n curtea Arhiepiscopiei.
„Avem un rost pe
acest p\mânt!“
La ie[ire, o doamn\ `mpre-
un\ cu doi copii, un b\iat [i o
feti]\, to]i `n costume na]io-
nale `nflorate, se preg\teau
de parada portului popular. O
cheam\ Violina Armanca,
este `nv\]\toare `n Ocna Mu-
re[ului [i so]ia preotului din
aceea[i localitate. Venit\ cu
copiii pe care `i `nva]\, ne-a
m\rturisit: „Am pornit `mpre-
un\ spre Alba Iulia. Un gând
ne-a c\l\uzit pa[ii spre Sfân-
ta Cetate a Unirii: cre[tinii
adev\ra]i [tiu c\ pl\cut ~i
este lui Dumnezeu ca ei s\
tr\iasc\ `n chip smerit, cât
mai departe de zarva sufo-
cant\ [i de[art\ a nonvalo-
rilor… Dar, azi, aici, sub
ocrotirea lui Dumnezeu, `n
România, a sosit, cred eu, cli-
pa m\rturisirii - cu b\rb\]ia
deplin\ a maturit\]ii - a dul-
celui grai românesc, a neui-
tatului port, a tradi]iilor [i a
sfintei credin]e str\mo[e[ti.
Existen]a noastr\ `n istorie
nu e o `ntâmplare. Avem un
rost pe acest p\mânt! S\ c\-
ut\m s\ ne ridic\m atunci
când al]ii ne doboar\ [i s\ g\-
CM
YK
„Orice cre[tin `[i dore[te ca m\car o dat\ `n via]\ s\ ajung\ la
Ierusalim, locul unde Hristos S-a jertfit pentru oameni. Cred c\ la fel,
fiecare român ar trebui s\-[i fac\ cel pu]in o dat\ `n via]\ drum spre
Alba Iulia, locul unde acum 90 de ani 100.000 de oameni veni]i de
pretutindeni s-au bucurat c\ sunt `mpreun\; o singur\ Românie.“
sim puterea de-a zâmbi, chiar
dac\ sufletul `n noi, de vre-
muri, plânge… Aceasta, cred,
e calea de a `nvinge!“
Oameni cu copii care agi-
tau stegule]e multicolore `n
mâini, tineri [i b\trâni sosi]i
din diferite provincii româ-
ne[ti spuneau prin prezen]a
lor c\ nu au uitat istoria nea-
mului `n care s-au n\scut.
~ntâlnirea lor `n spirit cu cei
ajun[i cu c\ru]ele sau pe jos
la Alba cu 90 de ani `n urm\
se realizase.
Parada costumelor
na]ionale a `ncântat
asisten]a
Lumea `ncepea s\ se adune
`n parcul Cetate aflat lâng\
bulevardul 1 Decembrie, unde
aveau s\ se desf\[oare parada
militar\ [i cea a portului pop-
ular. La balcoanele blocurilor,
oameni ie[i]i s\ priveasc\ cer-
emonia cu care Alba Iulia
pr\znuie[te `n fiecare an
Marea Unire a[teptau cu
ner\bdare s\ `nceap\ defi-
larea. ~n parc, fanfara intona
cântece patriotice. La mai
multe corturi instalate de ofi-
cialit\]i, `n apropierea bule-
vardului principal, mai multe
persoane st\teau la rând s\
primeasc\ mâncarea pe care
`n fiecare an municipalitatea o
ofer\ la aceast\ s\rb\toare.
Parada militar\ a fost anul
acesta mai scurt\ ca de obicei.
Câteva deta[amente de for]e
terestre ale armatei, urmate
de avioane [i elicoptere care
au survolat cu zgomot asurzi-
tor cerul, au reprezentat toa-
t\ defilarea armatei. Trotua-
rele erau `n]esate de oameni.
To]i aplaudau osta[ii care `n
pas caden]at treceau prin fa]a
lor. Pe scena amenajat\ `n
parc, oficialit\]ile locale, sen-
atori, deputa]i salutau tru-
pele de solda]i `mbr\ca]i `n
uniforme impecabile. Dar ma-
rea surpriz\ a s\rb\torii de 1
decembrie a r\mas parada
portului popular. ~n cântecul
tulnic\reselor din Apuseni,
grupuri de dansatori din
diferite zone ale ]\rii [i-au
etalat costumele na]ionale de
o frumuse]e uluitoare. Pe-
rechi de tineri din multe lo-
calit\]i: Mete[, Vinerea, Ho-
rea, atât din Alba, cât [i din
alte jude]e, to]i au uimit prin
frumuse]ea dansurilor [i a
`mbr\c\min]ii purtate. Mi-
am dat seama cât de s\race
sunt hainele „nem]e[ti“ sau
„domne[ti“ cum sunt numite
`n Ardeal costumele de ora[
pe care azi le purt\m cu to]ii,
`n compara]ie cu straiele pop-
CM
YK
Joi, 4 decembrie 2008
ulare cu o simbolistic\ uimi-
toare.
Au `ncântat apoi audien]a
prin cântecul lor cei trei mari
interpre]i transilv\neni Nico-
lae Furdui Iancu, Ioan Boc[a [i
Ionu] Fulea. ~n derularea pa-
radei au urmat forma]iile de
c\lu[ari [i mai apoi cânt\re]e
renumite de muzic\ popular\,
Floarea Calot\, Maria Cioba-
nu, Daniela Condurache, care
au bucurat pe cei prezen]i prin
piesele interpretate.
Se apropia seara. Nu `ns\
[i sfâr[itul programului pe
care oficialit\]ile `l preg\tise-
r\ pentru aceast\ zi. Muzica
modern\ nu putea s\ lipseas-
c\. Pe podiumul de lâng\ ho-
telul „Cetate“, tinerii aduna]i
`n num\r mare au a[teptat cu
interes s\ apar\ reprezen-
tan]ii acestui gen.
„1 Decembrie nu
este o zi obi[nuit\,
este Ziua Na]ional\ a
României!“
~n parc am `ntâlnit un stu-
dent. Venise din Sibiu. Era
diferit de ceilal]i din pia]\,
zgomoto[i [i pu]in aten]i la ce
a `nsemnat ziua de 1 Decem-
brie. Am intrat `n vorb\ cu el. zis: „A]i v\zut chipurile oame- o zi obi[nuit\, este Ziua Na-
La admiterea la Facultatea de nilor? Pe fe]ele tuturor se ]ional\ a României. Tineri [i
Teologie din Sibiu a ob]inut b\trâni, din toate col]urile
prima medie. ~l cheam\ Ale- vede o bucurie de nedescris,
]\rii, din toate provinciile is-
xandru Chitu]\. Mi-a spus c\ fiindc\ de 1 Decembrie la
a venit la Alba Iulia ca s\ fie Alba Iulia `n primul rând, [i torice române[ti au venit `n
al\turi de to]i românii care au `n toat\ ]ara `n general, oa- cetatea de pe malul Mure-
ajuns aici la s\rb\toare. L-am menii nu sunt tri[ti, ci [ului Alba Iulia“.
`ntrebat cum a tr\it eveni- st\pâni]i de o emo]ie cu totul Târziu `n noapte, a `nceput
mentul care tocmai st\tea s\ [i cu totul special\, pentru c\ focul de artificii care a `nche-
se `ncheie. Era bucuros. Mi-a [i ziua de 1 Decembrie nu este iat ziua. Am plecat spre Ar-
hiepiscopie. Mai mul]i stu-
den]i `n costume na]ionale
a[teptau s\ fie primi]i de ~nalt
Preasfin]itul Andrei al Albei
Iulia pentru a-i cânta colinde
[i a-i face ur\ri cu ocazia ono-
masticii s\rb\torite cu doar o
zi `n urm\. Cântecele lor au
trezit lacrimi `n ochii tuturor.
A[a a fost 1 Decembrie la
Alba Iulia. Cu soare, cântece
[i lacrimi. Ierarhul Albei Iulia
le-a spus celor prezen]i: „Orice
cre[tin `[i dore[te ca m\car o
dat\ `n via]\ s\ ajung\ la
Ierusalim, locul unde Hristos
S-a jertfit pentru oameni.
Cred c\ la fel, fiecare român
ar trebui s\-[i fac\ cel pu]in o
dat\ `n via]\ drum spre Alba
Iulia, locul unde acum 90 de
ani 100.000 de oameni veni]i
de pretutindeni s-au bucurat
c\ sunt `mpreun\; o singur\
Românie.“ a
Pagin\ realizat\ de
Augustin P|UNOIU
 CM
YK

Vineri, 5 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 283 (1184) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

REPORTAJ ACTUALITATEA RELIGIOAS| ECONOMIC

Sfântul Cuvios 300.000 de noi

Efectele Gheorghe [omeri `n
muzicii de la Cernica, urm\toarele luni
pr\znuit la el acas\
PAGINA 16 PAGINA 6 PAGINA 7

Primul radio care emite la nivel

na]ional din trei studiouri
~n urm\ cu zece ani, `ncepea s\ emit\, la Ia[i, primul post de
radio din istoria Bisericii Ortodoxe Rom=ne. Pe parcursul APEL LA SOLIDARITATE
acestui deceniu de activitate, Radio TRINITAS s-a dezvoltat, Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel
adreseaz\ clerului [i credincio[ilor din
`nc=t acum acoper\ peste 75% din teritoriul ]\rii noastre. Ceea Biserica Ortodox\ Român\ `ndemnul la
ce ast\zi este „Un radio pentru sufletul dumneavoastr\“ a solidaritate cu oamenii sinistra]i, ca ur-
mare a inunda]iilor din Moldova [i din
transmis la `nceput dintr-un studio situat `n incinta M\n\stirii Maramure[. ~n acest sens, Preafericirea
Sa face un apel ca to]i cei care pot ajuta
Golia de la Ia[i. Odat\ cu `ntronizarea ca Patriarh al României a cu sume de bani, s\ le depun\ `n urm\-
toarele conturi bancare:
Preafericitului P\rinte Daniel - ini]iatorul acestui radio [i cel RO 54 RNCB 0075004895030091 ROL
RO 27 RNCB 0075004895030092 EUR
care l-a [i sus]inut `n to]i ace[ti ani - s-a format al doilea studio, RO 97 RNCB 0075004895030093 USD, des-
chise la Banca Comercial\ Român\, fili-
la Bucure[ti, care este [i sediul central. La un an de la ala sector IV Bucure[ti, cu men]iunea
`nfiin]area noului studio, s-a ajuns la concluzia c\ acest proiect, pentru „sinistra]i-inunda]ii“. a

cu mai multe studiouri, este foarte benefic. De aceea, s-a luat

hot\rârea `nfiin]\rii unui al treilea studio, `n Oltenia. Lucru
RELIGIOS
posibil prin unificarea cu Radio Logos, al doilea radio ortodox
EMO}II {I BUCURII ROM+NE{TI DE
din ]ar\, dup\ TRINITAS. Astfel, la cele 26 de frecven]e pe care S|RB|TOAREA SF+NTULUI ANDREI LA
le avea Radio TRINITAS s-au mai ad\ugat cele [ase ale Radio LADISPOLI: Rom=nii din parohia
ortodox\ „Sf=ntul Apostol Andrei“
Logos. Din cele trei studiouri se transmit la nivel na]ional at=t din Ladispoli, Italia, l-au s\rb\torit
emisiuni live, c=t [i `nregistrate. Citi]i `n paginile 8-9 [i anul acesta pe Apostolul care `i
ocrote[te [i [i-au amintit de Ziua
Na]ional\ a Rom=niei prin poezii,
discursuri [i c=nt\ri eroice.
Pagina 5

REGIONAL
DESP|GUBIRI ~N VALOARE DE 300 DE
MII DE EURO PENTRU TORTUR|: Timi-
[oreanul Vasile Cosma, `n vârst\ de
86 de ani, va primi de la Statul ro-
mân desp\gubiri `n valoare de 300
de mii de euro, pentru cei [ase ani de
`nchisoare f\cut\ imediat dup\ ab-
dicarea fostului suveran al României.
Pagina 10

IMPORTANT PENTRU CITITORI
P=n\ pe 20 decembrie 2008,
cititorii se pot abona, prin inter-
mediul Po[tei Rom=ne, la „Ziarul
Lumina“ pentru luna ianuarie
2009 (economisi]i, astfel, c=te 43
de bani la fiecare exemplar de 1
leu contractat prin abonament) [i
la s\pt\m=nalul „Lumina de
Duminic\“. Cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov, Prahova, Ia[i,
Neam], Boto[ani, Suceava, Vaslui,
Bac\u [i Vrancea vor primi cotidi-
anul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o
zi `nt=rziere (aceast\ situa]ie este
una provizorie [i se va rezolva `n
momentul `n care publica]ia va fi
tip\rit\ `n Bucure[ti [i `ntr-uun
ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 de lei,
cu toate taxele po[tale incluse.
S|N|TATE
CUM SE FACE DIVERSIFICAREA ALI-
MENTA}IEI SUGARULUI: Pentru a e-
xamina dezvoltarea psihosocial\ se
folosesc o serie de tehnici de evalua-
re bazate pe teste [i sc\ri de
apreciere standardizate. Problema
cea mai grea a evalu\rii o constituie
alegerea grupelor de copii de
referin]\, cu condi]iile similare ale
grupului cercetat. Se continu\ cu ob-
servarea copilului, care, de obicei, se
face la domiciliu sau `n servicii spe-
cial amenajate, unde observatorul
Rom=nii r\m=n adep]i ai c\s\toriei nu este v\zut. (dr. Doina Dumitriu)
Pagina 14
Pentru 57% dintre români, c\s\toria Potrivit studiului prezentat de Funda]ia
constituie un important pas `n via]\, relev\ Soros, 47% dintre responden]i sunt de p\re-
studiul „Via]a de familie - 2008“, realizat de re c\ o mam\ care lucreaz\ poate fi la fel de EDUCA}IE
Funda]ia Soros [i dat publicit\]ii ieri. grijulie fa]\ de copiii s\i ca [i una care nu
Potrivit studiului, celor 57% li se adau- lucreaz\, iar 64% dintre responden]i au fost S-A LANSAT PRIMA BAZ| DE DATE IN-
g\ `nc\ 19%, care `n prezent sunt separa]i, de p\rere c\ ambii so]i trebuie s\ câ[tige FORMATIC| A PLANTELOR MEDICINA-
divor]a]i sau v\duvi. bani pentru `ntre]inerea familiei. LE: A fost lansat primul sistem infor-
Majoritatea responden]ilor, 90%, con- „Institu]ia“ bunicilor [i, `ntr-o mai mic\ m\- matic integrat de identificare, evalu-
sider\ c\, `n foarte mare m\sur\, cea mai sur\, familia extins\ continu\ s\ r\mân\ un are, planificare [i gestionare a fon-
mare bucurie a vie]ii e s\-]i vezi copiii sprijin important pentru familiile cu copii. Pes- dului na]ional de plante medicinale.
crescând [i doar 10% - c\ oamenii care nu te jum\tate dintre cei care au copii au decla- Sistemul informatic este disponibil
au copii nu au nici un rost. De asemenea, rat c\ au apelat adesea la ajutorul bunicilor. la adresa www.plante-medicinale.ro.
50% apreciaz\ c\ un copil care tr\ie[te `ntr-o Volumul e[antionului a fost de 1.400 de Utilizatorii pot g\si aici descrierea
familie `n care p\rin]ii nu se `n]eleg sufer\ persoane [i este reprezentativ pentru popu- unui num\r de 420 de specii de
mai mult decât dac\ p\rin]ii s-ar desp\r]i. la]ia adult\, `n vârst\ de peste 18 ani. a plante medicinale aromatice terape-
utice, substan]ele con]inute, utiliza-
rea lor, ac]iunile terapeutice, infor-
Actualul sistem de vot este „un experiment nefericit“ ma]iile referitoare la cultivarea, re-
coltarea [i procesarea lor, legisla]ia
Consilierul preziden]ial Cris- este un experiment cu totul [i cu xistat candida]i care au câ[tigat nu se vor putea prezenta la [i institu]iile cu atribu]ii `n domeniu.
tian Preda a declarat ieri, pentru totul nefericit, pentru c\ s-a do- mandate cu foarte pu]ine voturi. urn\.
MEDIAFAX, c\ actualul sistem vedit inechitabil [i pentru c\ per- Referindu-se la problema „Vedem c\ sistemul nou a Pagina 13
de vot este „un experiment cu to- soane care s-au clasat pe primul cet\]enilor care nu au putut atras mai pu]ini cet\]eni la urne.
tul [i cu totul nefericit“, iar „scu- loc au pierdut mandatul, iar alte- vota potrivit actualului sistem, Scuzele Pro Democra]ia sunt ne-
zele“ folosite de Pro Democra]ia le care s-au clasat pe locul trei au el a amintit c\ `n alte ]\ri exist\ serioase“, a spus Preda. El a ad\-
`n ap\rarea acestuia sunt „nese- câ[tigat mandatul“, a spus Preda. moduri de organizare a votului ugat c\, pentru schimbarea mo-
rioase“. El a apreciat, de asemenea, c\ prin coresponden]\ sau posibili- dului de vot, este necesar\ exper-
„Modul de scrutin care a fost actualul sistem de vot „discrimi- tatea organiz\rii unui scrutin tiza academic\ [i nu cea a ONG-
folosit acum este de neap\rat, neaz\“, dat fiind faptul c\ au e- pentru acei cet\]eni care [tiu c\ urilor. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI
PÂN| DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Vineri, 5 decembrie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Tipicul Sfântului Sava
„Sava, de Dumnezeu `n]elep-
]ite, stâlpul cel de foc al faptelor
bune, farul cel luminos care
`ndrumezi pe popoare din
marea cea lumeasc\ la dum-
nezeiescul liman; cel ce dobori
duhurile `n[el\ciunii, vasul cel
curat al Duhului Sfânt,
`ndrept\torul c\lug\rilor,
cump\na cea dreapt\ a
`nfrân\rii, `n\l]imea cea str\lu-
cit\ a smereniei, [ipotul care
izvor\[te noian de t\m\duiri,
roag\-te lui Hristos, cuvioase,
s\ d\ruiasc\ Bisericii unire,
pace [i mare mil\“ (Stihira a 3-a
de la „Doamne, strigat-am...“, de
la Vecernia zilei)
***
Ast\zi, Biserica noastr\ pr\z-
nuie[te pe Sfântul Sava cel
Sfin]it († 531), despre care
Mineiul ne spune c\ „a adunat
[coal\ duhovniceasc\ pe p\-
mânt“. Dintre P\rin]ii pustiei,
el este cel care [i-a agonisit
ve[nic\ pomenire atât `n cer,
cât [i pe p\mânt. Rânduielile
biserice[ti sintetizate de el au
reprezentat secole de-a rândul
temelia rânduielilor [i slujbelor
Bisericii noastre. {tim despre
Lavra Sfântului Sava (de la
Ierusalim) c\ se remarc\ `nc\
de la `nceput ca un cenaclu
imnografic inegalabil, dar [i ca
o prim\ autoritate `n materie
de rânduial\ a slujbei
biserice[ti. Aici se pun de fapt
bazele Tipicului, `ntr-o form\
consistent\, el devenind cu tim-
pul normativ `n `ntreaga
Biseric\ Ortodox\. Sfântul
Sava cel Sfin]it, `ntemeietorul
lavrei, va fi cel care va unifica
[i va completa regulile tipi-
conale mai vechi, r\mase de la
Hariton M\rturisitorul († 270),
precum [i de la Cuvio[ii P\rin]i
Eutimie [i Teoctist, din veacul
al IV-lea. Tipicul Sfântului
Sava, pierdut `n timpul invaziei
saracinilor, va fi ref\cut de
patriarhul Ierusalimului,
Sofronie († 638), potrivit dez-
volt\rii la care ajunsese cultul
`n vremea sa. Trebuie precizat
c\ Tipicul Sfântului Sava va
primi noi ad\ugiri [i `mbun\-
t\]iri. Al\turi de Sofronie, pa-
triarhul Ierusalimului, [i de
Sfântul Ioan Damaschin (G. I.
Papadopoulos afirm\ c\ unifi-
carea Tipicului `n Biseric\
survine `n urma primirii `n
toate p\r]ile a Octoihului `n-
tocmit de Sfântul Ioan Damas-
chin), la `mbun\t\]irea Tipicu-
lui au mai participat [i Sfin]ii
Teodor Studitul [i Cosma de
Maiuma, precum [i al]ii. ~n se-
colul al IX-lea, ieromonahul
Marcu, egumenul M\n\stirii
„Sfântul Sava“ (de la Ierusa-
lim), viitor episcop de Idrunt, a
ad\ugat câteva capitole de l\-
muriri [i rânduieli privitoare la
zilele când se `ntâmpl\ s\ fie
pomeni]i mai mul]i sfin]i `n
aceia[i zi, rânduieli cunoscute
sub denumirea de „Capetele
lui Marcu“. ~n concluzie, a[
dori s\ precizez c\ Tipicul
Sfântului Sava, nimit [i „cel
Mare“, va fi tip\rit la Ia[i `n
anul 1816. (Nicolae PREDA,
doctor `n Liturgic\)
EVANGHELIA ZILEI
~n aceast\ via]\ ne preg\tim pentru via]a ve[nic\
„~n ceasul acela au venit la
Iisus unii din farisei, zicându-I:
«Ie[i [i du-Te de aici, c\ Irod
vrea s\ Te ucid\». {i El le-a zis:
«Mergând, spune]i vulpii aces-
teia: Iat\, alung demoni [i fac
vindec\ri, ast\zi [i mâine, iar a
treia zi voi sfâr[i. ~ns\ [i ast\zi
[i mâine [i `n ziua urm\toare
merg, fiindc\ nu este cu putin-
]\ s\ piar\ prooroc afar\ din
Ierusalim. Ierusalime, Ierusa-
lime, care omori pe prooroci [i
ucizi cu pietre pe cei trimi[i la
tine, de câte ori am voit s\ a-
dun pe fiii t\i, cum adun\ pa-
s\rea puii s\i sub aripi, dar
n-a]i voit. Iat\ vi se las\ casa
voastr\ pustie, c\ adev\rat
gr\iesc vou\. Nu M\ ve]i mai
vedea pân\ ce va veni vremea
când ve]i zice: Binecuvântat
este Cel ce vine `ntru numele
Domnului!».“ (Luca 13, 31-35)
***
Vinerea este ziua când, `n
mod obi[nuit, `n biserici se s\-
vâr[e[te Sfânta Tain\ a Mas-
lului [i se `nal]\ rug\ciuni c\-
tre Dumnezeu pentru s\n\ta-
tea celor care sunt `n boli tru-
pe[ti [i suflete[ti. Al\turi de
ziua de miercuri, ziua de vineri
este zi de post dedicat\ Dom-
nului nostru Iisus Hristos. ~n-
† Sfântul Sava
cel Sfin]it
(dezlegare la pe[te)
Sfântul Sava a tr\it `n tim-
pul `mp\ratului Teodosie cel
Mic (403-450). Era originar
din Capadocia [i de tân\r a in-
trat `n m\n\stire. La vârsta
de 18 ani a mers la renumitul
c\lug\r Eftimie, care l-a tri-
mis la Cuviosul Teoctist. Acolo
s-a des\vâr[it [i apoi a f\cut
multe minuni. Sfântul Sava a
murit la vârsta de 94 de ani.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfântului Mucenic
Anastasie; a Sfântului Muce-
nic Diogen; a Sfântului Muce-
nic Averchie; a Sfântului Cu-
vios Non; a Sfântului Cuvios
Grat; a Sfântului Cuvios Nec-
tarie; a Sfântului Cuvios
Filotei Careotul [i a sfin]ilor
cuvio[i mucenici din chiliile
Atonului, care au mustrat pe
`mp\ratul Mihail [i pe patri-
arhul Bec.
Mâine, Biserica face pome-
nirea †) Sfântului Ierarh
Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor
Lichiei (dezlegare la pe[te).
tr-o zi de miercuri s-a hot\rât
condamnarea Mântuitorului,
iar `ntr-o zi de vineri Mântui-
torul a murit pe cruce. Aceste
zile sunt cu o `nc\rc\tur\ spi-
ritual\ deosebit\ [i, de aceea,
`nmul]im rug\ciunea [i postul.
Când facem aceste lucruri, ~l
imit\m pe Domnul Hristos, ur-
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
~n ziua de 5
decembrie, istoria
consemneaz\:
a 1443: s-a n\scut Papa
Iulius al II-lea (d. 1513);
a 1492: Cristofor Columb
descoper\ insula Haiti;
a 1560: ~n Fran]a regele
Francisc al II-lea moare [i este
succedat de Carol al IX-lea;
a 1590: Niccolò Sfondrati
devine papa Grigore al XIV-lea.
a 1859: s-a n\scut Nicolae
Petra[cu, critic literar [i
prozator (d. 1944);
a 1867: s-a n\scut Jozef
Klemens Pilsudski, om politic,
[ef al statului [i `ntemeietorul
statului polonez independent
(d. 1935);
a 1870: a murit Alexandre
Dumas (tat\l), scriitor francez
(n. 1802);
a 1872: s-a n\scut Gheor-
ghe Petra[cu, pictor român;
a 1901: s-a n\scut Werner
Heisenberg, fizician, laureat
al Premiului Nobel `n 1932 (d.
1976);
a 1925: a murit Wladyslaw
Stanislaw Reymont, scriitor
polonez, laureat al Premiului
Nobel pentru Literatur\ pe
anul 1924 (n. 1867);
5 DECEMBRIE 1864: Alexandru Ioan Cuza promulg\
Legea instruc]iunii, prima lege prin care `nv\]\mântul era
organizat `n mod unitar [i erau stabili]i anii de studiu:
`nv\]\mântul primar, de patru ani, gratuit [i obligatoriu,
cel secundar, de [apte ani, [i universitar, de trei ani.
m\m cele predicate de El, c\ Domnului Iisus aduce speran]\ Cu n\dejdea `n ~nvierea Mân-
demonii nu ies decât cu post [i pentru noi cei de ast\zi. {tim tuitorului [i `n ajutorul S\u
rug\ciune. ~n fragmentul evan- c\ ~nvierea lui Hristos `nseam- mergem [i ast\zi la Sfântul
ghelic de ast\zi se face referire n\ [i `nvierea noastr\. Sfântul Maslu. Astfel, ne croim drum
la faptul c\ activitatea Mân- Apostol Pavel zice: „Dac\ Hris- `n aceast\ via]\ [i ne preg\tim
tuitorului a fost una neobosit\: tos n-ar fi `nviat, zadarnic\ ar pentru via]a cea ve[nic\ `n
„Iat\, alung demoni [i fac vin- fi credin]a noastr\“. Or Hristos `mp\r\]ia lui Dumnezeu. (pr.
dec\ri, ast\zi [i mâine, iar a S-a n\scut, a propov\duit, a Dumitru P|DURARU, Radio
treia zi voi sfâr[i“. ~mplinirea vindecat, a murit [i a `nviat. Trinitas)
217 ani de la moartea
lui Wolfgang Amadeus Mozart
Wolfgang Amadeus Mozart (n. 27 ianu-
arie 1756, Salzburg-d. 5 decembrie 1791,
Viena) a fost compozitor austriac, unul din-
tre cei mai prodigio[i [i talenta]i creatori `n
domeniul muzicii clasice.
~nc\ de mic copil, Wolfgang d\ dovada geni-
ului s\u muzical. La vârsta de 5 ani, `nainte de
a [ti s\ scrie, compune câteva piese pentru
pian, transcrise imediat de tat\l s\u. ~n ianua-
rie 1762, Leopold Mozart ob]ine de la arhiepis-
copul Schrattenbach un concediu de trei s\p-
t\mâni, pentru „a ar\ta lumii acest miracol“.
Acest turneu va dura 9 ani! Prima apari]ie are
loc la München, unde Wolfgang execut\ muzic\
la clavecin `n fa]a prin]ului elector de Bavaria,
dup\ care familia Mozart pleac\ la Viena,
tân\rul Wolfgang concertând `n fa]a familiei
imperiale. Urmeaz\ un lung turneu european:
Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris [i Ver-
sailles. R\mâne un an la Londra, apoi se `n-
toarce `n Austria, trecând prin Fran]a, Elve]ia
[i Bavaria. ~ntre decembrie 1769 [i martie 1771
`ntreprinde un lung turneu `n Italia: Verona, cent - constat\ cu satisfac]ie reu[ita lui Wolf-
Milano, Floren]a, Roma [i Napoli au fost princi- gang. Este `ncântat s\ aud\ din gura lui
palele sta]iuni de concerte. Peste tot, publicul Joseph Haydn: „Fiul Dumneavoastr\ este cel
era fascinat de talentul acestui copil precoce, mai mare compozitor pe care l-am cunoscut“.
~ntre 1784 [i 1786, Mozart realizeaz\ `n
`ntre timp devenit adolescent.
Familia Mozart revine la Salzburg la 15 de- medie o compozi]ie la fiecare dou\ s\pt\mâni,
cembrie 1771. Wolfgang `mpline[te 16 ani [i cele mai multe adev\rate capodopere. Premie-
pleac\ pentru câteva luni la Bologna, unde stu- ra operei „Don Giovanni“ are loc la Praga [i
diaz\ cu Giovanni Battista Martini (1706- este primit\ de public cu entuziasm. Urmeaz\
1784), renumit pedagog `n arta compozi]iei. La opera „Così fan tutte“, reprezentat\ cu mai
`ntoarcere este angajat ca maestru de concert pu]in succes. Mozart pierde treptat din popu-
laritate, `ntre timp murise [i protectorul s\u,
(Konzertmeister) de c\tre noul arhiepiscop din
Salzburg, contele Colloredo, cu un salariu de `mp\ratul Iosif II, care `l numise compozitor
150 de guldeni pe an, ceea ce constituia o sum\ al cur]ii imperiale.
apreciabil\. ~n aceast\ func]ie r\m=ne timp de ~n martie 1790 d\ ultimul s\u concert pu-
blic, interpretând concertul pentru pian KV595.
[ase ani, de[i rela]iile cu noul arhiepiscop nu
sunt din cele mai bune, acesta tratându-l de Compune `nc\ opera „Flautul fermecat“, cu
servitor [i interzicându-i s\ p\r\seasc\ ora[ul care ob]ine un succes enorm. ~ncepând din luna
Salzburg. Nemaiputând suporta umilin]ele, noiembrie 1791, s\n\tatea lui Mozart se de-
Wolfgang `[i d\ demisia `n 1777 [i pleac\, `n- gradeaz\ `ns\ progresiv. Se pare c\ suferea de
so]it de mama sa, la München, unde solicit\ un o febr\ reumatismal\ recurent\ cu insuficien]\
angajament la curtea prin]ului elector Maximi- renal\. La 4 decembrie starea lui se amelio-
lian III. Acesta `ns\ `l refuz\. Dup\ o alt\ ten- reaz\ trec\tor, mai lucreaz\ la compozi]ia
tativ\ nereu[it\ la Mannheim, se hot\r\[te s\- Requiem-lui, pe care nu va reu[i s\-l termine.
[i `ncerce soarta la Paris, unde - `n timpul tur- ~n ziua de 5 decembrie 1791, via]a scurt\ a lui
neului din 1763 - avusese mult succes. Publicul Wolfgang Amadeus Mozart se stinge. Avea nu-
parisian nu-[i mai amintea `ns\ de copilul mi- mai 35 de ani. Dup\ un scurt serviciu divin la
nune de atunci, [i Mozart se love[te de multe Catedrala „Sfântul {tefan“ („Stefansdom“) din
greut\]i. La toate acestea se adaug\ moartea Viena, trupul ne`nsufle]it al lui Mozart este dus
mamei, care `l `nso]ise peste tot. f\r\ un cortegiu de `nso]itori (se pare c\ a[a era
La 4 august 1782 se c\s\tore[te cu Con- tradi]ia la Viena), la cimitirul Sankt Marx, mor-
stanze Weber. La 1785 este vizitat de tat\l mântul s\u r\mânând anonim pân\ `n zilele
s\u, Leopold, care - pân\ atunci foarte reti- noastre. (pr. Paul LEHACI)
a 1926: a murit Claude a 1940: ~ntr-o scrisoare a 1973: a murit Robert
Monet, pictor impresionist adresat\ lui Ion Antonescu, C. Alexander Watson-Watt, fizi-
francez (n. 1840); I. C. Br\tianu `i cerea gene- cian, inventatorul aparatului
a 1930: s-a n\scut Andrei ralului s\ pun\ cap\t dezor- radar (n. 1892);
Scrima, unul dintre fondatorii dinii create de legionari, dez- a 1975: a murit Constan-
tin (Dinu) Pillat, prozator, cri-
„Grupului de la Antim“ (d. ordine ce ar putea amenin]a
2000); chiar independen]a ]\rii; tic [i istoric literar (n. 1921). a
 Vineri, 5 decembrie 2008 3
„De aceea, printre pasagerii de pe arc\ se vor reg\si «toate
Agenda soiurile de fiare de pe p\m=nt, din toate soiurile de animale, din
toate soiurile de viet\]i ce mi[unau pe p\m=nt, din toate soiurile de
zbur\toare, din toate p\s\rile, din toate `naripatele», pentru ca, `n
cre[tinului mijlocul naturii `ntregi, omul s\ devin\ «martorul» slavei [i bun\t\]ii
lui Dumnezeu de care doar el se poate bucura `n mod con[tient.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Pilda vie]ii c\lug\rului vorbe[te mai puternic inimilor nep\s\toare (MCXL)
Cum pot contribui c\lug\rii la nep\s\toare sau chiar `mpietrite ale mi- Nu este lucrul tuturor a pov\]ui pe al-
mântuirea, pov\]uirea [i cate- renilor. Sfântul Vasile spune: „S\ nu ]ii, ci c\rora li s-a dat dumnezeiasca ale-
hizarea mirenilor? ru[in\m pe cei ce-[i pun n\dejdea `n noi. gere, dup\ cum zice [i Apostolul: „Alege-
~ntâi printr-o comportare cuviincioa- S\ nu-i smintim“. rea duhurilor care despart pe cel r\u de
s\, nesmintitoare, iubitoare [i cu râvn\ `n ~n general, via]a de m\n\stire, cu cel bun cu sabia cuvântului“.
toate, `n biseric\ [i `n afara ei; o râvn\ slujbe mai tr\ite [i `mbog\]ite, precum [i Deci, toat\ puterea jertfei Mântuito-
f\r\ alt interes decât mântuirea. Apoi, `n rului pe Cruce de a ierta p\catele oame-
rânduial\ `n toate sectoarele m\n\stirii, nilor a dat-o duhovnicului [i a `nt\rit-o,
contact direct cu mirenii, prin lini[tea,
bucuria mare [i a[ezarea lor, c\, prin f\cute cu un sentiment [i o dorin]\ pecetluind aceast\ putere, zicând Aposto-
`ngereasc\, ca pentru Hristos, ar putea lilor: Iat\, v\ dau vou\ putere: ce dezlega]i
harul lui Dumnezeu, au plecat cu totul la
sfatul Evangheliei, la slujire [i sârguin]\ s\-i foloseasc\ [i s\-i determine s\ vrea voi, dezleg [i Eu [i ce lega]i voi, leg [i Eu.
Diaspora
ne`ncetat\ pentru Hristos. s\ gândeasc\ mai mult la m=ntuire. R\spunderea de duhovnic este ne`n- ortodox\
Apoi, s\ le vorbeasc\ smerit despre chipuit de mare, gândind c\ mântuirea
iad [i despre rai cu toat\ convingerea [i
Care este responsabilitatea du-
cre[tinului este condi]ionat\ de a fi dez- `n secolul
hovnicului?
s\-i sf\tuiasc\, f\r\ s\-i judece, c\ via]a
Pentru aceasta Marele Vasile hot\-
legat de p\cate.
Ce imens\ obliga]ie ai - s\ nu piar\
al XX-lea (XII)
aceasta este prea scump\ pentru a o pe-
trece numai `n de[ert\ciuni, c\ ei pot tr\i r\[te `n ce chip este duhovnicul [i zice: vreun suflet, c\ci [i tu e[ti chemat s\-i rân- Biserica Ortodox\ Rus\,
`n lume ca ni[te cre[tini, c\ci au destule „Duhovnic se nume[te cel ce nu mai vie- duie[ti zilele! R\spunzi nu numai de cei cunoscut\ [i sub numele
`ng\duin]e pentru neputin]ele lor, dar s\ ]uie[te dup\ trup, ci de Duhul lui Dum- care sunt bolnavi, b\trâni [i care poate
a[teapt\ sfâr[itul, ci trebuie s\ te gânde[ti cunoa[te, de a lupta cu r\ul din ei [i din de Patriarhia Moscovei,
nu-[i `nstr\ineze sufletele de la Hristos. nezeu se poart\ [i fiu al lui Dumnezeu
asupra tuturor vârstelor, c\ to]i au nevoie afar\ [i de a se forma [i a fi mereu `n bi- este o Biseric\ Ortodox\
~n foarte multe cazuri tot pilda vie]ii c\- este [i s-a f\cut asemenea chipului Fiului necuvântare. (arhim. Arsenie PAPACIOC,
lug\rului vorbe[te mai puternic inimilor lui Dumnezeu“. de harurile divine pentru puterea de a autocefal\, a cincea
Convorbiri duhovnice[ti, vol. I) dup\ Constantinopol,
Alexandria, Antiohia [i
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS Ierusalim, [i aflat\ `n
comuniune cu acestea.
a de[ert, de[ert\ciune: neimportant,
C=nd nu poate rosti inutil, preocupare de lucruri trec\toare,
lipsite de sens `nalt, ce nu au un scop fi-
te gândurile `n]elep]ilor c\ sunt de[arte“
(I Corinteni 3, 19-20). ~ns\[i credin]a
este de[art\, lipsit\ de sens [i zadarnic\
~[i exercit\ jurisdic]ia
asupra cre[tinilor orto-
duhovnicul formula pentru nal dat de Dumnezeu. Termenul se
`ntâlne[te de trei ori `n Noul Testament
pentru cei ce nu cred c\ Hristos a `nviat
din mor]i (I Corinteni 15, 17). Al doilea
doc[i din Rusia [i din
]\rile slave `nconjur\-
(Romani 8, 20; Efeseni 4, 17 [i II Petru 2, text atrage aten]ia cre[tinilor din Efes: toare, ca exarhat [i re-
dezlegarea p\catelor? (II) 18). De[ert\ciunea sau stric\ciunea este
urmarea p\catului originar al neas-
„De acum s\ nu mai umbla]i cum umbl\
neamurile, `n de[ert\ciunea min]ii lor“
prezentare patriarhal\
`n jurul lumii. De ase-
M\rturisirea p\catelor preotului du- Trebuie subliniat c\, uneori, duhovni- cult\rii primei perechi de oameni, ale (Efeseni 4, 17), adic\ `n via]\ de[art\ [i menea, `[i exercit\ ju-
hovnic este o ini]iativ\ personal\, bene- cul, pentru a stabili gravitatea anumitor c\rui consecin]e s-au r\sfrânt [i asupra `n poftele trupe[ti. Tot ceea ce este tre-
vol\ [i trebuie f\cut\ cu mare resposa- p\cate, este nevoit s\ cear\ anumite risdic]ia [i asupra Bise-
firii `nconjur\toare. Astfel, primul text c\tor [i lipsit de un ]el `nalt, eshatologic,
bilitate, pe m\sura importan]ei Tainei l\muriri. Acestea mai sunt necesare [i voit de Dumnezeu, este de[ert\ciune, ricii Japoniei [i asupra
vorbe[te tocmai despre aceasta: „C\ci
Spovedaniei, pentru dob=ndirea m=ntu- pentru a stabili un canon potrivit vin- f\ptura a fost supus\ de[ert\ciunii, nu a[a cum zicea [i Ecleziastul: „De[ert\- cre[tinilor ortodoc[i din
irii. Credinciosul care dore[te s\ se spo- dec\rii suflete[ti `n urma p\catelor de voia ei, ci din cauza aceluia (a primu- ciunea de[ert\ciunilor, toate sunt de[er- China. Actualul `ntâi-
vedeasc\ trebuie s\ spun\ toate p\ca- s\v=r[ite. De aceea, peniten]ii trebuie lui om) care a supus-o, cu n\dejdea c\ [i t\ciune“ (1, 2). Numai lucrurile lui st\t\tor este Alexei al
tele pe care le-a s\v=r[it, f\r\ a omite s\ m\rturiseasc\ toate p\catele [i s\ f\ptura `ns\[i se va izb\vi din robia Dumnezeu [i adev\rurile Lui nu sunt II-lea, Patriarhul Mos-
inten]ionat vreunul dintre ele. Duhov- prezinte duhovnicului l\muririle pe care stric\ciunii, ca s\ fie p\rta[\ la liberta- de[arte - zice Sfântul Ioan Hrisostom -, covei [i al ~ntregii Rusii.
nicul `l poate ajuta prin `ntreb\rile sale, le solicit\. De altfel, [i `n cadrul Tainei tea m\ririi fiilor lui Dumnezeu“ (Romani nici cerul, nici p\mântul, nici soarele, Biserica Ortodox\ Rus\
`ns\ penitentul trebuie s\ fie con[tient Sfintei Spovedanii duhovnicul adre- 8, 20-21). De atunci [i gândurile oame- nici luna [i nici stelele, nici trupul nos-
c\ m\rturise[te propriile p\cate, iar seaz\ urm\toarele cuvinte: „Iat\, fiule, are o mare diaspor\,
nilor s-au pervertit, s-au `ndep\rtat [i tru, c\ci toate acestea sunt prea bune.
preotul `i ofer\ doar sprijinul s\u prin Hristos st\ nev\zut, primind m\rturisi- Ceea ce e de[ert este ceea ce nu vine de care este `mp\r]it\ `n
au devenit de[arte, ca [i sim]urile, pofte- trei exarhate: Exarhatul
`ntreb\rile pe care i le adreseaz\. Du- rea ta cea cu umilin]\. Deci nu te ru[ina, le [i voia lor. ~n acest sens spune Aposto- la Dumnezeu, cele „f\cute de noi `n[ine:
hovnicul nu poate [ti p\catele peniten- nici nu te teme ca s\ ascunzi de mine
lul Neamurilor c\ „`n]elepciunea lumii aurul prisoselnic, care ne face s\ Europei Apusene, Exar-
tului. De aceea, se recomand\ cre[tinilor vreun p\cat, ci f\r\ sfial\ spune toate p\c\tuim, luxul, stric\ciunea [i via]a de- hatul Europei Centrale
acesteia este nebunie `naintea lui Dum-
s\ nu m\rturiseasc\ doar p\catele des- c=te ai f\cut, ca s\ iei iertare de la Dom- nezeu“ [i c\ „El prinde pe cei `n]elep]i `n str\b\lat\“ (vezi Roven]a, „Epistola [i Exarhatul American
pre care `ntreab\ duhovnicul, ci s\ nul nostru Iisus Hrisots. Iat\, [i sf=nta c\tre Efeseni“, p. 104). Un alt text `n al Patriarhiei de Mosco-
viclenia lor“. {i iar\[i: „Domnul cunoa[-
m\rturiseasc\ tot ceea ce [tiu ei c\ au Lui icoan\ este `naintea noastr\. Iar eu care se mai folose[te cuvântul de[ert\- va. Biserica Ortodox\
f\cut [i nu a fost pl\cut lui Dumnezeu. sunt numai un martor, ca s\ m\rturis- ciune este `n leg\tur\ cu ereticii, care
atrag `n r\t\cirea lor [i pe al]ii mai slabi Rus\ din America de
esc `naintea Lui toate
c=te-mi vei spune mie; [i nestatornici. „C\ci rostind - zice Nord a luat fiin]\ `n
iar de vei ascunde de mi- Sfântul Apostol Petru - vorbe trufa[e [i anul 1784 `n Alaska,
ne ceva, s\ [tii c\ toate de[arte, ei momesc `n poftele trupului cu `ns\ aceast\ ]ar\ a fost
p\catele `ndoite le vei desfrân\ri pe cei care de-abia au sc\pat vândut\ Statelor Unite
avea; ia seama, dar, de de cei care vie]uiesc `n r\t\cire“ (II ale Americii `n anul
vreme ce ai venit la doc- Petru 2, 18), adic\ `n p\gâ-n\tate. De- 1867 de Rusia. Biserica
tor, s\ nu te `ntorci ne- [ert\ciune este aici un epitet - r\u su- Ortodox\ Rus\ din
vindecat“. n\tor la urechi - dat vorbirilor seci ale
Pentru omiterea in- sofi[tilor, care induc `n eroare prin jude- America de Nord s-a
ten]ionat\ a unor p\cate c\]i false pe cei ce-i ascult\, ale c\-ror dezvoltat dup\ 18 mai
[i pentru nem\rturisi- ac]iuni [i pl\ceri trupe[ti duc pe to]i la 1970, când loc]iitorul de
rea complet\, care cu- pierzare. De aceea [i recomand\ Iisus [i patriarh, mitropolitul
prinde [i prezentarea apostolii s\ ne ferim de proorocii [i `n- Pimen de Cruti]e [i Co-
p\catului `ntr-o form\ v\]\torii mincino[i [i `n[el\tori, c\l\u- lomna, a acordat episco-
care-i reduce gravitatea, zi]i de duhurile `n[el\toare (cf. Matei 7, pului Filaret din Ame-
duhovnicul poate s\ nu 15-22; 24, 24; I Timotei 4, 1; Tit 3, 9-10; rica de Nord Tomosul de
rosteasc\ rug\ciunea II Petru 2, 1, 18-20), pentru c\ ei schim-
b\ harul lui Dumnezeu (cel mântuitor) autocefalie al Bisericii
pentru dezlegarea de p\- Ortodoxe Ruse din Ame-
cate. (pr. Gheorghe `n desfrânare (Iuda 6, 12, 22-23). (Dic-
]ionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan rica, cunoscut\ sub nu-
MIH|IL|)
MIRCEA, EIBMBOR, 1995) mele de Mitropolia
Rus\. Sediul acestei
Biserici se afl\ la New
BIBLIA - VERSET CU VERSET York. Ea are peste un
milion de credincio[i,
Hot\r=nd salvarea lui Noe, Dumnezeu nou\ eparhii, nou\ epis-
copii, patru sute de pa-
rohii `n America de
hot\r\[te, practic, [i salvarea animalelor Nord [i de Sud [i o epis-
copie `n Japonia. ~n
Facerea 7, 14: „Din toate necuv=nt\toare nu a fost ocoli- r\ul, se `n[eal\. C\ci, cu toate anul 1952 a primit au-
soiurile de fiare de pe t\ de purtarea de grij\ a lui c\ p\m=ntul se umpluse de tonomia din partea Pa-
Dumnezeu, mai multe animale p\cate strig\toare la cer, crime triarhiei de la Moscova
p\m=nt, din toate de acela[i fel intr=nd `n corabie [i abuzuri dintre cele mai ori-
soiurile de animale, bile, chiar [i `ntre fra]i, natura Biserica Ortodox\ din
pentru a supravie]ui potopului.
fiind [i ea corupt\ din cauza China, care are re[edin-
din toate soiurile de Libertatea lui Dumnezeu, Care
]a la Shanghai. Aceast\
a creat lumea din iubire - de- acestor r\ut\]i, Creatorul nu
viet\]i ce mi[unau spre care au scris foarte mult pedepse[te `ntreaga crea]ie. Biseric\ are dou\ epis-
pe p\m=nt, din toate marii teologi, printre care [i Fiind g\sit un om drept `na- copate [i peste dou\zeci
soiurile de zbur\toare, p\rintele Dumitru St\niloae - intea Sa, `n persoana lui Noe, de mii de credincio[i. La
din toate p\s\rile, nu a fost compromis\ la potop. sunt salvate de la pieire inclu- 10 aprilie 1970, loc]iito-
De aceea, cei care tind s\ siv vie]uitoarele men]ionate `n rul de patriarh al Mos-
din toate `naripatele“ versetul de mai sus, care,
g=ndeasc\ despre Dumnezeu covei, Pimen, a restabi-
Observ\m prin enumerarea c\ posed\ o libertate schim- `mpreun\, alc\tuiesc ideea de
natur\ [i lume, a[a cum o `n]e- lit comuniunea canonic\
de mai sus c\ nici o specie de b\toare, capabil\ s\ aleag\ [i liturgic\ cu Biserica
legem noi. Odat\ ce Dumnezeu
a creat lumea pentru om [i a Ortodox\ din Japonia,
a ISTORII CU T+LC a preconizat conducerea lumii c\reia i-a acordat au-
spre comuniunea cu El, hot\- tonomia. Aceasta are
Despre `nfrânarea gândurilor r=nd salvarea lui Noe [i a fami-
liei lui, hot\r\[te, practic, [i sal- de animale, din toate soiurile de jlocul naturii `ntregi, omul s\
trei eparhii, cincizeci de
mii de credincio[i,
Un frate l-a `ntrebat pe du[manului?“. B\trânul a r\s- varea animalelor. De aceea, viet\]i ce mi[unau pe p\m=nt, devin\ „martorul“ slavei [i bu-
avva Pimen: „Poate oare ci- puns: „Exist\ unii care ]in ze-
[aptezeci de preo]i, dou\
printre pasagerii de pe arc\ se din toate soiurile de zbur\toare, n\t\]ii lui Dumnezeu de care sute de capele [i pa-
neva s\-[i ]in\ toate gândurile ce [i dau unul“. (Pateric, edi]ia vor reg\si „toate soiurile de fiare din toate p\s\rile, din toate doar el se poate bucura `n mod
`n frâu [i s\ nu dea nici unul Polirom, 2005) de pe p\m=nt, din toate soiurile `naripatele“, pentru ca, `n mi- con[tient. (Lucian APOPEI) truzeci de preo]i. (pr.
Cezar }|BÂRN|)
4 Vineri, 5 decembrie 2008
„Cred c\ acesta este pericolul cel mai mare. A nu g\si un ideal
Opinii comun substan]ial care s\ uneasc\ to]i cet\]enii acestei ]\ri va duce
la stagnarea dezvolt\rii [i la plafonare. Or, tocmai acest lucru ar trebui
s\ `l evit\m acum, cât timp putem fructifica noua noastr\ pozi]ie
politic\ european\. UE nu ]ine loc de ideal na]ional pentru simplu
motiv c\ UE nu ne spune ce s\ facem, ci ne spune ce s\ nu facem.“

PERSPECTIVE IMEDIATE EUROPA CRE{TIN|

România, `ntre „Lumea are nevoie de m\rturia unit\]ii cre[tinilor“

cea]\ [i claritate pr. Cornel CADAR
a Mul]i spun c\ nu mai trebuie Printre gesturile ecu-
s\ facem nimic, c\ totul este `n menice dintre Biserica
Ortodox\ [i Biserica Ca-
regul\, c\ am atins normalitatea, tolic\ st\ [i schimbul de
iar `n normalitate nu ar trebui delega]ii [i mesaje la ce-
le dou\ s\rb\tori: Sfin-
s\ ne mai dorim nimic a ]ii Petru [i Pavel (29 iu-
nie), respectiv Sfântul
de Lauren]iu GHEORGHE Andrei (30 noiembrie).
Anul acesta, `n frun-
A venit 1 Decembrie, s\rb\toarea na]io-
tea delega]iei Sfântului
nal\ a românilor. Anul acesta, `n Bucure[ti,
Scaun, care a participat
a fost cea]\. Parada militar\ a trebuit s\ se la Patriarhatul Ecume-
lipseasc\ de zborul demonstrativ al eli- nic din Fanar, la Istan-
copterelor [i avioanelor for]elor armate. bul, cu ocazia celebr\ri-
La 90 de ani de la marea Unire, rom=nii lor prilejuite de s\rb\-
`nc\ nu pot zbura, pentru c\ sunt `n cea]\. toarea Sfântului An-
{tiu c\ pare o metafor\ facil\, dar mi s-a drei, patronul Bisericii
p\rut cov=r[itor de simptomatic\ starea na- din Constantinopol, s-a
turii pentru starea na]iunii. aflat cardinalul Walter
Am traversat cel mai interesant [i palpi- Kasper, pre[edintele
tant secol al existen]ei noastre, nou\zeci de Consiliului Pontifical
ani `n care am schimbat 3 dictaturi, am tre- pentru Unitatea Cre[ti-
cut printr-un r\zboi mondial, un r\zboi re- nilor. Acesta a purtat [i
ce, am trecut de la monarhie la republic\, mesajul Papei Benedict
de la democra]ie la dictatur\, la dictatur\ al XVI-lea c\tre Patri-
comunist\ [i apoi la democra]ie din nou. De arhul Bartolomeu I.
la alian]a cu Fran]a [i Anglia la alian]a cu ~nt\rirea leg\turilor
Germania, apoi la „alian]a“ cu Rusia sovi- dintre Biserica Romei [i
etic\ [i, mai apoi, la alian]a cu NATO [i Patriarhatul de Con-
integrarea `n UE. {i nu `n ultimul rând, de stantinopol este un semn
la vot pe liste la vot uninominal. de speran]\ pe calea ec-
E un parcurs uluitor care nu are nici un umenismului, a scris Pa-
corespondent `n istoria anterioar\ a ro- pa, `n mesaj: „Via]a
mânilor. O asemenea experien]\ ar fi tre- interioar\ a Bisericii
buit s\ ne dea `n]elepciunea de a vedea cu noastre [i provoc\rile
claritate viitorul [i iat\ c\ `n realitate sun- lumii moderne au nevo-
tem `n cea]\. ie, cu urgen]\, de m\r-
Este un fapt c\, `n momentul de fa]\, Ro- turia unit\]ii dat\ de
mânia nu mai are un ideal politic [i na]ional discipolii lui Cristos“.
clar. Aproape toate dezideratele fundamenta- Sfântul P\rinte i-a
le cu care porneau str\bunicii no[tri `n 1900 mul]umit lui Dumnezeu
par a se fi `mplinit. Românii s-au unit, [i-au pentru c\ a permis o
asigurat securitatea, au intrat de facto `n ma- „`nt\rire a leg\turilor
rea familie european\. Prosperitatea pare a de iubire reciproc\“ din-
bate la u[\, pân\ [i faptul c\ vom suferi din tre Biserica Romei [i
cauza crizei mondiale este, mai degrab\, un cea a Constantinopolu-
lucru pozitiv, `nseamn\ c\ particip\m la jo-
lui, leg\turi „sus]inute
cul global, c\ nu suntem izola]i. Aceast\ apa-
rent\ bun\stare ne d\ totu[i un sentiment de
de rug\ciune [i de rela-
]ii fr\]e[ti tot mai frec-
nedumerire, ce ar fi de f\cut de acum `ncolo?
Aceast\ `ntrebare ne arunc\ `n cea]\. vente“.
Pentru c\ nimeni nu vine cu un r\spuns co- ~n acest context, a a-
portante ale anului
când cele dou\ Biserici
[i-au `nt\rit leg\turile
fr\]e[ti, ad\ugând c\
„aceste experien]e de `n-
tâlnire [i rug\ciune co-
mun\ contribuie la `n-
t\rirea efortului pentru
atingerea ]elului par-
cursului nostru ecume-
nic“.
Este vorba mai `ntâi
de cele trei prezen]e ale
Patriarhului Bartolo-
meu I la Roma: cu oca-
zia sus]inerii unei con-
ferin]e la Institutul
Pontifical Oriental, cu
ocazia deschiderii Anu-
lui Sfântului Pavel [i la
Sinodul Episcopilor cu
tema: „Cuvântul lui
misiunea Bisericii“. De
cealalt\ parte, Biserica
Catolic\ a participat -
cu un simpozion [i un
pelerinaj - `n Asia Mic\,
la celebr\rile promo-
vate de c\tre Patriarhul
ecumenic pentru Anul
Sfântului Pavel.
~n aceast\ s\rb\toa-
re a Sfântului Andrei -
se mai cite[te `n mesaj -
constat\m „cu bucurie
[i gratitudine“ c\ rela-
]iile dintre noi se apro-
fundeaz\ tot mai mult.
{i „re`nnoim efortul
nostru“ de a continua pe
„calea rug\ciunii [i a di-
alogului“. „Avem `ncre-
dere - conclude Benedict
al XVI-lea - c\ par-
gr\bi ajungerea acelei
zile binecuvântate `n ca-
re `l vom ruga pe Dum-
nezeu `mpreun\, `ntr-o
celebrare euharistic\ la
care vom lua parte `m-
preun\“.
De asemenea, dup\
rug\ciunea de la prânz
din ziua de 30 noiem-
brie, din Pia]a „Sfântul
Petru“, Benedict al
XVI-lea s-a adresat din
nou Patriarhului ecu-
menic Bartolomeu I.:
„Din toat\ inima adre-
sez salutul [i urarea
mea lui, [i credincio[ilor
Patriarhatului, invo-
când asupra tuturor
bel[ugul binecuvânt\ri-
lor cere[ti“. Apoi a vor-
bit de cei doi Apostoli:
Petru [i Andrei: „La 30
noiembrie cade s\rb\-
toarea Apostolului Sfân-
tul Andrei, fratele lui
Simon Petru. Amândoi
au fost mai `ntâi ucenici
ai lui Ioan Botez\torul
[i, dup\ botezul lui Ii-
sus `n Iordan, au deve-
nit discipolii s\i, recu-
noscând `n El pe Mesia.
Sfântul Andrei este pa-
tron al Patriarhatului
de Constantinopol, ast-
fel c\ Biserica Romei se
simte legat\ de cea con-
stantinopolitan\ prin-
tr-o rela]ie de fr\]ietate
special\“.
Despre unitate a vor-
bit [i patriarhul ortodox
când a participat la Ro-
ma, `n Bazilica „Sfântul
Petru“, `n ziua de 29 iu-
nie, la Liturghia cele-
brat\ `n s\rb\toarea A-
postolilor Petru [i Pa-
vel. „R\s\ritul - a spus
atunci patriarhul - `i
cinste[te (pe Apostolii
Petru [i Pavel) `n mod
n\ comun\, `n care sau
]in `n sfintele lor mâini
o mic\ barc\ cu pânze,
care simbolizeaz\ Bise-
rica, sau se `mbr\]i[eaz-
\ unul pe altul [i `[i dau
s\rutul `n Cristos. Toc-
mai acest s\rut - a spus
patriarhul ecumenic, a-
dresându-se papei - am
venit s\-l schimb\m cu
Dumneavoastr\“.
„Dincolo de dificult\-
]ile considerabile care
persist\ asupra cu-
noscutelor problematici,
dorim cu adev\rat [i ne
rug\m foarte mult - a
afirmat atunci patri-
arhul, `n omilie - pentru
ca aceste dificult\]i s\
fie dep\[ite [i s\ `ncete-
ze cât mai rapid cu pu-
tin]\, pentru a atinge
obiectivul dorin]ei fi-
nale spre slava lui
Dumnezeu.“
Rug\ciunea la care
au f\cut apel Patriarhul
Bartolomeu [i Papa
Benedict al XVI-lea va
continua, cu accente
speciale, `n S\pt\mâna
de Rug\ciune pentru U-
nitatea Cre[tinilor (18-
25 ianuarie 2009), când
cre[tinii din diferite Bi-
serici se vor `ntâlni pen-
tru a se cunoa[te, a se
ruga [i a medita cu aju-
torul textelor din Sfânta
Scriptur\. Rug\ciunile
[i textele pentru S\pt\-
mâna de Rug\ciune au
fost deja preg\tite de
c\tre Biserica din Co-
reea, cu tema: „S\ fie u-
na `n mâna ta“ (Ez 37,
17), inspirându-se din
contextul mai larg al
capitolului 37 din Car-
tea lui Ezechiel.
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER
EPISCOPIEI
CULTURAL AL

erent la ea. Mul]i spun c\ nu mai trebuie s\ mintit momentele im- Dumnezeu `n via]a [i cursul nostru comun va obi[nuit [i printr-o icoa- ROMANO-CATOLICE DE IA{I

facem nimic, c\ totul este `n regul\, c\ am

atins normalitatea, iar `n normalitate nu ar
trebui s\ ne mai dorim nimic. Doar `n
starea de anormalitate `]i dore[ti ceva, când
totul e `n regul\ nu mai ai de ce s\ `]i pui
problema ce vei face. Al]ii spun c\ suntem
departe de a fi `n regul\, c\ mai avem
foarte multe de f\cut, c\ practic ]ara este
devastat\, c\ nu avem infrastructur\, c\
nu avem valori, c\ de-abia de acum `ncepe
greul [i c\ ar trebui s\ reconstruim aceast\
]ar\ pentru a putea intra `n rândul ]\rilor
europene nu numai scriptic, ci [i autentic.
Nu exist\ un acord cu privire la ce ar tre-
bui s\ facem de acum `ncolo. De aici [i inc-
ertitudinea cu privire la viitor. Deocamdat\
tr\im cu impresia c\ avem suficient timp s\
ne decidem ce vom face, deoarece nu ne mai
preseaz\ nimic cu adev\rat grav.
Cred c\ acesta este pericolul cel mai ma-
re. A nu g\si un ideal comun substan]ial ca-
re s\ uneasc\ to]i cet\]enii acestei ]\ri va
duce la stagnarea dezvolt\rii [i la plafo-
nare. Or, tocmai acest lucru ar trebui s\ `l
evit\m acum, cât timp putem fructifica no-
ua noastr\ pozi]ie politic\ european\. UE
nu ]ine loc de ideal na]ional pentru simplu
motiv c\ UE nu ne spune ce s\ facem, ci ne
spune ce s\ nu facem.
Ca s\ ajungi undeva nu e suficient s\ nu
te duci la Ploie[ti, trebuie s\ [i porne[ti `n-
tr-acolo [i, chiar dac\ e cea]\ la `nceputul
drumului, asta nu ar trebui s\ te `mpiedice
s\ stabile[ti o direc]ie `n care s\ porne[ti. S-
ar putea modifica pe parcurs, dar important
este s\ te urne[ti din loc. Aceast\ direc]ie e
ceea ce a[teapt\ de fapt românii de la con-
duc\torii lor, nu sisteme complicate de vot,
nu promisiuni electorale, nu taxe [i im-
pozite, ei a[teapt\ un sens al str\duin]elor
lor; deocamdat\, `ns\, se pare c\ tocmai de
unde ne a[tept\m s\ vin\ claritatea, de
acolo vine cea]a. a
CUV+NT DIN AMVON
Nimic nu laud\ [i iube[te atâta Dumnezeu
ca sufletul blând, smerit [i recunosc\tor
Ia [i tu aminte, frate! Când
vezi c\ te love[te [i te sup\r\ o
nenorocire la care nu te a[teptai,
nu alerga la oameni, nu umbla
dup\ ajutor omenesc, ci las\ la o
parte pe to]i [i alearg\ cu mintea
la Doctorul sufletelor. Numai Cel
ce a pl\smuit inimile noastre de-
osebi [i cunoa[te toate lucrurile
noastre, numai Acela poate vin-
deca inima; El poate s\ intre `n
con[tiin]a noastr\, s\ ne ating\
inima [i s\ ne mângâie sufletul.
Dac\ nu ne mângâie El inimile,
mângâierile omene[ti sunt za-
darnice [i f\r\ de folos; dup\
cum, iar\[i, când ne mângâie
Dumnezeu, nu ne poate v\t\ma
nimeni, de ne-ar nec\ji mii [i mii
de oameni. Când Dumnezeu
`nt\re[te inima, nimeni n-o
poate cl\tina.
{tiind acestea, iubi]ilor, s\ a-
lerg\m totdeauna la Dumnezeu,
Care vrea [i poate s\ ne scape de
necazuri [i nenorociri. Când e
vorba s\ rug\m pe oameni, tre-
buie neap\rat s\ d\m mai `ntâi
ochii cu portarii lor, s\ rug\m pe
favori]ii [i pe lingu[itorii lor, s\
batem cale lung\; dar când e
vorba s\ rug\m pe Dumnezeu,
nimic din toate acestea; pe Dum-
nezeu `l rug\m f\r\ mijlocitori,
f\r\ bani; El ne ascult\ rug\-
mintea f\r\ cheltuieli. E de-
ajuns numai s\ strig\m din ini-
m\ [i s\ v\rs\m lacrimi, ca s\
intr\m `ndat\ la Dumnezeu [i
s\-L atragem spre mil\. Când
rug\m pe un om, de multe ori ne
temem ca nu cumva s\ fie de fa]\
un du[man sau unul dintre potriv-
nicii no[tri, s\ aud\ cererea
noastr\ [i s\ `nf\]i[eze spusele
noastre altfel [i s\ strice drep-
tatea. Când `ns\ rogi pe Dumne-
zeu, nu po]i b\nui nimic din a-
cestea. Dumnezeu ne spune:
„Când vrei s\ M\ rogi, vino sin-
gur la Mine, f\r\ s\ fie cineva de
fa]\, strig\ cu inima, f\r\ s\
mi[ti buzele!“. „Intr\, spune
Hristos, `n c\mara ta! ~nchide
u[a [i te roag\ Tat\lui t\u `ntru
ascuns; [i Tat\l t\u, Care vede
`ntru ascuns, `]i va r\spl\ti la
ar\tare“. Vezi ce cinste covâr[i-
toare? Dumnezeu `]i spune:
„Când M\ rogi, s\ nu te vad\ ni-
meni! Dar când te cinstesc Eu,
aduc martor\ `ntreaga lume pen-
tru binefacerea ce-]i fac. S\ ne
conving\ aceste cuvinte s\ nu ne
rug\m de ochii lumii, nici `mpo-
triva du[manilor no[tri [i nici s\-L
`nv\]\m pe Dumnezeu cum s\
ne ajute. Dac\ ap\r\torilor [i a-
voca]ilor le spunem numai prici-
na pentru care ne judec\m [i l\-
s\m pe seama lor chipul ap\r\-
rii, s\ rânduiasc\ ei lucrurile
noastre cum vor, apoi cu mult
mai mult trebuie s\ facem asta
cu Dumnezeu. I-ai spus Lui pri-
cina ta? I-ai spus ce ai p\]it? Nu-i
mai spune cum s\ te ajute!
Dumnezeu [tie bine folosul t\u.
Sunt mul]i oameni care pun `n
rug\ciunile lor mii de cereri,
spunând: „Doamne, d\-mi s\n\-
tate trupului, `ndoie[te-mi ave-
rile, pedepse[te pe du[manul
meu!“, cereri pline de mult\ ne-
socotin]\. Trebuie s\ la[i la o
parte toate aceste cereri [i s\ te
rogi lui Dumnezeu a[a cum s-a
rugat vame[ul: „Dumnezeule,
milostiv fii mie, p\c\tosului!“, [i
Dumnezeu [tie cum s\ te ajute. `mpline[te cererile acelora care
„C\uta]i, spune Domnul, mai se roag\ pentru du[mani, care
`ntâi `mp\r\]ia lui Dumnezeu, [i nu poart\ `n suflet dor de
toate acestea se vor ad\uga r\zbunare, care nu se ridic\
vou\.“ A[adar, iubi]ilor, a[a s\ `mpotriva du[manilor lor. {i cu
filozof\m: s\ ne rug\m cu durere cât se roag\ mai mult lui Dum-
`n suflet [i cu smerenie, b\tându- nezeu a[a, cu atât Dumnezeu `i
ne pieptul ca [i vame[ul, [i vom pedepse[te mai cumplit pe
dobândi ceea ce cerem; dar, dac\ du[manii lor, dac\ ei nu se las\
ne rug\m plini de mânie [i de fu- de r\ut\]ile lor, dac\ nu se
rie, Dumnezeu se va scârbi de poc\iesc. C\uta]i, iubi]ilor, s\ nu
noi [i ne va ura. S\ ne zdrobim v\ nec\ji]i `ndat\ [i s\ nu v\
dar inima, s\ ne smerim sufle- sup\ra]i când v\ oc\r\[te cine-
tele; s\ ne rug\m [i pentru noi, va, ci, filosofând, s\ mul]umi]i,
dar [i pentru du[manii no[tri. a[teptând ajutorul Domnului. N-
Dac\ vrei s\ `ndupleci pe Jude- ar putea oare Dumnezeu s\ ne
c\tor ca s\ vin\ `n ajutorul sufle- dea cele bune `nainte de a-L ru-
tului t\u [i s\-L faci s\ fie de ga? N-ar putea oare s\ ne d\ru-
partea ta, nu-L ruga niciodat\ iasc\ o via]\ lipsit\ de dureri [i
`mpotriva du[manului t\u. A[a f\r\ de necazuri? Da, dar n-o fa-
este felul de judecat\ al Judec\- ce, din dragoste pentru noi. (Sf.
torului nostru. Face dreptate [i Ioan Gur\ de Aur, Omilii)
 Vineri, 5 decembrie 2008 5
P|RINTELE PATRIARH, ~N VIZIT| ~N EPISCOPIA ARADULUI, IENOPOLEI, H|LMAGIULUI {I

Actualitatea HUNEDOAREI: De ast\zi, Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, al\turi
de o delega]ie a Patriarhiei Române, se afl\ `n Episcopia Aradului, Ienopolei, H\lmagiului [i
Hunedoarei. Ast\zi, Preafericirea Sa va fi primit la Catedrala Veche „Na[terea Sfântului Ioan
Botez\torul“. P\rintele Patriarh va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universit\]ii „Aurel
religioas\ Vlaicu“, c=t [i al Universit\]ii de Vest „Vasile Goldi[“. M=ine, de la ora 9:00, P\rintele Patriarh va
s\vâr[i târnosirea noii Catedrale episcopale, cu hramul „Sfânta Treime“, din ora[ul Arad.

„Frumo[ii ani“ ai gimna[tilor {colii „Elena Cuza“ PE SCURT

S\pt\m=na trecut\, joi, 27 noiem-
brie 2008, elevii clasei a VIII-a ai {colii
Generale „Elena Cuza“ Ia[i, sub `ndru-
marea profesoarei de religie Fulvia
Horobe]-Chiorescu, au interpretat o
pies\ de teatru - „Frumo[ii ani“ -, dup\
un scenariu propriu, `n care au prezen-
tat, prin intermediul unor secven]e din
via]a de [colar, rela]iile dintre tineri de
vârsta lor [i importan]a alegerilor bine
f\cute. Prima reprezenta]ie a piesei a
avut loc `n holul cancelariei [colii, `n
fa]a dasc\lilor. Apoi, micii actori en-
tuzia[ti au ie[it [i `n afara [colii pentru
a-[i prezenta crea]ia - `n libr\ria-cafe-
nea „Avant-Garde“, din strada L\pu[-
neanu. „Libr\ria, cu gazdele sale tinere
[i elegante, a oferit o atmosfer\ de bun
gust, care i-a f\cut pe copii s\ se con-
sidere speciali. Este un spa]iu unde au
loc lans\ri de carte, `ntruniri literare [i
O catedral\ alte manifest\ri culturale. Este unul
dintre spa]iile pe care elevii `l vor reco-
manda tuturor tinerilor sensibili, care
pentru iubesc binele [i frumosul“, ne-a de-
clarat profesoara Fulvia Horobe]-Chio-
Capital\! rescu, organizatoarea activit\]ii.
Elevii de la [coala ie[ean\ nu sunt
Conturile deschise la `ns\ la prima reprezentare de acest
BCR - gen. ~nc\ din clasele mici, ace[tia au
filiala sector 4 organizat diverse activit\]i recreative,
Bucure[ti - reunite `ntr-un club de weekend. La
sfâr[it de s\pt\mân\, gimna[tii g\-
pentru sus]inerea seau tot felul de modalit\]i educative
construirii de petrecere a timpului liber `n grup.
CATEDRALEI MÂNTUIRII „Acestea au condus la o cunoa[tere mai
NEAMULUI bun\ a talentelor fiec\ruia, o mai bun\
rela]ionare, la cre[terea respectului
LEI: RO53 RNCB 0075 unuia fa]\ de cel\lalt [i o mai bun\
0048 9503 0109 cunoa[tere a sinelui fiec\ruia dintre ei.
USD: RO26 RNCB 0075 Fiecare a avut posibilitatea s\ se m\-
0048 9503 0110 soare cu ceilal]i, la fel de deschi[i [i de
doritori s\ se autocunoasc\ [i s\ se per-
EURO: RO96 RNCB 0075
0048 9503 0111 fec]ioneze din punct de vedere moral.
Activit\]ile derulate au fost diverse [i
realizate cu pl\cere: karaoke, teatru,
dans, pictur\ icoan\, art\ me[te[ug\-
reasc\, crea]ie literar\, jocuri“, ne-a
mai informat profesoara lor de religie.
Daruri pentru cei lipsi]i,
de ziua Sf=ntului Andrei
Din anul 2003, {coala „Elena Cuza
a `ncheiat un parteneriat cu Biserica
„Sfânt\ Treime“ Ia[i. ~n acel an a fost
lansat proiectul educa]ional „~ngeri `n
prim\var\“. Au fost organizate multe
activit\]i cu tradi]ie, la care copiii au
participat cu interes [i care au fost
apreciate de membrii comunit\]ii. ~n
fiecare an, de Ziua Na]ional\ a româ-
nilor, la Biserica „Sf=nta Treime“, ele-
vii desf\[oar\ activitatea „Daruri de
lumin\“. Ace[tia aduc la biseric\, `n
ziua de Sfântul Andrei, daruri, care
constau `n alimente, juc\rii, rechizite,
`mbr\c\minte, [i le ofer\ celor mai
lipsi]i din parohie. Preo]ii slujitori de
aici rostesc un cuvânt scurt de
`nv\]\tur\ [colarilor [i `i binecuvin-
teaz\. „Activitatea are un impact afec-
tiv deosebit asupra copiilor. Uria[ul
grup al [colii `[i arat\ unitatea `n `n-
f\ptuirea binelui, rela]ioneaz\ `ntr-un
cadru special, tihnit. Cuvintele preo]i-
lor au mereu un efect pozitiv, care pe
cei mai mul]i `i impresioneaz\. Este o
modalitate de educare a copilului prin
participare activ\, dar [i una de sen-
sibilizare a acestora, pentru c\ cei din
jur pot descoperi astfel ceea ce [colarii
au mai pre]ios `n ei, stimul=ndu-le ta-
lentele“, mai spune profesoara Fulvia
Horobe]. a
Vernisaj la Centrul
„Mia Casa“ din B=rnova
Ast\zi, `ncepând cu ora 17:00, la
Centrul „Mia Casa“, din localitatea
Bârnova, jude]ul Ia[i, Clubul de
ini]iativ\ comunitar\ „Impact
B=rnova“ organizeaz\ vernisajul
lucr\rilor realizate `n cadrul proiec-
tului „Artist Team - {coal\ de
crea]ie“. Cu aceast\ ocazie, va fi ofi-
ciat\ o slujb\ de sfin]ire a icoanelor
expuse, precum [i o expozi]ie cu vân-
zare. Sumele de bani ob]inute prin
vânzarea icoanelor vor fi folosite
pentru organizarea unei tabere de o
s\pt\m=n\ pentru 15 copii proveni]i
din medii defavorizate din comuni-
tate. Proiectul „Artist Team - {coal\
de crea]ie“ este un proiect
antreprenorial, ini]iat de c\tre tineri
din B=rnova, cu finalitate `ndreptat\
spre beneficiul final al comunit\]ii,
dar [i al propriei dezvolt\ri. ~n
cadrul proiectului au fost organizate
ateliere de pictur\ [i grafic\ pentru
15 tineri talenta]i din comunitate, fi-
ind executate icoane [i alte obiecte
de cult `n diferite tehnici. (C.C.)
„Preven]ia [i combaterea
consumului de droguri“
la Facultatea de Teologie
din Bucure[ti
La Facultatea de Teologie „Justinian
Patriarhul“ din Bucure[ti s-a
desf\[urat, mar]i sear\, conferin]a
antidrog „Preven]ia [i combaterea
consumului de droguri“.
Evenimentul, organizat de Funda]ia
„Darul Vie]ii“ - Bucure[ti, i-a avut ca
invita]i pe psihologul Viorica Radu [i
dr. Ioana Bratu. Ace[tia au sus]inut

Emo]ii [i bucurii rom=ne[ti de c\ „fenomenul `nsp\imânt\tor“ al

consumului de droguri a luat `n
România, `n ultima vreme, ni[te pro-
por]ii `ngrijor\toare. Auditoriul a

s\rb\toarea Sf=ntului Andrei la Ladispoli fost constituit din studen]ii Facult\-

a Rom=nii din parohia ortodox\ „Sf=ntul Apostol Andrei“ din Ladispoli, Italia,
l-au s\rb\torit [i anul acesta pe Apostolul care `i ocrote[te [i [i-au amintit
de Ziua Na]ional\ a Rom=niei prin poezii, discursuri [i c=nt\ri eroice a
Cu binecuvântarea PS
Siluan, Episcop-Vicar al
Mitropoliei Ortodoxe Ro-
mâne a Europei Occiden-
tale [i Meridionale pentru
Italia, au avut loc, la La-
dispoli, situat la 30 de ki-
lometri de Roma, la sfâr-
[itul lunii noiembrie, cu o-
cazia pr\znuirii hramului
parohiei ortodoxe române
„Sf. Apostol Andrei“ [i a
Zilei Na]ionale a Rom=-
niei, mai multe evenimen-
te culturale, specifice tra-
di]iilor noastre rom=ne[ti.
Poezii [i c=ntece
istorice rom=ne[ti
pe p\m=nt italian
Ladispoli a dedicat do-
u\ zile pentru a putea
marca importan]a eveni-
mentelor pe care poporul
cre[tin-ortodox român le
s\rb\tore[te la 30 noiem-
brie [i la 1 decembrie.
S\rb\torile `n Ladispoli
au `nceput `n ultima vi-
neri a lunii noiembrie, `n
Biserica catolic\ „San
Giovanni Battista“ (Sf=n-
tul Ioan Botez\torul)
printr-un discurs al p\-
rintelui paroh Petru Lu-
cian Barzu, care a marcat
`n câteva cuvinte impor-
tan]a momentelor istori-
ce at=t de dragi rom=ni-
lor. La acest eveniment
au participat peste 250
de români [i italieni,
printre care s-au aflat [i
distinse personalit\]i,
precum Crescenzo Paliot-
ta, primarul de Ladispoli,
[i Gino Ciogli, fost primar
al ora[ului Ladispoli, ac-
tual primar al ora[ului.
Discursului p\rintelui
paroh i-a urmat interven-
]ia celor mai mici membri
ai parohiei, care au mar-
cat seara `nt=lnirii prin-
tr-o serbare preg\tit\ `m-
preun\ cu profesoara Ni-
coleta Vasile, alc\tuit\
din poezii [i cântece is-
torice.
Muzic\ psaltic\,
popular\ [i colinde,
interpretate de corul
Patriarhiei
A urmat interven]ia
celor doi primari care au
salutat comunitatea ro-
m=neasc\ din Ladispoli,
declar=nd c\ sunt foarte
bucuro[i c\ se g\sesc `n
mijlocul comunit\]ii celei
mai mari din Ladispoli,
`nsemnând aproape 10%
din num\rul total de lo-
cuitori, subliniind toto-
dat\ importan]a cunoa[-
terii tradi]iilor unui po-
por, care stau la baza `m-
bog\]irii dialogului `ntre
oameni. Partea a II-a a
seratei române[ti a fost
marcat\ de prezen]a mem-
brilor corului Patriarhiei
Române din Bucure[ti,
condus de diaconul pro-
topsalt Mihai Buc\, care a
reu[it s\ ridice sala `n ne-
num\rate rânduri `n pi-
cioare [i s\ le umezeasc\
sufletele de bucuria reg\-
sirii r\d\cinii rom=ne[ti.
Corul a interpretat piese
din muzica psaltic\, cân-
tece populare de doin\ [i
colinde tradi]ionale, care
au f\cut s\ r\sune biser-
ica [i s\ mi[te sufletele
italienilor prezen]i. Vocile
cristaline ale tinerilor, `n
dulcele grai rom=nesc, au
reu[it s\ aduc\ atât de
aproape de suflete ]ara [i
amintirile locurilor natale,
fiecare din cei departe de
cas\ sim]indu-se mult mai
aproape de ]ar\ [i de cei
dragi.
Momentele frumoase
au continuat [i duminic\,
30 noiembrie, c=nd paro-
hia ortodox\ „Sf=ntul
Apostol Andrei“ s-a rugat
la Sf=nta Liturghie al\-
turi de 450 de credincio[i,
aduna]i s\-l s\rb\tore-
asc\ pe Apostolul care-i
ocrote[te pe rom=ni. La
sfâr[itul slujbei, domnul
Crescezo Paliotta [i-a ex-
primat emo]ia tr\it\,
afirm=nd c\ este profund
marcat de credin]a cet\-
]enilor români [i impre-
sionat de modul `n care
sunt p\strate sfintele tra-
di]ii ale Bisericii noastre
Ortodoxe. Dup\ termi-
narea Sfintei Liturghii a
avut loc agapa fr\]easc\,
preg\tit\ de gospodinele
parohiei, sub `ndrumarea
doamnei preotese Irina
Barzu.
Pentru toate bucuriile,
parohia ortodox\ le mul-
]ume[te tuturor celor care
i-au sprijinit, corului Pa-
triarhiei, care le-a `nc\lzit
sufletele cu c=nt\ri min-
unate, institu]iilor locale
cu care colaboreaz\ [i care
`i g\zduie[te pe perioada
anului, enoria[ilor [i tu-
turor celor ce s-au ostenit
la preg\tirea evenimen-
telor, domnului Constatin
Bardasu, administratorul
brut\riei cu specific ro-
mânesc, care a `mbog\]it,
[i `n acest an, mesele aga-
pei cu pâine, colaci [i alte
produse de panifica]ie spe-
cifice tradi]iei rom=ne[ti.
(Adrian GHERMAN)
]ii de Teologie, dar [i de la alte fac-
ult\]i. Din acest motiv, s-a pus mare
accent pe implicarea Bisericii `n
ac]iunile de preven]ie [i informare `n
rândul tinerilor, precum [i de aju-
torare a celor dependen]i. De[i s-au
prezentat ni[te statistici care
dovedesc evolu]ia accelerat\ a toxico-
maniei `n ]ar\ [i `n lume, nota defin-
itorie a conferin]ei a fost una opti-
mist\, datorit\ solu]ion\rii unor
probleme prin abordare duhov-
niceasc\. Conferin]a care are ca scop
`mbun\t\]irea s\n\t\]ii mentale
publice va continua `n zilele de 10 [i
17 decembrie a.c., `n Amfiteatrul
„Dumitru St\niloae“ al Facult\]ii de
Teologie, de la ora 18:00, la care vor
participa invita]i doctori [i psihologi
specializa]i `n combaterea toxico-
maniei, dar [i membri ai clerului.
(Gheorghe-C Cristian POPA)
Seminarul Teologic
din Roman a aniversat
150 de ani de existen]\
Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul
Gheorghe“ din Roman a organizat
`ncepând de miercuri, 3 decembrie
a.c., pân\ ieri, 4 decembrie, o serie
de manifest\ri dedicate `mplinirii a
150 de ani de existen]\, informeaz\
basilica.ro. Miercuri, 3 decembrie, s-au
desf\[urat ateliere de crea]ie dramati-
c\, atelierul jurnalistului, atelier de
imagini [i concursuri sportive. Ieri,
PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-
Vicar al Episcopiei Romanului, a ofi-
ciat Sfânta Liturghie `nconjurat de
un sobor de preo]i profesori ai Semi-
narului Teologic „Sfântul Gheorghe“.
La finalul slujbei, a urmat un mo-
ment festiv `n care preotul prof. S`-
nic\ Palade, directorul Seminarului
Teologic „Sfântul Gheorghe“, a
prezentat istoria seminarului. A ur-
mat un concert de muzic\ folk [i un
recital de poezie liric\, iar la final,
corul seminarului a oferit un recital
de muzic\ religioas\ tuturor celor
prezen]i. Zilele Seminarului s-au
`ncheiat asear\, la ora 18:00, cu
proiec]ia de filme: „Ostrovul“, „La
strada“, „Ghepardul“, sub genericul
„Cinematograful de art\“. a
6 Vineri, 5 decembrie 2008
Actualitatea
religioas\
Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, pr\znuit la el acas\
Miercuri, 3 decembrie a.c., de ziua
pr\znuirii Sfântului Cuvios
Gheorghe de la Cernica,
Preafericitul P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, `mpreun\ cu
Preasfin]itul Varsanufie
Prahoveanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor, [i cu
un ales sobor de preo]i [i diaconi,
a s\vâr[it slujba sfin]irii
paraclisului din vechea st\re]ie a
Sfântului Ierarh Calinic de la
Cernica, cu hramurile „Sfântul
Ioan Evanghelistul“, „Sfântul Mare
de Ciprian BÂRA
S\rb\toarea Sfântului
Cuvios Gheorghe de la Cer-
nica, fost stare] al acestei
m\n\stiri, s-a deschis cu
slujba sfin]irii paraclisului
din vechea st\re]ie a Sfân-
tului Ierarh Calinic de la
Cernica, cu hramurile
„Sfântul Ioan Evanghelis-
tul“, „Sfântul Mare Muce-
nic Pantelimon“ [i „Sfântul
Paisie de la Neam]“, s\vâr-
[it\ de c\tre Preafericitul
P\rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române,
`mpreun\ cu Preasfin]itul
Varsanufie Prahoveanul,
Episcop-Vicar al Arhiepis-
copiei Bucure[tilor, [i cu un
ales sobor de preo]i [i dia-
coni.
La finalul slujbei de
sfin]ire, PF P\rinte Daniel
a ]inut un cuvânt de `n-
v\]\tur\, prin care a a-
r\tat importan]a sfin]ilor
[i a Bisericii lui Hristos.
„Este o binecuvântare de-
osebit\ s\ ne afl\m sub o-
crotirea, luminarea [i `n-
drumarea sfin]ilor, prin cu-
vânt [i rug\ciune, prin cu-
vântul scris [i prin cuvân-
tul `nf\ptuit de ace[tia,
pentru c\ numai prin sfin]i
noi `n]elegem cu adev\rat
ce este Biserica lui Hristos
[i care este rostul ei `n lu-
me. Biserica a fost `nteme-
iat\ pentru ca sfin]enia
Preasfintei Treimi s\ se
d\ruiasc\ oamenilor potri-
vit credin]ei, iubirii, rug\-
ciunii [i faptelor bune pe
care le s\vâr[im“, a spus
PF Daniel.
Cei aproximativ 500 de
credincio[i prezen]i la
praznicul de miercuri, de la
vatra de rug\ciune cer-
Tot `n cadrul s\rb\torii, `nchinat\ Sfântului Gheorghe de la Cernica, miercuri dup\-amiaz\ s-au deschis lucr\rile
ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR A OFERIT AJUTOARE FINANCIARE FAMILIILOR DIN PETRILA: Ieri, 4 decembrie
2008, la s\rb\toarea Sfintei Muceni]e Varvara, ocrotitoarea minerilor, reprezentan]i ai Arhiepiscopiei
Bucure[tilor s-au `ntâlnit la sediul Protoieriei din Petro[ani cu familiile care au avut de suferit `n urma tragicului
accident de munc\ de la mina Petrila, din ziua de 15 noiembrie 2008. Potrivit hot\rârii Permanen]ei Adun\rii
Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucure[tilor din 18 noiembrie 2008, fiecare familie `ndoliat\ a primit câte 5.000 de
lei, iar fiecare familie cu mineri r\ni]i, câte 3.000 de lei. Ajutoarele financiare, `n valoare total\ de 110.000 de
lei, sunt rezultatul unei colecte organizate `n parohiile [i m\n\stirile din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucure[tilor.
Mucenic Pantelimon“ [i „Sfântul
Paisie de la Neam]“.
La finalul Sfintei Liturghii, oficiat\
`n biserica mare a m\n\stirii, cu
prilejul `mplinirii a 400 de ani de
atestare documentar\, a fost
lansat\ monografia „Priveghere `n
Ostrov, M\n\stirea Cernica - 400
de ani de cult [i cultur\“. La
finalul zilei de pr\znuire a
Sfântului Gheorghe de la Cernica
s-au deschis lucr\rile Sinaxei
stare]ilor, stare]elor, egumenilor [i
egumenelor din Arhiepiscopia
Bucure[tilor.
nican\, s-au bucurat de c\ ei au ca prim\ activitate
s\vâr[irea Sfintei Litur- rug\ciunea, chemarea nu-
ghii de c\tre ~ntâist\t- melui lui Hristos, `n minte
\torul Bisericii noastre, [i `n inim\, [i de aceea se
`mpreun\ cu PS Varsanu-
fac hristofori sau teofori,
fie Prahoveanul, al\turi de purt\tori de Hristos sau
un sobor de preo]i [i dia- purt\tori de Dumnezeu.
coni din administra]ia Ar-
hiepiscopiei Bucure[tilor [i
din cea a Patriarhiei Ro-
„Priveghere `n Ostrov,
mâne [i de stare]ii din Ar- M\n\stirea Cernica -
hiepiscopia Bucure[tilor, `n 400 de ani de cult
biserica cea mare a m\n\s- [i cultur\“
tirii, cu hramul „Sfântul
Mare Mucenic Gheorghe“, S\rb\toarea de la M\-
care a mai primit, cu aceas- n\stirea Cernica a fost `n-
t\ ocazie, prin decizie pa- cununat\ la finalul Sfintei
triarhal\, [i hramul „Sfân- Liturghii prin lansarea mo-
tul Ierarh Calinic de la
nografiei cu prilejul `mpli-
Cernica“, ctitorul acestei nirii a 400 de ani de ates-
biserici. tare documentar\. „Aceas-
t\ monografie este o recu-
Chemarea numelui no[tin]\ fa]\ de p\rin]ii
mari de aici, de la Cernica,
lui Hristos, `n minte
mai ales Sfântul Cuvios
[i `n inim\ stare] Gheorghe [i Sfântul
P\rintele Patriarh Da- Ierarh Calinic, care au
niel a explicat celor pre- marcat `ntreaga istorie“, a
zen]i Evanghelia care s-a spus, cu acest prilej, p\rin-
tele arhimandrit Macarie
citit `n cadrul Sfintei Li-
turghii, ar\tând c\ „Ferici- Ciolan, stare]ul M\n\stirii
rile“ sunt programul `mp\- Cernica.
r\]iei Cerurilor [i a subli- La acest ceas aniversar,
niat, de asemenea, referin- Preafericitul P\rinte Da-
du-se la Sfântul Gheorghe niel, Patriarhul Bisericii
de la Cernica [i la to]i sfin- Ortodoxe Române, a acor-
]ii cuvio[i c\ ace[tia „au dat distinc]ii de vrednicie
tr\it cel mai intens progra- unor personalit\]i [i cred-
incio[i care au sprijinit pro-
mul de mântuire, de intra-
iectele M\n\stirii Cernica.
re `n `mp\r\]ia Cerurilor,
de pregustare `n arvun\ a Arhim. Macarie Ciolan,
bucuriei din `mp\r\]ia ce- stare]ul M\n\stirii Cerni-
rurilor, a p\cii din `mp\- ca, i-a acordat P\rintelui
r\]ia Cerurilor, prin poc\- Patriarh medalia jubiliar\
in]\ [i nevoin]\, prin rug\- „400 de ani de atestare do-
ciune [i fapte bune. cumentar\“, iar Patriahul
Cuvio[ii P\rin]ii no[tri României i-a d\ruit p\rin-
se numesc, `n sfintele noas- telui stare] un exemplar
tre slujbe, de Dumnezeu din noua edi]ie jubiliar\ a
purt\tori, teofori, pentru Liturghierului.
Sinaxei stare]ilor, stare]elor, egumenilor [i egumenelor din Arhiepiscopia Bucure[tilor
Anul 2009, prilej de
a aprofunda opera
integral\ a Sfântului
Vasile cel Mare
Tot `n cadrul s\rb\torii,
`nchinat\ Sfântului Gheo-
rghe de la Cernica, mier-
curi dup\-amiaz\ s-au de-
schis lucr\rile Sinaxei
stare]ilor, stare]elor, egu-
menilor [i egumenelor din
Arhiepiscopia Bucure[tilor.
Adunarea a debutat cu
un cuvânt al Patriarhului,
care a remarcat `nc\ o dat\
faptul c\ anul 2008 a fost
anul aniversar, jubiliar, al
Sfintei Scripturi [i al Sfintei
Liturghii, iar anul 2009 va fi
anul comemorativ-omagial,
`nchinat Sfântului Vasile
cel Mare, care s-a mutat la
Domnul `n anul 379, pre-
cum [i tuturor Sfin]ilor Ca-
padocieni.
„Noi ne gândim `n mod
deosebit la Sfântul Vasile
cel Mare `n anul urm\tor,
pentru c\ el a avut leg\turi
deosebite cu ]ara noastr\,
cu Dacia. Aici, `n }ara Ro-
mâneasc\, la Buz\u, a fost
martirizat Sfântul Sava de
la Buz\u, `n 372, iar acesta
era rud\ cu Sfântul Vasile
cel Mare. Din punct de vede-
re teologic [i spiritual, anul
omagial-comemorativ Sfân-
tul Vasile cel Mare [i Sfin]ii
Capadocieni va fi o ocazie de
a aprofunda toat\ opera
Sfântului Vasile cel Mare,
oper\ care se afl\ `n pre-
g\tire de traducere. Sper\m
ca, pân\ `n vara anului ur-
m\tor, s\ avem tradus\ `n
limba român\ opera inte-
gral\ a Sfântului Vasile cel
Mare, inclusiv scrisorile sa-
le. El va putea fi studiat ca
dasc\l al Sfintei Scripturi
La finalul Sfintei Liturghii a fost lansat\
monografia „Priveghere `n Ostrov, M\n\stirea
Cernica - 400 de ani de cult [i cultur\“
sau al Sfintei Liturghii, ca
dasc\l al familiei cre[tine,
ca dasc\l al vie]ii monahale
[i ca dasc\l al filantropiei sau
al operei de caritate“, a spus
P\rintele Patriarh Daniel.
„Secularizarea
`nseamn\ ispita de
a construi via]a `n
uitare de Dumnezeu“
Sinaxa m\n\stirilor [i
schiturilor din Arhiepis-
copia Bucure[tilor, ca [i
celelalte sinaxe din ]ar\,
potrivit hot\rârilor Sfân-
tului Sinod, are ca scop
`nt\rirea comuniunii spiri-
tuale `n interiorul m\n\s-
tirilor [i `ntre m\n\stiri,
pentru c\ „noi ne confrun-
t\m acum cu trei probleme
majore: secularizarea, izo-
larea [i s\r\cia. Secula-
rizarea `nseamn\ ispita de
a construi via]a `n uitare
de Dumnezeu, ca [i când
Dumnezeu nu exist\ sau
dac\ exist\ este undeva,
departe, nu ne vede, nu ne
aude, [i noi ne construim
via]a `ntr-un sentiment de
absen]\ a lui Dumnezeu.
Apel\m la El doar când
trecem prin necazuri, prin
greut\]i, iar `n rest este
tendin]a de a folosi timpul
`n uitare de Dumnezeu. Nu
mai avem timp de rug\ciu-
ne, nu mai avem timp de
citit c\r]ile sfinte, nu mai
avem timp de conversa]ii
duhovnice[ti, nu mai avem
timp de poc\in]\, nu mai
avem timp de lini[tire, pen-
tru c\ totul `n jurul nostru
ne cheam\ la altceva. Nu
ne mai g\sim timp s\ vor-
bim cu Dumnezeu, pentru
c\ sunt foarte multe conver-
sa]ii cu [i f\r\ rost. Nu mai
avem timp de a gândi
asupra sensului vie]ii, pen-
tru c\ sensul vie]ii este pro-
pus [i impus de o civiliza]ie
zis\ umanist\, antropocen-
trist\, narcisist\, `n care o-
mul nu mai are timp s\ as-
culte pe Dumnezeu [i nici
pe al]ii, ci doar se con-
templ\ pe sine `nsu[i `ntr-o
autoabsorb]ie a eului“, a
ar\tat `n continuare ~ntâi-
st\t\torul Bisericii noastre.
La finalul primei sesiuni
de lucru a Sinaxei, repre-
zentan]ii a[ez\mintelor m\-
n\stire[ti din Arhiepiscopia
Bucure[tilor au prezentat
realiz\rile administrativ-
duhovnice[ti din anul 2008
[i au `mp\rt\[it, fiecare,
diverse programe [i expe-
rien]e ale ob[tilor monahale
pe care le conduc.
~ntâlnirea c\lug\rilor de
la Cernica s-a `ncheiat ieri
dup\ sus]inerea a dou\ refer-
ate de c\tre p\rintele arhi-
mandrit Iustin Marchi[, du-
hovnicul M\n\stirii Stavro-
poleos [i a p\rintelui arhi-
mandrit Macarie Ciolan, sta-
re]ul M\n\stirii Cernica. a
 Vineri, 5 decembrie 2008 7
7,7% - PROGNOZA DE INFLA}IE MEDIE ANUAL| PENTRU 2008: Comisia Na]ional\ de
Economic Prognoz\ estimeaz\ o infla]ie medie anual\ `n 2008 de 7,7%. ~n prognoza de toamn\ pe
termen mediu, 2008-2013, CNP anticipa o infla]ie medie anual\ de 7,6%, iar `n
prognoza de prim\var\ - 7,5%. Proiec]ia CNP pentru anii urm\tori arat\ o infla]ie medie
anual\ de 4,8% `n 2009, 3,6% `n 2010, 3,2% `n 2011, 2,8% `n 2012 [i 2,5% `n 2013,
urmând s\ scad\ la 2% `ncepând din 2015, nivel care se va men]ine pân\ `n 2020.

Organiza]iile de mediu solicit\ UE reducerea emisiilor cu cel pu]in 30% PE SCURT

Organiza]iile de mediu
solicit\ Uniunii Europene s\
reduc\ emisiile interne cu
cel pu]in 30%, s\ determine
industriile poluante s\
pl\teasc\ pentru emisiile
generate [i s\ nu le permit\
s\-[i cumpere obiectivele de
reducere a emisiilor de dio-
xid de carbon prin finan]area
unor proiecte „dubioase“ `n
]\ri `n curs de dezvoltare.
Climate Action Network Eu-
rope, Friends of the Earth
Europe, Greenpeace, Oxfam
[i WWF solicit\ UE s\ se an-
gajeze s\ acorde resursele fi-
nanciare necesare pentru a
sprijini eforturile viitoare ale
]\rilor `n curs de dezvoltare
[i s\ fac\ progrese reale `n
timpul negocierilor de la
Poznan, pentru a asigura re-
alizarea unui acord la Co-
penhaga, `n decembrie 2009.
„Europa va fi pus\ `n fa]a
unei situa]ii stânjenitoare cu
ocazia discu]iilor interna]io-
nale despre clim\, discu]ii ce
au loc s\pt\mâna aceasta la
Poznan, dac\ e[ueaz\ s\ `[i
men]in\ angajamentul de a
lupta contra schimb\rilor
climatice“, avertizeaz\ orga-
niza]iile de mediu.
Discu]iile referitoare la
clim\ au `nceput pe 1 decem-
brie la Poznan, `n Polonia, iar
pozi]ia european\ va fi cru-
cial\ pentru ob]inerea unui
acord global care s\ asigure
men]inerea `nc\lzirii globale
sub pragul critic de 2 grade
Celsius, comparativ cu tem-
peraturile perioadei preindus-
triale, cu scopul de a evita
gravele efecte ale schim-
b\rilor climatice, se men]io-
neaz\ `n comunicat. „Cu toate
acestea, pachetul «Clim\ [i
Energie», cel mai mare efort
legislativ din lume pe tema
schimb\rii climatice, este `n
pericol de a fi diminuat de anu-
mite ]\ri care sunt mai mult
interesate s\ protejeze intere-
sele pe termen scurt ale in-
dustriei na]ionale. Polonia,
gazda Conferin]ei Na]iunilor
Unite referitoare la schimb\-
rile climatice, este unul dintre
statele membre ale Uniunii
Europene care, al\turi de
Germania [i de alte ]\ri, ob-
struc]ioneaz\ negocierile pen-
tru un acord puternic“, sus]in
organiza]iile de mediu. Confe-
rin]a Na]iunilor Unite pe te-
ma schimb\rii climatice (CoP
14) de la Poznan este o etap\
crucial\ pentru negocierile `n
vederea realiz\rii unui acord
global pentru reducerea emi-
siilor de gaze cu efect de ser\
`ncepând cu 2012. a
A fost dat `n folosin]\
Barajul Ogrezeni
Administra]ia Na]ional\ Apele
Române (ANAR) a dat ieri `n folo-
sin]\ Barajul Ogrezeni, situat pe
cursul râului Arge[, cu o capacitate
de 7,6 milioane de metri cubi.
Valoarea investi]iei a fost de apro-
ximativ 57,3 milioane de lei [i a
fost realizat\ din fonduri de la
Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei (BDCE), cu cofinan]are de
la buget. Principala utilitate va fi
asigurarea aliment\rii cu ap\
(popula]ie [i industrie) a munici-

300.000 de noi [omeri `n urm\toarele luni piului Bucure[ti [i a localit\]ilor

riverane, `n situa]iile `n care apar
fenomene hidrometeorologice de-
osebite precum viituri, timp frigu-
a Situa]ia economic\ global\ `[i face resim]it efectul [i `n România a Potrivit analizelor Asocia]iei ros (când se formeaz\ ghea]\ [i
Na]ionale a Exportatorilor [i Importatorilor din România (ANEIR), `n noiembrie exportul a sc\zut zai) [i mai ales `n caz de polu\ri
accidentale, când barajul va
cu 50% comparativ cu luna trecut\ a Dac\ acum câteva luni dezvoltatorii angajau pe band\ rulant\, asigura alimentarea cu ap\ a
Capitalei, la un debit de 26 mc/s.
ba chiar aduceau muncitori de peste m\ri [i ]\ri, acum s-au oprit, odat\ cu lucrul pe multe [antiere a Noua construc]ie va avea [i rol de
Situa]ia de criz\ cap\- protec]ie `mpotriva inunda]iilor
t\ amploare - reducerea pentru localit\]ile din aval de
Bucure[ti, `n caz de viituri. „Acu-
semnificativ\ a consumu- mularea Ogrezeni este prima in-
lui, num\rul mare de [o- vesti]ie de acest gen care se finali-
meri, situa]ia financiar\ zeaz\ dup\ 1990. Construc]ia a
precar\ [i nesigur\ de pe fost `nceput\ `n perioada comu-
pie]ele externe, cu efect nist\, `ns\, dup\ revolu]ie, lucr\-
direct [i imediat asupra rile au fost stopate din cauza lipsei
exportatorilor români. de fonduri“, a precizat Marius Pos-
telnicescu, director general ANAR.
Marfa lor nu mai este
dorit\ `n afara ]\rii, iar
drept urmare s-ar putea Dacia ar putea
vedea nevoi]i s\ con- relua produc]ia
cedieze pe cei care lu-
creaz\ pentru export. De doar pentru trei zile
altfel, de la `nceputul anu- Societatea Automobile Dacia ar pu-
lui, `n industria piel\riei, tea relua produc]ia doar pentru
confec]iilor [i tricotajelor trei zile `n aceast\ lun\, conform
au fost concedia]i 50.000 unor surse sindicale. Potrivit afir-
de angaja]i. Iar situa]ia se ma]iilor viceliderului sindical Ma-
rin Anghel, produc]ia ar urma s\
agraveaz\, deoarece com- fie reluat\ doar `n zilele de 8, 9, [i
paniile române[ti nu au 10 decembrie, dup\ care se va `n-
mai primit comenzi pen- trerupe din nou pân\ la `nceputul
tru anul urm\tor. anului viitor. Societatea Automo-
De asemenea, `n ul- bile Dacia a `ntrerupt produc]ia
timele luni, cererea la ex- pentru 18 zile, `ntre 20 noiembrie
port a sc\zut cu 30%, iar [i 7 decembrie, din cauza sc\derii
dac\ aceste tendin]e se tru a produce, deoarece cre[te cu maximum dou\ sonal nou“. Potrivit lui Ion `nlocuiesc actualul per- vânz\rilor, dup\ alte patru zile de
b\ncile nu mai dau credi- `ntrerupere, pe 30 [i 31 octombrie
men]in, momentan nefi- procente, de la 4%, anume Andrei, comisar-[ef la sonal cu oameni mai buni [i 13 [i 14 noiembrie. ~n perioada
ind, de altfel, semne c\ te, explica Mihai Ionescu, circa 370.000 de persoane. Serviciul Imigr\ri Gala]i, [i mai ieftini. Al]ii merg [i de `ntrerupere a activit\]ii de pro-
pia]a `[i va reveni, se va pre[edintele ANEIR. Iar angajatorii au renun]at la mai departe. Concediaz\ duc]ie, `n uzin\ mai lucreaz\ circa
ajunge la concedierea a reprezentan]ii industriei Oferta de locuri serviciile cet\]enilor str\- [i angajeaz\ studen]i. Po- 3.000 din cei peste 14.000 de
300.000 de angaja]i din u[oare estimau o sc\dere ini. „Au fost respinse 180 trivit Alexandrei Dinc\, salaria]i, `n cadrul centrului pen-
România. a produc]iei industriale cu de munc\ a sc\zut de cereri. Majoritatea oa- costurile sunt mult mai tru export CKD [i al unor sectoare
Potrivit analizelor Aso- 1,5 miliarde de euro [i o dramatic, menilor veneau pentru mici [i pot cre[te `n acela[i precum cele de piese de schimb [i
reducere a personalului construc]ii“, a spus acesta. timp cu firma. Eficien]a desfacere. Salaria]ii care au intrat
cia]iei Na]ionale a Expor- cu pân\ la 70% `n [omaj tehnic, ca urmare a `ntre-
tatorilor [i Importatorilor cu 40% `n 2009. Când nu se mai constru- studen]ilor se va vedea a- ruperii activit\]ii de produc]ie, vor
din România (ANEIR), `n CNSLR Fr\]ia a anun- Dac\ acum câteva luni ie[te, agen]iile imobiliare bia peste câ]iva ani. E primi 85% din salariul total brut [i
noiembrie exportul a sc\- ]at c\ va cere Guvernului dezvoltatorii angajau pe [i companiile de consul- `ns\ o solu]ie pentru vre- vor beneficia de bonurile de mas\
zut cu 50% comparativ cu interven]ia rapid\ prin band\ rulant\, ba chiar tan]\ r\mân f\r\ obiectul muri de criz\. Dac\ ro- aferente zilelor de `ntrerupere a ac-
luna trecut\. Din cei un m\suri care s\ sus]in\ aduceau muncitori de muncii. mânul renun]\ la case noi tivit\]ii, pe care le-au primit `n
milion de angaja]i care produc]ia. Pe de alt\ peste m\ri [i ]\ri, acum s-au La nivelul `ntregii ]\ri, [i la credite, nu va renun- avans, au anun]at reprezentan]ii
parte, Comisia Na]ional\ oprit, odat\ cu lucrul pe oferta de joburi din sec- ]a niciodat\ la cump\r\- societ\]ii Dacia.
produc bunuri pentru ex-
port, o treime ar putea s\ de Prognoz\ estimeaz\ c\ multe [antiere. George torul imobiliar a sc\zut cu turi. Iar asta se vede [i la
`[i piard\ locul de munc\ anul viitor vor r\mâne M\rgescu, dezvoltator i- 70% fa]\ de anul trecut. ofertele de joburi. Agen]ia Accizele vor fi
`n termen scurt, cred f\r\ locuri de munc\ `n mobiliar, a declarat: „Nu Nici sectorul bancar nu na]ional\ de ocupare a calculate la 3,7364 lei
reprezentan]ii asocia]iei. jur de 100.000 de români, mai angaj\m. Din proiec- st\ mai bine. Oferta de for]ei de munc\ are scoase
Pe lâng\ lipsa cererilor, num\rul total de [omeri tele pe care le-am anun]at locuri de munc\ a sc\zut la b\taie `n acest moment pentru un euro, `n 2009
patronatele se mai con- ajungând la peste 455.000 nu vom mai face decât un cu 45% fa]\ de noiembrie 17 mii de locuri de munc\. Cursul de schimb valutar pentru
frunt\ cu lipsa comenzi- de persoane. Se apreciz\ procentaj de 70%, deci nu anul trecut. Unii angaja- Acum o lun\ erau 20 de calculul accizelor datorate bugetu-
lor, sau lipsa banilor pen- c\ rata [omajului va mai avem nevoie de per- tori profit\ de situa]ie [i mii. a lui de stat este de 3,7364 lei pentru
un euro, `ncepând cu 1 ianuarie
2009, potrivit Ministerului
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a Economiei [i Finan]elor. ~n 2008,
accizele au fost calculate la un curs
a UE INTERZICE PRODUSELE nii septembrie, UE a interzis impor- gliei indic\ o diminuare a dobânzii cu revelion din acest an. Capacitatea de de 3,3565 lei pentru un euro.
CHINEZE{TI DIN SOIA, DESTI- turile chineze[ti de produse lactate un punct procentual, la 2 procente, cel cazare a cabanelor este `ntre 6 [i 20 Potrivit Codului Fiscal, accizele
destinate copiilor, `n urma scandalu- mai redus nivel de la crearea b\ncii, de paturi. Potrivit directorului sunt taxe speciale de consum care
NATE COPIILOR: Comisia Europea- lui laptelui contaminat cu melamin\. `n 1694. La precedenta [edin]\ a celor Direc]iei Silvice Suceava, Valerian se datoreaz\ bugetului de stat,
n\ a anun]at miercuri c\ va interzice pentru o serie de produse provenite
toate importurile de produse chine- a B|NCILE EUROPENE AR dou\ b\nci, care s-a desf\[urat la `n- Solov\stru, turi[tii pot face plimb\ri
din produc]ia intern\ sau din im-
PUTEA REDUCE AGRESIV DO- ceputul lunii noiembrie, Banca Cen- cu sania tras\ de cai de la hergheliile
ze[ti cu con]inut de soia, destinate tral\ European\ a redus dobânda de port. Este vorba despre bere, vinu-
copiilor, dup\ ce `n anumite produse B+NDA-CHEIE: Principalele b\nci Lucina [i R\d\u]i. Capacitatea de ri, b\uturi fermentate, altele decât
referin]\ cu o jum\tate de punct, iar cazare `n aceste cabane este acoperit\
au fost depistate niveluri ridicate de centrale din Europa, Banca Central\ bere [i vinuri, produse intermedi-
Banca Angliei cu 1,50 puncte. De a- la maximum `n perioada s\rb\torilor are, alcool etilic, produse din tutun
melamin\, informeaz\ AFP. ~n plus, European\ (BCE) [i Banca Angliei, s- tunci, [tirile economice sugereaz\ un
statele membre vor fi obligate s\ au confruntat cu presiuni sporite pen- de Cr\ciun, revelion, Pa[te, precum [i [i uleiuri minerale. Cursul de
mediu economic `n deteriorare semni- atunci când se organizeaz\ partide de schimb men]ionat este utilizat [i
testeze alimentele destinate con- tru reducerea agresiv\ a ratelor ficativ\, diminuarea presiunii pre]uri-
sumului uman [i hrana animal\ cu dobânzilor `n [edin]a de ieri, dup\ ce vân\toare pentru str\ini, de regul\ pentru stabilirea valorii `n lei a
lor [i o reticen]\ a b\ncilor `n a acorda `n intervalul aprilie-mai, `n restul an- taxei auto [i a impozitului la ]i]eiul
con]inut de soia `nainte de a autoriza datele economice furnizate `n aceast\ credite pentru afaceri [i popula]ie.
importarea lor. Nivelul de melamin\ s\pt\mân\ arat\ c\ sc\derea econo- ului ajungând la doar 10%. Cele mai din produc]ia intern\, datorate la
trebuie s\ se situeze sub 2,5 mg/kg. miei va fi mai profund\ [i mai lung\ a CABANE DE V+N|TOARE c\utate sunt cabanele de la P\tr\u]i bugetul de stat [i stabilite `n
DIN SUCEAVA, OCUPATE DE S|R- [i Sad\u, singurele reabilitate [i mod- echivalent euro. a
Aproape 300 de tone de soia impor- decât estim\rile, transmite AP. Majo-
tate din China [i destinate unei ritatea observatorilor consider\ c\ B|TORI: Toate cele zece cabane din ernizate. Re]eaua de silvoturism din
ferme de p\s\ri din Fran]a au fost Banca Central\ European\ va reduce jude]ul Suceava incluse `n re]eaua de jude] include cabanele P\tr\u]i, Sa- Cursul valutar
retrase de pe pia]\ s\pt\mâna tre- dobânda-cheie cu 0,75%, pân\ la 2,50 silvoturism a Regiei Na]ionale a P\- d\u, Codrii Voivodesei de la Margi- pentru 05.12.2008
cut\, dup\ descoperirea unui procent procente. Al]ii afirm\ chiar c\ reduce- durilor, foste cabane de vân\toare, au nea, Doroteia de la Frasin, Stulpicani,
de melamin\ care dep\[ea de 50 de rea ar putea fi de un procent. Esti- un grad de ocupare de 100% pentru Pojorâta, Valea Putnei, M\lini, Cru- Dolar SUA 3,0494
ori nivelul autorizat. La sfâr[itul lu- m\rile `n ceea ce prive[te Banca An- petrecerea s\rb\torilor de Cr\ciun [i cea [i Bro[teni. a Euro 3,8431
 CM
YK

8 Vineri, 5 decembrie 2008

Reportaj
`ncearc\ s\ aduc\ provinci-

Primul radio care emite ile române[ti la un loc [i s\

arate experien]a fiec\ruia
tuturor, [i nu doar pe un
segment regional, a[a cum

la nivel na]ional din trei studiouri sunt posturile locale. „E a-

dev\rat c\ cea mai mare
parte a emisiei se face de la
Bucure[ti, apoi urmeaz\
Ia[ul [i Craiova. Dar pu-
~n urm\ cu zece ani, `ncepea s\ emit\, la Ia[i, tem s\ emitem [i de la Cra-
primul post de radio din istoria Bisericii iova, [i de la Ia[i la nivel
na]ional, nu trebuie s\ e-
Ortodoxe Rom=ne. Pe parcursul acestui mitem neap\rat numai de
la Bucure[ti“, continu\ cel
deceniu de activitate, Radio TRINITAS s-a care are `n subordine peste
dezvoltat, `nc=t acum acoper\ peste 75% din 60 de angaja]i, inclusiv co-
laboratori.
teritoriul ]\rii noastre. Ceea ce ast\zi este „Un De la sfâr[itul lunii sep-
radio pentru sufletul dumneavoastr\“ a tembrie, când postul de ra-
dio Logos a fost preluat de
transmis la `nceput dintr-un studio situat `n c\tre postul de Radio TRI-
incinta M\n\stirii Golia de la Ia[i. Odat\ cu NITAS, cu binecuvântarea
Preafericitului P\rinte Pa-
`ntronizarea ca Patriarh al României a triarh Daniel [i a ~nalt
Preasfin]itului Irineu, Mi-
Preafericitului P\rinte Daniel - ini]iatorul tropolitul Olteniei, iar de la
acestui radio [i cel care l-a [i sus]inut `n to]i 17 noiembrie, când a intrat
`n func]iune noul studio de
ace[ti ani - s-a format al doilea studio, la la Craiova, Radio Logos nu
Bucure[ti, care este [i sediul central. La un a disp\rut, ci [i-a p\strat
chiar [i denumirea, studio-
an de la `nfiin]area noului studio, s-a ajuns la ul Logos al Radio TRINI-
concluzia c\ acest proiect, cu mai multe TAS. Deoarece avea acela[i
mesaj, al Evangheliei lui
studiouri, este foarte benefic. De aceea, s-a Hristos, transmis pe calea
luat hot\rârea `nfiin]\rii unui al treilea studio, undelor, a fost perceput de
teaz\. Sunt emisiuni care de la Bucure[ti [i s\ aib\ ga ]ar\, pentru c\ la nivel ascult\tori ca o continuita-
`n Oltenia. Lucru posibil prin unificarea cu se fac `n cele dou\ redac]ii doar studiouri teritoriale na]ional acest post de radio te. „Este un singur radio
din Bucure[ti [i Craiova, cu emisie local\. Conside-
Radio Logos, al doilea radio ortodox din ]ar\, iar colegii de la Ia[i le dau r\m c\ e foarte important\
dup\ TRINITAS. Astfel, la cele 26 de frecven]e forma final\. Sau reporte- experien]a radiofonic\ pe
rii din Bucure[ti aduc cu care am avut-o la Ia[i, ex-
pe care le avea Radio TRINITAS s-au mai cea mai mare repeziciune perien]a pe care au avut-o
ad\ugat cele [ase ale Radio Logos. Din cele `n casele oamenilor [tirile cei de la Radio Logos la
cele mai calde [i pentru as- Craiova [i, evident, experi-
trei studiouri se transmit la nivel na]ional at=t cult\torii din Ia[i sau Cra- en]a care exist\ acum la
emisiuni live, c=t [i `nregistrate. iova. P\rintele director A- Bucure[ti“, a spus p\rinte-
petrei m\rturise[te faptul le Ciprian, care sus]ine c\
c\ extinderea a `nsemnat pe post nu se simte diferen-
TRINITAS le-am aflat de un efort pentru echipa teh- ]a `ntre cele trei centre.
de diac. George la directorul radioului, pr. nic\, dar [i pentru cele trei
ANICULOAIE Ciprian Apetrei, [i de la re- redac]ii, pentru c\ le-a fost Cea mai mare parte
dactorii-[efi ai celor dou\ greu s\ lucreze ca o singu- a transmisiilor se face
Radio TRINITAS este
primul radio din România studiouri, pr. Bogdan }ifrea, r\ redac]ie la nivel na]io-
de la Ia[i, [i pr. Marius nal. „Vrem s\ ar\t\m uni-
de la Bucure[ti
care transmite din trei stu-
diouri la nivel na]ional, dar Resceanu, de la Craiova. tatea Bisericii noastre [i, `n P\rintele director vor-
[i interna]ional, dac\ lu\m To]i recunosc la unison acela[i timp, ar\t\m [i fap- be[te de unitatea Bisericii
`n considerare [i cele dou\ caracterul unitar pe care `l tul c\ nu suntem obseda]i pus\ `n eviden]\ de Radio
frecven]e prin satelit. Mul- are Radio TRINITAS, ne- de centralismul altor pos- TRINITAS datorit\ capaci-
te dintre realiz\rile [i pla- fragmentat de cele trei stu- turi de radio [i televiziune, t\]ii de a mediatiza activi-
nurile de viitor ale Radio diouri. Fiecare se comple- care sus]in ca totul s\ plece t\]ile eparhiilor din `ntrea-

Arad [i Timi[oara, `n a[teptarea Radio TRINITAS

P\rinte director Ciprian
Apetrei, ce aduce nou actuala
gril\ de programe?
Radio TRINITAS a intrat pe un alt
sistem de [tiri din 17 noiembrie. Avem
[tiri din jum\tate `n jum\tate de or\,
11 buletine la fix [i 11 la „[i jum\tate“,
trei jurnale la 7:00, la 13:00 [i la 22:00,
de 10 minute fiecare, plus „Actualitatea
laic\“, de la ora 18:00, care `ncepe cu cel
mai important eveniment religios al zi-
lei, apoi continu\ cu evenimentele laice
cele mai importante din zi, dar anun]\
[i evenimentele din actualitatea religi-
oas\ care `ncepe la 18:10 [i ]ine pân\ la
18:30. A revenit emisiunea „Actualita-
tea cre[tin\ interna]ional\“, la sfâr[itul
„Actualit\]ii religioase“. Sunt mai mul-
te magazine decât am avut `nainte.
„Cuvântul care zide[te“, care este acum
mult mai rapid, are doar 15 minute, la
19:35, „Atlasul Biblic“ imediat dup\
Sfânta Liturghie, „Biseric\ [i Societate“
cu cele dou\ emisiuni de la Ia[i [i de la
Craiova, „Mapamond Cre[tin“. Din 2
decembrie avem o alt\ emisiune „Teolo-
gie [i via]\“, de la 15:35 la 16:00, care se
transmite de la Craiova. Deci, cred eu,
c\ este un radio cu emisiuni religioase,
culturale, cu program format `n ma-
gazin radiofonic, care r\spunde tuturor
a[tept\rilor.
La 21 noiembrie, la Radio TRI-
NITAS a `nceput „anotimpul co-
lindelor“. De ce la aceast\ dat\?
Da. Anotimpul colindelor este deja o
tradi]ie la Radio TRINITAS care a ap\-
rut de mai bine de cinci ani. ~ncepe la 21
noiembrie, la s\rb\toarea „Intr\rii Mai-
cii Domnului `n Biseric\“, pentru c\ de a-
tunci se cânt\ Catavasiile Na[terii Dom-
nului, sursa de inspira]ie a colindelor, [i
]ine pân\ pe 7 ianuarie. Radio TRINI-
TAS are o arhiv\ mare de colinde, am
putea difuza dou\ s\pt\mâni `n conti-
nuu, f\r\ s\ repet\m nici unul. Suntem
cel mai mare difuzor de colinde `n aceas-
t\ perioad\. Acum, lumea se bucur\ foar-
te mult, iar noi aducem mesajul bucuriei
Na[terii Mântuitorului nostru Iisus
Hristos prin intermediul acestor cânt\ri.
V\ gândi]i la un nou studio pe
viitor?
Nu [tim. Nici la Craiova nu ne-am
a[teptat. A fost ini]iativa IPS Mitropolit
Irineu, la care noi am r\spuns pozitiv.
Am ajuns o re]ea mare, care cred c\ e
important\ pentru mass-media din Ro-
mânia. La cele 26 de frecven]e pe care le
aveam, prin preluarea Radio Logos am
ajuns la 32 de frecven]e terestre. Radio
Logos era al doilea radio ca importan]\
din România, dintre radiourile ortodo-
xe. La acestea se adaug\ o frecven]\ via
satelit `n Europa, Orientul Mijlociu, A- Multe dintre antenele de emisie-recep]ie
sunt `n forma Sfintei Cruci, a[a cum este
frica de Nord, plus `nc\ o emisie prin sa-
telit pentru America de Nord, care a `n- cea de pe Colina Crucii de la P\un, de lâng\ Ia[i,
ceput din 30 noiembrie a.c. cea mai `nalt\ cruce din Rom=nia (`n imagine,
Vrem s\ lu\m alte dou\ frecven]e ca- aspect de la `n\l]area acesteia)
re au fost scoase la concurs de Consiliul
Na]ional al Audiovizualului (CNA). S\p-
t\mâna viitoare, când va fi concursul,
sper\m, cu ajutorul Bunului Dumnezeu,
s\ ob]inem frecve]e `n Timi[oara [i Arad.
Sunt foarte importante pentru noi, pen-
tru c\ `n acea zon\ nu putem fi recep]io-
na]i. Aradul este un centru episcopal
foarte important, iar lâng\ Arad este u-
nul dintre cele mai vechi centre monasti-
ce din România, Hodo[-Bodrog care are
aproape 1.000 de ani de existen]\ mona-
hal\. {i Timi[oara este important\, pen-
tru c\ este singurul centru mitropolitan
care nu poate recep]iona `n momentul
acesta programul postului nostru de ra-
dio. Este o problem\ faptul c\ `n jude]ele
din Banat, Radio TRINITAS nu poate fi
recep]ionat, decât par]ial, iar `n jude]ele
Timi[ [i Arad deloc.

Bucure[ti Muntenia 95,30 Mhz; Vaslui 106,70 Mhz; Moine[ti 99,80 Mhz; Bac\u 96,80 Mhz; Bicaz Toaca 93,30 Mhz; One[ti 88,40 Mhz; Topli]a 90,10
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

Mhz; Putna 94,80 Mhz; Suceava 106,90 Mhz; Darabani 95,60 Mhz; Zal\u 93,10 Mhz; B=rlad 93,70 Mhz; Piatra Neam] 91,20 Mhz; Ia[i 92,70 Mhz;
H=rl\u 92, 20 Mhz; Boto[ani 88,90 Mhz; Ha]eg 100,20 Mhz; Moldova Nou\ 104,30 Mhz; Harghita Gheorghieni 93,00 Mhz; T=rgu Neam] 106,80 Mhz;
Gura Humorului 92,80 Mhz; R\d\u]i 97,80 Mhz; Sibiu 93,30 Mhz; Baia Mare Mogo[a 94,30 Mhz; Dur\u 91,80 Mhz; Gala]i 96,50 Mhz;
Craiova 100 Mhz; B\ile[ti 98,20 Mhz; Novaci 96,20 Mhz; Tg. Jiu 93.40 Mhz; Bechet 103,10 Mhz; Tg. C\rbune[ti 95,40 Mhz.
CM
YK

Primul interviu oferit de Preafericitul P\rinte Patriah Daniel, al\turi de IPS
Mitropolit Teofan al Moldovei [i Bucovinei [i IPS Mitropolit Lauren]iu al
Ardealului, `n noul studio de emisie din Ia[i, sfin]it pe 7 iunie 2008
care are trei studiouri, ca o
modalitate de a fi mai a-
daptat momentului `n care
ne afl\m [i nevoilor misio-
nare ale Bisericii. Noi mai
avem [i alte mini-studiouri
de produc]ie `n ]ar\, dar
sunt folosite doar ocazio-
nal, atunci când redactori
de-ai no[tri merg [i reali-
zeaz\ interviuri `n zona
respectiv\. Exist\ studio-
uri amenajate pentru anu-
mite `nregistr\ri, dar stu-
diouri de emisie na]ional\
exist\ doar `n acestea trei“,
a mai spus p\rintele direc-
tor Ciprian Apetrei, care
este [i consilier patriarhal.
„Studioul de la Ia[i se
ocup\ de produc]ie“
Rolul studioului de la
Ia[i este aproape la fel de
mare ca cel de la Bucure[ti,
sus]ine pr. Bogdan }ifrea,
redactor-[ef al studioului
TRINITAS din capitala
Moldovei. Sunt câteva emi-
siuni care se transmit de la
Ia[i, cum ar fi matinalul
„Via]a cet\]ii“; „Atlas Bi-
blic“, care se face `n colabo-
rare cu studioul de la Bu-
cure[ti; emisiunea „Româ-
nia la zi“, dar [i programul
de muzic\ popular\ „Pa-
gini de folclor românesc“;
apoi „Cuvântul care zide[-
te“, „Povestea de sear\“,
„Armoniile de veghe“. Toa-
te acestea sunt programe
care se transmit tot na]io-
nal, numai c\ sunt realiza-
te de redactori `n studiou-
rile de la Ia[i. Unele sunt
`n direct, altele `nregistra-
te. „La Bucure[ti s-a dez-
voltat `n primul rând echi-
pa de [tiri, iar la Ia[i au r\-
mas doar doi reporteri. ~n
continuare, studioul de la
Ia[i se ocup\ de produc]ie,
TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
CM
YK
Vineri, 5 decembrie 2008 9
„Unitatea Bisericii pus\ `n eviden]\ de Radio TRINITAS datorit\
capacit\]ii de a mediatiza activit\]ile eparhiilor din `ntreaga ]ar\,
pentru c\ la nivel na]ional acest post de radio `ncearc\ s\ aduc\
provinciile române[ti la un loc [i s\ arate experien]a fiec\ruia tuturor
[i nu doar pe un segment regional, a[a cum sunt posturile locale.“
Majoritatea emisiunilor se fac `n studioul din Bucure[ti, dar [i din
studiourile din Ia[i [i Craiova se transmit emisiuni live sau `nregistrate
`mplini misiunea Bisericii
„Radio TRINITAS s-a a impus ca o turile de educare a credincio[ilor. „Cre-
din]a se tr\ie[te l\untric, sentimentul
folosind aceast\ compo-
nent\ a realit\]ii actuale,
religios face parte din fiin]a noastr\,
alternativ\ la radiourile comerciale“ devotamentul fa]\ de Dumnezeu, care
media, de a propov\dui cu-
vântul lui Dumnezeu pe
Am `ncercat s\ afl\m [i p\rerea avea un post de radio na]ional. Prin se m\soar\ [i `n fapte bune, toate ne
stau oricând la `ndemân\. Despre calea undelor. Radio Logos
pre[edintelui CNA, R\svan Popescu, programele sale nu doar religioase, ci, s-a dezvoltat `n urm\torii
aceste fapte bune pe care Biserica
despre rolul pe care `l are Radio TRINI- deopotriv\, culturale [i educative, Ra- noastr\ le s\vâr[e[te sau le propov\du- ani [i a ajuns s\ acopere `n
TAS `n audiovizualul românesc: „Re- dio TRINITAS s-a impus ca o alterna- ie[te, despre implicarea social\, tot mai anul urm\tor toate jude]e-
prezint\ o punte de comunicare `ntre tiv\ la radiourile comerciale, contribu- evident\, despre adev\ratele modele le Olteniei. Cele [ase frec-
Biserica Ortodox\ Român\ [i credin- ind, astfel, la diversificarea [i `mbog\]i- religioase [i umane, de care tinerii au ven]e au fost dispuse `n
cio[i, `nregistrând, de-a lungul anilor, o rea spiritual\ a audiovizualului nos- nevoie, afl\m din emisiunile postului principalele ora[e ale Olte-
audien]\ tot mai mare. CNA a sprijinit tru“, a mai spus pre[edintele CNA, care de radio TRINITAS“, a `ncheiat domnul niei, Craiova, Târgu-Jiu,
consecvent extinderea Radioului TRI- sus]ine c\ prin mijloacele mass-media R\svan Popescu, care crede `n necesi- Bechet, Calafat, B\ile[ti,
NITAS, implicit proiectul Bisericii de a Biserica ar trebui s\ `[i intensifice efor- tatea Radio TRINITAS. plus o frecven]\ sus, pe u-
nul dintre mun]ii Olteniei,
aici se realizeaz\ promo-u- Marius Resceanu, redac- nica „Ortodoxia pe `n]ele- rice[ti. P\rintele mai sus- lâng\ Parâng, pe vârful
rile, gingle-urile de post, tor-[ef al studioului Logos sul tuturor“. ~n ceea ce pri- ]ine c\ ideea acestui radio Cerbu, care acoper\ un te-
semnalul de or\ fix\. Din al Radio TRINITAS din ve[te activitatea religioa- a venit ca o necesitate de a ritoriu mai vast. a
punct de vedere al eveni- Craiova, unificarea Radi- s\, redac]ia face [i co-
mentelor care se petrec `n oului Logos cu Radio responden]e care vizeaz\
Biseric\, cei de la Ia[i au TRINITAS s-a f\cut la `n primul rând manifest\-
misiunea de a mediatiza `ndemnul noului mitropolit rile sau activit\]ile cultu-
ceea ce se `ntâmpl\ `n Mi- al Olteniei, IPS Irineu, dat rale [i sociale ale Arhiepis-
tropolia Moldovei [i Buco- fiind faptul c\ cele dou\ copiei Craiovei, `n primul
vinei“, a mai spus p\rintele entit\]i f\ceau acela[i lu- rând, [i ale parohiilor din
redactor-[ef, care a vorbit cru. „S-a `ncheiat un con- `ntinsul Mitropoliei Olte-
[i despre buna colaborare tract de cesiune `ntre Pa- niei, `n al doilea rând. „Es-
`ntre redac]ii. Astfel, emi- triarhia Român\ [i Mitro- te o prelungire a activit\]ii
siunile religioase, cum ar fi polia Olteniei, au fost ce- de pân\ acum a Radio
„Atlasul Biblic“, se reali- sionate cele [ase frecven]e Logos, pentru c\ lucr\m
zeaz\ la Ia[i, cu ajutorul `n acela[i ogor, lucr\m
ale Radio Logos, s-a `nfiin-
colegilor de la Bucure[ti, ]at un studio Logos al Ra- pentru Dumnezeu, facem
care preg\tesc materiale, misiune pentru Biseric\,
dio TRINITAS la Craiova,
fac interviuri. De altfel, iar de la `nceputul lunii no- suntem fii ai Bisericii [i
pentru emisiunile de tip st\m sub ascultarea Patri-
iembrie s-a `nceput munca arhiei Române“, a conti-
magazin exist\ la Ia[i efectiv\“, a spus redacto-
cineva care se ocup\ de dis- nuat p\rintele Resceanu,
rul-[ef al studioului care a care ne-a vorbit [i despre De la 17 noiembrie, Radio TRINITAS
tribuirea muzicii. ~n fieca- primit un spa]iu de dou\
re zi alege muzica, colinde- istoria Radio Logos. emite [i din studioul Logos din Craiova
ore de emisie `n direct, ma-
le `n perioada aceasta. Dar gazinul „Lumea la zi“, `n-
„este o leg\tur\ strâns\, Radio Logos ajunsese
tre orele 14:00-16:00, cu o
totul este unitar, coordonat dezbatere de la 15:35 pân\ s\ acopere toate
de Bucure[ti, pentru c\ a-
la 16:00, intitulat\ „Teolo- jude]ele Olteniei
colo este punctul central al
gie [i Via]\“.
evenimentelor“.
Apoi, `n grila Radio Dup\ cum ne-a spus el,
TRINITAS, sunt prezente Radio Logos s-a n\scut `n
„Lucr\m `n acela[i mai multe emisiuni rea- 3 noiembrie 2005, atunci
ogor, lucr\m lizate de echipa de la Cra- când pentru prima dat\ s-
pentru Dumnezeu“ iova. Printre acestea: „Bi- au auzit `n eter, `n sudul
seric\ [i Societate“, mar- ]\rii, mai exact `n locali-
~n toamna acestui an, a- ]ea, „Faptele credin]ei“, jo- tatea Bechet de la Dun\re,
[a cum ne-a declarat pr. ia, iar sâmb\ta [i dumi- armoniile cânt\rilor bise-
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.
CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
„Festivalul luminii“,
`n premier\ la
Suceava
Cerceta[ii României vor orga-
niza, `n premier\, la Suceava,
Festivalul Luminii. Evenimentul
se va desf\[ura duminic\, `ntre
orele 18:00 [i 20:00, când parcul
central din zona Palatului
Administrativ din Suceava va fi
luminat de cinci mii de
lumân\ri, iar cerceta[ii vor oferi
spectatorilor, gratuit, ceai cald.
Potrivit organizatorilor, ideea a
ap\rut `n 2004 [i apar]ine unui
grup de tineri din Cluj-Napoca.
~n acest an, pentru prima dat\,
proiectul va fi sincron, fapt ce va
presupune ca manifest\rile s\ se
desf\[oare simultan `n nou\
ora[e din ]ar\. ~n programul fes-
tivalului organizat de cerceta[i la
Suceava sunt incluse [i un con-
cert de muzic\ folk, sus]inut de
arti[ti de la Palatul Copiilor,
dansuri [i obiceiuri tradi]ionale
din Vama, colinde oferite de elevi
de la Seminarul teologic [i nu-
mere sus]inute de clovni. De
asemenea, vor fi expuse fo-
tografii cu tematica cerceta[ilor
[i desene ale copiilor de la {coala
„Miron Costin“ din Suceava.
Potrivit organizatorilor acestui
eveniment, celelalte ora[e parti-
cipante la proiect sunt Cluj-
Napoca, Bucure[ti, Timi[oara,
Miercurea Ciuc, Tulcea, Oradea,
Târgu Jiu [i Târgu Mure[.
Probleme grave la
padocul din Re[i]a
Padocul re[i]ean este un
adev\rat focar de infec]ie, `n
care nu mai pot fi adu[i câinii
f\r\ st\pân. Aceasta este con-
cluzia la care au ajuns reprezen-
tan]ii Direc]iei Sanitar-
Veterinare Cara[-Severin [i cei
ai Funda]iei Na]ionale pentru
Protec]ia [i Controlul
Animalelor, dup\ ce au vizitat
ad\postul pentru câini. Situa]ia
celor peste 300 de animale bol-
nave [i `nfometate, care stau `n
propriile dejec]ii, la padocul din
cartierul re[i]ean Minda, i-a
[ocat pe inspectorii care au efec-
tuat aici un control inopinat.
Reprezentan]ii Direc]iei Sanitar-
Veterinare Cara[-Severin [i cei
ai Federa]iei pentru Protec]ia [i
Controlul Animalelor au de-
scoperit chiar [i câini mor]i de
câteva zile, care z\ceau `n cu[ti,
printre animalele `nghesuite pe
câ]iva metri p\tra]i. Deoarece
spa]iul `n care sunt ]inu]i câinii
este mult prea mic, Prim\ria
Re[i]a, institu]ia responsabil\ de
`ntre]inerea padocului, a `nceput
construirea unor cu[ti supli-
mentare. „Pân\ când condi]iile
de g\zduire nu vor fi `mbun\-
t\]ite, hingherii nu vor mai avea
voie s\ adune câini de pe
strad\“, a declarat vicepre[edin-
tele Federa]iei pentru Protec]ia
[i Controlul Animalelor,
Gabriela Gu]u. ~n cazul `n care
nu se vor lua m\suri urgente,
padocul din cartierul Minda va
r\mâne, `n continuare, o bil\
neagr\ pentru Re[i]a, municipiu
re[edin]\ de jude], dar cu zeci de
patrupede libere pe strad\ [i
sute de al]i câini chinui]i `n a[a-
zisul ad\post pentru animale. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 5 decembrie
Vremea se va men]ine
cald\ pentru aceasta pe-
rioad\ a anului. Cerul va fi
variabil, cu `nnor\ri `n vestul
si nord-vestul ]\rii, unde spre
seara izolat va ploua. V=ntul
va sufla slab [i moderat, cu
unele intensific\ri `n Banat,
Cri[ana [i la munte. Tempe-
raturile maxime vor fi cu-
prinse `ntre 10 [i 17 grade.
sursa: www.intellicast.com
Vineri, 5 decembrie 2008
DE SF+NTUL NICOLAE SE APRIND LUMINILE DE S|RB|TORI ~N
BUCURE{TI: Iluminatul public de s\rb\tori va fi inaugurat `n Bucure[ti pe
data de 6 decembrie, de s\rb\toarea Sfântului Nicolae, a anun]at
primarul general Sorin Oprescu. ~n acest an vor fi instalate 520 de mii de
becuri cu led, 168 de mii de globuri luminoase [i, ca `n fiecare an, `n
Pia]a Universit\]ii va fi amplasat un brad metalic, luminat feeric.
Voluntar de 82 de ani la Spitalul Jude]ean Timi[oara
a Pentru a acoperi golul l\sat de plecarea a peste o sut\ de asistente la locuri de munc\ mai bine
pl\tite `n str\in\tate, conducerea Spitalului Jude]ean Timi[oara a apelat, `n premier\ pentru Rom=nia,
la o metod\ uzual\ `n unit\]i similare din Statele Unite a Spitalul sper\ s\ coopteze pân\ la
40 de voluntari de v=rsta a treia, pentru a face economie la salarii [i pentru a acoperi golul l\sat de
asistentele plecate `n Italia, Marea Britanie, Germania sau Fran]a a
Un b\trân de 82 de ani lucreaz\ ca sec]ia de reanimare m\icu]e de confe- sec]ii la laborator, aduc rezultatele la talul sper\ s\ coopteze pân\ la 40 de
voluntar la Spitalul Jude]ean siune catolic\, sperând ca metoda s\ camera asistentelor, `i `nso]esc pe pa- voluntari, pentru a face economie la
Timi[oara, fiind acceptat `n activit\]i se extind\. De[i proiectul a fost cien]ii interna]i la cabinetele unde salarii [i pentru a acoperi golul l\sat
birocratice, dup\ ce conducerea insti- agreeat [i cerut chiar de unii dintre urmeaz\ s\ li se efectueze diverse in- de sutele de asistente plecate `n Italia,
tu]iei a anun]at c\ are nevoie de pen- pacien]i, proiectul nu a prins r\d\cini. vestiga]ii, completeaz\ dosarele cu di- Marea Britanie, Germania sau Fran-
sionari care s\ `i ajute la diverse verse acte ce apar pe parcurs, sau ]a. „Maniera aceasta de colaborare
munci necalificate. Spitalul a resim]it Conducerea spitalului ajut\ la organizarea unor manifest\ri este uzual\ `n spitalele din Statele
lipsa for]ei de munc\, dup\ ce peste o medicale, cum ar fi mese rotunde, Unite, dar pentru România este o pre-
sut\ de asistente au plecat la munc\ sper\ s\ coopteze simpozioane. ~nainte de a intra de ser- mier\. La Timi[oara `ncerc\m s\ im-
`n str\in\tate, astfel c\ ajutoarele de pân\ la 40 de voluntari viciu, pensionarii au fost verifica]i plement\m acest program-pilot“, a
vârsta a treia nu au `ntârziat s\ `[i medical [i li s-au adus la cuno[tin]\ spus Dorel S\ndesc. Proiectul
ofere serviciile. ~n urm\ cu trei ani, Potrivit [efului Clinicii de obliga]iile. Potrivit [efului Clinicii de Spitalului a fost sus]inut de au-
Spitalul Jude]ean din Timi[oara a Anestezie, Terapie Intensiv\ a spi- Anestezie, pân\ `n prezent s-au torit\]ile locale, iar voluntarii au fost
`ncercat s\ implementeze `nc\ un sis- talului, Dorel S\ndesc, pensionarii prezentat 20 de voluntari, cu vârstele „recruta]i“ cu sprijinul Casei de Ajutor
tem bazat pe voluntariat, aducând la voluntari duc analizele recoltate din cuprinse `ntre 65 [i 82 de ani, dar spi- Reciproc a Pensionarilor Timi[. a
Desp\gubiri `n valoare de 300 Mii de
cereri ale
de mii de euro pentru tortur\ pensionarilor,
a Timi[oreanul Vasile Cosma, `n vârst\ de 86 de ani, va primi de la Statul român pentru bilete
desp\gubiri `n valoare de 300 de mii de euro, pentru cei [ase ani de `nchisoare
f\cut\ imediat dup\ abdicarea fostului suveran al României, Mihai I a Vasile `n sta]iuni
Casa Jude]ean\ de Pensii
Cosma a fost considerat „deosebit de periculos“ de c\tre comuni[ti, deoarece Prahova a deschis, ieri, ghi[eele,
f\cuse parte din prima promo]ie de para[uti[ti instrui]i de Armat\ `n domeniul `nc\ de la ora patru diminea]a, pen-
spionajului [i sabotajului inamic, pe vremea când inamicii erau ru[ii a tru pensionarii care au dorit s\
depun\ cereri de ob]inere a unui
Timi[oreanul Vasile Cosma, bilet `n sta]iune, pentru a se trata de
`n vârst\ de 86 de ani, va primi diverse boli. Decizia de dublare a
de la statul român desp\gubiri num\rului de ghi[ee [i de prelungire
`n valoare de 300 de mii de euro, a programului de lucru s-a luat [i
pentru cei [ase ani de `nchisoare mar]i, când s-a constatat c\ se for-
maser\ cozi de mii de persoane.
f\cu]i imediat dup\ abdicarea Aglomera]ia pentru ob]inerea unui
fostului suveran al României,
bilet `n sta]iunile balneo-climaterice
Mihai I. Ap\r\torul lui Vasile se explic\ prin faptul c\, anul trecut,
Cosma, avocatul Florin Kovacs, doar aproximativ jum\tate din soli-
a declarat c\ fiecare zi de tortur\ citan]i au reu[it s\ ob]in\ bilete `n
suportat\ de clientul s\u cost\ sta]iuni, pe principiul „primul venit,
statul român 177 de euro. „Cur- primul servit“. Directorul executiv al
tea de Apel Timi[oara a pronun- Casei Judetene de Pensii Prahova,
]at o sentin]\ definitiv\, prin Ion Dumitru, a declarat c\ „pensio-
care Vasile Cosma va fi desp\gu- narii erau deja de pe la miezul nop]ii
bit cu echivalentul a 300 de mii `n fata sediului institu]iei [i a[teptau
deschiderea ghi[eelor [i de aceea s-a
de euro, suma reprezentând dau- luat decizia de prelungire a progra-
ne morale [i materiale pe care le- mului. S-a lucrat cu zece ghi[ee la
a suferit victima, `ncepând cu Ploie[ti [i cu patru la Câmpina, pen-
data de 3 decembrie 1947“, a pre- tru a se reu[i `nregistrarea a cât mai
cizat avocatul. multor cereri“. Directorul Casei de
Pensii a mai precizat c\, `n prima zi,
s-au `nregistrat peste 7 mii de cereri,
Timi[oreanul era majoritatea pentru lunile iulie-au-
considerat periculos gust. „Cele mai multe persoane do-
de noua conducere resc s\ plece `n sta]iuni `n sezonul
estival, iar pentru lunile noiembrie,
Calvarul a `nceput pentru F\r\ a fi judecat sau condamnat, ani, iar Tribunalul Timi[ a stabi- ianuarie, februarie, martie sunt
Vasile Cosma `n noaptea de 3 de- a fost torturat cinci luni `n a- lit c\ are drept la desp\gubiri. A cereri foarte pu]ine, anul acesta
restul Securit\]ii, pentru a-l o- urmat recursul, pe care l-a câ[- r\mânând zeci de bilete nesolicitate
cembrie 1947, pe când era la un
prieten din Baia Mare, la schi. bliga s\ recunoasc\ faptul c\ vo- tigat `n cele din urm\ la Curtea pentru aceste perioade“. Casa Jude-
Dup\ miezul nop]ii, trei b\rba]i ia s\ submineze puterea de stat, de Apel. Mai bine de jum\tate din ]ean\ de Pensii Prahova nu poate
aprecia care va fi num\rul biletelor
de la Siguran]\ i-au ridicat pe cei dup\ care a fost mutat la munc\ banii ob]inu]i de la statul rom=n
doi, considera]i periculo[i de for]at\ la canalul Midia-N\vo- `i sunt necesari pentru opera]ie, de tratament ce vor fi puse la dis-
deoarece, `n urma b\t\ilor pri- pozi]ia pensionarilor `n 2009. Pentru
noua conducere, deoarece f\cu- dari, unde l-a cunoscut pe Cor- anul 2008, jude]ul Prahova a benefi-
ser\ parte din prima promo]ie de neliu Coposu. mite `n carcer\, i-a fost distrus\
ciat ini]ial de 8 mii de locuri, acestea
para[uti[ti instrui]i de Armat\ coloana vertebral\, lichidul ce- fiind suplimentate, ulterior, pân\ la
`n domeniul spionajului [i sabo- falo-rahidian nu mai poate cir-
Procesul a durat 5 ani aproape 10 mii, `n condi]iile `n care
tajului inamic, pe vremea când cula normal, iar b\trânul este tot num\rul solicit\rilor a fost de peste
inamicii erau ru[ii. Vasile Cosma Vasile Cosma a `nceput proce- timpul ame]it, neputând s\ 16 mii. a
a fost eliberat pe 27 august 1953. sul cu statul român `n urm\ cu 5 mearg\ singur pe strad\. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AUTORIT|}ILE BO- turilor. „Criza mondial\ ne-a o dobând\ cu 900 de mii de lei Frontier\ (IJPF) Suceava, [oferul, domiciliat pe raza
TO{|NENE CAUT| BANI afectat pia]a interbancar\ [i a mai mare decât cea progra- Ilie Seri]an Poroch, a declarat jude]ului Suceava, nu a putut
f\cut ca dobânzile s\ creasc\. mat\ pentru un credit de 30 c\ suceveanul a fost sanc]io- prezenta documentele de
PENTRU ACHITAREA DO- Noi avem o problem\, pentru de milioane de lei, contractat nat contraven]ional [i de poli- provenien]\ pentru bunurile
B+NZILOR: Majorarea ratei c\ acest credit ne cost\ mai pentru modernizarea princi- ]i[tii de frontier\, cu 1.500 de transportate, declarând c\ le-
medii a dobânzii pentru `m-
mult decât am estimat ini]ial palelor str\zi. lei, deoarece nu a oprit la a achizi]ionat de la doi cet\-
prumuturile acordate pe pia]a [i CJ trebuie s\ aloce mai a AMEND| DE 100 DE semnalele acestora ma[ina pe ]eni ucraineni, cu inten]ia de
interbancar\ - BUBOR- pune mult din banii publici pentru care o conducea. Pe baza unor a le comercializa pe pia]a
`n dificultate administra]iile plata dobânzii acestui credit“, MII DE LEI PENTRU CON- informa]ii primite, poli]i[tii neagr\ din România. ~ntrea-
TRABAND|: Un sucevean a
locale din jude]ul Boto[ani. a afirmat pre[edintele CJ, de frontier\ din cadrul ga cantitate de ]ig\ri, `n val-
Prim\ria municipiului Boto- Mihai }âbuleac. {eful CJ a fost sanc]ionat contraven- Sectorului PF Siret au identi- oare total\ de 60 de mii de lei,
]ional de Garda Financiar\
[ani [i Consiliul Jude]ean (CJ) precizat c\ institu]ia pe care o ficat `n trafic, pe rela]ia a fost re]inut\ `n vederea con-
au contractat o serie de credite conduce a contractat un credit cu 100 de mii de lei, dup\ ce a Mu[eni]a - Siret, un microbuz fisc\rii de c\tre comisarii
pentru investi]ii [i sunt nevoi- de 60 de milioane de lei pentru fost depistat de poli]i[tii de marca „Fiat“, `nmatriculat `n G\rzii Financiare Suceava,
te s\ pl\teasc\ acum b\ncilor modernizarea drumurilor ju- frontier\ cu 15 mii de pachete jude]ul Cluj, despre care exis- cel `n cauz\ fiind sanc]ionat
dobânzi de pân\ la [ase ori de]ene. {i Prim\ria municipi- ]ig\ri de contraband\. Purt\- tau suspiciuni c\ transport\ cu o amend\ contraven]io-
mai mari decât cele din mo- ului Boto[ani a fost nevoit\ s\ torul de cuvânt al Inspectora- ]ig\ri de contraband\. ~n nal\, `n valoare de 100 de mii
mentul ob]inerii `mprumu- pl\teasc\, `n luna noiembrie, tului Jude]ean al Poli]iei de urma cercet\rilor efectuate, de lei. a
 Vineri, 5 decembrie 2008 11
SOLDA}I POLONEZI, JUDECA}I PENTRU UCIDEREA DE AFGANI: Curtea Suprem\ a Poloniei

Actualitate a dat und\ verde pentru aducerea `n fa]a instan]ei a 7 militari polonezi acuza]i c\ au ucis
opt civili afgani `n 2007. Decizia Cur]ii Supreme intervine dup\ ce un tribunal regional a
respins, `n cursul lunii noiembrie, judecarea militarilor, invocând absen]a unor informa]ii
esen]iale. Militarii polonezi sunt acuza]i de uciderea a 8 civili afgani `n satul Nangarkhel, `n
timpul unei incursiuni `mpotriva talibanilor `n 2007. Dac\ vor fi g\si]i vinova]i, 6 dintre ei
risc\ pedeapsa cu `nchisoare pe via]\, iar cel de-al [aptelea, 5 ani de deten]ie.

Iliescu ar prefera ca PSD s\ stea `n opozi]ie LUMEA PE SCURT

Na]ionali[tii italieni
a PSD nu scap\ de probleme interne nici când iese bine din alegeri a Ion Iliescu [i Mircea Mitrea
nu vor noi moschei
`l preseaz\ pe Mircea Geoan\ s\-[i depun\ mandatul de [ef al partidului a Liderii din teritoriu
Liga Nordului va propune `n
sunt [i ei diviza]i privind oportunitatea intr\rii la guvernare a parlamentul italian adoptarea
~n ciuda rezultatelor unui moratoriu prin care s\ fie
oprit\ pe termen nedeterminat
bune ob]inute la alegeri, construc]ia unor noi moschei pe
pre[edintele PSD, Mircea teritoriul Italiei, a anun]at
Geoan\, are mari proble- miercuri Roberto Cota, liderul
me `n propriul partid. Mai grupului acestei forma]iuni na-
mul]i lideri ai forma]iunii ]ionaliste `n Camera deputa]ilor
sunt nemul]umi]i de pers- de la Roma. Potrivit ziarului
pectiva unei guvern\ri cu „La Repubblica“, propunerea
PDL [i doresc trecerea `n Ligii Nordului este motivat\ de
opozi]ie, precum [i un con- arestarea mar]i, la Milano, a doi
terori[ti islami[ti de na]iona-
gres extraordinar. Miron litate marocan\ care, de[i nu
Mitrea [i Ion Iliescu ar do- aveau leg\turi directe cu Al
ri ca Geoan\ s\-[i depun\ Qaida, desc\rcaser\ de pe inter-
mandatul de [ef, `n vreme net ghiduri pentru terori[ti [i se
ce liderii locali sunt dezbi- preg\teau s\ arunce `n aer
na]i cu privire la oportuni- câteva obiective din ora[. Cei
tatea unei guvern\ri sub doi frecventau o moschee care
controlul pre[edintelui nu avea emise toate autoriza]ii-
B\sescu. le prev\zute de legisla]ia ital-
ian\ [i care se pare c\ se afla
sub supravegherea serviciilor
Dispute secrete italiene. De asemenea,
Geoan\-Mitrea cotidianul men]ioneaz\ c\ Ro-
berto Maroni, ministrul de In-
Pre[edintele PSD, Mir- terne din partea Ligii Nordului,
cea Geoan\, [i colegul s\u a ]inut s\ alerteze de mai multe
Miron Mitrea s-au contra- ori `n ultimele zile, dup\ aten-
zis miercuri pe tema convo- tatele teroriste din Mumbai, o-
pinia public\ `n leg\tur\ „cu pe-
c\rii unui congres, primul ricolul mondial al terorismului
excluzând posibilitatea, ce- islamic“. Ini]iativa Ligii Nordu-
l\lalt sus]inând necesita- lui nu este `ntâmpl\toare, `n
tea acestuia [i sugerând condi]iile `n care pe 8 decembrie
chiar c\ ar viza postul pe musulmanii celebreaz\ s\rb\-
care `l de]ine Geoan\. Pre- toarea sacrificiului sau „Aid al-
[edintele PSD, Mircea Adha“, una dintre cele mai im-
Geoan\, a declarat mier- portante ale calendarului reli-
curi c\ nu-[i depune man- PSD, la ora marilor decizii gios islamic, dar ale c\rei ritu-
aluri de sacrificare a berbecu]i-
datul de la [efia partidului lor sunt foarte contestate de c\-
decât dac\ nu reu[e[te s\ care a primit cel mai mare se decid\ `n leg\tur\ cu lui, a echipei, a disfunc]io- lui la guvernare, iar [efii
num\r de voturi `n Ro- candidatul la preziden]ia- nalit\]ilor“. de la centru sunt tenta]i tre organiza]iile italiene de pro-
includ\ PSD `ntr-o formu- tec]ie a animalelor.
l\ de guvernare [i a exclus mânia are o preten]ie le- le, dar [i `n care conduce- Pe de alt\ parte, Iliescu de o alian]\ cu liberalii,
posibilitatea convoc\rii u- gitim\ la postul de prim- rea forma]iunii s\-[i depu- este de p\rere c\ social- primarul Constan]ei face
nui congres. „Am câ[tigat ministru. Acest lucru face n\ mandatul. Iliescu a democra]ii ar trebui s\ in- presiuni pentru adapta- NATO cere noi `nt\riri
alegerile [i va trebui s\ du- parte din mandatul pe ca- precizat c\ este de acord tre la guvernare cu PNL rea unei alte strategii. So- `n Afganistan
cem [i partidul la guverna- re l-am primit“. cu afirma]iile f\cute de de- sau s\ r\mân\ `n opozi]ie. cial-democratul Radu Ma-
Miron Mitrea a declarat putatul social-democrat „Eu sus]in, `n primul z\re a declarat c\ dore[te „Tactica luptei `mpotriva insu-
re, dup\ aceea putem s\ rec]iei clasice necesit\ mai multe
discut\m [i despre lec]iile `ns\, tot la finalul [edin- Miron Mitrea, care a spus rând, o discu]ie cu PNL-ul ca PSD s\ r\mân\ `n opo-
]ei, c\ `[i men]ine opinia c\ este necesar\ convoca- [i o combina]ie posibil\, zi]ie, pentru a fi `n postu- for]e `n Afganistan, pur [i simplu
acestei campanii. A fost o pentru a ne putea men]ine pozi-
campanie bun\, ne-a dus c\ este nevoie de un con- rea unui congres. „~n mod pentru c\, altminteri, o ra `n care s\ `l „dea jos“ ]iile teritoriale [i a ne continua
la victorie. Nu sunt ele- gres [i a sugerat chiar c\ firesc, dup\ alegeri, va fi combina]ie cu PDL `n- din func]ie pe pre[edinte- misiunea de dezvoltare [i recon-
mente care s\ duc\ la alt- ar inten]iona s\ candideze un congres al partidului, seamn\ subordonarea vo- le Traian B\sescu. Maz\- struc]ie“, a declarat, miercuri, se-
ceva decât la o continuare pentru [efia partidului. care va trebui s\ decid\ [i in]ei lui B\sescu. Acest re a precizat c\ discu]iile cretarul general al Alian]ei
calm\ [i serioas\ a ducerii ~ntrebat dac\ vrea s\ can- `n leg\tur\ cu candidatul vot are [i o alt\ semnifica- `ntre social-democra]i, ca- Nord-Atlantice, Jaap de Hoop
PSD la guvernare“, a de- dideze la [efia PSD, a[a la alegerile preziden]iale, ]ie. Oamenii au oferit `n- re au avut loc la Palatul Scheffer, cu ocazia unei reuniuni
cum s-a speculat, sau dac\ pentru c\ intr\m `n peri- credere forma]iunilor care Parlamentului, nu au a mini[trilor Afacerilor externe
clarat liderul social-demo- din ]\rile NATO, la Bruxelles.
crat, la finalul unei [edin]e ar vrea s\ fie iar secretar oada urm\toare `n alege- au avut o pozi]ie critic\ fa- condus la trasarea unei
general, Mitrea a r\spuns: rile europarlamentare. A- ]\ de comportamentul pre- direc]ii de negociere a „Nu dispunem de for]e suficiente
de trei ore `n care social- pentru a face ca aceasta s\ se
democra]ii au analizat po- „Ast\zi nu v\ pot spune. ceasta este misiunea con- [edintelui B\sescu“, a de- PSD cu PDL sau PNL materializeze `n prezent. Pentru
sibilit\]ile pe care le au de Dar secretar general, si- gresului: analizeaz\ acti- clarat Iliescu. ~n privin]a privind formarea Guver- a `mpiedica o situa]ie de impas -
a intra la guvernare. R\s- gur, nu!“. Miron Mitrea a vitatea partidului de pân\ posibilit\]ii ca func]ia de nului. „Discu]iile nu s-au unde, f\r\ s\ pierdem, nici nu
punsul lui Geoan\ a venit exclus `ns\ posibilitatea atunci, inclusiv ultimele premier s\-i revin\ pre[e- `ndreptat c\tre nici un câ[tig\m - ne trebuie mai multe
dup\ ce, cu câteva ore `na- ca PSD s\ propun\ pe alt- alegeri, concluziile care se dintelui PSD, Mircea partid. Variantele sunt a- for]e“, a spus el. Pre[edintele a-
inte, Miron Mitrea declara- cineva pentru func]ia de impun, `[i depune manda- Geoan\, Iliescu a l\sat s\ tât de deschise, `ncât merican ales, Barack Obama, s-a
se c\, statutar, dup\ ale- premier, r\spunzând: „Nu tul actuala conducere [i se se `n]eleag\ c\ social-de- treaba nu este foarte cla- angajat s\ trimit\ mai multe
sunt [anse!“. alege o nou\ conducere: mocra]ii ar putea accepta r\. Sunt, `ns\, op]iuni di- trupe americane `n Afganistan,
geri, conducerea partidului unde SUA dispun deja de peste
`[i depune mandatul [i poate fi aceea[i, sau unii [i alte func]ii, `n urma ne- ferite. Eu vreau `n opozi-
gocierilor cu celelalte par- 30.000 de solda]i.
merge la reconfirmare `n- Iliescu insist\ reconfirma]i, al]ii nu“, a a- ]ie, pentru c\ numai din
tr-un congres. „Sub nici o firmat fostul pre[edinte. tide. „N-are importan]\. opozi]ie putem s\ lupt\m
pentru congres Potrivit acestuia, exist\ Negocierile sunt negocieri, [i s\ `l d\m jos pe Traian Poli]ia indian\
form\“, a declarat Geoa-
n\, `ntrebat dac\ se va Problemele lui Geoan\ dou\ momente esen]iale care pot duce la concluzii B\sescu. Din teritoriu, descoper\ bombe
convoca un congres. sunt agravate [i de presiu- `n 2009, care trebuie pre- diferite. {i negocierea pre- semnalele sunt diferite -
nile venite din partea lui g\tite: alegerea pre[edin- [edin]iei celor dou\ Came- unii opteaz\ pentru PNL, la Mumbai
Liderul PSD a mai spus
c\ partidul s\u nu renun- Ion Iliescu. Pre[edintele telui [i a europarlamenta- re“, a spus Ion Iliescu. al]ii pentru PDL [i al]ii Poli]ia a anun]at c\ a descoperit
]\ nici la a revendica func- de onoare al PSD a decla- rilor. Ion Iliescu consider\ pentru opozi]ie. Este greu [i a dezamorsat, la principala ga-
]ia de premier [i c\ solici- rat, pentru AGERPRES, c\, la viitorul congres al Maz\re vrea s\-l de spus pentru ce opteaz\ r\ din Bombay, dispozitive ex-
tarea de a da prim-minis- c\ este necesar\ convoca- PSD, trebuie s\ se fac\ o majoritatea“, a afirmat plozibile l\sate de autorii atenta-
dea jos pe B\sescu Maz\re, dup\ discu]iile telor comise s\pt\mâna trecut\
trul face parte din manda- rea unui congres extraor- analiz\ a evenimentului
pe care social-democra]ii `n acest ora[ din vestul Indiei.
tul de negocieri pe care l-a dinar al partidului, `n care major din 2008 - alegerile ~n vreme ce unii lideri Gara din Mumbai a fost una din-
primit de la partidul s\u. s\ fie f\cut\ o analiz\ a a- parlamentare -, „o aprecie- PSD din teritoriu insist\ le-au purtat, miercuri, la tre ]intele extremi[tilor islami[ti,
„Este evident c\ partidul legerilor parlamentare, s\ re a func]ion\rii partidu- pentru intrarea partidu- Palatul Parlamentului. a care au declan[at un val de ata-
curi `n metropola asiatic\, `n ur-
m\ cu o s\pt\mân\. „Acestea fac
Patriciu ar duce liberalii al\turi de PSD de PNL. Pe de alt\ parte, Dinu
Patriciu a spus despre „prietenul
T\riceanu“ c\ este „cel mai coerent
parte din acela[i lot pe care tero-
ri[tii l-au adus `n urm\ cu o s\p-
Teama unor lideri PSD de a intra op]iuni pe care le are - guvern cu guvern PNL-PSD, liberalul a men]io- t\mân\, când au atacat [i au ge-
`ntr-o alian]\ cu PDL este `mp\rt\[i- PSD, dar condus de PNL, având pri- nat c\ „probabil trebuie s\ stea un dintre cei care azi [i-au propus un nerat haos. O parte din material
t\ [i de influentul afacerist liberal m-ministrul, pentru ca s\-[i asigure an, cât dureaz\ criza economic\“. El program anticriz\“, dar a precizat c\ a fost l\sat\ `n urm\“, a declarat
Dinu Patriciu. Acesta a declarat, aplicarea unui program liberal, sau a sugerat c\ PDL [i PSD se vor nu este, `ns\, [i cel mai „curajos“, [eful unit\]ii antiteroriste, K.P.
miercuri-sear\, la o emisiune a pos- s\ se duc\ `n opozi]ie [i s\ a[tepte s\ „ucide“ `n duelul pe care `l poart\ ad\ugând c\, `n prietenia lor, nici Raghuvashi. Situa]ia este „sub
tului Realitatea TV, c\, `n opinia sa, se termine focul celor doi urma[i ai acum [i va ie[i `nving\tor al treilea unul nu a `ncercat s\ `nfluen]eze de- control“ [i o unitate specializat\
liberalii au doar dou\ variante, fie s\ FSN-ului. Peste patru ani vor mai fi pistolar - „gâg\“, care pare s\ fie, `n ciziile celuilalt. „~n realitate, n-am a dezamorsat dispozitivele, a a-
mearg\ un an, cât ]ine criza econo- din nou alegeri, nu se `ntâmpl\ povestea lui Patriciu, PNL. ~ntrebat negat niciodat\ c\ suntem prieteni, d\ugat el. Explozibilii erau simi-
mic\, la guvernare cu PSD, dar cu nimic, istoria se scrie `ncet“, a cine este gâg\, liberalul a replicat: dar niciodat\ nici unul dintre noi nu lari celor amplasa]i de atacatori
prim-ministru liberal, fie s\ se duc\ sus]inut Dinu Patriciu. ~ntrebat pen- „Cred c\ b\nui]i [i dumneavoastr\“, a `ncercat s\ influen]eze deciziile `n mai multe locuri vizate de a-
`n Opozi]ie. „Acestea sunt cele dou\ tru cât timp trebuie s\ existe acest evitând s\ spun\ tran[ant c\ e vorba celuilalt“, a conchis Dinu Patriciu. tentatele de s\pt\mâna trecut\,
conform televiziunii indiene. a
12 Vineri, 5 decembrie 2008

AIEA PROPUNE COMBATEREA FOAMETEI PRIN IRADIEREA SEMIN}ELOR: Agen]ia Interna]ional\

Pagina pentru Energie Atomic\ (AIEA) propune utilizarea pe scar\ larg\ a tehnicii iradierii semin]elor. Potrivit
Agen]iei, tehnica folosirii radia]iilor pentru a transforma genetic plantele este „sigur\, dovedit\ [i
rentabil\“. Tehnica a fost inventat\ `n deceniul doi al secolului trecut [i s-a dovedit c\ poate face
agricultorului plantele s\ reziste la schimb\rile de mediu [i s\ se dezvolte mai bine. ~n plus, plantele, care au fost
modificate genetic cu ajutorul radia]iilor, sunt mai rezistente la boli [i pesticide [i produc mai mult.

PE SCURT 400 de mii de euro pentru promovarea vinurilor rom=ne[ti

Se fac pl\]ile
pentru `nfiin]area
culturilor de toamn\
Opera]iunile de plat\ a „ajutoare-
lor de minimis“ de 200 de lei/hec-
tar, acordate produc\torilor agri-
coli pentru `nfiin]area, `n aceast\
toamn\, a culturilor agricole, au
demarat. Potrivit lui Gheorghe
Firu, directorul adjunct al Direc-
]iei pentru Agricultur\ [i Dezvol-
tare Rural\ Mehedin]i, celor
14.354 de beneficiari ai ajutorului
financiar guvernamental li s-au
alocat 8,7 milioane de lei, sum\
care va fi pl\tit\ pân\ la sfâr[itul
lunii decembrie. Suma respectiv\
este destinat\ acoperirii cheltu-
ielilor f\cute de agricultori pentru
`ns\mân]area a 43.521 de hectare
de culturi, din care 38.388 de
hectare de grâu, 2.540 de hectare
de orz, 1.322 de hectare de rapi]\,
513 hectare de orzoaic\ [i 757 de
hectare alte culturi. Potrivit sur-
sei citate, ajutoarele distribuite
au reprezentat pentru proprietarii
de p\mânturi un adev\rat „balon
de oxigen“, f\r\ de care suprafe]e
mari de terenuri ar fi r\mas
abandonate.
Nereguli `n unit\]ile
cu profil
agroalimentar
Inspectorii veterinari au aplicat
26 de sanc]iuni contraven]ionale,
`n valoare total\ de 86.500 de lei,
`n urma controalelor realizate `n
unit\]ile cu profil agroalimentar,
`n perioada 21-27 noiembrie a.c.,
informeaz\ ANSVSA. Cele mai
multe sanc]iuni au fost aplicate `n
unit\]ile din Ia[i, Sibiu, Bistri]a-
N\s\ud, Ilfov [i Timi[.
Controalele au vizat respectarea
cerin]elor privind condi]iile de
igien\ [i func]ionare a unit\]ilor
[i a spa]iilor `n care sunt manipu-
late, prelucrate [i depozitate pro-
dusele alimentare, condi]iile de
depozitare a legumelor [i a fructe-
lor, eviden]a documentelor, cali-
tatea produselor destinate vânz\-
rii, precum [i verificarea trasabili-
t\]ii produselor. Au fost contro-
late unit\]i de fabricare a pro-
duselor de mor\rit [i panifica]ie,
a produselor de patiserie, unit\]i
de depozitare a legumelor,
fructelor [i semin]elor, unit\]i de
fabricare a b\uturilor alcoolice [i
r\coritoare, precum [i unit\]i de
comercializare a produselor
apar]inând sectorului non-animal.
200 de milioane
pentru `mbun\t\]iri
funciare
~n 2008, silvicultura a beneficiat
de ajutoare de stat de 128,115
milioane de lei, `n cre[tere de
aproape 14 ori, `n condi]iile `n
care, `n 2004, sprijinul financiar a
fost de numai 9,5 milioane de lei.
~n sectorul `mbun\t\]irilor fun-
ciare, MADR a alocat suma de
697,5 milioane de lei `n acest an,
fa]\ de 249,6 milioane de lei `n
2004, ceea ce reprezint\ o cre[tere
cu 2,79%. Potrivit datelor MADR,
organiza]iile utilizatorilor de ap\
pentru iriga]ii au primit un spri-
jin de 700 de lei/hectar, `n 2008,
care const\ `n subven]ionarea cu
80% a tarifului anual de
`ntre]inere [i repara]ii, 90% din
tariful de livrare a apei [i 100%
din tariful energiei electrice.
Bugetul MADR pe anul 2009 in-
clude, la capitolul `mbun\t\]iri
funciare, o sum\ de 200 de mili-
oane de lei, care va fi utilizat\
pentru corectarea toren]ilor,
refacerea [i reabilitarea dru-
murilor forestiere. ~n ceea ce
prive[te sectorul zootehnic, acesta
a beneficiat `n 2008 de o sum\ de
625,31 milioane de lei. Pentru
vegetal a fost alocat\ o sum\ de
1,464 miliarde de lei `n anul
2008, aproape similar\ celei din
2004 - 1,450 miliarde de lei.
Bugetul MADR pentru anul 2009
prevede o cre[tere cu 36% a spri-
jinului pentru fermieri, fa]\ de
anul 2008. a
25 de mii de euro pentru tinerii care vor s\ fie fermieri
a Tinerii fermieri pot depune solicit\ri pentru proiecte de instalare `ncep=nd cu data de 3 decembrie 2008, 25
de mii de euro fiind valoarea maxim\ a sumei nerambursabile pe care ar putea s\ o primeasc\ a Tot de la
aceast\ dat\ au intrat `n vigoare [i m\surile de sprijinire a fermelor agricole de semi-subzisten]\ [i de
`nfiin]are a grupurilor de produc\tori a Cererile pot fi depuse p=n\ la data de 27 februarie 2009, fermierii
put=nd ob]ine finan]\ri cuprinse `ntre 1.500 [i 100.000 de euro, `n func]ie de tipul programului a
Tinerii care vor s\ se in-
staleze la sat vor beneficia de
fonduri europene nerambur-
sabile de peste 84 de milioa-
ne de euro pân\ `n 2013, m\-
sura cuprins\ `n Programul
Na]ional de Dezvoltare Ru-
ral\ (PNDR) fiind „deschis\“
de pe data de 3 decembrie
a.c., potrivit datelor Agen]iei
de Pl\]i pentru Dezvoltare
Rural\ [i Pescuit (APDRP).
Suma maxim\ nerambur-
sabil\ care poate fi acordat\
pentru finan]area unui pro-
iect din cadrul M\surii 112 -
„Instalarea tinerilor fermi-
eri“ este de 25.000 de euro pe
exploata]ie.
Prima sesiune pentru de-
punerea de proiecte pe M\-
sura 112 se va derula `n pe-
rioada 3 decembrie 2008-27
februarie 2009.
Beneficiarii m\surii sunt
tinerii fermieri cu vârsta sub
40 de ani care se instaleaz\
pentru prima dat\ `n exploa-
ta]ia agricol\ `n calitate de
conduc\tori. Ace[tia trebuie
s\ prezinte un plan de dez-
voltare pentru exploata]ie,
s\ aib\ studii de specialitate
sau se angajeaz\ s\ dobân-
deasc\ competen]e [i califi-
c\ri profesionale `n raport cu
activitatea care urmeaz\ s\
o desf\[oare [i s\ aib\ domi-
ciliul `n zona rural\ `n care
`[i va desf\[ura activitatea.
Sprijinul financiar, 100%
nerambursabil, se va acorda
`n special pentru moderniza-
rea exploata]iei [i va fi `ntre
10.000 de euro [i 25.000 de
euro pe exploata]ie, `n func]ie
de dimensiunea exploata]iei,
`n dou\ rate: prima tran[\, `n
cuantum de 60% din suma to-
tal\ eligibil\ solicitat\, se va
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TOPUL ZONELOR DU-
N|RENE PREFERATE DE
BRACONIERI: Localit\]ile Mi-
la 23 [i Cri[an sunt preferate
de braconierii din Delta Dun\-
rii, potrivit unui raport al Ad-
ministra]iei Rezerva]iei Biosfe-
rei Delta Dun\rii (ARBDD).
Raportul relev\ c\, `n 2007,
pentru activitatea de pescuit
comercial desf\[urat\ pe do-
meniul public de interes na-
]ional din Rezerva]ie a fost alo-
Beneficiarii m\surii sunt tinerii fermieri cu vârsta
sub 40 de ani, care se instaleaz\ pentru prima dat\
`n exploata]ia agricol\ `n calitate de conduc\tori
acorda la aprobarea proiec-
tului de c\tre APDRP, iar cea
de-a doua, de 40%, la
`ndeplinirea ac]iunilor Pla-
nului de Afaceri prezentat de
fermier. Dimensiuni minime:
20 ha pentru culturi de câmp
cat\ o captur\ total\ a resur-
selor comerciale pesc\re[ti de
3.395 de tone `n zece bazine ac-
vatice. Cele mai mari dep\[iri
`nregistrate anul trecut au fost
`n bazinele Mila 23 [i Cri[an,
pentru care nu s-a alocat nici o
cot\ de pescuit, dar unde s-au
capturat 82.310 kilograme, re-
spectiv 174.971 de kilograme.
{i `n bazinul Gorgova - Uzlina
s-a dep\[it cota alocat\ pentru
pescuit cu 192.124 de kilo-
grame de pe[te. ~n ceea ce pri-
a ~n anul 2009, Ministerul Agriculturii va lansa
un proiect de promovare a vinurilor autohtone
pe pia]a rom=neasc\, cele mai multe fonduri care vor fi
cheltuite cu spoturi, reclame sau reportaje fiind de la UE a
Ministerul Agriculturii va lansa, anul vii- Potrivit datelor Organiza]iei Na]ionale In-
tor, un proiect, `n valoare de 400.000 de eu- terprofesionale Viticole (ONIV), România a
ro, pentru promovarea la nivel na]ional a vi- exportat `n acest an aproximativ 278.000 de
nurilor produse `n România, prin organiza- hectolitri de vin `n ]\ri precum Canada, Chi-
rea unor simpozioane [i realizarea de repor- na, Italia, Spania, Germania, Olanda sau Sta-
taje sau reclame. „Este prima dat\ când de- tele Unite ale Americii. Totodat\, importurile
mar\m un astfel de proiect. Pân\ acum, au s-au ridicat la circa 450.000 de hectolitri, iar
existat proiecte de promovare a produselor livr\rile au fost f\cute din ]\ri din afara UE.
române[ti, dar acum o s\ ne baz\m strict pe ~n România se consum\ anual cinci mili-
acest domeniu. Scopul este de a face cât mai oane de hectolitri, `n condi]iile `n care pro-
cunoscute printre consumatorii locali soiuri- duc]ia local\ se va ridica, `n acest an, la aprox-
le [i podgoriile române[ti. Aproximativ 50% imativ 5,6 milioane, iar vânz\rile la 400-450
din suma total\ a proiectului de 400.000 de eu- de milioane de euro, potrivit ONIV. „~n pe-
ro vor fi fonduri europene, 30% de la Guvern, rioada s\rb\torilor de iarn\, vânz\rile de vin
iar restul banilor vor fi asigura]i de c\tre aso- vor cre[te cu 18-25%. Circa 70% din cantitatea
cia]iile profesionale“, a declarat directorul de consumat\ este de]inut\ de vinurile demi-
cabinet al Ministerului Agriculturii, Adrian seci, iar restul de cele seci“, a spus Petre C\lin
R\dulescu, dup\ o conferin]\ de pres\. Mocanu, directorul executiv al ONIV.
El a ad\ugat c\ din 2010 România va El a precizat c\ pia]a vinului este afectat\
primi de la Uniunea European\ (UE) fonduri de criza financiar\ mondial\ `n sensul
pentru promovarea vinurilor autohtone [i pe sc\derii desfacerii [i a cre[terii costurilor la
pie]ele interna]ionale. input-uri (`ngr\[\minte). a
1.500 de euro/an
pentru dezvoltarea
fermelor mici
~n aceea[i perioad\, se vor
putea depune proiecte pe alte
dou\ m\suri din PNDR pen-
tru sprijinirea fermelor agri-
cole de semi-subzisten]\ [i
pentru `nfiin]area grupurilor
de produc\tori.
Potrivit APDRP, fondurile
disponibile pentru M\sura
141 - „Sprijinirea fermelor a-
gricole de semi-subzisten]\“ -
sunt de 47,607 milioane de eu-
ro, iar suma maxim\ neram-
bursabil\ care poate fi acor-
dat\ pentru finan]area unui
proiect din cadrul acestei m\-
suri va fi de 1.500 de euro/an
/ferm\ de semi-subzisten]\.
Pân\ `n 2013, fondurile
disponibile pentru M\sura
142 - „~nfiin]area grupurilor
de produc\tori“ - sunt de 6,942
milioane de euro. Acestea pot
primi o sum\ maxim\ pentru
finan]area unui proiect de
100.000 de euro `n primul an,
de 100.000 de euro `n cel de-al
doilea, 80.000 de euro/anul al
treilea, 60.000 de euro/anul al
patrulea [i 50.000 de euro `n
anul al cincilea. Depunerea
proiectelor pentru M\surile
141 [i 142 se va face la sedii-
le DADR, iar depunerea pen-
tru proiectele M\surii 112 se
va face la sediile OJPDRP, `n
intervalul orar 09:00-14:00.
Anun]area rezultatelor
(cereale [i plante tehnice); 4 ou\toare/serie [i 3 ha teren pentru cererile de finan]are
ha pentru pomicultur\, horti- agricol; 5 UVM pentru explo- depuse `n sesiunea 3 decem-
cultur\ [i floricultur\; 1 ha ata]ii de cre[tere a bovinelor,
brie 2008-27 februarie 2009 se
teren agricol [i minimum 40 ovinelor, caprinelor, porci- va face dup\ aprobarea Ra-
de familii de albine; 1.000 de nelor [i cabalinelor [i 5 ha portului de Selec]ie de c\tre
broileri sau 200 de curcani/se- teren agricol pentru baza fu- Directorul General al Autori-
rie [i 3 ha teren; 400 de g\ini rajer\. t\]ii de Management. a
ve[te speciile de pe[ti de Du- [entea, din jude]ul Alba, unde ne, precum [i tran[area a 10
n\re, la care s-a dep\[it cota a fost dat `n folosin]\ un aba- tone de carne [i prepararea a
alocat\ anul trecut, cele mai tor de bovine, porcine [i ovine, cinci tone produse din carne
semnificative capturi s-au `n- cu o sec]ie de tran[are [i o fa- `ntr-un singur schimb de pro-
bric\ de preparate din carne. duc]ie. Abatorul mai dispune
registrat la specia babu[c\, dar
[i la somn, [al\u, [tiuc\, cipri- Cofinan]at\ cu fonduri SA- de laborator propriu de anali-
PARD, investi]ia este conside- ze specifice sectorului alimen-
nide asiatice [i biban.
rat\ cea mai mare unitate tar, incinerator pentru de[euri
a ABATOR DE 6 MILIOA- complex\ pe pia]a agroalimen- [i ramp\ sp\lare auto. Con-
NE DE EURO: O investi]ie `n tar\ din Transilvania. Tehno- struc]ia este conform\ cu nor-
valoare de 6 milioane de euro, logia adoptat\ permite sacrifi- mele de siguran]\ alimentar\
din care jum\tate reprezint\ carea concomitent\ pe linii [i de calitate impuse de orga-
fonduri nerambursabile, a fost separate a c=te 80 de bovine, nismele de reglementare na-
inaugurat\ `n localitatea Me- 200 de porcine [i 1.750 de ovi- ]ionale [i europene. a

Educa]ie
[i cultur\
Festival interna]ional dedicat lui Mozart, la Cluj-N
O serie de arti[ti consacra]i, dar [i
tineri interpre]i talenta]i vor participa
la cea de-a XVIII-a edi]ie a Festiva-
lului Interna]ional Mozart, care `nce-
pe azi la Cluj-Napoca, fiind organizat
de Societatea Român\ Mozart, Filar-
monica „Transilvania“ [i Academia de
Muzic\ „Gheorghe Dima“, conform
Mediafax. Spectacolele vor avea loc `n
Sala Mare a Casei de Cultur\ a Stu-
den]ilor [i `n Studioul de Concerte al
Academiei de Muzic\ „Gheorghe Di-
ma“. Potrivit pre[edintelui Societ\]ii
Române „Mozart“, Adriana Bera,
Instrumente
muzicale
tradi]ionale
rom=ne[ti,
la Roma
O expozi]ie de in-
strumente muzicale
tradi]ionale române[ti
apar]inând profesoru-
lui timi[orean Ovidiu
Papan\ a fost inaugu-
rat\, ieri-sear\, `n Sala
de expozi]ii a Accade-
mia di Romania din Ro-
ma, conform Agerpres.
Profesor universitar
la Facultatea de Muzi-
c\ din Timi[oara [i pro-
prietarul celei mai bo-
gate colec]ii particulare
de instrumente muzica-
le tradi]ionale din Ro-
mânia, Ovidiu Papan\
va aduce la Roma [i va
cânta la instrumentele
muzicale tradi]ionale
române[ti dintre cele
mai nea[teptate, `m-
p\rt\[ind publicului a-
tât cuno[tin]ele sale,
cât [i iubirea sa fa]\ de
tezaurul folclorului mu-
zical românesc. ~n ex-
pozi]ie vor fi, astfel, pre-
zente aproape o sut\ de
instrumente tradi]iona-
le (caval, fluiere gem\-
nate, drâmb\, cimpoi,
ocarina, [uier\toare,
buhai [i altele). De ase-
menea, va fi sus]inut\ o
prelegere [i vor fi pre-
zentate o serie de studii
de specialitate. Potrivit
organizatorilor, pe lân-
g\ ineditul multora
dintre aceste instru-
mente, expozi]ia se a-
nun]\ a fi interesant\
[i pentru c\ va fi `nso]i-
t\ de explica]ii [i ilus-
tr\ri realizate cu ajuto-
rul `nregistr\rilor a-
par]inând unor inter-
pre]i consacra]i ai cul-
turii române orale.
Evenimentul va fi
`ntregit de o expozi]ie
de covoare tradi]iona-
le române[ti, `ngrijit\
de {tefan Ionescu, [i
de un miniconcert de
colinde, devenit tradi-
]ional, al corului Insti-
tutului Pontifical „Pio
Romeno“ din Roma. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CERCETA{II ORGA-
NIZEAZ| FESTIVALUL
LUMINII: Cerceta[ii Româ-
niei vor organiza, `n premi-
er\, la Suceava, Festivalul
Luminii. Evenimentul se va
desf\[ura duminic\, `ntre
orele 18:00 [i 20:00, când
parcul central din zona Pa-
latului Administrativ din
Suceava va fi luminat de
cinci mii de lumân\ri, iar
cerceta[ii vor oferi gratuit
ceai cald. Potrivit organiza-
torilor, ideea a ap\rut `n
2004 [i apar]ine unui grup
de tineri din Cluj-Napoca.
~n acest an, pentru prima
dat\, proiectul va fi sincron,
ceea ce presupune c\, `n no-
u\ ora[e din ]ar\, simultan,
vor avea avea loc acelea[i
Vineri, 5 decembrie 2008 13
„RESTUL E T|CERE“, PROPUS PENTRU GLOBUL DE AUR: „Restul e t\cere“, de Nae
Caranfil, se num\r\ printre cele 53 de propuneri la Globul de Aur pentru cel mai bun
film str\in. Nominaliz\rile la premiile Globul de Aur, acordate de Asocia]ia presei
str\ine de la Hollywood (HFPA), vor fi anun]ate pe 11 decembrie, câ[tig\torii urmând a
fi anun]a]i `n cadrul unei ceremonii care va avea loc la Beverly Hilton, `n Los Angeles,
pe 11 ianuarie. „Restul e t\cere“, de Nae Caranfil, este, de asemenea, propunerea
României la Oscar, la categoria „cel mai bun film `ntr-o alt\ limb\ decât engleza“.
Napoca PE SCURT
„contrastele“ festivalului constau `n «Arcadia», clarineti[tii R\zvan Pop- pan]i, 28 de forma]ii din Bucure[ti,
interpretarea de piese celebre, al\turi tean [i Aurelian B\can, fagotistul Dá- Cluj [i Bra[ov fiind `nscrise. Picturi murale din biserici
de piese `n prim\ audi]ie, dar [i `n
prezen]a unor nume cunoscute, al\-
vid Máthé, cornistul Gabriel Cup[a, pi-
anistul Attila Székely, oboi[tii Adrian
Festivalul Mozart reprezint\ o
manifestare cultural-muzical\ orga-
bucovinene, `n expozi]ie
turi de talente tinere [i promi]\toare. Cioban [i Bence Haáz“, se arat\ `n co- nizat\ anual de Societatea Român\ Imagini ale unor picturi murale din
„Astfel, pe lâng\ arti[ti consacra]i, municatul organizatorilor. Mozart `n memoria marelui compozi- m\n\stiri [i biserici bucovinene vor fi
precum dirijorii Gottfried Rabl (Viena) Programul reune[te lucr\ri pre- tor. ~ncepând din anul 1991, Festiva- prezentate `n cadrul unei expozi]ii or-
[i Ferenc Gábor (Berlin), flautistul Já- cum Simfonia „Jupiter“ sau Cvartetul lul Mozart are loc `n fiecare an la ganizate la Muzeul de Istorie din Su-
nos Bálint (Budapesta), harpistul Ion- „Disonan]elor“, prime audi]ii. Din pro- Cluj-Napoca, la `nceputul lunii de- ceava, `n care vor fi evoca]i marii ar-
Ivan Roncea (Bucure[ti), Cvartetul gram fac parte un simpozion cu tema cembrie, `n preajma datei mor]ii ma- ti[ti plastici [i zugravi ai secolelor
Transilvan, pianista Adriana Bera, vor „Filonul baroc `n crea]ia lui Mozart“ [i relui compozitor. Festivalul se desf\- XIV-XX din Bucovina, conform Medi-
evolua `n festival tineri interpre]i, unii un concurs de interpretare, la sec]iu- [oar\ de ast\zi pân\ pe 12 decembri- afax. Expozi]ia „Arti[ti plastici bu-
dintre ei `nc\ studen]i ai Academiei de nea duo vioar\-pian, pentru care este e, sub patronajul Ambasadei Austriei
Muzic\ «Gheorghe Dima», Cvartetul anun]at un num\r record de partici- la Bucure[ti. a
covineni [i pictura mural\“ va fi des-
chis\ `n perioada 10-20 decembrie, la
Muzeul de Istorie Suceava, iar verni-
S-a lansat prima baz\ de date sajul va fi precedat de un recital de
colinde, ce va fi sus]inut de grupul vo-
cal al Seminarului Teologic Liceal
Ortodox „Mitropolitul Dosoftei“, Su-
informatic\ a plantelor medicinale ceava. Expozi]ia cuprinde o selec]ie de
imagini, picturi murale, cu care au
fost decorate m\n\stirile [i bisericile
din Bucovina, precum Sucevi]a, Mol-
a A fost lansat primul sistem informatic integrat de identificare, evaluare, planificare dovi]a, Vorone], Dragomirna, Solca,
[i gestionare a fondului na]ional de plante medicinale a Sistemul informatic este Arbore, B\line[ti [i Ude[ti. Vor fi evo-
ca]i marii arti[ti plastici [i zugravi
disponibil la adresa www.plante-medicinale.ro a Utilizatorii pot g\si aici descrierea bucovineni ai secolelor XIV-XX, Ga-
vril Ieromonahul, Ion [i Sofronie, To-
unui num\r de 420 de specii de plante medicinale aromatice terapeutice, substan]ele
ma de la Suceava, Epaminonda Bu-
con]inute, utilizarea lor, ac]iunile terapeutice, informa]iile referitoare la cultivarea, cevschi [i Gheorghe Berlinschi.
recoltarea [i procesarea lor, legisla]ia [i institu]iile cu atribu]ii `n domeniu a
Autoritatea Na]ional\ Datele colectate din ba- Concert de colinde la
pentru Cercetare {tiin]i- zine geografice diferite [i Târgul de Sfântul Nicolae
fic\ (ANCS) a organizat pentru un num\r mare de din Sighi[oara
ieri, 4 decembrie, confe- specii reflect\ faptul c\ ac-
rin]a de prezentare a tualul poten]ial biologic al Concert de colinde, produse specifice
florei române[ti `n dome- s\rb\torilor de iarn\, dar [i un mo-
primului instrument de
niul plantelor medicinale, ment interactiv cu Mo[ Nicolae le vor
informare [i documentare fi oferite, la sfâr[itul acestei s\pt\-
complex\ din România aromatice [i tinctoriale a mâni, copiilor din Sighi[oara, `n Pia-
pentru fondul na]ional de fost afectat semnificativ a- ]a Cet\]ii, unde se va desf\[ura Târ-
plante medicinale. Eveni- tât din punctul de vedere gul de Sfântul Nicolae, conform Me-
mentul s-a desf\[urat la al structurii speciilor, cât diafax. „La acest târg va fi prezent
[i al densit\]ii acestora. Mo[ Nicolae, iar [colile vor prezenta
sediul Universit\]ii de
{tiin]e Agronomice [i Me- Din acest motiv, spe- diverse produse specifice s\rb\torilor
de iarn\, create `n cadrul orelor de
dicin\ Veterinar\ (US- ciali[tii care au lucrat `n
acest proiect consider\ c\ lucru manual, iar gr\dini]ele vor pre-
AMV) Bucure[ti. zenta un scurt program artistic. ~n
Sistemul informatic in- este necesar\ implicarea cadrul acestui târg, diferite ONG-uri
tegrat pentru identifica- energic\ a organismelor
sighi[orene [i din zon\ vor comercia-
rea, evaluarea, planifica- responsabile `n domeniu. liza produse specifice acestei pe-
~n cadrul proiectului, `n
rea [i gestionarea fondu- rioade. Cu aceast\ ocazie, sighi[ore-
lui na]ional de plante me- valoare total\ de 2,5 mi- nii vor avea posibilitatea s\ cumpere
dicinale, aromatice [i lioane de lei, Universita- cadouri pentru cei dragi, sus]inând
tinctoriale (surse de ma- tea de {tiin]e Agronomice astfel [i unit\]ile de `nv\]\mânt“, a
(S.C. IPA S.A.), `n calita- [i institu]iile cu atribu]ii spus primarul ora[ului, Ioan-Dorin
terii prime pentru indus- te de coordonator, USAMV `n domeniu. Cele 1.424 de [i Medicin\ Veterinar\
D\ne[an. Copiii vor interpreta col-
tria alimentar\, farmace- Bucure[ti, Centrul Na- Bucure[ti a achizi]ionat inde [i cântece de iarn\ precum [i
substan]e chimice ce se
utic\ [i cosmetic\) a fost ]ional de Management echipamente moderne de scenetele „~ntâlnire cu spiridu[ii“ [i
reg\sesc `n speciile de
realizat `n cadrul unui Programe (CNMP), Uni- laborator pentru de- „Poveste de Mo[ Nicolae“.
plante medicinale, aro- terminarea compozi]iei
proiect ce a durat 2 ani [i versitatea de Medicin\ [i matice [i tinctoriale sunt
a fost finan]at de la buge- Farmacie „Carol Davila“ chimice a diferitelor specii Documentarul „Adela
prezentate sintetic prin- de plante. De asemenea, a
tul de stat `n cadrul Pla- Bucure[ti, S.C. BIOTEH-
nului Sectorial al Minis- NOS S.A., S.N. PLAFAR
tr-o fi[\ de substan]\ care fost achizi]ionat\ in- [i Agnetha“ la ICR
con]ine denumirea, cate-
terului Educa]iei, Cerce- S.A. [i Universitatea Ro- frastructura de tehnic\ de Documentarul „Adela [i Agnetha“, de
t\rii [i Tineretului (MECT), goria din care face parte, calcul [i de comunica]ii ne-
mâno-American\. Geo Scripcariu, va fi proiectat la Sea-
prin ANCS. Cu acest pri- numele chimic, formula, cesar\ implement\rii sis- ra de film, pe 11 decembrie, de la ora
Sistemul informatic es-
lej, s-a f\cut [i o demon- masa molecular\, formu- temului informatic, sistem 19:00, la Institutul Cultural Român
te disponibil la adresa
stra]ie practic\ privind www.plante-medicinale.ro. la structural\, ac]iunea compus dintr-o baz\ de (ICR), `n prezen]a regizorului, infor-
terapeutic\, importan]a. date [i o aplica]ie software meaz\ institutul. Filmul realizat de
func]ionarea sistemului [i Utilizatorii pot g\si aici Geo Scripcariu are ca tem\ familiile
vor fi vizitate laboratoa- descrierea unui num\r de Portalul nu reprezint\ modular\ [i flexibil\. Ast-
mixte de sa[i [i ]igani din Ardeal [i
rele de analize. 420 de specii de plante doar un instrument de in- fel, utilizatorii interesa]i prezint\ alternativ dou\ astfel de fa-
Proiectul a fost execu- medicinale aromatice te- formare [i documentare au acces la o sec]iune se- milii din satul Merghindeal, situat a-
tat de un consor]iu for- rapeutice, substan]ele complex [i actualizat per- parat\ a sistemului, unde proape de ora[ul Agnita. Adela este
mat din Societatea Co- con]inute, utilizarea lor, manent, ci asigur\ [i pro- se afl\ stocat un fond de so]ia ]iganc\ a unui sas, iar Agnetha
movarea interna]ional\ a documentare bogat [i este so]ia s\soaic\ a unui ]igan. Docu-
mercial\ pentru Cerceta- ac]iunile terapeutice, in-
re, Proiectare [i Produc]ie forma]iile referitoare la plantelor medicinale din divers, inclusiv rapoartele mentarul prezint\ astfel interac]iunea
dintre comunit\]ile de ]igani [i cele de
de Echipamente [i Insta- cultivarea, recoltarea [i România, gra]ie interfe]ei de cercetare elaborate `n
sa[i, ce a condus la formarea de
la]ii de Automatizare procesarea lor, legisla]ia `n limba englez\. fiecare etap\. a familii mixte, precum [i aspecte sensi-
bile din ]es\tura etnic\ [i confesional\
rezultat\ din aceste rela]ii. Filmul „A-
dela [i Agnetha“ a fost selec]ionat a-
manifest\ri. ~n programul nii vor avea parte, `n zilele despart“ (Columbia, 2006), Studioul Experimental de nul acesta la Festivalul Interna]ional
festivalului organizat de de 6 [i 7 decembrie, la Euro- regia Harold Trompetero [i Oper\ [i Balet „Ludovic al Produc\torilor de Film Indepen-
den]i (IPIFF) de la Constan]a, Festi-
cerceta[i la Suceava sunt cinema Tinerimea Român\, Jairo Castillo [i „La Sombra Spiess“ (SEOB), din cadrul
incluse [i un concert de mu- de un weekend de film co- del caminante/Umbra c\l\- Operei. Cursurile vor avea valul Interna]ional de Art\ }ig\neas-
zic\ folk, sus]inut de arti[ti lumbian, oferit cu sprijinul torului“ (Columbia 2003), `n loc `n Foaierul Galben al c\ „Mi[to“ [i Festivalul Interna]ional
de la Palatul Copiilor, dan- Institutului Cervantes [i regia lui Ciro Alfonso Guer- ONB [i se adreseaz\ tineri- de Film Documentar DocumFest, am-
suri [i obiceiuri tradi]ionale Ambasadei Columbiei pen- ra. Toate filmele proiectate lor arti[ti lirici, studen]ilor bele organizate la Timi[oara. a
din Vama, colinde oferite de tru Polonia [i România. vor fi subtitrate `n român\, [i absolven]ilor academiilor
M=ine, 6 decembrie, vor fi pre]ul unui bilet `ntreg fiind de muzic\. ~nscrierile se fac
elevi de la Seminarul teolo-
proiectate filmele „Diástole de 10 lei, iar redus - de 7 lei. pân\ ast\zi, 5 decembrie, Condurache Cristian Francisc
gic [i numere sus]inute de
y sístole/Diastole [i sistole“ taxa de curs pentru partici- de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de distrofie
clovni. De asemenea, vor fi a VIORICA CORTEZ
expuse fotografii cu temati- (Columbia, 2000), `n regia pan]ii activi fiind de 150 de muscular\ progresiv\, care-i afecteaz\
lui Harold Trompetero, [i SUS}INE CURSURI LA euro, iar pentru participan- m=inile, picioarele, precum [i organele
ca cerceta[ilor [i desene ale ONB: Mezzo-soprana Viori-
copiilor de la {coala „Miron „Bolívar soy yo/Bolivar sunt ]ii pasivi, de 50 de euro. An- interne. Pentru a stopa evolu]ia acestei
eu“ (Columbia, 2002) - regia ca Cortez va sus]ine, `n perioa- gaja]ii Operei au acces gratu- boli, sunt necesare dispozitive de fixare
Costin“ din Suceava. Cele- da 10-16 decembrie, cursuri
Jorge Alí Triana. Pe 7 de- it, a precizat directorul pri- pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
lalte ora[e participante la master-class de canto la O-
cembrie, cinefilii vor avea mei scene lirice a ]\rii. Ar- financiar\ precar\ din familie nu permite
proiect sunt Cluj-Napoca, pera Na]ional\ Bucure[ti bore a anun]at, de asemenea,
parte de peliculele „Los ni- achizi]ionarea acestor dispozitive. De
Bucure[ti, Timi[oara, Mier- nos invisibles/Copiii invizi- (ONB), a anun]at, miercuri, prezen]a, `n ceea ce a numit
curea Ciuc, Tulcea, Oradea, aceea, cre[tinii cu suflet mare, care
bili“ (Columbia, 2001), regi- directorul general al institu- „spectacolul maraton“ de Re-
Târgu Jiu [i Târgu Mure[. a Lisandro Duque, „Díos los ]iei, C\t\lin Ionescu Arbore, velion, cu „V\duva vesel\“ de doresc s\ aduc\ o raz\ de speran]\ `n
a FESTIVAL DE FILM junta y ellos se separan/ conform Agerpres. Eveni- Franz Lehar, a sopranei Le- sufletul acestui copil, pot face dona]ii `n
COLUMBIAN: Bucure[te- Dumnezeu `i adun\ [i ei se mentul este organizat de ontina Ciobanu-V\duva. a contul: RO87BRDE240SV94771102400
14 Vineri, 5 decembrie 2008
DESCOPERIRE: Cercet\torii australieni au descoperit o combina]ie de gene care explic\ motivul

Por]ia pentru care unele persoane `[i revin foarte repede dup\ ce s-au `mboln\vit de grip\, iar altele se
lupt\ cu virusul timp de câteva s\pt\mâni. Aceste gene cresc de opt ori probabilitatea ca anumi]i
bolnavi s\ sufere un timp mai `ndelungat [i s\ prezinte simptome mai severe de grip\. Speciali[tii au
de s\n\tate descoperit, totodat\, [i faptul c\ un mic grup de persoane prezint\ o anumit\ combina]ie de gene
care produce o rezisten]\ crescut\ `n fa]a gripei [i contribuie la vindecarea mai rapid\ a pacien]ilor.

DIC}IONAR MEDICAL
a pulp\ dentar\: ]esut
conjunctiv vascularizat [i
inervat, situat `n cavitatea
central\ a dintelui, endo-
don]iul. Pulpa dentar\, de-
numit\ impropriu nerv
dentar, asigur\ formarea
dentinei, precum [i nutri]ia,
sensibilitatea [i ap\rarea
dintelui. Se distinge pulpa
cameral\, situat\ `n cen-
trul coroanei, de pulpa radi-
cular\, localizat\ `n centrul
fiec\rei r\d\cini;
a pulpectomie: abla]ie a
pulpei dentare. Sinonim:
devitalizare;
a pulpit\: inflama]ie a
pulpei dentare;
a pulsa]ie: percepere a
b\t\ilor cardiace la nivelul
toracelui sau al trunchiuri-
lor arteriale accesibile pal-
p\rii manuale. Pulsa]iile
formeaz\ un ansamblu rit-
mic de b\t\i cardiace la
`n\l]imea toracelui, perce-
pute bine la auscultarea i-
nimii cu stetoscopul. Aceste
b\t\i sunt transmise `n
lungul trunchiurilor arteri-
ale. Astfel, pulsa]iile pot fi
c\utate pe artera radial\,
la partea anterioar\ a `n-
cheieturii m=inii, unde ele
constituie pulsul, sau pe
artera femural\, inghinal,
cu scopul de a verifica rit-
mul [i amplitudinea, con-
trol=nd `n acest fel suple]ea
arterei;
a pulsoximetrie: metod\
prin care se m\soar\ pulsul
[i gradul de oxigenare a
s=ngelui, cu ajutorul unui
aparat numit pulsoximetru;
a pultacee: se spune de-
spre o leziune c\ este pul-
tacee c=nd se caracterizea-
z\ prin prezen]a unui exu-
dat alb. Exemplu: angina
pultacee (amigdale infla-
mate acoperite cu un de-
pozit albicios);
a pulveriza]ie: proiecta-
re a unui produs adus `n
form\ de particule fine sus-
pendate `ntr-un gaz propul-
sor;
a punct de sutur\:
punct de coasere pentru a-
propierea marginilor unei
pl\gi sau ale unei incizii
chirurgicale, cu scopul de a
facilita cicatrizarea;
a punc]ie: act const=nd
`n introducerea unui ac sau
`n practicarea unei deschi-
deri mici `ntr-un ]esut, un
organ, o cavitate natural\
sau patologic\ pentru a ex-
trage un gaz, un lichid sau
pentru a preleva un e[an-
tion. Cu ocazia unei punc]ii,
se mai poate realiza [i in-
jectarea unui produs;
a punc]ie lombar\: act
const=nd `n introducerea
unui ac tubular `n fundul de
sac rahidian lombar (partea
inferioar\ a coloanei verte-
brale), apoi `n prelevarea
[i/sau evacuarea lichidului
cefalorahidian [i/sau injec-
tarea unui medicament sau
a unui produs de contrast;
a punct negru: colec]ie
de sebum sau keratin\ la
nivelul canalelor glandelor
sebacee. Sinonim: comedom;
a punte: protez\ desti-
nat\ s\ `nlocuiasc\ unul
sau mai mul]i din]i lips\,
fixat\ pe din]ii naturali `n-
vecina]i cu sectorul din care
din]ii lipsesc. Puntea („brid-
ge“ `n englez\) este fabri-
cat\ plec=nd de la o am-
prent\ a din]ilor, lipit\ apoi
de din]ii s\n\to[i adiacen]i,
prin intermediul coroane-
lor. Puntea poate fi din
metal (aliaj cu aur, de ex-
emplu) sau mai estetic\,
din ceramic\, montat\ pe o
arm\tur\ metalic\ (pentru
din]ii vizibili). O punte care
se nume[te „complet\“ poate
cuprinde mai mult de 12
din]i pe o singur\ arcad\.
Rolul unei pun]i este de a
restabili mastica]ia, fona]ia
[i estetica. Atunci c=nd este
bine executat\, integrarea
`n gur\ este perfect\;
a pupil\: orificiu circu-
lar `n centrul irisului, care
permite, prin contrac]ia sau
dilatarea sa, s\ dozeze can-
titatea de lumin\ ce p\-
trunde `n ochi. a
Cum se face diversificarea
alimenta]iei sugarului
Pentru a examina dezvoltarea
psihosocial\ se folosesc o serie de
tehnici de evaluare bazate pe teste [i
sc\ri standardizate de apreciere.
Problema cea mai grea a evalu\rii o
constituie alegerea grupelor de copii
de dr. Doina
DUMITRIU
O etap\ important\ a
dezvolt\rii psihosociale a co-
pilului o reprezint\ compor-
tamentul acestuia, legat de
alimenta]ie, joc, somn, sim-
]ul de cur\]enie [i educa]ie
sfincterian\, comportamen-
tul agresiv, gelozia.
Aspectele psihosociale ale
alimenta]iei sunt dominate
de rela]iile afective dintre
mam\ [i copil. Alimenta]ia
natural\ constituie un impor-
tant moment rela]ional. De
asemenea, modul de a oferi
biberonul, ]inutul `n bra]e, vor-
bele mamei adresate copilu-
lui nu egaleaz\ satisfac]ia sup-
tului, dar reu[esc s\ creeze o
ambian]\ pl\cut\ sugarului.
Ablactarea, cu cele dou\
momente, `n]\rcarea de la a-
limenta]ia la s=n [i abando-
nul biberonului pot constitui
o surs\ de gre[eli, cu re-
percursiuni asupra compor-
tamentului copilului. De ace-
ea, ablactarea trebuie s\ se
fac\ progresiv, `n 8-15 zile,
uneori [i mai mult, f\r\ a se
for]a introducerea noilor ali-
mente. ~n `ncercarea de a
dezobi[nui copilul de a suge
la biberon, prin ungerea
tetinei cu mu[tar sau cu alte
alimente cu gust am\rui, nu
facem dec=t s\ dezvolt\m
anomalii `n dezvoltarea psi-
hosocial\.
Copilul refuz\ frecvent
alimenta]ia, mai ales cu oca-
obiectelor din apropierea lui
de referin]\, cu condi]iile similare ale [i se termin\ prin `ngloba-
grupului cercetat. Se continu\ cu rea anturajului uman, a a-
nimalelor, a p\s\rilor.
observarea copilului, care, de obicei, P\rin]ii au un rol impor-
se face la domiciliu sau `n servicii tant `n aceast\ activitate.
Alegerea juc\riilor trebuie
special amenajate, unde s\ se fac\ cu mult\ grij\. Se
observatorul nu este v\zut. va ]ine seama de materialul
din care sunt construite, ca-
zia trecerii la alimente cu tic\, care poate avea impli- re, `n primul r=nd, s\ fie
u[or lavabil [i netraumati-
consisten]\ semisolid\ [i so- ca]ii `n evolu]ia personalit\-
zant, s\ nu fie vopsite cu la-
lid\. De aceea, diversifica- ]ii copilului. curi [i uleiuri toxice. Pe m\-
rea trebuie s\ se fac\ trep- ~n dezvoltarea psihosoci- sura dezvolt\rii copilului se
tat, la [ase luni pentru su- al\, [i jocul are un rol impor- vor oferi juc\rii mai compli-
garii care au fost alimenta]i tant [i reprezint\ activitatea cate, dar nu foarte multe de-
natural [i la patru luni pen- principal\ a copilului. Prin odat\, iar pentru procurarea
tru cei alimenta]i artificial. joc copilul `nva]\ s\ cunoas- lor se va ]ine cont de nece-
Se `ncepe cu alimente lichi- sit\]ile reale ale copilului [i
c\ realitatea `nconjur\toare,
de, sup\ de zarzavat, apoi cu nu de preferin]ele p\rin]ilor.
legume pasate, realiz=nd dar [i pe el `nsu[i. Schema-
tic, jocul `ncepe cu examina-
astfel un aliment semisolid. * DR. DOINA DUMITRIU ESTE
Nu este indicat ca piureurile rea propriului corp, apoi a MEDIC PRIMAR MEDICIN| DE FAMILIE
prea omogenizate s\ fie o o-
bi[nuin]\ `n alimenta]ia su-
garului dup\ diversificare,
deoarece, ulterior, se vor re-
fuza alimentele grunjoase
sau cu buc\]i mai mari de
legume [i carne tocat\ ne-
trecute prin sit\.
Refuzul alimenta]iei se
mai `nt=lne[te `n situa]iile
de boal\, `n care se `nregis-
treaz\ [i febr\; `n aceste
cazuri se constat\ revenirea
spontan\ a apetitului.
Mamele vor fi instruite a-
supra caracterului constitu-
]ional al apetitului, `n sen-
sul c\ sunt copii cu poft\ ma-
re de m=ncare [i al]ii, care,
f\r\ s\ fie bolnavi, au un
apetit sc\zut. Aceast\ tr\-
s\tur\ poate fi ereditar\ [i,
de multe ori, este `nt=lnit\
la unul dintre p\rin]i, `n co-
pil\rie. Frecven]a cea mai
ridicat\ a apetitului redus
se constat\ `ntre v=rsta de
4-6 ani. ~n cea de-a doua co-
pil\rie se constat\ adev\ra-
te forme de anorexie, numite
anorexii psihogene. Nu rare
sunt [i cazurile de [antaj a-
limentar din partea unor co-
pii care simt c\ primirea
pr=nzului constituie o pl\ce-
re pentru p\rin]i. Acest [an-
taj este practicat `n scopul
ob]inerii unor avantaje. Cu
r\bdare [i calm, copiii pot fi
dezobi[nui]i de aceast\ prac-

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Scrie]i-ne pe adresa: Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Pagin\ realizat\

„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, de Otilia
cod 700036, Ia[i profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com

Sport
Fernando Alonso vrea titlul mondial `n sezonul urm\tor
Debut str\lucit pentru Rom=nia la Europene
a Handbalistele tricolore au `nvins `n primul meci de la Campionatul European din Macedonia puternica
Na]ional\ a Ungariei, cu scorul de 27-21 (11-9) a Elevele lui Radu Voina joac\ ast\zi cu Fran]a, de la ora 21:15 a
Selec]ionata feminin\
de handbal a României a
`nvins forma]ia Ungariei
cu scorul de 27-21 (11-9),
`n debutul grupei A din
cadrul Campionatului Eu-
ropean din Macedonia.
Cele dou\ echipe au in-
trat mai greu `n meci, pri-
mul gol venind abia `n mi-
nutul 4, dar forma]ia Ro-
mâniei s-a deta[at rapid
pe tabel\ (3-0, minutul 6),
gra]ie unei presta]ii exce-
lente a port\ri]ei Lumi-
ni]a Hu]upan-Dinu, care a
f\cut un meci mare. Cu un
joc defensiv foarte bun,
România a condus tot tim-
pul `n prima repriz\, dife-
ren]a maxim\ fiind de pa-
tru goluri (6-2, 7-3, 9-5),
dar, cu timpul, unguroai-
cele au revenit [i s-au
apropiat la un gol pe
tabela de marcaj (8-9, `n
minutul 23 [i 9-10 - `n
minutul 25). La pauz\,
România avea doar dou\
goluri `n plus, 11-9, din
cauza lipsei de solu]ii din
atac, echipa antrenat\ de
Radu Voina rat=nd [i
dou\ arunc\ri de la 7
metri. La reluare, avanta-
jul tricolorelor a crescut la
trei goluri, 12-9 (’31), 15-
12 (’33), dup\ care Unga-
ria a avut [ansa egal\rii
(minutul 36), `ns\ Gorbicz
Andone: „To]i antrenorii viseaz\ s\
ajung\ `n Champions League“
Antrenorul Ioan Andone
(foto) a declarat c\ regret\
desp\r]irea de CFR Cluj, de-
oarece dorea s\ ajung\ cu for-
ma]ia sa `n Liga Campionilor.
„Anul 2008 a fost unul
dintre cei mai frumo[i pen-
tru mine. Am reu[it eventul
cu o echip\ CFR Cluj, cu
care, la `nceput de an, nu
prea aveam [anse `n campio-
nat. A fost frumos, dar, din
p\cate, l-am terminat
prost“, a spus Ioan Andone.
El a continuat: „~mi pare
r\u c\ nu am reu[it s\ an-
trenez `n Liga Campionilor.
Am dorit s\ merg `n conti-
nuare cu CFR Cluj, din
var\, de[i aveam oferte
foarte multe, tocmai pentru
a antrena `n Liga Campio-
nilor. Acum, trebuie s\ o iau
de la cap\t cu alt\ echip\“.
~ntrebat când va prelua
alt\ forma]ie, Ando a spus:
„~n România nu mai pot
antrena pân\ la var\. Dar
cred c\ voi semna acum un
angajament pe 6 luni. Nu
vreau s\ merg pentru mai
mult timp `n str\in\tate“.
Vineri, 5 decembrie 2008
CAMPIONATUL EUROPEAN UNDER 21: La Goteborg s-a efectuat tragerea la sor]i a grupelor
Campionatului European de fotbal Under 21, competi]ie ce se va desf\[ura `n iunie 2008, `n
Suedia. Iat\ rezultatele opera]iunii: Grupa A - Suedia, Belarus, Italia, Serbia; Grupa B - Spania,
Germania, Anglia, Finlanda. Primele 2 forma]ii din fiecare grup\ se calific\ `n semifinalele
a ratat o aruncare de la 7
metri. A urmat o perioad\
bun\ pentru noi, diferen]a
ajungând la cinci goluri,
19-14 (minutul 42), iar
apoi chiar la [apte, 23-16
(minutul 47). Ungaria a
mai redus din diferen]\,
24-20 (’55), dar echipa
României a ob]inut, `n cele
din urm\, o victorie fru-
moas\, cu scorul de 27-21.
~n meciul vizionat de
1.000 de spectatori `n Sala
„Boris Trajkovski“ din
Skopje [i arbitrat de
polonezii Marek Baranow-
ski [i Bogdan Lemano-
wicz, au evoluat echipele:
- România: Lumini]a
Hu]upan-Dinu, Paula Un-
gureanu - Ramona Maier
(3 goluri), Carmen Amariei
(2), Daniela Crap, Cristina
Neagu (5), Oana Manea
(5), Valentina Elisei-Ar-
dean (4), Adina Fiera (3),
Narcisa Lecu[anu (5). An-
trenor: Radu Voina.
- Ungaria: Katalin Pa-
linger, Melinda Pastrovics
- Barbara Balogh (1), Or-
solya Verten (1), Zita Szu-
csanszki (1), Melinda
Vincze (2), Anita Bulath,
Anita Gorbicz (5), Piroska
Szamoransky (2), Gabriel-
la Szucs (1), Agnes Hor-
nyak (2), Monika Kovac-
sicz (1), Zsuzsanna To-
Despre o eventual\ reve-
nire la Dinamo Bucure[ti,
tehnicianul a men]ionat:
„Nu este normal s\ schimbi
antrenorul. Mircea Rednic a
reu[it s\ termine turul pe
primul loc, cu un lot `n care
sunt foarte mul]i juc\tori ac-
cidenta]i. Sunt principalii
candida]i la cucerirea titlu-
lui. Mircea va continua la
Dinamo Bucure[ti; orice
antrenor dore[te s\ ajung\
`n Liga Campionilor. To]i
antrenorii viseaz\ s\ ajung\
`n Liga Campionilor“.
programate pe 26 iunie, finala fiind prev\zut\ pentru 29 iunie.
Pilotul spaniol Fernando
Alonso (foto) a declarat c\
vrea s\ câ[tige titlul mondial
`n sezonul urm\tor al For-
mulei 1 cu ajutorul noului
monopost Renualt R29, de-
spre care a spus c\ este unul
performant.
„Singurul nostru obiectiv,
al meu [i al echipei, este a-
cela de a fi campioni“, a pre-
cizat Alonso, care a avut un
sezon dezam\gitor al\turi
de gruparea francez\.
Spaniolul este `ncrez\tor
c\ ma[ina pentru sezonul vi-
itor [i noile reguli impuse de
FIA `l vor face s\ se poat\
lupta de la egal la egal cu pilo-
mori (5). Antrenor: Vilmos
Imre.
Celelalte rezultate din
prima rund\ au fost: Fran-
]a - Danemarca 23-24 (gr.
A); Portugalia - Ucraina
24-38 [i Norvegia - Spania
21-21 (gr. B); Rusia -
Austria 31-22 [i Suedia -
Belarus 21-21 (gr. C);
Croa]ia - Serbia 30-26 [i
Germania - FYR Mace-
donia 25-22 (gr. D).
Cristi Ga]u e fericit
Pre[edintele FR Hand-
bal, Cristian Ga]u, a l\u-
dat echipa României pen-
~n privin]a actualului
campionat, Ando a men]io-
nat: „Acum sunt foarte
echilibrat [i mai lini[tit `n
declara]ii. Campionatul este
mult mai greu ca anul tre-
cut. Noi am dominat turul
`n a[a manier\, `n campi-
onatul trecut, `ncât nu am
l\sat pe nimeni s\ spere la
titlu. E adev\rat c\ Steaua,
`n retur, a jucat mult mai
bine [i, la un moment dat,
chiar ne-a dep\[it, dar noi
am revenit. Acum sunt [ase
echipe `n frunte“.
Andone s-a declarat scep-
tic `n privin]a [anselor ca
Trombeta s\ r\mân\ mult
timp `n pozi]ia de antrenor
principal la CFR Cluj: „Pre-
ten]iile sunt foarte mari, la
investi]iile care se fac la
Cluj. Eu nu cred c\ Trom-
beta va rezista la ce pre-
ten]ii sunt acolo“.
La finalul declara]iilor de
pres\, Andone a fost `ntrebat
dac\ va mai antrena pe CFR
Cluj. „Am un regret mare [i
cred c\ greu voi mai reveni la
Cluj“, a r\spuns el. a
]ii echipelor McLaren [i Fer-
rari. „Introducerea slick-uri-
lor (n.r. - pneuri f\r\ stria]ii)
este un lucru bun pentru
stilul meu de pilotaj, iar im-
punerea noilor reguli tehnice
ne dau `ncredere c\ ne putem
lupta cu Ferrari [i McLaren“,
a ad\ugat campionul mondial
din sezoanele 2005 [i 2006.
~n acest an, titlul a fost
câ[tigat de englezul Lewis
Hamilton (McLaren), `n fa]a
brazilianului Felipe Massa
(Ferrari).
Alonso s-a declarat `mpo-
triva propunerii [efului For-
mulei 1, Bernie Ecclestone,
care dore[te ca sistemul de
tru victoria ob]inut\ `n
fa]a Ungariei, `n meciul de
debut la CE 2008 din Ma-
cedonia, `n care a dat do-
vad\ de dârzenie, voin]\ [i
concentrare pe toat\ du-
rata jocului. „Este o bucu-
rie mare aceast\ victorie,
pentru c\ valorile noastre
individuale, peste cele ale
Ungariei, au reu[it `n
aceast\ sear\ s\ se prez-
inte ca o echip\ valoroas\
[i lucrul acesta spune
multe asupra viitorul ge-
nera]iei de care discut\m.
Am dat dovad\ de voin]\,
dârzenie, o concentrare la
maximum pe durata celor
Pi]urc\ `l `nvinge pe S\ndoi
Selec]ionata divizionar\
A de fotbal a României a
`nvins lotul na]ional de
tineret U-21 cu scorul de 3-
1 (1-0), `ntr-un meci de
preg\tire disputat la Cen-
trul Na]ional de la
Mogo[oaia.
Selec]ionabilii s-au im-
pus prin golurile marcate
de Gigel Bucur (31), Srdjan
Luchin (57), Andrei Prepe-
li]\ (86 - penalty), respectiv
Radu Barbu (61), `ntr-un
joc disputat pe cea]\, cu
nocturna aprins\.
Lotul A putea câ[tiga [i
mai clar, dar Gigel Bucur a
ratat singur cu portarul (7),
iar Mihai Roman a trimis
`n bara transversal\ (69).
Lotul A va mai disputa
un meci, ast\zi, `n compa-
nia Stelei, de la ora 14:00.
România „A“ - România
U-21 3-1 (1-0); au marcat:
Gigel Bucur (31), Srdjan
Luchin (57), Andrei Prepe-
li]\ (86 - penalty), respec-
tiv Radu Barbu (61).
Au evoluat echipele:
România „A“: Ciprian
T\t\ru[anu (Costel Panti-
limon) - Ovidiu Dananae
(M\d\lin Ciuc\), Valeric\
„medalii“ s\-l `nlocuiasc\ pe
cel al clasamentului de punc-
te. Acest nou sistem ar
acorda medalii de aur, argint
[i bronz primilor trei clasa]i
la finalul fiec\rei curse, iar
la sfâr[itul sezonului, titlul
ar urma s\ fie câ[tigat de pi-
lotul care a izbutit cele mai
multe medalii de aur.
De asemenea, sportivul
iberic `n vârst\ de 27 de ani
a criticat dur proiectul de
adoptare a unui singur tip de
motor `n F1 pentru sezonul
2010. Alonso a men]ionat c\,
dac\ el va fi aprobat, se
gânde[te chiar s\ se retrag\
din aceast\ competi]ie. a
60 de minute de joc. Aces-
tea au fost atuurile cu care
România a `nvins Ungaria
ast\zi. De la jum\tatea
reprizei a doua, ungu-
roaicele au cedat [i nu au
mai avut posibilitatea s\
remonteze handicapul fa]\
de echipa noastr\. To]i tre-
buie s\ ne uit\m cu mân-
drie la echipa noastr\ [i cu
mult\ aten]ie `n viitor; s\
uit\m trecutul“, a declarat
Cristian Ga]u. România va
juca urm\torul meci `n
Grupa A, ast\zi, 5 decem-
brie, cu Fran]a, de la ora
19:15, `n direct pe TVR 2.
(Dan TEODORESCU)
G\man (Srdjan Luchin),
Alexandru Tudose, Jasmin
Latovlevici - Eric Bicfalvi
(Andrei Prepeli]\), Ale-
xandru Bourceanu (Adrian
Ropotan), Cristian T\nase
(Ciprian Deac), Dacian
Varga (Alexandru Cur-
tean) - Gigel Bucur (Mihai
Roman), Alex Pi]urc\ (Do-
rin Goga). Antrenor: Victor
Pi]urc\.
România U-21: Silviu
Lung Jr. (Cezar Lungu) -
{tefan B\rboianu (Samuel
Cojoc), Radu Barbu, An-
drei Cordo[, Silviu Ilie
(Dorian Andronic) - Lau-
ren]iu Iorga (Fabian Teu-
[an), Andrei Ionescu (Vasi-
le Buh\escu), Gabriel Tor-
je (C\t\lin Doman), Con-
stantin Gângioveanu (R\z-
van Ochiro[ii; Raul Ruses-
cu) - Lucian R\du]\ (Sa-
brin Sburlea), Raul Ruses-
cu (Ioan Hora). Antrenor:
Emil S\ndoi.
Arbitru: Alexandru Tu-
dor; arbitri asisten]i: Cris-
tian Nica, Radu Ghin-
guleac; arbitru de rezerv\:
Drago[ Istrate. (Narcis
POHOA}|)
15
PE SCURT
Victorie dramatic\
pentru handbali[tii
de la Poli
~ntr-un meci disputat `n devans
din cadrul primului retur al Seriei
A din Liga a doua de handbal
masculin, pe teren propriu,
Politehnica Ia[i a `nvins pe CS{
Bac\u cu scorul de 37-36 (16-17),
dup\ un final de meci nerecoman-
dat cardiacilor. Cu un minut [i
c=teva secunde `nainte de ter-
minarea disputei, ie[enii `i con-
duceau pe b\c\uani cu scorul de
37-32 [i nimeni nu anticipa fi-
nalul de foc al oaspe]ilor, care au
avut o ap\rare om la om la cen-
trul terenului [i au reu[it s\ se
apropie la doar un gol, la scorul
de 37-36, dar numai at=t! La
echipa din Bac\u a evoluat [i fos-
tul pivot al ie[enilor `n anii din
urm\, Eusebiu Tanc\u, dar a lip-
sit portarul ie[ean Florin
Spiridon, cu probleme medicale.
Pentru Politehnica Ia[i au marcat
juc\torii Caciuc (14 goluri), Velicu
(9), Ifrim (7), I. Ciocoiu (4), Oniga
(1), Iftimi (1) [i Petrea (1). ~n ul-
tima etap\ programat\, `n acest
an, pe 13 decembrie, ie[enii vor
evolua `n deplasare, `mpotriva
forma]iei CSM Foc[ani 2007.
{apte succese
consecutive sub panou
Tot `n Liga a doua, dar `n cea de
baschet masculin, `ntr-un meci
am=nat ini]ial pe motive elec-
torale (antrenoarea oaspe]ilor
este so]ie de primar [i a fost ocu-
pat\ cu alegerile!!!), pe teren pro-
priu, Politehnica Ia[i a `nvins
miercuri pe CS{ Giurgiu cu
scorul de 103-73 (31-27, 24-17,
25-13, 23-16), echipa preg\tit\ de
Costel Moscalu [i Petre
M\gurean fiind ne`nvins\ `n
acest sezon. Marcatorii ie[enilor
au fost: Hulude] - 22 puncte,
Hurjui - 19 (4x3), Florin Muscalu
- 17 (2x3), Chidiu - 10 (2x3),
C\linescu - 8, M\d\lin Nicolae -
6, Murgoci - 6, Andrei Moldovanu
- 5 (1x3), N\nescu - 4, Kountouris
- 4 [i Onose - 2. La finalul dis-
putei, antrenorul Costel Moscalu
declara: „Avem o echip\ fru-
moas\, dar bani pu]ini. Mul]i
b\ie]i nu au salarii [i m\car
at=ta lucru s\ le asigur\m [i noi,
dar, din p\cate, nu prea avem
sponsori!“. S=mb\t\, `n de-
plasare, Politehnica Ia[i va
evolua `mpotriva forma]iei CSM
Pite[ti. (D.T.)
Manchester [i
Tottenham, `n
semifinalele Cupei
Ligii
Atacantul argentinian Carlos
Tevez a marcat patru goluri pen-
tru Manchester United `n partida
câ[tigat\ cu scorul de 5-3, pe
arena „Old Trafford“, `n fa]a
forma]iei Blackburn Rovers,
miercuri seara, `n cadrul sfer-
turilor de final\ ale Cupei Ligii
engleze la fotbal. Tevez a punctat
`n minutele 35, 52 (din penalty),
54 [i 90^3, celelalte goluri ale
partidei fiind `nscrise de Nani
(minutul 40) pentru `nving\tori,
respectiv Benni McCarthy (minu-
tele 49 [i 90) [i Matt Derbyshire
(minutul 84). {i de]in\toarea tro-
feului, Tottenham Hotspur, a
reu[it s\ se califice `n semifi-
nalele competi]iei, gra]ie victoriei
cu scorul de 2-1 `nregistrat\
miercuri pe terenul forma]iei de
divizie secund\ Watford. Tamas
Priskin a deschis scorul pentru
gazde, `n minutul 13, `ns\
Tottenham a egalat `n prelungirile
primei reprize, prin Roman
Pavliucenko (minutul 45^3),
`nscriind apoi golul calific\rii `n
partea a doua a jocului, prin
Darren Bent (minutul 76).
Celelalte dou\ semifinaliste sunt
Burnley (D2), victorioas\ cu 2-0 `n
fa]a lui Arsenal, [i Derby County
(D2), 1-0 cu Stoke City. (N.P.)
 CM
YK

16 Vineri, 5 decembrie 2008

„Conform studiilor americane din 2007, copiii auti[ti au o capacitate extraordinar\ `n recunoa[terea
{tiin]\ tonalit\]ilor. S-au efectuat o multitudine de cercet\ri pe muzicieni savan]i, cu memorie muzical\
excep]ional\, [i rar a fost g\sit\ o astfel de abilitate extraordinar\. Cercetarea compar\ capacit\]ile unor
copii cu vârste `ntre 6 [i 19 ani cu autism, `n raport cu un grup de control cu acela[i nivel de IQ [i cuno[tin]e
muzicale, `ntr-o serie de sarcini privind memoria tonalit\]ilor [i posibilitatea de deosebire a lor.“

Efectele muzicii
Muzica este v\zut\ ca produsul natural al
psihicului, a c\rui utilitate a fost demonstrat\,
de-a lungul timpului, `ntr-o varietate de
contexte sociale, puterea expresiv\ a muzicii
dep\[ind pe cea a celorlalte arte, prin for]a sa
de modelare a spiritului uman. Sfântul Ioan
Hrisostom afirma c\ „nimic nu reu[e[te s\
`nal]e `ntr-atât sufletul, s\-l `naripeze, s\-l
ridice deasupra p\mântului, s\-l desfac\ de
leg\turile timpului (...) ca o melodie vocal\
sau ca o cântare inspirat\, perfect alc\tuit\
ritmic“, pentru c\ „muzica mi[c\ sufletul [i-l
`nal]\ c\tre Cel ce l-a creat“.

Omul `ncepe s\-[i dez- competitiv sau a unui de-
volte auzul de la o vârst\ cor mai zgomotos. Hidehi-
foarte timpurie: chiar [i un ko Okamoto [i colegii Insti-
fetus de 28 de s\pt\mâni tutului pentru analiza Bio-
va r\spunde la sunet, iar magnetismului [i Biosem-
nou-n\scu]ii pot distinge nalului din Germania au
diferite tipuri ale vorbirii. folosit tehnica numit\ mag-
Auzul nostru continu\ s\ netoencefalografie (MEG)
se dezvolte `n perioada co- pentru a sublinia mecanis-
pil\riei, incluzând abilita- mele neuronale [i diferen]e-
tea de a distinge sunetele le emisferice legate de mas-
provenite din diverse di- carea simultan\.
rec]ii [i s\ `n]eleag\ vor- Rezultatele arat\ c\, `n
birea `n medii acustice difi- ciuda faptului c\ sunetul la
cile, precum `ntr-o camer\ un volum ridicat poate de-
plin\ cu multe ecouri. teriora firele minuscule de
~n via]a de zi cu zi, sun- p\r din cohlee, 80% dintre
tem expu[i multor sunete oameni ascult\ muzic\ la
diferite, din mai multe niveluri periculoase ale
surse, uneori chiar `n volumului. Anumite mode-
acela[i timp, de la zgomo- le de c\[ti sunt mai protec-
tul traficului pân\ la zum- tive pentru ureche, conform
zetul dintr-o `nc\pere. unui studiu din 2007.
Semnalele zgomotoase in- Cât de tare, `ns\, e prea
terac]ioneaz\ [i se ames- tare? Pentru a `n]elege lim-
tec\ unele cu altele când bajul, sunetul trebuie pro-
sunt procesate de c\tre cesat cu acurate]e [i la o
creier, proces denumit mare vitez\. Când un su-
mascare simultan\. R\s- net este absorbit de ureche,
punsul creierului la mas- vibra]iile fluidului din ure-
carea stimulilor atrage du- chea intern\ sunt detec-
p\ sine ceea ce se nume[te tate de celule senzoriale
efectul petrecerii de cock- speciale. La cap\tul fiec\-
tail, adic\ situa]ia `n care rei celule se afl\ „m\nun-
suntem capabili s\ auzim chiul de p\r“, numit astfel
un anumit sunet, chiar [i fiindc\ arat\ `n acest mod.
`n prezen]a unui sunet Aceste celule ale p\rului
Ascultarea muzicii `n timpul
exerci]iilor fizice cre[te rezisten]a
[i motiva]ia efectu\rii acestora
{i copiii auti[ti pot dezvolta aptitudini muzicale
sunt suficient de sensibile mar\ (de exemplu, pacien- tarea imaginii unui b\iat [i muzica simfonic\). Jum\-
pentru a detecta fiecare ]ii ce sufer\ de obezitate). urcând sau coborând sc\- tate dintre participan]i
mi[care minuscul\ a flu- Muzica, `ns\, are puterea rile pe ecranul unui calcu- erau muzicieni, care perfor-
idului `n urechea intern\. de a provoca un impact lator. De[i copiii cu autism mau, de cel pu]in [apte ani,
Cu toate acestea, pentru a considerabil `n lupta cu in- aveau dificult\]i de comu- la un instrument. Rezulta-
se ajunge la nivelurile ridi- activitatea public\. Mai nicare asociate cu aceast\ tele studiului au ar\tat fap-
cate ale sensibilit\]ii ceru- mult, efectele muzicii asu- dizabilitate, o parte dintre tul c\ muzica cu ritm alert,
te pentru auzirea sune- pra st\rilor [i a emo]iilor ei au ob]inut rezultate ex- precum [i cea cu ritmuri
telor, vibra]iile sunetului deschid posibilitatea `mbu- cep]ionale. ~ntr-unul dintre mai complexe, intensific\
trebuie amplificate. n\t\]irii atitudinii fa]\ de teste, patru dintre copiii respira]ia [i circula]ia, in-
Când volumul este prea exerci]iile fizice, fiind de auti[ti au ob]inut un pro- diferent de stil. Cu cât era
tare, firele minuscule de ajutor oamenilor care do- cent de succes de 89%, com- mai alert ritmul muzicii, cu
p\r, ce duc informa]ia so- resc s\ lupte cu inactivita- parativ cu performan]a me- atât cre[tea mai mult gra-
nor\ la creier, sunt distru- tea. die, de 30%. Aceste des- dul de aten]ie psihologic\.
se sau deteriorate, aceasta coperiri au fost surprinz\- ~n mod similar, muzica mai
conducând, cu timpul, la toare, dat fiind faptul c\ lent\ sau meditativ\ avea
deteriorarea permanent\ a
Copiii cu autism ace[ti copii au o mai slab\ efectul opus, muzica raga
celulelor firelor de p\r [i, demonstreaz\ capacitate intelectual\ [i favorizând o sc\dere semni-
implicit, a auzului. De extraordinare nici unul dintre subiec]i nu ficativ\ a b\t\ilor inimii.
aceea, doctorii recomand\ avea preg\tire muzical\. Demn de remarcat, `ns\,
s\ ascult\m muzic\ la un
capacit\]i muzicale este faptul c\, `n timpul
Copiii auti[ti pot fi buni as-
nivel de siguran]\ (5 dcb Conform studiilor ameri- cult\tori analitici, iar de- pauzelor, to]i indicatorii
sau mai pu]in) [i s\ folosim cane din 2007, copiii auti[ti taliile muzicale le sunt mai psihologici ai aten]iei sc\-
c\[ti audio ce izoleaz\ zgo- au o capacitate extraordi- accesibile lor decât copiilor deau fa]\ de nivelul celor
motul dimprejurul nostru. nar\ `n recunoa[terea tona- cu o dezvoltare normal\. `nregistra]i `nainte ca par-
lit\]ilor. S-au efectuat o ticipan]ii s\ asculte frag-
Muzica cre[te multitudine de cercet\ri pe Alte efecte pozitive mentele muzicale. Acest
muzicieni savan]i, cu mem- efect avea loc indiferent de
rezisten]a orie muzical\ excep]ional\,
ale ascult\rii muzicii stilul muzicii sau preferin-
la exerci]ii cu 15% [i rar a fost g\sit\ o astfel Un rezultat interesant a ]ele ascult\torului. Alte
de abilitate extraordinar\. fost publicat `n revista cercet\ri efectuate arat\ c\
Potrivit cercet\rilor re-
cente din 2008 ale dr. Cos- Cercetarea compar\ ca- „Heart“. Acesta vizeaz\ e- muzica poate reduce stresul
pacit\]ile unor copii cu vâr- fectele muzicii asupra anu- sau poate contribui la `mbu-
tas Karageorghis, muzica
atent selectat\ poate cre[te ste `ntre 6 [i 19 ani cu mitor parametrii fiziologici, n\t\]irea performan]elor
autism, `n raport cu un cum ar fi respira]ia [i cir- atletice. a
semnificativ rezisten]a fizi-
c\ a unei persoane. Cei 30 grup de control cu acela[i cula]ia. Cercet\rile au fost
de participan]i ai studiului nivel de IQ [i cuno[tinte efectuate asupra unui nu- Pagin\ realizat\ de
s\u f\ceau jogging `n timp muzicale, `ntr-o serie de m\r de 24 de b\rba]i [i fe- Andreea-R
Raluca NEAGU,
ce ascultau o selec]ie de sarcini privind memoria mei, a c\ror func]ii au fost Centrul de Studii
muzic\ pop [i rock, inclu- tonalit\]ilor [i posibilitatea monitorizate `nainte [i Interdisciplinare
zând melodii ale lui Queen, de deosebire a lor. Subiec]ii dup\ ce ascultau scurte `n Religie [i {tiin]\, Funda]ia
Red Hot Chilli Peppers [i au fost ruga]i s\ identifice fragmente din anumite pie- „Solidaritate [i Speran]\“, Ia[i
Madonna. Erau ruga]i s\ notele muzicale prin mu- se muzicale (incluzând aici
p\streze ritmul exerci]iilor
cu melodia. Cercet\rile
arat\ c\ atunci când muz-
ica este atent selectat\ pe
baza principiilor [tiintifice,
ea poate cre[te rezisten]a
cu 15%, putând da mai
mult\ satisfac]ie de pe ur-
ma efortului. Acest fapt era
intuit `nc\ de pe vremea
lui Platon, care scria c\
„muzica ofer\ un suflet
universului, aripi min]ii,
zbor imagina]iei [i via]\
oricui“. De asemenea,
mul]i antrenori folosesc
muzica pentru cre[terea
capacit\]ii de efort [i a mo-
tiva]iei sportivilor, `n ca-
drul antrenamentelor. Mai
mult, exist\ rezultate care
sugereaz\ faptul c\ muzica
poate ajuta pe cei care fac
exerci]ii s\ se simt\ mai
bine chiar [i atunci când e-
xerseaz\ la o intensitate
mai mare (aproape de epui-
zarea fizic\).
~n general, plimb\rile [i
alergatul sunt adesea `n-
corporate `n programele de
reabilitare a celor din pla- Creierul nostru este capabil s\ disting\ vorbirea
samentele de `ngrijire pri- chiar [i `ntr-o camera zgomotoas\
CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 6 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 284 (1185) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR ROMÂNIA ~N UE ECONOMIC

Popas la Guvernul amân\

Fonduri europene
Curtea majorarea
pentru instalarea
Domneasc\ pensiilor pentru
sistemelor de
din Târgovi[te grupele I [i
energie alternativ\
a II-a de munc\
PAGINA 16 PAGINA 6 PAGINA 7

Sf=ntul Nicolae, ierarhul cel darnic

Biserica `l pomene[te ast\zi pe Sf=ntul Nicolae,
arhiepiscopul Mirelor Lichiei. Sfântul cinstit de toat\
cre[tin\tatea apare peste tot ca o figur\ proeminent\, care
exceleaz\ `n generozitate. A fost un om de o foarte mare APEL LA SOLIDARITATE
cultur\ teologic\, o autoritate `n domeniu [i un om cu un Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel
adreseaz\ clerului [i credincio[ilor din
profil moral model. Din acest motiv, adesea este pus al\turi Biserica Ortodox\ Român\ `ndemnul la
solidaritate cu oamenii sinistra]i, ca ur-
de apostoli. Personalitatea sa cumuleaz\ trei elemente mare a inunda]iilor din Moldova [i din
Maramure[. ~n acest sens, Preafericirea
principale: ascetismul sirian, noble]ea roman\ [i inteligen]a Sa face un apel ca to]i cei care pot ajuta
cu sume de bani, s\ le depun\ `n urm\-
toarele conturi bancare:
greac\. Pentru multa sa bun\tate a fost ales arhiereu, pentru RO 54 RNCB 0075004895030091 ROL
RO 27 RNCB 0075004895030092 EUR
dreapta credin]\ a fost prins [i `ntemni]at `mpreun\ cu al]i RO 97 RNCB 0075004895030093 USD, des-
chise la Banca Comercial\ Român\, fili-
cre[tini, primind de la Dumnezeu darul facerii de minuni. ala sector IV Bucure[ti, cu men]iunea
pentru „sinistra]i-inunda]ii“. a
Sfântul Nicolae a fost episcop pragmatic, intervenind `n
eparhia sa ori de câte ori era nevoie. A tr\it la sfâr[itul
RELIGIOS
secolului al III-lea - `nceputul secolului al IV-lea. PATRIARHUL DANIEL, DOCTOR
Citi]i `n paginile 8-9 HONORIS CAUSA AL UNIVERSIT|}II
„AUREL VLAICU“ DIN ARAD:
Preafericitul P\rinte Patriarh a
primit ieri din partea Universit\]ii
„Aurel Vlaicu“ din Arad titlul aca-
demic de Doctor Honoris Causa. Cu
16.000 de studen]i [i peste 600 de
cadre didactice, Universitatea din
Arad este una dintre cele mai im-
portante universit\]i din vestul Ro-
mâniei.
Pagina 5

S|N|TATE
FOTOSCREENINGUL, ESEN}IAL ~N DE-
PISTAREA PRECOCE A AMBLIOPIEI
LA COPIL: Ambliopia reprezint\
sc\derea unilateral\ sau bilateral\
a acuit\]ii vizuale atât la copii,
tineri, cât [i la adul]ii tineri.
Sc\derea acuit\]ii vizuale la copil
reprezint\ o piedic\ major\ `n edu-
ca]ia [i viitorul acestuia, dar, `n
acela[i timp, `n dezvoltarea nor-
mal\ a unei societ\]i. (dr. Camelia
Bogd\nici)
Pagina 12

Patriarhul Rusiei a plecat la Hristos
Patriarhul Moscovei [i al ~ntregii Rusii, PF
Alexei al II-lea, a trecut la cele ve[nice ieri
diminea]\, 5 decembrie, la v=rsta de 79 de ani.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse s-a
reunit ieri, la prânz, la Moscova, pentru a stabi-
li data funeraliilor. Sfântul Sinod urmeaz\, de
asemenea, s\ desemneze ierarhul care va ocu-
pa provizoriu locul r\mas vacant `n urma dece-
sului lui Alexei al II-lea, pân\ la alegerea unui
nou ~ntâist\t\tor al Bisericii Ortodoxe Ruse, a
declarat presei adjunctul pre[edintelui Secto-
rului pentru Rela]ii Externe al Patriarhiei Mos-
covei, p\rintele Vsevolod Chaplin. Conform infor-
ma]iilor preliminare, funeraliile lui Alexei al II-lea
vor avea loc m=ine, 7 decembrie, la Moscova.
Al XVI-lea patriarh al
Bisericii Ortodoxe Ruse
Patriarhul Alexei al II-lea a fost cel de-al
XVI-lea patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse. S-a
n\scut la 23 februarie 1929, `n ora[ul Tallinn,
Estonia, `ntr-o familie de credincio[i ortodoc[i.
~ntre anii 1947-1949, a urmat cursurile
Seminarului Teologic din Sankt Petersburg,
iar, `n anul 1953, a absolvit Academia Teo-
logic\ din acela[i ora[.
~n anul 1950 a fost hirotonit preot la bise-
rica din Johvi (Estonia), iar `n 1957, p\rintele
CULTUR|
~MPLETITUL P|NU{ILOR DE PO-
RUMB, ME{TE{UG TRADI}IONAL
L+NG| TG. MURE{: La aproximativ
30 de kilometri de Târgu Mure[, pe
permanent al Sfântului Sinod. ~n aceast\ ca- drumul european E 60, locuitorii
litate, a primit urm\toarele responsabilit\]i:
pre[edintele Comisiei de `nv\]\m=nt a
din satul Chendu au dezvoltat un
adev\rat me[te[ug din `mpletitul
Alexei a fost numit paroh al Catedralei Us- Sfântului Sinod (1965-1986) [i membru al Co-
penski din Tartu [i protopop al regiunii Tartu.
p\nu[ilor de porumb, pe care `l
misiei pentru unitatea cre[tin\ [i rela]ii bise- transmit din genera]ie `n genera]ie.
~n ziua de 3 martie 1959 a fost tuns `n mo- rice[ti a Sfântului Sinod.
nahism la Lavra „Sf=nta Treime“ (Serghiev- Pagina 13
~n anul 1968, arhiepiscopul Alexei a fost
Posad), iar `n anul 1961 a fost ales episcop de ridicat la treapta de Mitropolit de Leningrad [i
Tallinn [i loc]iitor de Riga.
Novgorod [i loc]iitor de Tallinn.
~n anul 1961, episcopul Alexei a fost nu- ~n ziua de 7 iunie 1990, a fost ales de Si-
mit adjunct al pre[edintelui Departamentului nodul Local al Bisericii Ortodoxe Ruse ca Pa-
pentru Rela]ii Externe Biserice[ti al Patriar- triarh al Moscovei [i al ~ntregii Rusii, ceremo-
hiei Moscovei, iar `n iunie 1964 a fost ridicat nia de `ntronizare având loc trei zile mai
la rang de arhiepiscop, devenind [i membru târziu. a
„R\mâne `n memoria noastr\ ca un m\rturisitor legat de reconstruirea Catedralei „Hristos Mântuitorul“
din Moscova, c\reia i-a redat m\re]ia de odinioar\.
al credin]ei ortodoxe `n vremurile grele“ La acest moment de mare pierdere nu doar pentru Bi-
serica Ortodox\ Rus\, ci [i pentru `ntreaga Ortodoxie, `n
a Mesajul de condolean]e al Patriarhului Daniel transmis Sfântului Sinod al numele ierarhilor, preo]ilor [i credincio[ilor Bisericii Orto-
doxe Române, adres\m Sfântului Sinod al Bisericii Orto-
Bisericii Ortodoxe Ruse, la trecerea la cele ve[nice a PF Alexei al II-lea a doxe Ruse fr\]e[ti condolean]e, rugând pe Hristos-Domnul,
Cu profund\ durere cre[tineasc\, am primit vestea murile grele ale comunismului [i ca un promotor neo- Arhiereul cel Ve[nic, s\ a[eze sufletul s\u `n ceata
trecerii la cele ve[nice a preaiubitului nostru frate `n drep]ilor [i s\ d\ruiasc\ alinare [i `nt\rire `n credin]\ `n-
bosit al dialogului [i cooper\rii intercre[tine [i interreli-
Hristos vrednicul de pomenire Alexei al II-lea, Patriarhul tregului popor ortodox din cuprinsul Patriarhiei Moscovei.
gioase. ~n acela[i timp, `n]eleptul Patriarh Alexei al II-lea
Moscovei [i al ~ntregii Rusii, personalitate marcant\ a lu- Ve[nic\ s\-i fie pomenirea!
a reorganizat Biserica Ortodox\ Rus\ `ntr-o perioad\ de
mii cre[tine contemporane.
Patriarhul Alexei al II-lea r\mâne `n memoria rapide transform\ri politice [i sociale din Europa † DANIEL,
noastr\ ca un m\rturisitor al credin]ei ortodoxe `n vre- R\s\ritean\, numele s\u r\mânând pentru totdeauna Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI
PÂN| DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 S=mb\t\, 6 decembrie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Sfântul Ierarh Nicolae
- „frumuse]ea
ierarhilor [i fala
p\rin]ilor“
„Pe cel ce este frumuse]ea ierar-
hilor [i fala p\rin]ilor, izvorul
minunilor [i preamarele ocroti-
tor al credincio[ilor, adunân-
du-ne, s\-l l\ud\m, o, iubito-
rilor de pr\znuire, cu cânt\ri
de laude, zicând: «Bucur\-te,
p\zitorul celor din Mira, cinstit
`ntâist\t\tor [i stâlp neclintit!
Bucur\-te, lumin\torule
preastr\lucit, care cu minunile
luminezi marginile lumii! Bucu-
r\-te, bucuria cea dumnezeiasc\
a celor nec\ji]i [i ap\r\torul cel
prea cald al celor nedrept\]i]i!
{i acum, preafericite Nicolae,
nu `nceta rugându-te lui Hristos
Dumnezeu pentru cei ce cu
credin]\ [i cu dragoste cinstesc
pururea pomenirea ta cea de
bucurie [i `ntru tot l\udat\.“
(Slava de la „Doamne, strigat-am“
de la Vecernia cea Mare a zilei)
***
Dac\ privim cu aten]ie `ntreaga
imnografie vom constata c\
grija permanent\ a imnografilor
a fost aceea de a zugr\vi `n
„cânt\ri duhovnice[ti [i melo-
dioase“ cinstita vie]uire a sfin-
]ilor Bisericii noastre. Nu de
pu]ine ori vom `ntâlni `n cânt\-
rile slujbelor stihiri `n care
imnografii s\-[i exprime nepu-
tin]a de a reda `ntr-o form\
des\vâr[it\ lauda ce se cuvine a
se aduce sfin]ilor, pentru
vie]uirea lor cea dumnezeiasc\
care adeseori `i minuneaz\
chiar [i pe `ngeri. Iat\ una din-
tre stihirile de la „Doamne, stri-
gat-am“, de la Vecernia Sfân-
tului Ierarh Nicolae, care ilus-
treaz\ limpede acest fapt: „Cu
ce cununi de laude vom `ncu-
nuna pe ierarhul, care cu trupul
este `n Mira [i duhovnice[te se
g\se[te `naintea tuturor“. ~ntâl-
nim `n acest punct dou\ re-
alit\]i magistrale ale imografiei
bizantine - pe de o parte, m\ies-
tria imnografilor de a reda
m\re]ia faptelor care, de fapt,
`ntreceau cu mult limitele spa-
]iului liturgic (m\ refer aici la
faptul c\ via]a [i minunile ne-
num\rate ale Sfântului Ierarh
Nicolae, cu mult\ vreme `nainte
ca imnografii s\-i alc\tuiasc\
imne, `nconjuraser\ lumea), iar
pe de alt\ parte, adânca lor
smerenie [i `ncercarea asidu\
de a pr\bu[i aceste opreli[ti.
~ntrebarea fireasc\ este dac\ ei
au reu[it cu adev\rat s\ se
`ntreac\ pe ei `n[i[i, s\ `ntreac\
`n]elegerea unei `ntregi lumi.
R\spunsul este unul simplu [i
`n]eles numai acelora „ce cu
credin]\ [i cu dragoste cinstesc
pururea pomenirea“ Sfântului
Ierarh Nicolae, „cea de bucurie
[i `ntru tot l\udat\“. C\ci ce ar
fi fost simpla cuno[tin]\ a fapte-
lor [i a vie]ii Sfântului Ierarh
f\r\ podoaba cea frumos `mpo-
dobit\ a imnografiei? O bucurie
ne`mp\rt\[it\, o s\rb\toare
f\r\ „trâmbi]e de cânt\ri“ [i
„d\n]uiri s\rb\tore[ti“. (Nicolae
PREDA, doctor `n Liturgic\)
EVANGHELIA ZILEI
Oferi]i [i daruri nepieritoare, ve[nice
„{i coborând `mpreun\ cu
ei, a stat `n loc [es, El [i mul-
]ime mult\ de ucenici ai S\i
[i mul]ime mare de popor din
toat\ Iudeea, din Ierusalim [i
de pe ]\rmul Tirului [i al Si-
donului, care veniser\ ca
s\-L asculte [i s\ se vindece
de bolile lor. {i cei chinui]i de
duhuri necurate se vindecau.
{i toat\ mul]imea c\uta s\
se ating\ de El, c\ putere ie-
[ea din El [i-i vindeca pe to]i.
{i El, ridicându-{i ochii spre
ucenicii S\i, zicea: «Ferici]i
voi cei s\raci, c\ a voastr\ es-
te `mp\r\]ia lui Dumnezeu.
Ferici]i voi care fl\mânzi]i a-
cum, c\ v\ ve]i s\tura. Feri-
ci]i cei ce plânge]i acum, c\
ve]i râde. Ferici]i ve]i fi când
oamenii v\ vor ur` pe voi [i
v\ vor izgoni dintre ei, [i v\
vor batjocori [i vor lep\da nu-
mele voastre ca r\u din prici-
na Fiului Omului. Bucura]i-v\
`n ziua aceea [i v\ veseli]i, c\,
iat\, plata voastr\ mult\
† ) Sfântul Ierarh
Nicolae, arhiepiscopul
Mirelor Lichiei,
f\c\torul de minuni
(dezlegare la pe[te)
Sfântul Nicolae a tr\it la
sfâr[itul secolului al III-lea [i
`nceputul secolului al IV-lea.
Pentru via]a sa aleas\ a fost
ales [i hirotonit arhiereu. De-
oarece propov\duia cu mult
curaj credin]a `n Hristos a fost
prins de conduc\torii cet\]ii, a
fost b\tut [i aruncat `n tem-
ni]\, `mpreun\ cu al]i cre[tini.
Când Constantin a ajuns `m-
p\rat al romanilor, au fost eli-
bera]i to]i cei `nchi[i, printre ei
num\rându-se [i Sfântul Nico-
lae, care s-a dus `n Mira din Li-
chia. Sfântul Nicolae a s\vâr[it
multe minuni [i a participat la
Sinodul I Ecumenic de la
Niceea (325).
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Mucenic
Nicolae Caraman.
Duminic\: † ) Sfânta
Muceni]\ Filofteia
de la Curtea de Arge[
(dezlegare la pe[te)
Sfânta Filofteia s-a n\scut
`n jurul anului 1206, `n cetatea
Târnovo, din sudul Dun\rii. A
r\mas orfan\ de mam\ la o
vârst\ fraged\, iar tat\l s-a re-
este `n cer; pentru c\ tot a[a
f\ceau proorocilor p\rin]ii
lor».“ (Luca 6, 17-23)
***
~nv\]\torul nostru Iisus
Hristos ne `ndeamn\ s\ ne a-
dun\m comori `n cer. Doar
astfel ele devin neperisabile
[i nu vor fi atinse de efemeri-
tate. Doar `n cer devin ve[ni-
ce, eterne [i pl\cute lui Dum-
nezeu. Comorile sunt bunuri
materiale, dar [i bunuri spiri-
tuale, duhovnice[ti. Pe p\mânt
se adun\ cele materiale, cele
pe care `ntr-o zi le vom l\sa
altora. Acolo sus, lâng\ Dum-
nezeu, ajung faptele bune,
faptele credin]ei. Dar [i un-
ele, [i altele se agonisesc aici,
`n aceast\ via]\, prin truda
noastr\. Exemple concrete
avem `n vie]ile [i `n faptele
sfin]ilor. {i ziua de ast\zi es-
te una deosebit\, este ziua
Sfântului Nicolae, arhiepis-
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
c\s\torit. ~ntre `ndatoririle pe
care mama vitreg\ le-a dat Fi-
lofteii se num\ra [i aceea de a
duce tat\lui s\u hran\ la
câmp. Pe drumul spre ]arin\,
adeseori `ntâlnea oameni s\-
raci, c\rora copila le d\dea din
mâncarea tat\lui s\u. ~ntâm-
plându-se acest lucru de mai
multe ori, tat\l r\mânea f\r\
hran\ `ndestulat\. ~ntrebân-
du-[i so]ia ce se `ntâmpl\ cu
bucatele, aceasta i-a r\spuns
c\ ea `i trimite cele trebuin-
cioase, dar c\ Filofteia `mparte
mâncarea la s\raci. Tat\l a ur-
m\rit-o [i, v\zând cum Filof-
teia `mp\r]ea s\racilor din
mâncarea pe care trebuia s\
i-o aduc\, a ucis-o cu o bard\.
Filofteia, `n vârst\ de numai
12 ani, [i-a dat via]a `n mâinile
Domnului. Tat\l nu a putut s\
ridice trupul fiicei sale, `ntru-
cât era foarte greu, [i, nedume-
rit, a alergat la episcopul cet\-
]ii. Acesta, `nso]it de clerici [i
mul]ime de credincio[i, a `n\l-
]at rug\ciuni c\tre Dumnezeu
[i a vrut s\ ridice trupul pen-
tru a fi a[ezat `n catedrala ce-
t\]ii. V\zând c\ nu reu[esc, au
`n]eles c\ nu era voia Sfintei
s\ fie dus\ `n cetate [i au `nce-
put s\ spun\ numele diferi-
telor cet\]i, biserici [i m\n\s-
tiri din dreapta [i stânga Du-
n\rii. Când au rostit numele
Bisericii „Sfântul Nicolae“ de
la Curtea de Arge[, trupul
Sfintei s-a f\cut mai u[or. Vo-
ievodul Radu Negru a venit la
Dun\re, `nconjurat de epis-
6 DECEMBRIE 1941: Marea Britanie declar\ r\zboi României
(`n timpul celei de-a doua conflagra]ii mondiale).
copul din Mira Lichiei. Sfân-
tul Nicolae este exemplu de
bun\tate [i d\ruire. ~n aceas-
t\ zi este obiceiul s\ primim
mici daruri. Nu valoarea con-
12 ani de la
moartea
lui Marin Sorescu
Marin Sorescu (n. 19 fe-
bruarie 1936, Bulze[ti,
jude]ul Dolj - d. 8 decembrie
1996, Bucure[ti) este conside-
rat unul dintre cei mai mari
scriitori români contempo-
rani. Sorescu (poet, dra-
maturg, prozator, eseist [i
traduc\tor) a fost cunoscut `n
timpul vie]ii pe aproape toate
continentele planetei. Opere-
le lui au fost traduse `n mai
mult de 20 de ]\ri, totalizând
peste 60 de c\r]i ap\rute `n
str\in\tate. S-a f\cut remar-
cat [i prin preocuparea pen-
tru pictur\, deschizând nu-
meroase expozi]ii `n ]ar\ [i `n
str\in\tate. Far\ a se `nscrie
`ntr-un partid politic dup\
Revolu]ia român\ din 1989,
ocup\ func]ia de ministru al
Culturii `n cadrul cabinetului
Nicolae V\c\roiu (25 noiem-
brie 1993-5 mai 1995).
Marin Sorescu debuteaz\
`n 1964, la vârsta de 28 de
ani, cu volumul de poezii sati-
rice „Singur printre poe]i“.
Pân\ la moartea sa, `n 1996,
mai public\ `nc\ 23 de volu-
copi, clerici [i mult popor, [i a
a[ezat moa[tele Sfintei Filofte-
ia `n biserica de la Curtea de
Arge[. ~n anul 1517, domnito-
rul Neagoe Basarab a ctitorit
M\n\stirea Curtea de Arge[,
`n care a mutat moa[tele Sfin-
tei, unde se g\sesc [i ast\zi.
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Sfântului Am-
brozie, episcopul Mediolanului
(Italia); a Sfântului Mucenic
Atinodor; a Sfântului Neofit; a
Sfântului Dometie; a Sfin]ilor
Isidor, Achepsima [i Leon; a
Sfântului Cuvios Amun din Ni-
tria; a Sfin]ilor Mucenici Gain
[i Gaie; a celor 300 de sfin]i
mucenici din Africa; a Sfântului
Cuvios Pavel Monahul; a Sfin-
]ilor Mucenici Prisc, Martin [i
Nicolae; a sfin]irii Bisericii
Preasfintei N\sc\toarei de
Dumnezeu din Curator [i a
Sfântului Cuvios Grigorie, cti-
torul M\n\stirii „Sfântul Ni-
colae“ din Muntele Athos.
~n ziua de 6 decembrie,
istoria consemneaz\:
a 1835: S-a n\scut medicul
Nicolae Kalinderu; a ini]iat,
`mpreun\ cu Victor Babe[, stu-
teaz\, ci gestul `n sine, faptul
c\ cineva s-a gândit la tine.
Nu face]i doar daruri care
sunt trec\toare, ci oferi]i [i
daruri nepieritoare, ve[nice.
me, devenind o figur\ mar-
cant\ a poeziei române[ti
contemporane. ~n 1966 pri-
me[te Premiul Uniunii Scri-
itorilor pentru „Poeme“, reu-
[ind s\ repete aceast\ perfor-
man]\ de `nc\ 5 ori pe par-
cursul carierei. Printre vo-
lumele cele mai cunoscute se
num\r\ „Tu[i]i“ (1970), „Su-
flete, bun la toate“ (1972),
precum [i ciclul de 4 volume
intitulat „La lilieci“ (1975,
1977, 1980, 1988), un univers
poetic construit pornind de la
un cimitir ce poart\ acest nu-
me. Poezia lui Sorescu acope-
r\ o zon\ literar\ larg\, stilul
s\u ironic [i degajat trezind
`n cititor spiritul ludic al co-
pil\riei. De altfel, multe din-
tre volumele sale sunt dedi-
cate celor mici („Unde fugim
de acas\?“ - 1967, „Cirip-cio-
rap“ - 1993). La moartea lui
au r\mas `n manuscris cin-
cisprezece volume - poezie,
eseu, jurnal [i roman.
Dramaturgia lui Marin
Sorescu abordeaz\ cu prec\-
dere tematica teatrului poeti-
co-parabolic `n trilogia „Setea
Muntelui de sare“, care cu-
prinde piesele „Iona“, „Para-
cliserul“ [i „Matca“. Uneori,
autorul abordeaz\ fie teatrul
dii morfopatologice, bacterio-
logice [i clinice asupra leprei; a
`nfiin]at primele laboratoare
permanente de investiga]ii cli-
nice din România; membru co-
respondent al Academiei Ro-
mâne; cunoscut colec]ionar de
art\ (d. 1902);
a 1864: S-a n\scut Nicodim
(Nicolae) Munteanu, patriarh
al Bisericii Ortodoxe Române
`ntre anii 1939-1948; membru
de onoare al Academiei Ro-
mâne (d. 1948);
a 1893: S-a n\scut filosoful
Dan B\d\r\u; fondator al So-
ciet\]ii de Filosofie din Ia[i;
membru corespondent al Aca-
demiei Române (d. 1968);
a 1894: S-a n\scut pictorul
Henri Catargi (d. 1976);
a 1897: S-a n\scut Oscar
Walter Cisek, scriitor [i critic
de art\ de na]ionalitate ger-
man\ din România (d. 1966);
a 1912: A murit arhitectul
Ion Mincu, `ntemeietor al [colii
na]ionale române[ti de arhitec-
tur\ (n. 1852);
a 1915: A murit Emanuil
Grigorovitza, prozator [i filo-
log; a publicat studii filologice
privind sintaxa [i etimologia
limbii germane sau prezen]a
elementului românesc `n gra-
iurile s\se[ti din Ardeal, pre-
Mai important de ce ai g\sit
`n cizmuli]e este ceea ce a
r\mas `n inima ta. (pr.
Dumitru P|DURARU, Radio
Trinitas)
contemporan `n „Exist\ ner-
vi“ sau teatrul istoric `n „A
treia ]eap\“, sau scrie o serie
de comedii, cum ar fi „R\-
ceala“ sau „V\rul Shakespea-
re“, al c\ror mobil este chiar
ironia mu[c\toare, `mprumu-
tat\ din lirica sorescian\.
De[i r\mas\ `n umbra ca-
podoperelor lirice [i dramatice,
proza sorescian\ este una din-
tre cele mai viguroase din lit-
eratura român\. „Viziunea vi-
ziunii“ [i, mai ales, „Trei din]i
din fa]\“ sunt dou\ dintre ro-
manele sale cele mai reprezen-
tative. (pr. Paul LEHACI)
cum [i un important dic]ionar
german-român; impresionante
sunt [i datele adunate sub titlul
„Românii din monumentele
literare germane medievale“
(1901) (n. 1857);
a 1931: S-a n\scut Alexan-
dru Stark, reporter radio [i tv.,
scenarist [i publicist (d. 1992,
la Paris);
a 1940: S-a n\scut criticul
literar Nicolae Baltag, fratele
poetului Cezar Baltag (d. 1975);
a 1950: S-a n\scut mate-
maticianul Gheorghe P\un; a
`ntreprins cercet\ri privind te-
oria limbajelor formale, semi-
otic\, lingvistic\ computa]io-
nal\ [i inteligen]\ artificial\;
a 1952: A murit Dumitru
Popovici, istoric literar [i edi-
tor, unul dintre cei mai impor-
tan]i cercet\tori ai iluminis-
mului românesc (n. 1902);
a 1957: S-a n\scut pianistul
Tudor Dumitrescu (d. 1977);
a 1963: A murit Ion Valen-
tin Anestin, pictor, sculptor,
grafician [i scriitor (n. 24 de-
cembrie 1900);
a 1989: A murit Jodal Ga-
bor, compozitor de origine ma-
ghiar\ din România (n. 1913);
a 1991: A murit prozatorul
Vladimir Colin (n. 1921). a
 S=mb\t\, 6 decembrie 2008 3
„{i pentru c\ sunt `ntrebat cum aplic eu canoanele, r\spund c\ din
Agenda `nceput `l pun `n cuno[tin]\ de cauz\. Ar\t, cu pravila `n m=n\, s\ vad\
[i s\ [tie c=t este de grav p\catul lui. Ar\t=ndu-i aceasta, `l `ncurajez [i
consider prima s\geat\ binef\c\toare `n inima lui, [i-mi dau seama c\,
cre[tinului necunosc=nd p\catul, l-a f\cut cu u[urin]\, c\ci ne[tiin]a este cea mai
de seam\ pricin\ care preg\te[te calea adev\ratei p\c\tuiri.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
„~n canonisire procedez cu team\, (MCXLI)
dar ]in cont de toate sfaturile de u[urare canonic\“
C=t timp opri]i de la Sf=nta ~m- m\rg\ritar pe omul cur\]it prin poc\in- na[tere, cu voie, de la [apte ani `n sus.
p\rt\[anie pe cei care fac avort? ]\ de p\cat“. {i pentru c\ sunt `ntrebat Se ]ine cont [i de data de la care n-au
Dar pe cei care fac desfr=nare [i cum aplic eu canoanele, r\spund c\ din mai f\cut.
adulter? Dar pe cei care practic\ `nceput `l pun `n cuno[tin]\ de cauz\. Pentru desfr=nare, `n afar\ de n\-
paza [i nu vor s\ nasc\ copii? Ar\t, cu pravila `n m=n\, s\ vad\ [i s\ past\ [i de at=tea alte situa]ii [i `mpre-
~n cuprinsul Canonului 4 al Sf=ntu- [tie c=t este de grav p\catul lui. Ar\t=n- jur\ri f\r\ ie[ire, sau de nu a participat
lui Grigorie de Nyssa se spune: „C=nd du-i aceasta, `l `ncurajez [i consider pri- `ncuraj=nd p\catul, dar i-ar fi adus ne-
unul dintre ace[tia `[i va cunoa[te p\- ma s\geat\ binef\c\toare `n inima lui, cazuri majore, canonisesc de la un an la Diaspora
catele [i se va m\rturisi de bun\voie [i-mi dau seama c\, necunosc=nd p\ca- trei ani; cum e cazul de adulter, fie am- ortodox\
(de sine[i), ar\t=nd c\in]\, s\ i se apli- tul, l-a f\cut cu u[urin]\, c\ci ne[tiin]a bii so]i sau numai unul din ei. Cei ce fac
ce canonul cu iubire de oameni“... este cea mai de seam\ pricin\ care pre- fraud\ conjugal\ [i atentat la planurile `n secolul
Pravila Bisericeasc\ a P\rintelui Ni-
codim Sachelarie spune: „Pentru cei
g\te[te calea adev\ratei p\c\tuiri.
Sf=ntul Agaton zice: „R\d\cina tuturor
lui Dumnezeu, adic\ cei ce se p\zesc s\
nu nasc\ copii, p=n\ `ntr-un an.
al XX-lea (XIII)
s=rguincio[i spre poc\in]\ [i a c\ror via- r\ut\]ilor este ne[tiin]a“. Am r\spuns mai mult a[a, pentru o- Biserica Ortodox\ Rus\,
]\ `nclin\ spre mai bine, st\ `n puterea ~n canonisire efectiv am procedat cu rientarea lucrurilor, dar mul]imea fe- cunoscut\ [i sub numele
celui ce aplic\ canonul ca, pentru folosul team\, dar am ]inut cont de toate sfa- luritelor c\deri schimb\ datele [i nu de Patriarhia Moscovei,
Bisericii, s\ scurteze timpul ascult\rii [i turile de u[urare canonic\ ar\tate mai po]i scrie despre fiecare, dar oricum r\- `[i exercit\ jurisdic]ia
s\-i `ntoarc\ mai cur=nd [i tot acesta devreme [i am dat pentru avort trei m=n credincios celor scrise la alte `n- asupra cre[tinilor orto-
poate a-i [i `mp\rt\[i. C\ precum este ani. Dac\ au f\cut farmece, f\r\ cir- treb\ri, mai sus: „Inim\ cald\ [i inim\ doc[i din Rusia [i din ]\-
oprit m\rg\ritarul `naintea porcilor, tot cumstan]e u[ur\toare, dau mai mult u[oar\“. (arhim. Arsenie Papacioc, rile slave `nconjur\toare
a[a necuviincios este a lipsi de cinstitul de trei ani. Dac\ au omor=t prunc dup\ Coonvvorbiri duhoovnicce[ti, vol. I) ca exarhat [i reprezen-
tare patriarhal\ `n jurul
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS lumii. De asemenea, `[i
exercit\ jurisdic]ia [i
a diadem\ sau „cunun\ `mp\r\teasc\“: ter- asupra Bisericii Japo-
Ce putem face pentru a ne vindeca de urm\rile p\catelor men folosit de trei ori [i numai `n Apocalips\ (12, niei, [i asupra
Iertarea p\catelor m\rturisite este a penitentului. For]a p\catului, aflat\ rea de p\catele de mai `nainte, ci [i 3; 13, 1; 19, 12). ~n primul text se spune c\ balau- cre[tinilor ortodoc[i din
acordat\ de Dumnezeu `n momentul `n sl\biciunile penitentului, devine ca s\v=r[irea unor fapte mai mari dec=t rul cel mare, ro[u, cu „zece coarne [i [apte cape- China. Biserica
rostirii formulei de iertare de c\tre o a doua fire, nu se destram\ `ntr-o p\catele: „Ai r\pit averile altora? te, are pe capete [apte cununi `mp\r\te[ti“ (12, Ortodox\ Rus\ are o
duhovnic. Dup\ acest moment, este tr\ire sentimental\ de un sfert de or\ D\-le [i pe ale tale! Te-ai desfr=nat 3). „Diademele“ sunt simbol al autorit\]ii `mp\- mare diaspor\, care este
necesar\ `ndeplinirea canonului de sau mai mult, c=t ]ine m\rturisirea. mult? Dep\rteaz\-te [i de femeia ta r\te[ti exercitate de balaur (Fillion). Al doilea `mp\r]it\ `n trei
poc\in]\ - terapia spiritual\ care are Ca remediu duhovnicesc pentru anumite zile, `nfr=neaz\-te! Ai oc\r=t text vorbe[te despre fiara ce se ridic\ din mare,
cu zece coarne, purt=nd pe ele zece cununi `m- exarhate: Exarhatul
drept scop t\m\duirea de urm\rile vindecarea de patimi, Sf. Ioan Gur\ [i ai b\tut pe cei din jurul t\u? Bine- Europei Apusene, Exar-
p\catelor [i `nt\rirea duhovniceasc\ de Aur recomand\ nu doar `ndep\rta- cuv=nteaz\ pe cei ce te oc\r\sc [i f\ p\r\te[ti, [i [apte capete, iar pe capetele ei, nu-
bine celor ce te bat! C\ nu-i de ajuns me de „hul\“ (13, 1). Versetul descrie o fiin]\ cru- hatul Europei Centrale
pentru `ns\n\to[irea noastr\ s\ scoa- d\, r\uf\c\toare, ca de fiar\; iar „marea“, `n [i Exarhatul American
tem numai s\geata din trup, ci trebu- sens figurat, este oceanul popoarelor, totdeauna al Patriarhiei de Mosco-
ie s\ punem [i leacuri pe ran\. Ai che- agitat, din care ies - dup\ Daniel 7, 3 - cele pa- va. Mai sunt [i alte
fuit [i te-ai `mb\tat mai `nainte? Pos- tru fiare, care `nchipuiau cele patru mari imperii Biserici ruse din dias-
te[te [i bea numai ap\, ca s\ speli ale lumii (Fillion). ~n ultimul text (19, 12) este pora, independente de
v\t\marea pricinuit\ de chefuri [i be- vorba despre Iisus Hristos, Care se nume[te
„Credincios [i Adev\rat, [i judec\, [i se r\zbo-ie[- Patriarhia de Moscova,
]ie! Te-ai uitat cu ochi pofticio[i la fru- cum ar fi: Biserica Orto-
muse]e str\in\? Nu te mai uita deloc te `ntru dreptate“ cu vr\jma[ii Lui, av=nd pe ca-
pul S\u „multe cununi“ sau „diademe“ [i „nume dox\ Rus\ din str\in\-
la o femeie, ca s\ fii `n mai mare sigu-
ran]\“. scris pe care nimeni nu-l `n]elege, dec=t numai tate, a[a-numita Biseri-
Pentru destr\marea for]ei p\catu- El“ („Cuv=ntul lui Dumnezeu“). El va judeca pe c\ Sinodal\ de la Karlo-
lui, trebuie ca decizia de a nu mai s\- vr\jma[ii S\i `ntr-o b\t\lie `n care `i va birui [i vitz, care are circa cinci
v=r[i p\catele spovedite s\ se concre- poart\ multe cununi `mp\r\te[ti, fiind „~mp\ra- sute de mii de credin-
tizeze `n fapte [i atitudini contrare tul `mp\ra]ilor [i Domnul domnilor“ (Apocalipsa cio[i [i paisprezece
acelor sl\biciuni, pentru a sl\bi obi[- 19, 16);
eparhii ruse[ti: patru `n
nuin]a lor [i a crea `n firea noastr\ al- Europa Occidental\ [i
te obi[nuin]e. a dioscuri sau „semnul Dioscurilor“: efigia
„Dac\, din om milos, ai ajuns milos- amintit\ `n Fapte (28, 11), unde se spune c\ va- Central\, [apte `n Ame-
tiv, ]i-ai vindecat m=na uscat\! Dac\ sul pe care mergea Sf=ntul Apostol Pavel [i care rica [i Canada, patru `n
ochii t\i nu mai umbl\ dup\ femei des- a naufragiat l=ng\ Insula Malta America de Sud [i una
fr=nate [i nici dup\ frumuse]e str\i- purta pe el sem- `n Australia [i Noua
n\, ]i-ai deschis ochii t\i cei orbi! Da- nul Dioscurilor, Zeeland\. Biserica
c\, `n loc de c=ntece dr\ce[ti, `nve]i adic\ al lui
Castor [i Po- Ortodox\ Ucrainean\
c=ntece duhovnice[ti, ai `nceput s\ din str\in\tate are trei
vorbe[ti, mut fiind! Acestea-s cele mai lux, care e-
rau patronii mitropolii: una pentru
mari minuni! Acestea-s semne nemai-
auzite! Dac\ ne vom duce via]a s\v=r- navigatorilor Europa Apusean\ [i
[ind aceste minuni, vom ajunge prin (Jacquier). Australia, una `n Ameri-
ele [i noi oameni mari [i minuna]i, ( Dic] i o n a r a l ca [i una `n Canada. ~n
vom atrage [i pe to]i cei p\c\to[i la Noului Testa - anul 1949 s-a `nfiin]at
virtute [i ne vom bucura [i de via]a ce ment , p r . I o a n `n Statele Unite ale
va s\ fie“, `nv\]a Sf. Ioan Gur\ de M IRCEA , EIM - Americii Biserica Orto-
Aur. (pr. Gheorghe MIH|IL|) BOR, Bucure[ti,
1995) dox\ Autocefal\ Bielo-
rus\, care are peste zece
mii de credincio[i veni]i
BIBLIA - VERSET CU VERSET de nesuportat s\ r\m=n\ vre- `n America dup\ cel de-al
me mai `ndelungat\ `n lume, Doilea R\zboi Mondial.
ca s\ fie pedepsi]i mai mult, Biserica Ortodox\ S=rb\
Trupul, pieire sau izb\vire iar cei buni s\ fie dezlega]i de
lan]urile trupului [i s\ repri-
are, `n diaspor\, o
Biseric\ `n Statele
Facerea 7, 15: stricat, c\ci tot trupul se ab\- measc\ drept r\splat\ pentru Unite ale Americii, `nte-
tuse de la calea sa pe p\m=nt“. credin]a `n Dumnezeu cununa meiat\ `nc\ din anul
„{i din tot trupul, Se face, astfel, o deosebire clar\ eliber\rii de trup? Dar soco- 1894, care ar trei epis-
`n care se afla duh a celor p\c\to[i, trupurile ab\- tesc c\ Creatorul tuturor, fiind copii [i 74 de parohii.
tute de la calea cea bun\, fa]\ drept, r=nduie[te fiec\rei cate- Biserica Ortodox\ Mace-
de via]\, au intrat de cei virtuo[i, cum era Noe [i gorii ceea ce i se cuvine. Iar fi- donean\, care [i-a
cu Noe `n corabie familia lui care au fost ale[i indc\, drept fiind, pedepse[te proclamat autocefalia
pentru a supravie]ui [i a per- f\r\ aprobarea Patriar-
perechi, perechi, petua umanitatea pe p\m=nt.
pe cel f\r\ de lege cu moartea
hiei S=rbe, a creat la 10
trupului [i vesele[te pe cel
parte b\rb\teasc\ [i Astfel, Dumnezeu nu a ales s\
drept cu via]a `n trup, trupu- august 1969, `n Statele
distrug\ de tot omul [i „tot
parte femeiasc\.“ trupul, `n care se afla duh de rile nu sunt o pedeaps\ pentru Unite ale Americii,
via]\“, ci a ales, dup\ cum spu- sufletele oamenilor, ca s\ nu se Episcopia Americii,
Autorul biblic se repet\ arate Dumnezeu nedrept pe- Canadei [i Australiei.
prin versetul de mai sus, afir- ne Sf=ntul Chiril al Alexandri-
ei, s\ „veseleasc\ pe cel drept depsind cu har pe cel necredin- Biserica Ortodox\
m=nd `nc\ o dat\ cine sunt su- cios [i cinstind cu pedeapsa pe Autocefal\ a Albaniei
cu via]a `n trup“: „Dac\, prin
pravie]uitorii potopului. Men- `mpletirea cu trupul, sufletul cel drept“. (Lucian APOPEI) are o diaspor\ impor-
]ionarea substantivului trup pl\te[te pedepsele pentru p\- tant\ `n Statele Unite
`n acest caz `ns\ este folosit ale Americii, format\
antitetic fa]\ de situa]ia `nt=l-
cate mai vechi dec=t via]a `n a ISTORII CU T+LC a din circa cincisprezece
lume, [i trupul are un rol de
nit\ la Facerea 6, 3 - „Dar pedeaps\ pentru suflet, pen-
Domnul Dumnezeu a zis: «Nu tru care pricin\ potopul a fost Dou\ tr\d\ri `ntristat, zic=ndu-[i: „Din cauza
noastr\ au fost preda]i“. S-au
nu ai fi f\cut nici a doua tr\da-
re“. Citind scrisoarea avvei Pi-
mii de credincio[i, orga-
niza]i din anul 1950 `n
va r\m=ne Duhul Meu puru- adus `n lume peste cei necre- Pe un munte tr\ia un mare sculat, s-au dus la avva Pimen men - care era renumit `n tot dou\ eparhii: una care
rea `n oamenii ace[tia, pentru dincio[i, iar Noe, fiind drept, s-a isihast, iar `ntr-o zi au venit [i i-au povestit totul. El i-a scris ]inutul, de[i nu ie[ea din chilia depinde canonic de
c\ sunt numai trup. Deci, zilele izb\vit [i a avut aceasta ca peste el ho]ii. B\tr=nul a stri- b\tr=nului (isihast) urm\toare- sa -, b\tr=nul s-a sculat, s-a dus Patriarhia Ecumenic\
lor s\ mai fie o sut\ dou\zeci r\splat\ de la Dumnezeu pen- gat, vecinii l-au auzit, i-au le: „G=nde[te-te unde a fost pri- `n ora[, i-a scos pe ho]i din `n-
de Constantinopol, iar
de ani!»“ - sau la Facerea 6, 12 tru credin]\? Oare nu trebuia prins pe ho]i [i i-au trimis la ma tr\dare [i o vei vedea [i pe a chisoare [i i-a eliberat de fa]\
guvernator, iar acesta i-a `n- doua. C\ci dac\ nu ai fi tr\dat cu toat\ lumea. (Pateric, edi]ia cealalt\ de Biserica
- „{i a c\utat Domnul Dum- mai degrab\ ca acei ce au s\-
temni]at. Atunci, fra]ii s-au mai `nt=i bunurile l\untrice, Polirom, 2005) Ortodox\ Albanez\. (pr.
nezeu spre p\m=nt [i, iat\, era v=r[it din necredin]\ lucruri
Cezar }|B+RN|)
4 S=mb\t\, 6 decembrie 2008
Opinii
PIC|TURA DE ~N}ELEPCIUNE
Duminica - o zi de
`mplinire a binelui
a Norma credin]ei este `nv\]\tura
Bisericii a Nu este ceea ce
credem noi, nu este
ceea ce este scris `n Scriptur\,
ci ceea ce ne `nva]\ Biserica
`ntemeiat\ pe Sfânta Scriptur\ a
Noi nu s\rb\torim sâmb\ta ca zi hot\rât\
de odihn\, de[i, `n limba ebraic\, cuvântul
sâmb\t\ `nseamn\ odihn\, sabat. Noi nu ne o-
dihnim `n ziua sâmbetei, ci ne odihnim `n ziua
duminicii, dar nu numai ne odihnim, ci [i fa-
cem ceva pentru binele nostru, pentru `nainta-
rea noastr\. Am putea zice c\ duminica nu es-
te numai o zi de odihn\, ci este [i o zi de `mpli-
nire a binelui; cre[tinismul este o credin]\ poz-
itiv\, o credin]\ a binelui, a `mplinirii. Nu s\
nu faci nimic, numai a[a, ca s\ fii `n odihn\, ci
faci ceva `n ziua `n care nu te ocupi de lucruri-
le p\mânte[ti. La[i lucrurile p\mânte[ti [i faci
numai lucrurile cere[ti, lucrurile duhovnice[ti.
Aceasta este hot\rât\ pentru ziua duminicii.
Ne-ar putea `ntreba cineva: Bine, dar `n
Scriptur\, `n Vechiul Testament, se spune me-
reu despre sâmb\t\. Iat\ c\ [i `n Noul Testa-
ment g\sim nemul]umiri c\ s-au f\cut minuni
`n zi de sâmb\t\. Noi cunoa[tem mai multe ast-
fel de minuni: vindecarea orbului din na[tere,
vindecarea omului care a fost bolnav de idropi-
c\, vindecarea omului cu mâna uscat\. Domnu-
lui Hristos I S-a repro[at c\ L-a vindecat pe sl\-
b\nogul de la Vitezda `n zi de sâmb\t\, I s-a
g\sit vin\ pentru c\ a f\cut o minune `n zi de
sâmb\t\. Dar, de ce mereu sâmb\ta [i nu dumi-
nica. De ce la ortodoc[i duminica este ziua Dom-
nului? De ce s\rb\torim alt\ zi decât ziua ho-
t\rât\ de Dumnezeu `n Vechiul Testament?
Pentru c\ Noul Testament este Biblia cre[-
tinilor [i pentru c\ este descoperirea, continu-
area, `ntr-o alt\ form\, a Vechiului Testa-
ment. Asta `nseamn\ c\ legea Vechiului Tes-
tament s-a schimbat [i s-a completat [i c\ s-a
`mplinit [i din acest punct de vedere. De ce
s\rb\torim duminica? De-a lungul istoriei, du-
minica s-a s\rb\torit ca zi de odihn\ de lucru-
rile p\mânte[ti [i ca zi de `mplinire a lucrului
lui Dumnezeu. A[a ne-am pomenit, a[a tr\im
{i nu ne facem nici o problem\. De ce nu ne
facem probleme? Pentru c\ [tim c\ asta-i
`nv\]\tura Bisericii [i Biserica este mai mare
decât noi. Sunt [i unii cre[tini care ]in sâm-
b\ta, bine`n]eles c\ nu sunt cre[tini drept-
m\ritori, [i care `[i fac un titlu de glorie c\ ei
sunt aceia pe care `i prime[te Dumnezeu, pen-
tru c\ `mplinesc porunca a[a cum a l\sat-o El.
Dumnezeu s\-i miluiasc\ [i pe noi s\ ne ajute
s\ ne ducem via]a lini[ti]i `nainte, a[a cum am
g\sit-o, a[a cum am pomenit-o.
Pe noi ne `nva]\ Biserica. Cei care se `nte-
meiaz\ numai pe Biblie, numai pe Sfânta
Scriptur\, spun c\ nic\ieri `n Sf=nta Scriptur\
nu sunt cuvinte l\muritoare despre schimba-
rea sâmbetei cu duminica. S\ [ti]i c\ a[a este.
G\sim ni[te cuvinte, care nu sunt destul de l\-
muritoare [i care ne conduc pe noi la ceea ce fa-
cem, dar nu din Scriptur\ am `nv\]at noi s\ ]i-
nem duminica. Am `nv\]at de la `nainta[ii no[-
tri, care au `nv\]at [i ei, ca [i noi, din Biseric\.
V\ rog s\ ]ine]i minte lucrul acesta: norma
credin]ei este `nv\]\tura Bisericii. Nu este ce-
ea ce credem noi, nu este ceea ce este scris `n
Scriptur\, ci ceea ce ne `nva]\ Biserica
`ntemeiat\ pe Sfânta Scriptur\. Deci, aceasta-
i credin]a noastr\. S\ ne gândim la toate lu-
crurile acestea. S\ ne gândim, s\ nu amân\m,
s\ ne gândim la binele care se poate face, s\
[tim c\ cre[tinismul este `mplinirea binelui,
nu numai `nl\turarea r\ului. S\ [tim c\
Domnul Hristos este pentru `naintarea [i ridi-
carea unora [i spre c\derea altora. S\ ne
rug\m lui Dumnezeu s\ fim `ntre cei care se
ridic\ prin mântuirea pe care o d\ Domnul
Hristos [i s\ ne fereasc\ Dumnezeu de pr\pas-
tia celor ce cad pentru c\ nu ]in seama de
`nv\]\tura Bisericii [i pentru c\ ajung s\-L
judece chiar pe Domnul Hristos. Nu putem s\
spunem cât este de mare p\catul acesta, de a
gândi tu, oricare ai fi, c\ `nv\]\tura ta, c\ p\-
rerea ta este mai presus de ceea ce ne `nva]\
Sfânta noastr\ Biseric\.
S\ ne dea Dumnezeu binecuvântarea Lui
[i lumin\ pentru a `n]elege lucrurile drept,
s\ avem mintea cea dreapt\, `n care lucruri-
le strâmbe se `ndrepteaz\ [i s\ ne fereasc\
Dumnezeu de mintea cea strâmb\ `n care [i
lucrurile drepte se strâmb\. Dumnezeu s\ ne
ajute! Amin! (arhim. Teofil P|R|IAN, Creedin-
]a luccr\tooaree prin iubiree - Preedicci la duminiccilee
dee peestee an )
CUV+NT DIN AMVON
Ne este de folos s\ fim dojeni]i
Cine laud\ toate f\r\ de-
osebire, atât faptele noastre
cele vrednice de ocar\, cât [i pe
cele vrednice de laud\, acela
nu ne este prieten, ci un am\-
gitor sau batjocoritor.
Când cineva laud\ ceea ce
este l\udabil, dar, pe de alt\
parte, oc\r\[te gre[elile [i p\-
catele, acesta este prietenul cel
adev\rat. {i ca s\ vede]i c\ cel
care `n toate ne laud\ [i `n toa-
te ne prosl\vesc nu ne este pri-
eten, ci un am\gitor, asculta]i
ce gr\ie[te Dumnezeu prin
Proorocul Isaia: „Poporul meu,
cei ce v\ fericesc v\ `n[al\ pe
voi [i c\rarea picioarelor voas-
tre o stric\“ (Isaia 3, 12).
Pe un vr\jma[ nu-l putem
suferi, chiar când ne laud\, iar
pe un prieten `l `mbr\]i[\m,
chiar [i când ne dojene[te.
Acela ne este potrivnic chiar [i
când ne s\rut\, iar acesta ne
este pl\cut chiar [i când ne r\-
ne[te. S\rutarea vr\jma[ului
este foarte b\nuitoare, iar ra-
na ce ne face un prieten pur-
cede de la grija lui pentru noi.
Pentru aceea, `n]eleptul Solo-
mon zice: „Mai bune sunt r\-
nile prietenului, decât s\rut\-
rile cele f\]arnice ale vr\jma-
[ului“ (Pilde 27, 6).
„Cum zici tu?“. A[a, r\nile
sunt mai bune, ca semne ale
prieteniei, c\ci el nu se uit\ la
ceea ce se face, ci la inima [i
gândurile oamenilor de la care
vine r\nirea sau s\rutarea. De
pild\, Iuda a s\rutat pe Dom-
nul, dar s\rutarea lui era pli-
n\ de tr\dare, gura sa plin\ de
otrav\, limba sa plin\ de r\-
utate.
Dimpotriv\, Pavel a r\nit pe
amestec\torul de sânge din Co-
rint, dar tocmai prin aceea l-a
mântuit. Tu `ntrebi: „Cum l-a
r\nit?“. Prin aceea c\ l-a pre-
dat satanei [i l-a izgonit de la
Biseric\. El scrie a[a: „S\ da]i
pe unul ca acela satanii spre
chinuirea trupului“. Pentru ce?
Pentru „ca sufletul s\ se mân-
tuiasc\ `n ziua Domnului“ (I
Corinteni 5, 5).
V\zut-ai acum r\nile cele ce
mântuiesc [i s\rutarea cea pli-
n\ de tr\dare? Tu recuno[ti
acum c\, `ntr-adev\r, r\nile ce
le pricinuie[te prietenul sunt
mai bune decât s\rutarea cea
f\]arnic\ a vr\jma[ului.
Aceasta `ns\ se `ntâmpl\
nu numai la oameni, ci [i `n
privin]a lui Dumnezeu [i a sa-
tanei. Acela este prietenul nos-
tru, acesta potrivnicul nostru;
Acela mântuitorul [i `ngrijito-
rul nostru, acesta am\gitorul
[i du[manul nostru. Dar toc-
mai satana a s\rutat odinioar\
pe om, [i Dumnezeu l-a r\nit.
Te `ntrebi cum satana l-a s\ru-
tat [i cum Dumnezeu l-a r\nit?
Satana a zis: „Ve]i fi ca Dum-
nezeu“ (Facerea 3, 5). Aceasta
este o s\rutare. Iar Dumnezeu
a zis: „P\mânt e[ti [i `n p\-
mânt te vei `ntoarce“ (Facerea
3, 19). Aceasta este o ran\.
Deci, cine ne-a folosit mai
mult: cel ce a zis: „Ve]i fi ca
Dumnezeu“, sau Cel ce a zis:
„P\mânt e[ti [i `n p\mânt te
vei `ntoarce“! Acesta din urm\
ne-a amenin]at cu moartea; a-
cela, satana, ne-a f\g\duit ne-
murirea. Dar tocmai el, care
ne-a f\g\duit nemurirea, ne-a
scos din rai. Dimpotriv\, Cel ce
ne-a amenin]at cu moartea ne-
a deschis cerul.
Vede]i c\ lovirile prietenului
sunt mai bune decât s\rut\rile
vr\jma[ului? De aceea trebuie
s\ mul]umim prietenilor care ne
„Nu trebuie s\ ne ru[in\m când suntem dojeni]i, ci
numai atunci s\ ne ru[in\m când nu p\r\sim gre[elile
noastre. Un om mare [i `n]elept poate totu[i s\
gre[easc\ `ntr-un punct, `n care nimere[te altul, mai
mic. Moise [tia aceasta [i de aceea a primit cu atâta
dojenesc. Aib\ ei drept sau nu
aib\, ei totdeauna fac aceasta
pentru ca s\ ne `mbun\t\]eas-
c\, nu ca s\ ne vat\me.
Vr\jma[ii, dimpotriv\,
chiar [i când cu dreptate ne o-
c\r\sc, fac aceasta nu spre a
ne face mai buni, ci spre a ne
def\ima. Mai departe, când
prietenii ne laud\, ei prin a-
ceasta voiesc a spori râvna
noastr\; iar vr\jma[ii ne laud\
cu scopul ca mai lesne s\ ne
duc\ la c\dere, `ns\ ori de la
cine ar veni ocara, ea este pu-
rurea de mare folos, dac\ ci-
neva poate s\ o sufere [i nu se
`nt\rât\ prin ea.
~n]eleptul Solomon zice:
„Cel ce ur\[te certarea este f\-
r\ de minte“ (Pilde 12, 1). El
nu zice: „Cine nu poate suferi
certarea aceasta sau cealalt\“,
ci zice: „Cel ce ur\[te certa-
rea“. Când prietenul t\u te
ceart\ cu dreptate, `ndreapt\-
]i gre[eala ta. Iar dac\ el te-a
certat f\r\ temei, laud\ buna
lui cuviin]\, aprob\ scopul lui
[i mul]ume[te prieteniei lui,
c\ci certarea lui a purces nu-
mai din dragostea lui cea mare
c\tre tine.
S\ nu ne scârbim
când cineva ne ceart\
C\ci ar fi de cel mai mare
folos pentru via]a noastr\, da-
c\ noi, pe de o parte, pururea
am certa cu sinceritate gre[el-
ile celor de aproape ai no[tri,
iar pe de alt\ parte, dac\ [i noi
am asculta cu bucurie certarea
ce se atinge de noi. Ceea ce
este doctoria pentru r\ni, a-
ceea este certarea pentru gre[-
elile noastre. Precum este f\r\
de minte cel ce leap\d\ docto-
ria, a[a este f\r\ de minte [i
cel care nu voie[te s\ primeas-
c\ nici o certare.
Dar mul]i, când sufer\ certa-
re, se `nt\rât\, c\ci gândesc [i
zic `ntru sine: „Eu sunt atât de
chibzuit [i priceput; trebuie eu
s\ suf\r astfel de imput\ri de
la acest om?“. Ei nu gândesc c\
tocmai cu aceste cuvinte dau
m\rturie de cea mai mare lips\
de minte. Sfânta Scriptur\ zice:
„Dac\ vezi un om care se crede
`n]elept `n ochii lui, s\ n\d\j-
duie[ti mai mult de la un nebun
decât de la el“ (Pilde 26, 12).
Tocmai de aceea zice `nc\ [i
Sfântul Apostol Pavel: „Nu v\
socoti]i voi `n[iv\ `n]elep]i“
(Romani 12, 16). Oricât de `n-
]elept ai fi, oricât de mare pric-
epere ai avea, totu[i e[ti om [i
bun\voin]\ sfaturile.“
ai trebuin]\ de un sfat bun.
Numai Unul Dumnezeu nu are
trebuin]\ de sfat, [i numai des-
pre Dânsul zice Apostolul: „Ci-
ne a cunoscut gândul Domnu-
lui sau cine a fost sfetnicul
Lui?“ (Romani 11, 34).
Noi, oamenii, `ns\, de am fi
de o mie de ori mai `n]elep]i,
totu[i, `nc\ de o mie de ori am
merita certare, c\ci stric\ciu-
nea firii noastre pururea se a-
rat\, `n]eleptul Sirah zice: „Nu
poate des\vâr[irea s\ fie `ntru
oameni“. Pentru ce? „Pentru c\
nu este nemuritor fiul omului“.
„Ce este mai luminos decât
soarele“, zice el mai departe,
„{i totu[i el se `ntunec\“ (Si-
rah 17, 25-26). Precum [i a-
ceast\ str\lucit\ lumin\ [i
razele cele luminoase uneori se
`ntunec\, a[a [i priceperea
noastr\, chiar când se pare a
scânteia `n toat\ str\lucirea sa
cea de amiaz\, se `ntunec\ prin
neajungere.
Adeseori se `ntâmpl\ c\ un
`n]elept nu vede ceea ce trebuia
s\ vad\, ci, dimpotriv\, un altul,
care st\ mult mai jos, mai re-
pede observ\ unele lucruri. {i a-
ceasta se `ntâmpl\ pentru ca cel
`n]elept s\ nu se mândreasc\,
iar cel mai ne`nsemnat s\ nu se
cread\ nenorocit.
A[adar, este o mare fapt\ bu-
n\, un mare bine, când cineva
poate suferi certarea, precum,
pe de alt\ parte, este un folos
sl\vit a putea certa cineva pe
fra]ii s\i `ntr-un chip drept [i
plin de dragoste, c\ci aceasta
este una dintre cele mai `nsem-
nate datorii pe care le avem
c\tre aproapele nostru.
Nu trebuie s\ ne ru[in\m
când suntem dojeni]i, ci numai
atunci s\ ne ru[in\m când nu
p\r\sim gre[elile noastre. Un
om mare [i `n]elept poate
totu[i s\ gre[easc\ `ntr-un
punct, `n care nimere[te altul
mai mic. Moise [tia aceasta [i
de aceea a primit cu atâta
bun\voin]\ sfaturile.
Acest sfat se cuprindea `n a-
ceea c\ Ietro a zis: „Alege-]i
b\rba]i puternici [i `i pune mai
mari peste mie, [i mai mari
peste sut\, [i mai mari peste
cincizeci, [i mai mari peste
zece, [i s\ judece poporul `n tot
ceasul; iar lucrul cel mare s\-l
aduc\ la tine, iar jude]ele cele
mici s\ le judece ei“ (Ie[irea 18,
21-22).
Moise a ascultat acest sfat
f\r\ a se ru[ina [i a ro[i, nu l-a
jignit, c\ supu[ii lui erau mar-
tori la dojana ce primise, [i n-a
zis `ntru sine: „Supu[ii mei m\
vor nesocoti, v\zând c\ eu, po-
v\]uitorul lor, trebuie s\ `nv\]
de la altul ce este de f\cut“.
Mai vârtos el a ascultat acest
sfat [i l-a `mplinit, [i pentru
aceea nu s-a ru[inat nici de con-
temporanii s\i, nici de urma[i.
Ba `nc\ el `nsu[i, ca [i cum ar fi
fost aceasta pentru dânsul o
mare cinste, prin c\r]ile sale [i
prin `nsemn\rile sale scriptu-
ristice a f\cut cunoscut tuturor
oamenilor din toate timpurile,
pân\ la venirea lui Hristos `n zi-
ua cea de pe urm\, adic\ la
toat\ lumea, c\ el nu a v\zut
drept [i a `nv\]at de la socrul
s\u ce trebuie s\ fac\.
Noi, dimpotriv\, ne sup\-
r\m [i ne tulbur\m când cine-
va ne ceart\ [i numai `n fa]a u-
nui singur om, [i ni se pare c\
ne-ar fi luat via]a. Dar Moise
nu f\cea a[a. M\car c\ mii [i
iar\[i mii au auzit [i au v\zut
cum el fusese certat, totu[i el
nu s-a ru[inat, ba `nc\ nu s-a
ru[inat nici de miliarde care
au tr\it dup\ aceea, [i vor tr\i
pân\ la sfâr[itul lumii, ci pro-
pov\duie[te la to]i `n fiecare zi
gre[eala sa, prin Sfânta Scrip-
tur\.
Dar pentru ce, oare, ne-a `n-
semnat el aceasta prin scrisoa-
re? Pentru ca s\ ne `nve]e c\
niciodat\ nu trebuie s\ gândim
despre noi `n[ine lucruri mari,
chiar de am fi mai `n]elep]i
decât to]i, [i c\ nu trebuie s\
dispre]uim sfatul vreunuia din
cei de aproape ai no[tri, fie a-
cela mai de jos decât to]i.
Dac\ cineva `]i d\ un sfat
bun, prime[te-l, chiar
de ]i l-ar fi dat sluga ta
Dac\ cineva `]i d\ un sfat
r\u, nu-l urma, fie acest sfet-
nic cel mai `nsemnat om din
lume. C\ci nu trebuie a c\uta
la rangul sfetnicului, ci la firea
[i `nsu[irea sfatului.
A[adar, Moise a `nsemnat a-
cea `ntâmplare pentru ca s\ ne
`nve]e c\ nimeni nu trebuie s\
se ru[ineze de dojana, chiar
dac\ toat\ lumea ar fi de fa]\
la ea. ~ntr-adev\r, nu este pu-
]in\ laud\, nu este o slav\
mic\ [i nu este un slab semn
de `n]elepciune, când cineva
poate suferi certarea cu m\-
rime de suflet. Moise fie deci
modelul nostru, c\ruia s\-i
râvnim `ntru aceasta. (Sf. Ioan
Gur\ de Aur, Predici la du-
minici [i s\rb\tori)
 S=mb\t\, 6 decembrie 2008 5
CONCERT DE COLINDE LA ALBA IULIA: Arhiepiscopia Ortodox\ Român\ Alba Iulia, `mpreun\ cu

Actualitatea Radio Re`ntregirea [i ProTV Alba, a organizat ieri, 5 decembrie a.c., la Casa de Cultur\ a
Sindicatelor, spectacolul de colinde „Dar din dar“, sus]inut de c\tre Corul de copii „Theotokos“,
dirijat de arhid. Nicolae-C\lin Bulac. A devenit o tradi]ie ca, `nainte de s\rb\toarea Sfântului
religioas\ Nicolae, pe scena din Alba Iulia s\ se organizeze un astfel de spectacol, dedicat tuturor celor ce
poart\ `n inimi bucuria s\rb\torilor de iarn\ [i emo]ia ne[tears\ a anilor copil\riei.

Patriarhul Daniel, Doctor Honoris Causa al Universit\]ii „Aurel Vlaicu“ din Arad
Preafericitul P\rinte Patri-
arh a primit ieri din partea U-
niversit\]ii „Aurel Vlaicu“ din
Arad titlul academic de Doctor
Honoris Causa. Cu 16.000 de
studen]i [i peste 600 de cadre
didactice, Universitatea din
Arad este una dintre cele mai
importante din vestul Româ-
niei. Ceremonia oferirii aces-
tui titlu a fost inaugurat\ de
cuvântul rectorului acestei U-
niversit\]i, prof. univ. dr. Lizi-
ca Mihu], care `n alocu]iunea
sa a men]ionat: „Am `nv\]at
de la P\rintele Patriarh c\ te-
ologia este [i [tiin]\, dar [i
mistic\, este academic\, dar
este [i practic\. Ea este stâl-
pul de sus]inere a universit\-
]ii noastre. Am citit vie]ile ce-
lor cinci patriarhi de dinain-
tea Preafericirii Voastre. Nu
am `ntâlnit la nici unul voca]i-
a de zidire pe care o manifes-
ta]i din plin `n activitatea
dumneavoastr\“.
Un discurs emo]ionant a
rostit fostul rector al Institu-
tului Teologic din Sibiu, pr.
profesor. dr. Constantin Voicu,
fostul profesor al Patriarhului
Daniel. Amintind de notele de
10 ob]inute [i de fi[a de lectur\
a studentului Dan Ilie Ciobo-
tea, p\rintele Voicu a fost apla-
udat de `ntreaga asisten]\.
A urmat cuvântul de
Laudatio rostit de decanul
Facult\]ii de Teologie Ortodo-
x\, preot prof. dr. Ioan Tulcan
care a subliniat `n discursul
s\u c\ Universitatea „Aurel
Vlaicu“ din Arad [i Facultatea
de Teologie Ortodox\ din
cadrul ei, `n mod special, sunt
deosebit de onorate s\ aib\
ast\zi un oaspete de excep]ie.
P\rintele Patriarh a [tiut s\
eviden]ieze semnifica]ia pre-
zen]ei [i lucr\rii Bisericii Or-
todoxe Române `n contextul
lumii de ast\zi, demonstrând
c\ Biserica nu trebuie s\ se
bazeze pe cli[ee [i stereotipuri
de nici un fel, ci trebuie s\ fie,
veche [i nou\ `n acela[i timp,
`ntemeiat\ pe Tradi]ia apos-
tolic\, dar deschis\ contempo-
raneit\]ii [i profund responsa-
bil\ pentru `ntreaga lucrare
mântuitoare `n mijlocul popo-
rului lui Dumnezeu, `n zilele
noastre“ a continuat decanul
Facult\]ii de Teologie din Arad.
~n discursul s\u, Patriar-
hul Daniel a vorbit despre mi-
siunea radioului de a aduce
aproape de sufletul cre[tinilor
din ziua de ast\zi mesajul
Evangheliei. Cu aceast\ oca-
zie, Preafericirea Sa a anun-
]at inten]ia ca Radio TRINI-
TAS s\ emit\ [i `n cele dou\
jude]e, Arad [i Timi[oara.
La sfâr[itul ceremoniei,
Preafericitul Patriarh a d\-
ruit rectorului Universit\]ii
Aurel Vlaicu din Arad o
icoan\ cu Sfântul Dionisie
Exiguul, `nv\]at c\lug\r str\-
român din Dobrogea, [i mai
multe albume [i c\r]i ale
Preafericirii Sale.
P\rintele Patriarh a sosit
ieri la Arad, unde a fost `n-
t=mpinat la vechea Catedral\
episcopal\ de PS Timotei
Seviciu, Episcop al Aradului,
H\lmagiului [i Ienopolei, PS
Sofronie al Oradei, PS Lu-
cian, Episcopul Caransebe[u-
lui [i PS Siluan al Ungariei.
Ast\zi, PF P\rinte Daniel,
de la ora 9:00, `mpreun\ cu
un sobor ales de ierarhi,
preo]i [i diaconi, va s\vâr[i
târnosirea noii Catedrale e-
piscopale, cu hramul „Sfânta
Treime“, din ora[ul Arad [i va ghie, iar dup\ aceasta, pri- tului P\rinte Daniel [i a me-
sfin]i racla din argint, execu- marul ora[ului, Gheorghe daliei jubiliare „90 de ani de
tat\ la monet\ria Statului, Falc\, `i va acorda ~ntâi- la Marea Unire“ de c\tre Uni-
cu moa[tele Sfântului Ioan st\t\torului Bisericii noastre versitatea de Vest „Vasile
Gur\ de Aur, primite de la titlul de cet\]ean de onoare al Goldi[“, din localitate. ~n edi-
cardinalul Angelo Comastri, municipiului Arad. La ora ]ia de luni, 8 decembrie, vom
mare eclesiarh al Bisericii pa- 16:00 va avea loc ceremonia reveni cu un amplu reportaj
pale din Roma. ~n continuare conferirii titlului de Doctor de la aceste evenimente. (A.
se va s\v=r[i Sfânta Litur- Honoris Causa Preaferici- P|UNOIU)

cursul cre[tin autentic tre-

Prima edi]ie a conferin]ei „Text buie s\ m\rturiseasc\“.
Madrigal - un cor
magistral [i misionar
Biblia lui {erban, La aniversarea a 45 de ani de la `nfi-

[i discurs religios“, la „Cuza“ cea mai bun\

a Ieri, Aula Magna „Mihai Eminescu“ a Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i (UAIC)
a g\zduit edi]ia I a Conferin]ei Na]ionale „Text [i discurs religios“, la care au
participat IPS Teofan, IPS Bartolomeu, dar [i al]i ierarhi din Sinodul Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei a Mitropolitul Clujului, Albei, Cri[anei [i Maramure[ului [i-a
lansat joi, 4 decembrie, la Ia[i, volumul intitulat „Memorii“ a
~n cadrul conferin]ei
organizate ieri de Cate-
dra de Limb\ român\ [i
Lingvistic\ general\ a
Facult\]ii de litere au
avut loc o serie de comu-
nic\ri, având ca teme:
„Traducerea textului sa-
cru“, „Retorica discursu-
lui religios“ [i „Biblia lui
{erban, monument de
limb\ teologic\ [i lite-
rar\ româneasc\“. Confe-
rin]a a fost deschis\ de
prof. univ. dr. Vasile I-
[an, rectorul UAIC, care a
precizat c\ „este un mare
privilegiu pentru institu-
]ia noastr\ s\ g\zduiasc\
o conferin]\ consacrat\
textului [i discursului re-
ligios. Este o bucurie si-
tuat\ `n prelungirea a-
nului academic, care a `n-
ceput cu binecuvântarea
IPS Teofan [i a PS Petru
Gherghel“.
Textul [i discursul
religios, `ntre adev\r
[i Hristos
A urmat cuvântul IPS
Teofan, care a vorbit de-
spre importan]a textului
`n discursul religios: „Per-
soana `ndatorat\ s\ scrie
un text sau s\ sus]in\ un
discurs despre Hristos
sau despre via]a cre[tin\,
`n general, se afl\ `ntot-
deauna `n fa]a unei mari
dileme. Cititorii sau as-
cult\torii sunt, `n gene-
ral, doritori s\ lectureze
sau s\ aud\ ceva `n con-
formitate cu logica lor.
Atunci când Sfântul A-
postol Pavel vorbe[te ate-
nienilor despre Crea]ie [i
Creator, ace[tia `l ascult\
cu aten]ie. Gândirea lor
accept\ cu u[urin]\ exis-
ten]a unui creator, pen-
tru c\ realitatea Crea]iei
e evident\. Atunci când
Sfântul Apostol Pavel
traducere
in]area Corului Na]ional de Camer\
Madrigal [i a 40 de ani de la impri-
marea primului disc de colinde „{ira-
IPS Bartolomeu a sus-
guri de icoane ale sufletului româ-
nesc“, Preafericitul P\rinte Daniel,
]inut o comunicare cu ti- Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
tlul: „Biblia lui {erban, a adresat maestrului Marin Constan-
monument de limb\ teo- tin urm\torul mesaj de felicitare:
logic\ [i literar\ româ-
neasc\“. „~n cartea mea Cu deosebit\ bucurie am luat
de amintiri literare am cuno[tin]\ de s\rb\toarea de suflet a
`nsemnat o conversa]ie Corului Na]ional de Camer\ Madrigal
cu Marin Preda, `n cursul - simbol al m\iestriei interpretative
c\reia m-a `ntrebat: «Ca- corale. De la prima sa apari]ie public\
re este, la noi, cea mai bu- la Bra[ov, `n 11 aprilie 1963, [i pân\
n\traducere a Bibliei?». I-am ast\zi, Madrigalul, cu zeci de voci [i
r\spuns: «Dup\ p\rerea un singur dirijor, a sus]inut peste
mea, cea mai bun\ r\mâ- 4.000 de concerte, crescând sub
bagheta maestrului Marin Constantin
ne cea din 1688, a lui {er- [i devenind `n timp o adev\rat\ reve-
ban Cantacuzino, care a
la]ie, un simbol al artei muzicale
finan]at apari]ia acestei române[ti. Binevenit\ [i inspirat\ a
prime Biblii integrale `n fost clipa „na[terii“ [i a „botezului“
cultura româneasc\». Bi- acestui cor, Madrigal (poezie liric\
blia este un text literar scurt\ ce exprim\ sentimente deli-
de mare amploare prin cate; scurt\ compozi]ie muzical\ vo-
bog\]ia lexicului [i vari- cal\ cu caracter liric, caracteristic\
etatea stilului. Mai pre- secolului al XVI-lea), un cor ca o lu-
sus de toate, este cartea min\, menit anume s\ d\ruiasc\
sacr\ prin excelen]\, via]\ unei muzici r\mase cel mai ade-
principalul vehicul al re- sea netâlcuit\, uitat\ `n manuscrise
vela]iei divine. Ea este, pr\fuite. Cunoa[tem faptul c\ idealul
dac\ vre]i, modalitatea repertorial al Madrigalului s-a `ndrep-
vorbe[te acelora[i ateni- cep]ie, ca Cel mai mare de fapt, Adev\rul este `n literar\ a `ncarn\rii Lo- tat de la `nceput c\tre Rena[terea
eni despre ~nvierea lui dintre p\mânteni, textul afara lui Hristos, mai gosului, prelungirea `n- European\, c\tre muzica contempo-
ran\ româneasc\ [i universal\, dar [i
Hristos, unii l-au luat `n sau discursul religios are bine eu r\mân cu Hristos, trup\rii lui prin pana in- c\tre muzica bisericeasc\ de tradi]ie
râs, iar al]ii i-au spus: «Te o coeren]\ evident\ `n decât cu Adev\rul». Iat\, spirat\ a autorilor sacri“, bizantin\, `n toate Madrigalul dez-
vom asculta despre aceas- logica gândirii obi[nuite. a[adar, `n ce coordonate a subliniat Mitropolitul voltând o sus]inut\ activitate de pio-
ta [i alt\ dat\». Aceasta Dostoievski afirma: «Cred sunt plasate textul [i dis- Clujului, Albei, Cri[anei nierat. ~n acest moment aniversar, ne
este marea dilem\ `n care c\ nu exist\ nimic mai cursul religios cre[tin, [i Maramure[ului. Au gândim cu bucurie dar [i cu recuno[-
se afl\ cel ce scrie sau frumos, mai adânc, mai care nu prezint\ o idee, un mai ]inut alocu]iuni PS tin]\ la faptul c\ `n urm\ cu 40 de
vorbe[te despre Hristos. rezonabil [i perfect decât concept sau o teorie, ci pe Petru, Episcopul Diecezei ani, `n 1968, maestrul Marin Constan-
Dac\ Hristos este prezen- Hristos. Dac\ cineva mi- Dumnezeul Cel viu. Romano-Catolice de Ia[i tin, sprijinit de Biserica Ortodox\ Ro-
tat ca un mare reforma- ar dovedi c\ Hristos este Acesta este Dumnezeul [i al]i invita]i. (Constan- mân\, imprima primul disc de col-
tor, ca un geniu de ex- `n afara Adev\rului [i c\, despre care textul [i dis- tin CIOFU) inde, „{iraguri de icoane ale sufletului
românesc“. ~ntr-o epoc\ `n care misi-
unea Bisericii era `ngr\dit\ [i orice
activitate a ei, dincolo de zidurile
„Memoriile“ IPS Bartolomeu, lansate la Ia[i l\ca[urilor de cult, practic interzis\,
Biserica [i Madrigalul aduceau, `n
~nalt Preasfin]itul Bartolomeu Calinic Boto[\neanul, Episcop- ment dramatic. A devenit, astfel, casele românilor, colindul sfânt [i bun!
Anania, Mitropolitul Clujului, Al- Vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor, PS episcop [i apoi mitropolit la Cluj. Printr-o fericit\ `mplinire, acum, de
bei, Cri[anei [i Maramure[ului [i-a Corneliu Bârl\deanul, Arhiereu- Am g\sit un cuvânt al regretatului vremea colindelor, suntem `n fa]a
lansat joi, 4 decembrie a.c., `n Aula Vicar al Episcopiei Hu[ilor, profe- [i venerabilului mitropolit al Ar- unui moment de bilan] roditor `n care
Magna a Universit\]ii „Al. I. Cuza“ sori de la Facultatea de Teologie dealului, Nicolae Mladin, adresat
cinstim o munc\ sus]inut\, plin\ de
(UAIC) din Ia[i volumul intitulat „Dumitru St\niloae“ din Ia[i etc. tân\rului Valeriu Anania: «V\d c\ dragoste [i o d\ruire f\r\ de margini
„Memorii“. „Memoriile“ IPS Barto- IPS Mitropolit Teofan a vorbit ai dar la cuvânt [i dar la condei.
`n slujirea artei. Maestrul Marin
lomeu se `ntind din anii 1930 pân\ `n cuvântul s\u despre misiunea la S\-]i ajute Dumnezeu s\ a[ezi Constantin este un adev\rat celebrant
`n 1993, când a fost ales Arhie- care a fost chemat IPS Bartolomeu acest dar al cuvântului [i al con- al valorilor muzicii nobile, plin\ de
piscop al Clujului. Ele au fost `nc\ de pe vremea `n care era re- deiului la r\d\cina slujirii Bisericii fine]e [i ging\[ie, iar Madrigalul, un
redactate `n dou\ etape: o prim\ tras la M\n\stirea V\ratec: [i a neamului». ~nalt Preasfin]ia Sa simbol al darurilor cultivate cu pasi-
parte, cât s-a aflat `n SUA, pân\ `n „Paradoxal\ i-a fost [i `i este via]a a avut, `ntotdeauna, [i are, `nc\, une [i `n]elepciune. Felicit\m [i bine-
1976, iar o a doua parte dup\ 2001, ~nalt Preasfin]iei Sale. Un suflet puterea s\ manifeste o atitudine cuvânt\m cu p\rinteasc\ dragoste, pe
când autorul a recuperat mai care pl\te[te tribut de sânge prin dinamic\ `n slujba Bisericii [i a maestrul Marin Constantin, pe to]i
vechiul manuscris, pe care `l ]inea `nchisori, tribut care-l va marca neamului“. membrii Corului Na]ional de Camer\
`n America. pentru `ntreaga via]\ [i, când so- Au mai ]inut alocu]iuni direc- Madrigal [i pe to]i arti[tii români me-
La lansarea volumului au fost cotea c\ [i-a g\sit lini[tea sub torul Teatrului Na]ional din Ia[i, sageri ai culturii [i ai sufletului româ-
prezen]i, pe lâng\ IPS Bartolomeu, strea[ina M\n\stirii V\ratec, este Cristian Hadji-Culea, Silviu nesc. ~ntru mul]i [i ferici]i ani! Cu
IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei chemat de Biseric\ pentru c\ avea Lupescu, director general al Edi- aleas\ pre]uire [i binecuvântare,
[i Bucovinei, IPS Pimen, Arhie- nevoie de el `n cetatea care-i fusese turii Polirom, [i IPS Bartolomeu † D A N I E L,
piscop al Sucevei [i R\d\u]ilor, PS interzis\ dup\ 1946, dup\ un mo- Anania. Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
6 S=mb\t\, 6 decembrie 2008
Rom=nia
`n UE
PE SCURT
Tratament egal pentru
azilan]i `n toate ]\rile
Uniunii Europene
~n fiecare an, zeci de mii de oa-
meni vin `n Uniunea European\
[i cer azil pentru a sc\pa de per-
secu]iile de care sufer\ `n pro-
pria ]ar\ pe criterii de etnie, re-
ligie, opinii politice sau afiliere
la un anumit grup social. Con-
form normelor interna]ionale,
ace[tia au dreptul la protec]ie,
chiar dac\ au intrat `n UE `n
mod ilegal. ~n 2003, Uniunea a
adoptat un set de standarde mi-
nime privind tratamentul solici-
tan]ilor de azil, `ns\ legea acor-
d\ statelor membre o marj\ de
aplicare considerabil\. Azilan]ii
sunt `ns\ trata]i `n mod foarte
diferit, de la o ]ar\ la alta, ast-
fel c\ Executivul european a
propus ca aceste standarde s\
fie revizuite, astfel `ncât solici-
tan]ii de azil s\ aib\ condi]ii de
via]\ mai bune [i s\ beneficieze
de acela[i tratament `n toate
]\rile UE. Astfel, ace[tia ar
urma s\ intre `n deten]ie doar
`n situa]ii excep]ionale, ca de
exemplu atunci când amenin]\
ordinea public\. Minorii
ne`nso]i]i nu ar putea fi re]inu]i,
iar cei `nso]i]i, doar dac\ acest
lucru ar fi `n interesul lor. Mai
mult decât atât, este necesar ca
guvernele s\ `[i amelioreze ca-
pacitatea de a oferi solicitan]ilor
de azil un ad\post, hran\ [i
`mbr\c\minte, precum [i acces
la asisten]\ medical\ [i la locuri
de munc\. Persoanele cu nevoi
speciale, de exemplu cele care
au fost victimele torturii, ar
urma s\ aib\ dreptul la con-
siliere juridic\ [i la asisten]\
medical\. Alte dou\ propuneri
ale Comisiei au ca obiectiv
diminuarea presiunii exercitate
asupra unor ]\ri precum Grecia,
unul dintre punctele principale
de intrare pentru solicitan]ii de
azil, [i oferirea autorit\]ilor
na]ionale accesul la informa]ii
care s\ le ajute s\ identifice
refugia]ii [i s\ evite cererile
multiple de azil. ~n mod normal,
solicitan]ii de azil ar trebui s\-[i
depun\ cererea `n primul stat
UE `n care ajung. ~n realitate,
mul]i dintre ei c\l\toresc ilegal
prin Europa, `ncercând s\
ajung\ `n ]\rile `n care ar putea
avea [anse mai mari de a primi
dreptul de [edere. Regulamentul
Dublin le permite statelor mem-
bre s\ trimit\ refugia]ii `napoi
`n ]ara `n care au intrat mai
`ntâi pe teritoriul Uniunii. Co-
misia propune acum aplicarea
unui mecanism care s\ sus-
pende transferurile c\tre ]\rile
care se confrunt\ cu fluxuri put-
ernice de refugia]i. UE este una
dintre cele mai importante des-
tina]ii pentru solicitan]ii de azil.
Numai `n primele [ase luni ale
anului 2008, Uniunea a primit
103.500 de cereri de azil, majo-
ritatea acestora provenind din
partea cet\]enilor irakieni.
Potrivit unui studio algerian ci-
tat de Reuters, 28,7% din 1.364
de persoane intervievate declar\
c\ ar alege „desigur“ emigra]ia
dac\ li s-ar prezenta ocazia. Iar
alte 20,8% au r\spuns c\ ar em-
igra „probabil“. ~n schimb,
50,5% exclud categoric aceast\
ipotez\. Destina]ia preferat\ a
candida]ilor la emigrare ilegal\
este Spania (40,4%), urmat\ de
Italia (17,3%), Marea Britanie
(11,6%). Fran]a, fost\ putere
tutelar\, a `ntrunit sufragiile a
doar 10,5% dintre ei. a
ITALIENII VOR CHELTUI MAI PU}IN DE S|RB|TORI: Italienii vor cheltui cu ocazia s\rb\torilor de iarn\
cu cel pu]in un miliard [i 150 de milioane de euro mai pu]in decât la s\rb\torile din 2007, `n condi]iile
`n care dou\ din trei familii vor reduce sumele alocate cadourilor scumpe, men]ioneaz\ un sondaj
Conferscent Swg prezentat ieri de jurnalele italiene. Potrivit „La Stampa“, prin plata celui de-al 13-lea
salariu, vor intra `n buzunarele italienilor, `nainte de Cr\ciun, peste 37 de miliarde [i 875 de milioane
de euro, `ns\ o treime din italieni vor folosi aceste sume pentru plata facturilor [i a creditelor.
Românii [i bulgarii au cele mai mici salarii minime din UE
a România face parte din grupul statelor europene cu cel mai mic salariu minim lunar (137 de euro), cuprins `ntre
100 [i 350 de euro a Din acest grup mai fac parte Bulgaria (112 euro), Letonia (228 de euro), Lituania (232 de euro),
Slovacia (267 de euro), Estonia (278 de euro), Ungaria (285 de euro), Cehia (329 de euro) [i Polonia (334 de euro) a
România are cel mai re- UE, cu 232 de puncte (PPS). de de euro), Slovenia (567 de
dus salariu minim raportat Cel mai mare salariu minim euro), Malta (612 euro), Gre-
la puterea de cump\rare din din UE este de 1.610 euro [i cia (681 de euro) [i Spania
toate cele 27 de state mem- se `nregistreaz\ `n Luxem- (700 de euro).
bre ale Uniunii Europene, bourg, care de]ine primul loc Al treilea grup de ]\ri in-
potrivit unei statistici publi- [i `n ceea prive[te puterea clude statele cu salariul mi-
cat\ recent de Biroul de de cump\rare a salariului nim lunar apropiat sau care
Statistic\ al Uniunii Euro- minim - 1.532 PPS pe lun\. dep\[e[te 1.150 de euro. Din
pene - Eurostat. România se `ncadreaz\ `n acest grup fac parte Marea
Potrivit sursei citate, sa- grupul statelor cu cel mai Britanie (1.148 de euro),
lariul minim `n România, `n mic salariu minim lunar, Fran]a (1.321 de euro), Bel-
anul 2008, a fost de 137 de care include ]\rile cu un gia (1.336 de euro), Olanda
euro, cifr\ care plaseaz\ ]a- salariu minim cuprins `ntre (1.357 de euro), Irlanda
ra pe penultimul loc, `nain- 100 [i 350 de euro. Din acest (1.462 de euro) [i Luxem-
tea Bulgariei, cu un salariu grup mai fac parte Bulgaria bourg (1.610 euro).
minim de 112 euro. Ajustat (112 euro), Letonia (228 de Potrivit Eurostat, `n peri-
la puterea de cump\rare euro), Lituania (232 de oada 2000-2008, România a
(Purchasing Power Stan- euro), Slovacia (267 de euro), (329 de euro) [i Polonia (334 un salariu minim lunar `ntre consemnat cea mai mare
dard - PPS), România se cla- Estonia (278 de euro), de euro). ~n cea de-al doilea 500 [i 700 de euro. Este cre[tere a salariului minim
seaz\, `ns\, pe ultimul loc `n Ungaria (285 de euro), Cehia grup sunt situate ]\rile cu vorba despre Portugalia (497 `n termeni reali, de 12,2%. a
Fonduri europene pentru instalarea
sistemelor de energie alternativ\
a UE va putea s\ acorde fonduri de cofinan]are a schemelor propuse de autorit\]ile locale, regionale
sau na]ionale `n ce prive[te instalarea de panouri solare pe locuin]e sau folosirea altor metode alternative
`n locul surselor energetice obi[nuite a Propunerea Comisiei Europene (CE) se va adresa
`n special gospod\riilor mici a Potrivit CE, studiile au ar\tat c\ o gospod\rie din blocul comunitar ar putea
economisi, `n medie, `ntre 200 [i 1.000 de euro pe an prin eficientizarea consumului de energie a
Comisia European\ (CE)
a adoptat o propunere care
va permite, pentru prima
dat\, statelor membre [i
regiunilor din Uniunea Eu-
ropean\ s\ investeasc\ `n
cre[terea eficien]ei energe-
tice [i folosirea energiei re-
generabile pentru locuin]e
prin Fondul european de
coeziune. M\sura, cuprin-
s\ `n Planul european de
recuperare economic\, se
va adresa gospod\riilor cu
venituri mici. UE va putea
s\ acorde fonduri de cofi-
nan]are a schemelor pro-
puse de autorit\]ile locale,
regionale sau na]ionale `n
ce prive[te instalarea de
panouri solare pe locuin]e
sau folosirea altor metode
alternative `n locul surse-
lor energetice obi[nuite.
„Este vorba de o situa]ie
win-win (de câ[tig pentru
ambele p\r]i). M\sura va
duce la economisirea de e-
nergie, la reducerea emisi- Programul românesc „Casa Verde“ va `ncepe pe data de 5 ianuarie 2009,
ilor, la sc\derea facturilor
fiecare proprietar primind maximum 25.000 de lei pentru
la combustibil pentru ca- instalarea unui sistem alternativ de energie regenerabil\
tegoriile vulnerabile de
popula]ie [i, `n plus, va fi tru 40% din emisiile de ga- pe an prin eficientizarea ce, precum panouri solare, unit\]ilor de `nv\]\mânt,
benefic\ pentru construc- ze cu efect de ser\ din Uni- consumului de energie. pompe de c\ldur\ [i alte plafoanele de finan]are
]ii [i IMM-uri `n special. unea European\, potrivit tehnologii curate. Progra- sunt diferite. Astfel, din
Sper\m ca Parlamentul datelor Comisiei Europene. 520 de milioane de mul va `ncepe pe data de 5 bugetul de 120 de milioa-
European [i Consiliul s\ Comisia a estimat c\ prin ianuarie 2009, iar minis- ne de lei, companiile pri-
adopte aceast\ propunere folosirea energiei regenera- lei pentru anul 2009
terul va acorda cel mult mesc pân\ la 50% din
f\r\ `ntârziere“, a decla- bile economisirea de en- Ministerul Mediului
25.000 de lei (aproximativ cheltuielile eligibile, dar
rat comisarul european ergie din sectorul locuin]e-
pentru Politic\ regional\, lor ar putea ajunge la 28% din România va aloca 520 6.900 de euro) pentru fie- nu mai mult de 250.000 de
de milioane de lei `n 2009 care persoan\ care va dori lei, `n timp ce prim\riile [i
Danuta Hubner. pân\ `n 2010. Unele studii
Sectorul reziden]ial es- au ar\tat c\ o gospod\rie pentru `nlocuirea sau mo- s\-[i monteze, anul viitor, unit\]ile de `nv\]\mânt
te responsabil pentru un din blocul comunitar ar dernizarea sistemului cla- asemenea instala]ii. Pen- pot beneficia de 60%, dar
sfert din consumul de e- putea economisi, `n medie, sic de `nc\lzire prin folosi- tru proiectele firmelor, au- f\r\ s\ dep\[easc\ 300.000
nergie din Europa [i pen- `ntre 200 [i 1.000 de euro rea de alternative ecologi- torit\]ilor locale, dar [i ale de lei. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TIMP DE O LUN|, comenzilor, transmite AP. `n Fran]a [i Olanda. Daniels- Islandei, al c\ror pescuit era pr\ji]i. Pe[tii bolnavi sunt
Purt\torul de cuvânt al com- son a precizat c\, `n ultimele sursa sigur\ [i masiv\ de ve- u[or de identificat, respectiv
SCANIA ~NTRERUPE PRO-
paniei, Hans-Ake Daniels- nou\ luni, a fost consemnat\ nituri la buget, sunt grav bol- carnea lor cap\t\ culoarea
DUC}IA ~N EUROPA: Con- son, a ar\tat c\ cinci fabrici o reducere a comenzilor de navi. Maladia este provocat\ ro[u aprins [i pe piele se ob-
structorul suedez de camioa- [i aproximativ 9.000 din cei de un parazit cu transmitere serv\ mici deforma]ii. E pen-
circa 50%, acesta fiind, de alt-
ne Scania AB a anun]at mier- 11.800 de angaja]i `n sec- rapid\, bancuri `ntregi de tru prima dat\ când o aseme-
fel, [i principalul motiv pen-
curi c\ va `ntrerupe produc- torul de produc]ie de la pe[te fiind acum infestate. nea infec]ie apare la heringii
tru oprirea activit\]ii.
]ia de camioane `n Europa Scania vor fi afecta]i de Pentru c\ heringii s\ mai islandezi; pân\ acum boala
pentru o lun\, `n perioada 19 `nchiderea temporar\ a ope- a HERINGI BOLNAVI ~N poat\ fi consuma]i de om `n au mai avut-o doar heringii
decembrie 2008-19 ianuarie ra]iunilor. Trei dintre fabrici APELE ISLANDEZE: Herin- aceste condi]ii, e nevoie s\ fie din apele norvegiene, iar
2009, din cauza sc\derii se afl\ `n Suedia [i alte dou\ gii din apele teritoriale ale foarte bine fier]i, frip]i sau eradicarea ei a durat 3 ani. a
 S=mb\t\, 6 decembrie 2008 7
DACIA, V+NZ|RI LA JUM|TATE: Vânz\rile de autoturisme Dacia pe pia]a româneasc\ au sc\zut
Economic `n luna noiembrie cu 52%, la circa 4.600 de unit\]i, fa]\ de aproximativ 9.000 de unit\]i `n
noiembrie 2007, a declarat ieri directorul general al companiei, Francois Fourmont. Potrivit
oficialului Dacia, aceast\ pr\bu[ire a vânz\rilor pe pia]a intern\ a fost determinat\ de
consecin]ele crizei financiare asupra creditului (peste 60% dintre ma[inile noi marca Dacia se
cump\r\ pe credit sau `n leasing) [i de invazia de vehicule uzate importate.

M\suri pentru stimularea construc]iei de locuin]e PE SCURT

Prima anual\ pentru sumele de-
puse de tineri la b\nci, `n vederea
achizi]ion\rii unei locuin]e, va fi ma-
jorat\ de la 15% la 25%, suma limit\
a primei anuale fiind [i ea majorat\
de la 120 de euro la 250 de euro, in-
formeaz\ un comunicat al Executi-
vului.
Guvernul a adoptat, `n [edin]a de
ieri, o serie de m\suri pentru stimula-
rea construc]iei de locuin]e, a anun]at
Camelia Sp\taru, purt\torul de cu-
vânt al Guvernului. Astfel, a fost ma-
jorat atât cuantumul, `n procente, c=t
[i limita de bani de care pot beneficia,
ca prim\ anual\, tinerii care economi-
sesc la b\ncile care au programe pen-
tru locuin]e. Prima de stat se acord\
`n cadrul mecanismelor de economisi-
re [i creditare `n sistem colectiv tutu-
ror categoriilor de deponen]i, `n func-
]ie de vârsta persoanei [i de num\rul
de copii. „Aceast\ form\ de sprijin es-
te apreciat\ de persoanele c\rora li se
adreseaz\. De exemplu, `n 2009, pen-
tru anul 2008, se va acorda prima de
stat pentru 150.000 de beneficiari“ a
precizat Camelia Sp\taru.
O alt\ m\sur\ se refer\ la cre[te-
rea subven]iei de stat de la 20% la
30% din cheltuielile pentru construc-
]ia unei locuin]e proprietate persona-
l\. „Trebuie precizat `ns\ c\ aceast\
subven]ie nu poate dep\[i echivalen-
tul `n lei al sumei de 15.000 de euro
(comparativ cu 10.000 de euro, cât era
p=n\ acum)“, a mai declarat purt\to-
rul de cuvânt al Guvernului. Aceast\
prevedere se aplic\ pentru toate locu-
in]ele care nu au fost finalizate [i pre-
date c\tre beneficiari pân\ la data in-
tr\rii `n vigoare a actului normativ.
De asemenea, ordonan]a de urgen]\
adoptat\ ast\zi modific\ [i Legea
nr.152/1998 privind `nfiin]area Agen-
]iei Na]ionale pentru Locuin]e, astfel
`ncât locuin]ele pentru tineri, desti-
nate `nchirierii, se pot vinde titulari-
lor contractelor de `nchiriere dup\ ex-
pirarea a minimum 3 ani de `nchirie-
re ne`ntrerupt\.
A fost redus\, astfel, de la 5 la 3
ani, perioada dup\ care imobilele pot
fi vândute celor care stau `n chirie.
~n plus, locuin]ele pot face obiectul
unor garan]ii reale imobiliare, astfel
`ncât beneficiarii acestora s\ poat\
s\ le gireze prin ipotec\ pentru a ob-
]ine credite bancare necesare cump\-
r\rii lor. a
139 de milioane de
euro pentru trei m\suri
din PNDR
Aproape 139 de milioane de euro
sunt disponibile pân\ `n 2013 din
fonduri europene pentru sprijinirea
fermelor de semi-subzisten]\,
`nfiin]area grupurilor de produc\-
tori [i instalarea tinerilor fermieri,
informeaz\ Ministerul Agriculturii
[i Dezvolt\rii Rurale. Cele trei noi
m\suri din Programul Na]ional de
Dezvoltare Rural\ au fost lansate
pe 3 decembrie 2008. Fondurile
disponibile pentru m\sura 141,

Guvernul amân\ majorarea pensiilor „Sprijinirea fermelor de semi-sub-

zisten]\“, sunt de 47,60 milioane
de euro, iar suma maxim\ neram-
bursabil\ care poate fi acordat\
pentru finan]area unui proiect din

pentru grupele I [i a II-a de munc\ cadrul acestei m\suri este de 1.500

de euro/an/ferma de semi-subzis-
ten]\. Pentru m\sura 142,
„~nfiin]area grupurilor de
a Pensionarii care se `ncadreaz\ `n aceast\ categorie vor primi o majorare a punctului produc\tori“, fondurile disponibile
sunt de 6,94 milioane de euro.
de pensie `n func]ie de grupa `n care au lucrat - 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, Suma maxim\ nerambursabil\
acordat pentru vechimea realizat\ `n activitatea desf\[urat\ `n grupa I de munc\, 0,25 puncte pentru fiecare care poate fi solicitat\ este `n
func]ie de valoarea produc]iei com-
an de spor, acordat pentru vechimea realizat\ `n activitatea desf\[urat\ `n grupa a II-a de munc\ a ercializate, acordându-se anual, pe
o perioad\ de 5 ani. Potrivit
Guvernul a decis, prin- dubleaz\, pur [i simplu, MADR, fondurile disponibile pen-
tr-o ordonan]\ de urgen]\ punctajul total [i creeaz\ o tru m\sura 112, „Instalarea tineri-
aprobat\ `n [edin]a de ieri, nou\ discriminare, luând lor fermieri“, dep\[esc 84,3 mili-
s\ proroge termenul de `n calcul [i persoanele care oane de euro. Suma maxim\
aplicare a legii de majora- au lucrat `n condi]ii specia- nerambursabil\ care poate fi acor-
re a pensiilor pentru gru- dat\ pentru o perioad\ de 5 ani
le. Prin OUG nr.100/2008, este `n func]ie de m\rimea ex-
pele I [i a II-a de munc\, actul normativ pe baza c\- ploata]iei, dar nu poate dep\[i
promulgat\ de pre[edinte- ruia se recalculeaz\ pen- 25.000 de euro/exploata]ie.
le Traian B\sescu [i votat\ siile `n prezent, a fost de-
de Parlament, lege care marat\ procedura de eli- Tax\ tripl\ pentru
prevedea cre[terea cu 50%, minare a inechit\]ilor pen-
respectiv 25%, a pensiilor tru pensionarii care, ante- ma[inile noi cu motoare
pentru aceste categorii. rior datei de 1 aprilie 2001, mai mari de 2 l
Ordonan]a de urgen]\ au desf\[urat activit\]i `n Taxa de poluare auto se va tripla
amân\ data de la care se grupa I [i a II-a de munc\ [i pentru ma[inile noi Euro 4 care
aplic\ legea de majorare a (deosebit de grea [i munca au motoare mai mari de 2.000 de
pensiilor pentru grupele I grea). centimetri cubi, deoarece ordo-
[i a II-a de munc\ pân\ nan]a Guvernului aprobat\ joi
când vor fi parcurse cele scute[te de la plat\ doar posesorii
patru etape de recalculare,
Majorare a punctului de ma[ini cu motoriz\ri sub a-
urmând s\ fie pl\tite doar de pensie cu 0,50 ceast\ cilindree. ~n prezent, ma-
joritatea dealerilor au `n oferte
diferen]ele. „~n acest mo- sau 0,25 puncte ma[ini cu motoare Euro 4 mai
ment se aplic\ prevederile mari de 2.000 cmc. Unii construc-
Ordonan]ei nr.100, care Pensionarii care se tori, precum Audi [i BMW, sunt
deja a acordat drepturi tu- se termin\ cele patru eta- tere medie a pensiei de 8% tate `n grupa I [i a II-a de `ncadreaz\ `n aceast\ ca- prezen]i cu modele care au motoa-
turor persoanelor care au pe de calculare, urmând pentru beneficiarii acestor munc\ (OUG nr.100/2008) tegorie vor primi o majo- re mari conforme at=t cu normele
ie[it la pensie pân\ `n anul ca, dup\ aceea, s\ se a- prevederi, care se va ad\u- efortul bugetar este de 250 rare a punctului de pensie Euro 4, cât [i cu restric]iile Euro
1990, [i urmeaz\ ca, `n plice legea [i s\ se acorde ga cre[terii medii de de milioane de euro, iar `n `n func]ie de grupa `n care 5. De la 15 decembrie, pentru un
doar diferen]ele care ar 20,38%, datorat\ major\- cazul variantei votate de au lucrat - 0,50 puncte Audi Q7 nou cu motor de 4,2 litri
februarie, s\ primeasc\ cei se va pl\ti o tax\ de 11.000 de
care s-au pensionat pân\ reie[i din cele dou\ meto- rii punctului de pensie de Parlament efortul bugetar pentru fiecare an de spor,
euro, iar pentru aceea[i ma[in\
`n 1994“, a declarat minis- de de recalculare. Aplica- la 1 octombrie. era de 800 de milioane de acordat pentru vechimea echipat\ cu propulsor diesel de 3
trul Muncii, Mariana Câm- rea prevederilor legii se va euro. OUG nr.100/2008 realizat\ `n activitatea litri cu filtru de particule cuantu-
peanu. Ea a precizat c\ or- face `n 2010, imediat ce se Efort bugetar de 250 privind recalcularea pensi- desf\[urat\ `n grupa I de mul va fi de 4.800 de euro. Pentru
donan]a 100 prevede patru termin\ cele patru etape ilor `n cazul grupelor de munc\, 0,25 puncte pen- un Mercedes Benz C 200 CDI nou
etape de recalculare pen- de recalculare dup\ Ordo-
de milioane de euro munc\, despre care oficia- tru fiecare an de spor, [i cu motor diesel de 2.148 cmc
tru grupele I [i a II-a de nan]a nr.100“, a explicat lul Ministerului Muncii a acordat pentru vechimea Euro 4 valoarea triplat\ va fi de
Potrivit ministrului aproape 2.800 de euro. Cump\r\-
munc\, iar legea are ministrul Muncii. Muncii, aplicarea legii vo- spus c\ a fost f\cut\ profe- realizat\ `n activitatea torul unui Opel Vectra nou cu
1.800.000 de beneficiari. De la 1 octombrie 2008 tate `n Parlament privind sionist, repar\ inechit\]ile desf\[urat\ `n grupa a II-a motor pe benzin\ de 2,2 litri va
„Deoarece legea nece- a `nceput recalcularea pen- grupele de munc\, de la 1 din sistem [i red\, practic, de munc\. Vor beneficia achita o tax\ de circa 3.000 de
sit\ alt\ logistic\ pentru siilor pentru persoanele ianuarie 2009, ar fi necesi- ni[te drepturi pe care le-au de majorarea punctajelor euro. Un alt exemplu este SUV-ul
aplicare [i deoarece deja s- care au desf\[urat activi- tat un efort bugetar supli- avut cei care au desf\[urat pensionarii `nscri[i la pen- Renault Koleos echipat cu motor
au acordat anumite drep- tate `n grupa I [i a II-a de mentar de 550 de milioane munc\ grea [i deosebit de sie `ntre 1 aprilie 2001- 30 pe benzin\ Euro 4 de 2,5 litri, al
turi, pentru o clarificare [i munc\ (munc\ foarte grea de euro. ~n varianta Gu- grea [i care au fost pier- septembrie 2008, respectiv c\rui posesor va fi taxat la `nma-
triculare cu aproape 4.000 de
pentru a se face calculul [i grea), `n varianta pro- vernului privind majora- dute odat\ cu apari]ia Le- aproximativ 1,7 milioane euro. O ma[in\ Alfa Romeo 159
corect, am amânat aplica- pus\ de Guvern. Aplicarea rea pensiilor persoanelor gii nr.19/2000, `n timp ce de pensionari, potrivit Mi- cu motor diesel Euro 4 de 2,4 litri
rea actului normativ pân\ ordonan]ei va aduce o cre[- care au desf\[urat activi- legea votat\ `n Parlament nisterului Muncii. a [i cu filtru de particule va avea o
tax\ de poluare auto de 2.547 de
euro. Pentru acela[i model, dar
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a echipat cu motor Euro 4 pe ben-
zin\ de 2,2 litri, taxa va fi de
a CREDITE COMERCIALE DE la 38 de miliarde de dolari `n anul Aceast\ majorare va implica o form datelor publicate de BVB. 3.555 de euro. Cump\r\torii de
20 DE MILIARDE DE DOLARI: urm\tor“, a precizat secretarul Tre- cre[tere a ratei [omajului de 1,2- 2%, Volumul total al schimburilor de ac- ma[ini noi Euro 4 cu motoare
China [i SUA vor debloca suplimen- zoreriei. a ad\ugat comisarul european, care ]iuni `n luna octombrie, la BVB, a care nu dep\[esc 2.000 cmc vor fi
tar 20 de miliarde de dolari pentru a a BRUXELLES ESTIMEAZ| a reamintit c\, `n prezent, `n cele 27 fost de 83,78 milioane de euro. Pe scuti]i de la plata taxei de poluare
sus]ine fluxurile comerciale `n aceas- 20 DE MILIOANE DE {OMERI ~N de state membre ale Uniunii Europe- primele 11 luni din 2008 s-au `nre- auto `n perioada 15 decembrie
t\ perioad\ de criz\ financiar\, a ne, exist\ 16 sau 17 milioane de [o- gistrat pe ansamblu ie[iri nete ale 2008-31 decembrie 2009, potrivit
UE: Comisarul european pentru meri. ~n perspectivele economice f\- ordonan]ei Guvernului. De la 1
anun]at ieri secretarul american al Munc\, Vladimir Spidla, a afirmat investitorilor nereziden]i de 41,122
Trezoreriei, Henry Paulson, transmi- cute publice s\pt\mâna trecut\, milioane de euro. Plasamentele in- octombrie 2009, ma[inile vândute
c\ departamentul pe care `l conduce Executivul comunitar indica faptul `n Uniunea European\ trebuie s\
te AFP. „~n scopul sus]inerii fluxuri- vestitorilor str\ini `n ac]iuni listate
lor comerciale `n aceast\ perioad\ de preconizeaz\ o cre[tere a num\rului c\ rata [omajului va trece de la 7,5% respecte obligatoriu normele de
de [omeri `n Uniunea European\ cu la Bursa de Valori Bucure[ti s-au ci- poluare Euro 5. Astfel, dup\ ce
criz\ financiar\, SUA [i China au `n zona euro [i 7,1% `n UE, `n pre- frat, luna trecut\, la circa 21,67 mili-
anun]at ast\zi c\ b\ncile lor de im- circa trei milioane de persoane `n doi zent, la 8,7% [i, respectiv, 8,1%, `n perioada de suspendare a taxei
ani, când se va atinge vârful de [o- oane de euro, iar vânz\rile de ac]iuni pentru autoturismele noi cu mo-
port-export vor debloca 20 de miliar- 2010. au fost `n valoare total\ de 20,092
maj, din cauza crizei actuale, infor- toare de pân\ la 2 litri va expira,
de de dolari suplimentar pentru cre-
meaz\ agen]ia EFE. „Vârful va fi a INVESTITORII STR|INI AU milioane de euro. Persoanele fizice va fi permis\ doar comer-
dite comerciale, `n particular pentru ADUS 1,5 MILIOANE DE EURO PE cializarea modelelor Euro 5. a
importatorii solvabili din economiile atins `n doi ani“, iar cre[terea [oma- nerezidente au cump\rat luna tre-
`n dezvoltare“, a declarat Henry jului se va traduce `n „circa trei mili- BURS|: Intr\rile nete (diferen]ele cut\ ac]iuni de 1,41 milioane de euro
Paulson, cu prilejul celei de a cincea oane de [omeri `n plus“, a precizat `ntre cump\r\ri [i vânz\ri de ac]i- [i au vândut de 3,04 milioane de eu- Cursul valutar
edi]ii a Dialogului economic strategic Spidla la o mas\ rotund\ organizat\ uni) ale investitorilor str\ini la Bur- ro, iar persoanele juridice nereziden- pentru 06.12.2008
(DES). SUA [i China se a[teapt\ ca cu ocazia anivers\rii a 50 de ani de sa de Valori Bucure[ti (BVB) s-au ci- te au efectuat achizi]ii de ac]iuni de
„aceste eforturi s\ genereze o finan- activitate ai organiza]iei patronale frat `n octombrie la 1,578 milioane 17,04 milioane de euro [i vânz\ri de Dolar SUA 3,0210
]are total\ pentru exporturi de pân\ europene Business Europe, la Paris. de euro (5,95 milioane de lei), con- 20,26 milioane de euro. a Euro 3,8545

8 S=mb\t\, 6 decembrie 2008
Documentar
Sf=ntul Nicolae, ierarhul cel darnic
Biserica `l pomene[te ast\zi pe
Sf=ntul Nicolae, arhiepiscopul
Mirelor Lichiei. Sfântul cinstit de
toat\ cre[tin\tatea apare peste
tot ca o figur\ proeminent\, care
exceleaz\ `n generozitate. A fost
un om de o foarte mare cultur\
teologic\, o autoritate `n domeniu
[i un om cu un profil moral
model. Din acest motiv, adesea
este pus al\turi de apostoli.
Personalitatea sa cumuleaz\ trei
elemente principale: ascetismul
Tradi]ia Bisericii con-
semneaz\ faptul c\ Sfântul
Nicolae s-a n\scut `ntr-o
familie bogat\, `n locali-
tatea Patara, `n provincia
Lichia, din partea asiatic\
a Turciei de ast\zi. ~nc\
din copil\rie a dat semne
de comportament spiritual
excep]ional, iar `n timpul
tinere]ii s-a remarcat prin
purtare aleas\, post, dis-
cern\mânt [i via]\ duhov-
niceasc\ intens\. A studiat
la cele mai bune [coli, unde
s-a remarcat prin inteli-
gen]\, iar `n bisericile `n
care intra uimea pe to]i
prin blânde]e [i noble]e
sufleteasc\. ~ntrucât un-
chiul s\u era episcop la Pa-
tara, Nicolae a stat o vreme
la M\n\stirea Patara,
unde a devenit preot.
Morm=ntul Sf=ntului Nicolae de la Bari, Italia
Bucure[ti Muntenia 95,30 Mhz; Vaslui 106,70 Mhz; Moine[ti 99,80 Mhz; Bac\u 96,80 Mhz; Bicaz Toaca 93,30 Mhz; One[ti 88,40 Mhz; Topli]a 90,10
Radio TRINITAS
Mhz; Putna 94,80 Mhz; Suceava 106,90 Mhz; Darabani 95,60 Mhz; Zal\u 93,10 Mhz; B=rlad 93,70 Mhz; Piatra Neam] 91,20 Mhz; Ia[i 92,70 Mhz;
H=rl\u 92, 20 Mhz; Boto[ani 88,90 Mhz; Ha]eg 100,20 Mhz; Moldova Nou\ 104,30 Mhz; Harghita Gheorghieni 93,00 Mhz; T=rgu Neam] 106,80 Mhz;
Gura Humorului 92,80 Mhz; R\d\u]i 97,80 Mhz; Sibiu 93,30 Mhz; Baia Mare Mogo[a 94,30 Mhz; Dur\u 91,80 Mhz; Gala]i 96,50 Mhz;
Craiova 100 Mhz; B\ile[ti 98,20 Mhz; Novaci 96,20 Mhz; Tg. Jiu 93.40 Mhz; Bechet 103,10 Mhz; Tg. C\rbune[ti 95,40 Mhz.
CM
YK
deosebit\. S-a `ngrijit cu
sirian, noble]ea roman\ [i mare aten]ie de p\stori]ii
inteligen]a greac\. Pentru multa s\i, fiind tot timpul acolo
unde era nevoie de el. A a-
sa bun\tate a fost ales arhiereu, jutat pe s\raci, i-a primit
pentru dreapta credin]\ a fost pe cei p\c\to[i, a ap\rat
credin]a de erezii [i de per-
prins [i `ntemni]at `mpreun\ cu secutorii p\gâni, el `nsu[i
al]i cre[tini, primind de la fiind chinuit de solda]ii `m-
Dumnezeu darul facerii de p\ra]ilor Diocle]ian [i Ma-
ximian, care au `ncercat s\
minuni. Sfântul Nicolae a fost distrug\ cre[tinismul [i s\
episcop pragmatic, intervenind `n reintroduc\ religiile p\gâ-
ne. El a continuat s\ apere
eparhia sa ori de câte ori era legea lui Hristos, mergând
nevoie. A tr\it la sfâr[itul prin cetate [i distrugând
secolului al III-lea - `nceputul toate statuile zeilor la care
se `nchinau p\gânii. ~n ju-
secolului al IV-lea. rul anului 305 a fost `ntem-
ni]at, dar atunci când pe
tronul Imperiului Bizantin
Hristos i-a d\ruit tea acestei eparhii, `n urma
a urcat Constantin cel Ma-
unei minuni. Tradi]ia spune
Evanghelia, c\ Dumnezeu S-a ar\tat `n re (305-335), cre[tinii pu-
`ndemn=ndu-l s\ vis unui episcop b\trân, pe t=nd s\-[i manifeste liber
accepte episcopatul care l-a `ndemnat s\ pun\ credin]a, Sfântul Nicole a
arhiepiscop pe primul b\r- fost eliberat.
Dup\ moartea p\rin]ilor bat care va intra a doua zi `n
s\i, Teofan [i Nona, Nicolae biseric\. Nicolae a refuzat la Primul care a vorbit
a renun]at la toat\ averea `nceput aceast\ func]ie, `n-
pe care ace[tia i-au l\sat-o, despre cinstirea Maicii
s\ Mântuitorul i S-a ar\tat
`mp\r]ind-o s\racilor [i ple- `n vis, d\ruindu-i Evanghe- Domnului `n Biseric\
c=nd `n pelerinaj `n }ara lia [i `ndemnându-l s\ pri- exceleaz\ `n generozitate, d\ pe Fiul S\u lumii la tim-
Sfântul Nicolae este cin-
Sfânt\. Când s-a `ntors de measc\ noua demnitate. `n bun\tate. Din acest mo- pul potrivit, adic\ la Cr\-
stit de toat\ cre[tin\tatea.
la Locurile Sfinte, a mers la tiv, a [i fost pus `n leg\tur\ ciun. Sfântul Nicolae a fost
M\n\stirea Sionului, `nte- Chiar [i `n tradi]ia cre[tin\,
Mare teolog de tip protestant, de exem- cu Cr\ciunul. {i tocmai de un om de o foarte mare cul-
meiat\ de unchiul s\u. ~n-
demnat de Dumnezeu, s-a [i ap\r\tor al plu, unde s-a interzis cins- aceea se spune c\ s\rb\to- tur\ teologic\, o autoritate
credin]ei cre[tine tirea sfin]ilor, Sfântul Nico- rile de iarn\ `ncep la Sfân- `n domeniu [i un om cu un
re`ntors apoi `n cetatea Mi-
ra, pentru a tr\i `ntre oa- lae a continuat s\ fie cins- tul Nicolae, care este mode- profil moral model. Din a-
meni. Dup\ moartea arhie- Ca arhiepiscop, Sfântul tit. El apare peste tot drept lul uman al d\rniciei lui cest motiv, adesea este pus
piscopului Mirei Lichiei - as- Nicolae a avut o activitate o figur\ proeminent\, care Dumnezeu-Creatorul, care al\turi de apostoli.
t\zi un mic s\tuc sub un alt
nume, `n Turcia -, Sfântul
Nicolae a fost ales `n frun-
Scrisori c\tre Sfântul Nicolae Ioan, clasa a VI-a
a: Drag\ Sfinte Nicolae, eu a[ dori s\ `mi
aduci trei table de joc, [i anume: „Nu te sup\ra frate!“, „Tom
Ierarhul Nicolae este Sf=ntul d\ruitor prin excelen]\. A[a [i Jerry“ [i „Comoara lui Piticot“. ~]i mul]umesc c\ anul aces-
cum se m\rturise[te `n via]a arhiepiscopului Mirelor Lichiei, ta am fost s\n\to[i, eu [i p\rin]ii mei. Eu [tiu s\ desenez fru-
el a sc\pat prin darul s\u pe cele trei fete s\race care urmau mos. Te-am pictat a[a cum cred c\ e[ti. Am avut note bune la
s\ fie date spre desfr=nare de tat\l lor. Copiii din Bucuroaia, [coal\. S\n\tate [i drum bun. Nu uita de ceea ce ]i-am cerut.
un sat din comuna Cop\cel, jude]ul Bihor, [i ei, precum odi- S\rut mâna, Ioan
nioar\ fetele din timpul ierarhului bun [i sf=nt, a[teapt\ un
dar din partea lui. Scrisorile lor sunt expresia inocen]ei [i a Petru, clasa a III-a
a: Drag\ Sfântule Nicolae, eu a[ vrea s\
candorii specifice v=rstei. `mi aduci dou\ ciocolate Milka [i un avion de juc\rii. Eu `]i
Nicolae, clasa a II-a
a: Drag\ Sfinte Nicolae, te rog frumos s\- doresc mult\ s\n\tate [i fericire [i s\ nu te `mboln\ve[ti, c\,
mi aduci un jeep cu telecomand\. Ce mai faci, Sfinte Nicolae? dac\ te `mboln\ve[ti, nu mai po]i s\ vii la noi. Eu m\ rog `n
E greu s\ `mpar]i daruri la copii. Trebuie s\ te culci la a- fiecare sear\ [i sunt cuminte. P\rin]ii mei sunt [i ei oameni
miaz\ ca s\ po]i `mp\r]i daruri la to]i copiii. Anul acesta nu buni. Ajut\-i pe to]i care au nevoie de tine.
am fost a[a cuminte. Am primit un Insuficient la purtare. Al t\u, Petru
Am f\cut g\l\gie. Dar câteodat\ am fost ascult\tor de p\- Teodora, clasa a III-a a: Drag\ Sfântule Nicolae, ce mai
rin]i. ~]i promit c\ anul viitor voi fi [i mai cuminte. }i-am mai faci? Eu m\ numesc Teodora [i a[ vrea s\ `mi aduci ni[te
scris s\ `mi aduci un avion, dar cred c\ `mi ajunge [i un jeep. m\rgele frumos colorate [i ni[te c\r]i cu pove[ti. ~mi plac a-
Nu mai [tiu ce s\ `]i mai spun. ~]i mul]umesc c\ am putut s\ tât de mult! Te rog s\ fii bun cu noi [i de data aceasta, de[i
ne juc\m anul acesta. Dumneata e[ti Sfântul al c\rui nume am mai gre[it. Te a[tept cu tot dragul. {tiu c\ niciodat\ nu
`l port. Dac\ nu `mi aduci ceea ce ]i-am cerut, m\ sup\r. S\ ui]i s\ vii cu daruri. Vino! La noi `n sat to]i copiii vor s\ a-
nu ui]i ce ]i-am scris. ~]i urez drum bun! jungi mai repede.
Cu drag, Nicolae
Sebastian, clasa a IV-a
a: Sfinte Nicolae, eu vreau s\ [tiu da-
Andrei, clasa a IV-a
a: Drag\ Sfinte Nicolae, te rog frumos s\- c\ e[ti s\n\tos. Acum vreau s\ `]i spun ce doresc s\ `mi aduci:
mi aduci un ursule] de plu[ care este `nalt de 100 de centime- o carte, un cadou surpriz\, 10 DVD-uri, bomboane, jocuri
tri. Dac\ mi-ai aduce ursule]ul mi-ar p\rea atât de bine! Ursu- („Nu te sup\ra frate“ [i altele) [i o minge. Sunt pu]in trist c\
le]ul de plu[ cost\ 47, 59 lei. Ce mai faci, Sfinte Nicolae? Tre- nu e z\pad\ `nc\ prin sat, dar poate faci tu ceva ca de ziua ta
buie s\ te odihne[ti pentru c\ eu [tiu c\ e greu s\ `mpar]i atâ- s\ fie om\t. Dac\ nu se poate, nu m\ sup\r.
tea daruri la copii. Te rog frumos s\ m\ ier]i c\ am uitat s\-]i Cu drag, Sebi
spun ceva. Ursule]ul `l g\se[ti la Metro. Ce mult te iubesc Sfin-
te Nicolae! Eu am `nv\]at la [coal\ destul de bine, dar câteoda- Daniela, clasa a IV-a
a: Drag\ Sfinte Nicolae, a[ vrea s\ [tiu
t\ am mai [i gre[it. Tat\l meu este preot `n satul Bucuroaia. cum te mai sim]i [i dac\ nu cumva e[ti bolnav, pentru c\ a[
Dar eu m-am gândit s\ fiu `n locul lui [i s\-]i fac slujb\ de ziua vrea s\ `mi aduci dou\ c\r]i de pove[ti [i un mo[ de ciocolat\
ta. Eu `n fiecare duminic\ am fost la biseric\. L-am ajutat pe care s\ semene cu tine. Anul trecut eu am luat premiul I. Te
tati. Tr\geam clopotele la biseric\ [i `i d\deam c\delni]a, iar rog s\ m\ aju]i ca [i anul acesta s\ `nv\] la fel de bine. Am
fratele meu cânta la stran\. Am `n carnetul meu de elev doar acas\ o p\pu[\ Barbie. ~mi place foarte mult. Te-a[ ruga s\
FB. S\ fii s\n\tos mereu, Sfinte Nicolae. Drum bun s\ ai! `mi mai aduci una.
Cu drag, Andrei Cu drag, Daniela
Andrei, clasa a II-aa: Drag\ Mo[ Nicolae, te rog frumos s\
`mi aduci de ziua ta banane, o pung\ cu juc\rii [i o pung\ cu
mei. Am acas\ doi porumbei [i nu mai am mâncare pentru ei.
{i te rog s\ mai `mi aduci [i doi pui de iepura[. Sunt a[a
frumo[i!
Andrei
Nistor, clasa a II-aa: Drag\ Mo[ Nicolae,
Ce mai faci mo[ule? A[ dori s\ `mi aduci o carte de colinde
[i o ma[in\ cu telecomand\. Am v\zut c\ au la magazin. Eu am
pu]ine juc\rii [i cele pe care le am sunt deja stricate. (de
Augustin P\unoiu)
Radio TRINITAS
CM
YK

Este [i `ndrept\tor al
credin]ei, pentru c\ el a fost
cel mai vehement ap\r\tor
al `nv\]\turii despre Mân-
tuitorul Iisus Hristos ca Fiu
al lui Dumnezeu [i Dumne-
zeu adev\rat, la Sinodul I
Ecumenic (aceast\ adunare
din anul 325, la care au par-
ticipat 318 episcopi din toa-
t\ lumea, a fost convocat\
la Niceea de Constantin cel
Mare, pentru a combate e-
rezia lui Arie). Arhiepisco-
pul Mirelor Lichiei era un
om cu o cultur\ extraordi-
nar\ [i cu un profil moral
des\vâr[it, fiind unul din-
tre foarte pu]inii care au lu-
at cuvântul la Sinodul I E-
cumenic. Se spune despre
Sfântul Nicolae c\ a con-
damnat erezia lui Arie, iar
aceast\ condamnare a fost
atât de vehement\, atât de
conving\toare [i el a fost a-
tât de sup\rat de atitudinea
lipsit\ de credin]\ a lui Ari-
e, `ncât l-ar fi p\lmuit chiar
pe acesta.
Faptul c\ a ap\rat-o pe
Maica Domnului ni-l arat\
pe Sfântul Nicolae ca teo-
log [i ca cel care a vorbit
pentru prima dat\ despre
cinstirea Maicii Domnului
`n Biseric\. A-L recunoa[te
pe Mântuitorul Iisus Hris-
tos ca fiu al lui Dumnezeu
`ntrupat presupune, impli-
cit, a o recunoa[te pe Maica
Domnului ca N\sc\toare
de Dumnezeu.
Santa Mana, din
morm=ntul Sf=ntului
Pe lâng\ faptul c\ a fost
un mare teolog, Sfântul Ni-
colae a fost [i un episcop de-
dicat, el fiind la curent cu
absolut tot ce se `nt=mpla
`n eparhia sa. Era un epis-
cop foarte pragmatic, care
intervenea ori de câte ori e-
ra nevoie, lucru care arat\
[i voca]ia social\ a Bisericii.
Nu se [tie cu exactitate
anul `n care Sfântul Nico-
lae a plecat la Hristos, une-
le surse indicând anul 340,
altele 350. Se [tie doar da-
ta, respectiv cea la care as-
t\zi `l cinstim pe Sfântul
Nicolae, 6 decembrie.
CM
YK
S=mb\t\, 6 decembrie 2008 9
Cunoscut sub numele de Nikolaus, `n Germania, Sinterklaas, `n Belgia [i }\rile de
Jos, [i Kleeschen, `n Luxemburg, s\rb\toarea Sfântului Nicolae este legat\ de
personajul istoric Nicolae din Mira. Se spune c\ Santa Claus din lumea anglofon\ (Mo[
Cr\ciun `n România) a ap\rut prin deformarea cuvântului neerlandofon Sinterklaas.
Sfântul Nicolae este patronul spiritual al }\rilor de Jos, al Rusiei, al provinciei Lorena,
precum [i al mai multor ora[e vest-europene, printre care [i Bari.
Sf=ntul Nicolae este dus s\ `nve]e carte
Prosl\virea Sf=ntului Nicolae iasc\ [i s\ nu dea fetele i-a ap\rut `n vis `mp\ratu- Datorit\ minunilor pe ca-
spre pierzare. De aseme- lui, spunându-i c\ sunt ne- re le-a f\cut, Sfântul Nico-
~n anul 1087, de frica ex- riei spre }ara Sfânt\, o fur- nea, o alt\ minune consem- vinova]i. ~nsp\imântat de lae este considerat ocrotito-
pansiunii musulmane, tun\ puternic\ i-a speriat neaz\ faptul c\ `n vremea aceast\ viziune, `mp\ratul rul copiilor, `n special al ce-
moa[tele sale, care r\m\- pe cei din corabie, crezând `mp\ratului Constantin, i-a eliberat. Aproape `n toa- lor s\raci, dar [i al marina-
seser\ `n Mira Lichiei, au c\ vor muri. Dar Sfântul trei tineri, c\rora li se spu- te aceste interven]ii ale rilor, al brutarilor, al fetelor
fost transferate la Bari, `n Nicolae i-a `ndemnat pe to]i ne voievozi (guvernatori lo- Sfântului Nicolae se vede c\ nem\ritate, al celor acuza]i
Italia, unde sunt `ngropate s\ se roage lui Dumnezeu, cali) au fost acuza]i pe ne- cei ajuta]i sunt persoane ti- pe nedrept. Sfântul Nicolae
`ntr-o cript\. Din acest iar furtuna s-a oprit. Tot a- drept de complot `mpotriva nere [i probabil din acest este serbat atât de Biserica
mormânt, s\pat la aproxi- tunci, Sfântul Nicolae a `n- `mp\ratului. Au fost `nchi[i motiv Sf=ntul Nicolae a fost Ortodox\, cât [i de cea Ro-
mativ doi metri sub p\- viat un tân\r cor\bier care [i urmau s\ fie decapita]i. tratat [i cinstit ca un mare mano-catolic\, la 6 decem-
mânt, pentru c\ au vrut s\ c\zuse de pe catarg [i se Dar seara, Sf=ntul Nicolae ajut\tor al tinerilor. brie. (Narcisa BALABAN)0
fie protejate de eventualele `necase. De asemenea, `n A-
invazii sau profan\ri, se lexandria, Sfântul Nicolae a
spune c\ izvor\[te un li- vindecat mul]i bolnavi [i
chid incolor (un fel de a- demoniza]i. Sfântul Ierarh
ghiazm\, un mir mai flu- Nicolae a salvat Mira Li-
id), care se nume[te Mana chiei de foamete, ar\tându-
sau Santa Mana. O dat\ pe se `n vis unui negustor ita-
an, episcopul locului face o lian pe care l-a `ndemnat s\
slujb\ [i extrage cu o serin- vin\ s\-[i vând\ grâul `n
g\ aceast\ Santa Mana, pe cetatea Mirei. Cea mai cu-
noscut\ este minunea cu a-
care o amestec\ cu ap\, o
cel b\rbat care avea trei fe-
binecuvinteaz\ [i apoi o te [i care fusese, probabil,
`mparte credincio[ilor.
bogat, dar care a ajuns `ntr-
O parte din mâna dreap- o situa]ie economic\ delica-
t\ a Sfântului Nicolae se a-
t\. Solu]ia ie[irii din aceas-
fl\ `n Biserica „Sf. Gheor- t\ situa]ie era s\-[i ofere fe-
ghe“ Nou din Bucure[ti.
tele spre desfrânare. Se
spune c\ seara, ori de câte
Un mare ajut\tor ori gândul acesta `i revenea
al tinerilor omului respectiv, Sfântul
Nicolae, episcopul locului,
Sfântul Nicolae a f\cut arunca, `n tain\, o pung\ cu
minuni chiar din timpul galbeni `n curtea lui, astfel
vie]ii sale. ~n timpul c\l\to- `ncât s\ aib\ cu ce s\ tr\- Sf=ntul Nicolae m=ntuie[te pe cei condamna]i
Sute de biserici poart\ hramul „Sf=ntul Nicolae“ Româneasc\: Radu {erban [i Nicolae
P\tra[cu (fiul lui Mihai Viteazul [i
~n România, Sfântul Ierarh Nico- l\neanu - Iancu Nou, Biserica Dichiu, ~n Arhiepiscopia Ia[ilor, peste 130 ginerele lui Radu {erban).
lae este unul dintre cei mai cinsti]i Biserica {erban Vod\ sau Biserica de biserici poart\ hramul Sfântului ~n Arhiepiscopia Ia[ilor (jude]ele
sfin]i, dovad\ fiind [i bisericile care i Alb\ - Post\vari, a doua biseric\ ca Ierarh Nicolae. Una dintre cele mai Ia[i, Neam] [i Boto[ani), mai multe
s-au `nchinat. 22 de biserici din Bucu- vechime din Bucure[ti, dup\ Biserica frumoase biserici din Moldova, Bise- m\n\stiri `nchinate celui mai popular
re[ti `[i s\rb\toresc ast\zi hramul. Bucur. ~n Bucure[ti, ast\zi este hram rica „Sf. Nicolae“ - Domnesc, ctitorie sf=nt sunt ast\zi `n s\rb\toare. Amin-
Printre acestea se afl\ Biserica 22 [i la Biserica „Sf. Nicolae“ - Vl\dica, [tefanian\, `[i serbeaz\ ast\zi hra- tim aici m\n\stirile Alma[, Lacuri,
august, Biserica Ap\r\torii Patriei 1, de pe strada 11 iunie, aflat\ la poa- mul. De asemenea, `n Ia[i, ast\zi Co[ula, Pop\u]i. M\n\stirea Bogda-
Biserica Apostol Tabaci, Biserica B\- lele Colinei Patriarhiei. mai este hram la biserica ctitorit\ de na, din jude]ul Suceava, este [i ea `n
Nicolae Iorga, din Copou, [i la Biseri- s\rb\toare ast\zi. Aici au vie]uit [i
ca „Sf. Nicolae“ - Socola. Sfântul Ie- slujit ierarhi de seam\ ai Bisericii Or-
rarh Nicolae este patronul spiritual todoxe Române, cum ar fi Sfântul Ie-
al Br\ilei, prilej cu care se vor orga- rarh Leontie de la R\d\u]i, Sfântul Ie-
niza mai multe spectacole de teatru, rarh Teodosie de la Brazi [i Sfântul
expozi]ii [i concerte. Daniil Sihastrul, care a fost egumenul
De asemenea, `n toat\ ]ara sunt acestei m\n\stiri. De asemenea, din
mai mult de 20 de m\n\stiri `nchi- zona Sucevei, M\n\stirile Probota [i
nate Sfântului Nicolae, dar [i trei ca- Râ[ca `[i serbeaz\ ast\zi hramul. {i `n
tedrale episcopale: cele din Miercu- localit\]ile Miercurea Ciuc [i Aninoa-
sa sunt m\n\stiri `nchinate Sfântului
rea Ciuc, Râmnic [i Gala]i.
~n Mitropolia Munteniei [i Dobro- Ierarh Nicolae, iar `n jude]ul Mure[
gei este ast\zi s\rb\toare la M\n\s- dou\ m\n\stiri `[i serbeaz\ ast\zi
tirea Comana (jude]ul Giurgiu). Con- hramul, respectiv M\n\stirea Jacul
struit\ `n anii 1588 [i 1589 de Radu Românesc [i M\n\stirea L\pu[na.
{erban Basarab pe locul unui l\ca[ De asemenea, `n ]ara noastr\ sunt
mai vechi [i mai mic, ridicat de Vlad numeroase a[ez\minte de asisten]\
Tepe[ la 1462, m\n\stirea a fost re- social\ patronate de Sfântul Ierarh
f\cut\ `n 1700 de {erban Cantacuzi- Nicolae. Asear\, `n biserici s-a oficiat
no. Ad\poste[te mormintele mai slujba Vecerniei, iar ast\zi credincio-
multor voievozi [i demnitari din }ara [ii merg la Sfânta Liturghie.
CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Pod de c\r]i peste Prut
Reprezentan]ii Consiliului Jude]ean
Ia[i vor dona aproximativ 150 de c\r]i
bibliotecii publice raionale „Dimitrie
Cantemir“, din Republica Moldova.
Pre[edintele Consiliului Jude]ean (CJ)
Ia[i, Constantin Simirad, a afirmat,
ieri, c\ institu]ia pe care o conduce va
sprijini cu 149 de exemplare fondul de
carte al bibliotecii publice raionale
Ungheni, `n urma solicit\rii primite
din partea pre[edintelui Consiliului
Raional, Ion Harea. Constantin
Simirad a precizat c\ valoarea c\r]ilor
achizi]ionate de la editurile Junimea [i
Sedcom Libris, pentru a fi donate, este
de 2.972 de lei. De asemenea, a ar\tat
acesta, editura Institutul European
din Ia[i va dona 17 exemplare. C\r]ile
vor ajunge la Ungheni `n cursul
s\pt\mânii viitoare, când o delega]ie a
CJ Ia[i va lua parte la Forumul
Euroregiunii Siret-Prut-Nistru.
Localit\]i f\r\ curent
electric `n Harghita,
din cauza vijeliei
Mai multe localit\]i harghitene au
r\mas f\r\ curent electric, ieri
diminea]a, din cauza vântului puternic,
care a doborât copaci peste liniile elec-
trice. Potrivit directorului Electrica-
Miercurea Ciuc, Kovacs Arthur, ieri
diminea]\ au r\mas total nealimentate
cu energie localit\]ile Vo[l\beni, Izvoru
Mure[ului, Chileni, Valea Strâmb\ [i,
par]ial, Suseni [i Ciumani. Vântul de-
osebit de puternic a afectate 3 linii de
medie tensiune [i 31 posturi de trans-
formare. Kovacs Arthur a declarat c\
s-a reu[it remedierea defec]iunilor `n
patru dintre localit\]i, probleme `nre-
gistrându-se acum doar `n Suseni [i
Ciumani. Situa]ia s-ar putea schimba
`n orice minut, din cauza vântului
care bate cu putere `n mai multe zone
ale jude]ului Harghita. Meteorologul
de la sta]ia meteo Miercurea Ciuc,
Tanko Karloy, a afirmat c\ ieri
diminea]a, la Miercurea Ciuc, viteza
vântului a fost de 72 de kilometri la
or\. De asemenea, se `nregistreaz\
temperaturi extrem de ridicate pentru
aceast\ perioad\ a anului.
Taxa judiciar\ de timbru
ar putea fi pl\tit\
[i la b\nci
Taxa judiciar\ de timbru va putea fi
achitat\ [i la banc\, nu numai la
unit\]ile Trezoreriei statului, iar in-
stan]ele judec\tore[ti vor avea posibi-
litatea de a `ncuviin]a reducerea,
e[alonarea [i amânarea pl\]ii taxei ju-
diciare de timbru persoanelor juridice.
Guvernul a adoptat, `n [edin]a de joi,
ordonan]a de urgen]\ pentru modifi-
carea [i completarea Legii privind tax-
ele judiciare de timbru. Prin ordo-
nan]a de urgen]\ Ministerul Justi]iei
a propus completarea Legii nr.
146/1997 privind taxele judiciare de
timbru `n sensul acord\rii posibilit\]ii
instan]ei judec\tore[ti de a `ncuviin]a
anumite facilit\]i la plata taxei judi-
ciare de timbru persoanelor juridice, [i
anume reducerea, e[alonarea [i
amânarea. „Acordarea facilit\]ilor are
`n vedere acele situa]ii `n care plata
taxei de timbru, `n cuantum integral
[i anticipat introducerii unei cereri
adresate instan]ei, ar pune `n pericol
`nsu[i demersul judiciar, prin aceea c\
imposibilitatea pl\]ii ar conduce la ne-
promovarea cererii ori la anularea
acesteia sau ar crea dezechilibre ma-
jore `n activitatea persoanei juridice“,
precizeaz\ Ministerul Justi]iei. a
Vremea `n ]ar\:
Sâmb\t\, 6 decembrie
Cerul va fi mai mult noros `n ves-
tul, nordul [i centrul ]\rii, unde local
va ploua. La munte, la peste 1800 m
vor fi lapovi]e [i ninsori. ~n restul
teritoriului, `nnor\rile vor fi tempo-
rare, iar ploile cu totul izolate. Dimi-
nea]a [i noaptea `n zonele joase din
sud, centru [i est va fi cea]\. V=ntul
va sufla slab [i moderat, cu inten-
sific\ri `n C=mpia de Vest, pe litoral
[i la munte. Temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre 8 [i 16 grade.
sursa: www.intellicast.com
S=mb\t\, 6 decembrie 2008
DEMERSURI PENTRU CA ANCA PARGHEL S| FIE ~NMORM+NTAT| LA BELLU:
Reprezentan]ii Municipalit\]ii Bucure[ti au declarat pentru Mediafax c\ se fac demersuri
pentru ca Anca Parghel, care a murit ieri diminea]\, la vârsta de 51 de ani, s\ fie
`nmormântat\ pe Aleea Arti[tilor din Cimitirul Bellu. Anca Parghel suferea de cancer
ovarian, cu care a fost diagnosticat\ `n iunie 2008. A murit ieri diminea]\, la Spitalul
Jude]ean din Timi[oara, unde era internat\ la sec]ia de terapie intensiv\.
1 miliard de euro pentru ]\rile afectate de criza alimentar\
Parlamentul European (PE) a unei serii de criterii (dependen]a de ciare, ar trebui sa fim `n stare s\ ofe- la produsele alimentare, iar pe de
adoptat, `n [edin]a plenar\ de joi de importuri alimentare, nivelul infla- rim un ajutor ]\rilor `n curs de dez- alt\ parte m\suri predominant
la Bruxelles, o rezolu]ie legislativ\ ]iei la pre]urile produselor ali- voltare pentru a stimula produc]ia structurale, destinate cre[terii pro-
ce vizeaz\ crearea unui mecanism mentare `n compara]ie cu infla]ia acestora de produse alimentare prin duc]iei culturilor de uz alimentar `n
european de reac]ie rapid\ la general\, capacitatea de produc]ie achizi]ionarea de semin]e [i `ngr\- ]\rile `n curs de dezvoltare pentru a
cre[terile masive de pre]uri. Pentru agricol\) [i `n coordonare cu al]i do- [\minte“, a declarat raportorul Gay se evita repetarea actualei crize ali-
perioada 2008-2010, acest mecanism natori, pornind de la evaluarea Mitchell (PPE-DE). Mecanismul de mentare. Suma de 1 miliard de euro
are la dispozi]ie suma de 1 miliard nevoilor reale puse la dispozi]ie de reac]ie rapid\ la cre[terea pre]urilor va proveni din trei surse de finan-
de euro. Pentru a optimiza utilitatea c\tre organiza]ii specializate [i in- la produsele alimentare `n ]\rile `n ]are, [i anume: instrumentul de fle-
[i impactul acestui sprijin, membrii terna]ionale, precum cele din sis- curs de dezvoltare include pe de o xibilitate, rezerva pentru ajutoare de
PE au decis ca resursele s\ fie con- temul ONU, inclusiv Banca Mondia- parte m\surile pe termen scurt care urgen]\ (Emergency Aid Reserve -
centrate asupra unui num\r maxim l\. „Având `n vedere c\ `n momentul joac\ rolul de m\suri de siguran]\ EAR) [i redistribuirea anumitor fon-
de 35 de ]\ri vizate `n mod prioritar. de fa]\ se utilizeaz\ miliarde de euro pentru popula]iile cel mai grav [i di- duri de la bugetul comunitar desti-
Acestea sunt identificate pe baza pentru salvarea institu]iilor finan- rect afectate de cre[terea pre]urilor nat rela]iilor externe. a
Un „minus imens“ al ultimilor patru
ani `n Senat a fost abuzul de ordonan]e
a Cei patru ani de legislatur\ ai Senatului, redu[i la cifre, `nseamn\ 1.887 de proiecte de lege
[i propuneri legislative adoptate, dar [i trei mo]iuni simple votate, din totalul celor 13 depuse
a Reprezentan]ii celor [ase grupuri parlamentare din Senat relev\ c\ unul dintre minusurile
activit\]ii Senatului a fost excesul de ordonan]e de urgen]\ a
Num\rul proiectelor adoptate acest sens proiectele legate de
a fost `ns\ comparabil cu al celor statutul magistratului, de organi-
respinse, deoarece senatorii au zarea judiciar\ sau crearea ANI.
spus „nu“ `n cazul a 1.529 de Athanasiu admite c\ `n Par-
proiecte, printre care s-au nu- lament au fost „[i mu]i , poate [i
m\rat 77 de ordonan]e de ur- oameni comozi“, dintre care unii
gen]\ [i 85 de proiecte de lege de au urm\rit interese personale.
aprobare a ordonan]elor. „Sunt chestiuni reprobabile [i
Revenind la categoria textelor sanc]ionabile“, a conchis el.
aprobate, senatorii au votat favo- La rândul s\u, secretarul Se-
rabil 538 de proiecte de lege natului, Ivan Cismaru, membru
ini]iate de Guvern, 448 de pro- al grupului democrat-liberal,
puneri legislative, 699 de ordo- apreciaz\ c\ au „fost patru ani
nan]e de urgen]\ [i 202 ordonan]e grei [i se anun]\ al]ii [i mai grei,
emise `n baza legilor de abilitare. pentru c\ toate modific\rile
Per total, 1.546 au fost promul- legislative“ sunt f\cute sub lupa
gate, 214 au fost trimise Camerei Uniunii Europene.
Deputa]ilor pentru dezbatere, iar „La sfâr[itul acestui an, tr\-
8 se afl\ `n reexaminare. gând o linie [i constatând c\ s-
Camera superioar\ a Parla- au `ndeplinit majoritatea cerin-
mentului a avut de dezb\tut 13 ]elor UE, apreciez c\ Parla-
mo]iuni simple, dintre care a a- mentul a f\cut extraordinar de
doptat 3, dar [i 6 mo]iuni de cen- multe muta]ii conceptuale `n
zur\, f\r\ s\ adopte `ns\ nici una. ceea ce `nseamn\ tehnic\ legis-
Un bilan] al tuturor celor lativ\ [i activitate parlamen-
3.688 de proiecte de lege [i prop- tar\“, a declarat el.
uneri legislative `nregistrate la Regretul lui se leag\ de faptul
Senat eviden]iaz\ c\ 1.475 au c\ Senatul „a f\cut prea pu]in
fost ini]iate de Guvern (681 de pentru partea economic\“, pen-
ordonan]e de urgen]\), 446 de tru orientarea societ\]ilor co-
propuneri de c\tre senatori, iar merciale spre produc]ie [i atra-
1.127 de c\tre deputa]i. gerea capitalului str\in spre
O discu]ie cu reprezentan]i ai acest sector. El a ad\ugat c\ ar
celor [ase grupuri parlamentare fi trebuit `ncurajat\ adminis-
din Senat relev\ c\ una dintre tra]ia public\ local\ s\ genereze
observa]iile lor frecvente este ex- facilit\]i, pentru atragerea capi-
cesul de ordonan]e de urgen]\. talului `n zona de produc]ie.
~n acest sens, Alexandru Liderul grupului liberal, Puiu ace[ti ani de legislatur\, au exi- [i Parlamentul `n general, s-a
Athanasiu, vicelider al grupului Ha[otti, apreciaz\ c\ activitatea stat [i propuneri legislative „de compl\cut „`n situa]ia de vioar\
PSD, spune c\ un „minus imens“ Senatului a fost „pozitiv\ [i con- un ridicol absolut“, care au fost a doua `n ce prive[te legiferarea“,
al ultimilor patru ani „a fost a- sistent\“, dar c\ „au fost patru respinse. având `n vedere num\rul mare
buzul de ordonan]e prin care, ani fr\mânta]i din punct de Caracterizând activitatea al ordonan]elor de urgen]\.
practic, Guvernul a scurtcircuitat vedere politic“. senatorilor liberali, el a spus c\ „E adev\rat c\ Guvernul
procedura legislativ\ fireasc\“. „~n cazul problemelor funda- aceasta a fost „pozitiv\“, atât `n ofer\ prilejul acceler\rii unui a-
Athanasiu a considerat, totu[i, mentale, care au ]inut de inte- ce prive[te ini]iativele legisla- numit proces, dar de multe ori
c\ legislatura a marcat „ten- grarea european\ [i de interesul tive, cât [i prezen]a la vot. ordonan]ele ajung s\ fie modifi-
tative, dac\ nu chiar reu[ite de na]ional, toate partidele politice Viceliderul grupului senato- cate sau s\ cad\, [i atunci exist\
reformare a anumitor domenii“, au votat `n acela[i fel“, sinte- rial al UDMR, Karoly Ferenc un blocaj legislativ“, a explicat
precum justi]ia, men]ionând `n tizeaz\ el, ad\ugând `ns\ c\, `n Szabo, apreciaz\ c\ Senatul, dar el. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRIM|RIA SUCEAVA ~N- ielile administrative, dar „optimist din partea Biroului de Promovare a (INS). O cantitate de c\rbune de 5,5
GHEA}| SALARIILE {I ANGA- [i ancorat `n realitate, al dezvolt\rii S\n\t\]ii din cadrul ASP Boto[ani, milioane tep din total a fost asigurat\
din produc]ia intern\, iar diferen]a de
J|RILE: Bugetul Sucevei pentru [i al reconstruc]iei ora[ului“. precum [i prezervative donate de
anul viitor este estimat la aproxi- a MAR{ {I LAN} UMAN ~N Asocia]ia „Tineri pentru Tineri“. 1,83 milioane tep din importuri.
MEMORIA VICTIMELOR SIDA Potrivit unei statistici a ASP, `n Potrivit INS, produc]ia de ]i]ei `n pe-
mativ 450 de milioane de lei, peste
jum\tate din sum\, respectiv 240 LA BOTO{ANI: Aproximativ 200
acest an au fost `nregistrate `n rioada analizat\ a fost de 10,809 mi-
jude]ul Boto[ani 13 noi cazuri de lioane tep, un plus de 12.700 tep fa]\
de milioane de lei, urmând a fi alo- de tineri au participat, joi, la un `mboln\viri HIV-SIDA. De aseme- de perioada similar\ din anul trecut,
cat\ investi]iilor. Primarul Sucevei, mar[ al t\cerii `n memoria celor nea, cinci persoane, dintre care un cea mai mare cantitate provenind din
Ion Lungu, a declarat, joi, c\ proiec- peste 300 de victime ale bolii SIDA import, circa 7,115 milioane tep.
adult [i patru copii, au fost r\puse
tul de buget pentru 2009 prevede o din jude]ul Boto[ani. Manifestarea, Produc]ia intern\ de ]i]ei a fost `n
de aceast\ boal\.
reducere cu 15% a cheltuielilor pen- care se afl\ la a treia edi]ie, a fost primele 10 luni din 2008 de 3,693 mi-
tru func]ionarea aparatului propriu organizat\ de Autoritatea de S\- a RESURSELE DE C|RBUNE lioane tep. Resursele de gaze naturale
al institu]iei, ceea ce presupune n\tate Public\ (ASP), cu prilejul {I GAZE NATURALE AU SC|ZUT: utilizabile au ajuns la 11,027 mi-
`nghe]area salariilor [i sistarea an- Zilei mondiale de lupt\ `mpotriva Resursele de c\rbune `n perioada 1 lioane tep, `n perioada 1 ianuarie - 31
gaj\rilor. Pe de alt\ parte, primarul SIDA. Tinerii participan]i au orga- ianuarie-31 octombrie 2008 au octombrie 2008, `n sc\dere cu 19.600
a afirmat c\, `n viitorul an, taxele [i nizat, de asemenea, un lan] uman [i dep\[it 7,34 milioane de tone echiva- tep fa]\ de perioada similar\ din
impozitele locale vor r\mâne la au p\strat un moment de recule- lent petrol (tep), cu 851.600 tep mai 2007. Produc]ia intern\ de gaze natu-
acela[i nivel. Ion Lungu a apreciat gere. Ei au aprins lumân\ri [i can- reduse dacât `n perioada similar\ din rale a dep\[it 7,66 milioane tep, `n
c\ bugetul Sucevei este unul de aus- dele `n memoria victimelor SIDA [i 2007, potrivit datelor publicate ieri de timp ce importurile au fost 3,35 mi-
teritate `n ceea ce prive[te cheltu- au distribuit materiale informative Institutul Na]ional de Statistic\ lioane tep. a
 S=mb\t\, 6 decembrie 2008 11
RECORD DE C|LDUR| ~N BULGARIA - 28 DE GRADE: O temperatur\ record de 28,6 grade
Actualitate Celsius s-a `nregistrat joi `n centrul Bulgariei, `n ora[ul Veliko Târnovo, a anun]at Institutul
de meteorologie de la Sofia. Temperatura constituie un maxim absolut `n Bulgaria pentru
aceast\ dat\ din iarn\ `n ultimii 100 de ani, de când se fac m\sur\tori meteorologice, a
indicat un purt\tor de cuvânt. ~n restul ]\rii, joi au fost `nregistrate temperaturi `ntre 19 [i
22 de grade. Autorit\]ile au emis `ns\ avertiz\ri de furtun\ pentru zilele urm\toare.

prim-ministrul, iar Parla-

Criteriile pre[edintelui pentru mentul este cel care `l va-

lideaz\ sau nu, prin vot.
LUMEA PE SCURT
SUA, `ngrijorate

desemnarea unui nou premier Ce spune Constitu]ia

Potrivit Constitu]iei,
pre[edintele României de-
de armata rus\
din Moldova
Prezen]a militar\ rus\ `n Repu-
a {eful statului vrea un Executiv cu sus]inere parlamentar\ larg\ a B\sescu semneaz\ un candidat blica Moldova [i Georgia [i sus-
pentru func]ia de prim-mi- pendarea de c\tre Moscova a
vrea ca noul cabinet s\ poat\ gestiona efectele crizei economice mondiale nistru, `n urma consult\rii particip\rii sale la Tratatul for]e-
a Pre[edintele a[teapt\ un guvern nou pân\ `n Ajunul Cr\ciunului a partidului care are majo- lor conven]ionale `n Europa
ritatea absolut\ `n Parla- (CFE) sunt „`ngrijor\ri majore“
~n toiul taton\rilor din- va avea `n vedere cele do- pentru securitatea european\, a
tre partide privind forma- u\ condi]ii pentru o guver- ment ori, dac\ nu exist\ o
asemenea majoritate, a declarat joi, la Helsinki, num\rul
rea unei majorit\]i guver- nare eficient\ `n cadrul trei din Departamentul de Stat
namentale, pre[edintele discu]iilor cu partidele `n partidelor reprezentate `n
american, William Burns. Dup\
României a anun]at condi- vederea desemn\rii viito- Parlament. „Candidatul r\zboiul ruso-georgian din luna
]iile sale pentru desemna- rului premier. pentru func]ia de prim-mi- august, Moscova dispune de con-
rea unui premier. Traian B\sescu le-a transmis nistru va cere, `n termen tingente militare `n Osetia de
B\sescu a declarat, joi, la partidelor, ca tem\ de re- de 10 zile de la desemnare, Sud [i Abhazia, republici separa-
Palatul Cotroceni, c\, pre- flec]ie, s\ „se uite `n propri- votul de `ncredere al Parla- tiste `n Georgia, a c\ror indepen-
misele de la care pleac\ `n a ograd\“ [i s\-[i inventa- mentului asupra progra- den]\ a fost recunoscut\ de Rusi-
mului [i a `ntregii liste a a la 26 august. Rusia men]ine de
consult\rile pentru forma- rieze competen]ele, deoare- asemenea trupe `n Transnistria,
rea guvernului [i desem- ce „simpla apartenen]\ la Guvernului. Programul [i
lista Guvernului se dezbat regiune separatist\ de pe terito-
narea premierului sunt un partid“ nu reprezint\ riul Republicii Moldova. Diplo-
respectarea voin]ei electo- garan]ia ob]inerii unui por- de Camera Deputa]ilor [i matul american a f\cut apel din
ratului, o majoritate care tofoliu `n viitorul guvern. de Senat, `n [edin]\ comu- nou la Moscova s\ accepte pre-
s\ asigure adoptarea unor El a amintit c\ noul execu- n\. Parlamentul acord\ `n- zen]a `n Abhazia [i Osetia de Sud
legi anticriz\ [i oameni tiv va trebui s\ fac\ `n a[a credere Guvernului cu vo- a observatorilor europeni care au
competen]i. fel `ncât economia româ- tul majorit\]ii deputa]ilor misiunea de a supraveghea res-
neasc\ „s\ nu scad\ exce- [i senatorilor“, se arat\ `n pectarea `ncet\rii focului `n
Constitu]ie. Astfel, artico- Georgia. „Ceea ce trebuie f\cut
Pre[edintele invoc\ siv“ `n anul urm\tor, din este ca observatorii militari s\ ai-
cauza crizei globale. lul 104 precizeaz\ c\ prim-
voin]a electoratului ministrul, mini[trii [i b\ acces pe `ntreg teritoriul
ceilal]i membri ai Guver- Georgiei a[a cum este el recunos-
{eful statului a anun]at Doctrina nu mai nului vor depune indivi-
cut de comunitatea interna]iona-
reunirea Parlamentului l\“, a insistat William Burns. Un
este important\ dual, `n fa]a pre[edintelui apel similar a fost lansat `n ace-
pentru 15 decembrie [i a României, jur\mântul de ea[i zi [i de Uniunea European\,
f\cut comentarii extinse De[i `n seara alegerilor, la articolul 82. Articolul care a cerut `n acela[i timp Rusi-
asupra apropiatei desem- pre[edintele PDL, Emil 105 prevede c\ func]ia de ei s\ pun\ cap\t „f\r\ `ntârziere“
n\ri a unui premier. „Opi- Boc, anun]a victoria drep- membru al Guvernului es- suspend\rii particip\rii sale la
nia mea este c\ `n momen- tei politice, [eful statului te incompatibil\ cu exerci- Tratatul privind For]ele
tul de fa]\ prioritatea zero nu pare s\ pun\ mare pre] tarea altei func]ii publice Conven]ionale din Europa.
este legat\ de interesul pe acest lucru. Astfel, cel de autoritate, cu excep]ia
na]ional, de un guvern ca- de-al treilea obiectiv vizat celei de deputat sau de se- Premierul Israelului
re, pe de o parte, s\ res- de Traian B\sescu `n dis- nator. De asemenea, ea es-
pecte voin]a electoratului, cu]iile cu partidele este te incompatibil\ cu exerci-
a sc\pat de un
iar pe de alt\ parte s\ fie modul `n care acestea `n]e- tarea unei func]ii de repre- proces de corup]ie
suficient de puternic prin leg priorit\]ile României zentare profesional\ sa-
sprijinul din Parlament, `n perioada urm\toare. Procurorul statului Moshe La-
Traian B\sescu le cere partidelor larizate `n cadrul organiz- dor i-a anun]at pe avoca]ii ap\-
`n a[a fel `ncât s\ poat\ s\ „Pân\ `n prezent declara- a]iilor cu scop comercial. r\rii premierului de tranzi]ie
treac\ legisla]ia necesar\ ]iile partidelor au fost le- candida]i pentru ministere Apoi, la articolul 106 se Ehud Olmert c\ investiga]iile
diminu\rii efectelor crizei gate de doctrin\, de com- spune c\ func]ia de mem- `n dosarul Banca Leumi ce i-a
globale asupra României, patibilit\]i de doctrin\. guvernare bazat\ pe prio- strângeri, de `mprumutu-
rit\]i `n primul rând“, a rile de pe pia]a intern\ [i bru al Guvernului `ncetea- fost `ntocmit vor fi suspendate,
asupra locurilor de mun- Este foarte important\ z\ `n urma demisiei, a Gu- din cauza lipsei de probe. Ehud
c\, asupra func]ion\rii e- doctrina partidelor, dar a- spus B\sescu, referindu-se interna]ional\, de obiecti- Olmert a fost acuzat c\, `n
la refacerea bugetului de vul introducerii monedei e- vernului revoc\rii, a pier-
conomiei [i sistemului nul 2009 este un an `n ca- 2005, pe când de]inea portofo-
uro `n 2014, de imperati- derii drepturilor electorale, liul comer]ului [i industriei, a
bancar“, a spus [eful sta- re via]a [i realit\]ile ne stat pe anul 2009, care tre- a st\rii de incompatibili-
tului. B\sescu a ar\tat c\ vor obliga s\ asigur\m o buie s\ ]in\ cont de con- vul de a asigura un deficit intervenit `n procesul de priva-
bugetar cât mai mic, dar [i tate, a decesului, precum [i tizare a B\ncii Leumi, `n favoa-
la educa]ie, s\n\tate, asi- `n alte cazuri prev\zute de rea unuia din prietenii s\i, ma-
gurarea locurilor de mun- lege. ~n cele din urm\, `n gnatul australian Frank Lowy,
articolul 107, Constitu]ia care `n final nu a avut câ[tig de
c\, infrastructur\. cauz\. La sfâr[itul anchetei, O-
„Va fi extrem de impor- prevede c\ pre[edintele
României nu `l poate revo- ficiul na]ional pentru investiga-
tant pentru mine s\ `n]e- rea fraudelor a prezentat con-
ca pe prim-ministrul. Dac\
leg care sunt aceste priori- prim-ministrul se afl\ `n cluzii detaliate, recomandând
t\]i din punct de vedere al `nchiderea dosarului `n absen]a
una dintre situa]iile prev\- unor probe suficiente pentru a-
partidelor, acum, dup\ ce zute la articolul 106, cu ex-
alegerile s-au terminat“, a ducerea lui Olmert `n fa]a jus-
cep]ia revoc\rii, sau este `n ti]iei. Din cauza implic\rii sale
precizat [eful statului. imposibilitate de a-[i exer- `n mai multe scandaluri de co-
De asemenea, [eful sta- cita atribu]iile, pre[edin- rup]ie, Ehud Olmert [i-a pre-
tului a mai spus c\ inten- tele României va desemna zentat demisia din func]ia de
]ioneaz\ s\ desemneze un un alt membru al Guver- premier [i de lider al partidului
premier pân\ la 15 decem- nului ca prim-ministru in- Kadima, deschizând calea ale-
brie, dat\ la care a convo- terimar, pentru a `ndeplini gerilor legislative anticipate.
cat noul Parlament [i c\ atribu]iile prim-ministru-
sper\ ca noul cabinet s\ fi- lui, pân\ la formarea nou- Pakistanul, somat s\
e validat pân\ `n Ajunul lui guvern. Interimatul, pe coopereze `mpotriva
Cr\ciunului. {eful statu- perioada imposibilit\]ii e-
lui a mai f\cut o precizare, xercit\rii atribu]iilor, `nce- terorismului
cerând s\ fie bine `n]eles, teaz\ dac\ prim-ministrul Casa Alb\ a cerut Pakistanului
referitor la faptul c\ un `[i reia activitatea `n Gu- „s\ ac]ioneze cu hot\râre“ pen-
Formarea noului guvern este a[teptat\ `nainte de sfâr[itul anului pre[edinte desemneaz\ vern. a tru a coopera „de urgen]\“ cu
India `n ancheta asupra atenta-
telor de la Mumbai, care au acu-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a tizat tensiunile dintre cele dou\
puteri nucleare rivale. „Pakista-
a T|RICEANU VREA GARAN- PNL, s\ prezinte un punct de vedere mente [i principii `n care aleg\torii s-a realizat prin subevaluarea bunu- nul trebuie s\ ac]ioneze cu ho-
}II FERME PENTRU GUVERNA- care este axat pe mai multe elemen- no[tri s\ se reg\seasc\“. rilor Institutului cu suma de t\râre [i de urgen]\. Trebuie s\
RE: Pre[edintele PNL, C\lin Popes- te: „PNL vrea s\ respecte mandatul a DAN VOICULESCU, TRIMIS 7.796.198 de euro. Potrivit DNA, Dan coopereze pe deplin [i de o ma-
care i-a fost `ncredin]at de aleg\tori, ~N JUDECAT| DE DNA: DNA l-a Voiculescu, pre[edintele fondator al nier\ transparent\ [i s\ p\stre-
cu-T\riceanu, a anun]at joi sear\ c\ Partidului Conservator, ac]ionar ze o linie de dialog deschis\ cu
Biroul Permanent al liberalilor a de- un mandat bazat pe realiz\rile din trimis, joi, `n judecat\ pe liderul PC,
perioada 2004-2008, bazat pe princi- Dan Voiculescu, al\turi de fostul mi- majoritar al societ\]ii „Grupul In- India. Vom continua s\ `ncer-
cis `n unanimitate c\ va participa la dustrial Voiculescu [i Compania“ c\m s\-i ajut\m `n acest sens“,
piile fundamentale liberale, bazat pe nistru al telecomunica]iilor, Sorin
guvernare dac\ „va avea garan]ie so- Panti[, pre[edintele CA al ADS, Cor- (GRIVCO) SA Bucure[ti, este acuzat a declarat purt\torul de cuvânt
lid\ c\ va avea rol hot\râtor pentru ceea ce ast\zi reprezint\ obliga]ia de folosire de c\tre o persoan\ care al Casei Albe, Dana Perino. In-
major\ a oric\rui partid responsabil. neliu Popa, [i directorul Institutului
programul PNL anticriz\“. ~ntrebat de Cercet\ri Alimentare (ICA), `ndepline[te o func]ie de conducere dia acuz\ un grup fundamenta-
de ziari[ti dac\ PNL cere garan]ii `n {i anume un proiect articulat pentru `ntr-un partid a influen]ei [i autori- list care ac]ioneaz\ pe teritoriul
Gheorghe Mencinicopski, `n leg\tur\
negocieri pentru postul de prim-mi- a preveni efectele crizei economice cu privatizarea frauduloas\ a ICA. t\]ii date de aceast\ calitate `n sco- Pakistanului c\ a planificat [i
nistru, T\riceanu nu a mai r\spuns globale `n România“. T\riceanu a su- ~n total, DNA a trimis `n judecat\ 13 pul de a ob]ine, pentru sine sau pen- comis atacurile de la Mumbai,
ferm, afirmativ, ca `n alte ocazii. Bi- bliniat c\ PNL are nevoie de o garan- persoane `n acest caz, considerând c\ tru altul, bani, bunuri, sau alte fo- soldate cu 172 de mor]i [i 296
roul Permanent Na]ional al PNL a ]ie solid\ c\ „va putea s\ aib\ un rol privatizarea frauduloas\ a ICA s-a loase necuvenite [i sp\lare de bani, de mor]i, motiv pentru care ten-
luat decizia s\ mandateze delega]ia hot\râtor `n respectarea acestor ele- f\cut `n folosul lui Dan Voiculescu [i ambele `n form\ continuat\. a siunea `ntre cele dou\ ]\ri a a-
juns la cote alarmante. a
12 S=mb\t\, 6 decembrie 2008
STUDIU: Potrivit unui studiu publicat `n revista britanic\ „The Lancet“,

Por]ia aproximativ 10% dintre copiii care locuiesc în ]\rile dezvoltate sufer\ din
cauza maltrat\rilor, atât fizice, cât [i psihice, dar [i din cauza neglijen]ei
p\rin]ilor sau a abuzurilor sexuale. Studiul precizeaz\ c\ statisticile
de s\n\tate oficiale din ]\rile dezvoltate prezint\ cifre mult mai sc\zute, care indic\
un procent cuprins între 1,5% [i 5%.

DIC}IONAR MEDICAL Fotoscreeningul, esen]ial `n depistarea

a purgativ: substan]\ care determin\ elimi-
narea materiilor fecale din organism;
a puroi: lichid patologic, seros [i opac, consti-
precoce a ambliopiei la copil
tuit din globule albe, alterate sau nu, din celule legisla]ie medical\, prevalen- portant [i din cauza efectelor
ale ]esuturilor `nvecinate supura]iei [i din bac- Ambliopia reprezint\ sc\derea unilateral\ sau ]a ambliopiei la copilul mic socio-economice generate de
terii, vii sau moarte. Puroiul este mai mult sau este cuprins\ între 2 [i 5%, aceast\ afec]iune. Se cunoa[-
mai pu]in gros [i grunjos. Este susceptibil s\ bilateral\ a acuit\]ii vizuale atât la copii, tineri, cât
fa]\ de ]\rile în care nu este te c\ riscul de pierdere a
formeze un abces, colec]ie de puroi `ntr-o cavitate [i la adul]ii tineri. Sc\derea acuit\]ii vizuale la obligatorie efectuarea scree- ochiului dominant cre[te de
sau `ntr-un ]esut; ningului vizual la copilul
copil reprezint\ o piedic\ major\ în educa]ia [i 2,6 ori, iar cheltuielile de în-
a purpur\: afec]iune caracterizat\ prin mic, `n care frecven]a este grijire a cazurilor cu amblio-
apari]ia pe piele a unor pete ro[ii, provocate de viitorul acestuia, dar, în acela[i timp, [i în 10-12%. Factorii care explic\ pie sunt foarte mari (peste
trecerea globulelor ro[ii `n derm. Purpura consti- dezvoltarea normal\ a unei societ\]i. aceste mari varia]ii ]in [i de 50.000 $ fa]\ de 50 $ în cazul
tuie un semn a numeroase afec]iuni. Se deosebe[- natura e[antionului exami- screeningului pentru depis-
te de un alt tip de ro[ea]\, eritemul, deoarece nu nat [i de nivelul acuit\]ii vi- tarea precoce a ambliopiei).
se decoloreaz\ la vitropresiune (manevr\ con- m\, copiii find, ulterior, exa- zuale de plecare sau de me-
st=nd `n ap\sarea cu o sticl\ de ceas asupra leziu- Calitatea vie]ii pacien]ilor cu
mina]i [i trata]i. Se previne toda de determinarea a aces-
nii) [i evolueaz\ spre o culoare maronie din cauza de dr. Camelia astfel apari]ia ambliopiei stra-
ambliopie este redus\: copiii
teia. vor avea rezultate [colare re-
metabolismului fierului `n piele. Dup\ forma [i BOGD|NICI bice, refractive sau prin pri-
m\rimea petelor, se disting petesiile (pete foarte duse, apar modific\ri com-
mici, punctiforme), echimozele (`n pl\ci) [i vibice- Societatea American\ de vare. În alte ]\ri, screeningul Examen oftalmologic portamentale sau sociale.
le (echimoze lineare); Oftalmopediatrie (AAPOS), se realizeaz\ prin folosirea
Societatea European\ de Of- poten]ialelor vizuale evocate.
obligatoriu, imediat În concluzie, copilul poate
a purpur\ alergic\: afec]iune caracterizat\ dup\ na[tere fi examinat pentru prima da-
talmopediatrie (EUPOS) [i Unele ]\ri au introdus t\ din punct de vedere oftal-
printr-o atingere, de cele mai multe ori benign\, a controlul oftalmologic obliga-
vaselor mici (vascularit\) [i prin manifest\ri cu-
Organiza]ia Mondial\ a S\- Dac\ s-ar depista deficien- mologic, [i uneori este chiar
tanate, digestive [i articulare; n\t\]ii au stabilit strict mo- toriu la copil, la vârste pân\ ]ele vizuale precoce, cheltu- este strict necesar, fie ime-
mentele controlului oftalmo- la maximum 3 ani, p\rin]ii ielile necesare tratamentelor diat dup\ na[tere, fie pân\ la
a purpura fulminans: septicemie fulger\toare, logic la copil, atunci c=nd vi- fiind cointeresa]i prin acor- ulterioare (interven]ii multi- vârsta de 1-3 ani.
cauzat\ de o infec]ie cu meningococ sau meningo- ne vorba de ambliopie. darea unor bonifica]ii mate- ple, dezambliopizarea) ar fi
cocemie, afect=nd `ndeosebi sugarii [i copiii mici. Astfel, nou-n\scutului i se riale. Datorit\ screeningului
Purpura fulminans se traduce printr-o febr\ ridi- reduse. Studiul terapiei am- * DR. CAMELIA BOGD|NICI, MEDIC PRIMAR OFTALMOLOG,
verific\ obligatoriu, înc\ din vizual, în ]\rile cu astfel de bliopiei este extrem de im-
DIRECTORUL MEDICAL

cat\, prin leziuni cutanate (purpur\) necrotice [i maternitate, ro[ul pupilar,

AL SPITALULUI CLINIC „SF. SPIRIDON“ IA{I

hemoragice, apoi printr-o stare de [oc. Tratamen-

tul necesit\ o spitalizare de urgen]\, administra- iar copiii cu risc (prematuri,
rea de antibiotice pe cale venoas\ [i tratamentul cu istoric de glaucom conge-
st\rii de [oc; nital familiar, de diabet, de
retinoblastom) sunt exami-
a purpur\ `n cocard\ cu edem: afec]iune ca- na]i de oftalmolog înc\ din
racterizat\ printr-o umflare difuz\ a ]esuturilor primele zile de via]\.
subcutanate la un copil cu v=rsta `ntre 5 luni [i 2 La copii cu vârste între 6
ani. Aceast\ afec]iune rar\ a pielii se observ\ la 8
p=n\ la 15 zile dup\ o infec]ie (boal\ bacterian\ luni [i 1 an se recomand\
sau viral\) sau dup\ tratamentul cu antibiotice practicarea de rutin\ a exa-
sau cu medicamente contra tusei sau febrei. Boa- menului ro[ului pupilar de
la se vindec\ de la sine `n dou\ s\pt\m=ni [i nu c\tre medicul de familie (pe-
las\ sechele. Atunci c=nd simptomele sunt deose- diatru). Screeningul vizual
bit de marcante (umflare de propor]ii, durere, va fi efectuat obligatoriu la
echimoze, puncte ro[ii de purpur\), poate fi avut to]i copiii între 3 ani [i 3 ani
`n vedere un tratament cu corticosteroizi. Sinoni- [i jum\tate de c\tre medicul
me: edem acut hemoragic al sugarului, purpura de familie, optometrist, per-
Seidlmayer;
sonal instruit sau oftalmolog.
a purulent: despre r\ni care puroiaz\; To]i copiii de vârst\ [colar\
vor fi examina]i de oftalmo-
a puseu: acces al unei boli; log [i se vor cerceta, totodat\,
a pustul\: vezicul\ purulent\ pe piele; [i „defectele de acomodare
educa]ional\“, care pot fi de-
a pustuloz\: boal\ cutanat\ caracterizat\ terminate de boli oculare.
prin prezen]a pustulelor (ridicatura circumscris\
a epidermului ce con]ine un lichid purulent). Ter-
menul de pustuloz\ calific\ trei tipuri de afec]i-
O metod\ recomandat\:
uni diferite; fotoscreeningul
a puvaterapie: metod\ de tratament al bolilor }\rile dezvoltate au intro-
cutanate care asociaz\ administrarea de psora- dus efectuarea screeningului
lene (substan]e care exercit\ o ac]iune fotosensi- prin folosirea metodei numi-
bilizant\) cu expunerea la radia]iile ultraviolete. te fotoscreeningul. Prin a-
Puvaterapia este indicat\ mai ales `n tratamen- ceast\ metod\ se fotografia-
tul psoriazisului, dar [i `n cel al bolii numite vi-
tiligo, `n care poate contribui la repigmentarea z\ polul anterior al copiilor [i
pielii, [i `n cel al altor afec]iuni ca parapsoriazi- se urm\resc: reflexul corne-
sul, micozisul fungoid sau mastocitozele. Ea este, an, prezen]a devia]iilor ocu-
de asemenea, utilizat\ pentru prevenirea cazuri- lare, prezen]a leucocoriei. Fo-
lor de lucit\ (erup]ii declan[ate de expunerea la tografiile sunt apoi exami-
soare). a nate de speciali[ti, care vor
selecta doar cazurile-proble-

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

a REFUZ ~N MAS| AL
VACCINULUI HPV: Potrivit
datelor furnizate de Ministe-
rul S\n\t\]ii (MS), mai mult
de dou\ treimi dintre elevele
de clasa a IV-a (70%) nu au
fost vaccinate împotriva HPV,
dup\ ce p\rin]ii s-au opus ca-
tegoric. Raport\rile autorit\-
]ilor jude]ene de s\n\tate pu-
blic\ arat\ c\, în s\pt\mâna
24-28 noiembrie, au fost re-
partizate doze de vaccin împo-
triva HPV `n jum\tate din to-
talul [colilor, pentru un efec-
tiv de 53.323 de eleve de clasa
a IV-a. Num\rul refuzurilor
scrise a fost de 37.714, ceea ce
reprezint\ 70% din cele
53.323 de eleve. Începând cu 2
decembrie, au fost distribuite
doze de vaccin [i pentru restul
[colilor, prima etap\ a campa-
niei de vaccinare continuând
pân\ pe 19 decembrie, când
va începe vacan]a de iarn\. În
paralel, structurile jude]ene
ale MS vor desf\[ura o inten-
s\ campanie de informare a
p\rin]ilor. Reprezentan]ii MS
sus]in c\ vaccinarea anti-HPV
nu este obligatorie [i c\, în
continuare, se va baza pe ini-
]iativa medicilor de a informa
corect [i profesionist opinia
public\. În ceea ce prive[te fe-
ti]ele care nu au fost vaccina-
te ca urmare a refuzului p\-
rin]ilor, MS precizeaz\ c\, în
cazul revenirii asupra decizi-
ei, se poate solicita vaccinarea
la viitoarea campanie, în care
vor fi incluse feti]ele care sunt
acum în clasa a III-a. În acest
fel se vor p\stra calendarele
anuale de vaccinare. Cantit\-
]ile de vaccin neutilizate se
vor depozita la furnizor [i vor
fi introduse în circuitul medi-
cal în toamna lui 2009, odat\
cu reluarea calendarului de
vaccinare, vaccinul fiind vala-
bil pân\ în anul 2010.
a PRIMUL SPITAL PAR-
TICULAR DE OBSTETRIC|-
GINECOLOGIE DIN BUCU-
RE{TI: La `nceputul acestei
s\pt\m=ni, `n Bucure[ti a
fost inaugurat Spitalul de Ob-
stetric\ [i Ginecologie „Regi-
na Maria“, primul de acest
gen din sectorul privat. Uni-
tatea dispune de o suprafa]\
de aproximativ 2.000 mp, cu o
investi]ie de peste 1,5 milioa-
ne de euro. Desf\[urat\ pe
patru nivele, maternitatea be-
neficiaz\ de un bloc operator,
sal\ de na[teri, terapie inten-
siv\, neonatologie, rezerve cu
câte un pat sau dou\ [i s\li de
opera]ii. Potrivit reprezentan-
]ilor Centrului Medical Uni-
rea (CMU), capacitatea Spita-
lului de Obstetric\ [i Gineco-
logie „Regina Maria“ este de
60 de paturi, 30 dintre aces-
tea fiind alocate pentru mame
[i 30 - pentru copii. Pe lâng\
dot\rile de ultim\ genera]ie,
noua maternitate dispune de
cele mai performante aparate,
acestea fiind considerate teh-
nologii de vârf în clinicile pri-
vate din Germania [i Fran]a.
a PACHETUL DE SERVI-
CII DE BAZ| ~N S|N|TATE
VA FI LANSAT LA JUM|TA-
TEA LUNII: Potrivit declara-
]iilor ministrului S\n\t\]ii,
Eugen Nicol\escu, p=n\ pe 13
decembrie va fi lansat pache-
tul de baz\ de servicii `n siste-
mul sanitar, o schimbare ra-
dical\ a ceea ce s-a întâmplat
în România p=n\ acum, în-
trucât oferta va fi stabilit\ în
func]ie de banii pe care îi are
sistemul. „Sper s\ reu[im a-
cest lucru. Pachetul de servi-
cii de baz\ va fi dimensionat
în concordan]\ cu fondurile pe
care sistemul le are la dispo-
zi]ie. Nu este adev\rat c\
putem face gratuit orice servi-
ciu în s\n\tate. Dac\ pache-
tul de baz\ ar fi dimensionat
corect, atunci am putea reali-
za [i alte pachete suplimen-
tare. Sper c\, în cel mult zece
zile, ve]i vedea oferta unui pa-
chet de servicii de baz\ rea-
list, care va fi pus la dispozi]ie
sistemului“, a declarat minis-
trul Eugen Nicol\escu. a

Scrie]i-ne pe adresa: Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Pagin\ realizat\

„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, de Otilia
cod 700036, Ia[i profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 S=mb\t\, 6 decembrie 2008 13
ARCUL DE TRIUMF, DESCHIS: S\lile Arcului de Triumf vor putea fi vizitate `n zilele de

Educa]ie 17 [i 18 decembrie. ~n cele dou\ zile, intrarea va fi gratuit\. Arcul de Triumf a mai fost
deschis publicului vizitator la mijlocul lunii septembrie, fiind unul dintre principalele
puncte de atrac]ie ale Zilei Bucure[tiului. Prim\ria Capitalei a preg\tit cu aceast\ ocazie

[i cultur\ o expozi]ie de heraldic\ româneasc\. Arcul de Triumf a fost ridicat `n 1922, Comisia
pentru organizarea serb\rilor `ncoron\rii regelui Ferdinand I [i a reginei Maria ca
suverani ai României Mari apelând la serviciile arhitectului Petre Antonescu.

Filme fran]uze[ti [i rom=ne[ti la an Pintilie, printre primii participan]i

ai acestei sec]iuni la Cannes. Ani-
versarea va fi marcat\ prin proiecta-
PE SCURT
Festivalul filmului francez de la Bucure[ti rea a 12 filme care fac parte din istoria
sec]iunii Quinzaine des Realisateurs, Târg de Cr\ciun la Muzeul
Cea de-a 12-a edi]ie a Festivalului diversitate a actorilor, a regizorilor“, a „Festivalul permite publicului din Bu- la care se adaug\ filme din ultimii doi- de Etnografie din Bra[ov
filmului francez a adus Bucure[ti pes- precizat Didier Montagné, directorul cure[ti s\ descopere cinematograful trei ani, atât filme fran]uze[ti, cât [i
te 50 de filme fran]uze[ti, marea maj- adjunct al Institutului Francez din francez recent. Vedem acest festival `n din restul Europei. La Sala Elvira Po- Muzeul de Etnografie Bra[ov a des-
oritate `n premier\ româneasc\, dar [i Bucure[ti, `ntr-o conferin]\ de pres\ perspectiva circula]iei filmelor fran]u- pescu va fi proiectat „40 X 15“, un do- chis, joi, primul Târg de Cr\ciun cu
invita]i de prestigiu, printre care Lau- dedicat\ festivalului, conform Ager- ze[ti `n `ntreaga Europ\. De altfel, cumentar de Olivier Jahan, care po- vânzare, la care au fost invita]i circa
rent Cantet, regizorul filmului „Entre pres. Desf\[urându-se `n patru s\li Centrul Na]ional de Cinematografie veste[te istoria Quinzaine des Realisa- 30 de me[teri populari, pe lâng\ deco-
les murs“, care a fost distins anul aces- din Bucure[ti - Cinema Pro, Sala Elvi- din România [i cel din Fran]a lucreaz\ teurs. Proiec]ia va fi urmat\ de o dez- ra]iunile specifice s\rb\torilor de iar-
ta cu Palme d’Or la Festivalul de la ra Popescu (Institutul Francez), Cine- acum pentru a coproduce un eveni- batere pe tema „Viitorul filmului de n\ fiind expuse [i produse culinare,
Cannes. Festivalul are loc `n perioada ma Europa [i Cinema Studio -, edi]ia ment“, a declarat Henri Lebreton, di- autor `n Europa [i `n lume“, moderat\ precum zacusc\, dulcea]\ sau turt\
5-11 decembrie. „Vrem ca festivalul s\ 2008 a festivalului va cuprinde sec]iu- rectorul Institutului Francez. de Olivier Pere, delegatul Quinzaine dulce, conform Mediafax. De la Târ-
fie o adev\rat\ oglind\ a bog\]iei fil- nile: Avant Premieres, Quinzaine des ~n sec]iunea menit\ s\ s\rb\to- des Realisateurs. Regizorul Cristi gul de Cr\ciun, vizitatorii pot cump\-
mului francez contemporan. Progra- Realisateurs, Retrospective Laurent reasc\ 40 de ani de la `nfiin]area sec]i- Puiu va primi mân\ liber\ de la festi- ra produse autentice de calitate, de la
mul cuprinde foarte multe genuri de Cantet, Formidable!, Gros Plan sur unii Quinzaine des Realisateurs, din val, el alegând s\ fie proiectate dou\ icoane pe lemn [i sticl\, ceramic\ de
filme, iar tematicile sunt cele tradi]io- Mathieu Amalric, Carte blanche a... cadrul Festivalului de Film de la Ca- lungmetraje franceze care l-au in- Corun, obiecte de `mbr\c\minte, biju-
nale, dar avem [i o mare parte dedica- Cristi Puiu, La nuit du suspense [i nnes, i se aduce un omagiu, ast\zi, 6 spirat, precum [i un film al s\u, terii artizanale, felicit\ri de Cr\ciun,
t\ tradi]ionalului. Festivalul aduce o Gros Plan sur Sandrine Bonnaire. decembrie, [i regizorului român Luci- „Moartea domnului L\z\rescu“. a tablouri, p\pu[i, ornamente de Cr\-
ciun, dar [i produse culinare tradi]io-
„Biserici f\r\
Liturghie“, ~mpletitul p\nu[ilor de porumb, nale, precum borcane cu dulcea]\, za-
cusc\ sau turt\ dulce. „Vrem ca aici
s\ realiz\m, din doi `n doi ani, `n
bijuterii ale
arhitecturii me[te[ug tradi]ional l=ng\ T=rgu Mure[ perioada s\rb\torilor de iarn\, un
târg al arti[tilor [i me[terilor popu-
lari. Peste doi ani, `n Pia]a Sfatului,
bizantine a La aproximativ 30 de kilometri de Târgu Mure[, pe drumul european E 60, la Casa medieval\, se va deschide
Muzeul Civiliza]iei Urbane Bra[ovene
~n data de 4 decem- locuitorii din satul Chendu au dezvoltat un adev\rat me[te[ug din `mpletitul [i vrem ca acolo s\ facem un stand
brie a.c., `n Amfiteatrul permanent cu vânzare a acestor pro-
„Dumitru St\niloae“ al p\nu[ilor de porumb, pe care `l transmit din genera]ie `n genera]ie a duse“, a spus Ligia Fulga, directorul
Facult\]ii de Teologie Me[te[ugul este p\s- Muzeului, la deschiderea Târgului.
Ortodox\ „Justinian trat cu sfin]enie [i este pe- Târgul de Cr\ciun de la Muzeul de
Patriarhul“ din Bucu- rfec]ionat, iar `n prezent, Etnografie va fi deschis pân\ pe 15
re[ti, s-a desf\[urat co- ianuarie 2009.
aproape fiecare familie
municarea „Biserici f\- din satul Chendu, comu-
r\ Liturghie“.
Asist. Alexandru Ni- na B\l\u[eri, se `ndelet- Expozi]ie de fotografie
colau [i prep. {tefan Io- nice[te cu acest gen de despre drepturile omului
nescu Berechet, de la activitate, conform Ager-
pres. ~ntrucât standurile Publicul bucure[tean este invitat s\
catedrele de Art\ sacr\ viziteze expozi]ia de fotografie „Rezis-
[i Istorie din cadrul Fa- p\nu[arilor din Chendu
sunt situate chiar lâng\ E ten]a lumii“ la Muzeul Na]ional de Ar-
cult\]ii, au adus `n dis- t\ al României, organizat\ cu prilejul
cu]ie cazul nefericit al 60, ace[tia [i-au diversifi- marc\rii `n 2008 a 60 de ani de la a-
bisericilor din Nessebar cat oferta fa]\ de cump\- doptarea Declara]iei universale a
(ora[ antic din Bulgari- r\tori [i au stabilit rela]ii drepturilor omului. Expozi]ia a fost i-
a), adev\rate bijuterii de afaceri cu olarii din Co- naugurat\ joi `n prezen]a ambasado-
arhitectonice bizantine, rund (Harghita), cu `m- rului Fran]ei la Bucure[ti, Henri Paul,
`n care nu se mai oficia- pletitorii de nuiele de sal- [i este deschis\ pân\ pe 14 decembrie.
z\ Sfânta Liturghie, fie cie de la Petelea (Mure[) Cele 30 de articole ale Declara]iei uni-
din cauza st\rii avan- sau cu gospodinele din zo- versale a drepturilor omului sunt ilus-
sate de deterioare, fie na Odorheiului Secuiesc. trate `n cadrul expozi]iei de fotorepor-
din cauza interdic]iilor Astfel, la standurile p\- teri de renume interna]ional, cum ar fi
UNESCO. James Natchwey, Alexandra Boulat [i
nu[arilor din Chendu se John Stanmeyer. Acest eveniment se
Comunicarea a avut
ca scop sensibilizarea [i
g\sesc de la tradi]ionalele `nscrie `ntre numeroasele manifest\ri
canalizarea aten]iei pu- produse din p\nu[i, obiec- „Confec]ion\m cutii pen- ceasta a precizat c\, pen- cost\ 1,5 lei, iar cel mai organizate `n Fran]a [i `n alte ]\ri din
blice spre `n]elegerea te din ceramic\, mobilier tru suveniruri, co[uri tru produsele confec]iona- scump dep\[e[te 100 de lume, pentru a aniversa adoptarea de
corect\ a conserv\rii din salcie, bluze de lân\, pentru pâine, suporturi te, anual familia ei are lei. Attila Gabor, un alt c\tre Adunarea General\ a Organiza-
monumentelor sacre. cergi [i multe altele, pre- pentru linguri, pentru nevoie de aproximativ 30- comerciant de obiecte din ]iei Na]iunilor Unite a Declara]iei uni-
Au fost prezentate [i co- cum [i obiecte de sezon, chibrituri, clopo]ei, gen]i 50 de saci de p\nu[i, con- p\nu[i, sus]ine c\ numai versale a drepturilor omului, la Paris,
mentate imagini exem- cum ar fi icoane, co[ule]e de plaj\, dar `mbr\c\m [i form Agerpres. Al]i `mple- b\[tina[ii din Chendu se pe 10 decembrie 1948.
plificative [i s-a discu- cu flori sau ornamente de sticle `n `mpletituri din titori de p\nu[i din ocup\ de p\nu[i [i c\ fa-
tat despre dorin]a exa- Cr\ciun. Pe lâng\ obiec- p\nu[i de porumb. Pentru Chendu spun c\ un clo- milia care nu `mplete[te Teme rom=ne[ti `n
gerat\ de conservare tele din p\nu[i de po- `mpletiturile din p\nu[i po]el este `mpletit `n [i nu comercializeaz\
care idolatrizeaz\ obi- rumb, localnicii din Chen- de porumb sunt folosite aproape un sfert de or\, astfel de produse sigur publica]ii str\ine
ectul de art\, creat pen- du comercializeaz\ [i o doar p\nu[ile de la mijlo- un co[ de pâine `n apro- este venit\ din alte p\r]i. Institutul Cultural Român (ICR) sus-
tru mântuirea omului. gam\ larg\ de articole cu- cul [tiuletelui. Dup\ ce a- ximativ o or\, iar un co- Me[te[ugarii sus]in c\ o- ]ine, prin programul „Publishing Ro-
Arhitectul Dan Io- sute sau ]esute de femeile cestea sunt recoltate, se vor de perete sau o hus\ biectele din p\nu[i de la mania“, publicarea unor albume [i lu-
nescu de la Institutul din sat. Magdolna Sza- albesc cu fum produs prin auto presupune dou\- Chendu sunt deja recu- cr\ri pe teme române[ti la edituri din
Na]ional al Monumen- kacs, care este cadru di- arderea sulfului, iar apoi trei zile. La Chendu, fie- noscute peste hotare [i c\ Fran]a, Polonia, Spania, SUA [i Un-
telor Istorice, invitat dactic, a spus c\ obiceiul sunt depozitate `n saci. ~- care membru al familiei italienii prefer\ co[urile garia, precum [i a unor suplimente [i
special al comunic\rii, a de pâine, cutiile pentru numere dedicate României [i culturii
subliniat valoarea deo-
`mpletitului p\nu[ilor es- nainte de a ne apuca de desf\[oar\ câte o activi- române `n Fran]a, Turcia [i SUA. Po-
te foarte vechi, l-a `nv\]at `mpletit, p\nu[ile de po- tate bine stabilit\: feme- suveniruri, suporturile trivit ICR, solicit\rile de finan]are au
sebit\ a acestor biserici
vechi [i importan]a pe de la mama ei, care l-a `n- rumb sunt t\iate la cape- ile se ocup\ de `mpletit, pentru linguri de lemn [i fost primite `n cadrul celei de-a treia
care o au pentru p\stra- v\]at de la p\rin]i [i bu- te [i apoi umezite `n ap\, iar b\rba]ii se ocup\ de `mpletiturile pentru sti- sesiuni din acest an a programului,
rea identit\]ii cre[tine nici, [i c\ aceast\ activita- pentru a se putea lucra vânzarea produselor. cle, `n timp ce ungurii se conform Agerpres. La Sec]iunea I a
`n Nessebar. (C. POPA) te o desf\[oar\ `n timpul mai u[or cu ele“, a ar\tat Cel mai ieftin produs dau `n vânt dup\ florile programului - albume [i c\r]i - au fost
liber, conform Agerpres. Magdolna Szakacs. A- din p\nu[i de porumb din p\nu[i. a acceptate 14 aplica]ii. Astfel, editura
spaniol\ „Artec“ va publica [apte al-
bume inspirate de monumentele ro-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a mâne[ti aflate `n patrimoniul UNES-
CO (centrul istoric al Sighi[oarei, bi-
a LOCURI ~N TAB|R|, Z\rne[ti (Cabana Gura Râ- din 50 de ]\ri [i-au trimis sus]inut de Ada Milea [i rioar\ „Nicolae Kretzules- sericile din lemn din Maramure[, sate
PENTRU STUDEN}II GA- ului) [i dou\ la Predeal (ho- lucr\ri pentru a participa la Bogdan Burl\cianu. cu“, Colegiul Na]ional „Mi- [i biserici fortificate din Transilvania,
LA}ENI: Universitatea
tel Gârbova). Potrivit lui Salonul interna]ional de ca- a ELEVI ~N VIZIT| LA hai Viteazul“, Liceul Teore- cetatea dacic\ din Mun]ii Or\[tiei,
{erb\nescu, studen]ii care ricatur\ care se va deschide LICEELE DIN BUCU- tic „Grigore Moisil“, Cole- m\n\stirile din Moldova, m\n\stirea
„Dun\rea de Jos“ Gala]i doresc un bilet gratuit `ntr- giul Na]ional „Sfântul Sa- Horezu, Delta Dun\rii). De aseme-
ast\zi la Br\ila. Salonul in- RE{TI: Un num\r de 250
pune la dispozi]ia studen]i- una dintre taberele de odih- va“ [i Colegiul Tehnic de nea, cartea-album „Apolodor“ de Gel-
lor, `n perioada 20 decem- terna]ional de caricatur\, de elevi de la cinci licee bu-
n\ repartizate Universit\]ii ajuns la cea de-a treia edi- Po[t\ [i Telecomunica]ii lu Naum va fi editat\ `n limba fran-
brie 2008-3 ianuarie 2009, „Dun\rea de Jos“ trebuie s\ cure[tene au vizitat, `n peri- „Gheorghe Airinei“ au vizi- cez\ la „Editions Memo“. a
66 de locuri `n tabere de o- ]ie, reune[te anul acesta oada 15 septembrie-31 oc-
depun\ cererea la secreta- tat Muzeul Na]ional de Ar-
dihn\, la munte. Purt\torul riatul facult\]ii pân\ cel 760 de lucr\ri, trimise de tombrie, cinci muzee din
271 de caricaturi[ti. Juriul t\, Muzeul de Istorie al mu-
de cuvânt al universit\]ii, mai târziu pe 8 decembrie. Bucure[ti `n cadrul unui nicipiului Bucure[ti, Muze- Condurache Cristian Francisc
Luiza {erb\nescu, a decla- O comisie alc\tuit\ din pro- care stabile[te premiile a- proiect derulat de Inspecto- ul Tehnic „Dimitrie Leoni- de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de distrofie
rat, joi, c\ cele 66 de locuri decanul facult\]ii [i repre- cestei edi]ii este format din ratul {colar Bucure[ti [i da“, Muzeul Na]ional de Is-
Tudor Octavian, Mihai St\- muscular\ progresiv\, care-i afecteaz\
au fost repartizate printr-o zentan]i ai studen]ilor va municipalitate. „De[i `nche- torie Natural\ „Grigore An- m=inile, picioarele, precum [i organele
decizie a Agen]iei pentru analiza cererile depuse [i va nescu, Vladimir Kazanev- iem un proiect, consider c\ tipa“ [i Muzeul Na]ional Mi-
stabili, pân\ la data de 12 ski, din Ucraina, Leonte interne. Pentru a stopa evolu]ia acestei
Sprijinirea Studen]ilor din este un nou `nceput. Sper c\ litar „Regele Ferdinand I“. boli, sunt necesare dispozitive de fixare
cadrul Ministerului Educa- decembrie, cine va beneficia N\stase [i Costel P\tr\[- s-a n\scut un nou virus - Elevii care au vizitat gra-
de bilete gratuite de tab\r\ can, conform Agerpres. Or- pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
]iei, Cercet\rii [i Tineretu- dependen]a de cultur\. tuit cele cinci muzee au par-
[i lista de rezerve. Cele 66 ganizat de Consiliul Jude- financiar\ precar\ din familie nu permite
lui, conform Agerpres. 27 Sper s\ genera]i al]i depen- ticipat la un concurs on-line
dintre locuri sunt la Covas- de locuri sunt repartizate `n ]ean [i Centrul de Crea]ie, den]i de cultur\“, a spus in- achizi]ionarea acestor dispozitive. De
de cultur\ general\ care [i-a
na (`n hotelurile Covasna [i dou\ serii a câte 7 zile. evenimentul este progra- spectorul general adjunct al desemnat, joi, cei 18 câ[tig\- aceea, cre[tinii cu suflet mare, care
Cerbul), 18 la Herculane a SALONUL DE CARI- mat la Casa Tineretului din ISMB, Mihaela Florescu, tori `n cadrul unei ceremonii doresc s\ aduc\ o raz\ de speran]\ `n
(hotel Dacia), 16 la Voinea- CATUR| DE LA BR|ILA: Br\ila, vernisajul urmând conform Agerpres. Elevi de desf\[urate la Colegiul sufletul acestui copil, pot face dona]ii `n
sa (hotel Vidru]a), trei la Peste 270 de caricaturi[ti s\ se `ncheie cu un recital la {coala Comercial\ Supe- „Mihai Viteazul“. a contul: RO87BRDE240SV94771102400
14
Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.05 Lumini pentru suflet
21.35 Serata muzical\
22.40 Faptele credin]ei
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
22.00
{tiri pe scurt: 07.30, 08.30,
11.30, 12.30, 13.30,
14.30, 15.30, 17.30,
19.30, 20.30, 21.30
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00, 21.00
TVR 1
08:00 Debut 50 plus (diver)
09:00 Clubul Disney
10:00 Povestea filmului
10:30 Arca lui Noe
11:00 Zon@ IT (2007)
11:30 Pe drumul m\t\sii - Ep. 1
12:00 Transformarea (2008, diver)
13:00 De la Est la Vest (2008)
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Ne vedem la... TVR!
(2007, talk show)
15:20 Andografia s\pt\mânii
15:30 Ne vedem la... TVR!
(2007, talk show)
16:30 Parfum de glorie: Gheorghe
Constantin, Prezint\
Dumitru Graur
17:00 Garantat 100% (talk show)
18:00 TeleEnciclopedia (1965)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Culmea furiei
(SUA-Ger.-Angl.,
2005, dr. romantic.)
22:20 Drumul r\zbun\rii
(Ger., 2006, dram\)
00:20 Profesioni[tii (talk show)
Prezint\: Eugenia Vod\
01:20 Zile fierbin]i la Moscova
(thriller, Rusia, 2004)
03:00 Jurnalul TVR (r)
03:50 Impostorul
(SUA, 2002, S.F., col.) (r) a
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-HHULPOI
REDACTOR-{EF ADJUNCT:
Narcisa BALABAN
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\-
ciuni pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
TVR 2
09:00 Aten]ie... copii (diver)
09:30 Medalion folcloric
10:00 Natur\ [i aventur\, Cu Dan
P\v\loiu [i prietenii s\i...
10:35 Liber pe contrasens
(2007, talk show)
11:35 Lumea de aproape (doc.) (r)
12:00 Bugetul meu (rep.) (r)
Prezint\ Patric Petre Marin
12:30 Aten]ie, se cânt\! (diver)
13:25 Poate nu [tiai!
13:30 John Lennon
(Marea Britanie, 2003)
14:30 Destina]ia România
15:00 Arena Leilor (reality show) (r)
16:00 ~ntre cer [i p\mânt (2008)
16:30 D'ale lu' Mitic\ (rep., col.) (r)
Prezint\ Mitic\ Popescu
17:30 Gaz pe folk (emis. concurs)
18:30 Cranford (Angl., 2007,
drama) - Ultimul episod
19:25 Replay, Produc\tori tv:
Emil Gr\dinescu,
Marian Olaianos
19:50 Crime imperfecte (It., 2005,
s.) - Ep. 13, Sezonul II
20:50 Absolut fabulos (Angl.,
1992, s. com.) - Ep. 14
21:30 Ora de [tiri (show intal.)
22:30 Maniacii (2008, diver)
23:30 ~n c\utarea libert\]ii
(SUA, 2004, dram\)
01:05 Proces de con[tiin]\ (It.,
2003, mini-s.) (r) - Ep. 11
01:55 Cranford (Angl., 2007,
drama) (r) -
Ultimul episod a
CONSILIER PATRIARHAL:
pr. Constantin STURZU
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
www.ziarullumina.ro
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
~NDR|GOSTITA: Câteva prietene se `ntâlnesc `ntr-o sta]iune de pe litoralul Normandiei
pentru a s\rb\tori aniversarea uneia dintre ele. De[i fiecare dintre fete a suferit de curând
o traum\ afectiv\, asta nu le `mpiedic\ s\ se amuze, `ncercând s\-i seduc\ [i s\-i
umileasc\ pe to]i b\rba]ii care le ies `n cale. La un moment dat, Elsa [i Camille `[i dau
seama c\ Marie s-a `ndr\gostit de un turist american [i hot\r\sc s\ joace rolul lui
Cupidon pe lâng\ cei doi. ~n aceast\ sear\, de la ora 23:05, la TVR Cultural.
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Catedrala sufletului
românesc
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n locurile sfinte (r)
02.00 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Catedrala sufletului
rom=nesc (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
CULTURAL TVR Cultural
09:00 Vremea secretelor, vremea
iubirii (Fra.-Belg., 2007) Ep. 3
09:55 Retro clip (2008, videoclip) (r)
10:00 Art@.ro (magazin cult.)
11:00 Pictori, sculptori, poe]i (1984,
s. doc.) (r) - Marc Chagall
12:00 Evad\ri celebre (2000, f. s.
doc.) - Ep. 6
13:00 Confesiuni pe calea regal\
13:30 Sursele de inspira]ie (s. doc.)
14:00 Imperiul tigrului (Belg.-Fra.,
2005) Prima parte
15:45 Istoria literaturii române (r)
16:00 Muzici dintr-o expozi]ie (ma-
gazin cult.)
17:00 Starea planetei (Angl., 2000,
s. doc., col.) - Viitorul vie]ii
17:55 Cu rolele prin Bucure[ti (r)
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Vedere din culise (rep.)
19:30 Sundance 20
20:25 Parol (2007, diver.) (r)
20:30 V... de la vizual (2007, diver)
21:00 ARTdelenisme (2007, doc.) -
Pictorul Nicolae Maniu
21:30 Evamag (Fra., 1999,
s. com., col.) - Ep. 18
22:00 Jurnalul cultural
22:40 Cu rolele prin Bucure[ti (r)
22:50 Retro clip (2008, videoclip) (r)
23:05 ~ndr\gostita (Fra., 1987,
dr. romantic.)
00:45 Festivalul Jazz & More (r)
01:40 Jurnalul cultural (r)
02:10 Adev\ratul Mo[ Nicolae
(2007, doc.) (r)
03:05 Un poli]ist pe acoperi[
(Sue., 1976, polit.) (r) a
ISSN 1841-141X
S=mb\t\, 6 decembrie 2008
Grila de programe TRINITAS TV
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi-
une direct\
10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu
imagini de la locuri de
pelerinaj)
10.35-10.45 Pagini de istorie (documen-
tar) (R)
10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
Vie]ii (Evanghelia zilei)
10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\,
pilde, poezie)
10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj
de opinie)
11.00-11.45 Biblia `n istorie (dezbatere
pe texte [i teme
scripturistice) (R)
11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
art\ bisericeasc\)
11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\
vizual\)
12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez-
batere pe teme de cultur\
teologic\) (R)
12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu
imagini de la locuri de
pelerinaj)
12.50-13.00 Patristic\ (documentar)
13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
duhovnice[ti) (R)
13.30-14.00 Film documentar (R)
14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe
teme de actualitate) (R)
15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
Vie]ii (Evanghelia zilei)
15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\,
pilde, poezie)
15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez-
batere pe teme de via]\
parohial\) (R)
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de
art\ bisericeasc\)
16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di-
rect\
17.10-17.55 Biblia `n istorie (dezbatere pe
texte [i teme scripturistice)
17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
Vie]ii (Evanghelia zilei)
18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
actualitatea religioas\)
PRO TV
04:00 Fereastra spre Infern (SUA-
Can., 2004, thrill.) (r)
06:00 Fotbali[tii [i nevestele lor
(Angl., 2002, s.) (r)
07:00 Happy Hour (2007, diver, col.)
(r) *Mo[ Cr\ciun exist\!
08:00 {tirile PRO TV
*Ce se `ntâmpl\, doctore?
10:00 Ce se `ntâmpl\, doctore?
(2007, col.)
10:30 Cu un pas `nainte (Rom.,
2007, s, col.) - Ep. 9, Sezonul I
11:30 Pro Motor (2007, emis. sport)
12:15 Campionii - Magazin
Champions League
(2008, emis. sport)
13:00 {tirile PRO TV
*Mo[ Cr\ciun exist\!
13:30 Ostatic `n c\su]a din copac
(SUA, 1999, avent.)
15:30 Dansez pentru tine (2008,
emis. concurs) (r)
19:00 {tirile PRO TV
*Sport *Vremea
20:30 O-la-la (2008, diver)
21:45 Misiune imposibil\
(SUA, 1996, thrill. ac].)
00:15 Cracker - Psihologia crimei
(Angl., 1993, s. poli]ist) - Ep.
5, Sezonul II
01:15 Ce se `ntâmpl\, doctore?
(2007, col.) (r)
02:00 {tirile PRO TV (r)
03:00 Misiune: Imposibil\ III
(SUA, 2006, ac]iune) (r) a
Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU,
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON},
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR,
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU,
Cristina STURZU,
Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto : „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI,
Andreea TOMA
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Alina
Narcisa BOSAC
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA)
Departament economic: Roxana GRIGORIU
Consilier juridic : Ana MANEA
18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS
(dezbatere pe teme de cul-
tur\ teologic\)
19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
imagini de la locuri de
pelerinaj)
19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
tar)
19.15-19.25 Film documentar
19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj de
opinie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
duhovnice[ti)
20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
art\ bisericeasc\)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
batere pe teme de via]\
parohial\)
20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
vizual\)
20.40-20.50 Patristica (documentar)
20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
imagini de la locuri de
pelerinaj)
20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
pilde, poezie)
21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
actualitatea religioas\)
21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
teme de actualitate)
22.30-23.00 Film documentar
23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
duhovnice[ti)
23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
tar)
23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
imagini de la locuri de
pelerinaj)
23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
Vie]ii (Evanghelia zilei)
23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
vizual\)
00.00-00.45 Biblia `n istorie (dezbatere pe
texte [i teme scripturistice)
00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
art\ bisericeasc\)
00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
pilde, poezie)
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
0232/244.302; fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin
OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

Sport
„Tineretul“ `ncheie anul cu o victorie „amical\“
a Na]ionala de tineret s-a impus cu 2-1 `n fa]a forma]iei Dinamo II a
Selec]ionata na]ional\
de tineret U-21 a României
a `nvins joi cu scorul de 2-1
echipa a doua a clubului de
fotbal Dinamo Bucure[ti,
care evolueaz\ `n Liga se-
cund\. Pentru tinerii tri-
colori au marcat dinamo-
vistul Gabriel Torje (foto)
(12) [i rapidistul Lucian
R\du]\ (44 - penalty), golul
de onoare al gazdelor fiind
semnat de Mihai Da-
maschin (58 - penalty).
Selec]ionerul Emil S\n-
doi a `nceput cu formula:
Silviu Lung Jr. - B\rboia-
nu, D. Andronic, Cordo[,
Silviu Ilie - Torje, L. Iorga,
Andrei Ionescu, Buh\escu
- L. R\du]\, S. Sburlea.
Au mai jucat portarii C.
Lungu [i Oghinciuc, Cojoc,
Rusescu, R. Barbu, Do-
man, Gângioveanu, Hora.
Printre juc\torii cunos-
cu]i care au evoluat la
Cristi Balaj, cel mai bun
arbitru rom=n al anului
Comisia Central\ a Ar-
bitrilor l-a desemnat pe b\i-
m\reanul Cristian Balaj
drept cel mai bun arbitru al
anului 2008, dup\ cum a
anun]at pre[edintele foru-
lui, Gheorghe Constantin.
~n clasamentul alc\tuit
pe baza notelor acordate de
observatori, dar [i a anali-
zei f\cute de CCA, Balaj a
fost urmat de Alexandru
Tudor [i Alexandru Deaco-
nu, la egalitate cu Augus-
tus Constantin.
La arbitri asisten]i, pe
primul loc s-a situat ploie[-
teanul Cristian Nica, `nain-
tea lui Ionel Popa (Pa[cani)
[i a lui Aurel Oni]a (Con-
stan]a). Cea mai bun\ fe-
meie arbitru a fost decla-
rat\ Cristina Dorcioman
(Câmpulung Muscel), ur-
mat\ de Irina M`r] (arbitru
asistent).
CCA a decis s\ `l recom-
penseze pe F\nel V\duva
(14 ani), care oficiaz\ `n
Liga a IV-a din Dolj, cu un
premiu dedicat speran]elor
din arbitraj.
S=mb\t\, 6 decembrie 2008
Dinamo II s-au num\rat
Matache, Awoa Zoa, Ph.
Mendy sau Vranjkovic.
Dup\ cele dou\ meciuri
amicale disputate `n aceste
zile (primul pierdut mier-
curi cu 1-3 `n fa]a
reprezentativei A [i al
doilea câ[tigat joi cu scorul
de 2-1 `n fa]a lui Dinamo
II), selec]ionerul echipei
na]ionale de tineret U-21,
Emil S\ndoi, s-a declarat
mul]umit de presta]ia
elevilor s\i, remarcându-l
`n mod deosebit pe dinamo-
vistul Gabriel Torje, care,
dup\ p\rerea antrenoru-
lui, „a f\cut diferen]a“.
„Sunt mul]umit de am-
bele jocuri amicale, pentru
c\ suntem la `nceput de
drum [i am vrut s\ v\d
cum reac]ioneaz\ când
`ntâlnesc o echip\ mai pu-
ternic\ [i una mai slab co-
tat\. Sunt mul]umit de
Gheorghe Constantin,
pre[edintele Comisiei Cen-
trale a Arbitrilor, a decla-
rat, la Casa Fotbalului, c\
arbitrajul `n acest an a fost
mai bun decât `n anul
precedent.
Conduc\torul arbitrilor
români a precizat `n cadrul
analizei privind evolu]ia
cavalerilor fluierului, `n
ultimele [apte etape ale tu-
rului Ligii I de fotbal:
„Fa]\ de anul trecut, con-
stat\m o cre[tere valoric\.
Important este c\ a cres-
cut nivelul credibilit\]ii
arbitrilor“.
Gheorghe Constantin a
mai men]ionat c\ este posi-
bil s\ avem o brigad\ de ar-
bitri la turneul final al
Campionatului Mondial
din Africa de Sud, 2010.
„Dac\ suntem [i mai mult
b\ga]i `n seam\ de forurile
europene, arbitrii din ]ara
noastr\ au ce s\ arate [i
sunt convins c\ ei pot s\
fac\ fa]\ `n meciuri grele“,
a declarat Gheorghe Con-
stantin. a
15
TRIC| A SEMNAT CU ANORTHOSIS: Mijloca[ul Eugen Tric\ a semnat un contract pentru
18 luni cu gruparea Anorthosis Famagusta, a anun]at site-ul oficial al campioanei Ciprului.
Tric\ este campion [i câ[tig\tor al Cupei României cu CFR Cluj. Forma]ia Anorthosis
Famagusta are [anse de a accede `n optimile Ligii Campionilor, `n cazul `n care va trece de
Panathinaikos Atena, `n ultima etap\ a fazei grupelor de s\pt\mâna viitoare.
Honda s-a
a retras din Formula 1! PE SCURT
Honda, al doilea constructor de automo- Honda a furnizat, totodat\, motoare [i
bile din Japonia, [i-a anun]at ieri, la Tokyo, consultan]\ tehnic\ unei alte grup\ri ja- Dou\ meciuri de volei
retragerea din Formula 1, din cauza crizei poneze din Formula 1, Super Aguri, care [i-a `n Sala Penicilina
economice mondiale. anun]at retragerea din competi]ie `n luna
„Honda se retrage din Formula 1, iar 2008 a mai, din cauza dificult\]ilor financiare. Ultima rund\ a turului, cea cu
fost ultimul s\u sezon. Aceast\ decizie dificil\ a Bugetul anual al unei echipe de Formula 1 num\rul 11, din cadrul Diviziei
fost luat ca urmare a degrad\rii rapide a situ- se ridic\ la aproximativ 500 de milioane de A1 feminine de volei pro-
a]iei din industria produc\toare de automo- dolari, sum\ pe care conduc\torii companiei grameaz\ ast\zi urm\toarele
bile“, a precizat Takeo Fukui, pre[edintele Hon- nipone nu mai sunt dispu[i s\ o cheltuiasc\, partide: Penicilina Ia[i - CSU
da Motor, `n cursul unei conferin]e de pres\. `n condi]iile `n care vânz\rile de automobile Metal Gala]i (ora 13:00), SCM
Honda a ocupat locul 9 `n clasamentul con- au sc\zut dramatic `n `ntreaga lume, `n ul- „U“ Craiova - CSM Sibiu, Unic
structorilor din Formula 1, cu 14 puncte, iar timele luni. Piatra Neam] - {tiin]a Bac\u,
pilotul brazilian Rubens Barrichello a realizat Constructorul japonez a anun]at, totodat\, Dinamo Bucure[ti - CSU
cea mai bun\ performan]\ a echipei nipone `n c\ va renun]a, pân\ la finele lunii ianuarie, Medicina Tg. Mure[, Volei Club
acest sezon, clasându-se pe locul trei `n Marele la 760 de muncitori, ale c\ror contracte tem- 2004 Tomis Constan]a - CSM
Premiu de la Silverstone (Marea Britanie). porare nu vor mai fi prelungite. (N.P.) Lugoj, iar meciul Rapid CFR
Marf\ Bucure[ti - Dacia Mioveni
s-a jucat ieri, `n devans. M=ine,
de la ora 11:00, Sala Penicilina
din Ia[i va g\zdui o nou\ par-
tid\ de volei, de data aceasta din
Cupa Rom=niei. ~n man[a a
prima repriz\, dar mai dou\ din turul preliminar, pe
pu]in de a doua, pentru c\ teren propriu, ie[encele de la
Penicilina se vor confrunta cu
juc\torii au crezut c\ au in- CSM Lugoj, `ntr-un joc `n care
trat mai repede `n vacan]\. gazdele sunt favorite la califi-
Pân\ la urm\, eu zic c\ au carea `n sferturile de final\,
fost dou\ jocuri utile. Unii dup\ ce `n tur, `n deplasare,
juc\tori s-au descurcat mai moldovencele au ob]inut victoria
bine, unii mai pu]in bine, cu scorul de 3-1 (25-18, 25-15,
dar nu vreau s\ `i numesc. 21-25, 25-20). Au ob]inut deja
Torje [i-a revenit dup\ inci- promovarea `n sferturi forma]iile
dentul de la club, iar azi a SCM „U“ Craiova, Volei Club
f\cut diferen]a“, a spus 2004 Tomis Constan]a [i CSU
Emil S\ndoi. Medicina Tg. Mure[, iar CSU
Tehnicianul a declarat Metal Gala]i, {tiin]a Bac\u,
Dinamo Bucure[ti [i Unic Piatra
c\ `nc\ are co[maruri le- Neam] sunt calificate direct `n
gate de partida jucat\ la aceast\ faz\ a competi]iei. (D.T.)
Ia[i contra }\rii Galilor,
scor 0-3, `n urma c\reia
forma]ia pe care o preg\- Derby baschetbalistic
te[te a ratat accederea `n sub panourile
barajul de calificare la bra[ovene
Campionatul European.
„La faza penalty-ului lumina zilei [i nu ni s-ar fi s-ar fi f\cut ni[te gre[eli M=ine, de la ora 17:00, `n runda
care a fost `mpotriva anulat un gol pe motiv de de arbitraj, echipa na]io- cu nr. 11 din cadrul Diviziei A
noastr\ ast\zi (n.r. - joi), ofsaid, am fi fost [i noi la nal\ ar fi mers la Cam- masculine de baschet, la
m-am gândit c\ dac\ se Campionatul European. pionatul European“, a Bra[ov, CSU Municipal
d\dea un penalty clar ca Cuadripol din localitate va
~nc\ visez urât. Dac\ nu spus S\ndoi. (N.P.) `nt=lni pe CS Otopeni, `ntr-un
meci transmis `n direct de
Situa]ia `n grupele Cupei UEFA Telesport. Celelalte jocuri ale
etapei sunt Gaz Metan Media[ -
Forma]iile AC Milan, Ajax Amsterdam (Olan- VfB Stuttgart (Germania) CSU Sibiu, Rapid - Energia
Manchester City, AS Saint- da) a stat. a stat. Rovinari, Dinamo - BCMUS
Etienne [i }SKA Moscova, Grupa G Grupa D Pite[ti, „U“ Cluj - CSM Oradea,
Galatasaray, Metalist Har- CF Valencia (Spania) - Spartak Moscova (Rusia) BC T=rgovi[te - „U“ Craiova,
kov, Twente Enschede, Stan- FC Bruges (Belgia) 1-1 (Zigic - NEC Nijmegen (Olanda) 1- CSU Ploie[ti - BC Mure[, iar
dard Liege [i Udinese, VfL ’60 - Alcaraz ’19) 2 (Kovalciuk ’2 - van Beu- ELBA Timi[oara va sta. ~n
Wolfsburg, Sporting Braga, FC Copenhaga (Dane- kering ’84, Schoene ’87) prima Lig\ feminin\, etapa a
Aston Villa, Ajax Amsterdam, marca) - Rosenborg Trond- Udinese (Italia) - Dinamo 10-a programeaz\ meciurile BC
Hamburger SV, St. Etienne [i heim (Norvegia) 1-1 (Antons- Zagreb (Croa]ia) 2-1 (Qua- Teleorman Alexandria - CS{-
Valencia s-au calificat `n [ais- son ’85 - Iversen ’33) gliarella ’5, Obodo ’79 - Bis- LMK Sf. Gheorghe, CSM Satu
prezecimile de final\ ale AS Saint-Etienne (Fran- can ’90^3) Mare - ICIM Arad, Sportul
Cupei UEFA la fotbal, `nain- ]a) a stat. Tottenham Hotspur Lon- Studen]esc Omnilogic ANEFS
tea jocurilor din ultima etap\ Grupa H dra (Anglia) a stat. a Bucure[ti - SCM CS{ „U“
a grupelor. Lech Poznan (Polonia) - Craiova, Universitatea-LPS
Surpriza serii de joi a fost Deportivo La Coruna (Spania) Clasament Grupa A Alba Iulia - Rapid CFR Marf\
1. Man. City 3 2 1 0 5-2 7p
produs\ de Zilina, care a 1-1 (Rengifo ’41 - Colotto ’2) 2. Twente 3 2 0 1 5-4 6p
Bucure[ti, „U“ Trustul CRE
câ[tigat la Birmingham, 2-1 Nancy (Fran]a) - }SKA 3. Schalke 4 1 1 2 5-6 4p Cluj - Olimpia Bucure[ti, CSM
cu Aston Villa, dar englezii Moscova (Rusia) 3-4 (Zerka 4. Santander 3 0 2 1 3-4 2p „U“ Oradea - Municipal MCM
5. Paris SG 3 0 2 1 3-5 2p
s-au calificat mai departe `n ’5, Feret ’72, Camerling ’79 - T=rgovi[te [i CET Govora -
ciuda rezultatului. Vagner Love ’23, ’62, ’88, Clasament Grupa B Politehnica Na]ional Ia[i. (D.T.)
1. Galatasaray 4 3 0 1 4-1 9p
Rezultatele
Ramon ’33)
Feyenoord Rotterdam
2.
3.
Metalist Harkov 3
Olympiakos Pireu 3
2 1 0
1 0 2
2-0
5-3
7p
3p
„Stejarii“ din Capital\
(Olanda) a stat. 4. Hertha Berlin 3 0 2 1 1-2 2p
`nregistrate `n etapa Miercuri
5. Benfica Lisabona 3 0 1 2 2-8 1p
revin `n aren\
a IV-a a fazei Grupa A Clasament Grupa C
Selec]ionata de rugby Stejarii
Manchester City (Anglia) 1. Standard 3 3 0 0 5-0 9p
grupelor Cupei UEFA: - Paris SG (Fran]a) 0-0
2. Sevilla 3 2 0 1 5-1 6p Bucure[ti va evolua m=ine `n
3. Stuttgart 3 1 1 1 3-3 4p
etapa a III-a din Challenge
Joi FC Twente Enschede (O- 4. Sampdoria 3 1 1 1 3-5 4p
Cup, `mpotriva italienilor de la
Grupa E landa) - Schalke 04 Gelsen- 5. Partizan 4 0 0 4 1-8 0p
Petrarca Padova. Partida va
VfL Wolfsburg (Germania) kirchen (Germania) 2-1 Clasament Grupa D
debuta la ora 13:00, va fi
- Portsmouth (Anglia) 3-2 (Wielaert ’3, Perez ’55 - 1. Udinese 3 3 0 0 6-2 9p
2. Tottenham 3 2 0 1 5-2 6p g\zduit\ de stadionul „Arcul de
(Dzeko ’3, Gentner ’23, Misi- Asamoah ’77) 3. Nijmegen 3 1 0 2 4-5 3p Triumf“ din Bucure[ti [i va
Real Santander (Spania)
movic ’74 - Defoe ’11, Mvu- 4. Spartak 3 1 0 2 3-4 3p
putea fi urm\rit\ [i pe micul
emba ’14). Zvjezdan Misimo- a stat. 5. Dinamo 4 1 0 3 4-9 3p
ecran, la TVR 2. Lotul l\rgit al
vic (VfL Wolfsburg) a ratat un Grupa B
Metalist Harkov (Ucrai-
Clasament Grupa E „Stejarilor“ este alc\tuit din
penalty `n minutul 80. 1. WfL Wolfsburg 3 3 0 0 11-5 9p
juc\torii: Radu B\s\l\u,
Heerenveen (Olanda) - na) - Olympiakos Pireu (Gre- 2. AC Milan 3 2 1 0 6-3 7p
cia) 1-0 (Edmar ’87)
3. Sporting Braga 4 2 0 2 7-5 6p Mih\i]\ Laz\r, Nicolae Nere,
Sporting Braga (Portugalia) 4. Portsmouth 3 0 1 2 4-8 1p
Florin Ta[c\, Andrei R\doi,
1-2 (Sibon ’19 - Renteria ’35, Hertha Berlin (Germa- 5. Heerenveen 3 0 0 3 3-10 0p
nia) - Galatasaray Istanbul Flavius Dobre, Stelian Burcea,
Aguiar ’56) Daniel Carpo, Mihai Macovei,
AC Milan (Italia) a stat. (Turcia) 0-1 (Milan Baros ’69
Clasament Grupa F
penalty)
1. Aston Villa 3 2 0 1 4-3 6p
Zane Winslade, Dumitru
Grupa F 2. Ajax 3 2 0 1 3-2 6p
Constantin (`naintare) - Lapana
Slavia Praga (Cehia) - Benfica Lisabona (Portu- 3. Hamburg 3 2 0 1 4-2 6p
galia) a stat.
4. Zilina 4 1 1 2 3-4 4p Makapelu, Florin Surugiu, Ben
Hamburger SV (Germania) 5. Slavia 3 0 1 2 0-3 1p
Aoina, Valentin Ivan, D\nu]
0-2 (Olic ’30, Petric 90^4 pe- Grupa C
Standard Liege (Belgia) - Clasament Grupa G Dumbrav\, C\t\lin Dasc\lu,
nalty). Cartona[ ro[u: Mar- Ionel Cazan, Florin Vlaicu,
tin Vaniak (portar, Slavia Sampdoria Genova (Italia)
1.
2.
St. Etienne
Valencia
3
3
2 1 0
1 2 0
7-2
6-2
7p
5p
Praga, 90^1). 3-0 (Igor de Camargo ’23, 3. FC Bruges 3 0 3 0 2-2 3p
Csaba Gal, M\d\lin Lemnaru,
Aston Villa Birmingham Onyewu ’35, Milan Jova- 4. Copenhaga 3 0 2 1 3-5 2p {tefan Ciuntu, George B=giu,
(Anglia) - MSK Zilina (Slo- novic ’43)
5. Rosenborg 4 0 2 2 1-8 2p Dorin Manole (trei sferturi).
vacia) 1-2 (Delfouneso ’28 - FC Sevilla (Spania) - Clasament Grupa H Clasamentul grupei se prezint\
Leitner ’16, Styvar ’19). Partizan Belgrad (Serbia) 3- 1. }SKA 4 4 0 0 12-5 12p astfel: 1. Worcester - 10 puncte
Cartona[ ro[u: Vladimir Lei- 0 (Luis Fabiano ’32 penalty,
2.
3.
Nancy
Deportivo
3
3
1 1 1
1 1 1
8-6
4-4
4p
4p
(p.); 2. Bourgoin - 5 p.; 3.
tner (Zilina, 79). ’73, Renato ’46) 4. Poznan 3 0 2 1 4-5 2p Petrarca Padova - 4 p.; 4.
5. Feyenoord 3 0 0 3 1-9 0p Stejarii Bucure[ti - 0 pct. (D.T.)
 CM
YK

16 S=mb\t\, 6 decembrie 2008

„~n urma cutremurului din 1803 [i a incendiului din acela[i an, fosta Curte Domneasc\ devine o
Documentar ruin\. Aspectul actual `l cap\t\ dup\ campania de lucr\ri de restaurare [i conservare din anul
1961, când o parte a cet\]ii Târgovi[te, palatul domnesc [i cl\dirile ce ]ineau de acesta intr\ `n
circuitul turistic. Re[edin]\ domneasc\ timp de mai multe secole, Curtea Domneasc\ ofer\
posibilitatea cunoa[terii unui capitol din istoria [i arta medieval\ a României.“

Popas la Curtea Domneasc\ din Târgovi[te

Ansamblul aulic „Curtea
Domneasc\“ - Târgovi[te
reprezint\ un complex de cl\diri [i
fortifica]ii medievale care au avut
rol de re[edin]\ a unor voievozi ai
}\rii Române[ti. Mircea cel B\trân,
Vlad Dracul, Neagoe Basarab,
Petru Cercel, Mihai Viteazul, Matei
Basarab [i Constantin
Brâncoveanu sunt doar câ]iva
dintre cei care [i-au petrecut aici
ani buni din via]\. Complexul de
monumente reprezint\ unul dintre
cele mai importante ansambluri de
arhitectur\ din ]ar\ [i are o mare
valoare istoric\ [i artistic\.

Ani de restri[te, protejate zidurile b\ii [i

de Raluca BRODNER ani de `nflorire
Prima atestare documen-
tar\ asupra capitalei }\rii
Române[ti, Târgovi[te, da-
teaz\ din 1396 [i se g\se[te
`n jurnalul de c\l\torie al lui
Johann Schiltberger, parti-
cipant la b\t\lia de la Ni-
copole. Curtea Domneasc\ a
fost construit\ `n timpul
voievodului Mircea cel
B\trân, iar `n acea vreme
cuprindea un complex de
construc]ii destinate locuirii
familiei domnitoare, a dem-
nitarilor Cur]ii [i a slujito-
rilor acestora. De asemenea,
din aceea[i epoc\ dateaz\
primul zid de incint\, bise-
rica cu plan treflat din
partea de nord a Cur]ii [i
vechea cas\ domneasc\, din
care se p\streaz\ numai
zidurile beciurilor, [i par]ial,
ale parterului. ~n timpul
domniei lui Vlad }epe[
(1456-1462, 1476) Curtea
Domneasc\ se m\re[te prin
noi construc]ii. Cea mai im-
portant\ este aceea a turnu-
lui de supraveghere [i
ap\rare, Turnul Chindia.
C\tre sfâr[itul secolului
al XVI-lea, Petru Cercel
(1583-1585) construie[te un
nou palat [i biserica mare a
Cur]ii. ~n timpul ocupa]iei
turce[ti din 1595 [i apoi a
campaniei de eliberare con-
duse de Mihai Viteazul, Cur-
tea Domneasc\ a fost ince-
diat\ [i a suferit stric\ciuni,
urmate de o serie de jafuri
produse de trupele lui Ga-
briel Bathory, principele
Transilvaniei.
Abia `n timpul lui Matei
Basarab (1632-1654) se `n-
registreaz\ o nou\ perioad\
de `nflorire a Cur]ii de la
Târgovi[te. Casele domne[ti
au fost reparate, iar zidul de
incint\ a fost dublat. De
asemenea, `n imediata apro-
piere a palatului, spre lunca
Ialomi]ei, a fost ridicat\ o
baie „turceasc\.“
Secolul al XVII-lea culmi-
neaz\ cu porunca dat\ de
domnul }\rii Române[ti,
Gheorghe Ghica, de a se d\-
râma cl\dirile Cur]ii Dom-
ne[ti, considerat\ de sultan
drept centru de rezisten]\ al
luptei antiotomane.
Curtea Domneasc\ a cu-
noscut un moment prielnic `n
perioada domniei lui Con-
stantin Brâncoveanu, care a
luat o serie de m\suri pentru
restaurarea vechii re[edin]e
domne[ti. ~n aceast\ pe-
rioad\, s-au ref\cut par]ial
casele Domne[ti, unindu-se
`ntre ele cele dou\ corpuri
existente. S-au construit: foi-
[orul de piatr\ [i c\r\mid\,
casa „iazagiului“, casa „co-
conilor“ [i alte cl\diri nece-
sare Cur]ii. Biserica lui Pe-
tru Cercel a fost `mpodobit\
cu o tâmpl\ [i o pictur\ no-
u\, p\strate pân\ ast\zi.
Dup\ moartea voievodu-
lui [i a feciorilor s\i, la Con-
stantinopol, `n 1714, Curtea
Domneasc\ este p\r\sit\ [i
intr\ `n ruin\, devenind cu
timpul surs\ de materiale
de construc]ii pentru locui-
torii ora[ului.
~n secolul al XIX-lea, rui-
nele Cur]ii Domne[ti devin
simbol na]ional al unui tre-
cut `nc\rcat de glorie [i vor
juca un rol important `n re-
na[terea spiritual\ [i politi-
c\ a ]\rii, motiv de inspira-
]ie pentru arti[ti, autori, po-
e]i români [i str\ini.
Secolul al XX-lea a debu-
tat cu prima restaurare te-
meinic\ la Curtea Domneas-
c\, `ntre 1907-1910. ~n peri-
oada dintre cele dou\ r\z-
boaie mondiale, Virgil Dr\-
ghiceanu, sub `ndrumarea
lui Nicolae Iorga, a condus
lucr\rile de degajare par]ia-
l\ a ruinelor, moment `n care
au fost dezvelite [i zidurile
bisericii-paraclis. Tot `n acea
vreme au fost consolidate [i
palatului, opera]iuni repe-
tate [i dup\ cutremurul din
noiembrie 1940. ~n ultimele
decenii au continuat lucr\ri-
le de cercetare arheologic\ [i
de arhitectur\ [i s-au luat
m\suri de protejare [i res-
taurare a cl\dirilor care al-
c\tuiesc ansamblul.
Pe cuprinsul s\u, `n a-
propierea Cur]ii Domne[ti,
vizitatorul va distinge mai
multe zone de interes: zona
reziden]ial\, zona fortifica-
]iilor militare, zona clirosu-
lui domnesc, zona gospod\-
reasc\, gr\dinile domne[ti,
Casa B\la[a, Foi[orul, Bise-
rica „Sfânta Vineri“.
Biserica mare
domneasc\
L\ca[ul a fost ridicat `n
1584 de Petru Cercel [i este
ultima manifestare a arhitec-
turii postbizantine. Mai mult,
al\turi de Catedrala mitro-
politan\ ridicat\ de Neagoe
Basarab, la 1517, constituiau
cele mai importante monu-
mente din vechea capital\. Se
remarc\ pictura brâncove-
neasc\ realizat\ de Constan-
tinos, `n 1698, tabloul votiv
pe peretele de vest al pronao-
sului, care cuprinde chipurile
a nou\ voievozi. ~n pronaos se
afl\ pietrele de mormânt ale
so]iei lui Matei Basarab,
Elina, [i a fiului s\u Mateia[.
Mai poate fi admirat\ o
colec]ie de odoare biserice[ti
din lemn, metal sau textile
din secolele al XVIII-XIX. Un
clopot din anul 1669 `ntâm-
pin\ vizitatorii `n pridvor.
Turnul Chindiei
Simbolul ora[ului, Turnul
Chindia, are 27 de metri `-
n\l]ime [i 9 metri `n dia-
metru [i este cea mai impor-
tant\ atrac]ie turistic\ a o-
ra[ului. Turnul a fost ridicat
`n timpul celei de-a doua
Privire de ansamblu asupra Cur]ii Domne[ti din Târgovi[te,
domnii a lui Vlad }epe[
(1456-1462) peste pridvorul
bisericii-paraclis construit\
de Mircea cel B\trân [i a
avut multiple func]iuni:
fortifica]ie, punct de paz\ [i
observare, depozit pentru
tezaur, foi[or de foc.
Un manuscris latin de la
Biblioteca Bathyaneum, din
Alba Iulia, men]ioneaz\: „~n
partea de nord se vede un
turn `nalt unde erau `nchi-
sorile [i lâng\ el, `ndat\, un
paraclis mic unde principele
cu partea femeiasc\ cer-
cetau sfânta slujb\ la vreme
potrivit\...“
La `nceput, turnul era
alc\tuit din dou\ etaje, iar
accesul se f\cea pe un pod
mobil de la primul nivel, di-
rect din casa al\turat\.
Edificiul are acum trei etaje.
~n prezent, dup\ ultima
restaurare din 1995, accesul
pân\ la platforma superioar\
se face urcând 122 de trepte
de lemn `n form\ de spiral\.
Momentan, turnul g\zdu-
ie[te o expozi]ie de documen-
te, arme [i obiecte care au a-
par]inut lui Vlad }epe[.
~ntre anii 1847 [i 1851 mo-
numentul a fost complet
restaurat de c\tre domni-
torul Gheorghe Bibescu,
c\ruia i se datoreaz\ forma
acestuia, inclusiv `n\l]area
sa cu circa cinci metri fa]\
de construc]ia ini]ial\.
Privitor la originea nu-
melui turnului, nu exist\
date foarte certe, `ns\ se
speculeaz\ faptul c\ zone din
vecin\tatea turnului erau
locul de desf\[urare a unor
ospe]e, denumite „chindii“.
Mai exist\ varianta c\ nu-
mele `[i are originea de la
arhaismul „chindie“, care
`nseamn\ „apus“, perioad\ a
zilei `n care solda]ii ce ap\-
rau turnul aveau obliga]ia s\
dea semnalul prin care cele
cinci por]i ale ora[ului s\ fie
`nchise.
surprins\ din Turnul Chindiei
acesta a introdus `n arhitec-
tura munteneasc\ elemente
arhitectonice [i decorative de
influen]\ renascentist\ occi-
dental\, iar `n 1584 termin\
o ampl\ campanie de reface-
re a palatului existent. ~n
partea de sud a acestuia, la
mic\ distan]\, construie[te
un altul nou. Noua cl\dire
este de dimensiuni mai mari,
având trei nivele: pivni]\,
parter [i etaj. Parterul noii
cl\diri avea 10 camere, ad\-
postea cancelaria domneasc\
[i `nc\perile anexe acesteia.
Etajul, complet separat de
parter, servea drept dormi-
toare ale familiei domne[ti.
Un coridor f\cea leg\tura
dintre palat [i biserica mare.
~n perioada lui Matei Ba-
sarab, palatul domnesc cu-
noa[te o nou\ perioad\ de re-
facere [i transformare. Aces-
ta face un colidor-racord care
unea cele dou\ cl\diri [i con-
struie[te un etaj par]ial pe a-
ripa veche. Cl\direa este a-
fectat\ puternic de evenimen-
tele tragice din anii 1559-
1560, când domnitorul Gheor-
ghe Ghica, sub presiunea
otoman\, demoleaz\ forti-
fica]iile [i, par]ial, palatul.
Urmeaz\ o perioad\ de `n-
florire, aceea a anilor de dom-
nie ai marelui Constantin
Brâncoveanu, când palatul
este renovat [i `nfrumuse]at
cu picturi [i stucaturi dup\
moda epocii. Pe fa]ada din-
spre r\s\rit adaug\ o loj\
prev\zut\ cu scar\ de acces
spre gr\din\, iar pe latura de
vest o alt\ loj\ de acces spre
Biserica Mare.
Dup\ Constantin Brânco-
veanu, palatul de la Târgo-
vi[te este aproape p\r\sit,
ajungând la mijlocul secolu-
lui al XVIII-lea o ruin\. Câte-
va repara]ii sumare se fac `n
perioada lui Grigore al II-lea
Ghica [i a lui Mihail {u]u.
~n urma cutremurului din
1803 [i a incendiului din a-
cela[i an, fosta Curte Dom-
neasc\ devine o ruin\. Aspec-
tul actual `l cap\t\ dup\
campania de lucr\ri de
restaurare [i conservare din
anul 1961, când o parte a ce-
t\]ii Târgovi[te, palatul dom-
nesc [i cl\dirile ce ]ineau de
acesta, este organizat\ ca
muzeu [i pus\ la dispozi]ia
turi[tilor. Re[edin]\ dom-
neasc\ timp de mai multe se-
cole, Curtea Domneasc\ ofe-
r\ posibilitatea cunoa[terii
unui capitol din istoria [i arta
medieval\ a României. a

Palatul domnesc
Lucr\rile de extindere a
palatului au loc `n timpul
voievodului Vlad Dracul,
dup\ ce construc]ia a fost
`nceput\ `n jurul anului 1400
de c\tre Mircea cel B\trân,
din care s-au mai p\strat
doar câteva ziduri. Odat\ cu
venirea lui Petru Cercel, Turnul Chindiei, monument-simbol al ora[ului
CM
YK
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Strategia 7 decembrie 2008
Nr. 49 (163) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
Sfântului Nicolae 1,50 LEI exemplarul
~ntr-o sear\ târziu, a ie[it pe 5 LEI abonamentul
furi[ pe poarta re[edin]ei sale [i, lunar - cu taxele po[tale incluse
prin `ntunericul nop]ii, a str\-
b\tut toate str\du]ele ora[ului,
pân\ la casa cu pricina. S-a c\-
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
]\rat pe garduri, s-a aburcat pe
la ferestre, pân\ a reu[it s\ a-
runce o pung\ cu bani `n casa
nefericitei familii. Ei, imagina]i-v\
Tradi]ia medicinei

PAGINILE 14-15
PAGINILE 12-13
pe Nicolae, episcopul ora[ului
Mira, f\când toate acestea! Oare
cum nu s-a gândit c\ l-ar fi pu- Dimensiunile
tut vedea cineva? C\ ar fi putut naturiste
fi confundat cu un r\uf\c\tor ori
descoperit, [i cine [tie cu ce Universului
vorbe s-ar fi ales tocmai el, un e-
piscop care, noaptea, umbla a[a,
la rom=ni
prin ogr\zile oamenilor? (diac.
Nicolae PASCAL)
PAGINA 3
Arsenie Boca, pictorul de suflete
a „Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vie]i: sufletul este pânza, virtu]ile sunt culorile,
iar Hristos este modelul pe care trebuie s\-L pict\m“, spunea Grigorie de Nyssa
a La fel, p\rintele Arsenie Boca a zugr\vit mai `ntâi `n fiin]a sa icoana Domnului, pentru ca, mai apoi,
s\ lucreze [i `n inimile celor care doreau s\ fie aproape de Hristos a Pe parcursul anilor cât a fost
duhovnic la Sâmb\ta sau la Prislop, va reu[i s\ descopere fiilor s\i duhovnice[ti voia lui Dumnezeu,
s\dindu-le `n minte `n primul rând con[tiin]a luptei `mpotriva p\catului prin trezirea gândului
la prezen]a vie a lui Hristos a „M-am `nh\mat la carul unui ideal cam greu - transformarea omului `n
Om, fiul mai mic al lui Dumnezeu [i frate al Fiului S\u mai mare. ~ns\, toate idealurile mari au
`n ele ceva paralizant: nu te las\ s\ te preocupi de nimicurile acestei vie]i“ a PAGINILE 8-9

„P\rintele Arsenie a
zis o vorb\ cât
lumea asta de mare“
PAGINA 3

Despre Mo[ Nicolae,

`n direct,
de la gr\dini]\
PAGINA 6

Copila omor=t\
pentru c\ avea
un suflet bun
PAGINA 7

Gârbovirea trupului,
gârbovirea sufletului
PAGINA 5

A venit Mo[ Nicolae!

PAGINA 2

Nu cugeta [i nu face nimic f\r\ un scop pl\cut lui Dumnezeu. „

„ C\ci cel ce c\l\tore[te f\r\ scop va osteni `n zadar.
Sfântul Marcu Ascetul
CM
YK
2 Duminic\, 7 decembrie 2008

„A fost nevoie de for]a distructiv\ a patru valuri succesive ale seculariz\rii pentru
Opinii ca exarcerbarea trufa[\ a ra]iunii `n detrimentul credin]ei s\ conduc\, mai `ntâi, la
subordonarea credin]ei de c\tre ra]iune, apoi la `ncarcerarea credin]ei `n cadrele
constrâng\toare ale ra]iunii, urmat\ de golirea credin]ei de tain\ [i de inefabilul
transcenden]ei divine, pentru ca, `n final, sec\tuit\ de misterul tr\irii religioase,
credin]a s\ fie alungat\ [i Dumnezeu «proclamat» mort.“

LUMINA FAPTEI

A venit Mo[ Nicolae! `n furtun\, potolind-o [i aducând

de Lidia ST|NILOAE
~ntr-o scurt\ istorioar\, Tolstoi
vorbe[te despre un om foarte bo-
gat, care avea tot ce-[i poate dori
cineva: un palat somptuos,
calea[c\ aurit\, mul]ime de sluji-
tori care-i citeau `n ochi orice
dorin]\. {i iat\ c\, apropiindu-i-se
ziua mor]ii, bog\ta[ul ar fi dorit s\
ia cu el m\car o parte din toate
acestea. Se gândea c\, odat\ ajuns
pe lumea cealalt\, ar putea poate
s\ pl\teasc\, numai ca s\ i se
`ng\duie s\ aib\ cu sine ceea ce `i
f\cea via]a atât de pl\cut\ pe
p\mânt. Atunci i s-a ar\tat un
`nger [i i-a spus: „Nu [tii c\ `n rai
nu po]i pl\ti decât cu cele pe care
le-ai d\ruit pe p\mânt?“. {i
bog\ta[ul s-a `ntristat, pentru c\
nu d\ruise nim\nui nimic.
Minunile Sfântului Nicolae
Gândindu-ne la via]a Sfântului
Mare Ierarh Nicolae, ne amintim
de aceast\ povestire: ~n rai se ]ine
seama de ceea ce ai d\ruit pe
p\mânt! Toat\ via]a sa, el a d\ruit,
`n]elegând c\ aceasta este taina
vie]ii dup\ moarte. A d\rui nu nu-
mai cele materiale, ci [i ajutorul de
care ceilal]i au nevoie. Hirotonit la
nou\sprezece ani preot, a devenit
stare] la mân\stirea din Sion. A
fost aruncat `n temni]\ `n timpul
prigoanei `mp\ra]ilor Diocle]ian [i
Maximian, fiind eliberat dup\ ur-
carea pe tron a `mp\ratului Con-
stantin. La moartea p\rin]ilor s\i,
`ntr-o epidemie de cium\, a d\ruit
s\racilor toat\ averea mo[tenit\. A
devenit episcop `n Patara, apoi la
Myra [i a participat la Sinodul de la
Niceea `n anul 325, unde l-a `nfrun-
tat cu mare asprime pe Arie.
Numele s\u e legat de nenum\-
rate binefaceri. Pe toate icoanele se
pot vedea cele trei fete pe care tat\l
lor voia s\ le `mping\ la prostitu]ie,
pentru c\ nu avea bani pentru
zestre. Sfântul Nicolae le-a `nzes-
trat, ferindu-le de o asemenea soar-
t\. Se spune c\ le-a aruncat bani `n
cas\ pe fereastr\, `n timpul nop]ii,
ca s\ nu se [tie cine a f\cut bine-
facerea… A salvat de la moarte trei
b\rba]i b\nui]i pe nedrept, cerân-
du-i `mp\ratului s\-i scoat\ din
temni]\. S-a ar\tat pe puntea unei
cor\bii amenin]ate s\ se scufunde
corabia `n port. A readus la via]\
trei tineri pe care un m\celar `i
t\iase `n buc\]i. Când ora[ul Myra
a fost cuprins de foamete, a f\cut ca
o parte din `nc\rc\tura de grâne de
pe cor\biile destinate `mp\ratului
s\ r\mân\ pe loc [i a `mp\r]it-o lo-
calnicilor, astfel ca s\ aib\ cu ce se
hr\ni [i s\ ajung\ [i pentru `ns\-
mân]at. De pe cor\biile trimise n-a
lipsit `ns\ nimic din grâul care tre-
buia s\ ajung\ la `mp\r\]ie! {i
multe alte minuni, binefaceri, vin-
dec\ri miraculoase, de care este le-
gat numele s\u, s\vâr[ite `nainte [i
dup\ moartea sa. (De altfel, `n
limba greac\ acesta `nseamn\
„Biruitorul“).
Pân\ ast\zi a r\mas `n amin-
tirea cre[tin\t\]ii ca mare ajut\tor
`n nevoi [i necazuri. Pân\ ast\zi el
este pentru copii Mo[ Nicolae, un
mo[neag bun care-i cunoa[te pe
fiecare, d\ruindu-le bucurie, daruri
[i str\lucirea unor `ncânt\toare
amintiri ale vârstei inocen]ei [i
duio[iei.
„Mam\, ar trebui
s\-mi cur\] ghetele!“
Ajunul zilei de 6 decembrie, o
noapte minunat\ [i misterioas\ a
copil\riei noastre! Ne str\duiam
s\ nu adormim, s\-l vedem pe
Mo[ul intrând `n odaie [i f\cându-
[i de lucru la ghetu]ele noastre
care a[teptau, emo]ionate [i ele, la
fereastr\. Venea pe geam? Pe u[\?
Intra prin perete? Cobora din
icoana din care ne privea, uneori
mustr\tor, alte ori blând, ca un
bunic blajin [i iubitor? Da, [i asta Sfântul Nicolae aruncând pe ascuns bani `n casa fetelor amenin]ate de prostitu]ie,
era posibil. Totul era posibil `n din cauza s\r\ciei - pictur\ de Gentile da Fabriano (secolul al XV-lea)
acea noapte miraculoas\ la care ne
gândeam cu emo]ie. F\r\ s\ mai iat\ `ntr-adev\r miracolul cel un\ Biblia pictat\ a lui Gustave care nu spun nimic, un haos minus-
a[tept\m s\ ne trimit\ mama, ne mare. {tiam c\ [tie. Doar era Doré [i ne explica fiecare ilus- cul aflat `ntr-un alt haos mai mare,
cur\]am cu sârg `nc\l]\rile, dând sfânt. Era explica]ia pe care ne-o tra]ie… f\r\ sens, f\r\ ]int\, f\r\ culoare.
dovad\ de o neobi[nuit\ ini]iativ\: d\duse tata, [i nu ne `ndoiam de Mai târziu am `n]eles c\, instinc- C\ci fiii S\i nu pot s\ fie decât u-
„Mam\, ar trebui s\-mi cur\] ea. Sfântul Nicolae [tia totul, cum tiv, [i `n copil\rie aveam nevoie de nici, `ntr-o rela]ie reciproc\, biuni-
ghetele!“ Mama zâmbea [i aproba, ne cheam\, ce facem, cum ne certitudinea, pe care o sim]im ex- voc\, `n care primim [i d\m totul.
f\r\ alte comentarii. {tia ea ce purt\m. Ne d\ruia nu numai plicit la maturitate, de a nu fi doar El a ales pe unii dintre slujitorii
[tia… Singura `ntrebare care se daruri, dar str\lucirea misterului, un num\r `ntr-o list\ de numere, o S\i binecuvânta]i, pe Sfântul
punea: oare vine? Oare nu-i care `nv\luie `n aura sa existen]a entitate repetabil\, chiar [i sub alt\ Nicolae [i pe al]i sfin]i, pentru ca
sup\rat de ispr\vile noastre [i nu concret\, persoana fiec\ruia, dife- form\, `ntr-un soi de existen]\ a- s\ ne d\ruiasc\ certitudinea c\
merit\m s\ ne aduc\ daruri? Nu rit\ de toate celelalte. Bine`n]eles, morf\, pasiv\, impersonal\, care suntem cu adev\rat fiii S\i, pe
numai darurile `n sine ne bucurau. nu ne gândeam atât de departe. revine mereu, eroarea tragic\ a u- care ne iube[te, a[teptând s\ ne
Le mai primeam [i alt\ dat\. Dar Copil fiind, nu reflectezi la sen- nei pseudo-existen]e. A fi tu `nsu]i, str\duim a dobândi, prin cele ce le
nu aveau acela[i farmec. Faptul c\ surile vie]ii. Dar pe undeva [tiam unic, inimitabil, personalitate defi- `nf\ptuim aici, cele pe care ni le-a
Mo[ul [tia c\ exist\m, c\ aici `n c\ ne cunoa[te. C\ fiecare din noi nitiv\ `n fa]a Domnului [i nu o pere- rânduit `n via]a cea ve[nic\, cea
aceast\ cas\ exist\ ni[te copii, era o existen]\ aparte. A[a cum ne grinare `ntr-o serie de existen]e nepieritoare, `n str\lucirea tronu-
chiar noi, c\ ne cuno[tea numele, spunea tata când r\sfoiam `mpre- fade, care nu se deosebesc `ntre ele, lui dumnezeiesc. a

INVITATUL S|PT|M+NII de inevitabilitatea `mpreun\- nergetica, Teoria stabilit\]ii

~mpreun\-llucrarea dintre ra]iune [i credin]\
poate exista justificare, `n
termeni epistemologici, pen-
de prof. univ. dr. tru `mpreun\-lucrarea din-
Costea MUNTEAN tre cunoa[terea prin ra]iune
[tiin]ific\ [i cunoasterea prin
Mul]i dintre savan]ii zile- credin]\ religioas\.
lor noastre sunt absolut si- Prin contrast cu aceste
guri c\ religia nu se poate puncte de vedere dominante
`mp\ca niciodat\ cu [tiin]a. ast\zi, argumentul pe care `l
Principala cauz\ ce `i face prezent\m aici sus]ine exis-
s\ trag\ o astfel de concluzi- ten]a a trei caracteristici fun-
e este faptul c\, `n aparen]\, damentale ale `mpreun\-lu-
religia nu poate demonstra cr\rii dintre ra]iunea [tiin-
`n mod direct adev\rul idei- ]ific\ [i credin]a religioas\,
lor sale, `n timp ce [tiin]a o caracteristici ce-i confer\
poate face. acesteia legitimitate episte-
Exist\ ast\zi, `ns\, [i o se- mologic\.
rie de oameni de [tiin]\ care ~n primul rând, este vorba
sus]in c\ nu exist\ nici o opo- despre caracteristica ce ]ine
zi]ie `ntre religie [i [tiin]\. Fi- de originea `mpreun\-lucr\-
ecare din ele este perfect va- rii. Istoria marturise[te c\,
labil\, `ns\ doar `n propria `nc\ de la originile sale - prin
sfer\ de cercetare, bine deli- `ns\[i zestrea genetic\ pe
mitat\. De aceea, nu trebuie care a primit-o la na[terea sa
judecat\ religia dup\ stan- -, ra]iunea [tiin]ific\ s-a `n-
dardele [tiin]ei sau viceversa, so]it cu credin]a religioas\, `n
doarece `ntreb\rile pe care le efortul ei de cunoa[tere a re-
pune fiecare sunt complet de- alit\]ii. Acest lucru a fost po-
osebite, iar con]inuturile r\s- sibil `ntrucât exist\ o putin]\
punsurilor atât de distincte, natural\ de cunoa[tere ra]io-
`ncât compara]ia `ntre cele nal\ (afirmativ\ [i negativ\)
dou\ nu are sens. a lui Dumnezeu prin deduc-
Fie c\ sunt adep]ii con- ]ie, `n calitate de cauz\ a lu-
flictualit\]ii, fie c\ sunt cei ai mii, investit cu atribute ase-
contrast\rii dintre [tiin]\ [i m\n\toare ei.
religie, rezult\ c\ marea ma- A fost `ns\ nevoie de for]a
joritate a oamenilor de [tiin- distructiv\ a patru valuri
]a din vremurile noastre `m- succesive ale seculariz\rii,
p\rt\[esc convingerea c\ nu pentru ca exarcerbarea tr-
ufa[\ a ra]iunii `n detrimen-
tul credin]ei s\ conduc\, mai
`ntâi, la subordonarea credin-
]ei de c\tre ra]iune, apoi la
`ncarcerarea credin]ei `n
cadrele constrâng\toare ale
ra]iunii, urmat\ de golirea
credin]ei de tain\ [i inefa-
bilul transcenden]ei divine,
pentru ca, `n final, sec\tuit\
de misterul tr\irii religioase,
credin]a s\ fie alungat\ [i
Dumnezeu „proclamat“ mort.
Credin]a atee
secularizat\
~n al doilea rând, este vor-
ba despre caracteristica ce
]ine de natura `mpreun\-lu-
cr\rii. Ca rezultat al `ndelun-
gatului proces de secu-
larizare a [tiin]ei occidentale,
actuala stare de dezintegrare
a `mpreun\-lucr\rii [i de a-
lungare a credin]ei religioase
din câmpul existen]ial al cer-
cet\rii [tiin]ifice este o stare
ab\tut\ [i pervertit\ de la
rânduiala originar\ [i na-
tural\ a lucrurilor. Confir-
marea factual\ a acestei a-
ser]iuni este furnizat\ de fap-
tul c\ degradarea lent\, gra-
dual\ [i progresiv\ a `m-
preun\-lucr\rii dintre [tiin]\
[i religie prin exacerbarea tru-
fa]\ a ra]iunii [tiin]ifice s-a
lucr\rii. ~ndeosebi `n ul- structurale [i morfogenezei,
timele dou\ decenii, asist\m Teoria haosului, Teoriile sis-
la preocuparea noii orient\ri
a [tiin]ei de a-[i repozi]iona
temelor cu autoorganizare,
Modelarea fractal\, Tehnicile
soldat nu numai cu alun- aria de problematizare cu experimental-computa]iona-
garea credin]ei religioase, fa]a spre temele dezb\tute le, Teoria randamentelor
dar [i cu `nlocuirea ei cu un `ndeob[te de reflec]ia teo- cresc\toare [.a.).
alt sistem de credin]e, secu- logic\. ~n acest sens, credem Toate acestea justific\
larizate [i antireligioase (sci- c\ suntem justifica]i s\ apre- concluzia c\ `mpreun\-lu-
entiste, materialiste [i re- ciem c\ cea mai vizibil\ de- crarea dintre [tiin]\ [i religie
duc]ioniste). ~nlocuirea unui ta[are de scepticismul mo- este nu numai starea origi-
sistem ini]ial de credin]\ dern [i de pozi]ia sa de rene- nal\ [i normal\ `n care cerc-
(credin]a religioas\) cu un alt gare absolut\ a legitimit\]ii etarea [tiin]ific\ purcede la
sistem de credin]\ (credin]a cunoa[terii prin credin]a reli- cunoa[terea realit\]ii [i afla-
atee secularizat\) ne ofer\ o gioas\ vine din partea noilor rea adevarului, dar ea repre-
dovad\ extrem de pre]ioas\ [tiin]e ale complexit\]ii (Teo- zint\ [i condi]ia inevitabil\ a
`n leg\tura cu statutul onto- ria sistemelor disipative, Si- unui astfel de demers. a
logic natural al cercet\rii
[tiin]ifice: cunoa[terea prin
ra]iune nu se poate `n mod
firesc dispensa de cunoa[te-
rea prin credin]\. Este `n na-
tura lucrurilor ca ra]iunea s\
se `nso]easc\ cu credin]a `n
c\ut\rile ei vizând cunoa[te-
rea realit\]ii [i aflarea adev\-
rului. Iar atunci când parte-
nerul natural de `mpreun\-
lucrare (care este credin]a re-
ligioas\ `n Dumnezeu) este
alungat, acestuia `i ia locul
un partener de `nlocuire, su-
rogat (care este credin]a atee
secularizat\).
{tiin]a se deta[eaz\
de scepticismul
modern prof. univ. dr. Costea Muntean, Facultatea de
~n al treilea rând, avem `n Rela]ii Economice [i Interna]ionale,
vedere caracteristica ce ]ine Academia de Studii Economice - Bucure[ti
 Duminic\, 7 decembrie 2008
Opinii
LUMINA DIN CUV+NT
„P\rintele Arsenie a zis o vorb\ cât lumea asta de mare“
Ba mai mare decât lumea
asta! {i anume a zis a[a: „Iubirea
lui Dumnezeu fa]\ de cel mai
mare p\c\tos e mai mare decât
iubirea celui mai mare sfânt fa]\
de Dumnezeu“. Nu poate iubi un
sfânt pe Dumnezeu, cât ar fi
sfântul de mare, cât iube[te
Dumnezeu pe cel mai mare p\-
c\tos; [i-l asteapt\; [i vrea s\-l
primeasc\; [i alearg\ `naintea
lui, dup\ cum citim `n Pilda cu
fiul risipitor, unde se spune c\
tat\l nu l-a a[teptat pe fiul care
se `ntorcea; l-a a[teptat `ntr-un
PORTRETE ~N CUVINTE
Iubirea pentru Moldova
a mitropolitului Nicodimos
de arhim. Timotei
AIOANEI
~n seara duminicii de 23
noiembrie 2008, Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel m-a
poftit la Re[edin]a patriarhal\,
unde erau de fa]\ oaspe]i din
Grecia, `n frunte cu ~nalt Prea-
sfin]itul Dionisie, Mitropolit al
Corintului, precum [i ierarhi din
câteva eparhii ale Bisericii
Ortodoxe Române. A fost o sear\
plin\ de bucurie [i comuniune
fr\]easc\, cu multe m\rturisiri
pe fondul unor dialoguri teolog-
ice temeinice.
Printre altele, a fost amintit
numele fostului Mitropolit de
Patras, Nicodimos, ierarhul care
a `nso]it delega]ia Bisericii Orto-
doxe a Greciei ce a adus la Ia[i
spre `nchinare, `n 1996, capul
Sfântului Apostol Andrei, ocroti-
torul României. La pomenirea
numelui s\u, delega]ia greac\
ne-a adus vestea trecerii sale din
aceast\ lume, la jum\tatea lunii
noiembrie 2008. Nea[teptat\, `n
ciuda vârstei `naintate a venera-
bilului mitropolit, vestea a pro-
dus mâhnire `n sufletele celor
prezen]i, `n primul rând pentru
P\rintele Patriarh, care `l apre-
cia `n mod deosebit.
~mi voi aminti mereu ziua
aceea de octombrie din ajunul po-
menirii Sfintei Parascheva a an-
ului 1996 când cetatea moldav\
a Ia[ilor a fost `n s\rb\toare,
c=nd mii de pelerini veni]i din toate
col]urile ]\rii l-au `ntâmpinat pe
Apostolul românilor, revenit pe
p\mânt românesc unde L-a
propov\duit pe Hristos-Domnul
cu dou\ milenii `n urm\.
La sosirea pe aeroportul din
Ia[i, mitropolitul Nicodimos,
care avea atunci 82 de ani, avea
`nf\]i[area unui mare avv\. B\-
trânul venea parc\ din icoanele
bizantine `n care mari ierarhi cu
chip hieratic luminau prin vir-
tu]ile vie]ii lor adev\rate, care
Moa[tele Sfântului Andrei la Ia[i - octombrie 1996
„Mare slujitor, cunosc\tor al rug\ciunilor [i cânt\re] bun, mitropolitul Nicodimos
ca un liturgist greu de egalat. ~n anii aceia, au mai fost la Ia[i mul]i ierarhi greci [i din alte
Biserici Ortodoxe surori. Mitropolitul Nicodimos din Patras [i Timoteos din Kerkyra
(Corfu), dar mai ales fericitul arhiepiscop Hristodulos r\mân neuita]i pentru frumoasa
fel, dar, când l-a v\zut c\ vine,
nu l-a mai ]inut locul: a alergat
`naintea lui ca s\-l primeasc\,
s\-l `mbr\]i[eze, s\-l s\rute, s\-l
ajute, s\-l a[eze iar\[i `n starea
din care a plecat. Pentru c\, din
inima lui, fiul n-a plecat nicio-
dat\! El a r\mas `n inima tat\-
lui a[a cum r\mânem noi `n ini-
ma lui Dumnezeu, `n inima
Mântuitorului nostru Iisus Hris-
tos, `n inima Maicii Domnului,
oricât de dep\rta]i am fi, oricâte
rele am face. Cât tr\im `n aceas-
t\ via]\, Dumnezeu nu ne p\r\-
str\lucesc pân\ la sfâr[itul
veacurilor.
~ntr-o ma[in\ deschis\, flan-
cat\ de alte multe ma[ini oficiale,
Mitropolitul de Patras, Nicodi-
mos, [i Mitropolitul de atunci al
Moldovei [i Bucovinei, Daniel, au
traversat ora[ul celor [apte coline
pân\ la Catedrala din Ia[i.
Aducerea moa[telor Sfântului
Apostol Andrei la Ia[i a deschis
pelerinajele altor sfin]i ori pre-
]ioase relicve care au fost aduse
cu prilejul s\rb\toririi Sfintei
Preacuvioase [i mult milostive
Maicii noastre Parascheva.
Am slujit cu mitropolitul
Nicodimos de mai multe ori, nu
doar la hramurile din 1996 [i
1997, ci [i `n câteva zile premer-
g\toare pr\znuirii Sfintei Cuvi-
oase Parascheva.
Mare slujitor, cunosc\tor al
rug\ciunilor [i cânt\re] bun,
mitropolitul Nicodimos a r\mas
`n amintirea p\rin]ilor de la
Catedrala mitropolitan\ din Ia[i
ca un liturgist greu de egalat. ~n
anii aceia, au mai fost la Ia[i
mul]i ierarhi greci [i din alte Bi-
serici Ortodoxe surori. Mitro-
politul Nicodimos din Patras [i
Timoteos din Kerkyra (Corfu),
dar mai ales fericitul arhiepis-
cop Hristodulos r\mân neuita]i
pentru frumoasa [i `nalta slujire
de la altarul Catedralei mitropo-
litane din capitala Moldovei.
Mitropolitul Nicodimos a fost
[i un foarte bun cunosc\tor al
muzicii psaltice. ~ntr-una dintre
vizitele f\cute la Ia[i a compus
`ntr-o noapte troparul aducerii
moa[telor Sfântului Apostol
Andrei, tropar psalmodiat mereu
de p\rin]ii [i psal]ii Catedralei.
A l\sat `n tezaurul Catedralei
mitropolitane un dar pre]ios, [i
anume o p\rticic\ din lemnul
Crucii pe care a fost r\stignit
Sfântul Apostol Andrei, a[ezat\
`ntr-o cruce de binecuvântare [i
oferit\ spre venerare credincio[i-
lor cu diferite prilejuri, dar mai a-
les `n ziua de 30 noiembrie. A
d\ruit Catedralei [i o icoan\ de
argint `n care au fost a[ezate mai
a r\mas `n amintirea p\rin]ilor de la Catedrala mitropolitan\ din Ia[i
[i `nalta slujire de la altarul Catedralei mitropolitane din capitala Moldovei.“
se[te. Noi putem s\ p\r\sim pe
Dumnezeu, dar Dumnezeu nu
poate s\ ne p\r\seasc\ pe noi.
Cu o astfel de afirma]ie, p\-
rintele ne d\ `ncredere `n bu-
n\tatea lui Dumnezeu, `n iu-
birea lui Dumnezeu fa]\ de noi,
p\c\to[ii, c\ci se afirm\ [i `n
rug\ciunile de dezlegare ale
sfintei noastre Biserici c\ mila
lui Dumnezeu este tot atât de
mare, tot atât de infinit\, cum
este de infinit\ [i m\rirea Lui,
de vreme ce se spune: „C\ pre-
cum este m\rirea Ta a[a este [i
târziu o mic\ parte din moa[tele
Apostolului primite de la Ca-
tedrala din Viena.
Mitropolitul Nicodimos a fost
un veritabil orator, format `n
vechile [coli teologice ale Greciei,
unde l-a cunoscut, printre al]ii,
pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, Iustin Moisescu, pe
care l-a evocat de câteva ori `n
timpul c\l\toriilor sale la Ia[i.
Avea ]inut\ impecabil\ [i un
aer nobil, o demnitate de mare
sacerdot [i o d\ruire pentru apos-
tolatul la care a fost chemat de
Hristos-Domnul.
Vizita pe care a f\cut-o la Ia[i
[i `n Moldova a constituit, de fapt,
c\l\toria cea mai important\ a
vie]ii lui. Spunea c\ n-a `ntâlnit
nic\ieri evlavia credincio[ilor de
la Ia[i, care a[teptau [i 20 de ore
`n [ir la rând pentru `ntâlnirea cu
sfin]ii lui Dumnezeu. A vorbit
credincio[ilor din Patras despre
cele v\zute la Ia[i [i pomenea
mereu de atmosfera `ntâlnit\ `n
cetatea Sfintei Parascheva. ~nso-
]itorii lui au spus c\ atunci au
`notat la Ia[i `ntr-o mare de
dragoste, referindu-se la primirea
care li s-a f\cut.
Sub povara anilor [i a unor
suferin]e, mitropolitul Nicodimos
s-a retras din scaunul mitropoli-
tan al istoricului [i apostolicului
ora[ Patras când a `mplinit 90 de
ani. Ultimii patru ani ai vie]ii i-a
petrecut `n lini[te [i rug\ciune,
`ngrijit cu mare iubire de câ]iva
fii duhovnice[ti apropia]i.
R\mâne `n amintirea Bisericii
Ortodoxe Române [i a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei, `n special,
ca un ierarh-pelerin [i misionar
care a adus mare binecuvântare
`n p\mânturile misionate de
Apostolul Andrei, contribuind
astfel la `nt\rirea cultului s\u,
sporindu-i cinstirea `n România,
a[a dup\ cum se [i cuvenea.
Plecând de pe p\mânt c\tre
cere[tile loca[uri, a r\mas [i `n is-
toria p\mântului moldovean. ~n
pridvorul vechii Catedrale mitro-
politane din Ia[i st\ m\rturie mo-
zaicul care aminte[te de istorica
vizit\ a mitropolitului Nicodimos
aducând capul Sfântului Apostol
Andrei. Este singura reprezentare
a avionului `n iconografia bise-
riceasc\. ~n aceast\ imagine, Mi-
tropolitul Nicodimos a fost imorta-
lizat pe scara avionului, purtând
`n mâini pre]iosul odor adus de la
Patras.
Autor al slujbei aducerii moa[-
telor Sfântului Apostol Andrei din
Italia la Patras, dup\ o lung\
`nstr\inare, predicator [i slujitor
de mare ]inut\, mitropolitul Nico-
dimos s-a dus s\-[i continue lu-
crarea [i osteneala `n Biserica
Triumf\toare, aproape de Sfin]ii
pe care i-a cinstit `n alese cuvinte
[i `ngere[ti cânt\ri.
~n ziua de 18 noiembrie 2008,
trupul b\trânului mitropolit a
fost a[ezat lâng\ m\rea]a Cate-
dral\ care ad\poste[te moa[tele
Sfântului Apostol Andrei [i o
parte din lemnul Crucii pe care
a fost r\stignit la Patras, `n
str\vechea Elad\.
*ARHIM. TIMOTEI AIOANEI, EXARH CULTURAL AL
ARHIEPISCOPIEI BUCURE{TILOR {I ECLESIARH AL
CATEDRALEI PATRIARHALE
mila Ta“. Cuvântul spus de
p\rintele Arsenie, `n formularea
de mai sus, ne aduce aminte [i
de ceea ce spune psalmistul,
prin cuvintele acestea: „Cât e de
sus cerul deasupra p\mântului,
atât de mare e bun\tatea Lui (a
lui Dumnezeu) spre cei ce se tem
de El. Cât de departe e r\s\ritul
de apus, atât a dep\rtat El de
noi f\r\delegile noastre. Cum
miluie[te un tat\ pe copiii s\i,
a[a miluie[te Domnul pe cei ce
se tem de Dânsul“ (Psalm 102,
10-13). a
EDITORIAL
Strategia
Sfântului Nicolae
de diac. Nicolae PASCAL
La urechile unui episcop din
ora[ul Mira din Asia Mic\
(Turcia de ast\zi), acum vreo
1700 de ani, a ajuns o veste
trist\: un tat\ v\duv luase de-
cizia de a-[i `mpinge fetele `n
ghearele prostitu]iei, constrâns
de crunta s\r\cie `n care se
zb\teau.
Tradi]ia prin care ni se
transmite aceast\ `ntâmplare
nu ne spune dac\ respectivul
tat\ [i cele trei fete ale sale
erau sau nu membri ai Bise-
ricii, `ns\, dac\ ]inem cont de
râvna cre[tinilor de la `ncepu-
turi, e greu de crezut c\ un p\-
rinte care accept\ botezul `n-
tru Hristos ar fi putut s\ ia o
asemenea decizie.
C\zând pe gânduri, epis-
copul cu pricina - Nicolae `l
chema - a `nceput s\ chibzu-
iasc\ la un mijloc de a `mpie-
dica groz\via.
Ar fi putut s\ rosteasc\
predici furtunoase `n biseric\,
s\ critice, s\ `nfiereze, s\ arate
cu degetul, s\ spun\ „Iat\ de
ce sunt `n stare p\gânii!“ -
dac\ `ntr-adev\r erau p\gâni,
cum am presupus mai `nainte -
ori s\-i excomunice f\r\ mil\
din Biseric\, dac\ primiser\,
cumva, botezul.
Ideea ce i-a venit, `ns\, i s-a
p\rut [i lui atât de `ndr\z-
nea]\, `ncât a hot\rât s\ nu o
`mp\rt\[easc\ nim\nui, nici
m\car vreunuia dintre preo]ii
ori diaconii s\i.
~ntr-o sear\ târziu, a ie[it pe
furi[ pe poarta re[edin]ei sale
[i, prin `ntunericul nop]ii, a
str\b\tut toate str\du]ele
ora[ului, pân\ la casa cu prici-
na. S-a c\]\rat pe garduri, s-a
aburcat pe la ferestre, pân\ a
reu[it s\ arunce o pung\ cu
bani `n casa nefericitei familii.
Ei, imagina]i-v\ pe Nicolae,
episcopul ora[ului Mira, f\-
când toate acestea! Oare cum
nu s-a gândit c\ l-ar fi putut
vedea cineva? C\ ar fi putut fi
confundat cu un r\uf\c\tor ori
descoperit, [i cine [tie cu ce
vorbe s-ar fi ales tocmai el, un
episcop care, noaptea, umbla
a[a, prin ogr\zile oamenilor?
O dovad\ c\ Dumnezeu `i
ajut\ pe cei ce vor s\ fac\ binele
const\ `n aceea c\ planul epis-
copului Nicolae a func]ionat im-
pecabil. Mai mult decât atât, ne
spune tradi]ia, acest plan a fost
chiar repetat, `nc\ de dou\ ori.
Numai c\, a treia oar\, a fost
surprins de tat\l pus pe pând\
3
Arhimandritul Teofil
P|R|IAN, M\n\stirea
Brâncoveanu - Sâmb\ta de
Sus, jude]ul Bra[ov
ca s\ afle cine este binef\c\torul
familiei sale. De[i rugat s\
p\streze secretul, tat\l celor
trei fete a `mpânzit `n tot ora[ul
fapta extraordinar\ a episcopu-
lui Nicolae [i, se spune, atât de
mult i-a impresionat pe to]i, `n-
cât numero[i oameni cu stare au
urmat aceast\ pild\, ajutându-i
incognito pe s\racii ora[ului.
Nu se [tie cu exactitate `n ce
an s-au petrecut aceste fapte,
`ns\ cert este c\ `n 325, anul
convoc\rii Sinodului I Ecumenic
de la Niceea, episcopul Nicolae
deja se bucura de un prestigiu
aparte, fiind recunoscut pentru
bun\tatea [i blânde]ea sa. Nici
cu acel prilej bunul Sfânt
Nicolae nu [i-a f\cut calcule de
imagine când l-a plesnit pe
ereticul Arie, care sus]inea cu
impertinen]\ c\ Hristos nu este
Fiul lui Dumnezeu.
Via]a Sfântului Nicolae mai
pomene[te [i de alte fapte [i
minuni, pe care Biserica le-a
p\strat cu grij\ `n memoria sa,
iar ierarhul din Mira a r\mas
ca un simbol pentru buna f\p-
tuire f\r\ semn\tur\.
Care s\ fi fost motivele,
oare, pentru care Sfântul Nico-
lae a apelat la strategia binelui
f\cut pe ascuns?
Mai `ntâi, probabil, din ra-
]iuni de ordin practic: astfel se
evit\ suspiciuni de tot felul, ex-
plica]ii inutile, orgolii etc. Apoi,
un om duhovnicesc, dar\mite
un sfânt, ar evita, f\r\ s\ stea o
clip\ pe gânduri, lauda ce ar pu-
tea veni de la oameni [i i-ar ofe-
ri-o bucuros lui Dumnezeu, de la
care, oricum, vine tot binele.
Sfântul Nicolae `nc\ este un
exemplu de bun\ inspira]ie
pentru cei care vor s\ fac\ un
bine, pe ascuns, cuiva din
preajm\, [i nu [tiu anume
cum, de[i ast\zi e mai simplu
ca oricând. E clar, c\]\ratul pe
la ferestrele ermetice de ter-
mopan nu mai e o solu]ie, dar
strecurarea unei bancnote `n
cutia po[tal\ a unor oameni
am\râ]i, de unde facturile
scumpe pândesc ca ni[te de-
moni, ar avea acela[i efect.
Cât pentru cei ahtia]i dup\
laude [i propriile m\riri, pen-
tru cei obseda]i de rapoarte de
activitate exhaustive [i care
premediteaz\ fiecare gest, fie-
care mi[care, trecându-le mai
`ntâi prin prisma interesului
personal, pentru cei care fac un
bine doar pentru c\ strategia
de ansamblu promite profituri
[i mai mari... Sfântul Nicolae
r\mâne un necunoscut, un per-
sonaj naiv [i neinteresant. a
4 Duminic\, 7 decembrie 2008

„Prefectul zice lui Iustin: «Ascult\, tu, cel numit `nv\]at, care socote[ti
Cuv=nt c\ [tii cuviin]ele adev\rului. De vei fi biciuit [i ]i se va t\ia capul, crezi tu c\
te vei sui la cer?». Iustin a spus: «Sper c\ voi avea l\ca[urile Lui, dac\

de `n]elepciune rabd acestea. C\ci [tiu c\ [i celor care au vie]uit drept li se d\ruie[te harul
dumnezeiesc pân\ la sfâr[itul acestei lumi».“

„Nu cumva e[ti cre[tin? Da, sunt cre[tin“

Dac\ `n zilele noastre a fi cre[tin a devenit un
lucru obi[nuit, uneori atât de obi[nuit `ncât
pentru mul]i nu pare s\ mai `nsemne ceva, `n
urm\ cu secole era un motiv suficient pentru
pedeapsa capital\. Dar nu atât simpla
m\rturisire a numelui de cre[tin era cel mai
grav lucru pentru persecutori, cât mai ales
modul de via]\ al ucenicilor lui Hristos, faptele
[i refuzul acestora de a abjura `n favoarea
credin]elor „oficiale“. Fragmentul urm\tor
con]ine un extras dintr-o m\rturie a primelor
veacuri, cu privire la prinderea [i
condamnarea câtorva dintre miile sau sutele
de mii de cre[tini uci[i pentru credin]a lor.
Nefiind dispu[i s\ `[i renege faptele, credin]a
[i modul de via]\, ace[ti cre[tini nu au putut
opta decât pentru o singur\ cale: moartea [i
ve[nicia `ntru lumina Celui pe Care L-au
m\rturisit. Nu `ntâmpl\tor, `nc\ din acele
timpuri, martirii au fost [i sunt comemora]i `n
ziua mor]ii, aceasta fiind considerat\, de fapt,
adev\rata lor na[tere. ~n continuare, un
fragment din interogatoriile la care erau
supu[i cre[tinii, `nainte de a fi tortura]i [i uci[i.
Fiind aresta]i, mai mul]i nem\rginirea lui Dumne-
cre[tini au fost adu[i la zeu, m\rturisind c\ este
prefectul Romei, cu numele nevoie de acea putere pro-
de Rusticus (162-168). fetic\ prin care a fost
Iar dup\ ce au fost adu[i proorocit Cel despre care cre[tin? Iustin a zis: Da, Rusticus, prefectul, a Rusticus, prefectul, a taie capul, potrivit dreptei
la scaunul de judecat\, am spus acum c\ este Fiul sunt cre[tin. `ntrebat: Unde sunt p\- zis: Dac\ nu v\ supune]i, rânduieli a legilor.
Rusticus, prefectul, a zis lui Dumnezeu. S\ [tii, deci, rin]ii t\i? Evelpist a r\s- ve]i fi chinui]i f\r\ mil\.
Rusticus, prefectul, a zis Sfin]iilor mucenici, prea-
lui Iustin: Mai `ntâi, crede c\ primind putere de sus Iustin a spus: Avem f\-
`n zei [i supune-te evlavio- lui Hariton: {i tu e[ti cre[- puns: `n Capadocia. m\rind pe Dumnezeu, mer-
au prezis profe]ii venirea g\duin]a c\, fiind chinui]i
[ilor `mp\ra]i. tin? Hariton a r\spuns: Rusticus a zis lui Hierax: gând la locul obi[nuit, li s-au
viitoare a Acestuia (a lui pentru Domnul nostru Ii-
Iustin a zis: Este un lu- Hristos) printre oameni. Sunt cre[tin din porunca P\rin]ii t\i unde sunt? Iar t\iat capetele [i au s\vâr[it
lui Dumnezeu. el a r\spuns: Tat\l nostru sus Hristos, vom fi mân- mucenicia lor prin m\rturi-
cru curat [i nevinovat s\ tui]i. C\ci aceast\ suferin-
credem `n cele poruncite de Rusticus, prefectul, a zis cel adev\rat este Hristos, [i sirea Domnului nostru.
Mântuitorul nostru Iisus „Tat\l nostru lui Harit: Tu ce spui, Ha- mam\, credin]a `n El. P\- ]\ va fi pentru noi mân- Unii dintre credincio[i,
rin]ii mei p\mânte[ti au tuire [i `ndr\zneal\ la
Hristos. cel adev\rat este rit? Harit a r\spuns: Sunt
`nfrico[atul scaun de jude-
luând `n ascuns trupurile
Rusticus, prefectul, a cre[tin prin harul lui Dum- murit, iar eu, fiind luat cu lor, le-au pus `ntr-un loc
zis: Cu ce `nv\]\turi te Hristos, [i mam\, nezeu. de-a sila din Iconium, `n cat\ universal\ a Domnu-
potrivit, fiind ei ajuta]i de
lui [i Mântuitorului nostru.
ocupi? Iustin a r\spuns: credin]a `n El“ Rusticus, prefectul, a zis Frigia, am fost adus aici.
De asemenea, [i ceilal]i harul Domnului nostru
Am `ncercat s\ `nv\] toate lui Evelpist: Iar tu, cine e[ti Rusticus, prefectul, a zis Iisus Hristos, C\ruia se
Rusticus, prefectul, `n- lui Liberian: Tu ce spui? martiri au zis: F\ ceea ce
[tiin]ele, dar m-am oprit la Evelpist? Evelpist, sclavul cuvine slava `n vecii ve-
treb\: Unde v\ aduna]i? E[ti cre[tin? Nici tu nu voie[ti. C\ci noi suntem
`nv\]\turile cele adev\- `mp\ratului, a r\spuns: {i cre[tini [i nu jertfim idolilor. cilor. Amin. (Texte selec-
rate ale cre[tinilor, de[i ele Iustin a r\spuns: Acolo eu sunt cre[tin, fiind elibe- crezi (`n zei)? Liberian a tate din Martiriul Sfin n]ilor
unde vrea fiecare [i unde Rusticus, prefectul, a
nu plac celor atra[i de `n[e- rat de c\tre Hristos, [i `m- spus: {i eu sunt cre[tin. Mucen nici Iustinn, Hariton n,
poate. Socote[ti, oare, c\ noi hot\rât, spunând: Cei ce
l\ciune. p\rt\[esc aceea[i speran]\ Cinstesc [i ador pe singu- n-au voit s\ jertfeasc\ zei- Harit, Evelpist, Hierax,
Rusticus, prefectul, a zis: to]i ne adun\m `n acela[i prin harul lui Hristos. rul, adev\ratul Dumnezeu.
loc? Nu a[a, fiindc\ Dumne- lor [i s\ se supun\ porun- Peonn [i Liberian
n, `n vol. Ac-
A[adar, `]i plac aceste `nv\- Rusticus, prefectul, a zis tele Martirice, Editura I.B.
zeul cre[tinilor nu este m\r- cii `mp\ratului, s\ fie du[i
]\turi, nefericitule? Iustin a lui Hierax: {i tu e[ti cre[-
zis: Da, fiindc\, pentru `n- ginit de un loc, ci, nev\zut „Dac\ nu v\ spre a fi biciui]i [i s\ li se M.B.O.R., Bucure[ti, 1982)
tin? Hierax a spus: Da, sunt
v\]\tura cea adev\rat\, `i fiind, umple cerul [i p\mân- cre[tin, c\ci ador [i m\ `n- supune]i, ve]i fi
urmez pe cre[tini. Rusticus, tul [i este pretutindeni ado- chin Aceluia[i Dumnezeu. chinui]i f\r\ mil\“ a LOGOS {I POESIE a
prefectul, a `ntrebat: Care rat [i sl\vit de credincio[i. Rusticus, prefectul, a
este aceast\ `nv\]\tur\? Rusticus, prefectul, a
Iustin a zis: Noi ador\m zis: Spune-mi unde v\ adu-
na]i sau `n ce loc aduni pe
zis: Iustin v-a f\cut pe voi
cre[tini? Hierax a spus: De
Prefectul zice lui Iustin:
Ascult\, tu, cel numit `nv\- Oda 26
pe Dumnezeul cre[tinilor,
ucenicii t\i? mult timp am fost cre[tin ]at, care socote[ti c\ [tii cu-
despre care credem c\ este Adus-am cântare Domnului,
unul singur, f\c\torul [i Iustin a r\spuns: Eu [i voi fi. viin]ele adev\rului. De vei
Iar Peon, ridicându-se, a fi biciuit [i ]i se va t\ia ca- C\ci eu sunt al Lui.
creatorul de la `nceput a locuiesc aproape de casa {i voi gr\i cântarea Lui cea sfânt\,
toat\ lumea v\zut\ [i ne- unuia numit Martin, lâng\ spus: {i eu sunt cre[tin. pul, crezi tu c\ te vei sui la
Rusticus, prefectul, a cer? c\ci inima mea este cu Dânsul.
v\zut\, [i pe Domnul nos- b\ile lui Timotei, tot tim- C\ci harfa Lui este `n mâinile mele,
tru Iisus Hristos, Fiul lui pul de când am venit pen- `ntrebat: Cine v-a `nv\]at? Iustin a spus: Sper c\
Peon a spus: De la p\rin]ii voi avea l\ca[urile Lui, da- [i odele odihnei Sale nu vor fi `n t\cere.
Dumnezeu, Cel ce a fost tru a doua oar\ la Roma [i Striga-voi c\tre El cu toat\ inima mea;
proorocit de profe]i c\ va nu cunosc alt loc de `ntâl- no[tri am primit aceast\ c\ rabd acestea. C\ci [tiu
frumoas\ `nv\]\tur\. c\ [i celor care au vie]uit L\uda-L-voi [i-L voi `n\l]a pe El cu toate
veni pentru mântuirea nire decât acolo. {i dac\ ci- m\dularele mele.
neamului omenesc, propo- neva voia s\ vin\ la mine, Evelpist a spus: ~ntr-a- drept li se d\ruie[te harul
dumnezeiesc pân\ la sfâr- C\ci de la r\s\rit [i chiar pân\ la apus
v\duitorul [i dasc\lul `n- `i `mp\rt\[eam cuvintele dev\r, am ascultat cu pl\- este lauda Lui.
v\]\turilor bune. {i eu, om adev\rului. cere `nv\]\turile lui Ius- [itul acestei lumi.
{i de la miaz\zi [i pân\ la miaz\noapte
fiind, socotesc cuvintele Rusticus, prefectul, a tin, dar eu am `nv\]at sa Rusticus, prefectul, a este m\rturisirea Lui.
mele ne`nsemnate fa]\ de zis: Nu cumva, deci, e[ti fiu cre[tin de la p\rin]i. zis: `]i `nchipui deci c\ te {i de la poalele mun]ilor pân\ la culmile lor
vei sui la ceruri pentru a cele mai `nalte este des\vâr[irea Lui.
primi o bun\ r\splat\? Ius-
ISTORII CU T+LC tin a r\spuns: Nu-mi `n-
Cine poate scrie psalmii Domnului
sau cine-i poate citi?
chipui, ci [tiu sigur [i sunt Sau cine-[i pov\]uie[te sufletul s\u la via]\
Ascultarea des\vâr[it\ mas\?“. El: „Fiindc\ mi-ai
spus s\ vin dup\ ce ter-
`ncredin]at.
Rusticus, prefectul, a
ca s\ fie mântuit?
Sau cine se poate odihni `n Cel prea `nalt,
Pe când se afla `n Ske- s\ asculte sfatul b\trânu- min de t\iat smicelele. Ca zis: S\ venim deci la subi- a[a `ncât El s\ poat\ gr\i prin gura lui?
tis, `ntr-o zi, avva Arsenie lui a stat s\ le termine pe s\-]i p\zesc cuvântul n- ectul de fa]\, care este ne- Cine poate t\lm\ci minunile Domnului?
i-a zis avvei Alexandru: toate. Avva Arsenie, v\- am venit, pentru c\ abia cesar [i se cere (s\-l `nde- C\ci cel ce t\lm\ce[te va pieri,
„Dup\ ce termini de t\iat zând c\ z\bove[te, a mân- acum am ispr\vit“. {i, mi- plini]i). Apropia]i-v\ `m- iar cele de t\lm\cit r\mân.
smicelele, s\ vii s\ m\- cat singur, socotind c\ fra- nunându-se b\trânul de preun\ [i jertfi]i zeilor! C\ci este de ajuns s\ cuno[ti [i s\ prime[ti
nânci cu mine! Dar dac\ ai tele are oaspe]i str\ini. aten]ia lui, `i zice: „Dezlea- Iustin a r\spuns: Oricine odihna; c\ci `n odihn\ cânt\re]ii stau drep]i.
oaspe]i str\ini, s\ m\- Avva Alexandru a termi- g\ postul mai repede, ca gânde[te cu `n]elepciune Ca un râu care are un izvor `mbel[ugat
nânci cu ei!“. Avva Ale- nat lucrul târziu [i a ple- s\-]i faci pravila [i s\ bei nu cade de la credin]\ `n [i curge `n ajutorul celor ce-L caut\ pe El.
xandru lucra a[ezat [i tac- cat. B\trânul `i zice: „Ai a- un pic de ap\, altfel iute se nelegiuire. Aliluia.
ticos, iar când a venit ora vut oaspe]i str\ini?“. El va `mboln\vi trupul t\u“.
mesei `nc\ mai avea ra- r\spunde: „Nu“. B\trânul: (Pateric, Editura Polirom, Pagin\ coordonat\ (Din volumul Odele lui Solomon. Rug\ciuni cre[-
muri de t\iat. Cum voia „Atunci de ce n-ai venit la Ia[i, 2003) de Ionu] BURSUC tine din secolele I-II A.D., Editura Anastasia, 2003)
 Duminic\, 7 decembrie 2008 5
„~n mentalitatea formalistului salariat al sinagogii, ceea ce era
Evanghelia permis multora nu era permis lui Hristos. ~ntre fond [i form\, mai-
marele sinagogii a ales forma, `ntre dragostea de oameni [i dispre]ul
acestora a ales pe cel din urm\, `ntre gândirea cu sens [i stupiditate
de duminic\ a ales stupiditatea, care l-a f\cut s\ se comporte pe m\sura alegerii.
Un om s\n\tos nu ar fi putut s\ se comporte a[a.“

Gârbovirea trupului, gârbovirea sufletului patima ipocriziei. Nu de Obraznicul, neru[ina-

Evanghelia Duminicii a XXVII-a dup\ Rusalii pu]ine ori, pân\ s\ ajung\ tul sau ipocritul pot sta
(T\m\duirea femeii gârbove) pe scaunul dorit, persoana drep]i pân\ [i `n fa]a lui
respectiv\ era roas\ de Dumnezeu, dar nu pen-
Luca 13, 10-1
17 ambi]ie [i invidie. Odat\ tru c\ ar avea demnitate,
10. {i `nv\]a Iisus `ntr-una din sinagogi sâmb\ta. ajuns\ sus, respectiva ci tocmai pentru c\ sunt
11. {i iat\ o femeie care avea de optsprezece ani un persoan\ `[i va gârbovi obraznici, neru[ina]i [i i-
duh de neputin]\ [i care era gârbov\, de nu putea s\ se sufletul de f\]\rnicie, nu- pocri]i. Dac\ asemenea
ridice `n sus nicidecum; mit\ eufemistic abilitate. tipuri de oameni au cura-
12. Iar Iisus, v\zând-o, a chemat-o [i i-a zis: „Femeie, Ipocrizia acestui mai- jul s\ stea drep]i pân\ [i
e[ti dezlegat\ de neputin]a ta“. mare al sinagogii avea s\ `n fa]a celui `naintea c\-
13. {i {i-a pus mâinile asupra ei, [i ea `ndat\ s-a `n- fie prompt sanc]ionat\ de ruia trebuie s\ stai `n ge-
dreptat [i sl\vea pe Dumnezeu. Iisus prin cuvintele: ,,F\- nunchi, este pentru c\ su-
14. Iar mai-marele sinagogii, mâniindu-se c\ Iisus a ]arnicilor! Nu dezleag\,
vindecat-o sâmb\ta, r\spunzând, zicea mul]imii: „{ase
fer\, poate f\r\ s\ reali-
zile sunt `n care trebuie s\ se lucreze; venind deci `ntr-a-
oare, fiecare dintre voi zeze, de infirmit\]i du-
cestea, vindeca]i-v\, dar nu `n ziua sâmbetei!“. sâmb\ta boul sau asinul hovnice[ti, de lips\ de e-
15. Iar Domnul i-a r\spuns [i a zis: „F\]arnicilor! Fi- s\u de la iesle [i nu-l duce duca]ie (`n cazul neru[i-
ecare dintre voi nu dezleag\, oare, sâmb\ta boul s\u s\-l adape? Dar aceasta, natului), de p\catul orgo-
sau asinul de la iesle, [i nu-l duce s\-l adape? fiic\ a lui Avraam fiind, liului (`n cazul celui o-
16. Dar aceasta, fiic\ a lui Avraam fiind, pe care a lega- pe care a legat-o satana, braznic). Ipocritul este
t-o satana, iat\, de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, iat\, de optsprezece ani, mai r\u decât to]i ceilal]i,
s\ fie dezlegat\ de leg\tura aceasta, `n ziua sâmbetei?“. nu se cuvenea, oare, s\ fie acesta - fie st\ drept `n
17. {i zicând El acestea, s-au ru[inat to]i care erau dezlegat\ de aceast\ leg\- fa]a celuilalt pe care-l
`mpotriva Lui, [i toat\ mul]imea se bucura de faptele tur\ `n ziua sâmbetei?“ poate chiar `mbr\]i[a ca
str\lucite s\vâr[ite de El. (Luca 13, 15-16). s\-i `nfig\ pumnalul `n
~n aceste cuvinte ve- [ale, fie se târ\[te `n fel [i
nici ziua de s\rb\toare dem, printre altele, c\ su- chip `n fa]a celuilalt,
s\pt\mânal\ a iudeilor [i ferin]a femeii nu era dat\ crezând `n mintea lui c\
de pr. prof. univ. dr. nici vreo alt\ s\rb\toare de maladia cunoscut\ sub demnitatea nu are nimic
Vasile R|DUC| iudaic\, acordându-le `n- numele de spondilitis de- de-a face cu verticalitatea
s\ tuturor importan]a cu- formans, ci de satana. Nu fizic\ [i de caracter, ci cu
Sfântul Evanghelist Lu- era vorba de o boal\, ci de interesul. Un astfel de om
ca ne istorise[te `mpreju- venit\, `n raport cu sem-
nifica]ia acelor s\rb\tori, o form\ de posedare de era mai-marele sinagogii
rarea [i condi]iile `n care c\tre cel r\u. Acesta era (mai periculos decât
Mântuitorul a vindecat `n adev\rata rug\ciune pu-
blic\ [i dragostea fa]\ de motivul pentru care Iisus neru[ina]ii [i obraznicii),
sinagog\ [i `n zi de sâmb\- a purces imediat la vinde- care `[i p\stra echilibrul
t\ o femeie g=rbov\, sufe- aproapele. A[a s-au pe-
carea femeii. A[adar, da- pe func]ie prin ipocrizie.
rind\ de aceast\ neputin- trecut lucrurile [i `n sina- c\ sâmb\ta era permis s\
goga despre care ne rela- Aceast\ ipocrizie Mântui-
]\ de optsprezece ani. El fie dezlegate animalele, torul a sanc]ionat-o cate-
nu ne spune unde se g\sea teaz\ Sfântul Luca. cu atât mai mult oamenii;
~n timp ce Mântuitorul goric.
aceast\ sinagog\. Era vor- dac\ se dezlegau anima- Mai-marele sinagogii
ba de o sinagog\ din Gali- `nv\]a, ne spune Evanghe- lele pentru `ntre]inerea
listul, a ap\rut `n sinago- devenise un simplu paznic
leea, respectiv din Caper- vie]ii, cu atât mai mult al sâmbetei, nu ini]iator al
naum, sau din alt loc? g\ o femeie gârbov\, sufe- trebuie dezlega]i oamenii
rind aparent de o boal\ re- credincio[ilor `n rela]ia cu
{tim c\ `n Capernaum pentru `mbun\t\]irea Dumnezeu. Nu este exclus
Mântuitorul Se bucura de umatismal\ care se mani- vie]ii; dac\ se dezleag\ o
festase de o a[a manier\ ca [i el s\ fi [tiut c\
o cinste deosebit\, ba mai vit\ f\r\ ca ei s\ i se fi f\- sâmb\ta nu era altceva ]ul orient\rii valorice [i, corectitudinii morale [i a
mult, `n Capernaum fuse- `ncât coloana vertebral\ a cut vreo promisiune, cu a-
acestei femei se deformase decât ziua `n care evreii de aici, `l duce la pierde- pre]uirii a tot ceea ce
se vindecat\ fiica lui Iair, tât mai mult un om, des- comemorau ie[irea lor din rea caracterului [i la alie- Dumnezeu iube[te [i pre-
mai marele sinagogii. Se `n a[a fel `ncât femeia nu cendent din Avraam, c\-
mai putea s\ priveasc\ `n Egipt, nimic mai mult. narea de sine. F\]arnicul ]uie[te, modul de compor-
pare c\ minunea aceasta ruia Dumnezeu i-a f\cut Tradi]ia rabinic\ o trans- tare care ne scap\ de
sus. Femeia aceasta veni- promisiuni; dac\ se dez- este omul invizibil, dar
a fost s\vâr[it\ spre fine- formase `n a[a fel `ncât, periculos ca [arpele. ~[i mentalitatea [i comporta-
le activit\]ii publice a se la rug\ciune [i, proba- leag\ un animal datorit\
bil, s\ asculte [i s\ `nve]e sâmb\ta, accentul nu mai ascunde chipul `n falduri- mentul de slug\ [i face
Mântuitorului. Nu este necesit\]ilor lui zilnice, c\dea pe comemorarea e- din noi prieteni ai S\i.
ceva din `n]elepciunea c\r- cu atât mai mult un om le f\]\rniciei, precum [ar-
exclus ca `ntre timp s\ fi venimentului, nici pe ru- pele capul `n mi[c\rile
]ilor sacre. Vâzând-o, suferind de optsprezece
ocupat func]ia de [ef al si- g\ciune, ci pe simpla nelu-
nagogii o alt\ persoan\,
Mântuitorului I S-a f\cut ani; dac\ se dezleag\ le- crare, chiar dac\ aceast\
unduioase ale unui trup Femeia gârbov\, un
mil\ de ea, a chemat-o la g\turile puse de om, cu a- rece [i purt\tor de venin.
mai pu]in binevoitoare fa-
Sine, a dezlegat-o de nepu- nelucrare `nsemna neacti- Nu este s\n\tos omul ca- exemplu de imitat
]\ de modul de comporta- tât mai mult este nevoie varea poruncii iubirii.
tin]a ei, {i-a pus mâinile s\ fie dezlegat omul de le- re se las\ [i depune chiar Adev\rata verticalitate
re al lui Iisus. Aceasta ar ~n infirmitatea pe care
peste ea [i a vindecat-o. g\turile satanei. De ace- efort s\ i se vad\ doar fa- [i demnitate o au prietenii
fi fost posibil, dar, `n Ca- i-o d\dea ura fa]\ de
Femeia f\cea parte din ea, Mântuitorul a ac]io- ]a de `mprumut sau mas- lui Dumnezeu. Vindecând
pernaum, orice superior Mântuitorul Hristos, mai-
acea categorie de oameni nat prompt. ca abilit\]ii, dar nu ade- femeia gârbov\, Mântuito-
ar fi succedat lui Iair, n-ar care veneau `n sinagog\ marele sinagogii neglija
fi putut ac]iona `n vreun v\ratul chip. {i cu atât rul i-a dat acesteia vertica-
fiind con[tien]i de motivul faptul c\ Legea mozaic\ mai pu]in s\n\tos este
fel `mpotriva lui Iisus. pentru care au venit acolo Obraznicul, nu considera drept munc\ cel care se simte chiar bi-
litatea fizic\ pentru c\ in-
vindecarea cuiva (deci, n-o tuise c\ cea moral\ o `n-
sau sincer interesa]i de ce- neru[inatul [i ipocritul interzicea sâmb\ta). Pe de
ne `n acest mod de exis- trecea pe a mai-marelui si-
Gârbovirea ea ce se petrecea `n sina- ten]\, `n fapt schizoid. nagogii pân\ [i `n discre]ia
gog\, `n calitate de loc de Boala femeii este una alt\ parte, chiar Legea
sufleteasc\ a mai- dintre formele de pose- permitea ca sâmb\ta s\
{tim din Evanghelii c\ cu care se f\cea prezent\
rug\ciune. Cunoscând, nici un bolnav `ntâlnit de
marelui sinagogii cum vom vedea mai jos, c\ dare de c\tre satana; mai se fac\ anumite munci.
Mântuitorul nu a r\mas
`n sinagog\.
`n cazul femeii nu era vor- sunt `ns\ [i altele, cum ar Din textul Evangheliei
~nceputul capitolului nevindecat, cu excep]ia citite `n aceast\ dumini-
ba numai de o maladie, fi modul de comportate a Mântuitorul nu bolnavilor de f\]\rnicie.
ne poate sugera locul un- mai-marelui sinagogii. ~n- c\ re]inem c\ intratul `n
de s-a petrecut minunea. Mântuitorul a vindecat-o a vindecat nici De aceast\ maladie, for-
imediat, f\r\ s\ o `ntrebe ]elegem aceasta din aceea biseric\ la rug\ciune pre-
Se spune c\ au venit la ma de manifestare a or- supune o stare de spirit a-
Mântuitorul unii care L-au ceva. Gârbovit `n suflet de c\ numai un om posedat un viclean goliului neputincios [i a
infirmitatea ipocriziei, eri- de cel r\u nu vede binele decvat\ l\ca[ului de cult.
anun]at c\ Pilat a `nn\- ~n mentalitatea forma- vicleniei, Mântuitorul nu Aici unii pot fi sc\pa]i de
jându-se `n paznic al for- acolo unde acesta este
bu[it `n sânge revolta u- listului salariat al sinago- a vindecat pe nimeni. Nu leg\tura satanei sau de
malismului iudaic [i al pentru oricine mai mult
nor galileenii, `ncât s=n- decât evident. Desigur, es- gii, ceea ce era permis pentru c\ nu a putut, ci neputin]e, al]ii nu. Pen-
gele lor a fost amestecat sâmbetei, mai marele si- pentru c\ nu s-ar fi cuve-
nagogii va reac]iona cu te cazul mai-marelui sina- multora nu era permis lui tru ace[tia satana este
cu sângele jertfelor. Era gogii. ~n persoanele celor Hristos. ~ntre fond [i for- nit. A sanc]ionat viclenia capabil s\ se dispute cu
vorba, a[adar, de o locali- autoritatea [efului ipocrit [i f\]\rnicia de fiecare da-
(mai precis spus, viclean), doi, femeia vindecat\ [i m\, mai marele sinagogii Dumnezeu ~nsu[i. Dezle-
tate unde avea autoritate mai-marele sinagogii, ve- a ales forma, `ntre dra- t\ când le-a `ntâlnit, spre garea de experien]ele [i
Pilat, or Galileea nu se luând cuvântul [i mus- a da ocazia celor f\]arnici
trând femeia care venise dem dou\ tipuri de gârbo- gostea de oameni [i dis- `nl\n]uirile celui r\u (ca-
g\sea sub autoritatea a- vire, una `n trup, alta `n pre]ul acestora a ales pe [i vicleni s\ se vindece ei re se pot manifesta `n noi
cestuia. Jertfele nu se pu- s\ fie vindecat\ sâmb\ta. `n[i[i de aceste maladii,
De fapt, l\sa ca Mântui- suflet. Una care duce la cel din urm\, `ntre gândi- `n diverse forme, `nce-
teau aduce decât la Ieru- `ntâlnirea cu Hristos, alta rea cu sens [i stupiditate pentru c\ numai `n pute- pând cu suferin]ele apa-
salim, care, de altfel, se torul s\ `n]eleag\ faptul rea lor st\tea vindecarea.
c\ El era Cel Care `nc\lca care `ndep\rteaz\ de `n- a ales stupiditatea, care l-a rent comune [i ajungând
g\sea sub autoritatea tâlnirea cu Hristos. f\cut s\ se comporte pe Metodele terapeutice la violen]e sau amabili-
procuratorului Pilat. modul tradi]ional de re- pentru vindecarea de ase-
spectare a sâmbetei, prin Fiul lui Dumnezeu S-a m\sura alegerii. Un om t\]i ipocrite) depinde de
Consider\m c\ era vorba f\cut Om ca s\ redea o- s\n\tos nu ar fi putut s\ menea maladii sunt sin- modul `n care vrem s\
de o sinagog\ din Ierusa- urmare, rânduiala sta- ceritatea cu tine [i cu al-
mului verticalitatea pier- se comporte a[a. Era ca [i percepem `ntâlnirea cu
lim. Acolo, Mântuitorul a tornicit\ de Moise. ]ii, puterea de a-]i vedea
dut\ prin p\cat, adic\ cum pentru el albul era Hristos, prezent `n biseri-
intrat `ntr-o sâmb\t\ s\ demnitatea, calitatea de negru [i negrul era alb, [i a accepta propriile limi- c\ pentru to]i. Femeia
Se roage [i s\ `nve]e. El Ipocrizia, `n fi[a a sta drept `n fa]a oricui. ceea ce era desigur de ne- te, disponibilitatea de a gârbov\ este exemplul
Se ruga `n munte, `n sin- posturilor `nalte Or, a sta drept `nseamn\ acceptat. Mântuitorul `l accepta [i respecta calit\- bun pentru to]i, neputin-
gur\tate, dar [i `n sina- a avea puterea responsa- mustr\, dar `l las\ `n ma- ]ile cu care semenii t\i au cio[i `n suflet [i `n trup.
gog\. Niciodat\ nu a sub- Se `ntâmpl\, din neferi- bil\ de a-l privi `n fa]\ pe ladia pe care i-o indusese- fost `nzestra]i de Dumne- Discre]ia acelei femei ne
estimat rug\ciunea pub- cire, des, ca o persoan\, a- cel `naintea c\ruia stai r\ f\]\rnicia [i ipocrizia. zeu, examenul de con[ti- sugereaz\ calea `ntâlnirii
lic\ `n spa]iul consacrat parent cinstit\ mai devre- drept. A sta pur [i simplu P\catul f\]\rniciei es- in]\, rug\ciunea sincer\, cu Cel Care ne red\ ade-
rug\ciunii, respectiv si- me, ajuns\ `n vreun post drept nu `nseamn\ a a- te o adev\rat\ boal\. El `l efortul ca verticalitatea v\rata verticalitate [i `n-
nagoga. Nu a subestimat superior s\ fie distrus\ de vea [i demnitate. face pe om s\ piard\ sim- ta fizic\ s\ fie expresia dr\znirea mântuitoare. a
6 Duminic\, 7 decembrie 2008

„«Aten]ia la mine! Unde locuie[te Mo[

Reportaj Nicolae?» «La Polul Nooooord.»
«{ti]i cum arat\ casa lui? Bogdan, spune
tu.» «Casa lui e maaaare.» «Cosmin, vrei
s\ mai adaugi ceva?» «Casa lui e mare [i e
`mpodobit\ cu ce-]i trebuie.»“

Despre Mo[ Nicolae, `n direct, de la gr\dini]\

S\rb\torile din preajma Na[terii Domnului sunt prilej
de bucurie pentru cei mari, dar mai ales pentru cei
mai mici. Pove[tile, emo]ia, a[teptarea, ner\bdarea,
misterul, bucuria, candoarea [i inocen]a, toate
acestea, urzite de spiritul s\rb\torilor anotimpului
alb, se repet\ an de an, dar parc\ niciodat\ nu ne
r\m=ne timp suficient s\ ne bucur\m cu adev\rat de
aceast\ magie. Cei care savureaz\ din plin
momentele sunt copiii, pentru care Mo[ Nicolae [i
Mo[ Cr\ciun sunt doi dintre cei mai iubi]i sfin]i,
desigur pentru generozitatea lor. Cum se raporteaz\
ast\zi copiii de la ora[ la Mo[ Nicolae [i la Mo[
Cr\ciun, afla]i „pe viu“ din secven]a care urmeaz\.

Mo[ Nicolae. C=t de tare `l

de Raluca BRODNER
„«Sper ca Mo[ulic\ s\-mi
aduc\ p\pu[icile pe care
le-am v\zut eu `n vitlin\
c=nd am mers cu mami la
mol. C=nd m-am dus eu [i
m-am jucat cu mingile alea
colorate [i m-am dat `n tlo-
pogam. Mam\\\, ce m-am
mai dixstrat.»
Sunt Alexia. De departe
una dintre cele mai fru-
moase feti]e din lume. Buni
`mi spune asta mereu [i eu
o cred, c\ e mai mare. Eu
am doar cinci ani. Mai am
doi ochi c\prui, migdala]i,
cu reflexe ar\mii, de la p\-
rul tuns pe frunte. Nu sunt
foarte `nalt\, `ns\ sufi-
cient c=t s\ ajung la cate-
dra doamnei. ~mi place s\
colorez [i s\ desenez. Uite,
chiar acum `l desenez pe
iubesc pe Mo[u’? De aici [i
p=n\ mai `ncolo. A[a de ta-
re, dar s\ nu aud\ mami [i
tati, c\ se sup\r\. P\strezi
secletul, da?
Stai un pic, c\ nu aud,
ne `ntreab\ doamna ceva.
Taci, Alexandlule!
Cine este Mo[ Nicolae?
S\ m\ g=ndesc…
Parc\ a zis Matei ceva:
«Mo[ Nicolae este un f=nt
(n.r. sf=nt)». Un ce? Habar
n-am ce e un f=nt. Stai c\
zice Matei acum: «Un f=nt e
ca un f=nt. St\ sus `n cer».
A, mda, parc\ am auzit
eu ceva…
Iar\[i doamna: «Ia s\ ve-
dem, cine a mai auzit de
Mo[ Nicolae? Cine este el?».
«Doamna, doamna, Mo[
Nicolae este frate mai mic
cu Mo[ Cl\ciun.» Of, of, Vi-
orel merge la anu’ la [coa-
~n timp ce `l deseneaz\ pe Mo[ Nicolae, copiii spun, fiecare `n parte, care sunt cadourile pe care [i le doresc
l\, e mai mare dec=t mine,
[i tot nu poate s\ volbeas-
c\ colect.
«Foarte bine, copii! Spu-
ne]i-mi voi mie ce culoare
au hainele mo[ului?»
«Ro[uuuuuuu»
«A[a este!»
«Ce poart\ Mo[ Nicolae
`n picioare?»
«Papuci.»
A zis papuci? Ha-ha-ha-
haa, nu mai pot de r=s. Cum
s\ poarte papuci? Denisa nu
mai l=de c\ l=d [i eu [i nu
mai pot de bultic\.
«{tiu eu, doamna, poar-
t\ adida[i.»
Altu’… ha-ha-ha… m\
doale bultica [i mai tare…
«Ghete poart\.»
«A[a este!»
~n sf=r[it. Ce m-am dixs-
trat! A fost mai bine dec=t
la Tom [i Jerry.
M-am luat cu vorba [i nu
am apucat s\ desenez. {i
c=t mai am… Off, [i v=rful
de la ro[u mi s-a rupt…
«Alexia, ce vrei s\-]i a-
duc\ Mo[ Nicolae?»
«Ni[te p\pu[i!»
«Da, ni[te p\pu[i strica-
te? A[a cum ai desenat tu
acolo pe foaie?»
«Ken, taci! A[a p\lele ai
tu despre mo[u’. P\i, ce, el
ne aduce juc\lii stricate?»
«Eu m-am g=ndit ce
vreau s\ primesc. De la Mo[
Nicolae vreau o basculant\
cu telecomand\ [i de la Mo[
Cr\ciun o basculant\ f\r\
telecomand\.»
«Denis, taci, s\ vorbesc [i
eu. Eu vreau s\ primesc
mai multe p\pu[i. Pe mine
m\ cheam\ Andra [i mai
am o sor\, dar ea e la [coal\
acum. {i pe tati `l cheam\
Marius, da, nu te mint.»“
Scrisoare c\tre Mo[
Nicolae via Polul Nord
«Aten]ia la mine! Unde
locuie[te Mo[ Nicolae?»
«La Polul Nooooord.»
De ce-or ]ipa a[a tare, nu
`n]eleg. Parc\ cine nu [tie c\
mo[ul st\ la Polul Nord…
«{ti]i cum arat\ casa
lui? Bogdan, spune tu.»
«Casa lui e maaaare.»
«Cosmin, vrei s\ mai a-
daugi ceva?»
«Casa lui e mare [i e `m-
podobit\ cu ce-]i trebuie.»
«Da, a[a e, [i el mai st\ `n
c\su]\ cu Mo[ Cl\ciun, c\
doar e fratele lui mai mare.»
Bine c\ ne-am l\murit.
Hei, cine are un negru
s\-mi dea [i mie s\ fac ni[te
ghete flumu[ele… Off, iar
vine Ken, japonezul, pe ca-
pul meu. Vorbe[te toat\ zi-
ua [i nu st\ locului o clip\.
Plus c\ se laud\ mereu:
«Doamnaaaa, eu la brad
`l am pe Mo[ Nicolae din
plastic.» Doamna nu-l au-
de. Mai bine…
«Ia s\-l aduci s\-l ve-
dem [i noi!»
Mai bine nu. Stai c\ am
o `ntrebare: «Doamna, Mo[
Nicolae are barb\?» Bianca
`ntreb\ [i ea: «Da’ must\-
]ile sunt cre]e? Ca s\ [tiu,
c\ eu fac [i spiridu[ii…»
«Ochii sunt albatri? Si-
gur, sigur? {i p\rul tot al-
batru?»
Iar\[i Matei. Cred c\
are prea mult\ imagina]ie.
Cum s\ faci p\rul albas-
tru? Eu am cinci ani [i [tiu
c\ p\rul e alb.
Bianca ]ip\ din nou: „Ma-
ma mea a scris odat\ o scrisoa-
re [i a trimis-o la Polul Nord,
tocmai la Mo[ Nicolae.“
Bogdan face ochii mari:
«Cum?»
«A[a.»
«A venit trenul [i a lu-
at-o?»
«Da.»
«G=tul lui mo[ Nicolae
cum se face? E bine capul?»
Cine se crede [i Cosmin
de se bag\ a[a `n vorb\.
Stai c\-l l\mure[te Denisa
[i mi-l ia de pe cap: «Eu
[tiu s\ fac g=tul. Te ajut [i
la cap. Ia culoarea aia mai
`nchis\…»
«Doamna, nu-i a[a c\
mo[u vine la copii cu cado-
uri numai c=nd e ziua lui?»
«Ba nu, mo[ Nicolae vi-
ne numai de ziua de Ni-
colae», spune Matei.“
Pe copiii care au „jucat
sceneta“ de mai sus i-am
g\sit `ntr-un loc frumos
amenajat [i foarte primi-
tor, Gr\dini]a cu program
prelungit, nr. 1, din Po-
pe[ti Leordeni. ~n rolurile
principale: Alexia, Matei,
Alexandru, Cosmin, Bog-
dan, Bianca, Denis, Ken,
Andra, Denisa. Regizor:
doamna educatoare Ioana
Paraschiv. Director: doam-
na educatoare Gherghina
Dumitru. Invitat special:
Mo[ Nicolae. a

„Copilul-om merit\ mai mult\ aten]ie“

Dorel Zaica este pictor,
profesor de desen la Liceul
„Nicolae Tonitza“ din Bucu-
re[ti. ~n urma unei munci
de peste 30 de ani, `n 2000,
artistul lanseaz\ volumul
„Experimentul Zaica“, tes-
te de creativitate literar\
infantil\. Publica]ia este
semnat\ de Daniela Ale-
xandrescu, Irina Nicolau [i
Ciprian Voicil\, iar prefa]a
poart\ „amprenta“ lui An-
drei Ple[u. Activitatea sa
s-a redus la conceperea a
peste 100 de experimente
de creativitate aplicat\, din
care au rezultat 19 expozi-
]ii `n Rom=nia, patru work-
shop-uri, dou\ filme de
scurtmetraj [i [apte c\r]i
`n curs de publicare [i `n
manuscris.
„Copilul-om nu este foar-
te bine cunoscut, merit\
mai mult\ aten]ie. Dac\ ar
fi mai mult iscodit de c\tre
Dorel Zaica: „Copilul-om adul]i, am putea afla lu-
nu este foarte bine cruri extraordinare. R\s-
cunoscut. Dac\ ar fi mai punsurile lor sunt realiste,
mult iscodit de c\tre ei spun ce g=ndesc, ce simt,
adul]i, am putea afla f\r\ a fi con[tien]i de ur-
lucruri extraordinare“ m\rile spuselor lor, de ace-
ea se poate spune c\ r\s-
punsurile lor se pot consti-
tui `ntr-o cronic\ realist\,
o radiografie a timpului `n
care au tr\it [i tr\iesc“, es-
te de p\rere profesorul-pri-
eten al copiilor.
~n cei peste 30 de ani de
c=nd st\ de vorb\ cu cei
mici, autorul a surprins o
sumedenie de g=nduri de-a
dreptul fermec\toare. Prin-
tre ele, c=teva r\spunsuri
referitoare la sfin]i [i la pe-
rioada de post `n care ne a-
fl\m merit\ prezentate:
„Sfin]ii `nva]\ la o [coa-
l\ din cer.“ (8 ani)
„Sfin]ii locuiesc pe p\-
m=nt, dar `ngerii le aduc `n
fiecare zi lec]iile s\ le fac\
acas\“ (Alexandru Gu]u, 9
ani)
„Sfin]ii nu-[i dau seama
c\ sunt sfin]i [i nici nu i-ar
interesa, c\, dac\ i-ar inte-
resa, atunci `nseamn\ c\
ar da voie la laud\ s\ vor-
beasc\ despre ei.“ (Tudor
Matache, 12 ani [i 4 luni.)
„Aura sfin]ilor arat\ au-
rul din\untrul lor.“ (11 ani)
„Sfin]ii c=nd mor nu pu-
trezesc `n p\m=nt, pentru
c\ ei au fost at=t de cura]i,
at=t de sfin]i, p=n\ c=nd [i
bacteriile din ei erau sfin-
te.“ (11 ani)
„Un sf=nt care `l aude pe
cineva c\ spune «De tine mi-e
mil\, dar de mine mi se ru-
pe inima», a[ zice: «Ia, uite,
\sta n-are nici cei [apte ani
de la casa bisericii.»“ Adina
Ni]\, (10 ani [i opt luni)
„E bine s\ punem fr=ne
la pofte ca s\ `i oferim mai
mult\ aten]ie lui Dumne-
zeu, c\ altfel te treze[ti c\
`]i faci poftele 90 la sut\ [i
`i dai aten]ie lui Dumnezeu
10 la sut\.“ (10 ani)
„Dac\ te ab]ii de la o pl\-
cere, `]i iese o pild\.“ (Tudor
Matache, (12 ani [i 4 luni)
„Sfin]ii nu putrezesc pen-
tru c\ sunt `nmorm=nta]i cu
cerul `n ei.“ (7 ani) Sf=ntul Nicolae
 Duminic\, 7 decembrie 2008 7
„Odat\ cu ocuparea }aratului bulgar de c\tre turci `n anul 1393, ora[ul T=rnovo,
Vie]ile unde se aflau cinstitele moa[te, a fost ars. Pentru a le feri de profanare, oameni ale[i
de Dumnezeu au dus moa[tele la Vidin, unde au stat pentru scurt timp, probabil p=n\
`n 1396. ~ntruc=t armatele cre[tine au fost `nfr=nte la Nicopole (1396), a crescut
sfin]ilor amenin]area turcilor, drept urmare moa[tele Sfintei Filofteia au fost oferite
domnitorului }\rii Rom=ne[ti, Mircea cel B\tr=n (1386-1418).“

Copila omor=t\ pentru c\ avea un suflet bun

A doua zi dup\ s\rb\toarea `nchinat\ dragostei fa]\ de semeni, manifestat\ A urmat sfatul
Sf=ntului Nicolae, pe 7 decembrie, prin milostenie, este omor=t\ de tat\l ei. M=ntuitorului
cinstim pe Sf=nta Muceni]\ Filofteia. S-a Datorit\ vie]ii `ngere[ti, Tat\l din ceruri `i de a fi milostiv\
n\scut `ntr-o familie de plugari, `n binecuvinteaz\ trupul cu nestric\ciune, Cei care se `nchin\
T=rnovo, Bulgaria. A primit mo[tenire de ajut=nd mul]i oameni `n suferin]\ [i moa[telor Sfintei Filofteia
la mam\, `n timpul scurt petrecut necazuri. La dorin]a expres\ a Sfintei r\m=n uimi]i de micile di-
mensiuni pe care le are ra-
`mpreun\, dragostea fa]\ de Hristos. Muceni]e, cinstitele sale moa[te sunt cla `n care-i este a[ezat fe-
Al\turi de Acesta trece peste toate venerate de aproape 600 de ani pe ciorelnicul trup. Aceasta se
suferin]ele venite din partea mamei teritoriul ]\rii noastre, `n paraclisul din datoreaz\ trupului ei de
vitrege [i a tat\lui violent. Din cauza incinta M\n\stirii Curtea de Arge[. copil. A murit la v=rsta de
12 ani. Sf=nta Filofteia era
un copil nu doar la trup, ci
telor sale n-a fost dintot- doi fra]i de origine rom=n\, [i la inim\ [i comporta-
de diac. George deauna a[a de dezvoltat. Petru [i Asan. Odat\ cu ment. Mare parte din cre-
ANICULOAIE Dac\, `ncep=nd cu mijlocul ocuparea }aratului bulgar din]a firavei muceni]e se
mileniului al II-lea, poate de c\tre turci `n anul 1393, datoreaz\ mamei sale, care
Sf=nta Filofteia face par- chiar mai devreme, sf=nta ora[ul T=rnovo, unde se [i-a `n]eles cu adev\rat mi-
te din r=ndul sfin]ilor ale avea mai mult o cinstire lo- aflau cinstitele moa[te, a siunea. I-a sem\nat `n su-
c\ror moa[te se afl\, `n `n- cal\, credin]a `n ajutorul ei fost ars. Pentru a le feri de flet doar semin]ele adev\-
tregime, `n ]ara noastr\. s-a generalizat cu trecerea rului, dragostei [i miloste-
profanare, oameni ale[i de
Credincio[ii vin [i se `nchi- timpului. Astfel, `n anul niei. At=t c=t a tr\it, nu
n\ sf=ntului ei trup aflat `n 1950, la 28 februarie, Sf=n- Dumnezeu au dus moa[tele mult pentru c\ boala [i su-
paraclisul M\n\stirii Cur- tul Sinod al Bisericii Orto- la Vidin, unde au stat pen- ferin]a le-a desp\r]it, ma-
tea de Arge[, de diminea]a doxe a hot\r=t cinstirea tru scurt timp, probabil p=- ma Sfintei Filofteia i-a fost
p=n\ seara. P\rin]ii sluji- sfintei `n toat\ Biserica n\ `n 1396. ~ntruc=t arma- ca un st=lp al\turi de care
tori la racla cu sfintele ei noastr\, recunosc=nd dra- tele cre[tine au fost `nfr=n- t=n\ra ml\di]\ s-a `n\l]at.
moa[te sunt nevoi]i uneori, gostea tuturor rom=nilor te la Nicopole (1396), a La moartea mamei, ogorul
seara, s\ oblige mul]imea fa]\ de t=n\ra sf=nt\ mu- crescut amenin]area turci- era deja sem\nat, iar roa-
pelerinilor s\ p\r\seasc\ ceni]\. Peste cinci ani, `n lor, drept urmare moa[tele dele avea s\ le culeag\ mai
biserica, cu promisiunea c\ luna octombrie, a avut loc Sfintei Filofteia au fost ofe- t=rziu.
sf=nta `i va primi [i a doua [i slujba special\ `nchinat\ rite domnitorului }\rii Ro- {i tat\l sfintei a sem\-
zi. Aceast\ `ncredere `n aju- recunoa[terii acestei cin- m=ne[ti, Mircea cel B\tr=n nat, `ns\ numai p\m=ntul:
torul Sfintei Filofteia se da- stiri, la Curtea de Arge[, `n (1386-1418). Acesta le-a a[e- era plugar. Muncea de dimi-
toreaz\ a[ez\rii ei `n ceata prezen]a patriarhului Jus- nea]a p=n\ seara pe c=mp.
mucenicilor [i a trecerii pe zat `n vechea ctitorie dom- Dup\ moartea so]iei, tat\l
tinian Marina [i a nume- neasc\, cu hramul „Sf=n-
care o are la Mirele Hristos. ro[i ierarhi rom=ni [i str\- [i-a ales o alt\ nevast\ ca-
Sunt ascultate de c\tre t=- ini. Astfel, `n biserici cum tul Nicolae“, de la Curtea re s\ se `ngrijeasc\ de gos-
n\ra muceni]\ rug\ciunile sunt Bisericile Dobroteasa de Arge[, de altfel, a[a cum pod\rie, dar care [i-a ar\-
copiilor [i tinerilor, `n speci- [i „Sf=ntul Gheorghe“ din vom vedea mai `ncolo, a- tat c=t mai mult cu putin]\
al ale fetelor, pe care le aju- Bucure[ti, „Sf=nta Filofte- cesta este [i locul unde sf=n- „calit\]ile“ de „mam\ vitre-
t\ s\ se c\s\toreasc\ [i s\ ia“ [i „Sf=nta Vineri“ din ta [i-a dorit s\ vin\. Actua- g\“. De acum apar `ncerc\-
duc\ o via]\ lini[tit\, dar [i Ploie[ti, „Adormirea Maicii la biseric\, ctitorit\ de c\- rile care o `nal]\ pe viitoa-
ale celor care sufer\ `n boli Domnului“ din Mizil [i al- tre Neagoe Basarab [i sfin- rea muceni]\ pe urcu[ul
de tot felul, ori lupt\ cu `n- sfin]eniei. Dup\ ce a r\mas Sf=nta Filofteia este reprezentat\ `n iconografia
tele, s-au zugr\vit icoana [i ]it\ la 15 august 1517, a de- din ]ara noastr\ `n straie vechi, populare
cerc\rile vie]ii. Este protec- scene din via]a sfintei. venit noul loc de pelerinaj la f\r\ sprijinul mamei, a
toarea animalelor [i a viilor, moa[tele Sfintei Filofteia. alergat la Biseric\, care i-a [i [i-a certat nevasta, `ns\ mult, imediat dup\ ce a mu-
iar `n popor i se spune sora devenit ca o a doua mam\. aceasta a deconspirat-o pe rit, trupul `i era sc\ldat `n
`ndep\rtat\ a Sf=ntului Ilie Mircea cel B\tr=n Sfintele ei moa[te au De aici a `nv\]at c\ dragos- t=n\ra copil\ Filofteia. N-a lumina dumnezeiasc\. Ta-
mai cunoscut [i alte mu-
sau „aduc\toarea de ploi“. prime[te `n 1396 t\ri. Astfel, `n 1893, dato-
tea [i milostonia trebuie s\ reu[it s\-[i st\p=neasc\ fi- t\l-uciga[, `nsp\im=nt=n-
~n tradi]ia cinstirii sfintei stea `mpreun\. Se supunea rea, [i-a b\tut fiica, deve- du-se, a fugit `n cetate s\
Filofteia se vorbe[te despre moa[tele rit\ degrad\rii bisericii `ntru totul persecu]iilor nind al doilea persecutor al cheme episcopul, care a `n-
mai multe procesiuni cu Sfintei Filofteia M\n\stirii Curtea de Ar- mamei vitrege. Fata a muceni]ei. A ajuns chiar ]eles minunea [i a mers `n
moa[tele sale pe timp de se- ge[, au fost mutate `n Bise- ajuns chiar s\ duc\, `n fie- s\-[i urm\reasc\ `n as- `nt=mpinarea sfintelor moa[-
cet\, `n urma c\rora, prin Numele Sfintei Filofteia rica „Sf=ntul Gheorghe“, [i care zi, m=ncare tat\lui ei. cuns fiica, `nc=t mintea `n- te `n procesiune. Dup\ cu-
mijlocirea ei la Dumnezeu a sau Filoteia este de origine de aici, la biserica „Ador- Drumul era lung [i se `n- tunecat\ de p\cat nu a `n- venita cinstire, au hot\r=t
plouat, aduc=nd [i roade bo- greceasc\ [i `nseamn\ „iu- mirea Maicii Domnului“ - t=lnea pe cale cu oameni ]eles puterea milosteniei s\-i ridice moa[tele [i s\ le
gate. Ziua `n care o cinstim, bitoare de Dumnezeu“. A- Olari, am=ndou\ din Cur- s\raci, care `i cereau mi- [i, d=nd fr=u liber r\ut\]ii a[eze spre venerare `n bise-
7 decembrie, urmeaz\ celei ceast\ `nfluen]\ greceasc\ tea de Arge[. {i `n timpul lostenie. Fiec\ruia `i d\- care `i cucerise sufletul, nu rica din T=rnovo. Dar Sf=n-
`nchinate Sf=ntului Ierarh se datoreaz\ [i locului na[- Primul R\zboi Mondial, dea c=te pu]in din pr=nzul a mai g=ndit, [i [i-a r\nit ta Filofteia, spune sinaxa-
Nicolae, 6 decembrie, [i de terii, T=rnovo, `n Bulgaria, tat\lui ei, `nc=t desaga cu propriul copil cu un topor. rul, [tia c\ va veni `n Arge-
aceea a primit [i denumirea din cauza luptelor ce se d\- merinde ajungea mai mult
dup\ unii cercet\tori ar fi deau `n apropierea acestei Suferin]a a fost prea mare [ul rom=nesc [i [i-a `ngre-
de Poitra lui Nicolae. chiar de neam rom=n, dar goal\ la destina]ie. pentru trupul ei pl\p=nd. uiat trupul. Inspira]i de Du-
[i timpului `n care a v\zut localit\]i, moa[tele au fost
Dreptul Judec\tor a venit hul Sf=nt, cei prezen]i au
lumina zilei. Acest mo- duse `n paraclisul M\n\s-
Sf=nta Filofteia tirii Antim din Bucure[ti. Trupul devine u[or [i [i-a cules roadele, `n\l- rostit numele localit\]ilor din
ment binecuv=ntat pentru ]=nd-o `n ceata mucenicilor. jur. Abia la auzul denumirii
este cinstit\ oficial ]inutul Arge[ului, c=t [i Dup\ terminarea r\zboiului, la auzul localit\]ii El a mai vrut s\ arate ex- localit\]ii Curtea de Arge[,
de rom=ni din 1950 pentru to]i rom=nii, s-a pe- au fost readuse la Curtea Curtea de Arge[ emplul tinerei muceni]e tu- Sf=nta Filofteia le-a permis
trecut `n jurul anului 1206, de Arge[, iar din 1949 se turor [i a binecuv=ntat tru- ca trupul s\-i fie ridicat.
Cultul `nchinat cinstirii `n timpul }aratului rom=- afl\, p=n\ ast\zi, `n para- Tat\l era un om care se pul ne`ntinat al Sfintei Fi-
vie]ii ei sfinte, c=t [i moa[- no-bulgar `nfiin]at de cei clisul acestei m\n\stiri. aprindea repede la m=nie, lofteia cu neputrezirea. Mai „~ntru ispite
ne`ncetat r\bd=nd,
`ntru b\t\i suferind“
De aproape 800 de ani
Sf=nta Filofteia se roag\
pentru to]i cei `n suferin]\,
pentru tineri [i copii deo-
potriv\, pentru plugarii
care `[i muncesc `n credin-
]\ p\m=ntul, aduc=ndu-le
ploi `n timp de secet\, iar
pentru fete se roag\ la
Dumnezeu s\-[i g\seasc\
so]i iubitori de Hristos.
Cu adev\rat, dup\ ce
am cunoscut faptele minu-
nate ale Sfintei Muceni]e
Filofteia, iubitoare [i mi-
lostiv\ ca un copil, dar `n-
]eleapt\ ca un adult, cu bu-
curie o rug\m [i `i cerem
ajutorul rostindu-i tropa-
rul: „~ntru r\bdarea ta ]i-ai
agonisit plata ta, Fericit\
Filofteia, `ntru ispite ne-
`ncetat r\bd=nd, `ntru b\-
t\i suferind, `ntru neca-
zuri binevoind pe s\raci
miluindu-i [i pe fl\m=nzi
s\tur=ndu-i; roag\-te lui
Racla cu sfintele moa[te ale tinerei Muceni]e Filofteia Hristos Dumnezeu, bun\
stau de aproape 600 de ani pe teritoriul ]\rii noastre, Biserica M\n\stirii Curtea de Arge[ este ctitoria lui Neagoe Basarab. fecioar\, s\ se m=ntuiasc\
`n M\n\stirea Curtea de Arge[ De aceast\ biseric\ se leag\ [i Legenda Me[terului Manole sufletele noastre“. a
 CM
YK

8 Duminic\, 7 decembrie 2008

Documentar

Arsenie Boca, pictorul de suflete lui Hristos, Cel ce este

„Fiecare dintre noi este pictorul propriei
vie]i: sufletul este pânza, virtu]ile sunt
culorile, iar Hristos este modelul pe care
trebuie s\-L pict\m.“ A[a se exprim\ Sfântul
Grigorie de Nyssa `ntr-una dintre scrierile
sale. La fel, p\rintele Arsenie Boca a zugr\vit
mai `ntâi `n fiin]a sa icoana Domnului, pentru
ca, mai apoi, s\ lucreze [i `n inimile celor
care doreau s\ fie aproape de Hristos.
de Augustin
P|UNOIU
~ndrum\tor de suflete
`n România secolului tre-
cut, `ntip\rit `n inimile
celor ce l-au cunoscut ca
„un fenomen unic `n istoria
monahismului românesc“,
Zian Boca (numele de mi-
rean al p\rintelui) s-a n\s-
cut `n satul Va]a de Sus,
lâng\ Brad, `ntr-o familie
de ardeleni, Iosif [i Cris-
tina, la finele lunii septem-
brie, a anului 1910.
Puiul de mo], o]elit de
copil `n ]ancurile de piatr\
ale Zarandului, dup\ ce a
urmat primele patru clase
primare `n satul natal, s-a
`ndreptat spre Liceul Or-
todox „Avram Iancu“ din
Brad, ctitorie a vrednicului
de pomenire mitropolit al
Ardealului Andrei {aguna,
pe care `l va absolvi ca [ef
de promo]ie.
Voin]\ extraordinar\,
memorie formidabil\
Preotul Petru Boldor, co-
leg de banc\ al lui Zian, `[i
amintea de el ca de un om
„excep]ional de `nzestrat,
cu o voin]\ extraordinar\, o
memorie formidabil\, o pu-
tere de munc\ [i o tenacita-
te ie[ite din comun“. Cu a-
ceste aprecieri se `nscrie la
fosta Academie de Teologie
Andreian\ din Sibiu (1929-
1933), unde este extrem de
sârguincios [i studios, a-
vând `ntre colegi aureola
unui „sfânt“.
Printre profesorii re-
marcabili de aici, `i `ntâl-
ne[te pe p\rintele Dumi-
tru St\niloae [i pe viitorul
episcop al Oradiei, Nicolae
Popovici.
Zian Boca era devotat
nu numai studiului pro-
priu-zis al teologiei, ci era
[i un fidel iubitor al ar-
telor. I-a pl\cut de mic de-
senul, sculptura [i mai ales
pictura. Toate acestea erau
dovezi care ne ajut\ s\
`ntrevedem `n el pictorul [i
duhovnicul de mai târziu,
care c\uta s\ redea `n com-
pozi]ii clare [i `n analize psi-
hologice adâncurile sufletu-
lui omenesc. Pentru aceas-
ta, Nicolae B\lan `l trimite
cu burs\ de studiu la In-
stitutul de Belle-Arte din
Bucure[ti, unde urmeaz\ [i
cursuri de medicin\, fiind
nelipsit [i de la pasionan-
tele prelegeri de mistic\ ale
lui Nichifor Crainic.
Ctitorul
„iubirii de frumos“
Preocupat s\ fac\ din
M\n\stirea Sâmb\ta un
centru monahal cu c\lu-
g\ri de excep]ie, mitropoli-
tul Nicolae B\lan va porni
cu „trei oameni mari“, a[a
cum `[i aminte[te p\rin-
tele Teofil P\r\ian - p\-
rintele Arsenie Boca,
p\rintele Nicolae Mladin [i
p\rintele Serafim Popescu.
Pentru cunoa[terea mai
bun\ a rânduielii mona-
hale, tân\rul Arsenie Boca
a mers `n Sfântul Munte al
Athosului s\ se preg\-
teasc\ duhovnice[te.
De[i a stat doar trei
luni, aceast\ c\l\torie a
fost una providen]ial\. La
re`ntoarcerea `n ]ar\, va
aduce cu sine câteva copii
ale unor manuscrise ale
Filocaliei pentru fostul s\u
profesor de la Sibiu, Du-
mitru St\niloae, cu care se
consulta pe linia isihasmu-
lui athonit. P\rintele pro-
fesor le va traduce, ajutat
de p\rintele Arsenie. De[i
p\rintele Serafim Popescu
de la Sâmb\ta, spunea c\
„p\rintele St\niloae, prin
traducerea Filocaliei, a a-
dus cerul ortodox pe p\-
mântul românesc“, nu tre-
buie uitat faptul c\ [i
p\rintele Arsenie Boca a
avut un rol deosebit de im-
portant.
Remarc\m o serie de
contribu]ii personale `n re-
alizarea acestei colec]ii de
c\r]i duhovnice[ti, aduna-
te sub titlul de Filocalia, ce
se tâlcuie[te „iubirea de
frumos“: binevoie[te s\
scrie dup\ dictarea p\rin-
telui St\niloae cea mai
mare parte din traducere,
realizeaz\ coperta [i, mai
mult, va alimenta `n mod
considerabil curajul aces-
tuia de a realiza lucrarea,
prin st\ruin]a sa necon-
tenit\. Pe bun\ dreptate,
p\rintele St\niloae `i re-
cunoa[te meritele [i `l nu-
me[te „ctitor de frunte al
Filocaliei române[ti“.
„Zugravul de suflete“
C\lug\ria tân\rului di-
acon celib Zian Boca era un
fapt a[teptat. A[a cum con-
sacr\ [i „Revista Teologi-
c\“, editat\ la Sibiu, `n
Arsenie Boca (1910-1989)
data de 3 mai 1940 s-a s\-
vâr[it impresionanta sluj-
b\ a tunderii `n monahism
a unuia dintre „lumina]ii
absolven]i ai Academiei
Andreiene“, a tân\rului
ierodiacon Arsenie Boca.
Caracter integru [i monah
de `nalt\ ]inut\ duhovni-
ceasc\, `n Vinerea Izvoru-
lui T\m\duirii din 1942,
p\rintele Arsenie a fost hi-
rotonit preot. De acum
sunt mult mai evidente `n-
zestrarea spiritual\ [i tri-
miterea sa spre a `mplini
un rost al lui Dumnezeu
`ntre oameni. Pe parcursul
anilor cât a fost duhovnic
la Sâmb\ta sau la Prislop,
va reu[i s\ descopere fiilor
s\i duhovnice[ti voia lui
„sensul vie]ii [i al istoriei,
reazemul ei `n ispitele [i
furtunile timpului“.
„Zugravul de suflete“
Arsenie, a[a cum `l numea
Nichifor Crainic, este
con[tient de misiunea sa
de a `ntoarce mintea oame-
nilor de la umblarea `n
pustie [i de a o face scaun
al lui Hristos-Dumnezeu:
„M-am `nh\mat la carul
unui ideal cam greu - tran-
sformarea omului `n Om,
fiul mai mic al lui Dum-
nezeu [i frate al Fiului S\u
mai mare. ~ns\, toate ide-
alurile mari au `n ele ceva
paralizant: nu te las\ s\ te
preocupi de nimicurile a-
cestei vie]i“.
Trimis de Securitate
la Canal
La scurt timp dup\ in-
staurarea regimului comu-
nist, ce `ncerca s\ sting\
flac\ra credin]ei din su-
fletele oamenilor [i s\ `i
dep\rteze de altarele lui
Hristos, p\rintele Arsenie
intr\ `n vizorul Securit\]ii,
fiind arestat pentru prima
oar\ `n 1948, pentru c\ i-
ar fi ajutat pe lupt\torii
anticomuni[ti din Mun]ii
F\g\ra[ului. Atât pentru
aceste b\nuieli, cât [i da-
torit\ notoriet\]ii sale `n
cre[tere printre credincio-
[ii cre[tini, este anchetat
de Securitate. Luând atitu-
dine `n fa]a comunismului,
p\rintele Arsenie a fost
alungat de la Sâmb\ta,
condamnat la `nchisoare [i
trimis la Canal, fiind pen-
tru to]i un exemplu de
demnitate [i un sprijin
pentru fra]ii s\i de
suferin]\.
Str\mutat for]at de la
Sâmb\ta la M\n\stirea
Prislop `n anul 1948, de-
vine acolo stare], iar dup\
ce aceasta s-a transformat
Dumnezeu, s\dindu-le `n
`n m\n\stire de maici, a
minte `n primul rând con-
r\mas ca duhovnic, pân\
[tiin]a luptei `mpotriva `n 1959, când comuni[tii
p\catului, prin trezirea au risipit ob[tea [i p\rin-
gândului la prezen]a vie a telui Arsenie Boca i-au sta-

„Dac\ tu nu ier]i, nici Dumnezeu nu te iart\“

„De obicei, oamenii nu se
`ntorc la Dumnezeu decât atunci
când dau de primejdii, adic\
atunci când `i ajunge dreptatea
dumnezeiasc\ din urm\ [i tre-
buie s\ dea seama de ce au
f\cut. Nu e r\u s\ te `ntorci la
Dumnezeu nici chiar atunci, `n
ceasul al unsprezecelea; `ns\ ar
fi cu mult mai bine s\ vii, de
bun\ voie, la rosturile tale
ve[nice, [i nu tras de mânec\
sau p\lit cu pr\jina din urm\.
Dac\ am fi noi mai sim]i]i, am
vedea c\ Dumnezeu, Preamilos-
tivul, ne `mbie cu iubire, `nc\
din diminea]a vie]ii, la Taina
Sfânt\ a poc\in]ei, ca s\ nu
ajungem c\tre seara vie]ii a[a de
`mbl\ti]i de rele. Taina poc\in]ei
este judecata milostiv\, ce o face
Dumnezeu cu noi p\c\to[ii, când
mergem noi, de bun\ voie, [i ne
m\rturisim gre[elile.
Mare este Taina Poc\in]ei, nu
numai c\ te face din r\u, bun,
din vr\jma[ al lui Dumnezeu,
prieten al Lui, ci [i pentru c\ un
lucru a[a de mare e acoperit cu
chip smerit. Mila cea f\r\ de
margini a Tat\lui, ca s\ scape pe
fiii S\i de judecata cea aspr\, a
drept\]ii dup\ fapte, le trimite,
coborând din ceruri, pe Fiul S\u
cel Unul N\scut, s\ le fac\ o
judecat\ milostiv\ [i f\r\ nici o
`nfrico[are, [i iar\[i s\-i `mpace
`mpace cu Sine. ~n Taina
Spovedaniei rogi pe Dumnezeu,
c\ruia I te m\rturise[ti, de fa]\
fiind [i sluga Sa, t\lmaci al voii
Sale c\tre tine [i cheza[ al t\u
c\tre Dumnezeu, s\-]i ierte
mul]imea relelor ce le-ai f\cut,
`n[irându-le pe toate, dup\ cum
te ajut\ con[tiin]a. {i bun e
Dumnezeu, c\ci te iart\ de toate
datoriile tale, dar numai dac\
ier]i [i tu din inim\, gre[elile
fra]ilor t\i. Dac\ tu nu ier]i, nici
Dumnezeu nu te iart\. {i trebuie
s\ iert\m la nesfâr[it, pe to]i, din
toat\ inima.“ (C\rarea ~mp\ - P\rintele Arsenie Boca (dreapta),
ra]iei, ieromonah Arsenie Boca) al\turi de familia St\niloae
CM
YK

Duminic\, 7 decembrie 2008
bilit domiciliu for]at la
Bucure[ti. Aici este anga-
jat la Biserica „Sfântul E-
lefterie“ ca pictor secund,
iar `n 1961 a fost angajat
la atelierul de pictur\ al
Patriarhiei de la Schitul
Maicilor.
Pictorul de la Biserica
Dr\g\nescu
Dup\ ce iese la pensie,
`n anul 1968, `ncepe pic-
tura bisericii din Drag\-
nescu, la care a lucrat vre-
me de 15 ani.
„E o lumin\ de tonuri
deschise c\tre lume, ca
spiritul [i chipul M\ntuito-
rului coborât s\ ne aduc\
lumina de sus, ce iradiaz\
din pictura sfin]iei tale. E
un stil nou, e o pictur\
nou\, dup\ viziunea nou\
pe care o por]i `n suflet.“
Sunt cuvintele lui Nichifor
Crainic, fascinat de pic-
tura transfigurat\ de la
Dr\g\nescu. Ea nu este
Pictura p\rintelui Arsenie „atârn\ de marginea ve[niciei“
Localitatea Dr\g\nes-
cu e a[ezat\ fa]\ de Mi-
h\ile[ti la extremitatea
opus\ a lacului de acumu-
lare. Biserica, de[i mic\,
se z\re[te de departe `ntre
copacii care o `nconjoar\.
Numele comunei vine
de la un boier, Fotache
{tirbei Dr\g\nescu, fiul
vornicului Badea {tirbei,
unul din cei 15 boieri care
nu au plecat din Bucure[ti
la Bra[ov `n timpul Revo-
lu]iei de la 1821, ci au r\-
mas pe loc, de[i Tudor Vla-
dimirescu intrase `n capi-
tala Munteniei. P\mântul
pe care se afl\ construit\
biserica apar]inea mo[iei
Prisicenii de Jos, numit\
[i Dr\g\nescu, de la pro-
prietarul care o cump\-
rase la mezat cu 2.500 de
taleri. Ea fusese d\ruit\
Bisericii „Sfântul Ilie“ -
Rahova, ctitorie a acelo-
ra[i boieri Drag\nescu.
L\ca[ul care se vede
ast\zi a fost ridicat `n anul
1870, dup\ o rev\rsare
puternic\ a Arge[ului din
1866, care distrusese cimi-
tirul [i biserica de lemn din
apropiere. Paroh `n timpul
`n care a fost pictat\ bise-
rica de la Dr\g\nescu de
c\tre ieromonahul Arsenie
Boca era p\rintele Savian
Bunescu. El a slujit aici `n-
cepând cu anul 1937. Dup\
anii de pu[c\rie s-a `ntors
`ns\ la biserica lui, unde [i-
a continuat misiunea pân\
`n 2004.
Pictorul necunoscut
de la Dr\g\nescu era
c\utat de mult\ lume
P\rintele Arsenie a pic-
tat mai mult de 15 ani `n
bisericu]a de la Dr\g\nes-
cu. P\rintele Savian Bu-
nescu spunea c\ au existat
scene biblice la care p\rin-
tele Boca lucra [i noaptea.
Dar cum a ajuns p\rintele
Arsenie Boca s\ locuiasc\
[i s\ lucreze la Dr\g\nes-
cu? Stare]a de la Prislop,
maica Zamfira, era sora
preotesei Ligia, so]ia preo-
tului Savian. Prin inter-
mediul lor a reu[it p\rin-
tele s\ poposeasc\ aici.
Satul nu [tia pe cine g\z-
duie[te. Arsenie era doar
pictorul trimis de la Patri-
arhie. Nu cuno[teau c\ era
preot, nici c\lug\r.
Cât timp a r\mas la
Dr\g\nescu, pictorul bi-
sericii locuia `n casa paro-
una obi[nuit\, p\rintele
Arsenie nelimitându-se
strict la canoanele icono-
grafice clasice. De[i i s-a
interzis s\ predice, acum o
f\cea `ntr-un alt chip - cu
ajutorul penelului [i al cu-
lorilor. Pictura de la Dr\-
g\nescu ne prezint\, pe
lâng\ altele, momente din
via]a [i patimile Cuviosu-
lui {tefan cel Nou, de pe
vremea `mp\ratului icono-
clast Constantin Coproni-
mul, sfânt care a primit
mucenicia `n ziua de 28 no-
iembrie. Astfel se accen-
tueaz\ latura profetic\ a
personalit\]ii p\rintelui
Arsenie, remarcând ase-
m\n\rile dintre cele dou\
vie]i, a Cuviosului {tefan
cel Nou [i a sa, amândoi
s\vâr[indu-se din via]\ `n
aceea[i zi.
La nici un an de la fi-
nalizarea picturii bisericii
de la Dr\g\nescu, p\rin-
tele Arsenie Boca va trece
la Domnul la M\n\stirea
Preotul R\zvan
Petcu, parohul
Bisericii Dr\g\nescu
hial\, `mpreun\ cu fa-
milia preotului. De[i nu
slujea, oamenii care `l
[tiau de la Sâmb\ta, mai
ales ardelenii, `l c\utau [i
aici, la marginea Bucure[-
tiului, `i d\deau pomel-
nice, `i cereau sfatul.
„Mai [tii Tat\l
nostru?“
„Pe p\rintele Arsenie l-
am cunoscut `n 1986, po-
veste[te p\rintele R\zvan
Petcu, actualul paroh al
bisericii din localitate. Am
venit la Dr\g\nescu mai
mult adus de Daniela, cea
care a devenit so]ia mea,
pe atunci doar coleg\ la
Facultatea de Fizic\ ato-
mic\ de la M\gurele. L-am
v\zut [i am vorbit de dou\
ori cu sfin]ia sa. Avea un
har [i o putere deosebite.
Era ceva cutremur\tor. La
prima `ntâlnire mi-a fost
team\. Lucr\rile de pic-
tur\ se `ncheiaser\. P\rin-
tele Arsenie monta un poli-
candru `n pronaos, [i când
am ajuns `n u[a bisericii, s-
a `ntors c\tre mine [i m-a
`ntrebat: «Mai [tii Tat\l
nostru?». Când eram mic
m\ rugam foarte mult.
Dar când am ajuns la liceu
m-am r\cit [i am ajuns s\
nu mai [tiu nici Tat\l nos-
tru `n `ntregime. P\rintele
a cunoscut aceasta [i m-a
`ntrebat u[or mustr\tor,
pentru a m\ face con[tient
de starea `n care m\
aflam. Apoi am mai avut o
discu]ie cu el.
Nu impunea prin calit\-
]ile sale omene[ti. Sim]eai
la el ceva `n plus. Nu
puteai s\ `l prive[ti `n ochi.
Aveai senza]ia real\ c\ te
Sinaia, locul unde unde o-
bi[nuia s\ se retrag\ tot
mai des. Prohodit de o
mul]ime impresionat\ de
credincio[i, p\rintele Arse-
nie a fost `nmormântat a[a
cum [i-a dorit, `n cimitirul
M\n\stirii Prislop, `n ziua
de 4 decembrie.
P\rintele Arsenie d\
m\rturie prin tr\irea sa
duhovniceasc\, prin nes-
tr\mutata iubire pentru
Hristos de `nsemn\tatea
misiunii cu care a fost
`ncredin]at. Pe lâng\ preo-
tul [i slujitorul sfântului
altar, `n persoana lui
putem z\ri [i un adev\rat
m\rturisitor al Evanghe-
liei, un profet al neamului
[i un lupt\tor pentru ap\-
rarea dreptei credin]ei. Ca
[i dreptul din vechiul Tes-
tament, de[i prigonit [i
`ntemni]at, p\rintele ne
cheam\ pe to]i cei din nea-
mul „cre[tinesc [i iubitor
de Dumnezeu“ s\ gust\m
din Lumina lui Hristos. a
cunoa[te foarte bine. C\ `]i
[tie [i p\r]ile tale nev\zu-
te. Poate de aici [i frica ce
te cuprindea `n apropierea
lui. Nu folosea cuvinte du-
re, lipsea de la el o autori-
tate fabricat\. Era firesc,
spontan [i nep\mântesc.“
Frescele de la
Dr\g\nescu sunt o
catehez\ desf\[urat\
pe pere]ii bisericii
Legat de pictura de la
Dr\g\nescu s-au f\cut mai
multe aprecieri. Stilul p\-
rintelui Arsenie este unul
inedit, personal. Ce uime[-
te este modul unic `n care
surprinde evenimentele
cele mai importante din is-
toria Noului Testament. Te
mai surprinde lumina care
te p\trunde la vederea a-
cestei picturi. Privind-o,
e[ti `nv\luit de pace. Ni-
chifor Crainic spunea de-
spre registrul iconografic
de la Dr\g\nescu c\ „atâr-
n\ de marginea ve[niciei.“
Profesorul de teologie care
gustase din plin teroarea
pu[c\riilor comuniste a
venit aici dup\ 1970 [i a
fost impresionat de ceea ce
a v\zut. Pictura este foarte
duhovniceasc\, pedagogi-
c\. Este o catehez\ care se
`ntinde pe pere]ii bisericii.
Pictura este una pro-
fund dogmatic\ [i biblic\.
Atunci când p\rintele Sa-
vian, dup\ evenimentele
din 1989 catehiza enoria[ii,
le punea de multe ori `ntre-
~n st=nga, Sf=nta Sofia, ctitoria `mp\ratului bizantin Justinian
(527-565). Al\turi, Basilica „San Pietro“ din Roma
CM
YK
9
„M-am `nh\mat la carul unui ideal cam greu - transformarea
omului `n Om, fiul mai mic al lui Dumnezeu [i frate al Fiului S\u
mai mare. ~ns\, toate idealurile mari au `n ele ceva paralizant:
nu te las\ s\ te preocupi de nimicurile acestei vie]i.“
Biserica „Sf=ntul Nicolae“ din localitatea Dr\g\nescu din jude]ul Giurgiu,
locul unde p\rintele Arsenie Boca a petrecut ultimii 15 ani din via]\
b\ri la care nu `ntotdeauna
cei afla]i `n fa]a lui erau ca-
pabili s\ r\spund\. Atunci
el le spunea: „Privi]i pere]ii
bisericii [i vede]i Scriptura.
P\rintele Arsenie «a scris»
pictând toate momentele
importante din via]a Mân-
tuitorului.“
Fiecare registru icono-
grafic are ca explica]ie
unul sau mai multe ver-
sete din Scriptur\.
Apocalipsa,
`n spatele
~nvierii lui Hristos
O scen\ impresionant\
este cea reprezentat\ pe
peretele de miaz\noapte al
naosului, ~nvierea Mân-
tuitorului din mormânt.
Hristos are un trup trans-
figurat, diafan, care trece
prin piatra dreptunghiu-
lar\ a mormântului, figu-
rat\ `n plan orizontal. Pri-
vind-o, descoperi puterea
Domnului `nviat, pentru
care materia nu mai
`nseamn\ grani]\ de netre-
cut. Mandorla este una de
culoare deschis\, ea merge ~n scena ~nvierii, pictat\ de p\rintele Arsenie
de la ro[u spre galben, iar
Boca, M=ntuitorul Hristos este inundat de lumin\
Mântuitorul este `nf\]i[at
`n alb. Este singura fresc\ logic\. Soarele `ntunecat, Petcu ne explic\: „Lumea
norii de praf [i de fum, blo- care nu crede `n `nviere va
`n care Iisus este figurat cu
arde. ~nvierea este temeiul
p\rul de culoare deschis\. curile zgârie-nori cuprinse
de v\paia de foc sunt Judec\]ii de Apoi“.
Scena ~nvierii are `n fun-
dal, de o parte [i de alta a lui schi]ate `n ro[u aprins [i
Hristos, lumea `n fl\c\ri. portocaliu de zugravul in- Biserica R\s\ritului
Asocierea ridic\rii din mor]i spirat. Care ar putea fi me-
cu Apocalipsa, cu a doua sajul acestei reprezent\ri? [i Biserica Apusului
venire a Domnului pe p\- De ce Apocalipsa `n spatele O alt\ fresc\ inedit\ pe
mânt este una profund teo- ~nvierii? P\rintele R\zvan care nu o po]i reg\si `n alt\
biseric\ din România se
afl\ pe peretele de nord al
pronaosului, aproape de in-
trare. Sunt pictate stând
al\turi Sfânta Sofia din
Constantinopol, ctitoria
`mp\ratului bizantin Jus-
tinian [i Basilica „San Pie-
tro“ din Roma. Prima este
`nf\]i[at\ `n prim-plan, pe
un fond deschis, cea de a
dou\, pu]in `n spate, este
figurat\ cu o nuan]\ de gri.
Interesant este c\ ambele
biserici se afl\ sub acela[i
arc de lumin\ [i har. Sub
aceast\ imagine este ci-
tatul Sfântului Ciprian al
Cartaginei: Extra ecclesia
nulla salus! (~n afara Bi-
sericii nu exist\ mântui-
re!). P\rintele Arsenie spu-
nea adesea c\ nu trebuie
s\ ne cert\m cu celelalte
confesiuni, ci s\ `ncerc\m
s\ tr\im autentic `nv\]\-
tura pe care Biserica noas-
tr\ o propov\duie[te.
CM
YK
10 Duminic\, 7 decembrie 2008

„~n urma vizitelor pastorale pe care le-am efectuat `n majoritatea

Reportaj acestor locuri, am constatat cât de risipi]i sunt fra]ii no[tri care nu au un
p\stor sufletesc. ~ntr-o societate din ce `n ce mai secularizat\ [i
individualist\, f\r\ un cârmuitor duhovnicesc, omul se `nstr\ineaz\ de
Dumnezeu tot mai mult, iar aceast\ `nstr\inare na[te `n el un mare gol
sufletesc [i privarea de ajutorul [i lumina care vin de la El prin credin]\.“

Cât de mult caut\ românii din ]\rile Europei de Nord biserica

Anul trecut, `n [edin]a Sf=ntului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Rom=ne din 22-24
octombrie, au fost `nfiin]ate sau
reactivate [apte eparhii rom=ne[ti `n
]ar\ [i `n diaspor\. Printre acestea se
num\r\ [i Episcopia Ortodox\ Rom=n\
a Europei de Nord. ~n martie 2008 a
fost ales [i un arhip\stor pentru
rom=nii care s-au `ncumetat s\ plece
de acas\, construindu-[i viitorul `n
]\rile de nord. Preasfin]itul Macarie
Dr\goi a fost instalat `n noua
demnitate pe 6 iulie 2008, `n Catedrala
episcopal\ a Bisericii Ortodoxe S=rbe
din Stockholm. Priorit\]ile pastorale
anun]ate, dup\ ceremonia de
`ntronizare, de PS Macarie, `n primul
cuv=nt rostit `n calitate de episcop al
rom=nilor din Europa de Nord, implic\:
unitatea de credin]\ a rom=nilor din
nordul Europei, statornicirea
leg\turilor de convie]uire [i colaborare
cu celelalte comunit\]i etnice [i
confesionale; `mp\rt\[irea credin]ei,
limbii [i tradi]iilor str\mo[e[ti tinerilor;
transformarea episcopiei `n centru de
cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\;
`nfiin]area de [coli parohiale,
desf\[urarea de activit\]i sociale,
culturale [i duhovnice[ti, o catehizare
sus]inut\ [i deschiderea spre dialogul
cu celelalte Biserici. La [apte luni de la
`ntronizarea Preasfin]itului P\rinte
Macarie, v\ prezent\m `n continuare
c=teva aspecte legate de realit\]ile
rom=ne[ti din ]\rile nordice.

Au trecut aproape [ap- pild\, la Stavanger, pe dintre comunit\]ile paro-

te luni de când Preasfin-
]itul P\rinte Macarie
Dr\goi a fost instalat `n
demnitatea de episcop al
românilor care locuiesc `n
]\rile Europei de Nord. ~n
cadrul vizitelor pastorale
pe care le-a `ntreprins
pentru a cunoa[te la mo-
dul practic problemele cu
care se confrunt\ ace[tia,
a fost primit cu foarte
mult\ bucurie, Preasfin-
]ia Sa `nsu[i m\rturisin-
du-ne faptul c\ „am n\-
dejdea c\ prezen]a mea [i
a episcopiei noastre `n a-
ceste ]inuturi mai reci [i
cu mai pu]in soare s\ `n-
mul]easc\ `n inimile tu-
turor lumina [i c\ldura
duhovniceasc\ ce a izvo-
rât din mormântul lui
Hristos, Soarele drept\-
]ii. Am f\cut câteva vizite
pastorale [i am ajuns `n
locuri `n care vie]uiesc ro-
mâni [i care pân\ `n pre-
zent nu au putut fi cerce-
ta]i de un episcop“.
Botezul pentru
mai mul]i copii
~n cadrul acestor vizi-
te, Episcopul a s\vâr[it
foarte multe slujbe, `nce-
pând cu dumnezeiasca
Liturghie [i totodat\ alte
Sfinte Taine [i Ierurgii,
mai cu seam\ Taina Cu-
nuniei pentru o parte din-
tre credincio[ii români
care `nc\ nu se c\s\tori-
ser\ religios. De aseme-
nea, a s\vâr[it Botezul [i
Taina Mirungerii pentru
cei neboteza]i sau pentru
acei români care n-au pri-
mit Botezul `n Biserica
noastr\ Ortodox\. „De
coasta de vest a Norvegi-
ei, am s\vâr[it o Litur-
ghie `n luna septembrie [i
printre cei câ]iva zeci de
copii care au venit `nso]i]i
de p\rin]i la slujb\, doar
vreo trei sau patru au
primit Botezul `n Biserica
Ortodox\, `n ]ar\ sau `n
parohia noastr\ de la
Oslo. Ceilal]i au fost bo-
teza]i `n Biserica Protes-
tant\. P\rin]ii [i-au expri-
mat dorin]a ca tinerele lor
vl\stare s\ fie primite `n
Biserica Ortodox\, le-am
f\cut o mic\ catehez\, ur-
mat\ de rânduiala primi-
rii `n Biserica Ortodox\,
lucru pe care l-am f\cut [i
cu alte persoane protes-
tante din Peninsula Scan-
dinav\, care au ales s\
`mbr\]i[eze Ortodoxia, de
cele mai multe ori `n con-
textul c\s\toriei cu par-
tenerii ortodoc[i români“,
ne-a spus PS Macarie.
Doar dou\
parohii române[ti
au biseric\ proprie
Primele comunit\]i ro-
mâne[ti din Europa de
Nord au fost `ntemeiate
prin anii ’70, prin purta-
rea de grij\ a Bisericii
mame, `n vremea p\stori-
rii patriarhului Justini-
an, când a fost trimis `n
aceast\ parte de lume re-
gretatul p\rinte profesor
Alexandru Ciurea, care a
[i `nfiin]at primele paro-
hii `n nordul Europei. Mi-
siunea a fost `nt\rit\ a-
poi de p\rintele Anton
Po[irc\ [i de al]i preo]i
vrednici, iar pân\ `n pre-
zent s-a reu[it ca dou\
hiale importante din Sue-
dia s\-[i construiasc\
propria biseric\. Mai `n-
tâi s-a `n\l]at biserica
ortodox\ român\ din ora-
[ul Malmö, din sudul
Suediei, care a fost târno-
sit\ `n anul 1987 de pa-
triarhul Teoctist, iar `n
1992, PF Patriarh Daniel,
pe când era Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, a
sfin]it biserica româneas-
c\ din Goteborg, `n par-
tea central\ a Suediei.
Pentru necesit\]ile litur-
gice [i pastorale, Biserica
Ortodox\ din Europa de
Nord a apelat la Biserica
majoritar protestant\ din
Peninsula Scandinav\
care, cu foarte mult\ ge-
nerozitate [i bun\voin]\,
a pus la dispozi]ia româ-
nilor ortodoc[i cateva bi-
serici `n care ace[tia s\ se
roage `n limba de acas\.
Episcopia Europei de
Nord face parte din Mi-
tropolia Ortodox\ Româ-
n\ a Germaniei, Europei
Centrale [i de Nord.
~n jur de 20 de
parohii existente
~n ora[ele cu prezen]\
româneasc\ numeroas\
func]ioneaz\, `n Episcopia
Europei de Nord, `n jur de
20 de parohii, majoritatea
fiind `nfiin]ate `n urma vi-
zitelor pastorale ale Prea-
sfin]itului Macarie.
De cur=nd, `n perioada
20-26 noiembrie, Prea-
sfin]itul P\rinte Macarie
a f\cut o prim\ vizit\ pas-
toral\ comunit\]ilor de
români din Finlanda. „Va
trebui s\ ajungem [i `n
Islanda [i chiar `n Gro-
enlanda, unde am primit
deja semnale c\ vie]uiesc
câ]iva români, s\ vedem
care sunt realit\]ile pas-
torale concrete acolo, care
este situa]ia fra]ilor no[-
tri români, fiindc\ [i ace[-
tia vor trebui `nt\ri]i [i
sprijini]i `n demnitatea
lor româneasc\ [i cre[tin
ortodox\“, continu\ Epis-
copul românilor din Euro-
pa de Nord.
Nu sunt `nc\ preo]i
pentru fiecare dintre pa-
rohiile existente, `ns\ `n
ora[ele cele mai impor-
tante ale Suediei activea-
z\ câte un preot. „Cu pri-
lejul resfin]irii Catedralei
patriarhale [i lucr\rilor
Sfântului Sinod, am venit
`n ]ar\ [i, cu binecuvân-
tarea PF P\rinte Patri-
arh Daniel, am organizat
la Sfânta Patriarhie un
examen de preselec]ie a
candida]ilor pentru pos-
turile vacante de preot
din eparhia noastr\, reu-
[ind s\ alegem câ]iva
tineri destoinici, licen]ia]i
`n teologie, masteranzi [i
doctoranzi, cu studii sau
[edere `n Occident, vor-
bitori de limba englez\,
care [i-au asumat cu mul-
t\ maturitate [i jertfelni-
cie greaua misiune din di-
aspor\. Am numit câ]iva
preo]i `n Suedia [i Norve-
gia, un preot permanent
Preasfin]itul Episcop Macarie, `mpreun\
cu credincio[i din Stavanger - Norvegia
`n Copenhaga si al]i pa-
tru `n ora[ele din Dane-
marca `n care locuiesc cei
mai mul]i români“, a mai
spus PS Macarie.
„F\r\ un cârmuitor
duhovnicesc,
omul se `nstr\ineaz\
de Dumnezeu
tot mai mult“
Referindu-se la cât de
mult caut\ românii din
]\rile Europei de Nord
biserica, PS Macarie ne-a
spus c\ societatea din Pe-
ninslua Scandinav\, ca
de altfel `ntreaga societa-
te occidental\, este din ce
`n ce mai secularizat\ [i
individualist\, iar episco-
pii, prin numirea de pre-
o]i, prin `nfiin]area de noi
parohii, prin misiunea pe
care o desf\[oar\, `n efor-
tul de a `ntemeia cât mai
multe comunit\]i euha-
ristice, `ncearc\ s\ impri-
me acest duh evanghelic
comunitar. „Ca episcop al
acestei nou-`nfiin]ate e-
parhii, am `ncercat cu
sprijinul ambasadelor, al
preo]ilor [i fra]ilor no[tri
de acolo s\ identific\m o-
ra[ele cu prezen]a româ-
neasc\ cea mai numeroa-
s\. ~n urma vizitelor pas-
torale pe care le-am efec-
tuat `n majoritatea aces-
tor locuri, am constatat
cât de risipi]i sunt fra]ii
no[tri care nu au un p\s-
tor sufletesc. ~ntr-o soci-
etate din ce `n ce mai se-
cularizat\ [i individualis-
t\, f\r\ un cârmuitor du-
hovnicesc, omul se `nstr\-
ineaz\ de Dumnezeu tot
mai mult, iar aceast\ `n-
str\inare na[te `n el un
un mare gol sufletesc [i
privarea de ajutorul [i lu-
mina care vin de la El
prin credin]\“, a subliniat
Episcopul rom=nilor din
Europa de Nord. (Narcisa
BALABAN)

~n timpul slujbelor oficiate

`n cadrul manifest\rilor religioase prilejuite
de s\rb\toarea Sf=ntului Cuvios Dimitrie cel
Nou, ocrotitorul Bucure[tilor,
Slujba Parastasului `n parohia au fost hirotoni]i noi preo]i pentru
„Sf=nta Treime“ din Stockholm parohiile rom=ne[ti din Europa de Nord
 Duminic\, 7 decembrie 2008
Pagina
de istorie
Globalizare [i interes na]ional - coordonate
ale unor paradigme opuse (II)
Globalizarea e o nou\ experien]\
aproape pentru to]i indivizii unei
genera]ii vii, când, a[eza]i `n fa]a
operatorului TV, urm\resc
evenimente transmise pe viu din
orice loc al planetei, suprimând
distan]ele. Cel pu]in patru motoare
au fost considerate esen]iale
pentru globalizare: comer]ul,
produc]ia, finan]ele [i tehnologia.
de prof. dr.
C\t\lin TURLIUC
Modernitatea iluminis-
t\ s-a bazat pe trei stâlpi:
primordialitatea statului
teritorial, secularizarea
rela]iilor politice `ntre
state, inclusiv promisi-
unea inova]iei tehnologi-
ce pentru `mbun\t\]irea
calit\]ii vie]ii, misiunea
globalizatoare a Vestului
de a domina lumea nord-
vestic\. To]i stâlpii sunt
ast\zi eroda]i. Statul per-
sist\, dar se globalizeaz\
[i el, `ncepând s\ se uite
mai mult afar\ decât la
constituen]i [i operând ca
un agent instrumental `n
numele for]elor pie]ii re-
gionale [i globale, mani-
pulat de corpora]ii trans-
na]ionale [i b\nci [i, `n
mod crescând, de cercuri-
le financiare.
Statul modern a fost
principalul exponent [i
ap\r\tor al interesului
na]ional. Primul a fost
promotorul celui de-al
doilea, care, la rândul s\u,
l-a legitimat pe primul.
Dup\ unii autori, securi-
tatea, bog\]ia, libertatea
[i dreptatea sunt aspira-
]iile principale ale cet\]e-
nilor, corespunzând unor
nevoi fundamentale. Ob-
serv\m c\, fa]\ de lozinca
revolu]iei franceze, lipsesc
fraternitatea [i egalita-
tea. Statul modern a cre-
at institu]ii adecvate pen-
tru a r\spunde la aceste
cerin]e. ~n materie de se-
curitate, a creat o armat\
pentru amenin]are exte-
rioar\ [i for]e de ordine
pentru cea interioar\,
monopolizând uzul vio-
len]ei. Statul modern a
f\cut din m\rirea avu]iei
na]ionale un crez c\l\uzi-
tor, `ncurajând corpora]i-
ile particulare care func-
]ionau mai bine decât cele
care erau `n gestiunea
statului [i stimulând cre-
area de industrii avansa-
te, re]ele de `ntreprinz\-
tori mici [i mijlocii, ve-
ghind ca cunoa[terea [i
inova]ia s\ fie larg difu-
zate `n rândul popula]iei.
Aceasta cerea forme de
redistribuire a avu]iei, a-
sisten]\ social\ [i medi-
cal\, grij\ pentru p\turi-
le dezavantajate.
Problema este c\ acest
stat modern nu mai este
considerat actor principal
al globaliz\rii. Cu toate
acestea, g\sim statele cele
mai interesate de proce-
sul globaliz\rii, angajate
cu toate resursele de care
dispun la rezolvarea pro-
„Statul persist\, dar se globalizeaz\ [i el, `ncepând s\ se uite mai mult afar\ decât la constituen]i
[i operând ca un agent instrumental `n numele for]elor pie]ei regionale [i globale, manipulat de
corpora]ii transna]ionale [i b\nci [i, `n mod cresc=nd, de cercurile financiare. Statul modern a fost
principalul exponent [i ap\r\tor al interesului na]ional. Primul a fost promotorul celui de-al doilea,
care, la rândul s\u, l-a legitimat pe primul. Dup\ unii autori, securitatea, bog\]ia, libertatea [i
dreptatea sunt aspira]iile principale ale cet\]enilor, corespunzând unor nevoi fundamentale.“
Adep]ii curentului idealist v\d `n
globalizare modalitatea perfect\
de deviere de la conceptul de
interes na]ional, ce reprezint\
punctul forte al paradigmei
realiste. Curentul realist a criticat
[i continu\ s\ critice aceast\
promovare a globaliz\rii, ar\tând
c\, de fapt, tocmai aceast\
globalizare genereaz\ conflicte.
blemelor interne, `n spe- s\ `l `nlocuiasc\ drept
cial economice [i sociale. cheie a schimb\rii globale.
Statele continu\ s\ ba-
t\ moneda, s\ ia impozi-
Schimbarea te, s\ fac\ redistribuirea
atribu]iilor
venitului na]ional, s\
statului-na]iune vegheze la securitate, s\
`nroleze tineri sub drape-
Este de necontestat
lul lor, s\ dezvolte infra-
faptul c\ statul-na]iune,
structura drumurilor, co-
ca expresie a unei moder-
munica]iilor, porturilor [i
nit\]i care e transforma- aeroporturilor [i s\ ges-
t\, `[i schimb\ atribu]iile. tioneze interesul public
Iat\ câteva simptome ale
`n prezen]a unui sector
acestui fenomen: cedarea privat indiferent.
de suveranitate `n proce- Dou\ `ntreb\ri pretind
sul integr\rii, descentra-
r\spuns. Una prive[te li-
lizarea crescând\ [i
mita inferioar\ sau pra-
transferul de atribu]ii c\- gul pân\ la care statul [i
tre organele locale, pier- institu]iile sale poate ce-
derea controlului asupra da din atribu]ii [i r\spun-
economiei globalizate, ac- deri. A doua este adresa-
ceptarea legisla]iei cu t\ sarcinilor sale noi, im-
aceea a altor state, de- puse de globalizare sau
penden]a de deciziile sau de noile `nf\]i[\ri pe care
recomand\rile marilor interesele sale ireductibi-
organisme financiare [i le le iau `n noul context al
bancare [i altele. lumii.
}inând seama de rolul La prima `ntrebare, s\
precump\nitor al statu- accept\m ipoteza unei ce-
lui `n „ap\rarea interesu- d\ri masive de atribu]ii
lui na]ional“, nu mir\ pe ale statului `n sus (globa-
nimeni punerea sub scru- lizare, integrare regiona-
tin a evolu]iei `n cadrul l\) [i `n jos (descentrali-
globaliz\rii [i nici aspec- zare, ora[e [i regiuni cu
tul larg de pozi]ii, de la a- statut sporit [i chiar zone
p\rare pân\ la ultima su- libere), `n materie eco-
flare a fort\re]ei fisurate nomic\ printr-un libera-
[i pân\ la profe]ia sum- lism total, predarea c\tre
br\ a dispari]iei sale. sectorul privat [i c\tre
~ns\ nu a ap\rut nici mecanismele pie]ei a ma-
un substitut adecvat care jorit\]ii pârghiilor pe care
le de]inea ca proprietate
sau central.
Na]iunea e supus\ dis-
cu]iei: abstract\, cet\]e-
neasc\, dar acomodând
societatea cu r\d\cini et-
nice, culturale, religioase
sau istorice imuabile? Ce
r\mâne atunci?
Dincolo de orice consi-
dera]ie teoretic\, bunul
sim] ne indic\ un r\s-
puns evident [i simplu: o
popula]ie situat\ pe o a-
rie delimitat\ a globului.
O institu]ie numit\ stat
serve[te o felie a umani-
t\]ii care are un num\r
redus de trebuin]e vitale.
Nu statul are popula]ie,
ci oamenii au stat. Nevoi-
le lor sunt supravie]uirea,
ce se traduce prin securi-
tate `n sens larg. Peste
capul locuitorilor cad pe-
riodic nenorociri sub for-
ma catastrofelor naturale
(cutremure, inunda]ii, se-
cete) sau f\cute de om
(r\zboaie, conflicte inter-
ne, anarhie). Statul este
inventat s\ `i apere de
calamit\]i care au f\cut
`n trecut via]a lor scurt\,
brut\ [i precar\.
Statul - titular
de proiect comun
Numai puterea m\su-
rat\ `n energie [i tehnici
[i avu]ia realizat\ prin
produc]ie [i inteligen]\
asigur\ securitatea [i sa-
tisfacerea nevoilor vitale.
Atunci când toate re-
sorturile economice [i ale
cre\rii avu]iei au trecut
`n alte mâini, securitatea
economic\ a statelor con-
tinu\ s\ r\mân\ o r\s-
pundere a statelor. „Sco-
pul final al guvern\rii
unei na]iuni este de a se
separa `mpotriva perico-
lului din afar\, ceea ce es-
te rezonabil, iar, `n al doi-
lea rând, de a integra na-
]iunea cât mai mult posi-
bil `ntr-un fel de societa-
te, `nsorit\, egalitar\. Cu
alte cuvinte, oamenii tre-
buie s\ aib\ acces la ne-
voile de baz\, iar guver-
nele sunt responsabile de
asigurarea acestei trebi“.
~n jurul acestor intere-
se se creeaz\ un spa]iu de
solidaritate. Este imedia-
t\ continuarea interese-
lor vitale, f\r\ de care so-
cietatea nu prinde forme.
Statul e din nou prezent
pentru a `ntre]ine aceas-
t\ solidaritate. Statul, `n
chip clasic, a f\cut-o ca
gardian al memoriei co-
lective [i al istoriei tr\ite,
ca tutore al unei culturi
na]ionale, venite s\ dea
`nt\riri [i justific\ri sen-
timentului de solidarita-
te. Statul este deci un ti-
tular de proiect comun;
cu `ndep\rtarea proiectu-
lui, dispare solidaritatea
[i statul se destram\, a[a
cum vedem, sub ochii no[-
tri, c\ unele dintre ele
sunt [terse de pe hart\. E
procesul invers consti-
tuirii lor `n mas\ la `nce-
putul jum\t\]ii secolului,
sub semnul fierbinte al
solidarit\]ii `n jurul
proiectului eliber\rii [i
independen]ei.
Modernizare, civiliza-
]ie, bun\stare sunt reali-
z\ri ale statului-na]iune,
ale `ntreprinderilor sale,
ale programelor sale [i, `n
principal, ale economiei
sale na]ionale. Dar, as-
t\zi, modernizarea este
global\, civiliza]ia la fel [i
bun\starea depinde de
contextul exterior. Ce re-
vine statului `n aceste
condi]ii?
~n primul rând, tot o
reac]ie de ap\rare. Globa-
lizarea nu numai c\ deza-
vantajeaz\ pe cei slabi,
dar vat\m\ [i pe cei ne-
aten]i.
N-a r\mas, ca negocia-
tor posibil pentru ap\ra-
rea unei popula]ii de con-
11
C\t\lin Turliuc
este profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
secin]ele adverse ale glo-
baliz\rii, decât statul ei.
~n al doilea rând este
promovarea pozitiv\ a in-
tereselor acestei popula-
]ii. ~n noile condi]ii, mo-
dernitatea nu este cuceri-
t\ cu for]ele proprii sau
prin arme, ca `n cazul cla-
sic. Geomodernitatea sau
gradul actual de civiliza-
]ie se m\soar\ prin nu-
m\rul [i densitatea `n
aria unui stat, a noduri-
lor de articulare [i de in-
tersec]ie a re]elelor globa-
liz\rii. Statul poate s\ fa-
vorizeze `n cea mai mare
m\sur\ ca agen]ii activi
ai popula]iei sale s\ fie
antrena]i `n opera de co-
nectare la sistemul glo-
bal. Ei aduc vizitatori, tu-
ri[ti ce `nsufle]esc servici-
ile. Tranzac]iile bancare
conteaz\. Locurile unde
sunt situate b\ncile atrag
lumea afacerilor [i avan-
tajele se r\sfrâng asupra
popula]iei.
Statul minimal
~n concluzie, interesul
na]ional se men]ine [i se
amplific\ `n condi]iile
modernit\]ii globale. S\
presupunem c\ modifica-
rea competen]elor statu-
lui scade pân\ la forma
„statului minimal“.
Locuitorii unui terito-
riu continu\ s\ `ntre]in\
acelea[i aspira]ii de secu-
ritate, bog\]ie, libertate
[i echitate, cu sau f\r\
stat puternic. Toate struc-
turile puterii, considerate
a fi: securitate, produc]ie,
finan]e [i cunoa[tere s-au
deplasat spre noua sche-
m\ a re]elelor globale. ~n
materie de securitate,
modernitatea global\ se
anun]\ ca un garant al
p\cii mondiale, dar se
dovede[te neeficace [i lip-
sit\ de mijloace pentru a
preveni sau stinge con-
flictele locale [i interne,
predominant cultural
identitare.
Globalizarea nu asigu-
r\ ordinea intern\ [i apli-
carea justi]iei. Din nou
statele sunt chemate s\
fac\ fa]\ la sfid\ri noi, tra-
fic de arme, sp\lare a ba-
nilor, terorism [i droguri.
Interesul na]ional nu se
mic[oreaz\ `n globalism
sau regionalism, dar se
exprim\ prin interese [i
ambi]ii noi, la a c\ror re-
alizare concur\ al\turi de
statutul geomodernit\]ii,
numesc al]i agen]i negu-
vernametali sau priva]i,
comunit\]i sau indivizi
lega]i de o identitate ce nu
poate decât `nflori `ntr-o
lume a pluralismului. a
12
{tiin]\
[i religie
Dimensiunile Universului
Mult timp, c\l\torii care au
str\b\tut P\mântul `n expedi]ii
c\tre t\râmuri `ndep\rtate au fost
cople[i]i de imensitatea [i diver-
sitatea Planetei noastre. Curând
dup\ aceea, scrutând cerul, as-
tronomii au descoperit c\ P\-
mântul nostru este o pic\tur\
miraculoas\ de via]\ `ntr-un
ocean cosmic imens, plin cu
miliarde de stele. Tehnologiile
Via]a zilnic\, `n ritmul
ei gr\bit, ne r\pe[te cea
mai mare parte din clipe-
le `n care am putea z\bo-
vi cu privirea spre frumu-
se]ile acestei lumi. {i cum
graba ne opre[te din dru-
mul c\tre dezv\luirea
frumuse]ilor ascunse ale
naturii, `ntr-un fel ase-
m\n\tor, experien]a coti-
dian\, limitat\ la pragu-
rile sim]urilor noastre, ne
`mpiedic\ s\ gândim la
cât de mare este lumea `n
care tr\im. Faptul c\ in-
strumentele puse la
punct de om se pot apro-
pia de marginile Univer-
sului, [i c\ fenomenele
lui, prin ve[mântul mate-
maticii, s\ intre `n min-
tea noastr\, ne-ar putea
sugera c\ Universul nu
este chiar atât de mare.
Totu[i, dimensiunile Uni-
versului sunt cople[itoa-
re! ~n fapt, el este cu ade-
v\rat imens [i, oricât ne-
am str\dui s\-l `nchidem
complet `n mintea noas-
tr\, nu vom reu[i. Cu atât
mai pu]in s\-l cucerim!
Dar, ceea ce se cade s\
`n]elegem `ns\ din aceas-
t\ m\re]ie a Universului
nu sunt doar dimensiuni-
le [i istoria lui cople[itoa-
re, ci m\re]ia lui Dumne-
zeu care l-a f\cut.
Cât de mare
este Universul?
Dimensiunile Univer-
sului nu sunt cunoscute.
Se cunoa[te pân\ `n pre-
zent doar m\rimea Uni-
versului observabil. Teh-
nologiile ultimilor decenii
au permis dep\[irea tutu-
ror limitelor de observa]ie,
c\tre distan]e din ce `n ce
mai mari. Potrivit obser-
va]iilor actuale, Universul
este atât de mare, `ncât
nici un model comparativ
nu este suficient de bun
pentru a-l exprima, prin-
tr-o analogie, `n termenii
familiari experien]ei di-
Cea mai apropiat\ stea se afl\ la 4 ani-lumin\ de Sistemul Solar
ultimului secol au `mpins mai
departe marginile lumii. Prin in-
termediul unor telescoape de ma-
re putere, situate `n spa]iul cos-
mic, astrofizicienii pot cerceta
Universul pân\ aproape de margi-
nile lui vizibile. Bolta cereasc\ pe
care o putem admira `n fiecare
sear\ senin\ se descoper\ astfel
ca o remarcabil\ fereastr\ c\tre
un Univers gigantic.
recte, reprezentabili sau revolu]ie sideral\) repre-
intuitivi. Nici cel mai mic zint\ 247,6 ani tere[tri.
fir de praf, `nc\ vizibil cu Distan]a pân\ la Soare es-
ochiul liber, `n compara]ie te de aproximativ 40 de ori
cu `ntreg P\mântul, sau mai mare decât distan]a
chiar cu Soarele, nu poate de la P\mânt la Soare.
sugera corect cât de mic\ Distan]a de la Soare la
este planeta noastr\ `n ra- Pluto este suficient de ma-
port cu `ntreg spa]iul cos- re ca str\lucirea [i dimen-
mic cunoscut. siunile Soarelui s\ fie atât
Un model care s\ suge- de mici `ncât intensitatea
reze m\rimea Universu- radia]iei lui s\ fie de 1.600
lui observabil se poate to- de ori mai mic\, fiind invi-
tu[i construi, `n mai mul- zibil cu ochiul liber.
te etape, cu ajutorul mai Calea Lactee execut\ o
multor termeni de com- mi[care de rota]ie `n jurul
para]ie. S-ar putea face, centrului galaxiei, cu vite-
spre exemplu, o prim\ za de 250 de km/s, `n 233
compara]ie `ntre P\mânt de milioane de ani. Masa
[i Sistemul Solar, o alta galaxiei este de aproape
`ntre Sistemul Solar [i un miliard [apte sute de
Calea Lactee ca apoi, ul- milioane de mase solare,
tima dintre ele, s\ fie `n- num\rând `ntre 150 [i
tre Calea Lactee [i Uni- 200 de miliarde de stele.
versul cunoscut.
P\mântul are raza e- Giganticul
cuatorial\ de peste 6.300
km [i un volum de o mie Sistem Solar
de miliarde de miliarde
P\mântul este cel mai
de metri cubi! Masa tota-
mare obiect fizic cunoscut
l\ a p\mântului este esti-
prin intermediul experi-
mat\ la aproape 6 milioa-
en]ei directe. ~n lungul e-
ne de miliarde de miliar-
cuatorului, planeta noas-
de de kg. Suprafa]a usca-
tr\ m\soar\ aproape
tului reprezint\ 29,2%
40.000 de kilometri, fiind
din suprafa]a total\ a
suficient de `nc\p\toare
planetei. P\mântul se de-
pentru opt sute de metro-
plaseaz\ pe orbit\ `n ju-
pole cu diametrul de 50
rul Soarelui cu o vitez\
de kilometri fiecare, a[e-
de 29,78 km/s [i `n jurul
zate una lâng\ alta. Str\-
propriei axe cu 465 m/s. b\tute la pas, toate aces-
Soarele are raza de te ora[e imaginare ar ne-
696.000 kilometri [i o ma- cesita aproape 3 ani de e-
s\ total\ de 2 miliarde de
fort, f\r\ `ntrerupere.
miliarde de miliarde de Comparativ cu Soarele
tone. La suprafa]\, Soare- `ns\, P\mântul are di-
le are o temperatur\ efec- mensiuni foarte mici. Pe
tiv\ de peste 5.000 de gra- bolta cereasc\, astrul
de Celsius. {i Soarele, la principal nu pare s\ fie
rândul s\u, se deplasea- cu mult mai mare decât
z\, fa]\ de stelele vecine, Luna. ~n realitate `ns\,
cu o vitez\ de 19,7 km/s. volumul s\u este sufici-
Sistemul Solar este cu- ent de `nc\p\tor pentru
prins `n interiorul orbitei un milion de planete pre-
lui Pluto. Aceasta are raza cum P\mântul. Dac\ `n
ecuatorial\ este de 0,23 locul Soarelui ar fi aleas\
din raza P\mântului [i o minge de baschet (de a-
masa aproape 0,003 din proximativ 25 cm `n dia-
masa P\mântului. Perioa- metru), fixat\ `ntr-un
da de rota]ie a lui Pluto `n punct la sol, atunci P\-
jurul Soarelui (mi[care de mântul ar fi mai mic de-
P\mântul - cel mai mare obiect cunoscut prin experien]\ direct\
cât un sâmbure dintr-un
bob m\runt de strugure,
situat la 25 de pa[i de
mingea de baschet. Atât
de dep\rtat [i atât de mic
este P\mântul `n raport
cu astrul central. Pentru
a atinge limitele Sistemu-
lui Solar, trebuie s\ ne
`ndep\rt\m de mingea de
baschet, cu ceva mai mult
de 800 de pa[i. Dac\ la
cap\tul acestui parcurs
a[ez\m pe sol o pietricic\
cât dou\-trei granule de
nisip, putem avea o ima-
gine a diferen]ei de m\ri-
me [i a distan]ei dintre
Pluto [i Soare.
Privit la aceast\ scar\,
se poate remarca cu u[u-
rin]\ c\ Sistemul Solar
este extrem de rarefiat.
~ns\, pe m\sur\ ce obser-
va]iile vizeaz\ zone tot
mai largi din Univers,
materia este distribuit\
din ce `n ce mai rarefiat.
Spre exemplu, dac\ `n-
treg Sistemul Solar este
cuprins `ntr-un disc de
800 de metri, amplasarea
celei mai apropiate stele
de Soare ar echivala cu a-
[ezarea altei mingi de
baschet, la peste 10.000
de kilometri de cea care
reprezint\ Soarele.
Lumina solar\ parcur-
ge distan]a pân\ la P\-
mânt `n aproape 8 minute.
Altfel spus, Soarele se afl\
la o distan]\ de 8 minute
lumin\ de P\mânt. De la
cea mai apropiat\ stea pâ-
n\ la P\mânt, o raz\ de
lumin\ c\l\tore[te timp
de patru ani. ~n rest, toate
celelalte stele de pe bolta
cereasc\ se afl\ la distan-
]e mai mari de 100 de ani
lumin\. ~ncât, de fiecare
dat\ când privim `n sus,
spre stele, [i tot mai de-
parte `n Univers, dezv\lu-
im un trecut tot mai `nde-
p\rtat din istoria lui.
Pân\ `n acest punct, a-
[adar, P\mântul este, `n
raport cu Sistemul Solar
tot atât de mic cât este un
sâmbure de m\r `n mar-
ginea unui imens teren
Duminic\, 7 decembrie 2008
circular cu raza de 850 de
metri!
Cât un punct pe
`ntreg cuprinsul
P\mântului
Galaxia `n care se afl\
Soarele are forma unui
disc cu diametrul de
80.000 de ani lumin\.
Sistemul nostru Solar se
afl\ la o distan]\ de
25.000 de ani lumin\ de
centrul galaxiei. Practic,
un c\l\tor care ar avea
inten]ia s\ ajung\ `n cen-
trul galaxiei ar avea ne-
voie de 25 de mii de ani
s\ termine c\l\toria, `n
condi]iile `n care s-ar de-
plasa cu viteza luminii.
~n compara]ie cu aceas-
t\ imens\ aglomerare de
stele, Sistemul Solar este
de-a dreptul insignifiant.
El trebuie mi[corat [i mai
mult. Dac\, prin interme-
diul unui instrument per-
formant de scriere, mar-
c\m pe o foaie de hârtie
un punct minuscul [i con-
venim c\ acel punct ex-
trem de mic, cu raz\ de a-
proximativ 0,02 mi-
limetri, este Sistemul So-
lar, cât de mare ar fi a-
Soarele este suficient de `nc\p\tor pentru un
milion de planete de dimensiunile P\mântului
tunci galaxia noastr\? Ea
nu ar avea, cum s-ar pu-
tea opina, nici dimensiu-
nea foii pe care este dese-
nat punctul, nici dimen-
siuni comparabile cu o
camer\ sau cu m\rimea
unei cl\diri cu 200 de eta-
je. Dac\ Sistemul Solar ar
fi mic[orat cât pân\ la
conturul unui astfel de
punct, galaxia noastr\, cu
o sut\ de miliarde de ast-
fel de puncte, ar fi de m\-
rimea `ntregului P\mânt!
Sute de miliarde
de stele
Calea Lactee nu este
decât o foarte mic\ parte
din Universul observabil.
Ea apar]ine unui grup lo-
cal de galaxii ce are o l\]i-
me de câteva milioane de
ani-lumin\. Acesta mai
con]ine galaxia Androme-
da, `mpreun\ cu alte 34 de
galaxii mai mici. Grupul
local se afl\ la marginea
roiului Fecioarei, un arhi-
pelag de câteva sute de ga-
laxii, al c\rui centru se a-
fl\ la o distan]\ de aproxi-
mativ 50 de milioane de
ani lumin\. Roiurile de ga-
laxii sunt la rândul lor or-
ganizate `n conglomerate
 Duminic\, 7 decembrie 2008
Calea Lactee ad\poste[te
`n jur de 150 de miliarde de stele
[i mai mari (super-roiuri
sau clusteri). Cât de mari
sunt aceste aglomer\ri `n
raport cu dimensiunile u-
nei galaxii? Dac\, spre e-
xemplu, Calea Lactee ar fi
redus\ la m\rimea P\-
mântului, un cluster ar a-
vea dimensiuni mai mari
decât are Sistemul Solar
`n realitate. ~n fine, actua-
lele dimensiuni ale Uni-
versului observabil sunt
mai mari de aproximativ 7
milioane de ori fa]\ de cele
ale unui cluster. (Limitele
Universul observabil sunt
extinse ast\zi pân\ la a-
proximativ 13,5 miliarde
de ani lumin\, iar masa
total\, dup\ unele es-
tim\ri, este de 1080 atomi).
Universul [i p\mântul,
imposibil de comparat
Pe scurt: P\mântul es-
te, `n raport cu Sistemul
Solar, cam tot atât cât es-
te un sâmbure de m\r `n-
tr-un teren circular cu ra-
za de un kilometru. Siste-
mul Solar este atât de
mic `n raport cu galaxia
noastr\, cât este acel
punct minuscul desenat
pe un petic de hârtie, `n
compara]ie cu `ntreg P\-
mântul. Mai departe tre-
buie spus c\, atât cât este
un sâmbure de m\r `ntr-
un disc de un kilometru,
cam atât de de mic\ este
galaxia noastr\ pe lâng\
dimensiunile unui clus-
ter. ~ns\ Galaxia trebuie
mic[orat\ chiar mai
mult, pentru a putea ve-
dea cât de mic\ este `n
raport cu `ntreg Univer-
sul. ~n fine, un cluster, `n
compara]ie cu dimensiu-
nile Universului observa-
bil, este tot atât de de mic
cât este un punct `n ra-
port cu `ntreg P\mântul.
Ce urm\rim cu toate a-
ceste compara]ii? S\ ar\-
t\m faptul c\, orice ale-
gere am face, nu dispu-
nem de repere vizuale
pentru a a[eza acest lan]
de compara]ii cap la cap,
pentru a exprima m\ri-
mea Universului observa-
bil. Nu putem s\ introdu-
cem [i P\mântul, [i Uni-
versul, `n interiorul ace-
leia[i reprezent\ri intui-
tive. Dac\ vrem s\ adu-
cem dimensiunile Uni-
versului la ceva posibil de
cuprins cu mintea, atunci
Calea Lactee [i Sistemul
Solar vor fi foarte mici,
`ncât P\mântul va fi im-
posibil de reprezentat.
Dac\ facem Calea Lactee
mai mare, cât s\ poat\ fi
reprezentat\ intuitiv, `n
genul unui fir de praf, U-
niversul va fi mult prea
mare ca s\ mai poat\ fi
cuprins cu mintea.
Acum se poate vedea
mai lesne faptul c\ fieca-
re dintre aceste entit\]i
ar putea fi imaginate `n-
trucâtva, `ns\ toate deo-
dat\ nu pot intra `n ace-
la[i timp `ntr-o reprezen-
tare intuitiv\.
Universul cuprins
de mintea omului
~ns\ dincolo de m\ri-
mea impresionant\ a
Universului, exist\ un
miracol [i mai mare: fap-
tul c\ el poate fi cunoscut
de c\tre om. La nivelul
experien]ei directe se
poate observa u[or c\
fiecare zon\ geografic\
are anumite tr\s\turi
caracteristice; exist\ o an-
umit\ compozi]ie a solu-
lui, anumite condi]ii cli-
materice (temperatur\,
umiditate, presiune at-
mosferic\), flor\ [i faun\
specifice. ~n func]ie de
amplasarea zonelor ge-
ografice, exist\ chiar an-
otimpuri diferite pentru
aceea[i perioad\ ca-
lendaristic\. ~n cazul U-
niversului observabil `n-
s\, nu este a[a. Zonele `n-
dep\rtate din Univers un
prezint\ deosebiri sem-
nificative. Dimpotriv\,
ele, chiar separate `ntre
dânsele, prin distan]e de
miliarde de ani lumin\,
seam\n\ foarte mult.
Faptul c\ pretutindeni `n
Univers ac]ioneaz\ ace-
lea[i interac]iuni [i sunt
valabile acelea[i legi per-
mite omului s\-l cunoas-
c\. „Toat\ [tiin]a noastr\
ne demonstreaz\ c\ legile
sunt acelea[i pretutin-
deni. Experimentele din
Universul cunoscut con]ine aproximativ 100 de miliarde de galaxii
„P\mântul este, `n raport cu Sistemul Solar, cam tot atât cât este un
sâmbure de m\r `ntr-un teren circular cu raza de un kilometru. Sistemul Solar
este atât de mic `n raport cu galaxia noastr\, cât este acel punct minuscul
desenat pe un petic de hârtie, `n compara]ie cu `ntreg P\mântul. Mai departe,
trebuie spus c\, atât cât este un sâmbure de m\r `ntr-un disc de un kilometru,
cam atât de de mic\ este galaxia noastr\ pe lâng\ dimensiunile unui cluster.“
toat\ lumea converg spre
acela[i set de explica]ii fi-
zice. Mai mult, posibilita-
tea de a explica un num\r
mare din observa]iile
noastre astrofizice asupra
unor regiuni `ndep\rtate
ale cosmosului, folosind
un set fix de principii fizi-
ce, ne duce la concluzia c\
acelea[i reguli sunt vala-
bile pretutindeni.“I
Mult timp, [tiin]a a cu-
prins doar fenomene [i
procese fizice din natur\,
aflate la `ndemâna expe-
rien]ei directe. Rezultate-
le observa]iilor nu semna-
lau nici o leg\tur\ `ntre
lumea terestr\ [i cea a
stelelor sau planetelor.
De fapt, existau prea pu]i-
ne date concrete [i corecte
despre stele sau planete [i
nimic despre alte galaxii.
Cercetarea atent\ a bol]ii
cere[ti a produs surprize
extraordinare, dezv\lu-
ind faptul c\ `ntre lumea
terestr\ [i planetele sau
stelele cosmosului exist\
leg\turi remarcabile, care
sugereaz\ chiar o anumi-
t\ unitate a lor.
De la cosmos
la Univers
Legile, ca enun]uri uni-
versale [i necesare, nu s-
au putut impune drept
instrumente utile `n de-
scrierea naturii, decât a-
tunci când ideea de cos-
mos a fost `nlocuit\ cu
cea de Univers. Atâta
timp cât s-a men]inut ide-
ea c\ P\mântul este dife-
rit calitativ de celelalte
corpuri din Sistemul So-
lar, iar toate acestea sunt
diferite calitativ de stele-
le fixe, nu putea fi imagi-
nat\ ideea unui enun] u-
niversal care s\ descrie,
de pild\, mi[c\rile tutu-
ror corpurilor.II
Potrivit observa]iilor
lui Newton, c\derea unui
m\r, rostogolirea unei bi-
le pe un plan `nclinat,
curgerea unui fir de ap\
sau traiectoria unei co-
mete sunt, de fapt, rezul-
tatul manifest\rii acele-
ia[i for]e! Datele [i calcu-
lele f\cute de el au furni-
zat argumente solide pen-
tru a afirma existen]a u-
nei leg\turi strânse `ntre
toate aceste fenomene.
Alte descoperiri care au
urmat au contribuit la
schimbarea semnificativ\
a reprezent\rii noastre
despre lume. S-a dovedit
c\ multe din fenomenele
sau corpurile din natur\,
considerate mult timp f\-
r\ nici o leg\tur\, pot fi
explicate destul de bine
prin intermediul a patru
interac]iuni.
Universul se dovede[te
prin toate acestea c\ ne
este accesibil. Mai mult
chiar, f\r\ regularit\]ile
acestea, ne-ar fi imposibi-
M\re]ia crea]iei poate ajuta cugetarea noastr\
s\ urce la contemplarea `n]elepciunii lui Dumnezeu
l\ chiar [i numai cunoa[te-
rea unui minuscul bob de
sare - unul atât de mic `n-
cât cu greu s\ poat\ fi v\-
zut cu ochiul liber... Carl
Sagan, un astronom [i cos-
molog, subliniaz\ acest lu-
cru. ~ntr-un gr\unte, mi-
nuscul de sare, cât s\ fie
vizibil cu ochiul liber, e-
xist\ circa 1016 atomi de
sodiu [i de clor (adic\ 10
milioane de miliarde). Da-
c\ vrem s\ cunoa[tem `n
mod deplin structura aces-
tui gr\unte de sare, tre-
buie s\ [tim cel pu]in po-
zi]iile tridimensionale ale
fiec\rui atom. ~n creierul
uman, din punct de vedere
anatomic, exist\ probabil
1011 neuroni (adic\ o sut\
de miliarde). Simplificând,
desigur, Sagan scrie c\ am
putea conveni ca fiecare
neuron s\ primeasc\ o
singur\ informa]ie, `ncât
num\rul total de lucruri
pe care creierul omenesc le
poate cunoa[te, poate fi
apreciat la o sut\ de mii de
miliarde, adic\ un procent
din num\rul atomilor din
bobul de sare!III.
~n ultim\ instan]\
deci, Universul este cog-
noscibil tocmai pentru
faptul c\ este caracteri-
zat de câteva legi.
Cât de mare este
Dumnezeu?
~ns\ doar aceste sim-
ple cifre [i ordine de m\-
rime, a[ezate cu rost une-
le lâng\ altele, chiar dac\
reproduc la scar\ Univer-
sul `n care tr\im, nu sunt
totu[i edificatoare. Cât\
vreme ne restrângem
doar la datele [tiin]elor,
omul, considerat ca trup
biologic, pare insignifi-
ant. P\mântul pare un
gr\unte de praf, Sistemul
Solar, o gr\m\joar\ de
bulg\ri ai unei stele piti-
ce, iar galaxia noastr\,
scufundat\ `ntr-un ocean
de clusteri, de o sut\ de
miliarde de ori mai mare.
Din perspectiv\ cre[ti-
n\, m\re]ia omului un
st\ `n dimensiunile lui fi-
zice, ci `n aceea c\ este
subiect `n]eleg\tor, care
poate pricepe alc\tuirea
Universului [i felul cum
ac]ioneaz\ puterile puse
`n el. Chiar [i numai fap-
tul c\ suntem `nzestra]i
cu putin]a de a cunoa[te
Universul ne-ar putea fi
deajuns pentru a ne des-
chide spre `n]elegerea
faptului c\ lumea aceasta
imens\, [i plin\ de fru-
muse]e, este rânduit\
pentru om.
Mai mult decât atât,
urmând Sfin]ilor P\rin]i,
am putea s\ urc\m, prin
abisul, m\re]ia [i frumu-
se]ile Universului spre ce-
le mai `nalte [i mai adânci
taine ale Creatorului.
Dac\ opera este atât de
mare, oare cât de mare
este Cel ce a f\cut-o? Da-
c\ Universul con]ine atât
de multe miliarde de ga-
laxii, care adun\ fiecare
sute de miliarde de stele
precum Soarele, oare cât
de mare este puterea Ce-
lui ce le-a f\cut cu pute-
rea Cuvâtului S\u?
Universul `nc\lzit
de dragostea lui
Dumnezeu pentru noi
Sfântul Ioan Gur\ de A-
ur scria: „Iar dac\ nu a-
junge]i sau nu pute]i pri-
cepe ra]iunea tuturor cre-
aturilor, asta nu v\ fie vo-
u\ temei de necredin]\, ci
pricin\ de slavoslovie.
Când gândul r\mâne ne-
putincios [i mintea nu mai
poate cuprinde, du-te cu
mintea la m\re]ia St\pâ-
nului t\u [i tocmai de aici
conchide c\ atât de mare e
puterea Lui, c\ noi nu pu-
tem [ti precis nici ra]iunea
celor f\cute de El“.IV
Un miracol `nc\ [i mai
mare este acela c\ sun-
tem persoane dup\ chipul
Lui, c\ suntem cineva ca-
re recepteaz\ lumea, care
o cerceteaz\ [i o `n]elege.
De aceea, admira]ia bol]ii
13
cere[ti, contemplarea U-
niversului [i cunoa[terea
legilor lui, nu ne sunt su-
ficiente. Fiind persoane,
numai comuniunea ne
`mpline[te. Mult mai pre-
]ioas\ decât darul `n]ele-
gerii lumii, comuniunea
ne apropie de Cel ce a f\-
cut lumea.
Numai oamenii pot re-
cepta `n frumuse]ea Uni-
versului aceast\ chemare
de a dep\[i splendoarea
operei pentru apropierea
de Autorul ei, Dumnezeu
Treime. Numai oamenii
pot r\spunde con[tient [i
liber acestei chem\ri la
comuniune, prin iubire, [i
`n solidaritate cu semenii
lor. Numai oamenii, par-
ticipând la aceast\ comu-
niune, pot sfin]i lumea,
f\când mai evident, `n U-
niversul m\re], purtarea
de grij\ a lui Dumnezeu
[i lucrarea lui iubitoare
`n el, pentru noi.
~n acest fel, imensul U-
nivers armonios [i rece,
se `nc\lze[te de dragostea
Persoanelor dumneze-
ie[ti, care lucreaz\ `n el [i
dincolo de el, pentru
mântuirea noastr\. De a-
ceea, pentru cre[tini,
chiar dac\ descoperirile
[tiin]elor nu sunt de lep\-
dat, ele nu fac decât ofi-
ciul de `nceput, c\tre con-
templare [i doxologie.
Prin via]a duhovniceasc\,
ra]ionalitatea Universu-
lui [i `n]eleapta lui alc\-
tuire prime[te `n]elesuri
[i mai mari, pentru c\ el
devine locul de `ntâlnire
al oamenilor cu Dumne-
zeu [i `ntre ei. ~ncât, `n
miezul credin]ei, Univer-
sul devine Biseric\.
I
Brian Green, Universul ele-
gant. Supercorzi, dimensiuni as-
cunse [i c\utarea teoriei ultime,
Editura Humanitas, Bucure[ti,
2008, p. 188.
II
Gerard Stan, Ordinea Natu-
rii [i Legile {tiin]ei, Editura Uni-
versit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, 2004,
p. 61.
III
Carl Sagan, Creierul lui Bro-
ca. De la P\mânt la stele, Editura
Politic\, Bucure[ti, 1989, p. 45.
IV
Sf. Ioan Gur\ de Aur, Omilii
la Facere, omilia VII, VI, în PSB,
vol. 21, p. 95.
Pagini realizate
de diac. Sorin
MIHALACHE,
Centrul de Studii
Interdisciplinare `n
Religie [i {tiin]\,
Funda]ia „Solidaritate
[i Speran]\“, Ia[i
14 Duminic\, 7 decembrie 2008

Por]ia
de s\n\tate
Tradi]ia medicinei naturiste la rom=ni Constantin I. Milic\ este
profesor universitar la Uni-
versitatea de {tiin]e Agri-
a Practica vindec\rii bolilor [i a alin\rii suferin]elor fizice [i psihice cu ajutorul plantelor cole [i Medicin\ Veterinar\
(USAMV) din Ia[i. Este spe-
are o tradi]ie str\veche, ce se pierde `n negura vremurilor foarte `ndep\rtate a Zeci [i cializat `n fitoterapie [i tra-
teaz\ anual sute de persoa-
sute de genera]ii au observat efectele, au verificat [i au perfec]ionat remediile ini]iate ne din toate col]urile ]\rii,
de str\mo[ii no[tri daco-ge]i a Ace[ti str\mo[i ai no[tri, care au tr\it pe meleagurile prescriind pentru orice boa-
l\ preparate complexe din
carpato-danubiene, cu mii de ani `nainte de era noastr\, cuno[teau multe specii plante pe care, cel mai ade-
sea, le ignor\m. A salvat oa-
vegetale `nzestrate cu virtu]i terapeutice, ceea ce i-au f\cut cunoscu]i [i aprecia]i meni c\rora nu li se mai d\-
`n `ntreaga lume antic\ pentru tratamentele deosebit de eficace pe care le aplicau a deau [anse de supravie -
]uire, preparatele fiind rea-
lizate `n laborator, dup\
metode [tiin]ifice [i dup\
de prof. univ. dr. a tenta analiz\ a fiec\rei
Constantin MILIC| afec]iuni `n parte.

Herodot, denumit p\-

rintele istoriei, scria de-
spre daci c\ sunt „buni
cunosc\tori ai plantelor,
având [i tehnici deosebite
de `ngrijire a bolnavilor
cu ajutorul plantelor“.
Din scrierile lui Herodot
se deduce c\ popula]iile
traco-dacice cuno[teau fu-
miga]iile cu cânep\ indi-
an\ (ha[i[), cu efecte eufo-
rice [i narcotizante contra
durerilor de na[tere. A-
ceasta demonstreaz\ c\
dacii ar fi avut leg\turi cu
popoarele din Orient.
Homer, marele poet al
Antichit\]ii, scria despre
geto-daci c\, „`n afar\ de
bravura [i b\rb\]ia mani-
festat\ `n lupte, ei pose-
dau [i o educa]ie moral\,
manifestat\ `n grija fa]\
de str\ini, de bolnavi [i
de r\ni]ii c\zu]i pe p\-
mântul lor“.
~n crea]ia poetic\ a lui
Ovidius (43 `.e.n.-17 e.n.),
completat\ `n timpul exi-
lului s\u la Tomis - Con-
stan]a (8-17 e.n.), erau
men]ionate multe plante
medicinale care cre[teau
`n spa]iul carpato-danu-
bian [i mai ales la Pontus
Euxinus (Marea Neagr\).
Dintre aceste specii erau
amintite Aconitum, Ado-
nis, Malva. Un alt repre-
zentant al culturii antice,
poetul latin Vergilius afir-
ma, `n scrisorile sale, c\
„Pontus Euxinus rode[te
multe ierburi [i d\ leac
pentru mai toate bolile“.
Dioscorides, medicul
grec n\scut `n Asia Mic\
`n anul 1 e.n., contempo-
ran cu `mp\ratul roman
Nero, a f\cut numeroase
c\l\torii, inclusiv `n Da-
cia, de unde a adunat un
bogat material pentru a
scrie o carte de mare va-
loare pentru medicina na-
turist\ a vremii, intitu-
lat\ „Despre mijloacele
de vindecare“. Publicat\
`n anul 77, cartea descria
600 de specii de plante
medicinale, dintre care
40 de specii au fost speci-
fice teritoriului Daciei.
Dintre aceste specii, 27
de plante au denumiri
daco-trace, 8 - latine [i 5 -
grece[ti, ceea ce repre-
zint\ o confirmare a ve-
Rostopasca era folosit\ de cei care sufereau de g\lbinare (icter)
chimii fitoterapiei pe me-
leagurile ]\rii noastre.
Dup\ cucerirea Daciei
de c\tre romani (106
e.n.), arsenalul terapeutic
al florei medicinale din
Dacia s-a `mbog\]it cu
noi specii aduse de mili-
tarii [i de administra]ia
roman\.
Pseudo-Apuleius, scrii-
tor [i botanist din veacul
al II-lea e.n., `n lucrarea
sa „De medica minibus
herbarum“, men]iona alte
37 de plante cu efecte te-
rapeutice folosite `n Daci-
a: aniarsexe-iarba s\ra-
t\, budathla-limba bou-
lui, chlodela-]elina de
câmp, ciborastra-brustu-
re, diesema-coada vacii,
dyn-urzic\, dzena-cucuta
de ap\, kardama-papur\,
koikodila-p\p\l\u, kro-
ustane-rostopasc\, man-
tia-mure, mizela-cimbru,
skite-scai etc. Un studiu
comparativ arat\ c\ 11
specii cu denumiri dacice
sunt identice cu cele nota-
te de Dioscorides, iar 26
de specii apar numai `n
scrierile lui Pseudo-
Apuleius, fiind, probabil,
adunate direct de pe teri-
toriul Daciei romane.
~n urma evacu\rii Da-
ciei de c\tre autorit\]ile
administrative [i militare
romane, `n timpul domni-
ei `mp\ratului Aurelian
(anul 275 e.n.), medicina
naturist\ a constituit sin-
gura metod\ de alinare [i
vindecare a suferin]elor
bolnavilor, având la baz\
cuno[tin]ele acumulate `n
secolele anterioare.
Balsamuri [i alifii din
vremuri str\vechi
Bogatul material arhe-
ologic descoperit `n anul
1955, la Gr\di[tea Mun-
celului din jude]ul Hune-
doara, atest\ existen]a u-
nei practici str\vechi de
medicin\ naturist\, cu
ustensile adecvate, inclu-
siv vase de lut pentru bal-
samuri [i alifii.
Din acele vechi tim-
puri, locuitorii plaiurilor
române[ti au p\strat con-
tinuitatea bogatei tradi]ii
`n utilizarea plantelor din
flora spontan\, care s-au
dovedit eficiente `n t\m\-
duirea suferin]elor fizice
sau psihice (r\niri, frac-
turi, hemoragii, otr\viri,
mu[c\turi de animale, in-
sola]ii, deger\turi, boli
infec]ioase, epidemii).
Pe sub coastele umbri-
te, pe margini sau adân-
curi de p\duri, `n covorul
multicolor al paji[tilor [i al
poienilor, pe v\ile umede
ale râurilor [i pârâia[elor
efemere, popula]ia satelor
române[ti a g\sit „buruie-
nile de leac“, singurele me-
dicamente accesibile [i d\-
ruite gratuit de natur\.
Cu acestea locuitorii a[e-
z\rilor române[ti `[i t\-
m\duiau suferin]ele atât
`n vremi de lini[te, cât,
mai ales, `n perioadele de
restri[te, când n\v\lirile
vremelnice ale unor hoar-
de hr\p\re]e `i obligau s\-
[i p\r\seasc\ a[ez\rile [i
s\ se ascund\ pe c\ile tai-
nice ale codrilor prieteni.
Pentru r\ni [i furuncu-
le se utilizau frunzele de
patlagin\ sau de mu[ca-
t\. ~n faza de inflama]ie
acut\, frunzele aveau e-
fecte de `nmuiere a pielii,
Frigurile erau comb\tute cu preparate din fierea p\m=ntului
iar enzimele proteolitice
ac]ionau prin macerarea
colagenului din ]esuturi,
astfel c\ furunculul eru-
pea. Dup\ dispari]ia pre-
siunii puroiului colectat,
durerea disp\rea, plaga
era asanat\ [i `ncepea
vindecarea lent\ a ]esu-
tului afectat.
~n secolele XIV-XV, me-
dicina popular\ se practica
`n bolni]ele existente `n
M\n\stirile Tismana, Bis-
tri]a (din Oltenia), Neam],
Prislop (din Moldova), `n
care se foloseau plante
medicinale, recoltate din
flora spontan\ din jurul
m\n\stirilor sau cultivate
`n gr\dinile proprii.
C\lug\rii din
m\n\stiri vindecau
bolnavii de g\lbinare
sau de aprindere
Bolile t\m\duite erau
cunoscute prin anumite
denumiri populare: a-
prindere (congestie pul-
monar\), oftic\ (tubercu-
loz\), rac (cancer), blând\
(urticarie), brânc\ (erizi-
pel), buboaie (furunculo-
z\), cârti]e (varice), cufu-
real\ (diaree), dalac (an-
trax), g\lbinare (icter),
lungoare (febr\ tifoid\),
v\t\m\tur\ (hernie),
trânji (hemoroizi), gâlci
(amigdalit\), sculament
(blenoragie).
Pentru fiecare boal\,
c\lug\rii din m\n\stiri,
precum [i vracii [i dofto-
roaiele satelor foloseau a-
numite plante cunoscute
la acele vremuri: angelica
(Angelica archangelica) la
v\t\m\tur\ [i boli de ini-
m\, rostopasc\ (Chelido-
nium majus) la g\lbinare,
fierea p\mântului (Cen-
taurium) la friguri, alior
(Euphorbia) la reumatism
[i pecingine, captalan (Pe-
tasites) la lungoare.
~n tratamentul altor
boli se mai foloseau brus-
ture (Arctium lappa),
brustan (Telekia), scrân-
titoare (Potentilla), coa-
da-ccalului (Equisetum),
coada-[[oricelului (Achil-
lea), pojarni]\ (Hyperi-
cum), mu[e]el (Matricari-
a), z\mo[i]\ (Hibiscus),
boz (Sambucus), busuioc
(Ocimum basilicum).
{i domnii p\m=ntului
se tratau cu leacuri
din plante
Domnitorii din acele
vremi `ncurajau utiliza-
rea plantelor medicinale
prin mijloacele avute la

DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-HHULPOI
REDACTOR-{EF ADJUNCT:
Narcisa BALABAN
CONSILIER PATRIARHAL:
pr. Constantin STURZU
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
www.ziarullumina.ro
Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU,
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, Silviu
DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin
P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina
STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto :“NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI,
Andreea TOMA
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU,
Alina Narcisa BOSAC
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA)
Departament economic: Roxana GRIGORIU
Consilier juridic : Ana MANEA
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax:
0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin
OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
 Duminic\, 7 decembrie 2008
„~n ultimele trei-patru decenii, practica medical\ din România s-a orientat tot mai mult spre limitarea, treptat\, a
benefice `n combaterea diferitelor afec]iuni maladive. Se apreciaz\ c\ extinderea culturilor de plante medicinale pe
teritoriul românesc va putea asigura tot necesarul de materii prime [i produse finite pentru industria farmaceutic\,
Plante medicinale [i condimente orientale
dispozi]ie. Alexandru cel
Bun, `n Moldova, a acor-
dat privilegii deosebite
negustorilor din Lvov (a-
nul 1408), iar Mircea cel
B\tr=n a acordat privile-
gii negustorilor din Bra-
[ov (anul 1413), pentru a
se aduce produse farma-
ceutice din plante [i con-
dimente preluate din alte
zone ale Globului (t\-
mâie, piper, [ofran, scor-
]i[oar\, cui[oare, nuc[oa-
r\, ghimbir). Este cunos-
cut\ activitatea intens\ a
negustorilor din Târgo-
vi[te, Vâlcea [i C=mpu-
lung de Muscel, care adu-
ceau medicamente natu-
rale [i condimente din
Sibiu, F\g\ra[ [i Bra[ov.
Putem exemplifica u-
nele terapii naturiste a-
plicate cu succes, p\stra-
te `n memoria poporului
timp de multe veacuri.
{tefan cel Mare, r\nit
la picior `n luptele cu tur-
cii, la Cetatea Chiliei, a
fost tratat de medicii ita-
lieni Matteo Muriano [i
Ieronim da Cesena cu lo-
]iuni [i cataplasme de
mu[e]el, isop, t\t\neas\
[i eucalipt. Mai târziu, A-
lexandru L\pu[neanu, fi-
ind bolnav de ochi (`n a-
nul 1558), a fost `ngrijit
de un spi]er din Transil-
vania cu ni[te plante (nu-
mite herborius), printre
care ment\, isop, mu[tar
[i scor]i[oar\.
Printre cele mai vechi
texte p\strate `n ]ara
noastr\ `n domeniul fito-
terapiei [i aromaterapiei
se num\r\ manuscrisul
intitulat „Folosirea plan-
telor de leac“, datat din
tendin]ei de medica]ie exclusiv alopat\, solicitând «redescoperirea» efectelor certe ale plantelor medicinale,
farmacii, spitale [i consum casnic. Este anormal ca, având un asemenea tezaur de o excep]ional\ valoare, ]ara
noastr\ s\ importe, de la firme str\ine, produse naturiste la pre]uri exagerat de mari.“
secolul al XVI-lea [i con-
servat `n Arhivele Statu-
lui din Bucure[ti.
Aici sunt men]ionate u-
nele preocup\ri de fitote-
rapie casnic\, utilizând
multe specii medicinale
folosite la acea vreme
(brusture, ghin]ur\, iar-
ba t\ieturii, patlagin\,
p\trunjel de câmp, schi-
nel, [opârlai]\, traista-
ciobanului, urzic\), pre-
cum [i unele specii aro-
matice alimentare (ange-
lica, m\rarul, melisa).
Menta era considerat\
drept un leac foarte pre-
]ios, „cu mare putere de a
vindeca toate bolile [i de
a smulge toate stric\ciu-
nile l\untrice“.
Cea mai veche carte
medical\ rom=neasc\,
tip\rit\ `n 1551
~ncepând din secolul al
XVI-lea, apar primele do-
cumente scrise `n limba
român\, `n care se atest\
larga utilizare a plantelor
medicinale pentru pre-
venirea [i combaterea
multor boli. Pot fi amin-
tite „Psaltirea Scheian\“
(1515), „Herbarium de la
Cluj“ (1587) [i mai ales
„Sanitatis studium“, scri-
s\ de Paul Kyr [i publica-
t\ la Bra[ov `n anul 1551,
fiind considerat\ drept
cea mai veche carte medi-
cal\ tip\rit\ `n ]\rile ro-
mâne. „Pravila lui Matei
Basarab“ (1662) reliefea-
z\ rolul specialistului `n
descoperirea ierburilor cu
propriet\]i de vindecare
`mpotriva otr\vurilor.
Menta era un leac pre]ios `n Evul Mediu
~n aceast\ perioad\
sunt `nfiin]ate primele
farmacii or\[ene[ti, sus]i-
nute financiar de c\tre
prim\riile din Sibiu
(1494), Bra[ov (1512),
Bistri]a (1516) [i F\g\-
ra[, care livrau extracte,
siropuri [i uleiuri eterice
din plante, mai ales ape
de roze, ment\, tei [i soc.
La sfâr[itul secolului al
XVI-lea, plantele medici-
nale pentru tratamente e-
rau denumite „specii“ [i
se distribuiau de c\tre
spi]er, `n timp ce plantele
aromatice erau distribui-
te de aromatori, cunoscu]i
`n Ia[i `nc\ din anul 1594.
C\rturarul ardelean
Teodor Corbea a scris, `n
intervalul 1691-1700,
„Dictiones Latinae cum
Valachica Interpretatio-
ne“, la cererea episcopu-
lui Mitrofan al Buz\ului,
`n care a dat denumiri la-
tinizate unor plante me-
dicinale cunoscute `n vre-
mea respectiv\: abrota-
num (Artemisia abrota-
num) - lemnul Domnului;
aconitum (Aconitum) - o-
mag, iarba veninoas\;
brionia (Bryonia) - tigv\
de p\mânt; centaurium
(Centaurium) - iarba an-
tifriguri; cicuta (Cicuta) -
fluier, cucut\; mentras-
tum (Mentha) - izm\ s\l-
batic\; serpyllum (Thy-
mus) - iarba-cucului, cim-
bri[or; trychonon (Solan-
um nigrum) - strugurii-
câinelui.
Spitalul din Col]ea,
primul `n care s-au
utilizat plantele
medicinale
Primul spital din ]ar\
care a folosit, cu predilec-
]ie, plantele medicinale a-
utohtone a fost construit
`n Bucure[ti, lâng\ M\-
n\stirea Col]ea, `ntre anii
1695-1708, pe baza planu-
rilor elaborate de sp\tarul
Mihai Cantacuzino. Spita-
lul avea 24 de paturi desti-
nate bolnavilor s\raci care
erau trata]i cu diferite
plante t\m\duitoare.
~n timpul domniei lui
Grigore al III-lea Ghica,
din Moldova, este fondat
Spitalul „Sfântul Spiri-
don“ din Ia[i (1757), `n
care tratamentele `mbi-
nau folosirea plantelor de
leac cu rug\min]i c\tre
cer, de vindecare a
suferin]elor [i de iertare a
p\catelor. Necesarul de
plante era asigurat de
spi]erul Anton Faermann,
decedat cu `ntreaga sa
familie `n timpul ciumei
din anul 1770.
Un alt l\ca[ bisericesc
orientat spre folosirea plan-
telor `n t\m\duirea bolna-
vilor a fost M\n\stirea O-
bedeanu, `n incinta c\reia
a luat fiin]\ Spitalul din
Craiova, `n anul 1777.
Din secolul al XIX-lea
apar plante
medicinale noi,
din str\in\tate
La `nceputul secolului
al XIX-lea, arsenalul
plantelor cu propriet\]i
medicinale folosite `n ]\ri-
le române s-a l\rgit, prin
introducerea unor specii
sau produse aduse din
str\in\tate: scoar]a arbo-
relui de China, anason,
revent, siminichie, [ofran,
piper negru, scor]i[oar\,
cui[oare, nuc[oar\, ieni-
bahar, cassia, camfor, sa-
lep [i sabur. Tot `n aceas-
t\ perioad\, s-au impor-
tat [i unele preparate din
plante aromatice exotice,
prezentate sub form\ de
balsamuri, extracte, elixi-
re, tincturi, uleiuri, ungu-
ente [i ape aromate (de
melis\, fragi, isop, m\-
gheran [i portocale).
~n anul 1838 se editea-
z\ la Ia[i o carte, mult fo-
losit\ de c\tre popula]ie,
intitulat\ „Doctorul [i i-
conomul casnic“, care cu-
prindea „re]ete pentru tot
soiul de boale omene[ti [i
din acelea pentru cai, vite
cornute [i oi“.
Ceva mai târziu, `n a-
nul 1846, apare la Bucu-
re[ti „Practica doctorului
de cas\“, cu foarte multe
recomand\ri de plante
pentru tratarea bolilor
(r\d\cini de p\p\die, ci-
coare [i fumari]\, bune
pentru dureri de splin\,
ficat [i g\lbinare).
Primul laborator
de prelucrare a
plantelor a ap\rut
la Piatra Neam]
Pentru a organiza co-
lectarea [tiin]ific\ a plan-
telor medicinale [i aro-
matice din flora spontan\
sau de la cultivatori, care
erau necesare prelucr\rii
`n laboratoarele farmace-
utice, a luat fiin]\ un
prim laborator de cerce-
Lui {tefan cel Mare i-a fost tratat\ rana
de la picior cu cataplasme de isop
tare „Planta Vorel“ din
Piatra Neam], prin hriso-
vul dat de voievodul Ioan
Sandu Sturdza, domnul
Moldovei (1825).
Sistemul de valorifica-
re [i distribu]ie a produ-
selor medicinale prin re-
]eaua de farmacii a fost
mai bine structurat dup\
anul 1831, ca urmare a a-
plic\rii prevederilor Re-
gulamentului Organic,
introdus `n ambele ]\ri
române[ti.
O marea aten]ie s-a a-
cordat [i manuscriselor a-
p\rute `n mediul c\lug\-
resc. Astfel, manuscrisul
de la M\n\stirea Cernica
con]inea multe re]ete de
balsamuri, alifii, prafuri
[i droguri. A circulat mult
„Cartea doctoriceasc\“,
scris\ `n anul 1854, prin
osârdia preotului Nicanor
Bolniceru, care prezenta
120 de re]ete cu efecte te-
rapeutice.
La mijlocul secolului al
XIX-lea se remarc\ activi-
tatea foarte intens\ a doc-
torului Carol Davila (1828
-1884), francez de origine,
invitat la Bucure[ti `n
anul 1853 pentru reorga-
nizarea serviciului sanitar
militar. ~n 1855 ob]ine de
la domnitorul {tirbei Vod\
autorizarea de a `nfiin]a
Spitalul O[tirii.
Revenirea
la fitoterapie
Pân\ `n a doua jum\-
tate a secolului al XIX-
lea, plantele medicinale
reprezentau arsenalul
principal de lupt\ al me-
dicinii, fiind utilizate `n
toate p\turile sociale ale
societ\]ii. Majoritatea
speciilor vegetale erau co-
lectate de pe cuprinsul ]\-
rii, de[i unele plante [i
produse au `nceput s\ fie
aduse din alte zone natu-
rale ale Globului (Asia, A-
frica, America).
Avântul imperios al me-
dica]iei cu produse de sin-
tez\ chimic\, incompara-
bil mai riscante decât pro-
dusele naturale, a `mpins
fitoterapia din România `n
subsolul medicinii, pe o pe-
rioad\ destul de lung\.
Mai `ntâi, au fost a-
duse din str\in\tate pro-
dusele artificializate, pro-
duse de unele firme ca: li-
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
15
chiorul Daubitz, siropul
Aubergier, siropul su-
dorific Chable, siropul
Grimault, siropul indian
antiastmatic Giniez, pu-
dra Paterson, hapurile
Morison, prafurile Seid-
litz, Quinquina rouge,
hipofosfatul de Grimault,
pectoralul Lamoureaux,
citratul de fier Chable.
Efectele secundare ale
acestor produse sintetice
au convins poporul c\ tre-
buie s\ revin\ la arsena-
lul de baz\ al fitoterapiei,
izvorât dintr-o experien]\
milenar\.
~n ultimele trei-patru
decenii, practica medical\
din România s-a orientat
tot mai mult spre limita-
rea, treptat\, a tendin]ei
de medica]ie exclusiv alo-
pat\, solicitând „redesco-
perirea“ efectelor certe ale
plantelor medicinale, be-
nefice `n combaterea dife-
ritelor afec]iuni maladive.
Se apreciaz\ c\ extin-
derea culturilor de plante
medicinale pe teritoriul
românesc va putea asigu-
ra tot necesarul de mate-
rii prime [i produse finite
pentru industria farma-
ceutic\, farmacii, spitale
[i consum casnic. Este a-
normal ca, având un ase-
menea tezaur de o excep-
]ional\ valoare, ]ara
noastr\ s\ importe, de la
firme str\ine, produse
naturiste la pre]uri ex-
agerat de mari.
Consider\m absolut
necesar ca, `n viitorul a-
propiat, dealurile r\mase
gola[e [i erodate, colinele
necultivate [i luncile cu
soluri bogate [i umede s\
devin\, treptat, izvoare
de s\n\tate pentru popu-
la]ia ]\rii.
Prin cultivare cu plan-
te medicinale, pe care le
putem numi „aurul poli-
color [i parfumat“, aceste
terenuri vor c\p\ta efici-
en]\ maxim\, parfum [i
diversitate coloristic\.
Avem datoria s\ des-
chidem larg poarta Far-
maciei Naturii [i s\ d\m
acces liber tuturor c\ut\-
torilor de virtu]i vindica-
tive `n plantele autohto-
ne, pe care le pot g\si `n
bogata flor\ a ]\rii, pre-
s\rat\, cu atâta d\rnicie,
pe `ntinsul spa]iu carpa-
to-danubian. a
 CM
YK

16 Duminic\, 7 decembrie 2008

„Arhiepiscopul Nicolae este binef\c\torul care `i ajutase

Pagina pe atâ]ia. {i de atunci, se spune, ar fi r\mas obiceiul s\-]i
preg\te[ti cior\peii sau ghetu]ele `n noaptea Sfântului

copiilor Nicolae, c\ci, cine [tie, poate prime[ti un dar…“

Mo[ Nicolae, Sfântul care aduce daruri

Cine nu `[i preg\te[te ghetele `n
ajunul s\rb\torii Sfântului Nicolae,
arhiepiscopul Mirelor Lichiei?
Toat\ lumea [tie c\ Mo[ Nicolae le
aduce daruri copiilor cumin]i sau
o v\rgu]\ celor care o merit\. Dar
nu toat\ lumea [tie c\ mul]i
solda]i [i pescari `l consider\ pe
Sfântul Nicolae ocrotitorul lor. Iar
credin]ele vechi spuneau c\ iarna
`ncepe cu Mo[ Nicolae, care `[i
scutur\ barba ca s\ ning\.
Adev\rul este c\ Sfântul Nicolae
este iubit `n toat\ Europa, nu
numai la noi, [i nu de ieri, de azi,
ci de sute de ani. Pân\ [i numele
american al lui Mo[ Cr\ciun,
Santa Claus, vine de la numele
Sfântului Nicolae, Sinterklaas `n
flamand\! Amintirea
arhiepiscopului milostiv, care l\sa
bani pe furi[ celor nec\ji]i, s-a
transformat, Sfântul devenind un
mo[ care vine pe furi[ [i las\
daruri nu numai nevoia[ilor, ci
tuturor copiilor. Atunci, ce e
fantezie [i ce e realitate `n via]a
Sfântului-Mo[ Nicolae?

Sfântul Nicolae a tr\it pe

vremea `mp\ra]ilor romani
Diocle]ian [i Maximilian,
mutându-se la cer `n anul
340 d.Hr. Se [tie c\ a fost
pustnic [i pentru credin]a [i
minunile pe care le-a f\cut
`nc\ din timpul vie]ii a a-
juns arhiepiscop al Mirelor
Lichiei, regiune care ast\zi
`i apar]ine Turciei. A fost
`ntemni]at pentru propov\-
duirea dreptei credin]e [i
eliberat de Sfântul Con-
stantin cel Mare, când a a-
juns `mp\rat. Sfântul Nico-
lae a murit la adânci b\trâ-
ne]i, iar moa[tele sale, care
sute de ani au fost ad\pos-
tite `n catedrala din Mira,
au fost „furate“ [i duse `n
1087 `n sudul Italiei, la
Bari, ca s\ nu cad\ `n mâi-
nile musulmanilor. Acolo se
g\sesc [i ast\zi.
Ajut\torul celor `n
primejdii
Se spune c\, pe când era
arhiepiscop, se furi[a noap-
tea prin cetate ca s\ afle ne-
voile oamenilor [i s\-i ajute
cu cât putea. Un tat\ ne-
credincios voia s\-[i oblige
cele trei fete s\ p\c\tuiasc\
pentru c\ era s\rac; Sfântul
i-a l\sat, pe rând, trei pungi
cu bani, o zestre suficient\
pentru fete, care s-au c\s\-
torit [i au tr\it cinstit. O po-
veste spune c\ le arunca ba-
nii pe horn [i o pung\ a ni-
merit `ntr-un ciorap pus la
uscat. A treia oar\, a fost
v\zut de tat\l fetelor, care
i-a dat slav\ lui Dumnezeu
pentru mila pe care i-a ar\-
tat-o. El ar fi dezv\luit oa-
menilor din cetate c\ arhie-
piscopul Nicolae este bine-
f\c\torul care `i ajutase pe
atâ]ia. {i de atunci, se spu-
ne, ar fi r\mas obiceiul s\-]i
preg\te[ti cior\peii sau
ghetu]ele `n noaptea Sfân-
tului Nicolae, c\ci, cine [tie,
poate prime[ti un dar…
Joac\-tte
cu mine!
1. Alege, din lista de mai jos, nu-
mele care nu provine din „Nicolae“:
Neculai, Nicoleta, Nic\,
Necula, Culai, Nicoar\.
2. ~n desen, [apte fra]i [i-au
preg\tit cior\peii pentru Mo[
Nicolae. Afl\ cui `i apar]ine
fiecare cior\pel, dac\:
* Ana are cior\pelul orientat spre
dreapta, de lâng\ cel cu mingea;
* Nina are cior\pelul cel mai mic;
* Cior\pelul Mariei st\ lâng\
cel decorat cu fulgi [i e orientat
spre stânga;
* Geo prefer\ s\ stea `ntre
Ana [i Nina;
Dar Sfântul Nicolae i-a
ajutat prin rug\ciunile sale
[i pe oamenii afla]i `n pri-
mejdie pe mare, salvându-i
de la `nec [i potolind furtu-
nile. De aceea, i se roag\
pescarii [i marinarii. ~n
Delta Dun\rii, exista obice-
iul ca oamenii s\ ia o icoan\
a Sfântului cu ei `n barc\,
s\-i ajute la pescuit [i s\-i
fereasc\ de primejdii.
Sf=ntul Nicolae, `n
pove[ti [i credin]e
Oamenii au p\strat a-
mintirea faptelor sale bune
[i de sute de ani povestesc
cum le-a ajutat pe fetele
s\race [i cum i-a salvat pe
cor\bieri de la `nec, mai
schimbând câte ceva pe ici,
pe colo. A[a a ap\rut cre-
din]a c\ el a oprit potopul,
altfel scufunda corabia lui
Noe. Se spune c\ ar fi fost
cor\bier [i s-au `necat to]i,
`n afar\ de el. S-a rugat
fierbinte lui Dumnezeu [i
oamenii au `nviat.
}\ranii no[tri i-au pur-
tat mult\ iubire [i respect.
Pentru ei, este al doilea
sfânt f\cut de Dumnezeu;
st\ `n stânga Domnului [i,
`n noaptea de Sfântul Va-
* Iulia are perechea cior\pelu-
lui Anei;
* Carmen `[i pune `ntotdeauna
cior\pelul lâng\ Maria;
sile, când se deschid ceru-
rile, oamenii cura]i `l pot
vedea stând cu Dumnezeu
la masa raiului.
Sf=ntul Nicolae, `n
calendarul popular…
~nainte de inventarea
meteorologiei, oamenii au
`nv\]at s\ cunoasc\ ritmu-
O surpriz\ pentru p\rin]ii t\i
Te-ai obi[nuit s\ pri-
me[ti numai tu daruri de
la Mo[ Nicolae? Ce-ar fi
s\ le faci [i tu o surpriz\
p\rin]ilor t\i? ~]i propun
o re]et\ de fructe trase `n
ciocolat\. Fiind f\cute de
tine, vor fi de dou\ ori
mai gustoase!
Fructe trase
`n ciocolat\
Tope[te o ciocolat\ a-
m\ruie (de post) `ntr-un
vas de metal mic, dar nu
direct pe flac\r\, ci `ntr-un
vas cu ap\ pus pe foc mic.
Amestec\ des. Preg\-
te[te-]i fructele: felii de
* Dana [i-a brodat stelu]e [i
globuri.
3. Fiecare copil a brodat câte o
liter\ pe cior\pel. Amestec\-le [i
CM
YK
rile naturii [i semnele care
prevestesc schimbarea vre-
mii. A[a au observat c\, nu
mult dup\ s\rb\toarea
Sfântului Nicolae, ziua `n-
cepe din nou s\ creasc\.
Aceasta se `ntâmpla `na-
inte de a se schimba calen-
darul, `n 1923. Deci, dup\
calendarul vechi, Sfântul
Nicolae c\dea pe 19 de-
cembrie de ast\zi, adic\
foarte aproape de solsti]iul
de iarn\, când, `ntr-ade-
v\r, `ncepe s\ creasc\ zi-
ua. Ca s\ arate c\ ziua se
m\re[te cu foarte pu]in `n
fiecare zi, spuneau c\ se
mere, portocale, manda-
rine, kiwi, boabe de stru-
guri, sp\late [i decojite
dac\ e nevoie. Când cio-
colata s-a topit, `nmoaie
fructele pe jum\tate sau
`n `ntregime (dac\ le
`n]epi cu o scobitoare),
scutur\-le bine de exce-
sul de ciocolat\ [i aran-
jeaz\-le pe un platou, cu
grij\ s\ nu se lipeasc\
`ntre ele. Dup\ ce ai ter-
minat, pune-le la frigider
o jum\tate de or\, s\ se
`nt\reasc\ bine ciocolata.
Apoi, aranjeaz\-le pe un
alt platou sau `n pungu]e,
dup\ cum dore[ti. Se ]in
la rece!
vei afla un alt nume al Sfântului
Nicolae.
4. ~n desen s-a strecurat un sim-
bol al prim\verii. ~ncercuie[te-l.
lunge[te cu cât se suce[te
puiul `n g\oace.
Ei au mai observat ceva:
faptul c\ soarele nu r\sare
`ntotdeauna `n acela[i loc, ci
`n locuri diferite `ntre est [i
sud. ~n aceast\ zi, spuneau
b\trânii cei `n]elep]i, soare-
le r\sare la miaz\zi [i, `nce-
pând cu aceast\ dat\, alun-
gat de Sfânt, `ncepe s\
r\sar\ tot mai spre est,
pân\ la Sfântul Toader (`n
preajma echinoc]iului de
prim\var\, când soarele
r\sare la est), care `l alung\
din nou spre miaz\zi.
~n acela[i mod po]i s\
`mbraci `n ciocolat\ fur-
securi sau biscui]ii t\i
prefera]i. Iar dac\ ai for-
me speciale sau forme de
cuburi de ghea]\, po]i
turna ciocolat\ `n ele, ca
s\ ob]ii diferite forme: i-
nimioare, scoici sau
cuburi de ciocolat\. {i ele
se ]in la rece!
B\trânii erau aten]i [i la
vreme, ca s\ prevad\ cât
de lung\ va fi iarna. Ei le
spuneau nepo]ilor c\, dac\
Mo[ Nicolae aduce z\pad\,
iarna va fi scurt\; o va
alunga Sfântul Ioan, pe 7
ianuarie. Dac\ Mo[ul „a
`ntinerit“ [i nu este z\pa-
d\, atunci iarna va fi lun-
g\. Tot `n aceast\ zi se pun
crengu]e de m\r `n ap\.
Dac\ `nfloresc pân\ la
Anul Nou, anul care vine
va fi roditor. ~nainte, din
aceast\ crengu]\ `nflorit\
se f\cea sorcova pentru
prima zi a anului; nu se
cump\ra de la pr\v\lie! a
O poveste
despre anii
bisec]i
S\ v\ spun o poveste
amuzant\. Cic\ Sfân-
tul Casian s-a dus oda-
t\ la Dumnezeu [i I s-a
plâns c\ oamenii nu-l
cinstesc [i pe el ca pe
al]i sfin]i. Dumnezeu `l
`ntreb\:
- Ai f\cut ceva fapte
bune pentru oameni?
Ceilal]i sfin]i au f\cut
mult bine, de aceea au
câte o zi de ]inere.
Pe când vorbea, iat\
vine Sfântul Nicolae,
ud leoarc\.
- Sfinte Nicolae, `l
`ntreab\ Domnul, de
ce e[ti ud?
- Pentru c\ b\tea
vântul tare [i era s\ se
scufunde o corabie. A-
tunci m-am aruncat `n
ap\ [i am sc\pat oa-
menii de la moarte.
- Vezi?, `i spune
Dumnezeu Sfântului
Casian, ce fapte bune
fac sfin]ii care au zi de
s\rb\toare? Pleac\ de
aici [i la patru ani s\
vii [i tu o dat\.
{i, de atunci, este
s\rb\torit Sfântul Ca-
sian pe 29 februarie, `n
anii bisec]i!
Pagin\ realizat\
de Ana PASCU
 CM
YK

Luni, 8 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 285 (1186) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

ACTUALITATEA RELIGIOAS| POR}IA DE S|N|TATE PAGINA

CONSUMATORULUI
„Femeia gârbov\ din Alimenta]ia [i ~ncepe
Evanghelie este un mare regimul de via]\ sezonul
dasc\l, cu toate c\ `n hepatit\ [i petardelor
nu a scos nici un cuvânt“ steatoza hepatic\
PAGINA 16 PAGINA 14 PAGINA 12

„Cea dintâi calitate a unui comunicator

cre[tin este credin]a matur\“
~n cadrul vizitei pastorale `n Episcopia Aradului,
Ienopolei, H\lmagiului [i Hunedoarei, din perioada 5-6
APEL LA SOLIDARITATE
decembrie a.c., Patriarhul Rom=niei, PF P\rinte Daniel,
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel
a vorbit despre misiunea pastoral-misionar\ a Bisericii adreseaz\ clerului [i credincio[ilor din
Biserica Ortodox\ Român\ `ndemnul la
prin radio [i despre faptul c\ radioul cre[tin aduce, prin solidaritate cu oamenii sinistra]i, ca ur-
mare a inunda]iilor din Moldova [i din
emisiunile cu caracter bisericesc, cultural, misionar [i Maramure[. ~n acest sens, Preafericirea
Sa face un apel ca to]i cei care pot ajuta
educativ, mesajul Evangheliei aproape de sufletul cu sume de bani, s\ le depun\ `n urm\-
toarele conturi bancare:
cre[tinilor din ziua de ast\zi. Preafericirea Sa, al\turi de RO 54 RNCB 0075004895030091 ROL
RO 27 RNCB 0075004895030092 EUR
RO 97 RNCB 0075004895030093 USD, des-
17 ierarhi ai Bisericii noastre, a sfin]it s=mb\t\ prima chise la Banca Comercial\ Român\, fili-
ala sector IV Bucure[ti, cu men]iunea
catedral\ episcopal\ ridicat\ dup\ anul 1989 `n ]ara pentru „sinistra]i-inunda]ii“. a

noastr\. De asemenea, la sf=r[itul acestei s\pt\m=ni,

P\rintele Patriarh a primit titlul de Doctor Honoris RELIGIOS
Causa din partea Universit\]ilor „Aurel Vlaicu“ [i MITROPOLITUL KIRIL DE SMOLENSK
„Vasile Goldi[“, din Arad. Citi]i `n paginile 5-9 {I KALININGRAD, LOCUM TENENS DE
PATRIARH AL RUSIEI: ~ntrunit pe 6
decembrie 2008, la Re[edin]a patri-
arhal\ din Peredelkino, `n apropiere
de Moscova, sub pre[edin]ia IPS
Mitropolit Vladimir de Sankt Peters-
burg [i Ladoga, decan de vârst\, Si-
nodul Permanent al Bisericii Ortodo-
xe Ruse, alc\tuit din 12 mitropoli]i,
a hot\rât, prin vot secret, ca ~nalt
Preasfin]itul Mitropolit Kiril de
Smolensk [i Kaliningrad s\ devin\
locum tenens de Patriarh al Rusiei.
Pagina 16

SOCIAL
CEI 28 DE ACUZA}I ~N SCANDALUL
PERMISELOR AU FOST DEFERI}I
JUSTI}IEI: Printre membrii re]elei se
num\r\ [i zece poli]i[ti, cel mai im-
portant nume din lista acuza]ilor fi-
ind [eful Serviciului Public
Comunitar Regim Permise de
Conducere [i ~nmatricul\ri Vehicule
(SPCRPCIV) Arge[, comisarul-[ef
Gheorghe Codru] Vl\sceanu. To]i cei
zece poli]i[ti vor fi judeca]i `n stare
de arest preventiv, asupra vinov\]iei
tuturor acuza]ilor urmând a se pro-
nun]a Curtea de Apel Târgu Mure[.
Pagina 10

IMPORTANT PENTRU CITITORI
P=n\ pe 20 decembrie 2008,
cititorii se pot abona, prin inter-
mediul Po[tei Rom=ne, la „Ziarul
Lumina“ pentru luna ianuarie
2009 (economisi]i, astfel, c=te 43
de bani la fiecare exemplar de 1
leu contractat prin abonament) [i
la s\pt\m=nalul „Lumina de
Duminic\“. Cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov, Prahova, Ia[i,
Neam], Boto[ani, Suceava, Vaslui,
Bac\u [i Vrancea vor primi cotidi-
anul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o
zi `nt=rziere (aceast\ situa]ie este
una provizorie [i se va rezolva `n
momentul `n care publica]ia va fi
tip\rit\ `n Bucure[ti [i `ntr-uun
ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 de lei,
cu toate taxele po[tale incluse.
POLITIC
DISCU}II F|R| REZULTAT ~NTRE PNL
{I PDL: PNL [i PDL nu s-au `n]eles
Noile norme de creditare au blocat refinan]area creditelor `nc\ `n privin]a unei alian]e de gu-
vernare. Liberalii vor garan]ii ex-
Noile norme de creditare 40% mai mare. Astfel, la a- restan]ierilor la `mprumu- tinse pentru a reface Alian]a DA.
ale B\ncii Na]ionale a Româ- cela[i venit nu mai poate lua turi, oficialul BCR a spus UDMR trimite mesaje de unitate
niei (BNR) au blocat opera]i- credit de aceea[i valoare. c\ b\ncile trebuie s\ aib\ celor dou\ p\r]i, ar\tându-se gata
unile de refinan]are a credite- „Consolidarea datoriei [i flexibilitatea necesar\ pen- s\ intre din nou la guvernare.
lor, care vor fi disponibile doar transpunerea pe o perioad\ tru ca „ambele p\r]i s\ ias\
pentru un segment restrâns mai lung\ ar fi o solu]ie“, a pe câ[tig“. Pagina 11
de clien]i, a declarat Sorin continuat directorul BCR. Potrivit noului regula-
Mititelu, director executiv al Mititelu a afirmat c\ e- ment al BNR, b\ncile calcu- CULTUR|
Direc]iei Dezvoltare Afaceri xist\ `nc\ posibilitatea ex- leaz\ gradul de `ndatorare
[i Produse Retail din BCR. tinderii bazei de clien]i a la creditele acordate popu- ALBUMUL „SCRIITORI PE CALEA RE-
Mititelu a explicat c\ b\ncilor, având `n vedere la]iei pe baza unor venituri GAL|“, ~N BIBLIOTECI {I G|RI DIN
pentru un `mprumut `n va- gradul redus de bancarizare cu cel mult 20% peste cele ROM+NIA {I REPUBLICA MOLDOVA:
lut\, cu o dobând\ ini]ial\ din România, comparativ cu declarate la Fisc, `n anul an- Albumul [i filmul documentar
de 4,5% pe an, un client care alte state europene. terior, [i nu doar `n func]ie
„Scriitori pe calea regal\. Fotograme
vrea s\-l refinan]eze acum Referitor la posibili- de adeverin]a de salariu sau & Jurnal“ vor fi prezentate, m=ine, 9
are nevoie de un venit cu tatea cre[terii num\rului alte documente. a decembrie, `n Sala Oglinzilor a
Uniunii Scriitorilor din România
(USR), `n prezen]a principesei
Dacia reia ast\zi produc]ia uzina nu va fabrica `n total aproximativ
40.000 de unit\]i.
De asemenea, administra]ia Dacia va de-
Margareta [i a principelui Radu.
Pagina 13
Dacia va relua ast\zi produc]ia, `ns\ nu- Activitatea uzinei a fost sistat\ `n 20 cide s\pt\mâna viitoare dac\ va prelungi 600
mai pentru trei zile, activitatea urmând s\ fie noiembrie [i urmeaz\ s\ fie reluat\ ast\zi.
oprit\ din 11 decembrie pân\ `n ianuarie, din Anterior, uzina de la Mioveni nu a produs `n
de contracte de munc\ `ncheiate pe perioad\
cauza sc\derii drastice a cererii pe majori- perioadele 30-31 octombrie [i 13-14 noiembrie, determinat\, care expir\ la finele lunii de-
tatea pie]elor unde constructorul auto este `ntreruperile fiind determinate de situa]ia difi- cembrie.
Vânz\rile Dacia pe pia]a local\ au sc\zut
prezent, au declarat pentru Mediafax surse cil\ cu care se confrunt\ pia]a auto.
apropiate companiei. La o caden]\ zilnic\ de 1.310 unit\]i, cu 52,3% `n noiembrie, de la 9,850 unit\]i la
„Nu se [tie când va re`ncepe produc]ia `n anun]at\ de Dacia, `ntreruperea timp de mai 4.698 de vehicule, declin record pentru con-
luna ianuarie“, au ad\ugat sursele citate. mult de 30 de zile a produc]iei ar `nsemna c\ structorul auto. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI
PÂN| DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Luni, 8 decembrie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Sfânta Filofteia
fecioara - chipul
milosteniei
des\vâr[ite
„Risipit-a, dat-a s\racilor, dar
dreptatea lui r\mâne `n veacul
veacului, a zis David. Acest lu-
cru l-a plinit Filofteia; c\ ea,
fericita, cu podoabele sale cele
feciore[ti a `nc\lzit spatele celor
s\raci [i a s\turat cu bucate
pântecele celor fl\mânzi. Pentru
care a [i trecut la Hristos,
Mirele ei cel dorit, [i `n c\mara
cea de tain\ `n veci se vesele[te,
cu fecioarele cele `n]elepte, cu
care se [i roag\, s\ se mântu-
iasc\ sufletele noastre“ (Slava
de la „Doamne, strigat-am“ de
la Vecernia din 7 decembrie)
***
Fecioria [i milostenia sunt dou\
fapte bune prea mari, care fac
fecioar\ `n]eleapt\ pe aceea
care le are, `i umple vasele su-
fletului cu untdelemnul facerii
de bine, `i `nfrumuse]eaz\ can-
dela, o umple cu untdelemn, o
lumineaz\, `i deschide u[a
c\m\rii celei de nunt\, o duce
`n\untru la nunta cea ve[nic\, o
une[te cu Mirele cel f\r\ de
moarte, cu unire nestric\cioas\.
~ns\ numai când amândou\
sunt `mpreun\ legate. C\ci fe-
cioria singur\, neunit\ cu
milostenia, de[i este o mare
fapt\ mai presus de fire [i
`ngereasc\, dar dac\ nu va avea
milostenia `nso]it\ cu ea, nu nu-
mai c\ nu poate agonisi unt-
delemn `n vasele sufletului celei
ce o are, nu numai c\ nu poate
a-i lumina candela, a-i deschide
u[a c\m\rii celei de nunt\, ci
tot ne`n]eleapt\ se nume[te; iar
vasele le de[erteaz\, candela o
stinge, u[a c\m\rii o `nchide,
apoi o face s\ aud\: „Nu te [tiu
pe tine“ (Cf. Matei 25, 12).
Dup\ cum am auzit despre
ne`n]eleptele fecioare din
Evanghelie, care, de[i au avut
fecioria, dar de vreme ce n-
aveau [i milostivire c\tre
aproapele, pentru aceea u[a
c\m\rii li s-a `nchis si au auzit:
„Nu v\ [tiu pe voi“ (Matei 25,
12). Despre Sfânta Filofteia fe-
cioara, stihira de ast\zi ne
arat\ l\murit c\ a unit `ntru
sine `n mod des\vâr[it fecioria
[i milostenia, fapt pentru care
„a [i trecut la Hristos, Mirele ei
cel dorit, [i `n c\mara cea de
tain\ `n veci se vesele[te, cu fe-
cioarele cele `n]elepte“. Una din
cele mai sublime icoane ale
unirii dintre milostenie [i fe-
ciorie apar]ine dup\ p\rerea
mea lui Narsai de Edesa, mare
teolog [i p\rinte vorbitor de
limb\ siriac\. El vede `n unt-
delemnul candelelor fecioarelor
celor `n]elepte iubirea care nu
se cump\r\ de ori[iunde [i cu
ori[ice, ci se agonise[te a[a cum
spune marele `mp\rat David:
„risipind, dând s\racilor“. Mai
mult, ea se agonise[te cel mai
adesea d\ruind nu ceea ce ai, ci
ceea ce e[ti. Aceast\ d\ruire
reprezint\ `n esen]\ marea
for]\ a cre[tinismului, a
Sfin]ilor Bisericii noastre, fie ei
vârstnici sau tineri. (Nicolae
PREDA, doctor `n Liturgic\)
8 DECEMBRIE 1955: A fost creat drapelul european
(un cerc format din 12 stele aurii pe un fond albastru),
simbol al uniunii popoarelor Europei. ~ncepând din mai
1986, drapelul european al Consiliului Europei este,
totodat\, [i emblema oficial\ a Uniunii Europene.
EVANGHELIA ZILEI
Cum trebuie
f\cut\ milostenia?
„{i când a intrat Iisus `n casa unuia fost doar punctul de plecare al discu-
dintre c\peteniile fariseilor sâmb\ta, ]iei. De fapt, Mântuitorul ne arat\ cum
ca s\ m\nânce, [i ei ~l pândeau. Zis-a trebuie f\cut\ milostenia. Fiul lui
celui ce-L chemase: «Când faci prânz Dumnezeu spune c\ milostenia trebuie
sau cin\, nu chema pe prietenii t\i, `ndreptat\ cu predilec]ie spre cei ce
nici pe fra]ii t\i, nici pe rudele tale, nici s\raci, neputincio[i, cu deficien]e, care
vecinii boga]i, ca nu cumva s\ te cheme nu-[i pot agonisi cele trebuincioase
[i ei, la rândul lor, pe tine, [i s\-]i fie ca vie]ii de zi cu zi. De obicei facem mi-
r\splat\. Ci, când faci un osp\], chea- lostenie celor de la care nu a[tept\m
m\ pe s\raci, pe neputincio[i, pe r\splat\. La auzul acestor cuvinte
[chiopi, pe orbi, [i fericit vei fi c\ nu pot unul din meseni a exclamat: „Fericit
s\-]i r\spl\teasc\. C\ci ]i se va r\s- este cel ce va prânzi `n `mp\r\]ia lui
pl\ti la `nvierea drep]ilor». {i auzind Dumnezeu“! Deci cei ce fac milostenie
vor ajunge s\ se osp\teze `n `mp\r\]ia
acestea, unul dintre cei ce [edeau cu El
la mas\ I-a zis: «Fericit este cel ce va
lui Dumnezeu. Un principiu al mi-
losteniei este [i acesta: la judecata lui
prânzi `n `mp\r\]ia lui Dumnezeu!» Dumnezeu ceea ce ai oferit din toat\
(Luca 14, 1; 12-15) inima altora va fi al t\u, iar ceea ce
*** crezi c\ este al t\u va fi al altora.
Milostenia pe care o faci trebuie f\cut\
~n casa unuia dintre farisei, Dom- cu smerenie, cu discre]ie [i s\ nu fie in-
nul nostru Iisus Hristos vorbe[te de- teresat\. S\ oferi din tot sufletul, pen-
spre cum trebuie f\cut un osp\]. tru c\ [i Dumnezeu `]i ofer\ din toat\
Luând aminte la cele spuse de Domnul inima. (pr. Dumitru P|DURARU,
Hristos, vedem c\ referirea la osp\] a Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
ror viciilor, ci un cadru nor-
132 de ani de la
mal de via]\. G. C\linescu
na[terea Hortensiei admira „lunga, fina, inteli-
Papadat-Bengescu genta clevetire de femeie de
lume“ din proza sa.
Hortensia Papadat-Ben- Romanele „Fecioarele
gescu (n. 8 decembrie 1876, despletite“, „Concert din
comuna Ive[ti, jude]ul Ga- muzic\ de Bach“, „Drumul
la]i-d. 5 martie 1955, Bu- ascuns“ [i „R\d\cini“ alc\-
cure[ti) a fost o mare proza- tuiesc ciclul Hallipilor, nu-
toare, romancier\ [i nuve- mit astfel dup\ familia ai
list\ din epoca interbelic\. c\rei reprezentan]i se afl\
~nceputurile literare ale `n centrul ac]iunii care cu-
Hortensiei Papadat-Ben- prinde [i alte familii legate
gescu, situate sub semnul prin rudenie, prietenie sau
colabor\rii cu revista „Via]a interes, precum Rim, Dr\-
româneasc\“, se caracteri- g\nescu sau Maxen]iu. A-
zeaz\ printr-o proz\ de fin\ ceast\ crea]ie a scriitoarei
analiz\ a celor mai subtile tor, Mini [i Nory, din per-
reprezint\ cel de-al doilea spectiva c\rora sunt pre-
reac]ii ale sufletului femi- ciclu de romane din litera-
nin. Prozatoarea supline[te zentate o mare parte din
tura român\ dup\ Romanul evenimente [i personaje;
„un deficit colosal de exis- Com\ne[tenilor de Duiliu
ten]\“ („Femei, `ntre ele“), cititorul afl\ despre situa]ia
Zamfirescu. din familia Rim sau despre
urm\rind atent „perpetua Din punct de vedere so-
mi[care interioar\ a gându- cauza suferin]ei Lenorei, de
cial, personajele romanelor exemplu, pe m\sur\ ce
lui `n mers“. Scrieri precum
„Ape adânci“, „Femeia `n din ciclul Hallipilor sunt `n Mini [i Nory iau ele `nsele
fa]a oglinzii“ sunt realizate majoritate `mbog\]i]i de da- cuno[tin]\ de aceste lucruri.
predominant dintr-o pers- t\ recent\, care `[i pun `n- „La domnia sa lumea [i
treaga energie nu `n slujba via]a stau pe loc, pe când
pectiv\ care se apropie de o
minu]ioas\ notare a senza- dobândirii de avere, ci `n scriitorul `[i schimb\ ne`n-
serviciul parvenirii `n ierar- cetat unghiul de observa]ie“
]iilor, „extazul lent al mira-
colului de a exista“. hia social\, pentru a li se (L. Rebreanu).
uita originea umil\ [i a
Participarea scriitoarei Boala ocup\, programa-
la [edin]ele cenaclului „Sbu- p\trunde `n societatea `nal- tic, un loc important `n ope-
a 1542: s-a n\scut Regina t\. Acest snobism, compara-
Sfântul r\torul“, c\ruia `i [i dedic\ ra scriitoarei. ~ntr-un inter-
Maria Stuart a Sco]iei (d. de altfel primele ei romane, bil cu cel al personajelor lui viu, Hortensia Papadat-
Cuvios Patapie 1587); `i influen]eaz\ modalitatea Marcel Proust, este evident Bengescu se arat\ mirat\
a 1832: s-a n\scut Bjørn- de expresie literar\, `ndru- `n cazul unor personaje ca c\ boala nu apare `n aceea[i
Sfântul Cuvios Patapie
stjerne Bjørnson, poet, proza- mând-o spre extinderea Ada Razu [i Coca-Aimée. m\sur\, ca tem\ central\,
era originar din Teba Egiptu- Viziunea lipsit\ de iluzii,
lui [i a tr\it `n secolul al tor, dramaturg [i ziarist nor- câmpului de observa]ie. la to]i romancierii, ea repre-
vegian, laureat al Premiului Opera scriitoarei ilus- adesea groteasc\, a acestei zentând „compromisul fi-
VII-lea. Alegând via]a c\lu- lumi pe care o ofer\ roma-
g\reasc\, a urmat lui Hristos Nobel pe anul 1903 (d. 1910); treaz\ [i un alt principiu resc dintre via]\ [i moarte“.
a 1832: a ap\rut la Bucu- lovinescian, acela al inspi- nele Hortensiei Papadat- De asemenea, scriitoarea a-
[i s-a nevoit mul]i ani `n pus- Bengescu se sprijin\ pe mo-
re[ti primul num\r din „Bu- ra]iei citadine. Marele ora[ cord\ aten]ie problemelor
tiu. Apoi a mers la Constanti- dalit\]i narative moderne eredit\]ii, interesat\ con-
letin, gazeta administrativ\“, este mediul `n care evoluea-
nopol, unde a f\cut multe mi- z\ cu naturale]e personajele ce adâncesc perspectiva. stant de detectarea [i defi-
nuni: a vindecat pe bolnavi, primul periodic românesc ofi- Astfel, prezentarea eveni-
Hortensiei Papadat-Ben- nirea „trupului sufletesc“.
ungându-i cu untdelemn sfin- cial, actualul „Monitor Oficial“ gescu. Cetatea vie, cum nu- mentelor [i a personajelor Romanele Hortensiei Pa-
]it, a izgonit demoni. al României, sub conducerea me[te Bucure[tii Mini, per- de c\tre narator alterneaz\ padat-Bengescu sunt, prin
lui Ion Heliade R\dulescu; sonajul romanului „Fecioa- cu introspec]ia (analiza psi- actualitatea observa]iei [i
Tot ast\zi, Biserica face a 1846: inaugurarea lo- hologic\ `ntreprins\ de c\-
rele despletite“, nu mai re- prin complexitatea tehnici-
pomenirea Sfin]ilor Apostoli calului Bibliotecii Române tre personajul `nsu[i) [i cu lor de analiz\, printre pri-
prezint\, ca pentru literatu-
din cei 70: Sosten, Apolo, Chi- din Paris, care va deveni [i ra de inspira]ie s\m\n\to- diferitele puncte de vedere mele realiz\ri de prestigiu
fa, Tihic, Epafrodit, Cezar [i
sediul „Societ\]ii studen]ilor rist\ a `nceputului de secol, asupra aceleia[i situa]ii. ale prozei psihologice româ-
Onisifor, [i a Sfântului Cuvios români“; un loc al pierzaniei, al tutu- Apar [i personajele-reflec- ne[ti. (pr. Paul LEHACI)
Sofronie, episcopul Ciprului.
a 1860: s-a n\scut Ion
Mâine, Biserica serbeaz\ Dragalina, general, erou al spectacolul „Lohengrin“ de Byrnes un raport referitor la pând din mai 1986, drapelul
z\mislirea Preasfintei N\s- Primului R\zboi Mondial, Richard Wagner, traducerea situa]ia politic\ din România european, al Consiliului Eu-
c\toare de Dumnezeu de c\- mort `n b\t\lie pe Valea
lui {t. O. Iosif, dirijor George [i Bulgaria. Rapoartele, ropei, este totodat\ [i emble-
tre Sfânta Ana (deezleegaree la Jiului (d. 1916); Enescu, `n regia lui Adalbert nepublicate `n SUA, con- ma oficial\ a Uniunii Eu-
a 1862: s-a n\scut Georges
pee[tee). Markowsky; firm\ c\ la Bucure[ti, guver- ropene;
Feydeau, dramaturg francez a 1925: `nfiin]area Insti- nul era dominat de comu- a 1991: A fost aprobat\
(d. 1921); tutului de Statistic\ Ge- ni[ti, contrar men]iunilor `n- prin referendum na]ional no-
~n ziua de 8 a 1876: s-a n\scut Con- neral\; ]elegerii de la Ialta; ua Constitu]ie a României,
decembrie, istoria stantin I. Moisil, istoric, con- a 1945: Mark Ethridge, a 1955: Crearea drapelu- adoptat\ de Adunarea Con-
consemneaz\: siderat `ntemeietorul numis- editor la „Luisvill Courier- lui european (un cerc format stituant\ la 21 noiembrie
maticii române[ti (d. 1958); Journal“, [i profesorul C. E. din 12 stele de aur pe un fond 1991; elaborarea, dezbaterea
a 65 `.Hr.: s-a n\scut Ho- a 1921: inaugurarea Ope- Block `ntocmesc la sugestia albastru), simbol al uniunii [i adoptarea Constitu]iei au
ra]iu, poet latin (d. 8 `.Hr.); rei Române din Bucure[ti cu secretarului de stat american popoarelor Europei. ~nce- durat un an [i jum\tate. a
 Luni, 8 decembrie 2008 3
„Metoda ascezei cre[tine, care ne propune paza min]ii, purificarea
Agenda ei prin poc\in]\ [i rug\ciune, `mplinirea poruncilor M=ntuitorului, ne
ajut\ s\ ne desprindem de robia fa]\ de cele trupe[ti [i s\
con[tientiz\m vulnerabilitatea sufletelor noastre. Pe de alt\ parte,
cre[tinului nimeni nu poate ajunge la cunoa[terea de sine doar prin
ra]ionamente [i cercet\ri analitice, dac\ nu [i-a purificat mintea.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Duhovnicul s\ foloseasc\ „sf=nta cump\nire“ (MCXLII)
Duhovnicul care face pogor\- le cel Mare, din care se `n]elege c\ orice bine: când e prea gras, sau când e prea
mânt la Sfânta ~mp\rt\[anie [i cuvânt al Sfin]ilor P\rin]i are putere slab. Adic\ nevoin]a mult\ s-ar putea
nu urmeaz\ asprimea sfintelor canonic\). s\-l sl\beasc\, [i nep\sarea [i nean-
canoane se poate mântui? ~n afar\ de aceste acoperiri [i bine- gajarea s-ar putea s\-l `ngra[e. S\ ]ii
De la `nceput s\ se [tie c\ aceste po- cuvântate [i motivate procedee, spune cont c\ fiecare ins are particularitatea
gor\minte ce se fac ca s\ se poat\ [i sfânta cump\nire din fiin]a ta s\ nu lui [i vei avea `n vedere cât poate purta.
`mp\rt\[i cu Sfintele Taine, nu `ntr-un dep\rtezi cu asprime, dar nici s\ `nc\l- Dar, oricum, lucrul de valoare de care
timp prea `ndelungat, cum spun unele ze[ti cu toleran]e vinovate. trebuie s\ se ]in\ seama este c\ inima
canoane la diferite p\cate mai grele, se ~n marea ta r\spundere, când vor- `nfrânt\ [i smerit\ Dumnezeu nu o va
fac cu mult\ [i smerit\ chibzuial\, cu be[ti de la inim\ la inim\ [i, bine`n]e- urgisi. Acesta-i marele punct de plecare,
acoperirea tot a unor canoane: 74, al les, de la ins la ins, vei `nclina mai p\rinte duhovnic, [i acesta-i r\spunsul
Sfântului Vasile; 102, al Sinodului VI mult s\ crezi c\ Bunul Dumnezeu te va la aceast\ `ntrebare care s-a pus. {i nu
Ecumenic; 4, al Sfântului Grigorie de `ndemna mai repede spre `ng\duin]\. numai c\ nu vei fi certat de Biseric\ sau Diaspora
Nyssa [i cu `ndemnurile pline de duh Nimeni nu va tolera, `ns\, o dezlegare de Dumnezeu, ci ]i se va socoti ca o mare
ale Sfântului Ioan Gur\ de Aur, cu ex- la `ntâmplare [i, mai ales, f\r\ o anga- `n]elepciune, dac\ ai reu[it s\ treze[ti `n
ortodox\
perien]a multor Sfin]i P\rin]i care `n- jare a fiului duhovnicesc, ca el s\ ias\ fiii t\i bun\tatea cre[tin\. `n secolul
]eleg c\ `ntreaga Sfânt\ Scriptur\ este din dezordinea sufleteasc\ pentru a a- Nu poate fi nimic u[or, de nu va fi al XX-lea (XIV)
o dulce [i frumoas\ armonie, chiar da- junge la o cuno[tin]\ de sine. Acest pro- bun\tatea nem\rginit\ a lui Dumne-
c\ ace[ti Sfin]i P\rin]i nu au canoane cedeu nu zide[te pe fiul duhovnicesc, ci, zeu [i rug\ciunile Preasfintei N\sc\- La `nceputul dezvolt\rii
date, dar nu sunt lipsi]i de autoritate - mai mult, am\ge[te, [i el r\mâne c\ldi- toare de Dumnezeu cu noi cu to]i. (ar- sale, Biserica Bulgar\ a
s\ zic juridic\ - `n Biseric\ (vezi `nsem- cel sau `mpietrit la lucruri mari. Se spu- him. Arsenie PAPACIOC, Coonvvorbiri oscilat `ntre Bizan] [i
n\rile Canonului 87 al Sfântului Vasi- ne c\ cerbul din dou\ motive nu alearg\ duhoovnicce[ti, vol. I) Roma, dar, `n cele din ur-
m\, din secolul X a r\-
mas definitiv legat\ de
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS destinele Ortodoxiei. ~n
sud-estul european, mijlo-
a de[ertare (a goli, a de[erta, a lipsi, a cul secolului al XIX-lea
Care este adev\rata p\r\si): dogma fundamental\ de credin]\,
bazat\ pe textul din Filipeni 2, 6-7, care
`n ambele cazuri, „firea“ sau „natura“
dumnezeiasc\ [i omeneasc\ pe care Mân-
tuitorul Hristos le-a unit `n Persoana Sa
reprezint\ pentru popu-
la]ia ortodox\ bulgar\ pe-
rioada de rena[tere na]io-
s\n\tate a sufletului arat\ modul `n care Dumnezeu a f\cut po-
sibil\ ~ntruparea Cuvântului `n Persoana
unic\, „`n chip neamestecat [i neschimbat,
ne`mp\r]it [i nedesp\r]it“. Iar expresia „S- nal\. Clerul bulgar a lup-
tat pentru `nl\turarea
~n zilele noastre, unele persoane sufletul s\ fie [i s\n\tos, [i indepen- unic\ a lui Iisus Hristos, despre care vor- a de[ertat pe Sine“ vrea s\ spun\ c\ Fiul
ierarhiei fanariote [i pen-
consider\ c\ pot ajunge la adev\rata dent de Dumnezeu. be[te Sfânta Scriptur\ a Noului Testa- lui Dumnezeu, Cuvântul, când S-a po- tru introducerea limbii
cunoa[terea de sine prin autoanaliz\ [i P\catul este boala sufletului. „Nu ment. Primul text este cel `n care Arhan- gorât, smerindu-Se [i `ntrupându-Se, nu bulgare `n [coli [i biserici.
psihanaliz\. Datorit\ unor influen]e este simpl\ boala p\catului, ci felurit\ ghelul Gavriil, ducând Sfintei Fecioare S-a lipsit, nu S-a dezbr\cat de firea Sa Lupta pentru indepen-
negative, aceste persoane reduc Taina [i `n multe chipuri, [i n\sc\toare de Maria Vestea cea bun\, c\ va fi Maica dumnezeiasc\ [i nu a mic[orat-o. Ci, a[a den]a Bulgariei, publica-
Poc\in]ei la o simpl\ analiz\ menit\ s\ multe vl\stare ale stric\ciunii, din care Fiului lui Dumnezeu, `i spune: „Duhul cum bine spun Sfin]ii P\rin]i [i comenta- rea de c\r]i, iar mai târ-
elibereze sufletul de sub complexul vi- r\ul se revars\ din plin [i merge `na- Sfânt Se va pogor` peste tine [i puterea torii Bisericii, Fiul lui Dumnezeu a p\s- ziu de reviste [i ziare,
nov\]iei, f\r\ a face vreo referire la inte p=n\ se va opri prin puterea vin- Celui Prea`nalt te va umbri; pentru aceea trat firea divin\ [i, luând [i pe cea umil\ `nfiin]area de [coli [i ofi-
Hristos-Domnul. dec\torului (a preotului duhovnic)“ [i Sfântul Care Se va na[te din tine Fiul „de rob“, S-a de[ertat numai „de slava [i de cializarea limbii [i cul-
Mul]i psihologi consider\ c\ s\n\ta- (Canonul 102 Trulan). lui Dumnezeu Se va chema“ (Luca 1, 35). demnitatea Sa divin\“, cum spune Sfântul turii au constituit primii
tea psihologic\ a omului const\ `n faptul Metoda ascezei cre[tine, care ne pro- Iar al doilea text, [i cel mai direct `n pro- Grigorie Teologul (la Teofilact). Cuvântul pa[i spre revitalizarea
de a nu avea conflicte psihologice interi- pune paza min]ii, purificarea ei prin po- blema chenozei, este cel din Epistola c\- „S-a de[ertat“ arat\ c\ numai pentru un na]iunii. De asemenea,
oare, iar lucrarea psihoterapeutului asu- c\in]\ [i rug\ciune, `mplinirea porun- tre Filipeni (2, 6-7), unde Sfântul Apostol timp a f\cut aceasta, pentru ca prin moar- au fost luate m\suri pen-
pra pacientului are drept obiectiv „refa- cilor M=ntuitorului, ne ajut\ s\ ne des- Pavel scrie: „(Iisus Hristos) Care, Dum- tea Sa pe cruce s\ s\vâr[easc\, pe de o tru eliberarea politic\.
cerea ordinii [i echilibrului s\u sufletesc prindem de robia fa]\ de cele trupe[ti [i nezeu fiind `n chip, n-a socotit o [tirbire parte, r\scump\rarea omenirii [i `mp\- C\lug\rul Paisie a venit
interior“. Pentru aceasta, psihoterapia s\ con[tientiz\m vulnerabilitatea su- (r\pire) a fi El `ntocmai cu Dumnezeu, ci carea ei cu Dumnezeu (Efeseni 2, 14-16), `n 1762 din Hilandar
nu ia `n considerare „cazul“, ci „psihobi- fletelor noastre. S-a de[ertat pe Sine, chip de rob luând, iar pe de alta, [tergând zapisul p\catelor (Athos) cu opera sa „Isto-
ografia“ bolnavului. Pe de alt\ parte, ni- f\c=ndu-Se asemenea oamenilor [i la `n- noastre pe cruce, s\ dezbrace de putere [i ria Bulgariei“, pe care a
S\n\tatea sufletu- meni nu poate ajunge la f\]i[are aflându-Se ca un om.“ Teologia s\ fac\ de ru[ine puterile diavolului, care r\spândit-o `n toat\ ]ara,
lui, din perspectiv\ cre[- cunoa[terea de sine cre[tin\ trateaz\ despre chenoz\ la capi- a fost `n[elat prin smerire (chenoz\) (Colo- ea având un impact imens
tin\, nu se reduce doar doar prin ra]ionamente tolul privind unirea ipostatic\. Este vorba seni 2, 14-15). Dar, dup\ aceea, prosl\vin- asupra mentalit\]ii bul-
la un echilibru psiholo- [i cercet\ri analitice, aici de Persoana divin\ a Cuvântului, `n du-Se, Tat\l I-a redat slava [i demnitatea garilor. ~n rândurile aces-
gic, problema este mult dac\ nu [i-a purificat care se unesc dou\ firi sau naturi: dumne- divin\ avute mai `nainte (Ioan 17, 5 ; I tei c\r]i afirm\: „N-am
mai profund\. Creat mintea. Cei care nu s- zeiasc\ [i omeneasc\, fiecare din aceste Petru 1, 21; 3, 22). (Dic]ionar al Noului `nv\]at nici gramatic\,
dup\ chipul lui Dumne- au lep\dat de obi[nu- firi p\strând `nsu[irile ei. Dup\ datele Testament, pr. dr. Ioan MIRCEA, EIBM- nu cunosc nici cuvinte
zeu, s\n\tatea spiritua- in]ele p\c\toase [i care Noului Testament, via]a Domnului Iisus BOR, 1995) `nalte, politice[ti, ci am
l\ a omului se men]ine nu [i-au purificat Hristos apare sub dou\ aspecte: unul este scris f\r\ preten]ie, ca un
p\str=nd leg\tura cu mintea nu-[i dau seama cel al st\rii de umilin]\ sau a „de[ert\rii“, bulgar simplu ce sunt.
acest chip, adic\ cu de starea lor dec\zut\ care ]ine de la ~ntrupare pân\ la patimi [i Sârbii [i grecii... ne batjo-
Hristos. Puterile sufle- [i ocolesc singura cale r\stignirea pe cruce [i altul, al st\rii Lui coresc, spunând c\ noi
tului, c=nd activeaz\ prin care se poate pune de prosl\vire care urmeaz\ dup\ moarte, n-avem istorie... De aceea
conform firii, sunt s\- `nceput bun cunoa[terii cuprinz`nd: coborârea la iad, ~nvierea, m-am nevoit, vreme de
n\toase. Toate cele zidi- de sine. Vindecarea o- ~n\l]area [i [ederea de-a dreapta Tat\lui doi ani, s\ adun de pre-
te de Dumnezeu au `n- mului se realizeaz\ pro- (vezi [i „Teologia Dogmatic\ [i Sistemati- tutindeni pe unde am
ceput [i sf=r[it. Totu[i, gresiv, str\b\t=nd cele c\, voI. II, p. 600), urmat\ la sfâr[it de Pa- putut tot ce se [tie despre
Dumnezeu a dorit s\ trei trepte ale vie]ii du- rusia cea mare, când va veni `ntru slav\. neamul [i limba noastr\.
zideasc\ [i s\ fac\ su- hovnice[ti: cur\]irea in- Textul din Epistola c\tre Filipeni prive[te Citi]i [i cunoa[te]i, iubi]i
fletul nemuritor. Astfel, imii de p\cate, lumina- starea vie]ii p\mânte[ti a Domnului. ~n cititori, pentru ca s\ nu
sufletul este nemuritor rea min]ii [i `ndum- acest text, potrivit doctrinei Sfin]ilor P\- mai fi]i batjocori]i [i hu-
prin har. Prin urmare, nezeirea. (pr. Gheorghe rin]i [i comentatori ai Bisericii (Hrisos- li]i de alte neamuri [i
nu putem concepe ca un MIH|IL|) tom, Vasile cel Mare [i Grigorie Teologul, limbi“. Istoria c\lug\ru-
Teodoret [i Teofilact), „chipul“ `nseamn\, lui bulgar Paisie de la Hi-
landar a declan[at `nce-
putul unui proces cultu-
BIBLIA - VERSET CU VERSET `ntregului neam omenesc, la ral [i politic, reu[ind s\
moartea tuturor animalelor, la lumineze genera]ii `ntregi
pieirea de-a valma a oamenilor `n calea spre progres, ca-
Purtarea de grij\ a lui [i animalelor [i, ca s\ spun
a[a, la pieirea p\m=ntului `n-
re a durat pân\ la sfâr[i-
tul secolului al XIX-lea,
concretizat prin unirea
Dumnezeu, la modul concret su[i. (...) Dumnezeu `l `nchide,
deci, pe Noe `n corabie ca `ntr-
bulgarilor [i ob]inerea in-
dependen]ei, la `nceputul
Facerea 7, 16: tat\ `n diverse moduri, gestul o `nchisoare, ca vederea [i secolului al XX-lea. Acti-
c\p\t=nd `n timp diverse sem- priveli[tea pr\p\dului de vitatea lui Paisie a fost
„{i cele ce au intrat cu nifica]ii. Pentru Philon, acest afar\ s\ nu-i mai m\reasc\ [i continuat\ la `nceputul
Noe `n corabie din tot episod al `mbarc\rii `n arc\ [i mai mult suferin]a, tulburat [i secolului al XIX-lea de
ucenicul lui, Sfântul So-
trupul au intrat parte al `nchiderii `n\untru sim- cutremurat destul [i f\r\ asta.
fronie de Vrata, canoni-
bolizeaz\ `nchiderea intelectu- Pe l=ng\ aceasta era firesc,
b\rb\teasc\ [i parte lui `n trup. Sf=ntul Ioan Gur\ apoi, ca el `nsu[i, la vederea
zat de Biserica Bulgar\
la 24 martie 1965, care a
femeiasc\, precum de Aur vede `n acest fragment, potopului de ape, s\ se sperie pus bazele limbii moder-
poruncise Dumnezeu pe l=ng\ atitudinea ocroti- c\ va pieri `necat [i el. A[a c\ ne bulgare, prin lucr\rile
toare a divinit\]ii, o analogie a iubitorul de oameni, Dumne- sale literale, reu[ind
lui Noe. {i a `ncuiat `nchiderii lui Iona `n p=ntecele zeu, purt=nd grij\ de el, nu-i chiar s\ ini]ieze o strâns\
Domnul Dumnezeu balenei, prefigurare a ~nvierii. `ng\duie s\ vad\ nici furia colaborare `ntre bulgari [i
corabia pe dinafar\.“ „Uit\-te la pogor\m=ntul aces- apelor, nici pieirea [i pr\p\dul români. Biserica Ortodo-
tor cuvinte (...). Ca s\ ne arate x\ Bulgar\ are dou\ e-
`ntregii omeniri“, spune Sf=n- piscopii `n America. Pri-
Versetul de fa]\ ne arat\ c\ l-a pus pe drept `n deplin\ tul Ioan Gur\ de Aur. (Lucian
cum Dumnezeu particip\ efec- siguran]\, Scriptura a ad\u- ma s-a `nfiin]at `n ianua-
APOPEI) rie 1938, având re[edin]a
tiv la salvarea lui Noe, `nchi- gat cuvintele: «a `ncuiat» [i «pe la New York. ~n 1969 s-a
z=nd arca din exterior. Vedem dinafar\». Aceasta, ca Noe s\
astfel cum Creatorul nu doar nu poat\ vedea pr\p\dul de a ISTORII CU T+LC a `nfiin]at Arhiepiscopia
Bulgar\ a Americii de
porunce[te, dup\ care se `m- afar\ [i s\ i se m\reasc\ [i Nord [i de Sud, cu sediul
pline[te, ci El Se implic\ la mai mult durerea sufleteasc\. Despre iubirea aproapelui la New York, iar la 20
modul concret `n salvarea Da, el era tulburat [i cutremu- aprilie 1970 a luat fiin]\,
dreptului Noe [i a celorlal]i rat numai c=nd se g=ndea la Câ]iva b\trâni s-au dus la avva Pimen [i treji?“. El le zice: „Eu, când v\d un frate a]i- `n Canada, Episcopia de
membri ai ambarca]iunii. viforul acela grozav, c=nd se l-au `ntrebat: „Dac\-i vedem pe fra]i a]ipind pind, `i pun capul pe genunchii mei [i-l odih- Akron [i Detroit, cu
Aceast\ fapt\ a fost interpre- ducea cu mintea la pieirea la Liturghie, s\-i scutur\m, ca s\-i ]inem nesc“. (Pateericc, edi]ia Polirom, 2005) re[edin]a la Detroit. (pr.
Cezar }|BÂRN|)
4 Luni, 8 decembrie 2008
Opinii
{TIIN}| {I REVELA}IE
Familia cre[tin\
de prof. univ. dr. Ilie
B|DESCU
~n lumina teoriilor de
ieri [i de azi asupra fami-
liei, ceea ce vedem la fami-
lia de azi este o tragic\ de-
gradare. Suntem soma]i,
iat\, de multele nenorociri
prin care trece familia mo-
dern\ s\ aducem sub ochii
min]ii peisajul desfigurat
al familiei, ca parte a ordi-
nii spirituale degradate a
lumii noastre. Aceasta este
formula tradus\ a exigen-
]ei spiritualiste `n sociolo-
gie, exigen]\ care ne spune
c\, `n analizele de acest tip,
semnificative [i de prim
rang nu sunt nici lumea,
nici trupul [i cele trupe[ti,
ci spiritul, organizarea spi-
ritual\ a lumii [i a vie]ii.
A cl\di o viziune sociolo-
gic\ pe funda]ii de credin]\
`nseamn\ a conduce actul
cunoa[terii pân\ la funda-
mentul spiritual, dumneze-
iesc al vie]ii, [i deci al feno-
menului de cunoscut. Tipu-
rile familiale examinate de
c\tre marile teorii se afl\
`ntr-o rela]ie de adâncime
cu organizarea divin\ a fa-
CUV+NT DIN AMVON
~n limitele a ceea ce voim [i a ceea ce
nu voim, se afl\, pentru noi, binele [i r\ul
De va zice cineva: Profetul
plângând a adus `n lume o `n-
v\]\tur\ strâmb\. Ne r\pe[te
libertatea zicând c\ aceea ce
trebuie s\ facem nu atârn\ de
noi. Deloc: plângerile lui Iere-
mia `nt\resc tocmai contra-
riul. Dup\ ce a zis: „Calea
omului nu st\ `n puterea lui“
- nu s-a oprit aici, ci a urmat:
„Omul nu va merge [i nu-[i va
`ndruma mersul de la sine…“
Ceea ce vrea el s\ zic\ este c\:
Nu atârn\ totul de noi. O
parte de noi, alta de Dum-
nezeu.
S\ alegem ce-i mai bun - s\
voim binele - s\ pornim la s\-
vâr[irea lui; s\ ne silim la tot
felul de nevoin]e, iat\ care es-
te partea voii noastre; dar s\
ducem lucrarea pân\ la sfâr-
[it, s\ nu c\dem `n drum, s\
ajungem la izbând\, iat\ ceea
ce atârn\ de harul de sus.
Dumnezeu a `mp\r]it vir-
tutea cu noi; n-a l\sat-o s\
atârne toat\ de noi, ca s\ de-
p\rteze de la noi p\catul tru-
fiei - [i nici n-a luat-o `ntreag\
`n atârnarea lor, ca s\ nu a-
jungem la trând\vie. F\când
s\ atârne de noi o mic\ parte
a sarcinii - s\vâr[e[te El pe
cea mai de seam\.
C\ cei mul]i s-ar l\sa `n-
cânta]i de trufie [i de obr\zni-
cie dac\ totul ar atârna de
noi, dovada o g\sim `n vorbi-
rea fariseului: [tim cât s-a se-
me]it, ce vorbire trufa[\ a
]inut [i cum de[ert\ciunea `l
purta pe deasupra lumii `n-
tregi. Pentru aceasta Dumne-
miliei, a[a cum a fost ea zi-
dit\ de Dumnezeu. Re]i-
nem, iat\, un prim adev\r,
[i anume acela c\ familia
se situeaz\ `ntre rânduie-
lile crea]ionale, adic\ `ntre
organiza]iile supranatura-
le; ea a fost creat\ chiar de
Dumnezeu `n clipa Gene-
zei; nu este o „crea]ie natu-
ral\“, o zidire strict ome-
neasc\ [i nici un rod al `n-
tâmpl\rii, cum spune En-
gels, `n strania lui cerceta-
re, dedicat\ originii fami-
liei direct [i strict din cele
naturale, cele date prin
natur\ [i `n chip natural
f\r\ de nici o leg\tur\ cu
vreun element supranatu-
ral. Nu! Familia face parte
dintre orânduielile crea-
]ionale, cum ne tâlcuie[te
P\rintele St\niloae, adic\
face parte dintre organiz\-
rile pe care chiar Dumne-
zeu le-a creat din iubire [i
grij\ proniatoare pentru
om. Dar s\ examin\m câte-
va „lecturi“ savante ale fa-
miliei create de Dumnezeu,
ale Sfintei Familii, „Sagra-
da familia“, cum se nume[te
marele monument arhitec-
tonic `n\l]at de Gaudi, de-
dicat tâlcuirii `n piatr\ a
acestei minunate „opere“ a
lui Dumnezeu care este fa-
milia, al c\rei prototip cre[-
tin este chiar „Sfânta Fami-
lie“ a Mântuitorului Hristos.
Familia ni se `nf\]i[eaz\
ca un loc `n care sunt de-
pozitate taine [i daruri su-
zeu n-a l\sat totul `n
puterea noastr\,
ci a f\cut
s\ atârne
de noi nu-
mai pu]in,
ca s\ aib\
cuvenit cu-
vânt s\
ne dea drepte-
le cununi.
{i [i-a ar\tat gândul `n
acea pild\, când zice c\
g\sind c\tre al unspreze-
celea ceas ni[te lucr\tori,
i-a trimis [i pe ei s\ lucre-
ze `n via sa. Ce-ar fi putut
ei s\ lucreze `n ceasul a-
cela? Era totu[i de-ajuns
`n ochii lui Dumnezeu a-
cest scurt r\stimp ca s\
le dea plata deplin\.
Ceea ce, a[adar, vrea
s\ zic\ profetul, este c\
izbânda nu atârn\ de noi,
ci de ajutorul dumneze-
iesc - `n vreme ce alegerea
unei c\i atârn\ de noi [i de
voia noastr\. Dar atunci, ve]i
zice, dac\ izbânda atârn\ de
ajutorul dumnezeiesc, eu n-a[
putea, la `ntâmplare c\ nu
izbândesc, s\ fiu p\rta[ vre-
unei `nvinuiri. Când eu am
adus tot ce puteam aduce de
la mine, când am ales o cale,
când m-am pus pe lucru, dac\
Dumnezeu, st\pânul des\-
vâr[irii nu m\ `nso]e[te, nu-
mi `ntinde mâna, eu m\ aflu
la ad\post de orice dojan\.
Dar aceasta nu se `ntâmpl\,
da, nu se `ntâmpl\… E cu
neputin]\ ca atunci când noi
„C\ cei mul]i s-ar l\sa `ncânta]i de trufie [i de obr\znicie dac\ totul
puterea noastr\, ci a f\cut s\ atârne de noi numai pu]in, ca s\ aib\
prafire[ti, trecute omului
de c\tre Dumnezeu Tat\l,
Fiul [i Duhul Sfânt. B\rba-
tul este depozitarul acestei
bog\]ii extraordinare rân-
duite de Dumnezeu `n
structura lumii `ntâi, prin
cele dou\ roluri feminine
derivate din design-ul di-
vin, cel de femeie-sor\ [i fe-
meie-fiic\, iar, ca rezultat
al schimbului matrimonial,
se afirm\ `n chip minunat
[i celelalte calit\]i divine a-
le feminit\]ii, cea de feme-
ie-so]ie [i de femeie-ma-
m\“. Aceste calit\]i sunt
atestate `n casa omului, la
b\rbat [i la femeie deopo-
triv\, ca daruri minunate
[i ca tot atâtea „depozite“
suflete[ti. C\ci, ce dar ex-
traordinar, ce puteri sunt
mijlocite femeii prin calit\-
]ile ei de sor\, fiic\, so]ie [i
mam\! {i toate acestea tre-
cute deopotriv\ asupra o-
mului mare [i a celui mic, a
„puiului de om“, n\scut bi-
ologic [i spiritual prin tai-
na perechii c\s\torite [i
prin miracolul divin al
egoului matern. B\rbatul
ca so] [i ca tat\ prime[te,
prin r\spunderea lui direc-
t\ `n fa]a lui Dumnezeu, ce-
le patru depozite suflete[ti.
Degradarea acestor pa-
tru depozite este r\spun-
derea b\rbatului, el trebu-
ie s\ evite riscul s\ devin\
un tat\-tiran sau, la polul
opus, tat\-risipitor, negli-
jent pân\ la nesim]ire, el
am `ncercat totul, spre a alege
binele, spre a-i face voia,
Dumnezeu s\ ne p\r\seasc\.
Dac\ acelora care nu vreau, El
le d\ sfat [i p\reri ca ei s\ con-
simt\ [i s\ vrea - cu atât mai
mult nu-i va p\r\si pe cei ca-
re, ei `n[i[i fac buna alegere.
Voin]a liber\
este aceea care
ne `ndrum\
Noi nu suntem, cum cred
unii, la `ndemâna soartei. De
aceea Dumnezeu ne-a f\g\du-
ar atârna de noi, dovada o g\sim `n vorbirea fariseului: [tim cât s-a
seme]it, ce vorbire trufa[\ a ]inut [i cum de[ert\ciunea `l purta pe
deasupra lumii `ntregi. Pentru aceasta Dumnezeu n-a l\sat totul `n
cuvenit cuvânt s\ ne dea dreptele cununi.“
trebuie s\ alunge de la sine
ispita, s\ pretind\ „drept“
de „proprietate“ asupra so-
]iei lui, cum se schi]eaz\ `n
celebra institu]ie a dreptu-
lui roman, „pater familias“
[i, `n fine, `n calitate de fiu,
el trebuie s\ alunge de la
sine primejdia de a deveni
fiu risipitor, ori de a-[i pier-
de de-a dreptul sentimen-
tele filiale.
it `mp\r\]ia Sa - [i ne-a
pus sub amenin-
]area mâ-
niei Sale.
N-ar fi f\-
cut aceasta
cu ni[te fiin-
]e care stau
`nl\n]uite de
trebuin]\. {i la
o `ntâmplare [i
la cealalt\. El pl\te[te
faptele ce s\vâr[im cu de-
plin cuget. N-ar fi stator-
nicit legi, n-ar fi dat sfa-
turi, dac\ am fi fost lega]i
`n lan]uri de soart\.
Dar cum noi ne afl\m
liberi [i st\pâni, deplini,
pe voia noastr\ - cum ne
`nr\ut\]im prin neb\ga-
rea noastr\ de seam\ - [i
ne `mbun\t\]im prin ve-
gherea noastr\, Dumne-
zeu a preg\tit aceast\ t\-
m\duire: f\cându-ne s\
ne temem de pedeapsa Sa [i
s\ n\d\jduim c\tre `m-
p\r\]ia Sa; ne dojene[te [i ne
`n]elep]e[te. Dar nu sunt nu-
mai aceste temeiuri, ci chiar
purtarea noastr\ ne dovede[-
te c\ via]a nu ni-i `ndrumat\
nici de soart\, nici de noroc,
nici de graiurile horoscopului,
nici de mersul stelelor pe cer.
Dac\ tot ce se petrece ar
atârna de aceste temeiuri, de
ce ba]i pe slujitorul t\u dac\
]i-a furat ceva? De ce duci pe
femeia ta adulter\ `n fa]a ju-
dec\torului? De ce te ru[inezi
când faci ceva ce nu trebuie?
Vom observa, `n fine, c\,
`n calitate de frate al surorii
sale, b\rbatul este r\spun-
z\tor [i pentru starea afec-
tiv\ a fiului surorii, deci a
nepotului, adic\ are r\s-
punderi ca unchi dup\ ma-
m\. ~n vederea lui Cl. L.
Strauss, rela]ia avuncular\,
dintre fratele mamei, un-
chiul matern, [i fiul surorii
sale (nepotul lui), este mai
De ce nu supor]i vorbele de
dojan\, iar dac\ cineva `]i
atribuie numele de be]iv, des-
tr\b\lat, stricat sau altul
asemenea, de ce gr\ie[ti c\
aceasta este o ocar\?
Dac\ aceasta n-ai s\vâr-
[it-o cu voie deplin\, dac\ a-
ceasta nu-i temei de dojan\,
atunci nici ce-a fost zis nu-i o
ocar\… Din clipa când doje-
ne[ti pe cei ce gre[esc, sau te
ru[inezi c-ai f\cut r\u [i cau]i
s\-l acoperi, sau vezi ocar\ `n
dojanele ce ]i se fac pentru a-
ceasta, ai [i recunoscut c\ fap-
tele noastre nu sunt `nl\n]ui-
te de soart\, ci c\ sunt vred-
nice de demnitatea pe care le-
o d\ voia cea liber\.
Cu cei care `n adev\r au
s\vâr[it ceva din constrân-
gere, peste voia lor, se cade s\
fim m\rinimo[i. Dac\ un om
st\pânit de un diavol ne sfâ-
[ie ve[mântul sau ne love[te, -
nemul]umi]i c\ nu-l putem
deloc pedepsi, avem pentru el
mil\ [i `ndurare. De ce? Pen-
tru c\ fapta lui nu-i lucrarea
voii libere, ci a asupririi dia-
volului.
Dac\ [i celelalte gre[eli ar
fi ie[ite de sub ap\sarea soar-
tei, s-ar c\dea s\ le iert\m…
De vom invoca `ntotdeauna
soarta, totul va fi amestec `n
lucrurile acestei lumi. Nu va
fi nici virtute, nici viciu, nici
arte, nici legi - [i nici altele
acestora asem\n\toare. La ce
bun s\ ne `ngrijim atâta de
tare când suntem bolnavi; s\
cheltuim bani, s\ chem\m
doctori, s\ primim leacuri, s\
ne `nfrân\m pofta [i s\ alun-
g\m dorin]ele?
Dac\ de soart\ atârn\ s\-
n\tatea [i boala, zadarnice
important\ decât toate. De
ea depinde echilibrul social.
Prin urmare, „atomul ele-
mentar“ de rudenie, din
care se compune schel\ria
social\, este acest tetraedru:
so], so]ie, copil [i unchiul
matern (fratele so]iei, adic\
al mamei copilului).
* PROF. UNIV. DR. ILIE B|DESCU ESTE DIRECTOR
AL INSTITUTULUI DE
SOCIOLOGIE
ACADEMIEI ROMÂNE, PRE{EDINTE
AL
AL ASOCIA}IEI SOCIOLOGILOR DIN ROMÂNIA
sunt cheltuielile, zadarnice
cercet\rile doctorilor, zadar-
nice toate opririle pe care ni le
pun ei. Dar nu, [i aici ca [i mai
sus, se arat\ adev\rul: nimic
din toate acestea nu-i de pri-
sos. Dreptatea se arat\ [i cu
privire la aceast\ vorb\, soar-
ta. Treburile omene[ti nu se
afl\ sub supunerea trebuin]ei,
ci, precum spuneam, totul este
aici luminat de demnitatea pe
care o d\ voia cea liber\…
De se va `ntreba cineva,
dac\ trebuie ca poticnirea s\
vin\, cum fugi de ea? R\spun-
sul este acesta: chiar dac\ po-
ticnirea va fi s\ vin\, s\ nu
c\dem cu orice chip. Asemeni
un doctor poate zice: „E nevo-
ie ca boala cutare s\ vin\, dar
nu ca s\-]i aduc\ numaidecât
moartea, dac\ vom fi cu
b\gare de seam\“.
Când Dumnezeu gl\suie[-
te despre „trebuin]\“ nu `n]e-
lege, astfel gl\suind, s\ ne r\-
peasc\ neatârnarea lucr\rii
noastre, nici slobozenia hot\-
rârilor noastre, cum nici a su-
pune via]a omeneasc\ unei
constrângeri dinafar\. El nu-
mai prezice ceea ce nu se poa-
te s\ nu vin\; ceea ce, cu alte
cuvinte, a ar\tat Luca, atunci
când a zis: „Nu se poate ca
scandalul s\ nu vin\…“ Nu
prezicerea lui Dumnezeu `l
aduce, departe de noi acest
gând, - nu pentru c\ mai di-
nainte le-a vestit, ele vin, ci el
le-a vestit pentru c\ nu se
putea s\ nu vin\.
Dac\ oamenii care pricinu-
iesc aceste scandaluri n-ar fi
avut voia r\ului, ele n-ar fi
venit, [i dac\ n-ar fi trebuit s\
se petreac\, n-ar fi fost ves-
tite. (Sf. Ioan Gur\ de Aur,
Cuvvintee aleesee)
 Luni, 8 decembrie 2008 5
„Preafericirea Sa este, totodat\, teologul care a demonstrat capacitate inteligent\
Eveniment pentru dialogul teologic [i ecumenic, f\când cunoscut duhul Ortodoxiei [i mesajul ei
tuturor celor care au dorit [i doresc s\ le cunoasc\. A [tiut, cu o m\re]ie deosebit\,
s\ eviden]ieze semnifica]ia prezen]ei [i lucr\rii Bisericii Ortodoxe Române `n
contextul lumii de ast\zi, demonstrând c\ Biserica nu trebuie s\ se bazeze pe cli[ee
[i stereotipuri de nici un fel, ci trebuie s\ fie veche [i nou\ `n acela[i timp.“

„A [tiut s\ eviden]ieze semnifica]ia prezen]ei

[i lucr\rii BOR `n contextul lumii de ast\zi“ ricitul P\rinte Patriarh st\
sub semnul `mplinirilor, al ac-
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel a primit, `n tivit\]ilor `n derulare precum
[i al ini]ierii unor proiecte de
cadrul vizitei pastorale de la sf=r[itul acestei viitor axate pe domenii ma-
s\pt\m=ni, de la Arad, titlul de Doctor Honoris jore, fiecare având propriile
dimensiuni [i specificit\]i `n
Causa din partea Universit\]ilor „Aurel Vlaicu“ dezvoltare [i `n transpunerea
`n realitate. Astfel, `n scopul
[i „Vasile Goldi[“. „Activitatea pe care o mântuirii credincio[ilor, `n
desf\[oar\ Preafericitul P\rinte Patriarh contextul vie]ii sociale [i spiri-
tuale contemporane, pentru a
st\ sub semnul `mplinirilor, al activit\]ilor `n asigura accesul prin mijloace
derulare, precum [i al ini]ierii unor proiecte moderne, dar [i pentru a r\s-
punde cerin]elor sporite de
de viitor axate pe domenii majore, fiecare sprijinire a activit\]ii misio-
având propriile dimensiuni [i specificit\]i nar-culturale, pastoral-litur-
gice, social-filantropice [i ed-
`n dezvoltare [i `n transpunerea `n realitate.“ ucative ce se desf\[oar\ `n Bi-
serica Ortodox\ Român\, `n-
c\ din primele zile de slujire
caracter pastoral. „Mul]umim ca Patriarh, a vegheat perso-
Bunului Dumnezeu pentru nal la dotarea [i darea `n
de Ciprian BÂRA aceste clipe binecuvântate, `n func]iune a studiourilor de e-
Vizita pastoral\ a Preaferi- care revedem locuri dragi, misie [i produc]ie Radio TRI-
citului P\rinte Daniel, Pa- scumpe [i pline de semni- NITAS Bucure[ti, care are `n
triarhul Bisericii Ortodoxe fica]ie spiritual\ din punct de prezent 34 de frecven]e audio,
Române, desf\[urat\ `n pe- vedere istoric, din punct de 32 terestre [i dou\ via satelit,
rioada 5-6 decembrie 2008, a- vedere cultural [i din punct de dar [i a celorlalte structuri mass-
l\turi de o delega]ie a Patri- vedere pastoral-bisericesc. A- media ale Patriarhiei Româ-
arhiei Române, `n Episcopia ceast\ vizit\ a noastr\ este zidire pe care o manifesta]i de c\tre decanul Facult\]ii de ora 16:00 a primit titlul de ne, Televiziunea TRINITAS
Aradului, Ienopolei, H\lma- una pastoral\, legat\ de ma- din plin `n activitatea dum- Teologie Ortodox\ din Arad. Doctor Honoris Causa din TV, cotidianul „Ziarul Lu-
giului [i Hunedoarei a fost de- rele eveniment a sfin]irii pri- neavoastr\“, a spus rectorul ~n `ncheiere, Patriarhul Da- partea Universit\]ii de Vest mina“, s\pt\mânalul „Lumi-
schis\ de primirea la vechea mei catedrale construite dup\ Universit\]ii. niel a vorbit despre misiunea „Vasile Goldi[“, din localitate. na de Duminic\“, revista lu-
Catedral\ episcopal\, cu hra- schimb\rile din 1989, Cate- To]i cei prezen]i au ascul- pastoral-misionar\ a Bisericii Ceremonia oferirii acestui nar\ „Vestitorul Ortodoxiei“,
mul „Na[terea Sfântului Ioan drala episcopal\ cea nou\ din tat apoi cu admira]ie [i bu- prin radio [i despre faptul c\ titlu a fost inaugurat\ de rec- Agen]ia de {tiri BASILICA,
Botez\torul“ de c\tre PS Ti- Arad“, a spus PF Daniel. Du- curie discursul fostului rector radioul cre[tin aduce, prin emi- torul Aurelian Ardelean, care Biroul de Pres\, grupate `n
motei, Episcopul Aradului, Ie- p\ ce l-a felicitat pe PS Timo- al Institutului Teologic din siunile cu caracter bisericesc, a remarcat rela]ia cultural- Centrul de Pres\ BASILICA
nopolei [i H\lmagiului, PS So- tei pentru `mplinirea a 24 de Sibiu, p\rintele profesor dr. cultural, misionar [i educativ, misionar\ pe care au avut-o, al Patriarhiei Române, lu-
fronie al Oradiei, PS Lucian, ani de arhip\storire `n aceas- Constantin Voicu, fost profe- mesajul Evangheliei aproape de-a lungul veacurilor, {coala crare de pionierat [i institu]ie
Episcopul Caransebe[ului [i t\ parte a ]\rii [i pentru reali- sor al Patriarhului României, de sufletul cre[tinilor din ziua româneasc\ [i Biserica [i [i-a unicat `n `ntreaga ortodoxie“,
de PS Siluan al Ungariei. z\rile deosebite din tot acest care a amintit de activitatea de ast\zi. exprimat bucuria, `n numele a men]ionat PS Timotei.
Cu acest prilej, PS Timotei r\stimp, ~ntâist\t\torul Bise- universitar\ de excep]ie a La sfâr[itul ceremoniei, profesorilor [i a studen]ilor, Dup\ primirea titlului de
[i-a exprimat bucuria sosirii la ricii noastre a ar\tat c\ „a- studentului Dan Ilie Cio- Preafericitul Patriarh a d\- pentru faptul c\ universitatea Doctor Honoris Causa, ~ntâi-
ceas aniversar `n mijlocul cleri- ceast\ catedral\ arat\ deoda- botea, de notele de 10 ob]inu- ruit rectorului Universit\]ii ar\dean\ „Vasile Goldi[“ a st\t\torul Bisericii noastre a
cilor [i al credincio[ilor a ~ntâi- t\ credin]\ puternic\, dar [i te [i de impresionanta fi[\ de Aurel Vlaicu din Arad o icoa- oferit cel mai `nalt titlu aca- mul]umit tuturor [i a eviden-
st\t\torului Bisericii Ortodoxe mult\ jertfelnicie“. lectur\ a acestuia. n\ cu Sfântul Dionisie Exigu- demic P\rintelui Patriarh ]iat rolul acestei institu]ii `n
Române [i, dup\ ce a subliniat ul, `nv\]at c\lug\r str\român Daniel. „Corpul academic [i via]a [i misiunea poporului [i
activitatea pastoral-misionar\ „Am `nv\]at de la din Dobrogea, [i mai multe al- studen]ii universit\]ii noas- a Bisericii Ortodoxe Române.
[i cultural\ a P\rintelui Patri- „Teologul bume [i c\r]i ale Preafericirii tre, care poart\ numele mare- „Mul]umim pentru aceast\
arh Daniel, Episcopul Aradu- P\rintele Patriarh m\rturisitor `n duhul Sale. lui lupt\tor na]ional [i secre- onoare deosebit\ pe care ne-o
lui [i-a exprimat bucuria c\ no- c\ teologia este [i P\rin]ilor“ tar al consistoriului eparhial face Universitatea de Vest
ua Catedral\ episcopal\ din A- Arad, Vasile Goldi[, aduc «Vasile Goldi[», care are, pe
rad va fi sfin]it\ de un sobor a- [tiin]\, dar [i mistic\“ Bucuria primirii `n mijlo-
„Semn al str\duin]ei ast\zi un `nalt omagiu ~n- lâng\ un suflu puternic aca-
les, condus de `nsu[i Patriar- Dup\ primirea festiv\ de cul profesorilor [i studen]ilor de consolidare tâist\t\torului Bisericii Orto- demic [i european, [i un pu-
hul României. la vechea Catedral\ din Arad, Universit\]ii „Aurel Vlaicu“ a a spiritualit\]ii doxe Române, Preafericitul ternic spirit românesc, patri-
„Ne bucur\m c\ v-am pri- Preafericirea Sa a primit vi- PF P\rinte Patriarh Daniel a P\rinte Patriarh Daniel, prin otic, na]ional, ceea ce leag\
mit `n aceast\ catedral\. Nu se neri, 5 decembrie a.c., din fost exprimat\ de c\tre de- române[ti“ acordarea titlului de Doctor foarte mult aceast\ universi-
putea ca Preafericirea Voastr\, partea Universit\]ii „Aurel canul Facult\]ii de Teologie Honoris Causa, ca semn peste tate de misiunea [i voca]ia
care, de atâtea ori, `n timpul P\rintele Patriarh Daniel veacuri al str\duin]ei sale is- Bisericii noastre de a ap\ra,
Vlaicu“ din Arad, titlul aca- Ortodox\, preot prof. dr. Ioan [i-a continuat vizita pastoral\
studen]iei teologice [i `n tinere- demic de Doctor Honoris Cau- Tulcan, care a subliniat `n cu- torice de consolidare a spiritu- binecuvânta [i promova uni-
]e a]i fost prin Arad [i a]i cu- de la Arad [i sâmb\t\, de s\r- alit\]ii române[ti“, a spus rec- tatea na]ional\ [i de a face
sa. ~ntr-un spa]iu academic [i vântul de Laudatio faptul c\ b\toarea Sfântului Ierarh
noscut aceast\ biseric\, s\ nu s\rb\toresc `n acela[i timp, `ntreg spa]iul universitar torul Aurelian Ardelean. cunoscute `n ]ar\ [i peste
fi]i `ntâmpinat de ea, cu amin- Nicolae, când, dup\ ce, `mpre- hotare valorile perene româ-
ceremonia oferirii acestui ti- ar\dean este deosebit de ono-
tirea `nainta[ilor vrednici, s\ un\ cu un sobor ales de ie- ne[ti“, a spus PF Daniel.
nu v\ salute o epoc\ `ntreag\
tlu a fost deschis\ de c\tre rat s\ ofere acest titlu aca- rarhi, preo]i [i diaconi, a s\- „Activitate La final, Preafericirea Sa a
rectorul acestei universit\]i, demic Patriarhului României. de pionierat [i unicat
care se `ncheie pentru a `ncepe vâr[it târnosirea noii Cate- oferit `n dar bibliotecii univer-
prof. univ. dr. Lizica Mihu], „A avea o astfel de personali-
una nou\ [i pentru ]ar\, [i pen- drale episcopale, cu hramul `n `ntreaga Ortodoxie“ sit\]ii, „Biblia“, Edi]ia jubilia-
tru Biseric\“, a spus PS Timotei. care a subliniat `n cuvântul tate atât de complex\, de bine
s\u personalitatea P\rintelui „Sfânta Treime“, din ora[ul r\ a Sfântului Sinod, precum
conturat\ `n via]a Bisericii [i Arad, [i a sfin]it racla din ar-
Patriarh, precum [i activi- `n toate componentele ei, consti- A urmat cuvântul de [i unele c\r]i ap\rute sub
„Credin]\ puternic\ tatea misionar-cultural\ a gint, executat\ la monet\ria Laudatio rostit de PS Timotei, semn\tur\ personal\, iar Se-
tuie o mare bucurie [i puter- Statului, cu moa[tele Sfân-
Bisericii. „Am `nv\]at de la Episcopul Aradului, Ienopo- natul Universit\]ii i-a oferit
[i mult\ jertfelnicie“ P\rintele Patriarh c\ teologia
nic\ n\dejde cre[tin\ pentru
tului Ioan Gur\ de Aur, pri- lei, H\lmagiului [i Hunedoa- Patriarhului României un ta-
noi to]i. Preafericirea Sa este
Preafericitul P\rinte Pa- este [i [tiin]\, dar [i mistic\, mite de la cardinalul Angelo rei, care, `n cadrul alocu]iunii blou inedit al lui Vasile Gol-
teologul m\rturisitor `n duhul di[, din anul Marii Uniri,
triarh Daniel a subliniat bu- este academic\, dar este [i Comastri, mare eclesiarh al sale, a men]ionat: „Activitatea
P\rin]ilor, care difuzeaz\ pre- 1918. a
curia acestor momente bine- practic\. Ea este stâlpul de Bisericii papale din Roma, la pe care o desf\[oar\ Preafe-
tutindeni frumoasele valori
cuvântate de rug\ciune petre- sus]inere a universit\]ii noas- ale Ortodoxiei. Totodat\, este
cute `n Episcopia Aradului, tre. Am citit vie]ile celor cinci teologul care a demonstrat ca-
H\lmagiului [i Ienopolei [i a patriarhi de dinaintea Prea- pacitate inteligent\ pentru
ar\tat c\ aceast\ vizit\ `n ca- fericirii Voastre. Nu am `ntâl- dialogul teologic [i ecumenic,
drul Episcopiei Aradului are nit la nici unul voca]ia de f\când cunoscut duhul Orto-
doxiei [i mesajul ei tuturor
celor care au dorit [i doresc s\
le cunoasc\. A [tiut, cu o m\-
re]ie deosebit\, s\ eviden]ieze
semnifica]ia prezen]ei [i lu-
cr\rii Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne `n contextul lumii de
ast\zi, demonstrând c\ Bise-
rica nu trebuie s\ se bazeze
pe cli[ee [i stereotipuri de nici
un fel, ci trebuie s\ fie, veche
[i nou\ `n acela[i timp, `nte-
meiat\ pe Tradi]ia apostolic\,
dar deschis\ contempo-
raneit\]ii [i profund respon-
sabil\ pentru `ntreaga lu-
crare mântuitoare `n mijlocul
poporului lui Dumnezeu, `n
zilele noastre“, s-a subliniat
`n cuvântul de Laudatio, rostit
6 Luni, 8 decembrie 2008
Eveniment
Misiune pastoral-cultural\ prin radio
a Cuvântul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul României, adresat cu prilejul primirii titlului
de Doctor Honoris Causa al Universit\]ii „Aurel Vlaicu“ din Arad, vineri, 5 decembrie 2008 a
Istorie [i evolu]ie
Istoria radioului `n Ro-
mânia a `nceput cu rug\-
ciunea „Tat\l nostru“, a-
ceasta fiind prima emisie
pe unde hertziene a postu-
lui de radio public `n anul
1928. Acest moment ne a-
rat\ credin]a neamului ro-
mânesc care a `nceput acti-
vitatea radiofonic\ `n Ro-
mânia cu Rug\ciunea
Domneasc\. Pân\ la instau-
rarea comunismului `n ]ara
noastr\ transmiterea Sfin-
tei Liturghii `n fiecare du-
minic\ prin intermediul
radioului public nu a lipsit
din grila de programe, tra-
di]ie reluat\ `n zorii liber-
t\]ii dup\ anul 1989, când,
`ntre emisiunile postului
public, pot fi reg\site [i
cele de spiritualitate orto-
dox\.
~ns\, acest ajutor dat Bi-
sericii nu era suficient da-
c\ ne gândim c\, spre e-
xemplu, `n Grecia exist\
mai multe posturi de radio
ale Bisericii Ortodoxe, iar
`n Europa Occidental\ alte
confesiuni cre[tine de]in
veritabile re]ele radio na-
]ionale [i interna]ionale.
Dup\ anul 1989, prezen-
]a mai intens\ a Bisericii
`n societatea româneasc\
nu reprezenta doar o reve-
nire la tradi]ia fireasc\,
perturbat\ de regimul co-
munist timp de o jum\tate
de veac, ci [i un r\spuns la
provoc\rile societ\]ii de
tranzi]ie, la r\scruce de
milenii. ~nv\]\mântul teo-
logic [i religios integrat `n
sistemul na]ional de educa-
]ie, asisten]a spiritual\ a-
cordat\ `n unit\]ile medi-
cale, militare [i de asisten-
]\ social\ sunt prelungiri
necesare ale slujirii Biseri-
cii `n societate. Totodat\,
prezen]a misionar\ a Orto-
doxiei `n societate era che-
mat\ s\ `mbine responsa-
bilitatea pentru patrimo-
niul istoric [i artistic pe ca-
re l-a creat de-a lungul se-
colelor cu participarea ei la
dialogul cu noua cultur\,
marcat\ de pluralismul i-
deilor, economia de pia]\ [i
emergen]a mass-media `n
via]a omului de ast\zi. ~n
acest context, mai multe e-
parhii ortodoxe din Româ-
nia au acordat aten]ie spo-
rit\ noilor mijloace de co-
municare social\, c\utând
s\ le includ\ `n misiunea [i
`n lucrarea lor catehetic\ [i
pastoral\.
Primul post de radio or-
todox din România a fost
`nfiin]at `n anul 1996, când
Mitropolia Moldovei [i Bu-
covinei a ob]inut de la Con-
siliul Na]ional al Audiovi-
zualului licen]a de emisie
nr. R 216 din data de 9 iu-
lie 1996. Ca urmare, la 17
aprilie 1998, `n Vinerea
Mare, din S\pt\mâna Pa-
timilor, Radio TRINITAS
din Ia[i `ncepea s\ emit\.
Acordarea licen]ei de e-
misie pe frecven]a 92,70
MHz, `n anul 1996, pentru
ora[ul Ia[i, de c\tre Consi-
liul Na]ional al Audiovizua-
lului a constituit o premie-
r\ `n domeniul mass-media
pentru c\ Arhiepiscopia Ia-
[ilor devenea astfel prima
unitate bisericeasc\ ortodo-
x\ care `[i organiza pro-
priul ei post de radio. Au
urmat doi ani `n care a fost
preg\tit\ echipa redac]io-
nal\ [i au fost amenajate `n
incinta M\n\stirii Golia
studiourile Radio TRINI-
TAS. Locul era plin de sem-
nifica]ii deoarece, cu 70 de
ani `n urm\, de pe Turnul
Goliei s-au f\cut primele
probe de emisie pe unde
hertziene `n ora[ul Ia[i.
Prima transmisiune a
postului de Radio TRINI-
TAS a fost slujba Deniei,
din Sfânta [i Marea Vineri,
definind astfel prioritatea
misionar\ liturgic\ a pos-
tului de Radio TRINITAS.
~n peisajul mediatic na]io-
nal, ini]iativa Mitropoliei
din Ia[i a fost primit\ cu
interes [i entuziasm. Din a-
cel moment, ap\rea `n pei-
sajul mediatic românesc un
post de radio care transmi-
tea 24 de ore din 24 progra-
me cu caracter bisericesc,
cultural, misionar [i educa-
tiv, spiritul emisiunilor fi-
ind irenic, dar [i fidel cre-
din]ei [i spiritualit\]ii orto-
doxe. Principiile generale
ale comunic\rii au fost ori-
entate c\tre dialog [i coo-
perare `n vederea intensifi-
c\rii [i `mbog\]irii vie]ii
cre[tine a societ\]ii româ-
ne[ti [i a deschiderii spre
valorile spirituale europe-
ne [i universale. Anul
2004, ca an omagial „{te-
fan cel Mare [i Sfânt - 500“,
a fost anul extinderii ariei
de emisie pentru Radio
TRINITAS, diaconia sau
misiunea sa comunica]io-
nal\ fiind pus\ `n lucrare
[i `n alte eparhii din Patri-
arhia Român\.
Din anul 2004, a `nceput
extinderea postului de Ra-
dio TRINITAS la nivel re-
gional [i na]ional: Vaslui
(aprilie 2004), Moine[ti
(mai 2004), Bac\u (mai
2004), One[ti (iunie 2004),
Piatra Neam] (iunie 2004),
Brodina - Putna (iulie 2004),
Suceava (iulie 2004), Topli-
]a (iulie 2004), Darabani
(octombrie 2004), Bucegi -
Co[tila (aprilie 2005), Za-
l\u (aprilie 2005), Bârlad
(iunie 2005), Bicaz - Vf.
Toaca (iunie 2005), Hârl\u
(iulie 2005), Boto[ani (au-
gust 2005), Ha]eg (septem-
brie 2005), Vârful Moldovi-
]a - lâng\ Moldova Nou\ -
Cara[-Severin (septembrie
2005), Harghita - Gheor-
gheni (octombrie 2005),
Baia Mare - Mogo[a (oc-
tombrie 2005), Gura Hu-
morului (decembrie 2005),
Târgu Neam] (decembrie
2005), R\d\u]i (mai 2006),
Sibiu (august 2006), Dur\u
(februarie 2007), Gala]i (iu-
lie 2007) [i din octombrie
2008 `n Craiova, B\ile[ti,
Novaci, Tg. Jiu, Bechet, Tg.
C\rbune[ti, prin preluarea
frecven]elor Radio LOGOS.
~n momentul de fa]\, Radio
TRINITAS emite pe 32 de
frecven]e audiovizuale te-
restre [i acoper\ 80% din
teritoriul României. ~n ace-
la[i timp, din 24 iunie 2004
(S\rb\toarea Na[terii
Sfântului Ioan Botez\to-
rul), Radio TRINITAS poa-
te fi recep]ionat prin satelit
`n Europa, Orientul Mijlo-
ciu [i Africa de Nord, iar
din 30 noiembrie 2008
(S\rb\toarea Sfântului A-
postol Andrei, Ocrotitorul
României), `n America de
Nord. Pe lâng\ aceste mij-
loace de emisie radiofonic\,
din data de 31 decembrie
2002 postul nostru de radio
poate fi recep]ionat [i prin
cea mai modern\ cale de
comunicare, internetul.
~nc\ de la `nceputul e-
misiei sale, Radio TRINI-
TAS a fost [i este un pro-
motor al dialogului [i coo-
per\rii pe plan na]ional [i
interna]ional, militând
pentru ap\rarea [i promo-
varea demnit\]ii umane [i
mântuirea omului, `ntru-
cât omul a fost creat dup\
chipul lui Dumnezeu Cel
ve[nic viu (cf. Facerea 1,
26-27), ca s\ tr\iasc\ ve[-
nic. Apreciind valoarea
programelor din grila aces-
tui post de radio, Consiliul
Na]ional al Audiovizualu-
lui a acordat postului de
Radio TRINITAS premiul
Cel mai bun post de radio
local din România pentru
anul 2003. Radio TRINI-
TAS a primit, de aseme-
nea, din partea Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei, `n
data de 10 iunie 2006, Di-
ploma Apostolat Ortodox -
Excelen]\ `n misiune, pen-
tru contribu]ia deosebit\ la
promovarea misiunii orto-
doxe prin programe radio-
fonice. Totodat\, `n seara
zilei de 14 octombrie 2006,
`n cadrul S\rb\torilor Ia-
[ului, postului de Radio
TRINITAS i s-a decernat
Premiul Pogor „pentru slu-
jirea comunit\]ii prin cre-
din]\ [i cultur\“, cea mai
`nalt\ dovad\ a aprecierii
municipalit\]ii Ia[i fa]\ de
cei care s-au afirmat `n
promovarea culturii [i slu-
jirea oamenilor.
Datorit\ deschiderii sale
europene [i promov\rii va-
lorilor autentice ale civili-
za]iei cre[tine, Radio TRI-
NITAS nu este cunoscut
numai `n România, ci are
rela]ii de cooperare cu mai
multe posturi de radio de
pe continentul nostru, `n
toamna anului 2001 deve-
nind membru al Conferin-
]ei Radiourilor Cre[tine din
Europa (Lyon, Fran]a), a-
l\turi de alte prestigioase
institu]ii mediatice europe-
ne. Participarea la `ntruni-
rile Conferin]ei Radiourilor
Cre[tine din Europa ne-a
inspirat modelul existent
`n Italia, Fran]a, Spania [i
Portugalia, `n vederea con-
stituirii unei re]ele radio-
fonice a Bisericii la nivel
na]ional. ~n contextul pro-
mov\rii dialogului cu alte
Biserici Cre[tine, Radio
TRINITAS a g\zduit, `n
perioada 28 septembrie-1
octombrie 2006, la Ia[i, cel
de-al XIII-lea colocviu al
Conferin]ei Radiourilor
Cre[tine din Europa, a-
vând ca tem\ Rolul radiou-
rilor cre[tine `n transmite-
rea valorilor cre[tine c\tre
noile genera]ii.
Din 17 aprilie 1998, Radi-
o TRINITAS a fost parte in-
tegrant\ din Institutul Cul-
tural-Misionar TRINITAS
al Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei pân\ `n data de
27 octombrie 2007 (S\rb\-
toarea Sfântului Dimitrie
cel Nou) când a fost integrat
`n Centrul de Pres\ BASI-
LICA al Patriarhiei Româ-
ne, odat\ cu inaugurarea
studioului de emisie Radio
TRINITAS Bucure[ti, din
Palatul Patriarhiei.
~n data de 17 aprilie
2008 s-au `mplinit 10 ani
de emisie ne`ntrerupt\ a
postului de Radio TRINI-
TAS, moment ce a fost
marcat la Catedrala patri-
arhal\ printr-o slujb\ de
Te Deum [i `n holul „Euro-
pa Christiana“ al Palatului
Patriarhiei.
~n data de 7 iunie 2008,
studioul local Radio TRI-
NITAS Ia[i a fost mutat
din Turnul Goliei `n inc-
inta Centrului Eparhial
Ia[i, lâng\ Biblioteca „Du-
mitru St\niloae“, `nfiin-
]at\ `n anul 1995.
De la sfâr[itul lunii sep-
tembrie 2008, Radio TRI-
NITAS a preluat postul de
Radio LOGOS al Arhiepis-
copiei Craiovei, care a de-
venit studioul LOGOS al
postului de Radio TRINI-
TAS de la Craiova, al\tu-
rându-se astfel studiouri-
lor din Bucure[ti [i Ia[i.
Radio TRINITAS este `n
prezent postul de radio al
Patriarhiei Române [i con-
tribuie la sus]inerea activi-
t\]ii cultural-misionare a
Bisericii Ortodoxe Române.
Din 17 noiembrie 2008
Radio TRINITAS emite 24
de ore din 24, folosind cele
trei studiouri ale sale din
Bucure[ti, Ia[i [i Craiova.
Jude]ele Arad [i Timi[ nu
sunt `nc\ acoperite de re-
]eaua de frecven]e Radio
TRINITAS, dar sper\m c\
`n viitorul apropiat aceast\
caren]\ va fi remediat\.
Identitatea [i
activitatea misionar\
a postului de Radio
TRINITAS
Radio TRINITAS este
ast\zi principalul post de
radio cre[tin din România.
Alte posturi de radio orto-
doxe sunt: Rena[terea - la
Cluj-Napoca, Re`ntregirea
- la Alba-Iulia, Dobrogea-
la Constan]a [i Ortodoxia -
la Bra[ov, aceasta din ur-
m\ `mp\r]ind `ns\ frec-
ven]a cu postul de radio e-
vanghelic Vocea Speran]ei.
Identitatea radioului
cre[tin-ortodox este cuprin-
s\ `n promovarea credin]ei
ortodoxe, sus]inerea educa-
]iei moral-religioase, pro-
movarea culturii cre[tine [i
mediatizarea activit\]ilor
social-filantropice ale Bise-
ricii Ortodoxe.
Astfel, o prim\ valoare
de ap\rat [i cultivat, `n ca-
litate de comunicator cre[-
tin, este adev\rul credin]ei
ortodoxe `n contextul re-
alit\]ii de ast\zi. Adev\rul
de credin]\ comunicat sau
`mp\rt\[it are o putere
sfin]itoare `n el `nsu[i.
Semnul c\ `ntr-o persoan\
este prezent Duhul Sfânt e
dragostea sa pentru ade-
v\r [i pentru dreptate. Du-
hul Sfânt nu locuie[te `n o-
mul mincinos [i nu r\mâne
`n omul nedrept. Toat\
Sfânta Scriptur\ [i mai
ales c\r]ile sapien]iale ara-
t\ c\ foamea [i setea de a-
dev\r [i dreptate sunt sem-
ne ale lucr\rii Duhului
Sfânt `n om (cf. Matei 5, 6).
A doua mare valoare de
ap\rat [i cultivat este sfin-
]enia vie]ii, adic\ sfin]enia
persoanei umane, a famili-
ei, a prieteniei [i a p\cii `n-
tre oameni. De aceea, la ora
actual\, mijloacele de co-
municare `n mas\ care cul-
tiv\ patimile egoiste [i vio-
len]a sunt foarte vinovate.
Ele contribuie la degrada-
rea persoanei [i a vie]ii u-
mane.
A treia valoare funda-
mental\ care trebuie ap\-
rat\ [i cultivat\ este dem-
nitatea persoanei. Persoa-
na uman\, fiind creat\ du-
p\ chipul Persoanei divine,
nu trebuie niciodat\ redu-
s\ la valoare de obiect, de
comer] sau de ideologie po-
litic\, pentru c\ sufletul u-
nui om e mai de pre] decât
lumea `ntreag\, decât toa-
te bunurile p\mânte[ti, de-
cât toate galaxiile cunoscu-
te [i necunoscute laolalt\.
Desigur, deodat\ cu dem-
nitatea persoanei umane
trebuie promovat\ [i res-
ponsabilitatea persoanei.
F\r\ responsabilitate nu e-
xist\ demnitate deplin\.
Un comunicator cre[tin
adev\rat trebuie s\ fie foar-

te atent - pentru a nu comu-
nica altceva [i pe altcineva
decât Evanghelia lui Hris-
tos [i pe Hristos ~nsu[i.
Sfântul Apostol Pavel ne `n-
va]\ c\ nu trebuie s\ ne
propov\duim pe noi `n[ine,
ci pe Iisus Hristos, (cf. I Co-
rinteni 4, 5). Aceasta este
con[tiin]a apostolic\ a co-
munic\rii adev\rului de
credin]\.
Comunicatorul cre[tin
trebuie, `n primul rând, s\
[tie c\ el comunic\ Lumi-
na, Evanghelia [i Duhul lui
Hristos, nu o ideologie, nu
o `nv\]\tur\ omeneasc\ a-
utosuficient\. ~n caz con-
trar, comunicarea sa nu
mai devine comuniune
sfânt\, ci risc\ s\ devin\
comunicare narcisist\ sau
individualist\.
~n comunicarea mediati-
c\ religioas\ trebuie s\
discernem, s\ alegem, s\ a-
dapt\m `n mod creator ce-
ea ce corespunde con]inu-
tului credin]ei ortodoxe, a-
tât `n ceea ce prive[te cu-
vântul, cât [i `n ceea ce pri-
ve[te imaginea, deoarece
nu orice vorb\, nu orice i-
magine e potrivit\ pentru
a transmite adev\rul viu al
Evangheliei. Avem nevoie
de un profesionalism teh-
nic, dublat de un profetism
teologic spiritual, nu de un
mimetism secularizant.
Suntem tenta]i adesea s\ i-
mit\m secularul, `ns\ nu
trebuie s\ imit\m prea re-
pede tot ce este produs de
al]ii, ci s\ lu\m selectiv
doar ce este bun [i s\
transcendem ceea ce este
spirit egoist autosuficient,
pentru a g\si starea de co-
muniune sfânt\ cu Dumne-
zeu [i cu oamenii. Lumea
p\catului este lumea auto-
suficien]ei, a orgoliului [i a
l\comiei, `ns\ lumea sfin-
]eniei este lumea comuniu-
nii, iar ceea ce nu este unit
cu Dumnezeu nu este mân-
tuit, adic\ nu dobânde[te
viat\ ve[nic\. Sfântul Gri-
gorie Teologul ne spune c\
„este mântuit numai ceea
ce este unit cu Dumnezeu“.
Aceasta-i defini]ia mântui-
rii. Este mântuit cel ce se
une[te cu Dumnezeu, iar
cel ce se desparte de Dum-
nezeu pierde mântuirea, a-
dic\ pierde via]a ve[nic\
sau comuniunea sfin]ilor.
Cea dintâi calitate a u-
nui comunicator cre[tin, fie
prin presa scris\, fie prin
radio, fie prin televiziune,
este credin]a matur\. Dac\
acesta nu are o credin]\
matur\, nu poate transmi-
te esen]ialul Evangheliei.
Credin]a matur\ este ba-
zat\ nu doar pe cuno[tin]e,
ci [i pe experien]\, pe via]a
eclesial\ `n comuniunea
sfin]ilor. Cultura solid\ re-
prezint\ cea de-a doua cali-
tate a misionarului media-
tic ortodox. Aceasta `nsem-
n\, `n termeni mai simpli,
perfec]ionare, iar nu im-
proviza]ie. Ne trebuie o
cultur\ solid\ permanen-
t\, `ntrucât niciodat\ nu
putem afirma c\ avem o
cultur\ suficient\, ci avem
nevoie de o cultivare perpe-
tu\ a credin]ei cre[tine [i a
culturii generale prin rug\-
ciune [i prin studiu, prin
informare [i experien]\. A
treia calitate a comunicato-
rului este comunicabilita-
tea dinamic\ cultivat\ pro-
Luni, 8 decembrie 2008
sus]inerea educa]iei moral-religioase, promovarea culturii cre[tine [i mediatizarea activit\]ilor
social-filantropice ale Bisericii Ortodoxe. Astfel, o prim\ valoare de ap\rat [i cultivat, `n calitate
de comunicator cre[tin, este adev\rul credin]ei ortodoxe `n contextul realit\]ii de ast\zi.
Adev\rul de credin]\ comunicat sau `mp\rt\[it are o putere sfin]itoare `n el `nsu[i. Semnul c\
`ntr-o persoan\ este prezent Duhul Sfânt e dragostea sa pentru adev\r [i pentru dreptate.“
fesional. Sunt oameni care
[tiu foarte multe lucruri,
dar nu pot comunica tot ce
[tiu. Despre ace[tia, un
Sfânt P\rinte spunea: „Ce
folos de comoara ascuns\ [i
de `nv\]atul care nu poate
`mp\rt\[i cuno[tin]ele sale
altora?“. ~ntr-adev\r, este
un mare dar s\ po]i comu-
nica valori perene prin viu
grai [i prin scris. Acest dar
se caut\ [i se cultiv\ prin
informare constant\ [i e-
fort permanent, prin dorin-
]\ vie [i st\ruin]\ dinami-
c\. Pe de alt\ parte, cel ce
folose[te radioul cre[tin
trebuie s\ cultive un dis-
cern\mânt multiplu pen-
tru a deosebi `ntre valoa-
rea comuniunii [i câ[tigul
comercializ\rii. Când co-
munic\m, cu scop comerci-
al, [tiri [i imagini, `ncepe
ispita cea mai mare. Dac\
totul este vânzare [i comer-
cializare, atunci mai r\mâ-
ne foarte pu]in loc pentru a
da prioritate comuniunii [i
culturii sufletelor. Pe lân-
g\ distinc]ia `ntre comuni-
une [i comercializare tre-
buie s\ facem distinc]ie [i
`ntre ideal [i patim\ egois-
t\. Nu orice patim\ egoist\
este un ideal autentic. Dis-
cern\mântul `ntre ideal [i
patim\ este unul necesar,
de[i foarte greu de realizat.
Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii
spun c\ tenta]ia p\catului
este adesea o `nv\luire `n
lumin\ [i `ntr-o frumuse]e
artificial\ a realit\]ii, iar
c\derea `n p\cat produce
apoi `n om sentimentul c\
a fost `n[elat. Trebuie s\
discernem `ntre ideal [i pa-
tim\ egoist\ `ntrucât, când
idealul devine patim\ ego-
ist\, nu mai este ideal
sfânt, ci ideologie de putere
[i posesie, fie personal\, fie
colectiv\.
Semnifica]ii spirituale
[i utilitate pastoral\ `n
misiunea radiofonic\
~nc\ de la `nceputul e-
misiei sale, Radio TRINI-
TAS s-a constituit, pe drept
cuvânt, `ntr-un mijloc mi-
sionar prin intermediul c\-
ruia Cuvântul lui Dumne-
zeu se prelunge[te din am-
vonul Bisericii `n societate.
Din 17 aprilie 1998, as-
cult\torii de TRINITAS pot
audia Sfânta Liturghie, Ve-
cernia, Rug\ciunile de dimi-
nea]\ [i de sear\, Acatistul
zilei, Miezonoptica, fiind
astfel principalul canal me-
dia al Bisericii care ofer\ de
10 ani, zi de zi, frumuse]ea
[i bog\]ia spiritual\ ale me-
sajului liturgic al Ortodoxiei
noastre române[ti.
Radio TRINITAS se a-
dreseaz\ tuturor categorii-
lor de ascult\tori. Grila de
programe Radio TRINITAS
este structurat\ pentru e-
misie 24 de ore din 24, a-
vând programul organizat
`n: transmisiuni religioase,
programe speciale de edu-
ca]ie religioas\, de folclor
românesc [i muzic\ clasic\,
emisiuni care mediatizeaz\
evenimentele biserice[ti,
[tiri [i informa]ii utile, dia-
loguri [i dezbateri privind
probleme curente ale vie]ii
sociale [i culturale din Ro-
mânia [i din str\in\tate.
Grila de programe a pos-
tului Radio TRINITAS r\s-
„Identitatea radioului cre[tin-ortodox este cuprins\ `n promovarea credin]ei ortodoxe,
punde cererii popula]iei
majoritar ortodox\ din ]ara
noastr\ de a asculta emi-
siunile postului nostru de
radio. ~n acest sens, consi-
der\m binevenit\ extinde-
rea emisiei postului de Ra-
dio TRINITAS [i `n zona
jude]elor Arad [i Timi[, din
urm\toarele motive:
a) Intensificarea activi-
t\]ilor spirituale ale Biseri-
cii [i educa]ia `n formarea
spiritual\ permanent\ a
diferitelor genera]ii de cre-
dincio[i:
Datorit\ rolului duhov-
nicesc benefic pe care l-a a-
vut `ntotdeauna `n societa-
te, Biserica are datoria de a
vesti cuvântul Evangheliei
[i de a cultiva `n sufletele
credincio[ilor credin]\, spe-
ran]\ [i iubire. ~n dialog cu
modernitatea [tiin]ific\ [i
tehnic\ din zilele noastre,
mesajul Bisericii este „co-
municare pentru comuniu-
ne“, izvorând din con[tiin]a
c\ `mplinirea uman\ nu se
poate des\vâr[i f\r\ culti-
varea dimensiunii spiritua-
le a existen]ei.
b) Promovarea culturii
cre[tine române[ti `n con-
textul multicultural [i plu-
ralist al societ\]ii contem-
porane:
La `nceputul mileniului
al III-lea, cultura [i tradi]ii-
le române[ti sunt adesea
trecute `n plan secund din
cauza p\trunderii agresive
a unor produse culturale
str\ine, venite de pe diferi-
te meridiane, multe dintre
acestea de calitate `ndoiel-
nic\. Una dintre preocu-
p\rile noastre permanente
este s\ asigur\m accesul
unui public cât mai nu-
meros la valorile fundamen-
tale create de `nainta[ii
no[tri, p\strate `n tezaurul
spiritual, cultural [i fol-
cloric sau `n crea]iile culte
din literatur\ [i art\.
Totodat\, dorim s\ oferim
publicului românesc [i
capodopere ale culturii uni-
versale, de inspira]ie cre[ti-
n\ [i profund uman\.
c) Diaconia comunica]io-
nal\ [i implicarea `n acti-
vit\]ile social-filantropice:
Emisiunile realizate sub
genericul „Biseric\ [i socie-
tate“ sunt deja componente
permanente ale programelor
de la Radio TRINITAS. Dez-
voltarea activit\]ilor social-
filantropice ale Bisericii pre-
supune cultivarea unei con-
[tiin]e slujitoare [i jertfelni-
ce pentru to]i credincio[ii [i
are darul de a educa tân\ra
genera]ie `n spiritul respec-
tului pentru munc\ [i soli-
daritate social\.
~n acela[i timp, pentru
oamenii care se afl\ `n spi-
tale sau care, din diferite
motive, nu pot veni la bise-
ric\, transmiterea slujbe-
lor religioase constituie o a-
dev\rat\ binecuvântare, o
bucurie a celor s\n\to[i
`mp\rt\[it\ cu cei afla]i `n
suferin]\.
d) Oferirea unei alterna-
tive spirituale `n spa]iul me-
diatic dominat de strategiile
radiofonice pur comerciale:
~ntr-o societate care tr\-
ie[te intens valoarea libert\-
]ii, este de datoria noastr\
s\ oferim publicului ascult\-
tor alternativa unor progra-
me culturale ziditoare de su-
flet, creatoare de comuniune
[i cooperare demn\.
De aceea, consider\m c\
atât Aradul episcopal, ora-
[ul care are `n apropiere cel
mai vechi centru monastic
ortodox din România (M\-
n\stirea Hodo[-Bodrog din
anul 1177), cât [i Timi[oa-
ra, ora[ mitropolitan cu ve-
che istorie cre[tin\ bizanti-
n\, trebuie s\ recep]ioneze
[i ele postul de Radio TRI-
NITAS al Patriarhiei Ro-
mâne.
Sper\m ca acest gând al
nostru s\ devin\ o realita-
te prin decizia Consiliului
Na]ional al Audiovizualu-
lui, c\ruia i-am solicitat
deja dou\ frecven]e de emi-
sie pentru ca ora[ele Arad
[i Timi[oara s\ poat\ re-
cep]iona postul de Radio
TRINITAS al Patriarhiei
Române.
Programul major
al Radio TRINITAS -
binevestirea iubirii
mântuitoare
Pentru tot ceea ce a fost
bun, frumos [i folositor `n
programele acestui prim
post de radio cre[tin-orto-
dox din România, mul]u-
mim lui Dumnezeu [i tutu-
ror oamenilor care ne-au
`n]eles [i ne-au sus]inut
spiritual [i material `n `n-
cercarea noastr\ de a apro-
pia Biserica de oameni [i
pe oameni de Biseric\, pen-
tru a binevesti iubirea lui
Dumnezeu fa]\ de oameni
[i a cultiva iubirea oameni-
lor fa]\ de Dumnezeu. ~n a-
cest `n]eles, multiplele me-
rite ale postului de Radio
TRINITAS pot fi rezumate
`n trei direc]ii majore:
1. Contribuie la o mai
bun\ cunoa[tere a valorilor
[i a frumuse]ilor credin]ei
ortodoxe, când aceasta este
tr\it\ `n Biseric\, `n famili-
e [i societate, ca fiind lumi-
na [i bucuria vie]ii `n pre-
zen]a iubirii lui Dumnezeu.
2. Radio TRINITAS cul-
tiv\ comuniunea ortodox\
`ntre eparhii, parohii, m\-
n\stiri, [coli de teologie, in-
stitu]ii culturale [i sociale
ale Bisericii, `n interiorul
societ\]ii române[ti, dar [i
o leg\tur\ spiritual\ mijlo-
cit\ de internet cu românii
ortodoc[i din str\in\tate.
3. Radio TRINITAS con-
tribuie la p\strarea [i pro-
movarea identit\]ii [i spiri-
tualit\]ii cre[tin-ortodoxe [i
române[ti `n rela]ie cu alte
Biserici [i popoare `n con-
text european, oferind alto-
ra experien]a noastr\ spiri-
tual\ [i `nv\]ând de la ei ce-
ea ce este practic [i folositor.
Desigur, tot timpul avem
ceva de perfec]ionat `n toa-
t\ activitatea postului de
Radio TRINITAS, dar bucu-
ria cea mai mare este s\ re-
ceptezi bucuria [i pacea pe
care acest post de radio le a-
duce `n sufletele [i casele
ascult\torilor lui, când `n
societate este `nc\ mult\
s\r\cie material\, singur\-
tate, incertitudine [i, ca ur-
mare, dorin]\ de comunica-
re sincer\ [i comuniune fr\-
]easc\. Cu cât individualis-
mul [i goana dup\ profitul
material imediat se intensi-
fic\, cu atât cre[te mai mult
nevoia de comuniune au-
tentic\ [i de valori spiritua-
le permanente.
~n pia]a economic\ toate
se cump\r\ [i se vând, `n-
s\, `n via]a spiritual\, toa-
te se primesc [i se d\ruiesc,
pentru a aduna mai ales
comori spirituale `n sufle-
tul nostru, nu doar comori
materiale `n jurul nostru,
dornici de a fi iubi]i [i de a
iubi ve[nic `n lumina [i iu-
birea Preasfintei Treimi.
Aceasta explic\ `n parte de
ce Radio TRINITAS se pre-
zint\ adesea ca fiind „un
radio pentru sufletul dum-
7
neavoastr\“, „un radio al
sufletului dumneavoastr\“
sau un „radio pe frecven]a
sufletului t\u“.
Lumina pe care o trans-
mite Radio TRINITAS este
con]inut\ `n Evanghelie [i
rug\ciune, `n Liturghie [i
Filantropie, `n dreapta cre-
din]\ [i `n cultura cre[tin\
tr\it\ `n harul iubirii Prea-
milostive a lui Dumnezeu,
ca pregustare [i preg\tire
pentru a primi lumina cea
ne`nserat\ a `mp\r\]iei
Preasfintei Treimi.
~n acest `n]eles, progra-
mul major al postului de Ra-
dio TRINITAS este acela de
a binevesti iubirea mântui-
toare [i sfin]itoare a lui
Dumnezeu `n casele oameni-
lor, pentru ca oamenii s\ ca-
ute Casa iubirii ve[nice a lui
Dumnezeu-Tat\l, al c\rei
pridvor este Sfânta Biseric\.
Radio TRINITAS este
deodat\ al Bisericii [i al
fiec\ruia dintre ascult\-
tori. Prin el, sufletul fiec\-
ruia devine biseric\, adic\
adunare `n iubire sfânt\,
fratern\, dar [i `mp\r-
t\[ire din iubirea lui Hris-
tos [i a Preasfintei Treimi.
~n acest context spiritual,
mass-media se transfig-
ureaz\ `n mediul `ntâlnirii
omului cu Dumnezeu. Un-
dele hertziene poart\ me-
saje harice, iar tehnica in-
forma]ional\ sus]ine teolo-
gia [i lucrarea misionar\ a
Bisericii. Tehnica creat\ de
oameni, fiind un obiect, r\-
mâne neutr\, dar mesajul
transmis de om prin ea
poate s\ o sfin]easc\ sau
s\ o profaneze. Când el
transmite cuvinte sfinte,
cânt\ri [i rug\ciuni sfinte,
care `ndeamn\ la via]a
sfânt\ [i fapte bune, postul
de radio prime[te binecu-
vântare de la Dumnezeu [i
recuno[tin]\ de la oameni.
~n `ncheiere, mul]umim
tuturor cadrelor didactice
universitare care au spriji-
nit [i sprijin\ lucrarea cul-
tural-misionar\ a Bisericii
prin presa scris\, radio [i
televiziune.
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
 CM
YK

8 Luni, 8 decembrie 2008

Reportaj

18 ierarhi au sfin]it prima catedral\

episcopal\ ortodox\ ridicat\ dup\ 1989
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, al\turi de un sobor de
ierarhi ai Bisericii noastre, a sfin]it
sâmb\t\, 6 decembrie 2008, prima
catedral\ episcopal\ ortodox\ din
România finalizat\ `n mileniul al
treilea, biserica cu hramurile
„Sfânta Treime“ [i „Sfântul
Nicolae“, din Arad. ~mpreun\ cu
soborul impresionant de
mitropoli]i, episcopi, preo]i [i
diaconi, ~ntâist\t\torul Bisericii
noastre a `nconjurat catedrala `n
procesiunea de sfin]ire, `n cadrul
c\reia au fost rostite trei
Sfinte Evanghelii, urmate de
stropirea cu ap\ sfin]it\ [i de
ungerea cu Sfântul [i Marele Mir
atât a exteriorului, cât [i a
interiorului catedralei.

de Augustin
P|UNOIU
~n fa]a l\ca[ului de cult
ce urma a fi târnosit, PS
Timotei, Episcopul Aradu-
lui, Ienopolei, H\lmagiului
[i Hunedoarei a citit pri-
mul text biblic, paremia
din Cartea a III-a a Regilor,
unde este descris\ rug\ciu-
nea f\cut\ de Solomon la
sfin]irea Templului din Ie-
rusalim. Aceasta a deschis
slujba târnosirii. La opri-
rea pe fiecare latur\ a bise-
ricii, s-a citit câte o perico-
p\ din Sfânta Scriptur\,
mai `ntâi de c\tre Patriar-
hul Daniel, urmat de IPS
Teofan, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei. Ultima
citire din Noul Testament
a apar]inut IPS Irineu, Mi-
tropolitul Olteniei. Imediat
dup\ târnosire, P\rintele
Patriarh a ]inut un scurt
cuvânt `n care vorbit de-
spre semnifica]ia prezen]ei
moa[telor martirilor `n bi-
seric\ [i a explicat motiva-
]ia pentru care au fost ale-
se textele pe care credincio-
[ii le-au putut asculta la a-
ceast\ slujb\. „Avem o bu-
curie deosebit\ s\ vedem
cum credin]a puternic\,
jertfelnic\, harnic\ [i dar-
nic\ ridic\ l\ca[uri sfinte
spre slava Preasfintei Trei-
mi. La sfâr[itul slujbei, noi
cânt\m: «aceast\ cas\ Ta-
t\l a zidit-o, aceast\ cas\
Fiul a `nt\rit-o, aceast\ ca-
s\ Duhul Sfânt a `nnoit-o,
a luminat-o, a sfin]it-o».
Deodat\ cu sfin]irea cate-
dralei se sfin]esc [i suflete-
le noastre dac\ ne afl\m `n
stare de rug\ciune, de ce-
rere, de chemare a harului.
Slujba sfin]irii are bogate
semnifica]ii duhovnice[ti.
Toate rug\ciunile au la
baz\ textele din Sfânta
Scriptur\. Moa[tele Sfin]i-
lor martiri sau mucenici
sunt purtate `n jurul bise-
ricii [i sunt introduse apoi
`n piciorul sfintei mese,
cum st\ scris [i `n cartea A-
pocalipsei, unde se vorbe[te
c\, `n fa]a tronului Mielului,
se aflau cei care [i-au sp\-
lat hainele lor `n Sângele
Lui. Ace[tia sunt cei care
au p\timit pentru Hristos.
De[i avem mai multe feluri
de sfin]i, numai moa[tele
martirilor sunt depuse `n
piciorul mesei din altar [i
`n antimisul pe care se s\-
vâr[e[te Sfânta Liturghie.
~ntre sfin]ii martiri [i Hris-
tos cel ~nviat este cea mai
strâns\ leg\tur\, pentru
c\ aceea[i putere a iubirii
jertfelnice pe care a ar\tat-o
Hristos pe Sfânta Cruce e
`mp\rt\[it\ martirilor [i
celor care L-au m\rturisit
pe El. Primele biserici au
fost construite pe mormin-
tele lor. Cinstirea martiri-
lor este un `ndemn de a
p\stra credin]a atât `n vre-
muri bune, cât [i `n timpuri
de `ncercare, de prigoan\.
Dumnezeu ne-a ajutat ca,
dup\ ce am p\strat credin-
]a `n timpul anilor grei ai
comunismului, când Biseri-
ca a fost persecutat\, s\ ne
bucur\m acum de rodirile
duhovnice[ti ale rug\ciuni-
lor tuturor celor care au
p\timit pentru credin]\.“
„Programul
duhovnicesc al
preg\tirii noastre
de a intra `n
`mp\r\]ia cerurilor“
A urmat Sf=nta Litur-
ghie s\v=r[it\ `n prezen]a
a peste 5.000 de credincio[i,
`n noua catedral\, de c\tre
PF Patriarh Daniel, IPS
Mitropolit Teofan, IPS La-
uren]iu, Mitropolitul Ar-
dealului, IPS Irineu, Arhie-
piscopul Craiovei [i Mitro-
politul Olteniei, IPS Iosif,
Mitropolitul Mitropoliei
Ortodoxe Române din Eu-
ropa Central\ [i Meridio-
nal\, IPS Teodosie, Arhie-
piscopul Tomisului, IPS
Andrei, Arhiepiscopul Alba
Iuliei, PS Gherasim, Epis-
copul Râmnicului, PS Lu-
chian, Episcopul sârbilor
ortodoc[i din România, PS
Timotei, Episcopul Aradu-
lui, H\lmagiului, Ienopolei
[i Hunedoarei, PS Lucian,
Episcopul Caransebe[ului,
PS Sofronie, Episcopul O-
radiei, PS Nicodim, Episco-
pul Severinului [i Streha-
iei, PS Daniil, Episcopul E-
piscopiei Române de Vâr-
[e], PS Siluan, Episcopul
ortodoc[ilor români din
Ungaria, PS Paisie Lugo-
jeanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Timi[oarei,
PS Ioachim B\c\uanul, E-
piscop-Vicar al Episcopiei
Romanului [i PS Iustin Si-
gheteanul, Episcop-Vicar
al Episcopiei Maramure[ului
[i S\tmarului. Dup\ citi-
rea Sfintei Evanghelii de la
Sfânta Liturghie, Patriar-
hul Daniel a `mp\rt\[it
credincio[ilor veni]i la
praznicul pomenirii Sfân-
tului Ierarh Nicolae [i la
s\rb\toarea sfin]irii cate-
dralei un cuvânt de `nv\]\-
tur\. „Aceast\ Evanghelie,
dup\ Sfântul Evanghelist
Luca, seam\n\ cu Evan-
ghelia dup\ Matei, cu mici
deosebiri, [i se refer\ la
programul duhovnicesc al
preg\tirii noastre de a in-
tra `n `mp\r\]ia cerurilor.
Acest program duhovnicesc
a fost numit `ndeob[te Fe-
Ridicat\ `n 13 ani carea exterioar\ din calcar de Podeni, iar
sc\rile [i soclul au fost f\cute din granit. ~n
Lucr\rile la noua Catedral\ din Arad au ajunul Cr\ciunului din 2007 s-a s\vâr[it
prima Liturghie. Policandrele din biseric\
demarat cu sfin]irea locului din cartierul
Podgoria, `n data de 21 noiembrie 1991. Lu- sunt din bronz [lefuit, aduse de la Tesalonic,
iar mobilierul este realizat la noi `n ]ar\.
cr\rile propriu-zise de construc]ie la acest
Sumele folosite pân\ la ora actual\ se ri-
l\ca[ au `nceput `n anul 1994. ~n 1995 s-a dic\ pân\ la aproximativ [ase milioane de
turnat nivelul general, dup\ care au urmat dolari. Majoritatea provin din dona]iile cre-
`nchiderile perimetrale, acoperirea cu tabl\ dincio[ilor, sponsoriz\ri de la diferite socie-
de cupru peste un schelet metalic. ~n 2003 s-au
t\]i comerciale, fonduri de la bugetul de
adus cinci clopote de la renumita fabric\ din stat, de la autorit\]ile locale [i din partea E-
Insbruck, Austria. ~n 2007 s-a terminat pla- piscopiei Aradului.
ricirile, care se [i cânt\ a- pe cei ce `nseteaz\ de drep- p\r\]ia cerurilor: «Bucura-
desea `n biseric\. Dac\ ne tate, pe cei care, `n timp de ]i-v\ [i v\ veseli]i, c\ plata
uit\m bine la con]inutul a- prigoan\, r\mân fideli, r\- voastr\ mult\ este `n ce-
cestor Fericiri, vedem c\ m=n credincio[i lui Hristos. ruri». Hristos Domnul vrea
Hristos-Domnul `i ferice[te Fericirile se `ncheie cu o s\ ne arate c\ preg\tirea
pe cei blânzi, pe cei smeri]i, concluzie raportat\ la `m- pentru via]a ve[nic\ `ncepe
din lumea aceasta, având
etape diferite de cre[tere
duhovniceasc\. Cea dintâi
etap\ de cre[tere duhovni-
ceasc\ este smerenia, apoi
blânde]ea, bun\tatea, mi-
lostivirea, dorul dup\ ade-
v\r [i dreptate; dar [i r\b-
darea mult\ `n `ncerc\ri,
din care se vede iubirea fa-
]\ de Dumnezeu [i fa]\ de
semeni. Smerenia este deci
`nceputul ridic\rii noastre
duhovnice[ti, al vindec\rii
noastre, al ridic\rii din
p\cat [i al apropierii de
Dumnezeu cel Smerit.
Sfântul pe care `l pome-
nim ast\zi, Sfântul Ierarh
Nicolae, are mai multe vir-
tu]i `n via]a sa, dup\ cum
arat\ [i troparul, dar am
putea spune c\ el are toate
PF Daniel prime[te distinc]ia „Credin]\ [i Unitate“ virtu]ile cuprinse `n pro-
de la primarul municipiului Arad, Gheorghe Falc\
gramul duhovnicesc al Fe-

CM
YK

Vineri, PF P\rinte Daniel a oferit daruri
[i iconi]e copiilor bolnavi de HIV
de la Centrul din parohia Bujac
ricirilor din Sfânta Evan-
ghelie“, a precizat P\rinte-
le Patriarh, care, `n conti-
nuare, a vorbit pe scurt de-
spre via]a Sfântului Ierarh
Nicolae.
Sf=ntul Nicolae,
leg\tura dintre
R\s\rit [i Apus
Sfântul Nicolae era un
om plin de râvn\ duhovni-
ceasc\, a continuat Patri-
arhul. Nu era atât de `nv\-
]at ca Sfântul Atanasie sau
al]i ierarhi, dar era râvni-
tor [i avea un sim] al
adev\rului, am zice ast\zi,
un fel de instinct duhovni-
cesc, al dreptei credin]e, in-
stinctul Ortodoxiei. El a
fost foarte dur cu Arie, pen-
tru c\ sim]ea c\ este un `n-
[el\tor. La Niceea s-a ar\-
tat ca un mare ap\r\tor al
dreptei credin]e. El este nu
doar „`ndrept\tor credin-
]ei“ sau „dreptar credin]ei“,
ci [i un mare dasc\l al mi-
losteniei, al bun\t\]ii ar\-
tate `n ajutoarea semeni-
lor, prin cuvânt, rug\ciune
[i prin fapt\. „A ajutat
mul]i oameni nec\ji]i, s\-
raci, a fost f\c\tor de mi-
nuni `nc\ din timpul vie]ii,
iar dup\ moarte, a vinde-
cat o mul]ime de bolnavi.
~n data de 6 decembrie 340
a trecut la Domnul, `n
vârst\ de 70 de ani, plâns
de credincio[ii s\i, de
p\stori]ii s\i, care `l cin-
steau ca pe un sfânt. Pen-
tru a nu fi profanate de in-
vadatorii otomani, moa[tel-
e Sfântului Nicolae au fost
duse `n Evul Mediu `n Ita-
lia, la Bari, unde se afl\ [i
acum. Vedem cum leag\ a-
cest Sfânt atât R\s\ritul,
prin originea sa, cât [i Apu-
sul cre[tin, prin prezen]a
sa la Bari. De aceea, `n bi-
serica din Bari, deasupra
locului unde se afl\ moa[-
tele sale, se afl\ o candel\
cu dou\ lumân\ri care ard
continuu - una simboli-
zeaz\ R\s\ritul cre[tin, al-
ta Apusul cre[tin. Sfântul
Nicolae este unul dintre cei
mai populari sfin]i ai
cre[tin\t\]ii, nu pentru c\
a scris mult, ci pentru c\ a
fost foarte bun, fiind cunos-
cut pentru bun\tatea,
blânde]ea [i milostenia lui.
Cineva spunea c\ noi, ro-
Luni, 8 decembrie 2008
mânii, am f\cut biserici
mai mici, dar nu motiva c\
nu am avut timp, bani, c\
am fost prea des invada]i,
de puteri str\ine, de cre-
din]e str\ine, ci pentru c\
noi sim]im, mai ales la ]a-
r\, pe Dumnezeu aproape,
fiindc\ Dumnezeu este
bun. Cum s\ v\ spun?! Es-
te bun... ca Sfântul Nicola-
e! Sfin]ii, `n general, dar
mai ales sfin]ii milostivi,
reflect\ `n ei, prin lucrarea
harului lui Dumnezeu, bu-
n\tatea lui Dumnezeu Cel
prea milostiv [i `mplinesc
`n ei `ndemnul Mântuitoru-
lui: «Fi]i milostivi, precum
Tat\l vostru Cel din ceruri
milostiv este». «{i trimite
ploaia [i soarele [i peste cei
buni [i peste cei r\i»“, a
men]ionat PF Daniel.
Sfântul Nicolae este un
„chip al blânde]elor“ [i al
milosteniei; bun\tatea lui
l-a f\cut foarte iubit, mai a-
les de cei s\raci [i de copii.
Atât de mult `l iubesc copiii
pe Sfântul Nicolae, c\, ade-
sea, `l confund\ cu Mo[
Cr\ciun. „Exist\ o leg\tur\
duhovniceasc\ `ntre Mo[
Nicolae [i Mo[ Cr\ciun,
Sfin]irea centrului cultural-p
pastoral din parohia Arad-B
~n cartierul ar\dean Bujac, vineri,
5 decembrie 2008, a avut loc sfin]irea
Centrului cultural pastoral „Sfântul
Nicolae“ din parohia „Na[terea Sfân-
tului Ioan Botez\torul“. Slujba a fost
oficiat\ de P\rintele Patriarh Dani-
el, `nso]it de Mitropolitul Ardealului,
IPS Lauren]iu, IPS Andrei, Arhiepis-
copul Albei Iulia [i de al]i ierarhi.
La sfin]ire, sala multifunc]ional\ a centrului
CM
YK
9
„Ceea ce am adunat pentru noi `n[ine nu are valoare spiritual\, ci numai
ceea ce am adunat pentru al]ii sau, mai bine zis, am oferit altora are valoare
etern\, pentru c\, [i Persoanele Sfintei Treimi, nu tr\ie[te fiecare pentru Ea
~ns\[i, ci fiecare pentru celelalte. Darurile pe care le facem altora din iubire
milostiv\ devin lumin\ `n sufletul nostru, devin comori adunate `n suflet, ca
lumin\ a bun\t\]ii, [i `n ceruri, ca reflex al asem\n\rii noastre cu Dumnezeu.“
pentru c\ s\rb\toarea lui,
6 decembrie, este `ntotdea-
una `n Postul Na[terii
Domnului, Postul Cr\ciu-
nului. {i el este pentru noi
un model, o pild\, care ne
`ndeamn\ la milostenie, la
ajutorarea s\racilor, la aju-
torarea familiilor s\race,
mai ales a celor cu copii
mul]i, la o aten]ie deosebit\
fa]\ de copiii orfani, s\raci,
bolnavi, nec\ji]i. Astfel, am
putea spune c\ s\rb\toa-
rea Sfântului Nicolae este
[i o s\rb\toare a copiilor,
pentru c\ un copil aprecia-
z\ un om nu atât dup\ [ti-
in]a lui, dup\ rangul lui `n
societate, dup\ func]ia lui,
dup\ averea lui, ci dup\
bun\tatea lui“, a mai spus
Preafericirea Sa. din demisolul acestei cate- [i cu mul]i al]i sfin]i, prin min\ `n sufletul nostru,
drale. Astfel, ast\zi s-au bun\tatea lui [i prin ajuto- devin comori adunate `n
Dou\ altare sfin]ite sfin]it dou\ altare, unul `n rarea pe care a ar\tat-o s\- suflet, ca lumin\ a bu-
demisol, al paraclisului cu racilor, orfanilor [i tuturor n\t\]ii, [i `n ceruri, ca re-
A amintit apoi c\ foarte hramul «Sfântul Nicolae», celor nec\ji]i. Sfântul Ni- flex al asem\n\rii noastre
multe biserici din ]ara [i altul, aici, cu hramul colae este un lumin\tor al cu Dumnezeu“.
noastr\ [i din toat\ cre[ti- «Sfânta Treime». ~n Sfân- nostru, al vie]ii cre[tine, La finalul Sfintei Litur-
n\tatea poart\ hramul tul Nicolae ni s-a ar\tat mai ales `n aceast\ perioa- ghii arhiere[ti, Patriarhul
s\u; `l au ca ocrotitor. „Noi, bun\tatea, milostivirea d\ de preg\tire pentru s\r- României a oferit un engol-
ast\zi, `ntrucât sfin]irea Prea Sfintei Treimi. Ast\zi b\toarea Na[terii Domnu- pion [i Crucea Patriarhal\
catedralei a coincis cu s\r- tr\im `ntr-o lume `n care lui, ca, la darul lui Dumne- pentru arhierei PS Timotei
b\toarea Sfântului Nicola- cei boga]i devin mai boga]i, zeu ar\tat nou\, s\ r\s- Seviciu, Episcopul Aradu-
e, am ad\ugat un al doilea foarte adesea, iar cei s\- pundem [i noi cu daruri. ~n
hram, pe lâng\ Prea Sfân- lui, pentru deosebitele rea-
raci, [i mai s\raci. Este aceast\ perioad\, noi cân-
ta Treime, [i anume hra- t\m colinde, iar la sfâr[it, liz\ri `n cei peste 20 de ani
mare nevoie de dezvoltarea
mul s\rb\torii Sfântului operei filantropice, sociale, `mp\r]im daruri celor mici, de arhip\storire `n eparhi-
Ierarh Nicolae. Când noi, nu numai de la individ la copiilor [i celor s\raci“. e, dup\ care a d\ruit edi]ia
ierarhii, am sfin]it altarul individ, ci [i prin institu]ii jubiliar\ a Liturghierului,
de aici sau, mai bine zis, permanente de binefacere, un set de vase liturgice [i o
„Atât lu\m cu noi cruce de binecuvântare
am `nconjurat biserica cea de ajutorare, a[a cum ne-a
mare, afar\, IPS Mitropolit ar\tat Sfântul Vasile cel `n via]a ve[nic\: cât noii catedrale. Preo]ii sluji-
Lauren]iu al Ardealului, cu Mare. Sfântul Nicolae se a- am d\ruit altora“ tori, Simion Mladin, Mir-
binecuvântarea noastr\, a seam\n\ cu Sfântul Vasile, cea Bubte [i Gheorghe Go-
„S\ ne ajute Bunul gan, au primit ca semn de
sfin]it altarul paraclisului cu Sfântul Ioan cel Milostiv
Dumnezeu, a mai spus
P\rintele Patriarh Daniel, distinc]ie Crucea Patriar-
s\ `nv\]\m din pilda hal\ pentru clerici.
Sfântului Nicolae, din ex- Prim\ria ora[ului Arad
emplul lui, s\ fim milostivi, a oferit Preafericirii Sale
pentru c\ atât lu\m cu noi distinc]ia „Credin]\ [i Uni-
`n via]a ve[nic\: cât am re“, `nmânat\ de primarul
d\ruit altora. Ceea ce am Gheorghe Falc\. La mani-
adunat pentru noi `n[ine festare au participat repre-
nu are valoare spiritual\, zentan]ii Ministerului Cul-
ci numai ceea ce am adu- turii [i Cultelor [i ai autori-
nat pentru al]ii sau, mai bi- t\]ilor locale.
ne zis, am oferit altora are Patriarhul Rom=niei a
valoare etern\, pentru c\, sfin]it s=mb\t\ [i racla din
[i Persoanele Sfintei Trei- argint pentru moa[tele
mi, nu tr\ie[te fiecare pen- Sfântului Ioan Gur\ de A-
tru Ea ~ns\[i, ci fiecare ur, primite de la cardinalul
pentru celelalte. Darurile Angelo Comastri, mare e-
pe care le facem altora din clesiarh al Bisericii papale
iubire milostiv\ devin lu- din Roma a
Bujac
Acest complex, cu trei corpuri de te `n 2004. Aici se fac cursuri de o comunitate cu un num\r relativ
cl\diri, cu casa parohial\, care are la limbi str\ine la care particip\ mul]i mic de credincio[i, cu posibilit\]i fi-
parter oficiul parohial, o sal\ de con- copii. Un alt program derulat de a- nanciare limitate, eviden]iaz\ preo-
siliu, birouri [i bibliotec\, este com- cest centru este cel de catehizare al cuparea pentru cele spirituale. Aici
pletat de o sal\ multifunc]ional\. Lu- elevilor, numit „Hristos `mp\rt\[it copiii [i tinerii g\sesc o alternativ\
cr\rile s-au desf\[urat `ncepând cu copiilor“. Tot `n cadrul acestei paro- la activit\]ile multor adolescen]i, ca-
anul 1994. ~n 1998 a fost terminat\ hii este editat\ o foaie, „Via]a `n re deviaz\ caractere [i `ngrijoreaz\
aceast\ sal\, dup\ care au `nceput Hristos“, care cuprinde articole reli- societatea“.
lucr\rile la casa parohial\, termina- gioase [i ajut\ la `mpropierea unui P\rintele paroh al bisericii din
vocabular frumos, curat din partea cartierul Bujac, preotul Vasile Pop,
consilier cultural al Epsicopiei Ara-
celor care vin `n acest complex.
dului, gazda acestui eveniment, por-
nind de la cuvintele Patriarhului Da-
„Fiecare parohie este niel care, `n alocu]inea sa din aceea[i
o eparhie `n miniatur\“ zi la Universitatea „Aurel Vlaicu“,
spunea c\ „`n lumea material\ totul
~n cuvântul s\u, Episcopul Aradu- se cump\r\ [i se vinde, dar `n lumea
lui, PS Timotei, a subliniat c\ prin a- spiritual\ totul se d\ruie[te [i se pri-
cest centru se `ncearc\ ar\tarea a ce- me[te“, a subliniat c\ acest centru a
ea ce se poate realiza la nivel parohi- luat fiin]\ prin jertfa celor care au a-
al `n aceast\ eparhie aflat\ `n vestul vut o inim\ deschis\ pentru cei afla]i
`n nevoi.
]\rii. Aici se dezvolt\ o intens\ acti-
vitate duhovniceasc\, frumoas\ care ~n discursul s\u, Preafericitul
se `mplete[te cu celelalte planuri ale Patriarh a f\cut constatarea c\ Bi-
vie]ii ob[te[ti. serica, prin comunit\]ile ei locale,
~n continuare, Nicolae Io]cu, pre- parohiile, merge `naintea legisla]iei
[edintele Consiliului Jude]ean din A- existente. „Fiecare parohie este o e-
rad, a ar\tat `n discursul s\u c\ „ac- parhie `n miniatur\ cu acelea[i di-
tivitatea cultural\ a Bisericii vine s\ rec]ii de activitate ca [i ale unui
confirme adev\rata dimensiune a e- centru eparhial. Am receptat cu bu-
xisten]ei umane `n care a fi este mai curie faptul c\ parohia inspir\, prin
important decât a avea, `n care sufle- demersurile ei, Sfântul Sinod, iar
tul primeaz\ asupra materiei. Ceea Sinodul confirm\ [i impulsioneaz\
din Bujac a fost arhiplin\ ce s-a realizat `n parohia Arad-Bujac, ac]iunile parohiei“.
CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Trusoul pentru
nou-n\scu]i
se acord\ [i `n 2009
Guvernul a prelungit termenul de
acordare a contravalorii `n lei a
trusoului pentru nou-n\scu]i, con-
travaloare prev\zut\ de Legea nr.
482/2006, pân\ la sfâr[itul anului
2009. Potrivit unui comunicat al
Guvernului, termenul pân\ la
care se acorda contravaloarea `n
bani a trusoului pentru nou-
n\scu]i, `n valoare de 150 de lei
noi, era sfâr[itul acestui an. ~n ul-
tima [edin]\ a Executivului a fost
adoptat\ o Ordonan]\ de Urgen]\
prin care acest termen a fost pre-
lungit cu `nc\ un an. Totodat\, co-
municatul Guvernului precizeaz\
c\ „evalu\rile realizate la nivelul
autorit\]ilor administra]iei publi-
ce locale au ar\tat c\ exist\ difi-
cult\]i `n g\sirea unui furnizor
care s\ asigure toate produsele ce
vor compune trusoul pentru nou-
n\scu]i, fapt care ar putea con-
duce la imposibilitatea acord\rii
acestui drept persoanelor
`ndrept\]ite“.
Mii de oameni la
T=rgul c\ciulilor
de la Blaj
Aproape zece mii de oameni s-au
adunat, sâmb\t\, la Târgul
c\ciulilor, de la Blaj, atestat docu-
mentar de trei secole [i desf\[urat
anual de Sfântul Nicolae.
Circula]ia rutier\ a fost oprit\ pe
mai multe str\zi, inclusiv pe sin-
gurul bulevard al ora[ului, unde
au fost amplasate tarabele [i stan-
durile comercian]ilor. Oferta la
târg a fost deosebit de variat\, de
la c\ciuli [i `mbr\c\minte, pân\
la turt\ dulce, alvi]\, virsli [i pui
la rotisor. Cele mai c\utate au fost
c\ciulile, fie c\ erau de astrahan,
cele mai scumpe ajungând pân\ la
1.200 de lei, sau din blan\ eco-
logic\.
Lucr\ri de `mp\durire
la Mehedin]i
Silvicultorii au finalizat lucr\rile
de plantare, pe o suprafa]\ de cir-
ca 40 de hectare, a haldei de steril
din zona Husnicioara a Exploat\-
rii Miniere Mehedin]i. Reprezen-
tantul Direc]iei Silvice (DS) Mehe-
din]i, Doru Tomoni, a declarat c\
`mp\duririle respective, executate
cu material s\ditor de esen]\ sal-
câm, a dat posibilitatea reintrodu-
cerii `n circuitul silvic a terenuri-
lor degradate de activit\]ile mi-
niere, `n special de decopert\rile
efectuate `n carier\, pentru a
ajunge la stratul de c\rbune. „~n
ultimii zece ani, `n aceast\ zon\ s-
au `nfiin]at planta]ii pe circa 150
de hectare, suprafa]\ pe care deja
este instalat\ vegeta]ie forestier\.
Pentru noi, amenajarea [i ecolo-
gizarea suprafe]elor libere de sar-
cini ecologice constituie, `n acest
moment, o prioritate“, a precizat
reprezentantul Direc]iei Silvice. ~n
campania de `mp\duriri din
prim\vara anului 2009, DS Mehe-
din]i va demara un nou proiect de
`mp\durire, pe o suprafa]\ ame-
najat\ de 40 de hectare. a
Vremea `n ]ar\:
Luni, 8 decembrie
Vremea va continua s\ se
r\ceasc\ `n toat\ ]ara, astfel c\
temperaturile maxime vor fi cu-
prinse `ntre 0 [i 8 grade. Cerul
va fi mai mult noros. ~n zona
montan\ va continua s\ ning\,
`n Transilvania [i Moldova pe
arii restr=nse vor c\dea precipi-
ta]ii slabe, mixte, iar `n partea
de sud a teritoriului, la `ncepu-
tul zilei, local va mai ploua.
V=ntul va sufla moderat, cu in-
tensific\ri `n estul [i sud-estul
]\rii, precum [i la munte.
sursa: www.intellicast.com
Luni, 8 decembrie 2008
DELTA DUN|RII NU ESTE PREG|TIT| PENTRU UN TURISM MASIV:
Guvernatorul Administra]iei Rezerva]iei Biosferei Delta Dun\rii (ARBDD), Liviu
Mihaiu, a declarat c\, printr-o bun\ campanie publicitar\, ar putea fi atra[i
spre Delt\ sute de mii de turi[ti str\ini deodat\. „Problema const\ `n faptul c\
nu le putem oferi vizitatorilor turism la standarde europene decât `n câteva
locuri capabile s\ absoarb\ doar câteva mii“, a subliniat guvernatorul ARBDD.
Firmele din Cluj vor fi clasificate `n func]ie
de respectarea condi]iilor de mediu
a Prin acest sistem, fiecare companie va primi un anumit punctaj, `n func]ie de care se va stabili frecven]a
controalelor [i num\rul concret de ore alocate `n acest scop a „Pentru România, va fi o premier\. ~n Europa,
sistemul se folose[te de mul]i ani, dar noi suntem `nc\ la `nceput: am clasificat `ntreprinderile dup\ modelul ]\rilor
din UE [i le vom vizita `n func]ie de orele care se cuvin fiec\reia“, a precizat comisarul Costa Stanislav a
Comisariatul Jude]ean complicat fiind cel din Marea iulie. „Va fi un obiectiv `n diul unui proiect ce va bene- gul\, controlul are [i rol de
Cluj al G\rzii Na]ionale de Britanie. Noi suntem `nc\ la func]ie de care Comisia Euro- ficia de finan]are european\. consultan]\, iar raportul a-
Mediu (CJGNM) va introdu- `nceput: am clasificat `ntre- pean\ va face nu doar apreci- Deocamdat\, Clujul nu are o menzi/consultan]\ `n ac]i-
ce, `n 2009, ca element de prinderile dup\ modelul ]\ri- erea institu]iilor de mediu, ci ramp\ nou\ de depozitare [i unile de control a fost de unu
noutate `n ac]iunile sale, un lor din UE [i le vom vizita `n [i a ]\rii“, a precizat reprezen- autorit\]ile discut\ `nc\ de- la cinci. Anul trecut, Comisa-
sistem de clasificare a firme- func]ie de orele care se cuvin tantul institu]iei. spre noul amplasament. Cos- riatul Jude]ean Cluj al G\r-
lor. Comisarul Costa Stanis- fiec\reia“, a spus reprezen- ta Stanislav a precizat c\ se zii Na]ionale de Mediu a
lav a precizat c\, prin acest tantul CJGNM. De asemenea, dore[te ca viitoarea supra- sanc]ionat 136 de agen]i eco-
sistem, fiecare companie va `n 2009 se va continua verifi- Autorit\]ile clujene fa]\ s\ fie `n proprietate de nomici, cu amenzi `n valoare
primi un anumit punctaj, `n carea modului de imple- caut\ un loc stat, pentru a se evita litigii- de 3,2 milioane de lei, pentru
func]ie de care se va stabili mentare a directivelor UE pri- le cu proprietari particulari nerespectarea normelor de
frecven]a controalelor [i nu- vind protec]ia mediului, `n pentru viitoarea privind terenul. Referindu- protec]ie a mediului. Comi-
m\rul concret de ore alocate contextul `n care România va groap\ de gunoi se la controalele efectuate de sarii au efectuat aproape o
`n acest scop. „Pentru Româ- trebui s\ raporteze Comisiei CJGNM, comisarul Stanis- mie de controale, 426 dintre
nia, acest sistem va fi o pre- Europene (CE) `nchiderea tu- ~n iulie 2010, groapa de lav a ar\tat c\ acestea „nu se acestea fiind planificate, cu
mier\. ~n Europa sistemul se turor depozitelor rurale de de- gunoi de la Pata Rât trebuie fac `n scopul de a aplica tematici stabilite de Minis-
folose[te de mul]i ani, cel mai [euri menajere, pân\ `n luna s\ fie `nchis\ prin interme- sanc]iuni“, pentru c\, de re- terul Mediului. a
Cei 28 de acuza]i `n scandalul Autoriza]iile
de construire
permiselor au fost deferi]i Justi]iei vor avea
a Printre membrii re]elei se num\r\ [i zece poli]i[ti, cel mai important caracter public
nume din lista acuza]ilor fiind [eful Serviciului Public Comunitar Autoriza]ia de construire [i
anexele acesteia au caracter pu-
Regim Permise de Conducere [i ~nmatricul\ri Vehicule (SPCRPCIV) Arge[, blic [i se pun la dispozi]ia publi-
comisarul-[ef Gheorghe Codru] Vl\sceanu a To]i cei zece poli]i[ti cului spre informare pe pagina
proprie de web a autorit\]ii ad-
vor fi judeca]i `n stare de arest preventiv, asupra vinov\]iei ministra]iei publice locale emi-
tuturor acuza]ilor urmând a se pronun]a Curtea de Apel Târgu Mure[ a tente sau, dup\ caz, prin afi[are
la sediul acesteia. Potrivit unei
Direc]ia Na]ional\ Anticorup]ie Ordonan]e de Urgen]\ aprobate
(DNA) i-a trimis `n judecat\ pe cei de Guvern, noile reglement\ri
28 de acuza]i `n leg\tur\ cu frauda- modific\ [i completeaz\ Legea
rea examenelor pentru ob]inerea nr. 50/1991 privind autorizarea
execut\rii lucr\rilor de construc-
permisului de conducere la Servi-
ciul Public Comunitar Regim Per- ]ii [i urm\re[te armonizarea
legisla]iei na]ionale cu directivele
mise de Conducere [i ~nmatricul\ri
Vehicule (SPCRPCIV) din Arge[. europene `n domeniu. Potrivit
noilor reglement\ri, autoriza]ia
Zece dintre acuza]i sunt poli]i[ti,
printre ace[tia figurând [i comisa- de construire constituie actul fi-
nal de autoritate al administra]i-
rul-[ef Gheorghe Codru] Vl\sceanu,
Serviciul Public Comunitar Regim
ei publice locale, pe baza c\ruia
este permis\ executarea lucr\ri-
Permise de Conducere [i ~nmatricu- lor de construc]ii, corespunz\tor
l\ri Vehicule (SPCRPCIV) Arge[, a cat\ inculpa]ii: Gheorghe Codru] lui unor persoane neautorizate la m\surilor prev\zute de lege
informat Direc]ia Na]ional\ Antico- Vl\sceanu, [eful SPCRPCIV Arge[ - informa]ii ce nu sunt destinate pu-
referitoare la amplasarea, con-
rup]ie (DNA). To]i cei zece poli]i[ti acuzat de constituire a unui grup blicit\]ii. Al\turi de cei men]iona]i ceperea, realizarea, exploatarea
au mai fost aresta]i preventiv Dani-
vor fi judeca]i `n stare de arest pre- infrac]ional organizat; luare de mi- [i dezafectarea, demontarea [i
ventiv, asupra vinov\]iei tuturor t\ `n form\ continuat\ (32 de acte el Zidaru, subcomisar `n cadrul demolarea construc]iilor. Autori-
acuza]ilor urmând a se pronun]a materiale); Vasile Voinea, `n stare SPCRPCIV Arge[; Lauren]iu Ionu] za]ia de construire se emite dup\
Curtea de Apel Târgu Mure[. de arest preventiv, ofi]er de poli]ie, B\lan, inspector principal de poli]ie parcurgerea mai multor etape,
cu gradul profesional de comisar-[ef la IPJ Arge[, Serviciul Poli]ie Ruti- iar actul normativ prevede c\
`n cadrul SPCRPCIV Arge[ - acuzat er\; Virgil Ioni]\, subofi]er la m\surile specifice pentru protec-
22 dintre cei 28 de constituire a unui grup infrac]io- SPCRPCIV Arge[, examinator; Au- ]ia mediului, stabilite prin actul
de membri ai re]elei nal organizat; permiterea accesului relian R\doi, subofi]er examinator, administrativ al autorit\]ii com-
petente pentru protec]ia mediu-
sunt aresta]i preventiv unor persoane neautorizate la in- Lauren]iu Georgel Neagoe, agent
lui, vor fi avute `n vedere la ela-
forma]ii ce nu sunt destinate publi- de poli]ie având func]ia de [ef al
Procurorii din cadrul Direc]iei cit\]ii `n form\ continuat\, luare de Postului de Poli]ie B\bana; Traian borarea documenta]iei tehnice [i
Na]ionale Anticorup]ie au dispus nu pot fi modificate prin procedu-
mit\ `n form\ continuat\, fals inte- Proca, agent de poli]ie la SPCRP- ra de autorizare ori prin autori-
trimiterea `n judecat\ a unui nu- lectual, aflat `n leg\tur\ direct\ cu CIV Arge[; Ion Iona[cu, agent de
za]ia de construire. ~n situa]ia `n
m\r de 28 de inculpa]i, dintre care o infrac]iune de corup]ie; nerespec- poli]ie la Serviciul Public Comuni- care o investi]ie urmeaz\ s\ se
22 `n stare de arest preventiv, `n tarea regimului armelor [i muni]ii- tar de Eviden]a Persoanelor Câm-
realizeze etapizat sau s\ se am-
leg\tur\ cu fraudarea examenelor lor; Mihai Cr\ciun, ofi]er de poli]ie, pulung; Daniel Paul Mandu, func- plaseze pe terenuri aflate `n raza
pentru ob]inerea permisului de con- cu gradul profesional de comisar [i ]ionar angajat la SPCRPCIV Arge[;
teritorial\ a mai multor unit\]i
ducere la Serviciul Public Comu- func]ia de [ef al Biroului Examin\ri Ion Ciripan, director al [colii de [o- administrativ-teritoriale `nveci-
nitar Regim Permise de Conducere din cadrul SPCRPCIV Arge[ - acu- feri SC Cri-Mar Auto Company SRL; nate, evaluarea efectelor asupra
[i ~nmatricul\ri Vehicule (SPCRP- zat de constituire a unui grup in- Constantin Tinca, director al [colii mediului se realizeaz\ pentru `n-
CIV) Arge[. Potrivit datelor prezen- frac]ional organizat, complicitate la de [oferi SC Comef Auto Prompt treaga investi]ie. a
tate de DNA, au fost trimi[i `n jude- infrac]iunea de permitere a accesu- SRL. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a C|M|TARI CERCETA}I m\tarilor mult peste suma `mpru- a PREFEC}II CER CLARIFI- muleze propuneri clare de modifi-
PENTRU {ANTAJ: Trei c\m\tari mutat\ [i a r\mas chiar [i f\r\ o ca- CAREA STATUTULUI PE CARE ~L care a legisla]iei `n vigoare, urmând
din Harghita, care au [antajat o fa- s\. Când nu a mai putut suporta pre- AU: Participan]ii la Adunarea Gene- ca acestea s\ fie centralizate [i
milie c\reia `i acordaser\ un `mpru- siunea [i amenin]\rile la care era su- `nmânate viitoarei conduceri MIRA.
pus el [i familia sa, harghiteanul s-a ral\ a Asocia]iei Prefec]ilor [i Sub- ~n ceea ce prive[te o serie de aspecte
mut, solicitându-i sume imense de
adresat poli]iei [i le-a povestit oame- prefec]ilor din România, adunare ca- legate de func]ionarea asocia]iei, s-a
bani, au fost prin[i `n flagrant delict re s-a desf\[urat, vineri seara, la Po-
de c\tre poli]i[ti. Purt\torul de cu- nilor legii co[marul prin care trece. decis modificarea statutului, `n sen-
Poli]i[tii au organizat un flagrant de- iana Bra[ov, au pledat pentru clari- sul accept\rii ca membri a tuturor
vânt al IPJ Harghita, Gheorghe Fi-
lip, a declarat c\ grupul, format din lict, `n urma c\ruia c\m\tarii au fost ficarea statutului prefec]ilor [i sub- celor care au ocupat la un moment
dou\ persoane din municipiul Gheor- re]inu]i. Suspec]ii sunt cerceta]i `n prefec]ilor `n ceea ce prive[te evo- dat func]ia de prefect sau subpre-
gheni, de 31 [i 20 de ani, [i una din stare de libertate pentru s\vâr[irea lu]ia carierei profesionale, rela]ia cu fect, atâta timp cât vor continua s\
comuna Suseni, de 39 de ani, ame- infrac]iunii de [antaj, existând in- serviciile deconcentrate [i cu forurile fac\ parte din Corpul Inal]ilor Func-
nin]ând cu acte de violen]\ un b\r- forma]ii c\ mai exist\ [i alte per- na]ionale care coordoneaz\ activita- ]ionari Publici. De asemenea, parti-
bat [i familia lui, i-a solicitat acestu- soane care le-au c\zut victime. „Le tea serviciilor publice comunitare cipan]ii la adunarea general\ de la
ia suma de 57 de mii de lei ca dobân- solicit\m tuturor persoanelor care se subordonate Institu]iei Prefectului. Poiana Bra[ov au solicitat s\ se
d\ la sumele `mprumutate anterior, confrunt\ cu situa]ii de acest gen s\ Membrii asocia]iei au decis `n una- g\seasc\ o formul\ prin care mem-
de[i aceste `mprumuturi fuseser\ se adreseze Inspectoratului de Poli- nimitate contactarea unui colectiv brii s\ beneficieze de consiliere ju-
achitate. Potrivit purt\torului de cu- ]ie Jude]ean Harghita“, a declarat universitar de prestigiu, specializat ridic\ din partea asocia]iei, `n caz de
vânt al IPJ, b\rbatul a returnat c\- purt\torul de cuv=nt al IPJ. `n drept administrativ, care s\ for- nevoie. a

Actualitate
Discu]ii f\r\ rezultat `ntre PNL [i PDL
a PNL [i PDL nu s-au `n]eles `nc\ `n privin]a unei alian]e de guvernare a Liberalii
vor garan]ii extinse pentru a reface Alian]a DA a UDMR trimite mesaje
de unitate celor dou\ p\r]i, ar\tându-se gata s\ intre din nou la guvernare a
PNL negociaz\ de pe
pozi]ii de for]\ intrarea la
guvernare al\turi de PDL.
De[i programele de guver-
nare ale celor dou\ forma-
]iuni sunt similare, libera-
lii blocheaz\ discu]iile prin
impunerea de condi]ii difi-
cile. C\lin Popescu-T\ri-
ceanu ar dori pentru parti-
dul s\u fotoliul de premier,
idee categoric respins\ de
Emil Boc.
Liberalii vor s\
conduc\ Executivul
Surse convergente din
PNL [i PDL au precizat
sâmb\t\, pentru NewsIn,
c\, `n cadrul primei runde
de negocieri, liberalii le-au
propus democrat-liberali-
lor s\ le dea func]ia de pre-
mier `n schimbul renun]\-
rii la un candidat propriu
pentru Pre[edin]ie, `n
2009. Potrivit surselor ci-
tate, PDL ar fi solicitat, `n
cadrul primei `ntâlniri cu
liberalii, func]ia de prim-
ministru, variant\ refuza-
t\ de liberali. PNL a decli-
nat „oferta“ pe motiv c\
PDL are deja o „ancor\“, a-
ceea a Pre[edin]iei, prin Tra-
ian B\sescu, liberalii do-
rind s\-[i impun\ [i ei, la
r=ndul lor, o „ancor\“ prin
postul de premier, pentru
a se realiza un echilibru
politic. ~n schimb, liberalii
s-au angajat s\ renun]e la
propriul candidat la Pre-
[edin]ie `n 2009 [i s\ sus-
]in\ candidatul unic al
unei viitoare alian]e, anu-
me Traian B\sescu. „Ne-
au propus acest lucru, `ns\
nu ne intereseaz\“, a spus
un lider PDL. ~ntrebat ce
vor face pedeli[tii dac\ li-
beralii nu renun]\ la a-
ceast\ condi]ie, acesta a
r\spuns: „Asta este. Noi
ne-am f\cut datoria. Am
vrut Guvern de dreapta“.
Democrat-liberalii le-ar
mai fi oferit `n schimb
celor de la PNL postul de
vicepremier - singurul din
Executiv -, precum [i pe cel
de [ef al Camerei Depu-
ta]ilor, `n condi]iile `n care
PNL a ar\tat c\ al doilea
post nu constituie o „an-
cor\“ `n ierarhia statului,
dar un bun vicepremier
PNL ar fi Bogdan Olteanu.
Sursele men]ionate au
precizat c\, `n discu]iile
de sâmb\t\, nu s-a ridicat
subiectul `mp\r]irii porto-
foliilor, `ns\ democrat-li-
beralii i-ar fi l\sat pe libe-
rali s\ `n]eleag\ c\ le-ar
putea da Ministerul Justi-
]iei, pentru a nu fi „obli-
ga]i“ de Palatul Cotro-
ceni s\ o nominalizeze pe
Monica Macovei. De altfel,
potrivit unor surse, pre-
[edintele B\sescu ar con-
sidera c\ dou\ posturi din
Executiv nu sunt negocia-
bile - cea de prim-ministru
[i cea de ministru al Jus-
ti]iei. Democrat-liberalii
consider\, `n schimb, po-
trivit acelora[i surse, c\
nu sunt de negociat postul
de premier [i pe cele de la
Luni, 8 decembrie 2008
ministerele Transporturi-
lor [i Finan]elor.
Garan]ii pentru 4 ani
Pe lâng\ aceste discu]ii
de ordin tehnic, cele dou\
p\r]i au discutat [i despre
soliditatea unei eventuale
alian]e. Pre[edintele PNL,
C\lin Popescu-T\riceanu,
a declarat, dup\ negocieri-
le cu delega]ia PDL, c\
partidul s\u „dore[te s\
[tie“ dac\ oferta de coali]ie
f\cut\ de democrat-libe-
rali are valabilitate [i du-
p\ alegerile preziden]iale
de anul viitor. „(Situa]ia
de dup\ alegerile prezi-
den]iale din 2009 - n.r.)
poate s\ fie o problem\ `n
cazul `n care PD ar avea
prim-ministru. Vrem s\
[tim dac\ aceast\ coali]ie
de care discut\m e cu val-
abilitate limitat\, pân\
dup\ alegerile preziden-
]iale, sau trece dincolo de
preziden]iale“, a afirmat
T\riceanu, precizând c\
„sunt lucruri pe care nu le
putem evita `ntr-o discu]ie
direct\, cum ar fi situa]ia
dup\ alegerile din 2009“.
~n schimb, T\riceanu
vede posibil\ „compatibili-
zarea“ programelor celor
dou\ forma]iuni. Ar exis-
ta „o bun\ posibilitate de
compatibilizare“ a celor
dou\ programe economi-
ce, cu condi]ia s\ fie l\sa-
te la o parte „abera]ii de
genul major\rii salariilor
cu 50% la educa]ie“, a
spus liderul liberalilor.
AGENT INDIAN, ARESTAT PENTRU COMPLICITATE CU TERORI{TII: Poli]ia indian\ a f\cut
sâmb\t\ primele dou\ arest\ri `n cadrul anchetei asupra atentatelor de la Mumbai, soldate
cu 171 de mor]i. Unul dintre cei doi indieni aresta]i pentru c\ au cump\rat ilegal cartele
SIM pentru telefoanele portabile utilizate de terori[ti `n atentatele din Mumbai este agent
al contraspionajului indian. Acesta f\cea parte dintr-o re]ea de contraspionaj semioficial,
ai c\rei membri sunt, adesea, fo[ti militan]i pentru independen]a Ca[mirului.
T\riceanu se vede premier [i `n urm\torul guvern
T\riceanu a enumerat [i
alte teme de interes pen-
tru liberali, asupra c\rora
a solicitat un punct de
vedere democrat-liberali-
lor: men]inerea actualei
arhitecturi constitu]iona-
le, `n condi]iile `n care
PNL nu este de acord cu
trecerea la un Parlament
unicameral, crearea unei
Justi]ii cu adev\rat inde-
pendente „scoase de sub
oricare factor de influen]\
politic\“, modificarea Le-
gii electorale. T\riceanu a
mai ar\tat c\ urmeaz\ s\
mai aib\ loc discu]ii cu
fo[tii parteneri din Alian-
]a DA, `ns\ nu a men-
]ionat un program stabilit
de negocieri.
Boc e optimist
Liderul PDL, Emil Boc,
a recunoscut c\ partidul pe
care `l conduce nu a putut
c\dea de acord, la ne-
gocierile cu PNL, asupra
func]iei de premier [i a
precizat c\ mandatul e-
ventualei coali]ii cu libera-
lii se va `ntinde pe o du-
rat\ de patru ani [i nu vi-
zeaz\ alegerile preziden-
]iale din 2009. „A fost un
singur punct unde nu am
putut c\dea de acord. Este
vorba de prim-ministru“, a
declarat Emil Boc. Pre-
[edintele democrat-libera-
lilor a men]ionat c\ PDL
apreciaz\ c\ are dreptul
moral s\ pretind\ func]ia
de prim-ministru, nu pen-
tru c\ a câ[tigat `n alegeri
competi]ia cu PNL, ci pen-
tru c\ a câ[tigat [i compe-
ti]ia cu PSD, fiind partidul
cu cele mai multe mandate
parlamentare. „Chiar [i
textul Constitu]iei d\
dreptul PDL s\ aib\ prima
op]iune `n formarea Gu-
vernului `n jurul PDL [i pe
un program de guvernare
negociat cu partidele poli-
tice“, a afirmat Boc.
Pre[edintele PDL a
sus]inut c\ negocierile cu
liberalii nu au vizat nu-
mele premierului, ci prin-
cipiul desemn\rii acestuia,
`ns\ partidul pe care `l con-
duce nu poate renun]a la
func]ia de prim-ministru,
pentru c\ este forma]iunea
care a câ[tigat alegerile
parlamentare.
UDMR se vede
deja `n Guvern
~n vreme ce fo[tii par-
teneri din Alian]a DA `n-
cearc\ s\-[i apropie pozi-
]iile, UDMR pare foarte si-
gur\ de situa]ia sa. Pre-
[edintele forma]iunii, Mar-
ko Bela, a declarat la Târ-
gu Mure[ c\ forma]iunea
sa dore[te o guvernare cu
PDL [i PNL, dar, dac\ li-
beralii nu vor, atunci ar fi
convenabil\ [i formula cu
democrat-liberalii. ~ntre-
bat ce garan]ii are c\ PDL
va sus]ine [i punctele din
programul Uniunii, `n spe-
cial cel referitor la Sta-
tutul minorit\]ilor, liderul
maghiar a spus c\ nu poa-
te anticipa ce vor face par-
tenerii. „Eu nu pot antici-
pa rezultatul negocierilor
privind un program comun
de guvernare cu PDL, nici
cu al]ii. Dar, fiind vorba de
forma]iuni de dreapta, da-
c\ vorbim de PDL [i PNL,
noi, fiind de centru-dreap-
ta, programele noastre
sunt compatibile. Dar nu
m\ refer la problemele
speciale, ci la dezideratele
generale: cota unic\ de im-
pozitare trebuie men]inut\
[i mai sunt [i altele. ~n
ceea ce prive[te Legea Mi-
norit\]ilor, noi am spus c\
vrem rediscutarea acestui
proiect, dup\ care s\ ajun-
gem la o concluzie comun\.
Dac\ s-a putut cândva, nu
v\d de ce nu s-ar putea [i
acum“, a declarat Bela.
Liderul UDMR a ad\u-
gat c\ nu crede c\ nego-
cierile vor constrânge U-
niunea s\ renun]e la anu-
mite preten]ii din respec-
tivul proiect. „Noi nu vor-
bim des de autonomie, ci
ac]ion\m `n aceast\ direc-
]ie pentru c\ o descentra-
lizarea real\, profund\,
important\ pentru toat\
]ara contribuie [i la as-
pira]iile de autonomie ale
minorit\]ii maghiare“, a
mai spus liderul maghiar.
Marko Bela a mai de-
clarat c\ UDMR este dis-
pus\ s\ participe [i la o
guvernare al\turi de PSD,
doar c\ social-democra]ii
nu i-au convocat la nego-
cieri. a
11
LUMEA PE SCURT
UE: Negocierile
privind gazele cu efect
de ser\ au e[uat
Pre[edintele francez Nicolas Sar-
kozy [i liderii din Europa de Est
nu au reu[it s\ ajung\ la un acord
cu privire la planul UE pentru re-
ducerea emisiilor de gaze cu efect
de ser\, `ns\ Sarkozy a precizat c\
s-au `nregistrat progrese. El a pre-
cizat c\ este convins c\ un a-
cord va fi g\sit la summitul de la
Bruxelles. Pe lâng\ Fran]a [i Polo-
nia, la negocieri particip\ Unga-
ria, România, Cehia, Slovacia, Es-
tonia, Letonia [i Lituania. Europa
[i-a fixat un triplu obiectiv pân\ `n
anul 2020 - s\ reduc\ emisiile de
gaze cu efect de ser\ cu 20% fa]\
de nivelul anului 1990, consumul
de energie regenerabil\ s\ ajung\
la 20% din consumul total [i s\ re-
duc\ cu 20% consumul de energie.
Polonia, care a amenin]at c\-[i va
folosi dreptul de veto, complic\ de
mai multe luni negocierile.
Principalul motiv al nemul]umirii
Poloniei este legat de sistemul de
tranzac]ionare a cotelor de dioxid
de carbon, unul dintre principalele
gaze cu efect de ser\. Ideea ini]ia-
l\ a fost de a obliga marile `ntre-
prinderi industriale s\ pl\teasc\
pentru fiecare ton\ de dioxid de
carbon emis\, `ncepând din 2013.
Totu[i, mai multe ]\ri, printre
care [i Polonia, unde peste 90%
din electricitate este produs\ de
termocentrale, se tem c\ aceast\
m\sur\ va avea un impact dur
asupra economiei na]ionale.
Obama anun]\ mari
investi]ii `n
infrastructur\
Pre[edintele ales al Statelor Unite,
Barack Obama, s-a angajat s\ re-
alizeze cele mai importante in-
vesti]ii `n infrastructura ameri-
can\ din ultimii aproape 60 de ani
[i s\ dezvolte accesul la internet.
Cele dou\ m\suri se `nscriu `n
planul de relansare economic\ pe
care Obama s-a angajat s\-l aplice
imediat dup\ `nvestirea sa `n
func]ie, la 20 ianuarie 2009, [i de-
spre care afirm\ c\ va permite
crearea a 2,5 milioane de locuri de
munc\. „Vom crea milioane de
locuri de munc\, realizând cele
mai mari investi]ii `n infrastruc-
tura noastr\ na]ional\ de la
crearea sistemului rutier federal,
`n anii ’50“, a declarat Obama, `n
alocu]iunea s\pt\mânal\. El s-a
angajat [i `n favoarea unei dez-
volt\ri a accesului la internet de
mare vitez\. „Trebuie s\ ne mo-
derniz\m infrastructura
informa]ional\. Este inacceptabil
ca Statele Unite s\ se situeze pe
locul al 15-lea `n privin]a instal\rii
de re]ele broadband“, a apreciat
Obama, reamintind c\ SUA
reprezint\ „]ara care a inventat
internetul“.
America Central\ va
adopta o moned\ unic\
Pre[edin]ii ]\rilor din America
Central\ [i Guvernul din Repu-
blica Dominican\ au convenit s\
adopte o moned\ unic\, la `nche-
ierea celui de al 33-lea summit al
regiunii, din Honduras. Summitul,
la care s-a discutat [i despre un
„pa[aport centramerican“, nu a
precizat nici numele viitoarei mo-
nede unice, nici data la care va in-
tra `n circula]ie. Acordul pentru o
moned\ unic\ este unul dintre ele-
mentele unui „Plan de m\suri ur-
gente“ pentru „amortizarea im-
pactului regional al crizei finan-
ciare interna]ionale“, potrivit unei
declara]ii `n 41 de puncte semnat\
la San Pedro Sula, al doilea ora[ al
]\rii. Planul prevede mai ales
„`nfiin]area unui fond comun de
credit, economic [i financiar, pen-
tru dezvoltarea regiunii `n contex-
tul negocierilor America-Central\
- Uniunea European\“. a
12
Pagina
consumatorului
PE SCURT
Noi drepturi pentru
persoanele care
c\l\toresc cu autobuzul
Comisia European\ (CE) a
adoptat dou\ propuneri legisla-
tive care stabilesc o serie de
drepturi pentru pasagerii care
utilizeaz\ serviciile de autobuz
[i cele maritime atât pe rutele
interne, cât [i interna]ionale.
Printre aceste drepturi figurea-
z\ reguli minime de informare
a tuturor pasagerilor `naintea
[i `n timpul c\l\toriei, asis-
ten]\ [i desp\gubiri `n cazul
`ntreruperii c\l\toriilor,
m\suri `n cazul `ntârzierilor [i
asisten]\ special\ pentru per-
soanele cu mobilitate redus\,
informeaz\ un comunicat de
pres\ al executivului comuni-
tar. Pentru solu]ionarea difer-
endelor, propunerile CE prev\d
crearea unor organisme
na]ionale independente, ca [i `n
cazul sectoarelor transportului
aerian [i feroviar. „UE nu
poate permite ca drepturile
pasagerilor s\ fie diferen]iate
`n func]ie de modul de trans-
port utilizat de ace[tia. Cu
aceste dou\ noi regulamente
vom acoperi toate modurile de
transport. Pasagerii pot alege
modul de transport preferat,
[tiind c\ drepturile lor le sunt
respectate `n mod egal, indifer-
ent de mijlocul utilizat“, a de-
clarat comisarul european pen-
tru transporturi Antonio
Tajani, vicepre[edinte al
Comisiei Europene.
Propunerea Comisiei interzice
discriminarea pe baza diz-
abilit\]ilor sau a mobilit\]ii re-
duse la rezervarea unei c\l\-
torii sau `mbarcarea la bordul
unei nave sau al unui vehicul
[i prevede acordarea de asis-
ten]\ gratuit\, cu condi]ia ca
pasagerul s\ anun]e `n preala-
bil c\ are nevoie de asisten]\ [i
s\ ajung\ la terminal sau `n
port, la o or\ prestabilit\,
`nainte de plecarea planificat\.
Personalul companiilor [i an-
gaja]ii de la terminalele pentru
autobuze sau din porturi tre-
buie s\ posede cuno[tin]e core-
spunz\toare pentru acordarea
de asisten]\ persoanelor cu diz-
abilit\]i. Comisia European\ a
mai propus ca, `n cazul `ntre-
ruperii sau anul\rii c\l\toriei,
companiile s\ fie obligate s\
furnizeze pasagerilor informa]ii
[i asisten]\ corespunz\toare [i
servicii alternative rezonabile.
Companiile care nu `ndeplinesc
aceste cerin]e trebuie s\
pl\teasc\ o desp\gubire calcu-
lat\ `n raport cu pre]ul biletu-
lui. ~n plus, vor fi stabilite
norme privind responsabili-
tatea companiilor pentru
pasageri [i bagajele lor.
Pasagerii vor fi `ndrept\]i]i la
desp\gubiri uniforme [i vor
beneficia de norme armonizate
privind responsabilitatea. ~n
anumite condi]ii, companiile nu
pot contesta daunele pân\ la o
anumit\ valoare `n cazul unui
accident. Pasagerii care au
suferit un accident au dreptul
la pl\]i `n avans pentru a face
fa]\ dificult\]ilor economice pe
care le pot `ntâmpina ei sau
familiile lor, ca urmare a dece-
sului sau v\t\m\rii - adaug\
sursa citat\. a
Luni, 8 decembrie 2008
TRENURILE Z|PEZII, DIN 14 DECEMBRIE: CFR C\l\tori va lansa, `ncep=nd cu data de 14
decembrie, programul „Trenurile Z\pezii 2008-2009“, prin care tinerii sub 26 de ani [i grupurile
formate din minimum 10 persoane vor beneficia de reduceri. Trenurile Z\pezii vor circula p=n\ la
28 februarie 2009. Ofertele din cadrul acestui program sunt pentru trenurile care fac leg\tura
`ntre Bucure[ti [i sta]iunile montane de pe Valea Prahovei [i cele care fac leg\tura `ntre Ia[i -
Vatra Dornei [i Cluj-Napoca - Vatra Dornei. De asemenea, trenurile cu destina]ia Bra[ov, din
Constan]a, Craiova, Cluj-Napoca [i Suceava Nord, sunt cuprinse `n cadrul acestei oferte.
Lista produselor importate scutite de plata taxelor vamale
a De la 1 decembrie 2008, noile norme de scutire de plata taxelor vamale la import prev\d, printre altele,
cre[terea pragului financiar actual de la 175 de euro la 430 de euro pentru persoanele care c\l\toresc pe calea aerului
[i pe cale maritim\ [i la 300 de euro pentru cele care c\l\toresc pe cale terestr\ [i pe c\ile navigabile interioare a
Noile norme de scutire de vács, comisarul pentru impo- - posibilitatea acordat\
plata taxelor vamale la im- zitare [i uniune vamal\. statelor membre de a reduce
port au intrat `n vigoare la Astfel, de la 1 decembrie limitele cantitative la produ-
data de 1 decembrie. „Intra- 2008, noile norme prev\d sele din tutun (de exemplu
rea `n vigoare a noilor pra- cre[terea pragului financiar pentru ]ig\ri de la 200 la 40)
guri pentru scutirea c\l\to- actual de la 175 de euro la `n scopul sprijinirii politicilor
rilor de plata taxelor vamale 430 de euro pentru per- de s\n\tate.
este o veste bun\ pentru soanele care c\l\toresc pe Acelea[i norme se aplic\
cet\]enii europeni. Multe calea aerului [i pe cale mar- [i c\l\torilor care vin din te-
dintre normele anterioare nu itim\ [i la 300 de euro pen- ritoriile `n care nu se aplic\
mai r\spundeau nevoilor ac- tru cele care c\l\toresc pe normele UE privind TVA-ul
tuale, cet\]enii vor beneficia cale terestr\ [i pe c\ile navi- [i accizele, cum ar fi Insulele
de un prag financiar aproape gabile interioare. Canare, Insulele Anglo-Nor-
dublu [i, pentru anumite b\- Alte prevederi: mande, departamentele fran-
uturi, de limite calculate `n - eliminarea limitelor can- ceze de peste m\ri, Insulele
Aland [i Gibraltar.
mod mult mai generos la im- titative la parfum, ap\ de
portul de bunuri `n UE `n ba- toalet\, cafea [i ceai `n limita De exemplu, persoanele
gajul personal. ~n acela[i pragurilor financiare a- care c\l\toresc pe calea aeru-
timp, datorit\ cre[terii pra- mintite mai sus. lui pot importa f\r\ plata tax-
gurilor financiare, statele - cre[terea limitelor canti- elor vamale 200 de ]ig\ri, 1
membre vor evita costurile tative pentru vinul nespu- litru de b\uturi spirtoase, 4
administrative pe care le im- mos de la 2 la 4 litri. litri de vin, 16 litri de bere [i
plic\ `n momentul de fa]\ co- - introducerea unei limite alte bunuri `n valoare de 430
lectarea taxelor de mic\ va- cantitative de 16 litri la im- de euro (juc\rii, parfumuri, dis-
loare“, a declarat László Ko- porturile de bere. pozitive electronice, etc). a
~ncepe sezonul petardelor Tipurile de materiale
pirotehnice `mp\r]ite
pe tipuri de clase, `n
a Ca `n fiecare an, perioada premerg\toare s\rb\torilor de iarn\ face loc pe pia]\ func]ie de m\rimea [i
comercian]ilor de petarde cu obiectele pirotehnice a Tradi]ia spune c\ pocnitorile pot amestecul de exploziv
alunga r\ut\]ile, dar, la fel de bine, pot provoca nepl\ceri fizice, din cauza acestora, `n Clasa I - Obiecte piro-
fiecare an, zeci [i chiar sute de persoane fiind r\nite `n timp ce manevreaz\ artificii sau tehnice de distrac]ie, foar-
te mici:
alte asemenea obiecte pirotehnice interzise persoanelor fizice a Obiectele pirotehnice - artificii - stelu]e
pot provoca [i nepl\ceri `n bugetul familiei, poli]i[tii acord=nd amenzi consistente - lumân\ri scânteietoare
- jerbe cu scântei
celor care vor folosi obiecte cu masa pirotehnic\ mai mare de 3 grame a De - minifacle
asemenea, conform legii, doar `n perioada 27-31 decembrie pot fi comercializate - minisori
- inele de foc, sateli]i
petardele, iar folosirea acestora este permis\ doar pe 31 decembrie [i 1 ianuarie a - obiecte zbur\toare lu-
minoase
Poli]i[tii vor intensifica
controalele la societ\]ile - pocnitori - minipetar-
de cu confetti
comerciale autorizate s\
comercializeze obiecte ar- - minipocnitori
- alte obiecte similare
tizanale [i de distrac]ie pe
baz\ de amestecuri piro- Clasa a II-a a - Obiecte
tehnice, `ns\ vor fi sanc- pirotehnice de distrac]ie,
]ionate [i persoanele fizice mici:
care folosesc obiecte piro- - baterii de artificii 200
tehnice cu masa mai mare - baterii de artificii
de 3 grame.
- artificii 50 - artezian\
Tradi]a spune c\ pocni- de artificii, sori [i sori roti-
torile pot alunga r\ut\]ile,
tori
`ns\ la fel de bine pot pro- - jerbe scânteietoare
voca nepl\ceri fizice, din
- jeturi luminoase
cauza acestora, `n fiecare - facle
an, zeci [i chiar sute de
- minicandele
persoane fiind r\nite `n - rachete 10 - minican-
timp ce manevreaz\ arti- dele de diferite tipuri
ficii sau alte asemenea o- - rachete cu meteori]i
biecte pirotehnice interzise
- pocnitori 10 - Pocni-
persoanelor fizice. Zgomo-
tori mici de diferite tipuri
tele asurzitoare, ochii r\-
- pocnitori chineze[ti
ni]i [i r\nile la bra]e care
- tunet de tun [i petarde
ar putea s\ schimbe des-
de diferite tipuri
tinul unui om se uit\ `n pe-
- alte obiecte similare
rioada premerg\toare s\r-
b\torilor de iarn\, astfel c\ Clasa a III-a a - Obiecte
amatorii de g\l\gie [i de pirotehnice de distrac]ie,
jocuri periculoase g\sesc Stelu]ele, lumân\rile, jerbele cu scântei [i sateli]ii medii:
suficiente resurse s\-[i a- - cascade de ap\ 1.200 -
sunt singurele obiecte pirotehnice care pot fi folosite de
chizi]ioneze materia prim\ persoanele fizice f\r\ a primi sanc]iuni din partea oamenilor legii cascade de ap\
de distrac]ie. De[i potrivit
- baterii de artificii 800
legii obiectele pirotehnice ~nchisoare a obiectelor artizanale [i tecuri pirotehnice din cla- - baterii de artificii
pot fi comercializate doar
de la trei luni la un an de distrac]ie pe baz\ de a- sele II-IV, precum [i artifi- - artificii 250 - candele
`n perioada 27-31 decem- mestecuri pirotehnice din ciilor din categoria obiecte de diferite tipuri
brie, iar folosirea lor doar Pentru a st\vili obiceiul clasele II-IV, precum [i a zbur\toare luminoase [i a - facle colorate
pe 31 decembrie [i pe 1 ian- nu tocmai s\n\tos al ro- artificiilor din categoria pocnitorilor din clasa I - produse scânteietoare
uarie, aceste prevederi m=nilor de a-[i etala gran- «obiecte zbur\toare lumi- constituie infrac]iune [i se sau cu fum colorat, de di-
sunt deseori `nc\lcate de doarea `n aceast\ perioa- noase» [i a pocnitorilor din pedepse[te cu `nchisoare ferite tipuri
dragul „bunei dispozi]ii“. d\, folosind fel de fel de clasa I. Persoanele juridi- de la trei luni la un an“. - sori rotitori
Singurele obiecte piro- pocnitori cu efecte audio- ce autorizate `n condi]iile De asemenea, legea in- - rachete 75 - rachete de
tehnice care pot fi folosite vizuale c=t mai deosebite, legii pot folosi aceste o- diferite tipuri
de persoanele fizice f\r\ legea nr. 126/2005 privind terzice cu des\zv=r[ire co-
biecte artizanale [i de dis- - pocnitori 100 - Bom-
nici o team\ c\ vor fi a- regimul materialelor ex- trac]ie pe baz\ de ameste- mercializarea unor astfel
de produse minorilor [i fo- bi]e pocnitoare de diferite
mendate sunt stelu]ele, plosive a suferit anul tre- curi pirotehnice numai `n tipuri [i calibre
lumân\rile, jerbele cu cut modific\ri, astfel c\ interes propriu [i numai losirea lor `n mijloace de
transport de orice fel, `n - alte obiecte similare
scântei [i sateli]ii, toate simpla folosire a pedarde- `n locurile autorizate“.
av=nd masa pirotehnic\ lor poate trimite o persoa- Legea a fost modificat\ cl\diri, pe drumuri publi- Clasa a IV-a
a - Obiecte
mai mic\ de 3 grame [i f\- n\ dup\ gratii. Potrivit le- [i la capitolul sanc]iuni, ce [i aleile pietonale, `n pirotehnice de distrac]ie
c=nd parte din clasa I, a gii, „se interzice persoane- „confec]ionarea, de]inerea, pie]e, t=rguri, oboare, adu- cu masa mai mare mari
obiectelor pirotehnice cu lor juridice comercializa- comercializarea, importul, n\ri [i manifest\ri publice decât a celor din clasa a
rea c\tre persoanele fizice folosirea pe baz\ de ames- de orice fel. a. a
III-a
masa foarte mic\.
 Luni, 8 decembrie 2008 13
CONFERIN}ELE FUNDA}IEI, LA UNIVERSITATEA BUCURE{TI: Miercuri, 10

Educa]ie decembrie, cu `ncepere de la ora 18:00, `n Aula Bibliotecii Centrale Universitare

„Carol I“ se reiau, dup\ mai bine de [ase decenii, Conferin]ele Funda]iei. ~n
perioada interbelic\ au sus]inut conferin]e Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Dimitrie
[i cultur\ Sturdza, Nae Ionescu, Tudor Vianu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Petru
Comarnescu, Mihail Sebastian, Mircea Vulc\nescu [.a. Prima conferin]\ din noul
ciclu va fi sus]inut\ de Ioan P=nzaru, rectorul Universit\]ii din Bucure[ti.

Noi biblioteci publice pentru bucure[teni
Modernizarea Bibliotecii Metro-
politane Bucure[ti (BMB), ini]iat\
`n 2004, prin care cele 35 de filiale
ale institu]iei vor avea sediile reno-
vate [i vor beneficia de servicii elec-
tronice, se va `ncheia `n prima ju-
m\tate a anului 2009, a spus [eful
serviciului de informare al BMB.
Potrivit lui Sergiu G\bureac, [eful
„Serviciului Programe culturale.
Informare comunitar\. Lectur\“,
pân\ la sfâr[itul acestui an vor fi
redeschise filialele „Lucian Blaga“,
ast\zi, 8 decembrie, „Ion Neculce“ [i
„Marin Preda“, la care lucr\rile au
fost finalizate. ~n prima jum\tate a
Proiect pentru
asigurarea calit\]ii
`n `nv\]\m=ntul
preuniversitar
Agen]ia Român\ de Asi-
gurare a Calit\]ii `n ~nv\]\-
mântul Preuniversitar (A-
RACIP) a anun]at declan[a-
rea activit\]ilor pentru im-
plementarea proiectului
„Dezvoltarea sistemului na-
]ional de management [i asi-
gurare a calit\]ii `n `nv\]\-
mântul preuniversitar“. Pro-
iectul, `n valoare de 5 milioa-
ne de euro, are ca termen de
finalizare data de 31 octom-
brie 2011 [i este cofinan]at
din Fondul Social European
prin Programul Opera]ional
Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane.
„Obiectivul general al
proiectului este dezvoltarea
sistemului na]ional de ma-
nagement [i de asigurare a
calit\]ii [i a culturii calit\]ii
ca modalitate esen]ial\ de
cre[tere a competitivit\]ii [i
eficien]ei sistemului de `nv\-
]\mânt preuniversitar“, con-
form ARACIP. Alte obiective
pe care le are `n vedere ARA-
CIP sunt dezvoltarea [i `m-
bun\t\]irea instrumentelor
calit\]ii educa]iei `n Români-
a, lucru ce presupune elabo-
rarea de standarde [i meto-
dologii specifice fiec\rui ni-
vel [i form\ de `nv\]\mânt
prev\zute de lege, realizarea
„H\r]ii na]ionale a riscului
educa]ional“ [i a programu-
lui informatic de suport al
deciziei; profesionalizarea
personalului implicat `n ma-
nagementul [i asigurarea ca-
lit\]ii.
Acest obiectiv are `n vede-
re ac]iuni ce vor viza forma-
rea [i perfec]ionarea unor
„actori“ relevan]i la nivel na-
]ional (evaluatori ai calit\]ii,
formatori-consilieri, inspec-
tori [colari [i exper]i din ca-
drul MECT). Agen]ia urm\-
re[te s\ sprijine unit\]ile [co-
lare prin publicarea unor
materiale, prin organizarea
de conferin]e [i mese rotunde
[i prin realizarea [i publica-
rea „Barometrului calit\]ii e-
duca]iei“, instrument util de
monitorizare a calit\]ii. a
grese `n acest sens, ajungând, `n ul-
timii trei ani, s\ achizi]ioneze `ntre
60.000 [i 70.000 de titluri anual. ~n-
PE SCURT
anului 2009, vor mai fi efectuate fi efectuate electronic, a necesitat,
lucr\ri la sediile filialelor „Panait `n medie, un buget de 500.000 de
s\, `n acela[i timp, popula]iei Bucu- Colaborare `ntre SRR
re[tiului i-ar mai fi necesare `nc\
Istrati“, „George Co[buc“ [i „Gheor-
ghe {incai“.
lei. Sergiu G\bureac a mai spus [i
c\ BMB va asigura `n toate filialele 50 de filiale, a mai remarcat [eful [i Academia Rom=n\
Programul de modernizare a sale posibilitatea imprim\rii unor serviciului de informare al BMB, fi-
Societatea Român\ de Radiodifuziu-
BMB, ce a inclus sediul central „Mi- tipizate, pentru procurarea c\rora ind prev\zut\ prin lege existen]a u-
nei biblioteci la 25.000 de locuitori. ne (SRR) [i Academia Român\ vor
hail Sadoveanu“ [i cele 35 de filiale bucure[tenii nu vor mai avea nevoie semna, m=ine, un protocol de colabo-
din Capital\, a `nceput `n 2004, s\ mearg\ la Prim\rie. Filiala „Lucian Blaga“, care se des-
chide ast\zi, este una dintre fil- rare ce urm\re[te promovarea, pe
printr-o decizie a Consiliului Gene- Filialele modernizate se redes- posturile Radioului public, a institu-
ral al Prim\riei Municipiului Bucu- chid [i cu materiale noi - c\r]i tip\- ialele BMB cu cei mai mul]i
abona]i, `n jur de 5.000 de per- ]iilor [i a personalit\]ilor de marc\
re[ti. Modernizarea unei filiale, rite [i electronice, CD-uri sau DVD-
presupunând atât renovarea sediu- uri cu muzic\ [i filme. G\bureac a soane, al\turi de alte filiale precum din domeniul educa]iei [i cercet\rii
lui, cât [i achizi]ionarea de calcula- precizat c\ BMB nu respect\ preve- „Nichita St\nescu“, „Liviu Rebrea- din România, informeaz\ SRR. Proto-
toare, imprimante [i alte echipa- derea din legisla]ie conform c\reia nu“ sau Filiala pentru Copii [i Tine- colul de colaborare va fi semnat de
mente necesare pentru ca serviciile ar trebui s\ achizi]ioneze 100.000 ret „Ion Creang\“, a mai spus G\- Maria }oghin\, pre[edinte-director
de `nscriere sau `mprumut s\ poat\ de documente pe an, dar face pro- bureac, conform Mediafax. a general al SRR, [i de academicianul
Ionel Haiduc, pre[edintele Academiei
Române. Colaborarea dintre cele do-
Albumul „Scriitori pe calea regal\“, `n biblioteci u\ institu]ii se va concretiza `ntr-un
proiect editorial - „România se pre-
[i g\ri din Rom=nia [i Republica Moldova zint\, descoper\ excelen]a!“ - pentru
anul 2009, Anul European al Creati-
vit\]ii [i Inova]iei, derulat de Re]ea-
a Albumul [i filmul documentar „Scriitori pe calea regal\. Fotograme & Jurnal“ vor ua Studiourilor Regionale a Radio
fi prezentate m=ine, 9 decembrie, `n Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor din România, `n cadrul unor rubrici s\p-
t\mânale. Pe 2 decembrie, Radioul
România (USR), `n prezen]a principesei Margareta [i a principelui Radu a Albumul Public a mai semnat un acord-cadru
cuprinde imagini din turneul scriitorilor cu Trenul regal, desf\[urat `n perioada 10-14 de parteneriat strategic cu Reprezen-
tan]a Comisiei Europene `n România,
mai 2008, turneu care s-a dorit a fi o inedit\ campanie pro-lectur\ [i de promovare a privind o mai bun\ informare cu pri-
autorilor români la 100 de ani de la `nfiin]area Societ\]ii Scriitorilor Români a vire la aspecte precum alegerile pen-
tru Parlamentul European din 2009,
Proiectul este realizat criza economic\ mondial\ [i ocuparea
sub `naltul patronaj al for]ei de munc\.
regelui Mihai I [i cu
sprijinul ministrului
Transporturilor, Ludo- Ziua artei fotografice `n
vic Orban. Uniunea Scri- Rom=nia, pe 9 decembrie
itorilor din România, A-
Asocia]ia Arti[tilor Fotografi din Ro-
socia]ia Euro CulturArt
mânia (AAFR) [i-a propus s\ s\rb\-
[i TVR Cultural sunt toreasc\, `n fiecare an, `n data de 9
produc\torii acestui eve-
decembrie, Ziua artei fotografice din
niment. Ap\rut la editu- România, pentru care AAFR va `na-
ra [i tipografia Brumar, inta Guvernului o peti]ie. Potrivit
`ntr-un tiraj de 1.000 de pre[edintelui AAFR, Toth {tefan,
exemplare, tiraj `nso]it prima festivitate va avea loc m=ine,
de c=te un DVD pentru 9 decembrie, la ora 12:00, `n Bucu-
fiecare exemplar, albu- re[ti, cu ocazia vernis\rii, `n holul
mul va fi oferit gratuit de la Palatul Elisabeta, vedea [i primi documen- mâniei: Bucure[ti, Ia[i, Camerei de Comer] [i Industrie a
bibliotecilor publice din unde familia regal\ a tarul [i albumul cu ace-
Suceava, Alba Iulia, Sibiu României, a Salonului Na]ional „Cu-
20 de ora[e din România României i-a primit pe 9 la[i nume. [i Media[. Scriitorii au pa României“, la care vor participa
[i Republica Moldova, mai 2008 pe scriitori, i- avut lecturi publice `n g\- cu crea]iile lor arti[ti fotografi ama-
bibliotecilor din g\rile magini din Trenul regal, Proiect de rile centrale ale acestor tori [i profesioni[ti din toate col]uri-
Bucure[ti, Ia[i, Suceava, unde 12 scriitori au fost ora[e, locuri unde au fost le ]\rii. ~n istoria României, primul
Alba Iulia [i Sibiu, Bibli- intervieva]i pentru un promovare a lecturii document oficial care atest\ prezen-
donate câte o bibliotec\
otecii Na]ionale [i Bibli- ciclu de emisiuni ce vor „Scriitori pe calea rega- ]a, `n cadrul unei expozi]ii na]ionale,
otecii Metropolitane din con]inând operele literare a fotografiei este Decretul nr. 1.774
fi difuzate de TVR Cul- l\“ este un proiect de
Bucure[ti. Filmul docu- tural sub genericul ale celor prezen]i `n Tre- din 9 decembrie 1864, prin care
campanie pro-lectur\ [i nul Regal. Aceast\ biblio- domnitorul Alexandru Ioan Cuza a
mentar a fost realizat la „Confesiuni pe calea re-
de promovare a scriitori- tec\ se constituie `ntr-un aprobat regulamentul pentru expu-
ini]iativa poetei [i actri- gal\“. Dup\ lansarea o-
]ei Ioana Cr\ciunescu [i lor români contemporani. col] de lectur\ pentru c\- nerea public\ a operelor arti[tilor `n
ficial\ de m=ine, 9 de- Proiectul reune[te `n e-
a scriitorului Dan Mir- cembrie, organizatorii l\torii din g\rile turneu- via]\, `n cadrul c\ruia este nomina-
cea Cipariu [i prezint\ vor prezenta filmul do- chip\ scriitorii care au ob- lui. a lizat [i acest gen al artei vizuale. a
drumul Trenului regal cumentar [i albumul de- ]inut, din 1990 pân\ `n
`n [ase ora[e ale Româ- dicat c\l\toriei scriito- 2006, Premiul Opera Om-
niei - Bucure[ti, Ia[i, Su- rilor cu Trenul regal `n nia, Premiul Na]ional de
Literatur\ [i Premiile
ceava, Alba Iulia, Sibiu cadrul turneului „Scrii-
[i Media[ -, locuri unde tori pe calea regal\“, ca- U.S.R [i A.S.B pentru po-
scriitorii cuprin[i `n pro- re va cuprinde, pân\ la ezie [i proz\, precum [i 10
iectul „Scriitori pe calea sfâr[itul acestui an, ur- scriitori propu[i de echipa
regal\“ au donat câte o m\toarele ora[e: Foc[ani de organizare a proiectu-
bibliotec\ [i c\r]ile lor, (13 decembrie), Sibiu (16 lui. Cu Trenul Regal, câ-
sus]inând, totodat\, re- decembrie), Media[ (17 teva dintre cele mai im-
citaluri de poezie. Docu- decembrie), Alba Iulia portante voci ale poeziei [i
prozei române[ti contem-
mentarul realizat de Ol- (18 decembrie). Pân\ `n
tea Gâr]oman [i echipa martie 2009, cititorii din porane au f\cut un tur-
sa dezv\luie, `n cele 55 20 de ora[e din România neu de lecturi publice `n 6
de minute ale sale, cadre [i Basarabia vor putea ora[e importante ale Ro-

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

a „BANII PE ~N}ELE-
SUL COPIILOR“, PENTRU
{COLI: Editura Didactic\ [i
Pedagogic\ a publicat pen-
tru elevii din clasele a III-a
[i a IV-a o nou\ edi]ie a c\r-
]ii [i caietului „Banii pe `n]e-
lesul copiilor“, scrise de doc-
tor `n economie Ligia Geor-
gescu-Golo[oiu. „Este foarte
important atât pentru copiii
no[tri, cât [i pentru dasc\lii
lor s\ dispun\ de cuno[tin]e
`n domeniul financiar-ban-
car, având `n vedere c\ as-
t\zi `n literatura de speciali-
tate nu a fost abordat acest
subiect pe `n]elesul celor
mici. ~mi sunt foarte dragi a-
ceste c\r]i [i consider c\,
prin modul lor de prezentare
teoretic, ilustrativ, prin jo-
curi distractive, rebusuri [i
desene de colorat, va contri-
bui la ob]inerea unei perfor-
man]e a culturii bancare [i a
progresului economic `n ge-
neral“, a spus Ligia Georges-
cu-Golo[oiu, expert `n cadrul
B\ncii Na]ionale a Români-
ei, `n cadrul lans\rii organi-
zate, vineri, la Liceul Jean
Monnet. Cartea este struc-
turat\ `n cinci capitole, pe
parcursul c\rora, sub forma
dialogului [i cu ajutorul u-
nor ilustra]ii bogate, cei mici
afl\ ce sunt banii, economi-
sirea, dobânda, serviciile
bancare. Ei primesc no]iuni
elementare despre folosirea
bancomatului, verificarea
soldului, calcularea dobânzii,
completarea unui CEC. Au-
toarea a spus c\ toate cele
4.000 de c\r]i [i caiete,
ap\rute `n acest tiraj, vor fi
donate [colilor din ]ar\.
a RE}ELELE DE IN-
FORMATIC| DIN EDUCA-
}IE, ORGANIZATE: Gu-
vernul a adoptat hot\rârea
de `nfiin]are a Agen]iei de
Administrare a Re]elei Na-
]ionale de Informatic\ pen-
tru Educa]ie [i Cercetare,
prin reorganizarea Oficiului
pentru Administrare [i O-
perare al Infrastructurii de
Comunica]ii de Date „RoE-
duNet“. Agen]ia se afl\ `n
subordinea Autorit\]ii Na-
]ionale pentru Cercetare
{tiin]ific\. Agen]ia se va o-
cupa cu administrarea, ope-
rarea [i dezvoltarea re]elei
na]ionale de informatic\
pentru educa]ie [i cercetare,
precum [i cercetarea [tiin]i-
fic\ `n domeniul re]elelor de
comunica]ii. Institu]ia va a-
vea patru unit\]i, `n loc de
[apte sucursale. Operarea
va fi mai eficient\, costurile
reduse, se vor crea colective
de cercetare [i echipele vor
fi suficient de mari pentru a
asigura supravegherea re]e-
lei. Unit\]ile f\r\ personali-
tate juridic\ vor func]iona
`n Bucure[ti, Ia[i, Cluj-Na-
poca [i Timi[oara. a
14
Por]ia
de s\n\tate
Alimenta]ia [i regimul de via]\ `n hepatit\ [i steatoza hepatic\
Majoritatea persoanelor, atât
b\rba]i, cât [i femei, acuz\, `n
cursul vie]ii, dureri mari `n partea
dreapt\ a cavit\]ii abdominale [i o
stare general\ greu de suportat.
prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
~ntr-un organism s\n\tos,
ficatul `ndepline[te cinci func-
]ii fiziologice care permit des-
f\[urarea normal\ a procese-
lor vitale din organism:
- secre]ia bilei de c\tre celu-
lele hepatice [i scurgerea aces-
teia prin canalul hepatic spre
vezica biliar\ [i apoi spre duo-
den prin canalul coledoc;
- transformarea [i inactiva-
rea substan]elor toxice proveni-
te din exterior sau din degra-
d\rile interne, asigurând purifi-
carea permanent\ a sângelui;
- metabolizarea pe cale enzi-
matic\ a glucidelor [i proteine-
lor, cu dezaminarea unor amino-
acizi implica]i `n sinteza ureei;
- depozitarea unor vitamine
(A, B, D, K) [i transformarea
provitaminelor;
- sinteza unor enzime cu rol
vital `n organism.
~n func]ie de diferitele cauze
declan[atoare, legate de o nu-
tri]ie incorect\, mai ales dup\
abuzuri necontrolate `n consu-
mul unor mânc\ruri sau b\u-
turi neadecvate, `n prezen]a
unor factori toxici alimentari [i
modul de via]\ dezordonat\,
pot s\ survin\ boli ale ficatului
[i ale vezicii biliare, care afec-
teaz\, `n mod grav, starea de
s\n\tate a `ntregului organism.
~n aceste cazuri, grefate pe
un mod de via]\ dezordonat,
cele mai frecvente afec]iuni he-
patobiliare sunt: steatoza he-
patic\, hepatita acut\ sau cro-
nic\, ciroza, ascita, insuficien]a
hepatic\ [i cancerul hepatic.
Pentru fiecare din aceste afec-
]iuni se poate recomanda o a-
numit\ alimenta]ie [i un regim
de via]\ optim. ~n num\rul de
ast\zi vom vorbi pe larg despre
steatoza hepatic\ [i hepatit\.
~n steatoza hepatic\
sunt indicate
fructele acide
Steatoza hepatic\ reprezin-
t\ `nc\rcarea ficatului cu gr\-
Sucul din miez de pepene, bun
pentru bolnavii de hepatit\ acut\
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Aceasta este o afec]iune ap\rut\
la nivelul ficatului, organ cu o
importan]\ deosebit\ `n
asigurarea bunei func]ion\ri a
aparatului digestiv.
simi, mai ales cu trigliceride,
urmat\ de o inflama]ie dure-
roas\, provocat\ de diferi]i
factori: alcoolism, obezitate,
hepatit\ viral\, diabet zaha-
rat, consumul excesiv de gr\-
simi animale [i dulciuri, into-
xica]ii cu metale grele [i medi-
camente chimice, stres oxida-
tiv [i psihoemo]ional, [ocuri
nervoase.
Starea de s\n\tate a ficatu-
lui are strâns\ leg\tur\ cu a-
limenta]ia, diferen]iat\ `n
func]ie de individ [i de tipul
afec]iunii maladive. Dup\ o
criz\ dureroas\ de ficat, cal-
marea poate fi realizat\ prin
adoptarea unui regim alimen-
tar foarte strict, `n care s\ pre-
domine legume verzi, ciorbe,
supe, fructe [i compoturi. Bu-
ne efecte are consumul de
morcov, salat\, creson, toma-
te, fructe acide (mere, stru-
guri, l\mâi, portocale, manda-
rine, m\sline).
Diminea]a, pe stomacul gol,
se ia o linguri]\ cu ulei de m\s-
line [i o felie de l\mâie. Pentru
eliminarea toxinelor se consu-
m\ cantit\]i mari de ape mi-
nerale [i ceaiuri medicinale
(anghinare, p\p\die, alb\stre-
le, salvie, ment\, rozmarin,
r\d\cini de revent), care se
iau atât preventiv, cât [i cura-
tiv. Permanent se va evita con-
tactul sau ingerarea de alimen-
e degradate sau toxice.
La dureri acute este indicat
ca dup\ masa de prânz s\ se
aplice o cataplasm\ lombo-ab-
dominal\ cu lut sau cu varz\,
m\run]ite [i `ncorporate `ntr-
un albu[ de ou b\tut spum\.
Se vor aplica [i comprese calde
cu semin]e de in, fierte timp de
o or\, pân\ ajung la starea de
mucilagiu, care se pun `ntr-un
s\cule] de pânz\ [i se aplic\
pe abdomen. Seara se face o
baie de [ezut, timp de 10-15
minute, cu rostopasc\, rozma-
rin [i fân sau o baie de aburi
cu rozmarin, timp de 20 minu-
te (de 2-3 ori pe s\pt\mân\).
Recomand\ri
terapeutice `n hepatit\
Hepatita este o afec]iune a
ficatului, cu caracter inflama-
toriu, infec]ios [i transmisibil,
uneori sub form\ de epidemii.
Boala determin\ sc\derea iri-
ga]iei sanguine, cu reducerea
aportului de oxigen, ceea ce
provoac\ o diminuare a capa-
cit\]ii func]ionale a celulelor
Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora.
„Atât `n hepatita acut\, cât [i `n cea cronic\ se interzic: carnea gras\ de porc,
oaie, ra]\, gâsc\, vânat, raci, gr\simi animale (untur\, sl\nin\), sosuri cu rânta[i,
pr\jeli, pastram\, mezeluri, conserve, afum\turi, creier, rinichi, icre, sardele,
drob de miel, sup\ de oase, brânzeturi grase, s\rate [i fermentate (ca[caval),
legume uscate sau cu celuloz\ dur\ (fasole, varz\, gulii), nuci, alune, migdale,
sare `n exces, condimente iu]i (piper, boia, mu[tar, hrean, usturoi, ceap\).“
hepatice, apari]ia primelor le-
ziuni [i rupturi ale canalicu-
lelor intralobulare, permi]ând
ca o parte din bilirubin\ s\
treac\ din capilarele hepato-
biliare `n sânge. ~n func]ie de
natura evolu]iei, hepatita poa-
te fi acut\ sau cronic\.
Hepatita acut\ este carac-
terizat\ prin necrozarea celu-
lelor hepatice, lezarea infla-
matorie a parenchimului he-
patic [i a altor ]esuturi [i orga-
ne. ~ntr-o propor]ie redus\,
boala este de natur\ bacteria-
n\, fiind produs\ de salmone-
le, pneumococi, spirochete. ~n
majoritatea cazurilor, infla-
ma]iile ficatului sunt de ori-
gine toxic\, fiind provocate de
diferite substan]e (fosfor, arse-
nic, pesticide, alcooluri tari)
sau sunt de natur\ viral\,
provocate de infec]ii cu viru-
suri filtrabile de tip A, B [i C,
dând hepatita epidemic\ (boa-
la Botkin). Aceasta este o afec-
]iune infec]ioas\, deosebit de
contagioas\, cu destul de lar-
g\ r\spândire `n rândul popu-
la]iei globului.
Hepatita cronic\ este o boa-
l\ instalat\ pe o lung\ durat\
de timp. Const\ din inflama-
rea cronic\ a parenchimului
hepatic [i lezarea treptat\ a
celulelor ficatului. Principale-
le cauze ale croniciz\rii hepa-
titei constau dintr-un trata-
ment incorect al bolii sau din-
tr-un consum excesiv [i de du-
rat\ de b\uturi alcoolice tari [i
medicamente, infec]ii micro-
biene (tuberculoz\, bruceloz\),
dezechilibru nutri]ional prin
caren]\ de proteine [i vitamine
sau intoxica]ii alimentare [i ac-
cidentale. Regimul alimentar
are un rol deosebit de impor-
tant, asigurând cre[terea rezis-
ten]ei generale a organismului.
Consuma]i
obligatoriu sucuri
dietetice de legume
La `nceput se vor adminis-
tra sucuri dietetice de legume
(morcov, tomate, sfecl\ ro[ie,
castrave]i, lactuca), sucuri ne-
fermentate din fructe (mere,
portocale, l\mâi, prune, stru-
guri, c\p[uni, fragi, agri[e, a-
fine, pepeni verzi), consumate
imediat dup\ preparare [i
ceaiuri medicinale `ndulcite cu
miere de albine.
Pr\jelile sunt strict interzise
~n hepatita cronic\, cu dura-
t\ de peste un an de la declan-
[are, este indicat regimul ali-
mentar men]ionat mai sus. Me-
sele vor consta din cantit\]i mici
de alimente, servite mai des (4-5
pe zi). Se vor evita alimentele [i
b\uturile prea reci. ~nainte de
mese este bine s\ se mestece
câteva frunze de p\trunjel sau
]elin\ pentru a m\ri pofta de
mâncare. ~n cazul când hepatita
se suprapune pe o calculoz\ bili-
ar\, este bine ca `n fiecare dimi-
nea]\ s\ se ia, pe stomacul gol,
câte o lingur\ cu ulei de m\sline
[i zeam\ de l\mâie.
~n tehnica gastronomic\ se
va respecta o alimenta]ie de
cru]are hepatic\, `n care se ex-
Legumele verzi sunt foarte indicate `n steatoza hepatic\
Sucul de morcov se ob]ine
prin sp\larea [i m\run]irea
r\d\cinilor care se dau prin
ma[ina de tocat sau prin
mixer. Se bea, diminea]a [i
dup\ amiaza, câte 100 ml suc
proasp\t, iar restul se
p\streaz\ `n frigider timp de
maximum 24 de ore. Se mai
recomand\ un amestec din
suc de morcov (o parte), ap\
(dou\ p\r]i) [i zah\r (4 p\r]i),
din care se vor consuma, zil-
nic, câte 4-6 linguri. Cura se
men]ine pân\ la ameliorarea
complet\ a bolii.
Sucul de pepene verde bine
copt se ob]ine prin t\ierea
~n caz de
hepatit\, con-
suma]i c=te o
lingur\ de ulei
de m\sline,
diminea]a, pe
stomacul gol
clude pr\jirea alimentelor, dar
se accept\ fierberea, `n\bu-
[irea [i coacerea. Se limiteaz\
strict cantitatea de gr\simi a-
nimale, bogate `n colesterol,
pân\ când toleran]a ficatului
pentru lipide revine la normal.
Trebuie s\ se [tie c\ exage-
rarea aportului glucidic, prin
dulciuri concentrate, poate su-
prasolicita func]ia endocrin\ a
pancreasului, ducând la epui-
zarea resurselor insulinice,
cre[terea glicemiei [i instala-
rea diabetului zaharat. ~n locul
dulciurilor concentrate este
bine s\ se consume produse a-
limentare care con]in fructoz\
(fructe, legume, miere de al-
bine), `ntrucât aceasta are va-
Luni, 8 decembrie 2008
miezului cur\]at de coaj\ [i de
semin]e [i trecerea pulpei fruc-
tului prin ma[ina de tocat sau
mixer; se consum\, imediat,
câte un pahar pe zi.
La 2-3 zile dup\ `ncetarea
crizelor se introduc `n alimen-
ta]ie produse lactate (lapte dul-
ce [i acru, iaurt, brânz\ proas-
p\t\ de vaci - 250 g/zi, ca[
dulce, urd\, telemea des\rat\ -
100 g/zi, smântân\ - 2 lin-
guri/zi), margarin\, untdelemn
crud (40-50 g/zi) [i o]et de mere.
Sunt u[or suportate supele
cu zdren]e de ou, legumele verzi
fierte (fasole p\st\i, maz\re),
ridichi rase, salate de legume
(cu p\trunjel, ]elin\, m\rar,
spanac, lobod\, morcov ras,
lactuc\, castrave]i, ardei gras).
Mai pot fi consuma]i cartofi
fier]i sau cop]i, pe[te slab (p\s-
tr\v, [tiuc\, lin, biban, [al\u,
cod), carne de vit\ slab\ sau de
pas\re (sub form\ de rasol). La
mas\ se serve[te pâine pr\jit\,
m\m\lig\, chifle, t\i]ei, ma-
caroane, fulgi de ov\z, orez,
ou\ moi, ochiuri române[ti
fierte `n ap\, budinci, pa-
pana[i.
Fructele sporesc
protec]ia ficatului
`mpotriva toxinelor
La desert sunt indicate
fructe proaspete (mere, pere,
cire[e, vi[ine, piersice, caise,
fragi, coac\ze, agri[e, afine,
prune, gutui, pepeni verzi,
struguri, l\mâi, portocale,
m\sline), care m\resc rezerva
de glicogen a ficatului [i `i
loare energetic\ dubl\ fa]\ de
glucoz\ [i este mai bine to-
lerat\ de celulele hepatice.
Atât `n hepatita acut\, cât [i
cronic\ se interzic: carnea gras\
de porc, oaie, ra]\, gâsc\, vânat,
raci, gr\simi animale (untur\,
sl\nin\), sosuri cu rânta[i,
pr\jeli, pastram\, mezeluri,
conserve, afum\turi, creier, ri-
nichi, icre, sardele, drob de miel,
supe de oase, brânzeturi grase,
s\rate [i fermentate (ca[caval),
legume uscate sau cu celuloz\
dur\ (fasole, varz\, gulii), nuci,
alune, migdale, sare `n exces,
condimente iu]i (piper, boia,
mu[tar, hrean, usturoi, ceap\).
De asemenea, se exclud cafea,
cacao, `nghe]ate, b\uturi alcoo-
lice tari, unele b\uturi r\cori-
toare (Coca-Cola).
otilia_balinisteanu@yahoo.com
`mbun\t\]esc starea func]io-
nal\ prin protejare `mpotriva
toxinelor. S\rurile de magne-
ziu din fructe stimuleaz\ se-
cre]ia [i evacuarea bilei `n
duoden. La desert se mai
adaug\ diferite dulciuri: [er-
bet, peltea, dulcea]\, pr\jituri
cu gem sau marmelad\, su-
fleuri [i compoturi.
Necesarul caloric asigurat
zilnic trebuie s\ fie de 2.500-
3.000 calorii (40-45 calorii/kg
corp), `n care vor intra 300-350
g glucide, 75-120 g proteine [i
pu]ine lipide (20-50 g). Aceste
rapoarte nutritive asigur\ o
func]ionare normal\ a ficatu-
lui, ameliorarea proceselor pa-
tologice, refacerea leziunilor
hepatice [i un aport optim de
energie, care s\ compenseze
degradarea propriilor rezerve
prin consum calorigen.
Aportul vitaminic necesar
pentru normalizarea perme-
abilit\]ii capilare [i pentru
eliminarea ionului de sodiu
este asigurat prin regimul de
crudit\]i, sucuri de fructe,
compoturi [i cure de fructe
proaspete pentru cre[terea
diurezei, eliminarea pig-
men]ilor biliari [i dezintoxi-
carea ficatului. La acestea se
mai adaug\ drojdia de bere
(80 g/zi) precum [i vitaminele
A, B, C, K.
* CONSTANTIN I. MILIC| ESTE PROFESOR
UNIVERSITAR LA UNIVERSITATEA DE {TIIN}E
AGRICOLE [I MEDICIN| VETERINAR| (USAMV)
DIN IA{I. ESTE SPECIALIZAT `N FITOTERAPIE
[I TRATEAZ| ANUAL SUTE DE PERSOANE DIN TOATE
COL}URILE }|RII, PRESCRIIND PENTRU ORICE BOAL|
PREPARATE COMPLEXE DIN PLANTE PE CARE CEL MAI
ADESEA LE IGNOR|M. A SALVAT OAMENI C|RORA NU
LI SE MAI D|DEAU [ANSE DE SUPRAVIE}UIRE, PREPA-
RATELE FIIND REALIZATE `N LABORATOR,
DUP| METODE [TIIN}IFICE [I DUP| ATENTA ANALIZ|
A FIEC|REI AFEC}IUNI `N PARTE
Regimul de via]\ recoman-
d\ ca bolnavul de hepatit\
cronic\ s\ fie izolat `n camer\
separat\ sau internat `ntr-un
spital de boli contagioase, a-
vând `n vedere caracterul mo-
lipsitor al hepatitei. La `nce-
putul crizelor, bolnavul va sta
`n repaus absolut la pat pentru
reducerea consumurilor ener-
getice [i de oxigen. Se evit\
efortul fizic [i intelectual, stre-
sul din colectivitate [i mediul
extern poluat.
~n fazele dureroase, pe zona
ficatului, se vor aplica, timp de
10-20 de zile, perne sau sticle
calde [i cataplasme calde cu
parafin\ sau varz\, ridichi ne-
gre sau hrean, aplicate la in-
tervale de 2 ore.
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU

Sport
Liga Campionilor, `n premier\ la arena CFR Ia[i
~n premier\ local\, arena
de popice CFR Ia[i a g\zduit
s=mb\t\ un meci de Liga
Campionilor, cele dou\ com-
batante fiind CFR Olimpia
ACB Ia[i [i BSV Voith St.
Pölten, multipla campioan\
a Austriei. ~n prima man[\
a optimilor de final\, pe te-
ren propriu, echipa din St.
Pölten a c=[tigat `n fa]a ce-
feri[tilor ie[eni cu scorul de
3.757 p.d.-3.492 p.d. (7-1 la
victorii directe [i 19-5 la
man[e), dar elevii lui Ilie
B\ia[ sperau totu[i la o re-
van[\ `n jocul retur. Din
p\cate pentru ie[eni, `ntr-un
meci `n care tribunele arenei
au fost arhipline, printre cei
prezen]i la disput\ fiind [i
viceprimarul Romeo Oltea-
nu, directorul DSJ Ia[i, Ion
Bucu, [i pre[edintele Clu-
bului de Fotbal Politehnica
Ia[i, Sorin Boca, ultimul de-
clar=nd `n glum\ c\ vrea s\
`nve]e popice, deoarece cu
Rom=nia bate Steaua `n Ghencea
Lotul na]ional de fotbal, denu-
mit acum România A, a `nvins cu
scorul de 4-1 (0-1) echipa Steaua
Bucure[ti, `ntr-un meci de pre-
g\tire desf\[urat pe stadionul
din Ghencea. Lotul preg\tit de
Victor Pi]urc\ s-a impus prin
golurile marcate de Gigel Bucur
(minutele 48, 51, 75) [i Eric
Bicfalvi (minutul 65), respectiv
Arthuro (minutul 29). Grecul
Kapetanos s-a accidentat `n de-
butul meciului, fiind `nlocuit cu
Arthuro. Brazilianul a avut
prima ocazie mare de gol, `n mi-
nutul 11, dar Pantilimon a
respins [utul s\u. Imediat, Goga
a replicat, ratând singur cu
Zapata (’13). Toja a avut [i el o
ocazie bun\ (’22), dup\ care ro[-
alba[trii au deschis scorul, prin
Arthuro (1-0), `n minutul 29.
Stelistul Nicoli]\ a avut ultima
ocazie a primei reprize, ratând
singur cu Pantilimon (’43).
Imediat dup\ pauz\, selec]iona-
bilii au egalat prin noul intrat
Gigel Bucur (1-1), `n minutul 48.
Bucur a adus avantaj pentru tri-
colori trei minute mai târziu, la o
gre[eal\ a lui Filip (1-2), `n mi-
nutul 51. Dorinel Munteanu
(foto), antrenorul-juc\tor al
Stelei, a intrat pe teren `n minu-
tul 55, având pe tricou num\rul
40. Steaua a avut apoi o dubl\
ocazie, prin Abel Moreno [i Toja
(’57), dar cei care au marcat au
fost juc\torii lui Victor Pi]urc\,
prin Bicfalvi, cu un [ut de la dis-
tan]\ (1-3), `n minutul 65. Bucur
Na]ionala de handbal a României ajunge `n grupa principal\
Selec]ionata feminin\ de
handbal a României s-a cali-
ficat `n faza principal\ a gru-
pelor Campionatului Eu-
ropean din Macedonia, dup\
ce a `nvins forma]ia Fran]ei
cu scorul de 30-25 (17-13), la
Skopje, `n fa]a a 1.000 de
spectatori. România a debu-
tat cu stângul `n fa]a Fran]ei,
care a condus cu 1-0 (minutul
1) [i 4-1 (’8). Tricolorele au
reu[it s\ egaleze la 4-4 (’11),
dar Fran]a a revenit `n avan-
taj, 6-4 (’12) [i chiar 8-5 (’14).
Profitând de superioritate
numeric\, echipa lui Radu
Voina a marcat de trei ori la
rând (8-8, `n minutul 16), iar
`n minutul 20 a preluat pen-
tru prima oar\ conducerea,
cu 10-9, dup\ o reu[it\ a
Cristinei Neagu. Finalul
primei p\r]i a apar]inut clar
echipei noastre, care s-a des-
prins la patru goluri, 17-13,
chiar dac\ juca `n inferiori-
tate numeric\. ~n debutul
p\r]ii secunde, diferen]a
Luni, 8 decembrie 2008
STADIONULUI CARE ~I POART| NUMELE: Bustul, realizat de sculptorul Cristian Pentelescu, a fost amplasat pe aleea
ast\zi, de ziua numelui s\u, Nicolae“, a declarat primarul municipiului Pite[ti, Tudor Pendiuc, prezent la ceremonie.
fotbalul nu prea mai merge,
austriecii s-au impus din
nou `n fa]a ie[enilor cu
scorul de 7-1 la victorii di-
recte (13.5-10.5 la man[e
c=[tigate), dar diferen]a de
popice dobor=te a fost mai
mic\ dec=t cea din tur, de
numai 97, la scorul de 3.458
p.d.-3.361 p.d. pentru BSV
Voith St. Pölten. De la ie[eni
s-a remarcat t=n\rul de 22
de ani Dan Mih\il\, care a
reu[it cea mai bun\ perfor-
man]\ a meciului, de 601
p.d., iar cu 3-1 la man[e c=[-
tigate a adus [i singura „vic-
torie direct\“ a gazdelor. Au
evoluat modest de la ie[eni
Ion Cercel, Costic\ Ciurdea,
Marius Manea [i Gyula
Vere[, care au fost destul de
departe de performan]ele lor
obi[nuite! Sub arbitrajul
rom=nilor Gheorghe Z\grea-
nu [i Marian Constantin, au
punctat urm\torii lansatori:
a reu[it „tripla“ `n minutul 75,
dup\ centrarea lui D\n\nae (1-
4). Selec]ionerul Victor Pi]urc\ a
stat pân\ `n minutul 65 `n tri-
bun\, pentru a avea o vedere mai
cre[te `n favoarea forma]iei
noastre, 22-14 (’37), dup\
goluri marcate `n inferiori-
tate numeric\ [i interven]ii
de excep]ie ale Lumini]ei
Dinu. ~n continuare, cu un
joc bun, mai ales `n defen-
siv\, România [i-a men]inut
un avans de cel pu]in [ase
goluri pe tabel\. Pe final, de
la 27-18 (’51), schimb\rile [i
lipsa de concentrare au f\cut
ca fran]uzoaicele s\ marche-
ze de patru ori la rând, scorul
devenind 27-22 (’55). ~n min-
utul 59, Rom=nia mai avea
un avans de numai 3 goluri
(28-25), dar Neagu [i B=rsan
stabilesc scorul final, de 30-
25 pentru Na]ionala preg\-
tit\ de Radu Voina. ~ntr-un
meci arbitrat de cuplul slovac
Peter Brunovsky - Vladimir
Canda, au evoluat echipele:
- România: Lumini]a Di-
nu, Paula Ungureanu -
Ramona Maier (3 goluri),
C\t\lina Cioaric, Florina
Bârsan (1), Carmen Amariei
UN BUST AL MARELUI FOTBALIST NICOLAE DOBRIN A FOST DEZVELIT S+MB|T|, LA PITE{TI, ~N APROPIEREA
de acces c\tre tribuna oficial\ a Stadionului „Nicolae Dobrin“. „Bucuria este mare, chiar dac\ simt c\ inima `mi
plânge. Pot spune c\ acest bust de bronz chiar `l reprezint\ pe so]ul meu“, a spus Gica Dobrin, so]ia fostului mare
fotbalist. „Acest bust va fi urmat de o statuie care va fi amplasat\ la intrarea `n stadion. Am dezvelit acest bust
- St. Polten: Thomas
Löscher 580 p.d. (1 victorie
direct\), Martin Eder 578
(1), Radek Holakovsky 591
(1), Mark Bortek 575 (1),
Norbert König & Mario Gat-
tinger 569 (1), Lukas Huber
565 (0). Antrenori: Gerhard
Pracser [i Christine Pracser.
- Ia[i: Gyula Vere[ 555
(0), Marius Manea 553 (0),
Remus Antimirescu 572 (0),
Ion Cercel 527 (0), Costic\
Ciurdea 553 (0), Dan
Mih\il\ 601 (1). Antrenori:
Ilie B\ia[ [i Ioan Bi[oc.
La finalul jocului, pre[e-
dintele CS CFR Ia[i, George-
Radu Pipa a men]ionat:
„Dup\ parcurgerea unui
campionat intern destul de
modest, rezultatele pe plan
interna]ional apar mai greu.
Dar sper\m c\ `n 2009 vom
avea mai mult succes `n cu-
pele europene [i cred c\
acest lucru `l vom putea
realiza cu juc\torii tineri [i
bun\ a mi[c\rii juc\torilor `n
teren, dup\ care a coborât pe
banca tehnic\. Pi]urc\ nu l-a pu-
tut folosi pe Alex Pi]urc\, fiul
s\u, acesta fiind u[or accidentat.
(2), Camelia Balint (1), Da-
niela Crap, Cristina Neagu
(7), Oana Manea (2), Valen-
tina Ardean (8), Oana {oit
(1), Adina Fiera (4), Narcisa
Lecu[anu (1). Antrenor:
Radu Voina.
- Fran]a: Amandine Ley-
naud, Cleopatre Darleux -
Julie Goiorani, Nina Kamto
N’Jitam (2 goluri), Camille
Ayglon (1), Angelique Spin-
cer (2), Paule Baudoin (3),
Allison Pineau (1), Maakan
Tounkara (2), Siraba Dem-
bele (4), Raphaelle Tervel
(2), Marion Limal (4), Katty
Piejos (2), Alexandra Lacra-
bere (2). Antrenor: Olivier
Krumbholz.
Celelalte rezultate din e-
tapa a II-a au fost: Dane-
marca - Ungaria 26-26 (gr.
A); Spania - Portugalia 29-24
[i Ucraina - Norvegia 20-33
(gr. B); Austria - Suedia 10-
24 [i Belarus - Rusia 25-29
(gr. C); Serbia - Germania
31-32 [i Macedonia - Croa]ia
talenta]i din lotul nostru!“. pionilor, BSV Voith St. Pöl-
~n replic\, pre[edintele aus- ten va `nt=lni pe SKV Rot-
triac Willi Sandler a mul]u- Weiß Zerbst (Germania), iar
mit gazdelor pentru ospitali- la feminin Romgaz Electro
tate [i a urat mult succes `n Tg. Mure[ (7-1 [i 2-6 `n op-
dezvoltarea popicelor `n a- timi cu Adria Ankaran) se va
ceast\ parte estic\ a Euro- confrunta cu Miroteks Celje
pei. ~n sferturile Ligii Cam- (Slovenia). a
La meci au asistat patronul
Stelei, Gigi Becali, fostul mana-
ger Adrian Ilie [i atacantul Va-
lentin Badea, care [i-a reziliat
contractul cu Panserraikos Ser-
res [i a revenit `n Ghencea.
Sub conducerea brig\zii bu-
cure[tene de arbitri Alexandru
Tudor (la centru) - Bogdan Velicu
[i Vasile Marinescu (asisten]i) -
Aurelian Bogaciu (rezerv\) au
evoluat echipele:
- Steaua Bucure[ti: Zapata
(Cernea ’28, Vâtc\ ’61) - M. R\doi
(Musta]\ ’46), E. Baciu, Ghionea
(I. Rada ’46), P. Marin (L. Filip
’46) - Nicoli]\ (Semedo ’46), Ov.
Petre (Ple[an ’46), Tiago Gomes
(D. Munteanu ’55), Toja - Dayro
Moreno (V. Rusu ’46), Kapetanos
(Arthuro ’4, Abel Moreno ’46).
Antrenor: Dorinel Munteanu.
- România A: Costel Pantilimon
(T\t\ru[anu ’46) - D\n\nae,
Luchin (V. G\man ’46), Ciuc\ (Al.
Tudose ’46), Latovlevici - Prepeli]\
(Bicfalvi ’46), Ropotan (Bourceanu
’46) - Curtean (Cr. T\nase ’46),
Deac (D. Varga ’46), M. Roman (G.
Bucur ’46) - D. Goga (Curtean ’76).
Antrenor: Victor Pi]urc\.
La finalul partidei din Ghen-
cea, rugat s\ comenteze rezul-
tatul de 4-1 cu care lotul A a
`nvins Steaua, Victor Pi]urc\ a
spus: „Nu m\ intereseaz\ rezul-
tatul, Steaua a condus cu 1-0
când a folosit prima forma]ie“.
Selec]ionerul Victor Pi]urc\ a
mai declarat c\ fotbali[tii anului
sunt cei care au remizat cu
Fran]a [i Italia la Campionatul
European de fotbal din 2008. a
31-29 (gr. D). S=mb\t\, `n [i D s-au calificat `n a doua
runda cu nr. 3, s-au disputat grup\ principal\, ele fiind
partidele din grupele C [i D: Rusia, Suedia, Belarus, Ger-
Austria - Belarus 21-31 [i mania, Macedonia, Croa]ia.
Rusia - Suedia 19-19, respec- Ieri sear\, dup\ `nchiderea
tiv Macedonia - Serbia 31-30 edi]iei, `n ultimul joc din
[i Germania - Croa]ia 32-27. grupa A, România a `ntâlnit
Primele trei clasate din gr. C Danemarca. a
15
PE SCURT
R\sturnare de scor sub
panourile de baschet
din Media[
Etapa a XI-a din prima lig\ mas-
culin\ de baschet a programat la
Media[ un tradi]ional derby
jude]ean, dintre Gaz Metan din lo-
calitate [i CSU Atlassib Sibiu. ~n fi-
nal, gazdele din Media[ s-au impus
`n fa]a juc\torilor de pe malurile
Cibinului cu scorul de 86-84 (17-19,
18-26, 25-21, 26-18), dar oaspe]ii au
condus la pauza mare cu 45-35, iar
`n minutul 22 aveau un avantaj de
16 puncte (37-53)! ~ns\, cu 2 minute
`nainte de finalul disputei, dup\ o
evolu]ie superb\, Gaz Metan era
distan]at\ la 10 puncte de adversar,
la scorul 85-75. Finalul a fost `ns\
de infarct, sibienii s-au apropiat
p=n\ la 2 puncte (86-84) [i au ratat
`n ultimele secunde 2 arunc\ri
libere prin Matthews, o aruncare de
3 puncte [i o alta de 2 puncte, pe o
recuperare ofensiv\! Celelalte rezul-
tate ale etapei de s=mb\t\ au fost:
Rapid Bucure[ti - Energia Rovinari
47-81, Dinamo Bucure[ti - BCMUS
Arge[ Pite[ti 69-66, „U“ Mobitelco
Cluj - CSM Oradea 102-66, BC
T=rgovi[te - SCM „U“ Craiova 68-
89, CSU Asesoft Ploie[ti - BC Mure[
T=rgu Mure[ 86-75, iar ELBA
Timi[oara a stat.
Baschet feminin
de mare spectacol
la Alexandria
~n prima lig\ feminin\, etapa a 10-a
a programat derby-ul dintre BC
Teleorman Alexandria [i CS{-LMK
Sf. Gheorghe, gazdele impun=ndu-se
la limit\, la scorul de 64-62 (14-14,
17-13, 18-23, 15-12). Principalele
marcatoare au fost: Denson 18,
Chivu 16 [i Savic 14, respectiv Vass
23, Zoll 17 [i Matovic 12. Celelalte
rezultate de s=mb\t\ au fost: CSM
Satu Mare - ICIM Arad 68-58,
Sportul Studen]esc Omnilogic
ANEFS Bucure[ti - SCM CS{ „U“
Craiova 67-89, Universitatea-LPS
Alba Iulia - Rapid CFR Marf\
Bucure[ti 36-82, „U“ Trustul CRE
Cluj - Olimpia Bucure[ti 93-47,
CSM „U“ Oradea - Municipal MCM
T=rgovi[te 53-73 [i CET Govora -
Politehnica Na]ional Ia[i 90-39.
Surpriz\ de propor]ii
`n Sala Penicilina
Ultima rund\ a turului, cea cu nu-
m\rul 11 din cadrul Diviziei A1 fe-
minine de volei a adus s=mb\t\ cea
mai mare surpriz\ a sezonului,
campioana CSU Metal Gala]i pier-
z=nd `n patru seturi la Ia[i, acolo
unde Penicilina s-a impus cu scorul
de 3-1 (25-22, 28-26, 10-25, 30-28),
dup\ un joc pe muchie de cu]it pen-
tru ambele combatante. Alte rezul-
tate de s=mb\t\: SCM „U“ Craiova -
CSM Sibiu 3-1, Dinamo Bucure[ti -
CSU Medicina Tg. Mure[ 3-1 (21-25,
25-15, 25-15, 25-16), Rapid CFR
Marf\ Bucure[ti - Dacia Mioveni 3-1
(17-25, 25-22, 25-23, 25-21). ~ntr-o
partid\ programat\ `n devans din
etapa a XII-a, prima a returului, joia
trecut\, CSU Metal Gala]i a `nvins
cu 3-0 (25-14, 25-10, 25-15) pe CSM
Lugoj, dup\ care a mers `n depla-
sare cu „nasul pe sus“ la Ia[i, unde a
pierdut `n fa]a Penicilinei, antrenate
`n acest sezon de Daniel Banu.
Ultima rund\
`n sportul popicelor
Divizia Na]ional\ de popice a pro-
gramat ultima etap\ a turului, `n
care s-au disputat doar patru meci-
uri, `ncheiate cu urm\toarele rezul-
tate la „victorii directe“: Electromu-
re[ Danerom Tg. Mure[ - Siderur-
gica Hunedoara 7-1 [i ICMRS Gala]i
- CFR Cluj 1-7 (la masculin), respec-
tiv Gaz Metan Media[ - Conpet
Petrolul Ploie[ti 5-3 [i Voin]a Gala]i
- Rapid Voin]a Bucure[ti 0-8 (la fe-
minin). a
Pagin\ realizat\
de Dan TEODORESCU
 CM
YK

16 Luni, 8 decembrie 2008

ADUNAREA CONSTITUTIV| A ASOCIA}IEI NEPSIS: S=mb\t\, 6 decembrie, la praznicul Sfântului

Actualitatea Ierarh Nicolae, a avut loc la Sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei de la Roma Adunarea
Constitutiv\ a Asocia]iei Tinerilor din Episcopia Ortodox\ Român\ a Italiei - Nepsis Italia. Asocia]ia
Nepsis Italia va activa `n strâns\ leg\tur\ atât cu Centrul Eparhial, unde `[i va avea [i sediul
religioas\ administrativ, cât [i cu Departamentele pentru Tineret [i pentru Catehez\ ale Episcopiei. La aceast\
adunare au participat tineri `ntre 16 [i 25 de ani din toate parohiile ortodoxe române din Italia.

PE SCURT Br\ila [i-a

Campania „Alin\
Durerea“, `n
Arhiepiscopia
Bucure[tilor
~n perioada 11 octombrie 2008-11
ianuarie 2009, Sectorul social-fi-
lantropic al Arhiepiscopiei
Bucure[tilor, `n colaborare cu Cen-
trul de `ngrijiri paliative ,,Sfântul
Nectarie“ din Capital\, desf\[oar\
Campania „Alin\ Durerea“. Ac]iunea
are ca scop strângerea de fonduri
pentru `ngrijirea bolnavilor afla]i `n
stadiu terminal [i construirea unui
nou centru de medicin\ paliativ\. La
Centrul de `ngrijiri paliative „Sfântul
Nectarie“ din Bucure[ti sunt `ngriji]i
pacien]i cu boli incurabile `n stadii
avansate, care beneficiaz\ de asis-
ten]\ medical\, dar [i de sprijin du-
hovnicesc. Credincio[ii care vor s\-i
sprijine pe cei afla]i `n suferin]\ pot
face dona]ii `n contul RO 86 RNCB
0069 0076 5533 0006, BCR Libert\-
]ii, cu men]iunea: „pentru Centrul de
`ngrijiri paliative «Sfântul Nectarie»“.
a s\rb\torit ocrotitorul
Cel de-al doilea mare ora[ din
Episcopia Dun\rii de Jos, munici-
piul Br\ila, [i-a s\rb\torit s=mb\t\
ocrotitorul spiritual, Sfântul Ierarh
Nicolae, informeaz\ Biroul de Pre-
s\ [i Comunicare al Episcopiei Du-
n\rii de Jos. ~n ajunul s\rb\torii, ie-
rarhul Dun\rii de Jos, Preasfin]itul
Casian, s-a `ntâlnit `n cadru festiv,
la Teatrul „Maria Filotti“, cu elevii
Colegiului Na]ional „Nicolae B\l-
cescu“, c\rora le-a vorbit despre im-
portan]a [i semnifica]ia vie]ii Sfân-
tului Ierarh al Mirelor Lichiei pen-
tru cre[tinii [i, `n special, pentru
tinerii de ast\zi. ~n seara aceleia[i
zile, o delega]ie de la Centrul E-
parhial, condus\ de arhimandritul
Daniil Oltean, vicar administrativ
al eparhiei, a adus la Br\ila raclele
cu moa[tele Sfântului Apostol An-
drei [i ale Sfântului Ierarh Nectarie
Taumaturgul, odoare de mare pre]
care au fost a[teptate de preo]ime [i
de o mare mul]ime de credincio[i
br\ileni, la Biserica „Sf. Nicolae“
din municipiul de pe Dun\re.
Concurs `ntru cinstirea
Sf=ntului Nicolae
S=mb\t\, 6 decembrie, episcopul
Dun\rii de Jos a s\vâr[it slujba
Sfintei Liturghii [i a vorbit despre
Sfântul Ierarh Nicolae ca „`nv\-
]\tor al `nfrân\rii [i chip al blân-
de]elor“, dup\ care a binecuvântat
cele câteva mii de pelerini venite s\
participe la s\rb\toare [i s\ vene-
reze moa[tele celor doi mari sfin]i,
Andrei [i Nectarie.
~n celelalte biserici din Br\ila,
dup\ Sfânta [i dumnezeiasca Litur-
ghie, s-au oferit premii celor mai sâr-
guincio[i elevi, la concursul organizat
`ntru cinstirea Sf. Ierarh Nicolae.
Manifest\rile s-au `ncheiat la
Muzeul Br\ilei prin vernisarea unei
expozi]ii de carte veche româneas-
c\, eveniment ce se `nscrie `n
Programul Na]ional „500 de ani de
Carte Româneasc\“.
Ac]iuni filantropice
la Br\ila
~n cadrul calendarului manifest\-
rilor religioase, prilejuite de cinstirea
Sfântului Ierarh Nicolae - ocrotitorul
ora[ului Br\ila, organizate de Epis-
copia Dun\rii de Jos, cu binecuvân-
tarea PS Episcop Casian Cr\ciun, `n
ziua de 2 decembrie a.c., au avut loc
dou\ evenimente social-filantropice.
Primul dintre acestea, intitulat „Sf.
Nicolae, ocrotitorul copiilor“, s-a
desf\[urat, `ncep=nd cu ora 10:00, la
capela „Sf. 40 de Mucenici“ a Cate-
dralei din Br\ila. Au participat apro-
ximativ 40 de copii cu dizabilit\]i de
la Asocia]ia „Trebuie“, `nso]i]i de pe-
dagogii lor. Dup\ oficierea slujbei A-
catistului Sf. Ierarh Nicolae [i a
rug\ciunilor la toat\ neputin]a, co-
piii au primit din partea slujitorilor,
pr. Ionel Rotaru - consilier social, pr.
Gheorghe Marinescu - protoiereu de
Br\ila [i pr. Costel Vatr\ - parohul
Bisericii „Na[terea Domnului“ din
Br\ila, daruri constând din iconi]e [i
pachete cu dulciuri. La sfâr[itul aces-
tei ac]iuni, copiii au rostit rug\ciu-
nile „Tat\l nostru“ [i „~nger, `ngera-
[ul meu“ [i apoi au cântat colinde.
Cel de-al doilea eveniment a fost
g\zduit de Teatrul Dramatic „Maria
Filotti“ - Br\ila, unde a avut loc
vernisarea expozi]iei intitulate „Sf.
Nicolae - sprijinul celor `ntemni]a]i“.
~n cadrul acestei expozi]ii au fost ex-
puse icoane [i lucr\ri grafice, reali-
zate de c\tre de]inu]ii din cele dou\
penitenciare, Br\ila [i Tichile[ti.
Preo]ii capelani din cadrul celor dou\
penitenciare, pr. Bogdan D\nu] [i pr.
Sorin Ple[ca, s-au implicat `n organi-
zarea acestei expozi]ii, precum [i prin
deosebita colaborare pe care ace[tia o
au cu conducerea Administra]iei
Publice a Penitenciarelor din jude]ul
Br\ila, care a participat la acest e-
veniment. La sfâr[it, un grup de de]i-
nu]i, coordona]i de preotul capelan
Bogdan D\nu], au cântat colinde. a

~ntruniri pe tema
dialogului interreligios
la Paris [i Atena
IPS P\rinte Mitropolit Iosif al
Mitropoliei Ortodoxe Române a
Europei Occidentale [i Meridionale
particip\, cu binecuv=ntarea P\rin-
telui Patriarh Daniel, la Colocviul pe
tema „Religii [i putere public\ `n
Uniunea European\“, organizat de
c\tre Pre[edin]ia Republicii
Franceze, la Paris, `n ziua de 17 de-
cembrie 2008, informeaz\ BASI-
LICA. Din `ncredin]area Preaferici-
tului P\rinte Patriarh Daniel, P\rin-
tele Ioan Arma[i, inspector eparhial
la Sectorul Rela]ii biserice[ti [i inter-
religioase, [i domnul Iulian Damian,
de la Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din
Ia[i, particip\ la Seminarul cu tema
„Dialogul dintre cre[tinism [i Islam,
organizat de c\tre Reprezentan]a
Patriarhiei Ecumenice pe lâng\
Uniunea European\“, la Atena, `n
perioada 11-13 decembrie 2008.
Concert de colinde
la Craiova
M=ine, de la ora 18:30, va avea loc un
concert de colinde `n sala Filarmonicii
Oltenia din Craiova. Concertul este
organizat de Asocia]ia Vasiliada a
Arhiepiscopiei Craiovei [i va avea ca
invitat special pe cunoscuta interpre-
t\ Paula Seling, care va concerta
al\turi de corul mimico-gestual An-
ghelos. Sunt, de asemenea, invita]i s\
participe Grupul psaltic „Sf. Dimitrie
Izvorâtorul de mir“ al Catedralei mi-
tropolitane din Craiova [i M\d\lina
Amon cu Grupul „High Seas“.
Ac]iuni social-
filantropice `n
Arhiepiscopia Tomisului
Preo]ii Departamentului Misionar
din cadrul Arhiepiscopiei Tomisului,
`mpreun\ cu 25 de elevi de la {coala
nr. 40 (`nv. Valerica Rusu), „Aurel
Vlaicu“, au mers, pe 4 decembrie, cu
daruri de Sfântul Nicolae la copiii
{colii sanatoriale „Deficien]i motor“
din Techirghiol, informeaz\ Agen]ia
de {tiri BASILICA. Pe 5 decembrie,
IPS Teodosie i-a binecuvântat pe ele-
vii {colii generale nr. 33, „Anghel
Saligny“, din Constan]a, care `[i ser-
beaz\ patronul spiritual. Cu aceast\
ocazie, a oficiat un Te Deum [i a ros-
tit [i un cuvânt de `nv\]\tur\. Tot
vineri, `n Sala Mare a Palatului
arhiepiscopal, IPS Teodosie a d\ruit
copiilor de la Centrul „Fair Play“,
{coala special\ nr. 1, gr\dini]ele nr.
42 [i nr. 47 [i {coala general\ nr. 2
din Constan]a 100 de pachete cu dul-
ciuri [i rechizite. ~n ajunul Sfântului
Nicolae, membri ai ASCOR, filiala
„Ioan Cassian“, Constan]a, au mers
`n satele Cetatea [i Izvoarele din
jude]ul Constan]a, pentru a le aduce
copiilor daruri de Sfântul Nicolae. a
„Femeia gârbov\ din Evanghelie este un mare
dasc\l, cu toate c\ nu a scos nici un cuvânt“
Ieri, `n Duminica a XXVII-a dup\ Rusalii, `n Paraclisul
patriarhal, cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic
Gheorghe“ [i „Sfânta Cuvioas\ Parascheva“,
Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, a ]inut un cuvânt de `nv\]\tur\ prin
care a subliniat importan]a poc\in]ei [i a smereniei `n
perioada postului, ar\tând-o pe femeia gârbov\, care a
fost vindecat\ de c\tre Mântuitorul Hristos, exemplu de
t\cere [i recuno[tin]\ pentru binele f\cut de Dumnezeu.
La sfâr[itul Sfintei Liturghii rul Hristos cunoa[te suferin]ele
s\vâr[ite `n Paraclisul patri- fiec\ruia, face binele [i atunci
arhal, ~ntâist\t\torul Bisericii când nu este solicitat, [i aceasta
Ortodoxe Române a ]inut ieri un o face din iubire de oameni, pen-
cuvânt de `nv\]\tur\ prin care a tru c\ El cunoa[te sufletele oa-
explicat `n]elesurile duhovni- menilor.“
ce[ti ale Evangheliei dup\ Luca,
care relateaz\ minunea vinde- Femeia gârbov\, dasc\l al
c\rii femeii gârbove. Preaferi-
t\cerii [i al recuno[tin]ei
cirea sa a ar\tat c\ Mântuitorul
Hristos este interesat mai `ntâi ~n continuare, P\rintele Pa-
s\ o „`nzdr\veneasc\“ suflete[te triarh Daniel a prezentat exem-
[i mai apoi trupe[te. „Mân- plul pedagogic al femeii vinde-
tuitorul d\ruie[te sufletului lu- ghelia ce s-a citit ieri la Sfânta gârbovenia sufletului, care este
cate de Hristos, subliniind faptul Liturghie g\sim ca exemplu [i acoperit\ prin f\]\rnicie cu haina
mina `nv\]\turii Sale, pentru c\
c\ „femeia gârbov\ din Evan- evlaviei. R\utatea [i invidia sunt
sufletul este cel dintâi care tre- virtutea recuno[tin]ei, c\ci „a-
ghelia de ast\zi este un mare ascunse sub haina evlaviei. Mân-
buie s\ fie s\n\tos, trebuie hr\- dasc\l, cu toate c\ nu a scos nici ceast\ femeie suferind\, credin-
cioas\, smerit\, r\bd\toare, `n- tuitorul ceart\ aceast\ invidie
nit cu lumina care vine din cu- un cuvânt. {tim doar c\ sl\vea pentru a `ndrepta [i pe mai ma-
vântul lui Dumnezeu [i cu iu- pe Dumnezeu `ndat\ ce a fost dat\ ce a fost vindecat\, sl\vea
pe Dumnezeu. Avea marele dar rele sinagogii, care nu se putea
birea care este ascuns\ `n cu- vindecat\. Ea nu pare o per- bucura de binele s\vâr[it pentru
vântul Scripturii. Mântuitorul soan\ care impresioneaz\ prin [i marea virtute a recuno[tin]ei.
Sl\ve[te pe Dumnezeu pentru c\ o femeie care se afla `n neputin]\
Hristos vindec\ pe aceast\ fe- ceea ce spune, dar ea ne `nva]\ de optsprezece ani.“
meie f\r\ ca aceasta s\-I cear\ `n t\cere, prin ceea ce face, t\- Dumnezeu i-a schimbat via]a“, a
mai spus P\rintele Patriarh. ~n final, P\rintele Patriarh a
acest lucru. ~n general, Mântui- când. Optsprezece ani de r\b- vorbit despre via]a Muceni]ei
torul Hristos r\spunde la o solici- dare `ntru smerenie este `nv\]\- Filofteia, care este s\rb\torit\
tare sau uneori `ntreab\ pe cel tura pe care ne-o d\ruie[te „Invidia este pe 7 decembrie de c\tre Biserica
bolnav dac\ el are credin]\, dac\ aceast\ femeie. Optsprezece ani gârbovenia sufletului“ Ortodox\ Român\, iar dup\ ce s-a
crede c\ poate fi vindecat. ~n de r\bdare `ntru smerenie f\r\ referit la via]a acestei sfinte a
mod surprinz\tor, `n Evanghelia revolt\, f\r\ r\zvr\tire, f\r\ ~ntâist\t\torul Bisericii noas- ar\tat c\ pr\znuirea acesteia
de ast\zi vedem c\ Mântuitorul c=rtire `naintea lui Dumnezeu tre a precizat apoi c\ Mântuitorul dup\ cea a Sfântului Nicolae se
nu Se las\ rugat, nu a[teapt\ s\ sau a oamenilor“. `ncearc\ s\-l vindece [i pe mai mai datoreaz\ [i faptului c\ are
I se cear\ vindecarea, ci El ~n- A ar\tat, de asemenea, Pa- marele sinagogii de o boal\ mult `n comun cu acesta virtutea
su[i are ini]iativa [i cheam\ la triarhul României, c\ `n exem- mai mare decât cea a femeii, de milosteniei, a ajutor\rii s\raci-
lor. (Mihai GROBNICU)
El pe femeia gârbov\. Mântuito- plul femeii gârbove din Evan- p\catul invidiei. „Invidia este
Mitropolitul Kiril de Smolensk [i Kaliningrad, pentru PF Alexei al II-lea, Patriarhul
Moscovei [i al ~ntregii Rusii, in-
formeaz\ basilica.ro. Cel de-al XVI-
locum tenens de Patriarh al Rusiei lea ~ntâist\t\tor al Bisericii Orto-
~ntrunit pe 6 decembrie 2008, la lensk [i Kaliningrad a fost ales tedrala „Iisus Mântuitorul“ la data doxe Ruse a trecut la Domnul vineri,
Re[edin]a patriarhal\ din Peredel- locum tenens de Patriarh. Va fi de 9 decembrie 2008, iar `nmormân- 5 decembrie, la vârsta de 79 de ani.
kino, `n apropiere de Moscova, sub pomenit `n toate bisericile din tarea se va sluji, conform dorin]ei Alexei al II-lea s-a n\scut la 23
pre[edin]ia IPS Mitropolit Vladimir Patriarhia Rus\ cu titlul „~nalt- defunctului, la Catedrala Epifaniei februarie 1929 `n ora[ul Tallinn,
de Sankt Petersburg [i Ladoga, de- preasfin]itul Mitropolit Kiril de din acela[i ora[. din Estonia. Patriarhul Alexei a ur-
can de vârst\, Sinodul Permanent al Smolensk [i Kaliningrad, Loc]iitor mat seminarul [i Academia Teologi-
Bisericii Ortodoxe Ruse, alc\tuit din de Patriarh...“. c\ din Sankt Petersburg [i a fost
12 mitropoli]i, dup\ ce a `n\l]at ru- 2) ~n conformitate cu cap. al IV-
Slujb\ de pomenire tuns apoi `n monahism la Lavra „Sf.
g\ciune de pomenire pentru Patriar- lea, par. 15, Mitropolitul Juvenalie la Catedrala patriarhal\ Treime“. De-a lungul vremii a urcat
`n treptele ierarhiei biserice[ti, fi-
hul Alexei al II-lea, a hot\rât: de Kruti]ki [i Kolomna va fi pomenit din Bucure[ti ind episcop de Tallinn [i Mitropolit
1) Conform par. 13, cap. al IV-lea la Sf. Liturghie dup\ Loc]iitorul de
din Statutul Bisericii Ortodoxe Patriarh, `n Eparhia Moscovei; La Catedrala patriarhal\ din de Leningrad [i Novgorod, iar din
Ruse, prin vot secret, ~naltprea- 3) Prohodirea Patriarhului Ale- Bucure[ti a fost s\vâr[it\, pe 6 de- 1990, Patriarh al Moscovei [i al
sfin]itul Mitropolit Kiril de Smo- xei al II-lea se va s\vâr[i `n Ca- cembrie 2008, o slujb\ de pomenire ~ntregii Rusii. a
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 9 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 286 (1187) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR SPECIAL ECONOMIC

Rainer Maria
Misiune Transportatorii
Rilke: „Doamne,
prin imagine sunt nemul]umi]i
eu Te g\sesc `n
[i cuvânt de noua tax\ auto
lucrurile toate!“
PAGINA 16 PAGINILE 4-5 PAGINA 7

„Toate achizi]iile lumii moderne

au redimensionat acest spa]iu rural“
„Dac\ v\ uita]i la lumea satului, vede]i c\ este tot
mai `mb\trânit\ [i din ce `n ce mai neputincioas\.
APEL LA SOLIDARITATE
Tinerii fug de la sat, pentru c\ satul nu prea mai Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel
are ce s\ le ofere, decât s\r\cie, renun]\ri, adreseaz\ clerului [i credincio[ilor din
Biserica Ortodox\ Român\ `ndemnul la
suferin]e [i neputin]e.“ „Ora[ul este o adi]iune de solidaritate cu oamenii sinistra]i, ca ur-
mare a inunda]iilor din Moldova [i din
Maramure[. ~n acest sens, Preafericirea
singur\t\]i. Totul se bazeaz\ pe pere]i Sa face un apel ca to]i cei care pot ajuta
cu sume de bani, s\ le depun\ `n urm\-
desp\r]itori. Lipse[te acea comuniune proprie toarele conturi bancare:
RO 54 RNCB 0075004895030091 ROL
micilor a[ez\ri.“ „Oboselile sunt reale la noi, dar RO 27 RNCB 0075004895030092 EUR
RO 97 RNCB 0075004895030093 USD, des-
au alte cauze. Cauza este inconstan]a sistemelor. chise la Banca Comercial\ Român\, fili-
ala sector IV Bucure[ti, cu men]iunea
Ce consecin]e poate avea aceast\ situa]ie? ~n pentru „sinistra]i-inunda]ii“. a

primul rând, ne`ncrederea oamenilor `n lege.“

Interviu cu domnul Silviu Angelescu, profesor RELIGIOS
universitar de etnologie [i folclor, folclorist [i PATRIARHUL DANIEL, LA FUNERALIILE
romancier român. Citi]i `n paginile 8-9 ~NT+IST|T|TORULUI BISERICII ORTO-
DOXE RUSE: Preafericitul P\rinte
Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, [i ~nalt Preasfin]itul P\rin-
te Mitropolit Teofan al Moldovei [i
Bucovinei vor participa la funeraliile
vrednicului de pomenire Patriarhul
Alexei al II-lea al Moscovei [i al
~ntregii Rusii, care vor avea loc la
Moscova, ast\zi, 9 decembrie 2008.
Pagina 3

REGIONAL
CIRCULA}IE ~NGREUNAT| DE NINSORI
PE MULTE DRUMURI NA}IONALE: Cir-
cula]ia pe drumurile na]ionale este
afectat\ de condi]iile meteorologice
nefavorabile, iar pe drumurile situ-
ate `n zonele montane se circul\
greu, din pricina stratului de z\pad\
depus `n urma ninsorilor. Tot din
cauza ninsorilor [i a v=ntului puter-
nic, peste o sut\ de localit\]i [i c\tu-
ne din Transilvania au r\mas f\r\
energie electric\.
Pagina 6

IMPORTANT PENTRU CITITORI
P=n\ pe 20 decembrie 2008,
cititorii se pot abona, prin inter-
mediul Po[tei Rom=ne, la „Ziarul
Lumina“ pentru luna ianuarie
2009 (economisi]i, astfel, c=te 43
de bani la fiecare exemplar de 1
leu contractat prin abonament) [i
la s\pt\m=nalul „Lumina de
Duminic\“. Cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov, Prahova, Ia[i,
Neam], Boto[ani, Suceava, Vaslui,
Bac\u [i Vrancea vor primi cotidi-
anul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o
zi `nt=rziere (aceast\ situa]ie este
una provizorie [i se va rezolva `n
momentul `n care publica]ia va fi
tip\rit\ `n Bucure[ti [i `ntr-uun
ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 de lei,
cu toate taxele po[tale incluse.
B\sescu: Toate solu]iile Cur]ii Constitu]ionale au fost corecte
Pre[edintele Traian B\sescu a declarat,
ieri, c\ solu]iile date de Curtea Constitu]io-
nal\ au fost `ntotdeauna corecte, [i atunci
când el a câ[tigat `n fa]a institu]iei, dar [i
când a pierdut.
{eful Statului a participat la manifes-
tarea prilejuit\ de aniversarea a 17 ani de
la referendumul din 8 decembrie 1991, când
poporul român a aprobat, prin referendum,
prima Constitu]ie de dup\ Revolu]ie.
{eful Statului le-a spus celor prezen]i
c\ a fost [i va continua s\ fie un ap\r\tor
al Statului de drept [i c\ nu va ezita s\
apeleze la Curtea Constitu]ional\ ori de
câte ori va fi nevoie.
Cea mai lung\ scrisoare pentru Mo[ Cr\ciun
Peste o mie de elevi cu vârste `ntre 8 [i 14
ani din [colile bra[ovene `ncearc\, de ieri, s\
scrie cea mai lung\ scrisoare adresat\ lui Mo[
Cr\ciun. Timp de o s\pt\mân\, o rol\ uria[\
de hârtie, având peste 300 de metri, va circula
prin [colile din Bra[ov, urmând ca elevii s\ `[i
scrie pe ea solicit\rile pentru Mo[ Cr\ciun.
Fiecare dintre copii va `ncepe `ns\ prin a-i
cere Mo[ului s\ intervin\ pe lâng\ oamenii
„Din punctul meu de vedere, am apre-
ciat c\ solu]iile date de Curtea Constitu]io-
nal\ sunt `ntotdeauna corecte [i au respec-
tat spiritul legii [i atunci când am câ[tigat,
[i atunci când am pierdut la Curtea Consti-
tu]ional\“, a ad\ugat [eful Statului.
El a afirmat c\, pentru o revizuire a
Constitu]iei, este nevoie de o negociere `n-
tre partide, referitoare la temele de modifi-
care, de o dezbatere cu reprezentan]ii
mediului academic, neangaja]i politic, dar
buni cunosc\tori ai regimurilor con-
stitu]ionale, apoi de o dezbatere la nivelul
societ\]ii civile [i a formatorilor de opinie,
iar `n final, de o dezbatere la nivelul opiniei
publice. a
mari pentru a salva p\durile [i pentru a pro-
teja planeta.
Punându-[i pe hârtie dorin]ele, elevii
bra[oveni `ncearc\ s\ stabileasc\ [i un record
mondial, pentru a se `nscrie `n celebra
Guiness Book cu cea mai lung\ scrisoare
adresat\ vreodat\ lui Mo[ Cr\ciun. De altfel,
timp de o s\pt\mân\, cât rola de hârtie va
circula prin [colile bra[ovene, un notar public
va superviza `ntreaga opera]iune, urmând ca,
ROM+NIA ~N UE
MUNCITORII ROM+NI, REFUZA}I {I DE
BELGIENI: Belgia se al\tur\ altor
state europene [i anun]\ c\ va pre-
lungi cu `nc\ trei ani restric]iile pri-
vind accesul pe pia]a muncii a româ-
nilor [i a bulgarilor, din cauza crizei
economice. La 1 ianuarie 2009 se
`mplinesc doi ani de când România
[i Bulgaria sunt membre ale UE, iar
statele care au impus astfel de res-
tric]ii trebuie s\ decid\ dac\ le sus-
pend\ sau le men]in pentru al]i trei
ani.
Pagina 10
CULTUR|
APEL PENTRU SALVAREA BUCURE{-
TIULUI ISTORIC: Istoricul Andrei Pip-
pidi a declarat, `n cadrul dezbaterii
„Ce facem cu casele vechi ale Bucu-
re[tiului“, organizat\ de ICR cu oca-
zia lans\rii albumului „Farmecul
discret al Bucure[tilor“, c\ ora[ul
este ca sub bombardament, pentru
c\ nu se [tie ce se va mai demola de
la o s\pt\mân\ la alta.
la final, s\ `ntocmeasc\ un proces-verbal care Pagina 2
s\ ateste veridicitatea recordului. Ac]iunea a
`nceput ieri, la ora 10:00, la Liceul „Andrei
Mure[ianu“.
La 18 decembrie, uria[a scrisoare va fi ex-
pediat\ prin serviciul de curierat al Po[tei
Române la adresa Santa Claus, Arctic Circle,
96930, Rovaniemi, Finlanda - „domiciliul“ ofi-
cial al lui Mo[ Cr\ciun. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI
PÂN| DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Mar]i, 9 decembrie 2008
„FLORILE DALBE“ LA MUZEUL SATULUI: ~ntre 12 [i 14 decembrie, Muzeul Na]ional al Satului „Dimitrie

Educa]ie Gusti“ g\zduie[te un program de datini [i obiceiuri. Colindele vor fi interpretate de Grupul „Anton Pann“ al
Institutului Teologic Bucure[ti, Grupul de copii Botiza, Maramure[, Grupul de colind\tori „La Lin\ Fântân\“,
Ciocile, Br\ila, Grupul de colind\tori Peceneaga, Tulcea, Ansamblul „Ciob\na[ul“ Gura Teghii, Buz\u, Gelu

[i cultur\ Voicu [i Taraful „L\utarii din Teleorman, Duba[ii“, L\pugiul de Jos, Hunedoara. Jocurile tradi]ionale cu m\[ti
vor fi aduse de ansambluri din Borca, Neam], Foc[ani, Ilva Mare, Bistri]a-N\s\ud, Vorona, Boto[ani, Poiana
M\rului, Ia[i. Va fi prezent [i Taraful Grigora[ Dinicu al Centrului Na]ional de Cultur\ al Romilor Bucure[ti.

Radu Beligan, de 70 de ani pe scen\, la 90 de ani de via]\ PE SCURT

Actorul Radu Beligan le-a f\cut
bucure[tenilor confesiuni despre
via]\ [i art\, `ntr-un spectacol pre-
zentat duminic\-sear\, la Sala Ma-
re a Teatrului Na]ional Bucure[ti
(TNB), cu doar o s\pt\mân\ `nain-
tea anivers\rii a 90 de ani de exis-
ten]\. „Sunt vechi, domnilor, sunt
vechi. S-au `mplinit 70 de ani de
când stau f\r\ `ntrerupere pe sce-
n\, 70 de ani care `nseamn\ jum\-
tate din istoria teatrului românesc“,
le-a m\rturisit Beligan celor apro-
ximativ 1.500 de spectatori, dup\ ce
directorul TNB, Ion Caramitru, l-a
prezentat publicului drept un mira-
col al teatrului românesc.
Subliniind c\ un artist nu poate
s\ conving\ pe toat\ lumea [i c\ va-
loarea `n art\ se dovede[te cu mult\
trud\, Radu Beligan a spus c\ ma-
rea lui izbând\ este c\ [i-a p\strat
pân\ azi „starea de elev“. „Peste o
s\pt\mân\ `mplinesc 90 de ani [i
m\ preg\tesc s\ `nv\] un rol“, a pre-
cizat marele actor. ~ntr-un decor mi-
nimalist, un scaun, o mas\ [i un e-
cran pentru proiec]ii, Radu Beligan
a f\cut m\rturisiri despre arta ac-
torului, despre via]a sa [i oamenii
care i-au influen]at destinul artistic,
dar [i despre secretul longevit\]ii
sale. „Arta actorului se `nva]\ prin
osmoz\, iar via]a mea s-a intersectat
cu personalit\]i unice din teatru“, a
spus actorul, amintind de per-
sonalit\]i ale scenei române[ti pre-
cum Lucia Sturdza Bulandra, Elvira
Godeanu, Victor Ion Popa, Sic\
Alexandrescu, George Vraca, Ion
Iancovescu, Alexandru Giugaru, dar
[i de dramaturgii Eugene Ionesco,
Camil Petrescu [i Mihail Sebastian.
Pentru Beligan, „singurul fel de
teatru care nu se va demoda nicio-
dat\ este acela care pune degetul pe
rana vie]ii“. Maestrul consider\ c\
„a `mb\trâni `nseamn\ a arunca
peste bord toate ideile preconcepu-
te. ~ntr-un anume sens, e[ti mai b\-
trân când e[ti tân\r [i e[ti mai tâ-
n\r când e[ti b\trân“.
„Confesiuni despre via]\ [i ar-
t\“ este un spectacol-discurs pe ca-
re Beligan l-a mai sus]inut la Bu-
cure[ti [i `n luna noiembrie, `n ca-
drul primei edi]ii a Festivalului
Artelor. Ulterior, maestrul scenei
române[ti [i-a mai prezentat con-
fesiunile [i `n alte ora[e ale ]\rii,
`n cadrul turneului de lansare a
c\r]ii autobiografice „Confesiuni
despre via]\ [i art\“. a
Sec]ie de canto-jazz la
Colegiul de Art\ din Ia[i,
cu numele Anc\i Parghel
Inspectorul Maria Popescu din cadrul
Inspectoratului {colar Jude]ean (I{J)
Ia[i sus]ine ideea `nfiin]\rii unei sec-
]ii de canto-jazz `n cadrul Colegiului
de Art\ „Octav B\ncil\“, care s\
poarte numele artistei Anca Parghel,
conform Mediafax. „Nu avem o astfel
de sec]ie `n liceul ie[ean de muzic\ [i
v\d posibil\ o astfel de variant\, mai
ales c\ Anca Parghel a absolvit liceul
de muzic\ la Ia[i. Suntem tri[ti de a-

Apel pentru salvarea Bucure[tiului istoric

ceast\ mare pierdere a lumii jazz-u-
lui. Anca va r\mâne un punct de refe-
rin]\ pentru jazzul românesc [i stin-
gerea ei din via]\ reprezint\ o durere
a Istoricul Andrei Pippidi a declarat c\ ora[ul este ca sub bombardament, pentru c\ nu se [tie ce se va mare pentru noi, ie[enii“, a spus Ma-
ria Popescu, inspector `n cadrul I{J
mai demola de la o s\pt\mân\ la alta a El a f\cut aceast\ declara]ie `n cadrul unei dezbateri organizate Ia[i. Maria Popescu a anun]at c\,
de ICR, cu ocazia apari]iei albumului „Farmecul discret al Bucure[tilor“, publicat la Editura Institutului s\pt\mâna aceasta, `n cadrul zilelor
Cultural Român [i care include fotografii ale vechilor Colegiului, se va desf\[ura [i un mo-
ment special `n memoria Anc\i Par-
case din Bucure[ti, realizate de Dan Dinescu, [i o prefa]\ semnat\ de Andrei Pippidi a ghel. Anca Parghel a urmat Liceul de
muzic\ din Ia[i, `n prezent Colegiul
La dezbatere au luat se fac expozi]ii, iar pe de de Art\ „Octav B\ncil\“, fo[tii ei pro-
parte arhitectul Dan Ma- alt\ parte se distruge pa- fesorii caracterizând-o ca fiind o elev\
rin, pictorul restaurator trimoniul“. El a mai spus silitoare [i extrem de talentat\ la pi-
Dan Mohanu, istoricul c\ Bucure[tiul pare a fi an. Ea a absolvit liceul ie[ean `n anul
{tefan Andreescu, vicepre- sub bombardament pentru 1976, cu media 9,50.
[edintele Funda]iei Pro c\ „nu [tim, s\pt\mâna
Patrimoniu, Maria Berza, viitoare, unde vor ap\rea
al\turi de {tefan Vianu, escavatoarele“. „4, 3, 2“, `n topul celor
doctor `n filosofie, [i Ioana Maria Berza a evocat mai bune 10 filme
Beldiman, doctor `n arte demol\rile din timpul co-
vizuale. Dan Mohanu, pro- munismului, m\rturisind ale lui 2008
fesor la Universitatea de c\ a asistat la unele dintre „4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile“ a fost
Arte din Bucure[ti, a pre- ele. „Acum ne-a r\mas din clasat `n topul celor mai bune zece fil-
zidat, al\turi de pre[edin- regimul totalitar familia- me ale anului 2008, realizat de criti-
tele Ordinului Arhitec]i- rizarea cu distrugerea, ne- cul Anthony Lane de la revista „The
lor, {erban Sturdza, Comi- putin]a de a protesta“, a New Yorker“, filmul lui Mungiu fiind
sia preziden]ial\ pentru spus ea. „O «alt\ popula]i- lansat `n Statele Unite `n ianuarie a-
patrimoniul construit, si- e» a ocupat aceste case, o nul acesta. Potrivit blogului lui Antho-
turile istorice [i naturale, «alt\ popula]ie» le-a cum- ny Lane de pe site-ul The New Yor-
`nfiin]at\ de [eful statului p\rat de la proprietari du- ker, printre filmele anului 2008 care
la 21 aprilie 2008 pentru o p\ ce acestora le-au fost vor rezista trecerii timpului se num\-
perioad\ de [ase luni. restituite, acestei «alte po- r\, pe lâng\ „4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2
Arhitectul Dan Marin a pula]ii» `i lipse[te educa]i- `n timp, `n loc s\ o de- a[a cum ar trebui, pl\cu]e cum a fost ea conceput\. zile“, „Orfelinatul/ El Orfanato“ de Ju-
atras aten]ia [i asupra a, nu este vina ei“, a mai moleze, iar „o asemenea ti- pe care s\ se specifice a- „Exist\ cl\diri transforma- an Antonio Bayona, [i „De partea cea-
faptului c\ mare parte spus vicepre[edintele Fun- c\lo[ie ar trebui pedepsit\ cest lucru. te `n ceva profund neauten- lalt\“ de Fatih Akin, care, asemeni
dintre casele fotografiate da]iei Pro Patrimoniu. An- a[a cum este pedepsit\ La rândul s\u, {tefan tic, pot fi distruse [i men]i- peliculei „4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile“
nu sunt declarate monu- drei Pippidi a mai spus c\ mutilarea unui om“. Isto- Vianu a spus c\ nu doar nându-le `n picioare“, a con- este prezentat ca fiind „r\scolitor [i
mente istorice [i nu benefi- proprietarul unui vechi i- ricul a semnalat totodat\ casele trebuie salvate, ci chis Mohanu. plin de vigoare“. Filmul „4 luni, 3
ciaz\ de protec]ie prin le- mobil prefer\, de multe c\ aceste case de patrimo- `ntreg Bucure[tiul istoric, Andrei Pippidi a spus c\ s\pt\mâni [i 2 zile“, de Cristian Mun-
ge. „Pe de-o parte se scriu ori, s\ lase cl\direa `n niu, `n care au tr\it mari a[a cum UNESCO listeaz\ un [ir de case de pe Strada giu, este primul film românesc care a
c\r]i, se public\ albume, paragin\, s\ fie distrus\ personalit\]i, nu poart\, ca patrimoniu ora[e sau Icoanei vor fi demolate pen- câ[tigat premiul Palme d’Or, acordat
cartiere `ntregi. El a mai tru construirea a trei zgâ- la edi]ia de anul trecut a Festivalului
precizat demolarea din rie-nori. Imobilele vizate de film de la Cannes. ~n scurt timp,
{coala Central\ reia apelurile motive de „nep\sare“ sau
de „barbarie“ poate fi com-
nu sunt incluse pe Lista
monumentelor istorice. a
„4, 3, 2“ a ob]inut mai multe premii
interna]ionale, conform Mediafax. a
b\tut\ prin „con[tiin]a a-
pentru salvarea cl\dirii partenen]ei, a r\d\cinilor
noastre, pe care a[a-zi[i
Consiliul Elevilor din {coala Central\ Traian B\sescu [i va fi `nfiin]at „Frontul postmoderni[ti nu vor s\ o
din Bucure[ti, sus]inut de cadrele didac- comun pentru {coala Central\“. mai afirme“.
tice, a re`nceput demersului civic „{coala Lucr\rile de reabilitare [i consolidare Pictorul Dan Mohanu a
Central\ - Trecutul care oblig\“, prin ca- a {colii Centrale vor `ncepe `n luna febru- spus, la rândul s\u, c\ exis-
re se solicit\ autorit\]ilor reabilitarea arie a anului viitor, dup\ ce va fi organi- t\ alte moduri de distruge-
cl\dirii, `ntrucât Prim\ria Municipiului zat\ licita]ia, la sfâr[itul anului 2008, a- re a vechilor imobile, pe
Bucure[ti nu a organizat nici pân\ `n nun]a, `n data de 22 octombrie, directorul
prezent licita]ia pentru `nceperea conso- Direc]iei Investi]ii din Prim\ria Capita- lâng\ demolare sau l\sarea
lid\rii [i restaur\rii [colii. Pentru azi es- lei, Bogdan Hreac\. Potrivit acestuia, lu- lor `n paragin\. Mohanu a
te anun]at\ o reuniune-manifest, la care cr\rile au ca termen de finalizare luna a- exemplificat spunând c\ e-
vor participa arhitec]i din cadrul Ordinu- prilie 2010. {coala Central\ nu a fost ni- xist\ fa]ade ref\cute cu po-
lui Arhitec]ilor, precum [i ONG-uri care ciodat\ consolidat\ de la construirea ei. listiren sau colorate `n to-
sus]in protejarea patrimoniului istoric al Ultima restaurare a fost f\cut\ `n 1977. nuri stridente. Mai exist\ [i
Bucure[tiului `n urma c\reia va fi `nain- {coala este construit\ `n anul 1890 [i es- case unde este transforma-
tat\ o scrisoare deschis\ pre[edintelui te cl\dire de patrimoniu de tip A. t\ arhitectura interioar\ [i
nu r\mâne decât fa]ada, a[a

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

a SALONUL DE PIC- tru s\ nu r\mân\ unic“, a ]iei adul]ilor prin diferite cure[ti. Atelierul va con]ine
TUR| AL PROFESORI- spus inspectorul general al activit\]i de formare per- zece teme, menite s\ subli-
Corneliu Chistrug\. manent\, stimulând astfel nieze ideea c\ teatrul, ca loc
LOR TULCENI: Teatrul ISJ,
Expozi]ia cuprinde aproape colaborarea dintre institu]ii privilegiat al „punerii la ve-
„Jean Bart“ din municipiul guvernamentale [i societa-
20 de lucr\ri semnate de dere“, func]ioneaz\ emble-
Tulcea g\zduie[te timp de o tea civil\, conform Ager-
s\pt\mân\ „Salonul de pic- Silvia Luchian, Traian Oan- matic pentru paradigmele
cea, Veronica Oancea, Adri- pres. culturale. „Despre leg\tura
tur\ al profesorilor tulceni“.
Ac]iunea ini]iat\ de Inspec- an Pal [i Viorel Poiat\, pro- a ATELIER DE ISTO- `n genere a teatrului cu di-
toratul {colar Jude]ean fesori ai Liceului de Art\ RIA TEATRULUI LA BU- feritele paradigme cultura-
(ISJ) [i Casa Corpului Di- „George Georgescu“ din mu- CURE{TI: Bucure[tenii in- le“, „Teatrul `n Grecia Anti-
dactic a fost organizat\ `n nicipiu. Festivalul {anselor teresa]i de istoria teatrului c\“, „Teatrul ca loc privile-
cadrul celei de-a IX-a edi]ii Tale este un proiect derulat vor putea lua parte, din 27 giat al «punerii la vedere».
a Festivalului Na]ional al de Ministerul Culturii [i ianuarie 2009, la Funda]ia Grecii [i vizibilul“, „Teatrul
{anselor Tale, la vernisajul Cultelor, Ministerul Educa- Calea Victoriei, la atelierul `n afara scenei. Via]a ca
expozi]iei participând atât ]iei, Cercet\rii [i Tineretu- „Istoria teatrului ca istorie teatru [i teatrul ca via]a: `n-
profesori, cât [i autorit\]i lui, respectiv Consiliul Na- a paradigmelor culturale“, tre Grecia [i Roma“ etc.
locale [i jude]ene. „~mi do- ]ional al Form\rii Profesio- sus]inut de Sebastian Gra- sunt teme pe care Sebastian
resc ca acest eveniment or- nale a Adul]ilor [i are drept ma, lector la Facultatea de Grama le va aborda `n ateli-
ganizat de profesori la tea- obiectiv promovare a educa- Filosofie a Universit\]ii Bu- erul s\u. a
 Mar]i, 9 decembrie 2008 3
Duminic\, 7 decembrie, PS Macarie, Episcopul Europei de Nord, a s\vâr[it dumnezeiasca
Actualitatea Liturghie `n Parohia Ortodox\ Român\ „~n\l]area Sfintei Cruci“ [i „Sfin]ii Ierarhi
M\rturisitori Iosif din Maramure[ [i Sigfrid din Växjö, Lumin\torul Suediei“, `n ora[ul Växjö,
Suedia. Dup\ Sfânta Liturghie, copiii de la [coala parohial\, condu[i de profesoara Victoria
religioas\ Roth, au prezentat un scurt program de colinde, rug\ciuni [i poezii religioase. Preasfin]itul
P\rinte Macarie a `mp\r]it celor mici iconi]e [i pachete cu dulciuri.

Patriarhul Daniel, la funeraliile ~nt=ist\t\torului Bisericii Ortodoxe Ruse

Preafericitul P\rinte Da-
niel, Patriarhul Bisericii Or-
todoxe Române, [i ~nalt Prea-
sfin]itul P\rinte Mitropolit
Teofan al Moldovei [i Buco-
vinei vor participa la funerali-
ile vrednicului de pomenire
Patriarhul Alexei al II-lea al
Moscovei [i al ~ntregii Rusii,
care vor avea loc la Moscova,
ast\zi, 9 decembrie 2008.
{i catolicii se roag\ pentru sufletul
Patriarhului Alexei al II-lea
Papa Benedict al XVI-lea
le-a cerut credincio[ilor ca-
tolici aduna]i duminic\, 7 de-
cembrie, `n Pia]a „Sf. Petru“
de la Vatican s\ se roage
pentru sufletul Patriarhu-
lui Alexei al II-lea. „Ne u-
La slujba de `nmormân-
tare a ~ntâist\t\torului Bise-
ricii Ortodoxe Ruse vor fi pre-
zen]i [i reprezentan]i ai altor
triarhul ecumenic al Constan-
tinopolului Bartolomeu I, Pa-
triarhul-Catolicos Ilia al II-al
al Georgiei, Mitropolitul pri-
mar Cristofor al Bisericii Or-
todoxe din Cehia [i Slovacia,
Arhiepiscopul Anastasiu al
nim `n rug\ciune cu fra]ii
no[tri ortodoc[i (...), pentru
ca sufletul s\u (al Patriar-
hului Alexei - n.r.) s\ fie pri-
mit `n regatul luminii [i p\-
cii“, a spus Papa, la `ncheie-
rea rug\ciunii de duminic\.
Tiranei [i al `ntregii Albanii,
Arhiepiscopul Ieronim al
Atenei [i al `ntregii Grecii.
Slujba prohodirii Patriar-
hului Alexei al II-lea va fi ofi-
ciat\ `n Catedrala „Iisus Mân-
tuitorul“ din Moscova, cel de-al
[aisprezecelea Patriarh al
Bisericii Ortodoxe Ruse ur-
mând a fi `nmormântat, potri-
vit dorin]ei sale, `n Catedrala
„Botezul Domnului“ (Epifania)
din capitala Federa]iei Ruse.
C=teva zeci de mii de cre-
dincio[i au venit, la sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute, la Cate-
drala „Iisus Mântuitorul“ din
Moscova, pentru a-[i lua
r\mas bun de la Patriarhul
Alexei al II-lea.
Potrivit agen]iei Interfax,
citat\ de Rompres, 3.000 de
persoane a[teptau ieri dimi-
nea]\ `n fa]a Catedralei din
capitala rus\, `n pofida ploii
de afar\, pentru a aduce un
ultim omagiu celui de-al XVI-
lea patriarh al Bisericii Orto-
doxe Ruse.
Cre[tinii ortodoc[i ru[i vor pu-
tea s\ se `ncline `n fa]a sicriu-
lui cu trupul ne`nsufle]it al ce-
lui care a condus Biserica Or-
todox\ Rus\ timp de 18 ani pâ-
n\ `n aceast\ diminea]\. Peste
200 de poli]i[ti asigur\ ordinea
`n jurul Catedralei, iar num\rul
acestora va fi crescut la 6.000
ast\zi, `n ziua funeraliilor Pa-
triarhului Alexei al II-lea.
Kremlinul a anun]at publi-
carea unui decret semnat de
pre[edintele Dmitri Medvedev,
prin care au fost anulate toate
evenimentele de divertisment
programate pentru ast\zi. a

PE SCURT
Evenimentele s\pt\m=nii trecute
Miercuri, 3 decembrie a.c., de oficiat Sfânta Liturghie `n parohia
Concert de colinde,
la Catedrala
ziua pr\znuirii Sfântului Cuvios „Sf. Nicolae“ din Olteni]a, iar PS
Gheorghe de la Cernica, Preafe- Ioan, Episcopul Covasnei [i Harghi- mitropolitan\ din Ia[i
ricitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bi- tei, a slujit `n parohia „Sf. Gheorghe“
sericii Ortodoxe Române, `mpreun\ Corul „Lirodia“ al Casei de
din municipiul Sfântul Gheorghe. Cultur\ „Mihai Ursachi“ din Ia[i
cu Preasfin]itul Varsanufie Praho- PS Galaction, Episcopul Alexandriei va sus]ine vineri, 13 decembrie
veanul, Episcop-Vicar al Arhiepisco- [i Teleormanului, a oficiat Sfânta Li- a.c., `ncepând cu ora 18:00, la Bi-
piei Bucure[tilor, [i cu un ales sobor turghie `n parohia „Sfin]ii Apostoli“ serica „Sfântul Mare Mucenic
de preo]i [i diaconi, a s\vâr[it slujba din Alexandria, `n timp ce PS Am- Gheorghe“, vechea Catedral\ mi-
sfin]irii paraclisului din vechea brozie, Episcopul Giurgiului, a slujit tropolitan\ din Ia[i, un concert de
st\re]ie a Sfântului Ierarh Calinic la M\n\stirea Comana. PS Sebasti- colinde sub bagheta dirijorului
de la Cernica, cu hramurile „Sfântul an, Episcopul Slatinei, a oficiat Sfân- George Dumitriu. Concertul va
Ioan Evanghelistul“, „Sfântul Mare ta Liturghie `n parohia Dr\g\ne[tii avea loc cu binecuvântarea ~nalt
Mucenic Pantelimon“ [i „Sfântul de Sus, iar PS Visarion, Episcopul Preasfin]itului Teofan, Mitropoli-
Paisie de la Neam]“ (foto). Tulcii, a slujit la M\n\stirea Halmy- tul Moldovei [i Bucovinei, [i va
La finalul Sfintei Liturghii, ofi- ris. PS Petroniu, Episcopul S\laju- cuprinde 20 de colinde române[ti.
ciat\ `n biserica mare a m\n\stirii, lui, a s\vâr[it Sfânta Liturghie `n Corul de amatori „Lirodia“ a fost
cu prilejul `mplinirii a 400 de ani de parohia Cli[eni, Protopopiatul Za- `nfiin]at `n urm\ cu 10 ani de ac-
atestare documentar\, a fost lansat\ l\u, `n timp ce PS Vincen]iu, Epis- tualul dirijor George Dumitriu [i
monografia „Priveghere `n Ostrov, cop-Vicar Patriarhal, a slujit `n paro- este format din elevi [i studen]i de
M\n\stirea Cernica - 400 de ani de hia „Sf. Gheorghe“ - Plevnei din Ca- la liceele [i universit\]ile din Ia[i.
cult [i cultur\“. La finalul zilei de pital\, iar PS Ciprian Câmpineanul, Din anul 2006, Corul „Lirodia“
pr\znuire a Sfântului Gheorghe de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ- Pimen, Arhiepiscopul Sucevei [i R\- apar]ine Casei de Cultur\ „Mihai
ne, a ]inut un cuv=nt de `nv\]\tur\ d\u]ilor, a slujit `n parohia Gura Episcop-Vicar Patriarhal, la M\n\s-
la Cernica s-au deschis lucr\rile tirea Pas\rea. PS Varsanufie, Epis- Ursachi“. (C.C.)
sinaxei stare]ilor, stare]elor, egume- `n Paraclisul patriarhal, cu hramu- Solcii, Protopopiatul R\d\u]i. IPS
rile „Sfântul Mucenic Gheorghe“ [i Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a cop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucure[-
nilor [i egumenelor din Arhiepisco-
pia Bucure[tilor. „Sfânta Cuvioas\ Parascheva“, prin s\v\r[it Sfânta Liturghie la Ca- tilor, a oficiat Sfânta Liturghie la Sinaxa stare]ilor
M\n\stirea Jerc\l\i, iar PS Irineu
Tot s\pt\m=na trecut\, pe 5 de- care a subliniat importan]a poc\in- tedrala arhiepiscopal\ din Alba Iu-
Bistri]eanul, Episcop-Vicar al Arhie- [i stare]elor din
cembrie, Patriarhul Moscovei [i al ]ei [i a smereniei `n perioada postu- lia, `n timp ce PS Epifanie, Episco-
~ntregii Rusii, PF Alexei al II-lea, a lui. IPS Teofan, Mitropolitul Mol- pul Buz\ului [i Vrancei, a slujit `n piscopiei Clujului, a slujit la Cate- Arhiepiscopia Craiovei
dovei [i Bucovinei, a slujit, `mpreu- parohia Bro[teni, Protopoiatul Bu- drala „Sf. Nicolae“ din N\s\ud. PS
trecut la cele ve[nice, la vârsta de ~n zilele de 9 [i 10 decembrie a.c.,
79 de ani. n\ cu IPS Lauren]iu, Mitropolitul z\u II. PS Calinic, Episcopul Arge[u- Vasile Some[anul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Clujului, a oficiat M\n\stirea Tismana din jude]ul
Amintim, de asemenea, c\ la Ardealului, PS Timotei, Episcopul lui [i Muscelului, a oficiat Sfânta Gorj va g\zdui Sinaxa stare]ilor [i
sf=r[itul s\pt\m=nii trecute, `n Aradului, Ienopolei [i H\lmagiului, Liturghie la Catedrala din Curtea de Sfânta Liturghie `n parohia „Sf.
Nicolae“ din Cluj-Napoca, `n timp ce stare]elor de la m\n\stirile din
zilele de 5 [i 6 decembrie, Patriarhul la Catedrala episcopal\ din Arad. Arge[, cu prilejul hramului - „Sf=nta cuprinsul Arhiepiscopiei Craiovei,
Rom=niei, PF P\rinte Daniel, s-a IPS Bartolomeu, Mitropolitul Cluju- Muceni]\ Filofteia“ -, `n timp ce PS PS Gurie Gorjeanul, Episcop-Vicar informeaz\ m-ol.ro. Deschiderea
aflat `ntr-o vizit\ pastoral\ `n Epis- lui, Albei, Cri[anei [i Maramure[u- Casian, Episcopul Dun\rii de Jos, a al Arhiepiscopiei Craiovei, a slujit la lucr\rilor sinaxei va avea loc
copia Aradului, Ienopolei, H\lma- lui, a slujit al\turi de PS Calinic Bo- slujit `n Catedrala episcopal\ din Biserica „Sfântul Nicodim“ din Cra- ast\zi, 9 decembrie, de la ora
giului [i Hunedoarei. Cu acest prilej, to[\neanul, Episcop-Vicar al Arhie- Gala]i. PS Lucian, Episcopul Caran- iova. PS Paisie Lugojanul, Episcop- 15:00, `n prezen]a IPS Irineu,
Prefericirea Sa, al\turi de al]i 17 ie- piscopiei Ia[ilor, la M\n\stirea sebe[ului, a oficiat Sfânta Liturghie Vicar al Arhiepiscopiei Timi[oarei, a Arhiepiscop al Craiovei [i
rarhi ai Bisericii noastre, a sfin]it Neam], `n timp IPS Irineu, Mitropo- `n parohia Eftimie Murgu, Protopo- oficiat Sfânta Liturghie `n parohia Mitropolit al Olteniei, care va
prima catedral\ episcopal\ orto- litul Olteniei, a slujit la Catedrala piatul B\ile Herculane, iar PS So- Timi[oara Dacia, Protopopiatul Ti- rosti cuvântul de `ntâmpinare [i
dox\, ridicat\ dup\ 1989, [i a primit mitropolitan\ din Craiova. IPS fronie, Episcopul Oradiei, a slujit `n mi[oara, `n timp ce PS Ioachim B\- binecuvântare. ~n continuare,
titlul de Doctor Honoris Causa din Nicolae, Mitropolitul Banatului, a parohia „Sfântul Nicolae“ - Oradia- c\uanul, Arhiereu-Vicar al Epis- fiecare stare] [i stare]\ va
partea Universit\]ilor „Aurel Vlai- asistat la slujba Sfintei Liturghii la Io[ia, Protopopiatul Oradea. PS copiei Romanului, a slujit `n parohia prezenta principalele activit\]i ad-
cu“ [i „Vasile Goldi[“ din Arad. Catedrala mitropolitan\ din Timi- Iustinian, Episcopul Maramure[ului Bote[ti, Protopopiatul Roman. PS ministrativ-duhovnice[ti
[oara, `n timp ce IPS Mitropolit Ni- [i S\tmarului, a oficiat Sfânta Li- Corneliu Bârl\deanu, Arhiereu- desf\[urate pe parcursul anului
fon, Arhiepiscopul Târgovi[tei [i e- turghie `n parohia „Intrarea `n Bi- Vicar al Episcopiei Hu[ilor, a oficiat 2008, dup\ care vor participa la
Programul ierarhilor xarh patriarhal, a slujit la Catedrala seric\ a Maicii Domnului“ din Baia Sfânta Liturghie la M\n\stirea slujba Vecerniei. M=ine, 10 de-
din Duminica a XXVII-a arhiepiscopal\ din T=rgovi[te. IPS Mare, `n timp ce PS Nicodim, Epis- Flore[ti, jude]ul Vaslui, `n timp ce cembrie, de la ora 7:30, IPS
dup\ Rusalii Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, copul Severinului [i Strehaiei, a slu- PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-Vi- Mitropolit Irineu va s\vâr[i slujba
a s\vâr[it Sfânta Liturghie `n paro- jit `n Paraclisul Catedralei din Dro- car al Episcopiei Maramure[ului [i Sfintei Liturghii, iar la ora 10:00,
~n Duminica a XXVII-a dup\ Ru- hia „Sf. Ierarh Nicolae“ [i „Sf. ~mp\- beta-Turnu Severin. PS Damaschin, S\tmarului, a slujit la Catedrala e- lucr\rile Sinaxei vor fi reluate `n
salii, Preafericitul P\rinte Daniel, ra]i Constantin [i Elena“, iar IPS Episcopul Sloboziei [i C\l\ra[ilor, a piscopal\ din Baia Mare. a plen. Pe ordinea de zi figureaz\
probleme duhovnice[ti, adminis-
trative [i financiare legate de
Ziua Na]ional\ a României, serbat\ de rom=nii din Tesalonic buna desf\[urare a activit\]ilor
care au loc `n ob[tile monahale din
Duminic\, 7 decembrie, `ncununare a manifest\rilor credincio[i de suflet `n spa- cuprinsul Arhiepiscopiei Craiovei.
diaspora româneasc\ din culturale [i religioase prile- ]iul generos al demisolului
nordul Greciei a organizat juite de Ziua Marii Unirii, 1 bisericii, au fost `mp\r]ite Forum ortodox-catolic
un moment de celebrare a Decembrie. Au participat cadouri copiilor prezen]i.
Zilei Na]ionale a României. Dumitru Hri]uleac, consul ~ntâlnirea s-a `ncheiat cu o ~n perioada 11-14 decembrie 2008,
Evenimentul a avut loc `n general al României la Te- tombol\, la care to]i partici- va avea loc la Trento, Italia, prima
Biserica „Sf. Pantelimon“ - salonic, al]i reprezentan]i ai pan]ii au primit, de aseme- `ntrunire a Forumului ortodox-
Polihni, situat\ la periferia acestei institu]ii [i aproxi- nea, cadouri. catolic, având ca tem\ „Familia
ora[ului Tesalonic. L\ca[ul mativ 200 de români din Momentul este important cre[tin\“, informeaz\ basilica.ro La
de cult, `n urma implic\rii Tesalonic [i din `mprejurimi. `ntrucât contribuie la ci- acest eveniment, organizat de c\tre
directe a Consulatului Ro- ~n continuare, a fost au- mentarea comunit\]ii de Conferin]a Episcopilor Catolici din
mân din Tesalonic, a primit diat un program de colinde români existente `n regiune. Europa, va participa, cu binecu-
acum trei ani aprobarea spe- române[ti. Membrii corului - Un rol deosebit `l are faptul vântarea PF P\rinte Patriarh
cial\ a IPS Mitropolit Var- [apte copii ai unei familii de c\ pot participa la slujbe Daniel, dl conf. dr. Adrian Lemeni,
nava al Neapolis [i Stavru- preot din Runcu, jude]ul s\v=r[ite `n limba român\. de la Facultatea de Teologie
polis de a g\zdui o dat\ pe Dâmbovi]a - au fost invita]i ~n cadrul manifest\rilor Ortodox\ „Justinian Patriarhul“
salonic, la care au fost invita- De asemenea, `n data de 3 din Bucure[ti. Cu acest prilej,
lun\ Sf=nta Liturghie `n speciali ai preotului Vincen- legate de Ziua Na]ional\ a te autorit\]ile locale, membrii decembrie a fost sus]inut un
limba român\. ]iu Curelaru, slujitor la Bi- României, Consulatul Român reprezentantul Bisericii Ortodoxe
corpului diplomatic, repre- program muzical-artistic, `n
Te Deum-ul oficiat de un serica „Sf. Pantelimon“. a mai organizat, la `nceputul Române va sus]ine conferin]a
zentan]i ai administra]iei lo- timpul c\ruia au fost interpre-
sobor format din cinci preo]i Dup\ agapa `n stil tradi- lunii decembrie, o recep]ie la „Asumarea rela]iei vii dintre Taina
cale, precum [i membri mar- tate melodii populare româ-
Hotelul „Macedonia“ din Te- can]i ai diasporei române[ti. ne[ti. (pr. Petru SIDOREAC) Bisericii [i taina familiei `n soci-
[i doi diaconi români a fost o ]ional românesc, oferit\ de
etatea contemporan\“. a
4 Mar]i, 9 decembrie 2008

Special

Misiune prin imagine [i cuvânt

a Cuvântul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat
cu prilejul primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universit\]ii de Vest
„Vasile Goldi[“ din Arad, sâmb\t\, 6 decembrie 2008 a
Televiziunea TRINITAS Cel `ntrupat: „Vino [i vezi!“ diul care transfer\ localul sa [i pentru a transmite o
TV a Patriarhiei Române a (Ioan 1, 46). Iar Epistola I a `n planetar, având marele `ncurajare oamenilor sin-
fost `nfiin]at\ `n octombrie aceluia[i Evanghelist Ioan avantaj c\ transmite infor- guri [i lipsi]i de ajutor.
2007. Ea a fost pe de o par- accentueaz\ valen]ele spi- ma]iile `ntr-un mod mult Participarea la Sfânta
te un r\spuns la o urgen]\ rituale ale vizibilului: „Ce- mai obiectiv decât alte me- Liturghie nu este deplin\
imediat\, aceea a dezvolt\- ea ce am v\zut [i am auzit dii jurnalistice, bucurându- `n absen]a componentei vi-
rii institu]iilor de comuni- v\ vestim [i vou\, ca [i voi se deci de un credit foarte zuale. Faptul c\ Radio
care `n mas\ ale Bisericii, s\ ave]i p\rt\[ie cu noi. Iar `nsemnat. TRINITAS, postul de radio
iar pe de alt\ parte era un p\rt\[ia noastr\ este cu ~n `nv\]\tura marilor al Patriarhiei Române,
efect al dorin]ei credincio[i- Tat\l [i cu Fiul S\u, Iisus teologi ai Bisericii, icoana transmite zilnic slujbele
lor din România de a avea Hristos.“ (I Ioan 1, 3). (adic\ imaginea stilizat\ [i Bisericii este un lucru foar-
un canal de televiziune bi- ~n cultura universal\, ca transfigurat\ a unei per- te bun, dar `ntr-o anumit\
sericesc. Nenum\ra]i as- [i `n pedagogia Sfin]ilor P\- soane sfinte sau a unui e- m\sur\ incomplet.
cult\tori ai postului de ra- rin]i ai Bisericii, imaginea a veniment din istoria mân- Ritualurile liturgice, pic-
dio TRINITAS au solicitat jucat dintotdeauna un rol tuirii) este fereastr\ c\tre tura bisericilor, estetica o-
`nfiin]area unui post de te- cheie. ~n istoria culturii, i- cer [i expresie vizual\ a biectelor folosite la slujbe,
leviziune, care s\ trans- dentific\m expresia pictu- credin]ei. Dincolo de moti- toate acestea cer [i o reflec-
mit\ pe cale vizual\ ceea ral\ a sentimentelor uma- va]ia strict estetic\, l\ca- tare vizual\ a cultului din
ce radioul transmitea pe ne, pornind de la experien- [urile de cult sunt `mpodo- Biserica Ortodox\ - ceea ce
calea undelor: un mesaj al ]ele `nalte ale spiritului, pâ- bite cu picturi din ra]iuni se poate realiza doar prin
p\cii [i solidarit\]ii, o in- n\ la cele mai comune, `nc\ de fidelitate fa]\ de mesa- intermediul televiziunii. Pe
formare corect\ [i lipsit\ de pe zidurile pe[terilor `n jul Evangheliei. Urma[ii A- de alt\ parte, evenimentele
de obsesia comercial\ pen- care locuiau str\mo[ii no[- postolilor au realizat c\ i- biserice[ti pot fi reflectate
tru senza]ional, un cuvânt tri. ~n mileniile de rafinare maginea `[i transmite con- `n amploarea lor real\ doar
prietenos [i cald pentru cei artistic\ ce au urmat, fixa- ]inutul informa]ional ([i prin intermediul camerelor
singuri sau suferinzi. rea pe un suport oarecare a formativ, de bun\ seam\) de luat vederi, ceea ce s-a
unei imagini a fost `ntot- `n mod instantaneu [i com- v\zut, de exemplu, la s\r-
deauna `n primul rând o plet, chiar [i celor care au o b\torirea din acest an a
Motiva]ii teologice metod\ de imortalizare a preg\tire intelectual\ mai Sfântului Dimitrie cel Nou,
[i misionare ale chipului unei persoane sau redus\. Cuprinzând `n sine ocrotitorul Bucure[tilor.
`nfiin]\rii televiziunii a unui eveniment, deci o informa]ie (memorial) [i 3. Televiziunea Patriar-
lupt\ cu ignoran]a [i cu ui- frumuse]e, [i mai ales apel hiei Române urm\re[te pu- cu adev\rat dac\ are suflet tului (Legea nr. 489/2006
Patriarhiei Române nerea `n lumin\ a imensu- bun. privind libertatea religioa-
tarea, iar `n al doilea rând la comuniune spiritual\,
1. Cre[tinismul ortodox un mijloc de comunicare di- pictura bisericeasc\ a fost lui patrimoniu cultural cre- Pe de alt\ parte, se ob- s\ [i regimul general al cul-
este credin]a religioas\ ca- acronic. Acela[i dublu reflex `ntr-un fel anticiparea mij- at de Biseric\. serv\ cu u[urin]\ tendin]a telor, art. 7: „Statul român
re valorific\ `n modul cel de a conserva, fie [i `ntr-o loacelor contemporane de Patrimoniul istoric [i lumii de azi de a acorda a- recunoa[te cultelor rolul
mai deplin vizualul. Atunci form\ imaterial\, realit\]i comunicare, care `[i edific\ cultural al Bisericii Orto- ten]ie lucrurilor care fasci- spiritual, educa]ional, soci-
când ~l `ntâlnesc pe Hris- personale [i istorice a gene- identitatea prin precizia sa doxe este impresionant, iar neaz\ prin str\lucire, dar al-caritabil, cultural [i de
tos-Mesia, oamenii `[i ar- rat [i descoperirea mijloace- cultic\ [i estetica sacr\, `n- sfintele l\ca[uri care `l al- care sunt de fapt inconsis- parteneriat social, precum
gumenteaz\ afirma]iile lor moderne de stocare a i- trucât evoc\ misterul pre- c\tuiesc se remarc\ prin i- tente [i perisabile. Televi- [i statutul lor de factori ai
prin probe vizuale, nu doar maginii. Printre acestea, te- zen]ei harului divin [i invo- conografie, prin arhitectu- ziunea TRINITAS acord\
r\, prin bog\]ia vaselor li- p\cii sociale“).
auditive. Astfel, `n primul leviziunea, care este `n ace- c\ persoanele sfinte. aten]ie frumuse]ii netrec\- A[adar, `nfiin]area Tele-
capitol al Evangheliei dup\ la[i timp fixare a imaginii 2. Televiziunea Bisericii turgice [i a altor obiecte toare, care trebuie aprecia-
vechi create pentru a fi fo- viziunii TRINITAS a fost o
Ioan, citim c\ Filip cheam\ pe suport magnetic sau di- este necesar\ pentru a face t\ ca dar de la Creator [i necesitate incontestabil\.
simplu pe Natanael s\ fac\ gital [i comunicare `n timp posibil\ participarea la losite `n cult, prin tezaure- care pacific\ sufletul `n
le p\strate `n muzeele e- De asemenea, Televiziunea
cuno[tin]\ cu Iisus din Na- real, este un mijloc fasci- Sfânta Liturghie a persoa- profunzimea lui, e vorba TRINITAS este gândit\ ca
zaret, Fiul lui Dumnezeu nant. Televiziunea este me- nelor care nu se pot depla- parhiale, m\n\stire[ti [i deci de frumuse]ea p\cii [i
parohiale. Toate acestea o institu]ie media cooperan-
bucuriei sufletului `n co- t\ [i complementar\ postu-
reprezint\ o sum\ cultura- muniune cu Dumnezeu.
PELERINAJ DE CR|CIUN l\ româneasc\ recunoscut\ 5. Televiziunea TRINI-
lui de Radio TRINITAS al
pe plan european [i mondi- Patriarhiei Române.
ÎN }ARA SFÂNT| al, care trebuie pus\ `n va-
TAS este necesar\ [i pen-
20-2
26 decembrie 2008 tru a reflecta mai teologic
loare `n mod sistematic [i [i spiritual diferite momen- Activitatea actual\ a
Ziua I: Întâlnire pe aeroportul Henri Coand\ - mântul Maicii Domnului [i Pe[tera Ghetsimani; sus]inut.
Otopeni la orele 06:00. Decolare ora 09:00 - EL AL intr\m `n cetate prin Poarta Sf. {tefan, Casa `n ca- F\când cunoscute bog\-
te solemne din via]a comu- Televiziunii TRINITAS
(LY 574) - sosire pe aeroportul Ben Gurion la ora re a locuit Maria `n Cetatea Antonia; parcurgem ]iile patrimoniului cultu-
nit\]ilor religioase [i din
11:30. Haifa - vom vizita Biserica Stella Maris (Pe[- Via Dolorosa (Calea Crucii), cu cele 14 opriri ale via]a civil\. Televiziunea TRINITAS
ral-bisericesc românesc, emite 16 ore pe zi, `ntre o-
tera Sf=ntului Prooroc Ilie), Gr\dinile persane lui Iisus, ajungând la Biserica „Sfintei Învieri“ (cu
Televiziunea TRINITAS ~ntr-o vreme `n care valo-
terasate [i Templul Bahai; Nazaret - Biserica Golgota, Piatra Ungerii). Cin\ [i cazare. rile se dilueaz\, evenimen- rele 09:00 diminea]a [i
„Buna Vestire“ - care ad\poste[te ruinele casei lui Ora 22:30 - deplasare `n Pia]a Central\ din promoveaz\ [i o educa]ie a 01:00 noaptea. Programul
Iosif, apoi Biserica Ortodox\ „Sfântul Gavriil“ - aici Betleem; `n Biserica „Sf. Ecaterina“ se oficiaz\ publicului `n sensul cu- tele-simbol ale poporului ro-
g\sindu-se Fântâna Sfintei Fecioare Maria; Cana Sf. Liturghie. Program liber. mân trebuie tr\ite cu solem- este foarte variat [i are
noa[terii [i pre]uirii opere- drept repere esen]iale cele
Galileei, unde se viziteaz\ Biserica Minunii trans- Ziua VI: Mic dejun. Diminea]a - participare la lor de real\ valoare spiritu- nitate [i recuno[tin]\. Tele-
form\rii apei în vin. Tiberias - cin\ [i cazare. Sf=nta Liturghie la A[ez\mântul Românesc de la Ie- viziunea TRINITAS acord\ dou\ transmisiuni directe
Ziua II: Mic dejun. Plecare spre Muntele Tabor al\ [i cultural\. Acest fapt
rusalim, tur panoramic - Por]ile Cet\]ii Sfinte; vizita o aten]ie deosebit\ Zilei E- zilnice: Sfânta Liturghie [i
pentru a vizita Biserica Ortodox\ „Schimbarea la de desp\r]ire [i reculegere la Sf. Morm=nt. Cina de are drept finalitate con[ti-
Fa]\“; Capernaum - se viziteaz\ ruinele sinagogii entizarea, de c\tre preo]i [i roilor, Zilei Na]ionale a Ro- Vecernia.
Cr\ciun la Hotel.
din calcar alb, locul `n care Iisus a predicat; ruinele Ziua VII: Plec\m spre Ein Karem, unde vom credincio[i, a necesit\]ii mâniei, dar [i evenimente-
casei soacrei Sfântului Petru; Muntele Fericirilor - vizita Biserica „Na[terii Sfântului Ioan Botez\to- lor europene cu semnifica]ii
unde Iisus a ]inut Predica de pe Munte. Op]ional, conserv\rii [i restaur\rii Programe oferite
masa pesc\reasc\ cu Peter fish. Tabgha - biserica
rul“ [i Izvorul unde Sf. Fecioara s-a întâlnit cu
monumentelor [i obiectelor profunde. Televiziunea Pa-
ce aminte[te de hr\nirea a 5.000 de oameni cu 5
Elisabeta; Lod - Biserica care ad\poste[te moa[tele
de patrimoniu. triarhiei Române prezint\ `n reluare
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Tel Aviv (por-
pâini [i 2 pe[ti. Ajungem apoi la Yardenit - loc ame- tul vechi Jaffa), tur de ora[, Biserica ortodox\ „Sf. 4. Prin acest post de tele- aspecte din via]a comunit\- Televiziunea TRINI-
najat pentru a intra în apa râului Iordan. Se va vi- Mihail“ [i Biserica „Sf. Petru“; un scurt timp liber viziune se dore[te cultivarea ]ilor române[ti de peste ho- TAS v\ ofer\ `n fiecare zi
zita apoi Capris - fabrica de aur [i diamante. ~n la unul dintre marile mall-uri, pentru cump\r\- tare [i mediatizeaz\ cu prio-
func]ie de timp, op]ional, plimbare cu o copie a b\r- frumosului spiritual, prin e- reluarea celor mai impor-
cii lui Iisus. Tiberias - cin\ [i cazare.
turi, vom merge spre aeroport la 17:00. Decolare leva]ia sau muta]ia de la ritate talente cultivate ale tante programe ale sale
ora 21:00 - ELAL (LY 571), aterizare Otopeni, ora românilor din diferite ]\ri a- din seara zilei preceden-
Ziua III: Mic dejun. Deplasare la Qumran
23:30. frumuse]ea creat\ la cea ne-
(oprire la magazinul de cosmetice) - Marea Moar- creat\, de la vederea fizic\ le lumii. te. Astfel, `ncepând cu o-
ta. Se viziteaz\ M\n\stirea „Sf=ntul Gherasim“; 6. Televiziunea TRINI- ra 11:00 a fiec\rei zile,
intr\m apoi în Ierihon, A[ez\mântul românesc [i PRE}: 850 de euro pentru un grup de 40-4
45 de la vederea duhovniceasc\. pute]i urm\ri `n reluare
„Dudul lui Zacheu“. Cazare [i cin\ la Bethleem. persoane. Biserica bineveste[te fru- TAS nu dore[te concuren]\,
ci cooperare cu Televiziu- emisiunile dezbatere Bi-
Ziua IV: Betleem, vom vizita: Biserica muse]ea spiritual\ prin i- blia `n istorie, Convorbi-
„Na[terii Domnului Iisus Hristos“, Biserica ro- Servicii incluse în pre]: nea Na]ional\, cu Ministe-
coan\, obiecte de cult, ve[- rile TRINITAS, Lumina
mano-catolic\ „Sf. Ecaterina“. Apoi, vom vizita minte, vase liturgice, coper]i rul Culturii [i Cultelor, cu
Grota Laptelui - pe locul unde Pruncul Sfânt a - bilet de avion cursa Bucure[ti - Tel Aviv - faptelor bune [i Biserica
fost al\ptat; Ierusalim - Muntele Sionului - pen- Bucure[ti; taxele de aeroport; de carte din metale pre]ioa- Ministerul Educa]iei, Cer- Azi. Pe lâng\ acestea, e-
tru a vizita: Foi[orul „Cina cea de Tain\“; Mor- - 6 nop]i cazare hoteluri 3*** superior (clasificare se sau din email, miniaturi, cet\rii [i Tineretului, cu misiunile catehetice Ca-
mântul Proorocului David [i Biserica „Adormirii local\ 4*) în regim de demipensiune; iconostase [i mobilier biseri- Ministerul de Externe, cu lea Credin]ei [i Cuvânt
Maicii Domnului“, Zidul Pl=ngerii. Cin\ [i - transfer aeroport - hotel - aeroport; transport Autoritatea Na]ional\ pen- pentru suflet sunt oferite
autocar aer condi]ionat;
cesc sculptat. Biserica Orto-
cazare. dox\ folose[te foarte mult tru Turism [i cu alte televi- `n reluare, al\turi de cli-
Ziua V: Mic dejun. Ierusalim - urc\m pe - intr\ri la obiectivele men]ionate în program; purile ce promoveaz\ va-
Muntele Scopus, vedere panoramic\ a Cet\]ii - ghid vorbitor de limb\ român\ [i preot esteticul inspirat de credin- ziuni din ]ar\ [i din str\i-
lorile artei cre[tine: Art\
Sfinte; Muntele M\slinilor - unde vom vizita: Bi- înso]itor. ]a cre[tin\, ca mijloc de ele- n\tate, care au obiective sacr\ [i Pa[ii Pelerinului.
serica „În\l]\rii“; Biserica „Pater Noster“ („Tat\l Nu sunt incluse în pre]: va]ie spiritual\, dar [i pen- convergente cu ale noastre. Nu `n cele din urm\, emi-
nostru“), unde Iisus i-a înv\]at pe ucenici cum s\ - tips (30 de euro) care se pl\te[te reprezen- tru c\ el are o direct\ influ- Dorim ca, prin aceasta, s\
se roage, M\n\stirea „Domnius Flevit“ („Domnul tantului agen]iei partenere. siunile Pagini de istorie [i
a plâns“) - unde Iisus a plâns destinul tragic al Ie- PATRIARHIA ROMÂN|, Biroul de Pelerinaj, en]\ asupra eticului: culti- aplic\m [i mai mult preve- Patristica sunt de aseme-
rusalimului; Gr\dina Ghetsimani [i Biserica Na]i- Calea Victoriei 45, sector 1, Bucure[ti. varea frumosului sacru poa- derile Legii Cultelor, `n ca- nea difuzate `n reluare,
unilor, locul mult iubit de Domnul, acolo unde o- Tel: 313.37.45, 313.37.46, Vodafone: te fi imbold pentru realiza- re cultele sunt recunoscute atât `n cursul dup\-amie-
bi[nuia s\ Se roage [i unde a fost prins. Mor- 0724.393.888, Zapp: 0788.728.544. rea binelui; omul e frumos ca parteneri sociali ai Sta- zii, cât [i `n cursul serii.

Transmiterea `n direct,
`n fiecare zi, a Sfintei Li-
turghii [i a Vecerniei, re-
prezint\ o nou\ form\ de
ajutor pe care Biserica,
prin Televiziunea TRINI-
TAS, `l acord\ persoanelor
care, din cauza bolilor, a
vârstei `naintate, a distan-
]ei foarte mari sau a pro-
blemelor care afecteaz\ e-
volu]ia fireasc\ a vie]ii, nu
pot lua parte, de fiecare da-
t\, la slujbele oficiate `n l\-
ca[ul de cult.
Pe lâng\ aceasta, la ma-
rile evenimente din via]a Bi-
sericii Ortodoxe Române,
Televiziunea Patriarhiei
Române realizeaz\ transmi-
siuni directe complete. Cele
mai semnificative momente
de acest fel au fost: s\rb\to-
rirea Sfântului Cuvios Di-
mitrie cel Nou, ocrotitorul
Bucure[tilor, aniversarea a
600 de ani de la atestarea
documentar\ a Episcopiei
Romanului, `ntroniz\rile
noilor ierarhi pe tronurile
mitropolitane de la Craiova
[i Ia[i. Prin transmisiunile
directe realizate de Televi-
ziunea TRINITAS la aceste
momente, evenimentele `n
sine sunt tr\ite la scar\ na-
]ional\, iar cei ce le v\d pe
ecran devin participan]i la
bucuria celor care sunt de
fa]\ `n mod fizic la momen-
tul respectiv.
Dinamismul vie]ii Bise-
ricii Ortodoxe Române este
subliniat [i reflectat prin
Jurnalul TRINITAS, pân\
acum singurul jurnal reli-
gios de televiziune din Ro-
mânia. De la marile eveni-
mente organizate la Patri-
arhia Român\, pân\ la ini-
]iativele eparhiale [i paro-
hiale din orice col] al ]\rii,
camera de luat vederi re-
cepteaz\ vizual ac]iunile,
dar [i motiva]ia celor ce le
organizeaz\ [i efectul pro-
dus de ele. Jurnalul TRI-
NITAS arat\ cât de vie,
prezent\ [i activ\ este Bi-
serica Ortodox\ Român\.
Informa]iile prezentate re-
dau atât activit\]ile ierar-
hilor, cât [i dinamica vie]ii
parohiilor din ]ar\ [i din a-
fara ]\rii, precum [i via]a
m\n\stirilor.
Emisiunea care prezint\
locurile de pelerinaj din Ro-
mânia [i din `ntreaga lume
se nume[te Pa[ii Pelerinu-
Mar]i, 9 decembrie 2008
lui. Ea aduce `n aten]ia pri-
vitorilor frumuse]ea spiritu-
al\ a l\ca[urilor de cult, li-
ni[tea rug\ciunilor rostite
`n m\n\stirile ortodoxe, po-
tecile care poart\ spre acele
locuri ce deschid por]ile su-
fletului. Ea propune un iti-
nerariu vizual, care se `n-
cheie mereu cu o descoperi-
re de ordin duhovnicesc. Fi-
ecare emisiune este o descri-
ere, dar `n acela[i timp o in-
vita]ie la pelerinaj, la c\uta-
rea sfin]eniei.
M\n\stirile [i bisericile
prezentate sunt din toate
regiunile ]\rii. Inten]ia rea-
lizatorilor este de a oferi o
informare scurt\ [i u[or de
asimilat despre istoricul
sfântului l\ca[, dar sunt
prezentate [i date despre
via]a spiritual\ a m\n\sti-
rii sau parohiei respective.
Pe scurt, emisiunea aceasta
schi]eaz\ o hart\ a comori-
lor spirituale ale Ortodoxiei.
Dedicat\ reflect\rii ges-
tului filantropic inspirat de
iubirea Preasfintei Treimi,
emisiunea Lumina faptelor
bune propune prezentarea
gesturilor umanitare [i a
institu]iilor de asisten]\
social\ [i filantropic\ orga-
nizate de c\tre Biseric\.
Scopul acestei prezent\ri
este acela de aducere `n
prim-plan a acelor persoa-
ne care, prin asisten]a pe
care o ofer\, lumineaz\
via]a celor afla]i `n dificul-
tate. Un alt scop declarat
al emisiunii este acela de a
prezenta cazuri sociale, cu
dorin]a de a construi o pun-
te vizibil\ `ntre cei care au
nevoie de ajutor [i cei care
`l pot oferi.
~n vara anului 2008, au
fost realizate o serie de e-
misiuni prin care era pre-
zentat\ situa]ia dramatic\
a victimelor inunda]iilor,
cu scopul sensibiliz\rii pu-
blicului nostru spre ajuto-
rarea sinistra]ilor.
O sum\ `ncurajatoare de
bani a fost strâns\ `n urma
unei emisiuni care prezen-
ta cazul tulbur\tor al unui
copil bolnav ce avea nevoie
de o interven]ie chirurgica-
l\ de urgen]\.
O emisiune deosebit de
educativ\ a fost aceea `n
care `n studio a fost invitat
un tân\r care fusese de-
pendent de droguri [i care
a relatat experien]ele trau-
matizante prin care a tre-
cut, dar le-a dep\[it gra]ie
ajutorului primit de la al]ii.
Emisiunea Calea Cre-
din]ei este programul care
ajut\ la `n]elegerea sensu-
lui gesturilor liturgice, a
importan]ei textului de
slujb\, a simbolismului o-
biectelor [i ve[mintelor li-
turgice. Ea arat\ cât de im-
portant este ca tr\irea cre-
din]ei s\ fie dublat\ de `n-
]elegerea celor s\vâr[ite `n
spa]iul sacru al Bisericii
Ortodoxe.
Venind `n sprijinul acti-
vit\]ii didactice a slujito-
rilor sfântului altar, emisi-
unea Calea Credin]ei pro-
pune o catehez\ vizual\
dedicat\ `n]elegerii corecte
a rela]iei dintre `nv\]\tura
de credin]\ [i reprezenta-
rea ei liturgic\. F\când a-
pel la misiunea profetic\ a
Bisericii, Calea Credin]ei
sus]ine, prin `ntâlnirea
dintre imagine [i comenta-
riul avizat al profesorilor
de teologie, `n]elegerea de-
taliilor care compun tablo-
ul complex al slujbelor bi-
serice[ti [i care dezv\luie
profunzimea particip\rii
nemijlocite la misterul li-
turgic, la `ntâlnirea cu
Dumnezeu.
„Dinamismul vie]ii Bisericii Ortodoxe Române este subliniat [i
reflectat prin Jurnalul TRINITAS, pân\ acum singurul jurnal religios
de televiziune din România. De la marile evenimente organizate la
Patriarhia Român\, pân\ la ini]iativele eparhiale [i parohiale din
orice col] al ]\rii, camera de luat vederi recepteaz\ vizual ac]iunile,
dar [i motiva]ia celor ce le organizeaz\ [i efectul produs de ele.“
Dezbaterea zilnic\ Bise-
rica Azi pune `ntr-o lumin\
corect\ rela]ia dintre Bise-
ric\ [i societate. Ea arat\
cum se raporteaz\ Biserica
la provoc\rile curente ale
societ\]ii [i cât de prezent\
este ea `n via]a de zi cu zi a
cet\]ii, pe care o orienteaz\.
~n aceast\ emisiune
sunt invitate adesea perso-
nalit\]i ale spa]iului public
[i speciali[ti `n diferitele
domenii despre care se dis-
cut\. Iat\ câteva subiecte
abordate `n ultima perioa-
d\: Urbanism [i Patrimo-
niu; Pelerinajul [i descope-
rirea lui Dumnezeu; Pasto-
ra]ia `n comunit\]ile de ro-
mi; Practica [i disciplina
lecturii `n zilele noastre;
Penitenciarul, spa]iu al po-
c\in]ei [i altele.
De[i `ntotdeauna `n emi-
siune este prezent un pre-
ot, particip\ ca invita]i [i
laici, fapt deosebit de apre-
ciat de publicul televiziunii
noastre.
Dup\ cum se observ\,
con]inutul publicistic al
programelor Televiziunii
TRINITAS nu este unul ex-
clusiv religios, `ns\ manie-
ra `n care sunt abordate
toate problemele este una
cre[tin\.
Toate programele au
scopul de a intensifica, `n-
tr-o lume marcat\ de secu-
larizare, misiunea spiritu-
al\ a Bisericii, de a propo-
v\dui Evanghelia lui Hris-
tos printr-un mesaj actual,
accesibil publicului larg.
Modalit\]i de recep]ie.
Ecouri, gril\
de programe
Televiziunea TRINITAS
poate fi recep]ionat\ `n
prezent `n aproximativ
70% din pia]a de distribu]i-
e TV din România, mai
precis prin `ntreaga re]ea
RCS&RDS, prin platforme-
le digitale DIGI, DOLCE [i
BOOM, prin re]ele medii [i
mici de cablu TV din ora[e
[i comune `n `ntreaga ]ar\,
precum [i `n re]eaua de ca-
blu digital UPC. ~n urm\-
toarele zile, compania UPC
va prelua Televiziunea
TRINITAS `n `ntreaga sa
re]ea de TV-cablu analogic
din `ntreaga ]ar\, ceea ce
va `nsemna acoperirea a a-
proximativ 95% din totalul
abona]ilor de televiziune
din România.
De asemenea, Televiziu-
nea TRINITAS poate fi re-
cep]ionat\ oriunde `n ]ar\,
precum [i `n cea mai mare
parte a Europei, direct de
pe satelitul AMOS 2.
Sunt deja foarte mul]i
români din `ntreaga Euro-
p\ care recep]ioneaz\ Tele-
viziunea TRINITAS prin
satelit [i care apreciaz\ `n
mod deosebit faptul c\ pot
urm\ri mai ales slujbele
ortodoxe [i transmisiunile
de la evenimente biseri-
ce[ti majore. Cateheza pe
care o primesc prin emisiu-
nile TRINITAS, informa]ii-
le referitoare la via]a spiri-
tual\ a comunit\]ilor mari
[i mici de pe tot cuprinsul
]\rii au darul de a-i apropi-
Date de contact:
Adresa: PATRIARHIA ROMÂN|, Televiziunea TRINI-
TAS TV
Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25, sector 4, RO-040161
Bucure[ti
Telefon: 021.406.82.62
Fax: 021.406.82.66
E-m
mail: trinitastv@yahoo.com
Web: www.trinitastv.ro, www.basilica.ro, www.patriarhia.ro
5
a [i mai mult de patrie [i de
a le reda speran]a revenirii
acas\, `ntr-un context oa-
recum dificil din punct de
vedere economic, dar viu [i
dinamic din punct de vede-
re spiritual.
Telespectatorii fideli ai
Televiziunii Patriarhiei
Române ne `ncurajeaz\ a-
desea prin scrisori, telefoa-
ne, mesaje pe e-mail sau
direct, pe redactorii televi-
ziunii, când `i `ntâlnesc pe
strad\ sau la biseric\. ~n]e-
legem astfel c\ audien]a
Televiziunii TRINITAS es-
te apreciabil\. Cel mai
mult sunt urm\rite trans-
misiunile directe, dar foar-
te apreciate sunt [i dezba-
terile `n care sunt implica]i
reprezentan]i ai societ\]ii:
profesioni[ti ai domeniului
educa]iei [i culturii, oa-
meni de [tiin]\, persoane
implicate `n opere de cari-
tate, reprezentan]i ai insti-
tu]iilor Statului român ca-
re explic\ problemele soci-
ale din perspective diferite.
Felicit\m [i binecuvân-
t\m pe to]i cei care au spri-
jinit [i sprijin\ activitatea
Televiziunii TRINITAS a
Patriarhiei Române, având
convingerea c\ lucrarea Te-
leviziunii cre[tin-ortodoxe
este una necesar\ [i util\,
c\ ea contribuie la `nt\rirea
credin]ei, la eviden]ierea va-
lorilor cultural-liturgice ro-
mâne[ti [i la intensificarea
comuniunii spirituale `ntre
genera]ii [i `ntre diferitele
regiuni ale României. ~n
mod deosebit mul]umim ca-
drelor universitare din toa-
t\ ]ara care contribuie la a-
firmarea valorilor Ortodoxi-
ei [i ale spiritualit\]ii româ-
ne[ti `n context na]ional [i
interna]ional.
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
6 Mar]i, 9 decembrie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Dozator de lapte,
`n pia]\
O societate comercial\ cu capi-
tal italian a montat `n Pia]a
Mihai Viteazul, din municipiul
Arad, un dozator de la care
doritorii pot achizi]iona, la
pre]ul de 3 lei/litru, lapte
proasp\t de vac\. Dozatorul
botezat „V\cu]a Mobil\“ are o
capacitate de 500 de litri [i
apar]ine unei firme italiene,
care de]ine o ferm\ de vaci `n
localitatea ar\dean\ Utvini[.
Echipamentul urmeaz\ s\ fie
pus `n func]iune, oficial, `n
zilele urm\toare, dup\ ce a
func]ionat o perioad\ de prob\,
timp `n care ar\denii au avut
posibilitatea s\ deguste gratuit
laptele. Dup\ cum a precizat
directorul SC Târguri Oboare
Pie]e SA Arad, Daniela Sab\u,
`n România nu exist\ un alt
dozator de o asemenea capaci-
tate. „Avantajul acestui sistem
`l reprezint\ calitatea laptelui
oferit, cât [i faptul c\ totul este
steril. Laptele este proasp\t,
nefiert, iar dozatorul nu per-
mite livrarea acestuia, dac\ a
fost ]inut mai mult de 24 de ore
`n rezervor“, a precizat Daniela
Sab\u. Directorul pie]elor ar\-
dene a subliniat faptul c\ lap-
tele este livrat consumatorilor
exact a[a cum este muls de la
vaci, f\r\ a fi degresat, fiind, cu
alte cuvinte, „lapte de cas\“, li-
vrat la cele mai ridicate stan-
darde de igien\ [i calitate. A-
cest sistem ar putea elimina, `n
scurt timp, vânzarea de c\tre
produc\torii individuali a lap-
telui `n pia]\, activitate care se
desf\[oar\ `n prezent „la negru“.
M\suri `mpotriva
gripei aviare
Un program de m\suri de pre-
venire a apari]iei gripei aviare
a declan[at, ieri, Direc]ia
Sanitar-Veterinar\ [i pentru
Siguran]a Alimentelor (DSVSA)
Mehedin]i, `n localit\]ile situ-
ate `n vecin\tatea Dun\rii [i a
altor lucii de ap\.
Reprezentantul DSVSA
Mehedin]i, Traian Mari]oiu, a
declarat c\, `n zonele respec-
tive, cresc\torilor de p\s\ri li s-
a impus s\ nu mai scoat\ din
gospod\ri gâ[tele [i ra]ele, pen-
tru a `mpiedica astfel contactul
acestora cu p\s\rile migratoare
venite la iernat, `n eventuali-
tatea `n care acestea ar fi
purt\toarele virusului H5N.
„Medicii veterinari, al\turi de
autorit\]ile locale, au informat
cet\]enii asupra poten]ialului
risc la care `[i expun efectivele
de p\s\ri, dac\ nu respect\ de-
cizia noastr\“, a precizat
Mari]oiu. De asemenea, medicii
veterinari din regiunile rive-
rane cursurilor de ap\ au
obliga]ia de a monitoriza mi-
grarea p\s\rilor c\l\toare de-a
lungul fluviului Dun\rea [i de
a recolta probe biologice de la
cadavrele de p\s\ri depistate
pe maluri. Potrivit sursei ci-
tate, `n târgurile [i pie]ele
agroalimentare ale jude]ului s-
a interzis vânzarea p\s\rilor
domestice [i a c\rnii care nu
provine din abatoare. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 9 decembrie
Vremea se va men]ine nor-
mal\ termic pentru aceast\
dat\. Cerul va fi variabil, cu
unele `nnor\ri `n prima parte
a zilei `n zona montan\ din
nordul ]\rii, unde izolat va
ninge slab. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat. Tempe-
raturile maxime vor fi cu-
prinse `ntre 0 [i 8 grade.
sursa: www.intellicast.com
BRAD DE 17 METRI, LA GALA}I: Bradul, de 17 metri `n\l]ime,
a fost cump\rat din Austria [i a fost `nchiriat de autorit\]ile locale,
pe toat\ perioada s\rb\torilor de iarn\, pentru suma de 17 mii de
euro. Inaugurarea iluminatului ornamental `n municipiu a fost
completat\ cu un spectacol de colinde interpretat de soli[tii
Teatrului Muzical „Nae Leonard“ [i de un superb foc de artificii.
T=rgul de ma[ini de la Arad a r\mas f\r\ clien]i
a Pia]a auto din Arad, una dintre cele mai mari din ]ar\, a r\mas, duminic\, aproape f\r\ clien]i
a „~n mod cert, noile taxe vor fi o grea lovitur\ atât pentru vânz\torii de ma[ini, cât [i pentru cei
care nu vor reu[i s\ `[i `nmatriculeze autoturismele pân\ `n 15 decembrie“, a declarat
unul dintre numero[ii vânz\tori de ma[ini, care sper\ ca Uniunea European\ s\ intervin\ [i s\ blocheze
aplicarea ordonan]ei prin care Guvernul a decis triplarea taxei de prim\ `nmatriculare a
Ordonan]a de Urgen]\ a autoturismelor la mâna a clien]ii lipsind aproape total. Miting de protest protest `n Bucure[ti, `n aceea[i
Guvernului, prin care s-a de- doua, aduse din vestul Euro- ~n mod cert, noile taxe vor fi o zi fiind programat\ o ac]iune
cis triplarea taxei de prim\ pei, cât [i pe cei care, neavând grea lovitur\ atât pentru `mpotriva m\surii asem\n\toare [i la Arad. Unul
`nmatriculare pentru ma[in- bani de o ma[in\ nou\, se vânz\torii de ma[ini, cât [i adoptate de Guvern dintre pu]inii clien]i afla]i `n
ile second-hand, `ncepând cu mul]umeau cu un autoturism pentru cei care nu vor reu[i s\ pia]\ pentru a-[i achizi]iona
data de 15 decembrie, a f\cut second-hand achizi]ionat din `[i `nmatriculeze autoturis- Duminic\, `n Pia]a Auto un autoturism [i-a exprimat
din Arad, s-au `mp\r]it flutu- nedumerirea cu privire la tri-
ca pia]a auto din Arad, una pia]\. „Dac\, pân\ acum, nu- mele pân\ `n 15 decembrie“, a
ra[i cu mesaje `mpotriva m\- plarea taxei de poluare. „Eu
din cele mai mari din vestul mero[i ar\deni veneau `n declarat unul dintre nu-
surii adoptate de Guvern. Ast- nu pot `n]elege `n ce m\sur\
]\rii, s\ scad\, duminic\, a- pia]\ fie [i numai s\ se uite la mero[ii vânz\tori de ma[ini,
proape la zero. Noua m\sur\ pre]urile autoturismelor, as- care sper\ ca Uniunea Euro- fel, cei sup\ra]i de triplarea ta- polueaz\ mai mult atmosfera
i-a lovit atât pe cei care se t\zi deja s-a f\cut sim]it efec- pean\ s\ intervin\ [i s\ blo- xei de poluare au fost invita]i o ma[in\ mai veche, adus\ din
`ndeletniceau, mai mult sau tul deciziei Guvernului de a cheze aplicarea acestei ordo- s\ participe, pe data de 13 de- vest, decât o Dacie la fel de ve-
mai pu]in licit, cu comer]ul tripla taxa de `nmatriculare, nan]e a Guvernului. cembrie, la un miting de che“, a spus cump\r\torul. a
Circula]ie `ngreunat\ de ninsori Revelion
dedicat
pe multe drumuri na]ionale pensionarilor
[i persoanelor
a Circula]ia pe drumurile na]ionale este afectat\ de condi]iile meteorologice
nefavorabile, iar pe drumurile situate `n zonele montane se circul\ greu, defavorizate
din pricina stratului de z\pad\ depus `n urma ninsorilor Direc]ia Public\ de
Protec]ie Social\ (DPPS) a
a Tot din cauza ninsorilor [i a v=ntului puternic, peste o sut\ de localit\]i Prim\riei Târgu-Jiu a
[i c\tune din Transilvania au r\mas f\r\ energie electric\ a preg\tit un program special
pentru s\rb\torile de iarn\,
Circula]ia pe drumurile na]ionale dedicat pensionarilor [i per-
este afectat\ de condi]iile meteoro- soanelor defavorizate din
logice nefavorabile, iar pe drumurile municipiul re[edin]\ de
situate `n zonele montane se circul\ jude]. Potrivit directorului
greu, din pricina stratului de z\pad\ DPPS, Teodora Ciobanu,
depus `n urma ninsorilor, informea- programul cuprinde specta-
z\ Centrul Infotrafic al Poli]iei colul „Cr\ciun pentru fie-
Române. Astfel, `n jude]ele Prahova,
care“, organizat la Sala
Covasna, Bra[ov, Mure[, Vrancea, sporturilor din localitate, [i
Gorj [i Hunedoara sunt numeroase expozi]ia de icoane [i orna-
artere rutiere na]ionale pe care mente de s\rb\tori intitu-
z\pada m\soar\ aproximativ doi lat\ „Miracolul Cr\ciunu-
centimetri. Pân\ la trei centimetri lui“. „Prin aceste mani-
m\soar\ z\pada depus\ pe DN 1, fest\ri `ncerc\m s\ recreem
`ntre kilometrii 135 [i 150, `n zona atmosfera din Ajunul Cr\-
ciunului, cu covrigi, mere,
Turda din jude]ul Cluj [i pe câteva
drumuri din jude]ul Harghita: DN nuci, vin fiert, spectacole [i
tradi]ionalele colinde. Apro-
12, `ntre localit\]ile Tu[nad [i Ninsorile abundente [i ]iilor avariate [i restabilirea `n cel
ximativ 1.500 de persoane
Topli]a; DN 12 A, pe segmentul kilo- vântul puternic au l\sat mii mai scurt timp a condi]iilor nor-
male de furnizare a electricit\]ii `n asistate, `nscrise la cantina
metric 0 - 38, situat `ntre Miercurea
Ciuc [i Lunca de Jos; DN 13 A, `ntre
de case `n bezn\ toate localit\]ile. de ajutor social, sau aflate
`n alte situa]ii, vor beneficia
Praid [i Miercurea Ciuc; DN 13 B Peste o sut\ de localit\]i [i de pachete suplimentare de
Praid-Gheorghieni; DN 13 C Vâ- c\tune din Transilvania au r\mas Risc de inunda]ii, hran\, cu alimente de baz\
n\tori-Bisericani; DN 15, pe tron-
f\r\ energie electric\, din cauza `n jude]ul Cluj necesare de s\rb\tori [i me-
sonul Topli]a - Tulghe[. Pe dou\ dru- ninsorilor abundente [i a vântului niuri speciale“, a precizat
Mai mul]i stâlpi de electricitate
muri din zonele montane `nalte ale puternic, informeaz\ un comunicat Teodora Ciobanu. ~n acela[i
jude]elor Alba [i Vâlcea, stratul de al societ\]ii Electrica. Conform [i telefonie, precum [i câ]iva copaci context, 25 de familii defa-
z\pad\ m\soar\ `ntre doi [i patru situa]iei raportate din teren, ieri au fost doborâ]i de viscol, trei dru- vorizate vor fi incluse `n
centimetri. Este vorba despre DN 67 diminea]a se `nregistrau 104 lo- muri au fost blocate de z\pad\ [i programul „Un br\du] `n
C Curp\t-{ugag (Alba) [i DN 7 A calit\]i [i c\tune care aveau `ntre- trei beciuri au fost inundate `n fiecare cas\“, prilej cu care
Voineasa-Obâr[ia Lotrului (Vâlcea). rupt\ alimentarea cu energie elec- jude]ul Cluj. Purt\torul de cuvânt vor primi din partea pri-
Pe alte trei drumuri, stratul de tric\, acestea fiind din jude]ele Cluj al Institu]iei Prefectului Cluj, Anca m\riei [i DPPS Târgu-Jiu
z\pad\ este [i mai mare, ajungând (50 de localit\]i), S\laj ([ase lo- St\nescu, a declarat c\ `n lo- co[uri cu alimente de s\r-
pân\ la aproximativ cinci cen- calit\]i), Covasna (dou\ localit\]i), calit\]ile Ceanu Mare, Soporu de b\tori [i br\du]i `mpodobi]i.
timetri. Este cazul DN 2 D, `n zona Câmpie, Aiton [i Cluj-Napoca, mai De asemenea, pentru apro-
Harghita (15 localit\]i), Mure[ (20 ximativ 300 de persoane -
Ojdula din jude]ul Covasna, DN 7 C, de localit\]i) [i Sibiu (11 localit\]i). multe cabluri electrice au c\zut la
copii orfani, persoane sin-
`ntre Bâlea Cascad\ [i Câr]i[oara [i Echipele de interven]ie ale so- p\mânt din cauza vântului puter- gure sau f\r\ ad\post, care
DN 1 R, `n zona Belis din jude]ul ciet\]ii Electrica au identificat 18 nic. ~n zona Aiton se lucreaz\ pen- au nevoie de suportul comu-
Cluj. Poli]i[tii recomand\ tuturor linii electrice cu `ntreruperi, pre- tru deblocarea drumurilor afectate nit\]ii - se va organiza, la
conduc\torilor auto care circul\ `n cum [i 281 de posturi de transfor- de ninsori, iar `n regiunea Ocna fel ca [i `n ultimii doi ani, la
zonele amintite s\-[i echipeze au- mare scoase din func]iune de Dej se monitorizeaz\ cursul v\ii, o cantin\ a unui liceu din
tovehiculele cu anvelope de iarn\ [i condi]iile meteorologice. Speciali[- care prezint\ risc de inunda]ii, fi- localitate, „Revelionul soli-
s\ aib\ la `ndemân\ lan]uri antide- tii societ\]ii se afl\ pe teren [i lu- ind preg\ti]i, pentru orice eventu- darit\]ii“. a
rapante, lope]ic\ [i nisip. creaz\ pentru remedierea instala- alitate, saci cu nisip. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a NINSORILE AU L|SAT ZECI tate se num\r\ Vo[l\beni, Izvoru Mu- [ov, care trebuia s\ soseasc\ la ora pierii au intervenit cu autospeciale [i
DE LOCALIT|}I ~N BEZN|: Un re[ului, Lacu Ro[u, Suseni, Ciumani, 6:46 de minute, a avut o `ntârziere de motopompe, timp de [apte ore, pen-
Ciucsângeorgiu, Sânmartin, toate lo- 110 minute, `n vreme ce trenul per- tru a scoate apa din beciurile unor
num\r de 22 de localit\]i harghitene
au r\mas f\r\ curent electric, `n
calit\]ile din Ciucul de Sus, precum [i, sonal Deda-Târgu Mure[-Bra[ov, care case situate pe str\zile Mihai Vitea-
par]ial, municipiile Miercurea Ciuc [i trebuia s\ soseasc\ la ora 6:15 zul, Cuza Vod\ [i Eroilor. Beciurile
noaptea de duminic\ spre luni, din Gheorgheni. ~n jude]ul Harghita a au fost inundate ca urmare a faptului
cauza c\derilor masive de z\pad\ minute, a `ntârziat 115 minute.
nins abundent mai bine de 12 ore, `n s\ sistemul de canalizare nu a mai
care au dus la pr\bu[irea copacilor tot jude]ul circula]ia f\cându-se `n
a POMPIERII, CHEMA}I S| putut face fa]\ precipita]iilor abun-
peste liniile electrice. Directorul Elec- condi]ii de iarn\. Ninsorile au afectat SCOAT| APA DIN BECIURI: Pom- dente, str\zile men]ionate fiind des
trica Miercurea Ciuc, Kovacs Arthur, [i traficul feroviar `n zon\. Din cauza pierii au intervenit, `n noaptea de du- afectate când plou\ mai mult `n mu-
a declarat c\ [apte linii de medie ten- copacilor c\zu]i peste re]eaua de `- minic\ spre luni, pentru a scoate apa nicipiu. Potrivit meteorologilor, `n ul-
siune sunt nealimentate total sau nalt\ tensiune, trenurile care trebu- din patru beciuri ale unor case din timele dou\ zile s-au `nregistrat pre-
par]ial, iar 135 de posturi de transfor- iau s\ soseasc\, ieri diminea]\, `n municipiul Bistri]a, care s-au umplut cipita]ii abundente `n `ntreg jude]ul
mare sunt avariate. „Din cauza greu- Harghita, au avut `ntârzieri de peste o de ap\ `n urma ploilor. Potrivit pur- Bistri]a-N\s\ud, cantitatea maxim\
t\]ii z\pezii, copacii au c\zut peste li- sut\ de minute. Potrivit dispecerilor t\torului de cuvânt al Inspectoratu- `nregistrat\ fiind de 44,9 litri pe
niile electrice“, a spus Kovacs Arthur. de la Gara Miercurea Ciuc, rapidul in- lui pentru Situa]ii de Urgen]\ (ISU) metru p\trat, `n localitatea Dom-
Printre cele 22 de localit\]i nealimen- terna]ional Korona, Budapesta-Bra- Bistri]a-N\s\ud, Vasile Trifan, pom- ne[ti, pe râul {ieu. a
 Mar]i, 9 decembrie 2008 7
AVAS VA ~MPRUMUTA COMPANIILE CARE AU PROBLEME CU LICHIDIT|}ILE: AVAS va acorda
Economic `mprumuturi companiilor pe care le are `n portofoliu [i care au probleme cu lichidit\]ile. AVAS va
garanta contractarea acestor credite [i va e[alona datoriile societ\]ilor pe o perioad\ de
maximum cinci ani. M\sura a fost luat\ printr-o ordonan]\ de urgen]\ a Guvernului, pentru a
limita efectele crizei economice. Dac\ firmele nu vor `napoia ajutorul `n [ase luni, AVAS fie va
acorda ajutoare de stat pentru restructurare, fie va solicita `ntocmirea planurilor de lichidare.

Apartamentele din complexul Palas pot fi deja achizi]ionate LUMEA PE SCURT

~ncep=nd de miercuri,
persoanele interesate de
achizi]ionarea unui aparta-
ment `n complexul reziden-
]ial Palas vor putea demara
procedurile de rezervare [i
de `ncheiere a antecontrac-
telor, dup\ ce, `n prealabil,
viziteaz\ cele dou\ aparta-
mente - model, `n m\rime
natural\, construite `n inte-
riorul showroom-ului situat
`n vecin\tatea Teatrului
„Luceaf\rul“. Pentru prime-
le 100 de apartamente, dez-
voltatorii au stabilit un pre]
promo]ional, de 1.490 de eu-
ro pentru metrul p\trat con-
struit (pre] f\r\ TVA)
Showroom-ul Palas, `n
care vor putea fi vizitate
cele dou\ apartamente la
scar\ real\, complet echi-
pate [i decorate de desig-
neri profesioni[ti din Italia
a fost inaugurat ieri, `n
prezen]a pre[edintelui Iu-
lius Group, Iulian Dasc\lu.
Apartamentele ce vor fi
ridicate la Palas vor putea
deja s\ fie achizi]ionate,
chiar dac\ finalizarea com-
plexului reziden]ial este es-
timat\ pentru prim\vara
anului 2010.
Construite dup\ cele mai
noi standarde de calitate, cele
dou\ apartamente - model
cuprind dou\ b\i spa]ioase,
buc\t\rie, dressing, spa]ii
special create pentru am-
plasarea ma[inii de sp\lat
rufe [i cea de uscat rufe. ~n
costul final al apartamentelor
intr\ dotarea buc\t\riilor [i
b\ilor cu mobilier ultramo-
dern [i electrocasnice de ul-
tim\ genera]ie, precum [i
placarea pardoselilor [i su-
prafe]elor verticale. „~n cazul
acestor apartamente, ne-am
concentrat aten]ia pe calitate
[i design. Nu `ntotdeauna
asta `nseamn\ [i lux. De
aceea, o mare parte dintre
cet\]enii ora[ului Ia[i [i nu
numai [i le vor putea cump\-
ra“, a declarat Iulian Dasc\lu,
pre[edintele Iulius Group.
Cele dou\ apartamente
prezentate `n showroom au
suprafe]e utile de 80 mp (a-
partamentul cu dou\ camere)
[i respectiv 120 mp (cel cu trei
camere), iar designul interior
a fost realizat de firma ita-
lian\ Arrendamenti Macchi-
ni. Pentru primele 100 de a-
partamente dezvoltatorii au
stabilit un pre] promo]ional
de 1.490 de euro pentru fieca-
re metru p\trat construit
(pre]ul nu include TVA). Con-
slierii showroom-ului `i vor
asista pe clien]i pe `ntreaga
durat\ a procesului de achi-
zi]ie, iar un proiectant-grafi-
cian va prezenta pe computer
finisajele interioare, care pot
fi personalizate conform do-
rin]ei clien]ilor. Viitorii pro-
prietari ai apartamentelor
Palas vor beneficia `n imedi-
ata apropiere a locuin]elor de
o zon\ comercial\, cel mai
mare parc amenajat din estul
României, patinoar, teatru de
var\ [i acces facil la servicii,
ansamblul fiind situat `n
chiar centrul ora[ului. (Otilia
B|LINI{TEANU)
UE vrea s\ ajute
Letonia s\ nu `[i
devalorizeze moneda
Comisia European\ a anun]at
duminic\ `ntr-un comunicat c\ s-
au `nregistrat progrese pentru un
acord interna]ional care s\ per-
mit\ Lituaniei s\ nu fie nevoit\
s\ `[i devalorizeze moneda
na]ional\ (lat-ul) pentru a lupta
mai bine `mpotriva crizei eco-
nomice, informeaz\ AFP.
„Progrese reale au fost f\cute
pentru un program de sprijinire
al Uniunii Europene pentru
aceast\ ]ar\“, a informat Comisia
European\, preluând practic
pozi]ia exprimat\ de reprezen-
tantul Fondului Monetar
Interna]ional la Riga. La rândul
s\u, Fondul Monetar
Interna]ional a indicat duminic\
faptul c\, `n urma dorin]elor ex-
primate de autorit\]ile de la
Riga, este gata s\ renun]e la ce-

Transportatorii sunt nemul]umi]i de noua tax\ auto rerea adresat\ Letoniei, de a-[i
decupla moneda na]ional\ de
euro. „~n cooperare cu Comisia
a Transportatorii rutieri din Rom=nia consider\ c\ decizia Guvernului T\riceanu de a tripla taxa European\, anumite guverne eu-
ropene [i institu]ii regionale [i
de poluare pentru unele categorii de ma[ini va crea mari probleme economiei multilaterale, lucr\m `mpreun\
a Comisia European\ nu a fost `nc\ informat\ oficial despre decizia de joi a Guvernului României cu autorit\]ile la un program
care s\ men]in\ actualul curs de
de a tripla taxa de poluare auto perceput\ la achizi]ionarea vehiculelor second-hand a schimb al Letoniei“, a anun]at
Transportatorii profe- poluare) fie, dac\ are posi- `ntr-un comunicat [eful misiunii
FMI, Christoph Rosenberg.
sioni[ti din România con- bilitatea, s\ `[i cumpere
sider\ c\ noile decizii pri- un autovehicul mai nou,
vind taxa de poluare va dar toate astea dup\ ce a S-a aprobat a doua
crea probleme operatorilor avut un mijloc de de- tran[\ pentru
[i `n economie. Taxa de plasare pe m\sura veni-
poluare va bloca [i mai turilor [i posibilit\]ilor, sectorul zootehnic
mult economia autohton\, atrag aten]ia transporta- Cea de-a doua tran[\ a pl\]ilor
sus]ine Augustin Hagiu, torii. „Indiferent când a na]ionale directe complementare
pre[edinte al Federa]iei fost achizi]ionat autove- `n sectorul zootehnic pentru anul
Operatorilor Români de hiculul, taxa de mediu `n 2008 a fost aprobat\ joi de Execu-
Transport Rutier- FORT. func]ie de gradul de polu- tiv, cuantumul sprijinului fiind de
„Românii sunt `ncuraja]i are trebuie pl\tit\ anual, 145 lei pe cap de bovin\, pentru
exploata]iile de bovine `nregistrate
s\ achizi]ioneze ma[ini ul- crescând treptat, direct `n Registrul na]ional al exploata-
tramoderne pe care s\ le propor]ional cu vechimea, ]iilor pân\ la data de 31 ianuarie
distrug\ utilizând cratere- astfel `ncât, proprietarul 2008, informeaz\ un comunicat al
le infrastructurii rutiere s\ decid\ dac\ merit\ s\ Guvernului. Pentru ovine [i capri-
române[ti. ~n orice ]ar\ ci- re`nnoiasc\ sau nu au- ne care au `mplinit vârsta de un
vilizat\ `ncurajarea cum- tovehiculul. Taxa de soli- an pân\ la data de 31 martie
p\r\rii de autovehicule daritate, `nc\ `n vigoare, 2008, cuantumul pl\]ii va fi de 19
noi se face prin m\rirea oblig\ to]i cump\r\torii lei. Sprijinul financiar se acord\
treptat\, `ncepând din selor de lux. „Taxa de soli- xelor auto. „~n domeniul cresc\torilor din exploata]ii care
de autovehicule noi comer- CE aminte[te de]in cot\ de lapte, din exploata]ii
anul 3 sau 5, a cuantumu- ciale la plata a 1% din val- daritate, taxa de mediu, tax\rii auto nu exist\ o
lui impozitului anual pe oarea acestuia la `nmatri- accize `n carburant, taxa din nou Rom=niei armonizare la nivel comu- care nu de]in cot\ de lapte [i ur-
s\ nu ia m\suri meaz\ a se orienta c\tre produc]ia
vehiculele de]inute de per- culare, banii fiind folosi]i, de `nmatriculare (`n func- nitar, ceea ce `nseamn\ c\ de carne de vit\, precum [i cresc\-
soanele fizice sau juri- dup\ spusele guvernan]i- ]ie de gradul de poluare), discriminatorii fiecare stat membru poate torilor de ovine [i caprine. Valoa-
dice“, a declarat Augustin lor (nedemonstrate `ns\) taxa de poluare (pentru un decide asupra nivelului rea primei tran[e a pl\]ii, regle-
Hagiu. ~n aceste condi]ii, pentru categoriile defa- camion comercial - Euro 4 Comisia European\ nu taxelor auto. Totu[i, toate mentat\ prin HG nr. 1230/2008, a
orice cump\r\tor, per- vorizate“, sus]ine repre- - 1.400 euro) nu reprezint\ a fost `nc\ informat\ ofi- statele membre trebuie s\ fost de 350 de lei pe cap de animal
soan\ fizic\ sau juridic\, zentantul transportato- decât forme meschine de cial despre decizia de joi a respecte unele principii de pentru exploata]iile de bovine `n-
nu se love[te de imposibil- rilor rutieri. Transporta- stoarcere a banului public, Guvernului României de a baz\, cum este cel al registrate `n Registrul exploata]i-
itatea de a-[i asigura un torii care utilizeaz\ un ca- scopul final fiind doar tripla taxa de poluare nediscrimin\rii. Statele ilor pân\ la data de 31 ianuarie
mijloc de deplasare sau mion pentru a-[i asigura acela de a avea guver- auto perceput\ la achizi- membre nu pot decide s\ 2008, respectiv de 25 lei pe cap de
]ionarea vehiculelor se- majoreze taxele doar pen- animal, pentru ovine/caprine.
sursa de venit prin plata un loc de munc\ [i a crea nan]ii c=t mai mul]i bani
unei taxe „prohibite“, ci plus valoare se `ntreab\ de jefuit. Guvernul T\ri- cond-hand, a precizat un tru ma[inile vechi, dar nu
este stimulat [i dirijat ca, de ce nu se pl\te[te tax\ ceanu a reu[it `n numai purt\tor de cuvânt al CE, [i pentru cele noi“, a de- Salariul mediu net a
dup\ ce [i-a amortizat in- de poluare la achizi]iona- ani de zile s\ adopte cele reamintind, totodat\, c\ clarat Maria Assimako- crescut la 1.327 de lei,
vesti]ia utilizând un au- rea de elicoptere, vapoare, mai penibile m\suri pen- toate statele membre tre- poulou, purt\toare de cu-
tovehicul, fie s\ pl\teasc\, avioane particulare, [alu- tru `nmatricularea ma- buie s\ respecte principiul vânt a comisarului euro- `n octombrie
evident justificat, mai pe sau limuzine, toate [inilor“, afirm\ Augustin nediscrimin\rii `n sta- pean pentru taxe [i uni- Câ[tigul salarial mediu nominal
mult (datorit\ normei de aflate `n categoria produ- Hagiu. bilirea cuantumului ta- une vamal\. a net a fost de 1.327 lei `n luna oc-
tombrie 2008, `n cre[tere fa]\ de
luna precedent\ cu 31 lei (2,4%),
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a potrivit datelor publicate de
Institutul Na]ional Statistic\
a 160 DE EURO PE TONA DE sunt procesatorii primari autoriza]i de pân\ la 17 miliarde de dolari celor `n ultimele 3 luni. Efectul de domino (INS). Comparativ cu luna oc-
IN SAU C+NEP|: Sprijinul finan- `n baza Ordinului ministrului trei mari constructori de automobile, al crizei economice afecteaz\ sec- tombrie a anului precedent,
ciar comunitar pentru procesarea Agriculturii, P\durilor, Apelor [i afla]i `n pragul colapsului. General toare care p=n\ `n var\ nu aveau câ[tigul salarial mediu nominal
primar\ a tulpinilor de in [i cânep\ Mediului nr. 1044/2003 privind au- Motors, Chrysler [i Ford ceruser\ probleme. Pierderile dintr-un sector net a crescut cu 22,4% `n oc-
pentru fibr\ se va situa `ntre 90 [i torizarea unit\]ilor de procesare pri- ini]ial 34 de miliarde, dar ajutorul pe industrial afectat de criz\ antre- tombrie 2008. Indicele câ[tigului
160 de euro pe ton\, `n anul de pia]\ mar\ a tulpinilor de in [i cânep\ care `l vor primi s\pt\mâna viitoare neaz\ altele. A[a se face c\ blocajul salarial real din luna octombrie a
1 iulie 2008-30 iunie 2009, conform pentru fibr\. le va permite s\ supravie]uiasc\ de pe pia]a imobiliar\ se simte pu- acestui an fa]\ de aceea[i perioad\
unei hot\râri aprobate de Executiv. a CASA ALB| A ACCEPTAT pân\ `n ianuarie, când va fi `nvestit ternic `n activitatea constructorilor, a anului precedent a `nregistrat o
Astfel, sprijinul financiar comunitar S| AJUTE INDUSTRIA AUTO DIN Barack Obama. ~n Japonia, Honda, care nu mai au nevoie de utilaje. cre[tere cu 14%. ~n luna octombrie
de 160 de euro pe ton\ este acordat SUA: Industria auto traverseaz\ o grav afectat\ de criz\, a anun]at c\ Cererea pentru autocamioane [i uti- 2008, câ[tigul salarial mediu nom-
pentru ob]inerea de fibre lungi de in, se retrage din Formula 1, ca s\ eco- laje folosite `n construc]ii a sc\zut la inal brut a fost de 1.795 lei, cu
perioad\ extrem de grea. Din cauza
pentru fibre scurte de in cu un pro- nomiseasc\ 100 de milioane de do- jum\tate, din luna septembrie a 2,5% mai mare fa]\ de luna prece-
crizei, tot mai pu]ini oameni `[i cum-
cent de impurit\]i [i puzderie de p\r\ ma[ini noi, iar vânz\rile com- lari. Seulul se preg\te[te s\ anun]e acestui an. Dealerii auto se tem ast- dent\. Valorile cele mai mari ale
maximum 15%, valoarea sprijinului paniilor constructoare s-au pr\bu[it. un pachet de ajutor pentru Hyundai, fel c\ vor r\mâne cu stocurile câ[tigului salarial mediu nominal
este de 90 euro/ton\, iar pentru fibre Unele guverne au acordat ajutoare Kia, Daewoo [i ceilal]i constructori neatinse. Constructorii prefer\ s\ net s-au `nregistrat `n activit\]ile
de cânep\, cu un procent de impu- financiare concernelor aflate `n auto. Vânz\rile acestor companii au cumpere ma[ini second-hand, care de transporturi aeriene (3.229 lei),
rit\]i [i puzderie de maximum 25%, pragul falimentului, `n timp ce con- sc\zut, `n medie cu 27% de la sunt mult mai ieftine. Pe de alt\ iar cele mai mici `n hoteluri [i
sprijinul este de 90 euro/ton\. ducerile acestora iau m\suri extrem `nceputul crizei creditelor. parte, dealerii auto `ncearc\ s\ se re- restaurante (764 lei). Indicele
Beneficiarii sprijinului financiar co- de drastice pentru a supravie]ui. ~n a VÂNZ|RILE LA AUTO- profileze spre alte domenii, cum ar fi câ[tigului salarial real pentru luna
munitar pentru procesarea primar\ Statele Unite, Casa Alb\ a c\zut la CAMIOANE AU SC|ZUT CU 50%: cel forestier sau de salubrizare, unde octombrie 2008 fa]\ de luna prece-
a tulpinilor de in [i de cânep\ pentru `n]elegere cu Congresul dominat de Vânz\rile de autocamioane [i utilaje cererea de autoutilitare este `nc\ dent\, calculat ca raport `ntre in-
fibre, `n anul de pia]\ 1 iulie-30 iunie democra]i, pentru a acorda un ajutor pentru construc]ii au sc\zut cu 50% ridicat\. a dicele câ[tigului salarial nominal
net [i indicele. a
 CM
YK

8 Mar]i, 9 decembrie 2008

Interviu

„Toate achizi]iile lumii moderne

au redimensionat acest spa]iu rural“
a „Dac\ v\ uita]i la lumea satului, vede]i c\ este tot mai `mb\trânit\ [i din ce `n ce mai neputincioas\. Tinerii fug de la sat,
pentru c\ satul nu prea mai are ce s\ le ofere, decât s\r\cie, renun]\ri, suferin]e [i neputin]e“ a „Ora[ul este o adi]iune
de singur\t\]i. Totul se bazeaz\ pe pere]i desp\r]itori. Lipse[te acea comuniune proprie micilor a[ez\ri“ a „Oboselile sunt reale
la noi, dar au alte cauze. Cauza este inconstan]a sistemelor. Ce consecin]e poate avea aceast\ situa]ie? ~n primul rând, ne`ncrederea
oamenilor `n lege“ a Interviu cu domnul Silviu Angelescu, profesor universitar de etnologie [i folclor, folclorist [i romancier român a
Domnule profesor, Crede]i c\ problema
când a]i `nceput roma- cenzurii nu poate fi a-
nul dvs „Calpuzanii“, bordat\ a[a de u[or?
ce a contat atunci când Ba da... Ca s\ fiu sin-
v-aa]i hot\rât s\-ll scri- cer, pe mine m\ intere-
e]i, voia]i s\ pune]i `n seaz\ mai mult lucrurile
contrast comunismul
cu gusturile, modelele vesele din aceast\ trea-
sau tipul de sensibili- b\... Un exemplu, erau fo-
tate al epocii? ~nainte tografiile de pres\ ale
de anii ’80, `n Români- conduc\torilor, care tre-
a, fusese un deceniu de
literatur\ deschis\, se
buiau s\ aib\ o `nc\rc\-
tur\ simbolic\. {i, de pil-
sondase, mai ales, zona d\, la vizita lui Giscard
romanului psihologic,
a personajului abisal. d’Estaing, fotografia de
Dup\ ’80, s-a a schimbat pres\ a ridicat o mare
ceva `n gustul societ\- problem\ pentru c\ Gis-
]ii pentru literatur\, s- card d’Estaing era foarte
a schimbat [i realita- `nalt, iar Ceau[escu era
tea. A devenit mai bru- foarte mic de statur\. ~n
tal\ [i mai `nchis\.
toate fotografiile, `n care
Cred c\ `n ceea ce pri- erau `mpreun\, Ceau[es-
ve[te alegerea temei, e
cu era „dominat“ de fran-
vorba, `n primul rând, de cez. Pân\ la urm\, solu]i-
o problem\ de limbaj... E
a pe care au g\sit-o a fost
un context mai larg, care s\-i surprind\ când cei
este cel al postmodernis-
doi coborau o scar\. Gis-
mului... Postmodernismul,
card era cu dou\-trei
`n primul rând, `nseamn\ trepte mai `nainte, astfel
o recuperare a trecutului. `ncât figurile erau `n ace-
Poate c\ aceasta e cea la[i plan. Diferen]a era
mai important\ miz\ a dat\ de faptul c\ Giscard
postmodernismului, pen- era cu p\l\ria `n mân\,
tru c\ trecutul acesta e Ceau[escu era cu p\l\ria
pe cap. I-au pus [i lui Gis-
un trecut modelator. U-
card o p\l\rie pe cap, dar
neori, `l uit\m, ceea ce nu
au uitat s\-i scoat\ p\l\-
e foarte bine. Uit\m tre-
ria din mân\. {i a[a a a-
cutul, uit\m istoria, ui-
t\m limba [i frumuse]ile p\rut Giscard `n fotogra-
fiile de pres\ cu dou\ p\-
limbii...
l\rii. Evident, a fost o si-
tua]ie vesel\. Dar au fost
Un corector a f\cut
altele deloc vesele. Am
7 ani de `nchisoare, cunoscut un corector, ca-
re a f\cut 7 ani de `nchi-
de la o desp\r]ire soare, de la faptul c\ f\-
`n silabe corect\
cuse o desp\r]ire `n silabe
corect\ din punct de ve-
Când a]i avut discu]iile
dere gramatical. Era `n a-
cu cenzura, ce lucruri vi nii ’50, când una dintre
s-a
au imputat mai mult?
formulele care se repetau
E un subiect pe care n- `n presa de partid, `n
a[ vrea s\-l deschid... Lu-
„Scânteia“, era „Gheor-
crurile nu stau chiar a[a... ghe Gheorghiu-Dej - c\l\-
Exista, pe de o parte, [i o uzitor ne`nfricat al clasei
comuniune de idei, ceea
muncitoare“. Un titlu `n
ce u[ura mult activitatea
care ap\rea formula a-
oamenilor. Dar, pe de alt\ ceasta a fost: „Gheorghe
parte, exista [i o complici- Gheorghiu-Dej - c\l\u-zi-
tate. Numai vorbind ast-
tor ne`nfricat al clasei
fel `nseamn\ s\ retr\im muncitoare“. Repet, era o
mintal o perioad\... desp\r]ire corect\ din
punct de vedere gramati-
cal, dar cel care a f\cut-o
a avut de suferit...
„Literatura este
o art\, dar nu e
gratuit\, pentru c\
ac]ioneaz\ asupra
fiin]ei umane“
Cum explica]i c\ reac]i-
a social\ a fost anemi-
c\, fa]\ de alte zone, fa-
]\ de Cehia lui Havel,
sau fa]\ de Rusia lui
Soljeni]`n, de exemplu?
Nu cred c\ a fost mi-
c\... Sunt autori ai aces-
tei perioade care aveau o
mare audien]\. Mircea
Dinescu a fost unul... ~n
ultimul an a fost un ade-
v\rat scandal politic `n
jurul lui... Audien]a lui
`ncepe prin poezie. Reac-
]ia a fost mai `ntâi una li-
ric\ [i ulterior devine o
reac]ie politic\.
Am vorbit cu dl Alex
{tef\nescu recent [i
mi-aa spus c\ diziden]ii
no[tri nu au prea l\sat
urme care s\ r\mân\
`n istorie, precum Sol-
jeni]`n, care a scris un
[ir de c\r]i, precum Ha-
vel, care a scris [i a fost
`nchis pentru ce a scris.
Da, `n mod obi[nuit
trebuie s\ facem distinc-
]ie `ntre o literatur\ a
memoriei [i o literatur\ a
imagina]iei. ~n ceea ce-l
prive[te pe Soljeni]`n, a-
cesta se `nscrie `n litera-
tura memoriei, o literatu-
r\ foarte important\...
Un compartiment extrem
de important, care are
greutatea lui. Literatura
imagina]iei este altceva.
Ru[ii au excelat, cu
Bulgakov, prin „Maes-
trul [i Margareta“...
Poate este unul dintre
cele mai bune romane
ale sec. XX, din punct
de vedere estetic.
Lec]ia lui Bulgakov mi
se pare pu]in alta, fa]\ de
cea a lui Soljeni]`n, cel
dint=i d=nd dovad\ de un
mare curaj, de la `ndr\z-
neala de a-l aduce pe Sa-
tana la Moscova, sub Sta-
lin, [i pân\ la ceea ce de-
nun]\ lucrurile acestea,
adic\ faptul c\ r\ul nu es-
te `n afara omului, ci r\ul
e `n om. Satana func]io-
neaz\ doar ca un revela-
tor al r\ului, vorbesc de
„Maestrul [i Margareta“...
Aceasta este o viziune ex-
trem de important\, [i `n
construc]ia epic\ a lui
Bulgakov poate este ac-
centul cel mai acut.
~ndr\znesc s\ spun c\
nu avem un roman
scris `n perioada comu-
nismului, `n România,
care s\ vorbeasc\ de-
spre r\ul din om, iar
mesajul s\ fie atât de
bine „`nvelit“ estetic,
de un adev\r care s\ fi-
e atât de profund ca la
Bulgakov. Undeva, r\-
ul era plasat `ntr-u
un u-
nivers din afara noas-
tr\... Nu am avut ro-
mane `n cheie spiritua-
l\, religioas\...
Asta `nseamn\ c\ nu
am avut un romancier de
talia lui Bulgakov. Un
romancier de o asemenea
talie poate c\ ar fi atras
aten]ia [i asupra altor as-
pecte. Nu cred c\ aceasta
ar fi singura problem\ pe
care romanul ar trebui s-
o semnaleze. Bulgakov a
semnalat una dintre ele.
De fapt, aici se concen-
treaz\ `ntregul efort mo-
delator al literaturii. Li-
teratura este o art\, dar
nu e gratuit\, totu[i, pen-
tru c\ ac]ioneaz\ asupra
fiin]ei umane, asupra
sensibilit\]ii, pe care o re-
modeleaz\, o redimensio-
neaz\, o pune `n fa]a u-
nor probleme metafizice,
la fel de importante [i de
grave cum erau `n acea e-
poc\ problemele fizice,
problemele ordinii ime-
diate, cele ale realit\]ii...
„Oamenii sunt
prizonierii propriei
reprezent\ri, propriei
`n]elegeri“
La noi `n literatur\, e-
xist\ un exces de lirism
[i poate un exces de
fantastic... Asta se vede
[i la Sadoveanu. Dar
asta-ii alt\ tem\... Lite-
ratura modern\ ]ine
foarte mult de imagine.
Epoca noastr\ a adus
un interes deosebit pen-
tru imagini... Imaginea
este studiat\ sub toate
aspectele, pornind de la i-
magine ca act de comuni-
care, pân\ la celelalte
func]ii ale ei... Imaginea
are o func]ie sacr\, o
func]ie estetic\. Exist\ o
tipologie foarte complex\
a imaginii, care, de altfel,
este [i principalul ele-
ment `n publicitate...
S\rind de la una la al-
ta, comunismul a ex-
ploatat acest tezaur al
imaginii `n felul de a-[[i
transmite ideile? {i ce
deforma]ii a produs `n
imaginarul comun?
Da... Lucrurile acestea
au `nceput cu Lenin... El a
v\zut cât de mare este pu-
terea cinematografului...
El a f\cut din cinemato-
graf un instrument de con-
Silviu Angelescu este profesor universitar de etnologie
[i folclor, folclorist [i romancier român, doctor `n
filologie `n 1983, cu o tez\ despre portretul literar;
profesor universitar la Catedra de Etnologie [i Folclor,
Facultatea de Litere a Universit\]ii Bucure[ti; director al
Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei
Rom=ne. Opere publicate: „Portretul literar“, Editura
Univers, 1985, premiul „G. C\linescu“ pentru critic\
literar\, „Calpuzanii“, Editura Cartea Româneasc\, 1988,
roman, premiul „lon Creang\“ al Academiei Rom=ne,
„Mitul [i literatura“, Editura Cartex, 1995; edi]ia a II-a,
Editura Univers, 1999, „Legenda“, Editura Cartex, 1995
solidare a doctrinei. Con- ologic, numai cenu[iu
secin]a estetic\ o cunoa[- sau alb-n
negru, a[a ar\-
tau str\zile, cl\dirile...
te]i - realismul socialist `n
cinematografie. O experi- ~n primul rând, este
vorba de ceea ce s-a `n-
en]\ extrem de importan-
t\ [i mutilant\ pentru toa- tâmplat `n zona social\,
te artele, nu numai pentru unde n-au fost acceptate
literatur\, ci pentru cine- „accidentele de relief“. N-
matograf, pictur\. O expe- au fost acceptate perso-
rien]\ cu care autorii ru[i nalit\]ile. Existau numai
au trebuit s\ lupte mult personalit\]ile cunoscute.
mai mult\ vreme de cum Noi pl\tim [i acum lucrul
am luptat noi. La noi, a-
acesta. Faptul c\ nu am
ceast\ experien]\ a fost de avut personalit\]i este vi-
scurt\ durat\. A[a-numi-
zibil `n via]a politic\ ac-
tul „deceniu blestemat“ es- tual\. A fost tot acel pro-
te deceniul de experimen-
ces de nivelare, dar o ni-
tare a acestui realism so-
velare `n jos, ceea ce ne
cialist, cu toate consecin]e-
cost\ foarte mult.
le pe care le-a avut pentru
literatura român\, pentru Foarte curios, ajungem
cultura noastr\... Cu apa- la o vorb\ inspirat\ a
lui Flaubert, care spu-
ri]ia unor false valori, dar
care beneficiau de acredi- nea c\ egalitarismul,
de fapt, nu duce decât
t\ri `nalte, de titluri care
`n jos, la barbarie...
le construia o autoritate [i
~n general, oamenii au
un prestigiu, pe care ade- nevoie de modele. Tot
v\ra]ii, marii creatori, Bla-
timpul societatea s-a
ga, de pild\, nu le aveau. str\duit s\ ne ofere aces-
Erau sco[i `n afara scenei,
te modele. Fie modelul e-
iar `n prim-plan erau fal[i roic al lupt\torului, fie
autori, de genul lui A.
modelul mistic al sfântu-
Toma, pe care nici nu are lui. Tot timpul societatea
rost s\-i numim. Iar marii sau lumea a `ncercat s\-[i
autori erau la margine. construiasc\ aceste mo-
Arghezi vindea cire[e la
dele, s\ le acrediteze, ca
M\r]i[or... Destinul lui a oamenii s\ le poat\ ur-
fost mai complicat.
ma. Modelele oferite de e-
Revenind la imagine, poca despre care vorbim
crede]i c\ imaginile, au fost [i ele urmate...
prin care comunismul Conduc\torul iubit, câr-
[i-a
a propagat teoriile,
au schimbat lumea, re-
maciul, a creat asemenea
modele, dup\ chipul [i a-
alitatea? Când au venit
occidentalii aici, totul sem\narea sa. Necazul
sem\na ca `n textul ide- este c\ acele personaje a-

Bucure[ti Muntenia 95,30 Mhz; Vaslui 106,70 Mhz; Moine[ti 99,80 Mhz; Bac\u 96,80 Mhz; Bicaz Toaca 93,30 Mhz; One[ti 88,40 Mhz; Topli]a 90,10
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

Mhz; Putna 94,80 Mhz; Suceava 106,90 Mhz; Darabani 95,60 Mhz; Zal\u 93,10 Mhz; B=rlad 93,70 Mhz; Piatra Neam] 91,20 Mhz; Ia[i 92,70 Mhz;
H=rl\u 92, 20 Mhz; Boto[ani 88,90 Mhz; Ha]eg 100,20 Mhz; Moldova Nou\ 104,30 Mhz; Harghita Gheorghieni 93,00 Mhz; T=rgu Neam] 106,80 Mhz;
Gura Humorului 92,80 Mhz; R\d\u]i 97,80 Mhz; Sibiu 93,30 Mhz; Baia Mare Mogo[a 94,30 Mhz; Dur\u 91,80 Mhz; Gala]i 96,50 Mhz;
Craiova 100 Mhz; B\ile[ti 98,20 Mhz; Novaci 96,20 Mhz; Tg. Jiu 93.40 Mhz; Bechet 103,10 Mhz; Tg. C\rbune[ti 95,40 Mhz.
CM
YK

juridic, intervine cel slav, prin Regulamentul Organic. Are loc, ulterior, `nlocuirea lui Cuza prin Carol, se schimb\ codul juridic.
Se produce evenimentul de la 23 august 1944, consecin]a - o nou\ schimbare a codului juridic. Se produc evenimentele din
veau numai puterea, nu
[i autoritatea de a se in-
stitui ca modele. {i pl\-
tim lucrurile acestea [i le
vom mai pl\ti mult\ vre-
me, pentru c\ epoca a
produs o sincop\, o rupe-
re fa]\ de ceea ce era tre-
cutul. Vechile modele au
fost ocultate sau chiar a-
runcate, cu dispre], la la-
da de gunoi a istoriei. Dar
lucrurile nu sunt atât de
simple, pentru c\ exist\
genera]ii `ntregi de oa-
meni care au fost forma]i
`n spiritul epocii, despre
care vorbim, [i forma]ia
aceasta nu poate fi foarte
u[or abandonat\. Oame-
nii sunt prizonierii pro-
priei lor reprezent\ri,
propriei lor `n]elegeri.
„~n lumea `n care
tr\im, un creator
nu poate tr\i
din opera lui“
Dar nu cumva au venit
dintr-u
un minus, dintr-u
un
vid social, `ntr-u
un exces
social de materialitate,
cum este Occidentul,
fapt care `l oblig\ pe
om s\ devin\ acum
prea activ...? S\ spu-
nem c\ am ie[it dintr-oo
grot\ [i intr\m `ntr-oo
libertate care ne z\-
p\ce[te...
N-a[ prezenta lucrurile
chiar a[a... Sunt termeni
excesivi, dup\ opinia
mea... C\dem `n polemi-
c\, iar polemica nu este
chiar un mod de a spune
adev\rul. Pentru c\ [i e-
poca asta de care vorbim,
cu dificult\]ile ei [i a[a
mai departe, a `nsemnat,
totu[i, continuitate cultu-
ral\, s\ nu uit\m acest lu-
cru. Cultura, artele au ]i-
nut totu[i un echilibru al
vie]ii. Chiar `ntoarcerea la
grot\ este o exagerare...
Vorbesc de alterarea
virtu]ilor sociale ale o-
mului, [i se vede asta
`n felul cum se mani-
fest\ omul `n societate,
cum `[i poate manifes-
ta libertatea social\...
Cred c\ acolo este vor-
ba despre altceva. Este
vorba despre marile dis-
loc\ri de popula]ie care
au avut loc `n acea peri-
oad\... Disloc\ri de pe pa-
lierul pe care `l ocupa ci-
neva - colectivizarea, care
a `nsemnat prima mi[ca-
re, industrializarea, care
a `nsemnat disloc\ri ma-
sive c\tre ora[ ale unor
oameni nepreg\ti]i pen-
tru ora[. Ora[ul are alte
reguli decât satul. Conse-
cin]a a fost aceast\ macu-
lare a vie]ii, pe care o tr\-
im [i acum.
Ce tip de urâ]enie este
acum vizibil\?
Acum e vorba despre
altceva. Opinia mea este
c\ vorbim despre alte
procese, vorbim despre
complicit\]i `ntre paliere
sociale; un palier imund
al lumii interlope [i mo-
dul `n care aceast\ lume
penetreaz\ palierele de
sus. De aici cred c\ de-
curg marile necazuri ale
lumii `n care tr\im. A-
ceste rela]ii maculeaz\ [i
via]a politic\, [i via]a eco-
nomic\, [i Justi]ia, totul.
Ce poate face artistul?
O societate care `l ex-
clude `l pune mult la
lucru. ~i exclude viziu-
nea, care merge spre
interior, spre evaziune,
spre lumi mai coeren-
Mar]i, 9 decembrie 2008
„Oboselile sunt reale la noi, dar au alte cauze. Cauza este inconstan]a sistemelor. Pentru c\, dac\ iau lucrurile numai
pentru ultimii 500 de ani, au fost prea multe legi care s\ reglementeze via]a. ~n preajma lui 1800, iar se schimb\ codul
decembrie 1989, se schimb\ codul juridic. Ce consecin]e poate avea aceast\ situa]ie? ~n primul rând, ne`ncrederea
oamenilor `n lege. Legea trebuie s\ fie stabil\. Englezii au legi de la 1300, de pe vremea lui Eduard Confesorul.“
te, spre lumi mai ade-
v\rate...
Problema artistului, a
creatorului este foarte
complicat\ pentru c\ din
crea]ie exist\ rareori cre-
atori care pot s\ tr\iasc\.
~n timp, condi]ia creato-
rului s-a schimbat... ~n
lumea `n care tr\im, un
creator nu poate tr\i din
opera lui. Sunt situa]ii
rarisime. Mari pictori, ca
Picasso, spre exemplu, au
putut s\ tr\iasc\ [i s\ fa-
c\ avere din operele lor...
Am putea s\ l\rgim a-
ceast\ list\, dar mult mai
lung\ este lista marilor
creatori care au suferit.
„Lumea satului este
tot mai `mb\trânit\
[i mai neputincioas\“
Unii sociologi vorbesc
despre o anumit\ tr\-
s\tur\, care ne sec\tu-
ie[te, de un individua-
lism de tip românesc.
~n acela[i timp, socie-
tatea nou\ liberal\
cultiv\ acest tip de in-
dividualism care are o
`n complicitate cu libe-
ralismul societ\]ii ma-
terialiste. Ce se va `n-
tâmpla cu lumea satu-
lui? Dispare aceast\
tr\s\tur\ distinct\ a
noastr\, cea a comuni-
t\]ilor religioase ca u-
nivers `nchis...
Dac\ v\ uita]i la lu-
mea satului, vede]i c\ es-
te tot mai `mb\trânit\ [i
din ce `n ce mai neputin-
cioas\. Tinerii fug de la
sat, pentru c\ satul nu
prea mai are ce s\ le ofe-
re, decât s\r\cie, renun-
]\ri, suferin]e [i neputin-
]e. Tinerii fug chiar din
]ar\ pentru c\ nici ]ara
nu are ce s\ le ofere. A-
vem peste 3 milioane de
români care muncesc `n
afar\. Vreau s\ v\ atrag
aten]ia c\ este vorba de
tineri, c\ci nu b\trânii
merg s\ munceasc\ `n a-
far\. E vorba de tineri ca-
lifica]i [i unii chiar super-
califica]i, adic\ exact cei
ce ar trebui s\ ]in\ ]ara
aceasta. Probabil c\ [i cu
]ara aceasta se va `ntâm-
pla ceea ce se `ntâmpl\ cu
satele. ~mi pare r\u, dar
a[a se prevede viitorul.
Exist\ o anumit\ ten-
din]\ `n postmoder-
nism, care spune c\
vom merge pe ideea e-
galiz\rii valorilor, a re-
prezent\rii valorilor
fragmentate, iar `ntre-
gul nu r\mâne decât ca
o nostalgie, care nu
mai are consisten]\ re-
al\. Postmodernismul
vine `n plan cultural s\
completeze acest tip de
democra]ie, care-ii a e-
galitarismului valoric.
Iat\, [i Occidentul cam
tot `n paradigma egali-
tarismului gânde[te [i
tr\ie[te...
Problema egalit\]ii se
pune `n mod diferit... Una
este egalitatea politic\, ju-
ridic\, s\ ai acelea[i [anse
ca oricare altul. Oamenii
se nasc egali, dac\ vorbim
despre aceste drepturi...
Dar sunt inegali `n ceea ce
prive[te disponibilit\]ile,
posibilit\]ile [i a[a mai de-
parte... Din cauza aceasta,
orice lume este ierarhiza-
t\ [i modelele pe care le fi-
xeaz\ de fapt spiritul su-
perior sunt imitate de ma-
rea mas\.
Pân\ la urm\, modelul
impus de morala cre[-
tin\ sau de Biseric\ es-
te cel mai concret [i
mai vizibil...
CM
YK
9
{i cel mai longeviv... Mo- m\rirea capacit\]ii de de- Dumnezeu. Faptul c\ [i are con[tiin]a acestor
delul acesta s-a impus ime- plasare, prin disponibili- participau la divinitate `i dependen]e.
diat pe zone restrânse... tatea transportului, toate aducea cel pu]in pentru Dar pofta aceasta a u-
lucrurile acestea au schim- anumite zone ale vie]ii lor nor materialit\]i f\r\
A]i scris c\r]i de mito-
logie, `n care a]i exploa- bat echilibrul vie]ii rura- la un numitor comun. Din cap\t?... Iat\ modelul
tat lumea satului. Ce le. Gândi]i-v\ c\ atunci punctul acesta de vedere, multora de via]\ este a-
fel de comunitate avem când curentul electric nu `i dau dreptate lui Mal- cela de a avea cât mai
`n satul actual? Avem exista, familia se reunea raux. Dac\ nu ne vom mul]i bani. Nu cumva
dou\ tipuri de univer- este o atitudine auto-
seara `n jurul vetrei. {i, reg\si aceast\ partici- distructiv\? Omul a c\-
suri, cel al lui Voicules- evident, discu]iile celor pare la un model unic es-
cu [i cele ale lui Slavici p\tat un morb, o anu-
care se reuneau acolo e- te foarte greu s\ ne mai mit\ `nclina]ie, care s-a
ar
[i Rebreanu...
rau legate de ceea ce se `n]elegem unii pe al]ii... putea s\-ii fie fatal\?
Când vorbim despre di- `ntâmpla peste zi sau de
feren]e, trebuie s\ avem Exist\ un vechi proverb
ceea ce urma s\ se `ntâm- românesc care spune c\
`n vedere cele dou\ tipuri ple. Azi, familia ]\r\-
„Ora[ul este o sum\ toat\ lumea se vaiet\ de
de modele care func]io- neasc\ se adun\ `n jurul de singur\t\]i“ bani, dar nimeni nu se va-
neaz\ `n existen]a uma- televizorului, iar discu]ii- iet\ de minte... Era fatal
n\. Exist\ modelele tra- le dintre oameni, pe stra- Ora[ul a devenit un me- ca aceast\ schimbare de
di]ionale, care sunt repe- d\, sunt cele stimulate de galopolis, cum devine paradigm\, de dup\ 1990,
titive, [i, pe de alt\ parte, televizor - ce se `ntâmpl\ Bucure[tiul, [i induce s\ declan[eze asemenea
modelele moderne, care presiuni de schimbare,
`n via]a politic\, cum e cu de `nstr\inare... Va pri- procese. Oamenii veneau
sunt restructurante. Mo- criza financiar\, femeile
delele repetitive `ncep s\ mi aceste nelini[ti [i sa- dup\ o lume de renun]\ri,
`[i povestesc telenovele [i tul? de suferin]e, de frustr\ri,
fie din ce `n ce mai res- a[a mai departe. Este marea deosebire [i faptul c\ au fost pu[i,
trânse, pentru c\ [i-a l\r- dintr-o dat\, `n fa]a unor
git autoritatea modelul Oare ne lipse[te `mp\- dintre aceste dou\ tipuri
carea despre care se de a[ezare omeneasc\... tenta]ii, care, alt\dat\ ]i-
restructurant... Ast\zi, a- spune c\ e a omului spi- Satul este un tip de a[e- neau de un vis nerealiza-
vem de-a face cu un alt e-
chilibru `ntre zona citadi-
ritualizat?... Nu este o
`mp\care, chiar dac\ a-
zare `n care via]a este co- bil, a declan[at procese
munitar\, unde se [tie to- dintre cele mai ciudate...
n\ [i zona rural\. Româ- colo ]\ranul se b\tea; `n
tul despre fiecare [i oa- S-au pierdut frânele mo-
nia, despre care se spu- lumea lui Moromete, ei
se adunau `n jurul focu- menii tr\iesc `ntr-un fel ralei; oamenii fac [i lu-
nea c\ este o ]ar\ emina- lui `n fiecare zi, cum de comuniune. Pe cât\ cruri reprobabile pentru a
mente agrar\, este [i a-
spunea]i, la m\m\liga vreme, ora[ul este o adi]i- c\p\ta acei bani care s\-i
cum o ]ar\ puternic domi- cu brânz\. La fel, la Sa- une de singur\t\]i. Sunt pun\ `n posesia obiectelor
nat\ de zona rural\. Dar doveanu, se discuta, se oameni care se mi[c\ zil- pe care le doresc. Mul]i
s\ nu uit\m c\ Bucure[- recupera trecutul... Iat\ sunt echilibra]i `n dorin-
ni[te lumi... Acest tip de nic pe acelea[i trasee. Da-
tiul, care, dup\ al Doilea c\ le socotim privite de ]ele lor. Vor s\ aib\ o ca-
echilibru `l va mai c\-
R\zboi Mondial avea 500 p\ta comunitatea satu- sus, sunt haotice, dar s\, ceea ce este firesc, s\
de mii de locuitori, acum aib\ o via]\ decent\, ceea
lui, având `n vedere e- pentru cel `n cauz\, nu,
cred c\ are vreo patru mi- volu]iile? traseul lui are un sens. ce iar\[i este cât se poate
lioane, devine un megalo- Malraux spunea c\ se- Totul se bazeaz\ pe pere]i de firesc... Al]ii, `ns\, do-
polis. Acela[i lucru se `n- colul al XXI-lea va fi un resc mult mai mult. Intr\
desp\r]itori. Lipse[te a-
tâmpl\ cu marile ora[e a- secol religios sau nu va fi cea comuniune proprie deja `n competi]ie cu marii
le ]\rii. ~[i extind ponde- deloc, adic\ mileniul al micilor a[ez\ri. De aici [i bog\ta[i ai lumii... Dup\
rea `n defavoarea lumii III-lea. Este vorba, totu[i, principalele probleme cu nici 20 de ani de la o
rurale. Lumea rural\ a despre un punct extrem care se confrunt\ ora[ul, schimbare de paradigm\,
fost afectat\ structural. de important al vie]ii unde omul este prizonie- avem oameni la fel de bo-
Toate achizi]iile lumii noastre. Rolul pe care l-a rul locuin]ei lui; este pri- ga]i ca cei din marile fami-
moderne, am `n vedere `n jucat religia `n via]a oa- zonierul curentului elec- lii americane, `n care bo-
primul rând tehnologiile, menilor a f\cut ca toat\ tric, al re]elelor electrice, g\]ia este rodul muncii de
au redimensionat acest aceast\ multitudine de care pot ceda; este prizo- genera]ii. a
spa]iu... ~ncepând de la oameni care locuiesc, s\ nierul re]elei de ap\, ce
introducerea curentului lu\m doar Europa, s\ se poate s\ se `nchid\; este,
Interviu realizat de
electric, p=n\ la comuni- reg\seasc\ `ntr-un sin- `n ultim\ instan]\, mode-
carea electronic\, la gur chip - chipul lui lat de aceste dependen]e Constantin IFTIME
„Oamenii la noi n-a
au tr\it decât te contorsiuni prin care a trecut [i
societatea româneasc\.
aceast\ experien]\ a instabilit\]ii“ M\ sperie diferen]a dintre Fran-
]a [i România, nivelul unui mi-
nistru francez de dinainte de o
Cunoa[te]i zona atât de sensibi- dul juridic. Ce consecin]e poate a-
l\ a mitului; el vorbe[te de vita- mie [apte sute [i un prim-mminis-
vea aceast\ situa]ie? ~n primul tru sau un guvernator din anul
litatea unui popor... Cioran, mi rând, ne`ncrederea oamenilor `n
se pare, spunea c\ suntem un 2000, din România. E o diferen]\
lege. Legea trebuie s\ fie stabil\. uria[\ - e ca `ntre unul care tr\-
popor obosit. Noica, pe de alt\
parte, afirma c\ limba noastr\ Englezii au legi de la 1300, de pe ie[te `ntr-o
o lume cu o mul]ime de
este foarte bogat\, plin\, vital\ vremea lui Eduard Confesorul. Legi valori ierarhizate [i un barbar...
[i c\ poate `mbr\]i[a o moderni- bine a[ezate [i oamenii ac]ioneaz\ Diferen]a ]ine de altceva, de fap-
tate cultural\, cum este filosofia, `n func]ie de lege, ce spune legea. tul c\ Richelieu voia s\ tr\iasc\ `ntr-
foarte bine... La noi, situa]ia aceasta nu a produs o lume `n care ordinea s\ fie stabili-
Oboselile sunt reale la noi, dar decât o uria[\ confuzie... Nimeni nu zat\. Noi vrem s\ tr\im `ntr-o lume
au alte cauze. Cauza este incon- st\pâne[te legea, dovad\ sentin]ele `n care ordinea s\ nu fie stabilizat\.
stan]a sistemelor. Pentru c\, dac\ {i acolo unde ordinea nu este bine
contradictorii care se dau `n diverse
iau lucrurile numai pentru ultimii procese [i, cu atât mai pu]in, oa- stabilizat\, po]i s\ dai legi cu dedica-
500 de ani sau de la fondarea state- ]ie, ordonan]e de guvern cu dedica]ie,
menii care nu sunt speciali[ti. De
lor române[ti - la `nceput, au trebu- aici provine ne`ncrederea `n lege, po]i s\ pescuie[ti `n ape tulburi.
it s\ se impun\ cu sabia, ulterior,
ne`ncrederea `n Justi]ie [i ne-
voievozii au `ncercat s\ dea legi, `ncrederea `n general `n institu]ii [i
care s\ reglementeze via]a. Lucrul `n `ntreaga organizare social\. Pen-
acesta s-a f\cut prin Matei Basa- tru c\ oamenii la noi n-au tr\it de-
rab, `n Muntenia, prin Vasile Lupu, cât aceast\ experien]\ a instabili-
`n Moldova. Coduri de legi `n conso- t\]ii. Din cauza aceasta, nu despre
nan]\ cu obiceiurile p\mântului, oboseal\ a[ vorbi eu, ci despre ne`n-
legea trebuie s\ legitimeze obice-
credere, despre scepticism. Ceea ce
iurile. Dar nu au fost de lung\ du- este cu totul altceva...
rat\; ele au durat de fapt cel mai
mult pân\ la moartea lui Brânco- ~n Grecia antic\, conduc\torii
veanu, când `ncep domniile fanari- d\deau `n primul rând legi...
ote. Domniile fanariote au adus Da, v\ dau un exemplu mai apro-
dup\ ele [i schimbarea codului ju- piat de noi. Cardinalul Richelieu, la
ridic. Doar schimbarea codului juri- o mie [ase sute patruzeci [i ceva, a
dic deocamdat\. Ne-am condus a- f\cut Academia Francez\... A-
proape o sut\ de ani dup\ un alt cademia avea o singur\ misiune, i-
cod juridic, turco-fanariot. ~n prea- mens\, `ns\ trebuia s\ fac\ marele
jma lui 1800, iar se schimb\ codul dic]ionar al limbii franceze. Riche-
juridic, intervine cel slav, prin lieu `n]elesese c\ acolo unde nu ai
Regulamentul Organic. Vreme de acest instrument extrem de impor-
20-30 de ani ne-am condus dup\ tant, nu po]i avea nici legisla]ie, nici
acesta. Au loc revolu]iile de la 1848, Justi]ie [i, `n consecin]\, nu po]i a-
se schimb\ codul juridic din nou, vea decât o via]\ social\ haotic\.
prin care `ncerc\m s\ ne `nscriem „Cardinalul Richelieu, la o
`n Europa. Are loc, ulterior, `nlocu- Noi, `n 2008, nu avem un aseme- mie [ase sute patruzeci [i
irea lui Cuza prin Carol, se schim- nea dic]ionar al limbii române...
ceva, a f\cut Academia
b\ codul juridic. Se produce eveni- Acestea sunt marile diferen]e `n-
mentul de la 23 august 1944, con- tre noi [i alte popoare europene... Francez\... Academia avea o
secin]a - o nou\ schimbare a codu- Dar [i aici nu avem acest dic]ionar singur\ misiune, imens\,
lui juridic. Se produc evenimentele pentru c\ institu]ia care trebuia s\- `ns\ trebuia s\ fac\ marele
din decembrie 1989, se schimb\ co- l ofere a trecut [i ea prin toate aces- dic]ionar al limbii franceze“
CM
YK
10 Mar]i, 9 decembrie 2008

60 DE ANI DE LA PROCLAMAREA DECLARA}IEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI: Pe 10

Rom=nia decembrie 1948 a fost proclamat\ de c\tre statele Organiza]iei Na]iunilor Unite Declara]ia
Universal\ a Drepturilor Omului, text care va sta la baza dreptului interna]ional dup\ cel de-al
Doilea R\zboi Mondial. 30 de articole subliniaz\ importan]a individului [i elimin\ toate
`n UE barierele legate de ras\, sex, culoare, religie, opinii, statut social. Primul drept fundamental al
omului este acela c\ toate fiin]ele umane se nasc libere [i egale `n demnitate [i `n drepturi.

PE SCURT Angajarea studen]ilor, o solu]ie pentru sistemul social european

Un nou referendum `n
Irlanda privind Tratatul
de la Lisabona
Premierul irlandez Brian Cowen va
anun]a la Consiliul European din
11-12 decembrie c\ Irlanda va or-
ganiza anul viitor un al doilea refe-
rendum privind Tratatul de la
Lisabona, f\r\ a preciza care va fi
data exact\ a acestuia, relateaz\
Reuters. Mai mul]i diploma]i occi-
dentali au l\sat s\ se `n]eleag\ c\
s-a ajuns la o `n]elegere `ntre Ir-
landa, Pre[edin]ia francez\ a foru-
lui comunitar european [i serviciile
juridice ale UE, potrivit c\reia
Tratatul de la Lisabona ar urma s\
intre `n vigoare `n ianuarie 2010,
`n cazul unui rezultat pozitiv la cel
de-al doilea referendum `n Irlanda.
Dublinul ar ob]ine dreptul de a nu-
mi un comisar european, ceea ce ar
reprezenta o concesie major\ f\cu-
t\ de Bruxelles `n `ncercarea de a
ob]ine acordul electoratului irlandez
privind Tratatul de la Lisabona.
Potrivit acestui document, num\rul
comisarilor europeni nu va putea fi
mai mare de 18, respectiv dou\
treimi din cel al statelor membre
a Sistemele de securitate social\ din Uniunea European\ au nevoie
de o reform\ pentru a putea face fa]\ unei popula]ii care `mb\trâne[te [i care devine
mai costisitoare din punctul de vedere al pensiilor [i al serviciilor medicale a
Deputa]ii europeni au ajuns la a-
ceast\ concluzie `n urma unei rezolu-
]ii adoptate `n plenul Parlamentului
European. Permiterea activit\]ii [i
dup\ vârsta de pensionare [i anga-
jarea mai multor oameni sunt dou\
dintre modalit\]ile prin care poate fi
abordat\ aceast\ problem\.
Rezolu]ia Parlamentului Euro-
pean se bazeaz\ pe un raport din
proprie ini]iativ\ al deputatei eu-
ropene Gabriele Stauner (Grupul
Partidului Popular European Cre[-
tin-Democrat [i al Democra]ilor Eu-
ropeni, Germania), de la Comisia
pentru Ocuparea for]ei de munc\ [i
afaceri sociale.
În momentul de fa]\, vârsta eu-
ropenilor este de 39 de ani, dar `n
2050 aceasta va fi de 49 de ani.
Acum, patru persoane lucreaz\ pen-
tru o persoan\ cu vârsta peste 65 de
ani, dar se estimeaz\ c\, pân\ `n
2030, raportul va ajunge la 2:1. Uni-
unea European\ cheltuie[te 27,2%
din produsul na]ional brut pentru
protec]ia social\, `n special pentru
pensii [i beneficii pentru pensionari,
raportul doamnei Stauner afirmând
c\ acest procent va cre[te cu 2%
pân\ `n 2050.
Un studiu al Comisiei Europene
realizat `n 2007, „Viitorul Demogra-
fic al Europei“, sus]ine c\ Uniunea
European\ are nevoie de 56 de mili-
oane de muncitori imigran]i pân\ `n
2050. Cu toate acestea, sondajele Eu-
robarometru recente arat\ c\ doar 4
din 10 cet\]eni europeni consider\ c\
imigran]ii contribuie pozitiv la situa-
]ia din ]ara lor. La `nceputul secolu-
lui al XIX-lea, popula]ia Europei
reprezenta 15% din popula]ia lumii.
În 2050, procentul va fi de numai 5%.
Raportoarea Gabriele Stauner
propune, printre altele, permiterea
activit\]ii [i dup\ vârsta de pensio-
nare [i angajarea mai multor oa-
meni. Alte solu]ii ar putea fi for-
marea [i angajarea studen]ilor [i
combaterea discrimin\rii pe pia]a
muncii. a

Muncitorii rom=ni, refuza]i [i de belgieni

ale UE. Conform acelora[i surse,
Brian Cowen ar urma s\ cear\ la
summitul UE garan]ii c\ Irlanda `[i
va p\stra competen]ele na]ionale
asupra legisla]iei privind avorturile
[i neutralit\]ii sale militare.
Patru milioane
de [omeri `n Spania
Spania se `ndreapt\ spre `nregis-
trarea a patru milioane de [omeri,
iar exper]ii prognozeaz\ c\ rata
[omajului va atinge 17% la sfâr[i-
tul anului viitor, scrie „El Pais“.
Publica]ia spaniol\ aminte[te c\
sondajul privind popula]ia activ\
din luna septembrie anun]a pentru
prima oar\ `n aproape 15 ani o
sc\dere a num\rului locurilor de
munc\, iar octombrie [i noiembrie
au devenit lunile cu cele mai mari
cre[teri ale ratei [omajului. Exist\
riscul ca fenomenul [omajului s\ se
agraveze, aminte[te cotidianul ci-
tat, declara]ie f\cut\ de `nsu[i mi-
nistrul spaniol al Economiei, Pedro
Solbes. Potrivit Funda]iei Caselor
de Economii, previziunile pentru
anul viitor estimeaz\ o rat\ a [o-
majului de 15%, pe baza datelor ce-
lor mai prestigioase 13 institute de
studii economice din Spania. Josep
Oliver, profesor de economie aplica-
t\ la Universitatea Autonom\ din
Barcelona, sus]ine c\ mâna de lucru
venit\ din afara ]\rii se va reduce,
pia]a muncii din Spania urmând a
fi „`mp\r]it\“ cu alte ]\ri. Cu toate
acestea, crede profesorul catalan,
ceea ce se petrece acum cu econo-
mia spaniol\ trebuie analizat `n
compara]ie cu alte crize economice.
Carne de porc
contaminat\ cu dioxin\
Guvernul irlandez a anun]at c\ a
retras de pe pia]\ toate produsele
alimentare pe baza c\rnii de porc
preparate `n Irlanda, dup\ identifi-
carea unei substan]e toxice, dioxi-
na, printre componentele ei, in-
formeaz\ AFP. Rezultatele anali-
z\rii `n laborator a unor e[antioane
de hran\ animal\ [i a gr\simii de
porc de c\tre Autoritatea securit\-
]ii alimentare a Irlandei (FSAI) au
confirmat prezen]a dioxinei, a indi-
cat guvernul `ntr-un comunicat. „În
consecin]\, FSAI cere industriei al-
imentare s\ retrag\ de pe pia]\
toate produsele irlandeze având la
baz\ carnea porcilor omorâ]i `n Ir-
landa“, potrivit documentului. Con-
taminarea - care provine din proce-
sul de preparare alimentar\ - afec-
teaz\ toate produsele pe baz\ de
carne de porc produse dup\ 1 sep-
tembrie. Pentru moment, autorit\-
]ile au recomandat publicului s\ nu
consume carne de porc irlandez sau
[unc\ de aceea[i provenien]\, ur-
mând ca noi analize s\ `ncerce s\
stabileasc\ amploarea
contamin\rii. a
a Belgia se al\tur\ altor state europene [i anun]\ c\ va prelungi cu `nc\ trei ani restric]iile
privind accesul pe pia]a muncii a românilor [i a bulgarilor, din cauza crizei economice
a La 1 ianuarie 2009 se `mplinesc doi ani de când România [i Bulgaria sunt membre ale UE, iar statele
care au impus astfel de restric]ii trebuie s\ decid\ dac\ le suspend\ sau le men]in pentru al]i trei ani a
Guvernul belgian a
motivat c\ principala
cauz\ a acestei decizii de
prelungire a restric]iilor
pân\ la 31 decembrie
2011 este actuala criz\
economic\. „Având `n ve-
dere situa]ia de criz\ eco-
nomic\ [i riscul de cre[te-
re a ratei [omajului `n lu-
nile urm\toare, este pru-
dent s\ lu\m toate pre-
cau]iile necesare“, a de-
clarat ministrul belgian
al Muncii, Joelle Milquet.
Oficialul belgian a pre-
cizat c\ muncitori din cele
dou\ ]\ri vor putea lucra
`n Belgia, `ns\ numai `n a-
cele domenii unde este
nevoie de mân\ de lucru.
Dumneaei a mai ]inut s\
precizeze c\, `n pofida
restric]iilor impuse [i de
alte ]\ri din UE, România
se confrunt\ `n prezent cu
cea mai acut\ criz\ de
mân\ de lucru din Europa.
Tratatul de aderare la
UE al României [i Bulga-
riei, precum [i cel al
statelor care au aderat la
Uniune la 1 mai 2004,
prevedea posibilitatea ca
statele membre s\ im-
pun\ restric]ii liberei cir-
cula]ii a muncitorilor din
aceste ]\ri pe o perioad\
de maximum [apte ani de
la data ader\rii, `mp\r]i-
t\ `n trei etape de doi,
trei, respectiv doi ani.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DACIA LOGAN, LA
MARE C|UTARE ~N EU-
ROPA: Vânz\rile Dacia Lo-
gan au crescut cu 42,6% `n
primele zece luni ale anului,
cu 89.775 de unit\]i comer-
cializate, potrivit publica]iei
„Automotive News Europe“.
Potrivit sursei citate, Dacia
profit\, `n ciuda sc\derii
pie]ei auto din Europa, de
cererea de ma[ini cu un ra-
port echilibrat calitate/pre].
„Dacia Logan rezist\ bine
crizei auto, deoarece dintot-
La doi ani dup\ aderarea ]\rii noastre la UE,
statele care au impus restric]ii de munc\ rom=nilor trebuie s\
decid\ dac\ le suspend\ sau le men]in pentru al]i trei ani
La 1 ianuarie 2009 se
`mplinesc doi ani de când
România [i Bulgaria sunt
membre ale UE, iar statele
care au impus astfel de re-
stric]ii trebuie s\ decid\
dac\ le suspend\ sau le
men]in pentru al]i trei ani.
deauna `n Europa a existat o
pia]\ pentru clien]i prag-
matici care doresc o com-
bina]ie `ntre pre], echipare
[i versatilitate, cum este
Dacia Logan“, a spus Ar-
nault Barral, director de
marketing al Dacia Renault.
De asemenea, Dacia benefi-
ciaz\ [i de lansarea modelu-
lui Sandero. Vânz\rile Lo-
gan le-au dep\[it deja pe
cele din 2007, când Dacia a
vândut 80.000 de unit\]i
Logan `n Europa. Vânz\rile
În cazul României [i
Bulgariei, pentru perioa-
da 1 ianuarie 2007-31 de-
cembrie 2008, din cele 25
de state membre ale UE,
care aveau posibilitatea
s\ impun\ restric]ii mun-
citorilor, zece (Cehia, Es-
Dacia cresc pe pia]a euro-
pean\, comparativ cu anul
trecut, Dacia `nregistrând
cre[teri cu 23% `n Germa-
nia, 74,7% `n Italia, ambele
pie]e `nregistrând sc\deri `n
noiembrie, de 17,7%, respec-
tiv 30,23%, comparativ cu
aceea[i lun\ a anului trecut.
a REGIZOR ROM+N,
AMBASADOR AL ANULUI
CREATIVIT|}II {I INOV|-
RII 2009: Regizorul [i sce-
naristul de origine român\
Radu Mih\ileanu se num\r\
tonia, Letonia, Lituania,
Polonia, Slovacia, Suedia,
Finlanda, Cipru [i Slove-
nia) nu au aplicat restric-
]ii, iar 15 au recurs la un
sistem de permise de
munc\. Aceste 15 ]\ri vor
trebui s\ notifice Comisia
printre personalit\]ile invi-
tate de Comisia European\
(CE) s\ devin\ Ambasadori
ai Anului Creativit\]ii [i
Inov\rii 2009, a anun]at
comisia. Campania de comu-
nicare privind Anul Euro-
pean al Creativit\]ii [i Ino-
v\rii 2009 a fost lansat\ de
CE, sub deviza „Imagineaz\.
Creeaz\. Inoveaz\“. Con-
cret, `n 2009, Comisia `[i
propune s\ sprijine [i s\ pro-
moveze demersurile creative
[i inovatoare `n diferite do-
pân\ la 31 decembrie `n
leg\tur\ cu deciziile lor
privind libera circula]ie a
muncitorilor români [i
bulgari. State precum A-
ustria, Germania, Irlan-
da, Italia, Luxemburg, O-
landa, Portugalia, Spania
sau Ungaria au anun]at
c\ `[i men]in restric]iile [i
`n etapa urm\toare, de
trei ani.
Acest lucru nu `nseam-
n\ c\ muncitorii români
[i bulgari nu au deloc ac-
ces pe pia]a muncii din a-
ceste ]\ri, ci c\ trebuie s\
treac\ printr-un sistem
de ob]inere a permiselor
de munc\, acordate `ntr-o
arie mai larg\ sau mai res-
trâns\ de domenii, `n
func]ie de situa]iile speci-
fice de pe pia]a muncii din
fiecare stat.
Într-un raport publicat
la 18 noiembrie, Comisia
European\ ar\ta c\ ade-
rarea României [i Bulga-
riei la UE nu a determi-
nat distorsion\ri pe pia]a
muncii din vechile state
membre [i recomanda,
prin urmare, ]\rilor care
au impus restric]ii s\ le e-
limine. Totu[i, recoman-
d\rile Comisiei nu au un
caracter obligatoriu [i
fiecare stat `n parte poa-
te decide dac\ suspend\
sau men]in restric]iile. a
menii. Lansarea oficial\ a A-
nului European al Creativi-
t\]ii va avea loc la Praga, pe
7 ianuarie. Radu Mih\ileanu
are 50 de ani, a emigrat din
România `n 1980, când era
student, [i s-a stabilit `n
Fran]a. Cel mai cunoscut
film al s\u este „Train de
vie“ (Trenul vie]ii), realizat
`n 1998, nominalizat [i pre-
miat la mai multe festivaluri
interna]ionale. A scris [i
poezii, adunate `ntr-un vo-
lum publicat `n 1987. a
11
Opinii
IDEEA CRE{TIN|
Darul [i iubirea
de Drago[ DÂSC|
Pentru cre[tini, luna de-
cembrie `nseamn\, `ndeosebi,
acea perioad\ a anului calen-
daristic `n care este s\rb\-
torit\ Na[terea Mântuitoru-
lui. Faptul c\ aceast\ lun\ a
primit o nou\ identitate, se-
cularizat\: „luna cadourilor“,
nu ar trebui s\ `l dezorienteze
pe cel ce este ancorat `n
Tradi]ia Bisericii. ~n fond, de-
sacralizarea este o lupt\ [i o
ispit\ pentru cre[tinism `nc\
de la vârsta sa primar\, când
autoritatea roman\ nu f\cea
diferen]a, spre exemplu, `ntre
pâinea [i vinul folosite la ba-
nalele mese de peste zi [i
Darurile, de pâine [i vin, a-
duse de cre[tini pentru s\vâr-
[irea Sfintei Liturghii (se [tie
c\ `n imaginarul p\gân, Tai-
na Sfintei Euharistii era un
ritual antropofagic).
Revenind la noua identita-
te a lunii decembrie, aceea de
„lun\ a cadourilor“, s\ spu-
nem câteva cuvinte despre
imboldul interior de a d\rui.
~n Antichitate, principiul pe
care era fundamentat\ `n-
treaga legisla]ie p\gân\, [i a-
nume legea talionului, a sta-
tornicit practica lui do ut des,
„dau ca s\ `mi dai“. Sentimen-
tul nu `ncape `n aceast\ for-
CUV+NT DIN AMVON
Dragostea `]i arat\ pe aproapele t\u ca pe tine `nsu]i
Toat\ fapta bun\ este rod
al dragostei, de aceea lung
este cuvântul despre ea.
Hristos zice: „~ntru aceasta
vor cunoa[te to]i c\ sunte]i
ucenicii Mei, dac\ ve]i avea
dragoste `ntre voi“ (Ioan 13,
35). Iar Pavel strig\: „Nim\-
nui cu nimic nu fi]i datori,
decât cu iubirea unuia fa]\
de altul“ (Romani 13, 8). {i
nu simplu [i f\r\ de rost a
zis acestea, ci pentru c\ sun-
te]i datori unii altora. {i pre-
cum trupului `i suntem da-
tori cu hrana cea de toate zi-
lele [i totdeauna i-o d\m, a-
[a [i cu iubirea ne `nva]\ s\
fim. {i nu numai cu aceea
suntem datori, ci mult mai
mult, c\ci ea ne pov\]uie[te
la via]a cea ve[nic\ [i r\mâ-
ne cu cei ce o au. Pentru c\
zice Pavel: „{i acum r\mân
acestea trei: credin]a, n\dej-
dea [i dragostea. Iar mai
mare dintre acestea este
dragostea“ (I Corinteni 13,
13). S\ o `nv\]\m nu numai
prin cuvinte, ci [i prin fapte.
{i mai `ntâi prin felul zidirii
noastre. C\ci Dumnezeu,
creând pe om, din el a po-
runcit s\ se fac\ to]i, ca to]i
s\ ne socotim una [i a[a s\
ne silim s\ petrecem `n dra-
goste unii fa]\ de al]ii. Apoi,
prin iconomia Sa, Dumne-
zeu a rânduit cu `n]elepciu-
ne s\ se arate dragostea u-
nuia c\tre altul. {i ascult\
cum Dumnezeu, umplând lu-
mea de multe bun\t\]i, a dat
fiec\ruia un loc osebit de cul-
tivare de roade. Dar pentru
nevoia hranei mergând unii
la al]ii [i dând cele de prisos
ca s\ ia cele ce lipsesc, s\ iu-
bim pe cei de o fire cu noi.
Acest lucru s-a f\cut [i la
fiecare om `n parte. C\ nu s-a
mul\, poate doar o motiva]ie,
una de natur\ comercial\: ca
s\ nu suf\r o pierdere, actul
meu de a `]i da ceva va fi ur-
mat de un act asem\n\tor din
partea ta. Ori, cre[tinismul
realizeaz\ o conversiune a ac-
tului de a d\rui. Biserica nu
va mai propov\dui motiva]ia
juridic-comercial\, ci pe cea
fundamentat\ pe iubirea de
aproapele. La prima vedere,
am putea spune c\ `ntre iubi-
re [i lege nu poate exista pun-
te comun\. Ar fi o apreciere
gre[it\. ~ntre cele dou\ moti-
va]ii nu exist\ o divergen]\;
ele nu se anuleaz\ una pe cea-
lalt\, fiindc\ iubirea dezinte-
resat\ (cea care nu se bazeaz\
nici pe vreun cod comercial [i
nici pe codul iubirii de sine)
are puterea de a transcende,
de a `mp\ca contrariile.
Paul Ricoeur este un gân-
ditor francez, cunoscut `ndeo-
sebi pentru studiile sale de fi-
losofie a limbajului. Nu de pu-
]ine ori, `n studile sale, P. Ri-
coeur abordeaz\ probleme ca-
re ]in de domeniul patristicii,
dar [i teme familiare moralei
cre[tine. ~ntr-o conferin]\, fi-
losoful francez afirma: „Iubi-
rea este paznicul drept\]ii, `n
m\sura `n care dreptatea, cea
a reciprocit\]ii [i cea a echiva-
len]ei, este totdeauna ame-
nin]at\ de a rec\dea mereu,
`n pofida ei `ns\[i, la nivelul
dat unui om s\ le [tie pe toa-
te, ci unuia i s-a dat me[te-
[ugul medicinei, altuia me[-
te[ugul tâmpl\riei, iar altuia
altul, ca având trebuin]\ unii
de al]ii, s\ ne iubim `ntre noi.
La fel [i `n cele duhovnice[ti
poate vedea oricine c\ se pe-
trece, precum zice Pavel: „C\
unuia i se d\ prin Duhul
Sfânt cuvânt de `n]elepciune,
iar altuia, dup\ acela[i Duh,
cuvântul cuno[tin]ei. {i un-
uia i se d\ `n acela[i Duh cre-
din]a, iar altuia darul vin-
dec\rilor, `n acela[i Duh; un-
uia faceri de minuni, iar al-
tuia proorocie; unuia doose-
birea duhurilor, iar altuia
feluri de limbi [i altuia t\l-
m\cirea limbilor“ (I Corinteni
12, 8-10).
Dar nimic nu este mai
`nalt decât dragostea. Pen-
tru aceasta Pavel a cinstit-o
„C\ nu s-a dat unui om s\ le [tie pe toate, ci unuia i s-a dat me[te[ugul
medicinei, altuia me[te[ugul tâmpl\riei, iar altuia altul, ca, având trebuin]\ unii
de al]ii, s\ ne iubim `ntre noi. La fel [i `n cele duhovnice[ti poate vedea oricine
c\ se petrece precum zice Pavel: «C\ unuia i se d\ prin Duhul Sfânt cuvânt de
`n]elepciune, iar altuia, dup\ acela[i Duh, cuvântul cuno[tin]ei. {i unuia i se d\
`n acela[i Duh credin]a, iar altuia darul vindec\rilor, `n acela[i Duh.“
calculului interesat, al lui do
ut des. Iubirea ap\r\ drepta-
tea `mpotriva acestei `nclina-
]ii rele, proclamând: «Dau,
pentru c\ tu mi-ai dat deja».
A[a v\d eu raportul `ntre ca-
ritate [i dreptate...“.
Prin urmare, iubire [i lege,
caritate [i dreptate, fie c\ vor-
bim de legea moral\, de legea
canoanelor sau de legea secu-
lar\. Iubirea [i legea coexist\
`ntr-o tensiune interioar\
jertfelnic\: preocuparea de a
fi cu adev\rat m\dular al
Sfintei Biserici. Exist\ o res-
ponsabilitate pe care o are
fiecare cre[tin, responsabilita-
te care se hr\ne[te din aceas-
t\ tensiune. Despre ea amin-
te[te [i p\rintele Dumitru
St\niloae `n Mic\ dogmatic\
vorbit\: „Ast\zi exist\ adese-
ori printre cre[tini un acti-
vism social, dar lipsit de fun-
dament. Avem conferin]e `n
care se vorbe[te mult despre
evanghelizare [i misiune. Se
vorbe[te mult despre respon-
sabilitate, de faptul de a fi
al\turi de cei care sufer\, de
exemplu `n lumea a treia. Dar
nu se spune nimic despre r\-
d\cina responsabilit\]ii `n
Hristos... Trebuie s\ ne des\-
vâr[im `n exerci]iul acestei
responsabilit\]i... Astfel pu-
tem face sinteza `ntre credin]a
`n Hristos [i angajamentul so-
cial; putem da un temei foarte
mai mult decât toate, zicând:
„De a[ gr\i `n limbile oame-
nilor [i ale `ngerilor, iar dra-
goste nu am, f\cutu-m-am
aram\ sun\toare [i chimval
r\sun\tor. {i de a[ avea da-
rul proorociei [i toate tainele
de le-a[ cunoa[te... [i de a[
avea atâta credin]\ `ncât s\
mut [i mun]ii, iar dragoste
nu am, nimic nu sunt“ (I
Corinteni 13, l-2). {i nu s-a
oprit aici, ci adevereaz\ c\ [i
moartea pentru dreapta
credin]\ nu are nici un folos
de nu va fi [i dragostea cu ea.
{i nu `n zadar a zis atâtea
despre ea, ci [tia, [tia cu ade-
v\rat, ca un lucr\tor al
poruncilor lui Dumnezeu, c\
de va fi ea tare `nr\d\cinat\
`n om, va r\s\ri din el rodul
tuturor bun\t\]ilor. C\ci a-
ceea: „S\ nu ucizi, s\ nu
preadesfrânezi; s\ nu furi; s\
serios, foarte puternic, plin de
foc, ac]iunii noastre. F\r\ o
`nr\d\cinare foarte riguroas\
`n iubirea lui Hristos, ne pân-
de[te spiritul de domina]ie“
(op. cit, 2007, pp. 102-103).
Ori, dac\ responsabilitatea
pentru cre[tin nu `nseamn\
imperativul legii, iar respon-
sabilitatea de a fi fiu al Bise-
ricii implic\ actul de a d\rui,
iubirea `ntru Hristos fa]\ de
aproapele este resortul interi-
or pentru actul de a d\rui.
{tim cu to]ii ceea ce, `n veacul
de ast\zi, mai mult decât
oricând, este mai mult decât o
m\rturisire, este o chemare:
„Dumnezeu este iubire“ (I
nu fii m\rturie mincinoas\“
(Ie[ire 20, 13-l6) [i oricare
alta porunc\, se cuprind `n
una: „S\ iube[ti pe aproapele
t\u ca pe tine `nsu]i“. {i de ce
s\ zicem cele mici [i s\ tre-
cem cu vederea pe cele mari?
Dragostea L-a pogorât pe
Fiul lui Dumnezeu cel iubit
printre noi, f\cându-Se locu-
itor [i petrec\tor cu oamenii.
Ca stricând `n[el\ciunea
zeilor celor mul]i [i vestind
cuno[tin]a de Dumnezeu cea
adev\rat\, s\ `nve]e pe oa-
meni a se iubi `ntre ei, pre-
cum m\rturise[te Ioan, zi-
când: „C\ci Dumnezeu a[a a
iubit lumea, `ncât pe Fiul
S\u Cel Unul-N\scut L-a
dat ca oricine crede `n El s\
nu piar\, ci s\ aib\ via]\
ve[nic\“ (Ioan 3, 16).
Iar Pavel, fiind aprins de
aceasta, a slobozit acel glas
Mar]i, 9 decembrie 2008
Ioan 4, 16). Dac\ dorim s\
c\ut\m un model de a d\rui,
`n calitate de cre[tini, nu `l
vom g\si la actorii, magna]ii,
puternicii zilei care fac
dona]ii imense (dar infime `n
raport cu averea lor) pentru
anumite „cauze umanitare“;
izul de spectacol-reclam\, de
show ieftin `nso]e[te actul lor
public [i pentru acest act `[i
iau plata lor. Acum, `n via]a
asta. Lor le este de ajuns.
~ns\, sub specie aeternita-
tis, pentru cre[tinul care se si-
le[te pentru a dobândi `mp\-
r\]ia [i via]a ve[nic\, modelul
lui a d\rui nu `l poate g\si
decât la Cel Care este iubire,
ceresc: „Cine ne va desp\r]i
pe noi de dragostea lui Hris-
tos? Necazul, sau strâmtora-
rea, sau prigoanele, sau foa-
metea, sau lipsa de `mbr\-
c\minte, sau primejdia, sau
sabia?“. {i l\sând pe acestea
ca pe ni[te mici [i simple, a
ar\tat pe cele mult mai mari
dec=t acestea, zicând: „C\ci
sunt `ncredin]at c\ nici moar-
tea, nici via]a, nici cele de
acum, nici cele ce vor fi, nici
`n\l]imea, nici adâncul [i
nici o alt\ f\ptur\ nu va pu-
tea s\ ne despart\ pe noi de
dragostea lui Dumnezeu cea
`ntru Hristos Iisus, Domnul
nostru“ (Romani 8, 25, 38-
39). De aici vedem c\ nimic
nu va mai putea s\ despart\
pe fericitul acela, care era a-
prins de dragoste, nici cerul,
nici p\mântul, nici marea,
nici `mp\r\]ia cerurilor, nici
chinurile iadului, c\ci toate
le trecea cu vederea pentru
Hristos. {i de vom cerceta [i
pe ceilal]i sfin]i vom vedea
c\ to]i au pl\cut lui Dum-
nezeu prin dragoste.
Dragostea `]i arat\ pe a-
proapele t\u ca pe tine `n-
su]i, te `nva]\ s\ te bucuri de
bun\t\]ile lui ca de ale tale
[i s\ suferi neajunsurile lui
ca [i pe ale tale. Dragostea
pe cei mul]i `i face un trup,
iar sufletele lor le preface `n
vase ale Sfântului Duh.
C\ci Duhul p\cii odihne[-
te nu `n cei desp\r]i]i unii de
al]ii, ci `n cei uni]i cu sufle-
tul. Dragostea face averile
personale ale tuturor, pre-
cum se zice `n Cartea Fap-
tele Apostolilor: „Iar inima [i
sufletul mul]imii celor ce au
crezut era una [i aici unul
nu zicea c\ este al s\u ceva
din averea sa, ci toate le
mai specific, `n iconomia Sfin-
tei Treimi. De[i, dup\ legea
p\catului originar, urma[ii
lui Adam nu mai puteau r\s-
cump\ra gre[eala protop\rin-
]ilor, de[i eram vinova]i de ne-
ascultare `n fa]a Celui ce ne-a
dat via]\, totu[i, din iubire,
fa]\ de Tat\l [i fa]\ de oa-
meni, a doua Persoan\ a Sfin-
tei Treimi, Fiul, prime[te a
deveni om pentru ca omul s\
devin\ Dumnezeu. ~ntru-
parea este darul Sfintei Trei-
mi pentru cel vinovat sub le-
ge, dar eliberat prin iubire. De
ce? Pentru c\ „Cel ce [edea pe
tron a gr\it: «Iat\, noi le fac
pe toate»“ (Apocalipsa 21, 5). a
erau de ob[te“ (4, 32) [i se da
la fiecare dup\ cum avea
trebuin]\.
Mul]imea celor ce se iu-
besc unii pe al]ii [i se unesc
`ntr-un gând este ca un zid
puternic `nt\rit cu pietre bi-
ne potrivite [i care este ne-
biruit de n\v\lirile vr\jma-
[ului [i de bântuielile diavo-
lului. {i pe bun\ dreptate.
Cei uni]i `ntre ei r\mân
nebirui]i de me[te[ugurile
vr\jma[ilor [i ridic\ str\lu-
citele semne de biruin]\ ale
dragostei. {i precum strune-
le chitarei sunt multe, dar
sunetul lor unindu-se scot un
sunet foarte veselitor, a[a [i
cei uni]i `ntr-un gând scot
glasul cel dulce al dragostei.
De aceea, [i Pavel ne sf\-
tuie[te „s\ gândim la fel“ [i
„unul pe altul socoteasc\-l
mai de cinste decât el `nsu[i“
(Filipeni 3, 16; 2, 3). Ca nu
pentru iubirea de cinste s\
se strice dragostea, ci l\sând
cinstea unul altuia, s\ pe-
trecem `n unirea gândului.
{i iar\[i zice: „Sluji]i unul
altuia prin iubire“ (Galateni
5, 13). C\ci toat\ Legea `ntr-o
porunc\ se cuprinde: „S\
iube[ti pe aproapele t\u ca
pe tine `nsu]i“.
Cel ce iube[te nu voie[te
s\ porunceasc\, ci s\ i se po-
runceasc\, [i se bucur\ mai
mult când i se porunce[te,
decât când porunce[te. Cel
ce iube[te voie[te mai mult
s\ d\ruiasc\, decât s\ ia, c\
voie[te s\ aib\ pe prieten
dator decât s\ fie el dator.
Cel ce iube[te [i voie[te s\
d\ruiasc\ ceva celui iubit,
nu voie[te s\ par\ c\ d\ru-
ie[te, ci c\ cel\lalt `ncepe fa-
cerea de bine. (Sf. Ioan Gur\
de Aur, Omilii [i cuvânt\ri)
12
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Postul - rânduial\
[i grij\ a Bisericii
„Maria, fiica lui Dumnezeu, cea
g\tit\ ca loca[ ~mp\ratului lu-
mii [i al veacurilor [i ca `nnoire
neamului nostru, m\re]ia cea
tainic\ pentru `ngeri [i pentru
oameni, taina cea uimitoare,
ascuns\ din veac, prunc se face
ast\zi `n pântecele `n]eleptei
Ana; pe care cu cuget curat s\
o rug\m, strig=nd c\tre dânsa:
roag\-te Fiului t\u [i Dumne-
zeu, ca ceea ce e[ti ocrotitoarea
noastr\, a cre[tinilor, s\ mân-
tuiasc\ sufletele noastre“ (Sla-
v\... {i acum..., de la „Doamne,
strigat-am“ de la Vecernia zilei)
***
Una dintre preocup\rile de
c\p\tâi ale Bisericii noastre a
fost [i aceea de a statornici rân-
duiala postului. Câteva dintre
preciz\rile tipiconale referi-
toare la post au fost a[ezate
chiar `n calendarul bisericesc.
Printre aceste men]iuni, se
num\r\ [i cea legat\ de zilele
`n care se dezleag\ la pe[te
(spre exemplu, indica]ia din
ziua de ast\zi). ~n ceea ce
prive[te aceast\ precizare litur-
gic\ („dezlegare la pe[te“), tre-
buie specificat c\ nu s-a scris
foarte mult, de[i modul
`n]elegerii ei a fost unul diferit.
Spun aceasta gândindu-m\ `n
primul rând la indica]iile con-
semnate `n calendarele
diferitelor eparhii, `n sensul c\
unele precizeaz\ anumite zile
când se dezleag\ la pe[te, al-
tele nu. Ceea ce este, `ns\,
foarte important de subliniat
este faptul c\ modul `n]elegerii
acestei preciz\ri liturgice este
unul esen]ial; cu alte cuvinte,
aflarea ra]iunii care a generat
acest principiu, dar [i modul `n
care P\rin]ii Bisericii au `n]eles
postul. Postul, `n viziunea
Sfin]ilor P\rin]i, reprezint\ o
unitate, un `ntreg, care nu-[i
pierde integralitatea prin
aceste dezleg\ri. Deci nu se
poste[te fragmentat. ~n con-
cep]ia lor, pe[tele pare a fi con-
siderat ca mâncare de post `n
aceste circumstan]e. Structurile
actuale ale posturilor nu pot fi
gândite din p\cate `n alt mod,
`n sensul c\ nu se poate afirma
c\ postim pân\ la o anumit\
dat\, apoi dezleg\m postul, iar
dup\ o zi iar\[i `ncepem a
posti. ~ntreaga viziune asupra
postului, inclusiv men]iunile
legate de dezleg\rile la pe[te,
dup\ p\rerea mea, `[i au fun-
damentul `n „hot\rârile canoni-
ce privitoare la posturi, care nu
au caracter de dogm\, adic\ nu
trebuie privite ca ni[te reguli
absolut neschimbate [i eterne,
ci fac parte din normele bise-
rice[ti cu caracter moral-disci-
plinar, care au fost formulate
de autoritatea bisericeasc\ `n
func]ie de nevoile,
`mprejur\rile [i evolu]ia vie]ii
religios-morale a credincio[ilor
[i care pot fi, deci, anulate,
modificate sau atenuate de
aceea[i autoritate, la nevoie“.
(Nicolae PREDA, doctor `n
Liturgic\)
Mar]i, 9 decembrie 2008
9 DECEMBRIE 1865: A avut loc protestul deputa]ilor români din Dieta
Transilvaniei contra „uniunii“ Transilvaniei cu Ungaria, `ncorporare ce fusese
votat\ la 24 noiembrie/6 decembrie 1865, `n cadrul Dietei Transilvaniei;
autonomia principatului era, astfel, desfiin]at\, urmând ca interesele acestui
teritoriu locuit de români s\ fie discutate [i hot\râte de Dieta de la Budapesta.
EVANGHELIA ZILEI
Cre[tinii primesc
luminare din
Lumina Hristos
Iisus a spus: „«Nimeni, aprinzând rea de ast\zi nu este un praznic
f\clia, n-o ascunde sub un vas sau n-o împ\r\tesc, poate ca un semn al
pune sub pat, ci o a[az\ în sfe[nic, pen- smereniei Sfintei Fecioare Maria.
tru ca acei ce intr\ s\ vad\ lumina. C\ci Fragmentul evanghelic de ast\zi amin-
nu este nimic ascuns, care s\ nu se dea te[te de cuvintele rostite de Domnul Ii-
pe fa]\, [i nimic tainic, care s\ nu se sus Hristos despre lumin\ [i despre ci-
cunoasc\ [i s\ nu vin\ la ar\tare.
Lua]i seama deci cum auzi]i: Celui ce
ne sunt fra]ii S\i. Spune Mântuitorul
c\ via]a noastr\ trebuie s\ fie aseme-
are i se va da; iar de la cel ce nu are, [i nea unei lumini, a unei f\clii. Faptele
ce i se pare c\ are se va lua de la el». {i bune trebuie s\ ne lumineze via]a, iar
au venit la El mama Lui [i fra]ii; dar credin]a trebuie s\ ne arate ca fiind fii
nu puteau s\ se apropie de El din prici-
ai luminii. De altfel, Domnul Hristos
na mul]imii. {i I s-a vestit: «Mama Ta
[i fra]ii T\i stau afar\ [i voiesc s\ Te se nume[te pe Sine „Lumina lumii“.
vad\». Iar El, r\spunzând, a zis c\tre Deci El este lumina, iar noi primim lu-
ei: «Mama mea [i fra]ii Mei sunt ace[- minare din lumina Sa. De multe ori ve-
tia care ascult\ cuvântul lui Dumne- dem c\, dup\ ce ne-am spovedit sau
zeu [i-l îndeplinesc»“. (Luca 8, 16-21) ne-am împ\rt\[it, avem chipul mai lu-
minos. Luminarea vine [i din faptul c\
*** ascult\m [i împlinim cuvântul lui
În fiecare an, pe 9 decembrie, Bise- Dumnezeu. To]i cei care s-au spovedit
rica serbeaz\ z\mislirea Sfintei Fe- [i s-au împ\rt\[it în acest post s-au lu-
cioare Maria, Mama Domnului nostru minat [i ei sunt exemplu [i pentru to]i
Iisus Hristos. Dac\ facem o socoteal\ ceilal]i ce doresc s\ devin\ fii ai lui
simpl\, vedem c\ sunt, de ast\zi pân\ Dumnezeu. Lumin\ e[ti, lumin\ s\ fii,
în septembrie, exact nou\ luni, adic\ lumin\ s\ te înve[nice[ti! (pr. Dumitru
timpul firesc al unei sarcini. S\rb\toa- P|DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
400 de ani
de la na[terea lui
John Milton
John Milton (n. 9 decem-
brie 1608 - d. 8 noiembrie
1674) a fost poet englez, fai-
mos pentru poemul epic `n
versuri albe „Paradisul
Pierdut“, care reprezint\
una dintre pietrele de te-
melie ale literaturii engleze.
Educat la St. Paul’s
School [i Christ’s College,
Cambridge, Milton a fost un
poet savant, a c\rui ambi]ie
era s\ creeze opere de talia
epopeilor clasice [i care
avea puternice vederi teolo-
gice. ~n cursul anilor pe-
trecu]i la Cambridge, Mil-
ton a scris poezie atât `n
limba latin\, cât [i `n limba
englez\, inclusiv oda „~n di-
minea]a na[terii lui Iisus
Hristos“, 1629. Poemele
timpurii, printre care „Co-
mus [i Lycidas“ (elegie la
moartea prietenului s\u,
poetul Edward King, `n
1637) sunt dovezi gr\itoare
`n privin]a darului liric su- terne `n cadrul guvernului lul tragediei clasice grece[ti,
perlativ al lui Milton. ~n lui Oliver Cromwell. dar cu subiect biblic, o pies\
1638, Milton a plecat `n Milton a continuat s\ `l de teatru puternic\, de[i ne-
Italia, unde a c\l\torit, a apere pe Cromwell [i guver- specific\ genului.
nul Commonwealth-ului `n Poemul `n versuri albe
studiat [i a `ntâlnit multe
figuri remarcabile, printre a sa „Eikonoklastes“, pre- „Paradisul pierdut“ este
care pe Galilei. cum [i `n pamfletele `n lim- considerat a fi cel mai mare
Dup\ „Despre reform\ `n ba latin\ „Prima ap\rare a poem epic `n limba englez\.
Anglia“, 1641, [i „Motivul poporului englez“, 1651, „A Limbajul lui Milton este
Z\mislirea Preasfintei fan cel Str\lucit [i a Sfin]ilor
pornirii guvernului bisericii doua ap\rare a poporului distins [i c\utat, abundând
Mucenici Sositeu, Narsu [i
N\sc\toare Isaac. `mpotriva prela]ilor“, 1642, englez“, 1654, [i „Ap\rarea `n aluzii biblice [i clasice,
Milton s-a `ndep\rtat trep- sinelui“, 1655. reprezent\ri alegorice, me-
de Dumnezeu de Mâine, Biserica face po- tat de prezbiterieni [i, `n „Paradisul pierdut“, tafore, jocuri de cuvinte [i
c\tre Sf=nta Ana menirea Sfin]ilor Mucenici 1649, a scris „~mputernici- 1667, [i urmarea sa mai pu- ornamente retorice. Milton
(dezlegare la pe[te) Mina, Ermoghen [i Evgraf. rile regelui [i ale magistra- ]in reu[it\ „Paradisul reg\- a mai scris 18 sonete `n lim-
]ilor“, care sprijinea cauza sit“, 1671, au fost scrise ba englez\ [i alte 5 `n limba
Dumnezeu a trimis un `n- independen]ilor ce `l `ntem- când a orbit [i când se afla italian\, care respect\ `n
ger la drep]ii Ioachim [i Ana
~n ziua de 9 ni]aser\ pe regele Carol `n `ntr-un oarecare pericol po- general stilul petrarchian [i
s\ le binevesteasc\ z\misli- decembrie, istoria timpul revolu]iei puritane. litic (dup\ restaurarea lui sunt acceptate ca fiind prin-
rea Preacuratei N\sc\toare consemneaz\: Acest pamflet i-a asigurat Carol al II-lea), ca [i „Sam- tre cele mai frumoase sone-
de Dumnezeu, a Fecioarei lui Milton pozi]ia de secre- son Agonistes“, 1671, o dra- te scrise vreodat\. (pr. Paul
Maria. Din dragoste pentru a 1641: A murit pictorul tar latin pentru afaceri ex- m\ poetic\ bazat\ pe mode- LEHACI)
oameni, Dumnezeu a f\cut flamand Anthonis Van Dyck
roditor pântecele sterp al (n. 1599); Premiul Nobel pentru chimie a 1909: S-a n\scut Dou- a 1920: S-a n\scut Carlo
Anei [i a f\cut-o mam\ pe cea a 1717: S-a n\scut Jo-
hann Joachim Winckelmann, pe 1918 (pentru realizarea glas Fairbanks jr, scriitor, Azeglio Ciampi, pre[edintele
care `mb\trânise f\r\ s\ Republicii Italiene (din 1999);
nasc\. arheolog [i istoric de art\ sintezei industriale a amoni- autor [i produc\tor american
german, primul care a studi- a 1990: Lech Walesa, fos-
acului) (d. 1934); de filme (d. 2000);
Tot ast\zi, Biserica face at `n mod [tiin]ific monumen- tul lider al sindicatului „Soli-
pomenirea Sfintei Prooroci]e a 1905: ~n Fran]a a fost a 1915: S-a n\scut sopra- daritatea“, devine primul
tele Antichit\]ii (d. 1768);
Ana, mama Proorocului Sa- a 1868: S-a n\scut chi- proclamat\ separarea Bise- na german\ Elisabeth Schwar- pre[edinte ales democratic al
muel; a Sfântului Cuvios {te- mistul german Fritz Haber; ricii de Stat; zkopf; Poloniei. a
 Mar]i, 9 decembrie 2008 13
„Aparent, credin]a este sl\bit\, dar nu pân\ `ntr-atât. Oamenii au,
Agenda zilnic, obliga]ii familiale, profesionale, sociale mai urgente [i nu pot
participa regulat la slujbele biserice[ti. ~ns\, nu sunt pu]ini care s\
nu aib\ un fior de `nviorare [i s\ nu se `nchine când aud b\taia
cre[tinului clopotelor, ca un strig\t de chemare a viilor, ca un plâns al mor]ilor,
ca o putere care `mpr\[tie `n tot felul fulgerele.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Avem nevoie de „predici calde, neobositoare [i exemplificatoare“ (MCXLIII)
Cum s\ sporim credin]a [i tr\- sunt [i oi albe, [i oi negre, [i o credin]\ tot, ne cheam\: Veni]i la Mine cei osteni]i
irea `n Hristos `n rândul credin- mai firav\, [i nimeni nu poate spune c\ e [i `mpov\ra]i [i ad\posti]i-v\ la blânda [i
cio[ilor? neprih\nit. smerita Mea inim\, c\ Eu sunt singura
Aparent, credin]a este sl\bit\, dar nu Trebuie slujbe zilnic la biserici, peste Cale, singurul Adev\r, [i singura, nes-
pân\ `ntr-atât. Oamenii au, zilnic, tot, cu predici calde, neobositoare [i exem- fâr[it\ [i fericit\ Via]\!
obliga]ii familiale, profesionale, sociale plificatoare [i s\ nu fie cu nici un chip Pe lâng\ cuvinte libere folositoare, s\
mai urgente [i nu pot participa regulat la prilejuri smintitoare. Nimic nu va fi mai li se recomande c\r]i folositoare, mai cu
slujbele biserice[ti. ~ns\, nu sunt pu]ini frumos ca un slujitor al lui Hristos cu deosebire pe cele ce amintesc de fericirea
care s\ nu aib\ un fior de `nviorare [i s\ via]\ plin\ de a[ezare duhovniceasc\, ne- sfin]ilor cu `ngerii de sus, de viforul ispi-
nu se `nchine când aud b\taia clopotelor,
ca un strig\t de chemare a viilor, ca un vinovat, senin, blând, cu ochi de lumin\ telor, precum [i de grozava [i nesfâr[ita
plâns al mor]ilor, ca o putere care `m- `ngereasc\. Un copil `n bra]ele tat\lui ardere a iadului. {i cine va avea din `n]e-
pr\[tie `n tot felul fulgerele. s\u a strigat tare, `n biseric\, spre uimi- lepciunea cea mare, aceluia i se vor lumi-
O m\rturisesc [irurile nesfâr[ite de rea tuturor, când a ie[it preotul `n ve[- na inima [i calea!
credincio[i la marile hramuri din ]ara minte din altar: „Tat\, iat\ un Doamne- Fericitul Augustin spune: „Pentru ci-
noastr\, care, cu o adânc\ ner\bdare, `[i Doamne viu!“ (nu ca cei de pe perete). ne vrea s\ cread\, am o mie de motive,
a[teapt\ ferici]i rândul, ceasuri lungi, ca Inima curat\, nevinovat\, a acelui co- pentru cel ce nu vrea, n-am nici unul! Diaspora
s\ se `nchine, s\ s\rute sfintele moa[te. pil a ar\tat simplu, dar tare, c\ Dumne- Singurul motiv este moartea!“ (arhim.
Ace[tia sunt, to]i, credincio[i t\cu]i, ano- zeu, Care ne iube[te ca pe lumina ochilor, Arsenie PAPACIOC, Convorbiri duhov- Bisericii
nimi [i liberi. ~ntr-o comunitate mare, ne cerceteaz\ peste tot, ne caut\ peste nice[ti, vol. I) Ortodoxe
Române (I)
VOCABULAR RELIGIOS MICUL CATEHISM
Dup\ evenimentele din
a dezbinare: puternic\ deosebire de p\reri `n anumite probleme, disen- decembrie 1989, diaspora
siuni care duc la separare. ~n Evanghelia dup\ Ioan (7, 43), citim: „{i s-a f\- Bisericii Ortodoxe Româ-
cut dezbinare `n mul]ime, pentru El“ (Hristos). La fel, `n Ioan 9, 16 [i 10, 19. ne a cunoscut o dezvolta-
~n acest sens, se vorbe[te de dezbin\rile din Corint (I Corinteni 1, l0), când re f\r\ precedent. Astfel,
cre[tinii de acolo se `mp\r]iser\ `n patru grup\ri sau partide, dup\ cum ]i- pe lâng\ arhiepiscopiile
neau mai mult la unul sau altul din apostolii lor, pu[i `n compara]ie cu din str\in\tate `nfiin]ate
Hristos. De aceea `i `ndeamn\ Sfântul Apostol Pavel: „Pentru numele lui pentru românii ortodoc[i
Hristos, ca to]i s\ vorbi]i la fel [i s\ nu fie dezbin\ri `ntre voi, ci s\ fi]i cu to- au ap\rut altele noi, iar
tul uni]i `n acela[i cuget [i `n aceea[i `n]elegere“ (I Corinteni 1, 10). Nu ajun- altele au fost ridicate la
seser\ `nc\ la dezbinare pe principiile de credin]\, care este `nceputul ere- rang de mitropolie. Prin-
ziei. Se vorbe[te de dezbinare [i `n Biseric\, atunci când luau Cina Domnu- tre arhiepiscopiile vechi
lui; c\ci la agapele ce aveau loc cu acest prilej, unii f\ceau abuzuri `n mânca- se num\r\ Mitropolia
re [i b\utur\, iar al]ii erau fl\mânzi (I Corinteni 11, 18-22). Cre[tinii laolalt\ Ortodox\ Român\ pentru
constituie Biserica - Trupul lui Hristos -, [i, ca [i `n trup, unde toate m\dula- Europa Occidental\ [i
rele conlucreaz\ `ntr-o unitate [i se `ngrijesc unele de altele, tot a[a s\ tr\- Meridional\, care `[i are
iasc\ [i cre[tinii, „ca s\ nu fie dezbinare `n trup“, cum zice Apostolul (adic\ sediul la Paris. Ea a luat
`n Biseric\), „ci m\dularele (cre[tinii) s\ se `ngrijeasc\ unele de altele“ (I fiin]\ mai `ntâi ca epis-
Corinteni 12, 25). Dezbinarea este ie[irea din ascultarea de Biseric\ (cf. copie, `n anul 1957, [i a
Matei 18, 17 ; Galateni 1, 8-9; Evrei 10, 25). Cu acela[i sens sunt [i cuvintele intrat sub jurisdic]ia ca-
`ntâlnite la Luca 12, 51; Romani 16, 17; Galateni 5, 20; Luca 11, 17-18; 12, nonic\ a Patriarhiei Bise-
52; [i „a `mp\r]i“ la Matei 27, 35 ; Marcu 15, 24 ; Luca 23, 34; 22, 17; Ioan ricii Ortodoxe Române
19, 24. ~n primul caz este vorba despre dezbinarea oamenilor pe problema prin aprobarea Sfântului
credin]ei, chiar `n sânul aceleia[i familii, `n care unii vor crede `n Hristos,
al]ii nu. ~n acest sens trebuie `n]elese cuvintele Domnului: „Vi se pare c\ am
venit s\ aduc pace pe p\mânt? V\ spun c\ nu, ci dezbinare“ (Luca 12, 5). ~n
Taina `mp\rt\[irii cu Hristos Sinod `n [edin]a din 28
aprilie 1972. Doi ani mai
târziu, la 12 decembrie
alt text, `n loc de „dezbinare“, se spune „sabie“ (Matei 10, 34). Aceea[i idee o Dumnezeu, `n mod nev\- Euharistii, `mp\rt\[indu-ne [anie, Euharistie, Cuminec\- 1974, a fost ridicat\ la
`nt\re[te mai departe verbul „a dezbina“: „trei `mpotriva a doi... tat\l `mpo- zut, `mp\rt\[e[te harul divin cu ~nsu[i Trupul [i S=ngele tur\, Cina Domnului, Grijanie. rangul de arhiepiscopie,
triva fiului... soacra `mpotriva nurorii..“ (Luca 12, 52-53). Un astfel de c\min prin intermediul unor lucr\ri Domnului, devenim hristofori Sfin]irea darurilor de p=ine având la acea vreme `n
nu poate d\inui. A[a se `ntâmpl\ [i cu orice `mp\r\]ie care se dezbin\ [i se v\zute, s\v=r[ite de c\tre epis- (adic\ „purt\tori de Hristos“) [i vin, care se transform\ `n jurisdic]ia ei 24 de parohii
pustie[te, ca [i `mp\r\]ia lui satan (Luca 11, 17-18). Cel\lalt substantiv, „di- cop sau preot, numite Sfintele [i se des\v=r[e[te aceast\ via- Trupul [i S=ngele Domnului aflate `n diferite ]\ri din
hostasia“, vorbe[te despre ereticii care fac „dezbin\ri [i sminteli `mpotriva Taine. Sunt [apte Sfinte Taine: (Sf=nta ~mp\rt\[anie), are loc Europa. ~n 1998, Arhie-
`nv\]\turii (s\n\toase)“ pe care au primit-o cre[tinii de la apostoli (Romani ]\ ca unire deplin\ cu Hristos.
Taina Sf=ntului Botez, Taina Taina Sfintei Euharistii es- `n timpul slujbei Sfintei Litur- piscopia cuprindea 30 de
16, 17; Gal. 5, 20). De aceea `i `ndeamn\ apostolii a se feri de cei ce fac Mirungerii, Taina Sfintei Eu- ghii, slujb\ care nu poate fi ofi- parohii; `n prezent, sunt
dezbin\ri sau abateri de la dreapta `nv\]\tur\ [i de la credin]a mântuitoare. te taina `mp\rt\[irii cu Trupul
haristii, Taina Spovedaniei, [i S=ngele M=ntuitorului Hris- ciat\ dec=t de episcop sau de organizate peste 130 de
(Dic]ionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995) Taina Sfintei Cununii, Taina preot. Momentul sfin]irii are
tos. Aceast\ tain\ a fost insti- parohii [i comunit\]i. La
Sf=ntului Maslu [i Hirotonia. loc atunci c=nd episcopul sau 21 octombrie 2001, Arhie-
tuit\ de Iisus Hristos la Cina
Primele trei taine, numite [i preotul roste[te: „Trimite Du- piscopia a fost ridicat\ la
cea de Tain\, c=nd „lu=nd p=i- hul T\u cel Sf=nt peste noi [i
„taine de ini]iere“, se adminis- rang de Mitropolie. Mitro-
treaz\ tuturor celor care do- ne [i binecuv=nt=nd, a fr=nt [i, peste darurile acestea, ce sunt polia Ortodox\ Român\ a
resc s\ devin\ membri deplini d=nd ucenicilor, a zis: Lua]i, puse `nainte, [i f\, adic\, p=i- Europei Occidentale [i
ai Sfintei Biserici a Domnului m=nca]i, acesta este Trupul nea aceasta, cinstit Trupul Meridionale este condus\
Hristos. Prin Taina Botezului Meu. {i lu=nd paharul [i mul- Hristosului T\u; iar ce este `n de Sinodul Mitropolitan
sunt iertate p\catele s\v=r[ite ]umind, le-a dat, zic=nd: Be]i paharul acesta, cinstit S=ngele format din IPS Arhiepis-
p=n\ `n momentul botezului [i dintru acesta to]i, c\ acesta es- Hristosului T\u, pref\c=ndu-le cop [i Mitropolit Iosif,
suntem n\scu]i la via]a cea no- te S=ngele Meu, al Legii celei cu Duhul T\u cel Sf=nt! Amin. Preasfin]itul Siluan, Epis-
u\ `n Hristos. Prin Taina Mi- Noi, care pentru mul]i se vars\ Amin. Amin“. ~n acest timp, la copul Episcopiei Rom=ne
rungerii primim puterea dez- spre iertarea p\catelor“ (Matei stran\ se c=nt\ „Pe Tine Te din Italia, Preasfin]itul
volt\rii vie]ii celei noi `n 26, 26-28). Sunt mai multe nu- l\ud\m“. (pr. Gheorghe Timotei, Episcopul Epis-
Hristos, iar prin Taina Sfintei miri ale acestei taine: ~mp\rt\- MIH|IL|) copiei Rom=ne a Spaniei
[i Portugaliei, [i Prea-
sfin]itul Marc Nem]eanul,
Episcop-Vicar al Arhie-
BIBLIA - VERSET CU VERSET piscopiei Ortodoxe a
Europei Occidentale. Mi-
tropolia `[i `ntinde juris-
Cum s-a `n\l]at Noe deasupra celorlal]i dic]ia `n `ntreaga Europ\
Occidental\ [i Meridiona-
tivirea lui Dumnezeu - a[a cum a l\, conform urm\toarei
Facerea 7, 17: din]a d\t\toare de virtu]i. Aces-
ta a fost [i motivul pentru care f\cut Noe -, fapt care dep\[e[te structuri: Arhiepiscopia
„Potopul a ]inut pe el „a aflat har `naintea Domnu- cu mult `n importan]\ [i intensi- Europei Occidentale, cu
lui Dumnezeu“ (Facere 6, 8) [i tate orice primejdie prin care sediul la Paris, are juris-
p\m=nt patruzeci de nu se reg\sea printre cei care a- omul ar putea trece: „~n fiecare zi dic]ie `n Fran]a, Elve]ia,
zile [i patruzeci de veau s\ piar\ la potop. ~n Epis- suntem `n primejdie de moarte; Olanda, Belgia, Regatul
Unit, Irlanda, Islanda, [i
nop]i [i s-a `nmul]it tola c\tre Evrei, Sfântul Apostol firea se `mpotrive[te, dar voin]a,
Pavel confirm\ c\ Noe, „prin `nving=nd cu bun\tatea lui Dum- cuprinde [i Reprezentan]a
apa, [i a ridicat credin]\, luând (...) `n[tiin]are nezeu firea, se `ncununeaz\; nu Bisericii Ortodoxe Româ-
de la Dumnezeu despre cele ce `ndur\m ni[te suferin]e vrednice ne pe lâng\ Institu]iile
corabia, [i aceasta s-a nu se vedeau `nc\, a g\tit, cu ev- de bun\t\]ile ce le vom mo[teni [i Europene (Bruxelles); E-
`n\l]at deasupra piscopia Italiei, cu sediul
lavie, o corabie spre mântuirea de slava ce ni se va descoperi“. la Roma, are jurisdic]ie `n
casei sale; prin credin]\ el a osân- Reg\sim `n versetul de mai
p\m=ntului.“ dit lumea [i drept\]ii celei din sus perioada de patruzeci de zile
Italia; [i Episcopia Spa-
niei [i Portugaliei, cu se-
Nu cu mult timp `n urm\, credin]\ s-a f\cut mo[tenitor“. `n care a plouat ne`ntrerupt, ca diul la Madrid, care are
autorul biblic spunea c\ „p\- Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur spu- expresie a peniten]ei prin inter- jurisdic]ie `n Spania [i
mântul se stricase `naintea fe]ei ne c\, `n ciuda primejdiilor, fie- mediul c\reia p\catul trebuia Portugalia. Mitropolia
lui Dumnezeu [i se umpluse p\- care om se poate bucura de milos- nimicit. (Lucian APOPEI) este organizeaz\ `n paro-
mântul de silnicii. {i a c\utat hii, grupate `n protopopi-
Domnul Dumnezeu spre p\- a ISTORII CU T+LC a ate (protoierii), [i m\n\s-
mânt [i, iat\, era stricat, c\ci tot tiri. Ea cuprinde [i câteva
trupul se ab\tuse de la calea sa
pe p\mânt“ (Facerea 6, 11-12). Lucrul nedorit de suflet dureaz\ pu]in femiei [i mi-era ru[ine s\ vorbesc“. Dup\
ce i-a povestit ce [i cum, `ndat\ s-a sim]it
asocia]ii. Mitropolia Orto-
dox\ Român\ pentru Eu-
Iat\ c\ acum, la modul efectiv, Ziceau despre un frate c\ era ispitit c\- vorbe[te. ~ntr-o zi, `ns\, petrecându-l, i-a u[urat. B\trânul i-a zis: „Nu te fr\mânta, ropa Central\ [i Occiden-
„p\m=ntul stricat“ este inundat copile. Ori de câte ori `]i vine acest gând, tal\ public\ revista luna-
tre blasfemie, dar se ru[ina s\ spun\. Au- zis: „Iat\, de atâta timp vii la mine, ca spune-i: «Nu e treaba mea. Blasfemia ta s\ r\ de spiritualitate „Apos-
de ap\, iar corabia lui Noe „s-a zise de marii p\rin]i, se pornea la ei, ca s\ s\-mi spui ce gânduri te fr\mânt\, [i cum
`n\l]at deasupra p\m=ntului“. cad\ asupra ta, satana, sufletul meu nu tolia“, iar o emisiune ra-
Acest din urm\ aspect cap\t\ se m\rturiseasc\, dar când ajungea i se f\- ajungi nu mai vrei s\ mi le spui, ci de fie- vrea a[a ceva». Orice lucru nedorit de su- dio difuzat\ s\pt\mânal
simboluri deosebite, `n sens spi- cea ru[ine. S-a dus de mai multe ori [i la care dat\ pleci la fel de tulburat ca la so- flet dureaz\ pu]in. {i, dup\ ce s-a vinde- la Radio Enghien, din Pa-
ritual. Noe s-a `n\l]at deasupra avva Pimen. B\trânul `[i d\dea seama c\ sire. Spune-mi, copile, ce-i cu tine?“. A- cat, fratele a plecat. (Pateric , edi]ia ris, este realizat\ cu bine-
tuturor `n primul r=nd prin cre- fratele e ros de gânduri [i se `ntrista c\ nu tunci el i-a zis: „M\ ispite[te demonul blas- Polirom, 2005) cuvântarea Mitropolitului
Iosif. (pr. Cezar }|BÂRN|)
14 Mar]i, 9 decembrie 2008
STUDIU: Un studiu realizat la Institutul Max Planck din Berlin arat\ c\ persoanele în

Por]ia vârst\, în special b\rba]ii, se simt mai tinere în medie cu 13 ani. De cealalt\ parte, femeile
se consider\ în medie cu 4 ani mai b\trâne decât b\rba]ii (adic\ se precep în medie cu doar
9 ani mai tinere decât sunt). De asemenea, acest studiu demonstreaz\ [i faptul c\
de s\n\tate persoanele care se simt mai tinere întâmpin\ un risc mai mic de mortalitate, comparativ cu
cele de aceea[i vârst\ [i cu st\ri ale s\n\t\]ii similare, care se simt b\trâne.

DIC}IONAR MEDICAL
a Pyoderma Gangreno-
sum: afec]iune a pielii, care
const\ `n apari]ia unor ul-
cera]ii la nivel cutanat, mai
ales la nivelul membrelor
inferioare. Etiologia este
incomplet cunoscut\; se
presupune c\ ar fi o tulbu-
rare a sistemului imunitar;
a QI: un indicator al
dezvolt\rii intelectuale. ~n
copil\rie [i `n via]a adult\,
acesta reprezint\ capaci-
tatea intelectual\ `n rela]ie
cu restul popula]iei; `n co-
pil\rie, poate, de aseme-
nea, s\ reprezinte ritmul
de dezvoltare (v=rsta men-
tal\). Majoritatea testelor
de inteligen]\ sunt constru-
ite astfel `nc=t IQ `n popu-
la]ia general\ are o medie
de 100 [i o devia]ie standard
de aproximativ 15. Sinonim:
coeficient de inteligen]\, co-
eficient intelectual, IQ;
a Quincke (edem al lui):
globina. Cauzele pot fi nu-
meroase: un traumatism
important cu strivire (sin-
dromul Bywaters) sau, mai
rar, exerci]iul muscular in-
tens, crizele convulsive pre-
lungite, electrocutarea, `n-
treruperea circula]iei sangvi-
ne `ntr-un membru (picior,
m=n\). Se manifest\ prin
dureri ale muschilor atin[i
[i printr-o colora]ie mai
`nchis\ a urinelor. Mio-
globina fiind eliminat\ prin
rinichi, antreneaz\ o insu-
ficien]\ renal\ acut\. Tra-
tamentul va fi cel al cauzei,
iar `n caz de insuficien]\ re-
nal\ acut\, se va realiza un
tratament prin dializ\ timp
de c=teva zile sau s\p-
t\m=ni;
a rabdomiosarcom: este
o tumor\ malign\ dezvolta-
t\ pe seama mu[chiului
striat. Tratamentul const\
`n abla]ia chirurgical\ am-
pl\, asociat\ cu o radiotera-
Ajunge!
fac\ baie, s\ nu bea vin, nici
rachiu, s\ nu m\nânce
decât fructe albe, frec\]ei,
azim\ nes\rat\ [i zeam\ de
g\in\. S\ nu m\nânce le-
gume, nici pe[te s\rat, a-
Drept s\ v\ spun, m\ cuprinde o hrean sau alte plante, ne `n[ir\ crituri sau gorgoaze“.
sfânt\ indignare când v\d cum pe cu emfaz\ câte boli grave Din textul de mai sus se
observ\ c\ existau acelea[i
ecranele televizoarelor se l\f\iesc se pot vindeca cu aceste plante [i contraindica]ii care sunt [i
diverse persoane, care, ]inând `n cât de bine ajut\ ele la refacerea ast\zi pentru aspirin\, [i a-
nume: alcoolul [i alimentele
mân\ un ardei iute, o r\d\cin\ de elanului vital [i a poten]ei. care determin\ hiperacidita-
te, deoarece acestea pot fa-
die; se astup\ ulciorul bine pe un vârf de cu]it, un praf voriza sânger\rile digestive.
cu un petic ud. Se vâr\ [i un p\h\ru] mic de fier- Am redat textul de mai
`ntr-un cuptor din care s-a tur\, apoi doarme un ceas. sus atât pentru a v\ face o
scos pânea de la copt, se Seara, când se culc\, iea idee cât de mult s-a progre-
sat `n terapia reumatismu-
astup\ cuptorul bine la gu- din nou un praf [i un
lui, c=t [i pentru a v\ pre-
r\ [i se las\ pân\ a doua zi. p\h\ru] de salce, [i tot a[a
veni s\ nu accepta]i recla-
Dup\ ce s-a r\cit, se scurge urmeaz\ timp de 40 de zile.
rachiul din ulcior, iar sal- Dac\ bolnavul are [i r\ni, mele incorecte ale unor
cea se pune s\ se usuce. fierbe cu ap\ restul de salce pseudocompeten]i. Pentru
de prof. univ. dr. Odat\ uscat\, se piseaz\ [i ce a r\mas `n sita de cernut c\, vorba unui hâtru: „Nu
Ostin C. MUNGIU
se cerne, praful se strânge [i se spal\ pe r\ni, `n fiecare `nseamn\ c\, dac\ gâsca
Este indubitabil faptul [i ceea ce r\mâne `n sit\ se zi, o dat\. Se `mparte salcea are aripi, poate s\-[i dea cu
c\ multe dintre remediile strânge, de asemenea. Bol- a[a, ca s\ ajung\ timp de 40 p\rerea despre avia]ie“.
de ast\zi `[i au originea `n navul iea timp de 40 de de zile. ~n timpul cât ur-
plantele medicinale, dar zile, diminea]a, cu trei cea- meaz\ bolnavul salcea, tre- * PROF. UNIV. DR. OSTIN C. MUNGIU
ESTE PRE{EDINTELE ASOCIA}IEI
popularizarea f\r\ noim\ suri `nainte de a se scula, buie s\ [ead\ `n c\ldur\, s\ DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA

reac]ie alergic\ ce este ca- pie [i o chimioterapie; a calit\]ilor unor preparate

racterizat\ printr-o erup]ie
edematoas\ subcutanat\.
Acest edem se poate de-
clan[a prin absorb]ia de ali-
mente, de o `n]ep\tur\ de
insect\ sau de luarea unor
medicamente. Edemul afec-
teaz\ mucoasele bucale [i
ale c\ilor respiratorii supe-
rioare, precum [i ]esuturile
subcutanate laxe ale fe]ei.
Se manifest\ printr-o um-
fl\tur\ bine delimitat\, ta-
re, de culoare roz pal, ne-
pruriginoas\, dar care pro-
duce o senza]ie de arsur\.
Poate cauza chiar asfixia
din cauza localiz\rii lui. Se
impune un tratament de
urgen]\, mai ales dac\ e-
xist\ o jen\ respiratorie, cu
corticosteroizi injectabili cu
ac]iune rapid\, asocia]i cu
clorhidrat de adrenalin\.
~n caz c\ tratamentul nu
d\ roade [i edemul conti-
nu\ s\ evolueze, este impe-
rativ transportul bolnavu-
lui la reanimare. Sinonim:
angioedem, edem angio-
neurotic;
a rabdomioliz\: distru-
gere a ]esutului mu[chilor
stria]i, antren=nd elibera-
rea `n s=nge a unui pig-
ment muscular toxic, mio-
a rabie: boal\ infec]ioa-
s\ grav\, transmis\ de la
animalele vertebrate la om
[i este provocat\ de un vi-
rus ARN din familia Rhab-
doviridae. Rabia este boal\
care afecteaz\ at=t omul,
c=t [i animalele. Virusurile
transmise omului prin mu[-
c\tura unui animal bolnav
sau, mai rar, simplu rezer-
vor al acestui virus neuro-
trop (fix=ndu-se de prefe-
rin]\ pe sistemul nervos),
ating direct celulele cere-
brale, provoc=nd o menin-
goencefalit\ ireversibil\ fa-
tal\ `n 5 p=n\ la 20 de zile.
Vehiculul contamin\rii es-
te saliva, foarte bogat\ `n
virus la animalul turbat,
`nc\ din perioada de incu-
bare; de asemenea, boala
este contractat\ uneori
prin simpla lingere a unei
pl\gi. Animalele implicate
`n transmisia rabiei sunt
lupul (Asia), c=inele s\lba-
tic (America de Sud), vul-
pea (Europa), liliecii car-
nivori (America), dar toate
mamiferele pot fi ele `nsele
victime ale bolii [i pot de-
veni astfel periculoase pen-
tru om (calul, berbecul,
c=inele domestic). a
naturiste, pentru care nu
exist\ studii clinice contro-
late, poate face mai mult
r\u decât bine, fie agra-
vând boala, fie `ntârziind
prezentarea bolnavului la
medic. De aceea, mi se pare
inadmisibil ca, la `nceputul
mileniului al treilea, s\ re-
curgem la tratamente ana-
cronice. Este adev\rat c\
aspirina provine din modi-
ficarea acidului salicilic,
care se g\se[te `n coaja de
salcie, dar asta nu `nseam-
n\ c\ trebuie s\ revenim la
„tratamentul b\besc“. {i
pentru a v\ face o idee de-
spre cum se trata reuma-
tismul `n a doua jum\tate
a secolului al XIX- lea, v\
red\m un text provenit din
Analele Academiei Române
de acum un veac, care
ar\ta cum se f\cea trata-
mentul cu coaj\ de salcie:
„Se ia o litr\ de salce, care
se taie m\run]el, se pune
`ntr-o oal\ cu dou\ oca de
ap\ [i se fierbe o jum\tate
de zi pân\ scade la
jum\tate. Se pune apoi
`ntr-un ulcior de 3 oca [i
jum\tate, legat cu sârm\,
[i se toarn\ peste ea dou\
oca de rachiu bun de droj- Acidul salicilic, „str\mo[ul“ aspirinei, se extrage din coaja de salcie

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Scrie]i-ne pe adresa: Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Pagin\ realizat\

„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, de Otilia
cod 700036, Ia[i profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Mar]i, 9 decembrie 2008 15
E{EC LA CM DE TENIS DE MAS|: Reprezentativa feminin\ de tenis de mas\ a
Sport României a ratat calificarea `n semifinalele Campionatelor Mondiale de tenis de mas\
de la Madrid, dup\ ce a fost `nvins\, duminic\, de forma]ia Coreei de Sud, cu scorul de
3-1. Singurul punct al echipei antrenate de Elena Sebe a fost adus de Andreea Dosmina.
Echipa României va `ntâlni forma]ia statului Hong Kong `n turneul pentru locurile 5-8.

Penicilina ajunge `n sferturile Cupei Rom=niei PE SCURT

Suntem `n c\r]i!
a Handbalistele tricolore au c=[tigat
ultimul meci din grupa preliminar\ la
„Europenele“ din Macedonia, 27-25 cu
Danemarca a Rom=nia porne[te cu
punctaj maxim `n grupa principal\ [i va
juca ast\zi, cu Spania, de la ora 19:15 a
Echipa feminin\ de
handbal a României a `n-
vins duminic\ seara for-
ma]ia Danemarcei cu sco-
rul de 27-25 (10-13), la
Skopje, `n ultimul meci din
Grupa A la Campionatul
European din Macedonia.
România a reu[it a treia
victorie consecutiv\ la Eu-
ropenele din Macedonia,
dup\ cele cu Ungaria [i
Fran]a. România a `nceput
bine meciul, a condus cu 3-
1 (min. 6) [i cu 6-4 (min.
16), dar Danemarca a re-
venit, a egalat [i a trecut `n
avantaj `n ultimele minute
ale primei reprize, profi-
tând de un joc mai slab `n
atac al forma]iei preg\tite
de Radu Voina. ~n partea
secund\, România a `nce-
put o curs\ de urm\rire, `n
care egalarea a survenit `n
minutul 43, 18-18, dup\
un gol reu[it de Crap. E-
chipa noastr\ s-a desprins
la 22-19, dar danezele au
egalat (23-23), profitând de
o dubl\ eliminare `n rân-
dul forma]iei României.
Echipa lui Radu Voina a
reu[it `n cele din urm\ vic-
toria, cu scorul de 27-25, [i
intr\ cu punctaj maxim `n
grupa principal\. Din p\-
cate, Paula R\dulescu s-a
accidentat destul de grav
`n minutul 47, la genun-
chiul drept, [i a p\r\sit
terenul pe targ\. ~n fa]a a
1.000 de spectatori, galeria
noastr\ fiind `n top pe tot
parcursul partidei, au
evoluat echipele:
- Danemarca: Karin
Mortensen, Christina Pe-
dersen - Rikke Skov (5
goluri), Susan Thorsgaard,
Louise Mortensen, Camilla
Dalby, Henriette Mikkel-
sen (2), Lene Lund Nielsen
(1), Josephine Touray (1),
Laerke Moeller (5), Katrine
Fruelund (3), Gitte Aaen
(3), Kamilla Kristensen (2),
Trine Troelsen (3). Antre-
nor: Jan Pytlick.
- România: Lumini]a
Dinu, Paula Ungureanu -
Ramona Maier (3 goluri),
Florina Bârsan (2), Car-
men Amariei (5), Daniela
Crap (1), Cristina Neagu
(1), Oana Manea (2), Va-
lentina Ardean (3), Melin-
da Geiger, Adina Fiera
(1), Narcisa Lecu[anu (9).
Antrenor: Radu Voina.
Au arbitrat cu multe
gre[eli Peter Bol [i Ed van
Eck (ambii din Olanda).
Sala Penicilina din Ia[i a
g\zduit duminic\ o nou\ par-
tid\ de volei, de data aceasta
din Cupa Rom=niei. ~n man[a
a doua din turul preliminar,
pe teren propriu, ie[encele de
la Penicilina s-au confruntat
cu mai modesta forma]ie
CSM Lugoj, pe care au `n-
vins-o cu scorul de 3-0 (25-15,
25-15, 25-15). Dup\ senza]io-
nala victorie de cu o zi `na-
inte, c=nd au dispus cu 3-1 de
campioanele de la CSU Metal
Gala]i `ntr-o partid\ cont=nd
pentru ultima etap\ a turului
Diviziei A1 feminine, voleiba-
listele de la Penicilina nu au
acuzat deloc oboseala acumu-
România porne[te
din pole-position `n
grupele principale
Meciul România-Dane-
marca a `ncheiat `ntrece-
rile primei faze a competi-
]iei, echipele calificate `n
faza grupelor semifinale
fiind România, Danemar-
ca, Ungaria, Norvegia,
Spania [i Ucraina, care
vor evolua `n grupa 1, la
Ohrid, [i Rusia, Suedia,
Belarus, Germania, Croa-
]ia [i Macedonia, care vor
juca la Skopje, `n grupa 2.
~n aceast\ a doua faz\ a
competi]iei conteaz\ re-
zultatele `nregistrate `n
grupele preliminare `ntre
echipele calificate, astfel
c\ România, care a `nvins
[i pe Ungaria [i pe Dane-
marca, pleac\ din pole-po-
sition, cu 4 puncte. Nor-
vegia are 3 puncte, Spania
- 2 puncte, iar Ucraina,
Danemarca [i Ungaria -
câte 1 punct. Primele 2
clasate se calific\ `n semi-
finalele programate sâm-
b\t\, 13 decembrie, Ro-
mânia urmând s\ joace `n
ordine cu Spania (ast\zi,
ora 19:15), Ucraina (m=i-
ne, ora 17:15) [i Norvegia
(joi, ora 21:15).
Programul grupei I
principale este urm\torul:
9 decembrie: România -
Spania, Danemarca - Nor-
vegia, Ungaria - Ucraina
10 decembrie: România
- Ucraina, Ungaria - Nor-
vegia, Danemarca - Spa-
nia
11 decembrie: Dane-
marca - Ucraina, Ungaria
lat\ `n partida de s=mb\t\ [i,
cu mult\ `ncredere `n tot ce
au f\cut pe teren, [i-au sur-
clasat adversarul din Lugoj
dup\ trei scoruri identice pe
tabela de marcaj, c=[tigate de
moldovence cu 25-15! Pentru
Penicilina a evoluat urm\toa-
rea forma]ie: Olga Pavlova -
Mihaela Ionescu, Anca Nico-
lau, Tatiana Ivaniushkina,
Slavina Koleva, Tatiana Popa
(au mai jucat Oana Ghilea [i
Vesela Nikolova). V\ reamin-
tim c\, `n prima man[\, `n
deplasare, moldovencele au
ob]inut victoria cu scorul de
3-1 (25-18, 25-15, 21-25, 25-
20) `n fa]a celor de la CSM
- Spania, România - Nor-
vegia.
Ga]u: „De mult timp
nu am mai fost at=t
de fericit“
Pre[edintele FR Hand-
bal, Cristian Ga]u, a de-
clarat, duminic\, la fi-
nalul meciului câ[tigat de
România `n fa]a Dane-
marcei, la CE din Mace-
donia, c\ de mult timp nu
a fost atât de fericit [i c\,
din punctul s\u de vedere,
victoria cu nordicele a fost
ca o final\ de Campionat
European.
„Nu mai pot de bucurie.
Sunt fericit [i mândru c\
avem o asemenea echip\,
fete care [tiu s\ se sus]in\
cu adev\rat. Victoria de
ast\zi a fost cea mai grea,
din punctul meu de vedere
o adev\rat\ final\ de
Lugoj [i, cu dou\ victorii la
activ, ele au ob]inut pro-
movarea `n sferturile de fi-
nal\ ale Cupei Rom=niei, al\-
turi de SCM „U“ Craiova,
Volei Club 2004 Tomis Con-
stan]a [i CSU Medicina Tg.
Mure[, iar CSU Metal Gala]i,
{tiin]a Bac\u, Dinamo
Bucure[ti [i Unic Piatra
Neam] au fost calificate di-
rect `n aceast\ faz\ a com-
peti]iei. S=mb\t\, 13 decem-
brie, ie[encele vor evolua la
Craiova, `mpotriva echipa
SCM „U“ din localitate, dis-
puta cont=nd pentru etapa cu
nr. 12, prima a returului
Diviziei A1. (D.T.)
Campionat European. M\
bucur c\ fetele [tiu s\
revin\, chiar dac\ au fost
[i momente mai slabe. Azi
au ie[it la ramp\ Lecu[anu
[i Amariei, dar `n alt\ zi
vor fi altele, pentru c\ au
`nv\]at sau re`nv\]at s\ se
ajute [i s\ se bucure
`mpreun\. Mi-a pl\cut [i
curajul antrenorului Voina
de a face schimb\rile din
final. Când s-a terminat
meciul am fugit `n teren s\
le pup pe toate fetele!“, a
declarat Cristian Ga]u.
Pre[edintele FRH a
mai spus c\, dup\ victoria
cu Danemarca, fetele vor
primi un cadou mai spe-
cial. „Le vom scoate `n
ora[, la o cin\ mai specia-
l\. S\ st\m [i noi `mpreu-
n\ `n alt loc decât hotelul.
Merit\ o trata]ie specia-
l\“. (Dan TEODORESCU,
Narcis POHOA}|)
Sao Paulo [i-a p\strat
titlul `n Brazilia
Echipa FC Sao Paulo a câ[tigat,
pentru al treilea an consecutiv,
titlul de campioan\ a Braziliei la
fotbal, dup\ ce a reu[it s\
`nving\ `n deplasare, cu scorul
de 1-0 (1-0), forma]ia Goias, du-
minic\, `n cea de-a 38-a [i ultima
etap\ a sezonului. Atacantul
Borges a marcat, `n minutul 22,
golul care i-a adus lui FC Sao
Paulo cel de-al [aselea titlu din
palmares. Gruparea antrenat\
de Muricy Ramalho a `ncheiat
sezonul cu un punct avans fa]\
de ocupanta locului secund,
Gremio Porto Alegre, care a
`nvins pe teren propriu, cu 2-0,
pe Atletico Mineiro. Tot du-
minic\, fostul interna]ional
brazilian Edmundo (37 de ani) a
disputat ultimul meci din
carier\, `ns\ nu [i-a putut salva
echipa, Vasco da Gama, de la
prima retrogradare din istoria
sa, dup\ ce a fost `nvins\ cu 2-0
pe teren propriu de Vitoria.
(N.P.)
Scolari nu ia `n calcul
eliminarea din Lig\
Luiz Felipe Scolari, antrenorul
echipei Chelsea Londra, adver-
sara CFR Cluj `n ultima etap\ a
grupei A a Ligii Campionilor, nu
ia `n calcul varianta elimin\rii
din competi]ie, de[i acest lucru
este posibil, mai ales c\ forma]ia
sa a f\cut destule gre[eli `n
grup\. „E de neimaginat ca
echipa Chelsea s\ fie eliminat\
din Liga Campionilor? Nu cred
c\ cineva se gânde[te la varianta
asta, dar este posibil, deoarece
le-am dat aceast\ oportunitate
altor echipe. Oricum, nu cred c\
se va `ntâmpla, cred `n juc\torii
mei. Dar trebuie s\ juc\m mai
bine ca pân\ acum dac\ vrem s\
ne calific\m“, a spus el. Scolari i-a
sf\tuit pe juc\torii s\i cum s\ `[i
economiseasc\ banii `n aceast\
perioad\ de criz\ economic\.
„Dac\ un juc\tor e inteligent, va
avea bani pentru familie [i pen-
tru genera]ia urm\toare, chiar
pentru a cincea genera]ie. Cel
mai bun lucru pentru un juc\tor
este s\ aib\ o so]ie bun\. Dac\ o
are, nu trebuie s\ `[i fac\ griji.
Dac\ mai au [i un agent bun, s\
investeasc\ banii, nu va avea
nici un fel de problem\. Eu n-am
avut o familie bogat\, din contra.
~mi amintesc primul salariu de
la o echip\ mic\ din Brazilia, era
minim, 75 de lire sterline pe
s\pt\mân\. Dar mai aveam
nevoie de bani, a[a c\ d\deam
lec]ii ca instructor de fitness la o
[coal\“, a comentat Scolari.

Mutu `nscrie, „Stejarii“, `nvin[i Real Madrid, `nvins\

Fiorentina c=[tig\
Fiorentina, adversara Stelei din
Liga Campionilor, s-a impus duminic\
`n deplasare, `n fa]a echipei FC Torino,
cu scorul de 4-1, primul gol al
oaspe]ilor fiind marcat de Adrian
Mutu (foto) `n minutul 3, din lovitur\
liber\. Celelalte goluri ale Fiorentinei
au fost `nscrise de Alberto Gilardino,
dou\ (min. 44 [i 83) [i Montolivo (min.
73). Golul de onoare al torinezilor a
fost marcat de Rosina (minutul 75).
Iat\ rezultatele meciurilor
disputate sâmb\t\ [i
duminic\, `n etapa a 15-a:
Chievo Verona - AS Roma 0-1,
Lazio Roma - Inter Milano 0-3, Napoli
- Siena 2-0, Lecce - Juventus 1-2,
Torino - Fiorentina 1-4, AC Milan -
Catania 1-0, Atalanta Bergamo -
Udinese 3-0, Reggina - Bologna 2-2,
Cagliari - Palermo 1-0.
Lider\ a clasamentului este Inter
Milano, cu 36 de puncte, urmat\ de
Juventus [i AC Milan - câte 30 de punc-
te, Napoli - 27 de puncte, Fiorentina - 26
de puncte etc. (Narcis POHOA}|)
pe teren propriu
Pe stadionul Arcul de
Triumf din Bucure[ti, `ntr-un
meci contând pentru compe-
ti]ia european\ de rugby
Challenge Cup, echipa ita-
lian\ Petrarca Padova a `n-
vins cu scorul de 20-14 (11-8)
selec]ionata Stejarii Bucu-
re[ti. Punctele gazdelor au
fost realizate de Jeff Maka-
pelu (eseu) [i Florin Vlaicu (3
lovituri de pedeaps\), iar oas-
pe]ii au punctat prin Padro
(eseu) [i Mercier (5 lovituri de
pedeaps\).
De men]ionat c\ „Stejarii“
au ratat multe oportunit\]i
de a `ntoarce soarta partidei,
Vlaicu trimi]=nd `n afara „H“-
ului alte c=teva lovituri de
pedeaps\ din pozi]ii fa-
vorabile, iar al doilea eseu nu
a mai venit, echipa noastr\
f\c=nd gre[eli cu duiumul la
doar c=]iva metri de terenul
de ]int\ al oaspe]ilor, mai
ales la pasa decisiv\. La fi-
nalul disputei, Stelian Bur-
cea, c\pitanul „Stejarilor“ a
declarat: „P\cat c\ nu am
reu[it s\ ducem p=n\ la cap\t
acel ultim atac [i s\ c=[tig\m.
Ne-am dorit victoria [i s-a v\-
zut c\ putea fi ob]inut\. Cu
mai mult\ concentrare [i
pu]in noroc puteam c=[tiga.
Este p\cat c\ puteam c=[tiga
un meci pe teren propriu `n
acest an. Au fost [i mai sunt
multe absen]e care se simt [i
sper s\ nu mai avem parte de
alte surprize pentru meciul
retur. Petrarca este un adver-
sar puternic dar nu ne este
team\ s\ juc\m la ei acas\.
A[a cum aici i-am dominat
uneori, o putem face [i acolo“.
Returul dintre cele dou\
echipe va avea loc s=mb\t\,
13 decembrie, `n Italia. (D.T.)
cu 4-3 pe teren propriu
Campioana en titre a Spaniei,
Real Madrid, a fost `nvins\ pe
teren propriu, cu scorul de 4-3,
de forma]ia FC Sevilla, `ntr-o
partid\ din cadrul etapei a 14-a
din Primera Division, disputat\
duminic\ seara. Madrilenii au
fost condu[i cu 3-1, dar au
reu[ind s\ revin\ [i s\ egaleze,
`ns\ Sevilla a dat lovitura deci-
siv\ cu cinci minute `nainte de fi-
nalul jocului, prin Renato. ~n
urma acestui e[ec, al patrulea de
la debutul sezonului, Real
Madrid a coborât pe locul 5 `n
clasament, distan]ându-se la
nou\ puncte de marea sa rival\,
FC Barcelona, care a dispus
sâmb\t\, pe Camp Nou, cu 4-0,
de FC Valencia. Cu doar câteva
ore `naintea e[ecului de pe
„Santiago Bernabeu“, pre[edin-
tele lui Real Madrid, Ramon
Calderon, a ob]inut, la limit\, un
vot de `ncredere din partea
Adun\rii generale a clubului,
`ns\, la pauza meciului cu FC
Sevilla, cei 80.000 de spectatori
madrileni i-au cerut s\ demi-
sioneze. a

16
Documentar
Rainer Maria Rilke: „Doamne, eu Te g\sesc `n lucrurile toate!“
Considerat de c\tre unii critici
drept cel mai mare poet al
secolului al XIX-lea, Rainer Maria
Rilke a dorit mereu ca numele s\u
s\ nu fie cunoscut `n „cetate“, ci
s\ fie [tiut doar de Dumnezeu,
pentru a nu fi ispitit de „du[m\nia
viclean\ a gloriei“. Rilke vedea
peste tot amprenta lui Dumnezeu
de Mihai GROBNICU
Cu câteva zile `nainte de
plecarea sa din aceast\ lume,
survenit\ pe 29 decembrie
1926, marele poet german
Rainer Maria Rilke `[i scria
propriul epitaf: „Trandafir,
oh, contradic]ie pur\,/ De a
nu fi, sub atâtea ploape, som-
nul nim\nui“. Trandafirul,
simbolul dragostei [i al devo-
]iunii, este, de asemenea, [i
simbolul somnului (petalele
sale amintind de pleoapele
omene[ti), dar al unui somn
unde sim]urile sunt treze (re-
ferire la culoarea, parfumul [i
fragilitatea trandafirului).
Din aceste cuvinte r\zbate
credin]a puternic\ a poetului
`n via]a ve[nic\ [i `n `ntâl-
nirea cu Dumnezeu, „`ntune-
ricul supraluminos“, a[a cum
~l exprim\ `n majoritatea po-
eziilor sale. De[i se afla `n
floarea vârstei, marele poet
german l\sa `n urm\ o mo[te-
nire ce ni-l arat\ ca fiind unul
dintre corifeii poeziei secolu-
lui al XIX-lea [i poetul cre[tin
al germanilor.
„S\ nu-ncerci via]a
s-o pricepi, atunci se
face s\rb\toare...“
Rainer Maria Rilke s-a
n\scut pe 4 decembrie 1875 la
Praga, `n Imperiul Austro-
Ungar. A fost al doilea copil al
mariajului nefericit, care ul-
terior va e[ua, dintre Josef
Rilke [i Sophie Entz. Puternic
afectat\ de moartea primului
copil, o fat\, Sophie `[i va nu-
mi cel de-al doilea copil „Re-
né“, adic\ „ren\scut“, pentru
a-[i aminti mereu de ea. Din
acela[i motiv, René va juca `n
perioada copil\riei rolul suro-
rii sale decedate, poze ale sale
ar\tându-ni-l `mbr\cat cu
haine de fat\ [i cu p\rul lung.
La insisten]ele p\rin]ilor
s\i, René urmeaz\ din 1885
[coala de cade]i din Sankt Pol-
ten. Aceast\ experien]\ dur\
`l va traumatiza pe termen
lung pe sensibilul poet ger-
man. Con[tient de `nclina]ia
spre poezie [i de talentul pen-
tru desen, unchiul s\u `l va
ajuta s\ plece de la [coala mi-
litar\. Se va `nscrie, dup\
1891, din motive de s\n\tate,
`ntr-o [coal\ gimnazial\. ~n
anii 1895-1896 a studiat lite-
ratura, istoria artei [i filosofia
[i, de aceea, admira pe arti[tii de
pretutindeni care scot `n eviden]\
aceast\ pecete a Creatorului. ~n
acela[i chip, prin poeziile sale,
poetul [i povestitorul german a
scos din d\râm\turile sufletului
omenesc, devastat de veacul al
XIX-lea, blocuri de marmur\
pentru Templul lui Dumnezeu.
mai `ntâi la Universitatea Ca-
rol din Praga [i mai apoi la
München. Din aceast\ pe-
rioad\ dateaz\ [i primele sale
volume de poezii.
„Poeziile nu sunt
simple emo]ii, ele
sunt experien]e“
~n 1897 o va `ntâlni `n
München pe Lou Andreas-Sa-
lomé, o intelectual\ literat\,
fosta prieten\ a filosofului
Friedrich Nietzsche [i dis-
cipol\ a lui Sigmund Freud, de
care se va `ndr\gosti. Tot
acum `[i va schimba numele
din René `n Rainer, la `ndem-
nul noii sale iubite.
Con[tient de faptul c\
„poeziile nu sunt simple emo-
]ii, ele sunt experien]e“ [i c\
„pentru a scrie o singur\
poezie trebuie s\ vezi multe
ora[e, mul]i oameni [i lu-
cruri... [i trebuie s\ observi
gestul fiec\rei flori care se des-
chide diminea]a“, Rilke va fa-
ce mai multe c\l\torii `n Ru-
sia, Italia, Spania, Egipt [i
Fran]a. C\l\toriile din Rusia
[i Paris vor l\sa o puternic\
amprent\ asupra convingeri-
lor sale [i asupra stilului s\u.
~n Rusia se va `ntâlni cu scrii-
torul Lev Tolstoi, care-l va in-
fluen]a `n ceea ce prive[te ide-
ile sale religioase.
Trebuie s\ amintim c\ `n
aceast\ perioad\ Rainer `[i
va ad\uga [i prenumele „Ma-
ria“, pentru a sublinia credin-
]a sa cre[tin\. Dup\ ce se va
desp\r]i de Lou Salomé `n
1900, Rilke se va c\s\tori cu
Clara Westhoff, cu care va
avea o fat\, pe nume Ruth.
~n Paris este angajat ca
secretar personal al sculp-
torului Auguste Rodin, `ntre
1905-1906. Aici, influen]at de
picturile lui Paul Cézanne,
dar mai ales sub influen]a lui
Rodin, Rilke va `nv\]a cum s\
valorifice fiecare aspect al
unui lucru exterior.
Pe la 45 de ani va scrie
„Elegiile Duineze“ [i „Sonete
c\tre Orfeu“, cele mai reu[ite
opere ale sale. Grav bolnav,
va veni `n Elve]ia pentru ul-
tima parte a vie]ii sale. A mu-
rit pe 29 decembrie 1926 de
leucemie, fiind `ngropat `n
cimitirul Raron, `n cantonul
Wallis. Ironie sau nu, se pare
c\ `nceputul bolii sale a fost
provocat de `n]ep\tura unui
CM
YK
Mar]i, 9 decembrie 2008
Ca un om s\ iubeasc\ pe altul e probabil cea mai grea
sarcin\ care ne-a fost `ncredin]at\, sarcina suprem\, examenul
final, opera pentru care toate celelalte sunt doar un preludiu...
Iubirea e un imbold pentru fiecare s\ se des\vâr[easc\, s\
devin\ o lume el `nsu[i de dragul cuiva. (Rainer Maria Rilke)
spin de trandafir, floarea sa
preferat\.
„Când vezi c\ numele
t\u circul\ printre
oameni, nu-l lua
`n seam\“
Dup\ `ntâlnirea cu Tolstoi,
poetul a avut parte de o reve-
la]ie, care l-a f\cut s\-[i
schimbe percep]ia asupra rea-
lit\]ii. Poezia sa va avea un
puternic accent mistic. Aerul
mistic `l face pe Rilke s\ vrea
ca numele s\u s\ fie cunoscut
doar de Dumnezeu, pentru a
se ap\ra `mpotriva m=ndriei,
„du[m\nia viclean\ a gloriei“,
cum o nume[te el.
~ntr-o scriere c\tre un poet
tân\r, Rilke spune: „Nu ruga
pe nimeni s\ vorbeasc\ de-
spre tine, nici m\car dispre-
]uitor. {i când trece timpul [i
tu vezi c\ numele t\u circul\
printre oameni, nu-l lua `n
seam\... Gânde[te-te: a de-
venit r\u [i dezbar\-te de el. „Mereu e lume [i niciodat-un nic\ieri f\r\ nimic“
Ia altul, oricare, pentru ca
s\ mai existe dac\ noi am `nce- care omul `l arat\ pentru p\rintele St\niloae, care spu-
Dumnezeu s\ te poat\ chema ta s\ mai exist\m, c\ Dum- Prietenul s\u, pentru Vecinul nea: „`n fiecare om care m\
noaptea. {i t\inuie[te-l de nezeu tânje[te dup\ noi, a[a s\u, la cel mai mic semn al `ntâmpin\ ~l reg\sesc pe
to]i“. P\rintele Dumitru St\- cum [i noi tânjim dup\ Acestuia. Parc\ `l auzim, cu Hristos, Care vrea s\ stea `n
niloae iubea aceste cuvinte El. Rela]ia dintre om [i Dum- câteva decenii mai `nainte, pe comuniune cu mine“. a
`ntr-un mod deosebit, v\zând nezeu este una de iubire pro-
`n ele o `nfierare a slavei de- fund\, iar din iubire Dumne-
[arte prezente `n noi. zeu dore[te ca omul s\ ajung\
Rilke vorbe[te `n poeziile la asem\narea cu El, la `n-
sale despre o experien]\ a lui
dumnezeire. Rilke versific\
Dumnezeu mai presus de astfel o tem\ atât de des `ntâl-
sim]urile noastre, o expe-
nit\ `n literatura patristic\:
rien]\ posibil\ prin faptul c\ „Vreau fiin]a toat\ s\-]i reflect,
suntem crea]i dup\ chipul lui
s\-]i sorb,/ nicicând s\ nu fiu
Dumnezeu [i f\r\ El nu am prea b\trân sau orb“, de[i ten-
putea tr\i: „Stinge-mi lumina
ta versurilor poate fi u[or pan-
ochilor T\i: Te pot vedea,/ teist\.
acoper\-mi urechile: Te-aud
~n acela[i chip, omul `[i
u[or,/ f\r\ picioare c\tre Tine arat\ profunda sa iubire pen-
pot umbla,/ [i f\r\ gur\ pot
tru Creatorul S\u: „Eu sunt,
s\ Te implor/ Frânge-mi `n ~nfrico[atule. N-auzi Tu, oare/
dou\ bra]ele, la fel/ Te va
cum sim]urile-mi, valuri, Te
cuprinde inima-mi, `n loc;/
izbesc./ Sim]irile ce s-au de-
opre[te-mi inima [i creierul
prins s\ zboare/ `n jurul fe]ii
va bate,/ iar de-mi vei azvârli
Tale alb roiesc./ Nu-mi vezi
`n creier foc,/ pe s=nge Te voi
duce mai departe“. Astfel, to]i Tu sufletul, cum st\ aproape,/
`nv\luit `n al t\cerii strai?/ {i
avem parte de bucuria vie]ii
`ntru Hristos, dorind o per- nu se coace ruga mea de mai,/
pe-a Ta privire, ca pe-un ram
manent\ intrare `n contact cu
Arhetipul nostru. prea greu?“, dorind ca prin
rug\ciune s\ stea aproape de
Dumnezeu.
„Ce-ai s\ te faci,
Doamne, dac\ mor?“
„Vecine Dumnezeu,
Poetul vorbe[te `ntr-un mod de uneori
extraordinar despre iubirea lui Te tulbur...“
Dumnezeu pentru noi. Exage-
rând `ntr-un mod voit, Rilke Intimitatea dintre Dumne-
spune c\ Dumnezeu ar `nceta zeu [i om este transpus\ de
Rilke `ntr-un mod aproape
scripturistic. Dup\ cum Mân-
tuitorul se identific\ `n Evan-
ghelie cu cel fl\mând, `nsetat,
bolnav, `n temni]\, la fel
Rilke vorbe[te despre Dumne-
zeu ca despre un vecin de care
trebuie s\ avem grij\, `ntru-
cât foarte mul]i L-au p\r\sit:
„Vecine Dumnezeu, de uneori/
Te tulbur, `n nop]i lungi, cu-a
mea b\taie,/ e c\-}i aud su-
flarea rareori/ [i [tiu c\ Tu
e[ti singur `n odaie./ {i când
~]i trebuie ceva, nu-i nimeni,/
când dibuie[ti, nu ~]i d\ nime-
nea s\ bei:/ ascult mereu. F\
un mic semn, de vrei./ Sunt
lâng\ tine“. Se observ\ aici
dragostea [i devotamentul pe Mormântul poetului [i epitaful scris de el
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 10 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 287 (1188) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR VIA}A PAROHIILOR PAGINA AGRICULTORULUI

Cel mai important Cu sau f\r\

Misionarism [i
asomare, de
loc de pelerinaj filantropie `n
Cr\ciun vor fi
al cre[tinilor parohia Izvorul
sacrifica]i 3
`n Evul Mediu Muntelui
milioane de porci
PAGINA 16 PAGINA 8 PAGINA 6

Pâinea vie]ii, m\rturia iubirii lui Hristos

Denumirea a ceea ce numim ast\zi prescur\ este cunoscut\
`nc\ din secolul al VIII-lea, dup\ ce, cu mult timp `nainte, la
Sfânta Liturghie se foloseau pâini dospite, d\ruite la sfântul
altar de c\tre credincio[i. Primul act prin care se `mpline[te
participarea fiec\rui cre[tin la Sfânta Liturghie este APEL LA SOLIDARITATE
aducerea darurilor de pâine [i vin la altar. Acest act ]ine de Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel
adreseaz\ clerului [i credincio[ilor din
esen]a Liturghiei [i a fost prezent `ntotdeauna, `ns\ forma Biserica Ortodox\ Român\ `ndemnul la
solidaritate cu oamenii sinistra]i, ca ur-
darurilor a variat `n decursul secolelor. Cu toate acestea, mare a inunda]iilor din Moldova [i din
Maramure[. ~n acest sens, Preafericirea
bucuria momentului a r\mas aceea[i pentru fiecare Sa face un apel ca to]i cei care pot ajuta
cu sume de bani, s\ le depun\ `n urm\-
credincios care a gustat din Trupul [i Sângele Mântuitorului. toarele conturi bancare:
RO 54 RNCB 0075004895030091 ROL
Citi]i `n pagina 9 RO 27 RNCB 0075004895030092 EUR
RO 97 RNCB 0075004895030093 USD, des-
chise la Banca Comercial\ Român\, fili-
ala sector IV Bucure[ti, cu men]iunea
pentru „sinistra]i-inunda]ii“. a

RELIGIOS
BISERICA „SFÂNTUL SPIRIDON“ -
VECHI DIN CAPITAL| ~{I VA G|ZDUI
OCROTITORUL: M=ine, 11 decembrie
a.c., la ora 17:00, va avea loc la Bise-
rica „Sfântul Spiridon“ - Vechi din
Bucure[ti o procesiune prin care se
va a[eza `n baldachinul special ame-
najat din interiorul bisericii racla cu
cinstitele moa[te ale Sfântului
Ierarh Spiridon.
Pagina 3

SOCIAL
~N CENTRELE DE PLASAMENT DIN BU-
Z|U SE M|N+NC| PE DATORIE: Peste
1.800 de copii din centrele de plasa-
ment buzoiene tr\iesc de pe o zi pe
alta, iar o mie de salaria]i din siste-
mul de asisten]\ social\ a jude]ului,
precum [i 12 mii de persoane cu han-
dicap [i `nso]itorii acestora nu-[i vor
primi salariile [i indemniza]iile afer-
ente lunii noiembrie. Vicepre[edin-
tele Consiliului Jude]ean, Ioan Caton
Matee[escu, sus]ine c\ responsabi-
litatea acestei crize revine „celor care
conduc institu]ia (DASPC - n.r.)“.
Pagina 4

IMPORTANT PENTRU CITITORI
P=n\ pe 20 decembrie 2008,
cititorii se pot abona, prin inter-
mediul Po[tei Rom=ne, la „Ziarul
Lumina“ pentru luna ianuarie
2009 (economisi]i, astfel, c=te 43
de bani la fiecare exemplar de 1
leu contractat prin abonament) [i
la s\pt\m=nalul „Lumina de
Duminic\“. Cititorii din Bucure[ti
[i din jude]ele Ilfov, Prahova, Ia[i,
Neam], Boto[ani, Suceava, Vaslui,
Bac\u [i Vrancea vor primi cotidi-
anul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o
zi `nt=rziere (aceast\ situa]ie este
una provizorie [i se va rezolva `n
momentul `n care publica]ia va fi
tip\rit\ `n Bucure[ti [i `ntr-uun
ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 de lei,
cu toate taxele po[tale incluse.
ECONOMIC
MICII PRODUC|TORI ~{I VOR VINDE
PRODUSELE DIRECT PE PIA}| {I ~N
2009: Micii produc\tori trebuie s\
se `nregistreze la nou-`nfiin]atul
Oficiu al produselor tradi]ionale [i
ecologice pentru a putea vinde pe
pia]a na]ional\ produsele realizate
Patriarhul ru[ilor a fost `nmorm=ntat la Moscova `n gospod\rii, iar dac\ `ndeplinesc
condi]iile, vor primi un certificat
Patriarhul Alexei al II-lea al Mosco- tiv 200 de al]i ierarhi [i clerici, ofi- care atest\ acest lucru. Ordinul 301
vei [i al ~ntregii Rusii a fost `nmorm=n- cialit\]i, printre care pre[edintele rus reglementa vânzarea produselor la
tat ieri `n Catedrala Epifaniei din Mos- Dmitri Medvedev sau al]i pre[edin]i de zona jude]ului de care apar]in pro-
cova. Slujba de `nmorm=ntare a fost state, [i mii de credincio[i.
Biserica noastr\ a fost reprezentat\
duc\torii [i a fost prelungit `n prima
precedat\ de Sf=nta Liturghie s\v=r[i- etap\ pân\ la 30 iunie 2007, iar ul-
t\ `n Catedrala „Iisus M=ntuitorul“. de `nsu[i ~nt=ist\t\torul ei, Preaferici-
tul P\rinte Daniel, `nso]it de IPS Teo- terior, pân\ la finele lui 2008.
Dup\ Sf=nta Liturghie, sicriul cu
trupul defunctului a fost purtat `n jurul fan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei. Pagina 5
catedralei, iar miile de credincio[i ~n mesajul adresat Patriarhiei Mosco-
prezen]i au `nconjurat sf=ntul l\ca[ vei, PF Daniel a vorbit despre persona- POLITIC
purt=nd `n m=ini icoane [i trandafiri litatea Patriarhului Alexei al II-lea, nu-
albi, florile preferate ale Patriarhului. mindu-l „p\stor `n]elept `n vremuri tul- GUVERNUL PDL-PSD AR PUTEA AVEA
La eveniment au fost prezen]i [ase buri“. Patriarhul Alexei al II-lea a fost PREMIER AST|ZI: Cel mai probabil,
`nt=ist\t\tori de Biserici Ortodoxe, doi p\storul ru[ilor ortodoc[i timp de18 ani. România va avea dup\ alegeri un gu-
reprezentan]i ai Vaticanului, aproxima- Pagina 3 vern PDL-PSD. Cele dou\ partide
mai trebuie s\-[i `mpart\ ministerele
[i func]iile de conducere din
De asemenea, `ncepând de luni, 8 decem- Parlament. UDMR ar putea s\ treac\
Taxa auto triplat\ a intrat `n vigoare brie, sunt exceptate de la plata taxei auto toate
ma[inile conforme normelor Euro 5 [i Euro 6,
`n opozi]ie, la cererea PSD.
Taxa pe poluarea auto a fost triplat\ luni, tiv au intrat `n vigoare la momentul pub- precum [i vehiculele electrice [i hibride. Pagina 13
odat\ cu publicarea `n „Monitorul Oficial“ a or- lic\rii `n MO. Administra]iile financiare au primit ieri
donan]ei Guvernului privind modificarea taxei, Ordonan]a men]ioneaz\ `ns\ c\, `ncepând diminea]\ noul software prin care este calcu-
iar toate persoanele care o vor achita `ncepând din 15 decembrie, autovehiculele a c\ror ca- lat\ taxa, precum [i „Monitorul Oficial“ `n ca-
de ieri vor pl\ti dup\ noul sistem de calcul. pacitate cilindric\ nu dep\[e[te 2.000 de cen- re este publicat\ ordonan]a. Administra]iile
~n ordonan]a de urgen]\ a Guvernului, timetri cubi (cmc) [i care sunt `nmatriculate financiare vor recalcula taxa pe poluarea au-
publicat\ luni `n „Monitorul Oficial“ (MO), pentru prima dat\ `n România sau `n alte to din nou pentru dosarele analizate luni, du-
nu este men]ionat\ data de la care taxa va fi state ale UE sunt exceptate de la plata taxei p\ noua formul\, pentru c\ ordonan]a a in-
triplat\, astfel c\ prevederile actului norma- de poluare pân\ la data de 31 decembrie 2009. trat `n vigoare la data public\rii. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI
PÂN| DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Miercuri, 10 decembrie 2008
BURS| „ENESCU“ LA LONDRA: Societatea Enescu din Londra, creat\ de Institutul Cultural

Educa]ie Român (ICR), va finan]a, din 2009, studiile pentru un an universitar ale unui student al Academiei
Regale de Muzic\, informeaz\ ICR Londra. Bursa Societ\]ii Enescu, `n valoare de 3.145 de lire
sterline (3.656 de euro), este sus]inut\ financiar de ICR Londra [i va fi acordat\ unui student `n

[i cultur\ anul I al Academiei Regale de Muzic\, indiferent de na]ionalitatea acestuia. Suma acoper\ taxele
de [colarizare pe un an universitar la prestigioasa institu]ie britanic\. Câ[tig\torul acestei burse
va trebui s\ studieze [i s\ includ\ `n viitoarele sale concerte lucr\ri semnate de George Enescu.

Istoricul R\zvan Theodorescu a f\cut apel la a, ca [i retragerea trupelor sovietice

din ]ara noastr\ au „cauze externe, fi- PE SCURT
ind o consecin]\ a politicii Kremlinu-
elaborarea unei „adev\rate istorii a comunismului“ lui“. Constantiniu consider\ c\ repre-
siunile din societatea româneasc\ nu Festivalul
Istoricul R\zvan Theodorescu a f\-
cut, luni, `n Aula Academiei Române,
diul Totalitarismului, `n colaborare cu
Academia Român\. El a ad\ugat c\
jum\tate de secol de la cele `ntâmpla-
te atunci, R\zvan Theodorescu a elo-
reprezint\ altceva decât „o modalitate Interna]ional de
prin care liderii comuni[ti autohtoni
un apel la elaborarea unei „adev\rate „acest\ istorie este mult mai sinuoa- giat, `n ceea ce a numit „o m\rturie“ a- doreau s\-[i manifeste loialitatea fa]\ Teatru „Zilele
istorii a comunismului“, care ar trebui s\, mult mai nuan]at\ [i mai plin\ de supra istoriei anilor ‘50, comporta- de Moscova“. Conferin]a „România la Ludic“ la Ia[i
s\ ]in\ seama de „nuan]ele [i efectele efecte colaterale asupra indivizilor [i a mentul demn al unor str\luci]i dasc\li sfâr[itul anilor ‘50 `n context na]ional
colaterale asupra indivizilor [i comu- colectivit\]ilor decât credem ast\zi, ai s\i, precum profesorii Andrei O]e- [i interna]ional“ a continuat, ieri, pe Ludic, `n parteneriat cu
nit\]ilor“. „Dorim cu to]ii o adev\rat\ când nu cunoa[tem adev\ratul con- tea ori Constantin Daicoviciu. O trece- sec]iuni, la sediul Institutului Na]io- Prim\ria Municipiului Ia[i
istorie a comunismului, care nu a fost text `n toate meandrele sale“. Reputa- re `n revist\ a contextului interna]io- nal pentru Studiul Totalitarismului, [i Casa de Cultur\ a Stu-
nicidecum o parantez\ `n istoria noas- tul istoric a rememorat contextul ex- nal de la sfâr[itul anilor ‘50 a fost printre temele propuse dezbaterii fi- den]ilor, organizeaz\ prima
tr\“, a spus acad. R\zvan Theodores- matricul\rii sale din Facultatea de Is- f\cut\ de acad. Florin Constantiniu. gurând persecu]iile asupra studen]i- edi]ie a Festivalului Inter-
cu, `n deschiderea conferin]ei „Româ- torie a Universit\]ii Bucure[ti, `n anul ~n opinia istoricului, „represiunile, ex- mii române `n anii 1958-1959, campa- na]ional de Teatru „Zilele
nia la sfâr[itul anilor ‘50 `n context 1955, `n urma unor acuza]ii de „`mp\- cluderile din PMR, arest\rile, care au nia de colectivizare, represiunea asu- Teatrului Ludic“. Pe afi[ul
na]ional [i interna]ional“, organizat\ ciuitorism, antisovietism, apartenen]\ caracterizat cea de-a doua glacia]iu- pra intelectualilor, rezisten]a antico- festivalului se reg\sesc tru-
de Institutului Na]ional pentru Stu- la un grup spiritualist, elitism“. La o ne“ manifestat\ `n anii ‘50 `n Români- munist\ din zona Vrancea. a pe de prestigiu din Canada,
Slovenia, Olanda, Republi-
ca Moldova [i România. Ce-
Sonorit\]i vieneze,
`n centrele M\rirea [i dec\derea Cet\]ii Timi[oarei, le cincisprezece spectacole
vor fi prezente pe scena Ca-
sei de Cultur\ a Municipiu-
culturale din ]ar\
Muzicieni de la „Jo-
hann Strauss“ Ensemble
la Muzeul de Istorie a Banatului lui „Mihai Ursachi“ din
Parcul Copou [i la Casa de
Cultur\ a Studen]ilor.
Ast\zi, 10 decembrie, vor
sus]in, `n perioada 8-21 de- a Recentele descoperiri ale arheologilor timi[oreni, ocazionate de lucr\rile de consolidare prezenta spectacole trupele
cembrie, concertul „Vienna
Magic“, `n cadrul unui tur- ale Muzeului de Istorie a Banatului, [i care au scos la iveal\ etapele de dezvoltare ale celei „Ludic“ din Ia[i, „Spot’70“
din Olanda, trupa „Mesa-
neu desf\[urat `n princi- mai vechi cl\diri din ora[ sunt prezentate publicului, `ntr-o expozi]ie temporar\ vernisat\, jart“ din Ia[i, trupa persoa-
palele centre culturale din
România. Turneul a `nc- luni, `n incinta institu]iei, conform Agerpres a Au ie[it la lumin\ zidurile fostului palat- nelor private de libertate,
Forma]ia de teatru „Mooz“
eput cu spectacolul de luni, castel regal ridcat de regele Carol Robert de Anjou (`ntre 1307-1314), ruine din a Colegiului Na]ional „Mi-
de la Bucure[ti. Al\turi de hai Eminescu“ Ia[i, Teatrul
muzica genialilor compozi- reconstruc]ia comitelui Filippo Scolari, dar [i vestigii ale re[edin]ei lui Ioan de Maribor din Slovenia. ~n
tori ai familiei Strauss, pu-
blicul mai poate asculta Hunedoara, terminând cu ultimele interven]ii realizate la mijlocul secolului trecut a ultima zi a festivalului, or-
ganizatorii au preg\tit un
muzic\ de Franz Lehár, Prof. Florin Dra[ovean, concert cu Grupul de muzi-
Karl Komzak, Julius Fucik istoric [i arheolog al muze- c\ medieval\ [i tradi]iona-
[i celebrele teme de Cr\- l\ „Truverii din Bucure[ti“,
ciun ale lui Johann Sebas- ului, a spus c\ exponatele
sunt rezultatul muncii de cu „Muzici din Europa seco-
tian Bach. ~n cadrul concer- lelor XIII- XVI“.
tului exist\ [i un moment aproape doi ani, care dez-
special, când spectatorii tre- v\luie toate etapele evolu]i-
buie s\ acompanieze or- ei castelului Huniade, din Expozi]ie dedicat\
chestra. Johann Strauss perioada lui Carol Robert vechiului Bucure[ti
Ensemble revine, pentru al de Anjou, de la `nceputul
patrulea an consecutiv, `n veacului al XIV-lea (anul la Muzeul
România. Prim solistul [i
dirijorul acestui concert es-
1307). „Sunt prezentate ce- }\ranului Rom=n
te talentatul [i charismati-
le mai importante descope-
riri f\cute pe parcursul a- Bucure[tenii sunt invita]i
cul concertmaster al orches- s\ viziteze, `n perioada 9-
trei celebrului palat Schon- cestor cercet\ri arheologi-
16 decembrie, o expozi]ie
brunn din Viena, Russell ce, inclusiv piese de inven- video [i de fotografii, dedi-
McGregor. El a avut ocazia tar mobil, cum ar fi cerami- cat\ vechiului Bucure[ti,
s\ `i acompanieze sau „di- c\, arme, vârfuri de s\ge]i g\zduit\ de Muzeul }\ra-
rijeze“ pe Luciano Pava- de armalet\, piese de har- nului Român. Expozi]ia cu-
rotti, Jose Carreras, Placido na[ament, piese din tot fe- prinde imagini ale unor i-
Domingo [i pe mul]i al]ii, lul de arme de foc, dar [i al- mobile uitate, condamnate,
conform Agerpres. ~n afara te exponate“, a spus Dra[o- abandonate, din peisajul
activit\]ii concertistice de Cetatea Timi[oarei este o cetate istoric\ pe ruinele c\reia a fost con-
vean. Pentru a le pune `n struit actualul ora[. ~n timpul huniazilor, cetatea avea patru por]i: urban bucure[tean, opinii
la Schonbrunn, Russell es- [i istorii ale locatarilor u-
te dirijorul „Johann Stra- valoare, zidurile vechi vor fi Poarta Ardelean\, Poarta Lipova, Poarta Arad [i Poarta Turnului Apei
cur\]ate, restaurate, ilumi- nor astfel de case [i episo-
uss“ Ensemble, orchestra dul spoturilor ro[ii de pe
cu care se afl\ `n turneu `n nate [i acoperite cu o podea ciul s-a dezvoltat `n jurul u- mi[oara, pân\ `n 1552, Corvine[tilor de Hunedoa- str\zile Budi[teanu, Aman,
România. de sticl\ groas\, care s\ nei cur]i patrulatere cu tur- când cetatea cade `n mâini- ra. Fa]ada principal\ a fost Lutheran\ [i Grivi]ei. Eve-
Sunetul tipic [i unic a- permit\ vizualizarea lor. nuri cilindrice de col]. A[e- le otomanilor (1552-1716). ref\cut\ `ntr-un stil ro- nimentul se `nscrie `n spi-
ustriac, plus o pic\tur\ de Cetatea Timi[oarei a tre- zat fiind pe o insul\, era le- Dup\ 1716 castelul a fost mantic. Ferestrele, termi- ritul Anului European al
umor, stau la baza succe- cut prin diverse st\pâniri gat de ora[ul fortificat, [i el, transformat `n cazarm\ de nate `n arc `n plin centru, Dialogului Intercultural,
sului interna]ional al aces- care i-au marcat profund de c\tre rege, printr-o pun- artilerie [i depozit militar. dar cu decora]ie neogotic\ este organizat `n cadrul
tei orchestre de virtuozi, a- cursul dezvolt\rii. A `nce- te mobil\. ~n anul 1849, revolu]ionarii deasupra, au luat locul ori- proiectului „Red Spot“, de-
plaudat\ cu entuziasm de rulat prin programul „I
spectatori de pe toate me-
put s\ se dezvolte sub st\- ~ntre anii 1441-1456, co- maghiari, asediind Timi- ficiilor pentru piesele de
pânirea ungar\ a lui Carol mite de Timi[oara a fost [oara, au distrus castelul artilerie, iar fa]ada a fost love Bucharest“, [i al\tur\
ridianele. imaginile foto [i video unei
Ambasadorul Austriei Robert de Anjou, `n veacul Iancu de Hunedoara, care din temelii, pân\ la punctul realizat\ `n c\r\mid\ apa- invita]ii la dialog `ntre bu-
la Bucure[ti, Martin Eich- al XIV-lea, devenind, pen- [i-a stabilit aici re[edin]a [i `n care a fost nevoie de o re- rent\. Primul etaj, constru- cure[teni-locuitori [i au-
tinger, a luat sub `naltul tru scurt timp, capital\ a a dispus edificarea unui construire a edificiului. it pe `n\l]imea a dou\ ca- torit\]i, societate civil\ [i
s\u patronaj spectacolele Regatului Ungar. ~n contex- nou castel, pe ruinele ve- Lucr\rile de reconstruc- turi normale, con]ine dou\ companii private - mijlocit
oferite de Johann Strauss tul fr\mânt\rilor politice chiului palat-castel regal, ]ie [i renovare s-au termi- s\li boltite `n stil neogotic, de forumul de discu]ii care
Ensemble `n România. din Regatul Maghiar al se- grav avariat de un cutre- nat `n 1856. Edificiul a fost una cu trei nave, iar cealal- s-a deschis ieri pe site-ul i-
Spectacolul face parte din- colului XIV, regele Carol mur. Atât castelul, cât [i mult modificat, `n special t\ cu dou\, ce sunt constr- lovebucharest.org. Expozi-
tr-o serie de evenimente, Robert de Anjou a decis, `n fortifica]iile ora[ului au fost `n ceea ce prive[te fa]ada. uite din c\r\mid\ [i sus]i- ]ia a fost precedat\ de
desf\[urate `n cadrul Pro- urma unei vizite efectuate dotate cu turnuri `n plan ~n ciuda numeroaselor mo- nute de un [ir de coloane marcarea cu spoturi ro[ii [i
iectului na]ional de multi- stickere a 11 imobile de-
culturalitate [i multiling- `n 1307, s\-[i stabileasc\ semicircular adaptate ar- dific\ri, castelul [i-a p\s- masive. Expozi]ia va r\mâ-
provizoriu, re[edin]a la Ti- tileriei, servind drept re[e- trat organizarea `n jurul u- ne deschis\ pân\ `n luna gradate din centrul Bucu-
vism „Art\ contra drog re[tiului, datând de la sfâr-
2009“. a mi[oara. Acesta a locuit aici din]\ nobiliar\ pentru to]i nei cur]i patrulatere, pozi- februarie 2009, conform A- [itul secolului al XIX-lea [i
pentru aproape 8 ani. Edifi- regii care au poposit la Ti- ]ia turnului-donjon [i sala gerpres. a `nceputul secolului XX. a

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a Condurache Cristian Francisc
a GRIGORE VIERU {I-A lin Bordeianu - Directorul Bi- organiza sâmb\t\, 13 decem- studen]ilor `n domenii pre- tografii alb-negru, 15 fotogra- de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
distrofie muscular\
LANSAT LA IA{I VOLUMUL bliotecii Jude]ene „Gh. Asa- brie, `n Sala Senatului, Con- cum: fizic\, matematic\, chi- fii portret [i 22 de fotografii di-
progresiv\, care-i afecteaz\
chi“ din Ia[i, precum [i scriito- ferin]a anual\ a mentorilor, mie, geografie, istorie, limbi verse. „Toate aceste crea]ii vor
„TAINA CARE M| AP|- rii Andrei Strâmbeanu, Horia potrivit site-ului institu]iei de moderne, limba român\, con- intra `n jurizarea final\ ce va m=inile, picioarele, precum [i
R|“: Zeci de personalit\]i Zilieru [i Daniel Corbu. Poe- `nv\]\mânt superior. Eveni- form Agerpres. stabili nominaliza]ii edi]iei organele interne. Pentru a
culturale au participat, luni, tul Grigore Vieru a declarat mentul va permite reprezen- a 400 DE LICEENI ~N- 2009 a LicArt. Autorii au stopa evolu]ia acestei boli,
la Prim\ria municipiului Ia[i, `n fa]a participan]ilor la tan]ilor cu practic\ pedagogi- SCRI{I LA LICART: Peste dreptul de a `nscrie `n con- sunt necesare dispozitive de
la lansarea volumului „Taina eveniment c\ „unii români c\ din cadrul universit\]ii s\ curs, pân\ la sfâr[itul lunii fixare pentru echilibru [i
din Basarabia sunt mai ro- 400 de liceeni au `nscris a-
care m\ ap\r\“, scris de poe- dialogheze cu mentorii din decembrie, câte dou\ crea]ii la mi[care. Situa]ia financiar\
mâni decât românii din stân- proape 1.200 de crea]ii, pân\
tul basarabean Grigore Vieru, sistemul liceal pe teme de mo- categoriile respective“, a expli- precar\ din familie nu
ga Prutului, `ntrucât unii din- `n prezent, la sec]iunile poezie
cartea cuprinzând crea]iile tiva]ie, criterii de evaluare [i [i fotografie - categoriile alb- cat Herjeu. LicArt, cel mai permite achizi]ionarea
importante ale poetului din tre ace[tia din urm\ `[i bat joc activitatea de reflec]ie `n pro- mare concurs na]ional deschis acestor dispozitive. De aceea,
de Eminescu [i de istorie“. negru, portret, diverse - la
ultimii 50 de ani, conform Me- cesul de predare/`nv\]are. Cu Festivalul LicArt, a spus di- liceenilor români, a ajuns la a cre[tinii cu suflet mare, care
diafax. Volumul are 750 de a CONFERIN}A MEN- acest prilej, vor fi `nmânate [i rectorul Clubului „Nou\ ne VIII-a edi]ie. ~ncepând din lu- doresc s\ aduc\ o raz\ de
pagini, printre participan]ii la TORILOR LA UNIVERSITA- diplomele de absolvire a cur- pas\“, Radu Herjeu, conform na noiembrie, orice licean se speran]\ `n sufletul acestui
eveniment num\rându-se a- TEA BUCURE{TI: Universi- sului de mentor profesorilor Agerpres. Au fost desemnate poate `nscrie on-line, la adresa copil, pot face dona]ii `n
cademicianul Mihai Cimpoi, tatea din Bucure[ti, `n coope- de liceu care, din acel mo- crea]iile semifinaliste ale lunii www.licart.ro, la sec]iunile po- contul:
din Republica Moldova, C\t\- rare cu Consiliul Britanic, vor ment, vor fi viitorii mentori ai noiembrie: 21 de poezii, 19 fo- ezie [i fotografie. a RO87BRDE240SV94771102400
 Miercuri, 10 decembrie 2008 3
CALENDARELE BISERICE{TI, NUMAI ~N BISERICI, M|N|STIRI {I ~N MAGAZINELE BISERICE{TI:
Actualitatea Arhiepiscopia Bucure[tilor aduce la cuno[tin]\ tuturor credincio[ilor c\, pentru anul 2009,
calendarele biserice[ti editate cu binecuvântarea P\rintelui Patriarh Daniel pot fi achizi]ionate
numai de la pangarele bisericilor [i a m\n\stirilor, precum [i din magazinele biserice[ti, informeaz\
religioas\ Biroul de Pres\ al eparhiei amintite. Orice alte forme de calendare a[a-zise biserice[ti,
comercializate `n pie]e, la standuri [i `n magazine, reprezint\ falsuri.

Patriarhul ru[ilor a fost `nmorm=ntat la Moscova PE SCURT

a Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei [i al ~ntregii Rusii a fost `nmorm=ntat ieri `n Catedrala Epifaniei din Simpozioane,
Moscova a Slujba de `nmorm=ntare a fost precedat\ de Sf=nta Liturghie s\v=r[it\ `n Catedrala „Iisus M=ntuitorul“ la Palatul Patriarhiei
a Au fost prezen]i [ase `nt=ist\t\tori de Biserici Ortodoxe, doi reprezentan]i ai Vaticanului, aproximativ 200 de al]i a ~n ziua de 13 decembrie 2008 se
ierarhi [i clerici, oficialit\]i, printre care pre[edintele rus Dmitri Medvedev sau al]i pre[edin]i de state, [i mii de va desf\[ura, la Palatul Patriar-
hiei din Bucure[ti, Simpozionul cu
credincio[i a Patriarhul Alexei al II-lea a fost p\storul ru[ilor ortodoc[i timp de 18 ani a tema „Demnitate [i justi]ie pentru
Mii de credincio[i din toa- reconstruit\ `ntre anii 1994- to]i“, organizat, `n parteneriat, de
t\ Rusia au participat ieri la 2000, la ini]iativa patriarhu- c\tre Institutul Român pentru
funeraliile Patriarhului Ale- lui Alexei al II-lea [i a Drepturile Omului, Patriarhia
xei al II-lea, trecut la cele Sinodului Bisericii Ortodoxe Român\ [i Arhidieceza Bucure[ti
ve[nice vineri, 5 decembrie Ruse, cu sprijinul guvernu- a Bisericii Romano-Catolice, cu
2008, la v=rsta de 79 de ani. lui Rusiei [i al credincio[ilor participarea Institutului de Edu-
~nmorm=ntarea a fost -, peste 80.000 de credincio[i ca]ie Continu\ al Universit\]ii
precedat\ de Sf=nta Litur- ortodoc[i ru[i, dup\ cum „Al. I. Cuza“ din Ia[i [i a Aso-
ghie, oficiat\ de Mitropolitul transmite ITAR-TASS, citat cia]iei pentru Na]iunile Unite din
Kiril de Smolensk [i Ka- de Rompres, au adus un ul- România. Simpozionul este consa-
liningrad, succesorul provizo- tim omagiu artizanului re- crat celei de-a 60-a anivers\ri a
riu al Patriarhului Alexei al na[terii Bisericii Ortodoxe adopt\rii Declara]iei Universale a
II-lea, al\turi de aproximativ Ruse, dup\ pr\bu[irea fostei Drepturilor Omului [i va urm\ri o
200 de episcopi [i clerici. Uniuni Sovietice. dezvoltare tematic\ structurat\
La funeraliile patriarhu- Ieri, 6.000 de poli]i[ti au pe dou\ axe principale: Libertatea
lui rus au participat [ase `n- fost mobiliza]i la Moscova cultelor religioase de a fi factori ai
tâist\t\tori de Biserici Or- pentru a asigura ordinea pe p\cii sociale; Educa]ia pentru
todoxe, `ntre care Patriarhul zen]i `n Catedrala „Iisus parcursul funeraliilor patri- demnitate - prioritate actual\ `n
Ecumenic al Constantinopo-
b\ al]i oficiali ai Statului [i ai Pelerinaj la arhului rus. De asemenea, societate.
Mântuitorul“ li s-au al\turat regiunilor ruse, personalit\]i
lului, PF Bartolomeu I, Pa- pre[edintele rus Dmitri Med- ale vie]ii culturale, cum ar fi c\p\t=iul celui Dmitri Medvedev a solicitat a ~n perioada 11-12 decembrie
triarhul Bisericii Ortodoxe vedev [i premierul rus Vladi- cineastul Nikita Mihalkov, `ncetarea oric\ror programe 2008, Patriarhia Român\, `n
Române, PF Daniel, `nso]it
de-al XVI-lea de divertisment `n aceast\ parteneriat cu Ministerul Muncii,
mir Putin, acesta din urm\ precum [i marea duces\
de IPS Mitropolit Teofan al având o important\ con- Maria Vladimirovna, mo[te- patriarh al Rusiei zi, `n special `n televiziune, Familiei [i Egalit\]ii de [anse, va
Moldovei [i Bucovinei, dar [i tribu]ie, al\turi de patriarhul nitoare autoproclamat\ a ul- semn al cvasistatutului de organiza, la Palatul Patriarhiei
de reprezentan]i ai Vatica- defunct, la restaurarea in- timului ]ar al Rusiei, Nicolae Men]ion\m c\ de sâmb\- religie de stat reg\sit de din Bucure[ti, Simpozionul cu
nului, cardinalul francez Ro- fluen]ei Bisericii Ortodoxe `n al II-lea. Au fost prezen]i pre- t\, 6 decembrie, când sicriul Ortodoxie `n Rusia postsovi- tema „Violen]a `n familie [i con-
ger Etchegaray [i cardinalul Rusia, `n perioada `n care s-a [edin]ii din mai multe ]\ri, cu trupul ne`nsufle]it al pa- etic\. Alexei al II-lea a fost secin]ele ei sociale“. Simpozionul
german Walter Kasper. aflat la Kremlin (2000-2008). precum Belarus, Republica triarhului a fost depus `n `nmormântat `n Catedrala dore[te s\ abordeze fenomenul vi-
Cu pu]in timp `nainte de Potrivit Mediafax, au par- Moldova, Serbia, Armenia [i Catedrala „Iisus Mântuito- Epifaniei din Moscova, con- olen]ei familiale din punct de
`ncheierea slujbei, celor pre- ticipat, de asemenea, la sluj- lideri politici din Ucraina. rul“ - distrus\ de Stalin [i form dorin]ei sale. a vedere social, subliniind atât res-
ponsabilitatea deosebit\ a factoru-
lui guvernamental [i rolul so-

P\stor `n]elept `n vremuri tulburi ne-a trecut pe noi din moarte la

a Mesajul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, adresat Patriarhiei Moscovei `n ziua `nmormânt\rii Patriarhului
Alexei al II-lea al Moscovei [i al ~ntregii Rusii a
Vestea trecerii la cele ve[nice a
preaiubitului nostru frate `n Hristos
vrednicul de pomenire Alexei al II-
lea, Patriarhul Moscovei [i al
~ntregii Rusii, a adus `ntristare `n
inimile tuturor celor ce l-au cunoscut
[i i-au apreciat atât statornicia `n
credin]a ortodox\, cât [i deschiderea
c\tre cei de alte credin]e religioase,
dragostea [i `n]elepciunea cu care a
slujit Biserica Ortodox\.
Mai `ntâi, Patriarhul Alexei al
II-lea r\mâne `n memoria noastr\
ca un ierarh m\rturisitor al credin-
]ei ortodoxe `n vremurile grele prin
care a trecut poporul rus de-a lungul
deceniilor de dictatur\ comunist\
atee, când Biserica era lipsit\ de li-
bertate [i marginalizat\ `n societate.
Din momentul alegerii sale ca
~ntâist\t\tor al Bisericii Ortodoxe
Ruse, `n anul 1990, `n]eleptul
Patriarh Alexei al II-lea a `n]eles
necesitatea reorganiz\rii acesteia
`ntr-o perioad\ de rapide trans-
form\ri politice [i sociale, de trecere
de la comunism la democra]ie plu-
ralist\. Priceperea cu care a [tiut s\
conduc\ Biserica Ortodox\ din
Rusia la cump\na dintre milenii,
rea[ezând-o la locul de cinste [i
redându-i un rol major `n re`nnoirea
societ\]ii, merit\ pre]uirea `ntregii
Ortodoxii. ~n acest sens, Catedrala
„Hristos Mântuitorul“ din Moscova,
reconstruit\ `n timpul arhip\storirii
sale, r\mâne pentru totdeauna un
simbol central al arhip\storirii
Biserica „Sfântul Spiridon“ - Vechi din Capital\ `[i va g\zdui ocrotitorul
via]\, iar celor adormi]i `n credin]\
le d\ruie[te odihna, pacea [i lumina
ciet\]ii civile, cât [i implicarea
Bisericii `n prevenirea [i combate-
rea acestui fenomen. Vor participa
Sa. Prin urmare, rug\m pe Hristos- reprezentan]i ai Patriarhiei Româ-
Domnul, Arhiereul cel ve[nic, s\ ne, ai Ministerului Muncii, Fami-
a[eze sufletul Patriarhului Alexei al liei [i Egalit\]ii de [anse, ai In-
II-lea `mpreun\ cu drep]ii [i cu
sfin]ii, unde nu este durere, nici
spectoratului General al Poli]iei
Române, membri a diferite ONG-
Patriarhului Alexei al II-lea [i al Alexei al II-lea a contribuit la `ntristare, nici suspin, ci via]\ f\r\ uri, profesori de teologie moral\,
rena[terii pastorale [i misionare a p\strarea valorilor tradi]ionale ale de sfâr[it. Ve[nica lui pomenire! sociologie [i psihologie.
Bisericii Ortodoxe Ruse. credin]ei [i moralei cre[tine. ~mpreun\ cu ierarhii, preo]ii [i
~n acela[i timp, vrednicul de ~n aceste momente de triste]e credincio[ii Bisericii Ortodoxe Ro-
pomenire Patriarh Alexei al II-lea s-a prin care trece Biserica Ortodox\ mâne, ne al\tur\m Sfântului Sinod Andrei {aguna,
dovedit a fi [i un mare promotor al Rus\ [i `ntreaga Ortodoxie, ne a-
cooper\rii intercre[tine [i al dialogu- mintim de cuvintele Mântuitorului
al Bisericii Ortodoxe Ruse, clerului omagiat la Jula
[i `ntregului popor rus binecredin-
lui interreligios. Activitatea sa `n nostru Iisus Hristos, Care ne `ncura- Episcopia Ortodox\ Rom=n\ din
jeaz\ [i ne `nt\re[te speran]a, când cios, `ncredin]ându-i pe to]i de
cadrul organiza]iilor ecumenice in- Ungaria [i Ministerul Culturii [i
terna]ionale - Conferin]a Bisericilor zice: „Cel ce crede `n Mine, chiar dragoste fr\]easc\ [i pre]uire [i
rug\m pe Hristos-Domnul s\ c\l\- Cultelor din Rom=nia organizeaz\
Europene, al c\rei pre[edinte a fost dac\ va muri, va tr\i“ (Ioan 11, 25). m=ine, 10 decembrie, la Centrul
mai mul]i ani - dovede[te deschide- Aceast\ credin]\ `n via]a ve[nic\ uzeasc\ Biserica Ortodox\ Rus\ pe
Cultural Rom=n din Jula, sim-
rea sa spre o mai bun\ cunoa[tere devine o certitudine pentru noi, calea mântuirii spre slava Preasfin- pozionul cu tema „Mitropolitul
reciproc\ a cre[tinilor apar]inând di- cre[tinii, pentru c\ Hristos, Fiul lui tei Treimi [i binele `ntregii Andrei {aguna, personalitate
feritelor confesiuni, dar [i dorin]a de Dumnezeu Cel r\stignit [i `nviat, Ortodoxii. a marcant\ a Bisericii Ortodoxe
apropiere [i cooperare dintre Biseri- Rom=ne [i a culturii rom=ne[ti“,
cile cre[tine `n societatea de azi. informeaz\ Romanian Global
News `n Ungaria. Evenimentul
marcheaz\ `mplinirea a 200 de
S-a implicat activ `n ani de la na[terea mitropolitului
promovarea dialogului Ardealului, Andrei {aguna (1808-
interreligios [i 1873), [i are loc `n contextul
Anului jubiliar dedicat Sfintei
intercultural Scripturi [i Sfintei Liturghii. Va fi
evocat\ via]a [i personalitatea
De asemenea, Patriarhul Alexei
al II-lea s-a implicat activ `n pro- Mitropolitului Andrei {aguna [i se
va discuta despre amplasarea sta-
movarea dialogului interreligios [i
intercultural, prin organizarea de tuii mitropolitului la Jula [i de-
`ntruniri interna]ionale cu partici- spre Muzeul Episcopiei Ortodoxe a
parea unor [efi de Biserici cre[tine Rom=nilor din Ungaria.
[i ai altor culte religioase, cum a
fost, de exemplu, ~ntrunirea Mon- Parteneriate educativ-
dial\ a liderilor religio[i din anul
2006. Preocupat de fr\mânt\rile religioase `n beneficiul
omului contemporan, confruntat cu copiilor pre[colari
multe provoc\ri ale secularismului,
vrednicul de pomenire Patriarh Parohia „Sfântul Nicolae“ -
Amaradia, `n colaborare cu pro-
toieria Craiova Sud [i Funda]ia
„Cuvântul care zide[te“,
desf\[oar\ `n aceast\ perioad\, la
M=ine, 11 decembrie a.c., Timp de patru zile, credin- genunchii [i ne `nchin\m câteva gr\dini]e din Craiova,
la ora 17:00 va avea loc la cio[ii se vor putea `nchina la icoanei f\c\toare de minuni a parteneriate educativ-religioase.
Biserica „Sfântul Spiridon“ racla cu moa[tele Sfântului Sfântului [i, s\rutându-i ~n baza acestora, la gr\dini]ele nr.
- Vechi din Bucure[ti o pro- Spiridon, al\turi de papucii moa[tele, Dumnezeu ne d\ 11, nr. 3 [i nr. 53 din Craiova vor
cesiune prin care se va a[e- Sfântului Ierarh, care au fost putere s\ trecem peste toate“, avea loc manifest\ri specifice
za `n baldachinul special a- adu[i de la o m\n\stire din ne-a declarat p\rintele paroh s\rb\torilor de iarn\. Astfel,
menajat din interiorul bis- Insula Corfu, Grecia. „Dup\ Ioan Iordache, vicar adminis- preo]ii le vor vorbi copiilor pre[co-
ericii racla cu cinstitele 15 ani de a[teptare [i rug\- trativ al Arhiepiscopiei Bucu- lari despre semnifica]ia s\rb\torii
moa[te ale Sfântului Ierarh ciune, ni se `mpline[te bucu- re[tilor. Cr\ciunului, iar copiii vor
Spiridon. ria duhovniceasc\ de a primi La parohia „Sfântul Spiri- prezenta scurte programe de colin-
P\rticele din moa[tele `n dar moa[tele Sfântului Ie- don“ - Vechi din Capital\ a de [i poezii religioase, informeaz\
Sfântului vor fi aduse de la rarh Spiridon. Prezen]a Sfân- fost construit, `ncepând cu m-ol.ro. Dup\ cum a precizat
Catedrala „Sfântul Spiri- tului Spiridon `n mijlocul nos- anul 2004, un a[ez\mânt so- p\rintele protopop Florin Bonea,
don“ - Nou din Bucure[ti, `n tru, prin sfintele sale moa[te, cio-medical cu 20 de cabinete prin organizarea acestor par-
cadrul slujbei Privegherii, reprezint\ efectiv sursa medicale, [ase laboratoare, o teneriate se urm\re[te o prezen]\
oficiate de Preasfin]itul Ci- bog\]iei harului [i a darurilor farmacie, o cantin\ social\ [i cât mai activ\ a Bisericii `n via]a
prian Câmpineanul, Epis- care `mplinesc [i des\vâr[esc trei s\li de medita]ie pentru
copii s\raci cu performan]e copiilor pre[colari [i promovarea
cop-Vicar Patriarhal, cu pri- neputin]a noastr\. Atunci vechilor tradi]ii legate de s\rb\to-
lejul hramului bisericii. când suntem obosi]i, plec\m [colare. (Ciprian BÂRA)
rile de Cr\ciun [i Anul Nou. a
4 Miercuri, 10 decembrie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Un medic de familie
execut\ silit CJAS
Un medic de familie din Boto-
[ani execut\ silit Casa Jude]ea-
n\ de Asigur\ri de S\n\tate
(CJAS), pentru o sum\ de peste
100 de mii de lei. Medicul Paul
{erban a dat `n judecat\ CJAS
pentru neplata unor drepturi
b\ne[ti ne`ncasate `ntre 2002 [i
2004, iar, `n baza unei hot\râri
judec\tore[ti, institu]ia care ges-
tioneaz\ fondul de asigur\ri de
s\n\tate a fost obligat\, la `nce-
putul acestui an, s\ `i achite su-
ma de peste 80 de mii de lei. De-
oarece nu a primit banii cuve-
ni]i, medicul a apelat la execu-
torul judec\toresc, care a somat
CJAS s\ pl\teasc\ atât penali-
t\]i, cât [i cheltuielile de execu-
tare. Aflat\ `ntr-o situa]ie difi-
cil\, conducerea CJAS a anun]at
c\ va face plata imediat. „S-a a-
probat plata c\tre cabinetul me-
dical asociat [i, `n zilele urm\-
toare, vor fi vira]i banii. Practic,
ace[ti bani vin din buzunarul
asigura]ilor, nu din alte surse“, a
declarat directorul CJAS,
Carmen Nicolau. De[i colegii s\i
s-au aflat `n aceea[i situa]ie,
Paul {erban este singurul medic
de familie care a dat `n judecat\
CJAS pentru ob]inerea drep-
turilor contractuale.
Poli]i[ti din teritoriu,
deta[a]i la Bucure[ti
Un num\r de 100 de agen]i de
poli]ie de la inspectoratele
jude]ene vor sprijini, `n perioada
9-24 decembrie, Brigada de
Poli]ie Rutier\ (BPR) a
Capitalei, `n activitatea de pre-
venire a blocajelor temporare `n
traficul bucure[tean. Potrivit
Biroului de pres\ al Poli]iei
Capitalei, agen]ii din teritoriu
vor ac]iona pentru dirijarea
traficului, precum [i pentru
sanc]ionarea abaterilor care
`ngreuneaz\ desf\[urarea cir-
cula]iei: blocarea centrului inter-
sec]iei, dep\[irea coloanei de au-
tovehicule aflate `n a[teptare la
semafor, trecerea la culoarea
ro[ie a semaforului sau oprirea
neregulamentar\ pe c\ile de ru-
lare ale mijloacelor de transport
`n comun. {oferii sunt sf\tui]i
ca, `n perioada urm\toare, s\
foloseasc\ `ntr-o mai mare
m\sur\ transportul public de
suprafa]\ [i metroul. Totodat\,
pentru evitarea blocajelor,
poli]i[tii rutieri recomand\ con-
duc\torilor auto s\ nu p\trund\
`n intersec]iile aglomerate, s\ nu
claxoneze inutil [i s\ fie aten]i la
semnalele agen]ilor rutieri. De
asemenea, [oferii sunt
aten]iona]i s\ nu blocheze c\ile
de rulare a mijloacelor de trans-
port public, s\ se informeze cu
privire la traseul de deplasare [i
la zonele aglomerate comunicate
de Poli]ie, utilizând, atunci când
este posibil, arterele rutiere se-
cundare. Biroul de pres\ al
Poli]iei Capitalei a subliniat c\
aceste recomand\ri sunt valabile
`n special pentru intervalul 15-
24 decembrie, c=nd se vor `nre-
gistra cele mai mari valori ale
traficului `n Capital\. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 10 decembrie
Vremea se va men]ine nor-
mal\ termic. Cerul va fi varia-
bil, dar diminea]a va fi cea]\
`ndeosebi `n zonele joase din
vest [i centru. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat. Tempe-
raturile maxime vor fi cu-
prinse, `n general, `ntre 0 [i 8
grade. Temperaturile minime
se vor situa `ntre -8 [i 0 grade,
mai sc\zute `n estul Transil-
vaniei, posibil chiar sub -15
grade.
sursa: www.intellicast.com
BOMB| DE 250 DE KILOGRAME, DESCOPERIT| LA DROBETA-TURNU SEVERIN: O bomb\
de avia]ie a fost depistat\, luni seara, `n timpul efectu\rii unor lucr\ri de canalizare `n
cartierul Schela Cladovei din Drobeta-Turnu Severin. {eful centrului opera]ional al ISU
Mehedin]i, Florentin Dragomir, a declarat c\ bomba, de 250 de kilograme, provenind din
perioada celui de-al Doilea R\zboi Mondial, se afla sub drumul european 70, pe traseul pe
care se amplaseaz\ noile re]ele de ap\-canal ale municipiului. O bomb\ identic\ a fost
descoperit\ pe 26 august, ag\]at\ de ancora unei nave fluviale aflate `n mar[ pe Dun\re.
Veterinarii suceveni au demarat campania
„DA tradi]iei. NU suferin]ei animalelor“
a Aceast\ campanie `[i propune s\ atrag\ aten]ia popula]iei asupra faptului c\ sacrificarea porcilor
`n perioada premerg\toare s\rb\torilor de iarn\ se face prin asomare [i nu prin `njunghiere
a Sper\m ca, `n urm\torii ani, aceste condi]ii impuse de Uniunea European\ s\ fie respectate [i la noi,
pentru ca animalele s\ fie scutite de suferin]\“, a spus [eful DSVSA Suceava, Petrea Dulgheru a
„DA tradi]iei. NU suferin- guran]a Alimentelor (DSV- folosit [i pentru sacrificarea cerere pentru asomarea por- zat faptul c\ examenul tri-
]ei animalelor“ este sloganul SA) Suceava, Petrea Dulghe- ovinelor sau caprinelor. cului. Trebuie s\ ]inem `ns\ chineloscopic al c\rnii anima-
campaniei promovate de ru, a declarat c\ obliga]ia Directorul DSVSA Sucea- cont [i de faptul c\ nici con- lului sacrificat este obliga-
medicii veterinari suceveni, privind desemnarea persoa- va a spus c\ agen]ii economici siliile locale nu sunt preg\tite toriu. ~n ceea ce prive[te in-
care doresc s\ atrag\ aten]ia nelor autorizate de Poli]ie s\ (abatoare - n.r.) trebuie s\-[i pentru a oferi oamenilor acest trarea asom\rii animalelor `n
popula]iei asupra faptului c\ de]in\ pistoalele cu glon] recruteze singuri asomatori, serviciu. Sper\m ca, `n urm\- atribu]iile medicului veteri-
sacrificarea porcilor `n peri- captiv (asomatoare) revine precizând c\, `n cursul anului torii ani, aceste condi]ii impu- nar, Petrea Dulgheru este de
oada premerg\toare s\rb\to- consiliilor locale. ~n acest trecut, au fost 11 astfel de se de Uniunea European\ s\ p\rere c\ s-ar `nc\lca astfel
rilor de iarn\ se face prin a- sens, [eful DSVSA a precizat cereri de la cele zece abatoare fie respectate [i la noi, pentru jur\mântului depus de me-
somare [i nu prin `njunghie- c\ fiecare Consiliu Local ar autorizate din jude]. „~n ceea ca animalele s\ fie scutite de dici, prin care ace[tia [i-au
re. Directorul Direc]iei Sani- trebui s\ aib\ 2-3 asomatori, ce prive[te persoanele fizice, suferin]\“, a spus [eful DSV- asumat obliga]ia de a salva
tar Veterinare [i pentru Si- pistolul cu glon] captiv fiind anul trecut nu a fost nici o SA Suceava, care a mai preci- via]a animalului. a
~n centrele de plasament din Risc mare
de avalan[e
Buz\u se m\n=nc\ pe datorie `n F\g\ra[
Riscul de producere a
avalan[elor `n masivul F\-
a Peste 1.800 de copii din centrele de plasament buzoiene tr\iesc de pe o zi pe alta, g\ra[ este mare, ca urmare a
iar o mie de salaria]i din sistemul de asisten]\ social\ a jude]ului, c\derilor abundente de
z\pad\ [i a vântului puter-
precum [i 12 mii de persoane cu handicap [i `nso]itorii acestora nu-[i vor primi nic, a anun]at [eful Ser-
salariile [i indemniza]iile aferente lunii noiembrie a Vicepre[edintele Consiliului viciului Public Salvamont
(SPS) Arge[, Ion S\nduloiu.
Jude]ean, Ioan Caton Matee[escu, sus]ine c\ responsabilitatea acestei crize revine „C\derile de z\pad\ din ul-
timele 48 de ore, `nso]ite de
„celor care conduc institu]ia (DASPC - n.r.), care au f\cut plimb\ri pe litoral rafale de vânt cu viteza de
de 1,8 miliarde de lei vechi, pentru a[a-zise cursuri de perfec]ionare“ a peste 60 de kilometri/or\, au
condus la afi[area unui nivel
Peste 1.800 de copii din
de risc de avalan[\ de gradul
centrele de plasament bu- al patrulea“, a declarat
zoiene tr\iesc de pe o zi pe
S\nduloiu. Conform scalei
alta, iar o mie de salaria]i europene de risc de avalan[\,
din sistemul de asisten]\ `n cazul gradului al patrulea
social\ a jude]ului [i 12 de risc, penultimul, declan-
mii de persoane cu handi- [area este probabil\ chiar [i
cap [i `nso]itorii acestora printr-o slab\ supra`nc\r-
nu-[i vor primi salariile [i care, `n anumite situa]ii fiind
posibile numeroase declan-
indemniza]iile aferente lu- [\ri spontane de avalan[e
nii noiembrie. Pre[edintele
medii [i câteodat\ chiar
Consiliului Jude]ean (CJ) mari. ~n zona Cota 2.000 de
Buz\u, Victor Mocanu, a
pe Transf\g\r\[an, stratul
declarat c\, `n urma demi- de z\pad\ dep\[e[te la ora
siei [efului Direc]iei de actual\ grosimea de 35 de
Asisten]\ Social\ [i Pro- centimetri. „Având `n vedere
tec]ia Copilului, au r\mas condi]iile date, traseul prin-
datorii `n valoare de 800 cipal de creast\, precum [i
de mii de lei la furnizorii vor ridica banii pe luna miliarde de lei vechi, pen- Ordonan]a de Urgen]\ nr. traseele turistice care acced
de alimente [i de 2,2 mili- noiembrie“. tru a[a-zise cursuri de per- 186, Guvernul ne-a alocat `n creasta masivului F\g\-
fec]ionare“. „I-am aten]io- suma de 5,5 milioane de ra[, indiferent de altitudine,
oane de lei drepturi de per- sunt `nchise. R\mân des-
sonal. „La ora actual\, cei Orgoliile politice nat c\ aici se va ajunge. ~n lei, la care se adaug\ o
chise traseele pe muchiile su-
1.800 de copii din centrele `mpiedic\ rezolvarea plus, pentru a se aproba jum\tate de milion de lei dice secundare: Podeanu,
de plasament m\nânc\ aceast\ rectificare, a fost din surse proprii, dar con- Piscu Negru, Mali]a, Picu-
practic pe datorie, iar, `n rapid\ a problemei convocat\ o [edin]\ `n pri- silierii jude]eni au refuzat iata, Ghi]u [i `n masivul
scurt timp, nu vor mai ~n [edin]a de luni, con- p\. Fiind vorba de sume s\ aprobe rectificarea pro- Iezer-P\pu[a“, a precizat Ion
avea hran\ [i c\ldur\“, a silierii jude]eni au refuzat considerabile, acestea tre- pus\ pentru a debloca cri- S\nduloiu. Salvamonti[tii
declarat Victor Mocanu. s\ aprobe rectificarea bu- buiau trecute prin comisii- za existent\ la aceast\ di- avertizeaz\ turi[tii care in-
{eful CJ a mai precizat c\ getului DASPC, propus de le de specialitate“, a spus rec]ie“. Pre[edintele CJ ten]ioneaz\ s\ p\trund\ pe
„cele o mie de persoane an- vicepre[edintele CJ. ~n re- sus]ine c\ motiva]ia aces- traseele `nc\ deschise c\ au
pre[edintele Consiliului. obligativitatea de a folosi
gajate `n centrele de pro- Vicepre[edintele CJ, Ioan plic\, Victor Mocanu sus- tui refuz este una „pur po-
echipamentul de iarn\, res-
tec]ia copilului, dintre care Caton Matee[escu, a de- ]ine c\ suma de 6 milioane litic\“ [i a anun]at c\ va pectiv lopat\, sond\ de ava-
300 de asistente mater- clarat c\ „responsabilita- de lei, propus\ la rectifi- convoca o nou\ [edin]\ ex- lan[\, dispozitiv radio de c\-
nale, nu-[i vor lua drep- tea acestei crize revine care, provine din bugetul traordinar\, f\când toto- utare `n avalan[\, col]ari, pi-
turile salariale aferente celor care conduc institu]ia de stat [i din venituri pro- dat\ apel la furnizorii de ole]i [i corzi pentru asigurare
lunii noiembrie, iar 12 mii (DASPC - n.r.), care au f\- prii. „Dup\ numeroase in- alimente [i servicii s\ nu la traversarea pasajelor ex-
de persoane cu handicap [i cut plimb\ri pe litoral de o terven]ii aproape zilnice la blocheze hrana [i c\ldura puse. a
`nso]itorii acestora nu-[i sum\ fabuloas\, de 1,8 Ministerul Muncii, prin pentru copiii asista]i. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ATEN}IE LA PRODUSELE A- pune `n pericol siguran]a alimentar\ a atras aten]ia asupra faptului c\, ca urmare a introducerii noii taxe
LIMENTARE DIN UCRAINA: In- [i s\n\tatea oamenilor dac\ nu sunt potrivit normelor `n vigoare, prin PIF auto, devenit\ oficial, din 1 iulie, tax\
verificate [i avizate. Prin cele dou\ Siret nu pot intra pe teritoriul Uniu- de poluare. „Nimeni nu mai este in-
spectorii veterinari suceveni vor efec-
puncte de frontier\ men]ionate, foar- nii Europene animale vii, inclusiv ani- teresat de cump\rarea unei ma[ini
tua controale `n toate pie]ele [i ba- te mul]i cet\]eni din Ucraina trec second-hand. Spre exemplu, la o
zarele din jude], `n vederea desco- male de companie, deoarece nu este
grani]a cu produse alimentare, pe aprobat pentru astfel de controale. ma[in\ achizi]ionat\ cu 3 mii de euro,
peririi produselor de origine animal\ cump\r\torul este obligat s\ achite o
interzise la comercializare. {eful
care le comercializeaz\ neautorizat a DEALERII DE MA{INI SE-
`n pie]ele [i bazarele din Suceava. tax\ de 5.500 de euro“, a declarat ad-
Direc]iei Sanitar-Veterinare [i pen- „Produsele de origine animal\ pot fi
COND-HAND SE TEM DE FALI- ministratorul societ\]ii Automobile
tru Siguran]\ Alimentar\ (DSVSA) purt\toare de agen]i patogeni ce MENT: Cei opt dealeri de ma[ini se- Drobeta, Dumitru Sc\ueru. ~n opinia
Suceava, Petrea Dulgheru, a declarat provoac\ boli infec]ioase la animale [i cond-hand din Mehedin]i se tem c\ acestuia, m\sura luat\ de autorit\]i
c\ zonele vizate cu prioritate vor fi oameni, iar c\l\torii sunt obliga]i s\ noua tax\ auto le va pune pe butuci `n scopul protej\rii produc]iei auto-
Siret [i Vic[ani, aflate `n apropierea prezinte aceste produse controlului la afacerea de comercializare a ma[ini- htone de automobile este „aberant\“
punctelor de frontier\ auto, respectiv postul de frontier\. Exist\ proceduri lor la mâna a doua. Potrivit acestora, [i distruge afaceri `n care dealerii au
feroviar, dar [i bazarul din Suceava. [i controale veterinare stricte, care cele peste o sut\ de autovehicule cu investit credite bancare de zeci de mii
{eful DSVSA a declarat c\ vânzarea reglementeaz\ introducerea `n Uniu- motoare non-Euro, Euro 2 [i Euro 3, de euro. Din acest motiv, proprietarii
produselor de origine animal\ este nea European\ a produselor de origi- aflate `n parcurile auto pe care le parcurilor auto nu exclud posibili-
total interzis\ `n afara locurilor au- ne animal\ [i non-animal\“, a pre- de]in, nu vor mai avea c\utare. tatea s\ demareze mai multe ac]iuni
torizate, deoarece unele produse pot cizat Petrea Dulgheru. {eful DSVSA Dealerii spun c\ pia]a se pr\bu[e[te de protest, `ncepând de anul viitor. a
 Miercuri, 10 decembrie 2008 5
B|NCILE PREFER| S| DEA CREDITE ANGAJA}ILOR LA STAT: B\ncile sunt mai darnice cu

Economic angaja]ii care lucreaz\ la stat. Aceste companii sunt mai bine punctate de bancheri, [i clien]ii
pot ob]ine o parte din `mprumutul de care au nevoie, de obicei, 20% din suma solicitat\. La un
salariu de 1.000 de lei se pot ob]ine cel mult 13.000 de lei, pe o perioad\ de 10 ani, cu o rat\
lunar\ de circa 350 de lei. La un venit de 2.500 de lei pe lun\, suma maxim\ care poate fi
`mprumutat\ dep\[e[te cu pu]in 33.000 de lei. Rata va fi de aproape 900 de lei.

Dobânzile creditelor de stat pentru activitatea b\ncilor, precum majo-

b\nci vor cre[te `n func]ie de riscuri
Dobânzile de rambursare a aju-
toarelor de stat acordate b\ncilor de
guvernele ]\rilor din Uniunea Euro-
pean\ ar trebui s\ reflecte gradul de
risc generat de situa]ia fiec\rei insti-
tu]ii financiare `n parte, potrivit unui
nou set de reglement\ri, publicat luni
de Comisia European\. Astfel, do-
bânda la care b\ncile vor rambursa
creditele oferite de guverne se va cal-
cula prin ad\ugarea unui cuantum
de risc la dobânda de politic\ mone-
tar\ a fiec\rui stat. „B\ncile cu grad
mai ridicat de risc vor fi nevoite s\ ac-
cepte o rat\ mai mare de remu-
nera]ie“, se arat\ `ntr-un comunicat
al Executivului Uniunii Europene.
Recent, mai multe state membre,
printre care Fran]a, Germania, Sue-
dia [i Austria, au exercitat presiuni
diplomatice asupra Comisiei Europe-
ne, pentru a ob]ine aprobarea rapid\
a programelor na]ionale de salvare a
sistemului bancar. „Acest nou pachet
de reglement\ri ofer\ echilibrul co-
rect `ntre men]inerea unui flux stabil
de creditare c\tre economia real\,
stabilizarea pie]elor financiare [i con-
servarea, men]inerea competi]iei co-
recte `n sistemul bancar european“, a
declarat, luni, comisarul european
pentru Competi]ie, Neelie Kroes. CE
nu a oferit repere precise cu privire la
ratele dobânzilor pentru programele
de recapitalizare a b\ncilor. Printre
reglement\rile cuprinse `n noul pa-
chet de legi se mai num\r\ stimu-
lente care s\ asigure implicarea de
cât mai scurt\ durat\ a guvernelor `n
rarea treptat\ a dobânzilor, la inter-
vale regulate de timp. Totodat\,
Executivul UE consider\ c\ ajutorul
de stat poate fi acordat numai dac\
institu]ia financiar\ vizat\ este de
acord s\ realizeze un proces amplu
de restructurare [i s\ nu refuze
schimb\ri `n management, dac\
situa]ia le impune. ~n plus, fiecare
stat membru care aplic\ un program
de ajutoare de stat pentru sistemul fi-
nanciar trebuie s\ raporteze detaliat
modul `n care au fost utilizate fon-
durile, strategiile adoptate de b\nci
`n urma ob]inerii finan]\rilor [i pla-
nurile de restructurare necesare pen-
tru acele institu]ii financiare cu
probleme severe. a
PE SCURT
Dacia `ntrerupe produc]ia
timp de o lun\
Compania Dacia `[i `ntrerupe pro-
duc]ia `n perioada 11 decembrie
2008-11 ianuarie 2009 [i va reduce
caden]a de produc]ie `ncepând cu 12
ianuarie 2009, ca urmare a sc\derii
brutale a pie]ei auto din România.
~n România, cererea de vehicule noi
a `nregistrat o sc\dere de peste 50%
`n noiembrie 2008. ~n aceea[i lun\,
Dacia a comercializat 4.698 unit\]i
pe pia]a intern\, `n sc\dere cu 52%
fa]\ de noiembrie 2007. Potrivit
Dacia, aceast\ sc\dere brutal\ este
provocat\ de invazia de vehicule

Micii produc\tori `[i vor vinde vechi [i de limitarea accesului la

credite (70% din ma[inile noi sunt
achizi]ionate prin credit sau leas-
ing). Conform Contractului Colectiv

produsele direct pe pia]\ [i `n 2009

de Munc\ al Dacia pe 2008, sala-
ria]ii care vor r\mâne la domiciliu
`n [omaj tehnic vor fi remunera]i cu
85% din salariul total brut. Ace[tia
vor beneficia de tichetele de mas\
a Micii produc\tori trebuie s\ se `nregistreze la nou-`nfiin]atul Oficiu al produselor tradi]ionale [i (acordate `n avans) pentru zilele de
ecologice pentru a putea vinde pe pia]a na]ional\ produsele realizate `n gospod\rii, [omaj tehnic din luna decembrie,
precum [i de prima de Cr\ciun `n
iar dac\ `ndeplinesc condi]iile vor primi un certificat care atest\ acest lucru a Ordinul 301 valoare de 450 lei.
reglementa vânzarea produselor la zona jude]ului de care apar]in produc\torii [i a fost prelungit
`n prima etap\ pân\ la 30 iunie 2007, iar ulterior pân\ la finele lui 2007 a Grup de gestionare a
Micii produc\torii `[i nesc condi]iile vor primi crizei `n industria textil\
vor putea vinde produsele un certificat care atest\ a- Patronatele din industria textil\ so-
direct pe pia]\ [i `n 2009, cest lucru. „Pân\ la aceas- licit\ `nfiin]area unui grup de
dac\ respect\ normele de t\ dat\ nu avem o centra- gestiune a crizei format din pre[e-
igien\ [i de trasabilitate, a lizare a micilor produc\- dinte, premier, reprezentan]i din
declarat, luni, pre[edintele tori `nregistra]i, acesta e- toate sectoarele din industrie [i ai
Autorit\]ii Na]ionale Sa- xistând doar la nivel de di- BNR, pentru asumarea unui pro-
nitar-Veterinare [i pentru rec]ii veterinare jude]ene. gram de m\suri anticriz\ care s\ fie
Siguran]a Alimentelor Noi am cerut ministrului discutat de dou\ ori pe lun\.
Reprezentan]ii Federa]iei Patronale
(ANSVSA), Radu Roati[. Agriculturii ca la nivelul a Textilelor, Confec]iilor [i Piel\riei
Ordinul 301 care regle- Oficiului s\ existe [i un (FEPAIUS) vor s\ se `ntâlneasc\, `n
menta vânzarea produ- medic veterinar care poate cursul lunii decembrie, cu reprezen-
selor la zona jude]ului de s\ ofere toate informa]iile tan]ii Guvernului [i pre[edintele
care apar]in produc\torii legate de condi]iile mi- Traian B\sescu pentru a discuta lis-
a mai primit o derogare cu nime care trebuie `ndepli- ta de propuneri necesare sus]inerii
un an, pân\ la 31 decem- nite“, a mai spus Roati[. industriei textile. Pe lista propuner-
brie 2008, dar `ncepând cu La `nceputul acestui an ilor FEPAIUS se afl\ achizi]ionarea
2009 va intra `n vigoare o s-a c\zut de comun acord bunurilor de larg consum pentru in-
alt\ form\ a acestuia. pentru amânarea aplic\- stitu]iile statului numai de la pro-
„Am publicat `n acest\ rii Ordinului 301 privind duc\torii români, excluzându-se in-
aprobarea normei sani- termediarii. „Noi am propus, chiar
var\, pe site-ul ANSVSA, `naintea pre[edintelui Traian B\-
un nou ordin care regle- tar-veterinare [i pentru sescu, mai exact `n urm\ cu cinci
menteaz\ vânzarea pro- siguran]a alimentelor ani, s\ se promoveze mai mult pro-
duselor realizate de micii pentru procedurile de dusele autohtone, `ns\ am fost re-
produc\tori, care urmea- `nregistrare a activit\]ilor fuza]i pe motiv c\ ar fi `n contradic-
z\ s\ fie publicat la `nce- de vânzare direct\ de pro- ]ie cu normele europene. Ne dorim
putul lunii ianuarie `n duse primare, a activit\- s\ fie schimbat\ actuala legisla]ie a
„Monitorul Oficial“, iar ]ilor de vânzare cu am\- sunt cârn\ciori, telemea duc\tori vor putea realiza de gospod\rii ale popula- achizi]iilor publice, care exclude
din 15 ianuarie vom de- nuntul [i a activit\]ilor de sau brânz\ de burduf, vânz\ri directe la nivel ]iei. Ordinul 301 trans- participarea la licita]ii a IMM-urilor
mara controale `n pie]e la fabricare a alimentelor. cum se poate vinde [i c\- na]ional de lapte, carne, pune `n legisla]ia na]io- din România“, a afirmat Maria
nivel na]ional, s\ vedem rei pie]e i se adreseaz\ a- ou\, pe[te [i alte produse nal\ prevederile Regula- Grappini, pre[edintele FEPAIUS.
dac\ micii produc\tori re- Ordinul 301 cesta. Ordinul 301 regle- de origine animal\, dac\ mentului Parlamentului
spect\ noile condi]ii min- restric]iona menta vânzarea produ- respect\ condi]ii de baz\ European [i al Consiliului Pre]urile locuin]elor
ime de igien\ impuse [i selor la zona jude]ului de de igien\ [i de]in buletine Uniunii Europene nr. continu\ s\ scad\
trasabilitatea produselor“, comercializarea care apar]in produc\torii care atest\ respectarea 852/2004/CE [i este o nor-
a spus Roati[. produselor [i a fost prelungit `n prima normele de igien\ [i trasa- m\ sanitar\ veterinar\ [i Pre]urile locuin]elor vechi din
Micii produc\tori tre- etap\ pân\ la 30 iunie bilitatea produselor. pentru siguran]a alimen- Bucure[ti au sc\zut `n noiembrie
buie s\ se `nregistreze la
`n alte jude]e 2007, iar ulterior pân\ la ~n România exist\ la telor privind procedurile fa]\ de luna precedent\, cea mai
nou-`nfiin]atul Oficiul al finele lui 2007. ~n prezent, ora actual\ aproximativ de `nregistrare a activit\- puternic\ depreciere, de 13%, fiind
Acesta `ncearc\ s\ a- `nregistrat\ `n sectorul 3, potrivit
produselor tradi]ionale [i duc\ la cuno[tin]a pro- intrarea `n vi-goare a 200.000-350.000 de mici ]ilor de vânzare direct\ de celui mai recent indice Colliers al
ecologice pentru a putea duc\torilor ce anume `n- acestui ordin a mai primit produc\tori particulari produse primare, a activi- pre]urilor apartamentelor.
vinde pe pia]a na]ional\ seamn\ vânzarea direct\, o derogare cu un an, pân\ care fac vânz\ri directe t\]ilor de vânzare cu am\- „Noiembrie aduce a doua lun\ de
produsele realizate `n gos- adic\ produsul f\cut `n la 31 decembrie 2008. Po- dac\ lu\m `n calcul c\ a- nuntul [i a activit\]ilor de sc\deri semnificative `n segmentul
pod\rii, iar dac\ `ndepli- mod tradi]ional, fie c\ trivit ordinului, micii pro- vem `n jur de 3,5 milioane fabricare a alimentelor. a apartamentelor vechi, `n timp ce
apartamentele noi `[i men]in va-
loarea medie constant\“, apreciaz\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a anali[tii Colliers. Indicele pre]urilor
(BREI) s-a situat la valoarea de
a ~N CUR+ND VOM SPUNE euro anual, prin folosirea l\mpilor cu „Financial Times“. Europa de Vest pre]urile de referin]\ la benzin\ [i 1.600 euro pe metru p\trat
ADIO BECURILOR CU FILAMENT: halogen, a LED-urilor [i a becurilor va fi cel mai grav afect\, num\rul motorin\, cu 12 bani pe litru, res- (suprafa]a construit\ a apartamen-
O comisie de exper]i din Uniunea economice fluorescente CFL. Econo- companiilor mici aflate `n imposibi- pectiv cu [ase bani pe litru, a a- tului plus suprafa]a teraselor, iar
European\ (UE) a recomandat, luni, miile vor cre[te odat\ cu ieftinirea be- litate de plat\ urmând s\ creasc\ `n nun]at luni compania. Pre]urile car- valoarea include TVA) `n luna
interzicerea utiliz\rii becurilor cu lu- curilor cu durat\ de exploatare ridi- 2009 cu o treime, la 197.000, de la buran]ilor comercializa]i `n ben- noiembrie, cu 6% sub nivelul din
min\ incandescent\, cu filament, din cat\. Acest fapt va depinde de pro- nivelul de 149.000 anul trecut, se zin\riile Rompetrol pot varia cu +/- luna precedent\, sc\derea indicelui
2012. „Becurile cu filament vor fi duc\torii celor mai eficiente becuri, arat\ `n raportul societ\]ii de 5% fa]\ de pre]urile de referin]\. global fiind determinat\ de de-
eliminate `n intervalul septembrie CFL, majoritatea din China, [i ar asigur\ri. ~n SUA, 62.000 de com- Astfel, benzina Premium Euro 4 va precierea indicelui pre]urilor la
2009-septembrie 2012“, a declarat un putea conduce la desfiin]area a 2.000- panii vor da faliment anul viitor, costa 2,99 lei/litru, iar sortimentele locuin]ele vechi cu 10%. Astfel, `n
3.000 de locuri de munc\, `n special comparativ cu 42.000 `n acest an [i Efix 95 [i Euro Super 98 f\r\ plumb luna noiembrie pre]urile medii ale
purt\tor de cuvânt al Pre[edin]iei U-
`n Europa de Est. 28.000 de societ\]i anul trecut. vor putea fi achizi]ionate la pre]uri locuin]elor vechi din Bucure[ti s-au
niunii. Propunerile vor fi analizate de
Parlamentul European [i statele a UN NUM|R RECORD DE „Criza financiar\ va intensifica dra- de 3,04 lei/litru, respectiv 3,67 redus cu 138 de euro fa]\ de oc-
membre [i, dac\ nu vor exista obiec- COMPANII VOR INTRA ~N FALI- matic riscurile de faliment, `n prin- lei/litru. Totodat\, pre]ul pl\tit pen- tombrie, când `nregistra 1.576
]ii, ar putea fi adoptate `n procedur\ MENT: Un num\r record de com- cipal anul viitor. Va fi o explozie `n tru motorina Efix Diesel va fi redus euro/mp, ajungând la 1.438
rapid\, pân\ la sfâr[itul lunii martie panii vor intra `n faliment anul vi- SUA [i o cre[tere semnificativ\ `n la 3,55 lei/litru, `n timp ce sortimen- euro/mp. a
a anului 2009. Becurile cu filament itor, la nivel mondial, cu 200.000 de Europa, `n special `n Marea Brita- tul Super Euro 5 va costa 3,84
nu au fost modificate aproape deloc insolven]e estimate doar pentru nie“, a declarat Romeo Grill, econo- lei/litru. Reduceri similare au fost Cursul valutar
de când au fost lansate `n circuitul Europa de Vest [i o „explozie“ de mist-[ef la Euler Hermes. anun]ate, luni, de Petrom, care a
a ROMPETROL A IEFTINIT pentru 10.12.2008
comercial, `n 1879, de c\tre Thomas afaceri e[uate `n SUA, potrivit unui ieftinit pre]ul benzinei cu 12 bani pe
Edison. Gospod\riile europene ar pu- raport al Euler Hermes, parte a BENZINA {I MOTORINA: Rompe- litru [i pe cel al motorinei cu [ase Dolar SUA 3,0287
tea economisi ini]ial pân\ la 50 de grupului german Allianz, citat de trol a ieftinit, ieri, 9 decembrie, bani pe litru. a Euro 3,8998
 CM
YK

6 Miercuri, 10 decembrie 2008

ROM+NIA NU A IMPORTAT CARNE DIN IRLANDA: Autoritatea Na]ional\ Sanitar-Veterinar\ [i pentru Siguran]a

Pagina Alimentelor (ANSVSA) nu de]ine la acest\ or\ informa]ii care s\ ateste c\ România a importat carne de porc din
Irlanda contaminat\ cu dioxin\, `ns\ se vor face `n continuare verific\ri. {eful serviciilor veterinare de la Dublin,
Paddy Rogan, citat de AFP, a anun]at c\ 25 de ]\ri ar fi importat carne de porc irlandez\ contaminat\ cu

agricultorului dioxin\. Autorit\]ile au dispus distrugerea tuturor produselor de acest gen comercializate `n Irlanda. Fran]a,
Belgia, Germania, Marea Britanie [i Suedia au recomandat retragerea de pe pia]\ a acestor preparate.

Cu sau f\r\ asomare, de Cr\ciun vor fi sacrifica]i 3 milioane de porci

a Datele statistice arat\ c\, `n fiecare an, `n perioada s\rb\torilor de iarn\, dup\ binevenitul post, rom=nii respect\ tradi]ia [i sacrific\ milioane
de porci pentru a avea o mas\ `mbel[ugat\ a ~n acest an, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale,
vor fi sacrifica]i `ntre 2,5 [i 2,8 milioane de porci `n preajma s\rb\torilor de Cr\ciun, `n cre[tere fa]\ de anii 2007 [i 2006, când num\rul porcilor
sacrifica]i a fost de 2,13 milioane, respectiv 2,42 milioane de capete a }\ranii `[i pot asoma singuri animalele, dac\ de]in astfel de dispozitive,
sau pot apela la persoanele autorizate de prim\rii sau la medicii veterinari contra unei sume de bani de aproximativ 3 euro a
Cei mai mul]i porci,
peste 75% din total, vor fi
sacrifica]i `n gospod\riile
popula]iei, iar diferen]a va
reprezenta sacrific\rile re-
alizate `n fermele comer-
ciale. Porcii crescu]i `n gos-
pod\riile proprii se sa-
crific\ numai `n interes fa-
milial, fiind interzis\ co-
mercializarea c\rnii prove-
nite de la aceste animale.
Potrivit legisla]iei eu-
ropene referitoare la bun\-
starea animalelor, `nainte
de sacrificarea tradi]ional\
]\ranii trebuie s\ asomeze
porcul, adic\ s\ realizeze o
amor]ire a sim]urilor, ceea
ce va face ca animalul s\
nu mai simt\ pericolul sa-
crific\rii [i nici durerea la
aceea[i intensitate.
~n acest an, ]\ranii nu
vor mai depinde doar de
medicii veterinari pentru
asomarea porcilor, acest
lucru putând fi realizat in-
dividual `n fiecare gos-
pod\rie.
„}\ranii care cresc porci
pentru autoconsum `n gos-
pod\riile proprii vor avea
voie s\-[i asomeze singuri
porcii pe care `i vor sacrifi-
ca de Cr\ciun. ~n acest an,
asomarea nu se va mai face
obligatoriu de c\tre medi-
cul veterinar, ci chiar de
proprietar sau de persoa-
nele autorizate de prim\-
rii“, a declarat pre[edintele
Autorit\]ii Na]ionale Sa-
nitar-Veterinare [i pentru
Siguran]a Alimentelor
(ANSVSA), Radu Roati[.
Asomarea r\m=ne
obligatorie
România a solicitat Co-
misiei Europene (CE) o de-
rogare de trei ani pentru
aplicarea procedeului de a-
somare a animalelor `nain-
te de sacrificare, abaterea
de la prevederile UE fiind
necesar\ `ntrucât num\rul
porcilor crescu]i `n gos-
pod\rii este mult mai mare
decât `n alte ]\ri din UE,
ajungând la peste dou\
milioane de capete.
CE a precizat `n 2007 c\
asomarea este obligatorie
`naintea sacrific\rii ani-
malelor [i a cerut României
s\ `ntocmeasc\ un plan de
ac]iune pe o perioad\ de
trei ani, care s\ aib\ ca re-
zultat `mbun\t\]irea situ-
a]iei. „Este foarte greu s\
control\m respectarea a-
cestor norme europene `n-
tr-un num\r atât de mare
de gospod\rii, iar asoma-
rea nu este un lucru care se
poate `ntâmpla peste noap-
te. Noi am demarat campa-
nia na]ional\ de informare
privind necesitatea asom\-
rii [i ceea ce `nseamn\ a-
cest lucru [i cred c\ `n timp
oamenii vor con[tientiza
importan]a asom\rii“, a
ad\ugat Radu Roati[.
50 de euro cost\ cel
mai ieftin asomator
Acesta a mai precizat c\
prim\riile au obliga]ia de a
asigura spa]ii civilizate de
sacrificare `n cazul `n care
oamenii vor s\ `[i duc\ por-
cii `n aceste loca]ii pentru
asomare.
O alt\ noutate ap\rut\
`n acest an este aceea c\,
spre deosebire de anul tre-
cut, controlul nu va mai fi
f\cut de c\tre inspectorii
veterinari, ci de c\tre pri-
mari, care, potrivit legisla-
]iei, pot aplica amenzi con-
traven]ionale dac\ nu sunt
respectate normele europe-
ne privind sacrificarea. „In-
ten]iile noastre nu sunt `n-
s\ de a amenda popula]ia,
ci de informa asupra im-
portan]ei acestei m\suri.
Cred c\ [i cu asomarea se
va `ntâmpla la fel ca `n ca-
zul trichinelozei, când oa-
menii nu efectuau mai mult
de 2.000 de probe, ulterior,
v\zând gravitatea acestei
boli transmisibile la om
prin carnea de porc,
num\rul probelor ana-
lizate a crescut la 5.000, iar
`n prezent facem sute de
mii de probe“, a spus
pre[edintele Roati[.
Potrivit ANSVSA, un
dispozitiv de asomare cu
glon] captiv cost\ `ntre 50
[i 200 de euro, dar este
nevoie [i de un permis de la
poli]ie de de]inere a unui
astfel de dispozitiv consi-
derat arm\ neletal\.
}\ranii pot `ns\ `n schim-
bul unei sume mult mai
mici, aproximativ 3 euro,
s\ apeleze la serviciile unei
persoane care de]ine un
astfel de dispozitiv. Proprietarul porcului trebuie
s\ scoat\ din buzunar aproximativ 3 euro
Porcii provin din ca s\ nu-i provoace suferin]\
produc]ia intern\ animalului `n momentul sacrific\rii
~n prezent, potrivit date- tru sacrificare, ace[tia pro- Din datele statistice pâ-
lor MADR, carnea de porc venind numai din produc- n\ la `nceputul lunii sep-
`n viu pe pia]a intern\ se a- ]ia intern\. Singurele im- tembrie, România a impor-
chizi]ioneaz\ de c\tre aba- porturi de animale vii sunt tat 161.404 tone carne de
toare la pre]ul de 5,3-5,5 cele pentru material biolo- porc din UE.
lei/kg fa]\ de 4,2-4,4 lei/kg gic (scrofi]e pentru repro- Potrivit datelor INS, nu-
`n aceea[i perioad\ a anu- duc]ie [i purcei de `ngr\- m\rul total de porci, la fi-
lui 2007. România nu im- [at) realizate de cresc\torii nele lui 2007, era de 4,709
port\ din UE porci vii pen- de porci. milioane de capete. a

Rom=nii au m=ncat potrivit datelor Institutului le, `n cre[tere cu 7,1%, `n

`n octombrie
carne mai pu]in\
Num\rul animalelor sa-
crificate a sc\zut `n octom-
brie la bovine, ovine [i ca-
prine, fa]\ de aceea[i lun\ a
anului trecut, a crescut la
p\s\ri [i a r\mas constant
la porcine, iar greutatea `n
carcas\ a fost mai mare la
bovine, porcine [i p\s\ri, iar
la ovine [i caprine a sc\zut.
Totalul bovinelor sacrificate
a sc\zut cu 3,4%, la 86.000
de capete, iar greutatea `n
carcas\ a crescut cu 9,2%,
Na]ional de Statistic\ (INS).
Sacrific\rile de bovine `n
unit\]ile industriale specia-
lizate au sc\zut atât la nu-
m\rul de capete sacrificate,
cu 21,7%, cât [i la greutatea
`n carcas\, respectiv 17,3%.
Num\rul total de ovine [i
caprine sacrificate a sc\zut
`n octombrie cu 6,8% la
372.000 capete. Num\rul de
capete sacrificate `n unit\]i-
le industriale specializate a
sc\zut cu 42,9% [i cu 40,7%
la greutatea `n carcas\. ~n
cazul p\s\rilor, au fost t\ia-
te 19,84 milioane de anima-
timp ce greutatea `n carcas\
a acestora s-a majorat cu
20,6%. ~n unit\]ile industri-
ale specializate s-au `nregis-
trat cre[teri cu 17,6% la nu-
m\rul p\s\rilor sacrificate
[i cu 20,6% la greutatea `n
carcas\.
Fa]\ de septembrie, `n
luna octombrie au fost sacri-
ficate mai pu]ine bovine,
porcine [i p\s\ri [i mai mul-
te ovine [i caprine, iar greu-
tatea `n carcas\ a crescut la
bovine, ovine, caprine [i p\-
s\ri [i a sc\zut la porcine,
potrivit INS.

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TERMENUL DE DEPU-
NERE A DOSARELOR PEN-
TRU AJUTORUL DE MINI-
MIS AR PUTEA FI DECA-
LAT: Federa]ia Agrostar va
solicita Ministerului Agricul-
turii prelungirea termenului
de depunere a dosarelor nece-
sare `n cazul ajutorului de
minimis acordat legumiculto-
rilor p=n\ la data de 1 febru-
arie 2009. „Mul]i produc\tori
nu [tiu de aceast\ prevedere,
iar c=nd au aflat nu s-au pu-
tut mi[ca suficient de rapid“,
a declarat, citat de Bursa,
{tefan Niculae, pre[edintele
Federa]iei „Agrostar“. Acesta
a mai precizat c\ aceast\ si-
tua]ie s-a creat [i pentru c\
Oficiile de Consultan]\ [i
Direc]iile de Agricultur\ teri-
toriale nu au informat corect
[i la timp produc\torii `n pri-
vin]a a ceea ce au de f\cut
pentru a primi acest ajutor fi-
nanciar. Legumicultorii sunt
obliga]i s\-[i depun\ docu-
mentele la Direc]iile Agricole
de care apar]in p=n\ la data
de 12 decembrie.
a PROGRAM DE PREVE-
NIRE A GRIPEI AVIARE: Un
program de m\suri de preve-
nire a apari]iei gripei aviare a
declan[at, luni, Direc]ia Sani-
tar-Veterinar\ [i pentru Sigu-
ran]a Alimentelor (DSVSA)
Mehedin]i `n localit\]ile situ-
ate `n vecin\tatea Dun\rii [i
a altor lucii de ap\. Reprezen-
tantul DSVSA Mehedin]i,
Traian Mari]oiu, a declarat c\
`n zonele respective cresc\to-
rilor de p\s\ri li s-a impus s\
nu mai scoat\ din gospod\rii
gâ[tile [i ra]ele, pentru a `m-
piedica astfel contactul aces-
tora cu p\s\rile migratoare
venite la iernat `n eventuali-
tatea `n care acestea ar fi pur-
t\toarele virusului H5N. „Me-
dicii veterinari, al\turi de au-
torit\]ile locale, au informat
cet\]enii asupra poten]ialului
CM
YK
risc la care `[i expun efective-
le de p\s\ri dac\ nu respect\
decizia noastr\“, a precizat
Mari]oiu. De asemenea, medi-
cii veterinari din regiunile ri-
verane cursurilor de ap\ au o-
bliga]ia de a monitoriza mi-
grarea p\s\rilor c\l\toare
de-a lungul fluviului Dun\rea
[i de a recolta probe biologice
de la cadavrele de p\s\ri de-
pistate pe maluri. Potrivit
sursei citate, `n târgurile [i
pie]ele agroalimentare ale ju-
de]ului s-a interzis vânzarea
p\s\rilor domestice [i a c\rnii
care nu provine din abatoare.
a ROM+NIA DE}INE 509
UNIT|}I DE PROCESARE
LA STANDARDE EUROPE-
NE: ~n perioada 8-14 decem-
brie 2008 se def\[oar\ S\pt\-
mâna Veterinar\ European\
2008, eveniment care va pune
accent pe respectarea politi-
cilor de biosecuritate `n ferme
[i la frontiere, reducerea inci-
den]ei apari]iei bolilor [i con-
[tientizarea cet\]enilor pri-
vind riscul prezentat de intro-
ducerea ilegal\ de animale
sau produse de origine anima-
l\ `n Uniunea Europen\ de
c\tre persoanele care c\l\to-
resc `n [i din ]\rile ter]e. Cam-
pania de informare `n cadrul
evenimentului „S\pt\mâna
Veterinar\ European\ 2008“
se va derula `n cele opt Puncte
de Inspec]ie la Frontiere [i `n
aeroportul Otopeni, unde vor
fi distribuite pliante [i vizio-
nate filmule]e cu tipurile de
produse alimentare care nu
pot fi transportate `n UE `n
vederea evit\rii riscului de
r\spândire a unor boli pe teri-
toriul Uniunii. România de]i-
ne la ora actual\ 509 unit\]i
de procesare conforme cu ce-
rin]ele UE fa]\ de 339 `n 2007,
alte 615 fiind incluse `ntr-un
program de tranzi]ie pân\ `n
2009 când vor avea implemen-
tate toate cerin]ele UE. a
 Miercuri, 10 decembrie 2008 7
STUDIU: Un studiu publicat `n revista „British Medical Journal“ arat\ c\ medicii din

Por]ia SUA prescriu ca practic\ de rutin\ înlocuitori de medicamente, lucru surprinz\tor,

având în vedere c\ pseudotabletele nu sunt atât de populare în cercurile de
specialitate pe cât par de eficiente în practica medical\. Speciali[tii apreciaz\ c\, de[i
de s\n\tate num\rul medicamentelor eficiente a crescut mult în secolul al XX-lea, vindecarea
depinde în foarte mare m\sur\ de încrederea bolnavilor c\ vor sc\pa de boal\.

DIC}IONAR MEDICAL
a rachis sau rahis:
structur\ osoas\ consti-
tuit\ din 33 de vertebre
suprapuse, `ntinz=ndu-se
de la baza craniului la ba-
zin, care `nconjur\ [i pro-
tejeaz\ m\duva spin\rii [i
sus]ine capul [i trunchiul;
a r\d\cina dentar\:
parte a dintelui inclus\ `n
alveola dentar\ a osului
maxilarului. Soliditatea
dintelui depinde de buna
sa implantare [i de starea
bun\ a r\d\cinii sale. In-
cisivii [i caninii au o sin-
gur\ r\d\cin\, premolarii
pot avea una sau dou\, iar
molarii - dou\ sau trei;
a radia]ie ionizant\:
particul\ sau radia]ie e-
nergetic\ susceptibil\ s\
transmit\ materiei iradi-
ate energia sa, s\ o ionize-
ze (conferind o `nc\rc\tu-
r\ pozitiv\ sau negativ\
atomilor sau moleculelor
care compun aceast\ ma-
terie) [i s\ antreneze une-
ori o recombinare sau o
reac]ie chimic\;
a radical liber: molecu-
l\ prezent\ `n anumite ce-
lule, care posed\ la perife-
rie un electron celibatar
(izolat [i care este eliberat
cu u[urin]\). Radicalii li-
beri ar fi foarte toxici pen-
tru celule dac\ n-ar exista
substan]e destinate s\-i
neutralizeze. Teoriile `n-
cearc\ s\ explice unele
dintre fenomenele de `m-
b\tr=nire [i c=teva boli
(ateroscleroza) prin acu-
mularea de radicali liberi
`n organism;
a radiculagie: durere
situat\ `n teritoriul iner-
vat de c\tre o r\d\cin\
nervoas\. O radiculalgie
este provocat\, `n general,
de o compresie a unei r\-
d\cini, a unui nerv rahi-
dian (legat de m\duva
spin\rii), `n apropierea
coloanei vertebrale. A-
ceast\ compresie poate fi
consecutiv\ unei artroze a
coloanei vertebrale, unei
hernii discale, unei tu-
mori osoase sau nervoase.
O persoan\ atins\ de ra-
diculalgie sufer\ de dureri
de cele mai multe ori acu-
Efectele deficitului de iod din alimenta]ie
lor. Nou-n\scu]ii [i sugarii vasele g=tului [i devia tra-
te, de furnic\turi sau de o Iodul este un oligoelement prezent `n cantit\]i reprezint\ popula]ia cea heea, produc=nd tulbur\ri
anestezie a pielii. Sinonim: mai vulnerabil\ la lipsa io- func]ionale. La bolnavii cu
durere radicular\; infime `n corpul uman (15-20 de miligrame). dului, `n cazul acestora le- gu[\ endemic\, mortalita-
Singurul s\u rol dovedit este acela de a ziunile fiind definitive. Din
a ra d iculog ra f ie lom - tea prin cancer tiroidian
bar\: examen radiologic participa la sinteza hormonilor tiroidieni, fiind punctul de vedere al s\n\- este mai mare dec=t `n
care exploreaz\ con]inutul t\]ii publice, cele mai im- popula]ia general\, din
canalului rahidian lombar esen]ial pentru func]ionarea normal\ a portante complica]ii ale de- cauza inciden]ei mai mari
[i sacral [i, `ndeosebi, al glandei tiroide. ~n consecin]\, deficitul de iod, ficitului de iod sunt altera- a formelor mai agresive de
r\d\cinilor nervilor rahi- rea ireversibil\ a creierului carcinom, cum sunt cel
dieni destina]i membrelor dac\ este sever, va determina alterarea [i retardul mental, care re- folicular [i cel anaplazic.
inferioare; zult\ din insuficien]a tiroi- ~n zonele cu lips\ sever\
produc]iei de hormoni tiroidieni. dian\ `n cursul vie]ii fetale de iod, un num\r mare de
a radiculopatie: afec]i- [i postnatale precoce. indivizi poate avea mani-
une a r\d\cinilor nervilor satisf\cute, apar o serie de Cea mai frecvent\ mani-
spinali;
fest\rile cele mai severe
anomalii func]ionale [i de festare a deficitului de iod ale deficitului de iod, con-
de dr. Cristina dezvoltare, incluz=nd tul- este gu[a, adic\ m\rirea st=nd `n alter\ri ireversi-
a radiodermit\: boal\
cutanat\ provocat\ de ra- SPIROIU bur\ri ale func]iei tiroidi- glandei tiroide. Prevalen]a bile ale dezvolt\rii intelec-
dia]iile ionizante. Radio- ene, iar atunci c=nd defici- gu[ei este influen]at\ de tuale [i fizice: surdomutita-
Potrivit standardelor ela-
dermitele sunt cauzate, `n tul este sever - gu[\ ende- v=rst\ [i sex, fiind maxim\ te, pareze, `n special la ni-
borate de Organiza]ia Mon- mic\.
general, de radioterapie [i la pubertate [i `n cursul pe- velul membrelor inferioare,
dial\ a S\n\t\]ii (OMS), De[i bolile legate de de- rioadei fertile [i mai frec-
survin `n cursul trata- tulbur\ri de mers [i echili-
mentului unui cancer. A- necesarul zilnic de iod este ficitul de iod pot fi preveni- vent\ la fete [i femei dup\
bru asociate retardului
cestea au devenit pu]in de 150 de micrograme pen- te prin suplimentarea a- v=rsta de 10 ani. Gu[a poa-
mental.
frecvente, ca urmare a u- tru adolescen]i [i adul]i, de decvat\ cu iod a alimenta- te fi difuz\ - o m\rire a Femeile `ns\rcinate sau
200 de micrograme pentru
nei mai bune st\p=niri a ]iei, acestea continu\ s\ glandei `n totalitate - sau care al\pteaz\ necesit\ a-
tratamentului (reducerea femei `ns\rcinate sau care apar\ din cauza unor li- nodular\ - cu unul sau, de port mai mare de iod. Aces-
dozelor de iradiere [i a su- al\pteaz\, de 90-120 de mit\ri socio-economice, obicei, mai mul]i noduli ta este inclus `n preparate
prafe]elor de aplicare, re- micrograme pentru copii [i culturale [i politice `n calea tiroidieni, iar dimensiunile de tip multivitamine - mul-
partizarea dozelor `n mai de 90 de micrograme pen- programelor de s\n\tate sunt variabile, de la m\rire timinerale sau sub form\
multe [edin]e). C=ndva a-
tru sugari. Speciali[tii sus- de suplimentare cu iod. Tra- u[oar\, sesizabil\ doar de preparat de iod (tablete).
fectau radiologii, mai ales ]in c\ aportul optim ar fi de tamentul acestor boli este prin palpare, la gu[i volu-
la nivelul m=inilor; 200-300 de micrograme/zi. mult mai costisitor pentru minoase, vizibile de la dis- * DR. CRISTINA SPIROIU ESTE MEDIC PRIMAR
ENDOCRINOLOGIE, SPITALUL MILITAR CENTRAL
a radiodiagnostic: di- C=nd aceste nevoi nu sunt societate dec=t preven]ia tan]\ [i care pot comprima „CAROL DAVILLA“, BUCURE{TI
agnostic anatomic [i clinic
`ntreprins cu ajutorul teh-
nicilor de radiologie, utili-
z=nd radia]iile X;
a radiografie dentar\:
imagine a din]ilor [i a
maxilarelor, ob]inut\ prin
expunerea la radia]iile X.
O radiografie dentar\ este
practicat\ cu scopul de a
c\uta anomaliile care nu
pot fi descoperite `n urma
examenului clinic: carie `n
primele stadii, abces, chist
sau granulom la extremi-
tatea unei r\d\cini, tumo-
r\ sau fractura unei
r\d\cini sau a unui maxi-
lar, dinte indus;
a radiografie toracic\:
imagine a organelor mari
(inim\, pl\m=ni) con]inu-
te `n cu[ca toracic\, ob]i-
nut\ prin expunerea tora-
celui la radia]ii X. Radio-
grafia toracic\ este unul
dintre examenele cel mai
frecvent prescrise `n radi-
ologie [i `n imageria me-
dical\. a

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Scrie]i-ne pe adresa: Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Pagin\ realizat\

„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, de Otilia
cod 700036, Ia[i profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 CM
YK

8 Miercuri, 10 decembrie 2008

Via]a „Ca `n multe alte sate, plecarea tinerilor `n str\in\tate reprezint\ o problem\ [i pentru parohia
Izvorul Muntelui. P\rintele paroh a fost peste hotare `n vara acestui an [i ne-a povestit cum tr\iesc
enoria[ii s\i care au ales s\ munceasc\ `n Italia. «Am fost acolo [i am tr\it printre ei timp de o
parohiilor s\pt\mân\. Aceea nu e via]\, `n str\in\tate. De diminea]\ pân\ seara, mul]i români stau sclavi
acolo, adormind pe drumuri. Tr\gând linie [i calculând cheltuielile pe m=ncare [i chirie, am
constatat c\ unui român `i r\mân foarte pu]ini bani `n buzunar.»“

Misionarism [i filantropie `n parohia Izvorul Muntelui

~n parohia Izvorul Muntelui, din Protopopiatul
Piatra-Neam], enoria[ii sunt apropia]i de
biseric\ atât prin participarea la sfintele
slujbe, cât [i prin ajutorarea celor afla]i `n
necaz. Preotul paroh este cel care `i
mobilizeaz\ pe credincio[i `n realizarea
ac]iunilor caritative. Abandonul [colar,
plecarea tinerilor `n str\in\tate sunt doar
câteva probleme pe care primul preot paroh
din satul Izvorul Muntelui, aflat la poalele
Muntelui Ceahl\u, a `ncercat s\ le rezolve cu
ajutorul lui Dumnezeu [i al enoria[ilor.

Daruri pentru copii

de Constantin CIOFU
Parohia Izvorul Munte-
lui este a[ezat\ la jum\ta-
tea drumului dintre ora[ul
Bicaz [i cabana Izvorul
Muntelui, pe traseul turis-
tic principal spre acest ma-
siv, fiind format\ din 120
de familii. Prin mila lui
Dumnezeu, doar una din-
tre acestea a `mbr\]i[at al-
t\ confesiune. Comunita-
tea este mic\ [i `mb\trâni-
t\, cu toate acestea p\rin-
tele paroh Daniel Dosoftei
ne-a spus care sunt activi-
t\]ile din afara programu-
lui liturgic. „De Cr\ciun,
vrem s\-i mobiliz\m mai
mult pe credincio[ii no[tri,
pentru ca bucuria Na[terii
Mântuitorului nostru Iisus
Hristos s\ o simt\ [i cei a-
fla]i `n suferin]\. Facem un
comitet format din oamenii
care sunt mai aproape de
biseric\, care se mobilizea-
z\ pentru ca acei care sunt
afla]i `n dificult\]i s\ poat\
trece mai u[or peste ele. Pe
unii b\trâni din parohie,
f\r\ posibilit\]i materiale,
`i ajut\m cu lemne, pe al]ii
`i vizit\m la spital sau la
domiciliu atunci când sunt
bolnavi, [i nu doar atunci,
ci ori de câte ori este
nevoie. Chiar dac\ oamenii
au sau nu probleme, `i
vizitez de mai multe ori pe
an, nu doar atunci când
este rânduit, la Cr\ciun
sau la Pa[ti. Discut\m de-
spre probleme pe care le `n-
tâmpin\ `n via]a de zi cu
zi, exact ca [i cum am fi `n
familie, având avantajul c\
satul este foarte mic“, a sub-
liniat preotul paroh de la
Izvorul Muntelui.
[i mâncare pentru
bolnavi, la marile
s\rb\tori
S\rb\toarea Na[terii
Domnului este a[teptat\ `n
parohia Izvorul Muntelui
mai ales de copii, fie ei pu-
]ini, care formeaz\, al\turi
de ceilal]i enoria[i, o adev\-
rat\ familie `n biseric\, `n
ziua de Cr\ciun. La finalul
Sfintei Liturghii ace[tia `i
colind\ pe credincio[i, ur-
mând ca mai apoi s\ pri-
measc\ un mic dar din par-
tea lui Mo[ Cr\ciun. Nu
doar copiii sau b\trânii din
parohia Izvorul Muntelui
sunt `n aten]ia bisericii la
marile s\rb\tori de peste
an, ci [i bolnavii de la Spi-
talul R\zboieni. Astfel, e-
noria[ii au contribuit cu
bani pentru ca bolnavii, pe
lâng\ obi[nuitele pachete
cu fructe pe care le pri-
mesc, s\ se bucure de una
sau mai multe mese pe zi.
Cateheze cu tinerii
`n biseric\
Plecarea masiv\ a tineri-
lor din Izvorul Muntelui re-
prezint\ o problem\ pe care
preotul paroh `ncearc\ s\ o
rezolve sau m\car s\ o con-
troleze. Dup\ Sfânta Litur-
ghie, p\rintele `ncearc\ s\
g\seasc\ solu]ii la eventua-
lele probleme ale tinerilor
din parohie: „De[i nu avem
mul]i tineri `n parohie, du-
p\ Sfânta Liturghie `ncer-
c\m s\ vedem ce probleme
au [i, `n acela[i timp, dorim
s\ form\m un cor care s\
`nfrumuse]eze sfintele sluj-
be. O problem\ `n rândul ti-
nerilor o reprezint\ abando-
nul [colar. Dup\ ce termin\
gimnaziul, `n special b\ie]ii,
aleg s\ munceasc\ al\turi
de ta]ii lor, care sunt anga-
ja]i `n domeniul forestier.
Dar sunt [i copii buni, care
`nva]\, unii dintre ei ajun-
gând la universit\]ile din
Ia[i sau Bucure[ti“.
~n vizit\ la enoria[ii
afla]i `n str\in\tate
Ca `n multe alte sate, ple-
carea tinerilor `n str\in\ta-
te reprezint\ o problem\ [i
pentru parohia Izvorul
Muntelui. P\rintele paroh a
fost peste hotare `n vara a-
cestui an [i ne-a povestit
cum tr\iesc enoria[ii s\i ca-
re au ales s\ munceasc\ `n
Italia. „Am fost acolo [i am
tr\it printre ei timp de o
s\pt\mân\. Aceea nu e via-
]\, `n str\in\tate. De dimi-
nea]\ pân\ seara, mul]i ro-
mâni stau sclavi acolo, ador-
mind pe drumuri. Tr\gând
linie [i calculând cheltuielile
pe m=ncare [i chirie, am
constatat c\ unui român `i
r\mân foarte pu]ini bani `n
buzunar. Dac\ ar munci `n
]ar\, chiar [i cu ziua, ar fi
putut câ[tiga aceia[i bani,
sau mai mult. Un efect ne-
gativ al plec\rii oamenilor
`n str\in\tate `l reprezint\
dezbinarea familiilor. ~n-
tâmpl\tor, trecând pe la tri-
bunal, fiind cu o b\trânic\,
a[teptând rândul pe sal\, ceea nu era a[a de u[or de ofan, care s\ binecuvinteze
am aflat c\, din zece cazuri `ntâlnit ca statul s\ suporte atât credincio[ii, cât [i mi-
de divor], nou\ aveau ca cheltuielile unei biserici. cile realiz\ri“, a continuat
principal motiv unul din so]i, Vrem s\ `mpodobim bise- p\rintele Daniel Dosoftei.
plecat `n str\in\tate. Nu a rica cu un clopot care s\ du- La aniversarea a 50 de ani
fost nimic mai dureros s\ a- c\ vestea cea bun\, bucuria. de existen]\ a bisericii va fi
uzi a[a ceva. Ne confrunt\m De multe ori a b\tut grin- sfin]it\ casa parohial\ care
[i noi cu aceast\ problem\, dina `n satul nostru, iar clo- a fost reconsolidat\ `ntre a-
dar cei care sunt serio[i aici potul vechi, prelucrat la ate- nii 2002-2003.
sunt serio[i [i acolo. Cei mai lierele centrale, nu a reu[it Tot atunci va fi lansat\
mul]i se `ndep\rteaz\ de bi- s\ alunge norii negri care o monografie a satului [i va
seric\, nu se mai spovedesc, vin deseori `n aceast\ de- fi deschis un mic muzeu `n
nu se mai `mp\rt\[esc. Da- presiune. Sper\m s\ ne pu- actuala cas\ parohial\ ca-
c\ aici nu vin la Sfânta Li- tem bucura la acest ceas a- re s\ aminteasc\ de vre-
turghie, cu atât mai mult a- niversar pentru parohia murile trecute ale s\tenilor
colo, chiar dac\ au biserici noastr\ de prezen]a IPS Te- din Izvorul Muntelui. a
mai aproape sau mai depar-
te. ~ncerc\m s\ compens\m
lipsa din biseric\ a enoria[i-
lor no[tri prin cele dou\
s\pt\mâni de var\, dedica-
te migran]ilor prin oficierea
de slujbe, prin spovedanie,
`mp\rt\[anie, cateheze, `n-
s\ nu reu[im s\ acoperim
golul dintr-un an de zile“, a
m\rturisit p\rintele paroh.
~n 2009, biserica
din Izvorul Muntelui
`mpline[te 50 de ani
Anul viitor, biserica din
Izvorul Muntelui va `mplini
jum\tate de veac. Acest lu-
cru va fi marcat pe 27 iulie,
de Sfântul Pantelimon,
printr-o serie de activit\]i
corelate cu un program li-
turgic. Pân\ atunci, p\rin-
tele Daniel Dosoftei sper\
c\ va reu[i, cu ajutorul eno-
ria[ilor, s\ achizi]ioneze un
clopot nou, pentru a marca

„Biserica `nseamn\ comunitate“ `ntr-un mod aparte `mplini-

Biserica din Izvorul Muntelui a fost ridi-
cat\ `ntre anii 1958-1959 [i a fost sfin]it\ pe
26 iulie 1959 de c\tre Iustin Moisescu, Mi-
tropolitul Moldovei [i Sucevei de atunci. A
fost construit\ din piatr\ de munte cu trei
brâuri de c\r\mid\ ro[ie, dup\ stilul Sfân-
tului Voievod {tefan cel Mare, iar arhitec-
tura v\de[te stilul bisericilor moldovene[ti,
`n form\ triconic\, cu dou\ turnuri [i cu un
rând de ocni]e de jur `mprejur. Pere]ii in-
teriori sunt picta]i mai târziu, respectiv `n
anul 1986, p\strând cafasul [i catapeteas-
ma de la biserica demolat\ din satul Cârnu.
„Noi am avut bucuria s\ g\sim biserica ridi-
cat\, trebuind doar s\ o p\str\m. Dac\ `]i a-
propii mai `ntâi sufletele de biseric\ [i
zide[ti acolo unde trebuie, vine [i cealalt\
parte a bisericii v\zute. Am avut o mo[-
tenire frumoas\ l\sat\ de la fostul preot pa-
roh, `n sensul c\ a ]inut o rânduial\ `n toa-
te, [i astfel mi-a venit [i mie foarte u[or. A-
vând biserica v\zut\, a trebuit s\ m\ con-
centrez pe biserica din sufletul fiec\rui cre-
dincios din parohia pe care o p\storesc. Bi-
serica `nseamn\ comunitate. Când a cobo-
rât termenul acesta, de biseric\, la nivel de
suflet, s-a sim]it scoaterea omului din singu-
r\tate. Apropindu-i pe oameni de Hristos,
de fapt i-am apropiat `ntre ei. Am avut a-
ceast\ satisfac]ie, de a-i apropia pe oameni
`ntre ei, pentru c\ satul, format prin r\mâ-
nerea muncitorilor care au lucrat la barajul
Bicaz, are pu]ine familii b\[tina[e“, a con-
cluzionat parohul de la Izvorul Muntelui.
rea a 50 de ani de când Bise-
rica cu hramurile „Sfin]ii
~mp\ra]i Constantin [i Ele-
na“ [i „Sfântul Pantelimon“,
din Izvorul Muntelui, a fost
ridicat\. „Vrem ca str\mo[ii
s\ g\seasc\ biserica `n hai-
ne de s\rb\toare, s\ vad\
ceea ce au cl\dit ei. Nu a
fost u[or `n vremea aceea, a
comunismului, ca biserica
noastr\ s\ fie ridicat\ pe
cheltuiala statului. Biserica
a fost demolat\ din raza de
ac]iune a Lacului Bicaz, du-
p\ care s-a dat teren [i bani
pentru ca sfântul l\ca[ s\ fi-
e reconstruit. Pe vremea a-

Bucure[ti Muntenia 95,30 Mhz; Vaslui 106,70 Mhz; Moine[ti 99,80 Mhz; Bac\u 96,80 Mhz; Bicaz Toaca 93,30 Mhz; One[ti 88,40 Mhz; Topli]a 90,10
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

Mhz; Putna 94,80 Mhz; Suceava 106,90 Mhz; Darabani 95,60 Mhz; Zal\u 93,10 Mhz; B=rlad 93,70 Mhz; Piatra Neam] 91,20 Mhz; Ia[i 92,70 Mhz;
H=rl\u 92, 20 Mhz; Boto[ani 88,90 Mhz; Ha]eg 100,20 Mhz; Moldova Nou\ 104,30 Mhz; Harghita Gheorghieni 93,00 Mhz; T=rgu Neam] 106,80 Mhz;
Gura Humorului 92,80 Mhz; R\d\u]i 97,80 Mhz; Sibiu 93,30 Mhz; Baia Mare Mogo[a 94,30 Mhz; Dur\u 91,80 Mhz; Gala]i 96,50 Mhz;
Craiova 100 Mhz; B\ile[ti 98,20 Mhz; Novaci 96,20 Mhz; Tg. Jiu 93.40 Mhz; Bechet 103,10 Mhz; Tg. C\rbune[ti 95,40 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 10 decembrie 2008 9

„La Sfânta Liturghie se folosesc cinci prescuri cu care preotul s\vâr[e[te rânduiala Proscomidiei
Documentar (pomenirea credincio[ilor [i preg\tirea cinstitelor daruri) `nainte de `nceperea Sfintei Liturghii. Din
prima prescur\ se scoate Sfântul Agne] care se va preface, la epiclez\, `n Trupul lui Hristos. Din
cea de a doua se scoate p\rticica pentru Maica Domnului, iar din a treia se scot nou\ p\rticele
pentru cele nou\ cete al sfin]ilor. Ultimele dou\ sunt pentru pomenirea credincio[ilor. Astfel, din a
patra se scot p\rticele, pomenindu-se cre[tinii vii, iar din a cincea se pomenesc cei adormi]i.“

Pâinea vie]ii, m\rturia iubirii lui Hristos

scot p\rticele, pomenindu-se
cre[tinii vii, iar din a cincea
se pomenesc cei adormi]i.

Simbolismul formei
Denumirea a ceea ce numim ast\zi prescur\
Forma rotund\ a prescu-
este cunoscut\ `nc\ din secolul al VIII-lea, dup\ rii simbolizeaz\ dumnezei-
ce, cu mult timp `nainte, la Sfânta Liturghie se rea f\r\ `nceput [i sfâr[it.
foloseau pâini dospite, d\ruite la sfântul altar De asemenea, aspectul f\râ-
mei de pâine sfin]it\ trimite
de c\tre credincio[i. Primul act prin care se la rotunjimea p\mântului.
`mpline[te participarea fiec\rui cre[tin la De obicei, prescurile se fac
din dou\ straturi suprapu-
Sfânta Liturghie este aducerea darurilor de se, ceea ce indic\ cele dou\
pâine [i vin la altar. Acest act ]ine de esen]a firi ale Mântuitorului.
La noi `n ]ar\, este folosi-
Liturghiei [i a fost prezent `ntotdeauna, `ns\ t\ prescura cu „patru cor-
forma darurilor a variat `n decursul secolelor. nuri“, `n form\ de cruce, al
Cu toate acestea, bucuria momentului a r\mas c\rei simbolism este expli-
cat de c\tre Sfântul Simeon
aceea[i pentru fiecare credincios care a gustat al Tesalonicului „pentru c\
din Trupul [i Sângele Mântuitorului. [i Dumnezeu S-a f\cut om
cu totul des\vâr[it alc\tuit
din suflet [i din cele patru
laicilor cu linguri]a, de c\- stihii, pentru c\ [i lumea es-
de Raluca BRODNER tre preot, cu Sfintele Taine. te din patru p\r]i, [i Cuvân-
Liturghia este momen- Cu acest prilej, a sc\zut tul acesta al lui Dumnezeu
tul comuniunii credincio[i- cantitatea de pâine necesa- este Trupul pe care L-a luat
lor prin rug\ciune [i prin r\ la Proscomidie. S-a a- Hristos“. ~n ultimul timp, `n
cuminecare (`mp\rt\[irea juns astfel ca pentru Sfân- special la ora[e, s-au r\s-
din Trupul [i Sângele lui ta Jertf\ s\ fie suficient\ o Cinstitele daruri pe sf=ntul disc pândit prescurile rotunde
Hristos sub forma prescurii singur\ pâine, dup\ care a mici, cu o singur\ pecete.
fost folosit\ numai o parte n\ credincioas\ [i care tr\- Prescurile mai pot fi cu trei
[i a vinului, cunoscut\ sub ie[te `n cur\]ie, de obicei o
denumirea de Cuminec\tu- din pâine. Dup\ secolul al „cornuri“ [i simbolizeaz\
VIII-lea, aceast\ pâine a femeie v\duv\. Aceast\ Sfânta Treime.
r\ sau Euharistie). La Cina concep]ie nu are o baz\ `n
cea de Tain\, Hristos a fo- c\p\tat form\ [i m\rime Prescura „`n [ase cor-
speciale, fiind cunoscut\ tradi]ia Bisericii, dar s-a nuri“ este format\ din „cor-
losit pâine [i vin, pref\cute
sub denumirea de pres- `mp\mântenit cu timpul, nuri“, adic\ din pâini mai
`n Trupul [i Sângele S\u,
pe care le-a `mp\r]it cu cur\. pentru c\ a[a cum am spus mici, rotunde, unite `ntre e-
dragoste apostolilor S\i. mai sus, `n trecut, la Litur- le, astfel c\ prescura sea-
ghie, se folosea pâine din u- m\n\ cu o stea. Cele cinci
Cine poate s\ zul comun. Se presupune pâini grupate `n jurul une-
~n Biserica primar\ se fac\ prescuri? c\ originea credin]ei potri- ia centrale simbolizeaz\ ce-
foloseau pâini dospite Liturghierul prevede a-
vit c\reia doar cei care tr\- le cinci pâini `nmul]ite de
iesc `n cur\]enie pot s\ pl\- Hristos. Fiecare din cele [a-
~n Biserica primar\, la numite cerin]e `n ceea ce m\deasc\ pâine care va fi
Sfânta Liturghie, se folo- prive[te pl\m\direa pres- se pâini poart\ o pecete cu
pref\cut\ `n Trupul lui `nsemnele IS-XC NI-KA (Ii-
seau pâini dospite, care e- curilor: s\ fie f\cute din f\- Hristos `[i g\se[te cores-
rau d\ruite la sfântul altar in\ alb\ de grâu curat, nu sus Hristos Biruitorul), sub
pondent `n interdic]ia apli- form\ p\trat\ f\cut\ cu
de credincio[i. Se sfin]eau prea veche [i nealterat\, s\ cat\ celor care au s\vâr[it
mai multe pâini `ntregi, ast- fie preparate cu ap\ natu- pristolnicul (numit `n alte
p\cate grave [i sunt opri]i pozi]ia. Pe vremea bunici- Rânduiala p\r]i [i prescurnicerul). ~n
fel `ncât s\ se `mp\r- ral\, potrivit de s\rate, de la ~mp\rt\[anie. Ace[tia lor mei, `mi aduc aminte c\ Proscomidiei timpul slujbei, preotul de-
t\[easc\ to]i cei prezen]i, fie dospite, bine coapte [i cu din urm\, nu numai c\ nu
ei clerici, fie laici. Pâinile gust firesc. De asemenea, nici nu se punea drojdie. cupeaz\ pecetea, dup\ un
pot s\ fac\ prescuri, ci, pâ- Cândva, pâinea era pâine. Proscomidia const\ `n ritual bine stabilit. Aceast\
care nu se foloseau la Sfânta vinul trebuie s\ fie din n\ când nu se poc\iesc, nu
struguri, curat. Prescurile Cei care pl\m\desc prescu- preg\tirea darurilor pentru pecete, decupat\ din corpul
Jertf\ erau date s\racilor. le pot aduce la altar nici pe
folosite la Sfânta Liturghie rile trebuie s\ fie cre[tini Jertfa liturgic\. Mai exact, pâinii [i pus\ pe disc lâng\
~n secolul al VII-lea d.H. cele f\cute de al]ii.
s-a introdus `mp\rt\[irea ortodoc[i. {i trebuie s\ ai- slujba Proscomidiei const\ potirul cu vin, se nume[te
trebuie f\cute de o persoa- Prescurile trebuie s\ fie
b\ dragoste. Dac\ nu pun `n alegerea, preg\tirea [i Agne] (Miel, `n limba grea-
bine crescute, coapte [i punerea `nainte de c\tre c\) [i-L simbolizeaz\, dup\
proaspete. „Omul care face dragoste, atunci munca lor preot a darurilor de pâine [i cum aminteam mai sus, pe
prescurile, fie el b\rbat sau e `n zadar“, este de p\rere vin aduse de credincio[i la Mântuitorul lumii.
femeie, trebuie s\ fie gos- p\rintele Ciprian de la altar. Darurile sunt binecu-
podar. Apoi, trebuie s\ [tie M\n\stirea Antim din vântate [i devin cinstite da-
cum s\ pl\m\deasc\ com- Capital\.
Pecetea - semnul
ruri, gata pentru a fi sfin]ite
[i pref\cute `n Trupul [i biruin]ei lui Hristos
Sângele Domnului `n cadrul La o prim\ vedere se
Sfintei Liturghii. poate lesne observa mode-
La Sfânta Liturghie se fo- lul „sculptat“ `n aluat, mai
losesc cinci prescuri cu care exact pecetea care distinge
preotul s\vâr[e[te rânduiala prescura de pâinea obi[nu-
Proscomidiei (pomenirea it\. Despre pecete se pome-
credincio[ilor [i preg\tirea ne[te pentru prima dat\ `n
cinstitelor daruri) `nainte de rânduiala Proscomidiei al-
`nceperea Sfintei Liturghii. c\tuit\ `n secolul al X-lea,
Din prima prescur\ se scoa- al XI-lea. Pecetea este alc\-
te Sfântul Agne] (bucata de tuit\ dintr-o cruce cu `n-
prescur\, `n form\ cubic\ semnarea „Iisus (IS) Hris-
sau paralelipipedic\, t\iat\
de c\tre preot din prescura tos (HR) ~nvinge (NIKA -
Pristolnicul sau prescurnicerul `n limba greac\)“. Pecetea
principal\, [i care se va pre-
marcheaz\ coca cu `nsemnul face, `n cadrul Sfintei Litur- se aplic\ cu ajutorul unui
IS-XC NI-KA (Iisus Hristos Biruitorul) Proscomidiarul cu cinstitele daruri ghii, la epiclez\, `n Trupul obiect numit pistornic sau
lui Hristos). Din cea de a do- pristolnic, confec]ionat din
lemn. Forma [i num\rul
TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române ua se scoate p\rticica pentru
Maica Domnului, iar din a pece]ilor aplicate difer\.
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua treia se scot nou\ p\rticele Pecetea poate avea form\
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i p\trat\ sau, ca `n Oltenia,
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul pentru cele nou\ cete ale
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re- sfin]ilor. Ultimele dou\ sunt rotund\. Corpul obiectului
cep]ie 11649,75 MHz. pentru pomenirea credincio- este uneori sculptat artis-
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite [ilor. Astfel, din a patra se tic, deosebit de frumos. a
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

CM
YK
10
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Vechi cânt\ri de
inspira]ie cre[tin\
„Lumin\ lin\ a sfintei slave a
Tat\lui ceresc, Celui f\r\ de
moarte, a Sfântului, Fericitului,
Iisuse Hristoase, venind la
apusul soarelui, v\zând lumina
cea de sear\, l\ud\m pe Tat\l
[i pe Fiul [i pe Sfântul Duh,
Dumnezeu; vrednic e[ti `n toat\
vremea a fi l\udat de glasuri
cuvioase, Fiul lui Dumnezeu,
Cel ce dai via]\, pentru aceasta
lumea Te sl\ve[te.“
***
Imnul „Lumin\ lin\“, care face
parte din rânduiala Vecerniei,
este unul dintre cele mai vechi
imne de inspira]ie cre[tin\, in-
trate `n uzul liturgic. ~ntre-
buin]area lui `n cult, ca imn
specific al rug\ciunii de sear\,
prin care cre[tinii aduceau lui
Dumnezeu „mul]umire pentru
sfe[nic“, este men]ionat\ `n chip
expres, `nc\ din secolul al IV-
lea, de c\tre Sfântul Vasile cel
Mare. „Lumin\ lin\“ este con-
siderat drept o „cântare veche“
[i a fost atribuit, `nc\ din
primele veacuri, Sfântului
Antinoghen martirul, episcop
originar din Sevastia
Capadociei, martirizat `n per-
secu]ia lui Diocle]ian (303 sau
311) [i amintit `n sinaxarul
ortodox la 16 iulie. Vechimea
imnului este confirmat\ [i de
faptul c\ `l g\sim, ca parte a
rânduielii Vecerniei, `n riturile
liturgice ale Bisericilor orientale
necalcedoniene, adic\ la
monofizi]ii sirieni (iacobi]i) [i
egipteni (cop]i), cu mici variante
de text. Din p\cate, Ceasloavele
slave [i române[ti `l atribuie `n
mod gre[it Sfântului Sofronie,
patriarhul Ierusalimului (†638);
meritul acestuia const\ probabil
`n consacrarea oficial\ sau ge-
neralizarea acestui imn `n servi-
ciul liturgic al Bisericii de
r\s\rit. Con]inutul imnului las\
s\ se `n]eleag\ c\ alc\tuirea [i
introducerea lui `n serviciul
liturgic s-a f\cut pe vremea dis-
putelor trinitare [i hristologice,
din secolele III-IV. ~n vechime,
imnul se cânta `n momentul `n
care pe cer se ivea luceaf\rul de
sear\, iar `n biserici se aprindea
(se aducea) sfe[nicul cu lumina
menit\ s\ `mpr\[tie `ntunericul
serii. Rostirea sau cântarea im-
nului `n acest moment voia s\
spun\ c\, `n haosul [i `ntuneri-
cul `n care se zb\tea omenirea
din perioada Legii Vechi,
a[teptarea [i venirea lui Mesia
erau ca luceaf\rul de sear\, ca o
stea c\l\uzitoare, d\t\toare de
`ncredere [i de n\dejde. Un imn
asem\n\tor, arhicunoscut pen-
tru expresivitatea [i vechimea
sa („Lakhu Mara...“, adic\ „}ie,
Doamne...“), adresat lui Hristos,
centrul `ntregului ritual al lu-
minilor, `l g\sim [i `n rânduiala
slujbei de sear\ a Bisericilor
Caldee [i Malabarez\. (Nicolae
PREDA, doctor `n Liturgic\)
Miercuri, 10 decembrie 2008
10 DECEMBRIE 1903: Marie Curie, om de [tiin]\, a
primit, al\turi de so]ul ei, Pierre Curie, [i de fizicianul
Henri Becquerel, Premiul Nobel pentru Fizic\, pentru
descoperirile f\cute `n domeniul radioactivit\]ii,
devenind prima femeie laureat\ a acestui premiu.
EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI
Dumnezeu nu vrea Femeia - colaboratoarea lui
moartea p\c\tosului Dumnezeu `n actul crea]iei
„{i se apropiau de Iisus to]i vame[ii „Aceast\ porunc\ `]i `ncredin]ez,
[i p\c\to[ii, ca s\-L asculte. {i fariseii fiule Timotei, ca potrivit proorociilor
[i c\rturarii cârteau, zicând: «Acesta f\cute mai `nainte asupra ta, s\ te
prime[te la Sine pe p\c\to[i [i m\nân- lup]i lupta cea bun\, dup\ cuvântul
c\ cu ei». {i a zis c\tre ei pilda aceasta, lor, având credin]\ [i cuget bun, pe ca-
spunând: «Care om dintre voi, având o re unii, lep\dându-le, au c\zut din
sut\ de oi [i pierzând din ele una, nu credin]\; dintre ace[tia sunt Imeneu
las\ pe cele nou\zeci [i nou\ `n pustie [i Alexandru, pe care i-am dat satanei,
[i se duce dup\ cea pierdut\, pân\ ce o ca s\ se `nve]e s\ nu huleasc\. Feme-
g\se[te? {i g\sind-o, o pune pe umerii ia s\ se `nve]e `n lini[te, cu toat\ as-
s\i, bucurându-se; [i sosind acas\, cultarea. Nu `ng\duiesc femeii nici s\
cheam\ prietenii [i vecinii, zicându-le:
Bucura]i-v\ cu mine, c\ am g\sit oaia
`nve]e pe altul, nici s\ st\pâneasc\ pe
b\rbat, ci s\ stea lini[tit\. C\ci Adam
cea pierdut\. Zic vou\: C\ a[a [i `n cer a fost zidit `ntâi, apoi Eva. {i nu
va fi mai mult\ bucurie pentru un p\- Adam a fost am\git, ci femeia, am\gi-
c\tos care se poc\ie[te, decât pentru t\ fiind, s-a f\cut c\lc\toare de porun-
nou\zeci [i nou\ de drep]i, care n-au c\. Dar ea se va mântui prin na[tere
nevoie de poc\in]\. Sau care femeie, de fii, dac\ va st\rui, cu `n]elepciune,
având zece drahme, dac\ pierde o drah- `n credin]\, `n iubire [i `n sfin]enie.“ (I
m\, nu aprinde lumina [i nu m\tur\
Timotei 1, 18-20 [i 2, 11-15) afirm\ c\ femeia se va mântui prin
casa [i nu caut\ cu grij\ pân\ ce o g\- na[tere de fii, adic\ va intra `n via]a
se[te? {i g\sind-o, cheam\ prietenele [i *** ve[nic\ cultivând via]a. Din femeie
vecinele sale, spunându-le: Bucura]i-v\ Cre[tinismul a d\ruit demnitate Se na[te [i Mântuitorul lumii, iar Fe-
cu mine, c\ci am g\sit drahma pe care o femeii, descoperind lumii calit\]ile ei cioara Maria a fost darul pe care lu-
pierdusem. Zic vou\, a[a se face bucurie de mam\ [i puterea ei de jertf\. Pen- mea l-a oferit Sfintei Treimi pentru
`ngerilor lui Dumnezeu pentru un p\- tru c\ femeile sunt cele care dau na[- ca din ea Hristos-Domnul s\ ia trup
c\tos care se poc\ie[te».“ (Luca 15, 1-10) nu va avea lini[te pân\ ce nu o va g\si. tere vie]ii, fiind colaboratoarele lui uman. Credin]a cre[tin\ este transmi-
Aceste pilde au fost rostite ca r\spuns s\ `n familii prin mam\, iar cuvântul
*** Dumnezeu `n actul crea]iei, Mântui-
la acuzele aduse de farisei [i adresate torul - D\ruitorul Vie]ii [i Biruitorul [i d\ruirea mamei sunt purtate de
Cele dou\ pilde din fragmentul e- Mântuitorului c\ m\nânc\ [i popose[te mor]ii - S-a ar\tat lor imediat dup\ copil toat\ via]a. Cu `n]elepciune [i `n
vanghelic de ast\zi, parabola oii r\t\- `n casele vame[ilor [i ale p\c\to[ilor. ~nviere, pentru a le spune c\ de acum credin]\, `n iubire [i `n sfin]enie este
cite [i a drahmei pierdute, ne dezv\luie Ori, tocmai aici este taina `nv\]\turii [i copiii lor se nasc spre via]\. Pe dru- datoare femeia s\ nasc\ [i s\-[i
misiunii Mântuitorului: pe cei respin[i
o alt\ dimensiune a raporturilor dintre mul Crucii, când apostolii L-au p\r\- creasc\ copii. Cuvintele Sfântului Pa-
Dumnezeu [i creatura Sa - omul. De o [i condamna]i `i prime[te, le vorbe[te, `i vel ni se par dure, dar ele reglemen-
sit pe Mântuitorul Hristos, femeile
importan]\ covâr[itoare, [i Domnul mângâie, le modeleaz\ sufletele, le cer- mironosi]e au fost al\turi de El, ar\- teaz\ o disciplin\ liturgic\ din Biseri-
Iisus Hristos, `n bun\tatea Sa, pun=nd ceteaz\ con[tiin]ele [i `i salveaz\. Spo- tând cât curaj se ascunde `n sensibi- c\, [i anume c\ femeile nu primesc
accent pe acest lucru, este recuperarea vedania sincer\ [i cu p\rere de r\u litatea femeii, cât\ jertfelnicie poate slujirea preo]iei, care cuprinde dimen-
omului, a sufletului s\u. Un p\stor pentru cele rele pe care le-ai f\cut este r\s\ri din iubire. Iubirea unei mame siune `nv\]\toreasc\ [i sfin]itoare,
care pierde una dintre oile sale se mâh- un semn al dorin]ei de a schimba `n bi- este cea mai curat\ [i profund\, cea dar aceste restric]ii sunt completate
ne via]a ta. Aparent, vei fi acela[i om,
ne[te, dar `ncepe s\ o caute. Când c\u- mai delicat\ [i constant\ iubire, de de ultimul verset, unde mama devine
t\rile sale au finalitate [i oaia pierdut\ dar sufletul va fi schimbat. Dumnezeu aceea [i Hristos a ales s\ aib\ o ma- preot `n biserica de acas\, preg\tind
este g\sit\, triste]ea sa se transform\ nu vrea moartea p\c\tosului, ci s\ se m\; iubirea Lui s\ primeasc\ [i iubi- copilul pentru a intra `n Biseric\.
`n bucurie. La fel se `ntâmpl\ [i cu `ntoarc\ [i s\ fie viu. (pr. Dumitru P|- rea mamei. Sfântul Apostol Pavel (Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)
gospodina care a pierdut o drahm\ - ea DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
72 de ani
de la moartea
lui Luigi Pirandello
Luigi Pirandello (n. 28 iu-
nie 1867 - d. 10 decembrie
1936) a fost un dramaturg,
romancier [i eseist italian.
S-a n\scut `n Sicilia, la
Girgenti (azi Agrigento), `ntr-o
familie `nst\rit\. Tat\l, an-
treprenor al unor mine de
sulf, [i-ar fi dorit ca fiul s\ in-
tre `n afaceri, dar Luigi e a-
tras de literatur\. Dup\ ab-
solvirea cursului liceal, `[i `n-
cepe studiile universitare la
Facultatea de Litere a Univer-
sit\]ii din Palermo, de unde se
transfer\ la Universitatea din
Roma (1888), pentru ca, din
1889, s\-[i continue studiile `n
Germania, la Bonn, sus-
]inându-[i `n limba german\
teza de licen]\ cu un subiect de ca unui asociat al tat\lui s\u, Romanul „R\posatul Mat-
dialectologie italian\ (1891). ~n cu care va avea trei copii. tia Pascal“ (1904) `i aduce un
1889, public\ la Palermo pri- ~n 1898 fondeaz\ revista oarecare succes - e tradus `n
ma culegere de versuri, „Ve- german\ -, public\ eseuri
literar\ „Ariel“, unde public\
selul `ntristat“. ~n Germania („Art\ [i [tiint\“, „Umoristul“),
traduce `n italian\ „Elegiile prima sa pies\ de teatru,
„Epilogul“. iar piesele scrise `ncep s\-l
romane“ ale lui Goethe [i com-
Accidentul produs `n 1903 fac\ cunoscut.
pune „Elegiile renane“. ~n 1923 fondeaz\ „Teatro
Sfin]ii Mucenici Mina, cop. ~mp\ratul i-a supus pe a- ~n 1892 se `ntoarce `n Ita- la mina de sulf a tat\lui s\u
mândoi la chinuri, pe care d'Arte di Roma“, e invitat `n
lia [i din 1893 se stabile[te la declan[eaz\ un [ir de nenoro-
Ermogen [i Eugraf Sfin]ii le-au `ndurat. Sfântul Roma, an `n care scrie primul ciri `n via]a scriitorului: so]ia
America, face turnee `n An-
glia, Fran]a [i Germania, a-
Ace[ti sfin]i mucenici au Eugraf, secretarul Sfântului roman, „Exclusa“, ce va fi ti- lui sufer\ o parez\ care `i va poi, `n 1927, ajunge `n Argen-
Mina, a m\rturisit cu mult cu- l\sa grave sechele psihice (`n
tr\it la sfâr[itul secolului al p\rit abia `n 1908. ~n 1894 tina [i Brazilia.
raj credin]a cre[tin\ [i l-a public\ primul volum de nu- 1919 va fi internat\ `ntr-un ~n 1934 prime[te Premiul
III-lea [i `nceputul secolului al
IV-lea. Mina era originar din def\imat pe `mp\rat. Acesta vele - „Iubiri f\r\ iubire“. Tot ospiciu), situa]ia financiar\ Nobel pentru Literatur\.
Atena; `nv\]ase arta oratoriei din urm\ l-a ucis pe Eugraf [i `n 1894 se c\s\tore[te cu Ma- devine precar\, ajunge `n Moare `n 1936. (pr. Paul
[i a fost trimis de `mp\ratul a poruncit ca [i Sfin]ii Mina [i ria Antonietta Postulano, fii- pragul sinuciderii. LEHACI)
Maximian la Alexandria pen- Ermogen s\ fie omorâ]i.
tru a restabili lini[tea ora[ului. Sfintele lor moa[te au fost duse
~n ziua de 10 a 1791: s-a n\scut Fried- a 1896: a murit Alfred No-
Mina i-a `mb\rb\tat pe cre[ti- `n Constantinopol, unde au rich von Gärtner, arhitect ger- bel, savant, inventatorul dina-
nii alexandrini [i a vindecat f\cut multe minuni. decembrie, istoria man (d. 1847); mitei [i ini]iatorul Premiului
mul]i bolnavi. Aflând ce se `n- a 1820: s-a n\scut Daniel Nobel, cel mai prestigios pre-
tâmpl\, `mp\ratul l-a trimis Tot ast\zi, Biserica face po- consemneaz\: Chwolson, orientalist rus; a miu interna]ional, decernat a-
pe prefectul Ermogen s\-l con- menirea Sfântului Ghemel; a cercetat Antichitatea (d. 1911); nual din 1901 (n. 1833);
ving\ pe Mina s\ renun]e la Sfântului Cuvios Toma Defur- a 1537: s-a n\scut Giovan- a 1919: România semneaz\
a 1831: s-a n\scut Alexan-
credin]a cre[tin\. Prefectul nu chinu; a Sfântului Mucenic ni Battista Guarini, poet itali- der Conze, arheolog german (d. Tratatele de pace cu Austria [i
l-a putut `ndupleca [i a porun- Teoteon; a Sfântului Mucenic an (d. 1612); 1914); Bulgaria, dup\ `ncheierea Pri-
cit s\ fie supus la chinuri gre- Marian [i a Sfântului Eugeniu. a 1787: s-a n\scut Thomas a 1845: s-a n\scut Wilhelm mului R\zboi Mondial;
le. Dar, v\zând cum r\bda von Bode, istoric de art\ ger- a 1933: prin hot\rârea Con-
Sfântul, s-a convertit [i el la Mâine, Biserica face pome- Hopkins Gallaudet, american, man (d. 1929); siliului de Mini[tri, Guvernul
fondatorul [colii pentru copii
cre[tinism, a fost botezat de nirea Sfin]ilor Cuvio[i Daniil a 1870: s-a n\scut Adolf na]ional liberal scoate `n afara
Sfântul Mina [i a fost ales epis- Stâlpnicul [i Luca cel Nou. surdo-mu]i (d. 1851); Loos, arhitect austriac (d. 1933); legii „Garda de Fier“. a
11 Miercuri, 10 decembrie 2008

„Lupta este pe toat\ via]a, dar nimic nu-i mai frumos [i mai
Agenda m\re] decât s\ fii st\pânul propriei vie]i [i s\ lup]i, [i s\
biruie[ti, având alian]\ deplin\ cerul `ntreg. ~ndr\zni]i, Eu am

cre[tinului biruit lumea! - zice Domnul nostru Iisus Hristos [i zice pentru
fiecare dintre noi, v\zându-ne pe to]i st\pâni al\turi de El.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI Se spune simplu despre c\lu- ISTORIA

g\r c\ este un cre[tin bun [i se
CRE{TINISMULUI
„S\ vrem s\ biruim ispitele!“
consider\ c\ a plecat la m\n\stire
pentru o via]\ `mbun\t\]it\ `n
tr\ire, unde rug\ciunea trebuie (MCXLIV)
deprins\ a fi chiar ne`ntrerupt\.
Care este virtutea hot\- tre Maica Domnului. Apoi, me- cerând cu inim\ de foc ajutorul Se constat\, de altfel, la to]i
râtoare a noilor `ncep\- reu, cu bucuria `n inim\, s\ se re- lui Dumnezeu, al Maicii Domnu- `ncep\torii un dor de rug\ciune
tori, virtute cu care ar cunoasc\ a-i fi un fiu iubitor [i lui, al `ngerului p\zitor [i al ori- chiar exagerat, zic de rug\ciuni
putea s\ biruiasc\ ispi- nevinovat [i Maica Domnului `i c\rui sfânt spre care are evlavie. lungi, `ngenuncheate, necunos-
tele [i patimile cele din- va ar\ta cu prisosin]\ cât de mult Lupta este pe toat\ via]a, dar când celelalte valoroase `mpliniri
l\untru [i cele din se va bucura a-i fi mam\. nimic nu-i mai frumos [i mai m\re] din tr\irea monahului: ascult\ri-
afar\? O fiic\ `mbun\t\]it\ se ruga decât s\ fii st\pânul propriei vie]i le nesfâr[ite cu o singur\ d\ruire,
De la `nceput Dumnezeu a cre- Maicii Domnului, zicând: „Maica [i s\ lup]i, [i s\ biruie[ti, având ali- posturile cu o mare dreapt\ soco-
at pe om cu aceast\ puternic\ [i Domnului, arat\-te a-mi fi ma- an]\ deplin\ cerul `ntreg. ~ndr\z- teal\ [i, mai ales, s\ fie sprijin cu
mult discutat\ `nsu[ire - „voin]\ li- m\!“. Iar Maica Domnului i-a ni]i, Eu am biruit lumea! - zice o inim\ bun\ pentru necazurile
ber\“. Aceasta ni se cere mai `ntâi: r\spuns: „Arat\-te a-mi fi fiic\!“. Domnul nostru Iisus Hristos [i zice sau neajunsurile unora. Dac\
s\ vrem s\ biruim ispitele. {i, mi[- pentru fiecare dintre noi, v\zân- noul `ncep\tor nu vrea [i nu sim-
când, va veni ne`ntârziat harul. Ce patimi trebuie s\ le- du-ne pe to]i st\pâni al\turi de El. te nevoia s\ se roage, nici alte
pede `ncep\torii, mai
Rugându-ne intens lui Dum-
nezeu, voind [i ostenindu-ne me- `ntâi, din inima lor, ca Dac\ un nou `ncep\tor
fapte bune ce ]in `n ansamblu de
tr\irea `n m\n\stire nu le va pu-
Diaspora
reu, harul nu va lipsi de la noi. Ia- s\ poat\ gusta din bu-
curia vie]ii duhovni-
nu iube[te rug\ciunea [i
slujbele biserice[ti, poa-
tea `mplini, nici pe departe. Adi- Bisericii Ortodoxe
t\ unde este taina de `nceput [i c\, nu se cuvine ca un vie]uitor
de totdeauna a biruin]ei noastre. ce[ti? te deveni c\lug\r? Cum d\ruit lui Hristos [i Maicii Dom- ni, care nu se fac niciodat\ `n za- Române (II)
Harul este de natur\ divin\ - „e- S\ lepede mai `ntâi patima ca- trebuie c\l\uzi]i fra]ii nului s\ a[tepte mântuirea f\r\ dar, f\r\ un r\spuns. Pe unii ca
nergie necreat\“, spune Sfântul re este mai aproape de el, care-l `ncep\tori ca s\ poat\ nici o trezvie a inimii [i f\r\ nici ace[tia `i vâneaz\ cu u[urin]\ Dup\ evenimentele din de-
Grigorie Palama. st\pâne[te cu mai mult\ t\rie. spori `n rug\ciune? un dor `ngeresc. ~ntr-o lenevire ca cumplitele ispitiri diavole[ti, dân- cembrie 1989, diaspora Bi-
Din primii pa[i spre via]a mo- S\ [tie c\ va trebui s\ lupte `m- Dac\ nu iube[te rug\ciunea [i aceasta vie]uind, ar dori totu[i du-le dor de lume. Ce frumos este sericii Ortodoxe Române a
nahal\, plin\ de taine [i `n]ele- potriva tuturor patimilor, dar cu slujbele biserice[ti, `nseamn\ c\ „s\-i cad\ man\ cereasc\ de sus“? s\ te `ncadrezi `n versuirea cân- cunoscut o dezvoltare f\r\
suri preafrumoase, noul `ncep\- mai mult\ aten]ie [i `ntrarmare a venit de acas\ f\r\ s\ aib\ m\- Chiar dac\ le vom ar\ta bun\- tat\ ne`ntrerupt `n biseric\: Toa- precedent. Astfel, pe lâng\
tor este bine s\-[i `ndrepte inima cu acele patimi care `l `nconjoar\, car o inim\ de cre[tin. Este mai voin]\, nu vor r\mâne pân\ la t\ suflarea s\ laude pe Domnul! arhiepiscopiile din str\in\-
[i s\-[i `nsu[easc\ o aleas\ evla- [i anume `l pândesc. ~n lupta lui greu s\-i por]i pe unii ca ace[tia, urm\ `n m\n\stire, c\ n-au roa- (arhim. Arsenie PAPACIOC, Con- tate `nfiin]ate pentru româ-
vie, nedifuzat\ [i n\d\jduit\ c\- s\ fie convins c\ nu va fi singur, dac\-i prime[ti. dele [i darurile sfintelor rug\ciu- vorbiri duhovnice[ti, II) nii ortodoc[i au ap\rut al-
tele noi, iar altele au fost
ridicate la rang de mitropo-
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS lie. ~ntre cele cinci dioceze
ale Bisericii Ortodoxe Ro-
a „Doamne, Doamne!“: expresie pe care o ros- mâne din diaspor\ se nu-
Ce se cuvine s\ facem tesc credincio[ii `n rug\ciunea c\tre Dumnezeu sau
c\tre Fiul S\u, Iisus Hristos, sau o vor rosti [i cei
m\r\ Mitropolia Ortodox\
Român\ pentru Germania
pentru a ne `mp\rt\[i „nelegiui]i“, `n ziua aceea, adic\ a Judec\]ii, ape-
lând la mila Lui. Expresia se afl\ `n Matei 7, 21-22;
[i Europa Central\. ~ntâi-
st\t\torul ei este membru
Sfin]irea prin `mp\rt\[irea vire a sufletului (canonul 102 25, 11 [i Luca 6, 46. Textul cel mai l\murit este cel al Sfântului Sinod al Biseri-
cu Trupul [i S=ngele Domnului Trulan). De aceea, dac\ p\cate- din Matei 7, 21-23, f\când parte din Predica de pe cii Ortodoxe Române, iar
este unul dintre cele mai impor- le s\v=r[ite sunt grave, preotul Munte, unde Mântuitorul Hristos vorbise [i `i `n- Mitropolia se bucur\ de au-
tante momente ale tr\irii [i vie- duhovnic stabile[te un canon demnase mai `nainte pe ascult\tori s\ intre prin
poarta cea strâmt\ care duce la mântuire [i la via]a tonomia administrativ\ a
]ii cre[tine. De aceea, se pot `m- necesar vindec\rii suflete[ti [i unei eparhii ce se g\se[te `n
p\rt\[i numai credincio[ii pre- poate opri pentru o perioad\ de ve[nic\, fiindc\ larg\ [i lat\ este poarta care duce
la pierzare [i mul]i sunt care intr\ prin ea. Apoi str\in\tate. Diaspora româ-
g\ti]i pentru a primi Trupul [i la Sf=nta ~mp\rt\[anie. n\ [i comunit\]ile biseri-
S=ngele Domnului: „S\ se cerce- O alt\ condi]ie pe care trebu- atr\sese aten]ia: „Feri]i-v\ de proorocii mincino[i
teze `ns\ omul pe sine [i a[a s\ ie s\ o `ndeplinim, pentru a pri- care vin la voi `n haine de oi, iar pe din\untru sunt ce[ti din Europa Central\ [i
m\n=nce din p=ine [i s\ bea din mi cu vrednicie Sf=nta ~mp\rt\- lupi r\pitori. Dup\ roadele lor `i ve]i cunoa[te“. {i Occidental\ are tradi]ie. In-
pahar. C\ci cel ce m\n=nc\ [i [anie, este s\ fim `mp\ca]i cu orice pom care nu face road\ bun\ se taie [i se arun- telectuali români, studen]i,
bea cu nevrednicie, os=nd\ `[i to]i cei pe care i-am sup\rat. De c\ `n foc. De aceea, dup\ roadele lor `i ve]i cunoa[te“ diploma]i, persoane venite
m\n=nc\ [i bea, nesocotind Tru- fapt, `nainte de a merge la spo- (Matei 7, 15-20). Mântuitorul adaug\, apoi, [i pre- pentru specializare, oameni
pul Domnului. De aceea, mul]i vedanie, e bine s\ ne cerem ier- cizeaz\: „Nu oricine `mi zice: Doamne, Doamne va de afaceri sau negustori,
dintre voi sunt neputincio[i [i tare de la cei c\rora le-am gre[it intra `n `mp\r\]ia cerurilor, ci cel ce face voia Ta- stabili]i definitiv sau tem-
bolnavi [i mul]i au murit“, spu- `ntr-un fel sau altul. Cei care nu t\lui Meu Celui din ceruri. Mul]i vor zice `n ziua porar `n marile metropole
nea Sf. Ap. Pavel corintenilor. pot ierta pe al]ii ori au ceva `m- aceea (a Judec\]ii de Apoi): Doamne, Doamne, au europene au `ncercat s\ or-
Nu to]i cei care s-au spovedit potriva cuiva nu se pot `mp\r- nu `n numele T\u am proorocit [i nu `n numele T\u ganizeze, cu ajutorul Biseri-
[i primesc dezlegarea de p\cate t\[i. M=ntuitorul a ar\tat c\ nu am scos demoni [i nu `n numele T\u minuni multe cii-Mame, comunit\]i reli-
au voie s\ se `mp\rt\[easc\, ci putem aduce nici un dar Dom- am f\cut? {i atunci voi m\rturisi lor: Niciodat\ nu gioase. La Viena, bun\oar\,
doar cei care au `ncuviin]area nului dac\ suntem certa]i cu v-am cunoscut pe voi. Dep\rta]i-v\ de la Mine cei ce fal[i [i vicleni, „prooroci mincino[i“ [i „lupi r\pitori“, `nc\ de la sfâr[itul secolului
duhovnicului. Potrivit `nv\]\tu- fratele nostru: „Deci, dac\ `]i vei lucra]i f\r\delegea“ (Matei 7, 21-23). Cu acestea se care au f\cut lucrarea ca s\ sminteasc\, s\ am\- al XVIII-lea exista o comu-
rii Bisericii, toate p\catele m\r- aduce darul t\u la altar [i acolo `ncheie ideea `nceput\ cu versetele 13-15. Faptele geasc\ [i s\ r\t\ceasc\ [i pe al]ii pentru interesele
de care se prevaleaz\ [i cu care vor s\-[i justifice nitate româneasc\ puterni-
turisite cu p\rere de r\u sunt `]i vei aduce aminte c\ fratele lor meschine - acestora le r\spunde Domnul [i Mân-
iertate de M=ntuitorul Hristos, t\u are ceva `mpotriva ta, las\ via]a lor de minciun\ [i de „lupi r\pitori“, cum `i nu- c\, c\reia `i reu[e[te `n
tuitorul: „Niciodat\ nu v-am cunoscut pe voi. Du- 1906 s\-[i amenajeze o ca-
`ns\ p\catele produc o `mboln\- darul t\u acolo, `naintea altaru- me[te Domnul pe cei r\t\ci]i, sunt fapte m\re]e: ce]i-v\ de la Mine, voi cei ce lucra]i f\r\delegea“.
lui, [i mergi `nt=i [i `mpac\-te propov\duire, „proorocire, alungarea demonilor, fa- pel\ proprie, pe care o sfin-
Este aceea[i sentin]\ de osând\ ve[nic\ rostit\ la
cu fratele t\u [i apoi, venind, ceri de minuni, poate [i vorbirea `n limbi etc., care judecat\ tuturor celor nelegiui]i [i nemilostivi, a c\- ]e[te `n 8 ianuarie 1907. La
adu darul t\u“. toate erau ni[te daruri ale Duhului Sfânt, amintite ror p\rt\[ie este la un loc cu diavolul [i cu `ngerii Lemberg, `nc\ din 1787 e-
Postul [i rug\ciunea sunt de Sfântul Apostol Pavel `n I Corinteni 12, 6-11; lui (Matei 25, 41). Celelalte dou\ texte unde se mai xista o capel\ româneasc\,
necesare pentru a primi Sf=nta 28-30. Aceste daruri duhovnice[ti, numite harisme, `ntâlne[te expresia ca atare sunt `n Matei 25, 11, iar `n 1860 românii din ora[
~mp\rt\[anie; cel ce vrea s\ se nu se d\deau dup\ vrednicia cuiva, ci le acorda unde cele cinci fecioare ne`n]elepte care nu [i-au lu- au zidit chiar o biseric\, ca-
`mp\rt\[easc\ `n afara posturi- Duhul Sfânt cui voia (v. 11) [i „pentru zidire, `n- at untdelemn `n candele [i, g\sind u[a `nchis\ dup\ re a fost demolat\ `n 1901,
lor de peste an trebuie s\ pos- demn [i mângâiere“ sau r\spândirea Bisericii `n lu- sosirea Mirelui, au strigat [i s-au rugat [i ele: când a `nceput construc]ia
teasc\ o s\pt\m`n\ `nainte sau me. De aceea, cei care nu aveau aceast\ `n]elegere - „Doamne, Doamne, deschide-ne nou\“. R\spunsul a unei noi biserici `n Paris, `n
cel pu]in o zi, dup\ cum `i va c\ prin harisme lucra Duhul lui Dumnezeu [i nu fost: „... Nu v\ cunosc pe voi“, pentru c\ ele n-au pri- stilul Domni]ei B\la[a, din
stabili duhovnicul. omul - se trufeau, socotindu-se ei mai buni decât vegheat [i n-au fost gata. {i ultimul: `n Luca 6, 46, Bucure[ti. Pentru românii
~nainte de a merge s\ ne `m- ceilal]i [i c\ ei sunt ale[ii lui Dumnezeu (cf. I Corin- Domnul repro[eaz\: „Pentru ce M\ chema]i «Doam- stabili]i `n ora[ul de pe ma-
p\rt\[im trebuie s\ citim rug\- teni 12, 25; 14, 37-40). A[a au f\cut [i fac to]i ereticii ne, Doamne», [i nu face]i ce v\ spun?“. Cu alte cu- lurile Senei, se organizeaz\
ciunile preg\titoare pentru Sf. [i r\t\ci]ii, sub orice numire ar fi, care au f\cut dez- vinte, cine nu face voia Domnului, `n adev\r [i `n `n 1853 o capel\ ortodox\
~mp\rt\[anie, pe care le g\sim binare `n Trupul lui Hristos (I Timotei 6, 21), care dragoste, dar `n unitatea [i `n sânul Bisericii - nu `n
`n Ceaslov sau `n c\r]ile de rug\- româneasc\, iar `n 1882,
s-au desprins de Biseric\ [i au rupt unitatea de do- afara [i `mpotriva ei - zadarnic strig\: «Doamne,
ciune. (pr. Gheorghe MIH|IL|) u\ mii de ani a Bisericii. Acestora deci, care apar `n Doamne». (Dic]ionar al Noului Testament, pr. dr.
Guvernul român cump\r\
„haine de oi“ [i cu cuvinte mieroase, dar care sunt Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995) biserica ce a apar]inut c\lu-
g\rilor dominicani `n Carti-
erul Latin. Ea serve[te [i
BIBLIA - VERSET CU VERSET ast\zi pentru serviciile reli-
gioase ale unei p\r]i a ro-
mânilor din Paris. ~n Ger-
„Lumea trebuia primenit\“ mania, prezen]a spiritual-
religioas\ româneasc\ este
Facerea 7, 18: „{i a crescut cufundat. „Acum, la auzul acestor cuvinte legat\ pentru câteva dece-
ale Scripturii, adu-]i aminte, iubite, de cele nii de negustorii români
apa mereu [i s-a `nmul]it foarte spuse mai `nainte de Domnul, c=nd zicea: stabili]i `n Leipzig, pentru
tare pe p\m=nt, [i corabia «Nu va r\m=ne Duhul Meu `n oamenii care a func]ionat `ntre anii
ace[tia, pentru c\ sunt trupuri»; [i iar\[i: 1858 [i 1881 o capel\. La
se purta pe deasupra apei“ «{i s-a stricat p\m=ntul [i s-a umplut p\- Baden-Baden, `n partea de
C=nd Noe [i `nso]itorii lui au intrat `n m=ntul de nedreptate»; [i «a v\zut Dumne- apus a Germaniei, Prin]ul
corabie, Dumnezeu a `ncuiat u[a dup\ ei [i zeu p\m=ntul [i era stricat, pentru c\ [i-a Mihail Sturdza, fostul dom-
a dat drumul apelor. Acestea s-au rev\rsat stricat tot trupul calea lui». Lumea avea nitor al Moldovei, a zidit `n-
sub form\ de ploaie, dup\ cum am putut nevoie, deci, de o complet\ cur\]ie; trebuia tre 1864-1866 o biseric\
afla `n versetul 12 din acest capitol: „{i a s\-i fie cur\]it\ toat\ murd\ria, s\ fie româneasc\ `n care se
plouat pe p\m=nt patruzeci de zile [i pa- st=rpit\ toat\ fr\m=nt\tura r\ut\]ii de adunau la serviciile divine
truzeci de nop]i“. Ploaia a fost toren]ial\, mai `nainte, ca s\ nu mai r\m=n\ nici ur- românii din `mprejurimi
`nc=t autorul biblic, folosind o metafor\ m\ de r\utate. Lumea trebuia primenit\. sau chiar din partea de r\-
foarte plastic\, a spus c\ „s-au deschis {i, dup\ cum un mare me[ter preface, s\rit a Fran]ei. Intelectuali
jgheaburile cerului“ (vers. 11). Nivelul ape- schimb\ [i aduce la vechea frumuse]e un români [i studen]i, stabili]i
lor a crescut, astfel c\ „s-au desf\cut toate vas `nvechit de vreme [i m=ncat de rugin\, sau `n interese de studii `n
izvoarele ad=ncului celui mare“ acoperind ca s\ spun a[a, arunc=ndu-l `n foc [i d=nd Strasbourg, Heidelberg,
p\m=ntul, `nc=t, versetul urm\tor va pre- jos de pe el toat\ rugina, tot a[a [i St\p=nul Freiburg sau Karlsruhe,
ciza c\ „to]i mun]ii cei `nal]i“ erau sub ape. nostru a cur\]it toat\ lumea prin potopul de frecventau serviciile divine
Versetul aflat `n discu]ie ne spune c\ `n atunci; [i, dup\ ce a sc\pat pe oameni de r\- ale capelei, care din 1882 a
toat\ aceast\ perioad\, `n care apa dom- utate, de `ntin\ciune [i de mult\ stric\ciu- a ISTORII CU T+LC a fost pus\ de ctitorul ei sub
nea peste tot, corabia lui Noe plutea, cre- ne, St\p=nul a f\cut lumea mai str\lucitoa-
jurisdic]ia canonic\ a
=nd siguran]\ pentru membrii ambarca]i- re, ne-a ar\tat chipul ei luminos de la `nce- Dumnezeu are mil\ de viteji tor“. B\trânul `i zice: „{i pe cei cu sabia `n
mân\ Dumnezeu `i miluie[te `n vremurile Mitropoliei Moldovei, sub a
unii. ~n opozi]ie cu aceasta, pe p\m=nt put [i n-a `ng\duit s\ r\m=n\ nici urm\ din
domnea teroarea [i dezastrul, ca o consecin- ur=]enia de mai `nainte“, a spus Sf=ntul Un frate l-a `ntrebat pe avva Pimen: noastre. Dac\ suntem viteji, El are mil\ c\rei obl\duire spiritual\
]\ a dec\derii morale `n care oamenii s-au Ioan Gur\ de Aur. (Lucian APOPEI) „M\ uit la mine: unde m\ duc, g\sesc aju- de noi“. (Pateric, edi]ia Polirom, 2005) se g\se[te [i ast\zi. (pr.
Cezar }|BÂRN|)
12
Opinii
CURIERUL JURIDIC
Câteva aspecte privind c\s\toria
religioas\ [i cea civil\ `n România
de pr. Ionu]-G
Gabriel
CORDUNEANU
Atât Biserica, cât [i Statul recu-
nosc `n familie o institu]ie fundamen-
tal\, stabilindu-i, fiecare `n parte, un
regim specific. Principiile constitu]io-
nale privitoare la familie sunt cu-
prinse `n textul art. 48 al Constitu]iei
din 2003 intitulat „Familia“. Unul
dintre aceste principii este: „C\s\to-
ria religioas\ poate fi celebrat\ nu-
mai dup\ c\s\toria civil\“.
Acest tip de prevedere apare pen-
tru `ntâia dat\ `ntr-un text consti-
tu]ional `n art. 22 al Constitu]iei din
1866, sub forma „Actele Statului ci-
vil sunt de atribu]iunea autorit\]ii
civile. ~ntocmirea acestor acte va tre-
bui s\ proced\ `ntotdeauna benedic-
]iunea religioas\ care pentru c\s\to-
rii va fi obligatorie, afar\ de cazurile
ce se vor prevedea prin lege“. Dup\
modelul Codului civil napoleonian,
se ia Bisericii dreptul de a `ntocmi
acte de stare civil\, acestea trecând
`n competen]a prim\riilor. Modelul
direct al textului constitu]ional ro-
mân este cel al art. 21 din Constitu-
]ia belgian\ din 1831, `n vigoare [i
ast\zi, unde se prevede c\ mariajul
civil trebuie `ntotdeauna s\ precea-
d\ binecuvântarea religioas\.
Constitu]ia din 1923, din care s-a
inspirat [i Constitu]ia din 1991 `n a-
ceast\ privin]\, a men]inut obliga]ia
de a nu se `ncheia c\s\toria religioa-
s\ `n lipsa celei civile, `ns\ nu a mai
f\cut nici m\car formal referire la
obligativitatea c\s\toriei religioase.
Regele Carol al II-lea, `ncercând
s\-[i consolideze guvernarea autori-
tar\ prin apropierea tuturor grupu-
rilor sociale semnificative, inclusiv
cultele, a reintrodus `n textul morga-
naticei Constitu]ii din 1938 (ce a a-
vut o existen]\ de aproximativ doi
ani) obligativitatea binecuvânt\rii
religioase pentru validitatea c\s\to-
riei civile anterior `ncheiate.
Dup\ instalarea regimului comu-
nist, nu se va mai face nici o referire
la binecuvântarea religioas\ `n tex-
CUV+NT DIN AMVON
Cel ce nu va face vreun bine
s\ nu n\d\jduiasc\ cele bune
Oare ce fel de fric\ vor cuprinde
pe cei ce vor r\mânea pe p\mânt,
c\ci „unul se va lua [i altul se va l\sa
[i una se va lua [i alta se va l\sa“
(Matei 24, 40, 41)? Cum va fi sufletul
acelora care vor vedea c\ pe al]ii `i
duce cu cinste, iar pe ei, c\ sunt l\-
sa]i cu mare ru[ine? Nu este cu pu-
tin]\, crede]i-m\, a ar\ta cu cuvân-
tul ceea ce va fi.
A]i v\zut vreodat\ pe cei ce sunt
du[i la moarte? Cum socoti]i c\ este
sufletul acelora? Ce altceva nu ar fi
ales s\ p\timeasca, numai s\ se iz-
b\veasc\ de acea fric\? Pe mul]i din-
tre cei ce au fost ierta]i de `mp\r\-
teasca iubire de oameni i-am auzit
zicând: „Atunci nu vedeam pe ni-
meni, nici pe oameni, c\ci sufletul
nostru era tulburat [i `nsp\imântat“.
{i ce zic despre cei ce sunt du[i la
moarte? Poporul care era aici de
fa]\, de[i nu cuno[tea pe cei osândi]i,
totu[i era sl\b\nogit cu sufletul de
fric\ [i de groaz\. C\ci de ai fi luat
aminte la sufletele lor, pe nimeni
n-ai fi aflat crud, pe nimeni lipsit de
mil\, pe nimeni doritor de a osândi.
{i dac\ atunci când al]ii se osândesc
o astfel de stare avem, cu toate c\ nu
avem nici o leg\tur\ cu ei, cum vom
fi când noi `n[ine vom c\dea `n
primejdie mult mai mare [i vom fi iz-
goni]i din bucuria cea negr\it\ [i
vom fi trimi[i `n osânda cea ve[nic\?
C\ci chiar de n-ar fi fost gheena,
totu[i izgonirea de la acea str\lucire
[i alungarea cu necinste cât\ scârb\
tele constitu]ionale, enun]ându-se
doar extrem de sintetic faptul c\
„Sunt valabile numai actele de stare
civil\ `ncheiate de organele Statului“.
Textul constitu]ional din 1991 se
dore[te deci a fi o revenire la forma
anterioar\ regimului comunist, f\r\
a se avea `n vedere `ns\ condi]iile is-
torice specifice `n care acest tip de
prevederi a ap\rut. Astfel, `n Codul
penal din 1864 se prevedea c\ „orice
preot care va celebra cununia
`nainte de `ndeplinirea actelor [i
formelor cerute de legea civil\ se va
pedepsi pentru prima oar\ cu
amend\, iar `n caz de recidiv\ se va
pedepsi cu `nchisoarea“ (art. 166).
Aceast\ norm\ legal\ a avut o exis-
ten]\ de 100 de ani, perpetuându-se
`n textul Codurilor penale din 1912,
1936 [i 1948, abia Codul penal din
1964 dezincriminând penal pe preo-
tul care s\vâr[e[te slujba bise-
riceasc\ `naintea c\s\toriei civile.
Cu toate acestea, dup\ c\derea
regimului comunist, prin Legea nr.
119/1996 privind actele de stare
civil\, se va introduce sanc]ionarea
contraven]ional\ a „oficierii de c\tre
deserven]ii cultelor a serviciului reli-
gios `n cazul c\s\toriei ... f\r\ a li se
fi prezentat certificatul de c\s\torie“
(art. 62, alin. 1, lit. k). Motivele care
au determinat reintroducerea, dup\
30 de ani, a unei sanc]iuni pentru
preotul care s\vâr[e[te c\s\toria reli-
gioas\ f\r\ prealabila s\vâr[ire a
celei civile nu pot fi str\ine de con]i-
nutul prevederii constitu]ionale.
Unii speciali[ti au privit aceast\
prevedere constitu]ional\ ca un câ[-
tig pentru culte, v\zând nu interdic-
]ia [i limitarea, ci faptul c\, prin a-
cest text, constituanta a sim]it
nevoia s\ consacre institu]ia c\s\to-
riei religioase. Nu `mp\rt\[im
aceast\ p\rere optimist\ [i con-
sider\m c\ este regretabil faptul c\
singura referire constitu]ional\ la
un act de cult este una restrictiv\.
Semnal\m c\, prin chiar textul
Regulamentului de procedur\ al in-
stan]elor disciplinare [i de judecat\
ale Bisericii Ortodoxe Române, apro-
bat prin Decretul din 12 ianuarie
n-ar aduce? {i dac\ acum, când trece
~mp\ratul, mul]i dintre cei ce pri-
vesc au mai mult\ sil\ din privirea
aceea decât dulcea]\, c\ci cugetând
la s\r\cia lor se m=hnesc c\ nu sunt
p\rta[i la ceva din cele dimprejurul
`mp\ratului, nici aproape de el, oare
cum va fi atunci?
Socoti]i oare c\ mic\ pedeaps\ es-
te s\ nu fii rânduit `n ceata aceea, s\
nu te `nvrednice[ti de slava cea negr\-
it\, s\ fii aruncat undeva departe de
mul]imea aceea [i de bun\t\]ile cele
„Dar când este [i `ntuneric, [i scrâ[nire a din]ilor, [i leg\turi nedezlegate, [i
vierme f\r\ de moarte, [i foc nestins, [i necaz al sufletului, [i limbi arzând ca a
bogatului, [i tânguire pe care nimeni n-o aude, [i suspin, [i scrâ[nire a din]ilor
din pricina durerilor pe care nimeni nu le ia `n seam\, [i n\dejde ca s\ mângâie
cineva nu va fi, oare unde vom pune pe cei ce se afl\ `n starea aceasta? Ce poate
fi mai tic\los decât sufletele acelea? Sau ce poate fi mai jalnic?“
1950, `nc\ `n vigoare pân\ la refor-
marea tuturor regulamentelor bise-
rice[ti, ca urmare a adopt\rii noului
Statut pentru organizarea [i func]io-
narea Bisericii Ortodoxe Române
(2008), se prevede [i o sanc]iune dis-
ciplinar\ intern\ bisericeasc\ pentru
„Clericul care va s\vâr[i Taina C\s\-
toriei f\r\ a fi observat dac\ cei care
o cer au `ndeplinit prescrip]iunile le-
gii civile [i biserice[ti“ (art. 45). Ra-
portat la prevederile art. 450 din Co-
dul penal `n vigoare la data adopt\rii
acestui regulament [i la prevederile
contraven]ionale `n vigoare `n pre-
zent, care sanc]ioneaz\ `nc\ pe cleri-
cul ce s\vâr[e[te c\s\toria religioas\
`naintea celei civile, apreciem c\
aceste prevederi sunt `nc\ actuale,
`ns\ consider\m c\ respectul fa]\ de
legile de stat este singurul motiv care
determin\ Biserica Ortodox\ Româ-
n\ s\ adopte aceast\ pozi]ie.
Ca o concluzie, cit\m `n `ncheiere
cuvintele profesorului Rik Torfs, care,
analizând situa]ia cvasiidentic\ din
negr\ite? Dar când este [i `ntuneric, [i
scrâ[nire a din]ilor, [i leg\turi nedez-
legate, [i vierme f\r\ de moarte, [i foc
nestins, [i necaz al sufletului, [i limbi
arzând ca a bogatului, [i tânguire pe
care nimeni n-o aude, [i suspin, [i
scrâ[nire a din]ilor din pricina dure-
rilor pe care nimeni nu le ia `n seam\,
[i n\dejde ca s\ mângâie cineva nu va
fi, oare unde vom pune pe cei ce se
afl\ `n starea aceasta? Ce poate fi mai
tic\los decât sufletele acelea? Sau ce
poate fi mai jalnic?
Miercuri, 10 decembrie 2008
Belgia, a afirmat `ntr-un studiu de
specialitate, cu ironie fin\: „C\s\toria
religioas\ este singura form\ de via]\
`n concubinaj (din punctul de vedere
al legilor Statului - n.n.) care este in-
terzis\ prin lege“. Este vorba `n mod
clar de o r\m\[i]\ a amplei legisla]ii
anticlericale care a dominat secolul al
XIX-lea [i care nu mai are nici o justi-
ficare `n condi]iile lumii de ast\zi.
Semnal\m `ns\ c\, pân\ la modi-
ficarea cadrului legal actual, inclusiv
a Constitu]iei, preo]ii sunt obliga]i s\
nu s\vâr[easc\ Taina Nun]ii celor
care nu au certificat de c\s\torie ci-
vil\. Este [i un avantaj, `ntrucât Sta-
tul verific\ respectarea condi]iilor
privitoare la gradul de rudenie [i are
mijloacele de a identifica eventuale
tentative de poligamie, preo]ilor re-
venindu-le verificarea doar a celorlal-
te condi]ii canonice pentru c\s\torie.
*PR. IONU}-GABRIEL CORDUNEANU ESTE CONSILIER PATRI-
ARHAL (OFICIUL JURIDIC - CANCELARIA SFÂNTULUI SINOD)
{i dac\ intrând noi `n vreo temni-
]\ [i v\zând pe unii murdari, al]ii fe-
reca]i cu lan]uri de fier, iar pe al]ii
`nchi[i `n `ntuneric, ne `nfior\m, ne
cutremur\m [i facem totul ca s\ nu
c\dem `n acest fel de nevoie [i necaz,
oare cum vom fi când vom fi tra[i `n
chinurile gheenei? Si ce vom face?
C\ci leg\turile acelea nu sunt de
fier, ci de foc, care nu se stinge nicio-
dat\, iar cei ce ne chinuiesc nu sunt
ca noi, pe care s\-i putem `mblânzi,
ci sunt diavoli `nfrico[a]i [i nemi-
lostivi la care nu este cu putin]\ nici
a privi, fiindc\ se mânie tare pentru
c\ am oc\rât pe St\pânul.
{i acolo nu este ca aici, când unii
aduc bani, al]ii haine, iar al]ii cuvin-
te mângâietoare, ci toate sunt f\r\ de
iertare. {i chiar Noe, Iov sau Daniil,
de vor vedea chinuindu-se ai lor, nu
vor `ndr\zni s\ se apropie [i s\ cear\
mân\ de ajutor (Iezechiel 14, 14, 16).
C\ci milostivirea cea din fire se va
ridica, fiindc\ vor fi p\rin]i drep]i [i
copii p\c\to[i [i copii buni din p\rin]i
r\i, c\ci r\utatea nu este mo[tenire
fireasc\, ci lucrare a voin]ii libere.
{i pentru ca s\ aib\ veselia de-
plin\ [i s\ nu fie mic[orat\ de milos-
tivirea c\tre cei de o fire, celor care se
`ndulcesc de acele bun\t\]i li se va
lua milostivirea. Iar dac\ acum unii
dintre p\rin]i `[i dezmo[tenesc fiii
pentru c\ sunt r\i, cu mult mai mult
se va face acest lucru la Judecat\.
Deci, cel ce nu va face vreun bine
s\ nu n\d\jduiasc\ cele bune, cu
toate c\ va avea nenum\ra]i str\-
mo[i drep]i, ci fiecare va lua dup\
cum a f\cut prin trup, ori bine, ori
r\u (II Corinteni 5, 10). S\ lu\m a-
minte, rogu-v\, [i s\ ne `n]elep]im.
De e[ti aprins de focul poftei celei
rele, cuget\ la focul gheenei [i va
pieri stingându-se. (Sf. Ioan Gur\ de
Aur, Omilii [i cuvânt\ri)
LUMEA CUVÂNTULUI
}ara `n prad\
a „S\ nu acuzi pe nimeni,
de parc\ ar fi ]ara `n
prad\, [i s\ dai din banii
mul]imii, strân[i ca taxe,
fuga-fugu]a“ a
de Stelian DUMISTR|CEL
Ast\zi, sintagma apare `n vorbire
mai ales ca termen de compara]ie
fa]\ de o situa]ie nepl\cut\, dar care
nu trebuie exagerat\: „Mai `ncet, s-o
lu\m u[urel, s\ vedem cum stau lu-
crurile, c\ doar nu-i ]ara `n prad\!“.
Iat\ câteva texte de pe bloguri, `n
care formula este prezent\ sub sem-
nul evoc\rii unei eventualit\]i deo-
sebit de grave; `n leg\tur\ cu situa-
]ia românilor din Spania: „Autorit\-
]ile noastre… greu de zis c\ repre-
zint\… pe cet\]enii s\i afla]i `n a-
ceast\ ]ar\ ce ne ofer\ un ad\post,
de parc\ era ]ara `n prad\ când ple-
car\m de acolo... Sau nu era?“; [i, tot
a[a, `n leg\tur\ cu absen]a actului
de justi]ie: „S\ nu acuzi pe nimeni,
de parc\ ar fi ]ara `n prad\, [i s\ dai
din banii mul]imii, strân[i ca taxe,
fuga-fugu]a“.
Contextele citate ne dirijeaz\, fi-
resc, spre ideea de anarhie, de lipsa
posibilit\]ii de a ]ine lucrurile sub
control, dar merit\ subliniat faptul
c\ expresia nu este una „imagina-
r\“, ci porne[te de la situa]ii reale,
din istoria ]\rilor române[ti, ce c\-
deau victim\ incursiunilor de jaf ale
unor armate str\ine, de obicei ale
n\v\litorilor t\tari. Iat\ o descriere
din Letopise]ul lui Grigore Ureche,
intitulat\ De prada t\tarilor: „Iar\
dac\ au pierit Ion-Vod\, t\tarii s-au
l\sat `n prad\ piste toat\ ]ara, de au
robit, de n-au fost niciodat\ mai ma-
re pustietate `n ]ar\ decât atuncea“.
Se iveau `ns\ [i alte situa]ii, una
`nf\]i[at\ de Ion Neculce, `n leg\tu-
r\ cu ocuparea tronului Moldovei de
Dumitra[cu-Vod\ (Cantacuzino), cu
ajutorul unei o[ti de 20.000 de t\-
tari, „`ncartirui]i“ pe timp de iarn\
prin sate, pentru a-l proteja de un e-
ventual atac al „le[ilor“ (# polonezi),
ceea ce a `nsemnat o adev\rat\ cala-
mitate pentru localnici, ace[ti „oas-
pe]i“ fiind descri[i de cronicar „ca lu-
pii `ntr-o turm\ de oi“, c\ci „mân-
cat-au tot, [i pâne, [i dobitoc, [i-au
j\cuit tot p\n-la un cap de a]\“. Iat\
[i caracterizarea hot\rârii domni-
torului: „Cum s-au `ndurat a da ]ara `n
prad\, f\r\ nice o nevoie! Numai pen-
tru frica cea bl\st\m\]asc\ [i chev-
ernisala lui au socotit de au iernat
t\tarii `n ]ar\ p\n-`n prim\var\!“.
~n sfâr[it, culmea o reprezenta
„l\satul ]\rii `n prad\“ drept plat\
pentru ajutorul dat `n unele conflic-
te militare; a fost consemnat faptul
c\ Nicolae Mavrocordat, `n 1716, `n
timpul r\zboiului austro-turc, ape-
lând tot la sprijinul t\tarilor, i-a l\-
sat s\ prade mo[iile boierilor pentru
c\ nu avea cu ce s\ `i pl\teasc\!
A[adar, expresia a numit, ini]ial,
un adev\rat cataclism social [i eco-
nomic, amintire destul de vag p\s-
trat\ pân\ ast\zi pentru a imagina
haosul [i domnia bunului-plac, dar
expresivitatea `i asigur\ apari]ia `n
caracteriz\ri actuale de tipul „}ara
`n prad\ sau dup\ noi potopul“ (titlu
de articol al lui Liviu Antonesei),
sau „}ara ca o prad\“ (titlu de pe
blogul lui Radu Tudor; 1 noiembrie
2007), `n care recunoa[tem, ca [i `n
cazul „Istoria ca prad\“ (titlu al
unui editorial din „Revista 22“, sem-
nat de Rodica Palade), parafrazarea
titlului unei c\r]i a lui Marin Preda,
„Via]a ca o prad\“.
Cât despre enun]ul de la `ncepu-
tul articolului, „c\ doar nu-i ]ara `n
prad\!“, s\ ne amintim de „pere-
chea“ lui, „c\ doar nu dau t\tarii!“
(sau… turcii!), tot ca expresie, folosi-
t\ acum, pentru a domoli o grab\
mai mult sau mai pu]in motivat\.
Dar cele dou\ situa]ii erau, ini-
]ial, asociate `n mod sinistru.
* STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST,
PROFESOR UNIVERSITAR LA DEPARTAMENTUL
JURNALISTIC| DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA{I
DE
 Miercuri, 10 decembrie 2008 13
RUSIA ~NCEARC| SALVAREA INDUSTRIEI MILITARE: Guvernul rus a elaborat un
Actualitate plan de salvare a industriei militare `n valoare de 5,4 miliarde de dolari, `n
contextul crizei financiare globale. Adjunctul ministrului Industriilor [i Comer]ului,
Denis Manturov, a declarat c\ planul are cinci priorit\]i: sporirea credit\rii,
accelerarea finan]\rii pentru programe federale, subven]ii pentru dobânzile
creditelor, garantarea de c\tre stat a `mprumuturilor [i evitarea falimentului.

Guvernul PDL-PSD ar putea avea premier ast\zi LUMEA PE SCURT

a Cel mai probabil, România va avea dup\ alegeri un guvern PDL-PSD a Cele dou\ partide mai trebuie s\-[i `mpart\
ministerele [i func]iile de conducere din Parlament a UDMR ar putea s\ treac\ `n opozi]ie, la cererea PSD a
Dup\ ce pesedi[tii s-au ar\tat
dispu[i s\ intre la guvernare
al\turi de PDL, cele dou\ forma-
]iuni intr\ `n negocieri aprofun-
date. De[i mai exist\ multe lu-
cruri nel\murite `ntre cele dou\
forma]iuni, numele viitorului
premier ar trebui anun]at ast\zi.
~ntre timp, PNL [i UDMR par a
se `ndrepta c\tre opozi]ie. Nici
una din forma]iunile parlamenta-
re nu exclude `ns\ posibilitatea
unor r\sturn\ri spectaculoase de
situa]ie `n aceste zile.
Se caut\ un premier
Liderii partidelor politice par-
lamentare au convenit, la Palatul
Cotroceni, asupra unei desemn\ri
rapide a noului premier de c\tre
[eful Statului, a declarat, luni
seara, dup\ consult\rile dintre [e-
ful Statului [i partidele parla-
mentare, pre[edintele Partidului
Democrat Liberal (PDL), Emil
Boc. El a spus c\ pre[edintele
Traian B\sescu i-a consultat pe
liderii politici prezen]i `n leg\tur\
cu momentul numirii prim-minis-
trului, „op]iunea comun\ a aces-
tora fiind desemnarea rapid\ a
premierului“.
Liderul democrat liberal a
sus]inut c\ la `ntâlnirea de la
Cotroceni nu s-a discutat despre
numele premierului. Boc a mai a-
firmat c\ PDL va continua ne-
gocierile cu PSD [i UDMR [i a
precizat c\, „din nefericire, libe-
ralii s-au autoexclus“ din discu]ii-
le pentru formarea unei majori-
t\]i. „Din nefericire, colegii liber-
ali s-au autoexclus. Sunt dezam\-
git c\ aceste negocieri nu au reu-
[it“, a precizat el.
~ntrebat dac\ PDL continu\
negocierile cu UDMR deoarece nu
exclude varianta guvernului mi-
noritar, Emil Boc a precizat c\
PDL are „un cuvânt dat `n raport
cu UDMR“. „Op]iunea noastr\
este pentru o guvernare solid\,
majoritar\. Suntem doar la `nce-
putul crizei [i un cabinet care nu
va avea un sprijin solid `n
Parlament nu va putea pune `n
aplicare m\surile de care este
nevoie. Prima noastr\ op]iune e o
guvernare solid\ (...). Mergem pe
o guvernare solid\, pe patru ani
de zile, cu ancore solide `n primii
ani“, a mai spus Boc.
PSD, gata de
guvernare cu PDL
Intrarea `n linie dreapt\
privind negocierile pentru un nou
guvern a fost posibil\ dup\ ce
pesedi[tii s-au decis c\ sunt
dispu[i la o alian]\ cu PDL. Pre-
[edintele PSD, Mircea Geoan\, a
anun]at, luni, la finalul reuniunii
Comitetului Executiv Na]ional al
partidului, c\ decizia adoptat\ a
fost aceea de a demara negocieri
pentru formarea unei majorit\]i
cu PDL, `n condi]iile p\str\rii
propor]iei de la votul popular din
30 noiembrie, dar f\r\ partici-
parea UDMR. El a precizat c\ de-
Daniela Popa este cercetat\ de DNA
Pre[edintele PC, Daniela dintr-o infrac]iune. Daniela
Popa, este cercetat\ de pro- Popa a comunicat procurori-
curorii DNA pentru c\ ar fi lor Direc]iei Na]ionale Anti-
`ncercat s\ ascund\ detaliile corup]ie (DNA) datele solici-
cerute de anchetatori despre tate despre membri ai par-
membri ai partidului `n ca- tidului implica]i `n scandalul
zul privatiz\rii Institutului legat de privatizarea Institu-
de Cercet\ri Alimentare, tului de Cercet\ri Alimen-
precum [i pentru fals [i tare (ICA). Potrivit procurori-
t\inuirea unui bun provenit lor, informa]iile comunicate
cizia a fost luat\ cu 41 de voturi
„pentru“ [i 17 „`mpotriv\“. „A fost
un vot majoritar `n favoarea aces-
tei variante. (...) S-a votat des-
chis, dup\ o discu]ie extrem de
serioas\. Nu v\ ascund c\ este o
discu]ie grea pentru noi, e o de-
cizie complicat\. (...) Am conside-
rat c\, `n acest moment dificil,
obliga]ia noastr\ fa]\ de ]ar\ este
de a asigura stabilitate, un Gu-
vern competent [i un r\spuns la
problemele crizei economice“, a
spus liderul PSD.
Potrivit lui Geoan\, par-
ticiparea PSD la guvernare este o
garan]ie c\ aceast\ criz\ eco-
nomic\ „nu va face victime `n rân-
dul oamenilor obi[nui]i“. El a afir-
mat c\ exista posibilitatea [i de a
r\mâne `n opozi]ie, fiind [i voturi
pentru aceast\ variant\, dar
acest lucru ar fi `nsemnat, `n
opinia sa, „o abdicare de la man-
datul social primit de la câteva
milioane de români“.
„Este o negociere legat\ de pro-
por]ia voturilor ob]inute `n Parla-
ment. ~n acest moment am mandat
de a `ncepe o negociere extins\ cu
cei de la PDL [i vom stabili dup\
aceast\ negociere [i semnarea unui
eventual protocol privind `mp\r]i-
rea algoritmic\ a func]iilor. Pentru
noi nu func]iile sunt neap\rat cele
mai importante, ci reflectarea pro-
gramului social `n viitorul program
de guvernare“, a ad\ugat pre[e-
dintele PSD.
Iliescu
ar fi vrut cu PNL
De[i partidul s\u discut\ deja
`n am\nunt o alian]\ cu PDL,
pre[edintele de onoare al PSD,
Ion Iliescu, a declarat c\ decizia
luat\ `n CEN nu e definitiv\, iar
negocierile vor continua [i cu
PNL [i cu PDL. „M\ rog, nu e o
decizie definitiv\, a r\mas s\ se
continue negocierile [i cu unii, [i
cu al]ii, adic\ [i cu PNL, s\ se
de aceasta nu corespund cu
cele de pe site-ul oficial al
partidului. Aceasta este acu-
zat\ c\ a ascuns informa]ii
referitoare la Sorin Panti[ [i
Jean-C\t\lin Sandu, mem-
bri ai Biroului Permanent al
PC, inculpa]i `n dosarul pri-
vind privatizarea ICA. Pre-
[edintele PC este acuzat c\,
Grecia, grav tulburat\
de violen]e de strad\
Prim-ministrul grec Costas
Caramanlis a prezidat luni-sear\
un consiliu ministerial restrâns
de criz\ dup\ declan[area unor
noi violen]e `n centrul Atenei [i la
Salonic, pe marginea
manifesta]iilor de stânga contra
uciderii unui adolescent `mpu[cat
de poli]ie la sfâr[itul s\pt\mânii
trecute. Incidente violente au con-
tinuat `ns\ `n capitala Greciei,
unde grupuri de tineri sp\rgeau
[i incendiau zeci de magazine [i
b\nci, pe marginea acestor mani-
festa]ii. La Atena, incendii mai
mult sau mai pu]in serioase au
afectat circa 20 de cl\diri, potrivit
serviciilor de pres\ ale pompieri-
lor. Dup\ centrul ora[ului, `ntre
pie]ele Syntagma [i Omonia,
actele de vandalism continuau pe
un mare bulevard care duce spre
mare. ~n pia]a Syntagma din fa]a
Parlamentului, unde intrarea
unui hotel de lux a fost avariat\,
for]ele de ordine [i-au f\cut prima
lor reapari]ie, dup\ ce au r\mas
pentru mult timp inactive.
Bradul `nalt ridicat `n pia]\ pen-
tru Cr\ciun a fost distrus de
Geoan\ [i Boc, aproape de o alian]\ nea[teptat\ fl\c\ri, la fel ca [i instala]iile
prev\zute pentru s\rb\tori. ~nc\
vad\ ce solu]ie se mai poate avan- vom accepta s\ intr\m `ntr-o de la `nceputul manifesta]iei, care
sa cu PNL“, a declarat Iliescu, la coali]ie de guvernare. Am a[tep- a adunat mai multe mii de per-
finalul [edin]ei. El a ar\- tat din partea PD (PDL - n.r.) o soane, grupuri de tineri s-au des-
tat c\ op]iunea pentru PDL a a- propunere. (...) Nu vreau s\ `nchi- prins de cortegiu pentru a sparge
vut ca argument de baz\ „aceast\ dem u[a, dar PNL nu e `n situa]ia vitrine [i a da foc la fa]ade de
ezitare a PNL [i inclusiv dificul- de a c\uta s\ intre la guvernare“, cl\diri [i pubele, incidente care s-au
tatea pe care o prezint\“ (un gu- a sus]inut T\riceanu. generalizat rapid.
vern PSD-PNL). Liderul PNL a men]ionat c\, `n
„~n ceea ce prive[te PDL, cursul discu]iilor cu social Pakistanul caut\
urmeaz\ s\ se continue negocierea democra]ii [i cu democrat-liberalii
pe fond, pentru c\ sunt câteva terori[tii de la
au reie[it puncte de convergen]\,
chestiuni care trebuie clarificate, dar [i puncte care nu pot fi nego- Mumbai
inclusiv func]ia de premier. O s\ ciate, printre acestea men]ionând Armata pakistanez\ a confirmat
vedem `n dou\-trei zile la ce solu]ie modificarea Constitu]iei [i cota c\ a lansat o opera]iune
se ajunge. O s\ vedem, am dat unic\ de impozitare. „~n ceea ce `mpotriva grup\rii islamiste
mandat deschis pre[edintelui ca s\
prive[te PSD, discu]iile pe care le-am b\nuite c\ s-ar fi aflat `n spatele
continue negocierile [i cu unii, [i cu avut ne-au l\sat clar s\ `n]elegem atentatelor care au zguduit capi-
al]ii, dar prevalen]a a fost c\, real, tala economic\ a Indiei `n urm\
c\, pentru ei cota unic\, de exem-
pentru a intra la o combina]ie de cu dou\ s\pt\mâni. ~n acela[i
plu, este un lucru care trebuie s\ timp, Ministerul pakistanez de
guvernare ar prezenta mai multe fie pus `n discu]ie dintr-o serie de
garan]ii cu PDL, cu condi]ia s\ nu Externe a propus trimiterea unei
motive pe care noi nu dorim s\ le delega]ii la New Delhi, pentru a
intre UDMR“, a mai explicat fostul analiz\m [i nici nu pot s\ fie ac- ajuta India `n ancheta asupra
[ef de stat.
ceptate de noi. Planul pentru com- atacurilor din Mumbai. Anun]ul
El a admis c\ a votat `mpotriva baterea efectelor crizei economice armatei pakistaneze survine `ntr-un
unei apropieri de PD-L, spunând
globale, a[a cum a fost articulat moment `n care Pakistanul se
c\ op]iunea majoritar\ din partid de PNL, nu e sus]inut de PSD [i confrunt\ cu o presiune
c\tre forma]iunea lui Emil Boc crescând\, fiind somat de India
acest lucru ne pune din nou `ntr-o s\-i ofere aproximativ 20 de sus-
„nu e o solu]ie“. situa]ie complicat\“, a explicat
Ion Iliescu, Adrian N\stase [i pec]i [i fiind `ndemnat de
T\riceanu. Washington s\ coopereze pe
Viorel Hrebenciuc au votat `n De asemenea, el a enumerat [i
favoarea unei guvern\ri PSD- deplin `n cadrul anchetei
o serie de motive pentru care [i o desf\[urate de New Delhi. For]ele
PNL, `n timp ce Mircea Geoan\ a de securitate pakistaneze au
mers pe curentul general [i a coali]ie cu PDL ridic\ mari semne
de `ntrebare pentru liberali. „~n anun]at deja arestarea a 16 per-
votat cu PDL, au declarat surse soane, `ntre care Zaki-ur-Rehman
din PSD. Organiza]iile care au ceea ce prive[te PDL, de exemplu, Lakhvi, prezentat drept un co-
este foarte clar c\ pentru noi
votat `mpotriva PDL au fost: mandant important `n cadrul LeT
Bucure[ti, Constan]a, Buz\u, modificarea arhitecturii con- [i suspectat de India c\ ar fi unul
stitu]ionale actuale nu este ac- dintre planificatorii atentatelor
Sibiu, C\l\ra[i, Arge[, Tulcea [i
ceptabil\. Nu putem s\ accentu- care au f\cut 172 de mor]i, dintre
Prahova.
\m trecerea progresiv\ c\tre un care 9 islami[ti.
regim preziden]ial, de autoritate,
Liberalii, gata de opozi]ie cu diminuarea rolului Parlamen- Opozi]ia din Belarus,
~n ciuda discu]iilor anterioare tului, cu sl\birea a ceea ce `n-
seamn\ fundamentele statului de strivit\ de guvern
cu celelalte partide, liderii libera-
lilor par s\ fi optat deja pentru drept, cu sl\birea cadrului `n care Anatoli {umcenko - pre[edintele
b\ncile opozi]iei. Pre[edintele drepturile [i libert\]ile individu- asocia]iei belaruse „Perspectiva“,
PNL, C\lin Popescu-T\riceanu, a ale sunt garantate, nu putem s\ care se ocup\ `n mod curent de
accept\m ca, progresiv, România ap\rarea drepturilor oamenilor de
declarat, luni seara, la finalul afaceri [i micilor `ntreprinz\tori
[edin]ei Biroului Politic Central s\ se transforme `ntr-o republic\ din Belarus - este acuzat de „furtul
al forma]iunii, c\, din punctul de de tip ex-sovietic. Din p\cate, cei unei sticle de o]et“, relateaz\
vedere al liberalilor, „este o de la PDL nu au fost `n m\sur\ Interfax. ~ntr-o declara]ie pentru
onoare s\ poat\ servi ]ara [i elec- s\ ne dea garan]ii c\ nu vor agen]ia rus\ de pres\, {umcenko a
toratul din opozi]ie“. „Dac\ nu merge pe o astfel de linie“, a ex- afirmat c\ „[i-a pierdut darul vor-
g\sim puncte de negociere, nu plicat pre[edintele PNL. a birii când a primit cita]ia, `n care
era specificat\ acuza]ia“. „Nu am
furat niciodat\ nimic, nici o sticl\
`ndeplinind o func]ie de con-
ducere `ntr-un partid, s-a
astfel de infrac]iune, procu-
rorii referindu-se la privati- de o]et de vin sau de o]et balsa-
mic“, a `ncercat s\ ironizeze acesta
folosit de influen]a ori auto- zarea ICA. Pre[edintele fon-
ritatea sa `n scopul ob]inerii dator al Partidului Conser- `n leg\tur\ cu tentativa autori-
pentru sine ori pentru altul vator, Dan Voiculescu, al\- t\]ilor de a-i `nchide gura. De fapt,
de bani, bunuri sau alte turi de alte 12 persoane, spune {umcenko, asocia]ia pe care
foloase necuvenite. printre care fostul ministru o conduce va organiza la 15 decem-
De asemenea, pe lâng\ al telecomunica]iilor, Sorin brie, la Minsk, o ampl\ ac]iune de
fals, Daniela Popa mai este Panti[, a fost trimis `n jude- protest a oamenilor de afaceri [i
acuzat\ de t\inuirea bunuri- cat\ de procurorii anticorup- micilor `ntreprinz\tori, cu acceptul
lor provenite din s\vâr[irea ]ie `n dosarul privind privati- municipalit\]ii, de aceea, `n opinia
unei infrac]iuni, favorizarea zarea Institutului de Cerce- sa, autorit\]ile `ncearc\ s\ se asi-
persoanelor care au comis o t\ri Alimentare. a gure c\ nu vor exista cereri de or-
din politic. a
14 Miercuri, 10 decembrie 2008
ALEEA MIRACOLELOR: Adaptare liber\ dup\ romanul scriitorului egiptean Naguib Mahfouz. Regizorul Jorge Fons
Timp [i scenaristul Vincente Lenero au „mutat“ romanul lui Mahfouz jum\tate de lume mai `ncolo, din Cairo `n Ciudad
de Mexico, [i jum\tate de secol mai târziu, din anii ’40 ai secolului trecut, `n anii ’90. Rutilio este proprietarul unui
bar cu angaja]i necinsti]i, un b\rbat de vârsta a doua care refuz\ s\-[i mai reprime homosexualitatea, spre oroarea

liber fiului s\u. Alma este fata splendid\ [i s\rac\, dornic\ s\ g\seasc\ pe cineva care s\-i poarte de grij\, dar care e
silit\ s\-[i poarte singur\ de grij\, [i nu `n cel mai fericit mod. Iar Susanita este fata b\trân\ [i [tirb\, care viseaz\
la marea dragoste, dar se mul]ume[te cu dragostea mincinoas\... ~n aceast\ sear\, de la ora 22:15, la TVR 1.

Grila de programe TRINITAS TV

Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.05 Lumini pentru suflet
21.35 Serata muzical\
22.40 Faptele credin]ei
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
22.00
{tiri pe scurt: 07.30, 08.30,
11.30, 12.30, 13.30,
14.30, 15.30, 17.30,
19.30, 20.30, 21.30
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00, 21.00
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\-
ciuni pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi- 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS
Duminic\ une direct\ (dezbatere pe teme de cul-
05.30 Cânt\ri din slujba 10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu tur\ teologic\)
Utreniei [i rug\ciuni imagini de la locuri de 19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
pentru toat\ trebuin]a pelerinaj) imagini de la locuri de
06.00 Imnul na]ional; 10.35-10.45 Pagini de istorie (documen- pelerinaj)
Rug\ciunea tar) (R) 19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
de diminea]\
10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea tar)
06.20 Cuvintele credin]ei Vie]ii (Evanghelia zilei) 19.15-19.25 Film documentar
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\, 19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj de
07.00 Via]a Bisericii pilde, poezie) opinie)
09.05 Sf. Liturghie
10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj 19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
12.05 {coala rug\ciunii
de opinie) duhovnice[ti)
12.30 Week-end magazin
11.00-11.45 Biblia `n istorie (dezbatere 20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
pe texte [i teme art\ bisericeasc\)
14.30 Bun\ dup\-amiaza scripturistice) (R) 20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de batere pe teme de via]\
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului art\ bisericeasc\) parohial\)
18.00 Actualitatea 11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\ 20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
18.10 Actualitatea religioas\ vizual\) vizual\)
12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez- 20.40-20.50 Patristica (documentar)
18.30 Catedrala sufletului
românesc batere pe teme de cultur\ 20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
19.05 Pagini de folclor teologic\) (R) imagini de la locuri de
românesc 12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu pelerinaj)
19.30 Istoria Bisericii
imagini de la locuri de 20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
19.50 ~ngera[ul meu pelerinaj) pilde, poezie)
(Povestea de sear\) 12.50-13.00 Patristic\ (documentar) 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
20.05 Civiliza]ia muzicii 13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi actualitatea religioas\)
21.00 Cuvânt de folos
duhovnice[ti) (R) 21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile sfinte
13.30-14.00 Film documentar (R) teme de actualitate)
14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe 22.30-23.00 Film documentar
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de sear\ teme de actualitate) (R) 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
23.15 P\rin]ii bisericii, 15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea duhovnice[ti)
`nv\]\torii no[tri (r) Vie]ii (Evanghelia zilei) 23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
23.30 Acatistul zilei 15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\, tar)
00.00 Miezonoptica pilde, poezie) 23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
01.00 {coala rug\ciunii (r) 15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez- imagini de la locuri de
01.25 Pelerini `n locurile sfinte (r) batere pe teme de via]\ pelerinaj)
02.00 Ortodoxia parohial\) (R) 23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
pe `n]elesul tuturor (r) 15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de Vie]ii (Evanghelia zilei)
02.30 Cantate Domino art\ bisericeasc\) 23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
04.00 Catedrala sufletului 16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di- vizual\)
rom=nesc (r) rect\ 00.00-00.45 Biblia `n istorie (dezbatere pe
04.25 P\rin]ii Bisericii, 17.10-17.55 Biblia `n istorie (dezbatere pe texte [i teme scripturistice)
`nv\]\torii no[tri (r)
texte [i teme scripturistice) 00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r) 17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea art\ bisericeasc\)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, Vie]ii (Evanghelia zilei) 00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
15.00, 16.00, 17.00, 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din 00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
19.00, 20.00. actualitatea religioas\) pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL TVR Cultural PRO TV

08:15 Trezirea la apel! ('08, diver)
09:00 Jurnalul TVR
09:15 Trezirea la apel! ('08, diver)
10:00 Europeana
10:20 HDbytes
10:30 Vine razia! (SUA, 1989, s) -
Primul episod
11:00 Sclava Isaura (Braz., 2004,
s) - Ep. 17
12:00 Miezul zilei (mag. de div.)
13:00 Apel câ[tig\tor
14:00 Jurnalul TVR
14:55 HDbytes
15:00 Teleshopping
15:30 Oameni ca noi (rep.) (r)
16:00 Convie]uiri (doc.) (r)
17:00 Roman]a `ndr\gosti]ilor
(Rus., 2007, s) - Ep. 101
18:00 Ochiul magic ( col.) -
Realitatea filtrat\ de obiec-
tivul camerei de luat vederi
18:50 Sport Plus (2008, emis. sport)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Agen]ia Psych (SUA, 2006,
s. politist) - Ep. 13
21:10 Prim plan (talk show)
22:15 Aleea miracolelor
(Mex., 1995, dram\)
00:45 Jurnalul TVR
01:00 Femei din linia `ntâi (s. doc.)
01:30 Ochiul magic (r) -
Realitatea filtrat\ de obiec-
tivul camerei de luat vederi
02:20 Romanul unei crime
(It.-Fra.-Angl., 2005,
dram\) (r) Partea a doua
03:55 Jurnalul TVR (r) a
09:05 Liber pe contrasens
(2007, talk show) (r)
10:10 Tonomatul DP2 (diver)
11:30 Jurnalul TVR*Sport
12:00 Miracole (It., 2007, dram\)
(r) - Ep. 217
12:30 Jurnalul TVR
12:45 Popasuri folclorice (2008)
13:45 C\l\tor prin lume
(2007, doc.)
14:00 Teleshopping
14:30 Zestrea românilor (doc.) (r)
15:00 ~mpreun\ `n Europa (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews
pentru România
16:30 Un strop de energie (2007,
s. doc.) - Ep. 10
17:00 Handbal: România - Ucraina
Campionatul European
19:00 Centrul de frumuse]e (It.,
2001, s.) - Ep. 15
20:00 Miracole (It., 2007,
dram\) - Ep. 218
20:30 Dincolo de hart\ (doc., col.)
21:00 Bazar (doc.)
21:30 Ora de [tiri (show intal)
22:30 Dovad\ de iubire (Braz.,
2005, s.) - Ep. 15
23:30 Când mânc\m?
(comedie, SUA, 2005)
01:10 Gânduri perverse
(SUA-Ger., 1996, dram\)
03:05 Un strop de energie (2007,
s. doc.) (r) - Ep. 10
03:30 Tonomatul DP2 (diver) (r) a
10:00 Remix (muz.) (r)
11:00 Inven]ii uitate (2003) (r) -
Focul grecesc
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:35 Istoria literaturii române (r)
12:45 Retro clip (2008, videoclip) (r)
12:55 V... de la vizual ('07, diver) (r)
13:25 Istoria aproape (f. s. doc.) (r)
13:55 Cu rolele prin Bucure[ti (r)
14:05 Zodiac (r)
14:25 Retro clip (2008, videoclip) (r)
14:30 Din fauna Europei
(2000, s. doc.) - Ep. 9
15:00 Parol (2007, diver) (r)
15:05 Cultura fierbinte
(2008, talk show) (r)
16:00 Teleshopping (recl.)
16:20 Istoria literaturii române (r)
16:30 Identit\]i (doc.)
17:00 Nocturne (talk show)
Invitat: Ludovic Bacs -
muzician, fost dirijor
17:55 Magia zborului (s. doc.) -
Uria[ii cerului - Tragedia
Zeppelin-ului
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Spectacol de oper\ „Gala
tenorilor“ la Opera Na]ional\
Român\ din Timi[oara
22:00 Jurnalul cultural
22:40 Cu rolele prin Bucure[ti (r)
22:50 Retro clip (2008, videoclip) (r)
23:05 Festivalul Jazz & More
00:05 Atlas (r)
00:35 ~ntâlniri `n Siberia (r)
01:00 Jurnalul cultural (r)
01:30 Istoria literaturii române (r) a
04:00 Pro Motor (2007, emis. sport)
(r) Emisiune auto
05:00 Fotbali[tii [i nevestele lor
(Angl., 2002, s.) (r)
06:00 Happy Hour (2007, diver) (r)
07:00 {tirile PRO TV
*Ce se `ntâmpl\, doctore?
09:00 Omul care aduce cartea
09:15 Fotbali[tii [i nevestele lor
(Angl., 2002, s.) - Ep. 4
Sezonul V
10:00 Pre]ul infidelit\]ii (Can.,
2006, dram\, col.) (r)
12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s, col.) (r)
13:00 {tirile PRO TV
13:45 Un film simplu (r)
(comedie romantic\,
România, 2008)
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s, col.) - Ep. 3381
17:00 {tirile PRO TV*Vremea
17:45 Happy Hour (2007, diver, col.)
19:00 {tirile PRO TV
20:30 Terminatorul: R\zboiul
continu\ (SUA, 2008,
s. avent. SF)
21:45 UEFA Champions League:
Steaua - Fiorentina
00:00 Rezumat Champions League
(2008, emis. sport)
01:55 Omul care aduce cartea (r)
02:00 {tirile PRO TV (r)
03:30 Te vezi la {tirile PRO TV (r) a

Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU,

Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON},
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR,
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU,
Cristina STURZU,
Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN|
DIRECTOR EDITORIAL: CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Florin ZAMFIRESCU pr. Constantin STURZU Cristian DUMITRIU
Foto : „NONY“
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI,
Andreea TOMA
Cristina LECA a Centrului de Pres\ BASILICA Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Alina
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Narcisa BOSAC
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
0232/244.302; fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin

diac. Nicolae PASCAL-HHULPOI al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament distribu]ie: OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
REDACTOR-{EF ADJUNCT: ISSN 1841-141X Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\

Narcisa BALABAN www.ziarullumina.ro Departament economic: Roxana GRIGORIU

Consilier juridic : Ana MANEA
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX

Sport
Germania [i Rusia,
aproape de semifinale
La Campionatul European
de handbal feminin din Mace-
donia au avut loc primele me-
ciuri din Grupa a II-a princi-
pal\, soldate cu victorii pentru
Croa]ia, Germania [i Rusia.
Germania a dispus de Suedia
cu scorul de 33-22, Rusia a dis-
pus de echipa gazd\, Macedo-
nia, cu 43-24, dar cele mai
multe goluri s-au marcat `n
partida câ[tigat\ de Croa]ia cu
scorul de 43-35 `n fa]a
selec]ionatei Belarus.
Favorite la calificare, Ger-
mania [i Rusia s-au deta[at de
restul forma]iilor din grup\ `n
urma acestor succese [i au [anse
mari s\ mearg\ `n semifinale.
Victorie pentru UEFA
a Steaua are nevoie `n aceast\ sear\ de o victorie
`n fa]a echipei lui Adrian Mutu, Fiorentina, pentru a ajunge `n
prim\vara european\ `n Cupa UEFA a Partida, cont=nd
pentru ultima etap\ a fazei grupelor Ligii Campionilor,
va `ncepe la ora 21:45 [i va fi transmis\ `n direct de ProTV a
Steaua are [ansa s\ sal-
veze `n aceast\ sear\ un `n-
ceput ratat de sezon, at=t `n
campionat, c=t [i `n cupele
europene. Cu patru `nfr=n-
geri la activ [i un singur
punct, scos `n deplasare cu
Fiorentina, elevii lui Dori-
nel Munteanu pot prinde `n
ultima clip\ locul 3 [i pri-
m\vara UEFA dac\ `nving,
`n ultimul meci din faza
grupelor Ligii Campionilor,
echipa lui Adrian Mutu.
Toscanii au acumulat p=n\
acum trei puncte dup\ tot
at=tea remize (0-0 cu Stea-
ua [i 1-1 CU Bayern, acas\,
[i 2-2 cu Ol. Lyon, `n de-
plasare) [i `nc\ un punct
scos pe terenul Stelei le
poate aduce calificarea `n
16-imile UEFA. Vicecam-
pioana Rom=niei are `ns\
doar varianta victoriei pen-
tru a merge mai departe.
Adrian Mutu, atacantul
echipei italiene Fiorentina,
a declarat c\ sper\ s\ `n-
ving\ Steaua [i s\ se cali-
fice `n Cupa UEFA, `n me-
ciul din aceast\ sear\, de
la Bucure[ti.
„Probabil mul]i fani de-ai
mei se `ntreab\ [i sunt cu-
Clasament Grupa E
1. M. United 5 2 3 0 7-1
2. Villarreal 5 2 3 0 9-5
3. Celtic 5 1 2 2 3-6
4. Aalborg 5 0 2 3 6-13
1. Bayern
Clasament Grupa F
5 3 2 0 9-2
2. Lyon 5 3 2 0 12-7
3. Fiorentina 5 0 3 2 4-8
4. Steaua 5 0 1 4 3-11
Clasament Grupa G
1. Arsenal 5 3 2 0 11-3
2. Porto 5 3 0 2 7-8
3. D. Kiev 5 1 2 2 3-4
4. Fenerb. 5 0 2 3 4-10
Clasament Grupa H
1. Juventus
2. Real
5 3 2
5 3 0
0
2
7-3
6-5
3. Zenit 5 1 2 2 4-4
4. Borisov 5 0 2 3 3-8
Miercuri, 10 decembrie 2008
MORARIU R|M+NE ~N STAFF-UL FIRA: Pre[edintele Comitetului Olimpic [i Sportiv Român, Octavian
Morariu, a fost reales `n func]ia de vicepre[edinte al Federa]iei Interna]ionale de Rugby Amator - Asocia]ia
European\ de Rugby (FIRA-AER), `n cadrul Adun\rii Generale care s-a desf\[urat la Paris. De asemenea,
Morariu a fost ales pre[edinte al Comisiei de `nalt\ performan]\ [i membru al Comitetului Executiv.
~n clasament, conduce
Germania - cu 6 puncte (p)
(^19), urmat\ de Rusia - 5 p
(^23), Croa]ia - 2 p (^1), Suedia
- 2 p (-11), Macedonia - 2 p (-20),
[i Belarus - 1 p (-12).
Urm\toarele meciuri din
grupa a II-a principal\:
10 decembrie: Rusia -
Croa]ia (ora 17:15), Suedia -
Macedonia (19:15), Belarus -
Germania (21:15).
11 decembrie: Suedia -
Croa]ia (17:15), Rusia -
Germania (19:15), Belarus -
Macedonia (21:15).
Primele 2 clasate se calific\
`n semifinalele programate sâm-
b\t\, 13 decembrie. (N.P.)
rio[i care va fi atmosfera [i
cum voi fi primit, miercuri
seara (`n aceast\ sear\ -
n.r.), `n Ghencea, pentru a
juca meciul de Champions
League contra echipei lui
George Becali. Ei bine, m-am
gândit s\ v\ r\spund `nain-
te de meci pentru a putea
discuta [i dup\ partid\ [i
s\ v\ spun ce am sim]it `n
timpul meciului [i alte lu-
cruri interesante“, noteaz\
fotbalistul pe site-ul s\u.
~n continuare, el scrie:
„Cred c\ va fi o atmosfer\
ostil\ `mpotriva mea,
probabil m\ vor fluiera tot
meciul“.
La finalul declara]iei
sale, Mutu mai precizeaz\
c\ acest lucru nu `l va
afecta: „Dimpotriv\, m\ va
motiva [i mai mult. Aceas-
ta este mentalitatea su-
porterului stelist, pentru
c\ sunt sigur c\, dac\ a[ fi
jucat pe oricare alt stadion
din ]ar\, acest lucru nu s-
ar fi `ntâmplat. Sper s\ ba-
tem Steaua [i s\ ne cali-
fic\m... de restul nu m\ in-
tereseaz\“.
Meciul din aceast\ sear\
dintre Steaua [i Fiorentina
va fi arbitrat la centru de
9p spaniolul Luis Medina Can-
9p
5p talejo, acesta fiind ajutat la
2p cele dou\ linii de cona]iona-
11p
lii s\i, Jesús Calvo Guada-
11p muro [i Luis Alberto Gu-
3p tierrez Perez. Arbitru de
1p
rezerv\ va fi Cesar Muniz
11p Fernandez. Englezul Barry
9p Taylor, delegatul UEFA, [i
5p
irlandezul William Attley
2p
vor fi observatorii UEFA
11p
9p
pentru arbitri.
5p Medina Cantalejo a con-
2p dus partida dintre România
15
CSU Metal Gala]i, cu g=ndul la victorie PE SCURT
`n confruntarea cu Volley Bergamo Reuniune de criz\ `n
La conferin]a de pres\ cil pentru noi [i din cauza Sala Rapid. Alte meciuri
sus]inut\ `naintea meciului accident\rilor din lot. Pân\ din aceast\ s\pt\m=n\ din Formula 1
cu echipa italian\ Volley `n momentul de fa]\, Sa- cupele europene de volei, cu Pre[edintele firmei Ferrari,
Bergamo, din etapa a 3-a a bina Miclea este certitudi- implicarea echipelor rom=- Luca di Montezemolo, a subli-
Ligii Campionilor la volei nea pentru jocul cu Berga- ne[ti, sunt: Dinamo Bucu- niat c\ unul dintre primii
feminin, antrenorul echipei mo. ~ns\ sper s\ facem un re[ti - Kommunalnik Mogi- pa[i `n tratarea crizei eco-
CSU Metal Gala]i, Zoran joc bun contra italiencelor [i lev (Belarus), Asystel Nova- nomice care afecteaz\
Terzici, a spus c\ meciul va cred c\ avem [anse s\ ra (Italia) - {tiin]a Bac\u, Formula 1 este organizarea
fi cu atât mai dificil, cu cât, `nvingem. Este ciudat\ evo- Rocheville Le Cannet unei reuniuni cu participarea
pe lâng\ faptul c\ Bergamo lu]ia echipelor din aceast\ (Fran]a) - CSU Medicina echipelor [i a lui Bernie
are multe juc\toare valo- grup\; orice este posibil. Tg. Mure[ [i USSP Albi Ecclestone, `n cursul c\reia
roase, forma]ia sa se con- Calificarea se va juca pân\ (Fran]a) - Unic Piatra s\ se discute repartizarea
frunt\ [i cu numeroase acci- `n ultima etap\“, a declarat Neam], la feminin, respec- câ[tigurilor. „Primul pas a
dent\ri. „Juc\m `mpotriva Zoran Terzici. tiv Tomis Constan]a - DOC fost o reuniune cu Max
uneia dintre cele mai bune Meciul CSU Metal Gala]i Stap Orion Doetinchem (O- Mosley, pre[edintele
echipe din Europa. Berga- - Volley Bergamo, din etapa landa) [i Volei Club LPS Federa]iei Interna]ionale de
mo are multe juc\toare va- a 3-a a Ligii Campionilor, se Piatra Neam] - Metallurg Automobilism, pentru a
loroase care fac parte din va disputa miercuri, de la Zhlobin (Belarus), la mas-
prezenta propunerile noastre,
echipa na]ional\. Va fi difi- ora 19:00, la Bucure[ti, `n culin. (D.T.) apoi am stabilit de comun
acord s\ ne `ntâlnim [i cu
Bernie Ecclestone, pentru a
fiind deja cunoscute. De a- ~n fine, Juventus [i Real
semenea, `n cele patru merg mai departe `n vorbi despre distribuirea ve-
grupe locul 3 r\m=ne o aceast\ ordine `n optimi, niturilor“, a spus pre[edintele
miz\ important\, continu- `n grupa H, `n timp ce Ferrari pentru
PLanetF1.com. Referindu-se
area aventurii europene `n Zenit are prima [ans\ la
locul 3.
la retragerea Honda din
Cupa UEFA fiind mai Campionatul Mondial de
bun\ dec=t eliminarea din Formula 1, Montezemolo a
orice competi]ie. Programul meciurilor declarat: „M\ `ntristeaz\ s\
~n grupa E, Manchester aud asemenea ve[ti. Din
[i Villarreal sunt la egali- de ast\zi, din ultima p\cate, aceste lucruri se
tate de puncte; au terminat etap\ a fazei grupelor `ntâmpl\ `n vremuri grele,
ambele meciuri directe cu Ligii: a[a cum sunt cele de fa]\. De-a
[i Olanda, din preliminari- lungul anilor, am v\zut
ile Cupei Mondiale din 0-0, astfel c\ echipa cu
golaveraj mai bun, United, Grupa E plecând mul]i constructori din
2006, câ[tigat\ de batavi pe Manchester United (An- Formula 1“, a spus pre[edin-
Giule[ti, cu scorul de 2-0, pe termin\ pe primul loc `n tele scuderiei, singura
cazul egalit\]ii de puncte. glia) - Aalborg (Danemar-
26 martie 2005. prezent\ de la crearea CM.
Manchester joac\ cu Aal- ca);
Arbitrul spaniol a ofi- Celtic Glasgow (Sco]ia) -
borg [i are prima [ans\.
ciat [i la partida dintre
~n grupa F, Lyon [i Villarreal (Spania). Fairplay-ul lui Torres
Steaua [i Rapid, 0-0, din Grupa F
man[a a doua a sferturilor Bayern sunt la egalitate de Atacantul spaniol al echipei
puncte (11) [i au meci di- Steaua Bucure[ti (Ro- engleze de fotbal FC
de final\ ale Cupei UEFA mânia) - Fiorentina (Ita-
(6 aprilie 2006), `ncheiat\ rect `n aceast\ sear\. ~n Liverpool, Fernando Torres, a
lia); recunoscut c\ portughezul de
cu calificarea Stelei `n tur a fost 1-1, astfel c\ la
un 0-0 francezii termin\ `n Olympique Lyon (Fran- la Manchester Uited,
semifinale. ]a) - Bayern München (Ger- Cristiano Ronaldo, este
frunte, chiar dac\ au un
golaveraj negativ. ~n lupta mania). „`nving\torul just“ al
Meciuri importante Grupa G Balonului de Aur, pentru
pentru locul 3 sunt Steaua golurile [i trofeele realizate `n
doar pentru [i Fiorentina, italienii FC Porto (Portugalia) -
Arsenal Londra (Anglia); sezonul trecut, negând, `n
Cupa UEFA av=nd nevoie de un egal acela[i timp, c\ este
pentru a termina pe 3. Dinamo Kiev (Ucraina)
„decep]ionat“ de locul 3, dup\
Partidele din aceast\ ~n grupa G, favorit\ la - Fenerbahçe Istanbul lusitan [i Leo Messi. ~ntr-un
(Turcia).
sear\ din ultima etap\ a locul 1 este Arsenal, care interviu acordat revistei
fazei grupelor sunt impor- termin\ `n frunte cu o Grupa H „Kicker“, Torres, care a fost
Juventus Torino (Italia) amintit printre posibilii
tante `n privin]a Ligii doar remiz\ `n fa]a lui Porto, `n
pentru desemnarea c=[ti- timp ce Dinamo Kiev are - BATE Borisov (Belarus); câ[tig\tori ai trofeului, da-
Real Madrid (Spania) - torit\ faptului c\ este cam-
g\toarelor celor patru se- prima [ans\ la locul 3, pion european cu Spania, ata-
rii, numele celor opt for- av=nd nevoie de un punct Zenit Sankt Petersburg
(Rusia). a cantul spaniol s-a declarat
ma]ii calificate `n optimi cu Fenerbahce. „mândru [i fericit“ c\ a fost
atât de aproape de „ace[ti
mon[tri sacri“, cum sunt
Cristiano Ronaldo [i Messi,
ceea ce era „de negândit“ cu
un an `n urm\.
Ribery, flatat de
titlul de „fotbalistul
francez al anului“
Mijloca[ul ofensiv al Na-
]ionalei de fotbal a Fran]ei [i al
echipei Bayern München,
Franck Ribery, s-a declarat
flatat c\ a fost desemnat
juc\torul francez al anului de
revista „France Football“, pen-
tru al doilea an consecutiv.
„Sunt flatat c\ mi s-a acordat
acest trofeu pentru al doilea
an consecutiv“, a explicat
Ribery pe site-ul clubului s\u.
„Acest titlu este foarte impor-
tant pentru mine, cu atât mai
mult cu c=t eu joc `n
str\in\tate. Asta arat\ c\ am
avut presta]ii frumoase, c\
Alina Dumitru, judoka anului `n Europa sunt `n form\ din punct de
Campioana olimpic\ Alina Dumitru (cat. 48 an. Aflat\ la sfâr[itul s\pt\mânii trecute la vedere fizic [i c\ m\ simt bine
kg) [i antrenorul s\u, Florin Bercean, au fost Bu[teni, la invita]ia primarului Emanoil la München“, a ad\ugat el.
laurea]ii Uniunii Europene de Judo pentru Savin, campioana olimpic\ Alina Dumitru a Preferatul publicului bavarez a
anul 2008, cu prilejul Congresului Ordinar al aflat c\ va fi propus\ pentru ob]inerea titlului recunoscut, de asemenea, c\ a
UEJ desf\[urat la Atena. de Cet\]ean de Onoare, `n [edin]a Consiliului fost mi[cat de recentele
Alina Dumitru a fost desemnat\ judoka Local Bu[teni din aceast\ lun\. aprecieri ale lui Zinedine
anului, iar Florin Bercean a primit titlul de Primarul Emanoil Savin a declarat c\, `n Zidane. „A auzi asemenea
antrenorul anului la feminin. decembrie, campioanei olimpice Alina vorbe din gura lui Zizou m-a
Alina Dumitru a câ[tigat medalia de aur la Dumitru `i va fi conferit acest titlu [i va primi mi[cat foarte mult; el este un
Jocurile Olimpice de la Beijing (cat. 48 kg), fi- [i un teren `n ora[ul de pe Valea Prahovei, foarte, foarte mare juc\tor, dar
ind antrenat\ de 10 ani de clujeanul Florin unde va putea s\ `[i construiasc\ o cas\. [i un foarte, foarte mare
Bercean. Edilul a mai spus c\, dac\ sportiva se va domn“, a subliniat fostul
De asemenea, Iulian Surl\ [i Ciprian stabili la Bu[teni, `i va propune s\ preia [i juc\tor al lui Olympique Mar-
Fleisz au fost desemna]i cel mai bun cuplu eu- func]ia de director al Poli]iei Comunitare, da- seille. „Ribery este cel care `mi
ropean de kata. torit\ calit\]ilor sale sportive, ]inând cont [i sare `n ochi. El este sublim“,
Distinc]ia primit\ de la forul european nu de faptul c\ ea este angajat\ a Ministerului declara s\pt\mâna trecut\
este singura pentru Dumitru `n acest final de Ap\r\rii. (N.P.) Zinedine Zidane `n paginile co-
tidianului „L’Equipe“. a

16
Documentar
Cel mai important loc de pelerinaj al cre[tinilor `n Evul Mediu
San Sebastiano fuori le Mura (Sfântul Sebastian din
afara zidurilor) este o biseric\ din Roma care
impresioneaz\ nu prin m\rimea ei, ci mai degrab\ prin
diversele dovezi care exemplific\ via]a cre[tinilor din
Biserica primar\. Construit\ ca loc de `ngropare
pentru p\gâni, ea a devenit cimitirul cre[tinilor
`ncepând cu secolul al II-lea, dar [i loc `n care cre[tinii
`[i cinsteau sfin]ii. Aducerea moa[telor Sfin]ilor
Apostoli Petru [i Pavel aici, la jum\tatea secolului al
III-lea, va face din aceast\ biseric\ cel mai important
loc de pelerinaj al cre[tinilor `n perioada Evului Mediu.
de Mihai GROBNICU
Numele de catacomb\ vine
din grecescul „kata kimbas“ [i
`nseamn\ „locul de lâng\
adâncitur\, groap\“, `ntrucât
catacombele se aflau lâng\ un
loc s\pat `n p\mânt. Cata-
comba Sfântului Sebastian,
cunoscut\ mult timp [i drept
locul „ad catacumbas“ (la ca-
tacombe), este cea mai fai-
moas\ dintre toate cele 40 de
catacombe cre[tine descoperi-
te pân\ acum la Roma. Se pa-
re c\ rolul principal al aceste-
ia ar fi fost `ngroparea trupu-
rilor celor adormi]i, `ns\ ulti-
mele descoperiri aduc noi do-
vezi `n ceea ce prive[te folosi-
rea acesteia.
Catacombele `n
Biserica primar\
Catacombele erau locuri,
`nc\peri, s\pate `n p\mânt [i
folosite pentru `ngroparea ce-
lor deceda]i. Acest obicei `l g\-
sim la etrusci, str\mo[ii lati-
nilor. Mai târziu, latinii nu
vor mai folosi obiceiul `ngro-
p\rii, ci `[i vor incinera mor-
]ii. Cre[tinii au refuzat acest
obicei, `ntrucât credeau `n `n-
vierea celor adormi]i. Astfel,
au hot\rât s\-[i `ngroape mor-
]ii, dar neavând bani pentru
teren, au fost nevoi]i s\ ias\
`n afara Romei unde au putut
depune trupurile fra]ilor tre-
cu]i la cele ve[nice. ~n acest
mod a ap\rut ideea de a rea-
liza catacombele, adic\ de a
face mai multe morminte, a[e-
zate pe dou\ sau trei paliere,
pentru ca `n acest fel s\ fo-
loseasc\ mai pu]in teren pen-
tru cât mai multe morminte.
Fire[te c\ acest procedeu a dus
la dezvoltarea unei adev\rate
re]ele subterane de cimitire.
Pân\ nu demult, catacom-
bele erau considerate drept
Biserica „Sfântul Sebastian“
locurile `n care cre[tinii se as-
cundeau `n timpul persecu-
]iilor. Diverse obiecte de uz
casnic ce au fost g\site `n
acestea par s\ indice acest lu-
cru, `ns\ nu acesta este rolul
fundamental al catacombei.
Pe lâng\ `nmormântare, cre[-
tinii se adunau aici [i pentru
a s\rb\tori pe anumi]i sfin]i,
pentru a pomeni pe cei trecu]i
la cele ve[nice, pentru a oferi
de mâncare `n numele lor, dar
[i pentru comuniunea euha-
ristic\. Este foarte adev\rat
c\ `n timpul persecu]iilor,
moa[tele sfin]ilor erau mutate
aici, pentru a fi ferite de mâ-
nia persecutorilor.
Cea mai cunoscut\
catacomb\
Biserica „Sfântul Sebas-
tian“ este a[ezat\ pe via Ap-
pia, `n Roma. Construc]ia din
zilele noastre a fost realizat\
`n secolul al XVII-lea, sub
Giovanni Vasanzio, pe o veche
bazilic\, apar]inând lui Con-
stantin cel Mare. Catacomba
de sub aceast\ Biseric\ da-
teaz\ din primul secol dup\
Hristos. Folosit\ la `nceput ca
loc de `ngropare pentru p\-
gâni, a devenit cimitir pentru
cre[tini la `nceputul secolului
al III-lea.
Picturile `ntâlnite aici ne
descriu via]a primilor cre[-
tini. Sub diversele simboluri
`ntâlnite pe ace[ti pere]i se
ascund cele mai importante
`nv\]\turi cre[tine. ~n primul
rând, `ntâlnim „pe[tele“, sim-
bolul n\dejdii [i totodat\ al
credin]ei `n Hristos. Fiecare
liter\ din termenul „pe[te“
(IHTIS) era ini]iala fiec\rui
cuvânt din formula: „Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
Mântuitorul.“ De asemenea,
pe mul]i pere]i `ntâlnim sim-
bolul ancorei ce are `n vârf
CM
YK
Miercuri, 10 decembrie 2008
Primii cre[tini desenau pe pietrele de mormânt ale celor dragi simboluri care
reprezentau credin]a lor. Simbolul reprezint\ o jum\tate care-[i caut\ cealalt\
jum\tate pentru a forma un `ntreg, singurul `n stare s\ arate realitatea. ~n Biserica
Sfântului Sebastian, simbolurile eviden]iaz\ c\utarea dincolo de mormânt, `n via]a
de apoi, unde cre[tinii ~l reg\seau „mai deplin“ pe Hristos, adev\rata Via]\.
Pictur\ din catacomb\
crucea. Aceasta semnific\ `n- ceasta din urm\ este m\rtu-
crederea [i credin]a cre[tini- ria cel mai des adus\ `n
lor `n via]a de apoi. ~n acela[i discu]ie `n ceea ce prive[te
timp, `ntâlnim imaginea po- `mpreuna-cinstire a celor doi
rumbelului cu o crengu]\ de apostoli.
m\slin, care trimite spre pa-
cea dumnezeiasc\.
Urma picioarelor lui
Mormânt pentru Hristos `n Biserica
Apostolii Petru [i Pavel „Sfântul Sebastian“
Pe lâng\ aceste m\rturii,
~ncepând cu secolul al IV- deosebit de importante pen- Morminte din catacomba Sfântului Sebastian
lea, catacomba de aici poart\
tru aflarea modului `n care
numele Sfântului Sebastian. tr\iau cre[tinii primelor vea- tol Petru ar fi dorit s\ fug\ din Dup\ aceast\ tradi]ie,
Sfântul Sebastian a fost un Roma `n momentul persecu]ii- Mântuitorul i s-ar fi ar\tat lui
curi, a diferitelor picturi pro-
soldat cre[tin care a fost `n- funde descoperite aici, Bise- lor. Plecând din cetate, aposto- Petru lâng\ Biserica „Sfântul
gropat `n aceste locuri. Cata- rica „Sfântul Sebastian“ se lul se va `ntâlni cu Mântuitorul Sebastian“, care p\streaz\ pe
comba `i poart\ numele da- mândre[te cu `nc\ un lucru, Hristos care mergea cu pa[i o bucat\ de marmur\ urma
torit\ cinstirii pe care i-au a- care pare desprins din leg- repezi spre Roma. Petru `l `n- pe care picioarele Mântuito-
r\tat-o cre[tinii care se rugau enda `ntemeierii Bisericii din treab\ „Quo vadis, Domine?“, rului ar fi l\sat-o `n momen-
lui `n vreme de calamit\]i. Roma [i a martiriului Sfântu- adic\: „Unde mergi, Doamne?“. tul `ntâlnirii cu Petru.
Pân\ `n acel moment cata- lui Apostol Petru. Este vorba La aceast\ `ntrebare Mântui- Pe lâng\ aceasta, `n biseric\
comba de aici purta numele
despre o bucat\ de marmur\ torul `i va r\spunde: „Merg la se mai cinstesc, pe lâng\ alte
„Bazilica Apostolorum“, adic\ pe care sunt imprimate, con- Roma, pentru a m\ r\stigni a moa[te, un deget [i un dinte al
„Biserica Apostolilor“. Aceast\
form unei tradi]ii, picioarele doua oar\“, ar\tându-i lui Pe- Sfântului Petru [i un dinte al
denumire se datoreaz\ faptu- Mântuitorului. tru c\ m\rturisirea lui Hristos Sfântului Pavel. Totodat\, aici
lui c\ trupurile Sfin]ilor Apos-
Conform unui apocrif, dez- `nseamn\ [i sacrificiul pentru se mai g\sesc [i o s\geat\ cu
toli Petru [i Pavel au fost a[e- voltat ulterior de scriitorul El. La auzul acestor cuvinte, care s-a tras `n Sfântul Sebasti-
zate aici `n timpul persecu]iei
Henric Sienchiewich `n roma- Petru se va `ntoarce [i va muri an [i stâlpul de care a fost legat
lui Vespasian (258), pentru ca nul „Quo vadis“, Sfântul Apos- pentru credin]a `n Hristos. acesta. a
acesta s\ nu le def\imeze.
Ulterior, Constantin cel Mare
va ridica un edificiu mult mai
mare, pentru a cinsti locul `n
care au stat moa[tele celor doi
apostoli. Dup\ unele informa-
]ii din secolul al VII-lea, ca-
tacomba de aici era cel mai
mare centru de pelerinaj. ~ntr-
un jurnal al unui pelerin,
datând din anul 638, st\ scris:
„Pe calea Appia, mergi c\tre
Sfântul Sebastian, martirul al
c\rui trup locuie[te `n acest
loc. Aici sunt [i mormintele A-
postolilor Petru [i Pavel, care
au fost a[eza]i aici pentru o
perioad\ de 40 de ani“. Pe lân-
g\ aceasta, m\rturie ne mai
stau [i diversele inscrip]ii de
pe pere]ii `nc\perii, sub care
descifr\m rug\ciuni c\tre A-
postolii Petru [i Pavel. Dup\
ce perioada persecu]iilor s-a
sfâr[it, trupurile celor doi
apostoli au fost mutate `n cele
dou\ catedrale care le poart\
numele.
Catacomba Sfântului Se-
bastian scoate la iveal\ `nc\
un lucru deosebit de impor-
tant `n ceea ce prive[te dez-
voltarea ulterioar\ a cultului
celor doi apostoli. ~n jurnalele
pelerinilor din secolele al VII-
VIII-lea g\sim `nsemn\ri ca-
re atest\ o `mpreun\-cinstire
a celor doi. Cu toate acestea,
cea mai veche atestare o g\-
sim `n „Depositio Martyrum“,
care vorbe[te de o cinstire pe
29 iunie a Sfin]ilor Petru [i
Pavel `ncepând cu cel pu]in
anul 258. Ulterior acesteia, o
alt\ m\rturie st\ `n inscrip]ia
papei Damasus (366-384), nu-
mit\ „Memoria apostolorum“,
care se g\se[te `n Biserica
„Sfântul Sebastian“. Pe a-
ceasta st\ scris: „Tu, peleri-
nule, care cau]i numele lui
Petru [i al lui Pavel, trebuie
s\ [tii c\ ace[ti sfin]i au stat
aici `n trecut. Pe ace[tia doi
am dorit s\-i cinstim...“. A-
CM
YK

Joi, 11 decembrie 2008
Nr. 288 (1189) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
Co[una Bucov\]ul
Vechi, m\rturie a
zestrei str\mo[e[ti
pe meleagurile oltene
„Casa Verde“, o solu]ie pentru
mic[orarea facturii la gaz
„Casa Verde“, programul de `nlocuire
sau completare a sistemelor clasice de
`nc\lzire cu sisteme care utilizeaz\
energie solar\, geotermal\ sau eolian\,
va demara practic pe 5 ianuarie 2009,
c=nd persoanele fizice `[i pot depune
dosarele la operatorii economici care
comercializeaz\ [i instaleaz\ astfel de
sisteme, agrea]i de minister. Firmele
specializate `n sisteme de energie
alternativ\ care s-au `nscris `n
programul „Casa Verde“, ini]iat de
Ministerul Mediului, vor afla la 20
decembrie dac\ au fost sau nu validate
pentru a intra `n circuitul subven]iilor
b\ne[ti oferite de Stat. Subven]ia oferit\
este de 90% din valoarea sistemului de
energie alternativ\, f\r\ s\ dep\[easc\
CM
YK `ns\ plafonul de 25.000 de lei.
Citi]i `n paginile 8-9
Sprijin pentru
o biseric\ `nchinat\
eroilor români
~n ora[ul Most - Cehia - se va con-
strui o biseric\ româneasc\, `n me-
moria celor aproximativ 40.000 de
solda]i români, care [i-au dat via]a pe
teritoriul Cehoslovaciei, `n cele dou\
r\zboaie mondiale.
~ntrucât `n anul 2010 se vor
`mplini 65 de ani de la `ncheierea
celui de-al Doilea R\zboi Mondial,
se dore[te finalizarea [i sfin]irea a-
cestui a[ez\mânt ortodox, ca o m\r-
turie vie a spiritului de jertfelnicie a
poporului român [i, `n acela[i timp,
ca o expresie a spiritualit\]ii româ-
ne[ti `n centrul Europei.
To]i cei care doresc s\ se al\ture
Patriarhiei Române, contribuind la
`mplinirea acestui act sfânt de cin-
stire a eroilor neamului românesc,
pot depune sume de bani `n urm\-
toarele conturi ale Patriarhiei Ro-
mâne, cu men]iunea „Pentru biseri-
ca din Most“:
Patriarhia Român\ -
Misiune social\ [i cultural\
RO31RNCB0075004895030117
(cont `n lei) [i
RO04RNCB0075004895030118
(cont `n euro).
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN| „
„LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
DOCUMENTAR
PAGINA 16
Stolojan a fost desemnat premier al Rom=niei
Prim-vicepre[edintele
PDL, Theodor Stolojan, a fost
desemnat oficial, ieri, de c\tre
pre[edintele Traian B\sescu,
pentru postul de premier.
B\sescu a spus c\ a convo-
cat partidele politice la ora
12:00, la Cotroceni, pentru a
le anun]a numele premierului
desemnat, conform articolului
103 din Constitu]ie.
{eful statului a afirmat c\
a avut `n vedere s\ desemneze
o persoan\ capabil\ s\ `n]e-
leag\ resursele crizei econo-
mice [i cu suficient\ autorita-
te pentru a gestiona buna
func]ionare a Guvernului [i a
institu]iilor Statului `ntr-o pe-
rioad\ `n care România este
afectat\ de criza economic\
interna]ional\.
B\ncile vor propune BNR modificarea regulilor credit\rii
B\ncile vor prezenta,
s\pt\mâna viitoare, B\ncii
Na]ionale a României (BNR)
propunerile pentru normele
de creditare a persoanelor
fizice, a declarat, ieri, pre-
[edintele Asocia]iei Române
a B\ncilor (ARB), Radu
Gra]ian Ghe]ea.
CM
YK
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
„Avem nevoie de un pre-
mier capabil“, a afirmat B\-
sescu, dup\ care l-a nominali-
zat pe Theodor Stolojan.
B\sescu a precizat c\, `n
cazul `n care Theodor Stolojan
va primi votul Parlamentului
„Vom prezenta s\pt\mâ-
na viitoare, la BNR, un ma-
terial cu propunerile b\n-
cilor pentru normele privind
creditarea. O chestiune sigu-
r\ este c\ vom solicita sepa-
rarea `n regulament a credi-
telor ipotecare de cele de con-
sum [i a creditelor cu garan-
CM
YK
ECONOMIC
Rom=nia,
amenin]at\
de [omaj
PAGINA 5
pentru a fi prim-ministru,
mandatul acestuia va fi unul
de patru ani [i nu unul frac-
]ionat.
Premierul Theodor Stolo-
jan, desemnat de c\tre [eful
statului, a anun]at, ieri, c\ u-
]ie de cele negarantate“, a a-
firmat Ghe]ea, dup\ semna-
rea creditului sindicalizat
acordat de CEC Bank, `m-
preun\ cu Alpha Bank, Com-
plexului energetic Craiova.
El a ar\tat c\ `nc\ se lu-
creaz\ la materialul cu pro-
puneri ce va fi prezentat
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
nul dintre obiectivele princi-
pale pe care le urm\re[te este
formarea Guvernului, `n zece
zile, astfel `ncât s\ fie investit
pân\ `n 22 decembrie, ar\tând
c\ este convins c\ acesta va
trece de votul Parlamentului.
Theodor Stolojan a fost
ministru adjunct al Finan-
]elor `n perioada 29 decembrie
1989-aprilie 1990, ministru al
Finan]elor `n perioada mai
1990-aprilie 1991, pre[edinte
al Agen]iei Na]ionale de
Privatizare (mai 1991-sep-
tembrie 1991), prim-ministru
al României (16 octombrie
1991-19 noiembrie 1992), apoi
economist [i senior economist
al B\ncii Mondiale, Departa-
mentul de Dezvoltare a Sec-
torului Privat (decembrie
1992-1998). a
b\ncii centrale, `ntrucât ARB
trebuie s\ coaguleze opiniile
celor 40 de b\nci.
~n ceea ce prive[te de-
cizia de a autoriza [i trezori-
erii din e[alonul doi, Ghe]ea
apreciaz\ c\ aceast\ m\su-
r\ este benefic\ [i pentru
b\nci. a
1 LEU exemplarul
ROMÂNIA ~N UE
Planurile de
relansare economic\
ale guvernelor UE
sunt „insuficiente“
PAGINA 6
CULTUR|
„ULTIMII RAPSOZI“ AI LUI
GRIGORE LE{E: Interpre]i
români, lipoveni, aromâni, ru[i,
ucraineni [i romi vor cânta pe
scena Ateneului Român, pe 21
decembrie, `n cadrul galei de
Cr\ciun a programului „Ultimii
rapsozi“, coordonat de Grigore
Le[e, la Institutul Cultural
Român (ICR), informeaz\ insti-
tutul. La finalul concertului,
Grigore Le[e, Doina Lavric [i
Zamfira Mure[an vor avea un
moment interactiv cu publicul,
interpretând un fragment din
spectacolul „A[teptând
Cr\ciunul“.
Pagina 2
RELIGIOS
GR|DINI}| ~N CADRUL
SEMINARULUI TEOLOGIC
CM
ORTODOX DIN BOTO{ANI: ~n ul- YK
timii ani, la Seminarul Teologic
Liceal Ortodox „Sfântul Mare
Mucenic Gheorghe“ din Boto[ani
au avut loc ample lucr\ri de
restaurare [i amenajare, cl\di-
rea `n care func]ioneaz\ uni-
tatea de `nv\]\m=nt teologic fi-
ind preg\tit\ pentru sfin]ire.
Anul acesta, pe lâng\ reabi-
litarea complet\ a cl\dirii semi-
narului, a fost `nfiin]at\ [i o
gr\dini]\ cu dou\ grupe.
Pagina 3
SOCIAL
RE}EA DE HO}I DE PRODUSE
PETROLIERE, DESTRUCTURAT|
DE POLI}I{TI: Un num\r de 17
persoane [i un subofi]er din
cadrul unei unit\]i de jandarmi
din Bucure[ti sunt cerceta]i de
c\tre organele de anchet\ pen-
tru furt de produse petroliere
din conductele ce tranziteaz\
jude]ele C\l\ra[i, Ilfov [i
Prahova. Din cercet\rile efectu-
ate de poli]i[ti a rezultat c\, `n
perioada august-noiembrie
2008, cei `n cauz\ au sustras `n
mod repetat produse petroliere
(]i]ei), utilizând pentru trans-
port autocisterne de mare ca-
pacitate (cca 40 t), cu numere
false de `nmatriculare.
Pagina 4
2 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Concert de Cr\ciun
la Opera Na]ional\
Bucure[ti
Concertul de Cr\ciun al Operei
Na]ionale Bucure[ti (ONB) va
avea loc pe 14 decembrie [i este
dedicat maestrului {tefan
Olariu, care conduce corul ONB
din anul 1963, conform Media-
fax. ~n cadrul concertului, sub
bagheta dirijorului Iurie Florea,
vor evolua arti[tii ONB. ~n pro-
gramul spectacolului vor fi in-
cluse colinde [i lucr\ri pentru
cor a capella, valsul Musettei din
„La Boheme“ (Giacomo Puccini),
cavatina Rosinei [i duetul
Rosina-„B\rbierul din Sevilia“
(Gioacchino Rossini). Evenimen-
tul se va deschide cu un cuvânt
introductiv al muzicologului Gri-
gore Constantinescu, pre[edinte
al Uniunii Criticilor Muzicali din
România. ~n decursul a peste 40
de ani de activitate, Stelian
Olariu a participat la peste 8.000
de spectacole de oper\ desf\[u-
rate numai la sediul ONB. ~n
afara acestora, a realizat nu-
meroase imprim\ri pentru radio
[i televiziune, conform Mediafax.
Documentar
cu obiceiuri
din Moldova la
Cinemateca Sibiu
„Mascarada“, de Cornel Gheor-
ghi]\, este documentarul s\pt\-
mânii la Cinemateca „Astra“
Film, din Sibiu, fiind proiectat
ast\zi, conform Mediafax. Peli-
cula, o coproduc]ie România-
Fran]a, realizat\ `n 2001, abor-
deaz\ din mai multe perspective
obiceiurile de iarn\ din Moldo-
va. De la Cr\ciun [i pân\ la A-
nul Nou, satele devin scena u-
nui [ir `ntreg de ritualuri [i cer-
emonii, care `ncep cu t\iatul
porcului [i culmineaz\ cu o pro-
cesiune a masca]ilor, la care
particip\ to]i oamenii din sat,
fie ca actori, fie ca spectatori.
Participan]ii explic\ originea [i
semnifica]iile m\[tilor [i ale
gesturilor, a[a cum [tiu ei din
tradi]ia oral\. Filmul analizeaz\
raportul dintre tradi]ie [i inova-
]ie `n ritualurile, obiceiurile [i
me[te[ugurile tradi]ionale [i
ponderea acestora `n via]a oa-
menilor. Cinemateca „Astra“
Film a oferit, pe perioada anului
cultural 2007, proiec]ii zilnice de
filme de autor, apreciate [i pre-
miate `n ultimii 15 ani `n `n-
treaga lume.
Salon de iarn\ cu
expozi]ii la Muzeul
de Art\ Cluj
Salonul de Iarn\ al Medicilor din
România, g\zduit, tradi]ional, `n
luna decembrie, de Muzeul de
Art\ din Cluj-Napoca (MACN), a
ajuns la cea de-a 38-a edi]ie, con-
form Agerpres. ~n paralel, la
MACN poate fi vizitat\ expozi]ia
aniversar\ a pictorului Teodor
Boti[, organizat\ de institu]ie `n
cadrul unui program sistematic
de promovare a crea]iei de va-
loare, dezvoltat\ cu prec\dere `n
centrul Cluj-Napoca. Cea de-a
treia mare manifestare din luna
decembrie de la MACN este ex-
pozi]ia „Culorile «Echinox»-ului“,
care va fi vernisat\ sâmb\t\, 13
decembrie. „Este un an aniversar
pentru «Echinox», patru decenii
de la apari]ia primului num\r al
publica]iei studen]e[ti, [i este
firesc ca MACN s\ fie partener
al unei expozi]ii cuprinzând lu-
cr\ri ale arti[tilor plastici - pic-
tori [i desenatori - afirma]i [i ac-
tivi `n jurul acestei prestigioase
reviste de cultur\“, a spus Livia
Dr\goi, director al MACN, con-
form Agerpres. a
Joi, 11 decembrie 2008
Muzeul „Astra“ din Sibiu a fost invitat ral Român din Viena `n localitatea Bad Goisern,
aflat\ la 65 de kilometri de ora[ul Salzburg. „Vor
fi prezentate spre vânzare obiecte ceramice, tex-
la un t=rg de Cr\ciun `n Austria tile, sculpturi `n lemn, podoabe din m\rgele, toate
specifice acestui sezon, confec]ionate de Neculai
Complexul Na]ional Muzeal „Astra“ din Sibiu prezentare a membrilor academicieni, me[teri [i Diaconu, din localitatea Codlea, jude]ul Bra[ov,
va g\zdui, m=ine, ultima `ntrunire din acest an a creatori populari, integra]i `n sec]iunile artelor Mihaela Todoran, din Salva, Bistri]a-N\s\ud,
membrilor Academiei Artelor Tradi]ionale din Ro- plastice, arte religioase, arte muzicale, arte liter- {tefan Bara, din Huedin, jude]ul Cluj, [i Pall
mânia [i va prezenta `n avanpremier\ catalogul cu are, arte ludice, arte mecanice [i arte culinare. Agoston [i Tofalvi Laszlo, din Corund, jude]ul
to]i me[terii populari din România, conform Medi- Academia Artelor Tradi]ionale din România
Harghita“, se arat\ `ntr-un comunicat de pres\ al
afax. „Unele dintre importantele deziderate ale a- reprezint\ forumul na]ional al celor mai valoro[i Muzeului „Astra“ din Sibiu. Standul va fi comple-
cestei reuniuni sunt prezentarea `n avanpremier\ [i reputa]i creatori de art\ popular\ din ]ar\,
tat de mânc\ruri tradi]ionale: sarmale cu m\-
a catalogului de colec]ie «Academia Artelor Tradi- ale[i de cei mai buni speciali[ti din domeniul et- m\lig\ [i ]uic\ fiart\, cu care vor fi `mbia]i local-
]ionale din România», publica]ie mult a[teptat\, nologiei.
preg\tit\ de Muzeul „Astra“ [i, nu `n ultimul rând, De asemenea, conducerea Muzeului „Astra“ nicii [i vizitatorii veni]i din `ntreaga Austrie.
invitarea la expozi]ia dedicat\ «academiei ]\ranu- din Sibiu a anun]at c\ va participa la un târg de Acest an este al patrulea an consecutiv `n care
lui [i satului românesc», care va fi vernisat\ `n 30 Cr\ciun `n Austria, al\turi de cinci creatori popu- Muzeul „Astra“ [i creatori populari din România
ianuarie 2009“, se arat\ `ntr-un comunicat de pre- lari, unde vor prezenta obiecte specifice sezonului sunt invita]i la astfel de târguri de Cr\ciun, orga-
s\, semnat de muzeograful Ada Maria Popa. de iarn\, dar [i mânc\ruri tradi]ionale române[ti, nizate `n diferite localit\]i din Austria, `n care s\
Catalogul de colec]ie al Academiei Artelor conform Mediafax. Târgul de Cr\ciun este organi- prezinte momente specifice ale s\rb\torilor ro-
Tradi]ionale din România se dore[te a fi o zat de Landul Salzkammergut [i Institutul Cultu- mâne[ti. a
„Ultimii rapsozi“ ai lui Grigore Le[e Teza cu
subiecte unice
a Interpre]i români, lipoveni, aromâni, ru[i, ucraineni [i romi vor cânta pe scena la matematic\
Ateneului Român, pe 21 decembrie, `n cadrul galei de Cr\ciun a programului pentru 431.000
„Ultimii rapsozi“, coordonat de Grigore Le[e, la Institutul Cultural Român (ICR), de elevi
informeaz\ institutul a La finalul concertului, Grigore Le[e, Doina Lavric [i Un num\r de 431.000
de elevi, dintre care
Zamfira Mure[an vor avea un moment interactiv cu publicul, interpretând un 218.000 din clasa a VII-
a [i 213.000 din clasa a
fragment din spectacolul „A[teptând Cr\ciunul“ a „Ultimii rapsozi“, program VIII-a, sunt a[tepta]i
ast\zi s\ sus]in\ teza u-
lunar al ICR, ofer\ publicului citadin un contact nemijlocit cu folclorul autentic - nic\ la matematic\, po-
atât cel tradi]ional românesc, cât [i cel al minorit\]ilor din România a trivit calendarului de or-
ganizare [i desf\[urare
Proiectul ICR „Ultimii a tezelor cu subiect unic.
Pentru desf\[urarea
rapsozi“, care pe tot par- tezelor cu subiect unic,
cursul anului a propus Centrul Na]ional pen-
`ntâlniri lunare ale pu- tru Curriculum [i ~nv\-
blicului cu interpre]i de ]\mânt Preuniversitar
folclor din diverse zone al a organizat 1.064 de
centre de comunicare.
]\rii, a ajuns la cea de-a Acestea vor prelua [i
12-a edi]ie. La ultima `n- distribui, `n cele 8.302
tâlnire din 2008, ce va a- [coli `n care se sus]in te-
vea loc la sediul institu- zele, variantele de su-
tului, pe 19 decembrie, biecte extrase la nivelul
Ministerului Educa]iei,
de la ora 18:00, sunt invi- Cercet\rii [i Tineretu-
tate grupuri de colind\- lui (MECT), de Comisia
tori din satul Râ[ca, ju- Na]ional\ special de-
de]ul Suceava. semnat\ `n acest sens.
Programul „Ultimii Extragerea variantei de
subiecte din cele zece
rapsozi“ pe 2008 se va `n- posibile este progra-
cheia cu o gal\ de Cr\- mat\ la ora 10:00, la
ciun, dedicat\ Anului Eu- sediul Centrului Na]io-
ropean al Dialogului Inter- nal pentru Curriculum
La finalul concertului, de Grigore Le[e. Cunos- sen]ializat folcloric\, [i Evaluare `n ~nv\]\-
cultural. Protagoni[tii a- Grigore Le[e, Doina La- cutul solist [i muzicolog parcursul vie]ii [i red\
mântul Preuniversitar,
cestui eveniment, ce va a- vric [i Zamfira Mure[an este `nso]it `n spectacole- sfin]enia s\rb\torii din `n prezen]a Comisiei
vea loc pe 21 decembrie, vor avea un moment inter- le sale de patru voci fe- perspectiva arhaic\. Na]ionale de Organiza-
de la ora 19:00, la Atene- activ cu publicul, inter- minine cu timbre profun- „Ultimii rapsozi“, pro- re. Elevii care nu au
ul Român, sunt ansam- sus]inut teza la Limba
pretând un fragment din de (Doina Lavric, Teodo- gram lunar al ICR, ofer\ [i literatura român\ `n
blurile Aromânii F\r[e-
spectacolul „A[teptând ra {erban, Lorena Nechi- publicului citadin un data de 3 decembrie pot
ro]i din Cogealac, Ucrai- Cr\ciunul“. for, Zamfira Mure[an). contact nemijlocit cu fol- participa la sesiunea
nienii de pe Tisa, Banda Spectacolul, conceput Textele, liniile melodice clorul autentic - atât cel special\ de teze pentru
lu’ nea Alit\ Pi]igoi din [i realizat de Grigore Le- [i concep]ia spectacolului tradi]ional românesc, cât semestrul I `n 17 febru-
Târgu C\rbune[ti, Ru[ii [e, care a avut reprezen- `i apar]in lui Grigore Le- [i cel al minorit\]ilor din arie 2009. Sesiunea
lipoveni din Sarichioi - special\ se va desf\[ura
ta]ii atât `n ]ar\ cât [i `n [e [i reprezint\ rodul a România. Un scop al a- `n intervalul 10-19 fe-
Grupul Iandâ[, ]ambalis- str\in\tate, propune un peste 20 de ani de studiu cestui program este con- bruarie 2009. Urm\toa-
tul Zaim Petru din Câm- repertoriu de colinde, [i cercetare `n teren. [tientizarea faptului c\ rea tez\ cu subiect unic
pulung Moldovenesc, Ni- cântece de stea [i cântece A[tept=nd Cr\ciunul arta tradi]ional\, repre- pentru acest semestru,
colae Piti[ (Nicolae a lu’ religioase ce se reg\sesc este un spectacol com- zentând o valoare identi- la Geografie sau Istorie,
care este sus]inut\ ex-
Ionu lu’ Iacob din L\pu[), pe un album omonim, plex ce se adreseaz\ at=t tar\ fundamental\, for-
clusiv de elevii de clasa
Ioan Covaci (Paganini lansat de interpret `n de- publicului ini]iat, c=t [i meaz\ un patrimoniu i- a VIII-a, va avea loc `n
material ce trebuie respec-
din S\li[tea de Sus), Gri- cembrie 2004. C=ntecele marelui public. Spectaco- 16 decembrie. a
gore Covaci [i Ion Covaci. sunt culese [i transcrise lul reface, cu o tent\ e- tat [i p\strat. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a {COLI {I GR|DINI}E `n aceste unit\]i de `nv\]\mânt. Tot tural „Nicolae B\lcescu“, conform Me- ]ii sale `n Bucure[ti. Programul fun-
legat de planul de [colarizare pentru diafax. Din distribu]ia spectacolului da]iei `ncurajeaz\ copiii s\ gândeas-
DESFIIN}ATE ~N S|LAJ: Trei anul viitor, Abrudan a precizat c\ la fac parte Claudia Negroiu [i Dana c\ `n mod creativ [i s\-[i foloseasc\ i-
[coli [i o gr\dini]\ din mediul rural
nivelul clasei a IX-a vor fi trei clase Porlogea. Povestea prezint\ dou\ per- magina]ia prin intermediul cursuri-
vor fi desfiin]ate, `n anul [colar 2009- suplimentare comparativ cu acest an, sonaje, Zâmb\rici [i Veselici, doi clovni lor [i reprezenta]iilor de teatru care
2010, `n jude]ul S\laj, din lips\ de e-
la gimnaziu cu o clas\ mai mult [i `n veseli [i zglobii. Fiecare dintre ei se au la baz\ „metoda Rotter“, menit\
levi. „~n aceast\ perioad\ lucr\m la consider\ mai `nv\]at, mai talentat,
fundamentarea planului de [colariza- `nv\]\mântul primar cu dou\ clase s\ stimuleze dezvoltarea mental\,
mai mult. ~n ceea ce prive[te `nv\]\- mai haios, `ntr-un cuvânt, special, social\ [i fizic\ a tinerilor [i are un
re pentru anul viitor. Din datele pe fapt care `i face s\ se certe mereu, s\
care le avem, rezult\ c\ va trebui s\ mântul profesional, reprezentan]i ai impact pozitiv deosebit asupra dez-
ISJ S\laj s-au `ntâlnit mar]i cu mai `[i dispute ve[nic primul loc. Persona- volt\rii intelectuale a copiilor. Spec-
desfiin]\m gr\dini]a din localitatea jele sfâr[esc prin a se `mp\ca de dra-
Plesca [i [colile cu clasele I-IV din lo- mul]i agen]i economici din jude], pen- tacolul inaugural a marcat debutul
tru o mai bun\ adaptare a planului de gul copiilor, dar nu `nainte de a face o colabor\rii Teatrului vienez de copii
calit\]ile Firmini[, Brustur [i Hurez“, mul]ime de boroboa]e haioase. Specta-
a spus Ioan Abrudan, inspector [colar [colarizare la nevoile pie]ei muncii. cu trupa de teatru Passe-Partout,
colul este unul interactiv.
general la S\laj, conform Agerpres. a SPECTACOL PENTRU a TEATRUL VIENEZ PEN-
condus\ de Dan Puric. La spectaco-
M\sura s-a impus deoarece nu exis- lul de gal\ au participat reprezen-
tau minimum 10 copii `n cazul gr\di-
COPII LA CENTRUL CULTURAL TRU COPII, LA BUCURE{TI: tan]i ai Prim\riei Capitalei, Excelen-
ni]ei, respectiv patru copii `n cazul „NICOLAE B|LCESCU“: Specta- Funda]ia Teatrul vienez de copii „Co- ]a Sa dr. Martin Eichtinger, ambasa-
[colilor, situa]ie `n care nu se `nde- colul pentru copii „Clovnii veseli“, `n piii joac\ teatru“ a organizat ieri, la dorul Austriei `n România, principe-
plinea norma de ore pentru ca un e- regia Claudiei Negroiu, va avea o re- sala „Rapsodia“ din strada Lipscani, le Radu Duda, personalit\]i ale vie]ii
ducator sau profesor s\ poat\ lucra prezenta]ie duminic\, la Centrul Cul- spectacolul de deschidere a activit\- culturale [i politice. a

Simpozion tematic consultativ privind
noua Catedral\ patriarhal\
Luni, 15 decembrie 2008, orele
10:00, `n Aula Magna „Teoctist
Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei,
va avea loc simpozionul tematic con-
sultativ „Noua Catedral\ Patriar-
hal\ - Catedrala Mântuirii Neamu-
lui: arhitectur\, structur\, utilitate
cultual\ [i cultural\“, informeaz\
Biroul de Pres\ al Patriarhiei Ro-
m=ne.
Simpozionul, organizat de Patri-
arhia Român\, prin Sectorul Mo-
numente [i Construc]ii Biserice[ti,
sub `naltul patronaj al Prea-
Gr\dini]\ `n cadrul Seminarului
Teologic Ortodox din Boto[ani
a ~n ultimii ani, la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Mare Mucenic
Gheorghe“ din Boto[ani au avut loc ample lucr\ri de restaurare [i amenajare,
cl\direa `n care func]ioneaz\ unitatea de `nv\]\m=nt teologic fiind preg\tit\
pentru sfin]ire a Anul acesta, pe lâng\ reabilitarea complet\ a cl\dirii
seminarului, a fost `nfiin]at\ [i o gr\dini]\ cu dou\ grupe a
de Constantin CIOFU
~ncepând cu data de 15 sep-
tembrie a.c. `n cadrul Semina-
rului Teologic din Boto[ani func-
]ioneaz\ „Gr\dini]a ~ngera[i-
lor“, cu program prelungit pen-
tru dou\ grupe de copii. ~n
aceast\ var\, cele patru aduca-
toare au f\cut voluntariat pen-
tru ca cei 48 de copii s\ fie pri-
mi]i `n cea mai modern\ gr\-
dini]\ din Boto[ani. „Gr\dini]a
~ngera[ilor“ are dou\ grupe de
pre[colari, grupa mijlocie [i
grupa mic\, iar cele patru edu-
catoare calificate au o expe-
rien]\ de peste 10 ani `n peda-
gogie. „Condi]iile sunt foarte bu-
ne, clasele sunt spa]ioase, mo-
bilierul este nou, dup\ stan-
darde europene. Este o colabo-
rare frumoas\ `ntre noi [i con-
ducerea seminarului. Am rea-
lizat foarte multe proiecte e-
duca]ionale pân\ `n acest mo-
ment, iar p\rin]ii sunt foarte en-
tuziasma]i de acest lucru“, a de-
clarat educatoarea Silvia Cioba-
nu. Taxa lunar\ pe care trebuie
s\ o pl\teasc\ p\rin]ii nu dep\-
[e[te 200 de lei.
Despre avantajele pe care le
au „`ngera[ii“ de la Seminarul
din Boto[ani ne-a vorbit [i pr.
Grigore Diaconu, cel care coor-
doneaz\ `n mod direct activitatea
gr\dini]ei: „Copiii sunt introdu[i
`ntr-un `nceput de via]\ duhov-
niceasc\, spiritual\. Ei [tiu c\ la
`nceputul orelor sau când servesc
masa trebuie s\ fac\ rug\ciunea.
Eu merg la ei zilnic, iar ei vin [i
m\ cuprind cu bra]ele. Sper\m
elevii seminari[ti din Boto[ani
Joi, 11 decembrie 2008
fericitului P\rinte Patriarh Daniel,
are ca scop consultarea tematic\ cu
arhitec]ii care au proiectat [i au re-
alizat dup\ proiectele lor biserici de
mari dimensiuni `n mediul urban
dup\ 1990.
Tema simpozionului a fost ela-
borat\ de c\tre domnul arhitect
dr. Nicolae Vl\descu [i domnul in-
giner dr. Eugeniu Iord\chescu ,
consilieri patriarhali `n cadrul
Sectorului Monumente [i Con-
struc]ii Biserice[ti al Patriarhiei
Române.
ca ace[ti copii s\ fie [i buni
cre[tini. Datorit\ faptului c\
p\rin]ii au copii aici [i v\d cum
noi `i educ\m, continu\ aceast\
educa]ie acas\“.
~nceputurile
seminarului
Din anul 1993 pân\ `n 1997,
la Boto[ani clasele cu profil teo-
logic liceal ortodox au func]ionat
`n cadrul Liceului de Construc]ii
[i al Liceului Pedagogic. Aceste
clase nu aveau profesori titulari,
iar seminari[tii nu erau caza]i `n
internat. ~n anul 1997, PF P\rin-
te Daniel, pe atunci Mitropolit al
Moldovei [i Bucovinei, l-a trimis
pe p\rintele Grigore Diaconu la
Bucure[ti, pentru a da examen `n
vederea ocup\rii postului de di-
rector al Seminarului Teologic
Ortodox Liceal „Sfântul Mare
Mucenic Gheorghe“ din Boto[ani.
Dup\ ce a luat examenul, `n
prima zi din S\pt\mânta Pati-
milor, p\rintele Grigore Diaco-
Icoane realizate de
Vor participa arhitec]i [i al]i spe-
ciali[ti din Bucure[ti [i din ]ar\ - re-
comanda]i de c\tre Centrele epar-
hiale - [i membrii Permanen]elor
Consiliului Na]ional Bisericesc [i ai
Consiliului Eparhial al Arhie-
piscopiei Bucure[tilor.
Au mai fost invita]i s\ participe
reprezentan]i ai Uniunii Arhitec]i-
lor din România, Ordinului Arhitec-
]ilor din România, Ordinului Arhi-
tec]ilor din România - filiala Bu-
cure[ti, Universitatea de Arhitectu-
r\ [i Urbanism „Ion Mincu“ din Bu-
nu a vizitat clasele din cadrul
Liceului Pedagogic, unde `nv\-
]au pe atunci seminari[tii.
„Când am v\zut ce e acolo, mi-
au dat lacrimile. Pe strad\ m-
am `ntâlnit cu fostul inspector
[colar general [i i-am spus c\ nu
m\ duc acolo. Dup\ Pa[ti, am
mers totu[i la Liceul Pegagogic
`nso]it de prefectul, primarul,
pre[edintele Consiliului Jude-
]ean [i de inspectorul [colar
jude]ean de atunci, pentru a le
ar\ta cum `nva]\ seminari[tii
din Boto[ani. Ulterior, a avut loc
o `ntrunire a directorilor de li-
cee, unde am aflat de o hot\râre
de guvern care prevedea c\
toate internatele [colilor care nu
sunt ocupate `n propor]ie de cel
pu]in 80% s\ se desfiin]eze.
Cl\direa actual\ a seminarului
era `n aceast\ situa]ie. Am vor-
bit cu inspectorul general [i am
preluat fostul c\min al Liceului
Electrocontact cu tot cu per-
sonal. Apoi am luat leg\tura cu
un pastor din Germania, care
ne-a ajutat s\ dot\m cl\direa cu
cele necesare. Ne-au mai ajutat
p\rin]ii unor elevi de la munte
cu lemn pentru geamuri sau u[i,
pentru c\ iarna st\team cu
p\turi `n geam. Am reu[it s\
achizi]ion\m din fonduri proprii
o ma[in\ de sp\lat [i o central\.
~n anul 2004, PF Daniel a mijlo-
cit pe lâng\ persoana care se
ocupa cu fonduri europene [i am
primit 150 de mii de euro de la
Banca Mondial\, pentru ridi-
carea unei nou corp de cl\dire.
Am mai primit fonduri de la
Prim\ria Municipiului Boto[ani,
iar anul acesta am ob]inut un
milion de RON pentru o reabi-
litare total\ a cl\dirii seminaru-
lui [i a cantinii“, ne-a spus pr.
director.
Actualitatea religioas\ 3
cure[ti, precum [i ai serviciilor de
arhitectur\ [i urbanism ale Prim\-
riei Generale [i ale celor [ase sec-
toare din capital\ etc.
Dup\ prezentarea temei [i sus-
]inerea unor referate de specialitate
de c\tre consilierii Sectorului Mo-
numente [i Construc]ii Biserice[ti al
Patriarhiei Române, participan]ii
vor avea posibilitatea s\-[i expun\
ideile, propunerile [i schi]ele de
proiect la tema simpozionului.
Simpozionul va fi precedat, de la
ora 9:00, de vernisajul expozi]iei de
proiecte [i fotografii ale unor l\ca-
[uri de cult de mari dimensiuni rea-
lizate dup\ 1990, organizat\ `n Sala
„Europa Christiana“ a Palatului
Patriarhiei. a
Dou\ coruri [i un
ansamblu folcloric
~n cadrul Seminarului Teo-
logic de la Boto[ani au fost
`nfiin]ate o bibliotec\, care cu-
prinde peste 15.000 de volume,
un laborator de informatic\ cu 25
de calculatoare, un atelier de pic-
tur\ [i restaurare, o sal\ de con-
ferin]e [i un paraclis unde se ofi-
ciaz\ Sfânta Liturghie miercurea
[i vinerea. ~n anul 1997 a fost
`nfiin]at corul „Biruitorii“. Acest
cor a participat la toate concur-
surile interjude]ene de muzic\
religioas\. Dragostea fa]\ de
muzica bizantin\ i-a determinat
pe câ]iva seminari[ti s\ formeze
corul „Filotheus“, forma]ie de
protopsal]i care s-a eviden]iat
mai ales la concursurile de
muzic\ bizantin\ organizate la
M\n\stirea „Sfin]ii Trei Ierarhi“
din Ia[i. ~n anul 1999 a luat
fiin]\ grupul vocal de muzic\
popular\ „Dorule]ul“. O parte din
instrumentele necesare au fost
donate de enoria[ii din parohia
p\rintelui Grigore Diaconu,
restul fiind cump\rate. „Am con-
siderat c\ preo]ii nu vor fi doar
continuatori de spiritualitate
româneasc\, ci vor dori s\ [i dez-
volte aceast\ tradi]ie. ~n 1999,
dup\ sfin]irea paraclisului din
seminar, i-am prezentat acest
grup folcloric PF P\rinte Daniel,
care a r\mas foarte impresionat
[i, de atunci, `n fiecare an, când
sunt organizate anumite serb\ri
la Teatrul sau la Casa de
Cultur\ din Boto[ani, un mo-
ment artistic este prezentat de
corul «Dorule]ul»“, a mai ad\ugat
p\rintele Diaconu.
Timp de patru ani, locul
`nt=i la olimpiadele
na]ionale de pictur\
~n cadrul [colii se editeaz\
Revista „Biruin]a“, o publica]ie
de credin]\ [i cultur\, `n care
scriu p\rin]ii profesori [i semi-
nari[tii care au `nclina]ie `n
aceast\ direc]ie. De asemenea,
seminari[tii s-au eviden]iat `n
timpul celor 11 ani de `nv\]\-
mânt teologic liceal prin partici-
parea la olimpiade. Timp de pa-
tru ani, liceenii seminarului de
la Boto[ani au de]inut primul loc
pe ]ar\ la olimpiadele de pic-
tur\. Pân\ `n acest moment au
terminat 11 promo]ii de semi-
nari[ti, câ]iva dintre absolven]i
ob]inând burse `n Germania,
Austria, Grecia [i `n Fran]a.
~ncepând cu anul [colar 2009-
2010, `n cadrul seminarului din
Boto[ani se va re`nfiin]a o clas\
de cânt\re]i biserice[ti.
De-a lungul timpului, Semi-
narul Teologic Ortodox din
Boto[ani a fost vizitat atât de
personalit\]i din via]a public\ [i
bisericeasc\ româneasc\, c=t [i
de delega]ii din Fran]a, Olanda,
Danemarca etc. a
PE SCURT
Patriarhul Daniel,
desemnat
personalitatea
anului 2008 de c\tre
cititorii revistei VIP
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel
a fost desemnat personalitatea
anului 2008, `n urma voturilor
cititorilor [i ale consiliului
redac]ional al revistei VIP pentru
implicarea tot mai intens\ a Bisericii
Ortodoxe Române `n proiecte [i
activit\]i social-filantropice [i de
comunicare prin `nfiin]area
Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Române, format din
Radio TRINITAS, Televiziunea
TRINITAS, cotidianul „Ziarul
Lumina“, Agen]ia de {tiri BASILICA
[i Biroul de Pres\. Trofeul a fost
`nmânat delegatului
~ntâist\t\torului Bisericii Ortodoxe
Române, PS P\rinte Ciprian
Câmpineanul, Episcop-Vicar
Patriarhal, `n cadrul Galei
Superlativele VIP 2008, organizat\
de revista VIP [i Funda]ia
„Amfiteatru“, `n parteneriat cu TVR
3, la Palatul {tirbey, `n seara zilei de
9 decembrie 2008, informeaz\ Biroul
de Pres\ al Patriarhiei Rom=ne. La
eveniment au participat peste cinci
sute de personalit\]i ale vie]ii
publice române[ti din diferite
domenii de activitate. Aflat\ la cea
de-a IX-a edi]ie, Gala Superlativele
VIP reprezint\ evenimentul conceput
de revista VIP [i organizat de
Funda]ia „Amfiteatru“ pentru a
eviden]ia anual performan]ele
personalit\]ilor din via]a public\
româneasc\.
Gala de premiere se desf\[oar\ pe 17
categorii (personalitatea anului,
contribu]ie la dezvoltarea societ\]ii,
premiul pentru excelen]\,
evenimentul anului, mass-media,
muzic\, sport etc.), fiecare câ[tig\tor
fiind anun]at [i prezentat de c\tre o
personalitate din domeniul respectiv
sau dintr-un domeniu convergent.
Concerte de colinde
a M=ine, cu binecuvântarea
Preafericitului P\rinte Patriarh
Daniel, corul de copii [i tineret
„Symbol“ al Patriarhiei Române,
dirijat de p\rintele profesor Jean
Lupu, va sus]ine un concert de
colinde `n Biserica „M\n\stirea
Ca[in“ din Bucure[ti. Cu aceast\
ocazie, corul de copii [i tineret
„Symbol“ al Patriarhiei Române va
lansa un album cu treizeci de
colinde, intitulat „Dup\ datini
colind\m“.
a Corul „Lirodia“ al Casei de
Cultur\ „Mihai Ursachi“ din Ia[i va
sus]ine m=ine, 12 decembrie a.c.,
`ncepând cu ora 18:00, la Biserica
„Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“,
vechea Catedral\ mitropolitan\ din
Ia[i, un concert de colinde sub
bagheta dirijorului George Dumitriu.
Concertul va cuprinde 20 de colinde
române[ti. Corul de amatori
„Lirodia“ a fost `nfiin]at `n urm\ cu
10 ani [i este format din elevi [i
studen]i de la liceele [i universit\]ile
din Ia[i. Din anul 2006, corul
„Lirodia“ apar]ine de Casa de
Cultur\ „Mihai Ursachi“. (C.C.)
Anun] umanitar
Cu binecuvântarea PF Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, Centrul de Pres\
BASILICA al Patriarhiei Române a
ini]iat o campanie de mediatizare [i
ajutorare, „Misiune social\ [i cul-
tural\“ a cazului doamnei Daniela
Dan, so]ia p\rintelui Dan Gheorghe
de la parohia M\rcu]a, ce urmeaz\ a
efectua o interven]ie chirurgical\ ur-
gent\ în str\in\tate. To]i cei care
doresc s\ participe la colectarea
eventualelor forme de sprijin se pot
adresa protoieriilor din cuprinsul
Capitalei, precum [i oficiului paro-
hial de la Biserica M\rcu]a. a
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
KY

8002 eirbmeced 11 ,ioJ \lanoiger aetatilautcA 4

-ceibo i[ etitsevni emus ed ,ir\zilaer ed ,etceiorp
-etalirt ii]aicosa ietseca aerazilaeR .etazilanif evit
,\citilop eiziced nirp tâced ecaf tutup a-s un elar
-ca aereni]sus n` \tnatsnoc o if a tidevod a-s erac
JC eletnide[erp taralced a ,“iinuigerorue ii]\tivit
.cabehC neguE ,i]alaG
iei]aicosa la etnide[erp lumirP
ieniarcU lutnatnezerper etse
erarepooC ed iei]aicosA la etnide[erp lumirP
“soJ ed aer\nuD aenuigeroruE„ \reilatnorfsnarT
-nide[erp ,na nu ed \daoirep o urtnep ,tineved a
.kyrokS alokyM ,asedO lanoigeR iuluilisnoC elet
\s etimrep en iz\tsa tatpoda tutats luoN„
ronu aeratlovzed urtnep ineporue inab meni]bo
-etalirt iir\repooc lurdac n` elibarud irutcurts
a eradroca ed ainomereC .kyrokS sups a ,“elar
lurdac n` \sulcni tsof a ecidiruj ii]\tilanosrep
-\nuD aenuigeroruE„ elanoi]anretnI ie]nirefnoC
,“\reilatnorfsnart erarepooc ed ina 01 - soJ ed aer
-ided rolir\tsefinam luri[ taiehcn` a ec tnemineve
41 al ,aeranmes al ed ina ecez a iir\srevina etac
-erorue a eriutitsnoc ed iuludrocA a ,8991 tsugua
-amrof etse soJ ed aer\nuD aenuigeroruE .iinuig
elenaoiar ,aecluT i[ ali\rB ,i]alaG ele]eduj nid \t
i[ ,avodloM acilbupeR nid ,rimetnaC i[ luhaC
a .aniarcU nid ,asedO aenuiger
soJ ed aer\nuD aenuigeroruE TRUCS EP
\cidiruj etatilanosrep tat\p\c a ed ledom luoN
\zaerebile es esimrep
tatecn` a \reilatnorfsnart aerarepooc ,tca tseca nirP„ a ara] \taot n`
ed ,etercnoc emrof taul a i[ citeroet rup nemret nu eif iam \s
ed rolesimrep ela eledom elioN
,“etazilanif evitceibo i[ etitsevni emus ed ,ir\zilaer ed ,etceiorp ed roletacifitrec i[ erecudnoc
a cabehC neguE ,i]alaG JC eletnide[erp taralced a n` \zaerebile es eralucirtamn`
-if a-s ,i]ram ,ec \pud ara] \taot
ele]eduj nid \tamrof etse soJ ed aer\nuD aenuigeroruE iutseca aeratnemelpmi tazilan
-ni ,aeclâV lu]eduj n` i[ metsis
nid ,rimetnaC i[ luhaC elenaoiar ,aecluT i[ ali\rB ,i]alaG la \serp ed luoriB \zaemrof
a aniarcU nid ,asedO aenuiger i[ ,avodloM acilbupeR ed esimreP migeR iei]ceriD
a eralucirtamn~ i[ erecudnoC
-erp ,kyrokS alokyM ,rimetnaC lanoiaR iuluilis ,tat\p\c a soJ ed aer\nuD aenuigeroruE -rep lu]erP .)CPRD( roleluciheV
orteP ,asedO lanoigeR iuluilisnoC eletnide[ -ucod aeranmes nirp ,\cidiruj etatilanosrep ,i]ram
-ifitrec i[ erecudnoc ed rolesim
ai]artsinimdA ,rotanrevugeciv ,vostylhK erarepooC ed iei]aicosA ela evitutitsnoc roletnem eralucirtamn` ed roletac
-amuiC rymydoloV i[ ,asedO tatS ed \lanoigeR .“soJ ed aer\nuD aenuigeroruE„ \reilatnorfsnarT
elihcev rai ,tabmihcsen enâm\r
.ineR lanoiaR iuluilisnoC eletnide[erp ,oknec ed iei]aicosA la vitutitsnoC lutcA i[ lututatS
-snarT erarepooC ed iei]aicosA aera]niifn` nirP„ aenuigeroruE„ \reilatnorfsnarT erarepooC
tnus zu n` etalfa etnemucod
-ed a soJ ed aer\nuD aenuigeroruE ,\reilatnorf neguE ed etanmes tsof ua “soJ ed aer\nuD -ep aeraripxe al \nâp elibalav
,\nâmor etatilanoi]an ed \cidiruj \naosrep tinev ,i]alaG nae]eduJ iuluilisnoC eletnide[erp ,cabehC dniifen ,etatilibalav ed iedaoir
,elinuiger etaot n` elailif i[ i]alaG al luides uc -anaiG ,aecluT JC eletnide[erp ,nohraT rotciV -seca aerabmihcserp eirotagilbo
,tca tseca nirP .etnenopmoc ele]eduj i[ elenaoiar -roehG ,ali\rB JC etnide[erpeciv ,uc[art\P airaM -uces eretime ed aenui]cA .arot
eif iam \s tatecn` a \reilatnorfsnart aerarepooc lanoiaR iuluilisnoC eletnide[erp ,ihcalisaV ehg -rep ed eledom rolion a \tazir
ed ,etercnoc emrof taul a i[ citeroet rup nemret nu -noC eletnide[erp ,yksve[alaM ierdnA ,luhaC etacifitrec i[ erecudnoc ed esim
-ed tsof a eralucirtamn` ed
uc dn=pecn` ,laudarg \taram

,ereilortep esudorp ed i]oh ed ae]eR .eirbmotco 6 ed atad

\tiutarg eracifireV
it[i]ilop ed \tarutcurtsed iulujartemolik a
rolini[am
it[erucuB nid imradnaj ed i]\tinu ienu lurdac nid re]ifobus nu i[ enaosrep 71 ed r\mun nU a dnah-dnoces
eletcudnoc nid ereilortep esudorp ed truf urtnep \tehcna ed elenagro ert\c ed i]atecrec tnus otua irelaed i]natropmi iam ieC
tatluzer a it[i]ilop ed etautcefe elir\tecrec niD a avoharP i[ voflI ,i[ar\l\C ele]eduj \zaetiznart ec iei]aicosA iirbmem ,i[aI nid
i]azirotuA otuA rolirelaeD
ereilortep esudorp tateper dom n` sartsus ua \zuac n` iec ,8002 eirbmeion-tsugua adaoirep n` ,\c iirosesop \c ta]nuna ua ,)AADA(
rov i[` dnah-dnoces ini[am ed
,)t 04 acc( etaticapac eram ed enretsicotua tropsnart urtnep dnâzilitu ,)ie]i]( -artemolik tiutarg arus\m aetup
a eralucirtamn` ed eslaf eremun uc erac otua ele]natnezerper al luj
,iel ed iim 4 etsep ed amus tirefo a-i nae]\tec nu re]ifobus nu i[ enaosrep 71 ed r\mun nU lupit ed ,ion elucihevotua dnâv
anoz n` \lurtap ed fe[ ed etatilac n` ,ac urtnep nid imradnaj ed i]\tinu ienu lurdac nid nid etanoi]izihca rolec
i[-un \s ,ie]i] ed elartsigam roletcudnoc ed elenagro ert\c ed i]atecrec tnus it[erucuB rolirbmem tivirtoP .etat\ni\rts
-nuneD .uicivres ed elii]ubirta \csaenilpedn` nid ereilortep esudorp ed truf urtnep \tehcna etrap ecaf urcul tseca ,AADA
taticilos a-i lunae]\tec \c tataler iam a lurot\] ,i[ar\l\C ele]eduj \zaetiznart ec eletcudnoc -itneit[noc ed einapmac o-rtnid
i\s rolicilpmoc i[ iul \timrep i-\s iulure]ifobus .avoharP i[ voflI cserod erac rolenaosrep a eraz
MC azar ep \talfa atcudnoc nid ie]i] \gartsus \s \serp ed iuluoriB la tacinumoc iunu tivirtoP -evotua nu ezenoi]izihca i[` \s MC
KY KY
ed etautcefe rolir\tecrec amru n~ .voflI iulu]eduj -ca ,)AGD( ei]purocitnA elareneG iei]ceriD la al erivirp uc dnah-dnoces lucih
-rep 71 ed r\mun nu \c tatluzer a ,AGD iire]ifo if av \zuac n` rolec a \lanoi]carfni aetativit enupuserp el erac ep elirucsir
-orp ed iiregartsus lupocs n` taicosa ua-s enaos -opmoc i[ elemra ,inab ed elemus uc \taborp ed leftsa ienu aerar\pmuc
-itra ii]alatsni ronu lurotuja uc ,ereilortep esud -sed elanazitra rolii]alatsni dnâni]rapa eletnen tpo iec ni]sus ,ainapmaC .ini[am
eD .elartsigam eletcudnoc ep etasalpma elanaz erac ,ereilortep esudorp ed iiregartsus etanit n` aramed av ,AADA ia irbmem
ua iele]er iirbmem \c tatatsnoc a-s ,aenemesa iirednicsed amru n` ,i]ram ,etirepocsed tsof ua niD„ .eraotiiv iinâm\tp\s lusruc
ienu lurdac nid re]ifobus nu ed i]inijirps tsof -os i[ e]niucol ed 32 al rolirorucorp i[ iei]ilop %59 \c tatatsnoc ma ,ericirefen
-nep tatecrec ,it[erucuB nid imradnaj ed i]\tinu ,voflI role]eduj azar ep ed elaicremoc i]\teic -dnoces ini[am ua erac iec ertnid
ereicosa i[ \taunitnoc \mrof n` tacifilac truf urt -seca amru n~ .avoharP i[ uigruiG ,a]ivobmâD -nep taserda ua-s in erac i[ dnah
.inui]carfni ed iiri[râv\s aeredev n` ed iulutehcraP lurdac nid iirorucorp ,inui]ca iet lujartemolik uaeva eracifirev urt
ed i]i]osn` ,it[erucuB lulanubirT \gnâl ep
m\redisnoC .iopan` tlum uc tad
ed elaicepS iiz\girB ela erdac i[ AGD iire]ifo
taruf are luie]i} al ed tacidir ua ,ieiremradnaJ a ei]nevretnI -ni enib eif \s eiubert iinemao \c
,avoharP iulu]eduj azar ep ed irucol etirefid enot ed 04 ed enretsicotua uc ,iel ed iim ed 004 ed amus etanoi]nem eleserda ar\pmuc i[-a ed etnian` i]amrof
-moc dniif ac tudnâv are ,erarculerp \pud ,ednu etla i[ eraot\nâv ed emra ,\reilartim lotsip nu ,talur lucihevotua ed leftsa nu
roli]\teicos luidemretni nirp reilortep libitsub tatluzer a it[i]ilop ed etautcefe ir\tecrec niD i[ mucerp ,)erevlover ,elaotsip( cof ed emra erac ,iini[am a]neinevorp eit[ \s
.i]iunivn` ertnid lunu ed etalortnoc elaicremoc n` iec ,8002 eirbmeion-tsugua adaoirep n` ,\c elanazitra rolii]alatsni dnâni]rapa etnenopmoc ra-l tâc i[ laer lujartemolik etse
tsof ua ,iulucol a]af al rolir\tecrec aizaco uC lupmit ep ,tateper dom n` ,sartsus ua \zuac .ereilortep esudorp ed iiregartsus etanitsed -iiv ep aereni]ertn` atsoc aetup
ep etazilitu elanazitra ii]alatsni iert etacifitnedi ec eletcudnoc nid )ie]i]( ereilortep esudorp ,ii]pon ,iogi]iP nadgoB taralced a ,“rot
,aglâD i[ )ineimiD tas( iranuT rolenumoc azar ,avoharP i[ voflI ,i[ar\l\C ele]eduj \zaetiznart .otuA asaC reganam
iirbmeM .i[ar\l\C vitcepser ,voflI lu]eduj nid eram ed enretsicotua tropsnart urtnep dnâzilitu uarugisa erac iimradnaJ
ed erad urtnep tnezerp n` i]atecrec tnus iele]er -amn` ed eslaf eremun uc ,)t 04 acc( etaticapac i]iutim uare roletcudnoc azap eram ereizr=tn~
erad al etaticilpmoc ,\taunitnoc \mrof n` \tim lurotuja uc esartsus uare elesudorP .eralucirt
aeredev n` ereicosa i[ tacifilac truf ,\tim ed al etatnom ,reipmop pit ed irunutruf rotlum iam \serp ed luoriB ed etazinruf roletad tivirtoP aeratucexe n`
-if \pud ,ac dnâmru ,inui]carfni ed iiri[râv\s -sigam roletcudnoc eta[ata elanazitra elii]alatsni re]ifobus nu ,8002 tsugua 31 ed atad ep ,AGD la
\nupsid \s iirorucorp ,rolii]agitsevni aerazilan -er ed rolii]ats aereiporpa nid tropsnart ed elart al ]nuned nu talumrof a voflI JJI lurdac nid barasaB iulujasaP
a .nupmi es ec elirus\m n` iopa tatropsnart are turb luie]i} .erapmop \c at\ra erac n` ,ei]purocitnA \lareneG ai]ceriD
-etarpus iulujasap ai]curtsnoC
uc \taizrâtn` etse barasaB nar
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a tâc ,etat\muj i[ na nu ni]up lec
al raod elir\rcul \zaerud iam
-irp ta]nuna a ,lartnec lureilbat
-ateborD nid eracifomret ed rolele]er -nep rolirerec aerenuped i[eD .tnemat -erp a-s i]nideheM MFOJA rad ,eram -AR |TACIDIR IAM AEC a niroS ,ielatipaC la lareneg luram
luna urtnep tilibats ,nireveS unruT aiba epecn` av tnematart ed etelib urt irucol ion ed aeracifitnedi ed tapuco
-uS lurotceriD .tazilanif ua-s ,8002 taze[a ua-s iranoisnep iimirp ,iz\tsa aerajagna tazirotinom a i[ \cnum ed -EM N~ ,IULUJAMO{ A |T \c tazicerp a lulidE .ucserpO
-uA ieigeR a omreT-gamoR ielasruc -nep ,\]aenimid-i]ram ed \cn` dnâr al es elerfic eirbmeced anul n~ .arotseca lu]eduj n` iulujamo[ ataR :I}NIDEH etaizrâtn` tnus jasap al elir\rcul
eraelcuN i]\tivitcA urtnep emonot if rov rol elirerec \c irugis if a urt -oce i]nega i]lum iam ,acifidom rov etsep uc ,%86,8 al snuja a i]nideheM ep rolireirporpxe azuac nid i[
-erp a ,nabre{ \cin\bre{ ,)NAAR( -oirp aeva rov i[ elemirp etartsigern` a ed ai]netni i[-udnâmirpxe icimon -ats aec tâced \tacidir iam etnecorp 4 \s eiubert aetatilapicinum erac
5,51 ed eraolav n` ,ai]itsevni \c tazic ed roletelib aerazitraper al etatir tazicerp a ,“ir\zilibinopsid autcefe -ceriD .ir\] iigertn` lulevin al \tilib \c dnânoi]nem ,\noz n` \caf el
aetatilibisop tad a ,iel ed enaoilim -ni eciro ative es a urtneP .tnematart -eheM nid jamo[ ed ataR .ucserolF ene]eduJ iei]negA la tcnujda lurot e]niucol ed 62 erasecen tnus
e[anigr\m elereitrac nid roline]\tec uc \tiumjerpm` tsof a anoz ,etnedic role]eduj a aec ed \tamru etse i]nid \cnuM ed ie]roF aerapucO urtnep
unruT-ateborD iuluipicinum ela ua iimradnaj rai ,ei]cetorp ed irudrag jloD ,%8,7 - namroeleT ,%4,8 - iulsaV ,ucserolF nitsuI ,i]nideheM )MFOJA( .i]airporpxe rolec aerazac urtnep
,lai]rap ,i[ urtaeT ,[inulA - nireveS PJC luides aL .vitizopsid n` tartni ,%4,6 - ansavoC ,%1,7 - jroG ,%6,7 - -seroc \tar \tsaeca \c ,irei ,taralced a -ilanif aiubert barasaB lujasaP
al ele]niucol ezedrocar i[-\s - alehcS ,\]nalubma o i[ \simirt tsof a [egrA .%2,6 - i]alaG i[ ablA ed 006.01 etsep ed r\mun iunu ednup -curtsnoc ,9002 eiraurbef n` taz
ed aenui]cA„ .cimret tnega ed ele]er -rp \zuca erac elenaosrep ac urtnep IRANOISNEP ED ICEZ a lufe{ .)iemef 447.4 erac ertnid( iremo[ apS idlatsnA aetateicos dniif rot
av eracifomret ed iele]er a erednitxe -n` \csaemirp \s etat\n\s ed emelb iamun \c \sn` tainilbus a MFOJA aeramitsE .noiccurtsnoC CCF -
arav\mirp nid dn=pecn` ,aunitnoc .elacidem irijirg N~ AETPAON TUCERTEP UA-I{ -medni ia iraicifeneb tnus 796.1 ed tsof a ei]ucexe ed rolirutsoc
ed 52 epaorpa \cn` ep ,rotiiv iuluna -UL TAZILANIF UA-S a -ep ua iranoisnep ed iceZ :|DARTS -A„ .nrevuG ed etilibats roli]azin \r\f ,iel ed enaoilim ed 08 acric
iine]\tec i[ tâcn` leftsa ,irtemolik irucreim erps i]ram ed aetpaon tucert -er ed \tazuac tsof a ei]autis \tsaec erac n` elii]idnoc n` ,ireirporpxe
-eneb \s ii]\tilacol ela enoz etla nid A EREDNITXE ED ELIR|RC ed ene]eduJ iesaC a]af n` ,\darts n` eliinemod nid roli]\tivitca aeregnârts
:ATEBORD N~ IIR|CIFOMRET o uc \tagit[âc tsof a ai]aticil
tazicerp a ,“eracifomret ed ezeicif urtnep ,it[etiP nid [egrA )PJC( iisneP .elitxet-ii]cefnoc i[ locirga ,lairtsudni
a .NAAR lutnatnezerper a erednitxe ed rolir\rcul lumargorP -art ed etelib urtnep irerec enuped a iam tlum if ra roliremo[ lur\muN
\tatpecca ,\vitanretla ei]ulos
a .iulu]erp aeraunimid urtnep
MC
KY
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y

5 cimonocE
TRUCS EP
iein=moR aimonocE
et[erc av
9002 n` %2,3 uc
-onoce \c \zaemitse \laidnoM acnaB
n` %2,3 uc et[erc av ieinâmoR aim
av es tneruc tnoc ed luticifed rai ,9002
nid %6,8 al \nâp ,vitacifinmes atceroc
al ericnâda o \pud ,rotiiv luna ,BIP
.8002 iul lulanif al BIP nid %5,51
cimonocE labolG„ iulutropar tivirtoP
,i]ram tacilbup ,“9002 stcepsorP
urtnep ,\zaemitse \laidnoM acnaB
n` %6,8 ed \cimonoce eret[erc o ,8002
luna urtnep toT .ieinâmoR luzac
-nâda o \zaezongorp ai]utitsni ,atseca
\nâp tneruc tnoc ed iuluticifed a eric
turb nretni lusudorp nid %5,51 al
BIP nid %41 vitamixorpa al ed ,)BIP(
iicn\B azongorp ,9002 n~ .7002 n`
aeratceroc luclac n` ai elaidnoM
al \nâp ieinâmoR la nretxe iuluticifed
snava iunu elii]idnoc n` ,BIP nid %6,8
i[aeecA .%2,3 uc ieimonoce la
o ,0102 urtnep ,\zaemitse ei]utitsni
ecimonoce iiret[erc a erareleccaer
erac n` elii]idnoc n` ,%8,5 al \nâp
\s aunitnoc ra tneruc tnoc ed luticifed
.BIP nid %4,7 al \nâp ,\gnârtser es
-se \zongorP ed \lanoi]aN aisimoC
a \cimonoce aeret[erc \zaemit
MC
KY
n` %6 ,8002 n` %1,9 al ieinâmoR
.0102 n` %3,6 al vitcepser ,9002
\naeporue \cnaB
ilibitsubmoc urtnep
iraelcun
aeraerc et[erod \naeporuE aenuinU
iraelcun ilibitsubmoc ed icn\b ienu
ed e]nirefnoC ieraot\mru aetnian`„
ed iulutatarT a eriuziver
n` )PNT( \raelcuN erarefilorpeN
lufe[ ,i]ram ,taralced a ,“0102
merV„ .analoS reivaJ ,EU iei]amolpid
-moc enup av ec ,“\cnab \tsaeca ac
a elivic iir\zilitu i]anitsed iilibitsub
rorutut ai]izopsid al ecimota ieigrene
ed tâc tcnup al \sup„ eif \s ,rolir\]
-er aetnian` ,zac eciro n`„ ,i[ “dnâruc
arav\mirp nid PNT etacided iinuinu
lupmit n` analoS taralced a ,“0102 iul
-un eramrazed urtnep e]nirefnoc ienu
-ucsid tceiorp nu dnâzitercnoC .\raelc
ed iicn\b aeraerc„ ,eliz ed ina ed tat
-op a]neulfni ra iraelcun ilibitsubmoc
ed ie]nirefnoc la lareneg lutamilc vitiz
-asnopser taicerpa a ,“PNT a eriuziver
8691 n` tanmes ,PNT .naeporue lulib
tsof a ,0791 n` eraogiv n` tartni i[
etagel eletupsid ed sela iam taziligarf
naeeroc-dron eraelcun elemargorp ed
leftsa tinever a analoS .nainari i[
etnian` iz o uc etaul ieiziced arpusa
icn\b ienu aeraerc inijirps a ed EU ed
lulortnoc bus etasalp„ ,pit tseca ed
urtnep elanoi]anretnI iei]negA
.)AEIA( “\cimotA aigrenE
\rtni adanaC
enuisecer n`
suder a iedanaC a \lartneC acnaB
iam lec ,%5,1 al \]nirefer ed adnâbod
,ina ed 05 iimitlu nid levin tuz\cs
,enuisecer n` \rtni ara] \c dnâ]nuna
-idnom eraicnanif iezirc la tatluzer ac
-uder \tnatropmi iam aec tsof A .ela
etcnup 57,0 uc ,iiznâbod ietar a erec
,1002 eirbmotco nid ,elautnecorp
-pes 11 nid etsiroret elirucata \pud
eiehc-iiznâbod lulevin ,eirbmet
-in tuz\cs iam lec al leftsa dnâgnuja
-anaC a \lartneC acnaB .8591 nid lev
-irefer elevitcepsrep \c taicerpa a ied
-ed ua-s \laidnom aimonoce al eraot
aenuisecer rai ,vitacifinmes taroiret
-xe iam i[ \cnâda iam if av \labolg
-if ele]eiP„ .tapicitna a-s tâced \snit
ed mertxe nâm\r elaidnom eraicnan
ai]aralced n` \tara es ,“etadrocn`
elaicremoc icn\b eliram \caD .iicn\b
-etar aered\cs ediced rov adanaC nid
-ecafa etajarucn` if rov ,roliznâbod rol
rov erac ,ecitsemod elileiutlehc i[ elir
a .\cimonoce aetativitca alumits
ratulav lusruC
8002.21.11 urtnep
0759,2 AUS raloD
2257,3 oruE
jamo[ ed \ta]ninema ,ain=moR
iam ei]cudorp ed \]nedac o al ecert
iirerec iired\cs azuac niD .\cim
-ats n` i[ tâc ,\nretni a]aip ep tâta
-ivitca ,\tropxe aicaD erac n` elet
tsof a inevoiM al ed ienizu aetat
31 n` ,eirbmotco 13 i[ 03 ep \tirpo
-ep n` i[ mucerp ,eirbmeion 41 i[
.eirbmeced 7-eirbmeion 02 adaoir
000.53 etseP
ir\zilibinopsid ed
\litxet airtsudni n`
es \litxet airtsudni n` i{
etseP .ir\zilibinopsid ion \]nuna
ed elicirbaf nid i]ajagna ed 000.53
rotiiv luna edreip rov i[` ii]cefnoc
-moc etluM .\cnum ed elirucol
-noc timirp ua un it[enâmor iinap
-noc \r\F .9002 urtnep etcart
-iralas ,inab ua un elemrif ,etcart
eliirotad rai ,etit\lp if top un eli
etlum \c a[A .cserc i]\tilitu ert\c
-erp es liforp ed eli]\teicos ertnid
\s i[ eli]rop \dihcn` i[` \s cset\g
luna ,\caD .iinemao ezeidecnoc
-noc nid i]airalas ed 000.03 ,atseca
ed elirucol \r\f sam\r ua ii]cef
-iremo[ lur\mun 9002 n` ,\cnum
.000.5 ni]up lec uc et[erc av rol
,iulujamo[ ataR
eret[erc n`
lanoi]an levin al iulujamo[ ataR
,eirbmeion anul n` %1,4 al snuja a
,eirbmotco n` %4 uc vitarapmoc
-sigern` dniif iremo[ ed 00.673 etsep
rolii]nega ele]nedive n` i]art
ed ie]rof aerapuco urtnep ene]eduj
elanoi]aN iei]negA tivirtop ,\cnum
\cnuM ed ie]roF aerapucO urtnep
tuz\cs a iulujamo[ ataR .)MFONA(
a eirbmeion anul uc vitarapmoc
snita a atsaeca dnâc ,tucert iuluna
roliremo[ la latot lur\muN .%2,4
rolii]nega ele]nedive n` i]artsigern`
ed ie]rof aerapuco urtnep ene]eduj
-rep ed 179.673 ed tsof a \cnum
.iemef 100.081 erac nid ,enaos
namroeleT ,)%4,8( iulsaV ,)%7,8(
,)%1,7( jroG ,)%6,7( jloD ,)%8,7(
i]alaG i[ ablA ,)%4,6( ansavoC
a .)%1,6( araodenuH ,)%2,6 etâc(
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
ep ii]itsevni ienu aeredev n` tavoner
-om uatpet[a erac i[ trucs nemret
urtnep edniv el a ed nutropo lutnem
tsof ua \sn` ait[ecA .tiforp eni]bo a
elion ed erednirprus nirp i]aul
\c tazilaer ua i[ \]aip ed ii]idnoc
etse iam un iei]itsevni lutnemadnar
-perdn` ,tnezerp n` tsilaer lunu
-ihcn` erps ,leftsa ,muca es-udnât
al iro etlum iam elec ed ,rol aereir
ep lu]erp tâced tacidir iam ]erp nu
tuni]bo vitcepser ,turec if ra-l erac
la n~ .\zirc ed iedaoirep aetnian`
rotlum iam aerazilanif ,dnâr aeliod
nu suda a elai]nedizer irulbmasna
-atrapa - \]aip ep \trefo ed pit uon
i]\tilicaf i[ ejasinif uc ion etnem
top erac ,enoz etirefid n` ,muimerp
\daoirep \timuna o ep etairihcn` if
a .irateirporp iirotiiv ed
MC
KY
-oP nitnatsnoC .etapicitna ir\n
-noc aered\cs \c tazicerp a ucsep
ep iuluinimula iulu]erp a \unit
i[ \zaetcefa \lanoi]anretni a]aip
aiziced taul a erac ,anitalS orlA
i]airalas ed iulur\mun iirecuder
-oce iezirc iulutcapmi a eramru ac
.elaidnom ecimon
i]alaG al i[ emelborP
-edis iulutanibmoc ii]ajagnA
rov i[` i]alaG lattiMrolecrA cigrur
urtnep elirerec enuped aetup
-rofnI .eratnulov ir\zilibinopsid
-imda ed \simsnart tsof a ai]am
-acidnis iulutanibmoc ai]artsin
,\cigruredis amroftalp ep ed rolet
-ibinopsid ed lav aelutpo la-ed lec
aerazitavirp al ed etautcefe ir\zil
-ed a dnâmru muca \nâp i[ xediS
eiraunai nid lanoi]arepo inev
-utacidniS iuluredil tivirtoP .9002
,rebiT ehgroehG ,aetatiradiloS iul
if av roli]azilibinopsid aerednop
-ces n` \lfa es erac iec nid \tamrof
-ET ,vitcepser ,vitcudorpen lurot
i[ ,i[utoT .erailixua iicivres ,AS
erac ei]cudorp nid iit[igruredis
lutnemom al \nâp ni]up ua iam
-borp ua erac iec uas iir\noisnep
-os aetup rov etat\n\s ed emel
-idnis i[eD .aerazilibinopsid aticil
-ab n` eliiretirc taticilos ua eletac
-ibinopsid aborpa rov es aror\c az
-oc tsof ua un \cn` aetseca ,elir\zil
-anibmoc aerecudnoc ed etacinum
et[aonuc es ,bmihcs n~ .iulut
:iirotasnepmoc roli]\lp lumutnauc
uas 000.81 ,000.61 ed ,\xif \mus o
-ev ed ei]cnuf n` ,iel ed 000.02
\zab ed turb luiralas sulp ,emihc
21 uas \uon ,esa[ ed pmit tasacn`
.emihcev ed ei]cnuf n` tot ,inul
ir\zilibinopsiD
aicaD al i[
-erp iam un \s siced a aicaD
ed etcartnoc ed 026 \csaegnul
al \ripxe erac eraropmet \cnum
-rifnoc a ,eirbmeced iinul luti[râfs
-ivitca a erepurertn` \uon o tam
-eirbmeced 11 lulavretni n` ,ii]\t
\c ta]nuna a i[ ,9002 eiraunai 11
-izer a]aiP :9002 N~ ,EREIRIHC
n` ,artsigern` av xul ed i[ \lai]ned
-orp ed \trefo eram iam aec ,9002
es ,ereirihcn` erps etad i]\teirp
-moc la tacinumoc nu-rtn` \tara
.xonihcE ZTD erailibomi ieinap
are ina iimitlu nid \tnatsnoc atrefO
etad eli]\teirporp nid \tiutitsnoc
ajed ni]ed erac iec ed ereirihcn` erps
erac i[ \]niucol \tla o ni]up lec
o ep ac etateirporp auod a csevirp
,tagu\da ua-s il arotsecA .ei]itsevni
etrefo ,laudarg ,inul tpo elemitlu n`
-ca un erac irateirporp i[revid al ed
lutnemges ep etnian` \resavit
etse ,dnâr lumirp n~ .rolireirihcn`
uc \mru n` ,erac iec erpsed abrov
tanoi]izihca ua ,na nu vitamixorpa
n` i]\teirporp sojatnava ]erp nu al
ua-el erac ep ,eliv iecibo ed ,pot ed enoz
MC
KY
8002 eirbmeced 11 ,ioJ
iam tot \ti]miser eif \s epecn` \cimonoce azirC
dniif i]atcefa iam iec ,ain=moR n` cinretup
ai]autiS .coljim ed asalc n` i]alfa iin=mor
etaot epaorpa n` \rbmus etse \cimonoce
dn=]nuna lutanortap ,etativitca ed eleraotces
\s ajed dn=pecn` uas lanosrep ed ir\zilibinopsid
iiralas \r\f uas uc ii]ajagna \saca \timirt
al aiba \lfa es azirc ,i[utot i{ .iirotasnepmoc
elec elemelborp \c dn=mitse iit[ilana ,tupecn`
.rotiiv luna aiba ivol rov en evarg iam
i[ ion urtnep erbmus eliz \zaem
\puD .[ar\g\F luipicinum urtnep
ainomartiN iemroftalp aeraulerp
ua-s ,airotciV temoriV ert\c ed
-ilim ed 03 ed ii]itsevni icia tuc\f
\s maet\gerp en i[ orue ed enao
en ,muca raI .ai]cudorp m\snaler
n` tcaxe m\lfa en \c mizert
nu uc \mru n` ac ei]autis i[aeeca
-itavirp al i[ocs tsof ma dnâc ,na
.upuC tagu\da a ,“eraz
iec \gnâl ep ,aiutseca mrofnoC
rov soroportiN al ed i]ajagna ed 005
-iralas ed 058 i]azilibinopsid if iam
mehcwanoD al ed 002.1 iec nid i]a
ed 007 iec nid 045 ,elerug\M unruT
nid 007 ,u\caB trefoS al ed i]ajagna
mihcozA al ed i]ajagna ed 009
nid 007 ,]maeN-artaiP - it[eniv\S
-obolS linomA al ed i]ajagna ed 009
iec nid 000.2 vitamixorpa i[ aiz
.[erumozA al ed i]airalas ed 000.3
-artiN rebiL iulutacidniS lurediL
n` ,\c ta]nuna a oripmoR-ainom
-ni nid eletacidnis ,ii]idnoc etseca
ecimihc roletnim\[\rgn` airtsud
al enatlumis etehcip azinagro rov
e]eduj etlum iam nid elirutceferp
lurediL .ir\zilibinopsid ed etatcefa
sups iam a upuC naicuL lacidnis
-orpa nid ,[ar\g\F al ,tnezerp n` ,\c
raod ,irotiucol ed 000.04 vitamix
i[ \vitca ai]alupop \tnizerper %72
uc \zaercul enaosrep ed 007.5 raod
.\cnum ed etrac
iremo[ ed 058
tlO n` ,eliz 9 n`
-sudni amroftalp ep ed elemriF
-ortcelE i[ rutlA - anitalS \lairt
aereidecnoc ta]nuna ua - nobrac
-na 801 vitcepser ,07 a \vitceloc
-noc n` ,eirbmeced anul n` ,i]ajag
iamun tlO lu]eduj n` erac n` lutxet
rolec lur\mun eliz 9 elemitlu n`
tsof a \cnum ed irucol \r\f i[am\r
elemrif etaot i[ enaosrep ed 058 ed
-na nid etrap o al tatpert \]nuner
.aetativitca cuder i[` uas i]ajag
lutsinimulA iulutacidniS lurediL
-noC ,anitalS orlA lurdac nid
-os \c ta]nuna a ,ucsepoP nitnats
-ula ed eraot\cudorp aetateic
-orpa al e]nuner \s siced a uinim
-sid nirp ,i]ajagna ed 003 vitamix
-oisnep i[ eratnulov ir\zilibinop
ed 12 etaborpa tsof uA .etceiorp
ed 002 acric ed eraolav n` etceiorp
-noc rugnis nu i[ orue ed enaoilim
-âp taiehcn` tsof a era]nanif ed tcart
-oP .atseca tamrifa a ,“tnezerp n` \n
tnemeganaM ed ii]\tirotuA tivirt
-siniM lurdac nid ECC-SOP urtnep
role]naniF i[ ieimonocE iuluret
rolirulepa roletegub lulatot ,)FEM(
\tnizerper tnezerp n` \nâp etasnal
latot lutegub nid %7,33 vitamixorpa
iert et[e[\ped erac ,ECC-SOP la
roletegub lulatoT .orue edrailim
,tnezerp n` \nâp etasnal rolirulepa
,orue ed drailim nu etsep acric ed
-\znupseroc elir\rcul \tnizerper
i[ 9002 i[ 8002 ,7002 rolina eraot
.0102 iuluna aeracola nid - %8,52
-REFO ERAM IAM AEC a
-N~ AL I}|TEIRPORP ED |T
icin tiloco a un \laidnom azirC
-miser dniif elas eletcefe ,ain=moR
-irep amitlu n` snetni iam tot eti]
-ibo ed ac ,tnus elemitciv raI .\dao
uas coljim ed asalc nid iin=mor ,iec
n` nilp nid ti]mis ua erac iec ,soj ed
-ilibatsni eciro eranuzub eliirporp
.ina 81 iimitlu nid \cimonoce etat
ua etavirp iinapmoc etlum iam toT
,ir\zilibinopsid ecaf rov \c ta]nuna
al \n=p dn=]nuner ele ertnid elenu
erac elemrif raI .lanosrep nid %09
ua i]ajagna al \cn` ta]nuner ua un
MC
KY
adaoirep n` ecaf rov o \c ta]nuna
es un ai]autis ,i[utot i{ .eraot\mru
-ep n` icin zor aerp if a edevertn`
-aiceps eceraoed ,eraot\mru adaoir
luna if av 9002 \c \zaemitse iit[il
aimonoce urtnep etsaorp rolit[ev
etirefid ,iz eraceif n~ .\csaen=mor
-vitca cuder i[` \c \]nuna iinapmoc
e]nuner \s etioven tnus \c i[ aetati
.i]ajagna nid etrap o al
airtsudni n` emelborP
roletnim\[\rgn`
ecimihc
ia i]ajagna ed 005 vitamixorpA
atsof ,LRS soroportiN ieinapmoc
[ar\g\F ainomartiN \mroftalp
-idecnoc if rov ,vo[arB lu]eduj nid
-\la ,9002 iuluna lutupecn` al ,i]a
i]airalas ed 000.6 acric i]la ed irut
-nuna ua ,orgaretnI iulupurG ia
-iL iulutacidniS iiredil ,i]ram ,ta]
-ojirgn~„ .oripmoR-ainomartiN reb
etse \laidromirp \rtsaon aerar
ed \cnum ed rolirucol aeredreip
-\g\F ainomartiN amroftalp ep
etanibmoc etlalelec ed irut\la ,[ar
-urG ela \ra] nid etnim\[\rgn` ed
-rov etse ,latot n~ .orgaretnI iulup
-upurg ia i]ajagna ed 006.6 ed ab
n` i]azilibinopsid if rov erac iul
luredil ,i]ram ,taralced a ,“9002
-ainomartiN rebiL iulutacidniS
tivirtoP .upuC naicuL ,oripmoR
i]ajagna ed 005 acric ,etatic iesrus
\mroftalp atsof ep ed 006 iec nid
imirp rov [ar\g\F ainomartiN
-ilibinopsid ed ir\cifiton elemirp
inul elemirp n` ,ac dnâmru ,eraz
jamo[ n` ertni \s ,9002 iuluna ela
erazilibinopsid \pud rai ,cinhet
imirp rov [ar\g\F al ed ii]ajagna
-rU„ .iirotasnepmoc iiralas iert
ERAOLAV N~ ETCEIORP a
ED ENAOILIM ED 002 ED
:ETABORPA TSOF UA ORUE
-av n` ,etceiorp ed 12 ed r\mun nU
ed enaoilim ed 002 acric ed eraol
esuped 004.2 epaorpa elec nid ,orue
lanoi]arepO iulumargorP lurdac n`
ii]\tivititepmoC aeret[erC lanoigeR
n` \nâp ,etaborpa tsof ua ecimonocE
rugnis nu taiehcn` dniif tnezerp
,taralced a ,era]nanif ed tcartnoc
dnivirp \launA a]nirefnoC al ,i]ram
,ECC-SOP iir\tnemelpmi luidats
luretsiniM n` tats ed luraterces
neguE ,role]naniF i[ ieimonocE
roletceiorp aeraolaV„ .icivorodoeT
lurdac n` ,tnezerp n` \nâp ,esuped
edrailim 8,7 al \cidir es ECC-SOP
.)orue ed edrailim \uod etsep( iel ed
ed irulepa ed 52 etasnal tsof uA

\n=mor abmil n` ,rolirotamusnoc aeracude urtnep latroP
ue.ateclod.www//:ptth lulatrop laicifo taruguani a ,avenuK anelgeM ,iulurotamusnoc ai]cetorp urtnep naeporuE lurasimoC a
iicivres ,iulurotamusnoc ela \zab ed irutperd dnirpuc iulumargorp ela enil-no eludom urtap eleC a \n=mor abmil n`
elairetam eni]noc erac ,roliroseforp tanitsed laiceps ludom nu i[ roliicivres i[ rolesudorp a]narugis ,eraicnanif
a )\]narugis n` i[ i[ot\n\s ,ilibasnopser irotamusnoc ,rolirotamusnoc ai]acude n` erecudortni( ecigogadep
-a ,irotamusnoc ed elii]azinagro urt
iru-GNO ,elatnemanrevug elii]neg
-inumoc ei]acude ed emargorp uas
-e ed etnemurtsni ajed \tsixE .\rat
ibmil etla n` rolirotamusnoc a ei]acud
tnus aetseca ,eirbmeced 8 nid rai ,EU
.ain=moR i[ airagluB n` i[ elibisecca
-orp ela enilno eludom urtap eleC
ela \zab ed irutperd :dnirpuc iulumarg
,eratehcite ,etcartnoc( iulurotamusnoc
,etaticilbup ,\]natsid al ed erazn=v
-ub( eraicnanif iicivres ;)iribug\psed
-onoce ,icetopi ,tiderc ,eilimaf ed teg
rolesudorp a]narugis ;)ii]itsevni i[ iim
-itsed laiceps ludom nu i[ roliicivres i[
-iretam eni]noc erac ,roliroseforp tan
-acude n` erecudortni( ecigogadep ela
-ser irotamusnoc ,rolirotamusnoc ai]
.)\]narugis n` i[ i[ot\n\s ,ilibasnop
-amrofni \refo enilno eletnemurtsnI
erivirp uc ,tisolof ed ro[u ,\zab ed ei]
-amusnoc ela irutperd ed \mag o al
-carp elpmexe ednirpuc erac ,rolirot
i[ ir\bertn` ,iz uc iz ed a]aiv nid ecit
urtnep ir\bertn` i[ rad ,irusnups\r
a .role]nit[onuc aeratset
ela \cimonoce erasnaler ed elirunalP
“etneicifusni„ tnus EU rolenrevug
“etneicifusni„ \cn` taredisnoc a ainumlA niuqaoJ ecimonoce irecafa urtnep naeporue lurasimoC a
ed 002 ed luvitceibo uc ei]arapmoc n` ,EU elenrevug ed muca \nâp etatnezerp erasnaler ed elirunalp
aeraborpa ta]nuna a \naeporuE aisimoC ,pmit tseca n~ a sellexurB ed suporp orue ed edrailim
a edrev \dnu esimirp a]narF i[ ec \pud iz o al ,racnab iulumetsis a erinijirps ed ieirtsuA iulumargorp
naeporue lurasimoc ,ainumlA niuqaoJ
ecimonoce irecafa urtnep
ed rolemargorp a \dipar aeraborpa
.rolicn\b a eravlas
-seca ia i]natnezerper i]lum iaM
ai]agitsevni \c taralced ua ir\] rot
un i[ sorugir aerp \talured etse EC
-pecxe elii]idnoc eraredisnoc n` ai
-eg ,eraicnanif ele]eip nid elanoi]
a .roletiderc azirc ed etaren
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
.9002 n` iralod ed edrailim 1,4
azirC .erbmus tnus elezongorP„
-sudni \tnurfnoc es erac uc \cinorc
uc 9002 n` i[ aunitnoc av airt
.iralod ed edrailim 5,2 ed iredreip
vitagen iam lec uc m\tnurfnoc eN
-ed a ,“ina ed 05 iimitlu nid uidem
,ATAI la lareneg lurotcerid taralc
, a e n e m e s a e D .i n a n g i s i B i n n a v o i G
-asap ed lucifart \c ta]nuna a ATAI
\tad amirp urtnep aed\cs av ireg
\s rotiiv luna ac dnâmru ,1002 \pud
-orp iert ed nilced nu ezertsigern` es
ed eret[erc o uc vitarapmoc ,etnec
a .na tseca n` etnecorp \uod
8002 eirbmeced 11 ,ioJ
n` ,roli]luda aeracude urtnep roliros
-oc[ n` ,ina 81-51 ed ivele urtnep iloc[
i]\tivitca urtnep i[ rad ,eramirp elil
-nep \]nirefer tperd uas eramrof ed
al ir\cifidom etimuna \tpaet[a \c
,ieinamreG a \ralimis avitai]ini
.aziva o a ed etnian`
-noc a-s \naeporuE aisimoC
inuiserp uc ,libalaerp n` ,tatnurf
-mem etats rotlum iam aetrap nid
-amreG ,a]narF erac ertnirp ,erb
urtnep ,aideuS i[ airtsuA ,ain
URTNEP E{AIRU IREDREIP a
-apmoC : E N E I R E A E L I I N A P M O C
rov emul agaertn` nid eneirea eliin
ed iredreip na tseca n` artsigern`
urtnep rai ,iralod ed edrailim icnic
ed iredreip ion etazongorp tnus 9002
-A ta]nuna a ,iralod ed edrailim 5,2
-ropsnarT a \lanoi]anretnI ai]aicos
etimsnart ,)ATAI( ineireA rolirotat
-u etiuziver tsof ua elerfiC .sretueR
anul n` \c tnoc dnâni] ,ered\cs n` ro[
n` \c amitse ATAI 8002 eirbmetpes
rov eneirea eliinapmoc na tseca
edrailim 2,5 ed iredreip artsigern`
ed iredreip ion ed etamru ,iralod ed
elirutperd urtnep naeporue luras
.avenuK anelgeM ,iulurotamusnoc
enilno ei]acude ed EU elemargorP
-eforp i[ rolirotamrof etanitsed tnus
-mihcs a eramru ac ,le i[ aenemesa
-a a ,“ieporuE luroiretni nid rolirub
-erp bus etse ainamreG .le tagu\d
a urtnep i\s rolirenetrap aenuis
ed elirutrofe al tlum iam iubirtnoc
-irp etse ae \c vitom ep ,erasnaler
-ifeneb i[ \naeporue eimonoce am
-ategub ervenam ed ejram ed \zaic
raD .elibajilgen tnus un erac er
\zufer inamreg ilibasnopser iinu
.anâm \ta]rof eif el \s
n` muca \nâp simorp a lunilreB
ed orue ed edrailim ed 23 ed ruj
ep ii]\tivitca a ereni]sus ed irus\m
.ina iod
timirp a ieirtsuA lunalP
eisimoC al ed edrev \dnu
-a a )EC( \naeporuE aisimoC
-irps ed ieirtsuA lumargorp taborp
-lucifid n` etalfa rolicn\b a erinij
n` ,eraicnanif iezirc azuac nid etat
edrailim ed 001 ed \latot eraolav
mA„ .sretueR etimsnart ,orue ed
-ed a ,“ieirtsuA lumargorp taborpa
urtnep naeporue lurasimoc taralc
.seorK eileeN ,ei]itepmoC
-irojam luranoi]ca ,knaB etsrE
nid \cnab amirp tsof a ,RCB la rat
-ni eif \s tatpecca a erac airtsuA
ed iulunrevug lumargorp n` \sulc
ed latipac ed eizufni o uc ,aneiV al
a seorK .orue ed enaoilim 7,2
-argorp taborpa a \c ,inul ,ta]nuna
-ni aerinijirps urtnep ie]narF lum
-orp ua erac eraicnanif rolii]utits
taralced a i[ iezirc azuac nid emelb
-aot\r\muN„ uc ,ucsen\tS anaivaS
,“ezirC„ - tangI iahiM ,“\srevni aer
-ab.ydam„ - uiranubr\C aninaiG
,“ezdakimaK„ - ageleN anilA ,“ude.yb
i[ “+hR)II(A„ - ucnenisE atelociN
.“gnillaC tserahcuB„ - nafet{ aceP
o ed \tadecerp etse \seip eraceiF
.iulurotua a \cifargoilbiboib \ton
auod a n` \tasnal if av aigolotnA
al 9002 eiraunai iinul a etat\muj
o-rtn` ,wacorW i[ aivocarC ,aivo[raV
-urtaet etacided etnemineve ed eires
ert\c ed etazilaer ,csenâmor iul
aivo[raV-nâmoR larutluC lututitsnI
.gnaP agnaP arutidE i[
EU n` ain=moR 6
,eircsed “ATECLOD„ lumargorP
elirutperd tnus erac ,inui]ces iert ep
dn=grem ,ii]autis n` rolirotamusnoc
-ar\pmuc-erazn=v ed etcartnoc al ed
aeranoi]ulos ,ii]narag al \n=p i[ er
.tiderc iunu aeradroca uas roliigitil
-oruE aenuinU nid iirotamusnoC„
elec ertnid elenu ed \rucub es \naep
rad ,emul nid irutperd esnitxe iam
-uc i[` un iinemao aeseda aerp tlum
aerp gele]n` un uas elirutperd cson
-noc ecirO .\csaesolof el \s muc enib
irutperd ec eit[ \s eiubert rotamus
,nub nu \zaenruter dn=c icnuta era
et[emirp un dn=c icnuta \caf \s ec
es \s ednu ,\trefo n` erapa ec aeec
\talp ed aton dn=c icnuta \gn=lp
-\g \s ednu ,\tacr\cn`arpus if a erap
eioven era dn=c icnuta rotuja \csaes
-A .uigitil iunu aeranoi]ulos urtnep
-itcarp ei]amrofni ed luneg etse atsec
-\s iinemao \tuja erac eramrof i[ \c
\csaemirp \s i[ elirutperd \ni]sus i[
o erac ep roliicivres a etatilac aeca
lunizagam al uas tenretni ep ,\tirem
-imoc taralced a ,“iiz\rts lu]loc nid
ed tautcefe tnoced iunu tivirtoP
enrevug 81 ,naeporue luvitucexE
ua 72 nid eneporuE iinuinU ela
-ca a erasnaler ed irus\m ta]nuna
%9,0 al %8,0„ dnâtnezerper ,ii]\tivit
,“naeporue turb nretni lusudorp nid
a iisimoc ienu a]af n` le tacidni a
.naeporue iulutnemalraP
-u\da a ,“tneicifus etse un \cn~„
ludnâr al taxif a aisimoC .le tag
ela ii]ubirtnoc ed vitceibo nu u\s
-orue BIP nid %2,1 ed rolenrevug
labolg erasnaler ed nalp nu i[ naep
-ni BIP nid %5,1 uc tnelavihce
acnaB( eneporue irudnof dnâzulc
a teguB i[ ei]itsevnI ed \naeporuE
.PFA et[etnima ,)EU
elir\] letfsa tativni a ainumlA
n` ,trofe nu \cn` \caf \s eneporue
-ue nrevug ed i[ tats ed iife[ ec pmit
n` \csaenuer es \s \zaemru inepor
-urB al eni=m i[ iz\tsa timmus
-ed atucsid a urtnep sela iam ,sellex
-orp i[ erasnaler ed nalp tseca erps
.naeporue iuluvitucexE ela irenup
,avenic ep ezenmesed \s \r\F
\zufer erac elenrevug tacitirc a le
a urtnep tlum iam \csaiutlehc \s
-nep erasnaler ed arutcaf it\lp un
al \ticilpmi \citirc o ,rol iinicev urt
.ainamreG ac ir\] ronu aserda
la( urbmem tats nu \c izua dnâC„
o ac aec\lp ra-i un \c enups )EU
u\s lunalp ed etiforp \s \ra] \tla
aem aerer\p \pud ,)erasnaler ed(
a ,“sele]n` enib etraof etse un le
atseca ed \caD„ .lurasimoc sups
ed atiforp av ,ir\] etla \zaicifeneb
ED EIGOLOTNA AMIRP a
ABMIL N~ CSEN+MOR URTAET
-unim esa{„ lultit buS :|ZENOLOP
-aeT„ aires n` ,“csenâmor urtaet ed et
knaP agnaP iirutidE a “nredom urt
-irp dnâruc ed tur\pa a ,aivocarC nid
csenâmor urtaet ed eigolotna am
-ni ,\zenolop abmil n` naropmetnoc
-utitsnI la tacinumoc nu \zaemrof
.aivo[raV nid nâmoR larutluC iulut
-RCI lunijirps uc \tacilbup ,aetraC
gnihsilbuP„ lumargorp nirp aivo[raV
ertnid eseip esa[ ednirpuc ,“ainamoR
irenit i]ucsonuc ronu ela etacuj elec
,vitcepser ,inâmor icitamard irotua
TRUCS EP
arpusa drocA
iuluvitceibo
iigrene %02 ed
0202 n` elibareneger
iinuinU ela erbmem eletatS
naeporuE lutnemalraP i[ eneporuE
arpusa ,i]ram ,ludroca tad ua-i[ )EP(
av erac \vitcerid ed iulutceiorp
luna n` ,ac eratinumoc elir\] agilbo
-rene rol lumusnoc nid %02 ,0202
-e esruser nid tarugisa eif \s citeg
\zaemrofni ,elibareneger ecitegren
-noc a-s ,rolirotaicogen tivirtoP .PFA
-elger arpusa lapicnirp n` tinev
-itu a ecigoloce iiretirc ep iir\tnem
tceibus nu ,roli]narubracoib iir\zil
urbmem tats eraceiF .tasrevortnoc
nu \gnita \s iubert av iinuinU la
nalp iunu azab n` ,lanoi]an vitceibo
n` \csaetsevni \s \gilbo el erac
lutceiorP .eraotisitsoc iigrene etseca
-ue lunalp nid etrap ecaf \vitcerid ed
avirtopm` \tpul ed naepor
\s tanitsed ,ecitamilc rolir\bmihcs
uc ezag ed eliisime %02 uc \cuder
av es erac i[ ,0202 n` \res ed tcefe
-immus al rolii]ucsid lurtnec n` alfa
.eirbmeced 21-11 nid EU lut
-upedorue ,EP aetrap nid lurotropaR
edualC zehgrubmexul tsigoloce lutat
-ni citilop ludroca tatulas a ,semruT
-ugis irefo av„ erac ,i]ram tinevret
-e n` etazilaer rolii]itsevni \]nar
ai]nide[erP .“elibareneger iigren
uc taicogen a erac ,EU a \zecnarf
roletats elemun n` lutnemalraP
.ludroca tamrifnoc a ,erbmem
if aetup ra eletnalP
enilas n` etavitluc
-luc aetup ra iulurotiiv iirotlucirgA
urtnep \tar\s \pa n` eletlocer avit
erac n` iulutxetnoc atpada es a
ela \libatop \pa ed elesruser
iam ec n` ec nid tnus iulutn=m\p
al ed irot\tecrec ronu tivirtop ,erar
.CBB \zaemrofni ,“ecneicS„ atsiver
tnus \t\psaorp \pa ed elesruseR„
etlum iam elec rai ,etatimil etraof
-tecn~ .musnoc urtnep etisolof tnus
en \s libatiforp eif \s o tecn`
o ac eniram i[ etar\s epa al midn=g
luroseforp taralced a ,“\sruser
lutnematraped al ed amezoR etleJ
erebiL ii]\tisrevinU la eigoloce ed
aetativitcudorP .madretsmA nid
a iimul ela erarga enoz etlum nid
eras ed iululevin azuac nid tuz\cs
,tnezerp n~ .\pa ed elesruser nid
etse iimul apa nid %1 raod
-eri etse aerazinilaS„ .\t\psaorp
luroseforp sups iam a ,“\libisrev
iam uas emerved iaM„ .amezoR
etpecca \s eiubert aerinemo uizr=t
iam ec n` ec nid etse aemul \c
.atseca tagu\da iam a ,“\nilas
if aetup ra iulurotiiv eletloceR
uas etar\s epa n` cserc erac etnalp
,eram ed azraV .roliru=r elirug n`
-remoc i[ \tavitluc etse ,ulpmexe ed
-moc O„ .adnalO n` ajed \tazilaic
ep eram ed \zrav \vitluc einap
eram nu etse i[ [irteip nid ejalp
taralced iam a ,“adnalO n` seccus
.amezaR luroseforp
rov EU ilaicifO
eletceiorp acifirev
airagluB nid ERAHP
ieisimoC a \cinhet enuisim O
eiraunai n` azilana av eneporuE
n` airagluB n` etatlovzed eletceiorp
a ,ERAHP iulumargorp lurdac
,raglub lureimerpeciv ta]nuna
-etis \zaetaler ,aveicgulP anelgeM
etse aeracifireV„ .moc.etinivoN lu
EU elirudnof ezehcolbed \s \tinem
tacilpxe a ,“eletceiorp etaot urtnep
\nuerpm` \raglub aetraP„ .atsaeca
urtnep lareneg lurotcerid uc
ua ,hgieL leahciM ,EU la erednitxE
ed etagel eletcepsa etaot tazilana
-lâtn` lurdac n` rolirudnof ai]brosba
.atsaeca tagu\da a ,“iz\tsa ed iirin
eirporp nid aifoS al snuja a hgieL
-ed n` acilpxe a urtnep \vitai]ini
ed eneporuE ieisimoC aiziced uilat
orue ed enaoilim ed 065 egarter a
-umargorp etanitsed elirudnof nid
rolinuicipsus azuac nid ,ERAHP iul
\met ac era aenuisiM .ei]puroc ed
eraredaerp ed rolirudnof ai]brosba
ii]\tiruces ,iei]acude luinemod n`
a .iei]itsuj i[ elaicos
7 etat\n\s ed ai]roP 8002 eirbmeced 11 ,ioJ

LACIDEM RANOI}CID
erac rotarobal ed \cinhet :eigolonumioidar a
-na uc i]agujnoc ivitcaoidar i[upmoc \zaezilitu
\ratnemila atiudnoC
\tatlovzeD .roliprocitna iir\zod lupocs n` ,enegit
-ar ,i]nalucric rolinomroh aerazod urtnep lai]ini
atsiped a urtnep \tazilitu etse aigolonumioid
n` vanlob iunu elegn=s n` i]nezerp iiprocitna
elamsitamuer elilob n`
.irutopmoc ,etcurf ,emugel ed -iports i[ enrac uc irur\cn=m
tanimesid sotametire lusupul ac ilob ienu lupmit
;iigrela ienu lupmit n` uas -ietorp i[ elimis\rg ,lulooclA -artuen al \n=p i[ loocla uc et is\g etaop es “eleliz etaot ed aec anarH„
.esizretni tnus elen -arged ed rolesudorp aerazil \nub vitatilac ,\ni]up uas \tlum ,uerg uas ro[u
-uco es erac \lacidem \nilpicsid :eigoloidar a es sotug al ,iezirc arafa n~ ir\brutrep ecudorp top erad
n` etnazinoi rolii]aidar iir\zilitu luiduts uc \p ,ihcinir( elerecsiv :dulcxe .tazilamron ed uerg .\saot\n\sen uas \saot\n\s ,un uas
;ilob ronu lutnematart i[ elii]agitsevni aenrac ,lutan=v ,)tacif ,reierc -a iei]artnecnoc aeret[erC dniped “libitsubmoc„ iutseca eli]\tilac eD
-epus ,elirulezem ,tazn=m ed -n` es egn=s n` ciru iuludic
-ni ed \cinhet :\lanoi]nevretni eigoloidar a ,elesaonimugel ,enrac ed el -lif a]neicifusni n` et[enl=t .ertsaon ii]eiv aetatilac i[ aetat\n\s
-ueparet uas citsongaid ed irupocs n` ei]nevret -ila lumigeR .oacac i[ aefac ,ihcinir ed ilob n` elaner iir\rt
-a ienu luidemretni nirp lauziv \talortnoc ,\cit -iteneg ei]izopsiderp ed zac n`
-retni aigoloidaR .\lacidem eiregami ed irutarap
,cietorpopih if av ratnem -noc irurahaz ed i[ imis\rg ed
al cidiculgopih i[ cidipilopih .ei]atnemilaarpus n` ,\c i[ lef al ,\zaetimil es etartnec
cifargoce lauziv lortnoc bus ,etimrep \lanoi]nev
rolenagro eliispoib i[ elii]cnup ,cigoloidar uas .icitebaid uas izebo -\mru citeteid lumigeR -oic ,lucanaps ,\rgaen aeni=p
-una lutnematarT .rolesecba aeranerd ,ednuforp miger nu \dnamocer eS ed iulutropa aered\cs et[er luiclac \zaehcolb erac ,ataloc
nirp \rabmol aenuiger nid elacsid iinreh rotim uc ,nairategev-otcurf-otcal aeret[erc i[ csir uc etnemila l` i[ \niugnas ai]alucric nid
n` emizne ienu aeratcejni( \citamizne aziloelcun ,\bla eni=p ,taserged etpal a msinagro nid iir\nimile .\nimile
-ucrep aeratnemgarf nirp uas )larbetrev lucsid ,te]o ,etcurf ,esaoni\f etsap ,eramru nirP .ciru iuludica
eizufrep nirp erecnac ronu lutnematart ,\tanat l 3-2 ,nifad ed eznurf ,ei=m\l -olacopih if av ai]atnemila
-ecnacitna etnemacidem( ecitotimitna ed \lacol .etatanobracib edihcil ed ed 000.2-008.1 eidem n`( \cir etacidni etnemilA
iulumsinagro lutser tsop\da al dn=nup ,)esaor NAJEB NIROD-DALV .RD *
ediculg nid \supmoc ,)iirolac lumsitamuer n`
-ar ed elpmexe etla tnus etiroden eletcefe ed \]af GOLOTAMUER RAMIRP CIDEM ETSE epus ,)esaoni\f etsap ,zero( \zortrailop ,vitareneged niroD-dalV .rd ed
\ralucsav aigoloidaR .\lanoi]nevretni eigoloid
-O .icinhet etlum iam \tropmoc \lanoi]nevretni \zolidnops i[ NAJEB
-emretni nirp sav iunu )aeredihcn`( aeraretilb iulumsitamuer luzac n~
-\mru es iruzac etseca n~ era ateid ,rotamalfni pit ed
gaehc iunu la uas edilos elucitrap ronu luid ievrezer aerarugisa et[er
-itu etsE .erazilobme ed elemun \traop nivgnas -niitna lutcefe vitceibo tperd
i[ soso iulutuse] a ecietorp ed ,tazilibisnesed rotamalf
ir\regn=s ienu aerirpo acovorp a urtnep \tazil eS .\saoso aerazilarenimer
aeraunimid urtnep uas inuizel ienu evitucesnoc n` iulumsinagro a erajetorp
\tagob ei]atnemila o enupmi -na uc iulutnematart lupmit
-retni ienu lusruc n` iigaromeh ienu ie]nednuba
,elibalimisa ro[u ,enietorp n` -en i[ ecinozitroc ecitamuerit
ecaf a urtnep \tisolof etse iaM .elacigrurihc ii]nev
n~ .)msirvena( \ralucsav enuizel o ezeserger \s
animativ ni]noc ec imis\rg n` -ro a erajetorp ed ,ecinozitroc
ezelortnoc es \s etimrep aenigami ,iruzac etla .uiclac ed irur\s n` i[ D i[ A -osarpus ed elativ rolenag
,arotseca aeraretilbo \pud ,esav n` aerecudortni ed enrac \dnamocer eS .eraticil
-ihce uc rol aetatimertxe al etatod ednos ronu a -ebl\g ,irutezn=rb ,tacif ,et[ep -il uc ateid \dnamocer eS
-ac aigolotap ed ei]cnuf n` sela etse erac tnemap -s\m ,enula ,eladgim ,iru[un a i[ rolediculg a eratim
-nep ,liba[ated [anolab :\tatart if a \zaemru er i]\titnac eni]noc( aios ,enil a erecuder ed i[ rolenietorp
taziligarf sav nu ed \tamrof agnup elpmu a urt aelosaf ,)uiclac ed etnatropmi miger nu amru av eS .iir\s
a urtnep ,liba[ateden [anolab nu uas ,)msirvena( .\bla azrav ,apaec ,\tacsu elemirp n` ,nairategev-otcal
ed \mrof n` urtlif :\tatsugn` \retra o lacol atalid 2 raod es-udn=musnoc eliz
a urtnep ,\raoirefni \vac anev n` sup “\lerbmu„ ai]atnemilA \]irugnil o uc ,etpal ed irtil
etsecA .iilobme ienu lucsir ed iin=m\lp ajetorp es-udn=gu\da ,r\haz ed \sar
etagel rolirutsoc aerative timrep etirefid icinhet \tug ed rolivanlob
-us ,iruelej ,irutopmoc iopa
;\cisalc \lacigrurihc ei]nevretni o ed -orp nu etse ciru ludicA -i\f ,i]emsep ,etcurf ed iruc
n` enietorp nid tatluzer sud -nis o al esimda tnuS .esaon
-e :eirotareporep \railib eirtemonamoidar a
-uiserp la uiduts nu uc taicosa cigoloidar nemax -ac al ,eradarged ed lusecorp -[ep ,aenrac iz ep \sam \rug
,)codeloc lulanac( elapicnirp erailib ii\c rolin -id lubut gertn` \picitrap er .azn=rb i[ el\uo ,elet
.elacigrurihc ii]nevretni ienu lusruc n` tacitcarp -ifus etse un erac i[ vitseg ecinorc esaoi]cefni ilob n~
etse uirotareporep railib cigoloidar lunemaxE nid tanimile enib ed tneic muc ,ecinorc iirotamalfni uas
-arepo ,erailib ielucizev iei]alba lupmit n` tacidni -ir n` aerartlif nirp ,egn=s ,\diotamuer atirtrailop if ra
-lac ed aeramrof( \railib \zaitil o ed \supmi ei] ciru dica ed elelatsirC .ihcin o uc aereni]sus enupmi es
ep ,\c aerarugisa etimrep nemaxe tsecA .)iluc \zaertnecnoc es etanimileen -ietorp ed \tucserc etatitnac
-atsbo nu icin \tsixe un ,\lapicnirp \railib aelac dn=cudorp ,irutuse] elenu n` -eid ,iz/g 002-051 al \n=p ,en
etimuna n~ .)lanoi]cnuf locatsbo uas luclac( loc ,\lib n` uas ihcinir n` iluclac -pal ,enrac ep \tazab dniif at
-uts nu-rtnirp tatelpmoc etse lunemaxe ,iruzac -utuse] \tiri ii]alucitra n` rai -er eS .et[ep ,\uo ,\zn=rb ,et
nu uc \tatod \dnos O .railib cirtemonam uid .el-udn=malfni ,elir -avazraz i[ emugel \dnamoc
\sudortni etse rolinuiserp a erarus\m ed tarapa erecudorp ed lumsinaceM ed lutropa urtnep ,edurc irut
,tcerid dom n` libisecca ,codeloc lulanac n` icnuta -u iuludica a erarculerp ed i[ -emesa eD .enimativ i[ irur\s
aereificapo etimrep erac \dnos \tla o ed \tamru aeeca ed ,xelpmoc etse cir -itepa aeralumits urtnep ,aen
urtnep ,capooidar sudorp nu uc tcudnoc iutseca ,\jirg eram meva \s eiubert -nemidnoc isolof top es ,iulut
a .ecigoloidar inigami eni]bo aetup a eiubert rotamalfni msitamuer ed iivanloB -ecorp a eralgered o t=curtn` et=c ,iroerar ,i[ etnatirien et
eras ed lumusnoc mumixam al \cuder \s ronu a erarculerp ed iulus lusecxE .u[or niv ed rahap nu

A ERATILIBAER I{ EREILISNOC ED LURTNEC

“a]nedivorP„ lacideM lurtneC IRUGORD I{ LOOCLA ED ETNEDNEPED ROLENAOSREP
:azived buS

ienivocuB i[ ievodloM ieiloportiM la !EIR|T |R|F ,ERAT IIF

:iicivres eleraot\mru tiutarg mirefO
;)GEE( emargolafecneortcelE „ :\refo ;\lai]nedifnoc tcirts purg ed i[ \laudividni eiparet i[ ereilisnoc „
;iirtemoripS „ ;\cigolohisp eraulave „
;iirtemolicsO „ -atirojam n` ii]atlusnoc( ecinilc elacidem iicivreS .I ;tsinoiseforp tafs i[ elitu ii]amrofni „
.iipocsotceR „ .)elacigrurihc i[ elacidem roli]\tilaiceps aet ;nonA-lA i[ iminonA rolicilooclA elirupurg nî erargetni „
;etatilaiceps ed \rutaretil „
:ecinilcarap elacidem iicivreS .II ;csecinvohud i[ larom nijirps ,\lautirips ereilisnoc „
\cim i[ LRO urtnep( elacigrurihc ii]nevretnI .III .ecitueparet erebat „
,eigolotameh ,eimihcoib( rotarobal ed ezilanA „
.iz ed eranretni uc ,)eigrurihc ;)eigoloiborcim ,eigolonumi misolof ,\lautirips-oicos-ohisp-oib \laob o etse lumsiloocla tâcurtnÎ
;)elirupit etaot( iifargoidaR „ -os e]niit{ i[ eigolohisP ,\nicideM ,\]niderC ep \zaezab es erac edotem
:emargorp i[ elacidem iicivres etlA .VI ;iifargomaM „ irugord etla i[ loocla ed i]atcefa iec ep m\tuja i-\s etse urtson lupocS .elaic
;iicnum anicidem ed etelpmoc iicivreS „ .\lautirips i[ \lanoi]ome ,\latnem ,\cizif aetat\n\s \csaes\ger i[-\s
;)n=s ,lanigavodne ,sivlep ,nemodba ,droc( iifargocE „ ,eecil i[ iloc[ nî erineverp ed retcarac uc evitacude i]\tivitca m\ru[\fseD
ed ii]\t\n\S iuluretsiniM lumargorP \zaelured eS „ ;)pocsoplocoediv uc( iipocsoploC „ .i]aticilos metnus ednuiro i[ iipoc ed esac ,eraicnetinep ,iihorap ,elatips
;n=s ed iulurecnac a erineverp ;)\]nadepmi ,elacov ,elanot( emargoiduA „ ieilimaf iirbmem urtnep ereilisnoc ed iicivres ,aenemesa ed ,mirefO
.otua iirot\cudnoc urtnep \lacidem a[if \zaerebile eS „ ;)GKE( emargoidracortcelE „ .aviuc la loocla ed lumusnoc ed etatcefa
-epS i[ etatiradiloS„ iei]adnuF lurdac nî talured etse tceiorp tsecA
-irP lurdac nid \laicos \]netsisa ed elirutcurts uc tairenetrap nî “\]nar
.i[aI SAJC uc tcartnoc taiehcn` era “a]nedivorP„ lacideM lurtneC .i[aI ieir\m
nî reilisnoc nu \tpaet[a \v ,701 .tni 845022-2320 :let ed lur\mun aL
.eretimirt ed lutelib iamun rasecen etse elacidem iicivres elenu urtnep ,leftsA aetatilai]nedifnoC .\rtsaovaenmud uc \brov ed aets \s tit\gerp ei]cida
:lacideM iulurtneC lutairaterces al uas 049512-2320 :xaf/let al :ir\margorp i[ ii]aleR .urtson iulurtneC a rua ed aluger etse
)eiloportiM \gn=l( 41 .rn tn=fS i[ eraM lec nafet{ lud-B
moc.oohay@ealocinfslurtnec :liam ;84 .rn irgeN ihcatsoC .rtS :aserdA

\tazilaer \nigaP ,inul ed iz eraceif nid lur\mun n~ !tnatropmI :aserda ep en-i]eircS

ailitO ed ,1 .P.O ,4 .P.C ,“animuL luraiZ„
purg nu etâc \tnizerp \ciliM .I nitnatsnoC luroseforp i[aI ,630007 doc
UNAET{INIL|B :liam-e ed aserda ep uas
moc.oohay@unaetsinilab_ailito .arotseca ela ecitueparetotif eliidemer i[ ilob ed moc.oohay@unaetsinilab_ailito
 MC
Y

SATINIRT oidaR

01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
SATINIRT oidaR

;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC

MC
Y
 MC
Y

01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC

MC
Y
 MC
Y

01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC

MC
Y
 MC
KY

8002 eirbmeced 11 ,ioJ edrev anigaP 8

iam taredisnoc etse eralos iruonap 3 ed metsis nU
\tamrof eilimaf o ac urtnep tneicifus t=ced tlum
al \dlac \pa aeva \taop \s enaosrep urtap nid
eirbmotco n` \n=p i[ eitram nid ei]ercsid
-iM a eranoi]nevbus ed lumarg
-ejeB nirolF ,iuluideM iuluretsin
iemrif la lareneg lurotcerid ,uran
-etsis ed eratnom i[ ei]ubirtsid ed
avonI eigrene ed evitanretla em
\sruc \tsaeca n` sircsn` a-s ,litS
.ralc etraof etse un [inif iur\c la
-orp n` ,aiutseca ainipo n~
-enupmi \lae[erg o tsof a marg
-urtn` ,mixam nofalp iunu aer
\s ai]netni aeva rov elemrif t=c
.iru]erp nid \csaejnutor iam
n` ,eidem \]niucol o urtneP„
nu ,enaosrep 5-4 cseiu]eiv erac
-a eif \s egnuja metsis ed leftsa
,\reponam uc tot uc ,tanoi]izihc
-A .iel ed 000.02 mumixam uc
leftsa iunu la erizl\cn` al lutrop
iruonap 3 nid tamrof ,metsis ed
,irtil ed 003 ed reliob nu ,eralos
,erailixua eletnemapihce sulp
av lutnecorP .%5 acric ed etse
-un uc lanoi]roporp tcerid et[erc
-a es erac al ,iruonap ed lur\m
es ,\rudl\c ed \pmop o \guad
\sn` ,eleraotaidar i[ \bmihcs
-us ep atseca luzac n` m\tucsid
-ilpxe a-en ,“iram iam tlum em
.uranejeB nirolF tac
iert uc metsis iunu elirutsoC
,\zaezitroma es eralos iruonap
-ixorpa n` ,etatic iesrus tivirtop
-usnoc ,ranuL„ .ina 5-4 vitam
%08 uc cim iam if av zag ed lum
-iu eiubert un \sn` ,zac tseca n`
,erac ,exon ed eliisime ed tat
-rene ed emetsis rotseca ei]arg
-bus a ,“cuder es ,evitanretla iig
erac ,litS avonI lurotcerid tainil
-onap uc lumetsis \c tagu\da a
-a aerizl\cn` urtnep eralos iru
-moc n` inev etaop erejanem iep
-noc metsis iur\ciro aeratelp
al arutcaf et[evirp ec aeec n~
-pes-eitram adaoirep n`„ ,zag
-ez erps ednit atsaeca eirbmet
“\nub„ dniif niforT ailimaf ,“or
aetatitnac urtnep raod \talp ed
-nep atilp ed \tamusnoc zag ed
.tit\g urt
gertn` ep tit\lp a niforT naoI
-i] a \sn` ,iel ed 000.03 lumetsis
-e \c lutpaf ezeinilbus \s tun
\tnizerper \libareneger aigren
erac n` lutxetnoc n` ,lurotiiv
-nap o ep \lfa es iuluzag lu]erp
eni]nem av es i[ \tnednecsa \t
-an` pmit tlum urtnep \cn` a[a
i[ etse tneredisnoc tla nU .etni
etse„ \c urtnep ,uidem ed aleca
,eraos ed irucub et un \s tac\p
azuac nid ,\c lutpaf dniif tuit[
-ao i]lum etraof \tsixe ,iir\ulop
erac \tenalp \tsaeca ep inem
a ,“aericul\rts aedev top i-un
al es-udnirefer ,niforT tacilpxe
\taulop iam aec etaop ,anihC
al ed eli]\tirotua ,emul nid \ra]
-noc es \c dn=csonucer gnijieB
ed mertxe \melborp o uc \tnurf
\craecn` erac urtnep ,\saonips
-ed iam uN .ii]ulos \csaes\g \s
-ihc ,8002 tsugua anul ed etrap
-iref \laiodn` \r\f tsof ua iizen
,\c iulutpaf irot\csonucer i[ i]ic
ei]arg ,eliz etlum iam ed pmit
iam a \r\f ti\rt ua ,iedaipmilO
azuac nid \]af ep it[\m atrup
arucub tutup ua-s i[ iulugoms
.eraos ed
iirotiubirtsid nups eC
evitanretla emetsis ed
tacitirc a \c iulutpaf adifop n~
-orp tidn=g tsof a erac n` ludom
urtnep ei]ulos o ,“edreV asaC„
zag al iirutcaf aeraro[cim
ed etirefo it[en\b rolii]nevbus lutiucric eriucoln` ed lumargorp ,“edreV asaC„
ed etse \tirefo ai]nevbuS .tats ert\c ecisalc rolemetsis a eratelpmoc uas
ed iulumetsis aeraolav nid %09 \zaezilitu erac emetsis uc erizl\cn` ed
\csae[\ped \s \r\f ,\vitanretla eigrene uas \lamretoeg ,\ralos eigrene
a urtneP .iel ed 000.52 ed lunofalp \sn` 5 ep citcarp aramed av ,\nailoe
ec aeec a \ralc iam t=c enigami o ader ecizif elenaosrep dn=c ,9002 eiraunai
ed leftsa iunu aeralatsni \nmaesn` iirotarepo al elerasod enuped top i[`
tcnup nid tmis es i]\tilicaf ec ,metsis i[ \zaezilaicremoc erac icimonoce
\rus\m ec n` i[ raicnanif eredev ed ed i]aerga ,emetsis ed leftsa \zaelatsni
lurotuja n` tar\veda uc eniv n` etazilaiceps elemriF .retsinim
uc tatucsid ma ,dn=r ed iulunae]\tec erac \vitanretla eigrene ed emetsis
ed emrif ienu la lareneg rotcerid nu asaC„ lumargorp n` sircsn` ua-s
emetsis ed eratnom i[ ei]ubirtsid ,iuluideM luretsiniM ed tai]ini ,“edreV
nu uc i[ rad ,eigrene ed evitanretla tsof ua \cad eirbmeced 02 al alfa rov
.eralos ieigrene la tcerid raicifeneb n` artni a urtnep etadilav un uas
-ul nid \cn~„ .“dlac iulupmiton n` \n=p eitram niD„
-irbmetpes n` \n=p i[ eitram an
misolof ,eirbmotco raihc uas e ,eirbmotco-eirbmetpes ROTSIN anaO ed
-n` ,ei]ercsid al \rejanem \pa zag al arutcaf a-i[ etatuerg eram etraof uC
.iuleraos lurotuja uc \tizl\c “0 erps ednit -=mor lui]aps n` ai]rapa tuc\f
-os iruonap iert etatnom mevA uas rolit[igoloce “lutneruc„ csen
o dniif lumetsis ,etadiv eral \ralos eigrene ed metsis nU iedi dn=ulerp ,erac ,rolizrev la
rai ,cisalc lec al eratelpmoc ed cisalc lec ep \zaetelpmoc l` eiretam n` ieporuE lutsev nid
n` et[eiucoln` l` un i[ erizl\cn` \caf \s tupecn` ua ,uidem ed
-argorp i[ iuluretupmoc ei]arg
,etirosn` eleliz n` ,laiceps iulum \c vitom lulpmis nid ,etatilatot iir\zilitu eliicifeneb etucsonuc
etaot n` et[ecul\rts un eleraos -nirefer ,evitanretla roliigrene
citcarp etse zag ep alartnec
niD .iuluna ela eliz ed 563 elec -eg ,\ralos aigrene al icia en-ud
-ed a-en ,“enui]cnuf nid \saocs
-i]nerefid \s eiubert \sn` trats n` ec aeeC .\nailoe i[ \lamreto
la rateirporp ,niforT naoI taralc
.i[aI nid “izrev esac„ ienu -u ed cimret ralos uonap nu me -if avec aer\p etatlovzed eletats
-rofsnart lumirp ,ciatlovotof lun -en ed tivol a-s ain=moR n` ,cser
-r\m a-en rugnis muc \puD
aerecuder tar\paen un ,tisirut eigrene n` \ralos aigrene dn=m ed i[ rad ,rolinemao aeredercn`
eigrene nid aeliod la ,\cimret ,erac roli]\tirotua a]nerefidni
tanimreted a-l zag al rolirutsoc
.\cirtcele eigrene n` \ralos ,na iutseca luti[r=fs erps aiba
ic ,eralos iruonap ezetnom i[-\s mov ,eraunitnoc n` ,leftsA
-ilitu ed aetatilibisop sela iam -bus ed margorp nu tai]ini ua
erac n` ,zac lumirp erpsed ibrov erac rolenaosrep a eranoi]nev
-a a etatimilen i]\titnac n` eraz nid uas etalp ele eif ,eliruonap emetsis ed leftsa alatsni rov i[`
o \tatnom ia dn=C„ .edlac iep aigrene \zaetceloc ,etadiv irubut -ifeneB .eigrene ed evitanretla
i[ it[edn=g et ,zag ep \lartnec n` amrofsnart o a urtnep \ralos -orp ed dn=r lumirp n` ni] eliic
zac tseca n~ .erisimonoce al uc i[ tivirtop ,\cimret eigrene ed ,ticilpmi ,i[ iuluidem aerajet
ed icaf \c \zaetnoc un \sn` -reV asaC„ iulumargorp elemun -er nirp ,rolinemao aetat\n\s
o icaf uas iz o-rtn` eiab iro etpa[ eratelpmoc uas eriucoln`„ ed ,“ed ed dixoid ed iululevin aerecud
[a ,urcul i[aleca e ,\tad \rugnis “erizl\cn` ed ecisalc rolemetsis a ed i[ rad ,\refsomta n` nobrac
tac\p raihc etse \c enups aetup .evitanretla emetsis uc rolirutcaf rolirutsoc aerecuder
elezar ed izeicifeneb un \s -os iruonap iert ed metsis nU -erp ,cirtcele tneruc uas zag al
iam t=c it[esolof \s i[ iuleraos tlum iam taredisnoc etse eral -ac ed tirops lutrofnoc ed i[ muc
-uonap \caD .\dlac \pa \tlum -af o ac urtnep tneicifus t=ced nirp iinemao aicifeneb top er
es ,eratneiro \timuna o ua elir -aosrep urtap nid \tamrof eilim \dlac \pa al tatimilen lusecca
a ,“enicsip i[ raihc izl\cn` top \rejanem \dlac \pa \bia \s„ en -ona lupmit tot ep “ei]ercsid al„
.niforT taunitnoc -a lusrucrap tot ep ei]ercsid al .edlac rolirupmit

,eralos emetsis ed ai]izihca %09 uc \zaenoi]nevbus lutatS

9002 eiraunai 5 al ed dn=ramed lumargorp ,eneiloe uas elamretoeg

01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC

MC
KY
MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y

9 edrev anigaP
,uranejeB nirolF
:litS avonI rotcerid
iubert ra elesaC„
tnoc dn=ni] etatceiorp
,ii]avoni etseca ed
lec etse lurotiiv t=curtn`
roliigrene la
“elibareneger
enuped i[` erac n` lutnemom nid
i]lum iam ed ednipeD .lurasod
if av dn=c lutnemom ed ,irotcaf
a ,“rotiiv luna ep lutegub tatov
a .uranejeB nirolF tat\ra iam
rolii]aidar la mixam levin nu \tara ei[or aeraoluC
\]neicife o uc ,rolit[ilaiceps tivirtop ,\sn` ,eralos
n` etaroloc elenoz n` i[ atnom top es \mixam
tabmihcs a-s amilc t=curtn~„ .neblag i[ uilacotrop
.iir\] ludron ert\c snitxe a-s ei[or anoz ,pmit ertn`
uiduts uon nu azilaer av es eraot\mru adaoirep n~
,at\ra av erac eralos rolii]aidar a]nedicni dnivirp
ua-s urtsabla n` etaroloc elenoz \c ,rugised
uranejeB nirolF - “vitacifinmes sn=rtser
lanigiro n` ,iei]aicosa eletnide[
;\tazilagel eipoc uas
-a n` \tatpoda aer=r\toh -
iei]aicosa a \lareneg aeranud
-irbmem ii]\tirojam ludroca uc
aiziced \dnirpuc \s erac rol
-orp al aerapicitrap dnivirp
\s \tanmesed anaosrep ,marg
ai]aler n` ai]aicosa etnizerper
ezenmes \s ,lurotalatsni uc
-enmes \s ,atseca uc lutcartnoc
i[ etnemucod etla i[ elirutcaf ez
-noc aereni]sus dnivirp aiziced
aeracidni uc iirporp iei]ubirt
n` ,eraicnanif rolesrus a \ralc
;\tazilagel eipoc uas lanigiro
-ac nirp \lairaton arucorp -
anaosrep \ticinretupm` etse er
-ca aiehcn` av i[ anoi]ca av erac
ep i[ elemun n` ecidiruj et
n` iratacol ed iei]aicosa amaes
-atsni i[ iir\noi]izihca aeredev
-orp lurdac n` iulumetsis iir\l
-se un ai]aicosa \cad iulumarg
;etnide[erp ed \tatnezerper et
-atacol/rolirateirporp atsil -
n` ,rolii]aps ai]anitsed i[ rolir
.eipoc
\s i[ uirporp emun n` ezinoi]ca
.eirporp ai]ubirtnoc \ni]sus
iam al eircsn` i]op et uN
i]adilav irotalatsni i]lum
-eircsn` ,iei]alsigel tivirtoP
-lav irotalatsni i]lum iam al aer
a eracl\cn` o eiutitsnoc i]adi
av es i[ iulumargorp roliluger
-neilc aeredulcxe uc anoi]cnas
.margorp nid iulut
-nem elec nid tca iunu aspiL
ed tnerefidni ,soj iam etanoi]
-a aeregnipser areneg av ,vitom
.iulutnaticilos iirerec a \tamotu
iuludihg luidemretni nirP
-ocer eli]\tirotua ,iulunae]\tec
-sixe un dn=c icnuta ,ac \dnam
-ilacol n` raihc rotalatsni nu \t
-naticilos et[eiucol erac n` aetat
if av ereircsn` ed aererec ,lut
-emi nid lurotalatsni al \suped
erac n` ienoz a ereiporpa ataid
.as a]niucol \lfa es
-ni ed lupmit ,aenemesa eD
-het lucificeps ed edniped eralats
ed i[ rad ,sela iulumetsis la cin
-irp a lutneilc erac n` lutnemom
-ni al ed eratpecca ed aton tim
lutot mucA„ .tadilav lurotalats
ciz \s ac ,\citeroet azaf n` etse
uad \s \rus\m n` tnus un i[ ,a[a
av lutneilc erac al \trec \tad o
vitanretla lumetsis ed aicifeneb
iirotagilbo etnemucoD
ed esuped eiubert erac
:ecizif elenaosrep
;eipoc n` ,etatitnedi ed tca -
-noc ,etateirporp ed lutca -
-noc uas enuisecnoc ed lutcart
,zac \pud ,enui]acol ed lutcart
;\tazilagel eipoc n` iululibomi a
-orp ed tacifitnetua lutca -
erac nirp ie]niucol lurateirp
uas tnedecnoc lurateirporp
-irpxe i[` rotacol lurateirporp
aerautcefe dnivirp ludroca \m
-etsis a eralatsni ed rolir\rcul
;luzac etse ednu oloca ,iulum
.eipoc n` ,eirot\s\c ed etca -
erac iirotagilbo etnemucoD
ed elii]aicosa ed esuped eiubert
:iratacol
;eipoc n` ,iei]aicosa lututats -
-od \tseta erac lutnemucod -
-idiruj ii]\tilanosrep aeridn=b
;\tazilagel eipoc n` ,ec
erartsigern` ed lutacifitrec -
;eipoc n` ,\lacsif
iir\nuda la labrev lusecorp -
-erp sela tsof a erac n` elareneg
MC
KY
8002 eirbmeced 11 ,ioJ
,“\zaenoi]ca„ eleraos dn=c icnuta ,t=cn` lef a[a n` tidn=g etse lumetsiS
yb-dnats n` \rtni zag ep \lanoi]nevnoc alartnec
urtnep etivirtop ecinhet ietna -etsis ed leftsa ezelatsni \s i[ ez ep uas zag ep le eif ,lanoi]nev
etrap n` \sac ed tceiorp eraceif al epicitrap \s cserod erac i[ em dniif \mru nid atseca ,enmel
-af i-\s iubert ra urcul i[aleca i[ .latnemanrevug lumargorp .sojatnava iam raihc
tainilbus a ,“iirotarepo i]ot \c iubert ra elesac„ ,tlum iaM
.litS avonI lurotcerid rov es eiraunai 5 eP etseca ed tnoc dn=ni] etatceiorp
etse lurotiiv t=curtn` ,ii]avoni
erasod elemirp imirp “elibareneger roliigrene la lec
i[ eliloc[ ,eliir\mirP ei]nevbus ed -ilc ir\bmihcs ienu lutxetnoc n`
eraicifeneb ,eliru-GNO ed etuni]sus iam tot eciretam
tegub nu aeva av lumargorP nid iamcoT .\]niit[ ed iinemao
iulumargorp ela ,iel ed enaoilim ed 025 ed latot -em ed ir\bmihcs rotseca azuac
“edreV asaC„ -er enaoilim ed 004 erac ertnid -erp es„ erac elenoz uc atrah uid
-\teC .ecizif rolenaosrep etavrez -onap aeralatsni urtnep “\zaet
-sis a eriucoln` ed lumargorP -asod enuped aetup av i[` lunae] .snitxe a-s eralos roliru
uc erizl\cn` ed ecisalc rolemet iulumetsis ai]izihca urtnep lur
-aop izrev iigrene ep etazab elec ed atad uc dn=pecn` erizl\cn` ed
-uj elenaosrep ed i[ tasecca if et “edreV asaC„ etse eC
ertnid lunu al 9002 eiraunai 5
-up i]\tirotua vitcepser ,ecidir i[ \zaezilaicremoc erac ii]nega -erp “edreV asaC„ lumargorP
-onoce irotarepo ,elacol ecilb -av ,emetsis ed leftsa \zaelatsni rolenaosrep aera]nanif enupus
uas tn=m\]\vn` ed i]\tinu ,icim iuludnoF ai]artsinimdA ed i]adil -u a uideM ed ludnoF nirp ecizif
.elatnemanrevugen ii]azinagro elemrif uc atsiL .uideM urtnep uas eratelpmoc ed ii]itsevni ron
ed iirogetac rotseca luzac n~ iir\dilav apate ed tucert ua erac ed ecisalc rolemetsis a eriucoln`
-aofalp i[ eletnecorp ,iraicifeneb -ucilbup ai]izopsid al \sup if av -eneger ,“izrev„ elec uc erizl\cn`
-epo nu ,\refid era]nanif ed elen -meced 02 ed ietad luruj n` iul ,%09 ed ei]roporp o-rtn` ,elibar
-if o eni]bo etaop cimonoce rotar -eM iuluretsiniM lu-etis ep ,eirb .iel ed 000.52 i[\ped a \r\f \sn`
nid etat\muj tlum lec ed era]nan lec ep i[ ,or.uidemm.www ,iuluid -eM iuluretsiniM lumargorP„
tnemapihce ed leftsa iunu lutsoc -nep iuludnoF iei]artsinimdA la -oloce ezejarucn` \s aerv iuluid
ed 000.052 ed tlum iam un rad( i[ rad ,or.mfa.www ,uideM urt ain=moR nid role]niucol aerazig
luzac n~ .)metsis nu urtnep iel .aidem-ssam n` -u erac erizl\cn` ed emetsis nirp
-noF ,roliloc[ la uas roliir\mirp tazilana if av suped lurasoD a ,“etaruc iigolonhet \zaezilit
-=p atropus av uideM urtnep lud iir\snal lutnemom al taralced
av erac ,cimonoce lurotarepo ed
-i]itsevni elirutsoc nid %06 al \n ,iuluideM lurtsinim iulutceiorp
ec eratpecca ed \ton o etime .idorroK alittA
000.003 ed tlum iam un rad ,ie -us ed i[ \tagel sn=rts if etaop
.metsis nu urtnep iel ed ,margorp ed aicifeneb toP
-eif ed \tuni]bo \libinopsid am nid %09 ed ei]nevbus o ed iced
-en rolii]azinagro luzac n~ .tats al ed etrap n` tnega erac
aera]nanif ,elatnemanrevug -u iir\latsni rolirutsoc lulatot
erac iine]\tec ,iigel tivirtoP ,eralos iruonap ed metsis iun
levin nu al \n=p egnuja etaop izrev elemetsis ezelatsni \s rov cseiucol erac ecizif elenaosrep
-enaosrep urtnep lec uc ralimis -bus imirp rov un e]niucol n`
-orp ed elii]aicosa i[ rad ,\sac al
iam un rad ,%09 \cida ,ecizif el -a ,tcerid dom n` %09 ed ai]nev -non elii]azinagro uas irateirp
-\tiladoM .iel ed 000.52 ed tlum -ni lutnoc n` \tariv dniif atsaec iloc[ ,iir\mirp ,elatnemanrevug
margorp al erapicitrap ed eli] -i ,sela ua-l erac ep iulurotalats -on 82 ed atad eP .e]inid\rg uas
-enaosrep luzac n` ,\refid \sn` enived lumetsis ec \pud taidem -ate amirp taiehcn` a-s eirbmei
,ecizif elec ed \]af ,ecidiruj rol -sixe uN„ .\]niucol n` lanoi]cnuf ed iulumargorp lurdac nid \p
.roliru-GNO ai]pecxe uc -irtop es \s erac metsis nu \t -sis a eratelpmoc uas eriucoln`
-ile taralced etse lutnaticiloS uc uas \]niucol eciro uc \csaev uc erizl\cn` ed ecisalc rolemet
,etateirporp n` eni]ed \cad libig -ed iaM .\cifargoeg \noz eciro eigrene \zaezilitu erac emetsis
lulibomi enui]acol uas enuisec iululibomi a]afarpus ed i[ ednip -igrene ed irupit etla uas \ralos
-etsis \zaetnom es erac urtnep ,iei]itsevni la latot lutsoc ed i[ tatsnoc a erac ,\libareneger e
\s ,eigrene ed vitanretla lum -noc \sn` mirefO .\zairav erac -oce rolirotarepo aereircsn` n`
\s ,ain=moR n` luilicimod \bia -irav aeregela urtnep \]natlus -ezilaicremoc \s top erac icimon
enâmoR ieihrairtaP aenuiziveleT ,VT SATINIRT
ei]pecer ed a]nevcerf ,2 somA lutiletas ep i[ etime VT n` \tanoi]pecer if etaop SATINIRT aenuiziveleT
.zHM 57,94611
ecloD ,igiD elatigid elemroftalp ep ,SDR&SCR auae]er
un erac ulbac ed ele]er ienu la tanoba i]etnus \caD inuisnemid ed ele]er ed etus ed i[ mucerp ,mooB i[
-os i]etup ,VT SATINIRT aenuizivelet etimsnarter SATINIRT .iir\] lusnirpuc gertn` ep ed icim i[ iidem
-po aireisac al tcerid vt urtson iulutsop aeraulerp aticil
.ulbac ed iulurotare
rasecen ed tâta vt tsop tseca etuja \s et[erod eniC
aenui]nem uc ,as ai]anod \nuped \s tagur etse ,iz\tsa
eleraot\mru n` ,“VT SATINIRT aenuiziveleT urtneP„
:it[erucuB ,4 rotces RCB al esihcsed irutnoc
:iel n` tnoC
6110305984005700BCNR85OR
:orue n` tnoC
3110305984005700BCNR24OR
:DSU n` tnoC
2110305984005700BCNR96OR
-if ed elesrus i[ elirupocs ,aetatitnedi erpsed iilateD
i]etup enâmoR ieihrairtaP iinuizivelet ela era]nan
.or.aihrairtap.www anigap ep is\g
MC
KY
10 Calendarul zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Vohodul Vecerniei (I)
„Bine negu]\torind talantul care
]i s-a `ncredin]at de c\tre Hristos,
Cuvioase P\rinte, te-ai ar\tat [i
dup\ moarte alung\tor de de-
moni [i doctor pentru multe feluri
de boli; stâlp de `nt\rire [i munte
sfânt al Bisericii lui Hristos.
Pentru aceasta te rug\m, Daniile,
f\c\torule de minuni, cere pace [i
mare mil\ pentru sufletele noas-
tre.“ (Slava de la „Doamne, stri-
gat-am“ de la Vecernia zilei)
***
Multe dintre actele liturgice s\-
vâr[ite ast\zi `n interiorul cl\di-
rilor bisericilor sunt rezultatul
comprim\rii unor vechi rânduieli
sau procesiuni. Despre aceste
schimb\ri [tim din p\cate prea
pu]ine lucruri. Cert este c\ ele
vor c\p\ta interpret\ri simbolice
noi, adesea f\r\ nici o leg\tur\
cu scopul lor original (Robert
Taft). De exemplu, Vohodul de la
Vecernie, care la origine
reprezenta probabil o procesiune
ritual\ sau chiar o intrare ritual\
maiestuoas\, a devenit ast\zi o
ie[ire ritual\ din altar a cleri-
cilor. Pierzându-[i dimensiunea
originar\, acesta cap\t\ un nou
simbolism, ap\rând ast\zi ca o
epifanie a lui Hristos. Vohodul de
la Vecernie se face cu c\delni]a
sau cu Sfânta Evanghelie (este
vorba aici de Vecerniile cu rân-
duial\ special\, `n cadrul c\rora
se cite[te [i Sfânta Evanghelie).
Purtarea Evangheliei `n afara al-
tarului, prin naos [i `napoi `n al-
tar, ar semnifica venirea lui
Hristos la noi ca Logos-Cuvânt.
Cât despre Vohodul cu c\delni]a,
consider c\ cel mai sugestiv argu-
ment legat de simbolismul hristo-
centric al acestuia `l reprezint\
textul `nsu[i al rug\ciunii de la
binecuvântarea t\mâiei: „T\mâie
~]i aducem }ie, Hristoase, Dum-
nezeul nostru, `ntru miros de
bun\ mireasm\ duhovniceasc\,
pe care primind-o `n jertfelnicul
cel mai presus de ceruri, trimi-
te-ne nou\ harul Preasfântului
T\u Duh“. Este foarte probabil ca
actualul Vohod cu c\delni]a s\ fi
fost la origine chiar un ritual
complex al t\mâierii. Spun
aceasta deoarece, `n cadrul sluj-
bei de sear\ a Bisericilor vechi
orientale, precum cea caldee [i
cea malabarez\, acest ritul al
t\mâierii exist\ pân\ ast\zi. El
alc\tuie[te, `mpreun\ cu cel al
aprinderii luminilor, partea de
`nceput a Vecerniei, care are un
caracter prin excelen]\ hristocen-
tric. Potrivit anumitor liturgi[ti,
comprimarea vechilor rânduieli
ar fi semnul `ndep\rt\rii de sluj-
bele publice monumentale;
vechile procesiuni [i ritualuri de
odinioar\, fiind reduse la resturi
ritualizate f\r\ nici o importan]\
practic\, sf=r[esc `n acela[i loc de
unde `ncep, cu alte cuvinte,
retr\gându-se tot mai mult spre
altarul tot mai `nchis. (Nicolae
PREDA, doctor `n Liturgic\)
APOSTOLUL ZILEI
Slujirea nu este t\iere de
capete, ci sp\lare de picioare
„Vrednic de crezare este cuvântul:
de pofte[te cineva episcopie, bun lucru
dore[te. Se cuvine, dar, ca episcopul s\
fie f\r\ de prihan\, b\rbat al unei sin-
gure femei, veghetor, `n]elept, cuviin-
cios, iubitor de str\ini, destoinic s\ `n-
ve]e pe al]ii, nebe]iv, nedeprins s\ bat\,
neagonisitor de câ[tig urât, ci blând,
pa[nic, neiubitor de argint, bine chiver-
nisind casa lui, având copii ascult\tori,
cu toat\ bun\-cuviin]a; c\ci dac\ nu
[tie cineva s\-[i rânduiasc\ propria lui
cas\, cum va purta grij\ de Biserica lui
Dumnezeu? Episcopul s\ nu fie de cu-
rând botezat, ca nu cumva, trufindu-se,
s\ cad\ `n osânda diavolului. Dar el
trebuie s\ aib\ [i m\rturie bun\ de la
cei din afar\, ca s\ nu cad\ `n ocar\ [i
`n cursa diavolului. Diaconii, de aseme-
nea, trebuie s\ fie cucernici, nu vorbind
`n dou\ feluri, nu deda]i la vin mult,
neagonisitori de câ[tig urât, p\strând
taina credin]ei `n cuget curat. Dar [i
ace[tia s\ fie mai `ntâi pu[i la `ncerca-
re, apoi, dac\ se dovedesc f\r\ prihan\,
s\ fie diaconi]i. Femeile (lor), de aseme-
nea, s\ fie cuviincioase, neclevetitoare,
cump\tate, credincioase `ntru toate.
Diaconii s\ fie b\rba]i ai unei singure
femei, s\-[i chiverniseasc\ bine casele
[i copiii lor. C\ci cei ce slujesc bine,
rang bun dobândesc [i mult curaj `n
credin]a cea `ntru Hristos Iisus.“ (I
Timotei 3, 1-13)
***
Fragmentul apostolic descrie princi-
palele calit\]i ale slujitorului Bisericii,
care sunt de fapt criterii pentru accede-
rea `n clerul superior. „Cine dore[te e-
piscopie, bun lucru dore[te“ - `i m\rtu-
rise[te Apostolul Pavel ucenicului
Timotei, ar\tând c\ treapta dorit\ este
plin\ de bun\tate, dar pentru a vedea
binele din ea, trebuie s\ fii, la rândul
t\u, bun, s\ cuno[ti binele. Primind o
demnitate `nalt\, ai datoria s\ te ridici
la `n\l]imea func]iei primite, pentru c\
altfel, prin imaturitate [i orgoliu, prin
imoralitate [i nep\sare, te pierzi pe
tine [i compromi]i institu]ia ce o
reprezin]i. Din cuvintele Sfântului
Pavel am putea cu u[urin]\ s\ desprin-
dem calit\]ile [efului, care nu are `n
subordine oameni, ci care se `ngrije[te
Sfântul Cuvios
Daniil Stâlpnicul
Acest sfânt cuvios a tr\it `n tim-
pul `mp\ratului Leon cel Mare (457-
474). Era originar din Mesopotamia,
din satul Vitaria. La vârsta de cinci
ani, Daniil a fost dus de p\rin]ii s\i,
Ilie [i Marta, `ntr-o m\n\stire.
Sporind `n nevoin]e c\lug\re[ti, s-a
dus la Cuviosul Simeon Stâlpnicul [i
de persoane. Astfel, Sfânta Scriptur\
d\ repere liderului care vrea s\
r\mân\ `n istorie cu nume bun - el tre-
buind s\ fie `n]elept [i ospitalier, moral
[i gospodar, smerit [i cinstit, nep\tat [i
apreciat. Aceast\ enumerare de calit\]i
cultivate `n via]\ [i eviden]iate prin ati-
tudini se `ncheie cu o sentin]\ paulin\
plin\ de semnifica]ii: „Cei ce slujesc
bine, bun rang dobândesc“. Dac\
func]ia o prime[ti, rangul `l dobânde[ti,
pozi]ia `nalt\ `]i este oferit\, dar la
`n\l]imea ei te ridici tu. Apostolul ne
spune c\ dobândesc rang bun, adic\
sunt aprecia]i, nu cei care `ncearc\ s\
fie duri, ci to]i cei care reu[esc s\ fie
buni, nu cei care [tiu s\ se foloseasc\, ci
aceia care se str\duiesc s\ slujeasc\,
iar slujirea nu este t\iere de capete, ci
sp\lare de picioare. Se zice c\ func]ia `l
schimb\ pe om [i este firesc s\ fie a[a,
dar atunci când pozi]ia `nalt\ `l face
s\-[i priveasc\ colegii nu ca pe cei de
lâng\ el, ci ca pe cei de sub el, `n-
seamn\ c\ nu era preg\tit s\ primeas-
c\ promovarea, nu era demn s\ pri-
measc\ o `nalt\ demnitate, prestigiul
nemeritat erod=nd omenia datorat\.
Orice promovare `nseamn\ o transfor-
mare, pentru c\ presupune mai multe
reponsabilit\]i [i o lupt\ mai mare,
dar dac\ schimbarea nu este `n bine [i
spre bine, acea func]ie `]i distruge
rela]ia cu Dumnezeu [i leg\tura cu se-
menii, te face s\ te crezi un dumnezeu
care nu mai are nevoie de Dumnezeu.
Fiecare promovare este o [ans\ mare,
dar care ascunde riscuri neb\nuite;
este `ntotdeauna un pas `nainte, dar
ne punem `ntrebarea dac\ este [i un
pas `n direc]ia bun\. (Ciprian OLI-
NICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
a luat de la el binecuvântare, apoi a
mers `n p\r]ile Traciei, aproape de
Constantinopol, `n Anaplu. Aici s-a
urcat pe un stâlp, supunându-se la
mari nevoin]e. Cuviosul Daniil a s\-
vâr[it multe minuni.
Tot ast\zi, Biserica face pome-
nirea lui Mirax; a Sfântului Cuvios
Luca cel Nou Stâlpnicul; a Sfin]ilor
Mucenici Achepsei [i Aitala, [i a
Sfântului Mucenic Varsava.
Mâine, Biserica face pomenirea †
Sfântului Spiridon, episcopul Trimi-
tundei (dezlegare la pe[te).
~n ziua de 11
decembrie, istoria
consemneaz\:
a 1843: s-a n\scut Robert Koch,
medic german ce a descoperit bacilul
tuberculozei, laureat al Premiului
Nobel `n 1905 (d. 1910);
a 1876: s-a n\scut Mieczyslaw
Karlowicz, compozitor polonez (d.
1909);
a 1882: s-a n\scut Max Born, fizi-
cian, Premiul Nobel pentru Fizic\ pe
anul 1954; a adus contribu]ii `n meca-
nica cuantic\ (d. 1970);
a 1916: Primul R\zboi Mondial: `n
urma `nfrângerilor militare din toam-
na anului 1916, se formeaz\ la Ia[i un
guvern de concentrare na]ional\ I. C.
Br\tianu-Take Ionescu;
a 1905: s-a n\scut Eugen Fink,
filosof [i pedagog german (n. 1975);
a 1911: s-a n\scut Naguib Mah-
fouz, scriitor, laureat al Premiului
Nobel pentru Literatur\ pe anul
Joi, 11 decembrie 2008
EVANGHELIA ZILEI
~ndreapt\-]i inima [i sufletul
spre Iisus Mântuitorul
„{i zicea [i c\tre ucenicii S\i: «Era un om bogat care avea un
iconom [i acesta a fost pârât lui c\-i risipe[te avu]iile. {i chemându-l,
i-a zis: Ce este aceasta ce aud despre tine? D\-mi socoteala de icono-
mia ta, c\ci nu mai po]i s\ fii iconom. Iar iconomul a zis `n sine: Ce
voi face c\ st\pânul meu ia iconomia de la mine? S\ sap, nu pot; s\
cer[esc, mi-e ru[ine. {tiu ce voi face, ca s\ m\ primeasc\ `n casele lor,
când voi fi scos din iconomie. {i chemând la sine, unul câte unul, pe
datornicii st\pânului s\u, a zis celui dintâi: Cât e[ti dator st\pânu-
lui meu? Iar el a zis: O sut\ de m\suri de untdelemn. Iconomul i-a zis:
Ia-]i zapisul [i, [ezând, scrie degrab\ cincizeci. Dup\ aceea, a zis al-
tuia: Dar tu, cât e[ti dator? El i-a spus: O sut\ de m\suri de grâu. Zis-a
iconomul: Ia-]i zapisul [i scrie optzeci. {i a l\udat st\pânul pe iconomul
cel nedrept, c\ci a lucrat `n]elep]e[te. C\ci fiii veacului acestuia sunt
mai `n]elep]i `n neamul lor decât fiii luminii. {i Eu zic vou\: Face]i-v\
prieteni cu bog\]ia nedreapt\, ca atunci când ve]i p\r\si via]a, s\ v\
primeasc\ ei `n corturile cele ve[nice».“ (Luca 16, 1-9)
***
Capitolele 15 [i 16 ale Evangheliei Sfântului Luca cuprind mai
multe parabole rostite de Domnul Iisus Hristos: parabola cu oaia
r\t\cit\, drahma cea pierdut\, pilda fiului risipitor, pilda iconomului
nedrept [i parabola bogatului nemilostiv [i a s\racului Laz\r. ~n cele
cinci pilde accentul cade pe recuperarea celui pierdut, pe trezirea
con[tiin]ei, pe transformarea sufleteasc\ a acestuia. ~n termeni mo-
derni am spune „reevaluarea propriei identit\]i“. Duhovnice[te, spu-
nem c\ Dumnezeu a[teapt\ din partea fiec\ruia conlucrarea cu harul
divin pentru dobândirea mântuirii personale. Privi]i cu aten]ie [i res-
ponsabilitate la toat\ opera [i activitatea Mântuitorului. Scopul aces-
tor pilde a fost acela de a redescoperi `n sufletul fiec\rui om ceea ce
este divin `n el. Când ai c\zut, ridic\-te [i `ndreapt\-]i inima [i su-
fletul spre Iisus Mântuitorul. ~l vei vedea `ntinzându-]i mâna [i
spunându-]i ca lui Petru: „Pu]in credinciosule, pentru ce te-ai
`ndoit?“. (pr. Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
205 ani de la na[terea
lui Hector Berlioz
Hector Berlioz s-a n\scut `n
data de 11 decembrie 1803, la Côte-
Saint-André, Isère, Fran]a. A fost
compozitor, scriitor [i critic francez.
A avut o contribu]ie importan-
t\ `n conturarea romantismului
francez. Contribu]ia lui const\ `n
promovarea unei noi estetici muzi-
cale, care presupune existen]a u-
nor mijloace expresive. Dezvolta-
rea orchestrei simfonice vine `n `n-
tâmpinarea gustului pentru gran-
dios al lui Berlioz, relevat prin 4
tipuri procedurale: for]a sonor\, t\ a sensibilit\]ilor. Berlioz inau-
exploatarea efectelor timbrale, di- gureaz\ seria dirijorilor cu baghe-
vizarea partidei instrumentale [i t\ din secolul al XIX-lea.
m\rirea num\rului de instru- Din punct de vedere compozi-
mente (`mpreun\ cu preocuparea ]ional, el creeaz\ lucr\ri instru-
pentru stereofonie). mentale cu un program declarat [i
Hector Berlioz a fost [i autorul explicat, sau numai direc]ionat de
„Tratatului de instrumenta]ie“, ca- titluri, cu forme noi, care evoluea-
re prezint\ preocuparea romanti- z\ dinspre simfonie c\tre oper\. A
cilor pentru timbrul instrumente- murit `n data de 8 martie 1869, la
lor, ca mijloc de exprimare nuan]a- Paris (pr. Paul LEHACI)
1988, primul scriitor de na]ionalitate („Arhipelagul Gulag“, „Pavilionul
arab\ laureat al acestui premiu; acor- cancero[ilor“);
darea acestei distinc]ii a fost contes- a 1938: a murit Christian Louis
tat\ de c\tre arabi care l-au acuzat de Lange, om politic norvegian, laureat
tratarea exclusivist\ a problemelor E- al Premiului Nobel pentru Pace pe
giptului; la 14 octombrie 1994, scri- anul 1921; `ntre anii 1909-1933 a
itorul a fost ]inta unui atentat al fun- fost secretar general al Uniunii
damentali[tilor islamici, c\ruia i-a Interparlamentare (a scris „Istoria
supravie]uit cu greu; doctrinei pacifiste“) (n. 1869);
a 1918: s-a n\scut Aleksandr I. a 1978: a murit Vincent du Vig-
Soljeni]`n, scriitor, dramaturg, is- neaud, biochimist, laureat al Pre-
toric rus, laureat al Premiului Nobel miului Nobel pentru Chimie pe anul
pentru Literatur\ pe anul 1970 1955 (n. 18 mai 1901). a
11 iulunit[erc adnegA
AIROTSI
IULUMSINIT{ERC
)VLXCM(
aropsaiD
exodotrO iiciresiB
)III( enâmoR
eirbmeced nid eletnemineve \puD
exodotrO iiciresiB aropsaid ,9891
eratlovzed o tucsonuc a enâmoR
\gnâl ep ,leftsA .tnedecerp \r\f
-nî etat\ni\rts nid eliipocsipeihra
i[codotro iinâmor urtnep eta]niif
ua eletla rai ,ion eletla tur\pa ua
.eiloportim ed gnar al etacidir tsof
-iresiB ela ezecoid icnic elec ertnÎ
\ropsaid nid enâmoR exodotrO iic
\xodotrO ailoportiM \r\mun es
i[ ainamreG urtnep \nâmoR
la luloces \caD .\lartneC aporuE
-aen aerigertnîer al \nâp ,ael-XIX
o ed tacram tsof a ,8191 nî iulum
,\csaenâmor erargime \cinretup
-lisnarT ,anivocuB nid laiceps nî
-oruE lurtnec erps tanaB i[ ainav
8191 \pud ,aciremA nî raihc i[ iep
nu et[aonuc iei]argime lunemonef
-âmor ele]narepS .xulfer tar\veda
\pud ed ainâmoR ed etagel ,rolin
-itsnoc ua ,laidnoM iobz\R lumirP
-ime a ir\pots ienu elezuac tiut
,\cilebretni adaoirep nÎ .rolir\rg
i[ aneiV ,siraP nid eli]\tinumoc
-sixe \unitnoc i[î nedaB-nedaB
-inumoc \guada es il roL .a]net
erac ,nilreB nid \csaenâmor aetat
-ivitca epecnî i[î i[ \zaezinagro es
,dnâruC .0491 eirbmetpes nî aetat
-\p\cnîen enived \nâmor alepac
-uG la gral lusrucnoc uc i[ eraot
,\tar\pmuc etse nâmor iulunrev
-ehgnave aciresib ,3491 tsugua nî
nid ,melasureJ adarts ep ed \cil
-ib uc \nuerpmÎ .iulu[aro lurtnec
ui]aps nu tar\pmuc tsof a acires
,iulutoerp ie]niucol rot\znupseroc
,aenemesa ed ,i[ laihorap iuluorib
.uezum iunu tanitsed ui]aps nu
-ib aerajanema tuc\f a-s ec \puD
ai]idart uc etatimrofnoc nî ,iicires
uezum nu sihcsed a-s i[ ,\xodotro
-aunai 42 al ,\csaenâmor \tra ed
nî \bjuls amirp col tuva a 4491 eir
-imE dniif horap toerp ,[ac\l luon
-iresib a]netsixE .ihcsvolisaV nail
-amreG alatipac nid it[enâmor iic
ic\c ,\tarud \trucs ed tsof a iein
iunu amru nî ,5491 eitram 2 al
,iulunilreB arpusa tnemadrabmob
tâced sam\r iam ua-n \ciresib nid
-sop\da erac aerid\lc rai ,elirudiz
a luezum i[ \laihorap asac aet
-z\r \puD .\surtsid telpmoc tsof
,\noz nid etaroireted elirid\lc ,iob
-sinimda a ii]izopsid ienu amru nî
,etalomed tsof ua ,iulu[aro iei]art
i[-udnâbmihcs iulureitrac lunalp
-ib lucol eP .aera[i]\fnî telpmoc
eram o i[ colb nu tur\pa a iicires
.rp( .iulu[aro a ei]alucric ed \retra
)|NRÂB|} razeC
a CL+T UC IIROTSI a
etaruc tnus etaoT
i]aruc iec urtnep
lumo \caD„ :siz a nemiP avvA
:iululotsopA abrov al egnuja
iec urtnep etaruc tnus etaoT«
iam enis ep aedev av es ,»i]aruc
.“elirutaerc etaot tâced sojerp
top muc raD„ :\baertn` l` eletarF
tâced sojerp iam csetocos \m \s
:ednups\r lunârt\B .“?[agicu nu
-ulotsopA abrov al egnuja eniC„
atsecA« :eciz [agicu nu edev i[ iul
ue ,\tad \rugnis o tiut\c\p a
,ciretaP( .“»iz eraceif n` dicu \sn`
)5002 ,moriloP ai]ide
8002 eirbmeced 11 ,ioJ
IT{ECINVOHUD IRUSNUPS|R
ec urtnep meva un etipsi \r\F
\cin[ev \nhido i[ \nunuc imirp
ec iec i]ot i[erg rov un i[ i\S rolibor el I( egnivn` el a ed i[ )7 ,4 bocaI ;11 ,6 in - \f iutnâm top es iinemaO
,33 mlasP( “lusnâD erps cseiudj\d\n .)31 ,01 inetniroC -sE ?ilovaid al ed etipsi \r
-atrebil u\r lumo isolof av ed raI .)12 eiov uc mo ep tuc\f a-l uezenmuD - erp \rasecen tulosba et
izua av ,roletac\p aerarcul erps as aet tas\l a-l i[ rotinâp\ts enis ed ,\rebil -aid al ed aeritipsi i[ a]nez
:etnivuc eleta[ocirfn` uezenmuD al ed ,aerv av eD .u\s iulutafs anâm n` le ep -ao aeriutnâm urtnep ilov
,roli]ametselb ,eniM al ed \v-i]ecuD„ -icnurop i[ a]niderc \ni] \s etaop lumo ?rolinem
-aid tit\g etse ec lec cin[ev lec lucof n` etuc\lp elec \caf \s i[ uezenmuD iul el iar n` raihc i]itipsi tsof ua iinemaO
.)14 ,52 ietaM( “iul roliregn` i[ rolilov ,12 aimereI ;71 ,51 ;41 ,51 hariS( iuL eD .)1 ,3 erecaF( lulovaid ed i]ale[n` i[
n` eletipsi ua lor eram ed tâc iced \taI ,5 mlasP ;71-61 ,41 ,03 monoretueD ;8 erac ,\tacirts aec \rtsaon aerif icnuta
\r\f i[ etipsi \r\f \C .rolinit[erc a]aiv -rebil enib lumo a]niubertn` av eD .)21 a ,ie iulurotidiZ aeratlucsa nid tuz\c a
en un ,lutac\p uc ,lulovaid uc \tpul iul rolicnurop aerarcul erps as aetat -n` erps lovaid ed \titipsi aerurup tsof
ec urtnep meva un \c ,iutnâm metup -irp ,\nub atpaf \taot i[ uezenmuD -eP I( i]ale[n` rolec ie]niderc aeracrec
-m` n` \cin[ev \nhido i[ \nunuc imirp aeriutnâm i[ \nunuc lE al ed et[em ,2 naoI I ;2 ,1 bocaI ;81 ,7 voI ;7-6 ,1 urt
apoelC .mihra( . r o l i r u r e c a i ] \ r \ p
)a-IIX a aeribrovnoC ,EILI
-lasp lutnâvuc \pud ,u\s iulutelfus
-etelfus lunmoD av-iutnâM„ :iulutsim
a ed eretup tad a-s i \sn` iulumO .)62
-esefE( it[elovaid roletipsi ivirtopm` es
MSIHETAC LUCIM SOIGILER RALUBACOV
i[\tr\pm` metup en dn=C
rai ,\tad \rugnis o enaosrep ienu aicifo etaop es iuluzetoB aniaT
-aop es ,zetob \pud \tadn` \zaertsinimda es erac ,iiregnuriM aniaT
iopa ,taizatsopa a nit[erc nu dn=c( elaiceps ii]autis n` raod ateper et
\zaicifo es ieitsirahuE aniaT .)\]niderc atpaerd al \niver \s et[erod
i]ot i[\tr\pm` top eS .eihgrutiL atn=fS col era dn=c \tad eraceif ed
es a ed iulucinvohud aenuisimrep timirp ua erac i[codotro iinit[erc
urtnep tit\gerp ua-s i[ eihgrutiL atn=fS al tapicitrap ua ,i[\tr\pm`
.eri[\tr\pm`
pmit trucs al cse[\tr\pm` es iicirelc ,iihgrutiL ietnifS lurdac n~
es niv i[ eni=p ed elirurad ,tn=fS iuluhuD aeracovni nirp ,ec \pud
iebjuls luti[r=fs erpS .iulunmoD elegn=S i[ lupurT n` \mrofsnart
ritoP lutn=fS uc ,it[et\r\pm` eli[u ertnid ,lutoerp ,iihgrutiL ietnifS
uc ,uezenmuD ed \cirf uC„ :eletnivuc rolinit[erc \zaeserda ,\n=m n`
-nep tit\gerp ua-s erac ieC .“!i]aiporpa \v \s etsogard uc i[ \]niderc
eran=mul o \gn=ts an=m n` dn=va ,eina[\tr\pm~ atn=fS imirp a urt
.i]i[\tr\pm` if a urtnep eiporpa es ,\snirpa
esrevid nid ,\ciresib al i[uda if top un erac iicnurp i[ iivanloB
ed csemirp ait[ecA .\lfa es ednu lucol n` i]i[\tr\pm` if top ,evitom
na eraceif n` \ti]nifs ,eina[\tr\pm~ atn=fS nid elecitr\p toerp al
-rep \d es eina[\tr\pm~ atn=fS .rolimitaP aioJ nid aihgrutiL al
talfa iulec ,i[utoT .cimin tu\b ua un i[ tacn=m ua un erac rolenaos
-er etaop es i un ,ti[\tr\pm` eif \s erec erac i[ etraom ed lutap ep
eD .eracn=m tatsug a \cad raihc eina[\tr\pm~ atn=fS azuf
-ed timirp a un \cad raihc ti[\tr\pm` etse ludnubirum ,aenemesa
ed adaoirep n` \lfa es \cad iro u\s lucinvohud al ed eragelz aeracirts„ ed tiunivn` tsof a lunmoD \n a ed aenui]ca :agelzed a ,eragelzed a
iec i]i[\tr\pm` if top uN .cinvohud ed tad iulunonac a erinilpm` :ed iopa et[ebrov eS .)32 ,7 naoI( “iigeL -ile a ,\rut\gel o ecafsed a uas agelzed
tseca cserod un erac iec i[ i]neit[noc tnus iam un erac ivanlob varg -ef uc tagel ia-eT„ :ieirot\s\c aeragelzed -orp snes n` i]isolof tnus iinemreT .areb
es un eina[\tr\pm~ atn=fS .\tsisni rol ii]aiporpa \cad raihc ,urcul inetniroC I( “eragelzed atu\c un ,eiem -rov es uirporp snes n~ .cirofatem i[ uirp
i]neit[noc tnus un erac rolec icin \d es un i[ a]rof uc iun\min \d -rom rolirerud aeragelzed erpsed ;)72 ,7 -isa aeragelzed :erpsed ,\dlip ed ,et[eb
-mes ec aeec ed ,aenemesa eD .)42 ,2 etpaF( susiI iul ii] ;2 ,12 ietaM( susiI al ie aerecuda i[ ien
\c eif ,ae \cifin n` aeretup \taot era eraC ,iulumO luiF i[ aeragelzed ;)03 ,91 acuL ;2 ,11 ucraM
uas ivanlob tnus i[ eretup \tsaeca tad a ,tnâm\p ep i[ rec at\bmâs iulunisa uas iuluob aerap\da
.i[ot\n\s talfus a dnâc - iiciresiB i[ - rolilotsopa -l\cn` ieleruc aeragelzed ;)51 ,31 acuL(
-\tr\pm~ atn=fS -uL„ :dnânups ,iireivn~ auiz n` ,ie etsep naoI ;61 ,3 acuL ;7 ,1 ucraM( roletnim\]
\timun etse eina[ ,eletac\p atrei i]ev iuc i[ ;tnâfS huD i]a -elzed ua-s dnâc uas ;)33 ,7 etpaF ; 72 ,1
iiciresiB ii]nir\P ed -agelzed :irecudart elenu( etatrei if rov ,11 naoI( r\zaL iul elirut\ru[\fn` tag
-[ev ii]eiv anuvra„ “etuni] if rov ,eni] i]ev el iuc rai ,)et l-ec \pud ,levaP ep tagelzed ua-l uas ;)44
uc minu eN .“ecin -zed i[ agel a erpsed uas ;)32 ,02 naoI( .)03 ,22 etpaF( milasureI n` ,)\resagel
-m~ nirp uezenmuD ileiudnâr enup a ed uas eletac\p agel eletnivuc ,\sn` ,etxet etlum iam elec n~
-eved i[ eina[\tr\p -sed el a iro )iriuigel icinrotats a ed i[( es a[A .cirofatem sele]n` n` etisolof tnus
\tsaeca nid min eS .)81 ,81 ;91 ,61 ietaM( .cte a]niif -n` \c ,vagnâg i[ drus lec erpsed enups
-\r\pm~ ia iif \]aiv aeragelzed erpsed ,i[\rai ,et[ebrov -raM( iibmil arut\gel tagelzed a-s i \tad
.rp( .rolirurec iei] nu urtnep ,ienatas a i[ i]agel roliregn` \tagelzed„ ,\vobrâg aiemef ed ;)53 ,7 uc
- I|HIM ehgroehG la ranoi]ciD ( . ) 3 , 0 2 ; 4 1 , 9 . c o p A ( p m i t “anatas esagel o erac uc ,ie a]nitupen ed
)|L - R I M n a o I . r d . r p , tn e m a tseT iulu oN aeragelzed erpsed ;)61-21 ,31 acuL(
)5991 ,ROBMBIE ,AEC -icirp erac urtnep ,)81 ,5 naoI( ietebmâs
TESREV UC TESREV - AILBIB
iulupotop elinuisnemiD
-ec i[ \cida eleraif ,etnum n` csei\rt
acsaiezenmuD )...( .e]niif etlalel
a i{„ :91 ,7 aerecaF
t=ta un aetseca sups a-en \rutpircS t=ta tn=m\p ep apa tirops
-ir ua-s emi]l\n` ec al etara en \s ac
et[aonuc metup \s ac t=c ,elepa tacid
tirepoca a t=cn` ,tlum ed
ep cimin sam\r iam a-n \c icia ed i]lan` iec ii]num i]ot
icin ,\raif icin ,elamina icin ,tn=m\p “.rec bus uare erac
uc \nuerpm` etaot tireip uA .cotibod
\resesuf le urtnep \c urtnep ,lumo \c \zaetaler en \]af ed lutesreV
lutn=fS sups a ,“emul ep ele esuda iam tot etse iulupotop aenuisnemid
.ruA ed \ruG naoI nirp ,m\vresbo muca ,citcarP .eram
n` irot\tecrec iinu i[ tatsixe uA
ua erac ecilbib ieigoloehra luinemod
a lutn=m\p tot \c ,tnemgarf tseca
dn=n=m\ren ,epa ed tirepoca tsof
snitn` if ra-s un lupotop \c tamrifa -uf ed tal\psen tacsu ed cetep nu icin
uc ,iulutn=m\p a]afarpus \taot ep erac eliedI .iulupotop a \lai]nerot air
,et[esolof \rutpircS atn=fS \c etaot \tcelfer tesrev tseca nid dnirpsed es
-otop aenuisnemid eircsed a urtnep -imalac ed ,urtsazed ed lutcepsa t=ta
“tn=m\p ep„ mucerp iiserpxe ,lup -irup la ,iiri]\ruc la aleca i[ t=c ,etat
olocnid etalfa roliiroet a]narugisen -en al aunitnoc top elii]ucsiD .iulut etimil mucicin dn=den ,“rec bus„ uas -ac urtnep iululor amsirp nirp ,iir\cif
o etse un lumsitamgoD .\rutpircS ed -ul dn=ts leftsA .snes tseca n` ti[r=fs -a ua ait[ecA .epa ed rolirednitn` ela etseca taru[\fsed i[ ua-s leftlaed er
,zac nu-rtn` icin \libanozer eregela uc eoN simirt tsof a un ec ed ,elirurc ,tpaf ed ,if ra “lutn=m\p„ \c tamrif -op a-en tsor \r\f uN„ .etnemineve
n` ,\c etse lai]nesE .tlal\lec n` icin ed tiref ,uirotiret tla n` iul ailimaf aeca n` inemao ed \tucsonuc anoz ac ic ,arutpircS \uon atsaeca titsev
ieilbiB arut\]\vn` ,lanoi]idart dom ac eioven tsof a ec urtnep uaS ?potop nid elirednitn` ie urtnep ,emerv -un un tacen` ua-s \c met[aonuc \s
-imin tsof ua iinemao i]ot \c enups -ru eif \s “elamina ed eliruios etaot„ -n=m\p tot„ dn=tnezerper ereiporpa -ap uc elec - elelamina i[ iinemao iam
ieilimaf a i[ eoN iul ai]pecxe uc ,i]ic i{ ?etavlas if a urtnep eibaroc n` etac “rec bus„ ed aira ,aenemesa eD .“lut i[ ic ,- eraot=r=t elec i[ eraoicip urt
)IEPOPA naicuL( .iul nid csan es erac ir\bertn` etla etlum -noziro ainil ed tatimil luirotiret if ra et=c elec etaot i[ iulurec elir\s\p

12 Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Religia, `ntre metafizic\ [i postmetafizic\
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
De[i Europa este marcat\ de o
secularizare tot mai profund\,
mul]i sociologi ai religiei confirm\
faptul c\ acest lucru nu va con-
duce la o sucombare a religiei [i a
valorilor religioase `n general.
Religia va supravie]ui, chiar dac\
va trebui s\ renun]e la anumite
func]ii (cf. W. Gebhardt, Die
Transformation der Religion. Sig-
naturen der religiösen Gegen-
wartskultur, `n Sa Thz 11, 2007,
pp. 4-19). A dep\[it faza progno-
zat\ de unii ca fiind propriul sfâr-
[it, dincolo de valurile provocate
de ra]ionalismul [i demitologiza-
rea atât de agresive la un moment
dat (cf. R. Polak, Religion kehrt
wieder. Handlungsoptionen in
Kirche und Gesellschaft, Ostfil-
dern, 2006).
Filosoful german Jürgen Ha-
bermas pune „revenirea“ religiei
`n aten]ia societ\]ii contemporane
pe seama crizei pe care o cunoa[te
lumea modern\, pe seama unei
moderniz\ri eronate, ca [i a con-
flictului dintre credin]\ [i [tiin]\
(J. Habermas, Zwischen Natu-
ralismus und Religion, Frankfurt,
2005, p. 247 sq.). ~n mod clar,
sus]ine filosoful, modernitatea a
CM pornit de la ni[te premise care pe
YK
termen lung nu sunt valabile. S-a
crezut, `n mod eronat, c\ societa-
IDEEA CRE{TIN|
Povestea num\rului zero
de Monica PATRICHE
~i este cuiva team\ de num\rul
zero? Ne-am obi[nuit atât de mult
cu el, `ncât nu ne putem imagina
calendarul f\r\ num\rul zero, sau
termometrul…
Noi `l [tim pe zero ca parte a
unui sistem de calcul [i nu mai
lu\m `n considera]ie dificult\]ile
de ordin filosofic care au stat `n
calea definirii acestui concept. Ne
este foarte util, de exemplu ca par-
te a sistemului binar de numera-
]ie, care st\ la baza limbajelor for-
male [i a func]ion\rii calculatoru-
lui; nu este ast\zi deloc contestat:
i se recunoa[te utilitatea. Ne este
oarecum greu s\ `n]elegem teama
de acest num\r. Grecii `l dispre]u-
iau: zero era teama de neant, de
nimic. Miturile cosmogonice gre-
ce[ti considerau golul [i dezordi-
nea ca fiind starea primordial\ a
cosmosului, [i, printr-o ciclicitate,
ele vor domni din nou la sfâr[itul
lumii. Zero reprezenta neantul.
Respingerea lui de c\tre greci era
deci respingerea neantului. ~n uni-
versul grec nu exista conceptul de
nimic, iar numerele [i filosofia e-
rau de nedesp\r]it. ~n centrul filo-
sofiei pitagoricienilor se afla prin-
cipiul c\ num\rul este esen]a tu-
turor lucrurilor. Doctrina pitago-
reic\ a fost preluat\ apoi de tot
Apusul. Aceasta este explica]ia
conform c\reia zero nu s-a n\scut
`n Apus.
Fa]\ de egipteni, care erau mai
pragmatici [i utilizau matematica
`n probleme legate de lumea real\
(m\surarea volumelor, num\ra-
rea zilelor [i a orelor, astronomie),
grecii [i-au dovedit tendin]a de ab-
tea [i cultura `[i vor fi loru[i sufi-
ciente, avându-[i propriile funda-
mente normative, f\r\ s\ mai ai-
b\ nevoie de vreo alt\ instan]\
pentru a fi recunoscute, `n afar\
de propria ra]iune autonom\ (vezi
J. Habermas, Die Moderne - ein
unvollendetes Projekt, `n idem,
Kleine Politische Schriften, I-IV,
Frankfurt, 1981, pp. 444-464;
idem, Der philosophishe Diskurs
der Moderne, Frankfurt, 1985).
Permanen]a religiei `ntr-o lume
tot mai secularizat\ nu trebuie
privit\ ca o simpl\ realitate socia-
l\; din perspectiva culturii moder-
nit\]ii, ea `nseamn\ [i o provo-
care cognitiv\, care se justific\
„din interior“. Tradi]iile religioa-
se, dincolo de orice, articuleaz\ o
con[tiin]\ pierdut\ pe traseul se-
culariz\rii, cultiv\ o form\ de via-
]\ [i sensibilit\]i indispensabile
oric\rei societ\]i (J. Habermas,
Zwischen Naturalismus und
Religion, p. 137).
Din cele mai vechi timpuri,
teologia cre[tin\ a `ncheiat un
„pact“ cu metafizica filosofic\; `n
anumite perioade, acesta a fost
atât de strâns, `ncât cre[tinismul
s-a autoperceput ca o „adev\rat\
filosofie“, `n sensul gândirii meta-
fizice. Pe de alt\ parte, aceast\
alian]\ cu metafizica filosofic\ a
ajutat cre[tinismul s\ devin\ o
religie universal\. Tot la fel as-
t\zi, teologia, aflat\ uneori `ntr-o
stare de criz\, `ncearc\ s\ se po-
stractizare [i filosofie. Dup\ ce un
timp au folosit un sistem de nume-
ra]ie asem\n\tor cu cel egiptean,
au creat un sistem mai simplu de
scriere, care evita repararea litere-
lor. De exemplu, pentru a scrie nu-
m\rul 87, `n sistemul egiptean era
nevoie de 15 simboluri: opt c\lcâie
[i [apte linii verticale. ~n noul sis-
tem grecesc, acest num\r va fi
scris numai cu dou\ simboluri:
unul pentru 80 [i unul pentru 7.
Zero a fost folosit pentru prima
dat\ de babilonieni, ca un simbol
pentru un spa]iu gol de pe abac
(abacul era un instrument de cal-
cul [i reprezenta o `n[iruire de pie-
tre pentru a ]ine eviden]a sume-
lor). ~n acest context, zero nu era
un num\r, ci un simbol. Sistemul
babilonian de calcul, care-l con]i-
nea pe zero, era utilizat de astro-
nomii greci, dar ace[tia converteau
rezultatele `n sistemul lor greoi,
f\r\ zero.
Zero a fost respins de greci din
cauza filosofiei lor, dar acceptat de
indieni, a c\ror societate folosea
intens conceptele de neant [i in-
finit. Zeul Shiva, creatorul [i dis-
trug\torul lumii, era simbolul
neantului: era `ncarnarea inexis-
ten]ei, nimicnicia suprem\. Cos-
mosul hindus, n\scut din neant,
era infinit (spre deosebire de uni-
versul apusean). ~n India nu exis-
ta teama de neant, dimpotriv\,
]elul lumii create din nimic era s\
revin\ la nimic. Astfel, matemati-
cienii indieni l-au acceptat pe zero
[i, mai mult, i-au modificat statu-
tul din substituent `n num\r. A-
cest fapt a fost posibil nu doar da-
torit\ filosofiei hinduse, ci [i a pers-
pectivei matematicienilor orientali,
care nu puneau prea mare accent,
ca grecii, pe leg\tura dintre
CM
YK
zi]ioneze `n orizontul metafizicii,
`ntrucât, a[a cum subliniaz\ W.
Kasper, „metafizica este aerul pe
care teologia `l poate respira“ (W.
Kasper, Zustimmung zum Denken.
Von der Unerlässlichkeit der Me-
taphysik für die Sache der Theo-
logie, `n ThQ 169 (1989), p. 262).
Ast\zi, exist\ tot mai multe
semnale privind o re`nnoire a gân-
dirii metafizice, chiar dac\, la fel
de bine, sunt multe rezerve `n a-
ceast\ privin]\. ~n acest context,
un mare interes se concentreaz\
`n jurul ideii dac\ teologia, religia
`n general, va supravie]ui, [i `n ce
mod, unei posibile perioade post-
metafizice. Pe aceast\ linie se `n-
scrie, de pild\, filosoful Kurt Hüb-
ner, care este de p\rere c\, ast\zi,
nu se mai poate vorbi de o `mple-
tire a mesajului teologiei cu acela
al metafizii, chiar dac\ acest lu-
cru a fost posibil atâtea secole.
Spre deosebire de odinioar\, spu-
ne filosoful, ast\zi teologia [i me-
tafizica nu mai pornesc de la ace-
ea[i premis\ atunci când vorbesc
despre Dumnezeu [i lume. Când
odinioar\ se `ntâmpla acest lucru,
exista o simbioz\ `ntre cele dou\,
`n sensul c\ metafizica filosofic\
ajuta teologia s\ gândeasc\ `m-
preun\ existen]a lui Dumnezeu [i
existen]a lumii (vezi K. Hübner,
Glaube und Denken. Dimensio-
nen der Wirklichkeit, Tübingen,
2001; Th. Rentsch, Wieder nach
Gott fragen? Thesen und Analy-
geometrie [i numere. Indienii nu
vedeau p\trate `n numerele p\tra-
tice sau arii de dreptunghiuri `n
produsul a dou\ valori diferite.
Numerele erau v\zute `n afara
unei semnifica]ii geometrice. Ast-
fel s-a n\scut algebra. Separarea
geometriei de algebr\ a dus la
apari]ia (`n India) a numerelor ne-
gative. Zero nu mai era un simplu
substituent de pe abac, ci a deve-
nit un num\r, care avea o pozi]ie
fix\ `n [irul numeric.
Cuvântul „zero“ `[i are r\d\ci-
na `n limbile hindus\ [i arab\: in-
dienii l-au numit sunya, adic\ gol,
iar arabii l-au numit sifr, acest cu-
vânt, folosit apoi `n Apus, primind
o rezonan]\ latin\: zephirus.
Aceasta este r\d\cina cuvântului
zero de ast\zi. Unii matematicieni
din Europa au folosit terminologia
cipher, denumire ce s-a extins apoi
asupra noului set de simboluri,
toate fiind numite apoi cifre.
Cel care l-a introdus pe zero `n
Europa a fost Leonardo de Pissa,
cunoscut ca matematician sub nu-
mele de Fibonacci. Fiu al unui ne-
gustor italian, a c\l\torit `n Nor-
dul Africii, unde a `nv\]at mate-
matic\ de la musulmani. Negus-
torii italieni au constatat avanta-
jele cifrelor arabe [i ale lui zero.
Notarea arab\ s-a r\spândit `n se-
colul al XII-lea `n `ntreaga Europ\.
Zero (asociat cu neantul) a fost
greu de acceptat `n Europa. Voi da
exemplu doar filosofia lui Des-
cartes, care afirma c\ neantul - ze-
ro absolut - nu exist\. „Natura are
oroare de vid“ este o extensie a
filosofiei lui Aristotel: nu exist\ vid.
~n secolul al XVII-lea, Newton
[i Leibnitz au creat calculul dife-
ren]ial: analiza infinitezimalelor
(m\rimilor infinit de mici). Mar-
chizul de l’Hospital a scris primul
manual de analiz\ matematic\ -
Analyse des infiniment petits. Un
rezultat nou din acest manual este
regula lui l’Hospital care se ocup\
CM
YK
Joi, 11 decembrie 2008
sen zur Rehabilitation philoso-
phischer Theologie, `n K. Dethloff
[.a. (Hgg.), Orte der Religion im
philosophischen Diskurs der
Gegenwart, Berlin, 2004, p. 185).
Pe acest fundament, teologia a re-
u[it s\ explice cuvântul lui Dum-
nezeu [i s\-i confere o dimensiune
universal\, iar credin]a cre[tin\ a
c\p\tat [i un suport ra]ional (vezi
J. Ratzinger, Glaube-Wahrheit-
Toleranz. Das Christentum und
die Weltreligionen, Freiburg i.
Br., 2003, p. 146).
Marele teolog Wolfahrt Pan-
nenberg, de la München, anali-
zând rela]ia dintre teologie [i me-
tafizica filosofic\ ast\zi, pledeaz\
pentru o „`nnoire“ a metafizicii `n
general. El afirm\ c\ „discursul
teologic despre Dumnezeu“ nu se
poate valida decât printr-o rapor-
tare la gândirea metafizic\ `n ge-
neral, decât printr-o reflec]ie de
sorginte metafizic\ (vezi W. Pan-
nenberg, Metaphysik und Gottes-
gedanke, Göttingen, 1988). De alt-
fel, prin aceasta Pannenberg se
deta[eaz\ clar de „teologia dialec-
tic\“ a lui Karl Barth.
Atr\gând aten]ia asupra decli-
nului metafizicii `n lumea de as-
t\zi, Pannenberg afirm\ c\ acest
lucru se explic\ [i prin faptul c\
gândirea filosofic\ s-a `nstr\inat
`n foarte mare m\sur\ de tradi]ii-
le religioase, pe care s-a str\duit
s\ le elimine din con[tiin]a omu-
lui. Filosofia, spune el, `ncearc\ s\
de cazul de nedeterminare 0/0 [i
care spune c\ valoarea frac]iei (ca-
re ajunge la valoarea 0/0 `ntr-un
anumit moment) este egal\ cu de-
rivata expresiei de la num\r\tor,
`mp\r]it\ la derivata expresiei de
la numitor. 0/0 este considerat
nedeterminat pentru c\ poate lua
orice valoare: depinde doar de
func]iile de la numitor [i num\-
r\tor. Lucrarea lui l’Hospital ara-
t\ c\ zero nu este un du[man ce
trebuie evitat.
Cu zero s-a confruntat [i fizica,
de exemplu, punctul de zero absolut
din legea lui Charles, care descrie
rela]ia dintre volumul unui gaz [i
temperatura sa (zero absolut este
cea mai joas\ temperatur\ posibil\,
aflat\ cu 273 de grade Celsius sub
temperatura de `nghe] a apei).
Dup\ aceast\ c\l\torie pe ur-
mele unui concept (num\rul ze-
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor la
Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i
explice totul, inclusiv pe Dum-
nezeu, bazându-se exclusiv pe
sprijinul ra]iunii. O „`nnoire“ a
metafizicii ar presupune o reveni-
re la o „solidaritate critic\“ `ntre
filosofie [i teologie, pentru c\ `n
acest mod s-ar ajunge de la o „me-
tafizic\ `nnoit\“ la o „teologie filo-
sofic\“ (W. Pannenberg, Ein theo-
logischer Rückblick auf die Me-
taphysik, `n: idem, Philosophie
CM
und Offenbarung. Beiträge zur YK
Systematischen Theologie, Bd. I,
Göttingen, 1999, p. 31). a
ro), ce s-a impus greu `n lumea
[tiin]ific\, din diverse motive ce
]in de o anumit\ filosofie [i din
ra]iuni inerente matematicii, se
poate oare trage concluzia c\ oa-
menii de [tiin]\ au certitudinea
c\ universul `ncepe [i se sfâr[e[te
cu zero, cosmosul s-a n\scut din
nimic [i va reveni la nimicul din
care provine? Cu siguran]\, isto-
ria matematicii este ne`ncheiat\.
Viziunea noastr\ ortodox\ asu-
pra nimicului, a cre\rii lumii d\
seama de o ordine non-formal\,
necantitativ\. Nu cred c\ struc-
turile logice ale matematicii pot
reprezenta ceea ce va r\mâne o
tain\ - puterea creatoare a lui
Dumnezeu. {i de[i lumea aceasta
v\zut\ o reflect\ pe cea nev\-
zut\, „`n parte cunoa[tem“...
* MONICA PATRICHE ESTE DOCTORAND, FACULTATEA DE
MATEMATIC|, UNIVERSITATEA BUCURE{TI

PDL [i PSD au `nceput deja
`mp\r]irea ministerelor
a PDL [i PSD sunt tot mai aproape de formarea unei alian]e
de guvernare a Viitorii parteneri mai au de l\murit apartenen]a
câtorva ministere-cheie a Fiecare forma]iune va avea
candidat propriu la alegerile preziden]iale din 2009 a
Negocierile pentru formarea
unei alian]e de guvernare dintre
PDL [i PSD par s\ fi intrat `ntr-o
faz\ avansat\. Cele dou\ for-
ma]iuni au convenit s\-[i `mpar-
t\ func]iile din Executiv `n mod
egal, partidul lui Emil Boc ur-
mând s\ aib\ conducerea guver-
nului pentru doi ani. Cu toate
acestea, ambele partide `ncearc\
s\-[i justifice `n fa]a propriului
electorat al\turarea de inamicul
politic din campania electoral\.
Unul ]ie, unul mie
Liderii PDL [i PSD s-au `n-
]eles, de principiu, asupra unei
scheme guvernamentale, r\mâ-
nând `ns\ `n disput\ Ministerele
Transporturilor, Ap\r\rii, Fi-
nan]elor [i Justi]iei, revendicate,
`n diverse formule de negociere,
de ambele partide.
Surse din PDL [i PSD au de-
clarat, pentru Mediafax, c\, `n
discu]iile dintre negociatorii
celor dou\ partide, au intervenit
dispute asupra [efiei câtorva
ministere de importan]\ crucial\
pentru viitorul guvern. Cele pa-
tru portofolii sunt Transporturi-
le, Ap\rarea, Finan]ele [i Jus-
ti]ia, fiecare dintre ele fiind „de-
dicate“ unor lideri PDL, respec-
tiv PSD. Astfel, Transporturile
sunt revendicate de Radu Ber-
ceanu (de la PDL) [i de Liviu
Dragnea [i Dan Nica (de la PSD).
Finan]ele sunt disputate de cele
dou\ partide, pentru a fi conduse
fie de Mihai T\n\sescu sau Flo-
rin Georgescu (PSD), fie de Ionu]
Popescu sau chiar Adriean Vi-
deanu (de la PDL).
Ap\rarea este revendicat\ de
PDL pentru Mihai St\ni[oar\ [i de
PSD pentru Cristian Diaconescu.
~n cazul portofoliului Justi-
]iei, situa]ia este cumva diferit\.
PDL vrea s\ ofere acest minister
Monic\i Macovei, care ar „ga-
ranta independen]a“ sistemului
Justi]iei. Pe de alt\ parte, PSD
dore[te acest portofoliu, de[i ma-
joritatea liderilor social-demo-
cra]i care ar putea s\ `l ocupe au
fost destul de reticen]i `n a ac-
cepta oferta, [tiind c\ Justi]ia va
fi unul dintre domeniile cel mai
Tiraspolul lanseaz\ informa]ii provocatoare
Tancurile române[ti - spaima separati[tilor
Joi, 11 decembrie 2008
Premierul desemnat, Stolojan, are dificila sarcin\
de a negocia un guvern PDL-PSD eficient
dificil de gestionat. Dup\ ce se persoanele aflate `n nevoie“, a
vor atribui aceste ministere, se afirmat liderul PDL.
va decide [i structura guvernu- Emil Boc [i-a exprimat regretul
lui, care va diferi `n func]ie de c\ „PNL s-a autoexclus de la un
formula de rezolvare a disputei asemenea parteneriat cu PDL“.
referitoare la cele patru minis- De asemenea, liderul democrat-
tere. liberal a men]ionat c\ PDL [i PSD
au puncte de vedere comune pri-
vind dezvoltarea infrastructurii
Teoria „compromisului (autostr\zi, drumuri na]ionale,
ra]ional“ centuri ocolitoare), „ca investi]ie
major\ pentru crearea de noi
Avansarea discu]iilor privind
locuri de munc\“, privind modali-
formarea unui guvern d\ `ns\ t\]ile de absorb]ie a fondurilor co-
b\t\i de cap partidelor implicate munitare, descentralizarea real\
[i din perspectiva imaginii. ~n- a administra]iei locale, precum [i
cercând s\ explice motivele unei dezvoltarea agriculturii.
apropieri de PSD, pre[edintele
Partidului Democrat-Liberal, E-
mil Boc, a declarat, mar]i sear\,
Problema UDMR
c\ exist\ „premisele realiz\rii ~n ceea ce prive[te colabo-
unui compromis ra]ional cu PSD rarea cu UDMR, pre[edintele de-
pentru a da o guvernare majori- mocrat-liberal a afirmat c\ pre-
tar\ care s\ r\spund\ la proble- zen]a Uniunii nu reprezint\ un
mele oamenilor“. impediment major `n guvernarea
„Exist\ puncte de vedere rela- ]\rii [i a men]ionat c\ PDL a de-
tiv comune, precum necesitatea marat discu]iile cu liderii Uniu-
cre\rii de locuri de munc\ [i a nii `nainte ca PSD s\ `[i mani-
men]inerii acestora, necesitatea feste disponibilitatea de a
men]inerii cotei unice. Cota participa la formarea unei ma-
unic\ se men]ine, dar putem g\si jorit\]i parlamentare al\turi de
solu]ii propuse de PSD pentru Partidul Democrat-Liberal.
„Tiraspolul dispune de informa]ii
potrivit c\rora România, care `[i
modernizeaz\ for]ele militare dup\
modelul NATO, examineaz\ posibili-
tatea de a transmite Republicii Mol-
dova o parte din tancurilor sale mai
vechi“, declar\ adjunctul ministrului
Ap\r\rii din republica separatist\
Transnistria, Vladimir Atamaniuk.
Declara]ia lui Atamaniuk este publi-
cat\ pe pagina de internet a agen]iei
tiraspolene de [tiri Olvia-press, cu
referire la un interviu acordat de a-
cesta agen]iei ruse de pres\ Regnum.
El acuz\ UE [i SUA c\ ar preg\ti o
interven]ie for]at\ a Chi[in\ului
pentru reglementarea conflictului
transnistrean [i reitereaz\ statutul
de independen]\ al Transnistriei.
„Noi cunoa[tem c\ UE [i SUA au un
rol activ `n instructajul militarilor
moldoveni; iar aceast\ situa]ie repre-
zint\ doar un detaliu al cooper\rii
Republicii Moldova cu structurile oc-
cidentale“, declar\ Atamaniuk.
Actualitate 13
~n acela[i timp, vicepre[edin-
tele UDMR, Gyorgy Frunda, a
declarat mar]i la Realitatea TV
c\ excluderea UDMR de la ne-
gocieri are „tent\ etnic\“.
„PDL are o datorie politic\ [i
moral\ fa]\ de UDMR. ~n patru
ani cât am fost la guvernare, ne-am
dovedit competen]a [i cred c\
putem fi un punct de stabilitate
`n Guvernul României“, a ad\u-
gat liderul UDMR. „M\ mir\ [i
atitudinea PSD-ului pe care i-am
sus]inut `n Parlament. Acest vot
unanim de excludere a UDMR-
ului `mi las\ un gust amar. {tiu
c\ domnul Geoan\ l-a c\utat pe
domnul Marko, a c\utat UDMR
pentru a discuta s\ stea `mpreu-
n\ la Guvern. A existat o decizie
de principiu de colaborare cu
PSD [i apoi am aflat de la televi-
zor c\ suntem exclu[i de la orice
form\ de guvernare“, a conchis
Gyorgy Frunda.
Geoan\ d\ vina pe criz\
Confrunta]i cu acelea[i pro-
bleme de imagine fa]\ de elec-
toratul lor, pesedi[tii caut\ scuze
credibile pentru apropierea de
partidul lui Boc. La ie[irea de la
cea de-a doua rund\ de negocieri
dintre PDL [i PSD, Mircea
Geoan\ a declarat: „Cine [i-ar fi
`nchipuit `n urm\ cu câteva luni
c\ dou\ tabere diametral opuse
vor ajunge s\ poarte o astfel de
discu]ie, dar cred c\ nevoia de a
avea un guvern pentru România
ne-a f\cut s\ trecem peste
diferen]ele dintre noi“, a afirmat
Mircea Geoan\. El a insistat pe
faptul c\ aceast\ situa]ie a
ap\rut `n contextul crizei eco-
nomice [i c\ dificult\]ile sociale
pot fi dep\[ite doar printr-o gu-
vernare solid\, care s\ benefi-
cieze de o larg\ sus]inere parla-
mentar\. Mircea Geoan\ a mai
precizat, la finalul discu]iilor cu
PDL c\ s-a stabilit ca fiecare par-
tid s\ se prezinte la alegerile
preziden]iale din 2009 cu can-
dida]i proprii.
Pre[edintele PSD a mai expli-
cat c\ formarea unei majorit\]i
parlamentare PSD-PNL-UDMR
ar fi avut o [ans\ de realizare
dac\ s-ar fi produs `n noaptea
alegerilor, a[a cum prevedea
„conven]ia“ existent\ `ntre PSD
[i PNL. „Cei de la PNL au ales o
strategie de negociere `n for]\ [i,
`n condi]iile `n care era evident
c\ o formul\ de majoritate pre-
car\ cu cei de la PNL ar fi condus
la un scandal politic prelungit [i
la o criz\ institu]ional\ prelun-
git\, PSD a ales s\ nu supun\
România unei noi perioade de in-
certitudine [i de scandal politic“,
a ar\tat Geoan\. a
Potrivit acestuia, discu]iile mi-
nistrului de Externe al Estoniei de-
spre sprijinul acordat Moldovei `n
reglementarea conflictului trans-
nistrean se reduc la faptul c\, „dac\
partea transnistrean\ nu va ajunge
la un acord de bun\ voie, atunci vor
trebui s\ ajute Moldova pe cale mili-
tar\“, opineaz\ el, ad\ugând c\ to]i
delega]ii occidentali care viziteaz\
regiunea transnistrean\ exercit\ o
influen]\ negativ\ asupra opiniei
publice a lumii `n leg\tur\ cu
Transnistria.
Drept urmare, sunt preg\tite
provoc\ri, inclusiv militare, mai
spune Atamaniuk, potrivit c\ruia
reglementarea conflictului poate
avea loc doar `n urma unui acord
dintre cele dou\ p\r]i, [i nimeni
altcineva nu se poate amesteca `n
acest proces. „Dar, orice s-ar `ntâm-
pla, Transnistria a fost, este [i va fi
un stat independent“, conchide ofi-
cialul transnistrean. a
LUMEA PE SCURT
Ucraina love[te dur
`n separatismul rus
Sovet Bezopasnosti Ukrain` (SBU
- serviciul ucrainean de securi-
tate) a raportat mar]i c\ „a pus
cap\t activit\]ii tuturor
grup\rilor radicale, de orientare
extremist\“ de pe teritoriul
Ucrainei. „Aceste structuri au
ac]ionat pe teritoriul Ucrainei sub
controlul unor organiza]ii str\ine.
Ele erau finan]ate din afar\ [i
ac]ionau `mpotriva integrit\]ii
teritoriale a statului ucrainean“,
se men]ioneaz\ `n acela[i comuni-
cat. Potrivit unui comunicat ofi-
cial, a fost declan[at\ urm\rirea
penal\ `mpotriva membrilor Aso-
cia]iei „Frontul popular:
Sevastopol-Crimeea-Rusia“,
`mpotriva militan]ilor a[a-numitei
„Republici Done]k“ [i `mpotriva
„mai multor organiza]ii ale rute-
nilor din regiunea Transcarpatia“.
Totodat\, SBU subliniaz\ `n co-
municat c\ se impune `nchiderea
filialelor din Ucraina a
Institutului pentru ]\rile CSI (cu
sediul la Moscova), iar `mpotriva
filialei din Sevastopol a acestui
institut deja s-a declan[at
urm\rirea `n Justi]ie. Ac]iunile
contraspionajului ucrainean sunt
o lovitur\ serioas\ pentru imagi-
nea Rusiei, acuzat\ indirect de
implicarea `n aceste presupuse
ac]iuni ostile Kievului.
Grecia, afectat\
de violen]e urbane
Aproximativ 500 de persoane au
atacat mar]i seara sediul coman-
damentului poli]iei din Patras
(vestul Greciei), aruncând cu
pietre [i sticle incendiare. ~n
acela[i timp, noi confrunt\ri `ntre
grupuri de tineri [i poli]ie au
izbucnit `n centrul Atenei mar]i
seara, la pu]in timp dup\ funera-
liile unui adolescent de 15 ani,
ucis sâmb\t\ de un poli]ist.
Tinerii au `nceput s\ arunce cu
pietre, s\ sparg\ vitrinele maga-
zinelor [i au lovit ma[ini parcate.
For]ele de poli]ie au intervenit,
utilizând gaze lacrimogene.
Incidentele s-au desf\[urat pe
marele bulevard Alexandras,
unde s-au produs violen]e `nc\ de
duminic\, la o zi de la moartea lui
Alexis Grigoropoulos. ~n mai
multe ora[e din Grecia au fost
`nregistrate de 4 zile violen]e [i
mi[c\ri de protest `mpotriva
uciderii adolescentului `n vârst\
de 15 ani, `mpu[cat de un agent
al poli]iei.
Tensiunile India-
Pakistan sunt
`n cre[tere
„Pakistanul nu va preda Indiei
persoanele arestate recent, `n an-
cheta privind atacurile de la
Bombay, ci va judeca el `nsu[i
dac\ acestea sunt suspectate c\
au participat la atentate“, decla-
rându-se preg\tit s\ fac\ fa]\
unui nou r\zboi, dac\ New Delhi
va avea o ini]iativ\ militar\, a
anun]at ministrul pakistanez de
Externe, Shah Mehmood Qureshi.
Supuse unor presiuni intense din
partea Indiei [i `n special din
partea Washingtonului,
autorit\]ile pakistaneze au ares-
tat 16 suspec]i apropia]i sau cu
leg\turi directe cu gruparea is-
lamist\ Lashkar-e-Taiba, acuzat\
de New Delhi c\ ar fi organizat
atacurile de la Bombay. Potrivit
Indiei, printre ei figureaz\ unul
dintre principalii presupu[i orga-
nizatori ai atacurilor, Zaki-ur-
Rehman Lakhvi. India a trimis o
list\ de suspec]i Pakistanului [i
cere extr\darea acestora,
amenin]ând voalat cu represalii
`n cazul refuzului. India [i
Pakistanul, dou\ puteri nucleare,
s-au confruntat `n trei r\zboaie de
la `nfiin]area lor, `n 1947. a
 8002 eirbmeced 11 ,ioJ rebil pmiT 41
VT SATINIRT emargorp ed alirG
irit[( SATINIRT lanruJ 51.81-00.81 -snart - eihgrutiL atnâfS 03.01-00.90
-iler aetatilautca nid \tcerid enuisim \cinimuD \t\bm=S ireniV-inuL
)\saoig uc pilc( iulunirelep ii[aP 53.01-03.01
abjuls nid ir\tnâC 03.50 abjuls nid ir\tnâC 03.50 abjuls nid ir\tnâC 03.50
SATINIRT eliribrovnoC 00.91-51.81 ed irucol al ed inigami -ur i[ ieinertU -ur i[ ieinertU
inuic\gur i[ ieinertU
ed emet ep eretabzed( )janirelep urtnep inuic\g urtnep inuic\g
-niubert \taot urtnep
)\cigoloet \rutluc -ucod( eirotsi ed inigaP 54.01-53.01 a]niubert \taot a]niubert \taot
a]
uc pilc( iulunirelep ii[aP 50.91-00.91 )R( )ratnem ;lanoi]an lunmI 0 0 . 6 0 ;lanoi]an lunmI 00.60
;lanoi]an lunmI 00.60
ed irucol al ed inigami - ieliz ii]nifS - raxaniS 05.01-54.01 aenuic\guR aenuic\guR
\]aenimid ed aenuic\guR \]aenimid ed
)janirelep ii]eiV aetraC
ie]niderc eletnivuC 0 2 . 6 0 \]aenimid ed ie]niderc eletnivuC 02.60
-ucod( eirotsi ed inigaP 51.91-50.91 )ieliz ailehgnavE(
\]aiv i[ eilehgnavE 0 3 . 6 0 ie]niderc eletnivuC 02.60 ii]\teC a]aiV 03.60
)ratnem -olif \rutcel( ailacoliF 55.01-05.01
ratnemucod mliF 52.91-51.91 )r( ii]\tec a]aiV 03.60 eihgrutiL .fS 50.90
)eizeop ,edlip ,\cilac iiciresiB a]aiV 00.70
jadnos( enit \gnâl ed lumO 03.91-52.91 eihgrutiL .fS 50.90 cilbib saltA 04.01
-nos( enit \gnâl ed lumO 00.11-55.01 eihgrutiL .fS 50.90 iz al ain=moR 50.11
)einipo ed cilbib saltA 04.01
)einipo ed jad iinuic\gur alaoc{ 5 0 . 2 1 etateicos i[ \ciresiB 53.31
telfus urtnep tnâvuC 00.02-03.91 ieir\lipoc lusrevinU 50.11
-zed( eirotsi n` ailbiB 54.11-00.11 nizagam dne-keeW 03.21 iza ed aemuL 50.41
)it[ecinvohud irutafs( etat\n\s i[ \]niderC 50.21
eretab aixodotrO 5 0 . 4 1 ainreceV 50.61
erepo uc pilc( \rcas \trA 50.02-00.02 emet i[ etxet ep rorutut lusele]n` ep nizagam dne-keeW 03.21
sserpxe larutluC 50.71
)\csaeciresib \tra ed )R( )ecitsirutpircs azaima-\pud \nuB 03.41 aixodotrO 50.41 aetatilautcA 00.81
enub roletpaf animuL 03.02-50.02 erepo uc pilc( \rcas \trA 05.11-54.11 i[ ainreceV 50.61 rorutut lusele]n` ep -igiler aetatilautcA 01.81
ed emet ep eretabzed( iiciaM lusilcaraP azaima-\pud \nuB 03.41 \sao
)\csaeciresib \tra ed iulunmoD
)\laihorap \]aiv \zehetac( ie]niderc aelaC 00.21-05.11 ainreceV 50.61 satinirT elirugolaiD 03.81
\zehetac( ie]niderc aelaC 04.02-03.02 aetatilautcA 0 0 . 8 1
)\lauziv aetatilautcA 00.81 rolclof ed inigaP 50.91
-iler aetatilautcA 0 1 . 8 1
)\lauziv SATINIRT eliribrovnoC 54.21-00.21 \saoig \saoigiler aetatilautcA 01.81 erac lutn=vuC 53.91
)ratnemucod( acitsirtaP 05.02-04.02 \]aiv i[ ailehgnavE 03.81 et[ediz
ed emet ep eretabzed( iulutelfus alardetaC 0 3 . 8 1
uem lu[aregn~ 05.91
uc pilc( iulunirelep ii[aP 55.02-05.02 )R( )\cigoloet \rutluc csenâmor rolclof ed inigaP 50.91
ed irucol al ed inigami ed aetsevoP(
uc pilc( iulunireleP ii[aP 05.21-54.21 rolclof ed inigaP 5 0 . 9 1 csen=mor )\raes
)janirelep csenâmor uem lu[aregn~ 05.91
ed irucol al ed inigami nit[erc dnomapaM 50.02
-olif \rutcel( ailacoliF 00.12-55.02 iiciresiB airotsI 0 3 . 9 1 )\raes ed aetsevoP( telfus urtnep inimuL 50.12
)janirelep uem lu[aregn~ 05.91
)eizeop ,edlip ,\cilac iicizum ai]aziliviC 50.02 \lacizum atareS 53.12
)ratnemucod( \citsirtaP 00.31-05.21 )\raes ed aetsevoP(
irit[( SATINIRT lanruJ 51.12-00.12 solof ed tn=vuC 00.12 ie]niderc eletpaF 04.22
telfus urtnep tnâvuC 03.31-00.31 iicizum ai]aziliviC 5 0 . 0 2
-iler aetatilautca nid csecinvohud ed aenuic\guR 00.32
)it[ecinvohud irutafs( solof ed tnâvuC 0 0 . 1 2
)\saoig csecinvohud elirucol al inireleP 03.12 \raes
eretabzed( iza ,aciresiB 03.22-51.12 )R(
elirucol n` enireleP 0 3 . 1 2 etnifs ,iiciresiB ii]nir\P 51.32
)etatilautca ed emet ep )R( ratnemucod mliF 00.41-03.31 irt[on iirot\]\vn`
eretabzed( iza ,aciresiB 51.51-00.41 etnifs !enmaoD ,iov-eT-ibuI 00.22
ratnemucod mliF 00.32-03.22 !enmoD ,iov-eT-ibuI 00.22 ieliz lutsitacA 03.32
-ilautca ed emet ep \raes ed elinuic\guR 00.32 acitponozeiM 00.00
telfus urtnep tnâvuC 03.32-00.32 ed elinuic\guR 00.32
)R( )etat ,iiciresiB ii]nir\P 51.32 )r( cilbib saltA 00.10
)it[ecinvohud irutafs( \raes
- ieliz ii]nifS - raxaniS 02.51-51.51 ,iiciresib ii]nir\P 5 1 . 3 2 irt[on iirot\]\vn` )r( et[ediz erac lutn=vuC 02.10
-ucod( eirotsi ed inigaP 04.32-03.32
)ratnem ii]eiV aetraC )r( irt[on iirot\]\vn` acitponozeiM 00.00 )r( etateicos i[ \ciresiB 53.10
uc pilc( iulunirelep ii[aP 54.32-04.32 )ieliz ailehgnavE( ieliz lutsitacA 03.32 )r( etat\n\s i[ \]niderC 00.10 )r( ehgev ed iinomrA 00.20
ed irucol al ed inigami -olif \rutcel( ailacoliF 52.51-02.51 acitponozeiM 00.00 elirucol al inireleP 03.10 )r( ie]niderc eletpaF 00.40
)eizeop ,edlip ,\cilac )r( iinuic\gur alaoc{ 0 0 . 1 0 )r( etnifs ,iiciresiB ii]nir\P 02.40
)janirelep )r( irt[on iirot\]\vn`
enub roletpaf animuL 55.51-52.51 elirucol n` inireleP 52.10 aixodotrO 00.20
- ieliz ii]nifS - raxaniS 05.32-54.32 )r( etnifs )r( telfus urtnep inimuL 53.40
ii]eiV aetraC ed emet ep eretabzed( rorutut lusele]n` ep
aixodotrO 0 0 . 2 0 )r( satinirT elirugolaiD 00.50
)ieliz ailehgnavE( )R( )\laihorap \]aiv rorutut lusele]n` ep onimoD etatnaC 03.20
,00.31 ,00.70 :elanruJ
\zehetac( ie]niderc aelaC 00.42-05.32 erepo uc pilc( \rcas \trA 00.61-55.51 )r( )r( cilbib saltA 00.40 00.22
)\lauziv )\csaeciresib \tra ed onimoD etatnaC 03.20 ,iiciresiB ii]nir\P 02.40 ,03.70 :trucs ep irit{
-zed( eirotsi n` ailbiB 54.00-00.00 enuisimsnart - ainreceV 01.71-00.61 iulutelfus alardetaC 0 0 . 4 0 )r( irt[on iirot\]\vn~ ,03.11 ,03.80
i[ etxet ep eretab \tcerid )r( csen=mor )r( eirotsi ed eliF 53.40 ,03.31 ,03.21
)ecitsirutpircs emet -zed( eirotsi n` ailbiB 55.71-01.71 ,iiciresiB ii]nir\P 5 2 . 4 0 solof ed tn=vuC 00.50 ,03.51 ,03.41
i[ etxet ep eretab )r( irt[on iirot\]\vn` ,03.91 ,03.71
erepo uc pilc( \rcas \trA 05.00-54.00 csecinvohud
solof ed tn=vuC 0 0 . 5 0 03.12 ,03.02
)\csaeciresib \tra ed )ecitsirutpircs emet )r( csecinvohud ,00.90 ,00.80 ,00.70 :irit{ ,00.11 ,00.90 ,00.80 :irit{
)ratnemucod( \citsirtaP 55.00-05.00 - ieliz ii]nifS - raxaniS 00.81-55.71 ,00.41 ,00.31 ,00.21 :irit{ ,00.31 ,00.21 ,00.11 ,00.51 ,00.41 ,00.21
-olif \rutcel( ailacoliF 00.10-55.00 ii]eiV aetraC ,00.71 ,00.61 ,00.51 ,00.61 ,00.51 ,00.41 ,00.91 ,00.71 ,00.61
)eizeop ,edlip ,\cilac )ieliz ailehgnavE( .00.02 ,00.91 .00.02 ,00.91 ,00.71 00.12 ,00.02

VT ORP RVT 2 RVT 1 RVT

RATINAMU LEPA 1 anetnA LARUTLUC
larutluC
n` ,aidaN-anarteP nitnatsnoC
iod uc \mru n` ,ina ed 12 ed \tsrâv )revid( \tedev uif \s uaerV 54:31 tit[inilen i[ r\nâT 00:21 )r( )revid ,7002( loraP 00:51 ).de .f( aporuE n` \nuerpm~ 00:51 ).tluc nizagam( etnezkA 03:51
alaob uc \tacitsongaid tsof a ina
-ap nirp \tsefinam es erac ,hcirdeirF rotavresbO 00:61 )r( ).s ,3791 ,AUS( )r( ei]izopxe o-rtnid icizuM 50:51 )r( RVT lulanruJ 00:61 roli]itsog\rdn` a]namoR 00:71
.\tazilareneg \tatpert eizilar tceriD seccA 00:71 VT ORP elirit{ 00:31 ).lcer( gnippohseleT 00:61 urtnep swenoruE lulanruJ 51:61 .pE - )s ,7002 ,.suR(
\tatart if etaop \laob \tsaecA rotavresbO 00:91 )r( enâmor iirutaretil airotsI 02:61 ainâmoR 201
lu[aro n` ,airtsuA nid \cinilc o-rtn` nid elemirC 54:31
?elednolb uc iup eT 03:02 56 .pE - )2002 ,.tI( ireinibaraC 03:61 lareneg seretnI 00:81
suahneknarksednaL sehciltneffO ,lriZ ,.lgnA( remosdiM i]\tironiM 03:61
)wohs klat ,0002(
ed amus \rasecen i-udniif ,lirizhcoH )srucnoc .sime( ).cod( rolinesupA luruA 03:71
).s .7991 )r( ).tluc nizagam( or.@trA 00:71 otoL i[ rekcoJ eliregarT 05:81
largetni lutsoc ,tpaf eD .orue ed 008.91 .s( eicinz\c ed enecS 00:22 ,.tI( e]esumurf ed lurtneC 03:81
-ue ed iim 11 ed etse iulutnematart la ).moc tit[inilen i[ r\nâT 00:61 IXX iululoces eliimedipE 55:71 61 .pE - ).loc ,s ,1002 04/5
-ot n`( inul 6 ed \daoirep o ep ,\nul/or rotavresbO 03:22 - ).s ,3791 ,AUS( ).cod .s ,2002( ,7002 ,.tI( elocariM 03:91 RVT lulanruJ 00:91
-iM tâcurtn` ,rad ,)orue ed iim ed 66 lat 283.3 .pE larutluc lulanruJ 55:81
nid %07 \tropus ii]\t\n\S luretsin )revid( sot\c\P wohS nU 03:32 912 .pE - )\mard -itsevni i[ emirC - ISC 51:02
-\r iam ,)orue ed 002.64 \cida( irutsoc ).s ,5002 ,AUS( uorib aL 00:10 VT ORP elirit{ 00:71 larutluC RVT eletrecnoC 00:91 eticul\rts iedI 00:02 ,0002 ,.naC-AUS( ii]ag
ed turec lu]erp nid tirepoca ed enâm vitcaretni srucnoC 03:10 ,7002( ruoH yppaH 54:71 )wohs klat( tnemugra al iopan~ 00:02 8 .pE - ).cod ,7002( ,01 .pE - ).]ca ed .s .f
.orue ed 008.91 ed amus raod \cinilc a )erauler( rotavresbO 03:20 RVT lulanruJ 03:02 IIV lunozeS
iec al lepa ecaf \nâmoR aihrairtaP )revid mlif ed asalC 00:12
ietseca lurotuja n` \niv \s cserod erac ORP elirit{ 00:91 - ainâmoR :labdnaH 00:12 ed alaG - iuluna ani[aM 01:12
larutluc lulanruJ 00:22 roliimerp a eranreced
-il idnâboder i[-a urtnep ,erac - erenit lutanoipmaC ,aigevroN
-etni es \s eiubert ,erac[im ed aetatreb vazorg cit\t nU 03:02 )r( it[erucuB nirp elelor uC 04:22 naeporuE RAPA
\caf \s - airtsuA nid acinilC n` ezenr :\dnegeL ).moc ,9991 ,AUS( )r( )pilcoediv ,80’( pilc orteR 05:22 nodiesoP iul arutnevA 00:32 etpao[ i[ et\girtS 03:22
0000 RBZR09OR lutnoc n` ii]anod ii]pon luzeim al ed lucinvohuD 50:32
RBZR14OR uas )iel( 2592 6290 0060 irit[ VT ORP elirit{ 03:22 ).tneva ,4002 ,AUS( )\mard ,2791 ,.euS(
nesieffiaR ,)orue( 9771 8290 0060 0000 citsitra mlif urakuhS uraguJ 51:32 )r( \repo ed locatcepS 50:00 )r( ?m\cnâm dnâC 53:00 RVT lulanruJ 51:00
.06500 \lasrucus doc ,.A.S knaB a )revid ,7002( a )r( larutluc lulanruJ 55:20 a )5002 ,AUS ,eidemoc( a )r( )7002( TI @noZ 03:00

,UNAET{INIL|B ailitO ,EIAOLUCINA egroeG :ai]cadeR

,ROB la enuisiM ed i[ cilbiB lututitsnI - IT{ERUCUB :ASERDA ,}NORC nadgoB ,RENDORB aculaR ,AR+B nairpiC
;tairaterces - 521.001.4130 XAF/.leT ,6.rn aetsirC noriM aerartnI ,ROTSIN anaO ,UL|CSAD uivliS ,UFOIC nitnatsnoC
;ai]cader - 081.001.4130 ,USUR anaO ,|}AOHOP sicraN ,UIONU|P nitsuguA
,422.604/2320 nofelet ,1 jate ,21 .rn iralaplaT .rtS - I{AI
,UZRUTS anitsirC
;522.604/2320 :xaf ;203.442/2320
|NR+B|} razeC ,UCSERODOET naD
moc.oohay@animulluraiz ,or.animulluraiz@ofni :liam-e
:EI}CADER ED LARENEG RATERCES :LAHRAIRTAP REILISNOC :LAIROTIDE ROTCERID
81391 .rn al elartneC ieserP lugolataC n` \zaerugif “animuL luraiZ„
UIRTIMUD naitsirC UZRUTS nitnatsnoC .rp UCSERIFMAZ nirolF
iei]cader luides al atcartnoc top es avodloM anoz nid eletnemanobA “YNON„ : otoF
ilat[op iirotcaf nirp uas )EIAONOIA \ciJ tcatnoc ed \naosrep( i[aI ,IETAM nitnatsnoC ,IEPOPA naicuL :eratcaderonheT -etni etrap etse “animuL luraiZ„
.eraot\mru anul urtnep sruc n` iinul a 02 ed atad ep \n=p AMOT aeerdnA :)|LAICOS ETATILAUTCA( FE{-ROTCADER
anilA ,URALO atelociN ,U}ERC nemraC : arutceroC
\tnarg
top es avoharP i[ voflI ele]eduj i[ it[erucuB urtnep eletnemanobA ACEL anitsirC
nimsoC tcatnoc ed \naosrep( it[erucuB iei]cader luides al atcartnoc CASOB asicraN ACILISAB \serP ed iulurtneC a
sruc n` iinul a 02 ed atad ep \n=p ilat[op iirotcaf nirp uas )ICINILO :ei]ubirtsid tnematrapeD
-ILER ETATILAUTCA( FE{-ROTCADER
.eraot\mru anul urtnep en=moR exodotrO ieihrairtaP la
)AVODLOM urtnep( EIAONOIA \ciJ IOPLUH-LACSAP ealociN .caid :)|SAOIG
\zaerugif “|CINIMUD ED ANIMUL„ lulan=m\tp\S )AINETNUM urtnep( ICINILO nimsoC X141-1481 NSSI
43291 .rn al elartneC ieserP lugolataC n` or.animulluraiz.www :TCNUJDA FE{-ROTCADER
UIROGIRG anaxoR :cimonoce tnematrapeD
)96 \livoM urteP .rts ,ANIMUL aifargopiT( I{AI al tir\piT AENAM anA : cidiruj reilisnoC NABALAB asicraN

XAFAIDEM ed i[ SERPMOR \serP ed \lanoi]aN ai]negA ed etazinruf ii]amrofni \zaezilitu “animuL luraiZ„

~nfrângere categoric\ `n fa]a Spaniei
a Dup\ trei victorii de senza]ie `n grupa preliminar\, Rom=nia a capotat surprinz\tor `n fa]a
Spaniei, `n primul meci din grupa I principal\, la o diferen]\ de opt goluri (18-26) a
Na]ionala feminin\ de hand-
bal a României a suferit prima
sa `nfrângere la Campionatul
European din Macedonia, fiind
`nvins\ mar]i seara de Spania,
cu scorul de 26-18 (9-9), la Oh-
rid. ~n debutul partidei, Româ-
nia a condus cu 1-0 [i 2-1, dar
problemele ivite pe faza de atac
au dus la r\sturnarea situa]iei,
Spania trecând `n avantaj, 4-2
(min. 10). Situa]ia noastr\ s-a
complicat prin accidentarea gra-
v\ a Ramonei Maier, care a
suferit o fractur\ deschis\ la un
deget al mâinii drepte (min. 11)
[i va rata restul competi]iei.
Aceasta este a doua accidentare
grav\ din lotul nostru, dup\ cea
a port\ri]ei Paula Ungureanu,
care ar putea fi recuperat\,
totu[i, pentru ultimele meciuri.
Echipa lui Radu Voina a revenit
`n joc, a egalat (4-4, min. 14) [i a
trecut la conducere, 6-4 (20), 9-7
(27), `ns\ pe final de repriz\
ibericele au egalat dup\ o serie
de gre[eli de `ncep\toare ale
juc\toarelor noastre, 9-9. La re-
luare, România joac\ [i mai slab
`n atac, gre[ind multe baloane [i
ratând din pozi]ii favorabile.
Spania a condus cu 10-9 (‘31), cu
15-13 (‘40) [i 20-16 (‘49), dup\
patru goluri consecutive ale
Spaniei. Echipa noastr\ a c\zut
total pe final, iar Spania s-a im-
pus clar, cu scorul de 26-18, `n
cel mai slab joc al României. Sub
conducerea brig\zii de arbitri
Elimina]i cu fruntea sus Lucescu a c=[tigat la Barcelona
Campioana României, CFR
Cluj, a pierdut, mar]i, scor 1-2 (0-
1), meciul sus]inut, `n deplasare,
`n compania forma]iei Chelsea
Londra, `n ultima etap\ a grupei A
a Ligii Campionilor, competi]ie pe
care o p\r\se[te cu patru puncte
acumulate la prima participare.
Golurile partidei au fost `n-
scrise de Salomon Kalou, `n minu-
tul 40, Didier Drogba, `n minutul
71, [i Yssouf Kone, `n minutul 55.
Chelsea a deschis scorul `n mi-
nutul 40, prin Salomon Kalou. Deco
a centrat de pe partea dreapt\,
mingea a ajuns la Kalou, care din
[ase metri l-a `nvins pe Nuno
Claro.
CFR a egalat scorul `n minutul
55 prin Yssouf Kone. Panin (foto)
i-a pasat lui Culio, acesta a oprit
mingea cu c\lcâiul, iar Panin a
centrat c\tre Yssouf Kone, care
din opt metri a reluat la vinclul
din dreapta lui Petr Cech.
Chelsea a preluat conducerea
`n minutul 71 prin reu[ita lui Di-
dier Drogba. Joe Cole a pasat pes-
te `ntreaga ap\rare a CFR-ului,
iar Drogba a `nscris de la 10 metri
pozi]ie central\.
Joi, 11 decembrie 2008
Jan Erik Leandersson - Mikael
Lindroos (ambii din Finlanda) [i
`n fa]a a 600 spectatori au
evoluat echipele:
- România: Lumini]a Dinu -
Ramona Maier (1 gol), C\t\lina
Cioaric (3), Florina Bârsan,
Carmen Amariei, Daniela Crap,
Cristina Neagu (1), Oana Manea
(2), Camelia Balint (2), Valen-
tina Ardean-Elisei (7), Adina
Fiera (1), Narcisa Lecu[anu (1),
Oana {oit. Antrenor: Radu
Voina.
- Spania: Cristina Gonzalez,
Mihaela Ciobanu (fost\ compo-
nent\ a echipei Rapid Bucure[ti,
naturalizat\ acum `n Spania, la
35 ani) - Tatiana Garmendia (1
gol), Carmen Dolores Martin (2),
Andrea Barno, Beatriz Fernan-
Forma]ii:
Chelsea Londra: Cech -
Bosingwa, Terry, Alex, A. Cole -
Obi Mikel (‘88 Bridge) - Deco, Bal-
lack, J. Cole (‘74 Belletti) - Kalou
(‘64 Drogba) - Anelka. Antrenor:
Luis Felipe Scolari.
CFR Cluj: Nuno Claro - Panin,
Cadu, Alcantara, Pereira - Mure-
[an, Dani - Culio, Tric\ (‘72 Peral-
ta), Dubarbier (‘59 E. Kone) - Y. Ko-
ne. Antrenor: Maurizio Trombetta.
Partida a fost arbitrat\ de o
brigad\ din Suedia, avându-l la
centru pe Peter Frojdfeldt, ajutat
la cele dou\ linii Andren [i Mag-
nus Sjoblom.
Cartona[e galbene: Belletti ‘76,
Mikel ‘81 / Tric\ ‘39, Culio 90+1.
Chelsea Londra s-a calificat `n op-
timile de final\ ale Ligii Campio-
nilor de pe pozi]ia a doua, `n timp ce
campioana României era deja elim-
inat\ din competi]iile europene.
~n urma acestei particip\ri `n
Liga Campionilor, CFR Cluj a
acumulat patru puncte, `nregis-
trând o victorie, scor 2-1, cu AS
Roma, o remiz\, scor 0-0, cu Chel-
sea Londra, [i patru `nfrângeri, 0-
1 [i 1-2 cu Girondins Bordeaux, 1-
3 cu AS Roma [i 1-2 cu Chelsea
Londra. Golaverajul campioanei
României a fost 5-9.
La finalul partidei, antrenorul
clujenilor, Maurizio Trombetta, a
declarat: „Am dat un gol foarte fru-
mos, din p\cate nu am fost destul
de cinici ca s\ men]inem acel scor
de 1-1. Ne-au lipsit cele dou\ rezul-
tate cu Bordeaux. {i un rezultat de
egalitate cu Bordeaux ne aducea `n
alt\ postur\ la acest meci“, a spus
antrenorul lui CFR. „Tric\ a f\cut
un meci bun, dar, din p\cate, a
ratat o minge la gol. A avut [i ocazii
[i [i-a adus o mare contribu]ie la
meciul bun din aceasta sear\. CFR
r\mâne cu experien]a care o va
ajuta pe viitor, chiar [i `n seara
asta am fost pu]in naivi. Cine [tie
ce va urma pe viitor? Ne vom odi-
hni, apoi vom discuta cu conduc-
erea despre ce se va `ntâmpla“, a
spus Trombetta. (Narcis P.)
dez (5), Veronica Cuadrado (1),
Marta Mangue (3), Macarena
Aguilar (6), Elisabet Chavez,
Elisabeth Pinedo (3), Begona
Fernandez (5), Noelia Oncina,
Nuria Benzal. Antrenor: Jorge
Duenas.
Ieri sear\, Rom=nia a `nt=lnit
Ucraina, iar ast\zi se va con-
frunta cu Norvegia, `n ultimul
meci din grupa principal\ nr. 1.
Radu Voina:
„Nu ne-a ie[it nimic“
Antrenorul na]ionalei de
handbal feminin, Radu Voina, a
declarat la finalul partidei pier-
dute cu Spania c\ România a
fost `nvins\ pentru c\ nu a jucat
ca o echip\.
{ahtior Done]k, echipa lui
Mircea Lucescu, avându-l pe
R\zvan Ra] pe teren tot meciul, a
dispus de FC Barcelona cu scorul
de 3-2, chiar pe Camp Nou, mar]i
seara, `n ultima etap\ a grupelor
Ligii Campionilor. Antrenorul
gazdelor, Josep Guardiola, a folosit
mai mul]i juc\tori tineri `n acest
meci. {ahtior a acumulat 9 puncte
`n aceast\ grup\, dar cu toate aces-
tea a ratat calificarea `n optimi [i
va juca `n 16-imile Cupei UEFA.
Anorthosis Famagusta, una din-
tre surprizele actualei edi]ii a com-
peti]iei, nu a prins `n cele din urm\
nici m\car Cupa UEFA, dup\ ce a
cedat la Atena (0-1 cu Panathi-
naikos), iar Werder a `nvins pe
Inter Milano cu 2-1.
Rezultatele `nregistrate
mar]i, `n ultima etap\
a fazei grupelor
Ligii Campionilor:
Grupa A
Chelsea Londra (Anglia) - CFR
Cluj (România) 2-1 (Salomon Kalou
‘40, Drogba ‘71 - Yssouf Kone ‘55)
AS Roma (Italia) - Bordeaux
(Fran]a) 2-0 (Brighi ‘61, Totti ‘79)
Roma [i Chelsea merg `n optimi-
le Ligii, Bordeaux s-a calificat `n
C l a sa m e n t G r u p a A
1. AS Roma 6 4 0 2
2. Chelsea 6 3 2 1
3. Bordeaux 6 2 1 3
4. CFR Cluj 6 1 1 4
C l a sa m e n t G r u p a B
1. Panathinaikos 6 3 1 2
2. Inter Milano 6 2 2 2
3. Werder Bremen 6 1 4 1
4. An. Famagusta 6 1 3 2
C l a sa m e n t G r u p a C
1. Barcelona 6 4 1 1
2. Sporting 6 4 0 2
3. {ahtior 6 3 0 3
4. FC Basel 6 0 1 5
C l a sa m e n t G r u p a D
1. Liverpool 6 4 2 0
2. Atletico 6 3 3 0
3. Marseille 6 1 1 4
4. PSV 6 1 0 5
„Ast\zi n-a mers nimic, `n
afar\ de câteva eforturi individu-
ale ale lui Elisei, n-a mers nimic,
`nfrângere total\ [i absolut meri-
tat\ `n fa]a unei echipe pericu-
loase, care a plecat din pozi]ia de
outsider. Pe teren a fost o singur\
echip\, cea a Spaniei. La noi n-a
jucat nimeni, s\ sper\m c\ va
trece aceast\ zi neagr\. Caracte-
rul se vede `n momente grele, am
luat o palm\, dar trebuie s\ ne
ridic\m. Nu avem timp nici s\ ne
lingem r\nile, juc\m cu Ucraina
miercuri. To]i am fost [i suntem
vinova]i, nu am avut acea tres\-
rire de orgoliu. Totul r\mâne `n
mâinile noastre, sper ca noaptea
s\ fie un sfetnic bun. S\ nu g\sim
scuze pentru e[ec, ci s\ mergem
mai departe, iar mâine s\
spunem c\ a fost doar un acci-
dent“, a declarat antrenorul Radu
Voina.
La rândul s\u, cea mai bun\
juc\toare a meciului, extrema
Valetina Elisei-Ardean, a afir-
mat: „Noi trebuie s\ trecem peste
acest meci, mai avem 2 meciuri,
pe care trebuie s\ le câ[tig\m ca
s\ ne calific\m `n semifinale. S\
ne ridic\m moralul, \sta e
sportul, mai câ[tigi, mai pierzi, a
fost ghinionul nostru s\ pierdem
`n aceast\ sear\. O s\ fie foarte
greu [i obositor, dar noi singure [i
cu antrenorii trebuie s\ ne ex-
plic\m ce avem de f\cut [i ce am
gre[it `n aceast\ sear\“. (Dan
TEODORESCU)
16-imile Cupei UEFA, CFR Cluj
este eliminat\ din Europa.
Grupa B
Panathinaikos Atena (Grecia) -
Anorthosis Famagusta (Cipru) 1-0
(Karagounis ‘69)
Werder Bremen (Germania) -
Inter Milano (Italia) 2-1 (Claudio
Pizarro ‘63, Rosenberg ‘81 -
Ibrahimovic ‘88)
Panathinaikos Atena [i Inter
merg `n optimile Ligii, Werder
Bremen s-a calificat `n 16-imile
Cupei UEFA, Anorthosis Famagusta
este eliminat\ din Europa.
Grupa C
FC Basel (Elve]ia) - Sporting
Lisabona (Portugalia) 0-1 (Djalo
‘19)
FC Barcelona (Spania) - {ahtior
12-6 12p
Done]k (Ucraina) 2-3 (Silvinho ‘59,
9-5 11p
5-11 7p Busquets ‘83 - Gladki ‘31, ‘58,
5-9 4p Fernandinho ‘76)
Barcelona [i Sporting merg `n
optimile Ligii, {ahtior s-a calificat
8-7 10p
8-7 8p `n 16-imile Cupei UEFA. FC Basel
7-8 7p este eliminat\ din Europa.
8-8 6p Grupa D
PSV Eindhoven (Olanda) -
Liverpool (Anglia) 1-3 (Lazovic ‘36 -
18-8 13p
8-8 12p Babel ‘45^2, Riera ‘68, N’Gog ‘77)
11-7 9p Olympique Marseille (Fran]a) -
2-16 1p
Atletico Madrid (Spania) 0-0
Liverpool [i Atletico merg `n op-
11-5 13p timile Ligii, Marseille s-a calificat
9-4 12p `n 16-imile Cupei UEFA. PSV este
5-7 4p
eliminat\ din Europa. (N.P.)
5-14 3p
Sport 15
PE SCURT
Bernd Schuster,
`nlocuit cu Juande
Ramos pe banca
lui Real Madrid
Real Madrid l-a demis din func]ia de
antrenor pe germanul Bernd
Schuster, numindu-l `n locul acestuia
pe fostul tehnician al forma]iilor FC
Sevilla [i Tottenham Hotspur, spa-
niolul Juande Ramos, a anun]at
purt\torul de cuvânt al conducerii
clubului de fotbal din capitala
Spaniei, Miguel Angel Arroyo.
Directorul sportiv al lui Real,
Predrag Mijatovic, a precizat la rân-
dul s\u c\ a avut anterior o `ntâlnire
cu Schuster, `n cursul c\reia i-a co-
municat decizia conducerii clubului,
„acceptat\ cu triste]e“ de antrenorul
german, foarte criticat `n ultima pe-
rioad\ din cauza rezultatelor slabe
`nregistrate de elevii s\i [i a atitu-
dinii sale negative. Juande Ramos,
concediat de Tottenham la finele lu-
nii octombrie, care urmeaz\ s\ o
preg\teasc\ pe Real Madrid pân\ la
sfâr[itul acestui sezon, va avea `n
acest weekend o misiune aproape im-
posibil\, Raul [i colegii s\i urmând
s\ joace pe terenul „eternei rivale“ [i
lidera de necontestat din Primera
Division, FC Barcelona, echip\ aflat\
`n mare form\. Decimat\ din cauza
numeroaselor accident\ri, Real
Madrid s-a calificat cu emo]ii `n opti-
mile de final\ ale Ligii Campionilor
[i ocup\ `n acest moment doar locul 5
`n campionatul Spaniei, dup\ ce a
fost `nvins\ pe teren propriu, du-
minic\, de FC Sevilla, echip\ cu care
Juande Ramos a câ[tigat de dou\ ori
consecutiv Cupa UEFA (2006 [i
2007). (N.P.)
Ucraina [i Polonia
sunt `n grafic cu
preg\tirile pentru
EURO 2012
Ucraina [i Polonia s-au declarat
mul]umite de stadiul preg\tirilor
pentru organizarea Campionatului
European de fotbal din 2012, `n ciuda
`ndoielilor exprimate `n ultimele luni
privind capacitatea acestora de a
duce pân\ la cap\t proiectul. „Vom
informa UEFA despre progresele im-
portante realizate de Ucraina `n
2008. Problemele critice survenite la
un moment dat `n stadiul preg\tirilor
au fost aproape eliminate“, a declarat
vicepremierul ucrainean Ivan
Vasiunik, dup\ o `ntâlnire cu oficialii
polonezi. „Tot ceea ce este prev\zut
pentru Polonia cu ocazia Euro-2012
se va face la timp [i conform planului
stabilit“, a ad\ugat ministrul polonez
al sporturilor [i turismului, Miroslaw
Drzewiecki, `n cadrul unei conferin]e
de pres\ comun\. Ucraina [i Polonia
sunt primele ]\ri excomuniste care
vor g\zdui un turneu final de
Campionat European la fotbal, dar
`ndoielile persist\ asupra capacit\]ii
lor de a-[i respecta angajamentele `n
materie de infrastructur\ sportiv\,
transport [i cazare. „Dac\ sta-
dioanele nu vor fi construite, Euro-
2012 nu va avea loc nici la Kiev, nici
la Var[ovia“, avertizase `n noiembrie
pre[edintele UEFA, Michel Platini.
Elba Timi[oara,
`nvins\ `n Ungaria
Echipa masculin\ de baschet BCM
Elba Timi[oara a fost `nvins\ mar]i
seara, `n deplasare, de forma]ia
maghiar\ Marso-Vagep Nyiregyhaza
KK, cu scorul de 89-82 (19-19, 24-18,
31-20, 15-25), `ntr-un meci din Liga
Central European\ CEBL. Elba a
pierdut al doilea meci consecutiv,
dup\ o serie de trei victorii, [i este pe
locul secund `n clasament, cu 8
puncte, dup\ Nyiregyhaza, care are 9
puncte. ~n ultimele meciuri, Marso
Nyiregyhaza va juca pe 17 decembrie
`n deplasare cu Arkadia Traiskirchen
(Austria), iar Elba Timi[oara va
`ntâlni pe teren propriu forma]ia
Skanska Pezinok (Slovacia), pe 29 de-
cembrie. a
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
KY

8002 eirbmeced 11 ,ioJ ratnemucoD 61

a eirutr\m ,ihceV lu]\vocuB anu[oC
enetlo elirugaelem ep it[e[om\rts iertsez
etlum iam n` tirefid \tacidni etse ihceV lu]\vocuB anu[oC aerits\n\M
eirutr\m ehcev iam aec ,eraovzi ihcev iam elec ertnid anu etse
,3841 luna n` ie aeridiz dnâtseta nid ratnemucod etatseta ii]curtsnoc
icirotsi iiram ed \tir\tn` ei]amrofni ed \seip o dniif ,ievoiarC elirutuni]
ealociN i[ ued[aH uciecirteP nadgoB a \lainomirtap eraolav \libamitseni
artaip nid \tidiz tsof A .agroI eirutr\m o uereM .ieinetlO ieiloportiM
ulcos urtnep( adim\r\c i[ )eilemet al( n` aetatitnedi tarts\p a-i[ ec eiv
namor urtsac iuluihcev )irudiz i[ sam\r a aerits\n\m ,cirotsi lupmit
\zaenoi]cnuf iz\tsa i[eD .avadneleP lupmit n` \tarocna tnenamrep
aerimuned ,eihorap ed \ciresib ac \traop ie lupurt ep i[ed ,cigrutil
hrareI iulutnâfS etanihcn` iiciresib ela ,iimerv roliirepmetni elenmes
raihc i[ iroseforp ,i]oerp snuja aerits\n\M sam\r a ealociN ti[uer ua un ec roliidnecni i[ rolirufaj
-oi]nem ait[eca ertniD .iereihra
,nafoeT :emun avetâc raod m\n .ihceV lu]\vocuB anu[oC ie iiriurtsnoc ataD .eraobod o \s
-ocuB i[ ievodloM lutiloportiM
-etlO lutiloportiM ,uenirI ,ieniv eiraunai( it[enâmoR iir\} la iunu a]netsixe \zaertsnomed en
-eveS lupocsipE ,midociN ,iein -eioV iahiM iul lutcA n` i[ )4751 053-004 iina ertn` namor urtsac
-roG eiruG ,ieiahertS i[ iulunir .)4751 eiraurbef( luzaetiV dov ed aerimuned atrup erac .rH.` \]inoI ed
-eihrA la raciV-pocsipE ,lunaej enigiro ed etse anu[oc lutnâvuC nu-rtnid etrap dnâc\f ,avadneleP EHCALOTSOPA
lumirP .cte ievoiarC ieipocsip ,enu[\p \nmaesn` i[ \novals es ec ,erar\pa ed metsis xelpmoc
-oloeT iuluranimeS la rotcerid -il lulor \gnâl ep ,\c eit[ eS
sed iricinteledn` ,tisoc ,\]aenâf :rolirumurd aecurcs\r al aes\g a]aiv n` tuva ua-l erac ep cigrut
-ihra tsof a inelfoM al ed cig -mâc al ed iinemao al etinlâtn` -asutegezimraS ,sutlA-ateborD
.ucseluciN lifoeT lutirdnam ,lupmit tot iam roli[oicniderc
taicosa ua irot\tecrec i]lA .eip -[ud aerecert dnârab ,suibunaD etar\veda i[ uare elirits\n\m
ed lusele]n` anu[oc iulutnâvuc -ocitilop lurtnec ert\c rolinam n` erar\pa ed irutucs ,e]er\trof
ed tnemunoM abmil n` erac tnâvuc ,anuic[ok -[\rO ii]nuM nid vitartsinimda tinev ua ec irublut elirumerv
\saoigiler \tra -af ed ai]acifinmes era \nital -e[a ihcev rotseca adavoD .ieit -nâm\p etsep iro eni]up ed un
-imuned \tsaeca dniicosa ,\lub lucol ep \tirepocsed tsof a ir\z .ertsaon iir\] lut
MC
KY iam es erac erid\lc arugniS roleniur la radnegel lucol uc er ,iirits\n\m a iciresib ielautca -\vocuB anu[oC aerits\n\M MC
aehcev nid iz\tsa \zaerts\p -neleP namor urtsac iuluihcev -o etlum iam etis\g tsof ua ednu al ed \cn` tarucub a-s ihceV lu]
KY

etsE .aciresib etse erits\n\m
-uif a i[ napetS iulunab airotitc
\tiurtsnoc dniif ,uvrâP ,u\s iul
eliz ed 57 :drocer pmit nu-rtn`
.)2751eirbmotco 3-eilui 02(
iiciresib eletnemele etaoT
\carbm` i[ etnanoiserpmi tnus
-[a n` \crap ,\tibesoed \rua o
erpseD .ieigolotahse aeratpet
are„ \c aenups es iiciresib alrut
-up al iamun muc \tidiz somurf
es \rtsaon ara] nid iciresib eni]
-cip erpsed ,rai ,“et[enlâtn` iam
-u[oC iirits\n\M iiciresib arut
cailoB razeC ,ihceV lu]\vocuB an
n` cimin meva un„ \c aenups
cinderv iam i[ somurf iam \ra]
-eda-rtn` ,dniif ae ,“tarts\p ed
a eraolav \rar ed \seip o ,r\v
-a] nid it[eciresib irutcip iihcev
.\rtsaon ar
elicitsiretcarac ertnid anU
\rolocilop acserf etse iirutcip
-er ,soan nid i[ ratla lutnâfs nid
iz\tsa i[ erac irotcip ed \tazila
.iminona sam\r ua
etse eraolav ed \seip \tla O
n` \tatucexe \rutcip ,lucaidoZ
-a] n` ion aL .iiciresib lusoanorp
lucaidoz ,\tad amirp urtnep ,\r
n` erapa \csaeciresib arutcip n`
dnâc icnuta ,ael-IVX la luloces
ludus nid ivarguz ed suda etse
ir\tnezerper elemirP .iir\nuD
-ron nid elirits\n\m al mis\g al
-odloM ,]enoroV( ievodloM lud
.)a]ivecuS ,a]iv
erapa \csaenâmoR ara} n~
-its\n\M al \tad amirp urtnep
.)3651( anamsiT aer
-unom etse aciresib ,iz\tsA
es-udni[râv\s ae n` ,cirotsi tnem
eliizaco al raod ebjuls eletnifs
-ot\br\s al i[ marh ed :elaiceps
tsof a ,2002 luna n~ .iram elir
silcarap somurf nu tavitinifed
-animes iirecudnoc alaenetso uc
-ogirG lutnâfS„ lumarh uc ,iulur
aetruc n` taze[a ,“lugoloeT eir
-imes iivele erac n` ,iuluranimes
ed elebjuls al \picitrap it[iran
etse erac rad ,\cigrutil \citcarp
-erc urtnep eirone ed \ciresib i[
a .inelfoM lureitrac nid ii[oicnid
-emun \traop etnemucod ed tat
etse i[ )5751-1751( eimitfE ed el
-ov ed sime lutcA ed tanoi]nem
-naxelA it[enâmoR iir\} ludovei
are erac n` ,aecriM ael-II la urd
ienmaod ai]anod \tanoi]nem
.erits\n\m ert\c arboD
reculc eleram ,3851 luna n~
-oC aerits\n\M anihcn` uvrâP
,aicerG nid aroeteM ierval anu[
-its\n\m amirp leftsa dnineved
o ert\c \tanihcn` \csenâmor er
-\M \pud ,\ni\rts erits\n\m
ed \tanihcn` ,aelardZ aerits\n
-oiarC lunab ,I ubraB ,ie lurotitc
.nofoneX etinota iirits\n\M ,iev
-a tiumrâc ua inemuge i]luM
ertnid ,cseiezenmud [ac\l tsec
-so \dual ed icinderv it[eca i]ot
-iN lifoeT lutirdnamihrA irotinet
.\maes ed col nu \puco ucseluc
-\m aciresib ,6981 luna n~
-in\r ie lupurt ep atrup iirits\n
.laidnoM iobz\R iulumirP el
-om aisimoC ed \taruatser etsE
-itinifed ,ecirotsi roletnemun
era o erac ep amrof es-udnâv
tanimul tiripS .aciresib iz\tsa
,\cnum ed i]\ticapac iram uc i[
)4391( ucseluciN lifoeT lu]erats
-\m a]aiv al vitca tapicitrap a
-nep iilihc dniurtsnoc ,iirits\n
n` dnâruatser ,ir\gul\c urt
.iiciresib lureilibom etatilatot
n` ,\ta]niifsed etse ec \puD
,\ta]niifn`er iopa rai ,9391 luna
-ilihc n` ,eihorap ed \ciresib ac
-n` \s aeva irits\n\m ietsof eli
luranimeS anoi]cnuf a \paec
lutnâfS„ natiloportiM cigoloeT
dnineved ,“lugoloeT eirogirG
\rutluc ed \rtav \ticul\rts
-otiiv aeramrof urtnep \cigoloet
eratla roletnifs ia irotijuls rolir
-iresib ,ieinetlO ailoportiM nid
-arap ,ludnâr a-ed ina ,dniif ac
ed ii]areneg i[ ii]areneg la silc
elicn\b ep eD .it[iranimes ivele
inemao ti[ei ua iuluranimes
ua i]lum erac ertnid ,i]it\gerp
-oc aiur\c tivirtop snes ,avad
,radnegel col nu acidni ra anu[
o uas rarenuf tnemunom nu
.\loporcen
-uned ,ei]idart ehcev o \puD
ed \tagel if ra anu[oc ed aerim
n` \nâp ,tucert n` ,\c lutpaf
-noM iobz\R iulumirP amjaerp
iulujroG ii]num nid uaroboc ,laid
-elpm` erac iiranu[oc iiclâV ia i[
,\tihc\r ed iru[oc anmaot uaet
,iuluiJ elirulam ep ed \tatlocer
-revid ep iru[oc etseca uabmihcs
bmurop ed i[ uârg ed i]\titnac es
.eipmâc al ed iirotiucol uc
-uatser \pud pmit trucs aL
,2751 luna nid ,iirits\n\m aerar
a-l anu[oC ed elemun \gnâl ep
ed ,]\vocuB ed lec ep i[ timirp
-un i[aleca uc lutas nid ai[om al
la tlal\lec lulam ep tautis em
etse ]\vocub lutnâvuC .iuluiJ
i[-udnâva ,\novals enigiro ed
\nmaesn` erac kub n` anic\d\r
dnâtsixe irucol etseca n` ,gaf
.gaf ed irud\p
aet[bo ,3481-4381 iina ertn~
lu]\vocuB anu[oC iirits\n\M
aetrap n` \tatum tsof a ihceV
-noc a-s ednu ,iuluiJ a \tpaerd
urtnep rai ,\ciresib \tla o tiurts
-ul a ae ,ehcev aec ed ibesoed o a
.uoN lu]\vocuB ed aerimuned ta
-ma \lfa es ednu lureitraC
-un es aciresib lautca \tasalp
-seta erimuned ,inelfoM et[em
amirp urtnep ratnemucod \tat
.9971 luna n` \tad
\zaenoi]cnuf iciA
cigoloeT luranimeS
natiloportiM
-oC iirits\n\M elirutupecn~
dreip es ihceV lu]\vocuB anu[
-O .urtson iuluropop lutucert n`
ehcev iam tlum etse ie aenigir
-A .elautca iiciresib a aec tâced
-se \tiurtsnoc tsof a erac n` lun
urtnep \leD o-rtn` tanoi]nem et
-uj nid eliciresib i[ elirits\n\m
dniif ac )8381( ievoiarC lur
-seta nemuge iâtnid leC .3841
,tul ed esav i[ \cimarec ed etceib
luruazeT \zaemrof ec etceibo
-azeT i[ avoiarC al ed citeg-ocart
.inelfoM al ed luru
naiarT iulutar\pm` lupmit n~
nu cseiurtsnoc iinamor ,)711-79(
-\p ed irulav nid ratilim urtsac
-adneleP lutuni] ep ,tir\tn` tnâm
-am o tucsonuc a ui]aps tsecA .av
elas iei]izop \tirotad erirolfn` er
ed i[ dniif tajetorp ,ecifargoeg
iirutr\m aC .\namor anaozinrag
-igoloehra iigitsev ed eires o uats
diz iunu elirutser tnus muc ,ec
-s\p iam es erac \dim\r\c nid
aereiporpa n` iz\tsa i[ \zaert
etraof etse urcul nU .iirits\n\m
enamor elepurt ac etnian` :ralc
lupmit n` ,aicaD \csaes\r\p \s
,)572-072( naileruA iulutar\pm`
ienoz luruj n` tativarg a a]aiv
erac ep lucol( inelfoM-]\vocuB
-s\n\m \csaiurtsnoc es \s amru
es \s ,iopa iam ,ac dnâmru ,)aerit
n` ,avoiarC lu[aro erps \dnitxe
.\lautca ie artav
,[ac\l iulutn=fs elemuN
iulupmit lusruced n`
-s\n\m erac uc emun lumirP
-ucod ed \tatseta erapa aerit
-oC aL uas anu[oC etse etnem
\timun ae etse muc a[a - anu[
eimitfE iulutiloportiM lutcA n`
ed ecirotsi ie ie]netsixe lutupecn`
dniif ,it[erotitc ele]negixe etaot
-op uc enuiger o-rtn` \tasalpma
-arts ei]izop o uc ,\sned ei]alup
-uiJ elepa ed \tazirovaf ,\ciget
-ed urdac nu ed dniicifeneb ,iul
-es \tirotad rot\g\rta ed tibeso
-\g es ec rajets ed irdoc roliraluc
-seca etaot uC .ereiporpa n` cses
-\m ,uezenmuD al ed irurad et
-osirp uc tinilpm` a-i[ aerits\n
a erac urtnep ai]anitsed \]nis
,rolina lugnul a-ed ,dniif ,\tidiz tsof
-utr\m i[ ii]\t\nit[erc a \z\vap
-up nu i[ rad ,eftreJ ietnifS a eir
-itsirut ei]carta ed urtnec cinret
-orc et[esirutr\m muc \pud ,\c
n` ,luhraiselcE eisinoiD luracin
.iirits\n\m iicidnoC lunoimiorP
-la ie iulutnâfs eleraoicip aL
irupmit n` ,tanretsorp ua-s rat
,ihrarei ,\nutruf uas ecap ed
-niderc i[ ireiob ,inab ,izoveiov
uezenmuD iul dnâ]l\n` ,i[oic
urtnep erimu]lum ed inuic\gur
-\gur i[ rad ,elaS elirecafenib
iulutnâm\p a eriv\bzi ed inuic
ec eibas \csaenâg\p ed nub\rts
.iul arpusa aet\ba es aeseda
iuluihcev lucol ep \tidiZ
avadneleP namor urtsac
i[ ecigoloehra elirirepocseD
-uiger \tsaeca nid ecitamsimun

MC
KY
 CM
YK

Vineri, 12 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 289 (1190) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR ACTUALITATE PAGINA

CONSUMATORULUI
Eugen Ionescu: Carnea de
„Numai harul poate porc din Vom pl\ti mai pu]in
da certitudinea c\ Irlanda a ajuns pentru o c\l\torie
lumea este adev\rat\“ [i `n Rom=nia cu avionul
PAGINA 16 PAGINA 4 PAGINA 7

Mii de bolnavi [i-a

au g\sit vindecarea
`n bolni]ele m\n\stire[ti
De-a lungul istoriei, Biserica Ortodox\ Român\ [i-a continuat institu]ionalizate, cu diferite ramuri de activitate. Cele mai
actul liturgic [i `n afara l\ca[ului de cult, prin chipul cunoscute au fost bolni]ele, a[ez\minte sociale construite
v\zut al filantropiei. La `nceput, aceasta s-a pe lâng\ m\n\stiri [i biserici, `n vederea ajutor\rii EDUCA}IE
concretizat `n ajutorarea celor `n nevoi, cu bolnavilor, care, cu timpul, mai ales `n secolul al 1.000 DE {COLI, CU EVALU|RI {I
prilejul praznicelor mari, al hramurilor, iar XVIII-lea, s-au dezvoltat `n adev\rate spitale ce COMENTARII, PE SITE-UL ARACIP:
mai apoi, odat\ cu dezvoltarea ofereau celor bolnavi toat\ asisten]a medical\ Agen]ia Român\ de Asigurare a
Calit\]ii `n ~nv\]\mântul Preuni-
organiz\rii biserice[ti din Moldova [i de care aveau nevoie. Citi]i `n pagina 9 versitar (ARACIP) va realiza, pâ-
}ara Româneasc\, au ap\rut [i l\ca[uri n\ la sfâr[itul anului 2009, o ba-
z\ de date na]ional\ referitoare
la factorii de risc educa]ional,
care s\ cuprind\ informa]ii de-
spre fiecare unitate [colar\, a de-
clarat, `ntr-o conferin]\ de pres\,
pre[edintele agen]iei, {erban
Iosifescu, conform Agerpres.
Pagina 2

RELIGIOS
MANIFEST|RI RELIGIOASE ~N BI-
SERICILE ~NCHINATE SF+NTULUI
SPIRIDON: Bisericile `nchinate
Sfântului Ierarh Spiridon se a-
fl\ `n s\rb\toare. Dup\ ce, ieri-
sear\, `n biserici s-a oficiat sluj- CM
ba Vecerniei, ast\zi se va s\vâr- YK

[i slujba Sfintei Liturghii, dup\

CM
YK
Sprijin pentru
o biseric\ `nchinat\
eroilor români
~n ora[ul Most - Cehia - se va con-
strui o biseric\ româneasc\, `n me-
moria celor aproximativ 40.000 de
solda]i români, care [i-au dat via]a pe
teritoriul Cehoslovaciei, `n cele dou\
r\zboaie mondiale.
~ntrucât `n anul 2010 se vor
`mplini 65 de ani de la `ncheierea
celui de-al Doilea R\zboi Mondial,
se dore[te finalizarea [i sfin]irea a-
cestui a[ez\mânt ortodox, ca o m\r-
turie vie a spiritului de jertfelnicie a
poporului român [i, `n acela[i timp,
ca o expresie a spiritualit\]ii româ-
ne[ti `n centrul Europei.
To]i cei care doresc s\ se al\ture
Patriarhiei Române, contribuind la
`mplinirea acestui act sfânt de cin-
stire a eroilor neamului românesc,
pot depune sume de bani `n urm\-
toarele conturi ale Patriarhiei Ro-
mâne, cu men]iunea „Pentru biseri-
ca din Most“:
Patriarhia Român\ -
Misiune social\ [i cultural\
RO31RNCB0075004895030117
(cont `n lei) [i
RO04RNCB0075004895030118
(cont `n euro).
Violen]a degradeaz\ demnitatea familiei
~ncep=nd de ieri [i p=n\ as-
t\zi, 12 decembrie, Patriarhia
Român\, `n parteneriat cu Mi-
nisterul Muncii, Familiei [i Ega-
lit\]ii de {anse, organizeaz\, la
Palatul Patriarhiei din Bucu-
re[ti, Simpozionul cu tema „Vio-
len]a `n familie [i consecin]ele ei
sociale“. Simpozionul dore[te s\
abordeze fenomenul violen]ei fa-
miliale din punct de vedere so-
cial, subliniind atât responsa-
bilitea deosebit\ a factorului gu-
vernamental [i rolul societ\]ii
civile, cât [i implicarea Bisericii
`n prevenirea [i combaterea aces-
tui fenomen.
Particip\ reprezentan]i ai Pa-
triarhiei Române, ai Ministe-
rului Muncii, Familiei [i Egali-
t\]ii de {anse, ai Inspectoratului
General al Poli]iei Române,
membri ai diferite ONG-uri, pro-
fesori de teologie moral\, sociolo-
gie [i psihologie.
~n deschiderea evenimentului,
PS Ciprian C=mpineanul, Epis-
cop-Vicar Patriarhal, a citit mesa-
jul PF P\rinte Daniel. ~n cuv=n-
tul transmis, Preafericirea Sa a
precizat c\ „violen]a este o `n-
c\lcare a poruncii iubirii date de
Hristos-Domnul, iar violen]a `n
familie, o anomalie cauzat\ de o
criz\ spiritual\, de `ndep\rtare a
omului de Dumnezeu. Din neferi-
cire, violen]a `n familie este una
dintre formele de violen]\ cel mai
frecvent `ntâlnite, dar [i una din-
tre cele mai `ngrijor\toare, pentru
c\ este prea pu]in vizibil\. ~n cele
mai multe dintre cazuri, actele de
violen]\ sunt ascunse de c\tre
victim\, din cauza sentimentului
de team\ fa]\ de agresor [i de je-
n\ fa]\ de societate. Violen]a `n
familie are numeroase efecte ne-
gative, grave, atât pe termen
lung, cât [i pe termen scurt, cu un
impact social extins, deoarece
aceasta afecteaz\ `n mod direct
victimele [i indirect membrii de
familie sau persoanele care asist\
la actele de violen]\“, precizeaz\
`n mesaj Patriarhul Daniel. ~n
edi]ia de m=ine a „Ziarului Lu-
mina“, vom reveni cu detalii de la
acest eveniment. a
care va avea loc parastasul pen-
tru pomenirea ctitorilor [i aga-
pele pentru credincio[ii prezen]i.
Cu acest prilej, `n Capital\,
Biserica „Sfântul Spiridon“ -
Vechi va primi p\rticele din
moa[tele Sfântului ocrotitor.
Pagina 3
ECONOMIC
ROM+NIA ARE UN PROGRAM DE
EFICIEN}| ENERGETIC|: Prin im-
plementarea programului se
preconizeaz\ ob]inerea unor im-
portante economii de energie [i
combustibil, precum [i reduce-
rea polu\rii mediului ambiant.
Pagina 5
POLITIC|
STOLOJAN A ~NCEPUT DISCU}IILE
PRIVIND PROGRAMUL DE GU-
VERNARE: Theodor Stolojan
`ncearc\ s\-[i contureze cât mai
repede un program de gu-
vernare. Negocierile PDL-PSD
sunt `ns\ afectate de problema
intr\rii UDMR `n coali]ia de gu-
vernare. Emil Boc regret\ [i
acum refuzul liberalilor de a in-
tra `ntr-o coali]ie de dreapta.
Pagina 13

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN| „
„LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Educa]ie [i cultur\ Vineri, 12 decembrie 2008

PE SCURT Cele mai cunoscute sculpturi contemporane, la Bucure[ti

Album despre
icoanele pe sticl\
din Ardeal,
lansat la Vene]ia
Albumul „Icoanele pe sticl\ din
Sibiel. Muzeul Zosim Oancea“,
realizat de jurnalistul italian
Giovanni Ruggeri, va fi lansat
m=ine, la Institutul Român de
Cultur\ [i Cercetare Umanistic\
(IRCCU) de la Vene]ia. Albumul
este dedicat Muzeului Parohial
de Icoane pe Sticl\ „Pr. Zosim
Oancea“ din Sibiel, a c\rui
Expozi]ia „P\durea de sculpturi“, care pre-
zint\ 39 de lucr\ri apar]inând unor arti[ti pre-
cum Giacometti, Brâncu[i [i Moore, a fost adu-
s\ `n România cu un efort financiar extraordi-
nar, potrivit directorului Muzeul Na]ional de
Art\ Contemporan\ (MNAC), Mihai Oroveanu,
care a spus c\ este vorba de o sum\ cu cinci ze-
rouri, conform Mediafax. Dup\ vernisajul care
a avut loc asear\, la MNAC, expozi]ia „P\du-
rea de sculpturi“, una dintre cele mai mari co-
lec]ii de sculptur\ modern\ [i contemporan\,
va r\mâne deschis\ publicului pân\ pe 1 mar-
tie 2009. Colec]ia apar]ine Muzeului Landului
Hessa din Darmstadt [i include 39 de sculp-
turi, semnate de unii dintre cei mai proemi-
nen]i arti[ti ai secolului al XX-lea, printre care
Constantin Brâncu[i, Hans Arp, Andre Mas-
son, Alberto Giacometti, Henry Moore, Louise
Bourgeois [i Isamu Noguchi.
„Este «summa summarum» a tuturor sculp-
torilor importan]i din ace[ti ultimi 50-80 de ani.
Sunt lucuri care ajung pentru prima dat\ la
Bucure[ti, dup\ o lung\ perioad\ de izolare cul-
tural\ a ]\rii noastre“, a declarat miercuri, `n-
tr-o conferin]\ de pres\, Mihai Oroveanu, direc-
torul MNAC.
„Pentru o asemenea opera]iune, lucrurile
sunt foarte complicate. Este un efort economic
extraordinar“, a declarat acesta, f\r\ a divulga
`ns\ suma pentru care a fost adus\ la Bucure[ti
valoroasa expozi]ie. „E vorba de o cifr\ cu peste
cinci zerouri“, a spus el, men]ionând c\ doar lu-
crarea de Brâncu[i inclus\ `n colec]ie este eval-
uat\ la un pre] de 24 de milioane de euro. „Este
un eveniment atât de important. Prezen]a a-
cestei expozi]ii la noi este un eveniment care se
`ntâlne[te foarte rar. Aproape de nef\cut `n
condi]iile locale. Nimeni nu ar fi avut bani [i es-
te o expozi]ie care cost\ enorm“, a mai spus di-
rectorul MNAC. Aducerea expozi]iei `n Bucu-
re[ti a fost posibil\ cu ajutorul sponsorilor.
Prezentarea expozi]iei la Bucure[ti a fost po-
sibil\ deoarece Muzeul Landului Hessa din
Darmstadt este temporar `nchis pentru lucr\ri
de restaurare [i extindere, creând astfel oportu-
nitatea de itinerare a colec]iei. Pân\ `n prezent,
aceasta a mai fost prezentat\ la Sofia (Bulgari-
a) [i Atena (Grecia). a

1.000 de [coli, cu evalu\ri [i

colec]ie de aproximativ 600 de i-
coane a fost ini]iat\, `ncepând
din 1969, de preotul Zosim Oan-
cea (1911-2005), fondatorul insti-
tu]iei. Lucrarea are 72 de pagini
de text, `nso]ite de fotografii
color, [i reprezint\ un ghid `n cu-
noa[terea pe larg a istoriei icoa-
nelor pe sticl\ din Transilvania,
muzeul din Sibiel ad\postind cea
mai mare colec]ie de acest tip.
Prefa]a albumului este semnat\
de IPS Lauren]iu Streza, Arhie-
piscopul Sibiului [i Mitropolitul
Ardealului, iar postfa]a, de Dorin
Oancea, fiul lui Zosim Oancea.
Prezentarea albumului la IR-
CCU din Vene]ia va fi f\cut\ de
Giovanni Ruggeri [i va fi `nso]it\
de proiec]ii de imagini din tezau-
rul muzeului de la Sibiel.
Vorbitul corect printre
elevi, promovat
printr-o bro[ur\
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului (MECT) [i Consiliul
Na]ional al Audiovizualului
(CNA) a lansat ieri, `ncep=nd cu
ora 12:00, bro[ura „E[ti cool [i da-
c\ vorbe[ti corect!“. La eveniment
au participat Liliana Preoteasa,
directorul general al ~nv\]\-
mântului Preuniversitar (MECT),
R\svan Popescu, pre[edinte al
CNA, [i Marius Sala, vicepre[e-
dinte al Academiei Române. Lu-
crarea „E[ti cool [i dac\ vorbe[ti
corect“ va fi distribuit\ tuturor
unit\]ilor de `nv\]\mânt. Ea va
servi drept material de studiu
suplimentar atât pentru cursul de
Limba [i literatura român\, cât [i
pentru cursul op]ional Competen-
]\ `n mass-media. Lucrarea cu-
prinde atât gre[elile de limb\ i-
dentificate `n discursul jurnali[ti-
lor din audiovizual, cât [i formele
corecte de exprimare. Datele pe
care le con]ine materialul didactic
au fost culese, analizate [i selec-
tate de c\tre un grup de
cercet\tori ai Institutului de
Lingvistic\ „Iorgu Iordan - Al. Ro-
setti“ al Academiei Române.
Sesiune dedicat\ lui
Nichita St\nescu la
Academia Român\
O sesiune dedicat\ poetului Ni-
chita St\nescu, `n cadrul c\reia
va avea loc lansarea unui volum
cu opere ale acestuia, va avea loc
ast\zi, de la ora 11:00, la Acade-
mia Român\, conform Mediafax.
Sesiunea dedicat\ lui Nichita
St\nescu, organizat\ de Acade-
mia Român\ prin Funda]ia Na-
]ional\ pentru {tiin]\ [i Art\,
marcheaz\ `mplinirea a 25 de ani
de la moartea poetului, pe 13 de-
cembrie 1983. De asemenea, anul
acesta s-au `mplinit 75 de ani de
la na[terea lui Nichita St\nescu,
pe 31 martie 1933. Cu ocazia a-
cestei sesiuni, `n Aula Academiei
va fi lansat un volum ce cuprinde
poemele de dragoste ale lui Ni-
chita St\nescu, un album foto-
grafic [i un „fals jurnal intim“ al
poetului, cu reflec]iile sale despre
art\, existen]\ [i moral\. a
comentarii, pe site-ul ARACIP
a Agen]ia Român\ de Asigurare a Calit\]ii `n ~nv\]\mântul Preuniversitar
(ARACIP) va realiza, pân\ la sfâr[itul anului 2009, o baz\ de date
na]ional\ referitoare la factorii de risc educa]ional, care s\ cuprind\
informa]ii despre fiecare unitate [colar\, a declarat, `ntr-o conferin]\
de pres\, pre[edintele agen]iei, {erban Iosifescu, conform Agerpres a
De aceast\ baz\ de date vor
beneficia elevii [i p\rin]ii care
vor s\ se `nscrie la diferite [coli
sau licee, `n func]ie de factorii de
risc sau de performan]ele acelei
unit\]i [colare. „Fiecare [coal\
va avea o pagin\ pe portalul cre-
at de ARACIP, `n care va exista
un raport de evaluare extern, u-
nul intern, vor fi prezente [i opi-
niile p\rin]ilor celor care `nva]\
deja `n acea [coal\, dot\rile pe
care le are, situa]ia autoriza]iei
sanitare, rapoartele de inspec]i-
e“, a precizat Iosifescu. El a spus
c\ aceast\ baz\ de date va putea
fi accesat\ pe site-ul Agen]iei Ro-
mâne de Asigurare a Calit\]ii `n
~nv\]\mântul Preuniversitar (A-
RACIP) sau, `n cazul `n care se
va ob]ine finan]are, pe un portal
separat.
Un alt proiect al agen]iei, du-
p\ cum sus]ine [eful acesteia, es-
te realizarea anual\ a unui baro-
metru al calit\]ii educa]iei, pri-
mul num\r urmând s\ apar\ `n
luna martie a anului viitor. Ba-
rometrul va cuprinde situa]ia
[colilor din punctul de vedere al
asigur\rii calit\]ii `n educa]ie.
Vor fi urm\ri]i mai mul]i indica-
tori, precum absen]ele (motivate
sau nemotivate), nivelul de edu-
ca]ie al p\rin]ilor, dot\rile [coli-
lor, notele la test\rile na]ionale
[i interna]ionale, accesul persoa-
nelor cu handicap `n [coli, dac\
exist\ sau nu condi]ii pentru a-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VACAN}| F|R| TEME
PENTRU ELEVII BUCURE{-
TENI: Unit\]ile de `nv\]\mânt
preuniversitar din municipiul Bu-
cure[ti nu vor da elevilor teme scri-
se cu titlu obligatoriu pentru va-
can]\, a spus inspectorul pe pro-
bleme de imagine al Inspectoratu-
lui {colar al municipiului Bucu-
re[ti (ISMB), Marian Banu, con-
form Agerpres. Elevii vor avea va-
can]\ de iarn\ `n perioada 20 de-
cembrie 2008-4 ianuarie 2009. Au
fost recomandate ca activit\]i de
vacan]\: scrierea unor litere `nv\-
]ate pe diverse suporturi, audierea
unor concerte de muzic\ adecvate
vârstei, vizualizarea de piese de
teatru pentru copii, strângerea sau
donarea de juc\rii pentru copiii or-
fani [i pentru cei din familii f\r\
posibilit\]i financiare, vizualizarea
cestea. „~n fiecare num\r al ba-
rometrului se va face o compara-
]ie cu num\rul ap\rut `nainte [i
se va verifica dac\ situa]ia s-a
`mbun\t\]it sau nu fa]\ de anul
anterior“, a explicat Iosifescu.
Pre[edintele ARACIP a ]inut s\
precizeze c\ nu se va realiza un
clasament al [colilor, `ntrucât a-
cest lucru ar fi inechitabil, pen-
tru c\ exist\ [coli care dau mul]i
olimpici [i altele care func]ionea-
z\ `n medii „dezavantajate“. „Nu
va exista un etalon na]ional, ci
unul `n func]ie de tipul de [coli“,
a ar\tat {erban Iosifescu.
Adolescen]ii cu
„analfabetism func]ional“
Aproximativ 10-12 procente
din cele 1.000 de [coli evaluate de
ARACIP nu `ndeplinesc valoarea
minim\ de calitate, a declarat, `n-
tr-o conferin]\ de pres\, vicepre-
[edintele agen]iei, Constan]a Mi-
de filme nonagresive, activit\]i
sportive [i turistice. Vacan]a de
iarn\ este programat\ pentru to]i
elevii de sâmb\t\, 20 decembrie,
pân\ duminic\, 4 ianuarie 2009.
a BRITISH COUNCIL, LA
70 DE ANI DE ACTIVITATE ~N
ROM+NIA: Principele Radu a a-
preciat, miercuri seara, la ceremoni-
a marc\rii a 70 de ani de existen]\
[i activitate `n România a British
Council, desf\[urat\ la Palatul Eli-
sabeta, c\ institu]ia aniversat\ re-
prezint\ unul dintre vârfurile de
lance ale schimb\rilor din ]\rile est-
europene [i `n special din România.
„British Council s-a aflat `n prima
linie a acestor schimb\ri profunde
pe care România le-a traversat `n
ultimii ani, prin sus]inerea unor
proiecte fundamentale din domenii-
le `nv\]\mânt, cultur\, academic
h\il\, conform Agerpres. Dum-
neaei a subliniat faptul c\, pân\
`n prezent, ARACIP nu a efectuat
nici o evaluare periodic\, de[i
legea prevede acest lucru. Mi-
h\il\ a precizat c\ mai mult de
jum\tate dintre copiii de 15 ani
au „analfabetism func]ional“, ne-
[tiind s\ foloseasc\ `n via]\ cu-
no[tin]ele dobândite `n [coal\.
„La ultimele teste Pisa, România
s-a situat pe ultimele locuri, cu
53%, fa]\ de media european\, de
24%. ~n ceea ce prive[te p\r\si-
rea timpurie a [colii, ]ara noastr\
st\ mai bine, având un procent de
15%, fa]\ de media european\,
cuprins\ `ntre 15 [i 18%“, a ar\-
tat pre[edintele ARACIP, {erban
Iosifescu, conform Agerpres. El a
men]ionat c\ ]inta pentru viitoa-
rele teste Pisa este de 17%. Potri-
vit lui Iosifescu, fa]\ de anul 2000,
a crescut cu 30% num\rul absol-
ven]ilor de universitate la pro-
filurile matematic\, [tiin]e [i teh-
nologie. a
sau economic“, a spus principele Ra-
du, conform Agerpres. Acesta a evi-
den]iat leg\tura direct\ dintre Casa
Regal\ [i British Council, cele dou\
institu]ii `mp\r]ind valori comune
pân\ la identitate. La rândul s\u,
principesa Margareta a eviden]iat
importan]a British Council `n dez-
voltarea României, amintind leg\-
tura Casei Regale cu Marea Britanie,
existent\ prin chiar str\mo[ii s\i.
Liliana Biglou, directorul British
Council, a evocat istoria `ndelungat\
a rela]iilor culturale româno-britani-
ce [i a British Council România.
a CENTRUL CULTURAL A-
MERICAN PROVOAC| LA
CONCURS: Centrul Cultural A-
merican din Bucure[ti a lansat
miercuri, de Ziua Interna]ional\ a
Drepturilor Omului [i cu prilejul a-
nivers\rii `n 2008 a 60 de ani de la
Fotografii
din timpul
comunismului,
pe internet
Fonoteca, ce con]ine a-
proximativ 10.000 de foto-
grafii, poate fi accesat\ de
pe site-urile Arhivelor Na-
]ionale [i Institutului de
Investigare a Crimelor Co-
munismului. Arhivele Na-
]ionale ale României (ANR)
[i Institutul de Investigare
a Crimelor Comunismului
`n România (IICCR) au
lansat ieri „Fonoteca online
a comunismului româ-
nesc“, cea mai mare baz\
de date online cu fotografii
din timpul comunismului
`n România, acoperind pe-
rioada 1945-1989.
Reprezentan]ii Arhive-
lor Na]ionale au furnizat
fotografiile din depozitul
propriu, iar IICCR le-a
prelucrat pe cele relevan-
te [i a finan]at realizarea
motorului de c\utare [i a
bazei de date. Fotografiile
sunt, majoritatea, din fon-
dul Comitetului Central
al Partidului Comunist
Român [i din cel al fostu-
lui Institut de Istorie a
PCR [i reprezint\ eveni-
mente precum „intrarea
Armatei Ro[ii `n Bucu-
re[ti, evenimentele politi-
ce din 1944-1947, vizitele
din str\in\tate ale lideri-
lor comuni[ti, momente
din via]a personal\ a dic-
tatorilor Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej [i Nicolae Ceau-
[escu, vizitele oficiale din
]ar\, congresele partidu-
lui, reuniunile culturale,
liderii PCR `n diferite i-
postaze, nomenclatura de
partid, lucr\ri ale dictato-
rilor, manifeste, mitin-
guri, portrete oficiale, eve-
nimente publice“, mai pre-
cizeaz\ sursa citat\. a
adoptarea Declara]iei Universale a
Drepturilor Omului, un concurs pi-
lot de eseuri cu tema „What hu-
man right do I value most?“ (Care
drept al omului este pre]uit cel mai
mult?), dedicat elevilor de liceu.
Câ[tig\torul concursului va fi pre-
miat cu un laptop, iar Centrul Cul-
tural American va oferi premii ele-
vilor ce se vor clasa pe locurile doi
[i trei. Toate eseurile câ[tig\toare
vor fi publicate pe site-ul Ambasa-
dei SUA. Competi]ia se adreseaz\
liceenilor din Bucure[ti, din clasele
IX-XII, care sunt invita]i s\ creeze
un scurt eseu `n limba englez\ [i
s\ `l trimit\ la adresa info-
buch@state.gov pân\ la data de 15
ianuarie 2009. Lucr\rile vor fi eva-
luate `n func]ie de capacitatea de
argumentare a ideilor personale le-
gate de tema concursului [i de folo-
sirea corect\ a limbii engleze. a

Membrii corului ASCOR, mesageri
ai bucuriei Na[terii lui Hristos
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i (ASCOR), filiala Ia[i, a
`nceput perioada colindelor. Vestea
Na[terii lui Hristos este dus\ `n
c\minele studen]e[ti, `n spitale,
c\mine de b\trâni, copii, biserici [i
m\n\stiri. „~mi place aceast\
perioad\, nu po]i s\ sim]i Cr\ciunul
f\r\ colinde.
~ncerc\m s\ aducem zâmbetul
pe buze oamenilor; m\ simt moti-
vat. De[i programul este `nc\rcat,
studen]ii particip\ cu bucurie. Nu
vreau ca aceast\ tradi]ie s\ se pi-
ard\, nu trebuie s\ uit\m ce sem-
nific\ Cr\ciunul“, ne-a declarat
Alin Mih\i]\, dirijor al Corului AS-
COR.
~n aceast\ s\pt\mân\ vor fi co-
lindate c\minele studen]e[ti din
Copou, Spitalul Parhon, Spitalul de
Neurochirurgie, C\minul de b\trâni
„Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i
Manifest\ri religioase `n bisericile
Vineri, 12 decembrie 2008
Elena“, M\n\stirile Frumoasa,
Galata, „Sfin]ii Trei Ierarhi“, „Sfin]ii
Atanasie [i Chiril“ [i Biserica „Sf.
Nicolae Domnesc“.
Mersul la colindat este o tradi]ie
de 18 ani `n ASCOR. „Suntem bine
primi]i, uneori primim mici daruri:
portocale, pr\jituri, colaci. Prin co-
lind vrem s\ aducem pace, bucurie,
s\ m\rturisim credin]a noastr\ [i
s\-L vestim pe Hristos n\scut `n
ieslea cea s\rac\“, a spus, cu emo]ie,
o membr\ a Corului ASCOR.
~n programul de colinde pentru
s\pt\mâna viitoare va fi inclus\ [i o
`ntâlnire cu IPS Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei. „Vom colinda
toate spitalele mari din Ia[i, câteva
firme ie[ene, precum [i fo[ti ascoreni
care doresc s\ `[i aduc\ aminte de
vremurile frumoase petrecute `n AS-
COR“, a declarat Marius Pavel, pre-
[edinte ASCOR.
Corul ASCOR este format din
30 de persoane, studen]i la diverse
facult\]i. „~n perioada colindelor,
corul ASCOR se m\re[te cu cel
Actualitatea religioas\ 3
pu]in 20 de persoane, studen]i care
[tiu colindele din anii trecu]i“, a
mai zis Alin Mih\i]\, dirijor al
Corului ASCOR.
Studen]ii cre[tini vor duce vestea
Na[terii lui Iisus pân\ pe 19 decem-
brie a.c, când va avea loc „L\s\tul la
vatr\“, prilej cu care este colindat
Comitetul de conducere ASCOR.
(Magdalena CIUBOTARU)
Nou, a primit `n dar p\rticele din
moa[tele Sfântului Spiridon, care
au fost a[ezate ini]ial `n bal-
dachinul special amenajat `n
PE SCURT
Radio TRINITAS
se va auzi [i la Arad
[i Timi[oara
Credincio[ii din Timi[oara vor putea
asculta `n curând emisiunile postu-
lui de Radio TRINITAS. Radioul
Patriarhiei Române a ob]inut pe 10
decembrie 2008, `n urma unui con-
curs organizat de Consiliul Na]ional
al Audiovizualului, frecven]a de
90,3 MHz la Timi[oara, informeaz\
BASILICA. Men]ion\m, de aseme-
nea, c\ luni, 8 decembrie, Radio
TRINITAS a ob]inut [i o frecven]\
de emisie pentru municipiul Arad.
Timp de o lun\,
colinde `n Episcopia
Caransebe[ului
La ini]iativa Sectorului cultural al
Episcopiei Caransebe[ului, Centrul
Eparhial ofer\ credincio[ilor din
jude]ul Cara[-Severin concerte de
colinde pe parcursul lunii decem-
brie. Colindele prezentate `n acest
concert sunt pentru gustul tuturor

`nchinate Sf=ntului Spiridon partea dreapta a bisericii, iar apoi

au fost a[ezate `n a[ez\m=ntul so-
cio-medical al parohiei, unde vor
credincio[ilor, `mp\r]indu-se `n trei
momente: colinde tradi]ionale bizan-
tine, colinde corale [i colinde vocal-
a Bisericile `nchinate Sfântului Ierarh Spiridon se afl\ `n s\rb\toare a Dup\ r\m=ne spre `nchinarea tuturor instrumentale tradi]ionale. Pe lâng\
aceste concerte, va avea loc [i mani-
ce, ieri sear\, `n biserici s-a oficiat slujba Vecerniei, ast\zi se va s\vâr[i slujba credincio[ilor. festarea „Alaiul colind\torilor“ `n
Ast\zi, PS Ciprian Câmpinea- ora[ele Oravi]a, Re[i]a [i
Sfintei Liturghii, dup\ care va avea loc parastasul pentru pomenirea ctitorilor nul, `nconjurat de un sobor de Caransebe[, unde grupuri de colin-
[i agapele pentru credincio[ii prezen]i a Cu acest prilej, `n Capital\, Biserica preo]i [i diaconi, va oficia Sfânta d\tori, `mbr\ca]i `n straie populare,
Liturghie, precedat\ de slujba vor forma o procesiune, timp `n care
„Sfântul Spiridon“ - Vechi va primi p\rticele din moa[tele sfântului ocrotitor a Utreniei. „Avem preg\tite pa- se vor cânta la unison colinde
chete pentru to]i credincio[ii, pe tradi]ionale române[ti, informeaz\
care le vom `mp\r]i dup\ Sfânta Episcopia Caransebe[ului.
de Ciprian BÂRA Liturghie, pentru a sim]i `mpreu-
Ast\zi se afl\ `n s\rb\toare n\ bucuria hramului [i a pre- ~n ianuarie se alege
zen]ei sfântului nostru ocrotitor“,
Biserica „Sf. Spiridon“ - Nou din
ne-a declarat p\rintele paroh un nou patriarh
Bucure[ti, care este [i Paraclis
patriarhal. Praznicul a `nceput Ioan Iordache, vicar administra- pentru Rusia
ieri, la ora 16:00, când PS Cipri- tiv al Arhiepiscopiei Bucure[tilor.
~n curtea bisericii se afl\ `n Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
an C=mpineanul, Episcop-Vicar Ruse a hot\r=t pe 10 decembrie
construc]ie un centru socio-medi-
Patriarhal, `mpreun\ cu p\rin- cal a c\rui lucr\ri au `nceput `n 2008 data alegerii viitorului patri-
tele Ioan Iordache, vicar admi- arh. ~n zilele de 25 [i 26 ianuarie
anul 2003. Centrul este format 2009 se va `ntruni Sinodul episcopi-
nistrativ al Arhiepiscopiei Bucu- din patru cl\diri, `n care sunt `n
re[tilor, [i al]i preo]i [i diaconi au lor `ntr-o [edin]\, `n urma c\reia
curs de amenajare o cantin\, vor fi anun]a]i nominaliza]ii [i
oficiat slujba Privegherii [i Aca- unde vor primi trei mese calde num\rul delega]ilor electori, in-
tistul Sfântului Spiridon. Acesto- pe zi `n jur de 100 de copii s\raci, formeaz\ Agen]ia de {tiri BASI-
ra li s-a al\turat PF P\rinte Pa- 20 de cabinete medicale, [ase LICA. Consiliul Na]ional alc\tuit
triarh Daniel care a d\ruit p\rti- laboratoare, o farmacie, trei s\li din episcopi, preo]i, c\lug\ri [i laici,
cele din moa[tele Sf=ntului Ie- de medita]ie pentru elevi, unde care `l va alege pe cel de-al XVII-lea
rarh Spiridon Paraclisului patri- `ntâist\t\tor al Bisericii Ortodoxe
75 de copii vor avea posibilitatea Ruse, se va `ntruni `n perioada 27-
arhal [i Bisericii „Sf. Spiridon“ - vântul de `nv\]\tur\ al P\rinte- patriarhul, `mpreun\ cu patriar- s\ participe la cursuri gratuite.
Vechi din Capital\. Dup\ aceas- 29 ianuarie. Cel ales trebuie s\
lui Patriarh [i se va s\vâr[i paras- hul de atunci al Bulgariei, Chi- ~n Arhiepiscopia Tomisului, `n `ntruneasc\ cel pu]in dou\ treimi
ta a `nceput o procesiune condu- tasul de pomenire pentru ctitori. ril, [i a fost rânduit s\ fie Para- municipiul Constan]a, credincio[ii din voturi. ~ntronizarea noului pa-
s\ de PS Ciprian C=mpineanul Paraclisul patriarhal, care `[i clis patriarhal. parohiei „Sfântul Ierarh Spi- triarh al Moscovei [i al ~ntregii
spre Biserica „Sfântul Spiridon“ pr\znuie[te ast\zi hramul, este ridon“, din cartierul Inel II, au Rusii va avea loc `n data de 1 febru-
- Vechi, care a primit `n dar racla socotit cea mai mare biseric\ or- primit ieri, 11 decembrie 2008, `n- arie. Cele mai vehiculate nume pen-
cu p\rticele din moa[tele Sfân- todox\ existent\ `n prezent `n Centru socio-medical, cepând cu ora 16:00, la slujba Ve- tru scaunul de patriarh al Moscovei
tului Spiridon, al\turi de papucii Bucure[ti [i se afl\ pe artera Po- cerniei celei mari, pe IPS Teodo- sunt cele ale Mitropolitului Kiril de
Sfântului Ierarh.
la Biserica „Sf. sie, Arhiepiscopul Tomisului. S\r- Smolensk [i Kaliningrad, Kliment
dul {erban Vod\, la mic\ dis- de Kaluga [i Borovsk, Iuvenalie de
S\rb\toarea va continua as- tan]\ de Pia]a Unirii. Spiridon“ - Vechi b\toarea va continua ast\zi cu Krutitsk [i Kolomna [i Filaret de
t\zi, de la primele ore ale dimi- Stilul construc]iei este gotic, `n s\vâr[irea Sfintei Liturghii, dup\ Minsk [i Slutsk.
ne]ii, cu slujba Acatistului Sfân- care predomin\ elemente de art\ Tot ast\zi `[i pr\znuie[te care va urma agapa fr\]easc\.
tului Spiridon, Utrenia [i Sfânta moldoveneasc\, iar pe locul aces- ocrotitorul [i parohia „Sfântul
Liturghie, care va fi s\vâr[it\ de tei biserici s-a aflat, pân\ `n anul Spiridon“ - Vechi, care, ieri sear\, Colegiul economic
Sfin]irea cabinetului
~ntâist\t\torul Bisericii noastre. 1852, o m\n\stire domneasc\. `n cadrul Privegherii [i a proce-
medical de fizioterapie, „Hermes“, gazda unui
La finalul Sfintei Liturghii, to]i ~n anul 1954, a fost sfin]it\ de siunii care a `nceput la Paraclisul
cei prezen]i se vor bucura de cu- vrednicul de pomenire Justinian patriarhal, „Sfântul Spiridon“ - la Gala]i simpozion de talie
interna]ional\
~n s\rb\toare se afl\ [i cre-
Biserica Alb\ din Craiova, la 250 de ani dincio[ii parohiei „Sfântul Spiri-
don“ din Gala]i, unde slujba
Ieri, la Colegiul economic „Hermes“,
din sectorul 2 al Capitalei, a avut loc
a doua edi]ie interna]ional\ a Simpo-
{i Biserica Alb\ din Craiova `[i serbeaz\ as- du-ne pentru aniversarea a 250 de ani de la praznicului a `nceput ieri sear\,
zionului Interdisciplinar Religie-
t\zi hramul. Aceasta este situat\ pe o colin\ din sfin]irea bisericii, ne-am str\duit s\ facem ca prin oficierea Vecerniei [i a Istorie-Literatur\. Tema de anul
inima Craiovei, nu departe de Teatrul Na]ional [i biserica noastr\ s\ arate ca nou\ [i pe dinafar\ Acatistului, iar ast\zi Sfânta acesta a fost „Comunicarea prin
de Universitate. Biserica este ctitoria boierilor [i pe din\untru: am schimbat mobilierul - stra- Liturghie va fi s\vâr[it\ de c\tre credin]\ `n contextul intercultura-
Vl\doieni, zidit\ `n anul 1758, `n timpul domni- nele, iconostasul, scaunul arhieresc, pentru a fi PS Casian, Episcopul Dun\rii de lit\]ii europene“, iar manifestarea s-a
torului Constantin Nicolae Mavrocordat [i a frumos `mpodobit\ `n ziua anivers\rii ei. Dac\ jos, `mpreun\ cu un ales sobor desf\[urat `n incinta Prim\riei din
episcopului de Râmnic, Grigorie Socoteanu. Anul hramul bisericii este momentul `n care noi de preo]i [i diaconi. sectorul 2. S-au acordat 125 de
De la p\rintele paroh Vasile diplome pentru premierea celor mai
acesta, biserica `npline[te 250 de ani de la zidire, facem pomenirea ctitorilor [i a tuturor celor ce buni elevi [i profesori pentru sec]iu-
eveniment ce va fi cinstit de c\tre enoria[i, `m- au ostenit la aceast\ biseric\, ziua Sfântului Mogo[ am aflat c\, dup\ s\vâr-
[irea Sfintei Liturghii, va avea nile religie, istorie, literatur\, art\.
preun\ cu p\rin]ii slujitori, de ziua Sfântului Spiridon din acest an este una cu totul de- loc sfin]irea cabinetului medical Colegiul economic „Hermes“ are o
Spiridon, ocrotitorul spiritual al bisericii. osebit\, deoarece vrem ca anul acesta biserica de fizioterapie.
tradi]ie de 10 ani `n organizarea
Cu prilejul `mplinirii a dou\ secole [i noastr\ s\ aib\ aceea[i str\lucire ca cea de acestei manifest\ri. Simpozionul, re-
De asemenea, la final, va cunoscut la nivel na]ional, s-a remar-
jum\tate de la zidire, p\rintele profesor paroh acum 250 de ani“, ne-a declarat preotul paroh. avea loc [i o agap\ la care vor
Alexandru Izvoranu, `mpreun\ cu binecredin- De asemenea, `n ultimile luni ale acestui an, cat `n ultimii doi ani [i pe plan in-
participa to]i cei prezen]i. terna]ional. Cu acest prilej, a fost in-
cio[ii s\i enoria[i au reu[it s\ ridice `n curtea p\rintele profesor a cercetat am\nun]it trecutul ~n cadrul parohiei se afl\ `n clus `n lista activit\]ilor din cadrul
bisericii o frumoas\ troi]\ de stejar sculptat\, bisericii pe care l-a reactualizat, reu[ind s\ dezvoltare o cantin\ social\ [i un Programului „Festivalul {anselor
care va fi sfin]it\ ast\zi de c\tre IPS Irineu, `ntocmeasc\ o frumoas\ monografie care va fi centru de zi pentru copii, pentru Tale“, activitate educativ\ dedicat\
Mitropolitul Olteniei. „~n ultimii ani, preg\tin- lansat\ ast\zi. (I. A.) cazurile sociale ale parohiei. a anului 2008, „Anul Dialogului
Intercultural“. (R.B.)
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
KY

8002 eirbmeced 21 ,ireniV \lanoiger aetatilautcA 4

it[erucuB nid elageli ieirtemixat avirtopm` einapmaC TRUCS EP
o \tcelfer inui]ca ietseca amru n` ielatipaC iei]iloP la \serp ed luoriB ed etatnezerp eletaD a ed ii]cirtser ioN
irotarepo ,tropsnart ed etnemucod uas ii]azirotua \r\f i[nirprus it[irtemixat :eraot\rojirgn` ei]autis \latipaC n` ei]alucric
emsirutotua al evarg ecinhet e]neicifed ,i]neilc ed etaticilos esruc elenu ezeutcefe \s uazufer erac
-raveluB anoz n` otua lucifarT
a etateirbe ed erats n` ,varg iam ,uas simrep \r\f ualucric erac it[irtemixat raihc i[ ludraveluB ertn`( iirinU iulud
-emesa eD .slaf ed zu i[ slaf ,simrep la lec tatnezerper a-l tibesoed zac nu eP .ii]azirotua uaeva un erac it[irtem adagirB al ed ei]alucric ed ii]negA ludraveluB i[ unait\rB .C .I
acitcarp erac \naosrep \tla o ,aen 13 ed naet[erucub tsirtemixat iunu supsid a-s ,etacilpa elinui]cnas \gnâl irotcepsni i[ )RPB( \reituR ei]iloP ed lupmit n` aier es )ii]\trebiL
nu ,ei]azirotua \r\f airtemixat rai ,eranopmat o tacovorp a erac ,ina - ixat pit roliirosecca aeracsifnoc i[ n` ,tacilpa ua ielatipaC ieir\mirP ia adaoirep n` rad ,iinâm\tp\s
n` tatsiped tsof a ,ina 83 ed tabr\b urtnep tatnezerp a iei]iloP luides al -sifen taxat ed etarapa ,etnaloc ,etesac ed 062 ,eirbmeced 01-8 adaoirep tnemges tseca iuludnekeew
-la a]neulfni bus dnâcudnoc cifart -laf erecudnoc ed simrep nu lortnoc uas etacilpa - oidar ii]ats ,etazilac 005 vitamixorpa ed eraolav n` ,iznema \zaemrofni ,lanoteip enâm\r
erac rolec \dnamocer RPB .iululooc -aru[\fsed ietehcna amru n~ .tacifis ,\tadotoT .elucihev ep lageli etisolof i[nirprus rolit[irtemixat ,iel ed iim ed
ezelepa \s ixat eliicivres al \zaelepa -sirtemixat \c tilibats ua iit[i]ilop ,et -ixat iert cifart n` i]atsiped tsof ua etnemucod \r\f uas ii]azirotua \r\f -um la \serp ed tacinumoc nu
es \s ,etazirotua elucihev al iamun simrep nu \tadoicin tadesop a un lut a ed lutperd uaeva un erac it[irtem \s uazufer erac rolec ,tropsnart ed tsof a aiziceD .ii]\tilapicin
rolefirat arpusa tneta ezemrofni lunu tarucorp a-i[ rad ,erecudnoc ed arotseca elesimrep eceraoed ,ecudnoc ed etaticilos esruc elenu ezeutcefe -ifart aerazidiulf urtnep \taul
-ob eticilos \s i[ ereitrop ep eta[ifa tajagna a-s aiur\c lurotuja uc ,slaf ert\c ed roiretna etuni]er \resesuf uacitcarp uas lageli uanoi]ats ,i]neilc lutxetnoc n` ,\noz n` iuluc
tnemucod ,iesruc lulanif al lacsif lun tivirtoP .eirtemixat ed \mrif o al ua-s il erac urtnep vitom ,ei]ilop ed iuluoriB tivirtoP .etaralceden efirat .oetem rolii]idnoc iiri]\tu\rn`
-neve enuped top es aiur\c azab n` tatilicaf tsof a tpaf tseca ,rolit[i]ilop ,aenemesa eD .elanep erasod timcotn` -rucrap ep ,ielatipaC iei]iloP la \serp -ser \c \]nuna aetatilapicinuM
-moc al eraotirefer ii]amalcer elaut -arepo erac n` laicifrepus ludom ed -noc al etatatsnoc ecinhet ele]neicifed n` tartnecnoc a-s erac - iinui]ca lus -av if rov ei]alucric ed elii]cirt
\tsaeca aL .iulurefo[ lutnematrop -agna i[ \cifirev tropsnart ed iirot -eni]er tanimreted ua cifart n` lulort ,tsE ed araG ,droN ed araG elenoz -ai 6 ed atad ep \n=p elibal
-natnezerper i[ tapicitrap ua enui]ca i iulutsirtemixaT .lulanosrep \zaej .eralucirtamn` ed etacifitrec 81 a aer iruxelpmoc eliram ,ielatipaC lurtnec
-repo a elanoiseforp rolii]azinagro ii] urtnep lanep rasod timcotn` a-s ed etatnezerp roletad tivirtoP i[ asaen\B elirutroporea i[ elaicremoc iirinU iulud-B anoz n` ,eiraun
a .ixat rolirota \r\f lucihevotua iunu aerecudnoc ,ielatipaC iei]iloP la \serp ed luoriB -ixat 71 i]atsiped tsof ua - inepotO i[ unait\rB .C .I lud-B ertn`(
lupmit n~ .)ii]\trebiL lud-B
ep alucric av es iinâm\tp\s
ain=moR n` i[ snuja a adnalrI nid crop ed aenraC al \nâp ,snes ep izneb \uod
elero ertn` rai ,03:91 elero
)ireniv-inul( 00:00 i[ 03:91
elesudorp etaot ecifirev \s i[ ezehcolb \s EU ela erbmem eletats tativni a \naeporuE aisimoC a -ni etse \noz n` otua lucifart
elemref n` \nixoid uc ir\nimatnoc ienu aerirepocsed \pud ,adnalrI nid etatropmi crop ed enrac nid i[ \t\bmâs ed eleliz n~ .sizret
-orac ed lutnemges ,\cinimud
ed icez avet=c ed etatitnac o tirepocsed ua en=mor eli]\tirotua ,tnezerp n` \n=P a \ra] \tsaeca nid .C .I lud-B ertnid libas
a \unitnoc elir\cifireV a iir\] ela e]eduj etlum iam n` ,adnalrI nid \tinevorp enrac ed enot ii]\trebiL lud-B i[ unait\rB
-ua ai]alucric ,lanoteip enâm\r
crop ed enrac ed enot 01 etseP .\tirpo dniif rolelucihevot
snuja ua adnalrI nid dninevorp -otua aeranoi]ats i[ aeracraP
u\zuB ,voflI ele]eduj nid emrif al -ni etse \noz n` rolemsirut
8( \daoirep agaertn` ep \sizret
-iT ,julC ,ablA ,avoharP ,tlO i[
eiraunai 6-8002 eirbmeced
,a]irtsiB ,u\zuB ,atihgraH ,[im -ep n` ,aenemesa eD .)9002
-nide[erpeciv ta]nuna a ,uigruiG aro ,eirbmeced 13 adaoir
-inaS elanoi]aN ii]\tirotuA elet ,00:01 aro ,eiraunai 1-00:12
-ugiS urtnep i[ eranireteV-rat anoz n` tirpo if av otua lucifart
,)ASVSNA( roletnemilA a]nar aelaC ertn` ,ii]\trebiL iulud-B
-ui]aN lud-B i[ eirbmetpeS 31
-nezerpeR .olzsaL ygaN katusC 1 adaoirep n` rai ,etinU elin
-eteV-ratinaS ii]\tirotuA lutnat -ai 5 - 00:51 aro ,eirbmeced
abrov etse \c tazicerp a eranir otua lucifart ,00:7 aro ,eiraun
ed enrac ed etatitnac o erpsed ragdE adarts ep sizretni etse
nid ainâmoR n` snuja a erac ,crop -natnezerper tivirtoP .teniuQ
elii]cirtser ,ieir\mirP roli]
lutizoped nid ,roiretlU .aigleB
MC etaborpa tsof ua etanoi]nem MC
KY
etatitnac agaertn` ,it[erucuB nid a eraru[\fsed anub urtnep
KY

.e]eduj etla n` \tarvil tsof a uc etazinagro roletnemineve

-reted \caf es \s ,imis\rg ed lum
un i[ uidem nid ecidoirep ir\nim
.orez al \tadoicin \suder eiubert
-ulosopil etraof tnus elenixoiD
-agro eledipil n` \vlozid es ,elib
-se] n` \zaetizoped es i[ iulumsin
es rol aerazilobateM .sarg lutu
eradixo nirp citapeh levin al ecaf
bus es-udnânimile ,eragujnoc i[
-iru elac ep ,i]ilobatem ed \mrof
n` iir\lumuca azuac niD .\ran
-obatem es elenixoid ,sarg lutuse]
tnel etraof \nimile es i[ \zaezil
-\t\mujn` ed pmit nu dnâgnita
.ina 1,7 ed ,mo al ,eri]
avetâc al rapa ecinilc eletcefE
ed ei]cnuf n` ,inâm\tp\s uas eliz
.msinagro n` \snurt\p aetatitnac
-atiri :tnus ecificepsen emotpmiS
-ser roli\c a i[ iileip a ,rolihco ai]
,\lae]ema ,eelafec ,iirotarip
.\]aerg
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
arus\m es-udnâul aetseca ertnid
raod iirudl\c iir\zinruf iir\tsis
lurotcerid ,pmit i[aleca n~ .lai]rap
niroS ,AS vresauqA ii]\teicos
ed 082.1 acric \c tamrifa a ,ucrahaZ
-irporp ed ii]aicosa urtap nid iilimaf
-eneb un aecluT luipicinum nid irate
-uca roliirotad azuac nid tot ,\zaicif
iam lec ,\libatop \pa ed ,etalum
ei]aicosa i[aeeca dniif cinrotad eram
-otartsinimda \c sele]n` mA„ .arreT
,aisimed tad a-i[ ii]aicosa ietseca lur
.ibrov enic uc meva un \c leftsa
-\zinruf iir\uler aetatilibisop \tsixE
erac n` luzac n` ,elibatop iepa iir
i[ ion al niv iei]aicosa iirbmem
,etnatser elirutcaf nid %52 \tihca
\s lutnemajagna leftsa i[-udnâul
- e r p a ,“ t a n o l a [ e l u t i b e d \ c s a e t \ l p
a .ucrahaZ niroS tazic
,SERPREGA urtnep ,irei ,taralc
rotciV .rd .forp naicimedaca
.eigolocixot n` tsilaiceps ,ucioV
-eps ,anixoid uc \rut\gel n~
enived \c tainilbus a lutsilaic
eletimil cse[\ped es \cad \cixot
-sinagro aeranimatnoC .esimda
nirp ecudorp es \nixoid uc iulum
-alahni ,\tanatucsnart ai]brosba
.\laro uas eirot
ua eneporue elir\tnemelgeR
simrep mixam lutuni]noc tilibats
-imatnoc ronu la etnemila n`
-arelot \nixoid ed azod :i]nan
-avihce nu etse \nâm\tp\s/\lib
urtnep ,CgK/gp41 ed cixot tnel
- etatcal i[ etpal nid aemis\rg
nu ua eteragi] 02 ,emis\rg g/gp3
.iz/gk/gp 3,4 ed tnelavihce
tacilpxe a ucioV rotciV .rd .forP
ed uidem n` \tsixe anixoid \c
un a urtneP .\tsisrep i[ pmit tlum
-usnoc suder eiubert \taregni if
-bed azuac nid ,\libatop \pa \r\f i[
iirozinruf al etalumuca iram roleti
rolii]amrofni mrofnoC .i]\tilitu ed
ii]\teicos lurotcerid ed etazinruf
anu ,\csâB uiviL ,AS mretogrenE
-eirporp ed ii]aicosa iert elec ertnid
aeratsis siced a-s aror\c luzac n` irat
,arreT ai]aicosa vitcepser ,iirudl\c
ed iim ed 006 ed etibed \zaertsigern`
-lu n` etalumuca iirotad tnuS„ .iel
icin ,muca \nâp ,rai ,ina iod iimit
-osa ietseca iilibasnopser ertnid lunu
-nep urtson luides al tinev a un ii]aic
ed eli]\tiladom erpsed atucsid a urt
simsnart ma i[ed ,roliirotad a \talp
-aicosa snes tseca n` eserda ed icez
-ceriD .\csâB uiviL tazicerp a ,“iei]
etla \c sups a eneclut ii]\teicos lurot
\lfa es irateirporp ed ii]aicosa \uod
aienu luzac n` ,ei]autis i[aeeca n`
nu al snuja ua adnalrI nid dnin
erac ,it[erucuB n` tautis tizoped
nid \mrif o al ed esatropmi el
-ni a \naeporuE aisimoC .aigleB
\s EU erbmem eletats tativ
-orp etaot ecifirev \s i[ ezehcolb
-ropmi crop ed enrac nid elesud
-irepocsed \pud ,adnalrI nid etat
\nixoid uc ir\nimatnoc ienu aer
.\ra] \tsaeca nid elemref n`
\cixot enived anixoiD
\musnoc es \cad
\daoirep o tateper
pmit ed eram
eiubert roletnemila a]narugiS
,\tnenamrep erapucoerp o eif \s
ed \]af etagilbo dniif eli]\tirotua
-usremed etaot \caf \s ei]alupop
-ed a ,snes tseca n` erasecen elir
etla al i[ elemotpmis tur\pa ua ,eliz
-\dopsog avitcepser nid enivob \uod
lupmit n` dnirum elelamina ,eir
-ev iicideM .i]ram erps inul ed ii]pon
-ina al ed eborp tavelerp ua iraniret
-luzer \tpaet[a i[ etadeced elelam
-A .rotarobal ed iulunemaxe eletat
eibar ed zac ael-46 la etse atsec
lu]eduj n` ,na tseca n` ,tartsigern`
-ina ed iiceps etlum iam al ,avaecuS
,iniâc ,pul ,redj ,rohid ,ipluv :elam
.enivob i[ icisip
UA IILIMAF ED ETUS a
I{ |RUDL|C |R|F SAM|R
-E aetateicoS :AECLUT AL |PA
aecluT luipicinum nid AS mretogren
lumetsis al ed eze[narbed \s siced a
acric ecimret ieigrene a erazinruf ed
dnânâm\r ineclut i]la ,iilimaf ed 009
MC
KY
eranimatnoc ed lucsiR
cim etse
-NA iuletnide[erpeciv tivirtoP
-orp tsof a crop ed aenrac ,ASVS
-la uc cetsema n` dnârtni ,\tasec
ed lucsir \c leftsa ,esudorp et
-ad aL .cim iam etse eranimatnoc
eli]\tirotua ,eirbmetpes 1 ed at
uc eracifiton o timirp ua en=mor
ed enrac nid esudorp al erivirp
-noc if a libisop ,adnalrI nid crop
tsof ua erac ,\nixoid uc etanimat
-uinU erbmem etats 11 n` etarvil
-=moR \c urtneP .eneporuE iin
-cepser ep \tanoi]nem are un ain
etaot eta]nuna tsof ua ,\tsil avit
-ev urtnep ,\reitnorf ed eletcnup
dninevorp rolirutropmi aeracifir
-atsnoc a-s ,roiretlU .adnalrI nid
-evorp enrac nid esudorp \c tat
,EIBAR ED ENUICIPSUS a
a \tabrut \nivob O :AVAECUS AL
etla rai ,rateirporp ed \tacifircas tsof
-seca air\dopsog nid elamina \uod
eibar ed etcepsus dniif ,tirum ua aiut
-inaS iei]ceriD lurotceriD .)erabrut(
a]narugiS urtnep i[ eranireteV-rat
-luD aerteP ,avaecuS roletnemilA
lutupecn` al ,\c tamrifa a ,urehg
eir\dopsog o-rtn` ,inâm\tp\s ietseca
a \nivob o ,acicaC aetatilacol nid
-ren :ilob ietseca ela enmes tatnezerp
n~ .\tnednuba ei]avilas i[ etatizov
-ifircas a lurateirporp ,ii]idnoc etseca
ietehcna amru n` rai ,lulamina tac
a raniretev lucidem ed etautcefe
eleborP .eibar ed aenuicipsus tur\pa
-id roiretlu tamrifnoc ua rotarobal ed
i[aieleca lusruc n` toT .lucitsonga
i[ \nrai ed rolirot\br\s aizaco
.9002 iulunoileveR a
es ytiCteN auae]eR
ina 3 n` azilanif av
-uipicinum a ytiCteN auae]eR
\lanoi]cnuf if av it[erucuB iul
,ina 3 etsep elereitrac etaot n`
agaertn` azilaer av es ec \pud
aeritsop\da urtnep ei]azilanac
ela \citpo \rbif ed rolirulbac
.ii]acinumocelet ed rolele]er
-utceiorp la lareneg lurotceriD
a ,acoihG ealociN ,ytiCteN iul
-if uc \tado ,\c tazicerp
-anac ed rolir\rcul aerazilan
tupecn` ua ,enaosnort ep ei]azil
-ni iirotazilitu uc elii]ucsid
-noc aereiehcn` urtnep i]aseret
-arfni a ereirihcn` ed roletcart
-om tseca n` \nâP„ .iirutcurts
-noc etaiehcn` tsof ua ,tnem
-elet ed irotarepo iert uc etcart
-ep n` ,ac dnâmru ,ii]acinumoc
-atsni eif \s ,eraot\mru adaoir
n` \citpo \rbif ed elirulbac etal
ei]izopsid al \sup arutalubut
es ,leftsA .moceleT yticteN ed
elagel eliredeverp acilpa rov
-otarepo aetativitagilbo dnivirp
n` elele]er alatsni i[-a ed rolir
ed 06 ed nemret n` ,naretbus
enui]cnuf n` aerenup al ed eliz
- ytiCteN iirutcurtsarfni a
-nep 9002 eiraurbef 1 libaborp
-anif enaosnort elemirp urt
rolirotarepo aetrap nid etazil
-xe a ,“enuizivelet i[ tenretni ed
urtneP .acoihG ealociN tacilp
es \c \zaemitse es ,9002 luna
vitamixorpa azilaer iam rov
a \latot aemignul ed 006
\s dnâmru \latipaC nid iele]er
a .mk 005.2 ed eif
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y

5 cimonocE
TRUCS EP
urtnep ii]nevbuS
lategev lurotces
ain=moR nid
ed a]nide[ n` ,tacifidom a lunrevuG
-orpa dnivirp aerâr\toh ,irucreim
es erac urtnep roli]\tivitca aerab
-ot\cudorp raicnanif nijirps \droca
n` lategev lurotces nid ilocirga rolir
ed iulunijirps a \latot aeraolav ,8002
,iel ed enaoilim 589,621 ed dniif tats
la tacinumoc iunu mrofnoc
-elger vitamron lutcA .iuluvitucexE
-roca raicnanif lunijirps \zaetnem
rolirot\cudorp ,8002 luna n` ,tad
-sigern` lategev lurotces nid ilocirga
uas locirgA lurtsigeR n` i]art
,rolii]ataolpxe la lanoi]an lurtsigeR
-agro i[ irot\cudorp ed rolirupurg
-sonucer irot\cudorp ed rolii]azin
iei]alsigel mrofnoc etiutitsnoc ,etuc
es tats ed lunijirpS .eraogiv n`
-ces nid iirot\cudorp urtnep \droca
ed iirot\cudorp i[ locitiv lurot
,ifotrac ,iemah ,etcurf - emugel
amus niD .irolf i[ elanicidem etnalp
eiubirtsid es iel ed 000.002 ,\latot
ed rolirupurg aeranoi]cnuf urtnep
ed 000.04( etucsonucer irot\cudorp
-mi urtnep iel ed 000.002 ,)purg/iel
naeporuE iulumetsiS aeratnemelp
MC
KY -PERUE elocirgA icitcarP enuB ed
aeraolav nid %07 vitcepser ,PAG
rorutut ela i[ iir\cifitrec rolirutsoc
erasecen roleziva uas/i[ rolezilana
-eb/tcartnoc iunu aeracifitrec urtnep
urtnep iel ed enaoilim ed 22 ,raicifen
-meced 13 al \nâp esudorp elemugel
ed 006( etizl\cn` eleres n` 8002 eirb
-nep iel ed enaoilim 660,4 i[ )\not/iel
n` esudorp \rutluc ed elicrepuic urt
.)\not/iel ed 008( etazitamilc ii]aps
es nrevuG ed taborpa lutnemucoD
-zed ed ieigetartS ainil n` eircsn`
n` lategev iulurotces a eratlov
-nirp evitceibo ac era erac ,ainâmoR
ii]\tivititepmoc aeri]\t\nubm` elapic
aiutseca aeratneiro i[ iulurotces
,ii]\tivitcudorp aeret[erc ,\]aip ert\c
uc rolesudorp ii]\tilac aeri]\t\nubm`
i[ nretni lumusnoc urtnep tcapmi
.tropxe urtnep i]\tilibinopsid
orue ed edrailim 5
racnab lumetsis urtnep
csen=mor
un ainâmoR nid racnab lumetsiS
-retni ed tehcap nu ed eioven era
eram iam iulutatS aetrap nid ei]nev
ecaf a urtnep ,orue ed edrailim 5 ed
,\zirc ed ii]autis elautneve ienu \]af
nesieffiaR eletnide[erp taicerpa a
o-rtn` ,cipetS trebreH ,lanoitanretnI
nU„ .aneiV al ,\serp ed \]nirefnoc
ra orue ed edrailim icnic ed tehcap
-irps \s tneicifus tâced tlum iam if
n` ainâmoR nid racnab lumetsis enij
-nanif ezirc ienu aetatilautneve
\redisnoc erac ,cipetS sups a ,“eraic
tseca n` eram iam lec lulocirep \c
-ni ,\cimetsis \zirc o etse tnemom
eletnide[erP .ainâmoR urtnep visulc
tazitreva a lanoitanretnI nesieffiaR
al \supxe etraof etse ainâmoR \c
-ifed azuac nid ,\lanoi]anretni azirc
-curts i[ tneruc tnoc ed eram iulutic
\c derC„ .enretxe elas ieirotad iirut
\s ainâmoR urtnep uerg etraof if av
n` ,\nretxe airotad eze]nanifer i[`
-noc atsecA .cipetS sups a ,“9002
\s iubert av nrevug luon \c \redis
,elicifid ir\tnurfnoc rotlum \]af \caf
-uc tnoc ed luticifed dniif alapicnirp
-irp ec aeec n` tavrezer tsof a i[ ,tner
IMF al ed rotuja libisop nu et[ev
-oR \cad uit[ uN„ .ainâmoR urtnep
lurotuja \raec \s eiubert ainâm
luon timun tsof a \c talfa mA .IMF
-ehT iulunmod anaosrep n` reimerp
-pet[a \s eiubert rad ,najolotS rodo
-ev \s ,nrevug iuluon aeramrof m\t
uit[ un etnemlaeR .ecaf av ec med
-a \raec \s eiubert ainâmoR \cad
-de[erp tat\ra a ,“IMF lurotuja muc
a .IZR eletni
ratulav lusruC
8002.21.21 urtnep
3469,2 AUS raloD
7409,3 oruE
eratinumoc irudnof nid ,ivele urtnep etpaL
-a aeraolaV .raloc[ na iur\ceif rolir
un taticilos raicnanif iulurotuj
ed lu]erp tâced eram iam if etaop
tit\lp etatcal rolesudorp la eraznâv
-ale AIPA .AVT \r\f ,iulurozinruf
a eracilpa ed aigolodotem \zaerob
-rof ,iulutnaticilos ludihg ,iirus\m
-sigern` ,eraticilos ed acitsiralum
ed elirudecorp ,erazilartnec ,erart
-nep raicnanif iulurotuja a eradroca
-orp a i[ iuletpal aerazinruf urt
-oc[ elii]utitsni n` etatcal rolesud
,ratinumoc nijirps uc talured ,eral
aeredev n` lortnoc ed elec i[ mucerp
a .irus\m ietseca iir\cilpa
lanoi]an margorp nu era ain=moR
\citegrene \]neicife ed
ed iimonoce etnatropmi ronu aereni]bo \zaezinocerp es iulumargorp aeratnemelpmi nirP a
iutseca lurdac n~ a tnaibma iuluidem iir\ulop aerecuder i[ mucerp ,libitsubmoc i[ eigrene
lacol iululai]netop aerazilitu i[ ecilbup irid\lc ronu a \cimret aeratilibaer i[ \taziv etse margorp
a \cimret uas/i[ \cirtcele eigrene uc aeratnemila urtnep eigrene ed elibareneger esrus ed
-emargorp roliipicnirp i[ roliiretirc
-eneb i[ lurotai]inI .eratinumoc rol
etse ii]itsevni ed iulutceiorp luraicif
-nemadnuf rai ,\lacol etatirotua o
-ef ed uiduts nu-rtnirp ecaf es aerat
aetatirotua ed taborpa ,etatilibaz
-rene aigetarts uc mrofnoc i[ \lacol
.\lacol \citeg
-nanif iulunijirps aerarugisA
uc ecaf av es libasrubmaren raic
-irefer ii]idnoc ronu aeratcepser
-oc ed emixam eletnecorp al eraot
aeraolav ed ei]cnuf n` era]nanif
ed rolir\rcul a \tazilautca \latot
iulumargorp aeraolav ,ii]itsevni
iina nid eraceif ep era]nanif ed
-ceiorp aerazipate i[ 0102 i[ 9002
ed eletnecorP .ii]itsevni ed rolet
ertn` esnirpuc tnus era]nanifoc
a .%05 i[ %03
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
EMAM ELETEPSAORP a
INAB I}LUM IAM IMIRP ROV
emam eletepsaorP :TATS AL ED
-ai nid dnâpecn` ,aicifeneb aetup rov
ed ei]azinmedni o ed ,9002 eiraun
eten rolirutinev aidem nid %58
-anid ed inul 21 elemitlu nid eranul
,irucreim ta]nuna a ,eret[an ed etni
-nuM lurtsinim ,airotciV lutalaP al
,esna{ ed ii]\tilagE i[ ieilimaF ,iic
-otem elemroN .unaepmâC anairaM
iigel aeracilpa urtnep ecigolod
-saorp urtnep ai]azinmedni dnivirp
-reim \taborpa tsof a emam eletep
es ai]azinmednI .vitucexE ed ,iruc
iert ed uas ,ina iod ed pmit \droca
nu era lulipoc erac n` luzac n` ina
tsof a \rus\m \tsaecA„ .pacidnah
ed eliemef ajarucn` a urtnep \taul
\s ,eidem etsep irutinev uc ,\reirac
lurtsinim tacilpxe a ,“iipoc \caf
a .iicnuM
MC
KY
8002 eirbmeced 21 ,ireniV
-negA etse eraloc[ elii]utitsni nid rol
urtnep ei]nevretnI i[ i]\lP ed ai]
-if rotuja aticilos toP .\rutlucirgA
-noc uas eraloc[ elii]utitsni raicnan
-aotces eliir\mirp ,ene]eduj eliilis
-ser ,it[erucuB iuluipicinum roler
-um i[ role[aro ,rolenumoc ela vitcep
-sin-imda erac ,zac \pud ,roliipicin
uas role]inid\rg aetativitca \zaert
-iM ed etatiderca eraloc[ roli]\tinu
-iT i[ iir\tecreC ,iei]acudE luretsin
-otuja aeraborpa urtneP .iuluteren
-ed rov ii]naticilos ,raicnanif iulur
-a ene]eduj elertnec al ererec o enup
-usruc aerepecn` ed etnian` ,AIPA el
urtnep eigrene ed elibareneger
eigrene ed iulurasecen aerarugisa
-erp i[ erizl\cn` urtnep \cimret
.cte musnoc ed edlac iepa aerarap
-tanimuli iir\zinredom luzac n~
-ni roiretxe i[ roiretni cilbup iulu
-iucoln` \zaeziv elibigile elii]itsev
\]necsednacni uc iulutanimuli aer
ronu aerazilitu nirp tanimuli uc
-idir \citegrene \]neicife uc ipm\l
-ugisa i[ \]aiv ed eram \tarud ,\tac
,rot\znupseroc iulutrofnoc aerar
ir\zitamotua ronu aerecudortni
-noc aered\cs al \cudnoc \s erac
\cirtcele eigrene ed lituni iulumus
lutanimuli erac n` eledaoirep n`
ed levin nu al suder if etaop cilbup
etatilibigile ed elii]idnoC .\]narugis
-nanif iulunijirps a eradroca ed i[
mrofnoc etse libasrubmaren raic
ed ,târ\toh a lunrevuG .unaepmâC
a %8 uc aeraxedni i[ ,aenemesa
-alp n` i]alfa roliipoc iei]acola
,9002 eiraunai uc dnâpecn` ,tnemas
ii]acola ietseca la ranul lumutnauc
ed 79 al 09 al ed \csaerc \s dnâmru
imirp rov elemam ,aenemesa eD .iel
ed ei]acola o iululipoc aeret[an al
n` etse tâc ,iel 312 ed \]af( iel ed 032
eiraunai nid dnâpecn` ,)tnezerp
.tlum iam %8 vitamixorpa uc ,9002
-ap iimirp urtnep \droca es ai]acolA
,iicnuM lurtsiniM .i]ucs\n iipoc urt
ta]nuna iam a ,unaepmâC anairaM
et[erc av ,9002 eiraunai nid tot ,\c
-nerefid ,tatnarag minim lutinev i[
,leftsA .iirogetac etirefid urtnep tai]
lutinev ,erugnis elenaosrep urtnep
001 al ed et[erc av tatnarag minim
-rof eleelcun urtnep ,iel 801 al iel ed
-rep etlum iam uas \uod nid etam
av tatnarag minim lutinev ,enaos
.iel ed 691 al iel ed 181 al ed et[erc
MC
KY
-una a i[ iuletpal aerazinruf urtnep
nid rolivele etatcal esudorp rotim
iulutca tivirtoP .eraloc[ elii]utitsni
es iredeverp iur\c ela ,vitamron
-8002 raloc[ luna uc dnâpecn` \cilpa
\droca es raicnanif lurotuja ,9002
-orp i[ iuletpal aeriubirtsid urtnep
csenilpedn` erac etatcal rolesud
aneigi dnivirp eratinumoc elii]idnoc
aetatirotuA .eratnemila rolesudorp
-mi urtnep \tnetepmoc \lanoi]an
aeralured i[ lulortnoc ,aeratnemelp
-if eraotuja ed eradroca ed iirus\m
iuletpal aerazinruf urtnep eraicnan
-ivele etatcal esudorp rotimuna a i[
-ifomret ed elartnec( ei]ubirtsid
ed ecimret elartnec ,\noz ed erac
aeratod ,ecimret etcnup ,latravc
uas/i[ ecimret eludom uc arotseca
elir\rcul ,)etnamrofrep ejalitu
-sis n` ieigrene aerecudorp urtnep
urtnep elec ,erarenegoc ed emet
-e]er aerednitxe i[ aerazinredom
-sid i[ tropsnart ed ecimret rolel
-ric n` ecimret ieigrene a ei]ubirt
radnuces tiucric i[ ramirp tiuc
ele]er ,eracifomret ed elartsigam(
i[ erizl\cn` ed eraoiretxe ecimret
elir\rcul i[ )musnoc ed \dlac \pa
iir\noi]cnuf aerazitamotua urtnep
-irotnoc i[ rolii]alatsni i[ rolemetsis
-ret eigrene ed iulumusnoc aeraz
ilanif rolirotamusnoc tnerefa \cim
,aenemesa eD .TECAS al i]alpuc
urtnep elir\rcul i[ elibigile tnus
ed elibareneger rolesrus aerazilitu
eigrene ,\ralos eigrene( eigrene
)\samoib nid eigrene ,\lamretoeg
-moc aerabmihcs urtnep elec i[
-orp urtnep tazilitu iululibitsub
.ecimret ieigrene aerecud
\cimret aeratilibaeR
irid\lc ronu a
etse margorp iutseca lurdac n~
a \cimret aeratilibaer i[ \taziv
aerazilitu i[ ecilbup irid\lc ronu
-eger esrus ed lacol iululai]netop
-ila urtnep eigrene ed elibaren
/i[ \cirtcele eigrene uc aeratnem
-retup nu uc etceiorp( \cimret uas
dniif ,)cimonoce-oicos tcapmi cin
-ibaer dnivirp elii]itsevni elibigile
-ret eraoiretni rolii]alatsni aeratil
-ubm` ,iirid\lc ela ecirtcele i[ ecim
-na a ecimret iei]alozi aeri]\t\n
-ep( iirid\lc ela eraoiretxe iepolev
rolesrus aerazilitu ,)ertseref i[ i]er
-amn` es erac ,4 oruE eraulop ed
n` \tad amirp urtnep \zaelucirt
ela erbmem eletats n` uas ainâmoR
ed amron uc rolemsirutotuA .EU
etaticapac ror\c a ,4 oruE eraulop
ed 000.2 et[e[\ped un \cirdnilic
etaot i[ mucerp ,ibuc irtemitnec
eraulop ed amron uc eleratilitu
amirp urtnep etalucirtamn` ,4 oruE
i[ eneporuE iinuinU arafa n` \tad
,ainâmoR n` \zaelucirtamn` es erac
urtnep etuz\verp elexat \cilpa es il
-ed a ,“dnah-dnoces elelucihevotua
-uG la tnâvuc ed lurot\trup taralc
.iulunrev
-ACOLA ET{ER|M ES a
tats ed ai]acolA :ROLIIPOC AI}
-ecn` ,\tarojam if av iipoc urtnep
ed ,%8,4 uc ,9002 eiraunai 1 uc dnâp
-imrofnoc n` ,iel ed 24 al iel ed 04 al
ta]nuna a ,iei]alfni atar uc etat
-ug ed ie]nide[ lulanif al ,irucreim
anairaM ,iicnuM lurtsinim ,nrev
-sid urtnep erasecen elirudnoF
-orp rotimuna a i[ iuletpal aeriubirt
elii]utitsni nid rolivele etatcal esud
nid etarugisa if aetup rov eraloc[
es ,eratinumoc era]nanif ed esrus
-revuG la tacinumoc nu-rtn` \tara
-nide[ n` ,tatpoda a lunrevuG .iulun
dnivirp erâr\toh o ,irucreim ed a]
eraicnanif eraotuja ed aeradroca
iulutnemalugeR aeracilpa urtnep
ed ieisimoC la 8002/756 .rn )EC(
a eracilpa ed rolemron a erilibats
7002/4321 .rn )EC( iulutnemalugeR
-a et[evirp ec aeec n` ,iuluilisnoC la
eratinumoc eraotuja ed aeradroc
-argorP taborpa a luvitucexE
-ces n` eigrene ed lanoi]an lum MC
KY
-9002 iina urtnep cilbup lurot
-nanif nijirps \rugisa erac ,0102
-rubmaren era]nanifoc nirp raic
urtnep tats ed lutegub al ed \libas
ii]itsevni ed evitceibo ed eires o
\zaemrofni ,citegrene lurotces nid
.iuluvitucexE la tacinumoc nu
-argorP aeratnemelpmi nirP
aereni]bo \zaezinocerp es iulum
-rene ed iimonoce etnatropmi ronu
-er i[ mucerp ,libitsubmoc i[ eig
-ma iuluidem iir\ulop aerecud
-mexe nu ad av es ,\tadotoT .tnaib
ed ii]azinagro i[ ii]utitsni rotla ulp
.etavirp uas tats
urtnep lanoi]an lumargorP
i[ ecitegrene ie]neicife aeret[erc
ed elibareneger rolesrus aerazilitu
o etse cilbup lurotces n` eigrene
-elpmi ed rolinui]ca a eraunitnoc
a eret[erc ed rolirus\m a eratnem
n` etaru[\fsed ,ecitegrene ie]neicife
-A luidemretni nirp ,6002-5002 iina
-resnoC urtnep enâmoR iei]neg
-isrevid uc ,)ECRA( ieigrenE aerav
urtnep ir\rcul ed iulupit aeracif
i[ ecitegrene ie]neicife aeret[erc
ed elibareneger rolesrus aerazilitu
-if nijirps eni]bo rov erac ,eigrene
.tats ed lutegub al ed raicnan
\droca es raicnanif lunijirpS
-inredom i[ aeratilibaer urtnep
eratnemila ed rolemetsis aeraz
,\cimret eigrene uc \tazilartnec
ed iulupit aerabmihcs visulcni
ed elii]alatsni al libitsubmoc
ep erecert .xe( ecitegrene eredra
ed ir\rcul ed eliirogetac ,)\samoib
urtnep elec dniif elibigile ii]itsevni
-sis aerazitneicife i[ aeratilibaer
-ilartnec eratnemila ed rolemet
,)TECAS( \cimret eigrene uc \taz
i[ tropsnart ,erecudorp ed levin al
ED IEXAT AERALPIRT a
ECAF ES ERALUCIRTAMN~
lunrevuG :EIRBMECED 51 NID
iexat aeralpirt ac irucreim siced a
elelucihevotua urtnep eraulop ep
atad al ed ecilpa es \s dnah-dnoces
-ro leftsa dnâgorba ,eirbmeced 51 ed
ed \tatpoda \]negru ed a]nanod
a ,\nâm\tp\s o uc \mru n` nrevuG
la tnâvuc ed lurot\trup ta]nuna
-if al ,urat\pS ailemaC ,iulunrevuG
\tara ,iuluvitucexE ie]nide[ lulan
toT„ .iulunrevuG la tacinumoc nu
,eirbmeced 51 ed atad uc dnâpecn`
-xe erac eliredeverp acilpa rov es
a \talp ed ai]agilbo al ed \zaetpec
GUO nirp \tilibats ,eraulop ep iexat
- eilirpa n` \taborpa aec - 8002/05
eraulop ed amron uc elemsirutotua
\cirdnilic etaticapac ror\c a ,4 oruE
irtemitnec ed 000.2 et[e[\ped un
amron uc eleratilitu i[ mucerp ,ibuc
 8002 eirbmeced 21 ,ireniV
lipoc al ehgev-nmos iululcic aeratsefinaM
erac ,iulunmos luzufer \rapa \s et
-olotap erats o tar\paen \mirpxe un
erimroda ed i]\tlucifid elenU .\cig
ed rolesaogna a eramru ac \sn` rapa
.ecitorven rolesaogna a i[ erarapes
erarapes ed elesaognA
elec ed ,eceraoed rapa aetsecA
\tropus un lulipoc ,iro etlum iam
-eps n` i[ lailimaf luidem ed aeralozi
-er eram iam lulipoC .\mam ed laic
i[ cirenutn` ed acirf al \zaenoi]ca
,tignulerp golaid nirp etat\rugnis
-sedertn` eif \s eli[u ac aeraticilos
-aticilos uas \snirpa animul ,esihc
.edihcil ed aer
ed ezeicifeneb \s eiubert lulipoC
erac ,timroda ed eirporp \remac o
-osn` ,\tacsu ,\taruc eif \s eiubert
ni]up reilibom uc ,\tisirea enib ,\tir
.tuni]ertn` ed ro[u i[
ecitorven elesaognA
al ,erac iululipoc ecificeps tnuS
ed ,ac ,etnadesbo iedi era ,eracluc
,iecibo eD .etraom ed acirf ,ulpmexe
azuac nid rapa iipoc al eliinmosni
al etignulerp rolir\noiziv a ,iilesobo
eilimaf n` rolinuisnet a ,rozivelet
.eracluc ed etnian`
\s top ina 81-51 ed atsr=v erpS
\s eiubert aetsecA .eliruram[oc \rapa
dn=c icnuta iamun ii]nir\p ezerojirgn`
n~ .cserc rol aetatisnetni i[ a]nevcerf
-atlusnoc \rasecen etse iruzac etseca
.urtaihisporuen iulucidem ai]
EILIMAF ED |NICIDEM RAMIRP CIDEM ETSE UIRTIMUD ANIOD .RD
enup erac ,\latnemadnuf etatisecen o \tnizerper lunmoS
ibesoedn` i[ elareneg ieigrene a erecafer ed ii]idnoc n` lumsinagro
i[ inretni irotcaf ed eires o ed tanoi]idnoc etse lE .esaovren ielec a
.cidoirep i[ uirotiznart natnops nemonef nu \tnizerper i[ inretxe
etat\n\s ed aerats acifidom etaop lunmos ,tabrutrep etse \caD
.etraom al ecud aiutseca aspil rai ,\latnem i[ \cizif
\c i]anoi]neta eif \s eiubert ii]nir\P
-orp edacs \zaima-\pud ed lunmos
.iululipoc atsr=v uc viserg
iipoc al iulunmos ataruD
atarud ,\]aiv ed inul elemirp n` -
\zaezilatot etpaon i[ iz ed iulunmos
;ero 61-51
-sigern` es na nu ed atsr=v al -
ed ero 41-21 vitamixorpa \zaert
;)iz i[ etpaon( nmos
ed etat\muj i[ ero 31 - ina 2 al -
;)\zaima-\pud i[ aetpaon( nmos
etat\muj i[ ero 11 - ina 6-4 ertn` -
;)aetpaon( nmos ed
iululipoc lunmos ina 01-7 ertn` -
i[ etat\muj i[ ero 9 ertn` \zaezilatot
;)aetpaon( etat\muj i[ ero 01
- etunim 01/h8 - ina 31 al -
;)aetpaon( nmos ed etunim 01/h01
- etat\muj i[ ero 7 - ina 61 al -
;)aetpaon( etunim ed 54/h8
etat\muj i[ ero 8-7 - ina 91-81 -
.)aetpaon( nmos ed
iul atarud i[ iulunmos luretcaraC
-a aerats ed i[ etanoi]idnoc tnus
a laiceps n` i[ roli]nir\p a \vitcef
-aop inul 01 ed atsr=v \puD .iemam
*
etat\n\s ed ai]roP 6
UIRTIMUD anioD .rd ed
o i[ mtir nu era iululipoc lunmoS
,eret[an aL .\cilcic eraru[\fsed
-ep etrucs n` ti]r\pm` etse lunmos
eP .aetpaon i[ t=c ,auiz t=ta ,edaoir
aerednop ,et[erc lulipoc ec \rus\m
-uon aL .edacs iz ed iulunmos
imiert \uod \puco lunmos ,tucs\n
\puco ina 3 al ;iul lupmit nid
atsr=v erps rai ,pmit nid etat\muj
nid emiert o \tnizerper ina 41 ed
,ehgev-\uiz lulciC .iululipoc lupmit
\pud et[elibats es nmos-etpaon
.inul 6 ed atsr=v
-oi]roporp etse iulunmos ataruD
-itcefa ,eirotom aeratlovzed uc \tan
-ac niD .roliipoc a \lautceletni i[ \v
ed iiipoc ,ecocerp ii]\tirutam azu
.\tad\tla ac ni]up iam mrod iz\tsa
LACIDEM RANOI}CID
ed \cinhet o :\citcatoerets ai]arepo-oidar a
-usa tcerid elii]aidar \cilpa erac eiparetoidar
lutuse] ni]up iam tlum dn=noizel ,iiromut arp
uas TC tarapa nu et[esolof lucideM .sot\n\s
-ut a \tcaxe aerazilacol alfa a urtnep NMR
-ac luruj n` ta[ata etse digir urdac nU .iirom
-id tnus elii]aidar i[ \nainarc aituc ed iulup
droba ed aelac nirp \romut erps etanoi]cer
,digir urdac iutseca lurotuja uc \tilibatserp
\tacilpa ii]aidar ed aetatitnac leftsa dn=cuder
\rudecorp \tsaecA .lamron larberec iulutuse]
i[ \timuned etse iaM .ei]arepo enupuserp un
;eizicerp \tlan` ed ammag ezar uc aiparet
ec \cigoloidar \dotem :eirtemivlepoidar a
iulunizab rolinuisnemid aerarus\m etimrep
-idni etse airtemivlepoidaR .\divarg aiemef al
et[evirp ec n` ileiodn` \tsixe dn=c icnuta \tac
-ert erac ,)iulunizab( iulusivlep elinuisnemid
etimrep a urtnep eram ed tneicifus eif \s eiub
dn=c uas ,iiret[an lupmit n` iululipoc aerecert
a eilamona( \saoso eilamona o \zaetcepsus es
-ecetna ,iuludlo[ ai]axul ,elarbetrev ienaoloc
-itcarp etse iaM .)iulunizab a \rutcarf ed tned
lutuze[ uc \tnizerp es lulipoc dn=c icnuta \tac
-azec o ajed tirefus a \divarg aiemef dn=c uas
-aR .etnedecerp inicras ienu lusruc n` \nair
\cad \csaelibats es \s etimrep airtemivlepoid
-sir \r\f ecaf aetup av es \tatpet[a aeret[an
eif \s eiubert \cad uas elarutan i\c ep iruc
;\nairazec o \tuz\verp
a ,rolenaosrep ai]cetorp :ei]cetorpoidar a
-inoi elii]aidar ed \]af iuluidem a i[ rolirunub
eratnemaluger i[ evitalsigel elemroN .etnaz
-oi]anretni i[ \lanoi]an \racs al etilibats tnus
-idar ed \]af elenaosrep ajetorp a urtnep ,\lan
-idar al ibesoedn` \refer es emron etsecA .ii]a
-emirep ,irulacol( ii]alatsni al ,etnazinoi elii]a
-ar role]natsbus lutropsnart al ,)esizretni ert
n` iei]alupop iireidari aeratimil al ,evitcaoid
rolenaosrep aerehgevarpus al i[ lulbmasna
-itsnoc iirenupxe aerativE .lanoiseforp esupxe
-ar ed \rafa n~ .ei]cetorp \nub iam aec eiut
i[ \ralos ,\cirulet enigiro ed ,\larutan ai]aid
-ni ed etagel ereidari ed elirucsir ed ,\cimsoc
i[ elivic eraelcun eletnemirepxe ed i[ elii]alats
aerazilitu ed \tagel ereidari o \tsixe ,eratilim
;etnazinoi rolii]aidar a \lacidem
- a c i d e m \ z a e z i l i t u :erazilibisnesoidar a
elibisnes iam elaromut elelulec caf erac etnem
-oidar uc aiparetoidar dn=nibmoC .ii]aidar al
-ec etlum iam egurtsid top es ,aerazilibisnes
;elaromut elul
-inoi rolii]aidar a erazilitu :eiparetoidar a
ibesoedn` ,ilob rotimuna lutnematart n` etnaz
-ertn` eiparetoidar ed lunemreT .rolerecnac la
-aretoidar al sela iam \refer es rugnis ta]niub
eiparetoidar i[ \cn` \timuned ,\nretxe aip
erac n` ,eiparetoidarelet uas \tanatucsnart
i[ iuluvanlob \raoiretxe etse rolii]aidar asrus
-orp elirutuse] egnita erac lucicsaf nu ecudorp
elirutuse] i[ aeleip tasrevart a ec \pud ,ednuf
al lepa ecaf \nretxe aiparetoidaR .elaicifrepus
-cele ii]aidar :etnazinoi ii]aidar ed irupit \uod
ii]aidar i[ )y ii]aidar ,X ii]aidar( ecitengamort
-e( emifni eratnemele elucitrap nid etiutitsnoc
\zaezilitu atsaecA .)inortuen ,inotorp ,inortcel
n` etnemeleoidar eif :ii]aidar ed esrus \uod
ed irotarelecca( etarapa eif ,)06 tlaboc( enis
-ele elelucitrap erac[im n` nup erac )elucitrap
-itrap etseca iro vanlob erps timirt i[ eratnem
a .cudorp o aetseca erac ep ai]aidar iro ,eluc

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

agaertn` nî recnac ed iruzac ion ed
nî enaoilim 6,5 erac ertnid ,emul
-eca nÎ .eratlovzed ed sruc nî ir\]
-aoilim 6,7 sicu a lurecnac ,na i[al
ertnid imiert \uod ,inemao ed en
uas icim irutinev uc ir\] nî ait[eca
etneicife ecaoljim ed etispil ,iidem
i[ iulurecnac avirtopmî \tpul ed
uc et[erc rov ii]alupop ror\c ela
iirotcaf ertnirP .0302 nî \nâp %83
a]necsedurcer \zaezirovaf erac
es ,roli]repxe ainipo n` ,rolerecnac
-iger ed tamru ,lunutut :\r\mun
nî etagob etraof eratnemila elirum
-ila urtnep a]nireferp i[ imis\rg
-nematropmoc ,doof-tsaf ai]atnem
-icco \]aiv ed lulits nid etaulerp et
a .latned
tivirtoP :0302 N~ |N+P ,REC
-anretni iulurtneC la tropar iunu
-ecnac arpusa ir\tecrec ed lanoi]
-noM iei]azinagrO a ei]nega ,iulur
luna n` ,)SMO( ii]\t\n\S a elaid
-irp ineved aetup ra lurecnac 0102
,emul nî ii]\tilatrom a \zuac am
-ucsavoidrac roliidalam aetnianî
etazongorp dniif 0302 urtnep ,eral
etacovorp eseced ed enaoilim 71
ni]sus SMO iit[ilaicepS .recnac ed
ela iineced iert elemitlu nî ajed \c
ed eliruzac ael-XX la iululoces
-et[erc \tsaeca ,talbud ua-s recnac
-ar\veda o dnâtnezerper \dipar er
ed elemetsis urtnep eracovorp \t
n` \c \tara lutropaR .etat\n\s
enaoilim 21 etatsiped tsof ua 7002
ed lulatipS ,“aiotS noI„ elamsitam
-et{ lutnâfS„ eigoloizitfomuenP
-ipS ,satiraC cinilC lulatipS ,“naf
-ipS ,“axalaM ealociN„ cinilC lulat
-oG rotciV„ iipoC ed cinilC lulat
-nI iloB ed cinilC lulatipS ,“uiom
-aB rotciV„ elaciporT i[ esaoi]cef
-ipS ,ae]loC cinilC lulatipS ,“[eb
-eG i[ icinorC ivanloB ed lulat
lulatipS ,“acuL lutnâfS„ eirtair
ecireneV-otamreD iloB ed cinilC
cinilC lulatipS ,“nihgnoL talracS„
cinilC lulatipS i[ “elehgruB .hT„
-aP„ eigoloceniG i[ \cirtetsbO ed
.“ubrâS tian
-ILIM 71 - TNAMRALA a
-NAC NIRP ESECED ED ENAO
-uporp av ,elatips ert\c rolirudnof
-inagro iirutcurts aeracifidom en
-abmihcs ,aerarutcurtser ,ecirotaz
elirimuned i[ mucerp ,iuluides aer
luziva uc ,ecilbup elelatips urtnep
ieir\mirP aerartsinimda n~ .SM
-as i]\tinu 81 tartni ua ielatipaC
-ucuB nid irutap uc ecilbup eratin
cinilC lulatipS vitcepser ,it[er
ed cinilC lulatipS ,“airaM atnâfS„
-naliF„ eigoloceniG i[ \cirtetsbO
ed ratisrevinU lulatipS ,“aiport
,“ucserodoehT naD„ eigolotamotS
-aC„ eigolorfeN ed cinilC lulatipS
-oC„ cinilC lulatipS ,“allivaD lor
-atnaC .I„ cinilC lulatipS ,“anitnel
-otrO ed cinilC lulatipS ,“onizuc
-ueR iloB ed lurtneC ,ro[ioF eidep
-DA |TA}NIIFN~ TSOF A a
I{ ROLELATIPS AI}ARTSINIM
-n~ :ELACIDEM ROLIICIVRES
av it[erucuB n` ,9002 nid dn=pec
-elatipS ai]artsinimdA anoi]cnuf
erac rof ,elacideM roliicivreS i[ rol
a eranoi]cnuf anub ed apuco av es
etaulerp eratinas i]\tinu 81 rolec
luretsiniM al ed etatilapicinum ed
-utceiorp tivirtoP .)SM( ii]\t\n\S
-isnoC ed taborpa erâr\toh ed iul
-ucuB iuluipicinum la lareneG luil
av ai]artsinimdA ,)BMGC( it[er
,irutsop ed 66 ed r\mun nu aeva
i[ erecudnoc ed irutsop 51 erac nid
-ugisa av ai]utitsnI .ei]ucexe ed 15
a erazilitu ed iuludom lulortnoc ar
7 iulurotamusnoc anigaP 8002 eirbmeced 21 ,ireniV

TRUCS EP \nrai ed rolirot\br\s adaoirep n` ecitsard elaortnoC

i]ajarucn` ,iiragluB
emusnoc \s
enothotua esudorp
-luB nid \citilop erac[im O
einapmac o tasnal a airag
ep \zaejarucn` i` erac nirp
-udorp emusnoc \s ine]\tec
etimsnart ,enothotua es
-otai]ini tivirtoP .etinivoN
etse ieinapmac lupocs ,rolir
-amusnoc ep ezejarucn` i-\s
-ua esudorp erepmuc \s irot
nirp etacifitnedi ,enothot
-agluB n` edaM„ \tehcite
-oce arogiver a urtnep ,“air
-mac iirotai]inI .iir\] aimon
etraop \s \zaemru ieinap
,iirot\cudorp uc ii]ucsid
-orp acifitnedi a urtnep
atrup rov erac elesud
n` edaM„ uc \tehcite
10,0 ,roiretlU .“airagluB
sudorp eraceif nid avel
tatizoped if av tar\pmuc
if av ec laiceps dnof nu-rtn`
rolec aerarotuja al tisolof
nid ebjuls \r\f i[am\r
eP .eraicnanif iezirc azuac
,eliz ecez a lusrucrap
“etnian~„ ,inul ed dn=pecn`
-sop al pilc nu azufid av
nirp enuizivelet ed elirut
-lub ep \zaejarucn` i-erac
esudorp erepmuc \s irag
.airagluB n` etazilaer
iir\cuJ
esaolucirep
\]aip ep ed esarter
erac iir\cuj ed 008.1 etseP
locirep n` enup tutup if ra
esarter tsof ua roliipoc a]aiv
-uJ luicifO ed eraznâv al ed
urtnep julC nae]ed
rolirotamusnoC ai]cetorP
n` ,tautcefe a erac ,)CPCJO(
-noc etlum iam ,eliz etseca
-oce irotarepo al elaort
\zaezilaicremoc erac icimon
aeraolaV .esudorp ed leftsa
esarter roliir\cuj a \latot
806.73 ed tsof a ]remoc nid
lortnoc ed elepihce ,iel ed
ed 000.81 etsep dnâcifirev
tsof ua ,\tadotoT .iir\cuj
dnivirp iretaba etatatsnoc
etatimrofnoc ed lujacram
\tseta erac ,EC naeporue
-es ed rolemron aeratcepser
eif \s eiubert erac ,etatiruc
ep uas eir\cuj ep etacilpa
i[ libiziv dom n` jalabma
etse anihC .titic ed ro[u
iir\cuj ed \srus alapicnirp
aduic n` ,\sn` ,esaolucirep
-nirp enâm\r ,urcul iutseca
iinuinU la rozinruf lulapic
-uj vitamixorpA .eneporuE
-enihc elesudorp nid etat\m
-sonucen tnacirbaf ua it[ez
anihC nid eliir\cuj rai ,tuc
etaot n` epaorpa cses\g es
nid liforp ed elenizagam
ed elirutropmI .ainâmoR
luna ,tucserc ua iir\cuj
\]af %01 acric uc ,atseca
a .7002 ed
\nrai ed rolirot\br\s eraot\gremerp adaoirep n` ac iei]alupop \dnamocer iraniretev-ratinas iirotcepsnI a
a arotseca lumusnoc i[ rolelamina aeracifircas et[evirp ec aeec n` iluger etimuna etcepser \s
rorutut ai]neta egarta ASVSNA -ratinaS \lanoi]aN aetatirotuA
,icrop cserc i[ ni]ed erac rolenaosrep -ilA a]narugiS urtnep i[ \ranireteV
-orp air\dopsog n` musnoc urtnep adaoirep n` ,)ASVSNA( roletnem
niver el ec rolii]agilbo arpusa ,eirp -rai ed rolirot\br\s eraot\gremerp
-ratinas ai]alsigel uc etatimrofnoc n` ii]\tivitca aeracifisnetni supsid a \n
-osa vitcepser ,eraogiv n` \raniretev -n` \tara es ,lortnoc i[ ei]cepsni ed
-acifircas ed etnian` rolicrop aeram .\serp ed tacinumoc nu-rt
elihceru al ed roliilatorc aerarts\p ;er aeratcepser \zaeziv elelaortnoC
-ev iulucidem aera]nuna ;rolelamina -irp eraniretev-ratinas iei]alsigel
aeracifircas aralced a urtnep ,raniret -acifircas ,rolelamina ai]alucric dniv
i[ uirporp musnoc urtnep iululamina -acram i[ aeracifitrec ,rolicrop aer
-esa eD .aiutseca iuluilatorc aeraderp -snart ,aeratizoped ,aerasecorp ,aer
-ocer iraniretev iirotcepsni ,aenem rolesudorp aerazilaicremoc i[ lutrop
enrac ed roleborp aeratlocer \dnam .\lamina enigiro ed
-sum uas icitamgarfaid iireilip nid -inas rolii]pircsmucric luides aL
aeratnezerp i[ \latsocretni arutaluc -a a]narugis urtnep i[ eraniretev-rat
-acol azar ep ed raniretev lucidem al ed lumargorp a[ifa av es roletnemil
iulunemaxe aerautcefe urtnep ii]\til -utcefe erac lulanosrep i[ etativitca
a .uirotagilbo cipocsolenihcirt .cipocsolenihcirt lunemaxe \zae
lunoiva uc eirot\l\c o urtnep ni]up iam it\lp moV
n=mor luratnemalraporue ed esuporp eletnemadnema tatpoda a naeporuE lutnemalraP a
aiutseca aeraerc ,II naeporuE cinU lureC lutehcaP al erivirp uc ucseniraM naeJ-nairaM
lutehcaP a “iregasap urtnep i[ rad ,eneirea eliinapmoc urtnep etnian` sap tnatropmi nu„ dniif
ezezitneicife i[-\s i]ioven eif \s ineirea iirotarepo ac urtnep ,\]namrofrep ed metsis nu ecudortni
a eirot\l\c ed roletelib lu]erp i[ ac ,ezero[cim es \s dn=mru robz ed atarud ,aetativitca
a tropsnarT urtnep aisimoC
-poda a naeporuE iulutnemalraP
-uratnemalraporue eletraopar tat
ucseniraM naeJ-nairaM nâmor iul
cinU lureC lutehcaP al eraotirefer
-alugeR vitcepser ,II naeporuE
-U lureC \zaednema erac lutnem
ed lutnemalugeR i[ I naeporuE cin
-negA role]netepmoc a erednitxe
-A a]narugiS urtnep eneporuE iei]
-oc nu \zaemrofni ,)ASAE( iei]aiv
-ureC aeraerC„ .\serp ed tacinum
-ropmi nu if av naeporuE cinU iul
eliinapmoc urtnep etnian` sap tnat
.iregasap urtnep i[ rad ,eneirea
-ea etur ed ele]er ienu aeriurtsnoC
-noc aerazitneicife i[ etcerid eneir
-olb aeraerc nirp iulucifart iululort
rov elanoi]cnuf elai]apsorea roliruc
ed ietarud aeratrucs al ecudnoc
ed iulumusnoc aeraunimid ,robz
-uder al i[ mucerp ,libitsubmoc
ed lupmiT .2OC ed roliisime aerec
ed roletelib lu]erp i[ rad ,eirot\l\c
lujatnava n` ecuder rov es robz ed roletelib lu]erp i[ rad ,eirot\l\c ed lupmiT -ap lujatnava n` ecuder rov es robz
ucseniraM naeJ-nairaM iuluratnemalraporue tivirtop ,roliregasap .ucseniraM \redisnoc ,“roliregas
naeJ-nairaM ,u\s lutropar n~ -nemalugeR et[evirp ec aeec n~ naeporuE cinU lureC lutehcaP
-oce \zaezinocerp eS .naeporue iul
-ifiralc ed eires o suda a ucseniraM role]netepmoc a erednitxe ed lut orue ed edrailim 2 etsep ed iimon -rofrep ed metsis nu ecudortni II
-id ele]netepmoc al eraotirefer ir\c ed iirozinruf egilbo \s erac ,\]nam
lunolip„ \tnizerper atseca ,ASAE ,\lautca ai]autis uc vitarapmoc
\s \zaemru erac i]\tirotua rolesrev i[-\s \nairea ei]agivan ed iicivres
vitalsigel iulutehcaP la “\]narugis elai]natsbus iimonoce i[ mucerp
-ifitrec ed elesecorp n` etacilpmi eif .naeporuE cinU lureC .gnul nemret ep i[ mucerp ,aetativitca ezezitneicife
-oi]arepo urtnep \timil nemret nu
-irozinruf a i[ rolirumordorea a erac -xe uc droca ed etse lurotropaR -ue \cinu adenom tatpoda mA„
\nairea ei]agivan ed iicivres ed rol iei]negA role]netepmoc aerednit ele]inarg tanimile ma ,\naepor elai]apsorea rolirucolb aerazilan
.1102 n` \nâp ,elanoi]cnuf
.iulucifart la tnemeganam ed i[ -aivA a]narugiS urtnep eneporuE \s miroD .erbmem eletats ertnid
ykS naeporuE elgniS lutehcaP i[ SNA/MTA ,irumordorea al iei] lui]aps nid elereirab i[ m\nimile erbmem roletats lutnemajagnA
-erp eli]\tiroirp ertnid anu etse II n` eceraoed ,iulucifart lulortnoc al eredev ed tcnup niD .nairea -orea elirucolb tcnup al enup a ed
-oruE iinuinU a ezecnarf iei]nide[ -el eletcepsa etaot ii]idnoc etseca i[ aerc etaop es cinu lurec ,cinhet -oh i[ mucerp ,elanoi]cnuf elai]aps
naeporue iulurasimoc a i[ enep -iva luinemod n` a]narugis ed etag \]niov ed eioven etsE .iz\tsa ed iicivres ed rolirozinruf aerâr\t
-nide[erpeciv ,irutropsnart urtnep .\lerbmu i[aeeca bus \lfa es iei]a \snârts erarobaloc o ed i[ \citilop azinagro i[-a ed \nairea ei]agivan
tatsisni a erac ,inajaT oinotnA elet -ap \tnizerper erednitxe \tsaecA eratilim i[ elivic eli]\tirotua ertn` -rofrep ed iiretirc ep aetativitca
iulutadnam lutupecn` al ed \cn` -ev rorutut aerargetni n` lanif lus eif \s rec ep ed elereirab ac urtnep -u evitceibo \zab al dnâva ,\]nam
-snart ed \citilop o \r\f„ \c u\s nu-rtn` citaiva lu]nal nid roligir uc ibrov metup \s i[ eta]niifsed -orue levin al etnegrevnoc i[ eratin
abrov if etaop un \dilos irutrop -is a eratnemelger ed cinu urdac -orue cinu rec nu ed tar\veda -ai]nese etnemele \tnizerper naep
a .“\tinU \poruE o erpsed .ii]\ticacife i[ ii]\ticapac ,ie]narug .ucseniraM eni]sus ,“naep -urec a \latot aeracifinu urtnep el

urdac - ei]nevnoc o acnab uc eiehcn`

av erac nirp ,eratnarag ed nofalp
aeraolav nid %05 al \nâp atnarag
.\cnab ed etadroca roletiderc
-ehcs ,8002 ieinapmac lurdac n~
\]afarpus ep \cinu \talp ed am
57,06 a aeradroca n` \tsnoc )SPAS(
al ,iel n` ilibit\lp ,ratceh ep orue ed
eli]\lP .orue/iel 3147,3 ed sruc nu
eratnemelpmoC etceriD elanoi]aN
-noc )1CDNP( lategev lurotces n`
ed \ratnemilpus aeradroca n` uats
elirutluc urtnep \]afarpus ep emus
vitcepser ,ei]alsigel ed etuz\verp
,ratceh nu urtnep orue 17,64
3147,3 ed sruc nu al iel n` ilibit\lp
a .orue/iel
-atipac aera]nanif urtnep iel n` et
aeraru[\fsed urtnep urcul ed iulul
mutnauc n` ,etneruc roli]\tivitca
aeraolav nid %07 al \nâp ed
-ifeneb iur\ceif etinevuc roli]\lp
-erp ie]efarpus rot\znupseroc ,raic
ed \tarebile a]nireveda n` etuz\v
-iderc acnab ,pocs tseca n~ .AIPA
-eda roliraicifeneb aticilos av eraot
ed aererec ,AIPA ed \sime a]nirev
erasecen etnemucod etla i[ tiderc
.iulutiderc aeraborpa urtnep
-i]nevnoC tivirtop ,aenemesa eD
-utiderc a eratnaraG ed ludnoF ,roli
\s ai]agilbo era AS NFI - laruR iul
ireimref urtnep etiderc al seccA
-imreted a]afarpus \tseta a]nirev
-cepser ,SPAS urtnep \talp al \tan
-ceriD elanoi]aN eli]\lP urtnep vit
-ev lurotces n` eratnemelpmoC et
lumitlu n` uN .)1 PDNC( lateg
\mrifnoc \]nireveda \tsaeca ,dnâr
-o ecaf un luraicifeneb \c lutpaf
.\talp al ed roliredulcxe lutceib
e]nireveda arebile av un AIPA
tsof ua erac urtnep roliraicifeneb
.elaunaitlum inui]cnas etilibats
,etaiehcn` rolii]nevnoC mrofnoC
-roca \s ai]agilbo era \cnab eraceif
mrofnoc ,ilibigile roliraicifeneb ed
-iderc ,enretni elas rolir\tnemelger
-mes \s dnâmru ,AS elareneG eteic
leftsa nu ,eraot\mru eleliz n` ,ezen
-nevnoC .RCB uc i[ tnemucod ed
,AIPA ertn` etaiehcn` tsof ua elii]
ed ludnoF i[ etanoi]nem elicn\b
- laruR iulutiderC a eratnaraG
.AS NFI
era AIPA ,rolii]nevnoC tivirtoP
eraceif urtnep \time \s ai]agilbo
erac nirp \]nireveda o raicifeneb
suped a luraicifeneb \c \mrifnoc
elemehcs urtnep \talp ed aererec
luna urtnep \]afarpus ep nijirps ed
elelaortnoc tautcefe ua-s \c i[ 8002
-eda ,aenemesa eD .evitartsinimda
ei]nevretnI i[ i]\lP ed ai]negA
-ecn` a )AIPA( \rutlucirgA urtnep
-nep role]nireveda aerarebile tup
nijirps ed iemehcs iiraicifeneb urt
-oi]netni erac - SPAS- \]afarpus ep
al ed etiderc ezesecca \s \zaen
ii]nevnoc taiehcn` ua erac elicn\b
-ipac aera]nanif urtnep ai]negA uc
es ,ireimref urtnep urcul ed iululat
.AIPA la tacinumoc nu-rtn` \tara
-erc al lusecca atilicaf a urtneP
-\tivitca urtnep rolireimref la etid
-noC taiehcn` a AIPA ,etneruc eli]
vitcepser ,icn\b \uod uc ii]nev
-oS epuorG - DRB ,AS knaB CEC

8 Documentar
Sfântul Ierarh Spiridon, ocrotitorul celor bolnavi
Unul dintre cei mai aprigi ap\r\tori ai
dreptei credin]e `n perioada primului
Sinod Ecumenic de la Niceea a fost
Sfântul Ierarh Spiridon, episcopul
Trimitundei, pe care Biserica noastr\ `l
pr\znuie[te ast\zi. Este a[ezat la loc
de cinste, pentru c\ prin simplitatea sa
a reu[it s\-i aduc\ pe mul]i
necredincio[i la Dumnezeu, vindecând
de Ioni]\
APOSTOLACHE
Sfântul Spiridon s-a n\scut `n
anul 270 `n localitatea Askia din
insula Cipru, din p\rin]i simpli,
iar principala `ndeletnicire a copi-
l\riei sale a fost pa[terea oilor.
Sfântul Spiridon a cunoscut taina
nun]ii, iar dup\ ce a murit so]ia
sa (foarte devreme), a `mbr\cat
haina monahal\, cheltuindu-[i a-
verea pentru cei care erau `n lips\
[i `n nevoie. Fiind `nzestrat de
Dumnezeu cu darul facerii de mi-
nuni, c\ci „vindeca tot felul de
boli, din cele cu anevoie de vinde-
cat, [i izgonea duhurile rele nu-
mai cu cuvântul“, Sfântul Spiri-
don a devenit p\storul spiritual al
credincio[ilor din cetatea Trimi-
tundei. A tr\it `n timpul marelui
`mp\rat Constantin, fiind un sus-
]in\tor neclintit al dreptei credin-
]e, pe care totdeauna a prezentat-o
oamenilor nealterat\, f\când vii
cuvintele Mântuitorului pentru
cei ce erau `n `ntuneric.
Ap\r\tor al adev\rului
treimic la primul Sinod
Ecumenic de la Niceea
Primii cre[tini au c\utat ade-
v\rul credin]ei cu inima. Aceast\
c\utare va deveni una ra]ional\
din momentul convertirii la cre[ti-
nism a oamenilor `nv\]a]i, a filoso-
filor care, pân\ la descoperirea lui
Hristos `n Biseric\, c\utaser\ a-
dev\rul `n diversele sisteme filo-
sofice pe care le studiau am\nun-
]it `n [colile timpului. Din aceste
`ncerc\ri ra]ionale de a-L cunoa[te
pe Creator, au luat na[tere mai
multe erezii, dintre care cea mai
grea pentru cre[tinii Bisericii pri-
mare a fost aceea a preotului Arie.
El ~l socotea pe Dumnezeu-Fiul
drept creatur\ a lui Dumnezeu-
Tat\l [i nu de o fiin]\ cu Acesta.
Bucure[ti Muntenia 95,30 Mhz; Vaslui 106,70 Mhz; Moine[ti 99,80 Mhz; Bac\u 96,80 Mhz; Bicaz Toaca 93,30 Mhz; One[ti 88,40 Mhz; Topli]a 90,10
Radio TRINITAS
Mhz; Putna 94,80 Mhz; Suceava 106,90 Mhz; Darabani 95,60 Mhz; Zal\u 93,10 Mhz; B=rlad 93,70 Mhz; Piatra Neam] 91,20 Mhz; Ia[i 92,70 Mhz;
H=rl\u 92, 20 Mhz; Boto[ani 88,90 Mhz; Ha]eg 100,20 Mhz; Moldova Nou\ 104,30 Mhz; Harghita Gheorghieni 93,00 Mhz; T=rgu Neam] 106,80 Mhz;
Gura Humorului 92,80 Mhz; R\d\u]i 97,80 Mhz; Sibiu 93,30 Mhz; Baia Mare Mogo[a 94,30 Mhz; Dur\u 91,80 Mhz; Gala]i 96,50 Mhz;
Craiova 100 Mhz; B\ile[ti 98,20 Mhz; Novaci 96,20 Mhz; Tg. Jiu 93.40 Mhz; Bechet 103,10 Mhz; Tg. C\rbune[ti 95,40 Mhz.
patimile multora prin darul facerii de
minuni cu care a fost `nvrednicit. A
fost prigonit `n timpul `mp\ratului
roman Maximian, fiind arestat, apoi
exilat. La Sinodul de la Niceea l-a
cunoscut pe Sfântul Ierarh Nicolae de
care a fost foarte apropiat. A s\vâr[it
multe minuni prin care a ajutat pe cei
ce erau `n suferin]e [i `n lipsuri.
~mp\ratul Constantin cel Ma-
re (306-337), care de[i nu era un
cunosc\tor al problemelor teolo-
gice, aflând despre tulburarea
produs\ `n Biseric\ de erezia lui
Arie, a stabilit organizarea unui
sinod ecumenic `n cadrul c\ruia
s\ se stabileasc\ concis adev\rul
de credin]\ al Bisericii. Sinodul a
avut loc la Niceea `n anul 321,
iar printre participan]i s-a nu-
m\rat [i Sfântul Ierarh Spiridon,
reprezentantul bisericii din ceta-
tea Trimitundei.
A adus un filosof arian
la credin]a adev\rat\
Aici, el i-a uimit pe mul]i cu
simplitatea cu care a explicat
credin]a ortodox\. F\r\ prea
mult\ [tiint\ de carte, sfântul a
reu[it s\ converteasc\ un mare
filosof al vremii de la arianism la
ortodoxie. El s-a apropiat [i i-a
zis: „Unul este Dumnezeu Care a
f\cut cerul [i p\mântul, pe om
din p\mânt l-a zidit [i toate cele-
lalte, cele v\zute [i cele nev\zute
le-a a[ezat cu Cuvântul [i cu Du-
hul S\u. Pe Acel Cuvânt ~l cre-
dem noi c\ este Fiul lui Dumne-
zeu, care S-a milostivit de r\t\ci-
rea noastr\, S-a n\scut din Fe-
cioar\, a vie]uit cu oamenii, a p\-
timit, a murit pentru mântuirea
noastr\, a `nviat [i `mpreun\ cu
El a `nviat tot neamul omenesc.
Pe Acesta ~l a[tept\m s\ vin\, s\
judece pe to]i cu dreptate [i s\
r\spl\teasc\ fiec\ruia dup\
vrednicie, [i-L credem c\ este de
o fiin]\ cu Tat\l, pe scaun `mpre-
un\-[ez\tor [i asemenea cinstit.
Acestea, astfel, le m\rturisim f\r\
ispitire [i `ncercare [i nici tu nu
`ndr\zni s\ ispite[ti adev\rul,
pentru c\ el covâr[e[te toat\ `n-
]elegerea ta [i este mai presus
decât toat\ cuno[tiin]a“.
Ca s\-i dovedeasc\ filosofului
unitatea Sfintei Treimi, Sfântul
CM
YK
Vineri, 12 decembrie 2008
Spiridon a f\cut semnul Sfintei
Cruci cu dreapta, având `n stân-
ga o c\r\mid\, [i invocând nu-
mele Sfintei Treimi. De`ndat\ fo-
cul s-a ridicat `n sus, apa a c\zut
pe p\mânt, iar lutul din c\r\mi-
d\ a r\mas `n mâna lui. To]i cei
prezen]i au fost cuprin[i de uimi-
re, iar filosoful nu mai avea cu-
vinte pentru a-l combate pe
sfânt, `n care lucra puterea dum-
nezeiasc\, care a f\cut s\ se `m-
plineasc\ cuvintele Scripturii:
„Nu st\ `n cuvânt ~mp\r\]ia lui
Dumnezeu ci `n putere“.
Ierarhul care a vorbit
cu cea moart\
Dup\ ce s-au sfâr[it lucr\rile
sinodului, Sfântul Spiridon a ve-
nit `n cetatea sa. ~ntre timp, a
murit Irina, fiica lui, care toat\
via]a petrecuse `n feciorie, slu-
jind lui Hristos. ~n timpul vie]ii,
o femeie `i `ncredin]ase fetei spre
p\strare un odor de aur. Acum,
dac\ fata murise, femeia nu-[i
mai putea lua `napoi odorul, de
care numai cea moart\ [tia unde
este. Dup\ ce au c\utat peste tot
[i nu au g\sit nimic, Sfântul Spi-
ridon a mers la mormântul fiicei
sale [i a strigat c\tre d=nsa, pre-
cum odinioar\ strigase Hristos
pe prietenul s\u, Laz\r: „Fiic\ I-
rino, unde este odorul de aur care
]i s-a `ncredin]at spre p\strare?“,
iar ea, ca trezindu-se ca dintr-un
somn lung, i-a spus locul unde era
ascuns odorul. {i iar\[i a zis c\-
tre dânsa Sfântul: „Dormi de a-
cum, fiica mea, pân\ ce te va de[-
tepta Domnul tuturor, la `nvie-
rea cea de ob[te“.
De asemenea, Sfântul l-a vin-
decat [i pe `mp\ratul Constan]ie,
fiul `mp\ratului Constantin, du-
p\ ce acesta l-a v\zut prin vis [i,
chemându-l din cetatea Trimi-
tundei, a ob]inut vindecare doar
prin atingerea de d=nsul.
A fost `nvrednicit
de Dumnezeu cu
darul neputrezirii
Dup\ o via]\ `ntreag\ `n care
a slujit cu vrednicie bisericii din
Trimitunda, Sfântul Ierarh Spi-
ridon a fost chemat de c\tre St\-
pânul s\u pentru a merge la cele
`nalte, `n l\ca[urile drep]ilor, la
locul care `i era rânduit dup\
faptele sale cele bune. A murit `n
anul 348 d.Hr, la vârsta de 78 de
ani, fiind `ngropat `n Biserica
„Sfin]ilor Apostoli“ din cetatea
Trimitundei, din insula Cipru.
Dup\ ce saracinii au cotropit
insula, ciprio]ii au deschis mor-
mântul s\u pentru a-i muta
CM
YK
moa[tele la Constantinopol. A-
tunci i-au descoperit trupul `n-
treg, `nconjurat de o binepl\cut\
mireasm\ de busuioc, semn al
sfin]eniei vie]ii sale. La c\derea
Constantinopolului `n mâinile
turcilor, `n 1453, sfintele sale
moa[te au fost mutate `n Serbia,
iar de aici un p\rinte din insula
Corfu, Georgios Kalohairetis, le-a
adus `n Grecia.
~n prezent, moa[tele Sfântului
Ierarh Spiridon se g\sesc `ntr-o
biseric\ din insula greceasc\
Corfu, biseric\ aflat\ la 100 de
metri de mitropolie, al\turi de
moa[tele Sfintei ~mp\r\tese Teo-
dora, pr\znuit\ de Biseric\ `n zi-
ua de 11 martie a fiec\rui an.
Sfântul c\l\tor
Pân\ [i ast\zi, Sfântul lucrea-
z\ pentru credincio[i prin sfinte-
le sale moa[te. El este cunoscut
ca „Sfântul c\l\tor“, deoarece pa-
pucii s\i de m\tase se uzeaz\ [i
sunt `nlocui]i `n fiecare an, de zi-
ua pr\znuirii sale.
Spre deosebire de celelalte
sfinte moa[te, cele ale Sfântului
dispar frecvent din racl\, venind
la cei care `i cer ajutorul cu cre-
din]\ [i f\când numeroase mi-
nuni. El este ocrotitorul celor bol-
navi, [i de aceea multe spitale `i
poart\ numele.
Exist\ mai multe dovezi [i
m\rturii despre aceste c\l\torii
pe care le face sfântul: clericii [i
credincio[ii au observat adesea c\,
pentru perioade scurte de timp,
trupul sfântului lipse[te din ra-
cl\, iar atunci când sfântul revi-
ne, trupul s\u este cald [i pr\fu-
it. De asemenea, papucii Sfântu-
lui sunt schimba]i `n fiecare an,
deoarece se uzeaz\, put=ndu-se
vedea pe ei urme de praf [i de iar-
b\. Pentru acest lucru, Sfântul
Spiridon a fost ales patronul ciz-
marilor. ~n timpul procesiunilor
religioase, Sfântul Spiridon este
purtat `n racl\ stând `n picioare.
Este cinstit de peste 1.600 de
ani de c\tre credincio[i ca fiind
cel ce petrece totdeauna cu oame-
nii, a[a cum ni se arat\ `n cânt\-
rile Acatistului s\u: „Bucur\-te
c\ e[ti [i cu oamenii cu trupul pe-
trec\tor; Bucur\-te c\ al t\u
trup s\vâr[e[te ast\zi minuni;
Bucur\-te c\ `nc\l]\mintele tale
slujesc ca dovad\“.
Când insula Corfu a apar]inut
vene]ienilor, ace[tia l-au cinstit pe
Sfântul Spiridon cu evlavie pentru
ajutorul dobândit de la dânsul.
Drept dovad\ de cinstire, vene]ie-
nii l-au `mbr\cat pe Sfânt cu ve[-
minte cusute cu fir de aur, dar a
doua zi au g\sit moa[tele sale `m-
br\cate `n acelea[i ve[minte sme-
rite, iar straiele pe care ace[tia i le
d\ruiser\ erau lâng\ racl\.
La Ierusalim exist\ o biseric\
cu hramul „Sfântul Ierarh Spiri-
don“. ~ntr-o zi, preo]ii l-au v\zut
pe sfânt `n biseric\, uitându-se
prin una dintre ferestre. Dup\ ce
a plecat, pe geamul ferestrei a
r\mas imprimat chipul s\u.
Reprezent\rile
iconografice ale
Sfântului Spiridon
Conform relat\rilor lui Dioni-
sie din Furna, Sfântul Spiridon
apare reprezentat ca „un b\trân
cu barba lung\ [i despicat\ pu]in
`n dou\, purtând scufie“.
Mai este reprezentat `n icoa-
na primului Sinod Ecumenic de
la Niceea din anul 325, `mpreu-
n\ cu ceilal]i ierarhi care erau de
fa]\. ~n mijlocul adun\rii, este
reprezentat un filosof care pri-
ve[te uimit, `n timp ce Sfântul
Spiridon, `ntinzând o mân\ spre
acesta, strânge `n cealalt\ mân\
o c\r\mid\ din care ies: foc, lut
[i ap\, ilustrând deofiin]imea
Sfintei Treimi. a
Radio TRINITAS
 CM
YK

Vineri, 12 decembrie 2008 Reportaj 9

tru izolarea bolnavilor de cium\.

Mii de bolnavi [i-au g\sit Ceva mai târziu, `n 1762, Al.

Moruzi a ctitorit un nou spital
pentru ciuma]i, la Dude[ti, `n a-
propierea Bucure[tiului. Toate

vindecarea `n bolni]ele m\n\stire[ti cl\dirile spitalului gravitau de a-

semenea `n jurul bisericii cu hra-
mul „Sfin]ii Haralambie, Alexan-
dru [i Visarion“.
De-a lungul istoriei, Biserica Ortodox\ Român\ [i-a „Sf=ntul Spiridon“,
continuat actul liturgic [i `n afara l\ca[ului de cult, cel mai mare spital
prin chipul v\zut al filantropiei. La `nceput, aceasta din Moldova
s-a concretizat `n ajutorarea celor `n nevoi, cu La Ia[i, domnitorul Constan-
prilejul praznicelor mari, al hramurilor, iar mai apoi, tin Cehan Racovi]\ a `ntemeiat
`n 1757 Spitalul „Sfântul Spiri-
odat\ cu dezvoltarea organiz\rii biserice[ti din don“, pe l=ng\ m\n\stirea cu a-
Moldova [i }ara Româneasc\, au ap\rut [i l\ca[uri cela[i nume. „S-au pus la cale ca
s\ se fac\ spital la m\n\stirea ce
institu]ionalizate cu diferite ramuri de activitate. din nou s-a zidit aicea `n ora[ul
Ia[ilor, a Sfântului Spiridon,
Cele mai cunoscute au fost bolni]ele, a[ez\minte pentru folosul str\inilor slabi [i
sociale construite pe lâng\ m\n\stiri [i biserici, `n neputincio[i, c\ci porunca zice s\
prime[ti pe str\in, s\ `mbraci pe
vederea ajutor\rii bolnavilor, care, cu timpul, mai cei goi [i s\ cercetezi pe cei bol-
ales `n secolul al XVIII-lea, s-au dezvoltat `n navi“, citim `n hrisov.
„Pân\ s\ se institu]ionalizeze
adev\rate spitale ce ofereau celor bolnavi toat\ ideea aceasta de spital, Biserica s-
Spitalul Col]ea cuprindea a ocupat de voluntariat. ~ntre
asisten]a medical\ de care aveau nevoie. timp, `n secolul al XVIII-lea, oda-
la `nfiin]are 24 de paturi [i o farmacie t\ cu reformele fanariote, putem
e, care [i aici fu pus la aceea[i Bolni]a Horezu a fost ridicat\ trul Capitalei, `n apropierea cur]ii vorbi de reforme `n domeniul s\-
de Ciprian BÂRA treab\ pe care o `ndeplinea la de Maria Brâncoveanu, care a domne[ti [i a v\mii ora[ului, spi- n\t\]ii. Este cunoscut\ Spiridoni-
m\rturisit c\ a zidit aceast\ bi- talul era destinat bolnavilor s\- a, acest curent medical din vre-
Dragomirna, s\ le dea toat\ `ngri- mea lui Constantin Cehan Raco-
~n actele oficiale ale }\rii Ro- jirea [i odihna [i s\ aib\ pentru ei sericu]\-bolni]\ „pentru buna po- raci [i str\inilor bolnavi.
mâne[ti, termenul de bolni]\, ca- menire a str\mo[ilor s\i“. Chilii- Acest a[ez\mânt era deservit vi]\, la Ia[i. Spirodonia se cunoa[-
neadormit\ purtare de grij\“. te c\ a fost o institu]ie foarte pu-
re definea locul unde se `ngrijeau Din `nsemn\rile biografice [i le acesteia se g\sesc la aproxima- de un personal compus dintr-un
bolnavii, a ap\rut pentru prima tiv 100 de metri la nord de bolni- medic, un chirurg, un b\rbier, `n- ternic\, bine organizat\. Bisericii
din toate documentele vremii re- nu i-a lipsit niciodat\ aceast\ co-
dat\ `n secolul al XVI-lea, când iese c\ „spitalul lui Paisie era ]\, iar `ntreg acest complex este grijitori [i farmacist. ~n afara spi-
`n documentul prin care Vladis- de asemenea `nconjurat de zi- talului [i a farmaciei, sp\tarul ordonat\ de filantropie“, ne-a de-
mai degrab\ un azil pentru b\- clarat p\rintele Ionu] Moldovea-
lav Voievod d\ruia, `n 1523, bol- trâni [i bolnavi, accentul curativ duri. Toate acestea s-au constru- Cantacuzino a mai cl\dit o serie
ni]ei de la Simidreni jum\tate it odat\ cu cl\direa bisericii, pen- de chilii pentru s\raci, camere nu, conferen]iar la Facultatea de
punându-se pe diet\ [i pe regi- Teologie Ortodox\ din Bucure[ti.
din veniturile unei c\[erii, se mul de via]\. tru a folosi drept locuin]\ c\lug\- pentru odihna str\inilor, han, o
precizeaz\ scopul dona]iei: „s\ le [coal\ slavo-român\ [i o [coal\ Documentele arat\ c\, `n pri-
Bolni]ile `nfiin]ate `n aceast\ rilor bolnavi, preo]ilor, precum [i mii ani, spitalul avea 30 de pa-
fie hran\ fra]ilor de la bolni]\“. perioad\ se apropie [i mai mult pelerinilor. C\ la aceast\ bolni]\ pentru `nv\]\mântul muzicii bi-
serice[ti. ~ntreg edificiul a fost turi. Se pare c\ pân\ la atestarea
de modelul spitalului bizantin, au fost trata]i [i bolnavi veni]i documentar\ din vremea lui Con-
Moldova, patria de renumita Vasiliad\ din Ceza- din afara m\n\stirii este de- pus sub patronajul duhovnicesc
al Sfin]ilor Trei Ierarhi. stantin Cehan, ideea de a ctitori
reea Capadociei, fiind pentru a- monstrat de rezultatul diverselor
primelor bolni]e cest r\stimp singura institu]ie cu s\p\turi care s-au f\cut `n cur-
bolni]a „Sf. Spiridon“ a apar]inut
lui {tefan Bosie `n 1743, care, cu
Primele astfel de a[ez\minte anumite preocup\ri curativiste tea bolni]ei, unde s-au g\sit tru- Spitalul Pantelimon, banii primilor donatori numi]i e-
existent\ pe meleagurile noas- puri care nu au fost `nmormânta-
cunoscute au fost cele de la Schi-
tre, putând fi considerate «spita- te dup\ rânduiala c\lug\reasc\,
pentru bolnavii cu pitropi, A. V. Kog\lniceanu, Vasi-
tul Jgheabul [i cea a lui Anasta- le Roset [i Anastasie Lipscanul, a
sie Crimca, din Moldova, despre lul medieval românesc»“. cu c\r\mid\ sub cap [i `nf\[ura- afec]iuni cronice construit `n 1754 Biserica „Sf.
care nu mai avem informa]ii du- te cu mantia, ci dup\ obiceiul mi- Spiridon“ [i `n jurul ei bolni]a.
renilor, `n sicriu. Al doilea spital construit `n
p\ 1641. Mul]umirile aduse capitala }\rii Române[ti a fost ~n 1765 s-a hot\rât m\rirea ca-
Reorganizarea monahal\ s\- pacit\]ii spitalului, iar `n 1860 a
`n pomelnicele Spitalul Pantelimon, ctitorie a
vâr[it\ `n Moldova [i }ara Româ- Spital cu 24 de paturi lui Grigorie Ghica al II-lea, con- ajuns s\ aib\ 280 paturi [i s\ ad-
neasc\ spre sfâr[itul secolului al m\n\stire[ti, m\rturie struit `ntre anii 1735-1752 pe ministreze 13 institu]ii spitalice[ti
XVIII-lea, sub `ndrumarea du- la Biserica Col]ea din toat\ Moldova. Veniturile a[e-
a existen]ei bolni]elor lâng\ m\n\stirea cu hramul
hovniceasc\ a c\lug\rului c\rtu- din Bucure[ti „Sfântul T\m\duitor Panteli- z\mântului au crescut `n fiecare
rar [i sfânt Paisie Velicikovski, ~n zona Vâlcii dateaz\ din cele mon“. Acest spital a avut la `n- an, iar `n 1821 avea 45 de mo[ii, fi-
va marca [i o perioad\ de evolu- mai vechi timpuri bolni]ele de la Secolul al XVIII-lea a fost se- ceputuri 12 paturi [i a fost desti- ind cel mai mare din Moldova.
]ie [i `nflorire a bolni]elor. ~n ze- Bistri]a, Cozia, Horezu, Râmnicu colul apari]iei spitalelor, astfel c\ nat bolnavilor cu afec]iuni cron- ~n anul 1830 s-a `nfiin]at `n
lul ctitoricesc paisian a existat [i Vâlcea, Dintr-un Lemn, care au cel mai vechi spital, Col]ea, a fost ice, „pentru cei ce ar p\timi de jurul Spitalulului „Sfântul Spiri-
un curent favorabil `ntemeierii existat pân\ dup\ `nfiin]area `nfiin]at la Bucure[ti la 14 de- boale cronice“, cum am citit din don“ prima societate [tiin]ific\
de institu]ii spitalice[ti. Spitalului Col]ea. cembrie 1704 de c\tre sp\tarul hrisov. Asisten]a bolnavilor era medical\ din ]ara noastr\ care a
Din `nsemn\rile lui S. Cetferi- Cea mai veche bolni]\ din a- Mihai Cantacuzino. asigurat\ de un medic care vizita tip\rit [i prima revist\ [tiin]ific\
cov, biograful lui Paisie, afl\m c\ ceast\ parte a ]\rii, atestat\ do- La `nfiin]are acest spital cu- bolnavii de dou\ ori pe s\pt\mâ- medical\ româneasc\, revista
la M\n\stirea Dragomirna, „bol- cumentar, este cea de la Bistri]a, prindea 24 de paturi [i o farmacie, n\. ~n apropiere, Grigorie Ghica medico-chirurgical\.
navii b\trâni [i cei slabi se a[ezau ridicat\ de Barbu Craiovescu. „cu felurite leacuri [i felurite buru- a construit o serie de cl\diri, gru- ~n secolul al XVIII-lea au luat
`n spit\la[ [i se `ncredin]au frate- Cl\dirile care deserveau bolni]a ieni t\m\duitoare“. Construit `n pate `n jurul unei bisericu]e cu fiin]\ spitale [i `n Craiova (1737),
lui Onufrie, care cuno[tea pu]in is- sunt pe latura de nord-vest, iar curtea M\n\stirii Col]ea din cen- hramul „Sfântul Visarion“, pen- Buz\u (1739), Roman (1797). a
cusin]a doftoriceasc\, avea o inim\ aici s-au p\strat documente care
plin\ de dragoste [i se pricepea certific\ vindecarea trupeasc\ a
cum s\ mângâie pe suferinzi, cu mai multor persoane, printre ca-
vorbe [i cu sfaturi duhovnice[ti“. re fiul paharnicului Jianu, iar `n
Mutându-se cu ob[tea sa la pomelnicele m\n\stirii se g\sesc
M\n\stirea Secu, stare]ul Paisie mul]umiri pentru vindec\rile de
i-a cerut `n 1778 mitropolitului s\ tifos, epilepsie, psihopatii [i ciu-
`nt\reasc\ tipicul vie]ii monahale m\. Tot complexul din jurul bol-
`n care era consemnat\ [i obliga]ia ni]ei este a[ezat `n afara incintei
de a sluji bolnavilor celor slabi [i m\n\stirii.
b\trâni din soborul fra]ilor [i celor La nord de ora[ul C\lim\-
ce nu mai `ncap `n spital. ne[ti, pe Valea Oltului, peste
Când a avut loc mutarea lui drum de M\n\stirea Cozia, se a-
Paisie la Neam] `mpreun\ cu cea fl\ bolni]a Cozia, construit\ de
mai mare parte dintre c\lug\rii Radu Paisie la 1542, `mpreun\
s\i de la Secu, aici, dup\ cum ne cu chiliile din jur. La vest de bi-
informeaz\ biograful s\u, „stare- serica bolni]ei se g\sea un an-
]ul zidi `n m\n\stire un spital, ca- samblu de cl\diri din care ast\zi
se de oaspe]i [i `nmul]i considera- nu a r\mas decât una, lung\ de
bil num\rul chiliilor. Grija de cei 30 de metri [i lat\ de [ase metri,
bolnavi, b\trâni [i str\ini preocu- pe care exist\ o plac\ de mar-
pa `ndeosebi pe stare], c\ci to]i a- mur\ pe care este scris: „Aceast\
ce[tia veneau la dânsul [i cu la- cas\ a fost dintr-un `nceput a
crimi `l rugau s\-i ad\posteasc\ bolni]ei Sfintei M\n\stiri Cozia,
pentru Domnul `n m\n\stire. iar `n curgerea vremurilor n\ru-
Stare]ul a[eza pe cine trebuia `n indu-se, `n 1964-1965 s-a re`nno- Veniturile a[ez\mântului „Sfântul Spiridon“ din Ia[i au crescut
spital [i poruncea fratelui Onufri- it precum se vede“. `n fiecare an, iar `n 1821 avea 45 de mo[ii, fiind cel mai mare din Moldova
CM
YK
10 Calendarul zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Sfântul Ierarh
Spiridon - „dreptarul
arhiereilor“
„Soborului celui dintâi te-ai a-
r\tat ap\r\tor [i de minuni f\-
c\tor, de Dumnezeu purt\torule
Spiridoane, p\rintele nostru.
Pentru aceasta cu femeia cea
moart\ `n groap\ tu ai vorbit [i
[arpele `n aur l-ai pref\cut. {i
când ai cântat sfintele rug\ciuni,
`ngeri ai avut `mpreun\ cu tine
slujind, preasfin]ite. Slav\ Celui
ce te-a pream\rit pe tine; slav\
Celui ce te-a `ncununat; slav\
Celui ce lucreaz\ prin tine tu-
turor t\m\duiri.“ (Troparul
Sfântului Ierarh Spiridon)
***
Troparul (sau stihira) este forma
cea mai veche [i fundamental\ a
poeziei imnografice liturgice. ~n
limba greac\, troparul respect\,
ca form\, legile compozi]iei poetice
(ritm, rim\, num\r de silabe); prin
traducerea `n limba român\, este
redat `n proz\, respectându-se
fondul, `n dauna formei. Denumi-
rea de „tropar“ se d\ ast\zi unor
compozi]ii imnografice izolate, ca-
re prezint\ pe scurt [i cânt\ chi-
pul sau icoana vie]ii unui sfânt (u-
nor sfin]i), ori descriu sensul [i im-
portan]a unui eveniment din via]a
Mântuitorului sau din istoria
sfânt\ a mântuirii, care se come-
moreaz\ `n principalele s\rb\tori
din cursul anului bisericesc. Tro-
parul de ast\zi ni-l prezint\ pe
Sfântul Ierarh Spiridon (care s-a
s\vâr[it la anul 348, `n Trimitun-
da) ca mare f\c\tor de minuni,
dar mai ales ca „dreptar al arhie-
reilor“ (mare ap\r\tor al Ortodo-
xiei [i mare slujitor al altarului).
Cel mai sugestiv tablou al acestui
tropar, unic `n imnografie, ne am-
inte[te de faptul c\ `ngerii sunt
`mpreun\ cu oamenii atunci când
`n biserici se cânt\ „sfintele rug\-
ciuni“: „{i când ai cântat sfintele
rug\ciuni, `ngeri ai avut `mpreu-
n\ cu tine slujind, preasfin]ite“.
Aceast\ m\rturie minunat\ a
Sfântului Ierarh Spiridon a r\mas
peste veacuri pild\ vie [i gr\itoare
a faptului c\ biserica (l\ca[ul
sfânt) este locul unde se s\l\[lui-
esc `ngerii lui Dumnezeu, este
cerul coborât pe p\mânt. Faptul
c\ `ngerii slujesc `mpreun\ cu oa-
menii se arat\ l\murit `n diferite
rug\ciuni, ca de exemplu, `n
rug\ciunea Intr\rii sau a Vohodu-
lui Mic de la Sfânta Liturghie:
„St\pâne Doamne, Dumnezeul
nostru, Cel ce ai a[ezat `n ceruri
cetele [i o[tile `ngerilor [i ale ar-
hanghelilor spre slujba slavei Ta-
le, f\ ca, `mpreun\ cu intrarea
noastr\, s\ fie [i intrarea sfin]ilor
`ngeri, care slujesc `mpreun\ cu
noi [i `mpreun\ sl\vesc bun\tatea
Ta“. ~n `ncheiere, a[ dori s\ amin-
tesc c\ Sfântul Ierarh Spiridon a
fost unul dintre P\rin]ii care, prin
tr\irea lor, au unit p\mântului
cerul, pe cele de demult cu cele vi-
itoare, vie]uind cu cinste [i cu pl\-
cere de Dumnezeu, urmând lui
David `n blânde]e, lui Iacob `n
simplitatea inimii [i lui Avraam `n
iubirea de str\ini. (Nicolae
PREDA, doctor `n Liturgic\)
APOSTOLUL ZILEI
Omul bun poate face, dintr-oo
zi `ntunecat\, o zi luminat\
„Alt\dat\ era]i `ntuneric, iar acum
sunte]i lumin\ `ntru Domnul; umbla]i
ca fii ai luminii! Pentru c\ roada lu-
minii e `n orice bun\tate, dreptate [i
adev\r; `ncercând ce este binepl\cut
Domnului, [i nu fi]i p\rta[i la faptele
cele f\r\ road\ ale `ntunericului, ci,
mai degrab\, osândi]i-le pe fa]\. C\ci
cele ce se fac `ntru ascuns de ei ru[ine
este a le [i gr\i. Iar tot ce este pe fa]\ se
descoper\ prin lumin\, c\ci tot ceea ce
este descoperit lumin\ este. Pentru
aceea zice: «De[teapt\-te cel ce dormi [i
te scoal\ din mor]i [i te va lumina
Hristos». Deci, lua]i seama, cu grij\,
cum umbla]i, nu ca ni[te ne`n]elep]i, ci
ca cei `n]elep]i, r\scump\rând vremea,
c\ci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fi]i
f\r\ de minte, ci `n]elege]i care este
voia Domnului. {i nu v\ `mb\ta]i de
vin, `n care este pierzare, ci v\ umple]i
de Duhul. Vorbi]i `ntre voi `n psalmi [i
`n laude [i `n cânt\ri duhovnice[ti, l\u-
dând [i cântând Domnului, `n inimile
voastre.“ (Efeseni 5, 8-19)
***
Sfântul Apostol Pavel ne `ndeamn\
s\ primim darul luminii, dat lumii de
Hristos-Domnul. Suntem numi]i fii ai
luminii pentru c\ ne-am n\scut, `n apa
Botezului, din lumin\ [i c\tre lumin\.
Am auzit despre bun\tate, dreptate [i
adev\r, care sunt valori [i principii
general apreciate, dar ce leg\tur\ au
ele cu lumina? Fundalul icoanei
sfin]ilor este constituit, `n tradi]ia orto-
dox\, dintr-un fond auriu, simbol al lu-
minii care nu provoac\ umbre, ci
`nv\luie [i ocrote[te, o lumin\ care pro-
moveaz\. Aceasta `nseamn\ c\ dincolo
de via]a tr\it\, de faptele s\vâr[ite sau
cuvintele exprimate, se afl\ lumina.
Dac\ `n `ntuneric te po]i ascunde, lu-
mina te arat\ a[a cum e[ti [i unde e[ti.
Sfântul Pavel ne `ndeamn\ s\ umbl\m
ca „fii ai luminii“, adic\ având o cale
sigur\ [i un scop precis. Numai `n lu-
min\ po]i merge `n siguran]\, numai la
lumin\ te po]i orienta, numai cu lu-
mina po]i s\ g\se[ti scopul vie]uirii
tale. Dar lumina de care vorbe[te
Sfântul Pavel este tainic legat\ de
†) Sfântul Spiridon,
episcopul Trimitundei
(dezlegare la pe[te)
Originar din Insula Cipru,
Sfântul Spiridon a tr\it `n seco-
lul al IV-lea. A fost p\stor de oi,
apoi s-a `nsurat, iar dup\ moar-
tea so]iei, s-a c\lug\rit [i a fost
ales episcop al cet\]ii Trimitun-
da, aproape de Salamina. Pentru
via]a sa curat\, Dumnezeu l-a
`nzestrat cu darul t\m\duirii bo-
lilor [i a facerii de minuni. ~n
timpul persecu]iei `mpotriva
cre[tinilor, Sfântul Spiridon a
fost prins, schingiuit [i `ntem-
bun\tate, adev\r [i dreptate, adic\
aceste virtu]i duc la lumin\, iar lumina
nu ne poate conduce decât c\tre ele.
Numai astfel putem `n]elege de ce
Biserica a rânduit a fi citit acest frag-
ment apostolic `n ziua de pomenire a
Sfântului Spiridon, un iubitor [i
m\rturisitor al adev\rului la Sinodul I
Ecumenic. Este u[or s\ vezi lumina [i
pacea de pe chipul unui om bun, lumi-
na din privirea unei persoane care nu
minte, lumina ce popose[te `n sufletele
celor c\rora li s-a f\cut dreptate. Spre
finalul fragmentului apostolic, Sfântul
Pavel ne mai `ndeamn\ s\ „r\scump\-
r\m vremea, c\ci zilele rele sunt“. A
r\scump\ra `nseamn\ a pl\ti pre]ul
unui lucru vândut, pentru a-l readuce
`n proprietatea ta, adic\ a redobândi
ceea ce am pierdut. Este o datorie s\
p\strezi darul primit, lumina de la
Sfântul Botez. Atunci când l-ai vândut,
mai exist\ posibilitatea s\-l redobân-
de[ti. ~n mijlocul r\ut\]ii zilelor, avem
puterea s\ aducem bun\tate, s\ schim-
b\m vremurile, schimbându-ne mai
`ntâi pe noi `n[ine. Un om bun poate fa-
ce, dintr-o zi `ntunecat\, o zi luminat\.
(Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
ni]at. A luat parte la Sinodul I
Ecumenic de la Niceea (325).
Moa[tele Sfântului Spiridon se
g\sesc `n Insula Corfu.
Tot ast\zi, Biserica face pome-
nirea Sfântului Mucenic Sinet; a
Sfântului Alexandru, arhiepis-
copul Ierusalimului, [i a Sfin]ilor
Cuvio[i Amonata [i Antu.
Mâine, Biserica face pome-
nirea †) Sfântului Ierarh Dosof-
tei, mitropolitul Moldovei (deezlee-
garee la pee[tee).
~n ziua de
12 decembrie,
istoria consemneaz\:
a 1711: a murit Gheorghe
Brancovici, cronicar, autorul u-
nei cronici `n limba român\ [i a
alteia `n limba sârb\, care cu-
prinde [i date despre români;
a 1821: s-a n\scut Gustave
Flaubert, scriitor francez, consi-
derat creatorul romanului realist
obiectiv (d. 8 mai 1880);
a 1864: Episcopia Ortodox\
de la Sibiu a fost ridicat\ la ran-
gul de mitropolie, având `n
subordine Episcopiile de Arad [i
de Caransebe[; Andrei {aguna a
fost numit mitropolit;
a 1941: Al Doilea R\zboi
Mondial: la insisten]ele guver-
nelor german [i italian, Rom=nia
declar\ r\zboi Statelor Unite.
~ntre cele dou\ ]\ri nu au loc
opera]ii militare directe, momen-
Vineri, 12 decembrie 2008
EVANGHELIA ZILEI
Adev\rata fericire
„{i coborând `mpreun\ cu ei,
Iisus a stat `n loc [es, El [i mul]i-
me mult\ de ucenici ai S\i [i mul-
]ime mare de popor din toat\ Iu-
deea, din Ierusalim [i de pe ]\r-
mul Tirului [i al Sidonului, care
veniser\ ca s\-L asculte [i s\ se
vindece de bolile lor. {i cei chinui]i
de duhuri necurate se vindecau.
{i toat\ mul]imea c\uta s\ se a-
ting\ de El, c\ putere ie[ea din El
[i-i vindeca pe to]i. {i El, ridicân-
du-{i ochii spre ucenicii S\i, zicea:
«Ferici]i voi cei s\raci, c\ a voas-
tr\ este `mp\r\]ia lui Dumnezeu.
Ferici]i voi care fl\mânzi]i acum,
c\ v\ ve]i s\tura. Ferici]i cei ce
plânge]i acum, c\ ve]i râde. Feri-
ci]i ve]i fi când oamenii v\ vor ur`
pe voi [i v\ vor izgoni dintre ei, [i
v\ vor batjocori [i vor lep\da nu-
mele voastre ca r\u din pricina
Fiului Omului. Bucura]i-v\ `n
ziua aceea [i v\ veseli]i, c\, iat\,
plata voastr\ mult\ este `n cer;
pentru c\ tot a[a f\ceau prooro-
cilor p\rin]ii lor».“ (Luca 6, 17-23)
***
Acest fragment evanghelic se
cite[te, de obicei, `n zilele dedi-
145 de ani de la
na[terea pictorului
Edvard Munch
Edvard Munch (n. 12 decem-
brie 1863, Loyten, Norvegia - d.
23 ianuarie 1944, Ekely) a fost
un pictor norvegian, unul din-
tre pionerii artei moderne, con-
siderat precursor al expresion-
ismului, mai cu seam\ un
reprezentant al tradi]iei artis-
tice europene decât a celei nor-
vegiene. A fost, prin natura sa,
un solitar, dar, paradoxal, l-au
interesat foarte mult rela]iile
interumane, care vor repre-
zenta esen]a crea]iei sale.
M\iestria cu care Munch a
reu[it s\ dezv\luie secretele as-
cunse ale temelor abordate va fi
un exemplu pe care `l vor urma
mul]i al]i arti[ti. Ecourile surse-
lor sale de inspira]ie sunt viz-
ibile nu numai `n lucr\rile ex-
presioni[tilor germani, ci [i `n
crea]ia a doi pictori austrieci,
Oskar Kokoschka [i Egon Schi-
ele. Pictura lui Munch este stu-
tul marcând ruperea rela]iilor
diplomatice;
a 1953: s-a n\scut Dan C. Mi-
h\ilescu, istoric [i critic literar,
traduc\tor, cercet\tor la Institutul
de Istorie [i Teorie Literar\ „Geor-
ge C\linescu“, cronicar literar
(„Bucure[ti, carte de buc\]i“, „Lite-
ratura român\ `n postceau[ism“);
cate sfin]ilor mai importan]i,
asemenea Sfântului Nicolae sau
a Sfântului pe care `l serb\m
ast\zi - Sfântul Ierarh Spiridon.
Nu `ntâmpl\tor, Domnul Iisus
Hristos vorbe[te mul]imilor de-
spre fericire [i adev\rata fericire.
Dup\ ce vindec\ mul]i oameni de
boli incurabile, iar din al]ii scoate
demonii, Mântuitorul ofer\ o
re]et\ a fericirii. Pentru ca bolile
sau demonii s\ nu mai pericliteze
integritatea fizic\ [i psihic\ a
omului, Mântuitorul ofer\ un
`ndreptar pentru via]a aceasta,
dar [i pentru cea viitoare. To]i cei
care sunt uita]i sau urâ]i de se-
meni, cei `nfometa]i, cei `ntrista]i
vor primi r\splat\ `n `mp\r\]ia
lui Dumnezeu. Deci, chiar dac\
sunt uita]i sau desconsidera]i de
semenii lor, Dumnezeu nu `i uit\.
Via]a Sfântului Spiridon a fost
una a fericirii [i a bucuriei `n
Dumnezeu. El este ocrotitorul
bolnavilor. S\ zicem `n aceast\ zi:
„Sfinte Spiridon, roag\-te lui
Dumnezeu pentru sufletele noas-
tre!“. (pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
diat\, de asemenea, cu aten]ie
de Lucian Freud, care a contin-
uat, la `nceputul activit\]ii sale
artistice, tradi]ia german\ a ne-
orealismului. La fel ca Munch,
Lucian Freud, servindu-se de li-
niaritatea desenului, reu[e[te
s\ reproduc\ pe pânz\ propriile
st\ri de spirit. (pr. Paul LE-
HACI)
a 1863: s-a n\scut Edvard
Munch, pictor norvegian, ale c\-
rui lucr\ri au prefigurat progra-
mul artei expresioniste („Strig\-
tul“) (d. 23 ianuarie 1944);
a 1962: a murit Felix Aderca,
prozator, poet, estetician [i eseist
român, de origine evreiasc\ (n.
1891). a
11 iulunit[erc adnegA
AIROTSI
IULUMSINIT{ERC
)IVLXCM(
aropsaiD
exodotrO iiciresiB
)VI( enâmoR
-meced nid eletnemineve \puD
-rO iiciresiB aropsaid ,9891 eirb
o tucsonuc a enâmoR exodot
-tsA .tnedecerp \r\f eratlovzed
nid eliipocsipeihra \gnâl ep ,lef
-or urtnep eta]niifn` etat\ni\rts
eletla tur\pa ua i[codotro iinâm
al etacidir tsof ua eletla rai ,ion
elec ertn~ .eiloportim ed gnar
-otrO iiciresiB ela ezecoid icnic
es \ropsaid nid enâmoR exod
\xodotrO ailoportiM \r\mun
i[ ainamreG urtnep \nâmoR
iulec luti[râfS .\lartneC aporuE
a laidnoM iobz\R aelioD la-ed
-uE a supa ed aetrap n` snirprus
uarE .inâmor ed emi]lum o iepor
,iratilim ,i]neduts ,i]amolpid
al i]inev icinecu i[ iroticnum
iam ua-s un erac ,erazilaiceps
ed \tapuco ainâmoR n` srotn`
-a ua-s il roL .eciteivos elepurt
-lum ,rolina lugnul a-ed ,tagu\d
-ufer ua-s erac inâmor ed elimi]
-atcid iir\ruatsni azuac nid taig
n` tinev ua uas etsinumoc iirut
-ot\s\c luidemretni nirp supA
aul \csaenâmor aropsaiD .ieir
,citilop retcarac ta]nunorp nu
i]ilibats iec ertnid i]lum iam iec
ertn~ .lixe n` uaredisnoc es icia
taidemi tinev ua erac iinâmor
iam tis\g ua-s iobz\r \pud
hrarei nu i[ raihc i[ i]oerp i]lum
lutsof ,uiuP noirasiV .nâmor
-5391( ienivocuB la tiloportiM
4491-2491 iina ertn` rai ,)0491
uc ieirtsinsnarT la tiloportiM
snirprus tsof a ,asedO al luides
iobz\r n` ieinâmoR aerartni al
aporuE n` ieinamreG artnoc
-er ac ,tapicitrap a lE .\lartneC
-ociN iuluhrairtaP la tnatnezerp
tsugua 51 al ,unaetnuM mid
pocsipe iunu ainotorih al ,4491
-recn` o ,bergaZ al taorc xodotro
-z\r iulupmit nid \remefe erac
-rO \ciresiB o aerc a ed iuluiob
-norf \c urtneP .\taorC \xodot
noirasiV ,supA erps atnian` lut
nu urtnep taigufer a-s uiuP
tacrecn` a icia eD .aneiV al pmit
a-el erac ep ,inui]ca avetâc nirp
-agro \s ,ieihrairtaP tacinumoc
-iler a]aiv eihrape o-rtn` ezezin
\tsaeca nid rolinâmor a \saoig
ronu azuac niD .ieporuE a etrap
elirucrec nid etinrop igirtni
leca nid ieneiV ela it[enâmor
etse uiuP noirasiV ,pmit
ieirtsuA alatipac nid tatr\pedn`
,loriT n` luilicimod \zaexif es i i[
\s es-i-udnâcizretni ,lhübztiK al
\s uas aetatilacol \csaes\r\p
razeC .rp( .\]nednopseroc etraop
)|NRÂB|}
a CL+T UC IIROTSI a
eledaor erpseD
ie]ni\cop
:nemiP ievva eciz i` etarf nU
-\p nuerv n` dac iro etâc ed irO„
edaor \m luteguc ,ticoronen tac
-\c ia-ec eD« :et[eiunivn` \m i[
:ednups\r i` lunârt\B .“»?tuz
aed\c ra \ro eciro al ,dnâcirO„
:enups \cad ,\lae[erg n` avenic
.“et[et[inil es \tadn` ,»ti[erg mA«
)5002 ,moriloP ai]ide ,ciretaP(
8002 eirbmeced 21 ,ireniV
IT{ECINVOHUD IRUSNUPS|R
iopA ed auiZ n` i]ispedep if rov iilovaiD
es-udnâc\ferp ,rol eliricul\n uc inem if rov iilovaiD .)5 ,3 inecinolaseT -nâso if rov iilovaid eraO
iriupihcn` etla i[ i]animul iregn` n` \c urtnep iopA ed auiZ n` i]ispedep iamun iopA ed auiZ n` i]id
iilovaiD .)41 ,11 inetniroC I( eslaf -enmuD iul csevirtopm` es aerurup ep csetipsi en \c urtnep
\ruf \c urtnep i[ i]ispedep if rov -eT I ;1 ,3 uehaZ( iuL iiridiz i[ uez arut\]\vn` etse eraC ?ion
elimini nid uezenmuD iul lutnâvuc \spilacopA ;9 aduI ;81 ,3 inecinolas - irp \tsaeca n` iiciresiB
,4 ucraM ;91 ,31 ietaM( rolinemao -orp tacideipm` ua \c urtnep ;)7 ,21 ?\]niv
-u\r etla etar\munen i[ etluM .)51 sotsirH iul ieilehgnavE aeriud\vop if rov un iul iiregn` i[ anataS
-us aerurup erac uc ,iilovaid ua i]\t ,4 ucraM ;93 ,91 ,31 ietaM( emul n` iamun iopA ed auiZ n` i]ispedep
i[ ,rol lurotidiZ ,uezenmuD ep \r\p ;)4 ,4 inetniroC I ;21 ,8 acuL ;51 ,ion ep csetipsi en \c aniv urtnep
urtnep ,\tadoicin csei\cop es un -acopA( aemul tale[n` ua \c urtnep ti[erg ua \c urtnep iC .iinemao
n` \cin[ev aec adnâso aul rov erac ua \c urtnep ;)3 ,02 ;9 ,21 \spil airdnâm uc uezenmuD iul aetnian`
iopA ed ii]\ceduJ a eram aec auiz sud ua i[ \rutpircS atnâfS tacirts .)41-11 ,41 aiasI( rol aeratlucsaen i[
urteP I ;11 ,61 naoI ;14 ,52 ietaM( irusere al i[ eric\t\r al inemao ep tsof a anatas \c urtnep ,aeliod lA
-noC ,EILI apoelC .mihra( .)4 ,2 ,9 mlasP ;01 ,4 acuL ;6 ,4 ietaM( -ecaF( ertsaon iired\c lurotiunicirp
)a-IIX a aeribrov -ao ep tale[n` ua \c urtnep ;)21-11 I ;3 ,11 inetniroC I ;41-31 ,6-1 ,3 er
MSIHETAC LUCIM SOIGILER RALUBACOV
)I( ?mi[\tr\pm` en \s enib e sed ed t=C
-ac elenu acilpxe metup en ,leftsA a erarcul o etse rolinit[erc aeri]nifS
,erac iec ep uanmadnoc erac enaon
lutatluzer i[ mucerp ,huD iulutn=fS
-m` es un ,eihgrutiL .fS al dn=picitrap -nep ait[eca ert\c ed esuped rolirutrofe
-iB nid uacelp \c urtnep eif ,uae[\tr\p -icitraP .nivid iulurah aeridn=bod urt
\c urtnep eif ,iebjuls lupmit n` \cires \cirah a]aiv al roli[oicniderc aerap
,i]i[\tr\pm` if a erps uatnezerp es un epecn` eniaT eletnifS nirp \simsnart
-erc i]oT„ :\bjuls al i]nezerp uare i[ed a \niaT .fS uc \zaenimluc i[ luzetob uc
-sa i[ )\ciresib n`( \rtni erac ii[oicnid \zaezilaer es erac nirp ,iiri[\tr\pm~
-ur al n=m\r un rad ,elirutpircs \tluc .tapurtn` lec sotsirH uc \nilped aerinu
-\tr\pm~ atn=fS al i[ )\bjuls( enuic\g iina[\tr\pm~ ietnifS aerimirp ,leftsA
\csaesirufa es \s eiubert aieca ,eina[ nid tnemom tnatropmi iam lec etse
\laiudn=roen dn=c\f ac ,)ecinumocxe( .rolinit[erc a \csaecinvohud a]aiv
-A .)cilotsopa 9 lunonac( “\ciresiB n`
la 2 iulunonac aenemesa ,nonac tsec -se iihgrutiL .fS la lapicnirp lupocS
rolirurad aeramrofsnart i[ aeri]nifs et
-ats ,)143( aihoitnA nid lacol iuludoniS
-aot al iir\picitrap aetativitagilbo aelib elegn=S i[ lupurT n` niv i[ eni=p ed
-erc aeri[\tr\pm` i[ mucerp ,iulunmoD
-m` a i[ mucerp ,iihgrutiL .fS abjuls \t
-moD elegn=S i[ lupurT uc iiri[\tr\p aeri]nifs col era ec \puD .roli[oicnid
-icial i[ aerec es irumerv eleca n~ .iulun \zaeserda es rotijuls lutoerp ,rolirurad
,uunitnocn` \csae[\tr\pm` es \s rol ,uezenmuD ed \cirf uC„ :roli[oicniderc
-n` uaelibats erac enaonac uatsixe ic\c -iporpa \v \s etsogard uc i[ \]niderc uc
-m` es un erac rolinit[erc aeratr\ped tnus iinit[erc ,etnivuc etseca nirP .“i]a
-roF .dn=r al icinimud iert uae[\tr\p -m` es a urtnep eiporpa es \s i]amehc
erac ,ir\tnemelger rotseca aeralum tca nu etse aina[\tr\pm~ muC .i[\tr\p ,01 etpaF( eraoicip urtap uc elamina uas :ecaotibod a
iiri[\tr\pm` aetativitagilbo uaelibats \c \nmaesn` ,iihgrutiL .fS la ticilpmi abrov etse etxet \uod elemirp n~ .)32 ,1 inamoR ;6 ,11 ;21
-u \c lutpaf \cidni en ,eihgrutiL .fS al -m` \r\f eihgrutiL epecnoc etaop es un etarucen etitocos elecaotibod i[ etaruc elelamina erpsed
-rutiL .fS al uapicitrap i[ed ,init[erc iin .roli[oicniderc aeri[\tr\p -iv n` urteP iul rapa i-erac ,)01 citiveL .fc( ehceV aegeL ed
-\tr\pm` es un ,eihg i[ tuz\v a le ,elecaotibod etaot ertn~ .era o erac ep aenuiz
-rap \tla ed eP .uae[ \s i[ eihgnuj \s enups es i dnâc ,aeeca ed ;etarucen elec ep
ieca \c egele]n` es ,et a-n \tadoicin„ \c enups urteP ,eribesoed \r\f ecnân\m
.fS al uapicitrap erac eD .)41-11 ,01 etpaF( “tarucen i[ tacrups avec tacnâm
-irelc t=ta ,eihgrutiL
uare tuz\v a-el erac ep ecaotibod ed elirupihc icia ,tpaf
un ,iinerim i[ t=c ,iic etaredisnoc ,enâg\p rolirumaen ela iriupihcn` iamun
i[\tr\pm` uaetup es
etaot inilpedn` a \r\f -n` ailehgnavE rad ;\ciazom aegel ed etarucen i[ etacrups
i[ elarom elii]idnoc i]ot ep dnâmehc ,ereirab etseca i[ ei]pecnoc \tsaeca \rut\l
-up a erps esaoigiler un ;)nâg\p( nile icin ,uedui etse iam un„ ic\C .eriutnâm al
-inderv uc imirp aet \csaet\br\b etrap etse iam un ;rebil icin ,bor icin etse iam
.\niaT .fS \tsaeca eic sotsirH n` anu i]etnus i]ot iov \c urtnep ,\csaiemef etrap i[
-a dninilpedn` raoD ed et[ebrov es ,txet lumitlu n` raI .)42 ,3 inetalaG( “susiI
uaetup ii]idnoc etsec -oic rolirupihc„ \tiubirta ,uezenmuD iul ievals aeranaforp
ed aerats idn=bod -aotibod( ela ,rolir\s\p ,rolinemao ela eti]elfusn`en i[ etilp
-inumoc o erac ep rah -oR( “roleraotârât ela i[ eraoicip urtap etâc uc rolec )rolec
.eina[\tr\pm~ .fS \c .rol es-udn=nihcn` i[ iezenmud el-udnimun ,)32 ,1 inam
- IM ehgroehG .rp( etseca ed sojerp iam iulumo aered\ced aedevod atsaecA
)|LI|H la ranoi]ciD( .irtalodi ac ,etilpoic rol rolirupihc a i[ i]\teiv
)5991 ,ROBMBIE ,AECRIM naoI .rd .rp ,tnematseT iuluoN
TESREV UC TESREV - AILBIB
iec ii]num i]ot„ ,potop aL
\pa bus talfa ua-s “i]lan`
-eL .mc 54 a lutnelavihce etse lutoc
-ida ,i]oc 51 ed aenuisnemid ed tag
a i{„ :02 ,7 aerecaF
\s uerg e ,m 57,6 vitamixorpa \c ii]num i]ot apa tirepoca
-ag i-\s aier\c ei]acilpxe o mis\g
-\P ii]nifS .aetaticidirev m\tnar
es-udn=cidir ,i]lan` iec
ietseca tsor nu i[utot tis\g ua i]nir i]oc ecezerpsicnic uc
ruA ed \ruG naoI lutn=fS ,ii]autis
iutseca eletnivuc n` dnirepocsed
“.ie ed sus iam
-otua erac nirp eramirpxe o tesrev ma roiretna lutesrev nid \cn~
-paf ezetnarag \s et[erod cilbib lur tacidir a-s apa potop al \c talfa
-ut arpusaed tacidir a-s apa \c lut \sn` erapA .roli]num arpusaed
i[ maetnima muc \pud ,i{ “.»iulur enups atsa eD .e]niif etlalelec tot tirum a„ r\veda-rtn` \c i[ rorut -moc ,\]af ed lutesrev n` tanoi]nem
-saiezenmuD„ ,roiretna lutesrev n` -icnic uc apa ta]l\n` a-S« :arutpircS .v( “tn=m\p ep ac[im es ec lupurt uilated nu ,lutnedecerp uc vitarap
un aetseca sups a-en \rutpircS ac ,»roli]num arpusaed i]oc ecezerps -sa tanigami ed tilpmuc urcul ,)42 erac al aemi]l\n` n` \tsnoc erac
emi]l\n` ec al etara en \s ac t=ta -=p\tS aer=r\toh \c it[onuc \s ac -a titsevop a-en tsor \r\f uN„ .iz\t roli]num arpusaed tacidir a-s apa
metup \s ac t=c ,elepa tacidir ua-s \cn~« :enups \C .tinilpm` a-s iulun -uc \s ac ic ,arutpircS \uon atsaec -xe \s eiubert trats niD .i]lan` rolec
sam\r iam a-n \c icia ed et[aonuc -\p ep potop ecuda iov i[ eliz etpa[ iamun un tacen` ua-s \c met[aon o vitcepser ,lutoc etse ec m\cilp
,elamina icin ,tn=m\p ep cimin -\p a]af ep ed dreip \s ma i[ tn=m uc elec - elelamina i[ ic ,iinemao -ignul urtnep \rus\m ed etatinu
muc \pud ,“cotibod icin ,\raif icin ma et=c elirutp\f etaot iulutn=m ic - eraot=r=t elec i[ eraoicip urtap -eV adaoirep n` ed \tazilitu ,em
.ruA ed \ruG naoI lutn=fS enups i[ ecaotibod al \n=p mo al ed ,tuc\f -=c elec etaot i[ ,iulurec elir\s\p i[ -aR .tnematseT iuluoN i[ iuluihc
)IEPOPA naicuL( -ec elir\s\p al \n=p eraot=r=t al ed i[ \cida eleraif ,etnum n` csei\rt et ,iz\tsa ed elinuisnemid al \tatrop

12 Opinii
EUROPA CRE{TIN|
Declara]ia universal\ a drepturilor omului, la 60 de ani
pr. Cornel CADAR
S-au `mplinit 60 de ani de când a
fost adoptat\ Declara]ia universal\
a drepturilor omului. Era la scurt
timp dup\ sfâr[itul celui de-al Doilea
R\zboi Mondial. Oamenii realizau
câte vie]i a costat r\zboiul, câte
resurse au fost risipite, câte daune
au fost l\sate `n urm\. Erau `ngrijo-
ra]i. Pentru c\ `n]elegeau c\ omeni-
rea nu poate continua cu alte r\zboa-
ie, mul]i c\utau o cale de a spune nu
r\zboiului. Era necesar ca statele s\
se angajeze `n respectarea unor prin-
cipii. La 10 decembrie 1948, la Paris,
Na]iunile Unite au adoptat Declara-
]ia universal\ a drepturilor omului
(un preambul [i 30 de articole).
Ziua de 10 decembrie a constituit
pentru mul]i ocazie de reflec]ie la
cum s-a n\scut Declara]ia [i la `n-
semn\tatea celor 60 de ani. De altfel,
anul 2008 a `nsemnat un an dedicat
celebr\rilor anivers\rii proclam\rii
acestei carte fundamentale pentru
convie]uirea pa[nic\ `ntre popoare.
Redactarea Declara]iei a cunos-
cut multe dificult\]i. Mul]i s-au opus
recunoa[terii unor drepturi univer-
sale `n orice timp [i loc. ~n special
cultura laico-iluminist\ sus]inea c\
nu exist\ drepturi universale, vala-
bile pentru toate culturile, pentru
toate popoarele.
Conform articolului 1, „toate fiin-
]ele umane se nasc libere [i egale `n
demnitate. Ele sunt `nzestrate cu ra-
]iune [i con[tiin]\ [i trebuie s\ se
CM
comporte unele fa]\ de altele `n spi-
YK ritul fraternit\]ii“. Baza o constituie
demnitatea uman\, faptul c\ omul
este o valoare care se bucur\ de dem-
nitate. Celelalte articole nu reprezin-
t\ decât o serie de principii (drepturi)
IDEEA CRE{TIN|
Michelangelo, poet al poc\in]ei
de Drago[ D+SC|
Sculptor, pictor, arhitect [i poet,
Michelangelo Buonarroti s-a n\scut
la Caprese, pe 6 martie 1475, [i a mu-
rit la Roma, la 18 februarie 1564. Se
tr\gea dintr-o familie florentin\ de
stirpe nobil\; [i-a f\cut ucenicia `n
domeniul artelor plastice sub `ndru-
marea lui Domenico Ghirlandajo, a
de respectat, care detaliaz\ `n ce
const\ demnitatea uman\.
Pentru cre[tini, oamenii sunt to]i
fra]i, `ntrucât sunt fiii aceluia[i [i
unic Dumnezeu. Drepturile omului
exprim\ demnitatea transcendent\
a persoanei, iar Declara]ia universa-
l\, al c\rei autor, Rene Cassin, `i
identific\ r\d\cinile `n cele zece po-
runci, a fost un moment important `n
maturizarea, din partea omenirii, a
unei con[tiin]e morale corespunz\-
toare cu demnitatea persoanei.
Declara]ia r\mâne cel mai impor-
tant punct de referin]\ `n dezbaterile
culturilor asupra libert\]ii omului [i
asupra demnit\]ii [i reprezint\ baza
legislativ\ comun\ pentru orice dis-
cu]ie asupra drepturilor omului.
~n cele [ase decenii de via]\, carta
ONU asupra drepturilor omului a su-
portat multe `nc\lc\ri. Este de-ajuns
s\ ne amintim ce s-a `ntâmplat `n fos-
tul bloc comunist [i ce se `ntâmpl\
ast\zi `n zone `n care libertatea de
con[tiin]\ este `nc\lcat\. Pe de alt\
parte, exist\ interpret\ri eronate care
au f\cut s\ p\trund\ `n discursul asu-
pra drepturilor teme cum este cea a
avortului ca drept inatacabil al femei-
lor, a[a-zisele drepturi reproductive.
Cu toate `nc\lc\rile [i interpre-
t\rile, drepturile omului au fost ace-
lea pe care oamenii s-au putut baza
[i le-au putut pretinde. „Dac\ nu ar
fi fost Declara]ia universal\ a drep-
turilor omului, ast\zi probabil lumea
ar fi infinit de mult mai conflictual\
[i mai violent\“, afirm\ pre[edintele
Uniunii Juri[tilor Catolici Italieni,
Francesco D’Agostino.
Diferite au fost ini]iativele in-
terna]ionale care, `n cursul anului
2008, au celebrat primele [ase
decenii ale unui text cuprinzând toa-
t\ gama libert\]ilor fundamentale.
lui Bertoldo, care, la rândul s\u, fu-
sese ucenicul lui Donatello. O latur\
a geniului s\u mai pu]in cunoscut\
este cea de creator de poezie. De la
Michelangelo ne-au r\mas aproxima-
tiv 300 de poezii - sonete, madrigale,
can]one, ter]ine, octave - pe care nu
le-a publicat `n timpul vie]ii. Vor
cunoa[te tiparul `n 1623, nepotul s\u
omonim fiind editor. O parte dintre
aceste poezii, cele scrise `ndeosebi
CM
YK
Vineri, 12 decembrie 2008
Acestea au culminat cu ziua aniver-
s\rii. Sfântul Scaun a promovat o
celebrare solemn\ `n dup\-amiaza
zilei de 10 decembrie, `n prezen]a lui
Benedict al XVI-lea. Mai `ntâi
responsabili de departament din
Vatican [i Corpul diplomatic acredi-
tat pe lâng\ Sfântul Scaun au reflec-
tat asupra actualit\]ii Declara]iei,
mul]umit\ contribu]iei unor con-
feren]iari de prestigiu. Dup\ inter-
ven]iile invita]ilor, au fost premiate
personalit\]i [i institu]ii care s-au
distins `n mod deosebit `n domeniul
social [i `n promovarea p\cii `n anul
2008. Un premiu a fost atribuit lui
Cornelio Sommaruga, fost pre[edinte
al Comitetului Interna]ional al
Crucii Ro[ii, `n timp ce alte patru
proiecte de solidaritate [i asisten]\,
dup\ 1547, sunt crea]ii lirice reli-
gioase. Ele au fost traduse admirabil
[i `n limba român\ de c\tre C. D.
Zeletin. ~n pu]ine cuvinte, vom
`ncerca s\ surprindem universul poe-
tic religios al artistului toscan.
Un tablou prezent `n poemele
sale este cel al nep\s\rii a[a-zi[ilor
cre[tini fa]\ de cuvântul Evanghe-
liei. {i `n vremea sa, oamenii tr\iesc
`ntr-un `ntuneric spiritual, departe
de lumina credin]ei `n Hristos: „Or-
bit-a lumea, pilda rea la pror\/ Scu-
fund\ obiceiurile bune,/ Lumina pie-
re, ce-i curaj apune,/ ~n[el\ciunea
cre[te `n auror\“; dar poetul [tie c\,
de[i cei mul]i [i orbi aleg calea cea
larg\, totu[i, mai exist\ o r\m\[i]\ a
Noului Israel care a[teapt\ venirea
Mântuitorului cu o nelini[te ap\s\-
toare: „Ah, când veni-va ceasul ce-l
a[teapt\/ Acei ce cred `n Tine? Pre-
lungirea/ Ucide suflet, macin\ via]\“
(De moarte sigur, `ns\ nu de or\...).
Spre apusul vie]ii, el, artistul ca-
re s-a bucurat de `n[el\toarea ferici-
re a acestei lumi, este gata s\ renun-
]e la orice lucru care l-ar mai putea
ridica `n slava lumeasc\ pentru a do-
bândi iertarea lui Hristos: „Sc\pând
de-`nrobitoarea mea povar\/ Des-
prind de lume inima s\tul\/ {i vin la
Tine...“, c\zut `n genunchii inimii, `n
imagini lirice care amintesc de Psal-
mul 50: „Nu-mi judece ochii divini
trecutul/ Urechea ne-ntinat\ nu-l as-
culte... ci s\-mi spele/ Doar sângele
ce l-ai v\rsat, avutul/ P\catelor, cu
vârsta tot mai multe/ Iertând `n totul
r\t\cirii mele“ (Sc\pând de-`nro-
bitoarea mea povar\... ). Este o lupt\
pe care fiecare dintre cre[tini o duce
cu sinele s\u, cu automatismele pe
care le-a c\p\tat s\vâr[ind `n mod
repetat p\catul: „Mi-e greu de ani [i
de p\cat pu]inul,/ Obi[nuin]a-mi
prins-a r\d\cin\“.
Pe cel ce nu vrea s\ [tie de porun-
ca iubirii [i `[i petrece via]a departe
de Biseric\, o `ndoit\ moarte `l a[-
CM
YK
activate `n diferite p\r]i ale planetei,
au primit celelalte patru premii. Ma-
nifest\rile s-au `ncheiat cu un con-
cert de muzic\ clasic\.
Declara]ia drepturilor omului
reprezint\ [i ast\zi „o adev\rat\
piatr\ de hotar pe calea progresului
moral al umanit\]ii“ (Ioan Paul al
II-lea). La 60 de ani de la adoptarea
Declara]iei, Biserica „lupt\ pentru
a garanta ca drepturile omului s\
nu fie doar proclamate, ci [i respec-
tate“, a declarat recent arhiepis-
copul Dominique Mamberti, secre-
tar vatican pentru Raporturile cu
Statele.
S\ ne gândim la intoleran]a fa]\
de cre[tini, la faptul c\ exist\ ]\ri un-
de discipolii lui Cristos sunt prigoni]i,
uci[i sau `nchi[i. China, India, Af-
teapt\: cea a trupului, inevitabil\ [i
comun\, [i moartea sufletului, cea
mai cumplit\ [i h\r\zit\ celor ne-
sim]itori cu duhul: „Stau dou\ mor]i
asupra mea s\ vin\,/ Iar sufletului
hran\ dau veninul“; aceea[i imagine
a mor]ii `ndoite: „Iar azi, când merg
spre dou\ mor]i, din care/ De una-s
sigur [i m\ pa[te alta,/ Iubirea, van\
ieri, unde m\ va duce?“ (Sosi, pe-o
mare prins\ `n furtun\...). Rug\ciu-
nea `mbrac\ poezia sa precum o hai-
n\. Artistul florentin m\rturise[te:
el [i-a schimbat via]a [i a renun]at la
p\cat [i sper\ ca aceast\ cale a poc\-
in]ei s\ nu-i fie `nchis\, ba chiar, ~n-
su[i Hristos s\-i aline am\r\ciunea
pe care o aduce regretul unei vie]i
tr\ite `n de[ert: „Ci pân\-i cade mu-
ritoarea coaj\/ F\-i jum\tate calea
lui târzie/ {i `ntoarcerea mai cert\ [i
u[oar\“ (Mi-e greu de ani [i de p\cat
pu]inul...). Aceea[i rug\minte, de a-l
sprijini `n Golgota poc\in]ei, se aude
[i `n strofa urm\toare: „Spre cer, re-
du-mi la jum\tate calea/ Dar [i `n
cea de-a doua jum\tate/ D\-mi, ro-
gu-Te, o mân\ salvatoare!“. {tie chiar
[i cum ar putea primi u[urarea: „F\
s\ ur\sc ce-i place lumii, valea/ Cu
frumuse]i de oameni adorate“ (Tot
timpul h\r\zit spre rug\ciune...).
~n fiecare vers din crea]ia poetic\
religioas\ a lui Michelangelo citito-
rul observ\ luciditatea t\ioas\ cu ca-
re poetul `[i analizeaz\ anii pe care
i-a irosit `n necuno[tin]\ de chema-
rea la mântuire a lui Hristos-Dom-
nul. Cel care a pictat Capela Sixtin\
[i a dus arta sculpturii la des\vâr[ire
prin crea]ii, precum David sau Pieta,
se spovede[te lui Hristos `n versurile
sale, sfidând ecourile posterit\]ii,
luând pe umerii s\i jugul unei veri-
tabile peniten]e publice: „Nu-i lucru
`n micime s\-l `ntreac\/ Pe cel ce
sunt eu, Doamne, f\r\ Tine!/ De ace-
ea-]i cer puterile-mi pu]ine,/ O, dor al
meu, iertare [i se-apleac\...“ (Nu-i
lucru `n micime s\-l `ntreac\...).
Om fiind, deci fiin]\ care tr\ie[te
sub ap\sarea eternit\]ii, el [tie c\
cele ce odinioar\ s-au m\surat `n cli-
pe; puteau avea greutatea unor cea-
suri, a unor zile, dac\ le-ar fi
`mpodobit cu veghe [i luare-aminte;
versuri ce par desprinse din
ghanistan, Arabia Saudit\, Coreea
de Nord, Etiopia, Eritreea, Nigeria,
Sudan sunt doar câteva dintre ele.
S\ ne gândim c\, `n contextul le-
gisla]iilor care permit avortul sau
eutanasia, ap\rarea dreptului la via-
]\, `n toate dimensiunile sale, are
ast\zi prioritate. Ap\rând dreptul la
via]\, se ap\r\ implicit dreptatea,
pacea [i mai ales viitorul.
S\ ne gândim la traficul de fiin]e
umane care este una dintre r\nile
sângerânde ale timpului nostru. Se
condamn\ sclavia din trecut, dar se
uit\ sclavia modern\. ~n zilele noas- CM
tre, sunt 27 de milioane de noi sclavi YK
`n lume, un num\r mai mare decât
atunci când sclavia era legal\.
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL AL
EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA{I
Aphantisma, pagini ce inspir\
buchetul pe care `l poart\ cu sine
vinul amar al regretului: „Tot timpul
h\r\zit spre rug\ciune/ Mi l-a furat
iluzia lumeasc\,/ P\c\tuiam sub
dragostea cereasc\/... Cum nu pot
spune“. Dorin]a proprie omului de a-[i
cunoa[te Creatorul [i tainele crea]iei,
poetul [i-a convertit-o `n patim\:
„Ce-a dus pe al]ii la `n]elepciune/ Pe
mine-a izbutit s\ m\ orbeasc\“; to-
tul, minte [i inim\, a fost acaparat
de iubirea de sine, iar neputin]a de a
se lep\da cu totul de ea `l `mpinge la
o dezn\dejde care ad\poste[te `n
sine s\mân]a poc\in]ei: hot\rârea de
a se lupta cu voin]a `nrobit\ de
p\cat: „{i nu mai sper, dar prinde-un
dor s\ creasc\/ Amorul propriu de a
mi-l r\pune“ (Tot timpul...). Dar ce a
hr\nit iubirea de sine? Chiar ceea ce
l-a ridicat [i i-a f\cut un nume, ta-
lentul: „V\d bine c\ gre[it-am `mpre-
un\/ {i eu [i fantezia mea de[art\,/
Ce idol [i monarh f\ceau din art\...“.
Dar acum, `n ceasul `n care `[i
a[terne spovedania liric\, Michelan-
gelo nu mai este un geniu al Rena[-
terii, un prin] al Artei, ci un fiu al Bi-
sericii, dorind ca sufletul s\-i fie pic-
tat `n culorile poc\in]ei, fiindc\ omul
smerit este singurul tablou pe care `l
prive[te Hristos: „Nu-mi d\ odihn\
pensula, nici dalta,/ Ci doar Acel ce
pentru-`mbr\]i[are/ Spre noi desface
bra]ele pe cruce“ (Sosi, pe-o mare...).
Botezat cu botezul poc\in]ei, icoa-
n\ a fiului risipitor care se `ntoarce
la P\rintele s\u, Michelangelo este
un poet n\scut din dogoarea recuno[-
tin]ei pentru iubirea lui Dumnezeu
fa]\ de omul care se poc\ie[te, pe
care o respir\ Psalmii. Cine putea
s\-l mai `ntoarc\ de la calea cea
strâmt\, cea a urm\rii poruncilor lui
Hristos, pe cel ce striga „Pe Tine
doar Te chem, o, drag P\rinte,/ ~n
chinu-mi orb, `n zarva inutil\.../ Nu
[tiu ce-i bun\tatea f\r\ Tine“ (Ara-
t\-mi-Te-n tot, Cereasc\ Minte...).
Poezia religioas\ scris\ de Michelan-
gelo Buonarroti r\mâne peste vea-
curi drept un model de m\rturisire,
de poc\in]\, fiindc\, `n persoana
artistului toscan, geniul talentului a
fost dublat de con[tiin]a nimicniciei
proprii. a
 CM
YK

Vineri, 12 decembrie 2008 Actualitate 13

ONU: Negocieri dificile privind reducerea `nc\lzirii globale
Delega]ii prezen]i la conferin]a de la Poznan
(Polonia) s-au `n]eles asupra unei serii de obiec-
tive care vor fi incluse `n noul tratat asupra cli-
matului `n 2009, precum [i asupra unui plan
pentru a atinge aceste obiective `n urm\toarele
12 luni, a anun]at Yvo de Boer, secretar execu-
tiv al Conven]iei-cadru a Na]iunilor Unite
asupra schimb\rilor climatice. „Stabilirea ]in-
telor precise pentru reducerea emisiilor de
dioxid de carbon pân\ `n anul 2020 este unul
dintre obiective, ca [i necesitatea de a colecta
fonduri pentru a ajuta ]\rile s\race“, a precizat
el. O comisie a citat miercuri studii [tiin]ifice
potrivit c\rora ]\rile industriale trebuie s\-[i
reduc\ emisiile de dioxid de carbon de la 25 la
40% `n raport cu nivelurile din 1990 `n termen
de 12 ani. Comisia nu [i-a realizat totu[i acest
obiectiv, problema fiind amânat\ pentru
discu]ii ulterioare. Ap\r\torii mediului s-au de-
clarat decep]iona]i la terminarea `ntrevederilor.
Conferin]a ONU asupra schimb\rii climatice s-
a deschis `n 1 decembrie la Poznan, `n prezen]a
reprezentan]ilor a circa 190 de ]\ri, scopul ei fi-
ind s\ fac\ progrese pe calea stabilirii unui nou
text care s\ `nlocuiasc\ Protocolul de la Kyoto
asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de
ser\, care expir\ `n 2012. ~n decembrie 2007,
Conferin]a ONU asupra climatului din Bali a
fixat ca obiectiv semnarea unui acord `n decem-
brie 2009 la Copenhaga.
Reuniunea urmeaz\ s\ se `ncheie printr-
un summit de dou\ zile, reunind din 12 de-
cembrie pe secretarul general al ONU, Ban
Ki-moon, mini[tri ai Mediului, senatorul de-
mocrat John Kerry [i al]i parlamentari ame-
ricani `ns\rcina]i s\ prezinte rezultatele re-
uniunii pre[edintelui ales al SUA, Barack
Obama. a
LUMEA PE SCURT
~ntâlnirea Voronin-
Smirnov, din nou
contramandat\
Chi[in\ul [i Tiraspolul au e[uat din
nou `n negocierea unei `ntrevederi
`ntre pre[edintele moldovean Vladi-
mir Voronin [i liderul transnistrean
Igor Smirnov, care urma s\ se
desf\[oare la 11 decembrie. Ambele
p\r]i au anun]at contramandarea
`ntrevederii preconizate ieri.
Potrivit unui comunicat al serviciului
de pres\ al lui Smirnov, a[a-zisul
ministru de Externe al Transnistriei,
Vladimir Iastrebciak l-a informat pe
liderul de la Tiraspol despre „refuzul
nemotivat“ al Chi[in\ului de a parti-
cipa la `ntrevedere. „Din motive ne-

Stolojan a `nceput discu]iile cunoscute, partea moldoveneasc\ a

refuzat din nou desf\[urarea
`ntrevederii dintre pre[edin]ii celor
dou\ state la data propus\ de partea
transnistrean\“, a declarat

privind programul de guvernare Iastrebciak. ~n acela[i timp,

Ministerul Reintegr\rii al Republicii
Moldova dezminte informa]iile
potrivit c\rora Chi[in\ul ar fi refuzat
a Theodor Stolojan `ncearc\ s\-[i contureze cât mai repede un program de guvernare `ntâlnirea celor doi lideri. „Chi[in\ul
a propus transferarea `ntrevederii
a Negocierile PDL-PSD sunt `ns\ afectate de problema intr\rii UDMR `n coali]ia de guvernare preconizate la 17 decembrie, sperând
c\ Tiraspolul va trata cu `n]elegere
a Emil Boc regret\ [i acum refuzul liberalilor de a intra `ntr-o coali]ie de dreapta a aceast\ rug\minte“, se spune `ntr-un
Theodor Stolojan, premierul va ]ine mass-media la curent „ori comunicat al Ministerului. Presa rus\
desemnat de pre[edintele Româ- de câte ori vor fi finalizate etape scrie c\ Voronin [i Smirnov trebuie
niei, a anun]at, miercuri, prin in- importante `n discu]iile politice s\ ajung\ la un acord privind urm\-
termediul unui comunicat de din urm\toarea perioad\“. De a- toarea `ntrevedere, iar ulterior, `n
pres\, c\ `n urm\toarele zile va semenea, el le-a mul]umit cet\]e- prezen]a lui Medvedev, s\ semneze o
avea discu]ii cu reprezentan]ii nilor pentru votul din 30 noiem- declara]ie comun\ privind principiile
brie [i i-a asigurat c\ „România de baz\ ale reglement\rii problemei
PDL, PSD [i UDMR `n scopul e- transnistrene. Dup\ aceasta va `nce-
labor\rii programului de guver- va fi pe mâini bune“.
pe procesul de elaborare a statutului
nare [i c\ va ]ine la curent opinia special pentru Transnistria [i a unui
public\ `n leg\tur\ cu acest de- Boc are negocieri grele document care ar stabili neutralitatea
mers. Totu[i, formarea unei ali- militar\ permanent\ a Republicii
an]e de guvernare `ntâmpin\ di- Duritatea negocierilor dintre Moldova [i neaderarea ei la NATO.
ficult\]i serioase din cauza refu- partide este subliniat\ [i de lide-
zului PSD de a accepta prezen]a rul PDL, Emil Boc. Acesta a de-
maghiarilor `n Executiv. Toate clarat c\ situa]ia `n care se afl\ Ru[ii caut\ sc\parea
p\r]ile implicate `n negocieri de- PDL este dificil\, determinat\ de criz\ `n b\utur\
clar\ c\ ajungerea la un acord fi- de faptul c\ partidul nu a
CM
YK nal este `nc\ dificil\. ob]inut 50% din voturile elec- Ru[ii sunt tot mai pu]in optimi[ti
toratului pentru a forma singur c\tre acest sfâr[it de an, majoritatea
guvernul [i de refuzul PNL de a nemaisperând `ntr-un viitor mai bun.
Programul, colabora la guvernare cu democ- Dac\ `n ianuarie a.c. 32% dintre ru[i
prioritatea absolut\ se a[teptau la `mbun\t\]irea situa]iei
rat-liberalii. „Ar fi fost de dorit, lor materiale, `n noiembrie doar 20%
evident, ca `n urma alegerilor s\ dintre persoanele intervievate [i-au
Premierul desemnat, Theodor fi ob]inut un procent de 50%,
Stolojan, a anun]at c\ va lucra cu Stolojan, un premier ideal pentru manifestat optimismul `n ceea ce
care s\ ne permit\ s\ form\m prive[te viitorul lor financiar, relev\
PDL, PSD [i UDMR pentru a re- singuri guvernul. Am fi preferat Traian B\sescu rezultatele unui sondaj realizat de
aliza cât mai rapid programul de s\ avem o formul\ de guvernare t\ posibilitatea `ncheierii parte-
guvernare pe care `l va prezenta Geoan\: Agen]ia federal\ rus\ de sondare a
al\turi de PNL, una natural\, neriatului pentru România cu opiniei publice -V}IOM- preluate de
Parlamentului României, `mpre- de dreapta, a[a cum practic ara- PSD, o formul\ pe care n-am a- „Nimic nu e `nc\ sigur“ Interfax. Parlamentarii de la
un\ cu lista viitorului guvern. t\ voin]a românilor. Am fost vut-o `n vedere [i n-am crezut c\ Moscova se tem c\ `n perioada crizei
„Activitatea de preg\tire a pro- practic refuza]i de PNL `n a- vom ajunge aici. Aceasta este La rândul s\u, pre[edintele financiare `n Rusia ar putea cre[te
gramului de guvernare [i nego- ceast\ formul\, [i atunci, corect, constrângerea pe care o avem `n PSD, Mircea Geoan\, a admis, consumul de alcool. „Ne a[teapt\
cierile politice `n curs reprezint\ trebuie s\ observ\m c\, fiind acest moment, de a `ncerca s\ miercuri seara, c\ „nimic nu este probleme grave `n economie, ele au
procese dificile, ce presupun dis- totu[i partidul care avem cele omogeniz\m, s\ g\sim, dac\ sigur pân\ nu se instaleaz\ gu- ap\rut deja [i oamenii [i-ar putea
cu]ii ample pentru armonizarea mai multe mandate din Parla- vom putea, - [i de aceea cuvântul vernul“, dar a precizat c\ nego- alina amarul `n paharul cu votc\“, a
pozi]iilor partidelor politice care ment, avem obliga]ia s\ con- de ordine este negociere, pentru cierile cu PDL avanseaz\. Lide- afirmat Larisa Ponomariova, vicepre-
au exprimat inten]ia de a partic- struim o majoritate parlamen- c\ nu este u[or, gândi]i-v\ c\ am rul social-democrat a ar\tat c\ [edinte al Comisiei pentru politici so-
ipa la actul guvern\rii“, se arat\ tar\ pentru a da României un plecat de pe pozi]ii diametral impedimentul privind cooptarea ciale din cadrul parlamentului rus.
`n comunicatul de pres\ remis A- UDMR la guvernare trebuie re- Dar nu numai parlamentarii se tem
guvern stabil [i care s\ solu]io- opuse, avem [i acum atitudini, de efectele crizei financiare asupra
GERPRES [i semnat de Theodor neze problemele cu care se con- valori diferite“, a precizat Boc. zolvat de democrat-liberali, opi-
nând c\ aceasta este o chestiune psihicului ru[ilor, ci [i psihiatrii
Stolojan frunt\“, a spus Boc. El a anun]at c\ PDL va con- `n[i[i. Ace[tia atrag aten]ia c\ 75%
El a admis c\ dorin]a presei Pre[edintele PDL a precizat tinua `n paralel negocierile [i cu care nu poate `mpiedica „apropie-
rea istoric\“ dintre PSD [i PDL. din cazurile de suicid din Rusia au
de a afla informa]ii despre com- c\ democrat-liberalii nu au avut UDMR, sus]inând c\ din punct fost comise `n stare de ebrietate.
ponen]a viitorului executiv este `n vedere o colaborare la guver- de vedere politic „nimic nu este Potrivit pre[edintelui PSD,
„fireasc\ [i legitim\“, ar\tând c\ nare cu Alian]a PSD^PC. „Exis- finalizat“. social-democra]ii [i democrat-
liberalii lucreaz\ pe „armoniza- California: Cine
rea programului de guvernare“
`[i pred\ pistolul
Cine este Stolojan an, PLD [i PD au fuzionat pentru a deveni
Partidul Democrat Liberal. Stolojan este un po-
litician `nst\rit. Veniturile lui provin din tran-
[i a parteneriatului pentru Ro-
mânia. „Suntem `n grafic cu fi- ia 100 de dolari
Premierul desemnat, Theodor Stolojan, este nalizarea programului de gu-
zac]ii la burs\ [i din activitatea didactic\, la vernare [i de a `ncheia un docu- Tichete cadou contra arme de foc -
`n politic\ `nc\ din 1990: fost prim-ministru, care se adaug\ pensia de la Banca Mondial\. ~n este trocul pe care l-au lansat au-
ment politic. Pe palierul politic,
pre[edinte al Partidului Na]ional Liberal, can- plus, a ob]inut aproximativ 15 milioane de euro torit\]ile locale ale unui ora[ din
vom continua discu]iile cu pri- California, `n `ncercarea de a reduce
didat la pre[edin]ia ]\rii, consultant la Banca din vânzarea complexului Cl\bucet Sosire. vire la structura viitorului gu-
Mondial\ [i consilier preziden]ial. Acestea sunt ~n discursul de nominalizare a lui Stolojan criminalitatea. Astfel, americanii
vern. Pozi]ia noastr\ este un care `[i predau pistoalele primesc un
doar câteva dintre func]iile de]inute de-a lungul pentru func]ia de premier, pre[edintele Traian guvern exclusiv PDL cu
ultimilor 18 ani de actualul prim-vicepre[edinte tichet `n valoare de 100 de dolari, pe
B\sescu a explicat alegerea sa: „Am avut `n PSD^PC“, a subliniat Mircea care-l pot folosi `n orice supermar-
al PDL. Stolojan a fost artizanul unific\rii li- vedere un om capabil, pe de-o parte, s\ `n]e- Geoan\. Liderul social-demo- ket. Pentru o mitralier\ predat\,
berale, al\turi de Valeriu Stoica, [i al Alian]ei leag\ resorturile crizei economice [i s\ poat\ s\ crat a sus]inut c\ cele dou\ valoarea bonului se dubleaz\. ~n
DA. PNL-PD, al\turi de Traian B\sescu. o gestioneze, iar pe de alt\ parte, un om cu su- forma]iuni nu au ajuns `nc\ `n dou\ s\pt\mâni de la lansarea pro-
Pentru Stolojan, Traian B\sescu a plâns `n fa]a ficient\ autoritate pentru a putea gestiona etapa atribuirii portofoliilor gramului, oamenii au predat
românilor [i a candidat `n locul lui la pre[e- buna func]ionare a Guvernului [i a institu]iilor ministeriale, pentru c\ deocam- aproape 1.000 de arme de foc [i
din]ie. ~ns\n\to[it dup\ alegeri, a intrat `n statului `ntr-o perioad\ `n care România devine dat\ nu exist\ un acord politic dou\ grenade. Poli]ia le-a colectat
echipa de consilieri preziden]iali, dar s-a retras tot mai afectat\ de efectele crizei economice [i convenit sau o structur\ de gu- `ntr-o parcare din ora[, iar cei care
`n 2006, pentru a se ocupa de PLD. La nici un financiare globale.“ vern. a le-au adus nu au fost `ntreba]i de
provenien]a lor. a
CM
YK
 8002 eirbmeced 21 ,ireniV rebil pmiT 41
VT SATINIRT emargorp ed alirG
irit[( SATINIRT lanruJ 51.81-00.81 -snart - eihgrutiL atnâfS 03.01-00.90
-iler aetatilautca nid \tcerid enuisim \cinimuD \t\bm=S ireniV-inuL
)\saoig uc pilc( iulunirelep ii[aP 53.01-03.01
abjuls nid ir\tnâC 03.50 abjuls nid ir\tnâC 03.50 abjuls nid ir\tnâC 03.50
SATINIRT eliribrovnoC 00.91-51.81 ed irucol al ed inigami -ur i[ ieinertU -ur i[ ieinertU
inuic\gur i[ ieinertU
ed emet ep eretabzed( )janirelep urtnep inuic\g urtnep inuic\g
-niubert \taot urtnep
)\cigoloet \rutluc -ucod( eirotsi ed inigaP 54.01-53.01 a]niubert \taot a]niubert \taot
a]
uc pilc( iulunirelep ii[aP 50.91-00.91 )R( )ratnem ;lanoi]an lunmI 0 0 . 6 0 ;lanoi]an lunmI 00.60
;lanoi]an lunmI 00.60
ed irucol al ed inigami - ieliz ii]nifS - raxaniS 05.01-54.01 aenuic\guR aenuic\guR
\]aenimid ed aenuic\guR \]aenimid ed
)janirelep ii]eiV aetraC
ie]niderc eletnivuC 0 2 . 6 0 \]aenimid ed ie]niderc eletnivuC 02.60
-ucod( eirotsi ed inigaP 51.91-50.91 )ieliz ailehgnavE(
\]aiv i[ eilehgnavE 0 3 . 6 0 ie]niderc eletnivuC 02.60 ii]\teC a]aiV 03.60
)ratnem -olif \rutcel( ailacoliF 55.01-05.01
ratnemucod mliF 52.91-51.91 )r( ii]\tec a]aiV 03.60 eihgrutiL .fS 50.90
)eizeop ,edlip ,\cilac iiciresiB a]aiV 00.70
jadnos( enit \gnâl ed lumO 03.91-52.91 eihgrutiL .fS 50.90 cilbib saltA 04.01
-nos( enit \gnâl ed lumO 00.11-55.01 eihgrutiL .fS 50.90 iz al ain=moR 50.11
)einipo ed cilbib saltA 04.01
)einipo ed jad iinuic\gur alaoc{ 5 0 . 2 1 etateicos i[ \ciresiB 53.31
telfus urtnep tnâvuC 00.02-03.91 ieir\lipoc lusrevinU 50.11
-zed( eirotsi n` ailbiB 54.11-00.11 nizagam dne-keeW 03.21 iza ed aemuL 50.41
)it[ecinvohud irutafs( etat\n\s i[ \]niderC 50.21
eretab aixodotrO 5 0 . 4 1 ainreceV 50.61
erepo uc pilc( \rcas \trA 50.02-00.02 emet i[ etxet ep rorutut lusele]n` ep nizagam dne-keeW 03.21
sserpxe larutluC 50.71
)\csaeciresib \tra ed )R( )ecitsirutpircs azaima-\pud \nuB 03.41 aixodotrO 50.41 aetatilautcA 00.81
enub roletpaf animuL 03.02-50.02 erepo uc pilc( \rcas \trA 05.11-54.11 i[ ainreceV 50.61 rorutut lusele]n` ep -igiler aetatilautcA 01.81
ed emet ep eretabzed( iiciaM lusilcaraP azaima-\pud \nuB 03.41 \sao
)\csaeciresib \tra ed iulunmoD
)\laihorap \]aiv \zehetac( ie]niderc aelaC 00.21-05.11 ainreceV 50.61 satinirT elirugolaiD 03.81
\zehetac( ie]niderc aelaC 04.02-03.02 aetatilautcA 0 0 . 8 1
)\lauziv aetatilautcA 00.81 rolclof ed inigaP 50.91
-iler aetatilautcA 0 1 . 8 1
)\lauziv SATINIRT eliribrovnoC 54.21-00.21 \saoig \saoigiler aetatilautcA 01.81 erac lutn=vuC 53.91
)ratnemucod( acitsirtaP 05.02-04.02 \]aiv i[ ailehgnavE 03.81 et[ediz
ed emet ep eretabzed( iulutelfus alardetaC 0 3 . 8 1
uem lu[aregn~ 05.91
uc pilc( iulunirelep ii[aP 55.02-05.02 )R( )\cigoloet \rutluc csenâmor rolclof ed inigaP 50.91
ed irucol al ed inigami ed aetsevoP(
uc pilc( iulunireleP ii[aP 05.21-54.21 rolclof ed inigaP 5 0 . 9 1 csen=mor )\raes
)janirelep csenâmor uem lu[aregn~ 05.91
ed irucol al ed inigami nit[erc dnomapaM 50.02
-olif \rutcel( ailacoliF 00.12-55.02 iiciresiB airotsI 0 3 . 9 1 )\raes ed aetsevoP( telfus urtnep inimuL 50.12
)janirelep uem lu[aregn~ 05.91
)eizeop ,edlip ,\cilac iicizum ai]aziliviC 50.02 \lacizum atareS 53.12
)ratnemucod( \citsirtaP 00.31-05.21 )\raes ed aetsevoP(
irit[( SATINIRT lanruJ 51.12-00.12 solof ed tn=vuC 00.12 ie]niderc eletpaF 04.22
telfus urtnep tnâvuC 03.31-00.31 iicizum ai]aziliviC 5 0 . 0 2
-iler aetatilautca nid csecinvohud ed aenuic\guR 00.32
)it[ecinvohud irutafs( solof ed tnâvuC 0 0 . 1 2
)\saoig csecinvohud elirucol al inireleP 03.12 \raes
eretabzed( iza ,aciresiB 03.22-51.12 )R(
elirucol n` enireleP 0 3 . 1 2 etnifs ,iiciresiB ii]nir\P 51.32
)etatilautca ed emet ep )R( ratnemucod mliF 00.41-03.31 irt[on iirot\]\vn`
eretabzed( iza ,aciresiB 51.51-00.41 etnifs !enmaoD ,iov-eT-ibuI 00.22
ratnemucod mliF 00.32-03.22 !enmoD ,iov-eT-ibuI 00.22 ieliz lutsitacA 03.32
-ilautca ed emet ep \raes ed elinuic\guR 00.32 acitponozeiM 00.00
telfus urtnep tnâvuC 03.32-00.32 ed elinuic\guR 00.32
)R( )etat ,iiciresiB ii]nir\P 51.32 )r( cilbib saltA 00.10
)it[ecinvohud irutafs( \raes
- ieliz ii]nifS - raxaniS 02.51-51.51 ,iiciresib ii]nir\P 5 1 . 3 2 irt[on iirot\]\vn` )r( et[ediz erac lutn=vuC 02.10
-ucod( eirotsi ed inigaP 04.32-03.32
)ratnem ii]eiV aetraC )r( irt[on iirot\]\vn` acitponozeiM 00.00 )r( etateicos i[ \ciresiB 53.10
uc pilc( iulunirelep ii[aP 54.32-04.32 )ieliz ailehgnavE( ieliz lutsitacA 03.32 )r( etat\n\s i[ \]niderC 00.10 )r( ehgev ed iinomrA 00.20
ed irucol al ed inigami -olif \rutcel( ailacoliF 52.51-02.51 acitponozeiM 00.00 elirucol al inireleP 03.10 )r( ie]niderc eletpaF 00.40
)eizeop ,edlip ,\cilac )r( iinuic\gur alaoc{ 0 0 . 1 0 )r( etnifs ,iiciresiB ii]nir\P 02.40
)janirelep )r( irt[on iirot\]\vn`
enub roletpaf animuL 55.51-52.51 elirucol n` inireleP 52.10 aixodotrO 00.20
- ieliz ii]nifS - raxaniS 05.32-54.32 )r( etnifs )r( telfus urtnep inimuL 53.40
ii]eiV aetraC ed emet ep eretabzed( rorutut lusele]n` ep
aixodotrO 0 0 . 2 0 )r( satinirT elirugolaiD 00.50
)ieliz ailehgnavE( )R( )\laihorap \]aiv rorutut lusele]n` ep onimoD etatnaC 03.20
,00.31 ,00.70 :elanruJ
\zehetac( ie]niderc aelaC 00.42-05.32 erepo uc pilc( \rcas \trA 00.61-55.51 )r( )r( cilbib saltA 00.40 00.22
)\lauziv )\csaeciresib \tra ed onimoD etatnaC 03.20 ,iiciresiB ii]nir\P 02.40 ,03.70 :trucs ep irit{
-zed( eirotsi n` ailbiB 54.00-00.00 enuisimsnart - ainreceV 01.71-00.61 iulutelfus alardetaC 0 0 . 4 0 )r( irt[on iirot\]\vn~ ,03.11 ,03.80
i[ etxet ep eretab \tcerid )r( csen=mor )r( eirotsi ed eliF 53.40 ,03.31 ,03.21
)ecitsirutpircs emet -zed( eirotsi n` ailbiB 55.71-01.71 ,iiciresiB ii]nir\P 5 2 . 4 0 solof ed tn=vuC 00.50 ,03.51 ,03.41
i[ etxet ep eretab )r( irt[on iirot\]\vn` ,03.91 ,03.71
erepo uc pilc( \rcas \trA 05.00-54.00 csecinvohud
solof ed tn=vuC 0 0 . 5 0 03.12 ,03.02
)\csaeciresib \tra ed )ecitsirutpircs emet )r( csecinvohud ,00.90 ,00.80 ,00.70 :irit{ ,00.11 ,00.90 ,00.80 :irit{
)ratnemucod( \citsirtaP 55.00-05.00 - ieliz ii]nifS - raxaniS 00.81-55.71 ,00.41 ,00.31 ,00.21 :irit{ ,00.31 ,00.21 ,00.11 ,00.51 ,00.41 ,00.21
-olif \rutcel( ailacoliF 00.10-55.00 ii]eiV aetraC ,00.71 ,00.61 ,00.51 ,00.61 ,00.51 ,00.41 ,00.91 ,00.71 ,00.61
)eizeop ,edlip ,\cilac )ieliz ailehgnavE( .00.02 ,00.91 .00.02 ,00.91 ,00.71 00.12 ,00.02

VT ORP RVT 2 RVT 1 RVT

RATINAMU LEPA 1 anetnA LARUTLUC
larutluC
n` ,aidaN-anarteP nitnatsnoC
iod uc \mru n` ,ina ed 12 ed \tsrâv rotavresbO 00:61 tit[inilen i[ r\nâT 00:61 )r( )revid ,7002( loraP 00:51 ).de .f( aporuE n` \nuerpm~ 00:51 )r( ).cod( razaB 00:51
alaob uc \tacitsongaid tsof a ina )r( larutluC RVT eletrecnoC 50:51 ieinâmoR lutnemalraP 03:51
-ap nirp \tsefinam es erac ,hcirdeirF
tceriD seccA 00:71 - )s ,3791 ,AUS( )r( RVT lulanruJ 00:61
.\tazilareneg \tatpert eizilar rotavresbO 00:91 3833 .pE ).lcer( gnippohseleT 00:61 swenoruE lulanruJ 51:61 )8002(
\tatart if etaop \laob \tsaecA mixam csiR 03:02 VT ORP elirit{ 00:71 ]\tironiM 02:61 ainâmoR urtnep )8002( troper neerG 03:61
lu[aro n` ,airtsuA nid \cinilc o-rtn` pot ed inâmoR 00:71 ).s ,2002 ,.tI( ireinibaraC 03:61 roli]itsog\rdn` a]namoR 00:71
suahneknarksednaL sehciltneffO ,lriZ )enui]ca ,6991 ,AUS( ,7002( ruoH yppaH 54:71 - )s ,7002 ,.suR(
ed amus \rasecen i-udniif ,lirizhcoH epra{ elegeR 03:22 tivirp ed ai]ceL 03:71 56 .pE - )r(
)revid 301 .pE
largetni lutsoc ,tpaf eD .orue ed 008.91 )enui]ca ,6002 ,AUS( i]eop ,irotplucs ,irotciP 55:71 ).cod( rolinesupA luruA 03:71
-ue ed iim 11 ed etse iulutnematart la VT ORP elirit{ 00:91 essaiboT - ).cod .s ,4891( et[evirp en aporuE 00:81
)r( rotavresbO 03:00 e]esumurf ed lurtneC 03:81 ).tluc nizagam(
-ot n`( inul 6 ed \daoirep o ep ,\nul/or lucitatsO 03:02 larutluc lulanruJ 55:81 81 .pE - ).s ,1002 ,.tI(
-iM tâcurtn` ,rad ,)orue ed iim ed 66 lat vitcaretni srucnoC 03:10 tcerid n`
nid %07 \tropus ii]\t\n\S luretsin ,5002 ,.reG-AUS( larutluC RVT eletrecnoC 00:91 ,7002 ,.tI( elocariM 03:91 ,8002( sulP tropS 05:81
)r( tropS 03:20 022 .pE - )\mard
-\r iam ,)orue ed 002.64 \cida( irutsoc ).loc ,.llirht )8002( ssergorp ni kroW 00:02 )trops .sime
ed turec lu]erp nid tirepoca ed enâm mr\] lumitlU 51:30 rolinemao atenalP 00:02
niV„ - tabmoK lacoL 00:32 klat ,7002( ireniv ed ameT 03:02 RVT lulanruJ 00:91
.orue ed 008.91 ed amus raod \cinilc .f ,0002 ,AUS-.lgnA( ael-II la loraC - )wohs 92 .pE - ).cod .s ,4002(
it[eiolP ,“iinacirema oeteM*tropS *
iec al lepa ecaf \nâmoR aihrairtaP a etrap amitlU ).tac ed avaS nil\t\C :rotaredoM ).per( \citiM 'ul ela'D 03:02
ietseca lurotuja n` \niv \s cserod erac ecuda erac lumO 55:00 \]aiv n-\tad O 51:02
-il idnâboder i[-a urtnep ,erac - erenit ratnemucoD 03:12 )latni wohs( irit[ ed arO 03:12 tcerid n` ),.revid(
-etni es \s eiubert ,erac[im ed aetatreb )r( aetrac
larutluc lulanruJ 00:22 .f ,.lgnA( eimaJ iul air\t\cuB 03:22 ibila \r\F 51:22
\caf \s - airtsuA nid acinilC n` ezenr :\dnegeL )r( VT ORP elirit{ 00:10 ireniv ed ameT 04:22 4 .pE - ).cod .s ,.naC-AUS(
0000 RBZR09OR lutnoc n` ii]anod
RBZR14OR uas )iel( 2592 6290 0060 irit[ lucitatsO 51:20 )wohs klat ,7002( ! i]or 4 ...ep tebmâz nU 00:32 ).llirht ,0002
nesieffiaR ,)orue( 9771 8290 0060 0000 citsitra mlif ,5002 ,.reG-AUS( ratnemucoD 01:32 7 .pE elaiceps inui]arepO 03:32 tunim al tropS 00:00
.06500 \lasrucus doc ,.A.S knaB a )r( ).llirht a )r( it[erucuB nirp elelor uC 51:00 a ).zum( OD yrtnuoc poT 50:00 a RVT lulanruJ 51:00

,UNAET{INIL|B ailitO ,EIAOLUCINA egroeG :ai]cadeR

,ROB la enuisiM ed i[ cilbiB lututitsnI - IT{ERUCUB :ASERDA ,}NORC nadgoB ,RENDORB aculaR ,AR+B nairpiC
;tairaterces - 521.001.4130 XAF/.leT ,6.rn aetsirC noriM aerartnI ,ROTSIN anaO ,UL|CSAD uivliS ,UFOIC nitnatsnoC
;ai]cader - 081.001.4130 ,USUR anaO ,|}AOHOP sicraN ,UIONU|P nitsuguA
,422.604/2320 nofelet ,1 jate ,21 .rn iralaplaT .rtS - I{AI
,UZRUTS anitsirC
;522.604/2320 :xaf ;203.442/2320
|NR+B|} razeC ,UCSERODOET naD
moc.oohay@animulluraiz ,or.animulluraiz@ofni :liam-e
:EI}CADER ED LARENEG RATERCES :LAHRAIRTAP REILISNOC :LAIROTIDE ROTCERID
81391 .rn al elartneC ieserP lugolataC n` \zaerugif “animuL luraiZ„
UIRTIMUD naitsirC UZRUTS nitnatsnoC .rp UCSERIFMAZ nirolF
iei]cader luides al atcartnoc top es avodloM anoz nid eletnemanobA “YNON„ : otoF
ilat[op iirotcaf nirp uas )EIAONOIA \ciJ tcatnoc ed \naosrep( i[aI ,IETAM nitnatsnoC ,IEPOPA naicuL :eratcaderonheT -etni etrap etse “animuL luraiZ„
.eraot\mru anul urtnep sruc n` iinul a 02 ed atad ep \n=p AMOT aeerdnA :)|LAICOS ETATILAUTCA( FE{-ROTCADER
anilA ,URALO atelociN ,U}ERC nemraC : arutceroC
\tnarg
top es avoharP i[ voflI ele]eduj i[ it[erucuB urtnep eletnemanobA ACEL anitsirC
nimsoC tcatnoc ed \naosrep( it[erucuB iei]cader luides al atcartnoc CASOB asicraN ACILISAB \serP ed iulurtneC a
sruc n` iinul a 02 ed atad ep \n=p ilat[op iirotcaf nirp uas )ICINILO :ei]ubirtsid tnematrapeD
-ILER ETATILAUTCA( FE{-ROTCADER
.eraot\mru anul urtnep en=moR exodotrO ieihrairtaP la
)AVODLOM urtnep( EIAONOIA \ciJ IOPLUH-LACSAP ealociN .caid :)|SAOIG
\zaerugif “|CINIMUD ED ANIMUL„ lulan=m\tp\S )AINETNUM urtnep( ICINILO nimsoC X141-1481 NSSI
43291 .rn al elartneC ieserP lugolataC n` or.animulluraiz.www :TCNUJDA FE{-ROTCADER
UIROGIRG anaxoR :cimonoce tnematrapeD
)96 \livoM urteP .rts ,ANIMUL aifargopiT( I{AI al tir\piT AENAM anA : cidiruj reilisnoC NABALAB asicraN

XAFAIDEM ed i[ SERPMOR \serP ed \lanoi]aN ai]negA ed etazinruf ii]amrofni \zaezilitu “animuL luraiZ„

La un pas de o mare victorie
Echipa feminin\ de volei CSU
Metal Gala]i a fost `nvins\ mier-
curi seara de forma]ia italian\
Volley Bergamo, cu scorul de 3-2
(25-22, 14-25, 15-25, 25-18, 15-11),
`n Sala Giule[ti din Capital\, `ntr-
un meci din `n Grupa C a Ligii
Campionilor.
~n urma acestui e[ec, CSU
Metal nu mai are [anse de califi-
{i-au revenit la timp!
a Rom=nia [i-a revenit dup\ du[ul rece cu Spania [i a surclasat
Ucraina, miercuri, cu scorul de 40-32 (17-18), `n cel de-al doilea meci al
grupei I principale la Campionatul European de handbal feminin din
Macedonia. Tricolorele lui Radu Voina au jucat asear\, cu Norvegia,
meciul decisiv pentru accederea `n semifinale a
Na]ionala feminin\ de hand-
bal a României a `nvins forma]ia
Ucrainei cu scorul de 40-32 (17-
18), miercuri seara, la Ohrid, `n
grupa principal\ I, la Campiona-
tul European din Macedonia.
România s-a aflat `n avantaj `n
fa]a Ucrainei `nc\ din startul
meciului (2-0, 3-2, 6-4), dar nu a
reu[it s\ g\seasc\ solu]ii pentru
stoparea Anastasiei Pidpalova,
care a marcat gol dup\ gol `n
poarta noastr\. România s-a de-
sprins chiar la patru goluri, 10-6
(min. 13), dar `n ultimele zece
minute ale reprizei a marcat de
patru ori [i a primit opt goluri,
astfel `ncât la pauz\ Ucraina
conducea cu 18-17. La reluare,
echipa noastr\ a reu[it s\ resta-
bileasc\ egalitatea, dup\ care a
luat jocul pe cont propriu, avan-
tajul ajungând treptat la [apte
goluri, 32-25 (‘50). Tricolorele au
trecut cu bine [i peste momentul
delicat din min. 44, când am
avut dubl\ inferioritate (Neagu
Steaua termin\ `n genunchi
aventura european\
Vicecampioana Rom=niei,
Steaua Bucure[ti, a pierdut me-
ciul cu forma]ia italian\ Fioren-
tina, scor 0-1 (0-0), disputat,
miercuri, pe teren propriu, con-
tând pentru ultima etap\ a Ligii
Campionilor, [i s-a clasat pe locul
al patrulea al grupei F, ratând
calificarea `n 16-imile Cupei
UEFA. Fiorentina a marcat
unicul gol al partidei prin atacan-
tul Alberto Gilardino, `n minutul
66, acesta `nvingându-l pe Za-
pata printr-o lovitur\ de cap de la
marginea careului mic dup\ un
corner executat de Vargas.
Forma]ii:
Steaua: Zapata - Golanski,
Baciu, R\doi, P. Marin - Ov. Pe-
tre, Tiago (‘88 Ple[an) - Nicoli]\,
D. Moreno, Toja - Semedo (‘56
Lovin). Antrenor: Dorinel Mun-
teanu (foto).
Fiorentina: Frey - Zauri,
Gamberini, Kroldrup, Vargas -
Donadel, Felipe, Montolivo
(‘90^2 Masi) - Santana (‘78
Almiron), Gilardino (‘83 Os-
valdo), Mutu. Antrenor: Cesare
Prandelli.
Cartona[e galbene: Nicoli]\ ‘1,
Dayro Moreno ‘20, Semedo ‘22,
Golanski ‘63 [i 72, Lovin ‘71,
R\doi ‘82/Zauri ‘15, Gilardino ‘62
Cartona[ ro[u: Golanski ‘72
Meciul a fost arbitrat de span-
iolul Luis Medina Cantalejo, aju-
tat la cele dou\ linii de Jesus
Calvo Guadamuro [i Luis
Alberto Gutierrez Perez. Rezerv\
a fost Cesar Muniz Fernandez.
La meci au asistat circa
20.000 de spectatori, `ntre care
[i 200 de suporteri italieni.
Vineri, 12 decembrie 2008
care `n turneul Final Four al com-
peti]iei. Valoroasa forma]ie ital-
ian\ [i-a adjudecat primul set, la
22, dup\ care echipa preg\tit\ de
sârbul Zoran Terzic a avut dou\
seturi excelente, adjudecate cate-
goric [i se p\rea c\ se `ndreapt\
spre o victorie de senza]ie. Din
p\cate, `n setul patru a urmat o
c\dere a campioanei României, iar
[i Ardean au fost eliminate pen-
tru 2 minute), la scorul de 26-23.
Ultimele minute au fost f\r\ is-
toric, victoria echipei noastre fi-
ind una clar\, dup\ o repriz\ se-
cund\ de excep]ie. ~ntr-un meci
Meciul cu Fiorentina a
reprezentat a 17-a partid\ con-
secutiv\ pentru Steaua f\r\ vic-
torie `n Liga Campionilor.
Este al doilea sezon consecu-
tiv când Steaua particip\ `n
Liga Campionilor dar nu reu-
[e[te s\ ocupe m\car pozi]ia a
treia a grupei, loc ce `i permite
s\ participe `n 16-imile Cupei
UEFA. ~n sezonul precedent al
Ligii Campionilor, Steaua a ter-
minat grupa pe ultimul loc, `n
spatele forma]iilor Arsenal Lon-
dra, FC Sevilla [i Slavia Praga.
Steaua a reu[it s\ ob]in\ un sin-
gur punct, rezultatul de egali-
tate, scor 1-1, de pe teren pro-
priu cu forma]ia ceh\ Slavia
Praga. (Narcis P.)
echipa din Bergamo s-a impus
f\r\ probleme [i `n setul decisiv,
cu 15-11.
S\ mai men]ion\m c\ echipa
masculin\ de volei CVM Tomis
Constan]a a `nvins forma]ia olan-
dez\ DOC Stap Orion Doetinchem
cu scorul de 3-0 (25-16, 25-22, 25-
22), tot miercuri seara, pe teren
propriu, `n prima man[\ a [ais-
g\zduit de Sala Sporturilor „Bil-
janini Izvori“, urm\rit de 500
spectatori [i arbitrat de cuplul
polonez Marek Baranowski -
Bogdan Lemanowicz, au evoluat
echipele:
Juande Ramos debuteaz\ cu
victorie pe banca Realului
Aflat doar de o zi `n func]ia de
antrenor principal al lui Real
Madrid, Juande Ramos a avut parte
de un succes clar la primul s\u meci,
`n care c\pitanul Raul a ar\tat o
form\ de zile mari.
Echipa de pe Santiago Bernabeu
a deschis scorul dup\ 25 de minute,
cu ajutorul unei erori a lui Malafeev,
portarul lui Zenit neput=nd s\ re]in\
o centrare a lui Rafael van der Vaart,
de aceast\ gaf\ profit=nd Raul.
La cinci minute dup\ pauz\,
Raul s-a aflat „la servire“, pas=nd
c\tre Arjen Robben, iar olandezul a
majorat diferen]a printr-un [ut cu
piciorul st=ng.
Fotbalistul olandez nu a r\mas
dator [i [apte minute mai t=rziu l-a
g\sit ideal pe Raul pentru golul cu
num\rul 66 `n cupele europene pen-
tru c\pitanul madrilenilor.
~n cel\lalt meci al grupei H,
Juventus Torino a remizat cu BATE
Borisov, scor 0-0, `ntr-un meci `n care
noul „Briliant“ al B\tr=nei Doamne,
Giovinco, a ratat o lovitur\ de pe-
deaps\ `n repriza a doua.
Real [i Juventus s-au calificat `n
optimi, al\turi de forma]iile AS Ro-
ma, Chelsea, Panathinaikos, Inter,
Barcelona, Sporting Lisabona, Li-
verpool, Atletico Madrid, Manches-
ter United, Celtic Glasgow, Bayern
Munchen, Lyon, FC Porto [i Arsenal
Londra. ~n 16-imile Cupei UEFA
merg echipele Bordeaux, Werder
Bremen, {ahtior Done]k, Marseille,
Celtic Glasgow, Fiorentina, Dinamo
Kiev [i Zenit St Petersburg.
Rezultatele de miercuri:
Grupa E
Manchester United (Anglia) -
Aalborg (Danemarca) 2-2 (Carlos
prezecimilor de final\ ale Cupei
Challenge. ~n fa]a a 630 de specta-
tori, Tomis s-a impus destul de
clar, dup\ o or\ [i opt minute.
Man[a secund\ va avea loc `n
Olanda, pe 17 decembrie, de la ora
21:00. La Bucure[ti, `n Challenge
Cup, la feminin, `n prima man[\
din „16“-imile de final\, Dinamo
Bucure[ti a `nvins pe Kommu-
nalnik Mogilev (Belarus) cu scorul
de 3-1 (19-25, 25-22, 25-22, 25-22),
partida dur=nd 1 or\ [i 40 minute.
(Dan TEODORESCU)
- România: Lumini]a Dinu,
Florentina Stanciu - C\t\lina
Cioaric, Florina Bârsan, Carmen
Amariei (6 goluri), Daniela Crap
(3), Cristina Neagu (3), Oana Ma-
nea (6), Camelia Balint, Valentina
Ardean (7), Adina Fiera (4),
Narcisa Lecu[anu (10), Oana {oit,
Melinda Geiger (1). Antrenor:
Radu Voina.
- Ucraina: Tatiana Ciuhno,
Irina Goncearova - Maria Bok-
la[ciuk, Anastasia Pidpalova (11),
Marina Vergheliuk (5), Iulia
Managarova (3), Viktoria Bor[-
cenko, Iana Batkova, Anastasia
Sokol, Lilia Gorilska, Natalia
Skunziak (1), Olga Laiuk (4), Olga
Nikolaenko (4), Irina {eienko (4).
Antrenor: Leonid Evtu[enko.
Celelalte rezultate au fost:
Ungaria - Norvegia 20-34 [i Da-
nemarca - Spania 26-23 (gr. I),
respectiv Rusia - Croa]ia 24-21,
Suedia - Macedonia 24-23 [i
Belarus - Germania 28-28 (gr.
II). Ieri sear\, dup\ `nchiderea
edi]iei, România a jucat meciul
decisiv pentru ultimul loc califi-
cabil `n semifinale, `mpotriva
Norvegiei. Erau calificate deja `n
semifinale Norvegia, Rusia [i
Germania. S=mb\t\ vor avea loc
semifinalele competi]iei [i finala
pentru locurile 5-6, iar duminic\
se vor disputa finalele pentru
medalii, pentru locurile 3-4 (ora
15:00) [i locurile 1-2 (ora 17:30).
(Dan TEODORESCU)
Tevez ‘3, Rooney ‘52 - Jakobsen ‘31,
Curth ‘45^2)
Celtic Glasgow (Sco]ia) - Villar-
real (Spania) 2-0 (Maloney ‘14,
McGeady ‘45^2). Cartona[ ro[u:
Guille Franco (Villarreal, 35).
Manchester [i Villarreal merg `n
optimile Ligii, Celtic s-a calificat `n
16-imile Cupei UEFA. Aalvorg este
eliminat\ din Europa.
Grupa F
Steaua Bucure[ti (România) -
Fiorentina (Italia) 0-1 (Gilardino
‘66). Cartona[ ro[u: Pawel Golanski
(Steaua, 72).
Olympique Lyon (Fran]a) -
Bayern Munchen (Germania) 2-3
(Govou ‘52, Benzema ‘68 - Klose ‘11,
‘37, Ribery ‘34)
Bayern [i Lyon merg `n optimile
Ligii, Fiorentina s-a calificat `n 16-
imile Cupei UEFA. Steaua este
eliminat\ din Europa.
Grupa G
FC Porto (Portugalia) - Arsenal
Londra (Anglia) 2-0 (Alves ‘39, L.
Lopez ‘54)
Dinamo Kiev (Ucraina) - Fener-
bahçe Istanbul (Turcia) 1-0 (Ere-
menko ‘20). Cartona[ ro[u: Claudio
Maldonado (Fenerbahce, 90^3).
FC Porto [i Arsenal merg `n opti-
mile Ligii, Dinamo Kiev s-a calificat
`n 16-imile Cupei UEFA. Fener-
bahce este eliminat\ din Europa.
Grupa H
Juventus Torino (Italia) - BATE
Borisov (Belarus) 0-0. Sebastian
Giovinco (Juventus, 52) a ratat un
penalty.
Real Madrid (Spania) - Zenit
Sankt Petersburg (Rusia) 3-0 (Raul
‘25, ‘57, Robben ‘50)
Juventus [i Real merg `n optimi-
le Ligii, Zenit s-a calificat `n 16-imi-
le Cupei UEFA. Bate Borisov este
eliminat\ din Europa. (N.P.)
Sport 15
PE SCURT
Torres este cel mai
popular fotbalist
din Premier League
Spaniolul Fernando Torres, ata-
cantul echipei de fotbal FC
Liverpool, este cel mai popular
juc\tor din campionatul Angliei,
conform unei anchete ale c\rei
rezultate au fost date publicit\]ii
`n Marea Britanie. „El Nino“, care
a reu[it s\ marcheze 33 de goluri
`n sezonul trecut, primul `n care a
`mbr\cat tricoul „cormoranilor“, a
fost preferat de 32.000 de supor-
teri din 185 de ]\ri incluse `n an-
chet\. Cu 38% din voturi, Torres a
reu[it s\-l devanseze pe coechip-
ierul s\u de la Liverpool, englezul
Steven Gerrard, c\pitanul
grup\rii de pe Anfield Road, pre-
cum [i pe portughezul Cristiano
Ronaldo, atacantul forma]iei
Manchester United [i proasp\tul
câ[tig\tor al „Balonului de Aur“.
Pe de alt\ parte, 54% dintre par-
ticipan]ii la aceast\ anchet\ `[i
doresc s\-l vad\ `n campionatul
Angliei pe starul echipei FC
Barcelona, argentinianul Lionel
Messi. Iubitorii fotbalului con-
sider\, totodat\, Premier League
drept cel mai atractiv campionat
din lume, urmat de cele ale
Spaniei [i Italiei. Potrivit sonda-
jului, 81% dintre suporteri au
precizat c\ sportul-rege este
subiectul lor principal de con-
versa]ie, `n timp ce 49% dintre
fani au declarat c\ fotbalul
reprezint\ cea mai important\
parte a vie]ii lor. (N.P.)
Dinamo a pierdut
`n Liga Balcanic\
la baschet
Echipa masculin\ de baschet
Dinamo Bucure[ti a fost `nvins\
`n deplasare de forma]ia bulgar\
Levski Sofia, cu scorul de 102-73
(23-14, 23-12, 28-29, 28-18), mier-
curi seara, `ntr-un meci din Liga
Balcanic\. La gazde au evoluat
Marcus Hall 26 puncte, Asen
Velikov 20 p, 6 rec, Dwayne
Morton 3 p, Stanislav Slaveikov 8
p, 5 rec, Stefan Gheorghiev 10 p,
11 rec, Nikolai Vârbanov 14 p, 5
rec, Zlatin Gheorghiev, }vetelin
Ivanov 14 p, Pavel Ivanov 7 p,
Petroslav Zafirov. Pentru Dinamo
au jucat Mihail Paul 11 p, Claudiu
Fometescu 7 p, Viorel Mocanu 22
p, 10 rec, Kiril Pavlovski 12 p,
Stojadin Markovic 6 p, Chris
Reaves 10 p, Miro Vranjic, Ion
Mocanu 3 p, Ioan Macaveiu 2 p. ~n
clasamentul Grupei B, pe primul
loc se afl\ Mega Hypo Leasing
Belgrad, cu 9 puncte (6 jocuri), ur-
mat\ de Rilski Sportist Samokov
(Bulgaria), 9 p (5 j), Levski, 7 p (5
j), Fersped Rabotnicki Skopje, 6 p
(4 j), Dinamo, 5 p (4 j). ~n
urm\torul meci, Dinamo va
`ntâlni pe teren propriu (sala
Rapid), forma]ia Fersped
Rabotnicki, pe 17 decembrie.
Cei mai buni
triatloni[ti
Sorin Ungur a fost desemnat cel
mai bun triatlonist al anului de
c\tre Federa]ia Român\ de
Ciclism [i Triatlon. ~n clasamentul
de final de an, Ungur a acumulat
100 de puncte, fiind urmat de
Botond Racz, 15 puncte, [i Ciprian
B\l\nescu, 15 p. Clasament: 1.
Sorin Ungur (CSA Steaua
Bucure[ti) 100 puncte; 2. Botond
Racz (SKA Aluta Sf. Gheorghe) 15
puncte; 3. Ciprian B\l\nescu (CSA
Steaua) 15 puncte; 4. Francisc
Sarosi (CSM Cluj-Napoca) 15
puncte; 5. Sorin Boriceanu (CSA
Steaua) 13 puncte; 6. Alexandru
Deaconu (CS Joy Bike Bra[ov) 11
puncte; 7. Iosif Sarosi (CSM Cluj-
Napoca) 5 puncte; 8. Marius Rus
(CS Joy Bike Bra[ov) 4 puncte; 9.
Sergiu Dasc\l (CS Cluj-Napoca) 1
punct. (D.T.)
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
KY

8002 eirbmeced 21 ,ireniV ratnemucoD 61

-aosrep ienu rar ed mertxe tadroc
-totn` arE .ie]narF arafa nid en
-aosrep o tperd tupecrep anuaed
nu tar\paen uN .\tavrezer \n
-etoN .uezenmuD ed taiporpa mo
-ectla \sn` nups lanruj ed elas el
-oI neguE \c \zaertsnomed eN .av
-\gur tacided mo nu tsof a ucsen
ad etaop lurah iamuN„ .iinuic
\c aenidutitrec uas lutnemitnes
-i]natsbus ,\tar\veda etse aemul
\cizifatem aetatilaer iamuN .\la
MC
KY
tuni]noc nu ,enidutinelp ad etaop
im ,leftla ,erac eneiditoc ii]\tilaer
purg nu eiutitsnoc ,icitirc i[ irot
-af ed lef nu ;snârtser ed lutsed
etaot n` ac ,irbmem ier\c ia eilim
-la iinu \cip \traop i[` ,eliilimaf
-etni uas evitom etirefid nid arot
eradrum elefuR .etnur\m eser
tnus elE .eilimaf n` \laps es un
.imul iigertn` luz\v n` esnitn`
-up iamun un \c lutpaf etse varG
nid cimin et[aonuc un erac ,lucilb
-rifa ai ,etnur\m eletnemineve
\sn` ,rugis urcul nu tperd elii]am
-n` iicitirc ,iirot\tecrec ,iiroseforp
n` derc iE .i]ale[n` tnus i]atr\ped
ad etaop lurah iamuN„ :ucsenoI neguE
“\tar\veda etse aemul \c aenidutitrec
,naroiC limE
ucsenoI neguE
edailE aecriM i[
iiroteiemetn` ertnid lunU
drusba iulurtaet
:aerabertn` enup es im dnâC„
\m ,“?urtaet ed eseip i]eircs ec eD
,tacrucn` etraof anuaedtotn` tmis
erap es iM .dnups\r \s ec uit[ un
sircs ed tacupa ma-m \c iroenu
maetiC .maru l` \c urtnep urtaet
maegrem ,iruese ,eraretil erepo
matlucsA .erec\lp uc amenic al
matiziv ,\cizum dnâc n` dnâc nid
-ud \m un rad ,\tra ed eliirelag
un le ,tib\rg lumo etse ,lasrevinu ,nredom lumO„
\c egele]n` un ,ii]\tisecen lureinozirp e ,pmit era
icin egele]n` un ;rotisolof eif un \s etaop urcul nu
,\lituni etatuerg o if etaop lulitu iamcot ,dnof n` ,\c
aetatilitu megele]n` un \caD .eraot\r\vopm`
;atra megele]n` un ,iululitu aetatilituni ,iululituni
ed \ra] o etse \saele]n` e un atra ednu \ra] o rai
,i]icirefen inemao ed \ra] o ,i]obor ed uas ivalcs
\ra] o ,dârus un icin i[ dâr un erac inemao ed
un ,romu \tsixe un ednu oloca ;tirips ed \tispil
neguE aircs ,“aru i[ ainâm \tsixe ,lusâr \tsixe
.“etonartnoc i[ etoN„ n` ucsenoI
-ilimaf luroiretni nid etneloiv elir
al etum es \s o-tanimreted ua ie
n` esinev erac ,\larutan rol amam IHCAG A nairdA ed
epaorpa iam if a urtnep it[erucuB .\raV .gruobmexuL anid\rG
.ie iiipoc ed i[` etenoiram ed urtaet nU .dlaC
un \s aetup un eiziced \tsaecA
etnazuma eliromoc \zae[i]\fn`
iulur\nât arpusa tcefe nu \bia i[ dâr i]oT .iipoc avrotâc iihco bus
-ud ,emerv \trucs al ,erac neguE
nu-rtn~ .i]amsaizutne emlap nid tab
-eca taul a ,ina 71 esinilpm` ec \p
lunu ,as amam ed irut\la ,]loc
al le i[ tatum a-S .erâr\toh i[ae
-izoires uc \tlucsa i[ \ts ie ertnid
-erv o tacrecn` a l\taT .as amam -up \zaetsartnoc as aeratS .etat
lur\nâT .arut\gel \ni]nem \s em
dua es i[eD .i]lalrolec a uc cinret
-cefa aerp tlum ,\sn` ,are neguE -\m icin le ,sâr ed etohoh tot etsep
ep atseca ed etaul eliiziced ed tat
et[evirp i[ ecaT .et[ebmâz un rac
dnâC .elas ieir\lipoc lusrucrap -n` aetativarG .lulocatceps tneta
i[` ,8391 n` ,ainâmoR et[es\r\p MC

al \tadoicin ,a[a ciz \s ac ,maec -ât ep \zaerojirgn` o elas iir\[i]\f KY

n` \tadnepsus ,\laog erap es
etseca eraotimiu tnuS “.tnaen
tâta ,uezenmuD erpsed iirutr\m
-\c ed \mini nid esircs ,eralc ed
\pud luroD .ucsenoI neguE ert
-ai]netsixe aeratesn` ,uezenmuD
-iec i]ot ac a]nirod i[ ednirpuc \l
-a nid i[\tr\pm` \taop es \s i]lal
\s aeretup aeva A„ .rovzi i[alec
:irom un \s ac aetraom it[ei\rt
!dnâcl\c etraom erp aetraom uc
-an uC ?tavlas eif \s \tirem eniC
-las uif \s aerv [a \c ciz etativi
,aciif ,ai]os uc \nuerpmid ...tav
aros ,elem iei]os amam ,amam
uc ,iem iineteirp uc ,atat uc ,aem
aemul ,aemul uc ,iem iinam[ud
[a tlum ed tâta erac ep ...atsaeca
-eP aenups o i[ aiov o muc ,aerv
a “.rec al ]lan` o-s ,yug
etse uN “.rolicitirc aetativitceibo
ucsenoI neguE \c tazises ed uerg
-noc o tperd acitirc aredisnoc un
ati[uer urtnep \tnatropmi ei]id
o tperd ralc agolatac o rad ,ierepo
-ubert ai]aerC .ie aelac n` \cideip
\citirc O .etlovzed es \s \tas\l ai
aetrap nid \tinevorp i[ \tinevaen
-sid \s aetup timuner citirc iunu
.\tnatropmi \repo o \gurt
mo nu tsof A
iinuic\gur tacided
taiehcn` a-i[ ucsenoI neguE
alibarenev al csetnâm\p lumurd
sela esesuF .ina ed 48 ed \tsrâv
la urbmem ina ed 16 al ed \cn`
-a ultit nu ,ezecnarF ieimedacA
-A .)“etonartnoc i[ etoN„( “urtaet
,tnus ucsenoI neguE iul elii]amrif
-n` ,eiubert uN .elaxodarap ,etaop
un \S .marettil da etaceduj ,\s
lunu taredisnoc etse \c m\tiu
iulurtaet„ iiroteiemetn` ertnid
etse un drusba lurtaeT .“drusba
-ar ed \tispil ereircs ed ledom nu
-atilibisop \uon o raod etsE .enui]
-ovorp O .ii]nim a eracovorp ed et
-ba« ed ieiserpxE„ .idnâg a al erac
tilosni ed aec ep referp o-i »drus
.iulutilosni la tnemitnes ed uas
-og \rap \s aemul ac \lpmâtn` eS
eciro ed ,eiserpxe eciro ed \til
it[evirp o-s \lpmâtn` eS .tuni]noc
-om leca n` et[an ia-et muc i[ ac
-imiu erap es in icnuta i[ ,tnem
-irp airotsI “.\libacilpxeni i[ eraot
-senoI neguE ed esircs eseip iem
-ed o ,“\laehc a]aer\tnâC„ ,uc
a-s atsaecA .nilped \zaertsnom
\bmil ed launam nu-rtnid tucs\n
acrecn` ucsenoI neguE .\zelgne
-una aipoc i[` i[ azelgne e]evn` \s
.tarapes teiac nu-rtn` ezarf etim
-n` ua elezarf ,tad tnemom nu aL
dom nu-rtn` eze[aer es \s tupec
-tsa snuja a ucsenoI neguE .ralih
-er ,ces lujabmil ezeidorap \s ,lef
tuc\f a \c iamuN .naiditoc ,vititep
-i]nese irur\veda uc atseca lurcul
lur\mun if ra muc ,etamirpxe la
\c lutpaf uas iinâm\tp\s roleliz
.soj auaedop rai ,sus etse lunavat
-\tp\s \c \nups \s leftsa snuja A
ioj ,i]ram :eliz iert raod era anâm
-ab lumo urtnep mucirO .i]ram i[
raoD .lef al tnus eleliz etaot lan
neguE .et[ebesoed el aerimuned
-rof \lpmis o tabmihcs a ucsenoI
.\raoiretxe etatilam
\citirc erpsed aerer\P
-icifid eletnemom ertnid lunU
-oI neguE ed etatnemirepxe el
uc iulutcilfnoc la lec tsof a ucsen
-yT htenneK zelgne citirc eleram
amirp esamirpxe i[` atsecA .nan
-olof lulits ed \]af aeraborpa \tad
-a ac urtnep ,ucsenoI ert\c ed tis
aerer\p csurb ebmihcs i[` \s iop
-senoI neguE .soi\t ecitirc l` \s i[
-nups\r n` tcerid etraof tsof a uc
-ua ,eretil ed iinemaO„ .u\s lus
.l\tat i[ vitinifed et[es\r\p
ir\crecn` elemirP
eraretil
-ruj i[ teop ac tatubed a i[eD
tinrâts a ucsenoI neguE ,tsilan
mulov nu uc iulucilbup luseretni
ietseca lultiT .\raretil \citirc ed
ed 52 raod aL .“uN„ etse ireircs
nu tinrop a ucsenoI neguE ,ina
dnâcilbup icimelop ed lav gertn`
eton i[ elocitra ed ei]celoc \tsaeca
-am siz-uirporp acitirC .lanruj ed
al erata ac i]ucsonucer irotua iir
-ehgrA roduT :\vitcepser aemerv
-ailE aecriM ,ucserteP limaC ,iz
,etaerc iesrevortnoc aduic n~ .ed
-ageR iei]adnuF luimerp timirp a
\sudnoc eisimoc o ed tadroca ,el
es ina ed 72 aL .unaiV roduT ed
,unaeliruB acidoR uc et[erot\s\c
vitinifed \caelp ina ed 33 al rai
-uc ,pmit tseca tot n~ .a]narF n`
iulumulov aeracilbup ertn` snirp
tsof a ,a]narF n` aeracelp i[ “uN„
\zecnarf abmil aederp \s tioven
-ser iinA .eni]ertn` es a urtnep
.iro[u coled tsof ua un ivitcep
ieirporp iireni]ertn` eli]\tuerG
-adb\r iroesed ti[\ped ua iilimaf
.ucsenoI neguE iul aeretup i[ aer
-a \csae[\ped \s ti[uer a ,i[utoT
-n` \s i[ elicifid etnemom etsec
,a]narF n` \uon \]aiv o \paec
ae]esumurf is\g aetup a urtnep
\rutaretil caf ,tepeR„ .iirutaretil
-ni e]esumurf aeca cses\g \s ac
eleseip i[ eli]r\c i{ .ioron n` \tcat
-u aiserpxe ,eramehc o tnus elem
-ucs \raomoc o tuac ,iiglatson ien
\tudreip ,naeco nu-rtn-\tadnuf
\cad ,irO .ieirotsi aidegart n`
erap es im i[ animul tuac ,i]erv
-ac niD .dnâc i[ dnâc cses\g o \c
-aretil caf \c iamun un atsa azu
-\rh i[ ma-m atsa azuac nid ,\rut
aeca uerem dnâtu\C .ae uc tin
ed olocnid ed \tar\veda \nimul
-iaps i[ etpaon n` uircS .erbenet
-u ed irupmits\r al tanimul ,\m
,atsaeca aeranimul un raD .rom
aseiP .tuac o atsaeca animul un
\mitni aenuisefnoc ,urtaet ed
-ad erbmus nâm\r lunamor uas
-enet tut\b\rts ma ec \pud ,\c
“.\nimul ed uad un ,elerb
a-s lu]ucim \c ederC .\mam aran
\s aerv \cad \baertn` l~ .tisitcilp
ed ,tanicsaf etsE .\gaen lE .ecelp
tâcn` tanicsaf ed tâtA .etenoiram
-us \s rac\m icin et[enz\rdn` un
-ul lulocatceps \]af n` edeV .\dâr
-ac mo eraceif aC .timiu etse i[ iim
.enis ep \repocsed es er
-utr\m \s aeva ucsenoI neguE
-atcepS„ :ina i]lum etsep \csaesir
ep aeni] \m roletenoiram luloc
-a aeredev nirp ,taifeputs ac col
erac ,uaebrov erac i[up\p rotsec
-E .uaeg\moic es erac ,uac[im es
,erac ,iimul lulocatceps i[usn` ar
rad ,limisoreven i[ tiun[iboen
im ,lur\veda tâced tar\veda iam
ti[râfsen \mrof o bus a[i]\fn` es
ac ,\larutacirac i[ \tacifilpmis ed
i[ lucsetorg ainilbus i-a urtnep
.“r\veda lulaturb
\tam\rtsed ailimaF
-oc o tuva a un ucsenoI neguE
n` tucs\n a-s i[eD .\ticiref eir\lip
-am o tucertep a-i[ ,anitalS lu[aro
-oM .a]narF n` \]aiv nid etrap er
a-i i[ap iimirp ,tupecn` ed eletnem
e[aro etla n` iopa ,siraP al tuc\f
a-s un ,ericirefen niD .ezecnarf
rolibma a]nezerp ed arucub tutup
tnorf ep tacelp ,u\s l\taT .i]nir\p
-idnom iobz\R iulumirP aizaco uc
.\craotn` iam es \s tative a ,la
iei]autis lujatnava ed dnâtiforP
rotcepsni esineved( ecitilop elas
-\p ed ai]os tazuca a-i[ ,)lareneg
-oS .lagujnoc iuluilicimod aeris\r
-ul tseca ed ait[ un rac\m icin ai]
-iver \s atpet[a iam l` \cn` i[ urc
-netni a ,ie aspil n~ .tnorf ep ed \n
esrevid nirp tuni]bo a i[ ]rovid tat
.iipoc rolibma aidotsuc ecaoljim
.aniliraM ,\ros o aeva iam neguE
,ieilimaf la cim iam lec lulipoC
i[ na nu raod al esirum ,aecriM
-igninem ienu azuac nid etat\muj
-senoI neguE ,ina 31 aL .etuca et
ednu ,ainâmoR n` aecrotn` es uc
-iref aerp \daoirep o atpet[a l` un
-n` esirot\s\cer es u\s l\taT .\tic
es un \gertiv amam rai ,pmit ert
uc \nuerpm` \csaiucol \s atpet[a
aros ,leftla eD .aniliraM i[ neguE
al ed ina iod al \saca ed tiguf a as
-uladnacS .it[erucuB n` aeratum

MC
KY
 CM
YK

S=mb\t\, 13 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 290 (1191) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

REPORTAJ ACTUALITATEA ECONOMIC

RELIGIOAS|
„Aceast\ `nfr\]ire Anali[tii
`nseamn\ `ndemn Violen]a anticipeaz\
la lucrare degradeaz\ sc\derea
misionar\ comun\“ demnitatea familiei infla]iei `n 2009
PAGINA 16 PAGINA 2 PAGINA 5

Hore[ti, satul lui {tefan de peste Prut

Pornesc spre satul basarabean Hore[ti, a[ezat
pe un deal, la 20 de kilometri de Vama Sculeni.
De aici se vede Rom=nia. Pentru a afla mai
multe despre aceste locuri, despre cum erau
RELIGIOS
oamenii, despre obiceiurile [i tradi]iile care au
„~N COLINDE SE ARAT| FAMI-
apus, am mers la Ecaterina Bobu, o b\trân\ LIARITATEA OAMENILOR CU
DUMNEZEU“: Joi seara, pe 11
trecut\ de 70 de ani, fosta [ef\ a Oficiului decembrie, Sala Polivalent\ din
Capital\ s-a dovedit ne`nc\p\-
Po[tal din Hore[ti. toare pentru spectatorii de toate
vârstele, clerici [i personalit\]i,
Satul Hore[ti din raionul F\le[ti dateaz\ din veni]i la Concertul jubiliar „Co-
lindul sfânt [i bun“, eveniment
anul 1538. La [coala din sat, copiii desf\[oar\ organizat de Arhiepiscopia Bu-
diferite activit\]i culturale, fiind coordona]i de cure[tilor, cu binecuv=ntarea
Preafericitului Daniel, Patriar-
profesoara de limb\ francez\ Vera Danilescu. hul Bisericii Ortodoxe Române.
Pagina 3
Pe vremuri, copiii de la {coala din Hore[ti
mergeau la colhoz, al\turi de ceilal]i s\teni. SOCIAL
ROM+NII PREFER| LOCURILE DE
De[i oamenii erau persecuta]i, petrecerile, MUNC| SIGURE, ~N FIRMELE DE
scenetele de teatru sau concertele de muzic\ STAT: „Apari]ia pe primul loc a
nevoii referitoare la siguran]a
popular\ erau organizate frecvent la Casa de locului de munc\ nu este deloc
surprinz\toare, dat\ fiind expe- CM
cultur\ din Hore[ti, `n curtea c\reia acum se rien]a relativ recent\ a disponi- YK

biliz\rilor masive din compani-

CM
YK
organizeaz\, o dat\ pe s\pt\mân\, un mic bazar.
Sprijin pentru
o biseric\ `nchinat\
eroilor români
~n ora[ul Most - Cehia - se va con-
strui o biseric\ româneasc\, `n me-
moria celor aproximativ 40.000 de
solda]i români, care [i-au dat via]a pe
teritoriul Cehoslovaciei, `n cele dou\
r\zboaie mondiale.
~ntrucât `n anul 2010 se vor
`mplini 65 de ani de la `ncheierea
celui de-al Doilea R\zboi Mondial,
se dore[te finalizarea [i sfin]irea a-
cestui a[ez\mânt ortodox, ca o m\r-
turie vie a spiritului de jertfelnicie a
poporului român [i, `n acela[i timp,
ca o expresie a spiritualit\]ii româ-
ne[ti `n centrul Europei.
To]i cei care doresc s\ se al\ture
Patriarhiei Române, contribuind la
`mplinirea acestui act sfânt de cin-
stire a eroilor neamului românesc,
pot depune sume de bani `n urm\-
toarele conturi ale Patriarhiei Ro-
mâne, cu men]iunea „Pentru biseri-
ca din Most“:
Patriarhia Român\ -
Misiune social\ [i cultural\
RO31RNCB0075004895030117
(cont `n lei) [i
RO04RNCB0075004895030118
(cont `n euro).
Citi]i `n paginile 8-9
„A fost un om evlavios [i milostiv“
Ieri, 12 decembrie 2008,
de s\rb\toarea Sfântului Ie-
rarh Spiridon, slujba hramu-
lui la Paraclisul patriarhal
„Sfântul Spiridon“ - Nou din
Capital\ a fost s\vâr[it\ de
c\tre PF Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române,
`nconjurat de un ales sobor
de preo]i [i diaconi.
Dup\ citirea Sfintei E-
vanghelii, ~ntâist\t\torul
Bisericii noastre a ]inut un
cuvânt de `nv\]\tur\ prin
care a explicat `n]elesurile
duhovnice[ti ale vie]ii Sfân-
tului Ierarh Spiridon al Tri-
mitundei [i puterea exem-
plului sfin]ilor pentru via]a
fiec\rui cre[tin. „Sfântul Ie-
rarh Spiridon a fost `n pri-
mul rând un om evlavios [i
milostiv. A f\cut minuni
multe `nc\ din timpul vie]ii,
ajutând pe cei s\raci, pe cei
care au trecut prin suferin]\
[i chiar erau `n pragul mor-
]ii, pe care Sfântul Ierarh
Spiridon i-a salvat prin
rug\ciunile [i prin `n]e-
lepciunea sa“, a spus P\rin-
tele Patriarh Daniel.
~n continuare, Preaferi-
cirea Sa a eviden]iat impor-
tan]a ierarhului ocrotitor al
Paraclisului patriarhal
„Sfântul Spiridon“ - Nou
pentru istoria [i teologia
trinitar\ a Bisericii Ortodo-
xe, prin participarea sa la
Sinodul I Ecumenic de la Ni-
ceea, din anul 325, al\turi
de Sfântul Ierarh Nicolae,
Arhiepiscopul Mirelor Lichi-
ei, când a explicat dogma
trinitar\ prin celebra mi-
nune a c\r\mizii, ar\tând
c\ Sfânta Treime este Una
`n Trei Persoane distincte.
~ntâist\t\torul Bisericii
noastre a ar\tat, de aseme-
nea, c\ Sfântul Ierarh Spiri-
don a ajutat foarte mul]i s\-
raci [i a f\cut minuni pentru
a-i ajuta pe ace[tia. „Dum-
nezeu `l asculta pe el, fi-
indc\ el ~l asculta pe Dum-
nezeu. Când cineva ascult\
de Dumnezeu, `mplinindu-i
voia `n via]a sa, atunci [i
Dumnezeu `l ascult\ pe om
când se roag\. Puterea ru-
g\ciunii `nseamn\ c\ harul
lui Dumnezeu cel atotputer-
nic `nt\re[te pe cel ce se
roag\, [i omul face minuni
nu prin for]\ proprie, ci prin
prezen]a harului lui Dum-
nezeu `n el, pentru c\ nu-[i
pune n\dejdea `n propriile
puteri, nici `n propria in-
teligen]\ sau de[tept\ciune,
nici `n for]a fizic\ nu-[i pune
n\dejde cel ce este cu adev\-
rat smerit rug\tor, nici `n
rela]iile sale cu oamenii im-
portan]i din societate, nu-[i
pune n\dejdea nici `n ave-
rile sale“, a explicat Patriar-
hul României.
~n cadrul Sfintei Litur-
ghii de ieri, Preafericirea Sa
a hirotonit diacon pe tân\-
rul Marius Stelian Militaru,
pe seama Catedralei patri-
arhale, iar diaconul Remus
Marian, consilier patri-
arhal, a fost hirotonit preot
pe seama Paraclisului patri-
arhal „Sfântul Spiridon“ -
Nou.
La final, P\rintele Patri-
ah Daniel [i to]i cei prezen]i
au primit colinda unui cor
de copii din Maramure[,
c\rora Patriarhul României
le-a oferit iconi]e. La r=ndul
s\u, P\rintele Patriarh a
primit din partea soborului
slujitor de la „Sf=ntul Spi-
ridon“ o icoan\. a
ile foste de stat sau privatizate“,
a explicat sociologul Mircea
Com[a, coautor al studiului
„Atitudini fa]\ de munc\ `n
România“. Potrivit acestui
studiu, 63% dintre români pre-
fer\ s\ lucreze pentru altcineva,
decât pe cont propriu (30%), res-
pectiv s\ lucreze `ntr-o firm\
mare (54%), preferabil de stat,
`n defavoarea uneia mici (28%).
Pagina 4
ROM+NIA ~N UE
DREPTUL LA LIBERA CIRCULA}IE
ESTE ~NC|LCAT ADESEA ~N STA-
TELE UE: Comisia European\ a
f\cut o analiz\ cu privire la res-
pectarea legisla]iei comunitare
`n domeniul liberei circula]ii pe
teritoriul Uniunii Europene,
concluzia acesteia fiind „deza-
m\gitoare“. Potrivit raportului,
nici m\car unul dintre statele
membre nu a transpus `ntreaga
directiv\ `n mod corect [i efi-
cace. De exemplu, multe state
membre solicit\ cet\]enilor UE
s\ furnizeze, odat\ cu cererea
de [edere, documente supli-
mentare care nu sunt prev\zute
`n legisla]ia european\.
Pagina 7

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN| „
„LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Actualitatea religioas\ S=mb\t\, 13 decembrie 2008

Violen]a degradeaz\ demnitatea familiei

a Mesajul Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, citit de PS Ciprian Câmpineanul `n cadrul
Simpozionului „Violen]a `n familie [i consecin]ele ei sociale“, care a avut loc la Palatul Patriarhiei a
Apropierea s\rb\torii Na[te-
rii Domnului nostru Iisus Hris-
tos ca Prunc `ntr-o familie ne
cheam\ ast\zi s\ acord\m o a-
ten]ie deosebit\ familiei, `n gene-
ral, [i familiei cre[tine `n special.
Primind de la Dumnezeu bi-
necuvântarea de a cre[te, a se `n-
mul]i [i a st\pâni p\mântul (Cf.
Facerea 1, 27-28), familia este co-
roana crea]iei [i locul sau mediul
`n care omul `ncepe s\ `n]eleag\
taina iubirii [i a binecuvânt\rii
p\rinte[ti a lui Dumnezeu.
Ast\zi, familia natural\, tra-
di]ional\ se afl\ `n criz\, `n mu-
ta]ie spre un viitor confuz [i in-
cert, `n ]ara noastr\ [i `n toat\ E-
uropa, astfel `ncât criza familiei
este perceput\ ca simptom al cri-
zei civiliza]iei occidentale, o criz\
a societ\]ii contemporane `ns\[i1.
„Criza familiei devine mai de-
vreme sau mai târziu [i o criz\ a
Statului“ - remarca `n 1998 pre-
[edinta Senatului Poloniei2.
Violen]a este o `nc\lcare a po-
runcii iubirii dat\ de Hristos-
Domnul, iar violen]a `n familie, o
anomalie cauzat\ de o criz\ spi-
ritual\, de `ndep\rtarea omului
de Dumnezeu. Din nefericire, vi-
olen]a `n familie este una dintre
formele de violen]\ cel mai frec-
vent `ntâlnit\, dar [i una dintre
cele mai `ngrijor\toare, pentru
c\ este prea pu]in vizibil\.
Potrivit legii, se nume[te „vi-
olen]\ `n familie“ orice act
v\t\m\tor, fizic sau emo]ional
care are loc `ntre membrii unei
familii. ~n cele mai multe dintre
cazuri, actele de violen]\ sunt as-
cunse de c\tre victim\, din cauza
sentimentului de team\ fa]\ de
agresor [i de jen\ fa]\ de soci-
etate. Violen]a `n familie are nu-
meroase efecte negative, grave,
atât pe termen lung, cât [i pe ter-
men scurt, cu un impact social
extins, deoarece aceasta afeteaz\
`n mod direct victimele [i indirect
membrii de familie sau per-
soanele care asist\ la actele de
violen]\3.
De[i pân\ de curând se presu-
punea c\ femeia este cel mai ade-
sea victima violen]ei, `n urma
noilor cercet\ri, s-a descoperit
c\, de fapt, [i num\rul b\rba]ilor
agresa]i este destul de mare. Ex-
per]ii acestui domeniu de cerce-
tare sunt de acord c\ suntem `n
fa]a unui fenomen mult mai r\s-
pândit decât arat\ sondajele,
pentru simplul motiv c\ multe
fapte nu sunt raportate poli]iei
sau spitalelor4.
Via]a cre[tin\ are ca funda-
ment al `nv\]\turii ei iubirea fa-
]\ de to]i oamenii, iar violen]a es-
te o manifestare a lipsei de iubi-
re, adic\ o tulburare [i o diminu-
are a st\rii de comuniune [i de
armonie `ntre oameni.
Mântuitorul Hristos ne spune
c\ sunt „ferici]i cei blânzi, c\ aceia
vor mo[teni p\mântul“ (Matei 5,
5) [i „ferici]i f\c\torii de pace, c\
aceia fiii lui Dumnezeu se vor che-
ma“ (Matei 5, 9), iar Sfântul A-
postol Pavel le spune galatenilor
c\ `mpotriva blânde]ii, `nfrân\rii
[i cur\]iei nu este lege. (Galateni
5, 23). Dojana cu blânde]e fr\]eas-
c\ poate fi semn de iubire pentru
`ndreptare, dar nu violen]a.
Acestea sunt cuvinte pe care
noi trebuie s\ le traducem `n via-
]\, `ncredin]a]i fiind c\ omul
blând, pa[nic [i f\c\tor de pace
este numit „fiu al lui Dumnezeu“
dup\ har. S\ lu\m aminte la `n-
demnul Sfântului Apostol Pavel:
„Purta]i-v\ sarcinile unii altora,
[i a[a ve]i `mplini legea lui Hris-
tos“ (Gal. 6, 2), [i, prin dragoste,
respect [i `ncredere reciproc\ s\
devenim f\c\tori de pace.
„Fericirea familiei este
un dar de la Dumnezeu“
~n loc s\ recurgem la violen]\,
noi trebuie s\-L rug\m pe Hris-
tos [i s\-I spunem ce lipse[te cu
adev\rat familiei [i s\ `n]elegem
c\ fericirea familiei este un dar
de la Dumnezeu [i nu un drept
care trebuie cucerit `n spirit indi-
vidualist-egoist. Noi trebuie s\ a-
p\r\m [i s\ cultiv\m sfin]enia
c\s\toriei, solidaritatea familiei,
demnitatea maternit\]ii, a pater-
nit\]ii, a filia]iei [i a fraternit\]ii
[i s\ le privim ca fiind darurile
lui Dumnezeu pe care trebuie s\
le pre]uim. Familia adev\rat\ se
bazeaz\ pe dragoste, `ncredere [i
ajutorare [i nu poate fi redus\ la
aspectul ei biologic, juridic, psi-
hologic, sociologic sau cultural,
ea este mai mult decât toate a-
cestea laolalt\ [i le transcende,
pentru c\ are voca]ia de a fi `n lu-
me icoana iubirii divine, ve[nice.
Cununia este binecuvântat\ de
Biseric\ `n calitatea ei de icoan\
a iubirii dintre Hristos [i Biseri-
c\, dintre Dumnezeu [i umanita-
te, astfel `ncât familia poart\ `n
ea taina mântuirii [i a vie]ii ve[-
nice. De aceea, Biserica nu poate
fi de acord cu mentalit\]ile pri-
mitive ale celor care practic\ vio-
len]a [i au manifest\ri agresive
`n cadrul familiei [i `n societate.
Prin urmare, s\ cerem perma-
nent de la Dumnezeu darul p\cii,
s\ `l cultiv\m `n sufletul nostru
[i `n rela]ia noastr\ cu oamenii;
s\ promov\m legi, institu]ii [i
programe care protejeaz\ pe co-
pii, pe adul]i [i pe b\trâni de vio-
len]\; s\ dezvolt\m constant [i
consecvent o educa]ie [i o civili-
za]ie a p\cii, nu una a violen]ei [i
a profitului obsesiv sau a afirm\-
rii agresive. ~n aceast\ privin]\,
s\ urm\m cu prioritate lumina
sfin]ilor rug\tori, blânzi [i f\c\-
tori de pace, care au biruit r\ul
cu binele [i violen]a cu blânde]ea.
~ngrijora]i de amploarea pe
care a luat-o acest fenomen social
`ndreptat `mpotriva familiei cre[-
tine [i con[tientizând situa]ia de
criz\ prin care trece familia na-
tural\, tradi]ional\, ast\zi, Pa-
triarhia Român\ s-a al\turat ac-
]iunilor de combatere a violen]ei
[i discrimin\rii, implicându-se
activ prin preo]ii [i profesorii de
religie din România `n programe
de prevenirea [i combaterea vio-
len]ei, intoleran]ei [i marginali-
z\rii, c\rora cad victime mai ales
femeile [i pruncii.
~n acest sens, `n data de 2 oc-
tombrie 2007, `mpreun\ cu dom-
nul C\lin Popescu-T\riceanu,
prim-ministrul României, perso-
nal am semnat Protocolul de coo-
perare `n domeniul incluziunii
sociale `ntre Guvernul României
[i Patriarhia Român\, care arat\
preocuparea [i responsabilitate
comun\ a Guvernului României
[i a Bisericii Ortodoxe Române `n
domeniul asisten]ei sociale.
~n fa]a acestui flagel al socie-
t\]ii contemporane, trebuie s\
fim al\turi to]i cei responsabili,
autorit\]i [i foruri decizionale [i
mai ales `ntreaga comunitate ro-
mâneasc\, `nv\]ând c\ trebuie
s\ ne manifest\m responsabil,
s\ respect\m demnitatea uma-
n\, s\ evit\m atitudini [i com-
portamente degradante [i umili-
toare la adresa fra]ilor [i surori-
lor noastre, pentru c\ Dumnezeu
ne-a creat pe to]i egali, cu aceea[i
demnitate [i cu acelea[i posibili-
t\]i de dobândire a mântuirii [i a
vie]ii ve[nice.
Felicit\m pe to]i organizatorii
acestui simpozion, `n special Mi-
nisterul Muncii, Familiei [i Ega-
lit\]ii de [anse, [i rug\m pe Hris-
tos-Domnul s\ d\ruiasc\ tuturor
participan]ilor lumina [i ajutorul
S\u, pentru a contribui cât mai
mult la ap\rarea demnit\]ii per-
soanei umane [i a familiei `n so-
cietatea de ast\zi!
1
Cf. Mgr. Giovanni Battista Re, „La
crise de la famille, c’est aussi la crise de la
société“, în lucrarea colectiv\ Droits de
l’homme, famille et politique, Conseil
Pontifical pour la Famille, IIe Rencontre
d’hommes poliques et de législateurs
d’Europe, 22-24 octobre 1998, Rome, édi-
teur Pierre Téqui, Paris, pp 167-171.
2
Alicja Grzeskowiak, Président du
Sénat de la Republique Polonaise, „Dé-
fense de la famille dans l’est de l’Europe“,
în Droits de l’homme, famille et politique,
p.106.
3
www.profamilia.ro
4
Ibidem.

Fenomenul violen]ei Am mai organizat astfel de simpozioane `n care

`n familie, dezb\tut dou\
zile la Patriarhia Român\
Ieri, 12 decembrie 2008, s-a `ncheiat simpozionul cu
tema „Violen]a `n familie [i consecin]ele ei sociale“,
organizat de Patriarhia Român\, `n parteneriat cu
Ministerul Muncii, Familiei [i Egalit\]ii de [anse, la
Palatul Patriarhiei din Bucure[ti. Simpozionul, la
care au participat reprezentan]i ai Patriarhiei Ro-
mâne, ai Ministerului Muncii, Familiei [i Egalit\]ii
de [anse, ai Inspectoratului General al Poli]iei Româ-
ne, membri a diferite ONG-uri, profesori de teologie
moral\, sociologie [i psihologie, a fost g\zduit timp
de dou\ zile de Sala Conventus a Palatului patriar-
hal. A avut ca principal\ tem\ de dezbatere feno-
menul violen]ei familiale din punct de vedere social.
Lucr\rile simpozionului au fost deschise de c\-
tre Preasfin]itul Ciprian Câmpineanul, Episcop-
Vicar Patriarhal, care a precizat faptul c\ Pa-
triarhia Român\ a mai organizat astfel de semi-
narii [i discu]ii privind violen]a `n familie, subli-
niind faptul c\ de[i suntem un popor cre[tin `nc\
din timpul pl\m\dirii lui, ast\zi exist\ foarte
multe acte de violen]\ `n cadrul familiei din partea
tuturor membrilor acesteia. „Violen]a, ca act de
agresiune, prin limbaj, prin atitudine sau printr-
un act concret de violentare, de atingere a in-
tegrit\]ii corporale a omului, a caracterizat [i anii
dinainte de 1990, dar dup\ ’90 a `nceput s\ fie din
ce `n ce mai evident\, fiind perceput\ ca un
fenomen `ngrijor\tor care, al\turi de alte fe-
nomene, submineaz\ unitatea [i armonia familiei.
am avut sprijinul [i cooperarea reprezentan]ilor [i
institu]iilor statului [i a organiza]iilor non-guver-
namentale, care au `nceput s\ arate mult interes
pentru studierea fenomenului [i, de aceea, au
c\utat s\-l abordeze `ntr-un anumit cadru, `n care
s\ se g\seasc\ solu]ii pentru diminuarea
fenomenului [i pe cât posibil eliminarea lui din so-
cietate“, a spus PS Ciprian Câmpineanul.
Rolul Bisericii `n prevenirea [i
combaterea acestui fenomen
~n continuare, Preasfin]ia Sa a citit mesajul
PF P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, `n care s-a ar\tat c\ violen]a este o `n-
c\lcare a poruncii iubirii dat\ de Mântuitorul
Hristos, iar violen]a `n familie reprezint\ o ade-
v\rat\ criz\ spiritual\ [i duhovniceasc\, cauza-
t\ de `ndep\rtarea omului de Dumnezeu.
Pe parcusul celor dou\ zile de simpozion, spe-
ciali[ti `n domeniu au discutat `n cadrul a dou\
sec]iuni de lucru despre responsabilitatea deose-
bit\ a factorului guvernamental [i rolul societ\]ii
civile [i au eviden]iat implicarea Bisericii `n pre-
venirea [i combaterea acestui fenomen.
Ieri, la finalul celor dou\ [edin]e de lucru, pre-
cum [i a grupurilor tematice de dezbatere a avut
loc prezentarea concluziilor grupelor de lucru
printr-un raport al fiec\rei grupe, iar mai apoi s-
a formulat raportul final [i s-a emis comunicatul
de pres\. (Ciprian BÂRA)

„~n colinde se arat\ familiaritatea oamenilor cu Dumnezeu“
a Joi sear\, pe 11 decembrie, Sala Polivalent\ din Capital\ s-a dovedit ne`nc\p\toare
pentru spectatorii de toate vârstele, clerici [i personalit\]i, veni]i la
Concertul jubiliar „Colindul sfânt [i bun“, eveniment organizat de Arhiepiscopia Bucure[tilor,
cu binecuv=ntarea Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a
de Raluca BRODNER
Publicul a fost delectat cu cele mai
frumoase colinde `nchinate s\rb\torii
Cr\ciunului, care au fost interpretate
de corul Facult\]ii de Teologie „Justi-
nian Patriarhul“, condus de p\rintele
profesor Nicu Moldoveanu, de corala
Seminarului Teologic Liceal „Nifon
Mitropolitul“ [i, nu `n ultimul rând,
de Corala „Sfântul Apostol Andrei“ a
preo]ilor din Bucure[ti.
La finalul concertului, ~ntâist\t\-
torul Bisericii noastre, PF P\rinte Da-
niel, a apreciat efortul [i talentul mem-
brilor coralelor [i dirijorilor acestora,
pentru c\ „ne-au ar\tat cât de frumoa-
s\ este Sfânta Scriptur\ interpretat\
muzical [i cât de bine se armonizeaz\
cântarea inspirat\ din Liturghie cu
sim]\mintele poporului drept credin-
cios“. De asemenea, P\rintele Patriarh
a ]inut s\ mul]umeasc\ `n mod deose-
Biserica „Sf=ntul Spiridon“ din Ia[i, `n s\rb\toare
a Credincio[ii din parohia „Sf=ntul Spiridon“ din Ia[i, dar [i bolnavii [i medicii de la spitalul
cu acela[i nume au participat de hramul bisericii la un concert de colinde intitulat
„Deschide u[a, cre[tine“, la care au participat corurile mai multor parohii din Ia[i a Tot de ziua
Sf=ntului Spiridon, IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, a binecuv=ntat noua clinic\ ORL
a spitalului ie[ean, ce a trecut `n ultima perioad\ printr-un amplu proces de modernizare a
Biserica „Sf=ntul Spiridon“ din
Ia[i a `mbr\cat straie de s\rb\-
toare, deoarece zilele acestea au
avut loc mai multe manifest\ri
dedicate Sf=ntului Spiridon, ocro-
titorul sf=ntului l\ca[ din apro-
pierea spitalului cu acela[i nume.
Credincio[ii de aici, [i nu nu-
mai ei, au intrat deja `n atmosfera
s\rb\torilor de iarn\, prin eveni-
mentele care au loc zilele acestea
la biserica ie[ean\. Seria mani-
fest\rilor a debutat cu un concert
de colinde intitulat „Deschide u[a,
cre[tine“, care a ajuns deja la a
patra edi]ie. „Este vorba de o serie
de colinde care au avut [i au loc `n
biserica noastr\, unde mai multe
coruri ale parohiilor din Ia[i vin [i
sus]in c=te un concert. Seria de
anul acesta a `nceput mar]i seara,
10 decembrie, c=nd au c=ntat
corurile «Nicolaus» al Bisericii
«Sf=ntul Nicolae» - Socola [i «Spi-
ridonia» al bisericii noastre, pre-
cum [i grupul psaltic «Sf=ntul Ioan
Cucuzel». ~n perioada urm\toare,
mai multe coruri ale bisericilor din
Ia[i vor veni [i vor c=nta `n biserica
noastr\“, a explicat p\rintele
Marian Timofte, parohul Bisericii
„Sf=ntul Spiridon“ din Ia[i.
Evenimentul se bucur\ deja de
mare succes, fiind primul concert
S=mb\t\, 13 decembrie 2008
bit Arhiepiscopiei Bucure[tilor, organi-
zatoarea evenimentului, reprezentat\
de pr. prof. Alexandru Gherasim, con-
de colinde organizat de parohiile
ie[ene `n aceast\ perioad\.
De asemenea, tot cu prilejul
hramului, a fost organizat\ [i o
expozi]ie de icoane a pictorului
Alexandru Vicol, care este [i con-
silier parohial.
~n ajunul s\rb\torii de ieri,
sute de credincio[i au participat
la slujba Vecerniei [i a Litiei s\-
v=r[ite de un sobor de preo]i din
municipiul Ia[i.
Ieri-diminea]\, credincio[ii din
parohie, dar [i bolnavii [i medicii
silier pe Sectorul `nv\]\mânt [i rela]ii
cu tineretul `n cadrul Arhiepiscopiei,
cât [i lui Octavian Belu, pre[edintele
Agen]iei Na]ionale pentru Sport, pen-
tru spa]iul pus la dispozi]ie.
„Glasul Sfintei
Evanghelii
[i al Sfintei Biserici“
~n cuvântul ]inut la sfâr[itul eve-
nimentului, Preafericirea Sa a apre-
ciat: „Colindele se cânt\ `n cor, `n sta-
re de comuniune, pentru c\ persoanele
care le cânt\, copiii, tinerii sau vârst-
nicii, reprezint\ cetele de `ngeri care
au cântat la na[terea Mântuitorului `n
Bethleem «Slav\ `ntru cei de sus, lui
Dumnezeu, pe p\mânt pace, `ntre oa-
meni bun\voire». Colindele se cânt\ `n
cor, `n stare de comuniune, pentru c\
ele reprezint\ credin]a Bisericii, iar Bi-
serica este adunarea oamenilor `n iu-
birea Preasfintei Treimi. Colindele se
cânt\ `n cor nu numai cu oamenii din
vremea noastr\, ci [i `n cor cu str\mo-
de la Spitalul Universitar de Ur-
gen]e „Sf=ntul Spiridon“ s-au rugat
Sf=ntului Spiridon prin Acatistul
citit, precum [i la Utrenia [i Sf=nta
Liturghie, oficiat\ de un sobor de
preo]i din municipiul Ia[i, condus
de pr. Constantin Andrei, protopop
al Protopopiatului Ia[i 1.
Tot de ziua Sf=ntului Spiridon,
IPS Mitropolit Teofan a binecu-
v=ntat noua clinic\ ORL a spitalu-
lui ie[ean, ce a trecut `n ultima pe-
rioad\ printr-un amplu proces de
Actualitatea religioas\ 3
[ii, cu genera]iile trecute. Cu alte cu-
vinte, colindele sunt deodat\ eveni-
ment contemporan nou [i tradi]ie ve-
che. Colindele sunt statornicie [i pros-
pe]ime, `n acela[i timp. Ele reprezint\
leg\tura vie a credin]ei Bisericii [i a iu-
birii ei fa]\ de Hristos-Domnul, ca
r\spuns al oamenilor la iubirea lui
Dumnezeu cel ve[nic, Care S-a f\cut
om din iubire pentru oameni. Colin-
dele sunt ecoul popular [i artistic al
cânt\rilor biserice[ti liturgice. ~n col-
inde se arat\ familiaritatea oamenilor
cu Dumnezeu, Dumnezeu copilul,
pruncul Iisus“.
Mai mult, referindu-se la denu-
mirea dat\ concertului jubiliar organi-
zat la Sala Polivalent\, „Colindul sfânt
[i bun“, P\rintele Patriarh a precizat:
„Colindul este sfânt pentru c\ sfânt\
este taina minunat\ pe care o veste[te,
[i anume taina mântuirii [i sfin]irii lu-
mii `n Dumnezeu Cel unul sfânt. Co-
lindul este sfânt pentru c\ este glasul
Sfintei Evanghelii [i al Sfintei Biserici,
adus `n casele [i `n sufletele oamenilor.
Colindul este sfânt pentru c\ el
ne bineveste[te taina sfânt\ a iubirii
ca fiind temelia [i lumina vie]ii noas-
tre. Colindul este bun pentru c\ ne
aduce `n suflet mult bine, iubire [i
pace, speran]\ [i bucurie, dar colin-
dul este bun [i pentru c\ ne `ndeam-
n\ s\ fim buni, s\ fim milostivi, s\
iubim pe Dumnezeu [i pe semenii
no[tri, de aceea colindul ne cheam\,
zicând «Acum te las, fii s\n\tos,/ {i
vesel de Cr\ciun/ Dar nu uita, când
e[ti voios,/ Române, s\ fii bun!». ~n-
totdeauna, colindul sfânt [i bun este
un mare dar [i o frumoas\ lucrare de
`nt\rire a credin]ei, de sporire a iubi-
rii fa]\ de Hristos [i fa]\ de oameni,
de `nmul]ire a bucuriei [i a speran]ei.
Colindul sfânt [i bun este ve[mânt de
s\rb\toare pentru sufletele celor ce
cânt\ [i lumin\ cald\ pentru inimile
celor care `l ascult\“. a
modernizare, beneficiind acum de
o aparatur\ performant\.
Fost\ bolni]\ a Ia[ului
Actuala biseric\ cu hramul
„Sf=ntul Spiridon“ a fost con-
struit\ pe amplasamentul altor
dou\ foste biserici mai mici.
Prima a fost ctitorit\ la 1756-
1758 de {tefan Bosie, ini]iatorul
Epitropiei „Sf. Spiridon“. Ea a
fost ref\cut\ [i a devenit m\n\s-
tire la 1757, o dat\ cu `nfiin]area
spitalului, prin hrisovul domnesc
al lui Constantin Cehan Racovi]\.
Din documentele istorice ale
arhivei parohiei reiese c\ bolnavi
din tot ]inutul Moldovei de la mi-
jlocul secolului al XIX-lea veneau
s\ caute alinare [i vindecare la i-
coana f\c\toare de minuni [i erau
`ngriji]i de c\lug\rii din m\n\s-
tire. Pentru c\ mul]i veneau de
departe, se impunea ca ei s\ r\-
mân\ peste noapte, uneori chiar
mai multe zile, [i pentru c\ unii
se aflau `ntr-o stare de s\n\tate
precar\, trebuiau `ngriji]i. ~n con-
textul acesta, s-a gândit construi-
rea unor cl\diri proprii pentru ca-
zarea celor care veneau aici pen-
tru a fi trata]i. (Silviu DASC|LU)
PE SCURT
Recep]ie la casele
ridicate de
Mitropolia Moldovei
[i Bucovinei
Casele construite de Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei (MMB) `n
localitatea R\d\u]i-Prut din
jude]ul Boto[ani au fost termi-
nate. Joi, 11 decembrie a.c., a
avut loc o recep]ie a lucr\rilor la
care au participat PS Calinic
Boto[\neanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, al\turi de
preo]i consilieri [i inspectori din
cadrul eparhiei [i responsabilii
de construc]ia acestor case.
Amintim c\ Mitropolia Moldovei
[i Bucovinei a ridicat zece case
`n zona sinistrat\ din jude]ul
Boto[ani, iar parohia „Sfântul
Nectarie“ din Ia[i, `n colaborare
cu Episcopia Italiei, a construit
`nc\ una. Pân\ la Cr\ciun, oa-
menii se vor muta `n noile
locuin]e, pân\ atunci
a[tept=ndu-se montarea stâlpi-
lor pentru racordarea la energia
electric\. ~n edi]ia din 15 decem-
brie vom reveni cu un reportaj
despre acest subiect. (C.C.)
„Psaltirea, scar\
spre cer“
Asocia]ia Studen]ilor Facult\]ii
de Teologie din Craiova a orga-
nizat ieri, 12 decembrie a.c.,
masa rotund\ cu tema
„Psaltirea, scar\ spre cer“.
Evenimentul a avut loc cu
binecuvântarea IPS P\rinte
Mitropolit Irineu, la
Universitatea din Craiova, in-
formeaz\ m-ol.ro. ~n fiecare an,
la 13 decembrie, Biserica
noastr\ pr\znuie[te pe Sfântul
Ierarh Dosoftei, mitropolitul
Moldovei [i autorul „Psaltirii `n
versuri“. Manifestarea Asocia]iei
Studen]ilor Facult\]ii de
Teologie din Craiova [i-a propus
s\ surprind\ câteva aspecte din
via]a [i opera Mitropolitului
Dosoftei - `n special „Psaltirea
`n versuri“ - [i, totodat\, s\
provoace la o discu]ie vie despre
valoarea [i importan]a psalmilor
`n cult, dar [i `n via]a particu-
lar\ a credincio[ilor. Pe lâng\
referatele despre Sf=ntul Ierarh
Dosoftei [i „Psaltirea `n versuri“,
se vor prezenta [i câteva ele-
mente din tâlcuirile Sf=ntului
Vasile cel Mare [i ale Sfântului
Grigorie de Nyssa, accentuân-
du-se rolul pe care `l ocup\
Psalmii `n urcu[ul duhovnicesc
al cre[tinului.
Studen]i români, la
`ntâlnirea cu Papa
Benedict al XVI-lea
O delega]ie universitar\ de la
Bucure[ti, condus\ de IPS
Arhiepiscop Ioan Robu al
Arhiediecezei Romano-Catolice
de Bucure[ti, a participat, joi
sear\, `n Bazilica „Sfântul
Petru“, la tradi]ionala `ntâlnire a
studen]ilor din Roma cu Papa
Benedict al XVI-lea, ca preg\tire
pentru s\rb\toarea Na[terii
Domnului, a declarat, pentru
Agerpres, reprezentanta Biroului
de Pres\ al Arhiepiscopiei
Romano-Catolice, Cristina
Grigore. La sfâr[itul `ntâlnirii,
delega]ia studen]ilor de la
Bucure[ti i-a `ncredin]at
delega]iei universitare de la
Sydney, condus\ de cardinalul
George Pell, arhiepiscopul
ora[ului, icoana Maicii Domnului
„Sedes Sapientiae“, considerat\
protectoarea universit\]ilor, el
urmând s\ o p\streze pân\ `n
decembrie anul viitor. IPS Ioan
Robu le-a recomandat universi-
tarilor din Australia ca, punând
la loc de cinste icoana `n
institu]iile lor, s\ mediteze la
dou\ prezen]e din via]a lor: a
Fecioarei Maria [i a Bisericii. a
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
KY

8002 eirbmeced 31 ,\t\bm=S \lanoiger aetatilautcA 4

inet[erucub iit[i]ilop ed etacsifnoc ,iirosecca i[ enaofelet ed etuS TRUCS EP
001 ed eraolav n` ,etuc\fartnoc iirosecca i[ elibom enaofelet tirepocsed ua inet[erucub iit[i]iloP a
a iulutenretni luidemretni nirp lageli uaedniv el erac inet[erucub iod a ele]niucol n` ,orue ed iim ed latsirc ed laB
ed emetsis icnic etis\g tsof ua ,iulu[aro la 3 lurot ua iit[i]ilop ,\mru nid elec n~ .evitcepser ecinofelet ,ielatipaC iei]iloP la \serP ed iuluoriB tivirtoP
darA al
etirefid ed elibom enaofelet ed 873 ,ei]agivan etatizoped uare ednu elirucol ecifitnedi \s ti[uer ,inul iert uc \mru n` tupecn` a zac tseca n` atehcna iulutalaP a eram alaS
i[ ir\nmesn` dnâni]noc irusircsn` esrevid ,icr\m nid eserda \uod al ,etazilaicremoc elesudorp ed etagel ii]amrofni tuni]bo ua iit[i]ilop ec \pud darA nid larutluC
urtnep iirosecca ,etautcefe rolir\znâv ela e]nedive .6 i[ 3 eleraotces nid ,it[erucuB -elet laiceps n` ,\cinortcele \rutarapa ed aeraznâv ai]ide ,iz\tsa ,et[eiudz\g
esuh ,oidua it[\c ,eraot\cr\cn`( elibom enaofelet etatsop roliru]nuna luidemretni nirp ,elibom enaof
ed 240.4 i[ orue ed 075 i[ mucerp ,)enaofelet urtnep -er elirutinev etaralced if a \r\f ,iru-etis esrevid ep .latsirC ed iululaB a 8002
aL .elibom enaofelet ed aeraznâv nid i]inevorp ,iel ele]niucol n` tis\g ua iit[i]iloP -atehcnA .elacsif rolenagro dom tseca nirp etazila etse libatirac lutneminevE
,.D urdnaxelA et[eiucol ednu ,6 lurotces nid aserda -olof ecinofelet rolirutsop iirosesop tacifirev ua iirot -um air\mirP ed tazinagro
etirefid ed elibom enaofelet ed 831 etis\g tsof ua
enaofelet ed etus iod rolec \c tatatsnoc ua i[ roliznemoc aerimirp urtnep etis uc \nuerpm` ,darA iuluipicin
-ir\znâv ela e]nedive dnâni]noc irusircsn` i[ icr\m etuc\fartnoc elibom -rac uc roliicivres ia irotazilitu ronu ni]rapa aetseca snoiL lubulC ,yratoR lubulC
-i]ed un inet[erucub iod ieC .elibom enaofelet ed rol -nedi ed etad uatsixe un erac erpsed ,\tit\lperp \let bus ,aidrocnoC ai]adnuF i[
elenaofelet urtnep \]neinevorp ed etnemucod uaen ,\zaima-\pud irucreim ,snicsed ua iirotatehcnA -elet ed rolirotarepo ela etad ed elezab n` eracifit ieilimaf la janortap lutlan`
-a ed \latot eraolav n` ,irunub etlalelec i[ elibom -[erucub i]is\g tsof ua ednu ,eserda \uod elec al -un nu \c lutpaf tilibats a-s ,\tadotoT .\libom einof ai]idE .ieinâmoR a elager
-et \c dnâtatsnoc iit[i]ilop ,orue ed 001 vitamixorp ed ,.D urdnaxelA i[ ,ina ed 42 ed ,.N ro[uciN iinet eliru-etis tasecca ua enaosrep ed vitacifinmes r\m ed iululaB a na tseca nid
a .etuc\fartnoc uare elibom elenaofel -ces n` \tautis ,e]niucol ertnid anu n~ .ina ed 52 elirutsop ert\c iznemoc tautcefe ua i[ eravomorp ed enuporp i[` latsirC
n` ,irudnof ed aeratceloc
etehcaR
,\nidnirgitna
ed elirucol \referp iin=moR lacol iunu iir\janema lupocs
ai]ces urtnep rot\znupseroc
iululatipS a eigolocno ed
n` lulibomI .darA lapicinuM

etasnal tats ed elemrif n` ,erugis \cnum \tsaeca tanoi]cnuf a erac

i[aI al
-natnezerper i[ eli]\tirotuA
ua iirutlucirgA iuluretsiniM ii]
,\ro o ed enib iam ,ioj ,tatpet[a
-het ieborp aerautcefe urtnep
-ar rolemirp a erasnal ed ecin
-ilacol n` \nidnirgitna etehc
.i[aI lu]eduj nid arodoH aetat
nid col tuva a aereizrâtn~
-aps n` talfa noiva iunu azuac
,\mru nid elec n~ .nairea lui]
\nidnirgitna etehcar elemirp
roliron aspil n` etasnal tsof ua
a-s lui]icrexE .\]aehg uc inilp
ec ,arodoH amref al taru[\fsed
elaicremoc ii]\teicos eni]rapa
col tsaeca sela mA„ .AS irantoC
-olav irutluc tnus icia eceraoed
amru n` ,\c urtnep i[ esaor
-lu n` \c tilibats a-s ,iiduts ronu
-sigern` a-s icia ina ed 03 iimit
a \]nevcerf eram iam aec tart
-ed a ,“\nidnirg ed rolired\c
-id ,iet[urA nitnatsnoC taralc
iei]ceriD la vitucexe lurotcer
-lovzeD i[ \rutlucirgA urtnep
MC -\C ehgroehG .i[aI \laruR erat
KY
-itnA iei]ceriD lurotcerid ,ienu
n` tadecorter tsof a ei]ces
,ina i]lum iam uc \mru
iulucol a]narugis al eraotirefer iioven a col lumirp ep ai]irapA„ a -nac ed rolivanlob aerijirgn`
n` tnezerp n` es-udn=c\f rec
dniif \tad ,eraot\znirprus coled etse un \cnum ed .iirporpmi ii]idnoc
eliinapmoc nid evisam rolir\zilibinopsid a \tnecer vitaler a]neirepxe -ineve la citsitra lumargorP
ed tuni]sus if av iulutnem
,a[moC aecriM lugoloicos tacilpxe a ,“etazitavirp uas tats ed etsof nid ,sregniS bulC nottoC
ecnediseR anneiV ,airagnU
“ainâmoR n` \cnum ed \]af inidutitA„ iuluiduts la rotuaoc ,airtsuA nid ,artsehcrO
urtnep ezercul \s \referp inâmor ertnid %36 ,uiduts iutseca tivirtoP a iizoutriV„ lutetravc
i[ luroc ,“ieinavlisnarT
\mrif o-rtn` ezercul \s vitcepser ,)%03( uirporp tnoc ep tâced ,avenictla .darA iicinomraliF artsehcrO
a )%82( icim aienu aeraovafed n` ,tats ed libareferp ,)%45( eram ,rolirotazinagro tivirtoP
ac aeva av na tseca nid lulab
,“ainâmoR n` \cnum ed \]af inidutitA„ luidutS vitom ,0291 iina \citamet
-rep \c lutpaf \veler ,soroS ai]adnuF ed ,ioj ,tasnal -namocer i[ a-s il erac urtnep
\tacram etse \cnum ed lucol ed \]af rolinâmor ai]pec ezetpada i[-\s roli]ativni tad
-apA„ .“\laicos etatilitu i[ \]narugis„ ed eletubirta ed .irumerv eleca al atuni]
a]narugis al eraotirefer iioven a col lumirp ep ai]ir 005 ed etse telib iunu lu]erP
\tad ,eraot\znirprus coled etse un \cnum ed iulucol iuluipicinum air\mirP ,iel ed
rolir\zilibinopsid a \tnecer vitaler a]neirepxe dniif
-ni ed 003 dnâ]imirt darA
,“etazitavirp uas tats ed etsof eliinapmoc nid evisam -icitrap rolilai]netop ii]ativ
-uiduts la rotuaoc ,a[moC aecriM lugoloicos tacilpxe a -ert luna ed ai]ide aL .i]nap
elenaosrep nid %87 \c lutpaf \veler aerarcuL .iul ua latsirC ed iululaB a tuc
etraof \rus\m o-rtn` \referp \c taralced ua etapuco -ni ed 053 etsep tapicitrap
etraof etse \c nups %86 ,rugis \cnum ed col nu eram eraceif tit\lp ua erac ,i]ativ
-idir tinev nu erefo \s \cnum ed col nu ac tnatropmi ed 053 ed eraolav n` telib nu MC
etanoitsehc elenaosrep ertnid %01 raod \sn` ,tac ele icin dniifen elii]anod ,iel KY

-etsiniM lurdac nid \nidnirg
iir\tlovzeD i[ iirutlucirgA iulur
ludnâr al ,tamrifa a ,elaruR
iuluna lutupecn` al \c ,u\s
elanoi]arepo ineved rov 9002
,erasnal ed etcnup iert elemirp
-raoC i[ it[ecleB ,irantoC nid
luti[râfs al \nâP .ierpaC elen
n` esup if rov rotiiv iuluna
etcnup 31 etlalelec i[ enui]cnuf
rov erac ,]eduj nid erasnal ed
iim ed 002 ed \zar o ep anoi]ca
irefnoc av erac tpaf ,eratceh ed
i[ tâc ,rolirutluc tâta \]narugis
urtneP„ .\noz nid iei]alupop
-\p ed ratceh iunu aerajetorp
-na roletehcar lurotuja uc tnâm
-ni o \rasecen etse \nidnirgit
n` ,na ep orue 8-7 ed ei]itsev
-itna esalp ed lumetsis ec pmit
-eca urtnep ,atsoc ra \nidnirg
,“orue ed iim 51 ,\]afarpus i[ae
.ienu\C ehgroehG tainilbus a
ed \nidnirgitna lanoz lurtneC
aetativitca anodrooc av i[aI al
,]maeN ,avaecuS nid rolertnec
i[ u\caB ,iulsaV ,ina[otoB
a .aecnarV
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
al iz o al ed dacs elir\sacn` ,“\zirc ed
iam i[-un aetatilapicinum rai ,atla
erac ,elii]nevbus etropus \s etimrep
.ranul iel ed iim ed 003 al \cidir es
aerajagna n` i]nedurp mif \s eiuberT„
\s repS .rotiiv luna ep roleiutlehc
mecaf \s acrecn` moV .ei]ulos o mis\g
-noc ed lutcartnoc n` tnemadnema nu
cilbuP tropsnarT al ed iec uc enuisec
tiutarg adroca aetup a urtnep ,lacoL
al ed ieC .roliranoisnep eletnemanoba
air\mirP \c \gaele]n` \s eiubert LPT
dnit\lp ,tnetsisnoc trofe nu ecaf ajed
,etanoi]izihca ion elezubotua al eletar
emusa i[-\s top ,cserod \cad ,\c leftsa
sups a ,“etnemanoba rotseca lutsoc
a .naevecus lulide
ed leftsa nu \rugisa el \cnum ed col lulautca \c nups .etazufer
ertnid %36 \c lutpaf \tcelfer luiduts ,\tadotoT .tinev
ep tâced ,avenictla urtnep ezercul \s \referp inâmor
\mrif o-rtn` ezercul \s vitcepser ,)%03( uirporp tnoc edihcsed eS
-cafsitas \c tatatsnoc ua iuluiduts iirotuA .roli]abr\b
eD .)%82( icim aienu aeraovafed n` ,)%45( eram \nrai ed lunozes
\s irod ra \tluda ai]alupop nid etat\muj ,aenemesa
-evin ,atsrâv et[erc ec \rus\m ep \csaerc \s ednit ai] raod ec pmit n` ,)%15( tats ed \mrif o urtnep ezercul
vo[arB anaioP al
it[erucuB nid ii]ajagna ,\laicos asalc i[ ei]acude ed lul .\tavirp \mrif o \referp %73
.lotipac tseca al \lanoi]an aidem etsep es-udn=utis anaioP al \nrai ed lunozeS
,eni=m edihcsed av es vo[arB
ainâmoR nid roli]ajagna aetatirojaM iulurtneC aeraruguani nirp
lulotipac al bals \ts ain=moR -ru ,\citsiruT eramrofnI ed
“\lanoiseforp erit\gerp ed emargorp„ \tuc\fsitas \ralced es -ortsag ei]izopxe o ed \tam
\cnum ed lucol ed trecnoc nu ed i[ \cimon
iei]alupop a erapicitrap ed atar et[evirp ec aeec n~ lutetravc ed tuni]sus
nu uc ,\lanoiseforp erit\gerp ed emargorp al etapuco a “ainâmoR n` \cnum ed \]af inidutitA„ luidutS .vo[arB nid ,“sumaeduaG„
-anretni txetnoc n` - \lfa es ainâmoR ,%52 ed tnecorp etanoitsehc elenaosrep ertnid %31 \c lutpaf tat\ra iuletnide[erp tivirtoP
luidutS .ir\] ed 33 nid ,82 ai]izop ep - lanoi] etraof %81 ,\cnum ed col lulautca ed etimu]lum tnus nid msiruT ed iei]aicosA
ep \zaezab es “ainâmoR n` \cnum ed \]af inidutitA„ -ed %61 raod i[ etimu]lum ed lutsed %74 ,etimu]lum naicuL ,vo[arB anaioP
-ep n` etazilaer ,einipo ed ejadnos \uod a eletatluzer niD .etimu]lumen icin ,etimu]lum icin tnus \c \ralc tnus ihcs ed eliitrâp ,anraB
\dap\z ed lutarts ,etit\gerp
004.2 ed noitna[e nu ep lumirp ,8002 iam 42-4 adaoir -u]lum etraof uas telpmoc \ralced es erac rolec lulatot
\tluda ai]alupop urtnep vitatnezerper ,enaosrep ed -sitas ed darg nu ua ii]abr\b ,\cnum ed lucol ed i]im ,taihcs urtnep tneicifus etse
ina 81 ed \tsrâv n`( ieinâmoR a \tazilanoi]utitsnien -ul tsecA .eliemef uc vitarapmoc ,eram iam avec ei]caf -la aeracitcarp urtnep i[ rad
aeliod lA .%2± ed eraore ed \jram o dnâva ,)etsep i[ -noc tivirtop ,\c lutpaf nirp i[ acilpxe aetup ra-s urc aeec n~ .\nrai ed irutrops rot
,enaosrep ed eim o ed noitna[e nu ep tazilaer ,jadnos iam ,eidem n` ,\git[=c eliemef ,iuluiduts roliizulc -itcarp eliru]erp et[evirp ec
\mor einte ed ai]alupop urtnep vitatnezerper etse roliemef la uidem lutinev ,leftsA .ii]abr\b t=ced ni]up ,vo[arB anaioP n` etac
o dnâva ,)etsep i[ ina 81 ed \tsrâv n`( ainâmoR nid la lec nid %58 ed etse tats ed lurotces n` etajagna ,\c tazicerp a anraB naicuL
a .%3± ed eraore ed \jram la lec nid %97 ed ,tavirp lurotces n` rai ,roli]abr\b -serc iam ua ,\nul \tsaeca n`
-ap azuac nid i[ ni]up tuc
etanitsed iicivres ed roletehc
efirat ,\nrai ed rolirot\br\s
ep \nâp arts\p rov es erac
.\]nanetnem ed ir\rcul \nupus i[ iulur\mun aerecuder i[ eratnem -IRP TARUGUANI A NO.E a ed eletehcaP .eiraunai 51
elion ,i]ajagna urtnep ,\tadotoT aerazinruf n` rolirepurertn` ietarud aerecertep urtnep iicivres
tucserc darg nu irefo rov etnemapihce lutnatnezerpeR .cirtcele iulutneruc
-BUS |CIRTCELE EINIL AM iulunoilever a i[ iulunuic\rC
-erp a ,“erataolpxe n` \]narugis ed ei]ats auon \c tazicerp a ieinapmoc NO.E :AVODLOM NID |NARET ,etatilatot n` tudnâv ua-s
.ei]ubirtsiD NO.E lurotcerid tazic -ropmi citegrene don nu \tnizerper -cnuf n` sup a ei]ubirtsiD avodloM al ,ulpmexe erps ,\cad raihc
INEVECUS IIRANOISNEP a eigrene uc aeratnemila urtnep tnat amirp ,avaecuS lu]eduj n` ,ioj ,enui]
VK 011 ed \naretbus \cirtcele einil
-ap ed ,eraM artaiP luletoh
AL ED I}ITUCS TNUS IAM UN i[ icinsac rolirotamusnoc a \cirtcele iicivres ed lutehcap ,elets urt
-uS iulu]eduj ludron nid ilairtsudni -e uc ,einil auoN .ievodloM anoz nid ed i]pon icnic edulcni erac
-irP :IULUTROPSNART ATALP \reimerp o etse aerarcuL„ .avaec ecaf ,ei]areneg \mitlu ed etnemapihc
-oi]nevbus iam av un avaecuS air\m -rofsnart ed elii]ats ertn` arut\gel \tsoc nuic\rC urtnep erazac
ec aeec n` tâta ,ievodloM anoz urtnep ,\naosrep ed iz ep iel ed 05
n` roliranoisnep eletnemanoba an -oi]cnuf erac al aenuisnet et[evirp -ni ,i]u\d\R i[ ihcazumruH eram
if rov ait[eca tâcn` leftsa ,9002 luna nirp i[ tâc ,\naretbus ainil \zaen -ilim 3,5 etsep al es-udnâcidir ai]itsev -ap urtnep eliru]erp rai
ep roletelib lutsoc etropus \s i]ioven -apihce ,tacidir cigolonhet lulevin -neg iulurotcerid tivirtoP .iel ed enao icnic uc iicivres ed eletehc
-irP .numoc n` tropsnart ed elecaoljim al dniif etisolof elelairetam i[ eletnem ,ei]ubirtsiD avodloM NO.E la lare -nep erazac ed i]pon esa[ uas
tavitom a ,ugnuL noI ,ievecuS luram ed elii]ats n` etazilitu rolec lulevin nid ii]anoba urtnep ,iog\rD nil\t\C esnirpuc tnus noilever urt
ed aiger \c lutpaf nirp eiziced \tsaeca nu uc ,laidnom nalp ep eramrofsnart -noc ir\rcul rotseca aetatilanif ,\noz ed iel ed 004.7 i[ 004.3 ertn`
ei]autis„ o uc \tnurfnoc es tropsnart -erp \s \r\f i[ etatilibaif ed darg tlan` -ila n` ie]narugis aeret[erc n` \ts -noc ed ei]cnuf n` ,\naosrep
a .sela lutrof
MC
KY
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC
8002.21.21 urtnep

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC
8002.21.21 urtnep

MC
Y

5 cimonocE
TRUCS EP
urtnep tats ed eraotujA
ii]itsevni
ii]itsevni \zaezilaer erac eliinapmoC
03 a iel n` lutnelavihce cse[\ped ec
lec \zaeerc i[ orue ed enaoilim ed
rov \cnum ed irucol ed 003 ni]up
ienu tivirtop ,tats ed eraotuja imirp
n` etatpoda nrevug ed irâr\toh
.iuluvitucexE a irucreim ed a]nide[
-ertn` \droca es tats ed lurotujA
ienu aerazilaer urtnep rolirednirp
-alav etse un \sn` ,elai]ini ii]itsevni
emrif„ etaredisnoc rolec luzac n` lib
emrif tnus uas “etatlucifid n`
eiziced \sime tsof a aror\c avirtopm`
,tats ed rotuja iunu a erarepucer ed
erarepucer ed eiziced \tsaeca \cad
aeraolaV .\tatucexe ajed tsof a un
tadroca tats ed iulurotuja a \mixam
n` orue ed enaoilim 5,22 ed etse
521,82 ed i[ voflI-it[erucuB aenuiger
,inuiger etlalelec n` orue ed enaoilim
nirp \tarugisa if av aera]nanif rai
i[ ieimonocE iuluretsiniM lutegub
artsinimda av erac ,role]naniF
ror\c ela elii]itsevni urtneP .amehcs
05 ed icim iam tnus elibigile irutsoc
aetatisnetni ,orue ed enaoilim ed
etaop un tats ed iulurotuja a \turb
-ni etnerefa elirutsoc nid %05 i[\ped
elirutsoc nid uas elai]ini iei]itsev
MC
KY uc ina iod ed \daoirep o ep elairalas
.tajagna uon lulanosrep
mumixaM
i]airalas ed 003.1
iir\r\pa airtsudni n`
luna ep lanosrep ed uidem lur\muN
nid icimonoce iirotarepo urtnep 9002
tilibats tsof a erar\pa ed airtsudni
,i]ajagna ed 003.1 mumixam al
n` etatpoda irâr\toh ienu tivirtop
.iulunrevuG a irucreim ed a]nide[
iuluoriB la tacinumoc iunu mrofnoC
al ,iuluvitucexE la \serp ed
mramoR \lanoi]aN ainapmoC
-na ed uidem lur\mun ,it[erucuB
ed 002.1 mumixam ed if av i]ajag
ii]\teicoS luzac n` rai ,enaosrep
001 mumixam ed avoiarC enaoivA
-rep ed r\mun tsecA .enaosrep ed
urtnep rasecen tcirts etse lanos
-curtser ed roli]\tivitca aeraru[\fsed
-nep i[ mucerp ,erazitavirp i[ erarut
-inomirtap aerartsinimda i[ azap urt
.lutacinumoc \zaezicerp ,iulu
enaosrep ed ranul uidem lur\muN
,i]\tivitca ed leftsa \rao[\fsed erac
nid 01 .tra roliredeverp mrofnoc
airtsudni dnivirp 2002/59 .rn GUO
.rn aegeL nirp \taborpa ,erar\pa ed
i[ elir\cifidom uc 3002/44
et[elibats es ,eraoiretlu elir\telpmoc
-orpa urtnep 2002/7951 GH mrofnoc
ed ecigolodotem rolemroN aerab
dnivirp 2002/59 .rn GUO a eracilpa
la nidro nirp ,erar\pa ed airtsudni
urtnep ii]\tirotuA iuletnide[erp
.iulutatS rolevitcA aeracifirolaV
021 \cn` erec lethceB
orue ed enaoilim ed
iz\rtsotuA ed \lanoi]aN ainapmoC
ainâmoR nid elanoi]aN irumurD i[
-moc ,lethceB \c eni]sus )RNDANC(
adartsotuA et[eiurtsnoc erac ainap
-nep iinab imirp av i[` ,ainavlisnarT
luti[râfs al \nâp 8002 n` ir\rcul urt
ir\rcul urtnep iamun \sn` ,iuluna
etaborpa i[ tnatlusnoc ed etacifitrec
,etatic iesrus tivirtoP .einapmoc ed
ra erac ,lethceB ed \taul arus\m
,eiraunai nid ,ezeidecnoc \s aetup
ed iroticnum ed 005.2 iec nid 003.2
-ed etse ,ainavlisnarT adartsotuA ep
-otcurtsnoc ai]agilbo ed \tanimret
aeredihcn` al ecert a ed rolir
rolir\rcul aeravresnoc i[ rolereitna[
lethceB .\nrai ed adaoirep urtnep
nid inab timirp ed era \c eni]sus
-cefe ir\rcul urtnep RNDANC aetrap
un \c i[ \nmaot \tsaeca n` etaut
a urtnep etazilanif ireirporpxe \tsixe
a .arcul aetup
ratulav lusruC
4939,2 AUS raloD
1519,3 oruE
MC
KY
8002 eirbmeced 31 ,\t\bm=S
\cnum ed etibesoed ii]idnoc n` aerajagna ecaf es muC
et[elibats eredeverp \tla O .7002/642 ed iuluziva aerionn`er tuni]bo urtneP .rolirot\rcul ii]\t\n\s iei]cet aetatilibisop aeva rov iirotajagnA
i[ eli]\tivitca ,\cnum ed elirucol \c n` \cnum ed rolirucol a erardacn` etse ,iuluziva aerionn`er eni]bo a n` erardacn` ed iuluziva iirionn`er
n` etardacn` elanoiseforp eliirogetac -nirpuc ietsil a i[ etibesoed ii]idnoc timcotn` lacidem lutropar ed eioven al \nâp \cnum ed etibesoed ii]idnoc
al \nâp ,\cnum ed a-II a i[ I elepurg -ul erac elanoiseforp eliirogetac dnâz iicnum anicidem ed lucidem ed tivirtop ,9002 eirbmeced 13 ed atad
-edisnoc tnus ,1002 eilirpa 1 ed atad \cnum ed irucol etseca n` \zaerc -ot\rcul a etat\n\s ed aerats dnivirp ed a]nide[ n` etatpoda irâr\toh ienu
ii]idnoc n` etaru[\fsed i]\tivitca etar ,vitamron iulutca tivirtoP .nrevug
.8002 eirbmeced 13 ed atad al \nâp i[ ecimihc-ocizif elexon al i[upxe rolir
eli]\tivitca caf ei]pecxE .etibesoed tanimreted ua erac ,icigoloib i]nega a erardacn` ed iuluziva aerionn`er
-ucod etseca \c edeverp aerâr\toH
0002/91 .rn iigeL mrofnoc ,erac -cepsni al esuped if top eletnem n` \cnum ed rolirucol aerardacn` -ed ii]idnoc n` \cnum ed rolirucol
i[ iisnep ed cilbup lumetsis dnivirp -ret n` \cnum ed lairotiret lutarot adaoirep urtnep ,etibesoed ii]idnoc -cepsnI ert\c ed \droca es etibeso
,elaicos ir\rugisa ed irutperd etla al ed eliz ed 06 mumixam ed nem atad i[ iirionn`er atad ertn` \snirpuc azab n` ,\cnuM ed lairotireT lutarot
i]\tivitca dniif ac etuz\verp tnus -uziva a erionn`er ed iir\ticilos atad adavod ;8002 eirbmeced 13 ed -er ei]cetorp i[ erineverp ed iulunalp
n` \cnum ed irucol n` etaru[\fsed 021 mumixam ed nemret n` un i[ ,iul -neP ed \lairotireT asaC al iirenuped -\nubm` erugisa \s erac ,tiuziv
a .elaiceps ii]idnoc .rn GH aedeverp muc a[a ,eliz ed a-s erac nirp iulutnemucod a iis -orp la i[ ii]\tiruces iululevin aeri]\t
9002 n` iei]alfni aered\cs \zaepicitna iit[ilanA
it[imitpo iam iec rai ,GNI iit[ilana tnus iei]alfni atar et[evirp ec aeec n` it[imisep iam ieC a
lutxetnoc n~ a %9 i[ %52,3 ertn` \zaeutis es elezongorP a arretxemoR al ed iec tnus
icimonoce iit[ilana ,na tseca nid lulevin uc vitarapmoc 9002 n` ecuder av es ai]alfni erac n`
nirp tâta ,eratenom iicitilop a \tatpert aeraxaler ediced av RNB \c \zaenoiziverp
a iirotagilbo eminim rolevrezer atar nirp i[ tâc ,\ratenom \citilop ed iiznâbod lutnemurtsni
vitacifinmes ecuder av es \launa ai]alfnI
,libaborp iam lec ,i[\ped av rad ,rotiiv luna
rai ,%5,4-%5,2 ed ,RNB ed titni] lulavretni
ed adnâbod tatpert `roboc av \lartnec acnab
al ardacn` av es erac ,\ratenom \citilop
\zaicerpa ,%9 i[ %5,7 ertn` 9002 iul elenif
-noc o aeva mov 9002 n~„ .icimonoce iit[ilana
,nil if av lusecorp rad ,iei]alfnized a eraunit MC
KY
ruj n` ,soj iam lec ,egnuja av \launa atar rai
iopa ac dnâmru ,iuluna aetat\muj al %6 ed
taralced a ,“9002 nid etrap auod a n` ecru \s
-urdnaxelA ealociN XAFAIDEM urtnep
.knaB GNI al tsimonoce roines ,cuicsedihC
al %6,7 al autis av es ai]alfni \c \zaicerpa lE
tsimisep iam lec dniif ,rotiiv iuluna elenif
aL .i]aveivretni it[ilana etpa[ iec ertnid
lurelaed \lfa es rolinuiziverp la supo lulop
\c \zaicerpa erac ,\]iO naicuL arretxemoR
-ed n` %52,3 ed if av iei]alfni a \launa atar
-itu if av bmihcs ed lusruC„ .9002 eirbmec
)...( .iei]alfni aeritni] urtnep \rocna ac tazil
tâced etaop un \zab ed lutcefe ,aenemesa eD
-alfni ai]ulove libarovaf dom n` enijirps \s
es rolit[imitpo ludnâr n~ .\]iO sups a ,“iei]
nesieffiaR la fe[ lutsimonoce cses\ger iam
lurelaed i[ ,urtimuD ]unoI ,ainâmoR knaB
-\csaD nairpiC ainâmoR knaB muinnelliM
axaler aetup ra RNB -erp iir\unimid \tirotad ,9002 n` aier es \s a \tar o 9002 urtnep \zaenoiziverp erac ,ul
-erp ,ererec ed lusecxe ed etaticrexe rolinuis -uiserP„ .%3,4 ed vitcepser ,%5,4 ed iei]alfni
\ratenom acitilop .\zab ed libarovaf iulutcefe amaes ep i[ muc n~ .iram ed lutsed nâm\r etsinoi]alfni elin
n` ecuder av es ai]alfni erac n` lutxetnoc n~ ed acimanid initecn` av i[` lumusnoC -alas iret[erc erpsed abrov etse dnâr lumirp
,na tseca nid lulevin uc vitarapmoc 9002 -er \tirotad ,rotiiv luna %6-5 al eret[erc bmihcs ed lusruc ,sulp n` ,i[ iisnep ed i[ elair
av RNB \c \zaenoiziverp icimonoce iit[ilana iir\roireted i[ mucerp ,iir\tiderc iiregnârts en un ec aeec ,ereicerped ed \]nidnet o era
-i]nem a lE .urtimuD tamrifa a ,“\tuja aerp
,eratenom iicitilop a \tatpert aeraxaler ediced -oce roli]nega i[ iei]alupop rolir\tpet[a
\citilop ed iiznâbod lutnemurtsni nirp tâta al i]neta iam tlum tineved ua erac ,icimon av iulumusnoc a eret[erc ed lumtir \c tano
av \c rad ,%6-5 ed ruj n` %61 al ed aed\cs
eminim rolevrezer atar nirp i[ tâc ,\ratenom \c \zaicerpa aE .\licn\H sups a ,“ileiutlehc
-irp rolit[ilana elir\mitse ,leftsA .iirotagilbo n` ,etsinoi]alfni inuiserp ezeerc \s aunitnoc
aeva av ecimonoce iiret[erc aerinitecn` tnus eimonoce nid elenmes erac n` lutxetnoc
iuluna elenif al iiznâbod ietar lulevin dniv ed roliru]erp iei]ulove arpusa evitizop etcefe
-\m eP„ .%9 i[ %5,7 ertn` esnirpuc tnus 9002 i[ ii]curtsnoc ,iicivres ed aetrap ep evitagen
%5,3 ed ietni] aeregnita \c rad ,musnoc a-en locirga lurotces atseca lunA„ .eirtsudni
-aler o i[ inev av ,ecuder av es ai]alfni ec \rus \tilibats )lautnecorp tcnup nu sunim/sulp(
.urtimuD \zaicerpa ,“eratenom iicitilop a erax nu if av \c derc \s uerg e-im 9002 rad ,tatuja
n` ,“\libazef uerg ed lutsed erap„ RNB ed .urtimuD sups a ,“nub locirga na
-enom \citilop ed adnâbod \c \zaemitse lE
-iv iuluna elenif al %9 acric al egnuja av \rat rolirotacidni aeraroireted erac n` elii]idnoc
arpusa enuiserp enup av icimonoceorcam
-agilbo eminim rolevrezer atar ec pmit n` ,roti %5 ed if av \c \redisnoc DRB
-av al %03 al i[ iel al %21 al egnuja av iirot la fe[-lutsimonoce ,lehgnA naicuL .iuluel
ietar aerecuder \c tanoi]nem a urtimuD .\tul iei]alfni a \tar o al \tpaet[a es ,RCB i[ ,DRB al tsilana ,rocobiL nairolF
-isop„ etse \tulav urtnep eminim rolevrezer .9002 eirbmeced n` %6 i[ %5 ertn` \snirpuc iulutnematrapeD lufe[ ,\licn\H ainaleM
erac n` lutxetnoc n` ,“dnâruc aerp un rad ,\lib n` tsinoi]alfnized cinretup dnert nu if aV„ -âmoR knabskloV al ed eigetarts i[ eratecrec
a eratulav ievrezer aeraunimid al ecudnoc ra rov erac \pud ,9002 nid urtsemes lumirp .9002 n` %5 ed if av ai]alfni \c \redisnoc ,ain
a .tnezerp n` “vitizop etse un ec aeec„ ,RNB .lehgnA sups a ,“ii]ceroc erao[u atsixe iubert ra tsinoi]alfnized lusecorp ,citeroeT„
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
INI{AM ED ELIR|LUCIRTAMN~ a iir\nâma i[ enamu esruser urtnep -\psed i-\s tatpecca a zednalri -NOF AD ROV EU I{ ADNALRI a
-n~ :%8,511 UC TUCSERC UA ETALUR -un rai ,eraturcer ed rolesecorp -icipsus ed i]atcefa iec ep \csaebug AIRTSUDNI ATUJA A URTNEP IRUD
-dnoces emsirutotua ed elir\lucirtam ,ecuder av es roliicifeneb lur\m eP .\nixoid uc eranimatnoc ed aenu ua EU i[ zednalri lunrevuG :IINR|C
%8,511 uc tucserc ua tropmi ed dnah ed ei]cnuf n` etatceles dniif aetseca ela erbmem eletats ,etrap \tla ed a urtnep irudnof acola rov \c simorp
ed 371.652 al ,inul 11 elemirp \pud .roli]ajagna ele]namrofrep i[ elioven n` ioj tatov ua eneporuE iinuinU a erasecorp ed airtsudni atuja
ini[am ed elir\rtsigern` rai ,i]\tinu n` edeper aerp tucserc ua eliiralaS„ -uporp ienu aeraovaf n` etatiminanu -er \pud \niver i[-\s crop ed iinr\c
uc ,\daoirep i[aeeca n` ,tuz\cs ua ion av \zirc \lautca \c derc i[ ainâmoR -ortni ed eneporuE ieisimoC a iren uc eranimatnoc ed enuicipsus atnec
-ni n~ .elibomotua ed 056.662 al ,%5,7 -iralas ,ulpmexe eD .ai]autis aru[u -eps rotuja ed emehcs ienu a erecud luvitucexE .PA etimsnart ,\nixoid
ua 7002 eirbmeion-eiraunai lulavret ed ,tucserc ua it[erucuB nid rolec eli ed enaoilim 51 ed eraolav n` laic ed enaoilim ed 081 acola av zednalri
iam vitacifinmes ei]alucric n` tartni n` ,%02-01 uc ,lutla al na nu al ed iinr\c aeracots urtnep orue )iralod ed enaoilim ed 532( orue
ed 940.411( etalur elibomotua eni]up tpet[a \M .levin i[ rotces ed ei]cnuf -\cudorp ep atuja i-a urtnep ,crop \zaesecorp erac icirbaf rolelapicnirp
ed 583.882( ion etlum iam i[ )i]\tinu -noc \dacs \s erarojam ed lumtir ac \csae[\ped \s adnalrI nid iirot aenuinU ec pmit n` ,crop ed enrac
-amn` ed lur\mun ,leftsA .)ini[am taralced a ,“0102 i[ 9002 n` libaredis -ifitnedi ed etazuac elemelborp enaoilim 51 adroca av \naeporuE
enâm\r ion ini[am urtnep ir\lucirt al reganam yrtnuoc ,zoroM evetS uc etanimatnoc emref ronu aerac .)iralod ed enaoilim ed 02( orue ed
,dnah-dnoces urtnep tâced eram iam a lE .nosduH eraturcer ed ainapmoc la tacinumoc nu \veler ,\nixoid -orp eraznâv al ed sarter a adnalrI
ed eiporpa es \mru nid aetseca \sn` \raicnanif \zirc alautca \c tazicerp .ratinumoc iuluvitucexE -imatnoc crop ed enrac nid elesud
-sigern` ion emsirutotua ed lumulov -moc nid etrap eram o tanimreted a -ALAS A ERET{ERC ED LUMTIR a ecez n` etirepocsed ,\nixoid uc \tan
-iD roletad tivirtop ,ei]alucric n` etart elec ,ir\jagna al e]nuner \s iinap AV ES TAVIRP LUROTCES NID ROLIIR \s tazufer ua iirotasecorP .emref
erecudnoC ed esimreP migeR iei]cer -nab lec dniif eraotces etatcefa iam a eret[erc ed lumtiR :AREPMET -ref al ed icrop ed 000.01 ecifircas
nid roleluciheV a eralucirtamn~ i[ -lusnoc i[ ii]curtsnoc ,railibomi ,rac av tavirp lurotces nid roliiralas uc aeranimatnoc ed etatcefa elem
iemrofeR i[ rolenretnI luretsiniM i[ eraturcer vitcepser ,RH \]nat ,%01 tlum lec al rotiiv luna initecn` el un lunrevug dnâc \nâp \nixoid
a .evitartsinimdA .gninniart roletegub iirecuder a eramru ac luvitucexE ,ioJ .elebugap irepoca av
MC
KY
 8002 eirbmeced 31 ,\t\bm=S etat\n\s ed ai]roP 6
,etat\n\s ed iir\ts aeraulavE LACIDEM RANOI}CID
-noc ec \citueparet \dotem :\cilobatem eiparetoidar a

i]nir\p iirotiiv urtnep \lai]nese
-utucs\n-uon elemelborP .urtaidep
-moc tnus cim iuluragus ela i[ iul
aeva av \tnarongi eilimaf O .exelp
ative top es erac emelborp elenu
-ac eliilimaF .ulpmis ed tiupihcn`en
-iu if rov lipoc lumirp al tnus un er
-iipicnirp ertnid etlum \c eit[ \s etim
nirp tacifidom ua-s “eiuc n` etut\b„ el
ertn` ,\dlip ed ,ii]aler ronu aeradicule
ecocerp aerp aeracifisrevid i[ eigrela
.eletpal t=ced etnemila etla uc
-oc i[ ac rasecen etse lurtaideP
-noc etluM .ieliz elirit[ al aeratcen
-imrof \cimanid o-rtnirp cert ii]pec
.tuit[ eiubert atsa i[ \libad
-ecn` iipoc-i]nir\p aeracinumoC
\latot epaorpa a]nedneped nirp ep
-eps dom n` i[ i]nir\p ed iululipoc a
-un era a]nednepeD .\mam ed laic
i[ ai]atnemila :etcepsa esaorem
-a rai ,ratnemila lutnematropmoc
eiubirtnoc tceroc tatsefinam lutcef
-\tinifA .\lautirips aeri[r=v\sed al
-aeerc es lipoc i[ i]nir\p ertnid eli]
,etpaf i[ icilper ,irutseg urtnep \z
-oc a \vitcefa airomem n` etarts\p
-mI .icim etraof etsr=v al ed iululip
urtnep aeredihcsed etse \tnatrop
-nep aetativitpecer i[ irurcul etseca
.ion elinui]on urt
ETSE URAROM ANILEVE .RD .VINU .FORP *
,EIGOLOGRELA-EIGOLONUMI I{ URTAIDEP RAMIRP
EIGOLOTAPEH I{ EIGOLORETNEORTSAG TSILAICEPS
tnus i]nir\p iirotiiv ,lipoc iunu aerepecnoc ed etnian~
,iz al elacidem elezilana \caf i[-\s i]agilbo
ineverp a urtnep ,etat\n\s ed aerats ecifirev i[-\s
a urtnep i[ iinicras ela ii]acilpmoc i[ ii]cefni elelautneve
,aenemesa eD .t\f ert\c ilob ienu aeretimsnart ative
,urtaidep iunu aeratlusnoc \tadnamocer etse
i[ elemelborp al erivirp uc i]nir\p ep iut\fs av i` erac
.\]aiv ed inul elemirp n` iulutucs\n-uon lutnematropmoc
-atart \tsixe - \citilifis ai]cefni -
;tneicife tnem .rd .vinu .forp ed
-ifedonumi lusuriv uc ai]cefni - URAROM anilevE
-atart \tsixe - )VIH( enamu ie]neic
-aliforp n` etatluzer enub uc tnem -nemom ,\]aiv nirp airot\l\c n~
-nese etse lipoc iunu iei]pecnoc lut
;lipoc al iilob ieisimsnart aix
rolirolav la ,ii]\tuerg lulortnoc - ed enuiseccus o \zae[nalced i[ lai]
ai]ulove n` \]nirefer ed etnemineve
iinuisnet aerarus\m i[ ieimecilg
;elairetra ,luzetob ,aeret[an ,anicras :iululpuc
-en top ecidepotro elemelborp - -atnemila aeracifisrevid ,aeratp\la
;ii]nevretni elenu atisec -a-ohisp iir\rutam aeratsisa ,iei]
ei]neta eram o \rasecen etse - -aloc[ ,aerazilaicos ,lusrem ,evitcef
rolilob la ,ieipoim lulortnoc urtnep ,tecn`-tecn` ,i[ aetatrebup ,aerazir
a i]\tilanosrep ieirporp aeramrifa
-er rolilob ,roliiserped a ,ecihisp
roleseced uas eciteneg rolilob ,elan .tluda-r\n=t tineved iululipoc
-rof erac iec ,elibasnopser e]niiF
.eraoiretna elatanirep
iinicras lupmit n` elelaortnoC ienu airotad ua ulpuc nu \zaem
-\s ed aerats mA„ :it[erif ir\bertn`
rad ,naicirtetsbo ed etautcefe if rov
CIDEM
nu al ludn=g i[ etsixe \s enib etse lusnups\r niD .“?\rasecen etat\n
-utita csan es erabertn` \tsaeca al
\r\f e]erenit \tsixE .esrevid inid
o icin \r\f i[orugiv irenit ,rusuc
erac enaosrep i[ tnus rad ,\melborp
ed aerats \cad raihc ,iipoc cserod i[`
etsE .\tcefrep etse un etat\n\s
.libadu\l etse i[ rol lutperd
,etuca ilob ronu luzac n` ,\sn~
-nemom atpet[a av es \c trec etse
n` eceraoed ,arotseca iir\vlozer lut
eif \s enib etse ei]pecnoctsop azaf
elariv elii]cefni ,etuca elilob etative
-acidem ed lumusnoC .laiceps n`
-erp iam rad ,tative eiubert etnem
iululpuc iirenetrap ,eciro ed sus
-ni etse \c i]amrofni eif \s eiubert
-aoirep n` loocla ed lumusnoc sizret
-icras lupmit tot n` i[ iei]pecnoc ad
aetatilibisop \tsixe( iir\tp\la i[ iin
-ser ,lipoc al evarg iilamona ronu
.)latef-loocla lumordnis vitcep
i[ amam ,ecinorc elilob urtneP
-nep ereilisnoc o ed eioven ua l\tat
urtnep irucsir ronu aeraulave urt
-irepxe niD .lipoc urtnep i[ \mam
ua \c redisnoc elem iereirac a]ne
:\]natropmi eram
-apeh ii]cefni ronu aeraulave -
-eh suriv ,B cititapeh suriv( ecitit
uc ei]cefni ,\zomsalpoxot ,C cititap
;)surivolagemotic
nu eni]noc erac tnemacidem iunu aerartsinimda n` \ts
uas tuse] nu-rtn` iul iir\xif tanitsed vitcaoidar tnemele
-eparet pocs n` vitceles taidari eiubert erac nagro nu-rtn`
-icnic oerv ed tazilitu etse )131 doi( vitcaoidar ludoI .citu
lurofsoF .ediorit iednalg rolilob lutnematart n` ina ed icez
-efilorpoleim rolemaordnis lutnematart n` tazilitu etse 23
ert\c ed enivgnas elulec ed \visecxe aerecudorp( evitar
-uneta urtnep tazilitu etse 98 lui]nortS .)\saoso avud\m
-nac ela esaoso rolezatsatem lurdac nid rolirerud aera
iam un aiparetonomroh dn=c icnuta ,\tatsorp ed rolerec
-ni tnus 961 luihre uas 681 luiner ,09 luirtY .ecacife etse
uc ,ii]alucitra n` eladioloc ii]ulos ronu amrof bus i]atcej
-amalfni enemonef nirp rol aeregurtsid ative a ed lupocs
\tacram anidinaugliznebodoiatem ,ti[r=fs n~ .ereves iirot
la vitailap lutnematart n` \ta]niubertn` etse 131 doi uc
-arpusoludem iednalg ela iromut( emaoticomorcoef ronu
uas elarecsiv ezatsatem uc ,\ngilam \rutan ed )elaner
elibareponi rolemaotsalboruen la lec n` i[ mucerp ,esaoso
;eiparetoimihc al etnetsizer uas
;uidar ed ii]aidar uc tnematart :eiparetmuidar a
rolezag a ,\rug ep ,\saotomogz eranimile :ti=g=r a
dom n` eiehcn` es roliragus lutpuS .camots n` etuni]noc
icim ienu aeranimile uc ,)ti=g=r( ei]atcure o uc lamron
etse ei]atcure \tsaecA .)eratigruger( etpal ed i]\titnac
-utpus lupmit n` rea ed rolelub ai]itulged ed \tacovorp
eif \s lulipoc ,esem ier\ceif luti[r=fs al ac eiuberT .iul
-an` ei]atcure \tsaeca \tatpet[a eif \s i[ lacitrev tuni]
\lautneve o ative a ed lupocs uc ,lulipoc aclucer a ed etni
;\slaf \tur
-nirp ecudart es erac ,iicov a eraretla :\lae[ug\r a
etse \lae[ug\r O .ti=r=h uas urpsa ,drus urbmit nu-rt
a eilamona o ed uas iulegniral a \laob o ed \tacovorp
-atarT .)lacov janemrus ,\tigniral( elas iir\noi]cnuf
iulutamuf aerirpo :as azuac ed edniped iile[ug\r lutnem
.janemrus ed zac n` lacov suaper ,\tigniral ed zac n`
-mi eliz 51 ed tlum iam \tsisrep erac \lae[ug\r ecirO
;soires lacidem nemaxe nu enup
iulunemodba a \lanoiger eizetsena :eizetsenaihar a
cizetsena iunu aeratcejni nirp eraoirefni rolerbmem a i[
-ihc n` \tazilitu etse aizetsenaihaR .naidihar lulanac n`
-ineg iulutarapa a ,)\cizev( soj raniru iulutarapa aigrur
-ihaR .eraoirefni rolerbmem a i[ iulusuna a ,ninimef lat
aizetsena t=ced dipar iam tlum tcefe nu era aizetsena
if etaop un ,atsaeca ed eribesoed erps ,rad ,\larudirep
;ero 5,2 eram iam \tarud uc ii]arepo urtnep \tacitcarp
;elarbetrev ienaoloc eni]rapa erac :naidihar a
\saoso enui]cefa o etse aicalamoetso :msitihar a
-ed nirp \taziretcarac etsE .tluda lutneicap al \tur\pa
-utuse] a uas/i[ erutam esaoso ielacitroc aerazilarenim
tluda urtnep \tnizerper aicalamoetsO .soignops soso iul
;lumsitihar etse i]necseloda i[ iipoc urtnep ec aeec
nid ii]izarap ed \tacovorp \tanatuc enui]cefa :ei=r a
aibacS .)ieibacs setpocraS( ii]pocras ,rolineiraca lunidro
03 ed edaoirep nirp etarapes ,ecilcic iimedipe n` enivrus
-esoed es ,eisimsnart ed lupit \puD .ina ed 04 al \n=p
-atnoc o-rtnirp \taziretcarac ,\namu \siz aibacs et[eb
-en \siz aibacs ed ,\naosrep \tla o al ed dninrop eranim
ed dn=celp eranimatnoc o-rtnirp \taziretcarac ,\namu
-ras azoiraca :eminoniS .\tnalp o al ed uas lamina nu al
;\zoibacs ,\zoditpocras ,eibacs ,\citpoc
-ron roletomogz etagu\daarpus etomogz :irular a
-utarapa lulevin al lupocsotets uc \tlucsa es erac ,elam
-id ed iirotamalfni ir\tcefa ronu luzac n` ,rotaripser iul
a ,iirotaripser roli\c lulevin al etazilacol ,ezuac esrev
a .eranomlup roli]\tivac a uas roleloevla

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

-uipicinum a uas ene]eduj \cilbup
-sinimda n` artni rov ,it[erucuB iul
-utiS urtnep roletarotcepsnI aerart
-um a uas ene]eduj \]negrU ed ii]a
-ma aerecerT .it[erucuB iuluipicin
av es USI aenidrobus n` role]nalub
rai ,eliz ed 03 ed nemret n` ecaf
-sed elelaicepsotua i[ ele]nalubma
ed etatcartnoc ,DRUMS etanit
erac ,)SM( ii]\t\n\S luretsiniM
rov ,9002 n` etarvil eif \s \zaemru
-cepsni aerartsinimda n` tot ecert
-ru ed ii]autis urtnep roletarot
-na lusruc n` \c mitnimaeR .\]neg
ed 021 tanoi]izihca a SM 7002 iulu
e]nalubma ed 02 ,B pit e]nalubma
ei]nevretni ed elaicepsotua 4 ,C pit
i]\timalac i[ evitceloc etnedicca al
-rep tropsnart ed elaicepsotua 61 i[
eD .emitciv elpitlum i[ lanos
tazilanif a SM ,8002 n` ,aenemesa
-epsotua i[ e]nalubma ed elii]izihca
luna etarvil if a \zaemru erac elaic
a .rotiiv
ludoC .izebo tnus ie ertnid enaoilim
roliinapmoc lutnemajagna edeverp
etaticilbup ecaf un a ed eratanmes
,ina 21 bus iipoc ert\c etnemila al
-nemila elesudorp dn=c\f ei]pecxe
-irtun iiretirc csenilpedn`„ erac erat
izevod ep etazab ecificeps elanoi]
irudihg uas/i[ etatpecca ecifi]niit[
-oi]anretni i[ elanoi]an elanoi]irtun
-er eliinapmoc ,aenemesa eD .“elan
ir\cinumoc autcefe rov un„ evitceps
-irp iloc[ n` esudorp al eraotirefer
es il erac n` luzac dn=tpecxe ,eram
-ibats es uas cificeps dom n` erec
-ocs n` iiloc[ ai]artsinimda uc et[el
.“evitacude irup
A AISESOP N~ |RTNI USI a
mrofnoC :E}NALUBMA ED 061
\taborpa nrevug ed ir=r\toh ienu
nu ,in=m\tp\s ietseca lutupecn` al
-ua i[ e]nalubma ed 061 ed r\mun
-imda n` etalfa ,DRUMS elaicepsot
etat\n\s ed roli]\tirotua aerartsin
-er \s ajed tatpecca ua iipoc urtnep
dnineved ain=moR ,doc tseca etceps
l` erac \naeporue \ra] amirp leftsa
ma \c lutpaf \rucub \M„ .\tpoda
etaot uc simorpmoc nu al snuja
-ler pmit nu-rtn` ,etaseretni eli]r\p
-nus \c tat\ra ma ,leftsA .trucs vita
lurotiiv ed i]apucoerp ii]ot uc met
\s ilibapac metnus i[ irt[on roliipoc
urtnep vitcurtsnoc golaid nu m\erc
t a r a l c e d a ,“ l u p o c s e g n i t a e n a
eliinapmoc ertnirP .ibisC rogaM
erac i[ ludoc tatpecca ua erac
regruB :tnus ezenmes l-\s \zaemru
lareneG ,orerreF ,aloC-acoC ,gniK
,sraM ,tfarK ,s’ggolleK ,slliM
.revelinU i[ sdooF ratS ,eltseN
-nemalraporue rolii]aralced tivirtoP
ei]caer ac tai]ini tsof a ludoc ,iulurat
n` etatizebo ed iuludarg aeret[erc al
-itsE .aporuE nid roliipoc ludn=r
-oruE aenuinU n` \c \tara elir\m
-lim ed 22 vitamixorpa \tsixe \naep
5 rai ,ilarednoparpus iipoc ed enaoi
-ir\gi] aitsubmoc ,it[ecilatips ,elap
urtnep eranimatnoc ed elesruS .rol
i[ \tiv ed aenrac ,eletpal :tnus mo
aL .\tuni]noc aemis\rg nirp ,crop
avet=c al rapa ecinilc eletcefe ,mo
ed ei]cnuf n` ,in=m\tp\s uas eliz
.msinagro n` \snurt\p aetatitnac
ai]atiri :tnus ecificepsen emotpmiS
-aripser roli\c a i[ iileip a ,rolihco
n~ .\]aerg ,\lae]ema ,eelafec ,iirot
,\nixoid uc ir\tcefa ienu luzac
aereni]sus n` \tsnoc lutnematart
,iulumsinagro ela elativ rolii]cnuf
.cificeps toditna nu dn=tsixeen
-ILBUP URTNEP CITE DOC a
-ILA ELESUDORP AL AETATIC
luratnemalraporuE :ERATNEM
\tsaeca n` tatnezerp a ibisC rogaM
-nemalraP lutalaP al ,\n=m\tp\s
aetaticilbup urtnep cite ludoC ,iulut
-orp al eraotirefer roliipoc \taserda
-moc etlum iaM .eratnemila elesud
etnemila ed eraot\cudorp iinap
-UCIREP ETSE ANIXOID a
CSE{|PED ES |CAD |SAOL
-itlu nid elirit{ :ESIMDA ELEZOD
-efni aenrac al eraotirefer ,eliz elem
-rI nid \tinevorp \nixoid uc \tats
a]aip ep erarojirgn` sudorp a ,adnal
n` iit[ilaicepS .liforp ed \csaen=mor
-xe \s iubert ra \c ni]sus eigolocixot
-nep \tnenamrep erapucoerp o etsi
-ua ,roletnemila a]narugis urt
etaot \caf \s etagilbo dniif eli]\tirot
.snes tseca n` erasecen elirusremed
-eps ,ucioV rotciV .rd .forp tivirtoP
enived anixoid ,eigolocixot n` tsilaic
-da eletimil cse[\ped es \cad \cixot
-bus airogetac n` \tasalp dniif ,esim
ed elesruS .ecixotrepus role]nats
iulunmel aeravresnoc tnus \nixoid
ieitr=h aeribl\n` ,lonefrolcatnep uc
-ibrei aeracirbaf ,lonef ed \rurolc uc
,tatart iulunmel aeredra ,roledic
-enubr\c aeredra ,leseiD aitsubmoc
-icinum rolirue[ed aerarenicni ,iul
7 EU n` ain=moR
TRUCS EP
\zaesrevigret iiheC
iulutatarT aeracifitar
anobasiL al ed
-raP a \raoirepus aremaC( hec lutaneS
a \c agarP al ta]nuna a )iulutnemal
dnivirp aeretabzed \nul o uc tan=ma
,anobasiL al ed iulutatarT aeracifitar
a roli]atupeD aremaC ,i]ram ,ec \pud
eiraurbef 3 urtnep aeran=ma ta]nuna
,iulutnemucod arpusa iiretabzed a 9002
erac ,\heC acilbupeR .PFA \zaetaler
nirp \lairtsemes ai]nide[erp aulerp av
-aunai 1 al eneporuE iinuinU a ei]ator
ed 72 elec nid arugnis etse ,9002 eir
\cn` ta]nunorp a-s un erac EU etats
-amrofer \zaeziv ec iulutatart arpusa
ihec iirotaneS .iinuinU rolii]utitsni aer
77 nid( urtnep irutov ed 37 uc ,siced ua
-nep roliretabzed aeran=ma ,)i]nezerp
iam ezeiduts \s aetatilibisop aeva a urt
al ezetcelfer \s i[ iisimoc ep lutxet enib
elanoi]utitsnoC ii]ruC a eiziced atnecer
-utatarT lutxet \c tamitse a erac ,ehec
-nemadnuf aegel uc libitapmoc etse iul
i[ ,\unitnoc aeracifitaR„ .iir\] a \lat
al i[ seccus uc aiehcn` av es ae \c derc
-elA hec lureimerpeciv taralced a ,“pmit
e]nirefnoc ienu lurdac n` ardnoV rdnax
a ei]nide[erp aeraotiiv dnivirp \serp ed
av es dn=c ezezicerp \s \r\f ,EU
.eracifitar ed lusecorp aiehcn`
mixam lutcnuP
if av iinuisecer la
9002 iul lutupecn` al
egnita av orue anoz n` aenuiseceR
ela inul iert elemirp n` mixam lutcnup
dnivirp elirucsir \sn` ,rot\mru iuluna
aetup ra ecimonoce iei]autis aeravarga
,yntowoN dlawE taralced a ,atsisrep
rolirotanrevuG luilisnoC n` urbmem
tatic ,)ECB( eneporuE elartneC iicn\B
ep rolezongorp azab eP„ .sretueR ed
if iinuisecer lufr=v ,tuc\f ma-el erac
,9002 nid urtsemirt lumirp n` snita
a ,“airtsuA n` i[ t=c ,orue anoz n` t=ta
o dnivirp elii]ucsid ,\tadotoT .le sups
-om \citilop ed iizn=bod a ered\cs \uon
aeraulave al \n=p elituni tnus \raten
etcnup 57,0 uc iirecuder iulutcapmi
-ert an=m\tp\s ,%5,2 al ,elautnecorp
i[ \puco erac ,yntowoN tagu\da a ,\tuc
iicn\B la rotanrevug ed ai]cnuf
a-s un ainamreG .ieirtsuA a elartneC
-ecer aeretabmoc n` tneicifus tacilpmi
ei]autis \tsaeca rai ,ecimonoce iinuis
rolemelborp iir\varga elirucsir et[erc
-sua lurehcnab \redisnoc ,orue anoz n`
\melborp alapicnirp ,i[utoT .cairt
,etiderc al roliinapmoc lusecca en=m\r
ai]caer ed \timu]lum dniifen ECB
-nanif rolii]utitsni elirus\m al rolicn\b
rolizn=bod a erecuder ed elartnec eraic
.\]aip n` roli]\tidihcil a erarugisa i[
secca rov iimoR
uirotanimircsiden
iicnum a]aip ep
-or aetatirojam ,imor ed \tus o acriC
irucreim tinuer ua-s ,iraglub i[ in=m
-anoi]aN iir\nudA a]af n` \zaima-\pud
)iulutnemalraP a \raoirefni aremaC( el
-imrep es il \s erec a urtnep a]narF nid
rorutut ac iicnum a]aip ep lusecca \t
\zaetaler ,ineporue ine]\tec i]lalrolec
-[ecA .\cinortcele ai]ide n` “noitarebiL„
uas 21 ,etpa[ ed a]narF n` cseiucol ait
uc elage \cnum al irutperd rec i[ ina 51
es iL„ .ineporue ine]\tec i]lalrolec ela
ed raD .esruser ua un \c \zae[orper
-e egit[=c i[` \s i]acideipm` tnus ,tpaf
tehceB eninnaeJ taralced a ,“a]netsix
trauQ DTA iei]aicosA lurdac nid
etatilagel n` artni a urtneP .ednoM
nu ezetelpmoc \s eiubert ait[eca ,\sn`
,orue ed 058 \csaet\lp \s i[ rasod
rai ,tuni]bo ed uerg ed lutsed \mus
,etca ed eioven ua ajagna es a urtnep
.urgen al \zaercul aetatirojam t=curtn`
-ajagna nu it[es\g \s uerg etraof etsE„
inul iert uas \uod etpet[a \s supsid rot
-el n` artni a urtnep \rasecen adaoirep(
,“lurcul epecn` a ed etnian` )etatilag
a .i]natsefinam ertnid aiunu tivirtop
8002 eirbmeced 31 ,\t\bm=S
-ua adaoirep nid \latot ai]alfni al emiert
sela iam dn=tcefa ,8002 eilui-7002 tsug etnemila al roliru]erp aerecuder urtnep ii]uloS
-utca n~ .etsedom irutinev uc eliir\dopsog
-irt \s lai]nese etse ,cimonoce txetnoc lula ii]ulos ednirpuc erac erenuporp o ii]\ticilbup tad ua ineporue iilaicifO a
aetatizoires dnivirp ralc lanmes nu metim aetseca ertnirp ,etnemila al roliru]erp aerecuder dnivirp uidem nemret ep
erac rolirotcaf a eretabmoc ed \rtsaon
a ieluceps aeranimile i[ iei]itepmoc aereni]sus es-udn=r\mun
,“lamron ezenoi]cnuf \s ele]eip \cideipm`
i[ eimonocE urtnep lurasimoc taralced a iam suporp a )EC( \naeporuE aisimoC
.ainumlA niuqaoJ ,eratenoM irecafA a urtnep ,uidem nemret ep ,irus\m etlum
-ilbus ua ineporue iilaicifo ,\tadotoT n` roletnemila iulu]erp aered\cs inijirps
-irga a]natropmi ,tacinumoc nu-rtn` ,tain ronu aeratecrec nirp ,ratinumoc lui]aps
-oc ]erp iunu aerarugisa urtnep iirutluc -er ,rot\cudorp-reliater ai]aler n` icitcarp
.roletnemila la tcer -i]sus ,evitcirtser rolir\tnemelger aerecud
n` laicurc lor nu era \locirga acitiloP„ .ieluceps aeretabmoc i[ iei]itepmoc aeren
-noc al gnuja eletnemila \c arugisa en a azilana \zaeziv ratinumoc luvitucexE
tamrifa a ,“libanozer ]erp nu al rotamus rolirot\cudorp ireliater ed esupmi rolexat
-lovzeD i[ \rutlucirgA urtnep lurasimoc aereizr=tn` i[ elanoi]omorp etrefo urtnep
.leoB rehcsiF nnairaM ,\libaruD erat .roli]\lp
ac nivrus iuluvitucexE elirenuporP ed eli]\tirotua uc arcul av EC ,sulp n~
-isnoC a ,einui nid ,irerec ienu a eramru -noc ed rolirunub role]eip a eratnemelger
-uac aeragitsevni dn=ziv naeporuE iuluil erecuder ed i]\tilibisop is\g a urtnep mus
al roliru]erp ela edipar roliret[erc rolez
-u]erp aeret[erC„ .roliru]erp ii]\tilitalov a
a .etnemila o epaorpa uc tiubirtnoc a roletnemila iul
ei]alucric arebil al lutperD
EU eletats n` aeseda tacl\cn` etse
eratinumoc iei]alsigel aeratcepser al erivirp uc \zilana o tuc\f a \naeporuE aisimoC a
“eraotig\mazed„ dniif aietseca aizulcnoc ,eneporuE iinuinU luirotiret ep ii]alucric ierebil luinemod n`
dom n` \vitcerid agaertn` supsnart a un erbmem eletats ertnid lunu rac\m icin ,iulutropar tivirtoP a
uc \tado ,ezezinruf \s EU roline]\tec \ticilos erbmem etats etlum ,ulpmexe eD a ecacife i[ tceroc
a \naeporue ai]alsigel n` etuz\verp tnus un erac eratnemilpus etnemucod ,erede[ ed aererec
rec eS etaot ert\c ed ecac ieisimoC elii]ubirta ertnid an tropar nu tatpoda a aisimoC
.erbmem eletats ai]alsigel \c arugisa es a ed etse ievitceriD aeracilpa dnivirp
etnemucod ,ulbmasna eP -acilpa n` \sup etse \ratinumoc al lutperd dnivirp EC/83/4002
eratnemilpus aerenupsnart -oi]an levin al ecacife dom n` er -iret ep erede[ i[ ei]alucric \rebil
etse ievitcerid -e]\tec luicifeneb n` ,lacol i[ lan -e]\tec la erbmem roletats luirot
-n` \veler erac elemelborP \barged iam -uj i[ ina iod al ,mucA .EU rolin -imaf rolirbmem i[ iinuinU rolin
ronu a \tnatsnoc aeracl\c -aotig\mazed ,\timil lunemret al ed etat\m -ropar aizulcnoC .arotseca roliil
-e]\tec ela \zab ed irutperd -iC raoD .er ezezilana es \s lutnemom etse -snart ,ulbmasna n` ,\c etse iulut
-erG ,urp -i[ erbmem eletats erac n` ludom etse evitcerid ietseca aerenup
\ticrexe i[` erac EU rolin
ei]alucric \rebil al lutperd -niF ,aic .ei]agilbo \tsaeca tinilpedn` ua .eraotig\mazed \barged iam
\naeporuE aenuinU n` erbmem eletats etaoT -erp lutropar ,aenemesa eD
-perd ed laiceps n` etagel tnus elanoi]an igel tatpoda ua aisimoC erac ep elirus\m \tniz
la erede[ ed i[ erartni ed lut -a es a urtnep ednirpertn` av el
eilimaf ed rolirbmem -m` i[` erbmem eletats \c arugis
ia ine]\tec tnus erac -itcarp i[ elii]alsigel cse]\t\nub
emelborp( e]ret ir\] ronu t=cn` leftsa ,evitartsinimda elic
uas erartni ed eleziv uc un \s EU roline]\tec elirutperd
,iereitnorf aerecert al .etatcefa eif
ieisimoC eletnide[erpeciV
-e[ ed lutperd dnivirp ii]idnoc -ser ,torraB seuqcaJ ,eneporuE
-\verp tnus un erac ,ered
i[ etatrebil ,ei]itsuj ed libasnop
ireizr=tn` i[ ,\vitcerid n` etuz arebil„ \c taralced a ,etatiruces
aeretime et[evirp ec aeec n`
-itsnoc rolenaosrep a ei]alucric
;)erede[ ed rolesimrep -nuf eli]\trebil ertnid anu eiut
EU iine]\tec ac a]nirec n` ,enretni ie]eip ela elatnemad
uc \tado ,ezezinruf \s iinuinU roline]\tec luicifeneb
,erede[ ed aererec i[ erbmem roletats la ,eneporuE
-ilpus etnemucod ieimonoce ii]\tivititepmoc la
erac eratnem .“eneporue
-uz\verp tnus un -sigel a \tneicifed aeracilpA„
.\vitcerid n` et -emod tseca n` eratinumoc iei]al
-mem eletatS tatluzer ac aeva aetup ra uin
-nopser tnus erb uats erac roliipicnirp aeracl\cn`
-ugisa ed elibas .eneporue iei]curtsnoc azab al
\c iulutpaf aerar av i[` aisimoC ,vitom tseca niD
-isa es a urtnep elirutrofe irops
-e]\tec elirutperd
eliilimaf i[ EU iine]\tec \c arug
-ag tnus EU rolin
dom n` \zaicifeneb arotseca
\c i[ etatnar elirutperd ed nilped ep i[ vitcefe
tnus ait[eca
\tsaeca ed etirefnoc tnus el erac
uc i]amrofni .torraB tuni]sus a ,“\vitcerid
-utperd al erivirp
edeverp 83/4002 avitceriD
.niver el erac elir -uL ,atlaM ,ailagutroP ,adnal -\tec lutperd ezejetorp \s erac -irp cinu cidiruj tnemurtsni nu
-ooc \s aunitnoc av aisimoC tatpoda ua ainapS i[ grubmex -seca roliilimaf la i[ EU roline] -ine]\tec a ei]alucric arebil dniv
-in al erbmem eletats uc ezerep -sid nid %58 ed tlum iam tceroc erede[ i[ ei]alucric \rebil al arot -mem a i[ eneporuE iinuinU rol
iir\repooc amru n~ .cinhet lev .ievitcerid elii]izop .eneporuE iinuinU lurdac n` -ceriD .arotseca roliilimaf rolirb
-i ajed tsof ua ,muca \n=p ed ,airtsuA ,etrap \tla ed eP -imda i]\tilamrof edeverp avit
etcepsa ed eires o etacifitned ainevolS ,ainotsE ,acramenaD aerenupsnarT -ec \refo el i[ elpmis evitartsin
-ifiralc i[ ii]ucsid \tisecen erac tceroc tatpoda ua aicavolS i[ -seca roliilimaf i[ EU roline]\t
n` laiceps n` ,eratnemilpus ir\c -izopsid nid %06 ed ni]up iam ,ievitcerid -amrep erede[ ed lutperd arot
-er elinuitsehc et[evirp ec aeec .ievitcerid elii] eraotig\mazed lutats n` ina icnic \pud \tnen
-a i[ inui]carfni al eraotiref -moc etse ei]autis \tsaecA -a avrezer buS .\dzag urbmem
ni]up lec ,\c lutpaf ed \tasnep ,enoz elenu n` \cad raihC -xe avitcerid ,ii]idnoc rotimun
.iruzub -izopsid ,iruzac ed eires o-rtn` -e]\tec \zaetart elanoi]an eligel i]aralced iirenetrap al ednit
-o \s \zaenoi]netni aisimoC tsof ua erac ievitcerid elii] iam arotseca eliilimaf i[ EU iin aerigertn`er dnivirp elirutperd
nirp \]netsisa i[ ii]amrofni eref tceroc tnus tcerocni esupsnart -oc ai]alsigel edeverp t=ced enib .ieilimaf
n` ir\tneiro ronu aerarobale i[ ele]natsni ert\c ed etacilpa -nid lunu rac\m icin ,\ratinum \s uaiubert erbmem eletatS
9002 iuluna a etat\muj amirp aduic n` ,elanoi]an eli]\tirotua -snart a un erbmem eletats ert -ca a eraogiv n` aerartni erugisa
-nedi etcepsa ed eires o dnivirp i[ esircs ir\tneiro ronu ie]nesba dom n` \vitcerid agaertn` sup -etca a i[ egel ed eretup uc rolet
n` ecitamelborp dniif ac etacifit -erp aeraticrexe dnivirp eralc nu rac\m iciN .ecacife i[ tceroc -nep erasecen evitartsinimda rol
aerenupsnart et[evirp ec aeec -sinimda i[ eraiciduj rolevitagor a un \vitcerid nid locitra rugnis -cerid ietseca amrofnoc es a urt
a .aeracilpa uas .uinemod tseca n` evitart -ife i[ tceroc dom n` supsnart tsof -U .6002 eilirpa 03 al \n=p evit
 MC
Y

SATINIRT oidaR

SATINIRT oidaR

01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC

MC
Y
 MC
Y

01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC

MC
Y
 MC
Y

01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC

MC
Y
 MC
KY
8002 eirbmeced 31 ,\t\bm=S
turP etsep ed nafet{ iul lutas ,it[eroH
tnemom nu al sn=rts ua-s it[eroH nid iinet\S
iulutas airotsi \nuerpm` eircs a urtnep ,\laoc[ al tad
alaoc{„ .na iur\ceif a eirbmet ticilpmi ,ina[otoB lu[aro tatiziv \baertn` i` ,“?iz\tsa ion tuc\f ma
tceiorp nu al tapicitrap a \rtsaon .ait[eca ua]\vn` erac n` alaoc[ -cel al dnâcert ,araoseforp uon nid
purg nu erac nirp ,nâmor-odlom ,“ta]\vn` mA„ .\siz-uirporp ai]
-m` ,ina[otoB nid ivele icnic ed ,“?ta]\vn` ma eC„ .iiipoc dnups\r
ua ,rol araoseforp uc \nuerp ednirpuc iiloc[ luezuM \S„ .araoseforp i[\rai \baertn`
ed purg tla nu rai ,ion al tinev
a it[eroH nid alaoc{ al ed iraloc[
etsep a eliifargotof etpa[ al \nâp unu al ed m\r\mun
-ele cseius\lg ,“\zecnarf abmil n`
ua irt[on iivelE .turP etsep srem ii]areneg ed 04 urtnep lule]opolc edua es dnâc ,iiv
nid iloc[ 51 uc erinurtn` o al srem ed aig\l\g \cad raihC .ei]aercer
nid \t\bmâs amitlu n~ .ainâmoR \zecnarf \bmil ed araoseforP iam ec n` ec nid edua es iruloh ep
iiipoC .iiloc[ auiz etse eirbmetpes n` ,iiloc{ eleliZ \zaezinagro iam \pud \teper iam \cn` iivele ,erat
.etnian` pmit tlum uc ii]iteper caf -pes anul nid \t\bmâs amitlu ,siort ,xued ,enu„ :rol araoseforp
.“...ertauq
ed araoseforp ,ucselinaD areV
nid alaoc{ al ed \zecnarf \bmil
raod \rao[\fsed un ,it[eroH lutas
ed lucol al \citcadid etativitca o
-\tivitca ed i[ \puco es ic ,\cnum
a-s ,tucert lunA .eraloc[artxe eli]
-norfsnart tceiorp nu tazilaer
ivele ed purg nu erac nirp reilat
nid alaoc{ al tinev a ina[otoB nid
ep et[aonuc i-a urtnep it[eroH
-aler aerc a urtnep uas rol iigeloc
ua-l urcul i[alecA .eineteirp ed ii]
ua erac inevodlom iivele tuc\f
,iuluzohloc rotuja aed \s i]agilbo uare iiipoC„
“icnuta ep are muc ,elocirga ieir\dopsog
\bmil ed araoseforP
luna ta]niifn` a \zecnarf
,iiloc[ luezum tucert
,esupxe tnus ednu
raod ,\tadmacoed
rorutut eliifargotof
,iraloc[ ed rolii]areneg
6691 luna uc dnâpecn`
01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC
MC
KY
jatropeR 8
ep taze[a ,it[eroH naebarasab lutas erps csenroP
eD .inelucS amaV ed irtemolik ed 02 al ,laed nu
etlum iam alfa a urtneP .ain=moR edev es icia
,iinemao uare muc erpsed ,irucol etseca erpsed
ma ,supa ua erac elii]idart i[ eliruiecibo erpsed
07 ed \tucert \nârt\b o ,uboB aniretacE al srem
.it[eroH nid lat[oP iuluicifO a \fe[ atsof ,ina ed
luna nid \zaetad it[el\F lunoiar nid it[eroH lutaS
etirefid \rao[\fsed iiipoc ,tas nid alaoc[ aL .8351
araoseforp ed i]anodrooc dniif ,elarutluc i]\tivitca
,irumerv eP .ucselinaD areV \zecnarf \bmil ed
,zohloc al uaegrem it[eroH nid alaoc{ al ed iiipoc
uare iinemao i[eD .inet\s i]laliec ed irut\la
uas urtaet ed eletenecs ,elirecertep ,i]atucesrep
etazinagro uare \ralupop \cizum ed eletrecnoc
aetruc n` ,it[eroH nid \rutluc ed asaC al tnevcerf
ep \tad o ,\zaezinagro es muca aier\c
.razab cim nu ,\nâm\tp\s
-urf elesaC .it[eroH erps ,tiurteip
-op ertnirp esnucsa tnus esaom
ed icez uc i]atnalp irefitcurf iim UFOIC nitnatsnoC ed
.\mru n` ina
-\F lunoiar ,it[eroH lutas niD
,avodloM acilbupeR n` talfa ,it[el
etraped ed tâC es ,csenâmor lutnâm\p edev es
?ainâmoR e -oR nid ecurc \tlan` iam aec edev
al ed iicurc aniloC ep ed ,ain=m
-aoc{ \lfa es tas n` aerartni aL -etna etatnom tnus erac ep ,nu\P
nid iiipoc \]avn` ednu ,it[eroH al eliruse[ d\v es ,SATINIRT elen
-ep ep ed alaiucneT .IIIV-I elesalc eD .turP ed eti]r\psed elirud\p i[
,\dac \s tupecn` a iroiretxe ii]er ia ,inelucS amaV icert ec \tadn`
,nmel nid ,etizertup elertseref rai -ul \tla o-rtn` irtni \c aiserpmi
dnâc ed etabmihcs tsof iam ua un icaf \s ,iâtn` iam ,eiuberT .em
,dnârtnI .alaoc[ \tiurtsnoc tsof a ed it[enâmor inab ed lubmihcs
-lum iam \gnâts aetrap n` vresbo i]-\s ierv \cad ,a]inarg icert muc
,\laoc[ nid rolivele ela emolpid et es iinab ,iecibo eD .avec irepmuc
-saon abmiL„ ,tats ed lunmI i[ rad irtem ed etus avetâc al \bmihcs
ed plâts nu ep \zaenort erac ,“\rt ni] ec elecnevodlom al ,\]inarg ed
ac dnurt\P .iirid\lc la ereni]sus .ratulav bmihcs ed \saC ed col
-enutn` eliruloh ep lenut nu-rtn` ai]cesretni nid enizagam avetâC
-n` ednu alas ert\c ,iiloc[ ela esaoc lunoiar i[ u\ni[ihC ert\c ecud ec
ed ats a urtnep ,a-II a asalc \]av ;etanoizivorpa enib tnus it[el\F
ed \raoseforp anmaod uc \brov uas epmucs iam if top elesudorp
.ucselinaD areV ,\zecnarf \bmil .ainâmoR n` ac ]erp i[aleca al
\met n` i[up tnus iivele ec \puD erac ,it[eroH lutas erps csenroP
aem a]nezerp et[evirp ec aeec n` ed 02 acric al ,laed nu ep \lfa es
ei]artsnomed \cim o epecn` ,oloca -ert ,inelucS amaV ed irtemolik
-aoseforP .elareneg e]nit[onuc ed eli]\tilacol nirp iâtn` iam dnâc
i` ednu ’aD„ :ivele ep \baertn` i` ar avetâC .ineboxaT i[ namrehG
-s\r iiipoC .“?etraped i~ ?ainâmoR erps lulaed eiat enitnepres
-ed ed tâC„ .“!!!aD„ :roc n` dnup i[ etrap o ed dnâvresbo ,it[eroH
-a \nâp srem ed meva tâC ?etrap .etizrevn` elirupmâc \tlalaec ed
-ac ,etraped iam ,\baertn` ,“?oloc d\v ,iululaed lufrâv n` snujA
-erT .irtemolik 81„ .citcadid lurd i[` icapoc ier\c ia \saed aerud\p
-âmoR al megnuja i[ a]inarg mec al eD .turP etsep elignerc \caelp
-at iur\c la vele nu ednups\r ,“ain lunoiar erps \lapicnirp auaeso[
eC„ .inelucS amaV al \zaercul \t murd nu ep agnâts caf it[el\F
MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y

9 8002 eirbmeced 31 ,\t\bm=S
,iinrei lupmit ep ,it[eroH nid \rutluc ed asaC n` ,0991 ed etnian~
,iinârt\b aror\c lurdac n` irot\ze[ uazinagro es
uatnâc i[ uaetsevop ,uaemulg ,\cnum \gn=l ep
ednirp ,lurozivelet edihcsed dnâc n` ,eraoirepus ,aetsa eletutitsni
.it[enâmor enuizivelet ed irutsop uerg etraof aenev el ,\sur abmil
elii]aler gruced muc eit[ oloca eD ua-s \sn` ,tceroc \csaebrov \s
:avodloM acilbupeR uc ieinâmoR a ,eilimaf n` ,enim aL .tatpada
elirut\gel uc droca ed tnus uN„ -i[\ al ac un ,ei]acude \tla tsof
ec ed uit[ uN .ainâmoR uc ,aetsa ti\rt ma lu]os i[ tâc ,ue tâtA .i]lal
inâmor ep \redisnoc i` iit[inumoc lec n` un i[ csenâmor lutirips n`
-e ed ,uE .inam[ud iram iam iec nid ai]acude al maeg\rt ,csesur
,\cnâmor redisnoc \m ,ulpmex iuluicifo afe[ tsof ma uE .tucert
ac i[ircsn` tnus iem iiipoc i]ot rai are ion al rai ,it[eroH nid lat[op
-odlom metnus ioN .inâmor dniif elednu ,\tadoetâC .oidar ai]ats i[
im~ .\nâmor enigiro ed rad ,inev -retup iam uare it[enâmor aetsa
-urP« :irusrev et[in etnima cuda ,uaer\s iaM .ertsaon ela ac ecin
era-n atsa apA /itrapsid in atsi ut -uaeC aebrov iam i[ ,\tadoetâc
,ion enup mo-en raD /.itraom !et[eref enmaoD .oidar ep ucse[
.»aces mo-l arug uc i{ /,avdnâc -emer \s avocsoM al ep ed uaeneV
ainâmoR n` tsof ma \tad amitlU “.ericoronen arE .ai]autis ezeid
eirifasum n` ,ina iert uc \mru n` n` ,3991 n` \nâp 9491 luna niD
ed et[etnima i[` dnâC .“edur al -iresib tatsixe a un it[eroH lutas
ii[ut\m a]af ,ainâmoR nid eledur iec ,tâta t=ced tlum iaM .tas n` \c
-\r imircal avetâc rai ,\bmihcs es -utats elii]utitsni n` uarcul erac
a .in=rt\b iihco nid tercsid ras al \graem \s eiov uaeva un iul
-a \sn` ilpmis iinemaO .ebjuls
-ud eS„ .etatrebil \tsaeca uaev
,\csap ti]nifs al snucsa ep uaec
\caD .enunuc es \s uas ezetob \s
\s aiubert ,asac cse]nifs \s maiov
atsa a]nivirp n~ .elertseref putsa
tagu\da iam a ,“uerg etraof are
.uboB aniretacE
,\tatnian` \tsrâv o era i[eD
nid lat[oP iuluicifO a \fe[ atsof
dnâc ed \rugnis et[eiucol it[eroH
al \tarepo tsof A .tirum a-i lu]os
aererud \sn` ,tacedniv a-s ,\mini
es cse[om\rts lutnâm\p \pud
-in iud\m\t etaop o-i un \c erap
etaop iam un \cad raihC .inem
-ur eletnivuc i[ lutnecca ed ap\cs
uboB aniretacE
-edisnoc es a[uitaC a[ut\m ,it[es
iifargotof al \tiu es epaorpa etraof dniiF .\cnâmor \r
iritnima \n\paed i[ icnuta ,\c \rucub es ,\]inarg ed
iulutnâfS aemerv nid taS
eraM lec nafet{ doveioV
-et{ dnâgnujA .iir\] lurotinmod luna nid citsitats luranoi]ciD
-seca eli]r\p nirp aetsao uc naf -\]niifn` luna \zaenoi]nem 3291
ucelA elemun uc [atso nu ,aet .8351 dniif ac it[eroH iulutas iir
-a \nâm\r \s târ\toh a unaegaG -unoiar lutsev-dus n` tautis etsE
-eR aecriM ,u\s la cima nu uc ici al ,iuluturP acnul n` ,it[el\F iul
-evaosirh til\csi a-el \doV .ocnev al i[ lanoiar lurtnec ed mk ed 52
,emi]\l inejnâts ed 002 etâc ,el \taref elac ed ai]ats ed mk ed 13
n` \nâp turP al ed ,aemignul rai -as iirimuned airotsI .it[el\F nid
inar\] iod it[ecA .inec\cuL aelaV -ud :inuisrev etlum iam era iulut
-ez\r ep eraceif esac tuc\f ua-i[ ,it[e[el rolirit[o aeregurtsid \p
ua-s ,iilimaf tamrof ua-i{ .as ai[ nafet{ ,iulunimsoC iirdoC bus
-as tur\pa ua ,tatpert ,i[ ti]lumn` erps aetsao uc ecraotn` es \doV
.inegaG i[ inecriM :elav nid elet dnâz\V .iuluturP lulam ep ,i[aI
n` ,\c enups \dnegel \tla O ,esaon\m rad ,erebil irutnâm\p
-un ep radopsog nu are ,inecriM -sO„ :i\s rolinet[o \cnurop tad a
:iroicef iod aeva lE .aeraH em elirucol calp \pud \v-i]egela ,i[at
mo are elisaV .ucnaI i[ elisaV ed tâta tnâm\p uc esaomurf iam
rai ,]remoc aec\f erac ,radopsog ,ele ep inâp\ts i]enâm\r i[ tagob
-iah aelac tacupa a u\s eletarf -\r \s ac tâtA !icev ep ,i[ez\r ac
-a ,irir\mru etlum \puD .ieicud urtnep ,atsaeca( “iod etâc \nâm
a-i[ ednu ,tas n` srotn` a-s atsec lec nafet{ .)aetsao aro[cim un a
if ra ,roiretlU .\sac o tiurtsnoc ep icnuta \roced i` tnâfS i[ eraM
-am dnâmrof ,esac etla i[ tur\pa -us o etâc uc inar\] ijetiv iam iec
-icca azuac niD .it[eraH aualah tnâm\p ed icl\f ed etus icnic-\t
-[oP lumurD ,iuluneret iir\tned \tsaecA .erud\p uas [ami ,libara
tatum ua-s et[bO ed asaC i[ iet ,ei[ezer \timun are \snepmocer
tat\p\c if ra lutas rai ,laed ep -imun ,ecin[ev etca et[in uc \tad
.it[eroH ed elemun ed raihc etil\csi ,evaosirh et
MC
KY
-u \]aiv o tuva a un anârt\B
tsinumoc lumiger \c urtnep ,\rao[
-acE lu]oS .ailimaf tatucesrep a-i
-imret a ,eisanatA ,uboB ieniret
-uR aerits\n\M al luranimes tan
alaoc{ i[ ,ina[otoB lu]eduj nid ,id
iec ,icnuta eP .ire]ifO ed \ratiliM
-nuces eliloc[ etanimret uaeva ec
A .\ratilim alaoc[ i[ uamru erad
urtnep ,ainâmoR n` tnorf ep tsof
-ud ,i[ur ed simirt esesuf oloca \c
-inozirp ,\daoirep o ,tsof a erac \p
-ul a ,tas n` srotn` a-s ec \puD .re
arE .)vitceloc - .r.n( zohloc al tarc
a-s dnâC .tpet[ed etraof mo nu
-a n` ,it[eroH nid aciresib sihcsed
,atnâc ,\narts al aenev ,3991 lun
mA„ .l\csad ac taseforp a un rad
a ataT .\tatucesrep etraof tsof
ratilim lulanubirt ed taceduj tsof
,eliz ed ina 01 ed pmit sihcn` i[
if ra \c tiun\b tsof a \c urtnep
i[ tirum A .eirtap ed rot\d\rt tsof
-a eP .iopan` srotn` iam a-s un
tar\paen eif \s aiubert un icnut
-aM .vitom nu ie uaec\f ,vitom nu
uc ,9491 n` \tatroped tsof a am
sam\r ma ue iamuN .i]arf iod
.\tirot\s\c mare \c urtnep ,icia
amam ,nilatS iul aetraom \puD
,uerg etraof rad ,iopan` srotn` a-s
ed ei]os \taredisnoc are \c urtnep
etraof tsof A .\ra] ed rot\d\rt
ti[uer a ,i[utot ,rad ,\tatucesrep
un \tadoicin uE .\craotn` es \s
-uc nuerv ma \s lutperd tuva ma
\s aetatrebil ma \s ,sups ed tnâv
-[\ iina n` aibA .rebil mirpxe \m
,“etatrebil tuva ma ,09’ \pud ,ait
.anârt\b titsevop a
ma lu]os i[ tâc ,ue tâtA„
,csenâmor lutirips n` ti\rt
“csesur lec n` un i[
tsof ua elirumerv \cad raihC
etsep ed iinevodlom urtnep elerg
-inemao la iz uc iz ed luiart ,turP
,lamron n` ertnier \s aepecn` rol
.icnuta ed eliluger \pud \sn`
-ca elirumerv ed eribesoed erpS
it[eroH n` ,0991 ed etnian` ,elaut
,\ralupop \cizum ed eletrecnoc
ed eletrecnoc ,urtaet ed eletenecs
-irot\ze[ uas \csaeciresib \cizum
-luc ed asaC nid etispilen uare el
un iem iiipoC„ .it[eroH nid \rut
tucert ua ec \pud \sn` ,uait[
-ed ,macilpxe el tlum etraof ,iina
-rov ec erpsed eedi uaeva un i[
esalc urtap ta]\vn` ma uE .cseb
-itnoc ma erac \pud ,tas n` ,icia
alaoc{ al esalc urtap etla uc taun
ua rad ,i[aI nid eteF ed \lamroN
-` tinev ma i[ 4491 n` ii[ur tinev
uare icnuta ep i{ .\saca ,iopan
-irefid uare ,irecertip uare ,iilesev
asaC n` iiloc[ ela ir\tsefinam it
etraof csebesoed eS .\rutluc ed
-aiv uc icnuta ed elirecertip tlum
muca aiba-ed aemuL .muca ed a]
uc tsof a rad ,\gaele]n` \s epecn`
.\tsinumoc ,aeeca aetatilatnem
tanimret ua dnâc ,iem roliipoC
MC
KY
it[eroH nid alaoc{ al ,a-II a asalc n` ivelE
-apmoc i]la ed irut\la ,u\ni[ihC
uc eiov aed\d i]-un 98’ n~„ .i]oirt
-o en \s aiubert ion rai ,lulepard
.u\ni[ihC n` aerartni al mirp
-nec n` \nâp megrem \s aiuberT
-utort ep raod i[ iulu\ni[ihC lurt
-icin tiu as ma-n i[ rom \s mA .ra
izev muc ,aeeca aenigami \tado
a]af nid aeneV .emlif nirp iamun
uc inemao ed purg nu \rtsaon
erac inemao ,rolocirt lulepard
.»\saca metnus ioN« :uaenups
-artxe ii]ome et[in ,a[a ,tuva mA
es ,»rebil i-\c ,i]egreM« .eranidro
,aeeca auiz n~ .iz\rts ep agirts
a \nâmor abmiL .adnacs aemul
are aemuL .tats ed \bmil tineved
-mi atnâc i[ \nâm n` ir\nâmul uc
tsof a it[erucuB al \caD .iir\] lun
a ,ion al ,icia ,egnâs uc ei]ulover o
tucert A .\cin[ap ei]ulover o tsof
,cinretup are erac aleca lutnâva
erac tnâva nu are icnutA .somurf
ertnirp edev iam es un iz\tsa
etraof \c urtnep ,inevodlom
n` eif \cnum al tacelp ua i]lum
-oruE iinuinU elir\] n` eif ,aisuR
.ucselinaD areV tisirutr\m a ,“enep
etsinumoc elii]ucesreP
rolinebarasab arpusa
-ed etlum iam alfa a urtneP
-e muc erpsed ,it[eroH lutas erps
i[ eliruiecibo erpsed ,iinemao uar
azuac nid supa ua erac elii]idart
ed eram r\mun iunu iiridnâps\r
-\] n` eif ,aisuR n` eif inevodlom
-A n` uas eneporuE iinuinU elir
-oB aniretacE al srem ma ,acirem
ed 07 ed \tucert \nârt\b o ,ub
-[oP iuluicifO afe[ tsof a erac ,ina
iâtn` iam nups i~ .it[eroH nid lat
a-im erac eifargotof o tuz\v ma \c
n` ,tas nid alaoc[ al ai]neta sarta
-urts seluc al uare iiraloc[ erac
aed \s i]agilbo uare iiipoC„ .irug
-a ieir\dopsog ,iuluzohloc rotuja
-aceiF .icnuta ep are muc ,elocirg
ep ero avetâc azinagro \laoc[ er
al seluc al iipoc ep uaecud i` i[ iz
,iopa ,uare iiipoC .erem ,icun ,eiv
iam uN .rol acnum urtnep i]it\lp
rad ,uaemirp inab i]âc tcaxe uit[
-zohloc ip ac i]it\lp enib iam uare
i[ uaenâm\r iam aiec iinaB .icin
-e iam dnâc ,iiloc[ lusolof urtnep
-a ecuda i[` ,“avec ed eioven ar
-ut\m ezub ep lutebmâz uc etnim
-et\s nups i` muc a[a ,a[uitaC a[
.it[eroH nid iin
it[eroH nid \rutluc ed asaC
if ra muc ecitsitra eremun mecaF
es ,»ruA ed anmaoT« ai]izopxE
,coramrai ed lef nu \zaezinagro
\s ac ,avec ecuda eraceif ednu
lusrucnoc meva ,\mru eP .\dnâv
\salc \tidure iam aeC .»ii]idurE«
iirecudnoc aetrap nid et[emirp
\c urtnep ,»a]infuB« luefort iiloc[
-uicpele]n` lulobmis etse a]infub
ma »ii]idurE« lusrucnoc aL .iin
-âmoR a ,ievodloM airotsi taiduts
iivele ac urtnep ,ieporuE a ,iein
n` tnus e[aro uas etats ec eit[ \s
,sela iam ,i[ \naeporuE aenuinU
pocs nu mA .csei\rt erac n` ara]
\s eiubert iivelE .rotazinagro ac
a ,iiloc[ a ,iulutas airotsi eit[
iulutnenitnoc a ,iir\] a ,iulunoiar
-o tnus aetsecA .csei\rt erac n`
-orp ma-el im erac ep elevitceib
-agro dnâc ed ina ed 53 iec n` sup
auiz ed irusrucnoc etseca zezin
.ucselinaD areV sups a ,“iiloc[
\zecnarf \bmil ed araoseforP
luezum tucert luna ta]niifn` a
-macoed ,esupxe tnus ednu ,iiloc[
-eg rorutut eliifargotof raod ,\tad
uc dnâpecn` ,iraloc[ ed rolii]aren
es iuluezum alas n~ .6691 luna
ed eraono ed etrac o et[es\g iam
erac ,it[esur iei]apuco aemerv ep
,notrac nid ,\saorg atrepoc ep era
i[ areces ,etsinumoc elirulobmis
-ofs\r ucselinaD areV .lunacoic
-recn` ,eraonO ed aetraC et[ei
iunu elenmesn` \csaes\g \s dnâc
nirp tucert a erac ,tucsonuc emun
-r\c arpusaeD .it[eroH nid alaoc[
n` eta]\ga \lfa es eraono ed ii]
-aoluc ed ,icim elbat \uod eterep
ep ,nmel ed \mar uc ,\rgaen er
uas eircs \s ua]\vn` iiipoc erac
-oH nid alaoc{ n~ .\csaetocos \s
abmil n` eifargonom o \tsixe it[er
-ru n` \tatcader tsof a erac ,\sur
n` \sircs dniif ,ina ed 04 uc \m
.\vitcepser aemerv nid aifarg
,\saca metnus ioN„
“rebil i-\c ,i]egrem
-ert nid esaomuf irurcul etluM
talfa ma it[eroH nid iiloc[ lutuc
-se erac aec ,ucselinaD areV al ed
fargoezum ,roseforp \gnâl ep ,et
i[ irusrucnoc ed rotazinagro i[
a muc uit[ \s turv mA .etceiorp
ai]uloveR ucselinaD arev tuz\v
-nemitnes ti\rt a muc ,9891 nid
ai]apuco ed \]af etatrebil ed lut
al luracotua uc srem a dnâc ,\sur
10 Calendarul zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Vohodul Vecerniei (II)
„Veni]i, iubitorilor de mucenici,
s\ cinstim cu c=nt\ri pe purt\-
torii de biruin]\ ai lui Hristos; pe
marele Evstratie cel nebiruit, pe
Avxentie [i pe Evghenie, pe Mar-
darie [i pe Orest, ceata muceni-
cilor cea cu cinci raze; care, lup-
t=ndu-se `mpotriva nev\zutului
vr\jma[ [i `mpodobindu-se cu
r\splata biruin]ei, se roag\ lui
Hristos pentru cei ce cu credin]\
[i cu dragoste s\v=r[esc pomeni-
rea lor.“ (Slava de la „Doamne,
strigat-am“ de la Vecernia zilei)
***
Dac\ observ\m cu aten]ie studi-
ile de specialitate, vom constata
c\ despre Vohodul Vecerniei s-a
scris relativ pu]in. Din p\cate,
nici dic]ionarele nu con]in mai
multe informa]ii. Singurul care
aminte[te de Vohodul Vecerniei
(`n grece[te, „Intrarea de sear\“),
este Léon Clugnet. Potrivit aces-
tuia, Vohodul reprezint\ proce-
siunea care se s\v=r[e[te `n tim-
pul Vecerniei [i care simbolizea-
z\ intrarea Sfin]ilor `n cer. El
precizeaz\ c\ Vohodul Vecerniei
nu trebuie confundat cu proce-
siunea de la Litie (serviciu reli-
gios ortodox care se s\v=r[e[te `n
m\n\stiri `n cadrul slujbei de
sear\ [i mai rar la slujba de
diminea]\), deoarece aceasta din
urm\ nu are `n vedere, `n mod
special, `naintarea spre altar. ~n
ceea ce prive[te termenul de
„Vohod“ (ie[ire), trebuie men-
]ionat faptul c\ vechile c\r]i de
slujb\ (de exemplu: Mineiele de
la R=mnic - 1780, Buda - 1804,
Sibiu - 1855, Neam] - 1847) au
tradus exact termenul originar
din greac\ „Eisodos“ (adic\ in-
trare), `ns\ folosindu-se de
cuv=ntul slavon vhod (intrare).
Odat\ cu prima edi]ie sinodal\
(Bucure[ti - 1852) a Mineiului,
acest termen va c\p\ta o alt\
form\, anume aceea de Vohod (`n
slav\ - ie[ire). Cea de-a doua
edi]ie sinodal\ (Bucure[ti - 1891)
men]ioneaz\ deja numai ter-
menul rom=nesc, adic\ „E[ire“.
Cum s-a ajuns la aceast\ schim-
bare [i care au fost cauzele con-
crete care au generat-o este greu
de spus. Cert este c\ nu poate fi
vorba de o simpl\ gre[eal\ de
tipar. De altfel, termenul de „Vo-
hod“ s-a p\strat p=n\ ast\zi. R\-
m=ne de ne`n]eles totu[i cum s-a
produs aceast\ `nlocuire, din mo-
ment ce Liturghierul (carte bise-
riceasc\ folosit\ de clerici), spe-
cific\ clar c\, la Vohod, preotul
trebuie s\ rosteasc\ a[a-numita
„Rug\ciune a Intr\rii“. Consider
c\ aceast\ tem\ ar trebui relua-
t\ [i determinat\ `n baza origi-
nalului grecesc, deoarece sensu-
rile simbolice ale actelor [i ale
ac]iunilor liturgice au fost deslu-
[ite la origine de c\tre P\rin]ii
de limb\ greac\, care le-au
alc\tuit [i statornicit. (Nicolae
PREDA, doctor `n Liturgic\)
APOSTOLUL ZILEI
~n supunere, omul nu se
anuleaz\, ci se `nnobileaz\
„Asculta]i pe mai-marii vo[tri [i
v\ supune]i lor, fiindc\ ei prive-
gheaz\ pentru sufletele voastre,
av=nd s\ dea de ele seam\, ca s\
fac\ aceasta cu bucurie [i nu sus-
pin=nd, c\ci aceasta nu v-ar fi de fo-
los. Ruga]i-v\ pentru noi; c\ci sun-
tem `ncredin]a]i c\ avem un cuget
bun, dorind ca `ntru toate cu cinste
s\ tr\im. {i mai mult v\ rog s\ fa-
ce]i aceasta, ca s\ v\ fiu dat `napoi
mai cur=nd. Iar Dumnezeul p\cii,
Cel ce, prin s=ngele unui testament
ve[nic, a sculat din mor]i pe P\sto-
rul cel mare al oilor, pe Domnul nos-
tru Iisus, s\ v\ `nt\reasc\ `n orice
lucru bun, ca s\ face]i voia Lui, [i s\
lucreze `n noi ceea ce este bine pl\-
cut `n fa]a Lui, prin Iisus Hristos,
C\ruia fie slava `n vecii vecilor.
Amin!“ (Evrei 13, 17-21)
***
Citind acest fragment apostolic,
ne punem fireasca `ntrebare: Cine
sunt mai marii no[tri? Sf=ntul Pa-
vel, cel care ne `ndeamn\ s\ `i as-
cult\m [i s\ ne supunem lor, nu `i
nume[te, dar ne d\ un indi-
ciu pre]ios `n g\sirea lor, [i
anume, mai marii no[tri
sunt cei care vegheaz\ pen-
tru sufletele noastre. Tr\im
`n societatea care vegheaz\,
prin legi, raporturile inter-
personale, veghem [i noi
pentru ca trupul nostru s\
fie `n perfect\ stare de s\-
n\tate, mama vegheaz\
asupra copilului ei ca s\
creasc\ [i s\ se `mplineas-
c\, dar oare cine priveghea-
z\ pentru sufletele noastre,
cine este r=nduit s\ se `n-
grijeasc\ de sufletul uman?
Privegherea este o stare
permanent\, o privire con-
stant\ [i o ocrotire total\,
iar cine `[i asum\ o astfel de
misiune are mult curaj. Ci-
tind `ntreg fragmentul a-
†) Sf=ntul Ierarh
Dosoftei, mitropolitul
Moldovei
(dezlegare la pe[te)
Sf=ntul Dosoftei s-a n\scut `n
anul 1624 la Suceava. T=n\rul Dimi-
trie Baril\ a `nv\]at carte de la cei
mai renumi]i dasc\li din Moldova [i
la [coala Fr\]iei Ortodoxe din Liov,
deprinz=nd limbile greac\, latin\,
slavon\, polon\ [i ucrainean\. ~n a-
nul 1649 s-a c\lug\rit la M\n\stirea
Probota, primind numele Dosoftei.
~n anul 1658 a fost ales [i hirotonit
episcop de Hu[i, apoi episcop la Ro-
man, iar `n 1671 a fost ales mitropo-
lit al Moldovei. Mitropolitul Dosoftei
s-a preocupat de traducerea [i tip\ri-
rea de c\r]i biserice[ti `n limba ro-
m=n\. Primele c\r]i tip\rite au fost
„Psaltirea `n versuri“ [i „Acatistul
N\sc\toarei de Dumnezeu“ (Uniev,
1673). ~n anul 1673 a plecat `n pribe-
gie `n Polonia, din cauza schimb\ri-
lor de domni din ]ar\ [i a convingeri-
lor sale antiotomane. ~n 1674 a fost
S=mb\t\, 13 decembrie 2008
postolic, vedem c\ Apostolul Nea-
murilor se include `n r=ndul celor
r=ndui]i s\ vegheze, adic\ s\ se
`ngrijeasc\ responsabil de partea
cea mai ascuns\ din om - sufletul.
Prin extindere, putem spune c\ slu-
jitorii Bisericii, ierarhii [i preo]ii,
sunt „mai marii no[tri“, pentru c\
`n\l]imea unei slujiri se determin\
`n func]ie de m\rimea responsa-
bilit\]ilor, iar preotul este responsa-
bil de sufletul omului. Ascultare, su-
punere [i rug\ciune cere Apostolul
Pavel pentru ca slujirea s\ fie
f\cut\ cu bucurie [i spre folos. C=nd
ascult\m de cuv=ntul duhovnicului,
`l ajut\m `n slujirea lui, `l bucur\m.
Prin smerenie [i ascultare fa]\ de
duhovnic, omul se reg\se[te de fapt
pe sine `nsu[i, prive[te prin privirea
preotului. ~n supunere, omul nu se
anuleaz\, ci se `nnobileaz\, nu
s\r\ce[te, ci se `mbog\]e[te, pentru
c\ `n drumul s\u g\se[te pe cineva
dispus nu numai s\ `l ajute, ci s\ `l
`nso]easc\ prin bun\tate c\tre Cel
cu adev\rat Bun. (Ciprian OLI-
NICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
`nlocuit `n scaunul mitropolitan de la
Ia[i cu Teodosie, `ns\ `n anul urm\-
tor, Dosoftei a revenit pe scaunul mi-
tropolitan. Dup\ refacerea tipografi-
ei de la Ia[i, mitropolitul Dosoftei a
tip\rit c\r]i de slujb\ [i de `nv\]\tu-
r\ `n limba rom=n\: „Dumnez\iasca
Liturghie“ (1679 [i 1683), „Psaltirea
de-n]\les“ (1680), „Molitv\nic de-n]\-
les“ (1681). ~ntre 1682-1686 a tradus
[i tip\rit `n limba rom=n\ „Via]a [i
petrecerea sfin]ilor“, `n patru volu-
me. ~n 1686, regele polon Ian So-
bieski, `n campania sa antiotoman\,
a trecut prin Moldova [i, c=nd s-a re-
tras, l-a luat ostatec pe mitropolit,
`mpreun\ cu tezaurul Mitropoliei [i
cu moa[tele Sf=ntului Ioan cel Nou.
Astfel, mitropolitul Dosoftei a tr\it
ultimii ani ai vie]ii departe de ]ar\.
A trecut `n via]a ve[nic\ la 13 de-
cembrie 1693.
Tot ast\zi, Biserica face pomeni-
rea † Sfin]ilor Mari Mucenici Evstra-
tie, Auxen]ie, Evghenie, Mardarie [i
Orest; a Sfintei Muceni]e Lucia, fe-
cioara; a Sf=ntului Cuvios Arsenie
din Latro; a Sf=ntului Arie [i a
Sf=ntului Mucenic Gavriil, arhiepis-
copul Serbiei.
Duminic\:
Sfin]ii Mucenici Tirs,
Levchie [i Calinic
(dezlegare la pe[te)
Ace[ti sfin]i au tr\it la sf=r[itul
secolului al III-lea [i `nceputul seco-
lului al IV-lea, `n timpul persecu]ii-
lor `mpotriva cre[tinilor. ~n timp ce
un dreg\tor `mp\r\tesc c\l\torea `n
Helespont, a fost `nt=mpinat de atle-
tul Tirs, care [i-a m\rturisit credin]a
cre[tin\. Dreg\torul l-a supus la chi-
nuri `ndelungate `n timpul c\rora, la
EVANGHELIA ZILEI
M=ntuirea se ob]ine
cu efort [i angajament serios
„{i pe c=nd mergeau ei pe cale,
zis-a unul c\tre Iisus: «Te voi `nso]i
oriunde Te vei duce». {i i-a zis Iisus:
«Vulpile au vizuini [i p\s\rile cerului
cuiburi, dar Fiul Omului n-are unde
s\-{i plece capul. {i a zis c\tre altul:
«Urmeaz\-Mi». Iar el a zis: «Doamne,
d\-mi voie `nt=i s\ merg s\ `ngrop pe
tat\l meu». Iar El i-a zis: «Las\ mor]ii
s\-[i `ngroape mor]ii lor, iar tu mergi
de veste[te `mp\r\]ia lui Dumnezeu».
Dar altul a zis: «~]i voi urma, Doamne,
dar `nt=i `ng\duie-mi ca s\ r=nduiesc
cele din casa mea». Iar Iisus a zis c\tre
el: «Nimeni care pune m=na pe plug [i
se uit\ `nd\r\t nu este potrivit pentru
`mp\r\]ia lui Dumnezeu».“ (Luca 9,
57-62)
***
Am putea spune c\ fragmentul
evanghelic de ast\zi este unul al pre-
textelor, al scuzelor [i al motiva]iilor
pentru a ocoli angajamentul serios `n-
tr-o via]\ cre[tin\ autentic\. La `n-
demnul Domnului nostru Iisus Hris-
tos de a-L urma, cei din preajma Sa au
`nceput s\ se scuze; cu to]ii aveau tre-
buri mai importante de realizat. Scuze
[i pretexte erau [i atunci, `n vremea
25 de ani de la
moartea poetului
Nichita St\nescu
Nichita St\nescu, av=nd la na[-
tere numele Nichita Hristea St\-
nescu, (n. 31 martie 1933, Ploie[ti,
Jude]ul Prahova - d. 13 decembrie
1983 - `n Spitalul Fundeni din Bu-
cure[ti) a fost un poet, jurnalist li-
terar [i eseist rom=n, ales postum
membru al Academiei Rom=ne.
Considerat at=t de critica litera-
r\, c=t [i de publicul larg drept
unul dintre cei mai ale[i scriitori ai
limbii rom=ne, pe care el `nsu[i o
denumea „dumnezeisc de fru-
rug\ciunea lui Tirs, idolii din templu
au c\zut [i s-au sf\r=mat. Atunci
Calinic, preotul p\g=n al idolilor, s-a
convertit la cre[tinism. Din porunca
dreg\torului, Tirs [i Calinic au fost
uci[i. Levchie a mers la dreg\tor, L-a
m\rturisit pe Hristos [i a blasfemiat
`nchinarea la idoli. Pentru curajul
s\u, Levchie a fost ucis.
Tot `n aceast\ zi, Biserica face po-
menirea Sfin]ilor Mucenici Filimon,
Apolonie [i Arian [i cei dimpreun\ cu
M=ntuitorului, `ns\ g\sim [i noi as-
t\zi. Dac\ privim `n jur, vedem mul]i
fra]i de-ai no[tri care se scuz\ sau
g\sesc nenum\rate pretexte: nu vin la
biseric\ pentru c\, spun ei, este prea
plictisitor; nu se spovedesc pentru c\
nu au p\cate; nu postesc pentru c\
postul este prea lung; nu se roag\ pen-
tru c\ nu au timp. ~ns\, este un prin-
cipiu de care trebuie s\ ]inem cont:
`ntre toate treburile urgente pe care
trebuie s\ le facem, s\ nu uit\m de
cele cu adev\rat importante. Mai sunt
[i unii pe care i-am numi „c\ldicei“,
care vor s\ fac\ ceva pentru sufletul
lor, `ns\ dezarmeaz\ repede. Ar vrea
s\ intre `n rai, dar drumul p=n\ acolo
li se pare prea greu [i anevoios. Merg
la biseric\, `ns\ doar din obi[nuin]\ [i
se pierd `n lucruri m\runte [i colate-
rale. Postesc, `ns\ mai mult din obli-
ga]ie dec=t din dragoste fa]\ de Dum-
nezeu. Domnul Hristos ne spune c\
m=ntuirea se ob]ine cu efort [i angaja-
ment serios. Zi dup\ zi s\ facem pa[i
spre `mp\r\]ia lui Dumnezeu. S\ nu
g\sim mereu scuze [i pretexte, pentru
c\, nu-i a[a?!, cine se scuz\ se acuz\.
(pr. Dumitru P|DURARU, Radio
Trinitas)
moas\“, Nichita St\nescu apar]ine
temporal, structural [i formal poe-
ziei moderniste sau neomoder-
nismului rom=nesc din anii 1960-
1970, de[i, ca orice scriitor mar-
cant, nu seam\n\ dec=t cu el
`nsu[i, fiind considerat de reputa]i
critici literari, precum Alexandru
Condeescu [i Eugen Simion, ca fi-
ind un poet de amplitudine [i in-
tensitate remarcabile, f\c=nd parte
din categoria foarte rar\ a inventa-
torilor lingvistici [i poetici.
~n perioada 1944-1952 a urmat
Liceul „Sf. Petru [i Pavel“, devenit
„Mihai Viteazul“ din Ploie[ti. ~ntre
1952-1957 a urmat cursurile Fa-
cult\]ii de Filologie a Universit\]ii
din Bucure[ti. (pr. Paul LEHACI)
ei [i a patru osta[i din garda `mp\-
r\teasc\, care au p\timit `mpreun\
cu Sf=ntul Arian.
~n ziua de 13
decembrie, istoria
consemneaz\:
a 1466: a murit Donatello, sculp-
tor italian (n. 1386);
a 1524: este confirmat la Istan-
bul, ca domn al }\rii Rom=nesti,
Radu de la Afuma]i (1522-1529), `n
urma victoriilor ob]inute de domni-
torul rom=n `n perioada 1522-1524;
a 1797: s-a n\scut Heinrich Hei-
ne, poet german, considerat ultimul
romantic important al liricii ger-
mane (d. 1856);
a 1863: guvernul Kog\lniceanu
voteaz\ Legea seculariz\rii averilor
m\n\stire[ti, deziderat al Revolu]iei
de la 1848;
a 1944: a murit Wassily Kan-
dinsky, pictor (n. 1866). a
11 iulunit[erc adnegA 8002 eirbmeced 31 ,\t\bm=S

AIROTSI IT{ECINVOHUD IRUSNUPS|R

IULUMSINIT{ERC
)IIVLXCM( ainerems i[ u\r ed aerer\P
ele]nioven t=ced iram iam tnus
-noc el ec roleC .i[u \gn=l etse lur ua-n rol aerarcul n` \cad atsirtn` i[ i]=r\toh irot\pecn` tnuS
\cn` i\rt rov \c \daerc \s eniv n` \taceduj \tpaerd \cida ,\rus\m i[ \]nioven ed irotibui i[
-sA„ :enups el lurotiutn=M ,tlum -si n` aed\c aetup rov \C .\]nioven - n=g ed i]as\pa icintsr=v
un \s ,ueM lusalg izua i]ev ed ,iz\t enub elec uc ,atpaerd a-ed aec atip -en ed i[nirpuc i[ irud
i{ .“ertsaov elimini eze[otr=vn` es -im \r\f n=m\r erac ,etaregaxe .\csaecinvohud eri]mis
l-un etsev \r\f \c ederc etaop enic -up ra erac ,iimini ieivzert amsaer -a erpsed i]enups en eC
\laob o ,\dim\r\c o ivol etaop -rov o etsE .tinilpm` pocs nu if aet -tsr=v iinu ec eD ?ait[ec
o uas tens\rt nu ,eraot\]urcen acnuM„ :in=mor al \csaen=rt\b \b -arcul n` irops top un icin
,icnutA ?\taninevn` \rut\c[um iam ic ,aeretup uc iamun ecaf es un
l\csad eleram if av aetraom ,rugis .“alaetocos uc tlum eC ?\csaecinvohud er
aerp if av ,iav ,rad ,ieivzert la -ops top un erac rolicintsr=v raI ?ait[eca \caf \s eiubert
.\]ni\cop etse iam un rec n~ .uizr=t uas \csaecinvohud aerarcul n` ir \nv=r eram uc iirenit urtneP
-noC ,COICAPAP einesrA .mihra( a]aiv \c rorutut menups el ,rov un -ucub eS \c menups \]nioven ert\c
)II ,it[ecinvohud iribrov -ot\ceduJ i[ \trucs iam \cn` etse el top l~ rad ,rol anv=r ed sotsirH \r

MSIHETAC LUCIM SOIGILER RALUBACOV

iiciresiB aropsaiD
)V( en=moR exodotrO
-meced nid eletnemineve \puD
-rO iiciresiB aropsaid ,9891 eirb
-zed o tucsonuc a en=moR exodot
ep ,leftsA .tnedecerp \r\f eratlov
-\ni\rts nid eliipocsipeihra \gn=l
iin=mor urtnep eta]niifn` ,etat
,ion eletla tur\pa ua ,i[codotro
gnar al etacidir tsof ua eletla rai
icnic elec ertn~ .eiloportim ed
-oR exodotrO iiciresiB ela ezecoid
\r\mun es \ropsaid nid en=m
\n=moR \xodotrO ailoportiM
-neC aporuE i[ ainamreG urtnep
-agro n` tnatropmi lor nU .\lart
nid it[en=mor ieropsaid aerazin
tuva a-l ieporuE a etrap \tsaeca
la tiloportim lutsof ,uiuP noirasiV
ertn` rai ,)0491-5391( ienivocuB
la tiloportim 4491-2491 iina
.asedO al luides uc ieirtsinsnarT
-nep \csaelibats es \s ti[uer a lE
aitabA al pmit nu urt
eD .ailatI n` ,otanoL-onazzugaM
,9491 n` rai ,ai]evlE n` ecert icia
,rolin=mor a i[ roli]oerp aererec al
en=mor ielepac luruj n` i[n=rts
ie]narF alatipac n` eniv ,siraP nid
\saoigiler a]aiv azinagro a urtnep
aporuE nid i[codotro rolin=mor a
n` \c iulutpaf \tirotaD .supA ed
a )4491-2491( iuluiobz\r adaoirep
nid rolin=mor lutiloportim tsof
,)airtsinsnarT( etapuco eliirotiret
-tup al rolit[inumoc aerinev \pud
taceduj tsof a uiuP noirasiV ,ere
ed tanmadnoc i[ eicamutnoc n`
etraom al iuluropoP lulanubirT
a aciresiB .)6491 eiraurbef 02(
-mit role]nazu mrofnoc ,\tilis tsof
-utats lulpmexe ezemru \s ,iulup
82 n` ,uizr=t iam ina urtaP .iul
ienu amru n` ,0591 eiraurbef
ed luretsiniM al ed etimirp eserda
anoi]nem es erac nirp ,ei]itsuJ
ed \titsor etraom al aeranmadnoc
-iS lutn=fS ,iuluropoP lulanubirT
lutiloportim ep tanmadnoc a-l don
inui]ca„ urtnep ,uiuP noirasiV
-oR iulutatS artnoc esaoi]ides
-sopA 48 iulunonaC azab n` ,“n=m
-oniS la 81 iulunonaC a i[ cilot
.erisiretac al ,cinemucE VI iulud
eirbmeced nid eletnemineve \puD
-noc taluna a doniS lutn=fS ,9891
-ortim a \csaeciresib aeranmad
l-udn=tilibaer ,noirasiV iulutilop
eirbmetpes 52( mertom-tsop
)|NR+B|} razeC .rp( .)0991
a CL+T UC IIROTSI a
]erp ed lusaV
ep tabertn` a-l etarf nU
im` iinomed ec eD„ :nemiP avva
iec uc uats \s lutelfus cseg\ma
aem arpusaed tlum tnus erac
erac iec ep cseiu]erpsid i-\s i[
.“?enim t=ced sojerp iam tnus
a lulotsopA„ :eciz lun=rt\B
un eram \sac o-rtn` \c sups
ed i[ rua ed esav iamun tnus
.tul ed i[ nmel ed i[ ic ,tnigra
etaot ed \cifirup es lumo \caD
ed sav nu ineved av ,aetseca
atag ,iulun=p\tS tuc\lp ,]erp
,ciretaP( .“\nub \tpaf eciro ed
)5002 ,moriloP ai]ide
)II( ?mi[\tr\pm` en \s enib e sed ed t=C
edulcxe un \csaeciresib artap a acnur
\tuc\f eif \s rad ,\saed aeri[\tr\pm`
-uc es erac aerit\gerp uc i[ eicinderv uc
.eniv
.fS ,xodotro lusoicniderc urtneP
eicinderven uc \taul eina[\tr\pm~
lurdac n` ,aeeca ed ,“edra erac cof„ etse
-r\pm` urtnep iulunonac rolinuic\gur
,enmaoD en=p\tS„ :et[etsor le ,eri[\t
,urtson luezenmuD ,esaotsirH esusiI
-ac\p i]rei \s aeretup ia rugnis ec leC
ed rotibui i[ nub nu ac ,rolinemao elet
elile[erg etaot aeredev uc icert ,inemao
i[ ,\]niit[en uc i[ \]niit[ uc elec elem
,\dn=so ed \r\f ,ac et[ecindervn` \m
,elit[eiezenmud uc cse[\tr\pm` \m \s
\]aiv ed i[ eletarucaerp ,eletiv\lsaerp
-n=so erps un ,eniaT elaT eleraot\c\f
ic ,roletac\p aerigu\da erps icin ,\d
-idn=bod erps i[ eri]nifs i[ ei]\ruc erps
av ec iei]\r\pm` i[ ii]eiv aer
,rotuja i[ diz erps ,eif \s
-virtop rolec aerinogzi erps
aeredreip erps i[ icin
.“etlum rolec elem rolile[erg
-a[\tr\pm~ .fS ac urtneP
tar\veda uc eif en \s ein
-itna„ i[ “iirirumen lucael„
,“ii]rom avirtopm` lutod
la eitangI .fS aemun o muc
un \ciresiB .fS ,ieihoitnA
es \s ie roliif \dnamocer
-\gerp \r\f \csae[\tr\pm`
sela iam i[ ,\rasecen aerit
ed iulutelfus aeri]\ruc \r\f
a \niaT atn=fS nirp etac\p
.ieinadevopS
-itreva en levaP .pA .fS
acn=m av eniciro„ \c \zaez
aeb av uas atsaeca aeni=P
-en uc iulunmoD lurahap
\]af tavoniv if av eicinderv
-moD elegn=S i[ lupurT ed
\cn=n\m ec lec ic\C ...iulun
-n=so ,eicinderven uc aeb i[
-osen ,aeb i[ \cn=n\m i[` \d
.“iulunmoD lupurT dnitoc
)|LI|HIM ehgroehG .rp(
eiretam n` edev ec leC„ .irumerv tulpmu a-s ic\c ,lumo tot a luti[
uc \dnufuc es i[ etatilaer amitlu i[ ,rol eli]\tperden ed lutn=m\p
trom etse \csaecotibod aeriu]eiv -\p ep ed edreip iov i` uE \tai
enups ,“uezenmuD iul aetnian` -ami rO .)21 ,6 aerecaF( ...tn=m
-oc n` acsU niroS naoI eletnir\p etraom rolirupurt a atsaeca aenig
.iirecaF aetrac al u\s luiratnem -inlis„ uc \mrofnoc etse potop al
)IEPOPA naicuL( eleca n` esesnuja es erac al “eliic
iam lec lucsip„ etse aeri[\tr\pm~
,aeeca ed ,“it[ecinvohud ii]eiv la tlan`
-erp ii[oicniderc rao di[\tr\pm` top es
i[ lupurT imirp a ed icinderv i[ i]it\g
.iulunmoD elegn=S
-n=r \csaeciresib artap a acnuroP
-r\pm` en \s i[ midevops en \s et[eiud
-sop urtap elec ertnid eraceif n` mi[\t
\cad ,uas ,iuluna lupmit nid iram irut
n` ,na ep \tad o ni]up lec ,metup un
-serp dn=tecreC .it[aP roletnifS lutsoP
urteP iul aerisirutr\M nid ai]pirc
a acnurop al irirefer ecaf erac ,\livoM
-\tr\pm` \c m\lfa ,\csaeciresib artap
o ni]up lec uas na ep iro urtap ed aeri[
es it[aP roletnifS lutsoP n` na ep \tad
iec„ rai ,et[bo ed aeri[\tr\pm` al \refer
-inrecuc i[ ei[oivuc n` i]atnian` tnus ec
\nul eraceif n` \csaesirutr\m es \s eic
-oP .“eletnifS uc \csae[\tr\pm` es \s i[
luipicnirp etse “ueM elemun n` i]anuda iert uas iod„ a
,enuic\gur urtnep \ciresib n` roli[oicniderc iir\nuda
-is luipicnirp i[ ,eihgrutiL atn=fS )al i[( urtnep ibesoedn`
-a[a n` iilotsopa tanuda ua-s aiur\c azab n` ,ii]\tiladon
-e eledaonis n` iipocsipe ie \pud i[ ,cilotsopA doniS lusiz
-ni uc tivirtop ,\rut\]\vn` atpaerd dnicinrotats ,ecinemuc
,ii]idarT ietnifS a i[ irutpircS ietnifS a \tceroc aeraterpret
tnus ednu \C„ .rolicitere a i[ eratces roliric\t\r avirtopm`
lurotiutn=M eciz - ueM elemun n` i]anuda iert uas iod
n~ .)02 ,81 ietaM( “rol lucoljim n` uE i[ tnus oloca - sotsirH
i=tn` iam tanuda ua-s iulunmoD ela etnivuc rotseca azab
,rol elirer\p n` tinu ua-s ednu ,edaonis n` iilotsopa
ua-s eraoiretlu elirupmit n` rai ,lunmoD ert\c es-udn=gur
,ecinemuce i[ eralucitrap edaonis n` iipocsipe tinurtn`
eiubert ec rolirus\m arpusa inu es a i[ atucsid a urtnep
,roliciresib aetatirepsorp i[ srem lunub urtnep etaul
iuleC lurotuja ,ei]cerid \tsaeca n` ,anuaedtotn` dn=rolpmi
susiI iulunmoD elemun n` \nuda es erac ieC .sus ed
ua aciresiB csevirp ec inuitsehc atucsid a urtnep sotsirH
susiI lunmoD i[usn~ ep aeva a ed uigelivirp eleram rada[a
i[ \tucsid iE .rol lucoljim n` ,tuz\ven dom n` ,sotsirH
n`( iuL la tuc\t lutnemitnesa uc i[ a]nezerp n` cs\r\toh
naoI .rd .rp ,tnematseT iuluoN la ranoi]ciD( )eraobos
)5991 ,ROBMBIE ,AECRIM
TESREV UC TESREV - AILBIB
etatilaer amitlu etse un airetaM
-\c av neg tseca ,\rutpircS atn=fS tirum a i{„ :12 ,7 aerecaF
etrac amitlu uc \tado rutnoc at\p
-a ,tnematseT iuluoN lunonac nid ep ac[im es ec lupurt tot
-sopA iulutn=fS aspilacopA emun ,elir\s\p :tn=m\p
,rugiseD .naoI tsilehgnavE i[ lot
potop al “\spilacopa„ ed aeedi etaot ,eleraif ,elelamina
lurotua ,\citeforp arutal edulcxe ep uanu[im ec eli]\teiv
iuleram ludosipe n` dniircsed cilbib
ua-s ajed erac etnemineve uivulid “.iinemao i]ot i[ tn=m\p
es \s \zaemru erac un i[ talpm=tn`
.elpm=tn` iir\dnuni a \csaerif a]nicesnoC
\]af ed lutesrev erac ep luletsaP aetraom tsof a potop al iulutn=m\p
ed tibesoed lunu etse \tara l-in -egasap ed \rafa ,roli]\teiv rorutut
e un atsaeca ai]autis i{ .urbmus aeral\pS .eoN iul aibaroc ep ed iir
erac n` aec ed \tirefid mucedicin aeredreip supuserp a iulutac\p
\c aenups en \rutpircS atn=fS -rtn` i]i]lumn` ,ii]\tu\r rolinemreg
-ef aetnian` esacirts es lutn=m\p„ -atac nu-rtnirp ,roti[r=voc dom nu
esulpmu es i[ uezenmuD iul ie] \]af ed lutesreV .ii]roporp ed msilc
,6 aerecaF( “iicinlis ed lutn=m\p -pilacopa„ iuluneg a \m=r\f o etse
erac n` lutnemom vitcepser ,)11 n` tlum iam atlovzed av es erac “cit
-r=fs eleM ie]ef aetnian` a-tisos„ n~ .leinaD iuluteforp adaoirep
 CM
YK

12 Opinii S=mb\t\, 13 decembrie 2008

PERSPECTIVE IMEDIATE

Speran]a de la cap\tul tunelului

de Lauren]iu
GHEORGHE
„Ne a[teapt\ un an greu“, spun `n cor
to]i comentatorii, anali[tii [i prevestitorii
de meserie. Din ianuarie, criza `[i va
`nfige col]ii cu ferocitate `n economia
noastr\ pl\p=nd\, care de-abia reu[ise s\
ias\ la liman dup\ ani de zile de
func]ionare neperformant\.
Vor cre[te taxele, au crescut deja
dob=nzile la credite, acolo unde se mai
dau credite, salariile vor `nghe]a, iar pen-
siile nu se mai m\resc. Din ce `n ce mai
multe `ntreprinderi se `nchid [i afl\m c\
p=n\ [i func]ionarii statului se afl\ `n
pericol de a nu mai fi pl\ti]i. {omajul va
cre[te [i mul]i dintre cei care lucreaz\ `n
str\in\tate se vor `ntoarce pun=nd [i mai
mult\ presiune pe bugetul asigur\rilor
sociale de [omaj.
Pe scurt, va fi din ce `n ce mai r\u, dar
nu despre asta cred c\ merit\ acum s\
vorbim. Mai `nt=i pentru c\ nimeni nu
[tie cu adev\rat c=t de r\u va fi, apoi pen-
tru c\, zic=nd c\ va fi r\u, se prea poate
s\ `nr\ut\]im situa]ia peste ceea ce s-ar fi
`nt=mplat dac\ nu am fi crezut cu to]ii c\
va fi extrem de r\u.
Actuala criz\ este la origine o criz\ eco-
nomico-financiar\, iar `n acest domeniu al
realit\]ii nu func]ioneaz\ `ntotdeauna
mecanismele care func]ioneaz\ `n via]a de
zi cu zi.
Bun\oar\, dac\ cineva `]i spune c\ te
CM
YK sim]i r\u, nu e neap\rat necesar ca `ntr-a-
s\ `]i fie r\u. Diferen]a este mai profund\
pentru c\ nu exist\ un doctor competent
care s\ `]i spun\ c=t de grav\ este starea
ta. ~n economie, o bun\ parte din starea
lucrurilor este dat\ de percep]ia lor.
Percep]ia poate crea starea. Dac\ to]i cre-
dem c\ suntem `n criz\ e posibil s\ ne
comport\m ca atare [i s\ declan[\m o
criz\. Odat\ declan[at\, ea va genera un
anume mecanism pe care noi `l vom urma.
Vom `ncerca s\ ac]ion\m `n a[a fel `nc=t
s\ dispar\ ceea ce percepem noi c\ ar fi
semnele crizei, `n speran]a c\ a[a vom
`nl\tura chiar criza.
E ca [i cum am `ncepe s\ bem vin ca s\
ne treac\ durerea de cap, pentru c\, dac\
ne sim]im bine, este evident c\ nu poate
s\ ne mai doar\ capul. Dac\ fenomenul
crizei ar fi exclusiv unul de percep]ie,
atunci ar trebui lucrat doar la percep]ie.
Observ\m `ns\ c\ el se transfer\ din
sfera percep]iei `n sfera existen]ei [i brusc
nu mai sunt bani, oamenii sunt da]i afar\
etc. etc. Transferul odat\ f\cut, profe]ia
cap\t\ o realitate pe care nu o avea atunci
c=nd a fost f\cut\.
Ceea ce este important aici este re-
versibilitatea mecanismului, anume -
dac\ prevestind criza, ajungem la criz\,
atunci e foarte posibil ca, prevestind
sf=r[itul ei, s\ i-l gr\bim. Nu e vorba de a
`nlocui peste noapte o percep]ie cu alta. E
mult mai greu s\ `i faci pe oameni s\ aib\
speran]\ dec=t s\ se team\. Amenin]area
pare `ntotdeauna mult mai palpabil\
dec=t posibilitatea binefacerii. Spun doar CM
c\, dac\ mecanismul merge `ntr-o YK

dev\r s\ te sim]i r\u. Sau dac\ cei din ju-
rul t\u se simt r\u nu e necesar s\ te
sim]i [i tu r\u. Singura posibilitate de
afla cu adev\rat c=t de r\u te sim]i ar fi s\
te duci la doctor , dar doctorul nu `]i spune
c=t de r\u te sim]i, ci c=t de grav\ e
situa]ia ta din punct de vedere medical. E
foarte posibil ca s\ te sim]i bine, dar s\ fii
grav bolnav, cum e posibil s\ te sim]i
foarte r\u [i s\ fii de fapt s\n\tos dup\
standardele medicale.
~n economie lucrurile stau un pic
diferit `n sensul c\, dac\ ]i se spune c\ te
sim]i r\u, e foarte posibil s\ ajungi chiar
direc]ie, poate fi f\cut s\ mearg\ [i `n di-
rec]ia opus\. Pentru asta trebuie s\ se
nasc\ speran]a c\ lucrurile se vor
`ndrepta [i mai ales c\ se pot `ndrepta. Nu
trebuie neap\rat s\ ajungem tot de acolo
de unde am pornit. Dar, cu pu]in dis-
cern\m=nt, putem traversa criza [i chiar
`mbun\t\]i un pic lucrurile care nu merg.
~n nici un caz nu trebuie s\ ne resemn\m
[i s\ a[tept\m ca al]ii s\ ne scoat\ din
starea `n care ne afl\m, chiar dac\ din
vina lor, [i nu a noastr\, am ajuns a[a.
* LAUREN}IU GHEORGHE, ASISTENT UNIVERSITAR LA CATEDRA DE
FILOSOFIE MORAL| {I FILOSOFIE POLITIC|, UNIVERSITATEA BUCURE{TI

IDEEA CRE{TIN|
Darul [i idolul
de Drago[ D+SC|
Umbri]i de duhul acestei
lumi, `nve[m=nta]i `n dezn\dej-
de, oamenii uit\ s\ se mai
g=ndeasc\ la rostul lor pe acest
p\m=nt. Via]a este acceptat\ ca
un ceva banal, obi[nuit, un obiect
de supermarket la `ndem=na ori-
cui. Nimeni nu se mai g=nde[te
pee sinee `nsu[i: De ce sunt? Via]a
`mi este dat\ pentru ca eu s\ o
tr\iesc oricum sau sunt pentru
c\ via]a are un scop?
~n Biseric\ [i prin Biseric\
`nv\]\m c\ scopul vie]ii este do-
b=ndirea `mp\r\]iei, a vie]ii ve[-
nice; Sf=ntul Serafim de Sarov va
spune c\ este dob=ndirea Duhu-
lui Sf=nt. Acest ]el poate fi atins
prin p\zirea poruncilor iubirii:
fa]\ de Dumnezeu [i fa]\ de a-
proapele (Matei 22, 37-39). ~n a-
cest punct apare o problem\ gno-
seologic\: cine sunt cele dou\ su-
biecte ale iubirii? Sf=nta Scriptu-
r\ ne `nva]\ c\ Dumnezeu este
Sf=nta Treime: Tat\l, Fiul [i Du-
hul Sf=nt, `n timp ce pentru de-
finirea aproapelui ni se ofer\
drept reper Parabola samarinea-
nului milostiv. Dar ne raport\m
noi `n mod corect la cele dou\
subiecte ale iubirii? Sunt ele des-
tina]ia exclusiv\ a actului de a
iubi?
R\spunsul se afl\ chiar `n
preceptul evanghelic men]ionat:
„S\ iube[ti pe aproapele t\u ca
pe tine `nsu]i“ (Matei 22, 39;
Marcu 12, 31; Luca 10, 27). Ve-
dem c\ iubirea de sine (filauti/a,
filautia) precede iubirea de
aproapele [i, prin urmare, exist\
o filautia bun\, fireasc\, [i o fi-
lautia p\tima[\. Iubirea de sine
bun\ este slujirea lui Dumnezeu
prin virtu]i, av=nd astfel grij\ [i
dragoste pentru sufletul nostru,
sus]in=ndu-l `ntru Dumnezeu.
La polul opus, iubirea de sine
p\tima[\ este o r\sturnare a ce-
lei bune. O perspectiv\ invers\, o
imagine `ntr-o oglind\ defor-
mat\.
Oglinda sufletului este con[ti-
in]a, iar o con[tiin]\ deformat\
este cea `nnegrit\ de iubirea de
sine p\tima[\ [i nu pot exista
ilustr\ri mai potrivite ale iubirii
de sine dec=t cele dou\ mituri, al
lui Narcis [i cel al lui Pigmalion,
din patrimoniul mitologic al Gre-
ciei antice. ~n primul caz, Narcis
este un t=n\r frumos care dis-
pre]uie[te dragostea fa]\ de
ceilal]i; privind `ntr-o zi `n apa
unui izvor cu care `[i potolea se-
tea, se `ndr\gosti de chipul s\u.
Nici moartea nu i-a putut [terge
din suflet dorin]a de a-[i privi p\-
tima[ chipul, admir=ndu-se chiar
[i c=nd str\b\tea apele Styxului
`n luntrea lui Caron. Cel de-al
doilea mit se refer\ la un sculp-
tor/rege care se `ndr\goste[te de
statuia pe care el `nsu[i o sculp-
tase, `nlocuind iubirea fa]\ de o
persoan\ cu cea pentru un obiect
care `i devine idol.
Reflect=nd asupra celor dou\
mituri, putem deosebi o iubire de
sine p\tima[\ trupeasc\ (Narcis)
[i una spiritual\ (Pigmalion).
Precum Narcis, dispre]uind iu-
birea semenilor, se `ndr\goste[te
de chipul s\u, tot a[a, cel cuprins
de iubirea de sine trupeasc\ a-
bandoneaz\ lumina c\l\uzitoare
a virtu]ilor. El nu caut\ dec=t
pl\cerea furnizat\ de sim]uri [i
m\dulare, `mplinirea voii trupu-
lui. Astfel, acest om tr\ie[te `n
`ntunericul trupului. De cealalt\
parte, Pigmalion este cel cuprins
de o form\ subtil\ a iubirii nefi-
re[ti de sine, fiindc\ obiectul pa-
timii sale este de natur\ spiritu-
al\. Fiecare patim\, fiecare p\-
cat f\cut `n mod repetat este un
idol. Prin s\v=r[irea repetat\ a
p\catului, cu g=ndul [i cu fapta,
zidim o nou\ c\r\mid\ la tem-
plul idolesc din sufletul nostru.
~n aceast\ situa]ie, noi nu mai
avem un Dumnezeu, ci dumne-
zei, dar dumnezei fal[i, min-
cino[i, pentru c\ `ns\[i realitatea
`n care tr\im este una minci-
noas\. Rezumativ, iubirea de
sine p\tima[\ se exprim\ printr-o
hipertrofiere a eului, proiectarea
sa asupra fiec\rui g=nd, cuv=nt
sau fapt\. Ea este o percep]ie
gre[it\ a ra]iunilor dumnezeie[ti.
~n ambele cazuri omul devine
idolatru, p\r\sindu-L pe Hristos
`n mod con[tient pentru a se
`nchina unui vi]el de aur „per-
sonalizat“.
Darul poate fi o modalitate de
a `nfr=nge idolatria, iubirea de
sine p\tima[\. Darul este iubirea
`ntrupat\, este un factor unifica-
tor. Idolul dezbin\ pe om ca uni-
tate psihosomatic\: fiin]=nd din
iubire [i tr\ind pentru iubire,
omul `[i focalizeaz\ afec]iunea [i
`[i mobilizeaz\ energia fizic\ a-
supra unui lucru-dumnezeu ine-
xistent, idolul. Mintea fiind per-
vertit\ prin p\cat, voin]a este
gre[it orientat\.
Ra]iunea darului ca medica-
ment pentru t\m\duirea iubirii
p\tima[e de sine o g\sim `n Noul
Testament, mai exact `n Parabo-
la samarineanului milostiv. Mo-
delul iubirii de sine trupe[ti
(Narcis) este biruit de actul sa-
marineanului de a-l ajuta cu bani
pe iudeul c\zut, de[i sama-
rineanul `nsu[i se afla `n c\l\to-
rie [i avea nevoie de bani pentru
a-[i asigura cele necesare trupu-
lui. Mai mult, pentru el, drumul
[i osteneala erau mult mai mari
dec=t `n cazul celui aflat `n pa-
tria natal\, l=ng\ un ora[ primi-
tor; riscul pentru samarinean de
a r\m=ne f\r\ bani era mare
dac\ ]inem cont de aversiunea
iudeilor fa]\ de cei din Samaria.
Care iudeu ar fi g\zduit, osp\tat
sau ajutat cu bani pe un
samarinean? Modelul iubirii de
sine p\tima[e spirituale (Pigma-
lion) este biruit de noble]ea
samarineanului, demonstrat\ de
grija fa]\ de cel aflat `n suferin-
]\: el nu numai c\-l duce pe iu-
deu `ntr-un loc sigur [i `i alin\
suferin]a, dar se va `ntoarce pen-
tru a vedea starea celui bolnav,
de[i ar fi putut s\ `ntrerup\ orice
leg\tur\ cu acel evreu, socotind,
pe de-o parte, c\ binele a fost
f\cut (a salvat o via]\), iar pe de
alt\ parte, ar fi ascultat de glasul
s=ngelui, al neamului s\u
asuprit de iudei, nefiind obligat
s\ arate o at=t de mare pre]uire
fa]\ de durerea du[manului.
Actul de a d\rui este echiva-
lent cu cel de a-l `n]elege pe cel
aflat l=ng\ tine, zdrobind at=t
idolul iubirii de sine, c=t [i pe
idolii prejudec\]ilor, idoli n\scu]i
din datul social [i cultural. ~ntre
Narcis [i Pigmalion, omul este
chemat s\-L urmeze pe Hristos -
Bunul Samaritean, Darul Tat\-
lui pentru omenire. a

CM
YK

Administra]ia Bush, responsabil\
pentru abuzurile de la Guantanamo
Suspect de terorism la Guantanamo
UDMR vrea s\ intre la guvernare
ca partener egal al PDL
a UDMR vrea `n noul guvern, pentru a asigura
„stabilitatea acestuia“ a Intrarea maghiarilor `n Executiv este `ns\
deocamdat\ blocat\ de PSD a Social-democra]ii vor avea
un post de vicepremier, ocupat de Ilie Sârbu sau Dan Nica a
~n ciuda refuzului PSD de a-i
avea ca parteneri de coali]ie, lid-
erii UDMR insist\ pentru in-
trarea lor la guvernare. Marko
Bela continu\ negocierile cu
PDL, acest lucru f\când mai
dificil\ ajungerea la un acord
PDL-PSD. ~ntre timp, pre-
mierul desemnat, Theodor
Stolojan, a dezmin]it ieri spe-
cula]iile privind existen]a unor
negocieri secrete cu PNL pen-
tru formarea guvernului.
CM
YK Se vor parteneri egali
Participarea UDMR la coa-
li]ia guvernamental\ este con-
di]ionat\ de primirea unui
statut demn. Liderul Uniunii,
Marko Bela, a declarat joi c\,
dac\ nu se vor `ntruni condi]iile
necesare, colegii din teritoriu
sunt de acord ca forma]iunea
politic\ s\ aleag\ calea opozi-
]iei. Bela a men]ionat c\ ace[tia
au fost de acord, `n unanimi-
tate, s\ continue discu]iile cu
PDL pentru o participare la gu-
vernare. El a enumerat, printre
condi]ii, acceptarea propune-
rilor UDMR `n programul de
guvernare: descentralizarea,
situa]ia agriculturii, reforma `n
educa]ie [i s\n\tate [i „l\rgirea
drepturilor minorit\]ilor“. Mar-
ko Bela crede c\ puterea este `n
acest moment `n mâna PDL,
care trebuie s\ decid\ dac\ vor
o formul\ de trei pentru gu-
vernare.
Anterior, liderul maghiar
atacase dur Partidul Social-De-
mocrat [i crede c\ Geoan\ vrea
s\ alunge maghiarii din Româ-
nia. „Nu avem nevoie de astfel
de declara]ii antimaghiare; eu
cunosc foarte bine cum po]i in-
cita spiritele, dar eu le-a[ so-
licita colegilor din PSD s\ aib\
rezerve `n astfel de declara]ii“,
a continuat Marko Bela.
La rândul s\u, vicepre[e-
dintele Lazlo Borbely a `nt\rit
opiniile lui Bela, sus]in=nd c\
UDMR va fi la guvernare nu-
mai ca partener egal. „A]i
v\zut c\ `n ultimele zile par-
tidele mari europene socialiste
sunt intrigate de pozi]ia PSD.
S=mb\t\, 13 decembrie 2008
Noi putem fi un factor de sta-
bilitate `n viitorul guvern,
pentru c\ reprezent\m o co-
munitate important\ din Ro-
mânia; uita]i-v\ la Slovacia,
unde au ap\rut tensiuni in-
teretnice, pentru c\ minori-
tatea maghiar\ nu a fost la
guvernare“, a spus Borbely.
DNA controleaz\
funda]iile UDMR
~n vreme ce [efii UDMR se
gândesc la guvernare, rivalii lor
politici, ungurii din Partidul
Civic Maghiar (PCM), con-
sider\ „binevenite“ verific\rile
pe care Direc]ia Na]ional\
Anticorup]ie (DNA) le face cu
privire la situa]ia financiar\ a
patru funda]ii din Cluj, con-
duse de lideri marcan]i ai
Uniunii. Vicepre[edintele PCM
Covasna, Gazda Zoltan, a de-
clarat, joi, c\ partidul pe care `l
reprezint\ [i-a exprimat `n mai
multe rânduri nemul]umirea `n
leg\tur\ cu modul `n care cea
mai mare funda]ie, „Commu-
nitas“, `mparte banii pe care `i
prime[te pentru comunitatea
maghiar\, men]ionând c\ sin-
gurul criteriu de selec]ie este
cel politic. „Banii se dau pe
baz\ de partid“, a spus Gazda
Zoltan, care a conchis c\, `n
urma acestor controale, nu este
exclus „s\ se iveasc\ ceva“ atât
la Communitas, cât [i la cele-
lalte funda]ii.
Cele patru funda]ii intrate
`n vizorul DNA sunt „Commu-
nitas“, „Progress“, „Iskola“ [i
„Jakabffy Elemer“ din Cluj-
Napoca. Funda]ia „Communi-
tas“ a fost `nfiin]at\ `n 12 mar-
tie 1998 [i are ca fondator unic
UDMR. Pân\ `n anul 2005, `n
fruntea sa a fost pre[edintele
UDMR, Marko Bela, care i-a
predat [tafeta colegului s\u de
partid, Takacs Csaba.
Communitas deruleaz\ o
serie de proiecte pentru comu-
nitatea maghiar\, care sunt fi-
nan]ate atât din bani publici
primi]i de la Guvernul Româ-
niei, cât [i de la Guvernul Un-
CM
YK
Fostul ministru american al
Ap\r\rii, Donald Rumsfeld, dar [i
al]i `nal]i oficiali din cadrul Admi-
nistra]iei Bush, sunt `n mare parte
responsabili pentru cazurile de
abuzuri asupra prizonierilor `nchi[i
la Abu Ghraib, `n Irak, [i la Guan-
tanamo Bay, `n Cuba, potrivit unui
raport dat publicit\]ii joi de o co-
misie din Senatul american. „Fap-
tul c\ Rumsfeld a dat und\ verde
pentru recurgerea la tehnici agre-
sive de interogare la baza Guanta-
namo a fost cauza direct\ a abuzu-
rilor suferite de prizonierii de la
Guantanamo [i a `ncurajat folosi-
rea tehnicilor abuzive `n Afganis-
tan [i Irak“, potrivit sumarului exe-
cutiv al raportului Comisiei senato-
riale pentru serviciile armate.
gariei. ~ntre aceste activit\]i
se num\r\ editarea de c\r]i [i
reviste `n limba maghiar\,
sprijin pentru tineret sau pen-
tru profesorii [i elevii ma-
ghiari care fac naveta sau ac-
]iuni de protec]ie social\. Fun-
da]ia „Progress“ este condus\
de Nagy Zsolt, fostul ministrul
al Comunica]iilor [i Tehno-
logiei Informa]iei, [i se ocup\
de proiectul birourilor teritori-
ale care elibereaz\ legiti-
ma]iile de maghiar pentru re-
prezentan]ii acestei etnii din
România. Celelalte dou\ fun-
da]ii verificate de DNA, „Is-
kola“ (Funda]ia pentru [coal\)
[i „Jakabffy Elemer“, sunt
conduse de pre[edintele execu-
tiv al UDMR, Kelemen Hunor,
respectiv de politologul Sze-
kely Istvan.
Ast\zi se face
`mp\r]irea ministerelor
Chiar dac\ sunt `nc\ di-
viza]i de problema intr\rii
UDMR la guvernare, repre-
zentan]ii PSD [i PDL au dis-
cutat deja modalitatea de `m-
p\r]ire a ministerelor, pe prin-
cipiul „perechilor de porto-
Marko Bela, dornic s\ r\mân\ la putere
CM
YK
Actualitate 13
Textul a fost dat publicit\]ii la Wa-
shington de pre[edintele comisiei,
senatorul republican Carl Levin, [i
de fostul candidat la pre[edin]ie,
John McCain. „Abuzurile suferite
de prizonierii de la `nchisoarea Abu
Ghraib spre finele lui 2003 nu au
fost doar rezultatul comportamen-
tului unor solda]i care au ac]ionat
de capul lor“, se precizeaz\ `n ra-
port. „Tehnici de interogare dure,
precum plasarea prizonierilor `n
pozi]ii de stres [i folosirea câinilor
militari pentru a-i intimida, au
ap\rut `n Irak numai dup\ ce
folosirea acestora a fost aprobat\ `n
Afganistan [i la Guantanamo“, subli-
niaz\ aceea[i surs\. ~nal]i oficiali
din cadrul administra]iei, `ntre
care [i Condoleezza Rice, fost con-
silier pe probleme de securitate
na]ional\, devenit\ ulterior secre-
tar de stat, au participat la reuni-
uni cu privire la tehnici de intero-
gare dure `n prim\vara lui 2002,
conform raportului. a
folii“. Astfel, partidul care
opteaz\ pentru unul dintre
cele dou\ ministere din pachet
nu mai are dreptul s\ `l so-
licite [i pe cel\lalt, iar ne-
gocierile efective vor `ncepe
ast\zi.
Pentru aceasta au fost sta-
bilite mai multe pachete de
ministere. Astfel, `n baza aces-
tui principiu, partidul care de-
cide s\ preia Ministerul de
Interne va trebui s\ renun]e
la Ministerul de Justi]ie. Pe
acela[i principiu, Ministerul
Mediului merge la pachet cu
Ministerul Dezvolt\rii Regio-
nale, social-democra]ii [i de-
mocrat-liberalii urmând s\ de-
cid\ care partid ia fiecare din-
tre cele dou\ portofolii. Alte
pachete includ Ministerul de
Externe cu cel al Ap\r\rii,
Ministerul S\n\t\]ii [i cel al
Educa]iei. Ministerul de Fi-
nan]e merge la pachet cu Mi-
nisterul Economiei, iar Trans-
porturile cu Agricultura.
Surse din PSD au declarat,
joi, agen]iei MEDIAFAX, c\
func]ia de vicepremier va fi
ocupat\ fie de Ilie Sârbu, fie
de Dan Nica, o decizie `n acest
sens urmând s\ fie luat\ la
nivelul structurilor de decizie
din PSD, `n cel mai scurt timp.
~n negocierile cu PDL, repre-
zentan]ii PSD au sus]inut c\
func]ia de vicepremier trebuie
s\ fie o contrapondere a postu-
lui de premier, de]inut de par-
tidul lui Theodor Stolojan, ast-
fel `ncât cele dou\ forma]iuni
s\ aib\ un num\r egal de
portofolii `n Guvern, dup\
`mp\r]irea paritar\ a minis-
terelor. a
LUMEA PE SCURT
Fran]a: Reforma
din educa]ie,
blocat\ de liceeni
Mi[carea contestatar\ a liceenilor
francezi `mpotriva reformei [colare
continu\, amplificându-se `n mai
multe ora[e. La Brest, jandarmii au
lansat câteva grenade cu gaze lacri-
mogene `mpotriva unui mic grup de
150-200 de tineri, `n cea mai mare
parte liceeni, care `ncercau s\
blocheze accesul la un pod. La
Rennes, aproximativ 3.500 de liceeni
s-au adunat `n ora[ f\r\ incidente.
Activitatea mai multor institu]ii de
`nv\]\mânt din capitala breton\ a
fost blocat\. {i `n alte ora[e din
Vest, manifestan]ii liceeni au
dep\[it num\rul miilor, au declarat
reprezentan]i ai for]elor de ordine:
1.600 la Nantes, 1.400 la Quimper,
1.000 la Caen. La Aix-en-Provence,
`n sud-estul ]\rii, circa 200 de elevi
au blocat timp de o or\, joi diminea-
]\,un bulevard periferic, fiind risipi]i
de Poli]ie cu gaze lacrimogene. La
N`mes, directoarea liceului a fost
agresat\ [i contuzionat\ de un grup
de tineri manifestan]i. P\rin]i ai
elevilor, `nv\]\tori, liceeni [i stu-
den]i protesteaz\ `mpotriva re-
formelor propuse de ministrul Edu-
ca]iei, Xavier Darcos, [i a suprim\rii
a 13.500 de posturi, programat\ `n
2009.
Grecia revine la calm
dup\ violen]ele
de strad\
Atena a cunoscut prima noapte de
calm relativ dup\ 6 zile de mani-
festa]ii [i violen]e `ntre tineri [i
poli]i[ti, au anun]at surse ale poli]iei
elene. Un singur incident a fost sem-
nalat ieri-diminea]\, când o baz\
sportiv\, apar]inând lui Minos
Kyriakou, care este [i pre[edinte al
Comitetului Olimpic grec, a fost ata-
cat\ cu pietre de câ]iva tineri.
Violen]ele izbucnite la Atena, dar [i
`n alte ora[e din Grecia, au survenit
dup\ moartea, `n seara zilei de
sâmb\t\, 6 decembrie, a adolescen-
tului Andreas Grigoropoulos (15
ani), ucis cu gloan]e de un poli]ist la
Atena. Joi sear\, un grup de tineri i-a
atacat cu pietre pe poli]i[tii
desf\[ura]i lâng\ Universitatea din
Atena, la sfâr[itul unei manifesta]ii
care a adunat aproximativ 400 de
persoane. O alt\ manifesta]ie, care a
reunit peste 1.000 de persoane joi
seara, `n centrul ora[ului Salonic, al
doilea ca m\rime al ]\rii, s-a
`ncheiat f\r\ incidente.
India: „Epicentrul
terorismului este
`n Pakistan“
„Epicentrul terorismului se afl\ `n
Pakistan“, a afirmat joi premierul
indian Manmohan Singh, apreciind
c\ aceast\ ]ar\ trebuie s\ fac\ mult
mai mult pentru a pune cap\t ac-
tivit\]ilor extremiste pe teritoriul
s\u. „India a dat dovad\ de cea mai
mare rezerv\ pân\ `n prezent, dar
aceast\ atitudine nu trebuie inter-
pretat\ ca un semn de sl\biciune“, a
men]ionat responsabilul indian, pre-
cizând c\ New Delhi nu se poate
mul]umi cu simple asigur\ri privind
`ncetarea terorii ce provine din
Pakistan. Dup\ atentatele islamiste
de la Mumbai, la sfâr[itul lunii
noiembrie, soldate cu 163 de mor]i [i
300 de r\ni]i, India a cerut
Islamabadului extr\darea a 40 de
suspec]i. India [i SUA atribuie ata-
curile de la Mumbai unui grup is-
lamist din Kashmirul pakistanez,
Lashkar-e-Taiba (Let). Potrivit New
Delhi, cei 10 membri ai comandoului
care au comis atentatele veniser\
din Pakistan. a
 8002 eirbmeced 31 ,\t\bm=S \rutluc i[ ei]acudE 41
iir\nuD ietleD la rodasabma ,uaetsuoC enicnarF TRUCS EP
-e]n`enib ,eraono ed \tativni ac meva o \s dnâm eleC .iir\nuD atleD atiziv av eneporuE ieisimoC rotarolpxe iulurbelec ai]os ,uaetsuoC enicnarF
-ep n~ .uiahiM sups a ,“uaetsuoC enicnarF ep ,sel erarobaloc n` etuni]sus i[ etit\gerp ,etceiorp icnic n` apicitrap av ,uaetsuoC sevI-seuqcaJ zecnarf iruian ed reiletA
-omorp ed lutnemineve al ,eirbmeced 4-2 adaoir
-narF ,naeporuE lutnemalraP al ed ietleD a erav
rov irenetrap i]la i[ etinU rolinui]aN elii]nega uc
emargorp i[ ii]nevnoc etirefid ed etaredisnoc if
aerasnal al ,aecluT al rotiiv iuluna a etrap amirp
ertnid lunu ,9002 ep OCSENU \nirtiv roletceiorp
eid\nsiC al
la rodasabma ed ai]cnuf tatpecca a uaetsuoC enic \tamrifa enuisnemid o ac iulurotces ela elarutluc elec niD„ .iir\nuD ietleD tacided dniif aetseca av rifmaZ ehgroehG lurtseaM
enarevir elir\] etaot \gnâl ep iir\nuD ietleD aerazilibom nirp ,iubirtnoc a urtnep ,iulumsirut a lunu 9002 ep OCSENU ela \nirtiv etceiorp icnic al ,eid\nsiC al ,eni=m apicitrap
ed \nup es \s aemul \taot ac urtnep„ ,iuluivulf -irotiret a \libarud aeratlovzed al ,elivic ii]\teicos -regA mrofnoc ,taralced a ,“ietleD tacided etse ed reileta iulumirp aeraruguani
atleD .“citnedi lagel urdac iunu arpusa droca -nep OCSENU ela \nirtiv eletceiorP .etaziv roli -iB iei]avrezeR iei]artsinimdA lurotanrevug ,serp -avlisnarT nid iruian tanoi]cefnoc
,aporuE nid emir\m ac \tled auod a ,iir\nuD -kalaC lutis ,iir\nuD atleD eredev n` ua 9002 urt ,uiahiM uiviL ,)DDBRA( iir\nuD atleD ierefso -i]ini al edihcsed es lureiletA .ain
it[enâmor evitceibo ed 23 elec ertnid lunu etse lutis ,)aipoitE( alebilaL aciresiB ,)cixeM( lum -U al ieinâmoR lurodasabma uc \nuerpm` ,erac -retni ,rofihceN udaR iul avita
-NU laidnom iuluinomirtap atsil ep esulcni itteugnihC lutis vitcepser ,)manteiV( maN gnauQ -eps uc tinlâtn` a-s ,ucselonaM ealociN ,OCSEN -urtsni iutseca la timuner terp
elamina i[ etnalp ed iiceps ed 004.5 elec ,OCSE uc eliilated tcnup al enup a urtneP„ .)ainatiruaM( -irtaP ed emargorp n` ii]utitsni ietseca ia it[ilaic -eiletA .ina ed 42 iamun al tnem
nid iert lucol ep \noz \tsaeca dnâsalp icia ed urtnep OCSENU la \nirtiv lutceiorp al erivirp \c tanoi]nem a uiahiM .libaruD msiruT i[ uinom -otem \pud iruian ecudorp av lur
\pud ,aetatisrevidoib et[evirp ec aeec n` emul \uon o 9002 eiraunai n` aeva iov ,iir\nuD atleD -an lunoizopmis ,eilirpa uas eitram n` ,rotiiv luna -iznemoc azab ep ,\lanoi]idart ad
lugalepihrA i[ )ailartsuA( ilaroC ed areiraB eleram al ,OCSENU ii]natnezerper uc erinlâtn` aeva av “?m\decorp muC .\tleD o mevA„ lanoi] etaerc dniif eliruian ,etimirp rol
a .)rodaucE( sogapalaG -ru \tleD n` roiretlu col aeva av erac tnemineve a ei]ageled o ,\daoirep i[aeeca n~ .aecluT al col -ni eraceif urtnep laiceps dom n`
if rov reileta n~ .etrap n` terpret
elapicnirp elirupit etaot esudorp
al ed etrac \uon iam aeC
aenuigatS„
rolirenit
al tur\pa a urtnec tseca
raihc eni]rapa i[ siraP
airotsI ertn` ,edailE aecriM„ .sab ,ronet ,otla ,onarpos :ian ed
nid etanoi]cefnoc if rov eliruiaN
-mab if ra muc elaiceps elairetam
lultit dnâva ae ,e[uB iuld
alaS al ,“ineicizum
“ucsenE egroeG„
n` ,“sotiL al sogoL al eD„
i[ es-udnis\g ie lusnirpuc
“\rutaretil i[ roliigileR iam lec \der erac ,niknoT lusub
.iuluian la lanigiro lutenus enib
-oi]cefnoc iruian urtnep iznemoC
ed ii]\tisrevinU a ,edailE iul ela iiduts iert luipicnirP„ erpsed tibrov -sixe ajed rofihceN udaR ed etan
la rotadnof etnir\p ac -ailE .M al einaforeih ed ed ii]\tlucaF roli]nedutS ai]aicosA -oC nid etimirp elec if ra muc ,\t
it[erucuB \cizuM -rucsid n~ .iuluranigami ,arezuB noI .rd .fnoc ,“ed -inU eletatS nid uas ai]evlE ,aeer
.forp lunmod ,u\s lus ed ii]\tlucaF lunacedorp 11 ep tazinagro a avoiarC nid eigoloeT ,rofihceN udaR .iiciremA ela et
-izuM ainâmoR oidaR -anoi]aN i]\tisrevinU la tnevlosba
-uani larutluC RVT i[ lac erpsed tatucsid a e[uB -er uc ,avoiarC nid eretiL a i]\tivitsef ed alas n` ,eirbmeced asalc ,it[erucuB \cizuM ed el
,eirbmeced 41 ep ,\zaerug ,einaforeih ed lutpecnoc -etil i[ edailE .M„ lutaref
-izum rolirenit aenuigatS„ i[ urcas ertn` \]inarg ac -et{ .rd .forp .rp ,“arutar \dnutor asam o ,ieinetlO ieiloportiM tuni]sus a ,rifmaZ ehgroehG .forp
-anoi]anretni etrecnoc esaoremun
-atceps n` dnâtsnoc ,“ineic .edailE al naforp luralutit ,unaecseR naf airotsi ertn` ,edailE aecriM„ lultit uc -I ,AUS ,a]narF ,ainamreG n` el
-ro eranulib elacizum eloc -moc aednâg edailE„ -igileR airotsI ed ierdetac .ai]evlE ,adanaC ,ailat
egroeG„ alaS al etazinag nu atart dnâc vitadnep ii]\tlucaF lurdac nid roli .“\rutaretil i[ roliigiler
ii]\tisrevinU a “ucsenE \levun ,cifi]niit[ urcul erac ,avoiarC eigoloeT ed
-uB \cizuM ed elanoi]aN -upe ec \puD .namor uas eledoteM„ erpsed tibrov a
-aedtot \c urtnep ,tcnup
erecafenib ed trecnoC
.xafaideM mrofnoc ,it[eruc -satnaf ed lurovrezer azi “edailE .M al eratecrec ed
le ,sups ed avec era anu lurotiorC leirbaG uc
-izuM ainâmoR oidaR uas tlum iam iedi i[ em .drd tnetsisa lunmod i[ \]inoI ed
i[` larutluC RVT i[ lac -er ,etcartsba ni]up iam a erac ro[idloB nairdA
-ni ic ,ii]ulos dnâzinrufen “lagirdaM„ luroC i[
ezevomorp \s nuporp “cifi]niit[ lurcul al aenev ;edailE .M„ amet tuni]sus
-nifsaerP tlan~ .“ei]amrof EHCALOTSOPA
-sid taiehcn` a-i[ aS ai] -aG lutsinoloiv i[ “lagirdaM„ luroC
-areneg tceiorp tseca nirp .forp lunmod tazicerp a .“golaid ed eton -ucsid aeredihcsed n~ o al atnâc av erac ,urotiorC leirb
-ajarucn` nirp u\s lusruc
i]erpretni ed \r\nât ai] .forp eletnir\P .arezuB -a a e[uB lenoI .rd lD -utluc inui]ca ietseca aer -ortiM ,uenirI SPI ,rolii] -E egroeG iul tuni]rapa a ec \raoiv
pit nu erefo \s i[ inâmor erpsed tibrov a unaecseR lurtnec erpsed titnim -erc o-udnâredisnoc elar titsor a ,ieinetlO lutilop ielec lurdac n` aulove rov ,ucsen
-a ,nredom locatceps ed -oiserpmi aetatilanosrep n` tadnof ,edailE aecriM n` vitcudortni tnâvuc nu nuic\rC„ ielag a ii]ide a-IIIV a-ed
-up ,ered\cerp uc ,taserd -nep \vitamron i[ eraota
-nima ,edailE iul a \tnan -aF lurdac n` 3391 luna .i]neduts urt -ron lulor sircsed a erac -afenib ed trecnoc nu ,“i]ot urtnep
.r\nât iulucilb ep aeraziretcarac ed dnit erac ,avoiarC nid ii]\tluc tuva a-l erac ep vitam ert\c ed tazinagro i[ tai]ini erec
aenuigats n` ,leftsA lulopicsid o-tuc\f a-i erac -tca \tagob o taru[\fsed a -âmor arutluc urtnep \larutluC aetatiradiloS ai]adnuF
-argorp tnus 9002-8002 unailuC urteP naoI u\s -emun dnâzinagro ,etativi edailE aecriM i[ cirotsi eleram \csaen -` bus ,IXX SRA ainâmoR urtnep
-irp ,elocatceps tpo etam -ailE .M„ :ii]eiv lupmit n` -oi]an enaoizopmis esaor iuluretsiniM la janortap lutlan
-ia \s dnâmru \uod elem -otsi eram iam lec etse ed
?cirotsi uas taretil -~ .edailE aecriM taretil
lutneminevE .roletluC i[ iirutluC
n` elanoi]anretni i[ elan -i] a aS ai]nifsaerP tlan
ed ,eirbmeced 41 ep col \b .“\]aiv n` roliigiler la cir -\bzed ua-s aror\c lurdac -ineve iutseca ii]ativnI -ropmi ezeinilbus \s tun -A al ,eirbmeced 02 ep ,col aeva av
-ed 22 ep i[ ,00:81 aro al ro[idloB nairdA lunmoD -noF .it[erucuB nid nâmoR luenet
-anigami elemelborp tut :tsof ua larutluc tnem a ecifi]niit[ ierepo a]nat if rov etuni]bo eliruodac i[ elirud
.00:71 aro al ed ,eirbmec ele]nelav ed titnima a eD .edailE aecriM al iulur -utit ,e[uB lenoI .rd .forp -etsop urtnep edailE iul
-nezerp tnus elelocatcepS -ceiorp ia iraicifeneb roliipoc etanod
.M iul arepo nid enit[erc urtnec tseca al ,aenemesa eifosolif ed ierdetac la ral edailE aecriM„ :etatiroir nid ii]artsinis uc etatiradiloS„ iulut
-aR ia irotazilaer ed etat ienu la tceibus ac ,edailE
i[ lacizuM ainâmoR oid
icnic elec tacilbup ua-s ed ii]\tlucaF lurdac nid -ilE aecriM ,ii]ulos \d un tairenetrap n` taru[\fsed ,“it[ecu\S
.larutluC RVT a .i]r\c elibisop .“nolobmiS„ nid emulov a erac ,avoiarC nid tperD .elirurcul \tnizerp eda O .u\caB iulutceferP ai]utitsnI uc
-ed 41 nid lutrecnoC es \s etaop u\s lurotitiC -isolof if rov rolirudnof a etrap \tla
ed tuni]sus etse eirbmec etlum iam al \csaednâg aunitnoc a urtnep ei]adnuf ed et
-uB iulutereniT artsehcrO etraof etse i[ ,etnairav -us iiipoc uc etatiradiloS„ lutceiorp
-e nid \tiut\cla ,naet[eruc -ogetac un \c tnatropmi -oiV .“etatlucifid n` i]alfa i]atodarp
\cizuM ed roleeciL ia ivel -irurcul \tadoicin it[esir atnâc av urotiorC leirbaG lutsinol
-noc \taceduj o-rtnirp el -laer ,useG leD irenrauG araoiv al
egroeG„ i[ “ittapiL uniD„ -ac tnemurtsni ,1371 luna n` \tazi
.it[erucuB nid “ucsenE o \]af n` enup ic ,\terc
erac ep etad ed emi]lum .ucsenE egroeG iul tuni]rapa a er
-uc iulutrecnoc lumargorP -orp nu aeva av “lagirdaM„ luroC
ed etanmes ir\rcul ednirp el \s etaop lurot\tecrec
lutirips nirp i[ \csaesolof rai ,it[enâmor edniloc ed marg
-iT elisaV ,ucsenE egroeG ,iruslav adroba rov sgnirtS ciffarT
-eleT ppilihP groeG ,[im -una o al \gnuja \s u\s \tideni \lartsehcro \lumrof o-rtn`
suedamA gnagfloW ,nnam -ailE .M .eizulcnoc \tim .naip i[ noedroca ,ian uc
i[ idlaviV oinotnA ,trazoM nid tatecrec eiubert ed
tnus it[iloS .teziB segroeG eredev ed eletcnup etaot
i[ aecioG anaoI atsinoloiv tar\paen un ,tazilana i[ ,ecicad etceibO
a .narebO leinaD lutsiloiv -eneg ed txetnoc nu-rtn` al esupxe
uc tcnup ic ,etatilar
cuiC aerucreiM
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a n` etirepocsed etceibo ed iceZ
aloporcen nid ecicad eletnimrom
lutceiorP .it[evop uc a]\fs\r i-a urt -od elemirP .iezmA a]aiP nid iulurt -ocelet i[ \citamrofni ,\citegrene ENOFOCNARF ESRUB a top ,ansavoC lu]eduj ,inetlO al ed
-ezuM al ,\reimerp n` ,etarimda if
ed tazinagro ,“etsevop ed ireS„ ed iinui]ces etacided tnus ires \u iec urtnep \tirefo asruB .ii]acinum -|L|G II}NEDUTS URTNEP
a “ateragraM asepicnirP„ ai]adnuF irupurg i[ it[ilos erac n` srucnoc -lehc iirirepoca aeredev n` ,ina iod roirepuS iulu[eruM i[ iulutlO lu
,“\gnaerC noI„ lurtaeT i[ ieinâmoR ecetnâc \uod atnezerp rov elacov n` erazac ,\nruid urtnep rolileiut nid \cinaceM ed aetatlucaF :INE} -xe lurdac n` ,cuiC aerucreiM nid
a i[ ei]ide auod a-ed aec al \lfa es a urtnep ecertn` rov es i[ elanigiro etse ,tropsnart i[ cse]neduts nim\c ed aer\nuD„ ii]\tisrevinU lurdac -uM .“\namorerP aicaD„ iei]izop
ep aiporpa i-a ed a]nirod nid tinrop iiret[aonucer aeridnâbod al edecca ,aenemesa eD .orue ed 000.51 ed uc erarobaloc n` ,i]alaG nid “soJ a nitnatsnoC ardnaxuR lufargoez
-umen elit[evop ed i[ i]r\c ed iipoc laiceps neg iutseca ela irolav ac rol -e rov es erac \citcarp ed eliigats nid iauoD ed seniM sed elocE’L ,laiceps n` ,abrov etse \c taralced
ii]areneg tanicsaf ua erac eraotir -un ,iei]idart mrofnoC .\cizum ed -narF nid aerednirpertn` n` autcef -\tlucaf roli]nevlosba \refo ,a]narF iicad tâcurtn` ,ecimarec esav ed
-ni i[ lurozivelet dnâcovorp ,igertn` -âmor iuluklof ela \]nirefer ed em .etit\lp if rov a] ,9002-6002 elii]omorp ,ecinhet roli] dniif ele ,aerarenicni uacitcarp
-sam ed iiduts urtnep esrub urtap etnian` ,III-V eleloces nid etatad
\titsor abrov uc leud nu al lutenret tazinagrO .irulaticer irefo rov csen |CIZUM ED LAVITSEF a tnâm\]\vn` ed ai]utitsni al taret -sed tsof ua eletceibO„ .sotsirH ed
-nuna ua-i{ .iei]anigami aeretup i[ ,“nuB mO„ \larutluC ai]adnuF ed
,aeliM adA iirotca aerapicitrap ta] -avitsef ,uicacoS rotciV ed \sudnoc
-AET AL ,“NUB MO„ KLOF -uc ed lurot\truP .zecnarf roirepus -icad etnimrom 11 elec n` etirepoc
-aM ,naicuL noI ,ucselublA aecriM ed tatnezerp if av na tseca nid lul ai]idE :“|GNAERC NOI„ LURT ed aer\nuD„ ii]\tisrevinU la tnâv -lO al ed aloporcen n` etatecrec ec
-naxelA ,nairaD anilA ,aelâR nair .ihc]inavI nairdA -aN iululavitseF a na tseca nid a ,ucsen\bre{ aziuL ,i]alaG “soJ ua iicad \c lutpaf \mrifnoc i[ inet
udnaS ,ihc]ibreV iahiM ,cilaH ard mO„ klof \cizum ed srucnoC-lanoi] -nanif etse aeraziraloc[ \c taralced raihc ,irugaelem etseca ep tatsixe
,ucsetianaP araM ,aiurG iahiM
-EV ED ETITIC IT{EVOP a iert ed pmit ,aru[\fsed av es “nuB zecnarf lupurg ed largetni \ta] -eda tseca \gaen icirotsi iinu \cad
ligriV enuizivelet ed eletedev i[ rad AL ,IIPOC URTNEP ,ETED -meced 51 ,inul ed dnâpecn` ,eliz -ercul \s dnâmru ii]nevlosba ,icniV -naxuR lufargoezum sups a ,“r\v
-nA ,ucseciotS ardnasselA ,u]naI -elet ed etedeV :“IT{ERUTR|C„ noI„ lurtaeT al ,00:81 aro ,eirb -nep ,roliiduts aerazilanif \pud ,ez n` ,aenemesa eD .nitnatsnoC ard
-[evoP .ii]la i]lum i[ ucserahaZ ierd ertn` ,i]ucsonuc irotca i[ enuiziv al snujA .it[erucuB nid “\gnaerC -urg ela ainâmoR nid elelailif urt -imda if top iam iei]izopxe lurdac
lujabmil ,leftsa ,ineveder rov elit ucselublA aecriM ,aeliM adA erac -sed iicizum a eravomorp ed ina 81 iod ed etse roliiduts ataruD .iulup -ra lutis n` etirepocsed etceibo etar
-olaid elii]areneg erac n` numoc erinlâtn` uad el ,u]naI ligriV uas -itsef ,iinidutita i[ iulutelfus etanit -carp ed iigats \uod dnâzulcni ,ina lu]eduj n` ,it[ereM al ed cigoloeh
-aeerc i[ irolav timsnart i[` ,\zaehg ,eirbmeced 12 i[ 21 ertn` ,roliipoc ei]celeserp o ed tadecerp if av lulav o-rtn` ,inul ecez \zaezilatot ec ,\cit -aV \cicad aetatec n` i[ ,atihgraH
-ertn` if rov elireS .etatiunitnoc \z -rA .rts nid it[erutr\C air\rbil n` 41 ,\cinimud aru[\fsed av es erac -a es i[ a]narF nid erednirpertn` .ansavoC lu]eduj nid ,rolenâZ ael
a .ei]aerc ed elereileta ed etig -nep ,it[erucuB nid 31 anoreV ruht -aet alas al ,00:41 aro ,eirbmeced ,\cinacem rolir\zilaiceps \zaeserd ed i[ rad ,ebaodop ed abrov etsE
a .irusapmoc uas eraopot ,elberg
 S=mb\t\, 13 decembrie 2008
Steaua [i-a
a premiat performerii
~ntr-o festivitate desf\[urat\ joi la Complexul
Militar „Haiducul“ din Bucure[ti, conducerea
Clubului Sportiv al Armatei „Steaua“ a premiat cei
mai buni sportivi din anul 2008.
La festivitate au participat comandantul CSA
Steaua, George Boroi, comandantul Comanda-
mentului Logistic ~ntrunit, general maior dr.
C\t\lin Zisu [i loc]iitorul comandantului Coman-
damentului Logistic ~ntrunit, general de brigad\
dr. Liviu Scrieciu.
Au fost desemna]i
„sportivii anului 2008“
[i premia]i urm\torii:
Gimnastic\: Sandra Izba[a [i Andreea Grigore;
Judo: Alina Dumitru [i Andreea Chi]u;
Scrim\: Ana Maria Brânz\ [i Simona
Alexandru;
~not: Camelia Potec;
Haltere: Antoniu Buci [i Roxana Coco[;
Canotaj: Eniko Barabas [i Rodica {erban;
Kaiac-canoe: Bogdan Nicolae;
Echipe: echipa de Handbal, reprezentat\ de
c\pitanul Viorel Mazilu.
Sportivii premia]i s-au remarcat `n anul
sportiv 2008 `n competi]iile interna]ionale atât la
Jocurile Olimpice de la Beijing, cât [i la Campio-
natele Mondiale, Europene, Balcanice sau Cupele
Europene.
Bilan]ul CSA Steaua
`n anul 2008:
5 medalii la Jocurile Olimpice (2 aur, 1 argint,
2 bronz);
8 medalii la Campionatele Mondiale (2 aur, 5
argint, 1 bronz);
23 de medalii la Campionatele Europene (9
aur, 6 argint, 8 bronz);
4 medalii la Cupele Europene (1 aur, 2 argint,
1 bronz);
19 medalii la Campionatele Balcanice (12 aur,
4 argint, 3 bronz)
277 de titluri de Campion Na]ional (168 se-
niori, 20 tineret, 89 juniori);
34 de Cupe ale României. (N.P.)
Sport 15
PE SCURT
Turul Fran]ei 2010
debuteaz\
la Rotterdam
Turul ciclist al Fran]ei va `ncepe
`n 2010 cu o etap\ con-
tracronometru pe 9 kilometri,
trasat\ pe str\zile ora[ului olan-
dez Rotterdam, marele port
g\zduind pentru prima oar\
Marele start al Marii Bucle.
Christian Prudhomme, directorul
Turului, [i Ivo Opstelten, pri-
marul metropolei olandeze, au
semnat la teatrul din Rotterdam
conven]ia care leag\ cele dou\
p\r]i `n desf\[urarea acestui
start, ce urmeaz\ celui de la
Monaco, prev\zut `n iulie 2009.
Pe 3 iulie 2010, cursa se va lansa
`n inima Rotterdamului, pentru
un traseu care va trece peste 3

~n afara careului de a[i poduri [i pe lâng\ Turnul Meuse,

a Rom=nia - Norvegia 31-37 (14-19),
joi sear\, `n cel de-al treilea meci al Rom=niei
`n grupa I principal\ la Campionatul European
de handbal feminin din Macedonia a
Tricolorele au ratat calificarea `n semifinale [i
vor juca ast\zi pentru locul 5 a
Selec]ionata feminin\ de
handbal a României a ratat cali-
ficarea `n semifinalele Campio-
natului European din Macedo-
nia, dup\ ce a fost `nvins\ joi
seara, la Ohrid, de Norvegia,
campioana olimpic\ [i europea-
n\, cu scorul de 37-31 (19-14).
România, cu 6 puncte, a ocupat
locul trei `n grupa principal\ I,
dup\ Norvegia - 9 puncte [i
Spania - 6 puncte, dar care a
avut avantajul victoriei directe.
Echipa României nu a reu[it s\
`[i impun\ jocul `n fa]a Norve-
giei, `n prima repriz\ a `ntâlnirii
de la Ohrid, scandinavele con-
ducând `n permanen]\ pe tabela
de marcaj. Norvegia a avut din
debutul partidei avantaj de trei
goluri, 4-1 (’4), dar echipa lui
Radu Voina a avut o zvâcnire la
jum\tatea primei reprize, când a
redus diferen]a la numai un gol,
7-8 (’13). Dup\ un time-out cerut
de Marit Breivik, Norvegia a
marcat de trei ori la rând [i s-a
desprins decisiv, diferen]a la
jum\tatea `ntâlnirii fiind de cinci
goluri, 14-19. ~nceputul reprizei
secunde a marcat un u[or reviri-
ment al echipei noastre, dar care
nu a reu[it decât s\ se apropie la
dou\ goluri, 18-20 (’34). Norvegia
a avut din nou minute bune,
marcând [ase goluri consecutive
[i ducând diferen]a la 8 goluri,
Adrian Mutu, fotbalistul anului
Atacantul Adrian Mutu, de la Fiorentina,
a fost desemnat joi cel mai bun juc\tor al an-
ului, la Gala Fotbalului Românesc, edi]ia
2008, care s-a desf\[urat la Clubul Level din
Capital\. Premiul juc\torului Fiorentinei,
care nu a putut fi prezent la eveniment, a
fost ridicat de mama sa, Rodica Mutu.
Al\turi de Mutu au mai fost nominali-
za]i c\pitanul echipei na]ionale, Cristian
Chivu, [i funda[ul forma]iei Steaua, Dorin
Goian.
Gala Fotbalului Românesc a fost orga-
nizat\ de Asocia]ia Fotbali[tilor Români [i
Clubul Sportiv al Jurnali[tilor.
Premiile `nmânate la aceast\ edi]ie a
Galei Fotbalului Românesc sunt urm\toa-
rele:
Premiul pentru cel mai bun juc\tor -
Adrian Mutu
Cel mai bun portar - Bogdan Lobon]
Premiul pentru golgheterul anului -
Ionel D\nciulescu
Ascensiunea anului - Cristian T\nase
Revela]ia anului - Andrei Prepeli]\
Cel mai bun antrenor - Dan Petrescu
Cea mai bun\ juc\toare de fotbal -
Simona Daniela Pufulete
un imobil `n construc]ie, care va
fi cel mai `nalt din Olanda.
Rotterdam [i-a prezentat candi-
datura pentru aceast\ onorant\
postur\ `nc\ din 2002. ~n linii
mari, edi]ia 2010 va continua cu
o etap\ cu plecare tot din Rotter-
dam, cu o defilare pe Podul Eras-
mus, simbolul ora[ului, omagiu
adus filosofului n\scut aici, dup\
care caravana va ajunge `n
Belgia, `nainte de a ajunge `n
Fran]a. Prezentarea complet\ a
19-27 (’43), moment `n care me- edi]iei Tour 2010 va avea loc pe
ciul era practic jucat. 14 octombrie 2009. (D.T.)
Norvegia a demonstrat din
plin c\ este cea mai bun\ echip\ Europenele de
de pe continent. Sub arbitrajului
cuplului polonez Marek Barano- tineret din 2011,
wski - Bogdan Lemanowicz [i `n `n Danemarca
fa]a a 1.500 de spectatori au
evoluat echipele: 15:00 va avea loc prima semifi- peti]ii am spus c\ am venit s\ ne Danemarca a fost desemnat\ joi
nal\, Norvegia - Rusia, iar de la merit\m locul. Au fost multe vise
- România: Lumini]a Dinu, Flo- ]ara organizatoare pentru
rentina Stanciu - C\t\lina Cioa- 17:30 se va juca a doua semifi- pentru semifinale, dar acum sun- turneul final al Campionatului
nal\, Spania - Germania. Fina- tem obliga]i s\ juc\m pentru 5-6, European de fotbal pentru
ric, Florina Bârsan, Carmen Ama-
riei (3 goluri), Daniela Crap, Cris- lele pentru medalii se vor juca probabil locul \sta `l merit\m. tineret din 2011 de c\tre
m=ine, de la ora 15:00 (locurile 3- Trebuie s\ câ[tig\m meciul cu Comitetul executiv al Uniunii eu-
tina Neagu (7), Oana Manea (4), ropene de fotbal (UEFA).
Camelia Balint (1), Valentina Ar- 4) [i respectiv 17:30 (locurile 1-2). Croa]ia pentru 5-6. Am vrut s\
S\ mai men]ion\m c\ rom=nca facem un rezulat bun azi. S-a Danemarca a fost preferat\
dean (6), Adina Fiera (4), Narcisa Israelului, cealalt\ candidat\ la
Lecu[anu (3), Oana {oit, Melinda Valentina Ardean-Elisei e pe vrut, s-a `ncercat mult, dar, din organizarea acestui turneu, care
locul 5 la golgheteri, cu 35 de p\cate, cu multe gre[eli din
Geiger (3). Antrenor: Radu Voina; va permite [i desemnarea
- Norvegia: Kari Aalvik Grim- reu[ite, ierarhia fiind condus\ de situa]ii clare. Performan]a fetelor reprezentantelor europene la
norvegianca Linn Kristin Rie- este meritat\. Probabil acesta Jocurile Olimpice de la Londra
sboe, Terese Pedersen - Ragnhild
Aamodt, Heidi Loeke (4), Tonje gelhuth, cu 40 de goluri la activ este locul pe care `l merit\m. din 2012. Danemarca `i va suc-
Noestvold (5), Karoline Dyhre dup\ [ase partide disputate. Toate se pl\tesc [i probabil c\ cede astfel Suediei, care va
Breivang (1), Kristine Lunde (3), meciul de sâmb\t\ va fi greu; o s\ g\zdui Euro-2009 de tineret `n
`ncerc\m s\ facem posibilul s\ perioada 15-29 iunie. (N.P.)
Kari Mette Johansen (3), Marit Voina: câ[tig\m“, a declarat Radu Voina.
Malm Frafjord (2), Tonje Larsen
(1), Tine Kristiansen (2), Linn „Probabil c\ merit\m Juc\toarea Valentina Elisei a CFR Cluj l-a
Sulland (6), Linn Kristin Riegel- unul din locurile 5-6“ afirmat c\ aceast\ calificare `n
huth (7), Camilla Herrem (3). semifinale s-a pierdut mai ales transferat pe
Antrenor: Marit Breivik. Antrenorul reprezentativei din cauza meciului cu Spania. s=rbul Veljovic
Celelalte rezultate ale rundei feminine de handbal a României, „Oboseala [i-a spus cuvântul. Ne
au fost: Danemarca - Ucraina 25- Radu Voina, a declarat, joi-sear\, pare r\u [i mul]umim celor care Campioana României la fotbal,
dup\ ratarea calific\rii `n semifi- au fost al\turi de noi. Este greu, CFR Cluj, a efectuat primul trans-
30 [i Ungaria - Spania 21-23 (gr. fer din aceast\ pauz\ de iarn\,
I), respectiv Suedia - Croa]ia 24- nalele Campionatului European dar fiecare echip\ joac\ la victo- reu[ind s\-l achizi]ioneze pe ata-
29, Belarus - Macedonia 24-29 [i din Macedonia, c\, probabil, elevele rie. Noi ne-am dorit aceast\ vic- cantul sârb Rade Veljovic. ~n
Rusia - Germania 22-27 (gr. II). sale merit\ unul din locurile 5-6. torie. Meciul cu Spania trebuia vârst\ de 22 ani, Veljovic este gol-
Ast\zi, de la ora 12:30, va avea „S-a `ncercat, dar nu s-a putut. câ[tigat [i acum eram `n semifi- gheterul ultimelor 2 sezoane din
loc meciul pentru locurile 5-6 Norvegia este mai bun\ decât nale“, a spus Elisei. (Dan liga secund\ a Serbiei [i titular `n
(România - Croa]ia), de la ora noi. La `nceputul acestei com- TEODORESCU) echipa na]ional\ de tineret a ]\rii
sale, care s-a calificat la
Campionatul European din iunie
Mihai Stoica: „Unirea Urziceni 2009, ce va avea loc `n Suedia.
„Este o mare onoare pentru mine
Cel mai bun conduc\tor de club - Mihai
Stoica este cea mai bun\ echip\ din ]ar\“ s\ joc la acest club foarte cunoscut
[i apreciat `n Serbia. Sunt
Cel mai bun arbitru - Alexandru Tudor Pre[edintele clubului Unirea competi]ie atât de important\.
con[tient c\ trebuie s\ confirm aici,
Investitorul anului - Ioan Niculae Urziceni, Mihai Stoica, a declarat, „Steaua, din p\cate, nu s-a ridi- pentru a mul]umi celor care m-au
Premiul pentru `ntreaga activitate ca joi-sear\, c\ Gala Fotbalului Ro- cat nici m\car la nivelul la care a
adus la acest club“, a declarat
antrenor - Anghel Iord\nescu mânesc, la forma]ia ialomi]ean\ a fost acum doi ani“, a comentat Rade Veljovic. Tân\rul atacant a
Premiul pentru `ntreaga activitate `n
demonstrat, cel pu]in `n aceast\ Stoica. semnat un contract pe cinci ani cu
fotbal - Paul Cazan [i Adrian Ilie edi]ie de campionat, c\ este cea Mihai Stoica este mul]umit CFR Cluj, refuzând oferte din
Premiul pentru `ntreaga activitate de
mai buna echip\ din ]ar\. de premiul pentru cel mai bun partea unor echipe precum Steaua
conduc\tor `n fotbalul românesc - Romeo „Unirea Urziceni a demon- conduc\tor, câ[tigat la Gala Ro[ie Belgrad, Partizan Belgrad [i
Pa[cu
strat cel pu]in `n aceast\ edi]ie Fotbalului Românesc. „Este un al unor echipe din Europa de Vest,
Premiile de excelen]\ „Nicolae Dobrin“ de campionat c\ este cea mai moment `n care aveam nevoie de
precizeaz\ site-ul oficial al
pentru `ntreaga activitate - Necula R\du-
canu, Teofil Codreanu [i Ion Pop
bun\ echip\ din ]ar\. Faptul c\, a[a ceva. Pe mine m\ intere- grup\rii ardelene. Veljovic este
`n ultimul minut al turului, am seaz\ s\ nu fie schimb\ri la singurul juc\tor din liga secund\
Premiul pentru `ntreaga activitate jur-
nalistic\ - Teoharie Coca Cosma primit un gol hilar nu schimb\ Unirea Urziceni. Eu sunt con- titular la selec]ionata U-21 [i unul
cu nimic datele problemei. Chiar centrat pe ceea ce se va `ntâmpla dintre foarte pu]inii care
Premiul pentru `ntreaga activitate `n
arbitraj - Gheorghe Constantin dac\ suntem la un punct de la noi. Sunt oameni care au in- evolueaz\ `n campionatul intern,
Dinamo, eu cred c\ am fost cea vestit `n fotbal [i c\rora fotbalul marea majoritate a colegilor s\i de
Premiul pentru cel mai bun talk-show -
Vali Moraru mai frumoasa echip\. E greu de le-a dat mai mult decât se a[tep- la reprezentativa de tineret fiind
aconta]i de Fiorentina, Hertha sau
Premiul pentru cel mai bun comentator spus dac\ putem lua campi- tau ei, poate, [i nu cred c\ vor
- Emil Gr\dinescu onatul, loc `n vitrina clubului ar abandona aceast\ situa]ie, pen- foarte aproape de Manchester
United. ~n actuala edi]ie, Veljovic
Premiul pentru cel mai bun editorialist fi“, a spus Stoica. tru c\ fotbalul este o vitrin\ pe
- Constantin Dinu Mihai Stoica a spus c\ CFR care mul]i ar vrea s\ stea m\car a marcat 9 goluri `n 15 meciuri.
Premiul pentru cel mai bun ziarist Cluj a jucat cel mai bun fotbal al câteva secunde“, a men]ionat Portalul german transfermarkt.de
sportiv - Alin Buz\rin (Narcis POHOA}|) unei echipe române[ti `n aceast\ Stoica. a `l coteaz\ pe Veljovic la o valoare
de 350.000 de euro. a
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y

“\numoc \ranoisim erarcul al nmedn` \nmaesn` eri]\rfn` \tsaecA„
ed \laiceps abjuls ti[râv\s ua lunaenipmâC nairpiC SP uc \nuerpm` leinaD FP
nodiripS hrareI iulutn=fS ela et[aom eletitsnic nid elecitr\p ronu a eraulerp
MC
KY
-ipS lutnâfS« al eraot\br\s i[ \cin
etnima i]ecuda \v ,ihceV - »nodir
tsof a rolet[aom iirecuda aeedi \c
.\mru n` pmit tlum uc \tamirpxe
ereiâgnâm ac iâtn` iam timirp mA
,muca rai ,iulutnâfS la cupap nu
FP aetsogard i[ a]niov\nub nirp
-od ma ,leinaD hrairtaP etnir\P
elet[aom nid tnemgarf nu tidnâb
aciresiB al \zaerts\p es erac
-erp a ,“uoN - nodiripS lutnâfS
.aS ai]nifsaerP tazic
ebjuls ienu aeri[râv\s \puD
-mâC nairpiC SP ,erimu]lum ed
-[aom uc alcar taze[a a lunaenip
-eps lunihcadlab n` iulutnâfS elet
-\ze[a lurdac nid tajanema laic
rov ednu ,lacidem-oicos iulutnâm
-rât aetpaon \cinimud \nâp ats
anihcn` aetup es a urtnep ,uiz
a .ii[oicniderc i]ot
elet[aom uc alcar tatrup a lunaenipmâC nairpiC SP
a]uciresib erps i\s ia icupap iod iec uc i[ iulutn=fS
“etinU rolinui]aN a]aiP„ ai]cesretni n` \talfa
8002 eirbmeced 31 ,\t\bm=S
alcar tatrup a lunaenipmâC nairp
-ipS hrareI iulutnâfS elet[aom uc
i\s ia icupap iod iec uc i[ nodir
-cesretni n` \talfa a]uciresib erps
.“etinU rolinui]aN a]aiP„ ai]
etanipmâtn` tsof ua elet[aoM
i[ i]oerp ed robos nu ert\c ed icia
naoI eletnir\p ed sudnoc inocaid
-ub i[-udnâmirpxe ,erac ,ehcadroI
-nemom a \tnâfs ai]ome i[ airuc
-a \c \taI„ :taralced a-en ,iulut
nid crotn` es ,ina ed 05 \pud ,muc
iulutnâfS elet[aom \saca uon
-icirefaerP aenups muc ,nodiripS
ed nmes aC .leinaD etnir\P lut
ac ,etatinu ed nmes ac ,eirucub
-un taul ma ,etatei]\rf ed nmes
-otitorco elet[aom nid etrap o iam
-iz aetup ma ,tivirtop urtson iulur
ii]uciresib aenuisnemid uc ,ec
-ipS lutnâfS ec aeec uc i[ ertsaon
i]ot ep ta]\vn` a-en ,tpaf ed ,nodir
urtn~ .ainerems \nmaesn` \c
ludor m\git[âc ,dnârcul einerems
.“iulurops ludor ,iinuic\gur
a]nirod tinilpm` a-S
a i[ roli[airone
irotijuls roli]oerp
-ipmâC nairpiC luti]nifsaerP
elet[aom uc alcar tatrup a lunaen
\ciresib n` nodiripS iulutnâfS
,roli[oicniderc at\ra el a urtnep
tnâvuc nu tuni] a iopa iam rai
\c lutpaf tainilbus a erac nirp
\saca„ srotn` a-s nodiripS lutnâfS
-inuic\gur i[ aidrâso urtnep ,“le al
i[ roli[oicniderc ela etatecn`en el
ua-l erac ,iuluratla rolirotijuls ela
rotitorco rol lutnâfs ep tatpet[a
-saovaenmuD„ .ina ed 05 ed pmit
-imud eraceif n` i]inev erac iec ,\rt
MC
KY
jatropeR 61
etanihcn` erehgevirP ed iebjuls lurdac n` ,araes ioJ
luticirefaerP ,iednutimirT la nodiripS hrareI iulutnâfS
etnir\P luti]nifsaerP uc \nuerpm` ,hrairtaP etnir\P
,lahrairtaP raciV-pocsipE ,lunaenipmâC nairpiC
n` i[ inocaid i[ i]oerp ed robos sela nu ed irut\la
ti[râv\s a ,i[oicniderc ed etus avetâc a a]nezerp
nid elecitr\p ronu a eraulerp ed \laiceps abjuls
.nodiripS hrareI iulutnâfS ela et[aom eletitsnic
lusilcarap n` talfa ua-s nodiripS iulutn=fS elet[aoM
ua aetseca niD .uoN - “nodiripS lutnâfS„ lahrairtap
iiciresiB etiur\d tsof ua erac ,elecitr\p icim etaul tsof
ua-i[ ednu ,\latipaC nid ihceV - “nodiripS lutnâfS„
n` ,\tam=r\d tsof a atsaeca dnâc \nâp lucol tuva
.tsinumoc iulumiger lupmit
tsof ua ihceV - »nodiripS lutnâfS«
o \c lutpaf nirP .icia etitsop\da ARÂB nairpiC ed
-ipS iulutnâfS elet[aom nid etrap
-` atsaeca araes n` acelp rov nodir -o ieinreceV iebjuls lulanif aL
-\ra \s mirod ,tsof ua ednu iopan -iripS lutnâfS„ aciresiB al \taicif
-ib \uod elec ertnid aeri]\rfn` m\t iiri[râv\s aetnian` ,uoN - “nod
if rov uoN - “nodiripS lutnâfS„ a eraze[a ed elaiceps iileiudnâr
-os i]\tivitca etlum iam etalured -ei tnâfs i[aleca ed etitorco icires
rot\r\pa ,inunim ed rot\c\f ,hrar ec \lcar auon n` et[aom roletnifs
elec„ \c dnât\ra ,elarutluc-oic lutnâfS„ aciresiB ed \tiudz\g if av
-ul o \bia \s eiubert iciresib \uod i[aleca n` i[ e]niderc ietperd la
iul tuc\lpenib i[ vitsolim mo pmit lurot\t\tsiâtn~ ,ihceV - “nodiripS
-moc ,\cimanid \ranoisim erarc lutpaf tainilbus a ertsaon iiciresiB
-uerpm` ac eiubert i[ \ratnemelp eri]\rfn` \tsaeca rai ,uezenmuD
tnemom nu col tuva a araes ioj \c
-umoc emargorp ezezilaer \s \n erarcul al nmedn` nu i[ \nmaesn` -esib \uod a eri]\rfn` ed tibesoed
-niderc la numoc elenib erps en .“\numoc \ranoisim -a \c lutpaf nirp ,\latipaC nid icir
-a ed ,rotiiv n` ,ac miroD .roli[oic -oR luhrairtaP ,eraunitnoc n~ -utnâfS lumarh \traop \uodnâm
-noc ebjuls i[ \timsnart es \s ici -iB \c lutpaf tai]nedive a ieinâm -nutimirT la nodiripS hrareI iul
-eve roletirefid aizaco uc ,etarcas ,uoN - “nodiripS lutnâfS„ acires -nid anu ,inunim ed lurot\c\f ,ied MC
KY
-oi]anretni i[ elanoi]an etnemin n` lahrairtap silcarap \tineved -iripS lutnâfS„ ,iciresib etseca ert
-odotronap i[ exodotroretni ,elan \lardetac o ac ,\lardetac ed gnar -[aom nid etrap o eni]ed ,uoN “nod
-ehetac ed iires i[ meva \s rad ,ex -iirogetac etaot urtnep \ranoisim -aec rai ,nodiripS iulutnâfS elet
-\]\vn` i[ ezehetac sela iam ,ez ,ihanom ,icirelc ,iranoisim ed el iulutnâfs ela et[aom aeva un \tlal
\nit[erc ailimaf al eraotivirp irut -atser ed i[ erionn` ed eioven era .rotitorco u\s
-emesa ed ,eioven mevA .iz\tsa -igrutil rolii]aps rorutut a eraru
inuic\gur i[ ezehetac ed ,aen timsnart es icia ed eceraoed ,ec
.“urtson luterenit urtnep elaiceps etnifs i[ iihgrutiL etnifS iroenu urtnep ereiâgnâM
-n` ed iulutnâvuc lulanif erpS SATINIRT aenuiziveleT al ebjuls tseg i[ i[oicniderc
-icerp ,SATINIRT oidaR al i[ VT
a rolinâmor luhrairtaP ,\rut\]\v
luruj n` \c ,aenemesa ed ,dn=z eret[aonucer ed
lusilcarap al \c lutpaf tanoi]nem
-eI iulutnâfS tanihcn` lahrairtap - “nodiripS lutn=fS„ iiciresib \c tat\ra a leinaD etnir\P FP
-ni etlum etraof taerc ua-s ihceV
i]imun if iam rov nodiripS hrar -nep„ col tuva a \laiudnâr \tsaeca
-isrevinu iroseforp ,irotijuls ion -idem ,eciportnalif-laicos ii]utits i[ m\t\ra \s eioven etse \c urt
nirp ,eranoisim ,elarutluc ,elac
ii]\tilac aeret[erc urtnep ,irat etatiradilos i[ ,eivalve i[ ,etatperd
-\]\vn` ed roletnivuc a i[ iiciderp -artsinimda raciv iuletnir\p ajirg .\csae]\rf erarotuja i[ ,eribui uas
rolit[erucuB ieipocsipeihrA la vit
-oisim lulor ed tnoc dnâni] ,\rut -et[aom nid etrap o ac târ\toh mA
.iciresib ietseca la vitacude-ran .iiciresib luhorap ,ehcadroI naoI \lfa es erac ,nodiripS iulutnâfS el
,lahrairtap silcarap-aciresiB n`
\tucs\ner a]uciresiB enumoc emargorP eif \s ,uoN - »nodiripS lutnâfS«
-iripS lutnâfS« iiciresiB etiutitser
lurotitorco timirp a-i[ numoc elenib erps -nep ereiâgnâm o ac ,ihceV - »nod
roli[oicniderc la -er ed tseg nu ac i[ i[oicniderc urt
-nâr col tuva a ,eraunitnoc n~ urtnep ,\]nit[onucer i[ eret[aonuc
roletnifs iir\ze[a a \laiceps alaiud ep ta]nuna a aS aericirefaerP elet[aom ina ed 05 ed pmit \c
-iC SP erac \pud ,\lcar n` et[aom aciresiB al \c i]nezerp iec i]ot aciresiB nid nodiripS iulutnâfS
nodiripS iulutnâfS a \tucs\ner aciresiB
lacidem-laicos urtnec eram iam lec aeva av
aciresib i[ icnuta ac libisop etsE .lufargopiT nafortiM ed i[ap avi]âc al ,iuluit[erucuB amini n` \taze[A
-s\n\m tsof a aciresib ,3681 n` \nâP .diz ed tsof if \s \gnâl ,)ieirotciV aelaC( ieiao[ogoM la doP luihcev
-\ts enis ed eihorap ac \ta]niifn` tsof a 0691 n~ .erit -nâfS„ irits\n\M ietsof a \ciresib acim ,\terepO atsof
aL .ihceV - “nodiripS lutnâfS„ aerimuned uc ,eraot\t -lumut al iz\tsa i[ eirutr\m \ts ihceV - “nodiripS lut
lunidro al \tamâr\d tsof a aciresib ,7891 tsugua 72 a etat\muj auod a n~ .icia ed rolirucol a eirotsi asaot
-er a-s ,roli[oicniderc a]nirod al ,3991 n~ .rolit[inumoc ,nmel ed \]uciresib o are icia ,ael-IIVX la iululoces
-a es-udnâtcepser ,iilemet ie elihcev ep ,aciresib tidiz nabre{ al ed tnemucod nu-rtn` \zaenoi]nem es muc
-odrap la levin luihcev i[ tâc ,rolii]adnuf lurutnoc tât -ib ,ael-IIIVX la iululoces lutupecn` aL .onizucatnaC
-autort tâced soj iam etpert icnic uc ,eraoiretni iiles \zaezicerp es muc ,ie luruj n` diz ed esac aeva acires
lucinderv ed ,6991 eirbmotco 62 al \ti]nifs tsof A .lur aiucol erac n` ,6171 eitram 12 al ed tnemucod nu-rtn`
la eitangI luhrairtap i[ tsitcoeT hrairtap erinemop ed
.ieihoitnA la ael-VI
-em-oicos urtnec nu \tlovzed aihorap ,tnezerp n~
esrevid ed aicifeneb rov erac n` tnamrofrep lacid
.esuder eraicnanif i]\tilibisop uc ii[airone emargorp
-ul„ \c titsevop a-en ehcadroI naoI horap eletnir\P
-iripS .fS« al ed iulurtnec a ei]curtsnoc ed elir\rc
tamrof etse lurtneC .3002 n` tupecn` ua ihceV - »nod
erajanema ed sruc n` tnus erac n` ,irid\lc urtap nid
ruj n` iz ep edlac esem iert imirp rov ednu ,\nitnac o
esa[ ,elacidem etenibac ed 02 ,icar\s iipoc ed 001 ed
-nep ei]atidem ed il\s iert ,eicamraf o ,eraotarobal
\s aetatilibisop aeva rov iipoc ed 57 ednu ,ivele urt
urtnec iuluon elil\S .“etiutarg irusruc al epicitrap
erac ep lef tseca ed etatinu eram iam aec if av erac
uc etatod if rov eni]ed o \nâmoR \xodotrO aciresiB
.nredom reilibom i[ eraotaluclac
MC
KY
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Moartea cea bun\? 14 decembrie 2008
Eugen mai degrab\ `[i Nr. 50 (164) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
striga disperarea [i dorin]a 1,50 LEI exemplarul
de a p\r\si aceast\ „vale a 5 LEI abonamentul
pl=ngerii“ dec=t `[i argu- lunar - cu taxele po[tale incluse
menta a[a-zisele tendin]e si-
nuciga[e: „Nu [tiu [i nu cu- www.ziarullumina.ro
nosc vreo lege care s\ m\ info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
ajute s\ plec mai repede din
aceast\ lume. De ce s\ mai
tr\iesc, de ce s\-i mai chinui
Efectele crizei
pe cei din jur? De ce s\ mai
fiu o povar\ pentru acest p\- M\n\stirea R=[ca,
m=nt rece? Vreau s\ plec mai globale: Milioane
PAGINA 10 martor al istoriei

PAGINA 15
repede, vreau s\ ajung `n rai.
Poate acolo `nv\] s\ z=mbesc de oameni
din nou“. Sunt cuvinte pe
care cu greu le po]i cataloga.
triste a Moldovei r\m=n pe drumuri
(pr. Constantin STURZU)

Mitropolitul care a primit

PAGINA 3

limba român\ `n Biseric\

a Sfântul Ierarh Dosoftei a v\zut lumina zilei `n anul 1624, cel mai probabil `n ora[ul Suceava a Dup\ 11 ani de p\storire la
Roman, `n iulie 1671 Dosoftei a fost ales mitropolit al Moldovei, p\storind `n condi]ii vitrege din cauza numeroaselor r\zboaie
dintre turci [i poloni a Repunând `n func]iune tiparni]a lui Vasile Lupu de la Ia[i, Sfântul Dosoftei a trecut la publicarea
primelor c\r]i de slujb\ traduse `n limba român\, fiind cel dintâi ierarh moldovean care a pus bazele `ndelungatului [i
dificilului proces de p\trundere a limbii române `n Biseric\, convins c\ „cel ce gr\ie[te `n limb\ (ne`n]eleas\ de popor) pre
sine se zidea[te; iar\ cela ce spune de-n]\les, besearic\ zidia[te“ a Departe de ]ar\ [i cu dorul p\stori]ilor s\i `n suflet,
Sfântul Dosoftei a trecut la Domnul la 13 decembrie 1693, cu pu]in timp `nainte de `mplinirea vârstei de 70 de ani
a ~n ziua de 12 octombrie 2005, `n Catedrala mitropolitan\ din Ia[i s-a s\vâr[it, conform tradi]iei, ultimul parastas al
mitropolitului Dosoftei a Proclamarea oficial\ a canoniz\rii a avut loc la 14 octombrie, acela[i an a PAGINILE 8-9

Ce e omul?
PAGINA 3

Sfin]ii P\rin]i,
f\uritori
de cultur\
[i literatur\
PAGINILE 6-7

Cine se poate
ruga ne`ncetat?
PAGINA 4

Scrisorile inedite
[i povestea
unei prietenii
PAGINA 2

„
„ Cea mai mare dintre virtu]i este blânde]ea; de aceea a [i fost pus\ `ntre
fericiri: «Ferici]i cei blânzi, spune Domnul, c\ aceia vor mo[teni p\mântul».
Sfântul Vasile cel Mare
CM
YK
2 Duminic\, 14 decembrie 2008

„Câte ar fi trebuit amintite din statornica prietenie a celor 50 de ani, din neuitarea unora
Opinii [i a altora, din pre]uirea reciproc\ [i din dorin]a permanent\ a revederii! A[a se face c\,
`nainte de trecerea la cele ve[nice, grav bolnav [i imobilizat, mitropolitul Antonie
Pl\m\deal\ a f\cut un ultim drum la Slatina, pentru a se `ntâlni cu tinere]ea lui. ~n casa
preotului Ciobanu a prânzit, au vorbit din adâncul inimii [i s-au desp\r]it cu lacrimi, ca
ni[te fra]i. La plecare, mitropolitul a mai privit odat\ `napoi, ca pentru ultima oar\.“

PORTRETE ~N CUVINTE

Scrisorile inedite [i povestea unei prietenii

de arhim. Timotei
AIOANEI
Lâng\ zidurile b\trânei [i
voievodalei M\n\stiri Slatina,
din ]inutul F\lticenilor, se afl\
comunitatea credincio[ilor din
satul care a `mprumutat nume-
le m\n\stirii. Oameni de la
munte, energici, hot\râ]i, ne`n-
dupleca]i. ~n veacul al XX-lea,
un preot minunat i-a p\storit
mai bine de 60 de ani. S-a iden-
tificat cu ei, i-a `n]eles, le-a fost
confesor [i p\rinte, i-a iubit cu
iubire sfânt\ [i nu i-a p\r\sit
niciodat\. Când a `mplinit 60
de ani de slujire la acela[i sfânt
altar s-a pensionat. Activitatea
lui ar fi putut continua, `ntru-
cât puterile fizice nu l-au p\r\-
sit, dar continu\ s\ slujeasc\
la altarul str\bun al Slatinei.
Ierodiaconul Antonie
`n casa preotului
de la Slatina
Credincios pân\ la cap\t pa-
rohiei cu care s-a logodit la hi-
rotonie, p\rintele Petru Cioba-
nu are ceva din vechea stirpe
de slujitori devota]i ai Bisericii.
Din acest motiv n-a plecat din
satul slujirii lui, nici atunci
când ierarhii Bisericii i-au ce-
rut-o. Cum s\ pleci din raiul
Slatinei `ntr-un ora[ aglomerat
chiar [i pentru o vremelnic\
dreg\torie?
~n casa acestui preot [i a
prezbiterei Angela, `n]eleapta,
erudita [i statornica doamn\ a
Slatinei, prin anii ’50 ai veacu-
lui al XX-lea, a poposit un iero-
diacon care se numea Antonie
Pl\m\deal\. Venise de la Pris-
lop [i f\cea parte din ob[tea
vestitului stare] Cleopa de la
Slatina. ~ncerc\rile vie]ii l-au
adus la binevoitorul paroh din
satul vecin m\n\stirii. Preotul
nu l-a privit cu suspiciune, nu
l-a refuzat, nu i-a `nchis u[a ca-
sei [i a sufletului. I-a fost atât
de apropiat, `ncât casa lor a de-
venit [i casa ierodiaconului [i,
apoi, ieromonahului Antonie
Pl\m\deal\.
Când orânduirea comunist\
l-a alungat din m\n\stire, casa
parohial\ din Slatina a fost
locul singurelor bucurii `n anii
dictaturii [i ai umilin]elor.
Simplu muncitor `n Bucu-
re[ti [i uitat (aproape) de to]i,
Antonie Pl\m\deal\ n-a fost,
`ns\, uitat de prietenii adev\-
ra]i din Slatina, preotul Petru [i
prezbitera Angela. Comuni-
carea se f\cea greu. Nu existau
telefoane `n mediul rural, decât
foarte rar. Scrisorile ajungeau
greu, iar unele se r\t\ceau.
Avea grij\ cineva s\ se piard\
pe drum, mai ales atunci când
erau, `ntre paginile lor, lucruri
importante. ~n anii aceia, `ns\,
vederile (ilustratele), cu scrisul
deschis, ajungeau aproape `n-
totdeauna.
~ntre p\rintele Antonie Pl\-
m\deal\ [i familia preotului
Ciobanu de la Slatina s-a pur-
tat `nc\ din anii ’50 o constant\
coresponden]\ pân\ la sfâr[itul
mileniului al II-lea.
Ultima vizit\ la Slatina
~n anul 2005 sau 2006, `ntr-o
vizit\ pe care am f\cut-o la Sla-
tina, p\rintele Petru [i doamna
Angela mi-au deschis cutiile
p\strate cu grij\, ar\tându-mi
fotografii [i scrisori pre]ioase
care purtau semn\tura ieromo-
nahului, episcopului [i mitro-
politului Antonie Pl\m\deal\.
~n biblioteca casei parohiale,
la loc de cinste se aflau c\r]ile
mitropolitului, cu dedica]ii spe-
ciale pentru p\rintele Petru[ [i
prezbitera Angela, multe din-
tre ele aduse personal de ier-
arhul Antonie Pl\m\deal\ `n
vizitele f\cute prietenilor [i
binef\c\torilor s\i.
La pu]in timp, am revenit la
Slatina `nso]it de scriitorul Gri-
gore Ilisei, om al locului, care l-
a descoperit oarecum târziu pe
p\rintele Petru. O parte din
convorbirile de atunci au a-
p\rut `n dou\ emisiuni ale Te-
leviziunii Române [i `n câteva
articole publicate recent.
Cele mai multe lucruri `ns\
nu s-au spus. Câte ar fi trebuit
amintite din statornica priete-
nie a celor 50 de ani, din neui-
tarea unora [i a altora, din pre-
]uirea reciproc\ [i din dorin]a
permanent\ a revederii! A[a se
face c\, `nainte de trecerea la
cele ve[nice, grav bolnav [i imo-
bilizat, mitropolitul Antonie
Pl\m\deal\ a f\cut un ultim
drum la Slatina, pentru a se
`ntâlni cu tinere]ea lui. ~n casa
preotului Ciobanu a prânzit, au
vorbit din adâncul inimii [i s-au
desp\r]it cu lacrimi, ca ni[te
fra]i. La plecare, mitropolitul a
mai privit odat\ `napoi, ca pen-
tru ultima oar\.
Fiind un loc cu o a[a mare
`nsemn\tate, `n casa parohiei
Slatina s-ar putea organiza un
muzeu care s\ vorbeasc\ de-
spre aceast\ lung\ [i bogat\
prietenie.
„Nimic nu este `ntâmpl\tor
pe lumea aceasta!“
Cu bucurie mare primesc un-
eori câte un rând sau un telefon
de la doamna Angela [i p\rin-
tele Petru[. ~i consider de la un
timp ca pe bunicii mei pe care i-am
pierdut de mul]i ani. Cu toate
c\ au trecut de 80 de ani,
p\rintele Petru[ [i doamna
Angela au p\strat nealterat\
frumuse]ea spiritului, un opti-
mism molipsitor, zâmbet an-
gelic [i calitatea veritabil\ a
primirii de oaspe]i (filantropia
avrameic\). Unul dintre tele-
foanele primite de la ei m-a l\-
sat „f\r\ grai“. Doamna preo-
teas\ mi-a comunicat hot\râ-
rea luat\ `n consiliu de familie
de a-mi `ncredin]a cea mai pre-
]ioas\ agonisire a vie]ii lor, [i
anume coresponden]a cu mitro-
politul Antonie Pl\m\deal\.
Am fost uluit, dar [i bucuros
peste m\sur\ primind slovele
pre]ioase ca [i literele aurite
ale unui manuscris:
„Nimic nu este `ntâmpl\tor
pe lumea aceasta!
Pe p\rintele arhimandrit
Timotei Aioanei l-am cunoscut
dup\ ce i-am cunoscut mai `n-
tâi slova. Chipul era aidoma
slovei sale: plin de inteligen]\,
seriozitate, poezie, lumin\ [i
`ncântare duhovniceasc\.
L-am `ndr\git a[a cum `i
`ndr\gisem scrisul.
L-am cunoscut la `nmor-
mântarea IPS Antonie. ~mi vine
s\ cred c\, plecând dintre noi, n-a
vrut s\ ne lase orfani. Aripa
care ne-a ocrotit toat\ via]a a
plecat s\ zboare al\turi de cea a
`ngerilor lui Dumnezeu.
Nu putea s\ ne lase neocro-
ti]i. L-a ales pe p\rintele Timo-
tei s\ ne ocroteasc\, s\ ne iu-
beasc\, a[a cum a f\cut-o el
toat\ via]a.
Cople[i]i de admira]ia [i pre-
]uirea ce a avut-o pentru IPS
Antonie [i, totodat\, de intere-
sul [i dragostea ce ne-o poart\
nou\, prietenii de-o via]\ ai
IPS Mitropolit Antonie, am
hot\rât s\ l\s\m comoara cea
mai de pre] a inimii noastre -
CORESPONDEN}A - p\rin-
telui arhimandrit Timotei Ai-
oanei, pentru a o folosi cum
crede de cuviin]\.
~i dorim s\n\tate [i putere
ca s\ poat\ `ndeplini dorin]a de
dincolo de mormânt a lui I.P.S
Antonie.
Preot Petru Ciobanu, pres-
bitera Angela Ciobanu
26 octombrie 2008, Sf. Du-
mitru“
Un caz singular `n istoria
Bisericii Ortodoxe Române
~n câteva ceasuri de lini[te,
am `nceput s\ lecturez paginile
coresponden]ei. Le-a[ numi pa-
gini dintr-o arhiv\ inedit\, cum
a intitulat cândva mitropolitul
Antonie una dintre c\r]ile pe
care le-a `ngrijit. Pe lâng\ scri-
sori sunt, cred, vreo 200 de ilus-
trate trimise din diferite col]uri
ale lumii, din America, Austra-
lia, Africa, Asia, din toate ]\rile
europene. Ziceri scurte, chiar [i
câteva cuvinte care spun `ns\
foarte mult. Scrisorile sunt ade-
v\rate opere literare, m\rturi-
siri de tain\, necunoscute `nc\,
am\nunte importante, necen-
zurate, gânduri pline de erudi-
]ie [i poezie, toate ascunse `n
paginile coresponden]ei dintre
mitropolitul Antonie [i familia
preotului Ciobanu. Chiar dac\
nu am reu[it s\ parcurg toate
paginile misivelor, pot afirma
c\ un merit deosebit al acestei
prietenii `l are admirabila preo-
teas\ Angela Ciobanu, artizan
`n]elept al prieteniei, dar [i al
coresponden]ei. Prezent de
multe ori la evenimentele im-
portante ale lumii ortodoxe [i
cre[tine, `n general, mitropoli-
tul Antonie nu p\r\sea locul res-
pectiv f\r\ s\ trimit\ la Slatina
câteva rânduri. Cazul este,
dup\ p\rerea mea, singular `n
istoria Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne. Se mai p\streaz\ cores-
ponden]a dintre marii ierarhi [i
diferite personalit\]i, dar nu
`ntr-o asemenea manier\ [i la
fel de constant ca `n acest caz.
Familia preotului Petru[ [i a
doamnei Angela mi-a `ncredin-
]at aceast\ „comoar\“ cu dorin]a
de a tip\ri o carte `n care s\ se
reg\seasc\ `ntreaga corespon-
den]\. N\d\jduim c\ Bunul
Dumnezeu ne va ajuta s\ `m-
plinim aceast\ misiune. Un ast-
fel de demers ar `nsemna un
model [i pentru cei de azi, pen-
tru `nt\rirea prieteniilor din
lumea Bisericii [i pentru p\stra-
rea acestui mod de comunicare,
grav afectat de po[ta electronic\
[i alte sisteme de comunicare,
care `ncearc\ s\ `nlocuiasc\ de-
finitiv epistolele clasice, pline de
istorie [i frumuse]e.
*ARHIM. TIMOTEI AIOANEI ESTE EXARH CULTURAL
AL ARHIEPISCOPIEI BUCURE[TILOR
[I ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE

~NTRE ALFA {I OMEGA

Darul vie]ii, fa]\ `n fa]\ cu dreptul de a muri

de Ionu] BURSUC
Gestul dramatic al unui
tân\r care, `ntr-o scrisoare
adresat\ pre[edintelui,
cere s\-i fie acceptat\ eu-
tanasierea este dureros [i
cât se poate de trist. Sufe-
rea de atâtea boli, `ncât
era greu s\ le enumeri
`ntr-o singur\ fraz\. Nu
avea familie [i, probabil,
constata `n jur mult\ in-
diferen]\ sau poate chiar
dezgust. Se vedea mereu
pe ultimele locuri pe lis-
tele de a[teptare pentru
transplanturi sau medica-
mente scumpe [i via]a i se
p\rea un calvar. ~ntr-un
moment de vârf al suferin-
]elor, cere cu ultimele pu-
teri s\ i se aprobe printr-un
document oficial `nche-
ierea socotelilor cu via]a.
La numai câteva zile, a-
fl\m din pres\ c\ tân\rul
cu pricina [i-a dat ob[tes-
cul sfâr[it.
Am putea p\stra cuvi-
incios t\cerea `n memoria
acestei persoane pe care
nu am cunoscut-o [i care
a sensibilizat mii de oa-
meni. Totu[i, nu putem
nega faptul c\, exact `n
acest moment, exist\ un
num\r imens de oameni
afla]i `n situa]ii asem\-
n\toare [i care `ncearc\
acelea[i tr\iri ca tân\rul
care tocmai a trecut la
cele ve[nice.
~n acest context, ne
`ntreb\m dac\ nu cumva
dorin]a acelui tân\r de a
renun]a la via]\ a fost toc-
mai ultimul s\u strig\t
dup\ bucuria de a tr\i?
Când un om de numai
dou\zeci [i nou\ de ani
iese `n public [i cere acor-
dul unei autorit\]i pentru
a-[i `ncheia socotelile cu
via]a, nu pare c\, `ntr-a-
dev\r, chiar `[i dore[te a-
cest lucru. Mai degrab\,
gestul s\u aduce a dispe-
rare fa]\ de cei care, tacit
[i poate f\r\ s\-[i dea
seama, `l condamn\ la un
asemenea destin tragic.
Se spune, pe bun\ drep-
tate, c\ nu este nimic mai
pl\cut sub soare, decât s\
fii sub soare. Chiar [i sufe-
rin]a, durerea sau orice
alt\ nepl\cere confirm\
`ntr-un fel unic acela[i
adev\r. Oamenii prefer\
s\ tr\iasc\ [i manifest\
repulsie fa]\ de moarte.
Probabil din acest motiv
uciderea este considerat\
crim\ [i pedepsit\ ca
atare. Probabil de aceea
experien]a sinuciderii este
atât de terifiant\ pentru
cei care supravie]uiesc [i,
la polul opus, sacrificiul
suprem al cuiva treze[te
admira]ie [i peste milenii.
~n acela[i timp, nu
putem s\ neg\m faptul
c\ via]a ne aduce uneori
la limita suportabilului,
cerând un pre] pe care
abia putem s\ `l pl\tim.
De la neputin]ele copil\-
riei la cele ale b\trâne]ii,
de la dificult\]ile ado-
lescen]ei la grijile de tot
felul ale vârstei adulte. {i
cu cât mai mult nu sunt
aceste greut\]i accentu-
ate `n timp de r\zboi sau
calamit\]i? Sau, când,
privind `n viitor, toate
perspectivele apar contu-
rate `n nuan]e fade, lip-
site de via]\? Poate c\
mul]i oameni nu ajung
acolo `ncât s\-[i doreasc\
moartea, dar câ]i ar fi
dispu[i s\ retr\iasc\ anu-
mite momente prin care
au trecut la un moment
dat? {i totu[i, perspectiva
oamenilor „normali“ este
una care concord\ cu
motto-ul biblic: „Mai bine
un câine viu, decât un leu
mort“ (Ecles. 9, 4).
Aceasta ar putea fi una
dintre concluziile unui
scurt exerci]iu de medi-
ta]ie pe marginea „valo-
rii“ vie]ii umane. Dar
oare cât de `ndrept\]it\
este aceast\ sintagm\?
De ce ar trebui evaluat
un dar a c\rui origine
transcende orice putere
uman\ de `n]elegere, uti-
lizând o gril\ de evaluare
`mprumutat\ mai de-
grab\ din limbajul eco-
nomic, decât din cel eu-
haristic? Din perspectiv\
cre[tin\, via]a este un
dar care se situeaz\ din-
colo de orice grad de com-
para]ie. Putem `ncerca s\
definim oarecum „valo-
area vie]ii“ raportându-ne
la alternative imediate ce
eviden]iaz\ cât de pre]i-
oas\ este aceasta, dar
`ntotdeauna sub rezerva
insuficien]ei oric\rei for-
me de compara]ie sau ex-
primare. Prin urmare, un
cre[tin nu vede via]a ca
pe o simpl\ „valoare“ pe
care o poate evalua com-
parând-o cu alte lucruri
considerate de el pre]ioa-
se. Pentru el, via]a este
supremul datum, actul
`ntâi al existen]ei, care `i
dep\[e[te modestele put-
eri de `n]elegere [i care `i
las\ la dispozi]ie singura
atitudine normal\ `n fa]a
oric\rui dar: aceea de a
mul]umi [i de a se bucura
cu responsabilitate.
A[adar, via]a nu este o
marf\ sau un obiect de
schimb care poate fi pri-
mit, refuzat sau dat `na-
poi dup\ o vreme. Ea este
un bun fundamental, ce-
va pre]ios `n [i pentru si-
ne, prin voin]a Celui Care
a creat-o. Bun\tatea sau
„valoarea“ sa nu este de-
terminat\ de gradul de
utilitate `n raport cu al]i
oameni sau lucruri, nici
m\car de utilitatea sa im-
plicit\ pentru `ns\[i per-
soana care o tr\ie[te.
Fundamentul valorii sale
nu const\ `n sintagma
„pentru ca s\“, ci mai de-
grab\ `n „de la“. Faptul
c\ este rodul voin]ei di-
vine [i c\ ne-a fost oferit\
`n dar, este suficient pen-
tru a percepe ceva din
incomensurabilitatea val-
orii vie]ii.
Prin urmare, percep]ia
cre[tin\ asupra vie]ii
este, prin defini]ie, una
euharistic\, mul]umitoa-
re, recunosc\toare. Indi-
ferent cât de mult\ tris-
te]e, neputin]\ sau dure-
re ar con]ine, via]a nu
poate fi, din aceast\ per-
spectiv\, un subiect de
dezbatere axiologic\. Ea
este dat\ [i pentru ea
mul]umim. Chiar dac\,
nu de pu]ine ori, pentru
`ns\[i puterea de a mul-
]umi, tot de Sus trebuie
s\ cerem putere. a
 Duminic\, 14 decembrie 2008 3
„Acum, tr\im un timp `n care explozia informa]ional\ face s\ [tim mult [i multe, dar s\

Opinii cunoa[tem mai pu]in [i s\ `n]elegem prea pu]in sau deloc. Pe zi ce trece, vedem cum indi-
vidualismul sfâr[e[te, mai devreme sau mai târziu, prin a distruge individul, cum libertatea
devine, pe nesim]ite, libertate de a manipula sau a fi manipulat, `n care «sinele» se pierde
`ntr-o mare a relativismului, a efemerului, cu iluzia c\ se `mpline[te.“

LUMINA DIN CUV+NT
Ce e omul?
O, minune! Nu numai omul e o
minune, toate existen]ele câte
sunt `n jurul omului, f\cute de
Dumnezeu, deci nef\cute de om,
sunt minuni. Orice lucru pe care-l
prive[ti, din natura `nconjur\toa-
re, este o minune. Numai c\ noi,
tr\ind `ntre minuni, [i fiind noi
`n[ine o minune, a[a suntem de o-
bi[nui]i cu lucrurile din jurul nos-
tru `ncât nici nu ne mai minun\m
de ele. Ni se par ceva firesc.
Ni se pare firesc c\ dup\
`ntuneric vine lumina, c\ dup\
lumina zilei vine `ntunericul de
noapte, ni se par fire[ti schimb\-
rile anotimpurilor, [tim precizia
cu care se `ntâmpl\ toate aces-
tea; sunt taine toate acestea pen-
tru noi, dar nu le mai lu\m `n
seam\ pentru c\ tr\im `n ele,
ne-am pomenit `n ele, [i atunci,
dac\ le [tim de când suntem [i de
când am `nceput s\ pricepem, ni
se par lucruri obi[nuite. Or, `n
realitate, toate sunt minuni.
{i gândi]i-v\ cât sunt de com-
plicate lucrurile din jurul nostru;
orice f\ptur\ a lui Dumnezeu,
cât ar fi de mic\, e `n realitate o
minune prin faptul c\ este foarte
complicat\. Nu ne mai gândim la
ceea ce spune fizica, de pild\ de-
spre alc\tuirea atomului, nu ne
gândim la ceea ce spune botani-
ca, de pild\ despre alc\tuirea
polenului, a unui gr\unte de
polen, nu ne gândim la ceea ce
spun [tiin]ele naturii `n general
despre transform\rile care sunt
`n jurul nostru.
Sfântul Vasile cel Mare zice c\
Cel Care a f\cut chi]ii cei mari
din mare Acela este Care a f\cut
[i acul albinei. Cât e de mare chi-
tul [i cât e de mic\ albina; [i acul
albinei e f\cut tot de Cel Ce a
alc\tuit lumea aceasta. Numai
c\ noi nu [tim lucrurile acestea,
nu ne gândim la ele, nu le avem
`n vedere, nici nu suntem ori-
enta]i spre a[a ceva, ca s\ ne mi-
nun\m [i noi cu psalmistul [i s\
zicem: „M\rescu-Te c\ sunt mi-
nunat `ntocmit“, sau, privind lu-
crurile din jurul nostru, s\ zicem:
„Cât de minunate sunt lucrurile
Tale, Doamne, toate cu `n]elep-
ciune le-ai f\cut“ (Psalm 103, 25).
{i dac\ zicem - de multe ori
zicem ca o formul\ de ritual -, nu
ne rev\rs\m minunarea pe care
o avem; adic\ noi repet\m ni[te
cuvinte care, nefiind ale noastre,
nici nu exprim\ convingerile
noastre, ci sunt mai mult spuse
ca s\ ne `ndrepteze spre convin-
geri, spre noi convingeri, s\ ne
`nt\reasc\ `n convingerile pe
care `nc\ nu le avem, s\ ne aduc\
convingerile pe care nu le avem,
s\ ajungem [i noi la o intui]ie a
acestor realit\]i. Deci, nu numai
la cuno[tin]\ exterioar\, cuno[- Arhimandritul Teofil
tin]\ informativ\, ci s\ ajungem P|R|IAN, M\n\stirea
la o cuno[tin]\ l\untric\, la o Brâncoveanu - Sâmb\ta de
cuno[tin]\ structural\. a Sus, jude]ul Bra[ov

INVITATUL S|PT|M+NII augmentat\ de mass-media, du- EDITORIAL

ce la agravarea ei? E ca [i cum,
f\r\ s\ ne d\m seama, ne lep\-

A fi cre[tin, azi d\m de „sine“, `n fapt abando-

de Elena SOLUNCA
MOISE
La vremea lui, Mircea Vulc\-
nescu a st\ruit asupra a ceea ce
`nseamn\ s\ fii cre[tin `n lumea
contemporan\, constatând c\
„viziunea noastr\ asupra lumii
s-a `ntins parc\ `n l\]ime, dar s-
a turtit, a pierdut din `n\l]imea
vedeniei, care lega Universul
`ntreg de un rost, de o ]int\, de
un scop al `ntregii crea]ii“.
Acum, tr\im un timp `n care
explozia informa]ional\ face s\
[tim mult [i multe, dar s\ cu-
noa[tem mai pu]in [i s\ `n]e-
legem prea pu]in sau deloc. Pe zi
ce trece, vedem cum individua-
lismul sfâr[e[te, mai devreme
sau mai târziu, prin a distruge
individul, cum libertatea devine,
pe nesim]ite, libertate de a ma-
nipula sau a fi manipulat, `n
care „sinele“ se pierde `ntr-o ma-
re a relativismului, a efemeru-
lui, cu iluzia c\ se `mpline[te.
Citând-l pe Sfântul Ignatie Teo-
forul, un profesor de teologie
atr\gea aten]ia cât de important
este nu doar s\ te nume[ti cre[-
tin, ci s\ fii cre[tin, `ndemnând
s\ citim cât mai mult Predica de
pe Munte [i din Sfin]ii P\rin]i,
pentru a `n]elege actualitate
scrierilor lor. A[a este. Ne nu-
mim, pe bun\ dreptate, cre[tini
ortodoc[i, dar r\mâne mereu
Elena Solunca Moise,
publicist, redactor la revista „Academica“
deschis\ `ntrebarea: „Suntem cu
adev\rat cre[tini?“. {i apoi: „Cum
s\ fii, practic, cre[tin azi?“.
~ntrebarea este legitim\ dac\
lu\m `n considera]ie dezvoltarea
[tiin]ei [i a tehnologiei, precum [i
ritmul n\ucitor al schimb\rilor ca-
re, cum s-a spus, `ntrece aproape
capacitatea noastr\ de percepere.
R\spunsul `l afl\m `n „Iisus
Hristos sau restaurarea omului“
a p\rintelui Dumitru St\niloae,
`n care este accentuat\ „valoa-
rea persoanei (nu a individului!)
[i valoarea iubirii `ntre persoa-
ne“, care ne poate salva de toate
maladiile istoriei. Asta `nseam-
n\ „s\ respec]i persoana, s\ iu-
be[ti persoana, omul care este
chip al lui Dumnezeu…, s\ fii `n
comuniune cu persoana“. Iar
aceast\ comuniune este posibil\
numai prin taina iubirii, fapt
mai greu de `mplinit `n practica
vie]ii cotidiene, când substituim
(uneori incon[tient) idealul cu
interesele momentului ce ne pot
uni prin leg\turi efemere t=rân-
du-ne `n absurd. De aceea, se
poate `ntâmpla ca, numindu-ne
cre[tini, mergând [i respectând
rânduielile Bisericii, s\ nu fim
cu adev\rat cre[tini, s\ nu pu-
tem ie[i din cercul strâmt al pro-
priului nostru eu.
Cum ne-am putea explica alt-
fel faptul c\, de[i spunem c\
suntem cre[tini, travers\m o
criz\ moral\ a c\rei vizibilitate,
nându-l `ntr-o derutant\ confu-
zie a valorilor. Izvorât\ din tai-
na iubirii, „lep\darea de sine“ se
poate preface `n reg\sire de sine
(acel sine care, `n esen]\, e chi-
pul lui Dumnezeu din fiecare) a-
tunci când, dup\ cuvintele Mân-
tuitorului, ne lu\m crucea [i ~i
urm\m Lui. ~n transparen]a a-
cestei taine, a-]i iubi aproapele
este a-L l\sa pe Dumnezeu s\
iubeasc\ `n [i prin noi, `ndum-
nezeindu-ne, dup\ cum Hristos
~nsu[i S-a `nomenit pentru noi
to]i [i pentru fiecare, sim]ind
cum, dup\ cuvintele p\rintelui
St\niloae, „persoana infinit\
poate cobor` la persoana m\rgi-
nit\ [i o ridic\ `n infinitatea ei“.
Cu aceasta ne p\str\m `nc\
`n sublimul ideilor [i a ide-
alurilor [i `ntrebarea despre cum
s\ fii cre[tin `n fiecare zi r\mâne
deschis\. Cu ce s\ `ncepem, cu
ce s\ pornim? Fire[te, cu rug\-
ciunea, una cur\]at\ prin post [i
sporit\ prin fapte bune. Spunem
`n „Tat\l nostru“ „Fac\-se voia
Ta“, `n]elegând c\ voia Lui se
poate face [i prin fiecare dintre
noi, indiferent de vârst\, de
pozi]ie social\ sau profesional\.
{i iar\[i, cum?
Sfântul Efrem Sirul ne `nva]\
rug\ciunea: „Doamne [i St\pâne
al vie]ii mele, duhul trând\virii,
al griji de multe, al iubirii de
st\pânire [i al gr\irii `n de[ert
nu mi-l da mie. Iar duhul
cur\]iei, al gândului smerit, al
r\bd\rii [i al dragostei, mi-l
d\ruie[te mie, slugii Tale. A[a,
Doamne, ~mp\rate, d\ruie[te
s\-mi v\d gre[elile mele [i s\ nu
osândesc pe fratele meu“.
„S\ nu osândim“, adic\ s\ le
vedem, s\ `ncerc\m a `n]elege,
ca, la rându-ne, s\ nu le facem [i
s\ putem fi folositori `n duhul
iubirii. Atunci, chiar [i obi[nui-
tul „buna ziua“ se face rug\ciu-
ne. E ca o aducere-aminte mereu
a faptului c\ orice zi e un dar de
la Dumnezeu spre mântuire, c\
tot El ne d\ruie[te toate cele
necesare spre a cunoa[te, `n]ele-
ge [i dori s\ facem voia Lui, a[a
cum se face `n ceruri. ~ntre lu-
crurile necesare, libertatea pe
care o descifr\m dup\ cuvintele
Sfântul Apostol Pavel, cum c\
„toate ne sunt `ng\duite, dar nu
toate ne zidesc“, [i exerci]iul
neostoit al discern\mântului ne
ajut\ s\ le alegem pe cele folosi-
toare [i, prin ceea ce facem, s\
ne str\duim a fi `n cuprinderea
iubitoare a bun\t\]ii divine.
Str\bunii ne `nva]\ c\ „omul
sfin]e[te locul“, c\ el poate face,
cu ajutorul Domnului, voia Lui,
`ndumnezeind p\mântul din
care este f\cut [i pe cel pe care `l
locuie[te, `ntr-o prefigurare a
`mp\r\]iei lui Dumnezeu. {i
când ne sim]im cople[i]i de
„r\utatea zilei“, s\ ne amintim
cuvintele Mântuitorului: „Veni]i
la Mine to]i cei osteni]i [i `m-
pov\ra]i, [i Eu v\ voi odihni pe
voi“. {i s\ nu obosim a mul]umi
lui Dumnezeu pentru toate, iar
lauda adus\ Lui s\ fie una spre
`ndreptare. a
Moartea cea bun\?
de pr. Constantin STURZU
Pe 24 noiembrie, mai toat\ presa
prezenta un caz cutremur\tor: Eugen
Constantin Anghel, un t=n\r de doar
29 de ani, `i cerea pre[edintelui Traian
B\sescu s\ `i aprobe eutanasierea. Ast-
fel, a aflat o ]ar\ `ntreag\ despre dra-
ma unui t=n\r orfan din Rom=nia de
azi. Abandonat de mic `ntr-un orfelinat
din Piatra-Neam], Eugen Anghel a
venit la 23 de ani `n Constan]a pentru
a munci la {antierul Naval. Deja avea
primele simptome ale unor boli care,
`ncet, dar sigur, aveau s\-i cople[easc\
trupul. Complica]iile medicale ale ca-
zului s\u, durerile insuportabile, dar
mai ales g=ndul c\ nu mai are [anse s\
supravie]uiasc\ (era pe lista celor care
a[teptau un transplant de ficat) l-au
determinat s\ cear\ eutanasierea.
Prietenii au relatat presei c\ l-au
v\zut `n ultima vreme extrem de trist,
ba chiar c\ ar fi avut momente `n care
privea ab\tut trecerea trenurilor, suge-
r=nd c\ ar fi avut la un moment dat in-
ten]ia de a se sinucide. Am `ns\ convin-
gerea c\, `n realitate, Eugen Anghel nu
a vrut s\ fac\ acest gest, ci doar s\
atrag\ aten]ia asupra sa. Relevant\
este [i una dintre declara]iile pe are le-
a f\cut unui cotidian central, la pu]in\
vreme dup\ ce s-a aflat de inedita sa
solicitare: „{tiam c\ autorit\]ile nu vor
ridica nici un deget, de aceea am f\cut
[i peti]ia. {i dac\ mor... la boala de care
suf\r eu... Nu vreau s\ m\ sinucid,
pentru c\ vreau s\ merg pe lumea cea-
lalt\ cu mâinile curate“.
De altfel, chiar `n respectiva peti]ie,
Eugen mai degrab\ `[i striga disper-
area [i dorin]a de a p\r\si aceast\ „va-
le a pl=ngerii“ dec=t `[i argumenta a[a-
zisele tendin]e sinuciga[e: „Nu [tiu [i
nu cunosc vreo lege care s\ m\ ajute s\
plec mai repede din aceast\ lume. De
ce s\ mai tr\iesc, de ce s\-i mai chinui
pe cei din jur? De ce s\ mai fiu o povar\
pentru acest p\m=nt rece? Vreau s\
plec mai repede, vreau s\ ajung `n rai.
Poate acolo `nv\] s\ z=mbesc din nou“.
Sunt cuvinte pe care cu greu le po]i cat-
aloga. ~n fa]a unei astfel de dureri nu
po]i dec=t s\ taci [i s\ te cutremuri.
Cuvintele sale ne aduc aminte de unul
dintre drep]ii Vechiului Testament
care a `nfruntat, parc\, toate suferin]e-
le posibile: Iov. Din cuvintele sale t=n-
guitoare rostite de pe gr\mada de gu-
noi din afara ora[ului r\zbate dorin]a
de a vedea c=t mai repede `ncheiat\ o
via]\ ce devenise insuportabil\: „Mai
pot s\ n\d\jduiesc? ~mp\r\]ia mor]ii
este casa mea, culcu[ul meu l-am `ntins
`n inima `ntunericului“ (Iov 17, 13).
Atunci c=nd acest p\m=nt ne pune `n
fa]\ doar suferin]\ [i durere ce par a nu
mai avea un cap\t, nu e nimic mai firesc
dec=t s\ te g=nde[ti la moarte ca la o
mare binecuv=ntare, s\ o prive[ti cu
drag, nu cu fric\, s\ o dore[ti ca pe su-
prema alinare. Astfel de g=nduri nu au
`ns\ nimic cu cele ale unui sinuciga[.
Chiar dac\ exist\ multe similitudini,
`ntre un om care-[i dore[te un sf=r[it
grabnic, dar care s\ fie r=nduit de
Dumnezeu, [i unul care din dezn\dejde
ia decizia de a-[i curma zilele este o
diferen]\ uria[\. Faptul c\ acum este
denumit eutanasie (provenind din limba
greac\, unde `nseamn\ „moarte bun\“),
nu schimb\ cu nimic esen]a actului de a
curma o via]\ prin decizie omeneasc\ [i
nu la momentul r=nduit de Dumnezeu.
Dup\ ce a trimis respectiva peti]ie,
Eugen Anghel a recunoscut c\ nu are,
de fapt, puterea de a merge p=n\ la
cap\t, ci doar a vrut s\ atrag\ aten]ia
lumii asupra sa. Cu siguran]\, faptul
c\ a renun]at la ideea eutanasiei (dac\
a avut-o, cu adev\rat, vreodat\) a fost
determinat [i de discu]ia pe care a avut-
o cu reprezentan]ii Bisericii - `n special
cu IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomi-
sului -, care au promis c\ vor face tot
posibilul pentru a-i asigura tratamen-
tul [i transplantul de care avea nevoie.
Acest gest, cu adev\rat p\rintesc, f\cut
fa]\ de un orfan, a ar\tat c\ Biserica
nu se mul]ume[te s\-[i precizeze pozi-
]ia [i s\-[i sus]in\ la nivel discursiv
principiile milenare, ci se [i implic\
efectiv pentru a aduce m=ng=iere, pen-
tru a alina suferin]ele credincio[ilor s\i.
Numai c\, la scurt\ vreme, pe 29
noiembrie, Dumnezeu a r=nduit s\
curme suferin]ele robului s\u Eugen
Constantin [i l-a chemat `n `mp\r\]ia
Sa. Vestea mor]ii sale m-a cutremurat.
Primul g=nd pe care l-am avut pe c=nd
ascultam la radio [tirea a fost acesta:
dac\, Doamne fere[te, acel t=n\r [i-ar
fi dus p=n\ la cap\t g=ndul [i chiar ar
fi insistat s\ fie eutanasiat sau, mai
r\u, [i-ar fi pus cap\t zilelor (gest pe
care, dup\ c=te am aflat, nu putea fi
`mpiedicat s\-l fac\)? Un gest sinu-
ciga[, `n]elegem acum, nu f\cea dec=t
s\ scurteze cu c=teva zile o via]\ care
oricum se apropia de final. Iat\, `ns\,
c\ doar dup\ `nc\ c=teva zile de sufe-
rin]\ `ndurat\, Dumnezeu a decis c\ e
momentul s\-i curme durerea. Aceast\
moarte (oarecum) subit\ este cea mai
puternic\ palm\ primit\ de cei care, `n
r\stimpul dintre 24 [i 29 noiembrie, au
sus]inut c\ t=n\rul din Constan]a are
dreptul „s\ sting\ lumina“ pentru a fi
scutit de suferin]e; e argumentul cel
mai puternic al faptului c\ trebuie s\
ne `ncredin]\m cu totul Celui Care ne-
a dat via]\, p=n\ la cap\t.
{i pentru a `ncheia `ntr-un alt reg-
istru acest editorial, vreau s\ v\ re-
latez un alt caz, oarecum asem\n\tor
cu al lui Eugen Anghel, dar cu un final
diferit. O cuno[tin]\ mai veche de-a
mea a fost nu demult chinuit\ de
g=ndul de a cere s\ fie eutanasiat\ `n
cazul `n care opera]ia pe care urma s\
o fac\ nu ar fi avut succes. Medicii o
avertizaser\ c\ exist\ [anse de a
supravie]ui, dar exist\ [i riscul, destul
de ridicat, de a r\m=ne imobilizat\ la
pat pe via]\. Nedorind s\ fie un chin
pentru cei din jur, doamna respectiv\
c\uta s\ vad\ ce [anse sunt de a fi eu-
tanasiat\, `n caz c\ opera]ia nu reu[ea.
A fost convins\ `ns\ s\ renun]e la acest
g=nd, a mers la un duhovnic [i s-a
spovedit, l\s=ndu-se cu totul `n voia lui
Dumnezeu. Opera]ia s-a desf\[urat `n
str\in\tate [i a reu[it, iar acum se
g=nde[te c\, dac\ [i-ar fi dus p=n\ la
cap\t g=ndul ini]ial, acum ar avea mari
mustr\ri de con[tiin]\ pentru ne-
credin]a sa.
Dou\ cazuri, dou\ finaluri diferite,
dar acela[i g=nd: trebuie s\ avem
credin]\ p=n\ la cap\t `n ceea ce ne
h\r\ze[te Dumnezeu fiec\ruia dintre
noi. „Moartea cea bun\“ nu este eu-
tanasia, ci, indiferent de formele sale,
acea moarte pe care o primim din
m=inile Domnului, nu din m=inile oa-
menilor. Nou\ nu ne r\m=ne dec=t s\
sper\m c\ vom avea puterea de a
spune atunci, precum M=ntuitorul pe
cruce: „~n m=inile Tale `ncredin]ez
duhul Meu“ (Luca 23, 46). {i astfel
facem din moarte o punte c\tre o lume
`n care „nu este durere, nici `ntristare,
nici suspin“. a
4 Duminic\, 14 decembrie 2008

„M\re[te pe Domnul cel care rabd\ `ncerc\rile pentru buna credin]\ cu mintea
Cuv=nt treaz\, cu gând `nalt [i slobod. Mai m\re[te apoi pe Domnul cel care prive[te cu suflet
mare [i cu gânduri adânci m\re]iile crea]iei, ca din m\re]ia [i frumuse]ea creaturilor s\

de `n]elepciune contemple pe Creatorul lor. Cu cât vei c\uta s\ adânce[ti mai mult ra]iunile pentru care
au fost f\cute existen]ele [i ra]iunile dup\ care se conduc, cu atât mai mult vei
contempla m\re]ia Domnului; [i, pe cât `]i va sta `n putin]\, vei m\ri pe Domnul.“

Cine se poate ruga ne`ncetat? gheaz\. C\ci, `n cele mai laudele sale `n alt\ parte, fost mai blând decât to]i spune acela? „Tulburatu-s-a
~ndemnuri biblice precum „Ruga]i-v\ multe cazuri, majoritatea ca [i cum nu i-ar fi de ajuns oamenii de pe p\mânt. de mânie ochiul meu“. Dar
`nchipuirilor din timpul invocarea Domnului pentru tulbur\ ochiul sufletului
ne`ncetat!“ sau „L\uda]i pe Domnul `n toat\ somnului sunt ecouri ale a covâr[i orice slav\ [i str\- nu numai mânia, ci [i
„M\ri]i pe Domnul
vremea!“ ar putea crea impresia c\ scopul gândirii din timpul zilei. lucire? Deci, „`ntru Domnul pofta, la[itatea [i invidia;
„~ntru Domnul se va l\uda se va l\uda sufletul meu. `mpreun\ cu mine“ [i, pe scurt, toate patimile
vie]ii cre[tine este unul eminamente sufletul meu“. S\ aud\ cei blânzi [i s\ se z\p\cesc [i tulbur\ vede-
„Nimeni, spune David, Spre sl\virea Domnului, rea clar\ a sufletului. Du-
contemplativ. Dac\ lu\m `n considerare s\ nu m\ laude c\ am
veseleasc\“ (Psalm 33, 2),
psalmistul ia un cor po- p\ cum cu ochii tulburi nu
„pentru c\ f\r\ de r\zboi,
parabolele al c\ror mesaj poate fi sintetizat `n sc\pat de primejdii da- spune David, am dobândit trivit lui. „Nimeni din cei putem vedea clar cele din
torit\ gândului meu! C\ mântuirea, numai pentru care fac tulbur\ri, spune jurul nostru, tot a[a, nici
`ndemnul „Priveghea]i!“, atunci avem o mântuirea nu-i nici `n pu- David, nici din cei zgo- cu o inim\ tulburat\ nu
c\ mi s-a schimbat fa]a, fi-
confirmare `n plus a faptului c\ idealul vie]ii terea omului, nici `n `n]e- ind `n[ela]i du[manii mei moto[i, nici din cei care-[i putem ajunge la `n]ele-
lepciunea lui, ci `n harul prin `mpreun\-lucrarea lui a]â]\ sufletul cu patimile gerea adev\rului. Trebuie
cre[tine este unul exprimat prin starea de lui Dumnezeu“. „S\ nu se Dumnezeu. S\ aud\ cei trupului s\ nu se amestece s\ te `ndep\rtezi de lucru-
veghe `ntru lauda lui Dumnezeu. laude, spune Scriptura, cel blânzi c\ este cu putin]\ ca cu mine, ci voi cei blânzi, rile din lume [i s\ nu in-
bogat cu bog\]ia lui, nici [i cei ce stau lini[ti]i s\ voi care a]i f\cut sufletul troduci `n sufletul t\u gân-
Cu toate acestea, nici unul dintre preceptele cel `n]elept cu `n]elepci- ridice trofee [i s\ fie de-
vostru tare [i statornic, voi duri str\ine nici cu ochii,
amintite nu ignor\ latura activ\ [i permanent unea lui, nici cel tare cu care a]i scuturat de pe voi nici cu urechile, nici cu
clara]i biruitori; [i s\ se
t\ria lui, ci `n aceasta s\ se trând\via [i somnolen]a vreun alt sim]. Luptele pe
veseleasc\, fiind `nt\ri]i
alert\ a vie]ii cotidiene. Sfântul Vasile cel Mare, laude cel ce se laud\ - `n a prin exemplul meu de pu-
pentru `mplinirea `ndato- care le dau gândurile cele
`n]elege [i a cunoa[te pe ririlor, voi m\ri]i pe Dom- trupe[ti umplu cele din\-
`ntr-unul dintre comentariile sale la Psalmi, din Domnul Dumnezeul lui“
terea blânde]ii. Am luat nul `mpreun\ cu mine“. untru ale omului cu zgo-
acest har de la Dumnezeu
care prezent\m `n continuare un fragment, nu (Ieremia 9, 22,23). pentru c\ am fost blând“.
M\re[te pe Domnul cel mote net\cute [i cu r\scoa-
care rabd\ `ncerc\rile pen- le nepotolite.
neag\ importan]a vie]ii active. Dimpotriv\, el „Adu-}i aminte, Doamne, tru buna credin]\ cu Proorocul David spune: „A-
„Cea mai mare dintre de David [i de toat\ blân-
consider\ c\ lauda adus\ lui Dumnezeu poate de]ea lui!“.
mintea treaz\, cu gând ceasta s-o aud\ cei blânzi,
virtu]i este `nalt [i slobod. Mai m\re[- c\ `n acel timp greu, când
deveni o permanen]\ interioar\, o a doua natur\ Cea mai mare dintre te apoi pe Domnul cel care toat\ mânia celor ce m\
blânde]ea“ virtu]i este blânde]ea; de prive[te cu suflet mare [i
care, p\strat\ [i cultivat\, poate coexista cu aceea a [i fost pus\ `ntre cu gânduri adânci m\re-
urau era pornit\ `mpotriva
Uit\-te acum cum apos- mea, când orice mân\ era
tumultul, uneori necru]\tor, al vie]ii. ~n acest fel, tolul laud\ pe `mpreun\-
fericiri: „Ferici]i cei blânzi, ]iile crea]iei, ca din m\re- `narmat\ asupra mea, când
spune Domnul, c\ aceia ]ia [i frumuse]ea creatu- eram gol [i ne`narmat [i
spune marele p\rinte [i teolog capadocian, lucr\torii Evangheliei: „Ca- vor mo[teni p\mântul“. C\ rilor s\ contemple pe Crea- m\ a[teptam la orice chin
re este `mpreun\ rob [i slu- p\mântul acela, Ierusali-
„dreptul, fie de m\nânc\, fie de bea, pe toate le jitor al vostru `n Domnul“ mul cel ceresc, nu este pra-
torul lor. Cu cât vei c\uta din partea du[manilor mei,
(Coloseni 4, 7). Dac\ cineva s\ adânce[ti mai mult ra- atunci nu mi-am tulburat
face spre slava lui Dumnezeu“. se laud\ cu frumuse]ea
da de r\zboi a celor ce ]iunile pentru care au fost gândurile cu teama, nu mi-
lupt\, ci mo[tenire pe care f\cute existen]ele [i ra]iu- am `ndep\rtat inima de
trupului sau cu str\lucirea
Când spune c\ ~l va s\ gura, ca s\ primim mai p\rin]ilor, atunci sufletul o primesc b\rba]ii `nde- nile dup\ care se conduc, Dumnezeu, nu m-am dez-
l\uda pe Domnul pururea, din bel[ug hrana adev\ru- lui nu se laud\ `n Domnul; lung r\bd\tori [i blânzi. cu atât mai mult vei con- n\d\jduit de mântuirea
proorocul David pare c\ lui, c\ci zice: „L\rge[te gura unul ca acesta se laud\ cu Cuvintele „s\ aud\ cei templa m\re]ia Domnului; mea, ci am c\utat pe Dom-
f\g\duie[te un lucru im- [i o voi umple!“. de[ert\ciuni. Nu au ceva blânzi“ sunt la fel ca [i cu- [i, pe cât `]i va sta `n pu- nul. Nu L-am c\utat a[a de
posibil. Cum se poate ca Se poate, dar, s\ se nu- vrednic de laud\ nici cei vintele „ucenicii lui Hris- tin]\, vei m\ri pe Domnul. mântuial\, nu mi-am pus o
lauda lui Dumnezeu s\ fie measc\ laud\ a lui Dum- care practic\ artele medii: tos“. Poate c\ David a voit Dar pentru c\ o singur\ n\dejde trec\toare `n El, ci
pururea `n gura omului? nezeu ideea despre Dum- conduc\torii, doctorii, ora- ca, `n chip profetic, s\ minte [i cercetarea unui L-am c\utat cu st\ruin]\.
C\ci, când gr\ie[te vorbe nezeu care este continu\ torii sau arhitec]ii, care ajung\ pân\ la noi minu- singur om nu sunt `ndes- Da, L-am c\utat cu st\-
obi[nuite [i lume[ti, nu are `n suflet, care este `ntip\- construiesc cet\]i, sau pi- nea binefacerii pe care a tul\toare s\ `n]eleag\ cât ruin]\, pentru c\ mai mult
lauda lui Dumnezeu `n gu- rit\ o dat\ pentru tot- ramide, sau labirinturi, sau f\cut-o Dumnezeu cu el. de pu]in m\re]iile lui spun aceste cuvinte decât
ra lui. Când doarme, tace deauna [i este oarecum alte construc]ii costisitoare S\ aud\ de aceast\ bine- Dumnezeu, psalmistul ia cuvintele «L-am c\utat»,
negre[it. Iar când m\nân- pecetluit\ `n partea con- sau construc]ii colosale de facere [i cei care, dup\ pe to]i blânzii pentru s\- dup\ cum mai mult spune
c\ [i bea, cum va scoate duc\toare a sufletului. Se cl\diri. Cei care se laud\ cu multe genera]ii, au s\ vâr[irea `ndeob[te a aces- «cercetare st\ruitoare» de-
gura lui laud\? poate, dup\ cum sf\tuie[te acestea n-au sufletul lor `n ajung\ ucenici ai lui Hris- tei lucr\ri. C\ trebuie s\ cât «cercetare»“. David,
Fa]\ de acestea spunem c\ apostolul, ca omul vrednic Domnul. Ne este de ajuns tos! Pe ace[tia i-a numit ne sc\p\m cu totul de zgo- prin cuvintele „c\utare st\-
este [i o gur\ spiritual\, a s\ le fac\ pe toate spre nou\ pentru orice alt\ „blânzi“; lor le-a spus Dom- motele din afar\ [i s\ fa- ruitoare“ arat\ lini[tea [i
omului din\untru, cu care o- slava lui Dumnezeu, `ncât vrednicie c\ ne numim robi nul: „~nv\]a]i de la Mine c\ cem lini[te des\vâr[it\ `n netulburarea sufletului
mul se hr\ne[te, participând orice fapt\, orice cuvânt [i ai unui St\pân ca Acesta. sunt blând [i smerit cu in- locul cel tainic de sfat al in- s\u. (Texte selectate din Sf.
la Cuvântul vie]ii, Care este orice lucrare intelectual\ Oare nu se va l\uda tare ima“. Sunt numi]i „blânzi“ imii, pentru ca a[a s\ con- Vasile cel Mare, Omilii la
pâinea pogorât\ din cer. s\ aib\ `n ea puterea unul care sluje[te `mp\ra- cei cu moravurile potolite, templ\m adev\rul. Psalmi, `n volumul Scrieri,
Despre gura aceea spune [i laudei? C\ci dreptul, fie de tului, pentru c\ a fost pus cei slobozi de orice patim\, Ascult\ pe cel care-[i Ed. I.B.M.B.O.R., Bucu-
profetul: „Deschis-am gura m\nânc\, fie de bea, pe `n acea treapt\ de slujire? pentru c\ nu au `n su- m\rturise[te p\catul! Ce re[ti, 1986)
mea [i am tras duh“ (Psalm toate le face spre slava lui Dar cel care a fost `nvred- fletele lor nici o tulburare.
118, 131); iar Domnul ne Dumnezeu. Unul ca acesta nicit s\ slujeasc\ lui Dum- De aceea, Scriptura m\r- Pagin\ coordonat\ de Ionu] BURSUC
`ndeamn\ s\ avem deschi- doarme, dar inima lui ve- nezeu va c\uta, oare, turise[te despre Moise c\ a
 Duminic\, 14 decembrie 2008 5
„S\ lu\m cazul unui cre[tin oarecare. ~l vedem c\ se apropie de scaunul
Evanghelia Spovedaniei `ntristat, [ov\ielnic, dezn\d\jduit, chiar `ntunecat la fa]\, parc\
nehot\rât s\ spun\ totul, parc\ ne`ncrez\tor c\ preotul poate s\-l `mpace cu
Dumnezeu, cu semenii [i, mai ales, cu sine... Dup\ `ncurajarea fireasc\ pe
de duminic\ care i-o facem, dac\ cre[tinul respectiv se hot\r\[te s\ fie sincer [i s\ nu
ascund\ nimic, se `ntrez\re[te deja o raz\ de lumin\ pe chipul s\u.“

~n `mp\r\]ia cerurilor este loc pentru toat\ lumea

re au r\spuns chem\rii tunci când ne cumine- z\ de lumin\ pe chipul de a tr\i“, expresie tot
Evanghelia Duminicii a XXVIII-a dup\ Rusalii Domnului, spre deosebire c\m, adic\ „gust\m din s\u. Iar pe m\sur\ ce-[i mai des invocat\, parc\,
(a Sfin]ilor Str\mo[i) de mul]i dintre c\rturarii Cina Lui“. ~ns\, trebuie descarc\ poverile de pe ast\zi, de c\tre cei care
[i fariseii infatua]i care s\ ad\ug\m: bucuria este suflet, cu fiecare p\cat doresc s\ se ridice dea-
Luca 14, 16-2 24 au r\mas cu „]arina [i cu autentic\ numai atunci m\rturisit, lumina [i supra biologicului. Desi-
16. Iar El i-a zis: Un om oarecare a f\cut cin\ boii...“ Faptul c\ sluji- când lu\m Sfânta ~mp\r- transfigurarea apar tot gur, nu ne opre[te ni-
mare [i a chemat pe mul]i; torul afirm\ c\, de[i au t\[anie, dup\ ce ne-am mai evidente. meni s\ ne bucur\m [i
17. {i a trimis la ceasul cinei pe sluga sa, ca s\ venit mul]i la cin\, „tot preg\tit cum se cuvine, La sfâr[it, când nu i-a de cele p\mânte[ti, cu
spun\ celor chema]i: Veni]i, c\, iat\, toate sunt gata. mai este loc“, arat\ c\ `n printr-o spovedanie sin- mai r\mas nimic de as- m\sur\ bine`n]eles: de
18. {i au `nceput unul câte unul, s\-[i cear\ ier- Biseric\ ([i `n `mp\r\]ia cer\ [i complet\, prin `m- cuns (sau cel pu]in nu-[i ]arini, de gospod\rie, de
tare. Cel dintâi i-a zis: }arin\ am cump\rat [i am cerurilor) este loc pentru p\care cu semenii, prin mai aminte[te), dup\ familie etc. Ne bucur\m
nevoie s\ ies ca s-o v\d; te rog, iart\-m\. toat\ lumea. C\ci ~nsu[i `mplinirea canonului de dezlegarea primit\, plea- firesc atunci când am
19. {i altul a zis: Cinci perechi de boi am cum- Mântuitorul a spus-o, cu rug\ciune, al canonului c\ alt om decât a venit: reu[it `n serviciu, sau
p\rat [i m\ duc s\-i `ncerc; te rog, iart\-m\. alt prilej: „~n Casa Tat\- primit de la duhovnic etc. de[i aceea[i persoan\, am agonisit un b\nu]
20. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat [i de ace- lui Meu, multe l\ca[uri preotul vede acum un pentru a ne hr\ni [i a
ea nu pot veni. sunt, iar de nu, v-a[ fi chip frumos, plin de n\- `mbr\ca pruncii. Dar nu
21. {i `ntorcându-se, sluga a spus st\pânului s\u Lumina de la dejde [i de bucurie, un se pot compara aceste
spus. M\ duc s\ v\ g\-
acestea. Atunci, mâniindu-se, st\pânul casei a zis: tesc loc“ (Ioan 14, 2). Tri- spovedanie chip transfigurat de lumi- bucurii cu fericirea pe
Ie[i `ndat\ `n pie]ele [i uli]ele cet\]ii [i pe s\raci, [i miterea slugii la „dru- na harului. Pân\ s\ se a- care o sim]im atunci
pe neputincio[i, [i pe orbi, [i pe [chiopi adu-i aici. ~n calitate de duhovnic, propie, `ns\, de Sfântul când am ajutat un alt se-
muri [i garduri“ `nseam- ne-a fost dat s\ vedem `n
22. {i a zis sluga: Doamne, s-a f\cut precum ai n\ chemarea la mântuire Potir, acel om [tie c\ mai men decât cei din fami-
poruncit [i tot mai este loc. momentul `mp\rt\[irii are unele lucruri de f\- lie: un vecin, un orfan, o
a tuturor neamurilor, din fa]a sfântului altar,
23. {i a zis st\pânul c\tre slug\: Ie[i la drumuri [i prin Sfin]ii Apostoli [i ur- cut: s\ se `mpace cu cei pe v\duv\, un bolnav etc.
la garduri [i sile[te s\ intre, ca s\ mi se umple casa, nu de pu]ine ori, atâtea care i-a sup\rat, s\ `n- {i atunci, e bine s\ [tim,
ma[ii lor. chipuri luminoase ale
24. C\ci zic vou\: Nici unul din b\rba]ii aceia toarc\ orice datorie are bucuria gust\rii din Cina
care au fost chema]i nu va gusta din cina mea. cre[tinilor care gust\ din fa]\ de cineva, s\-i ajute euharistic\ poate fi pre-
Promisiunea Cina Domnului, transfi- pe cei s\rmani cu faptele gustat\ `n toate zilele
nism, la care au fost invi- din avertisment gurate de o frumuse]e i- milosteniei lui, s\-[i fac\ vie]ii noastre, dac\ tr\-
ta]i, cum se cunoa[te, mai nefabil\! Aceast\ bucurie rug\ciunile, canonul etc. im nu doar pentru noi, ci
de pr. prof. univ. dr. Pericopa evanghelic\ [i transfigurare se `ntre- Chipul s\u luminat prin [i pentru semeni. Aceas-
`ntâi fiii poporului ales.
Vasile GORDON „Sluga“ trimis\ repre- se `ncheie cu un avertis- z\re[te oarecum, de fapt, Taina Spovedaniei, dar [i ta este, de fapt, adev\rata
zint\ pe proorocii Vechiu- ment `nfrico[\tor: „Nici `n clipele spovedaniei, u- prin cele pomenite mai bucurie de a tr\i!
Trecând odat\ avva unul dintre acei b\rba]i neori chiar [i mai `nainte. Cu aceste sim]\minte
Macarie cu fra]ii prin E- lui Testament, dintre ca- sus, devine, apoi, str\lu-
re Sf. Ioan Botez\torul a (care M-au refuzat, n.n.) Ce spunem noi acum nu citor `n clipa Sfintei ~m- ne apropiem de sl\vita
gipt, a auzit pe un copil nu va gusta din Cina v\ este total necunoscut, Na[tere a Domnului, cu
zicând mamei sale: „Ma- fost ultimul. Motivele p\rt\[anii. El nu se vede,
pentru care au refuzat Ci- Mea!“ Ei bine, a[a va fi, dar nici nu ave]i cum ve- c\ci nu are oglind\ s\ se n\dejde [i bucurie, `n-
m\, un bogat m\ iube[te deoarece cuvântul Dom- dea ceea ce vede duhovni- demnându-v\ [i `ndem-
pe mine [i eu `l ur\sc pe na, semnific\ ata[amen- priveasc\, dar preotul `l
tul prioritar fa]\ de cele nului `ntruchipeaz\ `n- cul, ca slujitor al celor do- vede [i se bucur\, [i se lu- nându-ne s\ r\spundem
el, dar un s\rac m\ ur\[- mai `ntâi chem\rii la Ci-
te [i eu `l iubesc...“. {i au- p\mânte[ti. Unii exege]i totdeauna adev\rul. Pen- u\ mari Sfinte Taine. mineaz\ de bucuria [i lu-
chiar identific\ „]arina“ tru mângâierea noastr\ S\ lu\m cazul unui mina lui. Iar aceast\ gus- na Lui, Cin\ pentru care
zind avva Macarie, s-a
minunat! {i l-au `ntrebat cu lumea, „boii“ cu cele vrem s\ vedem, `ns\, as- cre[tin oarecare. ~l vedem tare din Cina euharistic\ S-a `ntrupat [i a `nteme-
fra]ii: „Ce `nseamn\ a- cinci sim]uri, „femeia“ cu pectul pozitiv, `ncuraja- c\ se apropie de scaunul este, de fapt, o pregustare iat Biserica, spre a ne
ceast\ gr\ire a copilului, mintea pornit\ doar spre tor al acestei pilde evan- Spovedaniei `ntristat, [o- a bucuriei din `mp\r\]ia mântui. De vom auzi che-
p\rinte, pentru care te-ai cele de jos. ghelice. Adic\, s\ `n]ele- v\ielnic, dezn\d\jduit, cerurilor. marea Lui [i de vom r\s-
minunat?“. {i le-a zis lor „Pie]ele [i uli]ele cet\- gem a[a: dac\ Domnul a chiar `ntunecat la fa]\, punde a[a cum se cuvine,
b\trânul: „Cu adev\rat, ]ii“, cu s\raci, orbi, [chiopi zis c\ cei ce I-au refuzat parc\ nehot\rât s\ spu- Bucurii [i bucurii nu ni se vor spune acele
Domnul nostru este bogat etc., exprim\ bun\voin]a chemarea nu vor gusta n\ totul, parc\ ne`ncre- `nfrico[\toare cuvinte:
[i ne iube[te pe noi [i nu St\pânului-Dumnezeu de din Cin\, `nseamn\ c\ cei z\tor c\ preotul poate s\-l Mergând pu]in mai „Nici unul din acei b\r-
voim s\-L ascult\m. Iar a mântui [i pe cel mai care r\spund chem\rii se `mpace cu Dumnezeu, cu departe pe acest itinerar ba]i care au fost chema]i
vr\jma[ul nostru, diavo- dec\zut dintre oameni, vor bucura de osp\]ul eu- semenii [i, mai ales, cu si- dinspre Potir spre via]a nu va gusta din Cina
lul, este s\rac [i ne ur\[te chiar [i pe cel care se haristic, vor fi ferici]i s\ ne... Dup\ `ncurajarea fi- zilnic\, e bine s\ ne d\m Mea“, ci :To]i cre[tinii ca-
pe noi, `ns\ iubim necu- zbate `n mizeria p\ca- cineze la Masa Lui. {i nu reasc\ pe care i-o facem, seama c\ bucuria Cinei re au fost chema]i [i au
r\]ia lui... tului. ~n cazul acesta, este ([i nici nu poate fi i- dac\ cre[tinul respectiv poate fi pregustat\ chiar auzit, [i au r\spuns, [i s-au
concret, „s\racii, [chiopii“ maginat\!) o bucurie mai se hot\r\[te s\ fie sincer `nainte de Spovedanie [i g\tit cum se cuvine, vor
etc. reprezint\ [i pe acei mare `n lumea aceasta, [i s\ nu ascund\ nimic, ~mp\rt\[anie. Auzim a- gusta cu bucurie din Cina
Parabola descifrat\ iudei simpli [i smeri]i, ca- decât cea tr\it\ de noi a- se `ntrez\re[te deja o ra- desea sintagma „bucuria Mea!“. a
Am `nceput cu aceast\
pild\ a Patericului egip-
tean, `ntrucât ilustreaz\
foarte bine mesajul Evan-
gheliei rânduite pentru a-
ceast\ duminic\, dumini-
c\ preg\titoare pentru
Na[terea Domnului.
A[a cum citim `n Evan-
ghelie, mul]i dintre cei
chema]i de Dumnezeu la
„Cina cea Mare“ au refu-
zat s\ vin\, preferând
chemarea spre cele trec\-
toare, f\cut\ de… Sata-
na. Iat\, a[adar, c\ este
respins\ invita]ia „boga-
tului“ iubitor, `n schim-
bul ascult\rii de „s\ra-
cul“ care ur\[te.
S\ facem mai `ntâi o mi-
c\ tâlcuire a pericopei, iar
apoi o descriere scurt\ a ce
`nseamn\ bucuria gust\rii
din Cina Domnului.
Omul care a f\cut Cina
este Dumnezeu-Tat\l.
„Cina“ `nseamn\ Sfânta
~mp\rt\[anie, medica-
ment pentru nemurire,
cum spun Sfin]ii P\rin]i,
care-i „hr\ne[te“ pe cre[-
tini `n Sfânta Biseric\,
preg\tindu-i pentru ve[-
nicie. Faptul c\ „Omul,
St\pânul“ i-a chemat „pe
mul]i“, arat\ universali-
tatea mântuirii, `ntrucât
„Dumnezeu voie[te ca to]i
oamenii s\ se mântuiasc\
[i la cuno[tin]a adev\ru-
lui s\ vin\“ (I Tim. 2, 4).
„Ceasul cinei“ `nseamn\
vremea chem\rii la poc\-
in]\ [i, apoi, la cre[ti-
6 Duminic\, 14 decembrie 2008

Documentar

Sfin]ii P\rin]i, f\uritori de cultur\ [i literatur\

Literatura patristic\ a influen]at
profund literatura Evului Mediu,
care, `n diferite privin]e, nu e decât
o sistematizare sau un comentariu
al celei patristice, mai ales `n
R\s\rit. P\rin]ii au influen]at
substan]ial [i unele literaturi
moderne, de pild\ cea francez\,
german\, rus\, italian\, englez\
sau scandinav\. Toate aceste
scrieri au un farmec propriu care
incit\ la a fi citite, aprofundate [i
studiate. Literatura patristic\ se
poate felicita c\ lucrarea ei ini]iat\
acum 2.000 de ani, perfec]ionat\
f\r\ `ncetare, continu\ s\ se
impun\ [i ast\zi `ntr-o cultur\
mereu cre[tin\, dar [i `n culturi
mai pu]in cre[tine, care deriv\ sau
numai se inspir\ dintr-`nsa.

au p\strat [i transmis lu- m\r impresionant de stu-

de diac. Liviu PETCU
Sfin]ii P\rin]i au pus
`nceputul unor culturi na-
]ionale, ca cea armean\,
georgian\, got\, copt\,
slav\. Unii dintre ei au
creat alfabete `n limba
]\rii lor, au tradus Biblia
[i opere apar]inând unor
scriitori cu renume, com-
puse `n diferite limbi. U-
neori, ei s-au constituit `n
echipe de traduc\tori care
au transpus `n limba lor
mari bog\]ii de gândire,
evlavie [i literatur\ ritu-
al\ elaborate de alte
popoare cre[tine. Unii
scriu istoria propriei lor
]\ri, cum e cazul atâtor is-
torici armeni, precum
Faust de Bizan], Laz\r de
Farpi, Moise din Corene
etc., sau cu Grigorie de
Tours, autorul primei is-
torii a francilor. Un Ori-
gen, un Eusebiu, un Sfânt
Vasile, un Ieronim, un
Augustin sau un Sfânt
Ioan Damaschinul - valo-
reaz\ ei singuri cât o
`ntreag\ cultur\. Pu]ine
pagini ale literaturii mon-
diale sunt p\trunse de
patosul [i zelul misionar
greu egalabil pe care-l a-
fl\m `n operele Sfântului
Vasile cel Mare, Sfântului
Ioan Gur\ de Aur, Sfân-
tului Chiril al Ierusalimu-
lui, Sfântului Grigorie
Teologul, Sfântului Am-
brozie, Sfântului Niceta
de Remesiana, Fericitului
Ieronim, Fericitului Au-
gustin etc.
Cultura antic\ [i
cultura patristic\
Un alt merit al Sfin-
]ilor P\rin]i este acela c\
„Uneori, chiar se recomanda [i se practica, spre exemplu `n {coala
catehetic\ de la Alexandria, principiul conform c\ruia, `nainte de
`nsu[irea Sfintei Scripturi [i primirea Botezului, era necesar\
`mproprierea culturii profane, lucru `mplinit de aproape to]i P\rin]ii“
(~n imagine: Amfiteatrul roman din Alexandria, Egipt)
mii moderne literatura
antic\ [i cuceririle spiri-
tuale ale lumii vechi. E
meritul cre[tinismului,
cu prec\dere al P\rin]i-
lor, de a fi salvat astfel
ceea ce era mai pre]ios [i
mai util din bunurile ei [i
de a fi evitat ca omenirea
s\ reia de la cap\t expe-
rien]a lung\, obositoare,
a unei totale reciviliz\ri,
cu o superflu\ imola]ie.
Astfel, cultura patristic\
o continu\ pe cea antic\,
transmi]ând din ea idei,
probleme, texte [i chiar
opere `ntregi `n limbile
greac\ [i latin\.
Trei dintre profesorii
timpului dep\[esc cu mult
pe ceilal]i [i `i implic\ `n
mod fermec\tor pe cre[-
tini. Foarte diferi]i unul
de cel\lalt, ei reprezint\
cele trei tendin]e princi-
pale ale gustului contem-
poran, exercitând o in-
fluen]\ considerabil\. Noi
am `n]elege cu greu carac-
teristicile esen]iale ale e-
locin]ei cre[tine dac\ nu
am cunoa[te maniera [i
spiritul `nv\]\mântului
lor. Ace[tia au fost Hime-
rios, Themistios [i Liba-
nius.
Nu se pot t\g\dui `ns\
meritele reale ale anumi-
tor capitole ale culturii
p\gâne [i am fi nedrep]i
dac\ am subestima unele
personalit\]i de frumos
relief. Dragostea pentru
dialectic\, pentru fru-
muse]ea limbajului, aces-
te dou\ caracteristici ale
spiritului elen cap\t\ o
vigoare [i o form\ nou\.
La Atena, la Constantino-
pol, Nicomidia, Antiohia
[i `n alte multe ora[e, pro-
fesori cu reputa]ie atr\-
geau `n jurul lor un nu-
den]i.
Secolul al IV-lea repre-
zint\ punctul culminant al
contactului dintre lite-
raturile elen\ [i cre[tin\.
Performan]ele intelectuale
ale P\rin]ilor Bisericii [i
excep]ionalul lor talent o-
ratoric au stârnit ad-
mira]ia p\gânilor. Liba-
nius, bun\oar\, `l conside-
ra pe Sfântul Vasile cel
Mare superior sie[i, iar pe
Sfântul Ioan Gur\ de Aur
l-ar fi l\sat urma[ dac\ nu
l-ar fi „furat“ cre[tinii.
Netulbura]i `ns\ de am-
bi]ii profane, P\rin]ii Bise-
ricii [i-au pus toat\ pre-
g\tirea `n slujba credin]ei
[i a idealului cre[tin. Ei
„au construit c\minul sa-
cru, au creat familia cre[-
tin\, au dat un `n]eles nou
[i sfânt numelor de mam\
[i so]ie, au r\spândit idei
noi despre demnitatea o-
mului ca om, au venit cu o
atmosfer\ de bun\voin]\
[i iubire, au redat liber-
t\]ile interzise prin lege,
au sfin]it societatea uma-
n\ prin proclamarea fr\-
]iei universale a omului „~n ce prive[te valorificarea culturii [i a [tiin]ei vremii ca instrument
r\scump\rat“, scrie patro- de formulare [i exprimare a gândirii teologice, Sfântul Vasile cel Mare
logul Cleveland Coxe. `ndeamn\ pe cei ce se ocup\ cu teologhisirea s\ culeag\ nectarul
Cunosc\tori des\vâr[i- tuturor florilor“
]i ai culturii p\gâne, ei
citeaz\ din literatura moas\ floare, aceea a memorabile ale Sfin]ilor dev\rului cre[tin `n con-
umanismului cre[tin. Vasile cel Mare [i Gri- text viu cu epoca noastr\.
elen\. Mai mult decât
atât, gra]ie evolu]iei de gorie Teologul. Uneori, se Este cert c\ Adev\rul
recomanda [i se practica, cre[tin este mai presus de
câteva secole a literaturii Cultura [i [tiin]a, concepte [i, ca atare, el
cre[tine, gra]ie imita]iei spre exemplu `n {coala
[i emula]iei fa]\ de cea instrumente de catehetic\ de la Alexan- nu poate fi formulat [i ex-
exprimare a gândirii dria, principiul conform primat `ntru totul
profan\, dar mai ales
gra]ie propriului lor ge- c\ruia, `nainte de `nsu[i- adev\rat, dar faptul
niu, Sfin]ii P\rin]i ai se-
teologice rea Sfintei Scripturi [i acesta nu ne dispenseaz\
primirea Botezului, era de efortul de a-l exprima
colului al IV-lea au creat Spre deosebire de ceea
o literatur\ clasic\ `n ce s-a petrecut `n mediile necesar\ `mproprierea cât mai corespunz\tor cu
stare s\ `nfrunte mileni- intelectuale ale limbii culturii profane, lucru spiritul vremii noastre.
ile [i s\ satisfac\ spiritele grece[ti, `n Orient, `n `mplinit de aproape to]i
cele mai alese. Din con- care au existat adesea a- P\rin]ii. Problemele cul- Lauda [i critica
tactul celor dou\ litera- p\r\tori hot\râ]i ai p\gâ- turii patristice erau nu-
turi a ie[it cea mai fru- meroase [i complexe: teo- filosofiei
nismului pân\ spre sfâr-
[itul secolului al VI-lea, logie, antropologie, edu- ~n mod inevitabil, s-a
`ndeosebi prin neoplato- ca]ie, sociologie, cult, isto- ajuns la compara]ii `ntre
nism, pe plan intelectual rie, misiune variat\, ora- valorile p\gânismului [i
`n Occident nu s-a produs torie sacr\, filocalie, art\ cele ale cre[tinismului.
`n mod substan]ial nici o literar\ `n proz\ [i ver- Patrologul J. Geffcken
rezisten]\ la cre[tinism; suri etc., dar operele de este de p\rere c\, reali-
`n spa]iul latin se produce controvers\ [i de dialog zate la `nceput numai la
o epuizare a for]elor inte- sunt printre cele mai in- nivel verbal, aceste com-
lectuale ale p\gânismu- teresante [i atr\g\toare. para]ii au fost dezvoltate
lui. Litera]ii p\gâni nu ~n ce prive[te valorifi- [i a[ezate `n lucr\ri scri-
s-au m\rginit decât s\ carea culturii [i a [tiin]ei se, ajungându-se la un a-
citeasc\, s\ copieze [i s\-[i vremii ca instrument de dev\rat gen literar apolo-
corecteze copiile din au- formulare [i exprimare a getic care, prin num\rul
torii favori]i. gândirii teologice, Sfântul [i varietatea reprezen-
Cre[tinismul asimilase Vasile cel Mare `ndeam- tan]ilor s\i, prin diversi-
de acum cultura p\gân\, n\ pe cei ce se ocup\ cu tatea chestiunilor pe care
garantându-i `n interi- teologhisirea s\ culeag\ le ridic\, prin metodele
orul s\u supravie]uirea. nectarul tuturor florilor. folosite, prin nivelul la
Cultura patristic\, ap\- El `nsu[i, precum [i cei care erau duse discu]iile,
rut\ [i dezvoltat\ la iz- doi colegi ai s\i de triad\ a pus bazele teologiei ca
voarele culturii antice, nu teologic\, au folosit toate [tiin]\.
este o cultur\ restrictiv\, filosofiile vremii lor `n De[i s-au ar\tat adver-
ci este una eminamente care au g\sit elemente ce sari ne`ndura]i ai p\gâ-
selectiv\ (sunt folosi]i cu se preteaz\ teologhisirii. nismului, P\rin]ii au `n-
dozaj sobru Platon, Aris- Prin aceasta, ei ne `n- cercat totu[i unele apro-
totel, Porfiriu, Cicero), va]\ c\ trebuie s\ fim des- pieri `ntre doctrina cre[ti-
ghidându-se dup\ prin- chi[i fa]\ de toate filoso- n\ [i cea elenic\ - `ntâi
pentru c\ analogiile erau
cipiul: s\ iei de la al]ii fiile, valorificând selectiv
cum ia albina nectarul din fondul lor tot ceea ce uneori izbitoare, `n al
din flori, dup\ cuvintele poate folosi t\lm\cirii A- doilea rând, pentru mo-
 Duminic\, 14 decembrie 2008
tive de tactic\ misionar\.
Din contactul celor dou\
culturi reie[ea limpede
viitorul cre[tinismului.
Dac\, totu[i, cultura cre[-
tin\ a triumfat, faptul se
datoreaz\ mai ales origi-
nii ei divine.
Sfin]ii P\rin]i prezint\
imaginea clar\ a culturii
convertite. Ei sunt un
model de leg\tur\ fireas-
c\, recuperatorie, `ntre
bibliotec\ [i biseric\. F\-
r\ a deforma [i f\r\ a ig-
nora efortul cultural,
m\rturisitorii patristici
fac din acesta un adev\-
rat efort de cunoa[tere,
deoarece pun la cap\tul
drumului cunoa[terea lui
Dumnezeu.
P\rin]ii Sfin]i au luptat
pentru certitudine, for]\
moral\ [i frumuse]e spiri-
tual\ [i n-au repudiat
propriu-zis idealul gre-
cesc precre[tin al kalo-
kagathiei, ci numai au co-
rectat-o `n perspectiva cea
nou\, `nlocuind-o treptat
cu ceea ce s-a numit filo-
calia, `n `n]elesul de iu-
bire pentru frumuse]ea
netrec\toare, neve[tejit\
[i ve[nic\, deci f\când tre-
cerea de la kalokagathia,
`n etapa urm\toare, de
fiu al lui Dumnezeu, iar
de aici, `n stadiul `ndum-
nezeirii (theosis), aceasta
din urm\ constituind `n-
cununarea unui siner-
gism divino-uman sau
continua colaborare din-
tre har [i voin]a omului.
Se [tie c\ Sfântul Grigo-
rie de Nazianz a alc\tuit
`mpreun\ cu Sfântul
Vasile cel Mare prima
filocalie din texte culese
din operele lui Origen. Li-
teratura patristic\ apre-
ciaz\ `ns\ [i frumosul es-
tetic, ori de câte ori acesta
contribuie la intensifi-
carea frumosului moral
sau la pream\rirea lui
Dumnezeu.
L\sând la o parte as-
pectele strict negative ale
filosofiei, aceasta venea [i
cu lucruri pozitive: afir-
marea existen]ei unui
singur Dumnezeu, apari-
]ia lumii [i a omului sub
egida unui Demiurg, do-
rin]a de cunoa[tere a ade-
v\rului, binelui [i frumo-
sului etc. Apologe]ii au
subliniat faptul c\ ceea ce
a ob]inut filosofia nu sunt
adev\ruri absolute, ci des-
chideri [i perspective pen-
tru cunoa[terea lui. Iat\
de ce filosofia are nevoie
de superioritatea cre[-
tinismului. Ca urmare,
apologe]ii au `ncercat s\
realizeze o `mpletire a
adev\rurilor ra]ionale cu
revela]ia. {i Sfântul Ioan
Gur\ de Aur subliniaz\
uneori laudativ rezul-
tatele filosofiei naturale:
evitarea celor de prisos,
mul]umirea cu cele nece-
sare, st\pânirea de sine,
r\bdarea, lini[tea su-
fleteasc\, rezolvarea tu-
turor situa]iilor pe calea
ra]iunii; dar el critic\ pe
filosofii naturali sau
p\gâni, pentru patima
slavei de[arte [i pentru
lipsa general\ de acord
`ntre teoriile [i via]a lor.
Filosoful cre[tin care `m-
bin\ `n el `n]elepciunea
naturii cu aceea a credin-
]ei [i a harului urm\re[te
atingerea st\rii de puri-
tate `ngereasc\, de re-
dobândire integral\ a
chipului lui Dumnezeu.
„Sfin]ii P\rin]i se str\duiau mai pu]in s\ plac\ [i mai mult s\ fie folositori. Ei nu urm\reau fala
numelui, nici adula]iile levantine ale celor ce parcurgeau textele lor. Popularitatea [i laudele oamenilor le
erau total str\ine. Urm\reau `n toate doar un singur scop: mântuirea. ~n operele lor, nimic nu se
conformeaz\ vanit\]ii stilului, c\ut\rii limbajului elevat, armoniei frazelor cizelate. N-au de gând s\
prezinte material de poliloghie. Nu caut\ s\ plac\; vor s\ instruiasc\ [i s\ educe, [i reu[esc asta.
Sfâr[esc chiar prin a pl\cea din momentul `n care vrem s\ acord\m aten]ie operelor lor.“
Literatura modeleaz\
cre[tinul dup\
m\sura lui Hristos
~mbog\]i]i [i `mpodo-
bi]i cu tot ce a avut cul-
tura antic\ mai pre]ios [i
mai frumos, cu dragostea
de [tiin]\, de filosofie, de
art\ literar\, de spirit
critic, ei au `ncercat s-o
tr\iasc\ pe cât posibil la
nivelul Revela]iei, adic\
al apostolilor, al martiri-
lor, al celor ce aspir\ la
des\vâr[ire. Dac\ unele
dintre elementele de fond
proveneau din izvoare
p\gâne ori iudaice, regru-
parea [i reorganizarea a-
cestor elemente se f\ceau
pe baz\ nou\ [i cu orien-
tare nou\. Noutatea prin-
cipal\ `n fondul apologii-
lor era credin]a, `nv\]\-
tura [i via]a nou\ a cre[-
tinilor. Preluând tot ceea
ce era `mbibat de bine [i
frumos din lumea antic\,
c\ci este bine cunoscut
faptul c\ acest cult al fru-
mosului era prea `nr\d\-
cinat `n acea lume, au
augmentat acestea `n
mod fericit [i a[a le-au
pus la `ndemâna tuturor,
neomi]ând `ns\ a `n-
drepta, a face unele corec-
turi [i preciz\ri atunci
când situa]ia reclama
acest lucru.
R\s\rit\ mai ales din
Evanghelie, literatura
patristic\ vrea s\ mode-
leze cre[tinul dup\ chipul
[i m\sura lui Hristos. Ea
cultiv\ un frumos [i larg
umanism, bazat pe iu-
birea de oameni a Lo-
gosului, dar re]inând [i
elemente substan]iale ale
umanismului greco-latin,
precum pre]uirea ra]iu-
nii, armonia fiin]ei uma-
ne, valoarea virtu]ii. U-
manismul patristic ur-
m\re[te d\ltuirea cre[ti-
nului drept chip al lui
Hristos.
~n felul acesta, ei au
valorificat pozitiv cultura
[i [tiin]a vremii lor `n
folosul teologiei, au izbu-
tit s\ fac\ o sintez\ vie
`ntre credin]a cre[tin\ [i
cultura vremii lor. Efor-
tul lor de elaborare ne
edific\ `n sensul c\ fon-
dul teologiei autentice [i
vii este Revela]ia divin\
transpus\ `n miezul vie]ii
cre[tine, t\lm\cit\ [i for-
mulat\ `n haina culturii
[i a [tiin]ei din vremea res-
pectiv\.
Valoarea artistic\ a
scrierilor patristice
~n scrierile lor, `n care
expun `nv\]\turi de cre-
din]\, formuleaz\ canoa-
ne, norme de conduit\,
reguli tipiconale etc.,
Sfin]ii P\rin]i, ace[ti oa-
meni divini, cu min]i a-
gere [i p\trunz\toare, au
tratat [i probleme morale
dintre cele mai variate,
despre care vorbesc [i
Sfintele Evanghelii [i
care fac referire la via]a
cre[tin\ `n general [i
`ndeosebi la: prietenie,
rela]iile dintre cre[tini [i
necre[tini, rela]iile dintre
Biseric\ [i Stat, munc\ [i
bunuri materiale, r\zboi
[i pace, inegalitate socia-
l\ [i economic\, sclavie,
c\s\torie, familie, atitu-
dinea `n fa]a vie]ii, a mor-
]ii, a naturii, a educa]iei,
a dragostei, a [tiin]ei etc.
„Un merit al Sfin]ilor P\rin]i este acela c\ au p\strat [i transmis lumii moderne literatura
antic\ [i cuceririle spirituale ale lumii vechi. E meritul cre[tinismului,
cu prec\dere al P\rin]ilor, de a fi salvat astfel ceea ce era mai pre]ios [i mai util
din bunurile ei [i de a fi evitat ca omenirea s\ reia de la cap\t experien]a lung\,
obositoare, a unei totale reciviliz\ri“ (~n imagine: {coala din Atena, de Rafael)
Aproape `n fiecare pa-
gin\, P\rin]ii elogiaz\ bi-
nele moral sau virtutea,
recomandându-le nu pe un
ton hegemonic, ci ra]ional,
prietenesc [i fr\]esc,
folosindu-se de for]a argu-
mentelor corecte [i de iu-
bire. Aceste valori se im-
pun parc\ de la sine, nu
numai datorit\ autorit\]ii
P\rin]ilor, ci a acelei au-
torit\]i divine care confer\
acestor valori t\rie [i per-
petuitate. ~ntrupate `n
cre[tinii dedica]i asem\-
n\rii cu Hristos, aceste va-
lori morale perene - drep-
tatea, adev\rul, modestia,
jertfirea pentru aproapele,
prietenia, curajul, cump\-
tarea, cinstea, dragostea
etc. - cu care ne `mbie orice
scriere patristic\, nu sunt
prezentate ca ni[te simple
no]iuni abstracte, ci ca for-
]e vii ce `[i au izvorul `n
Logosul divin [i care `m-
podobesc pe cre[tini cu
frumuse]e netrec\toare.
~n acest fel, cre[tinii do-
bândesc, prin str\lucirea
faptelor lor, slava neve[-
tejit\ la Dumnezeu, iar `n
via]a aceasta, frumuse]ea
lor iradiaz\ prin toat\
`nf\]i[area virtu]ilor, um-
plându-i de lumin\.
~n epoca primar\ a
cre[tinismului, cartea fost
`ntotdeauna auxiliarul
sau suplinitorul cuvântu-
lui. P\rin]ii Sfin]i au scris
când au fost `mpiedica]i
s\ vorbeasc\ sau când
predicile lor orale nu
puteau s\ ating\ mediile
pe care zelul lor voia s\ le
converteasc\. De aseme-
nea, P\rin]ii nu cultiv\
genurile literare `n esen-
]\; nu au epopee, nici tra-
gedie; `ns\, ei au auzit
chemarea poeziei, sufletul
lor fiind atins de for]a cre-
atoare a divinit\]ii; chiar
[i istoria apare la ei doar
sub forma unui argument
apologetic. ~n schimb,
scriu scrisori, multiplic\
discursuri, predici sau
omilii, redacteaz\ apo-
logii `mpotriva p\gânilor,
evreilor, ereticilor; com-
pun expuneri de credin]\
sau de moral\; explic\,
mai mult sau mai pu]in
pe larg, c\r]ile sfinte pe
care se fundamenteaz\
convingerile lor. Astfel, se
formeaz\, `ncetul cu `nce-
tul, o literatur\ practic\
`n principal. Toate c\r]ile
sunt acte [i servesc la edi-
ficare.
F\r\ `ndoial\, pe m\-
sur\ ce Biserica se dez-
volt\ [i cuceririle sale se
extind la clasele `nalte
ale societ\]ii, ea `nva]\
s\ vorbeasc\ [i s\ scrie cu
mai mult\ elegan]\. ~nc\
din secolul al III-lea, cel
pu]in unii dintre credin-
cio[ii s\i `n]eleseser\ for-
]a pe care o d\ uneori
unui argument o redac-
tare armonioas\. ~n seco-
lul al IV-lea, mul]i dintre
cei mai mari episcopi ai
s\i sunt discipolii orato-
rilor [i aduc cu ei pre-
ocup\rile pe care le-au
`nv\]at la [coal\.
Teologi ai unei epoci
Fiecare dintre marile
provincii cre[tine p\strea-
z\ totu[i fizionomia sa
proprie: scriitorii din
Roma se disting `ntre to]i
prin spiritul lor practic,
prin sim]ul responsa-
bilit\]ilor, prin fermitatea
preocup\rilor morale. E-
giptenii, mai ideali[ti, `n-
cearc\ sinteze vaste; vor
s\ explice lumea sau cel
pu]in s\ dea imagini de
ansamblu asupra `nv\]\-
mântului cre[tin. Asiaticii
]in, `nainte de toate, s\
transmit\ tradi]ia pe care
au primit-o de la Sfin]ii
Apostoli [i lupt\ cu `ndâr-
jire contra ereziilor. ~n
sfâr[it, sirienii [i pales-
tinienii se fac de bun\voie
cronicari sau istorici, nu-
mai c\ nu redacteaz\ co-
duri liturgice sau morale.
Când se vorbe[te despre
literatur\, este bine s\ se
]in\ cont [i de geografie.
Africanul Ciprian nu
reac]ioneaz\ ca Ilariu de
Poitiers; grecii au o sensi-
bilitate aparte, o deosebi-
t\ vigoare filosofic\, care
le permite s\-i `ntreac\
pe majoritatea latinilor.
S\ nu mai vorbim de
emo]ia [i lirismul sirie-
nilor, cum ar fi, de exem-
plu, Sfântul Efrem.
Stilul apologiilor difer\
[i el dup\ ethosul [i cul-
tura fiec\rui autor. Dac\
simplitatea [i originali-
tatea stilului P\rin]ilor
Apostolici se explicau
prin cercul aproape er-
metic `n care se elaborau
operele lor, apologe]ii au
fost, aproape to]i, in-
strui]i `n [colile p\gâne
ale secolului lor, instruire
pe care, mai târziu, dup\
convertire, au pus-o `n
slujba noii lor credin]e.
Efortul teologic al
P\rin]ilor Bisericii este
dominat de grija de a
teologhisi `n conformitate
cu nevoile [i aspira]iile
vremii lor, de a elabora o
teologie cât mai actual\,
`n fapt, mai necesar\ [i
mai folositoare epocii lor.
~n ce prive[te forma, ei
s-au str\duit s\-[i `m-
brace, pe cât posibil,
gândirea `n categoriile
filosofice [i [tiin]ifice ale
epocii lor. Cu alte cu-
vinte, ei au fost teologi ai
epocii lor, atât `n ce
prive[te fondul proble-
melor abordate, cât [i `n
ce prive[te sistemul con-
ceptual [i verbal pe care
l-au folosit.
Prin ceea ce scriu,
P\rin]ii trimit nu la rodul
gândirii proprii, ci la ceea
ce li se descoper\. Aceasta
nu `nseamn\ c\ persona-
litatea lor e subordonat\,
anulat\, ci ea prime[te
valen]a de purt\toare a
unui adev\r care o
7
dep\[e[te. „Ne`ncadrân-
du-se `n categoria auctori-
al\ a operei, ci `n cea a
m\rturiei, textul patristic
e cel mai pu]in susceptibil
de falsitate; el nu vine s\
alimenteze orgolii sau
dorin]e ascunse, ci se face
oglind\ a unor experien]e
cre[tine care, `n cele din
urm\, sunt compatibile
cu traiectoria oric\rui
cre[tin“, spune profesorul
Radu Preda.
P\rin]ii se str\duiau
mai pu]in s\ plac\ [i mai
mult s\ fie folositori. Ei
nu urm\reau fala nu-
melui, nici adula]iile le-
vantine ale celor ce par-
curgeau textele lor. Popu-
laritatea [i laudele oame-
nilor le erau total str\ine.
Urm\reau `n toate doar
un singur scop: mân-
tuirea. ~n operele lor, ni-
mic nu se conformeaz\
vanit\]ii stilului, c\ut\rii
limbajului elevat, armo-
niei frazelor cizelate. N-au
de gând s\ prezinte mate-
rial de poliloghie. Nu
caut\ s\ plac\; vor s\ in-
struiasc\ [i s\ educe, [i
reu[esc asta. Sfâr[esc
chiar prin a pl\cea din
momentul `n care vrem s\
acord\m aten]ie operelor
lor. ~n loc de elocven]a ar-
tificial\ [i savant\ a [coli-
lor, ei de]in darul vorbirii
din inim\, cel care vine
din credin]\, zel [i entuzi-
asm. Nici unul dintre ei
nu ar pierde timpul s\
redacteze, precum Fron-
ton, elogiul fumului,
folosind cuvinte alese [i
cizelate cu art\. ~ns\,
P\rin]ii scriau frumos cu
tot protestul lor `mpotriva
frumuse]ilor literare. Prin
urmare, literatura patris-
tic\ are [i o valoare artis-
tic\ de net\g\duit.
DIAC. LIVIU PETCU ESTE CADRU DIDACTIC
LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX|
„DUMITRU ST|NILOAE“ DIN IA[I

8 Duminic\, 14 decembrie 2008
Documentar
Mitropolitul care a primit limba român\ `n Biseric\
a Sfântul Ierarh Dosoftei a v\zut lumina zilei `n anul 1624, cel mai probabil `n ora[ul Suceava a Dup\ 11 ani de p\storire la Roman, `n
iulie 1671 Dosoftei a fost ales mitropolit al Moldovei, p\storind `n condi]ii vitrege din cauza numeroaselor r\zboaie dintre turci [i poloni
a Repunând `n func]iune tiparni]a lui Vasile Lupu de la Ia[i, Sfântul Dosoftei a trecut la publicarea primelor c\r]i de slujb\ traduse `n
limba român\, fiind cel dintâi ierarh moldovean care a pus bazele `ndelungatului [i dificilului proces de p\trundere a limbii române `n
Biseric\, convins c\ „cel ce gr\ie[te `n limb\ (ne`n]eleas\ de popor) pre sine se zidea[te; iar\ cela ce spune de-n]\les, besearic\
zidia[te“ a Departe de ]ar\ [i cu dorul p\stori]ilor s\i `n suflet, Sfântul Dosoftei a trecut la Domnul la 13 decembrie 1693, cu pu]in timp
`nainte de `mplinirea vârstei de 70 de ani a ~n ziua de 12 octombrie 2005, `n Catedrala mitropolitan\ din Ia[i s-a s\vâr[it, conform
tradi]iei, ultimul parastas al mitropolitului Dosoftei a Proclamarea oficial\ a canoniz\rii a avut loc la 14 octombrie, acela[i an a
Sfântul Ierarh Dosoftei
a v\zut lumina zilei `n
1624, cel mai probabil `n o-
ra[ul Suceava, `ntr-o fami-
lie de mazili (domnitor sau
`nalt dreg\tor destituit din
func]ie ori mic boier sau
descendent de mic boier),
conform m\rturiei Letopi-
se]ului lui Ion Neculce, [i se
numea din botez Dimitrie.
Numele mai pu]in obi[nu-
ite ale p\rin]ilor, Leontari
(Leontie) Baril\ [i Misira
(Maria), i-au determinat
pe numero[i istorici [i filo-
logi s\ sus]in\ originea ma-
cedo-român\ a lui Dosof-
tei. Un fapt cert `ns\ este
c\ o serie de izvoare ale e-
pocii atest\ a[ezarea sta-
tornic\ `n Moldova a nu-
meroase rude apropiate
ale Sfântului, printre care
se num\r\ doi fra]i (Chiri-
ac [i Vasile), o sor\, o m\-
tu[\ (Stanca) [i un nepot,
arhimandritul Pahomie, ce
locuia `n 1709 la Ia[i.
E de presupus c\ educa-
]ia [i-a `nceput-o la Cole-
giul Sf. Trei Ierarhi, iar ul-
terior a studiat limbile
greac\, latin\, slavona bi-
sericeasc\ [i polona, al\-
turi de alte discipline uma-
niste (retorica, poezia), la
{coala Fr\]iei ortodoxe A-
dormirea Maicii Domnului
din Lvov (Ucraina). Aici lo-
cuia familia Papar\, cu ca-
re Sfântul se `nrudea, iar
unul dintre reprezentan]ii
acestei familii, Chiril Pa-
par\, a de]inut `ntr-o vre-
me epitropia {colii.
Dup\ `ncheierea studii-
lor s-a re`ntors `n Moldova,
retr\gându-se la M\n\sti-
rea Probota, unde a fost
tuns `n monahism `n anul
1649. Sporind `n blânde]e,
ascultare [i rug\ciune, el
s-a `nvrednicit a deveni
Prima pagin\ a „Psaltirii `n versuri“
p\rinte duhovnicesc [i egu-
men al monahilor de acolo,
pe care i-a pov\]uit pe ca-
lea nevoin]elor monahale,
`n cunoa[terea Sf. Scripturi,
dezvoltând [coala m\n\s-
tireasc\. El [i-a `nceput
aici impresionanta activi-
tate c\rtur\reasc\, `n ju-
rul anului 1650, cu tradu-
cerea, `ntâia oar\ `n româ-
ne[te, a Istoriilor lui Hero-
dot, pe care a prefa]at-o cu
26 de „stihuri ale predoslo-
viei“ compuse de c\tre el [i
c\reia i-a anexat la final
cele 29 de `nv\]\turi mo-
ral-religioase ale `mp\ra-
tului bizantin Vasile Mace-
doneanul c\tre fiul s\u,
Leon. Preocup\rile sale is-
torice au continuat s\ se
manifeste [i prin cerceta-
rea a numeroase inscrip]ii
din Moldova, a hrisoavelor
emise de domnitorii ]\rii,
precum [i a cronografelor
grece[ti, cronicilor ruse[ti
[i polone ori a Letopise]u-
lui lui Grigorie Ureche. La
acestea se adaug\ [i tradu-
cerea unor c\r]i cu con]i-
nut duhovnicesc, precum
Patericul grecesc, Mântui-
rea p\c\to[ilor (de Agapie
Landos) sau a unor frag-
mente din Via]a [i minuni-
le Sf. Vasile cel Nou.
„~n ]ara noastr\
pe ceast\ vreme
nu este om ca acela“
Preg\tirea [i aleasa via-
]\ duhovniceasc\ l-au reco-
mandat pentru slujirea ar-
hiereasc\. La `nceputul a-
nului 1658 a fost hirotonit
episcop de Hu[i, iar doi ani
mai târziu, `n 1660, a fost
instalat pe scaunul episco-
pal al Romanului. ~n a-
ceast\ perioad\ a legat
CM
YK
probabil prieteniile cu Mi-
ron Costin [i Dositei Nota-
ra, viitorul patriarh al Ie-
rusalimului, pe care l-a
`ntâlnit `n 1664 la Ia[i, la
curtea domnitorului Eus-
tratie Dabija. Tot acum a
revizuit traducerea Septua-
gintei, realizat\ de sp\ta-
rul Nicolae Milescu la Con-
stantinopol (1661-1664) [i
inclus\ `n Biblia lui {er-
ban Cantacuzino, tip\rit\
la Bucure[ti, `n 1688. ~n ju-
rul anului 1665 a `nceput
s\ lucreze la Psaltirea `n
versuri [i la Via]a [i petre-
cerea sfin]ilor.
Dup\ 11 ani de p\stori-
re la Roman, `n iulie 1671
Dosoftei a fost ales mitro-
polit al Moldovei, p\sto-
rind `n condi]ii vitrege din
cauza numeroaselor r\z-
boaie dintre turci [i poloni.
Cu toate acestea, vrednicul
ierarh moldovean a produs
o vie impresie `n rândul
p\stori]ilor s\i, datorit\
staturii sale duhovnice[ti
[i intelectuale remarcabile.
Drept m\rturie `n acest
sens stau cuvintele croni-
carului Ion Neculce: „Acest
Dosoftei mitropolit nu era
om prost (simplu), de felul
lui. {i era neam de maz`l,
prea`nv\]at, multe limbi
[tia: eline[te, latine[te, slo-
vene[te [i alt\ adânc\ car-
te [i `nv\]\tur\, deplin c\-
lug\r [i cucernic, [i blând
ca un miel. ~n ]ara noastr\
pe ceast\ vreme nu este
om ca acela“. Sfântul Do-
softei r\mâne `n istoria
Bisericii noastre drept mo-
delul exemplar al ierarhu-
lui c\rturar, preocupat de
alc\tuirea [i traducerea
c\r]ilor teologice, liturgice
[i profane, cu caracter isto-
ric [i literar.
Psaltirea `n versuri, „Ap\r\torule al Ortodoxiei [i `nv\]\torule al sfin]eniei, p\stor blând ca
un miel [i mare dasc\l al Sfintei Liturghii, P\rinte Ierarhe Dosoftei,
un alt fel de Vorone] roag\ pe Hristos-Dumnezeu s\ mântuiasc\ sufletele noastre!“
Versificarea Psaltirii a din Europa, inclusiv `n Po- aceast\ perspectiv\, nu a- p\storind ne`ntrerupt pâ-
fost `ncheiat\ abia dup\ lonia, unde cea mai reu[it\ pare `ntâmpl\tor faptul c\ n\ când a luat definitiv ca-
`ntronizarea sa ca mitropo- [i r\spândit\ versiune `i a- mitropolitul c\rturar a in- lea exilului, `n 1686.
lit, lucrarea fiind tip\rit\ par]ine umanistului catolic clus, la finalul Psalmilor, Repunând `n func]iune
`n 1673, `mpreun\ cu Prea- Jan Kochanowski. E posi- 18 versuri compuse de cro- tiparni]a lui Vasile Lupu
cinstitul Acatist [i Paraclis bil ca, parcurgând aceast\ nicarul Miron Costin, refe- de la Ia[i, Sfântul Dosoftei
al Preasfin]itei N\sc\toare lucrare, Sfântul Dosoftei ritoare la originea latin\ [i a trecut la publicarea pri-
de Dumnezeu (tradus din s\ fi fost impulsionat s\ unitatea românilor. melor c\r]i de slujb\ tradu-
slavon\), `n tiparni]a m\- se `n limba român\, fiind
versifice Psaltirea `n limba
n\stirii rutene din Uniev cel dintâi ierarh moldovean
(Polonia). Aceast\ prim\
român\, dar lucrarea mi- „A binevoit Domnul
tropolitului moldav consti- care a pus bazele `ndelun-
oper\ poetic\ de mari pro-
tuie f\r\ `ndoial\ o oper\ Dumnezeu a a[eza gatului [i dificilului proces
por]ii din literatura româ-
n\ (8.634 de versuri `n pes- original\, influen]at\ de ierarh `n]elept de p\trundere a limbii ro-
folclorul românesc. Ea `l a- mâne `n Biseric\, prin `nlo-
te 500 de pagini) a implicat
rat\ pe autorul ei drept un oamenilor s\i“ cuirea slavonei biserice[ti.
un efort intelectual deose-
bit [i `ndelungat din par- veritabil precursor al lui }inând partea polonilor, El a c\utat s\ conving\ cle-
tea Mitropolitului Dosof- Mihai Eminescu [i Tudor `n februarie 1674, dup\ b\- rul din vremea sa c\ s\vâr-
tei, dup\ cum el `nsu[i Arghezi, constituind pen- t\lia de la Hotin, Dosoftei [irea slujbelor `n limba `n-
m\rturise[te `n titlul [i tru literatura [i cultura ro- a fost nevoit s\ se refugie- ]eleas\ [i vorbit\ de credin-
prefa]a lucr\rii sale: „A mân\, dup\ remarca re- ze `n Polonia `mpreun\ cu cio[i nu constituie un de-
fost lucrat\ cu lung\ oste- gretatei acad. Zoe Dumi- domnitorul {tefan Petri- mers eretic, ci e conform\
neal\, `n mul]i ani, socotit\ trescu-Bu[ulenga, „ceea ce ceicu, `n scaunul s\u fiind cu `nv\]\tura Sf. Scripturi.
[i cercat\ prin sfintele c\r]i este Vorone]ul `n pictur\“. numit Teodosie, fost epis- Parafrazându-l pe Aposto-
[i di-aciia pre versuri `n- De asemenea, se cuvine s\ cop de R\d\u]i [i Roman. lul Pavel, Sfântul Dosoftei
tocmit\, `n cinci ani foarte remarc\m c\ Psaltirea lui Revenind `n ]ar\ `n 1675, afirm\: „Cel ce gr\ie[te `n
cu osârdie mare“. Dosoftei a circulat `n toate Sfântul a fost `nchis pen- limb\ (ne`n]eleas\ de po-
Versificarea Psaltirii, regiunile locuite de ro- tru scurt\ vreme `n M\- por) pre sine se zidea[te; ia-
pentru a fi cântat\ `n bise- mâni, timp de peste dou\ n\stirea „Sf. Sava“ din Ia[i, r\ cela ce spune de-n]\les,
ric\, a ap\rut `n Occident, secole, intrând treptat `n dar eliberat [i, rec\p\tând besearic\ zidia[te“.
`n mediul calvin de limb\ cântecele de stea, `n colin- `ncrederea domnului Du- ~n 1679 a publicat Dum-
francez\, de unde s-a r\s- de [i `n drama religioas\ mitra[cu Cantacuzino, [i-a nezeiasca Liturghie (a do-
pândit apoi `n mare parte popular\ a Vifleimului. Din reocupat scaunul `n 1675, ua traducere româneasc\,
CM
YK

Duminic\, 14 decembrie 2008
„Via]a [i petrecerea sfin]ilor“, foaia de titlu
din greac\, a Sfintelor Li-
turghii, dup\ aceea a dia-
conului Coresi, din 1570),
pe care a retip\rit-o `ntr-o
edi]ie `mbog\]it\ `n 1683.
~n 1680 a ap\rut Psaltirea
de-n]\les, cu text bilingv
slavo-român.
Adresându-se patriarhu-
lui Ioachim al Moscovei,
Mitropolitul Dosoftei i-a ce-
rut s\-i doneze un teasc de
tipografie [i literele necesa-
re, primind `n schimb o `n-
treag\ tipografie cu ajuto-
rul c\reia `[i putea `mplini
marele proiect de imple-
mentare a limbii române `n
cult. Marea pre]uire de care
se bucura ierarhul moldo-
vean din partea patriarhu-
lui rus transpare [i din scri-
soarea pe care acesta i-a tri-
mis-o odat\ cu tipografia:
„A binevoit Domnul Dum-
nezeu a a[eza ierarh `n]e-
lept oamenilor s\i [...] c\ [i
mai departe de noi a p\-
truns ob[teasca laud\ pen-
tru a ta urmare `n Hristos.
[...] Am aflat str\lucita ta
evlavie c\tre Domnul Dum-
nezeu [i râvna cea dumne-
zeiasc\ [i fierbinte ce o ai `n
lucrurile tale ortodoxe [i
Canonizarea
Mitropolitului
Dosoftei
Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei a demarat `n
toamna anului 2004 eta-
pele preliminare privind
canonizarea Mitropolitului
Dosoftei: a `ntocmit Sluj-
bele Vecerniei, Utreniei [i
Acatistul Mitropolitului
Dosoftei, a elaborat [i pu-
blicat studiul cu argu-
mente pentru canonizare,
toate acestea fiind apro-
bate de Sinodul Mitro-
politan `n [edin]a sa din 10
iunie 2005. La propunerea
acestuia, Sf=ntul Sinod al
BOR, `n [edin]a din data
de 5-6 iulie 2005, a aprobat
canonizarea Mitropolitului
Dosoftei ca sfânt ierarh cu
sincera ta `ngrijire pentru
turma `ncredin]at\ }ie“.
Sfin]ii români
„nec\ta]i“
~n 1681, din teascurile
noii tipografii instalate la
Biserica „Sf. Nicolae Dom-
nesc“ din Ia[i a ie[it Moli-
t\vnicul de-n]\les, care cu-
prindea dup\ prefa]\ un
Poem cronologic despre
domnii Moldovei, `n 136 de
versuri, cea dintâi lucrare
româneasc\ cu caracter is-
toric tip\rit\. Acest poem
a fost reeditat `n 1683 `n
Parimiile de peste an, lu-
crare `n care a inclus [i 33
de versuri `n latin\, româ-
n\ [i polonez\, con]inând
profe]iile sibilei Eritreea
referitoare la Na[terea
Mântuitorului. ~n acela[i
an, mitropolitul a editat,
se pare, [i un Octoih.
O alt\ oper\ monumen-
tal\ tip\rit\ de c\tre Sfân-
tul Dosoftei `ntre 1682-
1686 a fost Via]a [i petrece-
rea Svin]ilor, `n 4 volume, o
traducere din numeroase
izvoare grece[ti [i medio-
slave, pe parcursul a 25 de
cinstire general\, având
data de pr\znuire anual\
la 13 decembrie, precum [i
`nscrierea sa `n calendarul
Bisericii Ortodoxe Române
cu cruce neagr\, simpl\, ca
sfânt cu polieleu, `naintea
Sfin]ilor Mari Mucenici
Eustratie, Auxentie [i Ev-
ghenie. ~ntreg acest de-
mers a avut `n vedere, du-
p\ cum men]ioneaz\ chiar
Tomos-ul oficial de canoni-
zare, „via]a pilduitoare a
`nv\]atului Ierarh Dosof-
tei, evlavia sa c\lug\reas-
c\ [i `n]elepciunea sa sfân-
t\, `n tâlcuirea cuvântului
lui Dumnezeu, pentru lu-
minarea slujitorilor sfin-
telor altare [i a poporului
credincios, precum [i p\s-
trarea dreptei credin]e“.
~n ziua de 12 octombrie
2005, `n Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i s-a s\vâr-
[it, conform tradi]iei, ulti-
„Instabilitatea politic\ din Moldova, schimb\rile frecvente de domnitori,
determinate de nesfâr[itele conflicte armate dintre Polonia [i Imperiul Otoman, au
marcat `n mod dureros ultimii ani ai vie]ii Sfântului Dosoftei. Intrat `n fruntea unei
mari armate `n Moldova, `n 1686, spre a-l atrage `mpotriva turcilor pe Constantin
Cantemir Vod\, regele polon Jan Sobieski a pr\dat cetatea Ia[ilor, retr\gându-se `n
patria sa cu tezaurul [i arhiva Mitropoliei [i `mpreun\ cu Mitropolitul Dosoftei.“
ani, dup\ cum m\rturise[-
te `nsu[i autorul. Lucrarea
cuprindea informa]ii refe-
ritoare la via]a Mântuito-
rului [i a Sfin]ilor Apostoli,
extrase din scrierile apoc-
rife, precum [i vie]i de
sfin]i mucenici, cuvio[i etc.
Trebuie semnalat [i faptul
c\ autorul a inclus [i vie-
]ile unora dintre sfin]ii ro-
mâni nevoitori `n m\n\s-
tirile din Moldova, dintre
care pe mul]i i-a `ntâlnit
personal `n peregrin\rile
prin m\n\stirile [i sih\s-
triile de pe parcursul mi-
tropoliei sale: „Dar tocmai
[i din români sunt mul]i
care am v\zut via]a [i tra-
iul lor, dar nu s-au c\tat,
f\r\ numai Daniil de Voro-
ne] [i Rafail de Agapia; am
s\rutat [i sfintele lor
moa[te [...] Apucat-am `n
zilele noastre p\rin]ii `-
nal]i la bun\t\]i [i podvig
(nevoin]\) [i pleca]i la sme-
renie adânc\. P\rintele
Chiriac de Beserecani, gol
[i tic\lo[it `n munte 60 de
ani. {i Chiriac de Tazl\u,
Epifanie de Vorone], Par-
tenie de Agapia. Dar\ Ioan
de Râ[ca, arhiepiscopul a-
cel svânt [i minunat, Ino-
chentie de Pobrata [i Ista-
tie!“. Ca [i Psaltirea `n ver-
suri, [i aceast\ scriere a
circulat `n toate cele trei
]\ri române, contribuind la
cultivarea pl\cerii de a
citi, a evlaviei cre[tine, la
`nt\rirea con[tiin]ei na]io-
nale [i, nu `n ultimul rând,
la `mbog\]irea vocabu-
larului limbii române, prin
`mprumutarea unor ter-
meni din greac\ [i latin\.
„P\timesc `n mizerie
cu servitorii care sunt
lâng\ racla Sfântului
Ioan cel Nou“
Trimis `n 1684 de c\tre
domnitorul {tefan Petri-
ceicu, re`ntors pe tron pen-
tru scurt timp, `ntr-o misiu-
ne diplomatic\ antiotoma-
n\ la curtea ]arilor Rusiei,
Mitropolitul Dosoftei a fost
nevoit s\ se opreasc\ la
Kiev din cauza unei epide-
mii de cium\ [i a vizitat a-
ici vestita Lavr\ a Pe[teri-
lor. Instabilitatea politic\
din Moldova, schimb\rile
frecvente de domnitori, de-
terminate de nesfâr[itele
conflicte armate dintre Po-
lonia [i Imperiul Otoman,
au marcat `n mod dureros
ultimii ani ai vie]ii Sfântu-
lui Dosoftei. Intrat `n frun-
tea unei mari armate `n
Moldova, `n 1686, spre a-l
atrage `mpotriva turcilor
pe Constantin Cantemir
mul parastas al Mitropoli-
tului Dosoftei. Pe 13 octom-
brie a fost s\vâr[it\ slujba
de resfin]ire a Casei Dosof-
tei din Ia[i, de c\tre Prea-
fericitul Teoctist, Patriar-
hul Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, `mpreun\ cu ~nalt
Preasfin]itul Mitropolit
Daniel [i ~nalt Preasfin]i-
tul Panteleimon de Veria,
Nausa [i Kampania. Pro-
clamarea oficial\ a canoni-
z\rii a avut loc pe 14 oc-
tombrie, `n Catedrala mi-
tropolian\ din Ia[i, `n ca-
drul Sfintei Liturghii, ofi-
ciat\ de c\tre PF Teoctist,
Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Române, `mpreun\
cu IPS Daniel, Mitropoli-
tul Moldovei [i Bucovinei,
IPS Panteleimon, Mitropo-
lit de Veria, Nausa si Kam-
pania, al\turi de al]i nu-
mero[i ierarhi din Sinodul
Bisericii noastre.
CM
YK
Vod\, regele polon Jan So-
bieski a pr\dat cetatea
Ia[ilor, retr\gându-se `n
patria sa cu tezaurul [i ar-
hiva Mitropoliei [i `mpreu-
n\ cu Mitropolitul Dosof-
tei. Dimitrie Cantemir des-
crie astfel tristul eveni-
ment: „Polonii au pr\dat [i
vasele sfinte [i moa[tele
Sfântului Ioan cel Nou, cu
multe pietre scumpe. {i
alte odoare de argint [i de
aur le-au luat cu sine [i `m-
preun\ cu ele pe `nsu[ mi-
tropolitul care mustra f\]i[
fapta nelegiuit\ a osta[ilor
[i se ruga de `ndurare“.
~nso]it de câ]iva monahi,
Sfântul a fost nevoit s\ se
stabileasc\ `n cetatea Stryi,
de lâng\ Zolkiew (azi Nes-
terov, Ucraina), p\storind
mica comunitate de ro-
mâni refugia]i `n Polonia.
Confruntat cu lipsuri mari,
mitropolitul pribeag a ce-
rut ajutorul ]arilor Rusiei
Ioan [i Petru [i al patriar-
hului Ioachim al Moscovei,
de la care a primit unele a-
jutoare b\ne[ti. „Potoli]i,
scrie Dosoftei, furtuna mi-
zeriei noastre, astâmp\ra]i
sufletul ce se chinuie[te [i
ad\pa]i sufletul `nseto[at,
care pribege[te acum al pa-
trulea an din eparhia mea.
P\timesc `n mizerie cu ser-
vitorii care sunt lâng\
racla Sfântului Ioan cel
Nou, n\d\jduind mântui-
rea lui Dumnezeu, ca s\
m\ `ntorc [i s\ m\ `nf\]i-
[ez `naintea fe]ei lui Dum-
nezeu, `n Mitropolia dorit\
a Sucevei“.
Evlavia sa deosebit\ fa]\
de moa[tele Sf=ntul Ioan cel
Nou ie[ise la iveal\ `nc\ de
pe vremea când p\storea `n
Moldova, prin str\mutarea
lor `n Catedrala mitropo-
litan\ de la Ia[i, [i scoa-
terea lor `n procesiune la
vremuri de restri[te, prilej
cu care se s\vâr[eau nenu-
m\rate semne [i minuni.
„Primul nostru
poet na]ional“
De[i a fost rechemat
st\ruitor `napoi `n ]ar\ cu
moa[tele Sf=ntul Ioan de
c\tre domnitorul Constan-
tin Cantemir, Sfântul a
refuzat sau nu a fost l\sat
Documentar realizat de {tefan IONESCU-B
CM
YK
s\ dea curs acestei che-
m\ri. Drept urmare, a fost
depus din scaun [i anatem-
izat de c\tre patriarhul
Constantinopolului, `n
1688, anatem\ ridicat\ a-
bia dup\ moartea lui.
„Cantemir-Vod\, scrie cro-
nicarul Ion Neculce, s\
mâniese pe cel mitropolit
[i-i f\cus\ afuris\nie de la
patrierhi. Dar nemic de
dânsul nu s-a atins, c\ zic
oamenii c\-i sfânt“.
Greut\]ile exilului au
mai fost `ndulcite de pro-
lifica activitate c\rtur\-
reasc\ desf\[urat\ acolo.
A revizuit Poemul despre
domnii Moldovei, comple-
tându-l cu 79 de versuri
pân\ la Constantin Cante-
mir [i anexându-i o not\ de
26 de rânduri `n care de-
monstra continuitatea po-
pula]iei daco-romane `n te-
ritoriile de la nord de Du-
n\re, abandonate de admi-
nistra]ia roman\. Mitropo-
litul a tradus din neogrea-
c\ masivul Cronograf al lui
Matei Cigalas [i drama
Erofili, compus\ de poetul
cretan Gheorghe Horatzis
la `nceputul secolului al
XVII-lea, ce constituie
prima crea]ie dramatic\
din literatura universal\
tradus\ `n limba român\.
Demne de remarcat sunt [i
numeroasele traduceri pa-
tristice realizate de Sfân-
tul Dosoftei `n aceast\ pe-
rioad\ a exilului. A `nce-
put traducerea `n româ-
ne[te a Dogmaticii Sf=ntu-
lui Ioan Damaschin (patru
capitole din prima carte).
~n contextul disputelor
teologice din sânul Biseri-
cii Ortodoxe Ruse `n acea
vreme, vrednicul ierarh
moldovean a aplanat schis-
ma ce se anun]a `ntre mi-
tropolitul Vasile Iasinski
al Kievului [i patriarhul
Ioachim al Moscovei, tra-
ducând din neogreac\ `n
slavo-rus\ numeroase scri-
eri patristice cu caracter
dogmatic [i liturgic, referi-
toare la prefacerea Daruri-
lor euharistice. Traduceri-
le se p\streaz\, `n original
[i copii, `n fosta Bibliotec\
sinodal\ din Moscova [i `n
fosta bibliotec\ a Catedra-
lei „Sf. Sofia“ din Kiev. Pot
fi enumerate `n acest sens
urm\toarele lucr\ri: 12
BERECHET
9
Epistole ale Sf. Ignatie
Teoforul, Constitu]iile A-
postolice, Istoria biseri-
ceasc\ [i Vedenia tainic\
(comentariu liturgic) ale
Sf. Gherman al Constan-
tinopolului, Dialog `m-
potriva ereziilor [i despre
credin]a noastr\ a Sf.
Simeon al Tesalonicului,
M\rg\ritare (culegere de
40 de cuvânt\ri ale unor
Sfin]i P\rin]i, cu prec\dere
ale Sf. Ioan Gur\ de Aur).
~n 1693, Mitropolitul Do-
softei a alc\tuit el `nsu[i o
antologie de texte patris-
tice [i liturgice (din Sf.
Ioan Gur\ de Aur, Efrem
Sirul [i Anastasie Sinaitul)
intitulat\ Despre preface-
rea Sfintelor Taine, pe care
a oferit-o ]arilor Ioan [i Pe-
tru ai Rusiei.
Departe de ]ar\ [i cu do-
rul p\stori]ilor s\i `n su-
flet, Sfântul Dosoftei a tre-
cut la Domnul pe 13 de-
cembrie 1693, cu pu]in
timp `nainte de `mplinirea
vârstei de 70 de ani. A fost
`nmormântat la Biserica
„Na[terea Domnului“ din
Zolkiew. Cu limb\ de
moarte i-a poruncit unuia
dintre monahii ce au ve-
gheat la c\p\tâiul s\u s\
nu p\r\seasc\ racla cu
moa[tele Sf=ntului Ioan
cel Nou. Aceasta s-a `ntors
`n Moldova abia un secol
mai târziu, `n 1783, arhiva
Mitropoliei pierzându-se
`ns\ definitiv.
Mitropolitul Dosoftei es-
te, potrivit pr. prof. M. P\-
curariu, „cel mai de seam\
cunosc\tor al literaturii
patristice [i postpatristice
din `ntreaga cultur\ româ-
neasc\ veche [...], primul
nostru poet na]ional, pri-
mul versificator al Psaltirii
`n `ntreg R\s\ritul orto-
dox, primul traduc\tor din
literatura dramatic\ uni-
versal\, al unor lucr\ri is-
torice `n române[te, pri-
mul traduc\tor al c\r]ilor
de slujb\ `n române[te din
Moldova, [...] [i care a avut
un aport pre]ios `n proce-
sul de formare a limbii lite-
rare române[ti“. Ini]iativa
sa privind introducerea
limbii române `n cultul bi-
sericesc a fost reluat\ mai
târziu `n }ara Româneas-
c\ de Sfântul Ierarh Antim
Ivireanul. a
Casa Dosoftei, Ia[i
10
Documentar
M\n\stirea R=[ca, martor al istoriei triste a Moldovei
~n marginea sud-vestic\ a zonei
F\lticeni, `n jude]ul Suceava, `ntr-o
pitoreasc\ a[ezare geografic\, sub
muntele Ple[u, pe malul drept al
pârâului Râ[ca, pelerinul care se
de diac. prof. dr.
Vasile DEMCIUC
~nceputurile fiin]\rii a-
cestei m\n\stiri merg de-
parte `n istoria }\rii Mol-
dovei, pân\ la primul Bog-
dan, domn [i st\pânitor al
`ntregii Moldove. Dup\ nu-
mele lui, timp de aproape
dou\ veacuri, m\n\stirea
a purtat numele de M\-
n\stirea Bogd\ne[ti. La
sfâr[itul veacului al XV-lea
[i `n primii ani ai veacului
urm\tor, M\n\stirea Bog-
d\ne[ti a avut mult de su-
ferit din cauza pr\d\ciuni-
lor. Astfel, la 1510, m\n\s-
tirea este pr\dat\ [i dis-
trus\ pân\ la temelii, iar
c\lug\rii, `mpr\[tia]i de in-
vazia t\tarilor condu[i de
fiul hanului Beti Ghireai.
O mic\ parte din mona-
hii care au sc\pat, adu-
nând sf\râm\turile, s-au
g=ndit s\ o rezideasc\ cum
a fost `nainte. Neavând po-
sibilit\]i materiale, ei au
cerut ajutor domnitorului
Bogdan al III-lea pentru
refacerea m\n\stirii. ~n
urma acestei cereri, dom-
nitorul d\du porunc\ [i
bani pentru recl\direa m\-
n\stirii, condi]ionând `ns\
mutarea ei mai spre mun-
te, pe apa Râ[c\i, cu respec-
tarea drepturilor [i titluri-
lor ce le poseda. ~n plus, `n-
t\re[te propriet\]ile cu noi
hrisoave, dând totodat\
m\n\stirii, [i mo[ia sa,
Bogd\ne[ti.
Rezidirea bisericii `ncepe
la 6 iunie 1512. Dorin]a vo-
ievodului Bogdan al III-lea
era aceea de a se p\stra nu-
mele m\n\stirii, Bogd\-
ne[ti, a[a cum aveau str\-
mo[ii lui la Bistri]a ori la
Putna. Gândul, `ns\, nu [i
l-a putut `ndeplini din cau-
za domniei relativ scurte.
C\lug\rii au aruncat
clopotele `n iaz,
pentru ca p\g=nii s\
nu le fac\ gloan]e
Ctitoria lui Bogdan al
III-lea a rezistat numai
hot\r\[te s\ `nainteze pe valea Râ[c\i, `n
sus, dup\ ce trece de satele Bogd\ne[ti
[i Râ[ca, z\re[te, sub amestecul de
p\duri al `n\l]imilor din stânga,
turnurile albe ale M\n\stirii Râ[ca.
trei decenii. ~n anul 1538,
`n timpul unei invazii a
turcilor `n Moldova, sub co-
manda sultanului Soliman
Magnificul, m\n\stirea es-
te, din nou, pustiit\.
Reocupând tronul Mol-
dovei `n 1541, Petru Rare[,
dup\ `ndemnul [i planul
mitropolitului Grigorie Ro[-
ca, d\ porunc\ [i bani epis-
copului Macarie al Roma-
nului [i pune temelia unei
noi biserici pe locul ctitoriei
lui Bogdan al III-lea, p\s-
trând acela[i hram, „Sf.
Ierarh Nicolae“.
Nu mult timp dup\ a-
ceea, potrivit dorin]ei influ-
entului mitropolit Grigorie
Ro[ca, este declarat\ metoc
al M\n\stirii Pobrota, r\-
mânând astfel pân\ `n anul
1677, când mitropolitul Do-
softei `nchin\ M\n\stirea
Pobrota Ierusalimului.
Dup\ `nfrângerea lui
Ioan Vod\ cel Cumplit la
Ro[cani, `n 11 iulie 1572,
de c\tre turii uni]i cu tâl-
harii, prin tr\darea lui
Ieremia Golia, urgia p\gâ-
nilor cuprinde `ntreaga
Moldov\, trecut\ din nou
prin sabie [i foc. De cum-
plita pustiire ab\tut\ asu-
pra ]\rii nu scap\ nici M\-
n\stirea Râ[ca, iar\[i je-
fuit\ [i distrus\.
Tradi]ia spune c\, sim-
]ind apropierea primejdiei,
c\lug\rii din m\n\stire
s-au urcat `n clopotni]\ [i,
coborând clopotele de la
Bogdan [i Rare[, le-au a-
runcat `ntr-un iaz din fa]a
m\n\stirii, ca nu cumva s\
le ia p\gânii s\ fac\ gloan-
]e, apoi au fugit care `nco-
tro prin p\duri. P\gânii, a-
jungând, au pr\dat m\n\s-
tirea, pustiind-o de tot. Du-
p\ trecerea urgiei, `ntor-
cându-se c\lug\rii, au g\-
sit totul distrus. Timp de
aproape jum\tate de veac,
m\n\stirea a r\mas `n
ruin\, mai precis pân\ la
1611, an `n care marele
vornic al }\rii de Jos, Cos-
tea B\cioc, [i-a pus `n gând
s\ o refac\ cu cheltuiala sa,
`n numele s\u, al doamnei
sale, Candachia, [i al fiicei
lor, Tudosca, prima so]ie a
lui Vasile Lupu.
Pr\dat\
`n multe r=nduri
de t\tari [i pustiit\
Din acel an [i pân\ la
1617, cu banii [i cu spriji-
nul acestui mare vornic,
s-au `nceput lucr\rile de
refacere a bisericii, ad\u-
gând vechii biserici un
pridvor masiv care a du-
blat aproape dimensiunile
edificiului. Cu prilejul ace-
lora[i lucr\ri a fost ref\cut\,
probabil, [i turla veche a
naosului, schimbându-se
astfel radical `nf\]i[area
ctitoriei lui Petru Rare[.
Cu cheltuiala marelui vor-
nic se repar\ [i celelalte cor-
puri ale m\n\stirii: chiliile
[i clopotni]a, precum [i
zidul `nconjur\tor.
Nu trec decât 15 ani de
la sfin]ire [i ctitoria lui
Costea B\cioc, vornicul, la
4 mai 1633 este pr\dat\,
`mpreun\ cu M\n\stirea
Neam], de c\tre ni[te t=l-
hari unguri. ~n 1671, m\-
n\stirea este, din nou, pus-
tiit\ [i jefuit\ de t\tari.
Pr\d\ciunea t\t\rasc\ se
repet\ `n anul 1674 de c\-
tre oastea t\tar\, adus\ `n
]ar\ de domnitorul Dumi-
tra[cu Vod\ Cantacuzino,
pentru a-i sprijini domnia.
M\n\stirea Râ[ca avea s\
sufere jefuiri [i `n 1686,
1691, 1697, pentru ca `n
1716, sub domnitorul Mihai
Racovi]\, s\ fie pustiit\
de-a binelea de t\tari. ~n
1677, patriarhul Dosoftei
al Ierusalimului se afl\ `n
vizit\ canonic\ `n Moldo-
va. Mitropolitul de atunci
al Moldovei, Dosoftei, cu
metania la Pobrota, `nchi-
n\ aceast\ m\n\stire, cu
toate averile ei, Ierusali-
mului. M\n\stirea Râ[ca,
metoc al Pobrotei, nu re-
cunoa[te aceast\ `nchina-
re, r\mânând, dup\ 135 de
ani de dependen]\ fa]\ de
Pobrota, din nou de sine
st\t\toare, supus\ doar
Mitropoliei Moldovei.
Ultima mare urgie asu-
pra M\n\stirii Râ[ca a
venit `n anul 1821, când a
fost pr\dat\ de 40 de turi,
r\mânând numai zidurile.
Refacerea m\n\stirii de pe
urma acestei distrugeri o
s\vâr[e[te, `n anii 1823-
1827 egumenul m\n\sti-
„A[ezat\ `ntr-un peisaj de o frumuse]e aparte, ctitoria
de la Râ[ca a lui Petru Rare[ [i-a `mplinit un dublu rol -
rolul evanghelic, de des\vâr[ire duhovniceasc\ a
monahilor, [i rolul de a ap\ra dreapta credin]\ [i de a
crea [i p\stra opere veritabile de cultur\ veche, de art\
rii, arhimandritul Isaiia
Râ[canul, considerat un `n-
semnat ctitor, de[i a f\cut
gre[eli de neiertat, schim-
bând planul bisericii prin
demolarea unui perete [i a-
d\ugarea unui pridvor,
distrugând vechi mormin-
te spre a aduna osemintele
la un loc, `ngropându-le par-
te sub proscomidiarul zidit
de el, iar parte sub pridvor.
~n interior, pe peretele nor-
dic al bisericii, `n dreptul
vechiului pridvor, pune s\
se zugr\veasc\ din nou ta-
bloul ctitorilor: Petru Ra-
re[ [i familia sa, precum [i
pe episcopul Macarie. ~ntre
1830-1840, prin grija egu-
menului Isaiia sunt rezidite
cele 12 chilii din partea
stâng\ a m\n\stirii [i sunt
ref\cute chiliile mai vechi.
~n perioada Marelui
R\zboi pentru ~ntregirea
Neamului (1916-1918), c\-
lug\rii din aceast\ m\n\s-
tire au mers ca infirmieri
pe câmpul de lupt\ pentru
`ngrijirea r\ni]ilor, iar chi-
liile m\n\stirii au servit
ca spital militar, `ngrijit de
c\lug\rii b\trâni, pentru
ca „to]i, `n acele vremuri
grele pentru ]ar\, ca buni
români, s\-[i fac\ datoria“
(dup\ cum scrie pe o plac\
de marmur\ amplasat\ pe
cl\direa bisericii `n anul
1931).
Noile repara]ii la biseri-
c\ aveau s\ fie efectuate `n
1923, dup\ incendiul din
1921. ~n ultimele dou\ de-
cenii, lucr\rile de restau-
rare [i de conservare efec-
tuate la M\n\stirea Râ[ca
au f\cut ca, ast\zi, `ntreg
complexul m\n\stiresc s\
se prezinte pelerinului a[a
cum l-a dorit s\ fie ctitorul
Petru Rare[ [i urma[ii s\i.
Duminic\, 14 decembrie 2008
cre[tin\ [i de istorie na]ional\.“
Specificitatea picturii
Biserica M\n\stirii Râ[-
ca, a[a cum se prezint\ as-
t\zi, are un plan triconc
dezvoltat `n urm\toarele
compartimente: pridvor de
dimensiuni mari, pronaos,
naos [i altar. ~n exterior,
pe latura de miaz\zi, este
`nzestrat\ cu un pridvor de
mici dimensiuni, deschis,
datând dintr-o epoc\ re-
cent\.
~n ceea ce prive[te ve[-
mântul pictural al bisericii
M\n\stirii Râ[ca, cercet\-
rile efectuate `n ultimele
decenii au scos la iveal\ in-
forma]ii deosebit de pre]ioa-
se. Ceea ce atrage aten]ia,
privind pictura mural\ de
la M\n\stirea Râ[ca, este,
`n primul rând, bizantinis-
mul chipurilor personajelor,
grecitatea lor autentic\.
Un alt am\nunt care a-
trage aten]ia este prezen]a,
`ntr-una din scenele din
via]a Sf. Antonie, a unei co-
r\bii tipic mediteraneene,
a unei carave, cu silueta ei
elegant arcuit\, cu catarge
sub]iri [i corect v\zute, `n
contrast cu imaginile con-
ven]ionale ale cor\biilor
din pictura ansamblurilor
anterioare de la B\line[ti
(1493) [i Vorone] (1547).
Surprinde, de asemenea, e-
xisten]a unor evidente pre-
ocup\ri peisagistice, cu
schi]area sugestiv\ a unor
profile gr\m\dite [i minia-
turale de ora[e-cet\]i.
Rolul de a ap\ra
dreapta credin]\
Prin pictura mural\,
mai ales cea exterioar\, se
ridica `nc\ din 1541, la Ar-
bore, stindardul luptei pen-
tru libertate, pentru ap\-
rarea dreptei credin]e `n
~n turnul clopotni]ei
a fost surghiunit
Mihail Kog\lniceanu
La baza turnului-clo-
potni]\ este amplasat\ o
bolt\ cilindric\, construi-
t\ `n aceea[i tehnic\ bi-
zantin\, dublat\ de arcuri
frânte, dar nu cele speci-
fice stilului gotic, ci, dup\
opinia lui G. Bal[, dispuse
`ntr-o acolad\ specific\
arhitecturii musulmane.
La etajul superior, acolo
unde sunt instalate clopo-
tele, ferestrele dinspre in-
teriorul incintei se termi-
n\ `ntr-un arc frânt, spe-
cific stilului gotic. La pri-
mul etaj al turnului, de-
gro[at\ `n masivitatea zi-
dului, se afl\ camera `n
care a fost surghiunit, din
fa]a expansiunii Semilunii.
~n acest climat psihologic,
`n rândurile clerului a `n-
ceput a prinde teren [i a
domina curentul monahis-
mului ascetic, cu doctrina
sa noncombativ\ - isihas-
mul. Promotorul acestui
curent `n secolul al XVI-lea
a fost eruditul episcop de
Roman, Macarie, care con-
sidera c\, acum, principalul
efort trebuia `ndreptat spre
purificarea de p\cate, spre
o adânc\ poc\in]\, spre o
via]\ mai pioas\, spre `n\l-
]area lor sufleteasc\ pentru
a dobândi adev\rata ferici-
re `n via]a viitoare.
Pentru ilustrarea [i pro-
pagarea `n mase a `nv\]\-
turii sale, episcopul Maca-
rie avea nevoie de un sim-
bol iconografic. Astfel, al\-
turi de Judecata de Apoi,
menit\ s\ arate c\ era de
acord cu invocarea pedep-
sei cere[ti asupra cotropi-
torilor, pe fa]ada de sud a
pus s\ fie zugr\vit\ Scara
virtu]ilor, o transpunere
iconografic\ a principiilor
enun]ate `n cartea de
c\p\tâi a monahismului
asceticc scris\ la `nceputul
veacului al VII-lea `n
muntele Sinai de anahore-
tul Ioan, numit Climax. La
cap\tul de jos al Sc\rii
este reprezentat episcopul
Macarie, singurul `mbr\-
cat `n ve[minte arhiere[ti
din `ntreaga procesiune.
A[ezat\ `ntr-un peisaj
de o frumuse]e aparte, cti-
toria de la Râ[ca a lui Pe-
tru Rare[ [i-a `mplinit un
dublu rol - rolul evanghe-
lic, de des\vâr[ire duhov-
niceasc\ a monahilor, [i ro-
lul de a ap\ra dreapta cre-
din]\ [i de a crea [i p\stra
opere veritabile de cultur\
veche, de art\ cre[tin\ [i
de istorie na]ional\. a
ordinul prin]ului Mihail
Sturza, Mihail Kog\lni-
ceanu, pentru c\ ar fi u-
neltit `mpotriva domnito-
rului. ~n acest loc, marele
om politic a fost `nchis de
la 22 iulie 1844 p=n\ la 9
decembrie 1844, fiind
p\zit permanent, a[a cum
este consemnat `n cronica
m\n\stirii, „de un ser-
gent, un caporal [i patru
solda]i“. ~n timpul acestei
deten]ii, Mihail Kog\lni-
ceanu a scris „Fragmente
scoase din cronicile Mol-
dovei [i Valahiei, pentru a
sluji la istoria lui Petru
cel Mare, Carol al X-lea,
Stanislav Lezinschi, Du-
mitru Cantemir [i Con-
stantin Brâncoveanu“,
publicat\ la Ia[i `n 1845,
`n dou\ volume.
 Duminic\, 14 decembrie 2008
Pagina
de istorie
~narmare versus dezarmare, `n epoca nuclear\
Indiferent de perspectiva din care
privim conceptul de „r\zboi“, fie
ca pe un herald nemilos al unui [ir
inepuizabil de tragedii, fie ca pe o
[ag\ a eroismului, trebuie s\
recunoa[tem cantitatea
considerabil\ de adev\r `nglobat\
`n afirma]ia lui Max Webber:
„Modalitatea decisiv\ a politicii
este violent\. Oricine refuz\ s\
admit\ acest lucru este un...
imatur politic“. Dincolo de
franche]ea acestei afirma]ii,
de prof. dr. C\t\lin
TURLIUC
R\zboiul este de aceea[i
vârst\ cu umanitatea; e-
xist\ numeroase estim\ri
cu privire la num\rul de
r\zboaie ce au avut loc pe
parcursul istoriei umani-
t\]ii, dar este limpede pen-
tru to]i c\ num\rul acestor
r\zboie este mare. ~n ul-
timul mileniu, au avut loc
aproximativ 1.000 de r\z-
boaie. Peste 147 de mili-
oane de oameni au murit
`n r\zboaie, `ncepând cu
anul 1000. Acest num\r nu
include numai solda]ii an-
gaja]i nemijlocit `n confla-
gra]ii, ci [i un procent `n-
grijor\tor de civili. ~n tim-
pul Primului R\zboi Mon-
dial au murit 8,4 milioane
de solda]i [i 1,4 milioane
de civili, `n timp ce al Doi-
lea R\zboi Mondial a `n-
registrat o inversare a ra-
portului: 16,9 milioane de
solda]i [i 34,3 milioane de
civili (sursa datelor: Eck-
hardt - 1991). Cu toate a-
cestea, aspectul zguduitor
`nc\ nu a fost relevat. ~n
1961, pre[edintele Statelor
Unite ale Americii, John F.
Kennedy, observa: „Ome-
nirea trebuie s\ pun\ ca-
p\t r\zboaielor, altfel r\z-
boaiele vor pune cap\t o-
menirii“.
Pentru realitatea zilelor
noastre, un r\zboi nuclear
ar ridica num\rul victime-
lor de la câteva milioane pe
an la câteva milioane pe
minut, iar previziunea ca-
taclismic\ a pre[edintelui
Kennedy ar c\p\ta valen]e
apocaliptice. De[i dorin]a
unanim\ a umanit\]ii este
evitarea sau, mai mult,
suprimarea efectiv\ a r\z-
boaielor, este evident c\, `n
prezent, conflictul este un
element al rela]iilor in-
terna]ionale.
Efectele puterii
militare
Excedând cadrul dispu-
telor ideologice, pentru a
putea avea câ[tig de cauz\
`n cadrul disputelor inter-
na]ionale, statele trebuie
s\ beneficieze de putere
militar\. Aceasta reprezin-
t\ o panoplie de factori ma-
teriali (cheltuielile efectu-
ate cu `narmarea [i nivelul
tehnologiei armelor) [i ima-
teriali (statutul ]\rii res-
pective, morala [i repu-
ta]ia). Este inutil s\ pre-
ciz\m c\ puterea militar\
nu se dobânde[te pe gratis.
Dimpotriv\, dobândirea [i
utilizarea ei cost\ enorm,
din numeroase perspective.
Evenimentele din 11
septembrie 2001 au ar\tat
11
„Evenimentele din 11 septembrie 2001 au ar\tat c\ de]inerea unei for]e armate
impresionante nu echivaleaz\ neap\rat cu securitatea, `n special `n fa]a unor amenin]\ri
atipice `ndreptate `mpotriva securit\]ii personale, na]ionale [i interna]ionale. Demersul de
a stabili cât [i `n ce fel ar trebui un stat s\ investeasc\ `n securitate este unul complex, dar
sunt câteva pericole veritabile ce `nso]esc aten]ia excesiv\ acordat\ puterii militare.“
deasc\ putere spre a con- me. De regul\, acestea
reali[tii ar c\dea de acord c\ trabalansa puterea celor sunt catalogate ini]ial
dintâi, care, la rândul lor, drept barbare [i [ocante,
r\zboiul este o component\ vor acumula [i mai mult\ dar, ulterior, sunt adop-
inerent\ a politicii, `n timp ce putere, fenomen ce con- tate datorit\ eficien]ei lor.
tinu\ ad infinitum, `ntr-o Exemple `n acest sens ar fi
ideali[tii ar sus]ine c\ umanitatea spiral\ continu\. Ceea ce arbaleta (inventat\ de
supunem aici aten]iei este c\tre normanzi `n secolul
poate `nv\]a s\ tr\iasc\ f\r\ cursa `narm\rilor - un fe- al XI-lea [i apoi utilizat\
r\zboi. Nu are importan]\ c\rei nomen complex, care trans- pe scar\ larg\) [i praful de
form\ guvernele `n pri- pu[c\ (descoperit `n seco-
tabere ne raliem, atâta vreme cât zoniere ale competi]iei. lul al XIII-lea). R\mânând
este clar faptul c\, `n epoca `n epoca medieval\, c\tre
Cursa `narm\rilor sfâr[itul secolului al XV-
contemporan\, statele lumii se lea, tunurile dominau for-
bazeaz\ pe ele `nsele `n privin]a Cursa `narm\rilor re- tifica]iile [i armele de foc
prezint\ o competi]ie a spo- au `nlocuit arcul. Apari]ia
protec]iei [i, uneori, fac uz de ririi num\rului de trupe [i lor a cauzat prima contro-
amenin]\ri [i violen]\ pentru a-[i armamente, prin care vers\ important\ privind
r\spândirea armelor de foc
fiecare stat urm\re[te s\ C\t\lin Turliuc
proteja interesele. câ[tige un avantaj asupra `n Europa. este profesor universitar,
unui alt stat sau, cel pu]in, De[i [tiin]a a progresat cercet\tor [tiin]ific gradul
s\ nu r\mân\ `n dezavan- remarcabil `ntre timp, I la Institutul de Istorie
c\ de]inerea unei for]e ar- Puterea militar\ poate taj. Istoria interna]ional\ a xist\ o invariabil\ ce str\- „A. D. Xenopol“ - Ia[i
mate impresionante nu determina statul de]in\tor `nregistrat periodic curse bate distan]a de timp din-
echivaleaz\ neap\rat cu s\ intervin\ `n situa]ii `n ale `narm\rii, dar acestea tre Evul Mediu [i epoca
securitatea, `n special `n care nu ar fi fost neap\rat nu au fost [i continue. contemporan\: cursa `nar- Americii se lansase `n
fa]a unor amenin]\ri ati- necesar\ prezen]a lui; pu- Odat\ cu coagularea sis- m\rilor a fost mereu sus- domeniul de lansare a
pice `ndreptate `mpotriva terea militar\ excesiv\ ]inut\ nu de cre[terea nu- bombelor. Superfort\re]ele
temului statal, cursele
securit\]ii personale, na- poate tenta un stat s\ fac\ `narm\rilor au devenit mai m\rului armelor, ci de per- aeriene care lansaser\ pri-
]ionale [i interna]ionale. uz de aceast\ putere `n fec]ionarea lor. Deci, de la ma bomb\ atomic\ asupra
intense. Puterile noi pot
Demersul de a stabili cât [i situa]ii periferice intere- aduna, uneori, arme [i sol- a fi cantitativ\ s-a trecut ora[ului Hiroshima au fost
`n ce fel ar trebui un stat selor na]ionale. Avem e- la a fi calitativ\. ~n fapt, dep\[ite de c\tre bom-
date f\r\ s\ aib\ [i o
s\ investeasc\ `n securi- xemplul interven]iei State- politic\ extern\ coerent\, aceasta s-ar traduce prin bardierul cu reac]ie B 47;
lor Unite ale Americii `n formularea obiectului cur- acesta, de c\tre B 52, care
tate este unul complex, dar fiind atrase de aparen]a e-
r\zboiul din Vietnam. U- sei `narm\rilor, adic\ de]i- era mai pu]in performant
sunt câteva pericole veri- ficien]ei intrinsece a arme-
nul dintre motivele acestei nerea celei mai mari ca- decât rachetele balistice
tabile ce `nso]esc aten]ia lor. ~n definitiv, trebuie s\
interven]ii a fost [i a[a-nu- admitem c\ armele pot fi pacit\]i de distrugere exis- intercontinentale.
excesiv\ acordat\ puterii
militare. mita „arogan]\ a puterii“. utile pentru men]inerea tent\ la o anumit\ dat\. Dup\ Primul R\zboi
Dac\ puterea militar\ a puterii interne [i pentru De pild\, pe tot parcursul Mondial, a fost larg r\s-
Conform enumer\rii f\-
Statelor Unite ar fi fost prestigiu. Frumuse]ea [i anului ce a urmat primei pândit\ doctrina c\ prima
cute de c\tre John T. cauz\ a r\zboiului nu pu-
Rourke & Mark A. Boyer, `n una mai redus\, s-ar fi pus utilitatea pot fi variante utiliz\ri a bombei atomice,
accent pe instrumentele posibile pentru de]inerea aceasta a fost denumit\ tea fi decât cursa `narm\-
cartea „World Politisc: In- rilor. Aceasta este, de fapt,
ternational Politics on the diplomatice. de arme de foc, fort\re]e [i „arma absolut\“. Acest as-
Puterea militar\ cere vase de r\zboi, dac\ ne ra- pect aparent superficial imputarea de natur\ poli-
World Stage“, patru dintre tic\ dintre cele dou\ „`nvi-
cheltuieli uria[e - acest port\m la prin]ii Rena[- con]inea de fapt un adev\r
aceste posibile pericole me- nuiri“ aduse cursei `nar-
fapt a generat multiple terii. Totodat\, trebuie a- discutabil: dincolo de fap-
rit\ o analiz\ sumar\. Ne controverse, `n special `n m\rilor. ~n afar\ de evi-
referim la terorism, inter- mintit c\, dup\ 1945, noile tul c\ ocup\ un loc aparte
virtutea realit\]ii c\ pute- state din Africa au investit `n galeria armelor, bomba den]a c\ este periculoas\
ven]ii inutile, cheltuieli [i rea militar\ se hr\ne[te cu atomic\ f\cea ca toate ce- pentru pace, aceasta mai
insecuritate. masiv `n avioane, arme an-
resursele bugetului de titanc [i fregate, dispropor- lelalte arme s\ devin\ inu- este [i costisitoare. Impu-
Statutul de putere mili- stat. Astfel, pentru a in- tile. Putem categorisi tarea economic\ nu este
]ionat cu amenin]\rile ex-
tar\ poate transforma un vesti `n aceast\ direc]ie, terne. Ra]iunea a fost una bomba atomic\ drept „ar- una nou\, care s\ rezulte
stat `ntr-o ]int\ pentru sunt v\duvite alte domenii diferit\, centrat\ pe secu- ma absolut\“ doar privind din analiza efectelor con-
terorism - acest fapt se ex- alimentate de c\tre buget. ritatea intern\ [i pe dorin- la avantajul relativ repre- temporane ale fenomenu-
plic\ prin `ncercarea altor Puterea militar\ creaz\ ]a stabilirii unor `nsemne zentat de de]inerea ei. Cert lui. Montesquieu, `n „De
actori globali de a-[i pro- insecuritate - un rezultat al ale independen]ei lor. este c\ a fost prima arm\ l’esprit des lois“, constata:
mova cauzele politice. ~n- achizi]iei de putere este Pe de alt\ parte, dez- din istorie fa]\ de care po- „Suntem s\r\ci]i, `n ciuda
tocmai ca David [i Goliat, apari]ia a[a-numitei „spi- voltatea politicii externe sesorii ei au decis c\, dup\ faptului c\ de]inem bog\-
atacând [i doborând o rale a insecurit\]ii“. ~n lim- duce la autocompararea cu acumularea unui anumit ]iile [i comer]ul `ntregii
mare putere, organiza]iile baj competi]ional, aceasta alte puteri (poten]iali ina- stoc, de]in cantit\]i sufi- lumi; `n curând, din cauza
teroriste sunt mediatizate ar `nsemna c\ `ncercarea mici, mai ales). Autocom- ciente. ~n 1958, Uniunea m\ririi trupelor, nu vom
[i pot primi concesii politi- statelor de a dobândi cât para]ia cu alte puteri poate Sovietic\ a pledat pentru mai avea nimic, cu excep-
ce (pe termen lung). O mai mult\ putere (cu fi privit\ ca un `ndemn suspendarea testelor nu- ]ia trupelor, [i vom fi ca
parte a actorilor interna- scopul ultim al dobândirii subiectiv la o curs\ a cleare, ajungându-se, `n t\tarii“. ~n extensie, argu-
]ionali de ast\zi [i-au securit\]ii) este perceput `narm\rilor. cele din urm\, la Tratatul mentul economic poate fi
`nceput cariera politic\ in- ca o amenin]are, de c\tre Orice `narmare la nivel de Interzicere a Testelor rezumat `n fraza „zdro-
terna]ional\ ca organiza]ii celelalte state. Ca atare, cei statal presupune apari]ia din 1963. ~ntre timp, com- bitoare povar\ a arma-
teroriste sau de guerilla. din urm\ caut\ s\ dobân- [i, deci, inven]ia de noi ar- peti]ia cu Statele Unite ale mentelor“. a
12 Duminic\, 14 decembrie 2008

Por]ia
de s\n\tate
Binefacerile uleiului de m\sline
a M\slinul, prezent `n culturi mai ales `n ]\rile mediteraneene, a fost [i r\m=ne extrem
de important pentru alimenta]ie [i terapeutic\ a Potrivit speciali[tilor, acizii gra[i
nesatura]i [i monosatura]i, care reprezint\ aproximativ 75% din compozi]ia uleiului de
m\sline, sunt similari cu cei prezen]i `n laptele matern, ceea ce explic\ de ce uleiul de
m\sline este atât de bine tolerat de organism a De asemenea, cercet\rile actuale au
demonstrat multiplele propriet\]i terapeutice ale m\slinelor: digestive, cicatrizante,
vermifuge, astringente, febrifuge, nutritive, condimentare [i emoliente a
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
M\slinul a fost la mare
pre]uire `n Grecia Antic\,
ceea ce l-a inspirat pe Ho-
mer, care considera uleiul
de m\sline drept „aurul
lichid“ al vremii. Treptat,
uleiul de m\sline a deve-
nit moned\ de schimb cu
care se pl\teau obiectele
de pre] cum ar fi vazele
de alabastru, `mbr\c\-
mintea de lux, bronzul [i
vinul de calitate.
~n Antichitate, uleiul
de m\slin se folosea `n
temple la arderea `n can-
dele, la `ncoronarea cu
l\stari tineri a câ[tig\to-
rilor din Jocurile Olimpi-
ce, precum [i la ungerea
sacr\ a regilor [i preo]i-
lor. Cultivatorii de m\s-
lini erau scuti]i de servi-
ciul militar. Pentru tras-
portul amforelor cu ulei
spre diverse centre co-
merciale din jurul M\rii
Mediterane, grecii [i-au
construit cor\bii speciale.
~n }ara Sfânt\, pe vre-
mea lui Iisus Hristos, e-
xistau p\duri compacte
de m\slin la nord de Ga-
za, pe [esurile {aronului
[i ale Hebronului, `n gr\-
dina Ghetsimani (`n tra-
ducere `nseamn\ „teasc
de untdelemn“), situat\
la baza Muntelui M\sli-
nilor din Ierusalim, unde
Mântuitorul venea ade-
sea pentru a se ruga sub
m\slinii b\trâni [i de un-
de a [i fost arestat.
Se sus]ine ideea c\ din
lemn de m\slin a fost cio-
plit\ crucea pe care a fost
r\stignit Iisus pe Golgota.
Originile culturilor de
m\slin se pierd `n negura
vremurilor, pornind de la
m\slinii s\lbatici, care e-
xistau `n Insula Creta cu
mult `nainte de apari]ia
civiliza]iei. Se pare c\
primele planta]ii de m\s-
lin au ap\rut acum 6.000
de ani, pe coasta estic\ a
Mediteranei, din Siria [i
Liban pân\ la sudul M\-
rii Caspice. De aici s-au
extins `n Egipt (cu 2000
de ani `.e.n.), unde m\sli-
nul era considerat arbo-
rele sacru. Treptat, a tre-
cut `n Grecia [i `n Roma
Antic\, elaborându-se
primele reguli de cultiva-
re (alinierea rândurilor [i
distan]a dintre pomi). A-
ici era extras uleiul de
m\slin, folosit `n ritua-
luri religioase de purifica-
re, la prepararea mirului,
ca surs\ de iluminat, `n
alimenta]ie [i pentru vin-
decarea r\nilor.
Dup\ descoperirea A-
mericii, m\slinul a fost
printre primii pomi care
au traversat oceanul, fi-
ind trimis din Sevilla spre
Lumea Nou\, astfel c\ `n
anul 1560 existau deja li-
vezi `n Mexic. Ulterior, s-
au extins `n Peru, Chile,
Argentina, Africa de Sud,
Australia [i California. ~n
prezent, planta]iile din
California sunt atât de `n-
tinse, `ncât asigur\ 70-
80% din necesarul de con-
sum al Statelor Unite.
Cele mai mari suprafe-
]e ocupate `n prezent se
g\sesc `n ]\rile din jurul
M\rii Mediterane, mai a-
les `n Spania, unde exist\
planta]ii cu aproape 200
de milioane de m\slini
din totalul de 800 mil-
ioane, cât ar exista pe tot
globul.
M\slinii pot tr\i chiar
[i 2.000 de ani
Ast\zi, marile ]\ri pro-
duc\toare de ulei de m\s-
line sunt: Spania (44%),
Italia (20%), Grecia (13%)
[i Tunisia (7%).
Pe lâng\ planta]iile ti-
nere, foarte intensive,
sunt p\stra]i pomii foarte
b\trâni, unii de vârste
milenare. Se crede c\ `n
Italia de ast\zi ar exista
pomi r\ma[i `nc\ din pri-
mii ani ai Imperiului Ro-
man, ajungând la grosi-
mea de peste 10 metri `n
diametru.
Extinderea m\slinului
`n zonele climatice sub-
tropicale se explic\ prin
rezisten]a mare la c\ldu-
rile uscate, având o
transpira]ie redus\ la ni-
velul frunzelor lucioase.
~n general, prefer\ clima-
tul cu veri toride [i ierni
blânde [i cre[te bine pe
soluri calcaroase, atinse
de briza m\rii. Nu `ntâm-
pl\tor, grecii antici spu-
neau c\ planta]iile de
m\slini cer mult soare,
secet\, piatr\, lini[te [i
singur\tate.
Pomul, cu o longevitate
cu totul neobi[nuit\ de
1.000-2.000 de ani, are
tulpina u[or ondulat\, cu
lemn dens [i grosimi vari-
ate, `n func]ie de vârst\.
Ramurile sunt muchiate,
adesea spinoase [i `ncol\-
cite, ceea ce `i confer\ o
`nf\]i[are fantastic\.
M\slinele negre se
culeg `n decembrie
Recoltarea fructelor
verzi se face prin scutura-
re u[oar\, cu pu]in timp `-
nainte de maturare, se
conserv\ prin saramurare
[i se consum\ cu prepara-
te alimentare din pe[te, ar-
dei, tomate, migdale etc.
Fructele negre se recol-
teaz\ la maturitatea
complet\, `n lunile no-
iembrie-decembrie, se
conserv\ prin fierbere `n
ulei sau prin murare [i
sunt nelipsite de la un
bufet rece, la brânzeturi
[i cocktailuri. La recolta-
re, m\slinele sunt foarte
amare [i nu pot fi consu-
mate. De aceea sunt tra-
tate cu o le[ie special\ ca-
re le extrage substan]a a-
mar\ timp de câteva zile,
dup\ care se pun `n sara-
mur\ sau sunt acoperite
cu sare timp de câteva
s\pt\mâni, pentru a-[i
p\stra culoarea intens\.
Din produc]ia mondia-
l\ de 860.000 tone de
m\sline folosite `n consu-
mul direct, cea mai mare
cantitate este utilizat\ `n
]\rile mediteraneene, fie-
care sat având re]ete pro-
prii de preparare, pe care
le ofer\ vizitatorilor sub
forma a zeci de specialit\-
]i tradi]ionale.
Sunt cunoscute câteva
tipuri de m\sline: kala-
mata - culoare purpurie;
nicoise - culoare ro[ie-ma-
ronie, pu]in acre [i u[or
s\rate; picholine - mici,
]uguiate, gust slab picant.
Cum se produce
uleiul de m\sline?
Ob]inerea uleiului din
m\sline coapte se f\cea,
Constantin I. Milic\ este
profesor universitar la Uni-
versitatea de {tiin]e Agri-
cole [i Medicin\ Veterinar\
(USAMV) din Ia[i. Este spe-
cializat `n fitoterapie [i tra-
teaz\ anual sute de persoa-
ne din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice boa-
l\ preparate complexe din
plante pe care, cel mai ade-
sea, le ignor\m. A salvat oa-
meni c\rora nu li se mai d\-
deau [anse de supravie -
]uire, preparatele fiind rea-
lizate `n laborator, dup\
metode [tiin]ifice [i dup\
a tenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
`nc\ din Antichitate, prin
strivirea manual\ a fruc-
telor `n bazine sferice din
piatr\ de granit. ~n pre-
zent, extragerea se face
mecanizat, `n vase din o-
]el inoxidabil, iar separa-
rea uleiului de past\ se
face prin centrifugare.
~ntrega opera]ie se exe-
cut\ la temperaturi sc\-
zute, sub 300 C, f\r\ chi-
micale, asigurându-se
men]inerea gustului, a cu-
lorii [i a valorii nutritive.
Din 5 kg de fructe in-
complet mature se ob]ine
un litru de ulei extra-vir-
gin. Are culoarea galben\,
cu nuan]\ verzuie, gust u-
[or iute [i miros pl\cut.
Se p\streaz\ la rece (8-
140 C) [i se transport\ `n
bidoane de 5 sau 20 litri
(nu `n vase de plastic sau
metale oxidabile).
Dup\ modul de proce-
sare exist\ 3 tipuri de u-
lei: extra-virgin, ob]inut
din prima presare la rece,
cu aciditate sub 0,8% [i
gust superior; virgin, ob-
]inut dup\ a doua presa-
re, cu aciditate sub 2%;
rafinat, rezultat dup\ un
tratament chimic pentru
neutralizarea acizilor [i a
defectelor de gust.
Uleiul extra-virgin,
cel mai indicat
pentru consum
Pentru consum, cel
mai indicat este uleiul ex-
tra-virgin, nerafinat [i f\-
r\ adausuri de substan]e
chimice. Are cele mai bu-
ne efecte terapeutice, iar
`n alimenta]ie este foarte
hr\nitor, ideal pentru
pr\jit, deoarece are un
punct de ardere (de fum)
la 2100 C, mult mai ridi-
cat decât temperatura o-
bi[nuit\ de pr\jire `n un-
tur\ sau `n alt ulei vege-
tal (1800 C). Din acest
considerent, uleiul extra-
virgin de m\sline nu poa-
te deveni toxic prin des-
compunere termic\, ceea
ce a determinat pe vechii
greci s\-l considere cheia
longevit\]ii [i a p\str\rii
integrit\]ii mentale.
Speciali[tii au descope-
rit c\ acizii gra[i nesatu-
ra]i [i monosatura]i, care
reprezint\ circa 75% din
compozi]ia uleiului, sunt
similari cu cei prezen]i `n
laptele matern, ceea ce
explic\ de ce uleiul de
m\sline este atât de bine
tolerat de organism.
Calitatea uleiului de-
pinde de zona geografic\,
clim\, sol, varietate,
vârsta pomilor [i de teh-
nologia de cultivare [i de
procesare. La 3 ani dup\
extragere, uleiul virgin
`[i pierde calit\]ile gusta-
tive [i terapeutice.
Utiliz\ri `n alimenta]ie
[i terapeutic\
Fructele negre sau
verzi: dup\ conservare `n
saramur\ sau `n ulei,
m\slinele existente `n co-
mer] au un important rol
alimentar, cu o valoare
nutritiv\ egal\ cu cea a
c\rnii. Se folosesc `n sala-
te, conserve [i la prepara-
rea multor mânc\ruri.
Prin condimentare cu
diferite arome (m\rar, a-
nason, chimion), mânc\-
rurile cu m\sline cap\t\
un gust unic [i sunt pre-
parate `n diferite combi-
na]ii cu limb\ de vit\,
ciuperci, iepure, pe[te,
pas\re [i sos alb sau `n
pizza cu [unc\.
~n terapeutica medica-
l\, m\slinele sunt deose-
bit de pre]ioase pentru s\-
n\tate. ~nc\ din Antichi-
tate, Hipocrate, p\rintele
medicinei, recomanda
m\slinele pentru vindeca-

Utiliz\ri externe - furuncule, abcese, eczeme, cr\p\-

Extern, uleiul de m\sline intr\ `n
prepararea unor solu]ii uleioase, un-
guente [i a altor preparate medica-
mentoase cu care se trateaz\:
- durerile reumatice, nevrite [i en-
torse, folosind unguente preparate
din 200 ml ulei [i o c\p\]ân\ de ustu-
roi dat\ prin r\z\toare, care se mace-
reaz\ timp de 2-3 zile, pentru a face
frec]ii locale;
- paradontoze [i gingivite tratate
prin cl\tirea gurii cu ceai de cimbru, `n
care se pun 10-15 pic\turi de tinctur\
de propolis [i apoi se maseaz\ gingiile
cu ulei de m\sline (de 2-3 ori pe zi);
turi de palme, c\lcâie, unghii [i buze,
pecingine, supura]ii ale r\nilor (se fa-
ce masaj cu ulei amestecat cu suc de
l\mâie sau glicerin\ `n p\r]i egale
sau se pune o cataplasm\ pe zona a-
fectat\ cu o m\slin\ zdrobit\);
- arsuri pe piele tratate cu ulei de
m\sline, amestecat cu albu[ de ou,
care se bate `ntr-un vas curat, cu care
se unge locul afectat, pentru calma-
rea durerilor [i gr\birea vindec\rii;
- anemia [i rahitismul la copii se
trateaz\ prin frec]ii pe tot corpul cu
ulei, mai ales dup\ baie;
- `n afec]iunile urechilor (otite, hi-
poacuzie, acufene): se picur\ `n con-
ductul auditiv 4-5 pic\turi de ulei
c\ldu], iar dup\ 5-10 minute se st\
culcat pe urechea respectiv\ pentru a
permite scurgerea uleiului `n afar\;
- `n cazul mu[c\turilor de animale,
a `n]ep\turilor de insecte [i a irita]ii-
lor de piele se fac masaje locale cu un
amestec din ulei de m\sline, ulei de
rozmarin [i pu]in alcool;
- contra c\derii p\rului [i a m\tre]ii
se fac frec]ii pe pielea capului cu ulei, `n
fiecare sear\, timp de 10 minute, dup\
care se acoper\ capul `n timpul nop]ii;
- `n ulcere cutanate [i ulcere vari-
coase se pun cataplasme cu ulei de
m\sline (un litru), vin alb (0,5 litri) [i
flori proaspete de sun\toare (500 g),
care se fierb pe baia de ap\ pân\ se e-
vapor\ vinul. Planta]ii de m\slini
 Duminic\, 14 decembrie 2008 13
„Din experien]e `ndelungate a rezultat c\ uleiul de m\sline este un antidot ideal
`mpotriva intoxica]iilor cu ciuperci otr\vitoare sau cu alte substan]e toxice, ca
urmare a form\rii unei pelicule protectoare pe tubul digestiv, care evit\ absorb]ia
substan]ei otr\vitoare de c\tre mucoasa stomacal\. Cercet\ri recente au dovedit
efectul uleiului `n activarea vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), m\rind efectele
asupra s\n\t\]ii organismului, asupra `ntineririi [i cre[terii viabilit\]ii.“

Ob]inerea uleiului din m\sline coapte se f\cea,

`nc\ din Antichitate, prin strivirea manual\
a fructelor `n bazine sferice din piatr\ de granit
rea ulcerelor, iar sucul Uleiul de m\sline `n alimenta]ie, mai mult
stors din fructele proaspe- `n salate, la prepararea
te, neconservate, era indi- previne `mb\tr=nirea pastelor f\inoase, la pr\-
cat pentru tratarea mul- celulelor jeli [i la toate mânc\ruri-
tor boli cronice. Cercet\ri- le din legume [i carne.
le actuale au demonstrat ~n decursul miilor de ~n uz intern, ac]iunile
multiple propriet\]i tera- ani, uleiul extra-virgin a vindec\toare ale uleiului
peutice ale m\slinelor: di- dovedit calit\]i deosebite sunt datorate con]inutului
gestive, cicatrizante, ver- atât pentru alimenta]ie ridicat `n acizi gra[i mono-
mifuge, astringente, febri- cât [i pentru tratarea di- nesatura]i, `n vitamine [i
fuge, nutritive, condimen- feritelor afec]iuni maladi- `n substan]e antioxidante,
tare [i emoliente. ve. Este concludent fap- care `nt\resc sistemul i-
~n tratamente interne, tul c\ locuitorii din ]\rile munitar al organismului,
m\slinele sunt eficiente mediteraneene, care con- reduc riscul bolilor cardia-
`n afec]iunile hepatice, `n sum\ mult ulei de m\sli- ce [i canceroase, m\resc
litiaz\ biliar\, dischinezi- ne, sufer\ mai pu]in de rezisten]a vaselor sangui-
e biliar\, insuficien]\ he- boli cardiovasculare, ca ne, inclusiv a pere]ilor ar-
patic\, catar stomacal [i urmare a `nlocuirii a- teriali [i previn `mb\trâ-
intestinal, rahitism, afec- proape totale a surselor nirea celulelor.
]iuni ale vaselor sangui- de gr\simi animale. Sta- Principalele proprie-
ne, anemie, laringit\ [i tisticile arat\ c\ `n pre- t\]i terapeutice ale uleiu-
paradontoz\. zent se fabric\ 1.600.000 lui sunt: laxative (f\r\ s\
~n tratamente externe tone de ulei, consumat produc\ colici), colagoge,
se ob]in efecte imediate mai mult `n ]\rile din ju- coleretice, emoliente, de-
pentru a combate diferite rul M\rii Mediterane: I- congestionante hepatic, Efectele benefice ale mului complex al lipide- linguri cu ulei seara la
abcese, furuncule [i pana- talia (28% din `ntreaga antiinfec]ioase, cicatri- lor, cu prevenirea cre[te- culcare); eliminarea vier-
ri]iu, aplicând pe r\ni ca- cantitate produs\), Spa- zante, antirahitice, antia- uleiului de m\sline rii colesterolului d\un\- milor intestinali prin ac-
taplasme cu m\sline nia (23%) [i Grecia (11%). nemice, antihelmintice, tor (LDL) [i reducerea de- ]iuni antihelmintice (se
zdrobite, schimbate de 4- Datorit\ valorii nutriti- antiglicemiante [i antico- Uleiul are efecte poziti- pozitelor de pe vasele `nghit 20-40 ml ulei pe
5 ori pe zi. ve, uleiul este larg folosit lesterolice. ve `n: reglarea metabolis- sanguine (se consum\ câ- stomacul gol); cre[terea
te dou\ linguri ulei pe zi, nivelului compu[ilor anti-
pe stomacul gol, timp de 8 oxidan]i din sânge, preve-
s\pt\mâni); `mbun\t\- nind cancerul de colon;
]irea func]ion\rii ficatu- protejarea aparatului
lui, a bilei [i a intestine- cardiovascular, evitând
lor, evitând steatoza he- bolile de inim\, hiperten-
patic\, litiaza [i dischine- siunea arterial\ [i atero-
zia biliar\, gastritele [i scleroza coronarian\ (se
ulcerele gastro-duodena- iau câte dou\ linguri ulei
le, având rol de pansa- seara la culcare); preveni-
ment gastric (se iau 250 rea diabetului zaharat;
ml ulei m\sline [i 250 ml prevenirea [i combaterea
zeam\ de l\mâie, frac]io- unor afec]iuni ginecologi-
nate, alternativ, câte o ce, a durerilor de urechi,
lingur\ din fiecare, pân\ gut\ [i intervine `n frâna-
la terminarea cantit\]ii, rea dezvolt\rii bacilului
asigurând eliminarea pie- Koch, implicat `n declan-
trelor biliare [i degajarea [area tuberculozei.
c\ilor biliare); tratarea Din experien]e `nde-
constipa]iei spastice prin lungate a rezultat c\ ule-
efecte laxative (se iau 2-3 iul de m\sline este un an-
tidot ideal `mpotriva into-
xica]iilor cu ciuperci otr\-
Alte utiliz\ri Pentru tratamente interne se u-
tilizeaz\ diferite preparate din
- reducerea nivelului glicemiei
din sânge, evitând apari]ia diabe-
catifelare a pielii, intrând `n com-
pozi]ia cremelor de plaj\ [i a unor
vitoare [i cu alte substan-
]e toxice, ca urmare a for-
- sâmburii de m\sline: dup\ frunze (infuzii, decocturi, extracte tului zaharat (tinctur\ din frunze m\[ti cosmetice: m\rii unei pelicule pro-
m\cinare fin\ se utilizeaz\ pen- fluide sau hidroglicerice) cu rol `n: proaspete de m\slin luând câte 60 - masc\ din ulei amestecat cu
- reducerea hipertensiunii arte- picturi pe zi, frac]ionate `nainte de t\râ]e de grâu sau m\lai [i ami- tectoare pe tubul diges-
tru purificarea sângelui, revigora- tiv, care evit\ absorb]ia
rea circula]iei sanguine, revitali- riale [i a aterosclerozei coronarie- mese); don, aplicat\ pe tenurile uscate [i
ne, evitarea anginei pectorale, a - combaterea st\rilor gripale (de- iritate; substan]ei otr\vitoare de
zarea pielii [i eliminarea impuri- c\tre mucoasa stomacal\.
palpita]iilor cardiace, precum [i di- coct din 30 g frunze de m\slin, 20 g - masc\ preparat\ dintr-o lingu-
t\]ilor, l\sând pielea moale [i m\- verse tulbur\ri ale microcircula]i- scoar]\ de salcie alb\ la un litru ri]\ ulei, un g\lbenu[ de ou [i suc Cercet\ri recente au
t\soas\; ei, prin dilatarea arterelor [i men- ap\ [i se beau dou\ ceaiuri pe zi). natural de fructe, aplicate pe tenu- dovedit efectul uleiului `n
- frunzele : se culeg `n lunile a- ]inerea elasticit\]ii lor, datorit\ ~n tratamente externe, frunzele rile uscate [i ridate, asigurând
prilie-mai, `nainte de apari]ia activarea vitaminelor li-
con]inutului `n oleuropein\, triter- sunt eficiente `n caz de furuncule men]inerea pielii `ntinse [i f\r\ posolubile (A, D, E, K),
mugurilor florali. ~nc\ din Anti- pene [i flavonoide (infuzii calde); repetate [i rebele, la c\derea p\ru- zbârcituri, dac\ se `ntinde prin
chitate s-a constatat c\ frunzele m\rind efectele asupra
- eliminarea ureei din sânge (u- lui [i ca remedii antim\trea]\ (in- mi[c\ri circulare [i repezi; s\n\t\]ii organismului,
prezint\ propriet\]i terapeutice remie), a edemelor cardio-renale [i fuzie din amestec cu frunze de - masc\ din ulei de m\sline [i u-
benefice ca: hepatoprotectoare, a litiazei renale; m\slin, frunze de mesteac\n [i de lei de migdale (`n p\r]i egale), pen- asupra `ntineririi [i cre[-
hipotensoare, antidiabetice, anti- - calmarea sistemului nervos; rozmarin cu care se cl\te[te p\rul tru tenurile uscate, `n eriteme pro- terii viabilit\]ii. a
reumatice, antivaricoase, antihe- - sc\derea colesterolului d\un\- dup\ fiecare sp\lare pân\ la dispa- duse de frig, ger [i exces de soare,
moroidale, antibacteriene, diure- tor (LDL), folosind extractul hidro- ri]ia m\tre]ii). asigurând calmarea irita]iilor, o Pagini realizate
tice, vasodilatatoare, febrifuge, gliceric din frunze proaspete (c=te ~n cosmetic\ se folose[te uleiul bronzare uniform\ [i evitarea ar- de Otilia
revigorante, tonice [i vulnerare. 30-40 pic\turi de 3 ori pe zi); de m\sline pentru proprietatea de surilor solare.
B|LINI{TEANU
14 Duminic\, 14 decembrie 2008
T+RG ECO LA MUZEUL SATULUI: Ast\zi este ultima zi c=nd
Pagina bucure[tenii pot cump\ra produse ecologice la t=rgul organizat
de Asocia]ia Operatorilor din Agricultura Ecologic\ „Bio

agricultorului Rom=nia“. Vedetele t=rgului de produse ecologice de la Muzeul

Satului din Bucure[ti sunt mierea de m\r\cine, mierea de
alb\strele [i mierea de zmeur\.

PE SCURT Agricultura ecologic\ ar putea primi finan]\ri de 75% de la UE

Agricultura a ridicat
economia rom=neasc\
~n trimestrul trei al acestui an, Pro-
dusul Intern Brut (PIB) a crescut cu
9,1%, peste a[tept\rile anali[tilor.
PIB estimat pentru perioada 1 ianu-
arie-30 septembrie 2008 a fost de
335,2 miliarde de lei `n pre]uri cu-
rente, respectiv de 139,4 miliarde de
lei `n trimestrul trei al anului, infor-
meaz\ un comunicat al Institutului
Na]ional de Statistic\ (INS). „~n ter-
meni reali, PIB a crescut, `n perioada
1.I - 30.IX. 2008, cu 8,9% fa]\ de pe-
rioada corespunz\toare din anul
2007, iar `n trimestrul III 2008 cu
9,1% fa]\ de trimestrul III 2007, se
precizeaz\ `n comunicat. Cre[terea
PIB a fost sus]inut\ de domeniile a-
gricultur\ [i construc]ii, `n timp ce
industria [i serviciile au `ncetinit
semnificativ, la 2,9% [i 3%, potrivit
Eurostat, biroul de statistic\ al U-
niunii Europene. Conform Eurostat,
categoria agricultur\-v=n\toare-silvi-
cultur\-pescuit [i-a accelerat cre[te-
rea de la 3,7% `n trimestrul al doilea,
la 34,8% `n iulie-septembrie, `n prin-
cipal datorit\ caracterului sezonier al
activit\]ilor. Sectorul a `nregistrat, `n
trimestrul al treilea din 2007, o sc\-
dere de 22,4%. „Agricultura a fost el-
ementul surpriz\ [i principalul motor
de cre[tere `n trimestrul al treilea.
Totu[i, nu trebuie s\ uit\m c\ ne
compar\m cu unul dintre cei mai
slabi ani agricoli din istorie (2007). E-
fectul de baz\ a fost pozitiv, anul vii-
tor `ns\ lucrurile se vor schimba pen-
tru c\ va fi greu s\ avem rezultate la
fel de bune `n acest sector“, a decla-
rat Lucian Anghel, economistul [ef al
BCR, citat de Mediafax.
2009, un an foarte
greu pentru sectorul
agroalimentar
Rom=nia s-ar putea confrunta cu
cea mai mare criz\ alimentar\ de
dup\ 1990, `ncep=nd cu luna august
2009, dac\ nu se vor lua c=t mai ra-
pid m\suri de natur\ fiscal\ pentru
sectorul agricol [i subven]iile nu vor
fi acordate la timp, a declarat, pen-
tru agen]ia NewsIn, pre[edintele In-
teragro, Ioan Niculae. „~n cazul `n
care nu se vor acorda subven]ii `n a-
cest sector cel t=rziu la 15 ianuarie,
terenurile agricole vor r\m=ne ne-
fertilizate [i necultivate, iar agricul-
torii nu-[i vor putea desf\[ura acti-
vitatea. ~n condi]iile `n care b\ncile
nu mai finan]eaz\ agricultura, `n
luna august ne vom confrunta cu
cea mai mare criz\ alimentar\ din
„90 p=n\ acum“, a avertizat repre-
zentantul Interagro. Potrivit lui Ni-
culae, cel mai afectat sector din a-
gricultur\ este cel al produc]iei ve-
getale: „Produc\torii de cereale stau
cu stocurile de cereale `n silozuri f\-
r\ a avea cum s\ le valorifice din
cauza pre]ului extrem de sc\zut de
pe pia]a“. ~n plus, `n ciuda pre]ului
sc\zut al cerealelor, pentru aceste
produse nu mai exist\ nici cerere, `n
timp ce oferta `nregistreaz\ un exce-
dent f\r\ precedent. „De c=nd a `n-
ceput s\ se manifeste criza financia-
r\, v=nz\rile de cerelale au sc\zut
cu aproximativ 80%. ~n aceste condi-
]ii, m\ a[tept ca anul viitor 60% din-
tre produc\torii [i comercian]ii de
cereale din Rom=nia s\ falimente-
ze“, a declarat pentru pre[edintele
United Grain Grup, Gabriel Barba-
lu, citat de NewsIn. a
a Ministerul rom=n al Agriculturii a cerut Comisiei Europene modificarea programului de dezvoltare rural\
astfel `nc=t proiectele pentru agricultura ecologic\ s\ poat\ primi o cofinan]are european\ de 75% a
Comisia European\ ar putea fi agricultur\, dup\ o `nt=lnire `n-
de acord cu includerea agricultu- tre ministrul Dacian Ciolo[ [i co-
rii ecologice `n programul de dez- misarul Mariann Fischer Boel.
voltare rural\ finan]at cu 75% de Ministrul Agriculturii, Dacian
la bugetul UE, la cererea ministe- Ciolo[, a declarat la r=ndul s\u c\
rului rom=n al Agriculturii. Comi- a f\cut aceast\ propunere pentru
sarul European pentru agricultu- c\ „atunci c=nd a fost negociat [i
r\ [i devoltare rural\, Mariann elaborat programul de dezvoltare
Fischer Boel, s-a declarat `n prin- rural\ nu aveam toate argumen-
cipiu de acord cu propunerea ve- tele - acum le avem [i putem mo-
nit\ din partea Executivului ro- difica programul“.
m=n `ns\ autorit\]ile de la Bucu- Oficialul rom=n a precizat c\ a
re[ti sunt „a[teptate“ s\ fac\ pro- solicitat asisten]a CE pentru a be-
puneri concrete `n acest sens. neficia c=t mai rapid, `nc\ din pri-
„Guvernul Rom=niei dore[te in- ma parte a anului viitor, de aceste
cluderea agriculturii ecologice `n finan]\ri, acest lucru nefiind o
programul de dezvoltare rural\ problem\ dac\ guvernul rom=n va
cofinan]at cu 75% din bugetul UE. face propunerile c=t mai repede.
Noi am spus c\ `n principiu sun- Ministrul rom=n a subliniat c\
tem de acord, a[tept\m propune- exist\ o oportunitate deloc de ne-
rile concrete [i apoi vom vedea glijat `n domeniul agriculturii e- dec=t oferta. „Desigur n-are rost de la 1% din suprafa]a agricol\,
cum putem ajuta“, a sus]inut Mi- cologice pentru Rom=nia, `ntru- s\ ne facem iluzii c\ o mare parte dar exist\ posibilit\]i, cu o bun\
chael Mann, purt\torul de cuv=nt c=t cererea pe pia]a European\ din agricultura Rom=niei va fi e- organizare“, a precizat ministrul
al comisarului European pentru este `n acest moment mai mare cologic\, pornim de foarte de jos, Dacian Ciolo[. a
Desp\gubiri pentru recoltele inundate `n var\
a Produc\torii agricoli din cele 14 jude]e declarate calamitate `n urma inunda]iilor din perioada
iulie-august 2008 vor primi desp\gubiri din partea Statului, valoarea acestora fiind aprobat\
`n cuantum de 30 de milioane de lei a Actul normativ stabile[te nivelul maxim al desp\gubirilor,
acordate diferen]iat, pe tipuri de culturi: pentru legumele de c=mp vor fi acordate 20.000 de lei/ha,
`n timp ce un hectar de rapi]\ calamitat va fi desp\gubit cu 750 de lei/ha a
Produc\torii agricoli Guvernul a adoptat o Neam], Suceava, Vas- te de Ministerul Mediu- Direc]iile jude]ene
vor primi desp\gubiri hot\râre prin care este lui), 2 jude]e din Banat- lui [i Dezvolt\rii Dura-
`n valoare total\ de 30 declarat\ stare de cala- Cri[ana (Maramure[, bile - Administra]ia Na- r\spund de
milioane de lei pentru mitate natural\ `n agri- Satu-Mare) [i 5 jude]e ]ional\ de Meteorologie veridicitatea datelor
culturile afectate de cultur\ pentru culturile din Transilvania (Bra- [i Departamentul Ape.
inunda]ii `n perioada `ns\mân]ate `n toamna [ov, Cluj, Covasna, Har-
`nscrise `n dosare
iulie-august 2008, fon- anului 2007 [i prim\va- ghita, S\laj). Cum se acord\ Pentru a beneficia de
duri asigurate din pre- ra anului 2008, afectate Declararea zonelor a- desp\gubiri, produc\to-
vederile bugetare a- de inunda]iile din iulie- fectate de calamit\]i desp\gubirile rii agricoli trebuie s\ fa-
probate Ministerului august 2008. naturale s-a realizat `n c\ dovada cheltuielilor
Agriculturii [i Dezvol- Zonele declarate ca- baza informa]iilor pri- Actul normativ stabi-
le[te [i nivelul maxim al efectuate pentru s\mân-
t\rii Rurale (MADR) lamitate includ 7 jude]e vind aria de r\spândire ]\, `ngr\[\minte chimi-
pentru anii 2008 [i din Moldova (Bac\u, a fenomenelor naturale desp\gubirilor, acordate
ce, pesticide, lucr\ri me-
2009. Boto[ani, Gala]i, Ia[i, nefavorabile, comunica- diferen]iat, pe tipuri de canice [i manuale, iriga-
culturi, dup\ cum ur-
]ii, `n vederea `nfiin]\rii
meaz\: grâu, secar\ [i [i `ntre]inerii culturii
triticale - 940 lei/ha, orz,
pân\ la data producerii
orzoaic\ - 850 lei/ha, o- calamit\]ilor.
v\z - 820 lei/ha, rapi]\ - Direc]iile pentru Agri-
750 lei/ha, porumb boa- cultur\ [i Dezvoltare
be - 1100 lei/ha, floarea Rural\ jude]ene, `mpre-
soarelui - 740 lei/ha, soia un\ cu Comisiile locale
- 1050 lei/ha, sfecla de de constatare [i evaluare
zah\r - 1800 lei/ha, ma- a pagubelor, constituite
z\re boabe - 1200 lei/ha, prin ordin al prefectului,
mu[tar - 600 lei/ha, legu- r\spund de veridicita-
me de câmp - 20.000 lei/ tea, autenticitatea [i re-
ha, cartof - 10100 lei/ha, alitatea datelor `nscrise
plante furajere - 1000 `n documenta]ia `ntoc-
lei/ha, plante medicinale
mit\ pentru acordarea
- 800 lei/ha. desp\gubirilor.
Nivelul maxim al su- Dup\ stabilirea su-
melor de desp\gubire melor cuvenite ca des-
reprezint\ 70% din p\gubiri, Direc]iile ju-
cheltuielile efectuate de]ene pentru Agricul-
pân\ la data producerii tur\ depun la Ministe-
calamit\]ilor naturale rul Agriculturii [i Dez-
[i se acord\ numai pen- volt\rii Rurale situa]ia
tru daune care dep\- centralizatoare a docu-
[esc 30% din produc]ie. mentelor privind con-
Pentru pierderile de statarea pagubelor pro-
animale, p\s\ri, familii duse de calamit\]i.
~ntocmirea de acte de
de albine [i pe[ti, des-
p\gubirile acordate re- constatare sau de des-
p\gubire cu date nerea-
prezint\ 80% din valoa-
Zonele declarate calamitate includ 7 jude]e din Moldova (Bac\u, rea de asigurare, dimi- le sau `nlesnirea ob]ine-
Boto[ani, Gala]i, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui), 2 jude]e din nuat\ cu valoarea sub- rii de desp\gubiri necu-
Banat-Cri[ana (Maramure[, Satu Mare) [i 5 jude]e din produselor rezultate ca- venite se sanc]ioneaz\
Transilvania (Bra[ov, Cluj, Covasna, Harghita, S\laj) re pot fi valorificate. conform legilor. a

DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-HHULPOI
REDACTOR-{EF ADJUNCT:
Narcisa BALABAN
CONSILIER PATRIARHAL:
pr. Constantin STURZU
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
www.ziarullumina.ro
Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU,
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, Silviu
DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin
P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina
STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto :“NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI,
Andreea TOMA
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU,
Alina Narcisa BOSAC
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA)
Departament economic: Roxana GRIGORIU
Consilier juridic : Ana MANEA
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax:
0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin
OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
 Duminic\, 14 decembrie 2008 15
„{omajul cre[te galopant, economi[tii se a[teapt\ la o cre[tere a ratei [omajului p=n\ la 6,8%,
Lumea cel mai `nalt nivel din ultimii 15 ani. Economistul Peter Morici, profesor la Universitatea
Maryland, estimeaz\ c\ o cifr\ mai exact\, ]in=nd cont de num\rul americanilor care au renun]at
s\ mai caute un loc de munc\, ajunge la 12%. Morici crede c\, `n perioada urm\toare, num\rul
`n care tr\im concedierilor va dep\[i, lunar, cifra de 200.000, tipic pentru o recesiune grav\. {i Rom=nia se
confrunt\ cu problema [omajului, previziunile pentru anul urm\tor fiind `ngrijor\toare.“

Efectele crizei globale: Milioane de oameni r\m=n pe drumuri

a Criza subprimelor din Statele Unite s-a propagat `ncet, dar sigur, `n toat\ lumea, economiile celor mai puternice state intr=nd `n
recesiune a Pre[edintele `n exerci]iu al SUA , George W. Bush, a recunoscut c\ situa]ia actual\ de pe pia]a muncii, cu un num\r record
de [omeri, „reflect\ recesiunea economic\“ a R=nd pe r=nd, de la marile companii-gigant [i p=n\ la `ntreprinderile mici [i mijlocii,
acestea anun]\ disponibiliz\ri masive `n r=ndul muncitorilor, `ntreruperea produc]iei [i modificarea `n minus a estim\rilor profiturilor
a ~n Rom=nia, anali[tii sus]in c\ efectele crizei nu vor fi resim]ite la nivelul maxim, `ntruc=t economia rom=neasc\ este `n formare,
iar sectoare precum agricultura, care va primi fonduri importante `n 2009 de la UE, vor putea men]ine pe linia de plutire sistemul
financiar a Cu toate acestea, pruden]a r\m=ne cuv=ntul de ordine de care ar trebui s\ se ]in\ cont pe tot parcursul anului 2009 a
Criza financiar\, consi-
derat\ de anali[tii `n do-
meniu drept cea mai peri-
culoas\ de dup\ cel de-al
Doilea R\zboi Mondial, a
produs un efect de domi-
no `n toate ]\rile [i `n toa-
te sectoarele industriale.
Cu prec\dere, `ns\, secto-
rul auto [i cel al construc-
]iilor au intrat `n colaps,
marile companii de auto-
mobile anun]=nd sistarea
produc]iilor pe anumite
perioade determinate [i
trimiteri masive `n [omaj
tehnic a angaja]ilor. Pier-
deri au `nregistrat, r=nd
pe r=nd, institu]iile banca- Spre sf=r[it de an 2008, Spania [i Statele Unite `nregistreaz\
re, societ\]ile de asigu-
r\ri, produc\torii de au- recorduri negative `n ceea ce prive[te num\rul de [omeri
tomobile, de telefonie mo- ~n 2009 economia rom=neasc\ va resim]i vor ajunge la trei milioa- z\rile scad dramatic, `n trivit Business Standard.
bil\ [i firmele de retail, ne de oameni. Pentru a ciuda ofertelor extraordi- Antreprenorii bulgari au
din cauza chibzuin]ei tot [ocul crizei globale, `ns\ tocmai imaturitatea
sistemului financiar o va salva de la nu ajunge la faliment, cei nare f\cute de dealeri“. lansat recent pe pia]\
mai vizibile a consumato- trei mari constructori a- Pentru a stimula v=n- mai multe oferte pentru
rilor `n ceea ce prive[te a- recesiune, spun anali[tii mericani de automobile, z\rile, consumatorii sunt cei care cump\r\ o locu-
chizi]ia de produse de fo- Ford, General Motors [i momi]i cu diverse avan- in]\ cu plata integral\,
losin]\ `ndelungat\. meri a ajuns la un nivel treprinderile anun]\ dis-
record de 3 milioane, dis- ponibiliz\ri masive, fie c\ Chrysler, au cerut `mpre- taje, de la bani oferi]i cea mai generoas\ dintre
La toate acestea se a- pentru a proba o ma[in\, acestea fiind acordarea
daug\ o sc\dere accentu- ponibiliz\rile continu\ s\ este vorba de companii de un\ noi ajutoare din par-
fac\ zilnic victime, iar zi- telefonie mobil\, de cele tea statului, cifrate la 34 la ac]iuni gratis oferite la drept bonus a unui apar-
at\ a cre[terii economice, achizi]ia unui bolid. tament de 50 de metri p\-
cele mai puternice state arele iberice relateaz\ a- din finan]e, chimie, infor- de miliarde de dolari.
ceast\ situa]ie `n culori matic\, sau chiar media, ~n noiembrie solicitase- tra]i la malul M\rii Ne-
anun]=nd fie c\ au intrat
`n recesiune economic\, `nchise, anun]=nd c\ dez- scrie AFP. {omajul cre[te r\ alte 25 de miliarde. Reduceri de pre] gre, `n momentul achizi-
nod\m=ntul este, `nc\, galopant, economi[tii se Companiile au avertizat ]ion\rii unei locuin]e de
fie c\ sunt aproape de
departe. a[teapt\ la o cre[tere a c\ f\r\ infuzia de capital
de 20% din valoarea 100 de metri p\tra]i.
acest deznod\m=nt. apartamentelor
Redresarea economii- Situa]ia este oarecum ratei [omajului p=n\ la vor da faliment pân\ la Speciali[tii estimeaz\
lor [i, implicit, a sectoare- similar\ [i `n Marea Bri- 6,8%, cel mai `nalt nivel sfâr[itul acestui an. c\ anul viitor va aduce cu
tanie, printre cei afecta]i din ultimii 15 ani. Econo- Fabrican]ii de automo- Sectorul imobiliar, de la 30% mai pu]ine proiecte,
lor care o formeaz\ `i de- care a pornit de fapt t\v\-
termin\ pe mai marii lu- de situa]ia creat\ fiind [i mistul Peter Morici, pro- bile `[i propun s\ supra- dar [i reduceri de pre]uri
rom=nii care muncesc `n fesor la Universitatea vie]uiasc\ cu ajutorul u- lugul nesiguran]ei econo- la apartamente de pân\
mii s\ `ntocmeasc\ pla- mice, se afl\ [i el `n criz\,
nuri peste planuri cu su- aceste ]\ri. Efectul la Maryland, estimeaz\ c\ o nor planuri de economisi- la 20%. ~n construc]ii se
nivelul economiei rom=- vorbindu-se despre un blo- a[teapt\ falimente, iar
me colosale puse `n joc [i cifr\ mai exact\, ]in=nd re, prin vânzarea m\rci- caj at=t la nivelul b\nci-
cu m\suri fiscale menite ne[ti se va sim]i `ns\ pe cont de num\rul america- lor [i prin diverse fuziuni. firmele care nu au reu[it
la jum\tatea anului vii- lor, care nu mai acord\
s\ ajute, deopotriv\, con- nilor care au renun]at s\ Vânz\rile de ma[ini s-au dec=t foarte greu credite i- s\ semneze contracte `na-
sumatorul, care ar putea tor, c=nd „ai no[tri“ se vor mai caute un loc de mun- redus dramatic [i `n no- inte de aceast\ perioad\
`ntoarce `n ]ar\ [i, astfel, potecare, c=t [i la nivelul
ajunge `n pragul foame- c\, ajunge la 12%. Morici iembrie, astfel c\ [efii pie]ei: pre]urile aparta- incert\ sunt `n a[teptare.
tei, dar [i companiile contribu]ia lor la econo- crede c\, `n perioada ur- concernelor Chrysler [i „Cei care nu au `nceput
mentelor [i terenurilor au
mari care nu mai `ncetea- mia rom=neasc\ prin su- m\toare, num\rul conce- General Motors au anun- sc\zut, `n medie, cu 20 de proiectele probabil le vor
z\ s\ cear\ fonduri supli- mele importante trimise dierilor va dep\[i, lunar, ]at c\ vor lucra anul vii- procente, tranzac]iile s-au amâna [i vor fi cu cel pu-
mentare de la bugetul de rudelor din Rom=nia fi- cifra de 200.000, tipic tor pentru o leaf\ simbo- r\rit, iar investitorii mari- ]in o treime mai pu]ine
stat, pentru a face fa]\ ind serios diminuat\. pentru o recesiune grav\. lic\ de numai un dolar. lor centre reziden]iale au decât cele anun]ate, iar
pierderilor generate de {i `n ]ara vecin\, Un- Criza industriei ameri- blocat lucr\rile din lips\ cei care au `nceput anu-
lipsa comenzilor. garia, 60 de companii cu Sc\deri dramatice cane de automobile este, `n de lichidit\]i. mite proiecte [i sunt `n
activitate economic\ pe pres\, subiectul num\rul Pentru a atrage totu[i diverse faze de execu]ie [i
teritoriul Ungariei au tri- ale v=nz\rilor unu. CNN informeaz\ c\ nu mai au finan]are de la
{omajul, galopant mis `n [omaj 3.100 de an-
o parte a popula]iei care a
de automobile „General Motors, care de- f\cut economii [i de]ine b\nci probabil `[i vor a-
[i tipic „pentru o gaja]i `n luna noiembrie, ]ine [i compania Opel, du- bani „solubili“, dezvolta- dapta aceste proiecte c\-
recesiune grav\“ potrivit [efului Biroului ~ntreaga Americ\, dar p\ ce c\ era sl\bit conside- torii fie fac reduceri de c=- tre cerere. Cererea ar pu-
pentru for]a de munc\ [i europenii, a[teapt\ cu rabil, a vândut `n noiem- teva procente, fie ofer\ tea veni pe acest segment
„Apocalipsa“ este `n- din aceast\ ]ar\, Karoly sufletul la gur\ s\ vad\ brie cu 41% mai pu]ine diverse premii, ma[ini de case de pân\ `n 100 de
tregit\ de trimiterea `n Piris, citat de MTI. Potri- dac\ cei trei gigan]i din ma[ini decât `n noiembrie sau mobil\, unii dintre ei, mii de euro“, a declarat,
[omaj a sute de mii de oa- vit cifrelor oficiale, num\- industria auto de peste 2007. {i la Ford [i Chrisler mai exact bulgarii, ofer\ pentru The Money Cha-
meni, at=t `n Europa, c=t rul concedierilor a fost, `n Ocean vor sc\pa de fali- stocul de ma[ini nevân- gratis chiar [i o locuin]\ nel, Maria Seder Neda, a-
[i `n Statele Unite ale A- luna noiembrie, de trei ori ment. Dac\ acest lucru dute este `n cre[tere. Vân- la una achizi]ionat\, po- nalist imobiliar. a
mericii. Spre exemplu, `n mai mare decât `n octom- nu se `nt=mpl\, concedie-
Spania, num\rul de [o- brie. ~n Statele Unite, `n- rile directe [i indirecte
Textilele, siderurgia [i construc]iile de ma[ini
Agricultura poate salva economia sunt industriile care dau cei mai mul]i [omeri
rom=neasc\ de la recesiune {i Rom=nia se confrunt\ cu problema
[omajului, previziunile pentru anul urm\-
mai mul]i [omeri ar putea rezulta din in-
dustriile care activeaz\ la export, pentru
Criza financiar\ interna]ional\ nu va europene [i aceasta ar putea oferi o oare- tor fiind, dac\ nu sumbre, m\car `ngrijo- c\ s-a diminuat deja num\rul contractelor
ocoli Rom=nia, `ns\ ]ara noastr\ nu va fi care rezisten]\ `n fa]\ crizei globale, mai r\toare `n anumite sectoare industriale, economice `n industria textil\, chimic\,
at=t de afectat\ precum ]\rile din zona e- spun anali[tii. Ace[tia sunt de p\rere c\ dar [i `n cadrul companiilor care lucreaz\ mecanic\ [i cea a mobilei“, a explicat
uro, se arata `ntr-o analiz\ a Erste Group. industria, `n special sectorul auto, meta- pentru export. Nicolescu. Circa trei sferturi dintre salari-
Astfel, anali[tii grupului financiar se a[- lurgic, cel de textile [i construc]iile vor re- Companiile au disponibilizat de la `nce- a]ii din România lucreaz\ `n mediul privat,
teapt\ la o diminuare a cre[terii economi- sim]i cel mai puternic aceast\ criz\, pe putul lunii octombrie aproape 50.000 de aproximativ 3,7 milioane de persoane.
ce `n 2009 p=n\ la 4,4%, fa]\ de un avans fondul sc\derilor exporturilor [i a cre[- angaja]i, iar num\rul [omerilor din secto-
de 8,3% `n acest an. Economia Rom=niei terii costurilor finan]\rii. De asemenea, rul privat a crescut astfel la 150.000, potri-
este mai pu]in deschis\ dec=t a altor ]\ri la mijlocul anului viitor este de a[teptat vit pre[edintelui Consiliului Na]ional al ~n-
ca Rom=nia s\ se confrunte cu o criz\ ali- treprinderilor Private Mici [i Mijlocii din
mentar\ de propor]ii dac\ produc\torii România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu.
nu vor fi sus]inu]i de stat, iar subven]iile „A ap\rut o situa]ie de stagnare, bloc\ri de
vor `nt=rzia s\ intre `n buzunarele agri- investi]ii [i o sc\dere semnificativ\ a co-
cultorilor. Cu toate acestea, sectorul agri- menzilor la export“, a declarat, pentru
col ar putea salva economia rom=neasc\ NewsIn, Ovidiu Nicolescu. Jude]ele cele
de la recesiune `n anul 2009 `n aceea[i mai afectate de criza economic\ sunt cele
m\sur\ `n care o poate [i `ngropa. „Un an din nordul Moldovei, `n special Boto[ani [i
agricol negativ ar putea conduce chiar la Suceava, unde [omajul din mediul privat
o cre[tere economic\ negativ\ pentru `n- se apropie de 4%. „Problemele cele mai
treg anul viitor“, potrivit lui Nicolae Ale- mari sunt `n industria siderurgic\ [i `n
xandru Chidesciuc, economistul-[ef al industria constructoare de ma[ini. {omajul
ING Bank Rom=nia. din privat ar putea ajunge la 4%, iar cei
 CM
YK

16 Duminic\, 14 decembrie 2008

„Sfântul Ignatie a fost contemporan cu Domnul Iisus Hristos.

Pagina Spune legenda c\ ar fi fost acel copil pe care l-a luat Domnul `n
bra]e când le-a zis apostolilor: «De nu v\ ve]i `ntoarce [i nu ve]i

copiilor fi precum copiii, nu ve]i intra `n `mp\r\]ia cerurilor. {i cine va

primi un prunc ca acesta `n numele Meu, pe Mine M\ va primi».“

O s\rb\toare str\veche: Ignatul {tia]i c\?

Oamenii p\streaz\ numai lucrurile care
le sunt de folos. De mult\ vreme, nu se
mai [tie de ce porcii trebuie t\ia]i pe 20
decembrie, `n ziua de Ignat, dar prin sate
mul]i `i taie [i azi `n aceast\ zi. Mesele
s\rb\torilor de iarn\, Cr\ciunul, Anul
Nou, Sfântul Vasile, Boboteaza [i Sfântul
Unele popoare vechi
s\rb\toreau Anul Nou
iarna, `n preajma solsti-
]iului de iarn\, când lu-
mina biruia `n lupta cu
`ntunericul [i ziua `nce-
pea din nou s\ creasc\.
Altele, care tr\iau mai a-
les din cultivarea p\mân-
tului, `ncepeau anul pri-
m\vara, odat\ cu re`nvie-
rea naturii. Atunci oame-
nii aduceau jertfe zeilor,
`n `ncercarea de a-[i asi-
gura o recolt\ mai bun\.
Porcul a fost deseori folo-
sit `n aceste sacrificii. Se
sacrificau porci pentru
zeii [i zei]ele fecundit\]ii
p\mântului [i animale-
lor: Demeter, Ceres, Tel-
lus, Freya. Romanii, str\-
mo[ii no[tri, t\iau [i ei
porci pentru sacrificii.
S\rb\torile str\vechi
mi s-au p\rut mai aspre
decât s\rb\torile cre[ti-
ne, unde la Sfânta Litur-
ghie se aduce jertfa f\r\
sânge, a laudei. Oamenii
trebuiau s\ aduc\ jertfe,
iar cei care `nc\lcau regu-
lile erau pedepsi]i cu r\u-
tate de zeit\]ile respecti-
ve, uneori chiar omorâ]i.
Cel pu]in a[a se spune `n
pove[tile despre pedepse-
le primite de femeile care
au sp\lat sau au tors de
Ignat, de Joia Mare,
mar]i seara...
Românii nu se `nchin\
la zei, ca str\mo[ii lor.
Totu[i, de Ignat taie
porci. Mai au doar câteva
credin]e str\vechi, care
`nso]esc t\ierea animalu-
lui. Se spune, de exem-
plu, c\ e bine s\ vezi sân-
ge de porc negru sau s\ te
mânje[ti cu sânge. Dup\
t\iere, copiii mici erau
sui]i pe animal, ca s\ fie
s\n\to[i peste an. Sânge-
le se aduna `ntr-un cas-
tron cu mei [i se usca; era
bun la diferite boli. Iar
Joac\-tte cu mine!
1. Num\r\ porcii din desen. Coloreaz\-l pe cel care
`]i place.
2. Unul dintre porci a visat ceva azi noapte [i [tie c\
va muri. Caut\ obiectul visat [i ghice[te care e porcul de
sacrificiu.
3. Trei detalii nu se potrivesc `n desen. Care?
Ioan, trebuie s\ fie `mbel[ugate. ~nainte
de a fi inventat frigiderul, ]\ranii profitau
de frig pentru a-[i conserva kilogramele
de carne, cârna]i [i sl\nin\. Cu atâta car-
ne la dispozi]ie, tot acum se f\ceau nun-
]ile, `n câ[legi: perioada dintre Postul
Na[terii Domnului [i Postul Sfintelor
oamenilor care ajutau la
t\iat li se d\dea o mas\
special\, numit\ „poma-
na porcului“. Prin unele
p\r]i, era atât de mare
presiunea zilei de Ignat,
`ncât oamenii s\raci, care
nu aveau nici un porc, t\-
iau m\car o g\in\ sau se
`n]epau la deget, numai
s\ vad\ sânge!
Mai spun oamenii c\
nu e bine nici s\ nu sacri-
fici porcul de Cr\ciun. Se
zice c\ de nu-l tai, dup\ a-
ceast\ zi nu mai m\nânc\
[i sl\be[te, c\ci [i-a visat
cu]itul [i [tie c\ va muri.
Ziua intr\ `n contradic-
]ie cu postul Na[terii
Domnului. Dar s\ [ti]i c\
mul]i oameni credincio[i
t\iau porcul [i f\ceau to-
b\, caltabo[i, leb\rvur[ti
[i [unc\ f\r\ s\ guste! {i
sunt [i zone `n care, pen-
tru a respecta postul, oa-
menii nu taie porcul de
Ignat, ci dup\ Cr\ciun,
când se d\ dezlegare la
dulce. Pentru ei postul e
mai important decât por-
cul, [i asta e bine.
Prin Moldova se mai
fac [i ast\zi ni[te turte,
numite „scutecele Maicii
Domnului“. Toate gospo-
dinele se gr\besc s\ le
coac\ pân\ de Ignat [i le
umplu cu nuc\ [i zah\r a-
bia `n ajunul Cr\ciunului,
când le dau de poman\.
Dac\ le coc dup\ Ignat,
cred ele, se duc p\tate de
sângele porcilor pe lumea
cealalt\! A[a c\, vede]i,
nici pentru cre[tini Igna-
tul nu e o zi oarecare.
Cine a fost Ignat?
Oamenii nu [tiu prea
bine. Sunt multe pove[ti-
le despre Ignat, [i unele
se bat cap `n cap. A[a e cu
pove[tile, spun vrute [i
nevrute. S\ v\ spun una
pe care o [tiu de la nenea
Doenel Vulc din }ara Ha-
]egului. ~n }ara Ha]egu-
lui, Ignatul este o zi foar-
te respectat\ [i ast\zi.
Era un om s\rac care
avea o droaie de copii. {i
porc n-avea, s\rmanul.
Bani n-avea s\ cumpere.
S-a dus la târg, s\ se `m-
prumute [i s\ cumpere [i
el unul mai mic. La târg a
g\sit pe cineva care vin-
dea nou\ gr\suni, adic\
purceii de-o jum\tate de
an, numai buni de t\iat.
L-a `ntrebat:
- Dumneata cât ceri?
N-ai putea s\-mi dai pe
Cimel, cimel, ce-i?
Butea geme, boierii
beau.
sugând)
purcei cu (scroaf\
M\ sui `n scai
Ca s\ v\d de cai,
Dar nu v\zui cai,
Ci oastea lui Mihai,
Tot umblând ca vân-
tul
{i r\scolind p\mân-
tul.
(porci scurmând)
CM
YK
Pa[ti. Dar e bine s\ [tim c\ aceast\ zi cu
nume cre[tin, Ignatul, este un amestec
`ntre s\rb\toarea ortodox\ a Sfântului
Ignatie Teoforul [i o s\rb\toare
str\veche, probabil legat\ de Anul Nou,
iar porcul nu este nici el un animal
obi[nuit, a[a cum pare.
datorie, c\ nu am bani,
sunt om s\rac!
Omul i-a zis a[a:
- Eu ]i-i dau pe to]i.
Dar s\-mi dai ce nu [tii
dumneata c\ ai acas\.
S-a gândit omul:
- Cum s\ nu [tiu eu ce
am acas\!
Mai ales c\ oamenii nu
aveau atâtea lucruri ca a-
cuma. Au b\tut palma.
- Vezi c\ eu vin târziu.
Dup\ cina mare. Numai
atuncea viu la fereastr\
[i-acolo trebuie s\-mi r\s-
punzi la ni[te `ntreb\ri.
Dac\ nu reu[e[ti, `mi dai
ce ne-am `n]eles.
Omul, bucuros, se duce
acas\. Copiii mai m\ri-
[ori `i ies `n cale:
- B\i, uite, tata vine de
la târg cu nou\ porci [i
mama a mai n\scut un
copil!
El n-a [tiut de copil! A-
tunci s-a lovit cu palma:
- Asta-mi cere omul \-
la! A[a e, pe el n-am [tiut
c\-l am acas\!
I-a povestit nevestei
toat\ t\r\[enia [i s-au `n-
tristat foarte mult. Mai
târziu, spre sear\, vin
ni[te c\l\tori. I-au primit
peste noapte, i-au omenit
cu ce aveau… Dar era
Domnul Hristos cu ni[te
ucenici.
- M\i, Ignate, de ce e[ti
sup\rat?
- Cum s\ nu fiu sup\-
rat? Uite ce-am p\]it.
I-a spus povestea.
Domnul Hristos `i spune:
- Las\, Ignate, nu fi su-
p\rat! Stai lini[tit, c\ Eu
vorbesc `n locul t\u.
Bine. A trecut timpul [i
vine necuratul, c\ el voia
s\ ia copilul.
- Ghici-me-i ce-i unu?
I se r\spunde din\un-
tru:
- Omul cu un ochi r\u
vede.
- Ghici-me-i ce-i doi?
Pagin\ realizat\
de Ana PASCU
- Omul cu doi ochi bine
vede.
- Ghici-me-i ce-i trei?
- Carul cu trei roate
r\u merge.
De-afar\, necuratul zice:
- Tu e[ti, Doamne?
- Ignat s\racul.
- Ghici-me-i ce-i patru.
- Carul cu patru roate
bine merge.
Via]a adev\rat\ a
Sfântului Ignatie Teoforul
Sfântul Ignatie a fost
contemporan cu Domnul
Iisus Hristos. Spune tra-
di]ia c\ ar fi fost acel co-
pil pe care l-a luat Dom-
nul `n bra]e când le-a zis
apostolilor: „De nu v\
ve]i `ntoarce [i nu ve]i fi
precum copiii, nu ve]i in-
tra `n `mp\r\]ia ceruri-
lor. {i cine va primi un
prunc ca acesta `n nume-
a Porcul a fost do-
mesticit cu 7.000 de ani
`nainte de Hristos, dar
dup\ ce au fost domes-
ticite oaia [i vaca? A-
ceasta pentru c\ porcii
nu puteau urma popoa-
rele nomade `n c\l\tori-
ile lor lungi. Când oa-
menii au devenit seden-
tari, [i-au construit ca-
se [i au `nceput s\ prac-
tice agricultura, au `n-
v\]at s\ creasc\ [i
porci. Povestea lor a `n-
ceput, se pare, prin Asi-
a. Sunt dovezi c\ egip-
tenii antici [i mesopota-
mienii cre[teau porci.
Ca urmare a domestici-
rii, col]ii [i râtul li s-au
mic[orat, iar pielea, din
neagr\, a devenit roz,
a[a cum o [tim cu to]ii.
a Evreii [i musul-
manii nu m\nânc\
porci? Nu le permite re-
ligia. Ei m\nânc\ doar
animale cu copita des-
picat\, ca vacile [i oile.
- Ghici-me-i ce-i cinci!
- Mâna cu cinci degete
bine lucreaz\.
- Ghici-me-i ce-i [ase.
- Fluierul cu [ase g\uri
bine zice.
- Ghici-me-i ce-i [apte.
- Unde-s [apte fete `ntr-
o cas\, [ez\toare deplin\.
- Ghici-me-i ce-i opt!
- La lin\ fântân\ mul]i
oameni s-adun\.
- Ghici-me-i ce-i nou\.
- Nou\ gr\suni, s\-i
m\nânce Ignat s\n\tos!
- Ghici-me-i ce-i zece.
Mântuitorul i-a zis:
- Crap\, diavole, `n pa-
trusprezece!
A cr\pat [i Ignat a r\-
mas cu porcii. De atunci a
r\mas datina c\ la Ignat
se taie porcii. a
le Meu, pe Mine m\ va
primi“.
A fost ucenicul Sfântu-
lui Ioan Evanghelistul, [i
pentru credin]a sa a fost
uns episcop `n Antiohia
Siriei. Dar a fost prins [i,
m\rturisindu-[i credin]a,
a fost dat la lei s\-l sfâ[i-
e. A[a [i-a primit moartea
de mucenic, p\strându-[i
credin]a nestr\mutat\.
 CM
YK

Luni, 15 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 291 (1192) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR REPORTAJ POR}IA DE S|N|TATE

Sinistra]ii din Regimul
Sfântul Elefterie,
R\d\u]i-Prut se vor alimentar al
episcopul roman
muta `n casele bolnavilor de icter
care a `mblânzit leii
construite de Biseric\ [i ciroz\ hepatic\
PAGINA 16 PAGINA 4 PAGINA 6

„Cel mai s\rac segment din societate

`l reprezint\ copiii, nu pensionarii“
„~n Rom=nia, `n anii ’80, a `nceput s\ apar\
[omajul, nerecunoscut de oficiali. Dup\
calculele mele, `ntre 1988-1989, aproape 5%
era [omaj.“ „~n cercurile economi[tilor, ale
sociologilor, au `nceput s\ apar\, `nc\ din
anii ’90, `ngrijor\ri `n leg\tur\ cu
perspectivele, pe termen scurt [i mediu, ale
societ\]ii române[ti.“ „Toate datele noastre
despre s\r\cie demonstreaz\ c\ cel mai
s\rac segment din societate `l reprezint\
copiii.“ „Eu am senza]ia c\ vom trece
printr-un proces de reorientare social\,
politic\ [i cultural\. Trebuie s\ ne adapt\m la
o economie care a crescut enorm.“ Interviu
cu prof. univ. dr. C\t\lin Zamfir, sociolog,
membru corespondent al Academiei
CM
YK
Române, directorul Institutului de Cercetare
a Calit\]ii Vie]ii. Citi]i `n paginile 8-9
Sprijin pentru
o biseric\ `nchinat\
eroilor români
~n ora[ul Most - Cehia - se va con-
strui o biseric\ româneasc\, `n me-
moria celor aproximativ 40.000 de
solda]i români, care [i-au dat via]a pe
teritoriul Cehoslovaciei, `n cele dou\
r\zboaie mondiale.
~ntrucât `n anul 2010 se vor
`mplini 65 de ani de la `ncheierea
celui de-al Doilea R\zboi Mondial,
se dore[te finalizarea [i sfin]irea a-
cestui a[ez\mânt ortodox, ca o m\r-
turie vie a spiritului de jertfelnicie a
poporului român [i, `n acela[i timp,
ca o expresie a spiritualit\]ii româ-
ne[ti `n centrul Europei.
To]i cei care doresc s\ se al\ture
Patriarhiei Române, contribuind la
`mplinirea acestui act sfânt de cin-
stire a eroilor neamului românesc,
pot depune sume de bani `n urm\-
toarele conturi ale Patriarhiei Ro-
mâne, cu men]iunea „Pentru biseri-
ca din Most“:
Patriarhia Român\ -
Misiune social\ [i cultural\
RO31RNCB0075004895030117
(cont `n lei) [i
RO04RNCB0075004895030118
(cont `n euro).
~nc\ dou\ br\]\ri dacice au fost recuperate
Alte dou\ br\]\ri dacice
din patrimoniul cultural ro-
mânesc au fost recuperate
de autorit\]ile române `n ur-
ma investiga]iilor f\cute de
poli]i[tii [i procurorii români
`n dosarul „Aurul Dacilor“,
acestea fiind aduse din
Germania.
Br\]\rile au fost recupe-
rate de la un cet\]ean str\in
de Statul român, care a pl\-
tit celui care le de]inea peste
100.000 de euro drept com-
pensa]ie.
Potrivit ministrului Cul-
turii [i Cultelor, Adrian Ior-
gulescu, exist\ [i o a treia
br\]ar\, `n Statele Unite ale
Americii, [i autorit\]ile ro-
Companiile elve]iene sus]in extinderea acordului
de liber\ circula]ie la România [i Bulgaria
Companiile elve]iene s-au
pronun]at `n unanimitate `n
favoarea acordului privind
libera circula]ie a persoane-
lor cu Uniunea European\,
iar 97% dintre ele sus]in ex-
tinderea sa la România [i
Bulgaria, potrivit unui son-
mâne fac eforturi s\ o aduc\
[i pe aceea. Iorgulescu pre-
ciza c\ Statul român este
`ntr-un proces mai vechi cu
cei care au furat [i au `nstr\-
daj citat de „Le Temps“, `n
edi]ia electronic\. Sondajul
a fost realizat de Uniunea
patronal\ elve]ian\ [i arat\
c\ intrarea `n vigoare a libe-
rei circula]ii a persoanelor,
din 2002, a permis o cre[tere
suplimentar\ cu 0,16% a
inat br\]\rile dacice, „ace[-
tia fiind buni de plat\“.
~n dosarul c\ut\torilor
de comori, 13 persoane sunt
acuzate c\ ar fi f\cut s\p\-
Produsului Intern Brut
(PIB), `n perioada 2002-
2007. Cel mai surprinz\tor
rezultat a fost acela c\ in-
troducerea liberei circula]ii
a persoanelor nu a avut un
efect negativ asupra ratei
[omajului. Dimpotriv\, ea a
turi ilegale `n siturile arheo-
logice din Mun]ii Or\[tiei,
unde ar fi descoperit 15 br\-
]\ri dacice din aur, care ar
cânt\ri `n total 20 de kilo-
grame, [i pe care le-ar fi
traficat pe pia]a neagr\, `n
str\in\tate. ~n procesul care
se desf\[oar\ la Tribunalul
Hunedoara, Ministerul Cul-
turii [i Cultelor cere desp\-
gubiri de 6,6 milioane de
euro de la inculpa]i.
Pân\ `n prezent, Statul
român a recuperat 11 br\-
]\ri dacice din aur, din cele
15 despre care se [tie c\ au
fost sustrase din situl Sarmi-
zegetusa Regia. a
contribuit la sc\derea ei, cu
0,02%. De asemenea, nivelul
mediu al salariilor a avut de
câ[tigat, sub efectul sosirii
unor muncitori califica]i.
Roland Aeppli, unul dintre
autorii unui studiu realizat
de centrul KOF, nu `n]elege
temerile privind o sosire
masiv\ a românilor [i a bul-
garilor. a
RELIGIOS
DREPTURILE OMULUI - RESPONSABI-
LITATE PENTRU DEMNITATE: Cuvân-
tul PF Patriarh Daniel, sus]inut `n
cadrul Simpozionului „Demnitate [i
justi]ie pentru to]i“, sâmb\t\, 13 de-
cembrie 2008, la Palatul Patriarhiei.
Pagina 2
DEMNITATE {I JUSTI}IE PENTRU TO}I:
Pe 13 decembrie 2008, la Palatul
Patriarhiei, a avut loc Simpozionul
Interna]ional cu tema „Demnitate [i
justi]ie pentru to]i“, organizat de
Institutul Român pentru Drepturile
Omului, Patriarhia Român\ [i Arhi-
dieceza de Bucure[ti a Bisericii Ro-
mano-Catolice, cu participarea Aso-
cia]iei pentru Na]iunile Unite din
România, a Institutului de Educa]ie
Continu\ - Universitatea „Al. I. Cu-
za“ [i a Comitetului director al IDEF.
Pagina 3
ECONOMIC
PROTESTE ~N TOAT| }ARA DIN CAUZA CM
YK
TAXEI AUTO: Rom=nii din aproape
toate ora[ele ]\rii au protestat fa]\ de
triplarea taxei pe poluare adoptate re-
cent de Guvern. De ast\zi, taxa pen-
tru o ma[in\ second-hand Euro 4 cu
capacitate de 1.400 de centimetri cubi
cre[te de la 280 de euro la 840 de
euro, iar pentru o ma[in\ Euro 4 cu o
capacitate de 1.600 cmc taxa ajunge
la 1.440 de euro, de la 480 de euro.
Pagina 5
CONSUMATOR
F|R| PUBLICITATE LA PRODUSELE
„NES|N|TOASE“ PENTRU COPII: 9
firme produc\toare au semnat codul
etic privind publicitatea adresat\
copiilor pentru produsele ali-
mentare. Potrivit acestuia, compani-
ile alimentare nu vor mai face publi-
citate produselor pentru copii care
nu sunt avizate de speciali[ti `n nu-
tri]ie sau nu `ndeplinesc criteriile
nutri]ionale [tiin]ifice na]ionale [i
interna]ionale.
Pagina 7
CULTUR|
RESURSELE CULTURALE NA}IONALE
VOR FORMA BIBLIOTECA DIGITAL| A
ROM+NIEI: Guvernul a adoptat prin
hot\râre, `n ultima [edin]\,
Programul na]ional pentru digiti-
zarea resurselor culturale na]ionale
[i crearea Bibliotecii Digitale a
României, component\ a Bibliotecii
Digitale Europene.
Pagina 14

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN| „
„LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Actualitatea religioas\
Drepturile omului - responsabilitate pentru demnitate
a Cuvântul PF Patriarh Daniel, sus]inut `n cadrul Simpozionului „Demnitate [i justi]ie pentru to]i“,
Anivers\m anul acesta 60 de
ani de la adoptarea la 10 de-
cembrie 1948, la Paris, de c\tre
cele 58 de state membre de a-
tunci ale Adun\rii generale a
ONU, a Declara]iei universale
a drepturilor omului. Subiect
predilect al dezbaterilor filoso-
fice [i politice contemporane,
tema drepturilor omului e din
ce `n ce mai prezent\ ca limbaj
comun [i cadru de baz\ `n rela-
]iile, dialogurile [i institu]iile
interna]ionale.
Pentru Biserica Ortodox\, a-
ceast\ declara]ie este impor-
tant\, deoarece marcheaz\ `n
istorie un moment crucial `n
promovarea demnit\]ii [i valo-
rii persoanei umane prin recu-
noa[terea drepturilor sale fun-
damentale.
De altfel, dreptul la via]\, li-
bertatea de con[tiin]\, de ex-
presie, de religie, dreptul la e-
duca]ie sunt tot atâtea impera-
tive care structureaz\ esen]ial
discursul social al Bisericii. Un
discurs social care articuleaz\ o
fundamentare etic\ a drepturi-
lor omului pe o adev\rat\ an-
tropologie teologic\. Este ceea
ce teologii timpului nostru nu-
mesc „gândirea social\“1 sau
chiar „doctrina social\“ a Bise-
ricii, `ntrucât aceasta din ur-
m\, chiar dac\ ontologic este o-
Apel la dialog [i cooperare pentru demnitatea uman\
a La finalul Simpozionului Interna]ional cu tema „Demnitate [i justi]ie pentru to]i“,
consacrat celei de a 60-a anivers\ri a Declara]iei Universale
a Drepturilor Omului, participan]ii au adoptat urm\toarea declara]ie a
Având con[tiin]a importan]ei e-
sen]iale a Declara]iei Universale a
Drepturilor Omului, a faptului c\
cei 60 de ani care au trecut de la a-
doptarea sa, la 10 decembrie 1948,
de c\tre Adunarea General\ a O-
NU, nu au estompat ci, dimpotri-
v\, valideaz\ [i eviden]iaz\ valoa-
rea [i viabilitatea mesajului aces-
tui document fondator al sistemu-
lui modern al drepturilor omului,
subliniind faptul c\ demnitatea u-
man\ constituie valoarea central\
a declara]iei [i leg\tura sa indiso-
lubil\ cu celelalte valori [i principii
perene pe care se `ntemeiaz\ an-
samblul drepturilor [i libert\]ilor
sâmb\t\, 13 decembrie 2008, la Palatul Patriarhiei a
rientat\ c\tre „plinirea vre-
mii“, trebuie s\ marcheze tim-
pul istoric, leg\tura ei cu istori-
a. Din acest punct de vedere,
centralitatea misiunii Bisericii
const\ deodat\ `n protejarea
crea]iei sau a lumii, v\zut\ ca
„dar al lui Dumnezeu“, [i `n re-
cunoa[terea sau afirmarea
demnit\]ii persoanei umane,
creat\ dup\ chipul lui Dumne-
zeu. Demnitatea persoanei u-
mane constituie de fapt [i cheia
de bolt\ care une[te `ntre ele
dreptul la existen]\, dreptul la
libertate [i drepturile sociale a-
le comunit\]ii ce se reg\sesc
ferm exprimate `n Declara]ia u-
niversal\ a drepturilor omului.
Afirma]ii care
pot fi compatibile
cu dimensiunea
personalist\
a antropologiei
teologice ortodoxe
G\sim a[adar `n Declara]ia
drepturilor omului afirma]ii ca-
re pot fi compatibile cu dimen-
siunea personalist\ a antropo-
logiei teologice ortodoxe, potri-
vit c\reia persoana uman\ este
unic\, de ne`nlocuit, destinat\
c\tre o via]\ transcendent\, [i
nu doar o unitate `n cadrul unei
fundamentale ale omului - liberta-
te, egalitate, solidaritate [i justi]ie
pentru to]i, `n jurul c\rora se
structureaz\ [i Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene,
proclamat\ la 13 decembrie 2007,
odat\ cu semnarea Tratatului de
la Lisabona, document regional cu
for]\ juridic\ [i care reflect\ evolu-
]iile `n materie constituind cadrul
normativ de respectat `n plan le-
gislativ, institu]ional, administra-
tiv, de c\tre actorii sociali [i poli-
tici, cet\]eni europeni, eviden]iem
faptul c\ respectul pentru demni-
tatea uman\, precum [i efectivita-
tea drepturilor [i libert\]ilor fun-
entit\]i sociale, iar aceast\ di-
mensiune transcendent\ sau
de ireductibilitate la natur\ `i
confer\ omului o valoare inesti-
mabil\ [i etern\, de participare
la comuniunea etern\ a Persoa-
nelor divine ale Sfintei Treimi.
Astfel, din punct de vedere
teologic, destinul uman, voca]ia
persoanei umane, se `mpline[te
`n comuniune, `n comunitate, `n
societate, [i aceasta la toate ni-
velurile ei: familie, grup, etnie,
na]iune etc. Iar `n acest caz, tre-
buie subliniat c\ Declara]ia de
la 1948 recunoa[te omului nu
numai drepturi individuale, ci
[i drepturi sociale `n cadrul di-
feritelor colectivit\]i umane.
Definirea persoanei umane
ca fiin]\ `n comuniune, ca exis-
ten]\ solidar\, `ntoars\ spre
semeni, ne face s\ nu disociem
drepturile omului de `ndatoriri-
le sau responsabilit\]ile sale.
Primul articol al Declara]iei u-
niversale a drepturilor omului
afirm\ c\ toate fiin]ele umane
care se nasc libere [i egale `n
demnitate [i `n drepturi trebuie
s\ se comporte unele fa]\ de
altele „`n spiritul fraternit\]ii“.
Iar Articolul 29 al aceleia[i de-
clara]ii vorbe[te despre faptul
c\ „orice persoan\ are `ndato-
riri fa]\ de colectivitate, deoa-
rece numai `n cadrul acesteia
damentale depind nu numai de
protec]ia lor juridic\, ci [i de pro-
movarea lor prin educa]ie, formare
[i informare;
Atragem aten]ia asupra necesi-
t\]ii de a lega `n permanen]\ `ntre
ele libertatea [i responsabilitatea
persoanei umane, identitatea indi-
vidual\ [i solidaritatea social\, cir-
cuitul valorilor universale [i speci-
ficul românesc `n perceperea [i in-
tegrarea drepturilor omului;
Ne exprim\m convingerea c\
Bisericile au un poten]ial deosebit
`n cultivarea respectului pentru
demnitatea uman\, iar dialogul
dintre ele, institu]iile statului [i so-
Luni, 15 decembrie 2008
este posibil\ dezvoltarea liber\
[i deplin\ a personalit\]ii sale“.
De altfel, cuvintele „drept“ (din
lat. „directus“) [i „just“ (lat.
„justus“) sunt `nrudite seman-
tic. Drept este ceea ce este just.
Iar „justi]ia“ desemneaz\ idea-
lul unei distribuiri echitabile a
avantajelor pe care le avem din
via]a social\ [i a `ndatoririlor
pe care aceasta le impune, adi-
c\ a da fiec\ruia ceea ce i se cu-
vine. Astfel, reciprocitatea din-
tre drepturi [i `ndatoriri apare
ca esen]ial\ pentru societate,
constituind chiar una dintre
cele mai importante priorit\]i
ale societ\]ii contemporane.
Tensiunea real\ dintre drep-
turile individuale ale omului [i
`ndatoririle sale social-comuni-
tare poate fi dep\[it\ dac\ a-
ceste drepturi fundamentale
sunt puse `n acord cu valorile
moral-spirituale. Adic\, drep-
turile formale trebuie comple-
tate cu dimensiunea moral-sspi-
ritual\ a demnit\]ii umane.
Desigur, teologia ofer\ lumii
viziunea despre omul ca subiect
liber, capabil s\ ia decizii libe-
re, viziune strâns legat\ de
demnitatea atribuit\ fiec\rei
persoane. ~ns\ demnitatea li-
bert\]ii umane este condi]iona-
t\ de fundamentul s\u etic, a-
dic\ de responsabilitate. Din a-
cietatea civil\ reprezint\ o resurs\
valoroas\ pentru crearea unui cli-
mat social favorabil respect\rii e-
fective a drepturilor [i libert\]ilor
pentru to]i, de natur\ de a preveni
[i descuraja `nc\lc\rile acestora
Este necesar\ luarea
`n considerare a
dimensiunii spirituale
a drepturilor omului
Consider\m c\ prin cultivarea
dialogului [i a conlucr\rii, a tole-
ran]ei [i a parteneriatului se iden-
cest punct de vedere, drepturile
persoanei se coroboreaz\ cu ce-
le ale aproapelui. Respectul
pentru aproapele trebuie s\ fie
cel pu]in echivalent cu cel pe
care-l doresc pentru propria
persoan\ (cf. Matei 22, 39: „S\
iube[ti pe aproapele t\u ca pe
tine `nsu]i“). C\ci nu este sufi-
cient „s\ fii `mpreun\“ pentru a
fi o adev\rat\ persoan\ `n sens
teologic. Pentru a actualiza chi-
pul treimic `n om, acesta trebu-
ie tr\it ca d\ruire de sine sau
d\ruire reciproc\, solidaritate
[i cooperare.
Mai ales acum, când criza fi-
nanciar\ a devenit un fenomen
`ngrijor\tor, este necesar ca
demnitatea uman\ s\ fie [i mai
mult ap\rat\ de umilirea care
deriv\ din s\r\cie, [omaj, ex-
ploatare, nedreptate social\,
foamete [i suferin]\. Pentru c\,
din perspectiv\ teologic\, via]a
omului nu reprezint\ doar un
„drept“, ci, mult mai mult decât
atât, ea este un „dar“ al lui
Dumnezeu2. Un dar de pre] ca-
re trebuie ap\rat, p\strat [i
cultivat `n rela]ie, `n comuniu-
ne, `n Biseric\ [i `n societate. ~n
acest sens, Bisericile au ca baz\
a gândirii lor sociale Evangheli-
a iubirii lui Hristos fa]\ de to]i
oamenii, iubire care devine [i
criteriul evalu\rii vie]ii umane
`n istorie (cf. Matei 25, 31-46).
A[adar, Biserica ap\r\ drep-
turile omului, dar [i valorile
moral-spirituale ale comuniu-
nii umane, `ntrucât `n societate
spiritualitatea autentic\ este
tocmai leg\tura profund\ din-
tre libertate, iubire [i responsa-
bilitate `n rela]ie cu Dumnezeu
[i cu oamenii.
Felicit\m pe to]i organizato-
rii acestui simpozion, `n special,
Institutul Român pentru Drep-
turile Omului, [i dorim tuturor
participan]ilor bucuria de-a lu-
cra `mpreun\ pentru ap\rarea
[i cultivarea demnit\]ii umane
[i a comuniunii fraterne.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
1
Vezi Ioan I. Ic\ jr & Germano Mara-
ni, Gândirea social\ a Bisericii, Deisis,
Sibiu, 2002.
2
Cf. Ioan 10, 10: „Eu am venit ca via]\
s\ aib\ [i din bel[ug s\ aib\“.
tific\ valorile comune, se aprofun-
deaz\ discursul despre drepturile
omului, dar se [i ofer\ motiva]ie
pentru o ampl\ ac]iune civic\;
Subliniem faptul c\, pentru ca
dreptul la demnitate [i justi]ie `n
sensul cel mai cuprinz\tor al ter-
menului, inclusiv acela de dreptate
[i justi]ie social\, s\ fie o construc-
]ie durabil\, este necesar\, de ase-
menea, luarea `n considerare a di-
mensiunii spirituale a drepturilor
omului, cultivarea respectului pen-
tru valorile comune care stau la
baza ansamblului drepturilor fun-
damentale ale fiin]ei umane. Prin
urmare, dimensiunea spiritual\ a
drepturilor omului trebuie s\ fie
intrinsec\ oric\rei abord\ri,
Ne exprim\m deschiderea pen-
tru continuarea [i dezvoltarea dia-
logului [i conlucr\rii spre a spori
rezultatele de pân\ acum [i a aduce
contribu]ia noastr\ la o construc]ie
social\ bazat\ pe valori. a

Demnitate [i justi]ie pentru to]i
Pe 13 decembrie 2008, la
Palatul Patriarhiei, a avut loc
Simpozionul Interna]ional cu
tema „Demnitate [i justi]ie
pentru to]i“, organizat de In-
stitutul Român pentru Drep-
turile Omului, institu]ie par-
ticiparea Asocia]iei pentru
Na]iunile Unite din România,
a Institutului de Educa]ie
Continu\ - Universitatea „Al.
I. Cuza“ [i a Comitetului direc-
tor al IDEF.
Consacrat `mplinirii a 60 de
ani de la adoptarea de c\tre
Adunarea General\ a Na]iu-
nilor Unite a Declara]iei Uni-
versale a Drepturilor Omului,
acest eveniment `ncheie seria
activit\]ilor desf\[urate de-a
lungul anului Declara]iei Uni-
versale, sub deviza „Demni-
tate [i justi]ie pentru to]i“.
Reuniunea, care s-a consti-
tuit `ntr-un cadru de dialog
fructuos `ntre institu]ii laice [i
religioase [i `ntre religii, bazat
pe `mp\rt\[irea `naltelor va-
lori aflate la temelia sistemu-
lui drepturilor omului, s-a bu-
curat de participarea unor
prestigioase personalit\]i ale
vie]ii biserice[ti, ale lumii
[tiin]ifice universitare, cultur-
ale, juridice, [i a reprezen-
tan]ilor unor organiza]ii negu-
vernamentale din domeniul
drepturilor omului din ]ar\ [i
de peste hotare.
~n deschiderea lucr\rilor,
participan]ii au fost saluta]i
prin cuvinte de `nv\]\tur\ [i
alocu]iuni de c\tre PF Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, IPS Ioan Robu, Ar-
hiepiscop [i Mitropolit al Ar-
hidiecezei de Bucure[ti a Bi-
sericii Romano-Catolice, prof.
dr. Irina Moroianu Zl\tescu,
directorul Institutului Român
pentru Drepturile Omului,
prof. dr. Ioan Vida, pre[edin-
tele Cur]ii Constitu]ionale, [i
prof. dr. Nicolae Popa, pre[e-
dintele ~naltei Cur]i de Casa-
]ie [i Justi]ie.
„Sfântul Ierarh Dosoftei - precursor al culturii române[ti moderne“
Asocia]ia „Fr\]ia Ortodox\ Ro-
m=n\“ (FOR), filiala Ia[i, `n parte-
neriat cu Muzeul Literaturii Ro-
mâne [i Societatea Cultural\ „Ju-
nimea 90“, a organizat sâmb\t\,
13 octombrie a.c., la Muzeul „Sfân-
tul Ierarh Dosoftei“ din centrul Ia-
[ului o manifestare care a marcat
384 de ani de la trecerea la cele
ve[nice a Sfântului Ierarh Do-
softei. P\rintele Constantin An-
drei, protopop al Protopopiatului
Ia[i I, `nconjurat de un sobor de
preo]i, a oficiat slujba Acatistului
Sfântului Dosoftei, pr\znuit de
Biserica noastr\ la 13 decembrie.
A urmat conferin]a cu tema „Sfân-
tul Ierarh Dosoftei - precursor al
Hram la parohia rom=neasc\ din Goteborg
Parohia ortodox\ român\ „Pogorârea Sfântului
Duh“ [i „Sfin]ii Ierarhi Varlaam, Dosoftei [i
Teodosie de la Brazi, mitropoli]ii Moldovei“, din
Goteborg a marcat ieri unul dintre hramurile bi-
sericii, pe Sf. Ier. Dosoftei. Slujba Sfintei Liturghii
a fost oficiat\ de PS Macarie, Episcopul Europei
Luni, 15 decembrie 2008
Importan]a istoric\
a Declara]iei Universale
a Drepturilor Omului
Vorbitorii au scos `n evi-
den]\ importan]a istoric\ a
Declara]iei Universale a Drep-
turilor Omului care a propus
omenirii construirea unei lumi
`n care fiin]ele umane s\ se
bucure de libertatea cuvântu-
lui [i a credin]ei, proclamând
demnitatea uman\ drept cea
mai `nalt\ aspira]ie a oame-
nilor de rând; `n acela[i timp a
fost scoas\ `n eviden]\ actual-
itatea mesajului declara]iei `n
condi]iile `n care azi omenirea
se confund\ cu noi provoc\ri
la fel de grave ca cele de acum
60 de ani: foamete, criz\ finan-
ciar-global\, degradarea con-
tinu\ a mediului etc.
~n cadrul sesiunii de des-
chidere a fost, de asemenea,
prezentat mesajul adresat de
secretarul general al ONU
Ban Ki-moon cu prilejul Zilei
culturii române moderne“, sus]inu-
t\ de pr. lect. dr. Dan Ni]\ Danie-
lescu de la Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din
Ia[i. „~n opera Sfântului Mitropolit
Dosoftei, semnificative [i pentru
contextul de ast\zi sunt trei as-
pecte. ~n primul r=nd, `ntâlnirea
dintre art\ [i rug\ciune, foarte viz-
ibil\ `n opera sa de traducere, ver-
sificare [i imprimare a Psaltirii [i a
textelor liturgice. Al doilea aspect
este preocuparea deopotriv\ pen-
tru cult [i cultur\, foarte prezent\
`n opera sa istoric\ [i literar\.
Aceast\ `mbinare este de fapt spe-
cific\ dintotdeauna Ia[ilor, ora[
care `n ceea ce are el mai specific
de Nord, `mpreun\ cu preotul paroh Culai Enache
[i al]i p\rin]i invita]i la s\rb\toarea hramului. Cu
acest prilej, s-a organizat [i un program de co-
linde, sus]inut de maicile de la Centrul Eparhial
din Stockholm, copiii de la [coala parohial\ [i eno-
ria[ii comunit\]ii române[ti din Goteborg. a
interna]ionale a drepturilor
omului.
„Libertatea cultelor reli-
gioase - factor al p\cii sociale“,
a fost prima tem\ abordat\,
având ca moderator pe prof.
dr. Ioan Vida, pre[edintele
Cur]ii Constitu]ionale. Comu-
nic\rile prezentate de PS Vin-
cen]iu Ploie[teanul, Episcop-
Vicar Patriarhal, conf. dr.
Gheorghe Mihai Bârlea - co-[ef
al Catedrei UNESCO IRDO
U.N. Baia Mare, dr. Dieter
Schlafen, judec\tor Germania,
pr. Ionu] Gabriel Corduneanu
[i pr. Dorel Nicolae Mo]oc, con-
silieri patriarhali, dr. Alfred
Graf von Keyserlingk, judec\-
tor Germania, [i diac. Mihai
Dima, consilier eparhial, au
abordat o ampl\ problematic\
privind solidaritatea social\,
rela]iile Familie-Stat-Biseric\
sau parteneriatele sociale
Biseric\-Administra]ie pub-
lic\-cet\]ean.
~n partea a doua a lucr\ri-
lor a fost abordat\ tema „Edu-
este ora[ al cultului [i al culturii.
~n al treilea rând, dragostea pen-
tru Biseric\ [i neam a Sfântului
Mitropolit, care `nsufle]e[te [i d\
de fapt `n]elesul propriu tuturor
celorlalte preocup\ri ale Sfântului
Ierarh. ~n aceast\ privin]\, el ur-
meaz\ Sfântului Mitropolit Varla-
am [i, `mpreun\, cei doi mitropoli]i
din secolul al XVII-lea, prin daru-
rile oferite de ei limbii române[ti [i
prin via]a lor jertfit\ idealurilor
asumate cu atâta statornicie [i
b\rb\]ie, fac [i mai puternice
coloanele de lumin\ ale spiritu-
alit\]ii române[ti, ce au ca temelie
Sfânta Scriptur\ [i Sfânta Litur-
ghie“, a sus]inut pr. Danielescu.
Actualitatea religioas\ 3
ca]ia pentru demnitate“, lu-
cr\rile fiind moderate de prof.
dr. Nicolae Popa, pre[edintele
~naltei Cur]i de Casa]ie [i
Justi]ie.
PS Petru Gherghel, Episcop
al Diecezei Romano-Catolice
Ia[i, acad. George V\ideanu,
prof. dr. Letizia Fiorillo dello
Russo, Italia, prof. dr. Lauren-
]iu {oitu, director al ICC - Ia[i,
prof. dr. Monna Lisa Magdo
Belu, judec\tor la ~nalta Curte
de Casa]ie [i Justi]ie, pr. prof.
dr. Vasile R\duc\, pr. lect. dr.
Gheorghe Holbea, consilier pa-
triarhal, lect. Alexandru Ga-
briel Gherasim, consilier epar-
hial, [i prof. Eugen Stoica, in-
spector general `n Ministerul
Educa]iei, Cercet\rii [i Tine-
retului, au prezentat intere-
sante comunic\ri asupra repe-
relor filosofice, juridice [i a de-
mersurilor educa]ionale ce tre-
buie `ntreprinse pentru a
cre[te for]a actului educativ
pentru demnitate. a
FOR Ia[i organizeaz\ de 15
ani conferin]e `n care este omagi-
at Sfântul Ierarh Dosoftei. P\rin-
tele protopop Constantin Andrei
ne-a spus c\ dup\ anul 2005,
când a fost canonizat Sfântul Mi-
tropolit Dosoftei, s-a schimbat
pu]in programul. „Pân\ atunci se
oficia un parastas la statuia mi-
tropolitului din fa]a casei Sfântu-
lui Dosoftei, iar dup\ anul 2005
am oficiat Acatistul Sfântului.
Noi ne facem o datorie de con[ti-
in]\; p\rin]ii c\lug\ri l-au cinstit
pe Sfântul Dosoftei prin Sfânta
Liturghie oficiat\ la Biserica
«Sfântul Mare Mucenic Gheor-
ghe» - vechea Catedral\ mitropo-
litan\ din Ia[i, iar noi m\car prin
acest acatist. Sfântul Ierarh Do-
softei a fost cel care a ap\rat cre-
din]a [i a p\storit atât pe c\lug\-
rii slujitori din m\n\stiri, cât [i pe
p\rin]ii de la parohii“, a declarat
pr. protopop Constantin Andrei.
La finalul conferin]ei, corul Bise-
ricii B\rboi a sus]inut un concert
de colinde. (Constantin CIOFU)
PE SCURT
„Dumnezeu are
preocupare prim\
ca toat\ lumea s\
se mântuiasc\“
Aceasta este ideea pe care
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, PF P\rinte Daniel, a
eviden]iat-o ieri, `n cuvântul
rostit `n paraclisul Re[edin]ei
patriarhale. ~n Parabola „Celor
chema]i la Cin\“, a[a cum se
mai nume[te Evanghelia din
Duminica a XXVIII-a dup\
Rusalii, Mântuitorul Iisus
Hristos a ar\tat pe de o parte o
preferin]\, o `ntâietate, iar pe de
alt\ parte dorin]a ca to]i s\ se
mântuiasc\, a subliniat P\rin-
tele Patriarh. „Când noi ne
gândim la mântuirea noastr\,
este bine s\ ne gândim [i la
mântuirea altora. Cât mai mul]i
oameni s\ aducem la Biseric\,
cât mai mul]i s\ fie chema]i, in-
vita]i. S\-i chem\m pe tineri, pe
vârstnici, pe bolnavi, pe cei
neputincio[i. Respect\m liber-
tatea, dar `n Evaghelia de
ast\zi, pentru a treia categorie
de invita]i, Mântuitorul spune:
«Sile[te-i s\ intre!». Aceasta nu
`nsemna o for]are, ci o st\ruin]\
ca s\ vin\“, a mai spus
Preafericirea Sa, care a `ndem-
nat s\ fim misionari cre[tini [i
s\ insist\m ca cei care sunt pe
„drumuri r\t\cite“, pe la „gar-
duri de opreli[ti“, `n „blocaje [i
bariere mentale [i spirituale“ s\
fie adu[i `n Casa Domnului.
P\rintele Patriarh a mai spus
c\ cei chema]i, dar care nu
r\spund chem\rii, nu schimb\
cu nimic planul lui Dumnezeu
care nu e[ueaz\ niciodat\.
Perdan]ii sunt cei care au fost
invita]i [i n-au r\spuns
chem\rii, „dar Cina, odat\
preg\tit\, `[i va atinge scopul;
dac\ cei prefera]i nu vin la ea,
Dumnezeu cheam\ pe al]ii `n
mod surprinz\tor. Le face sur-
prize, minuni. El este
Dumnezeu Mare, Care face mi-
nuni“. (diac. G. ANICULOAIE)
Seri catehetice la
Biserica „Sfântul
Spiridon“ - Nou
Sectorul ~nv\]\mânt [i activit\]i
cu tineretul din cadrul
Arhiepiscopiei Bucure[tilor a
deschis luni, 8 decembrie a.c., la
Catedrala „Sfântul Spiridon“ -
Nou, paraclis patriarhal, progra-
mul „Serile Catehetice“. Prima
`ntâlnire s-a desf\[urat pe tema
„Tinerii [i curajul spovedaniei“,
`n cadrul c\reia preo]ii Adrian
Ni]\ [i Anghel Chiril\, inspec-
tori `n cadrul sectorului amintit,
au explicat elevilor de la Liceul
„Marin Preda“ din sectorul 6 al
Capitalei, `nso]i]i de metodista
Janeta Ni]\ [i profesorul Viorel
Albu, importan]a spovedaniei [i
rolul ei `n formarea religios-
moral\ a fiec\rui om. „Acest
program se adreseaz\ tinerilor,
dar prin excelen]\ elevilor din
clasele terminale de liceu, pen-
tru c\ din experien]a acumulat\
`n anii preceden]i am constatat
c\ elevii, odat\ ce dep\[esc `n
b\ncile de liceu, pierd rela]ia cu
Dumnezeu, care S-a concretizat
pân\ atunci prin participarea la
orele de religie. Noi `ncerc\m s\
prelu\m ace[ti tineri, s\ st\m
de vorb\ cu ei [i s\ r\spundem
dorin]elor [i nevoilor spirituale
de moment ale lor. Scopul aces-
tor `ntâlniri este ca `n urma
temelor propuse [i a discu]iilor
dezvoltate cu tinerii, ace[tia s\
se apropie mai mult de Biseric\
[i de `nv\]\tura ei“, ne-a de-
clarat p\rintele inspector
Adrian Ni]\. Aceste `ntâlniri
catehetice cu tinerii din cadrul
liceelor bucure[tene se vor
desf\[ura de dou\ ori pe lun\ `n
paraclisul patriarhal „Sfântul
Spiridon“ - Nou. (C.B.)
 MC
Y

MC MC
Y Y

MC
Y
 MC
Y

MC MC
Y Y

MC
Y
 MC
Y

MC MC
Y Y

MC
Y
 MC
KY

8002 eirbmeced 51 ,inuL jatropeR 4

rov es turP-i]u\d\R nid ii]artsiniS

\ciresiB ed etiurtsnoc elesac n` atum
i[ rad ,eiratceN lutnâfS uc \naoci
-a cinzaorg tsof A„ .irurad etla
mA .luturP tinev a dnâc icnut
un erac ep \miaps o-rtnirp tucert
raihC .\tadoicin atiu aetup iov o
\sac atsof al ep cert dnâc muca i[
e]etsirt ed tnemitnes i[aleca ma
ma erac n` lucol tis\r\p ma \c
-u]luM .eliz ed ina ai]âta ti\rt
iuletnir\p i[ uezenmuD iul csem
tatiziv a-en erac icaheL \cirteP
-en as ai]nifS .iro etlum etraof ed
etlum i[ eiletub ,zagara suda a
aed i-\S .erasecen irurcul etla
,elas iei]nifs etat\n\s uezenmuD
iod rolec i[ esetoerp ienmaod
-enmuD ezetnivucenib i-\S .iipoc
snups\r ua erac iec ep i[ uez
-iB n` eletnir\p ed tuc\f iululepa
nid »eiratceN lutnâfS« acires
etse eletnir\p \c edev eS .i[aI
MC nid ii[oicniderc ed tibui etraof
KY
-un leftla \c urtnep ,as aihorap
rotseca aenuisapmoc cilpxe im
atalp aul rov i[` erac irot\c\fenib
aed \S .uezenmuD iul aetnian`
-ul \taot al etat\n\s uezenmuD
eli]\tuerg ed \csaeref o \s i[ aem
-m uN .ion tucert ma erac nirp
\uon o aeva iov \c tidnâg ma
a ,“trucs ed a[a pmit nu-rtn` \sac
.apoP airaM tisirutr\m
-i]u\d\R nid horap lutoerP
-e ed epaorpa uerem tsof a turP
tudreip ua-i[ erac i\s ii[airon
-uR nitnatsnoC eletnir\P .elesac
-om a ed aenuisim tuva a agem
-na[ 11 elec al elir\rcul azirotin
,tinevenib rotuja nu tsof A„ .ereit
tâtA .i]imu]lum tnus iinemao rai
taehgevarpus ma ,tutup ma tâc
ep taru[\fsed ua-s erac elir\rcul
\M .inâm\tp\s rotseca lusrucrap
etlum iam nid ii]oerp \c rucub
-one ep tatuja ua-i etaipopotorp
-a uc eraceif dninev ,irt[on ii[air
-a urtnep elaerec uc uas etnemil
-mi tsof ua iinemao i]oT .elamin
aelac ep mimu]lum el i[ i]acilp
eletnir\p tanoi]nem a ,“atsaeca
a .horap
-nep latips n` \tanretni etse ina
ed \tarepo eif \s eiubert \c urt
uats \s muc ma uN .\ticidnepa
top i-un \c urtnep ,ae uc latips al
A .irugnis iipoc i]laliec ep as\l
-reip ma ec \pud uerg etraof tsof
mi\rt ion \c urtnep ,asac tud
rai ,roliipoc ai]acola nid raod
ua-eN .vanlob etraof etse lu]os
niD .inemao i]lum etraof tatuja
i[ irutap iert sam\r ua \sac atsof
-u]lum \s eiuberT .reinofi[ nu
ua erac roli]oerp rorutut csem
ua erac rolec i[ eraotuja uc tinev
.“iesac aeracidir al tatuja
aipmilO ,ina avi]âc uc \mru n~
a ,ie lu]os uc \nuerpm` ,axelA
-i]u\d\R urtnep luvo[arB tas\l
\taot surtsid a-i luturP raD .turP
es ,aetseca etaot uC .air\dopsog
a \c urtnep \ticiref \redisnoc
-ac aeracidir urtnep rotuja timirp
-ert luna \tarepo tsof ma uE„ .ies
,- reierc ep \romut tuva ma - tuc
etnedicca \uod tuva a lu]os rai
urtap ion al tuva a apA .eralucsav
tutup ma uN .etat\muj i[ irtem
o mesisinoga ec nid cimin avlas
mirod en un mucA .\gaertn` \]aiv
\c urtnep ,i[ot\n\s mif \s tâced
i[ ion uc \lim tuva a uezenmuD
asac aedev metup \s tatuja a-en
mimu]lum i~ .\saomurf atsaeca
a erac ,ieihorap i[ uezenmuD iul
.“ion ed irut\la tsof
o-rtnirp tucert mA„
iov o un erac ep \miaps
“\tadoicin atiu aetup
ed \tatiziv eir\dopsog amitlU
-idir aec tsof a ei]pecer ed aisimoc
-atceN lutnâfS„ aihorap ed \tac
-elA nae[ei lureitrac nid “eir
uc tairenetrap n` ,nuB lec urdnax
a \n=moR \xodotrO aipocsipE
,icaheL \cirteP eletnir\P .ieilatI
lutnâfS„ aihorap al horap toerp
,apoP ieiraM suda a-i ,“eiratceN
o ,iesac a \rateirporp aeraotiiv
-muD al gor \M .imu]lum top
aed el \s i[ etuja i-\s ac uezen
ma tlum aerp \c urtnep etat\n\s
mait[ un tupecn` aL .i]atuja tsof
,aetseca etaot uC .ecaf iov ec
.“tlum tatuja a-en uezenmuD
rotuja timirp ua erac iinet\S
ievodloM ieiloportiM aetrap nid
etum es \s cserod i[` ienivocuB i[
.esac elion n` edeper iam tâc
a-s ec aeec ed i]imu]lum tnuS
es pmit i[aleca n` rai ,tazilaer
-u]lum i-\s iubert ra iuc csedn=g
-enmuD iul mimu]luM„ .\csaem
ed tarudn` a-S lE \c urtnep uez
\c tlum erat m\rucub eN .ion
,lanif ed epaorpa tnus elir\rcul
esac etlalelec uc ei]arapmoc n`
-net ed luidats n` aiba tnus erac
-es etraof tsof a amriF .\laiuc
.enib etraof tarcul a i[ \saoir
ua \c lutpaf i[ tatnoc a \c derC
.elir\rcul uerem etatcepsni tsof
nijirps tuva if ma \cad uit[ uN
atsixe un \cad ,etrap \tla nid
,“ieiloportiM a \vitai]ini \tsaeca
.uicaB alegnA sups a-en
rorutut csemu]luM„
erac roli]oerp
“eraotuja uc tinev ua
i` \tij\cen eilimaf \tla O
o tuva ua erac iec ep \tpaet[a
-idir al \tnatropmi ei]ubirtnoc
n` \drasnam uc ie]niucol aerac
.dnâruc n` itsop\da rov es erac
,iipoc icnic era i[aratiJ nemraC
-las uc taul dniif ie ertnid lunu
.\saca ed \tucert at\bmâs aerav
urtnep ,et[ecnum un iiemef lu]oS
tinev lurugnis rai ,vanlob etse \c
-ipoc ai]acola \tnizerper l` ranul
iihco i[ \ti[ug\r aecov uC .roli
\c enups aiemef ,snâlp ed i]i[orn`
a ec \caf \s tutup a un air\mirP„
etpa[ metnuS .ailoportiM tuc\f
31 ed ataf rai ,\sac n` enaosrep
,apoP airaM ed irut\la ,icaheL \cirteP eletnir\P
.fS„ aihorap ed etacidir iesac a \rateirporp aeraotiiv
ieilatI aipocsipE uc erarobaloc n` ,i[aI nid “eiratceN .reI
ua erac ,ina[otoB lu]eduj ,turP-i]u\d\R nid ii]artsiniS
i[ ievodloM ieiloportiM aetrap nid rotuja timirp
.esac elion n` dnâruc n` atum aetup rov es ,ienivocuB
al ,rolir\rcul a ei]pecer o col tuva a \tucert an=m\tp\S
cinilaC SP ed \sudnoc eisimoc o tapicitrap a erac
.roli[aI ieipocsipeihrA la raciV-pocsipE ,lunaen\[otoB
,esac ecez tacidir a ienivocuB i[ ievodloM ailoportiM
n` ,i[aI nid “eiratceN hrareI lutnâfS„ aihorap rai
a ,ieilatI a \n=moR \xodotrO aipocsipE uc erarobaloc
cseiucol iilimaf 11 elec \cad raihC .\sac o tiurtsnoc
ed luidats n` tnus iir\dopsog eleraotiiv ,eludom n` \cn`
eif \s nuic\rC ed \nâp ac cserod i[` iinemaO .erasinif
.\cirtcele eigrene ed auae]er al i]adrocar
snuja a erac n` \]niucol amirP
.\]uiliF ieiraM a tsof a aisimoc
\tadmacoed \c sups a aiemeF UFOIC nitnatsnoC
,eir\dopsog aehcev n` tot \ts esac 11 elec ,inul \uod raod n~
nirp ed sam\r c[oihc tsof nu-rtn` uc etacidir ,turP-i]u\d\R al ed
-al uC .tucert iululoces ia 09’ iina i[ ievodloM ieiloportiM lunijirps
et[etsevop anârt\b ,ihco n` imirc
n` snuja ua ,)BMM( ienivocuB
o-ed alaesinoga tudreip a-i[ muc
uc \mru n~ .erasinif ed luidats
iuc pmit i[aleca n` dniit[en ,\]aiv a ,eirbmeced 11 ep ,eliz urtap
-nep i=tn` iam \csaemu]lum \s
ats av dnâruc n` \c lutpaf urt
al ,rolir\rcul a ei]pecer o col tuva
cinilaC SP i]nezerp tsof ua erac
\uod tuva mA„ :\sac \uon o-rtn` -imoc eletnide[erp ,lunaen\[otoB
.cimin sam\r iam a un i[ esac
reilisnoc ,aluceN nailuI .rp ,ieis
ataopen ,enaosrep iert metnuS -i[aI ieipocsipeihrA la cimonoce
uN .i[aI al \laoc[ al dniif \rtsaon
-noc ,napucerP aecriM .gni ,rol
aec asac n` \cn` tatum ma-en i[ etnemunom iulurotceS la reilis
-nif ed etse iam \c urtnep ,\uon
.rp ,iihrape ietseca la ii]curtsnoc
uc \lpmâtn` es ec uit[ uN .tasi urtnep rotcepsni ,nadorP iahiM
icin \c urtnep ,\nimul ed iiplâts
-sipeihrA n` \saoigiler a]netsisa
iul mimu]luM .sup ua-i un iz\tsa -aznâP \citsoC .rp ,roli[aI aipoc
tlan~ mimu]lum ,uezenmuD MC
.rp ,inabaraD ed popotorp ,uir KY
-nifsaerP ,nafoeT iuluti]nifsaerP ed luhorap ,agemuR nitnatsnoC
-idir a erac iemrif ,cinilaC iuluti]
-sadA nitnelaV ,turP-i]u\d\R al
-en erac rolec rorutut i[ asac tac leroiV ,reitna[ etnigirid ,iulul\c
etnivuc ma un \craP .tatuja ua
iulurtneC eletnide[erp ,namoR
it[eca tatuja ua-en tâc nups \s -iL ,i[aI lanoi]anretnI irecafA ed
el \s erats n` tnus uN .inemao
-uA la lareneg rotcerid ,noI anail
i[ ,rolim\V a elanoi]aN ii]\tirot
liokuL lurotcerid ,nuzuG erogirG
tacifirev a eisimoc \tsaecA .i[aI
ed etatucexe rolir\rcul aetatilac
-SNOC ROTCIV CS amriF
.ina[otoB nid LRS TCURT
i[ esac \uod tuva mA„
“cimin sam\r iam a un
imircal uc tatpet[a ua iinemaO
taul ua ,ieisimoc atiziv ihco n`
pocsipE SP al ed eratnâvucenib
i[ tazirotinom a erac lec ,cinilaC
elesac al elir\rcul taehgevarpus
i]artsinis ertnid etrap O .etacidir
-sao uc ebrov avetâc tabmihcs ua
-uc i[-udnis\gen ,\maes ed ii]ep
\csaemu]lum \s etivirtop etniv
.\timirp aerecafenib urtnep

tatihca a ienivocuB i[ ievodloM ailoportiM ,tnemom tseca n` \nâP

eif \s eraot\mru adaoirep n` ac dnâmru ,rolir\rcul aeraolav nid %07
-ecen amuS .elir\rcul tatucexe a erac amrif ert\c rolinab lutser i[ i]ariv
-tsa snârts a-s ,turP-i]u\d\R al ed esac ecez rolec aeracidir urtnep \ras
,iel 000.54 - I i[aI lutaipopotorP ,iel 446.84 - ina[otoB lutaipopotorP :lef
,iel 295.81 - inev\S lutaipopotorP ,iel 960.42 - II i[aI lutaipopotorP
404.52 - u\lhaeC lutaipopotorP ,000.05 - ]maeN artaiP lutaipopotorP
,iel 105.06 - u\lrâH lutaipopotorP ,iel 844.23 vonzoR lutaipopotorP ,iel
124.41 inabaraD lutaipopotorP ,iel 005.85 - ]maeN ugrâT lutaipopotorP
,ieloponeI ,iuludarA aipocsipE ,iel 062.601 - cairi} tidercinU ,iel
- ieiluI-ablA aipocsipeihrA ,iel 005.58 - ieraodenuH i[ iuluigaml\H
aipocsipE ,iel 000.001 - soJ ed iir\nuD aipocsipE ,iel 000.522
-LIS ,iel 577.32 - atezaG ai]adnuF ,iel 651.14 - ieiahertS i[ iulunireveS
-oigeR ai]ceriD ,iel 198.71 - vo[arB SNEMIS ,iel 000.06 - vo[arB FEN
-rep esrevid etla i[ 000.982 - [artimuD elisaV ,iel 594.2 - \t[oP ed \lan
-\V a \lanoigeR ai]ceriD i[ AS liokuL amriF .iel 323.99 - ecizif enaos
al ed ii]artsinis urtnep inab anod rov \c simorp ua avodloM nid rolim
.eraot\mru adaoirep nî turP i]u\d\R
i]artsinis urtnep enuisapmoc i[ eracilpmI
ac eratn=vucenib tad a i[ nafoeT SPI uc arut\gel
-ed \s ienivocuB i[ ievodloM ieiloportiM adige bus
iec urtnep esac etlum iam tâc al elir\rcul m\ram
ed \mrif o tatcatnoc mA .eioven eram uaeva erac
aeregela n` tacilpmi ma-m lanosrep ue ,\rutcetihra
a eisimoc o uc sele]n`enib ,roletceiorp aerazilaer i[
\uod sela mA .ienivocuB i[ ievodloM ieiloportiM
iam ua erac iec urtnep \drasnam uc \sac o ,eledom
-ifitnedi ua-S .inârt\b urtnep \sac o i[ iipoc i]lum
a-s i[ ei]aticil o tuc\f a-s ,esac urtnep elirucol tac
ROTCIV CS amriF .ei]curtsnoc al lumurd tad
tuva a ,ai]aticil tagit[âc a erac ,LRS TCURTSNOC
amru n~ .enib etraof tarcul ua erac i[oires inemao
a-s in ,it[erucuB nid \mrif o al etuc\f rolirusremed
tanoi]nem a ,“etalibom if rov esac etseca \c simorp
.namoR leroiV
nirp tâta tacidir ua-s turP-i]u\d\R al ed elesaC
rotlum iam a ,etavirp rolemrif a ,BMM ai]ubirtnoc
nirp i[ tâc ,ii]utitsni etirefid nid i[oreneg inemao
iam nid eliihorap al ed ievud\v ia inab iod iec
raod n` ,rolesac aeracidiR .iir\] ela enoz etlum
ieisimoc \tirotad tazilairetam a-s eliz ed inul \uod
-ocuB i[ ievodloM ieiloportiM lurdac n` etamrof
lanoi]anretnI irecafA ed iulurtneC lurotceriD .ieniv
atuja a ed aeedi \c sups a-en ,namoR leroiV ,i[aI
a turP-i]u\d\R nid i]artsinis ed iilimaf 01 elec
nid eliir\dopsog erac n` auiz n` raihc tinev
-isnes tsof ma uE„ .etadnuni tsof ua turP-i]u\d\R
tnus \c sela iam ,esalpmâtn` es ec aeec al lib
-M .inac\sirP anumoc n` ,iuluturP lulam ep tucs\n
\pihce o tuc\f mA .atuja aetup ma muc tidnâg ma
taul mA .emrif etirefid al ed inemao nid \tamrof

MC
KY
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y

5 cimonocE
TRUCS EP
ocsac ele]iloP
etar\pmuc if top
tenretni ep i[
ed esime ACR i[ OCSAC ele]iloP
top erarugisa ed iinapmoc ecez etsep
-utatrop aerasecca nirp etarapmoc if
iunu tivirtop ,or.nitfei-ocsac.www iul
iutseca rolirotazilaer la tacinumoc
anul n` tasnal tsof a lulatroP .tceiorp
-ecen \lai]ini ai]itsevni ,eirbmeced
ed dniif metsis iulugertn` \ras
tatsnoc a ai]itsevnI .orue ed 000.52
ed ai]izihca ,iuluides aerajanema n`
urtnep ini[am i[ eretupmoc ,reilibom
ii]natnezerpeR .it[erucuB n` elir\rvil
-ucer \s \zaemitse nitfeI OCSAC
esa[ mumixam n` ai]itsevni ezerep
-sis iir\snal lutnemom al ed inul
-ao \zaeserda es lulatroP„ .iulumet
\s pmit ua un erac ,i]apuco rolinem
ed roliinapmoc eliides ezetiziv
\taop \s i[ etrefo \raec \s ,ir\rugisa
egela o a urtnep eliru]erp arapmoc
aetatilitU .\saojatnava iam aec ep
-atiziv \c lutpaf n` \tsnoc iululatrop
\r\f ,taidemi ai]aluclac alfa top iirot
ezetelpmoc \s i]agilbo if iam a
a ,“eranoitsehc i[ irerec etar\munen
.natS anaD reganam tcejorp taralced
\zaetpo iululatrop lurotatiziv \caD
MC
KY av ,enil-no \]ilop o aiehcn` a urtnep
iirotarepo ed cinofelet tatcatnoc if
\tarvil if av i` a]ilop i[ nitfeI OCSAC
.uilicimod al iz auod a uizrât lec
etaot n` reiruc nirp ecaf es aerarviL
.\ra] nid ele[aro
9002 ep luteguB
ed irus\m ednirpuc
ieimonoce a erinijirps
-ert 9002 urtnep tegub ed lutceiorP
ronu aeredulcni nirp tiuziver eiub
i[ ieimonoce a erinijirps ed irus\m
-nemanrevug rolileiutlehc aerarojam
-itsevni ed roletceiorp etanitsed elat
aeri[\ped al ecud aetup ra erac ,ii]
%3 ed rategub ticifed ed iulunofalp
lureimerp taralced a ,BIP nid
-rtn` ,tat\ra a lureimerP .unaecir\T
\tuni]sus \serp ed \]nirefnoc o
-uinuer lulanif al ,sellexurB al ireniv
luticifed \c ,naeporuE iuluilisnoC iin
-ola nirp ti[\ped if aetup ra rategub
eratnemilpus ileiutlehc ed aerac
un i[ ,ii]itsevni ed etceiorp urtnep
\c tamrifa a lE .musnoc urtnep
-xe ii]autis \c \redisnoc luvitucexE
-pecxe irus\m \tisecen elanoi]pec
\tsaeca n` \c tazicerp a i[ elanoi]
eredev ed tcnup nu \tsixe \melborp
eletnide[erP .ai]nide[erP uc numoc
nil\C lureimerp i[ ucses\B naiarT
ioj ,tapicitrap ua unaecir\T-ucsepoP
iuluilisnoC elir\rcul al ,ireniv i[
.\nrai ed naeporuE
iam aec - ainâmoR
eripmucs eram
\cnum ed ie]rof a
lurtsemirt n` ,tartsigern` a ainâmoR
adaoirep uc vitarapmoc ,aeliert la
eram iam aec ,7002 nid \ralimis
-num ed a]rof uc rolirutsoc a eret[erc
ed ,)EU( \naeporuE aenuinU nid \c
ed epaorpaedn` \tamru dniif ,%2,12
,tatsoruE tivirtop ,%5,02 uc ,ainoteL
ieisimoC la \citsitatS ed luoriB
eret[erc ed tacidir mtir nU .eneporuE
airagluB n` i[ tanmesnoc tsof a
aideuS .)%3,51( ainautiL i[ )%4,91(
atlaM ,)%7,2( einatirB aeraM ,)%5,2(
tatropar ua )%9,2( a]narF i[ )%8,2(
-utlehc ela ir\rojam icim iam elec
tacru ua eliiralas ainâmoR n~ .rolilei
,EU nid eraolav auod a ,%2,12 uc
aetnian` rad ,)%9,12( airagluB \pud
-âmor aimonocE .%1,02 - ieinoteL
al i[ auod a ai]izop tapuco a \csaen
elii]ubirtnoc( ileiutlehc etla lulotipac
-na urtnep etit\lp exat etla i[ elaicos
ed snava nu dnârtsigern` ,)i]ajag
a .)%1,22( ieinoteL amru n` ,%3,12
ratulav lusruC
8002.21.51 urtnep
4939,2 AUS raloD
1519,3 oruE
inevolopoT ed lunuigam urtnep \naeporue ei]cetorP
aetatilac ertn` arut\gel i[ iulusud
uc aiutseca elicitsiretcarac uas
-eg aenigiro uas cifargoeg luidem
-sinagro iro eli]\tirotua ,\cifargo
-ilpus etnemele ,\cifirev erac elem
.eratehcite ed eratnem
-ila sudorp nu etse lunuigaM
,enurp nid tuni]bo ,larutan ratnem
,esihcsed etneipicer n` erebreif nirp
-ergni etla uas r\haz ed soada \r\f
o \tisolof \mirp airetaM .etneid
-inevorp elenurp visulcxe eiutitsnoc
i[ rolinevolopoT elizevil nid raod et
a .iir\] ela inuiger etla nid
otua iexat azuac nid ara] \taot n` etsetorP
\tatpoda eraulop ed iexat aeralpirt ed \]af tatsetorp ua iir\] ele[aro etaot epaorpa nid iin=moR a
aedarO n` aerartni elemsirutotua uc tacolb ua ined\ro irefo[ ed etus avetâC a nrevuG ed tnecer
etaticapac uc 4 oruE dnah-dnoces \ni[am o urtnep axaT a RFC ludop al ,[roB amaV erpsnid
\ni[am o urtnep rai ,orue ed 048 al orue ed 082 al ed et[erc ibuc irtemitnec ed 004.1 ed
a orue ed 084 al ed ,orue ed 044.1 al egnuja axat cmc 006.1 ed etaticapac o uc 4 oruE
-ua uc i[ najoloB eilI luramirp uc
\c a]nareps n` ,elacol eli]\tirot
-una al iubirtnoc aetup ra ait[eca
.otua exat ietalpirt tnecer aeral
ieleso[ ela izneb urtap elec etaoT
avetâc ed etacolb tnus [roB ert\c
-orp nu-rtn` ,emsirutotua ed etus
.tazirotuaen dniifen ,lageli tset
\]aenimid ed tanuda ua-s ec \puD
nid ie]nednepednI aeracraP n`
urtnep enui]ca ,iulu[aro lurtnec
,ieir\mirP lutpecca uaeva erac
00:01 elero ertnid adaoirep urtnep
i[ cifart n` ti[ei ua iirefo[ ,00:41 i[
\pud taidemi ai]alucric tacolb ua
-oH„ uadnacs iinemaO .RFC ludop
,m\tpuL„ uas “!axaT soJ„ i[ “ii]
-a i[ ,“mit\lp o-n axat rad ,mirum
:mucerp etracnap ep ejasem ua[if
\nâp tatnalp ua-s imop i]âC„
otua axaT„ ,“?taul lurib nid muca
-mu iul a[uG .iulucrop amirp e
ec eD„ ,“rolinâmor iinab uc \talf
-urd ep ion ini[am uc m\lucric \s
a .“!?dnah-dnoces irum
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
llirreM aeraulerp \tcelfer erac eizic
-sni ii]\tivitca aerecuder i[ hcnyL
-ecer azuac nid ,eraicnanif iei]utit
,atcefa aetup ra elireidecnoC .iinuis
lur\mun nid %4,11 al \nâp ,leftsa
,icn\b \uod rolec ia i]ajagna ed latot
ra arus\m rai ,000.803 vitcepser
knaB elileiutlehc \cuder \s iubert
ed edrailim etpa[ uc aciremA fo
iulur\mun aerecudeR .na ep iralod
n` col aeva av \cnum ed irucol ed
atcefa av ,iinapmoc rolebma lurdac
-er i[ etativitca ed eletnemges etaot
-id cimonoce luidem„ ,lai]rap ,\tcelf
-ivitca ed lulevin ecuder erac ,licif
la tacinumoc nu-rtn` \tara es ,“etat
,hcnyL llirreM .aciremA fo knaB
-sni esaoigitserp iam elec ertnid anu
,teertS llaW ep ed eraicnanif ii]utit
uc ,eirbmetpes n` ,droca ed tsof a
aera]nuna ed etnian` \ro o iamun
\s ,srehtorB namheL iulutnemilaf
a .aciremA fo knaB ed \taulerp eif
MC
KY
8002 eirbmeced 51 ,inuL
lanoi]an levin al ei]izopo ed iedaoir
al iirerec aeretimsnart n` \tsnoc
-n` aeredev n` ,\neporuE aisimoC
iei]cetorp iiridnâbod i[ iir\rtsiger
.eneporuE iinuinU lulevin al
-uned urtnep inicras ed luteiaC
tatlusnoc if etaop \tanoi]nem aerim
acirbur al ,or.rdam.www lu-etis ep
etse atsecA .eratnemilA esudorP
etad ednirpuc erac lutnemucod
-orp aereircsed i[ elemun dnivirp
adavod i[ \cifargoeg aira ,iulusud
tseca nid ranigiro etse lusudorp \c
-orp a ereni]bo ed adotem ,laera
tignulerp a \lacsiF erartsinimdA
-sinimda la urcul ed lumargorp
-11 adaoirep n` eraicnanif rolii]art
arugisa a urtnep eirbmeced 41
roli]\tivitca a eraru[\fsed anub
luclac ed rolir\ticilos a erimirp ed
-iziced a eretime ed i[ otua iexat a
-sinimda ,\t\bmâS .luclac ed roli
esihcsed tsof ua eraicnanif elii]art
ed ei]cnuf n` rai ,00:41 aro al \nâp
,\t\bmâs ed rolir\ticilos lumulov
role]nanif ela elareneg elii]cerid
-inu ilibats rov ene]eduj ecilbup
-ca aru[\fsed rov es erac n` eli]\t
,\cinimud i[ etanoi]nem eli]\tivit
.00:21 i[ 00:8 elero ertn`
tacolb ua iiratatsetorP
ieidarO lurtnec
ined\ro irefo[ ed etus avetâC
-artni elemsirutotua uc tacolb ua
,[roB amaV erpsnid aedarO n` aer
etucsid \s dnârec ,RFC ludop al
sups a ,“tseV ed aporuE nid etnat
,otuA adokS la tnâvuc ed lurot\trup
,aiutseca tivirtoP .ynreC valsoraJ
n` ,\raes ioj \tatpoda tsof a aiziced
uc iirecudnoc a irinlâtn` ienu amru
-ajagnA .roletacidnis ii]natnezerper
n` i]it\lp if rov ehec ieinapmoc ii]
-a a ,uiralas nid %57 uc erebil eleliz
av adokS ,sulp n~ .ynreC tagu\d
-ed 81 adaoirep n` ai]cudorp irpo
n~„ .9002 eiraunai 21-8002 eirbmec
iei]cudorp a eratimil o ,aem ainipo
tâced \nub iam anuaedtotn` etse
o rugised etse ai]autiS .elireidecnoc
-icco ele]eip ep ed ai]autis al ei]caer
lurotcerid tatnemoc a ,“elatned
,)PAS( otuA ieirtsudnI iei]aicoA
.kepiS ninotnA
-ECNOC AV ACIREMA FO KNAB a
fo knaB :I}AJAGNA ED 000.53 AID
-rep ecuder av \c ta]nuna a aciremA
irucol ed 000.53-000.03 uc lulanos
-ed ,ina iert iirot\mru n` \cnum ed
MC
KY
ei]acidnI - :inevolopoT enurp ed
-noc n` )PGI( \tajetorP \cifargoeG
-alugeR eliredeverp uc etatimrof
-sigel mrofnoC .eneporue roletnem
-uj uas \cizif \naosrep eciro ,iei]al
\tilibats ,\taseretni mitigel \cidir
\]af ai]izopo aralced etaop ,\ra] n`
,erartsigern` ed ererec \tsaeca ed
atad al ed eliz ed 06 ed nemret n`
ep inicras ed iuluteiac iir\cilbup
-ert atsaecA .or.rdam.www lu-etis
-sudnI ed iei]ceriD \simsnart eiub
-\mrU .RDAM nid \ratnemilA eirt
-ep aerazilanif \pud \pate aeraot
a ed enaosrep ed icez avrotâc elir\c
-retni ed es-udnincoic lucifart irpo
enidro ed role]rof a \tpmorp ai]nev
\s timu]lum ua-s iiratatsetorp ,-
nmes n` dnânoxalc ,a]aip \csaeloco
-nap uc \resinev iirefo{ .tsetorp ed
etxet itic uaetup es erac ep etrac
,erac ,“!ii]oH„ ,“!axat soJ„ mucerp
es ,etnednuba iiolp azuac nid ,\sn`
.etisolof if uaetup iam un i[ \resadu
,iz\tsa ed dn=pecn~
axat \zaelpirt es
aerucreim ,siced a lunrevuG
-ulop ep iexat aeralpirt ac ,\tucert
-dnoces elelucihevotua urtnep era
51 ed atad al ed ecilpa es \s dnah
-odro leftsa dnâgorba ,eirbmeced
-ru n` \tatpoda \]negru ed a]nan
-erp erac ,\nâm\tp\s o uc \m
8 nid exat ietseca aeracilpa aedev
.eirbmeced
-ed 51 ed atad uc dnâpecn` toT
eliredeverp acilpa rov es ,eirbmec
ed ai]agilbo al ed \zaetpecxe erac
-sirutotua eraulop ep iexat a \talp
,4 oruE eraulop ed amron uc elem
un \cirdnilic etaticapac ror\c a
irtemitnec ed 000.2 et[e[\ped
-ron uc eleratilitu i[ mucerp ,ibuc
-n` es erac 4 oruE eraulop ed am
\tad amirp urtnep \zaelucirtam
erbmem eletats n` uas ainâmoR n`
ed \lanoi]aN ai]negA .EU ela
iirefo[ muca it\lp rov t=C
008 al ed orue ed 004.2 al et[erc
3 oruE \ni[am o urtneP .orue ed
037.2 al et[erc axat cmc 004.1 ed
urtnep ;orue 019 al ed ,orue ed
ed etaticapac uc lucihevotua nu
al \zaerojam es axat cmc 006.1
ed 006.1 al ed ,orue ed 008.4
000.2 ed lunu urtnep rai ,orue
,orue ed 008.7 ed if av axat cmc
.roiretna orue ed 006.2 ed \]af
a erac orue anoz nid eimonoce amirp
-una lutupecn` al enuisecer n` tartni
amirp i[ dniif atsaeca ,tneruc iul
-nalri ieimonoce iulumtir a erinitecn`
-nof ep ,caev ed trefs lumitlu n` ezed
-ces nid elanoi]an rolemelborp lud
al iulutiderc iezirc a i[ railibomi lurot
iednalrI aimonocE .laidnom levin
n` ,etcartnoc es \s \tatpet[a etse
\tara es ,%8,2 uc eidem n` ,9002
al tacilbup ,sretueR jadnos nu-rtn`
.eirbmeion iinul luti[râfs
-|TP|S AL ECERT AV ADOKS a
:ELIZ URTAP ED URCUL ED AN+M
elucihevotua ed hec lurotcurtsnoC
-skloV iulupurg a etrap ,otuA adokS
ecert av \c ,ireniv ,ta]nuna a ,negaw
,eliz urtap ed urcul ed anâm\tp\s al
ac ,9002 einui-eiraunai adaoirep n`
a]aip ep etuz\cs iirerec a eramru
a eiziced \tsaecA„ .\laidnom otua
-ec a ered\cs o \pud \tatpoda tsof
-ropmi ele]eip ep laiceps n` ,iirer
-olopoT ed enurp ed lunuigaM
-ed ai]cetorp eni]bo aetup ra inev
-uinU lulevin al ecifargoeg iirimun
xepminoS ainapmoc ,eneporuE iin
-irp dniif it[erucuB nid moC vreS
-siniM al ererec suped a erac am
iir\tlovzeD i[ iirutlucirgA luret
urcul ed lutcnup urtnep )RDAM(
tivirtop ,[egrA lu]eduj ,inevolopoT
.RDAM lu-etis ep etacilbup roletad
\ratnemilA eirtsudnI ed ai]ceriD
ai]atnemucod tazilana a RDAM nid
-orp i[ aerartsigern` urtnep \suped
larutan nuigaM :iirimuned aerajet
-m=s ti[ei ua in=mor ed etuS
atsetorp a urtnep \darts n` \t\b
\tiutitsni ,otua \xat auon ed \]af
-erp erac ,unaecir\T lunrevuG ed
-am luzac n` iemus aeralpirt edev
ua ir\tsefinaM .ihcev iam rolini[
n` i[ mucerp ,\latipaC n` i[ col tuva MC
-rup iirefo[ ,\ra] nid ele[aro etaot KY
i[` erac nirp ini[am ep e[ifa dn=t
.aerimu]lumen uamirpxe
ua \latipaC nid ii]natsefinaM
-recn` ,iulutalaP a]af n` tatsetorp
-nid etrap O .a]aip ezehcolb \s dn=c
iam nid i]inev ii]natsefinam ert
-noC ,aveD - iir\] ela enoz etlum
tacelp ua - avoharP ,aeclâV ,a]nats
a urtnep ielatipaC air\mirP al
uon nu urtnep ei]azirotua o eni]bo
-erp a ielatipaC air\mirP .tsetorp
ed ieliz lusruc n` ,leftla ed ,tazic
-nuna tsetorp ed lugnitim \c ,ireniv
,it[erucuB n` ,\t\bmâs urtnep ta]
a un ,otua iexat aerarojam ed \]af
enidro ed aisimoC ed tazirotua tsof
-os eceraoed ,eir\mirP nid \cilbup
a un ,\cizif \naosrep o ,lutnaticil
eletnemucod etaot pmit al suped
.ii]autis ed leftsa n` egel ed eturec
a]aiP n` i]nezerp rolec tivirtoP
iirefo[ ertnid i]lum iam ,ieirotciV
ta]nuna ua-s tsetorp al i]napicitrap
-ni nirp ii]enimid lusruc n` corpicer
-retni ep etad rolejasem luidemret
-ciV a]aiP muC .snes tseca n` ten
-recn` - \tacolb if aetup un ieirot
axat ,eirbmeced 51 al eD
dnah-dnoces \ni[am o urtnep
ed 004.1 ed etaticapac uc 4 oruE
082 al ed et[erc ibuc irtemitnec
o urtneP .orue ed 048 al orue ed
etaticapac o uc 4 oruE \ni[am
al egnuja axat cmc 006.1 ed
.orue ed 084 al ed ,orue ed 044.1
o urtnep otua eraulop ed axaT
cmc ed 000.2 ed 4 oruE \ni[am
UC |TNURFNOC ES ADNALRI a
-OTSI NID ENUISECER ERAM IAM AEC
luna urtnep \tpaet[a es adnalrI :EIR
-oce enuisecer \varg iam aec al rotiiv
-se lunrevuG ,eirotsi nid \cimon
-nI iulusudorP a ered\cs o dnâmit
ac ,%4 i[ %3 ertn` )BIP( turB nret
-[erc ed iulumtir iirecuder a eramru
-a erac ,elaidnom ieimonoce a eret
-iM .elirutropxe i[ aererec \zaetcef
-noc a iednalrI la e]naniF ed luretsin
\rbmus avitcepsrep ,ireniv ,tamrif
ed lurtsiniM .rot\mru luna urtnep
n` ,amitse ,nahineL nairB ,e]naniF
a ei]cartnoc o ,inul \uod uc \mru
uc )BIP( turB nretnI iulusudorP
n` \tadoicin tatsisa ma uN„ .%57,0
a ,“%4 uc BIP a erecuder o al adnalrI
-tsimonoce ,yraeL’O tomreD taralced
ydobdooG jarekorb ed amrif al fe[
-revuG elir\rtsigern~ .srekorbkcotS
BIP et[evirp ec aeec n` zednalri iulun
tsof a adnalrI .9491 nid \zaetad

\citapeh \zoric i[ retci ed rolivanlob la ratnemila lumigeR
\citapeh ai]cnuf \zaelumits ele[eriC
es lutacif ,loocla ed irotamus
mirp nu dn=d ,mulov n` et[er\m
.iezoric la motpmis
ienu iir\dixo a eramru ac toT
tacif n` loocla ed iram i]\titnac
-silobatem aeralgered i[ col era
\cilpxe ec aeec ,cidiculg iulum
-atsnoc eimecilgopih ed lusecorp
-la ,aenemesa eD .iciloocla al tat
-isnes etraof nived icinorc iicilooc
etnemacidem esaoremun al ilib
-olb nirp ecixot etraof nived erac
.iir\zilobatem aerac
g 081 etsep ed musnoc nu aL
51-01 ed pmit ,cinliz loocla ed
al ,rugis dom n` ,egnuja es ,ina
-eh \zotaets ,ecinorc iitapotapeh
.\zoric i[ \citap
\]aiv ed lumigeR
iir\cedniv aerarelecca urtneP
-erpmoc \cilpa es ecitapeh iezoric
-i] ,\nifarap uc visulcni ,edlac es
\cicarot anoz ep ero \uod etun
n` i]eluc\s dnisolof ,\saorerud
-a eD .n=f ed irolf cser\po es erac
aeracilpa \dnamocer es ,aenemes
uas \ligra ed emsalpatac ed
urtnep e]=r\t i[ \zrav uc \paec
iof 4( iulutacif aeranoitsegnoced
e]=r\t ed g 052 ,epec 3 ,\zrav ed
anoz ep dnitn` es aetsecA .)etreif
-\rg mc 2 ed tarts n` ,iulutacif
\citsale \[af o uc \repoca es ,emis
.etunim ed 09 ed pmit \sal es i[
elirutrofe ative av luvanloB
-retni elii]cefni ,etignulerp ecizif
-nevretni n` elibisop elirore i[ en
-nematart n` i[ elacigrurihc elii]
.esaotnemacidem elet
ROSEFORP ETSE |CILIM .I NITNATSNOC *
E}NIIT{ ED AETATISREVINU AL RATISREVINU
)VMASU( |RANIRETEV |NICIDEM I[ ELOCIRGA
EIPARETOTIF N` TAZILAICEPS ETSE .I{AI NID
ETAOT NID ENAOSREP ED ETUS LAUNA |ZAETART I[
|LAOB ECIRO URTNEP DNIIRCSERP ,IIR|} ELIRU}LOC
IAM LEC ERAC EP ETNALP NID EXELPMOC ETARAPERP
AROR|C INEMAO TAVLAS A .M|RONGI EL AESEDA
-APERP ,ERIU}EIVARPUS ED ESNA[ UAED|D IAM ES IL UN
,ROTAROBAL N` ETAZILAER DNIIF ELETAR
|ZILANA ATNETA |PUD I[ ECIFI}NIIT[ EDOTEM |PUD
ETRAP N` INUI}CEFA IER|CEIF A
-mi es ieticsa lutnematart n~
-ila miger iunu aeratcepser enup
-retni tnus erac n` reves ratnem
,irulezem :ac ,esudorp etlum esiz
,irut\mufa ,enrac nid evresnoc
,\]ar ed enrac ,erecsiv ,eiatnur\m
sarg et[ep ,tan=v i[ \cruc ,\cs=g
-\ls ,erci ,)tavresnoc uas tamufa(
,tasergeden etpal ,tar\s tnu ,\nin
emugel ,eras uc eni=p ,irut\rum
,\nile] ,canaps( uidos n` etagob
,i]evartsac ,ei[or \lcefs ,ihcidir
,rat[um ,enils\m ,)\tarum \zrav
,iru]eclud i[ enaobmob ,\talocoic
-oocla irutu\b ,etavresnoc etcurf
uas ecidosorolc( elarenim epa ,ecil
.)etanobracib
-ba ep eserpmoc nup es ,cinliZ
-nurf uc uas taulid te]o uc ,nemod
.\paec i[ \zrav ed ez
8002 eirbmeced 51 ,inuL
,truai ,eclud [ac ,eclud \dru ,icav
ed [ubla ,\t\psaorp \n=tn=ms
ehcev \bla eni=p ,nmeledtnu ,uo
,etanifar esaoni\f etsap ,iz o ed
etnemidnoc i[ irutopmoc ,icnidub
-nurt\p ,rar\m ,urbmic( etamora
lulor ua erac ,)nifad ,naet[uel ,lej
-moc a ed i[ lutitepa alumits a ed
ieteid a tsug ed aspil asnep
.etadosopih
-carf if av \cinliz ai]atnemilA
n` eraceif ,esem 6-5 n` \tanoi]
-rofe ative a urtnep ,suder mulov
supus if ra erac al eitsegid n` lut
.lusaercnap i[ lutacif
esizretni etnemilA
-n` esizretni roletnemila atsiL
imis\rg ,eciloocla irutu\b uc epec
-ufa ,irulezem ,esnicn` elamina
irusos ,ilej\rp ,evresnoc ,irut\m
-ezn=rb ,\uo ,eiatnur\m ,esarg
-imugel ,etatnemref i[ esarg irut
iruiclud ,)elosaf( etacsu esaon
-\psaorp \bla eni=p ,etartnecnoc
etnemidnoc ,canozoc ,\tar\s i[ \t
-ac ,eladgim ,enula ,icun ,etnatiri
.\talocoic ,oac
arpusa ecaf av es ereilated O
-erper erac loocla ed iulumusnoc
-cerf iam elec ertnid anu \tniz
-itapeh i[ iezoric ela ezuac etnev
un \cinliz aeraregnI .ecinorc iet
-la ed g 21 \csae[\ped \s eiubert
ednupseroc ec aeec ,tulosba looc
niv ed lm 081 ,cangoc ed lm 54 uc
ai]irapA .ereb ed lm 063 uas
-ed etse ecitapeh iilob a i[ iezoric
ed g 06 al ed dn=pecn` \ta[nalc
g 02 i[ i]abr\b urtnep iz ep loocla
eit[ es \s eiuberT .iemef urtnep
loocla ed \latot aetatitnac nid \c
%59 etsep ,msinagro n` taregni
etunim ed 03-51 n` tibrosba etse
i[ vitsegid iulutcart lulevin al
%5-3 raoD .tacif erps tajirid etse
nirp tanimile etse loocla nid
-noc iiram aL .in=m\lp i[ ihcinir
eranimile ed ii]\ticapac aeredreip
-ila nirp tamusnoc iuluidos a
.ei]atnem
-amots elesav ,iruzac elenu n~
\[aorgn` es iulugafose ela i[ iuluc
ir\nolab et[in dn=d ,\talid es i[
.)lanimodba msiroetem( ereves
-=p \zaeulove aeratalid ,tatperT
-aromeh dn=[nalced ,erepur al \n
.elatrom aeseda ,enretni iig
ed ii]\titnac aerecuder urtneP
-noc aunimid av es citicsa dihcil
tnetimocnoc ,\pa ed cinliz lumus
.ecidosopih ieteid aeratcepser uc
\tamusnoc uidos ed aetatitnaC
,g 5,0 ed nofalp nu bus if av cinliz
a erasnava ed ludarg ed ei]cnuf n`
,lamron al erinever \puD .iilob
i[\ped av un uidos ed \cinliz azod
.emarg 2
-orp ed miger i[ tap al uirotagilbo
uc \unitnoc eS .edihcil uc ei]cet
-a( telpmoc ratnemila miger nu
,)iz ep proc gk/lac 54 vitamixorp
.enimativ i[ enietorp n` tagob
-namocer etse cietorp luraseceN
esudorp ,etpal ed \mrof bus tad
sela iam ,elaerec i[ etatcal
,u=rg i[ zro ed etanimreg e]nimes
-lob \c lutpaf ed amaes dn=ni]
uerg etraof \zaezilobatem luvan
ed luraseceN .elamina elenietorp
-cal elesudorp nid aierp es edipil
i[ nmeledtnu ,\niragram ,etat
irepoca rov elediculG .tnu ni]up
-nac nirp ecitegrene elirumusnoc
.iz/g 004-003 ed aetatit
ed lurasecen ajilgen av es uN
,B( elibulosordih t=ta ,enimativ
,D ,A( elibulosopil i[ t=c )P ,H ,C
-im elirur\s i[ mucerp ,)K ,F ,E
-ro aetatilativ cser\m erac elaren
-obatem \zaelger i[ iulumsinag
.etamusnoc roletnemila aerazil
-nepmoc \citapeh azoric n~
etnemila etadnamocer tnus \tas
iei]cnuf a eralumits ed etcefe uc
:ecitapeh
,eni[iv ,e[eric ,e[irga - etcurf -
,enurp ,izrev inepep ,iutug ,igarf
-01( r\punei ,)iz/gk 2-1( irugurts
-ils\m ,)cinliz etepsaorp etcurf 51
o i[ iecelvod ,iedra ,etamot ,en
eticludn` ,etepsorp i=m\l ed \ruc
;enibla ed ereim uc
-rom ,i\ts\p elosaf - emugel -
\zrav ,\talas ,canaps ,eteniv ,voc
;ihcidir ,)ei[or i[ \bla( \durc
etepsaorp emugel nid irucus -
-ir ,\zrav ,ei[or \lcefs ,vocrom(
mucerp ,)i]evartsac ,ergen ihcid
-\muj o et=c( edrev zro nid cus i[
-aes i[ a]aenimid rahap ed etat
-us i[ emugel ,etcurf ed aruC .)ar
.inul \uod muminim arud av iruc
urtnep esimda etnemila etlA
-iv ed \bals aenrac :tnus musnoc
nid losar ,er\sap uas le]iv ,\t
ed \t\psaorp \zn=rb ,bla et[ep
-cerf etse ieticsa aera[nalceD
-apeh \zoric ed iivanlob al \tnev
inui]cefa ,\tuca \titaercnap ,\cit
-rop enuisnetrepih uc ecaidrac
,\laenotirep \zolucrebut ,\lat
,ezufid ezatsatem uc msalpoen
-ut ,\laenotirep \zotamonicrac
ienu a]nezerp uas eneiravo irom
et[edevod ec aeec ,ecaidrac ezats
elemede uc ieticsa a ereicosa o
.ecirefirep
ronu lutatluzer if etaop aticsA
dn=r lumirp n` ,i[oi]cefni irotcaf
lutartsbus ep ,\cimedipe atitapeh
-la ed tagnuledn` musnoc iunu
.iram ezod n` ,looc
ainegotap n` tnatropmi lor nU
i[ uidos ed ai]neter era l` ieticsa
ir\rublut ienu a eramru ac ,\pa
uc ,nilasordih lumsilobatem n`
etat\n\s ed ai]roP 6
m\tnezerp \v \s m\unitnoc iz\tsa ed lur\mun n~
la \]aiv ed i[ ratnemila lumiger n` elir\dnamocer
uc en-udnirefer ,iulutacif ela e]nirefus uc rolivanlob
.\ticsa i[ \citapeh \zoric ,retci uc ii]neicap al ered\cerp
azuac nid ereiforta erps \unit
a elanoi]cnuf-ofrom iiregurtsid
ecitapeh elelulec nid i]r\p ienu
,\tatpert ,rol aeriucoln` i[ evitca
.sorbif tuse] uc
ed aetaticapac edreip lutaciF
-artuen ed i[ roledipil a eisrevnoc
-acidem a uas rolenixot a erazil
mucA .tacif n` esnurt\p roletnem
,imis\rg urtnep a]netepani erapa
.elanimodba ir\nolab i[ iru]erg
-ulec nirp iulegn=s aeraluciheV
,\taunimid etse iulutacif elel
-ifusni es-udn=latsni ,tatpert
.\citapeh a]neic
n` etse alaob ,laidnom nalp eP
-r=v ertn` tnevcerf iam ,eret[erc
-\cerp uc ,ina ed 06-54 ed elets
tlum iam iro 3 ed( i]abr\b al ered
o era ,tnezerp n~ .)iemef al t=ced
-eg aetatilatrom n` eram erednop
,launa ,es-udn=rtsigern` ,\laren
.bolg ep eseced ed 000.003 etsep
ecitapeh iezoric aera[nalceD
:irotcaf i]irefid ed edniped
,\lariv \titapeh( i[oi]cefni -
-rebut ,\zolecurb ,silifis ,eiralam
;)eneiretcab ii]cefni etla i[ \zoluc
musnoc( evarg ii]acixotni -
,loocla ed tagnuledn` i[ taregaxe
,icirofsof-onagro i[upmoc ,nutut
,edicibre ,edicitcesni ,i]ainesra
-rac ed \rurolcartet ,etnazitared
;)etadarged etnemacidem i[ nob
e]nerac( ilanoi]irtun irotcaf -
;)enimativ i[ enietorp n`
-izebo( ecilobatem ir\lgered -
;)tebaid ,etat
-ni uc iirotalucric ir\rublut -
;\ralucsavoidrac \]neicifus
-itrepih( enircodne ir\lgered -
.)msidior
elirumiger inevretni top iaM
-xe uc ,etarbilihcezed eratnemila
iroenu ,elamina imis\rg ed sec
.edecn=r
\citapeh azoric ,ei]ulove nirP
: irupit \uod atnezerp etaop
-if uc cenneaL \ciforta \zoric -
;\talugeren \]afarpus i[ cim tac
i[ eram tacif uc \railib \zoric -
.\taluger \]afarpus
ratnemila lumigeR
ele]nicesnoc ed \maes dn=ni}
-if rolii]cnuf iir\retla ela etsafen
aeracilpa \rasecen etse ,iulutac
-noc enib ,ecigrene iiparet ienu
-eid ai]atnemila erac n` ,etalort
ed tibesoed col nu \puco \citet
luvanlob \c sela iam ,tnatropmi
ietfop a \tuca \spil o \tsefinam
ed amaes eni] av eS .eracn=m ed
ed i[ iezoric ela ecinilc elemrof
.etur\pa elii]acilpmoc
\citapeh \zoric ed elezirc n~
suaper ed eliz avet=c uc epecn` es
\cificeps ,aticsA
rolivanlob
\citapeh \zoric ed
-ed bus \tucsonuc etse alaoB
i[ \demu \zoric ed aerimun
dihcil ed aeralumuca n` \tsnoc
.\laenotirep aetativac n` citicsa
-umulov a \dipar aerir\m col erA
aerednitn` uc ,iulunemodba iul
o \tnizerp erac ,iileip a \visecxe
n` aeri[ei i[ \libiziv \saonev ae]er
nu ac ,iulucilibmo a roiretxe
-uerg et[erC .\[un\m ed teged
eiubert un ec tpaf ,iuluproc aetat
-arg uc ,aetatizebo uc tadnufnoc
-umuca uc uas iemef al aetatidiv
.camots n` rolezag a secxe n` aeral
.rd .vinu .forp ed
|CILIM .I nitnatsnoC
o etse aeranibl\g uas luretcI
al \nivrus \s etaop erac \laob
ienu lutartsbus ep ,eletsr=v etaot
,ecigolotap i[ ecigoloizif iimena
-uaC .etidn=bod uas elatinegnoc
aidalam \zae[nalced erac elez
,irailib iiluclac ,azilomeh :if top
iam( ilanitsetni iimreiv ,eliromut
-otni i[ iinoilgnag ,)iziracsa sela
-nemacidem etimuna uc elii]acix
-efixo ,noretsotset ,edimaflus( et
-orolc ,)\nizamorprolc ,\nitnasin
iam ,i[ etaretla etnemila ,mrof
.loocla ed taregaxe musnoc ,sela
-oloc nirp \tsefinam es alaoB
rolihco a ,iileip a neblag n` aerar
-la„ snetni iam ,rolesaocum a i[
-neter a eramru ac ,“rolihco lu[ub
irailib roli]nemgip a egn=s n` iei]
lulanac n` i]acolb ,)\niburilib(
uatsnoc emotpmis etlA .codeloc
,)eilagemotapeh( talfmu tacif :nid
,)eilagemonelps( \talfmu \nilps
,etaroloced i[ esaos\rg enuacs
-sid ir\rublut ,\morcrepih \niru
-\r\pus tirurp ,eixerona ,ecitpep
erib\ls i[ eraolap ,einetsa ,rot
.\lareneg
ed lutnecorp ed ei]cnuf n~
es ,egn=s n` \tasreved \niburilib
ed irupit etlum iam \zai]nerefid
-otapeh ,cinacem ,citilomeh :retci
.\txim einegotap uc i[ ralulec
caf z\caoc ed eletcartxE
retci ed rolivanlob enib
etcefe ,ratnemila lumiger n~
,ergen ez\caoc ed \ruc o era enub
\sam aL .in=m\tp\s 2 ed pmit
iedra \csaevres es \s enib etse
i[ mucerp ,rar\m ,lejnurt\p ,sarg
,erep ,erem( etepsaorp etcurf
uas \sam eraceif \puD .)icisreip
o et=c aul etaop es tamusnoc iaec
-\mrU .zedeus rettib ed \]irugnil
\tatsnoc es ,iilob ai]ulove dnir
-ever o erapa ,eliz 3-2 \pud ,\c
rai ,iileip iiroluc a lamron al erin
tlum if rov rotarobal ed elezilana
.enub iam
-ila iulumiger aeratcepser n~
elimis\rg esizretni tnus ratnem
-os ,elirulezem ,elirut\cot ,elamina
.irat eliruloocla i[ elevresnoc ,elirus
ed lumiger ,iuluretci luzac n~
-eps eranoi]neta o enupmi \]aiv
-cefa o etse luretci t=curtn~ .\laic
-snart es erac ,\saoigatnoc enui]
elenaosrep al \]niru[u uc etim
eralozi o enupmi es ,\mjaerp nid
nu-rtn` eif ,iuluvanlob a \tcirts
al eif ,esaoigatnoc ilob ed latips
-ulove ed lulavretni n~ .uilicimod
titucs if av lutneicap ,iilob a ei]
.elautceletni i[ ecizif irutrofe ed
\citapeh azoriC
-lobm` o etse \citapeh azoriC
-noc ,iulutacif a \cinorc eriv\n
aerazel i[ aeramalfni nid dn=ts
ei]ulove uc ,vitcnujnoc iulutuse]
aeracifidom erps \visergorp
aerazorelcs i[ iulutacif iirutcurts
-noc alaoB .izneb n` rolirutuse]
7 iulurotamusnoc anigaP
ii]ucsid ed aerazinagro edeverp
al erivirp uc EU elir\] ertn`
eliiziced ac ecaf a ed eli]\tiladom
aerasrubmar i[ eliru]erp dnivirp
ed i[ \tnerapsnart iam \nived \s
-emod n` aeratecrec ajarucn` a
a .iicituecamraf luin
iipoc urtnep “esaot\n\sen„ elesudorp al etaticilbup \r\F
ecaf iam rov un eratnemila eliinapmoc ,aiutseca tivirtoP a eratnemila elesudorp urtnep roliipoc \taserda aetaticilbup dnivirp cite ludoc tanmes ua eraot\cudorp emrif 9 a
,aenemesa eD a elanoi]anretni i[ elanoi]an ecifi]niit[ elanoi]irtun iiretirc csenilpedn` un uas ei]irtun n` it[ilaiceps ed etaziva tnus un erac iipoc urtnep rolesudorp etaticilbup
a laminiM lanoi]irtuN luiretirC csenilpedn` un erac ,coj ed uas \vitcartsid \tnenopmoc o i[ ni]noc erac eratnemila esudorp avomorp rov un \c tajagna ua-s eliinapmoc
,%05 etsep ed ei]roporp n` ,etse \t
;ina 21 bus iipoc nid \tiut\cla
-udorp \malcer ecaf mov uN -
luiretirC csenilpedn` un erac roles
\sircs aserp n` laminiM lanoi]irtuN
roleca uas roliipoc laiceps ataserda
;roliipoc \tanitsed aserp nid i]r\p
pit nu icin azirosnops mov uN -
-aevomorp erac aidem irutropus ed
uas elinuisime ,elemargorp n` \z
a uas roliipoc etanitsed elelairetam
etse \tazinocerp \]neidua ror\c
%05 etsep ed ei]roporp n` ,\supmoc
-ilpedn` un erac esudorp ,iipoc nid
;laminiM lanoi]irtuN luiretirC csen
uas/i[ emalcer asalp mov uN -
un erac esudorp ronu ela ii]omorp
lanoi]irtuN luiretirC csenilpedn`
uas tenretni ed inigap ep ,laminiM
ia uas roliipoc etanitsed irugolb
ei]roporp n` ,tnus irotazilitu ror\c
;ina 21 bus iipoc ,%05 etsep ed
nirp etaticilbup ecaf mov uN -
-ogol ,irudnarb ronu aeramirpmi
-osrep ronu ela inigami ,emun ,iru
,etarcasnoc i]\tilanosrep uas ejan
\tnizerper erac evitcif uas elaer
-orp n` ,esudorp ror\c ela iinapmoc
csenilpedn` un ,%05 etsep ed ei]rop
;laminiM lanoi]irtuN luiretirC
ejanosrep etisolof if rov uN -
nid i]\tirbelec uas evitcif i[ elaer
,etamina enesed ,emlif ,enuizivelet
eirotsi ,\cizum ,trops ,oediv irucoj
t=ced ,\malcer ecaf a urtnep ,cte
csenilpedn` erac esudorp urtnep
;laminiM lanoi]irtuN luiretirC
uas emun aroprocn` mov uN -
-edn` un erac esudorp ed irulobmis
-iniM lanoi]irtuN luiretirC csenilp
-orp ror\c ela irudnarb ed uas lam
un ,%05 etsep ed ei]roporp n` ,esud
lanoi]irtuN luiretirC csenilpedn`
irucoj i[ iir\cuj ,i]r\c n` , laminiM
,oediv ,ecinortcele irucoj visulcni(
-itsed )tenretni ep i[ rotaluclac ep
;ina 21 bus roliipoc etan
erac esudorp ed irudnarb raoD -
lanoi]irtuN luiretirC csenilpedn`
ac etisolof if aetup rov laminiM
-rops etnemineve ronu ia irosnops
urtnep eraloc[ uas elarutluc ,evit
;ina 21 bus iiipoc
-ila esudorp avomorp rov es uN -
-nenopmoc o i[ ni]noc erac eratnem
un erac ,coj ed uas \vitcartsid \t
lanoi]irtuN luiretirC csenilpedn`
a .laminiM
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
n` \c iulutpaf tivirtop ,\c tacilp
ed 005.1 al ed \musnoc es ain=moR
,iz ep enrac ed enot ed 008.1 al enot
iam es un \s aetup ra enrac \tsaeca
.\tamusnoc ajed dniif ,\]aip ep elfa
6,331 latot n` snuja ua ain=moR n~
ertnid ,adnalrI nid enrac ed enot
enot ed 07 ,aigleB aiv enot 6,3 erac
ai]aler ep enot ed 04 ,airagnU aiv
ienu mrofnoc ,\]aenimid rai ,a]narF
,\naeporuE aisimoC al ed ir\cifiton
-ni enot ed 02 \cn` eta]nuna tsof ua
43 raod ,ailatI nirp ain=moR n` etart
bus esup dniif enrac ed enot ed
a .urtsehces
vitamixorpa ,launa ,\zaezuac
leftsa ,EU n` eseced ed 000.002
-uporp etla i[ etuz\verp tnus \c
\s i[ ezedilosnoc \s etinem iren
ed naeporue lumetsis ecifiralc
-idem ie]narugis a erazirotinom
es ,aenemesa eD .roletnemac
ep lapicnirp lulor met[aonuceR -
ed etaul eliiziced n` ua l` ii]nir\p erac
-carp n` erac urtnep tpaf ,iipoc ert\c
animbus mov un gnitekram ed elicit
-ucn` mov uN .arotseca aetatirotua
i[-a urtnep iiipoc a]neulfni uas ajar
n` ele]nireferp i[ ele]nirod enupmi
eratnemila rolesudorp aerar\pmuc
;ecilooclaen rolirutu\b a uas
-elet :aidem elirutropus urtneP -
ecaf mov un amenic ,oidar ,enuiziv
roleca ii]omorp uas/i[ etaticilbup
-etirC csenilpedn` un erac esudorp
-uisime n` laminiM lanoi]irtuN luir
-orp ed elelirg uas elemargorp ,elin
-oc urtnep etupecnoc laiceps emarg
-azinocerp \]neidua ror\c a uas iip
\zaemrofni ,%03 al \n=p \gnuja \s
-ni tsof a ain=moR dn=c eD„ .nIsweN
ed irutropmi tazilaer a \c \tamrof
-n=v ,\nixoid uc \tanimatnoc enrac
\graem \s tupecn` ua enrac al elir\z
\tpaet[a es i[ tsorp iam ec n` ec nid
sups a ,“eraunitnoc n` \dacs \s
ua elemrif ,aiutseca tivirtoP .aeniM
enirtiv n` e[ifa \nup \s ajed tupecn`
-evorp ed ara] \zaenoi]nem erac nirp
-ni nid enrac nid rolesudorp a \]nein
rolec a]nivirp n~ .iulunizagam atnic
-ni enrac nid etaraperp ed enot ed 99
un ec adnalrI nid \nixoid uc \tatsef
-xe a aeniM ,etartsehces \cn` tsof ua
ii]amrofni etlum iam ed eti]osn` if rov eletnemacideM
lutcepsorp n` ii]amrofni etlum iam azinruf rov ecituecamraf esudorp ed eraot\cudorp eliinapmoC a
a etuc\fartnoc rolesudorp avirtopm` i]ajetorp enib iam if rov iirotamusnoc rai ,roletnemacidem
ii]\ticilbup aerecizretni dn=ziv \l
-ile es erac eletnemacidem urtnep
.\lacidem ei]pircserp uc \zaereb
\tanitsed etse ei]cidretni \tsaecA
ed tavcedani lumusnoc \niverp \s
lortnoc bus \ni] \s i[ etnemacidem
.elirutsoc
-ecudortni mucerp ,irus\m etlA
iirotagilbo icitsiretcarac ronu aer
ed elirudoc mucerp \]narugis ed
-ru ,iulujalabma aeraligis i[ eires
rolirotamusnoc aerajetorp cser\m
-artnoc roletnemacidem avirtopm`
.erugisen i[ etuc\f
-caer ,EU rolicitsitats tivirtoP
etnemacidem al esrevda elii]
,ina 21 bus iipoc nid \tamrof etse
;%05 etsep ed ei]roporp n`
imis\rg i[ etarutas imis\rg a
etsep etnizerper un \s - etanegodih
;iirolac ed lulatot nid %01
-er un \s - tagu\da r\haz a
-arg nid %53 ed tlum iam etnizerp
;jam
-ila al ei]rop/gm 032 bus - eras a
-rop/gm 084 bus ,kcans pit ed etnem
,rolelaerec lupit ed etnemila al ei]
-unr\c i[ esaoni\f roletsap ,rolepus
etnemila al ei]rop/gm 006 bus ,rolir
irulef i[ iru-hciwdnas ,azzip lupit ed
-moc uinem/gm 077 bus ,elapicnirp
)CPNA :asrus( .telp
-nemila rolesudorp a etaticilbup i[
eratnemila rolesudorp - tsop ed erat
,aios ed cietorp tarutxet ,elategev
,aios ed \zab ep iruxim ,aios ed ani\f
.erazilaicremoc al etnetsixe
IAM |MUSNOC IIN+MOR a
-\zn=V :CROP ED ENRAC |NI}UP
\s tupecn` ua crop ed enrac al elir
-oR n` i[ \c ta]nuna a-s dn=c ed \dacs
-atnoc crop ed enrac snuja a ain=m
-erP .adnalrI nid \nixoid uc \tanim
-r\C a en=moR iei]aicosA eletnide[
-ep n` \c tazicerp a ,aeniM niroS ,iin
aetup ra aered\cs eraot\mru adaoir
8002 eirbmeced 51 ,inuL
-ue iine]\tec i]ot un ,tnezerp n~
-ni ed leftsa al secca ua inepor
n` ,\zaerotad es ec aeec ,ii]amrof
-id eledradnats \c iulutpaf ,etrap
etsE„ .atla al \ra] o al ed \ref
\s ineporue iine]\tec ac rasecen
-nemacidem erpsed i]amrofni eif
,elibinopsid eletnematart i[ elet
aetat\n\s coj n` etse eceraoed
eletnide[erpeciv taralced a ,“rol
-reV retnüG ,eneporuE ieisimoC
-ertn` urtnep rasimoc ,negueh
.eirtsudni i[ irednirp
-inom rov elanoi]an eli]\tirotuA
-isa es a urtnep elii]amrofni azirot
-agel a]nirec \clacn` es un \c arug
aetatirotuA ed tuni]sus ,ludoC
-usnoC ai]cetorP urtnep \lanoi]aN
-ac era un i[ed ,)CPNA( iulurotam
elicitcarp ac edeverp ,egel ed retcar
ezejarucn` un \s etaticilbup ed
ele]nirod enupmi i[-a urtnep iiipoc
,roli]nir\p a]af n` ele]nireferp uas
etaticilbup \caf un \s eliinapmoc
al ina 21 bus iiipoc urtnep \ladarts
ed irtem ed 05 ed ni]up iam
etaot rai ,eramirp iloc[ i[ e]inid\rg
n` aru[\fsed rov es elii]omorp
.roli]luda a]nezerp
etilibats ecite eliipicnirP
elareneg eliipicnirp ed irut\lA
rolirutperd aeratcepser ed etagel
-mes eliinapmoc ,rolirotamusnoc
i[ etcepser \s tajagana ua-s eratan
-ram ela ecite iipicnirp ed eires o
i[ eratnemila rolesudorp iulugnitek
:iipoc urtnep ecilooclaen rolirutu\b
-ila esudorp avomorp mov uN -
-narb uas ecilooclaen i[ eratnem
etsr=v uc( iraloc[erp roliipoc irud
;)ina etpa[ ed icim iam
-ram ed i]\tivitca autcefe moV -
-nep raod roliipoc etanitsed gnitek
i[ eratnemila esudorp eleca urt
luiretirC csenilpedn` erac irutu\b
n` tinifed ,laminiM lanoi]irtuN
;cite doc tseca
iinapmoc avomorp mov uN -
esudorp ror\c ela irudnarb uas/i[
,ecilooclaen irutu\b uas eratnemila
un ,%05 etsep ed ei]roporp n`
lanoi]irtuN luiretirC csenilpedn`
aidem tropus nu icin ep laminiM
-moc o uas ,roliipoc laiceps taserda
\tazinocerp \]neidua ier\c a einap
\vitirtun eraolav uc irutu\B
:\tuz\cs
iruiaec i[ eraotiroc\r irutu\B -
;eticludn`
ed ni]up iam ni]noc ec irutu\B -
uas etcurf ed larutan cus %05
;tagu\da r\haz ua erac ,emugel
ed tuni]noc ror\c la irutu\B -
-nac o t=ced eram iam etse \niefoc
;\libajilgen etatit
:etnemilA
etnizerper un \s - imis\rg a
;iirolac ed lulatot nid %53 etsep
etirpo tsof uA .esudorp ed emargolik
711 erazilaicremoc al ed vitinifed
-mi uare erac esudorp ed emargolik
517.2 rai ,namu iulumusnoc iirporp
-oc al ed raropmet etirpo tsof ua gk
aereidemer a l \ n = p , e r a z i l a i c r e m
urtnep ,\tadotoT .roli]\timrofnocen
dnivirp rolir\tnemelger aeracl\cn`
tsof ua ,rolirotamusnoc ai]cetorp
-nevartnoc iznema ed 583 etacilpa
,iel ed 004.568 ed eraolav n` ,elanoi]
iirotcepsnI .etnemsitreva ed 551 i[
roliredeverp aeratcepser tacifirev ua
,aeratehcite ,aetatilac dnivirp elagel
eratnezerp ,erazilaicremoc ed ludom
tatnian` a \naeporuE aisimoC
-cnuf aeraroilema dn=ziv irenuporp
rolesudorp a eneporue ie]eip iir\noi]
iulusecca aerarugisa i[ ecituecamraf
,erugis etnemacidem al roli]neicap
.elibisecca i[ eraotavoni
-rep ra irenuporp ertnid anU
ecilbup \s rolirot\cudorp etim
\r\f ,sudorp erpsed ii]amrofni
tenretni ep ,lanoi]omorp retcarac
ed emet ep ii]acilbup n` uas
-amusnoc ,lef tseca n~ .etat\n\s
ii]amrofni al secca aeva ra iirot
-da ed ludom ,ai]izopmoc dnivirp
roletirefid eletcefe i[ erartsinim
.\]aip ep elibinopsid etnemacidem
-oc urtnep eratnemila elesudorP
n` etavomorp if aetup iam rov un iip
ed aetaticilbup rai ,eramirp eliloc[
erac cite doc iunu \supus if av \[in
n` \tucert an=m\tp\s tanmes tsof a
leftsa enived ainamoR .tnemalraP
-ertn` erac \naeporue \ra] amirp
.snes tseca n` enui]ca o ednirp
rov un eratnemila eliinapmoC
-nep rolesudorp etaticilbup ecaf iam
ed etaziva tnus un erac iipoc urt
-edn` un uas ei]irtun n` it[ilaiceps
-i]niit[ elanoi]irtun iiretirc csenilp
.elanoi]anretni i[ elanoi]an ecif
tanmes i[ tatpecca tsof a ludoC
,aloC-acoC ,gniK regruB ert\c ed
,s'ggolleK ,slliM lareneG ,orerreF
n` ,sdooF ratS ,eltseN ,sraM ,tfarK
etatpet[a dniif eraot\mru adaoirep
liforp tseca uc emrif etlum iam ac
.\vitai]ini \tsaeca al ereda \s
amirp enived ain=moR ,iz\tsA„
nu \tpoda erac aporuE nid \ra]
al taralced a ,“cite doc ed leftsa
-alraporue iulutnemucod aeranmes
lurotai]ini ,ibisC rogaM luratnem
.cite iuludoc
-et[erc al ei]caer o etse lutceiorP
ludn=r n` etatizebo ed iuludarg aer
EU lulevin al ;ineporue roliipoc
-arpus iipoc ed enaoilim ed 22 tnus
enaoilim 5 erac ertnid ,ilarednop
-mexe nu etse atsecA„ .izebo tnus
airtsudni erac n` iuludom la ulp
-id ienu aeravomorp inijirps etaop
-aiv ed lits iunu a i[ etarbilihce ete
\ratnemila airtsudnI .sot\n\s \]
ed lulor tamusa a-i[ ain=moR nid
la naeporue levin al rotanodrooc
-ed a ,“ii]\tizebo avirtopm` ietpul
-eF dlroW al ed yorliG lliW i[ taralc
.sresirevdA fo noitared
luiretirC
laminiM lanoi]irtuN
:\vitirtun eraolav uc irutu\B
,lunofis i[ \larenim apa ,apA -
;tagu\da r\haz ua un erac
cus %05 ni]up lec uc irutu\B -
erac ,emugel uas etcurf ed larutan
;tagu\da r\haz ua un
lai]rap uas tasergerged etpaL -
,zero ed uas aios ed etpal ,taserged
ua un erac ,emora uc if top erac
;tagu\da r\haz
-ARTER TSOP ED ESUDORP a
al ed iirotcepsnI :|}AIP EP ED ES
-orP urtnep \lanoi]aN aetatirotuA
ua )CPNA( rolirotamusnoC ai]cet
-remoc iel ed 004.568 uc tadnema
iirporpmi tsop ed esudorp ed ii]naic
tacinumoc iunu tivirtoP .iulumusnoc
ua iei]utitsni iirotcepsni ,CPNA la
-meion 82-71 adaoirep n` ,talortnoc
ua i[ icimonoce irotarepo ed 396 ,eirb
-orp ed emargolik ed 000.71 tacifirev
tatatsnoc ua ait[ecA .tsop ed esud
045 a luzac n` ei]alsigel al ed iretaba
ed 000.4 a i[ icimonoce irotarepo ed
 MC
Y

SATINIRT oidaR

SATINIRT oidaR

01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC

MC
Y
 MC
Y

01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC

MC
Y
 MC
Y

01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC

MC
Y

najolotS nofelet tad a-iM
,enil\t\C i\M„ :siz a-im i[
inemao ut izev ednu
“?\darts ep icar\s
eletad i]arepucer \s i]etuP
dnivirp ,evihra n` tnus erac
,\locirga ,\lairtsudni ai]ulove
ua-N ?\tsinumoc adaoirep nid
uacitcarp eS ?etacifitsim tsof
-cudorp if ra muc ,elir\regaxe
tnediccO nid ieC ...iram elii]
uare ertsaon eletad \c uait[
-a ed elii]utitsni i[ etalfmu
-iro uaunimid ,icnuta ,\zilan
...tatluzer ec
-oc nu it[es\g \s uerg e ,rugiS
are lutoT ...eraunimid ed tneicife
-mexe ed ,iei \s iaetuP ...tamrofed
rotacidni nu e erac ,lumusnoc ,ulp
a-s tâc izeV .iei]cudorp la nub iam
\s are luseretni icnutA .tar\pmuc
musnoc un ,eram ei]cudorp iralced
uc etcartnoc uatsixe iaM .eram
n` ,etad \tsixe icia i{ .aetat\ni\rts
-up iam iciA .lutropxe uc \rut\gel
-ni ,etad et[in \cudortni \s uaet
-a seretni nu atsixe un rad ,tcerid
.eram ed tât
-ac n` iinâmor tartni ua muC
tatropus ua muC ?msilatip
-e n` iir\rtni la eram luco[
?csir ed ,\]aip ed aimonoc
i[ ,08’ iina n~ ...co[ nu tsof a-N
msinumoc n` uaederc iam erac iec
-eda uc \daerc iam \s tatecn` ua
-ilaf ed tâta tsof a lumetsiS .tar\v
-er iam un inemin tâcn` ,ratnem
aerer\p \puD ...lumsinumoc aterg
tsof ma uE .ei]ulover o tsof a ,aem
-avresbo ac ,goloicos ac ,\darts n`
iinemaO .iinemao tavresbo ma ;rot
\s turv ua i[ \darts n` ti[ei ua
-umoc uaterger un ;avec ebmihcs
-af \s o \c aizuli i[ atsixE .lumsin
-oi]ar etateicos o ,atsa atad ed ,mec
.d.m.a.[ \nub iam etateicos o ,\lan
\pud ,aeeca \pud tinev a luco{
n~ ...ulpmexe nu uad \V .ei]uloveR
-oloicos ela ,rolit[imonoce elirucrec
n` \cn` ,\rapa \s tupecn` ua ,rolig
uc \rut\gel n` ir\rojirgn` ,09’ iina
i[ trucs nemret ep ,elevitcepsrep
uE .it[enâmor ii]\teicos ela ,uidem
-itsnI lurotcerid ,0991 nid ,tsof ma
nid ,i[ ii]eiV a etatilaC ed iulutut
o i[ dnâva ,etad ed \zab ep ,1991
iicimanid a eregele]n` \timuna
av \c amaes tad ma-im ,ieimonoce
-it[ uN .ieic\r\s a eizolpxe o amru
o if av \c ,rad ,if av eram ed tâc ma
mare atsa ed ,ieic\r\s a eizolpxe
un ,edilos etnemugra maevA .rugis
-ni ,1991 n~ .ii]izopuserp raod uare
-rec amirp tasnal a urtson lututits
,tuc\f mA .eic\r\s erpsed eratec
erpsed iiduts ,launa ,aeeca \pud
n~ .3991 i[ 2991 ,1991 n` ,eic\r\s
-ed etrac amirp tacilbup ma ,4991
\c tnaseretni etsE .eic\r\s erps
tucsonucer a-n icnuta ed lunrevug
-et tad a-im \c etnim ni} .aic\r\s
-\C i\M„ :siz a-im i[ najolotS nofel
icar\s inemao ut izev ednu ,enil\t
erac mo nu tuz\v ma-N ?\darts ep
01,09 a]ilpoT ;zhM 04,88 it[enO ;zhM 03,39 acaoT zaciB ;zhM 08,69 u\caB ;zhM 08,99 it[enioM ;zhM 07,601 iulsaV ;zhM 03,59 ainetnuM it[erucuB
;zhM 07,29 i[aI ;zhM 02,19 ]maeN artaiP ;zhM 07,39 dalr=B ;zhM 01,39 u\laZ ;zhM 06,59 inabaraD ;zhM 09,601 avaecuS ;zhM 08,49 antuP ;zhM
;zhM 08,601 ]maeN ugr=T ;zhM 00,39 ineihgroehG atihgraH ;zhM 03,401 \uoN avodloM ;zhM 02,001 ge]aH ;zhM 09,88 ina[otoB ;zhM 02 ,29 u\lr=H
;zhM 05,69 i]alaG ;zhM 08,19 u\ruD ;zhM 03,49 a[ogoM eraM aiaB ;zhM 03,39 uibiS ;zhM 08,79 i]u\d\R ;zhM 08,29 iuluromuH aruG
.zhM 04,59 it[enubr\C .gT ;zhM 01,301 tehceB ;zhM 04.39 uiJ .gT ;zhM 02,69 icavoN ;zhM 02,89 it[eli\B ;zhM 001 avoiarC
MC
KY
8002 eirbmeced 51 ,inuL
etateicos nid tnemges car\s iam leC„
“iiranoisnep un ,iiipoc \tnizerper l`
eleluclac \puD .ilaicifo ed tucsonuceren ,lujamo[ \rapa \s tupecn` a ,08’ iina n` ,ain=moR n~„ a
,roligoloicos ela ,rolit[imonoce elirucrec n~„ a “jamo[ are %5 epaorpa ,9891-8891 ertn` ,elem
i[ trucs nemret ep ,elevitcepsrep uc \rut\gel n` ir\rojirgn` ,09’ iina n` \cn` ,\rapa \s tupecn` ua
iam lec \c \zaertsnomed eic\r\s erpsed ertsaon eletad etaoT„ a “it[enâmor ii]\teicos ela ,uidem
secorp nu-rtnirp ecert mov \c ai]aznes ma uE„ a “iiipoc \tnizerper l` etateicos nid tnemges car\s
erac eimonoce o al m\tpada en \s eiuberT .\larutluc i[ \citilop ,\laicos eratneiroer ed
tnednopseroc urbmem ,goloicos ,rifmaZ nil\t\C .rd .vinu .forp uc uivretnI a “mrone tucserc a
a ii]eiV ii]\tilaC a eratecreC ed iulututitsnI lurotcerid ,enâmoR ieimedacA la
urbmem ,goloicos etse rifmaZ nil\t\C .rd .vinu .forP
la rotcerid ,enâmoR ieimedacA la tnednopseroc
n` urbmem ,ii]eiV ii]\tilaC a eratecreC ed iulututitsnI
rotcerid ,“hcreseR rotacidnI laicoS„ ietsiveR luigeloC
i[ “elaicos ir\tecrec ed atsiveR„ roletsiver la
ietsiveR la fe[-rotcader ,“\csaenâmor aigoloicoS„
,“elaicos icitilop ed \tsiveR .ii]eiv aetatilaC„
elatnemanrevug ieisimoC la cinhet rotanodrooc
tsof ,elaicos iinuizulcni a eravomorp i[ eic\r\sitna
icitilop urtnep iulurtsinim-mirp la tats ed reilisnoc
aigoloicos :elareneg erazilaiceps ed iinemod ;elaicos
aigoloicos ,elaicos icitilop ,ii]eiv aetatilac ,\citeroet
urtnep enâmoR ieimedacA luimerP :ii]cnitsid ;iei]iznart
,)rotuaoc( “iirednirpertn` a \namu aeratlovzeD„ aetrac
aetrac urtnep enâmoR ieimedacA luimerP ;0891
rotcoD ;3991 ,“erarojirgn` i[ erarongi ertn` - iinagi}„
aedarO nid ii]\tisrevinU la asuaC sironoH
n` ,\]narelot eram o are cidiruj i[ -ac iec uc alpmâtn` es atsA .\liban
-acni ae]mis eS ...inuitsehc elicim i]argetni uare erac ,iiralas uaeva er
aticrexe a ed iulumetsis aetaticap .lairalas i[ lairtsudni lumetsis n`
-un icaf l-un lulortnoC .lortnoc nu -e]n` \s eiubert ,etrap \tla ed eP
,ti[ub\rp a-s arutlucirga \c megel
erednirpertn` o aL .ai]ilop uc iam
-afa uad et - iruf ,avectla e \tavirp are tsitarepooc lumetsis \c urtnep
-\] erac ep eliicifeneb i{ .tneicifeni
ieihrarei aetatirotua tuz\cs A .\r
-n` ed lurotceriD .elanoi]azinagro ua \vitarepooc nid aeva el lunar
\rafa aed \s aetup un erednirpert -ifid are atsaecA .citamard tuz\cs
i[ tsorp arcul eS .iulutas aetatluc
-nep uerg etraof arE .tairalas nu ep
.leftsa ezedecorp \s le urt ed lef nu etsefinam es \s esupecn`
-utruf a erarelot o raihc i[ ,erarelot
a i[ rorutut a etateirporp o arE .iul
rad ,avec arcul iam eS .iun\min
-itarepooc eletnide[erp i[ aul iam
i[ aul iam ,lurenigni i[ aul iam ,iev
...lunar\] i[ aul iam ,lumonorga
...aul aemul \taoT
a \rut\s\rt o are truf luciM
es \c eit[ eS ?iulumsinumoc
i[ aruf ;\cirbaf n` i[ aruf
i[ mucerp ,ranoi]cnuf lucim
“uaepuic„ i]oT ...luroticnum
o lutruf tineved A .avednu ed
?\]aiv ed iululits a \rut\s\rt
tsof A ...avednu ep ,tar\veda E
eS ...iulumetsis la sudorpbus nu
,cset\lp en \c caf es ie :icnuta aeciz
-aicoS .micnum \c mecaf en ion
\]af \]narelot o tatlovzed a lumsil
ed \]af tnarelotni arE .ei]alupop ed
-ilop erazinagro ed \vitatnet eciro
,\]narelot eram o are ,tser n~ ...\cit
MC
KY
,erazilairtsudni ed sruc n` etateic
-orp ua-s ,rugiseD .erazinabru ed
luinemod n~ .ir\bmihcs iram sud
tatpoda a-s ,ulpmexe ed ,ii]\t\n\s
ed ir\rugisa ed lasrevinu metsis nu
.etat\n\s
a erajnara ed eleledom etaoT
-nats a i[ \]aiv ed iululits
-os ledom \pud uare roledrad
?citeiv
-eivos ledom nu iamun are uN
n` mis\g l` ,ailgnA n` mis\g l~ ...cit
ec cilbup metsis nu arE ...aideuS
-idem \]netsisa tamotua arugisa
ailgnA n~ .roline]\tec rorutut \lac
-n` a-s ec raD ...metsis i[aleca etse
iamun un i[ ,ainâmoR n` talpmât
-os elir\] etaot n` ic ,ainâmoR n`
nid ,iululortep azirc \pud ,etsilaic
a-s un \tsilaicos aimonocE ...!?4791
lutnediccO .co[ leca al atpada tutup
ti[uer a i[ evitavoni ii]ulos tis\g a
.\cimonoce eret[erc o erugisa \s
\s tupecn` ua etsilaicos eliimonocE
tsof a ainâmoR n~ .\csae[ub\rp es
\nâP .lutnemom tautnecca iam i[
.tiâfâg iam a \cn` ,9791-8791 nirp
\rtsaon aimonoce ,08’ iina n` ,raD
ec n` ec nid \nived \s tupecn` a
are a]neicifenI .\tneicifeni iam
nu-rtnirp ,etrap o ed ep ,\tit\lp
-orp a eripmucs ed tatpert secorp
tsof a ralc iam lec lutcefE .rolesud
iaes\g iam uN .rolirunub aetatirar
un ,\znârb iaes\g iam un ,enrac
a ai]alupoP .cimin iaes\g iam
are un amelborP .auaeruc snârts
tucserc ua \c icin ,inab iaeva un \c
iam un \c ic ,eliru]erp solucatceps
ec iaeva un rad ,inab iaevA .iaes\g
etuni] uare eliru]erP .irepmuc \s
\s ec iaes\g iam un rad ,soj
...ulpitlum tsof a lutcefE .irepmuc
-a]nanif eif \s tupecn` a aetat\n\S
icnuta i{ .ni]up iam ec n` ec nid \t
.roliicivres aetatilac i[ tadarged a-s
ed uare rad ,elasrevinu uarE
iam ec n` ec nid ,etatilac \tsaorp
-mâtn` a-s urcul i[alecA .\tsaorp
-\]\vn~ .lutnâm\]\vn` uc i[ talp
azuac nid un tadarged a-s lutnâm
-n` tsof a lutnâm\]\vn~ .ieigoloedi
\raicnanif asruser rad ,tnâm\]\v
al o-taul a tnâm\]\vn` n` \tag\b
iulumetsis a \zirc o tatsixe A .elav
talpmâtn` a-s atsa ,rugiS .tsilaicos
...ainâmoR n` iamun un
nu tsof a truf luciM
iulumetsis la sudorpbus
-ina adaoirep al minever \S
es eC .ainâmoR nid 07’ rol
-as aemul n` icnuta alpmâtn`
epaorpa are ainâmoR ?iulut
asalped es lutas i[ \larur
.msinabru erps edeper etraof
rad ,i]\tinutropo i[ tuva a lutaS
ua eli]\tinutropO .iram iredreip i[
a \dipar aeratlovzed ed etad tsof
al ed inemao i]lum i[ ieirtsudni
luiralaS .i]airalas tineved ua \ra]
sela iam ,libanozer lunu are minim
iam erac ,\ra] al ed lumo urtnep
-ozer ei]autis o i[ ,\nid\rg i[ aeva
uivretnI 8
i]eni] \cad ,roseforp elunmoD
- os eledradnats ed amaes
a \]aiv ed dom ec ,ecigoloic
a un ec i[ lumsinumoc suda
epaorpA ?\nupmi \s ti[uer
-ni i[ mucerp ,aimonoce \taot
rup taniur ua-s ,elirutcurtsarf
n` tur\psid ua ,ulpmis i[
eC .0991 \pud ed ina iimirp
ua eler i[ enub ii]autis
-ac et[evirp ec aeec n` ,tur\pa
?ii]eiv aetatil
-os ed supmi tsof a lumsinumoC
.iuluiobz\r lutatluzer tsof A .iciteiv
-oc i[ \uod n` ti]r\pm` a-s aporuE
,arpusaed ep tinev a lumsinum
a-l \c amelborp enup es uN .avmuc
airotsi sela a-L .un uas avenic sela
-ec etpecca \s tiubert ua iinemao i[
i[-\s tatu\c uA .supmi a airotsi ec ae
tseca n` \]aiv ed dom nu \csaes\g
.ieirotsi arpusaed ep supmi urdac
nid \caf \s tatu\c ua ,aenemesa eD
-ub iam tâc anu \rutcurts \tsaeca
.\namu iam i[ \lanoi]ar iam tâc ,\n
-op o ertnid \tpul o uerem tsof A
erac ,\vian if a tidevod a-s ec \citil
-am o i[ ,elaicos elirutcurts ta]rof a
iinu erac ep inemao ed eram \s
o \cida ,\namu iam \caf o-s uaiov
-u\c iinemaO .\tsilaicos etateicos
.oloca \]aiv ed dom nu \caf i[-\s uat
-mi irurcul avetâc tsof ua ,rugiseD
-av ed lumetsis ed ni] erac ,etnatrop
aeraolav uc tinev a lumsilaicoS .irol
a ei]cetorp \timuna o uc ,ii]\tilage
i[-\s asna[ i]ot al aed el \s ,rolinemao
-olof acitiloP .\libanozer \]aiv o \caf
ed ie]rof a ,elatot ,etelpmoc iiris
iina n~ .\tacitcarp aec tsof a \cnum
-en ,lujamo[ \rapa \s tupecn` a ,08’
-eluclac \puD .ilaicifo ed tucsonucer
epaorpa ,9891-8891 ertn` ,elem el
.jamo[ are %5
n` ,08’ iina n~
jamo[ are ain=moR
tivirtop ,egel o i[ atsixe raD
iare ,iarcul un \cad aier\c
...sihcn`
a ,08’ iina n` ,rad ,tar\veda E
\c urtnep ,etrap o al \tas\l tsof
elirednirpertn` ecaf a ed aenuiserp
iam \s tupecn` a etneicife iam
un ,ulpmexe eD .inemao ezerebile
un aegel \c ,\rafa aed i-\s uaetup
eletar tai\t ua-s rad ,atsa aetimrep
al etas nid uaegrem erac iec urtnep
iam uN .irednirpertn` al ,\cnum
-eeN .tropsnart ed ecaoljim uatsixe
-ao ,tropsnart ed ecaoljim dnâtsix
\cnum al uaecud iam es un iinem
,tavitomen uatnesba \c urtnep ,i[
snuja mA .\rafa i]ad tsof ua i]lum
rad ,tlum are un ;%5 al mac icnuta
.iulujamo[ iei]irapa lutupecn` are
tuc\f i]a \c uit[ ,07’ iina n~
aetatilac dnivirp uiduts nu
la \]aiv ed ludradnats ,ii]eiv
tavresbo i]a eC .rolinâmor
?icnuta
\tadotot tanmesn` a lumsilaicoS
ed it[enâmor ii]\teicos aerabmihcs
-os o al \rarga visam etateicos o al
MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
KY

9 8002 eirbmeced 51 ,inuL

lutatS .tarbilihce tegub nu uaeva
-ad et[in ua ,mucA .inab alumuca
.etit\lp eiubert erac ,esnemi iirot
-ni i[ ,enretni i[ ,ieirotad atalp raI
-e uc rotcaf nu if av ,elanoi]anret
-onoce arpusa esaourtsazed etcef
.enacirema ieim
lurotiiv n` ,iinâmor \c i]ederC
-ne tuva ua ec \pud ,taiporpa
-edom iir\[i]\rbm` lumsaizut
,etse ec tot uc ,naeporue iulul
,\]aiv ed dom ,\cnum ed irucol
-n` rov ,iopan` sap nu ecaf rov
?ir\bertn` \nup i[-\s epec
-arized ledom nu e aporuE ...uN
,ainâmoR n` tâced enib iam e ,lib
-retla \tsixe uN ...etaop i[ raod \r\f
mi[uer un \c etse amelborP .\vitan
.ereiopan` ed lujalaced m\dihcil \s
\cn~ ...ehcev \melborp o e atsa raD
-ucoerp tur\pa a ael-XIX la .ces nid
-an` etse ainâmoR \c ,atsaeca aerap
,etatlovzed elir\] uc tropar n` \taiop
-ert \c i[ ,ecar\s elec uc tropar n` un
-nal en a ed \dotem o mis\g \s eiub
.laicos ,citilop ,cimonoce as
secorp nu-rtnirp ecert moV
,\laicos eratneiroer ed
\larutluc i[ \citilop
tseca ep \rtni es \c lutpaF
erac roliimonoce la dnert
aerv tavirp lulatipac - cserc
era un atsa - eram iam tiforp
-umo arpusa srevrep tcefe nu
,rebil pmit era iam un \c ,iul
-ucoerp es \s etaop iam un \c
,iir\zilarutluc amelborp ed ep
-esa al eD ?iir\zilautirips a
lurdac n` ,ir\tatsnoc aenem
-irenit atupsid nid ,ii]\teicos
ua ,roli]nir\p avirtopm` rol
,06’ iina n` emelborp tur\pa
-orp ai]areneg tur\pa a a[a
...\ratatset
,07’ rolina aetat\muj ,06’ iina n~
-\pa uA ...enib ai\rt es tnediccO n`
-uder \s iaH ...ion ecitilop iedi tur
ep \cnum ed ero ed lur\mun mec
-il lupmit \csaerc \s ac ,\nâm\tp\s
ed irulits ed aeedi tur\pa A ...reb
\s ac it[ecnum ,evitanretla \]aiv
nu ac imusnoc ,aeeca \pud ,i[ igit[âc
,ni]up \musnoc ,elunmoD .cotibod
\rutluc ,\ratihc al i]nâc ,tairav
-oce aenuiserp ,08’ iina n~ .d.m.a.[
\tsaeca telpmoc tabmihcs a \cimon
irt[on iigeloc uaenupS ...eratneiro
\]aiv o are ,elunmod ,tnediccO nid
...\cnum al nup en muca ait[\ ,\nub
rov es iinâmor avmuc uN
-ac lucof n` dnârtni ,\c izert
uc edreip rov i[` ,iulumsilatip
-oc aemerv eP ?alosub lutot
\s pmit uaeva iulumsinum
iam \s ,ezezilarutluc iam es
...e]evn`
...edac larutluc lumusnoC
a \lautirips aetatilac edaC
?ii]eiv
...tulosbA
-aiv ed lulits ecud av es ednU
es eC ?nacirema lec erpS ?\]
?AUS n` \lpmâtn`
.aciremA ed tibrov ed uerg E
-id lu]erp \c etse \lpmâtn` es eC
cset\lp l` ecimonoce roli]\tlucif
-ni eletaps ep \cnura eS .iizividni
-onoce eli]\tlucifid etaot rolizivid
-amu eigetarts o \tsixe uN .ecim
.ecimonoce iezirc \]af ecaf a ed \n
-nirp ecert mov \c ai]aznes ma uE
-aicos eratneiroer ed secorp nu-rt
eiuberT .\larutluc i[ \citilop ,\l
erac eimonoce o al m\tpada en \s
ecaf metup ioN .mrone tucserc a
-nâva en \S ...irulef \uod n` \]af
n` ,atsa nid ei]itepmoc o-rtn` m\t
\cida ,ii]ot uc megurtsid en erac
-erp uc rad ,tlum iam \git[âc enic
.iir\zinamuzed la i[ ii]\t\n\s lu]
-[erc eletimil m\musa en \s uaS
m\musa en \s i[ ecimonoce iiret
-noc n` ,namu \]aiv ed dom nu
a .etad elii]id
ed tazilaer uivretnI
EMITFI nitnatsnoC
eizolpxe o amru av \c amaes tad ma-im 09’ iina n~„
if av \c ,rad ,if av eram ed tâc mait[ uN .ieic\r\s a
“rugis mare atsa ed ,ieic\r\s a eizolpxe o
-orp \tsaeca ep iiduts \tsixe uN
tuc\f ua-s erac iiduts elecA .\melb
,iav ,ecigoloedi \barged iam tnus
e ai]argiM !ai]argim etse \nub ec
aetup ra-S .\tsaorp i[ e rad ,\nub
evitagen etcefe et[in m\tceted \s
-sid es \c urtnep ,\tarud \gnul ep
.ieilimaf a \larom \timuna o egurt
-\r a[a ,avec surtsid ia ec \tado i{
-iccO raI ...sups ed uerg E .enâm
emelborp uc \tnurfnoc es lutned
csemirp aerp iam un i[ ecimonoce
,\zaejarucn` iam i-un ,i]nargim
.iopan` \timirt i-\s pecn`
eneporuE iinuinU lumetsiS
ed irudecorp et[in taerc a
eraot\roifn` ei]arcorib o
-eporuE iinuinU elemargorP
\pa \cuda \s niv erac ,en
\s ,eletas etaot n` \tneruc
\tuja ,elirumurd \csaiurteip
-oc roliicivres aeregnipm` al
iam o ed ni] erac ,elaretal
rov tâC ?ii]eiv a etatilac \nub
-\tuerg \gnâl ep ,ele ir\tnâc
?i]apicitna el erac ep eli]
iina nid \tucsid es atsa amelborP
...tlucsa tot el \s tarut\s ma-M ...05’
etse aeedI ...esaomurf irunalp tnuS
-artnecsed uc \zaelpuc es i[ \tceroc
\s elirurcul etaot ac tâced ,aerazil
-oc citilop lumetsiS .sus ed \niv
lumetsiS .talortnoc iam are tsinum
,xal iam enived citarcomed urtson
ed ep ,ac etse aeedI .d.m.a.[ ei]puroc
\lacol avitai]ini izelumits \s ,etrap o
-ol esruser et[in i[ izezilibom \s i[
.tnatropmi etraof etse atsA .elac
lumetsis raD .\nub etraof etse aeedI
-orp et[in taerc a eneporuE iinuinU
.eraot\roifn` ei]arcorib o ed irudec
-mi etse citarcorib lumetsiS
?tnediccO nid tatrop
-lum o nupmi iE .ad ,etat\muj eP
.ie i[ eizrâtn` ,irudecorp ed emi]
ai]arcorib n` ireizrâtn` et[in tnuS
eP ...eraotizorgn` eneporuE iinuinU
,iizrâtn` \cad \zaezilanep et enit
-elec goloicos nU .\sap el un rol rad
es erac etrac o sircs a ,nikoroS ,urb
-idrag ep et[ez\p i-eniC„ et[emun
-ortnoc iam et enic ,fe[ it[E .“?ine
?\zael
a-s lumsinumoc \c enups eS
- ib azuac nid i[ ti[ub\rp
.iei]arcor
un \cad ,\naeporuE aenuinU
einil o ep o-taul a \c \zaezilaer
-isecxe erazitarcorib o ep ,\ti[erg
-artxe ezirc uc atnurfnoc av es ,\v
-idart \srus o \tsixE .eranidro
o-s i]op rad ,\nub etraof \lanoi]
...ro[u igurtsid
iam \ts \naeporuE aenuinU
-oce eredev ed tcnup nid enib
?etinU eletatS ed \]af cimon
-etsis ti[ub\rp a-s aciremA n~
es rol aimonocE .raicnanif lum
nid iuluiobz\r \tirotad et[e[ub\rp
\rao amirP .natsinagfA nid i[ karI
\s tupecn` ua iinacirema ,eirotsi n`
ed raicnanif i]nedneped \nived
-ihC al ed etumurpm` es \S .anihC
iinacirema ,ina 9-7 oerv mucA .an
ieca n` ,urgen al ,tnediccO
?ina
,lor nu era lunrevug \c rugiS
-onoce as acitilop nirp ,\c urtnep
aeret[erc \ni]sus \s etaop ,\cim
.tcefe nu etse atsecA .\cimonoce
-orp ed lumetsis era l` tcefe tla nU
-ni \s etaop lutatS .\laicos ei]cet
eD .etairalasen elepurg n` \nivret
ed acitiloP ...iiranoisnep ,ulpmexe
n` \tnatropmi etraof etse iisnep
ed acitilop uaS .ieic\r\s aered\cs
\s o i{ .iipoc uc roliilimaf a tropus
a-s ec i]edev \s ,ulpmexe nu uad \v
a tropus ed acitilop uc talpmâtn`
ai]acola ,9891 n~ .iipoc uc roliilimaf
nid %01 ed mac are iipoc urtnep
.tlum etraof ,tluM .uidem luiralas
-omed-laicos lunrevug ,0991 \puD
-op \tsaeca telpmoc tarongi a tarc
luiralas nid %3 al snuja a i[ \citil
-ru A .cim iam tlum aleca i[ ,uidem
-us a \raicnanif eri[ub\rp o tam
-7991 n~ .iipoc urtnep iulutrop
-upecn` ucsenitnatsnoC ajed ,8991
-ug i[ atsa aitsehc \csaednâg \s es
-[erc ed irus\m et[in taul a lunrev
-carP .eirezim ed eisnep o csemirp mucA .iipoc urtnep iei]acola a eret
.inab ua un cit era amam ,tlum iam i[ tucserc a
,eram ei]acola o uc ,eliz ed ina iod
-umoc n` ac u\r iam cud O
?msin
-saejirgn` i[-\s ,\saca aets \s etaop
-pecxe \rus\m o tsof A .lulipoc \c
...iirinârt\bm` lutcefe i[ e ,aD .\nub ed lanoi]
ti[ub\rp a-s ,tacelp ua ivitca ieC
luinemod nid i]airalas ed lur\mun luseretni et[erc \rus\m ec n~
n` ,eilimaf n` iipoc urtnep
a-s erac uinemod lumirp etsE .larur
irucol tnus iam uN .libiret ti[ub\rp ep eraotuja etseca ed ei]cnuf
?lutats \d el erac
-ru iopA .\noz \tsaeca n` \cnum ed
etraped ed tnus erac ,iimor \zaem ep ei]ucsid o e emul agaertn` n~
-ec i[ icezetpa[ maC .icar\s iam iec -e nu e un \c rugiS .atsa amelborp
nu e rad ,solucatceps ,tcerid tcef
-orp o e i{ ...icar\s tnus \tus al av
nu tsof ma ioN ...\citsatnaf \melb -e avetâc uad \V .nub etraof tcefe
i[ eigoloicoS ed aetatlucaF al ,purg -ilatan uc eneporue elir\} ...elpmex
n` ,ii]eiV a etatilaC ed lututitsnI al aetatilatan - \tucserc iam aec aetat
-n` es ec aeec ed tapucoerp ,1991 -\] tnus - aporuE \taot n` \tuz\cs e
tasnal mA .irt[on iinagi] uc \lpmât dom n` \tuz\cs etatilitref uc elir
,3991 n` o-tacilbup ma ,eratecrec o .aideuS ,a]narF \cida ,lanoi]idart
ep emul agaertn` nid etrac amirp ua elautca elicitilop \c aiserpmi mA
-op ela ecimonoce-laicos elii]idnoc -\tilitref a eret[erc \timuna o al sud
al refer \m uN .inagi] ed iei]alup -seca ii]\teicos a eidem arut\p n` ii]
-oce-laicos elii]idnoc al ic ,\rutluc ,lef al talpmâtn` a-s ion al i{ .ir\] rot
oloca \c ai]neta sarta mA .ecimon aeva i[ \tairalas are erac aiemef
\cad ,adolpxe av erac ,\bmob o etse \csan iam \s tareferp a ,cim uiralas
\nmaesn` un ajirG .\jirg meva un -ilim 8 ai \s ,\saca aets \s ac lipoc nu
E .iir\nimircsid avirtopm` i]pul \s etsE .enaoilim 3 ed col n` ,iel ed enao
-saon eletad etaoT .\nub \rus\m o
era i[` aeranimircsiD .eitsorp o
-\rt ait[eca erac n` airezim n` asrus \c \zaertsnomed eic\r\s erpsed ert
etateicos nid tnemges car\s iam lec
-im nid \sai \s i]uja i-un \caD .csei
.iiranoisnep un ,iiipoc \tnizerper l`
.irote[rec i[ ,i]nevcniled i[ ua ,eirez
...inemin et[ebui i-un ,iciz abaegeD ?urcul tseca i]ilibats muC
uc \melborp eram o meva ioN -eR .soladnacs e ,laer e \caD
.m\rongi o \cn` i[ iimor -ni tnus un elenrevug \c esei
-ol \refo un aimonoce ,ion aL -\] lurotiiv ed coled etaseret
...coj tab i[` ulpmis i[ rup ,iir
iinemao i[ \cnum ed iruc
etla n` ecelp \s i]agilbo tnus eic\r\s ed lulevin milibats ioN
.eilimaf ed lupit ep ,tai]nerefid
-borp \zaeerc un aetsA .ir\]
,\laicos etatilibatsni ed emel ed lur\mun eraredisnoc n` dnâuL
,iipoc ,irutam ,eilimaf nid enaosrep
?rotiiv n-i[ ,tnezerp n-i[
eilimaf ed pit eraceif al milibats
,evitagen i[ tnus elaicos eletcefE
-ao \c tnus evitizoP .evitizop i[ tnus iamun etse uN .eic\r\s ed lugarp
erac m\vresbO .garp rugnis nu
evitagen rai ,inab uc tinev ua iinem
ec uit[ un ,ie iro etlum ed ,\c tnus lur\mun i[ eic\r\s n` eliilimaf tnus
.iipoc ed
tuc\f ua iinU .aieca iinab uc \caf \s
emrone esac tuc\f ua ii]la ,irecafa
-oc \pud \zaemru enic iopA
uA .aeeca \pud cses\r\p el erac ep ?iinârt\B ?iip
tupecn` ua ,inab uc \niv \s tupecn` ua-s iE .iinar\] \zaemru ,uN
etraof E ...aemul ie i[ \dav iam \s
icim ,i[utot ,ma uE ...tlum ti[ub\rp
i[ at aecao\g nid i[ei \s tnatropmi aerarus\m uc \rut\gel n` evrezer
.ir\] etla n` i[ \lpmâtn` es ec izev \s
etad nid raD .iulutas luinemod n`
urtneP ?ec eD .tsorp cud o \c eseier
uats iilimaf etlum etraof raD
ua etcefe eC ...eti]r\psed ua i[ i]airalas tsof ua erac iec \c
lunalp n` enemonef etseca raD .enib cud o tairalas ed iisnep
?ieilimaf iru-PAC al i]airalas tsof ua erac iec
enâmoR ieihrairtaP aenuiziveleT ,VT SATINIRT
ei]pecer ed a]nevcerf ,2 somA lutiletas ep i[ etime VT n` \tanoi]pecer if etaop SATINIRT aenuiziveleT
.zHM 57,94611 ecloD ,igiD elatigid elemroftalp ep ,SDR&SCR auae]er
un erac ulbac ed ele]er ienu la tanoba i]etnus \caD inuisnemid ed ele]er ed etus ed i[ mucerp ,mooB i[
-os i]etup ,VT SATINIRT aenuizivelet etimsnarter SATINIRT .iir\] lusnirpuc gertn` ep ed icim i[ iidem
aireisac al tcerid vt urtson iulutsop aeraulerp aticil
.ulbac ed iulurotarepo
rasecen ed tâta vt tsop tseca etuja \s et[erod eniC
aenui]nem uc ,as ai]anod \nuped \s tagur etse ,iz\tsa
eleraot\mru n` ,“VT SATINIRT aenuiziveleT urtneP„
:it[erucuB ,4 rotces RCB al esihcsed irutnoc
:iel n` tnoC
6110305984005700BCNR85OR
:orue n` tnoC
3110305984005700BCNR24OR
:DSU n` tnoC
2110305984005700BCNR96OR
-if ed elesrus i[ elirupocs ,aetatitnedi erpsed iilateD
i]etup enâmoR ieihrairtaP iinuizivelet ela era]nan
.or.aihrairtap.www anigap ep is\g
es iinemao ;emaof ed enitalc es \s
\c aeedi eiv \cn` arE .“\crucsed
o are ,tpaf eD .“\crucsed es„ lumo
-n` erac ,elaer iemelborp a eragen
.\csaerc \s esupec
-orp \resacifitnedi iigoloicoS
-icitilop rai ,ii]\tilaer elemelb
...etpecca el \s uazufer iine
-eretni E .telpmoc tarongi ua-eL
-ed-laicos nrevug nu are \c tnas
\s esupecn` aimonocE .tarcom
,4991 n~ .5991 n` ,enib iam \graem
-ed esesuf ec ,ieic\r\s lufrâv tsof a
,iopA .3991 i[ 2991 ,1991 n` ta[nalc
-ubm` es \s tupecn` a ,6991-5991 n`
i[ tinev a 7991 n` aibA .\csae]\t\n
-orp nu aeva erac ,PDNU aenuiserp
PDNU .\laicos eratlovzed ed marg
alpmâtn` es ec aeec ed tarojirgn` are
-e[erp ep tatcatnoc a-l i[ aic\r\s uc
-natsnoC limE ep ,icnuta ed eletnid
-irp urtnep ,i[ snivnoc a-L .ucsenit
-\s tucsonucer a-s ,citilop ,\rao am
-erp luilisnoc nu tiutitsnoc a-S .aic\r
A .ieic\r\s a eretabmoc ed lai]nediz
o tatpoda a-s ,\]nirefnoc o i[ tsof
.eic\r\s-itna eigetarts
etse ,iecibo ed ,aic\r\S
ed na nu uc \talaced
ieimonoce lutnemiriver
?srucrap ep talpmâtn` a-s eC
,aic\r\s taunimid a-s muC
a-i[ lunrevuG ?0002 \pud
?abaert tuc\f
\uod tsof ua \c etse tnaseretnI
un ir\] etla n~ .ieic\r\s ela irufrâv
n~ .ieiragnU ai]pecxe uc ,a[a tsof a
ina iimirp n` ,eneporue elir\] etaot
iulumargorp aeracilpa \pud ed
-er a-s ,elaidnoM iicn\B a i[ IMF
-secA .ieic\r\s a eret[erc o tacram
-e citcarp tadihcil ua emargorp et
tsof ua ii]pecxe elerugniS .aimonoc
-esa ed tatlucsa ua-n erac ir\] \uod
-anteiV i[ anihC ,irunalp aenem
tucsonuc ua ir\] \uod etsecA .lum
n` ,ecimonoce iret[erc uc ei]iznart o
,\sn` ,ion al i[ ac ,ir\] etlalelec
-nirp \taziretcarac tsof a ai]iznart
etaoT .roliimonoce a eri[ub\rp o-rt
-is ,i[ ered\c aenemesa o tirefus ua
.eic\r\s ed lulav i[ icia ed ,rug
n` ,eratilibaer emuna o esupecn~
o tsof a ,7991 nid ,rad ,6991-5991
-am a-s lufrâv rai ,\unitnoc ered\c
,iecibo ed ,aic\r\S .0002 n` tatsefin
-iriver ed na nu uc \talaced etse
-onoce ,0002 n~ .ieimonoce lutnem
eletcefe rad ,%5,1 uc tucserc a aim
ieic\r\s lufrâv aeeca eD .uaunitnoc
a lusruC .0002 n` tatsefinam a-s
a ,iâtn` iam :rot\mru lulef n` tsof
-ru ,4991-1991 n` ,ered\c o tsof
iopa i[ tnemiriver cim nu ed \tam
\nâp ,7991 n` ,\tautnecca ered\c o
o \vresbo es ,1002 niD .0002 n`
a ,muca \nâp ,\unitnoc ered\cs
.ieic\r\s
-om ed tagel e iart ed luleviN
aimonoce egrem erac n` lud
etnereoc elicitilop ed i[ uas
?roleditrap ela
-nep ,eimonoce ed dnâr lumirp n~
\refo i[ iiralas \refo aimonoce \c urt
.iram iam iiralas
-oce nid tinev ua iinab raD
-ao al ed uas \rtsaon aimon
n` ,\rafa n` uarcul erac iinem

MC
KY
10 Calendarul zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
„Hristos Se na[te,
sl\vi]i-L!“
„Hristos Se na[te, sl\vi]i-L! Hris-
tos din ceruri, `ntâmpina]i-L!
Hristos pe p\mânt, `n\l]a]i-v\!
Cânta]i Domnului tot p\mântul, [i
cu veselie, l\uda]i-L, popoare, c\
S-a preasl\vit.“ „Minune f\când, a
mântuit pe popor St\pânul,
uscând oarecând valul m\rii. {i
din Fecioar\ n\scându-Se, ne-a
deschis calea spre ceruri. Pe Cel de
o fiin]\ cu Tat\l [i cu noi oamenii
~l sl\vim.“ (Catavasiile Na[terii
Domnului, Irmoasele Cânt\rii 1)
***
~n preajma `nceputului veacului
al [aptelea, poemul, oda sau cân-
tarea imnografic\ a luat o nou\
form\ de dezvoltare, cunoscut\
pân\ ast\zi sub numele de canon.
Iat\ un cuvânt `ntrebuin]at de
atâtea ori [i cu atâtea aplica]ii `n
limbajul bisericesc. Ce se desem-
neaz\ `ns\ sub numele de canon
`n imnografia bisericeasc\? ~n
poezia imnografic\, canonul se
`nf\]i[eaz\ ca o `nl\n]uire „de
cânt\ri, compuse dup\ oarecare
reguli, adic\ dup\ un num\r [i o
m\sur\ determinat\, f\când la
un loc un `ntreg de sine st\t\tor“.
Numele de canon (regul\, norm\)
provine aici deci de la faptul c\ `n
alc\tuirea canonului imnografic
predomin\ reguli sau norme bine
stabilite. Care sunt aceste reguli?
Avem o form\ des\vâr[it\ [i cla-
sic\ a canonului atunci când el
este alc\tuit din nou\ ode, din
nou\ cânt\ri, poeme sau pesne
(termenul slavon). Canonul
apare, a[adar, ca o form\ com-
pus\ sau dezvoltat\ a poemului
sau a odei. Am putea defini, prin
urmare, canonul ca un complex
sau o `nl\n]uire de poeme sau de
ode, care trateaz\ fiecare `n parte
episoade diferite ale aceleia[i
teme, iar toate laolalt\ o epuizea-
z\ `n canon. De exemplu, unele
canoane cânt\ ~nvierea, altele au
ca obiect cinstirea Crucii, altele
dogma Sfintei Treimi, altele
preacinstirea Prea Sfintei
N\sc\toare de Dumnezeu etc.,
fapt pentru care ele se g\sesc inti-
tulate, `n c\r]ile biserice[ti, core-
spunz\tor temei fiec\ruia.
Canoanele Na[terii Domnului
(amintim c\ la acest praznic avem
dou\ canoane), deosebit de
elocvente, redau `ntr-o form\ po-
etic\ des\vâr[it\ `ntreaga teologie
a ~ntrup\rii Cuvântului [i bucuria
care a cuprins cerul [i p\mântul
la Na[terea lui Hristos. Acest
adânc al teologiei ~ntrup\rii `l
deslu[im `nc\ din primele cânt\ri
ale canonului, `n special din cel
de-al doilea irmos, care ne
prezint\ cele dou\ c\i minunate
din istoria omenirii: cea din valul
M\rii Ro[ii, care `l are ca protago-
nist pe Moise, [i cea care ne suie
la cer, adic\ Hristos, Care S-a
n\scut din Fecioar\. Ceea ce ne
cople[e[te este `ns\ bucuria imen-
s\ de la Na[terea lui Hristos,
care gole[te cerul (`ngerii co-
boar\) [i umple p\mântul. (Nico-
lae PREDA, doctor `n Liturgic\)
EVANGHELIA ZILEI
„~mp\r\]ia lui Dumnezeu este `n\untru vostru“
„{i fiind `ntrebat de farisei când
va veni `mp\r\]ia lui Dumnezeu,
Iisus le-a r\spuns [i a zis: «~mp\r\-
]ia lui Dumnezeu nu va veni `n chip
v\zut. {i nici nu vor zice: Iat-o aici
sau acolo. C\ci, iat\, `mp\r\]ia lui
Dumnezeu este `n\untru vostru».
Zis-a c\tre ucenici: «Veni-vor zile
când ve]i dori s\ vede]i una din zi-
lele Fiului Omului, [i nu ve]i vedea.
{i vor zice vou\: Iat\ este acolo;
iat\, aici; nu v\ duce]i [i nu v\ lua]i
dup\ ei. C\ci dup\ cum fulgerul,
fulgerând dintr-o parte de sub cer,
lumineaz\ pân\ la cealalt\ parte
de sub cer, a[a va fi [i Fiul Omului
`n ziua Sa. Dar mai `ntâi El trebuie
s\ sufere multe [i s\ fie lep\dat de
neamul acesta».“ (Luca 17, 20-25)
***
Una dintre preocup\rile impor-
tante ale credincio[ilor este [i cea
legat\ de data când va veni sfâr-
[itul vie]ii fiec\ruia, dar [i a sfâr[i-
tului lumii. Intereseaz\ data când
va veni Hristos s\ judece lumea.
Dac\ s-ar putea data, luna, ziua,
chiar [i ora. {i ucenicii L-au `ntre-
bat pe Mântuitorul despre acest lu-
cru. Erau [i ei oameni [i aveau fr\-
mânt\ri ca [i noi. ~n conformitate
cu `nv\]\tura Domnului Hristos,
sfâr[itul va veni când Dumnezeu
hot\r\[te. Mântuitorul spune c\
nici `ngerii din cer nu [tiu când se
va `ntâmpla acest lucru. Va fi `n
mod nea[teptat. Dar de ce suntem
atât de preocupa]i de timpul când
va veni sfâr[itul [i nu ne preocu-
† Sfântul Sfin]it
Mucenic Elefterie
Originar din Roma, Sfântul
Elefterie (secolul al II-lea) a r\mas
orfan de tat\ la o vârst\ fraged\ [i
a fost crescut de mama sa, Antia.
Episcopul Anichit l-a `nv\]at pe
copil Sfânta Scriptur\, l-a hiro-
tonit diacon la vârsta de 15 ani [i
preot la 18 ani. Doi ani mai târziu,
Elefterie a fost ales [i sfin]it epis-
cop al Iliricului. Pentru c\ a con-
vertit mul]i p\gâni la credin]a
cre[tin\, `mp\ratul Adrian (117-
138) a poruncit ca episcopul Elef-
terie s\ fie ucis.
Tot ast\zi, Biserica face pome-
nirea Sfintei Muceni]e Antia, ma-
ma Sfântului Elefterie; a Sfântului
Coremon, prefectul; a Sfântului
Cuvios Pavel; a Sfintei Muceni]e
Suzana; a Sfântului Mucenic Elef-
p\m mai mult de cum ne va g\si
acest sfâr[it? Mai important decât
timpul sfâr[itului este cum ne va
g\si el. Un p\rinte spunea c\ Dum-
nezeu ne va judeca `n cele `n care ne
vom afla. Vom fi preg\ti]i sau vom
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
terie Cubiculariu [i a Sfântului
Mucenic Vah cel Nou.
Mâine, Biserica face pomenirea
Sfântului Prooroc Agheu.
~n ziua de 15
decembrie, istoria
consemneaz\:
a 37: s-a n\scut Nero (Claudius
Drusus Germanicus Caesar), `m-
p\rat al Imperiului Roman (d. 68);
a 1613: s-a n\scut François de
la Rochefoucauld, scriitor [i mora-
list francez (d. 1680);
a 1802: s-a n\scut Janos
Bolyai, matematician maghiar (d.
1860);
a 1832: s-a n\scut Gustave
Eiffel, inginer [i arhitect francez
(Turnul Eiffel) (d. 1923);
a 1852: s-a n\scut Antoine
Henri Becquerel, fizician francez,
laureat al Premiului Nobel (d.
1908);
a 1859: s-a n\scut Lazar
Ludwik Zamenhof, medic [i
lingvist polonez de origine iudaic\
(d. 1917);
a 1860: `mp\ratul Austriei,
Franz Joseph I, hot\r\[te alipirea
Banatului la Ungaria f\r\ a ]ine
seama de cererea românilor b\n\-
]eni de a se `nfiin]a `n Banat un
„C\pit\nat român“;
a 1868: concertul inaugural al
„Societ\]ii Filarmonice Române“,
sub bagheta lui Eduard Wach-
mann, primul director al orches-
trei. ~n program au fost lucr\ri de
Mozart, Haydn, Beethoven, Men-
delssohn Bartholdy;
a 1874: A murit Iosif Szabo,
botanist si farmacist român de na-
tionalitate german\; originar din
Transilvania, s-a stabilit `n 1942 la
Ia[i, unde, `n 1856, `mpreun\ cu
Atanasie F\tu, a pus bazele Gr\-
dinii Botanice; `mpreun\ cu dr.
Iacob Cihac, a `ntocmit prima lu-
crare de farmacologie din litera-
tura român\; membru de onoare al
Societ\]ii Academice Române;
Luni, 15 decembrie 2008
fi tot `n p\cate [i nelegiuri? Vom fi
`mp\ca]i cu Dumnezeu [i cu se-
menii no[tri? Vom fi cu sufletele cu-
rate? Cre[tinul adev\rat a[teapt\
venirea lui Iisus ca pe ceva iminent.
Iar a[teptarea este asemenea cu
121 de ani
de la na[terea
Cellei Delavrancea
Cella Delavrancea (n. 15 de-
cembrie 1887 - d. 9 august 1991)
a fost o pianist\, scriitoare [i pro-
fesoar\ român\ de pian, fiica cea
mare a scriitorului Barbu {tef\-
nescu Delavrancea [i sor\ a arhi-
tectei Henrieta Delavrancea.
Urmeaz\ studii de pian, la `n-
ceput `n familie, apoi la Conser-
vatorul din Bucure[ti, urmate de
un stagiu la Paris. ~ntrucât tat\l
s\u, scriitorul Barbu {tef\nescu
Delavrancea, era un apropiat al
familiei Caragiale, a crescut a-
l\turi de fiii [i fiica lui Caragiale,
pe care i-a evocat `n c\r]ile sale cu
caracter memorialistic. ~n anul
1909, Ion Luca Caragiale scria de-
spre ea: „Un copil minune, Cella
Delavrancea, care domestice[te
un monstru s\lbatic: Arta“.
Concerteaz\ `n Europa, de
multe ori `n duet cu George
Enescu, cu care urc\ pe podium.
~[i face debutul literar `n revista
lui Tudor Arghezi, „Bilete de pa-
pagal“. Este autoarea unor nu-
vele, romane [i texte cu caracter
memorialistic.
Din 1950 `ncepe cariera di-
dactic\, mai `ntâi ca profesoar\
la Liceul de muzic\ din Bucu-
re[ti, `ntre 1950 [i 1954, predând
a 1876: a luat fiin]\ Cercul
Militar al ofi]erilor din garnizoana
Bucure[ti, actualul Cerc Militar
Na]ional; Construc]ia Palatului
Cercului Militar Na]ional, sediu de
ast\zi al institu]iei, a `nceput `n
anul 1911 [i s-a `ncheiat `n 1923;
a 1885: apare, la Bucure[ti, re-
vista modernist\ „Analele litera-
re“, editat\ de Mircea C. Deme-
trescu (pân\ `n 1888);
a 1887: apare primul num\r al
publica]iei lunare „Revista Nou\“,
aceea a fecioarelor `n]elepte care au
privegheat [i s-au rugat `n a[tep-
tarea Mirelui. Zilele lui Dumnezeu
sunt [i zilele tale, dac\ zilele tale
sunt [i zilele lui Dumnezeu. (pr. Du-
mitru P|DURARU, Radio Trinitas)
apoi pianul la Conservatorul de
muzic\ din Bucure[ti, din 1954
pân\ la ie[irea la pensie. Mul]i
piani[ti celebri au fost elevii s\i:
Nicolae Lic\re], Dan Grigore,
Radu Lupu. Cu Dan Grigore sta-
bile[te o colaborare [i o prietenie
artistic\ de lung\ durat\. A
scris [i a publicat sute de cronici
muzicale [i de texte consacrate
fenomenului muzical. Extrem de
longeviv\, a fost primul artist
din istoria culturii române care a
participat la s\rb\torirea pro-
priului centenar, `n 1988, la
Ateneul Român, printr-un con-
cert de gal\ `n care a cântat al\-
turi de pianistul Dan Grigore.
(pr. Paul LEHACI)
condus\ de Bogdan Petriceicu
Hasdeu;
a 1939: debutul poetului Geo
Dumitrescu `n revista „Cadran“
(nr. 4) cu poezia „Cântec“, sub
pseudonimul Vladimir Ierunca;
a 1964: Oficialit\]ile canadiene
au arborat pentru prima dat\ ac-
tualul lor steag, reprezentând o
frunz\ ro[ie de ar]ar;
a 1965: Navetele spa]iale a-
mericane „Gemini 6“ [i „Gemini
7“ au realizat prima `ntâlnire `n
spa]iu. a
11 iulunit[erc adnegA
AIROTSI
IULUMSINIT{ERC
)IIIVLXCM(
tirdnamihrA
ucsenoI lifoeT
aropsaiD
exodotrO iiciresiB
)IV( enâmoR
eirbmeced nid eletnemineve \puD
exodotrO iiciresiB aropsaid ,9891
eratlovzed o tucsonuc a enâmoR
\gnâl ep ,leftsA .tnedecerp \r\f
etat\ni\rts nid eliipocsipeihra
i[codotro iinâmor urtnep eta]niifn`
ua eletla rai ,ion eletla tur\pa ua
.eiloportim ed gnar al etacidir tsof
-iresiB ela ezecoid icnic elec ertn~
\ropsaid nid enâmoR exodotrO iic
\xodotrO ailoportiM \r\mun es
-uE i[ ainamreG urtnep \nâmoR
tnatropmi lor nU .\lartneC apor
-âmor ieropsaid aerazinagro n`
ieporuE a etrap \tsaeca nid it[en
-im lutsof ,uiuP noirasiV tuva a-l
,)0491-5391( ienivocuB la tiloport
tiloportim 4491-2491 iina ertn` rai
-edO al luides uc ,ieirtsinsnarT la
a uiuP noirasiV lutiloportiM .as
-inagro ed etercnoc irunalp tuva
-ro rolinâmor a \csaeciresib eraz
-im o-rtn` iir\] arafa nid i[codot
-im donis nu ed \sudnoc eiloport
-alp etsecA .monotua natiloport
,etrap n` ,tacinumoc a-el irun
-otrO iiciresiB la doniS iulutnâfS
tutup a-el un rad ,enâmoR exod
ronu ii]\tilavir azuac nid azilaer
-i\rts n` i]ilibats inâmor ed epurg
iiregele]n`en azuac nid uas etat\n
ua-el exodotro iciresiB elenu erac ep
aerazinagro ed \]af tatsefinam
.i[codotro rolinâmor a \lautirips
-im ,u\s iululixe lutupecn` al eD
-noc a-s uiuP noirasiV lutiloport
la urbmem lurugnis ac taredis
-otrO iiciresiB la doniS iulutnâfS
n` ,i[ etat\ni\rts n` enâmoR exod
a-s ,pocsipe ac ieinotorih aetutriv
atraos urtnep rot\znups\r ti]mis
i[codotro rolinâmor a i[ roli]oerp
.eciteivos ienoz arafa n` i]ilibats
-er amaes tad a-i[ uiuP noirasiV
-irp etse \saca ed ludoniS \c edep
ep ,ecitilop ii]autis ienu lureinoz
ed irumerv„ uc arapmoc o le erac
-ac nid \guf uas \nit[erc \naogirp
-egnivnoc \tsaecA .“rolirabrab ael
nid atamarG n` \tamirpxe etse er
-ime o erac ep ,4591 eirbmeced 62
-eihra urtn` iiri]nifs aizaco uc et
-oI lifoeT iulutirdnamihra a uer
i[ eregnivnoc \tsaeca uC .ucsen
-alutit are un \c iulutpaf \tirotad
-edisnoc a-s ,iihrape ienu icin lur
-\mehc a i[ ieinotorih azab n` ,tar
urtnep libasnopser ac ,elas iir
rolinâmor a i[ roli]oerp atraos
.\ropsaid nid i[codotro
)|NRÂB|} razeC .rp(
a CL+T UC IIROTSI a
aerisirutr\m erpseD
rolirudnâg
avva ep tabertn` a-l etarf nU
rebil ibrov top un ec eD„ :nemiP
elirudnâg erpsed iinârt\b uc
avvA„ :eciz i` lunârt\B .“?elem
lunam[uD« :siz a citiP lec naoI
iam inemin ed \rucub es un
i[-un erac iec ed tâced tlum
,ciretaP( .“»elirudnâg eiul\vzed
)5002 ,moriloP ai]ide
i[ )01 ,81 naoI( \tpaerd aehceru aib
ep ,\saomurF atraoP al ed lugolo ed
elemun n` ,urteP l-udnâcedniv erac
-paerd anâm ed l-udnâcupa ,susiI iul
etpaF( sot\n\s \tadn` tacidir a-l ,\t
tsof a sotsirH lunmoD dnâC .)7 ,3
ed anunuc sup a-s I pac ep ,tingits\r
sup ua-I \tpaerd anâm n` rai ,inips
vocaI i[ urteP .)92 ,72 ietaM( eitsert
uc erinu erps \tpaerd anâm tad ua-i[
nU .)9 ,2 inetalaG( abanraB i[ levaP
n` etrac o dnâva ,iulunmoD la regn`
i[ eram ep tperd luroicip aeni] ,\nâm
-pilacopA( tnâm\p ep gnâts luroicip
tacidir a-i[ regn` tla rai ,)2 ,01 as
-opA .)5 ,01( rec erps \tpaerd anâm
-[elis erac araif ed i[ et[ebrov aspilac
\nup i[-\s tnâm\p ep ed i]ot ep et
ep i[ \tpaerd rol anâm ep ie lunmes
i[ \cidni lunemreT .)61 ;31( etnurf
-rep uas etceibo ,etpaf ronu ai]izop
ep medev ,leftsA .eletla ed \]af enaos
iod ertn` tingits\r sotsirH lunmoD
al lutla i[ atpaerd al lunu ,irahlât
,51 ucraM ;93 ,72 ,ietaM( iuL agnâts
-moD ,ereivn~ \puD .)33 ,32 acuL ;72
rolec \rao aiert a eS-udn=t\ra lun
- iedairebiT aeraM al ilotsopa etpa[
:enups el - cimin \resesnirp un i[ed
a \tpaerd aetrap n` ajaerm i]acnurA„
,)6 ,12 naoI( “alfa i]ev i[ ieib\roc
-ciD( .it[ep i]lum snirp ua erac \pud
.rd .rp ,tnematseT iuluoN la ranoi]
)5991 ,ROBMBIE ,AECRIM naoI
\caD„ .roti[r=voc dom nu-rtn` em
-\c\p purt eciro tireip a potop n`
-ni erps tsof a aspaedep rai ,sot
,eiubert icnuta ,rolinemao aeriurts
iul a]niov \c mederc \s ,i=tn` iam
i[ eraot\rcul etse erac ,uezenmuD
aeriutn=m et[er\mru ,\vitcurtsni
-ec \c ,iopa ;lE al crotn` es ec rolec
-elfus \cida ,litbus iam etse ec ae
nid u\r avec irefus aetup ra-n ,lut
,\sned iam etse erac ,iepa aetrap
anicirp nid tanimod if etaop un i[
ed ;iul ii]\tilpmis i[ ii]\tilitbus
-rocni et[emun i[ es lutelfus aeeca
a erac aeeca aetrap raD .larop
nid \sned snuja a \c - \sned snuja
etse aeeca - iulutac\p anicirp
lec luhud uc \nuerpm` \tacnura
avirtopm` et[etfop erac ,csepurt
-elC lutn=fS enups ,“iulutelfus
naicuL( . l u n i r d n a x e l A t n e m
)IEPOPA
“\csaetelfus et[inil i[ edjed\n \unitnoc o-rtn` \nâm\r \S„
ed etnima-eraul \tnenamrep o ,cov
ia-et uas atrec ia-et un icnutA .enis
iul elirurah uc soi]neterp atecrec
.uezenmuD
,lunale edeper dreip i[-ec iec eP
\c uit[ i[ \]niderc \nub ed tnus rad
etaop es un uezenmuD iul lurah \r\f
-\p \redisnoc es i[utot i[ cimin ecaf
o-rtn` \nâm\r \s m\jarucn` i` ,i]is\r
-saetelfus et[inil i[ edjed\n \unitnoc
,ele]nitupen i[-udnâcsonucer ,\c
.amini uc tar\veda es-udnirems
dnâruc aedev rov ait[eca ac iinU
.uezenmuD iul a inemao ed aeribui
iul anâm n` gertn` \sal es enic \C„
urtn` etaot ed etse eraC ,uezenmuD
ereip i-un ,cimin eraom i-un ,etaot
-uls i` etaot ,csei\rt i` etaot ic ,cimin
,COICAPAP einesrA .mihra( “.csej
)II ,it[ecinvohud iribrovnoC
SOIGILER RALUBACOV
\tara ,vitcejda ac :)1( \tpaerd a
uas \naosrep iro tpaf iunu aetatilac
-rep uas urcul ,tceibo iunu ai]izop
tropar n` \nimreted el erac ep enaos
ed tisolof etse lunemreT .eletla uc
i[ tâc ,uirporp snes n` tâta ,iro etlum
-[ebrov es ,uirporp snes n~ .cirofatem
.csenemo iuluproc ela i]r\p ed et
at anâm \cad i{„ :lunmoD eciz ic\C
-aM( “o-eiat ,et[etnims et \tpaerd aec
emra ac ,tarugif snes n` uas )03 ,5 iet
a-ed i[ atpaerd a-ed elec„ :elautirips
ua-s erac ed ,)7 ,6 inetniroC II( “agnâts
i]ot i[ levaP lotsopA lutnâfS tisolof
- uezenmuD iul iirotijuls i[ iilotsopa
iam i[ et[etnima el le erac ep emra
-oporp :ac ,atpaerd a-ed eleC .etnian`
,r\veda urtn` ieilehgnavE aeriud\v
,\nvâr ,etsogard i[ edjed\n ,\]niderc
-\gur ,eradb\r \gnuledn` ,einerems
elec rai ,.cte irehgevirp i[ tsop ,inuic
,ir\rotmârts ,iruzacen :agnâts a-ed
i[ iru]nal ,etraom ed iidjemirp ,i\t\b
n` enups lurotiutnâM .cte irosihcn`
et tperd u\t luihco \caD„ :edlip
aec at anâm \cad ;l-etaocs ,et[etnims
o i[ o-eiat ,et[etnims et \tpaerd
ep et[evol et ec iulec raI ...\cnura
-\lec ep i[ l-ecraotn` ,tperd luzarbo
et[etnima eS .)93-92 ,5 ietaM( “tlal
-acsu \tpaerd anâm uc lumo ed :iopa
-\bmâs susiI tiud\m\t a-l erac ep ,\t
-ihra aguls ,suhlaM ed ;)6 ,6 acuL( at
-as uc tai\t a-i urteP aiur\c ,iuluere
TESREV UC TESREV - AILBIB
irefus aetup ra-n lutelfuS„
“iepa aetrap nid u\r avec
ep ai]iteper \tazicerp eiuberT
,citcarP .ecaf o cilbib lurotua erac
-ul i[aleca etnivuc etla uc eciz le
ua eleraotiu]eiv etaot \c aleca ,urc
-[ebrov en \c izeV„ .potop al tireip
iam ed i[ iro \uod ed ,\tad o et
i[ tsof a erac lud\p\rp ed iro etlum
ic ,inemin tap\cs a-n \c enups en
-ao :epa ed i]acen` tsof ua i]ot \c
lutn=fS enups ,“elamina i[ inem
.ruA ed \ruG naoI
-eiv i[ inemao rot=ta aeredreiP
lutn=fS ed \tacilpxe etse eraotiu]
dniinilbus lunirdnaxelA tnemelC
eregurtsid ed i[ eri]\ruc ed aioven
-ul n` esalatsni es erac iulutac\p a
8002 eirbmeced 51 ,inuL
IT{ECINVOHUD IRUSNUPS|R
-is iam etse \]nitupen n` ainerems \c
-afs ed tisolof ma-M .eraot\rcul ,\rug
\c nups erac i]nir\P i]nifS ronu lut
ic ,iram irurad it[erod \s enib etse un
\c ,icim irurad uc it[emu]lum et \s
-niif it[er\d\z i]-\s soicniivucen etse
et-udnâtropmoc ,\csaecinvohud at a]
-niv\zorg i[ eirdnâm ed nilp mo nu ac
,enmaoD„ :enups 031 lumlasP .et-ud
iihco icin ,aem amini ta]l\n` a-s un
elec urtn` talbmu ma-n icin ,iem
etanunim iam elec urtn` icin ,iram
.)1 ,031 mlasP( “enim tâced
-\pen icin mif \s eiubert un raD
i[ ac ,seretni i[ erarcul ed \r\f ,irot\s
,tiupihcn` nort nu-rtn` ats ma muc
-ah ,“ai]acov„ ,eciz es muc ,dnâtpet[a
ecuda ra-i] erac lurcuL .atag a-ed lur
-[inil urbilihce nu i[ edjed\n eram o
-ihce \r\f eivzert ed erats o etse rotit
MSIHETAC LUCIM
noemiS lutn=fS \]avn` en eC
eri[\tr\pm` erpsed
urcul tseca ic\c ;tuz\ven lec uezen
es un icin ,mucedicin ecaf av es un
.“\tadoerv ecertep av
csemirp erac iec ep azitreva lE
eina[\tr\pm~ .fS eicinderven uc
iulutn=fS lurad„ csemirp un \c
,lupurt iamun i[-udnin\rh ,huD
solof uc etse el un i[ “lutelfus i[ un
-aenimul et animuL„ :csecinvohud
-[ezl\cn` et lucof ;bro it[e ut i[ ,\z
a-et a]aiv ;iznirpa et un i[ ,et
;enit uc tinu a-s un rad ,tirbmuda
lutelfus nirp tucert a eiv aec apa
un \cdniif ,eitsert o-rtnirp ac u\t
.“ie aerimirp ed cinderv tis\g ia-et
)|LI|HIM ehgroehG .rp(
:22 ,7 aerecaF
ep ed elec etaoT„
uaeva et=c ,tacsu
n` \]aiv ed eralfus
“.tirum ua ,rol elir\n
sus iam ed iulutesrev aeedI
nid tauL .\telpmocni ,rugised ,etse
ni]up lec aul ra lutnemgarf ,txetnoc
le \sn` ,rotitic ep erednirprus nirp
lurot\mru n` aereircsed \unitnoc
-un sam\r a„ \c m\lfa ednu ,tesrev
“eibaroc n` le uc are ec i[ eoN iam
.iulupotop ia irotiu]eivarpus ac
raihc i[ irot\pecn` iinU
edeper dreip i[` icintsrâv
anvâr ,ai]\br\b ,lunale
uc atpul n` \csaecinvohud
- it\p ec urtneP .eletipsi
muc i[ \tipsi \tsaeca csem
- vâr uon nid idnâbod top
?eredercn` ,ei]\br\b ,\n
i[ \vresbo es \csaecinvohud a]aiV
i[ \crU .gaz-giz n` etse \c i]nifs al
iro etlum iam elec ed rad ,\raoboc
[âroboc nirp \c ,eidjemirp eram i-un
-ao i[ lenitecn` iam \zaercul lurah
i[ u\r ed aerer\P .cserems es iinem
iram iam tarus\men tnus ainerems
.role]nioven iulunale eliv\rpsi tâced
lulotsopA somurf aerp enups muC
tnus icnuta ,bals tnus dnâC :levaP
-ul \c atsaeca nirp dnâcsonucer ,erat
,i]irems iec n` tlum iam lurah \zaerc
-ac ,iulucinolaseT la noemiS .fS
-ni a ,ael-VX la luloces n` ti\rt a er
iiri]\ruc ii]\tisecen arpusa tatsis
,ieinadevopS aniaT nirp iulutelfus
en \S„ :rolinit[erc dn=dnamocer
en \s i[ \]ni\cop mecaf \s ,mirems
lE ep i[ uezenmuD iul misirutr\m
en \s i[ \lim erps m\mehc L-\s
-imuc uc mi[\tr\pm` en \s mib\rg
-ul tseca mecaf \s i[ \ciniat eracen
i[ etnima-eraul uc uunitnocn` urc
\c urtnep ;iulutelfus a einerems
-muD uc ion if a \nmaesn` atsaeca
-ul ,ion uc uezenmuD if a i[ uezen
.“tapurtn` i[ a-S erac urtnep urc
aeri[\tr\pm` adnamocer lutn=fS
,rolipocsipe i[ roli]oerp t=ta \saed
-uporp ,inerim roli[oicniderc i[ t=c
eliz ed 04 \caert un \s el-udn=n
taderp a-eN„ :i[\tr\pm` es a \r\f
i[ ,lE uc anu mif \s ac eniat etseca
\s ,irotijuls ii]oerp i[ iiereihra ,ion
-seca nid uunitnoc mi[\tr\pm` en
-a-eraul uc eniat eraot\[ocirfn` et
a( eregnup\rts ,)ei]neta( etnim
-iec i[ rad ,erisirutr\m i[ )iimini
ed uunitnocn` etefsed es \s i]lal
n` ,erisirutr\m n` eracenimuc
i[ ,iulutelfus aivalve i[ aeribordz
csebui i[ met es ec iec nid inemin
\caert \s esal un \s lunmoD ep
-up e i` t=c ep ,ic ,eliz ed icezurtap
,)ai]neta( etnima-aeraul i[ aeret
-imuc ed sed iam i[ eiporpa es \s
i[ in=rt\b eP .“sotsirH uc aeracen
anmedn` i` noemiS .fS ,ivanlob ep
-aed iam eri[\tr\pm` o ecitcarp \s
ed icezurtap ed lulavretni t=ced \s
ion urtnep e urcul tseca„ ic\c ,eliz
.“aeretup i[ a]aiv
-aC n` ,goloeT luoN noemiS .fS
\c tucsonuc aec\f ,a-VI a azehet
-m~ .fS aerimirp urtnep aicinderv
:\rasecen tulosba etse iina[\tr\p
-r\pm` es ec iec \csaetocos un \S„
-ezenmud ed eicinderven uc cse[\t
csepila es ele nirp \c eniaT elit[ei
-muD ed ulpmis i[ rup csenu es i[

12 Opinii
CUV+NT DIN AMVON
„Dac\ am duce via]a
`ntr-un duh cump\tat, n-am
avea ce face cu ajutorul
pe care ni l-ar da postul“
a Posti]i? Ar\ta]i-mi-o prin fapte.
„Prin care?“, ve]i zice a
De vede]i un s\rac, ave]i
mil\ de el; un du[man, `m-
p\ca]i-v\ cu el; un prieten
`nconjurat de bun nume,
nu-l invidia]i; o femeie fru-
moas\, `ntoarce]i capul.
Nu numai gura voastr\
s\ posteasc\, ci [i ochiul, [i
urechea, [i picioarele, [i
mâinile, [i toate m\dularele
trupului vostru.
Mâinile voastre s\ pos-
teasc\, r\mânând curate de
hr\nire [i de l\comie. Pi-
cioarele, nealergând la tea-
trul cu spectacole proaste.
Ochii, neprivind cu ispitire
frumuse]ile str\ine. Hrana
ochilor este ceea ce ei v\d.
Dac\-i o priveli[te ne`ng\-
duit\ [i potrivnic\ Legii,
postul sufer\ din pricina
aceasta [i mântuirea sufle-
tului este v\t\mat\ `ntru
CM
totul; dac\-i o priveli[te `n-
YK
g\duit\ de Lege [i f\r\ gre-
[eal\, postul se `mpodobe[-
te cu ea. Ar fi peste fire de
ciudat ca, `n vremea postu-
lui, s\ te ab]ii chiar [i de la
hrana `ng\duit\, [i s\ te
duci s\ gu[ti priveli[tile
oprite.
Nu mânca]i carne? A-
tunci opri]i [i ochii de a pri-
vi neru[inarea. Asemenea,
urechea voastr\ se cade s\
posteasc\.
A posti pentru ureche `n-
seamn\ a o astupa pentru
vorbirile de r\u [i pentru
zavistii. „Nu apleca]i ure-
chea voastr\ la vorbirile de-
[arte“ - este scris. Gura, pe
de alt\ parte, trebuie s\
posteasc\ de sudalme sau
alte vorbiri ru[inoase.
La ce bun s\ te ]ii de la
carne de pas\re [i de la pe[-
te, de vei sfâ[ia [i ucide pe
fratele t\u?
Apoi, ceea ce trebuie s\
cercet\m, cu privire la post,
este dac\ am c\p\tat mai
mult\ râvn\, dac\ ne-am
`ndreptat unele dintre ne-
des\vâr[irile noastre, dac\
ne-am sp\lat de gre[eli. E un
obicei r\spândit `n vremea
postului mare de a ne `ntre-
ba unii pe al]ii câte s\p-
t\mâni am postit.
{i auzim pe unii: o s\pt\-
mân\, pe al]ii: dou\, pe
unii: toate. Dar unde-i pri-
sosirea, dac\ s\vâr[im pos-
tul cu mâinile goale de fapte
bune? Când cineva `]i va
zice: „Eu am ]inut tot pos-
tul“, r\spunde-i: „Eu aveam
un du[man [i m-am `mp\-
cat cu el, obi[nuiam s\ bâr-
fesc [i m-am oprit, suduiam
[i m-am l\sat“.
Ceea ce folose[te negus-
torilor nu este atât s\ str\-
bat\ o mare dep\rtare pe
mare, ci de a aduce o bun\
`nc\rc\tur\ de m\rfuri din
bel[ug. Nu prisosim nimic
cu postul dac\ numai `l s\-
vâr[im, f\r\ s\ ne gândim
la nimic [i cum o fi.
Dac\ postul ne este ab]i-
nerea de la mâncare, odat\
ce au trecut cele patruzeci
de zile, a trecut [i postul.
Dar de ne vom ab]ine de la
p\cat, postul acesta nu va
`nceta dup\ ce cel\lalt a
trecut. Ne va fi de folos ne-
contenit [i, `nainte de `m-
p\r\]ia cerurilor, ne va
aduce aici, pe p\mânt, bun\
r\spl\tire.
Nu-i nici o vinov\]ie s\
m\nânci. Domnul fie sl\-
vit!… Ceea ce stric\ este
pofta nes\]ioas\, `mbuiba-
rea peste ceea ce trebuie,
umflarea stomacului pân\
la refuz. Tot a[a cu vinul -
a-l folosi cu m\sur\, nu-i
nici o gre[eal\; gre[eala e a
te da be]iei [i a fi necum-
p\tat, a-]i perverti folosin]a
min]ii. Dac\ sl\biciunea
voastr\ trupeasc\ nu v\
`ng\duie s\ trece]i ziua
f\r\ s\ mânca]i, nici un ins
`n]elept nu v-ar putea ]ine
de r\u.
St\pânul nostru e blând
[i cu omenie, nu ne cere
nimic peste puterile noas-
tre. Dac\ ne cere s\ ne `n-
frân\m de la mâncare [i s\
postim, aceasta nu-i f\r\ un
temei [i nu a[a numai ca s\
st\m f\r\ s\ mânc\m, ci
pentru c\, dezlipindu-ne de
lucrurile acestei lumi, s\ ne
`ncredin]\m celor ale sufle-
tului `n toat\ vremea care
ne st\ la `ndemân\.
Dac\ am duce via]a `n-
tr-un duh cump\tat, dac\
toat\ vremea noastr\ slo-
bod\ ar fi h\r\zit\ lu-
crurilor duhovnice[ti, dac\
ne-om atinge de hran\ nu-
mai pentru a ne `ndestula
nevoile [i vom folosi `ntrea-
ga noastr\ via]\ `n lucr\ri
bune, n-am avea ce face cu
ajutorul pe care ni l-ar da
postul. Dar firea omeneas-
c\, trândav\ fiind, atras\
mai ales spre mole[eal\ [i
bucurie, st\pânul nostru,
cel plin de bun\tate, ca un
duios p\rinte, a `nchipuit
pentru noi leacul postului,
ca s\ smulg\ moliciunea
din inimile noastre [i s\ ne
fac\ s\ ne str\mut\m grija
de la lucr\rile lumii aces-
teia la cele duhovnice[ti.
(Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur,
Cuvinte alese)
CM
YK
STIIN}| {I REVELA}IE
Hambarele divine
de prof. univ. dr.
Ilie B|DESCU
Cele patru depozite sufle-
te[ti date de Dumnezeu `n
paza b\rbatului (filia]ia, c\-
s\toria, maternitatea [i soro-
ratul), `n cele patru ipostaze
ale lui - de tat\, de so], de fiu
[i de unchi matern (deci de
frate) sunt ast\zi degradate [i
prin degradarea lor vine sur-
parea lumii. Dumnezeu a `n-
zestrat familia, pe fiecare `n
parte, cu hambare pline. Ni-
meni nu porne[te `n via]\, pe
drumul familiei sale, s\rac, cu
hambarele goale. De la Dum-
nezeu ai multe, de la tine po]i
spori ori m\car p\stra.
R\spunderea pentru ham-
barele divine ale familiei cade
toat\ asupra capului de fami-
lie - asupra tat\lui. Lucrul a-
cesta a fost recunoscut `n
dreptul roman, chiar dac\
acolo ideea apare sub `n]ele-
sul dreptului tat\lui, nu sub
`n]elesul pe care ni-l tâlcuie[-
te ideea divin\ de slujire. ~n
dreptul roman, tat\l e „[eful“
familiei sale (pater familias),
nu slujitorul ei, cum ni se t\l-
m\ce[te `n `nv\]\tura Evan-
gheliei. Profilul b\rbatului [i
deci al tat\lui este, iat\, deci-
siv pentru calea pe care va
merge familia lui.
Profilul tat\lui atrage du-
p\ sine un anume tip al clima-
tului familial, o anume con-
figura]ie a sentimentelor fa-
miliale predominante `n ca-
drul familiei. Degradarea ti-
parului patern atrage, de
aceea, degradarea sufleteasc\
a `ntregii familii, o noologie
familial\ degradat\.
Tat\l poate s\ fie autoritar,
dar [i despotic [i neresponsa-
bil, ceea ce atrage o dinami-
zare direc]ionat\ a climatului
familial, pe care `l putem exa-
mina pe un ax orizontal, un
continuum de varia]ie. La un
pol pe acest ax se situeaz\ un
tat\ excesiv autoritar, com-
pulsiv spre represiune, iar a-
cest tipar patern se coreleaz\
cu un climat familial `n care
vor precump\ni sentimente
bazate pe fric\ [i adeseori pe
ipocrizie. ~n genere, `ntr-o fa-
milie autoritarist\, marcat\
de un exces de autoritate, fe-
meia este „respectuoas\“ for-
mal, face copii din datorie, iu-
be[te din datorie etc.
Pe acela[i ax orizontal, la
polul opus, compus de tipul
tat\lui nonresponsabil, care
nu-[i asum\ r\spunderi `n fa-
milia lui, pentru familia lui,
degradarea `mbrac\ forma a-
narhiei: familii monoparenta-
le, fii f\r\ sentimente filiale [i
CM
YK
Luni, 15 decembrie 2008
deci cu sentimente de aparte-
nen]\ diminuate, anarhie
afectiv\ `n raport cu valorile
comunitare: zeflemea, profa-
nare, `njur\tur\ (de mam\,
de femeie, de patrie), hul\. ~n-
tr-un atare climat se na[te un
afamilism sui-generis, trans-
pus `n lume prin predispozi]ii
spre profanare, spre hulire de
Dumnezeu [i spre zeflemea [i
deopotriv\ spre cele mai stra-
nii experimentalisme parafa-
miliale.
Mul]i dintre intelectualii
„faimo[i“ de ast\zi se `nca-
dreaz\ aici, descind din atari
familii anarhizate. Pe axul
vertical, la rândul s\u, putem
reprezenta, `n lumina teoriei
lui E. Demolins, la un pol, ti-
pul familiei particulariste, iar
la cel\lalt pol, tiparul familiei
patriarhale. ~n viziunea lui E.
Demolins, tipul familial patri-
arhal presupune, pe lâng\
alte tr\s\turi, un tip special
de autoritate a capului de
familie `n care se `mbin\ func-
]iile tat\lui, ale magistratu-
lui, pontifului, suveranului.
„Tat\l familiei sau patri-
arhul“ are autoritatea asupra
`ntregii familii; autoritatea
paternalist\ e posibil\ `n con-
di]iile inexisten]ei unei puteri
publice ori a unei puteri publi-
ce diminuate; „...ac]iunea pute-
rii publice cre[te pe m\sur\ ce
aceea a tat\lui scade“ (pre-
zentarea celor dou\ tipare fa-
miliale la I. B\descu, „Istoria
sociologiei. Perioada marilor
sisteme“, Editura Economic\,
Bucure[ti, 2000).
Acesta este tipul patriarhal
pur, mai ales atunci când pa-
triarhul este [i cel care men-
]ine grupul sub ascultarea
adev\ratului Dumnezeu (cum
au f\cut patriarhii Vechiului
Testament) [i deci mediaz\
raportul comunit\]ii cu auto-
ritatea sacr\ (pontif = punte).
~ntregul destin al societ\]ilor
patriarhale ([i/sau ]\r\ne[ti)
atârn\ de capacitatea lor de a
controla raportul dintre auto-
ritatea patriarhului [i autori-
tatea public\, adic\ dintre
„autoritatea patriarhal\“ [i
„direc]ia“ ini]iat\ istoric prin
apari]ia unei clase specializa-
te `n administrarea „domeni-
ilor publice“ [i deci `n exerci-
tarea autorit\]ii publice. La
rândul s\u, tiparul particula-
rist de familie, restrâns\ la
nucleul tat\-mam\-copii, con-
sacr\ „triumful individului
asupra statului“. Ea este tipul
familial al na]iunilor scandi-
nave [i anglo-saxone. „Fami-
lia particularist\ formeaz\
caractere independente la ti-
neri, le dezvolt\ capacit\]ile
de ini]iativ\ [i putere organi-
zatoric\, preg\tindu-i s\ con-
duc\ afaceri [i activit\]i co-
merciale `n mod independent.
Gra]ie ini]iativei individuale
[i capacit\]ilor speciale, indi-
vidul este apreciat prin el `n-
su[i. El este organizator [i pa-
tron al unor grupuri sociale
publice sau private legate di-
rect de afacerile ini]iate“. ~n
societ\]ile `n care predomin\
acest tip, individul „prevalea-
z\ asupra comunit\]ii, via]a
privat\ asupra celei publice,
profesiunile utile asupra celor
liberale [i administrative“ (E.
Demolins).
Deja r\spunderea pentru
cele depozitate de Dumnezeu
`n tezaurul sufletesc al famili-
ei este, iat\, `mp\r]it\ de tat\
[i fiu. Ei se afl\ `mpreun\ r\s-
punz\tori `n fa]a lui Dumne-
zeu pentru starea familiei lor.
Dumnezeu a pus, iat\, `n de-
pozitul spiritual al familiei
daruri suprafire[ti, dar a tre-
cut asupra capului de familie,
odat\ cu libertatea folosirii
lor, [i r\spunderea pentru ele.
~n acest sens putem tâlcui c\
insul se mântuie pe sine prin
[i deodat\ cu familia lui, are,
altminteri spus, puteri de
mântuire `n familia lui, dar [i
teribile primejdii de c\dere.
Pentru toate, Dumnezeu ne-a
dat [i putere. Restul vine de la
noi `n[ine. {i r\spunderea
cade asupra noastr\ odat\ cu CM
YK
libertatea de a folosi ceea ce
este de la Dumnezeu dup\
cum ne este voia. Dac\ vom
g\si calea ca s\ facem cu voia
noastr\ voia lui Dumnezeu,
atunci am g\sit [i cheia cu ca-
re se vor deschide u[ile raiului
pentru noi. Ratarea rolurilor
[i risipirea darului familiei a-
duce, iat\, primejdia s\ tragi
dup\ tine, `n abisul osândei
ve[nice, toat\ familia ta. Este
`n puterea ta s\ d\ruie[ti fa-
miliei raiul sau iadul. ~n toate
acestea este voia ta [i r\spun-
derea ta, `ncât nu e temei s\
faci pe Dumnezeu r\spunz\-
tor pentru nenorocirile fami-
liei tale. Dumnezeu ]i-a dat [i
dac\ tu ai risipit ceea ce ai
primit de la Dumnezeu, culegi
ce-a r\mas din cele degradate
`n cele ale lumii, adic\ ne-
ghina. Ceea ce ai sem\nat cu
faptele tale aceea culegi pen-
tru familia ta.
Acesta este `ndreptarul
pentru buna familie, altul nu
exist\ nici pe p\mânt [i nici
`n cer. Iar dreptarul acesta es-
te la tine, b\rbat tân\r, care
te preg\te[ti s\ devii so] [i ta-
t\, fiind fiul maicii tale [i fra-
tele surorii tale. ~n fa]a sfân-
tului altar dai unul dintre
marile tale examene pentru
deprinderea `nv\]\turii di-
vine. Cu tine odat\, la acela[i
examen, sunt prezen]i to]i ai
t\i, tot neamul t\u, `n frunte
cu p\rin]ii t\i dup\ fire. De
data aceasta `ns\ cel ce poate
câ[tiga pentru ei to]i e[ti toc-
mai tu, a[a cum ieri a fost
tat\l t\u, alalt\ieri tat\l ta-
t\lui t\u [.a.m.d. Poate c\ el a
câ[tigat ori o fi pierdut exame-
nul acesta divin.
* PROF. UNIV. DR. ILIE B|DESCU ESTE DIRECTOR AL
INSTITUTULUI DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMÂNE,
PRE{EDINTE AL ASOCIA}IEI SOCIOLOGILOR DIN ROMÂNIA

Cel mai c\utat traficant de droguri, extr\dat `n SUA
„Don Diego“, regele cocainei columbiene
PDL [i PSD au c\zut de acord
asupra UDMR [i cotei unice
a Noii parteneri de guvernare las\ UDMR `n afara Executivului a De[i
PDL le ofer\ câteva posturi de secretar de stat, maghiarii prefer\
opozi]ia a Mircea Geoan\ d\ asigur\ri c\ excluderea UDMR are o
motiva]ie politic\ [i nu etnic\ a Cele dou\ partide au convenit asupra
celor 25 de principii care stau la baza „Parteneriatului pentru
România“, printre care se g\se[te men]inerea cotei unice a
Dup\ negocieri tensionate,
cele dou\ mari partide care au
câ[tigat alegerile au ajuns la un
acord de principiu. PDL [i PSD
au convenit s\ formeze un exe-
cutiv din care s\ lipseasc\ re-
prezentan]ii maghiarilor. ~n
plus, noii parteneri politici `[i
vor `mp\r]i `n mod egal minis-
terele, social-democra]ii urmând
s\ numeasc\ [i un vicepremier.
Boc confirm\ acordul
CM
YK Pre[edintele PDL, Emil Boc, a
declarat, sâmb\t\, c\ UDMR va
fi reprezentat\ `n noul guvern
doar la nivel de secretar de stat,
aceasta fiind solu]ia convenit\ de
PDL [i PSD `n urma negocierilor,
el precizând [i c\ maghiarii nu
au fost informa]i de aceast\ so-
lu]ie. „Reprezentarea politic\ `n
viitorul guvern va fi `ntre PDL [i
PSD. Fiecare partid a r\mas `n
mandatul primit [i `n cuvântul
dat. Nu va fi o reprezentare a
UDMR la vârf, ci vom discuta la
nivelul unor secretari de stat.
~ncerc\m s\ nu ne crampon\m
`n ni[te solu]ii reconciliabile. Am
`n]eles dificultatea PSD de a ac-
cepta UDMR `n Guvern, iar ei au
`n]eles cuvântul dat de c\tre noi
UDMR“, a declarat Boc la finele
`ntâlnirii dintre liderii PSD [i cei
ai PDL.
Liderul democrat-liberalilor
a precizat c\ PDL dore[te, pe
lâng\ „Parteneriatul pentru Ro-
mânia“ cu PSD, [i un parteneri-
at cu Uniunea care s\ se con-
cretizeze [i printr-o sus]inere
parlamentar\ a Guvernului din
partea acesteia. Boc a admis c\
aceast\ solu]ie nu a fost `nc\
discutat\ cu conducerea UDMR,
deoarece solu]ia g\sit\ s-a pre-
figurat `n cursul discu]iilor din
aceste zile cu pesedi[tii.
Tot `n cursul negocierilor de
sâmb\t\, cele dou\ partide au
convenit asupra celor 25 de
principii care stau la baza „Par-
teneriatului pentru România“.
Printre principiile men]ionate
de Boc se reg\sesc „necesitatea
unui climat de stabilitate, cu un
guvern puternic care s\ fie
sus]inut de o majoritate consis-
tent\ `n Parlament [i care va fi
instalat pân\ pe 22 decembrie“,
Luni, 15 decembrie 2008
men]inerea cotei unice [i adop-
tarea unor m\suri de protec]ie
fiscal\ pentru cei cu venituri
mici, men]inerea locurilor de
munc\ [i cre[terea gradual\ a
puterii de cump\rare a popula]i-
ei, precum [i „continuarea de-
mersurilor pentru asigurarea
unei justi]ii independente, feri-
te de amestecul politicului“. ~n
privin]a nominaliz\rii unui mi-
nistru independent politic pen-
tru portofoliul Justi]iei, Boc a
precizat c\ nu s-a ajuns la ase-
menea discu]ii tehnice.
PSD a ob]inut
puteri egale
Liderul PSD, Mircea Geoan\,
a declarat, la finalul noii runde
de negocieri cu PDL, c\ `ntre cele
dou\ partide care vor forma
coali]ia va exista paritate, c\ so-
cial-democra]ii au ob]inut postul
de vicepremier [i c\ ministerele
se `mpart egal. „Ast\zi suntem `n
pragul unui moment istoric pen-
tru România. Dou\ for]e, pân\
mai ieri ireconciliabil situate `n
tabere adverse, au `n]eles c\,
pentru România, este mai impor-
tant s\ punem interesul na]ional
mai presus de interesele noastre
individuale“, a declarat Mircea
Geoan\. ~n ceea ce prive[te ple-
darea PSD pentru nepartici-
parea UDMR la guvernare,
Geoan\ a explicat alegerea mo-
tivând c\, atunci când exist\ o
mare coali]ie `ntre dou\ forma-
CM
YK
Celebrul traficant de droguri
columbian Diego Montoya, alias
„Don Diego“, una dintre cele mai
c\utate persoane `n Statele Unite,
a fost escortat la Miami (sud-est),
unde va fi judecat, au anun]at au-
torit\]ile americane. Potrivit au-
torit\]ilor columbiene, `n momentul
arest\rii sale, `n 2007, el era res-
ponsabil pentru 70% din cocaina ex-
portat\ c\tre Statele Unite [i Euro-
pa. De asemenea, el este b\nuit de
asasinarea a peste 1.500 de per-
soane. Montoya va compare ast\zi
`n fa]a unui tribunal federal din
Miami, care `l va judeca pentru 12
capete de acuzare. Printre acestea,
se num\r\: crim\, trafic de dro-
guri, obstruc]ionarea justi]iei [i
sp\larea de bani. Prinderea crimi-
]iuni care au deja peste 70% din
Parlamentul României, nu mai
este nevoie, din punct de vedere
democratic, s\ mai existe [i un al
treilea juc\tor `n interiorul unui
guvern. Geoan\ a completat
spunând c\ PSD r\mâne fidel
principiului nediscrimin\rii [i in-
cluziunii sociale indiferent c\
este vorba de grupuri etnice sau
de alte grupuri din societate.
El a mai explicat c\ social-
democra]ii au insistat ca UDMR
s\ nu fac\ parte din Guvern nu
ca un „gest `mpotriva minorit\]ii
maghiare“, ci ca un gest care s\
asigure paritatea perfect\ `ntre
PSD [i PDL. PSD va primi un
post de vicepremier, care va avea
„atribu]ii importante“, iar cele-
lalte ministere vor fi `mp\r]ite
apoi `n mod egal.
Marko Bela
este dezam\git
~n urma acestui acord `ntre
partenerii de guvernare, udeme-
ri[tii se declar\ nemul]umi]i.
„Partidul Democrat Liberal nu
[i-a respectat `n]elegerea cu
UDMR, prin decizia ca din vi-
itorul Guvern s\ fac\ parte doar
PDL [i PSD, iar Uniunea va in-
tra `n opozi]ie, deoarece nu poate
accepta propunerea privind
reprezentarea sa strict la nivelul
secretarilor de stat“, a declarat,
sâmb\t\, pentru AGERPRES,
pre[edintele UDMR, Marko
Bela. „Este o inven]ie inexisten-
PDL [i PSD `mpart puterea doar la doi
CM
YK
Actualitate 13
nalului a fost posibil\ dup\ o lung\
urm\rire a serviciilor secrete, care
au trebuit s\ evite sistemul de pro-
tec]ie pe care acesta `l avea `n
jungla columbian\. Montoya a fost
arestat `mpreun\ cu `ntregul s\u
clan, format din 17 rude apropiate,
printre care [i mama sa.
FBI-ul `l plasase din 2004 pe lista
sa cu cei mai c\uta]i trafican]i de
droguri, considerând c\ el con-
troleaz\ drumul cocainei dinspre
Columbia c\tre teritoriul american.
„Nici un caz de trafic de droguri nu a
avut o asemenea importan]\ de la
judecarea [i condamnarea fra]ilor
Rodriguez Orejuela, liderii cartelului
Cali, `ncarcera]i `n Statele Unite“, a
declarat procurorul federal al SUA,
Alex Acosta. a
t\, dup\ p\rerea mea. O forma-
]iune politic\ ori este `n Guvern,
ori este `n opozi]ie. Prezen]a `n
Guvern `nseamn\ asumarea
r\spunderii pentru un program
de guvernare [i asumarea unei
r\spunderi ministeriale pentru
realizarea acestui program.
UDMR nu accept\ o astfel de
ofert\ [i vom merge `n opozi]ie.
Trebuie s\ constat c\, din p\-
cate, PDL nu [i-a respectat
`n]elegerea avut\ cu UDMR [i,
dup\ ce a câ[tigat alegerile, a
pierdut negocierile fa]\ de PSD“,
a ar\tat Marko Bela.
Pe de alt\ parte, Marko Bela
a men]ionat c\ UDMR va sus-
]ine din opozi]ie orice m\sur\
de reform\ necesar\ pentru so-
cietatea româneasc\ [i pentru
maghiarii din România, dar nu
`[i va asuma sus]inerea unui
guvern [i a unei coali]ii din care
face parte o forma]iune politic\
care a respins prezen]a Uniunii.
„O coali]ie `n care este [i PSD
nu va fi sus]inut\ de UDMR.
Acest lucru este absolut clar“, a
spus Marko Bela, care le-a urat
succes membrilor Guvernului,
`n a lua m\surile necesare `ntr-o
perioad\ de criz\ economic\ [i
`n vederea realiz\rii reformei.
~n acela[i timp, pre[edintele
executiv al UDMR, Kelemen
Hunor, a declarat, la Realitatea
TV, c\ Uniunea `i a[teapt\ pe
cei de la PDL dup\ divor]ul de
PSD, care se va produce cu sigu-
ran]\. „Noi nu ne-am certat cu
PDL, ne desp\r]im `n rela]ii
amicale, vom discuta atunci
când se va pronun]a divor]ul,
pentru c\ acest lucru se va
`ntâmpla“, a declarat Hunor.
„Ei (PDL, n.r.) au `ncercat tot ce
era posibil [i din cauza sensi-
bilit\]ii PSD-ului nu a fost posi-
bil\ o coali]ie `n care s\ fie pre-
zent [i UDMR-ul. Nu e vorba c\
nu avem `ncredere `n PDL, dar
putem reprezenta interesele
noastre [i din opozi]ie. Dac\
PSD nu accept\ participarea
UDMR la guvernare, vom intra
`n opozi]ie“, a `ncheiat vice-
pre[edintele Uniunii. a
LUMEA PE SCURT
Grecia: Anarhi[tii
au atacat sediul
unui minister
Tensiunile au reizbucnit `n Grecia,
dup\ o perioad\ de scurt\ acalmie.
For]ele de ordine au intervenit du-
minic\ diminea]a `n for]\ `mpotriva
demonstran]ilor care s-au instalat `n
fa]a Parlamentului de la Atena, pen-
tru a protesta fa]\ de uciderea unui
adolescent de c\tre doi poli]i[ti,
s\pt\mâna trecut\. De asemenea,
grupuri izolate de tineri au atacat o
sec]ie de poli]ie, sediul unui minister
[i au devastat sediile a trei b\nci.
Tinerii care protestau pa[nic au fost
`nconjura]i de poli]ie `n fa]a
Parlamentului [i for]a]i s\ se re-
trag\. Protestatarii nu s-au resem-
nat: ei au ridicat baricade [i au ri-
postat cu pietre [i sticle incendiare.
La o s\pt\mân\ de la uciderea lui
Alex Grigoropoulos, Grecia tra-
verseaz\ cea mai profund\ criz\ so-
cial\ din ultimele trei decenii.
Uciderea tân\rului a umplut pa-
harul nemul]umirilor elenilor, legate
de criza economic\, salariile mici,
m\surile de austeritate [i [omaj. Cei
mai vulnerabili sunt tinerii, ale
c\ror [anse de angajare dup\
`ncheierea studiilor sunt foarte mici.
Caucazul rus: 5 poli]i[ti
r\ni]i `n Ingu[etia
Cinci poli]i[ti [i un soldat au fost
r\ni]i sâmb\t\ `n trei atacuri sepa-
rate `n Ingu[etia, republic\ din
Caucazul rus, vecin\ cu Cecenia.
Potrivit unui responsabil al for]elor
de ordine locale citat de Itar-Tass, ne-
cunoscu]i `narma]i au deschis focul
contra unui post de poli]ie la Nazran,
capitala Ingu[etiei, r\nind trei
poli]i[ti din for]ele speciale. Al]i doi
poli]i[ti au fost r\ni]i `ntr-un atac
contra unui post de poli]ie `n satul
Ordjonikidzevskaia, lâng\ Cecenia,
potrivit Ministerului de Interne
ingu[. Mai târziu, `n timpul zilei, un
soldat al unui batalion special al aces-
tui minister a fost ]inta unor tiruri la
Nazran, a indicat un purt\tor de cu-
vânt al comisiei de anchet\ pe lâng\
Parchetul rus. Atentatele vizând
for]ele de ordine sunt frecvente `n
regiunea instabil\ a Caucazului rus,
unde combatan]i separati[ti sunt `nc\
activi, `n pofida `ncheierii oficiale a
celui de-al doilea r\zboi din Cecenia,
declan[at `n 1999 de Moscova.
Spa]iul aerian
pakistanez, violat de
bombardiere indiene
Avioane militare indiene au p\truns
sâmb\t\ `n spa]iul aerian al
Pakistanului, dar au revenit `n scurt
timp `ntre grani]ele proprii sub pre-
siunea avia]iei de vân\toare pakis-
taneze, a declarat, ieri-diminea]\, un
purt\tor de cuvânt al armatei pakis-
taneze. Aparatele indiene au trecut
grani]a `n zona Ka[mirului pakis-
tanez, p\trunzând 2-4 km `n terito-
riul Pakistanului, [i au survolat
ora[ul Lahore, a afirmat contraami-
ralul Himayun Viqar, comandantul
Armatei aerului pakistaneze. Ora
acestei intruziuni [i num\rul
avioanelor indiene implicate nu au
fost precizate, contraamiralul pakis-
tanez indicând doar c\ aparatele indi-
ene s-au retras când `n aer s-au ridi-
cat avioane de vân\toare pakis-
taneze. Potrivit unui comunicat al
ministrului indian al Informa]iilor,
Sherry Rehman, Armata indian\ a
aerului a informat Pakistanul c\
`nc\lcarea teritoriului s\u a fost acci-
dental\, survenit\ ca urmare a unei
„inadverten]e“. Acest incident inter-
vine pe fondul tensiunilor provocate
`ntre cele dou\ ]\ri de atentatele co-
ordonate de la Mumbai, comise de o
grupare islamist\ care `[i are baza pe
teritoriul Pakistanului. a

agiL ed taimerp ,“iuluvele luteiaC„
eracinumoC n` rolit[inoiseforP a \naciremA
a ,laizanmig levin al ,\lanoi]acud
-ided elanoi]po enilpicsid iemirp
-etsisoce a i[ iepa iei]cetorp etac
n~ .ainâmoR nid iir\nuD rolem
-mi tnus 9002-8002 raloc[ luna
ed 22 tolip tceiorp tseca n` i]acilp
aetâta tot dnâtnezerper iroseforp
-un nu dnâzilatot ,ener\nud iloc[
iipoc ed 005 vitamixorpa ed r\m
rolejasem i[upxe if rov erac
a .ecigoloce
erpseD
/irut\suC„
8002 eirbmeced 51 ,inuL
n` tasalc a-s “iuluvele luteiaC„
iam elec ertnirp PCAL ai]itepmoc
,eracinumoc ed elairetam enub
ecez nid etceiorp ed 652.1 ertnid
ed iulutacinumoc tivirtoP .ir\]
a luteiac ,edreVtluMiaM la \serp
aerazilaer urtnep taicerpa tsof
i[ a]naveler ,etativitaerc ,\cifarg
.iulujasem aetatiralc
-snoc ertsablA iir\nuD aetraC
-e alucirruc n` aerecudortni n` \t
rov elanoi]an elarutluc elesruseR
-se i[ ,7002 n` ,iir\nuD a \lanoi]an
-iM ertnid iir\robaloc lutatluzer et
iir\tlovzeD i[ iuluideM luretsin
-E luretsiniM ,)DDMM( elibaruD
iulutereniT i[ iir\tecreC ,iei]acud
\lanoi]anretnI aisimoC ,)TCEM(
-\nuD iuluivulF ai]cetorP urtnep
i]avlaS„ elii]aicosA ,)RDPCI( aer
-reVtluMiaM i[ “atleD i[ aer\nuD
.xafaideM mrofnoc ,ed
\rutluc i[ ei]acudE 41
-orp a etrap ,“iuluvele luteiaC„
iir\nuD aetraC lanoi]acude iulutcei
tnigra ed ailadem timirp a ,ertsablA
-eforP a enaciremA iigiL aetrap nid
al )PCAL( eracinumoC n` rolit[inois
sdrawA thgiltopS 8002„ ai]itepmoc
-u tivirtop ,“beW dna oediV ,tnirP
la ioj ed \serp ed tacinumoc iun
.edreVtluMiaM iulu-GNO
-lA iir\nuD aetraC lutceiorP
-retnI auiZ ed tasnal tsof a ertsab
TRUCS EP
\zeneiv \refsomtA
lanoi]aN lurtaeT al
it[erucuB
-ab ed locatceps nu ,\zeneiV alaG
ed tuni]sus \cinofmis \cizum i[ tel
-a av ,elbmesnE anneiV fo tiripS
-aeT al ,eirbmeced 61 ep col aev
i]inueR .it[erucuB lanoi]aN lurt
-nE anneiV fo tiripS elemun bus
n` ajed irbelec ,iineicizum ,elbmes
-ceps nu ainâmoR n` cuda ,airtsuA
rov iit[itnemurtsnI .tibesoed locat
tsilos ,askuT nitraM ed i]ajirid if
lapicinuM acinôfniS artseuqrO al
ed i]adnoces if rov i[ oluaP oãS ed
anarpoS .reposkloV al ed inirelab

“irut\se] iein=moR a \latigiD acetoilbiB amrof -erdnA lunotirab i[ zsalaH htiduJ

iira aterpretni rov hcstiwoknaJ sa
margorp nu-rtn` ,erbelec eteud i[
luezuM al lanoi]an lumargorP ,\]nide[ amitlu n` ,erâr\toh nirp tatpoda a lunrevuG a -or lucilbup urtnep laiceps taerc
iululocatceps lumargorp n~ .nâm
iulunar\} iicetoilbiB aeraerc i[ elanoi]an elarutluc rolesruser aerazitigid urtnep ,trazoM ed iidolem esulcni tnus
iit[itrA .ssuartS nnahoJ i[ ndyaH
nâmoR eneporuE elatigiD iicetoilbiB a \tnenopmoc ,ieinâmoR a elatigiD -atceps \pud acelp rov iceirtsua
,“irut\se]/irut\suC„ icnic ep ecaf av es elanoi]an elarutluc rolesruser aerazilatigiD a -inim nu-rtn` it[erucuB al ed luloc
-elA i[ a]natsnoC ,it[etiP al uenrut
nid tnemirepxe-ei]izopxe luinomirtap ,libom larutluc luinomirtap ,sircs luinomirtap :ii]cerid -inagro etse lulocatcepS .airdnax
,etceibo i[ ii]celoC aires larutluC iulurtneC lunijirps uc taz
erac ulpma iam tceiorp a citsivihra luinomirtap i[ lauzivoidua luinomirtap ,libomi larutluc -uM nid 6 iulurotceS la naeporuE
aeracifirolav enuporp .it[erucuB luipicin
rolii]celoc a enigami nirp -itigid et[er\mru eS
ed eracrecn` o etse ,R}M -ruser aeracots i[ aeraz
enigami nirp erarepucer -ap nid elarutluc roles ,\tad\tla ed ali\rB
i[ ei]celoc ed iulutceibo a -ap nid ,sircs luinomirt al \tacove
erac nid iulugu[et[em a -om larutluc luinomirt
-atnezerp nirp ,etrap ecaf nid ,libomi lec nid ,lib ieli\rB luezuM
ecigolopit iires ronu aer -uzivoidua luinomirtap
nu-rtn` ecipita iruzac i[ trop somurf iam lec nid iritnimA„
o ep tazab lauziv srucsid .citsivihra lec nid i[ la iulumulov lultit etse “er\nuD al ed
.\latnemirepxe erenupxe -aemru ec eletnemucoD -iircs arut\nmes bus ,\tnizerp erac
-n` iiresaoc lutseG„ -pecxe ,etazitigid if a \z -semarvA uirelaV naeli\rb iulurot
lE .luirotiret \zaenmes al ed elec ep el-udnât ,aetraC .\tad\tla ed ali\rB ,uc
\nid\rg \nived \s etaop rov ,elanoi]aN elevihrA -nal tsof a ,sortsI arutidE n` \saocs
-eiap i[ icim elegr\m nid ronu azab ep etatceles if -od a etse i[ ,ieli\rB luezuM al \tas
i[ \saounis eiredorb ,et teN ep arutluC iululat roletceiorp i[ rolinui] -edev n~„ .elanoi]an el ucsemarvA uirelaV ed \tatide au
or.ten-arutluc.www al ,iulumargorp lurdac nid -evitceibo iir\zilaer aer -aolav if ra muc iiretirc n` ,ec \pud ,sortsI elii]celoc n`
eclud \rut\se] ,\tercsid
\sircsen eizeop ,elaom i[ .CCM la i[ erazinagro ed ludom o \tiutitsnoc if av ,rol uas \ratnemucod aer i]r\c ed mubla nu tasnal a ,6002
nagols ,\virtopmid ,uas a \naeporuE aisimoC ,ieisimoc a eranoi]cnuf -elpmi urtnep eisimoc -nemucod aeravrezerp ihcev eliz\rts uc ,etartsuli elat[op
icupa et uN .nredomtsop ,tsugua 11 ep ,ta]nuna -el iilated etla i[ mucerp -azirotinom i[ aeratnem -esa eD .elanigiro rolet -ezuM tanod a-l erac ep ,ali\rB nid
-nâg ia-n \cad tusuc ed iirot\mru n` acola av \c aeratnemelpmi ed etag erac ,iulumargorp aer -ev n` aeva av es ,aenem uirelaV ,elas eletxet n~ .ieli\rB iulu
,taze[a ,tacetsem ed irud enaoilim ed 021 ina iod -argorp aerazirotinom i[ etâc nid \tamrof if av -ativitatnezerper ered \tla o ed et[esolof es ucsemarvA
ac tuc\fsed uas tinogzi timuna nu urtnep aet i[ eiletalif urtnep aec ,as a enuisap
.solof uc lupmit \caert \s aeraerc urtnep orue ed -alured urtneP„ .“iulum -rap nid tatnezerper nu uc lumulov \zaertsuli i[ ,eilifotrac
eneporue icetoilbib ienu -siniM ,iulumargorp aer -utluC iuluretsiniM aet aul av es rad ,uinemod
-o etatilaer i[ tim ertn~ .\tad\tla ed ali\rB nid inigami
-noc \s epecn` tuse] luihc etimrep ra erac ,elatigid -etluC i[ iirutluC luret -siniM a ,roletluC i[ iir -etirc i[ eraredisnoc n` -alcer i[ e[ifa ,emriF„ lucireneg buS
\v i[ aetsevop \csaiurts “ezesecca„ \s rolinemao trofe nu \zaemitse rol -eR i[ rolenretnI iuluret tivirtoP .raicnanif luir -arvA uirelaV ,“\lageR ep ed em
i]aze[aer \v \s \tpaet[a -ue larutluc luinomirtap \uod acric ed rategub ,evitartsinimdA iemrof -apicnirp ,etatic iesrus -\rp eletsof erpsed et[ebrov ucsem
-\suc/rolirut\se] a]af n` -retni lurotuja uc naepor .launa orue ed enaoilim ,iei]acudE iuluretsiniM -orp ela evitceibo elel -itcarp es ednu ,retrap al ed iil\v
et dnâc icnuta ac rolirut aeva iam a \r\f ,iuluten -a n` erasecen elirudnoF -utereniT i[ iir\tecreC -\nubm` :tnus iulumarg uc ,irugu[et[em esaoremun uac
-ircs izerficsed \s iunihc \ra] nid ecelp \s eioven -arugisa if rov snes tsec -oC iuluretsiniM a i[ iul i[ aeranodrooc ,aeri]\t losbus al ed eletizoped i[ eliizagam
ronu la tucsonucen lus -esecorp aerazitneicife erac„ ,jate al rolinortap ele]niucol i[
n` i]nuner i[ esircsunam ed telib \csaet\lp \s uas ,tats ed lutegub al ed et -olonheT i[ rolii]acinum
-oilbiB .eezum al erartni -ruser a erazitigid ed rol -\fn` aehcev iz\tsa i[ \zaerts\p i[`
-unmes ii]esumurf a]af irudnof nid i[ mucerp -noc ,“iei]amrofnI ieig ed ei]cartsba ecaf es \cad era[i]
,amissaP aliL sups a ,“iul \naeporuE \latigiD acet i[ elibasrubmar enretxe ed iulutacinumoc mrof levin al elarutluc roles i[ enic ed \tatucexe eranapomret
.iei]izopxe lurotaruc ed enaoilim ednirpuc av es - “elibasrubmaren -emesa eD .nrevuG al -un aerirops ;lanoi]an emrif elecinzaorg ed i[ turv a muc
av ie]izopxe lujasinreV ,oidua ir\rtsigern` ,i]r\c -umoc n` \zaezicerp iam eretsinim rotseca ,aen -luc esruser ed iulur\m -a ep \r\pus erac LRS iur\ceif ela
-meced 61 ,i]ram col aeva ed etnemucod ,iifargotof .iulunrevuG lutacin -e a ed anicras eniver el evitatnezerper elarut ,naeli\rb lucitnetua i[ lutar\ved
alaS al ,03:71 aro ,eirb ,iruolbat ,i]r\h ,\vihra aerazilaer al \nâP -arepo ludihG i[ arobal -acifisrevid ,etazitigid .“iulutelfus lucnâda n` \nâp
-ar\} luezuM al ed reiaoF nid ii]cudorp etla i[ emlif -ided laiceps iululatrop ,iulumargorp la lanoi] -seca aeravresnoc i[ aer
-xE .)R}M( n=moR iulun
-ihcsed enâm\r av ai]izop i[ elanoi]an elicetoilbib -acots ,iulumargorp tac -ic iesrus tivirtop ,erac iuludarg aeret[erc ,arot al ecinaclab iidutS
ed ,eiraunai 13 ep \nâp \s nid elarutluc elii]utitsni elarutluc rolesruser aer -noc„ ednirpuc av ,etat -ilbup a etatilibisecca ed
a .\cinimud \nâp i]ram erbmem etats ed 72 elec -ilaer av es etazilatigid -ret i[ i]\tiladom ,ii]id -retni ed rotazilitu iuluc it[erucuB aetatisrevinU
a .EU ela -rop aerednitxe nirp az -ca a erazilaer ed enem -arutluc elesruser al ten -a av it[erucuB nid aetatisrevinU
-lab iiduts urtnep margorp nu aev
n` ezerobaloc \s dnâmru ,ecinac
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a nid aetatisrevinU uc snes tseca
-aznâP noI lurotcer sups a ,aifoS
-ecafer urtneP .navoloB luroseforp -arg atiziv aetup av lucilbup dn=c -UDARB AERAOT|BR|S a AL ESUPXE ENAOCI a lanoi]anretni luranimes al ,ur
nid rolizruS iei]aicosA iuluides aer enitnazib enaoci ed ai]izopxe tiut :RANM AL NUIC|RC ED IUL -E E}NIIT{ ED AETATLUCAF -er rolibmil ii]\tisrevid aerarts\P„
etacola tsof iam ua un acopaN-julC .aicerG nid enitnazibtsop i[ -\M anoz n` eratironim i[ elanoig
iirot\br\S a ei]ide artap a-ed aeC naejulc lucilbuP : E C I M O N O C
tanoi]nem a ,eliz ed ina ed irudnof AL |RUTCEL ED |LAS a -ed \tineved ,nuic\rC ed iuludarb -meced 02 ep \nâp arimda etaop rov \c sups a uraznâP .“ergeN iir
-tihca a erac ,naejulc luratisrevinu
.ilanosrep inab nid elir\rcul ta NID ROLIZRUS AI}AICOSA ed ,eni=m col aeva av ,ei]idart o aj -aoci ed ei]izopxe \saomurf o eirb
etla i[ leftsa etaiduts if aetup
-osA a \lairotiret alailiF aL :JULC a eraono ed aetruc n` ,00:71 aro al -orp n` tnus un \cn` erac ,ibmil
-MILP ES NUIC|RC {OM a -oR la \trA ed lanoi]aN iuluezuM
,“susiI iul aeret[aN„ \talutitni ,en -isrevinU n~„ .ii]\tisrevinu amarg
:UIBIS AL LUIAVMART UC |B a acopaN-julC nid rolizruS iei]aic -onocE opxE eliirelaG al \sihcsed 73 \zaiduts es it[erucuB nid aetat
-ro ,lutneminevE .)RANM( ieinâm
-meced 71 ep inev av nuic\rC [oM ,\rutcel ed \las o \taruguani tsof -A uc \nuerpm` RANM ed tazinag -it{ ed ii]\tlucaF lurdac nid ,acim elec csespil en ,irutluc i[ ibmil ed
urtnep ,luiavmart uc ,uibiS al ,eirb iutseca lurotazilaer i[ lurotai]ini -adnuF i[ RANM iineteirP ai]aicos -afA aenuitseG i[ ecimonocE e]ni avetâc i[ tseV-duS ed aisA nid
-un \laiceps alaoc{ al ed iipoc ed 53 ratisrevinu luroseforp dniif tceiorp n` ecuda av ,\caerG \larutluC ai] elenaocI .acopaN-julC nid rolirec mov ,aeeca eD .inaclaB nid ibmil
-amirp ta]nuna a ,[aro nid 1 lur\m aetatisrevinU al ed navoloB naoI -ni edniloc lageR iulutalaP aetruc -irp nid i]neduts ed etazilaer tnus -lab iiduts ed margorp nu azilaer
-regA mrofnoc ,sinnahoI sualK lur -ijirps uC„ .)BBU( “iayloB-[ebaB„ -oc{ iulupurG luroC ed etaterpret ,eigoloeT ed ii]\tlucaF la na lum a lE .uraznâP tacilpxe a “ecinac
-ipoc ,eirbmeced 71 ed atad n~ .serp nid ii]curtsnoc ed emrif ronu lun i[ mucerp ,“atebasilE anigeR„ ral -anodrooc bus ,\rcaS \trA ai]ces nid aetatisrevinU \c tanoi]nem
uc erabmilp o tit\gerp a-s il roli ti[uer ma acopaN-julC luipicinum -otorp ed sudnoc citlasp lupurg ed -ualC ratisrevinu iulutnetsisa aer iam elec era grubsreteP tknaS
-\rC [oM uc erinlâtn` o i[ luiavmart \tajanema ,\remac o m\voner \s iedasabmA iulusilcaraP lutlasp ertnid etlum iam eleC .firT aid -mil aereiduts ed emargorp etlum
-rap aeva rov iiipoc ,uesart eP .nuic -osa iirbmem erac n` ,\cetoilbib ac .fisoI leroiV ,it[erucuB al ieicerG anecs \zae[i]\fn` esupxe elenaoci - 021 - eni\rts rolirutluc i[ rolib
imirp rov i[ vitsef margorp nu ed et ero avetâc ecertep \taop \s iei]aic -icitrap i]r\pm` av nuic\rC [oM ,sotsirH susiI iulunmoD iiret[aN -ixorpa era grubmaH nid aec rai
eliruodaC .nuic\rC [oM iul atiziv -etni i]r\c ienu a]af n` ,eraotisolof -erg cificeps uc iruiclud roli]nap -utS .eirbmeced 52 ep \tirot\br\s -uts irutluc i[ ibmil ed 001 vitam
ed etit\gerp tnus etirefo if rov ec ,tiv\rguz tsof a luroiretnI .etnaser \talocoic ,treif niv ,enaobmob ,csec \c nups arcaS atrA iei]ces ii]ned -âmora mucerp ibmil tnuS„ .etaid
rov erac ,bisruT CS ii]ajagna ert\c -âc elec rai ,tizl\cn` etse ,tatehcrap -erp iam a RANM .canozoc i[ \dlac nid cilobmis tceibo nu etse anaoci -inu n` etaiduts tnus un erac an
rotseca eirucub ed jelirp nu erefo \s irutfar ep ed i]r\c ed etus avet al roli]napicitrap uodac nu tit\g erac ,nit[erc cigrutil lusrevinu -etaC .uraznâP sups a ,“i]\tisrev
-ibazid esrevid ed \refus erac iipoc ec dnof nu urtnep lutupecn` tnus ,nuic\rC ed iuludarb aeraot\br\S -noc ,eler elec ed ailimaf et[ez\p -niifn`er if av \rat\t abmil ed ard
a .ecihisp i]\til sups a ,“irot\mru iina n` et[erc av ,00:91 i[ 00:61 elero ertn` ,eni=m .serpregA mrof -ac is\g rov es ec \pud iamun \ta]
a .snes tseca n` etacifilac erd
 Luni, 15 decembrie 2008
Coman a semnat cu Bra[ovul
FC Bra[ov a reu[it s\ ob]in\ semn\tura por-
tarului D\nu] Coman (foto). ~n vârst\ de 29 de ani,
Coman a fost prezentat oficial la FC Bra[ov, el
semnând un contract pe patru sezoane [i jum\tate.
Coman a debutat `n Liga I la FC Arge[, `n 1998,
`ntr-un meci cu Dinamo. El a mai evoluat un sezon
la Rocar (1998-1999), iar din 2004 s-a transferat
de la FC Arge[ la Rapid, echipa cu care a câ[tigat
de dou\ ori Cupa României.
Dup\ cum informeaz\ site-ul oficial al grup\rii
din Bra[ov, portarul a declarat: „Am ajuns la
Bra[ov pentru c\ mereu mi-am dorit s\ lucrez cu
R\zvan Lucescu [i Dinu Gheorghe. Mi s-a prezen-
tat un proiect viabil, iar Ioan Neculaie este un om
deosebit fa]\ de al]ii cu care am lucrat pân\ acum.
~mi doresc enorm s\ ajung cu FC Bra[ov `n Liga
Campionilor. {tiu c\ aici este o echip\ bun\, iar
valoarea ei cu siguran]\ va cre[te. ~n via]\, pri-
etenia este uneori mai important\ decât banii, iar
eu am ales cu sufletul s\ vin la Bra[ov. Vreau s\
repet aici performan]ele pe care le-am avut `n
Locul 5 `n Europa!
a Handbalistele tricolore au `nvins Croa]ia,
scor 36-33, dup\ prelungiri, `n finala pentru locurile 5-6
la Campionatele Europene de handbal feminin
din Macedonia, [i s-au situat `n final pe pozi]ia a V-a a
Na]ionala feminin\ de handbal a Ro-
mâniei s-a clasat pe locul 5 la Campionatul
European din Macedonia, dup\ ce a `nvins
forma]ia Croa]iei, cu scorul de 36-33 (17-15,
29-29), dup\ prelungiri, sâmb\t\, la Skopje,
`ntr-un meci de clasament. Primele minute
au fost echilibrate, nici una dintre echipe ne-
reu[ind s\ se desprind\ pe tabel\. A f\cut-o
România, la finalul primelor zece minute,
când avea pe tabel\ 6-4. Echipa lui Radu
Voina a reu[it chiar s\ ajung\ la patru goluri
avantaj, 10-6 (‘15), a condus cu 14-11 (‘23) [i
15-12 (‘26), dar Narcisa Lecu[anu a fost
lovit\ destul de tare [i forma]ia noastr\ a
resim]it absen]a ei, fiind egalat\, 15-15 (min.
29). Prin reu[itele lui Geiger [i Amariei,
România a intrat `n avantaj la pauz\, la
scorul de 17-15. La reluare, România se des-
prinde la patru goluri, 20-16 (‘34), `ns\ croa-
tele egaleaz\, 20-20 (‘42), profitând de mai
multe atacuri ratate ale echipei noastre.
Croa]ia a preluat conducerea, `n min. 48, cu
scorul de 23-22, dar echipa noastr\ `ntoarce
din nou scorul, 26-24 (‘51). Scorul basculeaz\
din nou, 27-26 pentru croate (‘54), iar finalul
devine dramatic. Cu toate interven]iile Lu-
mini]ei Dinu, România nu a reu[it s\ tran-
[eze meciul [i s-a ajuns la scorul de 29-29, cu
un atac nefructificat de echipa noastr\, cu 20
de secunde `nainte de final, iar meciul a a-
juns `n prelungiri. Prima repriz\ de prelun-
giri se `ncheie cu bine pentru forma]ia noas-
Sportivii ceferi[ti ie[eni fac performan]\ `n ]ar\ [i `n Europa
S=mb\t\, arena de popice din cadrul bazei
sportive CFR Ia[i a g\zduit Gala Sportului
Ceferist Ie[ean, acolo unde conducerea clubului
moldav [i-a premiat laurea]ii anului 2008, at=t la
individual, c=t [i pe echipe. La manifestarea
urm\rit\ de un public numeros, printre invita]i s-au
aflat viceprimarul ie[ean Romeo Olteanu, direc-
torul DSJ Ia[i, Ion Bucu, directorul Regionalei
CFR C\l\tori Ia[i, Constantin Axinia, directorul
CS{ Unirea Ia[i, Viorel Hudac, gazdele mani-
fest\rii fiind pre[edintele George-Radu Pipa [i vice-
pre[edintele Eduard Spi]\. Prezent=nd succint
realiz\rile anului 2008, George-Radu Pipa a
men]ionat c\ CS CFR Ia[i are, `n componen]a lui,
127 de sportivi legitima]i la seniori, tineret, ju-
niori [i cade]i, la masculin [i feminin, 12 dintre ei
f\c=nd parte din loturile na]ionale. Ace[tia sunt
Gyula Vere[ [i Alin Vreavu - lot na]ional de seniori
la popice; Ion Cercel, Dan Mih\il\ [i Paul Rohotin
- lot na]ional de juniori la popice; Vlad Pihureac,
Simona Ursache [i Paula Chihaia - lot na]ional de
seniori la culturism; Lucian Ani]a - lot na]ional de
juniori la culturism; Benone Marcu - lot na]ional
de seniori la box, Alexandru Marin - lot na]ional
de juniori la box, Alexandra Zm\u - lot na]ional de
copii, cat. 12 ani, la tenis de câmp.
Pe plan interna]ional, putem men]iona medali-
ile cucerite la Campionatele Europene de body-
building clasic de culturi[tii preg\ti]i de Petru
Ciorb\, ei fiind Lucian Ani]a (cel mai bun culturist
junior al Rom=niei pe 2008 `n viziunea federa]iei
de specialitate) [i Vlad Pihureac (desemnat pe
locul 3 `n clasamentul seniorilor [i de FR Cultu-
rism-Fitness). Au mai reu[it s\ fac\ performan]e
Giule[ti. Vreau, `n primul rând, s\-mi dovedesc
valoarea la FC Bra[ov, apoi m\ voi gândi [i la
echipa na]ional\. Ca orice juc\tor, obiectivul meu
este s\ ajung din nou la lot. Stelea este clar un
portar bun, care a demonstrat `n anii petrecu]i `n
România, dar [i `n str\in\tate [i ai ce s\ `nve]i de
la el. Cu siguran]\ o s\ fie o concuren]\ loial\, iar
cel mai bun va ap\ra“.
Bra[ovul giule[tean
Trecerea portarului D\nu] Coman de la Rapid
Bucure[ti la gruparea FC Bra[ov `nt\re[te [i mai
mult gruparea fo[tilor giule[teni care s-au mutat
`n ora[ul de la poalele Tâmpei.
~n afar\ de Coman, `n lotul actual al bra[ove-
nilor se reg\sesc Marius M\ld\r\[anu, Robert
Ilye[, Mugurel Buga, Nicolae Constantin [i
Bogdan Stelea, to]i fotbali[ti care au ap\rat tri-
coul `n alb [i vi[iniu.
tr\, 34-32, `n ciuda faptului c\ a suferit o eli-
minare de 2 minute (Amariei). A doua repri-
z\ de prelungiri, cu dou\ echipe extenuate, a
fost mai bine gestionat\ de echipa României,
care s-a impus cu scorul de 36-33. La Skopje,
`n Sala „Boris Trajkovski“, `ntr-un meci vi-
zionat de 500 de spectatori [i arbitrat de
Hlynur Leifsson [i Anton Palsson (ambii din
Islanda), au evoluat echipele:
pe plan extern boxerul Benone Marcu, tenismena
Alexandra Zm\u, dar [i echipa masculin\ de
popice CFR Olimpia ACB Ia[i, care a adus `n pre-
mier\ un meci de Liga Campionilor `n str\vechea
capital\ a Moldovei.
Tot `n premier\, clubul CFR Ia[i a g\zduit `n
acest an un turneu masculin din cadrul circuitului
„}iriac Trophy“ [i manifestarea „10 pentru Andrei
Pavel“, pe o aren\ de tenis modernizat\, cu 4
terenuri pe zgur\, de cea mai bun\ calitate.
Ierarhiile finale ale clubului ceferist ie[ean,
pentru 2008, au fost:
INDIVIDUAL:
1. Lucian Ani]a (culturism CFR Ia[i, antrenor
Petru Ciorb\);
2. Vlad Pihureac (culturism, Petru Ciorb\);
3. Benone Marcu (box, Nicu Brânzei [i
Constantin Brânzei);
4. Simona Ursache (culturism, Petru Ciorb\);
5. Dumitru Penciuc jr (popice, Ilie B\ia[ [i Ioan
Bi[oc);
6. Florin Opinc\ (popice, Ilie B\ia[);
- Iulian Gabriel Cucu (popice, Ilie B\ia[);
7. Gyula Vere[ (popice, Ilie B\ia[);
- Marius Manea (popice, Ilie B\ia[);
8. Dan Mih\il\ (popice, Ilie B\ia[ [i Ioan
Bi[oc);
- Paul Rohotin (popice, Ilie B\ia[ [i Ioan Bi[oc);
- Alexandra Zm\u (tenis de c=mp, Vergil
Aghion [i Raluca Aghion);
9. Alexandru Pietrariu (popice, Ilie B\ia[ [i
Ioan Bi[oc);
- Bogdan Mihai (popice, Ilie B\ia[ [i Ioan Bi[oc);
Mai mult, pre[edintele clubului FC Bra[ov,
Dinu Gheorghe, a fost conduc\torul grup\rii Rapid
Bucure[ti.
Antrenor principal este R\zvan Lucescu, cel
care a avut un parcurs bun `n Europa, cu forma]ia
din Grant. El `l aduce [i pe preparatorul fizic italian
Diego Longo, cu care a lucrat timp de trei ani la
Rapid Bucure[ti.
Fostele glorii ale Rapidului, `n frunte cu por-
tarul Necula R\ducanu, au declarat c\ sunt deja
fani ai echipei din Bra[ov. ~n aceste condi]ii, supor-
terii clubului nu mai au subiect pentru afec]iunea
lor [i `[i `ndreapt\ aten]ia c\tre Bra[ov. (N.P.)
- România: Lumini]a Dinu, Florentina
Stanciu - Florina Bârsan (1 gol), Carmen
Amariei (7), Daniela Crap (1), Cristina Neagu
(4), Oana Manea (5), Camelia Balint (3),
Valentina Ardean (2), Adina Fiera (6),
Narcisa Lecu[anu (2), Melinda Geiger (5).
Antrenor: Radu Voina.
- Croa]ia: Sanela Knezovic, Jelena Grubi-
sic - Nina Jukopila, Dijana Golubic (3), Tiha-
na Ambros, Anita Gace (2), Maida Arlsla-
nagic (8), Nikica Pusic (3), Martina Pavic (3),
Lidija Horvat (6), Andrea Penezic (4), Kris-
tina Franic (3), Ivana Lovric (1). Antrenor:
Zdravko Zovko.
Ieri-sear\, dup\ `nchiderea edi]iei, finala
competi]iei a fost disputat\ de surprinz\toarea
echip\ a Spania [i de galonata forma]ie a
Norvegiei. ~n semifinalele de s=mb\t\, Spaniei
a reu[it s\ `nving\ surprinz\tor Germania, cu
scorul de 32-29, iar Norvegia a `nvins puter-
nica Na]ional\ a Rusiei, cu scorul de 24-18.
Voina: „Merit\m acest loc 5“
Selec]ionerul Radu Voina a declarat,
sâmb\t\, dup\ victoria `n fa]a Croa]iei, `n
meciul pentru locurile 5-6, c\ elevele sale au
muncit mult [i au demonstrat c\ pot lupta,
men]ionând c\ locul ocupat la Campionatul
European din Macedonia este corect.
„Felicit echipa României pentru victorie.
Dup\ un turneu foarte greu, cu meciuri multe
[i cu zile pu]ine, am reu[it s\ câ[tig\m acest
meci `mpotriva Croa]iei. Oboseala a fost ex-
trem\ pentru toate echipele [i probabil c\ vic-
toria s-a decis pentru echipa mai lucid\“, a ex-
plicat Voina, care a mai spus: „Este `mbucur\-
tor faptul c\ fetele care au venit aici, la un tur-
neu final, pentru prima dat\, au luptat [i au
muncit mult. Pe mine nu m\ intereseaz\ obi-
ectivul. Domnul Ga]u a fost, la rândul s\u, bu-
curos, pentru c\ a v\zut echipa luptând“. (Dan
TEODORESCU, Narcis POHOA}|)
Pre[edintele CS CFR Ia[i, Radu
Pipa (dreapta), l-a premiat [i pe
viceprimarul Romeo Olteanu
10. Alexandru Marin (box, Nicu Brânzei [i
Constantin Brânzei);
- Tudor Marin (box, Nicu Brânzei [i Constantin
Brânzei);
ECHIPE:
1. Echipa de popice seniori (Ilie B\ia[);
2. Echipa de popice juniori (Ilie B\ia[ [i Ioan
Bi[oc);
3. Echipa de popice junioare (Cristina Pascu);
- Echipa feminin\ de kata sincron CFR Ia[i-
Fudo Vatra Dornei (Florin Ro[ca). (D.T.)
Sport 15
PE SCURT
Final de tur
„en-fanfare“ pentru
popicarii ie[eni
~ntr-o partid\ am=nat\ din runda
cu nr. 7, ultima a turului Diviziei
Na]ionale masculine de popice,
s=mb\t\, pe teren propriu, CFR
Olimpia ACB Ia[i a surclasat
echipa Foresta HLV T\lmaciu cu
scorul de 3.448 p.d. - 3.115 p.d. (8-
0 la victorii directe), dup\ o
evolu]ie bun\ a ceferi[tilor lui Ilie
B\ia[, care au avut [i un rezultat
favorabil, de 20-4, la man[e
c=[tigate. La gazde, a revenit, pen-
tru jocurile din prima lig\ a senio-
rilor, [i recentul campion al junio-
riol din Rom=nia, Dumitru
Penciuc jr, care a avut o evolu]ie
excelent\ `n fa]a celui mai bun
popicar al oaspe]ilor, C\lin
Cazacu. Penciuc a recuperat in-
credibil de la 0-2 la man[e [i cu o
diferen]\ de 14 popice dobor=te la
final, dup\ ce a prins c=]iva
„nouari“ `n ultimele lans\ri, [i-a
trecut `n cont prima sa victorie din
acest sezon la „echipa mare“ a
ie[enilor, chiar la primul meci dis-
putat. De la ie[eni s-au mai re-
marcat Gyula Vere[ [i Remus
Antimirescu, ultimul fiind foarte
aproape de a trece grani]a celor
600 p.d., dar un stupid accident la
un deget, `n ultima man[\, atunci
c=nd bila a alunecat [i l-a lovit
peste m=n\, l-a privat de un rezul-
tat foarte bun. Realizatori: - CFR
Ia[i: Vere[ - 589 de popice
dobor=te, Manea - 577, Cercel -
576, Penciuc jr - 579, Opinc\ - 544,
Antimirescu - 583. - Foresta:
Mitru - 542, Dumitrescu - 482,
Bota - 540, Cazacu - 565, Dinic\ -
528, Aldescu - 458. (D.T.)
Spectacol
baschetbalistic
la Sibiu
Runda cu nr. 12 din cadrul
Diviziei A masculine de baschet a
programat s=mb\t\ confruntarea
dintre CSU Atlassib Sibiu - BC
Mure[ T=rgu Mure[, gazdele de pe
malurile Cibinului impun=ndu-se
dup\ un meci de mare spectacol
cu scorul de 102-84. Principalii
marcatori au fost: Bryant 35 pct,
Brandon 21 [i Cortney 14, respec-
tiv Ju Juan Coooley 19, Major 15
[i Haron 15. Singurii juc\tori
rom=ni care au `nscris `n meciul
de la Sibiu au fost Popa-Calot\, 8,
[i Cr\ciun, 4, respectiv Jakab, 9, [i
Trif, 3. Alte rezultate au fost: SCM
“U” Craiova - CSU Municipal
Cuadripol Bra[ov 75-84, CSM
Oradea - BC T=rgovi[te 69-97,
ELBA Timi[oara - „U“ Mobitelco
Cluj 77-72, Energia Rovinari -
Dinamo Bucure[ti 84-81, Gaz
Metan Media[ - Rapid Bucure[ti
73-38, iar BCMUS Arge[ Pite[ti a
stat. (D.T.)
Municipal T=rgovi[te,
succes categoric
pe teren propriu
~n prima lig\ feminin\ de baschet,
`n runda cu nr. 11, la T=rgovi[te,
gazdele de la Municipal MCM din
localitate au c=[tigat `n fa]a
forma]iei CET Govora cu 93-41 [i
r\m=n ne`nvinse `n acest sezon. O
alt\ grupare ne`nvins\ `n acest
campionat este BC Teleorman
Alexandria, care s-a impus `n de-
plasare cu scorul de 77-55, `n fa]a
moldovencelor de la Politehnica
Na]ional Ia[i. Celelalte rezultate
ale etapei de s=mb\t\ au fost:
Olimpia Bucure[ti - CSM „U“
Oradea 67-83, Rapid CFR Marf\
Bucure[ti - „U“ Trustul CRE Cluj
76-62, SCM CS{ „U“ Craiova - „U“
LPS Alba Iulia 102-30, CS{ LMK
Sf. Gheorghe - CSM Satu Mare
83-73, BC ICIM Arad - Sportul
Studen]esc Bucure[ti 97-52. (D.T.)
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y

iiel tiznâlbm` a erac namor lupocsipe ,eiretfelE lutnâfS
imirujerpm` nid iirot\nâV .rol
urcul tseca \maes ed tag\b ua
erac ,tar\pm` ep ta]nuna ua-l i[
urtnep irotijuls taidemi etimirt
a \vitamixorpa arfiC .ednirp l-a
O .005 ed etse i[imirt rolinemao
-nirp a urtnep etsao \tar\veda
atseca lurcuL .mo rugnis nu ed
ed aemet es nairdaH \c \tara
eif \s aiov i[ iulutnâfS aeretup
-a raD .arutpac etaop l` \c rugis
-nâfS ep uaez\p l` erac elelamin
i[` \s etâr\toh uare eiretfelE lut
-\gur raoD .le urtnep a]aiv aed
i[ e]ednâlb ed \tacr\cn` aenuic
-\f a iulutnâfS a erivitsolim ed
ep ecata i-un \s aetseca ac tuc
tsof if rA .nairdaH iul iinemao
-etfelE lutnâfS .lituni lec\m nu
i]ot \csaetrevnoc \s ti[uer a eir
,iul avirtopm` i[imirt ii[atso
ed iala nu uc amoR n` dn=rtni
a ,icia snujA .as amru n` init[erc
anera n` etraom al tidnâso tsof
ed snita ua-s un iiel raD .roliel
-ud iulumO .tanihcn` ua-s I .le
eni]rapa ec nid cimin csecinvoh
n` ,et[evirtopm` es i un iirutan
.csemul lumo ed \rafa
lunmedn` i[ iemam aftreJ
iiriutnâm la tisoboen
n` ,tsof a eiretfelE lutnâfS
amaM .tatipaced ,\mru nid elec
MC -\c \dual ed etnivuc dnitsor ,as
KY
-sep tacelpa a-s ,uezenmuD ert
-om leca n~ .u\s iuluif lupurt et
-ib\s ed \snup\rts tsof a tnem
.\mjaerp n` i]alfa roli[atso eli
-urib ed \saorucub ti[râv\s a-S
-up eC .eiretfelE iulutnâfS a]ni
-ed ae urtnep ticiref iam if aet
-\p\c a eiretfelE \c ludnâg tâc
-eferp A ?ieine]nifs anunuc tat
n` le ed irut\la erucub es \s tar
-utnâfS iiriunz\rp auiZ .irurec
eiretfelE cinecuM ti]nifS iul
aduic n` ,ieirucub a anu etse
-a n` le ed etirefus rolirunihc
-em etse a]niuriB .\]aiv \tsaec
a .\dual ed etatinutropo o uer
8002 eirbmeced 51 ,inuL
-\r l` erac regn` nu etimirT .av
-ihc lucoljim nid tnâfs ep et[ep
-num nu-rtn` ecuda l` i[ rolirun
.amoR ed ereiporpa n` talfa et
-eirpm` es eiretfelE lutnâfS ,iciA
n` el-udnitsor ,eleraif uc et[enet
.irutpircS nid etnivuc iz eraceif
uaejuls l` ecinretup elelaminA
la rots\p nu ep ac uaetorco l` i[
MC
KY
\csaonuc eT \s ac ,nub nu ac
,uezenmuD lunU ,eniT ep i]ot
-utnâm\p elinigram etaot urtn`
,o ,rol elimini ed eT-egnitA .iul
-n` tagob it[e ec aleC ,enâp\tS
lec u\T elemun rai ,\lim urt
i-uda i[ rol tucsonuc l-\f tnâfs
\s ac ,\tnâfs aec aT aiov ert\c
-eda lunU ,eniT ep \csaonuc eT
esal \s i[ ,uezenmuD lutar\v
aec \csaelodi aenuic\nihcn`
-nâvuc it[e enib \c ,eraot\zreip
a nomeroC .“nimA .icev n` tat
aenuic\gur ed timiu sam\r
-ser lutnemom n` ,i[ iulutnâfs
-nese etse erac sele]n` a ,vitcep
-j\rv aeribui :iulumsinit[erc a]
-[erc le i[ eif \s sela A .roli[am
snirprus a-l eiziced \tsaecA .nit
-a a-l i[ nairdaH ep tuc\lpen
,rotpuc n` nomeroC ep tacnur
-n` av i` iul aetraom \c dnâreps
-n` av i` i[ i]nezerp iec ep a[ocirf
-n` a-S .msinit[erc al ed atr\ped
sot\n\s ti[ei a nomeroC .tale[
elinuic\gur nirp rotpuc nid
a taidemI .eiretfelE iulutnâfS
-um nirp esimirP .tatipaced tsof
-us i[ iulegnâs luzetob eicinec
-\r\pm` erps tacelp a u\s lutelf
-eda \csaejuls \s rolirurec ai]
.sotsirH ,tar\pm~ iulutar\v
roleraif lurotiznâlbm~
rolinemao la i[
eiretfelE iulutnâfS elirunihC
-nurop a nairdaH .taunitnoc ua
i[ \]inmet n` tacnura eif \s tic
\c ait[ un raD .\narh \r\f tas\l
-emao artni top un ednu oloca
lutnâfS .iiregn` artni top ,iin
ert\c ed tin\rh tsof a eiretfelE
timiU .tanunim pihc n` regn` nu
le erac ep ,iulutnâfs aeretup ed
-aH ,\csaerotij\rv aredisnoc o
nu ed egel l` \s et[\r\toh naird
-seca ed târât eif \s esal \s i[ lac
-ectla et[\r\toh uezenmuD .at
MC
KY
ratnemucoD 61
iulutar\pm` aemerv n` ti\rt a eiretfelE lucinecuM
etse un elas iiret[an ataD .)831-711( nairdaH
ereiporpa n` tucs\n a-s \c raod mit{ .\tucsonuc
bus tats a as a]aiV .001 iuluna luruj n` ,amoR ed
\cad raihC .levaP lotsopA iulutnâfS aeriud\lbo
,rolirumaeN lulotsopA ep tcerid tucsonuc a-l un
.aitnA ,as amam al ed le erpsed etlum talfa a
lutnâfS ert\c ed \tazetob esesuf atsaecA
erpseD .\nit[erc \nub o are i[ levaP lotsopA
es ec aeec toT .cimin epaorpa mit[ un u\s l\tat
eilimaf o-rtnid aenevorp \c etse enups etaop
uc amrifa etaop es uN .tlan` gnar ed ,\tagob
.un uas nit[erc le i[ are \cad enidutitrec
-\f erac ,namoR iuluirepmI aer
-iret iirednitxe uerg uc \]af aec
nirp \csaerec aec ep i[ ,elairot IHCAGA nairdA ed
.rolicinecum iulegnâs aerasr\v
-n` sam\r a eiretfelE lutnâfS
aerod un i[ nâg\p are nairdaH .\tat ed nafro eir\lipoc nid \c
-irapsid :urcul rugnis nu tâced
atpaerd n` tucserc a-l as amaM
i]lum mucerP .rolinit[erc ai] erps tamurdn` a-l i[ \]niderc
n` tcerid et[evol ,i]ar\pm` i]la .ieilehgnavE a \tar\veda aelac
-a nu etimirt i[~ .iiciresiB iiredil al apicitrap eiretfelE lur\nâT
-erutpac l` \s ,xileF ep ,taiporp tsof a ednu ,it[eciresib elebjuls
l` xileF .eiretfelE lutnâfS ep ez -oR lupocsipeihra ed tacramer
eiretfelE lutnâfS ep et[enlâtn` -ecu esesuf atsecA .tihcinA ,iem
-uc o aeni] atseca dnâc icnuta lotsopA iulutnâfS la tcerid cin
\tar\veda ed timiU .eratnâv ep iroesed aiu]\vop l` lE .levaP
es xileF ,\nit[erc \rut\]\vn` ed lujaruc alfusni i` i[ eiretfelE
\c titnima eiuberT .et[etrevnoc .sotsirH ep isirutr\m L-a MC
KY
uaet[onuc es \daoirep aeca n`
.init[erc erpsed irurcul eni]up
-noc are eina[\tr\pm~ atnâfS ina ed 02 al pocsipE
-utir msilabinac nu uc \tadnuf
-am uc \nit[erc aetsogard ,cila ,\tibesoed \nvâr uc dnijulS
\caf \s edeper egnuja eiretfelE
etseca n~ .esaoi]necil ir\tsefin
-edisnoc uare iinit[erc ,ii]idnoc -id tinotorih dniif ,relc nid etrap
rar etraoF .ina 51 raod al noca
ed iilanimirc tâced i\r iam i]ar
-juls ae]esumurf dnâz\V .dnâr -si n` zac ed leftsa nu minlâtn`
-râv ,\luger eD .iiciresiB airot
-s\p ae]ednâlb i[ enit[erc roleb
nid ecert xileF ,eiretfelE iulurot ainotorih urtnep \minim ats
n` ,ina ed 02 ed are nocaid urtn`
-sus a aec n` rolirasrevda ar\bat
-urd ep \zaetob eS .rolirot\ni] .ei]pecxe o es-udn=c\f zac tseca
-[onuc i[` tihcinA lupocsipeihrA
,tar\pm` al erecraotn` ed lum
.eiretfelE iulupocsipe anâm bus etse \c ait[ i[ lucinecu enib aet
.iul atsrâv urtnep rutam etraof
ele]nioven ,lutsop ,aenuic\guR
aeritrevnoC -ucn` uare eiretfelE iulur\nât
i[ enuic\gur nirp -nurt\p \]negiletni o ed etanun
\cinretup etsogard o i[ eraot\z
nomeroC :etsogard irurad etsecA .inemao urtnep
-iretfelE iulutnâfS elirunihC if uaetup un uezenmuD iul ela
-rus dom n~ .etilpmuc tsof ua e -âma icin i[ aeredev uc etucert
a nairdaH lutar\pm` ,rot\znirp -it[erC .uizrât iam urtnep etan
-n~ .iulutats eligel etsep tucert ii]ucesrep ed emerv o uai\rt iin
ed are eiretfelE lutnâfS t=curt erac i]lum ed lutsed uare i[
eif \s tiubert if ra ,namor maen -sirH ed edepel es \s uaegnuja
.eratipaced nirp tcerid tatucexe nirP .rolirunihc azuac nid ,sot
\s tiudnâr a uezenmuD ,\sn~ mo nu ed eioven are ,eramru
\s i]lum ac urtnep tiunihc eif -uc nu edesop \s erac ,libapac
animul le nirp \csaednâbod i[ erat \]niderc o ,cinretup tnâv
\saomiaf iam aeC .ie]niderc -ad etsecA .iirisirutr\m lujaruc
-uhrape a aec tsof a eritrevnoc -E iulutnâfS ela ralc uare irur
esâr\toh nairdaH .nomeroC iul ina 81 al ,eramru nirP .eiretfel
-rtn` tacnura eif \s eiretfelE ac ina ed 02 al rai ,toerp egnuja
.e]ilus uc nilp snicn` rotpuc nu -irillI la pocsipe tinotorih etse
ed tiut\fs eiziced \tsaeca esauL aciderp eiretfelE lutnâfS .iuluc
-nura if a ed etnian~ .nomeroC -oi]pecxe lutot uc dom nu-rtn`
-etfelE iulutnâfS ,urtnu\n` tac -nirp \cuda \s libapac arE .lan
al tanmadnoc iur\ciro ac ,eir ed icez eratnâvuc \rugnis o-rt
-lu o al lutperd era erac etraom .\]niderc atpaerd al etelfus
luzag\r tad a-s i ,\]nirod \mit rots\p nu aednâbod aciresiB
le ,leftsA .enuic\gur o itsor a ed .tibesoed
:etnivuc eleraot\mru titpo[ a
esusiI enmaoD ,csemu]lum i]~„ aeritrevnoC
\c ,uem luezenmuD ,esaotsirH
-ub aetâta ed ticindervn` ia-m
xileF :tnâvuc nirp
aec aT anâm uc ic\c ;i]\t\n einmod al aerinev uc \tadO
-âta adb\r a tir\tn` ia-m erat -epmi ,nairdaH iulutar\pm` a
lec u\T elemun urtnep ,aet rot\cudnoc nu aednâbod luir
rec nid \tuac muca ,iceD .tnâfs -ot rad ,it[emul elec n` tupecirp
aem arpusa tiut\fs ua ec izev i[ -vohud elec n` rot\csonucen lat
-elfus et[ev\bzi ,cs\ru \m ec iec n` tinijirps a nairdaH .it[ecin
ed i[ rol elirut\pe]n` ed uem lut -\r\pm` elebma laxodarap dom
,et[ez\p \m iulegnâs ii]abr\b -ir\tn` nirp \csaemul aec eP .ii]
 CM
YK

Mar]i, 16 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 292 (1193) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR ECONOMIC ROMÂNIA ~N UE

45 de mine
Vladimir Imobiliarele,
vor fi `nchise
Soloviov, `nc\ doi ani
[i ecologizate
filosoful iert\rii `n criz\
`n 2009
PAGINA 16 PAGINA 5 PAGINA 7

„De dou\ secole, M\n\stirea Lep[a

binecuvinteaz\ plaiurile Vrancei“
De aproape 220 de ani, pe v\ile abrupte
ale râului Putna, `ntr-o mic\ sih\strie de
codru, se ridic\ rug\ciuni c\tre
Dumnezeu. Aflându-[i `nceputurile prin
str\dania marelui tr\itor [i Sfânt Vasile
de la Poiana M\rului, M\n\stirea Lep[a
a trecut prin mai multe `ncerc\ri, dar a
supravie]uit de fiecare dat\, ast\zi
num\rându-se printre cele 30 de
a[ez\minte monahale din Episcopia
Buz\ului [i Vrancei. De dou\ secole,
clopotul m\n\stirii m\soar\ timpul pe RELIGIOS
plaiurile mioritice ale Mun]ilor Vrancei, SLUJB| ARHIEREASC| LA M|N|S-
lucrând cu toat\ str\duin]a pentru TIREA „SFÂNTUL ANDREI“ DIN
men]inerea tradi]iei monahale române[ti BASARABIA: Peste 200 de credin-
cio[i basarabeni au participat
[i p\strând aprins\, ne`ncetat, candela s=mb\t\ la Sfânta Liturghie ofi-
de rug\ciune de pe aceste meleaguri. ciat\ de IPS Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, [i IPS
Citi]i `n pagina 9 Petru, Mitropolitul Basarabiei [i
Exarh al Plaiurilor, la M\n\stirea
„Sfântul Andrei“ din Chi[in\u.
Pagina 2

SOCIAL
RAPORT - PENITENCIARELE DIN
ROM+NIA SUNT SUPRAPOPULATE:
Comisia Antitortur\ a Consiliu-
lui Europei, care a vizitat câteva
penitenciare din România,
a aten]ionat c\ acestea sunt
suprapopulate, iar de]inu]ii
petrec aproape tot timpul
`n celule, autorit\]ile române CM
ar\tând c\, `n urma legii YK

privind executarea pedepselor,

CM situa]ia s-a `mbun\t\]it.
YK
Pagina 4

Sprijin pentru
o biseric\ `nchinat\
eroilor români
~n ora[ul Most - Cehia - se va con-
strui o biseric\ româneasc\, `n me-
moria celor aproximativ 40.000 de
solda]i români, care [i-au dat via]a pe
teritoriul Cehoslovaciei, `n cele dou\
r\zboaie mondiale.
~ntrucât `n anul 2010 se vor
`mplini 65 de ani de la `ncheierea
celui de-al Doilea R\zboi Mondial,
se dore[te finalizarea [i sfin]irea a-
cestui a[ez\mânt ortodox, ca o m\r-
turie vie a spiritului de jertfelnicie a
poporului român [i, `n acela[i timp,
ca o expresie a spiritualit\]ii româ-
ne[ti `n centrul Europei.
To]i cei care doresc s\ se al\ture
Patriarhiei Române, contribuind la
`mplinirea acestui act sfânt de cin-
stire a eroilor neamului românesc,
pot depune sume de bani `n urm\-
toarele conturi ale Patriarhiei Ro-
mâne, cu men]iunea „Pentru biseri-
ca din Most“:
Patriarhia Român\ -
Misiune social\ [i cultural\
RO31RNCB0075004895030117
(cont `n lei) [i
RO04RNCB0075004895030118
(cont `n euro).
Emil Boc, noul premier desemnat al Rom=niei
Pre[edintele Traian B\sescu
a anun]at, ieri, c\ l-a desemnat
pe Emil Boc pentru postul de
prim-ministru, c\ a luat not\ de
retragerea lui Theodor Stolojan,
precum [i c\ va semna decretele
privind retragerea desemn\rii
acestuia [i nominalizarea lui
Boc. „Am luat not\ de depune-
rea mandatului (al lui Stolojan,
nota red.) [i, `n acela[i timp, `mi
exercit atributul constitu]ional
de a desemna un nou candidat“,
a spus [eful statului. El a preci-
zat c\, dup\ declara]ie, va semna
decretele de anulare a mandatu-
lui `ncredin]at lui Stolojan [i va
emite un nou decret prin care
calitatea de nou premier desem-
nat va reveni lui Emil Boc. ~n-
trebat `n leg\tur\ cu motivele
retragerii lui Stolojan, B\sescu
a spus c\ singurul om care poate
da explica]ii despre retragere
Rom=nii au nevoie, `n continuare, de pa[aport la intrarea `n Elve]ia
MAE a anun]at c\ adera-
rea Confedera]iei Elve]iene
la Acordul Schengen implic\
mai multe consecin]e pentru
cet\]enii români care doresc
s\ c\l\toreasc\ `n aceast\
]ar\, printre care faptul c\
intrarea pe teritoriul elve-
este Stolojan `nsu[i. „Nu doresc
s\ v\ explic eu motivele pe care
el le-a invocat, e problema dân-
sului, eu iau act de decizia dân-
sului“, a precizat pre[edintele.
Conform legii, Boc are la dispo-
zi]ie 15 zile pentru a renun]a la
func]ia de primar al municipiu-
lui Cluj-Napoca, pe care o de]ine
`n prezent. Theodor Stolojan a a-
nun]at, ieri, c\ [i-a depus man-
datul de premier la pre[edinte,
afirmând c\ a decis s\ dea o spe-
ran]\ tinerei genera]ii de politi-
cieni, care s\ intre `n politic\ la
nivel de vârf. „Argumentul meu
este c\ cei doi pre[edin]i care au
semnat parteneriatul trebuie s\
`[i asume garan]ia asum\rii a-
cestui parteneriat prin cele dou\
func]ii de prim-ministru [i de
pre[edinte al Senatului“, a spus
Stolojan. a
]ian se face, `n continuare, pe
baza pa[aportului turistic.
MAE reaminte[te c\ nu este
permis\ intrarea pe baza
c\r]ii de identitate, `ntrucât
Elve]ia nu este ]ar\ mem-
br\ a UE, iar acordul UE-
Elve]ia, aflat `n vigoare, nu
prive[te `nc\ România. De
asemenea, MAE reaminte[-
te c\ la frontiera elve]ian\
se men]in controalele vama-
le, Confedera]ia Elve]ian\
p\strându-[i acest drept.
Ministerul de Externe rea-
minte[te c\, `ncepând cu da-
POLITIC
PDL {I PSD - ALIA}I LA GUVERNA-
RE, INAMICI LA PREZIDEN}IALE:
De[i au f\cut pace pentru a
ajunge la putere, PDL [i PSD se
preg\tesc de confruntare la
alegerile preziden]iale. De[i nu
au anun]at `nc\ un candidat pro-
priu, pesedi[tii vor `ncerca s\-l
`nving\ pe Traian B\sescu `n
2009. Alia]ii la guvernare au con-
venit s\ dea Ministerul Justi]iei
unui independent.
Pagina 13
CULTUR|
„GENERA}II ~NTREGI SE VOR
GHIDA DUP| ISTORIA CRITIC| A
LUI MANOLESCU“: Academicianul
Nicolae Manolescu a afirmat,
vineri, c\ prin „Istoria critic\ a
literaturii române“ a dorit s\ re-
pun\ `n drepturi spiritul istoric.
Criticul s-a angajat ca, atunci
când va ajunge la concluzia c\
s-a `n[elat `n ceea ce-i prive[te pe
cei recenza]i sau absen]i, s\
`ndrepte eventualele erori.
ta de 12 decembrie, Confe- Pagina 14
dera]ia Elve]ian\ s-a al\tu-
rat celor 24 de state membre
ale Acordului Schengen prin
punerea `n aplicare a acor-
durilor de asociere a Elve]iei
la Spa]iul Schengen [i la
Conven]ia de la Dublin. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN| „
„LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Actualitatea religioas\ Mar]i, 16 decembrie 2008

PE SCURT Centrul de asisten]\ medical\ [i spiritual\

Vremea colindelor
a Biserica „Sfânta Parascheva“
din Ia[i a g\zduit duminic\, 15
decembrie a.c., `ncepând cu ora
17:00, un concert de colinde sus-
]inut de Corul „Camerata“ [i de
grupul psaltic al parohiei, format
din tineri de la Seminarul Teo-
logic Liceal Ortodox „Sfântul Va-
sile cel Mare“ [i de la Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i. Corul
„Camerata“, condus de dirijoarea
Consuela Radu }aga, a inter-
pretat 23 de colinde, iar forma]ia
de muzic\ psaltic\ a interpretat
12 piese tradi]ionale, dar [i Ca-
tavasiile Na[terii Domnului.
„Concertul de colinde constituie
un mod deosebit de preg\tire
pentru marea [i luminoasa s\r-
b\toare a ~ntrup\rii Fiului lui
Dumnezeu. Colindele sunt foarte
vechi [i s-au format `n timp, `n-
cât noi nu [tim care sunt autorii
colindelor. ~i cunoa[tem doar pe
cei mai noi, care au alc\tuit co-
linde dup\ modelul celor mai
vechi“, le-a vorbit pr. conf. dr.
Ion Vicovan, parohul Bisericii
„Sfânta Parascheva“, enoria[ilor
prezen]i. (C.C.)
„Spiridonia“, inaugurat la Gala]i
S\pt\m=na trecut\, `n ziua de pr\znuire a
Sf=ntului Ierarh Spiridon, ap\r\tor al Orto-
doxiei [i model de d\ruire [i jertfelnicie cre[-
tin\, tr\itor `n veacul al IV-lea, la biserica
g\l\]ean\ ocrotit\ de acest sf=nt a fost slujb\
arhiereasc\. Sf=nta Liturghie a fost oficiat\
de Preasfin]itul Episcop Casian. Ctitorie a
breslei cizmarilor [i a altor binef\c\tori de la
`nceputul secolului al XIX-lea, `n vremea
domniei lui Scarlat Calimachi, biserica ad\-
poste[te una dintre cele mai vechi icoane f\-
c\toare de minuni ale Sf=ntului Spiridon, fe-
recat\ `n argint. ~n ultimii ani, mai exact din
2006, complexul parohial a c\p\tat noi di-
mensiuni prin `nfiin]area unui Ceentru cultu-
ral [i dee patrimooniu, care ad\poste[te c\r]i, i-
coane, obiecte de cult [i vechi ve[minte biseri-
ce[ti, precum [i o sal\ multifunc]ional\, dota-
t\ cu bibliotec\ [i acces la internet, pentru co-
piii [i tinerii din parohie.
Cu ocazia hramului bisericii din acest an,
PS Casian al Dun\rii de Jos i-a felicitat pe
slujitorii [i credincio[ii acestei enorii pentru
dragostea [i dinamismul ar\tate `n activita-
Slujb\ arhiereasc\ la M\n\stirea
tea social-filantropic\, prin care se `nnoad\
firul `ntrerupt mai bine de 50 de ani al cele-
brei Spiridonii de la Gala]i, care a ajutat [i a
sprijinit pe to]i cei ce c\lcau pragul acestei bi-
serici [i parohii.
Dup\ slujb\, ierarhul locului a binecuv=ntat
[i a inaugurat Ceentrul dee asisteen]\ meediccal\
[i spiritual\ Spiridoonia, care cuprinde o can-
tin\ social\ cu o capacitate de 50 de persoa-
ne, precum [i o mini-clinic\ pentru acordarea
de consulta]ii medicale gratuite [i fizioterapie
`n beneficiul credicio[ilor din parohie. „Acest
centru filantropic, `nchinat Sf. Spiridon, se `n-
noie[te `n fiecare zi. Preo]ii slujitori ai acestei urm\re[te asistarea [i cre[terea calit\]ii vie-
parohii s-au `ngrijit de a p\stra `nv\]\tura pe ]ii a 30 de copii (cu vârste cuprinse `ntre 6 [i
care marele Ierarh Spiridon a transmis-o 15 ani) afla]i `ntr-o situa]ie de risc social. Pro-
cre[tinilor. Centrele de aici nu sunt inven]ia iectul beneficiaz\ de finan]are de la Ministee-
noastr\, a oamenilor, ci sunt pildele pe care rul Munccii, Soolidarit\]ii Soocialee [i Egalit\]ii
ni le-au l\sat sfin]ii. Programele parohiei `m- dee {ansee, preecum [i din foondurilee struccturalee
br\]i[eaz\ deodat\ b\tr=nii, [i tinerii, [i bol- euroopeenee, Proogramul PHARE 2004-22006: Cooe-
navii“, a subliniat `n cuv=ntul s\u, PS Epis- ziunee econoomicc\ [i soocial\. Lucr\rile de con-
cop Casian. Ultimul obiectiv social al acestei struc]ie [i amenajare la acest centru de zi pen-
parohii, a c\rei construc]ie a `nceput `n anul tru copii se estimeaz\ a se finaliza la data de
2008, este Ceentrul dee zi „Sf. Spiridoon“, care 30 noiembrie 2009. a
xe Române au vizitat apoi M\-
n\stirea „Sfânta Teodora de la
Sihla“, din comuna Ulmu, ju-
de]ul Chi[in\u. M\n\stirea

a ~n sala Teatrului Liric „Elena

Teodorinii“, din Craiova a avut
loc, pe 14 decembrie ac., un con-
cert de colinde cu caracter uma-
nitar, destinat familiilor lipsite
de ad\post din jude]ul Dolj. La
acest\ ac]iune umanitar\ au
r\spuns: Corul seminarului Te-
ologic „Sfântul Grigorie Teolo-
gul“ din Craiova, Corul mimico-
gestual „Anghelos“, organizat de
Funda]ia mitropolitan\ Vasilia-
da, Corul Facult\]ii de Teologie
din Craiova, Cvartetul „Armo-
nia“ din cadrul Filarmonicii Ol-
tenia, Corul preo]ilor din Mitro-
polia Olteniei, Corul sec]iei de
muzic\ din cadrul Facult\]ii de
litere din Craiova. Concertul a
fost organizat de Asocia]ia „Ha-
bitat pentru umanitate“, o orga-
niza]ie nonprofit cu caracter
cre[tin, `nfiin]at\ la Craiova, `n
anul 2004. Aceasta are ca scop
sprijinirea familiilor cu posi-
bilit\]i precare `n vederea con-
struirii de locuin]e. (I.A.)
a S\pt\m=na trecut\, pe 11
decembrie, `n sala de specta-
cole a Colegiul Na]ional Peda-
gogic „Costache Negri“ din Ga-
la]i, a avut loc concertul de
Cr\ciun al Coralei „Camerata
Juventus“. Evenimentul s-a
desf\[urat `n prezen]a Episco-
pului Dun\rii de Jos, PS Casi-
an, care, la sf=r[itul programu-
lui, a oferit dirijorilor coralei
medalia jubiliar\ a Seminaru-
lui Teologic „Sf. Ap. Andrei“ [i
i-a felicitat pentru prestigioasa
activitate artistic\ [i cultural\
desf\[urat\. Corul mixt „Ca-
merata Juventus“ a fost `nfiin-
]at la 10 decembrie 1994.
a Grupuri de colind\tori se `n-
tâlnesc `ncep=nd de ieri, 15 de-
cembrie, p=n\ joi, 18 decem-
brie, [i `n cadrul Episcopiei
Sloboziei [i C\l\ra[ilor. ~ntâl-
nirea `n credin]\ va avea loc `n
amfiteatrul Centrului Social,
reunind mai multe grupuri
corale, printre care amintim:
Corul Seminarului Teologic
„Sfântul Ioan Gur\ de Aur“,
din Slobozia, Corala Catedralei
episcopale din Slobozia, trei
grupuri corale ale Liceului de
Art\ „Ionel Perlea“, din acela[i
ora[, Corul diaconilor [i Cora-
lele preo]e[ti ale Protopopiate-
lor C\l\ra[i [i Urziceni. Penul-
tima sear\ de `ntâlnire pentru
colinde se va adresa b\trâni-
lor, pentru ca [irul evenimen-
tului s\ fie `ncheiat cu partici-
parea publicului larg la acest
evenimet. a
„Sfântul Andrei“ din Basarabia
a Peste 200 de credincio[i basarabeni au participat s=mb\t\
la Sfânta Liturghie arhiereasc\ oficiat\ de IPS Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, [i IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei
[i Exarh al Plaiurilor, la M\n\stirea „Sfântul Andrei“ din Chi[in\u a
de Constantin CIOFU
Basarabenii pe stil vechi l-au
s\rb\torit sâmb\t\, 13 de-
cembrie a.c., pe Sfântul An-
drei, Apostolul românilor. Cu
acest prilej, ~nalt Preasfin]itul
P\rinte Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, a oficiat
Sfânta Liturghie al\turi de ~-
nalt Preasfin]itul P\rinte Pe-
tru, Mitropolitul Basarabiei [i
Exarh al Plaiurilor, `nconju-
ra]i de un sobor de 27 de preo]i
[i diaconi, la M\n\stirea
„Sfântul Andrei“, aflat\ `n
cartierul Durle[ti din Chi[i-
n\u (foto). R\spunsurile la
stran\ au fost date de un cor
format din studen]i ai Facul-
t\]ii de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ [i ai Uni-
versit\]ii de Arte „George E-
nescu“, din Ia[i.
„Slujind `n M\n\stirea
«Sfântul Andrei»,
am avut sim]\mântul
[ederii mele acas\“
~n cadrul Sfintei Liturghii,
IPS Teofan l-a hirotonit preot
pe diaconul Andrei Deleu, se-
cretarul Mitropoliei Basarabi-
ei. La slujba de hram a M\n\s-
tirii „Sfântul Andrei“ au parti-
cipat, pe lâng\ cei peste 200 de
credincio[i, PS Anton Co[a, E-
piscopul catolicilor din Moldo-
va, ambasadorul României la
Manifest\ri cultural-rreligioase, `n Episcopia R=mnicului
Ca `n fiecare an, cu prilejul
sfintelor s\rb\tori ale Na[terii
Domnului, la ini]iativa Sectoru-
lui Cultural al Episcopiei Râmni-
cului, Centrul Eparhial organi-
zeaz\ o serie de concerte de colin-
de pentru credincio[ii din jude]ul
Vâlcea. Pe lâng\ aceste concerte,
„Sfântul Andrei“ se afl\ sub
jurisdic]ia canonic\ a Mitro-
poliei Basarabiei [i a fost `nfi-
in]at\ cu binecuvântarea IPS
Petru, `n anul 2002, de p\rin-
tele Andrei Caram\l\u, care a
venit de la Gala]i. ~n anul
2003 au fost demarate lucr\ri-
le la biserica actual\ a m\n\s-
Chi[in\u, Filip Teodorescu, ferit celor trei ierarhi prezen]i
dar [i autorit\]i locale [i cen- câte o ]es\tur\ cu Maica Dom- tirii. La `nceput, slujbele s-au
trale. ~n cuvântul de `nv\]\tu- oficiat `ntr-un garaj, ulterior
nului. Mitropolitul Moldovei [i
r\ adresat credincio[ilor pre- fiind ridicat\ o construc]ie din
Bucovinei s-a `ntâlnit apoi cu piatr\, unde se sluje[te [i as-
zen]i, IPS Mitropolit Teofan a eroii R\zboiului pentru Ap\-
eviden]iat câteva aspecte din t\zi. P\rintele stare] a reu[it,
rarea Independen]ei [i Inte- cu ajutorul lui Dumnezeu, s\
via]a Sfântului Andrei, Aposto- grit\]ii Teritoriale a Republi-
lul românilor, manifest=ndu-[i ridice, pe lâng\ sfântul l\ca[
cii Moldova, din 1992, [i i-a bi- de cult, un aghiazmatar [i cl\-
bucuria de a se afla pe terito- necuvântat. A urmat o agap\
riul basarabean: „Rev\zându-l direa st\re]iei. Din lips\ de
pe IPS Petru, slujind ast\zi `n cre[tin\ unde a avut loc un re- fonduri, cele dou\ clopote ale
cital de colinde [i poezii. Cei m\n\stirii au fost improviza-
M\n\stirea «Sfântul Andrei»,
am avut sim]\mântul [ederii doi ierarhi ai Bisericii Ortodo- te dintr-un tub de oxigen. a
mele acas\. Acesta `mi este
gândul, c\ m\ aflu acas\, c\
m\ aflu printre ai mei. Apropi-
indu-se s\rb\toarea Na[terii
Domnului, n\d\jduiesc ca to]i
basarabenii s\ `n]eleag\, s\
simt\ [i s\ tr\iasc\ semnifica-
]ia coborârii lui Dumnezeu ca
omul s\ aib\ posibilitatea s\
se urce la cer“.
Clopotele m\n\stirii,
improvizate dintr-un
tub de oxigen
La finalul Sfintei Liturghii,
IPS Petru a acordat distinc]ii
de vrednicie deputatului Vlad
Filat, primarului Chi[in\ului,
Dorin Chirtoac\, [i altor perso-
nalit\]i care au ajutat la ridi-
carea M\n\stirii „Sfântul An-
drei“. IPS Teofan a oferit IPS
Petru [i arhimandritului An-
drei Caram\l\u, stare]ul m\-
n\stirii, câte o icoan\ cu Sfân-
ta Parascheva. La rândul s\u,
arhim. Andrei Caram\l\u a o-
la Centrul Eparhial al Episcopiei Tradi]ionale Vâlcea, respectiv o Seminarului Teologic „Sfântul
Râmnicului, `n Sala de festivit\]i expozi]ie de icoane intitulat\ „I- Nicolae“ din Râmnicu Vâlcea, `n
a Complexului Cultural-Religios coana sufletului meu“ [i un spec- Catedrala episcopal\.
„Antim Ivireanul“, vor avea loc [i tacol de datini [i obiceiuri de Cr\- Ultima sear\ de colinde va fi
dou\ manifest\ri cultural-religi- ciun, „Din mo[i str\mo[i“. duminic\, 21 decembrie a.c., la
oase realizate `n colaborare cu Men]ion\m c\ sâmb\t\, 13 ora 17:00, c=nd va concerta Co-
Centrul jude]ean pentru Conser- decembrie, a avut loc un concert rala Catedralei episcopale din
varea [i Valorificarea Culturii de colinde sus]inut de Corala Râmnicu Vâlcea. a

„Martirii se aseam\n\ cel mai mult
cu Hristos Cel r\stignit [i `nviat“
a Biserica „Sfântul Elefterie“ din Capital\ [i-a s\rb\torit ieri hramul a S\rb\toarea
a `nceput de asear\ cu slujba Vecerniei, la care a asistat [i Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel
a La sfâr[it, Preafericirea Sa a ]inut un cuvânt de `nv\]\tur\, apoi a premiat câ]iva
credincio[i pentru grija lor fa]\ de sfântul l\ca[ a Sfânta Liturghie a fost oficiat\ ieri de
PS Vincen]iu Ploie[teanul, Episcop-Vicar Patriarhal, `mpreun\ cu un sobor de preo]i [i diaconi a
„Martirii biruiesc
de diac. George p\catul [i moartea prin
ANICULOAIE puterea lui Hristos“
Hramul Catedralei din Pia]a
Operei care are ca ocrotitor pe
Sfântul Sfin]it Mucenic Elefterie a
`nceput duminic\, 14 decembrie, cu
slujba Vecerniei [i a Litiei, urmat\
de Acatistul Sf. Mc. Elefterie. La
slujba oficiat\ de cei patru preo]i ai
bisericii, `mpreun\ cu al]i preo]i in-
vita]i de la parohiile din jur, `n
prezen]a a numero[i credincio[i, a
asistat [i P\rintele Patriarh Da-
niel. Cu aceast\ ocazie, la sfâr[itul
slujbei de sear\, Preafericirea Sa a
vorbit despre via]a Sfântului
Elefterie, despre locul binecuvântat
pe care `l au martirii `n apropierea
tronului lui Dumnezeu [i despre
faptul c\ majoritatea sfin]ilor din
calendarul ortodox sunt martiri
pentru Hristos. „~n martiri este pu-
terea lui Hristos, puterea iubirii mi-
lostive, puterea iert\toare, care nu e
o simpl\ component\ a unei filosofii
frumoase. Puterea de a ierta pe du[-
mani nu este pur omeneasc\, este
darul prezen]ei iubirii milostive, ier-
t\toare, a lui Hristos `n via]a omu-
lui“, a spus Patriarhul nostru, care a
ar\tat c\, `n general, omul p\c\tos
este `nclinat s\ se r\zbune, s\ r\s-
pund\ la r\u cu r\u, pe când omul
sfânt blocheaz\ r\ul prin bine, blo-
cheaz\ violen]a printr-o atitudine
pa[nic\. Dar aceast\ putere de a nu
r\spunde la r\u cu r\u [i la ur\ cu
ur\ este dat\ de Duhul Sfânt. De
aceea, `n mod surprinz\tor, dar jus-
tificat, sfin]ii mucenici sunt numi]i
„buni biruitori“.
Ce au biruit dac\ ei au fost omo-
râ]i, ne-a explicat P\rintele Patri-
arh: „Sunt biruitori `n Duhul Sfânt.
Au biruit duhul lumesc al omului
c\zut prin faptul c\ nu r\spund la
ur\ cu ur\, ci m\rturisesc adev\rul
`n fa]a oric\rei minciuni [i `n[el\-
torii. Ei se aseam\n\ cel mai mult
cu Hristos Cel r\stignit [i `nviat. {i
cum Hristos a biruit p\catul, nu
`nmul]indu-l, ci curmându-l, tot a[a
[i sfin]ii mucenici m\rturisitori sunt
buni biruitori. ~n aparen]\ ei au fost
birui]i, dar doar de o putere fizic\, a
sabiei, de o putere lumeasc\, `ns\
au fost biruitori printr-o putere
dumnezeiasc\, cereasc\“.
Mar]i, 16 decembrie 2008
Citind cu aten]ie via]a Sfântului
Elefterie, se vede chipul martirului
sau al mucenicului, `n care este
lucr\tor duhul lui Hristos `n modul
cel mai intens [i mai luminos. Cin-
stim pe sfin]ii mucenici sau martiri
pentru c\ au ar\tat iubirea cea mai
mare pentru Hristos. Nimeni nu are
iubire mai mare decât s\ `[i pun\
via]a sa pentru cel pe care `l iube[te.
Sfântul sfin]it mucenic Elefterie,
ca to]i sfin]ii martiri, este pentru noi
un „prilej de a `nv\]a c\ `n orice
vreme trebuie s\ fim credincio[i, nu
numai atunci când ne merge bine. {i
`n vreme de bucurie, [i `n vreme de
necaz, `n vreme de binefacere [i `n
vreme de `ncercare. Aceast\ credin-
cio[ie, fidelitate fa]\ de Hristos, se
r\spl\te[te cu mântuirea, bucuria [i
slava ve[nic\ pe care Hristos le
d\ruie[te celor ce L-au iubit sau L-
au m\rturisit pe El `n lume“, a con-
tinuat Patriarhul, care a precizat c\,
`n calendarul nostru, cei mai nu-
mero[i sfin]i sunt martirii, apoi vin
cuvio[ii [i celelalte categorii. „Bise-
rica, de-a lungul veacurilor, a suferit
foarte mult. Dar dup\ cum Hristos a
biruit p\catul [i moartea, tot a[a
martirii [i sfin]ii `n general biruiesc
p\catul [i moartea prin puterea lui
Hristos care lucreaz\ `n ei prin
Duhul Sfânt“, a conchis Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române.
Mo[tele Sfântului
Elefterie vor veni `n
Biserica din Pia]a Operei
Pentru ca acest sf=nt l\ca[ s\
devin\ din ce `n ce mai mult un loc
de rug\ciune, „un loc de cult [i de
cultur\ cre[tin\“, o biseric\ mi-
sionar\, Patriarhul Daniel a bine-
cuv=ntat aducerea unei p\rticele
din moa[tele Sfântului Elefterie de
la M\n\stirea }ig\ne[ti.
Patriarhul românilor a felicitat
consiliul [i comitetul parohial, dar [i
pe preo]ii slujitori, pentru `noirile a-
duse bisericii [i a binecuvântat lu-
cr\rile care vor urma, cur\]irea pic-
turii, refacerea demisolului, rugân-
du-l pe Sfântul Elefterie s\ `i ajute.
De altfel, Arhiepiscopia Bucu-
re[tilor, prin Arhip\storul ei, PF
Daniel, a oferit diplome de merit
mai multor fii duhovnice[ti ai paro-
hiei, pentru modul `n care s-au
`ngrijit de Casa Domnului. P\rin-
tele paroh Valer Ulican a citit nu-
mele celor premia]i, iar P\rintele
Patriarh a `nmânat diplomele. Din-
tre ace[tia `i amintim pe Cristian
D\rm\nescu, Petru Dan Floroiu,
Valeriu Stoica, Teofil Teaca, C\lin
Ionescu, Silvia Bejan.
P\rintele Valer Ulican, parohul
bisericii, care este [i consilier patri-
arhal - coordonator al Tipografiei In-
stitutului Biblic [i de Misiune al Bi-
sericii Ortodoxe Rom=ne, a mul]umit
~ntâist\t\torului Bisericii Ortodoxe
Române pentru prezen]a la hram,
ocazie cu care Preafericirea Sa a
primit din partea parohiei medalia
Bisericii „Sfântul Elefterie“. Aceasta
este prima medalie pe care este in-
scrip]ionat\ biserica pe o parte, iar
pe partea opus\ chipul Sfântului
Elefterie. ~n plus, p\rintele paroh a
oferit Patriarhului [i un tablou cu
Biserica din Pia]a Operei, pictat de
Adrian St\nic\, enoria[ al parohiei,
[i etalat la mai multe expozi]ii.
Actualitatea religioas\ 3
Hramul se va
termina cu dou\
concerte de colinde
Sfânta Liturghie, prilejuit\ de
pr\znuirea Sf. Mc. Elefterie, a fost
oficiat\ de PS Vincen]iu Ploie[-
teanul, Episcop-Vicar Patriarhal,
`nconjurat de un sobor de preo]i [i
diaconi. Dup\ Sfânta Liturghie a
avut loc slujba de pomenire a ctito-
rilor [i binef\c\torilor Bisericii
„Sfântul Elefterie“. La sfâr[it, mem-
brii comitetului parohial au `mp\r-
]it pachete cu alimente pentru cei
nevoia[i.
Manifest\rile dedicate s\rb\to-
ririi hramului Bisericii „Sfântul
Elefterie“ au `nceput de duminic\,
7 decembrie, cu un concert de colin-
de, sus]inut de corul „Simbol“ con-
dus de maestrul Jean Lupu. S\rb\-
toarea se va `ncheia tot cu colinde.
Urm\torul concert se va sus]ine joi,
18 decembrie, la ora 18:30, de c\tre
forma]ia coral\ „Euterpe“ [i corala
„Ostinato“, iar ultimul concert va fi
duminic\, 21 decembrie, la ora
18:00, sus]inut de corul „TE DEUM
LAUDAMUS“. a
PE SCURT
Simpozion tematic
consultativ privind
noua Catedral\
patriarhal\
~n Aula Magna „Teoctist
Patriarhul“ din Palatul
Patriarhiei, a avut loc ieri sim-
pozionul tematic consultativ
„Noua Catedral\ Patriarhal\ -
Catedrala Mântuirii Neamului:
arhitectur\, structur\, utilitate
cultual\ [i cultural\“.
Simpozionul, la care au fost
prezen]i PF Patriarh Daniel, PS
Ciprian C=mpineanul, Episcop-
Vicar Patriarhal, PS Varsanufie
Prahoveanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor,
arhitec]i [i al]i speciali[ti din
Bucure[ti [i din ]ar\ - recoman-
da]i de c\tre Centrele Eparhiale -
[i membrii Permanen]elor Consi-
liului Na]ional Bisericesc [i ai
Consiliului Eparhial al Arhiepis-
copiei Bucure[tilor, a avut ca scop
consultarea tematic\ cu arhitec]ii
care au proiectat [i au realizat
dup\ proiectele lor biserici de
mari dimensiuni `n mediul urban
dup\ 1990. ~n edi]ia de m=ine a
ziarului nostru vom reveni cu de-
talii de la acest eveniment.
Andrei {aguna,
omagiat la Oradea
~n perioada premerg\toare mare-
lui praznic al Na[terii Domnului,
`n Episcopia Ortodox\ Român\ a
Oradiei se desf\[oar\ mai multe
evenimente cu caracter religios [i
cultural-[tiin]ific, la care particip\
[i Preasfin]itul Sofronie. Ieri, `n
Catedrala cu Lun\ din Oradea, a
avut loc tradi]ionalul concert de
colinde al coralei „Psalmodia
Varadiensis“ a Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ din Oradea, iar
ast\zi, 16 decembrie 2008, `n
Aula Magna a Universit\]ii din
Oradea, la ora 12:00, va avea loc o
manifestare cultural-[tiin]ific\
dedicat\ omagierii mitropolitului
Andrei {aguna, la aniversarea bi-
centenarului na[terii sale (1808-
2008). M=ine, `n Catedrala nou\
„~nvierea Domnului“ din Oradea,
la ora 18:00, va avea loc specta-
colul de Cr\ciun „Na[terea
Domnului `n Scripturi [i imne“,
iar joi, 18 decembrie 2008, `n Sala
de [edin]e a Protopopiatului
Oradea, la ora 10:00, va avea loc
colocviul cu tema: „~n slujba
Bisericii [i a Neamului:
Mitropolitul Andrei {aguna - bi-
centenarul na[terii sale (1808-
1873)“; S=mb\t\, la M\n\stirea
„Sfânta Cruce“ din Oradea, va
avea loc Sfânta Liturghie
arhiereasc\ [i parastasul pentru
marele mitropolit Andrei {aguna
al Ardealului, la dou\ sute de ani
de la na[terea sa.
Daruri de Cr\ciun
pentru detinu]ii din
Penitenciarul Gala]i
Preo]ii din Protopopiatul Tecuci
continu\ [i `n Postul Na[terii
Domnului programul de asis-
ten]\ social\ [i duhovniceasc\ a
persoanelor private de libertate
din Pentenciarul Gala]i, care au
domiciliul pe raza parohiilor din
nordul jude]ului Gala]i, in-
formeaz\ Biroul de Pres\ [i co-
municare al Episcopiei Dun\rii
de Jos. Astfel, s\pt\m=na tre-
cut\, un grup de slujitori
`nso]i]i]i de membri ai Ligii
Tineretului din Gala]i au oferit
daruri celor peste 100 de detinu]i
pe care `i au `n grij\. ~nt=lnirea
s-a `ncheiat printr-un concert de
colinde oferit de elevii Colegiului
Na]ional „Spiru Haret“ din
Tecuci, precum [i printr-o
`nt=lnire cu reprezentan]ii peni-
tenciarului, care au mul]umit [i
au apreciat ca benefice [i bi-
nevenite acest tip de programe
social-filantropice. a
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y

irutrofe caf enrac i[ etpal ed iras
rolinui]ca a erapots ed etibesoed
-ni ua eceraoed ,tsetorp ed ertsaon
-i]\tilageli aerazilama[um n` seret
roli]\tilaicifo lusrucnoc ua i[ rol
nid ir\] etla nid i[ ainâmoR nid
-saon atpuL .\naeporuE aenuinU
ed mertxe etse eriu]eivarpus ed \rt
-if eseretni tnus \c urtnep ,\licifid
cserod i[` i]lum i[ esnemi eraicnan
-aorg o ep ac ainâmoR \ni]nem \s
-am \taot urtnep EU a ionug ed \p
-serocen elesudorp i[ \mirp airet
-il tamrifa a ,“vitatilac eraot\znup
-etcnup aeratehciP .lacidnis lured
aeva av iereitnorf a erecert ed rol
elero ertn` ,etanoi]nem eleliz n` col
a .00:71 i[ 00:9
ierT
enaosrep
ed esicu
a]neit[nocni
r\n=t iunu
tenrac \r\f
erac ,ina 81 ed r\nât nU
-ecudnoc ed tenrac adesop un
,\]aenimid-irei ,sudorp a ,er
,A27 ND ep ,reitur tnedicca nu
-e]ivobmâd ii]\tilacol anoz n`
-icca amru n~ .acaesirP en
ua-i[ enaosrep iert ,iulutned
roletad tivirtoP .a]aiv tudreip
ed lurot\trup ed etatnezerp
-uJ iulutarotcepsnI la tnâvuc
-mâD )PJI( ei]iloP ed nae]ed
lur\nât ,cuipraC nilA ,a]ivob
nid ,nairaM .D ,ina 81 ed
nid ,tudreip a ,it[erimogarD
-usa lulortnoc ,iezetiv azuac
i[ \bruc o-rtn` iulunalov arp
-ituotua o ed latnorf tibzi a-s
-aluger alucric erac \ratil
iulutcapmi amru n~ .ratnem
-rep iert ,tneloiv ed tibesoed
MC
KY
lumsirutotua n` etalfa enaos
ina 81 ed lur\nât ed sudnoc
eletarf vitcepser ,tadeced ua
ed ,nitnatsnoC .D ,aiutseca
ed 02 ed ,]unoI .S ,ina ed 02
-ien \naosrep \tla o i[ ,ina
ND eP .\cn` \tacifitned
col tuva a ednu anoz n` ,A27
uc talucric a-s ,lutnedicca
\nâp ,\ro o acric etatlucifid
-sorac ep ed aerarut-\ln` al
n` etacilpmi rolini[am a liba
a .tnedicca
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
-ineve iunu aerecudorp erpsed i]a]nun
ene[egra ienumoc azar ep reitur tnem
-ot\cudnoc aerin\r uc tadlos ,i[argeN
,lurefo{ .regasap iunu a i[ otua iulur
es i[ iulunalov lulortnoc esudreip erac
-\r\p a ,]na[ n` ani[am uc esanruts\r
-lu tatsiped dniif ,iulutnedicca lucol tis
amru n~ .uicoR aetatilacol n` roiret
-ua \c tilibats a-s ,etautcefe rolir\tecrec
esesuf tnedicca n` tacilpmi lumsirutot
\naosrep o al ed ,\]neloiv nirp ,taruf
lurotua ,lai]inI .aeclâV ucinmâR nid
o dnisolof tamitigel a-s iulutnedicca
-noc ed simrep nu i[ etatitnedi ed etrac
-op ,rolir\cifirev amru n~ .eslaf erecud
-rep aeva lutabr\b \c tilibats ua iit[i]il
a .tadnepsus erecudnoc ed lusim
8002 eirbmeced 61 ,i]raM
elim\v \zaetehcip eniruat ed iirot\cserC
a erapots ed etibesoed irutrofe caf enrac i[ etpal ed irasmas iiraM„ a
aerazilama[um n` seretni ua eceraoed ,tsetorp ed ertsaon rolinui]ca
ir\] etla nid i[ ainâmoR nid roli]\tilaicifo lusrucnoc ua i[ roli]\tilageli
a [araC letsoC lacidnis luredil tamrifa a ,“\naeporuE aenuinU nid
[roB nid lec n` rai ,]maeN ,i]alaG
nid ireimref apicitrap rov )rohiB(
-raH ,[eruM ,julC ,rohiB ele]eduj
.avaecuS ,i[aI ,atihg
acteP lutcnup ,RTCS tivirtoP
-ehcip if av eraM utaS lu]eduj nid
utaS ele]eduj nid ireimref ed tat
-\s\N a]irtsiB ,[erumaraM ,eraM
-mas iiraM„ .ina[otoB i[ jal\S ,du
nid eleraicnetineP :tropaR
etalupoparpus tnus ain=moR
avetâc ,6002 n` ,tatiziv a erac ,ieporuE iuluilisnoC a \rutrotitnA aisimoC a
,etalupoparpus tnus aetseca \c tanoi]neta a ,ainâmoR nid eraicnetinep
dnât\ra enâmor eli]\tirotua ,elulec n` lupmit tot epaorpa certep ii]uni]ed rai
a ti]\t\nubm` a-s ai]autis ,rolespedep aeratucexe dnivirp iigel amru n` ,\c
-eraicnetinep iululanosrep avirt
zuba( etnematart eler urtnep rol
-irp iregnâlp ed 34 ,)eretup ed
-ivol ,elauxes elinuiserga dniv
\]af elaroproc inuizel etla i[ irut
rotseca amru n~ .i]uni]ed ed
-\m iert etaul tsof ua ,iregnâlp
-rep avirtopm` eranilpicsid irus
nid iuluraicnetinep iululanos
etnematart eler urtnep ,u\caB
-il ed etispil rolenaosrep etacilpa
.etatreb
iam es ieisimoc lutropar n~
nid eleraicnetinep n` ,\c \tara
aerp tnus ,it[eiolP i[ u\caB
irtaihisp tnus un ,icidem ini]up
i]uni]ed i]lum i[ed ,igolohisp i[
elec aL .ecigolohisp ir\rublut ua
tatsixe ua eraicnetinep \uod
\tpaet[a ii]uni]ed \c iregnâlp
,i]alusnoc eif \s \nâp tlum aerp
un roleraicnetinep lulanosrep
-a ed ,e]negru al \zaenoi]caer
iam tadnamocer a aisimoc aeec
.\]neligiv \tlum
n` ,\tara enâmor eli]\tirotuA
-un \c ,ieisimoc simirt lusnups\r
tsof a it[ilaiceps rotseca lur\m
a .tatnemilpus
-icca nu tacovorp a ec \pud ,inui]carf
-am o aecudnoc ec pmit n` ,reitur tned
-sus lusimrep i[ dnâva ,\taruf \ni[
sime a it[etsoC airot\ceduJ„ .tadnep
ed tadnam nu iulutabr\b elemun ep
,eliz ed 92 urtnep \vitneverp eratsera
eram\t\v ,eir\hlât ed elii]azuca bus
-urd ep erecudnoc ,\pluc nid \laroproc
ed msirutotua iunu a ecilbup elirum
ed simrep ier\c la \naosrep o ert\c
aeris\r\p ,tadnepsus tsof a erecudnoc
-nedi dnivirp slaf ,iulutnedicca iulucol
-\trup tazicerp a ,“slaf ed zu i[ aetatit
ed iulutarotcepsnI la tnâvuc ed lurot
lurotcepsni ,[egrA nae]eduJ ei]iloP
21 ep tupecn` a atehcnA .udaR treboR
-a tsof ua iit[i]ilop dnâc ,eirbmeced
MC
KY
enui]ca ,darA lu]eduj nid ,gald\N
nid ireimref apicitrap rov erac al
,aeclâV ,araodenuH ,[imiT ele]eduj
-eT ,a]ivobmâD ,[egrA ,tlO ,jloD
,aecluT ,ali\rB ,avoharP ,namroel
lutcnup n` ,aenemesa eD .a]imolaI
-ref i]nezerp if rov )darA( dna[r\V
,ablA ,darA ele]eduj nid ireim
,u\caB ,ansavoC ,vo[arB ,uibiS
,ii]amrofni al secca \bia \s i[
tnus iam rad ,aisimoc \zaicerpa
-ac n` elii]idnoc n` ,tuc\f ed etlum
uats roli]anmadnoc aetatirojam er
.iz ep ero ed 32 elulec n` i[ihcn`
-ep n` ,\c snups\r a ainâmoR
eiraunai-6002 eirbmotco adaoir
ed i]uni]ed ed 004.1 etsep ,7002
tsof ua avaliJ luraicnetinep al
,eraicnetinep etla n` i]arefsnart
.aeralupoparpus ecuder a urtnep
i]\t\nubm` a urtnep ,\tadotoT
-netinep al ,ei]neted ed elii]idnoc
etsip tazilaer ua-s avaliJ luraic
-noc ed e]nide[ ,erabmilp ed
-mi ,\laicos i[ \cigolohisp ereilis
-ivitca n` iru-GNO ronu aeracilp
.iirosihcn` a \vitacude aetat
sups a \naeporue ai]ageleD
-irep roli]uni]ed lurotces n` ,\c
ertnid iinu ,avaliJ nid i[oluc
ua \c lutpaf tamalcer ua ait[eca
elugac uc i]nega ed i]aserga tsof
-retni ed elaiceps ele]rof al ed
dniif ,iuluraicnetinep ela ei]nev
uc i[ eleraoicip ,iinmup uc i]ut\b
.cuicuac ed eletâb
ua-s 6002-5002 adaoirep n~
-opm` iregnâlp 313 tartsigern`
iulutacova tad if ra-i tazuca iulec am
-\rts eceraoeD .orue ed iim 2 ed amus
a-i lutacova ,\libisop tsof a un aeratum
nirp inab nid etrap o aietseca tiutitser
-agitsevni la fe[ iulutsof luidemretni
tazicerp ua iirorucorP .elanimirc rolii]
oidua ir\rtsigern` etlum iam ni]ed \c
\zaenimircn` i` erac ii]ucsid ronu ela
-era ,naed\ro lutacova tâtA .iod iec ep
lutsof i[ tâc ,eliz ed 92 urtnep le i[ tats
-animirC ii]agitsevnI ed iuluoriB la fe[
al srucer enuped rov \c ta]nuna ua el
.iir\tsera arus\m
URTNEP TUNI}ER REFO{ a
ed tabr\b nU :INUI}CARFNI ESA{
-erp tatsera tsof a it[etiP nid ina ed 73
-ni esa[ a aeri[râv\s urtnep vitnev
MC
KY
\lanoiger aetatilautcA 4
-aT ed rolirot\cserC lutacidniS
-ip av )RTCS( ainâmoR nid eniru
-norf a erecert ed eletcnup atehc
lutsev nid ieinâmoR a tats ed iereit
-ed 91 i[ 81 ,71 ed eleliz n` ,iir\]
lacidnis luredil ta]nuna a ,eirbmec
-it[ilacidnis tivirtoP .[araC letsoC
col aeva rov tsetorp ed elinui]ca ,rol
iereitnorf la ecert ed lutcnup n`
aerineverp urtnep aisimoC
-uni roletnematart a i[ iirutrot
luilisnoC nid etnadarged i[ enam
uc ,ioj ,tacilbup a )EoC( ieporuE
,enâmor roli]\tirotua aeraborpa
n` \tiziv aesa[ a dnivirp lutropar
n` ,6002 einui nid ,ainâmoR
ai]autis tazilana a aier\c lurdac
a ,aenemesa eD .eraicnetinep nid
-ua lusnups\r i[ tacilbup tsof
-rof elicitirc al enâmor roli]\tirot
.ieporuE luilisnoC ed etalum
-inep icnuta tatiziv a aisimoC
,u\zuB ,it[eiolP nid eleraicnet
a i[ avaliJ - it[erucuB i[ avoiarC
i[ etalupoparpus tnus \c tatsnoc
tot epaorpa certep ii]uni]ed \c
\c dniicerpa ,elulec n` lupmit
i` eraicnetinep nid ai]aremolga
-imitni ed i]uni]ed ep \zaevirp
.a]neloiv \zaezirovaf i[ etat
,u\caB nid elulec elenu n~
-noc ,it[eiolP i[ avaliJ-it[erucuB
if aetup ra ei]neted ed elii]id
-arged i[ enamuni etaredisnoc
-ocer erac ,aisimoc at\ra ,etnad
\s enâmor roli]\tirotua adnam
-ed eraceif ac urtnep irus\m ai
.tap nu \bia \s tuni]
-ua ed simirt lusnups\r n~
\c \tara es enâmor eli]\tirot
-ep aeratucexe dnivirp egel auon
n` eraogiv n` \tartni ,rolesped
aerecuder al iubirtnoc av ,6002
.eraicnetinep nid iir\lupoparpus
,\c lutpaf taicerpa a aisimoC
tuni]ed iur\ceif ,igel iion tivirtop
nU .i]art\p irtem urtap niver i`
-exe dnivirp iigel la vitceibo la
al \refer es rolespedep aeratuc
el-udnirefo ,\laicos ai]resnier
-rap a ed aetatilibisop roli]uni]ed
.etnavitom i]\tivitca al apicit
n` etaul tsof ua irus\m etimunA
roli]uni]ed dnâ]imrep ,ina iimitlu
\csaecnum \s ,ezeziraloc[ es \s
-AGITSEVNI AL ED FE{ TSOF a
lutsoF :TATSERA ,ELANIMIRC II}
-animirC ii]agitsevnI ed iuluoriB la fe[
leroiV ,arao[imiT iei]iloP lurdac nid el
ed \daoirep o ep tatsera tsof a ,uneR
-ni ed cifart ed ai]azuca bus ,eliz ed 92
,uneR ,rolirorucorp tivirtoP .\]neulf
ra ,aedarO nid tacova nu uc \nuerpm`
aeratum\rts ezeidemretni \s tamru if
,aedarO al arao[imiT al ed secorp iunu
nu tatehcna are erac n` rasod nu-rtn`
.enamu e]niif ed cifart ed tazuca r\nât
,irorucorp ed timcotn` luirotizihcer n~
ticoljim if ra \c tazuca etse uneR leroiV
i[ naed\ro lutacova ertnid aerinlâtn`
-it luraicnetinep n` tuni]er lutnacifart
-am ,iicivres etseca urtneP .naero[im
TRUCS EP
,luna[\r\g\fsnarT
icn=ts ed tacolb
- C7 ND ep ai]alucriC
-moc tsof a na[\r\g\fsnarT
,a]aenimid irei ,\tacolb telp
ed ,06 iulurtemolik anoz n`
i[ icapoc ed iruihcnurt ,icnâts
libasorac ep esnuja ,inuivula
-nedicnI .irutiiv ienu amru n`
-aB ed lava n` sudorp a-s lut
aelaV anoz n` ,urardiV lujar
-erper ta]nuna ua ,natS iul
ed aetruC iei]iloP ii]natnez
-ilanmes tsof a anoZ .[egrA
-agna rai ,rot\znupseroc \taz
irumurD iulutcirtsiD ii]aj
-ni ua inenâ]\p\C elanoi]aN
aerajaged urtnep tinevret
ibuc irtem ed iim 3 acric rolec
-a[\r\g\fsnarT .inuivula ed
-ric laicifo sihcn` tsof a lun
i[ 401 iirtemolik ertn` iei]aluc
-ecca ,eirbmeion 1 al ed ,031
ed aetruC erpsnid otua lus
n` \nâp simrep dniif [egrA
.urgeN ucsiP anoz
6 iulurotces alaG
-agro a 6 iulurotces air\mirP
aecnic a-ed aec ,irei ,tazin
,“6 iulurotceS ielaG„ a ei]ide
luramirp aier\c lurdac n`
taimerp a [aretoP naitsirC
evitatnezerper iam elec
ai]itsevni i[ irotitsevni ,emrif
,trops nid eleti[uer ,iuluna
iinapmoc ,aidem ,\rutluc
-ao ,iru-GNO ,evitatnezerper
i[ iulurotces ia icitilop inem
mA„ .irateirporp ed ii]aicosa
suporp ma-en ec aeec ti[uer
\tsaeca ac :ei]ide amirp al ed
ma i{ .ei]idart \nived \s \lag
n` m\lfa en \c \taI .ti[uer
ii]ide aecnic a-ed ielec lugarp
-ro m\uteprep \s mirod en i[
-ed iam ep i[ ie aerazinag MC
-rep ier\ciro ac urtnep ,etrap KY
eif i-\s elibaton e]namrof
a ,“etinevuc eliigamo esuda
.6 iulurotces lulide taralced
ed 42 ed ii]itsevnI
,orue ed enaoilim
[irC-ueni[ihC al
-ueni[ihC naed\ra lu[aro n~
lurotiiv n` ,azilaer rov es [irC
-\c a ,ii]itsevni iert ,taiporpa
al \cidir es \latot eraolav ror
enaoilim ed 42 vitamixorpa
iuluramirp tivirtoP .orue ed
iam aec ,nadruB ehgroehG
aec etse ei]itsevni \tnatropmi
ainapmoc azilaer av o erac ep
o - itanimaL TEBA \nailati
etanimalem ic\lp ed \cirbaf
-elah ai]curtsnoc n` etazilitu
-orp aeraolav - elairtsudni rol
etsep al es-udnâcidir iulutcei
-esa eD .orue ed enaoilim 41
iinapmoc \uod etla ,aenem
-orp ed i]\tinu ajed ni]ed erac
ua naed\ra lu[aro n` ei]cud
-ni ronu aerazilaer \tuz\verp
aeret[erc \zaeziv ec ii]itsev
-moc :etnetsixe roli]\ticapac
,lopomrehT \cinatirb ainap
enaoilim 5,5 itsevni av erac
aerednitxe urtnep orue ed
otua etnenopmoc ed iicirbaf
,elir\rcul( [irC-ueni[ihC nid
eleliz n` epecn` rov erac
tpo acric arud rov ,eraot\mru
nirp ac dnâmru acirbaf ,inul
i[` \s ei]itsevni \tsaeca
,i]ajagna ed lur\mun ezelpirt
-udorp i[ )009 al 003 al ed
-irga ejalitu ed nailati lurot\c
erac ,odrapsaG i oihcsaM eloc
acric \csaetsevni \s \zaemru
\s i[ orue ed enaoilim 2,4
irucol ion ed 051 \cn` ezeerc
a .\cnum ed
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y

5 cimonocE
TRUCS EP
eni]up iam iirot\s\C
eirbmotco anul n`
ua iirot\s\c ed 468.51 ed r\mun nU
erats ed eliicifo al etartsigern` tsof
uc ,8002 eirbmotco anul n` ,\livic
anul n` tâced eni]up iam 764.2
al iirot\s\c 7,8 dninever ,\tnedecerp
eim al 4,01 ed \]af ,irotiucol ed aim
roletad tivirtop ,eirbmetpes anul n`
lanoi]aN lututitsnI ed irei etacilbup
-co anul n~ .)SNI( \citsitatS ed
nirp eta]nunorp tsof ua eirbmot
evitinifed it[erot\ceduj irâr\toh
ataR .iru]rovid ed 472.2
-co anul n` tsof a ii]\tilai]rovid
aim al iru]rovid 52,1 ed eirbmot
anul n` ,eim al 62,1 ed \]af ,irotiucol
-co uc vitarapmoC .\tnedecerp
a ii]\tilai]pun atar ,7002 eirbmot
ed aim al iirot\s\c 7,8 ed tsof
anul n` ,eim al 1,9 ed \]af ,irotiucol
iired\cs a eramru ac ,7002 eirbmotco
.iirot\s\c ed iulur\mun a 248 uc
uc( iru]rovid ed iulur\mun aered\cS
-id atar tacifidom a )iruzac ed 047
ed aim al 56,1 al ed ii]\tilai]rov
al ,7002 eirbmotco anul n` irotiucol
n` irotiucol ed aim al iru]rovid 52,1
-orp ,leftla eD .8002 eirbmotco anul
tot tautnecca a-s roliirot\s\c amelb
MC
KY
-\mun ,\daoirep amitlu n` tlum iam
ec n` ec nid dn=z\cs roliirot\s\c lur
,ii]\tilatan atar i[ lef aL .tlum iam
iit[ilaiceps ,atla al \nul o al ed edacs
ai]alupop ,ina 51 n` ,\c dn=mitse
.citsard aed\cs av iein=moR
it[en=mor elirutropxE
libaredisnoc tuz\cs ua
o-rtn` tartni ua it[enâmor elirutropxE
-ed rai ,eirbmeion n` \zirc \dnuforp
tâta uc atsaecA .\unitnoc aeraroiret
ertnid lunu icin tâc uc tlum iam
uas naeporue ,inretxe i]neilc iiram
ed lunalp tuc\f a-i[ un ,nacirema
i[ \c libaborP .9002 urtnep iznemoc
eracifiralc o \tpaet[a i]\teicos etseca
es a ed etnian` elaidnom iei]autis a
nid eliri[ei muC .ileiutlehc n` ajagna
nid emiert o urtnep \zaetnoc \ra]
erecuder \tsaeca ac libisop etse ,BIP
ederc ,9002 n` enuisecer o al \cud \s
eletnide[erp ,ucsenoI iahiM
rolirotatropxE a elanoi]aN iei]aicosA
ainamoR nid rolirotatropmI i[
o \cidni elicitsitatS .)RIENA(
a ,etnecorp 6,25 uc ,\laturb erecuder
arafa nid elir\] ert\c rolirutropxe
etucert iinul lutupecn~ .EU iului]aps
ed tlum iam ed ered\c o tanmesn` a
\daoirep amitlu ed \]af etat\muj
-xe lutnatnezerpeR .eirbmotco nid
-sid avetâc tavresbo a rolirotatrop
.it[enâmor ii]eip ela i]\tilanoi]cnuf
simirt ua “iiranu[p\C„
edrailim 9 \saca
8002 n` iralod ed
\c \zaemitse \laidnoM acnaB
etat\ni\rts n` csecnum erac iinâmor
-ilim \uon epaorpa \ra] n` simirt ua
ed \]af aeret[erC .iralod ed edra
n~ .\vitacifinmes etse tucert luna
-imirt eratoh etsep ed iinâmor ,7002
.iralod ed edrailim 8,6 \ra] n` uaet
-paf \cidni atseca luna ed elir\mitsE
lucol ep \lfa es \rtsaon ara] \c lut
tcnup tseca nid ,laidnom levin al ,tpo
ed sudnoc etse lupoT .eredev ed
edrailim ed 03 et[emirp erac ,aidnI
,eratoh etsep i]acelp iinemao al ed
ed tamru dniif ieisA ludus nid lutats
-ucod iirotuA .cixeM ed i[ anihC ed
iam \pud ,\c \zaeton iulutnem
iinab ,\tuni]sus eret[erc ed ina i]lum
-zed ed sruc n` eletats ert\c i[imirt
lurtsemirt n` ini]up iam tnus eratlov
ludnof ep ,na iutseca la ael-III la
a .elanoi]anretni eraicnanif iezirc
ratulav lusruC
8002.21.61 urtnep
9219,2 AUS raloD
9429,3 oruE
ai]evlE nid elicn\b et[evol qadsaN fe[ iulutsof aduarF
elemitciv ertnirp eiC & ikcutS ,ztoN
aeram ,sulp n~ .ffodaM iululadnacs
eraicnanif roliinapmoc a etatirojam
ed etatcefa tsof ua aveneG nid icim
eL„ tivirtop ,ffodaM iul elinui]arepo
& tassabneB ,aetseca ertniD .“spmeT
icnarf ed edrailim 1,1 titsevni a eiC
-afa ed iulumo elirudnof n` inei]evle
-a a duabariM acnaB .nacirema irec
avetâc ed erenupxe o era \c ta]nun
-edreiP .inei]evle icnarf ed enaoilim
-ifinmesen i[ etatimil tnus PBU elir
la tacinumoc iunu tivirtop ,evitac
a .nai]evle racnab iulupurg
\nim ed rolepa a erarupe ed ii]
tarugisa ua-s i[ etanimatnoc
n~ .eranoi]cnuf ed elii]idnoc
-ed ua-s enim ed 66 al ,na tseca
-oce i[ eredihcn` ed ir\rcul talur
-if ua-s ele ertnid 63 al ,erazigol
ed 03 al rai ,elir\rcul tazilan
n` i[ elir\rcul aunitnoc rov enim
ed 28 urtnep ,na tseca n~ .9002
eli]\tivitca tarugisa ua-s enim
-edev n` eravresnoc ed erasecen
-\rcul aerautcefe al iirecert aer
n` ,latot n~ .eredihcn` ed rolir
tsof ua eredihcn` ed lumargorp
ertniD .enim ed 055 esulcni
ed 762 sam\r iam ua ,aetseca
ua-s un erac al ereinim evitceibo
832 etla al rai ,elir\rcul tautcefe
elec sulp ,elir\rcul tazilanif ua-s
.rotiiv luna urtnep 54
margorP
urtnep lanoi]aN
\citegrene \]neicife
al i[ \]neicife al rotirefer toT
a luvitucexE ,ieigrene amelborp
ed lanoi]an lumargorP taborpa
urtnep cilbup lurotces n` eigrene
\rugisa erac ,0102-9002 iina
era]nanifoc nirp raicnanif nijirps
ed lutegub al ed \libasrubmaren
evitceibo ed eires o urtnep tats
-egrene lurotces nid ii]itsevni ed
la tacinumoc nu \zaemrofni ,cit
-nemelpmi nirP .iuluvitucexE
-inocerp es iulumargorP aerat
etnatropmi ronu aereni]bo \zaez
-submoc i[ eigrene ed iimonoce
-\ulop aerecuder i[ mucerp ,libit
,\tadotoT .tnaibma iuluidem iir
-ni rotla ulpmexe nu ad av es
uas tats ed ii]azinagro i[ ii]utits
-nep lanoi]an lumargorP .etavirp
-itegrene ie]neicife aeret[erc urt
-eneger rolesrus aerazilitu i[ ec
-up lurotces n` eigrene ed elibar
rolinui]ca a eraunitnoc o etse cilb
ed rolirus\m a eratnemelpmi ed
,ecitegrene ie]neicife a eret[erc
,6002-5002 iina n` etaru[\fsed
-âmoR iei]negA luidemretni nirp
ieigrenE aeravresnoC urtnep en
iulupit aeracifisrevid uc ,)ECRA(
-ife aeret[erc urtnep ir\rcul ed
aerazilitu i[ ecitegrene ie]neic
,eigrene ed elibareneger rolesrus
raicnanif nijirps eni]bo rov erac
a .tats ed lutegub al ed
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
ieimonoce aeraserder urtnep elanoi]
.iiret[erc aeralumits i[ enacirema
sretueR ed i]anoitsehc iit[imonocE
-\toh ,\ralc ei]izop o al \tpaet[a es
,AUS nid elartnec iicn\b a ,\târ
-ecer anârf a urtnep ,iubert ra erac
,eviserga irus\m etpoda \s ,aenuis
-xe erps ,“evitatitnac„ etimun-a[a
-am iizufni ronu aerazilaer ulpme
.racnab lumetsis n` latipac ed evis
iz\tsa a]nuna av \laredef avrezeR
o \pud egnuja av erac al eliiziced
.eliz \uod ed \ranidroartxe \]nide[
iicn\b iuluilisnoC aenuinuer ,lai]inI
\tamarg-orp are enacirema elartnec
-xe tsof a \sn` ,iz \rugnis o urtnep
-it[imonoce etimrep a urtnep \snit
-netop ezezilana \s iei]utitsni rol
-noc n` ,eranidroartxe irus\m elai]
ajed eratenom icitilop ienu lutxet
a .mumixam ed epaorpa etaxaler
MC
KY
8002 eirbmeced 61 ,i]raM
erac ep rolevitca a \latot aeraolav
elinui]arepo al ,\zaertsinimda el
-ul n` tanoizuf a acnaB .ffodaM iul
raicnanif lupurg uc eirbmetpes an
-sevni a erac ,hciwneerG dleifriaF
nid %05 ,iralod ed edrailim 5,7 tit
lunu-rtn` ,elas rolevitca lulatot
.ffodaM ed eta]niifn` elirudnof nid
-a a MIE \raicnanif ainapmoC
-edreip o era \c ,aenemesa ed ,ta]nun
uas ,iralod ed enaoilim ed 032 ed er
-da rolevitca a \latot aeraolav nid %2
-od ed edrailim 5,11 ed ,etartsinim
lupurg i[ \zaenoi]nem ai]acilbuP .iral
esihcn` if rov enim ed 54
9002 n` etazigoloce i[
secorp nu \tnizerper etatcefa role]efarpus aerazigoloce i[ aeredihcn~ a
roliruzai a \]narugis n` aerenup pocs lapicnirp ac era erac xelpmoc
eraot\trup ereinim irue[ed ed etizoped etlalrolec a i[ eratnaced ed
,enaretbus rolenim aeraziruces ,esaolucirep e]natsbus ed
erecudorp ed rolirucsir aeraunimid i[ uidem ed rolirotcaf aerecafer
a elacol roli]\tinumoc urtnep erojam etcefe uc etnedicca ronu a
ed rolirotcaf aerecafer ,enaret
rolirucsir aeraunimid i[ uidem
uc etnedicca ronu a erecudorp ed
-i]\tinumoc urtnep erojam etcefe
-snart tcapmi uc uas elacol rol
-natnezerper tivirtop ,“reilatnorf
.troser ed iuluretsinim roli]
rov rotiiv luna ,aenemesa eD
tpo elec al eli]\tivitca aunitnoc
ed rolepa a erarupe ed ii]ats
aerarugisa i[ etanimatnoc \nim
n` ,eranoi]cnuf ed rolii]idnoc
elatem ed rolinoi iireni]er lupocs
ed eletimil tâcn` leftsa ,elerg
rolepa a i]naulop uc eracr\cn`
ilarutan iirotpecer n` etaucave
libisop mumixam al \cuder \s
iam a ,iuluidem arpusa lutcapmi
-ecn` ua 8002 n~ .FEM ta]nuna
-ats tpo elec urtnep elir\rcul tup
-n` etinU eletatS ,etnian` eliz avet
-ilaf ael-42 la-ed lec i[ \resartsiger
-utitsni o ed abrov etse ,racnab tnem
-etatS .aigroeG lutats nid \racnab ei]
erac elec tsof ua iiciremA ela etinU el
-nom ecimonoce iezirc lutrats tad ua
-ni ,icn\b etlum iam tot dn=c ,elaid
ed irupit etla uas eratiderc ed ii]utits
ep dn=r ,ertni \s tupecn` ua iinapmoc
-od n` iit[ilaicepS .tnemilaf n` ,dn=r
-af ed lutnemom n` ,\c ni]sus uinem
AUS ed elicn\b etaot epaorpa ,\]
.iulutnemilaf lugarp n` tnus
-OD IZA ECUDER DEF a
-eR :|}NIREFER ED ADN+B
,etinU roletatS a \laredeF avrez
ed adnâbod ,iz\tsa ,ecuder av ,deF
,%5,0 al %1 al ed ,\ratenom \citilop
-it[imonoce aetatirojam \redisnoc
-\c \tatperdn` etse ai]neta \sn` ,rol
-nevnocen irus\m elai]netop ert
MC
KY
-if edimarip ienu aera]niifn` nirp iral
.eraicnan
-naB noinU ii]itsevni ed acnaB
acric tudreip a )PBU( eévirP eriac
-op ,inei]evle icnarf ed drailim nu
-nab lurotces nid esrus ronu tivirt
PBU .“spmeT eL„ ed etatic ,rac
luti[râfs al ,erartsinimda n` aeva
-ilim ed 721 ed evitca ,einui iinul
tcideneB .inei]evle icnarf ed edra
-es uc \racnab ei]utitsni ,hcstneH
,ireniv ,ta]nuna a ,aveneG n` luid
-aoilim ed 65 ed erenupxe o era \c
nid %5 uas ,inei]evle icnarf ed en
n` ,FEM la cimonoce-ocinhet
alured rov es enim ed 54 al ,9002
erazigoloce i[ eredihcn` ed ir\rcul
tnus elir\rcul enim ed 03 urtnep(
51 urtnep rai ,8002 nid etupecn`
etatcartnoc tnus elir\rcul enim
17 etla urtnep ,).r.n ,9002 urtnep
-\tivitca arugisa rov es enim ed
-ev n` eravresnoc ed erasecen eli]
-ul aerautcefe al iirecert aered
-ad tivirtop ,eredihcn` ed rolir\rc
-ihcn~„ .FEM ed esimsnart rolet
-e]efarpus aerazigoloce i[ aered
secorp nu \tnizerper etatcefa rol
lapicnirp ac era erac xelpmoc
-ai a \]narugis n` aerenup pocs
-rolec a i[ eratnaced ed roliruz
ereinim irue[ed ed etizoped etlal
-ucirep e]natsbus ed eraot\trup
-bus rolenim aeraziruces ,esaol
nu ed eioven era enaosrep iert ed
iel ed 005.1 i[ iel ed 006 ertn` tegub
-icremoC .nuic\rC ed asam urtnep
uc ir\znâv \bia \s \tpaet[a ii]na
anul ed \]af iram iam %03 epaorpa
.\tucert
AUS NID |CNAB A-52 A a
\cnab \tla O :TNEMILAF TAD A
etsE .tnemilaf tad a etinU eletatS nid
tnemilaf ael-52 la-ed lec ed abrov
.na iutseca lutupecn` al ed racnab
-ed a eratnarag ed \laredef ai]negA
a etinU eletatS nid eracnab roletizop
-rednaS iicn\b iiredihcn` aiziced taul
acnaB .saxeT nid knaB etatS nos
enaoilim ed 83 etsep ed evitca aeva
-aoilim ed 82 ed etizoped i[ iralod ed
-la o ed etaulerp if rov eletizopeD .en
av \c ta]nuna a erac ,\naxet \cnab \t
-âc uC .evitca nid etrap o i[ ar\pmuc
nid eraicnanif ii]utitsni etlum iaM
icnic etsep ed iredreip tuva ua ai]evlE
-ilim 2,4( inei]evle icnarf ed edrailim
iesupuserp amru n` )iralod ed edra
ed edrailim ed 05 acric ed eduarf
iesrub la etnide[erp iulutsof a iralod
tivirtop ,ffodaM dranreB ,qadsaN
eletehcraP .“spmeT eL„ iei]acilbup
,ioj ,ta]nuna ua IBF i[ kroY weN nid
urtnep reilisnoc ,ffodaM iul aeratsera
-e[erp tsof i[ teertS llaW ep ii]itsevni
o ed tazuca ,qadsaN iesrub la etnid
-od ed edrailim ed 05 acric ed \duarf
MC
rov enim ed 54 ed r\mun nU KY
ed lumargorp n` ,9002 n` ,artni
-ihcn` urtnep ir\rcul ed ei]ucexe
,role]efarpus a erazigoloce i[ ered
tatecn` a etativitca ror\c a enim
-eneg lurotcerid taralced a ,ajed
elareniM esruseR iei]ceriD la lar
.nam\G niroS ,FEM lurdac nid
-as ,enubr\c ed ,enim ed 54 eleC„
-rtn` artni rov ,.cte iruerenim ,er
-ul ed ei]ucexe ed margorp nu
a erazigoloce i[ eredihcn` ed ir\rc
aetseca ,tnezerp n~ .role]efarpus
-rep ua un i[ \zaenoi]cnuf iam un
lareneg lurotcerid sups a ,“lanos
nid elareniM esruseR iei]ceriD la
i[ ieimonocE iuluretsiniM lurdac
.nam\G niroS ,)FEM( role]naniF
lumargorp uc etatimrofnoc n~
luilisnoC ed taziva \vitcepsrep ed
AV NUIC|RC ED ASAMa
-ED %03 UC |PMUCS IAM IF
lunuic\rC :TUCERT LUNA TÂC
tsaeca n` \pmucs eraot\br\s o etse
elesudorp ,\tucert anrai ed \]aF .na
raihc epmucs iam tnus eratnemila
elenizagam ,a[a i[ raihC .%03 uc i[
atag ii]neilc ed \spil cud un iram
\c \tmis \s ac luiralas tot aed i[-\s
ai]aremolgA .\sac n` irot\br\s ua
uc ,irutekramrepus n` eram etse
,\cimonoce azirc etab \[u al \c etaot
-\r\pmuc al eiusehgn` es iinâmor
,rolirot\br\s adaoirep n~ .irut
ra :\snart n` \rtni \crap iinâmor
asam \bia \s iamun ,tâciro iutlehc
aznârb \c \zaetnoc iam uN .\nilp
aenrac rai ,lumargolik iel 51 \tsoc
-olik ep iel ed 03 ed tir\s a crop ed
eilimaf o \c nups iit[imonocE .marg

elaicifitra iimini elesergorp erpseD
nirp ,roiretxe nid etacr\cn`er
ed iiretab et[in al ed ei]cudni
\taze[a aeruc o ep etasalp uitil
.ieilat lulevin al
-aicifitra “amini„ ,etac\p niD
,gk 2 vitamixorpa et[er\tnâc \l
-ini o tâced tlum iam iro iert ed
al \talpuc etse aE .\lamron \m
iulutneicap iimini elelucirua
aretra al i[ )etarts\p tnus erac(
n` elegnâs ecudnoc erac ,\troa
.proc lugertn`
etnup„ o ac lai]ini \tupecnoC
-neicap urtnep “tnalpsnart erps
,\laer \mini o \tpaet[a erac ii]
-us ed drocer nu eni]ed roCoibA
moT lutneicap :eriu]eivarp
tseca \traop erac - nosretsirhC
aec ,inul 71 ed tlum iam tarapa
-ep pmit nid etrap eram iam
.uilicimod al o-dnâcert
es ASU n` \c midnâg en \caD
ed irutnalpsnart ed 002.2 caf
-er \rfic \tsaeca \c i[ launa droc
-isecen nid %5 raod \tnizerp
-alupop ela tnalpsnart ed eli]\t
amaes m\d en ,enacirema iei]
etseca ac if ra tnatropmi ed tâc
-oi]cefrep eif \s elaicifitra imini
i\rt \taop es \s t=cn` leftsa ,etan
en uN .ina i]lum iam tlum ele uc
-ru \c m\reps \s tâced enâm\r
i[ ecuda rov iineced eleraot\m
.erazilaer \tirod tlum \tsaeca
ELETNIDE{ERP ETSE UIGNUM .C NITSO .RD .VINU .FORP
AIN+MOR NID EIGOLOIZEGLA ED IEI}AICOSA
8002 eirbmeced 61 ,i]raM
roserpmoc-\pmop o ed \tagel
erac ,redigirf iunu aemir\m ed
.tnenamrep tomogz i[ aec\f iam
-ir\rublut a eramru ac snits a-S
uC .rolii]cefni a i[ eniugnas rol
-us iam ua \pmop ed leftsa o
iam aec ,enaosrep 4 tiu]eivarp
.eliz ed 026 dni\rt “\vivegnol„
,e]neirepxe etsirt etseca \puD
esesnirpuc msicitpecs ed lav nu
-ep o tamru A .\lacidem aemul
erac al ,eridnâger ed \daoir
-uc n` elesergorp tagu\da ua-s
\uod roleraot\mru ela eret[aon
,ienicidem eliinemod n` iineced
a-S .iicizif i[ ieimihc ela i[ rad
ac ei\cit amini i[ed ,\c sele]n`
iam tlum etse ae ,cinrosaec nu
-icapac dnâva ,tâta tâced tlum
,tlum iaM .eralumitsotua ed etat
-ni eletnenopmoc ertnid ai]aler
a iiv elirutuse] i[ elaicifitra iimi
,eracovorp \saoires o tiutitsnoc
-noc o aC .\tinâp\ts aiubert ec
-rofe rotseca rorutut a \]nices
-elim iutseca lutupecn` al ,irut
\mini o ,roCoibA tur\pa a ,uin
uc ,tiurfeparg iunu aemir\m ed
-ufirtnec larutainim rotom nu
-otom tla nu uc i[ ciluardih lag
\zaelortnoc erac ,cirtcele [ar
-oc erac eliiretaB .evlav et[in
-om i[ e[arotom etseca \dnam
-emesa ed ,tnus lortnoc ed lud
-uproc luroiretni n` etasalp ,aen
* -atitnac :\ratnemila ei]ar a
tnus enretni iiretab etsecA .iul
.rd .vinu .forp ed
UIGNUM .C nitsO
eti[uer iam elec ertnid anU
.amini etse iei]aerC ela inunim
epecn` i[` nagro rotimiu tsecA
-artni adaoirep nid aetativitca
dnâc \nâp \unitnoc o i[ \niretu
,i[utoT .eralfus amitlu m\d en
,ezuac etairav ronu a eramru ac
n` \rtni \pmop ed as ai]cnuf
-aop ,\]nicesnoc n` ,i[ \]nirefus
-eca eD .locirep n` a]aiv enup et
ua-s etanimul i]nim etlum ,ae
“\csaeret[em„ \s muc tidnâg
amini urtnep rotiucoln` nu
urtnep eif ,raropmet eif ,iulumo
-uc \tsaeca n~ .ii]eiv lutser tot
ua iinacirema \rutneva \saojar
.eizetnaf i[ erepecirp tidevod
ina ed 55 tcaxe csenilpm` eS
-ilaer a .rJ nobbiG nhoJ dnâc ed
-sed droc ep ei]arepo amirp taz
tarapa nu tazilitu a erac n` sihc
-nep taulerp a erac ,nomlup-droc
.iimini elii]cnuf pmit ni]up urt
i]amina ,uizrât iam ina eceZ
,ecimsoc rolirirecuc airofue ed i[
-eps \ticilos inacirema iilaicifo
-ilaer a ed aeracrecn` rolit[ilaic
taduiC .\laicifitra \mini o az
-irp tuni]bo a erac lec ,un uas
a atsaeca urtnep tnetap nu lum
luaP ,“golirtnev - rotca nu„ tsof
tsof a un erac tnetap( llehcniW
.)\citcarp n` tacifirolav
a yelooC notneD ,\sn` 9691 n~
iert urtnep \]aiv n` \ni] \s ti[uer
-ifitra \mini o uc ,tneicap nu eliz
-ini o tuni]bo a dnâc \nâp ,\laic
.tnalpsnart urtnep \namu \m
al ed dnâcelp ,2891 n` aibA
-a tla nu ,llehcniW iul lutceiorp
-ilaer ,kivraJ treboR ,nacirem
-itra \mini ed \tnairav o \zaez
\csaevres \s \tidnâg ,\laicif
uC .\tnenamrep \mini tperd
,kralC yenraB ,\mini \tsaeca
,iiciremA lutsev nid tsitned nu
211 \csaiu]eivarpus \s ti[uer a
n` pmit ,etiunihc ed lutsed eliz
,lulatips is\r\p tutup a un erac
are “\uon„ as amini eceraoed
etat\n\s ed ai]roP 6
LACIDEM RANOI}CID
ed \tanatuc ei]pure :hsar a
-it \taziretcarac ,\tarud \trucs
\mrof bus eif ,eri[orn` nirp cip
-orn` o eif ,ii[or etercsid etep ed
if etaop erac \tazilareneg eri[
enivruS .tirurp ed \tainapmoca
\c eif ,elirbef ilob ienu lusruc n`
-iv( \saoi]cefni enigiro ed etse
-atizarap eif ,)ulpmexe ed ,\lar
-ixotni ienu lusruc n` uas ,\r
elezuaC .esaotnemacidem ii]ac
\lacol ei]caer o :elpitlum if top
o if etaop uas \ratnemuget
ilob n` eratsefinam ed \mrof
esaoi]cefni ilob ,ecimetsis
;)\loejur ,\lecirav( elirbef
-itetnis \]natsbus :\ni[\r a
-a aeranoi]cefnoc n` \tazilitu \c
-mem a erazilibomi ed rolelet
-erp ,rolii]alucitra a uas rolerb
.\ratned aigrurihc n` i[ muc
-i[\r ,\tnetsizer ,\dilos ,\rao[U
-ucoln` \s etnemlautca ednit an
,i[eD .spig lulanoi]idart \csai
ani[\r ,atseca ed eribesoed erps
-u etse dn=c \zaeroireted es un
n` \taium eiubert un ae ,\tad
-utuse] a erarecam ed csir( \pa
\tnizerp atsaeca ,i[utoT .)rolir
ni]up iam if a ed lutneinevnocni
ec aeec ,luspig t=ced \libaelam
nu ezezilaer es \s etimrep un
-nemges al mitni tatpada jalum
eiubert erac urbmem ed lut
;tazilibomi
-as etimrep erac etnemila ed et
-egrene roli]\tisecen aerecafsit
-orp( etnemirtunorcam n` ,ecit
-orcim n` ,)ediculg ,edipil ,eniet
-arenim ,enimativ( etnemirtun
dividni iunu ela ,\pa n` i[ )el
.enaosrep ed purg iunu ela uas
eratnemila ii]ar ienu aerilibatS
a tirod ed ai]itraper ed tnoc eni]
-orpa %21 :roletnemirtunorcam
citegrene lutropa nid vitamix
-orp ed tazinruf eif \s eiubert
-os ,etatcal ,et[ep ,enrac( eniet
ed %53-03 ,)etacsu emugel ,ai
,\niragram ,tnu( edipil ert\c
,ediculg ert\c ed %85-35 i[ )ielu
ediculg %01 mumixam erac nid
-aR .)etarahaz etnemila( edipar
etilibats tnus eratnemila elii]
ed epurg etirefid al ed dn=celp
iproc ,emugel i[ etcurf( etnemila
,elaerec ,etatcal esudorp ,i[arg
,enrac ,ifotrac i[ etacsu emugel
-e \zaezilibatnoc i[ )\uo ,et[ep
-\b ed tazinruf tropa lulautnev
mumixam %01( eciloocla elirutu
a .)latot citegrene lutropa nid
-ii]cnuf aerib\ls :erilomar a
-ovorp ,ecihisp i[ ecinagro rol
-oniS .\tasnava atsr=v ed \tac
-utiperced ,tnemsilomar :emin
;etatilines ,enid
:larberec tnemsilomar a
tlum iam i]r\p ienu a \zorcen
-ne a etnatropmi ni]up iam uas
ai]curtsbo ed \tagel ,iululafec
-iri l` erac eleretra ertnid aienu
-rof etse larberec lutcrafnI .\g
ieimehcsi a \varg iam aec am
-irutropa aeraro[cim( elarberec
.)reierc al elairetra enivgnas rol
-atsnoc tnevcerf iam lec azuaC
-curtsbo( \zobmort o etse \tat
,)submort uas gaehc nu uc ai]
-etni n` ,a]nezerp ed \tazirovaf
ed ic\lp ienu a ,ieretra luroir
-etseloc ed erenuped( moreta
-obme etse \zuac auod a O .)lor
ed tnemgarf iunu aerargim ,ail
ed ic\lp ienu a uas submort
o ep ,etnoma n` etautis moreta
-ot \troa uas \ditorac( \retra
;\mini n` uas )\cicar
a \ngineb \romut :\lunar a
O .\bmil bus ,lacub iulue[nalp
,lareneg n` ,\tazuac etse \lunar
ienu ela ii]erces ed ai]neter ed
-ub asaocum n` eravilas ednalg
nemonef iutseca elezuaC .\lac
\lunar O .etucsonucen n=m\r
cim iunu amrof bus \tnizerp es
lutnematarT .deten er\glub
bus ,iiromut aerazicni n` \tsnoc
-rep a urtnep ,\lacol eizetsena
ep iuludihcil aeraucave etim
;eni]noc l-erac
:)mordnis( nikgdoH-ppaR a
-cefa ec ,\rar \citeneg enui]cefa
,ii]nid ,aeleip laiceps n` \zaet
etla i[ rad ,eliihgnu uas/i[ lur\p
luinarc( ecimredotce irutcurts
-odus elednalg i[ eleteged ,laicaf
nirp \zaeziretcarac eS .)erapir
-er ei]aripsnart( \zordihopih
aeredihcn`( sizihcsotalap ,)\sud
i[ )nitalap iulul\v a \telpmocni
iezub arut\cipsed( sizihcsoliehc
uas \lai]rap aspil ,)eraoirepus
,ai]nodopih( roli]nid a \telpmoc
inuisnemid ,)\lai]rap ei]nodona
.)ei]nodorcim( roli]nid ela icim
\lamredotce eizalpsid :minoniS
;\citordihna
\ s a o v r e n \ z i r c :sutpar a
aeredreip ed \ti]osn` ,\tneloiv
;enis ed iululortnoc

A ERATILIBAER I{ EREILISNOC ED LURTNEC

“a]nedivorP„ lacideM lurtneC IRUGORD I{ LOOCLA ED ETNEDNEPED ROLENAOSREP
:azived buS

ienivocuB i[ ievodloM ieiloportiM la !EIR|T |R|F ,ERAT IIF

:iicivres eleraot\mru tiutarg mirefO
;)GEE( emargolafecneortcelE „ :\refo ;\lai]nedifnoc tcirts purg ed i[ \laudividni eiparet i[ ereilisnoc „
;iirtemoripS „ ;\cigolohisp eraulave „
;iirtemolicsO „ -atirojam n` ii]atlusnoc( ecinilc elacidem iicivreS .I ;tsinoiseforp tafs i[ elitu ii]amrofni „
.iipocsotceR „ .)elacigrurihc i[ elacidem roli]\tilaiceps aet ;nonA-lA i[ iminonA rolicilooclA elirupurg nî erargetni „
;etatilaiceps ed \rutaretil „
:ecinilcarap elacidem iicivreS .II ;csecinvohud i[ larom nijirps ,\lautirips ereilisnoc „
\cim i[ LRO urtnep( elacigrurihc ii]nevretnI .III .ecitueparet erebat „
,eigolotameh ,eimihcoib( rotarobal ed ezilanA „
.iz ed eranretni uc ,)eigrurihc ;)eigoloiborcim ,eigolonumi misolof ,\lautirips-oicos-ohisp-oib \laob o etse lumsiloocla tâcurtnÎ
;)elirupit etaot( iifargoidaR „ -os e]niit{ i[ eigolohisP ,\nicideM ,\]niderC ep \zaezab es erac edotem
:emargorp i[ elacidem iicivres etlA .VI ;iifargomaM „ irugord etla i[ loocla ed i]atcefa iec ep m\tuja i-\s etse urtson lupocS .elaic
;iicnum anicidem ed etelpmoc iicivreS „ .\lautirips i[ \lanoi]ome ,\latnem ,\cizif aetat\n\s \csaes\ger i[-\s
;)n=s ,lanigavodne ,sivlep ,nemodba ,droc( iifargocE „ ,eecil i[ iloc[ nî erineverp ed retcarac uc evitacude i]\tivitca m\ru[\fseD
ed ii]\t\n\S iuluretsiniM lumargorP \zaelured eS „ ;)pocsoplocoediv uc( iipocsoploC „ .i]aticilos metnus ednuiro i[ iipoc ed esac ,eraicnetinep ,iihorap ,elatips
;n=s ed iulurecnac a erineverp ;)\]nadepmi ,elacov ,elanot( emargoiduA „ ieilimaf iirbmem urtnep ereilisnoc ed iicivres ,aenemesa ed ,mirefO
.otua iirot\cudnoc urtnep \lacidem a[if \zaerebile eS „ ;)GKE( emargoidracortcelE „ .aviuc la loocla ed lumusnoc ed etatcefa
-epS i[ etatiradiloS„ iei]adnuF lurdac nî talured etse tceiorp tsecA
-irP lurdac nid \laicos \]netsisa ed elirutcurts uc tairenetrap nî “\]nar
.i[aI SAJC uc tcartnoc taiehcn` era “a]nedivorP„ lacideM lurtneC .i[aI ieir\m
nî reilisnoc nu \tpaet[a \v ,701 .tni 845022-2320 :let ed lur\mun aL
.eretimirt ed lutelib iamun rasecen etse elacidem iicivres elenu urtnep ,leftsA aetatilai]nedifnoC .\rtsaovaenmud uc \brov ed aets \s tit\gerp ei]cida
:lacideM iulurtneC lutairaterces al uas 049512-2320 :xaf/let al :ir\margorp i[ ii]aleR .urtson iulurtneC a rua ed aluger etse
)eiloportiM \gn=l( 41 .rn tn=fS i[ eraM lec nafet{ lud-B
moc.oohay@ealocinfslurtnec :liam ;84 .rn irgeN ihcatsoC .rtS :aserdA

\tazilaer \nigaP ,inul ed iz eraceif nid lur\mun n~ !tnatropmI :aserda ep en-i]eircS

ailitO ed ,1 .P.O ,4 .P.C ,“animuL luraiZ„
purg nu etâc \tnizerp \ciliM .I nitnatsnoC luroseforp i[aI ,630007 doc
UNAET{INIL|B :liam-e ed aserda ep uas
moc.oohay@unaetsinilab_ailito .arotseca ela ecitueparetotif eliidemer i[ ilob ed moc.oohay@unaetsinilab_ailito
7 EU n` ain=moR
TRUCS EP
-eigrene lutehcaP
es ecitamilc ir\bmihcs
EP lunelp n` \tucsid
naeporuE iulutnemalraP iirotaicogeN
ludroca \t\bm=s taborpa ua )EP(
erac al ecitamilc rolir\bmihcs arpusa
,EU iiredil ,etnian` iz o uc ,snuja ua
,iru[uter ed eires o suda ua-i ec \pud
ertnid lunu PFA urtnep taralced a
ed enup rov es eni=M .irotaicogen
-rene tehcap iulugertn` arpusa droca
-ue ii]atuped ecitamilc ir\bmihcs-eig
.EP lunelp n` tov nu-rtnirp inepor
a %02 uc aerecuder \zaeziv lunalP
-orp n` aerazilitu ,2OC ed roliisime
-areneger roliigrene a %02 ed ei]rop
-umusnoc a %02 uc aerecuder i[ elib
.0202 n` \nâp etaot ,eigrene ed iul
a-s ,naeporue iulurotaicogen tivirtoP
-erper la “telpmoc droca„ nu tuni]bo
,nalp tseca urtnep EP roli]natnez
eliretabzed \c \nmaesn` un„ ec aeec
erac al elirudrocA„ .“etatiga tsof ua-n
-si tnus eliz elemitlu n` snuja a-s
-orp ion erps aelac dihcsed elE .ecirot
ed elanoi]anretni elii]ucsid n` eserg
-ac n` ,agahnepoC al ed rotiiv luna
iulupurg lufe[ tatnemoc a ,“UNO lurd
elir\cifidoM .ztluhcS nitraM tsilaicos
-ert rov ineporue ii]atuped ed esuda
ed etaborpa i[ etanimaxe iub
n` erbmem roletats ii]natnezerper
-nep etuz\verp inuinuer ienu lurdac
.eliz i[aieleca araes urt
et=c simorp a yzokraS
urtnep rasimoc nu
urbmem tats eraceif
a \mrofer ed iulutatarT aeracifitaR
emelborp ed eires o tanipm=tn` a EU
-ser a-l erac ,adnalrI mucerp etats n`
-oloP i[ aiheC ,mudnerefer nirp snip
elii]utitsni nirp ,EU \c leftsa ,ain
irusimorpmoc ed eires o simda a ,elas
-asiL al tanmes lutca ac urtnep raod
-er iam t=c tatpoda if \taop \s anob
ed tuz\c ua 72 ieC .\]nitup uc edep
-u[\fsed ,naeporuE luilisnoC al droca
-=m\tp\s luti[r=fs al sellexurB al tar
uon iunu aerazinagro uc ,etucert iin
-meion n` \n=p ,zednalri mudnerefer
\taot \cad ,\c sups mA„ .9002 eirb
eletats etaot ,anobasiL \cifitar aemul
tad a ,“rasimoc nu aeva rov erbmem
lumitlu al yzokraS salociN ir\rugisa
-izerp a-l erac ep naeporuE uilisnoC
-imoc lur\mun tatart n` i[ed atsa ,tad
-ats la lec t=ced cim iam etse roliras
lufe{ .lage mucedicin ,erbmem rolet
ua \c tazicerp iam a zecnarf iulutats
etagel ir\rugisa rolizednalri etad tsof
,exat ed rolicitilop a]nednepedni ed
.ecite i[ elaicos emelborp ,eilimaf
iuluirotarom aeracidiR
animile ra ainapS n`
urgen al acnum
enupmi erac iuluirotarom aeracidiR
rolinâmor iicnum a]aip ep ii]cirtser
tperd ua un ainapS n` cseiucol erac
aimonoce n` evarg inuisrotsid \zuac
al acnum uc animret ra i[ \loinaps
urtnep taralced a ,arotseca a urgen
-aicosA iei]aredeF eletnide[erp EFE
,)mordeF( ainapS nid it[enâmor rolii]
-uitsehC .ucsen\fet{ adnoF leugiM
-aovaf n` aiziced al \refer es un aen
-uirotarom iir\cidir avirtopm` uas aer
a ,“\cnum ed irucol etsixe \s„ ic ,iul
-icerpa ,mordeF eletnide[erp taralced
a]aip ep esupmi elii]cirtser \c dni
ti[uer ua un ina iod iimitlu n` iicnum
iir\jagna icideip \nup \s tâced
tperd tivres ua i[ inâmor roliroticnum
\lageli aeratcartnoc urtnep “txeterp„
,atsaeca anâm\tp\S .arotseca a
av enretxE ed loinaps luretsiniM
uc tropar nu iulunrevuG atnezerp
uas iir\cidir aetatinutropo al erivirp
\ripxe erac ,iuluirotarom iireni]nem
lurtsinim ,tneceR .eirbmeced 13 al
,iei]argimI i[ iicnuM la loinaps
taralced a-s ,ohcabroC onitseleC
,iuluirotarom iir\cidir lunazitrap
al iiriuziver iirilibats ai]idnoc uc
a .inul esa[ eraceif
8002 eirbmeced 61 ,i]raM
ain=moR n` elii]itsevni tan=ma ua-i[ eni\rts iinapmoc etlum iaM
ir\cinumoc timirp a \c tuni]sus a eni\rtS ii]itsevnI urtnep enâmoR iei]negA a erecudnoc atsoF a
lunidro ed ii]itsevni ronu aeran=ma ta]nuna ua erac enretxe iinapmoc iert a aetrap nid elaicifo
a eraot\rculerp airtsudni n` i[ otua roletnenopmoc luinemod n` ,orue ed enaoilim ed rolicez
nid SIRA aetativitca al m\tiu en roliinapmoc a etrap eram O
uc m\rapmoc o i[ \daoirep amitlu ,tnemom urtnep ,\nâma eni\rts
-if iezirc adaoirep ed etnianid aec -âmoR n` ii]itsevni ed rolirunalp
-lum etraof maeva dnâc ,eraicnan ,eraicnanif iezirc azuac nid ,ain
aiba i[ irotitsevni uc irinlâtn` et nu trucs nemret ep dnânimreted
\c enups metup ,\]af ecaf maetup -sevni a eret[erc ed taredom mtir
-pet[a n` etse aemul \taot muca ,taralced a ,etcerid eni\rts rolii]it
%07-06 \c eredev n` dnâvA .erat -r\B acinoM ,xafaideM urtnep
ainâmoR nid iirotitsevni ertnid -noc al ireniv \nâp \talfa ,ui]elub
,\naeporuE aenuinU nid nivorp urtnep enâmoR iei]negA aerecud
n` dnâva \libacilpxe etse ai]autis
-noc n~„ .)SIRA( eni\rtS ii]itsevnI
etseca ep ed elii]idnoc eredev iir\picitrap a i[ iir\zilabolg elii]id
.ui]elubr\B tat\ra a ,“e]eip -nom cimonoce lutiucric al evitca
lutxetnoc n` ,\c tagu\da a aE enâm\r etaop un ainâmoR ,laid
\ticilos ini\rts iirotitsevni ,lautca i[ \cimonoce azirc ed \tatcefaen
aeradroca tlum iam ec n` ec nid -erp n~ .\lanoi]anretni \raicnanif
-ua aetrap nid tats ed eraotuja ed \uoD .eraot\rculerp airtsudni n` tamrifa a ,“ii]itsevni ed ir\rcul -carac laidnom lutxetnoc n` ,tnez
.roli]\tirot -ed taul ua iinapmoc etseca ertnid .ui]elubr\B -nanif iulutsoc aeret[erc ed taziret
etraof lurotiiv n` ,as ainipo n~ ua ,ainâmoR n` itsevni a ed aizic timirp a SIRA \c tazicerp a aE o mi]miser SIRA lulevin al ,iir\]
ra enâmor eli]\tirotua ,taiporpa uamru i[ luneret ajed tanoi]izihca a aetrap nid elaicifo ir\cinumoc -rap a \vitatcepxe ed enidutita
-arta ep tnecca \nup \s iubert ,roli]\tinu ai]curtsnoc \paecn` \s erac ,snes tseca n` iinapmoc iert n` \tazitercnoc ,ini\rts rolirenet
i[ aisA nid irotitsevni ed aereg -a \s aiubert ele ertnid anu rai -ro ed ii]itsevni eredev n` uaeva -iziced iir\ul aeranâma n` laiceps
ed etatcefa ni]up iam enoz ,tneirO \cad \daoirep \tsaeca n` e]nun ,orue ed enaoilim ed rolicez lunid etceiorp etimuna n` itsevni a ed ie
a .\raicnanif azirc \caD„ .\lacol a]aip ep itsevni av i[ otua roletnenopmoc luinemod n` ronu iirepecn` aereizrâtn` uas
\zirc n` ina iod \cn` ,elerailibomI
et[evirp ec aeec n` icitpecs tat\ra ua-s ,or.swentoh ed i]atic i[ PFA ed i]aveivretni ,it[imonoce i]lum iaM a
aeracovorp ed tavoniv taredisnoc ,railibomi lurotceS a ina iod ed emerved iam elaidnom ieimonoce aerarogiver
role]niucol eliru]erp pmit tseca n` ,\zirc ed ina iod ni]up lec \cn` et[aonuc av ,laidnom levin al eraicnanif iezirc
a ir\zilibinopsid ed eram lav nu i[ dniif lutatluzer ,rotces tseca n` elii]itsevni uc mtir i[aleca n` \dacs \s dn=unitnoc
%6,02 uc tuz\cs ua rolesac elir -anretni railibomi lurotceS
-moc ,ael-III la lurtsemirt n` -up nu ,8002 n` ,tirefus a lanoi]
-n` ]erp ed lufr=v uc vitarap eliru]erp ludnof ep ,lucer cinret
.7002 n` tartsiger -icn\b ie]nedurp la i[ evisecxe
-erp aered\cs erac n` elir\} -a rai ,ir\]nanif irefo a n` rol
tnecer tautnecca a-s roliru] -noc aetup ra \]nidnet \tsaec
-evroN ,einatirB aeraM tnus -n` muca ed ina iod \cn` aunit
.ainautiL i[ adanaC ,aig -lusnoc iit[imonoce ni]sus ,oloc
-irt lulucer ,gnoK gnoH aL .or.swentoh eircs ,PFA ed i]at
es roliru]erp aered\cs ,leftsA
n` ,%5,2 ed tsof a lairtsem
a aered\cs anihC n` ec pmit -oce aetativitca ec \pud„ irpo av
-er a urtneP .%1,0 raod ed tsof ,“\csaerc \s epecn`er av \cimon
siced a lugnijieB ,a]aip asnal -id ,rethceaW eppilihP ederc
-nart exat al ed ezetpecxe \s ecimonoce ir\tecrec ed rotcer
.erailibomi elii]caz .tnemeganaM tessA sixitaN al
lutsimonoce ,\tadmacoeD
-e iiret[erc a erauler o edev un
rolelibomi elir\zn=V luti[r=fs ed etnian`„ ecimonoc
citamard tuz\cs ua .“zac nub iam lec n` ,9002 iul
uerg etse„ ,ii]idnoc etseca n~
-ibomi iiretomorp ,ainapS n~ a erauler o m\nigami en \s
-od ed eleseip mucerp dac irail -ilibomi al roliru]erp iiret[erc
tar\pmuc a asecavorteM .onim .“2102-1102 ed etnian` era
-odnol luides na nu uc \mru n` \zaetcefa azirc ,tnezerp n~
,CBSH ecinatirb iicn\b la zen ,iruorib urtnep elirid\lc t=ta
tuni]bo tumurpm` iunu ei]arg rai ,e]niucol urtnep elec i[ t=c
-A .\cnab \tsaeca al ed raihc -n=v i[ rolii]curtsnoc eleraotces
-ert a loinaps luretomorp ,muc iam tot ua erailibomi rolir\z
irpo av es railibomi lurotces n` roliru]erp aered\cS ert\c aerid\lc \dn=ver \s tiub .ecert ec iz ep ,emelborp etlum
\pud ,roirefni ]erp nu al CBSH a-s cinretup iam lec luluceR
\s epecn`er av \cimonoce aetativitca ec \pud„
ed rotcerid ,rethceaW eppilihP ederc ,“\csaerc -esrubmar \s tutup iam a un ec elicn\b ednu oloca tartsigern`
tnemeganaM tessA sixitaN al ecimonoce ir\tecrec -nerefiD .tatcartnoc lutiderc ez -n` iam elec if a tidevod ua-s
\pud CBSH ed \tasacn` a] -atS luzac tsof a muc ,e]enz\rd
ezenoi]izihca i-\s iirot\r\p ,tucert iuluna a \daoirep i[ae ed tsof a enui]arepo \tsaeca -reted a azirc ednu ,etinU rolet
un emul nid \ra] o iciN„ .elesac .knarF thginK tivirtop .orue ed enaoilim ed 092 tatS ert\c ed aeraulerp tanim
rai ,roletiderc azirc ed ap\cs av ua ion e]niucol ed elir\zn=V un eliru]erp i[ed ,a]narF n~ ed ii]utitsni iram iam rolec a
n` dacs erailibomi al eliru]erp la lurtsemirt n` %44 uc tuz\cs ,%3,0 uc raod uc tuz\cs ua einnaF ,\racetopi era]nanifer
-ulcnoc ,“etats etlum iam tot \s tupecn` a seugyuoB .ael-III ua e]niucol ion ed elii]curtsnoc .caM eidderF i[ eaM
-e ,senraB salohciN \zaenoiz sedecreM msirutotua nu erefo -co-tsugua n` %6,02 uc tuz\c n` i[ talpm=tn` a-s lef aL
a .knarF thginK al tsimonoc -muc egnivnoc a urtnep A asalc -eca uc vitarapmoc ,eirbmot -u]erp ednu ,einatirB aeraM
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
al ,iir\] lutse-dron n` niliJ ieicniv dnâni]rapa ,anihC nid otua enizu ,iei]iloP ia it[ineG .yoR ud stehc -OCSED ,0781 NID ZUBO a
-\fsed a urtnep ,iuluna luti[râfs negawskloV namreg iulunrecnoc -atsnoc ua ,iulucol a]af al i]amehc
zubo nU :SELLIASREV AL TIREP
.\]nanetnem ed inui]arepo aru[ a \lai]rap aerirpo luclac n` uai ,GA abrov dniif ac eredev amirp al tat
tirepocsed tsof a 0781 nid dnâtad
-awskloV iahgnahS ,aenemesa eD -elet tivirtop ,ei]cudorp ed roliinil -noc ,0781 nid dnâtad zubo nu ed
adnepsus av .oC evitomotuA neg .PA \zaemrofni ,ezenihc iinuiziv erac ,iratnulov ed ei]aicosa o ed
-a iirbmeM .esrus i[aieleca mrof ed nim\c( \pa ed nizab nu a]\ruc
ed etat\muj o urtnep ai]cudorp lutxetnoc n` enivrus ]nuna tsecA
-eb o \t\bmâs snârts ua iei]aicos -erp n` tautis ,)rolinei]evle a \pa
-meced iinul lucoljim al ed ,\nul -ibomotua ed rolir\znâv iiri[ub\rp icas ,elcits uc ibuc irtem 51 ed \n
iinul lutupecn` al \nâp 8002 eirb -ul a otua \]aip auod a ,anihC n` el iululetsaC ieiregnarO aerignul
,elitu etceibo i[ rad ,citsalp ed nid esrus ta]nuna ua ,selliasreV
-nâv a WV ,7002 n~ .9002 eiraunai ed aenuiziveleT .AUS \pud iim n` ,iruihcs ed ehcerep o mucerp
.elucihev ed 000.019 anihC n` tud \c lutpaf ta]nuna a anihC nid tats etatic ,ii]aicosa ievitcepser lurdac
-otua ed elir\znâv ,eirbmeion n~ -awskloV-WAF \txim aetateicos -imud esn=rts dniif \noz i[aeeca -its ertnirp tis\g ma-L„ .PFA ed
tuz\cs ua \zenihc a]aip ep elibom \zaenoi]netni .oC elibomotuA neg .ionug ed ibuc irtem 31 \cin -em ed somret nu uc an\meS .elc
a]aip 7002 n` ec pmit n` ,%61 uc -u al ai]cudorp lai]rap \csaerpo \s EDIHCN~ NEGAWSKLOV a ,tluanéH lehciM tacilpxe a ,“lat
a .%5,81 ed snava nu anmesnoc -orp alatipac ,nuhcgnahC nid aniz \uoD :ANIHC NID AI}CUDORP -orB seL iei]aicosa eletnide[erp
MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y

avoiarC nid “\nimul ed ipirA„ lurtneC
ivitizopores roliipoc lunijirps n` eniv
iunu amrof bus \tarutcurts etse
nirp ,loohcs retfa pit ed margorp
-is mi]\t\nubm` \s m\crecn` erac
-ude aetrap ep iipoc rotseca ai]aut
etaop un alaoc[ ednu oloca ,\vitac
,“evitom esrevid nid \nivretni \s
.coboB lunmod tisirutr\m a-en
,ii]atidem etseca ,natnemoM
-aicnanif emelborp ronu azuac nid
,tatnurfnoc a-s lurtnec erac uc er
-eforp ert\c ed etarugisa tnus un
es-udnâpuco ele ed ,i]acifilac iros
-ba ,ucserolF anil\t\C arao[inmod
o ,tperD ed ii]\tlucaF a \tnevlos
-epecirp \tlum etraof uc \naosrep
.iiipoc uc lurcul n` er
-a sela a-s erac urtnep luvitoM
icia ed lurtnec urtnep emun tsec
ipira ua iiipoc i]ot :ulpmis lunu etse
-e ,d\v es un \cad raihc ,\nimul ed
\s eiubert un \c iamun ,\tsixe el
-xE .\csaerc \s etatuja ic ,etai\t eif
-oc o-tad a-en emun iutseca ai]acilp
-odn` \r\F„ :iulurtnec lurotanodro
-uc top es emun tseca nirp \c \lai
-irg meva erac ed iiipoc i]ot ednirp
-ul o ac ion urtnep tnus ie ic\c ,\j
elipira al ed nivorp elipirA .\nim
-isnoc aciresiB \c urtnep ,regn` ed
-a ,\degarf rol atsrâv al ,iiipoc \red
-a ed ,tirod a-S .roliregn` aenemes
ep ii]\tivitca aereicosa ,aenemes
ae erac bus azuac uc mecaf o erac
-enmuD n` a]niderc :\rao[\fsed es
lurotuja uc iamun eceraoed ,uez
a .“ii]la ep i[ atuja metup i` iuL
evitaerc eliedi iciA„
\zaetelpmoc es
“tnenamrep
lugogadep ,ucserolF anil\t\C
-a iam aec anaosrep etse ,iulurtnec
\zaercul i[eD .i]ucim ed \taiporp
tsof a ae ,urtnec al emerv \ni]up ed
.iipoc ed \tatpecca edeper etraof
-uc dniif ,ie luruj n` \zaetivarg i]oT
ed a]nirod ed \]nenamrep n` i[nirp
tinev ma dnâc eD„ :uon avec aerc a
im~ .\tatpecca ro[u etraof tsof ma
iineteirp tnus ie ,igard etraof tnus
-ivitca ac m\crecn` i[ icim iam iem
-nep i[ solof ed eif \s ertsaon eli]\t
ir\ticilef m\rcul aeeca ed ,ii]la urt
acnum ac urtnep etceibo esrevid i[
-if \s ,\rafa n` i[ \dav es \s \rtsaon
-ao i]lum iam tâc ed \tucsonuc e
ec aeec al ivitpecer tnus i]oT .inem
-ol nâm\r un \tadoiciN .icia \]avn`
eliedi ,ion al ,\c urtnep ,elaog iruc
-amrep \zaetelpmoc es eraotaerc
ed ,i[ ivitca etraof tnus i]oT .tnen
aerv un inemin ,iro etlum iam elec
-argorp \nimret es dnâc ecelp \s
.“et[esitcilp es un inemin iciA .lum
8002 eirbmeced 71 ,irucreiM
-ats enib raro iunu mrofnoc icia niv
i]\tivitca ed tâta etrap dnâva ,tilib
i]\tivitca ed i[ tâc ,elanoi]acude
lupmit ecertep top i[` erac nirp
-os lapicnirp pocs ac ua erac i[ rebil
es i]\tivitca \uod eleC .aerazilaic
tâcn` leftsa ,etrap eram n` \nibm`
\pud ed lupmit emusnoc i[-\s ie
i[ rad ,litu dom nu-rtn` \laoc[
.coboB ld sups iam a-en ,“tuc\lp
retcarac uc eli]\tivitca \gnâl eP
ed ipirA„ iulurtneC iiipoc ,vitacude
-orp nu ed \zaicifeneb “\nimuL
.\cigolohisp ereilisnoc ed marg
abmil al ii]atideM
\citametam i[ \nâmor
-ab ed eli]\tivitca ertnid \uoD
urtnec al ed ,ei]idart uc ajed i[ ,\z
elenilpicsid al elii]atidem tnus
-ca ,\citametaM i[ \nâmor abmiL
muc \pud ,cser\mru erac i]\tivit
,iulurtnec lurotanodrooc sups a-en
urtnep ,role]nit[onuc aeratlovzed„
.“\laoc[ al ro[u iam arcul aetup a
-curts tsof a icia ed aetativitcA
-ude ,ii]cerid \uod etseca n` \tarut
-il iulupmit a erecertep ed i[ \vitac
-a atlovzed es a urtnep iamcot ,reb
-oc ela elautceletni eli]\ticapac tât
,es-udni[uer ,ecitsitra elec i[ tâc ,roliip
evitcartsid i]\tivitca esrevid nirp
es \s ,\rutcip ,eraledom ,nesed ed
-an etnelat iipoc it[eca n` erepocsed
aet[onuc el un inemin erac ep evit
iulurtnec aetativitcA„ .muca \nâp
urtnep einapmaC
irudnof ed eregnârts
ed irot\br\s roletnifs aizaco uC
-ro tiun\lp ua icia ed iec ,nuic\rC
-nirpuc ec margorp iunu aerazinag
ir\ticilef i[ etceibo uc ei]izopxe o ed
,iipoc ed etanoi]cefnoc ,nuic\rC ed
nirp ,edniloc ed erabres o i[ mucerp
-edev n` irudnof \gnârts es \s erac
-num al erebat ienu iir\zinagro aer
adailisaV iei]aicosA lu-etis eP .et
ednu ed ,enil-no nizagam nu \tsixe
etseca anoi]izihca top irotirod iec
-tsa dnâjarucn` ,ir\ticilef i[ etceibo
.icia ed aenui]ca lef
ed ipirA„ lurtneC ,tucert lunA
al \r\bat o tazinagro a “\nimuL
-rep ua-i[ iiipoc i]ot un rad ,etnum
rol iei]autis azuac nid ,\niv \s sim
iam un atseca lunA .eraicnanif
a[a ,inemin \csaespil \s eiubert
-iovenib rolinemao lurotuja uc ,\c
av icia ed roli]ucim lutrofe ,irot
tatpet[a lurad uc taimerp if aetup
.tucert luna ed \cn`
MC
KY
jatropeR 8
etiu un \s anuaedtotn` tatu\c a ieinetlO ailoportiM
eioven ua erac iec ed ,\]nirefus n` elenaosrep ed
buS .lautirips sela iam rad ,lairetam rotuja ed
a adailisaV ai]aicosA ,ieiloportiM aeriud\lbo
aerarotuja tirod a-s erac nirp tceiorp nu taramed
rad ,enetlo ele]eduj nid evitizopores rolenaosrep
nodnaba ed garp n` i]alfa avoiarC nid rolirenit a i[
iz ed lurtneC eret[an taul a ,pocs tseca n~ .raloc[
tupecnoc laiceps tceiorp nu ,“\nimuL ed ipirA„
nirP .eioven n` rolec lurotuja n` inev aetup a urtnep
nirp i[ rad ,urtnec al \taru[\fsed aetativitca
,evitizopores rolenaosrep luilicimod al eletiziv
aeri[\ped urtnep ii]ulos \tuac adailisaV ai]aicosA
\s rap inemao it[eca urtnep erac emelborp ronu
.eravlozer o icin \bia iam un
-ijirps a( txetnoc tseca n` toT .tav
aeedi i[ tinev a )eioven n` rolec iirin \]inoI ed
rolemelborp azuac nid ,erac iiipoc tanitsed urtnec nu a]niifn` es a ed EHCALOTSOPA
-utis n` cses\g es ,eilimaf ed elaicos ra erac elaicos emelborp uc roliipoc
lurdac n~ .\laoc[ al a]nuner a ed ai]a -ul a a[A .\laoc[ al a]nuner tutup if “\nimuL ed ipirA„ iz ed lurtneC
-om o \craecn` es ,margorp iutseca ed ipirA„ iz ed lurtneC eret[an ta 4002 eirbmeion n` taruguani tsof a
rol ii]\tivitca a \unitnoc erazirotin enuporp i[` erac margorp ,“\nimuL bus ,adailisaV ai]aicosA ert\c ed
-uja if aetup a urtnep ,elanoi]acude -naba \niverp \s :vitceibo ulbud nu .ieinetlO ieiloportiM lujanortap
ed etagel elemelborp n` tcerid i]at avoiarC nid roliipoc la raloc[ lunod a icia ed ii]\tivitca la lai]ini lunalP
-ca aerazirotinom ed \rafa n~ .\laoc[ lairetam i[ lautirips irut\la eif \s i[ -ores elenaosrep atuja a ed aleca tsof
tnus iirenit ,urtnec al rol ii]\tivit -eduj nid evitizopores elenaosrep ed ,jloD :enetlo ele]eduj nid evitizop
iz ed laicos rol luidem n` i[ i]atecrec .ieinetlO ele] -aloc ehcev iam o dnâvA .tlO i[ jroG
-\c ed eilimaf n` i]atsisa dniif ,iz uc -lihC„ \cinatirb ai]adnuF uc erarob
-ac ,iulurtnec la laicos lutnetsisa ert -ilisaV ai]aicosA ,“ssertsiD ni nerd
-ipoc elesac al ecidoirep etiziv ecaf er iululitu aeranibm~
\niv \s lusnidanid tot uc aerod ada
-orp acifitnedni aetup a urtnep roli
-a erac emelborp ,elailimaf elemelb
lutuc\lp uc uc etatsefni rolenaosrep lunijirps n`
ed uaenupsid un erac ,VIH lusuriv
gnârfser es \tad eraceif ed epaorp ela \tni] elirupurg ertnid lunU -up a urtnep elairetam eli]\tilibisop
-odrooc ,coboB niroS .roliipoc arpusa tnus “\nimuL ed ipirA„ iulutceiorp -ceda tnematart iunu \]af ecaf aet
,“\nimuL ed ipirA„ iulurtneC lurotan
-autis etnivuc avetâc n` sircsed a-en
:margorp iutseca roliraicifeneb ai]
uc iec ed m\puco en un urtnec aL„
iiraicifeneb ,etat\n\s ed emelborp
emelborp uc iiipoc dniif icia ed irt[on
iilimaf nid nivorp ec iipoc ,elailimaf
-\p uc ,elatneraponom ,etazirovafed
i]uni]sus ,eratoh etsep i]acelp i]nir
el un ,ericirefen nid ,erac edur ed
erac ed ai]neta i[ lupmit adroca top
.“eioven atâta ua
anub ed \puco es erac apihcE
-se icia ed ii]\tivitca a eraru[\fsed
nu :enaosrep icnic nid \tamrof et
-aosrep n` ,iulurtnec la rotanodrooc
-isp nu ,coboB niroS iulunmod an
anilA ienmaod anaosrep n` ,goloh
-adep nu ,laicos tnetsisa nu ,aderP
eli]\tivitca \zaezirotinom ec gog
-mod anaosrep n` ,roliipoc ela iz ed
nu i[ ,ucserolF anil\t\C ierao[in
aetativitcA .refo[-rotartsinimda
-sus etativisulcxe n` \tanitsed etse
-iipoc a lanoi]acude nalp ep iireni] ajed i[ ,\zab ed eli]\tivitca ertnid \uoD
ua m\puco en erac ed iiipoC„ .rol
i[ ina 81 i[ 9 ertn` esnirpuc etsrâv al elii]atidem tnus urtnec al ed ,ei]idart uc
iE .r\mun al 52 ,natnemom ,tnus \citametaM i[ \nâmor abmiL elenilpicsid
al sircsn` ma-l urtson la iahiM ep atseca luna eirb
,ion urtnep ticiref zac nu etse le \c enups toP .\laoc[ etercnoc etatluzeR
ipirA« lumargorp nirp targetni tsof a erac n` lulef rai ,iulurtnec lugarp tucert ua erac iiipoc i]ot ertniD
.“ii]cafsitas iram \d en »\nimuL ed -ev a erac le]ei\b iunu luzac tataler a-en coboB lunmod
al ed aetativitca nirp edaor tad a erac zac tla nU \c etaop ec aeec dnis\g ,ina 5 iamun aeva dnâc icia tin
-oc ,treboR i[ anaiD :i]arf iod rolec la aleca tsof a urtnec \taop es \s erac n` col nu :\tsixe \c aederc iam un icin
-if emelborp iram etraof uc eilimaf o-rtnid nivorp ec iip
-uc a-el un erac ep aenui]cefa i[ ai]neta nid i[\tr\pm`
-itef ,ion al sircsn` ua-s erac n` lutnemom n~„ :eraicnan
n` vele etse i[ ina 8 era iahiM ,mucA„ :\tadoicin tucson
-ap a asalc n` are lule]ei\b rai ,auod a asalc n` are a] -if emelborp iram uc eilimaf o-rtnid enivorP .I asalc
n` dniif ,\laoc[ al ebals etraof etatluzer uaeva iE .art -\la as acinub ed raod tijirgn` etse ,elaicos i[ eraicnan
-aca ed rolemelborp azuac nid anodnaba a ed ai]autis -ifeneb tsof a un \laiodn` \r\f i[ i]arf urtap i]la ed irut
icin erac ep etnelat tirepocsed ma iipoc iod it[eca n~ .\s un tadroca a-s i ec lupmit rai ,esela ii]acude ienu luraic
.nesed al i]upecirp etraof dniif ie :uait[ el un ii]nir\p a[A .irutafs enub iam elec imirp a urtnep lutsed tsof a
al m\tum i-\s tucert luna eiraurbef nid ac ti[uer mA -arts ep i[rec a ed ai]autis n` \gnuja \s talpmâtn` a-s
-se rol lutnelat ednu ,eramirp elesalc n` ,\trA ed lueciL -itrac nid elenizagam ertnid lunu al tinlâtn` ma-L .\d
.\csaerc \s tatuja i[ tazirotinom et ,soic\tu\r lipoc nu arE .irot\r\pmuc al ed dni[rec ,re
,ti]\t\nubm` iam a-s rol ieilimaf ai]autis ,tnezerp n~ -ucsid ma ec \puD .inab erec a urtnep aemul dnâtsoca
roli]\tivitca lurdac n~ .urtnec al rar iam niv ie rai \niv \s le ac droca ed tsof a atsaeca ,iul acinub uc tat
\s \]avn` iiipoc erac nirp margorp nu meva ,ertsaon ,emul \tla n` are \crap ,tinev a dnâc icnutA .urtnec al
i[ irepocsed metup i` erac nirp ,ezenesed \s i[ ezetcip -a esadroca i-un inemin \cad ,i[ le urtnep uon are lutot
,coboB niroS tisirutr\m a-en ,“i]atnelat iec ep atuja ,iul lutnematropmoc n` tnedive dniif urcul tseca ,ei]net
.»\nimuL ed ipirA« iulurtneC lurotanodrooc -metpes nid rai ,ezezilaicos \s ,ezergetni es \s ti[uer a
MC
KY
MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
KY

9 ratnemucoD 8002 eirbmeced 71 ,irucreiM

rolec numoc lurad ,aenuizivralC

leinaD elemun uc i]nifs iert
air\t numoc n` ua i]nifs iert iec ,emun
i[ a]niderc tarts\p ua-i[ erac uc
n` tuc\f ua-l erac ep luicifircas
ec aeec ,raD .uezenmuD iul elemun
rol eli]eiv nid enib iam lec \vresbo es
iinuizivralc la ,ieicoroorp lurad etse
.uezenmuD tartsezn` a-i erac uc
a aeritsnic \nuda eirbmeced anuL
,leftsA .leinaD elemun uc i]nifs iert
ep mirot\br\s l` eirbmeced 11 ep
71 ep ,lucinplâtS liinaD lutnâfS
coroorP lutnâfS ep ,eirbmeced
ep ,eirbmeced 81 ep rai ,leinaD
\gnâl eP .lurtsahiS liinaD lutnâfS

lurtsahiS liinaD soivuC lutn=fS
-A .]enoroV aerits\n\M et[eiurtsnoc
,ii]eiv a etrap amitlu ecertep i[` ici
-moD al aerecert al \nâp ,]erats ac
aciresib n` tatnâmromn` dniif ,lun
ed artaip eP .]enoroV iirits\n\M
a]nirod al tuc\f a-s erac tnâmrom
\ts eraM lec nafet{ iuludoveiov
-\p lutnâmrom etse atsecA„ :sircs
luhanomihcs ,divaD urtson iuletnir
einui 12-02 nid ele]nide[ n~ .“liinaD
-oR exodotrO iiciresiB ludoniS ,2991
-utnâfS aerazinonac târ\toh a enâm
ed atad uc ,lurtsahiS liinaD iul
.eirbmeced 81 eriunz\rp
a u\s luplâts ep eD
roli]ar\pm` ticoroorp
loponitnatsnoC al ed
-inplâtS liinaD soivuC lutnâfS
iulutar\pm` lupmit n` ti\rt a luc
-igiro arE .)474-754( eraM lec noeL
airone nid ,aimatoposeM nid ran
-un uc tas nu-rtnid ,roletasomaS
icnic ed atsrâv aL .airatiV elem
ii]nir\p ed sud tsof a liinaD ,ina
-iF .erits\n\m al ,atraM i[ eilI ,i\s
-\gul\c role]nioven la rotibui dni
noemiS lusoivuC al sud a-s ,it[er
-b\r le al ed ta]\vn` a i[ lucinplâtS
n~ .\tatecn`en aenuic\gur i[ aerad
-ezenmud irirepocsed ienu amru
-a ,ieicarT eli]r\p n` tinev a ,it[ei
-anA n` ,loponitnatsnoC ed epaorp
ulpmet nu-rtn` sihcn` a-s iciA .ulp
ed etipsi etlum tarudn` a i[ cselodi
ed plâts nu ep tius a-S .inomed al
i[ eradb\r \tlum tat\ra a ednu
-udn` A .it[ecintsup e]nioven iram
a i[ iinrei lureg i[ iirev a]i[ra tar
-\s A .rolirutnâv eli\t\b tatnurfn`
a-s \c ,inunim etlum ed t=ta ti[râv
al \nâp iul aetutriv ed aetsev sud
-\pm` al :irumerv roleca ii]ar\pm`
-ac ,noneZ lutar\pm` al ,noeL lutar
.irutafs \raec i` \s le al tinev ua er
es il \s aeva ec sizerp a-el lutnâfS
-\r\pa tnâfs nu i[ tsof A .elpmâtn`
a .icitere ed etacata iiciresiB la rot
lurtsahiS liinaD .fS ailihC
.i]u\d\R iulu[aro aereiporpa nid
n` etucertep ieir\lipoc \tirotaD
-ociN lutnâfS„ iirits\n\M amjaerp
61 ed atsrâv al ,i]u\d\R nid “eal
-ul\c tsof a urtimuD lur\nât ,ina
i[aeeca al ,divaD elemun uc tir\g
-\f a-l \tnâfs aeriu]aiV .erits\n\m
-n` i[oicniderc ertnirp tucsonuc tuc
agaertn` aeeca ed i[ ,r\nât ed \c
aemi]lum ed \guf o tsof a \]aiv iul
lutnâvuc \pud i]atesn` rolinemao
dnâr ep ecert ,leftsA .uezenmuD iul
ed eitnervaL lutnâfS lutihcS al ep
ednu ,suS ed uvociV lutas \gnâl
nu i[ eram aec amihcs et[emirp
ep ,antuP al ep ;liinaD ,emun uon
o-rtn` ednu ,luetiV iuluârâp lulam
o i[ silcarap nu tiutl\d a-i[ \cnâts
-oroV al tsof a erirpo amitlU .eilihc
,iulubroC iuluârâp lulam ep ,]en
.iulumio{ acnâts bus
lurtsahis ,antuP al ed acnâts aL
nafet{ lur\nât ep et[etsop\da l`
-edicu \pud ,1541 luna n` eraM lec
al ,ael-II la nadgoB ,u\s iul\tat aer
n` ,\c et[ecoroorp i` atsecA .inesueR
-loM la rotinmod ineved av ,dnâruc
-a n` talpmâtn` i[ a-s ec aeec ,ievod
al ,nort ep aeracru \puD .7541 lun
-sahiS liinaD iulutnâfS lunmedn`
et[eiurtsnoc eraM lec nafet{ ,lurt
-A .6641 luna n` antuP aerits\n\M
iam elec ertnid anu tamrof a-s a[
-mod nu ertnid irut\gel etucsonuc
airotsi nid ,u\s lucinvohud i[ rotin
-nem \s eiuberT .nâmor iuluropop
-aD iulutnâfS lutafs al ,\c m\noi]
tiurtsnoc a tnâfs lurotinmod ,liin
,\tpul eraceif \pud \ciresib o etâc
-an` aer\tn` l` erac lec are le tot i[
-otciv aecoroorp i` uas \tpul ed etni
.\n\pmuc ed eletnemom n` air
-iziv l` ]enoroV al ,ulpmexe erpS
\pud ,tnâfS i[ eraM lec nafet{ \zaet
nid ,ineiobz\R al ed aeregnârfn`
et[eiut\fs l` lurtsahiS liinaD .6741
-\verp ,iicrut uc eletpul eunitnoc \s
-n` i[ a-s ec aeec ,iurib av \c dnâz
-otciv ietseca aeritnima n~ .talpmât
eraM lec nafet{ ,8841 luna n` ,iir
egroeG .caid ed
EIAOLUCINA
nu etse aenuizivralc ,aicoroorP
-aertsezn` i` uezenmuD erac uc rad
\tsaeca raI .i\S ii[ela ep iamun \z
-pele]n` uc \nuerpm` eniv eri[usn`
-urdn` i` erac \csaiezenmud aenuic
\csaecoroorp \s i]nifs iec ep \m
n` iamun i[ eiubert erac rolec raod
-oorp aeeca eD .etnemom etimuna
a leinaD ratnematset-ihcev lucor
irat \ni]nem es \s rolierve ticoroorp
i[ ,elirusiv i[ tic\ml\t A .\]niderc n`
erps un rad ,inâg\p ronu ai]pircsn`
leinaD coroorP lutn=fS \tadO .rolierve la tot ic ,rol lurotuja
-ocubaN iul elesiv \csaiuclât \s ti[ -a \v ,\zaemru ec elirudnâr n~ rotseca \tirotad ,\timirp ai]cnuf uc
-i[râfs uaetseverp i` erac ,rosonod ua-i[ muc ludom \]nit[onuc al mecud ezeru[u iam \s tutup a ,iric\ml\t
-ep ep ed ai]pircsni i[ tiuclât a ;lut -derv tuc\f a-i ec i[ a]aiv tucertep uc maen nu ed rolec ele]nirefus nid
a ,tar\mun a„ ,rata[leB iul a eter -muD ed i]atnâvucenib if a ed icin nid lulixe n` etarudn` e]nirefus ,le
aetseca etaoT .“ti]r\pm` a ,tir\tnâc .rad tseca uc uezen .nolibaB
-iert la timun dniif ,aeretup cuda i` i[ tsof a lurtsahiS liinaD lutnâfS
a-i[ ei]izop \tsaecA .tager n` ael \niat ed rotiut\fs nu ,coroorp nu le
-ecuc \pud i[ luteforp o-tarts\p et[eiuclât es leinaD -aM lec nafet{ doveiov iulutnâfS la
.i[rep ert\c ed iulunolibaB aerir etse uezenmuD„ -n` i` ,eirts\his n` ,eitsup n` a]aiV .er
,.H.` 935 n` alpmâtn` es atsaecA -saemirp \s irotioven ep et[ecinderv
n~ .ina ed 57 ed \tsrâv n` are dnâc “uem lurot\ceduj -an`-iiredev lurad uezenmuD al ed \c
is\g etaop es \ciadui ai]idart tsof if iam ra irits\n\m etâC .etni
etse \cirotsi aigolonorc n` lumirP -aM lec nafet{ iul lupmit nid ,iz\tsa
if ra leinaD aier\c mrofnoc aerer\p tucs\n a-S .leinaD coroorP lutnâfS
eleger ep tiut\fs if ra erac lec tsof -uc lunmedn` timirp if ra un \cad ,er
-` loces ed etat\muj ed tlum iam uc etâc uaS ?iurtsnoc el a ed iulusoiv
-n` al erivirp uc ,suriC ,roli[rep ed eilimaf o-rtn` ,sotsirH ed etnian
ticoljim if ra i[ rolierve aerecraot -evodlom tirefus if ra un iregnârfn`
al ed iululpmet aeridizer urtnep
,.H.` 606 n~ .cseger maen ed ierve tsof if ra un rol lurotinmod \cad iin
taul etse ,ina 61 ed ruj n` aeva dnâc
.milasureI i[ rosonodocubaN ert\c ed eibor n`
etluM ?liinaD lurtsahis ed tir\tn`
-ael es leinaD coroorP lutnâfS eD -e]nifs suda ua-i erac eletpaf ertnid
luihceV n` \lfa es erac etrac o i[ \g
a \pate amirp n` ,nolibaB n` sud \zab al ua eraM lec nafet{ iul ain
n` ,nainolibab-oedui iulutcilfnoc .liinaD iulutnâfS elirutafs
n~ .elemun \traop i` erac ,tnematseT -a taiduts A .mihcaoI iuleger lupmit
aeratrup \tnizerp ii]r\c lusnirpuc -inplâtS liinaD lutnâfS i[ raD
-uco es erac iec ,roliedlac abmil ici ep etucertep ii]eiv \tirotad ,luc
-op ed \]af uezenmuD iul a \jirg ed i]icul\rts iam ieC .aigolortsa uc uap
-if ac uezenmuD ep i[ rad ,u\S lurop -orp a ed lurad timirp a ,u\s luplâts
aetruc al irotiut\fs \nived \s uamru
\cidir erac leC ,ieirotsi lunmoD dni ,emun nu i[ raihc timirp A .iuleger -ev i[oicniderc ed emi]luM .icoro
iul lusiV .iimul eliirepmi \raoboc i[ n` ,anmesn` leinaD \caD .rata[leB raihc \nâp ,lutafs uaerec i` i[ uaen
\uod elec i[ mucerp ,rosonodocubaN -ot\ceduj etse uezenmuD„ ,et[eierve .loponitnatsnoC al ed ii]ar\pm` i[
elec erpsed( iuluteforp ela iinedev -lât es nainolibab elemun ,“uem lur
i[ iulucebreb ainedev i[ eraif urtap -a A .“iul lurotcetorp etse leB„ aiuc
-na o tâced avectla tnus un )iulupa] -e irenit iert i]la uiduts ed igeloc tuv
etnatropmi etnemom ronu a erapicit .airazA i[ leasiM ,ainanA ,ierv
.ecitna ieirotsi ela ,irenit iert iec ed irut\la ,leinaD
lulor tupecn` al ed \cn` \musa i[`
nafet{ iul lucoroorP -etonom ie]niderc ia irot\rts\p ed
n~ .tar\vedA lec luezenmuD n` etsi
etse lurtsahiS liinaD lutnâfS ecnân\m \s \zufer ie ,\]nicesnoc
maen ed ,iert iec ertnid ,lurugnis ,rolilodi etanihcn` eletnemila nid
-iut\fs ac tucsonuc etsE .csenâmor acl\c a i[ anitn` es un a urtnep
nafet{ doveiov iulucinderv la rot tnuS .eciazom iigeL elii]pircserp
-emun bus i[ rad ,tnâfS i[ eraM lec -n` rad ,cof n` i]acnura i[ i]ispedep
luhanomihcs liinaD lutnâfS ed el tamru A .\tuja i` iulunmoD lureg
l-a erps ,uoN lec liinaD lutnâfS uas -saeca atad ed i[ rad ,iel uc apaorg
-a uc i]nifs iod i]laliec ed ibesoed iam etse uezenmuD iul aeretup at
-upecn` al tucs\n a-S .emun i[alec lurotuja uC .roliel a aec t=ced eram soivuC lutn=fS
tas nu-rtn` ,ael-VX la iululoces lut -uer a leinaD ,uezenmuD iulucinU lucinpl=tS liinaD
enâmoR ieihrairtaP aenuiziveleT ,VT SATINIRT
ei]pecer ed a]nevcerf ,2 somA lutiletas ep i[ etime VT n` \tanoi]pecer if etaop SATINIRT aenuiziveleT
.zHM 57,94611 ecloD ,igiD elatigid elemroftalp ep ,SDR&SCR auae]er
un erac ulbac ed ele]er ienu la tanoba i]etnus \caD inuisnemid ed ele]er ed etus ed i[ mucerp ,mooB i[
-os i]etup ,VT SATINIRT aenuizivelet etimsnarter SATINIRT .iir\] lusnirpuc gertn` ep ed icim i[ iidem
aireisac al tcerid vt urtson iulutsop aeraulerp aticil
.ulbac ed iulurotarepo
rasecen ed tâta vt tsop tseca etuja \s et[erod eniC
aenui]nem uc ,as ai]anod \nuped \s tagur etse ,iz\tsa
eleraot\mru n` ,“VT SATINIRT aenuiziveleT urtneP„
:it[erucuB ,4 rotces RCB al esihcsed irutnoc
:iel n` tnoC
6110305984005700BCNR85OR
:orue n` tnoC
3110305984005700BCNR24OR
:DSU n` tnoC
2110305984005700BCNR96OR
-if ed elesrus i[ elirupocs ,aetatitnedi erpsed iilateD
i]etup enâmoR ieihrairtaP iinuizivelet ela era]nan
.or.aihrairtap.www anigap ep is\g

MC
KY
10 Calendarul zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Cânt\rile Ortodoxiei:
„~nt\ri]i neclintit pe
temeiul credin]ei“
„Fiului, Celui n\scut f\r\ stric\-
ciune din Tat\l mai `nainte de
veci, [i mai pe urm\ din Fecioar\
`ntrupat, f\r\ s\mân]\, lui
Hristos-Dumnezeu s\-I strig\m:
Cel ce ai `n\l]at fruntea noastr\,
Sfânt e[ti Doamne./Vino spre
cântarea robilor T\i, Bunule,
smerind sprânceana `n\l]at\ a
vr\jma[ului; p\zind, Fericite
Atotv\z\torule, pe cânt\re]i,
mai presus de p\cat, `nt\ri]i
neclintit pe temeiul credin]ei“
(Catavasiile Na[terii Domnului,
Irmoasele Cânt\rii a 3-a)
***
Canoanele Na[terii Domnului au
fost atribuite Sfin]ilor Cosma de
Maiuma [i Ioan Damaschin, min-
]ile prea luminate ale imnografiei
bizantine, care au ajuns prin
smerenie [i `n]elegere adâncurile
Duhului. Cum au ajuns la aceast\
`n]elegere ne-o arat\ unul dintre
irmoasele de ast\zi adic\, prin
smerenie [i rug\ciune `ndelun-
gat\ c\tre Atotv\z\torul Dumne-
zeu: „Vino spre cântarea robilor
T\i, Bunule (...) p\zind, Fericite
Atotv\z\torule, pe cânt\re]i, mai
presus de p\cat, `nt\ri]i neclintit
pe temeiul credin]ei“. Este uluitor
a sesiza modul `n care rug\ciunea
P\rin]ilor se face (devine) rug\-
ciune a `ntregii Biserici. Când
spun aceasta, m\ refer `n special
la faptul c\ Biserica se roag\ de
secole cu acelea[i rug\ciuni [i
imne ale Sfin]ilor P\rin]i. Despre
imnografi, irmosul de ast\zi ne
mai aminte[te c\ Dumnezeu i-a
p\zit „mai presus de p\cat, `nt\-
ri]i neclintit pe temeiul credin]ei“.
Este firesc s\ ne `ntreb\m de ce
tocmai `n contextul Na[terii Dom-
nului se vorbe[te de p\zirea cu-
rat\ a cânt\re]ilor. Dac\ privim
cu aten]ie `n c\r]ile de cult, vom
constata c\ de foarte multe ori
imnografii leag\ cur\]ia Maicii
Domnului de na[terea cea `n chip
minunat a Cuvântului. Cel care a
p\zit-o curat\ este El, Fiul [i
Dumnezeul ei. Aceea[i imagine ni
se prezint\ [i `n irmosul de
ast\zi; imnografii au fost p\zi]i
„mai presus de p\cat“, [i au stat
„`nt\ri]i neclintit pe temeiul cre-
din]ei“, prin puterea Atotv\z\to-
rului Dumnezeu. Dorin]a [i ce-
rerea lor pare a fi `ntru totul
`ndrept\]it\, c\ci `ntr-o perioad\
a[a de tulbure precum cea a teri-
bilei prigoane iconoclaste care a
zdruncinat din temelii Biserica
din vremea Sfin]ilor Cosma de
Maiuma [i Ioan Damaschin, `nt\-
rirea neclintit\ pe temeiul adev\-
ratei credin]e era mai mult decât
un imperativ. Pe de alt\ parte,
ne`n]elegerea curat\ [i dreapt\ a
lui Dumnezeu [i a `nv\]\turii
cre[tine putea avea urm\ri grave,
`n sensul c\ se puteau strecura `n
Biseric\ noi erezii. Sfântul Ioan
Damaschin va relua de altfel
aceast\ tem\, [i o va preciza
magistral `n irmosul de la Cân-
tarea a 9-a a acestui canon. (Nico-
lae PREDA, doctor `n Liturgic\)
APOSTOLUL ZILEI
Taina c\s\toriei este antidot
pentru multe p\cate
„Iar de v\duvele tinere fere[te-te.
C\ci, atunci când poftele le `ndep\r-
teaz\ de Hristos, vor s\ se m\rite. {i
`[i agonisesc osând\, fiindc\ [i-au
c\lcat credin]a cea dintâi. Dar `n
acela[i timp se `nva]\ s\ fie lene[e,
cutreierând casele, [i nu numai le-
ne[e, ci [i guralive [i iscoditoare, gr\-
ind cele ce nu se cuvin. Vreau deci ca
v\duvele tinere s\ se m\rite, s\ aib\
copii, s\-[i vad\ de case, [i s\ nu dea
potrivnicului nici un prilej de ocar\.
C\ci unele s-au [i ab\tut, ca s\ se du-
c\ dup\ satana. Dac\ vreun credin-
cios sau vreo credincioas\ are `n cas\
v\duve, s\ aib\ grija lor, ca Biserica
s\ nu fie `mpov\rat\, ci s\ poat\ aju-
ta pe cele cu adev\rat v\duve. Preo-
]ii, care `[i ]in bine dreg\toria, s\ se
`nvredniceasc\ de `ndoit\ cinste, mai
ales cei care se ostenesc cu cuvântul
[i cu `nv\]\tura. Pentru c\ Scriptura
zice: „S\ nu legi gura boului care tre-
ier\“, [i: „Vrednic este lucr\torul de
plata sa“. Pâr\ `mpotriva preotului
s\ nu prime[ti, f\r\ numai de la doi
sau trei martori. Pe cei ce p\c\tuiesc
mustr\-i de fa]\ cu to]i, ca [i ceilal]i
s\ aib\ team\. Te `ndemn st\ruitor
`naintea lui Dumnezeu [i a lui Iisus
Hristos [i a `ngerilor ale[i, ca s\
p\ze[ti acestea, f\r\ a lua o hot\râre
dinainte, nef\când nimic cu p\rtini-
re.“ (I Timotei 5, 11-21)
***
Sfântul Apostol Pavel nu a fost
c\s\torit, dar a cunoscut via]a de fa-
milie, primind educa]ie [i formân-
du-se lâng\ p\rin]ii s\i. ~n scrierile
sale g\sim dese referiri la familia
cre[tin\, iar el a fost cel care a ase-
m\nat rela]ia dintre so] [i so]ie cu le-
g\tur\ dintre Hristos [i Biseric\,
adic\ un raport de iubire dus\ pân\
la jertfa suprem\. Paradoxal, un om
nec\s\torit a scris cel mai adânc des-
pre c\s\torie, privind cu admira]ie
lucrarea lui Dumnezeu de a uni prin
iubire dou\ persoane diferite. Din a-
ceste motive nu ne mir\ sfaturile
pastorale privitoare la familie, pe
care le d\ unui episcop al Efesului,
Sfântul Prooroc Agheu
Prorocul Agheu s-a n\scut `n
Babilon [i a tr\it cu 470 de ani `na-
inte de Hristos. De tân\r, a venit `n
Ierusalim `mpreun\ cu iudeii adu[i
de Zorobabel [i de arhiereul Iosua [i
a fost unul din ultimii proroci ai
Vechiului Testament. Dup\ ce au
venit din robie, iudeii au `nceput s\
reconstruiasc\ Templul. Pentru c\
aceast\ construc]ie mergea greu,
Prorocul Agheu [i Prorocul Zaharia
au `ncurajat poporul, profe]ind c\ `n
Templu va intra Mesia, Fiul lui
Dumnezeu. Numele „Agheu“ se t\l-
m\ce[te „s\rb\toare“, „cel ce s\rb\-
tore[te“ sau „cel ce este s\rb\torit“.
Tot ast\zi, Biserica face pomeni-
rea Sfântului Mucenic Marin; a Sfin-
ucenic de-al s\u, anume Timotei. Po-
ve]ele privesc v\duvele tinere, care la
pu]in timp dup\ c\s\torie [i-au pier-
dut so]ii [i care se afl\ `n fa]a unui
pas decisiv din drumul vie]ii. Urm\-
rind s\ asigure ordinea `n Biseric\,
punând `n relief seriozitatea [i matu-
ritatea, Apostolul Neamurilor prive[-
te cu mult echilibru, nu c\tre grupul
tinerelor v\duve, ci c\tre fiecare caz
`n parte [i nu d\ o rezolu]ie general\,
ci ofer\ sfaturi diferite, l\sându-l pe
p\storul de suflete, episcopul Timo-
tei, s\ le administreze. Desprindem
cu u[urin]\ adev\rul conform c\ruia
c\s\toria te responsabilizeaz\, te
schimb\, pentru c\ `]i ofer\ o nou\
perspectiv\ asupra vie]ii, te `nva]\
s\ prive[ti dincolo de tine, c\tre cei
de lâng\ tine. ~n sfaturile apostolului
vedem c\ taina c\s\toriei este anti-
dot pentru multe p\cate, dintre care
el enumer\ lenea, multa vorbire, bâr-
fa [i chiar „gr\irea celor ce nu se cu-
vin“. ~n via]a de familie na[terea u-
nui copil presupune r\spunderi ime-
diate [i sarcini `ndep\rtate, unindu-i
pe so]i, oferindu-le bucuria s\ priveas-
c\ `n aceea[i direc]ie, c\tre copilul
lor, dar `i [i `nva]\ s\ chiverniseasc\,
dup\ cuvântul paulin, casa lor, s\
p\streze bunul nume [i reputa]ia de
cre[tini, valori pe care s\ le ofere ge-
nera]iilor viitoare. Iat\ de ce Biserica
prive[te cu mult\ aten]ie familia, iar
Sfântul Ioan Gur\ de Aur a numit fa-
milia „Biserica de acas\“, el, un sfânt
care nu a fost c\s\torit, dar care a
primit de la mama sa, Antuza, darul
credin]ei [i verticalitatea din numele
bun al t\t\lui s\u, Secundus. (Ci-
prian OLINICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
]ilor Prom [i Ilarie; a sfin]irii Biseri-
cii „Sfântul Mucenic Hristofor“ [i a
Sfintei [i f\c\toarei de minuni Teo-
fana, `mp\r\teasa.
Mâine, Biserica face pomenirea
Sfântului Prooroc Daniel [i a Sfin]ilor
trei tineri: Anania, Azaria [i Misail.
~n ziua de 16
decembrie, istoria
consemneaz\:
a „Ziua solidarit\]ii na]ionale
`mpotriva dictaturii“, proclamat\ de
Parlamentul României (Legea nr.
230 din 9.XII.1998);
a 1848, 16/28: Adunarea na]iona-
l\ a frunta[ilor români transilv\neni
adopt\, la Sibiu, o peti]ie na]ional\ `n
care protesteaz\ `mpotriva „uniunii“
for]ate a Transilvaniei cu Ungaria;
a 1860: S-a n\scut generalul Ion
Dragalina; `n Primul R\zboi Mondial,
`n fruntea Armatei I, a condus ap\-
rarea de la Jiu, `n cursul c\reia a fost
r\nit mortal (d.1916);
a 1878: S-a n\scut istoricul Ni-
colae B\nescu, specialist `n bizanti-
nologie; membru al Academiei Ro-
mâne, vicepre[edinte al acestui for
(1946-1948) (d.1971);
a 1894: A decedat Alexandru
Or\scu, primul arhitect român mo-
dern important (n.1817);
a 1910: Are loc, la Issy le Mou-
lineaux (lâng\ Paris), primul zbor
experimental din lume al unui avion
cu reac]ie, conceput [i pilotat de ingi-
nerul român Henri Coand\ (avionul
„Coand\ 1910“);
a 1931: Semnarea, la Rio de
Janeiro, a primului acord comercial
Mar]i, 16 decembrie 2008
EVANGHELIA ZILEI
Cr\ciunul trebuie a[teptat cu emo]ie
Iisus a spus: „«{i precum a fost
`n zilele lui Noe, tot a[a va fi [i `n
zilele Fiului Omului: mâncau,
beau, se `nsurau, se m\ritau pân\
`n ziua când a intrat Noe `n cora-
bie [i a venit potopul [i i-a nimicit
pe to]i. Tot a[a precum a fost `n zi-
lele lui Lot: mâncau, beau, cum-
p\rau, vindeau, s\deau, [i zideau,
iar `n ziua `n care a ie[it Lot din
Sodoma a plouat din cer foc [i pu-
cioas\ [i i-a nimicit pe to]i, la fel
va fi `n ziua `n care se va ar\ta
Fiul Omului. ~n ziua aceea, cel ca-
re va fi pe acoperi[ul casei, [i lu-
crurile lui `n cas\, s\ nu se coboa-
re ca s\ le ia; de asemenea, cel ce
va fi `n ]arin\ s\ nu se `ntoarc\
`napoi. Aduce]i-v\ aminte de fe-
meia lui Lot. Cine va c\uta s\-[i
scape sufletul, `l va pierde; iar ci-
ne `l va pierde, acela `l va dobân-
di. Zic vou\: `n noaptea aceea vor
fi doi `ntr-un pat; unul va fi luat,
iar cel\lalt va fi l\sat. Dou\ vor
m\cina `mpreun\; una va fi
luat\ [i alta va fi l\sat\. Doi vor
fi `n ogor; unul se va lua altul se
va l\sa». {i r\spunzând, ucenicii
I-au zis: «Unde, Doamne?». Iar
El le-a zis: «Unde va fi stârvul,
acolo se vor aduna vulturii».“
(Luca 17, 26-37)
238 de ani de la
na[terea lui Beethoven
Ludwig van Beethoven (16 de-
cembrie 1770, Bonn-26 martie 1827,
Viena) a fost compozitor german, re-
cunoscut ca unul dintre cei mai mari
compozitori din istoria muzicii.
Beethoven este considerat un com-
pozitor de tranzi]ie `ntre perioadele
clasic\ [i romantic\ ale muzicii.
Importan]a lui Beethoven se re-
fer\ [i la transformarea rolului com-
pozitorului `n societate. De la arti-
zanul `n serviciul Bisericii sau aris-
tocra]iei, el devine un artist care
creeaz\ dintr-o necesitate interioa-
r\ [i nu la comand\. Influen]a lui a-
supra compozitorilor ce l-au urmat
a fost enorm\. Admirat de Franz
Schubert, Felix Mendelssohn Bar-
tholdy, Robert Schumann, Johan-
nes Brahms, pân\ la Richard Wag-
ner [i Arnold Schoenberg ca `nteme-
româno-brazilian (a intrat `n vigoare
la 22.V.1933);
a 1937: S-a n\scut pictorul Ma-
rin Gherasim;
a 1938: Ia fiin]\ organiza]ia poli-
tic\ unic\ „Frontul Rena[terii Na]io-
nale“ (FRN) [i se reorganizeaz\ for-
ma]iunea paramilitar\ „Straja ]\rii“;
a 1943: A decedat arhitectul Ni-
colae Ghica-Bude[ti; autor al unor
importante edificii social-culturale:
mausoleul lui Vasile Alecsandri de la
Mirce[ti, biserica Copou din Ia[i,
Muzeul Na]ional de Art\ (azi Mu-
zeul }\ranului Român) din Bucu-
re[ti, noile cl\diri ale Universit\]ii
***
~n fragmentul evanghelic de
ast\zi Domnul Iisus Hristos atra-
ge aten]ia celor din timpul S\u c\
Fiul Omului trebuie a[teptat cu e-
mo]ie, dar [i cu o preg\tire deose-
bit\. Mântuitorul aseam\n\ tim-
pul a[tept\rii lui Mesia cu situa-
]ia din timpul lui Noe, din vremea
potopului. Oamenii de atunci, de[i
fuseser\ aten]iona]i de Noe asu-
pra a ceea ce va urma, au luat `n
derâdere cuvintele lui [i [i-au con-
tinuat via]a a[a cum fuseser\ de-
prin[i. ~ns\ venind potopul cel
mare de ape cu to]ii au pierit. Au
r\mas doar cei care s-au preg\tit.
Venirea Mântuitorului, de[i a fost
proorocit\, nu a fost tratat\ din
partea celor de atunci ca un eveni-
ment deosebit. Cei mai mul]i au
ignorat pe Fiul lui Dumnezeu [i
[i-au continuat via]a de pân\ a-
tunci. Iat\, Domnul Hristos se
na[te peste câteva zile. Oare cum
ne va g\si acest minunat eveni-
ment? Vom avea emo]ie `n inimi
asemenea magilor, sau vom fi reci
ca Irod? Vom vesti Na[terea ca
p\storii, sau vom fi ironici [i auto-
suficien]i ca fariseii? Se apropie
Cr\ciunul! Oare cum ne va g\si
Fiul lui Dumnezeu? (pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
ietor al unei ere noi `n muzic\, este
considerat pân\ ast\zi ca figur\
cardinal\ `n evolu]ia muzicii tutu-
ror timpurilor, recunoscut [i `n lim-
bajul [i tehnica muzicii contempo-
rane. El a format era unei noi gene-
ra]ii de muzic\. (pr. Paul LEHACI)
din Bucure[ti [.a.; membru de onoa-
re al Academiei Române (n.1869);
a 1944: Reapare zilnic (pân\ la
12.II.1945), la Bucure[ti, ultima serie
a revistei „Bilete de papagal“, sub di-
rec]ia lui Tudor Arghezi (prima serie a
revistei de format liliputan a ap\rut,
zilnic, `ntre 2.II.1928-10.VIII.1929 [i
15.VI.-5.X.1930, continuat\, s\pt\-
mânal, `ntre anii 1937 [i 1938);
a 1963: Stabilirea de rela]ii di-
plomatice, la rang de ambasad\,
`ntre România [i Tunisia;
a 1991: România a semnat, la
Haga, „Carta European\ a Energiei“
(al\turi de reprezentan]i din alte 47
de state). a
11 iulunit[erc adnegA
AIROTSI
IULUMSINIT{ERC
)XILXCM(
aropsaiD
exodotrO iiciresiB
)IIV( enâmoR
eirbmeced nid eletnemineve \puD
exodotrO iiciresiB aropsaid ,9891
eratlovzed o tucsonuc a enâmoR
\gnâl ep ,leftsA .tnedecerp \r\f
etat\ni\rts nid eliipocsipeihra
i[codotro iinâmor urtnep eta]niifn`
ua eletla rai ,ion eletla tur\pa ua
.eiloportim ed gnar al etacidir tsof
-esiB ela ezecoid icnic elec ertn~
-said nid enâmoR exodotrO iicir
-otrO ailoportiM \r\mun es \rop
i[ ainamreG urtnep \nâmoR \xod
-ropmi lor nU .\lartneC aporuE
ieropsaid aerazinagro n` tnat
a etrap \tsaeca nid it[enâmor
,uiuP noirasiV tuva a-l ieporuE
ienivocuB la tiloportim lutsof
-2491 iina ertn` rai ,)0491-5391(
,ieirtsinsnarT la tiloportim 4491
aeratpet[a„ n~ .asedO al luides uc
a i[ nâmor iuluropop iir\rebil
bus ed enâmoR exodotrO iiciresiB
\r\f rolec ai]ucesrep i[ ai]apuco
lutiloportim ,“uezenmuD ed
-inagro al secrup a uiuP noirasiV
i[ etat\ni\rts nid rolinâmor aeraz
-ips rol lurot\cudnoc aredisnoc es
a noirasiV iulutiloportiM .lautir
ienu aerazinagro 9491 n` ti[uer
aipocsipE ed lultit uc iihrape
aporuE urtnep \nâmoR \xodotrO
.siraP al luides uc ,\latnediccO
arafa n` ,eipocsipe \tsaeca niD
iam ,a]narF n` i]ilibats rolinâmor
iihorap elenu i[ etrap uaec\f
,aideuS ,ainamreG nid it[enâmor
urtneP .adanaC i[ ailgnA ,aigleB
siraP nid \csaenâmor aciresib \c
,nâmor lutatS ed \tar\pmuc are
-ucuB al ed tsinumoc lunrevuG
-nâr etateper n` ,tacrecn` a it[er
iululacol aisesop n` ertni \s ,irud
-ecorp raihc col tuva uA .iiciresib
\lahrairtap ai]artsinimdA rai ,es
-\tirotua ai]izopsid al ,icnuta ed
ed \ni\rts tsof a-n ,tats ed roli]
-oc artnoc etatperdn` inui]ca elenu
-cA .siraP nid enâmor ii]\tinum
inuisnet al sud ua etateper elinui]
elirulam ep ed aetatinumoc ertn`
aciresiB .\maM-aciresiB i[ ieneS
ienu lulobmis tineved a siraP nid
-noc \]netsizer ed esaojaruc etpul
iranoi]cnuf ronu role]nidnet art
ed enâmor iedasabmA lurdac nid
-er a]aiv alortnoc i[ acetsema es a
aet[iniL .ii]\tinumoc a \saoigil
.\tarublut iroesed tsof a ieihorap
)|NRÂB|} razeC .rp(
a CL+T UC IIROTSI a
rolir\crecn` luloR
:nemiP ievva siz a-i etarf nU
ed \tut\ba etse aem aminI„
-\B .“ni]up r\fus \s \lpmâtn-es
m\rim en un \S„ :eciz i` lunârt
-un ed lerenit nu ,fisoI \c icnuta
tadb\r a-i[ ,ina ecezerpstpo iam
i{ ?t\pac al \nâp aeracrecn`
medev l-uN .tiv\ls a-l uezenmuD
tacelpudn` a-s un erac ,voI ep i[
-n~ ?ti[râfs al \nâp tadb\r a i[
-nilc i-\s titubzi ua-n elir\crec
.“uezenmuD n` a]nareps \csaet
)5002 ,moriloP ai]ide ,ciretaP(
aez\p un \c ,i[\tr\pm` aetup es un
mac i~„ :eciz le i{ .eilimaf n` ai]\ruc
o-ta]\vn` a raD .“!\nâm\tp\s o tlum
eni] ai ,\taF„ :\nârt\b ,ie a-ed \dur o
izev \s ia i[ urgen tsop ed eliz iert ut
.“!lusnâd uc uezenmuD \caf \s o-ec
.cimin ,\pa icin tatsug a-n eliz ierT
-aob o uezenmuD tad a-i ,eliz iert aL
a-i uN .it[aP al \nâp tuc\z a i[ \l
!elet[aP esucerT !cimin tiubert iam
\s iA ?iciz ec mucA„ :aiemef sups a-I
ni] muca eD„ .“?elirutsop muca ed ii]
.le siz a ,“!rom \s are \c ,\]aiv \taot
-ur uc i[ lutsop uc aiemef tiurib a-L
-afS ,EILI apoelC .mihra( .aenuic\g
)it[ecinvohud irut
\lanosrep eregela o etse ii]utriv aerarcuL
rov aegel csenilpm` erac iec ic ,uezen
.levaP .pA .fS enups ,“i]atperdn` if
-utriv etrapm` \xodotrO aciresiB
-om i]utriv i[ ecigoloet i]utriv n` eli]
aeleca tnus ecigoloet eli]utriV .elar
-usoicniderc lutelfus n` \tlovzed es ec
cseiezenmud iulurah lurotuja uc iul
ert\c ticoljimen etatperdn` tnus i[
nit[erc ep l-udniiporpa ,uezenmuD
etse erac ,esaoigiler ii]eiv lurovzi ed
:tnus ecigoloet eli]utriV .uezenmuD
.aetsogard i[ aedjed\n ,a]niderc
erac aeleca tnus elarom eli]utriV
-is ed \]af iulunit[erc a]aiv csezu\l\c
tperd ua elE .i\s iinemes ed \]af i[ en
a i[ iulusoicniderc aerazilarom pocs
-n` \cida ,iul iinemes uc rolirutropar
ertnid rolileiudn=r a i[ ii]eiv aerimcot
.elarom eligel \pud inemao
-ropmi iam elec elarom eli]utriV
,aetatperd ,aenuicpele]n` :tnus etnat
-riv etsecA .ai]\br\b i[ aerat\pmuc
-if ,elanidrac i[ csemun iam es i]ut
etlalrolec ailemet al uats ele \cdni
-aetnemadnuf es ele ep iced i[ i]utriv
ehgroehG .rp( .\titsnic a]aiv \z
)|LI|HIM
?potop al i]udreip iec et[etelfus i[ tireip uA
,etrap n` ,aiur\ceif lutelfus ed eni]
-aop un eniat ietseca aeret[aonuc rai
.\rtsaon aerapucoerp mucedicin if et
ua potop al i]rom iec ertnid iinU„
,)...( sotsirH iul aeriud\voporp timirp
es iulumo amini dn=C .un ii]la rai
-sirH ep et[emirp l-un le ,et[erteipm`
-op es \s eiubert \c dniit[ raihc ,sot
-n=M .jelirp lumitlu etse \c ,\csai\c
luhanomrei sups a ,“\cideipm` l` aird
tseca uc \rut\gel n` ,esoR mifareS
)IEPOPA naicuL( .tcepsa
!a]irugnil uc aed es il \s eiubert irot\pecn` roleC
i-\D “!\zaima al \nâp meni] \s iaH„
-etsolim mecaf \s iaH„ !a]irugnil uc
\s iaH„ “!ad ednu ed ma uN„ “!ein
-moD elemun n` eniâp o rac\m m\d
elemun n` \pa ed rahap nU .iulun
uN„ “!lutarujn` \saL„ “!iulunmoD
-aL !ec etiU„ “!tiun[ibo tnus \c ,top
\s ,iz o ut et-\tpul ,aI !iz o rac\m l-\s
atpaf \taot aL “!irom \s ia-n \c izev
lutecn` ,a[a i{ !\caelo etâc l-ai ,\nub
i[ ;tasnava a \c le edev ,lutecn` uc
iam a]niov \nup \s le i[ epecn` iopa
un \c ,i\M„ :\tadoed un raD .erat
ia \caD .“!a[a ilbmu un \C !a[a icaf
a]a i-ednu luropot uc iad ,a[a icaf \s
.epur es i[ \bals
-\P„ :icia ,eiemef o aetsevop im~
-iz ed ina ecez ed le uc tpul \m ,etnir
n` ei]\ruc ed \caelo m\rts\p \s el
n` ti[uer ma-N .iram eliz al ,irutsop
[a ,enmaoD„ :siz mA .pihc nu icin
\C .“!cse[\tr\pm` \m \s ue i[ aerv
imirp aetup un ae icin iul azuac nid
etiu ,i\M„ :enups i-i{ .eniaT eletnifS
susiI iul aetsogard urtnep ,gor eT !i-ec
-p\S n` \taruc uif \s \m-\sal ,sotsirH
\s ,ue i[ csetsop \s ,eraM anâm\t
a-i lutoerp \C .“!i[\tr\pm` top \m
\nâm\tp\s o ii] \s i]op \caD„ :sups
un \cad \C .“cse[\tr\pm` et ,rac\m
lutsop tot \ni] \s etaop ,ai]\ruc eni]
-sop aE .i[\tr\pm` etaop es un tot i[
iul azuac nid rad ,it[aP al \nâp aet
enub roletpaf aeri[r=v\s n` ,iulenib
-u\r arpusa \tpurertn`en a]niurib i[
agaertn` \dnirpuc \s eiubert aE .iul
-totn` eif i-\s i[ iulunit[erc a \]niif
.\saela iam aec abaodop anuaed
-uc ,nihcsamaD naoI .fS tivirtoP
nid enivorp )itera( etutriv lutn=v
;egela a \nmaesn` erac ,“aiatseria„
tn=vuc iutseca aigolomite raihc ,iced
-aop un \nit[erc aetutriv \c \tara en
-osrep eregela o etse ic ,\supmi if et
.\lan
i[ eif \s iulenib aelac ep a]niur\tS
\csae[r=v\s \s lumo \cida ,\]niit[ uc
uc ic ,\]nit[onucen n` un enub eletpaf
aiov enib iam tot et[aonuc a ed a]nilis
erac i]ibesoed \s aC„ :uezenmuD iul
i[ nub etse ec ,uezenmuD iul aiov etse
-n` atsaecA .“ti[r=v\sed i[ ,tuc\lp
airotad i[ rad ,aetaticapac \nmaes
.etutriv n` i[r=v\sed es a ed iulunit[erc
nirp etara es \s eiubert aetutriV
et[aonuc a snuja ed e un ic\c ,etpaf
iec uN„ .ecaf i[ l-a eiubert ic ,elenib
-muD al i]perd tnus aegel dua erac
-ud ,eraC ,sotsirH susiI iul aereivn`
-paerd a-ed etse ,rec al tius a-S ec \p
-n` iuL nupus es i[ ,uezenmuD iul at
-eP I( “eliretup i[ ,eliin=p\ts i[ iireg
-ed m\lfa ,cinleiodn`eN .)12-81 ,3 urt
-ud\voporp \s sud a-s sotsirH \c ic
aemerv n` tireip ua erac rolec \csai
ed jelirp leftsa tuva ua iE .eoN iul
-reip uare ,et[epurt ,i[ed ,\]ni\cop
-edi m\rts\p ,\sn` ,etraped iaM .i]ud
-n` lunmes uc urtson iululairetam ae
iulumo aeriutn=m eceraoed ,iir\bert
8002 eirbmeced 61 ,i]raM
IT{ECINVOHUD IRUSNUPS|R
-irp es il \s icinderv tnus un ec iec
-irp nid ,\ciresib al elirurad \csaem
enups a[A .ecilbup roletac\p anic
.aetrac
rov dnâc ecaf etaop es eC
- it iod \csaerot\s\c es \s
?etirefid e]niderc ed iren
-otro nu taul a \c aedev iev dnâC
uas ,\tnatsetorp o uas \cilotac o xod
es aetsa ,\ciaocrut o uas ,\cierve o
anuaedtoT .etxim iirot\s\c \maehc
aetrap ed \caert \s eiubert aiemef
-otro etse lutabr\b \caD .iulutabr\b
.\xodotro \nived \s eiubert ae ,xod
aetrap ed \caert \s aerv un \caD
.\trapsed es \s icnuta ,iulutabr\b
,\cilotac it[e \c ,enit \pud grem uN„
“.\xodotro icaf et un \cad
un uem lu]os ,etnir\P
aelac ep \graem \s aerv
,le uc tpul \m i[ ie]niderc
eC .egnivnoc top l-un rad
?caf \s
tnâfs ecaf i]op l-uN !\caelo iatS
-nâfS ?nups \s uaerv eC !\tado-rtnid
,eiemeF„ :enups lutidutS rodoeT lut
tnâfs tabr\b ep icaf l-\s acrecn` un
,ni]up etâC !i]op un \c ,\tado-rtnid
al i[ avenic et[e]\gobm` es ni]up etâc
.“it[ecinvohud elec al i[ ,it[epurt elec
\tnâfs etse \c ,tsop iza meni] \s iaH„
“!\baert ma ue \c ,top uN„ “!ireniv
-ezenmud iulurah lurotuja uc ,inilp
-uc etsogard nid ,\larom aegel ,csei
-a ed \]af i[ uezenmuD ed \]af \tar
-maesn` \nit[erc aetutriV .elepaorp
aelac ep aicinrotats i[ air\t iced \n
TESREV UC TESREV - AILBIB
al i]udreip ii[ot\c\p i]ot ,erao ,tsof
nid ,\cidA ?eicev ep i]idn=so ,potop
\c m\lfa irutpircS ietnifS lusnirpuc
-irep o ie]ni\c aizaco tuva ua ait[eca
-noc tazilanif a-i[ eoN pmit t=c ,\dao
-op al ,\tadotot ,\c rad ,iecra ai]curts
alfa es erac a]niif \taot snits a-s„ ,pot
-=p mo al ed ,lutn=m\p tot a a]af ep
ti\c a-s un ,erao ,\sn` ;“cotibod al \n
a erac iulurtsazed aerivi al inemin
-uc ,snes tseca n~ ?lutn=m\p snirpuc
tnus urteP lotsopA iulutn=fS eletniv
i[ \c urtneP„ :eraotirum\l ed mertxe
aetraom ,\tado ,tirefus a sotsirH
leC ,lE ,ertsaon eletac\p urtnep
en \s ac ,i]perden iec urtnep tperd
t=romo ,uezenmuD al ion ep \cuda
-ud uc tuc\f uiv rad ,lupurt uc dniif
-\voporp a i[ t=roboc a-S erac uc ,luh
,eraosihcn` n` etuni] roliruhud i[ tiud
-ad\tla eraot\tlucsaen \resesuf erac
iul a eradb\r agnuledn` dn=c ,\t
,eoN iul eleliz n` ,atpet[a uezenmuD
eni]up erac n` aibaroc aet\gerp es i[
nirp tiutn=m ua-s ,tpo \cida ,etelfus
\pa nirp eriutn=m \tsaeca raI .\pa
et[eiutn=m \v erac luzetob aiupihcn`
-en a eregret[ ac un ,iov ep i[ iz\tsa
a eredihcsed ac ic ,iulupurt iei]\ruc
nirp ,uezenmuD ert\c nub iuluteguc
-o e avenic \cad ,etnir\P
,eina[\tr\pm` al ed tirp
?\rufana ai \s etaop
un \c siz a eniC .un \s muc ,etaoP
?etaop es
\s eiov i-un \c tizua mA
tirpo it[e \cad \rufana iei
,iceD .eina[\tr\pm` al ed
?\rufana aul etaop
iopa i[ eraM \mzaehgA iâtn~
et[edevops es iro etâc eD .\rufana
etat\muj ,eraM amzaehgA aul etaop
-n` ,\rufana i[ raD .eri[\tr\pm` ed
-ipsi o-rtn` e dnâc iamun ,anuaedtot
.eiov era un ,avec ,erit
-nâfs aul etaop es un dnâC
?\rufana at
-ud \cad \rufana aul i]op iam uN
ed \rugnil o taul ia ii]pon luzeim \p
-ag ,eniâp ed \rut\m=r\f o uas ,\pa
-pon luzeim al ed epecn` auiz \C !at
erac eliemef \rufana aul top un ;ii]
un ;eliz tpo ,iirif \laiudnâr n` tnus
-ipsi es erac ii]abr\b \rufana aul top
aul top un ;nmos nirp ,aetpaon cset
es un i[ i]id\fs tnus erac iec \rufana
top un i[ \rufana aul top un ;\capm`
anâm icin ,enaoci eletnifs atur\s
-itop \nup i-\s aets \s icin ,iulutoerp
ua \cad ai]os i[ lutabr\b ,pac ep lur
\rufana aul top un ;\nuerpm` tsof
MSIHETAC LUCIM
elec eli]\tilibasnopser ertnid anU
etse iulunit[erc ela etnatropmi iam
.ii]utriv aerarcul i[ aeridn=bod
-ednirped etse \nit[erc aetutriV
-m` a ed \cinrotats a]niur\ts i[ aer
a-s a[a i{„ :32 ,7 aerecaF
es erac a]niif \taot snits
,lutn=m\p tot a a]af ep alfa
i[ cotibod al \n=p mo al ed
al \n=p i[ ,eraot=r=t al \n=p
ua-s etaot ,iulurec elir\s\p
a i[ ,tn=m\p ep ed snits
are ec i[ eoN iamun sam\r
“.eibaroc n` le uc
sircsed a-en arutpircS ec \puD
,potop al ed eraot\[ocirfn` elinigami
-en` tireip ua iinemao i]ot \c talfa ma
-\P„ .uivulid iuleram elepa ed i]ac
azuac nid esacirts es erac ,“lutn=m
-imin nirp ta]\ruc tsof a ,roletac\p
iul a]af n` ,erac roli[ot\c\p aeric
es ec irupurt iamun uare ,uezenmuD
.\tpaerd aec aelac al ed \resut\ba
raod \c \]af ed lutesrev nid m\lfA
-us ua iinui]acrabma iirbmem i[ eoN
atrup a ed anicras dn=va ,tiu]eivarp
ii]\tinamu elenemreg etraped iam
o t=ced nmed iam tlum dom nu-rtn`
rolirosecederp aetatirojam esuc\f
-n` enup eS .i]idn=so tsof ua erac ,rol
ua :ei]autis \tsaeca n` erabertn` o \s
 CM
YK

12 Opinii Mar]i, 16 decembrie 2008

CURIERUL JURIDIC CUV+NT DE ~NV|}|TUR|

To]i monahii Perdan]ii sunt invita]ii care n-a

au
[i monahiile vor r\spuns chem\rii St\pânului
beneficia gratuit a Fragment din cuv=ntul PF P\rinte Daniel, rostit duminic\,
de asigurare 14 decembrie, `n paraclisul Re[edin]ei patriarhale a
Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii lie este aici criticat\, ci fap-
de s\n\tate au v\zut `n Parabola celor
invita]i la cin\ dou\ planuri
diferite, `ns\ complementa-
tul c\, uneori, familia ne `n-
robe[te atât de mult `ncât ui-
t\m c\ ea este o binecuvân-
a Un c\lug\r nu este un re. ~n primul rând, aceast\ tare de la Dumnezeu [i dac\
parabol\ se refer\ la istoria nu punem familia conjugal\
asistat social [i nu `[i dore[te mântuirii neamului omenesc `n leg\tur\ cu Sfânta Euha-
toate drepturile aferente care `ncepe cu poporul lui ristie, cu Sfânta Biseric\, cu
Israel. ~n al doilea rând, cele familia cea mare duhovniceas-
statutului de asistat social a spuse de Mântuitorul au o c\ a credin]ei, atunci devine o
semnifica]ie duhovniceasc\ piedic\ `ntre noi [i Dumnezeu,
pentru fiecare dintre noi. ori ea este dat\ ca s\ devin\
de pr. Ionu] CORDUNEANU St\pânul care a preg\tit mediul binecuvânt\rii lui
aceast\ cin\ [i cheam\ pe cei Dumnezeu pentru noi.
Avem bucuria de a semnala, `ntr-o nou\ e- cunoscu]i este Dumnezeu Ta- Crizele lume[ti, `mp\timi-
di]ie special\ a „Curierului juridic“, apari]ia rea sim]urilor prin mâncare
unui act normativ binevenit, de efectele c\ruia
t\l. Cina aceasta care sea-
m\n\ cu o nunt\ este `ns\[i prea mult\, distrac]ii, vedere
se vor bucura un num\r important de monahi sau orice ispit\ care ne `m-
[i monahii care nu realizeaz\ venituri din mun- venirea `n lume a Mântuito-
rului Iisus Hristos, `ntrupa- piedic\ s\ tr\im [i duhovni-
c\ sau pensii [i care, `n consecin]\, nu benefi- ce[te, tot ceea ce constituie o
ciaz\ de asigurare de s\n\tate. rea lui Hristos-Domnul. Nu
cheam\ la un prânz, ci chea- via]\ biologic\ exlusiv\, f\r\
Este vorba despre Ordonan]a de Urgen]\ a dimensiune spiritual\, este
Guvernului nr. 197/2008 pentru modificarea [i m\ la o cin\, f\când leg\tur\
`ntre cina din parabola evan- ispita celor cinci perechi de
completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma boi `n care omul tr\ie[te mai
`n domeniul s\n\t\]ii, publicat\ `n „Monitorul ghelic\ [i Cina cea de Tain\
mult biologic, animalic, decât
Oficial“, partea I, nr. 824, din 8 decembrie 2008. pe care Mântuitorul Iisus Hris- duhovnice[te. A treia ispit\
Legea nr. 95/2006 privind reforma `n dome- tos o instituie seara. Adic\
niul s\n\t\]ii, pân\ la momentul apari]iei a- ne `mpiedic\ s\ facem din ca-
este sfâr[itul unei perioade sa noastr\ o cas\ a binecu-
cestei ordonan]e de urgen]\, prevedea `n art. de preg\tire [i `nceputul u-
213 doar câteva categorii de persoane care be- vânt\rii [i a prezen]ei lui
nei noi perioade, cea de mân- Dumnezeu [i ne `mpiedic\ s\
neficiaz\ de asigurare, f\r\ plata contribu]iei, tuire. Deci, la plinirea vre- CM
YK
CM
YK considerentul fiind fie vârsta sau efectuarea facem leg\tura `ntre Casa
mii, spre seara unei etape, a Domnului [i casa noastr\.
studiilor, fie apartenen]a la anumite grupuri f\cut Cina. Nu cheam\ la
sociale defavorizate, fie starea de sarcin\ sau prânz, ci la cin\, pentru ca s\
leuzie, situa]ii `n care Statul este nevoit s\ in-
arate leg\tura dintre timpul Ca misionari,
tervin\, pentru a proteja aceste persoane afla-
te `n situa]ii speciale. `mplinit ca preg\tire pentru s\ st\ruim [i s\
venirea lui Hristos [i `ns\[i
Nu era inclus\ aici o categorie aparte de
venirea Lui [i `nceputul tim- insist\m s\ vin\
persoane, respectiv personalul monahal, care
nu realizeaz\ venituri [i care a depus un an- pului Noului Leg\mânt. cre[tinii la Biseric\
gajament special de s\r\cie, `nfrânare [i as- Dumnezeu cheam\ prea `nrobi]i de grijile lu-
me[ti ale ]arinei. Aici ]arina ~n concluzie, Evanghelia
cultare, `ntreaga via]\ fiind dedicat\ slujirii
lui Dumnezeu `n rug\ciune [i fapte bune.
Dumnezeu Tat\l pe al]ii `n mod `nseamn\ lumea cu toate ac- ne arat\ c\ `n aceast\ perioa-
Din cei peste 8.800 de monahi [i monahii, cheam\ la Cin\ prin surprinz\tor tivit\]ile ei, cu toate tenta]i- d\ de preg\tire pentru marea
cât num\ra Patriarhia Român\ la sfâr[itul a- ile [i mai ales duhul de a st\- s\rb\toare a Na[terii Mân-
nului 2007, aproximativ 5.000 nu sunt anga-
Fiul, numit aici slug\ Prima concluzie pe care o pâni cât mai mult lumea a- tuitorului Iisus Hristos tre-
ja]i, din cauza num\rului redus de posturi ne- Sluga se adreaz\ mai `ntâi tragem din aceast\ `nv\]\tu- ceasta. }arina este [i câmpul buie s\ folosim timpul pen-
clericale pentru care se prime[te sprijin de la celor cunoscu]i ai lui Dum- r\ a Mântuitorului Iisus Hris- multelor atrac]ii, multelor tru a ne spovedi [i `mp\rt\[i
buget, [i nici nu au pensie, activitatea lor, ne- nezeu. Ace[tia sunt c\rtura- tos este faptul c\, dac\ Dum- planuri [i proiecte pe care le mai des, de a face fapte bune
remunerat\, constând `n cultivarea valorilor rii [i fariseii, `nv\]\torii de nezeu constat\ c\ cei che- facem s\ st\pânim lumea [i de a nu l\sa `n via]a noas-
credin]ei [i `n primirea pelerinilor [i a vizita- Lege, cei care stau `n Casa ma]i nu r\spund chem\rii, aceasta sau s\ tr\im aici `n tr\ s\ se instaureze alte pri-
torilor din ]ar\ [i din str\in\tate. Domnului, `n Templu, [i, planul Lui totu[i nu este z\- uitare de Dumnezeu, ca [i orit\]i decât grija pentru su-
Când, din cauza condi]iilor dificile de trai, d\rnicit, el nu e[ueaz\ nicio- când El n-ar exista. flet [i s\ d\m r\spuns la che-
adeseori `n locuri retrase, `n m\n\stiri situate cunoscând scripturile, `nva]\
dat\. Perdan]ii sunt cei care Al doilea val de ispite este marea lui Dumnezeu.
departe de a[ez\ri omene[ti, `n p\duri sau poporul. Dup\ ce refuz\ che- Din pericopa evanghelic\ a
marea, Dumnezeu Tat\l tri- au fost invita]i [i n-au r\s- cel al patimilor care st\pâ-
mun]i, starea de s\n\tate a acestora se deteri- puns chem\rii. Dar Cina, o- nesc cele cinci sim]uri, sim- celor chema]i la Cin\ vedem
ora, monahii [i monahiile f\r\ asigurare de mite pe Fiul S\u s\ cheme pe c\ Dumnezeu, `n iubirea Lui
al]ii, decât pe cei ale[i, [i a- dat\ preg\tit\, `[i va atinge bolizate de cele cinci perechi
s\n\tate erau nevoi]i s\ recurg\ la milostenia scopul s\u. Dac\ cei prefera]i de boi. Sim]urile, atunci când milostiv\, atotcuprinz\toare,
unor binef\c\tori pentru plata serviciilor me- nume a doua categorie de in- de[i are preferin]\, `n acela[i
vita]i, cei din pie]e [i de pe nu vin la ea, Dumnezeu pre- sunt `nrobite de patimi, `n-
dicale sau s\ parcurg\ procedurile atât de ne- fer\ pe al]ii, g\se[te, cheam\ timp are preocuparea ca toat\
potrivite cu haina pe care o poart\, b\tând la str\zile cet\]ii. Ace[tia sunt, greuiaz\ r\spunsul nostru la
pe al]ii `n mod surprinz\tor. chemarea lui Dumnezeu. lumea s\ se mântuiasc\, s\
u[ile prim\riilor, completând formulare [i r\s- dup\ interpretarea Sfântului vin\ la cuno[tin]a Adev\ru-
punzând anchetelor sociale pentru a beneficia Chiril al Alexandriei, mul]i- El face surprize, minuni, este
Dumnezeu mare Care face mi- lui. Deci, vedem, pe de o par-
de drepturilor asista]ilor sociali. mile de iudei care, ascultân-
nuni. El lucreaz\ `n mod pla- Familia trebuie te, o preferin]\, o `ntâietate,
Or, chiar dac\ nu are un venit al s\u, un c\- du-L pe Hristos [i v\zând mi-
lug\r nu este un asistat social [i nu `[i dore[te nunile Lui, au crezut `n El. nificat, dar [i `ntr-un mod s\ devin\ mediul iar pe de alt\ parte, dorin]a ca
nea[teptat. Are un plan [i u- to]i s\ se mântuiasc\. Când
toate drepturile aferente statutului de asistat Dar mai r\mân locuri li-
neori ~[i dep\[e[te propriul
binecuvânt\rii lui ne gândim la mântuirea noas-
social, ci cere doar posibilitatea de a beneficia, bere [i St\pânul casei trimi-
la nevoie, de asisten]\ medical\. te din nou pe Sluga Sa, spre S\u plan sau `l `mpline[te Dumnezeu pentru noi tr\ este bine s\ ne gândim [i
Patriarhia Român\ a f\cut demersuri sus]i- `ntr-un mod minunat. la mântuirea altora. Cât mai
al]i oameni, care nu se aflau A treia categorie de ispite mul]i oameni s\ aducem la
nute `n sensul rezolv\rii acestei probleme de in-
teres general bisericesc. Protocolul de cooperare
`n cetate, ci `n afara ei, pe la sau de piedici este cea legat\ Biseric\, cât mai mul]i s\ fie
`ntre Patriarhia Român\ [i Ministerul S\n\t\- garduri, adic\ acele garduri St\pânirea lumii [i de ispitele pl\cerii [i mai ales chema]i, invita]i. S\-i che-
]ii Publice privind Parteneriatul „Asisten]\ me- care la sat `mprejmuiesc gr\- `nrobirea sim]urilor nu de grija excesiv\ fa]\ de fa- m\m pe tineri, pe vârstnici,
dical\ [i spiritual\“, semnat de c\tre Preaferici- dinile. Ace[tia sunt popoarele milie. Atât de mare este grija pe bolnavi, pe cei neputin-
tul P\rinte Patriarh Daniel [i domnul ministru p\gâne care tr\iesc mai mult r\spund la chemarea pentru familie, atât de impor- cio[i. Sigur, respect\m liber-
Eugen Nicol\escu `n data de 24 iulie 2008, a `n neorânduial\ [i `ntr-o for- lui Dumnezeu tant\ este fiecare persoan\ tatea fiec\ruia, dar `n Evan-
constituit o bun\ premis\ pentru reglementarea m\ mai primitiv\ a vie]ii, f\- din familia noastr\, `ncât fa- ghelie, pentru a treia catego-
situa]iei, `ns\ abia prin adoptarea Ordonan]ei r\ cuno[tin]a Adev\rului. A- ~n al doilea rând, aceast\ milia `ntreag\ [i fiecare `n rie de invita]i Mântuitorul
de Urgen]\ a Guvernului nr. 197/2008 aceast\ bia a treia categorie este cea parabol\ se refer\ la fiecare parte uit\ de Dumnezeu. Sunt spune: „Sile[te-i s\ intre!“.
problem\ [i-a g\sit solu]ionarea. mai surprins\ de invita]ie, dintre noi. Cele trei refuzuri, o mul]ime de oameni care du- Aceasta nu `nsemn\ o for]are,
Centrele eparhiale vor centraliza situa]ia pentru c\ nu sunt din cei a- cele trei categorii de oameni minica [i `n s\rb\tori sunt ci o st\ruin]\, insisten]\ ca s\
monahilor care `ndeplinesc condi]iile acestui le[i sau din cei care ar avea o sunt trei permanente ispite absorbi]i cu rezolvarea pro- vin\. Noi, ca misionari cre[-
act normativ [i o va transmite prin intermediul prioritate sau o importan]\. `n via]a omului care `l `mpie- blemelor familiei, fie cur\- tini, trebuie s\ insist\m ca
Patriarhiei Române c\tre Ministerul Culturii [i Când Mântuitorul Iisus dic\ s\ r\spund\ chem\rii, s\ ]enie `n cas\, fie mâncare lumea, care e pe drumuri r\-
Cultelor, autoritatea public\ central\ care va Hristos termin\ aceast\ pa- intre `n comuniune cu Dum- mai bun\, fie odihn\ mai pre- t\cite, pe la garduri de opre-
]ine leg\tura cu Casa de Asigur\ri de S\n\tate, rabol\ arat\ c\ s-a umplut nezeu, s\ intre `n Casa Celui lungit\, `ncât timpul pentru li[ti, de blocaje [i de bariere
`n vederea aplic\rii acestei ordonan]e. Casa St\pânului [i era bucu- Care-i invit\ la Cin\. a merge la biseric\ nu mai e- mentale [i spirituale, s\ fie
* PR. IONU} CORDUNEANU ESTE CONSILIER PATRIARHAL rie mare, ca bucuria mântui- Prima ispit\ este repre- xist\. Nu grija ra]ional\ [i adus\ `n Casa Domnului, la
(OFICIUL JURIDIC - CANCELARIA SF+NTULUI SINOD)
rii `n `mp\r\]ia cerurilor. zentat\ de oamenii care sunt binecuvântat\ pentru fami- Cina mântuirii. a

CM
YK

PDL [i PSD - alia]i la guvernare,
inamici la preziden]iale
a De[i au f\cut pace pentru a ajunge la putere, PDL [i PSD se preg\tesc de confruntare la alegerile
preziden]iale a De[i nu au anun]at `nc\ un candidat propriu, pesedi[tii vor `ncerca s\-l `nving\ pe Traian
B\sescu `n 2009 a Alia]ii la guvernare au convenit s\ dea Ministerul Justi]iei unui independent a
Democrat-liberalii [i social-
democra]ii au `nceput `mp\r]i-
rea puterii. Conform algoritmu-
lui convenit de cele dou\ p\r]i,
fiecare partener va primi jum\-
tate dintre ministerele Guver-
nului. Documentul semnat de
PDL [i PSD con]ine generalit\]i,
el având doar 5 pagini. „Pactul
pentru România“ prevede `ns\
faptul c\ PSD `[i va p\stra iden-
titatea ideologic\ [i c\ va `ncerca
s\-[i pun\ propriul om la Cotro-
ceni la alegerile din 2009.
PSD contra lui B\sescu
Mircea Geoan\ a spus c\ fie-
care partid se va „bate“ pentru
candidatul propriu la preziden-
]iale, iar Emil Boc a afirmat c\
PDL [i PSD sunt parteneri, dar
c\ vor fi „competitori politici [i
electorali“, amândoi subliniind
`ns\ necesitatea coali]iei [i c\ va
fi un Guvern stabil.
~n decurs de trei zile de la
semnarea „Parteneriatului pen-
tru România“, protocolul coali]iei
PSD-PDL, cele dou\ partide po-
litice trebuie s\ definitiveze pro-
gramul de guvernare, care va cu-
prinde [i m\surile anticriz\, [i
care urmeaz\ s\ fie adoptat `n
maximum 2 zile de forurile sta-
tutare ale celor dou\ p\r]i. Prin
„Pactul pentru România“, PDL [i
PSD `[i asum\ `n comun guver-
CM narea, printr-o colaborare la ni-
YK
vel parlamentar, guvernamental
[i local, iar p\r]ile `[i respect\
identitatea ideologic\ [i doctri-
nar\, precum [i apartenen]a la
familiile lor politice europene.
De asemenea, o alt\ prevede-
re important\ este cea legat\ de
alegerile preziden]iale de anul vi-
itor, cele dou\ forma]iuni politice
]inând s\ precizeze chiar `n acest
document c\ vor avea candida]i
proprii la preziden]iale. De altfel,
[i `n primele declara]ii f\cute
imediat dup\ semnarea Protoco-
lului, cei doi lideri politici au
Liberalii preg\tesc o opozi]ie dur\
Lipsi]i de grija viitoarei guvern\ri, liberalii se
preg\tesc de o opozi]ie cât mai activ\. Premierul
C\lin Popescu-T\riceanu a declarat duminic\,
CM
YK
Mar]i, 16 decembrie 2008
Boc [i Geoan\, semnând actele pentru o alian]\ de conjunctur\
]inut s\ precizeze faptul c\ vor de taxe [i impozite, cheltuirea ri-
intra `n competi]ie electoral\ guroas\ a banului public [i ela-
când va fi cazul, de exemplu la borarea de bugete multianuale.
alegerile preziden]iale. Pre[edin- De asemenea, se mai prevede
tele PSD, Mircea Geoan\, a pre- asigurarea resurselor financiare
cizat c\ acest acord respect\ necesare sus]inerii sistemului
identitatea politic\ a fiec\rui pensiilor de stat, continuarea
partid [i nu prevede absen]a procesului de reform\ `n dome-
competi]iei preziden]iale pentru niul Justi]iei, neimplicarea poli-
2009: „Ne vom bate fiecare pen-
ticului `n actul de justi]ie, des-
tru candidatul nostru“. centralizarea, stimularea activi-
t\]ii IMM-urilor [i asigur\rii
unui mediu de afaceri predicti-
Ce spune Protocolul bil, sprijinirea agriculturii, atra-
~n]elegerea semnat\ de Boc [i gerea fondurilor europene, reali-
Geoan\ prezint\ cele 25 de o- zarea programului na]ional pen-
biective pe care PDL [i Alian]a tru construirea de locuin]e socia-
PSD+PC se oblig\ s\ le `nde- le [i pentru tineri.
plineasc\. Acestea sunt de ordin ~n acela[i timp, cele dou\ for-
social, economic [i politic-cons- ma]iuni politice se angajeaz\ la
titu]ional. reformarea structurilor adminis-
Mai precis este vorba de: asi- trative [i reducerea birocra]iei,
gurarea unui climat economic de dezvoltarea infrastructurii, asi-
stabilitate, protejarea locurilor gurarea securit\]ii energetice,
de munc\ [i crearea de noi locuri reforma `n domeniul educa]iei [i
de munc\, protejarea [i cre[te- `n cel sanitar, cre[terea aloca]ii-
rea gradual\ a puterii de cum- lor pentru copii, reducerea deca-
p\rare a popula]iei, men]inerea lajelor `ntre urban [i rural, dez-
cotei unice de 16% [i acordarea voltarea cercet\rii, relansarea
de compensa]ii [i reduceri fiscale turismului [i a sportului, adop-
pentru persoanele cu venituri tarea legii privind sistemul uni-
mici, dar [i reducerea num\rului tar de salarizare a bugetarilor,
`ntr-o emisiune televizat\, c\ PNL se preg\te[te
s\ devin\ principala for]\ de opozi]ie din Româ-
nia, având ca principal obiectiv criticarea mi-
ni[trilor sau a ac]iunilor care nu corespund cu viz-
iunea liberal\. Acesta a precizat c\ ac]iunea de a
critica va viza, dincolo de zona economic\, o serie
de aspecte ce ]in de arhitectura constitu]ional\, de
independen]a Justi]iei, de statul de drept.
Referindu-se la noua coali]ie creat\ `ntre ali-
an]a PSD+PC [i PDL, T\riceanu a declarat: „O pe-
rioad\ prelungit\ de incertitudine nu cred c\ ar fi
servit interesele ]\rii. Ceea ce am observat ast\zi
este lucrul care, din p\cate, este cel mai regretabil
- c\ principiile unora sau altora nu valoreaz\ ni-
mic `n momentul `n care este mai puternic\
dorin]a de putere. ~ntotdeauna este normal s\ se
realizeze un compromis politic, dar acest compro-
mis trebuie s\ permit\ for]elor politice s\ se iden-
tifice `n jurul unor valori, `n jurul unor principii“.
El a declarat c\ va r\mâne prim-ministru pân\ pe
22 decembrie, când premierul desemnat va primi
votul de `nvestitur\ `n Parlament. Totodat\, T\ri-
ceanu a anun]at c\ luni `[i va depune candidatura
pentru [efia grupului parlamentar al PNL la Ca-
mera Deputa]ilor, asumându-[i astfel rolul de
lider al opozi]iei.
CM
YK
Actualitate 13
cre[terea eficien]ei activit\]ii
parlamentare [i consolidarea cre-
dibilit\]ii `n Parlament, conti-
nuarea reformei sistemului elec-
toral, consolidarea rolului [i sta-
tutului României `n UE.
Cum se `mparte puterea
Dincolo de formalit\]ile alierii
lor, liderii PDL [i PSD sunt pre-
ocupa]i de influen]a lor `n viitoa-
rea guvernare. Potrivit NewsIn,
surse din cele dou\ forma]iuni au
declarat c\ s-a convenit ca minis-
terele s\ fie monocolore, partidele
care vor desemna mini[trii s\ ai-
b\ [i secretarii de stat `n aceea[i
institu]ie, iar la nivel local, par-
tidul care de]ine pre[edin]ia Con-
siliului Jude]ean s\ aib\ [i pre-
fectul. Cele dou\ p\r]i vor urma
s\ `[i `mpart\ `n mod egal pos-
turile `n Administra]ia central\
[i local\, iar `n jude]ele `n ca-
re nici unul dintre cele dou\ par-
tide nu de]ine pre[edin]ia Consi-
liului Jude]ean, s\ stabileasc\
prin negocieri ce partid va prelua
conducerea prefecturii.
O alt\ decizie important\
luat\ de cele dou\ partide poli-
tice este ca Ministerul Justi]iei
s\ nu intre `n discu]ie la nego-
cieri, urmând s\ fie desemnat
de c\tre pre[edintele Traian B\-
sescu un ministru independent,
au declarat surse PDL, confir-
mate de PSD. De altfel, liderul
democrat-liberal Emil Boc a afir-
mat sâmb\t\ seara c\ cele dou\
forma]iuni au stabilit c\ „aspec-
tul legat de independen]a Justi-
]iei este o condi]ie primordial\ [i
fundamental\ a acestui pact [i
ea se reg\se[te `ntr-un punct ex-
plicit al protocolului: indepen-
den]a Justi]iei [i neimplicarea
politicului `n actul de justi]ie“.
Printre principiile convenite de
PDL [i PSD se num\r\ [i de-
semnarea `n func]iile de minis-
tru a unor persoane tinere, care
s\ `nlocuiasc\ vechea gard\ de
demnitari prezen]i de-a lungul
timpului `n Guvern. Din partea
PSD, exemplele care au fost
date, ca reprezentând profilul u-
nui poten]ial ministru, au fost
Titus Corl\]ean, dar [i Cristian
Diaconescu, `n vreme ce PDL a
exemplificat cu Roberta Anas-
tase [i Monica Iacob Ridzi, dar [i
Sever Voinescu. a
LUMEA PE SCURT
Elve]ia: Na]ionali[tii
blocheaz\ accesul
muncitorilor români
Dreapta populist\ elve]ian\ [i-a a-
nun]at duminic\ inten]ia de a de-
mara o ampl\ campanie `mpotriva
extinderii pentru Bulgaria [i Româ-
nia a acordului cu Uniunea Europea-
n\ privind libera circula]ie a for]ei de
munc\, care va fi supus unui referen-
dum popular `n Elve]ia, `n luna fe-
bruarie a anului viitor. Uniunea de-
mocratic\ de dreapta (UDC), care
dispune de un loc `n Consiliul federal
(guvernul) al Confedera]iei elve]iene,
a creat un comitet na]ional `n acest
sens, conform unui comunicat difuzat
pe site-ul respectivei forma]iuni poli-
tice. Elve]ienii, a c\ror ]ar\ nu este
membr\ a Uniunii Europene, dar
care a semnat cu UE numeroase
acorduri de cooperare, urmeaz\ s\ se
pronun]e la 8 februarie anul viitor
asupra extinderii pentru români [i
bulgari a acordului privind libera cir-
cula]ie, `n baza dreptului europenilor
de a munci pe teritoriul Elve]iei. Pen-
tru nucleul dur al dreptei elve]iene -
prima for]\ politic\ a ]\rii sus]inut\
de o treime dintre aleg\tori -, acest
acord risc\ s\ intensifice imigra]ia,
situa]ie care ar pune `n dificultate
guvernul federal. Partidul extremist,
antieuropean [i xenofob, este preo-
cupat c\ libera circula]ie va spori
„presiunea asupra salariilor [i a
[omajului“.
Moscova: Miting
al veteranilor,
dispersat violent
Sute de generali `n rezerv\, care s-
au strâns duminic\, la Moscova, la
un miting organizat la apelul orga-
niza]iei „Uniunea ofi]erilor sovietici“,
au fost b\tu]i cu bastoanele de mem-
brii trupelor speciale ale Ministerului
rus de Interne - OMON-, trimise de
autorit\]i s\ disperseze manifesta]ia.
Ac]iunea se desf\[ura pa[nic `n
Parcul Pu[kin din Moscova, când zeci
de membri ai trupelor speciale cu
c\[ti pe cap au `nceput s\-i alunge cu
bastoanele pe fo[tii generali care au
fost târâ]i `n dubele Poli]iei de mâini,
de picioare [i de p\r. Aproximativ 50
de generali `n rezerv\ au fost
re]inu]i, `ntre care [i pre[edintele
Uniunii ofi]erilor sovietici, generalul
de armat\ Aleksei Fomin, precum [i
cunoscutul amiral rus Vladimir
Berezin. Generalii ru[i urmau s\ se
al\ture manifesta]iei opozi]iei democ-
ratice de la Moscova - „Mar[ul celor
`n dezacord“. Mar[ul opozi]iei nu a
fost autorizat de Guvernul de la
Moscova, dar generalii `n rezerv\ cre-
deau c\ autorit\]ile nu vor arunca
trupele speciale `mpotriva unor fo[ti
`nal]i militari, dintre care unii sunt
legende vii ale istoriei armatei ruse.
Hamas [i Al-Fatah
`ncearc\ reconcilierea
Actuali [i fo[ti deputa]i palestinieni,
reprezentând Hamas (mi[care is-
lamist\) [i Al-Fatah (partid prezi-
den]ial), au anun]at c\ vor strânge
100.000 de semn\turi pentru a so-
licita oficial reconcilierea celor dou\
fac]iuni palestiniene rivale. Peti]ia a
fost ini]iat\ la `nceputul acestei
s\pt\mâni, `n Nablus (Cisiordania),
cerând Hamas [i Al-Fatah s\ pun\
cap\t atacurilor verbale, eliberarea
reciproc\ a de]inu]ilor aresta]i de
for]ele celor dou\ grup\ri rivale [i
organizarea unei noi runde de ne-
gocieri privind reconcilierea. Ini]ia-
torii documentului sper\ chiar s\
strâng\ liste cu un milion de sem-
n\turi, pe care s\ le `nainteze ulte-
rior pre[edintelui palestinian mode-
rat Mahmud Abbas [i conducerii
Hamas. Rela]iile dintre cele dou\
grup\ri palestiniene s-au deteriorat
grav dup\ ce Hamas a preluat prin
for]\ conducerea total\ asupra
Fâ[iei Gaza, `n iunie 2007. a

aecluT al \supxe ,rehgarP ylliW ed \taifargotof \cilebretni ain=moR
-âmoR \dav \s i]anoi]ome dniif
a ,“lef tseca n` \tatnezerper ain
.nnamremmiZ gnagfloW sups
aecluT n` enâm\r av ai]izopxE
-ru ae ,9002 eiraunai n` \nâp
-natsnoC al \tareniti eif \s dnâm
rai ,eraM utaS i[ vo[arB ,i[aI ,a]
if rov eliifargotof ,9002 einui n`
-uE ii]\tinumoC luides al esupxe
-nezerpeR .sellexurB nid enepor
-roperotof ,inuiziV iioN la tnat
)2991-8091( rehgarP ylliW luret
n` \nâp 02’ iina nid snirpertn` a
-emun tucert iulucaev ia 08’ iina
eratnemucod ed iirot\l\c esaor
ai]celoc ,ainâmoR n` \cifargotof
\taredisnoc dniif \cifargotof as
etnatropmi iam elec ertnid lunu
ainâmoR dnivirp elauziv eraovzi
a .\daoirep aeca nid
-argetni enuiziv o„ tperd ,etrap
-aretil a \tnazicirotsi i[ eraot
aenui]aran ,enaropmetnoc iirut
-til luzeim n` dnâgnuja \cirotsi
.“eraretil iimul a evitca iirutare
-sid tnus erac irurcul \tsixE„
i[ ac ,etasrevortnoc ,elibatuc
o ,irotua ed etnargalf e]nesba
megnuja tâc uc ,erac enigami
etse ,\taidemi aetatimixorp n`
-lu \c erap es iM .\tnaticni iam
eraretil irulav \uod elemit
,sus ed mac etalovrus tnus
n` sulcni tnus ue \cad raihc
\s ac ,lec\m a \n\maeS .etrac
.retfeL tuni]sus a ,“a[a ciz
a-l \c tisirutr\m a lucitirC
lulav erpsed lulotipac al ,taparf
-eneg ,ecaocn` 08’ iina \pud ed
-ba ,uicledeN aecriM iul ai]ar
tivirtoP .iezorp iir\droba a]nes
-idE lurotcerid ,eisalV nil\C iul
etse aerarcul„ ,54 alelaraP iirut
-if iamun un \latnemunom anu
-am nu ic ,mot nu dniifen ae ,ciz
eniv erac ,eilbib o raihc ,laun
dnâC„ .“ina ed 07 epaorpa \pud
airotsI rapit al aecud ucsenil\C
-selonaM ealociN aet[\n es ,iul
o \rapa iam \s ac urtneP .uc
\s eiubert atsaeca ac etrac
.eisalV sups a ,“eirotsi \caert
eram iam o tuz\v iam ma-N„
i[ ,rotua iunu a]af ep ericiref
-af ep tâced ,iutsed tacilbup ma
talfa a dnâc ,ucselonaM iul a]
sups a ,“aerarcul tir\pit a-s i \c
tivirtoP .54 ielelaraP lurotcerid
a-s eirotsI \tsaeca„ ,eisalV iul
-a a iz amirp raihc nid tazicisalc
-a ed„ ,rai ,“\]aip ep ie iei]irap
nu ed ibrov metup ,etnian` muc
aeraerc nirp ,msinaicselonam
es igertn` ii]areneG„ .“nonac ed
a \citirc airotsI \pud adihg rov
eletla muc a[a ,ucselonaM iul
,ie lupmit al ,reper ac tuva ua
-id sups a ,“ucsenil\C iul airotsI
a .54 alelaraP iirutidE lurotcer
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
ii]\tisrevinU lurotcer ,na[I elisaV
ed elil\s \c eni]sus ,“azuC .I .lA„
ii]\tisrevinu elenim\c nid \rutcel
-oilbibinim n` etamrofsnart if rov
-noc aetup rov ii]neduts ednu ,icet
-etni ed i]r\c atumurpm` i[ atlus
-a rov elicetoilbibiniM .lareneg ser
iinemod nid ,i]r\c ed 005 etâc aev
e]niit[ ,eifosolif ,\rutaretil mucerp
.cte \tra ,eigolohisp ,tperd ,ecitilop
ii]neduts ,nim\c nid elicetoilbib aL
-elet nu al i[ secca aeva aetup rov
eP .xorex nu i[ retupmoc nu ,roziv
-agna if rov “iracetoilbib„ ed tsop
-ron ed etat\muj uc i]neduts i]aj
-m` ed ilibasnopser if rov erac ,\m
.eremac n` roli]r\c aeratumurp
-inopsid rolirultit aetatirojam i[eD
ecitnedi if rov \cetoilbib al elib
ii]neduts ,elenim\c etaot urtnep
dnof nu ed i[ aicifeneb rov i]azac
ed ei]cnuf n` ,tazilaiceps etrac ed
a .\zaemru el erac ep eli]\tlucaf
8002 eirbmeced 61 ,i]raM
aeedI .aecluT lu]eduj n` i[ \tare
n` tur\pa a tnemineve iutseca
timirp ma dnâc icnuta ,6002
-uretsiniM aetrap nid lutadnam
a urtnep roletluC i[ iirutluC iul
elevihrA uc lulocotorp anmes
,“grebmettruW-nedaB iuludnaL
-imoC eletnide[erpeciv taralced a
-oC i[ roleezuM a elanoi]aN ieis
-oK loraC ,ainâmoR nid rolii]cel
al \tnezerp tsof a ai]izopxE .gin
,acopaN-julC ,it[erucuB ,uibiS
-ierF ,negniramgiS ,mlU ,a]i[eR
-rut a \pate auod a ,aneiV i[ grub
av es erac ,ainâmoR n` ie iuluen
-ilaer dniif ,9002 iam n` edihcn`
luezuM uc erarobaloc n` \taz
ed ai]caeR„ .eraM utaS nae]eduJ
a nâmor iulucilbup a muca \nâp
iirotatiziv ,\lanoi]ome etraof tsof
\pud adihg rov es igertn` ii]areneG„
“ucselonaM iul a \citirc airotsI
,ireniv ,tamrifa a ucselonaM ealociN lunaicimedacA a
\nuper \s tirod a “enâmor iirutaretil a \citirc airotsI„ nirp \c
icnuta ,ac tajagna a-s lucitirC a cirotsi lutirips irutperd n`
et[evirp i-ec aeec n` tale[n` a-s \c aizulcnoc al egnuja av dnâc
a irore elelautneve etperdn` \s ,i]nesba uas i]aznecer iec ep
-aH ?ina ed 02 etsep aizeop eif
-em uc ,sups iam a ,“!ma-n rab
,ucselonaM ealociN ,eilocnal
-ni lulanif al ,gnuledn` tadualpa
.elas iei]nevret
\n\maeS„ :retfeL .B .I
“a[a ciz \s ac ,lec\m a
iirutaretil a \citirc airotsI„
\latnemunom erarcul ,“enâmor
dor ,inigap ed 000.2 epaorpa ed
-a a ina ed 03 etsep ed iedurt la
-onaM ealociN iulunaicimedac
,ireniv ,\tatnezerp tsof a ,ucsel
lanoi]aN iuluezuM adnotoR n`
lucitirC .enâmoR iirutaretiL la
-iretcarac a retfeL nadgoB noI
as amitlu n` ,aerarcul taz
.eirbmeced 71 ep \nâp aru[\fsed
-e etlum iam tiut\cla ua ii]nedutS
rolemus aeratceloc urtnep epihc
.rolemulov iir\noi]izihca etanitsed
elir\znâv nid nivorp irudnof etlA
etazilaer nuic\rC ed ir\ticilef ed
-\sacn` nid i[ i]atnelat i]neduts ed
-oC ed tuni]sus locatceps iunu elir
ed ii]\tlucaF la “atsuguA dA„ lur
-od \tpaet[a ii]nedutS .ssenisuB
reilibom ed eseip i[ i]r\c ed ii]an
top erac rolec rorutut aetrap nid
eraotisolof enui]ca \tsaeca inijirps
-aiduts i[ csei\rt erac iivele urtnep
,iulu]eduj ela etalozi enoz n` \z
.serpregA mrofnoc
-IM|C N~ ICETOILBIB a
-U :I{AI “AZUC„ AL ED ELEN
-uC naoI urdnaxelA„ aetatisrevin
uc dnâpecn` ,aeva av i[aI nid “az
\cetoilbib o etâc ,eiraunai anul
-im\c 11 elec ertnid eraceif urtnep
.ii]\tisrevinu elirusupmac nid en
-utneva o tsof a iei]izopxe \tsaec
-ra n` dnirepocsed ,\c urtnep ,\r
-uc ma ,iifargotof etseca \vih
-ni nirp iamun ainâmoR tucson
-]ome etraof tsof A .rol luidemret
erac medev \s turv ma i[ tnanoi
etseca al iulucilbup ai]caer if av
lurotcerid taralced a ,“iifargotof
-truW-nedaB iuludnaL rolevihrA
-remmiZ gnagfloW ,grebmet
-izopxE .serpregA mrofnoc ,nnam
,7002 eilui n` \tasinrev tsof a ai]
-erp n` ,ainamreG ,negnibüT al
ua erac ,inamreg rolilaicifo a]nez
lutpaf ,emerv aeca al ,tainilbus
ed lumirp tsof a lutnemineve \c
ainamreG ed tiudz\g neg tseca
-uinU n` ieinâmoR aerartni \pud
-a \c rucub \M„ .\naeporuE aen
-niti muca etse ei]izopxe \tsaec
-raom anu un i[ ,\caovorp erac
erac n` ,“tatucsid ed etrac o ,\t
erac rotua eraceif ep„ tatic a
-nepsid top \m uN„ .“avec enups
etse atsa uN .ii]avresbo ed as
niv atsa nid uN ?\rtsaon anarh
-itirc tabertn` a-s ,“?elii]ucsid
era \c tisirutr\m a erac ,luc
-ertn` ed enmes elas eliirporp
ep irotua i]imuna erpsed erab
sulcni a-i un uas sulcni a-i erac
tajagna a-s lucitirC .as airotsi n`
al egnuja av dnâc icnuta ,ac
aeec n` tale[n` a-s \c aizulcnoc
uas i]aznecer iec ep et[evirp i-ec
elelautneve etperdn` \s ,i]nesba
-erv ecert ec \rus\m eP„ .irore
ac etrac al tiu \m \s pecn` ,aem
tiu \M .aem a if ra un dnâc i[
\s o muC .etateixna uc etnian`
-na nu azilaer a urtnep \nuerpm`
ed et[ebrov erac uon cirotsi ulbmas
-ir\]niubertn` ,eigoloehra ,\cinatob
elii]idart i[ arutluc n` roletnalp el
elE .eneporue ir\] 11 a eralupop
eirotsi atinifni nid etnemgarf tnus
-id taralced a ,“ieporuE a \cinatob
-opoT nirolF ,aecluT MECI lurotcer
.serpregA mrofnoc ,unael
URTNEP ICETOILBIB a
-UR LUIDEM NID ELILOC{
nid roli]nedutS ai]aicosA : L A R
-julC nid ssenisuB ed aetatlucaF
nirp tceiorp nu azilanif av acopaN
iert n` icetoilbib etaerc if rov erac
a urtnep ,larur luidem nid iloc[
-iipoc lusecca dom tseca n` inijirps
-\tilacoL .ei]acude i[ \rutluc al rol
iulutceiorp iirotai]ini ed esela eli]
o aerc metup \nuerpm~„ talutitni
i[ luapn`S ,u\c]âC tnus “\cetoilbib
a eriutitsnoc ed aenui]ca rai ,a[roB
av es etrac ed irudnof iert rolec
\rutluc i[ ei]acudE 41
-oloehrA i[ eirotsI ed luezuM
,tiudz\g a aecluT lu[aro nid eig
,etucert iin=m\tp\s luti[r=fs al
.ir\tcarfeR„ iei]izopxe lujasinrev
-4291 ,it[enâmor elauziv ii]apS
-otof lurbelec ed \tanmes ,“4491
-A mrofnoc ,rehgarP ylliW farg
-azinagro etse ai]izopxE .serpreg
-nedaB iuludnaL elevihrA ed \t
-sI ed lututitsnI i[ grebmettruW
nid \lanoigeR eifargoeG i[ eirot
-itsnI uc erarobaloc n` ,negnibüT
elaezuM-ocE ir\tecreC ed lutut
nae]eduJ luezuM i[ aecluT nid
-i]izopxe elezemis eP .eraM utaS
inigami ed 271 etnezerp tnus ie
ylliW luretroperotof ed esnirprus
\srus o dniutitsnoc ele ,rehgarP
dnivirp eraolav eram ed \cirotsi
-A„ .ecilebretni ieinâmoR airotsi
o tsof A ?o-sircs ma ec eD„
erac n` emerv o-rtn` ,eracovorp
eraretil iirotsi uircs iam es un
-utnâvuc la uirporp lusnes n`
,sitcnaS ,ucsenil\C lupit ed ,iul
o atsaeca redisnoC .teduabihT
nu-rtnid eniv erac eraore eram
nid i[ cirotsi iulutirips la nilced
iram elirutluc etaot \c lutpaf
,pmit n` esnitn` irutluc i[ tnus
raod es-udnârus\men a]natsid
-dom n` i[ ic ,iineced i[ eloces n`
.iirutaretil a eradroba ed iru
i[ nitsoC noriM ertn` a]nerefiD
uc enived ucser\tr\C aecriM
-mit ecert tâc uc eram iam tâta
iam un ,ue aerv [a tâcirO .lup
-neg mucerp ,\citpo i[aeeca ma
sups a ,“eim \raoiretna ai]are
iir\snal lurdac n` ,ucselonaM
iuluezuM adnotoR n` iir\rcul
en=moR iirutaretiL la lanoi]aN
-ed a citirc lutatupeR .)RLNM(
-ot eircser \s tiubert a \c taralc
i]imuna erpsed as acitpo ,lut
-nul a-ed es-udnâcifidom irotua
dniif aerarcul ,iulupmit lug
-etni irutceler ienu lutatluzer
uN„ .enâmor iirutaretil a elarg
ela iri[usn` et[in \tsixe \c derc
-s erac ,roli]r\c ela ,rolinemao
derc uE .avreniM ac tucs\n ua
-selonaM taralced a ,“eirotsi n`
aerarcul taziretcarac a-i[ lE .uc
etrac o ,\raretil eirotsi o„ tperd
ETNALP UC EI}IZOPXE a
AL |NAEPORUE |RUTLUC I{
-rA i[ eirotsI ed luezuM :AECLUT
-xe et[eiudz\g aecluT nid eigoloeh
-nalP„ \talutitni eretsop ed ai]izop
.“ieporuE airotsi n` arutluc i[ elet
-utitsnI ed tazinagro lutneminevE
-I( elaezuM-ocE ir\tecreC ed lut
-eca n` col tuva a aecluT nid )MEC
-opxe ronu elejasinrev uc pmit i[al
ecez etla ed etiudz\g eralimis ii]iz
-snoc ii]izopxe etsecA .eneporue ir\]
-retni iulutceiorp lutatluzer eiutit
-es :arutluc i[ eletnalP„ lanoi]an
-uE a elarutluc iirinet[om ela e]nim
-argorp lurdac n` taru[\fsed ,“iepor
urtap ed 3102-7002 arutluC iulum
,aigevroN ,ailatI - erenetrap ir\]
etla ed irut\la ,- ainapS i[ ainoloP
-agluB vitcepser ,etaicosa ir\] etpa[
,oniraM naS ,a]narF ,aicerG ,air
-er O .ainâmoR i[ airagnU ,aicruT
tarcul a irot\tecrec ed icez ed ae]
TRUCS EP
ecitsitra etceiorP
aerajanema urtnep
uortem ed iei]ats
1 ieirotciV a]aiP
-retni ed etceiorp ecez ed eires O
aerajanema urtnep \citsitra ei]nev
a 1 ieirotciV a]aiP uortem ed iei]ats
-[erucub ed ,tov nirp ,\tatceles tsof
-ilaiceps ed uiruj nu ed irut\la ,inet
-orp iirotazinagro \zaemrofni ,etat
,TRAortem tserahcuB iulumarg
-orp ecez eleC .xafaideM mrofnoc
aerajanema urtnep etatceles etcei
a]aiP uortem ed iei]ats iului]aps
,vitaroced lor aeva rov 1 ieirotciV
-anoi]an roleezum a erazilanmes ed
eredulcni ed i[ ieirotciV a]aiP nid el
a naet[erucub iuluortem lui]aps n`
ed iruproc i[ reilibom ed eseip ronu
,“esumorteM„ .evitanretla tanimuli
iuluroiretxe tanitsed tceiorp nu
-esa ed ,\lfa es ,uortem ed iei]ats
-ilbup ele]nireferp ertnirp ,aenem
tnus eletceiorP .iuluiruj ela i[ iuluc
-or it[itra ed \pihce o ed esuporp
-nezerp tsof ua i[ izelgne i[ inâm
-opxe ienu lurdac n` iulucilbup etat
-r\C_bus„ airelaG al esihcsed ii]iz
7-eirbmotco 12 adaoirep n` ,“it[erut
- TRAortem tserahcuB .eirbmeion
einui n` tatubed a 1 ieirotciV a]aiP
lutceiorP .9002 n` \unitnoc i[ 8002
doP nid ai]aicosA ed tazinagro etse
-orp lurdac n` ,AROM ai]adnuF i[
.“tserahcuB evoL I„ iulumarg
\lanoi]an ai]izopxE
i[aI al ,etrac ed
col era etrac ed \lanoi]an ai]izopxE
i[ ,i[aI al ,eirbmeced 12 i[ 81 ertn`
-\c lurdac n` etnemineve \tnizerp
-otcerid ,ii]la ertnirp ,ibrov rov aror
-oB aidiL ,satinamuH lareneg lur
\zaemrofni ,uramurB limE i[ ,aed
lutneminevE .satinamuH arutidE
-inamuH lupurG ed tazinagro etse
-etiL luezuM uc tairenetrap n` ,sat
tivirtoP .i[aI nid enâmoR iirutar
lurdac n` ,iirutide roli]natnezerper
-amixorpa aeva av erac ,iei]izopxe
-e ed etatnezerp irultit i[aeleca vit
nid sumaeduaG lugrâT al \rutid
aeva rov ,eirbmeion n` ,it[erucuB
aerasnal aL .etrac ed ir\snal i[ col
ed ,“eigolocisip ed tatart ciM„ ii]r\c
-E i[ tnezerp if av ,\]raoF nabre{
ietseca azirpruS .uramurB lim
-rac ed elanoi]an iei]izopxE a ii]ide
aiur\c amru n` srucnoc nu etse et
-lA„ lumulov agit[âc top iirotatiziv
-ua uc ,ohleoC oluaP ed ,“lutsimihc
.iulurotiircs lufargot
etazilaer iifargotoF
esupxe ,nâmor nu ed
agarP RCI al
nâmor nU„ eifargotof ed ai]izopxE
\tazilaer ,“8691 tsugua - agarP al
-irep n` ,\tatnezerp i[ apiJ naD ed
luezuM al ,eirbmetpes-tsugua adao
-rev if av ,it[erucuB nid eirotsI ed
larutluC lututitsnI al ,iz\tsa \tasin
,ieiheC alatipac nid )RCI( nâmoR
.iuluezum roli]natnezerper tivirtop
-otof ed 04 ednirpuc ec ,ai]izopxE
ina ed 04 al esupxe ,etideni iifarg
,8691 nid \zehgarp ai]uloveR al ed
-oi]aN luezuM al \tatnezerp tsof a
,)RINM( ieinâmoR a eirotsI ed lan
uc ,eirbmetpes-tsugua adaoirep n`
av agarP RCI .“04 - agarP„ lultit
luides al iifargotof etseca enupxe
eirbmeced 61 adaoirep n` ,u\s
ai]izopxE .9002 eiraunai 03-8002
-\tecrec ed ,iz\tsa \tasinrev if av
i[ ucileV aculaR fargoezum-eleraot
o i[ eni]sus rov erac ,eilI anaO
n` ludom al erivirp uc eregelerp
-oi]caer ua iinâmor i[ ainâmoR erac
-avolsoheC aizavni ed ed \]af tan
al ed iulutcaP elir\] ert\c ed ieic
-ehev supo a-s ainâmoR .aivo[raV
ed etanodro eratilim iir\puco tnem
auon dnâjarucn` ,venjerB dinoeL
ed kecbuD rednaxelA iul a \citilop
a .avocsoM ed \]af era]natsid
 Mar]i, 16 decembrie 2008
Mutu `nscrie din nou pentru Fiorentina
Atacantul român Adrian Mutu
(foto) a marcat un gol pentru
Fiorentina `n partida câ[tigat\ pe
teren propriu, cu scorul de 2-0 (0-0),
`n fa]a forma]iei Catania, duminic\,
`n cadrul etapei a 16-a a campiona-
tului de fotbal al Italiei.
Mutu a deschis scorul `n minu-
tul 56, rezultatul final al `ntâlnirii
fiind stabilit de Gilardino, `n minu-
tul 79.
Fotbalistul român, aflat la cea de-
a 6-a sa reu[it\ `n actuala edi]ie din
Serie A, a fost `nlocuit `n minutul 82
cu Pasqual.
Antrenorul Cataniei, Walter
Zenga, l-a utilizat `n acest meci pe
românul Nicolae Dic\, care a intrat
`n joc `n minutul 80.
~ntr-o alt\ partid\, campioana en
titre, Inter Milano, cu interna]ionalul
român Cristian Chivu doar rezerv\,
a dispus cu 4-2 pe teren propriu de
Chievo Verona. Au marcat: Maxwell
(min. 3), Stankovic (min. 47) [i Ibra-
himovic (min. 79 [i 88) pentru `nvin-
g\tori, respectiv, Pellissier (min. 51)
[i Bentivoglio (min. 65).
Lazio Roma, cu funda[ul român
{tefan Radu integralist, a reu[it s\
`ncheie la egalitate, 3-3, `ntâlnirea
disputat\ `n deplasare cu Udinese,
dup\ ce gazdele au avut un avantaj
de trei goluri `n minutul 55. Au mar-
cat: Di Natale (min. 9 [i 55) [i
Quagliarella (min. 15), respectiv,
Zarate (min. 60), Diakite (min. 72) [i
Ledesma (min. 85). a
Sport 15
PE SCURT
Loeb a c=[tigat
Cursa Campionilor
Francezul Sebastian Loeb, multi-
plu campion mondial de raliuri, l-
a `nvins pe pilotul sco]ian de
Formula 1 David Coulthard `n fi-
nala Cursei Campionilor,
desf\[urat\ duminic\ seara pe
stadionul Wembley din Londra.
Loeb a câ[tigat dou\ man[e ale
finalei, `n cursul c\reia a pilotat
un „buggy“, vehicul cu un com-
portament asem\n\tor cu cel al
unei ma[ini de raliuri, `n timp ce
Coulthard, retras din Formula 1
la finalul acestui sezon, a reu[it
s\ se impun\ `n cea de-a treia
man[\, la bordul unui KTM X-
Bow, un fel de kart cu dou\

Norvegia p\streaz\ suprema]ia `n Europa locuri, mai apropiat de comporta-

mentul unui monopost.
Aceasta a fost cea de-a treia vic-
torie a lui Loeb `n Cursa
a ~n finala mare a Campionatului Europenean de handbal feminin Campionilor, competi]ie creat\ `n
1998 `n memoria lui Henri
din Macedonia, Norvegia a surclasat Spania cu scorul de 34-21 Toivonen, pilot finlandez de rali-
a Rusia a ob]inut medaliile de bronz, dup\ 24-21 cu Germania, `n finala mic\ a uri care a decedat `n timpul unei
curse. Francezul a ratat, `ns\,
Echipa feminin\ de handbal a Ardean-Elisei, edi]ia din 2007, prima organizat\
Norvegiei a cucerit la Skopje, pentru pe noul stadion Wembley.
a treia oar\ consecutiv, titlul de a 6-a marcatoare
Fostul campion mondial de
Formula 1 Michael Schumacher
campioan\ a Europei, dup\ victoria a Europenelor (Germania) a fost eliminat `n
cu 34-21 (13-12) `n fa]a Spaniei, rev- sferturile de final\, `ns\ a reu[it
ela]ia actualei competi]ii. La final\ Extrema stâng\ a na]ionalei de s\ se impun\ `n Cupa Na]iunilor,
au asistat 5.000 de spectatori. handbal feminin a României, Valen- `mpreun\ cu tân\rul s\u compa-
Au evoluat echipele: tina Ardean Elisei, se afl\ pe locul 6 triot Sebastien Vettel. Cei doi
- Norvegia: Haraldsen Lunde, `ntr-un clasament al celor mai bune germani i-au `nvins `n final\ pe
Pedersen - Lunde (4 goluri), Nost- marcatoare de la Campionatul Eu- reprezentan]ii Scandinaviei,
vold (7), Larsen (6), Riegelhuth (6), ropean din Macedonia, competi]ie la suedezul Mattias Ekstrom [i
Johansen (3), Blanco (2), Loke (2), care tricolorele au terminat pe danezul Tom Kristensen.
Malm Frafjord (2), Herrem (1), pozi]ia a 5-a, informeaz\ site-ul ofi-
Kristiansen (1).
- Spania: Ciobanu (rom=nc\ cu
cial al turneului.
Valentina Elisei Ardean a `n-
Sandra Izba[a,
cet\]enie iberic\), Gonzalez - Fer- scris 37 de goluri `n 7 partide [i se locul 3 la Madrid
nandez Molinos (4 goluri), Mangue afl\ la egalitate cu Andreea Pene-
Gonzales (4), Aguilar Diaz (2), Fer- zic (Croa]ia). Pe prima pozi]ie `n Gimnasta român\ Sandra Izba[a
nandez Ibanez (2), Garmendia a ocupat locul trei la sol, aparat la
acest top se afl\ campiona euro- care este campioan\ olimpic\, du-
Lopez (2), Martin Berenguer (2), pean\ cu echipa Norvegiei, Kristin minic\ seara, `n finala Cupei
Oncina Morena (2), Cuadrado De- Linn Riegelhuth, care a reu[it 51 Mondiale de la Madrid. Izba[a,
hesa (1), Koleva Simeonova (1), de goluri. notat\ cu 15,000, a fost devansat\
Pinedo Saenz (1). O alt\ juc\toare a na]ionalei, de chinezoaicele Cheng Fei,
Tot duminic\, Rusia a ob]inut Carmen Amariei, este pe locul 5 `n 15,375 p, [i Jiang Yuyan, 15,225
medaliile de bronz la Campionatul clasamentul elimin\rilor de dou\ Juc\m cu Belarusul `n va avea loc o s\pt\mân\ mai târ- p. La bârn\, Izba[a a ocupat locul
European 2008 din Macedonia. Ru- minute, cu 7 astfel de sanc]iuni `n ziu. Celelalte meciuri din play-off- patru, cu 14,925 p, dup\ aus-
sia a câ[tigat cu 24-21 (17 -11), `n fi- 7 meciuri. Pe primul loc se afl\ barajul pentru Mondiale ul pentru turneul final: Slovacia - tralianca Lauren Mitchell, 15,250
nala mic\, `n fa]a na]ionalei Ger- Haizhutsite Inhute (Belarus), cu 9 Ungaria, Suedia - Muntenegru, p, rusoaica Iulia Lojeciko, 15,200
maniei. ~n fa]a a 2.300 de spectatori, elimin\ri, acumulate `n doar 6 Na]ionala de handbal feminin a Serbia - Germania, Croa]ia - Fran- p, [i chinezoaica Li Shanshan,
tân\ra echip\ a Rusiei a avut `n meciuri. Amariei se mai afl\ `n României va `ntâlni Belarusul `n ]a, Macedonia - Austria, Portugalia 15,150 p. La s\rituri s-a impus
Poltoratskaya cea mai eficace juc\- Top 10 [i la capitolul blocajelor re- play-off-ul ce va conta pentru califi- - Danemarca [i Ucraina - Olanda. Cheng Fei, 15,050 p, iar la para-
toare, cu 8 goluri. Din echipa ger- u[ite, ea având la activ 9 astfel de carea la Campionatul Mondial din lele s-a impus alt\ reprezentant\
La Campionatul Mondial din a Chinei, He Kexin, 16,250 p.
man\ s-a remarcat Melbeck, autoa- reu[ite [i ocup\ pozi]ia a 8-a. 2009 din China, conform tragerii la 2009 sunt calificate direct ]ara gaz-
re a 6 goluri. La finalul competi]iei ~n clasamentul portarilor de la sor]i care a avut loc, duminic\, `n d\, China, campioana en-titre, Ru-
din Macedonia, na]ionala Rom=niei, acest turneu final, Paula R\- sala Boris Trajkovski din capitala sia, dar [i finalistele de la Campio- Final de tur `n Liga
preg\tit\ de Radu Voina [i Vlad dulescu se afl\ pe locul 10, cu un Macedoniei, Skopje. natul European din Macedonia,
Caba, a ocupat locul 5, dup\ ce a procentaj de 38% al arunc\rilor Meciul tur al na]ionalei antre- Spania [i Norvegia, acolo unde Ro- Na]ional\ masculin\
pierdut `n fa]a Spaniei [i Norvegiei, parate, `n timp ce Lumini]a Hu]u- nate de Radu Voina cu reprezenta- mânia a terminat pe locul 5. (Dan de handbal
dar a `nvins Ungaria, Fran]a, Dane- pan Dinu ocup\ pozi]ia a 11-a, cu tiva Belarusului se va disputa pe 6 TEODORESCU, Narcis PO -
marca, Ucraina [i Cro]ia. un procentaj de 37%. sau 7 iunie, `n timp ce man[a retur HOA}|) Turul Ligii Na]ionale de handbal
masculin s-a `ncheiat sâmb\t\,
cu derby-ul dintre HCM
Handbali[tii `ncep Mo[ Cr\ciun a venit la clubul Constan]a [i Steaua MFA
Bucure[ti, câ[tigat de const\n]eni
cu scorul de 31-30. Rezultatele
preg\tirile pentru de dans sportiv Nikons Ia[i etapei a 13-a: HC Odorhei - Univ.
Bucovina Suceava 28-25 (14-12),
Campionatul Mondial Duminic\ sear\, Ateneul T\t\ra[i din
Ia[i a g\zduit o superb\ gal\ de dans spor-
A urmat gala propriu-zis\, iar aplauzele
au curs la scen\ deschis\. A dansat grupa de
Univ. Transilvania Cluj - CSM
Medgidia 26-25 (13-9), HCM
Echipa na]ional\ de handbal masculin se va preg\ti la tiv a clubului NIKONS, grupare patronat\ performeri, alc\tuit\ din [ase perechi de su- Constan]a - Steaua MFA
Re[i]a pentru turneul final al Campionatului Mondial din de Mariana Niculi]\, care este ajutat\ `n perbi dansatori, ace[tia fiind Andreea Delia Bucure[ti 31-30 (12-12), CS H&V
Croa]ia, care va `ncepe `n luna ianuarie a anului viitor. demersurile ei de antrenorii [i coregrafii Irimescu - R\zvan Zota, Raluca Ioana Avram Pite[ti - Univ Poli Izometal
Preg\tirile lotului debuteaz\ pe 16 decembrie, la Re[i]a, cu Amira Niculi]\, Stoian Ivan [i Andreea - Vlad Anton, Bianca Ni]\ - Sebastian Bibirig, Timi[oara 29-26 (11-17), HC
un cantonament de [ase zile `n care au fost programate [i dou\ R\scu]oi. ~ntr-o sal\ arhiplin\ cu p\rin]i, Bianca Od\geriu - Daniel Moraru, Claudia Ti- Minaur Baia Mare - Energia
meciuri amicale. Cum echipa Bulgariei a anun]at c\ nu mai vine bunici [i prieteni ai micilor dansatori, ca- mofte - Gheorghi]\ Dorneanu [i Bianca M=n- Lignitul Pandurii Tg. Jiu 29-23
la Re[i]a, na]ionala va juca cele dou\ amicale `n compania merele de luat vederi [i aparatele foto digi- drescu - Andrei Dorneanu. Dup\ prezentarea (16-9), CSM D&C Oradea -
forma]iei locale - UCM Re[i]a. f\cut\ de pre[edinta Mariana Niculi]\, a mai {tiin]a Municipal Dedeman
tale fiind pe primul plan, Mariana Niculi]\
„Vor fi dou\ meciuri test, meciuri-[coal\, care probabil vor urcat pe scena Ateneului T\t\ra[i grupa de Bac\u 33-35 (13-15), UCM Re[i]a
fi mai pu]in mediatizate, pentru a putea testa echipa na]ional\ a f\cut unele aprecieri legate de utilitatea
dansului sportiv `ns\ de la v=rste juvenile. `ncep\tori, grupa „pitico]ilor“ sau grupa „[tir- - Dinamo Baumit Bucure[ti 34-23
`n diferite sisteme de joc“, a spus selec]ionerul Aihan Omer. bilor“, coordona]i chiar de la locul faptei de
De Cr\ciun vor fi câteva zile libere pentru componen]ii lo- „Dansul sportiv este o lume pe care eu am (22-13). Clasament final: 1.
ales-o pentru copiii mei [i sper ca mul]i oa- antrenoarea Andreea R\scu]oi, [i totul a fost Constan]a 22p, 2. {tiin]a Bac\u
tului na]ional, care se vor reuni pe 26 decembrie la Re[i]a, pen- superb. Au fost momente de dans modern [i
tru ca pe 27 decembrie s\ plece `n Serbia, unde vor sus]ine meni s\ tr\iasc\ `n aceea[i lume cu noi. 22p, 3. UCM Re[i]a 21p, 4.
dans sportiv, cu stilurile country, cha-cha, Dinamo 18p, 5. Steaua 14p, 6.
dou\ meciuri amicale cu na]ionala sârb\. „Serbia va evolua cu Argumentele sunt: educa]ie muzical\, dan- samba, rumba, jive, vals lent [i vals vienez,
garnitura de baz\ [i se [tie foarte bine c\ dac\ Serbia [i-ar sul este un sport cu reguli [i regulamente, HC Odorhei 13p, 7. Bucovina
tango, quick-step, jazz, hip-hop [i chiar unele Suceava 12p, 8. „U“ Clul 12p, 9.
aduna to]i juc\torii din str\in\tate ar putea face 3-4 echipe cu restric]ii, cu drepturi [i obliga]ii. El so- dansuri populare. La finalul manifest\rii, fi-
na]ionale. Vor fi dou\ meciuri test, foarte dificile, pentru c\, in- licit\ fizic, dar relaxeaz\ psihic. ~n lume, `n Poli Timi[oara 11p, 10. CSM
indc\ micii dansatori au fost cumin]i `n 2008 Medgidia 11p, 11. Pandurii Tg.
diferent de rezultat, vrem s\ juc\m cu adversari foarte tari“, a Anglia, Rusia, Ucraina, Italia, Germania, [i au promis s\ fie [i... mai cumin]i `n 2009, pe
subliniat Omer. Japonia sau Fran]a, dansul sportiv a de- Jiu 9p, 12. Minaur Baia Mare 9p,
scena Ateneului a urcat Mo[ Cr\ciun, care a
Revelionul va fi petrecut de componen]ii lotului na]ional tot venit sport na]ional. Pentru copiii no[tri, eu 13. CS Pite[ti 4p, 14. CSM
`mp\r]it daruri la toat\ lumea!
la Re[i]a, `ns\ `mpreun\ cu familiile, la Clubul Atlantic, dup\ vreau s\ fac `n România acela[i lucru, [i De men]ionat c\ binecunoscutul club de Oradea 4p. Golgheterul turului
care vor continua preg\tirile la Re[i]a pân\ pe data de 7 ian- cred c\ voi reu[i!“, a men]ionat pre[edinta dans sportiv Nikons Ia[i `[i desf\[oar\ acti- este sârbul Mirko Milosevic (CS
uarie 2009, când na]ionala masculin\ va pleca `n Danemarca, clubului de dans sportiv moldav, club care vitatea `n cartierul P\curari [i organizeaz\ Univ. Transilvania Cluj), cu 76
pentru un turneu puternic, `n care România va `ntâlni adversari `n acest an [i-a `ndreptat aten]ia mai mult cursuri de dans pentru orice v=rst\. Se poate goluri, urmat `n clasamentul
ca Danemarca, Islanda [i Bosnia. Dup\ acest turneu dificil se va spre compartimentul juvenil, pentru c\ `n lua leg\tura cu conducerea clubului ie[ean de marcatorilor de Bogdan Voica
reveni pentru câteva zile `n ]ar\, iar apoi se va pleca spre Croa- orice ramur\ sportiv\, baza piramidei tre- dans sportiv [i prin email, la adresa ni- (Dinamo), 69 goluri [i Marius
]ia, pentru turneul final al Campionatului Mondial. (N.P.) buie s\ fie una extrem de solid\. kons91@yahoo.com. (D.T.) Bondar ({tiin]a Municipal
Dedeman Bac\u). a
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y
 MC
Y

MC
Y
MC
Y

MC
Y

MC
KY .ina ed 04 ed atsr=v al voivoloS rimidalV
oknehcoraY yalokiN ed uolbaT
a voivoloS ,\laiodn` \r\F .iinuiziv
-rep o i[ iinuic\gur la mo nu tsof
-[aonuc eS .\vitsolim etraof \naos
-nep \sac nid ae[ei un iroenu \c et
.ecarbm` es \s ec uc aeva un \c urt
-m` i[` ,uaegnuja i` un iinab dnâC
-irp i[~ .rolicar\s eleniah ae]r\p
-ibesoed eilesev o uc iineteirp aem
\s ec aeva iam un \cad raihc ,\t
dnirprus un aeeca eD .ecnân\m
-ur erpsed elas eletnivuc tlum aerp
urtnep un ednuforp tnuS .enuic\g
-etaruca uc titsor a-el voivoloS \c
-\rt a-el \c urtnep ic ,iulufosolif ae]
-ninU„ .ieine]nifs aetatisnetni uc ti
-r\veda aenuic\gur n` larom es-ud
-u es un lumo ,uezenmuD uc \ta
ic ,i[usn` enis nirp raod lE uc et[en
-ived le ;i]laliec ep i[ lE uc et[enu i`
-muD ertn` \rut\gel ed leni nu en
\nivid aemul ertn` ,ei]aerc i[ uezen
rebil es-udnâderP .\larutan aec i[
\csaenemo a]niov ,uezenmuD iul
-osa etse ic ,lE ed \tiutsim etse un
-ivid ,\uon \]rof o enived i[ ie \taic
-arcul \caf \s erats n` ,\namu-on
-emao aemul n` uezenmuD iul aer
-a aenuic\gur ,atsaeca nirP .rolin
-irah-larom \rut\gel ac ,\tar\ved
ed et[ebesoed es ,uezenmuD uc \c
-iD uc enamu ii]aler etlalelec etaot
a “.aetatiniv
al tneduts ,voivoloS
1781 luna n` avocsoM
8002 eirbmeced 61 ,i]raM
ed suserp iam i[ nub iam \nived
\nived \s eif ,lairetam iul lutad
“.lamina ed sojerp iam i[ u\r iam
\zaertsnomed voivoloS rimidalV
\tatesn` \]niif o enâm\r lumo \c
-\c \tsaeca nirp \c eiF .tulosba ed
uezenmuD erps egrem lumo eratu
-egela ,lE ed \zaetr\pedn` es uas
nu icin n` \tative if etaop un aer
\gaela i[` \s tagilbo etse lumO .lef
,siz-uirporp lucsenemO„ .lumurd
n` un \tsnoc ,iulumo vitutitsnoc
-ca i[usn` n` ic ,iirineved lutatluzer
iirineved lutcA “.elas iirineved lut
uc \nuerpm` eret[erc o etse iulumo
-nir\p i[ aenups muc a[A .sotsirH
-i[râv\sed ,eaolin\tS urtimuD elet
-nuledn` secorp nu etse iulumo aer
a]nedac et[es\g i[` un erac i[ tag
.uezenmuD iul lurotuja \r\f
i[ aeretuP
tnus ae]esumurf
uezenmuD iul elirurad
erac ep elicimelop ertnid anU
tsof a tuva a-el voivoloS rimidalV
suporp iulumoarpuS .ehcszteiN uc
-it[erc enupo i` voivoloS ,atseca ed
ae]esumurf i[ aeretuP„ .tirems lun
:elesn` ele nirp un rad ,enivid tnus
-urf i[ \cinretup aetatinivid \tsixe
a ,et[eb\ls un eretup ier\c a \saom
urtnep ,eraom un e]esumurf ier\c
tnus iE ae]esumurf i[ aeretup i[ \c
-enib aenidro ed etagel libulosidni
tnus en ae]esumurf i[ aeretuP “.iul
o etsE .uezenmuD ert\c ed etad
-[âc ia \c izerc \s \libiret \lae[erg
.e]rof eliirporp nirp raod tot tagit
-e a]natropmi \zainilbus voivoloS
rad ,eri[râv\sed n` uirporp iulutrof
-szteiN mucerp \zaezitulosba l` un
avirtopm` as acimelop n~„ . ehc
-ulu etse ehcszteiN ,iulumsinit[erc
al iul ai]neterp i[ laicifrepus ed roti
-xe tsof if ra »tsirhitna« ed lulor
-râfs if ra un \cad \locidir ed mert
“.cigart ed tâta ti[
erps elac ,aenuic\guR
uezenmuD uc aerinu
raod tsof a un voivoloS rimidalV
-ud mo nu i[ ic ,tartsezn` fosolif nu
-isnoc vomikodvE luaP .csecinvoh
-ralc lurad tiur\d esesuf i` \c ared
MC
KY
ratnemucoD 61
iir\trei lufosolif ,voivoloS rimidalV
ed 22 aednirpuc sur iuluropop tucsonuc sam\r a voivoloS rimidalV
ed ecinatit icnum ienu la dor ,emulov a erac sur rotua lumirp tperd eirotsi n`
anexiloP ,as amaM .ina ed 02 etsep metsis nu \csaiurtsnoc \s ti[uer
eilimaf o-rtnid aenevorp ,anvorimidalV o-rtn` tucs\n a-S .tagehcn` cifosolif
.\zenolop enigiro ed \tarcotsira ,u\s l\taT .ilautceletni ed eilimaf
es iilimaf ietseca iirbmem ertnirP ertnid lunu tsof a ,voivoloS iehgreS
yrohyrH lurotiircs i[ ar\mun .ieisuR ia icirotsi i]ucsonuc iam iec
.)4971-2271( adorovokS airotsi dnivirp \lapicnirp as aerarcuL
-eirp \snârts o tarts\p A .tarublut voivoloS ,dniif r\nâT
ela eraretil eli]\tilanosrep uc einet
mitnima \s tneicifus etsE .iimerv aeribui \ciderp IHCAGA nairdA ed
aiur\c ,iksveiotsoD uc \dlac ai]aler i[amj\rv ed ed atsrâv al \nâp \ts rimidalV
-n` uc lutecn~ .uiduts nu tacided a-i -ub a eramurdn` atneta bus ina 01
-ilanosrep o enived voivoloS ,lutec lura] ,1881 eitram 1 ed atad eP are erac ,iul\tat aetrap nid iulucin
tatu\c etsE .\saonimul iam tot etat .tanisasa etse ael-II la urdnaxelA -irp iululcic aeramru \puD .toerp
i[ elocitra rec es I .inemao i]lum ed etatsera tnus rolir\tecrec amru n~ uc uizanmig nu al simirt etse ,ram
-ixorpa eircS .tnediccO nid iiduts -ef o i[ erac ertnirp ,enaosrep esa[ enâm\r iciA .avocsoM nid tanretni
-icne o urtnep ii]inifed ed 002 vitam \s aetup un lusecorP .\divarg eiem
-narF n` \tatide ,ieifosolif a eidepolc air\lipoC .ina 61 ed atsrâv al \nâp
ro[u are a]nitnes ic\c ,tlum ezerud -necseloda a \tneipicni adaoirep i[
erapa voivoloS urtnep lulocireP .a] -oniv i]is\g uare \caD .tuz\verp ed
uc dniroD .ie]niderc lurdac n` tot cemraf ed enilp epate \uod tnus ie]
n~ .i]atucexe eif \s uamru i]ot ,i]av tiun[ibO .voivoloS rimidalV urtnep
-odotrO iiciresiB a erinu o eraodra al tuni]sus a voivoloS ,\nul i[aeeca
,\cilotaC-onamoR aciresiB uc ex dipar ecert ,tlum etraof \csaetic \s
-om dnivirp srucsid nu etatisrevinu
tirpO .ile[erg elenu \caf \s epecn` -III la urdnaxelA iulura] aetatilad -\P ii]nifS .atla al \rutcel o al ed
ed eina[\tr\pm~ atnâfS al ed dniif .\]nivirp \tsaeca n` anoi]ca a ed ael rai ,i]ajilgen coled tnus un i]nir
-\tr\pm` es ,u\s lucinvohud ert\c -ara \s iubert ra lura] \c tuni]sus A uc \tatecrec etse \rutpircS atnâfS
-otac iihgrutiL ienu lurdac n` et[e[ ecrecn` \s ,i[atp\f ed \]af \lim et ,\sn` ,\zaemrU .ei]neta \tibesoed
,i[ alae[erg \sn` et[aonucer i[~ .ecil .\dicu i-\s mucedicin i[ etrei i-\s .le urtnep licifid iam tnemom nu
ti[\tr\pm` etse ,etraom ed etnian` -om nu icin tidnâg a-s un voivoloS ecert voivoloS ,ina 31 raod aL
.xodotro toerp nu ed if aetup ra ii]amrifa etseca \c tnem -ud av erac ,aerg eracrecn` o-rtnirp
-e erac iireniT .citilop etaterpretni abrov etsE .ina 6 vitamixorpa ar
\nit[erc alaroM n` tincubzi ua \las n` i]nezerp uar -sixe al erivirp uc alaiodn` erpsed
eleC .ezualpa i[ eirucub ed et\girts erats \tsaecA .uezenmuD iul a]net
elirei]nerefid i[ -uca ua-l ecintsrâv enaosrep avetâc -lum iam tot uc etuac \s egnipm` l` MC
KY
inemao ertn` .iulura] avirtopm` eragitsni ed taz -nemom etsE .lur\veda eraodra \t
tsof a ra] ed \taul \rus\m arugniS ifosolif iiram \zaerutcel erac n` lut
\nâp taredisnoc etse voivoloS -revinu al ed voivoloS iul aeretimed -onipS ,zinbieL ,tnaK :ilatnedicco
urtnep lai]nese rotiircs nu iz\tsa
,\sn` ,u\r iam raihc if aetuP .etatis enâm\r ait[eca ertnid lumitlU .az
-inu uiduts ecirO .\nit[erc alarom iulufosolif l\tat ed \]af tcepser nid -a luti[râfs al \nâp iul lutareferp
enit[erc ielarom tarcasnoc ratisrev
taul a un lura] ,erotut esesuf i` erac tanoisap are voivoloS .ezirc ietsec
elerepo al irirefer avetâc eni]noc ,voivoloS urtneP .erud iam irus\m aetatiladom rai ,eigoloib ed icnuta
n` libacramer etse ec aeeC .elas
al \nimret es \ratisrevinu areirac ep ,aemul atnezerp a ed \tsietnap
aetaticapac enâm\r elas elireircs .ina ed 82 ed atsrâv
ep tâta “a[i]\rbm`„ a ed eraotimiu aiutitsnoc ,azonipS aerefo o erac
iul ie]netsixe adavod le urtnep
tsof a-iM„ .i\r iec ep i[ tâc ,inub iec
i[ etaduic irurcul etlum d\v \s tad \tiu]n\lzed aetativitaerC -eda al eniver voivoloS .uezenmuD
eram iam i[ o uc \]niderc atar\v
-n` ma un \sn` irei\cin ,eraotimiu evitagen ie elir\mru i[ -uts \nimret i[~ .erijuls ed \]nirod
-ed soutriv nu :irurcul \uod tinlât
“.ti[râv\sed sol\cit nu i[ ti[râv\s -atisrevinu al rotcel egnuja i[ eliid
ua erac ina ed 02 iirot\mru n~
-ao aeri]r\pm` un ,etnivuc etla uC -amerp as aetraom al \nâp ,tamru \daoirep o \puD .avocsoM nid aet
lupocs etse i\r uas inub n` rolinem -n` es ,tpigE i[ ailgnA n` \tucertep
-ni iam tot tarcul a voivoloS ,\rut
,\nit[erc alaroM .enit[erc ielarom -âc raod \mraod \s tiun[ibO .snet iemirp aemerv esisoS .\saca ecraot
-riv ertn` aerarapes ecaf \cad raihc
-en aetic i[ aircs ,etpaon ep ero avet .sotsirH urtnep irisirutr\m
urtnep \zaeutcefe o un ,iiciv i[ i]ut
-od uN„ .iv\bzi a uas anmadnoc a
urtnep zedelp \s zac nu icin n` cser
-isnoc :luiciv csamed \s i[ etutriv
o ,dnâr ed lurotirum urtnep ,\c red
-un un etse ericinteledn` aenemesa
-aoed ,\laromi i[ rad ,\tra[ed iam
-n`en ai]neterp enupuserp ecer
-la tâced nub iam if a ed \ti]\tperd
-iretaba \zaetnoc un ion urtneP .ii]
aec aelac al ed elaudividni el
-ref ,\lareneg aenui]po ic ,\tpaerd
“.\vitinifed i[ \m
ed tcnup nid \zaetnoc ec aeeC
-unit[erc aiziced etse larom eredev
nid ecaf l` \caD .elenib ecaf a ed iul
,sotsirH urtnep ecaf l-un ,eirdnâm
-ep es lutoT .i[usn` enis urtnep ic
-A .roiretni levin al tlum iam ecert
iul iednegeL„ amet i[ if av atsaec
acrecn` av lutsirhitnA .“tsirhitnA
sotsirH ec aeec tnâm\p ep erefo \s
-ag :erinev aS amirp al tiur\d a un
-am iir\ts\nub a i[ iic\p aeratnar
pmit tâta ,rO .i]ot urtnep elairet
ele urtnep etatu\c tnus aetseca tâc
aiov ecaf a urtnep un i[ elesn`
.solof ed tnus en un ,iulunmoD
:\]aiv n` iulumo eli\C
uas etatilamina
eri[râv\sed
-saerpo es \s eiov era un lumO„
,etneicifus ii]\tilamina azaf al \c
-amina \c luvitom urtnep ni]up lec
nU .etneicifus lefed tnus un elel
,lamina if etaop un tneit[noc mo
a]af n` sup etse le ,dnârven-dnârv
\s eif :i\c \uod elec ertn` iiregela
MC
KY
 CM
YK

Miercuri, 17 decembrie 2008 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Nr. 293 (1194) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

ACTUALITATEA RELIGIOAS| REPORTAJ PAGINA

AGRICULTORULUI
Se estimeaz\ c\ `n Centrul „Aripi de
patru ani se va ridica lumin\“ din Craiova Etichete europene
noua Catedral\ vine `n sprijinul pentru produsele
patriarhal\ copiilor seropozitivi alimentare
PAGINA 16 PAGINA 8 PAGINA 7

Clarviziunea, darul comun celor

trei sfin]i cu numele Daniel
Luna decembrie adun\ cinstirea a trei sfin]i cu au `n comun t\ria cu care [i-au p\strat credin]a [i
numele Daniel. Astfel, pe 11 decembrie `l s\rb\torim sacrificiul pe care l-au f\cut `n numele lui Dumnezeu. CULTUR|
pe Sfântul Daniil Stâlpnicul, pe 17 decembrie, pe Dar, ceea ce se observ\ cel mai bine din vie]ile lor MUZEUL SATULUI SE EXTINDE CU
UN HAN, O {COAL| {I GOSPOD|RII
Sfântul Prooroc Daniel, iar pe 18 decembrie, pe este darul proorociei, al clarviziunii cu care i-a NOI: Muzeul Na]ional al Satului
„Dimitrie Gusti“ va avea, `n apro-
Sfântul Daniil Sihastrul. Pe lâng\ nume, cei trei sfin]i `nzestrat Dumnezeu. Citi]i `n pagina 9 ximativ cinci ani, o parte vizita-
bil\ nou\, care va include cl\diri
func]ionale, precum o [coal\ [i un
han, dar [i gospod\rii specifice et-
niilor care tr\iesc `n România, a
spus directorul institu]iei, Paula
Popoiu, conform Mediafax.
Pagina 2

RELIGIOS
NOUA BISERIC| DIN SATUL DERS-
CA, O NECESITATE PENTRU CRE-
DINCIO{I: Parohia Dersca din Pro-
topopiatul Dorohoi, jude]ul Bo-
to[ani, num\r\ peste 1.000 de
familii [i are dou\ biserici. Prima
se afl\ `n parohia Dersca I [i are
hramul „Sfin]ii Arhangheli“, iar
cea de-a doua biseric\ este `n con-
CM
struc]ie [i `i are drept ocrotitori pe YK
„Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“.
Ridicarea celui de-al doilea l\ca[
CM
YK de cult `n Dersca a fost primit\ cu
bucurie de enoria[i, `n ciuda fap-
tului c\ 70 de familii sunt de alt\
confesiune.
Pagina 3

Sprijin pentru Viitorul guvern va men]ine cota unic\ de 16% REGIONAL

o biseric\ `nchinat\
eroilor români
~n ora[ul Most - Cehia - se va con-
strui o biseric\ româneasc\, `n me-
moria celor aproximativ 40.000 de
solda]i români, care [i-au dat via]a pe
teritoriul Cehoslovaciei, `n cele dou\
r\zboaie mondiale.
~ntrucât `n anul 2010 se vor
`mplini 65 de ani de la `ncheierea
celui de-al Doilea R\zboi Mondial,
se dore[te finalizarea [i sfin]irea a-
cestui a[ez\mânt ortodox, ca o m\r-
turie vie a spiritului de jertfelnicie a
poporului român [i, `n acela[i timp,
ca o expresie a spiritualit\]ii româ-
ne[ti `n centrul Europei.
To]i cei care doresc s\ se al\ture
Patriarhiei Române, contribuind la
`mplinirea acestui act sfânt de cin-
stire a eroilor neamului românesc,
pot depune sume de bani `n urm\-
toarele conturi ale Patriarhiei Ro-
mâne, cu men]iunea „Pentru biseri-
ca din Most“:
Patriarhia Român\ -
Misiune social\ [i cultural\
RO31RNCB0075004895030117
(cont `n lei) [i
RO04RNCB0075004895030118
(cont `n euro).
Impozitele pe cl\diri, au-
tomobile [i ambarca]iuni cu
motor peste limitele stabilite
de lege vor fi majorate, potri-
vit programului de guverna-
re al PDL-PSD pentru peri-
oada 2009-2012. De aseme-
nea, va fi introdus sistemul
forfetar de impozitare pen-
tru anumite activit\]i [i so-
ciet\]i. Cota impozitului pe
profit precum [i cota de im-
pozitare direct\ a veniturilor
vor fi men]inute la 16%, iar
persoanele cu venituri mici
vor primi compensa]ii [i de-
duceri fiscale, se men]ionea-
z\ `n programul de gu-
vernare. Taxa pe valoarea
ad\ugat\ va fi redus\ la 5%
pentru alimentele de baz\,
concomitent cu cre[terea
TVA pentru produsele de lux
Cursul de referin]\ se apropie de 4 lei/euro
Leul a continuat s\ se de-
precieze fa]\ de euro `n [edin-
]a de ieri, pe fondul cererii
masive de euro, iar cursul de
referin]\ publicat de BNR a
urcat cu 1,4 bani peste rata
de luni, la 3,9389 lei/euro, a-
tingând maximul ultimelor
la 25%, potrivit programului
de guvernare 2009-2012. Tot-
odat\, viitorul guvern vrea
s\ sus]in\ cre[terea produc-
dou\ luni [i zece zile [i foarte
aproape de maximul anului.
Nivelul maxim atins de cursul
de referin]\ `n acest an, de
3,9410 lei/euro, a fost pu-
blicat de BNR pe 6 octombrie
[i reprezint\ cel mai `nalt
nivel de la finele anului 2004.
]iei agricole prin stimularea
comas\rii voluntare a tere-
nurilor [i exploatarea mai
eficient\ a acestora, precum
„S-au `nregistrat ordine ma-
sive de vânzare de valut\ din
partea unei b\nci locale,
chiar `nainte de stabilirea
ratei de referin]\, la ora
13:00, [i cred c\ a fost o inter-
ven]ie indirect\ a b\ncii cen-
trale. Ulterior, ratele au reve-
[i prin majorarea ponderii
zootehniei `n agricultur\, po-
trivit programului. La capi-
tolul „Educa]ie“, programul
are, printre obiective, asigu-
rarea a 6% din PIB pentru
acest domeniu, promovarea
unui sistem de salarizare ba-
zat pe performan]\, precum
[i descentralizarea `nv\]\-
mântului preuniversitar. Pro-
gramul de guvernare pentru
perioada 2009-2012 are 29
de capitole [i se bazeaz\ pe
zece principii, printre care
cel al integrit\]ii actului de
guvernare, al transparen]ei,
al responsabilit\]ii `n fa]a
Parlamentului, al atribuirii
competen]elor `n baza legii,
precum [i cel al egalit\]ii [i
nediscrimin\rii. a
nit pe cre[tere [i se duc spre
nivelul de 4 lei/euro, deoarece
presiunea la cump\rarea de
euro e prea mare, iar valutele
din regiune `nregistreaz\ de-
precieri puternice, `n frunte
cu zlotul polonez, care a pier-
dut pân\ la 2% `n raport cu
euro“, a declarat dealerul
unei b\nci. a
TREI MILIOANE DE PERSOANE VOR
TRANZITA DE S|RB|TORI FRON-
TIERELE ROM+NIEI: Apropierea
s\rb\torilor de iarn\ se va face
serios sim]it\ [i `n punctele de in-
trare [i ie[ire din ]ar\. Poli]i[tii de
frontier\ se a[teapt\ la un flux de
aproximativ 3 milioane de persoa-
ne, motiv pentru care recomand\
cet\]enilor rom=ni [i str\ini uti-
lizarea tuturor punctelor de fron-
tier\, pentru a se evita suprasoli-
citarea anumitor zone.
Pagina 4
ECONOMIC
UN NOU MITING DE PROTEST ~MPO-
TRIVA TAXEI AUTO: Proprietarii de
ma[ini vechi, aduse din afara gra-
ni]elor, protesteaz\ din nou `mpo-
triva deciziei Guvernului de a
tripla taxa auto. Mar[uri de pro-
test vor avea loc `n toate ora[ele
]\rii, nemul]umirea [oferilor fiind
c\ taxa de poluare a fost triplat\.
Pagina 5

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Album „Bucure[ti,
dragostea mea“
lansat la MNAR
Albumul „Bucure[ti, dragostea
mea“, ce cuprinde fotografii de
Sorin Toma [i comentarii ale a-
cestora, f\cute de istoricul A-
drian Majuru, va fi lansat
m=ine, 18 decembrie, la Muzeul
Na]ional de Art\ al României
(MNAR). Albumul `[i propune
s\ prezinte arhitectura Bucu-
re[tiului, cu amestecul s\u
de stiluri, farmecul subtil, au-
tenticitatea [i unicitatea aces-
tui ora[. Evenimentul include
prezentarea a dou\ momente
culturale, primul fiind o crea]ie
multi-art, care realizeaz\ o at-
mosfer\ inedit\ prin al\turarea
sunetului rafinat al instru-
mentelor clasice - prin prezen]a
unor remarcabili muzicieni de
factur\ clasic. Cel de-al doilea
moment al lans\rii `ncearc\ o
trecere rapid\ prin istoria
Bucure[tiului, `n cadrul unor
secven]e de muzic\ [i pan-
tomim\, la care vor participa
actorii Ileana Olteanu [i Silviu
Biri[, precum [i Taraf Bucu-
re[ti. Albumul va putea fi vizu-
alizat pe site-ul ArCuB, `nce-
pând cu data de 20 decembrie.
Salonul Icoanei
Ardelene la
Biblioteca
„Octavian Goga“
Salonul Icoanei Ardelene, a-
juns la cea de-a IX-a edi]ie, se
va deschide mar]i, 16 decem-
brie, la Biblioteca Jude]ean\
„Octavian Goga“ din Cluj-Na-
poca. Vor expune lucr\ri cunos-
cu]i arti[ti din cadrul Asocia]iei
Me[terilor Populari Clujeni,
printre care Niculina Albu, A-
dam Curta, Ana Fetchea, Mari-
a Tama[, Maria Cristea, Grigo-
re Dejeu, Dana Ilea, Adela A-
pahidean, Mircea Bodea, Ioan
Cosma [i Iudita Pelea. Cu pri-
lejul vernisajului, va avea loc [i
un spectacol cu obiceiuri de iar-
n\ [i colinde, sus]inut de gru-
pul de colind\tori din M\ri[el.
Manifestarea este organizat\
de Centrul Jude]ean pentru
Conservarea [i Promovarea
Culturii Tradi]ionale, Asocia]ia
Me[terilor Populari Clujeni [i
Biblioteca Jude]ean\ „Octavian
Goga“, conform Agerpres. Sa-
lonul va fi deschis pân\ `n data
de 6 ianuarie 2009.
Premiile Academiei
Petru Cimpoe[u, Radu Aldu-
lescu [i Dorel Vi[an se num\r\
printre laurea]ii Premiilor A-
cademiei Române pe anul
2006, ce vor fi acordate m=ine,
de la ora 10:00, `n Aula Acade-
miei. Petru Cimpoe[u [i Radu
Aldulescu vor `mp\r]i Premiul
„Ion Creang\“ pentru romane-
le „Christina Domestica [i Vâ-
n\torii de suflete“ (Humani-
tas), respectiv „Mirii nemuri-
rii“ (Cartea româneasc\). Acto-
rului Dorel Vi[an i se va decer-
na, `n schimb, Premiul „Aris-
tizza Romanescu“ pentru `n-
treaga crea]ie teatral\ [i cine-
matografic\. De asemenea, se
vor mai acorda premii pentru
domenii precum filologie, lite-
ratur\, [tiin]e istorice [i arheo-
logie, filosofie, teologie, psiho-
logie [i pedagogie, arte, arhi-
tectur\ [i audiovizualul. Potri-
vit directorului general al Aca-
demiei Române, Cornel Iones-
cu, fiecare premiu are o valoa-
re de 2.000 de lei, banii prove-
nind din bugetul Academiei. a
Limba rom=n\ ca limb\ european\ are institut la Cluj-N
Institutul limbii române ca limb\
european\ (ILR-LE) din cadrul Uni-
versit\]ii „Babe[-Bolyai“ (UBB) din
Cluj-Napoca sprijin\ universit\]ile
str\ine, cu care universitatea clujea-
n\ are rela]ii de cooperare, `n elabo-
rarea cursurilor [i a materialelor di-
dactice de limba român\ ca limb\
str\in\ [i propune, totodat\, progra-
me de colaborare didactic\ [i de cer-
cetare cu [i pentru românii din afara
]\rii, dup\ cum a spus directorul
ILR-LE, Victoria Moldovan, conform
Agerpres. Determinantul „europea-
n\“, prezent `n denumirea institutu-
lui, vizeaz\, pe de o parte, promova-
Muzeul Satului se extinde cu un
han, o [coal\ [i gospod\rii noi
a Muzeul Na]ional al Satului „Dimitrie Gusti“ va avea, `n aproximativ cinci ani, o parte
vizitabil\ nou\, care va include cl\diri func]ionale, precum o [coal\ [i un han, dar [i gospod\rii
specifice etniilor care tr\iesc `n România, a spus directorul institu]iei, Paula Popoiu, conform
Mediafax a Proiectul pentru amenajarea acestui teren, pe care se afl\ deja o biseric\ din
lemn, a fost conceput `n 2005 [i aprobat anul urm\tor de Ministerul Culturii [i Cultelor a
Potrivit Paulei Popoiu, insti-
tu]ia dore[te s\ amenajeze pe
un teren de circa dou\ hectare [i
jum\tate, ob]inut de la Prim\ri-
a Municipiului Bucure[ti la `n-
ceputul anilor ‘90, o [coal\ ve-
che, `n care s\ se ]in\ diferite
cursuri, un han tradi]ional, cu
sta]ie de po[t\, de asemenea
func]ional, o veche prim\rie, dar
[i un spa]iu de joac\ pentru co-
pii, unde ace[tia vor putea s\
practice jocuri tradi]ionale.
{coala, de tip „Spiru Haret“, cel
mai vechi stil de astfel de edifi-
ciu din ]ar\, pe care muzeul l-a
localizat deja `n mai multe zone,
ar putea servi unor [coli [i gr\-
dini]e pentru predarea unor cur-
suri, dar ar putea g\zdui [i lec]ii
despre obiceiuri [i datini, preda-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONCURS CU CALCULA-
TOARE PENTRU ELEVI: Elevii
de liceu din clasele IX-XII, cu preo-
cup\ri `n domeniul utiliz\rii calcu-
latorului, al integr\rii `n re]ele,
proiect\rii, configur\rii, depan\rii,
dezvolt\rii [i utiliz\rii de aplica]ii
specifice, pot participa la cea de a
doua edi]ie a concursului AcadNet.
Conform Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului (MECT),
concursul folose[te suportul special
de curs online al companiei CISCO
Systems [i Re]eaua de Academii
NetaAcad din [coli [i licee. Supor-
tul logistic pentru performan]\ es-
te sus]inut [i de colective [tiin]ifice
ale Universit\]ii Politehnice Bucu-
re[ti. Etapa pe [coal\ are loc `n zi-
lele de 14 [i 15 februarie 2009, eta-
pa jude]ean\ pe 21 [i 22 martie, iar
cea na]ional\ `n perioada 1-3 mai.
Concursul se va desf\[ura pe dou\
sec]iuni: asamblarea, instalarea de
Napoca
rea cunoa[terii limbii române `n afa-
ra grani]elor, iar pe de alt\ parte
consolidarea [i cultivarea limbii ro-
mâne `n interiorul ]\rii. „ILR-LE `[i
propune s\ fac\ mai mult pentru cu-
noa[terea limbii rom=ne. Nu avem o-
biective spectaculoase, ci dorim ca
ac]iunile noastre s\ fie constante, re-
levante [i adecvate publicului ]int\
ales. ~n ce prive[te promovarea ima-
ginii Românei `n afara grani]elor,
ILR-LE colaboreaz\ cu institu]ii eu-
ropene de profil lingvistic, cu univer-
sit\]i sau cu asocia]ii ale românilor
de pretutindeni [i cu institu]iile na-
]ionale cu atribu]ii `n domeniu, res-
te copiilor de speciali[ti din ca-
drul muzeului.
~n plus, pe aceast\ suprafa]\
se dore[te [i reprezentarea dife-
ritelor etnii din România, prin
aducerea unei gospod\rii speci-
fice pentru fiecare, dat fiind c\
Muzeul Satului are `n prezent,
pentru ilustrarea culturii mino-
rit\]ilor, doar o cas\ s\seasc\ [i
una lipoveneasc\, dup\ cum a
precizat Popoiu, conform Media-
fax. Directorul institu]iei a mai
spus c\, `n urma lucr\rilor care
vor `ncepe `n prim\vara lui
2009 [i vor dura aproximativ
cinci ani, Muzeul Satului va a-
vea o parte veche, din 1936, con-
form conceptului muzeografic al
lui Dimitrie Gusti, [i una nou\,
de dup\ anul 2000, conform\
software, depanare de computere [i
proiectarea, construirea, adminis-
trarea de re]ele de calculatoare. ~n
cadrul etapei na]ionale vor fi dou\
probe - teoretic\, având o pondere
de 30% din punctajul final, [i prac-
tic\ - 70% din punctajul final. Eta-
pa final\ va avea loc la Universita-
tea Politehnic\ Bucure[ti.
a MO{ CR|CIUN, LA OPE-
RA NA}IONAL|: Opera Na]iona-
l\ Bucure[ti (ONB) preg\te[te mai
multe evenimente speciale pentru
copii, conform Agerpres. Al\turi de
premiera baletului „Alb\ ca Z\pa-
da [i cei [apte pitici“, vor fi prezen-
tate trei spectacole extraordinare
sub titlul „Scrisori pentru Mo[ Cr\-
ciun“ care vor reuni momente de
balet, teatru, tradi]ionalele colinde
[i o mul]ime de alte surprize, are la
baz\ un scenariu creat de Carmen
Croitoru, regia este semnat\ de
Gelu Colceag, iar coregrafia de Ro-
Miercuri, 17 decembrie 2008
pectiv cu Institutul Limbii Române
(ILR), organism de specialitate aflat
`n subordinea Ministerului Educa]iei
[i Cercet\rii [i Tineretului (MECT) [i
cu Institutul Cultural Român (ICR)“,
a spus Victoria Moldovan. Scopul in-
stitu]iei este s\ ofere servicii lingvis-
tice de `nalt\ calificare [i de calitate
`n domeniul limbii române mai mul-
tor categorii de public, fie din ]ar\,
fie din str\in\tate. Victoria Moldo-
van a mai spus c\ pe coordonata ex-
tern\, ILR-LE asum\ ini]iative de
colaborarea cu organismele de profil
ale Consiliului Europei, cum ar fi
Centrul European pentru Limbi Mo-
standardelor interna]ionale
pentru muzeele `n aer liber. Su-
prafa]a vizitabil\ a muzeului,
care `n prezent cuprinde `ntre 7
[i 8 hectare, va totaliza astfel a-
proximativ 10 hectare.
Proiectul pentru amenajarea
acestui teren, pe care se afl\ deja
o biseric\ din lemn, din zona Clu-
jului, [i [apte gospod\rii, a fost
conceput `n 2005 [i aprobat anul
urm\tor de Ministerul Culturii [i
Cultelor. Pentru 2009, este prev\-
zut\ o investi]ie de circa 500.000
de euro `n infrastructur\.
Muzeul Satului va achizi]iona
noile monumente prev\zute `n
proiect, `ncercând s\ ob]in\ finan-
]are de la Ministerul Culturii, dar
[i din surse extrabugetare, `n ur-
ma unor concursuri de proiecte,
sau din sponsoriz\ri. Paula Popo-
iu a mai spus c\ sper\ ca asocia]i-
ile minorit\]ilor din România s\
doneze muzeului câte o cas\ spe-
cific\ acestor culturi. ~n acest
sens, muzeul este `n prezent `n
tratative, pentru o gospod\rie s\-
seasc\ din Ardeal, cu Funda]ia
Sa[ilor Transilv\neni din Mün-
chen. ~n prim\vara anului 1936, a
luat fiin]\ Muzeul Satului Româ-
nesc, crea]ie a {colii Sociologice
Române, `nfiin]at\ [i condus\ de
profesorul Dimitrie Gusti. La des-
chiderea sa, Muzeul Satului avea
o suprafa]\ de 5 hectare [i cuprin-
dea 30 de case ]\r\ne[ti, caracte-
ristice diferitelor zone din ]ar\. a
xana Colceag. ~n cadrul celor trei
seri de poveste, programate `n zile-
le de 21, 22 [i 23 decembrie, vor e-
volua corul de copii Bim-Bam, ele-
vii „Studioului M Balet“ din cadrul
ONB [i invita]ii speciali Anca }ur-
ca[iu, George Iva[cu, Mihai Persa.
a MUZIC| MEDIEVAL| LA
CASA DE CULTUR| A STU-
DEN}ILOR: Tinerii [i studen]ii
pot urm\ri, m=ine, la Sala Pod a
Casei de Cultur\ a Studen]ilor
„Grigore Preoteasa“, un concert de
muzic\ medieval\, conform Ager-
pres. Repertoriul cuprinde piese de
Peirol (Fran]a - secolul XII), Louis
Venegas de Henestrosa (Spania -
sec XVI) [i trubaduri anonimi (An-
glia [i Spania - sec XIII-XIV) tran-
scrise `n nota]ia muzical\ liniar\ a
zilelor noastre. Protagonistul aces-
tui concert este muzicianul Ovidiu
Cr\ciun, fost participant la Festi-
derne de la Graz sau Uniunea Lati-
n\, `n vederea promov\rii limbii ro-
mâne. Pentru 2009, ILR-LE va pro-
mova proiecte `n domeniul educa]iei
lingvistice, destinate publicului larg,
prin ac]iuni concrete, convergente,
de anvergur\ na]ional\ - `mpreun\
cu Catedra de limba român\ a Fa-
cult\]ii de Litere, cu Institutul de
Lingvistic\ „Sextil Pu[cariu“, [i `n
colaborare cu Academia Român\ [i
MECT. Activitatea institutului va fi
orientat\ spre proiecte de educa]ie,
de cercetare, de valorificare a cerce-
t\rilor teoretice [i practice din dome-
niul limbii române. a
Dou\ medalii de
aur la Olimpiada
Interna]ional\ de
{tiin]e pentru Juniori
Doi elevi ie[eni au ob]inut
locul `nt=i pe lume la Olimpi-
ada Interna]ional\ de {tiin]e
pentru Juniori care a avut
loc `n Coreea de Sud. Tudor
Giurgica-Tiron, elev `n clasa
a IX-a la Colegiul Na]ional, [i
Tudor Balan, elev `n clasa a
X-a la Colegiul „Costache Ne-
gruzzi“, au ob]inut medaliile
de aur individual la Olimpia-
da Interna]ional\ de {tiinte
care a avut loc `ntre 7-16 de-
cembrie.
Elevii români participan]i
la a V-a edi]ie a Olimpiadei
Interna]ionale de {tiin]e
pentru juniori au ob]inut `n
total cinci medalii (dou\ de
aur, una de argint [i dou\ de
bronz), conform unui comu-
nicat de pres\ al Ministeru-
lui, Cercet\rii [i Tineretului
(MECT). Medalia de argint a
fost ob]inut\ de Claudia Mi-
haela Pop, elev\ `n clasa a
IX-a, Colegiul Na]ional „Sil-
vania“ din Zal\u. Diana Ma-
ria Bran, elev\ `n clasa a
VIII-a a Colegiului Na]ional
„Moise Nicoar\“ din Arad, [i
Ioana M\d\lina Ple[ca, {coa-
la „Alexandru Ioan Cuza“ din
Bac\u, au intrat `n posesia
medaliilor de bronz. Din lotul
olimpic au mai f\cut parte [i
Ana Maria Constantin, elev\
`n clasa a VIII-a la Colegiul
Na]ional „Ioni]\ Asan“ din
Caracal. Olimpiada Interna-
]ional\ de {tiin]e pentru ju-
niori este un concurs de tip
integrativ `n care elevii sus-
]in trei probe, dou\ teoretice
individuale [i una practic\
pe echipe, la disciplinele chi-
mie, biologie [i fizic\. La edi-
]ia din acest an au participat
249 de elevi din 46 de ]\ri. a
valul de Muzic\ Sacr\. Intrarea va
fi liber\. Spectacolul este prezentat
`n cadrul stagiunii „Europa [i noi“
2008-2009.
a EXPOZI}IE DE ICOANE
{I PICTUR| NAIV| LA CEN-
TRUL DE ART| „TINERIMEA
ROMÂN|“: O expozi]ie de icoane
pe lemn [i sticl\ [i de pictur\ nai-
v\, realizat\ de peste 20 de arti[ti
din toat\ ]ara, a fost inaugurat\,
ieri, la Centrul de Art\ „Tinerimea
Român\“ din Bucure[ti, conform
Mediafax. Expozi]ia cu vânzare
cuprinde aproximativ 100 de piese
[i este organizat\ de Centrul Na-
]ional pentru Conservarea [i Pro-
movarea Culturii Tradi]ionale, cu
sprijinul Ministerului Culturii [i
Cultelor, cu prilejul s\rb\torilor de
iarn\. Expozi]ia va fi deschis\ p=-
n\ pe 23 decembrie 2008 [i `n peri-
oada 5-8 ianuarie 2009. a

A doua edi]ie a spectacolului „Sub aripa cerului“
Seminarul Teologic Liceal Or-
todox „Sf. Vasile cel Mare“ din
Ia[i, `n parteneriat cu Universi-
tatea de {tiin]e Agricole [i Medi-
cin\ Veterinar\ „Ion Ionescu de la
Brad“ din Ia[i, organizeaz\ ast\zi
a doua edi]ie a concertului „Sub a-
ripa cerului“. Acesta va avea loc `n
Aula Magna „Haralamb Vasilie“ a
Universit\]ii de {tiin]e Agricole [i
va fi sus]inut de: Grupul vocal „Ju-
nior“ al {colii Junior a Universi-
t\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i, dirijor
VIA}A PAROHIILOR
Miercuri, 17 decembrie 2008
institutor Liliana Minea; Corul
„Andamento“ al Colegiului Na]io-
nal de Art\ „Octav B\ncil\“ din
Ia[i, dirijor prof. Nicoleta Popa, [i
Corul „Basileus“ al Seminarului
Teologic „Sf. Vasile cel Mare“, diri-
jor Mihai Ursache. Intrarea va fi
liber\. „Aceast\ activitate a de-
venit tradi]ional\ pentru [coala
noastr\, care este prezent\ activ
`n fiecare an la multe manifest\ri
desf\[urate `n Ia[i, cu ocazia
s\rb\torilor de iarn\. Acest spec-
tacol `ns\ are o conota]ie mai
aparte, pentru c\ este organizat [i
conceput chiar de seminar, anul
acesta `n colaborare cu Universi-
tatea de {tiin]e Agricole [i Medi-
cin\ Veterninar\ din Ia[i. Cola-
borarea cu Universitatea de {ti-
in]e Agricole este una de excep]ie,
proiectul fiind acceptat cu mult\
generozitate. Cu ocazia acestui
spectacol, Universitatea agrono-
mic\ inaugureaz\ [i un sistem de
proiec]ie tridimensional\, unic `n
Actualitatea religioas\ 3
Europa“, ne-a declarat pr. Drago[
Bahrim, directorul seminarului
ie[ean.
Men]ion\m c\, ast\zi, [i stu-
den]ii Facult\]ii de Teologie Orto-
dox\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i
organizeaz\, `ncepând cu ora
18:00, un concert de colinde [i un
spectacol unde se va juca piesa de
teatru „Na[terea [i pa[ii rena[-
terii“. Manifestarea va avea loc `n
Sala „Studium“ din cadrul facul-
t\]ii. (C. CIOFU)
PE SCURT
Concert de colinde
la Patriarhie
Cu binecuvântarea PF P\rinte Patri-
arh Daniel, ast\zi, 17 decembrie, ora
18:00, `n Aula Magna „Teoctist Patri-
arhul” din Palatul Patriarhiei, Cen-
trul de Pres\ BASILICA al Patriar-
hiei Române organizeaz\ concertul
tradi]ional de colinde „R\s\ritul Cel
de Sus”. Concertul va fi sus]inut de
urm\toarele forma]ii corale: grupul
psaltic „Anton Pann“ al Bisericii
„Sfântul Spiridon“ - Nou; corul de
copii [i tineret „Symbol“ al Patriarhiei
Române; corul b\rb\tesc „Te Deum
Laudamus“; Corala „Nicolae Lungu“ a

Noua biseric\ din satul Dersca, Patriarhiei Române, informeaz\

Biroul de Pres\ al Patriarhiei. La
eveniment au fost invita]i membrii
Permanen]elor Consiliului Na]ional
Bisericesc [i a Adun\rii Eparhiale a

o necesitate pentru credincio[i Arhiepiscopiei Bucure[tilor, reprezen-

tan]i ai autorit\]ilor centrale [i locale,
ai unor institu]ii de educa]ie [i cul-
tur\, membri ai corpului diplomatic,
a Parohia Dersca din Protopopiatul Dorohoi, jude]ul Boto[ani, num\r\ peste 1.000 de familii cadre didactice de la Facultatea de
Teologie „Patriarhul Justinian“ [i
[i are dou\ biserici a Prima se afl\ `n parohia Dersca I [i are hramul „Sfin]ii Arhangheli“, Seminarul Teologic Liceal „Nifon
Mitropolitul“ din Bucure[ti,
iar cea de-a doua biseric\ este `n construc]ie [i `i are drept ocrotitori pe „Sfin]ii Apostoli binef\c\tori [i colaboratori ai Centru-
lui de Pres\ BASILICA [i ale celor-
Petru [i Pavel“ a Ridicarea celui de-al doilea l\ca[ de cult `n Dersca a fost primit\ lalte Sectoare din Administra]ia patri-
cu bucurie de enoria[i, `n ciuda faptului c\ 70 de familii sunt de alt\ confesiune a arhal\. Concertul va fi transmis `n di-
rect de posturile de radio [i televiziune
TRINITAS ale Patriarhiei Române.
de Constantin CIOFU
Ac]iuni sociale,
~n urm\ cu zece ani, parohia Dersca a
fost `mp\r]it\ `n dou\, preot paroh al
prilejuite de
parohiei Dersca II fiind numit p\rintele s\rb\toarea Na[terii
Paul Atudose. Din 2006, noul p\stor este Domnului
p\rintele Gabriel Ro[ca, cel care a conti-
nuat lucr\rile la biserica aflat\ `n cons- Cu ocazia Praznicului Na[terii
Domnului, protoieriile bucure[tene or-
truc]ie. De când a venit `n noua parohie, ganizeaz\ o serie de ac]iuni sociale.
p\rintele a `ntreprins diferite activit\]i, Astfel, ast\zi, 17 decembrie 2008, sala
mai ales ac]iuni `n care i-a implicat pe de conferin]e a Protoieriei III
copii. „Avem diferite activit\]i cu copiii din Capital\ va g\zdui un concert de co-
parohie, mai ales c\ predau religia la [coa- linde al Coralei „Dominus“ a parohiei
{erban-Vod\ din Bucure[ti, in-
la din sat. ~n timpul anului, m\car o dat\ formeaz\ Agen]ia de {tiri BASILICA.
pe s\pt\mân\, facem cateheze cu copiii Invita]i sunt cei 150 de beneficiari ai
din sat, pentru a vedea care sunt prob- programelor de asisten]\ social\ din
lemele cu care se confrunt\. M-a[ bucura cadrul Protoieriei III Capital\. ~n
ca la aceste cateheze s\ vin\ mai mul]i cadrul acestei ac]iuni, cei prezen]i vor
primi pachete cu alimente de baz\,
tineri, dar nu-i putem obliga“, ne-a spus iar copiii, juc\rii [i dulciuri.
p\rintele paroh. Noua biseric\ din Dersca confesiune. Am avut [i o familie care s-a ajuns la grinda p\trat\ de la 11,80 metri
Protoieria I Capital\ organizeaz\
va veni atât `n `ntâmpinarea credincio[i- botezat la un grup religios, dar, de curând, deasupra naosului [i am `nceput zidirea m=ine, 18 decembrie a.c., la parohia
lor care particip\ `ntr-un num\r foarte a revenit `n sânul Bisericii noastre“. clopotni]ei“, a explicat p\rintele paroh. Spirea Nou\, o ac]iune social\ `n care
Banii pentru ridicarea sfântului l\ca[ au 50 de copii vor primi alimente de baz\
mare la sfintele slujbe, dar [i `n sprijinul provenit `n special de la enoria[i abia anul [i dulciuri. Ac]iunile protoieriilor bu-
enoria[ilor care pot participa la cateheze. Biseric\ `nceput\ acesta, când parohia Dersca II a primit 2 cure[tene se realizeaz\ prin efortul
Ca modalitate de ap\rare `n fa]a celor ca- `n 2002 milioane de lei de la Guvernul României [i material al tuturor parohiilor din
re au `mbr\]i[at alt\ confesiune, p\rintele de la Secretariatul pentru Culte. Pentru Capital\.
paroh le explic\ enoria[ilor semnifica]iile Demersurile pentru ridicarea Bisericii realizarea lucr\rilor la acoperi[ mai este
sfintelor slujbe ortodoxe, mai ales ale „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“ din satul nevoie de 3,5 milioane de lei. „Oamenii din Serile duhovnice[ti -
Sfintei Liturghii. „~n parohie avem `n jur Dersca au `nceput `n anul 1998, `n timpul parohia noastr\ sunt foarte credincio[i [i
de 70 de familii care fac parte din diferite p\storirii preotului Paul Atudose. ~n anul particip\ cu regularitate la sfintele slujbe.
„Filocalia“,
grup\ri religioase. Când sunt agasa]i de 2002 a fost turnat\ temelia, iar `n anul Chiar [i cei care nu vin la biseric\ se roag\ la T=rgu Jiu
ace[tia, cre[tinii no[tri se ap\r\. Noi, ca 2006, construc]ia a fost ridicat\ pân\ la [i ~l caut\ pe Dumnezeu. Rela]ia dintre Protoieria Târgu Jiu I, `n colaborare
preo]i, `n afar\ de tâlcuirea Evangheliei 1,25 metri. Lucr\rile la biseric\ au fost enoria[i [i Biseric\ este foarte bun\, iar cu Direc]ia pentru Cultur\, Culte [i
din cadrul Sfintei Liturghii, le mai expli- continuate de actualul preot paroh, acest lucru `mi d\ speran]\ c\ vom reu[i [i Patrimoniu [i Consiliul Jude]ean Gorj
c\m credincio[ilor semnifica]ia slujbelor ajungând `n acest moment la o `n\l]ime de finalizarea lucr\rilor“, a m\rturisit preo- organizeaz\ `n perioada 16-18 decem-
sau a ritualulilor din Biserica noastr\. Ei, 9,50 metri. Bolta [i centura de sus a sfân- tul paroh. Cei care vor s\ ajute parohia brie, la Casa de cultur\ a sindicatelor
auzind aceste `nv\]\turi, le spun unii al- tului l\ca[ au fost turnate anul acesta. Dersca II pot dona bani `n contul RO din Târgu Jiu, cea de-a XII-a edi]ie a
Serilor duhovnice[ti - „Filocalia“,
tora [i le `nsu[esc, reu[ind s\ se apere „Biserica este cu dou\ turle, turnul de pe 70CRCO0707040103000665, Banca manifestare dedicat\ praznicului
atunci c=nd intr\ `n contact cu cei de alt\ naos [i turnul de pe pridvor. Acum am Cooperatista Dorohoi. a Na[terii Mântuitorului Iisus Hristos,
informeaz\ m-ol.ro. Evenimentul a
debutat ieri, 16 decembrie, cu o con-
Bisericile [i Comisia European\ au discutat provoc\rile cu ferin]\ sus]inut\ de arhim. Melchi-
sedec Suparschi de la M\n\stirea
care se confrunt\ sistemul educa]ional `n contextul intercultural Lainici, cu tema „Postul [i spovedania
- trepte de urcu[ duhovnicesc“. Ast\zi,
Pe 15 decembrie 2008 a avut loc confrunt\ sistemele educa]ionale Bisericilor [i a comunit\]ilor reli- bliotec\. Totodat\, Seminarul a 17 decembrie, de la aceea[i or\, cre-
Seminarul de Dialog organizat de `ntr-o societate multicultural\, sub- gioase la consult\rile Comisiei pe subliniat rolul primordial al p\rin- dinciosii din Târgu Jiu se vor putea
c\tre Comisia European\, `mpreu- liniindu-se faptul c\ Uniunea Euro- tema migra]ie [i educa]ie, aflate `n ]ilor `n educarea copiilor. `nt=lni cu arhimandritul Lauren]iu
n\ cu Comisia pentru Biseric\ [i pean\ are un rol important `n dome- desf\[urare. De asemenea, repre- Seminarele de Dialog au o tradi- Popa, stare]ul M\n\stirii Stâni[oara
Societate a CEC [i Comisia Confe- niul educa]iei prin sprijinirea practi- zentan]ii Bisericilor [i ai Comisiei au ]ie `ndelungat\ `n istoria cooper\rii din jude]ul Vâlcea, care va sus]ine
rin]elor Episcopilor din Comunita- cilor fiabile, influen]ând astfel politi- stabilit de comun acord c\ problema dintre Comisia European\ [i Bise- conferin]a „... {i Cuvântul trup S-a
tea European\ (COMECE). Aici cile educa]ionale `n statele membre. educa]iei trebuie s\ se afle `n perma- ricile Europei. De la apari]ia lor, la f\cut“, iar m=ine, 18 decembrie, va
s-au reunit oficiali ai Comisiei, ex- Comisarul european pentru Edu- nen]\ pe agenda Dialogului Insti- `nceputul anilor ’90, ele s-au dovedit conferen]ia arhimandritul Ioachim
per]i europeni `n educa]ie din par- ca]ie, Jan Figel, a subliniat compo- tu]ional `ntre Biserici [i Comisie. a fi un important forum de discu]ii Pârvulescu, stare]ul M\n\stirii Lai-
tea Bisericilor, a organiza]iilor reli- nenta religioas\ a dialogului inter- Seminarul a dezb\tut modurile pentru chestiunile de interes comun. nici, pe tema „Taina cea din veac as-
gioase [i a lumii academice. cultural [i a invitat la continua- `n care organiza]iile biserice[ti [i Conferin]a Bisericilor Europene cuns\ [i de `ngeri ne[tiut\“. Conferin-
Acest Seminar de Dialog, organi- rea dialogului dincolo de Anul Eu- nebiserice[ti joac\ un rol activ `n (CBE/CEC) este o asocia]ie care in- ]ele vor fi precedate de expozi]ii cu
zat `n contextul Anului European ropean pentru Dialog Intercultural promovarea acestei abord\ri. Au clude aproximativ 120 de Biserici vânzare de carte religioas\ [i icoane,
pentru Dialog Intercultural 2008, a 2008. Un reprezentant al Directora- fost analizate urm\toarele exem- ortodoxe, protestante, anglicane [i precum [i de recitaluri de cântece bi-
fost dedicat „Educa]iei de calitate `n tului General al Educa]iei [i Culturii ple: arhitectura inovatoare, valoa- vechi-catolice din toate ]\rile Euro- serice[ti [i colinde de Cr\ciun, sus-
mediul intercultural“, iar participan- a eviden]iat importan]a continu\rii rea implic\rii familiei [i a membri- pei, la care se adaug\ 40 de organi- ]inute de coralele Bisericii „Sfin]ii
]ii au discutat beneficiile diversit\]ii extinderii celor mai fiabile practici. lor comunit\]ii `n via]a [colii, orele za]ii asociate. CBE/CEC a fost `nfi- Apostoli Petru [i Pavel“ [i a Liceului
culturale [i provoc\rile cu care se Domnia sa a apreciat contribu]iile interactive [i studiul ghidat `n bi- in]at\ `n 1959. a de Muzic\ [i Arte Plastice „Constan-
tin Br\iloiu“ din Târgu Jiu. a
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC MC
Y Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

MC
Y

[ar\g\F n` ,urtem nu etsep \raos\m \dap\z ed lutartS
etsep ed azetiv uc tnâv ed eti]osn` ,ero ed 42 elemitlu nid \dap\z ed elired\C„ a
,“aeliert la ludarg ed \[nalava ed csir ed levin iunu aera[ifa al sudnoc ua ,\ro ep irtemolik ed 001
a uioludn\S noI ,[egrA )SPS( tnomavlaS cilbuP iuluicivreS lufe[ ta]nuna a
,\[nalava n` eratu\c ed oidar vitiz
-isa urtnep izroc i[ i]eloip ,ira]loc
rolejasap aerasrevart al erarug
-nep ,erac n` elii]idnoc n~ .esupxe
es ,inâm\tp\s ietseca luti[râfs urt
-avlas ,etnednuba irosnin \]nuna
rolit[irut \dnamocer el iit[itnom
-\g\F luvisam n` egnuja rov erac
elenoz n` ecru \s ecrecn` un \s [ar
-ni \raec \s i[ etadnamoceren
erac inatnom rolirotavlas ii]amrof
al rolenabac anoz n` \zaelurtap
a .i]azac if rov erac
iilimaF
locirep n`
azuac nid
rolir\cenula
neret ed
nid neret ed elir\cenulA
,ievodalC alehcS aetatilacol
-nuba roliolp a eramru ac
elemitlu n` etuz\c etned
a ,tavitcaer ua-s ,eliz \uod
-icinum luramirp taralced
-eS unruT-ateborD iuluip
.ehgrehG nitnatsnoC ,nirev
r\mun nu ,iululide tivirtoP
-irep n` tnus iir\dopsog 6 ed
tseca ed etairava if a ed loc
uc \mru n` tupecn` nemonef
lumurd dnâc ,ina iod acric
-ucol etseca ert\c secca ed
,libacitcarpmi tineved a e]ni
etautcefe tsof ua \c etaot uc
a erazilibats ed ir\rcul
\latot eraolav n` ,iuluneret
MC
KY iim ed 006 vitamixorpa ed
es iulucol a]af aL„ .iel ed
ia it[ilaiceps ed \pihce o \lfa
-ua etla al ed i[ ieir\mirP
a urtnep ene]eduj i]\tirot
a urtnep i[ ai]autis azilana
-er ed ei]ulos o acifitnedi
-uilisnoc a]nide[ n~ .eravloz
-ats mov ,iz\tsa ed lacol iul
irus\m ec etatitcaxe uc ilib
-noC tazicerp a ,“aul mov
ainipo n~ .ehgrehG nitnats
-irtop iam aec ,iuluramirp
-um\rts if ra \rus\m \tiv
anoz n` iilimaf rotseca aerat
-e ednu ,ielehcS lu[aduD
.elibinopsid iruneret \tsix
iam ra-s un lef tseca n~„
-nof etnatropmi ,launa ,isori
-losnoc urtnep erategub irud
iululaed iulutnasrev aeradi
rolepa elii]artlifni ed tatcefa
-irp tacilpxe a ,“elaivulp
a .luram
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
rolii]aralced mrofnoc ,uare le n~ .lutot
-\coiC ieir\mirP ia i]ajagna ronu
urtnep iinab ,iiralas ed iinab ,it[en
-acn` i[ erizl\cn` urtnep elii]nevbus
air\mirP .etizopmi i[ exat nid ir\s
\c erap es lunu \sn` ,icinzap iod era
aetpaon n` uicivres al coled tinev a un
tacelp a \c enups tlal\lec rai ,iulufaj
,a]aenimid 00:3 iero luruj n` \saca
-erp a ,u\r tuc\f a-s i \c \zuac nid
-cepsnI la tnâvuc ed lurot\trup tazic
)PJI( ei]iloP ed nae]eduJ iulutarot
aerid\lC .cuipraC nilA ,a]ivobmâD
ed eleremac uc \tatod etse ieir\mirp
tnemom tseca al rai ,erehgevarpus
nid elir\rtsigern` etacifirev tnus
-ats es a urtnep ,\vitcepser aetpaon
uc inigami esnirprus tsof ua \cad ilib
a .iulufaj iirotua
MC
KY
8002 eirbmeced 71 ,irucreiM \lanoiger aetatilautcA 4
TRUCS EP
ielatipaC air\mirP
ion \zaerebile
ixat ii]azirotua
ed 005.1 al \nâp eleesart esihcs n` ,\[nalava ed csir ed eneporue iel atoC anoz n` \dap\z ed lutartS
ecidus eliihcum ep ,enidutitla irtem nid ,csir ed aeliert la iuludarg luzac -\F luvisaM nid ,caL aelâB - 0002 -ed av ielatipaC air\mirP
,urgeN ucsiP ,unaedoP eradnuces etse aera[nalced ,elibisop icnic elec urtem nu etsep \raos\m ,[ar\g -ecorp amirp ,iz\tsa ,a[nalc
-am n` i[ u]ihG ,ataiuciP ,a]ilaM -us \bals o-rtnirp i[ raihc \libaborp nu eraunitnoc n` dnâtsixe ,emisorg iunu a eriubirta ed \rud
noI tazicerp a ,“a[up\P-rezeI luvis etnap esaoremun ep eracr\cn`arp -ava a erecudorp ed tanmesn` csir ii]azirotua ed 095 ed r\mun
.uioludn\S etimuna n` ,etanilcn` ed tneicifus nid \dap\z ed elired\C„ .role[nal tacinumoc iunu tivirtoP .ixat
-avlaS cilbuP iuluicivreS lufe{ ir\[nalced i[ elibisop dniif ii]autis tnâv ed eti]osn` ,ero ed 42 elemitlu ,etatilapicinum ed simsnart
-ut ep \zaezitreva i` [egrA tnom n` dnâvA„ .e[nalava ed enatnops irtemolik ed 001 etsep ed azetiv uc al ed ecaf av es aeriubirta
-\p \s \zaenoi]netni erac iit[ir -nirp luesart ,etad elii]idnoc eredev iunu aera[ifa al sudnoc ua ,\ro ep ;00001 al 1059 lur\mun
esihcsed \cn` eleesart ep \dnurt eleesart i[ mucerp ,\tsaerc ed lapic ludarg ed \[nalava ed csir ed levin al ed ;60001 i[ 50001 ,20001
isolof a ed aetativitagilbo ua \c -am atsaerc n` decca erac ecitsirut -reS lufe[ ,irei ,ta]nuna a ,“aeliert la lur\mun al 11001 lur\mun
vitcepser ,\nrai ed lutnemapihce -itla ed tnerefidni ,[ar\g\F iuluvis )SPS( tnomavlaS cilbuP iuluiciv al ed ;81001 ,51001 ;31001
-opsid ,\[nalava ed \dnos ,\tapol -ed nâm\R .esihcn` tnus ,enidut -acs mrofnoC .uioludn\S noI ,[egrA lur\mun al 02001 lur\mun
72001 lur\mun al ed ;42001
al 93001 al ed i[ 63001 al
atiznart rov enaosrep ed enaoilim ierT apicitrap toP .50101 lur\mun
ed \rudecorp amirp al
ii]naticilos iamun eriubirta
iein=moR elereitnorf irot\br\s ed eratpet[a ed eletsil ep i[ircsn`
-gel azab n` ,\tad \rugnis o
n` lutropsnart dnivirp iei]alsi
eletcnup n` i[ \ti]mis soires ecaf av es \nrai ed rolirot\br\s aereiporpA a ed miger n` i[ ixat ed miger
xulf nu al \tpaet[a es \reitnorf ed iit[i]iloP a \ra] nid eri[ei i[ erartni ed -nocer tnus i[ ,ereirihcn`
-ua irotatropsnart ac i]amrif
\dnamocer erac urtnep vitom ,enaosrep ed enaoilim 3 vitamixorpa ed 03 ed atad al \nâp i]azirot
ed eletsiL .8002 eirbmeion
,\reitnorf ed roletcnup rorutut aerazilitu ini\rts i[ in=mor roline]\tec ed roli]naticilos ela eratpet[a
a enoz rotimuna aeraticilosarpus ative es a urtnep al eta[ifa if rov ii]azirotua
iuluides ela ir\rtni \uod elec
\ra] n` ecudaer \nrai ed rolirot\br\s aereiporpA iuluipicinuM ieir\mirP
-i\rts n` lagel i]ilibats inâmor iine]\tec ertnid i]lum i[ udaR eilE .rts( it[erucuB
uc \nuerpm` eliz etseca ecertep i[-a urtnep etat\n -siger al ,)yngilaS lehgnA
cserod erac ini\rts ine]\tec i[ rad ,eledur i[ ailimaf ,ieir\mirP a \lareneg arutart
eD .ainâmoR n` \]nacav ed eliz avetâc \caertep i[-\s .rn atebasilE anigeR .db nid
-ertep tacifinalp ua-i[ ilanoi]anoc i]lum ,aenemesa lu-etis ep i[ mucerp ,61
roletad tivirtoP .etat\ni\rts n` eliz rotseca aerec -otua uc atsiL .or.bmp.www
a eirbmeced anul n` ,RFP aerecudnoc ed etazinruf -nep etiubirta ixat ed elii]azir
-ilim 3 vitamixorpa areitnorf tucert ua ,tucert iuluna ,enaosrep ed lutropsnart urt
tsof ua enaoilim 8,1 etsep erac nid ,enaosrep ed enao -ifitnedi ed eletad dnâni]noc
ine]\tec enaoilim 2,1 vitamixorpa i[ inâmor ine]\tec -ua iulurotatropsnart ela erac
uc irimu]lumen \tsixe erac n` ai]autis n~ .ini\rts etuni]bo elejatcnup i[ tazirot
al lulortnoc tautcefe tsof a erac n` ludom al erivirp ed roliiretirc aerinilpedn` nid
al anus top cifart al ii]napicitrap ,iereitnorf aerecert -ua eraceif urtnep erajatraped
,0959 i[ ,uirotiret urtnep ,959 nofelet ed lur\mun \cilbup \tuc\f if av ,lucihevot
if rov etalanmes eletcepsa ednu ,it[erucuB urtnep .9002 eiraurbef 72 ep
rov erac ,\reitnorf ed iit[i]ilop ert\c ed etaulerp uc ii]atsetnoc elelautnevE
- aeteP FTP ;jallaV - inecizrU FTP - eraM utaS ii]amrofnI .zac al zac al ed ,\]nicesnoc n` anoi]ca -mes ele]neicifed al erivirp MC
KY
.amisregnesC ed iipmit i[ iereitnorf a erecert ed eletcnup dnivirp ed arudecorp al etalan
ed anigap ep elibinopsid tnus i]artsigern` eratpet[a al enuped top es eriubirta
-ilop.www - enâmoR \reitnorF ed iei]iloP a tenretni a \lareneg arutartsiger
lortnoc ed lulanosreP .or.areitnorfedait 41 ed atad n` \nâp ieir\mirP
tatnemilpus tsof a roletnemucod la -luzer rai ,rotiiv luna eitram
-oc if rov rolii]atsetnoc eletat
supsid a enâmoR \reitnorF ed iei]iloP aerecudnoC erecert ed eletcnup nid arutcurtsarfnI .eitram 42 ep \nâp etacinum
,roletnemucod lulortnoc al iululanosrep aeratnemilpus eram iulucifart \]af ecaf un rolelautneve aeravlozer \puD
eletcnup nid lortnoc ed roleretra iulur\mun aeret[erc -orp aramed av es ,ii]atsetnoc
,\ra] nid eri[ei uas erartni ed lusnes ep ,\reitnorf ed ed ai]iloP ed etatnezerp rolii]amrofni tivirtoP -otua a erarebile ed arudec
ed evrezer ienu aeriutitsnoc ;enupmi o ai]autis \cad ereitnorf etatiznart iam elec ,)RFP( \nâmoR \reitnorF .ixat rolii]azir
la lareneG iulutarotcepsnI luides al tâta ,lanosrep -om ,airagluB i[ airagnU uc a]inarg al etalfa elec if rov
-iret rolirutcurts lurdac n` i[ tâc ,\reitnorF ed iei]iloP cifart al roli]napicitrap \dnamocer es erac urtnep vit
aerarugisa ;i]azilaiceps ire]ifo nid \tamrof ,elairot al etnetsixe \reitnorf ed roletcnup rorutut aeratiznart n` ecimret elartneC
nirp ,tats ed iereitnorf a etirops irehgevarpus ienu -nid aronu aeraticilosarpus ,leftsa ,ative ra-S„ .\]inarg etazirotuaen ,iloc[
-moc i[ aerineverp urtnep elagel rolirus\m aeracilpa a etatimil ii]\ticapac azuac nid ,erecert ed eletcnup ert
-emesa eD .ereilatnorfsnart ii]\tilanoi]carfni aeretab iunu a i[ tâc ,etcnup etseca n` etnetsixe iirutcurtsarfni RICSI ed
etativitarepo ed erats n` aereni]nem supsid a RFP ,aen es ,“trucs etraof pmit nu-rtn` ,irot\l\c ed eram r\mun
i[ \citamrofni i[ ii]acinumoc ed rolecaoljim rorutut a .\reitnorF ed ai]iloP ed simer lutacinumoc n` \tara ed 05 nid ecimret elelartneC
aeredev n` enidrobus nid iululanosrep aerit\gerp -ni ed roletcnup rorutut aerisolof \dnamocer es ,leftsA lu]eduj nid eraloc[ i]\tinu
,\]netepmoc ed anoz n` edipar iei]nevretni iir\rugisa azar ep :\ragnu-onâmor areitnorf ep ed \ra] n` erart aetrap nid ziva ua un aecluT
,etibesoed ii]autis elautneve ronu aeravlozer urtnep darA .duj azar ep ;robmozsiK - daneC FTP - [imiT .duj -noC urtnep tatS ed iei]cepsnI
etlalelec uc erarobaloc ed rolii]aler aeracifisnetni i[ t=c FTP ,aynnotaB - unruT FTP ,kalygaN - cald\N FTP - -etneipiceR ,rolenazaC lulort
iemrofeR i[ rolenretnI iuluretsiniM ela irutcurts - atnolaS FTP - rohiB .duj azar ep ;aluyG - dna[r\V -ii]alatsnI i[ enuiserP bus rol
roletats ela \reitnorf ed elenagro uc ,evitartsinimdA - iahiM iul aelaV FTP ;dnatrA - [roB FTP ;kerekheM -nI .)RICSI( tacidiR ed rol
a .\lacol \cilbup ai]artsinimda uc i[ mucerp ,enicev .duj azar ep ;setrevateL - ineiuc\S FTP ;ynarbariyN -otcepsnI la lareneg lurotceps
,)JSI( nae]eduJ raloc{ iulutar
-alced a ,\gurtsihC uilenroC
-nec ed 05 elec urtnep \c tar
ed eli]\tinu nid ecimret elart
-ed ua-s ]eduj nid tnâm\]\vn`
i[ mucerp ,ienarh a eraraperp i[ erart i[ ierolf aerajetorp i[ etaruc rolepa ,ERARUPE ED ION II}ATS a -otua ed elirudecorp taram
etilibatserp iruinem ua eli]\tinu \cad erac n` iruâr ronu eliibla nid ienuaf -opsoG ed lumetsiS :I}NIDEHEM N~
evitsef elesem urtnep \dnamoc al uas -erp a ,“elaudizer elepa \zaesreved es \tsixE„ .RICSI ert\c ed erazir
a i]nideheM )AGS( rolepA a erir\d urtnep locirep lai]netop nu
-nuja \s acrecn` moV„ .irot\br\s ed .udnaS tazic
ed ii]ats ed 34 a ai]curtsnoc taziva
iam elec elinuisnep al ,laiceps n` ,meg IRATINAS IIROTCEPSNI a eli]\tilacol n` etazu rolepa a erarupe
-ad nid ,rad ,eraloc[ eli]\tinu
\c urtnep ,\natnom anoz nid etalozi ETALFA ELINUISNEP |CIFIREV etalured if rov ec ii]itsevni ,elarur -izopsid al ma el erac ep elet
etalortnoc tnus un i]\tinu etseca a ,“cim etraof etse atseca ,ei]
-as iirotcepsnI :ETALOZI ENOZ N~ -ua ert\c ed ,9002 nid dnâpecn`
lufe[ tazicerp a ,“tnevcerf etraof lurotceriD .elacol ecilbup eli]\tirot .\gurtsihC uilenroC tazicerp
.tatS ed eratinaS iei]cepsnI elaortnoc aramed rov inevecus iratin
elenoz nid eliruletoh i[ elinuisnep al a ,udnaS noI .gni .rd ,i]nideheM AGS ed 05 elec ,JSI iulufe[ tivirtoP
LUFIES TARUF UA II}OH a -odloM gnulupmâC ,iuluromuH aruG ua ecinhet elii]atnemucod \c taralced ed eli]\tinu n` \lfa es elartnec
-\mirP :IT{EN|COIC IEIR|MIRP n` ,i]u\d\R i[ ienroD artaV ,csenev -nep ,\]negru ed miger n` etaziva tsof ed tucert ua erac tnâm\]\vn`
a]ivobmâD lu]eduj nid it[en\coiC air -ep amitlu n` etacifireven elec laiceps -a roliraicifeneb aetatilibisop ad a urt libitsubmoc ep aerizl\cn` al
\cinimud ed aetpaon n` \traps tsof a ed eratinaS iei]cepsnI lufe{ .\daoir -egub irudnof \ni]bo \s ir\rcul rotsec ed \zab ep aec al ro[u dihcil
erac n` lufies dnâruf ii]oh ,inul erps -ni \c taralced a ,ie]ibA civoduL ,tatS ,lautneve ,i[ aera]nanifoc urtnep erat lu]eduj n~ .natem zag
iinab ,iel ed iim ed 003 etsep ualfa es eli]\tinu \cad elfa \s rov iirotceps a ei]ucexe ed roletceiorp aerazilaer iloc[ ed 68 elec nid ,aecluT
urtnep ii]nevbus ed i[ iiralas ed -nemamrazac ua evitcepser ecitsirut elioN„ .evitcepser erarupe ed rolii]ats ,ecimret elartnec ni]ed erac
-ni al ed a[u traps ua ii]oH„ .erizl\cn` -inas ocineigi ii]idnoc i[ rasecen lut nu-rtnid etrap caf erarupe ed ii]ats ,\lautca aro al ,ua 63 raod
iert tatsaved ua ,eir\mirP nid aerart -orpa ed ludom ,eraot\znupseroc erat iur\c la ,uidem ed lanoi]an margorp
uc taul ua-l i[ lufies tis\g ua ,iruorib -s\p ed ludom ,etnemila uc eranoiziv aerarts\p etse lapicnirp vitceibo
RICSI al ed ei]azirotua
a .ii]alatsni etseca urtnep
MC
KY
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y
 MC
Y

TRUCS EP

MC
Y
MC
Y

a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a

ratulav lusruC

MC
Y

5 cimonocE
TRUCS EP
roli]airalas lur\muN
000.01 uc tuz\cs a
eirbmotco n`
-co n` tuz\cs a roli]airalas lur\muN
\]af 000.01 epaorpa uc 8002 eirbmot
al dnâgnuja ,\raoiretna anul ed
etse rad ,enaosrep enaoilim 528,4
uc vitarapmoc 000.48 uc eram iam
-ed a ,7002 eirbmotco iinul luti[râfs
ed \]nirefnoc o-rtn` ,inul taralc
iulututitsnI eletnide[erp ,\serp
ligreV ,)SNI( \citsitatS ed lanoi]aN
luvitcefe ,na tseca n~ .ugaenioV
\nul ed \nul tucserc a roli]airalas
tamru ua erac \pud ,einui n` \nâp
,aenemesa eD .ii]autculf erao[u
lur\mun ,einui anul nid dnâpecn`
,tnatsnoc tucserc a roliremo[
eirbmeion iinul elenif al es-udnâutis
52 bus iireniT .enaosrep 000.773 al
nid emicnic o acric \tnizerper ina ed
-sigern` roliremo[ la latot lur\mun
-gern` iiremo[ ertnid %6,58 rai ,i]art
it[en\b irutperd \r\f rad ,i]artsi
eriurtsni ed levin uc enaosrep tnus
-orp uas laizanmig ,ramirp - tuz\cs
eleC .ugaenioV tazicerp a ,lanoisef
tnus iulujamo[ ela etar iram iam
i[ i]nideheM ele]eduj n` etartsigern`
-em ed \]af ulbud ,%8 etsep ,iulsaV
MC
etar icim iam elec rai ,\lanoi]an aid
KY
voflI-it[erucuB n` tnus iulujamo[ ela
ed \]af etat\muj al ,%2 bus ,[imiT i[
.%1,4 ed \lanoi]an aidem
tarojam a DRB
etizoped al elizn=bod
a elarénéG étéicoS epuorG - DRB
,eirbmeced 51 uc dnâpecn` ,tarojam
ed elesudorp al etacitcarp eliznâbod
ed ieletneilc etaserda erisimonoce
\refo DRB .ecidiruj i[ ecizif enaosrep
-ed urtnep %05,31 ed \dnâbod o
eraolav n` ecizif rolenaosrep eletizop
etiutitsnoc ,iel ed 000.1 ni]up lec ed
urtnep %57,31 ed i[ ,eliz ed 03 ep
-itsnoc ,iel 000.1 etsep ed eletizoped
.eliz ed 09 ed \daoirep o ep etiut
\trefo o ed \zaicifeneb iiranoisneP
,000.1 tizopeD i[aleca al \saojatnava
-ed al na ep %57,31 ed iznâbod uc
ep %41 ed i[ ,eliz ed 03 al eletizop
-ret ep etiutitsnoc eletizoped al na
ed ,tir\m a acnaB .eliz ed 09 ed nem
eletizoped al eliznâbod i[ ,aenemesa
orue 000.1 ni]up lec ed eraolav n`
.ecizif enaosrep ii]neilc ed etiutitsnoc
lec ed eletizoped al \tirefo adnâboD
03 ep etiutitsnoc orue ed 000.1 ni]up
-nep aec rai ,na ep %7 ed etse eliz ed
etse eliz ed 09 ep eletizoped urt
.%52,7 ed muca
ebals ir\sacn~
eirbmeion anul n`
tats ed lutegub al
al rolir\sacn` a eret[erc ed lumtiR
tarepmet a-s tadilosnoc lutegub
al na iutseca a \nul a-11 a \pud
01 elemirp n` %3,92 al ed ,%8,62
ed inul etacilbup eletad \tara ,inul
,role]naniF i[ ieimonocE luretsiniM
-ir\sacn` aered\cs dnâcidni ai]ulove
iiregnârtser ludnof ep ,erategub rol
-utinev ,leftsA .ecimonoce ii]\tivitca
ua tadilosnoc lareneg iulutegub elir
n` iel ed edrailim 90,931 tamusn`
\]af ,na iutseca ela inul 11 elemirp
-ep i[aeeca n` iel edrailim 96,901 ed
,tats ed lutegub aL .7002 nid \daoir
-nu elemirp n` tucserc ua elirutinev
-ep ed \]af %7,82 uc inul ecezerps
,7002 nid eraot\znupseroc adaoir
iam ,iel ed edrailim 66,78 al \nâp
al elirutineV .FEM eletad \tara
ed cinu lanoi]an iuludnof lutegub
-isa la ,etat\n\s ed elaicos ir\rugisa
-ir\rugisa i[ tats ed elaicos rolir\rug
-a ua tasnava ua jamo[ urtnep rol
eret[erc n` ,iel edrailim 84,54 al snuj
-eiraunai lulavretni ed \]af %3,72 uc
a .tucert iuluna la eirbmeion
ratulav lusruC
8002.21.71 urtnep
1788,2 AUS raloD
9839,3 oruE
iinâmor ua o labolg levin al ed aec uc
-ecer nid aeri[ei et[evirp ec aeec n`
\c derc un inâmor ertnid %55 .enuis
\cimonoce aenuisecer nid i[ei mov
al %35 uc vitarapmoc ,rotiiv luna
\tara iam aeratecreC .labolg levin
tnus inâmor ertnid %61 raod \c
esudorp erps ezetneiro es \s i[upsid
,irudnarb al e]nuner \s i[ enitfei iam
levin al ai]alupop nid %63 ed \]af
\s i[upsid tnus ,aenemesa eD .labolg
-anoi]izihca uc ni]up iam \csaiutlehc
i[ ecinsacortcele ed ,ion eniah ed aer
eraoiretni ir\janema uc ,ecinortcele
-sid i[ etnaruatser al eliri[ei uc i[
iinâmor \c \tara luidutS .ai]cart
nid icr\m ronu ilaiol iam eif \s dnit
ed esudorp ed i[ \litxet airtsudni
a .\lanosrep erijirgn`
erbmem eletats n` uas ainâmoR
axat ,eirbmeced 51 al eD .EU ela
-E dnah-dnoces \ni[am o urtnep
-nec 004.1 ed etaticapac uc 4 oru
,orue ed 048 al \cru ibuc irtemit
.tnezerp n` ,orue ed 082 ed \]af
urtap oruE \ni[am o urtneP
axat cmc 006.1 ed etaticapac o uc
084 al ed ,orue ed 044.1 al egnuja
otua eraulop ed axaT .orue ed
000.2 ed 4 oruE \ni[am o urtnep
al ed orue 004.2 al et[erc cmc ed
-E \ni[am o urtneP .orue ed 008
al et[erc axat cmc 004.1 ed 3 oru
,orue ed 019 al ed ,orue 037.2
-icapac uc lucihevotua nu urtnep
-ojam es axat cmc 006.1 ed etat
006.1 al ed ,orue 008.4 al \zaer
000.2 ed lunu urtnep rai ,orue ed
,orue ed 008.7 ed if av axat cmc
.roiretna orue ed 006.2 ed \]af
tatihca ua erac iilibaubirtnoC
atad ed etnian` eraulop ed axat
atnezerp top es eirbmeced 51 ed
-ihevotua aeralucirtamn` urtnep
,\raoiretlu \tad eciro al roleluc
dnânâm\r \tautcefe ajed atalp
-irtamn` ed arudecorP .\libalav
if av rolelucihevotua a eraluc
-uped atad al \tai]ini \taredisnoc
aetatirotua al roletnemucod iiren
-lac urtnep \tnetepmoc \lacsif
tseca n` ,eraulop ed iexat luluc
cidiruj lumiger es-udnâcilpa zac
a .iirenuped atad al eraogiv n`
a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a FARGELET a
TALUNA TSOF A BAIS a
-A iirbmeM :IEZIRC AZUAC NID
-otatropmI i[ rolirot\cudorP iei]aicos
siced ua )AIPA( elibomotuA ed rolir
-ide ezeluna \s ,etatiminanu n` ,inul
ed lanoi]anretnI iulunolaS a 9002 ai]
-ac nid ,)BAIS( it[erucuB elibomotuA
\tnurfnoc es erac uc roli]\tlucifid azu
,laidnom levin al tâta ,otua airtsudni
,AIPA tivirtoP .lanoi]an nalp ep i[ tâc
-oR nid otua ie]eip a \licifid ai]autis
ed ,lapicnirp n` ,\tazuac etse ainâm
-dnoces ini[am ed evisam elirutropmi
nid otua lurotces ,tnezerp n~„ .dnah
ei]autis o uc \tnurfnoc es ain=moR
-ifid tâta \tarotad ,\taciled ed mertxe
levin al otua ieirtsudni roli]\tluc
ep iirerec iired\cs i[ rad ,laidnom
\tarotad \mru nid aec ,lanoi]an nalp
-ev ed evisam rolir\rtni lapicnirp n`
)...( .pmit lumitlu nid etalur elucih
un 9002 luna urtnep elevitcepsreP
\tara es ,“eraot\rucubm` coled tnus
a .AIPA la tacinumoc nu-rtn`
MC
KY
8002 eirbmeced 71 ,irucreiM
eliru]erp ed i]aireps iam tnus iin=moR
\cimonoce azirc ed t=ced i]\tilitu al
ed enuiziv o ua un i[ elanosrep
-eneg ieimonoce arpusa ulbmasna
-arapmoc ,ie al raod csednâg eS .elar
al ed rolinemao aetatirojam uc vit
n` metnus \c pecrep erac ,labolg levin
tmis un %06 ,ainâmoR n~ .enuisecer
n` tnus elirurcul \c derc i[ aenuisecer
.adnaS leunamE tat\ra a ,“\luger
,ilabolg iirotamusnoc uc vitarapmoC
-icnirp ac ua %02 ed ei]roporp n` erac
,\cimonoce ai]autis erarojirgn` \lap
vitom tseca ua inâmor ertnid %8 raod
\ralimis ei]pecrep O .erarojirgn` ed
tsetorp ed gnitim uon nU
otua iexat avirtopm`
,role]inarg arafa nid esuda ,ihcev ini[am ed iirateirporP a
otua axat alpirt a ed iulunrevuG ieiziced avirtopm` uon nid \zaetsetorp
,iir\] ele[aro etaot n` col aeva rov tsetorp ed iru[raM a
a \talpirt tsof a eraulop ed axat \c dniif rolirefo[ aerimu]lumen
margorp tuva ua eraicnanif elii]
a lunrevuG .00:21 aro al \nâp
ac ,\tucert anâm\tp\s ,siced
-nep eraulop ep iexat aeralpirt
dnah-dnoces elelucihevotua urt
-ed 51 ed atad al ed ecilpa es \s
-odrO leftsa dnâgorba ,eirbmec
n` \tatpoda \]negrU ed a]nan
erac ,\nâm\tp\s o uc \mru
exat ietseca aeracilpa aedeverp
dnâpecn` toT .eirbmeced 8 nid
rov es eirbmeced 51 ed atad uc
-aetpecxe erac eliredeverp acilpa
-at a \talp ed ai]agilbo al ed \z
uc elemsirutotua eraulop ep iex
ror\c a 4 oruE eraulop ed amron
-[e[\ped un \cirdnilic etaticapac
-erp ,ibuc irtemitnec ed 000.2 et
ed amron uc eleratilitu i[ muc
-amn` es erac ,4 oruE eraulop
n` \tad amirp urtnep \zaelucirt
-oC la \serp ed tacinumoc nu \vel
aeraborpa \puD .eneporuE ieisim
-ats ert\c ed irenuporp ertnid aienu
lutnemalraP i[ EU ela erbmem elet
a ratinumoc luvitucexe ,naeporuE
53 dnâmusn` ir\rvil urtap tautcefe
-alas lunijirps n` ,orue ed enaoilim
-n` ed 008 vitamixorpa nid roli]air
nid ,litxet luinemod nid irednirpert
-moL ,tnomeiP ,ainidraS elinuiger
iinapmoc etsecA .anacsoT i[ aidrab
-neg ie]nidnet„ ela emitciv tnus
ed rolicirbaf a erazilacoled ed elare
ednu ir\] etla ert\c EU nid elitxet
-irefni tnus ei]cudorp ed elirutsoc
ed lutacinumoc n` \tara es ,“erao
taralced a muc \puD .EC la \serp
-uco urtnep naeporue lurasimoc
-os irecafa i[ \cnum ed ie]rof aerap
abrov etse ,aldipS rimidalV ,elaic
-ac nid emus etacidir iam elec ed
-suja ed naeporuE iuludnoF lurd
al ed iir\zilabolg elii]idnoc al erat
.6002 n` ,aiutseca aeraerc
MC
KY
es iinâmoR .inul 21 eleraot\mru n`
-ed n~ .ediced rov i[ \tpaet[a ,\tiu
,sus n` ecud rov es elir\znâv ,eirbmec
i[ eiraunai n` if av ec medev \s rad
lE .adnaS leunamE sups a ,“eiraurbef
tlum iam ,inâmor ep ,\c tat\ra a
\zaerojirgn` i` ,\raicnanif azirc tâced
al uas ezag al roliru]erp aeret[erc
-em n` esupxe etceibus - etaticirtcele
-aer tsof a dnâc ,eirbmotco anul n` aid
-ni i` inâmor eP„ .aeratecrec \tazil
tnus iE .etat\n\s ed aerats \zaeseret
elemelborp ed tlum iam i]apucoerp
-ed es eicnivorp nid iiratat
-urg n` \latipaC erps \zaesalp
.elezuborcim uc ,etazinagro irup
n` etacrap if rov elini[aM
ed role]rof ai]acidni al it[erucuB
.BMP \zaezicerp ,enidro
col tuva iam a \t\bm=S
gnitim nu
n` col tuva a \tucert at\bmâS
tsetorp ed gnitim nu it[erucuB
,ieirotciV a]aiP n` ,tazirotuaen
ep otua iexat iir\lpirt avirtopm`
.eirbmeced 51 al ed eraulop
,talpirt a-s otua iexat aeraolaV
n` iz amitlu ,inul ed dnâpecn`
al \tit\lp if tutup a axat erac
,\cinimud dniif ehcev aeraolav
-artsinimda dnâc ,eirbmeced 41
-et[erc dnivirp aeramitse ered\cs
laidnom levin al \cimonoce aer
\zongorp ,%9,3 al ed ,9002 urtnep
-ac nilced ,%3 al ,eilui n` \tasnava
-efus co[ solucirep iam lec ed tazu
n` erutam eraicnanif ele]eip ed tir
,sulp n~ .iineced etpa[ elemitlu
\c uamitse iuludnoF iit[ilaiceps
-orp av es cimonoce lutnemiriver
-una luti[râfs erps ,laudarg ,ecud
-imonoce eret[erc o \pud ,9002 iul
i[ na iutseca luti[râfs al \dimit \c
.9002 iuluna lutupecn`
IT{ILITXET IINEILATI a
ENAOILIM ED 53 CSEMIRP
aenuinU : E U A L E D O R U E E D
53 inul tacolbed a )EU( \naeporuE
dnâtnezerper orue ed enaoilim ed
-suja ed naeporue iuludnoF a etrap
urtnep iir\zilabolg elii]idnoc al erat
-ibinopsid irot\rcul ed 000.6 atuja a
ailatI nid litxet lurotces nid i]azil
-er ,\cnum ed irucol \csaes\g i[-\s
inâmor ertnid etat\muj etseP
\c aeredercn` tamirpxe ua-i[ )%25(
ed elirucol uc emelborp aeva rov un
es ,inul 21 eleraot\mru n` \cnum
ed \tazilaer eratecrec o-rtn` \tara
-co iinul lusruc n` ainâmoR nesleiN
,\tatnezerp ,ir\] ed 25 n` ,eirbmot
,iei]nega la lareneg lurotcerid ed ,inul
o ua iinâmoR„ .adnaS leunamE
et[evirp ec aeec n` \nub iam erer\p
-a eD .\cnum ed rolirucol a]narugis
\nub ei]pecrep o ua %75 ,aenemes
lanosrep raicnanif iulututats arpusa
,ihcev ini[am ed iirateirporP
MC
iir\] role]inarg arafa nid esuda KY
ed t=ta etpecca un \s i[iced tnus
ep \supmi ,otua \xat auon ro[u
.nrevuG ed irtem ed \tus amitlu
-\lp \s iubert rov \c lutpaF
-nep tlum iam iro iert ed \csaet
axat ed \]af ihcev elini[am urt
\darts n` uon nid etaocs \lai]ini
\s dn=mru ait[eca ,irefo[ ep
t=ta ,uon nid eni=m ezetsetorp
epaorpa n` i[ t=c ,\latipaC n`
.\ra] nid ele[aro etaot
rolirerec a eraziva ed aisimoC
-up rolir\nuda a erazinagro ed
-inuM ieir\mirP lurdac nid ecilb
-orpa a )BMP( it[erucuB iuluipic
-opm` tsetorp ed gnitim nu tab
ed atad urtnep ,otua iexat avirt
av es lugnitiM .eirbmeced 81
i[ 03:11 elero ertn` aru[\f[ed
n` ,iiratatsetorp :leftsa ,00:51
-rep ed 008 ed taralced r\mun
a]aiP n` anuda rov es ,enaos
\gnâl ed lurautort( ieirotciV
ertn` ,)apitnA erogirG luezuM
col aeva av 00:31 i[ 00:21 elero
ertn` rai ,tsetorp ed tehcip nu
nu aru[\fsed av es 00:41 i[ 00:31
a]aiP luesart ep lanoteip [ram
a]aiP-ieirotciV aelaC-ieirotciV
-aN ludraveluB-etinU elinui]aN
rovzI craP-etinU elinui]
ecaf av es aerasalpeD .)\loevla(
-ric ed iâtn` adnab ep iamun
i[ 03:41 ertn` ,\tadotoT .ei]aluc
-m` rov es iiratatsetorp 00:51
iamun erac ,ezuborcim n` acrab
etacrap if rov lavretni tseca n`
ertn` ,ii]\trebiL ludraveluB ep
i[ etinU elinui]aN ludraveluB
-setorP .ie]nednepednI luialpS
-ONOCE AERASERDER a
EPECN~ AV ELAIDNOM IEIM
:9002 IUL LUTI{R+FS AL
,elaidnom ieimonoce aeraserdeR
i]\tlucifid uc atnurfnoc av es erac
erps epecn` av ,rotiiv luna erojam
elemirp n` uas 9002 iuluna elenif
lurotcerid taralced a ,0102 nid inul
-nI ratenoM iuludnoF la lareneg
euqinimoD ,)IMF( lanoi]anret
-upecn` m\mitsE„ .nhaK-ssuartS
-a luti[râfs urtnep iir\repucer lut
,0102 iul lutupecn` uas 9002 iulun
-sir ed eires o \cn` \tsisrep \sn`
-ifO .nhaK-ssuartS tamrifa a ,“iruc
ai]utitsni \c tazicerp a IMF lulaic
-aunai anul n` ,libaborp ,ecuder av
aeret[erc dnivirp elezongorp ,eir
9002 lunA„ .9002 urtnep \laidnom
-ai nid elerfic rai ,licifid etraof if av
ebals iam ,libaborp ,if rov eiraun
.le sups a ,“eramitse amitlu tâced
n` tiuziver a IMF ,eirbmotco n~

\rtsaon amini uc ineteirp mineved \s muC
-ucsavoidrac rolilob ai]irapa dninev
-nis o raod meva \c m\tiu un \S .eral
!\mini \rug
EIGOLOIDRAC TSILAICEPS CIDEM ETSE IIRIHRA ACULAR .RD
CUICIHG ALEAHIM ANITSIRC .RD RAI ,|NRETNI |NICIDEM I{
|NICIDEM TSILAICEPS CIDEM ETSE
ROLICIDEM AI}AICOSA(
ROFMA ERBMEM ,EILIMAF ED
)IN+MOR I[CODOTRO ROLIT{ICAMRAF I{
8002 eirbmeced 71 ,irucreiM
“solof ed tnus im-etaot un rad ,etiud\gn` tnus im-etaoT„
)levaP lotsopA lutn=fS(
ed etse \lautca a]nidneT
csir ed iirotcaf atsiped a
-n` roiretna i]anoi]nem
-erp iam tâc \zaf o-rt
-erp( aixaliforP .ecoc
\s eiubert )aerinev
-ipoc nid \cn` \paecn`
aeramrof nirp ,eir\l
-\s \]aiv ed lits iunu
ed iruiecibo( sot\n
-imile \s erac ,)\]aiv
,libisop tâc ep ,en
.csir ed iirotcaf
,ederc un inemiN
etse tâc pmit tâta
-up ra-s \c ,sot\n\s
-oerv iv\nlobm` aet
\c nups i]luM .\tad
iad \s ro[u etraof etse
.irutafs
\c ,muca \nâp ,tidevod a-S
ilob nirp ii]\tilatrom a \ten aered\cs
nirp azilaer tutup a-s eralucsavoidrac
-upop a eracude ed esnetni irus\m
ed lits iunu iir\tpoda lusnes n` ,iei]al
rolenaosrep a sela iam ,sot\n\s \]aiv
.eralucsavoidrac ilob ed tucserc csir uc
a tâced ineverp a ro[u iam etsE
lits iunu aeratpoda urtnep rai ,atart
eiubert elir\cifidom sot\n\s \]aiv ed
* \]af eradb\r uc ,tatpert m\zilaer el \s
lec ineved metup ,leftsA .eni[n` ion ed
-erp ,ertsaon iimini la neteirp nub iam
etat\n\s ed ai]roP 6
IIRIHRA aculaR .rd ed
anitsirC .rd i[
CUICIHG aleahiM
iram sudorp ua-s iineced elemitlu n~
agaertn` n` ecimonoce-oicos ir\cifidom
a ,\lairtsudni aeratlovzed nirp ,emul
-op ed ii]argim iram i[ rolirutropsnart
.iulubolG ela enoz esrevid ertn` ei]alup
-om sudorp a “ai]azilivic„ ,eramru nirP
n` \]aiv ed iululits ela ednuforp ir\cifid
aetativitca ,ai]atnemila et[evirp ec aeec
.\cinsac aec i[ \lanoiseforp
a-s ilob etnevcerf iam rolec ai]ulovE
-nian~ .iulupmit lugnul a-ed tabmihcs
iam elec ,rolecitoibitna ai]irapa ed et
.esaoi]cefni elec uare ilob etnevcerf
i[ elacidem ie]netsisa aeri]\t\nubm~
,\rtsaon ara] n` rolecitoibitna ai]irapa
al sud ua ,8491 \pud sela iam
ilob ronu aeracidare raihc i[ aered\cs
al ii]\tilatrom aered\cs ,esaoi]cefni
.\]aiv ed ie]nareps aeret[erc i[ iipoc
ilob etnevcerf iam elec ,tnezerp n~
i[ aporuE .eralucsavoidrac elec tnus
irucol elemirp ep \zaeutis es aciremA
nirp aetatilatrom et[evirp ec aeec n`
\uod nid lunu :eralucsavoidrac ilob
-rac enui]cefa o ed tazuac etse eseced
.\ralucsavoid
“vitizopsid„ nu etse \rtsaon aminI
,suaper \r\f et[ecnum erac ,tanunim
04-03 ed ,tunim ep iro ed 08-06 ed etab
-im eraceif n~ .na ep iro ed enaoilim ed
-aper n` egnâs ed irtil 5-4 \zaepmop tun
.trofe n` irtil ed 05-04 al \nâp i[ su
elilob tnus eC
eralucsavoidrac
-i]cefa tnus eralucsavoidrac eliloB
lucsiR .iram rolesav a i[ iimini ela inu
ed tad etse \ralucsavoidrac \laob ed
irotcaf ed i[ ilibacifidom csir ed irotcaf
.ilibacifidomen csir ed
-er es ilibacifidom csir ed iirotcaF
a]nezerp al i[ \]aiv ed lulits al \ref
-ifidom csir ed iirotcaF .inui]cefa ronu
\]aiv ed lulits uc \rut\gel n` ilibac
-xe uc( \saot\n\sen ai]atnemila :tnus
lumusnoc ,)imis\rg ,r\haz ,eras ed sec
-amuf ,eciloocla irutu\b ed taregaxe
uas tuca( luserts ,lumsiratnedes ,lut
n` ilibacifidom csir ed iirotcaF .)cinorc
inui]cefa ronu a]nezerp uc \rut\gel
-izebo ,\lairetra aenuisnetrepih :tnus
-ahaz lutebaid ,eliimedipilsid ,aetat
.elanomroh ir\cifidom elenu ,tar
es ilibacifidomen csir ed iirotcaF
:elaudividni icitsiretcarac al \refer
tnematropmoc ed lupit ,luxes ,atsrâv
ed lanosrep lucirotsi ,)aetatilanosrep(
-limaf lucirotsi i[ eralucsavoidrac ilob
-os iirotcaf ,eralucsavoidrac ilob ed lai
iirotcaf ,ilanoiseforp i[ icimonoce-oic
.icifargoeg
LACIDEM RANOI}CID
-ublut ed ulbmasna :enidutitla ed u\r a
-sinagro a eratpada \tsaorp o ed etagel ir\r
.enidutitla al iulunegixo aereiferar al iulum
elemirp n` ,lareneg n` ,nivrus elir\rubluT
.etnum al iirisos \zaemru erac eliz urtap
elirerud tnus etnevcerf iam elec elemotpmiS
,ihceru n` ti\zmuz ,jitrev uc etaicosa pac ed
-odba ir\nolab ,irut\sr\v ,iru]erg ,iinmosni
.eracn=m ed ietfop a eredreip i[ elanim
;engineb aeseda tnus ir\tsefinam etsecA
-lut ed ulbmasna :tropsnart ed u\r a
-mit n` i]ceibus i]imuna ed eti]miser ir\rub
uc ,lunert uc ,luropav uc iirot\l\c ienu lup
eram ed lu\R .lunoiva uc uas lulibomotua
ir\tsefinam tnus rea ed lu\r i[ aitapuan uas
es tropsnart ed lu\R .tropsnart ed iulu\r ela
ei]aznes o ,etateixna o-rtnirp \zaeziretcarac
-sidni( iimitopil ,ii]aripsnart ,\lae]ema ed
,)\]neit[noc ed iir\ts aeredreip \r\f ii]izop
ed enidutita o raihc ,irut\sr\v uas iru]erg
;ei]artsorp
-inorc ei]areclu :ratnalp tnarofrep u\r a
.roleraoicip eletnalp ep \tazilacol ,iileip a \c
-id iunu lusruc n` enivrus eilamona \tsaecA
i[ )ina 01 ed tlum iam ed( emihcev uc teba
-atarT .tnematart nirp raticifed tarbilihce
iilob la lec ,etaot ed i=tn` iam ,etse lutnem
urtnep elacol irijirgn` uc taicosa ,elazuac
;iir\zirtacic aeredev n` i[ ei]cefnized
a enui]cefa :)iul la nemonef( duanyaR a
;eli]\timertxe egnita erac enivgnas rolesav
elec uc ecitnedi emotpmis nirp ecudart es
\csurb ei]cirtsnoc( emun i[aleca uc iilob ela
,eraolap \zaenertna erac ,eretra rolicim a
ed i[ ini=m al ed eleteged n` irerud i[ eric\r
-reted \zuac o ed \tacovorp rad ,)eraoicip al
,duanyaR iul lunemonef n` ,sulp n~ .\tanim
-eged \zaetcefa erac iirotalucric elir\lgered
iul alaob n` ,dn=c ep ,elaretalinu tnus elet
n` ,iecibo ed ,egnita aerarublut ,duanyaR
;ini=m rolebma eleteged ,cirtemis dom
-ortcele ednu :X ii]aidar uas X ezar a
,libiziv iulurtceps ni]rapa un erac ecitengam
ed lunidro ed etse \dnu ed emignul ror\c a
n` etazilitu ,)A( iulumortsgna la emir\m
-nurt\p ed rol eli]\teirporp urtnep \nicidem
eli]\teirporp urtnep i[ eiv airetam nirp ered
;ecitueparet rol
iesaocum a \cinorc ei]amalfni :HCR a
-sonucen enigiro ed ,iulutcer a i[ iulunoloc
i[ sucum ed iisime nirp \taziretcarac ,\tuc
\cigaromeh atilocotceR .suna nirp egn=s ed
-n` \zaetcefa ec ,\rar enui]cefa o etse )HCR(
;\r\n=t aiemef ibesoed
-nart elir\rublut :serts al \tuca ei]caer a
erac ,etatireves uas \rutan eciro ed ,iirotiz
ac ,\cihisp enui]cefa o \r\f enaosrep al rapa
,etnaserts ed mertxe ii]autis ienu a eramru
eletcilfnoc ,elarutan elefortsatac if ra muc
-ni elii]aler n` \mertxe \zirc o uas eratilim
dniif ac \zaerdacn` es erac i[ ,elanosrepret
-of etse nemret tsecA .serts al \tuca ei]caer
nemret n` timer es erac ii]caer urtnep tisol
etseca erac n` luzac n~ .eliz uas ero avet=c ed
\zaerdacn` es ,etignulerp iam tnus ii]caer
ed ii]caer etimuned ,ii]caer ed pit tla nu-rtn`
ed ir\rublut uas )erao[u ii]caer( eratpada
;)ereves ii]caer( citamuarttsop serts
erao[u ir\rublut :eratpada ed ei]caer a
t=ced tlum iam \zaerud erac ,iirotiznart uas
eratpada ed elii]caeR .serts al etuca elii]caer
-pecxe elativ etnemineve ed eta[nalced tnus
-orp es erac evitagen ir\bmihcs ed ,elanoi]
-ac uc ii]autis ed uas iulutceibus a]aiv n` cud