CM

YK

Luni, 1 februarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 25 (1527) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

PATRISTICA IN MEMORIAM VIE}ILE SFIN}ILOR

Sfintele Perpetua [i
Meliton de Sardes, „Odat\ cu dispari]ia Felicitas, m\rturisitoare
autorul celei mai lui Florin, moare un ale dragostei
vechi omilii cre[tine model de jurnalist“ pentru Hristos
PAGINA 16 PAGINILE 14-15 PAGINA 5

„Muzica zilelor noastre va fi

cunoscut\, dar nu [tiu cât va fi iubit\“
„Am observat cu pl\cere c\ tineretul este atras de
muzica lui Bach, de muzica lui Mozart..., iar din punct
de vedere instrumental, categoric, muzica de org\ este basilica.ro
pe primul plan“. „Ce mi se pare `mbucur\tor este c\
dirijori [i interpre]i str\ini au acceptat cu pl\cere s\ se RELIGIOS
apropie de lucr\rile române[ti“. „Interpre]i buni au HRAMUL ~NV|}|MÂNTULUI
plecat [i nu [tiu dac\ nu cumva vor continua s\ TEOLOGIC: Sfin]ii Trei Ie-
rarhi, adic\ Vasile cel Mare,
plece“. Au `ncetat transmisiile directe ale concertelor. Grigorie de Nazianz [i Ioan
Au `ncetat `nregistr\rile concertelor. {i aceasta nu Gur\ de Aur, tr\itori `n vea-
curile al IV-lea-al V-lea, sunt CM
numai pentru c\ sindicatele cer bani, ci [i pentru c\ nu s\rb\tori]i la 30 ianuarie
YK

se aloc\ ni[te bani pentru a[a ceva. „Este mult
diminuat\, `n cadrul familiei, dorin]a de a face
propagat\ muzica clasic\. Nu neap\rat s\
contrabalanseze ce se aude tot timpul la televizor, ci
pentru cultura general\“. Muzica religioas\ este
prezent\ [i este iubit\. Are un impact mare asupra
publicului. „O s\ observa]i, când se cânt\ mise sau
recviemuri, lumea este prezent\ `n num\r foarte mare.“
Interviu cu dl Nicolae Lic\re], pianist, clavecinist [i
CM
YK
organist, directorul artistic al Filarmonicii „George
Enescu“. Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI Cod galben de ninsori [i ploi
Meteorologii au emis, ieri,
o aten]ionare de Cod galben,
fiind a[teptate ninsori `n peri-
oada 1 februarie, ora 15:00-2
februarie, ora 3:00, `n jude]ele
Gala]i, Br\ila, Tulcea, Con-
stan]a, C\l\ra[i [i Ialomi]a.
Administra]ia Na]ional\ de
Meteorologie precizeaz\ c\ `n
intervalul men]ionat, `n sud-
estul ]\rii vor fi precipita]ii,
predominant ninsori, iar `n
Dobrogea, B\r\gan [i Lunca
Dun\rii vântul se va intensifi-
ca treptat, atingând la rafal\
Situat\ `n satul Bistri]a, comu-
na Coste[ti, jude]ul V=lcea, pe ma-
lul st=ng al r=ului, Biserica Peri,
20.000 de cl\diri din Bucure[tiul
cunoscut\ [i sub denumirea de istoric vor fi fotografiate
Schitul Peri, dateaz\ de la 1689, fi-
ind construit\ din zid de egumenul Zeci de voluntari [i mem-
Paisie al M\n\stirii Bistri]ei [i lo- bri ai Asocia]iilor Pro-Do-
Mo [i Salva]i Bucure[tiul au
gof\tul Cantacuzino. Aici sunt `n-
gropa]i eroii c\zu]i `n lupta antico- `nceput [edin]ele foto `n ca-
munist\ din noaptea de Pa[ti a a- drul proiectului „Inventarie-
nului 1949. a rea zonelor construite prote-
jate din Bucure[ti“. Proiec-
50-
60 de
kilo-
metri
pe or\.
Pe lito-
ral [i `n Delta
Dun\rii precipi-
ta]iile vor fi mai ales sub
form\ de ploaie, favorizând
tul `[i propune un inventar
complet al celor aproximativ
20.000 de cl\diri din Bucu-
re[tiul istoric, amplasate `n
cele 98 de zone istorice, pen-
tru a facilita accesul rapid
la informa]ii al ONG-urilor
izo-
lat producerea de
polei. a
[i persoanelor interesate de
p\strarea patrimoniului. I-
ni]iatorii proiectului urm\-
resc s\ dea o imagine com-
plet\ a Bucure[tiului istoric
`n 2010 [i s\ popularizeze `n
rândul publicului larg va-
loarea estetic\ a Capitalei,
`n ansamblul s\u, [i nu doar
a monumentelor istorice. a
`ncepând din secolul al XI-
lea. Un congres al profeso-
rilor de teologie ortodox\ (A-
tena, 29 noiembrie-6 decem-
brie 1936) a hot\rât ca Sfin-
]ii Trei Ierarhi s\ fie ocro-
titorii tuturor [colilor teolo-
gice. Astfel, s\pt\mâna tre-
cut\, `nv\]\mântul teologic
din ]ara noastr\ a fost `n
s\rb\toare.
Pagina 3
AGENDA CRE{TINULUI
CUM SE CUVINE S| PROCE-
D|M ~N CAZUL UNUI DECES ~N
FAMILIE: Potrivit `nv\]\turii
cre[tine, primit\ prin desco-
perire dumnezeiasc\, omul
este o fiin]\ care a fost crea-
t\ spre a se bucura de pre-
zen]a lui Dumnezeu `n ve[ni-
cie. Existen]a noastr\ p\-
m=nteasc\ este o etap\ pre-
g\titoare pentru via]a ve[ni-
c\, care urmeaz\ mor]ii.
Pagina 11
S|N|TATE
SEMNELE INSTAL|RII HEPATI-
TEI VIRALE C: Ini]ial a fost de-
numit\ hepatita nonA-nonB,
deoarece, la o serie de pacien]i
care aveau sindrom de hepati-
t\ acut\ nu s-a identificat,
prin analize de laborator, nici
unul din cele dou\ tipuri de
virus cunoscute, A [i B. Spre
sf=r[itul anilor ’80, prin teh-
nici de genetic\ molecular\,
s-a reu[it identificarea virusu-
lui hepatitic C.
Pagina 6

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Luni, 1 februarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Iisus Hristos, ~mp\ratul Prin dragoste, `nv\]\tura sfânt\ din filosofie

`mp\ra]ilor [i ajunge teologie
„Pentru c\ aceasta este vestea pe ghii. P\-
Cuceritorul lumii care a]i auzit-o de la `nceput, ca s\ ne
iubim unul pe altul, nu precum Cain,
catul es-
te oglin-
„{i când s-au a- care era de la cel viclean [i a ucis pe da egois-
propiat de Ierusalim, fratele s\u. {i pentru care pricin\ l-a mului
la Betfaghe [i la Be- ucis? Fiindc\ faptele lui erau rele, iar profund,
tania, lâng\ Muntele ale fratelui s\u erau drepte. Nu v\ pe când
M\slinilor, Iisus a mira]i, fra]ilor, dac\ lumea v\ ur\[te. dragostea
trimis pe doi dintre Noi [tim c\ am trecut din moarte la este imagi-
ucenicii S\i, [i le-a via]\, pentru c\ iubim pe fra]i; cine nu nea altruis-
zis: «Merge]i `n satul mului d\ruitor.
care este `naintea iube[te pe fratele s\u r\mâne `n
moarte. Oricine ur\[te pe fratele s\u Contrastul dintre senti-
voastr\ [i, intrând `n acestea dou\ [i mo-
el, `ndat\ ve]i afla un este uciga[ de oameni [i [ti]i c\ orice mente [i
uciga[ de oameni nu are via]\ ve[nic\, dul `n care ele sunt cuvinte, ele
mânz legat, pe care `ntrupate `n via]a
n-a [ezut pân\ acum d\inuitoare `n El. ~n aceasta am devin fapte
nici un om. Dezlega- cunoscut iubirea: c\ El {i-a pus sufle- persoanelor sunt ev- [i moduri
]i-l [i aduce]i-l. Iar de tul S\u pentru noi, [i noi datori sun- iden]iate de exemplul de asumare
v\ va zice cineva: De veterotestamentar al a existen]ei.
tem s\ ne punem sufletele pentru fra]ilor Cain [i Abel.
ce face]i aceasta? fra]i. Iar cine are bog\]ia lumii aces- Ura contest\
Spune]i c\ Domnul Ura [i invidia au dis- via]a semenu-
teia [i se uit\ la fratele s\u care este trus leg\tura de rudenie
are trebuin]\ de el `n nevoie [i `[i `nchide inima fa]\ de el, lui, pe când iu-
[i `ndat\ `l va tri- [i a f\cut dintr-o persoan\, ce birea o pune `n eviden]\,
mite aici». Deci au
cum r\mâne `n acela dragostea lui avea un frate, un uciga[ ce nu mai are
Dumnezeu? Fiii mei, s\ nu iubim cu iar toate aceste atitudini sunt revelate
mers [i au g\sit mânzul legat la o poart\, afar\ la r\spân- nici p\mânt s\-[i afle odihna. Bi- de fapte concrete. De aceea, Sfântul
tie, [i l-au dezlegat. {i unii din cei ce st\teau acolo le-au zis: vorba, numai din gur\, ci cu fapta [i cu serica, aducând `n lume cuvântul
adev\rul. ~n aceasta vom cunoa[te c\ Ioan vorbe[te de fapta bun\ care in-
«De ce dezlega]i mânzul?». Iar ei le-au spus precum le zisese Evangheliei, adreseaz\ `n perma- dic\ inima bun\. Credinciosul are da-
Iisus, [i i-au l\sat. {i au adus mânzul la Iisus [i [i-au pus suntem din adev\r [i `n fa]a lui Dum- nen]\ invita]ia de a cultiva iubirea, toria s\ priveasc\ c\tre cel de lâng\ el
hainele pe el [i Iisus a [ezut pe el. {i mul]i `[i a[terneau nezeu vom afla odihn\ inimii noastre, ar\tând c\, prin dragoste, `nv\]\tura [i nu peste el, s\ `l ajute atunci când
hainele pe cale, iar al]ii a[terneau ramuri, pe care le t\iau fiindc\, dac\ ne osânde[te inima noas- sfânt\ din filosofie ajunge teologie [i are nevoie de sprijin pentru c\ a iubi
de prin gr\dini. Iar cei ce mergeau `nainte [i cei ce veneau tr\, Dumnezeu este mai mare decât in- din ideologie devine credin]\. Ura ia
pe urm\ strigau, zicând: «Osana! Bine este cuvântat Cel ce `nseamn\ a `mp\r]i jertfelnic cu cine-
ima noastr\ [i [tie toate. Iubi]ilor, dac\ via]a aproapelui, `i urm\re[te [i `i in- va [i nu a `mp\r\]i despotic peste ci-
vine `ntru numele Domnului! Binecuvântat\ este `mp\r\]ia inima noastr\ nu ne osânde[te, avem
ce vine a p\rintelui nostru David! Osana `ntru cei de sus!». vidiaz\ existen]a, pe când iubirea neva. Autenticul `mp\rat este cel care
`ndr\znire c\tre Dumnezeu. {i orice dore[te ca via]a lui s\ nu se sfâr[easc\ `[i `mparte via]a cu existen]a supu[i-
{i a intrat Iisus `n Ierusalim [i `n templu [i, privind toate `n cerem, primim de la El, pentru c\ p\-
jur [i vremea fiind spre sear\, a ie[it spre Betania cu cei [i se d\ruie[te pentru a prelungi sen- lor, [i nu cel care le reaminte[te put-
doisprezece.“ (Marcu 11, 1-11) zim poruncile Lui [i cele pl\cute `nain- sul vie]uirii. Atunci când vrea s\ de- erea lui de a st\pâni. Sfântul Ioan ne
tea Lui facem.“ (I Ioan 3, 11-22) scrie absen]a iubirii dintre oameni, o `ndeamn\ s\ privim c\tre lipsurile
*** vorb\ din popor, preluând o expresie fra]ilor, pentru c\ adev\rata iubire
*** scripturistic\ (Matei 24, 12), spune c\ vede, nu este patim\ oarb\, ci obser-
Fragmentul evanghelic de ast\zi ne aminte[te despre in-
trarea `n Ierusalim a Domnului nostru Iisus Hristos. Fiul lui Incompatibilitatea dintre p\cat [i „dragostea s-a r\cit“, adic\ nu mai are vare atent\, ea schimb\ privirea,
Dumnezeu, Domnul de via]\ d\t\tor [i de pace f\c\tor, intr\ `n iubire este drescris\ de Sfântul Apos- via]\, nu mai `nc\lze[te, din fapt\ f\când-o senin\ [i oferindu-i bucuria
„ora[ul p\cii“. Intrarea Mântuitorului `n Ierusalim a fost diferi- tol Ioan `n lectura biblic\ rânduit\ a concret\ a devenit vorb\ goal\. Atât d\ruirii [i lumina jertfirii. (Ciprian
t\ de cea a regilor sau a comandan]ilor de o[ti din acele vre- se citi ast\zi `n cadrul Sfintei Litur- iubirea, cât [i ura sunt mai mult decât OLINICI, Radio Trinitas)
muri. Cei ce erau biruitori `n r\zboaie veneau ca ni[te st\pâni
[i cuceritori, impunându-se prin for]a armelor [i bucurându-se
de toate onorurile. Mul]imea aclama `nving\torii [i accepta cu SF+NTUL ZILEI
supunere legile [i autoritatea noului st\pân. Era un adev\rat
spectacol de sunet [i imagine: solda]i bine instrui]i [i discipli- chinuri [i apoi a fost condamnat la
na]i, cai `ngriji]i, care de lupt\ atent lustruite, arme [i steaguri Sfântul moarte.
ale legiunilor purtate cu mult\ fal\, comandan]i având chipuri Mucenic Trifon
grave [i superioare. ~nving\torii luau totul [i a[teptau s\ fie
trata]i cu toat\ aten]ia [i condescenden]a, erau st\pânii mo- Tot ast\zi, Biserica serbeaz\ `na-
Sfântul Trifon a tr\it `n satul intepr\znuirea ~ntâmpin\rii
mentului. Cine nu se supunea era aspru pedepsit. Or, `n cazul Lampsac, din provincia Frigia, la
Domnului Hristos lucrurile au stat altfel. A intrat `n Ierusalim Domnului; face pomenirea Cuviosu-
sfâr[itul secolului al III-lea [i `nce- lui Petru din Galatia; a Sfântului
`n chipul cel mai smerit, c\lare pe un asin, f\r\ gard\ perso- putul secolului al IV-lea. De tân\r,
nal\, f\r\ steaguri de lupt\, f\r\ aclama]ii sterile [i de conjunc- Cuvios Vendimian; a Sfântului Cu-
tur\. Nu era un conduc\tor de o[ti, `ns\ putea conduce pe ori- `n timp ce p\[tea gâ[tele, s-a umplut
deodat\ de Duh Sfânt [i a `nceput s\ vios Vasile M\rturisitorul, arhiepis-
cine la via]a ve[nic\. Nu era aclamat ca un cuceritor, chiar dac\ copul Tesalonicului; a Sfântului Cu-
a cucerit lumea `ntreag\ doar cu divinele Sale cuvinte. Nu era vindece bolnavi [i s\ alunge pe de-
moni. A t\m\duit chiar pe fiica `m- vios Timotei; a Sfântului Mucenic
`nconjurat de solda]i bine instrui]i [i buni cunosc\tori `n cele ale
r\zboiului, `ns\ cine ~l urma devenea un bun lupt\tor `n „r\z- p\ratului care era `ndr\cit\, iar prin Tion, `mpreun\ cu doi prunci; a Sfân-
boiul nev\zut“. Avea 12 ucenici, nu poseda averi [i bunuri, nu aceast\ minune a atras pe mul]i p\- tului Mucenic Carion; a Sfintei Mu-
f\cea promisiuni cu iz electoral, nu c\uta s\ ocupe o anume gâni la cre[tinism. ~n timpul `mp\- ceni]e Perpetua [i a celor `mpreun\
func]ie. Era blând [i smerit, cu chipul senin, ducând pe mâinile ratului Deciu, persecutorul cre[ti- cu dânsa: Satâr, Revcat, Satornil,
Sale soarta lumii `ntregi. Ca arme oferea Crucea [i ascu]i[ul cu- nilor, Trifon a fost pârât lui Achilin, Secund [i Felicitas, [i a Sfântului
vintelor Sale `n]elepte; ca „prad\ de r\zboi“ oferea un col] de rai. eparhul Anatoliei, c\ nu slujea zei- Mucenic Anastasie Naupliotul.
Nu a pornit r\zboaie, `ns\ a câ[tigat, deopotriv\, sufletele `n- lor. Fiind adus `naintea eparhului la
vin[ilor [i `nving\torilor. Acest Iisus Hristos este Domnul [i Niceea [i m\rturisind pe Hristos, Mâine, Biserica serbeaz\ (†
†)
Dumnezeul nostru! (pr. Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas) Sfântul Trifon a fost supus la multe ~ntâmpinarea Domnului. a

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Seminarul Teologic
„Nifon Mitropolitul“
din Bucure[ti
A fost `nfiin]at `n 1872, prin de-
cret regal, la ini]iativa vrednicului
mitropolit Nifon al Ungrovlahiei
(1850-1872). Fondatorul a conceput
acest for de `nv\]\mânt teologic ca
un liceu confesional, absolven]ii a-
cestuia având dreptul de a se `nscrie
la orice institu]ie de `nv\]\mânt su-
perior din România. Cursurile noii
[coli au fost deschise la 19 noiembrie
1872 de c\tre mitropolitul Nifon, `n
a[ez\mântul aflat la intersec]ia C\ii
Rahova (ast\zi str. George Georges-
cu) cu strada 11 Iunie din Bucure[ti,
fiind dotat cu s\li de clas\, internat,
bibliotec\, capel\ [i anexele nece-
sare. Programa [colar\ era aceea[i
cu a seminariilor `ntre]inute de stat.
Noul seminar era administrat de o
Eforie format\ ini]ial din `nsu[i mi-
tropolitul Nifon [i trei epitropi nu-
mi]i de el, apoi, dup\ decesul ctito-
rului, de c\tre mitropolitul Ungro-
vlahiei [i trei laici din familia fonda-
torului numi]i de corpul profesoral
[i numai dac\ „`ndeplineau condi]i-
ile de onestitate [i moralitate“. De a-
semenea, pentru c\ era o funda]ie
particular\, ctitorul alocase semina-
rului o `ntreag\ avere din veniturile
c\reia s\ se poate `ntre]ine, s\ acor-
de burse, haine elevilor merituo[i [i
alte ajutoare materiale familiilor s\-
race, din care amintim: mo[ia Letca
nou\ din jud. Vla[ca, `n suprafa]\
de peste 2.500 ha; hanul Dedu, as-
t\zi Palatul Nifon de pe Calea Victo-
riei, nr. 28, [i multe alte sume de
bani care se aflau `n diferite b\nci
din ]ar\ [i de peste hotare. ~n 1941
seminarul nu mai avea nimic din
propriet\]ile l\sate de ctitor, deoa-
rece fusese expropriate de stat `n
schimbul unor rente anuale care nu
acopereau decât `n mic\ parte nece-
sit\]ile de func]ionare. Seminarul a
avut la catedr\ profesori, care au Capela
ajuns `n ierarhia bisericeasc\, pre- Seminarului
cum mitropolitul Nifon al Olteniei Teologic
sau episcopii Ghenadie al Râmni-
cului [i Ilarie al Constan]ei. ~nainte „Nifon
de desfiin]area din 1948, Semina- Mitropolitul“
rul „Nifon“ din Bucure[ti era unul
dintre cele mai prestigioase [coli de
profil din România. (Adrian Nicolae
PETCU)
Seminarul Cl\direa
Teologic Seminarului
„Nifon Teologic
Mitropolitul“ „Nifon
[i elevii s\i Mitropolitul“

Hramul `nv\]\mântului teologic
Sfin]ii Trei Ierarhi, adic\
Vasile cel Mare, Grigorie de
Nazianz [i Ioan Gur\ de Aur,
tr\itori `n veacurile al IV-lea
-al V-lea, sunt s\rb\tori]i la
30 ianuarie `ncepând din
secolul al XI-lea. Un
congres al profesorilor de
teologie ortodox\ (Atena,
29 noiembrie-6 decembrie
1936) a hot\rât ca Sfin]ii
Trei Ierarhi s\ fie ocrotitorii
tuturor [colilor teologice.
Astfel, s\pt\mâna trecut\,
`nv\]\mântul teologic din
]ara noastr\ a fost `n
s\rb\toare.
La Facultatea de Teologie
Ortodox\ din Bucure[ti, `n pa-
raclisul facult\]ii (foto) au venit
sute de studen]i, profesori [i
credincio[i la Sfânta Liturghie
s\vâr[it\ de Preasfin]itul Ci-
prian Câmpineanul, Episcop -
vicar patriarhal, `mpreun\ cu
un numeros sobor de preo]i [i
diaconi, informeaz\ Agen]ia
BASILICA. ~n cuvântul de `n-
v\]\tur\, Preasfin]ia Sa a evo-
cat personalitatea Sfin]ilor Trei
Ierarhi: „Cei trei mari Dasc\li
ai lumii [i Ierarhi sunt deopo-
triv\ nu numai ocrotitorii fa-
cult\]ilor de teologie [i ai stu-
den]ilor prin excelen]\, dar [i ai
ierarhilor, ai profesorilor [i ai
credincio[ilor. Au fost s\rb\to-
ri]i separat `n cursul acestei
luni, apoi `ncepând cu secolul al
XI-lea au fost s\rb\tori]i `m-
preun\, la sfâr[itul lunii ianua-
rie. Pentru men]inerea comuni-
unii, sfin]ii s-au ar\tat unui e-
piscop la Constantinopol [i i-au
spus s\ fie s\rb\tori]i `mpreu-
n\, deoarece credincio[ii mani-
festau o evlavie diferit\ fa]\ de
ei. Au f\cut aceasta tocmai pen-
tru a ar\ta comuniunea sfin-
]ilor, c\ nu este unul mai mare
decât cel\lalt, c\ Dumnezeu es-
te Cel care `mp\rt\[e[te daru-
rile a[a cum dore[te El [i c\,
pentru darurile pe care le-a re-
v\rsat Dumnezeu asupra lor [i
le revars\ [i asupra noastr\,
Lui trebuie s\-i fim `n primul
rând mul]umitori“. La final, p\-
rintele decan {tefan Buchiu a
vorbit despre responsabilitatea
ce le revine studen]ilor `n cin-
stirea ocrotitorilor: „Teologia pe
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
Luni, 1 februarie 2010
care ne str\duim ca dasc\li s\
o facem ]ine cont [i de caracte-
rul [tiin]ific al ei, de tot ce au a-
cumulat `nainta[ii no[tri `nce-
pând cu Sfin]ii Trei Ierarhi, ca-
re ne r\mân modele, dar `n ace-
la[i timp vrea s\ fie [i duhovni-
ceasc\ pentru a putea r\spun-
de [i nevoii credincio[ilor“.
La hramul Facult\]ii de Teo-
logie din Ia[i, s\rb\torit `n Ca-
tedrala mitropolitan\, IPS Teo-
fan, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, a subliniat scopul
principal al `nfiin]\rii [colilor
teologice: „{coala de teologie s\
fie vas [i trâmbi]\ a Duhului
Sfânt! Acesta este mandatul pe
care Biseric\ `l ofer\, `l d\ru-
ie[te unei [coli de teologie pre-
g\titoare pentru misionarii,
clerici sau laicii de mâine: s\ fie
loc binecuvântat `n care, prin
slujbele s\vâr[ite, prin asimi-
larea de cuno[tin]e, prin preda-
rea de cuno[tin]e, Duhul Sfânt
s\ fie prezent [i, prin aceasta,
vasul binecuvântat, [coala de
teologie s\ devin\ vas al Du-
hului Sfânt“. P\rintele decan
Viorel Sava a vorbit despre im-
portan]a s\rb\torii pentru in-
stitu]ia pe care o conduce. El a
subliniat c\ ace[ti trei mari
ierarhi sunt modele vrednice
de urmat atât pentru profeso-
rii facult\]ii c=t [i pentru stu-
den]i, deopotriv\.
Sfin]ii Trei Ierarhi au fost
pr\znui]i [i la Catedrala mitro-
politan\ din Sibiu. Profesori,
studen]i [i credincio[i au parti-
cipat la Sfânta Liturghie oficia-
t\ de IPS Lauren]iu, Mitropoli-
tul Ardealului. La eveniment
au fost prezen]i [i reprezentan]i
ai Universit\]ii „Lucian Blaga“
din Sibiu. Tot cu ocazia hramu-
lui, `n aula Facult\]ii de Teolo-
gie Ortodox\ „Andrei {aguna“
din Sibiu, p\rintele Nicolae
Chif\r a ]inut o prelegere de-
spre cei Trei Mari Ierarhi.
„A studia teologia lor
`nseamn\ a ne
`mprosp\ta sufletul
de o mireasm\
a Duhului Sfânt“
La Craiova, serbarea Sfin]i-
lor Trei Ierarhi a `nceput din
seara zilei de 29 ianuarie `n Sa-
la Albastr\ din incinta Univer-
sit\]ii din Craiova. Aici profeso-
rii [i studen]ii Facult\]ii de Te-
ologie, `n frunte cu IPS Irineu,
Mitropolitul Olteniei, au anali-
zat bilan]ul activit\]ilor din
anul 2009. Programul dedicat
sfin]ilor ocrotitori a fost deschis
printr-un scurt recital de cân-
tece religioase sus]inut de corul
facult\]ii. Corespondentul nos-
tru de la Craiova, diac. Ioni]\
Apostolache, ne-a relatat c\,
dup\ prezentarea bilan]ului,
IPS Irineu le-a vorbit celor
prezen]i despre modelul pe care
`l ofer\ Sfin]ii Trei Ierarhi: „Pe
ace[ti trei lumin\tori mai mari
ai Dumnezeirii, a[a cum spune
troparul, `i cinstim ast\zi de-
opotriv\ cu `ntreaga noastr\
teologie pentru c\ s-au ar\tat
cu adev\rat p\rin]i, dasc\li,
`nv\]\tori, mijlocitori `naintea
lui Dumnezeu [i `ntotdeauna
folositori pentru noi oamenii. A
studia teologia lor nu `nseamn\
a ne aduna cuno[tin]ele, ci, mai
mult, a ne `mprosp\ta sufletul
de o mireasm\ a Duhului Sfânt
care muste[te prin `nv\]\turile
lor. {i dac\ am avea discursul
lui Diogene, sau al lui Demos-
tene, [i dac\ am avea filosofia
lui Platon, sau logica lui Aris-
totel, nu ne-ar fi suficient s\
ar\t\m pe deplin cât de mult s-
au ridicat ace[ti P\rin]i dea-
supra `ntregii filosofii, dea-
supra `ntregii cuget\ri elenis-
tice din vremea lor. I-au admi-
rat to]i. {i prietenii, [i du[ma-
nii. Au fost reazimul atâtor ge-
nera]ii, chiar din acele vremuri.
De aceea, este necesar ca [i noi,
cei de ast\zi, s\ le urm\m ex-
emplul. Nu este suficient nu-
mai s\ le citim operele, ci tre-
buie s\ le punem `n primul
rând la suflet“. Serbarea Sfin]i-
lor Trei Ierarhi a continuat [i a
doua zi, pe 30 ianuarie, atunci
când IPS Irineu, al\turi de
membrii Sinodului Mitropoli-
tan, a oficiat Sfânta Liturghie
la Catedrala episcopal\ Mado-
na Dudu din Craiova.
A fost s\rb\toare [i pentru
timi[oreni. Catedrala mitropo-
litan\ din ora[ul de pe Bega [i-
a serbat hramul istoric. Slujba
Sfintei Liturghii a fost oficiat\
de IPS Nicolae, Mitropolitul
Banatului, [i de PS Paisie Lu-
gojanul, Episcop-vicar al Arhie-
piscopiei Timi[oarei. „Este una
dintre s\rb\torile de suflet ale
noastre, ale tuturor, `n mod
special pentru c\ acest praznic
a devenit `ntr-un fel propriu ca-
tedralei mitropolitane“, a spus
IPS Nicolae. Declarat\ monu-
ment de art\ pentru arhitectu-
ra, pictura [i sculptura ei, Cate-
drala mitropolitan\ din Timi-
[oara a fost construit\ `ntre a-
nii 1936 [i 1946. Târnosirea a
Actualitatea religioas\ 3
avut loc `n 6 octombrie 1946, la
eveniment luând parte patriar-
hul Nicodim Munteanu, Regele
Mihai I, ierarhi [i reprezentan]i
din toate col]urile ]\rii.
Catedrala arhiepiscopal\ din
Buz\u are ca ocrotitori tot pe
Sfin]ii Trei Ierarhi. La finalul
Sfintei Liturghii, IPS Epifanie,
Arhiepiscopul Buz\ului [i Vran-
cei, a s\vâr[it un parastas pen-
tru profesorii [i elevii Semina-
rului Teologic „Chesarie Epis-
copul“ trecu]i la Domnul. A ur-
mat un program de cântece re-
ligioase [i de poezie, sus]inut de
corul „Credo in Deo“ al semina-
rului [i de elevi ai [colii. ~n ca-
drul manifest\rii, diac. Marius
B\jenaru a sus]inut un referat
cu tema „~nv\]\tura Sfin]ilor
Trei Ierarhi despre Preo]ie“.
Men]ion\m, de asemenea, c\
s=mb\t\ a fost s\rb\toare [i la
cunoscuta m\n\stire „Sfin]ii
Trei Ierarhi“ din Ia[i, ctitoria
domnitorului Vasile Lupu.
Credincio[ii din cartierul g\-
l\]ean Mazepa au participat la
hramul bisericii „Sfin]ii Trei Ie-
rarhi“, unde Arhiepiscopul Du-
n\rii de Jos, IPS Casian, a ofici-
at Sfânta Liturghie. ~nalt Prea-
sfin]ia Sa a men]ionat c\ „`nv\-
]\turile Sfin]ilor Trei Ierarhi nu
pot p\trunde prin urechi, ci prin
sim]ire, prin credin]\ [i s\ se a-
[eze prin dragoste `n inimile
noastre, pentru a vedea cât de a-
proape sunt Sfin]ii Vasile, Grigo-
re [i Ioan, deodat\ de Dumnezeu
[i de noi, cât de prezen]i sunt `n
via]a lui Dumnezeu [i a noas-
tr\“. Aflat\ foarte aproape de fa-
leza Dun\rii, biserica „Sfin]ii
Trei Ierarhi“ din Gala]i este unul
dintre cele mai vechi l\ca[uri de
cult din ora[.
Pagin\ realizat\ de diac. George ANICULOAIE
Rug\ciuni pentru
cei adormi]i
Manifest\rile legate de s\r-
b\toarea Sfin]ilor Trei Ierarhi
au debutat, la Facultatea de
Teologie Ortodox\ din Arad, cu
oficierea Sfintei Liturghii la ve-
chea catedral\ de c\tre IPS Ti-
motei, Arhiepiscopul Aradului.
Oficiul liturgic a continuat, `n
Aula „Ilarion V. Felea“ a facul-
t\]ii, cu un program duhovni-
cesc. Pr. lect. dr. Nicu Breda,
profesor de patrologie, a pre-
zentat un studiu teologic intitu-
lat „Sfin]ii Trei Ierarhi [i aspec-
tele sociale ale vremii lor“. A
urmat apoi un scurt buchet de
cânt\ri biserice[ti, `n interpre-
tarea corului facult\]ii, av=nd
intercalate lecturi din operele
acestor trei mari P\rin]i s\r-
b\tori]i.
Dup\ ce s\pt\mâna trecut\,
`ntr-un cadru academic, `n sala
de festivit\]i „Episcop Elie Mi-
ron Cristea“ a Episcopiei Ca-
ransebe[ului a avut loc un mo-
ment cultural-omagial dedicat
patronilor `nv\]\mântului teo-
logic de c\tre institutele teolo-
gice din Caransebe[, `n ziua
pr\znuirii Sfin]ilor Trei Ie-
rarhi, la Catedrala episcopal\
„~nvierea Domnului“ din Ca-
ransebe[ a avut loc Sfânta Li-
turghie arhiereasc\, s\vâr[it\
de c\tre Preasfin]itul Lucian,
Episcopul Caransebe[ului, po-
trivit Biroului de pres\ al Epis-
copiei Caransebe[ului. ~n ca-
drul dumnezeie[tii Liturghii au
fost pomeni]i [i profesorii insti-
tutelor teologice caransebe[ene,
trecu]i la Domnul.
{i `n Episcopia Ortodox\ Ro-
mân\ a Oradiei, institu]iile de
`nv\]\mânt teologic i-au cinstit
pe sfin]ii protectori, informeaz\
Biroul de pres\ al acestei epis-
copii. Astfel, dup\ ce vineri, 29
ianuarie, au fost organizate
manifest\ri cultural-[tiin]ifice
[i religioase la Liceul Teologic
Ortodox „Episcop Roman Cioro-
gariu“ din Oradea, `n ziua de
sâmb\t\, 30 ianuarie, s\rb\-
toarea a continuat la Faculta-
tea de Teologie Ortodox\ „Epis-
cop Dr. Vasile Coman“ din Ora-
dea. Dup\ Sfânta Liturghie din
paraclisul universitar, PS So-
fronie, Episcopul Oradiei, a ofi-
ciat o slujb\ de pomenire a tu-
turor cadrelor didactice de la
fosta Academie Teologic\ din
Oradea [i de la actuala Faculta-
te de Teologie, profesori ador-
mi]i `n Domnul.
La Catedrala episcopal\ din
Baia Mare, Sfânta Liturghie a
fost oficiat\ de PS Iustin Sighe-
teanul, Arhiereu-vicar al Epis-
copiei Maramure[ului [i S\t-
marului, `n prezen]a IPS Arhie-
piscop Iustinian. Au participat
cadre didactice, elevi [i studen]i
de la Seminarul Teologic „Sfân-
tul Ierarh Iosif M\rturisitorul“
[i de la Catedra de teologie [i a-
sisten]\ social\ a Facult\]ii de
Litere din cadrul Universit\]ii
de Nord din Baia Mare. La sfâr-
[it, membrii celor dou\ institu]ii
teologice b\im\rene au primit,
din partea Ministerului Culturii,
diplome de excelen]\. a
 CM
YK

Luni, 1 februarie 2010 Vie]ile sfin]ilor 5

Sfintele Perpetua [i Felicitas,
m\rturisitoare ale dragostei pentru Hristos
Fericirea Perpetu\. Astfel ar putea fi rezumat\
calea vie]ii celor dou\ muceni]e cu nume
predestinat, Perpetua [i Felicitas, care au tr\it `n
vremea `mp\ratului Septimiu Sever. Vibia
Perpetua a scris, cât timp a fost `ntemni]at\, un
jurnal cu toate cele ce li s-au `ntâmplat ei [i
mucenicilor cu care a p\timit, fapte care au fost
cuprinse `ntr-o carte, „Istoria suferin]elor
Perpetuei [i ale Felicitei“. Autenticitatea
relat\rilor a fost confirmat\ prin descoperirea
unei bazilici construite `n secolul al IV-lea la
Cartagina (Basilica Majorum). ~n 1907, aici a fost
g\sit\ o piatr\ funerar\ cu o inscrip]ie ce poart\
numele Sfintelor Perpetua [i Felicitas, ridicat\
pe mormintele lor.

Tinerei Perpetua i s-a p\-

de Raluca BRODNER
S-a `ntâmplat `n timpul
domniei lui Septimiu Sever
(193-211), pe 7 martie 203, la
Cartagina (nordul Africii). Ca
urmare a unui edict al `mp\ra-
tului, privind interzicerea pro-
zelitismului cre[tin, mi[carea
fanaticilor contra cre[tinilor a
devenit tot mai necru]\toare.
„Nu pot, sunt cre[tin\“
Vibia Perpetua, matroan\
roman\, `n vârst\ de 22 de
ani, a fost descendenta unei
familii `nst\rite [i educate,
din ora[ul Thuburbo Minus
(Tebourba de ast\zi), situat la
peste 40 de km de Cartagina.
Era c\s\torit\ [i tocmai n\s-
cuse primul ei copil. Tat\l s\u
a fost p\gân, mama pe jum\-
tate cre[tin\, iar dintre cei doi
fra]i, unul era catehumen
(persoan\ preg\tit\ s\ pri-
measc\ botezul `ntr-o nou\
religie), cel\lat pierzându-[i
via]a. ~n momentul arest\rii,
provocat\ de edictul `mp\ra-
tului, Perpetua era catehume-
n\, ca [i tinerii Saturninus,
Secundulus, sclavul Revoca-
tus, Saturus [i Felicitas - scla-
va muceni]ei Perpetua.
Cei [ase cre[tini au fost `n-
temni]a]i `n Cartagina, `n con-
di]ii foarte grele. „Am fost a-
runca]i `n temni]\ [i m-au cu-
prins fiori de groaz\, deoarece
niciodat\ nu am mai stat `ntr-
un `ntuneric atât de mare. ~n-
gr\m\di]i unii peste al]ii, sim-
]eam c\ ne sufoc\m de c\ldu-
r\, pentru c\ solda]ilor nu le
p\sa de noi“, scria Perpetua `n
jurnalul s\u din timpul ares-
tului. Femeia a avut t\ria s\
`nsemneze toate faptele petre-
cute, vizitele pe care le pri-
mea, vedeniile [i visele avute
pân\ `n ajunul zilei `n care a
fost torturat\, `mpreun\ cu
prietenii s\i `n suferin]\.
Situa]ia le-a fost u[urat\,
ca urmare a interven]iei cu
bani pe lâng\ conducerea `n-
chisorii, de c\tre diaconii Ter-
tius [i Pomponius.
rut `nchisoarea „un palat“,
când a fost l\sat\ s\-[i al\p-
teze copilul. ~ns\ dragostea [i
credin]a puternic\ `n Iisus
Hristos au fost mai presus de-
cât dragostea de mam\, de
p\rin]i, care tot `ncercau s\ o
`nduplece s\ renun]e la cre[ti-
nism [i s\ scape de chinul car-
cerei. De martiriu. Cu greu `[i
putea `nfrunta lacrimile tân\-
ra muceni]\, atunci când tat\l
s\u, care nu era cre[tin, o im-
plora `n genunchi s\ lepede
credin]a [i s\ se gândeasc\ la
soarta micu]ului s\u, care va
r\mâne orfan. „Nu pot, sunt
cre[tin\“, replica Perpetua, cu
inima sfâ[iat\, dar plin\ de
iubire muceniceasc\.
„Hristos va suferi
pentru mine“
Cât timp a fost `nchis\,
Perpetua a avut mai multe vi-
ziuni. ~ntr-una se f\cea c\ se
lupta cu diavolul, care avea
chip de balaur [i pe care l-a
`nvins, [i astfel a câ[tigat pa-
radisul. Odat\ ajuns\ acolo, a
v\zut un b\rbat `nalt, cu p\-
rul alb, `mbr\cat asemenea u-
nui p\stor [i a[ezat pe un sca-
un, care i-a dat `mp\rt\[anie.
Nu a trecut mult, [i cei [ase
cre[tini au fost du[i `n forul din
Cartagina, la judecat\. Aici, i-a
a[teptat procuratorul Hilaria-
nus, cel care le-a dat pedeapsa
capital\ - condamnare la moar-
te -, din cauza refuzului catego-
ric exprimat de prizonieri, de a
renun]a la credin]a cre[tin\.
Astfel, ziua de na[tere a ceza-
rului (Geta, fiul `mp\ratului
Septimiu Sever), care cores-
punde datei de 7 martie anul
203, avea s\ pecetluiasc\ via]a
celor [ase, curmat\ `n aren\,
de fiarele s\lbatice.
~n tot acest timp, Felicitas
a[tepta dintr-un moment `n-
tr-altul s\ devin\ mam\. La
fel ca [i st\pâna sa, aceasta e-
ra nebun\ dup\ Hristos. Ea se
ruga lui Dumnezeu s\ i se
nasc\ cât mai curând pruncul,
pentru a fi al\turi de prietenii
ei de martiriu (justi]ia roman\
interzicea ca o femeie `ns\rci-
nat\ s\ fie executat\). Rug\-
ciunile i-au fost ascultate. Co-
pilul s-a n\scut la opt luni, cu
dou\ zile `nainte de tortura fi-
nal\. Felicitas a suferit mult
`n timpul na[terii feti]ei sale,
pe care a l\sat-o `n grija unei
surori cre[tine. Nimic din cele
`ntâmplate nu a schimbat-o,
credin]a nu a p\r\sit-o [i a g\-
sit puterea s\ r\spund\ cu ne-
`nfricare la cuvintele pline de
dispre] ale unui soldat, „ce vei
face atunci când vei fi arunca-
t\ la fiare?“: „Acum sunt eu
cea care sufer\; atunci `ns\ nu
voi mai fi eu, ci Hristos va
suferi pentru mine!“
~ntoars\ `n temni]a `ntune-
coas\, `mpreun\ cu tovar\[ii
s\i de suferin]\, Perpetua a a-
vut alte dou\ viziuni. ~n pri-
ma i-a ap\rut fratele ei, Dino-
crate, mort de copil. Acesta i
s-a ar\tat lâng\ un bazin cu
ap\ din care putea bea, era
vesel [i vindecat de boal\. ~n
alt\ viziune i se `nf\]i[a lupta
cu un egiptean hidos, `ntru-
chipare a diavolului, c\ruia i-
a zdrobit capul cu c\lcâiul.
„Mântuit, sp\lat;
mântuit, sp\lat“
Saturus a avut [i el o viziu-
ne, `n care cu to]ii au fost du[i
de patru `ngeri `n paradis, un-
de s-au `ntâlnit cu patru mar-
tiri: Jocundus, Saturnius, Ar-
taxius - ar[i de vii `n prigoa-
n\-, [i Tuintus, care a murit
`n `nchisoare. De asemenea, i-
a v\zut pe episcopul Optatus
[i pe preotul Aspasius, care e-
rau certa]i [i tri[ti - martirii i-
au rugat s\ se ierte reciproc [i
ace[tia s-au `mp\cat.
Cel dintâi a murit `n `nchi-
soare catehetul Secundulus.
Cu o zi `nainte de deznod\-
mânt, timp `n care martirii lu-
au ultima cin\, numit\ masa
dragostei, p\gânii s-au adu-
nat s\-i vad\, dar Saturus le-
a spus: „Nu v\ este de ajuns
ziua de mâine? Azi prieteni,
mâine du[mani! ~ntip\ri]i-v\
bine `n minte, `ns\, fe]ele
noastre ca s\ ne recunoa[te]i
`n ziua aceea, ziua judec\]ii“.
Cuvintele mucenicului au a-
vut efect [i au str\fulgerat
con[tiin]ele multora, pentru
c\ mare parte dintre p\gânii
care erau `n mul]ime au `nce-
put s\ cread\ `n Hristos.
A doua zi, cele dou\ femei
[i cei trei tineri au fost du[i `n
amfiteatrul din Cartagina, ca-
re a devenit ne`nc\p\tor. ~n
timpul p\timirii pentru Hris-
tos, Saturninus [i Revocatus
au fost ataca]i de un leopard [i
de un urs, Saturus, de un leo-
pard, iar Perpetua [i Felicitas,
de o vac\ s\lbatic\. Saturus
era grav r\nit de un leopard
care-i f\cuse o ran\ adânc\,
din care curgea mult sânge,
iar p\gânii strigau `n delir:
„Mântuit, sp\lat; mântuit,
sp\lat“. Cu ultimele for]e, Sa-
turus, cel care primise botezul
sângelui, a cerut soldatului
Pudens s\-[i scoat\ inelul din
deget, pe care l-a `nmuiat `n
sângele r\nii sale, [i pe care i
l-a dat „ca semn (al iubirii) [i
ca amintire a sângelui s\u“.
Cruzimea [i batjocura la care
au fost supu[i mucenicii nu au
`ncetat decât `n momentul `n
care au fost du[i `n mijlocul
amfiteatrului [i li s-au t\iat
capetele. Când a venit rândul
Perpetuei, c\l\ul a ezitat s\
fac\ gestul final, `ns\ femeia
i-a dus singur\ la gât mâna
tem\toare.
Toate aceste `ntâmpl\ri ale
mucenicilor au fost adunate
`ntr-o carte, „Istoria suferin]e-
lor Perpetuei [i ale Felicitei“
(„Passio Perpetuae et Felicita-
tis“). Bazat\ pe `nsemn\rile
scrise ale Perpetuei, cât timp
a fost `ntemni]at\, [i comple-
tat\ mai apoi de Tertulian
(155-220), cartea r\mâne o
m\rturie vie a dragostei fa]\
de Mântuitorul Hristos.
Sfintele Muceni]e Perpetua
[i Felicitas sunt pomenite de Bi-
serica noastr\ la 1 februarie. a

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Cura de l\m=i sau
cea de mere v\ scap\
de kilogramele `n plus
Adrian C., R=mnicu V=lcea:
„A[ dori s\ [tiu dac\ prof.
Constantin Milic\ recomand\ o
cur\ de fructe care s\ fie efi -
cient\ pentru combaterea
obezit\]ii. V\ mul]umesc.“
Prof. Constantin Milic\: Unele
fructe au propriet\]i ce le fac de-
osebit de utile `n cura de sl\bire,
prin valoarea caloric\ redus\,
datorit\ con]inutului de glucide
sub 10% [i prin cantitatea ridi-
cat\ de potasiu, cu efecte puter-
nic diuretice `n eliminarea exce-
sului de ap\ din ]esuturi.
Totodat\, sunt bogate `n celuloz\
care regleaz\ digestia [i creeaz\
senza]ia de sa]ietate prin desten-
sia tubului digestiv.
Cele mai frecvente fructe indi-
cate `n obezitate sunt:
- sub 5% glucide: l\mâi, porto-
cale, grepfruturi, mandarine,
pepene verde, coac\ze negre,
fragi de p\dure, afine;
- `ntre 5-10% glucide: mere, cire-
[e, vi[ine, piersice, caise timpurii,
c\p[uni, zmeur\, agri[e, mure.
Sunt recomandate cure de 10-20
de zile, cu consum zilnic de 1-1,5
kg, `mp\r]ite `n 5 por]ii egale,
consumate proaspete (sp\late,
dar necur\]ate de coaj\) sau pre-
lucrate `n sucuri [i compoturi
ne`ndulcite. ~n zilele de cur\ nu
se mai consum\ alte alimente.
Sucul de citrice, preparat dintr-o
portocal\, un grepfrut, ½ l\mâie,
dou\ linguri]e miere de albine [i
300 ml ap\ plat\ se consum\ `n
dou\ reprize pe zi (diminea]a [i
la amiaz\), `nainte de mese.
Cura de l\mâie se `ncepe cu
zeama unui fruct diluat\ sub
form\ de limonad\ cu ap\ (1:5) [i
cu pu]in\ zaharin\. Treptat, se
cre[te doza, câte o l\mâie pe zi
pân\ `n ziua a 10-a cu 10 l\mâi,
dup\ care se descre[te doza pân\
la o l\mâie pe zi. Limonada se
bea numai `nainte de mese sau
pe stomacul gol. O alt\ form\ de
utilizare const\ `n t\ierea unei
l\mâi `n felii rotunde care se
pun, seara, peste o lingur\ flori
de mu[e]el [i 200 ml ap\ clo-
cotit\; se acoper\ pentru mace-
rare pân\ `n diminea]a
urm\toare, când se strecoar\ [i
se bea pe stomacul gol. ~n ge-
neral, curele de l\mâie prezint\
efecte diuretice, depurative, to-
nice asupra sistemului nervos [i
muscular, remineralizante, an-
tigutoase [i antiaterogene.
Ac]ioneaz\ prin reducerea [i
eliminarea celulitei [i prin inten-
sificarea consumului de gr\simi
din depozitele subcutanate.
Respectarea curei de l\mâie este
benefic\ [i `n tratarea altor
afec]iuni, ca de exemplu: arterite,
flebite, tromboflebite, varice,
hipertensiune arterial\,
ateroscleroz\, afec]iuni hepatice,
diabet, litiaz\ renal\ [i poliar-
trit\ reumatoid\.
Cura de mere este, de asemenea,
frecvent utilizat\, având avanta-
jul abunden]ei pe pia]\, precum [i
efecte deosebite `n cre[terea di-
urezei, intensificarea arderilor
din organism cu consum energetic
suplimentar, m\rirea tonusului
nervos [i muscular. Se folosesc
fructe proaspete (67 calorii la 100
g), mere coapte, sucuri, compoturi
[i infuzii din coji uscate. a
Semnele instal\rii
hepatitei virale C
Ini]ial a fost denumit\ hepatita nonA-
nonB, deoarece, la o serie de pacien]i
care aveau sindrom de hepatit\ acut\
nu s-a identificat, prin analize de
laborator, nici unul din cele dou\
tipuri de virus cunoscute, A [i B. Spre
sf=r[itul anilor ’80, prin tehnici de
de dr. Violeta CRISTEA
Sursele de virus sunt re-
prezentate de bolnavii cu he-
patita acut\ [i cronic\, `n
special de purt\torii prein-
fec]io[i [i purt\torii s\n\to[i.
Transmiterea pe cale direc-
t\ se realizeaz\ prin trans-
fuzii de s=nge, transplant de
]esuturi [i organe, leziuni acci-
dentale survenite `n cursul
actelor medicale, leziuni pre-
existente contaminate cu
s=nge. Modul indirect de trans-
mitere se realizeaz\ prin in-
strumentar medical [i prin o-
biecte de igien\ cu poten]ial
`n]ep\tor: forfecu]e de unghii,
lame de ras, periu]e de din]i.
Transmiterea nozocomial\
(intraspitaliceasc\) este mai
frecvent posibil\ `n unit\]i de
dializ\.
Infec]ia acut\ are o frec-
ven]\ de 15-20% [i apare, de
obicei, posttransfuzional, du-
p\ o incuba]ie de 6-8 s\pt\-
m=ni, av=nd manifest\ri cli-
nice nerelevante. ~n acest
context, omul se poate trezi
dup\ ani de zile (uneori zeci
de ani), cu o afec]iune cronic\
de ficat. Acest lucru impune
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SUCUL DE AFINE ~NT|-
RE{TE MEMORIA: Un studiu
realizat de cercet\torii ameri-
cani arat\ c\ sucul de afine are
efecte benefice asupra capaci-
t\]ii de rememorare, chiar [i `n
cazul persoanelor a c\ror memo-
rie a `nceput s\ prezinte sinco-
pe. Voluntarii pensionari care
au participat la acest studiu [i-
au `mbun\t\]it cu 40% scorurile
ob]inute la diverse teste de me-
morie, dup\ ce au consumat un
pahar de suc de afine `n fiecare
zi, timp de 12 s\pt\mâni. Rezul-
tatele acestui studiu sugereaz\
faptul c\ aceste fructe, despre
care exper]ii afirm\ c\ au capa-
citatea de a stimula puterea de
concentrare [i contribuie la pre-
venirea apari]iei unor afec]iuni
Luni, 1 februarie 2010
-infec]iile hepatitice multi-
genetic\ molecular\ s-a reu[it ple cresc distruc]ia hepatoci-
identificarea virusului hepatitic C. telor, contribuind la instala-
rea cirozei.
Caracteristica principal\ a infec]iei cu Din p\cate, p=n\ `n acest
virus C o reprezint\ evolu]ia moment, vaccinarea contra
persistent\, silen]ioas\ din punct de virusului hepatitei C nu
este posibil\, acest deza-
vedere clinic, cu tendin]a marcat\ vantaj fiind oferit de marea
c\tre cronicizare [i malignizare. variabilitate genetic\ a vi-
rusului.
ca, din c=nd `n c=nd, s\ facem num\rul de hepatocite infec-
o serie de investiga]ii, printre
* DR. VIOLETA CRISTEA ESTE MEDIC
tate; SPECIALIST MEDICIN| DE LABORATOR
care [i testarea markerilor,
pentru a decela o eventual\
infec]ie cu virusul hepatic C.
~n momentul decel\rii
unei infec]ii acute cu virusul
hepatitei C, pacientul este `n-
drumat c\tre un serviciu de
boli infec]ioase, unde este in-
ternat, se stabile[te diagnos-
ticul de certitudine, prin ana-
lize de laborator [i se insti-
tuie terapia antiviral\, `n ve-
derea reducerii riscului de
cronicizare a infec]iei.
Principalele variabile care
intervin `n cronicizarea in-
fec]iei cu virus C sunt repre-
zentate de:
- v=rsta la care are loc in-
fec]ia, la tineri evolu]ia av=nd
un prognostic mai bun;
- sexul - mai afectat este
cel masculin, progresia c\tre
ciroz\ fiind de zece ori mai
mare la b\rba]i dec=t la fe-
mei;
- alcoolismul cronic, prin
hepatotoxicitate are efect si-
nergic cu virusul, cresc=nd
rata de ciroz\;
- `nc\rc\tura viral\ se co-
releaz\ direct propor]ional cu
cardiace [i a cancerului, ar pu- creierului de procesele neurode- dajelor gastrice. Pe durata teste-
tea constitui o metod\ eficient\ generative. lor clinice, acest man[on special
pentru men]inerea prospe]imii a METOD| REVOLU}IO- a contribuit la dispari]ia efecte-
min]ii. Cercet\torii americani NAR| DE COMBATERE A O- lor negative cauzate `n organism
le-au cerut voluntarilor s\ par- de diabetul de tipul 2, reducând
BEZIT|}II {I DIABETULUI: concentra]ia de zah\r din fluxul
ticipe la câteva teste de memorie Oamenii de [tiin]\ au pus la
[i s\ consume câte un pahar de sangvin, iar pacien]ii nu au mai
punct o metod\ revolu]ionar\ avut nevoie s\ ia medicamentele
suc de afine `n fiecare zi. Dup\ care necesit\ doar 15 minute
trei luni, memoria lor a fost din prescrise `mpotriva acestei ma-
pentru a fi implementat\, ce nu
nou testat\, iar scorurile ob]i- ladii. ~ntr-un studiu care s-a `n-
presupune o opera]ie chirurgica-
nute au fost, `n medie, cu 40% l\ [i care poate s\ conduc\ la o tins pe durata a 12 s\pt\mâni,
sc\dere considerabil\ `n greuta- voluntarii care au apelat la ine-
mai bune decât rezultatele ob]i- lul EndoBarrier au sl\bit `n me-
nute la testul ini]ial. Oamenii de te [i la anularea efectelor cauza-
te de diabet, informeaz\ ex- die 15 kilograme, comparativ cu
[tiin]\ au atribuit aceast\ `mbu- pacien]ii din grupul de control,
n\t\]ire a memoriei unor com- press.co.uk. Aceast\ metod\
const\ `n inserarea unui inel care au practicat o diet\ alimen-
pu[i prezen]i `n fructele de afine, tar\ [i care au sl\bit, `n medie,
denumi]i antocianine. Respon- special la nivelul intestinului,
care `mpiedic\ nutrimentele s\ doar 5,5 kilograme. ~n plus, a-
sabili [i pentru culoarea `nchis\ ceast\ procedur\ nechirurgical\
fie absorbite de c\tre organism.
a fructelor de afine, ace[ti com- Dispozitivul este inserat endo- cost\ jum\tate din tariful celei
pu[i sunt eficien]i [i `n preveni- scopic prin cavitatea bucal\. Pe mai ieftine opera]ii de liposuc]ie.
rea unor boli, precum maladiile `ntreaga durat\ a acestei inter- Potrivit acestor studii, pacien]ii
cardiace, cancerul, maladia Alz- ven]ii, pacientul este con[tient [i primesc `n continuare suficiente
heimer [i diabetul. ~n ceea ce nu necesit\ anestezie. nutrimente la nivelul tractului
prive[te memoria, antocianinele Aceast\ procedur\ este consi- digestiv din alimenta]ie. Dispo-
zitivul poate fi p\strat `n orga-
faciliteaz\ schimbul de influxuri derat\ o alternativ\ sigur\ [i
nervoase `ntre celulele cerebrale ieftin\ pentru clasicele opera]ii nism pentru o perioad\ cuprins\
`ntre [ase [i nou\ luni. a
[i protejeaz\ aceste celule ale chirurgicale de montare a ban-
Pagin\ realizat\
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sau pe adresa de e-mail: otilia_balinisteanu@ya- B|LINI{TEANU
hoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Luni, 1 februarie 2010
OAREC, noul organism de reglementare `n telecomunica]ii
a Format din pre[edin]ii celor 27 de autorit\]i na]ionale de reglementare `n domeniul telecomunica]iilor,
noul organism european de reglementare `n domeniul telecomunica]iilor (OAREC)
va contribui, `n special, la asigurarea unei concuren]e loiale pe pia]a unic\ a telecomunica]iilor a
Autorit\]ile de reglementare `n domeniul
telecomunica]iilor din statele membre ale Uni-
unii Europene s-au reunit pentru prima dat\
la Bruxelles ca membri ai noului organism al
autorit\]ilor europene de reglementare `n do-
meniul comunica]iilor electronice (OAREC).
Având `n vedere c\ exist\ 12 companii de
telecomunica]ii fixe [i 10 de telecomunica]ii mo-
bile care ofer\ servicii `n multe alte state mem-
bre ale UE, precum [i sute de furnizori de servicii
cu activit\]i transfrontaliere, OAREC va juca un
rol esen]ial `n consolidarea pie]ei unice a teleco-
munica]iilor [i `n asigurarea unei reglement\ri
consecvente `n `ntreaga Europ\. Asistat de un
birou de speciali[ti, noul organism european de
reglementare `n domeniul telecomunica]iilor va
contribui `n special la asigurarea unei concuren-
]e loiale pe pia]a unic\ a telecomunica]iilor. ~n
2008, veniturile sectorului european al teleco-
munica]iilor se ridicau la 351 milioane de euro.
Rom=nia `n UE 7
OAREC va emite avize importante ale ex-
per]ilor cu privire la func]ionarea pie]ei teleco-
munica]iilor `n UE. De asemenea, OAREC va
oferi consiliere, va sprijini [i va completa acti-
vitatea independent\ a autorit\]ilor na]ionale
de reglementare `n domeniul telecomunica]ii-
lor, mai ales `n cazul deciziilor de reglementare
referitoare la aspecte transfrontaliere.
Ca urmare a reformei UE `n domeniul tele-
comunica]iilor, 500 milioane de cet\]eni ai UE
vor putea beneficia, `n calitate de consumatori,
de op]iuni mai variate, datorit\ intensific\rii
concuren]ei pe pie]ele europene de telecomu-
nica]ii, cu o mai bun\ acoperire prin conexiuni
rapide la internet `n band\ larg\ pretutindeni
`n UE, [i de o mai bun\ protec]ie a dreptului la
via]a privat\ `n contextul telecomunica]iilor.
Implementarea `ntregului pachet de reform\
privind telecomunica]iile `n dreptul intern al
celor 27 de state membre ale UE trebuie rea-
lizat\ pân\ `n luna iunie 2011. a
PE SCURT
Nem]ii vor s\ limiteze
cheltuielile
pentru medicamente
Guvernul de la Berlin a anun]at
c\ `n acest an va ini]ia o lege de
economisire a medicamentelor, din
dorin]a de a limita cheltuielile
pentru medicamente costisitoare,
scrie ziarul „Die Welt“, cit=ndu-l
pe responsabilul pentru politici
sanitare al grupului parlamentar
al Uniunii Cre[tin
Democrate/Cre[tin Sociale, Jens
Spahn. Ministrul german al
S\n\t\]ii, liberalul Philipp
Roesler, afirmase anterior c\ va
verifica `mpreun\ cu casele de
asigur\ri de s\n\tate [i cu indus-
tria farmaceutic\ posibilit\]ile de
economisire `n ce prive[te
achizi]iile de medicamente. Costul
medicamentelor ocup\ locul al
doilea pe lista de cheltuieli a
caselor din sistemul public de
s\n\tate, `n ultima vreme acestea
`ns\ au crescut cu peste 5%. Pe

„Sunt necesare noi modele fondul acestei evolu]ii, unele case

de s\n\tate au anu]at deja c\ in-
ten]ioneaz\ s\ majoreze
contribu]iile lunare.

de produc]ie `n agricultur\“ Rom=nia, pe locul

[apte `n UE
la rata [omajului
a ~n prezent, agricultura reprezint\ aproape 9% din emisiile de gaze cu efect de ser\ [i dioxid de carbon ale UE,
aceasta fiind `n acela[i timp expus\ consecin]elor `nc\lzirii globale, potrivit lui Stéphane Le Foll, Infla]ia medie `n zona Euro ar
putea atinge 1% `n ianuarie, `n
europarlamentar francez, care a mai remarcat c\, astfel, „agricultura poate fi un aliat semnificativ `mpotriva cre[tere de la 0,9%, iar nivelul
`nc\lzirii globale“ a Europarlamentarul, membru `n Comisia pentru Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\, a dat [omajului a dep\[it pragul psiho-
logic de 10%, arat\ datele publi-
asigur\ri c\, `n ciuda unei cre[teri demografice, vor exista resurse pentru asigurarea hranei tuturor oamenilor a cate la sf=r[itul s\pt\m=nii tre-
Europarlamentarul francez Stephane Le cute de Eurostat. Letonia [i Spa-
Foll a admis c\ obiceiurile de consum ale eu- nia sunt ]\rile care `nregistreaz\
ropenilor sunt `n schimbare, `ns\ a men]inut un nivel al [omajului printre cele
mai ridicate - peste 20%, `n vreme
necesitatea unei alimenta]ii diversificate. ce Olanda [i Austria sunt statele
„Schimb\rile `n obiceiurile de consum sunt care [i-au gestionat cel mai efi-
deja remarcabile [i vor continua `n viitor. cient problemele legate de for]a de
Consum\m din ce `n ce mai pu]in\ carne, munc\, se mai arat\ `n comuni-
de[i personal nu sunt `n favoarea elimin\rii catul Eurostat. Circa 24 milioane
acesteia din alimenta]ie. Trebuie s\ ne men- de locuitori ai spa]iului european
]inem o alimenta]ie diversificat\. Consider sunt f\r\ loc de munc\, iar
c\ viitorul va reprezenta o revenire la un re- num\rul lor ar putea cre[te `n
gim alimentar foarte divers [i c\ va `ncuraja, urm\toarele luni, mai ales `n
mai degrab\, ideea mesei ca modalitate de Spania [i Grecia, spun anali[tii
interac]iune `ntre indivizi“, a subliniat eu- B\ncii Centrale Europene.
roparlamentarul. Rom=nia este pe locul al [aptelea,
Potrivit estim\rilor, pân\ `n 2050, po- `nregistr=nd un nivel al [omajului
pula]ia lumii va cre[te cu trei miliarde [i, `n de 7,2%, `ns\ datele se refer\ la
dese r=nduri, s-a pus problema dac\ guver- trimestrul al treilea din 2009, nu
strict la luna decembrie, ca `n
nele lumii vor putea asigura hrana tuturor oa- cazul celorlalte state membre.
menilor. ~n opinia lui Le Foll, acest lucru se va
putea realiza cu condi]ia „dezvolt\rii modele-
lor de agricultur\“. „De 20 de ani, anumite re- Executivul spaniol
giuni specifice ale globului sunt specializate `n vrea reformarea
hr\nirea `ntregului glob, `ns\ acest lucru nu
mai func]ioneaz\. Prin urmare, combina]ia legii pensiilor
`ntre capacitatea de produc]ie a agriculturii [i
Guvernul Spaniei va propune
protejarea mediului `nconjur\tor va permite cre[terea vârstei de pensionare la
elaborarea unor noi modele de produc]ie“, a 67 de ani, de la 65 cât este `n
subliniat europarlamentarul francez. prezent, pentru ca sistemul de
de gaze cu efect de ser\ [i s\ consume mai zent `n Europa exist\ 70 miliarde de tone de pensii s\ nu se destabilizeze odat\
pu]in\ energie fosil\. ~n al doilea rând, po- carbon sechestrate `n sol. Acest num\r este
„Este necesar\ implementarea trivit lui Stephane Le Foll, agricultura tre- echivalentul a 30 de ani de stocare pentru
cu `mb\trânirea popula]iei, a
anun]at Ministerul Muncii de la
unei strategii agriculturii buie s\ promoveze stocarea carbonului `n toat\ Europa“, a explicat deputatul, care a Madrid. Autorit\]ile spaniole au
ecologice“ sol, „care poate fi realizat\ prin acoperirea subliniat c\ `n perioada imediat urm\toare cerut uniunilor patronale [i sindi-
vegetal\ a solului [i fixarea carbonului `n trebuie pus\ `n aplicare o politic\ de tran- catelor s\ fie de acord cu decizia,
Agricultura are dou\ obiective majore `n plante prin intermediul fotosintezei [i prin zi]ie spre o agricultur\ ecologic\ pentru a care se `ncadreaz\ `n negocierile
eforturile de atenuare a `nc\lzirii globale, `n capacitatea solului de a func]iona ca rezer- „favoriza fotosinteza [i a men]ine capacita- dintre stat [i mediul privat `n
primul rând, fiind necesar s\ reduc\ emisiile vor“. „Trebuie luat `n considerare c\ `n pre- tea solului de a depozita carbon“. a leg\tur\ cu eficientizarea Spaniei,
se arat\ `ntr-un comunicat al mi-
nisterului. „Este necesar s\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a ridic\m vârsta de pensionare dac\
dorim cu adev\rat o garan]ie c\
aMITING DE AMPLOARE [i respect fa]\ de muncitori“, `n ]ilor m\suri pentru men]inerea s\pt\mâna trecut\ de conduce- sistemul de pensii va fi sustenabil
condi]iile recentului anun] al [i crearea de noi locuri de munc\ rea General Motors (compania- peste 25-30 de ani“, a declarat `n
LA BRUXELLES, PENTRU comunicat ministrul spaniol al
„LOCURI DE MUNC| {I RES- `nchiderii uzinei Opel de la An- [i `ncetarea „dumpingului neru- mam\), au fost reprezenta]i de o
vers. Cei 27.000 de manifestan]i, [inat“ fa]\ de muncitori. Printre important\ delega]ie. Dup\ a- Muncii, Celestino Corbacho.
PECT“: Zeci de mii de persoane potrivit estim\rilor poli]iei, res- manifestan]i s-au reg\sit sindi- nun]ul privind `nchiderea de c\-
Aproape o treime din popula]ia
au participat vineri, la Bru- Spaniei va avea peste 65 de ani
pectiv 35.000 conform organiza- cali[ti de la companii multina]io- tre General Motors a uzinei Opel pân\ `n 2049, dublu fa]\ de
xelles, `n urma apelului a trei
mari centrale sindicale din Bel- torilor, au m\r[\luit pa[nic `ntre nale ce activeaz\ `n Belgia, pre- de la Anvers, Comisia Europea- nivelul actual, potrivit estim\rilor
gia - Confedera]ia Sindicatelor Rond Point Schuman, unde se cum Arcelor Mittal, Hewlett- n\ a anun]at c\ dore[te s\ veri- Guvernului. a
Cre[tine (CSC), FGTB [i Cen- afl\ sediul Comisiei Europene [i Packard, Janssen Pharmatica, fice din nou, mai atent, even-
trala General\ a Sindicatelor Li- al Consiliului, [i Place Rogier, `n DHL sau AB Inbev. Muncitorii tualele ajutoare de stat acordate
berale (CGSLB) - la o demon- apropierea G\rii de Nord din ca- de la uzina Opel de la Anvers a constructorului auto de c\tre Pagin\ realizat\
stra]ie „pentru locuri de munc\ pitala belgian\, cerând autorit\- c\rei `nchidere a fost anun]at\ alte state membre UE. a de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Interviu Luni, 1 februarie 2010

„Muzica zilelor noastre va fi

cunoscut\, dar nu [tiu cât va fi iubit\“
„Am observat cu pl\cere c\ tineretul este atras de
muzica lui Bach, de muzica lui Mozart..., iar din punct de
vedere instrumental, categoric, muzica de org\ este pe
primul plan“. „Ce mi se pare `mbucur\tor este c\ dirijori
[i interpre]i str\ini au acceptat cu pl\cere s\ se apropie
de lucr\rile române[ti“. „Interpre]i buni au plecat [i nu
[tiu dac\ nu cumva vor continua s\ plece“. Au `ncetat
transmisiile directe ale concertelor. Au `ncetat
`nregistr\rile concertelor. {i aceasta nu numai pentru c\
sindicatele cer bani, ci [i pentru c\ nu se aloc\ ni[te bani
pentru a[a ceva. „Este mult diminuat\, `n cadrul familiei,
dorin]a de a face propagat\ muzica clasic\. Nu neap\rat
s\ contrabalanseze ce se aude tot timpul la televizor, ci
pentru cultura general\“. Muzica religioas\ este prezent\
[i este iubit\. Are un impact mare asupra publicului. „O
s\ observa]i, când se cânt\ mise sau recviemuri, lumea
este prezent\ `n num\r foarte mare.“ Interviu cu dl
Nicolae Lic\re], pianist, clavecinist [i organist,
directorul artistic al Filarmonicii „George Enescu“.
A]i reluat buna tradi]ie a rite recitaluri instrumentale,
conferin]elor Ateneului Ro- sus]inute atât de arti[tii români
mân. Care este tematica? cei mai valoro[i, cât [i de mul]i
CM
YK
Da, dar, din p\cate, nu e con- invita]i de peste hotare. Paleta
Nicolae Lic\re], pianist, clavecinist [i organist, CM
YK

stant\. Conferin]ele Ateneului
au o tradi]ie, `n care marii c\r-
turari, marii oameni de cultur\
ai României aveau aici minuna-
te conferin]e pe teme na]ionale,
literare, de cultur\ general\, te-
me actuale. Erau extraordinar
de bine primite. Ele nu au o rit-
micitate, din p\cate, acum exis-
t\, dar sunt sporadice. Poate no-
utatea este c\ sunt dublate sau
`mp\nate cu muzic\.
Sunt `n genul seratelor
muzicale ale lui Iosif Sava?
Da, dac\ ne gândim [i la se-
ratele muzicale, dac\ ne gândim
[i la programul „Confluen]a ar-
telor“, care are loc o dat\ pe lu-
n\. „Confluen]a artelor“ este o
simbioz\ `ntre pictur\, muzic\
[i literatur\. Cele ]inute de dna
prof. dr. Cristina Vasiliu, care
au o audien]\ deosebit\. Eu
cred c\ trebuie f\cut cât mai
mult pentru educarea tinerei
genera]ii, `n acest sens. Atene-
ul, mai ales, prin ceea ce se des-
f\[oar\ `n interiorul s\u, trebu-
ie s\ aib\ un aport foarte mare
la cultura tineretului. ~n primul
rând, s-a cam abandonat partea
muzical\ `n [coli [i depinde mai
mult de p\rin]i ca cei mici s\ fie
atra[i spre Ateneu [i spre ceea
ce se `ntâmpl\ `n\untru. Dar
depinde [i de noi - s\ facem pro-
grame care s\-i atrag\ [i pe p\-
rin]i, [i pe copii.
Care ar fi amploarea pro-
gramelor culturale care se
dezvolt\ la Ateneul Ro-
mân, `ntr-u
un an?
Pot s\ spun c\ este un pro-
gram foarte amplu. Este amplu
nu atât ca num\r de concerte,
de[i [i asta conteaz\, dar este
amplu prin diversitatea lor. Ne
gândim, `n primul rând, la con-
certele simfonice, cele care au
cel mai mare impact asupra pu-
blicului. Concertele vocal-simfo-
nice - când ansamblului orches-
tral i se adaug\ [i corul, Corul
Academic al Filarmonicii -, apoi,
Orchestra de Camer\ a Filar-
monicii, Trioul „ProArte“, felu-
interpretativ\ se `ntinde de la
muzica preclasic\ pân\ la muzi-
ca zilelor noastre. Fie c\ este
prezent\ prin programele alc\-
tuite personal, particular, de fie-
care interpret, fie c\ este prezen-
t\ `ntr-un mod organizat, ordo-
nat, sub forma unor festivaluri.
~ntre acestea, evident, cel mai
important este Festivalul „Geor-
ge Enescu“, dar exist\ [i altele,
precum Festivalul Muzicii Con-
temporane, organizat anual de
Uniunea Compozitorilor. Aici
sunt prezentate cele mai noi lu-
cr\ri din literatura mondial\.
„~ncerc\m s\ depist\m
preferin]ele tineretului
`n ziua de ast\zi“
Care ar fi principiile care
domin\ alc\tuirea progra-
melor? George Breazu sus-
]inea, la sfâr[itul anilor
1930, c\ exista o dezorien-
tare, la nivelul culturii mu-
zicale, `n societatea de a-
tunci, [i se impunea alc\-
tuirea unor programe am-
ple educative. El, `n alc\-
tuirea programelor filar-
monicilor, accentua, punea
pe primul loc principiile e-
ducative. S-aa vorbit despre
faptul c\ sunt abona]i la A-
teneu mai mult oameni `n
vârst\ [i mai pu]in tineri,
studen]i...
Asta, v\ spuneam, este [i pre-
ocuparea noastr\, de fapt, d\m o
lupt\, practic, pentru a atrage ti-
neretul aici. ~ncerc\m s\ depis-
t\m preferin]ele tineretului `n
ziua de ast\zi. Am observat cu
pl\cere, de exemplu, c\ tineretul
este atras de muzica lui Bach, de
muzica lui Mozart... iar din
punct de vedere instrumental,
categoric, muzica de org\ este pe
primul plan. Asta ar fi o baz\ a
alc\tuirii programelor, ]inând
cont de preferin]e. Nu trebuie ui-
tat\, `ns\, partea educativ\ a
lucrurilor. Aici sunt foarte multe
lacune, unele sunt obiective, al-
tele, subiective. Dac\ m\ refer la
directorul artistic al Filarmonicii „George Enescu“
acele obiective, trebuie s\ spun bine prezen]a ei [i, din punct de lung\ perioad\, un mare deser-
c\ o foarte mare parte din timp vedere psihologic, oamenii se a- viciu. Anume, obligativitatea ce-
nu a fost posibil s\ ne apropiem propie altfel decât atunci când rut\ `n perioada comunist\.
de literatura muzical\ a secolu- v\d un program integral de mu- Orice om care este obligat s\ fa-
lui al XX-lea, de exemplu, pentru zic\ româneasc\. Impactul cu c\ ceva devine reticent. Asta
c\ `nchirierea partiturilor costa muzica româneasc\, `n timpul pentru c\ nu o face din pl\cere,
[i cost\ [i ast\zi foarte mult. Nu- ultimelor edi]ii ale Festivalului nu ascult\ din pl\cere. Ni s-au
„George Enescu“, a fost unul de dat, ani de zile, un num\r obli-
mai c\ ast\zi pare ceva mai u[or
succes, dup\ p\rerea mea. Lu- gatoriu de piese române[ti, s\ le
s\ le abord\m. {i s\ le abord\m,
mea s-a apropiat, a cunoscut [i a cânt\m la Filarmonic\, indife-
[i s\ le avem, deoarece avem un
sprijin serios al institutelor cultu- `n]eles o serie `ntreag\ de compo- rent dac\ erau valoroase – pen-
zitori, `n majoritatea lor tineri, tru c\ nu tot ce se scrie e valo-
rale ale ambasadelor prezente la
Bucure[ti. Ele colaboreaz\ foarte care fac cinste [colii române[ti de ros, trebuie f\cut\ o triere. Con-
compozi]ie. ta num\rul lor, [i nu calitatea,
bine cu noi [i ne sprijin\ `n sen-
sul procur\rii acestor materiale. valoarea lor, [i fiecare program
al Orchestrei Simfonice, `ntr-o
Nu se cânt\ prea pu]in [i „Dirijori [i interpre]i anumit\ perioad\, `ncepea cu o
muzica româneasc\ a seco- str\ini au acceptat cu
lului trecut? Enescu ne-aa pies\ româneasc\. Ei bine, la a-
l\sat o mo[tenire uria[\ [i pl\cere s\ se apropie cea pies\ româneasc\, mult\ lu-
prin [coala de compozi]ie me lipsea. Lumea venea dup\
româneasc\, care a dat cel
de lucr\rile române[ti“ 20 de minute [i intra dup\ piesa
pu]in dou\ genera]ii dis- româneasc\. Iat\ un uria[ de-
tincte de mari compozitori. Nu exist\ [i un anume sno- serviciu adus muzicii române[ti
Aici, la ultimele trei edi]ii ale bism al publicului, nu nu-
ani de zile. {i raportul real a
Festivalului „George Enescu“, a mai de ast\zi, care v\ obli-
g\ cumva s\ da]i doar anu- fost: am cântat atâ]ia ani de zile
fost programat\ enorm de mult\ mi]i autori mari, str\ini, piese române[ti, dar n-au avut
muzic\ româneasc\, [i bine s-a
romantici, clasici sau pre- nici un impact. N-am ajutat pe
f\cut. Doar c\ ar trebui introdu- clasici, pe cei cunoscu]i? nimeni, `n felul acesta, n-am ed-
s\ mai mult, nu separat, ca o eta-
~ncerc\m s\ `mbin\m, a[a ucat pe nimeni s\ se apropie [i
p\ a festivalului umplut\ de mu- cum am spus, preferin]ele publi- s\ `n]eleag\. {i atunci aceast\
zic\ româneasc\, ci introdus\ cului cu partea educa]ional\. lung\ perioad\ a fost urmat\ de
al\turi de marile lucr\ri univer- Dar, `n acela[i timp, `n privin]a una care a fost inversul: prea
sale. A[a se con[tientizeaz\ mai muzicii române[ti, s-a f\cut, o pu]in\ muzic\ româneasc\, ca o
„Muzica religioas\ are un impact mare asupra publicului“
Ce se `ntâmpl\ cu alte institu]ii, care oda- org\ sau clavecin. Exist\ o literatur\ uria[\ `n
t\ aveau orchestre, organizau concerte?
acest sens. Sunt sute de lucr\ri preclasice, care
Medicii au o orchestr\, care este patronat\ de n-au fost cântate niciodat\ aici, la noi. Nu zeci, ci
Filarmonic\, inginerii au orchestr\, patronat\ de sute, poate mii. Nu s-a ajuns la ele. Este ca [i
Filarmonic\. Apoi, sunt sunt diferite coruri, care cum n-ai cunoscut o carte, pe care n-ai citit-o pen-
vin la Sala Ateneului cu un concert pe stagiune, tru c\ nu ai [tiut de ea. Dar ea s-a tip\rit [i este
mai ales spre s\rb\tori, de Pa[te sau de Cr\ciun. o valoare. ~ns\ tu ai avut alte c\r]i de citit pân\
Nu pot s\ le spun c\ sunt de amatori, au o activ- acolo. Via]a e scurt\...
itate sus]inut\. Ce alt tip de muzic\ este tot a[a, nedescope-
~n ce m\sur\ temele religioase, muzica re- rit `nc\ la noi? Poate muzica avangardei...
ligioas\ este prezent\ la acest nivel `nalt Muzica de avangard\ e mai pu]in cunoscut\,
al muzicii? `ns\ eu vorbesc de lucr\ri peste care au trecut
Este prezent\ [i este iubit\. Are un impact sute de ani [i care sunt valoroase, dar nu sunt cu-
mare asupra publicului. O s\ observa]i când se noscute. Muzica zilelor noastre va fi cunoscut\,
cânt\ mise sau recviemuri, lumea este prezent\ dar nu [tiu cât va fi iubit\ [i cum va evolua spiri-
`n num\r foarte mare. Repet, aceast\ muzic\ es- tul omului, ca s\ o aprecieze, [i cât o va aprecia.
te foarte iubit\, c\ci are un ansamblu complet Sunt multe opere, considerate capodopere ast\zi,
vocal-simfonic, [i soli[ti, [i instrumente speciale, care au fost fluierate la premier\.

CM
YK
 CM
YK

Luni, 1 februarie 2010 9

contrabalansare. Acum, mi se ]i[, c\ci trebuie s\ ne referim la
pare c\ se intr\ `n normal [i, aici, economia na]ional\, `n general.
intervin [i priorit\]ile interpretu-
lui propriu-zis, care are anumite „De când sunt eu la
preferin]e `n alc\tuirea progra-
mului [i pe care, `n general, le re- Filarmonic\, a plecat
spect\m. Ce mi se pare `mbu- o orchestr\ `ntreag\“
cur\tor este c\ dirijori [i inter-
pre]i str\ini au acceptat cu ~n ce m\sur\ aceast\ situ-
pl\cere s\ se apropie de lucr\rile a]ie proast\ din punct de
române[ti. Nu numai `n festival, vedere financiar contri-
ci [i `n cadrul stagiunii curente buie la faptul ca interpre-
ale Filarmonicii. ]ii buni s\ plece? Se pot
dezechilibra, `n felul a-
Cum sta]i la capitolul co- cesta, orchestrele...
labor\ri cu orchestre, cu Interpre]i buni au plecat [i
interpre]i str\ini? Sunt
dificile din punct de vede- nu [tiu dac\ nu cumva vor con-
re financiar? tinua s\ plece. Nu pot s\ esti-
Capitolul se deschide `ntot- mez... De când sunt eu la Filar-
deauna cu partea financiar\ [i monic\, a plecat, sigur, o or-
r\spunsul este `ntotdeauna pe chestr\ `ntreag\. Numai cei mai
m\sur\, adic\ „prost“. St\m buni `[i g\sesc loc afar\. Am
prost. ~n ce fel - banii sunt pu]ini pierdut ni[te valori, foarte
[i putem s\ aducem un anumit multe. Au fost educa]i aici, an-
nivel de interpre]i, pe care `l nu- trena]i aici, crescu]i aici [i ple-
mesc mediu spre bun. Dar nu-l ca]i s\-[i g\seasc\ o via]\ mai
numesc de la bun spre foarte bun\. V\ dau un exemplu, doi
bun, cum ar merita scena asta. colegi, doi violoni[ti, care aveau
A fost excep]ional `n perioada acelea[i studii, acela[i talent, a-
României interbelice, dac\ ne celea[i condi]ii. Unul a r\mas a-
uit\m la programele de atunci, ici, altul a plecat `n Germania.
la cine venea... Marile nume Cel care a r\mas aici are un a-
mondiale erau prezente aici cu- nume venit, cel care a ajuns `n [i st\ lini[tit doi ani. Al]ii prefe- E un amestec, o ciud\]enie. noa[tem c\ este mult diminua-
rent, nu o dat\ la cinci ani. Atât Germania are de [apte sau chiar r\ s\ stea acas\, cu mijloacele {i e un amestec `n care muzica t\, `n cadrul familiei, dorin]a de
soli[ti, cât [i dirijori. Dup\ acee- 10 ori mai mult, f\când acela[i moderne, video, televizor, Mezzo, asta clasic\ lipse[te. Ne mir\m a face propagat\ muzica clasic\.
a a fost [ansa unei conlucr\ri pe lucru. Având acela[i talent, cu transmisii directe, de la „Me- c\ nu exist\ o educa]ie complet\ Nu neap\rat s\ contrabalanse-
linie cultural-guvernamental\, muncind la fel de mult. Instru- tropolitan“, au contact cu muzi- sau ne mir\m c\ tineretul mer- ze ce se aude tot timpul la tele-
statal\, cu URSS. Au fost pre- mentistul este robul instrumen- ca. De aceea pozi]ia [i misiunea ge mai mult pe calea pop, folk vizor, ci pentru cultura genera-
zen]i mari instrumenti[ti ca Ois- tului de mic. Asta a[ vrea s\ `n- noastr\ este delicat\ [i dificil\, sau mai [tiu eu ce. Nu ar trebui l\. ~mi face pl\cere când aud pe
trach, Richter, Rostropovici, care ]eleag\ to]i diriguitorii. Suntem `n acela[i timp. C\ci trebuie s\ o- s\ ne mir\m, pentru c\, `n par- cineva spunând, a[ vrea s\-l
erau aici ca la ei acas\. Asta a câ]iva, dac\ ne num\r\ pe to]i, ferim o interpretare de foarte bu- tea ast\lalt\, se face prea pu]in. dau pe b\iatul meu s\ fac\ pi-
fost o [ans\, o perioad\ foarte vreo dou\ mii, nici nu [tiu exact n\ calitate, care s\ concureze a- Muzica simfonic\, `ntr-uun an. Nu vreau s\ fac\ neap\rat
frumoas\. Iimagina]i-v\ c\, refe- câ]i... d\rui]i de Dumnezeu, ca- ceste facilit\]i ce sunt acum pen- fel, construie[te sufletul, carier\, dar pentru cultura lui CM
YK
ritor la perioada de care vorbim, re muncesc de mici. tru melomani, [i, `n acela[i timp, `l alc\tuie[te `n mod ar- general\. A[a trebuie s\ se `n-
la Ateneu era `n fiecare s\p- Ce posibilit\]i au studen- accesul s\ fie posibil [i din punct monios. tâmple. Pentru cultura lui gene-
t\mân\ ca `ntr-un festival „E- ]ii [i profesorii care au ve- de vedere financiar. Exact, [i televiziunile au po- ral\, un copil trebuie s\ [tie s\
nescu“. Veneau cei mai mari. E- nituri mici s\-[[i fac\ edu- sibilitatea s\ aleag\ din noianul cânte la chitar\, la vioar\ sau la
ra vorba de s\pt\mân\ de s\pt\- ca]ia muzical\ aici, la Ate- La nivelul Ateneului, la de manifest\ri muzicale clasice pian, [i e destul s\ ia ni[te lec]ii.
mân\, nu o dat\ la doi-trei ani. neu? ~n [colile de cultur\ nivelul Filarmonicii, se fa- care sunt, de exemplu, `n capi- ~n felul acesta se induce un „mi-
general\, mai ales, las\ ce muzic\ `n gradul cel tal\, sau la Filarmonic\ progra- crob“ de dragoste de muzic\. Ja-
Cum caracteriza]i felul `n de dorit o astfel de ed- mai `nalt din România.
care se schimb\ lucrurile uca]ie? Dar ce se `ntâmpl\ `n zo- me, `n a[a fel `ncât s\ atrag\ un ponezii au introdus obligatoriu,
`n managementul unei ase- nele acestea intermediare, public. Au `ncetat, `ns\, trans- din clasa `ntâi, ca fiecare s\ cân-
menea institu]ii? M\ refer Ei au facilit\]i aici, au gratu- misiile directe ale concertelor. te la un instrument. Nu numai
it\]i. Studen]ii de la Conserva- `n filarmonicile mai mici
aici la participarea finan- din provincie? Au `ncetat `nregistr\rile con- la unul, ci la mai multe, pe rând.
ciar\, la rela]ia cu guver- tor, ca [i elevii de la liceele de certelor. {i aceasta nu numai To]i, de mici, cânt\ la ceva. Pro-
nul sau cu alte institu]i... muzic\, au intrarea gratuit\. Mi se pare l\udabil c\ peste
tot eforturile sunt foarte mari, pentru c\ sindicatele cer bani, ci fesorul, dac\ aude c\ cineva
Managementul se moderni- Dar pre]urile `n sine sunt foarte [i pentru c\ nu se aloc\ ni[te cânt\ altfel decât ceilal]i, adic\
zeaz\, `n general, cu toate c\ mici, mai ales la Filarmonic\. iar rezultatele sunt foarte bune.
O [tiu de la interpre]i care parti- bani pentru a[a ceva. Ar fi foar- are talent, cum spunem noi, `i
baza activit\]ii r\mâne aceea[i Ar fi o gre[eal\ s\ `ncepem s\ te u[or. De ce se putea trans- cheam\ pe p\rin]i [i-i aten]io-
aici [i nu ai cum s-o schimbi. cuantific\m ce anume produ- cip\ la mici turnee. Vin `ntâi la mite `nainte Concertul Filar-
Timi[oara, apoi se duc la Cluj, la neaz\, vezi, domnule, c\ b\iatul
Problemele care se pun sunt, cem noi financiar. Nu trebuie s\ monicii `n toat\ ]ara, acela pre- dumitale, care `n acest an cânt\
hai s\ spunem, ca `n povestea producem bani, trebuie s\ pro- Ia[i, la Bucure[ti [i au cuvinte zentat de Iosif Sava, de care a- la vioar\, are talent. Ar trebui
cu `mp\ratul care cu un ochi ducem spiritual, trebuie s\ pro- de laud\ de peste tot. Atât pen- mintea]i? De ce se putea, [i a- s\ te ocupi de el. {coala `[i face
plânge [i cu un ochi râde. La ducem cultur\ [i educa]ie. Veni- tru calitatea interpret\rilor, a cum nu se mai poate? Suntem `n datoria [i depisteaz\. Ca [i `n
noi, este acea siguran]\ a zilei turile sunt necesare [i ele, dar oamenilor, cât [i pentru condi]ii. epoca modern\, când avem atâ- general, apare un cibernetician,
de mâine, care, `n multe ansam- nu trebuie s\ fie pe primul plan. Peste tot sunt eforturi `ncunu- tea televiziuni, când avem atâ- un informatician, altul apare
bluri orchestrale muzicale din Eu pot foarte u[or s\ aduc con- nate de succes. tea posibilit\]i, când un minut campion de [ah... Deci [coala `[i
lume, nu e prezent\. Respectiv, travaloarea unui bilet la Or- de publicitate cost\ milioane, face datoria acolo.
Cum este prezentat\ mu-
st\m sub aripa statului, a Mi- chestra Simfonic\ la 100 de eu- zica `n general, muzica iar cerin]ele instrumenti[tilor La noi, dimpotriv\, se scoate
nisterului Culturii, care asigur\ ro, a[a cum este la Berlin sau la simfonic\ `n special, `n sunt modeste. Este un drept de muzica din [coli. R\mâne baza a-
un salariu constant, care, din Paris. Dar nu are omul bani s\ mass-m
media, TV, radio? Se interpret pe care `l cere oricine cas\, c\ vorbeam de familie. {i,
p\cate, acesta nu e cel care tre- dea. Cine are bani d\ o dat\ la simt gusturi cultivate, oa- `n lume - s\ te la[i televizat... atunci, aici, undeva, la Ateneu,
buie. Iar dac\ ne referim la a- doi ani [i se duce la Festivalul meni informa]i sau este un la Radio, trebuie s\ fac\ toat\
cest capitol, intr\m `ntr-un h\- „Enescu“, `i vede pe to]i cei mari amestec, o ciud\]enie?...
Educa]ia muzical\ lumea ceva, s\ suplineasc\ lipsa
din [coal\. Dar una este s\
din familie
Pianul [i vioara, cele mai c\utate instrumente la noi atragi un public poten]ial de
mâine, [i alta este s\ descoperi
Cum crede]i c\ se face cul- un talent, un viitor interpret. Ca
Dvs, ca instrumentist, ce ne pute]i spune, Cum este tratat\ muzica `n pres\, de spe- tura muzical\ `n familii?
ce diferen]\ ar exista `ntre compozior [i in- ciali[ti, de cronicari, care ar trebui s\ aib\ Pe vremuri, exista o anu- s\-l descoperi, trebuie s\-i dai
terpret? o bun\ cultur\ muzical\? Lipsesc, ob- mit\ tradi]ie, existau sa- posibilitatea s\ cânte, s\-l pui s\
Interpretul este `n slujba compozitorului, el slu- serv\m, aceste cronici de muzic\. loane `n care se cânta peri- cânte la ceva. Sunt atâtea ca-
je[te partitura, respect\ `ntocmai ce i se d\. Dar se Sunt convins c\ este foarte bine receptat\ [i se vede odic, la anumite reuniuni... zuri... Mi s-a `ntâmplat [i mie...
bucur\ de farmecul noului, de faptul c\ recreeaz\ o- acest lucru. Dar spa]iul din ziare, `n care s\ se vad\ efor- am avut un pian, `ntâmpl\tor, `n
pera. Se bucur\ mai mult pentru c\ se adreseaz\ tul de a pune pe hârtie tot ce simt, tot ce aud, tot ce au Ar trebui s\ existe o aseme-
cuiva. Apoi, exist\ o comuniune sufleteasc\ `ntre de spus, este mult prea limitat. Când se scrie despre un nea tradi]ie. ~n unele familii ar cas\, al cuiva care s-a mutat [i n-
scen\ [i sal\ care nu se poate descrie. E foarte greu concert ceva `ntr-un ziar, citesc [i eu, care n-am fost, [i trebui s\ fie continuat\. ~n une- a mai avut unde s\-l pun\. {i l-
de vorbit despre ea, este o und\ care se creeaz\ [i ca- data viitoare, când `l v\d pe afi[, spun, da, despre \sta le p\r]i, mai mult `n provincie au l\sat `ntr-un garaj. Tat\l
re `]i d\ o stare de inspira]ie. am citit [i trebuie s\ m\ duc. Nu au acela[i impact cu o decât `n Bucure[ti, aceast\ tra- meu, care era abonat la Filarmo-
cronic\ radio, pe care cineva o ascult\ sau nu, pe care ci- di]ie continu\. {i la Sibiu, [i la nic\, a zis, l\sa]i c\ iau eu pia-
La noi, `n România, ce instrumente `[i g\- neva o asculta la buc\t\rie [i sun\ telefonul... Aici, când
sesc u[or virtuozi? Bra[ov... Apoi, mi-ar pl\cea s\ nul, nu-l l\sa]i `n garaj, c\ e o
ai luat ziarul [i cite[ti cronica, te dumire[ti, evident, ce s- crim\. {i l-a adus `n cas\, iar eu
Cele mai c\utate instrumente sunt pianul [i vioara. a cântat, cine a cântat [i cum a cântat, dac\ cronicarul fie mai intens cunoscut\ aceas-
Este [i tradi]ia, [i repertoriul foarte mare, [i posibilit\- este de specialitate. {i acest fapt te apropie, este un alt t\ tradi]ie. Adic\ cineva s\ scri- am `nceput s\ m\ joc la el. Iar
]ile, [i cerin]ele sunt mari. Violoni[tii sunt c\uta]i pes- element care te apropie de muzic\, te face m\car curios. e, s\ informeze publicul c\ are musafirii care veneau spuneau,
te tot, pentru c\ orchestrele sunt compuse din violo- loc un anume concert. Ele exis- fii atent c\ copilul \sta se joac\
ni[ti. A mai câ[tigat teren [i violoncelul, s-a creat un Dar `n c\r]i, cum este reflectat\? deosebit, se joac\ muzical la pi-
t\, cu siguran]\, dar multe de-
oarecare echilibru. La noi, `n România, [i naiul este cu- Bine, [i la sectorul de specialitate, [i la sectorul de spre ele nu [tim. Pe de alt\ par- an. {i mi-a luat o profesoar\ de
noscut, datorit\ lui Zamfir. El a scos acum ni[te elevi cultur\ general\, [i la sectorul istoric... Apoi apar lexi-
tineri foarte buni. Mie `mi pare r\u c\, el fiind profe- coane, dic]ionare [i, mai ales, exist\ posibilitatea de a te, o caren]\ exist\. S\ recu- pian [i a[a am `nceput eu... a
sor aici, la Conservator, i s-a desfiin]at clasa lui de nai. se traduce. De exemplu, dac\ suntem `n Anul Chopin,
Consider asta o gre[eal\. apar c\r]i despre Chopin. Interviu realizat de Larisa [i Constantin IFTIME

CM
YK
10 Opinii Luni, 1 februarie 2010

LA R|SCRUCE DE SENSURI

Pe drumul `ntoarcerii
de pr. Mihai GOJGAR
Una dintre cele mai fru-
moase [i dramatice pagini din
de fier, o t\rie de caracter de-
osebit\. Ce este `ns\ t\ria
noastr\ nesus]inut\ de ni-
meni? Altfel zis, ce reprezen-
t\m `n singur\tate? Putem fa-
fel, atunci când l-a v\zut pe
feciorul s\u, nu am fi avut o-
cazia s\ `n]elegem ce mare bi-
nefacere este iertarea. {i ce
bucurie aduce ea `n sufletul o-
mului `ndur\tor [i blând cu
semenii. Este facil s\ ar\t\m
cu degetul [i s\ condamn\m.
Mult mai greu este s\ fim a-
l\turi de cei `ngenunchea]i
`n mizeria patimilor, s\ le `n-
tindem o mân\ de ajutor, s\
le ascult\m suferin]a [i s\
plângem cu ei. S-ar putea s\
avem surpriza s\ `i g\sim
peste un timp `ngenunchea]i,
de data aceasta, `n fa]a alta-
rului, mul]umind cerului c\
am fost al\turi de ei `n mo-
mentele „venirii `n fire“, re-
g\sirii, `nvierii.
LA
* PR. MIHAI GOJGAR ESTE DOCTORAND ~N OMILETIC|
FACULTATEA DE TEOLOGIE JUSTINIAN PATRIARHUL DIN
BUCURE{TI, REDACTOR TRINITAS TV

Sfânta Scriptur\ este cea a ce ceva singuri? Exist\ cineva

Pildei fiului risipitor (Luca 15,
11-32). Nu credem s\ fi fost
cineva vreodat\ insensibil la
minunata parabol\ rostit\ de
Mântuitorul celor care nu `n-
]elegeau de ce acord\ o aten]ie
mare `ntoarcerii p\c\to[ilor
cu fa]a spre Dumnezeu („{i
fariseii [i c\rturarii cârteau,
zicând: Acesta prime[te la Si-
ne pe p\c\to[i [i m\nânc\ cu
ei“ - Luca 15, 2). Istoria tân\-
rului r\t\cit pe c\r\rile vie]ii
a fost prilejul a multe [i va-
loroase exegeze. De aceea, f\-
r\ s\ `ncerc\m s\ relu\m ide-
ile [i argumenta]iile devenite
celebre ale autorilor patristici
sau contemporani, vom abor-
da un singur aspect al pove[-
tii, unul pe care `l consider\m
de actualitate. Drumul `n-
toarcerii.
~ntotdeauna s-a spus c\ tâ-
n\rul risipitor este imaginea
perfect\ a contemporanilor
vorbitorului, indiferent dac\
predicatorul a tr\it `n secolele
V, X sau XX. A[adar, putem
vorbi de o permanentizare a
problemelor tinerilor, o repe-
tare a lor. Sau de h\]i[urile
prin care un om la `nceputul
vie]ii trebuie s\ treac\ pentru
a se pune pe drumul firescu-
lui. Ce `l determin\ pe un om
major din punct de vedere le-
gal, dar nu matur, s\ revin\
la ce este bine? Ce l-ar putea
`mpinge spre o hot\râre atât
de delicat\, de p\r\sire a unei
lumi `n care cu pl\cere [i de
bun\ voie a intrat [i de p\[ire
`ntr-un t\râm al lini[tii [i e-
chilibrului? Desigur, o voin]\
`n lumea asta care s\ se poat\
l\uda cu un succes f\r\ ajuto-
rul lui Dumnezeu [i al seme-
nilor? Nu. Atunci, plecând de
la premisa c\ to]i suntem fii
risipitori ai bog\]iilor lui
Dumnezeu, c\ to]i suntem ne-
recunosc\tori fa]\ de darurile
Sale [i c\ to]i p\r\sim, `n va-
riate m\suri, „casa p\rinteas-
c\“, ce-ar fi dac\ ne-am gândi
ce putem face pentru a b\t\-
tori drumul `ntoarcerii altora?
Dintre oamenii care vin la
biseric\ nu pu]ini sunt cei ca-
re `[i propun s\ se `ntoarc\,
s\ devin\ mai buni, s\ se
schimbe. Cu toate acestea, un
procent ridicat dintre ei reu-
[esc s\ `[i `mplineasc\ ]inta
sfânt\, apropierea de Dum-
nezeu. De ce? Da, evident, o
lips\ de voin]\. Dar ne-am pu-
tea a[tepta la altceva din par-
tea unui om c\zut din toate
punctele de vedere `n patim\?
A c\rui minte este `ntuneca-
t\, sim]ire dezechilibrat\ [i
putere spiritual\ aproape nu-
l\? Iar dac\ el nu poate s\ fie
altfel, nu ar merita s\ ne str\-
duim a-l `ncuraja? Pentru unii
dintre cei ce vor s\ modifice
via]a lor, singur\tatea este un
demon pe care nu-l pot birui.
Nimeni nu le este al\turi, to]i
`i dezaprob\, numai priviri
du[m\noase, gânduri de r\z-
bunare `mpotriva lor. Doar
oameni care calculeaz\ cu
mult\ exigen]\ c\derile celor
din jur [i dau verdicte impla-
cabile: este r\u, p\c\tos, mur-
dar. Dar dac\ tat\l din Pilda
fiului risipitor ar fi gândit la

IDEEA CRE{TIN|

~ntâlnirea cu P\rin]ii Bisericii s\ cerem de la Dumnezeu [i

de Viorel I. COMAN
~ntr-o conferin]\ ]inut\ la
King’s College din Londra,
~nalt Preasfin]itul Mitropolit
Ioannis Zizioulas, referitor la
problema teologiei patristice
`n lumea modern\, sublinia
urm\torul aspect: „Ast\zi nu
putem fi cre[tini cu adev\rat
dac\ nu ne l\s\m c\l\uzi]i de
Sfin]ii P\rin]i. ~n acest\ situ-
a]ie, trebuie s\ interpret\m `n
mod creator ceea ce au spus
timpului nostru Sfin]ii P\-
rin]i. Avem, deci, nevoie de o
libertate creatoare. Sunt sigur
c\ Sfin]ilor P\rin]i nu le-ar
pl\cea ca noi s\ repet\m ceea
ce au spus ei, a[a cum fac unii
[colari. Ei doresc ca noi s\ cre-
\m. {i exact aceasta au f\cut
ei `n[i[i cu genera]iile de dina-
intea lor.“ Prin urmare, teolo-
gia Bisericii Ortodoxe, dincolo
de fundamental ei biblic, are
un solid fundament patristic.
De aceea, apropierea de P\-
rin]ii Bisericii, `n]elegerea lor
autentic\ [i continuitatea cu
P\rin]ii Bisericii r\mân deci-
sive pentru cre[tinismul ori-
c\rei epoci. Dovada este dat\
[i de faptul c\ la Congresul
Interna]ional al Teologilor Or-
todoc[i de la Atena din anul
1936, George Florovsky trasa
liniile directive ale programu-
lui teologic sub imperativul:
„~napoi la P\rin]ii Bisericii!“
C\teva explica]ii sunt necesa-
re referitoare la acest impera-
tiv, c\ci `ntoarcerea la P\rin-
]ii Bisericii nu este una „nos-
talgic\“, mimetic\ sau repeti-
tiv\. ~ntoarcerea la Sfin]ii P\-
rin]i presupune nu o evadare
refugitiv\ `ntr-un trecut ce a
apus de secole. Biserica Orto-
dox\ nu i-a abandonat `n tre-
cutul istoric pe P\rin]i, nu i-a
transformat `n piese de mu-
zeu. Sfin]ii P\rin]i sunt vii [i
eficien]i `n Biseric\, sunt con-
temporani cu noi. S\ te `ntorci
la cineva care este cu tine din-
totdeauna `nseamn\ mai mult
s\-l faci pe acela mai prezent
`n via]a ta, s\-l eviden]iezi `n
contextul t\u de via]\, s\-]i a-
sumi „cugetul“ lui.
~ntoarcerea creatoare la
P\rin]i `nseamn\ recuperarea
„cugetului sau duhului acesto-
ra“, a manierei lor de a teolo-
ghisi [i prin prisma aceasta
putem vorbi de o interpretare
creatoare a lor. Apropierea de
un P\rinte al Bisericii cu ga-
ran]ia `n]elegerii lui nu este
un proces speculativ de acro-
ba]ie intelectual\. Citindu-i
pe P\rin]ii Bisericii nu trebu-
ie s\ `i copiem sau s\ le repe-
t\m pur [i simplu cuvintele,
`n mod mecanic. Cu P\rin]ii
Bisericii este nevoie s\ ini]i-
em un dialog prin rug\ciune,
de la ei acest dialog, s\ reac-
]ion\m la mesajul lor [i s\ ne
`mp\rt\[im de el. Textele
Sfin]ilor P\rin]i trebuie des-
chise [i l\sate s\ vorbeasc\
pentru fiecare om `n parte.
Teologia [i mesajul P\rin]i-
lor se adreseaz\ omului `ntreg
[i nu doar ra]iunii discursive.
Intrarea `n cugetul sau `n du-
hul unui P\rinte se face prin
identitatea acelea[i experien-
]e duhovnice[ti cu acest pur-
t\tor harismatic, iar aceast\
identitate se face eclesial [i
presupune `mp\rt\[irea din
aceea[i realitate dumnezeias-
c\ din care Sfântul P\rinte s-
a cuminecat, anume Duhul lui
Dumnezeu. Asumarea Sfin]i-
lor P\rin]i `ntr-un mod creator
nu este rezultatul exclusiv al
muncii de bibliotec\, al memo-
r\rii [i repet\rii textelor aces-
tora când nevoia ar cere-o. A-
ceasta ar duce inevitabil la un
„fundamentalism patristic“.
Ni-i asum\m pe Sfin]ii P\-
rin]i când ne a[ez\m pe dru-
mul ascezei pe care [i ei s-au
a[ezat cândva `n dorin]a lor
de a se s\l\[lui `n cugetul `na-
inta[ilor lor [i când pe acest
drum le cerem ajutorul prin
rug\ciuni. Este gr\itoare `n a-
cest sens m\rturia unui teo-
log român care arat\ c\ p\-
rintele St\niloae a reu[it o ex-
cep]ional\ traducere a Sfin]i-
lor P\rin]i tocmai pentru c\ a
ini]iat cu ei dialogul rug\ciu-
nii, le-a cerut ajutorul prin ru-
g\ciune, intrând astfel `n cu-
getul lor. Numai a[a este cine-
va `n continuitate cu Evan-
ghelia [i cu Sfin]ii P\rin]i.
Personal - spune Placide De-
seille - am cunoscut trei teo-
logi ortodoc[i care se num\r\
printre cei mai mari ai epocii
actuale: Vladimir Lossky, pr.
Popovici [i Dumitru St\ni-
loae. Erau, `ntr-adev\r, din a-
ceea[i ras\ cu P\rin]ii Biseri-
cii. Concep]ia lor teologic\ r\-
mânea cea a Sfin]ilor P\rin]i.
To]i trei aveau o via]\ duhov-
niceasc\ [i luminoas\.“ a

CM
YK

MICUL CATEHISM
Cum se cuvine s\ proced\m
`n cazul unui deces `n familie
Potrivit `nv\]\turii cre[tine, pri-
mit\ prin descoperire dumnezeias-
c\, omul este o fiin]\ care a fost
creat\ spre a se bucura de prezen]a
lui Dumnezeu `n ve[nicie. Existen]a
noastr\ p\m=nteasc\ este o etap\
preg\titoare pentru via]a ve[nic\,
care urmeaz\ mor]ii.
C=nd pleac\ la Domnul unul
dintre cre[tini, se merge la biserica
parohial\ [i se anun]\ decesul pen-
tru a se trage clopotele. De la bise-
ric\ se va lua un sfe[nic, se vor
cump\ra lum=n\ri, o cruce din cea-
r\ [i toiagul. De asemenea, se va da
comand\ de un sicriu [i de o cruce,
se va merge la o brut\rie pentru a
comanda pomenile.
Trupul celui adormit `n Domnul
e sc\ldat `n semn de cur\]ie, dup\
pilda primilor cre[tini (Fapte 9, 37),
apoi este `mbr\cat `n haine noi [i
curate, `nchipuind ve[m=ntul cel
nou al nestric\ciunii, cu care vom
BIBLIA - VERSET CU VERSET
„Iat\..., eu, care sunt pulbere [i cenu[\!“
Facerea 18, 27: „{i
r\spunz=nd Avraam,
a zis: «Iat\, cutez
s\ vorbesc St\p=nului
meu, eu, care sunt
pulbere [i cenu[\!».“
A[a cum aminteam [i cu prile-
jul altor versete precedente, A-
vraam se va apropia `n fa]a lui
Dumnezeu [i va cuteza s\ I se
roage cu st\ruin]\ ca s\-i mi-
luiasc\ pe cei din cet\]ile Sodoma
[i Gomora, m\car de-ar fi doar
c=]iva drep]i `ntr-`nsele: „Iat\,
cutez s\ vorbesc St\p=nului meu,
eu, care sunt pulbere [i cenu[\!“.
Acest fragment avea s\ r\m=n\
`n istorie un model al rug\ciu-
nilor pe care sfin]ii le fac cu mult\
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
Credin]a lor nu este sf=nt\ pentru c\ nu z\misle[te sfin]i
Cum s\ le ar\t\m secta-
rilor c\ a lor credin]\ nu
este adev\rat\?
ISTORII CU T+LC
Despre
virtutea r\bd\rii
Un frate a mers la un b\trân
iscusit [i l-a `ntrebat zicând:
Luni, 1 februarie 2010
`nvia la ziua judec\]ii (I Corinteni
15, 42-44). Trupul este pus apoi `n
sicriu cu fa]a spre r\s\rit.
Paracliserul bisericii va trage
clopotele pentru cel adormit, `n fie-
st\ruin]\ pentru noi c\tre Dom-
nul [i pentru folosul c\rora Bise-
rica ne `ndeamn\ mereu s\ con-
sim]im la ele, adic\ s\ ne rug\m
[i noi la ei [i `mpreun\ cu ei, alt-
fel rug\ciunea va servi doar celui
ce o roste[te. Calist Catafygiotul
explic\ smerenia pe care o simte
cel care vrea s\ se apropie de
Dumnezeu, dup\ modelul celei `n-
cercate de patriarhul Avraam sau
de proorocul Isaia - „{i am zis:
«Vai mie, c\ sunt pierdut! Sunt
om cu buze spurcate [i locuiesc `n
mijlocul unui popor cu buze necu-
rate. {i pe Domnul Savaot L-am
v\zut cu ochii mei!»“ (Isaia 6, 5):
„Cople[i]i de slava Lui neapropia-
t\, unii `[i plângeau nevrednicia
lor, al]ii se socoteau [i se numeau
pe ei p\mânt [i ]\rân\“. Totodat\,
Ava Dorotei explica faptul c\ „a[a
Pe sectari s\-i `ntreba]i unde
sunt sfin]ii, f\c\torii de minuni [i
cuvio[ii lor. Nu sunt nic\ieri [i nici
- Ce voi face, p\rinte, c\ foarte
mi s-a urât a mai [edea `n pustie?
R\spuns-a lui b\trânul, zicând:
- Aceast\ urâciune, fiule, `]i
este o ispit\; dar rabd\ pu]in [i
care sear\, p=n\ `n ziua `nmor-
m=nt\rii. Astfel, cre[tinii din paro-
hie sunt anun]a]i c\ unul dintre ei
a plecat pe calea ve[niciei [i sunt
`ndemna]i s\ se roage pentru
sunt sfin]ii: cu cât se apropie de
Dumnezeu, cu atât se v\d pe ei
mai p\c\to[i“. De observat c\ A-
vraam „n-a spus numai p\mânt [i
a t\cut, ca s\ nu se intituleze nu-
nu pot fi; sectarii nu `i recunosc [i
prin acest lucru dovedesc c\ a lor
credin]\ nu este sf=nt\ pentru c\
nu z\misle[te sfin]i, nu `i sfin]e[te
pe oameni; nu este f\c\toare de mi-
nuni, pentru c\ nu are f\c\tori de
minuni; nu este m=ntuitoare, pentru
c\ pe nimeni nu a f\cut cuvios; nu
este a lui Hristos pentru c\ nu este
`ntemeiat\ pe Crucea lui Hristos.
Toate aceste credin]e sectare au
ap\rut din `mpotrivirea fa]\ de Bi-
serica lui Hristos, din m=ndria min-
]ii: oamenii, `n r\t\cirea lor, `[i `n-
chipuie c\ ei `n]eleg [i explic\ Evan-
ghelia lui Hristos mai bine [i mai co-
rect dec=t `ns\[i Biserica lui Hristos.
Se `nt=mpl\ se ne vin\
dorin]a de a ne ruga pen-
tru cineva. Ce `nseamn\
acest lucru?
C=nd `]i vine dorin]a de a te ruga
pentru cineva `nseamn\ c\ ~nsu[i
[ezi `n chilie cu lini[te, rugân-
du-te lui Dumnezeu, [i Dumne-
zeu, v\zând r\bdarea ta, `]i va
trimite ]ie mângâiere [i odihn\.
( Cuvinte folositoare ale sfin]ilor
b\trâni cei f\r\ de nume , Edi-
tura Doxologia, 2009)
Agenda cre[tinului 11
acesta (de aceea zic to]i: „Dumne-
zeu s\-l ierte“). Glasul clopotului
ne duce cu g=ndul la tr=mbi]a cu
care `ngerul va vesti sf=r[itul lumii
[i `nvierea celor mor]i pentru
`nfrico[\toarea Judecat\ de Apoi (I
Tesaloniceni 4, 16).
Sfe[nicul se va a[eza la c\p\-
t=iul decedatului, iar `n el se vor
pune lum=n\rile aprinse, cu ocazia
priveghiului.
Lum=n\rile simbolizeaz\ can-
delele aprinse sau lumina faptelor
bune, cu care cre[tinul va `nt=mpi-
na pe Mirele Hristos la Judecata de
Apoi, asemenea fecioarelor `n]elep-
te, din Pilda celor zece fecioare
(Matei 25, 1-13). Acela[i lucru sim-
bolizeaz\ [i lum=narea care se pune
`n m=inile celui ce trage s\ moar\,
lum=n\rile care se `mpart celor de
fa]\ la `nmorm=ntare [i la paras-
tas, candelele care se aprind la
mormintele celor deceda]i. Lumina
este c\l\uza sufletului pe calea
spre eternitate, risipind `ntunericul
mor]ii, iar pe de alt\ parte ea sim-
bolizeaz\ pe Hristos [i Evanghelia
Sa. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
mai una din stihiile de temelie ale
lumii, ci a ad\ugat [i cenu[\, ca s\
arate c\ este pieritor [i supus pu-
treziciunii“, a scris Sf=ntul Chiril
al Ierusalimului. (Lucian APOPEI)
Domnul voie[te s\ miluiasc\ acel su-
flet [i ascult\ cu milostivire rug\ciu-
nile tale.
De ce se `nt=mpl\ ca `n
timpul nevoin]elor noastre
duhovnice[ti s\ nu existe
pace sufleteasc\ [i sufletul
s\ fie ab\tut?
Unii oameni au `mb\tr=nit `n
nevoin]e, dar smerenia nu au `n-
v\]at-o [i nu pot `n]elege de ce nu le
este bine, de ce nu au pace [i de ce le
este sufletul ab\tut. (1.000 de
`ntreb\ri [i r\spunsuri despre via]a
duhovniceasc\, alc\tuite pe baza op-
erelor Sf. P\rin]i [i ale nevoitorilor
bunei credin]e)
TEZAUR PATRISTIC
„Botezul nu ia de la noi
libertatea voin]ei [i puterea
de a ne hot\r` prin noi `n-
[ine, ci abia el ne d\ruie[te
libertatea, ca s\ nu fim st\-
pâni]i silnic [i f\r\ s\ vrem
de diavol. De aceea, dup\
Botez, atârn\ de noi fie s\
st\ruim de bun\voie `n po-
runcile lui Hristos, St\pâ-
nul nostru, `n Care ne-am
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXXVIII)
Conferin]a
panortodox\
de la Moscova
(1948) (II)
~ntre 8 [i 18 iulie 1948, cu
ocazia s\rb\toririi a 500 de
ani de la proclamarea autoce-
faliei Bisericii Ortodoxe Ruse,
la Moscova s-a `ntrunit o con-
ferin]\ panortodox\. Confe-
rin]a a dezb\tut pe larg [i a
dat rezolu]ii cu privire la pa-
tru probleme mai importante
contemporane: Vaticanul [i
Biserica Ortodox\; validita-
tea hirotoniilor anglicane;
Biserica Ortodox\ [i mi[carea
ecumenic\; calendarul bi-
sericesc. Referitor la validi-
tatea hirotoniilor anglicane
participan]ii au ajuns la con-
cluzia ca „Biserica Anglican\
s\-[i modifice credin]a (doct-
rina) din punct de vedere
dogmatic, canonic [i eclesio-
logic [i `n special interpreta-
rea autentic\ a Sfintelor Tai-
ne, mai ales a Tainei Hiroto-
niei“. „Noi hot\râm c\ ierar-
hia anglican\ contemporan\
poate ob]ine din partea Bise-
ricii Ortodoxe recunoa[terea
caracterului harismatic al
preo]iei acesteia dac\ `n pre-
alabil se va stabili `n mod
formal `ntre Biserica Ortodo-
x\ [i cea Anglican\ unitatea
`n credin]\ [i `n m\rturisire.“
~n rezolu]ia „Mi[carea ecume-
nic\ [i Biserica Ortodox\“ s-a
stabilit c\ Bisericile Ortodoxe
nu pot participa la Adunarea
general\ de la Amsterdam,
din 1948, `n calitate de mem-
bri, `ntrucât programul ei ac-
tual se orienteaz\ dup\ unele
vederi politice str\ine Orto-
doxiei [i este lipsit de princi-
piul colabor\rii pa[nice. Din-
tre cele patru probleme, cea
mai discutat\ a fost proble-
ma uniformiz\rii calendaru-
lui bisericesc. Referitor la
acest subiect, conferin]a de la
Moscova socote[te c\ pascalia
alexandrin\, stabilit\ dup\
calendarul iulian, potrivit
hot\rârilor de la Niceea din
325, „satisface complet aceas-
t\ exigen]\ bisericeasc\“.
„Pân\ la elaborarea [i ratifi-
carea celui mai perfec]ionat
calendar, consf\tuirea soco-
te[te c\, `n ceea ce prive[te
s\rb\torile fixe, fiecare Bise-
ric\ autocefal\ poate s\ se
foloseasc\ de calendarul ce a
intrat `n uzul Bisericii respec-
tive.“ (pr. Cezar }|BÂRN|)
botezat, [i s\ umbl\m pe
calea celor poruncite de El,
fie s\ ne abatem de la a-
ceast\ cale dreapt\, `ntor-
cându-ne prin faptele rele la
potrivnicul [i vr\jma[ul nos-
tru, diavolul“. (Sf. Simeon
Noul Teolog, Cele 225
capete teologice [i prractice ,
cap. 89, `n Fil. rom., vol. VI,
pp. 84, 85)
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Luni, 1 februarie 2010

PE SCURT Universit\]ile din Rom=nia pot avea filiale `n Republica Moldova

Recital extraordinar
Chopin la Ateneul
Rom=n
Un recital extraordinar Fryde-
ryk Chopin sus]inut de pianis-
ta Ilinca Dumitrescu [i violon-
celistul Marin Cazacu va fi
g\zduit, m=ine, 2 februarie, de
Ateneul Român. Programul cu-
prinde: Mazurca `n fa diez mi-
nor, op. 6 nr. 1; Mazurca `n la
minor op. 67 nr. 4; Fantaisie-
Impromptu op. 66; Nocturna
`n do diez minor, op. 27 nr. 1;
Poloneza `n la major, op. 40 nr.
Universitatea „Dun\rea de Jos“ din Gala]i
(UDJG) va redeschide, `ncepând din toamn\,
extensia transfrontalier\ de la Cahul, din Re-
publica Moldova, a spus prorectorul cu Stra-
tegia universitar\ [i Rela]iile cu Republica
Moldova [i Ucraina, Iulian B`rsan, conform
Agerpres. Acesta a precizat c\ a participat,
s\pt\m=na trecut\, la `ntâlnirea pe care a a-
vut-o pre[edintele Traian B\sescu cu pre[e-
dintele interimar al Republicii Moldova, Mi-
hai Ghimpu, `n Aula Universit\]ii „Bogdan
Petriceicu Ha[deu“ din Cahul. ~n cadrul `n-
tâlnirii s-a re`nt\rit oferta României de a
deschide filiale ale universit\]ilor române[ti
`n Republica Moldova, un exemplu fiind do-
rin]a celor dou\ institu]ii, Universitatea „Du-
n\rea de Jos“ din Gala]i [i Universitatea
„Bogdan Petriceicu Ha[deu“ din Cahul, de a
redeschide, la Cahul, extensia transfrontalie-
r\ a UDJG.
B`rsan a spus c\ redeschiderea extensiei de
la Cahul se poate face chiar din toamn\ pentru
c\ `n structura universitar\ a UDJG, `n porto-
foliu, exist\ Facultatea multicultural\ trans-
frontalier\ de [tiin]e filologice, economice [i in-
ginere[ti. Prorectorul a mai spus c\ se vor face
demersuri pentru acreditarea unor specializ\ri
de masterat, dup\ organizarea unor consult\ri
cu rectoratul universit\]ii din Cahul. B`rsan a
explicat c\ func]ionarea extensiei de la Cahul
se poate face pe baza unui acord `ntre
Ministerele Educa]iei din cele dou\ ]\ri.
„Am vrea ca acest acord s\ nu mai fie
semnat anual, ci s\ aib\ o clauz\ de prelun-
gire automat\ dac\ cineva nu `l denun]\.
Practica acordurilor anuale a dus la `nchi-
derea extensiei, `n urm\ cu opt ani“, a de-
clarat B`rsan. {i rectorul universit\]ii g\l\-
]ene, prof. dr. ing. Viorel M`nzu, a salutat
inten]ia de cooperare [i a precizat c\ nu e-
xist\ nici un impediment pentru materiali-
zarea acesteia. „Dup\ semnarea acordului
de cooperare dintre cele dou\ state [i ob]i-
nerea aprob\rilor necesare pentru func]io-
nare, `nfiin]area de specializ\ri de maste-
rat ale Universit\]ii «Dun\rea de Jos» din
Gala]i la Cahul va fi posibil\ chiar din a-
ceast\ toamn\“, a spus M`nzu. a

Hanul Gabroveni [i opera]iunea

1; Polonaise-Fantaisie op. 61;
Sonata `n sol minor, op. 65,
pentru violoncel [i pian, con-
form Agerpres. Manifestarea
este organizat\ de Filarmonica
„George Enescu“ [i Institutul
Polonez. Nume de prestigiu al
artei interpretative române[ti,
personalitate artistic\ de an-
vergur\ interna]ional\, pianis-
ta Ilinca Dumitrescu a concer-
tat pe mari scene din Europa,
SUA, Asia, Orientul ~ndep\r-
tat. A urmat cursurile Acade-
miei de Muzic\ din Bucure[ti
sub `ndrumarea unor profesori
de talia Cellei Delavrancea [i a
lui Mihail Jora. {i-a continuat
`n mod str\lucit studiile la
Conservatorul de Stat „P. I.
Ceaikovski“ din Moscova, la
clasa celebrilor mae[tri Stanis-
lav Neuhaus [i Iakov Flier.
Marin Cazacu a urmat cursu-
rile Academiei de Muzic\ din
Bucure[ti, studiind violoncelul
sub `ndrumarea renumi]ilor
profesori Serafim Antropov [i
Aurel Niculescu.
USR solicit\
„o sus]inere
minimal\ pentru
cultura rom=n\“
Uniunea Scriitorilor din Româ-
nia (USR) solicit\ Guvernului
s\ repartizeze `n acest an o su-
m\ `ntre 700.000 [i 1 milion de
euro c\tre organiza]iile arti[ti-
lor grupate `n ANUC (Alian]a
Na]ional\ a Uniunilor de Crea-
tori). Aceast\ sum\ este strin-
gent necesar\ `n actuala situa-
]ie economic\, fiind de fapt „o
sus]inere minimal\ pentru cul-
tura român\“, a subliniat vi-
neri Varujan Vosganian, prim-
vicepre[edintele Uniunii, `ntr-o
conferin]\ de pres\ desf\[ura-
t\ `n Sala Oglinzilor a USR.
Potrivit solicit\rii USR, aceas-
t\ sum\ ar trebui alocat\
ANUC de c\tre Secretariatul
General al Guvernului, ur-
mând ca la finele anului, dup\
modelul mecanismului de fi-
nan]are al organiza]iilor mino-
rit\]ilor na]ionale, s\ fie veri-
ficat\ corectitudinea cheltuirii
banilor de c\tre Corpul de Con-
trol al Prim-Ministrului. USR
nu cere propriu-zis aceast\ su-
m\, ci o va discuta „pe proiecte,
a[a cum procedeaz\ cu filialele
din Uniune“, a spus pre[edin-
tele Uniunii, Nicolae Manoles-
cu. Pentru 2010 bugetul Uniu-
nii este de 5,3 milioane de lei.
Execu]ia bugetar\ pe 2009 s-a
`ncheiat cu un excedent de
300.000 de lei. Printre noile
proiecte ale Uniunii sunt „Con-
ferin]ele USR“, desf\[urate lu-
nar. Potrivit lui Gabriel Chifu,
vicepre[edinte al USR, se are `n
vedere m\rirea vizibilit\]ii scri-
itorului român contemporan
prin „organizarea unei mari
campanii na]ionale `n favoarea
lecturii“, conform Agerpres. a
de recuperare a patrimoniului
„Proiectul restaur\rii
Hanului Gabroveni se
`ncadreaz\ `ntr-o
opera]iune vast\ de
recuperare a
patrimoniului cultural.
Este, `ntr-un fel, o
recuperare a memoriei: ca
s\ putem fi cei de mâine,
trebuie s\ [tim cine am
fost cei de ieri“, a spus
Ministrul Culturii, Hunor
Kelemen, cu ocazia
finaliz\rii concursului de
proiecte pentru
restaurarea cl\dirii.
Ministrul Culturii [i Patri-
moniului Na]ional, Hunor Ke-
lemen, a `nmânat premiile
Concursului de proiecte pen-
tru restaurarea Hanului Ga-
broveni pe 28 ianuarie la Pa-
latul {u]u din Bucure[ti. Mi-
nistrul a vorbit despre impor-
tan]a acestui proiect-pilot de
restaurare a patrimoniului.
Istoricul proiectului a fost
prezentat la eveniment de c\-
tre directorul de implementa-
re, Ionu] Ilie.
„Proiectul restaur\rii Ha-
nului Gabroveni se `ncadrea-
z\ `ntr-o opera]iune vast\ de
recuperare a patrimoniului
cultural. Este, `ntr-un fel, o
recuperare a memoriei: ca s\
putem fi cei de mâine, trebuie
s\ [tim cine am fost cei de
ieri“, a spus ministrul Hunor
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a GHIDAJ GRATUIT LA tie 2010, expozi]ia cuprinde o se- se num\r\ printre principalele o- selor Alimentare Tradi]ionale,
MNAR: O vizit\ cu ghidaj gratu- lec]ie de [aizeci [i trei de gravuri biective pe care institu]ia clujea- ambele organizate de Ambasada
it la expozi]ia de gravur\ japone-
z\ „Imagini ale lumii trec\toare.
Kunisada - un mare gravor al
[colii Utagawa“ va fi organizat\
de joi, 4 februarie, de Muzeul Na-
]ional de Art\ al României
(MNAR). Potrivit organizatori-
lor, aceasta va fi sus]inut\ de
Carmen Brad, curatorul expozi]i-
ei [i specialist `n arta extrem ori-
ental\. Vizitatorii se pot pro-
grama la telefonul 021.314.81.19,
pl\tind doar biletul de intrare `n
expozi]ie, f\r\ taxa de ghidaj o-
bi[nuit\. Deschis\ pân\ `n mar-
Kelemen, ad\ugând [i faptul
c\, anul viitor, Ministerul
Culturii [i Patrimoniului Na-
]ional va `ncerca s\ adune, `n
jurul proiectelor sale, cât mai
multe institu]ii [i persoane ca-
re doresc s\ participe la a-
ceast\ redobândire a memori-
ei culturale. „Avem nevoie de
un Pact Na]ional pentru Cul-
tur\. Un Pact situat deasupra
taberelor politice, deasupra
intereselor de moment, un
Pact al responsabilit\]ii fa]\
de istorie [i de oameni“, a
spus Hunor Kelemen, conform
comunicatului Ministerului
Culturii.
Proiectul Hanului Gabro-
veni a fost demarat cu spriji-
nul unui grant SEE la care
principalul finan]ator a fost
Regatul Norvegiei. Ambasa-
dorul Regatului Norvegiei `n
România, Excelen]a Sa Øys-
tein Hovdkinn, a felicitat ini-
]iatorul proiectului de restau-
rare, Ministerul Culturii [i
Patrimoniului Na]ional [i par-
tenerii s\i: Centrul de Proiec-
te Culturale al Prim\riei Mu-
nicipiului Bucure[ti (ArCuB),
respectiv Programul Na]iuni-
lor Unite Pentru Dezvoltare
România (PNUD).
„Sper c\ acest proiect va fi
un exemplu de succes `n revi-
talizarea [i revigorarea patri-
moniului cultural `n benefi-
ciul societ\]ii moderne“, a
spus Excelen]a Sa domnul
Øystein Hovdkinn. „România
are atât expertiza, cât [i re-
sursele umane, competen]a,
de care are nevoie pentru a fa-
ce posibile aceste proiecte
complexe de restaurare“, a
spus Excelen]a Sa doamna
policrome create de Utagawa Ku-
nisada (1786-1865), unul dintre
cei mai populari mae[tri gravori
ai vremii sale, artist prolific, de-
senator [i colorist redutabil, con-
form Agerpres.
a STUDII DE LICEN}| {I
MASTER ~N FRANCEZ| LA
USAMV: Acreditarea studiilor
de licen]\ [i de master `n limba
francez\, precum [i organizarea
unor importante manifest\ri `n
cadrul „Anului Francofoniei la U-
niversitatea de {tiin]e Agricole [i
Medicin\ Veterinar\ (USAMV)“
CM
YK
Trei proiecte de restaurare a Hanului Gabroveni,
situat `n centrul istoric al Bucure[tiului,
au fost declarate c=[tig\toare. Imagine
din expozi]ia de proiecte (www.gabroveni.ro)
Yesim Oruc, reprezentant re-
zident a.i. PNUD România.
Primarul General al Capi-
talei, Sorin Oprescu, a apre-
ciat c\ participan]ii la concur-
sul de proiecte „au dovedit `n-
c\ o dat\, c\ solu]iile se afl\
la `ndemâna noastr\, `n min-
tea oamenilor de specialitate“,
[i i-a asigurat c\ laolalt\ cu
ceilal]i parteneri, proiectul va
fi dus la bun sfâr[it. R\zvan
Cotovelea, directorul general
al Autorit\]ii pentru Coordo-
narea Instrumentelor Struc-
turale din cadrul Ministerului
Finan]elor Publice, a amintit
de „munca de peste 12-14 luni
pe care exper]ii câtorva minis-
tere o desf\[oar\ pentru ca a-
ceste fonduri s\ fie la dispozi-
]ia autorit\]ilor locale [i a mi-
nisterelor“. {erban Sturdza,
n\ de `nv\]\mânt superior agri-
col le va realiza `n anul 2010. US-
AMV va g\zdui, `n luna iunie, un
important simpozion regional pe
teme de agricultur\ [i `nv\]\-
mânt agricol. Cea de a doua ma-
nifestare de mare ]inut\ de la
USAMV va fi Reuniunea Asocia-
]iei Universit\]ilor Francofone,
organizat\ `n premier\ `n Euro-
pa de Est, conform Agerpres.
USAMV va fi, [i `n 2010, gazda
unei noi edi]ii a „~ntâlnirilor de
la Cluj“, dedicate patrimoniului
alimentar, [i a Salonului Produ-
pre[edintele Ordinului Arhi-
tec]ilor, a subliniat faptul c\,
abia dup\ acest moment, `n-
cepe o perioad\ complex\ de
cooperare `ntre institu]iile im-
plicate. „Mul]umesc tuturor a-
utorit\]ilor pentru ini]iativ\,
[i `n mod special arhitec]ilor,
fiindc\ munca a 42 de echipe
dovede[te interesul pentru a-
cest demers de reabilitare a
patrimoniului“, a spus acesta.
Laurea]ii premiului `ntâi
au dorit ca prin proiectul lor
s\ reproduc\ cât mai fidel o-
biectul arhitectural [i istoric,
Hanul Gabroveni. „Redarea i-
maginii anterioare este o
chestiune de alegere“, a spus
arhitectul Adina Ioni]\, men-
]ionând [i importan]a tehnici-
lor de restaurare `n `ntocmi-
rea proiectului. a
Fran]ei la Bucure[ti [i Centrul
Cultural Francez din Cluj-Napo-
ca. Universitatea preconizeaz\,
de asemenea, s\ deschid\ `n a-
cest an prima bibliotec\ agricol\
de limb\ francez\ dintr-o institu-
]ie de `nv\]\mânt agricol din Ro-
mânia. Dou\ dintre proiectele de
anvergur\ ale USAMV privesc i-
naugurarea Institutului pentru
{tiin]ele Vie]ii [i a Centrului de
Cercetare pentru Bioresurse
(Banca de Gene). a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 CM
YK

Luni, 1 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 In memoriam Luni, 1 februarie 2010

„Odat\ cu dispari]ia lui Florin,

moare un model de jurnalist“
S=mb\t\, `nso]it de Ortodoxe Române, familiei re- „Florin Zamfirescu f\cea totul
gretatului jurnalist Florin cu o extraordinar\ pasiune.
dang\tul clopotelor [i Zamfirescu, `n care s-a evocat Am v\zut pu]ini oameni cu a-
de lacrimile celor care l- bogata experien]\ gazet\reas- tâta har, for]\ [i aten]ie speci-
c\ a celui aflat de cinci ani `n al\ asupra detaliului, cu care
au cunoscut [i apreciat, slujba „Ziarului Lumina“. A s\-[i pun\ amprenta pe pro-
directorul editorial al urmat discursul primarului iectele din care f\cea parte“.
Ia[ului, Gheorghe Nichita, ca-
publica]iilor „Lumina“, re a f\cut un apel la unitate [i „{i-a descoperit `n
Florin Zamfirescu, a la omenie, av=nd `n vedere c\
to]i suntem trec\tori `n aceas- ultimii cinci ani voca]ia
fost condus pe ultimul t\ lume. „Ast\zi (n.r. sâmb\- de misionar“
drum. I-au fost al\turi t\) suntem aici cutremura]i la
c\p\tâiul lui Florin Zamfires- IPS Mitropolit Teofan a a-
familia, fo[tii colegi de cu pentru c\ a l\sat `n urm\ mintit, `n cuvântul pe care l-
multe lucruri, o familie, prie- a rostit celor prezen]i, de ul-
breasl\ de la „Opinia tima `ntâlnire, din luna de-
teni, idei, medita]ii, apropiere
studen]easc\“ [i de Biseric\. Mesajul pentru cembrie a anului trecut, pe
noi to]i `n acest moment este care a avut-o cu Florin Zam-
„Monitorul de Ia[i“, firescu. „Am stat de vorb\
c\ toate, la un moment dat, au
prieteni din r=ndul un sfâr[it, nu lu\m nimic cu despre misiunea Bisericii.
noi, c\ trebuie s\ fim mai Ne-am desp\r]it [i am r\mas
clerului, din lumea o clip\ cu p\rintele consilier
buni, c\ trebuie s\ fim mai a-
medical\, politic\, propia]i, c\ trebuie s\ l\s\m Constantin Sturzu, c\ruia i-
la o parte ura [i c\ trebuie s\ am spus: «M\ simt odihnit
administrativ\, precum dup\ discu]ia pe care am a-
fim oameni“, a spus primarul
[i jurnali[tii pe care i-a Nichita. vut-o cu Florin». S-au amin-
R=nd pe r=nd, fo[tii colegi tit aici câteva calit\]i ale
format, `n diferite domnului Florin Zamfirescu.
[i prieteni din breasl\ au ros-
redac]ii, de-a lungul tit cuvinte calde, au evocat a- Toate acestea au avut o capa-
mintiri dragi, contur=nd pro- citate de a oferi celuilalt un
anilor. strop de odihn\ sufleteasc\.
filul de excep]ie al celui care a
fost unul dintre marii gazetari Avea o capacitate de a recep-
Slujba de `nmormântare a ai presei moderne rom=ne[ti. ta, analiza, primi [i asuma
avut loc la Biserica „Sf. Nico- Prof. univ. dr. Daniel Con- p\rerile celorlal]i. Discutând
lae“ - Copou din Ia[i [i a fost o- durache, unul dintre cei mai cu domnia sa, mi-am dat sea-
ficiat\ de ~nalt Preasfin]itul apropia]i prieteni: „Florin era ma c\ are for]a de a fi atent
P\rinte Teofan, Arhiepiscopul cel mai talentat, avea un har la p\rerea celuilalt, de a nu
Ia[ilor [i Mitropolitul Moldo- special pentru meserie [i f\- `ncerca pe orice cale s\-[i im-
vei [i Bucovinei, [i de PS Var- cea totul cu gândul c\tre oa- pun\ punctul de vedere. A-
laam Ploie[teanul, Episcop- meni. Odat\ cu dispari]ia lui ceasta este dovada unei li-
Vicar Patriarhal, `nconjura]i Florin, moare un model de bert\]i l\untrice, care poate
de un sobor de 16 preo]i [i dia- jurnalist, `n care valorile etice constitui izvor de odihn\.
coni. La sf=r[itul slujbei, PS [i morale erau a[ezate deasu- Florin Zamfirescu [i-a desco- tate f\r\ s\ se despart\ de par]ine sufletului s\u“, a
Varlaam Ploie[teanul a citit pra consumerismului care ne perit `n ultimii cinci ani vo- lume. Domnul Florin Zamfi- remarcat IPS Teofan.
mesajul de condolean]e adre- cotrope[te“. ca]ia de misionar, prin faptul rescu a ales `n ultimii cinci Ultimul omagiu a apar]i-
sat de Preafericitul P\rinte Andi L\zescu, un bun prie- c\ a dus duhul Bisericii `n ani de zile s\ lucreze `n misi- nut p\rintelui Constantin
Daniel, Patriarhul Bisericii ten din perioada studen]iei: lume. A avut aceast\ capaci- unea pe care o sim]ea c\ a- Sturzu, consilier `n cadrul
Sectorului cultural [i comuni-
ca]ii media al Arhiepiscopiei
Care a fost pentru domnul Florin Zamfirescu „cea mai tare [tire“ din istorie Ia[ilor: „Gestul pe care l-a f\-
cut Florin, când l-am v\zut
~n ultimii doi ani din via]a marelui Flo- rescu, ale celor care l-au cunoscut le vom Av=nd dumnealui aceast\ coordonat\, ultima dat\, `mi d\ mult\
rin Zamfirescu, am avut privilegiul de a `m- purta `n inimile [i cugetele noastre oriunde sunt `ndrept\]it a crede c\ Dumnezeu i-a
p\r]i acela[i birou cu el. A fost un dar poate pe p\m=nt [i vom vorbi mereu despre reali- apreciat g=ndul bun din „[tirea cea tare“ speran]\. ~nainte de a ie[i
nemeritat pentru mine, dar o [ans\ imens\ z\rile sale, sum\ pe care nu o poate cuanti- (verificat\ [i obiectiv\) [i-l va num\ra prin- din salonul de spital, Florin
oferit\ de generosul om de pres\, fapt pen- fica nici o unitate de m\sur\ terestr\. tre casnicii S\i. C\ci, nu-i a[a?, `n orice ce- m-a rugat s\ `i dau mai a-
tru care mi-e extrem de greu s\ scriu despre A fost pulsul „Opiniei studen]e[ti“, ochiul tate avem nevoie de pres\ de calitate! proape cartea de rug\ciuni
el la timpul trecut. De asemenea, `n aminti- limpede al „Monitorului“, verticalitatea „O- care era pe pervazul geamu-
rea domnului Florin Zamfirescu nu sunt su- biectivului“, actorul principal de pe scena PS: Orice text de opinie scris de subsem- lui, pentru a se preg\ti de
ficiente acest text [i aceste dou\ pagini In „Lumii ie[eanului“ [i str\lucirea „Luminii“. natul, at=t la „Lumea ie[eanului“, c=t [i la spovedanie. Acest gând `mi
memoriam ale „Luminii“, tip\rite `ntr-un Am fost un martor privilegiat, cred c\ „Ziarul Lumina“, a fost citit [i amprentat de d\ speran]\ c\ sufletul lui se
tiraj de c=teva zeci de mii de exemplare, nu singurul, la o afirma]ie a domnului jur- domnul Florin Zamfirescu `nainte de a fi pu- va odihni `n ceata drep]ilor,
pentru care a lucrat un colectiv redac]ional nalist Florin Zamfirescu, afirma]ie sor\ cu blicat. De aceea, domnule Forin Zamfirescu,
[i tipografic inimos [i plin de recuno[tin]\. eternitatea: „Cea mai tare [tire din istorie dac\ acum am scris ceva gre[it d=ndu-i dru- iar, pe de alt\ parte, arat\
Dimpotriv\, e foarte pu]in. De aceea, apre- a fost ~nvierea lui Iisus Hristos, pentru c\ mul la tipar f\r\ s\ v\ uita]i `n prealabil pe care era starea sufletului
cierile noastre pentru domnul Florin Zamfi- a marcat cel mai mult evolu]ia omenirii“. text, v\ rog s\ m\ ierta]i! (Lucian Apopei) cre[tinului Florin Zamfires-
cu“. (Constantin CIOFU)

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
diac. Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX

Amintiri cu {efu’...
Ce repede au trecut anii!
~mi amintesc perfect momen-
tul `n care l-am cunoscut pe
{efu’. Au trecut aproape nou\
ani, dar parc\ ar fi fost ieri.
Era un nou `nceput pentru
mine, [i faptul c\ intrasem `n-
tr-o echip\ de jurnali[ti profe-
sioni[ti, condus\ de domnul
Florin Zamfirescu, m\ f\cea
s\ fiu foarte mândru.
Nu pot s\ uit emo]iile tr\i-
te al\turi de {efu’ `n noaptea
apari]iei primului num\r al
„Obiectivului“, dar nici zecile
de pagini scoase „`n orb“. De
multe ori am plecat spre dimi-
nea]\ din redac]ie, dar a meri-
tat. Dup\ „Obiectiv“ au urmat
alte capitole importante `n
via]a mea, cel mai important
fiind „Ziarul Lumina“. Am
mers al\turi de Florin Zamfi-
rescu `n to]i ace[ti ani [i m\
felicit pentru alegerea f\cut\,
chiar dac\ am trecut `mpreu-
n\ [i prin momente mai grele.
M-a `nv\]at foarte multe `n a-
nii `n care i-am fost `n preaj-
m\, sper c\ am [i „furat“ câte
ceva, iar `n ultimii ani am `n-
]eles de la {efu’ c\ textele pot
fi scrise [i dintr-o alt\ pers-
pectiv\, cea cre[tin\.
Nu mi-am putut imagina
nici o clip\ c\ voi vorbi vreo-
dat\ despre Florin Zamfirescu
la timpul trecut [i voi `ncerca
nici s\ nu o fac. Chiar dac\ fi-
zic nu mai este printre noi,
spiritul s\u va r\mâne pentru
totdeauna `n redac]ie, [i ce es-
te mai important, `n sufletele
noastre. Pentru c\ a fost nu
doar un [ef pentru noi, ci un
coleg, un sf\tuitor, un psiho-
log, un tat\. R\mâi cu bine,
{efu’. Nu te vom uita nicioda-
t\! Dumnezeu s\ te aib\ `n
paz\! (Narcis Pohoa]\)
„O s\-mi lipseasc\
`n]elepciunea lui cald\“
Uneori `mi d\deam seama
mai repede, alteori mai t=rziu...
Se sprijinea de un col] al bi-
roului, cu m=inile v=r=te `n
buzunarele vestei. Cred c\ era
vesta specific\ oamenilor f\-
cu]i „din h=rtie de ziar“. Eu i-
am explicat de multe ori cum
vedeam respectivul subiect,
de ce nu eram de acord cu el [i
chiar introduceam `n discu]ie
un unghi foarte original de a-
bordare. Iar el m\ privea mai
`ntotdeauna iscoditor [i, p=n\
nu epuizam tot ceea ce aveam
de spus, nu zicea mai nimic.
La final, ]in minte c\ urma
pauza aceea lung\, care m\
`ncurca teribil. A[ fi vrut s\ o
„rup“, dar eram curios ce o s\-
mi r\spund\. {i, de parc\ nu
eram „fiert“ destul, c=nd spu-
nea, `n sf=r[it (!) ceva, era o
glum\. ~n fa]a argumentelor
mele clare, de net\g\duit, el
`mi r\spundea cu o glum\...
„Ori nu m\ `n]elege, ori nu
vrea s\ m\ `n]eleag\“, `mi zi-
ceam, `n drum spre ie[ire.
Uneori `mi d\deam seama
mai repede, alteori mai t=r-
ziu, de ceea ce voia, de fapt,
s\-mi spun\. O s\-mi lipseas-
CM
YK
Luni, 1 februarie 2010 15
c\ `n]elepciunea lui cald\. cuprind\ `n pu]ine cuvinte to-
(Bogdan Cron]) tul, care glumea cu m\sur\ [i
c\ruia, niciodat\, orice i-ai fi
Ovatio, Magister! spus, nu reu[eai s\-i b\nu-
ie[ti m\car g=ndurile. C=nd
{coala mea de jurnalism s-a tr\gea linie, dup\ ce ai `nche-
numit Florin [i Cristina Zamfi- iat cele ce aveai de vorbit,
rescu - {efu’ [i {efa, dup\ cum „verdictul“ era impresionant.
`mi place [i acum s\ le spun, [i Asta cred c\ f\cea din el un
le-o voi spune mereu. Am `nv\- om cu totul [i cu totul special.
]at multe, `ns\, nu suficient; Sper s\ reu[esc s\ pot aplica,
Profesorul a plecat `nainte de a `n amintirea lui, lec]iile pe ca-
m\ `nscrie [i la master… re, cu discre]ie, ni le-a predat `n
~mi amintesc cum, la `nce- anii `n care l-am avut at=t de
puturi, scriam zeci de mii de aproape... (Narcisa Balaban)
semne [i l\sam spa]ii `n loc de
titluri [i intertitluri. Mereu Salutul domnului
`mi spunea s\ le completez…
{i le completam; iar atunci Zamfirescu
c=nd „le nimeream“, cre[team Pe {efu’ l-am cunoscut `n
`n ochii mei. Nu [tiu dac\ [i `n 2006, când am venit la „Lumi-
ai {efului, `ns\ `mi doresc, `n na“, s\ m\ primeasc\ `n colec-
aceste momente, s\ fi fost a[a. rului [i s\ lupta]i pentru el ca insist\ s\ le punem pe h=rtie
tivul din care fac parte [i azi. [i pân\ acum. (Silviu Dasc\lu) de ziar, acum.
Mi-au pl\cut mereu [i `mi M-a m\surat din priviri, [i apoi
plac [tirile; cele adev\rate… S-a dus {efu’. {i avem at=t
mi-a spus c\ „aici“ (la „Lumi- timp s\ reflect\m... (Carmen
`nv\]ate cu punct [i virgul\ de na“, adic\) nu e ca „dincolo“ [i „Paginile astea unde
la un Om care mi-a schimbat Cre]u)
cursul vie]ii… ~mi vor lipsi u-
c\ abordarea subiectelor este se duc, c=nd se duc?“
pacifist\. {i mi-a dat exemplu
morul [i ironia lui, lumina pe câteva articole `n care ap\ram „A venit {efu’!“, spusese, la Nimic nu este
care o degaja `n jur [i optimis- `n felul meu Ortodoxia, `ns\ un moment dat, c=nd `nc\ e- `nt=mpl\tor
mul. Puterea de a merge mai `ntr-o manier\ destul de bru- ram la `nceput `n redac]ie, un
departe… tal\. Am fost mândru `n felul coleg. Suprins\ din lucru de S-a spus despre {efu’ c\ era
V\ rog, de acolo, de sus, s\ meu c\ [tia de mine [i c\ a [i informa]ie, pentru c=teva mo- un arhitect de gazete. Dar
pune]i o vorb\ bun\ pe l=ng\ citit o parte din „operele“ mele. mente am `ncercat s\ m\ a- planurile dup\ care lucra [i
{efa, s\ m\ ajute s\ termin [i Ultima dat\ c=nd l-am v\- dun, s\ realizez de ce trebuia geometria pe care o aplica nu
masterul… Merge]i cu bine, zut a fost c=nd i-am prezentat s\ [tiu, s\ [tim c\ {efu’ a puteau fi deslu[ite dec=t p=n\
Profesorul meu! V\ salut cu un proiect personal, pentru venit. Aveam ceva de rapor- la un punct. Dincolo de acel
bucuria de a v\ fi `nt=lnit… care i-am cerut sprijinul cu a- tat? Am sc\pat vreun aspect punct, construc]iile sale se
(Oana Nistor) celea[i emo]ii ca [i atunci c=nd `n ziar pe care puteam s\-l se- pierdeau undeva `n cer. Ridi-
l-am v\zut prima dat\. S-a ui- siz\m? Aten]ia `ncordat\ - ni- ca sc\ri c\tre idealuri, era un
„Ruga]i-v\ pentru tat cu oarecare suspiciune la mic. Apoi am uitat de asta, zi- vis\tor.
proiect, mi-a cerut unele deta- arul urma s\ ias\, nu aveam ~n iunie 2004 am intrat `n-
fratele Florin!“ timp de reflec]ii ad=nci. Asta tr-un mic birou, `n Copou, pa-
lii `n plus [i apoi a dat verdic-
Ultima dat\ c=nd am vor- tul: Este un proiect bun. Dar era pe c=nd m\ ini]iam `n tai- ralizat\ de teama interviului.
bit la telefon, pe patul de spi- care trebuie `mbun\t\]it. {i, nele „Luminii“. Habar nu aveam cine e Zamfi-
tal fiind, `n `ncheierea discu]i- `n câteva minute, a modificat ~mi spusese `n primele zile, rescu, cum `i spuneau unii, eu
ei noastre mi-a spus cu spe- pe ici, pe colo, `n punctele la angajare: „S\ vedem dac\ re- fiind un fel de „paria“ prin
ran]\: „Ruga]i-v\ pentru fra- esen]iale, a dat un titlu bun, zi[ti nervos: o lun\, dou\...“. {e- „casta“ presei. De atunci, m\
tele Florin!“. Nu mi-a[ fi putut ca de obicei, asortat cu un font fu’, sper s\ nu v\ fi dezam\git! tot `ntreb cine este acest om,
`nchipui c\ la numai c=teva pe m\sur\ [i... „Bag\-l la ~n tot ce spunea te a[teptai care m-a `ng\duit prin preaj-
zile distan]\ m\ voi ruga nu tipar!“ mereu s\ fie un t=lc, o liric\. ma sa, un om care nu vorbea
pentru s\n\tatea sa, nu pen- Chiar dac\ Dumnezeu l-a C\uta, `ntr-o zi, la noi `n birou, niciodat\ despre sine, dar ale
tru via]\ `ndelungat\, ci doar chemat la El mult mai devre- la computer, ni[te texte... Se c\rui vorbe c=nt\reau nespus.
pentru m=ntuirea sufletului me decât ar fi trebuit, aminti- r\t\ciser\? Nu [tiu. {i `ntre- Odat\ mi-a spus c\ nimic nu
s\u. Fratele nostru mai mare rea sa r\mâne vie `n mintea base: „Dar paginile astea unde este `nt=mpl\tor, de aici eu
care ne-a `mp\rt\[it re]eta mea. Tot timpul va r\mâne a- se duc, c=nd se duc?“. Nu i-a `n]eleg=nd c\ trebuie s\ fim
jurnalismului de calitate r\- cela[i om calm ce p\[e[te u[or r\spuns nimeni pe m\sur\. aten]i mereu la faptele [i vor-
m=ne `n memoria mea profe- pe holurile redac]iei, `mbr\cat M\ g=ndeam s\-i lipim c=- bele noastre [i c\ tot ce ni se
sionistul des\v=r[it, pe care, de fiecare dat\ elegant, cu c\- teva mesaje scrise pe birou, `nt=mpl\ ar putea face parte
atunci c=nd citeam `n c\r]ile ma[\ [i vest\, [i care te abor- mai ieri, c=nd `nc\ era pe p\- dintr-o arhitectur\ pe care noi
de jurnalism de la facultate, deaz\ cu aceea[i `ntrebare, ce m=nt, cuvinte adresate lui, pe o vedem ca prin „ghicitur\“.
nici nu speram c\-l voi `nt=lni este [i o form\ de salut: „Cum care nu am fi `ndr\znit sau nu Spre deosebire de noi, ceilal]i,
vreodat\. A l\sat `n inima e?...“. Dumnezeu s\ v\ aib\ `n ne-am fi g=ndit s\ i le spunem {efu’ a fost mereu un vizionar.
mea urma omului care [tia s\ pace [i s\ veghea]i asupra zia- `n fa]\. Dar fetele din redac]ie (Oana Rusu)
{efu’, ce titlu s\ pun? f\cut la tipografie, ironiz=nd cu Oanele, cu
Silviu, cu Bogdan sau cu dl colonel ultimele
c\ de-acolo, de sus, z=mbi]i la aceste vorbe,
gata s\ spune]i, `n stilul dumneavoastr\,
nimicuri de pe ecranele TV, non-[tirile, cum s\lt\re]-ironic: „Fetelor, m\ uimi]i!“
….Pentru noi to]i o s\ r\m=ne]i {efu’ sau
Boss, cum v\ alinta engleze[te Sebi. Nici u- v\ pl\cea s\ le numi]i. Colegii dumneavoastr\ mai vechi, de la
Odat\, Narcisa mi-a spus c\ se uit\ la „Opinia“ sau „Monitorul“, r\m=n cu darul
nul dintre noi nu s-a g=ndit, cred, nici o cli-
p\, `n to]i ace[ti ani, la sensul de dic]ionar dumneavoastr\ ca la un monument. O [ti]i pe de pre] de a v\ fi avut `ntre ei mai mult
al cuv=ntului. Era o formul\ cald\, apropi- Narcisa, e debordant de sincer\. M-am g=n- timp. Noi, `ns\, avem marele privilegiu de a
at\, `n care sim]eam c\ `nc\pea tot respec- dit un minut atunci, iar zilele astea mai mul- v\ fi fost ultimii `nv\]\cei. Ne temem doar
tul [i pre]uirea pe care v-o purt\m. Nu-mi te zeci de minute. Mi-am dat seama c\, de c\ n-am avut suficient timp s\ acumul\m
amintesc s\ ne fi dojenit vreodat\ pe vreu- fapt, a[a v\ priveam cu to]ii, doar c\ nu reu- tot ce ne-a]i fi putut `nv\]a… Ne consol\m,
nul. Dar a]i [tiut s\ imprima]i `n noi at=ta [isem s\ adun\m `ntr-o metafor\ potrivit\ `ns\, la g=ndul c\ acolo unde a]i plecat o s\
seriozitate [i at=ta con[tiinciozitate, `n felul suma de calit\]i pe care vi le atribuiam. {i construi]i un ziar nou, o s\ preg\ti]i tiparul
dumneavoastr\ degajat, dar `n]elept, `nc=t c=te calit\]i avea]i! Ne-a]i uluit prin in- [i o s\ scoate]i edi]iile „`n orb“, p=n\ venim
nu cred c\ am fi fost capabili, nici s\ fi vrut, teligen]\, prin puterea argumenta]iei, prin [i noi, r=nd pe r=nd. Sunt convins\ c\ acolo
s\ facem vreo gaf\ de propor]ii. extraordinara capacitate de a da via]a proiec- o s\ `ncuraja]i un `nger s\ scrie reportaje,
Era]i un ghem de energie; parc\ nu obo- telor pe care le punea]i pe h=rtie, prin [tiin]a a[a cum a]i f\cut cu mine.
de a face pres\ de calitate, prin arta de a da Noi r\m=nem aici, cu {efa, s\ ducem la ca-
sea]i niciodat\. A[a sunte]i `n memoria mea
[i a[a o s\ r\m=ne]i: discut=nd cu p\rintele cele mai grozave titluri din lume, prin harul p\t ce-am `nceput cu dumneavoastr\, s\ `n-
Constantin despre vreun nou proiect, stabi- [i intui]ia cu care a]i reu[it s\ organiza]i cele cerc\m s\ nu v\ dezam\gim. O s\ v\ a[tep-
lind, la telefon, ultimele detalii editoriale cu mai frumoase [i mai unite redac]ii, prin iro- t\m `n fiecare dup\-amiaz\ la ziar, s\ verifi-
Nicolae sau Cosmin, propun=nd subiecte ce- nia subtil\ [i rafinat\. {i `nc\ ceva: emana]i ca]i `nchiderea edi]iei. {ti]i doar c\ n-am reu-
lor din redac]ie, la Bucure[ti sau la Ia[i, pu- discre]ie [i modestie, poate prea mult\ pen- [it s\ `nv\]\m pe deplin cum se pun cele mai
n=nd la punct, cu Luci [i Cristi, ce mai e de tru „monumentul“ care era]i. Acum [tiu sigur reu[ite titluri… (Otilia B\lini[teanu)
CM
YK

16 Patristica
Meliton de Sardes, autorul
celei mai vechi omilii cre[tine
Meliton al Sardesului este autorul
primei omilii cre[tine p\strate, scris\
`n jurul anului 160 d.Hr. [i rostit\ cu
ocazia s\rb\toririi Pa[tilor. Informa]iile
despre autor sunt pu]ine, se rezum\ la
câteva pasaje scurte p\strate `n opera
de Adrian AGACHI
Cine a fost Sfântul
Meliton de Sardes?
A[a cum am precizat `n in-
troducere, tot ceea ce pose-
d\m despre via]a Sfântului
Meliton de Sardes se g\se[te
aproape exclusiv `n opera lui
Eusebiu de Cezareea. Acesta
`l nume[te „distins“, „stâlp al
Bisericii [i al Tradi]iei ei“, iar
Fericitul Ieronim `l consider\
„profet“. Se pare c\ a activat
ca episcop al Sardesului `ntre
160 [i 190d.Hr., data aproxi-
mativ\ a mor]ii sale. Unii
cercet\tori `l consider\ un
evreu convertit la cre[tinism
`nc\ de tân\r. Este adev\rat
c\ avea o bun\ cunoa[tere a
Vechiului Testament, foarte
am\nun]it\ pentru perioada
respectiv\. ~n sprijinul acestei
afirma]ii vine [i argumentul
altor cercet\tori care pre-
cizeaz\ c\ Sfântul Meliton
f\cea parte din rândul tesaro-
decati]ilor: s\rb\torea Pa[tile
la data de 14 Nissan. Ulterior,
acest obicei a fost restric]ionat
`n cadrul Bisericii. Doar dou\
lucr\ri ni s-au p\strat din
vasta oper\ a Sfântului Meli-
ton de Sardes, iar una dintre
acestea este prezent\ pân\
ast\zi doar prin câteva frag-
mente. Apologia adresat\ `m-
p\ratului Marcus Aurelius ni
s-a transmis doar prin frag-
mentele p\strate de Eusebiu
de Cezareea. Singura oper\
care s-a p\strat integral a fost
omilia pascal\, rostit\ `n ju-
rul anului 160 d.Hr.
O armonie `ntre
imperiu [i cre[tinism
Datorit\ analizei p\rinte-
lui Daniel Benga, beneficiem
de câteva ipoteze interesan-
te, sus]inute de suficiente ar-
gumente `n privin]a rolului
important pe care Sfântul
Meliton `l reprezint\ pentru
medierea existen]ei cre[ti-
nismului `n cadrul Imperiu-
lui Roman. Astfel, Meliton de
Sardes abordeaz\ diferit pro-
blema persecu]iilor `mpotri-
va cre[tinilor, fa]\ de majori-
tatea apologe]ilor [i stilul fo-
losit de obicei. El `ncepe prin
a considera `mp\ratul o per-
soan\ dreapt\, demn\ de
respect [i care se `ngrije[te
de binele supu[ilor. Apoi cri-
lui Eusebiu de Cezareea. Cu toate
acestea, fragmentele p\strate din
vasta oper\ a lui Meliton de Sardes ne
ofer\ un excelent prilej de a discuta
aspectele principale ale contribu]iei
teologice a acestuia.
tic\ l\comia majorit\]ii de a
se folosi nedrept de unele
legi emise pentru a r\pi bu-
nurile cre[tinilor. ~n cele din
urm\, aspectul fundamental
al Apologiei const\ `n moda-
litatea original\ de a trata
istoric atitudinea `mp\ra]i-
lor predecesori lui Marcus A-
urelius [i felul `n care ace[tia
au f\cut bine cre[tinilor.
Prin urmare, Meliton de Sar-
des aminte[te: „Singurii (`m-
p\ra]i) dintre to]i, care, con-
vin[i de unii oameni r\uvo-
itori, au vrut s\ pun\ `ntr-o
lumin\ rea `nv\]\tura noas-
tr\, au fost Nero [i Domi]ian;
de atunci s-a r\spândit min-
ciuna denun]\rii `mpotriva
unor astfel de oameni printr-
o obi[nuin]\ ira]ional\. Dar
evlavio[ii t\i str\mo[i au re-
adus `n ordine ne[tiin]a ace-
lora prin faptul c\ adesea au
dojenit `n scris pe mul]i care
au `ndr\znit s\ aduc\ schim-
b\ri cu privire la cre[tini.
Dintre ei, bunicul t\u Adrian
a scris printre mul]i al]ii [i
Proconsulului Asiei, Funda-
nus; tat\l t\u a scris ora[e-
lor, `n vremea `n care tu con-
duceai toate treburile `mpre-
un\ cu el, s\ nu se inoveze
nimic privitor la noi; printre
care locuitorii Larisei, Tesa-
lonicului [i Atenei, [i tuturor
elinilor. Privitor la tine, care
ai despre ace[tia (cre[tinii,
n.n.) aceea[i p\rere ca [i ei,
chiar `nc\ una mai iubitoare
de oameni [i de `n]elepciune,
suntem `ncredin]a]i c\ vei
`mplini tot ceea ce-]i cerem“
(Eusebiu, Istoria Bisericeas-
c\, IV, 26, 9-11 apud pr. Da-
niel Benga, „Cre[tinism [i
imperiu. Teologia «politic\»
de la Meliton de Sardes la
Augustin“ `n vol. Teologia [i
Politica: de la Sfin]ii P\rin]i
la Europa Unit\, p.45). P\s-
trând propor]iile acestui ci-
tat, am `ncercat s\ red\m cât
mai fidel ideile esen]iale ale
Sfântului Meliton de Sardes.
Este necesar ca o privire de
ansamblu s\ existe asupra
tensiunii dintre cre[tinism [i
Imperiul Roman. Meliton
distruge aceast\ privire con-
trariant\ pe care p\gânii o
ofereau deseori `n procesele
lor de judecat\. Cre[tinii nu
sunt opu[i imperiului, nu se
r\zvr\tesc ci, din contr\, `n-
cearc\ s\ slujeasc\ la fel de
bine ca orice cet\]ean bine
inten]ionat pe conduc\torii
lor. Adolf von Harnack preci-
za: „Ideile lui Meliton nu tre-
CM
YK
Luni, 1 februarie 2010
buie analizate; ele sunt ex-
primate evident [i clar: sta-
tul lumesc [i religia cre[tin\
sunt surori gemene; (…) ele
formeaz\ noua treapt\ a is-
toriei; religia cre[tin\ `n-
seamn\ binecuvântarea [i
bun\starea imperiului; ea
este interiorul fa]\ de exteri-
or; numai atunci când ea este
protejat\ [i se poate dezvolta
liber imperiul r\mâne m\re]
[i str\lucitor“ (apud pr. Da-
niel Benga, „Cre[tinism [i
imperiu. Teologia «politic\»
de la Meliton de Sardes la
Augustin“, p.47). De altfel ,
p\rintele Benga formuleaz\ CM
YK
câteva concluzii interesante
`n cadrul cercet\rii: „Meliton
este primul teolog cre[tin ca-
re vede Imperiul Roman per-
secutor ca f\când parte `n
mod pozitiv din istoria mân-
tuirii, considerându-i pe pu-
]inii `mp\ra]i persecutori ca
excep]ii. Dincolo de aceasta,
teologul din Sardes face de-
pendent\ str\lucirea [i m\-
re]ia Imperiului Roman de
modul raport\rii acestuia fa- perioada `n care a fost scris\. delul era cinstit `nainte de a
]\ de religia cre[tin\, care, Elementul esen]ial care veni adev\rul, iar parabola,
respectat\, ar contribui ast- transcende `ntreaga lucrare, minunat\ `nainte de tâlcui-
fel la o m\re]ie politic\ exte- exceptând con]inutul istoric rea ei (…) Dar când Biserica
rioar\, ceea ce nu corespun- [i explicativ al omiliei, este s-a `n\l]at [i Evanghelia a
de mesajului hristologic de- folosirea metodei exegetice a stat `nainte, atunci prefigu-
spre interioritatea `mp\r\]i- tipologiei. Profesorul Stylia- rarea s-a golit predându-[i
ei. Putem vorbi astfel de o nos Papadopoulos afirm\: puterea adev\rului [i legea
politizare a teologiei, intuind „Sf. Meliton `[i dezvolt\ teo- s-a `mplinit predându-[i pu-
`n logica „profetului“ din Sar- logia pornind de la conside- terea Evangheliei. ~n felul `n
des viziunea unei `mp\r\]ii a rarea Vechiului Testament care prefigurarea s-a golit
lui Dumnezeu care se reali- ca tip [i a Noului Testament predându-[i chipul c\tre ce-
zeaz\ `n grani]ele unui impe-
ca plinire [i preasl\vire. Tai- ea ce este prin fire adev\rat,
riu“ (p.49). Chiar dac\ aceas- na lui Hristos [i a mântuirii iar parabola se gole[te spre a
t\ viziune nu corespunde `n-
[i-a v\dit prototipicitatea sa fi luminat\ prin tâlcuire, a[a
tru totul interiorit\]ii `mp\- `n Vechiul Testament, care [i Legea a fost `mplinit\
r\]iei, totu[i acest aspect
este `n]eles numai prin inter- când a venit la lumin\ Evan-
poate fi explicat prin scopul mediul Noului Testament ghelia, poporul s-a golit când
Apologiei Sfântului Meliton.
(…) Pa[tele Vechiului Testa- s-a `n\l]at Biserica, [i prefi-
El nu urm\rea s\ conving\ ment sunt tip al noilor Pa[ti, gurarea [typos] s-a desf\cut
`mp\ratul s\ devin\ cre[tin, al tainei [i adev\rului mân- când s-a ar\tat Domnul, iar
ci `[i dorea doar ca [i cre[tinii
tuirii. Astfel, Sfântul Meliton ast\zi s-au f\cut lipsite de
s\ fie judeca]i corect [i s\ nu este `n Biserica veche cel mai cinste cele cinstite mai `nain-
mai fie prigoni]i pentru moti-
str\lucit reprezentant al me- te prin ar\tare celor cinstite
ve imaginare. Pe de alt\ par- todei exegetice a tipologiei“ prin fire“ (Canonul Ortodoxi-
te, respectarea religiei cre[ti-
(Patrologie, vol. I, Editura ei, vol.I, Editura Deisis, Si-
ne devenea un lucru firesc, a- biu, 2008, p. 857). Prin capa-
tâta timp cât nu puteau fi do- Bizantin\, Bucure[ti, 2006,
vedite acuza]iile nedrepte p. 249). Nu este doar o sim- citatea sa extraordinar\ de
formulate de majoritatea p\- pl\ supozi]ie deoarece `n tex- sintez\ [i originalitatea deo-
gânilor la adresa cre[tinilor. tul omiliei sunt precizate ur- sebit\, Sfântul Meliton de
m\toarele: „(…) Mântuirea [i Sardes r\mâne un autor pa-
adev\rul Domnului au fost tristic unic. Singurul regret
Omilia despre prefigurate `n popor [Israel], care r\mâne este faptul c\
Pa[ti - metoda iar `nv\]\turile Evangheliei restul operelor sale s-a pier-
exegetic\ a tipologiei au fost vestite mai `nainte de dut, dar, de vreme ce Omilia a
Lege. Poporul s-a f\cut ca fost descoperit\ de-abia `n se-
Fiind cea mai veche omilie modelul unui plan, iar Legea colul alXIX-lea, exist\ [anse,
cre[tin\ p\strat\, aceast\ o- ca scrierea unei parabole, de[i relativ reduse, ca `ntr-o
per\ a suscitat suficiente co- dar Evanghelia este [i expli- bun\ zi [i alte scrieri s\ fie -
mentarii aprinse, atât cu pri- carea Legii, iar Biserica este descoperite. O zi pe care o a[-
vire la autor cât [i privind s\la[ul adev\rului. Deci mo- tept\m din tot sufletul. a
CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Luni, 01 februarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 25 (1527) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 25 (300) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT IN MEMORIAM VIE}ILE SFIN}ILOR
Ocrotitorii „Odat\ cu Sfintele Perpetua [i
`nv\]\mântului teologic, dispari]ia lui Felicitas, m\rturisitoare
s\rb\tori]i la Catedrala Florin, moare un ale dragostei
mitropolitan\ din Ia[i model de jurnalist“ pentru Hristos
PAGINA 16 PAGINILE 14-15 PAGINA 5

„Muzica zilelor noastre va fi

cunoscut\, dar nu [tiu cât va fi iubit\“
„Am observat cu pl\cere c\ tineretul este atras de
muzica lui Bach, de muzica lui Mozart..., iar din punct
de vedere instrumental, categoric, muzica de org\ este basilica.ro
pe primul plan“. „Ce mi se pare `mbucur\tor este c\
dirijori [i interpre]i str\ini au acceptat cu pl\cere s\ se RELIGIOS
apropie de lucr\rile române[ti“. „Interpre]i buni au HRAMUL ~NV|}|MÂNTULUI
plecat [i nu [tiu dac\ nu cumva vor continua s\ TEOLOGIC: Sfin]ii Trei Ie-
rarhi, adic\ Vasile cel Mare,
plece“. Au `ncetat transmisiile directe ale concertelor. Grigorie de Nazianz [i Ioan
Au `ncetat `nregistr\rile concertelor. {i aceasta nu Gur\ de Aur, tr\itori `n vea-
curile al IV-lea-al V-lea, sunt CM
numai pentru c\ sindicatele cer bani, ci [i pentru c\ nu s\rb\tori]i la 30 ianuarie
YK

se aloc\ ni[te bani pentru a[a ceva. „Este mult
diminuat\, `n cadrul familiei, dorin]a de a face
propagat\ muzica clasic\. Nu neap\rat s\
contrabalanseze ce se aude tot timpul la televizor, ci
pentru cultura general\“. Muzica religioas\ este
prezent\ [i este iubit\. Are un impact mare asupra
publicului. „O s\ observa]i, când se cânt\ mise sau
recviemuri, lumea este prezent\ `n num\r foarte mare.“
Interviu cu dl Nicolae Lic\re], pianist, clavecinist [i
CM
YK
organist, directorul artistic al Filarmonicii
„George Enescu“. Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI Cod galben de ninsori [i ploi
Meteorologii au emis, ieri,
o aten]ionare de Cod galben,
fiind a[teptate ninsori `n peri-
oada 1 februarie, ora 15:00-2
februarie, ora 3:00, `n jude]ele
Gala]i, Br\ila, Tulcea, Con-
stan]a, C\l\ra[i [i Ialomi]a.
Administra]ia Na]ional\ de
Meteorologie precizeaz\ c\ `n
intervalul men]ionat, `n sud-
estul ]\rii vor fi precipita]ii,
predominant ninsori, iar `n
Dobrogea, B\r\gan [i Lunca
Dun\rii vântul se va intensifi-
ca treptat, atingând la rafal\
Situat\ `n satul Bistri]a, comu-
na Coste[ti, jude]ul V=lcea, pe ma-
lul st=ng al r=ului, Biserica Peri,
20.000 de cl\diri din Bucure[tiul
cunoscut\ [i sub denumirea de istoric vor fi fotografiate
Schitul Peri, dateaz\ de la 1689, fi-
ind construit\ din zid de egumenul Zeci de voluntari [i mem-
Paisie al M\n\stirii Bistri]ei [i lo- bri ai Asocia]iilor Pro-Do-
Mo [i Salva]i Bucure[tiul au
gof\tul Cantacuzino. Aici sunt `n-
gropa]i eroii c\zu]i `n lupta antico- `nceput [edin]ele foto `n ca-
munist\ din noaptea de Pa[ti a a- drul proiectului „Inventarie-
nului 1949. a rea zonelor construite prote-
jate din Bucure[ti“. Proiec-
50-
60 de
kilo-
metri
pe or\.
Pe lito-
ral [i `n Delta
Dun\rii precipi-
ta]iile vor fi mai ales sub
form\ de ploaie, favorizând
tul `[i propune un inventar
complet al celor aproximativ
20.000 de cl\diri din Bucu-
re[tiul istoric, amplasate `n
cele 98 de zone istorice, pen-
tru a facilita accesul rapid
la informa]ii al ONG-urilor
izolat producerea
de polei. a
[i persoanelor interesate de
p\strarea patrimoniului. I-
ni]iatorii proiectului urm\-
resc s\ dea o imagine com-
plet\ a Bucure[tiului istoric
`n 2010 [i s\ popularizeze `n
rândul publicului larg va-
loarea estetic\ a Capitalei,
`n ansamblul s\u, [i nu doar
a monumentelor istorice. a
`ncepând din secolul al XI-
lea. Un congres al profeso-
rilor de teologie ortodox\ (A-
tena, 29 noiembrie-6 decem-
brie 1936) a hot\rât ca Sfin-
]ii Trei Ierarhi s\ fie ocro-
titorii tuturor [colilor teolo-
gice. Astfel, s\pt\mâna tre-
cut\, `nv\]\mântul teologic
din ]ara noastr\ a fost `n
s\rb\toare.
Pagina 3
AGENDA CRE{TINULUI
CUM SE CUVINE S| PROCE-
D|M ~N CAZUL UNUI DECES ~N
FAMILIE: Potrivit `nv\]\turii
cre[tine, primit\ prin desco-
perire dumnezeiasc\, omul
este o fiin]\ care a fost crea-
t\ spre a se bucura de pre-
zen]a lui Dumnezeu `n ve[ni-
cie. Existen]a noastr\ p\-
m=nteasc\ este o etap\ pre-
g\titoare pentru via]a ve[ni-
c\, care urmeaz\ mor]ii.
Pagina 11
S|N|TATE
SEMNELE INSTAL|RII HEPATI-
TEI VIRALE C: Ini]ial a fost de-
numit\ hepatita nonA-nonB,
deoarece, la o serie de pacien]i
care aveau sindrom de hepati-
t\ acut\ nu s-a identificat,
prin analize de laborator, nici
unul din cele dou\ tipuri de
virus cunoscute, A [i B. Spre
sf=r[itul anilor ’80, prin teh-
nici de genetic\ molecular\,
s-a reu[it identificarea virusu-
lui hepatitic C.
Pagina 6
 CM
YK

4 Actualitatea religioas\ Luni, 1 februarie 2010

„~ntoarcerea omului la Dumnezeu este o venire `n fire“

Ieri, 31 ianuarie 2009, `n
Duminica a 34-a dup\
Rusalii, `n paraclisul
patriarhal cu hramurile
„Sfântul Prooroc Ilie
Tesviteanul“, „Sfântul
Grigorie Lumin\torul“ [i
„Sfântul Cuvios Daniil
Sihastrul“, dup\
s\vâr[irea Sfintei
Liturghii, Preafericitul
P\rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe
Române, a rostit un
cuvânt de `nv\]\tur\ prin
care a explicat
`n]elesurile duhovnice[ti
ale Pildei fiului risipitor.
de diac. Ciprian BÂRA
Preafericitul P\rinte Da-
niel a subliniat c\ `n Evan-
ghelia ce s-a citit `n Dumini-
„Un teolog adev\rat este mai
ca a doua din Perioada Trio-
dului ni se arat\ importan]a
poc\in]ei sincere pentru via-
]a cre[tin\ `n general [i mai
ales pentru preg\tirea noas-
tr\ duhovniceasc\ `n vede-
rea `ntâlnirii cu Hristos cel
R\stignit [i ~nviat. „Evan-
ghelia ne arat\ trei adev\-
ruri mari. ~n primul rând,
drama [i e[ecul libert\]ii p\-
c\toase ca `nstr\inare a o-
mului de Dumnezeu, ca risi-
pire a darurilor primite de la
el. ~n al doilea rând, Evan-
ghelia ne arat\ cât de mare
este puterea poc\in]ei atunci
când ea ne schimb\ via]a [i
ne face s\ trecem de la p\cat
la virtute, iar `n al treilea
rând, Evanghelia ne arat\
slava iubirii milostive, iert\-
toare a lui Dumnezeu, care
se bucur\ de orice p\c\tos
care se `ntoarce la El [i prin
iertarea d\ruit\ lui prime[te
din nou `nfierea, `l face fiu
dup\ har pe p\c\tosul care
se poc\ie[te [i cere iertare“, a
spus Patriarhul Bisericii Or-
todoxe Române.
Când Dumnezeu
lucreaz\ pentru
salvarea celor r\t\ci]i
Preafericirea Sa a explicat
c\ treptele c\in]ei, treptele `n-
toarcerii la Dumnezeu din pa-
rabola Fiului Risipitor [i primi-
rea de c\tre tat\ a fiului risipi-
tor, `mbr\carea lui `n hain\
nou\, oferirea inelului de aur [i
a unei `nc\l]\minte noi arat\
lumini sfinte ale tainei poc\in-
]ei. „Aceast\ parabol\ este pli-
n\ de `nv\]\turi atât pentru
via]a fiec\rui cre[tin cât [i pen-
tru comunitatea `ns\[i a cre-
dincio[ilor, care, dup\ ce au
primit iertarea p\catului str\-
mo[esc [i iertarea p\catelor
personale, dac\ au fost adul]i
atunci când s-au botezat, tre-
buie tot timpul s\ practice po-
c\in]a, m\rturisirea p\catelor
[i revenirea la Dumnezeu, Iz-
vorul vie]ii“, a spus PF P\rinte
Patriarh Daniel.
~n continuare, ~ntâist\totul
Bisericii noastre, explicând
aspectele exegetice importan-
te ale acestei parabole, a su-
bliniat c\ „]ara `ndep\rtat\
semnific\ libertatea tr\it\ `n
`ndep\rtare de Dumnezeu. O-
mul, crezând c\ dac\ se `nde- CM
YK

p\rteaz\ de Dumnezeu devi-

`ntâi un dasc\l al mântuirii“ ne mai autonom, `[i exprim\ o
Cu ocazia pr\znuirii Sfin]ilor Trei Ierarhi Vasile cel Ma- libertate considerat\ de el
re, Grigorie Teologul [i Ioan Gur\ de Aur, sâmb\t\, 30 ia- matur\. Dumnezeu respect\
nuarie, a.c., ~ntâist\t\torul Bisericii noastre a rostit cu- libertatea omului chiar [i a-
vânt de `nv\]\tur\ `n paraclisul din re[edin]a patriarhal\ tunci când omul o folose[te `n
[i a eviden]iat modul `n care ace[ti trei mari dasc\li [i ie- mod nechibzuit sau `n mod
rarhi ai Ortodoxiei sunt modele vrednice de urmat, sublini- ne`n]elept. Când libertatea o-
ind ce trebuie s\ `nv\]\m de la Sfin]ii Trei Ierarhi, infor- mului p\c\tos devine ne`n]e- materiale impun omului o `n- ]a situa]iei tragice `n care se
meaz\ Radio TRINITAS, citat de BASILICA. „~n dialogul leapt\, Dumnezeu `n marea frânare [i postire de nevoie, afl\ `ncepe ridicarea, iar „E-
teologiei cu [tiin]a trebuie s\ `nv\]\m de la Sfântul Vasile Sa milostivire `ncepe s\ lucre- din lips\. Aceasta este `ng\du- vanghelia ne arat\ c\ `ntoar-
cel Mare, care a descris cele [ase zile ale crea]iei, c\ nu fa- ze cu `n]elepciune pentru sal- it\ de Dumnezeu pentru ca foa- cerea omului la Dumnezeu es-
cem dialog de dragul dialogului cu [tiin]a, ci pentru a ajuta varea celor r\t\ci]i“. mea material\ s\ fie transfor- te o venire `n fire pentru c\
[tiin]ele univesului fizic de ast\zi s\ pream\reasc\ pe Cre- mat\ `n foame dup\ Dum- este nefiresc s\ ne `nstr\in\m
ator. Indiferent cât ar evolua [tiin]a, noi trebuie s\ vedem nezeu, iar nesiguran]a [i `nsin- de Dumnezeu [i este firesc s\
crea]ia `n leg\tur\ cu Creatorul, nu desp\r]it\ de El. Sfân-
Foamea material\ gurarea, `ntristarea [i singur\- ne apropiem de Dumnezu.
tul Grigorie Teologul ne `nva]\ ast\zi s\ nu fim complexa]i transformat\ `n foame tatea s\ se transforme `n dor Bra]ele p\rinte[ti ale Tat\lui
`n fa]a [tiin]ei [i a culturii contemporane. El nu a fost com- dup\ Dumnezeu dup\ comuniunea cu Dum- Ceresc care prime[te pe p\c\-
plexat `n fa]a vastei culturi grece[ti ci a spus: «Am folosit nezeu Cel Milostiv, izvorul vie- tosul poc\it reprezint\ toate
de la elini doar expresii, ve[minte, flori `n exprimarea vor- De asemenea, P\rintele ]ii [i sensul ultim al existen]ei lucr\rile Bisericii-mam\, care
birii noastre, dar corpul viu al teologiei noastre este Sfânta Patriarh Daniel a eviden]iat umane“, a spus PF Daniel. dore[te s\ arate lumii iubirea
Scriptur\, mai ales Sfânta Evanghelie». De la Sfântul Ioan c\ uneori Dumnezeu `ng\duie lui Dumnezeu Tat\l, ca recu-
Gur\ de Aur trebuie s\ `nv\]\m ast\zi, `n dialogul cu cul- aceste `ncerc\ri, aceste lip- „Bra]ele p\rinte[ti perare a celor p\c\to[i. Bra]e-
tura modern\ sau postmodern\ din timpul nostru, c\ nu suri, aceste crize economice [i le p\rinte[ti arat\ iubirea mi-
materiale, asem\n\toare cu
arat\ iubirea milostiv\ lostiv\ a lui Dumnezeu fa]\
cultura `n sine sau progresul `n sine sunt importante, ci
progresul duhovnicesc, cât de mult\ lumin\ am adunat `n cea tr\it\ de fiul cel risipitor a lui Dumnezeu de oamenii care se poc\iesc,
sufleul nostru prin poc\in]\, prin fapta bun\, prin citirea din Evanghelie, „pentru ca oa- fa]\ de oamenii care doresc s\ revin\ la comu-
Sfintelor Scripturi. Cu alte cuvinte, noi nu suntem preocu- menii s\-[i dea seama cât de care se poc\iesc“ niune `n iubirea Preasfintei
pa]i de via]a aceasta trec\toare, mai mult decât de dobân- limitate sunt lucrurile trec\- Treimi [i `n casa Tat\lui, care
direa vie]ii ve[nice. To]i cei Trei Ierarhi ne `nva]\ ast\zi c\ toare [i cât de nestatornice Patriarhul României a ar\- este Biserica lui Hristos Dom-
un teolog adev\rat este mai `ntâi un dasc\l al mântuirii“. sunt averile [i bog\]iile aces- tat c\ `n momentul `n care fiul nul plin\ de lucrarea Duhului
tei lumi. Foametea [i lipsurile cel risipitor ajunge la con[tiin- Sfânt“. a

Servicii incluse `n pre]: transport avion Ia[i -

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
- 25 februarie – 03 martie 2010 (7 zile / 6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Domnului
Muntele Sionului - Biserica Adormirii Maicii
[i Foi[orul „Cina cea de Tain\”; Hozeva -
v\ `nvit\ s\ participa]i M\n\stirea Sfântul Gheorghe [i pe[tera Sfântului Ilie
Proorocul, `nchinare la moa[tele Sfântului Ioan Iacob
la un pelerinaj, organizat la Locurile de la Neam];
Sfinte, `n perioada Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\ `n preaj-
ma izvorului Buna Vestire; Biserica Bunei-Vestiri a
1-7 aprilie 2010 (7zile / 6 nop]i) Maicii Domnului, satul Cana,
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ - Biserica
Dintre obiective men]ion\m: Schimb\rii la Fa]\. Capernaum, casa Sf. Ap. Petru;
Betleem - locul na[terii Domnului, Biserica Sf. Biserica de la Tabgha - locul minunii s\vâr[ite de Iisus
Ecaterina. Hristos: s\turarea celor cinci mii de oameni cu cinci
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nostru, Biserica pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor.
~n\l]\rii Domnului, Biserica Sfintei Maria Magdalena Yardenit - locul simbolic al botezului lui Iisus Hris-
(rus\); Gr\dina Ghetsemani - Biserica a[ez\rii `n mor- tos `n apele Iordanului
mânt a Maicii Domnului; Drumul Crucii, Golgota [i
Sfântul Mormânt; TARIF: 699 Euro
Bucure[ti – Tel Aviv - Bucure[ti – Ia[i, taxe de aeroport,
asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare
la hoteluri de 3* [i 4*, conform programului, `n camere
duble, cu aer condi]ionat, baie, telefon, televizor (cate-
goria hotelurilor este cea oficial\ pentru Israel),
demipensiune (2 mese pe zi), taxe de intrare la obiec-
tivele din program, transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ghid local vorbitor de
limb\ român\, 15 tips pentru ghid [i conduc\torul de
autocar `n }ara Sfânt\, preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medi-
cal\–obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi accesat\
pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj «Sf. Parascheva» din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
12 In memoriam Luni, 1 februarie 2010

„Odat\ cu dispari]ia lui Florin,

moare un model de jurnalist“
S=mb\t\, `nso]it de gretatului jurnalist Florin Am v\zut pu]ini oameni cu a-
Zamfirescu, `n care s-a evocat tâta har, for]\ [i aten]ie speci-
dang\tul clopotelor [i bogata experien]\ gazet\reas- al\ asupra detaliului, cu care
de lacrimile celor care l- c\ a celui aflat de cinci ani `n s\-[i pun\ amprenta pe pro-
slujba „Ziarului Lumina“. A iectele din care f\cea parte“.
au cunoscut [i apreciat, urmat discursul primarului Dan Radu, unul dintre cei
directorul editorial al Ia[ului, Gheorghe Nichita, ca- al\turi de care Florin Zamfi-
re a f\cut un apel la unitate [i rescu a fondat re]eaua „Moni-
publica]iilor „Lumina“, la omenie, av=nd `n vedere c\ torul“, a afirmat c\ „Florin s-a
Florin Zamfirescu, a to]i suntem trec\tori `n aceas- confundat cu meseria de jur-
t\ lume. „Ast\zi (n.r. sâmb\- nalist, s-a dizolvat `n ea [i nu
fost condus pe ultimul t\) suntem aici cutremura]i la cred c\ s-a gândit vreodat\ s\
drum. I-au fost al\turi c\p\tâiul lui Florin Zamfires- fac\ altceva“.
cu pentru c\ a l\sat `n urm\
familia, fo[tii colegi de multe lucruri, o familie, prie- „{i-a descoperit
breasl\ de la „Opinia teni, idei, medita]ii, apropiere
de Biseric\. Mesajul pentru `n ultimii cinci ani
studen]easc\“ [i noi to]i `n acest moment este voca]ia de misionar“
„Monitorul de Ia[i“, c\ toate, la un moment dat, au
un sfâr[it, nu lu\m nimic cu IPS Mitropolit Teofan a a-
prieteni din r=ndul noi, c\ trebuie s\ fim mai mintit, `n cuvântul pe care l-
buni, c\ trebuie s\ fim mai a- a rostit celor prezen]i, de ul-
clerului, din lumea tima `ntâlnire, din luna de-
propia]i, c\ trebuie s\ l\s\m
medical\, politic\, la o parte ura [i c\ trebuie s\ cembrie a anului trecut, pe
fim oameni“, a spus primarul care a avut-o cu Florin Zam-
administrativ\, precum firescu. „Am stat de vorb\
Nichita.
[i jurnali[tii pe care i-a R=nd pe r=nd, fo[tii colegi despre misiunea Bisericii.
[i prieteni din breasl\ au ros- Ne-am desp\r]it [i am r\mas
format, `n diferite o clip\ cu p\rintele consilier
tit cuvinte calde, au evocat a-
redac]ii, de-a lungul mintiri dragi, contur=nd pro- Constantin Sturzu, c\ruia i-
filul de excep]ie al celui care a am spus: «M\ simt odihnit
anilor. dup\ discu]ia pe care am a-
fost unul dintre marii gazetari
ai presei moderne rom=ne[ti. vut-o cu Florin». S-au amin-
Slujba de `nmormântare a Prof. univ. dr. Daniel Con- tit aici câteva calit\]i ale
avut loc la Biserica „Sf. Nico- durache, unul dintre cei mai domnului Florin Zamfirescu.
lae“ - Copou din Ia[i [i a fost o- apropia]i prieteni: „Florin era Toate acestea au avut o capa-
ficiat\ de ~nalt Preasfin]itul cel mai talentat, avea un har citate de a oferi celuilalt un
P\rinte Teofan, Arhiepiscopul special pentru meserie [i f\- strop de odihn\ sufleteasc\.
Ia[ilor [i Mitropolitul Moldo- cea totul cu gândul c\tre oa- Avea o capacitate de a recep-
vei [i Bucovinei, [i de PS Var- meni. Odat\ cu dispari]ia lui ta, analiza, primi [i asuma
laam Ploie[teanul, Episcop- Florin, moare un model de p\rerile celorlal]i. Discutând
Vicar Patriarhal, `nconjura]i jurnalist, `n care valorile etice cu domnia sa, mi-am dat sea- Florin Zamfirescu [i-a desco- ani de zile s\ lucreze `n misi-
de un sobor de 16 preo]i [i dia- [i morale erau a[ezate deasu- ma c\ are for]a de a fi atent perit `n ultimii cinci ani vo- unea pe care o sim]ea c\ a-
coni. La sf=r[itul slujbei, PS pra consumerismului care ne la p\rerea celuilalt, de a nu ca]ia de misionar, prin faptul par]ine sufletului s\u“ , a
Varlaam Ploie[teanul a citit cotrope[te“. `ncerca pe orice cale s\-[i im- c\ a dus duhul Bisericii `n remarcat IPS Teofan.
mesajul de condolean]e adre- Andi L\zescu, un bun prie- pun\ punctul de vedere. A- lume. A avut aceast\ capaci- Ultimul omagiu a apar]i-
sat de Preafericitul P\rinte ten din perioada studen]iei: ceasta este dovada unei li- tate f\r\ s\ se despart\ de nut p\rintelui Constantin
Daniel, Patriarhul Bisericii „Florin Zamfirescu f\cea totul bert\]i l\untrice, care poate lume. Domnul Florin Zamfi- Sturzu, consilier `n cadrul
Ortodoxe Române, familiei re- cu o extraordinar\ pasiune. constitui izvor de odihn\. rescu a ales `n ultimii cinci Sectorului cultural [i comuni-
ca]ii media al Arhiepiscopiei
Ia[ilor: „Gestul pe care l-a f\-
Care a fost pentru domnul Florin Zamfirescu „cea mai tare [tire“ din istorie cut Florin, când l-am v\zut
~n ultimii doi ani din via]a marelui Flo- rescu, ale celor care l-au cunoscut le vom Av=nd dumnealui aceast\ coordonat\, ultima dat\, `mi d\ mult\
rin Zamfirescu, am avut privilegiul de a `m- purta `n inimile [i cugetele noastre oriunde sunt `ndrept\]it a crede c\ Dumnezeu i-a speran]\. ~nainte de a ie[i
p\r]i acela[i birou cu el. A fost un dar poate pe p\m=nt [i vom vorbi mereu despre reali- apreciat g=ndul bun din „[tirea cea tare“ din salonul de spital, Florin
nemeritat pentru mine, dar o [ans\ imens\ z\rile sale, sum\ pe care nu o poate cuanti- (verificat\ [i obiectiv\) [i-l va num\ra prin- m-a rugat s\ `i dau mai a-
oferit\ de generosul om de pres\, fapt pen- fica nici o unitate de m\sur\ terestr\. tre casnicii S\i. C\ci, nu-i a[a?, `n orice ce-
tru care mi-e extrem de greu s\ scriu despre A fost pulsul „Opiniei studen]e[ti“, ochiul tate avem nevoie de pres\ de calitate! proape cartea de rug\ciuni
el la timpul trecut. De asemenea, `n aminti- limpede al „Monitorului“, verticalitatea „O- care era pe pervazul geamu-
rea domnului Florin Zamfirescu nu sunt su- biectivului“, actorul principal de pe scena PS: Orice text de opinie scris de subsem- lui, pentru a se preg\ti de
ficiente acest text [i aceste dou\ pagini In „Lumii ie[eanului“ [i str\lucirea „Luminii“. natul, at=t la „Lumea ie[eanului“, c=t [i la spovedanie. Acest gând `mi
memoriam ale „Luminii“, tip\rite `ntr-un Am fost un martor privilegiat, cred c\ „Ziarul Lumina“, a fost citit [i amprentat de d\ speran]\ c\ sufletul lui se
tiraj de c=teva zeci de mii de exemplare, nu singurul, la o afirma]ie a domnului jur- domnul Florin Zamfirescu `nainte de a fi pu- va odihni `n ceata drep]ilor,
pentru care a lucrat un colectiv redac]ional nalist Florin Zamfirescu, afirma]ie sor\ cu blicat. De aceea, domnule Forin Zamfirescu, iar, pe de alt\ parte, arat\
[i tipografic inimos [i plin de recuno[tin]\. eternitatea: „Cea mai tare [tire din istorie dac\ acum am scris ceva gre[it d=ndu-i dru-
Dimpotriv\, e foarte pu]in. De aceea, apre- a fost ~nvierea lui Iisus Hristos, pentru c\ mul la tipar f\r\ s\ v\ uita]i `n prealabil pe care era starea sufletului
cierile noastre pentru domnul Florin Zamfi- a marcat cel mai mult evolu]ia omenirii“. text, v\ rog s\ m\ ierta]i! (Lucian Apopei) cre[tinului Florin Zamfires-
cu“. (Constantin CIOFU)

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
diac. Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR FONDATOR: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX

Amintiri cu {efu’...
Ce repede au trecut anii!
~mi amintesc perfect momen-
tul `n care l-am cunoscut pe
{efu’. Au trecut aproape nou\
ani, dar parc\ ar fi fost ieri.
Era un nou `nceput pentru
mine, [i faptul c\ intrasem `n-
tr-o echip\ de jurnali[ti profe-
sioni[ti, condus\ de domnul
Florin Zamfirescu, m\ f\cea
s\ fiu foarte mândru.
Nu pot s\ uit emo]iile tr\i-
te al\turi de {efu’ `n noaptea
apari]iei primului num\r al
„Obiectivului“, dar nici zecile
de pagini scoase „`n orb“. De
multe ori am plecat spre dimi-
nea]\ din redac]ie, dar a meri-
tat. Dup\ „Obiectiv“ au urmat
alte capitole importante `n
via]a mea, cel mai important
fiind „Ziarul Lumina“. Am
mers al\turi de Florin Zamfi-
rescu `n to]i ace[ti ani [i m\
felicit pentru alegerea f\cut\,
chiar dac\ am trecut `mpreu-
n\ [i prin momente mai grele.
M-a `nv\]at foarte multe `n a-
nii `n care i-am fost `n preaj-
m\, sper c\ am [i „furat“ câte
ceva, iar `n ultimii ani am `n-
]eles de la {efu’ c\ textele pot
fi scrise [i dintr-o alt\ pers-
pectiv\, cea cre[tin\.
Nu mi-am putut imagina
nici o clip\ c\ voi vorbi vreo-
dat\ despre Florin Zamfirescu
la timpul trecut [i voi `ncerca
nici s\ nu o fac. Chiar dac\ fi-
zic nu mai este printre noi,
spiritul s\u va r\mâne pentru
totdeauna `n redac]ie, [i ce es-
te mai important, `n sufletele
noastre. Pentru c\ a fost nu
doar un [ef pentru noi, ci un
coleg, un sf\tuitor, un psiho-
log, un tat\. R\mâi cu bine,
{efu’. Nu te vom uita nicioda-
t\! Dumnezeu s\ te aib\ `n
paz\! (Narcis Pohoa]\)
„O s\-mi lipseasc\
`n]elepciunea lui cald\“
Uneori `mi d\deam seama
mai repede, alteori mai t=rziu...
Se sprijinea de un col] al bi-
roului, cu m=inile v=r=te `n
buzunarele vestei. Cred c\ era
vesta specific\ oamenilor f\-
cu]i „din h=rtie de ziar“. Eu i-
am explicat de multe ori cum
vedeam respectivul subiect,
de ce nu eram de acord cu el [i
chiar introduceam `n discu]ie
un unghi foarte original de a-
bordare. Iar el m\ privea mai
`ntotdeauna iscoditor [i, p=n\
nu epuizam tot ceea ce aveam
de spus, nu zicea mai nimic.
La final, ]in minte c\ urma
pauza aceea lung\, care m\
`ncurca teribil. A[ fi vrut s\ o
„rup“, dar eram curios ce o s\-
mi r\spund\. {i, de parc\ nu
eram „fiert“ destul, c=nd spu-
nea, `n sf=r[it (!) ceva, era o
glum\. ~n fa]a argumentelor
mele clare, de net\g\duit, el
`mi r\spundea cu o glum\...
„Ori nu m\ `n]elege, ori nu
vrea s\ m\ `n]eleag\“, `mi zi-
ceam, `n drum spre ie[ire.
Uneori `mi d\deam seama
mai repede, alteori mai t=r-
ziu, de ceea ce voia, de fapt,
s\-mi spun\. O s\-mi lipseas-
CM
YK
Luni, 1 februarie 2010 13
c\ `n]elepciunea lui cald\. cuprind\ `n pu]ine cuvinte to-
(Bogdan Cron]) tul, care glumea cu m\sur\ [i
c\ruia, niciodat\, orice i-ai fi
Ovatio, Magister! spus, nu reu[eai s\-i b\nu-
ie[ti m\car g=ndurile. C=nd
{coala mea de jurnalism s-a tr\gea linie, dup\ ce ai `nche-
numit Florin [i Cristina Zamfi- iat cele ce aveai de vorbit,
rescu - {efu’ [i {efa, dup\ cum „verdictul“ era impresionant.
`mi place [i acum s\ le spun, [i Asta cred c\ f\cea din el un
le-o voi spune mereu. Am `nv\- om cu totul [i cu totul special.
]at multe, `ns\, nu suficient; Sper s\ reu[esc s\ pot aplica,
Profesorul a plecat `nainte de a `n amintirea lui, lec]iile pe ca-
m\ `nscrie [i la master… re, cu discre]ie, ni le-a predat `n
~mi amintesc cum, la `nce- anii `n care l-am avut at=t de
puturi, scriam zeci de mii de aproape... (Narcisa Balaban)
semne [i l\sam spa]ii `n loc de
titluri [i intertitluri. Mereu Salutul domnului
`mi spunea s\ le completez…
{i le completam; iar atunci Zamfirescu
c=nd „le nimeream“, cre[team Pe {efu’ l-am cunoscut `n
`n ochii mei. Nu [tiu dac\ [i `n 2006, când am venit la „Lumi-
ai {efului, `ns\ `mi doresc, `n na“, s\ m\ primeasc\ `n colec-
aceste momente, s\ fi fost a[a. rului [i s\ lupta]i pentru el ca insist\ s\ le punem pe h=rtie
tivul din care fac parte [i azi. [i pân\ acum. (Silviu Dasc\lu) de ziar, acum.
Mi-au pl\cut mereu [i `mi M-a m\surat din priviri, [i apoi
plac [tirile; cele adev\rate… S-a dus {efu’. {i avem at=t
mi-a spus c\ „aici“ (la „Lumi- timp s\ reflect\m... (Carmen
`nv\]ate cu punct [i virgul\ de na“, adic\) nu e ca „dincolo“ [i „Paginile astea unde
la un Om care mi-a schimbat Cre]u)
cursul vie]ii… ~mi vor lipsi u-
c\ abordarea subiectelor este se duc, c=nd se duc?“
pacifist\. {i mi-a dat exemplu
morul [i ironia lui, lumina pe câteva articole `n care ap\ram „A venit {efu’!“, spusese, la Nimic nu este
care o degaja `n jur [i optimis- `n felul meu Ortodoxia, `ns\ un moment dat, c=nd `nc\ e- `nt=mpl\tor
mul. Puterea de a merge mai `ntr-o manier\ destul de bru- ram la `nceput `n redac]ie, un
departe… tal\. Am fost mândru `n felul coleg. Suprins\ din lucru de S-a spus despre {efu’ c\ era
V\ rog, de acolo, de sus, s\ meu c\ [tia de mine [i c\ a [i informa]ie, pentru c=teva mo- un arhitect de gazete. Dar
pune]i o vorb\ bun\ pe l=ng\ citit o parte din „operele“ mele. mente am `ncercat s\ m\ a- planurile dup\ care lucra [i
{efa, s\ m\ ajute s\ termin [i Ultima dat\ c=nd l-am v\- dun, s\ realizez de ce trebuia geometria pe care o aplica nu
masterul… Merge]i cu bine, zut a fost c=nd i-am prezentat s\ [tiu, s\ [tim c\ {efu’ a puteau fi deslu[ite dec=t p=n\
Profesorul meu! V\ salut cu un proiect personal, pentru venit. Aveam ceva de rapor- la un punct. Dincolo de acel
bucuria de a v\ fi `nt=lnit… care i-am cerut sprijinul cu a- tat? Am sc\pat vreun aspect punct, construc]iile sale se
(Oana Nistor) celea[i emo]ii ca [i atunci c=nd `n ziar pe care puteam s\-l se- pierdeau undeva `n cer. Ridi-
l-am v\zut prima dat\. S-a ui- siz\m? Aten]ia `ncordat\ - ni- ca sc\ri c\tre idealuri, era un
„Ruga]i-v\ pentru tat cu oarecare suspiciune la mic. Apoi am uitat de asta, zi- vis\tor.
proiect, mi-a cerut unele deta- arul urma s\ ias\, nu aveam ~n iunie 2004 am intrat `n-
fratele Florin!“ timp de reflec]ii ad=nci. Asta tr-un mic birou, `n Copou, pa-
lii `n plus [i apoi a dat verdic-
Ultima dat\ c=nd am vor- tul: Este un proiect bun. Dar era pe c=nd m\ ini]iam `n tai- ralizat\ de teama interviului.
bit la telefon, pe patul de spi- care trebuie `mbun\t\]it. {i, nele „Luminii“. Habar nu aveam cine e Zamfi-
tal fiind, `n `ncheierea discu]i- `n câteva minute, a modificat ~mi spusese `n primele zile, rescu, cum `i spuneau unii, eu
ei noastre mi-a spus cu spe- pe ici, pe colo, `n punctele la angajare: „S\ vedem dac\ re- fiind un fel de „paria“ prin
ran]\: „Ruga]i-v\ pentru fra- esen]iale, a dat un titlu bun, zi[ti nervos: o lun\, dou\...“. {e- „casta“ presei. De atunci, m\
tele Florin!“. Nu mi-a[ fi putut ca de obicei, asortat cu un font fu’, sper s\ nu v\ fi dezam\git! tot `ntreb cine este acest om,
`nchipui c\ la numai c=teva pe m\sur\ [i... „Bag\-l la ~n tot ce spunea te a[teptai care m-a `ng\duit prin preaj-
zile distan]\ m\ voi ruga nu tipar!“ mereu s\ fie un t=lc, o liric\. ma sa, un om care nu vorbea
pentru s\n\tatea sa, nu pen- Chiar dac\ Dumnezeu l-a C\uta, `ntr-o zi, la noi `n birou, niciodat\ despre sine, dar ale
tru via]\ `ndelungat\, ci doar chemat la El mult mai devre- la computer, ni[te texte... Se c\rui vorbe c=nt\reau nespus.
pentru m=ntuirea sufletului me decât ar fi trebuit, aminti- r\t\ciser\? Nu [tiu. {i `ntre- Odat\ mi-a spus c\ nimic nu
s\u. Fratele nostru mai mare rea sa r\mâne vie `n mintea base: „Dar paginile astea unde este `nt=mpl\tor, de aici eu
care ne-a `mp\rt\[it re]eta mea. Tot timpul va r\mâne a- se duc, c=nd se duc?“. Nu i-a `n]eleg=nd c\ trebuie s\ fim
jurnalismului de calitate r\- cela[i om calm ce p\[e[te u[or r\spuns nimeni pe m\sur\. aten]i mereu la faptele [i vor-
m=ne `n memoria mea profe- pe holurile redac]iei, `mbr\cat M\ g=ndeam s\-i lipim c=- bele noastre [i c\ tot ce ni se
sionistul des\v=r[it, pe care, de fiecare dat\ elegant, cu c\- teva mesaje scrise pe birou, `nt=mpl\ ar putea face parte
atunci c=nd citeam `n c\r]ile ma[\ [i vest\, [i care te abor- mai ieri, c=nd `nc\ era pe p\- dintr-o arhitectur\ pe care noi
de jurnalism de la facultate, deaz\ cu aceea[i `ntrebare, ce m=nt, cuvinte adresate lui, pe o vedem ca prin „ghicitur\“.
nici nu speram c\-l voi `nt=lni este [i o form\ de salut: „Cum care nu am fi `ndr\znit sau nu Spre deosebire de noi, ceilal]i,
vreodat\. A l\sat `n inima e?...“. Dumnezeu s\ v\ aib\ `n ne-am fi g=ndit s\ i le spunem {efu’ a fost mereu un vizionar.
mea urma omului care [tia s\ pace [i s\ veghea]i asupra zia- `n fa]\. Dar fetele din redac]ie (Oana Rusu)
{efu’, ce titlu s\ pun? f\cut la tipografie, ironiz=nd cu Oanele, cu
Silviu, cu Bogdan sau cu dl colonel ultimele
c\ de-acolo, de sus, z=mbi]i la aceste vorbe,
gata s\ spune]i, `n stilul dumneavoastr\,
nimicuri de pe ecranele TV, non-[tirile, cum s\lt\re]-ironic: „Fetelor, m\ uimi]i!“
….Pentru noi to]i o s\ r\m=ne]i {efu’ sau
Boss, cum v\ alinta engleze[te Sebi. Nici u- v\ pl\cea s\ le numi]i. Colegii dumneavoastr\ mai vechi, de la
Odat\, Narcisa mi-a spus c\ se uit\ la „Opinia“ sau „Monitorul“, r\m=n cu darul
nul dintre noi nu s-a g=ndit, cred, nici o cli-
p\, `n to]i ace[ti ani, la sensul de dic]ionar dumneavoastr\ ca la un monument. O [ti]i pe de pre] de a v\ fi avut `ntre ei mai mult
al cuv=ntului. Era o formul\ cald\, apropi- Narcisa, e debordant de sincer\. M-am g=n- timp. Noi, `ns\, avem marele privilegiu de a
at\, `n care sim]eam c\ `nc\pea tot respec- dit un minut atunci, iar zilele astea mai mul- v\ fi fost ultimii `nv\]\cei. Ne temem doar
tul [i pre]uirea pe care v-o purt\m. Nu-mi te zeci de minute. Mi-am dat seama c\, de c\ n-am avut suficient timp s\ acumul\m
amintesc s\ ne fi dojenit vreodat\ pe vreu- fapt, a[a v\ priveam cu to]ii, doar c\ nu reu- tot ce ne-a]i fi putut `nv\]a… Ne consol\m,
nul. Dar a]i [tiut s\ imprima]i `n noi at=ta [isem s\ adun\m `ntr-o metafor\ potrivit\ `ns\, la g=ndul c\ acolo unde a]i plecat o s\
seriozitate [i at=ta con[tiinciozitate, `n felul suma de calit\]i pe care vi le atribuiam. {i construi]i un ziar nou, o s\ preg\ti]i tiparul
dumneavoastr\ degajat, dar `n]elept, `nc=t c=te calit\]i avea]i! Ne-a]i uluit prin in- [i o s\ scoate]i edi]iile „`n orb“, p=n\ venim
nu cred c\ am fi fost capabili, nici s\ fi vrut, teligen]\, prin puterea argumenta]iei, prin [i noi, r=nd pe r=nd. Sunt convins\ c\ acolo
s\ facem vreo gaf\ de propor]ii. extraordinara capacitate de a da via]a proiec- o s\ `ncuraja]i un `nger s\ scrie reportaje,
Era]i un ghem de energie; parc\ nu obo- telor pe care le punea]i pe h=rtie, prin [tiin]a a[a cum a]i f\cut cu mine.
de a face pres\ de calitate, prin arta de a da Noi r\m=nem aici, cu {efa, s\ ducem la ca-
sea]i niciodat\. A[a sunte]i `n memoria mea
[i a[a o s\ r\m=ne]i: discut=nd cu p\rintele cele mai grozave titluri din lume, prin harul p\t ce-am `nceput cu dumneavoastr\, s\ `n-
Constantin despre vreun nou proiect, stabi- [i intui]ia cu care a]i reu[it s\ organiza]i cele cerc\m s\ nu v\ dezam\gim. O s\ v\ a[tep-
lind, la telefon, ultimele detalii editoriale cu mai frumoase [i mai unite redac]ii, prin iro- t\m `n fiecare dup\-amiaz\ la ziar, s\ verifi-
Nicolae sau Cosmin, propun=nd subiecte ce- nia subtil\ [i rafinat\. {i `nc\ ceva: emana]i ca]i `nchiderea edi]iei. {ti]i doar c\ n-am reu-
lor din redac]ie, la Bucure[ti sau la Ia[i, pu- discre]ie [i modestie, poate prea mult\ pen- [it s\ `nv\]\m pe deplin cum se pun cele mai
n=nd la punct, cu Luci [i Cristi, ce mai e de tru „monumentul“ care era]i. Acum [tiu sigur reu[ite titluri… (Otilia B\lini[teanu)
CM
YK

14 Patristica
Meliton de Sardes, autorul
celei mai vechi omilii cre[tine
Meliton al Sardesului este autorul
primei omilii cre[tine p\strate, scris\
`n jurul anului 160 d.Hr. [i rostit\ cu
ocazia s\rb\toririi Pa[tilor. Informa]iile
despre autor sunt pu]ine, se rezum\ la
câteva pasaje scurte p\strate `n opera
de Adrian AGACHI
Cine a fost Sfântul
Meliton de Sardes?
A[a cum am precizat `n in-
troducere, tot ceea ce pose-
d\m despre via]a Sfântului
Meliton de Sardes se g\se[te
aproape exclusiv `n opera lui
Eusebiu de Cezareea. Acesta
`l nume[te „distins“, „stâlp al
Bisericii [i al Tradi]iei ei“, iar
Fericitul Ieronim `l consider\
„profet“. Se pare c\ a activat
ca episcop al Sardesului `ntre
160 [i 190d.Hr., data aproxi-
mativ\ a mor]ii sale. Unii
cercet\tori `l consider\ un
evreu convertit la cre[tinism
`nc\ de tân\r. Este adev\rat
c\ avea o bun\ cunoa[tere a
Vechiului Testament, foarte
am\nun]it\ pentru perioada
respectiv\. ~n sprijinul acestei
afirma]ii vine [i argumentul
altor cercet\tori care pre-
cizeaz\ c\ Sfântul Meliton
f\cea parte din rândul tesaro-
decati]ilor: s\rb\torea Pa[tile
la data de 14 Nissan. Ulterior,
acest obicei a fost restric]ionat
`n cadrul Bisericii. Doar dou\
lucr\ri ni s-au p\strat din
vasta oper\ a Sfântului Meli-
ton de Sardes, iar una dintre
acestea este prezent\ pân\
ast\zi doar prin câteva frag-
mente. Apologia adresat\ `m-
p\ratului Marcus Aurelius ni
s-a transmis doar prin frag-
mentele p\strate de Eusebiu
de Cezareea. Singura oper\
care s-a p\strat integral a fost
omilia pascal\, rostit\ `n ju-
rul anului 160 d.Hr.
O armonie `ntre
imperiu [i cre[tinism
Datorit\ analizei p\rinte-
lui Daniel Benga, beneficiem
de câteva ipoteze interesan-
te, sus]inute de suficiente ar-
gumente `n privin]a rolului
important pe care Sfântul
Meliton `l reprezint\ pentru
medierea existen]ei cre[ti-
nismului `n cadrul Imperiu-
lui Roman. Astfel, Meliton de
Sardes abordeaz\ diferit pro-
blema persecu]iilor `mpotri-
va cre[tinilor, fa]\ de majori-
tatea apologe]ilor [i stilul fo-
losit de obicei. El `ncepe prin
a considera `mp\ratul o per-
soan\ dreapt\, demn\ de
respect [i care se `ngrije[te
de binele supu[ilor. Apoi cri-
lui Eusebiu de Cezareea. Cu toate
acestea, fragmentele p\strate din
vasta oper\ a lui Meliton de Sardes ne
ofer\ un excelent prilej de a discuta
aspectele principale ale contribu]iei
teologice a acestuia.
tic\ l\comia majorit\]ii de a
se folosi nedrept de unele
legi emise pentru a r\pi bu-
nurile cre[tinilor. ~n cele din
urm\, aspectul fundamental
al Apologiei const\ `n moda-
litatea original\ de a trata
istoric atitudinea `mp\ra]i-
lor predecesori lui Marcus A-
urelius [i felul `n care ace[tia
au f\cut bine cre[tinilor.
Prin urmare, Meliton de Sar-
des aminte[te: „Singurii (`m-
p\ra]i) dintre to]i, care, con-
vin[i de unii oameni r\uvo-
itori, au vrut s\ pun\ `ntr-o
lumin\ rea `nv\]\tura noas-
tr\, au fost Nero [i Domi]ian;
de atunci s-a r\spândit min-
ciuna denun]\rii `mpotriva
unor astfel de oameni printr-
o obi[nuin]\ ira]ional\. Dar
evlavio[ii t\i str\mo[i au re-
adus `n ordine ne[tiin]a ace-
lora prin faptul c\ adesea au
dojenit `n scris pe mul]i care
au `ndr\znit s\ aduc\ schim-
b\ri cu privire la cre[tini.
Dintre ei, bunicul t\u Adrian
a scris printre mul]i al]ii [i
Proconsulului Asiei, Funda-
nus; tat\l t\u a scris ora[e-
lor, `n vremea `n care tu con-
duceai toate treburile `mpre-
un\ cu el, s\ nu se inoveze
nimic privitor la noi; printre
care locuitorii Larisei, Tesa-
lonicului [i Atenei, [i tuturor
elinilor. Privitor la tine, care
ai despre ace[tia (cre[tinii,
n.n.) aceea[i p\rere ca [i ei,
chiar `nc\ una mai iubitoare
de oameni [i de `n]elepciune,
suntem `ncredin]a]i c\ vei
`mplini tot ceea ce-]i cerem“
(Eusebiu, Istoria Bisericeas-
c\, IV, 26, 9-11 apud pr. Da-
niel Benga, „Cre[tinism [i
imperiu. Teologia «politic\»
de la Meliton de Sardes la
Augustin“ `n vol. Teologia [i
Politica: de la Sfin]ii P\rin]i
la Europa Unit\, p.45). P\s-
trând propor]iile acestui ci-
tat, am `ncercat s\ red\m cât
mai fidel ideile esen]iale ale
Sfântului Meliton de Sardes.
Este necesar ca o privire de
ansamblu s\ existe asupra
tensiunii dintre cre[tinism [i
Imperiul Roman. Meliton
distruge aceast\ privire con-
trariant\ pe care p\gânii o
ofereau deseori `n procesele
lor de judecat\. Cre[tinii nu
sunt opu[i imperiului, nu se
r\zvr\tesc ci, din contr\, `n-
cearc\ s\ slujeasc\ la fel de
bine ca orice cet\]ean bine
inten]ionat pe conduc\torii
lor. Adolf von Harnack preci-
za: „Ideile lui Meliton nu tre-
CM
YK
Luni, 1 februarie 2010
buie analizate; ele sunt ex-
primate evident [i clar: sta-
tul lumesc [i religia cre[tin\
sunt surori gemene; (…) ele
formeaz\ noua treapt\ a is-
toriei; religia cre[tin\ `n-
seamn\ binecuvântarea [i
bun\starea imperiului; ea
este interiorul fa]\ de exteri-
or; numai atunci când ea este
protejat\ [i se poate dezvolta
liber imperiul r\mâne m\re]
[i str\lucitor“ (apud pr. Da-
niel Benga, „Cre[tinism [i
imperiu. Teologia «politic\»
de la Meliton de Sardes la
Augustin“, p.47). De altfel ,
p\rintele Benga formuleaz\ CM
YK
câteva concluzii interesante
`n cadrul cercet\rii: „Meliton
este primul teolog cre[tin ca-
re vede Imperiul Roman per-
secutor ca f\când parte `n
mod pozitiv din istoria mân-
tuirii, considerându-i pe pu-
]inii `mp\ra]i persecutori ca
excep]ii. Dincolo de aceasta,
teologul din Sardes face de-
pendent\ str\lucirea [i m\-
re]ia Imperiului Roman de
modul raport\rii acestuia fa- perioada `n care a fost scris\. delul era cinstit `nainte de a
]\ de religia cre[tin\, care, Elementul esen]ial care veni adev\rul, iar parabola,
respectat\, ar contribui ast- transcende `ntreaga lucrare, minunat\ `nainte de tâlcui-
fel la o m\re]ie politic\ exte- exceptând con]inutul istoric rea ei (…) Dar când Biserica
rioar\, ceea ce nu corespun- [i explicativ al omiliei, este s-a `n\l]at [i Evanghelia a
de mesajului hristologic de- folosirea metodei exegetice a stat `nainte, atunci prefigu-
spre interioritatea `mp\r\]i- tipologiei. Profesorul Stylia- rarea s-a golit predându-[i
ei. Putem vorbi astfel de o nos Papadopoulos afirm\: puterea adev\rului [i legea
politizare a teologiei, intuind „Sf. Meliton `[i dezvolt\ teo- s-a `mplinit predându-[i pu-
`n logica „profetului“ din Sar- logia pornind de la conside- terea Evangheliei. ~n felul `n
des viziunea unei `mp\r\]ii a rarea Vechiului Testament care prefigurarea s-a golit
lui Dumnezeu care se reali- ca tip [i a Noului Testament predându-[i chipul c\tre ce-
zeaz\ `n grani]ele unui impe-
ca plinire [i preasl\vire. Tai- ea ce este prin fire adev\rat,
riu“ (p.49). Chiar dac\ aceas- na lui Hristos [i a mântuirii iar parabola se gole[te spre a
t\ viziune nu corespunde `n-
[i-a v\dit prototipicitatea sa fi luminat\ prin tâlcuire, a[a
tru totul interiorit\]ii `mp\- `n Vechiul Testament, care [i Legea a fost `mplinit\
r\]iei, totu[i acest aspect
este `n]eles numai prin inter- când a venit la lumin\ Evan-
poate fi explicat prin scopul mediul Noului Testament ghelia, poporul s-a golit când
Apologiei Sfântului Meliton.
(…) Pa[tele Vechiului Testa- s-a `n\l]at Biserica, [i prefi-
El nu urm\rea s\ conving\ ment sunt tip al noilor Pa[ti, gurarea [typos] s-a desf\cut
`mp\ratul s\ devin\ cre[tin, al tainei [i adev\rului mân- când s-a ar\tat Domnul, iar
ci `[i dorea doar ca [i cre[tinii
tuirii. Astfel, Sfântul Meliton ast\zi s-au f\cut lipsite de
s\ fie judeca]i corect [i s\ nu este `n Biserica veche cel mai cinste cele cinstite mai `nain-
mai fie prigoni]i pentru moti-
str\lucit reprezentant al me- te prin ar\tare celor cinstite
ve imaginare. Pe de alt\ par- todei exegetice a tipologiei“ prin fire“ (Canonul Ortodoxi-
te, respectarea religiei cre[ti-
(Patrologie, vol. I, Editura ei, vol.I, Editura Deisis, Si-
ne devenea un lucru firesc, a- biu, 2008, p. 857). Prin capa-
tâta timp cât nu puteau fi do- Bizantin\, Bucure[ti, 2006,
vedite acuza]iile nedrepte p. 249). Nu este doar o sim- citatea sa extraordinar\ de
formulate de majoritatea p\- pl\ supozi]ie deoarece `n tex- sintez\ [i originalitatea deo-
gânilor la adresa cre[tinilor. tul omiliei sunt precizate ur- sebit\, Sfântul Meliton de
m\toarele: „(…) Mântuirea [i Sardes r\mâne un autor pa-
adev\rul Domnului au fost tristic unic. Singurul regret
Omilia despre prefigurate `n popor [Israel], care r\mâne este faptul c\
Pa[ti - metoda iar `nv\]\turile Evangheliei restul operelor sale s-a pier-
exegetic\ a tipologiei au fost vestite mai `nainte de dut, dar, de vreme ce Omilia a
Lege. Poporul s-a f\cut ca fost descoperit\ de-abia `n se-
Fiind cea mai veche omilie modelul unui plan, iar Legea colul alXIX-lea, exist\ [anse,
cre[tin\ p\strat\, aceast\ o- ca scrierea unei parabole, de[i relativ reduse, ca `ntr-o
per\ a suscitat suficiente co- dar Evanghelia este [i expli- bun\ zi [i alte scrieri s\ fie -
mentarii aprinse, atât cu pri- carea Legii, iar Biserica este descoperite. O zi pe care o a[-
vire la autor cât [i privind s\la[ul adev\rului. Deci mo- tept\m din tot sufletul. a
CM
YK

Omul de dincolo de moarte
† CALINIC
BOTO{|NEANUL,
Episcop-VVicar al
Arhiepiscopiei Ia[ilor
Sfânta Scriptur\ spune c\
Dumnezeu a hot\rât o zi, consi-
derat\ ca fiind ultima a acestei
lumi (Matei 24, 1-26), `n care
vrea s\ judece lumea (Matei 11,
22-24), pentru ca fiec\ruia s\-i
r\spl\teasc\ dup\ faptele lui
(Psalmi 61, 11). Aceasta va fi zi-
ua cea de pe urm\ (Matei 24,
30), `n care „noi to]i trebuie s\
ne `nf\]i[\m `naintea scaunului
de judecat\ al lui Hristos, ca s\
ia fiecare dup\ cele ce a f\cut
prin trup, ori bine, ori r\u“ (II
Corinteni 5, 10). Sau, cum le
spunea Sfântul Pavel evreilor:
„Este rânduit oamenilor o dat\
s\ moar\, iar dup\ aceea s\ fie
judecata“ (Evrei 9, 27).
Judecata particular\ se
face `n a patruzecea zi
de la ie[irea sufletului
Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii lea-
g\ aceast\ ultim\ afirma]ie a
Sfântului Pavel de Judecata
particular\ a omului, când va fi
judecat doar sufletul lui. Ea se
face `n a patruzecea zi de la ie[i-
rea sufletului din trup, când es-
te adus pentru a treia oar\ `n
fa]a Dreptului Judec\tor, timp
`n care se hot\r\[te locul provi-
zoriu de a[teptare, rai sau iad,
`n func]ie de faptele fiec\ruia.
La Judecata particular\ se
are `n vedere starea general\ a
sufletului `n momentul mor]ii.
Destina]ia sufletului, rai sau
iad, este determinat\ de ponde-
rea faptelor bune sau rele r\ma-
se valide dup\ Judecat\. ~ns\,
sentin]a primit\ `n urma Jude-
c\]ii particulare nu este comple-
t\ [i definitiv\. ~n iconomia lui
Dumnezeu intr\ [i rug\ciunile
celor vii pentru cei mor]i, rug\-
ciunile Bisericii.
Interesant\ este `mp\r]irea
timpului tr\it de sufletul omului
pân\ la Judecata particular\, res-
pectiv pân\ `n a patruzecea zi,
când, `nso]it de toate ale sale
(memorie, cugetare, gândire, `n-
]elegere, voie liber\), are de par-
curs, potrivit `nv\]\turii Biseri-
cii, urm\torul itinerar. ~n prime-
le dou\ zile, sufletul este purtat
de `ngerul p\zitor peste tot pe
unde a tr\it [i umblat, din prun-
cie [i pân\ `n ceasul mor]ii. Sufle-
tul se `ntâlne[te cu toate faptele
lui, bune [i rele, pe care le-a s\-
vâr[it `n locul [i timpul respectiv.
~n a treia zi, sufletul este dus
de `ngerul s\u pentru a se `nf\-
]i[a `naintea lui Dumnezeu, rea-
lizându-se acel prim „fa]\ c\tre
fa]\“, despre care face vorbire
Scriptura, dup\ care omul [i `n-
gerul merg `mpreun\, pân\ `n a
noua zi, pentru a vizita raiul.
Aici sunt to]i cei care au `mpli-
nit, `n timpul vie]ii lor, voia lui
Dumnezeu.
~n a noua zi, sufletul, `nso]it
de `ngerul s\u, ia binecuvânta-
rea lui Dumnezeu pentru a vizi-
ta iadul, locul de osând\ al p\-
catului [i s\la[ul celor condam-
na]i. Distan]a dintre rai [i iad
este cale de o pr\pastie, spune
parabola (Luca 16, 23), de pe
malurile c\reia cu greu se pot
vedea [i auzi unii cu al]ii. Pen-
Cuv=ntul ierarhului
Luni, 1 februarie 2010, Nr. 25 (300), Anul II
tru noi, revelator `n acest sens
r\mâne dialogul dintre Avraam
[i bogatul nemilostiv din para-
bol\ (Luca 16, 24-31).
~n a patruzecea zi are loc Ju-
decata particular\, când Dum-
nezeu ia o hot\râre provizorie,
deci nu etern\, privind locul `n
care va fi dus sufletul, `n func]ie
de credin]a [i de faptele celui ju-
decat: raiul sau iadul, unde fie-
care suflet va a[tepta Judecata
de Apoi, care va fi la sfâr[itul
veacurilor. Cât despre trecerea
prin v\mile v\zduhului, evocate
de unii P\rin]i ai Bisericii, con-
sider\m c\ ele r\mân printre
nenum\ratele taine ale lui
Dumnezeu.
Slujbele Bisericii [i
milosteniile celor
r\ma[i `n via]\ au
puterea de a scoate
multe suflete din iad
Judecata de Apoi este cunos-
cut\ numai de Dumnezeu-Tat\l,
spune Hristos (Matei 24, 36).
Atunci urmeaz\ s\ se judece
atât omul `n plin\tatea lui, trup
[i suflet, cât [i urm\rile p\cate-
lor s\vâr[ite de el.
~ncurajatoare este afirma]ia
Sfântului Simeon al Tesalonicu-
lui, care spune c\ slujbele Bise-
ricii, Sfânta Liturghie, Parasta-
sele [i, mai ales, milosteniile ce-
lor r\ma[i `n via]\ au puterea
de a scoate, pân\ la Judecata de
Apoi, multe suflete din iad, cu
excep]ia celor care au p\c\tuit
`mpotriva Duhului Sfânt (Matei
12, 31-32), pentru care Aposto-
lul iubirii interzice s\ ne rug\m
(I Ioan 5, 14-16). De ce? Pentru
c\, spune Moise: „vremea s-a de-
p\rtat de la ei“ (Numeri 14, 9).
A[adar, cei de aici se roag\ pen-
tru cei de dincolo, iar cei de din-
colo, mai ales sfin]ii, se roag\
pentru cei de aici. Acesta este,
de altfel, circuitul de rug\ciune
[i comuniune al Bisericii.
Sufletele aflate `n rai, consi-
derat a fi antecamera `mp\r\]i-
ei lui Dumnezeu, g\tit\ omului
de la `ntemeierea lumii (Matei
25, 34), vor intra `n interiorul
acesteia, `mp\rt\[indu-se des\-
vâr[it [i ve[nic din slava Sfintei
Treimi. Sau, cum spune Sfântul
Simeon Noul Teolog: „~mp\r\]ia
Cerurilor le va fi drep]ilor o lo-
cuin]\ sigur\, `n care va str\lu-
ci Hristos, iar ei vor str\luci `n
El“, spre deosebire de cei din
iad, care dup\ Judecata de Apoi
vor r\mâne prad\ ve[nic\ vier-
melui celui neadormit al con[ti-
in]ei [i focului care nu se va
stinge (Isaia 66, 24) [i a c\rui
lumin\ este ca o bezn\ oarb\
(Iov 10, 21). Ocara [i ru[inea su-
fletelor din iad vor fi ve[nice
(Daniel 12, 2).
Unde, c=nd [i cum se va
face Judecata de Apoi
Cât prive[te locul `n care se
va face Judecata de Apoi, Sfân-
tul Apostol Pavel consider\ c\
va avea loc `n v\zduh (I Tesalo-
niceni 4, 17; I Corinteni 15, 51),
pe când proorocul Ioil o locali-
zeaz\ `n Valea lui Iosafat, nu
departe de Ierusalim: „{i voi
aduna toate neamurile - zice
proorocul - [i le voi pogor` pe ele
`n Valea lui Iosafat [i M\ voi ju-
CM
YK
deca cu ele acolo“ (Ioil 4, 12). De
aceea[i p\rere este [i proorocul
Iezechiel, care descrie destul de
dramatic `nvierea oaselor: „Oa-
se uscate, asculta]i cuvântul
Domnului!... Iat\ Eu voi face s\
intre `n voi duh [i ve]i `nvia ... [i
ve]i [ti c\ Eu sunt Domnul ...
Astfel ve]i [ti c\ Eu sunt Dom-
nul, când voi deschide mormin-
tele voastre [i v\ voi scoate pe
voi, poporul Meu, din morminte-
le voastre. {i voi pune `n voi Du-
hul Meu [i ve]i `nvia [i v\ voi
a[eza `n ]ara voastr\“ (37, 4-5,
13-14). Oasele celor mor]i ca iar-
ba vor odr\sli, spune proorocul
(Isaia 66, 14).
Timpul `n care se va face Ju-
decata de Apoi este ascuns pân\
[i lui Hristos ca Om (Matei 24,
36); dar nu [i ca Dumnezeu, c\ci
El ~nsu[i a zis: „Eu [i Tat\l Una
suntem“ (Ioan 10, 30). ~n schimb,
Hristos ne atrage aten]ia de a fi
cu luare aminte la ni[te semne,
care vor anticipa momentul:
„Soarele se va `ntuneca, luna nu
va mai da lumina ei, iar stelele
vor c\dea din cer [i puterile ce-
rurilor se vor zgudui“ (Matei 24,
29). {i când vor `ncepe s\ fie
toate acestea, spune Hristos,
„prinde]i curaj [i ridica]i capete-
le voastre, pentru c\ r\scump\-
rarea voastr\ se apropie“ (Luca
21, 28). Trebuie s\ vin\ peste
lume o transformare radical\,
un cer nou [i un p\mânt nou, ca
s\ poat\ primi pe omul nou,
transfigurat - Hristos.
Judecata se va face, spune
Sfântul Grigorie de Nyssa, pe
baza argumentelor scripturisti-
ce, dup\ legea con[tiin]ei (Ro-
mani 2, 14-15), pentru cei de di-
nainte de Lege; dup\ Legea lui
Moise, pentru cei din semin]ia
lui Israel (Romani 2, 12); dup\
Legea lui Hristos, pentru cei ai
lui Hristos (Ioan 12, 48; Romani
2, 1-6; Iacob 2, 12). Necredincio-
[ii vor fi judeca]i probabil dup\
legea con[tiin]ei.
De[i Judecata de Apoi este o
lucrare a Sfintei Treimi, ea a
fost `ncredin]at\ lui Hristos:
„Tat\l nu judec\ pe nimeni, ci
toat\ judecata a dat-o Fiului“
(Ioan 5, 22). De aceea, `ntreaga
f\ptur\ n\zuie[te spre Hristos
ca scop ultim.
~n acest demers, st\ruitoare
vor fi rug\ciunile Maicii Dom-
nului [i ale Sfântului Ioan Bote-
z\torul, care vor cere `ndurare
pentru cei p\c\to[i, cum suge-
reaz\ icoana Deisis.
Revelatoare r\mâne icoana
~nfrico[\toarei Judec\]i, care
`ncorporeaz\ [i expune toate
elementele Evangheliei de la
Matei 25, 31-46. Apostolii sunt
a[eza]i pe dou\sprezece tronuri,
potrivit promisiunii f\cute lor
(Matei 19, 28). Sub tronul Jude-
c\]ii vor sta pergamentele pe ca-
re sunt scrise cele dou\ sentin-
]e, cea a judec\]ii drep]ilor [i
cealalt\, a osândirii p\c\to[ilor.
„Veni]i, binecuvânta]ii Tat\lui
Meu, mo[teni]i `mp\r\]ia cea
preg\tit\ vou\, de la `ntemeie-
rea lumii“ (Matei, 25, 34-40), va
fi verdictul Dreptului Judec\tor
pentru cei dintâi. Iar pentru p\-
c\to[i, sentin]a va fi f\r\ echi-
voc: „Duce]i-v\ de la Mine, bles-
tema]ilor, `n focul cel ve[nic, ca-
re este g\tit diavolilor [i `ngeri-
lor lui“ (Matei 25, 41).
Aceasta va fi Judecata pen-
tru cei din urm\. Vor arde `n foc
CM
YK
p\c\to[ii [i nimeni nu va putea
s\-i sting\ (Isaia 1, 31). Stihiile
(trupurile) lor aprinse se vor to-
pi (II Petru 3, 12) [i toate aces-
tea vor fi pentru c\ nu au vrut
s\-L vad\ pe Hristos `n fratele
lor, atunci când a fost fl\mând,
`nsetat, str\in, gol, bolnav, `n
temni]\ [i `n suferin]\. Ace[tia
nu au voit s\-l aud\ [i nici nu
au auzit strig\tul lui Dumne-
zeu, „Mil\ voiesc“ (Osea 6, 6).
Arhanghelul Mihail ]ine `n
mâna dreapt\ o sabie de foc, iar
`n stânga balan]a Judec\]ii. ~n-
gerii, mii de mii [i miriade de
miriade (Daniel 7, 9-10), ]in `n
mâini c\r]ile `n care sunt trecu-
te faptele fiec\rui om (Apocalip-
sa 20, 11-13). Al]i `ngeri trâmbi-
]eaz\, anun]ând ziua de pe ur-
m\, `nvierea mor]ilor [i `ncepe-
rea Judec\]ii de Apoi (I Tesalo-
niceni 4, 16-17). Viii [i mor]ii a[-
teapt\ cu `nfrigurare sentin]a.
Râul cel de foc, despre care face
vorbire profetul (Daniel 9, 10),
care iese de sub picioarele lui
Hristos, st\ gata s\ `nghit\ `n
vâlv\taia lui ceata demonilor [i a
celor care s-au f\cut p\rta[i lor.
Sfin]ii (str\mo[ii, patriarhii,
profe]ii, apostolii, ierarhii, m\r-
turisitorii, mucenicii, cuvio[ii,
`mp\ra]ii [i toate sufletele ador-
mite `n dreapta credin]\) tr\iesc
deja ziua Domnului, „fiindc\
sfântul nu va mai fi judecat la
Judecata de Apoi, c\ci a fost ju-
decat `nc\ de aici de pe p\mânt
[i luminat mai dinainte“, dup\
cum spune Sfântul Simeon Noul
Teolog (Discursul X).
Criteriul Judec\]ii -
iubirea sau neiubirea
aproapelui
Criteriul Judec\]ii lui Hris-
tos va fi iubirea sau neiubirea
celui de departe, devenit aproa-
pele nostru, pe care Mântuitorul
l-a adus `n discu]ia parabolei
Samarineanului milostiv (Luca
10, 25-37). Iubirea cre[tin\ este
imposibilitatea posibil\ de a-L
vedea pe Hristos `n cealalt\ per-
soan\, oricine ar fi - el sau ea -
[i pe care Dumnezeu, `n icono-
15
mia Sa ve[nic\ [i de nep\truns,
a hot\rât s\-L introduc\ `n via-
]a noastr\, fie [i pentru câteva
clipe; `ns\ nu doar ca pe un pri-
lej de a face fapte bune sau de a
ne antrena `ntr-un exerci]iu de
filantropie, ci ca s\ pun\ `nce-
put unei ve[nice intimit\]i cu
~nsu[i Dumnezeu. C\ci fiecare
dintre noi a primit harul [i da-
rul iubirii lui Hristos Cel ve[nic.
Dreapta Judecat\ a lui Dum-
nezeu, despre care ne vorbe[te
parabola redat\ `n Evanghelia
dup\ Sfântul Matei 25, 31-46,
d\ sens [i `n]eles vie]ii noastre
[i dezleag\ marea tain\ a exis-
ten]ei omene[ti, sintetizat\ `n
loghionul Evangheliei: „Adev\-
rat zic vou\, `ntrucât a]i f\cut
unuia dintr-ace[ti fra]i ai Mei,
prea mici, Mie Mi-a]i f\cut“ (25,
40). „Fra]ii prea mici ai lui Hris-
tos“ sunt de fapt semenii no[tri,
care au nevoie doar de strictul
necesar. Din cele enumerate de
Hristos, reiese c\ `mp\r\]ia lui
Dumnezeu nu cost\ scump. Ea
se poate dobândi cu o firmitur\
de pâine dat\ celui fl\mând, cu
un pahar cu ap\ dat celui `nse-
tat, cu o hain\ dat\ celui gol, cu
un sfat dat celui `n temni]\ sau
celui `n suferin]\.
Sfântul Serafim de Sarov con-
centreaz\ toate `ntr-o singur\
fraz\, spunând: „D\-i celui fl\-
mând pâinea pe care ai vrea s\ o
m\nânci tu“. Da, `ntr-adev\r, ce-
ea ce oferim noi celor `n nevoi,
aceea ne va oferi [i Hristos,
atunci când vom sta la masa Lui,
`n a[teptarea Judec\]ii de Apoi.
Permanentizând realitatea
Judec\]ii de Apoi `n existen]a
noastr\, vom putea `n]elege di-
mensiunea vrerii lui Dumnezeu
de a-l `mbr\ca pe cel gol, de a-l
hr\ni pe cel fl\mând, de a-i po-
toli setea celui `nsetat, de a-l
g\zdui pe cel f\r\ de ad\post [i
de a-l cerceta pe cel bolnav sau
pe cel aflat `n temni]\.
A[adar, „sili]i-v\ s\ face]i te-
meinic\ chemarea [i alegerea
voastr\“ (II Petru 1, 10), pentru
c\ „vine noaptea când nimeni
nu va mai putea lucra“ (Ioan 9,
4). Doamne, s\ nu fie!
* INTERTITLURILE APAR}IN REDAC}IEI
16 Edi]ia de Moldova
Luni, 1 februarie 2010, Nr. 25 (300), Anul II

PE SCURT Ocrotitorii `nv\]\mântului teologic,

Slujb\ arhiereasc\ la
M\n\stirea Sih\stria,
de s\rb\toarea
Sf=ntului Victorin
Cu binecuv=ntarea Preafericitului
P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, [i a ~nalt Preasfin-
]itul P\rinte Teofan, Arhiepiscopul Ia-
[ilor [i Mitropolitul Moldovei [i Bucovi-
nei, Preasfin]itul Varlaaam Ploie[tea-
nul, Epicop-Vicar Patriarhal, a s\v=r[it
ieri Sf=nta Liturghie la M\n\stirea
Sih\stria, cu ocazia pr\znuirii Sf=ntu-
lui Mucenic Victorin [i a `mplinirii
v=rstei de 79 de ani de c\tre preacuvio-
sul p\rinte arhimandrit Victorin
Oanele, stare]ul M\n\stirii Sih\stria.
Cu acest prilej, Preasfin]ia Sa a trans-
mis p\rintelui stare] Victorin un mesaj
de felicitare [i binecuv=ntare din
partea Preafericitului P\rinte Patriarh
[i a ~nalt Preasfin]itului Mitropolit
Teofan. (arhim. Nicandru TUNZA)
Un nou centru de zi `n
Arhiepiscopia Romanului
[i Bac\ului
PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-Vicar
al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\u-
lui, a sfin]it vineri, 29 ianuarie 2010,
Centrul de zi „Sf. Cuv. Parascheva“ din
cadrul {colii nr. 4, din municipiul Moi-
ne[ti. A[ez\mântul social a fost realizat
`n cadrul proiectului intitulat „{coal\
dup\ [coal\“, fiind implementat de
Biroul de Asisten]\ social\ al Protopo-
piatului Moine[ti. Astfel, 20 de copii
proveni]i din familiile defavorizate vor
beneficia de program de `ndrumare [co-
lar\ [i o mas\ la prânz. „La acest cen-
tru de zi, la `nf\ptuirea c\ruia a cola-
borat [i Prim\ria Municipiului
Moine[ti, va fi primit zilnic un grup de
20 de copii proveni]i din familii cu
situa]ie precar\. Ace[tia vor lua zilnic
masa de prânz, `ntre orele 12:00 -17:00,
[i `[i vor efectua temele pentru a doua
zi. Amenajarea spa]iilor `n care va fi
implementat acest proiect, precum [i
zece din cele 20 de por]ii zilnice au fost
asigurate de Prim\ria Moine[ti, celelal-
te zece por]ii fiind asigurate de Proto-
popiatul Moine[ti“, a spus pr. Constan-
tin Gherasim, consilier `n probleme de
tineret [i mass-media al Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului. (C.C.)
s\rb\tori]i la Catedrala mitropolitan\ din Ia[i
Studen]ii [i profesorii
Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i i-au
cinstit sâmb\t\,
30 ianuarie 2010, pe
Sfin]ii Trei Ierarhi, Vasile
cel Mare, Grigorie
Teologul [i Ioan Gur\ de
Aur. La Catedrala
mitropolitan\ din Ia[i
slujba Sfintei Liturghii a
fost oficiat\ de patru
arhierei din Sfântul Sinod
al Bisericii Ortodoxe
Române, `nconjura]i
de un sobor de preo]i
profesori ai Facult\]ii
de Teologie din Ia[i.
de Constantin CIOFU
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor
[i Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, al\turi de IPS Io-
sif, Mitropolitul Ortodox Ro-
mân al Europei Occidentale
[i Meridionale, de PS Var-
laam Ploie[teanul, Episcop-
Vicar Patriarhal, [i de PS
Calinic Boto[\neanul, Epis-
cop-Vicar al Arhiepiscopiei
Ia[ilor, a s\vâr[it `n urm\ cu
dou\ zile Sfânta Liturghie la
Catedrala mitropolitan\ din
Ia[i, cu prilejul s\rb\toririi
Sfin]ilor Trei Ierarhi, ocroti-
torii `nv\]\mântului teolo-
gic. ~n cadrul slujbei, tân\rul
Irineu Grigore a fost hiroto-
nit diacon. R\spunsurile li-
turgice au fost date de corul
Facult\]ii de Teologie din
Ia[i, dirijat de pr. lect. dr.
Alex\ndrel Barnea. Dup\ ci-
tirea Sfintei Evanghelii, IPS
Iosif a rostit un cuv=nt du-
hovnicesc `n care a evocat câ-
teva din `nv\]\turile care se
desprind de la ocrotitorii `n-
v\]\mântului teologic. „Sfân-
tul Ioan Gur\ de Aur spune,
`n una din rug\ciunile dina-
intea Sfintei ~mp\rt\[anii:
«Doamne, Dumnezeul nos-
tru, [tiu c\ nu sunt vrednic
s\ intri sub acoper\mântul
casei sufletului meu pentru
c\ este cu totul pustiu [i sur-
pat [i nu afli loc ca s\-}i pleci
capul». Dac\ odinioar\ Mân-
tuitorul Se n\[tea `n ieslea
din pe[tera Bethleemului [i
nu g\sea loc, iat\ c\ [i noi
suntem pe[ter\ pustie [i sur-
pat\. Aceast\ pe[ter\ pustie
[i surpat\ trebuie s\ devin\
lumina lumii, a[a cum ne
spune Mântuitorul. Mântui-
torul nu ne spune c\ trebuie
s\ fim lumina lumii, ci ne
spune: «Sunte]i lumina lu-
mii». Aceast\ lumin\ nu este
altcineva decât Hristos ~n-
su[i, Cel pe care ~l primim `n
noi [i Care vrea s\ str\lu-
ceasc\ `n noi. De la noi Hris-
tos a[teapt\ s\ ~l primim. De
aceea ne `nf\]i[\m `naintea
lui Hristos la Sfânta Litur-
ghie“, a spus IPS Iosif, care a
continuat cuvântul de `nv\-
]\tur\ prin a vorbi despre
via]a Sfin]ilor Trei Ierarhi.
„Trâmbi]\
a Duhului Sfânt“
La final, pr. prof. dr. Vio-
rel Sava, decanul facult\]ii
de Teologie din Ia[i, [i-a ex-
primat bucuria de a sluji al\-
turi de ierarhii [i p\rin]ii pro-
fesori de s\rb\toarea Sfin]i-
lor Trei Ierarhi. „La s\rb\-
toarea patronilor Teologiei
am g\sit cu cale ca `mpreun\
s\ ne bucur\m s\rb\torind
`n Sfânta Liturghie. Ast\zi
ne-am rugat la Sfânta Litur-
ghie aducând laud\ [i mul]u-
mire lui Dumnezeu pentru
toate câte ne-a dat nou\.
Sfin]ii Trei Ierarhi au excelat
prin râvna ne`ntrecut\ de a
propov\dui cuvântul lui
Dumnezeu. ~n aceast\ zi `n-
v\]\m din evlavia [i credin]a
Sfin]ilor Trei Ierarhi cum
trebuie s\ lucr\m noi, ast\zi,
`n rela]ie cu Dumnezeu“, a
spus pr. prof. dr. Viorel Sava.
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Teofan a remarcat faptul c\
Sfin]ii Grigorie Teologul, Va-
sile cel Mare [i Ioan Gur\ de
Aur „prin rug\ciune, prin
smerenie, prin iubire de
Dumnezeu [i prin iubire fa]\
de aproapele au devenit s\la-
[e binecuvântate ale Sfântu-
lui Duh“, urmând ca apoi s\
spun\ câteva cuvinte despre
importan]a existen]ei unei
[coli teologice. „Rolul unei
[coli de teologie este acela de
a fi vas [i trâmbi]\ a Duhului CM
YK
Sfânt. Acesta este mandatul
pe care Biserica `l acord\
unei [coli de teologie preg\ti-
toare pentru misionarii cle-
rici sau laici. ~l rog pe Dum-
nezeu s\ d\ruiasc\ profeso-
rilor [i studen]ilor din cadrul
Facult\]ii noastre de Teologie
har, putere [i binecuvântare
pentru a `n]elege darurile
Sfin]ilor Trei Ierarhi“, a afir-
mat IPS Teofan. a

Ultimii descenden]i ai familiei Sturdza, boteza]i la Biserica B\rboi
La Biserica „Sf. Ap. Petru [i
Pavel“ - B\rboi din Ia[i a
avut loc sâmb\t\, 30
ianuarie 2010, `ncre[tinarea
copiilor Mihail [i Gavriil ai
principelui {tefan Dimitrie
Ferdinand Sturdza [i ai
principesei Irina Sturdza.
Slujba a fost oficiat\ de trei
ierarhi ai Bisericii noastre.
Taina Sfântului Botez al ge-
menilor Mihail [i Gavriil a fost
s\vâr[it\ de ~nalt Preasfin]itul
P\rinte Teofan, Arhiepiscopul
Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, de IPS Mitropolit Iosif
al Europei Occidentale [i Meridio-
nale [i de PS Calinic Boto[\nea-
nul, Episcop-Vicar al Arhiepisco-
piei Ia[ilor, `nconjura]i de un so-
bor de [apte preo]i [i diaconi. Na-
[ii pruncilor au fost pr. Ionel Roa-
t\, vicar administrativ al Arhie-
piscopiei Ia[ilor, [i so]ia sa, Mioa-
ra Roat\. A[a cum este obiceiul
`n familia Sturdza, toate eveni-
mentele importante se petrec la
Ia[i, `n capitala Moldovei, de un-
de a plecat [i str\mo[ul lor, ulti-
mul domn al Moldovei, Mihail
Sturdza, `n anul 1848. „La acest
eveniment au luat parte membrii
familiei, apropia]i, prieteni, re-
prezentan]i ai caselor princiare
din Europa, care au avut ocazia
s\ tr\iasc\ o etap\ frumoas\ din
via]a unor cre[tini ortodoc[i. Ma-
joritatea celor prezen]i au fost de
alte confesiuni sau de alte religii.
De aceea s-a m\rturisit identita-
tea noastr\ [i modul `n care pri-
mim `n rândul Bisericii noastre
pe cei care se apropie de Taina
Sfântului Botez“, a declarat pr.
Bogdan Stavarachi, superiorul
Capelei „Sf. Arhanghel Mihail“ a
domnitorului Mihail Sturdza din
Baden-Baden - Germania. Dup\
slujba Botezului, ~nalt Preasfin-
]itul P\rinte Teofan a ]inut un
cuvânt de `nv\]\tur\ `n care a
f\cut referire la modul `n care
sunt picta]i Sfin]ii Arhangheli
Mihail [i Gavriil pe u[ile catape-
tesmelor `n sfintele biserici. „Via-
]a unui nou-n\scut trebuie s\ fie
una de b\rbat care are sabia `n
mân\ pentru a lupta pentru via-
]\ [i pentru d\inuirea neamului
s\u. Rog pe Dumnezeu s\ a[eze
`n mâna lui Mihail [i `n mâna lui
Gavriil câte o sabie [i câte o floa-
re de crin, pentru ca via]a lor s\
fie una de victorii `n r\zboaiele
care definesc orice fiin]\ uman\.
~n acela[i timp, sensibilitatea ce-
lui care poart\ o floare s\ le defi-
neasc\ via]a. S\ le dea Dumne-
zeu curaj [i putere pentru a `n-
frunta vitregiile vie]ii [i pentru a
r\spândi `n jur bun\tate [i sensi-
bilitate“, a spus IPS Teofan.
Familia Sturdza
a fost mereu aproape
de Biserica
Ortodox\ Român\
Tat\l prin]ului {tefan, prin]ul
Dimitrie Sturdza, care este [i
bunicul celor doi mici principi bo-
teza]i s=mb\t\, a ajutat [i a sus]i-
nut `ntotdeauna activitatea cul-
tural-misionar\ [i pastoral\ a
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
`nc\ din vremea când Preaferici-
tul P\rinte Daniel, Patriarhul Bi-
sericii Ortodoxe Române, p\sto-
rea ca Mitropolit al Moldovei [i
Bucovinei. „Aceast\ activitate a
fost f\cut\ ca o stare de continui-
tate, misiunea sa fiind `nt\rit\ [i
preluat\ de principele {tefan
Dimitrie Ferdinand Sturdza, care
se implic\, urmând linia tat\lui
s\u, `n proiecte social-culturale,
de ajutorare a celor care sunt `n
nevoi. De asemenea, principesa
Irina, pe lâng\ multe proiecte pe
care le are, a dorit ca `n amintirea
principesei Margareta, care a ple-
cat la Domnul anul trecut, s\ se
aplece cu prec\dere c\tre copiii
orfani. Principele {tefan este câ[-
tigat Bisericii prin p\rintele s\u
duhovnicesc, PS Calinic Boto[\-
neanul, care este duhovnicul lui [i
al principesei Irina [i care mereu
`i `ndeamn\ [i `i sf\tuie[te cu `n-
]elepciune s\ p\streze calea cea
dreapt\ `n via]\. De asemenea,
principii acord\ toat\ aten]ia cti-
toriei sturdze[tilor de la Baden-
Baden, singura biseric\ domneas-
c\ din vestul Europei, principii
Dimitrie [i {tefan preluând cu
generozitate costurile de `ntre-
]inere“, a mai ad\ugat pr. Bogdan
Stavarachi. (C. CIOFU)
 CM
YK

Mar]i, 2 februarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 26 (1528) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

REVISTA PRESEI INTERNA}IONALE REPORTAJ EDUCA}IE

Preo]ii care Programa [colar\
O descoperire L-au scos pe aglomerat\,
promi]\toare `n Dumnezeu din o inechitate
domeniul terapiei celulare clandestinitate pentru elevi
PAGINA 16 PAGINA 8 PAGINA 12

Omenirea `[i `ntâmpin\

Mântuitorul prin Dreptul Simeon
Mântuitorul Iisus Hristos, fiind
evreu, S-a supus `n timpul vie]ii de
basilica.ro
pe p\mânt ritualurilor religiei
RELIGIOS
mozaice. Astfel, la 40 de zile de la
SIMPOZION NA}IONAL DE-
na[tere a fost dus de c\tre p\rin]ii SPRE ~NV|}|MÂNTUL ROMÂ-
NESC: Tradi]ionalism [i mo-
S\i la Templul din Ierusalim pentru dernism `n `nv\]\mântul in-
a fi `nchinat lui Dumnezeu. Aici, cluziv, consilierea [colar\ `n-
tre tradi]ionalism [i moder- CM
YK

dumnezeiescul Prunc a fost nism, `nv\]area intuitiv\

`ntâmpinat [i ]inut `n bra]e de
b\trânul Simeon [i de prooroci]a
Ana. Acum roste[te Dreptul Simeon
celebrele cuvinte: „Acum,
sloboze[te pe robul T\u, St\pâne...“
(Luca 2, 29-32). Acestea au devenit
rug\ciune, fiind printre pu]inele
CM
YK
texte scripturistice care au trecut `n
cultul cre[tin. Citi]i `n pagina 9
Te Deum `n catedralele ortodoxe române, la aniversarea a 85 de ani de Patriarhat
Joi, 4 februarie 2010, la ani-
versarea a 85 de ani de la ridi-
carea Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne la rangul de Patriarhie
prin Hot\rârea Sfântului Si-
nod din 4 februarie 1925 [i
confirmat\ prin Decretul regal
din 25 februarie 1925, `n toate
catedralele ortodoxe române
din ]ar\ [i str\in\tate va fi ofi-
ciat\ slujba de Te Deum, ca
mul]umire adus\ lui Dumne-
zeu pentru realizarea acestui
act istoric de demnitate [i
prestigiu din via]a Bisericii
noastre. Te Deumul va fi ur-
mat de slujba de pomenire a a-
dormi]ilor `ntru fericire patri-
arhi ai Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne trecu]i la Domnul, Mi-
ron Cristea, Nicodim Muntea-
nu, Justinian Marina, Iustin
Moisescu [i Teoctist Ar\pa[u.
La Patriarhia Român\, a-
niversarea a 85 de ani de la ri-
dicarea Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne la rangul de Patriarhie
va fi marcat\ - `n ziua de 4 fe-
bruarie 2010 - printr-o {edin-
]\ solemn\ a Permanen]ei
Consiliului Na]ional Biseri-
cesc, care va avea loc, sub pre-
[edin]ia Preafericitului P\rin-
te Patriarh Daniel, `n Sala Si-
nodal\ din Re[edin]a patriar-
hal\, de la ora 10:00. Cu acest
prilej, p\rintele dr. Florin
{erb\nescu, consilier patriar-
hal coordonator al Sectorului
patrimoniu cultural, va sus]i-
ne o prelegere despre contex-
tul istoric, `nf\ptuirea [i `n-
semn\tatea ridic\rii Bisericii
Ortodoxe Române la rangul
de Patriarhie.
~n continuare, de la ora
12:00, `n Catedrala patriarha-
l\, Preafericitul P\rinte Patri-
arh Daniel va oficia slujba de
Te Deum [i va `n\l]a o rug\-
ciune de pomenire pentru pa-
triarhii Miron Cristea, Nico-
dim Munteanu, Iustin Moises-
cu [i Teoctist Ar\pa[u la mor-
mintele lor din Catedrala pa-
triarhal\. La aceea[i or\ va fi
s\vâr[it\ o slujb\ de pomenire
[i pentru patriarhul Justinian
prin pildele Mântuitorului -
au fost câteva dintre temele
abordate `n cadrul celei de-a
IV-a edi]ii a Simpozionului
na]ional „Tradi]ii laice [i re-
ligioase `n `nv\]\mântul ro-
mânesc“, organizat ieri, 1 fe-
bruarie, `n Complexul cultu-
ral-religios al Arhiepiscopiei
Râmnicului.
Pagina 3
ECONOMIC
LEGEA UNITAR| A PENSIILOR
S-AR PUTEA APLICA DIN 2011:
Legea unitar\ a pensiilor se
va aplica cel mai devreme de
la 1 ianuarie 2011, dac\ ac-
tul normativ va fi adoptat de
Parlament pân\ la sfâr[itul
actualei sesiuni, deoarece
exist\ un articol `n ultima
form\ a proiectului care pre-
vede c\ legea se aplic\ la 6
luni de la publicarea `n „Mo-
nitorul Oficial“.
Pagina 5
ROM+NIA ~N UE
UE, HOT|R+T| S| PUN| ~N A-
PLICARE ACORDUL DE LA CO-
PENHAGA: Uniunea Europea-
n\ [i Statele Unite au confir-
mat Organiza]iei Na]iunilor
Unite obiectivele de reducere
a emisiilor de gaze cu efect
de ser\ pentru anul 2020, de
20% [i respectiv 17%, ]\rile
UE av=nd ca referin]\ emisi-
ile din anul 1990.
Pagina 7
Marina la mormântul s\u din
biserica M\n\stirii Radu Vo-
d\ din Bucure[ti. (Biroul de
Pres\ al Patriarhiei Române)

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei
EVANGHELIA ZILEI
~nchinarea Pruncului Iisus
la Templul din Ierusalim
„{i când s-au `mplinit
zilele cur\]irii lor, dup\
legea lui Moise, L-au a-
dus pe Prunc la Ierusa-
lim, ca s\-L pun\ `nain-
tea Domnului. Precum
este scris `n Legea Dom-
nului, c\ orice `ntâi-n\s-
cut de parte b\rb\teasc\
s\ fie `nchinat Domnu-
lui. {i s\ dea jertf\, pre-
cum s-a zis `n Legea
Domnului, o pereche de
turturele sau doi pui de
porumbel. {i iat\ era un
om `n Ierusalim, cu nu-
mele Simeon; [i omul
acesta era drept [i tem\tor de Dumnezeu, a[teptând
mângâierea lui Israel, [i Duhul Sfânt era asupra lui. {i lui i
se vestise de c\tre Duhul Sfânt c\ nu va vedea moartea pân\
ce nu va vedea pe Hristosul Domnului. {i din `ndemnul
Duhului a venit la templu; [i când p\rin]ii au adus `n\untru
pe Pruncul Iisus, ca s\ fac\ pentru El dup\ obiceiul Legii, el
L-a primit `n bra]ele sale [i a binecuvântat pe Dumnezeu [i a
zis: «Acum sloboze[te pe robul T\u, dup\ cuvântul T\u, `n
pace, c\ ochii mei v\zur\ mântuirea Ta, pe care ai g\tit-o
`naintea fe]ei tuturor popoarelor, lumin\ spre descoperirea
neamurilor [i slav\ poporului T\u Israel». Iar Iosif [i mama
Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc. {i i-a binecu-
vântat Simeon [i a zis c\tre Maria, mama Lui: «Iat\, Acesta
este pus spre c\derea [i spre ridicarea multora din Israel [i ca
un semn care va stârni `mpotriviri. {i prin sufletul t\u va
trece sabie, ca s\ se descopere gândurile din multe inimi». {i
era [i Ana prooroci]a, fiica lui Fanuel, din semin]ia lui A[er,
ajuns\ la adânci b\trâne]e [i care tr\ise cu b\rbatul ei [apte
ani de la fecioria sa. {i ea era v\duv\, `n vârst\ de optzeci [i
patru de ani, [i nu se dep\rta de templu, slujind noaptea [i
ziua `n post [i `n rug\ciuni. {i venind ea `n acel ceas, l\uda
pe Dumnezeu [i vorbea despre Prunc tuturor celor ce a[tep-
tau mântuire `n Ierusalim. Dup\ ce au s\vâr[it toate, s-au
`ntors `n Galileea, `n cetatea lor Nazaret. Iar Copilul cre[tea
[i Se `nt\rea cu duhul, umplându-Se de `n]elepciune [i harul
lui Dumnezeu era asupra Lui.“ (Luca 2, 22-40)
***
S\rb\toarea ~ntâmpin\rii Domnului Iisus Hristos este
una dintre praznicele `mp\r\te[ti, adic\ dintre acele s\rb\-
tori mari, `n num\r de dou\sprezece, dedicate Mântuitorului,
Maicii Domnului [i Sfintei Cruci. Ziua de ast\zi ne aminte[te
de faptul c\ Pruncul Iisus Hristos a fost dus la Templul din
Ierusalim [i d\ruit lui Dumnezeu. Aceast\ s\rb\toare este la
40 de zile de la Cr\ciun, de la Na[terea Domnului Iisus Hris-
tos. {i noi botez\m copiii tot la 40 de zile de la na[tere [i-i
d\ruim lui Dumnezeu. ~n vremea aceea orice familie trebuia
s\ ofere un dar lui Dumnezeu, ca pre] de r\scump\rare pen-
tru pruncul nou-n\scut. Aici, `n Templul din Ierusalim, Prun-
cul Sfânt a fost primit [i ]inut `n bra]e de Simeon, un om
drept [i tem\tor de Dumnezeu, care, a[a cum ne spune Evan-
ghelia, a[tepta [i el mângâierea poporului ales. Dreptul Sime-
on a rostit rug\ciunea „Acum sloboze[te“, rug\ciune pe care
[i noi o rostim la fiecare slujb\ a Vecerniei, adic\ la `nceputul
unei zile liturgice. Dreptul Simeon a rostit [i o profe]ie care
viza persoana Sfintei Fecioare Maria, [i anume c\ prin sufle-
tul ei va trece sabie, adic\ vor veni timpuri `n care va fi con-
testat\ calitatea ei de Mam\ [i Fecioar\, timpuri care, de alt-
fel, le tr\im. Tot `n Templu era [i prooroci]a Ana, care a[tepta
[i ea mântuirea [i s-a bucurat la vederea Pruncului Mântui-
tor. S\ zicem [i noi ast\zi, asemenea Dreptului Simeon:
„Acum sloboze[te-ne `n pace, Preabunule St\pâne!“. (pr.
Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
Biserica „Sf=ntul Sava“ din Ia[i
Pe la 1330, pe Uli]a veche ce pornea de la Cur-
tea Domneasc\ din Ia[i [i se termina `n Dealul
S\r\riei, câ]iva c\lug\ri moldoveni rug\tori la
Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim ridicau
un a[ez\mânt monahal cu hramul „Adormirea
Maicii Domnului“. De la `nceput acesta a fost `n-
chinat M\n\stirii „Sf. Sava“ de la Ierusalim. ~n
1390 s-a ridicat prima biseric\ de piatr\, apoi a[e-
z\mântul a cunoscut mai multe refaceri sus]inute
financiar de domni ai Moldovei, precum Petru Ra-
re[ (1534), Petre {chiopul (1583), apoi din secolul
al XVII-lea, prin contribu]ia unor mari boieri,
cum a fost Ioanichie Caradja, care `n 1625 repara
biserica dup\ devastatorul incendiu din 1616. De
asemenea, de-a lungul istoriei, m\n\stirea a pri-
mit [i i-au fost `nt\rite numeroase privilegii [i
propriet\]i, ceea ce denot\ importan]a ei `n via]a
religioas\ a Moldovei. La 1402, aceast\ m\n\sti-
re `i g\zduia pe Alexandru cel Bun [i mitropolitul
Iosif, `n drumul lor c\tre Suceava, acolo unde tre-
APOSTOLUL ZILEI
Ast\zi, Hristos Domnul vine [i `ntâmpin\
pe cei care ies `n `ntâmpinarea Lui
„«L-ai mic[orat pe el cu pu]in fa]\
de `ngeri; [i cu m\rire [i cu cinste l-ai
`ncununat [i l-ai pus peste lucrurile
mâinilor Tale. Toate le-ai supus sub
picioarele lui». Dar prin faptul c\ a su-
pus lui toate (`n]elegem) c\ nimic nu i-
a l\sat nesupus. Acum `ns\, `nc\ nu
vedem cum toate i-au fost supuse. Ci
pe Cel mic[orat cu pu]in fa]\ de `ngeri,
pe Iisus, ~l vedem `ncununat cu slav\
[i cu cinste, din pricina mor]ii pe care
a suferit-o, astfel c\, prin harul lui
Dumnezeu, El a gustat moartea pen-
tru fiecare om. C\ci ducând pe mul]i
fii la m\rire, I se c\dea Aceluia, pen-
tru Care sunt toate [i prin Care sunt
toate, ca s\ des\vâr[easc\ prin p\ti-
mire pe ~ncep\torul mântuirii lor.
Pentru c\ [i Cel ce sfin]e[te [i cei ce se
sfin]esc, dintr-Unul sunt to]i; de aceea
nu se ru[ineaz\ s\-i numeasc\ pe ei
fra]i, zicând: «Spune-voi fra]ilor mei
numele T\u. ~n mijlocul Bisericii Te
voi l\uda». {i iar\[i: «Eu voi fi `ncre-
z\tor `n El»; [i iar\[i: «Iat\ Eu [i prun-
cii pe care Mi i-a dat Dumnezeu».
Deci, de vreme ce pruncii s-au f\cut
p\rta[i sângelui [i trupului, `n acela[i
fel [i El S-a `mp\rt\[it de acestea, ca
s\ surpe prin moartea Sa pe cel ce are
st\pânirea mor]ii, adic\ pe diavolul, [i
s\ izb\veasc\ pe acei pe care frica
mor]ii `i ]inea `n robie toat\ via]a.
C\ci, `ntr-adev\r, nu a luat firea
`ngerilor, ci s\mân]a lui Avraam a
luat. Pentru aceea, dator era `ntru
toate s\ Se asemene fra]ilor, ca s\ fie
milostiv [i credincios arhiereu `n cele
c\tre Dumnezeu, pentru cur\]irea
p\catelor poporului.“ (Evrei 2, 7-17)
***
Acest fragment apostolic se cite[te
la s\rb\toarea ~ntâmpin\rii Domnu-
lui, atunci când Pruncul Hristos este
adus de Fecioara Maria la Templu [i
SF+NTUL ZILEI
( † ) ~ntâmpinarea
Domnului
La 40 de zile dup\ na[tere, Dom-
nul Iisus Hristos a fost dus `n Tem-
plul din Ierusalim de c\tre Sfânta
Fecioar\ Maria [i de Dreptul Iosif,
dup\ obiceiul Legii vechi. Atunci b\-
trânul Simeon, c\ruia `i era f\g\duit
de la Duhul Sfânt s\ nu vad\ moar-
tea pân\ ce nu va vedea pe Domnul
Hristos, luând `n bra]e Pruncul
Iisus, a mul]umit lui Dumnezeu
printr-o rug\ciune: „Acum sloboze[te
pe robul T\u, dup\ cuvântul T\u, `n
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
Biserica „Sf. Sava“ la `nceput de secol XX
buiau a[ezate moa[tele Sf. Ioan cel Nou; `n 1468
marele {tefan al Moldovei `i d\ruia un clopot, iar
`n 1595, egumenul de la „Sf. Sava“ figura printre
semnatarii actelor sinodului de la Ia[i. ~n 1714, `n
vremea domnitorului Nicolae Mavrocordat, aici
func]iona Academia Domneasc\, devenit\ apoi
Colegiul „Sf. Sava“, dar [i o tipografie slavo-româ-
n\, care din 1744 tip\rea `n limbile greac\ [i ara-
Mar]i, 2 februarie 2010
este ]inut `n bra]e de dreptul Simeon.
Citind Sfânta Evanghelie care re-
lateaz\ acest episod, putem cu u[urin-
]\ s\ afirm\m c\ Fecioara Maria a
`mplinit o prescrip]ie a Legii Vechiului
Testament, dar trecând dincolo de ri-
tual [i oprindu-ne la persoanele pre-
zente `n aceast\ s\rb\torire, obser-
v\m c\ Dumnezeu-Pruncul este ]inut
`n bra]e de oameni, dumnezeirea este
cuprins\ `n mâini de umanitate, iar
Cel ce l-a creat pe om [i ]ine lumea
este ]inut `n bra]e de un om. P\rin]ii
Bisericii au extras din Epistola c\tre
Evrei a Sfântului Pavel aceast\ citire,
pentru a ne preg\ti s\ `n]elegem taina
din Templul de la Ierusalim, petrecu-
t\ la 40 de zile dup\ na[terea Mântui-
torului Hristos. M\re]ia omului, dat\
la crea]ie, [i milostivirea Domnului,
promis\ [i oferit\ la „plinirea vremii“,
sunt descrise de Sfântul Apostol Pavel
`n fragmentul apostolic de ast\zi. ~n-
cununat cu m\rire [i cu cinste, pus
st\pân peste crea]ie, omul creat dup\
chipul [i asem\narea Creatorului este preun\ cu ei sim]im iubirea p\rinteas-
frate mai mic al Mântuitorului Hris- c\ [i lâng\ ei parcurgem drumul spre
tos, este primit `n familia dumnezeirii maturitate. Fratele mai mare ne su-
[i inclus `n iubirea d\ruitoare a pravegheaz\ copil\ria din pozi]ia celui
Sfintei Treimi. ~n s\rb\toarea din care are aproximativ aceea[i vârst\ cu
aceast\ zi, dreptul Simeon se bucur\ noi, iar noi tindem `n permanen]\ s\-l
pentru c\ vede promisiunea lui Dum- ajungem din urm\, atât ca stare, cât [i
nezeu `mplinit\ [i familia crea]iei reu- ca vârst\, noi cre[tem asemenea lui,
nit\ [i `mp\cat\ de Creatorul pogorât dar el tot timpul este cu un num\r de
pentru a-[i ajuta fra]ii. Dar dac\ Hris- ani `naintea noastr\. ~n via]a duhov-
tos Domnul nu se ru[ineaz\ s\ ne con- niceasc\ suntem chema]i s\ cre[tem
sidere [i s\ ne numeasc\ fra]i, de ce al\turi de fratele mai mare, Hristos
ne-am ru[ina noi s\ afirm\m c\ sun- Domnul, s\ dorim din des\vâr[irea
tem `n lume fra]i ai Fiului lui Dumne- Lui. Ast\zi, Hristos Domnul vine [i
zeu? Sfântul Pavel, privind `n istoria `ntâmpin\ pe cei ce ies `n `ntâmpina-
mântuirii, cunoscând cuvântul Evan- rea Lui, vine `n familiile celor ce `l pri-
gheliei, nu spune aici c\ Hristos ne vesc ca pe Unul din familie, un frate
este simplu st\pân, nu vorbe[te des- mai mare care nu uit\ niciodat\ s\ fie
pre autoritatea Lui de Creator [i Jude- milostiv [i credincios [i care a „gustat
c\tor, ci ~l nume[te frate mai mare, moartea pentru fiecare om“. (Ciprian
pentru c\ al\turi de fra]i cre[tem, `m- OLINICI, Radio Trinitas)
pace, c\ ochii mei v\zur\ mântuirea
Ta, pe care ai g\tit-o `naintea fe]ei
tuturor popoarelor, lumin\ spre des-
coperirea neamurilor [i slav\ popo-
rului T\u Israel“.
Tot ast\zi, Biserica face pomeni-
rea Sfântului Mucenic Agatador; a
Sfântului nou Mucenic Iordan din
Trapezunt [i a Sfântului Mucenic
Gavriil.
Mâine, Biserica face pomenirea
Sfântului [i Dreptului Simeon [i a
Sfintei Prooroci]e Ana. a
b\. Biserica este construit\ `n stil bizantin, cu as-
pect de fort\rea]\, fiind unic\ `n ]ar\. Aceasta poar-
t\ hramurile: „Sf. Cuvios Sava cel Sfin]it“ (5 dec.);
„Sf. Mucenic Trifon“ (1 febr.) [i „Sf. Mare Mucenic
Marina“ (17 iul.). (Adrian Nicolae PETCU)
 Mar]i, 2 februarie 2010 Actualitatea religioas\ 3
Simpozion na]ional despre `nv\]\mântul românesc PE SCURT
tru arhid. Ioan Liviu G\man. IPS Nifon
Tradi]ionalism [i
„Aceast\ `ntâlnire anual\ are sluje[te la
modernism `n `nv\]\mântul drept scop realizarea conver- Garnizoana
incluziv, consilierea gen]ei celor doi vectori impor-
Târgovi[te
[colar\ `ntre tradi]ionalism tan]i baza]i pe tradi]ia pedago-
gic\ [i pe cea religioas\, res- Ast\zi, cu ocazia marelui
[i modernism, `nv\]area ponsabili de promovarea unei e- praznic al ~ntâmpin\rii
intuitiv\ prin pildele duca]ii s\n\toase (buna-cre[te- Domnului, IPS Mitropolit
re) prin realizarea unei mai Nifon, Arhiepiscopul
Mântuitorului - au fost mari deschideri, flexibiliz\ri [i Târgovi[tei, `nso]it de un
armoniz\ri de ambele p\r]i [i sobor de preo]i [i diaconi,
câteva dintre temele printr-o mai eficient\ conlucra- va oficia Sfânta Liturghie
abordate `n cadrul celei la capela militar\ a
re prin care se dore[te s\ se dea Garnizoanei Târgovi[te,
de-a IV-a edi]ii a un nou impuls activit\]ii educa- cu hramul „Sfânta
tive care s\ vizeze atât genera- Treime“, dup\ cum ne in-
Simpozionului na]ional ]iile prezente cât [i pe cele vii- formeaz\ Biroul de pres\
„Tradi]ii laice [i religioase toare. De secole, religia [i [coala al Arhiepiscopiei. Cu
au mers mân\ `n mân\ [i au a- acest prilej, din motive
`n `nv\]\mântul jutat la prop\[irea neamului pastoral-misionare, va fi
românesc“, organizat ieri, românesc“, a mai spus acesta. hirotonit, `n treapta dia-
coniei, tân\rul cadru mil-
1 februarie, `n Complexul itar C\lin Emil, absolv-
Participan]i ent de studii teolo-gice.
cultural-religios al clerici [i mireni Credincio[ii sunt
Arhiepiscopiei Râmnicului. a[tepta]i `ncepând cu ora
Manifestarea a fost organiza- 9:00.
t\ de Inspectoratul {colar Jude- prof. Maria Ochescu, inspector tradi]ionalism [i modernism;
Simpozionul [i-a propus s\ ]ean Vâlcea, Casa Corpului Di- general adjunct al ISJ Vâlcea, ~nv\]area intuitiv\ `n pildele
reuneasc\ experien]a dasc\lilor dactic [i Centrul Jude]ean de A- prof. Mariana Laz\r, inspector Mântuitorului; Proiecte, parte-
~ntâmpinarea
de toate specialit\]ile [i s\ o pu- sisten]\ Psihopedagogic\ Vâl- de specialitate la ISJ Vâlcea, neriate, activit\]i extra[colare Domnului, la
n\ la dispozi]ia, `n primul rând, cea `n parteneriat cu Arhiepis- prof. psiholog Daniela Sandu, [i extracurriculare legate de te- Babadag
a copiilor [i tinerilor care, indi- copia Râmnicului. Desf\[urat coordonator - Centrul Jude]ean ma simpozionului; Auxiliare,
ferent de nivelul lor de dezvol- cu binecuvântarea ~nalt Prea- de Asisten]\ Psihopedagogic\ ghiduri, materiale didactice [i Credincio[ii parohiei To-
tare psihofizic\, au dreptul la e- sfin]itului P\rinte Gherasim, (CJAP) Vâlcea, prof. dr. Ion Pre- reviste de specialitate etc. Cu o- polog II, Protopopiatul
duca]ie. „Participan]ii au consi- cazia acestui simpozion a avut Babadag, din jude]ul
Arhiepiscopul Râmnicului, `n descu, dar [i numero[i profesori Tulcea, vor asista la
derat c\ numai implicarea ]in- Sala „Sfântul Antim Ivireanul“ de religie, profesori psihologi, loc [i lansarea c\r]ii „Tradi]ii Sfânta Liturghie
tit\ [i eficient\ a dasc\lilor, ba- a Complexului cultural - religios cadre didactice din ciclurile pre- laice [i religioase `n `nv\]\mân- s\vâr[it\ de PS
zat\ pe valorile române[ti tra- al Arhiepiscopiei Râmnicului, [colar, primar, gimnazial [i lice- tul românesc“. Visarion, Episcopul
di]ionale, coroborat\ cu ceea ce simpozionul a adunat partici- al din 11 jude]e - Vâlcea, Bihor, Men]ion\m c\ edi]ia I a a- Tulcii. La final, PS Visa-
predecesorii no[tri au cl\dit [i pan]i de marc\. Dintre ace[tia Cluj, Gorj, Olt, Mehedin]i, Br\i- cestui simpozion a avut loc `n rion va binecuvânta no-
adaptat\ caracteristicilor socie- amintim pe Preasfin]itul P\rin- la, Arad, Prahova, Teleorman, luna mai 2007 la Episcopia ua trapez\ construit\ `n
t\]ii moderne, poate duce la re- te dr. Emilian Lovi[teanul, E- Bistri]a-N\s\ud - [i din munici- Râmnicului, a II-a `n ianuarie curtea loca[ului de cult
alizarea activit\]ilor educa]io- piscop-vicar al Arhiepiscopiei piul Bucure[ti. 2008 la Seminarul Teologic de credincio[ii de aici
nale, menite s\ formeze omul Râmnicului, care a ]inut un cu- Comunic\rile [tiin]ifice s-au „Sfântul Nicolae“ din Râmnicu sub coordonarea pr. Vâl-
de mâine, capabil s\ se integre- Vâlcea [i a III-a la Centrul cu Marian – actualmen-
vânt de deschidere, pr. Constan- desf\[urat `n plen pe ariile te- te stabilit `n Italia – [i a
ze eficient `ntr-o societate pe tin Cârstea, consilier cultural, matice: Tradi]ionalism [i mo- {colar pentru Educa]ie Inclu-
noului lor p\stor sufle-
care ne-o dorim incluziv\“, ne-a pr. prof. Petre Mateiescu, in- dernism `n `nv\]\mântul inclu- ziv\, Bistri]a, comuna Coste[ti tesc, pr. Adrian B\rbat.
transmis corespondentul nos- spector de religie la ISJ Vâlcea, ziv; Consilierea [colar\ `ntre `n data de 1 mai 2009. a Biserica are hramul
„Sfântul Mucenic Dimi-
trie“, fiind zidit\ `ntre
RETROSPECTIV| anii 1996 [i 1999. ~n lo-
calitate mai exist\ o bi-

Activit\]ile ierarhilor din Duminica Fiului Risipitor seric\ cu hramul „Sfin]ii

~n Duminica a XXXIV-a dup\ Rusalii, a fiu-
lui risipitor, Preafericitul P\rinte Daniel, Patri-
arhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat
la Sfânta Liturghie oficiat\ `n paraclisul patri-
arhal cu hramurile „Sfântul Prooroc Ilie Tesvi-
teanul“, „Sfântul Grigorie Lumin\torul“ [i
„Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul“.
~nalt Preasfin]itul Teofan, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei, a slujit `n paraclisul spitalu-
lui jude]ean din Piatra Neam], ~nalt Preasfin]i-
tul Lauren]iu, Mitropolitul Ardealului, a slujit `n
parohia F\g\ra[ - Combinat, Protopopiatul F\-
g\ra[, jude]ul Bra[ov, iar ~nalt Preasfin]itul Iri-
neu, Mitropolitul Olteniei, a slujit Sfânta Litur-
ghie `n parohia Sfin]ii Apostoli din Târgu-Jiu, `n
timp ce ~nalt Preasfin]itul Nicolae, Mitropolitul
Banatului, a participat la Sfânta Liturghie de la
Catedrala mitropolitan\ din Timi[oara.
~nalt Preasfin]itul Mitropolit Nifon, Arhie-
piscopul Târgovi[tei [i exarh patriarhal, a slujit
la Catedrala arhiepiscopal\ din Târgovi[te,
~nalt Preasfin]itul Teodosie, Arhiepiscopul To-
misului, a slujit `mpreun\ cu ~nalt Preasfin]i-
tul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei [i R\d\u]ilor,
`n capela spitalului din Vatra Dornei, iar ~nalt
Preasfin]itul Andrei, Arhiepiscopul Albei Iulia,
a slujit `mpreun\ cu Preasfin]itul Gurie, Epis-
copul Devei [i Hunedoarei, `n Catedrala „Sfin]ii
Trei Ierarhi“ din Aiud, `n timp ce ~nalt Prea-
sfin]itul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului,
a oficiat slujba Sfintei Liturghii `n Catedrala
Arhiepicopal\ din Râmnicu Vâlcea.
~nalt Preasfin]itul Epifanie, Arhiepiscopul
Buz\ului [i Vrancei, a slujit `n parohia C\li-
mani, protoieria Odobe[ti, ~nalt Preasfin]itul
Calinic, Arhiepiscopul Arge[ului [i Muscelului,
a s\vâr[it Sfânta Liturghie `n paraclisul Sfântul
Ierarh Calinic de la Cernica din incinta centru-
lui arhiepiscopal din Curtea de Arge[, iar ~nalt
Preasfin]itul Casian, Arhiepiscopul Dun\rii de
Jos, a oficiat slujba Liturghiei din aceast\ dumi-
nic\ `n Catedrala arhiepiscopal\ din Buz\u.
~nalt Preasfin]itul Timotei, Arhiepiscopul A-
radului, a slujit la biserica parohiei Arad-Cen-
tru, ~nalt Preasfin]itul Arhiepiscop Ioan al Epis-
copiei Covasnei [i Harghitei a s\vâr[it Sfânta Li-
turghie `n parohia F\ge]el, protopopiatul Mier-
curea-Ciuc, iar ~nalt Preasfin]itul Arhiepiscop
Iustinian al Episcopiei Maramure[ului [i S\tma-
rului a slujit la biserica Sfântul Ilie din Baia Ma-
re, `n timp ce Preasfin]itul Corneliu, Episcopul
Hu[ilor, a slujit la Catedrala episcopal\ „Sfin]ii
Apostoli Petru [i Pavel“ din municipiul Hu[i.
Preasfin]itul Lucian, Episcopul Caransebe-
[ului, a slujit `n parohia Slatina - Timi[ din
Protopopiatul Caransebe[, Preasfin]itul So-
fronie, Episcopul Oradiei, a slujit `n Biserica
„Izvorul T\m\duirii“ din Oradea, iar Prea-
sfin]itul Nicodim, Episcopul Severinului [i
Strehaiei, a slujit `n paraclisul Catedralei e-
piscopale din Drobeta - Turnu Severin, `n
timp ce Preasfin]itul Vincen]iu, Episcopul
Sloboziei [i C\l\ra[ilor, a participat la `ntro-
nizarea Episcopului de Durostorum.
Preasfin]itul Galaction, Episcopul Alexan-
driei [i Teleormanului, a slujit la Biserica
„Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron“ din Ro-
[iorii de Vede, Preasfin]itul Ambrozie, Episco-
pul Giurgiului, a slujit `n Biserica „Sfântul
Dimitrie“ din localitatea B\l\[oieni, Protopo-
piatul Bolintin, iar Preasfin]itul Sebastian, E-
piscopul Slatinei [i Romana]ilor, a oficiat sluj-
ba acestei duminici `n parohia M\n\stirea Al-
b\, Protopopiatul Slatina II, Preasfin]itul Vi-
sarion, Episcopul Tulcii, a slujit la M\n\sti-
rea Celic-Dere din Tulcea, `n timp ce Prea-
sfin]itul Petroniu, Episcopul S\lajului, a slu-
jit `n parohia Tih\u, protopopiatul Jibou.
~mp\ra]i“, zidit\ `n pe-
rioada 1888-1894.
Preasfin]itul Macarie, Episcopul Ortodox
Român al Europei de Nord, a slujit `n parohia
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Stock- „Ajutor pentru
holm, Preasfin]itul Mihail, Episcopul Ortodox
Român al Australiei [i Noii Zeelande, a slujit `n familiile s\race“
biserica „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“ din ~n perioada 24 ianuarie-
Melbourne, Australia, Preasfin]itul Ciprian 7 februarie 2010, se de-
Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, a slujit ruleaz\ o nou\ etap\ a
la Catedrala „Sfântul Spiridon Nou“, paraclis proiectului social „Ajutor
patriarhal, iar Preasfin]itul Varlaam Ploie[tea- pentru familiile s\race“.
nul, Episcop-vicar patriarhal, a slujit la M\n\s- ~n cadrul acestui proiect,
tirea Sih\stria. Episcopia S\lajului ofe-
Preasfin]itul Varsanufie Prahoveanul, Epis- r\ ajutoare constând `n
cop-vicar al Arhiepiscopiei Bucure[tilor, a slujit haine, `nc\l]\minte, re-
la M\n\stirea Caraiman, jude]ul Prahova, Prea- chizite [i alimente pen-
sfin]itul Andrei F\g\r\[anul, Episcop-vicar al tru mai multe familii din
Arhiepiscopiei Sibiului, a s\vâr[it Sfânta Litur- comunit\]ile de etnie ro-
ghie `n parohia Bra[ov– Bartolomeu, din jude]ul m\ din localit\]ile
Bra[ov, iar Preasfin]itul Irineu Bistri]eanul, E- Zal\u, Ileanda, Popeni,
piscop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, a slujit `n Agrij [i Voivodeni.
biserica „Schimbarea la Fa]\“, din Cluj-Napoca,
`n timp ce Preasfin]itul Vasile Some[eanul, Epis-
cop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, a slujit `n pa- Congres
rohia Sânm\rghita, protopopiatul Dej. interna]ional
Preasfin]itul Paisie Lugojeanul, Episcop-vi-
car al Arhiepiscopiei Timi[oarei, a slujit `n paro- Sant’Egidio
hia Iosefin din Timi[oara, Preasfin]itul Emilian
Lovi[teanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ~n perioada 3-6 februarie
Râmnicului, a slujit la M\n\stirea Cozia, iar 2010, se desf\[oar\ cel
Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar de-al XII-lea congres in-
al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, a slu- terna]ional „Cre[tini [i
jit `n parohia „Sfin]ii Trei Ierarhi“ din Bac\u. p\stori pentru Biserica
Preasfin]itul Ioan Casian de Vicina, Episcop- de mâine“. Acesta este
vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a ce- organizat de comuni-
lor dou\ Americi, a slujit Sfânta Liturghie la tatea Sant’Egidio din
parohia Sfântul Dumitru din Toronto, Canada, Roma. Al\turi de epis-
iar Preasfin]itul Iustin Sigheteanul, Arhiereu- copi catolici, ortodoc[i [i
vicar al Episcopiei Maramure[ului [i S\tmaru- protestan]i, va fi prezent
lui, a slujit `n Catedrala din Negre[ti-Oa[. a [i Preasfin]itul Episcop
Visarion al Tulcii. a
 CM
YK

4 Actualitate Mar]i, 2 februarie 2010

PE SCURT Parlamentul [i-a

Afganii au resurse
estimate la o mie de
miliarde de dolari
Afganistanul, una dintre cele
mai s\race ]\ri din lume, are
resurse petrolifere [i minerale
estimate la o mie de miliarde
de dolari, a afirmat, duminic\,
pre[edintele acestei ]\ri, Ha-
mid Karzai, potrivit AFP. Da-
c\ ar fi ajutat\ s\ exploateze
aceste z\c\minte, ]ara sa ar
putea deveni una dintre cele
mai bogate din lume, a decla-
rat Karzai unui grup de zia-
ri[ti. „Am o veste foarte bun\
pentru afgani. Primele cifre pe
care le avem arat\ c\ z\c\-
mintele noastre valoreaz\ o
mie de miliarde de dolari. Nu
o mie de milioane, ci o mie de
miliarde“, a subliniat liderul
afgan, care a invocat un studiu
efectuat de Institutul ameri-
can de geofizic\ (USGS), care
se va finaliza „peste dou\
luni“. Afganistanul dispune de
z\c\minte de cupru, fier, aur,
minereu de fier, precum [i de
gaze naturale, petrol, pietre
pre]ioase [i semi-pre]ioase, pu-
]in exploatate din cauza con-
flictelor care s-au succedat `n
ultimii 30 de ani.
Milano, sub nori
grei de praf
a reluat ieri activitatea lative, din care multe se afl\ `nc\ `n dezbate-
rea comisiilor, printre acestea num\rându-se
mai multe legi de aprobare a unor ordonan]e
Camera Deputa]ilor [i Senatul [i-au relu- parlamentare din Camera Deputa]ilor `ncep
at, ieri, activitatea, `n prima sesiune ordina- actuala sesiune cu o serie de obiective legisla-
de urgen]\ privind acordarea tichetelor de
vacan]\, cre[terea performan]ei energetice a
r\ din acest an, dup\ o vacan]\ mai scurt\ ca tive, care pun accent, `n special, pe legea pen- blocurilor sau circula]ia pe drumurile publi-
de obicei, din cauza sesiunii extraordinare `n
care au aprobat bugetul de stat pe 2010 [i bu-
siilor [i administra]ia public\ local\. Singu-
rele comisii care au lucrat `n timpul vacan]ei
ce, precum [i proiecte care fac referire la Ca-
merele Agricole, unit\]ile medicale ambula-
getul asigur\rilor sociale. Conform procedu- parlamentare asupra proiectelor `nscrise la torii, poli]ia local\ sau retrocedarea c\tre Bi-
rilor, la `nceputul unei noi sesiuni, grupurile Camera Deputa]ilor au fost cea juridic\ [i cea blioteca Na]ional\ a unor documente re]inute
parlamentare ar putea nominaliza noi mem- de munc\, prima reunindu-se pentru a-[i da `n mod abuziv de Arhivele Na]ionale. ~n ceea
bri `n birourile permanente, ce urmeaz\ s\ avizul asupra abilit\rii Executivului de a ce prive[te activitatea camerei superioare a
fie valida]i `n prima [edin]\ de plen. Excep]ie emite ordonan]e pe perioada vacan]ei parla- Parlamentului, aceasta a terminat sesiunea
de la aceast\ regul\ fac pre[edin]ii Camerei mentare. Potrivit site-ului oficial al Camerei precedent\ f\r\ prea multe restan]e „pe hâr-
Deputa]ilor [i al Senatului, ale[i pe `ntreaga Deputa]ilor, `n cele dou\ sesiuni de anul tre- tie“, `ns\ cu câteva zeci de proiecte legislative
durat\ a legislaturii de patru ani. Grupurile cut au fost `nregistrate 772 de ini]iative legis- adoptate tacit. a
Deputa]ii europeni, nemul]umi]i de
intrarea `n vigoare a Acordului Swift
a Acordul, care `ncepe s\ se aplice de la 1 februarie, „reprezint\ o intruziune masiv\ `n sfera
privat\ a cet\]enilor UE [i nu garanteaz\ `ndeajuns c\ datele bancare comerciale nu vor fi folosite
`n scopuri neautorizate“, afirm\ Peter Hustinx, responsabilul european pentru protec]ia datelor
a Documentul a fost aprobat `n noiembrie 2009 de c\tre cele 27 de state membre, f\r\ `ns\ a mai
cere p\rerea Parlamentului European a Comisia pentru libert\]i [i afaceri interne a Parlamentului
va analiza joi textul acordului, iar pentru data de 10 februarie este planificat un vot `n plen a
Controversatul Acord Un vot negativ
„Swift“, privind transferul
c\tre SUA al datelor bancare
al Parlamentului
ale cet\]enilor europeni a in- va `ntrerupe
trat de ieri `n vigoare, `n po- aplicarea acordului
fida criticilor din partea Par-
~n cazul `n care europarla- CM
lamentului European, tran- YK

Circula]ia rutier\ a fost opri-
t\ complet, duminic\, la Mila-
no, din cauza smogului care
acoper\ ora[ul de peste dou\
s\pt\mâni, m\sura fiind
adoptat\ de autorit\]i pentru
reducerea polu\rii. Circula]ia
auto `n capitala regiunii Lom-
bardia a fost interzis\ total,
`ntre orele 10.00 [i 18.00, for-
]ele de ordine fiind `mputerni-
cite s\ supravegheze respec-
tarea restric]iei. Sunt excep-
tate de la aceast\ m\sur\
ma[inile de poli]ie [i de pom-
pieri, ambulan]ele, dar [i auto-
turismele preo]ilor, jurnali[ti-
lor sau ale celor care se c\s\-
toresc `n respectiva zi. Seria
cea mai neagr\ a polu\rii
aerului ora[ului italian Mila-
no a `nceput la 11 ianuarie,
cu nori, cea]\, temperatur\
aproape de zero grade, [i smo-
gul s-a acumulat. Din acel
moment, avertizeaz\ specia-
li[tii, pulberile fine nu au co-
borât niciodat\ sub pragul ca-
re ar trebui s\ protejeze s\-
n\tatea cet\]enilor.
Republica Moldova
[i Ucraina au `nceput
demarcarea grani]ei
Ucraina [i Republica Moldova
au `nceput, la finele s\pt\-
m=nii trecute, delimitarea
frontierei. Ministrul ucrai-
nean de Externe, Piotr Poro-
[enko, [i omologul s\u moldo-
vean, Iurie Leanc\, au am-
plasat prima born\ de demar-
care a sectorului transnis-
trean. „Aceast\ ceremonie ina-
ugureaz\ faza final\ a proce-
sului de demarcare a grani]ei
ucraineano-moldovene“, au
declarat mini[trii. Serviciul
vamal ucrainean a instalat
anul trecut 3.900 de borne de
grani]\ `n zone nemarcate
pân\ `n prezent ale frontierei
ucrainene cu Rusia, Belarus
[i Republica Moldova. Gra-
ni]a are o lungime de 1.222 de
kilometri, inclusiv 267 de-a
lungul Nistrului. a
smite publica]ia olandez\
„Handelsblatt“. Acordul, care
`ncepe s\ se aplice de la 1 fe-
bruarie, reprezint\ o intruzi-
une masiv\ `n sfera privat\
a cet\]enilor UE [i nu garan-
teaz\ `ndeajuns c\ datele ban-
care comerciale nu vor fi folo-
site `n scopuri neautorizate,
afirm\ Peter Hustinx, res-
ponsabilul european pentru
protec]ia datelor, `ntr-o scri-
soare adresat\ Parlamentu-
lui European. Acordul ce ga-
ranteaz\ accesul autorit\]i-
lor antiterorism americane
la datele companiei belgiene
Swift, cea care centralizeaz\
datele personale ale clien]i-
lor europeni ai b\ncilor, va fi
valabil deocamdat\ timp de
nou\ luni. Documentul a fost
aprobat `n noiembrie 2009 de
c\tre cele 27 de state mem-
bre, f\r\ `ns\ a mai cere p\-
rerea Parlamentului Euro-
pean. Comisia pentru liber-
t\]i [i afaceri interne a Par-
lamentului va analiza `ns\
joi textul acordului, iar pen-
tru data de 10 februarie este
planificat un vot `n plen.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a EXPLOZIE LA O CON- Prim-adjunctul ISU Banat, Luci-
DUCT| DE GAZE DIN CEN- an Mihoc, a declarat c\ incendiul
TRUL TIMI{OAREI: O explozie s-a produs din cauza unor munci-
tori de la o firm\ care f\cea lu-
s-a produs, ieri, la o conduct\ de
gaze din centrul Timi[oarei, `n
fa]a unei gr\dini]e, dup\ ce ]eava
a fost perforat\ de muncitori care
executau o lucrare `n zon\. Potri-
vit reprezentan]ilor Inspectora-
tului pentru Situa]ii de Urgen]\,
explozia a fost urmat\ de un in-
cendiu, care a fost stins dup\ a-
proximativ 30 de minute. Pompi-
erii au evacuat imediat zona, in-
clusiv copiii din gr\dini]a aflat\
`n apropiere, dar [i pe ceilal]i lo-
calnici, pe o raz\ de 150 de metri.
mentarii vor da un vot nega-
tiv, aplicarea acordului va
trebui `ntrerupt\. Totodat\,
pân\ ce Parlamentul Euro-
pean nu se pronun]\ `n acest
sens, nu vor fi transferate nici
un fel de date c\tre autorit\-
]ile americane, chiar dac\
acest lucru va fi solicitat, a
precizat un responsabil euro-
pean. ~n `ncercarea de a con-
vinge legislativul s\ voteze `n
favoarea acordului, Consiliul
European va publica, la 4 fe-
bruarie, un raport interimar
`n care va argumenta necesi-
tatea transferului de date.
„Pân\ acum nu au fost pre-
zentate suficiente argumente
`n sprijinul necesit\]ii [i pro-
por]ionalit\]ii unei astfel de
intruziuni `n sfera privat\“,
afirm\ Peter Hustinx, res-
ponsabilul european pentru
protec]ia datelor. De aseme-
nea, „nici nu se garanteaz\ c\
respectivele date bancare
sunt folosite exclusiv pentru
urm\rirea suspec]ilor de tero-
rism, iar perioada de 15 ani
de stocare a acestor date este
excesiv de mare“, mai consi- Acordul Swift prevede transferul c\tre SUA
der\ oficialul european. a al datelor bancare ale cet\]enilor europeni
Republica Moldova urmeaz\ a fi ]ean a f\cut tot ce i-a stat `n putin-
deschis, pân\ cel târziu pe 12 fe- ]\ pentru a deschide acest punct
bruarie, a anun]at prefectul jude- de trecere a frontierei. ~n 2006, ju-
]ului Boto[ani, Cristian Roman. de]ul Boto[ani a primit o sarcin\,
cr\ri pentru Regia de Ap\ [i care {eful Prefecturii s-a `ntâlnit, du- dar nu i s-a alocat [i sursa de fi-
au t\iat cu flexul mai multe ]evi, minic\, cu pre[edintele Consiliu- nan]are pentru a o realiza. Reali-
avariind [i o ]eav\ de gaz. „Se e- lui Jude]ean, cu autorit\]ile va- z\m acum un punct de trecere
xecutau ni[te lucr\ri cu un poli- male [i cele ale Poli]iei de Frontie- provizoriu, `ns\ important este c\
zor pentru t\ierea unor ]evi din r\, `n vederea realiz\rii unui gra- se deschide traficul, [i asta e o ga-
subteran [i s-a t\iat [i ]eava de fic pentru deschiderea, `n cel mult ran]ie c\ vom beneficia de spriji-
gaz. Din cauza scânteii s-a pro- dou\ s\pt\mâni, a V\mii de la nul Guvernului pentru a realiza
dus un incendiu“, a precizat re- R\d\u]i-Prut. Vama va func]iona vama a[a cum ne-am propus“, a
provizoriu `n construc]iile modula- declarat, la rândul s\u, pre[edin-
prezentantul ISU Banat.
re care urmeaz\ a fi instalate la tele Consiliului Jude]ean, Mihai
a NOU PUNCT VAMAL LA R\d\u]i-Prut. Ulterior, autorit\]i- }âbuleac. a
GRANI}A CU REPUBLICA le din Boto[ani vor face demersuri
MOLDOVA: Un nou punct de tre- la Guvern pentru construc]ia unui Pagin\ realizat\
cere a frontierei `ntre România [i sediu permanent. „Consiliul Jude-
de Bogdan CRON}
CM
YK

Mai mul]i bani pentru trusoul nou-n\scu]ilor
Termenul de acordare a con-
travalorii `n lei a trusoului, care
a expirat la sfâr[itul lui 2009, a
fost prelungit cu `nc\ un an, iar
suma acordat\ p\rin]ilor ar pu-
tea fi majorat\ de la 150 de lei,
`n prezent, la 200 de lei, dup\
introducerea unui pachet de
legi pentru reforma sistemului
de asisten]\ social\.
Legea unitar\ a pensiilor
s-a
ar putea aplica din 2011
a Legea unitar\ a pensiilor se va aplica cel mai devreme de la 1 ianuarie 2011, dac\ actul normativ
va fi adoptat de Parlament pân\ la sfâr[itul actualei sesiuni, deoarece exist\ un articol `n ultima
form\ a proiectului ce prevede c\ legea se aplic\ la 6 luni de la publicarea `n „Monitorul Oficial“ a
Legea pensiilor, at=t de dis-
cutat\ `n ultima perioad\ `n
toate mediile, este imposibil
s\ se aplice din acest an, `n
condi]iile `n care proiectul le-
gislativ va intra `n procedur\
parlamentar\ obi[nuit\ la `n-
ceputul lunii februarie. „Noi
sper\m ca, `n cel mai bun caz,
actul normativ s\ fie adoptat
de Parlament pân\ la sfâr[i-
tul lui iunie, urm=nd s\ fie
publicat `n «Monitorul
Oficial» `n luna iulie“, au afir-
mat surse ministeriale.
~n aceste condi]ii, Legea u-
nitar\ a pensiilor se va putea
aplica abia de la 1 ianuarie
2011, potrivit unui articol care
prevede aplicarea legii nu mai
devreme de [ase luni de la pu-
blicarea `n „Monitorul Oficial“.
Oficialii au precizat c\ ori-
cum legea nu ar fi putut intra
`n vigoare din acest an, `n con-
di]iile `n care la bugetul de
stat pe 2010 nu sunt prev\zu-
te sumele necesare pentru cei
care primesc pensii speciale.
Astfel, militarii ar deveni [i ei
contribuabili la sistemul pu-
blic de pensii [i ar trebui
alocate `n acest sens sume de
la bugetul de stat.
Pe de alt\ parte, surse mi-
nisteriale au men]ionat c\
procesul de recalculare a pen-
siilor speciale nu a fost `nc\
demarat, „`ntrucât nu se poa-
te face acest demers pân\ nu
avem ultima variant\ a legii
unitare a pensiilor, votat\ `n
Parlament“.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a {OMAJ RECORD ~N ITA-
LIA: Rata [omajului `n Italia a
urcat `n decembrie 2009 la cel
mai `nalt nivel din 2004 `ntrucât
concedierile au continuat chiar [i
dup\ ce economia a ie[it din rece-
siune, transmite Bloomberg.
Luna trecut\, rata [omajului a a-
juns la 8,5%, cel mai ridicat nivel
de când a `nceput publicarea
datelor lunare, `n ianuarie 2004,
a anun]at vineri Oficiul de Sta-
tistic\ de la Roma. Anali[tii se
a[teptau ca `n ianuarie rata [o-
majului s\ urce la 8,4%.
~n noiembrie rata [omajului era
de 8,3%. Fondul Monetar In-
terna]ional a estimat s\pt\mâna
aceasta c\ a patra mare eco-
nomie a Europei va `nregistra o
cre[tere de 1% `n 2010, dup\ o
Mar]i, 2 februarie 2010
La finele anului 2008, terme-
nul de acordare a contravalorii
`n lei a trusoului a fost prelun-
git pân\ la sfâr[itul lui 2009,
decizie argumentat\ atunci de
Guvern prin existen]a unor difi-
cult\]i `n g\sirea furnizorului
care s\ asigure toate produsele
ce compun trusoul pentru nou-
n\scu]i.
„~n acest moment exist\ a-
proximativ 170-180.000 de
pensionari care provin din
structurile MApN, MAI [i ser-
viciile secrete“, au precizat
sursele.
Totodat\, din 2011 vor in-
tra `n sistemul public de
pensii `nc\ aproape 500.000
de contribuabili, care `n pre-
zent sunt pl\ti]i exclusiv cu
drepturi de autor sau con-
ven]ii civile.
Recent, Ministrul Muncii,
Mihai {eitan, a avut o `ntâl-
nire cu reprezentan]ii FMI,
CE [i B\ncii Mondiale, `n
cadrul c\reia s-a discutat [i pe
tema legii unitare a pensiilor.
contractare de 4,8% `n 2009.
Redresarea Italiei, care a `nceput
`n trimestrul trei din 2009, va fi
„slab\“ deoarece [omajul `n
cre[tere va limita cheltuielile
consumatorilor, a anun]at Banca
Central\ a Italiei `n 15 ianuarie.
a FMI ~MPRUMUT| CU
574 MILIOANE DE DOLARI
REPUBLICA MOLDOVA: Fon-
dul Monetar Interna]ional (FMI)
a aprobat vineri un `mprumut de
574 milioane de dolari pentru
Republica Moldova, pentru a aju-
ta aceast\ ]ar\, una dintre cele
mai s\race din Europa, s\ dep\-
[easc\ grava criz\ economic\ `n
care se afl\. Acest `mprumut a
fost votat de cea mai `nalt\ in-
stan]\ de decizie a Fondului,
CM
YK
~n [edin]a de vineri, Guver-
nul a decis s\ extind\ cu `nc\
un an perioada `n care p\rin]ii
primesc bani `n locul produselor
care compun trusoul pentru
nou-n\scut.
Premierul Emil Boc a anun]at
totodat\ c\ Executivul va anali-
za `n perioada imediat urm\toa-
re un pachet de legi privind re-
Asigur\ri for]ate
pentru angaja]i
Guvernul s-a g=ndit [i la
cei care ob]in venituri din ce-
darea drepturilor de folosin]\
asupra bunurilor, ace[tia ur-
m=nd s\ mearg\ de bun\voie
s\ `[i pl\teasc\ contribu]ia
pentru pensie. Executivul
vrea, practic, s\ scape de po-
var\ pe angajatori, `ns\ o a-
runc\ pe umerii angajatului.
Astfel se va ajunge ca omul s\
`ncaseze aceia[i bani, `ns\ va
trebui s\ mearg\ periodic s\
`[i achite contribu]iile.
Persoanele care realizeaz\
exclusiv venituri din drepturi
Consiliul de administra]ie, a
anun]at institu]ia `ntr-un comu-
nicat. ~mprumutul este structu-
rat `n dou\ p\r]i, una deblocat\
`n cadrul unei proceduri rezerva-
te statelor membre cele mai s\-
race, f\r\ dobând\ pân\ la sfâr-
[itul lui 2011, [i cealalt\ cu o do-
bând\ mic\, dar care prevede o
perioad\ de patru ani [i jum\ta-
te f\r\ rambursare.
a TAXA PE FAST-FOOD
AR PUTEA SCUMPI ALIMEN-
TELE CU P+N| LA 40%: In-
troducerea taxei pe alimente,
denumit\ de alte autorit\]i ca
tax\ pe fast-food, ar putea duce
la o scumpire a alimentelor cu
30-40%, a declarat, ieri, Sorin
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
CM
YK
forma sistemului de asisten]\ so-
cial\, prin care ajutoarele sociale
s\ nu mai fie acordate [i persoa-
nelor care dispun de „Mercedes [i
vil\“, ci s\ fie orientate c\tre fa-
miliile cu venituri reduse.
~n urma acestui pachet de
legi, contravaloarea trusoului
pentru nou-n\scut ar putea cre[-
te la 200 de lei. a
de autor, conven]ii civile sau
contracte de colaborare, care
au cel pu]in 18 ani, sunt obli-
gate s\ se asigure pe baza de-
clara]iei individuale de asigu-
rare, care trebuie depus\ `n
termen de 30 de zile de la data
`ncadr\rii.
„Venitul lunar asigurat es-
te cel stabilit prin declara]ia
individual\ de asigurare [i ca-
re, anual, se regularizeaz\ pe
baza declara]iei privind veni-
turile realizate, depus\ la or-
ganele fiscale, dac\ diferen]a
dintre veniturile realizate [i
cele declarate este mai mare
de 10%“, se men]ioneaz\ `n
proiectul de lege. a
Minea , pre[edintele patrona-
tului Romalimenta, `n cadrul
dezbaterii publice pe tema apli-
c\rii taxei pe alimente [i a efec-
telor acesteia asupra pre]urilor
alimentelor, [omajului `n indus-
tria alimentar\ [i a st\rii de s\-
n\tate a popula]iei. Dac\ prin
taxa pe fast-food se dore[te adu-
narea unui miliard de euro la
buget, atunci alimentele ar tre-
bui s\ se scumpeasc\ cu 30-
40%. Aceasta deoarece produc\-
torii nu vor renun]a la profit, ci
vor b\ga tot pe g=tul consuma-
torilor taxele impuse de Gu-
vern. Astfel, nu produc\torul va
avea de suferit, ci tot cump\r\-
torul. a
Economic 5
PE SCURT
Sindicali[tii din
administra]ie `ncep
azi protestele
Federa]ia Na]ional\ a Sindica-
telor din Administra]ie
(FNSA) [i Sindicatul „Forum“
din administra]ia public\ au
organizat ieri o conferin]\ de
pres\ pentru anun]area ac]iu-
nilor de protest. Liderii sindi-
cali au prezentat cauzele care
au dus la ac]iunile de protest,
revendic\rile organiza]iilor
sindicale, precum [i estim\ri
`n ceea ce prive[te num\rul de
participan]i la aceste manifes-
t\ri. FNSA va declan[a con-
flictul de munc\, la nivel na-
]ional, ast\zi, 2 februarie
2010, cu o grev\ de avertis-
ment de dou\ ore la `nceputul
programului, urmând cu
pichetarea MAI [i MMPSF `n
data de 9 februarie 2010. De
asemenea, din 12 februarie
sindicali[tii vor demara greva
general\ pe termen nelimitat.
A intrat `n vigoare
noua lege a
angaj\rilor
Angajatorii sunt obliga]i `nce-
p=nd de ieri s\ `nregistreze
datele din contractele indivi-
duale de munc\ cel târziu cu o
zi `nainte de `nceperea activi-
t\]ii de c\tre salariat. Prin in-
trarea `n vigoare a noii legi,
angajatorii sunt obliga]i s\ `n-
registreze elementele de iden-
tificare a tuturor salaria]ilor -
nume, prenume, CNP, data
angaj\rii, func]ia/ocupa]ia con-
form specifica]iei COR, pre-
cum [i tipul contractului - cel
târziu `n ziua lucr\toare ante-
rioar\ `nceperii activit\]ii de
c\tre salariatul `n cauz\. O al-
t\ modificare se refer\ la
transmiterea registrului `n
form\ electronic\ la inspecto-
ratul teritorial de munc\
(ITM) `n a c\rui raz\ `[i are
sediul sau domiciliul angajato-
rul cel târziu `n ziua lucr\toa-
re anterioar\ `nceperii activi-
t\]ii de c\tre primul salariat
[i, ulterior, de c\tre fiecare
nou salariat.
Ministerele nu mai
au voie s\ `[i fac\
publicitate
Ministerele nu mai au voie s\
`ncheie contracte de publicitate
`n urm\toarele [ase luni, din
cauza resurselor bugetare limi-
tate, exceptate fiind doar proiec-
tele care nu pot fi derulate `n
lipsa unei campanii minime de
promovare, au declarat Agen]iei
Mediafax surse ministeriale. „Li
s-a cerut ministerelor s\ nu mai
`ncheie contracte de publicitate
timp de [ase luni, ar\tând c\
fondurile bugetare sunt limi-
tate, [i nu a acceptat excep]ii
decât pentru pu]ine programe,
care nu pot fi derulate `n lipsa
unei campanii minime de pro-
movare. To]i ordonatorii prin-
cipali de credite au primit deja o
notificare pentru a nu mai `n-
cheia contracte de publicitate `n
primul semestru al anului“, au
ar\tat sursele citate. a
Cursul valutar
02.02.2010
Dolar SUA 2,9358
Euro 4,0805
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Infuzia din flori de
lavand\ trateaz\
insomniile
Alexandra G., C=mpina: „A[
dori, dac\ se poate, s\ pu-
blica]i c=teva re]ete naturiste
contra insomniei rebele.“
Prof. Constantin Milic\: Sunt
recomandate infuzii sau decoc-
turi calde, cu specii separate
sau `n amestecuri, `ndulcite cu
miere de albine sau cu zah\r,
consumate cu 30 minute
`nainte de culcare, preferabil
dup\ o baie cald\, simpl\ sau
cu plante sedative.
~ntrucât insomnia are origini
diverse, tratamentele cu o sin-
gur\ plant\ nu se potrivesc la
toate persoanele [i de aceea
este necesar\ o testare in-
dividual\:
- infuzie din flori de tei (1-2
linguri]e la 250 ml ap\ clocoti-
t\); se infuzeaz\ acoperit timp
de 5 minute, se strecoar\ [i se
beau, zilnic, 2-3 c\ni, `ndulcite
cu miere de albine, dintre care
una `nainte de culcare, cu
ac]iuni imediat sedative;
- infuzie din conuri de hamei (o
lingur\ la 250 ml ap\ clo-
cotit\); se infuzeaz\ 10 minute
[i se beau dou\ c\ni pe zi;
- infuzie din flori de lavand\ (o
linguri]\ la 250 ml ap\ fiart\);
se infuzeaz\ acoperit cinci
minute [i se beau câte dou\
c\ni pe zi, având ac]iuni cal-
mante `n insomnie, cefalee [i
afec]iuni cardiace pe substrat
nervos;
- infuzie din herba de talpa
gâ[tei (3 linguri la 250 ml ap\
clocotit\); se infuzeaz\ 10 mi-
nute, se strecoar\ [i se iau câte
3-5 linguri pe zi, dintre care 1-
2 linguri `nainte de culcare;
- infuzie din r\d\cini de valeri-
an\ (o linguri]\ la 250 ml ap\);
dup\ infuzare 10-15 minute se
bea o can\ `nainte de culcare,
având efecte sedative asupra
sistemului nervos central;
- infuzie din frunze, flori [i
fructe de p\ducel (o linguri]\
la 250 ml ap\ fiart\); se in-
fuzeaz\ 10-15 minute, se stre-
coar\ [i se bea seara, `nainte
de culcare;
- infuzie din herba de sulfin\, se
bea o can\ `nainte de culcare.
Efecte sedative au [i ceaiurile
consumate din specii separate
cu frunze de salvie [i roini]\,
flori de porumbar, herba de
m\ghiran, rizomi de obligean\
[i scoar]\ de salcie.
Pe toate meridianele globului
au fost elaborate sute de re]ete
complexe, cu amestecuri de
plante, `n care sunt incluse, `n
diferite propor]ii, speciile me-
dicinale recomandate ca seda-
tive ale sistemului nervos, ca
reglatoare ale ritmului cardiac
[i hipnotice `n inducerea st\rii
de somn.
Infuziile cu amestecuri includ,
`n principal, flori de tei [i la-
vand\, herba de talpa gâ[tei [i
sovârf, conuri de hamei, cap-
sule de mac, fructe de p\ducel
[i r\d\cini de valerian\.
Alte re]ete complexe cuprind:
flori de mu[e]el, g\lbenele [i
portocal, frunze de ment\,
busuioc, roini]\ [i pelin, herba
de cimbri[or, m\t\ciune,
m\ghiran, sulfin\, sun\toare,
ciubo]ica-cucului, coada-calu-
lui, fructe de m\ce[, anason [i
chimion, coji de portocale,
bulbi de ceap\. a
Creierul - „mod de folosire“
Despre creier circul\ un num\r mare de afirm\ c\ omul `[i folose[te numai
mituri. Unul dintre cele mai cunoscute 10-15% din creier.
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Acest mit, care circul\ de mai
bine de [ase decenii, a fost pre-
zentat `n cartea americanului
Dale Carnegie, intitulat\ „Cum
s\-]i faci prieteni [i s\-i influ-
en]ezi pe cei din jurul t\u“, pu-
blicat\ `n 1936. F\r\ s\ prezinte
dovezi, el afirma, cu mult\ con-
vingere, c\ majoritatea oameni-
lor folosesc aproximativ 15% din
creier `n activit\]ile lor. El sus]i-
nea c\ dac\ `]i suprasolici]i cre-
ierul `]i vei `mbun\t\]ii enorm
via]a. Având `n vedere tirajul e-
norm realizat de aceast\ carte,
sunt convins c\ autorul [i-a `m-
bog\]it substan]ial existen]a.
Este adev\rat c\, prin anii
1920, un neuropsiholog, Karl
Lashley, `ncercând s\ afle unde
este localizat\ `n creier memoria,
a dresat [oareci s\ se orienteze `n
labirinturi, evaluând performan-
]ele pe care le ob]ineau, pe m\-
sur\ ce `nl\tura por]iuni din ce
`n ce mai mari din scoar]a creie-
relor lor. De fapt, prin rezultatele
sale, el nu a stabilit decât zonele
unde se stocheaz\ memoria [i nu
cele care intervin `n alte procese
cerebrale. De aici a ap\rut versi-
unea gre[it\, sus]inut\ [i de unii
oameni de [tiin]\, c\ ne folosim
doar de 10% din creier. O alt\
versiune sus]inea c\ 10% din cre-
ier reprezint\ partea con[tient\,
iar restul partea incon[tient\ (nu
exist\ dovezi clare `n acest sens).
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a EFECTELE BENEFICE
ALE TERAPIEI PE BAZ| DE
SUP|: Terapia pe baz\ de sup\
are numeroase beneficii pentru
s\n\tate, contribuind la detoxi-
fierea organismului, pierderea
kilogramelor `n exces [i `nt\rirea
sistemului imunitar, potrivit
unui studiu realizat de medicul
chinez Maoshig Ni, expert `n
medicina alternativ\, relateaz\
health.yahoo.com. Supa este con-
siderat\ `n medicina chinezeasc\
drept primul pas pentru men]i-
nerea unei bune st\ri de s\n\ta-
te [i pentru prevenirea bolilor.
Valoarea terapeutic\ a supei pro-
vine din u[urin]a cu care organis-
mul poate s\ asimileze nutri-
mentele din ingredientele folosi-
te la prepararea supei.
Printre efectele benefice ale
acestei diete se num\r\:
Mar]i, 2 februarie 2010
teze se citeaz\ descoperirea f\cu-
t\ la autopsia lui Albert
Einstein, [i anume c\ `n creierul
s\u erau mult mai multe celule
„ajut\toare“ decât exist\ `ntr-un
Cercet\ri ulterioare, efectuate ore se integreaz\, treptat, `ntrea- creier obi[nuit. Nu putem preciza
de neurologi, au ar\tat varia]ii ga suprafa]\. dintre care cele dou\ tipuri de
foarte mari de la caz la caz, citân- Unii cercet\tori sus]in ideea, celule a rezultat celebra expresie
du-se chiar situa]ia unui tân\r a lui Einstein: „realitatea este
c\, de fapt, inteligen]ele deose-
care avea materia cenu[ie din bite nu s-ar datora num\rului de doar o iluzie, chiar dac\ una
creier groas\ numai de un mi- foarte persistent\“.
neuroni, ci celulelor `nconjur\-
limetru (`n loc de 4-5 milimetri) toare, pe care le-am men]ionat
[i care avea un IQ de 126 (media * PROF. UNIV. DR. OSTIN C. MUNGIU ESTE PRE{EDINTELE
mai sus. ~n sprijinul acestei ipo- ASOCIA}IEI DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA
este de 100), fiind [i posesorul
unei diplome de merit `n mate-
matic\!
De[i reprezint\ doar 2% din
masa corporal\ total\, creierul
folose[te 20% din fluxul de sânge
[i 20% din energia produs\ de or-
ganism.
Este interesant cum au evo-
luat [i p\rerile despre num\rul
celulelor cerebrale. ~n timpul
studen]iei mele, (pe la mijlocul
secolului trecut), ni s-a spus c\
posed\m 14 miliarde de neuroni.
Ultimele dou\ decenii au adus
informa]ia c\, de fapt, exist\
mult mai multe astfel de celule,
vorbindu-se despre o sut\ sau
chiar o mie de miliarde de neu-
roni. La rândul lor, ace[ti neu-
roni sunt `nconjura]i de alte 10
mii de miliarde de celule, care au
rol `n sus]inerea [i hr\nirea neu-
ronului (celule gliale). Cercet\ri
recente tind s\ arate, `ns\, c\
aceste celule nu se limiteaz\ nu-
mai la aceste roluri, ci pot parti-
cipa [i la alte complicate procese
cerebrale, cum ar fi transmiterea
informa]iei dintr-o zon\ `n alta a
sistemului nervos central.
Tehnologiile moderne (cum
sunt tomografia cu emisie de po-
zitroni [i rezonan]a magnetic\)
pot investiga metabolismul creie-
rului, ar\tând care sunt ariile
cerebrale implicate `n activit\]ile
singulare, cum ar fi cititul, vor-
bitul, privitul, râsul, ascultatul,
mâncatul sau mersul. Este drept
c\ pentru o activitate singular\
se solicit\ por]iuni mici din cre-
ier, dar pe parcursul celor 24 de
- pierderea kilogramelor supli- reduce inflama]iile [i ofer\ or- vin\ producerea radicalilor li-
mentare. Persoanele care consu- beri, care au efecte nocive asupra
ganismului mineralele de care
m\ o farfurie de sup\ `n fiecare celulelor din organism. Nutri]io-
are nevoie;
zi pot s\ evite `ns\ aceste mala- - `nc\lzirea organismului. Pe ni[tii americani sus]in `ns\ c\
dii. Supele s\race `n sare hr\- delicata balan]\ a nutrimentelor
timpul iernii, supa reprezint\ o
nesc organismul [i ajut\ la elimi- alegere excelent\, deoarece ea a- necesare organismului poate fi
narea toxinelor. Speciali[tii chi- afectat\ dac\ antioxidan]ii sunt
sigur\ organismului c\ldura du-
nezi au descoperit faptul c\ per- p\ care acesta tânje[te `n sezonul consuma]i `n exces. Mai precis,
soanele care consum\ sup\ o da- excesul de „super-alimente“ ar
rece;
t\ pe zi pierd mai multe kilogra- - vindecare mai rapid\. Unul putea s\ nu aduc\ destui „pro-
me suplimentare, comparativ cu oxidan]i“, gemenii malefici ai an-
dintre motivele principale pentru
persoanele care beneficiaz\ de aceast\ alegere este faptul c\ su- tioxidan]ilor, `n organism. ~n
acela[i num\r de calorii, dar care timp ce antioxidan]ii `ncetinesc
pa nu necesit\ o cantitate prea
nu provin din sup\; mare de energie pentru a fi dige- ritmul de distrugere a mu[chilor
- `nt\rirea sistemului imuni- [i a altor organe, pro-oxidan]ii `l
rat\, economisind astfel energia de
tar. Sistemul imunitar are nevo- care organismul are nevoie pentru accelereaz\. ~ns\ excesul de anti-
ie de multe minerale pentru a oxidan]i poate dezechilibra deli-
a lupta `mpotriva infec]iilor.
func]iona `n mod eficient, iar die- cata balan]\, f\când ca persoa-
a SUPER-ALIMENTELE ~N
tele tradi]ionale din Occident nele `n vârst\ s\ respire cu difi-
„p\c\tuiesc“ adeseori la acest EXCES POT FI D|UN|TOARE: cultate, fapt care ar putea s\ le
capitol; Antioxidan]ii, con]inu]i de a[a-zi- `mpiedice s\ fac\ sport, care s\-i
- detoxifierea organismului. sele „super-alimente“, de la car- ajute s\-[i p\streze o form\ fizi-
Fiind `n stare lichid\, supa re- tofi dulci la afine, linte [i brocco- c\ bun\. Mai precis, excesul de
prezint\ o solu]ie eficient\ pen- li, sunt aprecia]i de mul]i ani antioxidan]i influen]eaz\ fluxul
tru eliminarea toxinelor din or- pentru faptul c\ atenueaz\ efec- sangvin, determinând elimina-
ganism. Are, totodat\, numeroa- tele `mb\trânirii asupra corpului rea substan]elor vasodilatatoare,
[i prelungesc durata vie]ii. Antio- care men]in deschise vasele de
se beneficii: ajut\ ficatul `n pro-
cesul de detoxifiere a sângelui, xidan]ii sunt molecule care pot sânge din mu[chi [i din organele
stimuleaz\ circula]ia sangvin\, s\ `ncetineasc\ sau chiar s\ pre- din corp. a
Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com

Acord UE-Norvegia pentru produsele agricole
a Uniunea European\ [i Norvegia au ajuns la un acord de principiu
asupra procesului progresiv de liberalizare a comer]ului bilateral
cu produse agricole, proces aflat `n concordan]\ cu obiectivele
vizate de Acordul privind Spa]iul Economic European (SEE) a
~n cazul `n care va fi aprobat, a-
cordul va permite exportatorilor
din UE s\ `[i consolideze pozi]ia pe
pia]a norvegian\. Liberalizarea su-
plimentar\ ar reprezenta aproape
20% din valoarea actual\ a expor-
turilor UE c\tre Norvegia. Dac\ se
]ine cont de clauzele bilaterale
preferen]iale existente deja, atunci
circa 60% din exporturile UE c\tre
Norvegia vor fi complet libere (`n
termeni de valoare comercial\).
Acordul privind SEE din 1992
permite Norvegiei s\ beneficieze
de pia]a intern\ a Uniunii. Totu[i,
agricultura [i pescuitul erau ex-
ceptate de la libera circula]ie.
~n ce prive[te produsele mai
pu]in sensibile, noile prevederi vor
viza eliminarea barierelor tarifa-
re, ceea ce va spori semnificativ
UE, hot\r=t\ s\ pun\ `n aplicare
Acordul de la Copenhaga
a Uniunea European\ [i Statele Unite au confirmat Organiza]iei Na]iunilor Unite obiectivele de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de ser\ pentru anul 2020, de 20% [i respectiv 17%, ]\rile UE av=nd ca referin]\
emisiile din anul 1990 a UE [i-a men]inut oferta de a ridica procentul p=n\ la 30% `n cazul `n care se va ajunge
la un acord interna]ional pe aceast\ tem\ a Potrivit acordului `ncheiat `n decembrie la Copenhaga, ]intele de
reducere a emisiilor pentru ]\rile dezvoltate trebuiau stabilite p=n\ la 31 ianuarie 2010 a {efii de stat [i de
guvern vor evalua situa]ia post-Copenhaga `n cadrul Consiliului European informal din 11 februarie a
Uniunea European\ [i-a ofici-
alizat sprijinul pentru Acordul
de la Copenhaga privind schim-
b\rile climatice [i a prezentat
angajamentele privind obiective-
le de reducere a emisiilor. Prin-
tr-o scrisoare comun\ cu Pre[e-
din]ia spaniol\, Comisia a anun-
]at oficial dorin]a UE de a fi aso-
ciat\ la Acord [i a amintit obiec-
tivele de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de ser\ stabilite de
UE pentru 2020: reducerea emi-
siilor globale ale UE cu 20% fa]\
de nivelurile din 1990 [i o ofert\
condi]ionat\ de a cre[te la 30%
acest procentaj.
„UE este hot\r=t\ s\ ac]ione-
ze rapid, trec=nd la punerea `n
aplicare a Acordului de la Copen-
haga, cu scopul de a progresa
spre acordul de care avem nevoie
pentru ca `nc\lzirea global\ s\
nu ajung\ la 2 grade Celsius.
Acordul de la Copenhaga ofer\ o
baz\ pentru ajungerea la acest
acord viitor [i, prin urmare, `n-
demn toate ]\rile s\ se asocieze
actualului acord [i s\ notifice obi-
ective ambi]ioase de reducere a
emisiilor sau ac]iuni pentru in-
cludere, a[a cum facem noi“, a de-
clarat pre[edintele Comisiei Eu-
ropene, José Manuel Barroso.
Comisarul european pentru
Mediu, Stavros Dimas, a sus]inut
c\ este nevoie de „ac]iuni prompte
pentru a transpune `n fapte unele
elemente-cheie ale Acordului, pre-
cum finan]area ini]ial\ rapid\
pentru ]\rile `n curs de dezvolta-
re, lupta `mpotriva defri[\rilor [i
dezvoltarea [i transferul tehnolo-
giilor cu emisii reduse de dioxid
de carbon“.
31 ianuarie, data
limit\ pentru declararea
]intelor propuse
Acordul de la Copenhaga a
fost principalul rezultat al confe-
Mar]i, 2 februarie 2010
num\rul liniilor tarifare ce fac
obiectul liberaliz\rii complete.
rin]ei ONU privind schimb\rile
climatice, care s-a desf\[urat la
Copenhaga `n perioada 7-19 de-
cembrie 2009. Acordul de dou\
pagini [i jum\tate a fost negoci-
at `n ultima zi a conferin]ei de li-
derii a circa 28 de ]\ri dezvoltate
[i `n curs de dezvoltare [i de Co-
misia European\. Aceste ]\ri ge-
nereaz\ peste 80% din emisiile
globale de gaze cu efect de ser\.
Secretariatul Conven]iei Na-
]iunilor Unite asupra schimb\-
rilor climatice invitase p\r]ile
s\ declare, p=n\ la 31 ianuarie,
dac\ doresc s\ se asocieze Acor-
dului de la Copenhaga. Acordul
stabile[te aceea[i dat\ pentru
transmiterea de c\tre ]\rile dez-
voltate a obiectivelor de reduc-
ere a emisiilor [i pentru
transmiterea de c\tre ]\rile `n
curs de dezvoltare a planurilor
de m\suri pentru atenuarea
propriilor emisii.
{efii de stat [i de guvern vor
evalua situa]ia post-Copenhaga
`n cadrul Consiliului European
informal din 11 februarie. Ur-
m\toarea rund\ de negocieri `n
cadrul ONU se va desf\[ura,
timp de dou\ s\pt\m=ni, `n pe-
rioada mai-iunie.
„Fond verde“ de la FMI
Fondul Monetar Interna]ional
(FMI) lucreaz\ la crearea unui
„fond verde“, pentru a ajuta ]\rile
membre s\ fac\ fa]\ consecin]e-
lor `nc\lzirii climatice, a anun]at
directorul general al Fondului,
Dominique Strauss-Kahn, la fo-
rumul economic de la Davos.
~n momentul de fa]\, un mo-
tiv de disput\ `n negocierile pri-
vind un nou tratat pentru lupta
`mpotriva schimb\rilor climatice
este reprezentat tocmai de ajuto-
rul pe care trebuie s\-l acorde
statele dezvoltate celor aflate `n
curs de dezvoltare.
Astfel, `n ceea ce prive[te produse
precum carnea, lactatele, fructele,
~ns\ criza economic\ a m\rit
datoria statelor dezvoltate, care
se arat\ acum mult mai reticen-
te `n a acorda ajutoare, a sublini-
at directorul FMI.
FMI va `ncepe discu]ii cu
b\ncile centrale [i cu mini[trii
de finan]e pentru a studia viabi-
litatea acestui „fond verde“, care
Rom=nia `n UE 7
legumele [i plantele ornamentale,
Norvegia ar urma s\ acorde unele
cote tarifare sau reduceri ale tari-
felor. ~n special, Norvegia va oferi
UE deschiderea pie]ei c\rnii sub
forma cotelor tarifare (900 de tone
carne de vit\, 600 de tone carne de
porc [i 800 de tone carne de pas\-
re), cu condi]ia ca, la implementa-
rea viitorului acord OMC, aceste
cantit\]i s\ fie transformate `n co-
te OMC-MFN. Cote tarifare adi]i-
onale vor fi acordate `n cazul brân-
zeturilor (2.700 de tone), fructelor
[i legumelor (300 de tone c\p[uni,
3.000 de tone cartofi, 400 de tone
salat\ verde), produselor din car-
ne (200 de tone cârna]i, 200 de to-
ne [unc\) [i sucurilor (1.000 de to-
ne suc de mere, 200 de tone suc de
afine, 150 de tone suc de coac\ze).
UE ar urma s\ acorde liberali-
zarea deplin\ pentru produsele
pentru care [i Norvegia ofer\ ace-
la[i tratament. Cote tarifare adi-
]ionale vor fi acordate pentru
brânz\ (3.200 de tone), zmeur\
proasp\t\ (400 de tone), fulgi de
cartofi (200 de tone) [i alimente
pentru animale de companie
(13.000 de tone). a
ar putea fi creat cu ajutorul
drepturilor speciale de tragere
(DST), moneda contabil\ a FMI.
Acest fond ar putea dispune de
100 miliarde de dolari pe an, a
precizat Strauss-Kahn. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
PE SCURT
Dic]ionar rom=n-basc,
realizat de
un elev rom=n
Raul B\ituc, un elev român la
liceul Asuncion din Donostia, este
pe cale s\ termine un dic]ionar
basc-român cu aproape 11.000 de
cuvinte, pe care acum `l corecteaz\
[i pentru care caut\ o editur\,
transmite DiarioVasco.com. „Tata
mergea `n diferite locuri [i voia s\
[tie unele cuvinte `n basc\, s\
poat\ comunica, `ns\ `n fiecare zi
m\ `ntreba tot mai multe“,
poveste[te Raul. „Ajunsesem la o
sut\ de cuvinte, scrisesem pe foi
termenii de baz\, culorile [i nu-
merele, a[a c\ p\rin]ii m-au `ncu-
rajat s\ continui.“ Elevul a
`nceput `n urm\ cu un an s\ caute
grafia corect\ a fiec\rui cuv=nt `n
rom=n\ [i s\ o transfere `n calcu-
lator. „Au fost [i zile, `n august, `n
care am lucrat la dic]ionar [i am
tradus câte 1.000 de cuvinte.
Atunci mi-am zis c\ pot mai
mult“, mai spune românul, ex-
plicând c\ se sim]ea responsabil
s\ termine, pentru c\ „nu po]i pe-
trece zece ani cu a[a un proiect“.
Acum, Raul [i familia lui caut\ s\
g\seasc\ o posibilitate de a publi-
ca dic]ionarul.
„Rom=nia [i Bulgaria
nu sunt cele mai
corupte ]\ri din UE“
Günter Verheugen, comisar euro-
pean pentru Extindere `n perioada
`n care România [i Bulgaria se
preg\teau pentru aderarea la UE,
a luat ap\rarea acestor ]\ri, spu-
nând c\ nu ele sunt cele mai co-
rupte state din Uniunea Europea-
n\. „Eu cred c\ li se face o nedrep-
tate acestor ]\ri când li se repro-
[eaz\ c\ sunt corupte, c\ adminis-
tra]ia nu func]ioneaz\ [i c\ infrac-
]ionalitatea face legea. Dac\ a[ fi
`ntrebat care este cea mai corupt\
]ar\ din Uniunea European\, nu
m-a[ gândi `n primul rând la Bul-
garia [i România. {i dac\ a[ fi
`ntrebat `n ce ]ar\ crima organi-
zat\ are cea mai mare influen]\
asupra politicii guvernului, de
asemenea, nu m-a[ gândi mai `ntâi
la Bulgaria [i România“, a declarat
comisarul Verheugen pentru emi-
siunea televizat\ Phoenix.
Actualul comisar pentru Industrie,
aflat la sfâr[it de mandat, nu a
dorit s\ nominalizeze ]\rile la care
s-ar gândi el `n primul rând când
vine vorba de corup]ie [i crim\ or-
ganizat\, `ns\ a spus c\ „v\ pute]i
da seama cu u[urin]\ care sunt“.
UE `nfiin]eaz\ o
„poli]ie“ a fumatului
Uniunea European\ a declarat
r\zboi fum\torilor. ~n urm\torii
trei ani ]\rile membre vor fi obli-
gate s\-[i ajusteze legisla]ia cu
m\suri [i mai drastice `mpotriva
fumatului, obiectivul fiind un
mediu `nconjur\tor 100% lipsit de
fum de ]igar\. Pachetul de m\suri
a fost elaborat de mini[trii S\n\-
t\]ii [i aprobat de Parlamentul
European, iar documentul propu-
ne interzicerea fumatului la locu-
rile de munc\ [i `n zonele publice
aflate `n spa]ii `nchise. Cei care
`ncalc\ legea, persoane fizice sau
companii, vor primi amenzi. A fost
propus\, de asemenea, `nfiin]area
unei a[a-numite Poli]ii a Fumatu-
lui, care va organiza controale pe-
riodice pentru a stabili dac\ legea
este respectat\. Iar pentru a des-
curaja fum\torii, din cl\dirile de
interes public vor disp\rea scru-
mierele. Potrivit statisticilor, unul
din trei europeni este fum\tor [i
anual `n UE sunt `nregistrate
650.000 de decese cauzate de con-
sumul de tutun. a
 CM
YK

8 Reportaj Mar]i, 2 februarie 2010

Preo]ii care L-au scos pe Dumnezeu din clandestinitate

„Catacombele peniten]ei silite“ sau „Celula devine
biseric\“, iat\ numai dou\ sintagme care acum un
deceniu ar fi intrigat sau surprins pe mul]i cititori.
Ast\zi, ele sunt realit\]i concrete ale lucr\rii lui
Dumnezeu acolo unde mul]i dintre noi nici nu
b\nuim c\ exist\. Vorbim despre institu]ii ale
Ministerului Administra]iei [i Internelor, unde
cuvântul lui Dumnezeu aduce `n dimensiunile
prezentului adev\rul exprimat de ~nsu[i
Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, `n cuvintele
rostite pe Cruce, adresate tâlharului din dreapta
sa, cu mai bine de dou\ milenii `n urm\: „Adev\rat
`]i spun c\ ast\zi vei fi cu Mine `n rai“ (Luca 23, 43).
Pentru c\ aceia care ~l descoper\ pe Dumnezeu, `n
catacombele peniten]ei sau `n celul\, `ntr-un fel
sau altul, duc o cruce, reg\sindu-se `n ipostaza
celui din dreapta Domnului r\stignit pe Cruce.
Structura asisten]ei religioa-
de Dumitru se cuprinde 21 de preo]i, `n Bu-
MANOLACHE cure[ti, Baia Mare, Timi[oara, lu\m locul secretarilor de par- ]iei, au intrat `ntr-un firesc pe punându-m\ `n fa]a unei situa]ii
Ploie[ti, Craiova, Suceava, Ba- tid. I-am spus: Nu. Noi am reve- care ni-l doream cu ani `n aparent f\r\ r\spuns: ce m\ fac,
~ncerc\m s\ prezent\m activi- c\u, Constan]a, Re[i]a, Satu- nit acas\, pentru c\ secretarii urm\“. eu, ca preot militar, dac\ vine la
tatea Sec]iei de asisten]\ religioa- Mare, Bra[ov, Sinaia, F\lticeni, de partid au fost adu[i `n locul mine un tân\r [i-mi spune: «P\-
s\ din cadrul ministerului pome- Dr\g\[ani, Ciolpani, la Jandar- nostru. Asisten]a religioas\ a e- Dialogul duhovnicesc, rinte, vreau s\ arunc `n aer de-
nit mai sus, care, `n urm\ cu 10 meria Român\ [i la Inspectora- xistat `n cadrul o[tirii române pozitul de muni]ie sau vreau s\
CM ani, cu binecuv=ntarea Bisericii, tul General pentru Situa]ii de `nainte de secretarii de partid. un fel de antecamer\ ucid pe nu [tiu cine»? Dup\ or-
YK CM
la 1 februarie 2000, `[i `ncepea Urgen]\. Ace[tia deservesc [i ce- Când am venit, am g\sit unii oa- a spovedaniei dinele [i regulamentele militare, YK

misiunea. {i nu neap\rat curajul
este important acum, ci lucrarea
plin\ de har care l-a f\cut posibil
`ntr-un loc `n care Dumnezeu,
chipurile, nu-{i afla locul.
La 1 februarie 2000, se `nfiin-
]a, a[adar, Sec]ia de asisten]\
religioas\ din Ministerul Admi-
nistra]iei [i Internelor de ast\zi,
unde clericii ostenitori „lucreaz\
pentru `nt\rirea credin]ei str\-
mo[e[ti, re`ntoarcerea la valorile
de cultur\ [i spiritualitate ale
neamului... prin cuvânt scris [i
rostit, slujbe [i ceremonialuri,
consiliere duhovniceasc\“, a[a
cum se spune `n documentul de
constituire.
C\ era nevoie de aceast\ acti-
vitate o dovede[te [i un sondaj
de opinie `n care majoritatea
membrilor personalului din mi-
nister recunoa[te „o credin]\ re-
ligioas\ (majoritar ortodox\), u-
[or diferit\ confesional, dar `n
nici un caz atee“. Concluzia?
80,5 la sut\ dintre cei chestio-
na]i apreciaz\ c\ religia are im-
portan]\ `n istoria umanit\]ii,
prin predicarea moralei `ntre oa-
meni, de unde se deduce c\ [i cei
mai mul]i dintre subiec]i au
cuno[tin]e despre religie. Mai
mult, „majoritatea cadrelor au o
atitudine pro religie“. Acestei re-
alit\]i i-a r\spuns Legislativul
prin Legea 195/6 noiembrie
2000, privind constituirea [i or-
ganizarea clerului militar, lege
care la articolul 1 spune: „Clerul
militar se constituie dintre preo-
]ii militari care `[i desf\[oar\ ac-
tivitatea `n structurile for]elor
armate“.
~n cadrul acestui minister,
preo]ii acord\ „asisten]\ canoni-
c\ de specialitate, `mpreun\ cu
eparhiile locale, [i efectueaz\
periodic vizite pastorale `n uni-
t\]ile institu]iei, acord\ asisten-
]\ religioas\ persoanelor de ace-
ea[i confesiune, re]inute `n ares-
turile sec]iilor de poli]ie, medi-
ind pe lâng\ personalul cu func-
]ii de conducere pentru rezolva-
rea cerin]elor religioase ale celor
de alte religii sau confesiuni“.
lelalte arme ale ministerului:
Poli]ia Român\, Poli]ia de Fron-
tier\, Arhivele Na]ionale, Direc-
]ia General\ de Pa[apoarte etc.
Cu toate acestea, exist\ doar 15
biserici `n func]iune, 23 de cape-
le [i 12 troi]e, alte [ase biserici
fiind `n construc]ie `n diferite zo-
ne ale ]\rii.
„Sem\n\m cu o
parohie mai mare“
Nici o declara]ie nu poate fi
mai conving\toare decât cea a
p\storului care, `n urm\ cu un
deceniu, readucea acas\ credin-
]a `n Dumnezeu. Preotul Nicu-
lae Constantin, [eful Asisten]ei
religioase din Ministerul Admi-
nistra]iei [i Internelor, ne-a pre-
cizat de la `nceput c\ „specificul
asisten]ei religioase din Ministe-
rul de Interne este, firesc, `nd\-
tinat [i aflat sub porunca Biseri-
cii... Sem\n\m cu o parohie mai
mare... La `nceput exista mult\
suspiciune. Eram `ntreba]i ce
c\ut\m noi aici. Unul dintre fo[-
tii angaja]i ai Internelor chiar
m-a `ntrebat dac\ am venit s\
meni care nu `n]elegeau rostul
nostru `ntr-un sistem `n care
nici nu se punea problema s\
vorbe[ti despre Dumnezeu, da-
r\mite s\ te mai [i treze[ti cu
preotul `n birou. Privind `n ur-
m\, faptele au duio[ia lor, sunt
frumoase, au `nc\rc\tura lor de
mesaj [i te `nt\resc `n credin]\,
pentru c\, iat\, am r\zb\tut, as-
t\zi având `n sistem biserici, ca-
pele, troi]e, locuri `n care se con-
struiesc l\ca[uri de cult, pentru
c\ evlavia [i credin]a acestor oa-
meni au func]ionat peste socote-
lile bugetare. De fapt, noi nu am
venit s\ cucerim cu arma, ci cu
„arma cuvântului“, cum spunea
vrednicul de pomenire episcop,
general de brigad\ dr. Partenie
Ciopron, unul dintre marii ie-
rarhi ai capelanatului militar de
la noi. Apar asemenea momente
când realizezi c\ prezen]a lui
Dumnezeu [i harul Duhului
Sfânt lucreaz\ [i te ajut\ s\
treci peste evenimente. Ast\zi,
se poate constata c\ venirea la
slujbele biserice[ti [i `mp\rt\[i-
rea cu Sfintele Taine `n rândul
angaja]ilor MAI, dar [i al celor
care ajung `n aresturile institu-
P\rintele Niculae Constantin
are amintiri din perioada pionie-
ratului. ~[i aminte[te de pild\
cum a fost `ntrebat despre posi-
bila tr\dare a secretului militar
`n cadrul Sfintei Spovedanii. „E
un specific al muncii noastre.
Dialogul duhovnicesc, `n cazul
nostru, e un fel de antecamer\ a
spovedaniei. Am explicat c\ la
Taina Spovedaniei vorbe[ti de-
spre esen]a fiin]ei umane, nu de-
spre problemele de serviciu. Aco-
lo, `n sufletul celui care se m\r-
turise[te, venim cu vindecarea [i
peniten]a. Mi s-a cerut, la un
moment dat, de c\tre un tân\r,
`ntr-o unitate militar\ unde
mergeam s\ predic despre Dum-
nezeu, s\ vorbesc despre... dia-
vol. Am c\zut `n cugetare [i mi-
am dat seama c\ dac\ `i vorbesc
despre existen]a diavolului, im-
plicit el [i ceilal]i prezen]i aveau
s\ `n]eleag\ existen]a unei for]e
de anihilare a acestui r\u [i, `n
acest mod, `i aduc pe el [i pe cei-
lal]i c\tre Dumnezeu. Alt\ dat\,
`ntr-o unitate special\, un ofi]er
m-a `ntrebat [i el ceva `n leg\tu-
r\ cu Taina Sfintei Spovedanii,
orice asemenea `ntâmpl\ri tre-
buie s\ le aduc la cuno[tin]a co-
mandantului. Ce fac? I-am r\s-
puns astfel: „Dac\ un om spune
sub epitrahil un asemenea lu-
cru, `nseamn\ c\ el strig\ dup\
ajutor. Dac\ e nevoie, r\mân cu
el pân\ `l conving c\ gândul lui
este ispit\. Pornind de aici, pot
s\-i spun comandantului: Cor-
pul \sta de paz\ `l schimbi cu to-
tul. Exist\ un pericol `n zon\.
Nu pot s\ spun mai mult. ~n fe-
lul acesta, protejez identitatea
respectivului, ap\r unitatea [i
nu tr\dez Taina Spovedaniei.
Dar omul acela nu pleac\ de lân-
g\ mine pân\ nu-i vindecat. Da-
toria mea de p\stor duhovnicesc
este s\ stau cu el pân\ iese din
aceast\ `nfrico[\toare ispit\...
T\râmul acesta `n care am
venit este unul misionar, fasci-
nant. Materialul uman face
parte din categoria celor care
sunt sub alert\ 24 de ore din 24
[i `[i pun via]a `n pericol. E im-
presionant. {i c\ este a[a o do-
vede[te [i faptul c\ atunci când
am venit aici nu am g\sit nici
m\car un singur om care s\ nu
fi fost botezat. De ce? pentru c\,
`n clandestinitate, departe de o-
chiul r\u, oamenii s-au botezat
[i `n vremurile de prigoan\, `m-
plinind cele necesare sufletului.
~n timp, lucrarea noastr\ a fost
asimilat\. Revistele ministeru-
lui, pe lâng\ articolele noastre
teologice, au publicat materiale
religioase elaborate de cadrele
institu]iei, ca semn al interesu-
lui lor pentru cele divine. Nu
pot s\ trec cu vederea nici fap-
tul c\ avem [i ofi]eri care au f\-
cut Facultatea de Teologie, unii
tânjind la preo]ie sau chiar fi-
ind hirotoni]i“.
Iat\ cum, la 10 ani de la `n-
toarcerea acas\ a credin]ei `n
Dumnezeu, sufletul cândva prigo-
nit [i-a rea[ezat pacea atât de ne-
cesar\ ostenitorilor ap\r\tori ai
legii, dar [i peniten]ilor c\zu]i `n
gre[eal\. Iar ei, p\storii, cei c\ro-
ra li se d\duser\ pu]ine [anse, s-
au dovedit `nving\tori. a

CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 2 februarie 2010 Documentar 9

Omenirea `[i `ntâmpin\

Mântuitorul prin Dreptul Simeon
Mântuitorul Iisus Hristos, fiind evreu, S-a supus `n
timpul vie]ii de pe p\mânt ritualurilor religiei
mozaice. Astfel, la 40 de zile de la na[tere a fost dus
de c\tre p\rin]ii S\i la Templul din Ierusalim pentru
a fi `nchinat lui Dumnezeu. Aici, dumnezeiescul
Prunc a fost `ntâmpinat [i ]inut `n bra]e de b\trânul
Simeon [i de prooroci]a Ana. Acum roste[te Dreptul
Simeon celebrele cuvinte: „Acum, sloboze[te pe
robul T\u, St\pâne...“ (Luca 2, 29-32). Acestea au
devenit rug\ciune, fiind printre pu]inele texte
scripturistice care au trecut `n cultul cre[tin.
o s\ moar\ pân\ nu va vedea pe
de diac. George Cel care Se va na[te cu adev\rat
din pântecele Fecioarei l\sând-o
ANICULOAIE nestricat\. „{i deci, `n momentul
Cuvintele Dreptului Simeon `n care Simeon se `ntâlne[te, ca
„Acum, sloboze[te pe robul T\u, preot al legii vechi (din textele li-
St\pâne, dup\ cuvântul T\u, `n turgice ale praznicului deducem
pace, c\ v\zur\ ochii mei mântu- c\ era preot), cu Pruncul Iisus, a-
irea Ta, pe care ai g\tit-o `nain- dus de Maica Domnului la tem-
tea fe]ii tuturor popoarelor; lumi- plu pentru a fi `nchinat [i a i se
n\ spre descoperirea neamurilor face ritualul `nchin\rii Sale lui
[i slav\ poporului T\u, Israel“ Dumnezeu, `n momentul acela el
(Luca 2, 29-32), pe care le cân- roste[te cuvintele «Acum, slobo-
t\m la fiecare slujb\ a Vecerniei, ze[te pe robul T\u, St\pâne...», CM

al\turi de rug\ciunea Tat\l nos- adic\ `[i vede `mplinirea a ceea YK

tru [i de alte câteva texte, pre- ce nu `n]elesese“, arat\ pr. Luci-

cum cântarea Maicii Domnului
„M\re[te suflete al meu pe Dom-
nul“, sunt printre pu]inele texte
scripturistice care au trecut `n
cultul cre[tin ca texte liturgice de
factur\ biblic\. „Textul acesta
este foarte clar, l\murind faptul
c\ b\trânul Simeon `[i cere slo-
bozirea, adic\ eliberarea din tru-
pul stric\cios al p\catului, soco-
tind c\ misiunea sa s-a `ncheiat,
a[teptarea sa fiind `mplinit\, câ-
t\ vreme l-a v\zut pe Cel C\ruia
~i slujise [i pe Care ~l a[teptase,
adic\ pe Hristos, Mântuitorul
neamului omenesc“, spune lecto-
rul `n Teologie liturgic\ pr. dr.
Lucian Farca[iu de la Facultatea
de Teologie Ortodox\ din Arad.
Pedepsit de Dumnezeu
„Slobozirea“ sau „eliberarea“
pe care o cere Dreptul Simeon a
fost explicat\ de Tradi]ia biseri-
ceasc\ prin `ntâmplarea mi-
nunat\ petrecut\ cu aproape trei
secole `nainte de na[terea Dom-
nului. „Pe Dreptul Simeon, Tra-
di]ia bisericeasc\ `l pune `n le-
g\tur\ cu cei 70 de traduc\tori
care, potrivit Scrisorii lui Ariste-
ias, au fost trimi[i de autorit\]ile
religioase din Ierusalim pentru a
traduce Pentateuhul din limba
ebraic\ `n greac\ pentru renumi-
ta bibliotec\ a regelui Ptolemeu
al II-lea al Egiptului. Dup\ le-
gend\, Dreptul Simeon a corec-
tat traducerea «fecioar\» a Sep-
tuagintei de la Isaia 7, 14, `nlocu-
ind-o cu «femeie»“, explic\ lect.
dr. Alexandru Mih\il\ de la Fa-
cultatea de Teologie Ortodox\
din Bucure[ti.
De ce? Când a ajuns la textul
profetului Isaia, „Iat\ Fecioara
va lua `n pântece [i va na[te fiu“,
s-a poticnit [i [tergea mereu cu-
vântul „Fecioara“, ne`n]elegând
cum poate o fecioar\ s\ nasc\.
Mereu `ngerul venea noaptea [i
punea din nou `n text ceea ce
[tersese seara. Pentru necredin]a
sa, Dumnezeu i-a f\g\duit c\ nu
an Farca[iu.
„Ana era o
prooroci]\ cultic\“
Probabil, aceast\ leg\tur\ `n-
tre b\trânul Simeon [i cei 70 de
traduc\tori a ap\rut [i „`n con-
textul disputelor dintre Biserica
Primar\ [i Sinagog\; categoric a-
pologe]ii cre[tini `ncercau s\ ara-
te c\ traducerea Septuagintei es-
te una venerabil\, [i mai mult,
inspirat\ de Dumnezeu“, detalia-
z\ Alexandru Mih\il\, doctor `n
Vechiul Testament. Oricum, cert
este c\ prin glasul b\trânului Si-
meon, pentru prima dat\, tran- tinu\ la templu: era o prooroci]\ tivului credincios mesajul din par- „Nu pricep, Curat\...“
spar bucuria [i tensiunea neamu- cultic\. Probabil c\ ea adresa tea lui Dumnezeu“, spune lect. A-
lui iudaic, pre`nchipuind `ntrea- mesajul din partea lui Dumnezeu lexandru Mih\il\, care continu\: Un alt text reprezentativ al a-
ga omenire `n fa]a a[tept\rii ve- celor care veneau la templu, `nde- „Via]a ei, asociat\ templului, rug\- cestui praznic este Axionul de la
nirii Izb\vitorului, a lui Mesia, a- plinind `ntr-un fel func]ia oracula- ciunii, are [i o valoare moral\, du- Sfânta Liturghie, pe care `l g\-
nun]at de c\tre to]i proorocii. r\ a vechilor sanctuare. Cineva ve- p\ ce a tr\it pu]in cu so]ul ei a r\- sim la cântarea a noua a Cano-
Printe ei, [i prooroci]a Ana, care nea cu o problem\ `n fa]a lui Dum- mas v\duv\. ~ntr-un fel am putea nului de la Utrenie. ~n Mineiul
era `n acea zi la templu. „Am put- nezeu, era nedrept\]it la un pro- s\ o punem `n leg\tur\ cu un grup lunii februarie, la ziua praznicu-
ea s\ spunem c\ Ana se `nscrie `n ces, sau dorea s\ ob]in\ ceva, un de femei care [i-au p\strat v\du- lui, indica]ia tipiconal\ arat\ c\
tradi]ia profetismului feminin. E fiu la b\trâne]e [.a.m.d. De obicei, via `n cur\]ie `n preajma templu- nu se cânt\ „Ceea ce e[ti mai cin-
greu de explicat `n ce consta exact se aducea o jertf\ de pace [i proba- lui. Sau, `ntr-un fel sau altul, am stit\“, cântarea obi[nuit\, ci se
func]ia ei profetic\, dar un lucru ar bil c\ atunci interveneau profe]ii putea s\ o punem `n leg\tur\ cu pun m\rimurile acestei cânt\ri,
putea fi sugerat de prezen]a ei con- cultici care `i aduceau respec- monahismul cre[tin“. alc\tuite de c\tre Cosma Mona-
hul – dup\ indica]ia din Minei –
pe care noi `l identific\m a fi Cos-
Praznicul ~ntâmpin\rii Domnului `n via]a cre[tin\ ma Melodul, adic\ fratele adop-
tiv al Sfântului Ioan Damas-
Prima men]iune documentar\ despre prazni- Domnului nu face altceva decât s\ `nlocuiasc\, chinul, spune pr. Farca[iu.
cul ~ntâmpin\rii Domnului o avem `n memoria- `ntr-o variant\ cre[tin\, vechea s\rb\toare p\- „Textul desf\[oar\ [i prezint\
lul pelerinei Egeria sau Eteria – o pelerin\ apu- gân\ a Lupercaliilor, sau S\rb\toarea lupilor, `n sine tocmai uimirea, nu nu-
sean\ care face un pelerinaj la Locurile sfinte `n- care era pr\znuit\ la `nceputul lunii februarie mai a lui Simeon, ci a `ntregii
tocmindu-[i un jurnal de c\l\torie (secolul al IV- `n fiecare an; tot atunci fiind pr\znuit\ [i S\r- crea]ii, a `ntregului cosmos, `n
lea). „Nu cu mult timp `n urm\, a fost descoperi- b\toarea fecundit\]ii sau a lui Februus, un fa]a acestei minuni a z\mislirii
t\ o Omilie a Sfântului Ioan Gur\ de Aur la acest nume roman dat zeului Saturn, zeu al fecundi- lui Hristos ca Dumnezeu, `n trup
praznic, ceea ce denot\ faptul c\, `nc\ din secolul t\]ii. „{i pentru c\ aceste dou\ s\rb\tori, Lu- omenesc: «Nu pricep, Curat\,
al IV-lea, praznicul acesta al ~ntâmpin\rii Mân- percariile [i Praznicul fecundit\]ii, erau serba- nici `ngerii, nici oamenii, Maic\
tuitorului la Templu era cunoscut `n cre[tin\ta- te la `nceputul lunii februarie, s\rb\toarea ~n- Fecioar\, ceea ce s-a s\vâr[it `n-
tea r\s\ritean\. Generalizarea s\rb\torii `n tot tâmpin\rii Mântuitorului vine ca o replic\, ca o tru Tine. ~n mâini ]ine Simeon
R\s\ritul cre[tin s-a f\cut `ns\ `n secolul al VI- perspectiv\ cre[tin\ menit\ s\ `nlocuiasc\ ve- b\trânul `mbr\]i[at pe al legii
lea, când `mp\ratul bizantin Justinian decretea- chile solemnit\]i p\gâne, dedicate acestor s\r- F\c\tor, St\pânul tuturor». Adi-
z\ s\rb\torirea ~ntâmpin\rii Domnului cu o ma- b\tori. ~n vechime, acest praznic p\stra solem- c\ textul acesta descoper\ de
re solemnitate `n ziua de 2 februarie, pentru a nitatea luminilor. Oficiul s\rb\torii cre[tine fapt taina coborârii Dumnezeirii
sc\pa cetatea Constantinopolului [i `mprejurimi- con]inea `n s\rb\torirea propriu-zis\ f\cliile `n trup [i uimirea care cuprinde
le sale de calamitatea unei epidemii [i a cutremu- tradi]ionale din ritualul p\gân. Astfel, se a- `ntreaga crea]ie `n fa]a acestui e-
relor ce bântuiau de mul]i ani `n acele locuri“, prindeau la acest praznic f\clii sau lumini, care veniment al coborârii lui Dum-
spune pr. Lucian Farca[iu. de fapt erau `mprumutate din festivit\]ile ritu- nezeu `n istorie pentru mântui-
Exist\ [i unele teorii liturgice apusene care lui p\gân de s\rb\torire a Lupercaliilor [i a fe- rea neamului omenesc“, explic\
sus]in c\ aceast\ s\rb\toare a ~ntâmpin\rii cundit\]ii“, conchide pr. Lucian Farca[iu. pr. Lucian Farca[iu. a

CM
YK
10 Opinii Mar]i, 2 februarie 2010

IDEEA CRE{TIN|

A avea faim\ Munca, cinstea, calit\]ile umane nu

de Monica PATRICHE
Mark Twain (pe numele s\u adev\-
rat Samuel Clemens) descrie `n Via]a
pe Mississippi ce `nsemna s\ ai faim\
`n ora[ul Virginia `n a doua jum\tate
a secolului al XIX-lea. Cartea nu este
memorialistic\ pur\, dar este conside-
rat\ printre scrierile care redau cu
mult\ fidelitate amintirile autorului.
Aceast\ tem\, a ceea ce poate de-
semna no]iunea de faim\, ce valori, ce
aspira]ii poate `ngloba, ce ac]iuni poa-
te declan[a, ce destine, ce motive pen-
tru cineva pentru a se sim]i `mplinit
sau nu, pe o baz\ care `nsumeaz\ p\-
rerile celorlal]i pân\ la dependen]a de
ele, aceast\ tem\ poate fi acum intere-
sant\ pentru medita]ie.
Pentru a ne explica ce `nsemna fai-
ma `n or\[elul Virginia, Mark Twain
`ncepe prin a descrie un cimitir. Nu fa-
ce specula]ii despre „de[ert\ciunea de-
[ert\ciunilor“, nu ne red\ epitafuri
scrise pe pietrele funerare, ci ne spune
c\ primele dou\zeci [i [ase de mor-
minte din cimitir erau ocupate de oa-
meni asasina]i. Oamenii erau uci[i `n
acele ]inuturi pentru c\ acolo un indi-
vid nu era respectat pân\ ce „nu [i-a
ucis omul“.
Cei care ucideau cât mai mult aveau
valoare mai mare `n ochii celorlal]i. Ei
`[i f\ceau cel mai repede prieteni. Aco-
lo era simplu s\ fii respectat. Trebuia
doar „s\ stai `nd\r\tul tejghelei unui
bar, s\ por]i un ac de cravat\ cu dia-
mant [i s\ vinzi wisky“. Cel mai valo-
ros om al societ\]ii, mai presus de cei-
lal]i, era considerat patronul barului.
{i, ca alt\dat\ `n]elep]ii din Grecia
Antic\, patronul barului nu era numai
respectat, dar faptele, cuvintele, deci-
ziile sale erau urmate de ceilal]i. Avea
privilegiul de a hot\r` cum s\ ias\ ale-
gerile, putea deveni consilier munici-
pal, se ocupa de treburile ob[tii, se im-
plica chiar [i `n probleme juridice. Ti-
nerii nu râvneau decât la a avea „dem-
nitatea de patron de tavern\“.
contau pentru locuitorii din Virginia:
„Dac\ sosea `n localitate vreun ins ne-
cunoscut, nimeni nu `ntreba dac\ era
capabil, cinstit, harnic, ci doar atât:
«{i-a ucis omul?». Dac\ nu-l ucisese,
era coborât la rangul unei persoane
lipsite de `nsemn\tate; `n caz afirma-
tiv, c\ldura primirii sale depindea de
num\rul mor]ilor pe care-i avea pe
con[tiin]\. Era foarte anevoie s\ do-
bânde[ti un loc de frunte f\r\ s\ nu-]i
p\tezi mâinile de sânge; dar când ve-
nea un om care avea pe suflet vreo
cinci-[ase victime, i se recuno[tea va-
loarea, iar prietenia lui era c\utat\“.
Totul era posibil f\r\ ca uciga[ii s\
fie pedepsi]i, `ntrucât, dup\ cum rela-
teaz\ Mark Twain, Curtea cu juri nu
era decât o metod\ ingenioas\ de a `n-
frânge dreptatea, iar sistemul `i `nl\-
tura pur [i simplu pe cei cinsti]i. Acolo
inteligen]a [i cinstea erau prigonite [i
erau r\spl\tite ignoran]a, prostia [i
sperjurul.
F\r\ `ndoial\, tot ce am povestit
pân\ acum nu pare a fi decât fantezia
unui om cu mult\ imagina]ie. Dar da-
c\ ne `ntreb\m ce `nseamn\ a avea
faim\ `n societatea româneasc\, ce va-
lori sunt respectate, ce râvnesc s\ de-
vin\ mul]i tineri, apare `n fa]a ochilor
un tablou care pare la fel de fantezist.
Bine`n]eles, crima nu este la vedere,
dar crima moral\ este, de multe ori, o
stare de fapt despre care nu se vorbe[-
te. Exist\ la noi o criz\ moral\ despre
care se tace. Se ucid suflete, cât mai
multe suflete.
Cum s\ te salvezi dintr-un astfel de
sistem? Te po]i izola, ca prin]ul din
Masca Mor]ii Ro[ii, povestirea lui Ad- timentul de siguran]\. Afar\ bântuia mai mult m\ `nsp\imânt\ sintagma
gar Allan Poe? Prin]ul Prospero s-a re- Moartea Ro[ie. Cei din\untru se cre- „mult\ vreme“. De ce r\ul poate fi `n-
tras `mpreun\ cu un grup de prieteni deau feri]i, dar pân\ la urm\ „[i bez- g\duit „mult\ vreme“? {i de ce le ridi-
`ntr-un palat, pentru a se feri de ciu- na, [i ruina, [i Moartea Ro[ie `[i `ntin- c\ pe cele de foarte jos, prin faima cu
ma care f\cea ravagii `n ]inut. Dar pâ- seser\ peste tot nem\rginita lor st\- care le `mpov\reaz\, la o p\relnic\
n\ la urm\ Moartea Ro[ie a p\truns [i pânire“. Ce s\ mai spunem, Moartea `n\l]ime? Cine sunt ast\zi cei care au
acolo. Revine `n discu]ie rela]ia dintre era plin\ de faim\... Toat\ lumea vor- faim\ `n societatea româneasc\? Prin
parte [i `ntreg, `n ce m\sur\ partea se bea despre ea, despre cum pustiise ce mijloace au dobândit-o?
poate izola de `ntregul c\ruia `i apar- mult\ vreme ]inutul, despre cât era de
]ine. ~n\untru erau frumuse]ea [i sen- hâd\ [i f\r\ de leac. Dintre toate, cel * MONICA PATRICHE ESTE DOCTOR `N MATEMATIC|

PERSPECTIVE IMEDIATE

Omul [i Terra
de R\zvan ANDREI
Starea de fapt: cutremur `n
Haiti - 120.000 de victime; criz\
economic\ - peste 60.000 de [o-
meri numai `n România; A(H1N1)
- sute de mii de mor]i `n `ntreaga
lume; foamete `n Somalia - mii de
fl\mânzi; atentate cu ma[ini-
capcan\ - sute de mor]i [i zeci de
r\ni]i. Efecte: deta[amente ONU
`n alert\, campanii UNICEF, co-
lecte, teledonuri, caritate, m\-
suri anti-orice, bocete, panic\,
vaccinuri. Cu alte cuvinte, o hor-
ror mortis generalizat\. Cu „aju-
torul“ informa]iei suntem marto-
rii unui spectacol macabru la ca-
re nu putem participa [i `naintea
c\ruia, fatalmente, nici nu pu-
tem r\mâne indiferen]i.
Un filosof german a inventat,
`n limba lui, un cuvânt prin care
`ncerca s\ spun\, `n mod concen-
trat, c\ noi, oamenii, ne apar]i-
nem `ntru totul [i c\ nu putem
transfera altora nici durerea, [i
nici fericirea, c\ nu putem lua
asupra noastr\ moartea [i nici
suferin]ele altora, indiferent de
intensitatea lor. Cuvântul pe ca-
re l-a inventat este Jemeinigkeit.
Traduc\torul român a optat pen-
tru traducerea lui perifrastic\:
„faptul-de-a-fi-de-fiecare-dat\-al-
meu“. Filosoful Martin Heideg-
ger, c\ci despre el e vorba, con-
ceptualizeaz\ astfel sintagma je
meines („de fiecare dat\ al meu“),
prin care este indicat\ una din-
tre caracteristicile esen]iale ale
omului - capacitatea de a se re-
configura pe sine, ca fiin]\, `n fi-
ecare moment (de fiecare dat\) -,
dar [i imposibilitatea ontologic\
de a transfera altcuiva sarcina
tr\irii propriei vie]i, cu tot ce im-
plic\ ea.
Cu toate astea, prin `nsu[i
faptul de a fi persoane, adic\ fiin-
]e aflate `n permanent\ (sau on-
tologic\) raportare la ceilal]i, oa-
menii simt nevoia s\ dep\[easc\
bariera tragic\ dat\ de imposibi-
litatea de a participa efectiv la
via]a semenului, la suferin]ele [i
bucuriile lui. Suntem, altfel spus,
segrega]i interior, de vreme ce,
prin natura noastr\, ne dorim s\
facem ceva ce, „gra]ie“ aceleia[i
naturi, nu putem face.
Dac\, din punct de vedere
strict personal, a[a stau lucruri-
le, atunci când vine vorba de em-
patia resim]it\ `naintea unor
tragedii ca cele enumerate la `n-
ceput situa]ia se complic\ pân\
la isterie, depresie [i disperare.
Dac\ nu putem s\ lu\m asupra
noastr\ nici m\car durerile unui
apropiat, cum o s\ putem face as-
ta când avem `n fa]a noastr\ mi-
lioane de oameni? ~n plus, dac\
suferin]a celui de lâng\ noi e oa-
recum „concret\“, observabil\,
cea a unui „grup de oameni“ tin-
de s\ par\ abstract\, iar mem-
brii grupului „elementele“ mate-
matice ale unei statistici.
Rezultatele tendin]elor noas-
tre empatice sunt teledonurile [i
colectele. Via]a noastr\ merge
mai departe, chiar dac\, `n mo-
mentul `n care vedem [tirea la
televizor, `ngân\m `nm\rmuri]i:
„Doamne, ce nenorocire!“. ~n ca-
zul `n care am fi putut reac]iona
afectiv la o tragedie mai mare di-
rect propor]ional cu felul `n care
rezon\m cu drama unei persoane
de lâng\ noi, probabil c\ explozia
demografic\ ar fi fost o chestiune
numai bun\ de tratat `n literatu-
ra de anticipa]ie. Suntem struc-
tura]i `n a[a fel `ncât sufletul
nostru s\ poat\ empatiza auten-
tic doar cu persoanele concrete [i
nu cu omenirea `n genere, adic\
cu o abstrac]iune.
Totu[i, cei care organizeaz\
ac]iuni de caritate r\spund, `n
mod natural, celei de-a doua
tendin]e a omului: aceea de a
`ncerca s\ lu\m asupra noastr\
suferin]ele celorlal]i. Problema
e c\ ignor\ imposibilitatea on-
tologic\ de realizare deplin\ a
acestui deziderat. Mai mult, a
oferi ajutoare unei comunit\]i
lovite de un cataclism nu rezol-
v\, de fapt, decât problemele de
supravie]uire, [i asta pe termen
scurt. Problema vie]uirii ca ata-
re nu e luat\ `n calcul. Tendin]a
natural\ de a salva „omenirea“
sau m\car o parte a ei este oar-
b\ la faptul c\ aceast\ vocabul\
e goal\ de con]inut. Dar este
preferat\ oricând planurilor pe
termen lung [i strategiilor rea-
liste, pentru c\ acestea implic\
responsabilitate; una pe care
abia suntem capabili s\ o avem
fa]\ de o singur\ persoan\, cu
atât mai pu]in fa]\ de o comuni-
tate `ntreag\.
Un alt filosof, român de a-
ceast\ dat\, observa c\ este cel
pu]in hazardat\ `ncercarea de a
salva „umanitatea“ sau, `n cu-
vintele lui, „de a o pune `n ordi-
ne“. {i d\ exemplul lui Daniil
Sihastrul. Acesta, aminte[te
gânditorul, nu a `ncercat s\ pu-
n\ toat\ }ara Moldovei `n or-
dine, ci s-a rezumat la un singur
om - {tefan cel Mare. S-a rezu-
mat, `n]elept [i inspirat, la cel
de lâng\ el, f\r\ s\ nutreasc\
dorin]a emfatic\ de a rezolva pe
cont propriu nevoile omenirii.
Crizele de tot felul se rezolv\
prin `nvestirea resorturilor de
empatie `n persoanele concrete
de lâng\ noi. Ac]iunile filantropi-
ce de propor]ii sunt utile `n ime-
diat, dar timpul care urmeaz\
clipei de acum trebuie acordat
aten]iei la problemele din proxi-
mitate, [i nu vis\rii la soteria
universal\, [tiut fiind c\ oame-
nii, atunci când viseaz\, `ntot-
deauna dorm. a

CM
YK

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„A te mâhni `n minte [i a te c\i
covâr[e[te toat\ osteneala trupului“
Se poate mântui omul nu-
mai prin unele fapte bune,
pentru c\ nimeni nu poate
`mplini toate faptele
bune?
Mântuitorul nostru Iisus
Hristos a poruncit „s\ p\zim
toate Lui“ (Matei 28, 20). Sfântul
Apostol Iacob arat\ c\ „de vom
c\lca o singur\ porunc\, ne-am
f\cut c\lc\tori ai tuturor porun-
cilor lui Dumnezeu“ (Iacob 2, 10).
A[adar, din aceste m\rturii ale
Sfintei Scripturi, `n]elegem clar
c\ suntem datori a p\zi toate po-
runcile pentru a ne mântui. Dar,
pentru c\ Mântuitorul nu a venit
s\ cheme pe cei drep]i, ci pe cei
p\c\to[i la poc\in]\ (Matei 9, 13;
Marcu 2, 17; Luca 5, 32), „cine
face fapte vrednice de poc\in]\“
(Matei 3, 8; Luca 3, 8; Fapte 26,
20) unul ca acela completeaz\
prin poc\in]\ lipsa faptelor bune
ce trebuie s\ le fac\, [i prin ade-
v\rat\ poc\in]\ se mântuie[te.
Acest lucru `l arat\ Sfântul Isaac
Sirul, zicând: „A te mâhni `n
minte [i a te c\i covâr[e[te toat\
osteneala trupului“ (Filocalia,
vol. X, Cuvântul 34). Iar cum c\
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Pledoarie pentru o cauz\ milostiv\
Facerea 18, 28: „«Poate
c\ lipsesc cinci din
cincizeci de drep]i; poate
s\ fie numai patruzeci [i
cinci; pentru lipsa a cinci
pierde-vei, oare, toat\
cetatea?» Zis-a Domnul:
«Nu o voi pierde de voi
g\si acolo patruzeci [i
cinci de drep]i».“
~ndr\zneala patriarhului
Avraam nu poate dec=t sur-
prinde [i bucura `n acela[i
timp. „Ce faci, fericite patriarh?
Are, oare, nevoie St\p=nul de
rug\mintea ta ca s\ nu fac\
asta?“, se `ntreab\ retoric Sf=n-
tul Ioan Gur\ de Aur. Iat\ c\
Avraam cuteaz\ totu[i s\-I vor-
beasc\ St\p=nului, argumen-
t=nd motivul salv\rii cet\]ilor
Sodoma [i Gomora prin prisma
ISTORII CU T+LC
Cine poate
vie]ui `n pustie
Un frate l-a `ntrebat pe un
b\trân, zicând:
- Avvo, bine este oare a tr\i
`n pustie?
B\trânul i-a r\spuns:
- Fiii lui Israel, dac\ au l\-
sat lucrurile Egiptului [i au ie-
[it la pustie, atunci au cunos-
cut cum se cade a se teme de
Dumnezeu. A[a [i corabia când
se `nv\luie `n mijlocul m\rii,
f\r\ de negu]\torie este, iar
dac\ iese la liman, atunci `[i
face negu]\toria. Deci [i c\lu-
g\rul, de nu va r\bda la un loc,
nu va putea lua cuno[tin]a
adev\rat\, c\ de la c\lug\ri,
mai vârtos decât toate lucru-
rile, t\cerea a ales-o Dumne-
zeu. C\ zice: spre cine voi c\u-
Mar]i, 2 februarie 2010
ajunge [i un singur suspin din a-
dâncul inimii spre mântuire ara-
t\ dumnezeiasca Scriptur\, zi-
când: „Când te vei `ntoarce [i vei
suspina, atunci te vei mântui“
(Isaia 61, 3; I Corinteni 7, 10).
Alt\ mare [i cuprinz\toare fapt\
bun\ spre mântuire este smere-
nia. Acest lucru `l spune mai `ntâi
proorocul David, zicând: „Sme-
ritu-m-am [i m-am mântuit!“
bun\t\]ii divine. Totodat\, din
discursul lui Avraam reiese un
stil `ndem=natic de abordare a
cererii sale care cu greu poate fi
respins\.
Dar, iat\ cum a fost desci-
frat\ pledoaria sa `n fa]a lui
Dumnezeu. Prima sa estimare
ipotetic\ a num\rului celor
drep]i din Sodoma [i Gomora a
fost `ntr-adins destul de mare
(Facerea 18, 24: „Poate `n ceta-
tea aceea s\ fie cincizeci de
drep]i: pierde-i-vei, oare, [i nu
vei cru]a tot locul acela pentru
cei cincizeci de drep]i, de se vor
afla `n cetate?“), suficient pen-
tru a ob]ine un r\spuns favo-
rabil. ~n]elegând `ns\ c\ acest
num\r putea fi totu[i exagerat
pentru realitatea din cele dou\
cet\]i, el a dat dovad\ iar\[i
de o rar\ diploma]ie. ~n loc s\
pledeze pentru salvarea cet\]ii
pe baza a patruzeci [i cinci de
oameni buni, el s-a pronun]at
ta, decât spre cel blând [i
lini[tit [i care se cutremur\ de
cuvintele Mele.
Zis-a fratele:
- Dar nu se poate, p\rinte, a
tr\i `n singur\tate?
Iar b\trânul i-a r\spuns:
- Osta[ul, de nu se va osteni
`ntâi `mpreun\ cu mul]i, nu
poate s\ `nve]e me[te[ugul bi-
ruin]ei r\zboiului, ca s\ se
poat\ bate singur cu vr\jma[ul
s\u. A[a [i c\lug\rul, de nu se
va `nv\]a `ntâi a tr\i `mpreu-
n\ cu fra]ii `n m\n\stire [i a-[i
`nfrâna limba [i pântecele [i
mânia sa [i alte patimi, a-[i go-
ni gândurile [i a-[i p\zi mintea
sa, unul ca acela nu va putea
s\ tr\iasc\ deosebit `n singur\-
tate. (Cuvinte folositoare ale
sfin]ilor b\trâni cei f\r\ de nu-
me, Editura Doxologia, 2009)
(Psalm 114, 6). ~l spune [i Mân-
tuitorul `n Fericirea cea dintâi:
„Ferici]i cei s\raci cu duhul, c\
acelora este `mp\r\]ia cerurilor“
(Matei 5, 3). Iar Sfântul Ioan
Sc\rarul, `n Cuvântul 25 - Pen-
tru smerit\ cugetare -, zice:
„N-am postit, n-am privegheat,
nu m-am culcat pe jos, ci m-am
smerit, [i degrab\ [i `n scurt
Domnul m-a mântuit pe mine“
`mpotriva ideii c\ cetatea ar
putea fi nimicit\ din cauza lip-
sei celor cinci: „Poate c\ lipsesc
cinci din cincizeci de drep]i;
poate s\ fie numai patruzeci [i
cinci; pentru lipsa a cinci pier-
de-vei, oare, toat\ cetatea?“.
Apoi, evident, `ncurajat de r\s-
punsul continuu binevoitor al
lui Dumnezeu, el a devenit tot
mai `ndr\zne], mic[orând nu-
m\rul oamenilor credincio[i,
care, dup\ p\rerea lui, ar tre-
TEZAUR PATRISTIC
„~ntrebare: Dumnezeu a f\-
cut pe om liber. Dar alt\ dat\
zice: F\r\ Mine nu pute]i face
nimic (In. 14, 6). Cum se `m-
pac\ libertatea cu neputin]a de
a face ceva f\r\ Dumnezeu?
R\spuns: Dumnezeu a f\cut pe
om liber, ca s\ poat\ `nclina
spre bine. Dar `nclinând spre
bine prin voie liber\, nu e `n
stare s\-l `mplineasc\ f\r\ aju-
torul lui Dumnezeu. C\ci s-a
scris: Nu e de la cel ce voie[te,
nici de la cel ce alearg\, ci de la
Dumnezeu care miluie[te
(Rom. 9, 16). Dac\ deci `[i a-
Agenda cre[tinului 11
(Filocalia, vol. IX). Tot acolo ara-
t\ el c\ „smerenia este poarta
`mp\r\]iei cerurilor“. {i Sfântul
Isaac Sirul spune acela[i lucru:
„Smerenia f\r\ fapte bune poate
multe p\cate s\ ierte, iar faptele
cele bune f\r\ de smerenie sunt
ca ni[te nefolositoare“ (Scar\, Cu-
vântul 25, Pentru smerita cuge-
tare). La fel, `n Psalmul 50 zilnic
citim c\ „Inima frânt\ [i smerit\
Dumnezeu nu o va urgisi (Psalm
50, 17-18; Isaia 57, 15; 66, 2). Iar
dumnezeiescul p\rinte Efrem
Sirul adaug\ [i el: „Dac\ vei sus-
pina, cela ce ai p\c\tuit, `mpreu-
n\ cu suspinul [i greutatea ba-
laurului a ie[it [i, u[urându-]i-se
mintea, pe norul ne[tiin]ei `l iz-
gone[te [i se face `ntru alinare
ochiul sufletului t\u [i `ndat\ pa-
cea intr\ [i `l pov\]uie[te pe el
spre mântuire“ (Tomul III, Cu-
vânt pentru poc\in]\). Dup\ a
noastr\ slab\ putere s\ ne silim,
deci, a ne `mp\rt\[i noi din toate
faptele bune, completând cu sme-
renie [i cu mila Domnului toate
lipsurile noastre. (Ne vorbe[te
p\rintele Cleopa, vol. 7)
bui s\ fie suficient pentru a
salva cetatea. Evident c\ din-
colo de toat\ aceast\ pricepere
avoc\]easc\ a sa, patriarhul
Avraam nu trebuie o clip\ de-
limitat de caracterul s\u bine-
voitor [i de multmilostenia de
care a dat dovad\ `naint=nd
cererea sa divinit\]ii, motiv
pentru care i-a [i fost de altfel
ascultat\ rug\mintea: „Cine
ar putea ferici pe dreptul
Avraam pentru `ndr\znirea
mare de care se bucura `nain-
tea lui Dumnezeu?“, `ntreab\
Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur.
(Lucian APOPEI)
pleac\ omul inima spre bine [i
cheam\ pe Dumnezeu `n aju-
tor, Dumnezeu, luând aminte
la dorin]a lui cea bun\, d\ru-
ie[te putere lucr\rii lui. {i a[a
se `ntâlnesc amândou\: liber-
tatea omului [i puterea lui
Dumnezeu. C\ci binele vine de
la Dumnezeu, dar se `mpline[-
te de c\tre sfin]ii Lui. {i a[a se
sl\ve[te Dumnezeu `n to]i [i El
`i sl\ve[te pe ei.“ (Sf. Var -
sanufie [i Ioan, Scrisori duhov-
nice[ti, cap. 763, `n Fil. rom.,
vol. XI, p. 648, 649)
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXXIX)
Conferin]a
panortodox\ de la
Rhodos (1961)
Pentru preg\tirea temelor pe
care urma s\ le discute un vii-
tor presinod ecumenic, propus
de Conferin]a panortodox\ de la
M\n\stirea Vatoped din Mun-
tele Athos `n 1930, din ini]iati-
va patriarhului ecumenic Ate-
nagora I (1949-1972), la Rhodos
a fost convocat\ prima Confe-
rin]\ panortodox\, care s-a ]i-
nut `ntre 24 septembrie-1 oc-
tombrie 1961. La aceasta au
participat delega]i din partea
tuturor Bisericilor Ortodoxe.
Delega]ia Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne a fost condus\ de IPS
Iustin, mitropolitul Moldovei [i
Sucevei. Conferin]a a instituit
[ase comisii, fiecare dezb\tând
c=te o problem\: despre
credin]\, dogm\ [i cultul bi-
sericesc; despre administra]ia [i
disciplina bisericeasc\ [i despre
Ortodoxia `n lume; despre ra-
porturile Bisericilor Ortodoxe
`ntre ele; despre temele teolo-
gice [i problemele sociale; ra-
porturile Bisericii Ortodoxe cu
Bisericile r\s\ritene necal-
cedonene; raporturile Bisericii
Ortodoxe cu Bisericile apusene.
~n [edin]a din 29 septembrie
participan]ii la conferin]\ au
hot\rât ca pe lista viitorului
presinod ecumenic s\ fie tre-
cute urm\toarele teme: credin]a
[i dogma; cultul divin; admi-
nistra]ia [i ordinea bisericeas-
c\; raporturile Bisericilor Or-
todoxe `ntre ele; raporturile
Bisericii Ortodoxe cu lumea
cre[tin\; Ortodoxia `n lume;
teme teologice `n general [i
probleme sociale. Conferin]a s-a
pronun]at `n favoarea „cultiv\-
rii raporturilor intercre[tine, `n
spiritul dragostei lui Hristos“.
~n mesajul adresat tuturor
Bisericilor cre[tine din lume,
`nal]ii ierarhi `ntruni]i la prima
Conferin]\ panortodox\ de la
Rhodos au scos `n eviden]\ c\
„noi am dat acum o defini]ie
mai precis\, care va constitui
ordinea de zi a studiilor [i de-
liber\rilor viitorului presinod.
Avem speran]a c\, binevoind
Dumnezeu, acel presinod va
preg\ti calea solu]iilor necesare
[i deciziilor bune [i limpezi pe
care va trebui s\ le ia Sinodul
ecumenic ulterior...“. „Noi cre-
dem c\ Bisericile Ortodoxe lo-
cale, toate surori `ntre ele, p\s-
treaz\ credin]a mântuitoare a
P\rin]ilor no[tri [i st\ruie `n
aceast\ unitate, care este ima-
ginea unit\]ii spirituale [i
supra-naturale a Preasfintei
Dumnezeiri Care st\ pe un sin-
gur tron. Astfel este unitatea
profund\ [i netulburat\ pe care
a manifestat-o Biserica Ortodo-
x\ `n aceast\ ocazie istoric\...“
(pr. Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Expozi]ie la Palatul
Mogo[oaia
Expozi]ia de fotografie „Miste-
rul din spatele pove[tii. Sulta-
na-Malu Ro[u“ se va deschide
pe 4 februarie la Palatul Mo-
go[oaia, fiind organizat\ de
Consiliul General al Munici-
piului Bucure[ti, Palatele
Brâncovene[ti de la Por]ile
Bucure[tiului, Muzeul Na]io-
nal de Istorie a României, `n
parteneriat cu Asocia]ia Ro-
mân\ de Arheologie. Expozi]ia
`[i propune s\ aduc\ `n fa]a
marelui public fapte „necunos-
cute“ ce se ascund `n spatele
marilor descoperiri arheologi-
ce, experien]e [i imagini ce nu
se reg\sesc `n cadrul expozi]ii-
lor de arheologie. Mai precis
timpul, munca [i pasiunile
consumate de c\tre acei oa-
meni care fac posibil\ cunoa[-
terea artefactelor [i evenimen-
telor din trecut. Expozi]ia va fi
`nso]it\ de un recital sus]inut
de forma]ia „Pseudonoise“.
Recital la ICR
Muzicienii Philippe Graffin
(vioar\) [i Claire Desert (pi-
an) vor sus]ine, joi, la sediul
Institutul Cultural Român
din Londra, un recital, `n ca-
drul seriei de concerte orga-
nizate ICR la invita]ia Socie-
t\]ii „Enescu“ din capitala
Marii Britanii. Programul
cuprinde Sonata `n D minor
de R. Schumann, Sonata `n
G major [i Tzigane de M.
Ravel, Impressions d’Enfance
Op. 20 de G. Enescu, Fantai-
sie `n C D934 de F. Schubert.
Philippe Graffin cânt\ la o
vioar\ Domenico Busano, fa-
bricat\ la Vene]ia, `n 1730,
stilul distinct [i concertele
extraordinare sus]inute pân\
acum plasându-l printre cei
mai aprecia]i violoni[ti fran-
cezi. Claire Desert a fost ad-
mis\ la Conservatorul Na]io-
nal Superior de Muzic\ de la
Paris la vârsta de 14 ani [i a
câ[tigat premiul I pentru pi-
an [i muzic\ de camer\ la
clasa profesorilor Ventislav
Yankoff [i Jean Hubeau. Sta-
giunea de concerte a Societ\-
]ii „Enescu“ se desf\[oar\ `n
perioada octombrie-iulie, iar
concertele au loc `n prima zi
de joi a fiec\rei luni.
O nou\ revist\
cultural\
Primul num\r al revistei „Ex-
perien]e culturale“ a fost lan-
sat ieri la One[ti, publica]ia
fiind editat\ de Centrul de
Experien]e Pedagogice [i Cul-
turale (CEPC) din municipiu.
Revista include recenzii, cro-
nici de film, cronici muzicale
[i informa]ii din lumea faptu-
lui divers cultural. „Materia-
lele publicate `n acest prim
num\r anun]\, de asemenea,
Campania «Procultura», sus]i-
nut\ de organiza]ia noastr\
neguvernamental\, `n parte-
neriat cu elevii Colegiului
na]ional «Grigore Moisil» din
One[ti, care a debutat luni, 1
februarie 2010“, a precizat,
`ntr-un comunicat, prof. dr.
Gabriela Girmacea, pre[edin-
tele CEPC One[ti. ~n num\-
rul al doilea al revistei vor fi
publicate crea]iile calificate `n
finala Concursului de crea]ie
literar\ „Nora Iuga“, conform
Agerpres. a
CM
YK
Mar]i, 2 februarie 2010
„S\pt\mâna `ndr\gosti]ilor de teatru“ la Târgu Mure[
Teatrul Na]ional din Târgu Mure[ [i Pri- trului Na]ional din Târgu Mure[, Vlad R\- t\]ii de Teatru a Universit\]ii „Spiru Haret“,
m\ria Municipiului vor organiza, `n perioada descu, care a mai spus c\ `[i dore[te ca „tea- care vor juca „Visul unei nop]i de var\“ de
8-14 februarie, „S\pt\mâna `ndr\gosti]ilor trul s\ devin\ brandul recognoscibil [i re- Shakespeare.
de teatru“, `n cadrul c\reia vor fi jucate 15 marcabil pentru imaginea Târgu Mure[ului“. „Am `ncercat s\ facem un carnaval al `ndr\-
spectacole [i un „bal al `ndr\gosti]ilor“, con- Potrivit acestuia, „S\pt\mâna `ndr\gosti- gosti]ilor, dar a devenit, `n cele din urm\, un
form Mediafax. ]ilor de teatru“, care are loc `ntre 8 [i 14 fe- bal al `ndr\gosti]ilor. Vom vinde `mpreun\, la
„Anul acesta facem o s\pt\mân\ a `ndr\- bruarie, va oferi 15 spectacole ale trupelor pachet, s\ vin\ la teatru, de la ora 19:00, iar de
gosti]ilor de teatru, la anul sper\m s\ facem „Tompa Miklos“ [i „Liviu Rebreanu“ [i unul la 21:00 s\ poat\ participa la balul `ndr\gosti-
luna `ndr\gosti]ilor“, a spus directorul Tea- al unor tineri studen]i [i absolven]i ai Facul- ]ilor de teatru“, a spus Vlad R\descu. a
Programa [colar\ aglomerat\,
o inechitate pentru elevi
„Dac\ Parlamentul se pe tocmai acolo, fiindc\ un copil cu o ma-
terie mult prea dificil\ nu va reu[i s\-[i
mobilizeaz\, sper s\ avem o nou\ fac\ toate temele, dac\ p\rin]ii nu se pot
Lege a Educa]iei la `nceputul ocupa de el la nivelul cerut“, a afirmat
noului an [colar. Aceast\ lege ministrul Daniel Petru Funeriu.
Vorbind [i despre experien]a proprie
este necesar\ pentru c\ de olimpic na]ional la chimie, ministrul
`nv\]\mântul românesc trebuie s\ Educa]iei le-a urat succes competitorilor,
exprimându-[i convingerea c\ [coala ro-
se modernizeze. Nu mai avem mâneasc\ poate performa, `ns\ a ad\u-
timp. Au trecut 20 de ani [i gat c\ acest lucru va fi influen]at decisiv
numai dac\ se iau urgent m\surile legis-
`nv\]\mântul românesc are `nc\ lative potrivite.
foarte multe lucruri de f\cut“, a
spus ministrul Educa]iei, Daniel Olimpiada amintirilor
Petru Funeriu, duminic\, la Pite[ti.
„{i eu am fost la olimpiadele de chi-
mie, chiar aici, `n Pite[ti, `n 1986. Am a-
Ministrul Educa]iei, Daniel Funeriu, a vut [ansa s\ fiu [i `n lotul olimpic de chi-
spus duminic\, la Pite[ti, c\, dac\ Parla- mie la sfâr[itul anilor ’80, iar `n continu-
mentul se va mobiliza, noua Lege a Edu- are am fost un cercet\tor `n chimie, pân\
ca]iei va putea fi aplicat\ de la `nceputul când, asta-i via]a, am devenit ministru“,
anului [colar 2010-2011. [i-a prezentat ministrul Educa]iei, cu
Daniel Funeriu, care a participat, la mult umor, un scurt curriculum vitae,
conform Agerpres. {i ca o dovad\ a fap-
Pite[ti, la deschiderea Olimpiadei Na]io-
nale de Chimie, a declarat c\ `n perioada tului c\ activitatea `n minister nu l-a de-
urm\toare va `ncepe dezbaterea public\ terminat s\ lase deoparte chimia, Daniel
asupra proiectului noii Legi a Educa]iei, Funeriu a trecut la o prezentare a unei
dup\ care actul normativ va fi trimis Gu- teme de cercetare care a f\cut referire la
vernului [i Parlamentului. ioni metalici, anioni, ligan]i, tridipiridin\
Ministrul Educa]iei sus]ine c\ noul act [i molecule derivate, toate aceste elemen-
normativ poate [i trebuie s\ elimine ine- te cuprinse `ntr-un proces de combinare,
chit\]ile din sistemul na]ional de `nv\]\- ale c\rui aplica]ii `n medicin\ ar putea
mânt. Una dintre acestea o constituie servi la `n]elegerea evolu]iilor unor boli
dintre cele mai grave.
programa [colar\ aglomerat\. „Inechita-
tea `n [coala româneasc\ `ncepe de la Cea de-a 44-a edi]ie a Olimpiadei Na-
programa [colar\. Voi sunte]i elitele [co- ]ionale de Chimie se desf\[oar\ la Pi-
lii române[ti, `ns\, din p\cate, nu avem te[ti, `ntre 31 ianuarie [i 6 februarie, [i Olimpicii [i profesorii vor fi angrena]i [i
doar elite. Este foarte bine ca ele s\ exis- este organizat\ de Inspectoratul {colar `ntr-un program de recreere, ce cuprinde
te, este foarte bine s\ avem olimpici de Jude]ean Arge[, `n parteneriat cu Uni- dou\ excursii, un concert la Filarmonica
succes, dar ar fi [i mai bine dac\ am avea versitatea de Stat din Pite[ti [i alte insti- din Pite[ti, precum [i o vizit\ la Muzeul
un sistem educa]ional mult mai echitabil tu]ii locale. Probele teoretic\ [i practic\ Jude]ean Arge[ [i la Planetariu. De ase-
care s\ dea acelea[i [anse tuturor elevi- se desf\[oar\ `n zilele de 1 [i 2 februarie, menea, `n baza legitima]iei de partici-
lor, indiferent de mediul de reziden]\. urmând ca m=ine, 3 februarie, s\ fie ziua pant la Olimpiad\, elevii [i profesorii
Con]inutul programei este mult prea `n- contesta]iilor, iar 4 februarie - cea a pro- mai beneficiaz\ `n mod gratuit de trans-
c\rcat, mult prea stufos, mai ales pentru bei de baraj. Olimpiada se va `ncheia pe port `n comun [i de bilete de intrare la
copiii de vârste mici, iar inechitatea `nce- 6 februarie cu festivitatea de premiere. Piscina Olimpic\ [i la Patinoar. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PARLAMENTUL EURO- - Afaceri Externe; Constitu]ional; tului European“ a fost finan]at na, fiecare la 12.000 de lei, „Na-
PEAN STUDEN}ESC LA CLUJ: Economic [i Monetar; Agricol [i de German Marshall Fund, prin tur\ static\ cu fructe“ de Octav
Societatea Studen]ilor Europe- Rural, respectiv comitetul Ener- Balkan Trust for Democracy, B\ncil\, la 7.500 de lei. Urm\-
ni[ti (SSE) organizeaz\, `ntre 14 gie European\ [i Cercetare. Fie- conform Agerpres. toarea licita]ie va avea loc, pe 14
[i 20 aprilie, la Cluj-Napoca, „Si- care comitet va lucra pe o tem\ a PEISAJ DE LUCHIAN, februarie, la galeria Galateca a
mularea Parlamentului Euro- de interes major pentru UE, la fi- ADJUDECAT LA LICITA}IE: Bibliotecii Centrale Universita-
pean“, edi]ia 2010. Proiectul va nalul acestor discu]ii urmând s\ Lucrarea „Peisaj de iarn\“, sem- re, cea mai bine cotat\ lucrare fi-
reuni 135 de studen]i din `ntrea- se ajung\ la promulgarea unor nat\ de celebrul pictor {tefan ind, potrivit Lumini]ei Ghildu[,
ga ]ar\, care vor fi implica]i `ntr-o rezolu]ii care s\ clarifice proble- Luchian, a fost adjudecat\, du- „Peisaj ie[ean“ de Theodor Palla-
serie de dezbateri structurate pe mele abordate. La finalul celor minic\, la licita]ia Casei GoldArt, dy, estimat\ la aproximativ
baza procesului decizional din patru zile de dezbateri, va avea la pre]ul de 200.000 de lei, a spus 40.000 de euro. „Peisaj ie[ean“ de
Parlamentul European. Tinerii loc [edin]a `n plen, pe 19 aprilie, directorul Casei, Lumini]a Ghil- Pallady a fost reprodus\ `n cata-
vor avea ocazia s\ se familiarize- `n cadrul c\reia se vor discuta [i du[, conform Agerpres. „Peisajul
logul „Pallady“ de Zambaccian [i
ze cu pozi]iile diferitelor state vota toate rezolu]iile propuse [i de iarn\“ semnat de Luchian, u- este o lucrare de mari dimensi-
membre, cu procesul de negocie- se va promulga o rezolu]ie comu- nicul, de altfel, ap\rut `ntr-o lici-
uni comparativ cu ce a ap\rut pe
re specific unei astfel de institu- n\, care va fi trimis\, cu caracter ta]ie public\, a fost cel mai bine pia]\. O alt\ lucrare valoroas\
]ii, precum [i cu mecanismele ca- informativ, PE. De asemenea, pe cotat din cele 113 tablouri puse
care va fi pus\ `n vânzare pe 14
re conduc la adoptarea consensu- parcursul manifest\rii, va fi re- `n vânzare de GoldArt. Pe lâng\ februarie este „Flori“, semnat\
lui [i a legisla]iei. Simularea va dactat un ziar care va con]ine in- acesta au mai fost adjudecate [i
de Octav B\ncil\, estimat\ la
respecta, `n totalitate, regulile terviuri cu diferi]i invita]i [i par- alte tablouri la pre]uri ridicate,
5.000 de euro. a
dup\ care func]ioneaz\ PE. Cei ticipan]i, fotografii [i articole de- precum „B\trân cu p\l\rie“ de
135 de participan]i vor fi distri- spre cele `ntâmplate. ~n 2009, Rudolf Schweitzer Cump\na [i
Pagin\ realizat\
bui]i `n cinci comitete de discu]ii proiectul „Simularea Parlamen- „Copaci `nflori]i“ de Arthur Vero- de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 2 februarie 2010 Pagina consumatorului 15

P\c\li]i de ofertele „gratis“ [i reclamele-capcan\
~n goana nebun\ de a-[i rotunji profiturile cerin]ele europene `n domeniu, pe lista
mai ales `n vremuri tulburi precum cele neagr\ a practicilor comerciale incorecte
pe care le travers\m, agen]ii economici se reg\sesc publicitatea `n[el\toare,
folosesc nenum\rate tertipuri pentru a publicitatea agresiv\, falsele oferte
atrage cump\r\torii. ~n termeni legali, gratuite, reclamele-capcan\, dar [i
acestea sunt denumite practici jocurile piramidale sau `ndemnurile
comerciale incorecte [i sunt pedepsite directe adresate copiilor de a cump\ra
cu amenzi `ntre 3.000 de lei [i 30.000 de anumite produse sau de a-[i convinge
lei. Potrivit legisla]iei reglementate cu p\rin]ii s\ le cumpere.

Publicitatea reprezint\, de ce-
le mai multe ori, un instrument
folosit de companii doar pentru
sporirea puternic\ a vânz\rilor,
[i nu pentru informarea corect\ a
consumatorului. Astfel, cump\-
r\torul sf=r[e[te doar prin a fi
agasat de referin]ele spectacu-
loase ale produsului, de premiile
care pot fi c=[tigate achizi]io-
n=nd un anume produs etc., cali-
tatea acestuia nefiind reflectat\
dec=t `n reclame sau pe etichet\.
Legea nr. 363/2007 privind
combaterea practicilor comerciale
incorecte ale comercian]ilor `n re-
la]ia cu consumatorii [i armoniza-
rea reglement\rilor cu legisla]ia eu-
ropean\ privind protec]ia consu-
matorilor a definit practicile co-
merciale ca fiind orice ac]iune, o-
misiune, comportament, demers
sau prezentare comercial\, inclu-
siv publicitate [i comercializare, e-
fectuate de un comerciant, `n
strâns\ leg\tur\ cu promovarea,
vânzarea sau furnizarea unui pro-
dus consumatorilor.
Ac]iuni `n Justi]ie
Pentru a descuraja astfel de
practici, legea amintit\ permite
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj BASILICA TRAVEL
Pelerinaje interne
`n luna FEBRUARIE
† 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei - Bucure[ti. Pre]: 65 de
lei
† 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare
la moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea
Hurezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Fr\sinei - Catedrala Râmnicu Vâlcea - M-
rea Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Mc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]: 60
de lei
† 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Cet\]uia (se urc\ cca 20 min) - M-rea
N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]:
65 de lei
persoanelor sau organiza]iilor care
au un interes legitim (inclusiv co-
mercian]ii) s\ sesizeze Autoritatea
Na]ional\ pentru Protec]ia Consu-
matorilor (ANPC) `n leg\tur\ cu
practicile comerciale incorecte sau
s\ ini]ieze ac]iuni `n Justi]ie `mpo-
triva comercian]ilor care au s\vâr-
[it ori sunt susceptibili s\ s\vâr-
[easc\ practici comerciale incorecte.
Legea prevede [i sanc]iuni pentru
`nc\lcarea ei, amenzile fiind cuprin-
se `ntre 3.000 [i 30.000 de lei, aces-
tea put=nd ajunge `ns\ [i la 60.000
de lei `n cazul `n care comercian]ii
refuz\ s\ respecte deciziile ANPC.
Practici comerciale
ilegale prin omisiune
Omisiunea poate fi considera-
t\ o practic\ comercial\ incorec-
t\ `n cazul `n care consumatorul
este privat de informa]iile nece-
sare la achizi]ia unui produs sau
serviciu, care trebuie s\ fie clare,
complete [i precise. Practicile co-
merciale agresive sunt, [i ele, pe-
nalizate de lege, acestea put=nd
fi recunoscute dac\ se recurge la
h\r]uire, constrângere, inclusiv
la for]a fizic\ sau la influen]\ ne-
justificat\.
† 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
Suzana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira -
Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 26-2 28 februarie: pelerinaj la Râpa
Robilor din Aiud „Rug\ciune la martirii nea-
mului românesc“
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedrala
arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re`ntre-
girii - M-rea Râme], cazare+mas\
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din A-
iud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\ Aiud -
Casa Memorial\ Lucian Blaga din Lancr\m -
Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de prânz
- M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucure[ti.
Pre]: 350 de lei
† 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or) - Schitul
„Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea
M\l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti.
Pre]: 60 de lei
† 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. M. Mc Gheorghe“ din Giurgiu -
Catedrala episcopal\ - M-rea Comana - Bi-
serica Dr\g\nescu (pictat\ de pr. Arsenie
Boca). Pre]: 55 de lei
Legea enumer\ acele practici
comerciale considerate a fi inco-
recte `n orice situa]ie, `ntre care
amintim:
- afirmarea de c\tre comerci-
ant c\ este parte semnatar\ a
unui cod de conduit\, `n cazul `n
care nu este;
- afi[area unui certificat, a
unei m\rci de calitate sau a unui
echivalent f\r\ a fi ob]inut auto-
riza]ia necesar\;
- lansarea unei invita]ii de a
cump\ra produse la un anumit
pre], pentru ca apoi comerciantul
s\ recurg\ la refuzarea prezen-
t\rii articolului ce a f\cut obiec-
tul publicit\]ii, refuzarea lu\rii
comenzii privind respectivul arti-
col sau a livr\rii `n cadrul unui
termen rezonabil, prezentarea
unui e[antion cu defecte, `n sco-
pul promov\rii unui produs diferit;
- afirmarea fals\ c\ un produs
nu va fi disponibil decât pentru o
perioad\ foarte limitat\ de timp
sau c\ nu va fi disponibil decât `n
anumite condi]ii, pentru o peri-
oad\ foarte limitat\, `n scopul
ob]inerii unei decizii imediate [i
al lipsirii consumatorilor de alte
posibilit\]i sau de un termen su-
ficient pentru a putea face o ale-
gere `n cuno[tin]\ de cauz\;
Odihn\ [i tratament `n cele mai bune sta]iuni,
prin urm\toarele programe sociale:
„O s\pt\m=n\ de refacere `n
sta]iunile balneare“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
-7 zile/6 nop]i cazare cu mic dejun;
-2 proceduri terapeutice/zi, pe baza re-
comand\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 270 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 330 de lei.
„Decada balnear\“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
- 10 zile/9 nop]i cazare cu pensiune complet\;
- minimum 7 zile tratament [i o con-
sulta]ie medical\ la `nceputul sejurului;
- tratamentul se face pe baza recoman-
d\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 650 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 750 de lei.
STA}IUNI: Amara; B\ile Herculane; B\-
ile Ol\ne[ti; B\ile Tu[nad; C\lim\ne[ti - C\-
ciulata; Covasna; Moneasa; Praid; Pucioasa;
Sinaia; Sl\nic-Moldova; Sovata; Turda.
O cas\ de amanet din Bucure[ti a fost
sanc]ionat\, `n ianuarie, pentru practici comerciale
incorecte, `ntruc=t oferea consumatorilor
posibilitatea `mprumuturilor cu garan]ii imobiliare
- angajamentul comerciantului
de a furniza un serviciu post-vân-
zare c\tre consumatori f\r\ `ns\
a-i informa `n mod clar, `nainte de
angajarea acestora `n tranzac]ie,
cu privire la limba `n care furni-
zeaz\ serviciul, `n situa]ia `n care
comerciantul a comunicat cu con-
sumatorul, `naintea `ncheierii
tranzac]iei, `ntr-o limb\ ce nu es-
te limba oficial\ a statului mem-
bru `n care el este stabilit;
- afirmarea sau crearea im-
presiei c\ un produs poate fi `n
mod legal vândut, `n situa]ia `n
care acest lucru nu este posibil;
- prezentarea drepturilor ofe-
rite consumatorilor prin lege, ca
o caracteristic\ distinct\ a ofer-
tei comerciantului.
Publicitatea mascat\,
interzis\ prin lege
Utilizarea unui context editori-
al `n mass-media, `n vederea pro-
mov\rii unui produs pentru a c\-
rui reclam\ comerciantul a pl\tit,
f\r\ `ns\ ca aceasta s\ se precize-
ze clar fie `n cuprins, fie prin ima-
gini sau sunete u[or de identificat
de c\tre consumator (publicitate
mascat\) este ilegal\ [i poate fi
„taxat\“ de inspectorii pentru pro-
tec]ia consumatorului cu amenzi
de p=n\ la 60.000 de lei.
Modalit\]ile de p\c\lire a con-
sumatorului continu\ cu:
- lansarea de afirma]ii inexac-
te cu privire la natura [i amploa-
rea riscului pentru securitatea
personal\ a consumatorului sau
a familiei acestuia, `n situa]ia `n
care consumatorul nu achizi]io-
neaz\ produsul;
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
- promovarea, cu inten]ia de a
induce `n eroare consumatorul, a
unui produs care se aseam\n\ cu
un alt produs fabricat de un anu-
mit produc\tor, astfel `ncât con-
sumatorul s\ cread\ c\ produsul
este fabricat de acest produc\tor;
- afirmarea de c\tre un co-
merciant c\ `[i `nceteaz\ activi-
tatea sau se stabile[te `n alt\
parte, atunci când acest lucru
nu este adev\rat.
Consumatori `n[ela]i
cu „premii“ [i
„produse gratis“
- afirmarea, `n cadrul unei
practici comerciale, c\ se va orga-
niza un concurs sau se va oferi un
premiu `n scopuri promo]ionale,
f\r\ `ns\ a acorda premiul pro-
mis sau un echivalent rezonabil;
- descrierea unui produs ca fi-
ind „gratis“, „f\r\ costuri“ sau `n-
tr-un mod similar, `n cazul `n ca-
re consumatorul trebuie s\ su-
porte alte costuri, `n afara de cos-
turile invariabile ce rezult\ din
r\spunsul la practica comercial\
[i din plata pentru livrarea sau
ridicarea produsului;
- includerea, `n materialele pu-
blicitare, a unei facturi sau a unui
document similar referitor la pla-
t\, prin care se d\ consumatorului
impresia c\ acesta a comandat de-
ja produsul promovat, când, de
fapt, acesta nu l-a comandat;
- crearea impresiei false c\
service-ul post-vânzare cu privire
la un produs este disponibil `ntr-un
stat membru, altul decât cel `n
care produsul este vândut. a

€ 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea

Centrul de Pelerinaj „Sf=ntul Apostol Pavel“
organizeaz\ `n luna FEBRUARIE pelerinaje:
€ 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent-M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
€ 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare la
moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea Hu-
rezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Fr\sinei - Catedrala Râmnicu-Vâlcea - M-rea
Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Muc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]:
60 de lei
€ 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Cet\]uia (se urc\ cca 20 min.) - M-rea N\m\ie[ti
- M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea Su-
zana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira - Bucu-
re[ti. Pre]: 60 de lei
€ 26-2
28 februarie: pelerinaj la Râpa Robi-
lor din Aiud „Rug\ciune la martirii neamului
românesc“
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedra-
la arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re-
`ntregirii - M-rea Râme], cazare+mas\;
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din
Aiud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\
Aiud - Casa Memorial\ Lucian Blaga din
Lancr\m - Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus,
cazare+mas\;
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de
prânz - M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucu-
re[ti. Pre]: 350 de lei
„Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or)- Schitul „Sf.
Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea M\-
l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti. Pre]:
60 de lei
€ 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
„Sf. M. Mc. Gheorghe“ din Giurgiu - Catedrala
episcopal\ - M-rea Comana - Biserca Dr\g\nes-
cu (pictat\ de pr. Arsenie Boca). Pre]: 55 de lei
Informa]ii suplimentare:
Bdul Coposu nr. 1D, sector 3, Tel:
021.310.99.21, 021.337.48.13, 0788.728.542,
pelerinaje_antim@yahoo.com, Calea Victoriei
nr. 45, sector 1, Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46, 0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK

~n aten]ia
abona]ilor
Mar]i, 2 februarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 26 (1528) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 26 (301) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
Omenirea `[i `ntâmpin\
Mântuitorul prin Dreptul Simeon
Mântuitorul Iisus Hristos, fiind
evreu, S-a supus `n timpul vie]ii de
pe p\mânt ritualurilor religiei
mozaice. Astfel, la 40 de zile de la
na[tere a fost dus de c\tre p\rin]ii
S\i la Templul din Ierusalim pentru
a fi `nchinat lui Dumnezeu. Aici,
dumnezeiescul Prunc a fost
`ntâmpinat [i ]inut `n bra]e de
b\trânul Simeon [i de prooroci]a
Ana. Acum roste[te Dreptul Simeon
celebrele cuvinte: „Acum,
sloboze[te pe robul T\u, St\pâne...“
(Luca 2, 29-32). Acestea au devenit
rug\ciune, fiind printre pu]inele
CM
YK
texte scripturistice care au trecut `n
cultul cre[tin. Citi]i `n pagina 9
Te Deum `n catedralele ortodoxe române, la aniversarea a 85 de ani de Patriarhat
Joi, 4 februarie 2010, la ani-
versarea a 85 de ani de la ridi-
carea Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne la rangul de Patriarhie
prin Hot\rârea Sfântului Si-
nod din 4 februarie 1925 [i
confirmat\ prin Decretul regal
din 25 februarie 1925, `n toate
catedralele ortodoxe române
din ]ar\ [i str\in\tate va fi ofi-
ciat\ slujba de Te Deum, ca
mul]umire adus\ lui Dumne-
zeu pentru realizarea acestui
act istoric de demnitate [i
prestigiu din via]a Bisericii
noastre. Te Deumul va fi ur-
mat de slujba de pomenire a a-
dormi]ilor `ntru fericire patri-
arhi ai Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne trecu]i la Domnul, Mi-
ron Cristea, Nicodim Muntea-
nu, Justinian Marina, Iustin
Moisescu [i Teoctist Ar\pa[u.
La Patriarhia Român\, a-
niversarea a 85 de ani de la ri-
dicarea Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne la rangul de Patriarhie
Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
MOMENT ANIVERSAR
Edi]ia de Moldova
a „Ziarului Lumina“
`mpline[te ast\zi
un an de apari]ie
PAGINA 16
va fi marcat\ - `n ziua de 4 fe-
bruarie 2010 - printr-o {edin-
]\ solemn\ a Permanen]ei
Consiliului Na]ional Biseri-
cesc, care va avea loc, sub pre-
[edin]ia Preafericitului P\rin-
te Patriarh Daniel, `n Sala Si-
nodal\ din Re[edin]a patriar-
hal\, de la ora 10:00. Cu acest
prilej, p\rintele dr. Florin
{erb\nescu, consilier patriar-
hal coordonator al Sectorului
patrimoniu cultural, va sus]i-
ne o prelegere despre contex-
tul istoric, `nf\ptuirea [i `n-
semn\tatea ridic\rii Bisericii
Ortodoxe Române la rangul
de Patriarhie.
~n continuare, de la ora
12:00, `n Catedrala patriarha-
l\, Preafericitul P\rinte Patri-
arh Daniel va oficia slujba de
Te Deum [i va `n\l]a o rug\-
ciune de pomenire pentru pa-
triarhii Miron Cristea, Nico-
dim Munteanu, Iustin Moises-
cu [i Teoctist Ar\pa[u la mor-
CM
YK
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
REPORTAJ
Preo]ii care
L-au scos pe
Dumnezeu din
clandestinitate
mintele lor din Catedrala pa-
triarhal\. La aceea[i or\ va fi
s\vâr[it\ o slujb\ de pomenire
[i pentru patriarhul Justinian
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
EVENIMENT
Slujb\ arhiereasc\
la Capela
Spitalului Jude]ean
din Piatra Neam]
PAGINA 8 PAGINA 15
basilica.ro
RELIGIOS
SIMPOZION NA}IONAL DE-
SPRE ~NV|}|MÂNTUL ROMÂ-
NESC: Tradi]ionalism [i mo-
dernism `n `nv\]\mântul in-
cluziv, consilierea [colar\ `n-
tre tradi]ionalism [i moder- CM
YK
nism, `nv\]area intuitiv\
prin pildele Mântuitorului -
au fost câteva dintre temele
abordate `n cadrul celei de-a
IV-a edi]ii a Simpozionului
na]ional „Tradi]ii laice [i re-
ligioase `n `nv\]\mântul ro-
mânesc“, organizat ieri, 1 fe-
bruarie, `n Complexul cultu-
ral-religios al Arhiepiscopiei
Râmnicului.
Pagina 3
ECONOMIC
LEGEA UNITAR| A PENSIILOR
S-AR PUTEA APLICA DIN 2011:
Legea unitar\ a pensiilor se
va aplica cel mai devreme de
la 1 ianuarie 2011, dac\ ac-
tul normativ va fi adoptat de
Parlament pân\ la sfâr[itul
actualei sesiuni, deoarece
exist\ un articol `n ultima
form\ a proiectului care pre-
vede c\ legea se aplic\ la 6
luni de la publicarea `n „Mo-
nitorul Oficial“.
Pagina 5
ROM+NIA ~N UE
UE, HOT|R+T| S| PUN| ~N A-
PLICARE ACORDUL DE LA CO-
PENHAGA: Uniunea Europea-
n\ [i Statele Unite au confir-
mat Organiza]iei Na]iunilor
Unite obiectivele de reducere
a emisiilor de gaze cu efect
de ser\ pentru anul 2020, de
20% [i respectiv 17%, ]\rile
UE av=nd ca referin]\ emisi-
ile din anul 1990.
Pagina 7
Marina la mormântul s\u din
biserica M\n\stirii Radu Vo-
d\ din Bucure[ti. (Biroul de
Pres\ al Patriarhiei Române)
 CM
YK

Mar]i, 2 februarie 2010 Pagina consumatorului 13

P\c\li]i de ofertele „gratis“ [i reclamele-capcan\
~n goana nebun\ de a-[i rotunji profiturile
mai ales `n vremuri tulburi precum cele pe
care le travers\m, agen]ii economici folosesc
nenum\rate tertipuri pentru a atrage
cump\r\torii. ~n termeni legali, acestea sunt
denumite practici comerciale incorecte [i
sunt pedepsite cu amenzi `ntre 3.000 de lei [i
30.000 de lei. Potrivit legisla]iei reglementate
cu cerin]ele europene `n domeniu, pe lista
neagr\ a practicilor comerciale incorecte se
reg\sesc publicitatea `n[el\toare,
publicitatea agresiv\, falsele oferte gratuite,
reclamele-capcan\, dar [i jocurile piramidale
sau `ndemnurile directe adresate copiilor de
a cump\ra anumite produse sau de a-[i
convinge p\rin]ii s\ le cumpere.

Publicitatea reprezint\, de ce-
le mai multe ori, un instrument
folosit de companii doar pentru
sporirea puternic\ a vânz\rilor,
[i nu pentru informarea corect\ a
consumatorului. Astfel, cump\-
r\torul sf=r[e[te doar prin a fi
agasat de referin]ele spectacu-
loase ale produsului, de premiile
care pot fi c=[tigate achizi]io-
n=nd un anume produs etc., cali-
tatea acestuia nefiind reflectat\
dec=t `n reclame sau pe etichet\.
Legea nr. 363/2007 privind
combaterea practicilor comerciale
incorecte ale comercian]ilor `n re-
la]ia cu consumatorii [i armoniza-
rea reglement\rilor cu legisla]ia eu-
ropean\ privind protec]ia consu-
matorilor a definit practicile co-
merciale ca fiind orice ac]iune, o-
misiune, comportament, demers
sau prezentare comercial\, inclu-
siv publicitate [i comercializare, e-
fectuate de un comerciant, `n
strâns\ leg\tur\ cu promovarea,
vânzarea sau furnizarea unui pro-
dus consumatorilor.
Ac]iuni `n Justi]ie
Pentru a descuraja astfel de
practici, legea amintit\ permite
persoanelor sau organiza]iilor care
au un interes legitim (inclusiv co-
mercian]ii) s\ sesizeze Autoritatea
Na]ional\ pentru Protec]ia Consu-
matorilor (ANPC) `n leg\tur\ cu
practicile comerciale incorecte sau
s\ ini]ieze ac]iuni `n Justi]ie `mpo-
triva comercian]ilor care au s\vâr-
[it ori sunt susceptibili s\ s\vâr-
[easc\ practici comerciale incorecte.
Legea prevede [i sanc]iuni pentru
`nc\lcarea ei, amenzile fiind cuprin-
se `ntre 3.000 [i 30.000 de lei, aces-
tea put=nd ajunge `ns\ [i la 60.000
de lei `n cazul `n care comercian]ii
refuz\ s\ respecte deciziile ANPC.
Practici comerciale
ilegale prin omisiune
Omisiunea poate fi considera-
t\ o practic\ comercial\ incorec-
t\ `n cazul `n care consumatorul
este privat de informa]iile nece-
sare la achizi]ia unui produs sau
serviciu, care trebuie s\ fie clare,
complete [i precise. Practicile co-
merciale agresive sunt, [i ele, pe-
nalizate de lege, acestea put=nd
fi recunoscute dac\ se recurge la
h\r]uire, constrângere, inclusiv
la for]a fizic\ sau la influen]\ ne-
justificat\.
Legea enumer\ acele practici
comerciale considerate a fi inco-
recte `n orice situa]ie, `ntre care
amintim:
- afirmarea de c\tre comerci-
ant c\ este parte semnatar\ a
unui cod de conduit\, `n cazul `n
care nu este;
- afi[area unui certificat, a
unei m\rci de calitate sau a unui
echivalent f\r\ a fi ob]inut auto-
riza]ia necesar\;
- lansarea unei invita]ii de a
cump\ra produse la un anumit
pre], pentru ca apoi comerciantul
s\ recurg\ la refuzarea prezen-
t\rii articolului ce a f\cut obiec-
tul publicit\]ii, refuzarea lu\rii
comenzii privind respectivul arti-
col sau a livr\rii `n cadrul unui
termen rezonabil, prezentarea
unui e[antion cu defecte, `n sco-
pul promov\rii unui produs diferit;
- afirmarea fals\ c\ un produs
nu va fi disponibil decât pentru o
perioad\ foarte limitat\ de timp
sau c\ nu va fi disponibil decât `n
anumite condi]ii, pentru o peri-
oad\ foarte limitat\, `n scopul
ob]inerii unei decizii imediate [i
al lipsirii consumatorilor de alte
posibilit\]i sau de un termen su-
ficient pentru a putea face o ale-
gere `n cuno[tin]\ de cauz\;
- angajamentul comerciantului
de a furniza un serviciu post-vân-
zare c\tre consumatori f\r\ `ns\
a-i informa `n mod clar, `nainte de
angajarea acestora `n tranzac]ie,
cu privire la limba `n care furni-
zeaz\ serviciul, `n situa]ia `n care
comerciantul a comunicat cu con-
sumatorul, `naintea `ncheierii
tranzac]iei, `ntr-o limb\ ce nu es-
te limba oficial\ a statului mem-
bru `n care el este stabilit;
- afirmarea sau crearea im-
presiei c\ un produs poate fi `n
mod legal vândut, `n situa]ia `n
care acest lucru nu este posibil;
- prezentarea drepturilor ofe-
rite consumatorilor prin lege, ca
o caracteristic\ distinct\ a ofer-
tei comerciantului.
Publicitatea mascat\,
interzis\ prin lege
Utilizarea unui context editori-
al `n mass-media, `n vederea pro-
mov\rii unui produs pentru a c\-
rui reclam\ comerciantul a pl\tit,
f\r\ `ns\ ca aceasta s\ se precize-
ze clar fie `n cuprins, fie prin ima-
gini sau sunete u[or de identificat
de c\tre consumator (publicitate
mascat\) este ilegal\ [i poate fi
„taxat\“ de inspectorii pentru pro-
tec]ia consumatorului cu amenzi
de p=n\ la 60.000 de lei.
Modalit\]ile de p\c\lire a con-
sumatorului continu\ cu:
- lansarea de afirma]ii inexac-
te cu privire la natura [i amploa-
rea riscului pentru securitatea
O cas\ de amanet din Bucure[ti a fost
sanc]ionat\, `n ianuarie, pentru practici comerciale
incorecte, `ntruc=t oferea consumatorilor
posibilitatea `mprumuturilor cu garan]ii imobiliare
premiu `n scopuri promo]ionale,
personal\ a consumatorului sau
a familiei acestuia, `n situa]ia `n f\r\ `ns\ a acorda premiul pro-
care consumatorul nu achizi]io- mis sau un echivalent rezonabil;
neaz\ produsul; - descrierea unui produs ca fi-
- promovarea, cu inten]ia de a ind „gratis“, „f\r\ costuri“ sau `n-
induce `n eroare consumatorul, a tr-un mod similar, `n cazul `n ca-
unui produs care se aseam\n\ cu re consumatorul trebuie s\ su-
un alt produs fabricat de un anu- porte alte costuri, `n afara de cos-
mit produc\tor, astfel `ncât con- turile invariabile ce rezult\ din
sumatorul s\ cread\ c\ produsul r\spunsul la practica comercial\
este fabricat de acest produc\tor; [i din plata pentru livrarea sau
- afirmarea de c\tre un co- ridicarea produsului;
merciant c\ `[i `nceteaz\ activi- - includerea, `n materialele pu-
tatea sau se stabile[te `n alt\
blicitare, a unei facturi sau a unui
parte, atunci când acest lucru
document similar referitor la pla-
nu este adev\rat.
t\, prin care se d\ consumatorului
impresia c\ acesta a comandat de-
Consumatori `n[ela]i ja produsul promovat, când, de
cu „premii“ [i fapt, acesta nu l-a comandat;
- crearea impresiei false c\
„produse gratis“ service-ul post-vânzare cu privire
- afirmarea, `n cadrul unei la un produs este disponibil `ntr-un
practici comerciale, c\ se va orga- stat membru, altul decât cel `n
niza un concurs sau se va oferi un care produsul este vândut. a
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR

Servicii incluse `n pre]: transport avion Ia[i -Bucure[ti – Tel

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
- 25 februarie – 03 martie 2010 (7 zile / 6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ `nvit\ s\ participa]i la un pelerinaj,
organizat la Locurile Sfinte, `n perioada
1-7 aprilie 2010 (7zile / 6 nop]i)
Dintre obiective men]ion\m:
Betleem - locul na[terii Domnului, Biserica Sf. Ecaterina.
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nostru, Biserica
~n\l]\rii Domnului, Biserica Sfintei Maria Magdalena (rus\);
Gr\dina Ghetsemani - Biserica a[ez\rii `n mormânt a Maicii
Domnului; Drumul Crucii, Golgota [i Sfântul Mormânt;
Muntele Sionului - Biserica Adormirii Maicii Domnului [i
Foi[orul „Cina cea de Tain\”; Hozeva - M\n\stirea Sfântul
Gheorghe [i pe[tera Sfântului Ilie Proorocul, `nchinare la
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam];
Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\ `n preajma
izvorului Buna Vestire; Biserica Bunei-Vestiri a Maicii
Domnului, satul Cana,
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ - Biserica Schimb\rii
la Fa]\. Capernaum, casa Sf. Ap. Petru; Biserica de la Tabgha
- locul minunii s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci
mii de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor.
Yardenit - locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n
apele Iordanului
TARIF: 699 Euro
Aviv - Bucure[ti – Ia[i, taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport
la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*, con-
form programului, `n camere duble, cu aer condi]ionat, baie,
telefon, televizor (categoria hotelurilor este cea oficial\ pentru
Israel), demipensiune (2 mese pe zi), taxe de intrare la obiec-
tivele din program, transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ghid local vorbitor de limb\
român\, 15 E tips pentru ghid [i conduc\torul de autocar `n
}ara Sfânt\, preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medical\–obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi accesat\ pe
pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj «Sf. Parascheva» din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
diac. Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR FONDATOR: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX

CM
YK

14 Revista presei interna]ionale
O descoperire promi]\toare
`n domeniul terapiei celulare
Claire Legros ne
informeaz\, `ntr-un
articol semnat `n edi]ia
din 28 ianuarie 2010 a
s\pt\mânalului „La Vie“,
c\ o echip\ de
cercet\tori americani a
transformat celule din
pielea unor [oareci
direct `n neuroni
func]ionali, capabili de a
face conexiuni. Aceast\
experien]\ constituie un
progres „probabil foarte
important“ `n domeniul
terapiilor celulare, dup\
cum afirm\ profesorul
Yann Barrandon,
director al Catedrei de
dinamica celulelor stem
de la {coala Politehnic\
Federal\ din Lausanne [i
specialist `n celulele
stem din piele.
Publicat miercuri, 27 ianu-
arie, `n revista Natura, expe-
rimentul a fost realizat la In-
stitutul de biologie a celulelor
stem [i de medicin\ regenera-
tiv\ din Stanford. Cercet\to-
rii au utilizat un procedeu si-
milar celui aplicat `n 2007
pentru reprogramarea celule-
lor obi[nuite `n celule stem.
Dar, de aceast\ dat\, ei au re-
programat celulele din piele
direct `n celule specializate –
neuroni.
Irving Weissman, directo-
rul institutului, vorbe[te `ntr-
un comunicat despre „un pas
gigantic `n fa]\“ [i evoc\ posi-
bilitatea unor viitoare aplica-
]ii [i `n bolile Alzheimer [i
Parkinson. Descoperirea f\cu-
t\ la Institutul Stanford con-
stituie o etap\ important\ `n
cursa contra cronometru dus\
de cercet\torii `n terapia celu-
lar\, evitându-se astfel recur-
gerea la celulele stem embrio-
nare, a c\ror utilizare pune
probleme etice.
Pentru Yann Barrandon,
„aceast\ descoperire ar confir-
ma faptul c\ putem schimba
destinul celulelor stem, ceea
ce reprezint\ un interes ma-
jor. Cu toate acestea, trebuie
s\ r\mânem pruden]i pentru
c\ exist\ mereu un decalaj `n-
tre speran]ele pe care [i le face
cercet\torul [i bolile pe care
le-am putea trata eventual
prin acest mijloc. S\ vorbim de
pe acum despre eventuale te-
rapii pentru Parkinson sau Al-
zheimer mi se pare prematur.“
Papa Benedict
vrea s\ intensifice
dialogurile ecumenice
Frédéric Mounier noteaz\,
`n edi]ia din 26 ianuarie 2010
a cotidianului „La Croix“, c\,
`n timpul S\pt\mânii de Ru-
g\ciune pentru Unitatea
Cre[tinilor, Papa a insistat a-
supra caracterului imperativ
al dialogului cu celelalte con-
fesiuni cre[tine. „Angajamen-
tul pentru unitatea cre[tinilor
nu este doar datoria câtorva,
nici o activitate accesorie pen-
tru via]a Bisericii.“
Cu aceste cuvinte pronun-
]ate `n seara de luni, 25 ianu-
arie, la mormântul Sfântului
Pavel, `n Catedrala Sfântul
Pavel, `n prezen]a unor repre-
zentan]i ai altor Biserici [i co-
munit\]i ecleziale prezente la
Roma, Papa Benedict al XVI-
lea a `ncheiat S\pt\mâna de
Rug\ciune pentru Unitatea
Cre[tinilor. „Cum vor putea
necredincio[ii s\ primeasc\
Cuvântul Evangheliei, dac\
cre[tinii, cu toate c\ se decla-
r\ a fi crea]i de acela[i Hris-
tos, nu se `n]eleg unii cu al-
]ii?“, a insistat acesta. Totu[i,
la `ntâlnirea din miercurea
precedent\, Papa precizase:
„O unitate autofabricat\ ar fi
uman\, dar noi dorim Biseri-
ca lui Dumnezeu, f\cut\ de
Dumnezeu care, atunci când
va dori [i atunci când vom fi
preg\ti]i, va crea unitatea.“
CM
YK
Printre provoc\rile pe care
cre[tinii trebuie s\ le `nfrunte
`mpreun\, Papa a men]ionat
„secularizarea [i indiferen]a
(...), delicatele teme etice care
privesc `nceputul [i sfâr[itul
vie]ii, limitele [tiin]ei [i ale
tehnologiei, dialogul cu cele-
lalte tradi]ii religioase“.
Dar, pentru Papa Benedict
al XVI-lea, aceast\ m\rturie
comun\ este deja posibil\ `n
ceea ce prive[te „protejarea
crea]iei, promovarea binelui
comun [i a p\cii, ap\rarea lo-
cului central al persoanei u-
mane, angajamentul luat
pentru diferitele probleme a-
le epocii noastre, precum foa-
metea, s\r\cia, analfabetis-
mul, distribuirea inechitabi-
l\ a bunurilor“.
~n ceea ce prive[te ortodoc-
[ii, au fost constatate foarte
multe progrese anul acesta,
l\sând s\ transpar\ eventua-
litatea unei `ntâlniri a Papei
cu Patriarhul Moscovei. ~n a-
cest sens trebuie `n]eleas\ sta-
bilirea unor rela]ii diplomatice
`ntre Vatican [i Moscova.
Cât despre anglicani, tul-
burarea suscitat\ de pri-mi-
rea unora dintre ei cu ocazia
public\rii constitu]iei apos-
tolice Anglicanorum coetibus
nu pare s\ fi pus `n pericol
rela]ia dintre Benedict al
XVI-lea [i dr. Rowan Willi-
ams, arhiepiscop de Canter-
bury. Dialogul ecumenic din-
tre ace[tia continu\.
CM
YK
Mar]i, 2 februarie 2010
Dumnezeu exist\
[i `n benzile desenate
Acesta este titlul articolu-
lui semnat de Bruno Bouvet,
`n cotidianul francez „La
Croix“, `n data de 28 ianuarie
a.c. Din acest articol afl\m c\
`n cadrul Festivalului Inter-
na]ional al Benzii Desenate
din Angoulême, mai multe al-
bume cu specific cre[tin sau
spiritual au fost premiate joi,
28 ianuarie, aducând m\rtu-
ria interesului re`nnoit pe ca-
re `l manifest\ cea de-a noua
art\ `n aceast\ direc]ie.
Unul se nume[te „Premiul
benzii desenate cre[tine“, ce-
l\lalt este „Premiul juriului e-
cumenic al benzii desenate“.
Ambele premii au fost oferite
joi, 28 ianuarie, la aceea[i or\
[i `n acela[i loc, `n biserica
Sfântul Mar]ial din Angoulê-
me, `n cadrul Festivalului In-
terna]ional al Benzii Desena-
te, care s-a ]inut pân\ dumini-
c\ `n ora[. Anul acesta, juriul
benzii desenate cre[tine, care
a reunit [apte membri (preo]i,
librari sau laici), s-a decis a-
supra unei selec]ii de 15 albu-
me, dintre care amintim: ~n-
trebarea interzis\ (La Sé-
nevé) [i Martin (Mame Edifa)
de Brunor – colaborator al La
Croix pentru paginile P\rin]i
[i copii, sau Tot ce a]i vrut
dintotdeauna s\ [ti]i despre
catolici f\r\ a `ndr\zni s\-i
Traducerea [i adaptarea de Georgiana B+RA
CM
YK
`ntreba]i de Yves Guezou
(Presa rena[terii).
„Realizarea benzilor dese-
nate cre[tine este `n plin\
dezvoltare“, afirm\ Domi-
nique Decressac, responsabil
al comunic\rii juriului. Punc-
tul comun al acestor albume:
„revelarea unui mesaj `n leg\-
tur\ cu Evanghelia“. Dar este
oare aceast\ misiune compa-
tibil\ cu calitatea artistic\ a
scenariului? Dominique De-
cressac constat\ [i aici o evo-
lu]ie `n forma unei sensibile a-
melior\ri. Dup\ p\rerea lui,
vie]ile sfin]ilor, desenate f\r\
o minim\ cercetare, nu se bu-
cur\ de un mare interes din
partea juriului benzii desena-
te cre[tine.
Pentru Jean-Pierre Molina,
pre[edinte al juriului ecume-
nic al benzii desenate, „calita-
tea artistic\ nu trebuie s\ fie
un element auxiliar. Noi c\u-
t\m albume curajoase `n pla-
nul desenului sau al scenariu-
lui. De aceea recompens\m a-
desea editurile tinere.“
A[teptând ziua `n care pre-
miile benzii desenate cre[tine
[i ecumenice vor fi integrate `n
festivalul oficial – toate expo-
zi]iile care se desf\[oar\ la
templu, la biserica Sfântul
Mar]ial sau la catedral\ fac
parte din festivalul „off“, adic\
din spatele cortinelor –, ben-
zile desenate acord\ un loc im-
portant temelor spirituale. a

PE SCURT
Hramul Catedralei
mitropolitane
din Ia[i
Catedrala mitropolitan\ din
Ia[i `[i serbeaz\ ast\zi hra-
mul. Asear\ s-a oficiat slujba
Privegherii `nchinat\
~nt=mpin\rii Domnului.
Ast\zi, `ncep=nd cu ora 7:00,
se vor s\v=r[i slujba
Miezonopticii, Acatistul
M=ntuitorului [i Ceasurile.
Slujba Sfintei Liturghii va fi
oficiat\ de ~nalt Preasfin]itul
P\rinte Teofan, Arhiepiscopul
Ia[ilor [i Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, al\turi
de IPS Pimen, Arhiepiscopul
Sucevei [i R\d\u]ilor, PS
Corneliu, Episcopul Hu[ilor,
PS Varlaam Ploie[teanul,
Episcop-Vicar Patriarhal, PS
Calinic Boto[\neanul,
Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, [i PS
Ioachim B\c\uanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului. Dup\
cum ne-a relatat arhim.
Dosoftei {cheul, mare eclesi-
arh al Catedralei mitropoli-
tane din Ia[i, la finalul slujbei
se vor citi rug\ciuni de
mul]umire [i de dezlegare
pentru to]i credincio[ii.
Construc]ia Catedralei mitro-
politane din Ia[i a `nceput `n
sec. al XIX-lea, `n timpul mi-
tropolitului Veniamin Costa-
chi, fiind reluat\ dup\ 40 de
ani, `n timpul p\storirii mitro-
politului Iosif Naniescu.
Comoara Catedralei ie[ene
este racla cu moa[tele Sfintei
Cuvioase Parascheva, cea
„mult folositoare“, care
`nm\nuncheaz\ `n fiecare
toamn\, `n ora[ul celor [apte
coline, sute de mii de pelerini
din toat\ ]ara [i din
str\in\tate. (C.C.)
Activit\]i
pastoral-culturale `n
Protopopiatul H=rl\u
~n parohia Valea Racului din
Protopopiatul H=rl\u a avut
loc ieri, 1 februarie 2010, o ac-
tivitate misionar\ `n cadrul
c\reia s-a oficiat slujba
Aghezmei, a Sf=ntului Maslu,
la care s-a ad\ugat
rug\ciunea Sf=ntului Trifon,
pr\znuit ieri, pentru bine-
cuv=ntarea holdelor, viilor [i
livezilor. La aceast\ slujb\ s-au
rugat, al\turi de credincio[ii
din parohia Valea Racului,
primarii din comunele Cotnari
[i V=n\tori. „La finalul slujbei,
oamenii au fost invita]i s\-l
sprijine `n continuare pe
p\rintele paroh Ionu] Ungu-
reanu, `n activitatea construi-
rii unui nou l\ca[ de `nchi-
n\ciune“, a declarat pr. Nico-
lae Cr\ciun, protoiereul
Protopopiatului H=rl\u.
Tot la H=rl\u, la Liceul
„{tefan cel Mare [i Sf=nt“, a
debutat ieri a III-a edi]ie a
Cercului de pictur\ religioas\.
Din acest cerc de pictur\ vor
face parte 30 de elevi din H=r-
l\u, P=rcovaci, dar [i de la Se-
minarul Teologic Liceal Orto-
dox „Sf. M. Mc. Gheorghe“ din
Boto[ani. ~n fiecare zi, copiii
vor fi `ndruma]i de c\tre pro-
fesoarele Mirela Purcel [i
Laura Cr\ciun. Dup\ cum
ne-a relatat pr. protopop
Nicolae Cr\ciun, vernisajul
taberei va avea loc s=mb\t\,
6 februarie. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
Mar]i, 2 februarie 2010, Nr. 26 (301), Anul II
Slujb\ arhiereasc\ la Capela
Spitalului Jude]ean din Piatra Neam]
Peste 500 de credincio[i
au participat duminic\,
31 ianuarie 2010, la slujba
Sfintei Liturghii oficiate
de ~nalt Preasfin]itul
P\rinte Teofan,
Arhiepiscopul Ia[ilor [i
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, la Capela cu
hramurile „Sf. Spiridon“
[i „Sf. Ierarh Nectarie“ din
incinta Spitalului Jude]ean
din Piatra Neam]. ~n
cadrul slujbei, IPS Teofan
a oferit acestei biserici
sf=ntul antimis.
de Constantin CIOFU
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Teofan a slujit, `n Duminica a
XXXIV-a dup\ Rusalii, la Ca-
pela Spitalului Jude]ean din
Piatra Neam]. Cu acest prilej,
IN MEMORIAM
La „{coala de jurnalism Zamfirescu“
Am avut onoarea [i privilegiul
de a m\ num\ra printre cei care,
`ntr-un fel sau altul, au urmat
cursurile „{colii de jurnalism
Zamfirescu“ din Ia[i. Era prin lu-
na februarie 2004, c=nd eu, un
„t=n\r“ pensionar militar liber
de contract, am ajuns printr-un
concurs de `mprejur\ri la un ziar
local, unde director era Florin
Zamfirescu. ~narmat cu c=teva
eseuri m-am prezentat milit\re[-
te la redac]ia ziarului, `n c\uta-
rea unui loc de munc\. Dup\ ce
„[eful“, cum `i spuneau ziari[tii,
mi-a ascultat p\sul, mi-a spus:
„De la Neculce-ncoace, tot moldo-
veanul scrie; scrie din pasiune;
scrie cu pasiune; scrie s\ moar\
capra vecinului; mai scrie [i din
voca]ie, iar uneori din plictiseal\
- dar cine vinde ce se scrie?!“. Mai
pe [leau, mi-a zis c\ are nevoie
de un departament de distribu]ie
eficient, iar apoi a concluzionat:
„Dac\ cineva crede c\ e greu a
scrie, a fabrica, `n general a con-
CM
YK
Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei a a[ezat sf=ntul antimis
at=t `n biserica mare, c=t [i la
demisolul acesteia, unde s-au
oficiat sfintele slujbe p=n\ ce
a fost ridicat\ construc]ia. ~n
cadrul Sfintei Liturghii, t=n\-
rul Gabriel Vasilescu a fost hi-
rotonit diacon. Credincio[ii
veni]i la aceast\ slujb\ s-au
`nchinat la racla cu moa[te ale
mai multor sfin]i, aflat\ sub
baldachinul din absida dreap-
t\ a l\ca[ului de `nchin\ciu-
ne. R\spunsurile liturgice au
fost date de membrii corului
Bisericii „Sf. Ierarh Spiridon“,
dirijat de {tefan Bocancea.
Dup\ citirea Sfintei Evanghe-
lii, ~nalt Preasfin]itul P\rinte
Teofan a ]inut un cuv=nt de
`nv\]\tur\. Pornind de la
semnifica]ia Evangheliei din
Duminica fiului risipitor, Mi-
tropolitul Teofan a vorbit de-
spre drama desp\r]irii copii-
lor de p\rin]i. „C=nd un fiu
pleac\ din s=nul familiei,
apar dramele p\rin]ilor, care
nu mai [tiu nimic despre copi-
lul lor, tr\ie[te, e bolnav, are
ce s\ m\n=nce sau unde dor-
strui ceva, s\ `ncerce s\ v=nd\
sau s\ valorifice ceea ce produce
[i, de abia atunci va avea pe de-
plin proprietatea cuv=ntului
munc\“. Am luat aceast\ replic\
drept provocare, [i astfel `ncepu
buna mea colaborare, de peste
[ase ani, cu unul dintre jurnali[-
tii de marc\ din presa ie[ean\,
care chiar a transformat redac]ii-
le ziarelor pe care le-a condus `n
adev\rate [coli de jurnalism. Pa-
siunea pentru jurnalism a „dom-
nului director“, cum `mi pl\cea
mie s\-i spun, `ncepe prin 1982,
c=nd un grup de tineri, printre
care [i domnia sa, plini de cute-
zan]\ [i spirit civic, scot publica-
]ia „Opinia studen]easc\“; a con-
tinuat, dup\ cum se [tie, cu „Mo-
nitorul“, „Foaia ie[eanului“, „Obi-
ectiv“, „Lumea ie[eanului“ [i „Zi-
arul Lumina“. Numai dintr-o
simpl\ enumerare ne d\m seama
c\ domnia sa era `n c\utarea
unui produs jurnalistic care s\-l
reprezinte [i care s\ se apropie
CM
YK
mi. Drama celui care este ple-
cat este, poate, mai mic\ de-
c=t a celor r\ma[i acas\. La
nivelul umanit\]ii, este dra-
ma lui Dumnezeu care ~[i des-
coper\ fii [i fiicele r\t\cind
prin ]\rile `ndep\rtate ale p\-
catelor acestei vie]i. Dumne-
zeu a[teapt\ ca, `n vremea
Postului Mare, s\ ne `ntoar-
cem din lumea p\catului `n
lumea ~nvierii Domnului
Hristos, pentru ca lumina ~n-
vierii s\ alunge `ntunericul
din sufletele noastre“, a expli-
cat IPS Teofan.
Lucrare
pastoral-misionar\ la
c\p\t=iul bolnavului
Pr. Dumitru Ailinc\i, pro-
toiereul Protopopiatului Pia-
tra Neam], [i-a exprimat `n
c=teva cuvinte recuno[tin]a
fa]\ de Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, care „d\ priorita-
te grijii de a vizita protopopia-
tele, parohiile, bisericile `n
construc]ie“. „Am ascultat cu-
v=ntul de `nv\]\tur\ izvor=t
de sufletul cititorului. Cred c\
acest vis i s-a `mplinit prin pri-
mul cotidian cre[tin, „Ziarul Lu-
mina“. De fapt, pentru domnia
sa, `n nomenclatorul de meserii
nu era dec=t una: cea de jurna-
list; dac\ s-ar fi t\iat la un deget,
`n loc de s=nge i-ar fi picurat [ti-
ri, reportaje, documentare, anali-
ze, tipar [i chiar machete de zi-
ar…! At=t era de pasionat de me-
seria de jurnalist, `nc=t vreo c=]i-
va ani a uitat s\ mai plece `n con-
cediu! ~ns\ punctul s\u forte era
cel de formator de jurnali[ti. Avea
fler [i intui]ie `n descoperirea
tinerelor talente, dar mai ales
[tia, `n mod discret, s\ le [lefu-
iasc\ [i s\ le dea libertatea, dar [i
responsabilitatea de a se exprima
`n spa]iul jurnalistic. Se poate
spune c\, `ntr-un fel sau altul,
to]i cei care au lucrat cu Forin
Zamfirescu, „{efu’“, cum `l gratu-
lam noi, au ars mai repede etape-
le form\rii ca jurnali[ti [i au de-
venit foarte buni me[teri `n m=-
15
din grija de p\rinte adev\rat
pentru turma sa duhovniceas-
c\. Am pus la inim\ `ndemnu-
rile ca prin poc\in]\, smere-
nie, ascultare de `nv\]\tura
Sfintei Biserici s\ intr\m pe
poarta cea str=mt\ a Postului
Mare“, a afirmat pr. protopop
Dumitru Ailinc\i, care a apre-
ciat truda de 15 ani a p\rinte-
lui misionar de caritate Miha-
il Popescu „pe frontul constru-
irii sfintei biserici [i al activi-
t\]ii desf\[urate la c\p\t=iul
bolnavului“. Tot sfin]ia sa a
vorbit despre contribu]ia con-
ducerii spitalului, a Direc]iei
Sanitare, precum [i a autori-
t\]ilor locale, care au ajutat la
atribuirea terenului din cur-
tea Spitalului Jude]ean Pia-
tra Neam] pentru construirea
Bisericii „Sf. Ierarh Spiridon“.
Pr. Mihail Popescu a mul]u-
mit, la r=ndul s\u, ~nalt Prea-
sfin]itului Teofan, pentru c\ a
slujit `n Capela Spitalului Ju-
de]ean din Piatra Neam].
„~nalt Preasfin]ia Voastr\, as-
t\zi ne-a]i bucurat cu prezen-
]a, cu sfintele rug\ciuni, cu
mijlocirile c\tre Preasf=nta
Treime pentru sufletele noas-
tre. Ca p\stori]i, ne cerceta]i
ca s\ ne `nt\ri]i pe mai depar-
te pe terenul acesta, al luptei
pentru dreapta credin]\ [i
pentru m=ntuirea noastr\.
Anul acesta v\ a[tept\m s\
sfin]i]i sf=nta noastr\ biseri-
c\“, a spus pr. Popescu. ~nalt
Preasfin]itul P\rinte Teofan
[i-a exprimat bucuria de a fi
slujit la Capela Spitalului
Jude]ean din Piatra Neam].
„~n ciuda multor greut\]i care
ne definesc via]a, avem [i mo-
mente frumoase, precum cel
de ast\zi, care aduc o und\ de
bucurie [i de odihn\ sufleteas-
c\ `n sufletele noastre“, a
spus, `n `ncheiere, Mitropoli-
tul Moldovei [i Bucovinei. a
nuirea cuvintelor. Era at=t de iu-
bit de cei cu care lucra, `nc=t, a-
cum doi ani, noi, colaboratorii s\i,
cu prilejul anivers\rii zilei sale de
na[tere, i-am dedicat un „ziar
special“ - [i acum `i v\d bucuria cu
care sorbea r\va[ele… Are s\-mi
lipseasc\ mult „{efu“… Obi[nuiam
ca aproape zilnic, timp de c=teva
zeci de minute, s\ radiografiem
principalele evenimente religioase
[i jurnalistie, dar [i economice, so-
ciale [i politice… Avea o uimitoare
capacitate de analiz\ [i sintez\,
iar solu]iile ipotetice pe care le
avansa erau de-o acurate]e rar
`nt=lnit\ - p\cat c\ nu dispuneam
de instrumentele necesare pentru
a le trimite celor `n drept…!
Personalitatea directorului
Florin Zamfirescu este mult mai
complex\, iar viitorul `l va a[eza
acolo unde-i este locul [i, chiar
dac\ a plecat prea repede dintre
noi [i ar mai fi avut `nc\ multe
de spus [i de f\cut `n jurnalism,
va r\m=ne un senator de drept al
presei ie[ene, [i nu numai.
Dumnezeu s\-l odihneasc\-n
pace! (Jic\ AIONOAIE)
16 Edi]ie aniversar\
Mar]i, 2 februarie 2010, Nr. 26 (301), Anul II

Edi]ia de Moldova a „Ziarului Lumina“

`mpline[te ast\zi un an de apari]ie
Edi]ia de Moldova a „Ziarului Lumina“ `mpline[te
ast\zi un an de la apari]ia primului num\r.
Din 2 februarie 2009, pagina 16 a „Ziarului Lumina“
- Edi]ia de Moldova a oglindit actualitatea
religioas\ din cele patru eparhii ale Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei. La moment aniversar,
reprezentan]ii Sectorului Mass-media ai celor
patru centre eparhiale din Moldova au transmis
un mesaj de felicitare.
Cu binecuv=ntarea Preafe- Ia[ilor va edita Edi]ia de Mol-
ricitului P\rinte Daniel, Pa- dova a cotidianului „Ziarul
triarhul Bisericii Ortodoxe Lumina“. Cele 300 de numere
Rom=ne, [i a ~nalt Preasfin]i- ale publica]iei au cuprins re-
tului P\rinte Teofan, Arhie- lat\ri, [tiri din Arhiepiscopia
piscopul Ia[ilor [i Mitropoli- Ia[ilor, Arhiepiscopia Sucevei
tul Moldovei [i Bucovinei, pe [i R\d\u]ilor, Arhiepiscopia
2 februarie 2009 a ap\rut Romanului [i Bac\ului [i
primul num\r al „Ziarului Episcopia Hu[ilor, precum [i
Lumina“ - Edi]ia de Moldova. texte de opinii. ~n pagina 16 a
Sinodul Mitropolitan al Mi- Edi]iei de Moldova au fost Rubrica Opinii episcopiei Ia[ilor, [i ale PS m\n\stirilor moldave, preo]i-
tropoliei Moldovei [i Buco- publicate materiale din via]a Ioachim B\c\uanul, Episcop- lor de parohii, studen]ilor sau
vinei, `ntrunit dup\ slujba Mitropoliei Moldovei [i Buco- La rubrica „Cuv=ntul ierar- Vicar al Arhiepiscopiei Roma- elevilor. O alt\ rubric\ ce a
Sfintei Liturghii oficiat\ la vinei, care au reflectat eveni- hului“, care a ap\rut ne`ntre- nului [i Bac\ului. ~n acela[i ap\rut constant `n pagina
Catedrala mitropolitan\ din rupt `n fiecare zi de luni `n pa- timp, pastoralele ierarhilor Edi]iei de Moldova este „Mai-
mente, simpozioane, `ntru-
Ia[i, de s\rb\toarea ~nt=m- gina de Moldova, preo]ii [i cre- din Mitropolia Moldovei [i ca Siluana v\ r\spunde“. Aici,
niri preo]e[ti, concerte, sfin- dincio[ii din protopopiatele ce-
pin\rii Domnului, a luat act Bucovinei, de la Pa[ti [i de la maica Siluana Vlad, coordo-
de faptul c\ Arhiepiscopia ]iri de biserici sau hramuri lor patru eparhii ale Mitropo-
ale acestora. Mediatizarea liei Moldovei [i Bucovinei au Cr\ciun, au ajuns la cititori natoarea Centrului de Forma-
tuturor ac]iunilor sau acti- redat cuvinte de `nv\]\tur\ din amvonul Edi]iei de Moldo- re [i Consiliere „Sf. Arhan-
„O c\l\uz\ cre[tin\ vit\]ilor `n aceast\ perioad\ ale ~nalt Preasfin]itului P\- va. Au fost publicate, de ase- gheli“ din cadrul Funda]iei
`n acest veac `n cadrul Edi]iei de Moldova rinte Teofan, IPS Pimen, Arhi- menea, texte de opinii ale p\- „Solidaritate [i Speran]\“ a
a „Ziarului Lumina“ a fost episcopul Sucevei [i R\d\u]i- rin]ilor profesori de la Facul- Mitropoliei Moldovei [i Buco- CM
agitat [i vorb\re]“ posibil\ prin str=nsa colabo- tatea de Teologie Ortodox\ vinei, r\spunde `ntreb\rilor
YK

lor, PS Corneliu, Episcopul

Pr. Constantin Sturzu,
consilier `n cadrul Secto-
rului Cultural [i comuni-
ca]ii media al Arhiepisco-
piei Ia[ilor: „Nu e `nt=m-
pl\tor c\ la Ia[i se editea-
z\ [i tip\re[te, deocamda-
t\, singura edi]ie local\ a
«Ziarului Lumina». Este [i
o consecin]\ fireasc\ a
faptului c\ acest proiect
publicistic s-a pl\m\dit,
cu mult\ trud\, `n ora[ul
Sfintei Parascheva, dar [i
o expresie a dorin]ei con-
ducerii celor patru eparhii
din Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei de a comunica
`ndeaproape, zi de zi, cu
clerul [i credincio[ii din a-
ceast\ arie canonic\. Du-
p\ un an de zile, trebuie
s\ adres\m cuvenitele fe-
licit\ri redac]iei [i citito-
rilor, deopotriv\, dar, mai
ales, trebuie s\ facem o
evaluare [i s\ vedem care
sunt lucrurile pe care tre-
buie s\ le mai `ndrept\m
sau pe care trebuie s\ le
mai ad\ug\m pentru ca
aceast\ publica]ie s\ fie
de un real folos cititorilor.
Pentru aceasta, ne-ar fi de
folos sugestiile, criticile,
observa]iile tuturor celor
care v\d `n Edi]ia de Mol-
dova a «Ziarului Lumina»
o surs\ de informa]ie, un
prieten de suflet, o c\l\u-
z\ cre[tin\ `n acest veac
agitat [i vorb\re].“
rare cu Radio TRINITAS, Hu[ilor, PS Calinic Boto[\- „Dumitru St\niloae“ din Ia[i, celor care se confrunt\ cu di-
redac]ia din Ia[i. neanul, Episcop-Vicar al Arhi- ale monahilor din cuprinsul ferite probleme. a
domeniul social sau economic. Edi]ia de celui de-al 51-lea ierarh al acestei
Informa]ii relevante din via]a
Moldova a «Ziarului Lumina» este im- str\vechi eparhii, `n persoana
str\vechii Eparhii a Hu[ilor portant\ pentru multiseculara Episco- Preasfin]itului P\rinte Corneliu,
pie a Hu[ilor, `ntruc=t am reg\sit `n Episcopul Hu[ilor. Cuv=ntul pastoral al
Pr. Marin Tudoric\, secretar eparhi-
al al Episcopiei Hu[ilor: „Un an de apa- aceste pagini o serie de informa]ii rele- Preasfin]itului Corneliu, publicat lunar,
vante din actualitatea eparhiei noastre, este un alt reper important al activit\]ii
ri]ie a «Ziarului Lumina» - Edi]ia de
privitoare la slujirile arhiere[ti, sfin]iri- eparhiei, mediatizat `n paginile ziaru-
Moldova ne ofer\ posibilitatea de a feli- le sau resfin]irile de biserici, din latura lui. Centrul Eparhial Hu[i este al\turi
cita pe ostenitorii acestei publica]ii at=t social-filantropic\ [i misionar\ a epar- de «Ziarul Lumina» la acest moment
de necesare `n mass-media rom=neas- hiei, dar [i evenimente din via]a altor aniversar [i mul]ume[te, `n numele pre-
c\. «Ziarul Lumina» acoper\ o varietate eparhii, pe care le citim cu interes. Anul o]ilor [i credincio[ilor din jude]ul Vas-
de subiecte interesante, de la cele din trecut, «Ziarului Lumina» a mediatizat lui, tuturor celor care trudesc la apari-
actualitatea religioas\, p=n\ la cele din evenimentul alegerii [i `ntroniz\rii ]ia acestui ziar“.
„Edi]ia de Moldova Avem bucuria s\ vedem c\ „Fie ca `nv\]\turile xiei pe care Biserica, «st=lp
Edi]ia de Moldova a «Ziaru- [i temelie a adev\rului» (I
are un impact transmise s\ rodeasc\
lui Lumina» are un impact Timotei, 3, 15), le propov\-
deosebit `n r=ndul deosebit `n r=ndul preo]ilor `n inimile cititorilor“ duie[te. Noi ~l m\rturisim
preo]ilor [i al [i al credincio[ilor eparhiei Pr. Drago[ Buta, consilier pe Hristos fie prin viu grai,
noastre, prin faptul c\ re- cultural al Arhiepiscopiei fie prin icoan\ sau prin cu-
credincio[ilor“
flect\ activitatea pastoral- Sucevei [i R\d\u]ilor: „Acum, v=ntul scris. To]i cei care lu-
Pr. Constantin Ghera- misionar\, administrativ- la ceas aniversar, Arhiepis- creaz\ la acest ziar sunt,
sim, consilier `n probleme gospod\reasc\ [i liturgic- copia Sucevei [i R\d\u]ilor, deci, ca ni[te apostoli, m\r-
de tineret [i mass-media al spiritual\ a acestui terito- prin Sectorul Cultural, feli- turisitori ai Evangheliei lui
Arhiepiscopiei Romanului riu `nc\rcat de istorie [i tra- cit\ pe to]i redactorii [i cola- Hristos. Le ur\m, pe aceast\
[i Bac\ului: „Cu prilejul `m- di]ii frumoase. Avem con- boratorii «Ziarului Lumina», cale, tuturor ostenitorilor
plinirii unui an de la apari- vingerea c\ publica]ia noas- pentru efortul depus `n slu- «Ziarului Lumina», la `mpli-
]ia primului num\r al Edi]i- tr\ va fi din ce `n ce mai jirea lui Dumnezeu prin cu-
v=ntul scris. M=ntuitorul nirea unui an de la apari]ia
ei de Moldova a cotidianului apreciat\, continu=ndu-[i
«Ziarul Lumina», Centrul misiunea deosebit\ ce o are Hristos ne `ndeamn\, prin Edi]iei sale de Moldova, s\-
Eparhial al Arhiepiscopiei `n r=ndul credincio[ilor [i cuvintele: «Merg=nd, `nv\- n\tate, putere de munc\ [i
Romanului [i Bac\ului nu numai, prin faptul c\ ea ]a]i toate neamurile» (Matei noi succese. Fie ca `nv\]\tu-
transmite, tuturor respon- promoveaz\ permanent va- 28, 19), c\ avem aceast\ da- rile transmise s\ rodeasc\
sabililor [i ostenitorilor lorile duhovnice[ti ale Bise- torie sf=nt\ de a `nv\]a pe `n inimile cititorilor pentru
acestei publica]ii biserice[ti ricii noastre Ortodoxe, pre- oameni adev\rurile Ortodo- bucuria m=ntuirii!“.
alese, g=nduri de pre]uire [i cum [i cele cultural-tradi]i-
recuno[tiin]\ pentru misiu- onale din ]inuturile molda-
nea pe care o desf\[oar\. ve“. Pagin\ realizat\ de Constantin CIOFU
 CM
YK

Miercuri, 3 februarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 27 (1529) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

VIE}ILE SFIN}ILOR ALIMENTA}IE ACTUALITATEA RELIGIOAS|

S|N|TOAS|
Sfin]ii Xenofont, A fost inaugurat
Maria, Ioan [i Care sunt E-urile
d\un\toare primul muzeu
Arcadie - model
al familiei cre[tine s\n\t\]ii parohial din Bucure[ti
PAGINA 8 PAGINA 15 PAGINA 16

„Asigur\rile private nu vor rezolva

problemele sistemului asigur\rilor
de s\n\tate din Rom=nia“ basilica.ro
Problemele majore cu care se confrunt\ `n prezent
sistemul de s\n\tate public\ din Rom=nia au, `n RELIGIOS
opinia speciali[tilor `n domeniu, r\d\cini `n CARACTERUL „ECUMENIC“
gestionarea defectuoas\ a resurselor financiare [i AL PATRIARHIEI CONSTANTI-
NOPOLULUI: S\pt\mâna
`n dezordinea care domne[te `n sistemul trecut\, Comitetul pentru
asigur\rilor de s\n\tate. Banii colecta]i `n sistemul afaceri juridice [i drepturile
omului al Adun\rii Parla- CM
de asigur\ri nu acoper\ cheltuielile necesare pentru mentare a Consiliului Eu-
YK

serviciile asigurate [i pentru medicamentele ropei (APCE) a aprobat [i a

compensate, fapt care a dus la dezbateri pe tema recunoscut caracterul „ecu-
menic“ al Patriarhiei Con-
nevoii complet\rii pachetului de servicii acoperite stantinopolului, informeaz\
de asigurarea obligatorie cu servicii par]ial sau assembly.coe.int.
integral acoperite din surse private (coplat\, Pagina 4

asigur\ri private). C=t de oportun\ [i de viabil\ este S|N|TATE

CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea Predeal a fost zidi-
t\ `n secolul al XVIII-lea. Fiind `n-
chinat\ Na[terii Maicii Domnului,
m\n\stirea de maici a fost ridicat\
pe locul unui fost schit din lemn ce
data din 1744. P\streaz\ [i ast\zi
vechea biseric\ a Sf=ntului Ierarh
Nicolae, care este `mbr\cat\ cu
fresce murale valoroase. a
solu]ia introducerii asigur\rilor private de s\n\tate
`n Rom=nia ne-a explicat dr. Vasile Cepoi, specialist
`n management sanitar, fost director general al
Casei Na]ionale a Asigur\rilor de S\n\tate (CNAS).
1,94 milioane de locuitori `n Bucure[ti
Cele mai mari zece ora[e ale României con-
centreaz\ aproximativ 20,9% din popula]ia
]\rii, iar Bucure[tiul are cei mai mul]i locui-
tori, 1,94 milioane de persoane, potrivit Insti-
tutului Na]ional de Statistic\ (INS).
~n Top 10 urmeaz\ Ia[i (315.649 de locui-
tori), Timi[oara (312.113 locuitori), Cluj-Na-
poca (306.009 locuitori), Constan]a (302.040
de locuitori), Craiova (298.643 de locuitori),
Gala]i (290.733 de locuitori), Bra[ov
(278.003 locuitori), Ploie[ti (228.378 de locu-
itori) [i Br\ila (211.884 de locuitori).
Cluj-Napoca a trecut de pe pozi]ia a doua
(2005) pe locul patru (2009), iar ora[ul Ia[i a
urcat de pe locul trei (2005) pe pozi]ia secun-
Cursul de referin]\ a crescut la 4,0877 lei/euro
Cursul de referin]\ anun]at ieri de Ban-
ca Na]ional\ a României (BNR) a crescut
u[or, cu 0,72 bani, la 4,0877 lei/euro, dup\
ce luni a atins cel mai redus nivel din ulti-
mul an.
Leul s-a apreciat foarte u[or ieri `n ra-
port cu dolarul american, cursul de referin-
]\ coborând la 2,9331 lei/dolar, cu 0,27 bani
fa]\ de luni.
Citi]i `n pagina 9
d\ (2009), Constan]a a coborât de pe locul pa-
tru (2005) pe cinci (2009), iar Timi[oara a
avansat dou\ pozi]ii `ntre 2005-2009. a
„Varia]ii reduse sunt `nregistrate [i de va-
lutele din regiune, unde zlotul se apreciaz\
u[or, `n timp ce forintul este aproape `n stag-
nare. Oscila]iile cursului au fost mai vizibile
diminea]\, când s-au tranzac]ionat [i volume
mai mari de euro, `ns\ dup\ prima or\ pia]a
s-a lini[tit, volumele transferate au sc\zut [i
astfel varia]iile s-au redus“, a afirmat un dea-
ler, conform Mediafax. a
MANIFEST|RI {I TRATAMENT
~N SINUZITA MAXILAR| CRO-
NIC|: Sinuzita maxilar\ cro-
nic\ este o inflama]ie croni-
c\ a mucoasei sinusului ma-
xilar, mai veche de trei luni,
ce poate determina modifi-
c\ri profunde [i adesea ire-
versibile ale structurii mu-
coasei [i pere]ilor oso[i sinu-
sali. Existen]a concomitent\
a leziunilor la nivelul sinusu-
rilor etmoidale [i frontale re-
prezint\ o situa]ie frecvent\.
Pagina 6
CULTUR|
20 DE ANI DE LA ~NFIIN}A-
REA MUZEULUI }|RANULUI
ROM+N: La Clubul }\ranu-
lui, etnologii Maria Mateo-
niu [i Carmen Mihalache
vor vorbi despre „Colec]ii [i
patrimoniu local“. De ase-
menea, publicul este invitat
`ntre 5 [i 12 februarie la
Muzeul }\ranului Român
(M}R), care s\rb\tore[te 20
de ani de la `nfiin]are. Cu
acest prilej, vizitatorii vor
avea parte de multe sur-
prize oferite de gazde.
Pagina 12

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei
EVANGHELIA ZILEI
Iubirea lui Dumnezeu
[i r\utatea oamenilor
„{i r\spunzând, Iisus le-a
zis: «Ca la un tâlhar a]i ie[it cu
s\bii [i cu toiege, ca s\ M\
prinde]i. ~n fiecare zi eram la
voi `n templu, `nv\]ând, [i nu
M-a]i prins. Dar acestea sunt
ca s\ se `mplineasc\ Scriptu-
rile». {i, l\sându-L, au fugit
to]i. Iar un tân\r mergea dup\
El, `nf\[urat `ntr-o pânz\tur\,
pe trupul gol, [i au pus mâna
pe el. El `ns\, smulgându-se
din pânz\tur\, a fugit gol. {i
au dus pe Iisus la arhiereu [i
s-au adunat acolo to]i arhie-
reii, [i b\trânii, [i c\rturarii.
Iar Petru, de departe, a mers
dup\ El, pân\ a intrat `n\un-
tru `n curtea arhiereului [i
[edea `mpreun\ cu slugile, `n-
c\lzindu-se la foc. Arhiereii [i
tot sinedriul c\utau `mpotriva
lui Iisus m\rturie ca s\-L dea
la moarte, dar nu g\seau. C\
mul]i m\rturiseau mincinos
`mpotriva Lui, dar m\rturiile
nu se potriveau. {i ridicându-
se unii, au dat m\rturie min-
cinoas\ `mpotriva Lui, zicând:
«Noi L-am auzit zicând: Voi
d\râma acest templu f\cut de
mân\, [i `n trei zile altul, ne-
f\cut de mân\, voi cl\di». Dar
nici a[a m\rturia lor nu era la
fel. {i, sculându-se `n mijlocul
lor, arhiereul L-a `ntrebat pe
Iisus, zicând: «Nu r\spunzi ni-
mic la tot ce m\rturisesc `m-
potriva Ta ace[tia?». Iar El t\-
cea [i nu r\spundea nimic. Ia-
r\[i L-a `ntrebat arhiereul [i I-
a zis: «E[ti tu Hristosul, Fiul
Celui binecuvântat?». Iar Iisus
a zis: «Eu sunt [i ve]i vedea pe
Fiul Omului [ezând de-a
dreapta Celui Atotputernic [i
venind pe norii cerului». Iar
arhiereul, sfâ[iindu-[i hainele,
a zis: «Ce trebuin]\ mai avem
de martori? A]i auzit hula. Ce
vi se pare vou\?». Iar ei to]i au
judecat c\ El este vinovat de
moarte. {i unii au `nceput s\-L
scuipe, [i s\-I acopere fa]a, [i
s\-L bat\ cu pumnii, [i s\-I
zic\: «Prooroce[te!». {i slugile
~l b\teau cu palmele. {i Petru
fiind jos, `n curte, a venit una
din slujnicele arhiereului, [i
v\zându-l pe Petru, `nc\lzin-
du-se, s-a uitat la el [i a zis: «{i
tu erai cu Iisus Nazarineanul».
El `ns\ a t\g\duit, zicând:
«Nici nu [tiu, nici nu `n]eleg ce
zici». {i a ie[it afar\ `naintea
cur]ii; [i a cântat coco[ul. Iar
slujnica, v\zându-l, a `nceput
iar\[i s\ spun\ celor de fa]\ c\
acesta este dintre ei. Iar el a
t\g\duit iar\[i. {i dup\ pu]in
timp, cei de fa]\ ziceau iar\[i
lui Petru: «Cu adev\rat e[ti
dintre ei, c\ci e[ti [i galileian,
[i vorbirea ta se aseam\n\».
Iar el a `nceput s\ se blesteme
[i s\ se jure: «Nu [tiu pe omul
acesta despre care zice]i». {i
`ndat\ coco[ul a cântat a doua
oar\. {i Petru [i-a adus aminte
de cuvântul pe care i-l spusese
Iisus: «~nainte de a cânta de
dou\ ori coco[ul, de trei ori te
vei lep\da de Mine». {i a `nce-
put s\ plâng\. {i `ndat\ dimi-
nea]a, arhiereii, ]inând sfat cu
b\trânii, cu c\rturarii [i cu tot
sinedriul [i legând pe Iisus,
L-au dus [i L-au predat lui
Pilat.“ (Marcu 14, 48-72; 15, 1)
***
Când citim cuvintele frag-
mentului evanghelic de ast\zi,
`ntr-o oarecare m\sur\ retr\-
im, chiar numai [i cu gândul,
calvarul Domnului nostru Iisus
Hristos. Nu `ntotdeauna cuvin-
tele pot reda dramatismul celor
`ndurate [i suferite de Mântui-
torul, dar ne pot ajuta la con-
turarea unui tablou al r\ut\]ii,
perversit\]ii, josniciei, la[it\]ii
[i nedrept\tii oamenilor, a celor
ce L-au condamnat la moarte
pe Fiul lui Dumnezeu. La iu-
birea lui Dumnezeu au r\spuns
cu r\utate, la purtarea Sa de
grij\, omul a ar\tat tot ceea ce
era mai r\u `n el. Ce s-ar mai
putea ad\uga sau comenta
când citim despre condamnarea
lui Iisus Hristos? ~n toat\
agita]ia aceea, Mântuitorul a
r\mas senin. Nici s\rutul lui
Iuda, nici lep\darea ucenicilor,
a lui Petru [i a lui Marcu, nici
strig\tele isterice [i hainele
sfâ[iate ale arhiereilor iudei nu
L-au tulburat. De fapt, tot pro-
cesul Mântuitorului a fost un
exemplu de teatru josnic [i
ieftin. Oare ce reac]ie ar avea
ast\zi lumea dac\ ar fi pus\ `n
fa]a unui examen similar? Greu
de spus! Cu siguran]\ vom g\si
[i ucenici `nfrico[a]i, [i iude
avare [i insensibile, [i pila]i
`mb\ta]i de autoritatea [i supe-
rioritatea func]iei, [i conduc\-
tori politici [i religio[i predis-
pu[i la josnice compromisuri.
Putem fi [i devota]i ucenici, dar
[i nerecunosc\tori tr\d\tori.
Fiecare dintre noi are de dat un
aspru examen, pentru c\ de pe
Crucea Golgotei Domnul Hris-
tos ne prive[te! Oare ce vede `n
sufletele [i `n inimile noastre?
(pr. Dumitru P|DURARU, Ra-
dio Trinitas)
APOSTOLUL ZILEI
Dragostea divin\ nu este un principiu
sec, ci se `ntrupeaz\ [i se arat\
„Iubi]ilor, nu da]i crezare
oric\rui duh, ci cerca]i duhuri-
le dac\ sunt de la Dumnezeu,
fiindc\ mul]i prooroci minci-
no[i au ie[it `n lume. ~n aceas-
ta s\ cunoa[te]i duhul lui
Dumnezeu: orice duh care
m\rturise[te c\ Iisus Hristos a
venit `n trup este de la Dumne-
zeu. {i orice duh care nu m\r-
turise[te pe Iisus Hristos nu
este de la Dumnezeu, ci este
duhul lui antihrist, despre care
a]i auzit c\ vine [i acum este
chiar `n lume. Voi, copii, sun-
te]i din Dumnezeu [i i-a]i biru-
it pe acei prooroci, c\ci mai
mare este Cel ce e `n voi, decât
cel ce este `n lume. Aceia sunt din lu-
me, de aceea gr\iesc ca din lume [i
lumea `i ascult\. Noi suntem din
Dumnezeu; cine cunoa[te pe Dumne-
zeu ascult\ de noi; cine nu este din
Dumnezeu nu ascult\ de noi. Din
aceasta cunoa[tem Duhul adev\ru-
lui [i duhul r\t\cirii. Iubi]ilor, s\ ne
iubim unul pe altul, pentru c\ dra-
gostea este de la Dumnezeu [i oricine
iube[te este n\scut din Dumnezeu [i
cunoa[te pe Dumnezeu. Cel ce nu iu-
be[te n-a cunoscut pe Dumnezeu,
pentru c\ Dumnezeu este iubire. ~n-
tru aceasta s-a ar\tat dragostea lui
Dumnezeu c\tre noi, c\ pe Fiul S\u
cel Unul N\scut L-a trimis Dumne-
zeu `n lume, ca prin El via]\ s\
avem. ~n aceasta este dragostea, nu
fiindc\ noi am iubit pe Dumnezeu, ci
fiindc\ El ne-a iubit pe noi [i a trimis
pe Fiul S\u jertf\ de isp\[ire pentru
p\catele noastre. Iubi]ilor, dac\
Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, [i
noi datori suntem s\ ne iubim unul
pe altul.“ (I Ioan 4, 1-11)
SF+NTUL ZILEI
Sfântul [i
Dreptul Simeon
Din porunca lui Ptolomeu, rege-
le Egiptului, Vechiul Testament a
fost tradus din limba ebraic\ `n
limba greac\, de c\tre 70 de `n]e-
lep]i din Israel. ~ntre ace[tia s-a
num\rat [i Simeon. Când a ajuns
la cuvintele profetului Isaia: „Iat\
fecioara va lua `n pântece [i va na[-
te fiu“, s-a `ndoit, gândind c\ nu es-
te cu putin]\ ca o fecioar\ s\ poat\
na[te [i, luând cu]itul, a voit s\
[tearg\ aceste cuvinte. Dar `ngerul
Domnului l-a oprit [i i-a zis: „Nu fi
necredincios… nu vei gusta moar-
tea pân\ ce nu vei vedea pe Cel ce
Se va na[te din Curata Fecioar\,
Hristos Domnul“. Dând crezare cu-
vintelor `ngere[ti, Simeon a a[tep-
tat venirea lui Hristos `n lume. La
40 de zile dup\ na[tere, Pruncul Ii-
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
Miercuri, 3 februarie 2010
***
Fragmentul apostolic de ast\zi
pune al\turi dreapta credin]\ [i iu-
birea cre[tin\. Dac\, `n prima parte,
Sfântul Ioan `ndeamn\ la discern\-
mânt, la deosebirea dreptei `nv\]\-
turi de erezie, `n parta a doua reite-
reaz\ datoria dragostei fa]\ de
Dumnezeu [i aproapele. Mul]i au
preten]ia c\ vorbesc `n numele lui
Dumnezeu, `ns\ credinciosul are da-
toria de a cerceta aceste afirma]ii, de
a vedea [i de a urma autenticul. In-
stan]a care face aceast\ cercetare
este Biserica, având ca reper Cuvân-
tul Scripturii. ~n timpul `ntreitei is-
pitiri, Mântuitorul a cercetat provo-
c\rile diavolului, punându-le `n con-
trast cu Sfânta Scriptur\ a Vechiu-
lui Testament. „Este scris“ - r\spun-
de Dumnezeu-Cuvântul ispititorului
(Matei 4, 4). Pornind de aici, `nce-
pem s\ afirm\m dragostea [i deschi-
derea noastr\, ca iubire a adev\ru-
lui [i ferire de compromis. P\rin]ii
Bisericii, mari filantropi, au fost in-
sus a fost adus la templu din Ieru-
salim de Fecioara Maria [i Dreptul
Iosif, dup\ obiceiul Legii vechi.
Atunci Sfântul Simeon, `ndemnat
de Duhul Sfânt, a luat `n mâini pe
Domnul [i a zis: „Acum sloboze[te
pe robul T\u, St\pâne, dup\ cuvân-
tul T\u, `n pace, c\ v\zur\ ochii
mei mântuirea Ta“. El a proorocit
despre patima lui Hristos [i despre
r\stignirea Lui, spunând c\ va tre-
ce prin sufletul N\sc\toarei de
Dumnezeu sabia mâhnirii [i a ne-
cazului, când va vedea pe Fiul s\u
r\stignit pe Cruce. Tradi]ia spune
c\ Simeon a murit la vârsta de 360
de ani.
Tot `n aceast\ zi, Biserica face
pomenirea Sfintei Prooroci]e Ana; a
Sfin]ilor Mucenici Adrian [i Evul; a
Sfântului Mucenic Vlasie Bouarul;
a Proorocului Azaria; a Mucenicilor
Cuviosul Ioanichie
Moroi de la Sih\stria
N\scut `n 1859, Ioan Moroi
era de prin p\r]ile Bra[ovului.
De[i era c\s\torit [i avea doi co-
pii, a hot\rât ca `mpreun\ cu `n-
treaga familie s\ intre `n via]a
monahiceasc\. Dup\ mai multe
`ncerc\ri la Schitul Pe[tera Ialo-
micioarei, face un pelerinaj la Sf.
Mormânt al Domnului de la Ie-
rusalim, apoi `[i `ndreapt\ pa[ii
spre gr\dina Maicii Domnului a
Ortodoxiei - Muntele Athos. Aici
cunoa[te via]a duhovniceasc\ a
c\lug\rilor `mbun\t\]i]i, cap\t\
experien]\ spiritual\, dup\ care
revine `n ]ar\ la M\n\stirea
Neam]. Ajunge ieromonah, de
unde `n 1909, cu un grup de mo-
nahi, este trimis ca egumen la
Schitul Sih\stria, de lâng\ M\-
transigen]i atunci când s-a
pus `n discu]ie valoarea cre-
din]ei. Dumnezeu este iubire,
dar este [i adev\r, este dra-
goste, dar [i dreptate. Dragos-
tea divin\ nu este un princi-
piu sec, ci ea devine `n istorie
fapt\, se `ntrupeaz\ [i se ara-
t\. Apostolul ne invit\ s\ pri-
vim dovada cea mai evident\
a iubirii lui Dumnezeu, anu-
me trimiterea Fiului S\u, cel
Unul N\scut, `n lume pentru
a salva crea]ia. Aici avem
icoana dragostei Sale, care
jertfe[te din Sine, nu pentru a
da celor de un rang cu El, ci
celor crea]i de El. Indiferen]a
sau nep\sarea sunt str\ine Domnu-
lui, Care nu a a[teptat recuno[tin]a
creaturii, ci a d\ruit f\r\ s\ Se asigu-
re c\ va primi r\spuns de mul]umire.
Dragostea, spune Sfântul Ioan, nu
st\ `n faptul c\ noi L-am iubit pe
Dumnezeu, ci `n faptul c\ El ne-a iu-
bit pe noi. ~nv\]\m de aici c\ iubirea
nu presupune calcule [i planuri, nu
este investi]ie din care a[tept\m pro-
fit, ci este, pur [i simplu, un dar, este
plat\ f\r\ a a[tepta r\splat\. Dum-
nezeu L-a trimis pe Fiul S\u, L-a
rupt din inima Sa, pentru ca drumul
nostru s\ nu coboare `n `ntuneric. El
d\ ce are mai scump, mai mult decât
merit\m, pentru c\ iubirea nu are
m\sur\ `n generozitate. ~ns\ omul
care refuz\ s\ vad\ aceast\ iubire
este urm\rit [i judecat de ea. Focul
din iad este tocmai iubirea pe care a
primit-o omul, dar a ignorat-o, a refu-
zat-o. Dragostea care e dat\ spre `n-
c\lzire, `n sufletul rece, ea se trans-
form\ `n foc mistuitor. (Ciprian
OLINICI, Radio Trinitas)
Pavel [i Simon [i a Sfântului Clau-
diu.
Mâine, Biserica face pomenirea
Sfântului Cuvios Isidor Pelusiotul. a
n\stirea Secu. Noul egumen re-
face Sih\stria, instituie un set
de reguli monahale, care aveau
la baz\ ascultarea duhovniceas-
c\, totul f\cându-se numai cu bi-
necuvântarea superiorului; toa-
t\ ob[tea participa la Utrenie [i
Sf. Liturghie; spovedanie pentru
`ntreaga ob[te `n fiecare vineri;
`mp\rt\[ania s\pt\mânal\ pen-
tru schimonahi [i bolnavi, iar pen-
tru restul monahilor la trei s\pt\-
mâni; masa se lua numai `n ob[te;
la chilie monahii citeau mai ales
Psaltirea, Patericul [i Vie]ile
Sfin]ilor. Prin eforturile depuse de
p\rintele Ioanichie, Schitul Si-
h\stria a `nflorit, fiind unul din-
tre cele mai cercetate a[ez\minte
monahale din Moldova. La 5 sep-
tembrie 1944, p\rintele Ioanichie
Moroi a trecut la Domnul. (Adrian
Nicolae PETCU)

A fost re`nnoit Protocolul de Parteneriat
dintre Episcopia Tulcii [i Penitenciarul Tulcea
Raportul Sectorului ~nv\]\mânt [i activit\]i
cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucure[tilor
Anul 2009 a fost pentru Sec-
torul ~nv\]\mânt [i activit\]i
cu Tineretul al Arhiepiscopiei
Bucure[tilor un an bogat `n re-
aliz\ri. Activitatea sectorului a
fost canalizat\ `n patru direc-
]ii: `nv\]\mântul teologic uni-
versitar, cel preuniversitar, `n-
v\]\mântul religios [i activit\-
]ile cu tineretul. ~n Arhiepisco-
pia Bucure[tilor, `nv\]\mântul
teologic universitar este repre-
zentat de Facultatea de Teolo-
gie „Justinian Patriarhul“ din
capital\, informeaz\ Basilica.
Dup\ cum a spus la TV TRINI-
TAS p\rintele lect. Alexandru
Gherasim, consilier eparhial al
sectorului ~nv\]\mânt [i activi-
t\]i cu tineretul, „Facultatea de
Teologie «Justinian Patriar-
hul», `n anul 2009, a avut câte-
va ac]iuni importante, printre
care participarea la Congresul
comemorativ dedicat Sfântului
Vasile cel Mare `n perioada 1-4
noiembrie, sub patronajul Pa-
triarhiei Române. De aseme-
nea, a fost organizat un simpo-
zion de teologie dogmatic\ `n
luna octombrie a anului 2009,
intitulat «Dumnezeu Tat\l [i
via]a Preasfintei Treimi», iar
dincolo de procesul de `nv\]\-
mânt, cele mai importante lu-
cr\ri efectuate sunt lucr\rile
de amenajare. Suntem pe cale
de a `ncepe, probabil `ncepând
Apel la solidaritate cu victimele
cutremurului din Haiti
~n semn de compasiune [i so-
lidaritate fr\]easc\ cu cei afec-
ta]i de cutremurul devastator
din Haiti, care a curmat nu-
meroase vie]i omene[ti [i a pro-
vocat mari pagube materiale,
Patriarhia Român\ adreseaz\
ierarhilor, clerului [i credin-
cio[ilor ortodoc[i de la parohii [i
m\n\stiri rug\mintea de a or-
ganiza colecte `n bani pentru
ajutorarea celor r\ni]i [i a fa-
miliilor `ndoliate din cauza a-
cestui cutremur devastator.
Rug\m ca sumele colectate
s\ fie depuse `n urm\toarele
conturi pentru sinistra]i ale
Patriarhiei Române: RO54RN
CB0075004895030091 (lei),
RO27RNCB007500489503009
2 (euro), RO97RNCB007500
Miercuri, 3 februarie 2010
cu anul 2010, lucr\rile de man-
sardare a facult\]ii. Tot de cl\-
direa facult\]ii este legat [i
Centrul Cultural Social «Justin
Patriarhul» care are mai multe
subunit\]i: c\minul studen-
]esc, cantina «Mensa» [i patise-
ria `nfiin]at\ `n cadrul cantinei
«Mensa»“.
~n ceea ce prive[te `nv\]\-
mântul teologic preuniversitar,
`n Arhiepiscopia Bucure[tilor
func]ioneaz\ dou\ institu]ii:
Seminarul Teologic Liceal Or-
todox „Nifon Mitropolitul“ [i
Seminarul Teologic Liceal Or-
todox „Sfânta Filofteia“ de la
M\n\stirea Pas\rea. „Semina-
rul Teologic Liceal Ortodox Ni-
fon Mitropolitul `[i continu\
activitatea `ntr-o cl\dire nou\
care se afl\ `n curs de finaliza-
re, apoi mai este `n proiect [i
construirea unei s\li de sport“,
a declarat p\rintele lect. Ale-
xandru Gherasim.
Congres al facult\]ilor
de teologie din ]ar\
~n 2009, la capitolul activit\]i
cu tineretul, prioritare au fost,
dup\ cum a men]ionat p\rintele
lect. Alexandru Gherasim, pro-
iectele catehetice: „Au continuat
serile catehetice care s-au desf\-
[urat `n Biserica Sfânta Ecateri-
na, care este paraclis al Facult\-
4895030093 (USD), cu men]iu-
nea „PENTRU SINISTRA}I“,
conturile fiind deschise la
Banca Comerciala Român\, fi-
liala sector 4, Bucure[ti. Aju-
torul financiar din partea cle-
rului [i a credincio[ilor orto-
doc[i români va fi oferit de Pa-
triarhia Român\ direct celor
care au avut de suferit `n ur-
ma cutremurului [i familiilor
sinistrate din Haiti, cu spe-
ran]a c\ generozitatea Biseri-
cii Ortodoxe Române va aduce
un strop de alinare sufleteasc\
[i ajutor pentru refacerea mo-
ral\ [i material\ a comunit\]i-
lor atât de greu `ncercate din
aceast\ ]ar\ de pe continentul
american. (Biroul de Pres\ al
Patriarhiei Române)
Actualitatea religioas\ 3
activitatea misionar\ `n cadrul
penitenciarului prin oficierea de
slujbe religioase, implicarea
preo]ilor din municipiu `n acti-
vit\]i catehetice derulate `n peni-
Episcopia Tulcii [i Penitencia- tenciar [i organizarea unor pro-
rul Tulcea au intrat anul acesta grame [i activit\]i menite a de[-
`n cel de-al treilea an de tepta valorile morale, religioase
colaborare `n ceea ce prive[te [i civice `n rândurile de]inu]ilor.
Din anul 2008, de la `ntroniza-
asisten]a religioas\ [i moral\ `n rea sa ca episcop al Tulcii, Prea-
rândurile persoanelor private de
sfin]itul Visarion a acordat o a-
libertate [i aflate `n custodia ten]ie special\ de]inu]ilor din Pe-
Penitenciarului Tulcea.
nitenciarul Tulcea, pentru care a
Ast\zi, 1 februarie a fost re`n- oficiat `n mai multe rânduri sluj-
noit protocolul de parteneriat
be, rostind [i cuvinte de zidire su-
dintre cele dou\ institu]ii, prin fleteasc\.
stabilirea obliga]iilor p\r]ilor im-
Ultima `ntâlnire pe anul 2009
plicate [i parafarea documentelor s-a petrecut `n data de 17 decem-
de c\tre conduc\torii acestora: brie [i a f\cut parte din programul
PS Visarion, Episcopul Tulcii, [i ,,De Cr\ciun ne bucur\m cu to]ii“,
comisar Ion Feodorof, directorul program desf\[urat de Episcopia
Penitenciarului Tulcea. Tulcii `n parteneriat cu Protoieria
Prin acest protocol de colabo- Tulcea [i parohiile din subordine.
rare, Episcopia Tulcii `[i continu\ (Alexandru CHITU}|)
Printre ac]iunile Facult\]ii de Teologie
„Justinian Patriarhul“, `n anul 2009, se num\r\
participarea la Congresul comemorativ dedicat
Sfântului Vasile cel Mare, `n perioada 1-4 noiembrie
]ii de Teologie «Justinian Patri- Patriarh Daniel a acordat `nalta
arhul». {i dac\ tot am men]ionat binecuvântare pentru organiza-
Biserica Sfânta Ecaterina, tre- rea Congresului Facult\]ilor de
buie s\ v\ spun c\ va intra `ntr- Teologie, `n acest an, la Bucu-
un amplu proces de reconsolida- re[ti, `n perioada 23-25 septem-
re [i restaurare“. brie. Acest congres al facult\]i-
~n 2010, Sectorul ~nv\]\- lor de teologie din cuprinsul Pa-
mânt [i activit\]i cu tineretul al triarhiei Române se organizea-
Arhiepiscopiei Bucure[tilor `[i z\ o dat\ la doi ani [i va avea ca
propune, pe lâng\ continuarea tem\ Autocefalia Bisericii Orto-
proiectelor deja `ncepute, mar- doxe Române“. Tot `n acest an,
carea prin diferite activit\]i a un alt proiect important pentru
„Anului omagial al Crezului Or- acest sector este [i construirea
todox [i al Autocefaliei Româ- Casei social-pastorale „Sfânta
ne[ti“: „Preafericitul P\rinte Ecaterina“. a
Burse pentru elevii
Seminarului Teologic „Sfântul
Ioan Gur\ de Aur“ din Slobozia
Dup\ `ncheierea torul seminarului, con]inut cre[tin.
[edin]ei Perma- pr. Gabriel Badea,
Preasfin]ia Sa mai
nen]ei Consiului E- a mul]umit Prea- d\ruit [i un cuvânt
parhial din data de sfin]iei Sale pentru de folos tuturor, `n-
28 ianuarie a.c., ini]iativa de a d\- demnând elevii la
Preasfin]itul Vin- rui elevilor semi- studiu, dorindu-le
cen]iu i-a primit la nari[ti aceste bur- aleasa virtute a `n-
re[edin]a episcopa- se stimulative `n
]elepciunii. Criteri-
l\ pe cei 35 de elevi demersul pedago-
ai Seminarului Te- gic. Bursele au fost ile dup\ care au
fost selecta]i bene-
ologic din Slobozia `nmânate personal
ficiarii burselor ]in
selecta]i pentru a de c\tre Episcopul
primi bursa lunar\ Vincen]iu, care a de situa]ia la `nv\-
de studiu sus]inu- binecuvântat pe ]\tur\, participa-
t\ de parohii ale e- fiecare elev `n par- rea la corul semi-
parhiei, informea- te, d\ruind tuturor narului [i starea
z\ Basilica. Direc- [i câte o carte cu social\. a
PE SCURT
Voluntariat la
centrele sociale
~n cadrul Complexului de ser-
vicii sociale „Sfântul Vasile
cel Mare“ din Caransebe[, a-
nul 2010 a debutat cu bucuria
de a-i avea `n mijlocul nostru
pe tinerii voluntari de la licee-
le „C.D. Loga“ [i „Traian Do-
da“, din Caransebe[, sub `n-
drumarea domnului profesor
Petru Rada (profesor de mate-
matic\-fizic\ [i informatic\),
tineri care au dat o mân\ de
ajutor beneficiarilor centrului
de zi, `n realizarea unor ac-
tivit\]i cu scop educativ-cre-
ativ, informeaz\ Biroul de
pres\ al Episcopiei Caranse-
be[ului. De la tinerii volun-
tari, copiii au `nv\]at s\ lu-
creze `n grup, s\ fac\ picturi
[i desene dup\ noile tehnici,
s\-[i pun\ imagina]ia pe prim
plan pentru a ob]ine cele mai
bune lucr\ri. Unde au `ntâm-
pinat dificult\]i, ace[tia au
fost sprijini]i cu mult\ r\bda-
re [i dragoste, asistându-se
astfel la `nceputul consolid\rii
unei prietenii `ntre beneficia-
rii centrului [i voluntari. „Do-
rim ca pe viitor ac]iunile de
voluntariat s\ devin\ o tradi-
]ie [i un mod de lucru pentru
ajutorarea celor afla]i `n difi-
cultate [i invit\m pe to]i cei
interesa]i de a-[i oferi sprijinul
s\ apeleze la Serviciul social-
misionar al Episcopiei Caran-
sebe[ului, sub patronajul c\-
ruia func]ioneaz\ acest centru
social, pentru a identifica mo-
dalit\]ile de implicare a fiec\-
rui voluntar `n activit\]ile so-
ciale ce se desf\[oar\“, a men-
]ionat domnul Petru Rada.
S\rb\toarea
ocrotitorilor spirituali
ai Spitalului de
Urgen]\ pentru
Copii din Gala]i
Duminic\, 31 ianuarie 2010,
ziua `n care se cinstesc Sfin-
tii Ioan [i Chir, doctori f\r\
de argin]i, Spitalul de Ur-
gen]\ pentru Copii din muni-
cipiul Gala]i [i-a s\rb\torit
patronii spirituali. Prezen]i
`n num\r mare la capela din
incinta spitalului, micu]ii pa-
cien]i [i cadrele medicale au
avut un motiv `n plus de bu-
curie: `mplinirea a 20 de ani
de când spitalul [i-a ales ca
ocrotitori pe cei doi sfin]i t\-
m\duitori, fiind de altfel pri-
mul spital din ora[ [i printre
primele din ]ar\ care au ales
patroni spirituali , in-
formeaz\ Biroul de pres\ al
Arhiepiscopiei Dun\rii de
Jos. La acest moment de s\r-
b\toare a fost prezent, ca `n
fiecare an, [i IPS Casian, ie-
rarhul Dun\rii de Jos, care a
purtat un dialog cu micu]ii
pacien]i [i a adresat un cu-
vânt de apreciere cadrelor
medicale prezente, printre
care s-a aflat [i decanul
Facult\]ii de Medicin\ din
Gala]i, prof. dr. Aurel
Nechita. Capela din incinta
spitalului func]ioneaz\ de
aproape 10 ani, venind `n
sprijinul celor care trec prin
suferin]\ si `ncerc\rile bolii,
fie ei cei mici sau p\rin]ii
acestora. Slujbele religioase
[i `ntreaga activitate de asis-
ten]\ spiritual\ sunt asigu-
rate de pr. Gheorghe
Octavian Buruian\. a
 CM
YK

4 Biserica `n lume Miercuri, 3 februarie 2010

PE SCURT Lituania, al\turi de Italia Consiliul Mondial al

Catedral\ ortodox\
lâng\ Turnul Eiffel?
Edi]ia online a Newsweek anun]\ c\
guvernul rus este preg\tit s\ cum-
pere un teren `n apropiere de Turnul
Eiffel pentru a construi o catedral\ [i
un centru cultural. Spa]iul este dis-
putat cu Arabia Saudit\ (care dore[te
s\ construiasc\ o loca]ie diplomatic\
[i o moschee), Canada (ce dore[te edi-
ficarea sediului unei ambasade) [i un
grup de investitori priva]i (av=nd
drept scop construirea unui hotel).
Valoarea terenului se ridic\ la aprox-
imativ 50-60 de milioane de euro.
Parlamentul European
ap\r\ minorit\]ile
religioase din Egipt
[i Malaysia
Luna trecut\, Parlamentul Euro-
pean a adoptat o rezolu]ie privind
ap\rararea minorit\]ilor reigioase
din Egipt [i Malaysia, `n special a
cre[tinilor, informeaz\ europarl.eu-
ropa.eu. ~n document se spune:
„Parlamentul `[i exprim\ `ngrijo-
rarea fa]\ de recentele atacuri din
Egipt. Deputa]ii felicit\ eforturile
de identificare a f\pta[ilor actului
criminal de la 6 ianuarie `n care au
fost uci[i [ase cre[tini cop]i [i un
poli]ist. Deputa]ii europeni invit\
guvernul egiptean s\ garanteze se-
curitatea personal\ [i integritatea
fizic\ a cre[tinilor cop]i [i a mem-
brilor altor minorit\]i religioase din
`n problema crucifixelor Bisericilor solicit\ anularea
Lituania sprijin\ Italia `n demersul ei de acceptare, la nivel euro-
pean, a crucifixelor `n s\lile de clas\, anun]\ delfi.it. Comitetul pentru
rela]ii externe al parlamentului de la Vilnius a decis s\ se implice `n a-
ceast\ disput\ [i s\ sus]in\ acest lucru la Curtea European\ a Dreptu-
rilor Omului. Implicarea Lituaniei a venit `n urma unei adrese oficiale
a ministrului de Externe italian. Omologul s\u de la Vilnius, Vygaudas
Usackas, a spus c\ „uzul public al crucifixelor reflect\ o tradi]ie cre[-
tin\ a Europei [i nu trebuie s\ fie considerat o restric]ie a libert\]ii re-
ligioase“. Membri ai guvernului lituanian au spus c\ decizia Cur]ii
Europene ar putea duce la interzicerea crucilor `n zonele rurale [i ur-
bane [i c\ Dealul Crucii, un loc important de pelerinaj `n Lituania [i o
atrac]ie turistic\, vizitat [i de Papa Ioan Paul al II-lea `n 1993, ar pu-
tea fi declarat „inacceptabil“. ~n noiembrie 2009, Curtea European\ a
Drepturilor Omului a hot\rât obligativitatea scoaterii crucifixelor din
s\lile de clas\ din Italia, deoarece ar putea jena pe non-credincio[i sau
pe elevii de alte credin]e, anulându-se [i dreptul p\rin]ilor de a-[i edu-
ca copiii potrivit confesiunii lor. Italia a f\cut apel la decizie [i a solici-
tat sprijin european. Pân\ acum, Polonia, Slovacia [i Lituania sunt a-
l\turi de oficialii de la Roma `n aceast\ problem\. a
Caracterul „ecumenic“ al
Patriarhiei Constantinopolului
S\pt\mâna trecut\, Comitetul
pentru afaceri juridice [i
drepturile omului al Adun\rii
Parlamentare a Consiliului
Europei (APCE) a aprobat [i a
recunoscut caracterul
datoriilor statului Haiti
„A obliga Haiti s\-[i pl\teasc\ datoriile legate de
s\n\tate, asisten]\ social\, educa]ie [i alte programe
sociale de natur\ critic\ este ilegitim“, a declarat rev.
dr. Olav Fykse Tveit, secretar general al Consiliului
Mondial al Bisericilor, informeaz\ oikoumene.org.
{tergerea datoriilor este doar un prim pas, pentru c\
]ara are nevoie de ajutor pentru eradicarea s\r\ciei [i
dep\[irea efectelor cutremurului de la `nceputul lunii
ianuarie. Sprijinul financiar mondial trebuie s\ vin\
sub form\ de granturi, nu de `mprumuturi care s\ a-
dânceasc\ criza din Haiti. Tveit a transmis acest me-
saj [i la Forumul Economic Mondial de la Davos (El-
ve]ia) care s-a desf\[urat s\pt\mâna trecut\ [i care a
abordat [i tema Haiti.
Haiti este cea mai s\rac\ ]ar\ din emisfera vestic\
[i o ]ar\ cu datorii mari, datoria extern\ ridicându-se la
1.2 miliarde dolari. a
CM
YK

aceast\ ]ar\“. Cre[tinii cop]i repre- „ecumenic“ al Patriarhiei

zint\ aproximativ 10% din popula-
]ia Egiptului. Parlamentul Euro-
pean `[i exprim\, de asemenea, `n-
grijorarea fa]\ de recentele atacuri
asupra bisericilor [i a l\ca[urilor de
cult din Malaysia, `n contextul `n
care, pe 31 decembrie 2009, ~nalta
curte de justi]ie a Malaysiei a hot\-
rât c\ utilizarea cuvântului „Allah“
pentru desemnarea lui Dumnezeu
nu este permis\ cre[tinilor. Rezolu-
]ia Parlamentului European stipu-
leaz\ faptul c\ termenul „Allah“ nu
apar]ine exclusiv Islamului.
Patriarhul Ecumenic
`n vizit\ `n Grecia
Zilele acestea, Sanctitatea Sa Barto-
lomeu, Patriarhul Ecumenic, efectu-
eaz\ o vizit\ irenic\ `n Grecia, `n
jude]ul Mesinia, unde a fost `ntâmp-
inat de ~ntâist\t\torul Bisericii
Greciei, Arhiepiscopul Ieronim, [i de
al]i 27 de mitropoli]i. Ieri dimi-
nea]\, cu ocazia s\rb\torii „~ntâm-
pinarea Domnului“, s-a oficiat
Sfânta Liturghie, iar asear\, pri-
marul ora[ului Kalamata a `nmânat
Sanctit\]ii Sale diploma de onoare
cu titlul „Cet\]ean de onoare al
ora[ului Kalamata“. Ast\zi, 3 febru-
arie, se va vizita M\n\stirea
„Profetul Ioil“. (Ciprian MU{AT)
A V-a `ntâlnire
interconfesional\ de
reflec]ie asupra catehezei
Organizat\ de Asocia]ia „Cateheza
ortodox\“, cea de-a V-a `ntâlnire in-
terconfesional\ de reflec]ie asupra
catehezei ortodoxe se va desf\[ura
sâmb\t\, 6 februarie, la Paris, `n
Catedrala Sf. Alexandru din Neva,
anun]\ orthodoxie.com. Tema prin-
cipal\ va fi „Rug\ciunea comunita-
r\ [i rug\ciunea personal\“. Fonda-
t\ `n 1979, Asocia]ia „Cateheza or-
todox\“ a publicat mai multe lucr\ri
pe teme catehetice [i pedagogice. a
Pagin\ realizat\
de pr. Mihai GOJGAR
Constantinopolului, informeaz\
assembly.coe.int.
Rezolu]ia este intitulat\ „Libertatea
religioas\ [i drepturile omului pentru
minorit\]ile nemusulmane din Turcia
[i minoritatea musulman\ din Tracia
(Grecia Oriental\)“ [i a fost aprobat\
de o majoritate semnificativ\: 102 vo-
turi pentru, 18 `mpotriv\ [i patru ab]i-
neri. Raportul a fost propus de europar-
lamentarul francez Michel Hunault,
deputat din partea democra]ilor euro-
peni. Adunarea Parlamentar\ invit\
Grecia [i Turcia s\-[i trateze to]i cet\-
]enii f\r\ discriminare [i f\r\ a fi influ-
en]a]i de modul `n care ]ara vecin\ `[i
trateaz\ cet\]enii. Se face apel la am-
bele ]\ri s\ ia m\suri pentru minorit\-
]ile religioase `n domeniile educa]iei [i
propriet\]ii [i s\ ac]ioneze astfel `ncât
majoritatea s\ nu considere minoritarii
ca fiind str\ini `n ]ara lor. Cu amenda-
mentele adoptate, la ini]iativa parla-
mentarilor bulgari, a fost recunoscut\
calitatea juridic\ a Patriarhiei de Con-
stantinopol, iar cuvintele „Patriarhia
Ortodox\ Greac\“ au fost `nlocuite cu
sintagma „Patriarhia Ortodox\ Ecume-
nic\“, `n ciuda faptului c\, a[a cum se
precizeaz\ `n raport, autorit\]ile de la
Ankara au acuzat `n mai multe rânduri
Patriarhia Ecumenic\ pentru faptul c\
prin termenul „ecumenic“ `[i arog\ un
statut suprana]ional. De altfel, `n 2007,
Curtea de casa]ie turc\ a decis c\ nu e-
xist\ o baz\ legal\ pentru folosirea a-
cestui cuvânt [i c\ Patriarhia Ecumeni-
c\ nu poate avea statut juridic. Rapor-
tul Comitetului pentru afaceri juridice
precizeaz\ c\, prin deciziile acestea,
autorit\]ile de la Ankara au dorit, de
fapt, s\ mic[oreze importan]a Patriar-
hiei [i c\ titlul „ecumenic“ este `n vigoa-
re din secolul al VI-lea, f\r\ s\ aib\ un
caracter politic recent. De asemenea, s-
a propus `ncadrarea „comunit\]ii ortodo-
xe bulgare“ din Istanbul `n Patriarhia E-
cumenic\, respingându-se, astfel, denu-
mirea „Exarhat ortodox bulgar“.
Amendamentul care solicita
redenumirea seminarului
din Halki, respins
~n ceea ce prive[te problema redes-
chiderii seminarului din Halki, dep-
uta]ii cer din nou acest lucru, precum [i
recunoa[terea acestuia ca fiind o filial\
a [colii teologice din Galatasarai. Se
constat\ c\ minoritatea ortodox\
`ntâmpin\ reale dificult\]i `n formarea
clerului, mai ales dup\ ce aceast\ in-
stitu]ie a fost `nchis\, `n 1971, ca ur-
mare a trecerii educa]iei religioase `n
responsabilitatea statului. Argumentul
adus atunci de oficialii turci a fost c\
„num\rul studen]ilor era prea mic“, lu-
cru contestat de Patriarhia Ecumenic\.
Se noteaz\ [i c\, `n 2006, parlamentul
turc s-a opus unei recomand\ri a Uniu-
nii Europene [i a Statelor Unite pentru
deschiderea [colii. Pu[i `n imposibilita-
tea form\rii clerului la Halki, reprezen-
tan]ii patriarhiei s-au v\zut nevoi]i s\
trimit\ tineri la studii `n str\in\tate,
dar atunci s-au lovit de neputin]a ob]i-
nerii permiselor de munc\.
A fost respins `ns\ amendamentul `n
care se solicita ca seminarul s\ fie rede-
numit, din „{coala ortodox\ greceasc\
de la Halki“, `n „Institutul Superior Te-
ologic apar]inând Patriarhiei Ecumeni-
ce“. De asemenea, deputa]ii fac apel s\
fie rezolvat\ problema retroced\rii bu-
nurilor apar]inând institu]iilor religioa-
se, care au fost confiscate `n 1974, fie
restituindu-se propriet\]ile, fie printr-o
desp\gubire echitabil\. Guvernele celor
dou\ ]\ri sunt chemate s\ informeze
Consiliul European privind progresele
f\cute `n decursul unui an, pe baza a-
cestor rezolu]ii. Se aminte[te [i de un e-
pisod din anul 2004, când guvernul turc
nu a r\spuns la solicitarea Patriarhului
Bartolomeu de numire a [ase noi mi-
tropoli]i `n Sfântul Sinod f\r\ cet\]enie
turc\ (premier\ `n ultimii 80 de ani).
Curtea de casa]ie a decis atunci c\,
neavând statut juridic, Patriarhia Ecu-
menic\ nu poate avea ierarhi decât ce-
t\]eni turci. De aceea, se ap\r\ Turcia,
„s-au `nchis ochii“ la faptul c\ opt cet\-
]eni americani [i greci lucreaz\ „`n ile-
galitate“, lucru permis de Ankara „doar
pentru a ajuta minoritatea greac\“.
~n comentariul raportului se spune [i
c\ Turcia a permis patriarhiei s\ r\-
mân\ pe teritoriul ei doar pentru sco-
puri religioase [i spirituale. ~n 1923 [i
1970, autorit\]ile au promulgat decrete
prin care se impuneau restric]ii impor-
tante la alegerea patriarhului ecume-
nic [i a mitropoli]ilor, care trebuia s\
fie turci. La 26 iunie 2007, Curtea su-
prem\ de justi]ie a Turciei (Yargitay) a
validat aceste restric]ii. ~n felul acesta,
se accept\ faptul c\ spre scaunele arhi-
ere[ti pot accede doar cei 20 de turci ca-
re fac parte, `n momentul de fa]\, din
clerul Patriarhiei de Constantinopol. {i
`n condi]iile acestea, se crede c\ `n
scurt timp se dore[te s\ se ajung\ la
imposibilitatea alegerii unui patriarh
acceptabil pentru autorit\]ile turce. a

CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 3 februarie 2010 Economic 5

Fond social destinat pensionarilor cu venituri mici
Guvernul va elabora un act normativ
privind constituirea unui fond de ini]iativ\ so-
cial\ prin intermediul c\ruia s\ poat\ acorda
sprijin financiar pensionarilor cu cele mai mici
venituri [i care va fi discutat `ncepând cu luna
aprilie, a afirmat, luni, `n plenul Senatului,
premierul Emil Boc. ~n privin]a m\surilor
sociale, prim-ministrul a spus c\ va exista un
act normativ prin care va fi indexat\ pensia
social\ minim\ de 350 de lei `n func]ie de rata
infla]iei. „De asemenea, `n m\sura `n care [i
economia ne va permite [i sunt semne bun, a-
vem `n vedere un act normativ de constituire
a unui fond de ini]iativ\ social\ prin inter-
mediul c\ruia s\ putem acorda sprijin finan-
ciar pensionarilor cu cele mai mici venituri
PE SCURT
sau `ncepând cu pensionarii care au cele mai Impozitul pe profit
mici venituri [i pensii, pentru a putea dep\[i
aceast\ perioad\ dificil\ [i el va fi discutat `n- va genera
cepând cu luna aprilie“, a spus Emil Boc. Pre- falimentul a
mierul a anun]at c\ Guvernul mai preg\te[te
un proiect de lege privind serviciile de educare 150.000 de IMM-uri
[i `ngrijire a copiilor pe timpul zilei, care se va Reprezentan]ii Consiliului Na-
corobora cu Legea Educa]iei na]ionale. a ]ional al ~ntreprinderilor Pri-
vate din România sus]in c\, `n

Activitatea prim\riilor, afectat\ 2010, peste 150.000 de socie-

t\]i `[i vor `ntrerupe activita-
tea, ca urmare a impozit\rii
profiturilor. Mai mult decât a-

de greva func]ionarilor publici

a Timp de dou\ ore, sindicali[tii din administra]ie au oprit, ieri, lucrul cu publicul a Conflictul
la nivel na]ional a fost declan[at de sc\derea sever\ a drepturilor de natur\ salarial\
ale func]ionarilor, anun]atele disponibiliz\ri de personal din administra]ia public\ local\,
de principiile constitu]ionale ce privesc negocierile colective, dreptul autorit\]ilor locale
de a-[i gestiona propriile resurse financiare `n baza principiului autonomiei locale [i financiare a
Peste 40.000 de func]ionari
publici afilia]i la Federa]ia
Na]ional\ a Sindicatelor din
Administra]ie au intrat mar]i
diminea]\ `n grev\ de avertis-
ment, a declarat Romel Nea-
gu, pre[edinte executiv al
FNSA. Sindicali[tii au `ncetat
activitatea la ora 8:30 [i au re-
luat-o la ora 10:30. Au fost a-
fectate activit\]ile din prim\-
riile, consiliile jude]ene [i in-
stitu]iile subordonate acesto-
ra din Bucure[ti, Cluj, Con-
stan]a, Ia[i, Timi[oara, Bra-
[ov, Târgu Mure[, Baia Mare,
Pite[ti, Sibiu, Oradea, Arad,
Piatra Neam], Boto[ani, Ba-
c\u, Tulcea, Deva [i din alte
peste 200 de localit\]i munici-
pii, ora[e sau comune din ]a-
ra. Dup\ cum a declarat lide-
rul sindical, conflictul la nivel
na]ional a fost declan[at de
sc\derea sever\ a drepturilor
de natur\ salarial\ ale salari-
a]ilor, anun]atele disponibili-
z\ri de personal la adresa sa-
laria]ilor din administra]ia
public\ local\, de principiile
constitu]ionale ce privesc ne-
gocierile colective, dreptul au-
torit\]ilor locale de a-[i gestio-
na propriile resurse financia-
re `n baza principiului auto-
nomiei locale [i financiare.
Totodat\, sindicali[tii recla-
m\ [i lipsa de reac]ie a autori-
t\]ilor la solicit\rile FNSA
privind pozi]ia acestora fa]\
de inten]iile de disponibiliz\ri
din sistem, cât [i fa]\ de a-
mendamentele propuse de
sindicate la proiectele de acte
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a IMPORTATORII VOR S|
SCUMPEASC| GAZELE: GDF
SUEZ Energy România a majorat
de patru ori importurile de gaze
naturale, dup\ apari]ia valului
de frig, cantitatea reprezentând
35% din totalul importurilor la
nivel na]ional, iar opera]iunea a
necesitat costuri suplimentare [i
va duce la o majorare a pre]uri-
lor, `n perioada imediat urm\toa-
re. „Pentru a garanta siguran]a
aliment\rii, GDF SUEZ Energy
România a decis cre[terea canti-
t\]ii preluate direct din import la
o valoare de peste patru ori mai
mare decât cantitatea preluat\
`naintea apari]iei valului de frig
[i care reprezint\ `n acest mo-
ment 35% din totalul importului
normative. Sindicali[tii cer
m\suri urgente de cre[tere a
salariilor mici, pentru a redu-
ce diferen]elor salariale. „No-
ua lege a salariz\rii, a[a cum
se aplic\, men]ine marile dife-
ren]e salariale. Atât legea, cât
[i OG 114/2009 prin care se
suspend\ finan]area tichete-
lor de mas\, cadou sau de va-
can]\ aduc reduceri ale veni-
turilor salariale `n adminis-
tra]ia public\ local\ cuprinse
`ntre 25-100%. Prin men-
]inerea diferen]elor mari sa-
lariale `ntre angaja]ii buge-
tari se `ncalc\ atât principiile
legii, cât [i ale Constitu]iei,
creând un tratament discrimi-
natoriu `n defavoarea celor cu
venituri mici“, a precizat
Gherdan Dumitru, liderul sin-
dicali[tilor din Prim\ria Ge-
neral\ a Capitalei.
Protestele continu\, cu
pichetarea ministerelor,
pe 9 februarie
Sindicali[tii mai cer p\s-
trarea locurilor de munc\ [i
respectarea dreptului autori-
t\]ilor locale de a-[i stabili
propriul necesar de personal
`n func]ie de angajamentele
electorale asumate. „Sesiz\m
lipsa de profesionalism [i su-
perficialitatea de care s-a dat
dovad\ la redactarea proiec-
tului de lege privind norma-
tivele de personal pentru u-
nit\]ile administrativ-terito-
riale, `n sensul c\ singurul
curent al României. Toate aceste
ac]iuni de siguran]\ a livr\rilor,
traduse prin cre[terea cantit\]i-
lor din import, al c\ror pre] este
de dou\ ori mai mare decât cel al
gazelor din produc]ia intern\, vor
induce desigur costuri suplimen-
tare, conducând la o cre[tere a
pre]ului la consumatori `n perioa-
da imediat urm\toare“, a anun]at
compania, r\spunzând unei soli-
cit\ri Mediafax.
a BNR AR PUTEA T|IA ~N-
C| 0,5% DIN DOB+NDA-CHE-
IE: Consiliul de Administra]ie al
BNR ar putea reduce, ast\zi,
pentru a doua oar\ de la `ncepu-
tul anului, cu 0,5 puncte procen-
tuale, rata dobânzii de politic\
criteriu la care se raporteaz\
`n stabilirea num\rului de
salaria]i este cel al num\ru-
lui de locuitori, f\r\ a se ]ine
cont de realit\]ile sociale [i
economice ale zonei, precum
[i de calitatea serviciilor“,
sus]ine Romel Neagu. De a-
ceea, angaja]ii cer Guvernu-
lui s\ dea dreptul autorit\]i-
lor locale de a acorda din ve-
niturile proprii suplimente
salariale sau materiale ca o
monetar\, de la 7,5% la 7%, ca
urmare a performan]ei bune `n
procesul de dezinfla]ie [i pentru
stimularea credit\rii, apreciaz\
anali[tii. Opinie diferit\ fa]\ de
restul anali[tilor `n privin]a re-
ducerii dobânzii de politic\ mo-
netar\ au anali[tii ING Bank Ro-
m=nia, singurii care anticipeaz\
o reducere cu 0,75 puncte procen-
tuale, la 6,75% pe an, nivel care
ar reprezenta minimul istoric al
ratei b\ncii centrale. O dobând\
de 7% pe an a mai fost aplicat\ `n
perioada iunie-noiembrie 2007.
a APIA VA FI RESTRUC-
TURAT|: Agen]ia de Pl\]i [i In-
terven]ie `n Agricultur\ (APIA)
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
m\sur\ de atragere [i men]i-
nere a angaja]ilor pe posturi
slab remunerate sau de moti-
vare a celor cu rezultate `n a-
tragerea de fonduri europene.
Programul de protest preve-
de pichetarea, `n 9 februarie, a
sediilor Ministerului Muncii [i
al Internelor [i grev\ general\
pe termen nelimitat, `n 12 fe-
bruarie, dac\ sindicali[tii nu
vor ajunge pân\ atunci la un
acord cu autorit\]ile. a
va fi restructurat\, astfel `ncât
centrele locale s\ beneficieze de
personal `n urma unor „realo-
c\ri interne“, f\r\ noi angaj\ri,
a declarat, ieri, ministrul Agri-
culturii, Mihail Dumitru, citat
de Mediafax. „La APIA vom face
o restructurare de personal pen-
tru c\ avem nevoie de mai mul]i
angaja]i `n centrele locale pen-
tru a asista fermierii. Va trebui
s\ facem realoc\ri interne de
personal, pentru a acoperi vâr-
furile de plat\“, a men]ionat
Dumitru `ntr-o conferin]\ de
pres\. Acesta mai spune c\ ast-
fel nu va fi nevoie ca APIA s\
solicite personal suplimentar. a
tât, patronii sunt de p\rere c\
mul]i dintre cei care vor su-
pravie]ui fie vor lucra la ne-
gru, fie vor trece `n acte un
profit cât mai mic. „Dac\ im-
pozitezi la profit, vor fi tentate
s\ nu pl\teasc\ acest impozit,
mai ales `n condi]ii de criz\ [i
cu foarte mari datorii. Deci
prima chestiune va stimula e-
vaziunea fiscal\“, a declarat
pre[edintele Consiliului Na]io-
nal al ~ntreprinderilor Mici [i
Mijlocii, Ovidiu Nicolaescu. ~n
2009, o micro`ntreprindere ca-
re avea un venit de 100.000 de
euro, pl\tea la stat 3.000 de
euro. ~n 2010, aceea[i micro`n-
treprindere va pl\ti, la un pro-
fit de 80.000 de euro, o sum\
de 12.800 de euro.
BNR a `mprumutat
b\ncile cu 9,24
miliarde de lei
Banca Na]ional\ a României
(BNR) a injectat luni 9,24 mi-
liarde de lei `n pia]a interban-
car\, la o dobând\ de 7,5%, e-
gal\ cu rata dobânzii de poli-
tic\ monetar\, `n contextul `n
care `n aceea[i zi a ajuns la
scaden]\ un `mprumut de
6,066 miliarde de lei acordat
la 25 ianuarie. La licita]ie au
participat 16 b\nci, iar banii
trebuie rambursa]i pe 8 febru-
arie. Dobânzile practicate luni
diminea]\ de b\ncile comer-
ciale pentru sumele plasate pe
termen de o zi au fost de
8,25%-8,75%, u[or peste ran-
damentele de vineri, de 7,98%-
8,48%. Ulterior, dup\ ora
11:30, când BNR a anun]at c\
va realiza o licita]ie repo, prin
care injecteaz\ lichiditate `n
pia]\, dobânzile au sc\zut la
7,25%-7,75%.
Certificatele
energetice
ar putea fi aplicate
din 15 februarie
~n consecin]\, orice proprietar
care va dori s\ vând\ ori s\ `n-
chirieze un apartament sau un
imobil va trebui s\ prezinte la
notar un certificat energetic.
Guvernul trebuie s\ dea o ordo-
nan]\ prin care legea pentru
eficien]a energetic\ a cl\dirilor
[i a locuin]elor s\ poat\ fi apli-
cat\ din aceast\ lun\. Dup\ ce
au amânat intrarea `n vigoare
a legii cu un an, autorit\]ile [i-
au dat seama c\ dac\ nu intro-
duc `n 2010 certificatele ener-
getice, România risc\ penalit\]i
ustur\toare de la Uniunea
European\. {i asta pentru c\ s-
a angajat `n momentul ader\rii
s\ aplice `n acest an legea pri-
vind eficien]a energetic\. a
Cursul valutar
03.02.2010
Dolar SUA 2,9331
Euro 4,0877

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Cura de ceaiuri de
urzic\ v\ scap\ de
s=nger\rile nazale
Veronica L., Constan]a: „Ce
remedii din plante sunt indi-
cate pentru oprirea
s=nger\rilor nazale?“
Prof. Constantin Milic\: Atât `n
hemoragiile digestive, mai
u[oare [i discontinue, cât [i `n
sânger\rile nazale, sunt reco-
mandate infuzii sau decocturi
folosite fie intern, fie extern,
prin tampon\ri locale sau cata-
plasme, cu plante medicinale
care con]in cantit\]i ridicate de
taninuri [i vitamina K, cu
ac]iuni astringente, hemosta-
tice [i cicatrizante.
~n uz intern sau extern sunt
eficiente:
- decoct de stejar din dou\ lin-
guri]e scoar]\ uscat\ la 200 ml
ap\ clocotit\; se fierbe 5 minute,
se strecoar\, se `ndulce[te cu
miere [i se bea frac]ionat, `n cur-
sul unei zile, la intervale de 30
de minute, având efecte astrin-
gente [i antiseptice asupra florei
microbiene, hemostatice [i cica-
trizante la apari]ia sânger\rilor
interne sau externe. Acela[i de-
coct se folose[te `n tampon\ri `n
nara sângerând\ sau cataplasme
c\ldu]e pe nas [i obraji;
- infuzie de salcie dintr-o lin-
gur\ scoar]\ la 200 ml ap\ clo-
cotit\; se infuzeaz\ 15 minute
[i se beau 1-2 c\ni pe zi (cu ex-
cep]ia persoanelor care sunt
alergice la aspirin\);
- infuzie de urzic\ vie dintr-o
lingur\ frunze uscate [i m\run-
]ite la 250 ml ap\ `n clocot; se
infuzeaz\ acoperit timp de 15
minute, se strecoar\ [i se beau
2-3 c\ni pe zi, cu efecte imedi-
ate de oprire a hemoragiilor da-
torit\ con]inutului ridicat `n vi-
tamina K. La persoane cu mare
sensibilitate la sânger\ri, se re-
comand\ o cur\ din ceaiuri de
urzic\, completate cu supe din
urzic\, morcov [i ceap\ (bogate
`n fier), cu efecte fortifiante;
- infuzie de traista ciobanului
dintr-o lingur\ herba uscat\ [i
m\run]it\ la 200 ml ap\ clo-
cotit\; se infuzeaz\ acoperit 15-
20 minute, se strecoar\ [i se
beau 1-2 c\ni pe zi, având pro-
priet\]i hemostatice cu efecte
asupra coagul\rii sângelui,
vasoconstric]ie [i `n reducerea
tensiunii arteriale. Ac]iunea co-
agulant\ a acestei plante era
cunoscut de mult\ vreme;
- infuzie de coada [oricelului
dintr-o linguri]\ flori m\run]ite
la 250 ml ap\ clocotit\; se in-
fuzeaz\ acoperit 10-15 minute [i
se beau dou\ c\ni pe zi, `nainte
de mese, prin `nghi]ituri rare.
Aceea[i infuzie se aplic\ sub
form\ de cataplasme pe frunte
[i tâmple sau ca tampoane de
vat\ puse `n nara sângerând\.
Datorit\ con]inutului `n
acheilein\ [i vitamin\ K, se re-
duce durata de coagulare a sân-
gelui [i se opresc hemoragiile
nazale, `ntr-un interval de 1-2
ore, inclusiv `n cazul utiliz\rii
tampoanelor de vat\ `mbibate
cu infuzie sau dup\ comprese pe
tâmple [i pe ceaf\;
- infuzie sau decoct de coada
calului (o linguri]\ herba us-
cat\ la 200 ml ap\), se infuzea-
z\ 5-10 minute [i se folose[te
intern (câte 2-3 c\ni pe zi) sau
extern pentru aspira]ii nazale,
comprese `n jurul nasului [i la
nivelul cefei, sp\l\turi sau tam-
pon\ri nazale. a
Manifest\ri [i tratament
`n sinuzita maxilar\ cronic\
Sinuzita maxilar\ cronic\ este o
inflama]ie cronic\ a mucoasei
sinusului maxilar, mai veche de trei
luni, ce poate determina modific\ri
profunde [i adesea ireversibile
de dr. Simona Alina
STRUGARIU
~n apari]ia sinuzitei maxi-
lare cronice pot fi incrimina]i
urm\torii factori:
- infec]ii nazale, tratate in-
corect, ce se pot extinde;
- infec]ii dentare (cauzeaz\
a[a-numita sinuzit\ odonto-
gen\);
- infec]ii de vecin\tate:
corpi str\ini nazali necunos-
cu]i, adenoidita cronic\, amig-
dalit\ cronic\, forma]iuni tu-
morale nazosinusale;
- cauze generale: macro [i
microclimat nocive, fumatul,
barotraumatisme, frig [i ume-
zeal\, gaze toxice, pulberi iri-
tante, diabetul zaharat, boli
de nutri]ie, anemie;
- alergie respiratorie.
Trecerea `n cronicitate a
unei forme acute este condi-
]ionat\ de un tratament inco-
rect, de terenul alergic, sensi-
bilitate nespecific\ prin caren-
]\, de prezen]a unui episod in-
fec]ios streptococic necrozant
(scarlatina, rujeola, gripa).
Un rol favorizant `l mai au:
- insuficien]a respiratorie
nazal\, prin devia]ia septului
nazal, fose nazale str=mte, hi-
pertrofia vegeta]iilor adenoide;
- instila]ii nazale `ndelun-
gate cu substan]e vasocon-
strictoare;
- baia `n piscine.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CENTRUL NA}IONAL
PENTRU STOCAREA REZER-
VELOR DE S+NGE, LA SF+N-
TU GHEORGHE: Conducerea
Centrului de transfuzie sangui-
n\ Covasna [i-a propus s\ `nfiin-
]eze, la Sfântu Gheorghe, un in-
stitut care s\ g\zduiasc\ rezerva
na]ional\ de sânge a României.
Acesta ar urma s\ stocheze `ntre
5.000 [i 10.000 de pungi de sân-
ge, disponibile `n orice moment.
„Nu avem un astfel de centru `n
]ar\ [i este nevoie de a[a ceva
pentru orice eventualitate, `n caz
de catastrofe majore, un cutre-
mur, un tren deraiat, s\ nu fim
lua]i pe nepreg\tite. Avem nevo-
ie de sânge [i pentru transplan-
turi de organe, pentru bolnavii
Miercuri, 3 februarie 2010
ale structurii mucoasei [i pere]ilor
oso[i sinusali. Existen]a
concomitent\ a leziunilor la nivelul
sinusurilor etmoidale [i frontale
reprezint\ o situa]ie frecvent\.
Simptomatologia este con- dep\teze, expectora]ie mati-
cretizat\ `n durere spontan\ nal\. Se mai pot `nt=lni st\ri
(`n acutiz\ri), senza]ie de ple- subfebrile, oboseal\ cronic\,
nitudine [i tensiune, presiune dureri de cap (senza]ie de gre-
intra [i perinazal\, secre]ii utate `n cap), nevralgii cranio-
purulente din nas (puroi gros, cervico-faciale, tuse persis-
grunjos, galben-verzui, care tent\.
p\teaz\ batista), senza]ia de ~n stabilirea diagnosticului
nas `nfundat, modific\ri ale pozitiv, pe l=ng\ manifest\ri-
mirosului (sc\derea sau lipsa le clinice prezentate, este ne-
percep]iei mirosurilor), senza- voie de un examen ORL, com-
]ie permanent\ a prezen]ei u- pletat de examene radiologice
nor secre]ii `n g=t, pentru care (radiografii, CT), examene
bolnavul face eforturi s\ le `n- bacteriologice [i micologice ale
cronici, cum ar fi cei dializa]i“, a faptul c\ varia]ia perioadei de
declarat Andy Rosin. Acesta a somn este un fenomen natural [i
precizat c\ sângele ar urma s\ s\n\tos. „Un proces s\n\tos de
fie conservat `n condi]ii speciale,
`naintare `n vârst\ este asociat
`n azot lichid, la o temperatur\ cu reducerea perioadei de somn
de minus 190 de grade Celsius. necesar\ pentru men]inerea st\-
„Prin crioconservare sângele din rii de veghe“, se precizeaz\ `n-
rezerva na]ional\ va avea o vala- tr-un comunicat al cercet\torilor
bilitate de 12 ani, `n condi]iile `n care au lucrat la acest studiu. To-
care cel colectat la ora actual\ de tu[i, avertizeaz\ cercet\torii bri-
la donatori este ]inut `n frigidere tanici, `n societatea modern\
speciale la o temperatur\ de 4-8 sunt din ce `n ce mai multe per-
grade Celsius [i expir\ dup\ [ase soane care sufer\ din cauza
s\pt\mâni de la recoltare“, a de- priv\rii de somn, fapt ce poate
clarat dr. Andy Rosin, directorul avea numeroase efecte negative
Centrului de Transfuzii Covasna.
asupra organismului, inclusiv
a V+RSTNICII AU NEVOIE decesul. Studiul a fost realizat pe
DE MAI PU}IN SOMN: Con- 110 adul]i s\n\to[i din punct de
form unui studiu despre somn vedere clinic, care au declarat c\
realizat `n Marea Britanie, pe nu au nici un fel de probleme
m\sura `naint\rii `n vârst\, a- legate de somn. Ace[tia au trecut
dul]ii au nevoie de perioade din prin mai multe cicluri de somn-
ce `n ce mai scurte de somn pen- veghe, `n condi]ii diferite, [i au
tru a se odihni [i a se reface. De fost testa]i pentru a se descoperi
asemenea, acest studiu indic\ [i dac\ au st\ri de somnolen]\ `n
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
secre]iilor nazale purulente,
endoscopie nazosinusal\, exa-
men stomatologic.
Terapeutic, se va `ncepe cu
o tentativ\ de dezinfec]ie prin
antibiotice (10-14 zile). ~n caz
de e[ec se va recurge la punc-
]ii sinusale sau aplicarea unui
dren sinusal pentru lavaje re-
petate [i instila]ii locale de
antibiotice. Concomitent, se
va c\uta o cauz\ favorizant\
de producere a obstruc]iei na-
zale (alergia, important\ de-
via]ie a septului nazal, ade-
noidita cronic\ etc), care vor fi
tratate corespunz\tor, me-
dical sau chirurgical. Cazurile
severe vor fi tratate chirurgi-
cal (pe cale clasic\ sau prin
microchirurgie endonazal\).
* DR. SIMONA ALINA STRUGARIU
ESTE MEDIC SPECIALIST ORL
timpul st\rilor de veghe. ~n urma
test\rii duratei de somn a
voluntarilor, oamenii de [tiin]\
au f\cut un clasament al duratei
somnului, `n func]ie de vârst\.
Astfel, perioada medie de somn
pentru adul]i `ntre 20 [i 30 de ani
este de 433,5 de minute. ~n inter-
valul 40-55 de ani, perioada de
somn scade la 409,9, iar `ntre 66
[i 83 de ani ajunge la doar 390,4
minute, pentru adul]ii s\n\to[i.
„Datele noastre reconfirm\ teo-
ria c\ nu este normal pentru
persoanele adulte s\ fie som-
noroase `n timpul zilei. Chiar
dac\ e[ti tân\r sau b\trân, dac\
`]i este somn `n timpul zilei `n-
seamn\ c\ fie nu dormi suficient
`n timpul nop]ii, fie suferi de o
afec]iune legat\ de somn“, a co-
mentat Derk-Jan Dijk, profesor
de psihologie la Universitatea
Surrey, coordonatorul acestui
studiu. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

Fermieri, invita]i la o campanie de „recoltare“ a fondurilor europene
Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie
pentru Agricultur\ (APIA) a lan-
sat, luni, campania „Afl\ valoarea
p\mântului t\u! Recolteaz\ fon-
duri europene!“, `n cadrul c\reia
fermierii vor fi informa]i cu pri-
vire la fondurile alocate scheme-
lor/m\surilor de sprijin pe supra-
fa]\ `n anul 2010, precum [i la
modalitatea de accesare a acesto-
ra, informeaz\ agen]ia. Fermierii
vor afla, prin intermediul campa-
Agricultura ecologic\, afectat\ de criz\
a Reprezentan]ii fermierilor specializa]i `n agricultur\ ecologic\ au anun]at c\ suprafa]a
din acest sector nu va cre[te foarte mult `n acest an, a[a cum s-a estimat ini]ial, `ntruc=t
puterea sc\zut\ de cump\rare a rom=nilor a dus la o cerere mic\ de produse ecologice
a „Nu au fost salturi mari ale pre]urilor, dar trebuiau acoperite investi]iile f\cute pentru
`mbun\t\]irea calit\]ii produselor, care la noi a `nsemnat o prelucrare primar\ a materiilor prime“,
a sus]inut Ion Toncea, reprezentantul Federa]iei Na]ionale de Agricultur\ Ecologic\ a
Suprafa]a cultivat\ `n sistem
ecologic estimat\ pentru anul
2009 se ridic\ la 240.000 hecta-
re, `n cre[tere cu 9% fa]\ de anul
2008, când a fost de circa
220.000 ha, pentru anul 2010 fi-
ind a[teptat\ o majorare a aces-
teia pân\ la 250.000 hectare, a
declarat, pentru NewsIn, pre[e-
dintele FNAE, Ion Toncea.
Astfel, potrivit reprezentan-
tului Federa]iei Na]ionale de A-
gricultur\ Ecologic\ (FNAE),
de[i ini]ial estim\rile pentru
2009 indicau o cre[tere de peste
25.000 hectare, din cauza cererii
mici de produse ecologice din
pia]\, pe fondul crizei economi-
ce, a fost `nregistrat un avans
mai redus al suprafe]elor culti-
vate ecologic.
„Potrivit datelor estimative,
avem `n 2009 o suprafa]\ culti-
vat\ de 240.000 de hectare.
Produc\torii aveau inten]ia s\ o
creasc\ mai mult `n 2009, `ns\
nu a fost cerere pe pia]\, din
cauza puterii sc\zute de
cump\rare. Sper\m `ns\ ca anul
2010 s\ fie unul mai bun“, a
spus Toncea.
Aceasta a ad\ugat c\ se a[-
teapt\ ca `n 2010 suprafa]a cul-
tivat\ `n sistem ecologic s\ de-
p\[easc\ 250.000 de hectare. ~n
ceea ce prive[te produc]ia de pro-
duse ecologice, aceasta a sc\zut
`n 2009 pe segmentul de cereale,
la 74.000 tone, de la 90.000 de
tone, `n timp ce alte categorii,
precum legumele [i fructele, au
`nregistrat cre[teri.
„Avem `n 2009 o produc]ie de ce-
reale ecologice estimat\ la 74.000
tone, dup\ ce `n anul anterior a
fost de 90.000. E drept, anul 2008
a fost unul de excep]ie, cu cerere
mare de produse ecologice, deci
2009 poate fi considerat un an
normal din punct de vedere al
produc]iei. Totu[i, anul trecut s-
au ob]inut cre[teri de produc]ie la
Co[ ]\r\nesc
de produse bio, acas\
la consumatori
Asocia]ia Agroecologia a lan-
sat, ieri, la Cluj-Napoca, `n pre-
mier\ na]ional\, un sistem
original de distribu]ie s\pt\mâ-
nal\ a produselor agricole di-
rect la domiciliul consumatoru-
lui - „Co[ul }\r\nesc“. Grupul
de agricultori care lanseaz\ a-
cest sistem de distribu]ie este,
totodat\, primul din România
care a `nceput s\ practice agri-
cultura ecologic\, `n 1994. „Co-
Miercuri, 3 februarie 2010
niei de informare, care sunt sche-
mele de sprijn disponibile `n acest
an [i, mai ales, care sunt condi-
]iile care trebuie `ndeplinite pen-
tru a beneficia de plata pe supra-
fa]\. „Informarea fermierilor este
deosebit de important\, atât pen-
tru completarea corect\ a cereri-
lor, cât [i pentru absorb]ia fondu-
rilor alocate României“, a de-
clarat directorul general APIA,
Melinda Kerekes.
Din cauza crizei, cererea pe pia]\ a produselor ecologice a sc\zut `n 2009
legume, fiind recoltate 4.000 de
tone. S-au ob]inut [i 2.000 de tone
de fructe [i major\ri ale produc]i-
ei am avut [i la flora spontan\“, a
explicat pre[edintele FNAE. El a
mai spus c\ e posibil ca [i `n anul
[ul }\r\nesc“ este, potrivit re-
prezentan]ilor asocia]iei, „un
sistem echitabil de distribu]ie
de produse ecologice [i tradi]io-
nale“, pe baz\ de abonament,
care vizeaz\ transformarea
„consumatorului `ntr-un actor
responsabil de actul de cump\-
rare [i de consecin]ele acestuia“.
Produc\torii de mere, suc de
mere, c\tin\ [i sirop de c\tin\,
dulcea]\ de cas\, legume, brân-
z\ de burduf, ca[caval, cârna]i,
sl\nin\, tob\, paste f\inoase de
cas\, produse apicole, pr\jituri
[i vinuri de calitate sunt din ju-
de]ul Cluj [i din cele `nvecinate
cu acesta.
Pentru completarea electroni-
c\ a cererii de plat\, fermierii au
la dispozi]ie aplica]ia IPA (Identi-
ficarea Parcelelor Agricole) On-
line, prin intermediul c\reia pot
s\-[i stabileasc\ declara]ia de
suprafa]\. ~n cadrul campaniei,
Centrele APIA vor organiza se-
siuni de informare cu fermierii cu
privire la termenele de depunere
a cererilor de sprijn pentru SAPS
2010, la condi]iile de eligibilitate
2010, odat\ cu cre[terea suprafe]e-
lor cultivate, s\ creasc\ [i produc]ia.
„Deocamdat\, `n sudul ]\rii,
avem semnale c\ va fi o produc-
]ie bun\, dar nu [tim ce ne va re-
zerva clima. Dac\ privim la re-
sursa de ap\ pe care o avem
acum `n soluri, putem spune c\
va fi o produc]ie mai mare, `ns\
temperaturile din lunile mai [i
iunie vor fi decisive pentru pro-
duc]ia de ecologice“, a men]ionat
Ion Toncea.
Cre[tere cu 10%
a pre]urilor
produselor „bio“
Referitor la pre]urile produ-
selor ecologice agroalimentare,
Toncea a spus c\ au `nregistrat o
cre[tere medie de circa 10%, `n
2009, din cauza investi]iilor rea-
lizate de produc\tori pentru dez-
voltarea prelucr\rii primare.
Pagina agricultorului 7
impuse de legisla]ia european\ [i
na]ional\, precum [i la pachetele
financiare care pot fi accesate `n
cadrul m\surilor/schemelor de
sprijin pe suprafa]\. De aseme-
nea, fermierii vor fi instrui]i asu-
pra utiliz\rii aplica]iei IPA online.
Campania de depunere a cererii
de plat\ pentru schemele/m\surile
de sprijin pe suprafa]\ SAPS 2010
se va derula `n perioada 1 martie-
17 mai 2010. a
„Nu au fost salturi mari ale pre-
]urilor, dar trebuiau acoperite in-
vesti]iile f\cute pentru `mbun\-
t\]irea calit\]ii produselor, care
la noi a `nsemnat o prelucrare pri-
mar\ a materiilor prime. Acum
nu se mai vinde produsul a[a cum
iese din combin\, de exemplu, ci
este o marf\ care se comercia-
lizeaz\ cu indici de calitate. ~i
sprijinim pe cei care investesc `n
tehnologizare pentru c\, astfel,
reu[esc s\ vând\ produsele la
adev\rata lor valoare, care ori-
cum reprezint\ pre]uri mai mici
decât cele practicate de interme-
diari“, potrivit lui Toncea.
Potrivit MADR, `n anul 2008,
produc]ia total\ de ecologice s-a
ridicat la 266.200 de tone, iar
pentru anul 2009 sunt a[teptate
sc\deri ale acesteia, cu pân\ la
15%, din cauza secetei din vara
anului trecut, dar [i a ploilor
abundente care au c\zut `n eta-
pa recolt\rii produc]iei. a
PE SCURT
Ministrul Agriculturii
vrea s\ [tie ce fac
fermierii cu banii
de pe subven]ii
Ministerul Agriculturii [i Dezvol-
t\rii Rurale inten]ioneaz\ s\ in-
troduc\ un sistem de evaluare sau
control privind modul `n care se
utilizeaz\ fondurile alocate pentru
sprijin cresc\torilor de bovine,
ovine [i caprine, a declarat minis-
trul Agriculturii, Mihail Dumitru,
luni, la o conferin]\ de pres\.
„Vreau ca sistemul politicii na]io-
nale s\ func]ioneze dup\ sistemul
politicilor europene, adic\ acolo
unde d\m bani s\ evalu\m [i im-
pactul [i s\ vedem dac\ s-au rea-
lizat [i obiectivele ajutoarelor
acordate, pentru c\ `n ultimii 20
de ani am dat foarte mul]i bani `n
agricultur\ [i nu se reg\sesc `n-
tr-o dezvoltare [i o modernizare
real\ a sectorului. Vom face aceas-
t\ analiz\, inten]ionez s\ stabilesc
pentru fiecare schem\ nou\ de
ajutor pe care o introducem un sis-
tem de evaluare un sistem de con-
trol“, a afirmat acesta. ~n anul
2010, cresc\torii de ovine [i ca-
prine nu mai primesc plata direct\
pe cap de animal, `ns\ oficialul
MADR a precizat c\ subven]iile
care se alocau pân\ la finalul lunii
decembrie 2009 vor fi `nlocuite,
noile reglement\ri trebuind s\ pri-
measc\ avizul Comisiei Europene.
„Subven]iile pentru agricultur\ nu
dispar `n 2010. ~ns\ la 31 decem-
brie 2009 au disp\rut o serie de
forme de subven]ii, deoarece a fost
stabilit cu CE un termen pentru
acordarea lor, respectiv trei ani de
la aderare. Guvernul a adoptat o
hot\râre privind ajutoarele de stat
acordate produc\torilor agricoli `n
conformitate cu reglement\rile
UE. Acestea trebuie s\ fie acor-
date dup\ ob]inerea aprob\rii
Comisiei“, a precizat Dumitru.
Mai mul]i bani prin
Fondul European
de Garantare Agricol\
Pl\]ile unice pe suprafa]\ se vor
ridica la 730 de milioane de euro
`n anul 2010, prin Fondul
European de Garantare Agricol\,
sum\ completat\ cu 503 milioane
de euro pentru pl\]ile na]ionale
complementare directe, potrivit
ministrului Mihail Dumitru. „~n
anul 2010, ministerul va acorda
pentru plata unic\ pe suprafa]\
prin FEGA suma de 730 de mi-
lioane de euro, reprezentând 81 de
euro pe hectar. Din resurse
na]ionale va fi alocat\ suma de
503 milioane de euro, pentru
pl\]ile na]ionale complementare
directe“, a declarat Mihail
Dumitru. Fondurile alocate prin
FEGA `n anul 2009 s-au ridicat la
623 de milioane de euro. Din fon-
durile europene [i cele de la buge-
tul de stat vor fi alocate sume pen-
tru schema de plat\ separat\ pen-
tru zah\r, pl\]i tranzitorii pentru
tomate destinate proces\rii, pl\]i
compensatorii pentru m\surile de
dezvoltare rural\. Este vorba de-
spre pl\]ile compensatorii pentru
zonele montane [i defavorizate [i
despre pl\]ile de agro-mediu.
„Sunt sectoare afectate, cum este
cel al iriga]iilor. La jum\tatea lu-
nii martie va fi publicat ghidul
adresat aplican]ilor pentru acce-
sarea fondurilor de investi]ii `n
cadrul PNDR. Prin utilizarea fon-
durilor de la Banca Mondial\ pen-
tru aceast\ schem\ s-a ob]inut o
reducere a tarifului la ap\ `n sec-
tor cu 30%“, a men]ionat oficialul
MAPR. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Vie]ile sfin]ilor Miercuri, 3 februarie 2010

Sfin]ii Xenofont, Maria, Ioan [i

Arcadie - model al familiei cre[tine
Nu sunt multe exemple de familii `ntregi de sfin]i
care au slujit lui Dumnezeu. Nu pentru c\ via]a `n
lume ar opri de la sfin]enie sau ar aduce cu sine
ispite neb\nuite care `mpiedic\ o cre[tere
progresiv\ `n via]a duhovniceasc\. Totu[i,
aceste exemple care ne-au r\mas sunt adev\rate
comori pentru cei care vie]uiesc cu trezvie `n
mijlocul r\zboiului nev\zut [i petrec `n acela[i
timp `n lume. Familia Sfântului Xenofont,
pomenit\ de Biserica noastr\ la 26 ianuarie, este
un adev\rat model de via]\ duhovniceasc\ `n
de[ertul spiritual al vie]ii laice.

[i imaginare din via]a acestu-

de Adrian AGACHI
Lini[tea este una dintre ca-
lit\]ile de baz\ ale adev\ratei
familii cre[tine. Certurile lip-
sesc sau sunt de scurt\ dura-
t\ [i intensitate, iubirea gu-
CM
verneaz\ majoritatea eveni-
YK
mentelor, iar ascultarea [i pa-
ia. Din nefericire, aceast\ vâ-
n\toare de aspecte reale a a-
juns s\ „demitizeze“ unele lu-
cruri foarte reale din literatu-
ra hagiografic\. S\ nu uit\m
c\ ne afl\m `n-tr-o perioad\
`n care monahii erau foarte a-
precia]i pentru via]a lor sfân-
t\, iar mirenii „`mprumutau“ CM
YK

cea `mpodobesc f\r\ limite cu- multe nevoin]e ascetice, fiind

rata existen]\ a so]ilor [i a co-
piilor. De aceea, cuvântul
„castitate“ a fost utilizat [i
cu privire la familia cre[tin\,
nu `n sensul de absen]\ a se-
xualit\]ii, ci de prezen]\ a spi-
ritualit\]ii des\vâr[ite. S\ nu
uit\m c\ Sfântul Ioan Hrisos-
tom a denumit familia „mica
Biseric\“, ar\tând prin aceas-
ta c\ sfin]enia nu este refuza-
t\ celor din lume [i, de[i au
mai multe griji care le pot
crea probleme suplimentare
pe calea des\vâr[irii, acest lu-
cru nu `nseamn\ o mic[orare
a tr\irii `n Dumnezeu.
Sfântul Xenofont era o
persoan\ din rangul nobiliar
`nalt al Constantinopolului.
Vorbim de perioada secolelor
al V-lea - al VI-lea, `n care pe-
rioadele de r\zboi alternau cu
cele de pace. Xenofont nu pare
implicat `n niciun conflict mi-
litar, el locuind tot timpul `n
Constantinopol. Este un cre[-
tin cât se poate de smerit, tr\-
ind obi[nuit cu so]ia sa Maria
[i cei doi fii ai lor, Arcadie [i
Ioan. Vie]ile Sfin]ilor `l pre-
zint\ drept un om virtuos care
are grij\ [i de cei afla]i `n lip-
suri grele, fiind atent la
nevoile [i necazurile acestora.
De asemenea, Xenofont nu e-
zit\ s\ p\streze [i o disciplin\
ascetic\ destul de sever\. M\-
nânc\ doar o dat\ pe zi, seara,
[i, la un moment dat, afl\m c\
tr\ie[te `n feciorie cu so]ia sa
`nc\ de la na[terea celui de-al
doilea fiu. Bine`n]eles, aceste
lucruri r\mân destul de dis-
cutabile `n criticile moderne.
Mul]i cercet\tori afirm\ c\
majoritatea biografiilor `nchi-
nate sfin]ilor se rezum\ la a
p\stra un anumit model clasic
de prezentare a Sfântului, lu-
cru care face imposibil\ dis-
cernerea evenimentelor reale
fideli unei vie]i ascetice destul
de aspre. De aceea, exemplul
lui Xenofont nu este unul ima-
ginar, ci cât se poate de real.
Tinerii studio[i
Cât despre Arcadie [i Ioan,
ace[tia posedau [i alte daruri
`n afar\ de cel al ascult\rii de
p\rin]i. Aveau o inteligen]\
sclipitoare [i studiau (probabil
dreptul) la Berit (Beirutul de
ast\zi). Atunci când tat\l lor
se `mboln\ve[te brusc, se `n-
torc imediat acas\ [i ascult\
sfaturile lui. Majoritatea sunt
cele obi[nuite pe care un p\-
rinte cre[tin le d\ pe patul de
moarte, [i anume aten]ia la
cele sfinte, milostenia, `nfrâ-
narea de la rele. Pe lâng\ a-
cestea, Xenofont le recoman-
d\ fiilor s\i s\ nu fie `n con-
flict cu nimeni, s\ ajung\ res-
pecta]i pentru via]a lor, iar nu
pentru averi, [i, de asemenea,
s\ nu uite c\ trebuie s\ fie
pl\cu]i `n primul rând lui
Dumnezeu. „C\tre to]i s\ fi]i
buni, blânzi, iubitori [i sme-
ri]i; cur\]ia voastr\ cea sufle-
teasc\ [i trupeasc\ s-o feri]i
neprih\nit\. Bisericilor lui
Dumnezeu [i m\n\stirilor bi-
ne s\ le face]i, pe preo]i [i pe
monahi s\-i cinsti]i, c\ pentru
aceia Dumnezeu arat\ mi-
lostivire la toat\ lumea. Iar
mai ales s\ nu uita]i pe cei ce
r\t\cesc pentru Dumnezeu `n
pustiet\]i, prin mun]i, `n pe[-
teri [i `n pr\p\stiile p\m=n-
tului, ci s\ le da]i cele de tre-
buin]\. Pe cei s\raci s\-i hr\-
ni]i din destul, c\ nu v\ ve]i
lipsi. C\ci [ti]i aceasta: casa
mea niciodat\ nu s-a lipsit de
cele trebuincioase, de[i multe
se puneau `naintea s\racilor.
Ruga]i-v\ adeseori [i la `nv\-
]\turile s\racilor lua]i amin-
te. Maicii voastre s\-i da]i cu-
venita cinste [i s-o asculta]i,
totdeauna voia f\cându-i, [i
niciodat\ porunca Domnului
s\ n-o lep\da]i; cu slugile s\
fi]i milostivi, iubindu-le ca pe
fii; pe cei b\tr=ni `n libertate
s\-i l\sa]i, dân-du-le hran\ [i
cele trebuincioase lor p=n\ la
sf=r[it; precum m-a]i v\zut pe
mine f\c=nd, a[a [i voi s\ fa-
ce]i, c\ci v\ ve]i `nvrednici
cinstei [i slavei sfin]ilor“ (Vie-
]ile Sfin]ilor pe Ianuarie,
p.573). De[i era preg\tit s\
moar\, Xenofont se vindec\
miraculos [i `[i `ndeamn\ co-
piii s\-[i continue studiile.
Din p\cate, pe drumul spre
Beirut, Arcadie [i Ioan trec
printr-un teribil naufragiu [i
se trezesc amândoi `n regiuni
diferite. Sem\nau atât de
mult, `ncât primele planuri pe
care [i le fac sunt absolut i-
dentice. Astfel, decid s\ intre
`ntr-o m\n\stire [i s\ se roage
fiecare pentru via]a celuilalt.
Amândoi au o vedenie `n care
observ\ chipul celuilalt [i
sunt `ncredin]a]i c\ au r\mas
`n via]\ `mpreun\. Totu[i, a-
cest lucru nu `i `ndeamn\ s\
plece `n c\utare reciproc\, ci
se supun `n continuare nevo-
in]elor vie]ii monahale, res-
pin-gând ispita de a se `ntoar-
ce acas\ singuri [i a lep\da
schima primit\.
C\ut\rile p\rin]ilor
Bine`n]eles, Xenofont [i
Maria sunt dispera]i [i `[i cau-
t\ copiii peste tot, f\r\ a avea
prea mult succes. Ceea ce este
cu adev\rat minunat e reac]ia
pe care au avut-o atunci când
una dintre slugi se `ntoarce cu
vestea naufragiului. Au mul-
]umit lui Dumnezeu, dar nu
[i-au pierdut nici o clip\
speran]a c\ mai exist\ o [an-
s\ ca fii lor s\ fie `n via]\. ~n-
c\ din noaptea respectiv\ au
`mbr\cat o hain\ din p\r as-
pru [i au privegheat `n rug\-
ciune, iar r\spunsul lui Dum-
nezeu nu s-a l\sat a[teptat.
{i-au v\zut fiii `n vedenie
stând pe tronuri str\lucitoare
[i purtând cununi pe cap. Xe-
nofont a vorbit cu Maria a do-
ua zi dup\ aceste evenimente
[i a decis c\ este momentul s\
plece spre Ierusalim, unde
credea c\ `[i vor vedea din nou
copiii. Odat\ hot\rârea luat\,
amândoi au f\cut milostenii
multe [i apoi au plecat spre
Sfintele Locuri, cu speran]a
c\ `[i vor vedea f\r\ `ndoial\
fiii. Acolo au `ntâlnit pe una
dintre slugile care fuseser\ pe
vas `mpreun\ cu cei doi, dar
acesta le-a spulberat pentru
moment speran]ele spunân-
du-le c\ doar el reu[ise s\ sca-
pe din groaznicul naufragiu.
Totu[i, Xenofont [i Maria [i-
au `nte]it c\ut\rile [i au ajuns
la un b\trân care `l avusese
ucenic pe Arcadie. Acesta le-a
spus s\ se `ntoarc\ la el dup\
ce vor vizita Ierusalimul.
Atunci când s-au `ntors [i-au
g\sit ambii copii, atât pe Ar-
cadie cât [i pe Ioan, stând lân-
g\ b\trân, dar nu i-au recu-
noscut decât dup\ ce ace[tia
au `nceput s\ povesteasc\ via-
]a lor de dinainte. Erau atât
de schimba]i datorit\ ascezei,
`ncât nici p\rin]ii nu `i mai re-
cuno[teau...
Un final fericit
Dup\ ce s-au `ntâlnit [i au
discutat pu]in, au ajuns la
concluzia c\ via]a monahal\
este cea mai potrivit\ pentru
ei. De aceea, atât Xenofont
cât [i Maria au intrat, la rân-
dul lor, `n m\n\stire. Daruri-
le duhovnice[ti au fost pe m\-
sura fiec\ruia. „To]i au pl\cut
lui Dumnezeu des\v=r[it [i de
mari daruri s-au `nvrednicit
de la El; Ioan [i Arcadie au
str\lucit `ntre vie]uitorii pus-
tiei ca ni[te lumin\tori [i vie-
]uind ani destui, mai `nainte
[i-au v\zut sfâr[itul lor [i c\-
tre Domnul au trecut. Cuvi-
oasa Maria a f\cut multe mi-
nuni: orbi a luminat, diavoli a
izgonit [i prin fericit sfâr[it a
trecut de la cele p\m=nte[ti
la cele cere[ti; iar Cuviosul
Xenofont, a[ijderea, a luat de
la Dumnezeu darul facerii de
minuni [i al mai-`naintei-ve-
deri [i, proorocind `nainte,
spunea cele ce vor s\ fie, [i de
mari taine era v\z\tor; dup\
aceea, a trecut s\ vad\ cele ce
ochiul nu le-a v\zut [i s\ se
sature cu vederea de fa]a lui
Dumnezeu“ (Vie]ile Sfin]ilor
pe Ianuarie, p. 585). De[i au
intrat `n monahism `n cele
din urm\, to]i mebrii familiei
au avut o vie]uire cre[tin\ e-
xemplar\ `n lume. De aceea,
via]a lor r\mâne un model [i
pentru mireni. Este necesar
s\ avem astfel de modele toc-
mai pentru c\ se demonstrea-
z\ astfel c\ via]a `n lume nu
este doar supus\ patimilor,
poftelor [i nevoilor, ci [i virtu-
]ilor. Virtu]ii dragostei `n cel
mai `nalt grad. a

CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 3 februarie 2010 Interviu 9

„Asigur\rile private nu vor rezolva problemele

sistemului asigur\rilor de s\n\tate din Rom=nia“
Problemele majore cu care se confrunt\ `n prezent
sistemul de s\n\tate public\ din Rom=nia au, `n
opinia speciali[tilor `n domeniu, r\d\cini `n
gestionarea defectuoas\ a resurselor financiare [i
`n dezordinea care domne[te `n sistemul
asigur\rilor de s\n\tate. Banii colecta]i `n sistemul
de asigur\ri nu acoper\ cheltuielile necesare
pentru serviciile asigurate [i pentru
medicamentele compensate, fapt care a dus la
dezbateri pe tema nevoii complet\rii pachetului de
servicii acoperite de asigurarea obligatorie cu
servicii par]ial sau integral acoperite din surse
private (coplat\, asigur\ri private). C=t de oportun\
[i de viabil\ este solu]ia introducerii asigur\rilor
private de s\n\tate `n Rom=nia ne-a explicat dr.
Vasile Cepoi, specialist `n management sanitar,
fost director general al Casei Na]ionale a
Asigur\rilor de S\n\tate (CNAS).
strategii de reform\ a S\n\-
t\]ii extraordinar\, care ne-ar
de Otilia duce peste vreo 20 de ani. Din
B|LINI{TEANU p\cate, toate aceste proiecte
s-au finalizat cu un teanc de CM
Sistemul de asigur\ri de h=rtii depuse undeva, peste YK
s\n\tate din Rom=nia es-
te considerat, `n momen- care nu s-a mai uitat nimeni.
tul de fa]\, inechitabil, Fiecare ciclu electoral, fiecare
cre=nd discriminare `ntre ministru - [i S\n\tatea n-a
diferitele categorii de asi- dus lips\ de mini[tri - au ve-
gura]i. ~n plus, reglemen-
t\rile se schimb\ de la an nit cu o alt\ concep]ie, cu o al-
la an. Cum s-a a ajuns aici? t\ idee, au luat-o de la cap\t,
Sistemul de asigur\ri de au reformat, nefiind `ntotdea-
s\n\tate a pornit `n 1999, iar una cei mai potrivi]i oameni
prima lege a asigur\rilor a cei care au decis schimbarea
fost destul de bine g=ndit\. traiectoriei sistemului. ~n ge-
Ulterior, tot felul de interese, neral, m\surile de reform\ ca-
tot felul de concep]ii organiza- re s-au luat au vizat rezultatul
torice, mai mult sau mai pu]in imediat, nu pe termen mediu [i Dr. Vasile Cepoi, specialist `n management sanitar, fost director
fundamentate, au determinat lung. Nu s-au g=ndit c\ o m\-
sur\ luat\ ast\zi poate avea general al Casei Na]ionale a Asigur\rilor de S\n\tate (CNAS)
modificarea lui, `nc=t la ora
actual\ nu-i nici cum a fost un efect bun pe moment, dar e- soana care pl\te[te asigurarea Din p\cate, el este extrem de ace[ti 3,5% ar putea s\ fie co-
g=ndit ini]ial, dar nici nu mai fectele pe termen mediu [i de s\n\tate consider\ c\ face labil la ora actual\; de la an lecta]i `ntr-un sistem pentru
seam\n\ cu nimic. ~n perioa- lung ar putea s\ fie nedorite. acest lucru pentru sine. Dar la an se schimb\ lucrurile, asigur\ri private. Aceasta ar
da 2003-2004 s-a derulat un A[adar, putem vorbi de- statul se `ndreapt\ asupra a- `nc=t nimeni nu mai [tie e- fi o variant\. O alt\ variant\,
proiect de planificare `n S\n\- spre lipsa de continuitate cestor bani, pe care persoana xact `ncotro merge. pe care eu o consider mai a-
tate, cu o firm\ de manage- ca una dintre cauzele cri- respectiv\ `i d\ pentru s\n\- decvat\ societ\]ii rom=ne[ti,
zei prin care trece siste- Introducerea asigur\ri-
ment din Germania. Atunci s- mul de asigur\ri. Care
tatea sa, [i hot\r\[te s\-i folo- lor private de s\n\tate ar este sistemul mutualist din
au organizat ni[te structuri la este, acum, deficien]a seasc\ [i pentru altcineva, ca- putea fi o solu]ie pentru Fran]a, care `nseamn\ un sis-
nivel jude]ean, regional [i na- major\, punctul din care re nu are bani, `n baza princi- Rom=nia? tem voluntar de asigur\ri, dar
]ional, care au elaborat o serie trebuie pornit `n reor- piului solidarit\]ii. Or, nu este Sistemul de asigur\ri pri- bazat tot pe principiul solida-
de planuri de reorganizare [i ganizarea sa? a[a. Principiul solidarit\]ii `n- vate este necesar, dar nu va rit\]ii. Astfel, contribu]ia nu
restructurare a sistemului, La noi, sistemul asigur\ri- seamn\ c\ particip\m fiecare rezolva problemele sistemului mai este condi]ionat\ de ris-
plec=nd de la analiza nevoilor lor nu este `nc\ osificat [i, da- cu c=t putem [i beneficiem to]i de asigur\ri de s\n\tate, de- cul de boal\, ci de veniturile
de s\n\tate [i de la distribu]ia c\ nu repet\m toate gre[elile la fel, atunci c=nd avem nevo- oarece accesul la asigur\ri pe care le am, beneficiind de
resurselor la nivel teritorial. din alte sisteme similare, am ie. Dar nu spune c\ eu pl\tesc private se face pe baza princi-
avea [ansa unui sistem de s\- acelea[i servicii. Pentru asta,
~n calitate de secretar de stat, [i tu beneficiezi, f\r\ s\ parti- piului riscului individual, va- `ns\, este necesar\ introduce-
am coordonat, atunci, acel n\tate modern [i eficient. Din cipi financiar. Sigur, toate sis- loarea poli]ei de asigurare fi-
p\cate, dac\ vorbim de con- rea acelui tichet de s\n\tate
proiect. Dar el a fost finalizat temele de asigur\ri de s\n\ta- ind condi]ionat\ de riscul de
stituirea fondului de asigur\ri sau coplata, despre care se tot
[i cam at=t; s-a depus apoi te se bazeaz\ pe principiul so- `mboln\vire al fiec\rui paci-
praful pe el, `ntr-o bibliotec\ a de s\n\tate, constat\m c\ le- lidarit\]ii, dar la noi interpre- ent. Costurile unei asemenea discut\, pentru ca sistemul
Ministerului S\n\t\]ii (MS). gisla]ia rom=neasc\ are o pre- tarea acestuia este original\. poli]e sunt destul de mari [i a- privat s\ poat\ prelua aceas-
Acum datele lui nu mai sunt vedere pe care nu am g\sit-o Eu nu spun c\ persoanele pre- vem dou\ motive s\ nu fim t\ presiune. Atunci, acel ti-
cele actuale, dar structura lui, `n nici o alt\ ]ar\ european\, v\zute `n acele legi speciale foarte optimi[ti, c=nd ne g=n- chet de s\n\tate poate s\ fie
modul `n care a fost conceput respectiv existen]a asigura]i- nu merit\ [i nu ar trebui s\ dim la un sistem comercial de acoperit `ntr-un sistem de asi-
ar permite s\ fie actualizat [i lor f\r\ plata asigur\rilor. primeasc\ acest avantaj din asigur\ri private de s\n\tate: gur\ri de tip mutualist sau
aplicat [i ar putea s\ constiuie Num\rul acestora dep\[e[te partea statului, dar statul tre- o dat\ - lipsa culturii asigur\- comercial, indiferent cum, cu
baza unei viitoare strategii `n de dou\ ori num\rul asigura- buie s\ acopere aceste cheltu- rilor la noi [i apoi - accesul fi- o contribu]ie care ar completa
reorganizarea S\n\t\]ii. De ]ilor pl\titori, fapt care creea- ieli din banii de la buget, din nanciar relativ redus al popu- ceea ce s-a luat deja de la S\-
altfel, dac\ cineva s-ar apleca z\ un dezechilibru. Acest lu- impozite, [i nu din banii fond- la]iei la un astfel de sistem de n\tate pe de o parte [i pentru
asupra zecilor de proiecte care cru a ap\rut ca o consecin]\ a ului de asigur\ri de s\n\tate. asigur\ri. Acesta ar putea s\ ce este peste acest tichet se
s-au derulat `n domeniul S\- unor legi speciale, prin care Repet ceea ce mi-au spus se dezvolte numai `n condi]iile poate face un sistem de asigu-
n\t\]ii `n ultimii 20 de ani, u- statul acord\ posibilitatea de cei de la Casa de Asigur\ri `n care s-ar aplica sistemul de r\ri de tip comercial. Exist\
nele chiar cu bani rambursa- a beneficia de pachetul de ser- din Germania, cu care noi la pensii private. Av=nd `n ve- deja inten]ii `n acest sens. Am
bili de la Banca Mondial\, am vicii medicale f\r\ plata asi- am colaborat ini]ial, c\ avem dere c\ s-a redus contribu]ia auzit deja asigur\tori care vor
vedea c\ avem o baz\ teoreti- gur\rilor. Inechitabil [i inco- aceast\ [ans\, c\ `nc\ siste- la s\n\tate de la 14% la s\ aplice un astfel de sistem -
c\ de fundamentare a unei rect, cred eu, deoarece per- mul nostru nu este osificat. 10,5%, ace[ti 3,5% sau 2% din cred c\ ar fi viabil. a

CM
YK
10 Opinii
LUMEA CUV+NTULUI
Ape tulburi
de Stelian
DUMISTR|CEL
Ceva mai demult, ne-a
atras aten]ia titlul unui arti-
col publicat `n „Ziarul Lumi-
na“, sub semn\tura preotului
prof. univ. dr. Vasile R\duc\:
astfel, textul cuprinzând tâl-
cuirea evangheliei din cea de
a XVIII-a duminic\ de dup\
Rusalii (având ca tem\ „Pes-
cuirea minunat\“) a c\p\tat
titlul „Pescuitul `n ape lim-
pezi“, cu v\dit\ adres\ - pole-
mic\ `n cazul de fa]\ - la situ-
a]ia care se afl\ la baza expre-
siei populare „a pescui `n ape
tulburi“. Trecem peste nara]i-
unea ce are ca `ncheiere cele-
bra formul\ prin care Iisus
Hristos le confer\ viitorilor
s\i apostoli statutul de „pes-
cari de oameni“, adic\ de pro-
pov\duitori, pe fa]\, cu inima
deschis\ ai religiei cre[tine -
aceasta fiind semnifica]ia sin-
tagmei „ape limpezi“ din titlul
la care ne-am referit. C\ci,
prin contrast, incriminarea
apelor tulburi are la baz\ o
practic\ de pescuit lipsit\ de
fair play, pe care am invocat-o
anterior explicând expresia.
~n linii mari, dup\ descrieri
ale unui naturalist, Mihai B\-
cescu, [i apelând la texte din
Vasile Voiculescu [i Marin So-
rescu, preciz\m c\ este vorba
de tulburatul, cu inten]ie, a
unei ape st\t\toare; ca urma-
RECENZIE
O jertf\ * timpul/ [i somnul beat tot ne-
de pr. Sever
NEGRESCU
Poezia nu este altceva de-
cât fuga omului de vorbe, pu-
rificarea realit\]ilor cu gust
de mortar pentru a realiza o
cu totul alt\ construc]ie (zidi-
re). Poetul este este ziditorul,
f\c\torul, cititorul de poezie,
din ce `n ce mai greu de `ntâl-
nit `n ultimul timp.
Exist\ un curs firesc al cu-
vintelor `n poezia preotului
Lauren]iu Mugurel Rezeanu,
`ncât cea]a de pe suflet ]i se
ridic\ asemenea zorilor, des-
lu[ind de fiecare dat\ alte
sensuri.
Volumul M\rgeanul din
Metanii, ap\rut recent la edi-
tura cunoscutului scriitor
Jean B\ile[teanu, din Craio-
va, Autograf MJM, se na[te la
confluen]a dintre Facere [i Zi-
dire : ai sentimentul c\ versu-
rile de aici apar]in unor lumi
suprapuse de cititori, aseme-
nea unor c\r\mizi dintr-un
sanctuar de mult ([i mul]i) ui-
tat. P\rintele autor vine din-
tr-o lume a bisericilor triste:
re, n\molul p\trunde `n bran-
hiile pe[tilor, care, neputând
respira, ies la suprafa]a apei,
de unde sunt lesne... cule[i de
oricine, cu o sit\ sau cu diferi-
te vase. ~n special Mihai B\-
cescu a descris acest „pescuit
primitiv“ [i chiar l-a indicat ca
posibil\ surs\ pentru crearea
metaforei respective: aceast\
practic\ „trebuie s\ fi dat na[-
tere vorbei «a pescui `n ap\
tulbure»“. Vara, când apa sca-
de, oamenii `ncep „`n [tioln\
un soi de joc sui-generis, fr\-
mântând bucat\ cu bucat\
fundul, spre a-i stârni mâlul“.
Pe[tii sunt nevoi]i s\ ias\ la
suprafa]\ `n c\utarea aerului,
„n\molul stârnit `n\bu[indu-i
cu totul prin n\cl\ierea bran-
hiilor“. Iat\ [i descrierea lui
Marin Sorescu: „cocoanele“ in-
tervin, „cu ciurul, sita a rea,
cu vreun geac rupt...“; „unii
pescuiau [i cu mâna goal\. /
Era ame]it pe[tele, nu mai
avea nici o snag\-n el“ (din
vol. II al ciclului La Lilieci).
Pornind de la acest aspect
din planul realiilor, expresia
are semnifica]ia de „a profita
de o situa]ie `ncordat\, confu-
z\, pentru a trage foloase“, de
unde [i conota]ia depreciativ\
a enun]ului, c\ci acest fel de
pescuit nu mai este o „vân\-
toare“ propriu-zis\, `n care `n-
tre vân\tor [i vânat existau
raporturi de „parteneriat“, „ri-
tualizate“, fiecare fiind `n si-
tua]ia de a-[i desf\[ura agili-
„E o priveli[te de piatr\ mut\
sfâr[it apare/ când clopotul
mai bate ritmul/ [i cheam\
odihnita `ntristare“ (p. 5), de
aici sap\ temelie adânc\ `n
cuvânt pentru a redescoperi
`n\l]imile comune ale tinere]i-
lor noastre, f\cându-ne s\
ajungem la virtute: „O, câte
nestemate `n zi eu v\d aprin-
se, n-ai temere de ]ip\t, n-ai
scâncet vreun fel/ misterul
prinde voalul t\mâilor `ncinse
[i-l poart\ c\tre sensuri care
se pierd `n Cer“ (p. 61).
Poezia p\rintelui Lauren]iu
Mugurel Rezeanu este o c\l\-
torie a cuvântului de la ~nviere
la Via]\, o `ntoarcere la esen]i-
ala iubire care este Hristos, `n-
ceput de izb\vire prin descar-
nare: „V\d suflete `ntinse pe
garduri/ `n stinghiile lor apri-
ge-atârn\/ un strig\t opac m-a-
puc\ de mân\/ nu po]i fugi de-
naltele dealuri/ v\d ar[i]i cum-
plite, v\d cea]\, v\d fum/ a-
proape v\d h\ul departe-a fi
vis/ se-neac\ gâtlejul de cercuri
de scrum/ cum oare-o fi-n tine ,
pierdut Paradis“ (p. 12).
Permanen]a hristic\ (logos
picurat din Logos) este resim-
]it\ la fiecare pas `n acest pe-
lerinaj: „Cunoa[tem doar o
umbr\ ce-i vie-n ve[nicie/ ce-
Miercuri, 3 februarie 2010
tatea, `ntr-o competi]ie sui ge- fi“. Peste tot, ac]iunea este mul\ri identice sau asem\n\-
neris. desconsiderat\ din punctul de toare `n diferite limbi europene,
~n plan etic, pornind de la vedere al moralei: „De texte f\r\ a fi vorba de `mprumuturi
formula „tehnic\“, s-a marcat, legale incomplete sau pur [i (este vorba de poligenez\): de
apoi, deprecierea, desconside- simplu prost concepute profi- exemplu `n francez\, pêcher en
rarea „uneltirii“ din rela]iile t\ din plin cei care pescuiesc eau trouble (o expresie identic\
sociale, c\ci intervine [i preo- `n ape tulburi“. Dar, paralel, este [i `n limba rus\,
cuparea pentru cel care... tul- este c\utat sau identificat [i ), pe
bur\ apele la acest nivel, pen- uneltitorul: „Cine tulbur\ ape-
când corespondentele din spani-
tru a profita. Iat\ câteva con- le la Spitalul Jude]ean Arge[?“; ol\, en el agua turbia haze buen
texte din discursul public ac- „Ambi]iile turistice ale Chinei
pescar, german\, in trüben
tual, excerptate de pe inter- tulbur\ apele“ (interna]iona-
le); „X tulbur\ apele `n PNL“;
Wasser ist gut fischen, sau din
net, mai `ntâi cu privire la
a[a-zisa ocupa]ie: „Extremi[tii „Berezovski tulbur\ apele `n englez\, it is good Fishing in
pescuiesc `n ape tulburi“; „Se Ucraina“ etc. troubled Waters, subliniaz\ fap-
anun]\ un an foarte greu [i ~n sfâr[it, originea expresiei tul c\ acest tip de pescuit este
vremuri propice celor ce pes- ca un enun] care preia descrie- avantajos.
cuiesc `n ape tulburi“; „Nu-mi rea unei realit\]i din practici ru-
place s\ pescuiesc `n ape tul- rale mai vechi de peste tot este * STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST, PROFESOR
UNIVERSITAR LA DEPARTAMENTUL DE JURNALISTIC| DE LA
buri. Nu este modul meu de a probat\ de existen]a unor for- UNIVERSITATEA AL. I. CUZA IA[I
arunc\ peste noi luminile de
sus/ e-o umbr\ personal\ f\r\
vremelnicie/ e acoper\mântul
pe toate ce s-au pus/ o umbr\-i
omenirea, `n umbra lui Iisus“
(p. 35). Cu adev\rat fiecare
vers cre[te la umbra celuilalt,
cartea putând fi citit\ `n mai
multe feluri: prima dat\ a[a
cum a fost scris\, a doua oar\
`ntr-o succesiune a primului
vers de la fiecare poem (~n
goana timpului de piatr\, `n-
tr-un circ de realitate, de ce-i
timp pentru s\dit, din ce-am
fost atât mi-a mai r\mas,
sunt viet\]i diverse-n lume, se
cade oare cum se cade, v\d su-
flete `ntinse pe garduri), a tre-
ia oar\ reg\sindu-te `n fiecare
vers. Oricum a-i s\vâr[i-o, nu
po]i decât s\ consta]i c\ Poe-
zia exist\!
Marele merit al acestui vo-
lum este urm\torul: nu mai
[tii cine este autorul [i cine es-
te cititorul. A[adar, s\ ne bu-
cur\m `mpreun\, cei prezen]i
[i cei absen]i `n [i din Poezie!
P\rintele Lauren]iu Mugu-
rel Rezeanu este o victim\ a
dorin]ei de a fi `nving\tor.
~nving\torii suntem noi, ci-
titorii.
M\rgeanul din Metanii es-
te, dincolo de cuvinte, o jertf\!
*LAUREN}IU MUGUREL REZEANU, „M|RGEANUL DIN
METANII“, EDITURA AUTOGRAF MJM, CRAIOVA 2009
CM
YK
 Miercuri, 3 februarie 2010
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„Mai `nainte de a ne `ntoarce
`n p\m=nt `nvrednice[te-nne
s\ ne `ntoarcem la Tine“
Pentru cel ce abia se treze[te la
c\in]\, ceasul cel din urm\ este
hot\r=tor?
~ntr-adev\r, e crucial! ~n `nt=mpinarea
acestui moment cre[tinul trebuie s\ cugete
adesea la acel cuv=nt invocat `n Duminica
Cincizecimii: „Mai `nainte de a ne `ntoarce
`n p\m=nt `nvrednice[te-ne s\ ne `ntoar-
cem la Tine“ (Rug\ciunea I, Vecernie). {i,
s\ se preg\teasc\ din timp s\ tr\iasc\ acel
ceas dup\ chipul Domnului Iisus Hristos:
ca moarte [i ca jertf\. Ca sf=r[it, dar sf=r[it
al unei misiuni `mplinite `n aceast\ lume,
`n slujirea vie]ii acestei lumi. Domnul pe
Cruce a rostit: „S\v=r[itu-s-a!“ (Ioan 19,
30). Plinea opera m=ntuirii. Iar Sf=ntul
Apostol Pavel, tr\ind cu dorul neistovit de
a se face „asemenea lui Hristos `n moartea
Lui ca s\ poat\ ajunge la `nvierea cea din
mor]i“ (Filipeni 3, 10-11), `ncheie misiunea
lui rostind: „C\l\toria am s\v=r[it, credin-
]a am p\zit, de acum mi s-a g\tit cununa
drept\]ii“ (II Tim. 4, 7-8). „Nu este, Doam-
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Dumnezeu a r\spuns de fiecare dat\ pozitiv,
Agenda cre[tinului 11
ne, moarte pentru robii T\i, c=nd ie[im din
trup [i venim la Tine, ci mutare..., la cele
mai bune [i mai vesele [i bucurie“, ne ru-
g\m, de asemenea, `n Duminica Cincizeci-
mii (Rug\ciunea a VI-a, Vecernie).
Sf=r[itul nostru trebuie tr\it mai ales
ca jertf\, ca ofrand\ a unei ucenicii jertfel-
nic-creatoare. Ca o purtare a crucii p=n\ `n
ultima clip\. Se `n]elege c\ `nvierea ob[-
teasc\ va avea loc la a doua venire a Dom-
nului. Dar `nceputul se face de aici [i de
acum, pentru c\ Iisus Hristos este pus deja
`nceputul veacului `nvierii.
S\ ai `n acel moment decisiv `n minte
chipul lui Hristos `nviat [i, primind Trupul
[i S=ngele Lui, nu s\-]i zici doar: m-am `m-
p\rt\[it, ci s\ sim]i c\, murind `mp\rt\[it,
te `mp\rt\[e[ti prin jertfa Domnului [i a ta
de via]\. C\ treci pragul `nso]it de El, Dom-
nul vie]ii, la „Via]\ din bel[ug“ (Ioan 10, 10)
(arhim. Ioanichie B|LAN, Convorbiri du-
hovnice[ti)
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXXX)
Conferin]a paortodox\
de la Rhodos (1963)
~n anul 1963, `ntre 26 [i 29 sep-
tembrie la Rhodos s-a `ntrunit a
doua Conferin]\ panortodox\ care
viza s\ stabileasc\ rela]iile Orto-
doxiei cu celelalte confesiuni cre[-
tine, `n special cu Biserica Roma-
no-Catolic\. Biserica Ortodox\
Român\ a fost reprezentat\ printr-
o delega]ie condus\ de ~nalt
Preasfin]itul Iustin, mitropolitul
Moldovei [i Sucevei. Pe ordinea de
zi a Conferin]ei de la Rhodos au
figurat dou\ teme importante:
problema trimiterii de observatori
la cea de a doua sesiune a Conci-
liului al II-lea de la Vatican [i
propunerea Patriarhiei Ecumenice
de Constantinopol ca Bisericile
Ortodoxe s\ stabileasc\, pe baz\
de egalitate, un dialog cu Biserica
Romano-Catolic\. Cu privire la tri-
miterea de observatori la Conciliul

f\r\ ezitare, la mijlocirea dreptului Avraam al II-lea de la Vatican, care urmau

Facerea 18, 29: „{i a
ad\ugat Avraam s\
gr\iasc\ Domnului [i a
zis: «Dar de se vor g\si
acolo numai patruzeci de
drep]i?». {i Domnul a zis:
«Nu o voi pierde pentru
cei patruzeci!».“
Avraam insist\, `n continuare,
pentru salvarea cet\]ilor Sodoma
[i Gomora, reduc=nd `ns\, `ncetul
cu `ncetul, num\rul persoanelor
care l-ar fi putut ajuta `n pledoaria
sa. Plecând de la un grup de cinci-
zeci de drep]i cu care a crezut c\ va
ob]ine un r\spuns favorabil, proba-
bil c\ Avraam a inten]ionat de la
`nceput s\-l mic[oreze, pân\ când i
s-a p\rut c\ exist\ speran]e de asi-
gurare a unui astfel de r\spuns,
anume zece oameni credincio[i: „{i
a mai zis Avraam: «S\ nu se m=nie
St\p=nul meu de voi mai gr\i `nc\
o dat\: Dar de se vor g\si acolo nu-
mai zece drep]i?»“ (Facerea 18, 32).
{i vom vedea c\ `ndurarea divin\
a r\spuns de fiecare dat\ pozitiv,
f\r\ ezitare, la mijlocirea dreptu-
lui Avraam: „Iar Domnul i-a zis:
«Pentru cei zece nu o voi pierde»“.
Vom g\si exemple `n Sf=nta Scrip-
tur\ c=nd doar pentru existen]a
unui drept `ntr-o cetate, to]i locui-
torii ei puteau fi cru]a]i de Dom-
nul: „Cutreiera]i uli]ele Ierusali-
mului, uita]i-v\, cerceta]i [i c\u-
ta]i prin pie]ele lui: nu cumva ve]i
g\si vreun om, m\car unul, care
p\ze[te dreptatea [i caut\ adev\-
rul? C\ci Eu a[ cru]a Ierusalimul“
(Ieremia 5, 1-2) sau „Am c\utat
printre ei s\ g\sesc un om ca s\ se
poarte cu dreptate [i s\ stea `nain-
tea fe]ei Mele, pentru ]ara aceasta,
ca s\ nu o pierd, [i nu am g\sit“
(Iezechiel 22, 30).
Un aspect care trebuie punctat
`n aceast\ situa]ie `l reprezint\
sentimentul responsabilit\]ii co-
lective existent `n acea perioad\.
Adic\, dac\ `ntr-adev\r ar fi tr\it
`n Sodoma [i Gomora patruzeci de
drep]i, cum g\sim `n acest verset
29 al capitolului 18, atunci se cuve-
nea, conform specificului acelor
vremuri, s\ fie salva]i [i restul lo-
cuitorilor, acesta fiind actul drep-
t\]ii de care amintea patriarhul:
„Nu se poate ca Tu s\ faci una ca
asta [i s\ pierzi pe cel drept ca [i
pe cel f\r\ de lege [i s\ se `nt=mple
celui drept ce se `nt=mpl\ celui ne-
credincios! Departe de Tine una ca
asta! Judec\torul a tot p\m=ntul
va face, oare, nedreptate?“ (Face-
rea 18, 25). (Lucian APOPEI)
s\ aib\ ca sarcin\ doar a asculta [i
a informa, `n [edin]a din 28 sep-
tembrie participan]ii la conferin]\
au ajuns la concluzia c\ „fiecare
dintre Bisericile Ortodoxe s\ proce-
deze `n mod liber `n aceast\ ches-
tiune special\“. Totodat\, s-a sta-
bilit [i s-a aprobat ca Bisericile
Ortodoxe care vor trimite observa-
tori s\ informeze [i celelalte
Biserici Ortodoxe despre cele con-
statate [i observate la Conciliul al
II-lea de la Vatican. Referitor la
cea de-a doua tem\ a conferin]ei,
cu privire la `nceperea dialogului
pe baz\ de egalitate `ntre Biserica
Ortodox\ [i cea Romano-Catolic\,
propus de Patriarhia Ecumenic\,
„[i aceasta a fost acceptat\ de co-
mun acord de toate delega]iile orto-
doxe“. S-a ajuns la aceast\
hot\râre `n speran]a c\ des-
chiderea manifestat\ de papa Ioan
al XXIII-lea (1958-1963) fa]\ de
Biserica Ortodox\, din timpul dez-
baterilor sesiunii `ntâi a Conciliu-
lui al II-lea de la Vatican, din 11
noiembrie-1 decembrie 1962, se va
men]ine [i `n timpul p\storirii pa-
pei Paul al VI-lea (1963-1978), dar,
din nefericire, aceast\ speran]\ nu
s-a `mplinit. (pr. Cezar }|BÂRN|)

MICUL CATEHISM ISTORII CU T+LC

Bobul de gr=u, simbol
al `nvierii mor]ilor
Pe pieptul celui plecat la Domnul se pune
icoana ~nvierii, ar\t=nd credin]a celui care
pleac\ dintre din noi `n ~nvierea Domnului, pre-
cum [i n\dejdea c\ `naintea Judec\]ii universa-
le to]i vom `nvia. Icoana nu se las\ `n sicriu, ci
se va da de poman\.
Toiagul este un disc f\cut din lum=nare, cu
un cap\tul `ndreptat `n sus pentru a fi aprins.
El simbolizeaz\ firul vie]ii celui r\posat. Toia-
gul trebuie aprins din ziua decesului p=n\ `n zi-
ua `nmorm=nt\rii [i c=nd se s\v=r[e[te slujba
de c\tre preot. El se arde [i `n celelalte 3 zile la
morm=nt, c=nd se [i t\m=iaz\.
De la biseric\ se va cump\ra o cruce din
cear\ care se va pune `n m=inile decedatului,
pe piept. Aceast\ cruce arat\ c\ robul lui Dum-
nezeu adormit [i-a c\l\uzit via]a „lu=ndu-[i
crucea [i urm=nd lui Hristos“, c\ se `ncredin-
]eaz\ lui Hristos dup\ moarte, iar Crucea Lui
este scut [i arm\ `mpotriva `ngerilor r\i care
caut\ s\ ia sufletele mor]ilor. R=nduiala sluj-
bei ~nmorm=nt\rii, precum [i simbolismul ac-
telor ei principale, ne oblig\ s\ avem c=teva lu-
cruri necesare oficierii slujbei: sicriul, crucea,
coliva, pomenile [i vinul (numit paos).
~n coliv\ se a[az\ `ntotdeauna o lum=nare
aprins\, simbol al vie]ii celui r\posat [i al `nv\-
]\turii lui Hristos.
Pomenile sunt f\cute din gr=u [i au acela[i
simbolism precum coliva. Coliva [i colacul se fac
din gr=u pentru c\ bobul de gr=u este ar\tat
at=t de M=ntuitorul, c=t [i de Sf. Ap. Pavel
drept simbol al `nvierii mor]ilor (Ioan 12, 24; I
Corinteni 15, 37). Dup\ cum gr=ul, pentru a `n-
col]i, pentru a aduce rod, trebuie sem\nat, tot
a[a [i trupul celui r\posat se `ngroap\ `n p\-
m=nt, iar dup\ aceea s\ `nvieze `ntru nestric\-
ciune.
~n Moldova, ace[ti colaci, at=t la `nmorm=n-
tare, c=t [i la parastase, se `mpletesc dup\ o
anumit\ tehnic\ [i sunt de diferite m\rimi. Ei
constituie un element `nsemnat al pomenirii. ~n
colac se a[az\, de asemenea, o lum=nare. (pr.
Gheorghe MIH|IL|)
Ce va face omul ca s\
câ[tige fapte bune?
Un frate l-a `ntrebat pe un
b\trân, zicând:
- Avvo, ce va face omul ca s\
câ[tige fapte bune?
B\trânul i-a r\spuns:
- Acel care dore[te [i voie[te
s\ `nve]e vreun me[te[ug toate
lucrurile le las\ [i numai spre
acel me[te[ug se sile[te [i se su-
pune, se smere[te `nv\]\torului
s\u, negândindu-se la alte lu-
cruri, pân\ ce prin mult\ silin]\
[i r\bdare `nva]\ acel me[te[ug.
A[a [i c\lug\rul, de nu va l\sa
toat\ grija [i gâlceava lumeasc\
[i nu se va osândi [i se va smeri
pe sine, socotindu-se mai p\c\-
tos decât to]i oamenii, nu va pu-
tea câ[tiga fapte bune; iar de se
va smeri pe sine la toate lucru-
rile, atunci singure de la sine
vor fi bun\t\]ile cu dânsul [i vor
fi tari. (Cuvvin nte follositoare alle
sffin
n]illor b\trââni cei f\r\ de nu-
me, Editura Doxologia, 2009)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Expozi]ie-document
„Kosovo [i Metohia
`n lacrimi“
„Kosovo [i Metohia `n lacrimi“
se intituleaz\ expozi]ia-docu-
ment deschis\ luni de artis-
tul-fotograf sârb Milinko Ste-
fanovici la Centrul de cultur\
urban\ g\zduit de Bastionul
Croitorilor din Cluj-Napoca. I-
maginile impresionante, pre-
zentate publicului clujean sub
forma unui jurnal fotografic,
au fost realizate de Milinko
Stefanovici `n vara anului
1999, `n timpul retragerii tru-
pelor iugoslave din Kosovo [i
Metohia [i prelu\rii controlu-
lui asupra regiunii de c\tre
for]ele NATO [i forma]iunile
paramilitare albaneze. Unele
dintre fotografiile din expozi-
]ie aduc `n fa]a privitorilor in-
stantanee [ocante, cu l\ca[e
de cult distruse `n timpul r\z-
boiului din Kosovo. Numele de
Metohia provine din limba
greac\ [i `nseamn\ „domeniu
monahal“ - referire la num\-
rul mare de sate [i a[ez\ri din
regiune care au fost de]inute
de m\n\stirile construite aici
`n urm\ cu peste patru secole.
Refacerea monumentelor de
patrimoniu mutilate sau dobo-
râte la p\mânt `n timpul r\z-
boiului pare ast\zi un proiect
cu pu]ine [anse de reu[it\.
Membru al Uniunii Arti[tilor
Plastici din Serbia, Milinko
Stefanovici (n. 1947) a partici-
pat la numeroase expozi]ii na-
]ionale [i interna]ionale, ob]i-
nând premii [i distinc]ii. Ar-
tistul sârb este foarte apreciat
de colegii s\i tineri pentru
maniera ingenioas\ `n care
`mbin\ tradi]ionalul cu notele
moderne ale contemporaneit\-
]ii, conform Agerpres.
„Reconstruc]ie“ a
unui jaf „micro-
politic“, la ICR
Vineri, 12 februarie, de la ora
18:00, `n cadrul programului
„Seara de film“ de la Institu-
tul Cultural Român (ICR) va
fi proiectat, pentru prima oa-
r\ `n România, documentarul
„Reconstruction/Reconstruc]ie“
(2001, 90 min), regia: Irene
Lusztig. Proiec]ia va fi urma-
t\ de o dezbatere la care par-
ticip\ Irene Lusztig [i Adina
Br\deanu, critic de film. „Am
`nv\]at toate faptele [i toate
datele, dar faptele [i datele nu
m\ pot ajuta s\ simt cum a
tr\it bunica mea experien]a
dezintegr\rii lente a utopiei
comuniste“ a spus Irene Lusz-
tig, conform ICR. Filmat `n
perioada 1998-1999 [i lansat
`n 2001, documentarul „Re-
construc]ie“ exploreaz\, `ntr-o
perspectiv\ autoreflexiv\, ra-
mifica]iile micro-politice ale
jafului petrecut `n 1959 la
Banca Na]ional\ a României.
Irene Lusztig rescrie faptele
`ntr-o ordine personal\. Fil-
mul a participat la numeroase
festivaluri interna]ionale. Ire-
ne Lusztig s-a n\scut `n An-
glia din p\rin]i români [i a
absolvit studii de Film [i lim-
ba/cultura chinez\ la Univer-
sitatea Harvard, a ob]inut nu-
meroase burse prestigioase.
Adina Br\deanu este critic de
film [i lector asociat la Uni-
versitatea Westminster, Lon-
dra, departamentul de Practi-
c\ Media contemporan\. a
CM
YK
Miercuri, 3 februarie 2010
„Variety“ prezint\, astfel, cariera lui
Drago[ Bucur reprezint\ „cea mai Drago[ Bucur, care a cunoscut pentru pri-
ma dat\ notorietatea cinematografic\ `n
grozav\ na]iune“ din festivalurile de film „Marfa [i banii“, de Cristi Puiu (2001). „Va-
riety“ aminte[te [i de rolurile lui Bucur `n
Drago[ Bucur, selectat `n programul gramul „Shooting Stars“, ce are loc `n perioa-
„Shooting Stars“ de la Festivalul Interna]io- da 13-15 februarie 2010, `n cadrul Festivalu- „Hârtia va fi albastr\“, de Radu Muntean,
nal de la Berlin (11-21 februarie), reprezint\ lui Interna]ional de Film de la Berlin. „Tinere]e f\r\ tinere]e“, de Francis Ford
cea mai grozav\ na]iune din circuitul festiva- Shooting Stars reprezint\ o ini]iativ\ eu- Coppola, [i filmul care a luat, anul trecut,
lurilor de film din prezent, apreciaz\ publica- ropean\ ce are drept scop promovarea celor dou\ premii la sec]iunea Un Certain Re-
]ia de specialitate „Variety“. mai talenta]i tineri actori europeni ai anului, gard de la Cannes (premiul juriului [i pre-
„Drago[ Bucur nu vine la Berlinal\ doar c\rora le faciliteaz\ `ntâlnirea cu ceilal]i miul FIPRESCI), „Poli]ist, adjectiv“, de
ca reprezentant al celei mai grozave na]iuni a membri ai bran[ei (actori consacra]i, regizori Corneliu Porumboiu.
momentului `n circuitul festivalurilor de [i produc\tori de renume). „Cu industria filmului autohton\ `ntr-o
film, ci [i `n calitate de vedet\, deoarece a a- Cei zece finali[ti ai edi]iei din 2010 au a- stare atât de proast\, Bucur este, e de `n]e-
p\rut `n câteva filme de succes ale noului val p\rut, `n total, `n nu mai pu]in de 28 de filme les, ezitant `n ceea ce prive[te luarea unei
cinematografic românesc“, se arat\ `ntr-un (f\r\ a pune la socoteal\ scurtmetrajele sau decizii de a c\uta faima peste Atlantic“,
material al „Variety“ dedicat actorilor selec- produc]iile de televiziune) [i, din ipostaza de mai scrie publica]ia specializat\. „Sunt re-
ta]i `n programul „Shooting Stars“ al Festiva- noi ambasadori ai cinematografiei europene, gizori români cu care vreau s\ lucrez. Am
lului de la Berlin. au fost prezen]i la diferite festivaluri de film `nceput `mpreun\ [i trebuie s\ continu\m
Drago[ Bucur este unul dintre cei zece ac- [i au participat la mai multe ateliere interna- s\ muncim `mpreun\“, spune actorul Dra-
tori europeni selec]iona]i s\ participe la pro- ]ionale de actorie. go[ Bucur. a
20 de ani de la `nfiin]area
Muzeului }\ranului Rom=n
Azi, la Clubul }\ranului, Conferin]ele se adreseaz\ pu-
blicului larg, `n mod special ti-
etnologii Maria Mateoniu [i nerilor speciali[ti din domeniile
Carmen Mihalache vor umaniste [i se organizeaz\ `n fi-
vorbi despre „Colec]ii [i ecare lun\, la Clubul }\ranului.
Azi, 3 februarie, de la ora
patrimoniu local“. De 18:30, la Clubul }\ranului, et-
asemenea, publicul este nologii Maria Mateoniu [i Car-
men Mihalache vor vorbi despre
invitat `ntre 5 [i 12 „Colec]ii [i patrimoniu local“.
februarie la Muzeul Moderatorul conferin]ei va fi
Vintil\ Mih\ilescu, antropolog,
}\ranului Român (M}R), director al Muzeului }\ranului
care s\rb\tore[te 20 de ani Român.
~n percep]ia comun\, patri-
de la `nfiin]are. Cu acest moniul este aproape prin defini-
prilej, vizitatorii vor avea ]ie „na]ional“, sau, eventual,
mondial. Este vorba, adic\, de
parte de multe surprize valori reprezentative pentru na-
oferite de c\tre gazde.
]iune sau pentru omenire. Ce `n-
seamn\ atunci „patrimoniu lo-
Una dintre sarcinile „trasate“ cal“, ce reprezint\ bunurile co-
de gazde este aceea de a g\si o- lec]ionate de c\tre a[a-numitele
biectul de partid ascuns printre „muzee locale“? Sau este vorba,
lucrurile ]\ranului. „Intrarea es- de fapt, tot despre aceea[i refe-
te gratuit\, iar c\utarea `]i va fi rin]\ na]ional\, dar la o scal\
r\spl\tit\“, anun]\ M}R. mai modest\, dup\ posibilit\]ile
acesta, Muzeul }\ranului Ro- De asemenea, M}R anun]\
Muzeul }\ranului, `nfiin]at mân invit\ publicul s\ redesco- [i lansarea primului num\r din locului?, se arat\ `n comunicatul
la 5 februarie 1990, a preluat o pere expozi]ia permanent\ c\- foaia lunar\ „Me]eria[ii“, des- transmis de M}R care anun]\
cl\dire ocupat\ `nc\ de expo- utând urmele fostului, cu nu- pre obiecte [i manualitate. astfel coordonatele dezbaterii.
natele comuniste ale Muzeului mele s\u `ntreg, „Muzeu de Is- „Dup\ un secol [i jum\tate de
Partidului. {antierul din anii torie a Partidului Comunist, a construc]ie na]ional\, colec]iile
1990 a `ndep\rtat urmele co- Mi[c\rii Revolu]ionare [i De-
Conferin]ele de la locale care `nfloresc `n ultima
muniste f\când loc lucrului ]\- mocratice din România“. {osea despre colec]ii vreme `n România mult dincolo
de spa]iul celor câteva muzee
r\nesc. Pentru prima dat\, o- Organizatorii cred c\ „La 20 [i patrimoniu local
biectele comuniste revin `n ex- de ani de la `nfiin]are, Muzeul s\te[ti mai mult sau mai pu]in
pozi]ia permanent\ sub forma }\ranului `]i d\ de vizitat, dar [i Muzeul }\ranului Român, cu- spontane din timpul comunis-
unor interven]ii care contras- de gândit. Dac\ ai ceva de spus noscut pe vremuri [i ca Muzeul mului pun prin chiar existen]a
teaz\ cu, sau dimpotriv\, mi- despre cum vrei s\ arate acest de la {osea, va continua [i `n cur- lor o problem\ deloc trivial\: ce
meaz\ obiectele ]\r\ne[ti. muzeu dup\ urm\torul [antier, sul anului 2010 ciclul s\u de con- `nseamn\ «localul», `n general,
~ntre [antierul fondator de vino vineri, 5 februarie 2010, ora ferin]e vizând dezbaterea public\ [i cum poate fi definit un «patri-
acum 20 de ani [i [antierul de 18:00, `n Sala Irina Nicolau, la a problematicii vaste a tradi]iilor moniu» la acest nivel?“, se arat\
restaurare care va `ncepe anul masa rotund\ «~ntre [antiere»“. `n cultura român\ actual\. `n comunicatul M}R. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONCURSUL „BR+N- diul nostru, pân\ pe 13 febru- ate `n mediul rural [i `n ora[e iar activitatea sa o completeaz\
CU{IANA COPIILOR“, LA arie, lucr\rile lor, cele mai bune mici pot invita voluntari ameri- pe cea a profesorilor români, con-
urmând s\ fie premiate dup\ a- cani care s\ predea cursuri de form Agerpres. Corpul P\cii este
T+RGU JIU: Centrul de Cultur\ precierea unui juriu format din limba englez\, informeaz\ un co- o agen]ie guvernamental\ ameri-
[i Art\ „Constantin Brâncu[i“ al
arti[ti plastici [i profesori de spe- municat al Ambasadei SUA la can\ `nfiin]at\ `n 1961, care tri-
municipiului Târgu Jiu organi- cialitate. Diplomele [i premiile a- mite voluntari americani `n toa-
zeaz\, `n perioada 17-18 februa- Bucure[ti. Corpul P\cii accept\,
cordate vor fi date dup\ criterii pân\ pe 20 februarie, solicit\ri t\ lumea `n programe de asisten-
rie, concursul „Brâncu[iana Co- de vârst\, dar [i ]inând cont de ]\ tehnic\ [i schimb intercultu-
piilor“, concurs adresat pre[cola- de la [colile `n care agen]ia nu a
profilul fiec\rei [coli. Pân\ `n mai avut reprezentare anterior, ral. ~n baza acordului interguver-
rilor, elevilor din `nv\]\mântul prezent, am primit circa 40 de lu- namental, agen]ia american\
primar, gimnazial [i liceal. precum [i de la [coli `n care nu e-
cr\ri, toate de la elevi din Târgu xist\ suficien]i profesori de lim- func]ioneaz\ `n România din a-
Potrivit directorului Centrului Jiu“, a spus Sorin Buliga. La con- nul 1992. ~n prezent, 65 de vo-
de Cultur\ [i Art\ „Constantin b\ englez\, precizeaz\ sursa ci-
cursul din 2009 au participat tat\. Pe baza cererilor primite, luntari americani predau limba
Brâncu[i“, Sorin Buliga, concur- peste 450 de lucr\ri din 13 jude]e englez\ `n [coli generale [i licee
sul este inclus `n programul ma- voluntarii predau engleza timp
ale ]\rii, 80 dintre acestea fiind de 2 ani. Voluntarul american [i din `ntreaga ]ar\, `n cadrul pro-
nifest\rilor „Brâncu[iana“ [i premiate, conform Agerpres. gramului de predare a limbii en-
marcheaz\ aniversarea a 134 de profesorii români de englez\ lu-
ani de la na[terea marelui artist. a VOLUNTARI DIN COR- creaz\ cu clasa `mp\r]it\ pe gru- gleze ca limb\ str\in\. a
„Elevii care vor s\ participe la PUL P|CII PREDAU ENGLEZ| pe `n a[a fel `ncât voluntarul s\
Pagin\ realizat\
concurs trebuie s\ trimit\, la se- ~N SATE: Directorii [colilor situ- nu `nlocuiasc\ profesorul român, de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 3 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber Miercuri, 3 februarie 2010

ANUN} DE ACHIZI}II Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
F e d e r a ] i a F i l a n t r o p i a achizi]ionea- mentare legate de contractul de achizi- {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
z\ carburant (motorin\ [i benzin\). Va- ]ie, v\ rug\m s\ lua]i leg\tura cu Adrian 22.25-2
22.30 Filocalia
loarea total\ estimat\ a produselor este B\r\nescu la telefon 0735 533367. 08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
de 15.998,98 lei f\r\ TVA. Pl\]ile vor fi 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
asigurate din bugetul Proiectului „Re]ea F e d e r a ] i a F i l a n t r o p i a achizi]ionea- 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
Teritorial\ de Furnizori Cre[tini de Ser- z\ carburant (motorin\ [i benzin\). Va- 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
loarea total\ estimat\ a produselor este 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
vicii Sociale“ - IOCC, derulat de Federa- 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
]ia Filantropia cu cofinan]are din Fondul de 19.998,00 lei f\r\ TVA. Pl\]ile vor fi 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
Social European prin Programul Opera- asigurate din bugetul proiectului „~ntre- 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i), 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
]ional Sectorial pentru Dezvoltarea Re- prinderi sociale pentru incluziune socia- Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\) 23.37-2
23.40 Promo
12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
surselor Umane 2007-2013. Criteriul l\“ - Nesst, derulat de Federa]ia Filan- 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
aplicat pentru stabilirea ofertei câ[tig\- tropia cu cofinan]are din Fondul Social 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
toare va fi pre]ul cel mai mic, cu condi]ia European prin Programul Opera]ional 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
respect\rii condi]iilor minimale impuse Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor 12.25-1
12.30 Omul priceput (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
prin caietul de sarcini. Informa]iile deta- Umane 2007-2013. Criteriul aplicat pen- 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
liate cu privire la aceast\ achizi]ie sunt tru stabilirea ofertei câ[tig\toare va fi 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
disponibile pe internet la adresa: pre]ul cel mai mic, cu condi]ia respect\- 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
h t t p : / / w w w . f e d e r a t i a -ff i l a n t r o p i a . r o / i n - rii condi]iilor minimale impuse prin caie- rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
dex.php?pg#achizitiiff . Pentru informa- tul de sarcini. Informa]iile detaliate cu Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
]ii suplimentare legate de contractul de privire la aceast\ achizi]ie sunt disponi- Duminicii) (duminic\) 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
achizi]ie, v\ rug\m s\ lua]i leg\tura cu bile pe internet la adresa: http://www.fe - 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
d e r a t i a -ff i l a n t r o p i a . r o / i n d e x . p h p ? p g # a - 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
Adrian B\r\nescu la telefon 0735 533367. 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
chizitiiff . Pentru informa]ii suplimenta- 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
F e d e r a ] i a F i l a n t r o p i a achizi]ionea- re legate de contractul de achizi]ie, v\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
z\ carburant (motorin\ [i benzin\). Va- rug\m s\ lua]i leg\tura cu Adrian B\r\ - TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\) oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
nescu la telefon 0735 533367. 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
loarea total\ estimat\ a produselor este 15.35-1
15.50 Patristica clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
de 14.998,42 lei f\r\ TVA. Pl\]ile vor fi 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
asigurate din bugetul proiectului „Inte- F e d e r a ] i a F i l a n t r o p i a achizi]ionea- 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
grare pe pia]a muncii pentru persoanele z\ carburant (motorin\ [i benzin\). Va- 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
traficate“ - CPE, derulat de Federa]ia Fi- loarea total\ estimat\ a produselor este INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) 02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
lantropia cu cofinan]are din Fondul Soci- de 57.999,06 lei f\r\ TVA. Pl\]ile vor fi 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
al European prin Programul Opera]ional 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
asigurate din bugetul proiectului SOCI- s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor AL - ANP, derulat de Federa]ia Filantro- Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
Umane 2007-2013. Criteriul aplicat pen- pia cu cofinan]are din Fondul Social Eu- rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
tru stabilirea ofertei câ[tig\toare va fi ropean prin Programul Opera]ional Sec- 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
pre]ul cel mai mic, cu condi]ia respect\- rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
torial pentru Dezvoltarea Resurselor 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
rii condi]iilor minimale impuse prin caie- Umane 2007-2013. Criteriul aplicat pen- 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
tul de sarcini. Informa]iile detaliate cu 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
privire la aceast\ achizi]ie sunt disponi- tru stabilirea ofertei câ[tig\toare va fi 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
bile pe internet la adresa: http://www.fe - pre]ul cel mai mic, cu condi]ia respect\- 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
rii condi]iilor minimale impuse prin caie- 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
deratia-filantropia.ro/index.php? Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
pg#achizitiiff . Pentru informa]ii supli- tul de sarcini. Informa]iile detaliate cu (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
privire la aceast\ achi- Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
zi]ie sunt disponibile (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
Patriarhia Român\ anun]\ declan[area procedurii de a- pe internet la adresa istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
chizi]ie a urm\toarelor produse: Servicii de design, editare, (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
http://www.federatia- 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
tip\rire - Bro[uri, Mape, Pliante, astfel: BRO{URI A5, for- 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
filantropia.ro/in-
mat desf\[urat: A4, format finit: A5, 16-24-32 de pagini; 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
carton dublu cretat lucios 115 g/mp; tipar: policromie fa- d e x . p h p ? p g # a c h i z i t i i f f . 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
]\/verso, full color; f\l]uire, intercalare, capsare; tiraj: Pentru informa]ii su- 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
plimentare legate de 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
9.000 buc. PLIANTE A4, 2 fal]uri, format desf\[urat: A4, 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
format finit: A4/3; carton dublu cretat lucios 115 g/mp; ti- contractul de achizi]ie, 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
par: policromie fa]\/verso, full color; 2 fal]uri; tiraj: 9.000 v\ rug\m s\ lua]i leg\- 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
buc. MAPE, format desf\[urat: A3, format finit: A4; carton tura cu Adrian B\r\ - ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
dublu cretat lucios 115 g/mp; tipar: policromie fa]\/verso; nescu la telefon 0735 TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
[tan]are, biguire; tiraj: 3.000 buc. AFI{E A3+,, format des- 533367.
f\[urat/finit: 35x50 cm; carton dublu cretat lucios 115 g/mp;
tipar: policromie fa]\; tiraj: 300 buc. AFI{E A4, format des-
f\[urat/finit: 21x29,7 cm; carton dublu cretat lucios 115 Patriarhia Român\ anun]\ o cerere de ofert\, Patriarhia Român\ anun]\ o cerere de ofert\,
g/mp; tipar: policromie fa]\; tiraj: 600 buc. Roll-uup, dimen-
care are ca scop selectarea unui ofertant pentru:
siune - 2,5x0,8 m, 1 fa]\; structur\ metalic\, hus\ trans-
care are ca scop selectarea unui ofertant pentru:
port, fa]\ deta[abil\ [i `nlocuibil\; cantitate - 2 buc. Œ elaborarea documenta]iei de avizare Œ expertiza tehnic\ pentru obiectivul „Palatul Patriar-
Proiect cofinan]at din Fondul Social European prin a lucr\rilor de investi]ii pentru obiectivul hiei“ din Bucure[ti;
Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor „Palatul Patriarhiei“ din Bucure[ti. Œ studiile de teren pentru obiectivul „Palatul Patriarhi-
Umane 2007-2013 - „Investe[te `n oameni!“ Serviciile solicitate se refer\ la: servicii tehnice specia- ei“ din Bucure[ti;
lizate de `ntocmire a documenta]iei de avizare a lucr\rilor Serviciile solicitate se refer\ la: servicii tehnice specializate
Contract de finan]are nr. POSDRU/61/2.2/S/41538, de interven]ie, conform HG nr. 28/2008. de `ntocmire raport de expertiz\ tehnic\ [i studii de teren.
Proiect „Alege {coala!“ Specifica]iile [i documentele suplimentare (termenii [i Specifica]iile [i documentele suplimentare (termenii [i
condi]iile tehnice [i administrative care trebuie `ndeplinite condi]iile tehnice [i administrative care trebuie `ndeplinite
Criteriul aplicat pentru stabilirea ofertei câ[tig\toare: de ofertan]i) pot fi ob]inute prin trimiterea unei cereri scri- de ofertan]i) pot fi ob]inute prin trimiterea unei cereri scri-
Pre]ul cel mai sc\zut. se la adresa: Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25, sector 4, Bucu- se la adresa: Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25, sector 4, Bucu-
re[ti - Sectorul „Monumente [i Construc]ii Biserice[ti“. re[ti - Sectorul „Monumente [i Construc]ii Biserice[ti“.
Informa]iile privind achizi]ia sunt disponibile pe inter- Criteriile de selec]ie [i de atribuire a ofertei [i Caietul
net la adresa http://www.hristosimpartasitcopiilor.com/ Criteriile de selec]ie [i de atribuire a ofertei [i Caietul
de Sarcini pot fi accesate pe site-ul: www.patriarhia.ro de Sarcini pot fi accesate pe site-ul: www.patriarhia.ro
alegesc/ sau se pot ob]ine direct de la Sediul Patriarhiei Termenul limit\ pentru transmiterea ofertelor este Termenul limit\ pentru transmiterea ofertelor este
Rom=ne, Sectorul Teologic-Educa]ional, Aleea Dealul Mi- 10 februarie 2010, ora 13:00. 10 februarie 2010, ora 10:00.
tropoliei nr. 25, sector 4, cod 040163. Pentru informa]ii su- Persoana de contact, ing. Mihai Spirache, v\ st\ la dispo- Persoana de contact, ing. Mihai Spirache, v\ st\ la dispo-
plimentare pute]i suna la +4 0725 925603 sau prin e-mail zi]ie pentru informa]ii suplimentare, la telefon: 021.4067180 zi]ie pentru informa]ii suplimentare, la telefon: 021.4067180,
la adresa: vbogdanmucileanu@gmail.com, prin fax la nr. sau la adresa: Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25, sector 4, Bucu- sau la adresa: Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25, sector 4, Bucu-
+4 0232 233906 sau +4 0214 067172. re[ti - Sectorul „Monumente [i Construc]ii Biserice[ti“. re[ti - Sectorul „Monumente [i Construc]ii Biserice[ti“.

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
diac. Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR FONDATOR: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Miercuri, 3 februarie 2010 Alimenta]ie s\n\toas\ 15

Care sunt E-u
urile d\un\toare s\n\t\]ii
Orice diet\, orice sfat fectat o sistematizare a peste
1.000 de compu[i, nota]i cu litera
medical dat de un E, urma]i de cifre care `i delimi-
nutri]ionist, cuprinde, `n teaz\, pe grupe distincte, corela-
te cu efectele urm\rite `n prepa-
mod inevitabil, [i un rarea alimentelor. Acest sistem
de clasificare este general valabil
avertisment legat de pentru ]\rile consumatoare, având
E-urile con]inute `n rolul de a simplifica posibilit\]ile
de cunoa[tere a domeniilor de va-
alimente. Ce sunt acestea lorificare.
[i ce riscuri pot provoca? S\ lu\m, spre exemplu,
E-u
urile din grupa 100. Ca-
Cum le putem recunoa[te re dintre acestea provoac\
deregl\ri ale metabolis-
pe cele `ntr-adev\r mului uman?
nocive? Sunt c=teva E-urile din grupa 100 sunt colo-
ran]i, naturali sau sintetici, care
dintre `ntreb\rile la care `ndeplinesc anumite condi]ii de so-
ne-a r\spuns prof. univ. lubilitate, aderen]\ [i stabilitate
la lumin\ [i la al]i agen]i fizici (va-
dr. Constantin Milic\, ria]ii termice, umiditate, urme de
specialist `n industrie metale, agen]i oxidan]i). Coloran-
]ii introdu[i `n produsele alimen-
alimentar\ [i fitoterapie. tare trebuie s\ imprime o anumi-
t\ nuan]\ sau s\ restabileasc\ cu-
loarea substratului care a fost
de Otilia afectat\ prin opera]iile de prelu-
crare, depozitare [i ambalare.
B|LINI{TEANU De exemplu, coloran]ii galbeni
(E100 - curcumin\, E101 - ribo-
Ce sunt, de fapt, aceste te- flavin\, E 102 - tartrazin\). Tar-
mute E-uuri, domnule pro- trazina este utilizat\ `n dulciuri,
fesor?
budinci, gemuri, supe instant, ce-
~n ultimul deceniu, procesato- reale, b\uturi nealcoolice [i pro-
rii de alimente au apelat tot mai
voac\ efecte d\un\toare la copii,
mult la diferi]i aditivi [i ingredi- care constau din atacuri de astm
ente, urm\rind `mbun\t\]irea
[i urticarie, iar la adul]i efecte
`nsu[irilor organoleptice ale pro- cancerigene, provocând tumori
duselor [i ameliorarea duratei de ale tiroidei, urticarie [i modifi-
conservare [i stabilitate a valorii c\ri cromozomiale. Este un colo-
nutritive, prin introducerea anu- rant interzis `n Norvegia [i Aus-
mitor verigi tehnologice `n tim- tria. Periculos este [i E 104 - Gal-
pul fabric\rii. Pentru cunoa[te- ben de quinolein\, colorant utili-
rea acestor substan]e cu rol de a- zat `n parfumerie [i [ampoane,
ditivi [i ingrediente, directivele care provoac\ dermatite [i care a
Parlamentului European au per- fost interzis `n Australia, SUA [i
PATRIARHIA ROM+N| Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Agen]ia de Pelerinaj
BASILICA TRAVEL Consultant Turism: 0732128993
Norvegia. Un altul este E 110
(Galben FCF), utilizat `n `nghe-
]ate, snacks-uri, dulciuri, pr\ji-
turi, prafuri de budinci, cereale,
medicamente, pe[te conservat [i
b\uturi r\coritoare, pe care le co-
loreaz\ `n galben apetisant nu-
mit „apus de soare“. Acesta pro-
voac\ urticarie, alergii, rinit\,
congestii nazale, tumori, dureri
abdominale, indigestii, vome [i
modific\ri cromozomiale; `n ex-
perien]ele pe animale a provocat
tumori canceroase.
Ce efecte dau conservan]ii
existen]i, inevitabil, `n
Date de contact:
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
Indreiu Gabriela -
majoritatea produselor ali-
mentare?
Conservan]ii sunt E-uri din
grupa 200 [i constituie substan]e
antiseptice, organice [i minerale,
cu rol de oprire a dezvolt\rii [i de
distrugere a unor microorganis-
me. Activitatea acestor substan]e
conservante depinde de concen-
tra]ia substan]ei puse la p\stra-
re, specie, densitatea microorga-
nismelor, pH-ul [i compozi]ia chi-
mic\ a mediului. Printre ace[tia
se num\r\ E 200 (acid ascorbic),
E 201 (sorbat de sodiu), E 202
(sorbat de potasiu), E 203 (sorbat
de calciu), conservan]i care nu
sunt periculo[i. E 210 (acid ben-
zoic) `ns\ poate provoca astmul
bron[ic, hiperaciditate la copii,
irita]ii ale mucoaselor [i este sus-
pect cancerigen. Este utilizat la
fabricarea salamurilor, brânze-
turilor, gumelor de mestecat,
margarinelor, condimentelor,
dulciurilor rafinate, substitutelor
de zah\r, sucurilor [i ca antisep-
tic `n cosmetic\. De asemenea, E
211 (benzoat de sodiu), utilizat ca
antiseptic `n conserve, lapte, car-
ne, condimente, b\uturi r\cori-
toare, are efecte cancerigene, a-
graveaz\ astmul bron[ic [i pro-
voac\ urticaria.
Sunt [i antioxidan]i peri-
culo[i `n compozi]ia ali-
mentelor. De care trebuie
s\ ne ferim?
Ar fi bine s\ evit\m, pe c=t po-
sibil E 220 (dioxid de sulf), utili-
zat `n produse din cartofi, bere,
vin, o]et, sucuri, b\uturi rafina-
te, pentru c\ provoac\ astm
bron[ic, dificult\]i de metabo-
lism, distruge vitamina B 1. La
fel, trebuie evitat [i E 221 (sulfit
de sodiu), care este utilizat `n de-
contaminarea sucurilor din fruc-
te proaspete. Acesta provoac\
astm bron[ic, toxicitate [i irita]ii
gastrice, dificult\]i de metabo-
lism, distruge vitamina B 1, are
ac]iune teratogen\. Efecte simi-
lare pot provoca [i E 222 (sulfit
acid de sodiu), E 223 (metabisul-
fit de sodiu), E 224 (metabisulfit
de potasiu), E 225 (sulfit de pota-
siu), E 226 (sulfit de calciu), E
227 (sulfit acid de calciu), E 228
(sulfit acid de potasiu). Un mare
risc pentru s\n\tate prezint\
a[a-numi]ii conservan]i de su-
prafa]\: E 230 (difenil), utilizat
`n producerea derivatelor din ci-
trice; E 231 (ortofenil fenol),
utilizat `n producerea derivatelor
din ro[ii, piersici, prune, pere,
ananas, cire[e, nectarine, piper,
foarte puternic cancerigen [i E
233 (tiabendazol), utilizat `n pro-
ducerea derivatelor din cartofi,
mere, pere, citrice, banane, car-
ne, lapte, ciuperci, interzis `n une-
le ]\ri din cauza efectelor asupra
pielii. a

Pelerinaje interne † 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-

`n luna FEBRUARIE
† 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei - Bucure[ti. Pre]: 65 de
lei
† 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare
la moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea
Hurezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Fr\sinei - Catedrala Râmnicu Vâlcea - M-
rea Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Mc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]: 60
de lei
† 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Cet\]uia (se urc\ cca 20 min) - M-rea
N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]:
65 de lei
rea Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
Suzana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira -
Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 26-2 28 februarie: pelerinaj la Râpa
Robilor din Aiud „Rug\ciune la martirii nea-
mului românesc“
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedrala
arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re`ntre-
girii - M-rea Râme], cazare+mas\
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din A-
iud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\ Aiud -
Casa Memorial\ Lucian Blaga din Lancr\m -
Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de prânz
- M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucure[ti.
Pre]: 350 de lei
† 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or) - Schitul
„Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea
M\l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti.
Pre]: 60 de lei
† 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. M. Mc Gheorghe“ din Giurgiu -
Catedrala episcopal\ - M-rea Comana - Bi-
serica Dr\g\nescu (pictat\ de pr. Arsenie
Boca). Pre]: 55 de lei
Odihn\ [i tratament `n cele mai bune sta]iuni,
prin urm\toarele programe sociale:
„O s\pt\m=n\ de refacere
`n sta]iunile balneare“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
-7 zile/6 nop]i cazare cu mic dejun;
-2 proceduri terapeutice/zi, pe baza re-
comand\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 270 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 330 de lei.
„Decada balnear\“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
- 10 zile/9 nop]i cazare cu pensiune complet\;
- minimum 7 zile tratament [i o con-
sulta]ie medical\ la `nceputul sejurului;
- tratamentul se face pe baza recoman-
d\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 650 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 750 de lei.
STA}IUNI: Amara; B\ile Herculane; B\-
ile Ol\ne[ti; B\ile Tu[nad; C\lim\ne[ti - C\-
ciulata; Covasna; Moneasa; Praid; Pucioasa;
Sinaia; Sl\nic-Moldova; Sovata; Turda.
Medicina naturist\ poate combate
efectele toxice ale E-urilor
Ce m\suri pot fi luate pentru a limita utilizarea E-u
urilor
nocive `n industria alimentar\ rom=neasc\?
~n primul r=nd se impune excluderea folosirii coloran]ilor sinte-
tici `n fabricarea pâinii [i a produselor de panifica]ie, inclusiv `n bis-
cui]i, vafe [i napolitane, apoi `n bulion [i paste de tomate. De ase-
menea, `ndulcitorii de sintez\ ar trebui exclu[i din b\uturi alcoolice
distilate, cu excep]ia caramelului I. Apoi, este absolut necesar\ ini-
]ierea unei educa]ii s\n\toase f\cute `n familie, gr\dini]\, [coli [i
prin mass-media, privind folosirea cu aten]ie a aditivilor [i ingredi-
entelor alimentare. Astfel vom putem considera c\ starea de s\n\-
tate a popula]iei cap\t\ o importan]\ de nivel na]ional.
Nu trebuie uitat faptul c\ medicina naturist\ poate contracara
efectele toxice ale diferitelor E-uri ingerate prin alimenta]ie, folo-
sind plante care m\resc imunitatea organismului (Aloe, Echinace-
ea, c\tin\ alb\, coac\ze negre) sau plante cu ac]iune de cur\]are a
sângelui de substan]e toxice (anghinare, ciubo]ica-cucului, cicoare,
coada-[oricelului, frasin, mesteac\n, osul-iepurelui, p\p\die, sal-
vie, sânziene, soc, sun\toare, trifoi-ro[u, urzic\-vie, zmeur).

Pelerinaj la Constantinopol [i Niceea ZIUA IV - sâmb\t\: Mic dejun. Vizitarea Cate-

dralei „Sf. Sofia“, construit\ de `mp\ratul Iustinian `n
anul 537, Moscheea Albastr\, Topkapi - fostul palat
- `nso]itor de grup (limba român\) pe toat\ du-
rata pelerinajului.
Cu prilejul Anului omagial al Crezului Ortodox hiei Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea al sultanilor [i actualul Muzeu Na]ional al Turciei, PRE}UL NU INCLUDE:
[i al Autocefaliei BOR, v\ propunem un pelerinaj la Chora, M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoa- care ad\poste[te exponate unice: mâna dreapt\ a Sf. - taxe intr\ri obiective;
Constantinopol (Istanbul) [i Niceea (Iznik), pentru a rea Yedikule, zidurile vechiului ora[ Constantino- - asigurarea medical\;
Ioan Botez\torul, sabia lui {tefan cel Mare, sabia lui - tax\ de viz\ (15 euro/pers. se achit\ indivi-
descoperi locurile unde s-a stabilit Crezul Ortodox pol, Biserica „Sf. Paraschevi“ (ctitoria lui Constan- David, toiagul lui Moise. Cazare `n Istanbul.
tin Brâncoveanu). Cazare `n Istanbul - hotel 3*. dual, la intrarea `n Turcia);
PLEC|RI: 17-2 21 februarie, 10-1
14 martie, 7-1
11 - excursiile op]ionale.
ZIUA V - duminic\: Mic dejun. Plecare spre ]a-
aprilie (Izvorul T\m\duirii), 5-99 mai, 16-2
20 iunie, ZIUA III - vineri: Mic dejun. Plecare din Is-
7-1
11 iulie, 18-2
22 august, tanbul c\tre Niceea (Iznik), locul unde, `n anul r\. Trecere prin Epivata (locul de na[tere al Sf. Pa- Acte necesare: pa[aport valabil minimum
1-5
5 septembrie, 6-110 septembrie 325, s-a ]inut Sinodul Ecumenic la care a fost adop- rascheva) [i Edirne, unde se viziteaz\ Moscheea Se- 6 luni de la data `ntoarcerii `n ]ar\
tat Crezul Ortodox. Sinodul I Ecumenic s-a deschis limye. Sosire `n func]ie de formalit\]ile vamale. Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
ZIUA I - miercuri: Plecare din Bucure[ti cu au- oficial la Niceea `n 20 mai 325 [i a durat pân\ la 25 Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
tocarul, la ora 19:00, din Dealul Mitropoliei, pe tra- august, acela[i an. La [edin]a deschiderii oficiale [i TARIF: 160 de euro/persoan\ Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
seul Bucure[ti-G Giurgiu-RRuse-V
Veliko Tarnovo-K Kapi- la cea de `nchidere a asistat `nsu[i `mp\ratul Con- (grup minim de 40 pers.) 021.337.48.13; 0788/ 728.542;
tan Andreevo-K Kapikule-EEdirne-IIstanbul (750 km - stantin cel Mare. {edin]ele oficiale ale Sinodului s- +20 de euro/pers. pentru grup de 30 pers. pelerinaje_antim@yahoo.com
se circul\ noaptea). au ]inut `n sala de recep]ie a palatului imperial din Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
Niceea, sub pre[edin]ia episcopilor Eustatiu al An- SERVICII INCLUSE: Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
ZIUA II - joi: Sosire la Istanbul [i cazare. Turul tiohiei (324-330) [i Alexandru al Alexandriei (313- - transport cu autocar modern cu AC; 0788/ 728.544;
ora[ului bizantin Constantinopol, vizitarea Patriar- 328). Retur la Istanbul. Cazare. - 3 nop]i cazare hotel 3*, cu mic dejun; patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Actualitatea religioas\ Miercuri, 3 februarie 2010

Au fost sfin]ite noi antimise `n Arhiepiscopia Bucure[tilor

Ieri, `n ziua Praznicului ~ntâm-
pin\rii Domnului, `n paraclisul
patriarhal cu hramurile „Sfântul
Prooroc Ilie Tesviteanul“, „Sfântul
Grigorie Lumin\torul“ [i „Sfântul
Cuvios Daniil Sihastru“, `naintea
s\vâr[irii Sfintei Liturghii, Prea-
fericitul P\rinte Daniel, Patriar-
hul Bisericii Ortodoxe Române,
`mpreun\ cu Preasfin]itul Varsa-
nufie Prahoveanul, Episcop-Vicar
al Arhipiscopiei Bucure[tilor, a s\-
vâr[it sfin]irea a 1.001 antimise
noi, care vor fi d\ruite tuturor pa-
rohiilor, m\n\stirilor [i schiturilor
din Arhiepiscopia Bucure[tilor.
La finalul slujbei, ~ntâist\t\-
torul Bisericii noastre a rostit un
cuvânt de `nv\]\tur\ `n care a
descris [i a explicat importan]a
antimiselor `n cadrul liturgic al Preafericirea Sa a eviden]iat tru c\ aceasta `nseamn\ antimis, tâi a arhiereului chiriarh. Cel ca- simbolul unit\]ii comuniunii tu-
Bisericii, subliniind c\ „prin sim- c\ slujba de sfin]ire a antimise- care ]ine locul Sfintei Mese. De a- re sfin]e[te antimisele este r\s- turor preo]ilor de mir sau de m\-
bolismul lui, antimisul ne amin- lor, potrivit Sfântului Simeon al semenea, P\rintele Patriarh Da- punz\tor de modul `n care se s\- n\stire cu episcopul locului, cu
te[te de Cina cea de Tain\, de Tesalonicului, este identic\, `n niel a explicat c\, odat\ sfin]ite, vâr[e[te Sfânta Liturghie pe an- chiriarhul lor. De aceea, semn\-
R\stignirea [i de ~ngroparea Lui ceea ce prive[te con]inutul, cu antimisele, dup\ [apte Liturghii timis [i de modul `n care m\rtu- tura chiriarhului, a episcopului
[i de toat\ taina iubirii Sale jert- slujba sfin]irii Altarului, pentru s\vâr[ite peste ele, sunt trimise rise[te dreapta credin]\ `n fieca- eparhiot trebuie s\ fie `nscris\
felnice pentru lume, ca apoi Hris- c\ acest antimis st\ pe masa de c\tre arhiereu la biserici. re biseric\, unde se s\vâr[e[te pe antimis, iar când se schimb\
tos cel R\stignit [i ~ngropat s\ Sfântului Altar, iar `n cazul `n „Aceast\ unitate de credin]\ Sfânta Liturghie pe aceste anti- episcopul se schimb\ [i antimise-
~nvieze [i s\ ne d\ruiasc\ nou\ care slujba se s\vâr[e[te `n afara ortodox\ [i de via]\ sacramenta- mise. Sfântul antimis nu este le“, a spus PF P\rinte Patriarh
via]a cea ve[nic\“. Bisericii, el ]ine loc de Altar, pen- l\ este responsabilitatea cea din- doar o podoab\ regal\, ci este [i Daniel. (diac. Ciprian BÂRA)

Inaugurarea primul muzeu parohial din Bucure[ti

Ieri, 2 februarie 2010, cu
ocazia s\rb\torii
~ntâmpin\rii Domnului, la
Biserica Domneasc\ de
la Curtea Veche, cu
hramurile „Buna Vestire“
[i „Sfântul Antonie cel
Mare“, Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel a
sfin]it muzeul parohiei,
care con]ine obiecte de
cult din tezaurul celei
mai vechi biserici din
Capital\.
de diac. Ciprian BÂRA
Dup\ s\vâr[irea slujbei de
sfin]ire a muzeului care ad\pos-
te[te obiecte de cult apar]in=nd
celei mai vechi biserici din Capi-
tal\, dintre care unele dateaz\
de la sfâr[itul secolului al XVII-
lea, din timpul Sfântului domni-
tor Martir Constantin Brânco-
veanu, iar altele au fost donate
de domnitorul Nicolae Mavrocor-
dat la jum\tatea secolului al
XVIII-lea, ~ntâist\t\torul Biseri-
CM
cii noastre a rostit un cuvânt de YK
`nv\]\tur\. Preafericirea Sa a
subliniat c\ un muzeu se organi-
zeaz\ cu mult\ migal\, cu mult\
cheltuial\, cu mult\ pricepere [i
se `ntre]ine cu mult\ responsabi-
litate, iar aceste daruri care au
fost oferite Bisericii, icoane, poti-
re, cruci, epitafuri, sunt obiecte
care ne trimit la persoanele d\-
ruitoare, la ctitori, la binef\c\-
tori, la miluitori.
„Deodat\ cu respectul pentru
art\ trebuie s\ cultiv\m [i cea
mai mare art\, arta comuniunii
cu Dumnezeu [i `ntre genera]ii.
Trebuie s\ ad\ug\m, pe lâng\
partea cultural\, partea cultual\
a respectului. Conservarea este
respectul de baz\, dar care nu es- PF P\rinte Patriarh Daniel a inaugurat muzeul
te deplin. El se `ntrege[te atunci `mpreun\ cu primarul sectorului 3 al Capitalei, Liviu Negoi]\
când pomenim `n rug\ciunile
noastre pe donatori. Pe cei `n via- lor [i zicem ve[nic\ pomenire. Da- tul, mai tare decât moartea“, a „Domnitorii [i ierarhii }arii Ro-
]\ `i pomenim pentru s\n\tatea c\ `i pomenim pe ei sper\m c\ [i spus Patriarhul României. m=ne[ti. Ctitoriile [i mormintele
[i mântuirea lor, iar pe cei ce au al]ii ne pomenesc pe noi [i nu `n- Preafericirea Sa a oferit pen- lor“, iar p\rintele Gheorghe Za-
trecut la via]a ve[nic\ `i pomenim trerupem pomenirea aceasta care tru muzeul parohial al Bisericii haria, parohul bisericii, a mul]u-
zicând c\ ne rug\m pentru odih- este o cultur\ a comuniunii de-a Domne[ti de la Curtea Veche, `n mit P\rintelui Patriarh Daniel
na lor `mpreun\ cu drep]ii [i sfin- lungul timpului, mai tare decât semn de pre]uire, de binecuvân- pentru grija [i aten]ia deosebite,
]ii [i pentru mântuirea sufletelor uitarea, mai tare decât mormân- tare [i de felicitare, volumul precum [i pentru darul oferit. a

„~n toat\ via]a noastr\ suntem chema]i s\ Aducerea lui Hristos la templu, la 40
de zile de la na[tere, confirm\ simbolis-
mul templului, c\ci templul a fost con-

`ntâmpin\m pe Hristos `n sufletul nostru“ struit pentru a-L profetiza, a-L pre-
vesti, a-L pre`nchipui pe El. „{i deci era
`n templu Cel ce era Templul lui Dum-
a Evanghelia s\rb\torii ~ntâmpin\rii Domnului Iisus Hristos a fost explicat\ nezeu, Dumnezeu f\cut om“. Taina ~n-
tâmpin\rii Domnului [i Mântuitorului
de c\tre Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, ieri, 2 februarie, nostru Iisus Hristos la templu arat\ [i
la sfâr[itul Sfintei Liturghii `n Biserica „Sfântul Antonie cel Mare“ - Curtea Veche a taina leg\turii dintre Biserica cea Ve-
che, cum este numit\ `n rug\ciunile
P\rintele Patriarh Daniel a scos `n e- cei care cad? Cei care nu cred. {i cine se de [ansa mântuirii. Când spune c\ El va fi noastre, [i Biserica Nou\, Biserica lui
viden]\ cuvintele Dreptului Simeon a- ridic\? Cei care cred `n Dumnezeu [i se «spre ridicarea [i c\derea multora», nu mai Hristos. Templul era o preg\tire peda-
dresate p\rin]ilor Mântuitorului Hristos. las\ ridica]i de El“. Maicii Domnului `i exist\ neutralitate, nu mai este dat\ posi- gogic\ spre taina Bisericii.
De aici afl\m c\ Fiul lui Dumnezeu „nu spune «iar prin sufletul t\u va trece sa- bilitatea indiferen]ei la `ntâlnirea cu Hris- „~n toat\ via]a noastr\ suntem che-
vine `n lume doar pentru poporul lui Is- bie», ceea ce `nseamn\ c\ a profe]it dure- tos, ci pentru sau contra. ~l primim `n cre- ma]i, ca [i Dreptul Simeon, s\ primim, s\
rael, ci El este o «lumin\ descoperit\ nea- rile mamei care vede cu propriii s\i ochi din]\ [i dobândim via]\ ve[nic\, sau igno- `ntâmpin\m pe Hristos `n sufletul nos-
murilor [i slav\ poporului lui Israel». El moartea Fiului S\u, r\stignirea pe Cruce r\m lumina adus\ de El [i r\mânem `n `n- tru, `n casa noastr\; aceast\ `ntâmpinare
este o lumin\, o revela]ie care cuprinde a Mântuitorului Iisus Hristos. tunericul lipsei de comuniune etern\. Iar se face mai ales când ascult\m cuvântul
toat\ umanitatea. Dreptul Simeon l\r- Trei mari lumini se desprind din cuvin- `n al treilea rând, suferin]a Maicii Domnu- Evangheliei, când ne `mp\rt\[im cu Sfin-
ge[te orizontul de lumin\ al profe]iei lui, tele Dreptului Simeon. „~n primul rând, c\ lui arat\ taina Crucii lui Hristos ca tain\ a tele Taine, când primim `n cas\ preotul
profe]ind, nu numai confirmând profe]iile Iisus Hristos este Lumin\ descoperit\ [i Crucii r\sfrânt\ asupra mamei care na[te care binecuvinteaz\ locuin]a. Toate aces-
marilor prooroci ai Vechiului Testament, neamurilor, nu numai slav\ pentru popo- Pruncul [i se identific\ cu durerea Lui. tea sunt `ntâmpin\ri ale lui Hristos de
prin cuvintele adresate Fecioarei Maria rul ales. ~n al doilea rând, c\ El va stârni Dreptul Simeon nu este doar un om evlavi- c\tre noi. Iar când ne `mp\rt\[im noi cu
[i Dreptului Iosif. A profe]it c\ Pruncul controverse, El va pune lumea care `l as- os, ci un om prin care se exprim\ Duhul El, din Sfânta [i Dumnezeiasca Euharis-
Iisus va polariza poporul iudeu `ntre cei cult\ `n starea de a se hot\r` dac\ este Sfânt, m\rturisind lucrarea dumnezeias- tie, ne `ntâmpin\ Hristos `n ~mp\r\]ia
ce-L primesc [i cei ce-L resping. Va fi spre pentru sau contra, dac\-[i schimb\ via]a [i c\, mântuitoare prin Mesia, Pruncul Ii- Cerurilor“, a mai spus Preafericitul P\-
c\derea [i ridicarea multora. Cine sunt dobânde[te ~mp\r\]ia Cerurilor, sau pier- sus“, a mai spus Preafericirea Sa. diac. G. ANICULOAIE)
rinte Daniel. (d

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Miercuri, 3 februarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 27 (1529) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 27 (302) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA

ACTUALITATEA RELIGIOAS| VIE}ILE SFIN}ILOR ALIMENTA}IE

S|N|TOAS|
„Cu to]ii, la Botez, Sfin]ii Xenofont, Care sunt E-urile
am fost purta]i pe Maria, Ioan [i d\un\toare
bra]e de preot pentru Arcadie - model s\n\t\]ii
a fi `mbiserici]i“ al familiei cre[tine
PAGINA 16 PAGINA 8 PAGINA 15

„Asigur\rile private nu vor rezolva

problemele sistemului asigur\rilor
de s\n\tate din Rom=nia“ basilica.ro
Problemele majore cu care se confrunt\ `n prezent
sistemul de s\n\tate public\ din Rom=nia au, `n RELIGIOS
opinia speciali[tilor `n domeniu, r\d\cini `n CARACTERUL „ECUMENIC“
gestionarea defectuoas\ a resurselor financiare [i AL PATRIARHIEI CONSTANTI-
NOPOLULUI: S\pt\mâna
`n dezordinea care domne[te `n sistemul trecut\, Comitetul pentru
asigur\rilor de s\n\tate. Banii colecta]i `n sistemul afaceri juridice [i drepturile
omului al Adun\rii Parla- CM
de asigur\ri nu acoper\ cheltuielile necesare pentru mentare a Consiliului Eu-
YK

serviciile asigurate [i pentru medicamentele ropei (APCE) a aprobat [i a

compensate, fapt care a dus la dezbateri pe tema recunoscut caracterul „ecu-
menic“ al Patriarhiei Con-
nevoii complet\rii pachetului de servicii acoperite stantinopolului, informeaz\
de asigurarea obligatorie cu servicii par]ial sau assembly.coe.int.
integral acoperite din surse private (coplat\, Pagina 4

asigur\ri private). C=t de oportun\ [i de viabil\ este S|N|TATE

CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea Predeal a fost zidi-
t\ `n secolul al XVIII-lea. Fiind `n-
chinat\ Na[terii Maicii Domnului,
m\n\stirea de maici a fost ridicat\
pe locul unui fost schit din lemn ce
data din 1744. P\streaz\ [i ast\zi
vechea biseric\ a Sf=ntului Ierarh
Nicolae, care este `mbr\cat\ cu
fresce murale valoroase. a
solu]ia introducerii asigur\rilor private de s\n\tate
`n Rom=nia ne-a explicat dr. Vasile Cepoi, specialist
`n management sanitar, fost director general al
Casei Na]ionale a Asigur\rilor de S\n\tate (CNAS).
1,94 milioane de locuitori `n Bucure[ti
Cele mai mari zece ora[e ale României con-
centreaz\ aproximativ 20,9% din popula]ia
]\rii, iar Bucure[tiul are cei mai mul]i locui-
tori, 1,94 milioane de persoane, potrivit Insti-
tutului Na]ional de Statistic\ (INS).
~n Top 10 urmeaz\ Ia[i (315.649 de locui-
tori), Timi[oara (312.113 locuitori), Cluj-Na-
poca (306.009 locuitori), Constan]a (302.040
de locuitori), Craiova (298.643 de locuitori),
Gala]i (290.733 de locuitori), Bra[ov
(278.003 locuitori), Ploie[ti (228.378 de locu-
itori) [i Br\ila (211.884 de locuitori).
Cluj-Napoca a trecut de pe pozi]ia a doua
(2005) pe locul patru (2009), iar ora[ul Ia[i a
urcat de pe locul trei (2005) pe pozi]ia secun-
Cursul de referin]\ a crescut la 4,0877 lei/euro
Cursul de referin]\ anun]at ieri de Ban-
ca Na]ional\ a României (BNR) a crescut
u[or, cu 0,72 bani, la 4,0877 lei/euro, dup\
ce luni a atins cel mai redus nivel din ulti-
mul an.
Leul s-a apreciat foarte u[or ieri `n ra-
port cu dolarul american, cursul de referin-
]\ coborând la 2,9331 lei/dolar, cu 0,27 bani
fa]\ de luni.
MANIFEST|RI {I TRATAMENT
~N SINUZITA MAXILAR| CRO-
NIC|: Sinuzita maxilar\ cro-
nic\ este o inflama]ie croni-
c\ a mucoasei sinusului ma-
xilar, mai veche de trei luni,
Citi]i `n pagina 9 ce poate determina modifi-
c\ri profunde [i adesea ire-
versibile ale structurii mu-
coasei [i pere]ilor oso[i sinu-
sali. Existen]a concomitent\
a leziunilor la nivelul sinusu-
rilor etmoidale [i frontale re-
prezint\ o situa]ie frecvent\.
Pagina 6
CULTUR|
20 DE ANI DE LA ~NFIIN}A-
REA MUZEULUI }|RANULUI
ROM+N: La Clubul }\ranu-
lui, etnologii Maria Mateo-
niu [i Carmen Mihalache
vor vorbi despre „Colec]ii [i
d\ (2009), Constan]a a coborât de pe locul pa- patrimoniu local“. De ase-
tru (2005) pe cinci (2009), iar Timi[oara a menea, publicul este invitat
avansat dou\ pozi]ii `ntre 2005-2009. a `ntre 5 [i 12 februarie la
Muzeul }\ranului Român
(M}R), care s\rb\tore[te 20
de ani de la `nfiin]are. Cu
acest prilej, vizitatorii vor
„Varia]ii reduse sunt `nregistrate [i de va-
avea parte de multe sur-
lutele din regiune, unde zlotul se apreciaz\ prize oferite de gazde.
u[or, `n timp ce forintul este aproape `n stag-
Pagina 12
nare. Oscila]iile cursului au fost mai vizibile
diminea]\, când s-au tranzac]ionat [i volume
mai mari de euro, `ns\ dup\ prima or\ pia]a
s-a lini[tit, volumele transferate au sc\zut [i
astfel varia]iile s-au redus“, a afirmat un dea-
ler, conform Mediafax. a
 CM
YK

Miercuri, 3 februarie 2010 Actualitatea religioas\ 13

Au fost sfin]ite noi antimise `n Arhiepiscopia Bucure[tilor
Ieri, `n ziua Praznicului ~ntâm-
pin\rii Domnului, `n paraclisul
patriarhal cu hramurile „Sfântul
Prooroc Ilie Tesviteanul“, „Sfântul
Grigorie Lumin\torul“ [i „Sfântul
Cuvios Daniil Sihastru“, `naintea
s\vâr[irii Sfintei Liturghii, Prea-
fericitul P\rinte Daniel, Patriar-
hul Bisericii Ortodoxe Române,
`mpreun\ cu Preasfin]itul Varsa-
nufie Prahoveanul, Episcop-Vicar
al Arhipiscopiei Bucure[tilor, a s\-
vâr[it sfin]irea a 1.001 antimise
noi, care vor fi d\ruite tuturor pa-
rohiilor, m\n\stirilor [i schiturilor
din Arhiepiscopia Bucure[tilor.
La finalul slujbei, ~ntâist\t\-
torul Bisericii noastre a rostit un
cuvânt de `nv\]\tur\ `n care a
descris [i a explicat importan]a
antimiselor `n cadrul liturgic al Preafericirea Sa a eviden]iat tru c\ aceasta `nseamn\ antimis, tâi a arhiereului chiriarh. Cel ca- simbolul unit\]ii comuniunii tu-
Bisericii, subliniind c\ „prin sim- c\ slujba de sfin]ire a antimise- care ]ine locul Sfintei Mese. De a- re sfin]e[te antimisele este r\s- turor preo]ilor de mir sau de m\-
bolismul lui, antimisul ne amin- lor, potrivit Sfântului Simeon al semenea, P\rintele Patriarh Da- punz\tor de modul `n care se s\- n\stire cu episcopul locului, cu
te[te de Cina cea de Tain\, de Tesalonicului, este identic\, `n niel a explicat c\, odat\ sfin]ite, vâr[e[te Sfânta Liturghie pe an- chiriarhul lor. De aceea, semn\-
R\stignirea [i de ~ngroparea Lui ceea ce prive[te con]inutul, cu antimisele, dup\ [apte Liturghii timis [i de modul `n care m\rtu- tura chiriarhului, a episcopului
[i de toat\ taina iubirii Sale jert- slujba sfin]irii Altarului, pentru s\vâr[ite peste ele, sunt trimise rise[te dreapta credin]\ `n fieca- eparhiot trebuie s\ fie `nscris\
felnice pentru lume, ca apoi Hris- c\ acest antimis st\ pe masa de c\tre arhiereu la biserici. re biseric\, unde se s\vâr[e[te pe antimis, iar când se schimb\
tos cel R\stignit [i ~ngropat s\ Sfântului Altar, iar `n cazul `n „Aceast\ unitate de credin]\ Sfânta Liturghie pe aceste anti- episcopul se schimb\ [i antimise-
~nvieze [i s\ ne d\ruiasc\ nou\ care slujba se s\vâr[e[te `n afara ortodox\ [i de via]\ sacramenta- mise. Sfântul antimis nu este le“, a spus PF P\rinte Patriarh
via]a cea ve[nic\“. Bisericii, el ]ine loc de Altar, pen- l\ este responsabilitatea cea din- doar o podoab\ regal\, ci este [i Daniel. (diac. Ciprian BÂRA)

Inaugurarea primul muzeu parohial din Bucure[ti

Ieri, 2 februarie 2010, cu
ocazia s\rb\torii
~ntâmpin\rii Domnului, la
Biserica Domneasc\ de
la Curtea Veche, cu
hramurile „Buna Vestire“
[i „Sfântul Antonie cel
Mare“, Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel a
sfin]it muzeul parohiei,
care con]ine obiecte de
cult din tezaurul celei
mai vechi biserici din
Capital\.
de diac. Ciprian BÂRA
Dup\ s\vâr[irea slujbei de
sfin]ire a muzeului care ad\pos-
te[te obiecte de cult apar]in=nd
celei mai vechi biserici din Capi-
tal\, dintre care unele dateaz\
de la sfâr[itul secolului al XVII-
lea, din timpul Sfântului domni-
tor Martir Constantin Brânco-
veanu, iar altele au fost donate
de domnitorul Nicolae Mavrocor-
dat la jum\tatea secolului al
XVIII-lea, ~ntâist\t\torul Biseri-
CM
cii noastre a rostit un cuvânt de YK
`nv\]\tur\. Preafericirea Sa a
subliniat c\ un muzeu se organi-
zeaz\ cu mult\ migal\, cu mult\
cheltuial\, cu mult\ pricepere [i
se `ntre]ine cu mult\ responsabi-
litate, iar aceste daruri care au
fost oferite Bisericii, icoane, poti-
re, cruci, epitafuri, sunt obiecte
care ne trimit la persoanele d\-
ruitoare, la ctitori, la binef\c\-
tori, la miluitori.
„Deodat\ cu respectul pentru
art\ trebuie s\ cultiv\m [i cea
mai mare art\, arta comuniunii
cu Dumnezeu [i `ntre genera]ii.
Trebuie s\ ad\ug\m, pe lâng\
partea cultural\, partea cultual\
a respectului. Conservarea este
respectul de baz\, dar care nu es- PF P\rinte Patriarh Daniel a inaugurat muzeul
te deplin. El se `ntrege[te atunci `mpreun\ cu primarul sectorului 3 al Capitalei, Liviu Negoi]\
când pomenim `n rug\ciunile
noastre pe donatori. Pe cei `n via- lor [i zicem ve[nic\ pomenire. Da- tul, mai tare decât moartea“, a „Domnitorii [i ierarhii }arii Ro-
]\ `i pomenim pentru s\n\tatea c\ `i pomenim pe ei sper\m c\ [i spus Patriarhul României. m=ne[ti. Ctitoriile [i mormintele
[i mântuirea lor, iar pe cei ce au al]ii ne pomenesc pe noi [i nu `n- Preafericirea Sa a oferit pen- lor“, iar p\rintele Gheorghe Za-
trecut la via]a ve[nic\ `i pomenim trerupem pomenirea aceasta care tru muzeul parohial al Bisericii haria, parohul bisericii, a mul]u-
zicând c\ ne rug\m pentru odih- este o cultur\ a comuniunii de-a Domne[ti de la Curtea Veche, `n mit P\rintelui Patriarh Daniel
na lor `mpreun\ cu drep]ii [i sfin- lungul timpului, mai tare decât semn de pre]uire, de binecuvân- pentru grija [i aten]ia deosebite,
]ii [i pentru mântuirea sufletelor uitarea, mai tare decât mormân- tare [i de felicitare, volumul precum [i pentru darul oferit. a

„~n toat\ via]a noastr\ suntem chema]i s\ Aducerea lui Hristos la templu, la 40
de zile de la na[tere, confirm\ simbolis-
mul templului, c\ci templul a fost con-

`ntâmpin\m pe Hristos `n sufletul nostru“ struit pentru a-L profetiza, a-L pre-
vesti, a-L pre`nchipui pe El. „{i deci era
`n templu Cel ce era Templul lui Dum-
a Evanghelia s\rb\torii ~ntâmpin\rii Domnului Iisus Hristos a fost explicat\ nezeu, Dumnezeu f\cut om“. Taina ~n-
tâmpin\rii Domnului [i Mântuitorului
de c\tre Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, ieri, 2 februarie, nostru Iisus Hristos la templu arat\ [i
la sfâr[itul Sfintei Liturghii `n Biserica „Sfântul Antonie cel Mare“ - Curtea Veche a taina leg\turii dintre Biserica cea Ve-
che, cum este numit\ `n rug\ciunile
P\rintele Patriarh Daniel a scos `n e- cei care cad? Cei care nu cred. {i cine se de [ansa mântuirii. Când spune c\ El va fi noastre, [i Biserica Nou\, Biserica lui
viden]\ cuvintele Dreptului Simeon a- ridic\? Cei care cred `n Dumnezeu [i se «spre ridicarea [i c\derea multora», nu mai Hristos. Templul era o preg\tire peda-
dresate p\rin]ilor Mântuitorului Hristos. las\ ridica]i de El“. Maicii Domnului `i exist\ neutralitate, nu mai este dat\ posi- gogic\ spre taina Bisericii.
De aici afl\m c\ Fiul lui Dumnezeu „nu spune «iar prin sufletul t\u va trece sa- bilitatea indiferen]ei la `ntâlnirea cu Hris- „~n toat\ via]a noastr\ suntem che-
vine `n lume doar pentru poporul lui Is- bie», ceea ce `nseamn\ c\ a profe]it dure- tos, ci pentru sau contra. ~l primim `n cre- ma]i, ca [i Dreptul Simeon, s\ primim, s\
rael, ci El este o «lumin\ descoperit\ nea- rile mamei care vede cu propriii s\i ochi din]\ [i dobândim via]\ ve[nic\, sau igno- `ntâmpin\m pe Hristos `n sufletul nos-
murilor [i slav\ poporului lui Israel». El moartea Fiului S\u, r\stignirea pe Cruce r\m lumina adus\ de El [i r\mânem `n `n- tru, `n casa noastr\; aceast\ `ntâmpinare
este o lumin\, o revela]ie care cuprinde a Mântuitorului Iisus Hristos. tunericul lipsei de comuniune etern\. Iar se face mai ales când ascult\m cuvântul
toat\ umanitatea. Dreptul Simeon l\r- Trei mari lumini se desprind din cuvin- `n al treilea rând, suferin]a Maicii Domnu- Evangheliei, când ne `mp\rt\[im cu Sfin-
ge[te orizontul de lumin\ al profe]iei lui, tele Dreptului Simeon. „~n primul rând, c\ lui arat\ taina Crucii lui Hristos ca tain\ a tele Taine, când primim `n cas\ preotul
profe]ind, nu numai confirmând profe]iile Iisus Hristos este Lumin\ descoperit\ [i Crucii r\sfrânt\ asupra mamei care na[te care binecuvinteaz\ locuin]a. Toate aces-
marilor prooroci ai Vechiului Testament, neamurilor, nu numai slav\ pentru popo- Pruncul [i se identific\ cu durerea Lui. tea sunt `ntâmpin\ri ale lui Hristos de
prin cuvintele adresate Fecioarei Maria rul ales. ~n al doilea rând, c\ El va stârni Dreptul Simeon nu este doar un om evlavi- c\tre noi. Iar când ne `mp\rt\[im noi cu
[i Dreptului Iosif. A profe]it c\ Pruncul controverse, El va pune lumea care `l as- os, ci un om prin care se exprim\ Duhul El, din Sfânta [i Dumnezeiasca Euharis-
Iisus va polariza poporul iudeu `ntre cei cult\ `n starea de a se hot\r` dac\ este Sfânt, m\rturisind lucrarea dumnezeias- tie, ne `ntâmpin\ Hristos `n ~mp\r\]ia
ce-L primesc [i cei ce-L resping. Va fi spre pentru sau contra, dac\-[i schimb\ via]a [i c\, mântuitoare prin Mesia, Pruncul Ii- Cerurilor“, a mai spus Preafericitul P\-
c\derea [i ridicarea multora. Cine sunt dobânde[te ~mp\r\]ia Cerurilor, sau pier- sus“, a mai spus Preafericirea Sa. diac. G. ANICULOAIE)
rinte Daniel. (d

CM
YK
 CM
YK

14 Actualitate Miercuri, 3 februarie 2010

PE SCURT Finlanda caut\ muncitori califica]i din Rom=nia

UE se distan]eaz\ de
conflictul China-SUA
{eful diploma]iei Uniunii Euro-
pene, Catherine Ashton, a refu-
zat s\ se implice `n conflictul
dintre China [i Statele Unite,
declan[at de noile vânz\ri de ar-
me americane c\tre Taiwan. ~n
cursul unui interviu acordat
postului de televiziune Sky
News, oficialul european a sub-
liniat c\ „nu se va amesteca `n
România este una dintre noile state mem-
bre ale Uniunii Europene spre care `[i `n-
dreapt\ aten]ia autorit\]ile din Finlanda,
pentru recrutarea de muncitori `n sectoarele
r\mase descoperite, relateaz\ postul finlan-
dez de radio YLE. Agen]iile de recrutare din
statul nordic caut\ `n special persoane pen-
tru cur\]enie, asistente medicale [i muncitori
pentru renov\ri. „România este o ]ar\ atrac-
tiv\ pentru agen]iile de recrutare, deoarece
românii sunt muncitori califica]i, dispu[i s\
mearg\ `n alt\ parte `n Uniunea European\
pentru un salariu [i condi]ii de munc\ mai
bune“, noteaz\ sursa men]ionat\. Potrivit
YLE, num\rul celor care se pensioneaz\ `n
Finlanda este `n cre[tere, ca `n multe ]\ri din
Europa. Pentru a acoperi locurile eliberate de
pensionari, este nevoie de circa jum\tate de
milion de angaja]i califica]i `n urm\torii pa-
tru ani. „Mul]i oameni [i-ar dori s\ vin\, dar
nu neap\rat de tipul celor de care avem
nevoie“, spune Tuula Matikainen, consilier `n
cadrul Serviciului European de Ocupare a
For]ei de Munc\ - EURES. Finlanda are
nevoie `n special de muncitori califica]i pen-
tru renov\ri, chiar dac\ cifrele [omajului, per
ansamblul sectorului construc]iilor, sunt pe-
simiste. Industria metalurgic\ a atins, de a-
semenea, un vârf `n ceea ce prive[te lipsa
muncitorilor califica]i. ~n fiecare an este nevo-
ie de un num\r de muncitori cuprins `ntre 2 [i
4 mii, pentru a umple golul l\sat de cei care
ies la pensie. „~n câ]iva ani, vom avea nevoie
de mai mul]i oameni [i `n sectoarele social [i
de s\n\tate“, spune directorul general al a-
gen]iei de recrutare Varamiespalvelut. a

Prognozele meteo, subiect

ceea ce Statele Unite aleg s\ fa-
c\ sau nu cu Taiwanul“ [i c\ nu
„se va implica nici `n discu]ii,
pentru a sus]ine ceea ce spune
sau nu China“. Autorit\]ile chi-

neze au avertizat c\ executarea
acestui contract „va d\una ine-
vitabil rela]iilor dintre China [i
Statele Unite“. Ca o prim\ m\-
sur\ de avertisment, China a
anun]at suspendarea schimburi-
lor militare [i a cooper\rii `n do-
meniul securit\]ii `ntre cele do-
u\ ]\ri, precum [i sanc]iuni `m-
potriva unor companii america-
ne. Statele Unite recunosc regi-
mul comunist de la Beijing, dar
furnizeaz\ `n acela[i timp „ar-
mament defensiv“ insulei Tai-
wan, considerat\ de Beijing
drept provincie chinez\.
Unul din opt
americani este ajutat
cu alimente
de audiere `n Parlament
a Directorul Administra]iei Na]ionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, a fost audiat, luni,
de o comisie a Parlamentului, sesizat\ cu privire la faptul c\ prognozele meteorologice
din lunile octombrie-noiembrie 2009 nu au con]inut date cu privire la temperaturile foarte sc\zute
din aceast\ iarn\ a „Nimeni `n lume nu poate oferi o prognoz\ exact\ `n acest moment. Nic\ieri
`n lume nu se fac prognoze meteo pe mai mult de zece zile“, a motivat [eful ANM a
Directorul Administra]iei ta]ii sau temperaturi. Nimeni
Na]ionale de Meteorologie `n lume nu poate oferi o astfel
(ANM), Ion Sandu, a decla- de prognoz\ `n acest moment,
rat, `n contextul audierii sale lucrul acesta l-am explicat [i
`n Parlament pe tema progno- parlamentarilor“, a declarat
zelor sezoniere, c\ acestea Sandu.
trebuie privite ca tendin]e. CM
„Nic\ieri `n lume nu se fac Parlamentarii, sesiza]i
YK

Unul din opt americani, adic\ prognoze meteo pe mai mult

aproximativ 37 milioane de per-
soane, au primit ajutoare ali-
mentare de urgen]\ anul trecut,
cu aproape jum\tate mai mul]i
decât `n 2005, potrivit unui ra-
port al re]elei Feeding America,
cea mai important\ organiza]ie
de caritate din domeniu, care
reune[te peste 200 de b\nci de
alimente, relateaz\ „USA
Today“. Num\rul americanilor
care au primit ajutoare ali-
mentare de urgen]\ `n 2009
reprezint\ un record, `n contex-
tul `n care pre[edintele Obama,
care are ca obiectiv eliminarea
foametei `n rândul copiilor pân\
`n 2015, a propus suplimentarea
cu un miliard de dolari anual a
bugetelor destinate programelor
alimentare din [coli. Venitul
mediu lunar al gospod\riilor
care caut\ ajutor este de 940 de
dolari, sub nivelul de 1.214
dolari, considerat a fi pragul
s\r\ciei pentru o gospod\rie cu
dou\ persoane din SUA.
Reforma s\n\t\]ii
provoac\ proteste
`n Bulgaria
~n mai multe ora[e mici din Bul-
garia, mii de oamenii au ie[it `n
strad\ pentru ap\rarea spitale-
lor locale care urmeaz\ s\ fie
`nchise, din cauza reformei `n-
treprinse de Ministerul S\n\t\-
]ii, anun]\ cotidianul sofiot „Se-
ga“. La ac]iunea de protest s-au
al\turat [i mul]i medici, dup\
ce Casa Na]ional\ de Asigur\ri
de S\n\tate a introdus criterii
noi, care prev\d c\ fiecare spital
trebuie s\ aib\ un contract cu
cel pu]in doi speciali[ti `n dome-
niile medicale pentru care pri-
me[te finan]are. Totodat\, spi-
talul trebuie s\ aib\ capacitatea
de a asigura tratament 24 de ore
din 24 `n toate domeniile pentru
care are licen]\. „Aceste condi]ii
sunt imposibil de `ndeplinit pen-
tru aproape jum\tate din cele
371 de spitale `n Bulgaria“, pre-
cizeaz\ cotidianul sofiot. a
de zece zile. Prognoza presu-
pune date exacte despre tem-
peraturi [i precipita]ii care,
cu tehnica de ast\zi, pot fi es-
timate cu maximum trei zile
`nainte de a se produce. Pro-
babilitatea ca ele s\ se reali-
zeze este de 85-95%, zon\ `n
care ne situ\m [i noi. Mai
exist\ apoi tendin]ele pentru
pân\ la maximum zece zile,
care `ns\ nu con]in date exac-
te despre temperaturi. {i aici
st\m bine, suntem `n limita
acestor procente“, a spus Ion
Sandu. Directorul ANM a
precizat c\ a fost convocat,
luni, la Comisia de Adminis-
tra]ie a Camerei Deputa]ilor,
pentru a da detalii cu privire
la estim\rile sezoniere.
„Acestea sunt estim\ri `n ca-
re putem vorbi, la modul ge-
neral, despre cum va fi un
anotimp din punctul de vede-
re al vremii. Putem s\ spu-
nem, de exemplu, c\ un an va
fi secetos, `ns\ nu putem da
cantit\]ile exacte de precipi-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRIMARUL CAPITALEI
CERE UN „INVENTAR AL
GROPILOR“: Primarul general
Sorin Oprescu a cerut Adminis-
tra]iei Str\zilor un inventar al
gropilor formate pe arterele bucu-
re[tene, dar [i o `ntâlnire cu fir-
mele care au `n garan]ie aceste
str\zi, pentru a stabili modul `n
care vor fi f\cute repara]iile.
Edilul i-a solicitat directorului
Administra]iei Str\zilor, Alina
Roman, o lista complet\ a arte-
relor pe care s-au format gropi [i
a locurilor `n care constructorii
nu au efectuat repara]iile nece-
sare. „Acolo unde constructorii
nu au intrat pentru a repara gro-
pile, a fost executat\ garan]ia de
bun\ execu]ie“, a precizat direc-
cu privire la omisiunile
prognozelor ANM
Vicepre[edintele Comisiei
de Administra]ie [i Mediu a
Camerei Deputa]ilor, Mircea
Du[a, a discutat, luni, cu di-
rectorul Administra]iei Na]io-
nale de Meteorologie (ANM),
despre felul `n care sunt reali-
zate prognozele meteorologice
pe termen lung. Vicepre[edin-
tele comisiei parlamentare a
precizat c\ a decis s\ se `ntâl-
neasc\ cu directorul ANM,
dup\ ce mai mul]i reprezen-
tan]i ai presei i-au semnalat
faptul c\ prognozele meteoro-
logice din lunile octombrie-
noiembrie 2009 nu ar fi con]i-
nut date privind temperaturi-
le foarte sc\zute din aceast\
iarn\. „Comisia de Adminis-
tra]ie [i Mediu va analiza ma-
terialul `naintat de directorul
ANM, dup\ care va face pu-
blic un punct de vedere cu pri- ~n luna ianuarie, mercurul
vire la acest subiect“, a decla- termometrelor a cobor=t, `n unele zone, sub
rat Mircea Du[a. a pragul de minus 30 de grade Celsius
torul Administra]iei Str\zilor. valoare de aproximativ 14,8 mi- menta]ia de aplicare va fi `nain-
De asemenea, primarul general lioane de euro, pe care primarul tat\ spre ADR Centru. Prin no-
le-a cerut operatorilor de salu- Klaus Iohannis sper\ s\ le ob]i- ul plan integrat de dezvoltare
brizare s\ continue opera]iunile n\ de la Agen]ia pentru Dezvol- urban\, municipalitatea vrea
tare Regional\ Centru, se arat\ s\ asigure continuarea impor-
de desz\pezire, inclusiv pe arte-
rele secundare. Edilul [ef a sub- `ntr-un comunicat al Prim\riei. tantelor moderniz\ri `n infras-
Municipiul Sibiu a reu[it s\ mo- tructur\ din ultimii ani, care au
liniat c\ [i `n perioada urm\toa-
re va ninge `n Capital\ [i le-a ce- dernizeze p=n\ acum centrul is- reprezentat un impuls impor-
toric din „Ora[ul de Sus“, `ns\ tant pentru dezvoltarea ora[u-
rut operatorilor de salubrizare
s\ aib\ toate utilajele preg\tite vechea zon\ a breslelor din lui. Proiectele propuse spre im-
„Ora[ul de Jos“ nu a beneficiat, plementare vizeaz\ dezvoltarea
de interven]ie [i s\ se asigure c\
au stocuri suficiente de combus- `n ultimii 20 de ani, de lucr\ri durabil\ [i sustenabilitatea eco-
importante. Primarul Iohannis nomiei, cre[terea calit\]ii vie]ii
tibil [i de solu]ii antiderapante.
a anun]at c\ planul integrat de `n „Ora[ul de Jos“ prin crearea
a SIBIU: „ORA{UL DE dezvoltare urban\ va putea fi unei infrastructuri urbane mo-
JOS“ VA FI MODERNIZAT CU consultat, `ncepând de ast\zi, derne [i durabile, precum [i cre[-
FONDURI EUROPENE: O par- pe site-ul prim\riei, la adresa terea accesibilit\]ii zonelor de
te din zona veche a municipiu- www.sibiu.ro, [i la Centrul de vest [i nord-vest ale ora[ului. a
lui Sibiu, cunoscut\ sub numele Informa]ii pentru Turi[ti. Dup\
de „Ora[ul de Jos“, va fi moder- supunerea spre aprobare a pla- Pagin\ realizat\
nizat\ cu fonduri europene `n nului `n Consiliul Local, docu-
de Bogdan CRON}
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 3 februarie 2010 Alimenta]ie s\n\toas\ 15

Care sunt E-u
urile d\un\toare s\n\t\]ii
Orice diet\, orice sfat
medical dat de un
nutri]ionist, cuprinde, `n
mod inevitabil, [i un
avertisment legat de
E-urile con]inute `n
alimente. Ce sunt acestea
[i ce riscuri pot provoca?
Cum le putem recunoa[te
pe cele `ntr-adev\r
nocive? Sunt c=teva
dintre `ntreb\rile la care
ne-a r\spuns prof. univ.
dr. Constantin Milic\,
specialist `n industrie
alimentar\ [i fitoterapie.
de Otilia
B|LINI{TEANU
Ce sunt, de fapt, aceste te-
mute E-uuri, domnule pro-
fesor?
~n ultimul deceniu, procesato-
rii de alimente au apelat tot mai
mult la diferi]i aditivi [i ingredi-
ente, urm\rind `mbun\t\]irea
`nsu[irilor organoleptice ale pro-
duselor [i ameliorarea duratei de
conservare [i stabilitate a valorii
nutritive, prin introducerea anu-
mitor verigi tehnologice `n tim-
pul fabric\rii. Pentru cunoa[te-
rea acestor substan]e cu rol de a-
ditivi [i ingrediente, directivele
Parlamentului European au per-
fectat o sistematizare a peste
1.000 de compu[i, nota]i cu litera
E, urma]i de cifre care `i delimi-
teaz\, pe grupe distincte, corela-
te cu efectele urm\rite `n prepa-
rarea alimentelor. Acest sistem
de clasificare este general valabil
pentru ]\rile consumatoare, având
rolul de a simplifica posibilit\]ile
de cunoa[tere a domeniilor de va-
lorificare.
S\ lu\m, spre exemplu,
E-u
urile din grupa 100. Ca-
re dintre acestea provoac\
deregl\ri ale metabolis-
mului uman?
E-urile din grupa 100 sunt colo-
ran]i, naturali sau sintetici, care
`ndeplinesc anumite condi]ii de so-
lubilitate, aderen]\ [i stabilitate
la lumin\ [i la al]i agen]i fizici (va-
ria]ii termice, umiditate, urme de
metale, agen]i oxidan]i). Coloran-
]ii introdu[i `n produsele alimen-
tare trebuie s\ imprime o anumi-
t\ nuan]\ sau s\ restabileasc\ cu-
loarea substratului care a fost
afectat\ prin opera]iile de prelu-
crare, depozitare [i ambalare.
De exemplu, coloran]ii galbeni
(E100 - curcumin\, E101 - ribo-
flavin\, E 102 - tartrazin\). Tar-
trazina este utilizat\ `n dulciuri,
budinci, gemuri, supe instant, ce-
reale, b\uturi nealcoolice [i pro-
voac\ efecte d\un\toare la copii,
care constau din atacuri de astm
[i urticarie, iar la adul]i efecte
cancerigene, provocând tumori
ale tiroidei, urticarie [i modifi-
c\ri cromozomiale. Este un colo-
rant interzis `n Norvegia [i Aus-
tria. Periculos este [i E 104 - Gal-
ben de quinolein\, colorant utili-
zat `n parfumerie [i [ampoane,
care provoac\ dermatite [i care a
fost interzis `n Australia, SUA [i
Norvegia. Un altul este E 110
(Galben FCF), utilizat `n `nghe-
]ate, snacks-uri, dulciuri, pr\ji-
turi, prafuri de budinci, cereale,
medicamente, pe[te conservat [i
b\uturi r\coritoare, pe care le co-
loreaz\ `n galben apetisant nu-
mit „apus de soare“. Acesta pro-
voac\ urticarie, alergii, rinit\,
congestii nazale, tumori, dureri
abdominale, indigestii, vome [i
modific\ri cromozomiale; `n ex-
perien]ele pe animale a provocat
tumori canceroase.
Ce efecte dau conservan]ii
existen]i, inevitabil, `n
majoritatea produselor ali-
mentare?
Conservan]ii sunt E-uri din
grupa 200 [i constituie substan]e
antiseptice, organice [i minerale,
cu rol de oprire a dezvolt\rii [i de
distrugere a unor microorganis-
me. Activitatea acestor substan]e
conservante depinde de concen-
tra]ia substan]ei puse la p\stra-
re, specie, densitatea microorga-
nismelor, pH-ul [i compozi]ia chi-
mic\ a mediului. Printre ace[tia
se num\r\ E 200 (acid ascorbic),
E 201 (sorbat de sodiu), E 202
(sorbat de potasiu), E 203 (sorbat
de calciu), conservan]i care nu
sunt periculo[i. E 210 (acid ben-
zoic) `ns\ poate provoca astmul
bron[ic, hiperaciditate la copii,
irita]ii ale mucoaselor [i este sus-
pect cancerigen. Este utilizat la
fabricarea salamurilor, brânze-
turilor, gumelor de mestecat,
margarinelor, condimentelor,
dulciurilor rafinate, substitutelor
de zah\r, sucurilor [i ca antisep-
tic `n cosmetic\. De asemenea, E
211 (benzoat de sodiu), utilizat ca
antiseptic `n conserve, lapte, car-
ne, condimente, b\uturi r\cori-
toare, are efecte cancerigene,
agraveaz\ astmul bron[ic [i pro-
voac\ urticaria.
Sunt [i antioxidan]i peri-
culo[i `n compozi]ia ali-
mentelor. De care trebuie
s\ ne ferim?
vin, o]et, sucuri, b\uturi rafina-
te, pentru c\ provoac\ astm
bron[ic, dificult\]i de metabo-
lism, distruge vitamina B 1. La
fel, trebuie evitat [i E 221 (sulfit
de sodiu), care este utilizat `n de-
contaminarea sucurilor din fruc-
te proaspete. Acesta provoac\
astm bron[ic, toxicitate [i irita]ii
gastrice, dificult\]i de metabo-
lism, distruge vitamina B 1, are
ac]iune teratogen\. Efecte simi-
lare pot provoca [i E 222 (sulfit
acid de sodiu), E 223 (metabisul-
fit de sodiu), E 224 (metabisulfit
de potasiu), E 225 (sulfit de pota-
siu), E 226 (sulfit de calciu), E
227 (sulfit acid de calciu), E 228
(sulfit acid de potasiu). Un mare
risc pentru s\n\tate prezint\
a[a-numi]ii conservan]i de su-
prafa]\: E 230 (difenil), utilizat
`n producerea derivatelor din ci-
trice; E 231 (ortofenil fenol),
utilizat `n producerea derivatelor
din ro[ii, piersici, prune, pere,
ananas, cire[e, nectarine, piper,
foarte puternic cancerigen [i E
233 (tiabendazol), utilizat `n pro-
ducerea derivatelor din cartofi,
mere, pere, citrice, banane, car-
Ar fi bine s\ evit\m, pe c=t po- ne, lapte, ciuperci, interzis `n une-
sibil E 220 (dioxid de sulf), utili- le ]\ri din cauza efectelor asupra
zat `n produse din cartofi, bere, pielii. a
Medicina naturist\ poate combate
efectele toxice ale E-urilor
Ce m\suri pot fi luate pentru a limita utilizarea E-u
urilor
nocive `n industria alimentar\ rom=neasc\?
~n primul r=nd se impune excluderea folosirii coloran]ilor sinte-
tici `n fabricarea pâinii [i a produselor de panifica]ie, inclusiv `n bis-
cui]i, vafe [i napolitane, apoi `n bulion [i paste de tomate. De ase-
menea, `ndulcitorii de sintez\ ar trebui exclu[i din b\uturi alcoolice
distilate, cu excep]ia caramelului I. Apoi, este absolut necesar\ ini-
]ierea unei educa]ii s\n\toase f\cute `n familie, gr\dini]\, [coli [i
prin mass-media, privind folosirea cu aten]ie a aditivilor [i ingredi-
entelor alimentare. Astfel vom putem considera c\ starea de s\n\-
tate a popula]iei cap\t\ o importan]\ de nivel na]ional.
Nu trebuie uitat faptul c\ medicina naturist\ poate contracara
efectele toxice ale diferitelor E-uri ingerate prin alimenta]ie, folo-
sind plante care m\resc imunitatea organismului (Aloe, Echinace-
ea, c\tin\ alb\, coac\ze negre) sau plante cu ac]iune de cur\]are a
sângelui de substan]e toxice (anghinare, ciubo]ica-cucului, cicoare,
coada-[oricelului, frasin, mesteac\n, osul-iepurelui, p\p\die, sal-
vie, sânziene, soc, sun\toare, trifoi-ro[u, urzic\-vie, zmeur).

Servicii incluse `n pre]: transport avion Ia[i -Bucure[ti – Tel

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
- 25 februarie – 03 martie 2010 (7 zile / 6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ `nvit\ s\ participa]i la un pelerinaj,
organizat la Locurile Sfinte, `n perioada
1-7 aprilie 2010 (7zile / 6 nop]i)
Dintre obiective men]ion\m:
Betleem - locul na[terii Domnului, Biserica Sf. Ecaterina.
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nostru, Biserica
~n\l]\rii Domnului, Biserica Sfintei Maria Magdalena (rus\);
Gr\dina Ghetsemani - Biserica a[ez\rii `n mormânt a Maicii
Domnului; Drumul Crucii, Golgota [i Sfântul Mormânt;
Muntele Sionului - Biserica Adormirii Maicii Domnului [i
Foi[orul „Cina cea de Tain\”; Hozeva - M\n\stirea Sfântul
Gheorghe [i pe[tera Sfântului Ilie Proorocul, `nchinare la
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam];
Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\ `n preajma
izvorului Buna Vestire; Biserica Bunei-Vestiri a Maicii
Domnului, satul Cana,
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ - Biserica Schimb\rii
la Fa]\. Capernaum, casa Sf. Ap. Petru; Biserica de la Tabgha
- locul minunii s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci
mii de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fericirilor.
Yardenit - locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n
apele Iordanului
TARIF: 699 Euro
Aviv - Bucure[ti – Ia[i, taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport
la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*, con-
form programului, `n camere duble, cu aer condi]ionat, baie,
telefon, televizor (categoria hotelurilor este cea oficial\ pentru
Israel), demipensiune (2 mese pe zi), taxe de intrare la obiec-
tivele din program, transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ghid local vorbitor de limb\
român\, 15 E tips pentru ghid [i conduc\torul de autocar `n
}ara Sfânt\, preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medical\–obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi accesat\ pe
pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj «Sf. Parascheva» din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
diac. Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR FONDATOR: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX

CM
YK
16
PE SCURT
„Cre[tinul,
`n fa]a problemelor
medicale de ast\zi“
Ie[enii au participat, pe 1
februarie 2010, la conferin]a
cu titlul „Cre[tinul `n fa]a
problemelor medicale de
azi“, sus]inut\ la Biserica
„Na[terea Maicii Domnului“
- Talpalari din Ia[i de prof.
univ. dr. Pavel Chiril\, pre-
[edintele Asocia]iei filantro-
pice medicale „Christiana“
din Bucure[ti. Conferin]a a
avut loc `n cadrul Serilor
Talpalari, care se desf\[oar\
s\pt\m=nal la aceast\ bis-
eric\, [i a fost moderat\ de
pr. Constantin Sturzu, con-
silier al Sectorului Cultural
[i comunica]ii media al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, [i de
maica Siluana Vlad, coordo-
natoarea Centrului de for-
mare [i consiliere „Sf. Ar-
hangheli Mihail [i Gavriil“
din Ia[i. Pe parcursul celor
dou\ ore, prof. univ. dr. Pa-
vel Chiril\ a vorbit despre
conceptul de medicin\ cre[-
tin\, expun=nd mai multe
exemple. „Conceptul de med-
icin\ cre[tin\ nu e o inven-
]ie. Noi g\sim acest concept
`n paginile Sfintei Scripturi,
`n `nv\]\tura Sfin]ilor
P\rin]i [i `n experien]a vie a
Bisericii. Aceast\ experien]\
este seva Bisericii, de la care
`nv\]\m [i ne ad\p\m tot
timpul c=nd practic\m medi-
cina `n via]a cre[tinului. ~n
capitolul I din Genez\, dup\
fiecare verset care exprim\
na[terea unui regn vegetal,
apare o expresie: «[i erau
bune foarte». Noi `n]elegem
c\ Dumnezeu, fiind un
Dumnezeu al perfec]iunii, nu
putea crea ceva imperfect,
nu putea crea ceva per-
fectibil, ci a creat totul, de la
`nceput, perfect. A trebuit s\
treac\ mii de ani de la crea-
]ie ca s\ apar\ organismele
modificate genetic, adic\ o
tehnic\ care st\ impotriva
textelor biblice din Genez\.
Organismele modificate ge-
netic au ap\rut cu preten]ia
c\ sunt mai bune dec=t cele
care au fost create de Dum-
nezeu. Dup\ 20 de ani de la
crearea organismelor modifi-
cate genetic, au ap\rut [i
primele semnale c\ cei care
consum\ astfel de alimente
au o rat\ mare de cancere [i
de alergii. Ast\zi, Canada
are 85% din porumb modifi-
cat genetic. ~n Europa este
interzis\ cultivarea organis-
melor modificate genetic, dar
este permis\ comercializarea
lor“, a explicat prof. univ. dr.
Pavel Chiril\. (C.C.)
CUV+NTUL DIACONULUI
Urma[i ai Sf=ntului Vasile cel Mare
de diac. Vasile M.
DEMCIUC
Cu mila [i cu `ndurarea Prea-
bunului nostru Dumnezeu Cel `n
Treime `nchinat [i m\rit, am
ajuns [i anul acesta la pr\znuirea
Sf. Trei Ierarhi, Vasile cel Mare,
Grigorie Cuv=nt\torul de Dum-
nezeu [i Ioan Gur\ de Aur, pentru
a cinsti dup\ cuviin]\ dreapt\ pe
Edi]ia de Moldova
Miercuri, 3 februarie 2010, Nr. 27 (302), Anul II
{edin]\ a Sinodului mitropolitan din
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
La Re[edin]a mitropolitan\ din
Ia[i s-a `ntrunit ieri, 2 februarie
2010, Sinodul mitropolitan al ie-
rarhilor din Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei, sub pre[edin]ia ~nalt
Preasfin]itului P\rinte Mitropolit
Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor [i
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei. Al\turi de ~nalt Preasfin-
]ia Sa au mai participat IPS Pi-
men, Arhiepiscopul Sucevei [i R\-
d\u]ilor, PS Corneliu, Episcopul
„Cu to]ii, la Botez, am fost purta]i pe
bra]e de preot pentru a fi `mbiserici]i“
Catedrala mitropolitan\
din Ia[i [i-a serbat ieri,
2 februarie 2010, de
~nt=mpinarea Domnului,
hramul principal. Slujba
Sfintei Liturghii din
vechiul l\ca[ de cult a
fost s\v=r[it\ de cinci
arhierei din Sf=ntul Sinod
al Bisericii noastre.
de Constantin CIOFU
Sute de ie[eni au venit ieri
la Catedrala mitropolitan\ din
Ia[i, al c\rei hram principal
este s\rb\torit `n fiecare an pe
2 februarie, de ~nt=mpinarea
Domnului. ~ntruc=t impun\to-
rul l\ca[ de cult a fost sfin]it
pe 23 aprilie 1887, mai este o-
crotit de Sf. M. Mc. Gheorghe
[i, de asemenea, de Sf. Cuv.
Parascheva, ale c\rei sfinte
moa[te se afl\ aici din anul
1889. Credincio[ii din Ia[i dar
Cinci ierarhi din Sf=ntul Sinod au oficiat Sf=nta Liturghie
din ziua hramului Catedralei mitropolitane din Ia[i
aceast\ treime de Ierarhi, ap\r\-
torii Preasfintei Treimi.
To]i cei care am primit Taina
Sf=ntului Botez [tim c\ Sfin]ii
Trei Ierarhi sunt cele trei v=rfuri
ale ierarhiei Bisericii noastre
str\mo[e[ti, sfin]i care au `ntre-
cut cu adev\rata lor `n\l]ime via-
]a Sfin]ilor Apostoli. ~n acest an,
de ziua pomenirii lor, la M\n\s-
tirea Bogd\ne[ti - F\lticeni sluj-
ba religioas\ care a adus prino-
Hu[ilor, PS Calinic Boto[\neanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Ia[ilor, [i PS Ioachim B\c\uanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului. ~n cadrul
[edin]ei sinodale s-au discutat
probleme diverse din via]a Biseri-
cii din Moldova, ce ]in de compe-
ten]a de decizie a Sinodului mitro-
politan al Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei. Printre acestea, amin-
tim: avizarea slujbelor Vecerniei,
[i din alte zone din Moldova au
venit la Catedral\ `nc\ de la
primele ore ale dimine]ii. Oa-
menii s-au rugat `n timpul
Sfintei Liturghii oficiate de
~nalt Preasfin]itul P\rinte Te-
ofan, Arhiepiscopul Ia[ilor [i
Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, al\turi de PS Corneliu,
Episcopul Hu[ilor, PS Var-
laam Ploie[teanul, Episcop-Vi-
car Patriarhal, PS Calinic Bo-
to[\neanul, Episcop-Vicar al
sul de recuno[tin]\ a fost oficiat\
de un sobor de preo]i la care au
participat slujitori ai A[ez\m=n-
tului Sf. Ioan cel Nou Suceava,
A[ez\m=ntului M\n\stirii Bog-
d\ne[ti - F\lticeni, preo]i din zon\.
Dup\ cum a ar\tat `n cuv=n-
tul s\u pr. Justin Nistoroaia,
consilier administrativ al Arhie-
piscopiei Sucevei [i R\d\u]ilor,
`n]elegem, `nc\ o dat\, la aceast\
s\rb\toare, faptul c\ cine altul
Utreniei [i Acatistului celor nou\
sfin]i nem]eni, Simeon [i Amfilo-
hie de la P=ng\ra]i, Chiriac de la
Tazl\u, Iosif [i Chiriac de la Bise-
ricani, Rafael [i Partenie de la A-
gapia Veche, Iosif de la V\ratec [i
Ioan de la R=[ca [i Secu, respectiv
al Sf=ntului Antipa de la Cala-
pode[ti [i al Sf=ntului Emilian de
la Durostorum. ~n aceea[i [edin]\,
s-a acordat rangul de protosinghel
ierom. Hrisostom Turtoi de la M\-
Arhiepiscopiei Ia[ilor, [i de PS
Ioachim B\c\uanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Roma-
nului [i Bac\ului, `nconjura]i
de un sobor de preo]i [i dia-
coni. Din sobor au f\cut parte
stare]i de la mai multe m\n\s-
tiri din Arhiepiscopia Ia[ilor,
preo]i din cadrul Centrului
Eparhial Ia[i [i slujitori ai Ca-
tedralei mitropolitane din Ia[i.
R\spunsurile liturgice au fost
oferite de Corul „Sanctus“ al
Catedralei mitropolitane din
Ia[i, dirijat de Mirel Nichita.
Dar al lui Dumnezeu
[i pentru Dumnezeu
Cuv=ntul de `nv\]\tur\ du-
p\ citirea Sfintei Evanghelii a
fost rostit de PS Corneliu, care
a vorbit despre semnifica]ia
s\rb\torii de ieri. „Aceast\
s\rb\toare ne arat\ faptul c\
ceea ce a scris Sf. Ap. Pavel, [i
anume faptul c\ «Hristos S-a
smerit p=n\ la moarte, chip de
rob lu=nd», s-a derulat treptat
`n istoria m=ntuirii noastre. El
dec=t Sf=ntul Vasile cel Mare a
purtat at=ta grij\ fa]\ de cei s\-
raci, cine a f\cut, ca el, din Ceza-
reea o adev\rat\ cas\ de oaspe]i
pentru str\ini, azil pentru b\-
tr=ni [i locuri de vindecare pen-
tru cei suferinzi?
Le oferim noi, oare, ajutorul
celor `n nevoie? Suntem noi, oa-
re, cu adev\rat credincio[ii de azi
urma[i ai Sf=ntului Vasile cel
Mare? Aici, la Bogd\ne[ti, am
v\zut cum, cu timp [i f\r\ timp,
p\rintele paroh Gheorghe Loghi-
noaia, `mpreun\ cu credincio[ii
n\stirea Plutoni]a din jud. Su-
ceava, ierom. Damaschin Luchian
de la M\n\stirea Sih\stria Putnei
din jud. Suceava, ierom. Teofil
Isopescu de la M\n\stirea Sih\s-
tria Putnei, ierom. Catana Vasile
de la Schitul Sihla al M\n\stirii
Sih\stria din jud. Neam] [i ierom.
Arsenie M\rgineanu de la M\-
n\stirea Vorona din jud. Boto[ani.
Sinodul mitropolitan a avizat pro-
punerea ~nalt Preasfin]itului Teo-
fan ca arhim. Nichifor Horia, exarh
administrativ al Arhiepiscopiei Ia-
[ilor, sa fie ales de c\tre Sf=ntul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom=-
ne ca al doilea episcop-vicar al Ar-
hiepiscopiei Ia[ilor. (C.C.)
accept\ s\ Se nasc\ dintr-o fe-
cioar\ `n condi]ii umile, s\ fie
prigonit de puternicii timpu-
lui, s\ fie ]inut `n bra]e de un
om muritor, dar drept, iar apoi
s\ fie negat [i tr\dat [i s\-I fie
cerut\ moartea. Momentul ~n-
t=mpin\rii Domnului, pentru
Dreptul Simeon, pentru Sf=n-
ta Ana, a `nsemnat o m\rturi-
sire a unor oameni care erau
purt\tori de Duh Sf=nt. Ei au
m\rturisit pe Hristos M=ntui-
torul lumii, Care a venit lumi-
n\ s\ str\luceasc\ celor din
`ntuneric [i bucurie celor `n-
trista]i. Evanghelia care ne is-
torise[te despre momentul `n-
t=lnirii Domnului cu Proorocul
[i Dreptul Simeon ne `ndeam-
n\ pe to]i s\ ne deschidem ini- CM
mile c\tre El [i s\-L descope- YK
rim, c\ci este cu noi p=n\ la
sf=r[itul veacului“, a explicat
PS Corneliu. La finalul Sfintei
Liturghii, ~nalt Preasfin]itul
P\rinte Teofan a amintit fap-
tul c\ gestul pe care Dreptul
Simeon l-a f\cut c=nd L-a pri-
mit `n bra]ele sale pe M=ntui-
torul Hristos a fost preluat de
Sf=nta Biseric\. „S\rb\toarea
de ast\zi este o aducere amin-
te pentru credincio[i ca s\ ai-
b\ `n minte ceea ce au f\g\du-
it la Sf=ntul Botez. Cu to]ii, la
Botez, am fost purta]i pe bra]e
de preot pentru a fi `mbiseri-
ci]i sau d\rui]i lui Dumnezeu.
Orice cre[tin botezat `n nume-
le Sfintei Treimi este un dar al
lui Dumnezeu [i un dar pentru
Dumnezeu. Aceast\ `mbiseri-
cire `nseamn\ `nr\d\cinarea
noastr\ `n via]a Preasfintei
Treimi“, a spus IPS Teofan,
care a mul]umit tuturor pen-
tru prezen]a la hramul Cate-
dralei mitropolitane din Ia[i. a
din zon\, a reu[it s\ arate misiu-
nea cea mai frumoas\ a Bisericii,
filantropia. A continuat frumoa-
sa tradi]ie pe care a `nceput-o,
imediat dup\ 1990, ~nalt Prea-
sfin]itul P\rinte Pimen, Arhie-
piscopul Sucevei [i R\d\u]ilor,
care a ridicat, numai de el [tiute
prin ce greut\]i, A[ez\m=ntul
„Sf. Ioan cel Nou de la Suceava“,
[i continuat\ de at=]ia, [i at=]ia
p\rin]i `n zon\. Tot la R\d\u]i, s-a
`ncropit un frumos a[ez\m=nt
pentru copii, ocrotit de Sf. Ierarh
Leontie de la R\d\u]i. a

Joi, 4 februarie 2010
Nr. 28 (1530) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
THEOLOGICA
Unde ai fost
azi-noapte? Despre
Judec\tori 16, 1
PAGINA 16
85 de ani de Patriarhat
Ast\zi, 4 februarie 2010, se `mplinesc 85 de
ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe
Române la rangul de Patriarhie, prin
Hot\rârea Sfântului Sinod din 4 februarie
1925, confirmat\ prin Decretul regal din 25
februarie 1925. ~n toate catedralele
ortodoxe române din ]ar\ [i str\in\tate,
ast\zi va fi oficiat un Te Deum, ca
mul]umire adus\ lui Dumnezeu pentru
realizarea acestui act istoric de demnitate
[i prestigiu din via]a Bisericii noastre.
Te Deumul va fi urmat de slujba de
pomenire a adormi]ilor `ntru fericire
patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române
trecu]i la Domnul.
La Patriarhia Român\, ast\zi are loc o
[edin]\ solemn\ a Permanen]ei Consiliului
Na]ional Bisericesc, dup\ care se va oficia
slujba de Te Deum [i se va `n\l]a o
CM
YK
rug\ciune de pomenire pentru patriarhii
Rom=niei. Citi]i `n paginile 4-5 [i 8-9
POZA ZILEI
Biserica din lemn de pe insu-
la Kiji (Rusia) este a[ezat\ `n
mijlocul unuia dintre cele mai
mari lacuri din Europa, Onega.
La nord de Sankt Petersburg,
`n mijlocul lacului, pe insula
Kiji a fost ridicat\, `n anul 1714,
cea mai fascinant\ dintre bise-
ricile din lemn care rezist\ `nc\
`n Rusia. Acoperi[ul s\u este
un „ciorchine“ din 22 de bulbi `n
`ntregime din lemn. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Investi]ii masive str\ine
a[teptate `n Republica Moldova
Un grup de oameni de afa-
ceri din România [i Republi-
ca Moldova va deschide la
Chi[in\u un oficiu pentru
afaceri [i investi]ii, menit s\
atrag\ investi]ii str\ine peste
Prut, `n special din România.
Oficiul va oferi consultan-
]\ pentru investitori, asisten-
]\ pentru cei care vor s\ in-
vesteasc\ `n Republica Mol-
dova, va promova investi]iile
moldovene c\tre Europa, va
oferi consultan]\ etc. Va `n-
cerca s\ atrag\ nu doar in-
vesti]ii din România, dar [i
din alte state.
„Companiile române nu vor
face fa]\ unor provoc\ri inves-
ti]ionale masive `n Republica
Moldova [i tocmai `n acest
scop i-am invitat [i pe al]i par-
teneri de afaceri din Europa
s\ vin\ s\ investeasc\ `n Mol-
dova. Oficiul urmeaz\ s\ fie o
platform\ pentru investi]iile
CM
YK
EDUCA}IE
Universitatea Bucure[ti
ar putea primi numele
„Nicolae Iorga“
PAGINA 12
care vor veni din Europa [i vor
intra `n Moldova“, a spus se-
natorul român Viorel Badea,
vicepre[edinte al comisiei pen-
tru politic\ extern\. Republica
Moldova va fi o zon\ foarte ac-
tiv\ `n viitorul apropiat [i care
ar putea atrage investi]ii ma-
sive. „Se interconecteaz\ linii-
CM
YK
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Tinerii sunt tot
mai dependen]i de
comunicarea virtual\
le de electricitate, conductele
de gaze, va fi o zon\ foarte ac-
tiv\ [i trebuie adu[i foarte
mul]i parteneri din Europa,
care sunt foarte interesa]i, `n
mod special din Spania, Aus-
tria, Germania“, a mai spus
senatorul român, conform
Agerpres.
De ieri, mai multe publica-
]ii din Rom=nia pot fi cump\-
rate de la chio[curile de pre-
s\ din re]eaua de distribu]ie
„Moldpresa“. a
1 LEU exemplarul
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
STUDIU
PAGINA 15
basilica.ro
RELIGIOS
CINSTIREA IERARHILOR DU-
N|RII DE JOS LA HRAMUL PA-
LATULUI EPISCOPAL DIN GA-
LA}I: La praznicul `mp\r\-
tesc al ~ntâmpin\rii Domnu-
lui (2 februarie), capela Pala- CM
YK
tului episcopal din Gala]i
(ast\zi, Muzeul Istoriei, Cul-
turii [i Spiritualit\]ii Dun\-
rii de Jos) [i-a serbat hra-
mul. Dup\ s\vâr[irea Sfintei
Liturghii, sub protia chiri-
arhului Dun\rii de Jos, ~nalt
Preasfin]itul Arhiepiscop
Casian a urmat slujba pa-
rastasului pentru ctitorul a-
[ez\mântului - episcopul
Partenie Clinceni - [i pentru
ceilal]i ierarhi ai Dun\rii de
Jos trecu]i la Domnul.
Pagina 3
AGENDA CRE{TINULUI
CONSECIN}A URII ESTE MOAR-
TEA SUFLETULUI: Ura, ca [i
celelalte patimi, se na[te din
iubirea de sine, egoismul,
care este maica [i r\d\cina
tuturor p\catelor, dup\
Sfin]ii Ioan Damaschin [i E-
frem Sirul. Iar iubirea de si-
ne este „iubirea nera]ional\
fa]\ de trup“, dup\ Sfântul
Maxim M\rturisitorul.
Pagina 11
S|N|TATE
~N CE AFEC}IUNI ESTE RECO-
MANDAT| BALNEOFIZIOTE-
RAPIA: Cura balnear\ terape-
utic\ se adreseaz\ organis-
mului aflat `n suferin]\, cu
simptomatologie care se ma-
nifest\ deja [i care `i diminu-
eaz\ evident capacitatea de
munc\. Acest tip de cur\ se
realizeaz\ `ntr-un interval de
18-20 de zile.
Pagina 6
2 Calendarul zilei Joi, 4 februarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Prin ~nvierea Iubim pe Dumnezeu atunci când respect\m poruncile Lui

Mântuitorului Iisus
Hristos [i noi vom `nvia
„{i `ndat\ diminea]a, arhie-
reii, ]inând sfat cu b\trânii, cu
c\rturarii [i cu tot sinedriul [i
legând pe Iisus, L-au dus [i
L-au predat lui Pilat. {i L-a
`ntrebat Pilat: «Tu e[ti regele
iudeilor?». Iar El, r\spunzând,
i-a zis: «Tu zici». Iar arhiereii ~l
`nvinuiau de multe. Iar Pilat
L-a `ntrebat: «Nu r\spunzi ni-
mic? Iat\ câte spun `mpotriva
Ta». Dar Iisus nimic n-a mai
r\spuns, `ncât Pilat se mira.
Iar la s\rb\toarea Pa[tilor, le
elibera un `ntemni]at pe care-l
cereau ei. {i era unul cu nu-
mele Baraba `nchis `mpreun\
cu ni[te r\zvr\ti]i, care `n r\s-
coal\ s\vâr[iser\ ucidere. {i
mul]imea, venind sus, a `nce-
put s\ cear\ lui Pilat s\ le fac\
precum obi[nuia pentru ei. Iar
Pilat le-a r\spuns, zicând: «Vo-
i]i s\ v\ eliberez pe regele iu-
deilor?». Fiindc\ [tia c\ arhie-
reii ~l d\duser\ `n mâna lui
din invidie. Dar arhiereii au a-
]â]at mul]imea ca s\ le elibere-
ze mai degrab\ pe Baraba. Iar
Pilat, r\spunzând iar\[i, le-a
zis: «Ce voi face deci cu cel des-
pre care zice]i c\ este regele
iudeilor?». Ei iar\[i au strigat:
«R\stigne[te-L!». Iar Pilat le-a
zis: «Dar ce r\u a f\cut?». Iar ei
mai mult strigau: «R\stigne[-
te-L!». {i Pilat, vrând s\ fac\
pe voia mul]imii, le-a eliberat
pe Baraba, iar pe Iisus, biciu-
indu-L, L-a dat ca s\ fie r\stig-
nit.“ (Marcu 15, 1-15)
***
Dup\ ce ai citit fragmentul
evanghelic de ast\zi parc\ ori-
ce cuvânt este de prisos. Când
citim despre prinderea, judeca-
ta [i condamnarea Domnului
Iisus Hristos este r\scolitor.
Orice cre[tin se simte neputin-
cios [i contrariat. Ne `ntreb\m:
de ce a fost condamnat Domnul
Hristos? De ce a fost crucificat
Mântuitorul lumii? De[i am fi
tenta]i s\ credem c\ persona-
jele principale sunt fariseii,
c\rturarii, arhiereii iudei, Pi-
lat sau Iuda, de fapt de ace[tia
ne amintim doar când facem
referire la supliciile Mântuito-
rului. Nu cred c\ istoria ar fi
vorbit despre un Pilat sau des-
pre un Iuda, despre un Anna
sau Caiafa. Nu ei fac istoria, ci
sunt doar personajele de decor,
cei doar aminti]i, `ns\ nicioda-
t\ `n prim-plan. Domnul Iisus
Hristos a suferit osânda [i po-
vara Crucii pentru noi [i pen-
tru a noastr\ mântuire. De pe
Golgota ne-a deschis por]ile
raiului [i ne-a ar\tat calea `n-
ve[nicirii. Cât de u[or au stri-
gat cei de atunci: „R\stigne[-
te-L!“. M\ `ntreb dac\ nu cum-
va [i noi avem acela[i fel de a
ne comporta. Oare când tr\im
departe de `nv\]\turile Dom-
nului Iisus Hristos, când nu-I
`mplinim poruncile [i-I r\st\l-
m\cim cuvintele, toate aceste
nu sunt tot crucific\ri ale Mân-
tuitorului? De câte ori nu L-am
privit pe Domnul Hristos cu vi-
clenia lui Iuda, cu arogan]a lui
Pilat, cu falsitatea lui Anna [i
Caiafa, cu oportunitatea celor
din mul]ime? To]i au fost con-
vin[i c\ Iisus, fiul teslarului Io-
sif din Nazaret, a murit pe dea-
lul Golgotei. ~ns\ El a `nviat [i
prin ~nvierea Sa [i noi vom
`nvia! (pr. Dumitru P|DURA-
RU, Radio Trinitas)
„Oricine crede c\ Iisus este
Hristos, este n\scut din Dumne-
zeu, [i oricine iube[te pe Cel care
a n\scut iube[te [i pe Cel ce S-a
n\scut din El. ~ntru aceasta cu-
noa[tem c\ iubim pe fiii lui Dum-
nezeu, dac\ iubim pe Dumnezeu
[i `mplinim poruncile Lui. C\ci
dragostea de Dumnezeu aceasta
este: S\ p\zim poruncile Lui; [i
poruncile Lui nu sunt grele. Pen-
tru c\ oricine este n\scut din
Dumnezeu biruie[te lumea, [i a-
ceasta este biruin]a care a biruit
lumea: credin]a noastr\. Cine es-
te cel ce biruie[te lumea dac\ nu
cel ce crede c\ Iisus este Fiul lui
Dumnezeu? Acesta este Cel care
a venit prin ap\ [i prin sânge:
Iisus Hristos; nu numai prin ap\,
ci prin ap\ [i prin sânge; [i Duhul
este Cel ce m\rturise[te, c\ Du-
hul este adev\rul. C\ci trei sunt
care m\rturisesc `n cer: Tat\l,
Cuvântul [i Sfântul Duh, [i Ace[ti
trei Una sunt. {i trei sunt care
m\rturisesc pe p\mânt: Duhul [i
apa [i sângele, [i ace[ti trei
m\rturisesc la fel. Dac\ primim
m\rturia oamenilor, m\rturia lui
Dumnezeu este mai mare, c\
aceasta este m\rturia lui Dumne-
zeu: c\ a m\rturisit pentru Fiul
S\u. Cine crede `n Fiul lui Dum-
nezeu are aceast\ m\rturie `n el
`nsu[i. Cine nu crede `n Dumne-
zeu, L-a f\cut mincinos, pentru c\
n-a crezut `n m\rturia pe care a
m\rturisit-o Dumnezeu pentru
Fiul S\u. {i aceasta este m\rtu-
ria, c\ Dumnezeu ne-a dat via]\
ve[nic\ [i aceast\ via]\ este `n
Fiul S\u. Cel ce are pe Fiul are
via]a; cel ce nu are pe Fiul lui
Dumnezeu nu are via]a. Acestea
am scris vou\, care crede]i `n nu-
mele Fiului lui Dumnezeu, ca s\
[ti]i c\ ave]i via]\ ve[nic\. {i a-
ceasta este `ncrederea pe care o a-
vem c\tre El, c\, dac\ cerem ceva
dup\ voin]a Lui, El ne ascult\. {i
dac\ [tim c\ El ne ascult\ ceea ce
~i cerem, [tim c\ dobândim cere-
rile pe care I le-am cerut. Dac\
vede cineva pe fratele s\u p\c\-
tuind - p\cat nu de moarte - s\ se
roage, [i Dumnezeu va da via]\
acelui frate, anume celor ce nu
p\c\tuiesc de moarte. Este [i p\-
cat de moarte; nu zic s\ se roage
pentru acela. Orice nedreptate
este p\cat, dar este [i p\cat care
nu e de moarte. {tim c\ oricine e
n\scut din Dumnezeu nu p\c\tu-
ie[te; ci cel ce s-a n\scut din
Dumnezeu se p\ze[te pe sine, [i
cel r\u nu se atinge de el. {tim c\
suntem din Dumnezeu [i lumea
`ntreag\ zace sub puterea celui
r\u. {tim iar\[i c\ Fiul lui Dum-
nezeu a venit [i ne-a dat nou\ pri-
cepere, ca s\ cunoa[tem pe Dum-
nezeul cel adev\rat; [i noi suntem
`n Dumnezeul cel adev\rat, adic\
`ntru Fiul S\u Iisus Hristos.
Acesta este adev\ratul Dumnezeu
[i via]a de veci. Fiilor, p\zi]i-v\ de
idoli.“ (I Ioan 5, 1-21)
***
Sfântul Ioan `ncheie prima sa
scrisoare soborniceasc\ prin câte-
va cuvinte ce rezum\ t\ria cre-
din]ei, biruin]a iubirii [i puterea
rug\ciunii. Iubim pe Dumnezeu
atunci când respect\m poruncile
Lui, adic\ avem `ncredere c\ prin
sfaturile Sale ne dore[te binele.
Un bine care de cele mai multe ori
nu se descoper\ imediat. Aseme-
nea p\rin]ilor care dau sfaturi co-
piilor pentru via]\, f\r\ ca ele s\
aib\ un efect `n clipa urm\toare,
a[a [i Dumnezeu d\ sfaturi pen-
tru ve[nicie, `ndrum\ri care ni se
par greu de aplicat [i nefolosi-
toare. Totu[i, „poruncile Lui nu
sunt grele“, exclam\ acela[i apos-
tol. Am fi tenta]i s\-l contrazicem.
Cum s\ nu fie grele `nv\]\turile
ce se aplic\ `mpotriva „curentului
lumii“, cuvinte considerate ve-
tuste. Totu[i, insist\ Apostolul,
ele nu sunt grele. De ce? ~ntreaga
via]\ [i oper\ a apostolului se
`ntemeiaz\ pe profundul [i dum-
nezeiescul sentiment al iubirii.
Atunci când ]ii la cineva nimic nu
]i se pare greu. Iar finalitatea
acestei iubiri este biruirea lumii,
adic\ dep\[irea tuturor impedi-
mentelor care fac, la o prim\ eva-
luare, imposibil\ aceast\ dragos-
te. „Credin]a noastr\ a biruit lu-
mea“, afirm\ Sfântul Ioan. Poate
p\rea un cuvânt `ndr\zne] deoa-
rece pentru noi „a birui“ `nseamn\
a distruge, a supune [i a st\pâni.
Credin]a noastr\ `ns\ nu dis-
truge, nu are pasiunea st\pânirii,
ci dore[te transformarea [i `ncar-
c\ `n fiecare semen `ntreaga lume.
Dac\ credin]a noastr\ a transfor-
mat un singur om poate `nsemna
c\ a transformat o lume. Hristos a
pornit `n misiunea Sa cu un mic
grup de oameni simpli. Nu S-a te-
mut de num\rul locuitorilor p\-
mântului [i de distan]ele geo-
grafice. A v\zut `n fiecare suflet
valoarea `ntregii lumi. (Ciprian
OLINICI, Radio Trinitas)

SF+NTUL ZILEI
Sfântul Cuvios
Isidor Pelusiotul
Isidor Pelusiotul s-a n\scut
`n 360 `n Alexandria Egiptului.
Neputând vie]ui `n lume decât
dup\ adev\rata „filosofie“, adi-
c\ `nv\]\tura cre[tin\, Isidor,
renun]ând la avere, s-a f\cut
monah `ntr-o m\n\stire de pe
muntele Pelusion. Prin via]a sa
aleas\ [i asceza sever\ a atras
admira]ia general\, fiind privit
ca model de via]\ preo]easc\ [i
ascetic\. A murit `n anul 436.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfântului Cuvios Nico-
lae M\rturisitorul Studitul; a
Sfântului Sfin]itului Mucenic
Avramie, episcopul Arvilului
(Persia); a Sfântului Cuvios
Ioan din Irinopole; a Sfântului
Mucenic Teoctist; a Sfântului
Cuvios Iasim, f\c\torul de mi-
nuni, [i a Sfântului Mucenic
Iosif de la Halep.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Sfintelor Muceni]e Agata
[i Teodula. a

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Vechea catedral\
a Episcopiei de Caransebe[
Pe locul actualei biserici, cunoscut\ drept catedrala
Caransebe[ului, `nc\ din 1444 era atestat\ o m\n\s-
tire de c\lug\ri, construit\ din lemn, pe lâng\ care
func]iona o [coal\ de diaconi, prima de acest fel din
Banatul montan. De la `nceput, aceast\ m\n\stire se
afla `n afara cet\]ii medievale a Caransebe[ului. ~n
1739 documentele consemneaz\ existen]a bisericii de
piatr\ [i c\r\mid\ ridicat\ `n cadrul acestei m\n\s-
tiri cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe“, iar `n
1759 a fost ref\cut\ cu elemente de art\ baroc\. Din
necesit\]i cultice, la `nceputul secolului al XIX-lea,
biserica este alungit\, zugr\vit\ [i pardosit\ cu
lespezi de piatr\. ~n 1863 a fost realizat frumosul
iconostas, iar cele patru clopote ale bisericii au fost
montate `ntre 1817-1881. L\ca[ul este `n form\ de
nav\, cu o semea]\ clopotni]\ pe pronaos. Dup\ ul-
timele repara]ii f\cute `n 2007, biserica a fost
resfin]it\ de PS Lucian al Caransebe[ului. (Adrian
Nicolae PETCU)
Catedrala din Caransebe[,
`nceputul secolului al XX-lea
 Joi, 4 februarie 2010 Actualitatea religioas\ 3
Comunicat de pres\

Canonizarea cuiva este mai mult decât cinstirea memoriei sale

Ca r\spuns la scrisoarea des-
chis\ adresat\ Patriarhiei Ro-
mâne de c\tre domnul Alexan-
dru Florin }ene, pre[edintele Li-
gii Scriitorilor din România cu
sediul `n municipiul Cluj-Na-
poca, prin care se propune cano-
nizarea poetului Mihai Emines-
cu, facem urm\toarele preciz\ri:
Apreciem faptul c\, `ntr-o pe-
rioad\ `n care unii contemporani
`ncearc\ s\ denigreze personali-
tatea poetului na]ional Mihai E-
minescu, se fac propuneri de p\s-
trare vie `n con[tiin]a public\ ro-
mâneasc\ a memoriei Luceaf\-
rului poeziei române[ti, a[a cum
l-a numit primul patriarh al Bise-
ricii Ortodoxe Române, Miron
Cristea. Biserica Ortodox\ Româ-
n\ cinste[te memoria poetului na-
]ional `n fiecare an prin slujbe de
pomenire (parastase) [i manifes-
t\ri culturale, `ns\ canonizarea
cuiva presupune criterii [i proce-
duri care nu se bazeaz\ doar pe
entuziasm [i dorin]\ public\.
Urmând procedura stabilit\
de Sfântul Sinod privind canoni-
z\rile din Biserica Ortodox\ Ro-
mân\, propunerile de canonizare
se adreseaz\ mai `ntâi eparhiei
din jurisdic]ia c\reia face parte
solicitantul, care, apoi, o `nain-
teaz\ Sinodului mitropolitan. Po-
trivit articolului 113, lit. b din
Statutul pentru organizarea [i
func]ionarea Bisericii Ortodoxe
Române, Sinodul mitropolitan a-
nalizeaz\ [i avizeaz\ solicit\rile
venite de la eparhiile sufragane
privind canonizarea de sfin]i,
proiectele de texte liturgice [i i-
coane pentru cinstirea acestora [i
`nainteaz\ Sfântului Sinod pro-
punerile sale.
Solicitarea Ligii Scriitorilor
din România, care nu reprezin-
t\ o noutate, se adaug\ nume-
roaselor alte propuneri aflate pe
agenda de lucru a Comisiei de
canonizare a Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, tre-
cerea `n rândul sfin]ilor reali-
zându-se `n urma unui proces
`ndelungat, care impune o cer-
cetare am\nun]it\ [i respecta-
rea unor criterii riguroase (cre-
din]\ ortodox\ m\rturisit\ pu-
blic, sfin]enia vie]ii [i evlavia
popular\ etc.). ~n vederea cano-
niz\rii este nevoie de studii te-
meinice de ordin istoric, liturgic
[i canonic, precum [i de proiecte
de tropar, condac [i sinaxar, iar
apoi de slujbele de la Vecernie [i
Utrenie [i acatist. ~n acest con-
text, men]ion\m c\ de la prima
canonizare din Biserica Ortodo-
x\ Român\ (care a avut loc `n a-
nii 1950-1955) [i pân\ `n anul
2009, Sfântul Sinod a trecut `n
rândul sfin]ilor o sut\ de sfin]i
români sau de alt neam, tr\itori
sau ale c\ror sfinte moa[te se
p\streaz\ `n România, cinsti]i
cu mult\ evlavie de c\tre popo-
rul român drept-credincios. ~n
prezent, nu exist\ nici o lun\ `n
calendarul cre[tin ortodox `n ca-
re s\ nu fie pomeni]i sfin]i cano-
niza]i de Biserica Ortodox\ Ro-
mân\, dar e nevoie s\ fie alc\-
tuite slujbele liturgice pentru fi-
ecare sfânt. ~nainte de noi cano-
niz\ri, este necesar\ o conso-
lidare a cultului celor deja cano-
niza]i, `ntrucât graba [i super-
ficialitatea `n canonizare, f\r\ o
preg\tire suficient\, pot fi p\-
gubitoare din punctul de vedere
spiritual.
Mai preciz\m faptul c\ Sfân-
tul Sinod a hot\rât ca `n viitor
Comisia special\ de canonizare
s\ aib\ `n vedere analizarea cu
prioritate a propunerilor de cano-
nizare a unor ierarhi, preo]i, mo-
nahi cu via]a `mbun\t\]it\, cre-
dincio[i [i m\rturisitori ai cre-
din]ei ortodoxe cu o intens\ via]\
de rug\ciune, `ncepând cu secole-
le al XIII-lea - al XIV-lea [i pân\
`n vremurile noastre. Astfel, mo-
tiva]ia principal\ trebuie s\ fie
`nt\rirea evlaviei credincio[ilor,
[i nu doar reputa]ia cultural\ [i
patriotic\ a unei persoane.
~n concluzie, conform preve-
derilor statutare, propunerea
Ligii Scriitorilor din România
se cuvine a fi adresat\ eparhiei
din jurisdic]ia c\reia se afl\
solicitantul pentru a fi p\strat\
`n eviden]\ [i analizat\ mai
`ntâi de c\tre Sinodul mitro-
politan al Mitropoliei respecti-
ve. (Biroul de Pres\ al Patriar -
hiei Române)

Cinstirea ierarhilor Dun\rii de Jos la
hramul Palatului episcopal din Gala]i
La praznicul `mp\r\tesc al
~ntâmpin\rii Domnului
(2 februarie), capela
Palatului episcopal din
Gala]i (ast\zi, Muzeul
Istoriei, Culturii [i
Spiritualit\]ii Dun\rii de
Jos) [i-a serbat hramul.
Dup\ s\vâr[irea Sfintei
Liturghii, sub protia
chiriarhului Dun\rii de
Jos, ~nalt Preasfin]itul
Arhiepiscop Casian,
`nconjurat de un sobor de
preo]i [i diaconi, a urmat
slujba parastasului
pentru ctitorul
a[ez\mântului - episcopul
Partenie Clinceni - [i
pentru ceilal]i ierarhi ai
Dun\rii de Jos trecu]i la
Domnul.
Monument reprezentativ de
arhitectur\ al ora[ului de la
Dun\re, Palatul episcopal are
o existen]\ de mai bine de 100
de ani. Situat\ pe Strada Dom-
neasc\, `n vecin\tatea statuii
domnitorului Unirii - Alexan-
dru Ioan Cuza, `n fosta pia]\
„{tefan cel Mare“ (un loc cu a-
dânci semnifica]ii pentru g\l\-
]eni), cl\direa Palatului episco-
pal al Dun\rii de Jos a fost con-
struit\ `n perioada 1897-1900,
la ini]iativa vrednicului de po-
menire arhiereu Partenie Clin-
ceni, episcop al Dun\rii de Jos
(1886-1902) [i, mai apoi, mi-
tropolit al Moldovei (1902-
1908). Arhitectul palatului a
fost Toma Dobrescu, iar ingi-
ner-constructor, A.F. Badescu.
~nc\ de la `nceput, `n aripa
stang\ a edificiului a fost ame-
najat un paraclis `nchinat s\r-
b\torii „~ntâmpin\rii Domnu-
lui“, sfin]irea a[ez\mântului a-
vând loc la data de 8 septem-
brie 1901.
~n anul 1963, regimul comu-
nist confisc\ acest „Palat epis-
copal f\r\ pereche“, dup\ cum
`l numea marele istoric Nicolae
Iorga, `n incinta sa func]ionând
Muzeul de Arte Vizuale.
~n anul 2003, cl\direa este
retrocedat\ Arhiepiscopiei Du-
n\rii de Jos, care a amenajat a-
ici un muzeu al istoriei, cultu-
rii [i spiritualit\]ii din aceast\
parte a ]\rii. ~n acest sens, `n
luna noiembrie 2008, au fost a-
duse de la Muzeul de Istorie
din Gala]i osemintele primului
cre[tin cunoscut de pe terito-
riul ]\rii noastre – Innocens.
Cinstirea ierarhilor
Dun\rii de Jos la
s\rb\toarea hramului
~n fiecare an, la Praznicul
~ntâmpin\rii Domnului, `n ca-
mera unde a existat capela Pa-
latului episcopal se serbeaz\
hramul acestui a[ez\mânt. A-
nul acesta, `n prezen]a perso-
nalului administrativ, a elevi-
lor seminari[ti [i a câtorva cre-
dincio[i, a fost s\vâr[it\ Sfânta
Liturghie de c\tre un sobor de
preo]i [i diaconi, `n fruntea c\-
rora s-a aflat ierarhul Dun\rii
de Jos, IPS Arhiepiscop Casian.
Vorbind celor prezen]i de-
spre semnifica]iile profunde a-
le s\rb\torii `n acest l\ca[, Ar-
hiepiscopul Casian a ar\tat c\
„atunci când cinstim pe ie-rar-
hii Dun\rii de Jos [i pe to]i cei
care `mpreun\ cu dân[ii s-au
mutat la Domnul, ne oglindim
cu to]ii `n aceast\ icoan\ vie a
p\mântului pe care se odih-
nesc r\m\[i]ele celui dintâi
cre[tin cunoscut de pe terito-
riul ]\rii, care are un nume a-
tât de important pentru noi to]i
– Innocens. ~n fa]a tainei p\-
mântului [i a omului,descope-
rim frumuse]ea noastr\ «cea
zidit\ dup\ chipul lui Dum-
nezeu». F\r\ interven]ia lui
Dumnezeu, [i p\mântul, [i o-
mul nu ar avea chip [i frumu-
se]e. C\ci [i p\mântul este da-
rul lui Dumnezeu [i, pentru a-
ceasta, Dumnezeu l-a ridicat
pe om din p\mânt. P\mântul
st\ permanent pe orizontal\, iar
omul ridicat din p\m=nt de
Dumnezeu e chemat s\ stea pe
vertical\. Astfel se formeaz\ o
cruce `ntre p\mânt [i om, c\ci a-
tunci când st\m drep]i form\m
o cruce. Noi suntem o cruce `n-
fipt\ `n p\mânt [i `nfipt\ sus, `n
cer, `n acela[i timp“.
Atunci când deschidem bra-
]ele, a continuat IPS Casian, le
deschidem pentru a `ntâmpina.
„{i ast\zi s\rb\torim darul lui
Dumnezeu de a face din noi,
oamenii, din p\mânt, cruci ca-
re se `nal]\ pân\ la cer, ca s\
coboare, ca pe o scar\, Dum-
nezeu `n noi. Iar când Dum-
nezeu coboar\ `n noi, bra]ele
noastre se deschid ca s\ ne `m-
br\]i[\m [i s\ `mbr\]i[eze pe
ceilal]i semeni ai no[tri“.
Dup\ slujba Sfintei Litur-
ghii a fost s\vâr[it parastasul
pentru ctitori, ostenitori, bine-
f\c\tori [i ierarhi ai Dun\rii de
Jos, adormi]i `ntru Domnul.
La final a fost binecuvântat
noul depozit de icoane, carte ve-
che [i obiecte biserice[ti de pa-
trimoniu, depozit apar]in=nd
muzeului. (A Adrian PORTASE)
PE SCURT
Alimente [i `mbr\c\minte
pentru persoanele
f\r\ ad\post
Episcopia S\lajului este al\turi de per-
soanele f\r\ ad\post care sunt g\zdui-
te temporar `n Centrul Social de Ur-
gen]\ Zal\u, informeaz\ BASILICA.
Reprezentan]ii Sectorului social al e-
parhiei au donat cantit\]i `nsemnate de
produse alimentare [i articole de `m-
br\c\minte pe care angaja]ii acestui
centru social le-au distribuit numeroa-
selor persoane care, din cauza tempera-
turilor foarte sc\zute din ultima vreme,
au primit ad\post `n acest a[ez\mânt.
Scrisoare pastoral\ c\tre
clerul [i credincio[ii
ortodoc[i din America
Adunarea Permanent\ a Episcopilor
Ortodoc[i Canonici din cele dou\ Ame-
rici a transmis o scrisoare pastoral\
Preacucernicului cler, cuvio[ilor mo-
nahi [i iubi]ilor credincio[i ai Sfintei Bi-
serici Ortodoxe din America, cu prilejul
Duminicii Cerceta[ilor, din ziua de 7 fe-
bruarie. ~n epistola disponibil\ pe
www.romarch.org se aminte[te: „~n
1955, ierarhii conduc\tori ai diferitelor
Biserici cre[tin-ortodoxe de pe p\mânt
american s-au adunat s\ recunoasc\ [i
s\ aprobe activitatea Boy Scouts (a cer-
ceta[ilor) din America. Aceast\ `ntâlni-
re a prefigurat posibilit\]ile promi]\-
toare pentru m\rturisirea unita]ii
noastre `n Iisus Hristos pe acest p\-
mânt [i `n aceast\ cultur\, când mun-
cim [i tr\im `n unitate. Atunci [i acum,
credem c\ afirmarea Cercet\[iei [i a
Legii e un ajutor important pentru pa-
rohiile [i familiile noastre, `n cre[terea
tinerilor, care „`[i fac datoria fa]\ de
Dumnezeu“. ~ncuraj\m fiecare dintre
parohiile noastre s\ sprijine `n mod ac-
tiv s\rb\torirea „Scout Sunday“ dumi-
nic\, 7 Februarie 2010. ~i s\rb\torim
pe cerceta[ii no[tri ortodoc[i `n fiecare
lun\ februarie, dar s\rb\toarea din a-
cest an este un prilej de bucurie deose-
bit\ pentru c\ „Boy Scouts of America“
s\rb\tore[te 100 de ani de activitate `n
folosul tineretului na]iunii noastre. In-
tegrarea experien]ei tân\rului cerceta[
`n plin\tatea vie]ii Bisericii [i `n pro-
gramele de misiune bisericeasc\ ale ti-
neretului este o m\rturie puternic\ a
convingerii noastre c\ Hristos este tot [i
`n toate (Coloseni 3, 11). A[tept\m cu
ner\bdare s\ s\rb\torim „Scout Sun-
day“ `mpreun\, pe 7 februarie. V\ ru-
g\m s\ colabora]i cu EOCS (www.eocs.
org) sau cu reprezentantul Bisericii
dumneavoastr\ pentru Scouting pentru
a transforma aceast\ zi `n-tr-un succes
al slujirii tineretul nostru“. a
 CM
YK

4 Documentar Joi, 4 februarie 2010

Patriarhia Român\ - 85 de ani de la proclamarea

de c\tre Sfântul Sinod a `nfiin]\rii sale
4 februarie 1925. ~n sala din palatul s\u biserice[ti, adic\ a dreptului Bisericii
de la M\n\stirea Antim, `n\l]at cu ceva Ortodoxe Române de a dispune liber
mai mult de un deceniu `n urm\, de sine cum va g\si cu cale, `n afar\ -
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe bine`n]eles - de dogme, de moral\, de
Române adopta, `ntr-o atmosfer\ de cult [i de canoanele `n leg\tur\ cu
`nalt\ solemnitate [i `nsufle]ire, o acest depozit comun [i obligatoriu
hot\râre istoric\: „~n vederea maturit\]ii pentru toate Bisericile popoarelor
[i puterniciei neamului românesc, ortodoxe, Sfântul Sinod al Bisericii
devenit ast\zi, prin mila lui Dumnezeu Ortodoxe Române hot\r\[te `n [edin]a
[i prin puterile lui, liber [i `ntregit, `n sa de ast\zi, 4 februarie 1925, cu
vederea obliga]iunii acestui popor de a- consim]irea [i a Onoratului Guvern,
[i pune `n valoare, pentru progresul [i `nfiin]area Patriarhatului românesc,
civiliza]ia omenirii, maturitatea [i `ntâiul st\t\tor al colegiului episcopal
puternicia lui de azi [i de mâine prin românesc având a se intitula, pe viitor,
toate institu]iunile [i mijloacele pe care Arhiepiscop al Bucure[tilor [i
le-ar crede el necesare acestui scop, [i Mitropolit al Ungrovlahiei
pe baza mai ales a autocefaliei noastre [i Patriarh al României“.
arhului Meletie Pigas al Alexan- ce[ti, `mplinit\, la rându-i, `n
driei (1590 - 1601), loc]iitor pe a- 1885, `n condi]iile adaosului de
de pr. dr. Florin tunci [i al scaunului de patriarh importan]\ [i prestigiu ale Ro-
{ERB|NESCU ecumenic al Constantinopolului, mâniei de dup\ cucerirea inde-
ridicarea Bisericii Moldovei la penden]ei de stat (1878) [i pro- CM
rang de Arhiepiscopie, solicitare clamarea regatului (1881), prin YK

Statornicie [i voca]ie urmat\ de dreptul acordat de pa- organizarea sinodal\ a Bisericii

pururea `mbog\]itoare
CM de har [i de rodire
YK
D\ltuite `n stânca tare a celor
aproape dou\ milenii de istorie
cre[tin\ pe p\mântul românesc,
aceste cuvinte erau menite s\
d\inuiasc\, peste vreme, ca o no-
bil\ efigie a statorniciei [i a voca-
]iei pururea `mbog\]itoare de har
[i de rodire. Ele veneau din tim-
purile apostolice ale deodat\ `n-
ceputului poporului [i al cre[-
tinismului românesc. Veneau din
vremurile `n care, `ntre Dun\re
[i Marea Neagr\, luau fiin]\
mul]ime de eparhii `ncununate,
`n secolul al VI-lea, prin str\lu-
cirea Arhiepiscopiei cvasiautoce-
fale de la Tomis. Veneau din lu-
mina adaosului de secole `n care
existen]a statelor române[ti de
sine st\t\toare nu s-a putut `n-
temeia, din veacul al XIV-lea
`nainte, f\r\ de organizarea vie-
]ii biserice[ti `n cadrul unor mi-
tropolii cu pregnant\ personali-
tate `n lumea Ortodoxiei.
Veneau din faptul c\ mitropo-
li]ii }\rii Române[ti [i ai Moldo-
vei purtau, `nc\ de la `nceput, ti-
tlul de „exarhi patriarhali“ [i de
„exarhi ai plaiurilor“ de dincolo
de Carpa]i, context `n care, `n
prima jum\tate a secolului ur-
m\tor, pe fondul `ncerc\rii de re-
facere a unit\]ii cre[tine de la
Floren]a (1439), precum m\rturi-
se[te Dimitrie Cantemir `n a sa
„Descriptio Moldaviae“, papa Eu-
geniu al IV-lea (1431 - 1447) pu-
tea avansa deja promisiunea ti-
tlului de patriarh pentru mitro-
politul Damian al Moldovei. Ve-
neau din acele vremuri `n care
puterea armiilor voievozilor no[-
tri, `nt\rit\ de puterea credin]ei,
str\juia nu numai la fruntariile
libert\]ii ]\rilor noastre, dar [i la
acelea ale `ntregii Cre[tin\t\]i
europene.
Veneau din `ndrept\]irea
domnitorului Ieremia Movil\
(1595 - 1600, +1606) [i a fratelui
s\u, mitropolitul Gheorghe al
Moldovei (+1605), de a cere patri-
triarh mitropolitului de la Sucea-
va de a purta mantie cu patru râ-
uri, fa]\ de cea cu trei a celorlal]i
ierarhi, ceea ce reprezenta, pre-
cum remarca Nicolae Iorga, expre-
sia unei „demnit\]i patriarhale“.
Veneau din bog\]ia [i c\ldura
vetrei Ortodoxiei Române[ti care
nu hr\nea [i `nc\lzea doar sufle-
tul [i via]a poporului român, ci
r\zb\tea pân\ departe, `n toate
z\rile Ortodoxiei, spre a fi de aju-
tor [i de mângâiere Bisericilor
surori aflate `n cuprinsul [i sub
ap\sarea st\pânirii otomane.
Era vremea când patronajul
ctitoricesc [i generozitatea dom-
nitorilor români se rev\rsau, ne-
`ntrecute, asupra tuturor ]inutu-
rilor R\s\ritului ortodox, de la
Athos, din Balcani, Grecia [i
insulele din Egeea [i Mediterana,
pân\ la Ierusalim, Sinai, Alexan-
dria, Antiohia [i Georgia.
Era vremea când tiparul nos-
tru bisericesc d\dea c\r]i de sluj-
b\ [i de `nv\]\tur\ pentru cre-
dincio[ii ortodoc[i de limb\ sla-
v\, greac\, arab\ sau armean\ [i
când Sinodul de la Ia[i, din 1642,
d\ruia Ortodoxiei `ntregi funda-
mentala M\rturisire de credin]\
a mitropolitului român al Kievu-
lui, Petru Movil\.
N-a lipsit atunci, `n r\stimpul
de pân\ `n pragul epocii moder-
ne, decât consfin]irea `ntr-un si-
nod panortodox a realit\]ii faptu-
lui c\ Biserica din }\rile Româ-
ne patrona cu fr\]easc\ dragoste
`ntreaga Ortodoxie, realitate
demn\ de chiar rangul patriar-
hal, pe care ar fi putut, cu `n-
drept\]ire, s\-l determine Uni-
rea de la 1600 sub sceptrul lui
Mihai Viteazul, de ar fi d\inuit.
De[i amânat\, aceast\ `mpli-
nire avea s\ fie, `ns\, preg\tit\,
atât pe plan statal, cât [i biseri-
cesc, `n cursul secolului al XIX-
lea, timp al unor trepte urcate
succesiv, prin Unirea Principate-
lor de la 1859 sub sceptrul lui A-
lexandru Ioan Cuza, cu totul `m-
plinit\ la 1862, apoi prin deschi-
derea, tot pe atunci, a c\ii spre
recunoa[terea autocefaliei biseri-
noastre, `nceput\ tot `n vremea
domnitorului Cuza, deodat\ cu
`n\l]area, `n 1865, a mitropolitu-
lui de la Bucure[ti la rang de pri-
mat, [i reglementat\ statornic
prin Legea organic\ din 1872,
dar, din alt\ perspectiv\, [i prin
izbânda re`n\l]\rii Bisericii ro-
mâne[ti din Transilvania la rang
de Mitropolie `n 1864, `n timpul
marelui ierarh Andrei {aguna,
deodat\ cu adoptarea unor im-
portante principii organizatorice,
consfin]ite prin „statutul [agu-
nian“ din 1868.
Pe acest parcurs ne`ntrerupt
ascendent, poarta cea mare, deci-
siv\, a `n\l]\rii Bisericii Ortodo-
xe Române la rang de Patriarhat
a reprezentat-oo, desigur, des\-
vâr[irea unit\]ii statului român
,`n anul 1918.
Demersuri pentru
realizarea Patriarhatului
Ortodoxia româneasc\ cuprin-
dea, de acum `nainte, patru mi-
tropolii. La cele dou\ de mai `na-
inte, a Ungrovlahiei [i a Moldo-
vei [i Sucevei, având re[edin]ele
la Bucure[ti [i Ia[i, s-au ad\ugat
Mitropolia Ardealului [i cea a
Bucovinei, precum [i Arhiepisco-
pia Chi[in\ului, care avea s\ de-
vin\, mai apoi, [i ea, Mitropolie a
Basarabiei - `n 1927.
Num\rul total al eparhiilor a-
tinsese cifra 18, iar al credincio[i-
lor, 14 milioane, desemnând Ro-
mânia, prin ponderea acestor ci-
fre, a doua ]ar\ din `ntreaga lu-
me ortodox\. Pe de alt\ parte, a-
nii deceniului al doilea al secolu-
lui trecut aduseser\ reconstituiri
de Patriarhate `n Bisericile Rus\
(1917) [i Sârb\ (1920). Iar per-
spectiva unui apropiat sinod pa-
nortodox era, [i ea, de natur\ s\
impun\ prezen]a Bisericii noas-
tre acolo `n demnitatea rangului
patriarhal.
A[a precum, `n general, pe
planul vie]ii de stat din România
`ntregit\ se impunea, dup\ 1918,
o unificare a structurilor admi-
Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii noastre
nistrativ - politice, un asemenea
proces de unificare era necesar [i
pe plan bisericesc.
~ntrucât Patriarhatul nu se
putea realiza decât `n condi]iile
`mplinirii acestei unific\ri, par-
cursul c\tre cele dou\ obiective a
mers `n fireasc\ `mpletire.
~ncepând din prim\vara anului
1919, s-a purces la unificarea
structurilor biserice[ti, prin intra-
rea `n Sinodul de la Bucure[ti a ie-
rarhilor din provinciile `ncorpora-
te, cu deplin\ [i veche `ndrept\]i-
re, `n cuprinsul României Mari.
~n iunie acela[i an au debutat,
la Sinaia, lucr\rile pentru elabo-
rarea unei legisla]ii biserice[ti u-
nitare, sub conducerea loc]iitoru-
lui de mitropolit primat, Pimen
Georgescu, mitropolitul Moldovei
[i Sucevei.
Spre a se da expresie deplin\
unific\rii statale prin introduce-
rea `n sânul Bisericii Române[ti
a Ardealului, Banatului, Cri[a-
nei [i Maramure[ului, teritoriile
rom=ne[ti reintegrate având cea
mai `nsemnat\ `ntindere [i cel
mai ridicat aport de popula]ie or-
todox\, `n fruntea Bisericii Orto-
doxe Române a fost ales, la 18 /
31 decembrie 1919, ca mitropolit
primat, un ierarh provenit din a-
cele p\r]i de dincolo de Carpa]i,
episcopul Caransebe[ului, Miron
Cristea, care fusese prezent atât
la Marea Adunare Na]ional\ a
reunific\rii de la Alba Iulia, de la
1 decembrie 1918, cât [i `n dele-
ga]ia transilv\nean\ sosit\, `n a-
ceea[i lun\, la Bucure[ti pentru
a aduce actul de unire cu Româ-
nia a tuturor teritoriilor de din-
colo de Carpa]i. ~nvestirea [i `n-
sc\unarea noului mitropolit pri-
mat au avut loc `n chiar ziua ur-
m\toare, la 19 decembrie 1919 /
1 ianuarie 1920.
~n ceea ce prive[te Legea [i
Statutul de organizare [i func]io-
nare ale Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, de[i Octavian Goga, mi-
nistrul de atunci al cultelor, do-
rea promovarea lor `n parlament
`nc\ din faza de proiect din toam-
na anului 1920, la solicitarea in-
sistent\ a mitropolitului Nicolae
B\lan al Ardealului discutarea
lor a fost amânat\ pân\ dup\ a-
doptarea, `n martie 1923, a noii
Constitu]ii a României, astfel `n-
cât legisla]ia bi-sericeasc\ s\
preia [i s\ adânceasc\ principiile
`nscrise deja `n actul fundamental
al sta-tului, `ntre care cel al auto-
nomiei Bisericii era cel mai `nsem-
nat, dimpreun\ cu stipularea ca-
racterului s\u de Biseric\ „domi-
nant\“ [i cu men]ionarea partici-
p\rii, `n administra]ia bisericeas-
c\, `n spiritul statutului [agunian,
a mirenilor al\turi de clerici.
Pe aceast\ cale s-a ajuns la
semnificativa `ntrep\trundere,
pân\ aproape de suprapunere, `n
anul 1925, a adopt\rii noii legis-
la]ii biserice[ti, votat\ `n Senat
la 24 martie [i `n Camera Depu-
ta]ilor la 3 aprilie [i promulgat\
de regele Ferdinand I la 6 mai, cu
procesul de hot\râre [i de con-
sfin]ire a noului rang de Patriar-
hat al Bisericii noastre, desf\[u-
rat, efectiv, `n intervalul februa-
rie - noiembrie 1925.
~n condi]iile istorice consecu-
tive des\vâr[irii unit\]ii na]io-
nale a României la sfâr[itul a-
nului 1918, cea dintâi afirmare
a necesit\]ii de `nfiin]are a Pa-
triarhiei Române s-a f\cut auzi-
t\ `nc\ din anul urm\tor, 1919,
când, `n cadrul Congresului pre-

CM
YK

o]imii transilv\nene, desf\[urat
la Sibiu `ntre 6 - 8 / 19 - 21 mar-
tie, protopopul Gheorghe Ciu-
handu de la Arad a prezentat,
`n acest sens, un amplu [i docu-
mentat referat `n care, argu-
mentându-[i propunerea, afir-
ma c\: „Dup\ canonul 34 apos-
tolic, se cuvine ca to]i ierarhii
no[tri s\ recunoasc\ pe unul
dintre ei drept protos. Odat\ a-
jun[i la unitatea politic\ [i ie-
rarhic\ bisericeasc\, avem
dreptul s\ ne gândim [i la `nfi-
in]area demnit\]ii de patriarh
ortodox român“.
~n august acela[i an, mitropoli-
tul primat Miron sugera, de la
M\n\stirea C\ld\ru[ani, Adun\-
rii Constituante, chemat\ s\ e-
laboreze proiectele noii legisla]ii
biserice[ti, perspectiva evolu]iei
c\tre Patriarhat a Bisericii Orto-
doxe Române, idee sus]inut\, cu
c\ldur\, de personalit\]ile mar-
cante ale vie]ii publice române[ti
precum regele Ferdinand, prim-
ministrul Ionel I.C.Br\tianu, is-
toricii Nicolae Iorga [i Ioan Lupa[,
ministrul cultelor Alexandru La-
pedatu, ministrul instruc]iunii
Publice C. Angelescu [i mul]i al]ii.
~n acest context, spre sfâr[itul
anului 1924, mitropolitul Pimen
al Moldovei [i Sucevei a redactat
propunerea ca „Mitropolia Un-
grovlahiei (sau a Munteniei) cu
scaunul mitropolitan din Bucu-
re[ti s\ fie ridicat\ la rangul de
Patriarhie, iar mitropolitul Un-
grovlahiei [i Primat al României,
care de drept e [i Pre[edinte al
Sfântului nostru Sinod, s\ poarte
titlul de Patriarh al Bisericii Or-
CM todoxe Na]ionale Române (cu re-
YK
[edin]a la Bucure[ti)“. Documen-
tul a mai fost semnat, apoi, de
mitropolitul Nectarie al Bucovi-
nei, de arhiepiscopul Gurie de la
Chi[in\u [i de episcopii Lucian al
Romanului, Roman al Oradiei,
Nicolae al Clujului [i Ilarie al
Constan]ei.
Toate argumentele reiterate
mai sus, `n prima parte a acestei
evoc\ri, erau `nscrise `n acest act
fundamental, care se `ncheia a-
firmând c\ „se cuvine [i e drept
ca Bisericii noastre Ortodoxe Ro-
mâne s\ i se dea o nou\ situa]ie
legal\ [i canonic\, `n rândul ce-
lorlalte Patriarhate ortodoxe, de
R\s\rit“.
Astfel prezentat\, propunerea
a fost adus\ `n discu]ia Sfântului
Sinod `n [edin]a din ziua de 4 fe-
bruarie 1925, condus\ de arhie-
piscopul Gurie al Chi[in\ului,
lectura documentului fiind `ncre-
din]at\ mitropolitului Nectarie
al Bucovinei, din pricina absen]ei
autorului principal, mitropolitul
Pimen, care n-a putut participa,
fiind, din p\cate, bolnav.
Argumente
Deschizându-se, apoi, discu]ii-
le, arhiepiscopul Basarabiei Gu-
rie a salutat cel dintâi propune-
rea, ar\tând c\ basarabenii au
fost, `n România `ntregit\, primii
care au cerut ridicarea Bisericii
Române Ortodoxe la rangul de
Patriarhie, pe temeiul Canonului
34 apostolic. Episcopul Lucian al
Romanului a dat citire unui me-
moriu `n acela[i sens al Consiliu-
lui profesoral al Facult\]ii de Te-
ologie din Cern\u]i, iar arhiereul
- vicar Dionisie al Eparhiei Chi-
[in\ului [i Hotinului a citit o pro-
prie declara]ie de sus]inere, scri-
s\ `nc\ de la 11 decembrie 1924.
Un amplu expozeu a prezentat,
`n continuare, `n numele gu-
vernului, ministrul cultelor, prof.
univ. dr. Alexandru Lapedatu,
care a `nceput prin a ar\ta c\
„organizarea Bisericii Ortodoxe
Române st\ `n a[a de strâns\ le-
Joi, 4 februarie 2010
g\tur\ cu aceea a statului, `ncât
fazele dezvolt\rii acestuia sunt [i
ale aceleia“. Dup\ o serie de ar-
gumente de ordin istoric referi-
toare la rela]ia dintre stat [i Bi-
seric\, ministrul Lapedatu a afir-
mat, `n privin]a titulaturii de
Primat al României „… la care de
nevoie se recursese `n 1865“, c\
ea „nu mai poate corespunde nici
situa]iei actuale a Bisericii noas-
tre [i nici tradi]iilor de organiza-
re din Bisericile Ortodoxe“. Ca a-
tare, ridicarea arhiepiscopului [i
mitropolitului Ungrovlahiei la
rangul de Patriarh „e o necesita-
te a noii organiza]ii biserice[ti,
reclamat\ de situa]ia Bisericii
noastre `nl\untrul Statului ro-
mân [i de situa]ia acestuia `ntre
celelalte State ortodoxe… Faptul
e a[a de firesc [i `n logica evolu]i-
ei istorice a vie]ii noastre biseri-
ce[ti, c\ s-a impus simultan con-
duc\torilor Bisericii [i ai Statu-
lui [i e privit de to]i ca o necesita-
te de ordin na]ional…“ Cât pri-
ve[te raporturile cu celelalte Bi-
serici ortodoxe, acestea „vor r\-
mâne - preciza el, `n final - ace-
lea[i - de unitate [i solidaritate
spiritual\ [i dogmatic\, pentru
ap\rarea intereselor biserice[ti
comune… Patriarhatul românesc
poate da, cel mult, Bisericii noas-
tre na]ionale… o autoritate [i un
prestigiu… (care) nu poate fi de-
cât pentru binele [i folosul Orto-
doxiei, `n general“.
Actul de `nfiin]are al
Patriarhatului românesc
~n urma tuturor acestor lu\ri
de cuvânt, a fost prezentat, de
c\tre episcopul Vartolomeu St\-
nescu, al Râmnicului - Noul Se-
verin, „Actul de `nfiin]are al Pa-
triarhatului românesc“.
~n contextul unei elocvente `n-
sum\ri de argumente, `ntre care,
la loc de frunte, figurau rolul Or-
todoxiei române[ti de-a lungul is-
toriei, precum [i realit\]ile noii e-
tape de dup\ des\vâr[irea unit\-
]ii noastre statale, documentul a-
firma c\ „poporul român `[i `nfiin-
]eaz\ de ast\zi `nainte, prin pro-
pria lui suveranitate, politic\ [i
bisericeasc\, Patriarhatul pentru
Biserica Ortodox\ Român\…“
Drept urmare, `n memorabila
[edin]\ din 4 februarie 1925, Sfân-
tul Sinod, cel dintâi `ndrituit a se
pronun]a `n istorica problem\ a
`nfiin]\rii Patriarhatului, a adop-
tat urm\toarea HOT|RÂRE:
„1. Se `nfiin]eaz\ `n }ara Ro-
mâneasc\ pentru Biserica Orto-
dox\ autocefal\ Român\ demni-
tatea de PATRIARH;
2. Arhiepiscopul [i Mitropolitul
Ungro-Vlahiei se ridic\, `n cali-
CM
YK
tatea sa de Primat al României, la
rangul de PATRIARH al Bisericii
Ortodoxe autocefale Române;
3. ~nalt Prea Sfin]itul D.D.
Miron, actualul Arhiepiscop [i
mitropolit al Ungro-Vlahiei, de-
vine, `n calitatea sa de Primat al
României, PATRIARH al Biseri-
cii Ortodoxe Române;
4. Patriarhul Bisericii Ortodo-
xe Române se va bucura de toate
drepturile recunoscute de Sf(in-
tele) canoane [i legile ]\rii“.
Hot\rârea prevedea, apoi, `n
alte cinci articole, faptul de a fi
`naintat\ guvernului pentru a-
doptarea sa printr-o lege specia-
l\, sanc]ionat\ de rege, c\ `n vii-
tor alegerea patriarhilor se va fa-
ce tot prin lege special\, dintre
mitropoli]ii [i episcopii `n func]ie,
[i c\ hot\rârea `n cauz\ se va co-
munica Bisericilor Ortodoxe su-
rori printr-o notificare ce se va
`nscrie [i `n Condica Sfânt\ [i ca-
re scrisoare va fi alc\tuit\ de o
comisie format\ din mitropolitul
Nectarie al Bucovinei [i episcopii
Vartolomeu al Râmnicului - Noul
Severin [i Lucian al Romanului.
~n `ncheierea istoricei `ntru-
niri sinodale, a luat cuvântul mi-
tropolitul primat MIRON, care a
adresat mul]umiri tuturor celor
ce preg\tiser\ [i `nf\ptuiser\ `n-
fiin]area Patriarhiei, ]inând, tot-
odat\, s\-[i prezinte câteva gân-
duri semnificative ce urmau s\
constituie un adev\rat program
al viitorilor s\i ani de patriarhat:
1. trimiterea unor tineri teologi
la studii peste hotare; 2. dezvol-
tarea `nv\]\mântului teologic or-
todox din România, prin crearea
de noi catedre, inclusiv `n scopul
primirii la preg\tire a unor tineri
din lumea greac\ [i slav\; 3. `nfi-
in]area unei Academii de muzic\
bisericeasc\; 4. `n\l]area unei
„Catedrale a Mântuirii Neamu-
lui“, `n concordan]\ cu noul [i
`naltul rang de Patriarhat al Bi-
sericii Ortodoxe Române.
Confirmarea
~nfiin]area Patriarhiei Româ-
ne a fost primit\, curând dup\
data hot\rârii sinodale, de Senat
cu 89 de voturi (din 91 expri-
mate) [i de Camera Deputa]ilor
cu unanimitatea celor 156 de vo-
turi, la 12 [i, respectiv, 17 febru-
arie 1925, fiind promulgat\ de
regele Ferdinand I la 23 februa-
rie acela[i an.
La 12 martie 1925, Bisericile
Ortodoxe surori au fost `n[tiin]a-
te, printr-o scrisoare irenic\, de
cele `mplinite.
De[i a primit, dup\ data de 6
mai, aceast\ scrisoare irenic\,
trimis\ prin profesorul de teolo-
CM
YK
gie dr. Dragomir Demetrescu,
patriarhul ecumenic Constantin
al VI-lea (dec. 1924 - mai 1925),
aflat la Salonic, n-a mai apucat
decât s\-[i exprime dorin]a de a
confirma, prin Sinodul Patriar-
hal, actul s\vâr[it, `ntrucât, du-
p\ numai câteva zile, s-a retras
din scaun.
Confirmarea Patriarhiei Ecu-
menice a r\mas, a[adar, pe sea-
ma noului `ntâist\t\tor al s\u,
patriarhul Vasile al III-llea
(1925-1 1929), care a dat-oo la 30 iu-
lie 1925, prin Tomosul Nr. 1579,
felicitând pe patriarhul Miron
pentru ridicarea la aceast\ „no-
u\ vrednicie de `nalt\ cinste“.
O delega]ie special\ a Patri -
arhiei constantinopolitane a a -
dus [i a prezentat `n catedrala
din Bucure[ti, duminic\ 27 sep -
tembrie 1925, acest important
TOMOS de recunoa[tere a Pa -
triarhiei Române.
R\spunsuri `nso]ite de felici-
t\ri au sosit [i din partea Patriar-
hiilor istorice r\s\ritene din Ale-
xandria, Antiohia [i Ierusalim, de
la Patriarhia Sârb\ [i de la Ar-
hiepiscopia Ciprului, de la Bise-
ricile din Grecia, Bulgaria, Polo-
nia, de la fostul mitropolit Anto-
nie al Kievului, precum [i din
partea patriarhului suprem [i ca-
tolicos al tuturor armenilor Ke-
vork V, de la episcopul Bisericii
Vechi Catolice din Berna - Elve-
]ia, dr. Adolph Kury, de la Prima-
tul Angliei, Randal Cantuar, [.a.
~ntronizarea
primului patriarh
Au urmat, `n sfâr[it, `n ziua
de duminic\, 1 noiembrie 1925,
ceremoniile de `nvestitur\ [i `n-
sc\unare ale `ntâiului nostru pa-
triarh, dr. Miron Cristea, festivi-
t\]i desf\[urate `ntr-oo atmosfer\
de mare s\rb\toare, urmându-sse
`ntreaga rânduial\ tradi]ional\.
Dup\ Sfânta Liturghie s\vâr-
[it\ `n Catedrala patriarhal\,
patriarhul Miron, `nso]it de
membrii Sfântului Sinod [i de de-
lega]iile str\ine prezente la Bu-
cure[ti, a mers la Palatul Regal,
unde a avut loc ceremonia de `n-
vestitur\. Dup\ citirea decretu-
lui regal de `nvestitur\ de c\tre
ministrul cultelor, Alexandru La-
pedatu, primind cârja patriarha-
l\ de la mitropolitul Pimen al
Moldovei [i Sucevei, regele Ferdi-
nand a `nmânat-oo patriarhului
Miron rostind solemnele cuvinte
de `nvestire: „~]i `ncredin]ez cârja
de patriarh, pentru a p\stori tur-
ma Patriarhiei Române“. Apoi
patriarhul Miron a rostit o impre-
sionant\ cuvântare `n care a e-
vocat urarea pe care regele i-o f\-
5
cuse la `nvestirea sa ca mitropolit
primat, aceea de a `nf\ptui u-
nitatea bisericeasc\ a tuturor ro-
mânilor, a[a dup\ cum Mihai Vi-
teazul o `nf\ptuise, la 1600, fie [i
numai vremelnic, pe cea politic\.
De asemenea, patriarhul a afir-
mat necesitatea unui sprijin, pe
multiple planuri, acordat Biseri-
cii din partea statului român.
A urmat un memorabil cuvânt
de r\spuns din partea regelui
Ferdinand, care a accentuat, la
rându-i, leg\tura de secole prin
care „statul a crescut `mpreun\
cu Biserica. Voievozii ap\rau Bi-
serica [i Biserica era mângâierea
[i `nt\rirea Voievozilor. Limba s-
a creat, una [i nedesp\r]it\, prin
Biseric\ [i peste hotarele vremel-
nice… Iar spiritul na]ional a ur-
mat acestei dezvolt\ri unitare a
limbei [i a culturii“.
Apoi suveranul a rostit, iar\[i
cu `nalt\ solemnitate: „Din unifi-
carea sufleteasc\ ies operele
mari, na]ionale, de gândire [i
sim]ire, [i r\splat\ meritat\ va fi
adus\ Bisericii noastre care va a-
juta poporul spre `nf\ptuirea a-
cestui ]el p\mântesc“.
Dup\ `ncheierea ceremoniei
de `nvestitur\, somptuosul alai
patriarhal a parcurs, pe jos, dru-
mul pân\ pe Dealul Patriarhiei,
unde, `n catedral\, a avut loc ce-
remonia `nsc\un\rii. Au rostit
cuvinte `n\l]\toare de salut con-
duc\torii de delega]ii biserice[ti
participante la solemnit\]ile in-
stal\rii primului patriarh al Ro-
mâniei. ~n cuvântul s\u de r\s-
puns, patriarhul Miron a m\rtu-
risit n\dejdea `n ajutorul Tat\lui
Ceresc pe care [i-o pune `ntru `m-
plinirea slujbei `nc\rcate de difi-
cult\]i [i responsabilit\]i din
Scaunul Patriarhal al Ortodoxiei
Române[ti.
Astfel s-a scris istoria memo- CM
YK
rabil\ a `n\l]\rii Bisericii Orto-
doxe Române la rang de Patriar-
hat, cu `nvestirea [i `nsc\unarea
primului nostru patriarh, `n per-
soana lui Miron Cristea, fiul de
]\rani ardeleni, pe numele s\u
cel dintâi Elie, d\ruit }\rii [i Bi-
sericii de meleagurile mure[ene
ale Topli]ei [i ridicat la treapta e-
piscopal\ pentru eparhia b\n\-
]ean\ a Caransebe[ului.
Momentele unice de acum 85
de ani, izvodite din adâncul `n-
su[i al istoriei noastre cre[tine,
au fost, la rându-le, deschiz\toa-
re ale unui nou, nelipsit de difi-
cult\]i, dar consecvent, bogat [i
`n\l]\tor drum al Ortodoxiei Ro-
mâne[ti, precum spunea Nicolae
Iorga, `ntru aceea[i neab\tut\
„c\l\uzire a neamului pe c\r\ri-
le p\mântului, f\r\ a-[i desface
ochii de la cer“. Prestigiul câ[ti-
gat atunci, `n 1925, de Patriarhia
Român\, pe plan intern [i inter-
na]ional, a d\inuit [i a crescut
mereu, `n pofida oric\ror vicisi-
tudini ale vremurilor. {i aceasta
pentru c\, o dat\ mai mult, Bise-
rica str\mo[easc\ nu [i-a aban-
donat niciodat\ crezul de a fi „su-
flet din sufletul neamului“, me-
reu pre`nnoit `ntru una [i aceea[i
neapus\ lumin\ a Mântuitorului
nostru Iisus Hristos.
~ntru `mplinirea n\zuin]ei pa-
triarhului Miron, devenit\, pe zi-
dul vechii Catedrale mitropolita-
ne, slov\ de pisanie cu valoare
testamentar\, Biserica Ortodox\
Român\ a n\zuit [i a lucrat, ne-
contenit, la zidirea `n duh a edifi-
ciului „CATEDRALEI MÂNTUI-
RII NEAMULUI“, care se va
`n\l]a acum, la `nceputul celui de
- al treilea mileniu cre[tin, cu a-
jutorul lui DUMNEZEU [i prin o-
sârdia Preafericitului P\rinte
Patriarh DANIEL.
*P|RINTELE FLORIN {ERB|NESCU
ESTE CONSILIER PATRIARHAL `N CADRUL SECTORULUI
PATRIMONIU CULTURAL AL PATRIARHIEI ROMÂNE
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
O]etul cu usturoi
reface tractul
intestinal
Oana D., Bra[ov: „A[ dori s\
publica]i `n pagina de s\n\tate
c=teva sfaturi despre ce tre-
buie f\cut `n caz de intoxica]ii
alimentare [i indigestii. V\
mul]umesc.“
Prof. Constantin Milic\: In-
toxica]ia alimentar\ poate fi
provocat\ de alimentele
cump\rate din comer] [i con-
taminate cu diver[i microbi,
sau de plante, pe[te sau ciu-
perci otr\vitoare. ~n asemenea
cazuri, imediat ce apar
primele simptome, este indi-
cat\ for]area vomei cu un pa-
har cu ap\ [i mult\ sare.
Apoi, se macin\ fin 200 g de
n\ut crud [i se beau mai
multe c\ni de amestec de c=te
30 g (dou\ linguri]e) praf cu
250 ml ap\. Totu[i, atunci
c=nd intoxicarea se produce cu
fructe de mare, un decoct din
coji de portocal\ este foarte
eficient. Acesta se prepar\ din
feliu]e fine de coji proaspete
de la o portocal\, `n 250 ml de
ap\, care se fierb pe foc mic
timp de 10-15 minute. Se bea
fierbinte, de trei ori pe zi.
Nici diareea nu lipse[te din se-
ria problemelor digestive.
Aceasta poate fi cauzat\ fie de
cantit\]ile prea mari de ali-
mente `ngurgitate, fie de o sen-
sibilitate crescut\ a stomacului
sau a splinei, iar agravarea
acestei st\ri poate duce la
pierderi mari de energie din
corp. Un remediu la `ndem=na
oricui este supa de usturoi.
Pentru a prepara o astfel de
sup\ v\ trebuie 2-3 c\]ei de us-
turoi necur\]a]i de coaj\ [i
cop]i `n cuptor p=n\ cap\t\ cu-
loarea brun\. Se adaug\ 250
ml ap\ [i se fierbe pe foc mediu
timp de 5 minute [i apoi supa
se bea fierbinte. Un alt trata-
ment pe care `l pute]i prepara
acas\ se face din ou\ cu us-
turoi. Se storc de zeam\ 3 c\]ei
mari de usturoi [i se bat dou\
ou\ cu sucul ob]inut. Se
`nc\lze[te pe foc o linguri]\ cu
ulei de susan [i se toarn\ peste
amestec, `ntr-o tigaie. Se mai
pr\je[te, amestec=nd continuu
timp de 1-2 minute. Preparatul
se consum\ de dou\ ori pe zi.
Dac\ suferi]i de o gastroen-
terit\, v\ pute]i trata cu o
re]et\ de o]et cu usturoi. Pisa]i
bine patru c\]ei de usturoi [i
extrage]i sucul, dup\ care
ad\uga]i trei linguri de o]et.
Be]i preparatul cu `nghi]ituri
mici [i `n scurt timp v\ ve]i
reface tractul intestinal.
Mesele copioase sunt nocive
organismului, put=nd da com-
plica]ii digestive severe, reac-
tivând ulcerul gastro-duode-
nal, hemoragiile digestive, co-
lica biliar\, pancreatita [i en-
terocolitele acute.
De aceea, dup\ o mas\ co-
pioas\ este indicat\ o plim-
bare u[oar\, timp de 30-60 de
minute `n aer liber, pentru a
ajuta digestia. Nu este indi-
cat\ culcarea `n pozi]ie orizon-
tal\, deoarece favorizeaz\
cre[terea acidit\]ii `n stomac,
cu deversarea acidului
clorhidric `n esofag unde de-
clan[eaz\ arsurile (pirozis). a
~n ce afec]iuni este recomandat\ balneofizioterapia
Cura balnear\ terapeutic\ se adreseaz\
organismului aflat `n suferin]\, cu
simptomatologie care se manifest\ deja [i
care `i diminueaz\ evident capacitatea de
munc\. Acest tip de cur\ se realizeaz\ `ntr-un
de dr. Vlad Dorin
BEJAN
Cura balnear\ profilactic\
primar\ a st\rii de s\n\tate
cuprinde „educarea comunit\-
]ii `n leg\tur\ cu problemele
cele mai importante de s\n\-
tate, precum [i `n leg\tur\ cu
metodele de prevenire [i con-
trol ale problemelor ce pot s\
apar\. Esen]a terapiei balnea-
re const\ `n aplicarea [tiin]i-
fic\, ritmic, a unei terapii com-
plexe, prin serii de stimuli
`ntr-un mediu schimbat“.
Recuperarea medical\ se
face dup\ ie[irea din faza acu-
t\ de boal\. Medicii speciali-
za]i `n acest domeniu depun
eforturi pentru a se recupera
func]iile diminuate sau de a le
substitui pe cele pierdute, `n
scopul cre\rii unei indepen-
den]e a celui afectat fa]\ de
familie, societate, pentru relu-
area `n parte sau `n totalitate
a activit\]ilor sociale, c=t mai
aproape de cea avut\ anterior
st\rii de boal\.
Balneofizioterapia este con-
traindicat\ `n urm\toarele
situa]ii:
- toate afec]iunile acute sau
cronice `n perioada de exacer-
bare acut\;
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MEDICAMENTELE NU SE
SCUMPESC P+N| LA 1 APRI-
LIE: Potrivit reprezentan]ilor
produc\torilor rom=ni de medi-
camente, pre]urile medicamente-
lor de produc]ie autohton\ vor
r\mâne neschimbate p=n\ la
sf=r[itul lunii martie, calculul
f\cându-se la cursul de 4 lei pen-
tru un euro. De la 1 aprilie, `ns\,
pre]urile vor fi calculate la cursul
de 4,25 lei pentru un euro, fapt ce
va duce la modificarea pre]ului
final. „Unele medicamente vor
r\mâne la acela[i pre], altele vor
cre[te u[or, iar altele vor sc\dea,
decizia final\ se va cunoa[te la 1
aprilie“, a declarat dr. Sorin
Popescu, vicepre[edinte al Aso-
interval de 18-20 de zile, sub factori
caracteristici, ce ac]ioneaz\ uneori cu efecte
superioare terapiei medicamentoase [i
`ndeosebi cu rezultate la distan]\, pentru
perioade mai lungi de timp.
- toate bolile infecto-conta-
gioase, p=n\ la terminarea
izol\rii obligatorii;
- hemoragiile repetate, a-
bundente, bolile hematologice
[i neoplazice;
- bolile neurologice sau
traumatismale craniocerebra-
le recente;
- tulbur\ri psihice, narco-
mani, toxicomani, etilism cronic;
- sarcina [i lehuzia, `n gene-
ral, [i cea patologic\ `n special.
Indica]iile generale
ale balneofizioterapiei
- boli reumatismale-dege-
nerative vertebrale [i periferi-
ce, inflamatorii imuno-gene-
tice `n faza de remisiune, boli
reactive postinfec]ioase, abar-
ticulare (periartrite, tenosino-
vite, bursite, miozite), tulbu-
r\ri de static\ [i dinamic\ os-
teoarticular\ mo[tenite sau
dob=ndite, rahitism [i sechele
de rahitism, atrofii musculare
cu disfunc]ii secundare;
- boli post-traumatice: aglo-
distrofia [i sechele dup\ con-
tuzii, entorse, luxa]ii, fracturi,
rezolvate ortopedic sau chi-
rurgical;
- bolile aparatului respira-
tor: ale c\ilor aeriene superi-
oare (sinuzite, rinosinuzite,
laringite), ale c\ilor aeriene
inferioare (bron[ite cronice,
bron[ectazii), supura]ii pul-
monare, astm bron[ic, sclero-
emfizem, pneumoconioze, TBC
pulmonar\ `n faza de consoli-
dare, sechele postpleurezii,
cia]iei Produc\torilor Interna]io-
nali de Medicamente (ARPIM).
a CAMPANIE DE PREVE-
NIRE A PINTENILOR CALCA-
NEENI: ~n perioada 1 februarie-
15 martie, Clinica Gral Medical
deruleaz\ o campanie de pre-
ven]ie [i tratament al pintenilor
calcaneeni, cu scopul de a in-
forma [i con[tientiza pacien]ii cu
privire la tratamentul cu unde
[oc pentru eliminarea acestei a-
fec]iuni. Gral Medical ofer\, ast-
fel, un pachet complet de diag-
nostic [i tratament al „ciocurilor
la c\lcâie“ (consult, examen
radiologic, interven]ie). Pe pe-
rioada campaniei to]i pacien]ii
beneficiaz\ de 100 lei reducere la
tratament. ~n plus, fiecare pa-
cient va beneficia de 10% reduc-
ere pentru orice alt\ investiga]ie
suplimentar\. Nu de fiecare dat\
pintenii calcaneeni pot provoca
simptome. Uneori, ace[tia sunt
descoperi]i `ntâmpl\tor, atunci
când se face o radiografie de
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Joi, 4 februarie 2010
bronhopneumopatie cronic\
obstructiv\ (BPOC);
- bolile aparatului digestiv:
gastrite cronice, boala ulce-
roas\, stomac operat, enterite
[i colite, dischinezii biliare, co-
lecistite, hepatite, sindrom
aderen]ial dup\ peritonite, in-
terven]ii chirurgicale abdomi-
nale, pancreatite cronice;
- bolile aparatului cardio-
vascular: valvulopatii com-
pensate, miocardite dup\ opt
luni de la terminarea fenome-
nelor acute, boala hiperton\
stadiul 1 [i 2, f\r\ fenomene
de angor [i infarct `n ultimul
an [i f\r\ fenomene de scle-
roz\ pronun]at\ a vaselor ini-
mii, creierului, rinichilor, in-
farct miocardic `n stadiul de
compensare func]ional\, boa-
l\ hipoton\ esen]ial\, artero-
rutin\. Totu[i, ace[tia pot deteri-
ora, `n timp, ]esuturile, ducând
la dureri ale piciorului. Afec]iu-
nile asociate cu pintenii calca-
neeni sunt: artrita (inflama]ia
articula]iilor), fasciita plantar\,
spondilita anchilozant\. Clinica
de Diagnostic Gral recomand\
un tratament modern pentru
eliminarea pintenilor calcaneeni,
[i anume tratamentul cu unde de
[oc. „Cu ajutorul ecografiei de
p\r]i moi se vizualizeaz\ exact
zona afectat\ [i c\tre ea sunt ori-
entate undele de [oc produse de
aparat la nivelul pielii. Prin efec-
tele fiziopatologice specifice afec-
]iunii, aceast\ interven]ie duce la
rezultate excelente cu o rat\ de
satisfac]ie a pacien]ilor de peste
90%“, a declarat dr. Alexandru
Herea. Pentru efectuarea inter-
ven]iei sunt necesare, de regul\,
trei [edin]e, cu o durat\ de aproxi-
mativ 20-30 minute, la interval de
dou\-trei zile.
a ENERGIZANTELE D|U-
NEAZ| GRAV INIMII: Conform
patii [i venopatii `n stadiul 1
[i 2 func]ional;
- bolile aparatului genito-
urinar: glomerulonefrite cro-
nice, pielonefrite cronice, litia-
za renal\, inflama]ii cronice
ale c\ilor urinare, prostatite
cronice, st\ri dup\ interven]ii
chirurgicale pe aparatul uri-
nar, infec]ii cronice sau suba-
cute genitale feminine, sterili-
tate secundar\, disfunc]ii
menstruale, tuberculoza geni-
tal\ stabilizat\;
- boli ale sistemului endo-
crino-metabolic: hipertiroidia,
hipotiroidia, spasmofilia, osteo-
poroza [i postmenopauza, dia-
bet zaharat, dislipidemii, aler-
gii polifactoriale [i trenante;
- boli psihice, nevroze aste-
nice, insomnii, agita]ii psiho-
motorii;
- boli ale organelor de sim],
mai ales `n faza de remisiune
func]ional\;
- boli stomatologice inflama-
torii, degenerative, postextrac-
]ionale, tulbur\ri de ocluzie.
* DR. VLAD DORIN BEJAN
ESTE MEDIC PRIMAR REUMATOLOG
unui studiu australian citat de
ANI, consumul b\uturilor ener-
gizante, chiar [i `n cantit\]i foar-
te mici, poate cauza afec]iuni
grave ale inimii. Concluziile stu-
diului au determinat Asocia]ia
Medical\ Australian\ s\ aver-
tizeze popula]ia asupra efectelor
nocive pe care le pot avea b\u-
turile energizante. Oficialii Aso-
cia]iei au recomandat o limitare
a consumului de b\uturi energi-
zante la cel mult una pe zi, pân\
la finalizarea altor cercet\ri care
s\ determine efectul acestora pe
termen lung. Autorii studiului au
constatat c\ b\uturile energizan-
te disponibile `n majoritatea ma-
gazinelor declan[eaz\ modific\ri
semnificative `n organism, pre-
cum cre[terea presiunii arteriale,
cre[terea vâscozit\]ii sângelui [i
o func]ionare defectuoas\ a vase-
lor sangvine. „Aceste schimb\ri
pot cauza afec]iuni grave ale ini-
mii chiar [i la indivizii s\n\to[i [i
bine preg\ti]i fizic“, a declarat
unul dintre cercet\tori. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Joi, 4 februarie 2010
Vest-europenii prefer\ s\ locuiasc\ cu chirie
Germania este singura ]ar\ european\
unde num\rul locuin]elor `nchiriate `l
dep\[e[te pe cel al locuin]elor proprietate
(57% din parcul total de locuin]e), relateaz\
„El Correo Digital“.
Rata lunar\ a chiriilor este destul de re-
dus\, cu excep]ia Berlinului [i Frank-
furtului, [i este subven]ionat\. Locuin]ele
sociale reprezint\ 6% din total. Aceste date
provin dintr-un studiu al guvernului basc,
ce prive[te fondul locuin]elor de `nchiriat
din Europa.
57% dintre germani
nu au o locuin]\
proprietate personal\
Rom=nia `n UE 7
Documentul semnaleaz\ c\ primele zece
]\ri cu un procentaj mai mare de locuin]e
`nchiriate sunt, cu o excep]ie, cele mai dez-
voltate din UE-27: Germania (57%, Olanda
(46%), Danemarca (46%), Suedia (45%),
Fran]a (44%), Austria (40%), Finlanda
(34%), Republica Ceh\ (33%), Marea
Britanie (31%) [i Belgia (30%).
~n topul apartamentelor proprietate per-
sonal\ se afl\ ]\ri din Europa de Est, care
au trecut prin profunde reforme economice:
Lituania (97%), Slovacia (95%), Bulgaria
(95%), România (95%), Ungaria (94%),
Slovenia (93%) [i Estonia (84%).
Acestea sunt urmate de Spania (82%),
Letonia (79%) [i Irlanda (79%). a
PE SCURT
Marea Britanie:
una din zece case
va de]ine sisteme
alternative de energie
~ncep=nd cu luna aprilie, fiecare
proprietar de sisteme de generare
a energiei regenerabile din Marea
Britanie ce livreaz\ energia `n re-
]eaua public\ poate primi p=n\ la
900 de lire sterline pe an de la gu-
vern, transmite „The Telegraph“.
Ed Miliband, secretarul britanic
pentru energie [i schimb\ri clima-
tice, a declarat c\ se a[teapt\ ca
una din 10 case s\ aib\ sisteme de
energie regenerabil\ `n urm\torul

Un nou organism european pentru deceniu. El a mai ad\ugat c\ pla-

ta de la guvern va fi scutit\ de ta-
xe, iar oamenii care au deja pa-
nouri solare trebuie s\ semneze

gestionarea corect\ a de[eurilor un acord cu furnizorii de energie.

a Un studiu al Comisiei Europene recomand\ instituirea unui organism european
care s\ vegheze la implementarea [i respectarea legisla]iei UE privind de[eurile
a Comisia sus]ine c\ multe depozite de de[euri nu `ndeplinesc standardele, iar `n unele
state membre lipse[te `nc\ infrastructura de baz\ pentru gestionarea de[eurilor a
Una dintre cele mai dificile
provoc\ri cu care se confrunt\
Uniunea European\ `n prezent
`n ceea ce prive[te mediul `n-
conjur\tor este monitorizarea
gestion\rii sigure [i corecte din
punct de vedere ecologic a de-
[eurilor. Se estimeaz\ c\ `n UE
sunt generate anual 2,6 mili-
arde de tone de de[euri, dintre
care aproximativ 90 de milioa-
ne de tone sunt clasificate ca
periculoase.
Studiul publicat de Comisie
recomand\ `nfiin]area la nive-
lul UE a unei agen]ii dedicate
abord\rii problemelor care duc
la implementarea inadecvat\
[i aplicarea nesatisf\c\toare a
legisla]iei europene privind
de[eurile.
De asemenea, cresc preocu-
p\rile legate de num\rul mare
de cazuri de transporturi ilega-
le de de[euri. Au fost efectuate
peste 10.000 de inspec]ii asu-
pra transporturilor [i câteva
sute de inspec]ii `n diverse
companii. ~n aproximativ 19%
dintre cazurile de transporturi
care con]ineau de[euri, inspec-
torii au constatat c\ transpor-
turile erau ilegale.
Beneficiile
`nfiin]\rii organismului
de inspec]ie
Agen]ia ar `ndeplini diverse
sarcini, precum revizuirea sis-
temelor de punere `n aplicare
ale statelor membre, controale
coordonate [i activit\]i de in-
spec]ie. Toate acestea s-ar `m-
bina cu crearea unui organism
european specific, responsabil
cu inspectarea direct\ [i con-
trolul instala]iilor [i siturilor
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PASAGERII CARE REFUZ|
SCANAREA NU VOR PUTEA C|-
L|TORI CU AVIONUL: Dispoziti-
vele, a c\ror instalare a fost con-
damnat\ virulent de militan]ii
pentru libert\]ile civile, au fost
puse `n func]iune luni la aeropor-
tul Heathrow, din Londra, [i la
cel din Manchester. Ministrul
Transporturilor, Lord Adonis, a-
`n cazurile grave de nerespec-
tare a legisla]iei. O re]ea euro-
pean\ a statelor membre ar
sprijini agen]ia `n desf\[ura-
rea mai multor activit\]i, se
mai arat\ `n raport.
Costul anual al punerii `n
aplicare a recomand\rilor este
estimat la pu]in peste 16 mili-
oane de euro. Pe lâng\ alte be-
neficii legate de de[euri, imple-
mentarea pe deplin a legisla]iei
UE privind de[eurile ar avea
drept rezultat reducerea emisi-
ilor de gaze cu efect de ser\, in-
clusiv a celor de metan, gene-
rate de depozitele de de[euri, e-
chivalente cu aproape 200 mili-
oane tone de CO2 pe an. Având
firm\ c\ „`n viitorul apropiat, nu-
mai o mic\ propor]ie din pasage-
rii ce c\l\toresc cu avionul vor fi
selecta]i pentru a fi scana]i“. Po-
trivit acestuia, dac\ un pasager
este selectat pentru a fi scanat [i
refuz\, nu se va putea urca la
bordul avionului. Un cod de pro-
cedur\ va reglementa felul `n
care vor fi folosite imaginile [i ce
`n vedere pre]ul actual al car-
bonului, de aproximativ 13
euro/ton\, s-ar realiza astfel o
economie anual\ de 2,5 mili-
arde de euro, sus]ine CE.
~n cursul acestui an va fi e-
fectuat\ o analiz\ aprofundat\
cost-beneficiu, iar `n 2011 ar
putea fi propuse etape ulte-
rioare.
„Respectarea legisla]iei UE
este esen]ial\ dac\ dorim s\
`ndeplinim obiectivul general
al legisla]iei UE privind de[eu-
rile, respectiv acela de a prote-
ja s\n\tatea cet\]enilor euro-
peni [i mediul. Trebuie s\
analiz\m toate op]iunile, inclu-
siv instituirea unei agen]ii sau
pasageri vor fi verifica]i. Astfel,
angajatul care ac]ioneaz\ dispo-
zitivul nu trebuie s\ vad\ ima-
ginea, iar persoana autorizat\ s\
o analizeze trebuie s\ se afle `ntr-
o alt\ `nc\pere. Imaginea nu poa-
te fi salvat\, imprimat\ sau trans-
mis\. Comisia pentru Egalitate [i
Drepturile Omului a avertizat c\
prin folosirea scanerelor sunt
a unui organism UE care s\
permit\ legisla]iei UE s\ ofere
beneficii maxime cet\]enilor,
mediului [i economiei Uniu-
nii“, a declarat comisarul pen-
tru Mediu, Stavros Dimas.
Actualele lacune `n imple-
mentarea [i aplicarea legisla-
]iei duc la depozitarea ilegal\ a
de[eurilor la scar\ larg\ [i la
ne`ndeplinirea standardelor
UE `n cazul unui mare num\r
de depozite de de[euri, precum
[i de instala]ii [i unit\]i de ges-
tionare a de[eurilor. ~n unele
state membre, infrastructura
de gestionare a de[eurilor este
inadecvat\ sau chiar lipse[te,
sus]ine raportul Comisiei. a
`nc\lcate prevederile referitoare
la intimitate din cadrul drep-
turilor omului. Scutirea scan\rii
minorilor, care era aplicat\ pe
durata testelor realizate pe aero-
portul din Manchester cu aceste
dispozitive, a fost eliminat\. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
Instalarea panourilor solare pe o
suprafa]\ de aproximativ trei me-
tri p\tra]i cost\ p=n\ la 12.500 de
lire sterline, dar investi]ia poate fi
amortizat\ `n 10 ani prin economi-
ile la factura la energie [i banii
primi]i de la guvern. O turbin\ de
dimensiuni medii, ce cost\ aproxi-
mativ 4.500 de lire sterline, poate
aduce unei gospod\rii 400 de lire
sterline pe an, a spus Miliband.
Spania: peste
patru milioane de
[omeri `n ianuarie
Num\rul [omerilor din Spania a
crescut cu peste 124.000 `n luna
ianuarie [i a dep\[it nivelul de 4
milioane, informa mar]i postul
public de radio, precizând c\ cifra
celor 4.048.493 de [omeri este cea
mai mare `nregistrat\ din 1996.
Sectorul serviciilor a `nregistrat
cea mai semnificativ\ cre[tere a
[omajului `n luna ianuarie, cu pes-
te 100.000 de persoane care au
`ngro[at rândurile [omerilor. In-
dustria, construc]iile, agricultura
sunt celelalte sectoare ale econo-
miei spaniole care au `nregistrat
cre[teri ale ratei [omajului. De
asemenea, a crescut [i num\rul
[omerilor care nu avuseser\ nici
un loc de munc\ anterior - cu
2,2%. Datele Institutului spaniol
de statistic\, unde se realizeaz\
câte un sondaj asupra popula]iei
active `n fiecare trimestru, indic\
faptul c\ [omajul a crescut cu
34,87% pe durata anului trecut,
peste 1.100.000 de noi angaja]i
`ngro[ând rândurile celor
r\ma[i f\r\ slujbe.
„Trebuie creat un
mecanism de criz\“
Uniunea European\ [i Banca Cen-
tral\ European\ trebuie s\ creeze
un mecanism de criz\ pentru a-[i
ajuta membrii puternic `ndatora]i,
precum Grecia, a apreciat mar]i
economistul [i laureatul Premiului
Nobel Joseph Stiglitz. „Lipse[te o
structur\ macroeconomic\ euro-
pean\ pentru ajutorarea ]\rilor
care sufer\ din cauza anumitor di-
ficult\]i“, a declarat Stiglitz la o
conferin]\ de la Atena, `n prezen]a
premierului grec George Papan-
dreou. Laureatul Premiului Nobel
pentru Economie din anul 2001 a
explicat c\ `n Statele Unite „enor-
mul buget na]ional poate fi direc-
]ionat c\tre acele zone ale ]\rii
aflate `n suferin]\“. ~ns\, `n timp
ce BCE `mprumut\ bani `n mod
frecvent b\ncilor na]ionale cu do-
bânzi mai sc\zute decât cele prac-
ticate pe pie]ele interna]ionale,
„guvernele nu au la dispozi]ie ace-
ea[i op]iune“, mai observ\ Stiglitz.
„Dac\ sunte]i dispu[i s\ `mpru-
muta]i b\ncilor, de ce nu `mpru-
muta]i [i guvernelor?“, `ntreab\ el
Banca de la Frankfurt. a
 CM
YK

8 Document Joi, 4 februarie 2010

85 de ani de Patriarhat
Ast\zi, 4 februarie 2010, se `mplinesc 85
de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe
Române la rangul de Patriarhie, prin
Hot\rârea Sfântului Sinod din 4
februarie 1925, confirmat\ prin Decretul
regal din 25 februarie 1925.
Potrivit Biroului de Pres\ al Patriarhiei
Rom=ne, `n toate catedralele ortodoxe
române din ]ar\ [i str\in\tate, ast\zi va
fi oficiat un Te Deum, ca mul]umire
adus\ lui Dumnezeu pentru realizarea
acestui act istoric de demnitate [i
prestigiu din via]a Bisericii noastre. Te
Deumul va fi urmat de slujba de
pomenire a adormi]ilor `ntru fericire
patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române
Miron Cristea, Nicodim Munteanu,
Justinian Marina, Iustin Moisescu [i
Teoctist Ar\pa[u.
La Patriarhia Român\, aniversarea a 85
de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe
Române la rangul de Patriarhie va fi
marcat\ - `n ziua de 4 februarie 2010 -
CM
YK
printr-o [edin]\ solemn\ a Permanen]ei
Consiliului Na]ional Bisericesc, care va
avea loc, sub pre[edin]ia Preafericitului
P\rinte Patriarh Daniel, `n Sala Sinodal\
din Re[edin]a patriarhal\, de la ora
10:00. Cu acest prilej, p\rintele dr.
Florin {erb\nescu, consilier patriarhal
coordonator al Sectorului Patrimoniu
cultural, va sus]ine o prelegere despre
contextul istoric, `nf\ptuirea [i
`nsemn\tatea ridic\rii Bisericii Ortodoxe
Române la rangul de Patriarhie.
~n continuare, de la ora 12:00, `n
Catedrala patriarhal\, Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel va oficia Te
Deumul [i va `n\l]a o rug\ciune de po-
menire pentru patriarhii Miron Cristea,
Nicodim Munteanu, Iustin Moisescu [i
Teoctist Ar\pa[u, la mormintele lor din
Catedrala patriarhal\. La aceea[i or\ va
fi s\vâr[it\ o slujb\ de pomenire [i
pentru patriarhul Justinian Marina, la
mormântul s\u din biserica M\n\stirii
Radu Vod\ din Bucure[ti. CM
YK

Hot\r=rea Sf=ntului Sinod
din februarie 1925 privind
ridicarea la rangul de Patriarhie
a Bisericii Ortodoxe Rom=ne
Sf=ntul Sinod `n unanimitate [i cu `nsufle]ire
hot\r\[te:
1. Se `nfiin]eaz\ `n }ara-Româneasc\ pentru Bi-
serica ortodox\ autocefal\ Român\ demnitatea de
PATRIARH;
2. Arhiepiscopul [i Mitropolitul Ungro-Vlahiei se ri-
dic\, `n calitatea sa de Primat al României, la rangul
de PATRIARH al Bisericii ortodoxe autocefale române;
3. ~nalt Prea Sfin]itul D. D. MIRON, actualul Ar-
hiepiscop [i Mitropolit al Ungro-Vlahiei, devine, `n
calitatea sa de Primat al României, PATRIARH al
Bisericii ortodoxe române;
4. Patriarhul Bisericii ortodoxe române se va
bucura de toate drepturile recunoscute de Sf. Ca-
noane [i legile ]\rii;
5. Hot\rârea aceasta va fi `naintat\ Onor. Gu-
vern spre legiferare printr’o lege special\ [i sanc-
]ionat\ de M. S. Regele;
6. Alegerea, confirmarea [i `nvestirea viitorilor
patriarhi se va face potrivit unei legi speciale;
7. Nu vor putea fi eligibili la demnitatea de Pa-
triarh decât Mitropoli]ii [i Episcopii `n func]iune ai
Sfintei noastre Biserici;
8. Se va comunica aceast\ hot\râre [i tuturor
celorlalte Biserici surori ortodoxe de r\s\rit;
9. Se deleag\ o Comisiune alc\tuita din I. P. S.
Mitropolitul Nectarie [i. P. P. S. S. Episcopi Vartolo-
meu al Râmnicului Noului Severin [i Lucian al Ro-
manului, care s\ `ntocmeasc\ actul de notificare ce
se va face celorlalte Biserici ortodoxe surori [i care se
va `nscrie `n Condica Sfânt\ a Sf. Sinod.
I. P. S. Arhiepiscop Gurie Pre[edinte salut\ [i
mul]ume[te P. P. S. S. Membrii pentru `nsufle]irea
cu care a primit propunerea f\cut\ de a se `nfiin]a
Patriarhat in Biserica noastr\ [i pentru hot\rârea
luat\, apoi p\r\se[te scaunul presedin]ial.
I. P. S, Mitropolit Primat D. D. Miron. Prin glasul
unanim al Sf. Sinod, exprimat cu `nsufle]irea izvor`-
tâ din importan]a epocal\ a faptului, [i din motiva-
rea atât de str\lucit\ a reprezentantului Onor Gu-
vern, Dl. Ministru de Culte Al. Lapedatu, putem con-
stata c\ factorul bisericesc legal [i competent a ridi-
cat Biserica noastr\ la rangul de Patriarhat. Iar\,
cât prive[te `mprejurarea, ca - `n aceste timpuri de e-
pocale prefaceri `n via]a poporului rom=n [i a ]\rii
sale - umila mea persoan\ ocup\ `n mod vremelnic
scaunul de Mitropolit Primat al României, [i astfel
demnitatea patriarhiei `ncoroneaz\ [i munca `ncor-
dat\ depus\ de mine timp de 30 de ani `n via Dom-
nului, ridicându-m\ la cel mai `nalt grad de cinste,
aceasta - da]i-mi voe - s-o `n]eleg `n hotarele princi-
piilor noastre ortodoxe [i a Sfintelor Canoane. Supre-
ma putere `n Biserica noastr\ nu e individual\, ci co-
lectivitatea [i anume colectivitatea `n Sf. Sinod: «Un-
de sânt doi sau trei aduna]i `n numele meu», acolo [i
Sf. Duh c\l\uze[te destinele noastre. El d\ normele,
dup\ cari cei chiema]i conduc Biserica.
Deci - dat fiind acest principiu - ridicarea Biseri-
cii la rangul de Patriarhie [i ridicarea mea la ran-
gul de PATRIARH, nu este o onoare numai pentru
persoana mea vremelnic\, ci -da]i-mi voe-s\ o r\s-
frâng asupra Sf. Sinod `n genere [i asupra fiec\ruia
dintre P. P. S. S. Voastre `n parte, cari to]i forma]i
episcopatul ei, eu nefiind de cât, dup\ zisa Sf. Apos-
tol, un «vas» vremelnic, `n care se concentreaz\ azi,
cinstea `ntregei Biserici române.
In aceast\ nou\ situa]ie eu doresc, ca - dup\ ce
Dumnezeu ne va ajuta s\ des\vâr[im prin lege a-
ceast\ hot\râre de ridicare a Bisericii noastre la a-
ceast\ `nalt\ demnitate - s\ st\ruim, ca ea s\ se
manifesteze tot mai sim]itor atât `n via]a intern\ a
Bisericii, cât [i `n afar\.

Lege pentru ridicarea Scaunului Arhiepiscopal
[i Mitropolitan al Ungro-Vlahiei, ca Primat
al României, la rangul de Scaun Patriarhal
Ferdinand I
Prin gra]ia lui Dumnezeu [i voin]a
na]ional\, Rege al României
La to]i de fa]\ [i viitori, s\n\tate.
Corpurile legiuitoare au votat [i
adoptat, iar Noi sanc]ion\m ce ur-
meaz\:
Art. 1. - Scaunul Arhiepiscopal [i
Mitropolitan al Ungro-Vlahiei se ridi-
c\, ca Primat al României, la rangul
de Scaun Patriarhal.
Art. 2. - Actualul Arhiepiscop [i
Mitropolit al Ungro-Vlahiei, ~nalt
Prea Sfin]itul D. D. Dr. Miron Cris-
tea, devine, `n calitatea sa de Primat
al României, Patriarh al Bisericii or-
todoxe române.
Art. 3. - Patriarhul Bisericii orto-
doxe române se va bucura de toate
drepturile recunoscute de Sf. canoane
[i legile ]\rii.
Un regulament special, `ntocmit
de Sf. Sinod va determina mai dea-
proape aceste drepturi.
Art. 4. - Pe viitor, alegerea Patriar-
hului Bisericii ortodoxe române se va
face de un colegiu electoral compus din
membrii Adun\rii, care, dup\ legea de
organizare a acestei Biserici, va alege
pe Arhiepiscopul [i Mitropolitul Un-
gro-Vlahiei [i din membrii de religiune
ortodox\ ai Corpurilor legiuitoare.
Un regulament special, `ntocmit
de Ministerul Cultelor, de acord cu
Sf. Sinod [i aprobat de consiliul de
mini[tri, va determina modul dup\
care se va s\vâr[i actul alegerii.
Confirmarea alegerii o face, la
propunerea Sf. Sinod [i a guvernu-
lui, Maiestatea sa Regele, care va da
apoi `nvestitura, potrivit datinelor
]\rii pentru capii Bisericii ortodoxe
române.
Art. 5. - Nu vor putea fi ale[i `n
demnitatea de Patriarhi ai Bisericii
ortodoxe române de cât Mitropoli]ii
[i Episcopii `n func]iune ai acestei
Biserici.
Aceast\ lege s’a votat de Senat `n
[edin]a dela 12 Fevruarie anul 1925
[i s’a adoptat cu majoritate de optzeci
[` nou\ voturi, contra dou\.
Pre[edinte, M. PHEREKYDE,
(L. S. S.) Secretar, Preotul Gr. Po-
pescu-Breasla
Aceast\ lege s’a votat de Adunarea
deputa]ilor in [edin]a dela 17 Aprilie
anul 1925 [i s’a adoptat cu umanitate
de una sut\ cincizeci [i [ase voturi.
Pre[edinte, M. G. ORLEANU, (L.
S. A. D.)
Secretar, Petre P. Gârboviceanu
Promulg\m aceast\ lege [i ordonom
ca s\ fie `nvestit\ cu sigilul Statului [i
publicat\ `n Monitorul Oficial. Dat `n
Bucure[ti, la 23 Februarie 1925.
(L. S. St.)
FERDINAND
Ministrul Cultelor [i Artelor,
Al. Lapedatu
No. 669
Ministrul Justi]iei G, G. Mârzescu
(Monitorul Oficial No. 44, Miercuri
25 Februarie 1925)

CM
YK

Joi, 4 februarie 2010
Recunoa[terea [i `nvestitura primului patriarh
- acte de recunoa[tere -
Biserica Constantinopolului
Marea Biseric\ a Constantinopolului,
mama tuturor Bisericilor na]ionale orto-
doxe, potrivit `ndrept\]irii canonice a fost
cea dintâi, care a recunoscut vrednicia de
Patriarh `n Biserica ortodox\ român\.
Recunoa[terea sa a fost transmis\
Bisericii noastre `n chipul cel mai s\r-
b\toresc.
Astfel, o delega]ie alc\tuit\ din ~nalt
Prea Sfin]itul loachim Mitropolitul Hal-
cedonoului, ~nalt Prea Sfin]itul Gherma-
nos Mitropolitul Sardeonului, `nso]it\ [i
de Marele Dragoman al Sfintei Patriar-
hii, d. Spiru Constantinidis, a fost trimi-
s\ de c\tre Sanctitatea Sa Patriarhul e-
cumenic Vasilie s\ aduc\ Bisericii noas-
tre Tomosul Patriarhal de recunoa[tere.
Delega]iunea Sfintei Patriarhii a so-
sit Ia noi, venind din Polonia, `n ziua de
Miercuri 23 Septembrie, iar `nm=narea
Tomosului s’a sorocit pentru ziua de Du-
minec\ 27 septembrie.
In acest scop Sâmb\t\ seara, 26 Sep-
tembrie, s’a s\vâr[it slujba privegherii
In biserica catedral\ a Patriarhiei. Au
fost de fa]\, pe lâng\ `nal]ii Oaspe]i,
`nalt Prea Sfin]itul Patriarh Miron,
Prea Sfin]i]ii Membri ai Sfântului Sinod
afla]i `n Capital\, preo]ii din Capital\ [i
mul]i credincio[i. Cânt\rile la stran\
s’au cântat alternativ `n limba român\
[i `n cea greceasc\.
A doua zi, Duminec\, s’a slujit Sfânta
Liturghie de c\tre ~nalt Prea Sfin]i]ii Mi-
tropoli]i loachim al Halchedonului [i
Ghermanos al Sardeonului [i de Prea
Sfin]i]ii arhierei români Platon [i Teofil,
`nso]i]i de tot clerul Patriarhiei. ~nalt Prea
Sfin]itul Patriarh Miron a stat la Sfânta
Liturghie `n strana arhiereasc\, `mbr\cat
`n mantie. De fa]\ mai erau, afar\ de cre-
dincio[i [i preo]i cari nu mai `nc\peau `n
biseric\, d-l Ministru al Cultelor, Al. Lepa-
datu, d-l Ministru al Instruc]iunii Publice
Dr. C. Angelescu, d-l Ministru al Poloniei
[i al]i mul]i demnitari ai Statului.
Dup\ otpustul Sfintei Leturghii,
~nalt Prea Sfin]itul Mitropolit loachim
al Halcedonului a p\[it `n mijlocul bise-
ricii [i a dat cetire urm\toarei scrisori
de `nputernicire a Sanctit\]ii Sale Pa-
triarhului ecumenic, prin care cei doi
~nalt Prea Sfin]i]i Mitropoli]i sunt dele-
ga]i a aduce Tomosul patriarhal:
Patriarhia ecumenic\
No. 1891.
Prea Fericite [i Prea Sfin]ite Arhie-
piscop al Bucure[tilor, Mitropolit al Un-
Scrisoarea Patriarhiei
Ecumenice pentru
`n[tiin]area Bisericilor
Ortodoxe autocefale
privind ridicarea Bisericii
Ortodoxe Rom=ne autocefale
Copie
Nr. 2458
Prea Fericite [i Prea Sfin]ite.... `n
Hristos Dumnezeu prea iubite [i prea
dorite Frate Domnule.... pe Prea Fe-
ricirea Voastr\, prea iubit nou\, `n
Domnul `mbrâ]i[ându- V\, prea dul-
ce V\ salut\m.
Purtarea de grije a Prea Bunului
Dumnezeu, care toate le chivernise[-
te spre interesul sfintelor Biserici, a
binevoit, ca prin unitatea politic\ a
`ntreg evlaviosului popor român, `n-
tâmplat\ `n timpul din urm\, s\ a-
jung\ la un mai mare punct de `nflo-
rire [i m\rire [i cele privitoare la
Prea Sfânta Biseric\ sor\ a Români-
ei; ceia ce s’a [i f\cut cu `n\l]area ei
la rangul de patriarhie, prin hot\râ-
rea comun\ a Bisericii [i a statului.
gro-Vlahiei [i Patriarh al Bisericii auto-
cefale a României, `n Hristos Dumnezeu
prea iubite [i prea dorite frate al smere-
niei noastre, Domnule Miron, pe Prea
Sfin]ia Voastr\, prea iubit nou\, `n
Domnul fr\]e[te `mbr\]i[ându-V\, prea
dulce v\ salut\m.
Marea Noastr\ Biseric\ a lui Hris-
tos, ca mum\ iubitoare, s’a bucurat cu
bucurie mare, pentru toate evenimente-
le mari [i prea sl\vite, cari `n timpul din
urm\, prin dreapta Domnului s’au s\-
v=r[it, cu evlaviosul popor rom=n [i cu
Sf=nta Biseric\ a Rom=niei.
Dorind deci, ca [i mai de aproape s\
manifest\m aceast\ bucurie a noastr\,
cu mul]umire am `ns\rcinat sinodice[-
te, pe prea iubi]ii membri ai sfântului [i
veneratului nostru Sinod, [i fra]i ai no[-
tri `ntru Hristos, Prea Sfin]i]ii Mitropo-
li]i Ioachimos al Halchedonului [i Gher-
manos al Sardeonului, ca fiind purt\-
tori ai scrisorilor noastre `ncredin]ate P.
P. S. S. Lor, fiind `nso]i]i [i de primul
dragoman al Patriarhiei noastre, d. S.
Constantinidis, s\ exprime [i prin viu
graiu, cât de mare bucurie sufleteasc\ a
sim]it marea Biseric\ a lui Hristos -
mum\ - pentru m\rirea la care acum a
ajuns prea iubita sa fiic\ si sor\, sfânta
Biseric\ a României [i binecuvântatul
popor român [i s\ arate `n acela[i timp,
cât de st\ruitoare doxologii [i rug\ciuni
`n\l]\m c\tre Cel Prea ~nalt ca sus s\
reverse cu `mbel[ugare harul [i binecu-
vântarea Sa, pentru ca [i in viitor, atât
Biserica cât [i poporul Rom=n, cu vred-
nicie s\ progreseze `nc\ spre mai bine.
Rugând pe Prea Fericirea Voastr\,
ca s\ primeasc\ cu dragoste pe ace[ti
trimi[i ai no[tri, cu bun\voin]\ s\-i pre-
zinte iubitorului de Hristos Rege [i prea
Cinstitului Guvern regal, iar\[ V\ `m-
br\]i[\m cu s\rutare sfânt\ Intru Dom-
nul [i r\mânem,
Al Prea Fericirii Voastre iubit Frate
In Hristos,
† VASILE al Constantinopolului
1925 August 29.
Apoi ~nalt Prea Sfin]itul Mitropolit
Ghermanos al Sardeonului a cetit To-
mosul Sfintei Patriarhii:
Patriarhia Ecumenic\
Nr. 1579
Prea Fericite [i Prea Sfin]ite Arhie-
piscop al Bucure[tilor, Mitropolit al Un-
gro-Vlahiei [i Patriarh al Bisericii orto-
doxe autocefale a României, `n Hristos
Luând `n primire `ndatoririle pri-
vitoare la corabia sfânt\ `ncredin]at\
Nou\, am g\sit, pe biroul sfântului [i
veneratului Nostru Sinod, scrisorile
de vestire din 12 Martie a. c. privitoa-
re la aceast\ hot\râre a Sfintei Bise-
rici ortodoxe a României, cari a[tep-
tau r\spunsul nostru.
De[i este l\murit, c\ ridicarea Ia
vrednicia patriarhal\ a unei oare cari
dintre sfintele lui Dumnezeu Biserici
`n parte, dup\ rânduiala strict cano-
nic\ [i dup\ cum m\rturisesc exem-
plele p\rin]ilor, este supus\ hot\rârii
sinodului ecumenic, totu[i Marea
noastr\ Biseric\ a lui Hristos, jude-
când [i `n]elegând n\zuin]ele [i hot\-
rârea Sfintei Biserici ortodoxe a Ro-
mâniei, fiic\ [i sor\ a ei `ntru Hris-
tos, nu a g\sit piedic\ de netrecut
pentru ca cu bun\ voin]\, folosindu-
se `n chip bun de economie, s\-[i dea
consim]imântul ei fr\]esc [i s\ recu-
noasc\ lucrul deja consumat. Aceast\
consim]ire [i recunoa[tere s’a f\cut
cu `ncredin]area, c\ având [i alte e-
xemple reale de mai `nainte Marea
Biseric\ a lui Hristos va avea `n a-
ceste vederi ale sale, cu p\reri [i vo-
CM
YK
CM
YK
Patriarhul Miron Cristea `n mijlocul delega]iei
de ]\rani din satul natal Topli]a, venit\ la `nvestitur\
Dumnezeu [i prea iubite [i prea dorite
frate conliturghisitor al smereniei noas-
tre, Domnule Miron, pe Prea Fericirea
Voastr\, prea scump Nou\, fr\]e[te `m-
br\]i[ându-V\, `ntru Domnul, prea dul-
ce V\ salut\m.
Cu c\ldur\ felicit\m pe Prea Ferici-
rea Voastr\ pentru noua vrednicie de
‘nalt\ cinste, care, prin hot\râre unani-
m\, este recunoscut de c\tre Sfântul [i
veneratul Nostru Sinod. Sfânta Noastr\
Biseric\ a lui Hristos, ca mum\ iubitoa-
re, pre]uind [i `n]elegând avântul [i ho-
t\rârea prea iubitei [i prea cinstitei sa-
le fiice [i sor\ `n Hristos, Prea Sfânta -
Biseric\ a României-, nu a g\sit nici o
piedic\ invincibil\, ca folosind cu bun
chip iconomia, de acum, s\-[i dea cu
dragoste consim]\mântul [i recunoa[te-
rea Sa, la cele ce prin hot\râre comun\
a Bisericii [i a statului s’au s\vâr[it `n
România.
Bine `n]eles, aceasta cu convingerea
[i n\dejdea, c\ [i toat\ Sfânta Noastr\
Biseric\ Ortodox\, la primul prilej, adu-
nat\ `ntr’un Sinod ecumenic sau [i alt-
fel de Sinod mare, care dup\ rânduiala
strict canonic\ are c\derea de a decide
`n ultim\ instan]\, asupra unor astfel
de chestiuni, nu va judeca altfel cele ce
cu bun scop [i spre folosul [i slava Bise-
ricii mai `nainte s’au s\vâr[it.
De asemenea, ]inând socoteal\ [i de
alte exemple reale de mai `nainte,
avem convingerea sigura, c\, `n aceste
vederi ale Noastre, vom avea cu p\reri
turi unanime [i pe ceilal]i Prea Sfin-
]i]i [i Prea cinsti]i patriarhi [i pre[e-
din]i ai tuturor sfintelor biserici auto-
cefale ortodoxe surori [i `nc\ cu n\-
dejdea c\ [i toat\ sfânta biseric\ or-
todox\, adunat\ `n sinod ecumenic
sau [i altfel de sinod mare, care, dup\
rânduiala strict canonic\, are dreptul
de a hot\r` `n ultima instan]\, nu va
judeca altfel cele ce cu bun scop [i
spre folosul [i slava Bisericii s’au s\-
vâr[it mai `nainte.
A[a dar, adresându-ne c\tre `ntâi
st\t\torul Bisericii române, iubitul
frate `n Hristos Domnul Miron, ca,
c\tre Patriarhul sfintei biserici auto-
cefale ortodoxe a României, d\m [i
primim dreapt\ comuniune. {i nu
numai atât, dar printr’o comisiune al-
c\tuit\ dintre membrii Sfântului [i
veneratului nostru Sinod, Prea Sfin-
]i]ii Mitropoli]i loachim al Halchedo-
nului [i Ghermanos al Sardelor, am
vestit Prea Fericirii Sale `n scris [i o-
ficial, recunoa[terea `n\l]\rii la vred-
nicia patriarhal\ a Bisericii române
surori [i am exprimat bucuria Biseri-
cii nosstre pentru acest eveniment
`mbucur\tor.
9
comune [i voturi unanime [i pe ceilal]i
Prea Sfin]i]i Patriarhi [i `ntâii st\t\-
torii tuturor Bisericilor autocefale
ortodoxe surori.
{i de acum chiar va fi asentimentul
tuturora, pentru ridicarea Bisericii su-
rori din România la vrednicia patriar-
hal\, atât pentru cinstire [i r\splat\,
cât [i pentru faptul c\, cu binecuvânta-
rea lui Dumnezeu, `ntreg poporul bine-
credincios Român, m\rindu-se prin uni-
rea sa politic\, aceast\ cinstire este bi-
ne venit\ [i `ndrept\]it\. Mai ad\ugând
`nc\ la aceasta [i n\dejdea unui [i mai CM
mare progres [i `nflorire `n credin]\ [i e- YK
vlavie, socotim c\ ridicarea Bisericii Ro-
mâne Ia demnitatea de Patriarhie, este
[i necesar\ [i util\.
Urm\ deci, ca ridicarea Bisericii su-
rori a României la treapta [i `n\l]imea
patriarhal\, astfel s\vâr[it\, s\ fie pen-
tru ea, punct de plecare spre o nou\ [i o
mai mare prosperitate [i `ntotdeauna,
de sus s\ se coboare asupra ei, tot harul
[i tot darul des\vâr[it.
Noi, bucurându-ne, c\ de acum `nco-
lo urmeaz\ s\ ne adres\m c\tre Prea
Fericirea Voastr\, ca spre capul unei
Biserici Patriarhale, [i fr\]e[te urându-
v\ toat\ vrednicia, iar\[i v\ `mbr\]i-
[\m fr\]e[te `ntru Domnul [i r\mânem
cu mult\ dragoste.
30 Iulie 1925.
Al Prea Fericirii Voastre iubit [i prea
dorit frate `n Hristos.
Vasilie al Constantinopolului.
Acum p\[im cu bucurie, scriind [i
comunicând tuturor Bisericilor su-
rori, hot\rârea [i lucrul de mai sus al
Bisericii noastre. In acest scop ne `n-
drept\m [i c\tre Fericirea Voastr\,
Prea venerabil\ [i formul\m fr\]eas-
c\ rug\minte [i recomanda]iune, ca
[i Biserica sor\ de acolo s\-[i dea con-
sim]imântul [i recunoa[terea sa, la
cele s\vâr[ite [i s\ vin\ `n contact [i
comuniune cu Prea Fericitul Patriarh
Domnul Miron, `nmul]ind astfel bu-
curia Prea Sfintei Biserici a Români-
ei [i a ob[tei evlavioase din care ea es-
te alc\tuit\ [i s\ `mputerniceasc\
sfintele leg\turi de dragoste [i unita-
te cu Biserica român\, spre folosul [i
prop\[irea tuturor sfintelor lui Dum-
nezeu Biserici.
Cu acestea iar\[i `mbr\]i[ându-V\
`n Domnul, r\mânem cu dragoste,
Al Prea Fericirii Voastre iubit fra-
te `n Hristos
†Vasilie al Constantinopolului
Not\: Con]inutul documentelor a fost repro-
dus ad litteram dup\ „Patriarh hia Rom==neasc\.
Acte [i documen nte“, Bucure[ti, Tipografia C\r]i-
lor Biserice[ti, 1925.
10 Opinii
LUMINA DIN INIMI
Departe de p\mântul str\bun
de arhim. Timotei
AIOANEI
La `nceputul mileniului al
treilea, `mpreun\ cu un monah
moldovean neao[, arhimandri-
tul Vitalie Danciu, am c\l\torit
pe continentul nord-american,
ajungând `ntr-o zi [i la M\n\s-
tirea „Adormirea Maicii Dom-
nului“ de la Rives Junction, Mi-
chigan. A[ezarea complexului
monahal sem\na izbitor cu cele
din ]ar\, cu V\ratecul a[ zice,
cu dumbr\vi [i poieni de poves-
te care se g\seau la un ceas [i
jum\tate distan]\ de marele
ora[ Detroit, ce g\zduia printre
locuitori foarte mul]i români.
Cu mult `nainte de a c\l\tori `n
SUA am auzit mult vorbindu-se
de aceast\ m\n\stire, `n care
lucrase cu sârg [i `n]elepciune
monahia Benedicta Braga, for-
mat\ `n ob[tea V\ratecului pe
care o p\r\sise `n anii ’70, nu
f\r\ regrete, ducând `ns\ cu ea
tradi]ia unei rânduieli care s-a
altoit departe de ]ar\ prin misi-
unea unui m\nunchi de rug\-
tori români `ntr-un loc care p\-
rea transferat, ca prin minune,
din Mun]ii Carpa]i `n statul ame-
rican Michigan.
O ambasad\
duhovniceasc\
a României
Cele câteva ceasuri petrecu-
te `n noua m\n\stire m-au f\-
cut s\ cred c\ sunt undeva, `n-
tre dealurile `mp\durite care
despart Agapia de V\ratec, iar
c\r\rile din preajm\ parc\ du-
ceau c\tre Sihla [i Pe[tera Sfin-
tei Teodora. Dup\ un scurt par-
curs de câteva sute de metri,
am ajuns `ntr-un cimitir care
nu avea nimic tipic american,
ci, dimpotriv\, simplitatea [i
frumuse]ea cimitirelor m\n\s-
tire[ti române[ti, un amestec
de Sih\stria, Fr\sinei [i Agapia
Veche, toate acestea `ntr-o po-
ian\ care p\rea s\ fie dintot-
deauna a[ezat\ la poalele
Ceahl\ului. Nu [tiu cum au g\-
sit c\lug\ri]ele acea proprieta-
te care s-a extins ulterior, dar
sunt sigur c\ Dumnezeu le-a
purtat de grij\ [i le-a alinat ast-
fel dorul de ]ar\ cu frumuse]ea
[i m\re]ia spa]iului de la Rives
Junction, devenit `ntre timp o
vizitat\ ambasad\ duhovni-
ceasc\ a României.
Aveam impresia c\ m\ aflu
`ntr-un loc cunoscut de când lu-
mea, familiar, cu oameni primi-
tori [i cu duh paterical. Maica
Benedicta [i cei doi p\rin]i, Ro-
man Braga [i Felix Dubneac, ba-
sarabeni la origine, dominau co-
munitatea prin cuvinte, priviri,
vârst\ [i a[ezare duhovniceasc\.
P\rintele Roman ne-a vorbit
despre locul `n care ne aflam,
despre misiunea româneasc\ `n
spa]iul respectiv, despre aspec-
te pe care nu le [tiam aproape
deloc. Maica Benedicta [i arhi-
mandritul Felix au str\lucit
prin t\cere. Purtau amândoi
povara anilor, peste 80 amân-
doi sau cel pu]in unul dintre ei,
cu to]ii dorind s\ afle câte ceva
din ]ar\, de la fra]ii lor peste care
trecuser\ anii [i vremuri grele.
Monah basarabean
pe p\mânt american
P\rintele Felix purta cu re-
semnare o cruce grea. Era imo-
bilizat `ntr-un c\rucior cu roti-
le. Venise `n America `n anul
1968. Via]a lui a cunoscut nu-
meroase exiluri [i priv\ri de li-
bertate. N\scut lâng\ Soroca `n
anul 1912, a f\cut parte dintr-un
grup de c\lug\ri basarabeni ca-
re s-au refugiat `n România din
pricina prigoanei comuniste. A
vie]uit `n câteva m\n\stiri, slu-
jind la afântul altar [i pictând
icoane `n timpul liber ori a[ter-
nând pe hârtie tr\iri [i gânduri
`nalte. La M\n\stirea Cernica
a urmat cursurile Seminarului
monahal de opt ani [i apoi Fa-
cultatea de Teologie din Bucu-
re[ti. Printre colegii de studii s-au
num\rat fericitul `ntru po-
menire patriarh Teoctist, arhie-
piscopii Gherasim Cristea [i Ef-
timie Luca, ori arhimandri]ii
Sofian Boghiu [i Grigorie B\-
bu[.
C\tre sfâr[itul vie]ii, dup\
foarte mul]i ani de `nstr\inare,
s-a `ntâlnit `n Canada cu fostul
s\u coleg, patriarhul Teoctist,
despre care ne-a povestit, cu ma-
re bucurie, amintiri pre]ioase
din vremea tinere]ii lor. Arhi-
mandritul Sofian Boghiu, `ntr-un
interviu publicat `n „Vestitorul
Ortodoxiei Române[ti“ `n iunie
1996, m\rturise[te: „...~n iunie
1958 am fost aresta]i [i noi, care
activasem `n cadrul Rugului
Aprins. M\ aflam la M\n\stirea
Ghighiu, de lâng\ Ploie[ti, pe
schel\, cu un grup de c\lug\ri [i
fra]i, pictând, `n fresc\, biserica
din cimitirul m\n\stirii. Am fost
arestat `mpreun\ cu p\rintele
Felix Dubneac, membru [i el al
Rugului Aprins. Ancheta a durat
câteva luni. Abia la procesul de la
Joi, 4 februarie 2010
Arhim. Roman Braga,
monahia Benedicta
Braga [i arhim. Timotei
Aioanei, 2002 SUA
Tribunalul Militar am aflat c\ nahuri „Credin]a“ [i „Solia“ ale tor. Mi-am amintit de el r\sfoind
eram 16 de]inu]i, f\când parte celor dou\ eparhii române[ti din `ntr-o sear\ una din c\r]ile ce mi
din organiza]ia Rugului Aprins...“. Statele Unite [i Canada. Multe le-a d\ruit `n vizita de neuitat la
Arhimandritul Felix Dub- dintre ele au fost adunate `n câ- m\n\stirea româneasc\ din ve-
neac nu ne-a vorbit despre teva c\r]i pe care le-a tip\rit `n cin\tatea Detroitului.
acest aspect important al vie]ii cei 40 de ani de [edere dincolo de Chipul lui senin [i bun\voin-
lui. Cum v\ spuneam, el dove- ocean. Arhimandritul Felix Dub- ]a de statornic tr\itor `n cinul
dise o exemplar\ discre]ie la `n- neac a fost un monah râvnitor [i monahal mi-au r\mas printre
tâlnirea cu noi. A stat al\turi bun, un lucr\tor al rug\ciunii [i aducerile aminte p\strate `n
de p\rintele Sofian Boghiu, de al faptelor bune. Un om primi- inim\ pentru totdeauna.
cunoscutul teolog pr. Dumitru tor, discret [i `nde- Venerabilul slujitor al Bise-
St\niloae, arhimandritul Bene- lung-r\bd\- ricii, pictorul, scriitorul [i mo-
dict Ghiu[, Daniil Sandu Tu-
nahul tainic a trecut la Dom-
dor, Alexandru Mironescu, nul `n ziua de 25 decembrie
Adrian F\ge]eanu [i al]ii. 2008, departe de p\mântul
Au urmat câ]iva ani de temni- str\bun, dar aproape cu
]\ grea, anchete peste anchete, sim]irea, cum `i [ade bine
lipsuri, amenin]\ri [i acuza]ii ca- unui bun român.
lomnioase. Gra]ierea din 1964 l-a * ARHIM. TIMOTEI AIOANEI ESTE EXARH CULTURAL
salvat, isp\[ind doar [ase din cei AL ARHIEPISCOPIEI BUCURE{TILOR {I ECLESIARH
16 ani la care fusese condamnat
AL CATEDRALEI PATRIARHALE
ini]ial. Cu ajutorul patriarhului
Justinian a reu[it s\ plece din
]ar\ `n 1968, stabilindu-se `n
SUA, unde a activat ca misio-
nar `n câteva comunit\]i ro-
mâne[ti. A fost aproape 20
de ani secretar la Arhiepis-
copia Ortodox\ Român\
din SUA [i Canada, prie-
ten [i colaborator apropi-
at al arhiepiscopului Vic-
torin Ursache, fiind de
vârste apropiate.
Arhimandritul Felix
Dubneac s-a remarcat
[i ca iconograf. Pe lân-
g\ bisericile pictate
`n România, a `mpo-
dobit numeroase
l\ca[uri din Sta-
tele Unite [i Ca-
nada, iar printre
lucr\rile picturale
de anvergur\ se
num\r\ marea
fresc\ a Istoriei Ro-
mâniei `n Camera
Român\ de la Uni-
versitatea de Stat din
Detroit. P\rintele Fe-
lix Dubneac a primit
de la Dumnezeu [i
dorul condeiului. A
publicat nume-
roase articole `n
cele dou\ alma-
CM
YK
 Joi, 4 februarie 2010 Agenda cre[tinului 11
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA
CRE{TINISMULUI
Consecin]a urii este (MCDXXXI)

moartea sufletului
Cum ia na[tere ura `n inima
omului [i cum ne putem iz-
b\vi de ea?
Ura, ca [i celelalte patimi, se na[te
din iubirea de sine, egoismul, care este
maica [i r\d\cina tuturor p\catelor,
dup\ Sfin]ii Ioan Damaschin [i Efrem
Sirul. Iar iubirea de sine este „iubirea
nera]ional\ fa]\ de trup“, dup\ Sfân-
tul Maxim M\rturisitorul (Filocalia,
vol. al II-lea, p. 67). Ura este ucidere
de om (I Ioan 3, 15); ea este permis\
numai `mpotriva diavolului [i a p\ca-
tului (Psalm 96, 11; Pilde 8, 13; Amos
5, 15); ura este permis\ asupra ne-
drept\]ilor, dup\ cuvântul psalmistu-
lui - „nedreptate am v\zut [i m-am
scârbit“ (Psalm 118, 163; Romani 12,
19; Pilde 13, 5; 17, 13). Cre[tinii tre-
buie s\ urasc\ minciuna (Psalm 118,
163), trebuie s\ urasc\ c\ile nedrepte
BIBLIA - VERSET CU VERSET
(Psalm 118, 104), precum [i „adunarea
p\c\to[ilor (Psalm 25, 5). Trebuie s\
urasc\ sfatul celor ce ur\sc pe
Dumnezeu (Psalm 138, 21-22). Ura se
biruie[te prin dragostea de Dumnezeu
[i de aproapele, iar dragostea de Dum-
nezeu o câ[tig\m prin toate faptele
bune, dar mai ales prin rug\ciunea
cea curat\.
Care este deosebirea `ntre
ur\, mânie, invidie, zavistie,
certare [i pizm\ [i care sunt
urm\rile lor? Conferin]a
Ura este r\d\cina patimilor ar\ta- panortodox\ de la
te mai sus, iar acestea sunt ramurile
ei, cum vorbe[te Sfântul Efrem Sirul Rhodos (1964) (I)
`n cuvântul s\u pentru deosebirea ~ntre 1-15 noiembrie 1964 la
patimilor. Urmarea urii [i a fiicelor ei Rhodos s-a `ntrunit cea de-a
este moartea sufletului. (Convorbiri treia conferin]\ panortodox\ la
duhovnice[ti cu p\rintele Cleopa) care au participat aproape toate
Bisericile Ortodoxe. Biserica
Ortodox\ Român\ a fost repre-
zentat\ de o delega]ie condus\
de ~nalt Preasfin]itul Iustin,

„Uit\-te c=t de mare e st\ruin]a dreptului Avraam!“ mitropolitul Moldovei [i Suce-

Facerea 18, 30: „{i a
zis iar\[i Avraam: «S\
nu Se m=nie St\p=nul
meu de voi mai gr\i: Dar
de se vor g\si acolo
numai treizeci de
drep]i?». Zis-a Domnul:
«Nu o voi pierde de voi
g\si acolo treizeci».“
Curajul lui Avraam se dovede[-
te `ntr-adev\r proverbial. El in-
sist\ la Domnul pentru salvarea
locuitorilor din Sodoma [i Gomora
m\car de-ar locui `ntr-`nsele
treizeci de oameni credincio[i:
„Dreptul apoi, oarecum ru[inat de
nespusa [i `ndelunga r\bdare a lui
Dumnezeu [i tem=ndu-se ca nu
cumva s\ par\ c\ dep\[e[te
m\sura cu rug\mintea sa, zice:
«S\ nu fie ceva, Doamne, de voi
gr\i: Dar dac\ se vor g\si acolo
treizeci?». Pentru c\ l-a v\zut
Dumnezeu gata spre iubirea de
oameni, Avraam nu mai mic[o-
MICUL CATEHISM
reaz\ num\rul pu]in c=te pu]in,
nu mai las\ deoparte cinci drep]i,
ci face rug\mintea [i zice: «Dar
dac\ se vor g\si acolo treizeci?». {i
i-a zis Domnul: «Nu o voi pierde de
voi g\si acolo treizeci». Uit\-te c=t
de mare e st\ruin]a dreptului
Avraam! Ca [i cum ar fi el
r\spunz\tor de hot\r=rea ce se va
lua, a[a pune st\ruin]\ ca s\
smulg\ pe poporul sodomitean de
pedeapsa ce avea s\ vin\ peste el“,
a scris Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur.
Patriarhul `[i v\de[te `nc\ o
dat\ smerenia. „S\ nu Se m=nie
St\p=nul meu“, `i spune el Dom-
nului Dumnezeului celui Prea-
`nalt. Sentimentul pe care el `l
simte `ndr\znind s\ se apropie
de Dumnezeu este unul firesc,
spun sfin]ii p\rin]i. „Cu cât se a-
propie de Dumnezeu, cu atât se
v\d pe ei mai p\c\to[i“, spune
Ava Dorotei. (Lucian APOPEI)
vei. Ca [i cele anterioare, con-
ferin]a a fost convocat\ la ini]ia-
tiva patriarhului ecumenic
Atenagora I (1886-1972), un ie-
rarh luminat al Bisericii, care a
[tiut cât de mult conteaz\ ca
to]i oamenii s\ se poat\ `mp\r-
t\[i din izvorul nesecat al Orto-
doxiei. Cea de-a treia conferin]\
panortodox\ de la Rhodos a
avut pe ordinea de zi urm\toa-
rele probleme: dialogul cu
Biserica Romano-Catolic\, pro-
pus de Conferin]a a doua de la
Rhodos, din 26-29 septembrie
1963; reluarea tratativelor cu
Biserica Anglican\; reluarea
tratativelor cu Biserica Veche-
Catolic\. Referitor la prima
problem\, dialogul cu Biserica
Romano-Catolic\, la 14 noiem-
brie 1964, participan]ii la con-
ferin]\ au „constatat c\ pentru
un `nceput rodnic al unui dialog
teologic real este necesar\ pre-
g\tirea trebuitoare [i crearea de
condi]ii corespunz\toare“.
„Aceasta nu `nseamn\ c\
fiecare dintre Bisericile
Ortodoxe locale nu este liber\
s\ continue a cultiva, `n numele
propriu, [i nu al `ntregii
Ortodoxii, raporturi fr\]e[ti cu
Biserica Romano-Catolic\, cu
convingerea c\ `n acest fel vor
putea fi eliminate `n mod trep-
tat dificult\]ile care exist\ `n
prezent.“ S-a ajuns la aceast\

Stropirea cu vin [i untdelemn a celui hot\râre [i datorit\ faptului c\

decedat este simbol al cur\]irii de p\cate
Un alt lucru necesar la `nmor-
m=ntare este vinul, `ntrebuin]at `n
dou\ situa]ii: se toarn\ de c\tre
preot peste coliv\ [i peste trupul
celui adormit, `nainte de a se pune
capacul sicriului. Pentru cre[tini,
vinul [i mai ales amestecarea lui
cu untdelemn (numit paos) este
simbol al aromelor sau balsamului
cu care femeile mironosi]e au uns
trupul lui Iisus dup\ moarte. Stro-
pirea cu vin [i cu untdelemn (ulei)
este simbol al cur\]irii de p\cate.
ISTORII CU T+LC
Ce este lumea?
Un frate l-a `ntrebat pe un b\-
trân, zicând:
- Cum se cade a [edea cu t\cere
c\lug\rul `n chilia sa?
B\trânul i-a r\spuns:
- A [edea c\lug\rul `n chilie es-
te ca s\-[i aduc\ aminte pururea
Pe de alt\ parte, p=inea [i vinul
sunt elementele materiale care se
prefac `n Trupul [i S=ngele M=n-
tuitorului Hristos (Sf=nta ~mp\r-
t\[anie). De aceea, `n cazul `nmor-
m=nt\rii, `ntrebuin]area lor este
simbol al vie]ii ve[nice pe care o
aduce `mp\rt\[irea cu Trupul [i
S=ngele Domnului.
Tot `n cadrul `nmorm=nt\rii se
mai obi[nuie[te a se `mp\r]i lum=-
n\ri aprinse celor de fa]\, iar sluji-
de starea sa `naintea lui Dumnezeu
[i s\-[i p\zeasc\ dup\ putin]a sa
mintea [i inima de gândurile necu-
vioase, cele sem\nate de vr\jma[ul
[i aceasta este a fugi de lume.
Fratele i-a zis:
- Ce este lumea?
Iar b\trânul i-a r\spuns:
torilor biserice[ti se d\ o lum=nare
[i un prosop.
La aceste lucruri, necesare s\-
v=r[irii slujbei de `nmormântare, se
adaug\ [i altele, `n func]ie de tra-
di]ia local\, care `ns\ nu mai sunt
legate strict de simbolismul actelor
care se s\v=r[esc la `nmorm=ntare.
~n multe zone, `n special `n
mediul rural, se `ntrebuin]eaz\ po-
mul, adic\ o ramur\ de pom rodi-
tor sau brad (la munte) care se `m-
podobe[te cu fructe, dulciuri, co-
- Lumea este a lucra peste fire [i
a-]i `mplini poftele trupului t\u [i a
te griji mai mult de trup decât de
suflet, a-]i petrece via]a ta ostenin-
du-te mai mult pentru cele trupe[ti
decât pentru cele suflete[ti [i mai
mult pentru agoniseala trupeasc\
decât pentru cea sufleteasc\. Aceas-
ta este lumea, fiule. (Cuvvin nte follosi-
toare alle sffin
n]illor b\trââni cei f\r\ de
nume, Editura Doxologia, 2009)
vrigi [i altele. Pomul se poart\ `na-
intea convoiului mortuar (al\turi
de coliv\, paos [i colaci). El este
simbol al vie]ii [i al mor]ii.
~n alte p\r]i, se obi[nuie[te a se
pune o „punte“, adic\ o bucat\ lun-
g\ de p=nz\ alb\ care se a[az\ la
ie[irea din cas\ a sicriului, la
r\sp=ntii de drumuri, la intrarea [i
ie[irea din biseric\, urm=nd a se
da poman\.
Celelalte lucruri care ]in de `m-
podobirea sicriului [i a trupului
celui r\posat sunt, de asemenea,
diferite de la o zon\ la alta.
Toate aceste practici care au co-
loratur\ local\, neav=nd obligati-
vitate general\, ]in de grija pentru
cel plecat la Domnul [i de dorin]a
de binefacere pentru sufletul lui.
Av=nd acest caracter, ele pot fi
p\strate [i cultivate f\r\ s\ fie im-
puse [i f\r\ teama de a gre[i dac\
nu sunt respectate. (pr. Gheorghe
MIH|IL|)
noul pap\, Paul VI, `n Enciclica
„Ecclesiam Suam“, din 6 august
1964, dar [i `n alte declara]ii
oficiale, nu recuno[tea Bisericii
Ortodoxe pozi]ia de egalitate cu
Biserica Romano-Catolic\, afir-
mând c\ numai Biserica
Romano-Catolic\ posed\ pleni-
tudinea adev\rului [i a unit\]ii.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
TEZAUR PATRISTIC
„Toat\ firea ra]ional\ [i
mintal\ se `mparte `n dou\:
adic\ `n firea `ngereasc\ [i `n
firea omeneasc\. {i toat\ firea
`ngereasc\ se `mparte iar\[i `n
dou\ grupe generale [i `n dou\
feluri de voin]e generale; `n-
tr-una sfânt\ [i `ntr-una p\c\-
toas\; adic\ `n Sfintele Puteri
[i `n dracii necura]i. Firea
omeneasc\ `ns\ se `mparte
numai `n dou\ feluri de voin]e
generale: evlavioase [i necu-
vioase“. (Sf. Maxim M\rturisi-
torul, Capete despre dragoste,
suta a treia, cap. 26, `n Fil.
rom., vol. II, p. 91)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Muzeul Brukenthal
preg\te[te o
expozi]ie Picasso
Muzeul Na]ional Brukenthal
preg\te[te pentru acest an, `n
premier\, o expozi]ie cu lu-
cr\ri semnate de Pablo Picas-
so, a anun]at mar]i, Sabin Lu-
ca, directorul general al Muze-
ului Brukenthal. „Noi dorim
s\ facem aceast\ expozi]ie `n
2010, iar funda]ia care r\s-
punde de casa lui Picasso ar
dori s\ o fac\ la Sibiu, `n
2011. Discu]iile dintre Muzeul
Brukenthal [i aceast\ funda]ie
sunt destul de avansate [i do-
rim s\ putem realiza aceast\
premier\ la Sibiu“, a spus di-
rectorul Muzeului Brukenthal,
conform Agerpres. Colec]ia cea
mai mare de lucr\ri sunt azi
la Muzeul Picasso din Paris.
Muzeul include mai mult de
3.000 de lucr\ri semnate Pablo
Picasso, incluzând schi]e, ce-
ramic\ [i pictur\. Muzeul pre-
zint\ un num\r mare de pic-
turi pe care Picasso le-a reali-
zat dup\ aniversarea a 70 ani.
Exponatul lunii
la Muzeul din
Alexandria
Exponatul lunii februarie la
Muzeul Jude]ean din munici-
piul Alexandria este „sucala“, o
unealt\ din anul 1925 care se
folosea `n industria casnic\
textil\ pentru a dep\na pe ]evi
firul pentru r\zboiul de ]esut.
Purt\torul de cuvânt al princi-
palei institu]ii culturale cu a-
cest profil din Teleorman, Cori-
na Iordan, a spus c\ alegerea
muzeografilor a fost determi-
nat\ [i de faptul c\, `n perioa-
da de iarn\, `n lumea satului
din sudul ]\rii, femeile, `n mod
tradi]ional, se `ndeletnicesc cu
me[te[uguri casnice ]\r\ne[ti.
„Sucala“, care se mai nume[te
„ceacrâc“ sau „cicric“, se com-
pune dintr-un fus cu roat\ la
un cap\t, unde se a[az\ ]evile
pentru dep\nat, montat `n po-
zi]ie orizontal\, pe dou\ picioa-
re verticale fixate `ntr-o talp\.
Prin `nvârtirea ro]ii cu mâna,
firul de pe vârtelni]\ se deap\-
n\ pe ]evi, care sunt introduse
apoi `n suveic\. Aceasta se tre-
ce printre firele urzite pentru a
se ob]ine ]es\tura propriu-zis\,
conform Agerpres.
Campania „Trimite o
carte peste Prut!“
Liga Studen]ilor Basarabeni
din România, la care este afili-
at [i Grupul de Ini]iativ\ al Ro-
mânilor din Basarabia (GIRB)
Suceava, a ini]iat un proiect de
dotare a [colilor rurale din Re-
publica Moldova cu carte româ-
neasc\, „Trimite o carte peste
Prut!“. Liderul GIRB Suceava,
Petru Ciolpan, a spus c\ majo-
ritatea bibliotecilor din satele
Republicii Moldova nu dispun
de un num\r suficient de c\r]i
`n limba român\, p\strându-le
pe cele editate `nainte de 1989.
Beneficiarii campaniei „Trimite
o carte peste Prut!“ vor fi `n
special bibliotecile [i [colile din
zona rural\. Dona]iile pot fi f\-
cute la secretariatul Bibliotecii
Jude]ene „I. G. Sbiera“ din Su-
ceava, tel. 0230/530.798. Infor-
ma]ii suplimentare pot fi ob]i-
nute la num\rul de telefon:
0756.407.054 sau 0757.516.469,
conform Agerpres. a
CM
YK
Joi, 4 februarie 2010
Expozi]ie de costume rom=ne[ti la Carnavalul de la Vene]ia
~n prima zi a edi]iei din acest an a Car- tru Istoria }es\turilor [i Costumului, bene- mosfera fiec\rei epoci. Colec]ia este struc-
navalului de la Vene]ia, sâmb\t\, 6 februa- ficiaz\ [i de sprijinul Institutului Cultural turat\ pe ani [i perioade, fiecare exponat fi-
rie, va fi deschis\ la Muzeul Palatului Mo- Român, [i de patronajul Ministerului pen- ind plasat `n contextul cultural al epocii res-
cenigo - Centrul de Cercetare pentru Istoria tru Bunuri [i Activit\]i Culturale al Repu- pective. Cele mai vechi exponate sunt costu-
}es\turilor [i Costumului din Vene]ia, o ex- blicii Italiene, al regiunii Veneto, al provin- mele [i obiectele de art\ popular\, proveni-
pozi]ie de costume [i obiecte de epoc\ româ- ciei [i Prim\riei din Vene]ia. Exponatele fac te din diverse p\r]i ale ]\rii, majoritatea
ne[ti, intitulat\ „RETROmania. Elegan]e parte din colec]ia de costume [i obiecte acestora datând din perioada 1850-1947.
române[ti 1850-1947“, conform unui comu- apar]inând Adinei Nanu, profesor la Uni- La vernisajul expozi]iei, ce va avea loc pe
nicat de pres\ al Institutul Român de Cul- versitatea Na]ional\ de Arte [i la Universi- 6 februarie, vor mai lua cuvântul Unda
tur\ [i Cercetare Umanistic\ de la Vene]ia. tatea Na]ional\ de Art\ Teatral\ [i Cine- Popp, profesor [i designer vestimentar, [i
Aceast\ expozi]ie, organizat\ de Institutul matografic\ din Bucure[ti, specialist `n is- Luisa Spinatelli, profesor la Academia de
Român de Cultur\ [i Cercetare Umanistic\ toria costumelor, conform Agerpres. Colec- Arte Frumoase Brera din Milano, scenograf
de la Vene]ia `n colaborare cu Funda]ia Mu- ]ia cuprinde ]inute autentice [i inedite, cul- [i designer de costume de teatru. Expozi]ia
zeelor Civice din Vene]ia [i cu Muzeul Pala- te [i populare, din secolele al XIX-lea [i al va fi deschis\ publicului pân\ la data de 7
tului Mocenigo - Centrul de Cercetare pen- XX-lea, precum [i obiecte care recreeaz\ at- martie. a
Universitatea Bucure[ti ar putea
primi numele „Nicolae Iorga“
Academicienii R\zvan Iorga este un model“, a spus
academicianul Dan Berindei. El
Theodorescu [i Dan a vorbit despre lupta pe care
Berindei, profesorii trebuie s\ o duc\ istoricii `n spe-
universitari Ioan Scurtu [i cial, de ap\rare a valorilor na]i-
onale [i a tendin]elor de demiti-
Constantin Bu[e, precum [i zare sau de criticare a unor per-
al]i istorici, fo[ti sonalit\]i marcante ale societ\-
]ii române[ti, cum a fost [i cea a
ambasadori [i diploma]i de lui Nicolae Iorga. Profesorul
carier\ au participat, mar]i, Ioan Scurtu, moderatorul eveni-
la sediul Funda]iei mentului, a spus c\ dup\ 1989
s-a declan[at o campanie `mpo-
Europene Titulescu, din triva istoriei, conform Agerpres.
R\zvan Theodorescu, fost mi-
Bucure[ti, la masa rotund\ nistru al Culturii, a precizat c\
cu tema „Noi contribu]ii avantajul poporului român este
privind istoria modern\ [i dat de existen]a unor „personali-
t\]i supreme“, cum ar fi poetul
contemporan\ a României“. na]ional, Mihai Eminescu, [i is-
Cu acest prilej, a fost adus\ toricul na]ional, Nicolae Iorga.
La masa rotund\ s-a vorbit [i
`n discu]ie propunerea ca despre o propunere mai veche,
Universitatea din Bucure[ti aceea ca Universitatea din Bucu-
s\ poarte numele re[ti s\ poarte numele lui Nico- O propunere mai veche, adus\ `n actualitate
lae Iorga, cu atât mai mult cu de istorici, este ca Universitatea din Bucure[ti
savantului „Nicolae Iorga“. cât, anul acesta, se `mplinesc 70
de ani de la moartea istoricului.
s\ poarte numele savantului Nicolae Iorga
Masa rotund\ a fost organi- Bu[e v\zut de contemporani“, es- mentele importante care au
zat\ cu prilejul lans\rii volume- Studii de istorie te semnat\ de istorici reputa]i ai determinat schimbarea politi-
lor al VIII-lea [i al IX-lea „Nico- României, printre care Alexan- cii rela]iilor interna]ionale ale
lae Iorga - 1871-1940. Studii [i Volumul „Rela]ii interna]io- dru Zub, Dan Berindei, Florin României moderne: indepen-
documente“ [i a c\r]ii „Rela]ii nale [i studii de istorie. Omagiu Constantiniu, Ioan Scurtu, Con- den]a României, Tratatul de
interna]ionale [i studii de isto- profesorului Constantin Bu[e“, stantin G\ucan, Neculai C. Tu- Pace ruso-turc de la San Stefa-
rie. Omagiu profesorului Con- lansat la manifestare, este coor- tos, Pompiliu Teodor, Aurel Pen- no, Tratatul de la Lisabona,
stantin Bu[e“, ap\rute la Editu- donat de prof. dr. Constantin telescu, Viorel Cruceanu sau cele dou\ r\zboaie mondiale,
ra Universit\]ii din Bucure[ti. Hlihor [i se dore[te un omagiu Bogdan Antoniu. Cea de-a doua atacurile teroriste de la 11
„Nu sunt multe `ntâlniri de adus profesorului dr. Constantin parte abordeaz\ problematica septembrie, conflictul ruso-
acest fel `n capitala ]\rii noas- Bu[e, cu ocazia `mplinirii vârstei complex\ a rela]iilor istorice sta- georgian din 2008. Studiile de
tre, care s\ aib\ o audien]\ atât de 70 de ani. Volumul reune[te bilite `ntre statul român [i cele- istorie aduc `n prim-plan mo-
de mare [i de o a[a calitate. (...) studii de istorie universal\ mo- lalte ]\ri din spa]iul european, mente politice importante pen-
Trebuie s\ ne ferim, cum spu- dern\ [i contemporan\, istoria [i spa]iul balcanic, spa]iul nord- tru statul român [i constitui-
nea regretatul Octavian Paler, teoria rela]iilor interna]ionale, american. rea lui, interpretate contextu-
ca na]iunea s\ nu devin\ o popu- istoria României. Prima parte a Sunt, astfel, ipostaziate [i al de c\tre autorii articolelor,
la]ie [i nu `ntâmpl\tor Nicolae lucr\rii, intitulat\ „Profesorul interpretate teoretic eveni- conform Agerpres. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LECTORATE ROM+- c\ num\rul lor poate cre[te, pen- 2007, prin hot\râre de guvern, Finlanda de consor]iul Duke-
NE{TI ~N ISRAEL: Ministrul tru c\ este `n interesul tuturor s\ arie protejat\. „{colarii [i cadrele net. Studen]ii au luat parte la
Educa]iei, Cercet\rii, Tineretu- atragem studen]i din Israel, dar didactice prezente la eveniment 12 runde de simulare pe proble-
lui [i Sportului, Daniel Petru Fu- [i din jurul Israelului“, a spus au putut privi, `n premier\, sta- me de marketing `n limba en-
neriu, [i ambasadorul statului Is- Daniel Funeriu. tuete [i vase pe care au fost `n- glez\, on-line, fiind coordona]i
rael la Bucure[ti, Oren David, au a EXPOZI}IE CU FAUN| crustate p\s\ri [i animale str\- de c\tre profesori/instructori
avut o `ntrevedere mar]i, la se- FOSIL| LA DROBETA-TURNU vechi, fosile de molu[te, bizoni, ri- din ]\rile participante. Strate-
noceri [i elefan]i, scoase la lumin\ gia folosit\ de c\tre firma vir-
diul Ministerului Educa]iei, `n SEVERIN: „Ziua mondial\ a zo- `n urma s\p\turilor arheologice tual\ conceput\ de studen]ii
cadrul c\reia au stabilit continu- nelor umede“ a fost marcat\
`n acest sit cu o suprafa]\ de circa UB a impresionat juriul `n ur-
area proiectelor comune dintre mar]i `ntr-un mod original la Mu- 2.700 de hectare“, a spus Matac\.
Israel [i România `n domeniul `n- ma rapoartelor intermediare
zeul Regiunii Por]ilor de Fier din
v\]\mântului preuniversitar [i Drobeta-Turnu Severin, a spus a MEDALIE DE AUR PEN- predate la sfâr[itul fiec\rei
TRU STUDEN}II UNIVERSI- runde [i a prezent\rii finale.
universitar, precum [i `n cel al directorul institu]iei, Sorina Ma-
Dukenet este o re]ea care a fost
cercet\rii [tiin]ifice. „Ar fi extra- tac\, conform Agerpres. ~n pre- T|}II BUCURE{TI: Studen]ii `nfiin]at\ acum 14 ani [i cu-
ordinar dac\ am avea din nou zen]a elevilor de la unit\]ile de de la Facultatea de Limbi [i Li-
prinde universit\]i din Europa
lectori români pe care s\ `i trimi- `nv\]\mânt [i Palatul copiilor din teraturi Str\ine [i de la Facul- (Danemarca, }\rile de Jos, Fin-
tem `n Israel. Trebuie s\ coope- Drobeta, s-a deschis o expozi]ie tatea de Administra]ie [i Afa-
landa, Fran]a, Germania, Ita-
r\m `n vederea asigur\rii aces- arheologic\ cu reprezent\ri avi- ceri din cadrul Universit\]ii din lia, Suedia [i Marea Britanie).
tui schimb important de experi- morfe din epoca bronzului - cultu- Bucure[ti (UB) au ob]inut o me-
Din anul 2008, UB a devenit
en]\ la nivel universitar. De ase- ra Gârla Mare [i cu faun\ fosil\ dalie de aur, o medalie de ar- partener cu drepturi egale. a
menea, [tiu c\ `n universit\]ile veche de 2-4.000.000 de ani, des- gint [i 3 medalii de bronz la a
din România studiaz\ foarte coperite `n zona umed\ Gruia - 14-a sesiune Markstrat a Pro-
Pagin\ realizat\
mul]i tineri din Israel. Consider Gârla Mare, declarat\ `n anul gramului Intensiv organizat `n de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Joi, 4 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
ERAT| la anun]ul de achizi]ii servicii
de audit, publicat `n 29 ianuarie 2010
Federa]ia Filantropia achizi]ioneaz\ servicii de audit a o-
pera]iunilor financiare efectuate pe proiectul „~ntreprinderi
sociale pentru incluziune social\“, derulat de Federa]ia
Filantropia cu cofinan]are din Fondul Social European prin
Programul Opera]ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resur-
selor Umane 2007-2013. Auditul se va derula la sediul din
Bucure[ti al beneficiarului. Valoarea total\ estimat\ a pro-
duselor este de 19.440 de lei f\r\ TVA. Pl\]ile vor fi asigura-
te din bugetul proiectului „~ntreprinderi sociale pentru in-
cluziune social\“ - Nesst. Criteriul aplicat pentru stabilirea
ofertei câ[tig\toare va fi pre]ul cel mai mic, cu condi]ia res-
pect\rii condi]iilor minimale impuse prin caietul de sarcini.
Informa]ii detaliate cu privire la aceast\ achizi]ie sunt dis-
ponibile pe internet la adresa: http://www.federatia-ffi-
lantropia.ro/index.php?pg#achizitiiff. Pentru informa]ii su-
plimentare legate de contractul de achizi]ie, v\ rug\m s\ lu-
a]i leg\tura cu Adrian B\r\nescu la telefon: 0735 533367.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU,
diac. Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON},
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR,
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU,
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Alina Narcisa BOSAC,
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
Joi, 4 februarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
{I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
22.25-2
22.30 Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
11.00-1
11.02 Info TRINITAS
23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
23.37-2
23.40 Promo
12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
12.25-1
12.30 Omul priceput
(miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00)
03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
(miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
(Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de pelerinaj BASILICA
TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
la urm\toarele pelerinaje:
1. Pelerinaj `n Israel - 18-24 2. Israel Iordania -
februarie 2010 (7 zile-6 nop]i) 15-23 martie 2010
Cazare `n regim de demipensiune la hotel 4* Cazare `n regim de demipensiune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Jerusalem, Ierihon, Se viziteaz\: Jerusalem, Nazareth, Beth-
Hozeva, Bethleem leem, Ierihon, Bethleem, Petra, Amman,
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai pu- Madaba.
]in asigurarea medical\. Cadou un DVD:
Cadou un DVD: „ISRAELUL - P|M+NTUL
„ISRAEL P|M+NTUL M+NTUIRII“
M+NTUIRII“
SERVICII INCLUSE: transport cu avionul Bucu- Date de contact:
re[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL; 6 nop]i de Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
cazare la hotelurile men]ionate sau similare; mas\ `n
regim de demipensiune (mic dejun [i cin\); `ntâmpi-
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
nare [i transfer aeroport-hotel-aeroport; transport lo-
Director Agen]ie: 0732128997
cal cu autocar de lux cu aer condi]ionat, conform pro-
gramului; taxe de aeroport; ghid local vorbitor de lim- Indreiu Gabriela -
ba român\ la obiectivele din Israel; preot `nso]itor. Consultant Turism: 0732128993
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Joi, 4 februarie 2010 Studiu 15

Tinerii sunt tot mai dependen]i de comunicarea virtual\
GfK România a `ntreprins un studiu la
sfâr[itul anului 2009, pentru a realiza
un portret al tinerilor de azi, având `n
centru genera]ia adolescen]ilor [i
tinerilor `ntre 15 [i 20 de ani. Tinerii din
prezent, comparativ cu cei din 2005,
Proiectul este o reeditare a u-
nuia similar `ntreprins pentru
prima oar\ de companie `n 2005.
Pentru a realiza studiul, GfK Ro-
mânia a utilizat mai multe tipuri
de culegere a informa]iei, `ntre
care forumuri de discu]ii online [i
focus grupuri. Proiectul a fost de-
rulat la Bucure[ti `n perioada au-
gust-noiembrie 2009.
GfK România, fondat\ `n
1992, este parte integrant\ a
Grupului GfK [i este lider `n cer-
cetarea de pia]\ din România.
Tinerii din prezent, compara-
tiv cu cei din 2005, sunt mai bla-
za]i, mai individuali[ti, mai pu]in
dispu[i s\-[i asume responsabili-
t\]i sociale, mai radicali [i intole-
ran]i [i mai dependen]i de comu-
nicarea virtual\, este rezultatul
unui studiu realizat de GfK Ro-
mânia, conform Mediafax. ~n
plus, studiul a scos la iveal\ fap-
tul c\ tinerii de azi sunt mai deza-
m\gi]i de ceea ce le ofer\ societa-
tea, precum [i de valorile pe care
aceasta le promoveaz\.
Imaginea este foarte
important\ pentru tineri
Potrivit studiului GfK Rom=-
nia, tinerii cu vârste de 15-20 de
sunt mai blaza]i, mai individuali[ti,
mai pu]in dispu[i s\-[i asume
responsabilit\]i sociale, mai radicali
[i intoleran]i [i mai dependen]i de
comunicarea virtual\, este rezultatul
studiului realizat de GfK România.
tea, ci `ntregul aspect, inclusiv care s\ m\ fac\ s\ `mi doresc s\-l
tunsoarea [i restul accesoriilor. urm\resc“, a declarat unul dintre
Hainele sunt extrem de impor- adolescen]ii participan]i la studiu.
tante atât pentru fete, cât [i pen-
tru b\ie]i, ace[tia alegându-le cu
grij\ [i investind `n ele, f\r\ nici Tinerii ascult\ muzic\ [i
un regret, o parte extrem de con- citesc [tiri pe internet
sistent\ din banii de care fac rost. ~n acela[i timp, vizionarea de re `[i petrec un num\r mare de o-
}inuta standard a unui „pioner“ Un studiu realizat de GfK Ro- filme sau urm\rirea unor progra- re surfând pe internet sunt mai
`n 2009 presupune conver[i (te- mânia privind obiceiurile de utili- me TV pe internet este o activitate predispuse de a suferi de depre-
ni[i), jean[i, tricou [i hanorac im- zare a internetului relev\ c\ 62% preferat\ mai ales de persoanele sie“, potrivit unui studiu britanic
primate, e[arf\, c\ciul\ sau [apc\ dintre utilizatorii de internet sub 34 de ani. Rezultatele studiu- recent, publicat `n revista „Psy-
trendy, geant\ sport, br\]\ri. sunt persoane curioase c\rora le lui arat\ c\ 27% dintre tinerii sub chopathology“, arat\ Mediafax.
place s\ se documenteze, de aceea 24 de ani [i 21% dintre persoanele Psihologii de la Universitatea din
caut\ diferite informa]ii pe `ntre 25 [i 34 de ani plaseaz\
Adolescen]ii nu se Google, se arat\ `ntr-un comuni- aceast\ activitate `ntre primele
Leeds sus]in c\ au descoperit do-
vada „frapant\“ a faptului c\ ace-
mai uit\ la televizor, cat al firmei de cercetare. Apoi, o trei. 13% dintre persoanele inter- le persoane care folosesc interne-
alt\ activitate este aceea de veri-
prefer\ calculatorul ficare a po[tei electronice, func]ie
vievate a[az\ blogurile `ntre cele tul `n mod excesiv dezvolt\ un
mai importante trei activit\]i pe comportament compulsiv, având
Reprezentan]ii genera]iei „Con- utilizat\ de 58% dintre respon- internet, 10% jocurile online [i nu-
den]i, urm=nd activitatea de citre tendin]a s\ `nlocuiasc\ interac]i-
verse“ percep tehnologia ca pe ceva mai 6% accesarea re]elelor sociale, unile sociale din via]a real\ cu
obligatoriu pentru timpurile noas- a [tirilor, `n cazul a 55% dintre conform studiului GfK.
responden]i. discu]ii online. „Acest studiu `nt\-
tre, cele mai importante repere ale re[te specula]iile potrivit c\rora
lor fiind telefonul mobil, playerul „Pentru tinerii sub 25 de ani
mp3 [i computerul cu acces la in- muzica este o activitate la fel de Internetul duce la utilizarea excesiv\ a internetului,
ternet, arat\ studiul GfK. important\ ca [i citirea . Astfel, izolare [i depresie care tinde s\ `nlocuiasc\ func]iile
„Tehnologia reprezint\ un faci- 49% au declarat c\ ascultarea sau sociale obi[nuite ale indivizilor, ar
litator al unui stil de via]\ [i un desc\rcarea de muzic\ reprezint\ Psihologii atrag aten]ia c\ ti- putea fi asociat\ cu anumite afec-
indicator de status. Cu cât e[ti una dintre cele trei activit\]i des- nerii care `[i petrec din ce `n ce ]iuni psihologice, precum depre-
mai «tehnologizat», ai acces la mai f\[urate, fa]\ de 42% care urm\- mai mult timp pe internet se pot sia [i dependen]a“, a ar\tat Catri-
multe activit\]i, informa]ii, po]i resc [tirile pe internet“, se men- izola social sau chiar se pot `mbol- ona Morrison, coordonatoarea
face anumite lucruri care s\ te ]ioneaz\ `n comunicat. n\vi de depresie. „Persoanele ca- studiului, conform Mediafax. a
fac\ vizibil. ~n plus, `n func]ie de
cât de modern, autentic sau tren- Date de contact:

ani sunt foarte sensibili la felul `n
care sunt percepu]i de cei din ju-
rul lor, mai ales `n grupurile din
care fac parte, dorind `n primul
rând s\-[i impun\ personalitatea
[i s\ ias\ `n eviden]\.
„De asemenea, r\mâne valabil
eternul conflict `ntre genera]ii. ~[i
doresc s\ fie lua]i `n seam\ de c\-
tre adul]i, s\ fie asculta]i [i valo-
riza]i, chiar admira]i [i aprecia]i
pentru ideile [i ac]iunile lor. Ge-
nera]ia 15-20 de ani din 2009 are
`ncredere `n propriile for]e [i pune
sub semnul `ntreb\rii toate nor-
mele societ\]ii, din dorin]a de a
tr\i experien]e noi, de a testa to-
tul pe propria piele“, spune Oana
Miril\, director cercetare calitati-
v\ GfK România.
Pentru tinerii de azi, „imagi-
nea“ conteaz\. Astfel, ei pun mare
pre] pe felul `n care arat\, starea
lor de bine depinzând `n mare m\-
sur\ de aspectul exterior; pentru
ei nu conteaz\ doar `mbr\c\min-
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
dy este, gadgetul folosit sau de-
]inut te pozi]ioneaz\ `ntr-o anu-
mit\ categorie social\, `]i d\ sau
nu acces la un anumit grup - as-
pect care este foarte important“ `n
rândul adolescen]ilor, a ad\ugat
Miril\, conform Mediafax.
~n ceea ce prive[te raportarea
la mass-media [i gradul de expu-
nere, studiul arat\ c\ media cla-
sic\ (TV, radio, presa scris\) nu
mai face parte din activit\]ile de
timp liber preferate de tineri.
Timpul `n fa]a televizorului
sau ascultând radioul a fost `nlo-
cuit, pe agenda adolescen]ilor, de
timpul petrecut `n fa]a calcula-
torului, conversând cu grupul de
prieteni `n re]elele sociale [i de ie-
[irile `n ora[ cu ace[tia.
„Nu ne reg\sim deloc `n oferta
televiziunilor. Mai vezi ceva pen-
tru c\ e televizorul deschis de p\-
rin]i [i treci prin zon\ `n momen-
tul \la. Dar nu exist\ un program
pe vreunul din canalele noastre
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj
BASILICA TRAVEL
Pelerinaje interne
`n luna FEBRUARIE
† 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei - Bucure[ti. Pre]: 65 de
lei
† 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare
la moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea
Hurezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Fr\sinei - Catedrala Râmnicu Vâlcea - M-
rea Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Mc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]: 60
de lei
† 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Cet\]uia (se urc\ cca 20 min) - M-rea
N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]:
65 de lei
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
Indreiu Gabriela -
Consultant Turism: 0732128993
† 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
Odihn\ [i tratament `n cele mai bune sta]iuni,
prin urm\toarele programe sociale:
rea Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
Suzana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira -
„O s\pt\m=n\ de refacere
Bucure[ti. Pre]: 60 de lei `n sta]iunile balneare“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
† 26-2 28 februarie: pelerinaj la Râpa
Robilor din Aiud „Rug\ciune la martirii nea- Pachet servicii:
mului românesc“ -7 zile/6 nop]i cazare cu mic dejun;
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedrala -2 proceduri terapeutice/zi, pe baza re-
arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re`ntre- comand\rii medicale.
girii - M-rea Râme], cazare+mas\
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din A- Hotel 2 stele - tarif: 270 de lei;
iud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\ Aiud - Hotel 3 stele - tarif: 330 de lei.
Casa Memorial\ Lucian Blaga din Lancr\m -
Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\ „Decada balnear\“
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de prânz
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
- M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucure[ti. Pachet servicii:
Pre]: 350 de lei - 10 zile/9 nop]i cazare cu pensiune complet\;
† 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
- minimum 7 zile tratament [i o con-
sulta]ie medical\ la `nceputul sejurului;
rea „Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or) - Schitul - tratamentul se face pe baza recoman-
„Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea d\rii medicale.
M\l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti.
Pre]: 60 de lei Hotel 2 stele - tarif: 650 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 750 de lei.
† 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. M. Mc Gheorghe“ din Giurgiu - STA}IUNI: Amara; B\ile Herculane; B\-
Catedrala episcopal\ - M-rea Comana - Bi- ile Ol\ne[ti; B\ile Tu[nad; C\lim\ne[ti - C\-
serica Dr\g\nescu (pictat\ de pr. Arsenie ciulata; Covasna; Moneasa; Praid; Pucioasa;
Boca). Pre]: 55 de lei Sinaia; Sl\nic-Moldova; Sovata; Turda.

Pelerinaj `n Turcia
cele 7 biserici ale Apocalipsei
- 19-26 iunie 2010 -
PERGAM - SMIRNA - EFES - LAODICEEA -
FiLADELFIA - SARDES - TIATIRA
Ziua I: Bucure[ti - plecare la ora 07:00 pe ruta Ruse-Veliko
Târnovo-Capitan Andreevo (Bulgaria)-Kapikule (Turcia)-
Edirne (Adrianopol). Traversare cu ferryboatul a Strâmtorii
Dardanele la Canakkale - cazare.
Ziua a II-a
a: Mic dejun. Plecare c\tre Ku[adasi. Se viziteaz\
Troia, Pergam [i Biserica Ro[ie. Tur panoramic al Izmirului
(Smyrna). Cazare [i cin\ `n Ku[adasi.
Ziua a III-a a: Mic dejun. Se viziteaz\ Casa Maicii
Domnului, Cetatea Efes (Biblioteca lui Celsus, marele teatru
`n care a predicat Sf. Apostol Pavel, Biserica Maicii Domnului
- unde s-a ]inut Sinodul al III-lea Ecumenic `n 431), Biserica
ridicat\ de `mp\ratul Iustinian pe mormântul Sf. Apostol [i
Evanghelist Ioan, Templul zei]ei Artemis (una dintre cele 7
minuni ale lumii). Cazare [i cin\ `n Ku[adasi.
Ziua a IV-aa: Mic dejun. Plecare c\tre Pamukkale. Se vizitea-
z\ terasele calcaroase cu ap\ termal\ (fenomen unic `n lume),
Cetatea Hierapolis cu biserica ridicat\ pe locul martiriului Sf.
SERVICII INCLUSE:
- transport cu autocar modern cu AC
- 7 nop]i cazare hoteluri 3* [i 4*
Apostol Filip [i Cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ `n Pamukkale. - 7 mic dejun [i 4 cine tip bufet
- ghid român, preot `nso]itor
Ziua a V-aa: Mic dejun. Plecare c\tre Bursa cu vizitarea pe
traseu a ruinelor anticelor cet\]i: Philadelphia, Sardes [i Tia- PRE}UL NU INCLUDE:
tira. Cazare [i cin\ `n Bursa. - taxe intr\ri obiective
Ziua a VI-aa: Mic dejun. Plecare c\tre Istanbul. Sosire `n jurul - asigurarea medical\
prânzului. Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\ de `mp\- - tax\ de viz\ (15 euro/pers. + 15 euro pt. cei care merg în
ratul Iustinian `n anul 537, Topkapi - fostul palat al sultanilor [i Patmos
actualul Muzeu Na]ional al Turciei, care ad\poste[te exponate - ghid turc autorizat în interiorul obiectivelor (aprox. 15
unice: mâna dreapt\ a Sf. Ioan Botez\torul, sabia lui {tefan cel euro/pers.)
Mare, toiagul lui Moise, sabia lui David. Cazare `n Istanbul. - excursiile op]ionale
Ziua a VII-aa: Mic dejun. Turul ora[ului bizantin Constan- Acte necesare: pa[aport valabil minimum
tinopol, vizitarea Patriarhiei Ecumenice, Biserica Vlaherne, 6 luni de la data `ntoarcerii `n ]ar\
M\n\stirea Chora, ~nchisoarea Yedikule, zidurile vechiului o- Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\, Centrul de
ra[ Constantinopol. Timp liber la dispozi]ie. Cazare `n Istan-
Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
bul. Seara, op]ional croazier\ pe Bosfor. Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
Ziua a VIII-aa: Mic dejun. Plecare spre ]ar\. Trecere prin Epi- 021.337.48.13; 0788/ 728.542;
vata (locul de na[tere al Sf. Parascheva) [i Edirne, unde se vizitea- pelerinaje_antim@yahoo.com
z\ Moscheea Selimye. Sosire `n func]ie de formalit\]ile vamale. Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
TARIF: 300 de euro/persoan\ 0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Theologica Joi, 4 februarie 2010

Unde ai fost azi-noapte? Despre Judec\tori 16, 1

Unele texte din Vechiul Testament
ne surprind prin brutalitatea sau
imoralitatea afi[at\, dar neincriminat\.
Un caz similar este Judec\tori 16, 1:
„Venind `ns\ odat\ Samson la Gaza,
a v\zut acolo o femeie desfrânat\
[i a intrat la ea“.
Pentru noi, ast\zi, gestul lui Samson de a
frecventa o prostituat\ este de neiertat.
Cum poate un om peste care S-a pogorât
Duhul lui Dumnezeu s\ fac\ o fapt\ atât
de reprobabil\? Naratorul biblic pare c\
nu ia nici o m\sur\, nu-l condamn\ [i
nici nu-i socote[te fapta p\cat. Mai mult,
f\r\ s\ se precizeze poc\in]a lui Samson,
puterea lui care `i venea de la Dumnezeu
nu l-a p\r\sit (v. 9, 12, 14), iar când `n cele
din urm\ `i m\rturise[te Dalilei c\ doar
`nc\lcarea votului de nazireu, tunderea
p\rului, `i va sl\bi for]a, iar\[i f\r\ s\ se
men]ioneze vreo poc\in]\ sau vreo
transformare interioar\, el va fi ascultat
de Dumnezeu ca [i mai `nainte (v. 28),
ucigând mul]i filisteni.

gorârii Duhului lui Dumnezeu. ,p\streaz\ concep]ii mai vechi

de lect. dr. Alexandru
MIH|IL|
E adev\rat c\ majoritatea
rabinilor a `ncercat s\ nege c\
Samson ar fi p\c\tuit, `n]ele-
gând prin „desfrânat\“ de fapt
o „hangi]\“ la care Samson doar
a r\mas peste noapte. Totu[i,
unii rabini accept\ c\ este vor-
ba de un p\cat (Arnold Fruch-
tenbaum, The Books of Judges
and Ruth, Ariel Ministries
Press, San Antonio, 2007, A-
riel’s Bible Commentary, pp.
189-190). Verbul zana „a des-
frâna“ se poate referi `ntr-ade-
v\r [i la `nchinarea adus\ idoli-
lor (Ie[ire 34, 15-16), dar, ]i-
nând seama de faptul c\ Sam-
son oricum se afla pe teritoriul
filistean (deci idolatru), contex-
tul nu poate sus]ine decât inter-
pretarea literal\ pentru i[[a zo-
na: „femeie desfrânat\“ (cf. Fa-
cere 34, 31; 38, 15; Iosua 2, 1).
Fapte de eroism prin
puterea Duhului
F\r\ `ndoial\, puterea lui
Samson este v\zut\ `n nara]iu-
nea biblic\ `n leg\tur\ cu pogo-
rârea Duhului. ~nc\ de la `nce-
put, lucrarea sa de judec\tor,
lider charismatic [i izb\vitor
fa]\ de opresiunile str\inilor
`nseamn\ `mp\rt\[irea de Du-
hul lui Dumnezeu: „{i a `nceput
Duhul Domnului s\ lucreze
prin el `n tab\ra lui Dan“ (Ju-
dec\tori 13, 25). Ulterior, fieca-
re fapt\ de eroism este prefa]a-
t\ de primirea Duhului. Când
s-a `ntâlnit cu un leu pe drum,
„S-a coborât peste el Duhul
Domnului [i el a sfâ[iat leul ca
pe un ied; [i nu avea nimic `n
mân\“ (14, 6). Dup\ ce este tr\-
dat cu explica]ia ghicitorii de la
nunt\, „S-a coborât peste el Du-
hul Domnului [i s-a dus `n As-
calon [i, ucigând acolo treizeci
de oameni, a dezbr\cat de pe ei
hainele [i a dat rândurile de
haine celor ce au ghicit ghici-
toarea sa“ (14, 19). ~n fine, cu
pu]in timp `nainte de `ntâmpla-
rea din Gaza, fiind legat la pe[-
tera Etam de iudei, a fost pre-
dat vr\jma[ilor filisteni `n loca-
litatea Lehi, legat fedele[. „A-
tunci S-a coborât peste el Du-
hul Domnului [i funiile care e-
rau peste mâinile lui s-au f\cut
ca ni[te câl]i ar[i de foc [i au
c\zut leg\turile de pe mâinile
lui“ (Judec\tori 15, 14).
Observ\m, a[adar, ideea c\
faptele lui Samson de eroism
sunt manifest\ri directe ale po-
De altfel, [i ceilal]i judec\tori
sunt `nvesti]i conduc\tori prin
pogorârea Duhului, dup\ care
urmeaz\ imediat descrierea
faptei de curaj: Otniel - lupta
`mpotriva lui Cu[an Ri[ataim
(Judec\tori 3, 8); Ghedeon -
lupta `mpotriva madiani]ilor
[i a amaleci]ilor (6, 34); Ieftae
- `mpotriva amoni]ilor (11, 29).
Acela[i lucru se va `ntâmpla [i
`n cazul regilor, de exemplu
Saul (1 Regi 10, 6.9-10) sau
David (16, 13).
F\r\delege acceptat\?
~ntrebarea care se pune mi se
pare foarte legitim\. Cum e posi-
bil ca un om peste care S-a pogo-
rât Duhul lui Dumnezeu s\ duc\
o via]\ imoral\, iar Dumnezeu
s\-l asculte `n continuare ca [i
cum nimic nu s-a `ntâmplat?
~n compara]ie cu morala No-
ului Testament, fapta din Jude-
c\tori 16, 1 r\mâne condamna-
t\ aspru de Mântuitorul Hris-
tos, care, comentând Decalogul,
`n care era interzis adulterul,
merge mai departe spunând:
„A]i auzit c\ s-a zis celor de de-
mult: «S\ nu s\vâr[e[ti adul-
ter». Eu `ns\ v\ spun vou\ c\ o-
ricine se uit\ la femeie, poftind-
o, a [i s\vâr[it adulter cu ea `n
inima lui. Iar dac\ ochiul t\u
cel drept te sminte[te pe tine,
scoate-l [i arunc\-l de la tine,
c\ci mai de folos `]i este s\ pia-
r\ unul din m\dularele tale,
decât tot trupul s\ fie aruncat
`n gheen\“ (Matei 5, 27-29).
La aceast\ problem\ se poa-
te r\spunde rapid `n dou\ mo-
duri. Pe de o parte, `ntr-o mani-
er\ critic\, iar pe de alt\ parte,
`ntr-o manier\ tradi]ional\, ]i-
nând cont de forma canonic\ a
textului biblic. La ce m\ refer?
Dup\ abordarea canonic\, atâ-
ta vreme cât cartea Judec\tori-
lor se afl\ `n Sfânta Scriptur\
dup\ Pentateuh, ar `nsemna c\
abordarea teologic\ de aici tre-
buie s\ se bazeze pe Lege. Le-
gea interzicea leg\tura cu str\-
inii (Ie[ire 34, 15-16), dar [i
prostitu]ia (Levitic 19, 29; cf.
Numeri 25, 1 [i urm.). Aceast\
direc]ie prezint\ de aceea un
punct vulnerabil, pentru c\ nu
poate explica lipsa de reac]ie a
autorului biblic `n cazul lui
Samson, lipsa poc\in]ei, lipsa
pedepsei. Pe de de alt\ parte, a-
bordarea critic\ ar fi c\ relat\-
rile arhaice din Vechiul Testa-
ment, textele cele mai vechi din
punctul de vedere literar ([i is-
torisirile din Judec\tori fac
parte din aceast\ categorie)
morale. Pe atunci, frecventarea
unei prostituate nu constituia o
chestiune a[a de important\, ca
mai târziu. De altfel, se punea
pu]in pre] pe via]a unei femei
(cf. episodul [ocant cu crima din
Ghibeea - Judec\tori 19). Mora-
la a evoluat deci `n timp, culmi-
nând cu moralitatea Noului
Testament. Recunosc c\ am au-
zit aceast\ explica]ie chiar de
la teologi, `ns\ cred c\ [i aici in-
tervine o problem\ de fond.
Cum mai poate fi socotit revela-
]ie dumnezeiasc\ textul biblic,
din Judec\tori 16, s\ zicem, da-
c\ el corespunde unei morali-
t\]i inferioare, dep\[ite? Cum
putem admite o evolu]ie `ntr-o
sfer\ esen]ial\ pentru via]\
precum morala?
F\r\ Duhul r\mâne
`nsingurarea
Am vorbit `ns\ despre aceste
dou\ abord\ri ca fiind dou\
moduri rapide [i superficiale de
r\spuns. Ele sunt simplificate,
tipizate, [i este posibil s\ fie `n-
tâlnite „pe teren“ `n forme com-
pozite, cu diverse nuan]\ri.
De fapt, cele dou\ maniere
au puncte comune, de[i la pri-
ma vedere pare pu]in probabil.
Pornind de la text, evident c\
trebuie s\ folosim metoda isto-
rico-critic\, o metod\ neutr\,
care nu critic\ de dragul criti-
cii, ci `n realitate caut\ discer-
n\mântul faptelor comparând
istoric [i testând diverse ipote-
ze. E bine, altfel spus, s\ c\u-
t\m rela]ia `ntre textele biblice,
unele fiind mai vechi [i având
viziuni diferite, care ulterior
vor fi completate de altele mai
elaborate. Totu[i, „arheologia“
aceasta literar\ trebuie dus\
mai departe, `n sensul `n]elege-
rii ansamblului mai larg, a coe-
ren]ei finale `ntre unit\]ile tex-
tuale. Trebuie deci observat\ [i
forma canonic\ actual\, care cu
siguran]\ constituie un `ntreg
armonios.
Aplicând direct textului nos-
tru, recunoa[tem mai `ntâi
vechimea anumitor nara]iuni
din cartea Judec\torilor (Wolf-
gang Richter, Traditionsgeschi-
chtliche Untersuchungen zum
Richterbuch, Peter Hanstein
Verlag, Bonn, 1963, BBB 18,
pp. 340 dateaz\ nara]iunile
vechi din cap. 3-9 `n sec. al IX-
lea `.Hr.). Totu[i, aceste nara]i-
uni au fost integrate `n istoria
care `ncepe la Moise [i se termi-
n\ la exilul babilonian, compu-
s\ de redactorii deuteronomi[ti
din sec. al VI-lea `.Hr. Ace[ti re-
dactori aveau ca baz\ teologia
Deuteronomului, din care nu
lipseau prevederile referitoare
la desfrânare (cf. Deuteronom
22, 21; 23, 18). Deci [tim c\,
`nainte de noi, chiar redactorul
biblic (sau redactorii) trebuie
s\ fi avut mari rezerve `n leg\-
tur\ cu `ntâmplarea din Gaza a
lui Samson. (E adev\rat, Mar-
tin Noth, plecând de la cronolo-
gie, dorea s\ exclud\ Judec\-
tori 13, 2 - 16, 31 din corpusul
istoriei deuteronomiste. Mark
O’Brien tinde `ns\ s\ o includ\,
cf. The Deuteronomistic Histo-
ry Hypothesis, Universitäts-
verlag, Freiburg/ Vanderhoeck
& Ruprecht, Göttingen, 1989,
OBO 92, p. 96. Le fel [i Robert
Boling, Judges, Doubleday, An-
chor Bible, 1974, pp. 252-253).
Istoria lui Samson este `m-
p\r]it\ `n dou\: cap. 13-15 (ri-
dicarea ca judec\tor) [i cap. 16
(dec\derea). Dec\derea prive[-
te direct renun]area sa la votul
de nazireu: leg\tura cu o feme-
ie desfrânat\ (Judec\tori 16, 1-
4; cf. Numeri 6, 8) [i raderea
p\rului (Numeri, 16, 4-22; cf.
Numeri 6, 5). Analizând mai a-
tent capitolul 16, observ\m c\
nu se mai men]ioneaz\ nimic
despre pogorârea Duhului ca `n
capitolele anterioare (Daniel
Block, Judges. Ruth, Broadman
& Holman Publishers, Nash-
ville, 1999, NAC 6, p. 449). A-
ceast\ t\cere a naratorului nu
poate fi `ntâmpl\toare. Efectul
primirii Duhului a r\mas, adi-
c\ puterea sa neobi[nuit\ (a
mers cu por]ile cet\]ii `n cârc\
de la Gaza la Hebron, adic\ 65
km!!!), `ns\ Dumnezeu nu mai
este deloc men]ionat `n acest e-
pisod. Redactorul nu comentea-
z\, `ns\ cititorul atent observ\
o `ndep\rtare de la noti]a de-
spre func]ia sa de judec\tor din
Judec\tori 15, 20. Samson se
`nsingureaz\ [i se comport\
contradictoriu. El fusese speci-
al ales izb\vitor al poporului
de filisteni, dar se las\ antre-
nat mai degrab\ `n vendete
personale. Samson ac]ioneaz\ CM
YK
pozitiv `n m\sura `n care a sl\-
bit domina]ia militar\ a filiste-
nilor, ucigând mul]i b\rba]i,
dar se comport\ [i negativ pen-
tru c\ s-a l\sat sedus de femei-
le filistenilor (J. Clinton
McCann, Judges, John Knox
Press, Louisville, 2002 Inter-
pretation, pp. 110-111).
Istoria unui e[ec
dep\[it cu poc\in]a
Istoria lui Samson este de a-
ceea istoria unui e[ec, pe care
redactorul `l las\ cititorului s\-
l descifreze ca atare. Filistenii
aveau o cultur\ superioar\ fa]\
de israeli]i (de exemplu, prelu-
crau deja fierul - cf. 1 Regi 13,
19-22), mo[teniser\ garnizoa-
nele egiptene din zona Gaza,
stabilind, evident, [i contacte
culturale cu Egiptul. Pân\ la ri-
dicarea monarhiei odat\ cu Sa-
ul, israeli]ii au fost realmente
sub domina]ie - militar\, dar
mai ales cultural\ - filistean\.
Samson fraternizeaz\ cu cei
care `i oprimau poporul, fiind
sedus nu numai de femei, ci,
am putea spune, [i de cultur\.
O analogie avem chiar `n atitu-
dinea ambigu\ a românilor fa]\
de Occident: pe de o parte exis-
t\ fascina]ia fa]\ de civiliza]ia
de acolo, iar pe de alt\ parte a-
titudinea negativ\ fa]\ de pier-
derea propriei identit\]i.
Textul nostru nu pare de-
loc, privit mai atent, amoral
sau primitiv. El nu trebuie s\
ne explice totul, pentru c\ ne
sugereaz\, dac\ suntem a-
ten]i, suficient. De[i captiv
propriei alegeri, ne`nv\]ând
nimic din tr\d\rile anterioare
(femeia din Timna seam\n\
mult cu Dalila), Samson va fi
ascultat `n cele din urm\ de
Dumnezeu, semn c\ [i cel mai
p\c\tos om mai are posibilita-
tea rug\ciunii. Dar pentru ro-
lul s\u de judec\tor al Israelu-
lui va fi prea târziu. a

CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Joi, 4 februarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 28 (1530) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 28 (303) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
„Rug\ciunea, fundamentul
vie]ii cre[tine“, la
Biserica „Adormirea
Maicii Domnului“ - Galata
85 de ani de Patriarhat
Ast\zi, 4 februarie 2010, se `mplinesc 85 de
ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe
Române la rangul de Patriarhie, prin
Hot\rârea Sfântului Sinod din 4 februarie
1925, confirmat\ prin Decretul regal din 25
februarie 1925. ~n toate catedralele
ortodoxe române din ]ar\ [i str\in\tate,
ast\zi va fi oficiat un Te Deum, ca
mul]umire adus\ lui Dumnezeu pentru
realizarea acestui act istoric de demnitate
[i prestigiu din via]a Bisericii noastre.
Te Deumul va fi urmat de slujba de
pomenire a adormi]ilor `ntru fericire
patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române
trecu]i la Domnul.
La Patriarhia Român\, ast\zi are loc o
[edin]\ solemn\ a Permanen]ei Consiliului
Na]ional Bisericesc, dup\ care se va oficia
slujba de Te Deum [i se va `n\l]a o
CM
YK
rug\ciune de pomenire pentru patriarhii
Rom=niei. Citi]i `n paginile 4-5 [i 8-9
POZA ZILEI
Biserica din lemn de pe insu-
la Kiji (Rusia) este a[ezat\ `n
mijlocul unuia dintre cele mai
mari lacuri din Europa, Onega.
La nord de Sankt Petersburg,
`n mijlocul lacului, pe insula
Kiji a fost ridicat\, `n anul 1714,
cea mai fascinant\ dintre bise-
ricile din lemn care rezist\ `nc\
`n Rusia. Acoperi[ul s\u este
un „ciorchine“ din 22 de bulbi `n
`ntregime din lemn. a
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
EVENIMENT
PAGINA 16
Investi]ii masive str\ine
a[teptate `n Republica Moldova
Un grup de oameni de afa-
ceri din România [i Republi-
ca Moldova va deschide la
Chi[in\u un oficiu pentru
afaceri [i investi]ii, menit s\
atrag\ investi]ii str\ine peste
Prut, `n special din România.
Oficiul va oferi consultan-
]\ pentru investitori, asisten-
]\ pentru cei care vor s\ in-
vesteasc\ `n Republica Mol-
dova, va promova investi]iile
moldovene c\tre Europa, va
oferi consultan]\ etc. Va `n-
cerca s\ atrag\ nu doar in-
vesti]ii din România, dar [i
din alte state.
„Companiile române nu vor
face fa]\ unor provoc\ri inves-
ti]ionale masive `n Republica
Moldova [i tocmai `n acest
scop i-am invitat [i pe al]i par-
teneri de afaceri din Europa
s\ vin\ s\ investeasc\ `n Mol-
dova. Oficiul urmeaz\ s\ fie o
platform\ pentru investi]iile
CM
YK
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
EDUCA}IE
Universitatea
Bucure[ti ar putea
primi numele
„Nicolae Iorga“
PAGINA 12
le de electricitate, conductele
de gaze, va fi o zon\ foarte ac-
tiv\ [i trebuie adu[i foarte
mul]i parteneri din Europa,
care sunt foarte interesa]i, `n
care vor veni din Europa [i vor mod special din Spania, Aus-
intra `n Moldova“, a spus se- tria, Germania“, a mai spus
natorul român Viorel Badea, senatorul român, conform
vicepre[edinte al comisiei pen- Agerpres.
tru politic\ extern\. Republica De ieri, mai multe publica-
Moldova va fi o zon\ foarte ac- ]ii din Rom=nia pot fi cump\-
tiv\ `n viitorul apropiat [i care rate de la chio[curile de pre-
ar putea atrage investi]ii ma- s\ din re]eaua de distribu]ie
sive. „Se interconecteaz\ linii- „Moldpresa“. a
CM
YK
1 LEU exemplarul
STUDIU
Tinerii sunt tot
mai dependen]i
de comunicarea
virtual\
PAGINA 15
basilica.ro
RELIGIOS
CINSTIREA IERARHILOR DU-
N|RII DE JOS LA HRAMUL PA-
LATULUI EPISCOPAL DIN GA- CM
YK
LA}I: La praznicul `mp\r\-
tesc al ~ntâmpin\rii Domnu-
lui (2 februarie), capela Pala-
tului episcopal din Gala]i
(ast\zi, Muzeul Istoriei, Cul-
turii [i Spiritualit\]ii Dun\-
rii de Jos) [i-a serbat hra-
mul. Dup\ s\vâr[irea Sfintei
Liturghii, sub protia chiri-
arhului Dun\rii de Jos, ~nalt
Preasfin]itul Arhiepiscop
Casian a urmat slujba pa-
rastasului pentru ctitorul a-
[ez\mântului - episcopul
Partenie Clinceni - [i pentru
ceilal]i ierarhi ai Dun\rii de
Jos trecu]i la Domnul.
Pagina 3
AGENDA CRE{TINULUI
CONSECIN}A URII ESTE MOAR-
TEA SUFLETULUI: Ura, ca [i
celelalte patimi, se na[te din
iubirea de sine, egoismul,
care este maica [i r\d\cina
tuturor p\catelor, dup\
Sfin]ii Ioan Damaschin [i E-
frem Sirul. Iar iubirea de si-
ne este „iubirea nera]ional\
fa]\ de trup“, dup\ Sfântul
Maxim M\rturisitorul.
Pagina 11
S|N|TATE
~N CE AFEC}IUNI ESTE RECO-
MANDAT| BALNEOFIZIOTE-
RAPIA: Cura balnear\ terape-
utic\ se adreseaz\ organis-
mului aflat `n suferin]\, cu
simptomatologie care se ma-
nifest\ deja [i care `i diminu-
eaz\ evident capacitatea de
munc\. Acest tip de cur\ se
realizeaz\ `ntr-un interval de
18-20 de zile.
Pagina 6
 CM
YK

Joi, 4 februarie 2010 Theologica 13

Unde ai fost azi-noapte? Despre Judec\tori 16, 1
Unele texte din Vechiul Testament
ne surprind prin brutalitatea sau
imoralitatea afi[at\, dar neincriminat\.
Un caz similar este Judec\tori 16, 1:
„Venind `ns\ odat\ Samson la Gaza,
a v\zut acolo o femeie desfrânat\
[i a intrat la ea“.
Pentru noi, ast\zi, gestul lui Samson de a
frecventa o prostituat\ este de neiertat.
Cum poate un om peste care S-a pogorât
Duhul lui Dumnezeu s\ fac\ o fapt\ atât
de reprobabil\? Naratorul biblic pare c\
nu ia nici o m\sur\, nu-l condamn\ [i
nici nu-i socote[te fapta p\cat. Mai mult,
f\r\ s\ se precizeze poc\in]a lui Samson,
puterea lui care `i venea de la Dumnezeu
nu l-a p\r\sit (v. 9, 12, 14), iar când `n cele
din urm\ `i m\rturise[te Dalilei c\ doar
`nc\lcarea votului de nazireu, tunderea
p\rului, `i va sl\bi for]a, iar\[i f\r\ s\ se
men]ioneze vreo poc\in]\ sau vreo
transformare interioar\, el va fi ascultat
de Dumnezeu ca [i mai `nainte (v. 28),
ucigând mul]i filisteni.

gorârii Duhului lui Dumnezeu. ,p\streaz\ concep]ii mai vechi

de lect. dr. Alexandru
MIH|IL|
E adev\rat c\ majoritatea
rabinilor a `ncercat s\ nege c\
Samson ar fi p\c\tuit, `n]ele-
gând prin „desfrânat\“ de fapt
o „hangi]\“ la care Samson doar
a r\mas peste noapte. Totu[i,
unii rabini accept\ c\ este vor-
ba de un p\cat (Arnold Fruch-
tenbaum, The Books of Judges
and Ruth, Ariel Ministries
Press, San Antonio, 2007, A-
riel’s Bible Commentary, pp.
189-190). Verbul zana „a des-
frâna“ se poate referi `ntr-ade-
v\r [i la `nchinarea adus\ idoli-
lor (Ie[ire 34, 15-16), dar, ]i-
nând seama de faptul c\ Sam-
son oricum se afla pe teritoriul
filistean (deci idolatru), contex-
tul nu poate sus]ine decât inter-
pretarea literal\ pentru i[[a zo-
na: „femeie desfrânat\“ (cf. Fa-
cere 34, 31; 38, 15; Iosua 2, 1).
Fapte de eroism prin
puterea Duhului
F\r\ `ndoial\, puterea lui
Samson este v\zut\ `n nara]iu-
nea biblic\ `n leg\tur\ cu pogo-
rârea Duhului. ~nc\ de la `nce-
put, lucrarea sa de judec\tor,
lider charismatic [i izb\vitor
fa]\ de opresiunile str\inilor
`nseamn\ `mp\rt\[irea de Du-
hul lui Dumnezeu: „{i a `nceput
Duhul Domnului s\ lucreze
prin el `n tab\ra lui Dan“ (Ju-
dec\tori 13, 25). Ulterior, fieca-
re fapt\ de eroism este prefa]a-
t\ de primirea Duhului. Când
s-a `ntâlnit cu un leu pe drum,
„S-a coborât peste el Duhul
Domnului [i el a sfâ[iat leul ca
pe un ied; [i nu avea nimic `n
mân\“ (14, 6). Dup\ ce este tr\-
dat cu explica]ia ghicitorii de la
nunt\, „S-a coborât peste el Du-
hul Domnului [i s-a dus `n As-
calon [i, ucigând acolo treizeci
de oameni, a dezbr\cat de pe ei
hainele [i a dat rândurile de
haine celor ce au ghicit ghici-
toarea sa“ (14, 19). ~n fine, cu
pu]in timp `nainte de `ntâmpla-
rea din Gaza, fiind legat la pe[-
tera Etam de iudei, a fost pre-
dat vr\jma[ilor filisteni `n loca-
litatea Lehi, legat fedele[. „A-
tunci S-a coborât peste el Du-
hul Domnului [i funiile care e-
rau peste mâinile lui s-au f\cut
ca ni[te câl]i ar[i de foc [i au
c\zut leg\turile de pe mâinile
lui“ (Judec\tori 15, 14).
Observ\m, a[adar, ideea c\
faptele lui Samson de eroism
sunt manifest\ri directe ale po-
De altfel, [i ceilal]i judec\tori
sunt `nvesti]i conduc\tori prin
pogorârea Duhului, dup\ care
urmeaz\ imediat descrierea
faptei de curaj: Otniel - lupta
`mpotriva lui Cu[an Ri[ataim
(Judec\tori 3, 8); Ghedeon -
lupta `mpotriva madiani]ilor
[i a amaleci]ilor (6, 34); Ieftae
- `mpotriva amoni]ilor (11, 29).
Acela[i lucru se va `ntâmpla [i
`n cazul regilor, de exemplu
Saul (1 Regi 10, 6.9-10) sau
David (16, 13).
F\r\delege acceptat\?
~ntrebarea care se pune mi se
pare foarte legitim\. Cum e posi-
bil ca un om peste care S-a pogo-
rât Duhul lui Dumnezeu s\ duc\
o via]\ imoral\, iar Dumnezeu
s\-l asculte `n continuare ca [i
cum nimic nu s-a `ntâmplat?
~n compara]ie cu morala No-
ului Testament, fapta din Jude-
c\tori 16, 1 r\mâne condamna-
t\ aspru de Mântuitorul Hris-
tos, care, comentând Decalogul,
`n care era interzis adulterul,
merge mai departe spunând:
„A]i auzit c\ s-a zis celor de de-
mult: «S\ nu s\vâr[e[ti adul-
ter». Eu `ns\ v\ spun vou\ c\ o-
ricine se uit\ la femeie, poftind-
o, a [i s\vâr[it adulter cu ea `n
inima lui. Iar dac\ ochiul t\u
cel drept te sminte[te pe tine,
scoate-l [i arunc\-l de la tine,
c\ci mai de folos `]i este s\ pia-
r\ unul din m\dularele tale,
decât tot trupul s\ fie aruncat
`n gheen\“ (Matei 5, 27-29).
La aceast\ problem\ se poa-
te r\spunde rapid `n dou\ mo-
duri. Pe de o parte, `ntr-o mani-
er\ critic\, iar pe de alt\ parte,
`ntr-o manier\ tradi]ional\, ]i-
nând cont de forma canonic\ a
textului biblic. La ce m\ refer?
Dup\ abordarea canonic\, atâ-
ta vreme cât cartea Judec\tori-
lor se afl\ `n Sfânta Scriptur\
dup\ Pentateuh, ar `nsemna c\
abordarea teologic\ de aici tre-
buie s\ se bazeze pe Lege. Le-
gea interzicea leg\tura cu str\-
inii (Ie[ire 34, 15-16), dar [i
prostitu]ia (Levitic 19, 29; cf.
Numeri 25, 1 [i urm.). Aceast\
direc]ie prezint\ de aceea un
punct vulnerabil, pentru c\ nu
poate explica lipsa de reac]ie a
autorului biblic `n cazul lui
Samson, lipsa poc\in]ei, lipsa
pedepsei. Pe de de alt\ parte, a-
bordarea critic\ ar fi c\ relat\-
rile arhaice din Vechiul Testa-
ment, textele cele mai vechi din
punctul de vedere literar ([i is-
torisirile din Judec\tori fac
parte din aceast\ categorie)
morale. Pe atunci, frecventarea
unei prostituate nu constituia o
chestiune a[a de important\, ca
mai târziu. De altfel, se punea
pu]in pre] pe via]a unei femei
(cf. episodul [ocant cu crima din
Ghibeea - Judec\tori 19). Mora-
la a evoluat deci `n timp, culmi-
nând cu moralitatea Noului
Testament. Recunosc c\ am au-
zit aceast\ explica]ie chiar de
la teologi, `ns\ cred c\ [i aici in-
tervine o problem\ de fond.
Cum mai poate fi socotit revela-
]ie dumnezeiasc\ textul biblic,
din Judec\tori 16, s\ zicem, da-
c\ el corespunde unei morali-
t\]i inferioare, dep\[ite? Cum
putem admite o evolu]ie `ntr-o
sfer\ esen]ial\ pentru via]\
precum morala?
F\r\ Duhul r\mâne
`nsingurarea
Am vorbit `ns\ despre aceste
dou\ abord\ri ca fiind dou\
moduri rapide [i superficiale de
r\spuns. Ele sunt simplificate,
tipizate, [i este posibil s\ fie `n-
tâlnite „pe teren“ `n forme com-
pozite, cu diverse nuan]\ri.
De fapt, cele dou\ maniere
au puncte comune, de[i la pri-
ma vedere pare pu]in probabil.
Pornind de la text, evident c\
trebuie s\ folosim metoda isto-
rico-critic\, o metod\ neutr\,
care nu critic\ de dragul criti-
cii, ci `n realitate caut\ discer-
n\mântul faptelor comparând
istoric [i testând diverse ipote-
ze. E bine, altfel spus, s\ c\u-
t\m rela]ia `ntre textele biblice,
unele fiind mai vechi [i având
viziuni diferite, care ulterior
vor fi completate de altele mai
elaborate. Totu[i, „arheologia“
aceasta literar\ trebuie dus\
mai departe, `n sensul `n]elege-
rii ansamblului mai larg, a coe-
ren]ei finale `ntre unit\]ile tex-
tuale. Trebuie deci observat\ [i
forma canonic\ actual\, care cu
siguran]\ constituie un `ntreg
armonios.
Aplicând direct textului nos-
tru, recunoa[tem mai `ntâi
vechimea anumitor nara]iuni
din cartea Judec\torilor (Wolf-
gang Richter, Traditionsgeschi-
chtliche Untersuchungen zum
Richterbuch, Peter Hanstein
Verlag, Bonn, 1963, BBB 18,
pp. 340 dateaz\ nara]iunile
vechi din cap. 3-9 `n sec. al IX-
lea `.Hr.). Totu[i, aceste nara]i-
uni au fost integrate `n istoria
care `ncepe la Moise [i se termi-
n\ la exilul babilonian, compu-
s\ de redactorii deuteronomi[ti
din sec. al VI-lea `.Hr. Ace[ti re-
dactori aveau ca baz\ teologia
Deuteronomului, din care nu
lipseau prevederile referitoare
la desfrânare (cf. Deuteronom
22, 21; 23, 18). Deci [tim c\,
`nainte de noi, chiar redactorul
biblic (sau redactorii) trebuie
s\ fi avut mari rezerve `n leg\-
tur\ cu `ntâmplarea din Gaza a
lui Samson. (E adev\rat, Mar-
tin Noth, plecând de la cronolo-
gie, dorea s\ exclud\ Judec\-
tori 13, 2 - 16, 31 din corpusul
istoriei deuteronomiste. Mark
O’Brien tinde `ns\ s\ o includ\,
cf. The Deuteronomistic Histo-
ry Hypothesis, Universitäts-
verlag, Freiburg/ Vanderhoeck
& Ruprecht, Göttingen, 1989,
OBO 92, p. 96. Le fel [i Robert
Boling, Judges, Doubleday, An-
chor Bible, 1974, pp. 252-253).
Istoria lui Samson este `m-
p\r]it\ `n dou\: cap. 13-15 (ri-
dicarea ca judec\tor) [i cap. 16
(dec\derea). Dec\derea prive[-
te direct renun]area sa la votul
de nazireu: leg\tura cu o feme-
ie desfrânat\ (Judec\tori 16, 1-
4; cf. Numeri 6, 8) [i raderea
p\rului (Numeri, 16, 4-22; cf.
Numeri 6, 5). Analizând mai a-
tent capitolul 16, observ\m c\
nu se mai men]ioneaz\ nimic
despre pogorârea Duhului ca `n
capitolele anterioare (Daniel
Block, Judges. Ruth, Broadman
& Holman Publishers, Nash-
ville, 1999, NAC 6, p. 449). A-
ceast\ t\cere a naratorului nu
poate fi `ntâmpl\toare. Efectul
primirii Duhului a r\mas, adi-
c\ puterea sa neobi[nuit\ (a
mers cu por]ile cet\]ii `n cârc\
de la Gaza la Hebron, adic\ 65
km!!!), `ns\ Dumnezeu nu mai
este deloc men]ionat `n acest e-
pisod. Redactorul nu comentea-
z\, `ns\ cititorul atent observ\
o `ndep\rtare de la noti]a de-
spre func]ia sa de judec\tor din
Judec\tori 15, 20. Samson se
`nsingureaz\ [i se comport\
contradictoriu. El fusese speci-
al ales izb\vitor al poporului
de filisteni, dar se las\ antre-
nat mai degrab\ `n vendete
personale. Samson ac]ioneaz\ CM
YK
pozitiv `n m\sura `n care a sl\-
bit domina]ia militar\ a filiste-
nilor, ucigând mul]i b\rba]i,
dar se comport\ [i negativ pen-
tru c\ s-a l\sat sedus de femei-
le filistenilor (J. Clinton
McCann, Judges, John Knox
Press, Louisville, 2002 Inter-
pretation, pp. 110-111).
Istoria unui e[ec
dep\[it cu poc\in]a
Istoria lui Samson este de a-
ceea istoria unui e[ec, pe care
redactorul `l las\ cititorului s\-
l descifreze ca atare. Filistenii
aveau o cultur\ superioar\ fa]\
de israeli]i (de exemplu, prelu-
crau deja fierul - cf. 1 Regi 13,
19-22), mo[teniser\ garnizoa-
nele egiptene din zona Gaza,
stabilind, evident, [i contacte
culturale cu Egiptul. Pân\ la ri-
dicarea monarhiei odat\ cu Sa-
ul, israeli]ii au fost realmente
sub domina]ie - militar\, dar
mai ales cultural\ - filistean\.
Samson fraternizeaz\ cu cei
care `i oprimau poporul, fiind
sedus nu numai de femei, ci,
am putea spune, [i de cultur\.
O analogie avem chiar `n atitu-
dinea ambigu\ a românilor fa]\
de Occident: pe de o parte exis-
t\ fascina]ia fa]\ de civiliza]ia
de acolo, iar pe de alt\ parte a-
titudinea negativ\ fa]\ de pier-
derea propriei identit\]i.
Textul nostru nu pare de-
loc, privit mai atent, amoral
sau primitiv. El nu trebuie s\
ne explice totul, pentru c\ ne
sugereaz\, dac\ suntem a-
ten]i, suficient. De[i captiv
propriei alegeri, ne`nv\]ând
nimic din tr\d\rile anterioare
(femeia din Timna seam\n\
mult cu Dalila), Samson va fi
ascultat `n cele din urm\ de
Dumnezeu, semn c\ [i cel mai
p\c\tos om mai are posibilita-
tea rug\ciunii. Dar pentru ro-
lul s\u de judec\tor al Israelu-
lui va fi prea târziu. a

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden-
]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Joi, 4 februarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\,
folosim metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psi-
hologie [i {tiin]e sociale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei
afecta]i de alcool [i alte droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea
fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în
[coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde
suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii
familiei afectate de consumul de alcool al cuiva. O catedral\
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din pentru Capital\!
cadrul Prim\riei Ia[i. Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în
pentru sus]inerea construirii
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Con- CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
fiden]ialitatea este regula de aur a Centrului nostru.
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: USD: RO26RNCB0075004895030110
centrulsfnicolae@yahoo.com EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
diac. Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Joi, 4 februarie 2010 Studiu 15

Tinerii sunt tot mai dependen]i de comunicarea virtual\
GfK România a `ntreprins un studiu la sfâr[itul anului
2009, pentru a realiza un portret al tinerilor de azi,
având `n centru genera]ia adolescen]ilor [i tinerilor
`ntre 15 [i 20 de ani. Tinerii din prezent, comparativ
cu cei din 2005, sunt mai blaza]i, mai individuali[ti,
mai pu]in dispu[i s\-[i asume responsabilit\]i
sociale, mai radicali [i intoleran]i [i mai dependen]i
de comunicarea virtual\, este rezultatul studiului
realizat de GfK România.

Proiectul este o reeditare a [i ac]iunile lor. Genera]ia 15-20

unuia similar `ntreprins pentru
prima oar\ de companie `n
2005. Pentru a realiza studiul,
GfK România a utilizat mai
multe tipuri de culegere a in-
forma]iei, `ntre care forumuri
de discu]ii online [i focus
grupuri. Proiectul a fost derulat
la Bucure[ti `n perioada au-
gust-noiembrie 2009.
GfK România, fondat\ `n
1992, este parte integrant\ a
Grupului GfK [i este lider `n cer-
cetarea de pia]\ din România.
Tinerii din prezent, compar-
ativ cu cei din 2005, sunt mai
blaza]i, mai individuali[ti, mai
pu]in dispu[i s\-[i asume
responsabilit\]i sociale, mai
radicali [i intoleran]i [i mai de-
penden]i de comunicarea vir-
tual\, este rezultatul unui
studiu realizat de GfK Româ-
nia, conform Mediafax. ~n plus,
studiul a scos la iveal\ faptul
c\ tinerii de azi sunt mai deza-
m\gi]i de ceea ce le ofer\ socie-
tatea, precum [i de valorile pe
care aceasta le promoveaz\.
Imaginea este foarte
important\ pentru tineri
Potrivit studiului GfK
Rom=nia, tinerii cu vârste de
15-20 de ani sunt foarte sensi-
bili la felul `n care sunt per-
cepu]i de cei din jurul lor, mai
ales `n grupurile din care fac
parte, dorind `n primul rând
s\-[i impun\ personalitatea [i
s\ ias\ `n eviden]\.
„De asemenea, r\mâne vala-
bil eternul conflict `ntre gen-
era]ii. ~[i doresc s\ fie lua]i `n
seam\ de c\tre adul]i, s\ fie as-
culta]i [i valoriza]i, chiar ad-
mira]i [i aprecia]i pentru ideile
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
de ani din 2009 are `ncredere `n
propriile for]e [i pune sub sem-
nul `ntreb\rii toate normele so-
ciet\]ii, din dorin]a de a tr\i ex-
perien]e noi, de a testa totul pe
propria piele“, spune Oana Mi-
ril\, director cercetare calitati-
v\ GfK România.
Pentru tinerii de azi, „imagi-
nea“ conteaz\. Astfel, ei pun
mare pre] pe felul `n care arat\,
starea lor de bine depinzând `n
mare m\sur\ de aspectul exte-
rior; pentru ei nu conteaz\ doar
`mbr\c\mintea, ci `ntregul as-
pect, inclusiv tunsoarea [i restul
accesoriilor. Hainele sunt ex-
trem de importante atât pentru
fete, cât [i pentru b\ie]i, ace[tia
alegându-le cu grij\ [i investind
`n ele, f\r\ nici un regret, o
parte extrem de consistent\ din
banii de care fac rost.
}inuta standard a unui „pio-
ner“ `n 2009 presupune conver[i
(teni[i), jean[i, tricou [i hanorac
imprimate, e[arf\, c\ciul\ sau
[apc\ trendy, geant\ sport, br\-
]\ri.
Adolescen]ii nu se
mai uit\ la televizor,
prefer\ calculatorul
Reprezentan]ii genera]iei
„Converse“ percep tehnologia ca
pe ceva obligatoriu pentru
timpurile noastre, cele mai im-
portante repere ale lor fiind tele-
fonul mobil, playerul mp3 [i
computerul cu acces la internet,
arat\ studiul GfK.
„Tehnologia reprezint\ un
facilitator al unui stil de via]\ [i
un indicator de status. Cu cât
e[ti mai «tehnologizat», ai acces
la mai multe activit\]i, in-
forma]ii, po]i face anumite lu-
cruri care s\ te fac\ vizibil. ~n
plus, `n func]ie de cât de mod-
ern, autentic sau trendy este,
gadgetul folosit sau de]inut te
pozi]ioneaz\ `ntr-o anumit\
categorie social\, `]i d\ sau nu
acces la un anumit grup - aspect
care este foarte important“ `n
rândul adolescen]ilor, a ad\u-
gat Miril\, conform Mediafax.
~n ceea ce prive[te rapor-
tarea la mass-media [i gradul
de expunere, studiul arat\ c\
media clasic\ (TV, radio, presa
scris\) nu mai face parte din
activit\]ile de timp liber prefer-
ate de tineri.
Timpul `n fa]a televizorului
sau ascultând radioul a fost
`nlocuit, pe agenda adolescen-
]ilor, de timpul petrecut `n fa]a
calculatorului, conversând cu
grupul de prieteni `n re]elele
sociale [i de ie[irile `n ora[ cu
ace[tia.
„Nu ne reg\sim deloc `n
oferta televiziunilor. Mai vezi
ceva pentru c\ e televizorul de-
schis de p\rin]i [i treci prin zon\
`n momentul \la. Dar nu exist\
un program pe vreunul din
canalele noastre care s\ m\ fac\
s\ `mi doresc s\-l urm\resc“, a
declarat unul dintre adolescen]ii
participan]i la studiu.
Tinerii ascult\ muzic\
[i citesc [tiri pe internet
Un studiu realizat de GfK
România privind obiceiurile de
utilizare a internetului relev\
c\ 62% dintre utilizatorii de in-
ternet sunt persoane curioase
c\rora le place s\ se documen-
teze, de aceea caut\ diferite in-
forma]ii pe Google, se arat\
`ntr-un comunicat al firmei de
cercetare. Apoi, o alt\ activita-
te este aceea de verificare a po[-
tei electronice, func]ie utilizat\
de 58% dintre responden]i, ur-
m=nd activitatea de citre a [ti-
rilor, `n cazul a 55% dintre res-
ponden]i.
„Pentru tinerii sub 25 de ani
muzica este o activitate la fel de
important\ ca [i citirea . Astfel,
49% au declarat c\ ascultarea
sau desc\rcarea de muzic\ re-
prezint\ una dintre cele trei ac-
tivit\]i desf\[urate, fa]\ de
42% care urm\resc [tirile pe in-
ternet“, se men]ioneaz\ `n co-
municat.
~n acela[i timp, vizionarea
de filme sau urm\rirea unor
programe TV pe internet este o
activitate preferat\ mai ales
de persoanele sub 34 de ani.
Rezultatele studiului arat\ c\
27% dintre tinerii sub 24 de
ani [i 21% dintre persoanele
`ntre 25 [i 34 de ani plaseaz\
aceast\ activitate `ntre prime-
le trei. 13% dintre persoanele
intervievate a[az\ blogurile
`ntre cele mai importante trei
activit\]i pe internet, 10% jo-
curile online [i numai 6% acce-
sarea re]elelor sociale, conform
studiului GfK.
Internetul duce la
izolare [i depresie
Psihologii atrag aten]ia c\
tinerii care `[i petrec din ce `n
ce mai mult timp pe internet
se pot izola social sau chiar se
pot `mboln\vi de depresie.
„Persoanele care `[i petrec un
num\r mare de ore surfând pe
internet sunt mai predispuse
de a suferi de depresie“, po-
trivit unui studiu britanic re-
cent, publicat `n revista „Psy-
chopathology“, arat\ Me-
diafax.
Psihologii de la Universita-
tea din Leeds sus]in c\ au de-
scoperit dovada „frapant\“ a
faptului c\ acele persoane ca-
re folosesc internetul `n mod
excesiv dezvolt\ un comporta-
ment compulsiv, având ten-
din]a s\ `nlocuiasc\ interac]i-
unile sociale din via]a real\ cu
discu]ii online.
„Acest studiu arat\ [i `nt\-
resc specula]iile potrivit c\-
rora utilizarea excesiv\ a in-
ternetului, care tinde s\
`nlocuiasc\ func]iile sociale
obi[nuite ale indivizilor, ar
putea fi asociat\ cu anumite
afec]iuni psihologice, precum
depresia [i dependen]a“ , a
men]ionat Catriona Morrison,
coordonatoarea studiului, con-
form Mediafax. a

Servicii incluse `n pre]: transport avion Ia[i -

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
- 25 februarie – 03 martie 2010 (7 zile / 6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“
v\ `nvit\ s\ participa]i la un pelerinaj,
organizat la Locurile Sfinte, `n pe-
rioada
1-7 aprilie 2010 (7zile / 6 nop]i)
Dintre obiective men]ion\m:
Betleem - locul na[terii Domnului, Biserica Sf.
Ecaterina.
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nostru,
Biserica ~n\l]\rii Domnului, Biserica Sfintei
Maria Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsemani -
Biserica a[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, Golgota [i Sfântul Mormânt;
Muntele Sionului - Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\”; Hozeva
- M\n\stirea Sfântul Gheorghe [i pe[tera Sfân-
tului Ilie Proorocul, `nchinare la moa[tele Sfân-
tului Ioan Iacob de la Neam];
Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\ `n
preajma izvorului Buna Vestire; Biserica Bunei-
Vestiri a Maicii Domnului, satul Cana,
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ - Bise-
rica Schimb\rii la Fa]\. Capernaum, casa Sf. Ap.
Petru; Biserica de la Tabgha - locul minunii s\vâr-
[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii de
oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fe -
ricirilor.
Yardenit - locul simbolic al botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului
TARIF: 699 Euro
Bucure[ti – Tel Aviv - Bucure[ti – Ia[i, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
6 nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*, conform pro-
gramului, `n camere duble, cu aer condi]ionat,
baie, telefon, televizor (categoria hotelurilor este
cea oficial\ pentru Israel), demipensiune (2 mese
pe zi), taxe de intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer condi]ionat,
conform programului, ghid local vorbitor de limb\
român\, 15 E tips pentru ghid [i conduc\torul de
autocar `n }ara Sfânt\, preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medi-
cal\–obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi
accesat\ pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj «Sf. Parascheva» din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
16
„Rug\ciunea, fundamentul vie]ii cre[tine“,
la Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - Galata
Ziua Mondial\ a Tineretului
Ortodox a fost marcat\ mar]i,
2 februarie 2010, la Biserica
„Adormirea Maicii Domnului“
- Galata din Ia[i, prin
organizarea Simpozionului
„Rug\ciunea, fundamentul
vie]ii cre[tine“. Tineri din opt
parohii ie[ene au discutat
despre nevoia de rug\ciune,
despre `mplinirea [i
ne`mplinirea rug\ciunilor.
de Constantin CIOFU
Sala de conferin]e a Bisericii
„Adormirea Maicii Domnului“ -
Galata din Ia[i a g\zduit `n ur-
m\ cu dou\ zile a treia edi]ie a
simpozionului dedicat Zilei Mon-
diale a Tineretului Ortodox. Pro-
gramul a `nceput cu oficierea Ve-
cerniei. R\spunsurile la stran\
au fost date de un grup de elevi
ai Seminarului Teologic Liceal
Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“ din
Ia[i, elevi care au participat la
manifestare. ~n deschiderea sim-
pozionului, moderat de pr. paroh
Mircea Stoleriu, pr. prof. dr. Va-
sile Nichita de la parohia „Sf. Ap.
Andrei“ din Ia[i a vorbit despre
rug\ciune, la modul general. ~n
continuare, pr. Constantin Stur-
zu, consilierul Sectorului Cultu-
ral [i comunica]ii media al Arhie-
piscopiei Ia[ilor [i paroh la Bise-
rica Talpalari din Ia[i, a `mp\r-
t\[it celor prezen]i c=teva cuvin-
te despre tinere]e [i rug\ciune,
subliniind problemele esen]iale
ale vârstei, respectiv rug\ciunea
la aceast\ vârst\.
IDEEA CRE{TIN|
La alt nivel al spiralei
de Emil BALTAG
Spre sfâr[itul sec al XIX-lea, F.
M. Dostoievski, cu for]a extraordi-
nar\ a artei sale, atr\gea aten]ia
asupra pericolului pe care `l pre-
zint\ pentru omenire viziunea
antropocentric\, acea viziune `n
virtutea c\reia omul este m\sura
tuturor lucrurilor, iar `ntr-un fel
sau altul Dumnezeu este exclus
din via]a oamenilor.
Lumea a citit, desigur, c\r]ile
lui Dostoievski. Soarta de care au
parte, `n marile lui romane, perso-
naje precum Raskolnicov sau Ivan
Karamazov care au mers `n via]\
pe calea ce deriv\ din viziunea
antropocentric\ sau schimb\rile
radicale din via]a lui Markel [i a
lui Zosima, odat\ cu abandonarea
c\ii celei largi pe care merg cei mai
mul]i, au produs o foarte puternic\
impresie asupra cititorilor. Dar, cu
toat\ gravitatea mesajului pe care
acesta `l comunica prin opera sa,
omenirea a mers imperturbabil pe
drumul pe care a pornit. A trecut
astfel prin epoca modern\, prin
avangardism, prin postmodernism,
[i, odat\ cu asta, criza moral\
atr\gând dup\ sine alte crize, la
alte niveluri ale socialului sau ale
persoanei umane, s-a adâncit tot
mai mult. Separându-se [i `nde-
p\rtându-se tot mai mult de Dum-
nezeu, omul a pierdut reazemul
sufletesc pe care-l avusese [i care
constituia, de fapt, temelia de gra-
Edi]ia de Moldova
Activitate duhovniceasc\
pe echipe
Simpozionul a continuat cu
`mp\r]irea pe grupe a tinerilor
din cele opt parohii participante.
Fiecare grup\ a avut o tematic\
pe care a discutat-o, iar apoi, re-
feren]ii au expus concluziile dis-
cu]iilor. Prima grup\ a fost repre-
zentat\ de Alina Gheorghiu: „Su-
fletul nostru dore[te rug\ciunea.
Aceasta este con[tiin]a omului
s\dit\ de Dumnezeu. Rug\ciu-
nea nu trebuie s\ fie doar de ce-
nit a vie]ii sale. A pierdut `n ace-
la[i timp criteriul adev\rului; nu
reu[e[te s\ mai dea un sens vie]ii
sale [i se `nstr\ineaz\ tot mai mult
de semeni [i chiar de sine `nsu[i,
de esen]a sa uman\. ~[i caut\ za-
darnic fericirea [i nu g\se[te decât
`n[el\toare [i distrug\toare suro-
gate de fericire: alcoolul, drogul,
sexul, pornografia etc. Senza]ia lui
nu poate fi decât asem\n\toare ce-
lui care tr\ie[te `n jungl\, c\ci el
se simte pândit la tot pasul de pe-
ricole mari, din moment ce lumea
lui este lumea celor c\rora totul le
este permis. Nelini[tea [i psihoza
pun st\pânire pe tot mai mul]i oa-
meni [i se ad=ncesc tot mai mult.
Dar, din fericire, exist\ `n lu-
mea noastr\ debusolat\ [i oameni
responsabili, oameni care [tiu s\
vad\ cu luciditate gravitatea situ-
a]iei `n care omenirea a ajuns, au
curajul de a descoperi cauzele aces-
tei st\ri maladive a societ\]ii uma-
ne [i for]a moral\ de a crede `n exis-
ten]a unor solu]ii, de a c\uta [i de
a g\si aceste solu]ii. Sunt oameni
care au `n]eles c\ ie[irea din criza
moral\ profund\ `n care omenirea
se afl\ nu se poate face decât prin
revenirea, dar la alt nivel al spira-
lei, la Calea care cu atâta u[urin]\
[i lips\ de responsabilitate a fost
abandonat\.
Cele dou\ domenii importante
ale culturii, [tiin]a [i teologia, care
mult\ vreme, `n cel mai bun caz,
s-au ignorat, dac\ nu chiar s-au
dispre]uit reciproc, se apropie
Joi, 4 februarie 2010, Nr. 28 (303), Anul II
rere, ci [i de mul]umire. Când te
rogi lui Dumnezeu, trebuie s\ o
faci din inim\, cu dragoste, pen-
tru c\ astfel se stabile[te o rela]ie
cu Dumnezeu“. Ilie Urm\, stu-
dent `n anul I la Sec]ia Pastoral\
a Facult\]ii de Teologie „Dumi-
tru St\niloae“ din Ia[i, a expus
concluziile grupei a II-a: „Rug\-
ciunea poate fi de laud\, de mul-
]umire [i de cerere. Omul ~l invo-
c\ pe Dumnezeu mai ales când se
afl\ pe patul de suferin]\. Rug\-
ciunea trebuie f\cut\ la tot pa-
sul. De obicei, omul are tendin]a
de a rosti rug\ciunea, dar gândul
acum tot mai mult una de alta.
Psihologii [i psihiatrii, care se con-
frunt\ cu probleme tot mai grele `n
domeniile lor de activitate [i nu de
pu]ine ori se simt cople[i]i de mul-
]imea cazurilor care trebuie rezol-
vate, se orienteaz\ cu un interes
crescând spre solu]iile pe care le d\
teologia `n rezolvarea cazurilor de
dereglare psihic\, `n timp ce, mai
ales `n SUA, un mare num\r de
psihoterapeu]i sunt preo]i.
Preotul ortodox Filothei Faros,
spre exemplu, originar din Grecia,
a f\cut [i studii de Psihologie, [i
Consiliere Pastoral\ la Universita-
tea din Boston [i a fost, `ntre 1970-
1976, conduc\torul sec]iei de Spri-
jin al Familiei din cadrul unei cli-
nici de psihiatrie din Boston. ~n
cartea sa, „Mitul bolii psihice“, re-
cent ap\rut\ [i la noi, el observ\
aceast\ tendin]\ de apropiere `n-
tre cele dou\ domenii ale culturii.
Referindu-se la concep]ia lui Freud
asupra fiin]ei umane, el consider\
c\, fragmentar\ fiind `n compara-
]ie cu cea a P\rin]ilor Bisericii, pri-
vit\ din perspectiv\ teologic\, ea
este eretic\. Totu[i, observ\ `n con-
tinuare p\rintele Filothei Faros,
antropologia lui Freud, ca s\ ne re-
ferim doar la un exemplu, con]ine
[i importante elemente ortodoxe.
Freud a dezavuat dezastruoasa
erezie cre[tin\ a puritanismului,
afirmând [i promovând o foarte
important\ `nv\]\tur\ ortodox\
atunci când a spus c\ „un om nu
poate fi redus doar la comporta-
mentul lui exterior, el având o
adâncime abisal\“. Dar iat\ c\
acest lucru deranjeaz\ mai mult
lui este `n alt\ parte. Dac\ te
rogi [i e[ti cu inima [i cu mintea
`n\l]ate la Dumnezeu, atunci El
Se milostive[te [i ascult\ rug\-
ciunea“. Concluziile discu]iei ul-
timei grupe au fost prezentate de
tân\rul Iulian Traist\: „Putem
ajunge s\ c\dem `ntr-un forma-
lism `n rug\ciune, a[a cum s-a
`ntâmplat cu fariseul din Evan-
ghelie. Dumnezeu ne r\spunde
rug\ciunilor prin trei moduri:
imediat sau `n timp. Sunt rug\-
ciuni la care nu ni se r\spunde
niciodat\“.
decât orice pe unii care se declar\
ortodoc[i, dar care, `n realitate, `m-
br\]i[eaz\ antropologia puritanis-
mului, dobândind sau cultivând la
modul legalist o imagine des\vâr-
[it\ despre propria persoan\, fiind
`nfrico[a]i ori de câte ori se pune
problema cercet\rii interioare a
„paharului“. (...)
Dar toate aceste elemente ale
Ortodoxiei de care ne vorbesc psi-
hologia [i psihiatria, precum [i alte
contribu]ii importante ale acestor
ramuri ale [tiin]ei la cunoa[terea
sufletului omenesc se reg\sesc din
plin `n `nv\]\turile l\sate nou\ de
Sfin]ii P\rin]i. Nu trebuie decât s\
`ncerc\m a le cunoa[te [i a benefi-
cia de aceste `nv\]\turi, atât de
importante pentru omul modern.
~mbucur\tor este faptul c\ tot
mai mul]i dintre slujitorii altarului
au `nceput s\ renun]e la caracterul
ritualistico-ceremonial [i formalist
al practicii liturgice [i revin c\tre iz-
vorul curat [i adânc al gândirii pa-
tristice, o gândire care nu ignor\, ci,
dimpotriv\, se orienteaz\ cu compe-
ten]\ [i interes c\tre zonele de
adâncime ale fiin]ei umane.
{i pentru ca r\spunsul la `ntre-
b\rile grave pe care omul zilelor
noastre [i le pune s\ fie pe m\sura
a[tept\rilor sale, este bine s\ fie
consulta]i chiar P\rin]ii contempo-
rani, care, desigur, sunt mai apro-
pia]i de problematica zilelor noas-
tre decât cei din vechime [i de care
Biserica noastr\ Ortodox\ nu duce
lips\.
Impresionant\ este, `ntre alte-
le, la aceste personalit\]i ale Orto-
doxiei st\ruin]a cu care vorbesc de-
„R\spunsurile lor
au fost profund
ortodoxe, curate,
frumoase, ziditoare“
P\rintele Constantin Andrei,
protoiereul Protopopiatului Ia[i 1,
a apreciat `n cuvântul s\u activi-
tatea deosebit\ care se desf\[oa-
r\ la Biserica „Adormirea Maicii
Domnului“, dar [i faptul c\ `n
Ia[i s-a marcat Ziua Mondial\ a
Tineretului Ortodox. ~n acela[i
timp, p\rintele protopop [i-a ex-
primat bucuria pentru modul `n
care tinerii referen]i au expus
fr\mânt\rile legate de tema sim-
pozionului. A urmat alocu]iunea
p\rintelui Mihai M\rgineanu de
la Biserica Toma Cozma din Ia[i,
care a f\cut referire la rug\ciune
ca manifestare a `ntregii noastre
fiin]e. ~n `ncheiere, corul Biseri-
cii Curelari din Ia[i [i cel al Bise-
ricii „Adormirea Maicii Domnu-
lui“ - Galata au oferit un concert
de muzic\ religioas\. „A fost o lu-
crare duhovniceasc\ suprave-
gheat\ cu aten]ie de preo]ii parti-
cipan]i. ~n momentul `n care ti-
nerii referen]i au expus concluzi-
ile lor `n fa]a tuturor, am r\mas
impresionat c\ au reu[it s\ sur-
prind\ `n r\spunsuri simple [i
concise esen]a aspectelor dezb\-
tute. M-am bucurat pentru fap-
tul c\ r\spunsurile lor au fost
profund ortodoxe, curate, fru-
moase, ziditoare. M\ bucur c\ `n
aceast\ sear\ am `mplinit o lu-
crare folositoare pentru suflet CM
YK
`mpreun\ cu ceilal]i fra]i preo]i [i
cu tinerii care vor fi Biserica de
mâine“, a spus pr. paroh Mircea
Stoleriu. a
spre necesitatea apropierii oame-
nilor, din nou, cu o autentic\ des-
chidere a sufletului, de Taina Spo-
vedaniei, iar pe de alt\ parte de
nevoia tot mai mare, `n zilele noas-
tre, de duhovnici buni care cunosc
marea valoare a sufletului uman [i
de aceea se orienteaz\ c\tre acesta
cu competen]\, cu durere [i cu dra-
goste. Cuviosul Paisie Aghioritul,
spre exemplu, spune `n una din c\r-
]ile care consemneaz\ `nv\]\turile
ce ni le-a l\sat: „F\r\ duhovnici
buni, bisericile se golesc [i se umplu
psihiatriile, `nchisorile [i spitalele“.
La fel de insisten]i sunt ace[ti
P\rin]i, contemporani cu noi, `n a
ar\ta cât de important\ este, pen-
tru omul zilelor noastre, cultura
inimii, preocuparea pentru partea
afectiv\ a sufletului omenesc. Do-
rind s\ atrag\ aten]ia asupra aces-
tui aspect al vie]ii din timpul pe ca-
re `l tr\im, arhimandritul Sofronie
de la Essex arat\: „Noi tr\im `ntr-o
lume uimitor de cult\, `ns\ `n sfera
duhului oamenii sunt prea departe
de starea `n care ar trebui s\ fie.
(...) Intelectualului `i apare ca o
mare bog\]ie informa]ia despre
evenimente, realiz\ri [tiin]ifice
[.a.m.d., acolo unde, `n ceea ce pri-
ve[te cultura inimii, el se afl\ foar-
te jos“.
Sigur c\ multe alte probleme
grave ale omului zilelor noastre `[i
g\sesc dezlegarea `n c\r]ile pe care
ace[ti oameni ni le-au l\sat, ade-
v\rate comori ale cunoa[terii sufle-
tului omenesc. R\mâne doar ca noi
s\ le c\ut\m [i s\ ni le apropriem
spre cel mai mare bine al nostru [i
al celor din jurul nostru. a

Vineri, 5 februarie 2010
Nr. 29 (1531) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
FILOCALIA
Despre
preo]ie la
Teognost
PAGINA 16
12 biserici au ars `n
Focul cel mare din 1847
CM
YK
POZA ZILEI
Potrivit tradi]iei, M\n\stirea
ortodox\ Fenek din regiunea
Srem, Serbia, este ctitorit\ de {te-
fan [i Angelina, doi membrii ai fa-
miliei de nobili Brankovic. Ace[tia
ar fi ridicat sf=ntul l\ca[ `n cea de-a
doua jum\tate a secolului al XV-
lea. Cea mai veche m\rturie istori-
c\ despre M\n\stirea Fenek da-
teaz\ din 1563. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
CULTUR| PAGINA VERDE
Pe cine mai Rom=nia, parte
intereseaz\ colec]iile a strategiei
[i patrimoniul cultural? regiunii dun\rene
PAGINA 4 PAGINA 7
basilica.ro
~n ziua de 23 martie 1847, un incendiu devasta
jum\tate din Bucure[ti. Partea stâng\ a
Dâmbovi]ei era `n fl\c\ri. Ardeau turlele CALENDARUL ZILEI
JERTFA MÂNTUITORULUI D|
bisericilor ca ni[te tor]e, spun cronicile. O ALT| VALOARE VIE}II:
Mahalalele erau scrum, mai r\m\seser\ doar Toate cuvintele Sfintelor E-
zidurile. Dac\ focul „ar fi `nceput noaptea, vanghelii, atunci când ne
vorbesc despre supliciile
ora[ul `ntreg ar fi pierit“, spunea domnitorul Domnului nostru Iisus CM
YK
Gheorghe Bibescu, a c\rui „prezen]\ vitejeasc\ Hristos, sunt pline de dra-
matism. Prinderea, con-
zi [i noapte nu putu s\ `nl\ture dezastrul“. damnarea [i r\stignirea
Focul a mistuit 12 biserici cu mahalalele lor: Mântuitorului ne g\sesc [i
ne reg\sesc, în fiecare an,
„Sfântul Dumitru“, Curtea Veche (dou\), având alte sentimente [i al-
„Sfântul Gheorghe-Nou“, „Sfântul Gheorghe- te gânduri.
Pagina 2
Vechi“ [i B\r\]ia, Stelea, Udricani, Vergului,
Lucaci, Ceau[ Radu, „Sfântul {tefan“, dar [i S|N|TATE
alte mahalale: Col]ea, R\zvanul, „Sfântul AFEC}IUNI ALE PIELII PRO-
VOCATE DE RADIA}IILE UL-
Nicolae“ - {elari, {erban Vod\, „Sfântul Ioan TRAVIOLETE: Spectrul teres-
Nou“, „Sfânta Vineri“, Oltenii, Delea Nou\ [i tru al radia]iilor ultravio-
lete (UV) este divizat `n do-
Hagiului. Citi]i `n paginile 8-9 u\ p\r]i: radia]ii ultraviole-
te scurte [i ultraviolete lun-
gi. Aceste radia]ii ultravio-
Patriarhia Român\ la ceas aniversar lete sunt absorbite de mole-
cule specifice, produc=nd
reac]ii la nivelul pielii. ~n
Biserica Ortodox\ Român\ a `mplinit anumite cantit\]i, acestea
ieri, 4 februarie, 85 de ani de la ridicarea la pot provoca efecte profunde
rangul de Patriarhie. Evenimentul a fost asupra metabolismului
marcat printr-oo [edin]\ solemn\ a Perma- celular.
nen]ei Consiliului Na]ional Bisericesc, ur-
mat\ de slujba de Te Deum, cât [i de o sluj- Pagina 6
b\ de pomenire a celor cinci patriarhi, s\- EDUCA}IE
vâr[ite de Preafericitul P\rinte Patriarh
Daniel `n Catedrala patriarhal\. CARE ESTE MISIUNEA UNI-
Importan]a momentului aniversar a fost VERSIT|}ILOR {I CUM VOR
scoas\ `n eviden]\ de pr. cons. Florin {er- FI FINAN}ATE: MECTS vi-
b\nescu `n cadrul plenului Permanen]ei zeaz\ diferen]ierea univer-
Consiliului Na]ional Bisericesc (CNB), `n- sit\]ilor `n func]ie de mi-
trunit `n Sala Sf=ntului Sinod. ~n prezen]a siunea specific\, reforma
Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, pr. politicilor de resurse uma-
ne, modernizarea manage-
dr. Florin {erb\nescu a expus un studiu le- mentului cu respectarea [i
gat de momentul istoric petrecut la 4 febru- `nt\rirea autonomiei uni-
arie 1925. „Ridicarea BOR la rang de Patri- xie. A fost o confirmare a faptului c\ Orto-
doxia româneasc\ a `nsemnat foarte mult versitare [i finan]area dife-
arhat `n anul 1925, prin hot\rârea Sfântu- ren]iat\ `n func]ie de calita-
de-a lungul acestor milenii pentru via]a
lui Sinod de la 4 februarie, [i consfin]it\ tea programelor de studiu.
apoi prin `ntronizarea patriarhului Miron cre[tin\ din aceast\ parte a lumii. Secole
Pagina 12
Cristea la 1 noiembrie 1925, a reprezentat de-a rândul a continuat s\ fie un adev\rat
a consfin]ire a unei istorii de aproape dou\ far, un sprijin pentru `ntreaga Ortodoxie,
milenii de cre[tinism pe p\mânt românesc, atât pe plan material, cât [i cultural, spiri-
`n care timp BOR a contribuit la via]a cre[- tual“, ne-a declarat pr. Florin {erb\nescu.
tinismului nu numai `n sânul poporului ro-
mân, ci `n general pentru `ntreaga Ortodo- Continuare `n pagina 3
CM
YK
2 Calendarul zilei Vineri, 5 februarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Jertfa Mântuitorului Nu revela]iile personale descriu credin]a,

d\ o alt\ valoare vie]ii
„{i L-au dus pe Iisus la locul
zis Golgota, care se t\lm\ce[te
«locul C\p\]ânii». Iar când L-au
r\stignit, era ceasul al treilea.
Iar când a fost ceasul al [aselea,
întuneric s-a f\cut peste tot
p\mântul pân\ la ceasul al
nou\lea. {i la al nou\lea ceas, a
strigat Iisus cu glas mare: «Eloi,
Eloi, lama sabahtani?», care se
t\lm\ce[te: «Dumnezeul Meu,
Dumnezeul Meu, de ce M-ai
p\r\sit?». Iar unii din cei ce st\-
teau acolo, auzind, ziceau: «Iat\,
îl strig\ pe Ilie». {i, alergând,
unul a înmuiat un burete în o]et,
l-a pus într-o trestie [i I-a dat s\
bea, zicând: «L\sa]i s\ vedem
dac\ vine Ilie ca s\-L coboare».
Iar Iisus, sco]ând un strig\t ma-
re, {i-a dat duhul. {i catapeteas-
ma templului s-a rupt în dou\,
de sus pân\ jos. Iar suta[ul care
st\tea în fa]a Lui, v\zând c\ ast-
fel {i-a dat duhul, a zis: «Cu
adev\rat omul acesta era Fiul
lui Dumnezeu!». {i erau [i femei
care priveau de departe; între
ele: Maria Magdalena, Maria,
mama lui Iacov cel Mic [i a lui
Iosi, [i Salomeea, care, pe când
era El în Galileea, mergeau du-
p\ El [i Îi slujeau, [i multe altele
care se suiser\ cu El la Ieru-
salim.“ (Marcu 15, 22-25, 33-41)
***
Toate cuvintele Sfintelor
Evanghelii, atunci când ne vor-
besc despre supliciile Domnului
nostru Iisus Hristos, sunt pline
de dramatism. Prinderea, con-
damnarea [i r\stignirea Mântui-
torului ne g\sesc [i ne reg\sesc,
în fiecare an, având alte senti-
mente [i alte gânduri. Uneori
suntem impresiona]i, alteori tre-
cem foarte u[or sau impasibili pe
lâng\ jertfa Domnului Hristos.
Jertfa Mântuitorului d\ o alt\
valoare vie]ii, sufletului [i omu-
lui. Crucea Sa nu mai este un
obiect de tortur\, ci a devenit o
scar\ pe care putem urca spre
rai. Am putea spune c\ în jurul
Crucii de pe Golgota s-a strâns
omenirea întreag\ [i-[i plânge
p\catele. Ne întâlnim cu apos-
tolii înfrico[a]i, cu mironosi]ele
descurajate, cu Maica Domnului
având inima sfâ[iat\ de durere.
G\sim fal[i acuzatori, mândri de
isprava lor, g\sim curio[i de pro-
fesie, pe cei ce a[teptau minuni,
dar [i pe cei ce nu mai a[teptau
nimic. Cerul s-a întunecat, p\-
mântul s-a cutremurat, catape-
teasma Templului s-a rupt. To]i
vorbeau despre un sfâr[it, îns\
Domnul Hristos înnoia [i izb\-
vea lumea din robia p\catului.
Cununa de spini, suli]a din coas-
t\, piroanele din mâini [i picioa-
re, greutatea crucii, pe toate
acestea le-a îndurat Mântuitorul
pentru sufletul meu [i pentru
sufletul t\u. S\ nu ne împietrim
inimile [i nici s\ ne am\gim
con[tiin]ele. Toate faptele noas-
tre sunt lovituri de bici, ascu]i-
[uri de piroane, spini în]ep\tori,
vârfuri de lance [i hlamide min-
cinoase. Noi trebuie s\ fim „micii
cirinei“ ce duc pe cale crucea Fiu-
lui lui Dumnezeu. (pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
ci ascultarea cuvântului Domnului Hristos
„C\ci cu inima se crede spre
dreptate, iar cu gura se m\rturi-
se[te spre mântuire. C\ci zice
Scriptura: «Tot cel ce crede `n El nu
se va ru[ina». C\ci nu este deose-
bire `ntre iudeu [i elin, pentru c\
Acela[i este Domnul tuturor, Care
`mbog\]e[te pe to]i cei ce-L cheam\
pe El. C\ci: «Oricine va chema nu-
mele Domnului se va mântui». Dar
cum vor chema numele Aceluia `n
Care `nc\ n-au crezut? {i cum vor
crede `n Acela de Care n-au auzit?
{i cum vor auzi, f\r\ propov\dui-
tor? {i cum vor propov\dui, de nu
vor fi trimi[i? Precum este scris:
«Cât de frumoase sunt picioarele ce-
lor ce vestesc pacea, ale celor ce ves-
tesc cele bune!». Dar nu to]i s-au su-
pus Evangheliei, c\ci Isaia zice:
«Doamne, cine a crezut celor auzite
de la noi?». Prin urmare, credin]a
este din auzire, iar auzirea prin cu-
vântul lui Hristos. Dar `ntreb: Oare
n-au auzit? Dimpotriv\: «~n tot p\-
mântul a ie[it vestirea lor [i la mar-
ginile lumii cuvintele lor». Dar zic:
Nu cumva Israel n-a `n]eles? Moise
spune cel dintâi: «Voi `nt\râta
râvna voastr\ prin cel ce nu este
poporul (Meu) [i voi a]â]a mânia
voastr\ cu un popor nepriceput».
Isaia `ndr\zne[te [i zice: «Am fost
aflat de cei ce nu M\ c\utau [i M-
am f\cut ar\tat celor ce nu `n-
trebau de Mine». Dar c\tre Israel
zice: «Toat\ ziua `ntins-am mâinile
Mele c\tre un popor neascult\tor [i
`mpotriv\ gr\itor». ~ntreb deci:
Oare lep\dat-a Dumnezeu pe popo-
rul S\u? Nicidecum! C\ci [i eu sunt
israelit, din urma[ii lui Avraam,
din semin]ia lui Veniamin. Nu a
lep\dat Dumnezeu pe poporul S\u,
pe care mai `nainte l-a cunoscut.
Nu [ti]i, oare, ce zice Scriptura de-
spre Ilie? Cum se roag\ el `m-
potriva lui Israel, zicând: «Doamne,
pe proorocii T\i i-au omorât, jertfel-
nicele Tale le-au surpat [i eu am
r\mas singur [i ei caut\ s\-mi ia
sufletul!». Dar ce-i spune dumnezei-
escul r\spuns? «Mi-am pus deop-
arte [apte mii de b\rba]i, care nu [i-
au plecat genunchiul `naintea lui
Baal».“ (Romani 10, 12-21 [i 11, 1-4)
***
Credin]a vine din auzire, iar au-
zirea prin cuvântul lui Hristos, ne
spune pericopa apostolic\ de ast\zi.
Unde nu exist\ ascultare, acolo nu
exist\ credin]\. Nu revela]iile per-
sonale sau descoperirile extraordi-
nare descriu credin]a, ci ascultarea
cuvântului Domnului Hristos. Prin
auzirea cuvântului, omul ia decizia
legat\ de credin]\ sau necredin]\,
totul depinde dac\ auzirea se trans-
form\ sau nu `n ascultare. Aposto-
lul pune `n eviden]\ neascultarea
poporului Israel, `n ciuda dragostei
constante ar\tate de Dumnezeu.
Totu[i, Domnul nu a `ncetat nicio-
dat\ s\ cheme poporul, iar Sfântul
Pavel ne spune c\, atunci când
Dumnezeu continu\ s\ cheme, o-
mul nu are dreptul s\ judece [i s\
dispre]uiasc\. Apostolul neamu-
rilor descrie exemplul Proorocului
Ilie, din Vechiul Testament. ~n fa]a
poporului `nchin\tor la idoli, acesta
se vedea complet singur; cade `n
dezn\dejde. ~n aceste momente,
Dumnezeu intervine, spunându-i
c\ mai sunt [apte mii de b\rba]i
care nu s-au `nchinat idolilor. Dum-
nezeu nu ajunge la sfâr[it, El nu es-
te `nvins, `n ciuda necredin]ei unui
popor `ntreg. De multe ori, `n isto-
ria Bisericii au r\mas doar câ]iva
oameni drept-credincio[i, [i prin a-
ce[tia Dumnezeu a biruit. Chiar da-
c\ timpul parc\ ignor\ prezen]a
Creatorului, chiar dac\ Sfânta E-
vanghelie nu mai are loc `n casa o-
mului, chiar dac\ cuvântul lui Hris-
tos nu `[i g\se[te loc `ntre multe
vorbe, totu[i Dumnezeu „nu `[i uit\
poporul S\u“ [i are oameni care nu
au `ncetat s\ ~l asculte. Acum au
ie[it la lumin\ m\rturii din vremea
regimului comunist, care descriu
cum oameni, adânc `nr\d\cina]i prin
func]iile de]inute `n „sistem“, aveau
un loc pentru Dumnezeu `n casa [i,
mai ales, `n inima lor. Ajutau
Biserica atunci când parc\ nimeni
nu mai spera nimic, ajutau ierarhi [i
preo]i atunci când parc\ nu mai era
nici o n\dejde. Dumnezeu este dis-
cret, iar credinciosul `nva]\ s\ fie [i
el discret. Dup\ ani, `]i dai seama de
faptul c\ „ateul comunist“, care te-a
ajutat, era [i el un credincios, `]i dai
seama c\, `ntr-o lume atee, Dum-
nezeu mai avea peste „[apte mii de
b\rba]i“, care nu L-au p\r\sit. (Ci-
prian OLINICI, Radio Trinitas)

SF+NTUL ZILEI
Sfânta Muceni]\ Agata
Originar\ din cetatea Panormos
(din insula Sicilia), Sfânta Agata era
foarte frumoas\ [i foarte bogat\. Când
`mp\ratul Deciu (250-253) a declan[at
persecu]ii `mpotriva cre[tinilor, Agata
a fost `ncredin]at\ de c\tre dreg\torul
Cvintian unei femei necredincioase,
Afrodisia, care trebuia s\ o conving\ s\
renun]e la credin]a cre[tin\. ~ns\ Aga-
ta ]inea mult la credin]a ei [i dorea mai
degrab\ s\ moar\ decât s\ se lepede de
Hristos. A fost chinuit\ r\u [i a murit
`n temni]\. O tradi]ie spune c\ pe mor-
mântul ei `ngerul a adus o lespede pe
care era scris: „Minte cuvioas\, cinste
lui Dumnezeu [i patriei izb\vire“.
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea
Sfintei Muceni]e Teodula; a Sfântului
Cuvios Teodosie din Scopelon; a Sfân-
tului Cuvios Polieuct, patriarhul Con-
stantinopolului, [i a Sfântului Mucenic
Antonie Atenianul.
Mâine, Biserica face pomenirea Sfân-
tului Vucol, episcopul Smirnei (pome-
nirea cellor ad n\) a
dormi]i - Mo[ii de iarn

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

P\rintele Constantin Moraitakis
[i poporul român
Era originar din Insula Samos, absolvent
al {colii patriarhale „Sf. Dumitru“, cu studii la
Facultatea de Teologie „Sf. Cuce“ din
Ierusalim [i la cea din Insula Halki, de lâng\
Constantinopol, unde a ob]inut [i doctoratul.
A fost bibliotecar la metocul Sf. Mormânt din
Fanar. La 4 martie 1919 a fost numit de
Patriarhia Ecumenic\ slujitor al bisericii co-
munit\]ii grece[ti din Chi[in\u. Cu ocazia fes-
tivit\]ilor de ridicare la rangul de Patriarhie a
Bisericii Autocefale Ortodoxe Române, din
noiembrie 1925, p\rintele Moraitakis a partic-
ipat `n calitate de consilier [i translator
al\turi de delega]ii Patriarhiei Ecumenice, `n
frunte cu mitropolitul Ioanichie de Chalcedon.
Patriarhul Miron Cristea `l considera pe p\-
rintele Moraitakis omul de leg\tur\ dintre
Patriarhia Român\ [i cea de Ierusalim, iar
dup\ numirea acestuia la biserica greceasc\
din Bucure[ti (1932), era recunoscut drept
apocrisiarh al Patriarhiei Ecumenice [i Bise-
ricii Greciei. ~n calitate de preot la Bucure[ti,
1937 - Moment din cadrul vizitei
mitropolitului primat ortodox
al Poloniei la patriarhul
Miron Cristea (p\rintele Constantin
Moraitakis este `n dreapta)
acesta a reu[it s\ uneasc\ grupurile litigioase
din sânul comunit\]ii grece[ti [i a fost perma-
nent `n apropierea patriarhului Miron pe care
`l consilia `n problemele biserice[ti din spa-
]iul grecesc. ~n vremea r\zboiului, când re-
la]iile diplomatice dintre România [i Grecia
1936 -
Delegatia
Patriarhiei
Ecumenice `n
vizit\ la
mitropolitul
Visarion Puiu
(p\rintele
Constantin
Moraitakis
este `n
stanga)
erau `ntrerupte [i s-a pus problema `nchi- ~n 1948 a fost nevoit s\ plece din România,
derii bisericii grece[ti, Moraitakis a fost cel dar a continuat s\ p\streze rela]iile cu
care s-a opus, l\ca[ul de cult r\mânând ast- prela]i români, precum mitropolitul Visarion
fel deschis. Dup\ venirea comuni[tilor la put- Puiu, care se afla `n exil, sau patriarhul
ere, p\rintele a fost nevoit s\ suporte Justinian. Moraitakis a slujit la Atena,
vexa]iunile tot mai dese din partea unui Beirut, Damasc, Bagdad, apoi la New York,
regim permanent suspicios la prezen]a de unde la 21 noiembrie 1964 a trecut la cele
str\inilor `n ]ar\ [i la manifest\rile cultice. ve[nice. (Adrian Nicolae PETCU)

Patriarhia Român\ la ceas aniversar
Continuare din pagina 1
~n cadrul alocu]iunii sale,
pr. cons. {erb\nescu a amintit
[i despre dorin]a patriarhului
Miron Cristea de a ridica o
„Catedral\ a Mântuirii Nea-
mului“, dorin]\ `mp\rt\[it\
de acesta `n acea zi memorabi-
l\. „Catedrala Mântuirii Nea-
mului a fost o preocupare per-
manent\ a primului patriarh
al României, dar [i a celorlal]i
patriarhi, mai ales a vrednicu-
lui de pomenire P\rintelui
nostru Teoctist, care a reluat
ideea [i s-a luptat foarte mult
pân\ când a g\sit loca]ia pe
care o avem ast\zi“, a spus PF
P\rinte Daniel, care a vorbit [i
despre noua machet\ a cate-
dralei, expus\ ieri `n cadrul
[edin]ei CNB: „Aceast\ nou\
machet\ arat\ [i faptul c\ Pa-
triarhia Român\ a ]inut sea-
ma de sugestiile, contribu]iile
[i ideile arhitec]ilor [i inginer-
ilor care au participat la cele
trei simpozioane consultative,
dar mai ales la cel de-al treilea
simpozion consultativ, din lu-
na decembrie (9-10 decem-
brie), care a contribuit mai
substan]ial la definirea temei
de proiectare“.
Memoria momentului ridi-
c\rii BOR la rang de Patriar-
hie a fost marcat\ [i printr-un
Te Deum, urmat de o slujb\
de pomenire s\vâr[it\ de P\-
rintele Patriarh, al\turi de un
sobor numeros, `n Catedrala
patriarhal\. La final, soborul
a mers la mormintele celor
patru patriarhi `nmormânta]i
`n Catedrala patriarhal\, un-
BILAN}
Activitatea Sectorului cultural [i de rela]ii
cu mass-media al Arhiepiscopiei Bucure[tilor, `n 2009
~n anul 2009, activitatea Sec-
torului cultural [i de rela]ii cu
mass-media al Arhiepiscopiei
Bucure[tilor s-a intensificat, `n
ciuda dificult\]ilor economice
prin care trece ]ara noastr\. Prin
purtarea de grij\ [i cu binecu-
vântarea PF P\rinte Daniel, Pa-
triarhul Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, au fost publicate mai mul-
te lucr\ri cu caracter istoric-do-
cumentar, `n colec]ia Vita Aeter-
na; misionar-pastoral, `n colec]ia
Lumina credin]ei; hagiografic, `n
colec]ia Vie]i de Sfin]i, [i catehe-
tic-omiletic, `n colec]ia P\storul
cel Bun.
Dintre apari]iile editoriale ale
anului trecut, `ntre lucr\rile isto-
ric-documentare amintim volu-
mumul „Domnitorii [i ierarhii
}\rii Române[ti. Ctitoriile [i
mormintele lor“; albumul „«Du-
hul Sfânt a `nnoit-o» - Catedrala
patriarhal\. Restaurare [i Res-
fin]ire - 2008“; volumul „Biserica
Ortodox\ Român\ [i Unirea
Principatelor. Moment aniversar
(1859-2009“), romanul cre[tin
„Singur\tatea lui Vlad }epe[ [i
albumul filatelic: Bucure[ti - 550
de ani - 20 septembrie 1459 - 20
septembrie 2009“ (realizat `m-
preun\ cu Romfilatelia). Pe par-
Vineri, 5 februarie 2010
de a s\vâr[it slujba de pome-
nire. ~n acela[i timp, la M\-
n\stirea Radu Vod\ din Capi-
tal\ s-a s\vâr[it aceea[i sluj-
b\ la mormântul patriarhului
Iustinian Marina.
Dup\ ce s-a rugat pentru
pomenirea ve[nic\ a patriar-
hilor României pleca]i la
Domnul [i a stropit cu vin
mormintele lor din catedral\,
PF P\rinte Patriarh Daniel a
mul]umit lui Dumnezeu, pen-
tru „binefacerile rev\rsate
asupra Patriarhiei Române de
la `nfiin]area sa“, care s-a re-
alizat ca urmare a dorin]ei
poporului bine-credincios [i a
dorin]ei conduc\torilor, atât
biserice[ti, cât [i de stat. „A-
cursul anului 2009 au ap\rut [i
foarte multe lucr\ri cu caracter
misionar, dar [i imprim\ri de
CD-uri, fiind `n curs de impri-
mare `n acest an [i alte lucr\ri
deosebit de importante pentru
via]a bisericeasc\ din cadrul
Arhiepiscopiei Bucure[tilor.
De asemenea, au fost tip\rite
`n cursul anului trecut, dedicat
Sfântului Vasile cel Mare [i tu-
turor celorlal]i sfin]i capadocieni,
lucr\ri cu caracter hagiografic,
dintre care amintim: „Sinaxarul
Sfin]ilor Capadocieni“; „Via]a,
Acatistul [i Paraclisul Sfântului
Cuvios Dimitrie cel Nou“; „Slujba
Sfântului Ierarh Iachint, Mitro-
politul }\rii Române[ti“; „Slujba
Sfântului Voievod Neagoe Basa-
rab [i Slujba Sfântului Cuvios
Dionisie Exiguul“, iar `n curs de
apari]ie se afl\ volumul „Sfin]ii
ocrotitori ai Mitropoliei Munte-
niei [i Dobrogei“.
Conferin]e [i expozi]ii
~n cadrul Arhiepiscopiei Bu-
cure[tilor, prin Sectorul cultural
[i de rela]ii cu mass-media au
avut loc `n prim\vara anului
2009, `n Aula Magna „Teoctist
Patriarhul“ a Palatului Patriar-
ceast\ dorin]\ a fost `ndrept\-
]it\ pentru c\, `n 1885, BOR a
primit autocefalia, care a `n-
semnat libertate `n ceea ce
prive[te administrarea [i con-
ducerea Bisericii noastre f\r\
opreli[ti, f\r\ condi]ii impuse
din afar\, doar p\strând uni-
tatea de credin]\, de via]\
liturgic\ [i de disciplin\ cano-
nic\ cu Patriarhia Ecumenic\
[i cu toate celelalte Biserici
Ortodoxe“. Nu s-ar fi putut `n-
f\ptui aceast\ ridicare `n
rang dac\ nu s-ar fi realizat `n
1918 statul unitar român. „A-
vem o `ngem\nare `ntre liber-
tatea poporului român, care
dup\ R\zboiul de Indepen-
den]\ din 1877 devine indepen-
hiei Române, precum [i `n mu-
nicipiul Ploie[ti, conferin]ele pas-
toral-misionare pe tema „2009 -
Anul comemorativ-omagial al
Sfântului Vasile cel Mare, arhie-
piscopul Cezareei Capadociei (+
379), [i al celorlal]i Sfin]i Capa-
docieni“, iar `n toamn\ au avut
loc, `n acelea[i loca]ii, conferin]e-
le cu tema „Mesajul credin]ei `m-
p\rt\[it prin mijloace moderne
de comunicare“.
Au avut loc, de asemenea, [i
foarte multe expozi]ii, `ntre care
amintim vernisajul expozi]iei
Actualitatea religioas\ 3
dent, [i marea Unire din 1918.
S-a subliniat atunci, `n 1925,
c\ de fapt libertatea [i unitatea
poporului român la care a con-
tribuit foarte mult BOR au fost
o temelie puternic\ [i o eviden-
]\ pentru proclamarea sau ridi-
carea BOR autocefale la rang
de Patriarhie“.
Datoria de a lucra mai
mult pentru Ortodoxie
Patriarhia `nseamn\ nu
numai libertate de Biseric\ a-
utocefal\, ci [i demnitate `n
raport cu alte Biserici [i, `n a-
cela[i timp, `nseamn\ respon-
sabilitate mai mare. „~n Bise-
„Mitropolia }\rii Române[ti -
650 de ani de existen]\“, desf\[u-
rat pe 28 octombrie 2009.
Activit\]i
cultural-misionare
~n cadrul activit\]ilor cultu-
rul-misionare, Sectorul cultural
[i de rela]ii cu mass-media al Ar-
hiepiscopiei Bucure[tilor a coor-
donat programul de reorganizare
a bibliotecilor parohiale, a proiec-
tului de tip\rire a pliantelor [i a
ric\, orice titlu de onoare mai
mare atrage dup\ sine o res-
ponsabilitate, o exigen]\ [i o
jertfelnicie mai mare. Patriar-
hie `nseamn\ pentru noi o
demnitate, un imbold [i o da-
torie de a lucra mai mult pen-
tru Ortodoxie. BOR devenind
Patriarhie are obliga]ia s\
contribuie mai mult la ap\ra-
rea [i promovarea valorilor or-
todoxe pe plan na]ional [i in-
terna]ional“, a mai spus PF
P\rinte Daniel.
„~n Permanen]a CNB s-a
ar\tat c\ s-au f\cut foarte
multe demersuri pentru ca
Biserica noastr\ s\ devin\
autocefal\ [i apoi s\ devin\
Patriarhie, `ns\ `ntr-un mod
exemplar a func]ionat [i
rela]ia `ntre Stat [i Biseric\.
Biserica a sprijinit statul `n
afirmarea sa ca stat inde-
pendent [i apoi ca stat uni-
tar, contribuind la R\zboiul
de Independen]\ [i la Unirea
din 1918 prin credincio[ii [i
clerul condus de ierarhi
vrednici [i patrio]i. Iar sta-
tul a socotit c\ este datoria
lui s\ recunosc\ [i s\ afirme
demnitatea BOR jertfelnice.
Rug\m pe Bunul Dumnezeu
ca [i ast\zi, `mpreun\ cu
toate institu]iile de stat, s\
p\str\m [i s\ `nmul]im
darurile primite de la `nain-
ta[i s\ le sporim, spre slava
Preasfinte Treimi, spre bine-
le Bisericii [i spre cinstirea
poporului român drept-
m\ritor“, a conchis Patriar-
hul României. (diac. George
ANICULOAIE)
monografiilor bisericilor din Ar-
hiepiscopia Bucure[tilor, precum
[i lansarea unor albume de refe-
rin]\, dintre care amintim „Du-
hul Sfânt a `nnoit-o - Catedrala
patriarhal\. Restaurare [i Res-
fin]ire - 2008“, „Domnitorii [i ie-
rarhii }\rii Române[ti. Ctitoriile
[i mormintele lor“, „Sinaxarul
Sfin]ilor Capadocieni“.
Rela]iile cu mass-media
Implicarea Sectorului cultural
[i de rela]ii cu mass-media s-a
concretizat prin sus]inerea activi-
t\]ilor Centrului de Pres\ Basi-
lica al Patriarhiei Române: majo-
rarea num\rului de abonamente
la cotidianul Ziarul Lumina [i la
s\pt\mânalul Lumina de Dumi-
nic\, sus]inerea (financiar\) a co-
tidianului prin reducerea semni-
ficativ\ a pre]ului de cost/exem-
plar, participarea `n cadrul e-
misiunilor posturilor de Televi-
ziune [i Radio TRINITAS a tutu-
ror angaja]ilor sectorului cultural
[i realizarea de c\tre reprezen-
tan]ii Sectorului cultural [i de re-
la]ii cu mass-media a emisiunilor
„Via]a parohiilor“ la Televiziunea
TRINITAS [i „Biserica [i Socie-
tatea“ la Radio TRINITAS. a
 CM
YK

4 Cultur\ Vineri, 5 februarie 2010

Pe cine mai intereseaz\ colec]iile [i patrimoniul cultural?

{i `n acest an, Muzeul }\ranului Român (M}R)
continu\ s\ fie gazda dezbaterilor publice
organizate lunar [i cunoscute publicului larg
sub titulatura de „Conferin]ele de la {osea“.
Miercuri, 3 februarie 2010, a venit rândul
colec]iilor [i al patrimoniului cultural s\ treac\
prin malaxorul dezbaterilor de la Clubul
}\ranului, prezidate de etnologii Carmen
Mihalache [i Maria Mateoniu [i moderate de
Vintil\ Mih\ilescu, antropolog, director al M}R.

Spa]ii culturale vii

de Raluca BRODNER
Auzim tot mai des `n ultima
vreme sintagme precum „patri-
moniu local `n context euro-
pean“, „conservarea patrimoni-
ului cultural local“, „valori ale
patrimoniului cultural local“.
Cu toate acestea, prea pu-
]ini dintre cei care le folosesc
au cuprinderea fenomenului,
care este unul vast [i compor-
t\ foarte multe nuan]e. ~ns\[i
speciali[tii no[tri recunosc c\
`nc\ nu st\pânesc foarte bine
domeniul „patrimoniului“ [i al
„muzeelor locale“ [i c\ mai au
multe de `nv\]at de la colegii
din celelalte state europene.
Pân\ la conturarea unei
imagini clare pentru toat\ lu-
mea, este salutar\ ini]iativa u-
CM
YK nei echipe de cercet\tori de la
MTR, care, `n 2008, a ini]iat un
proiect - „Patrimoniu [i identi-
tate local\. Identificarea [i pro-
movarea unor colec]ii s\te[ti
din România“.
~n urma acestuia, speciali[-
tii au vizitat, `n total, 14 colec-
]ii (de]in\toare a cel pu]in u-
nei componente etnografice),
din jude]ele Bihor, Bistri]a
N\s\ud, Constan]a, Hunedoa-
ra, Harghita, Gala]i, Maramu-
re[, Olt, Sibiu [i Vrancea.
Dac\ `nainte de 1989 existau
mici muzee etnografice, f\r\
mari preten]ii, sau col]uri mu-
zeistice `n [coli, c\mine cultu-
rale, dup\ revolu]ie au `nceput
s\ apar\ `n tot mai multe lo-
calit\]i, unele plasate `n afara
circuitului turistic, colec]ii de
obiecte de interes etnografic.
Multe dintre acestea sunt foar-
te bogate, ni[te mici case-mu-
zeu, sau puncte muzeale particu-
lare, `n care locatarii tr\iesc
printre obiectele de patrimoniu.
De re]inut c\ toate aceste colec]ii
sunt opera unor persoane f\r\
preg\tire specializat\, dar entu-
ziaste [i dornice s\-[i recupereze
zestrea cultural\ personal\.
„Preocup\rile acestor oa-
meni pentru recuperarea [i
p\strarea unor bunuri cultura-
le [i semnificative au tot felul
de justific\ri [i motiva]ii [i, de
la caz la caz, ele sunt fie rapor-
t\ri la o zestre personal\ sau
mo[tenire cultural\, `n sensul
asum\rii unui rol activ `n p\s-
trarea acesteia, fie manifest\ri
ale unui anumit grad de civi-
liza]ie - ca membru al unei anu-
mite comunit\]i, con[tient de
prestigiul acesteia [i identita-
tea specifice“, remarc\ etnolo-
gul Carmen Mihalache, coordo-
natoarea proiectului.
Indiferent de motiva]ie, ges-
tul acestor oameni este unul re-
cuperator. A[a cum au putut,
au creat ni[te spa]ii culturale
foarte vii, unicat.
Din p\cate, aceste ini]iative
nu se bucur\ nici de sus]inere
din partea autorit\]ilor locale,
nici de sprijin de specialitate
dezinteresat [i care s\ le ofere
consultan]\ `n vederea conser-
v\rii, protej\rii, `nregistr\rii [i
valorific\rii colec]iilor. Nu be-
neficiaz\ nici de protec]ie insti-
tu]ional\, prezen]a lor nu este
luat\ `n calcul de nici o politic\
cultural\, iar statutul colec]io-
narilor din punctul de vedere
legislativ este incert.
Un model de bun\
practic\ `n domeniul
patrimoniului cultural
„Prin proiectul din 2008, ne-
am propus s\ c\ut\m astfel de
colec]ii din satele române[ti,
s\ le studiem [i s\-i sprijinim
cu mijloacele proprii unui in-
stitu]ii mari culturale, cum es-
te Muzeul }\ranului Român,
oferindu-le consultan]\ de spe-
cialitate, vizibilitate [i câteva
op]iuni pentru viitor `n cuno[-
tin]\ de cauz\ - s\ `ncerce s\
se profesionalizeze, f\r\ s\-[i
piard\ originalitatea care `i fa-
ce unici. ~n perspectiva `n care
ei ar opta s\ se profesionalize-
ze, ar putea deveni operatori
culturali cu statut privat. R\s-
punsul lor a fost pozitiv. Ast-
fel, am reu[it prin acest proiect
s\ facem cunoscut\ aceast\
categorie de beneficiari, c\rora
nu li s-au oferit programe
culturale coerente, la nivel de
politic\ cultural\ na]ional\, [i
s\ demonstr\m c\ ceea ce am
f\cut noi poate deveni chiar un
model de bun\ practic\ `n do-
meniul patrimoniului cultu-
ral“, a ad\ugat etnologul Car-
men Mihalache.
~n 2009, echipa cercet\tori-
lor inimo[i de la Muzeul }\ra-
nului [i-a continuat munca pe
teren, cu vizitarea altor [ase co-
lec]ii. Obiectivul a fost acela de CM
YK
a monitoriza colec]iile etnogra-
fice, `n vederea constituirii unei
b\nci de date [i, totodat\, for-
marea profesional\ a colec]io-
narilor [i implicarea acestora `n
gestionarea [i promovarea pa-
trimoniului local, ca operatori
culturali priva]i.
La finalul celor doi ani de
proiect, s-a ajuns la concluzia
constituirii unei re]ele na]iona-
le a colec]ionarilor, care s\-i a-
jute `n demersurile lor. Aceast\
re]ea va deveni func]ional\ `n-
c\ din acest an. a

Muzeul-unicat al lui Kéri Gáspar din Galo[petru

~ntr-o succint\ prezentare, etnologul Maria Ma-
teoniu a prezentat povestea unui colec]ionar inte-
lectual din jude]ul Bihor, pe care l-a descoperit, `n
aprilie 2008, ca urmare a unei deplas\ri pe teren:
„~ntr-un sat ca oricare altul, [i totu[i diferit, un
intelectual pasionat de etnografie [i istorie hot\-
r\[te s\-[i `nfiin]eze propriul muzeu. A[a ap\rea `n
2002, la Galo[petru, `n jude]ul Bihor, primul [i u-
nicul muzeu particular de pe Valea Ierului.
Kéri Gáspar. Personajul aventurii noastre
este de profesie medic stomatolog, fost consilier
municipal `n ora[ul S\cuieni. Atât el cât [i so]ia
sunt de etnie maghiar\.
Doctorul, protestant, fidel credin]ei sale pe ca-
re o practic\ cu asiduitate, so]ia sa, catolic\, ne-
practicant\.
Satul Galo[petru, cu o popula]ie majoritar\ de
etnici maghiari, este situat la aproximativ 15 km
de S\cuieni [i 55 km nord de Oradea. Este locul
`n care Kéri Gáspar s-a n\scut [i `n care mai tr\-
iesc rudele [i tat\l s\u. Creeaz\ muzeul `n casa
bunicilor, mo[tenire de la mama [i m\tu[a sa, [i
`[i propune s\ refac\ gospod\ria a[a cum a fost
ini]ial - o gospod\rie apar]inând unei familii mix-
te de ]\rani unguri mijloca[i. De la bunici, doc-
torul mo[tene[te casa, restul acareturilor, precum
[i cea mai mare parte a obiectelor, fiind cump\ra-
te pe parcurs. Pentru o reconstituire cât mai exac-
t\ a casei, imaginea copil\riei sale reface cu mi-
nu]ie acoperi[ul, por]ile [i fântâna cu cump\n\.
La S\lacea, localitate `nvecinat\, descoper\ câte-
va acareturi vechi - grajd, [ur\, cote] de porci, pe
care le cump\r\ [i le aduce la Galo[petru.
Reconstituirea este realizat\ cu aten]ie pen-
tru cele mai mici detalii, Kéri Gáspar fiind preo-
cupat de autenticitate, de fidelitate pentru ceea
ce a fost. Avem de-a face cu o reconstituire, toto-
dat\ crea]ie personal\, cu memoria ca mijloc de
`ntemeiere.
Casa-muzeu con]ine trei `nc\peri principale –
camera protestant\, cea de la drum, `l reprezint\
pe bunicul; buc\t\ria este camera de mijloc [i ca-
mera catolic\, cea a bunicii.
Colec]ia sa este foarte bogat\.
Motivul pentru care Kéri Gáspar se decide
s\ realizeze muzeul este mai `ntâi de toate
dorin]a de a reda prin obiecte [i imagini propria
istorie de familie. Prin obiectele expuse, prin
repartizarea lor `ntre camera protestant\ [i
camera catolic\, este ilustrat\ via]a tihnit\,
rânduit\ a bunicilor s\i. Dar exist\ [i aspecte
tragice ale vie]ii de familie. Acestea, chiar dac\
nu sunt simbolizate prin obiecte, sunt povestite
de colec]ionar, tocmai pentru a-[i motiva de-
mersul muzeografic. Unchiul s\u, ucis de co-
muni[ti `n 1959, pe motiv c\ ar fi sus]inut re-
volu]ia din Ungaria, [i familia acestuia depor-
tat\ `n B\r\gan i-au marcat copil\ria. De la
unchi, doctorul mo[tene[te c\r]ile de istorie [i
de religie, care `l vor ajuta, a[a cum pretinde,
s\ `nve]e adev\rata istorie, cea netrucat\ de
manualele de la [coal\. Muzeul este calea prin
colec]ionarul accede la memoria colectiv\ [i la
istoria local\, la identitatea regional\. Muzeul
de la Galo[petru reprezint\ nu numai o punere
`n scen\ a unei istorii de familie, transmis\
prin recurs la memorie, dar [i o materializare a
elementelor specifice acestor zone, a leg\turii Casa t\t\reasc\ Zulfie Totay (Zulfie
comunit\]ii cu un teritoriu marcat simbolic.“ [i Nardin Seidali) - Cobadin, Constan]a

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 5 februarie 2010 Economic 5

Chiriile `n Bucure[ti au sc\zut cu 26%
Chiriile solicitate de proprietari pentru lo-
cuin]ele din Bucure[ti [i Ilfov au sc\zut `n ia-
nuarie `n medie cu 26% fa]\ de aceea[i lun\
din 2009, cea mai mare reducere fiind la gar-
soniere, de 27%, pân\ la 263 de euro, iar cea
mai mic\ la apartamentele cu trei camere, cu
24%, pân\ la 490 de euro.
~n cazul imobilelor cu dou\ camere, redu-
cerea a fost de 26%, de la 480 de euro pe lun\
`n ianuarie anul trecut la 354 de euro pe lu-
n\ `n ianuarie 2010, potrivit unui studiu rea-
lizat de site-ul imobiliar MagazinulDeCa-
se.ro, citat de Mediafax.
Potrivit ofertelor listate pe site-ul imobili-
ar, luna ianuarie 2010 nu a adus modific\ri
majore fa]\ de decembrie 2009 `n ceea ce pri-
ve[te chiriile locuin]elor vechi din Bucure[ti
[i jude]ul Ilfov.
Astfel, `n cazul garsonierelor s-a `nregis-
trat o diminuare de 3% a chiriilor cerute de PE SCURT
proprietari, de la 273 de euro la 263 de eu-
ro. Pentru apartamentele de dou\ camere, Câ[tigul salarial
reducerea a fost de 2%, chiria ajungând de
la 362 de euro `n decembrie 2009 la 354 `n mediu net a crescut
ianuarie 2010. Cea mai mic\ reducere a fost `n decembrie
`n cazul imobilelor de trei camere - chiria
medie s-a redus cu 1%, de la 497 de euro la cu 111 lei
490 de euro. Câ[tigul salarial mediu nomi-
Locuin]ele ale c\ror chirii au fost analiza- nal net a fost, `n decembrie, de
te sunt mobilate, de confort I sau II. a 1.477 de lei, `n cre[tere fa]\ de
luna precedent\ cu 111 lei, in-

Reducerea dob=nzii de referin]\

formeaz\ Institutul Na]ional
de Statistic\ (INS). Cre[terea
cu 111 lei (8,1%) a câ[tigului
salarial mediu nominal net `n
decembrie fa]\ de noiembrie

ar trebui s\ ieftineasc\ creditele corespunde unei cre[teri cu

Anali[tii financiari sunt de
p\rere c\ decizia BNR de
a reduce dob=nda-cheie
la 7% va duce la ieftinirea
creditelor [i va stimula
cre[terea economic\.
Unii exper]i cred c\
dob=nzile la credite ar
putea sc\dea sub
10 procente.
Decizia BNR de reducere a
dobânzii-cheie la 7% ar trebui
s\ se transpun\ rapid `n iefti-
nirea creditelor `n lei, proces
favorizat [i de cre[terea pre-
dictibilit\]ii m\surilor b\ncii
centrale, care au `n vedere tot
mai mult sus]inerea economi-
ei, `n condi]iile `n care dezin-
fla]ia pare s\ se consolideze.
Anali[tii ING Bank nu ex-
cludeau, `n rapoartele de anti-
cipare, o reducere a dobânzii
de politic\ monetar\ chiar [i
la 6,75%, `n [edin]a de miercuri.
„Nu e vorba c\ o reducere
de jum\tate de punct procen-
tual ar fi rea, ci de faptul c\
situa]ia economic\ permitea o
reducere mult mai ampl\ a
dobânzii de politic\ moneta-
r\“, a declarat, pentru NewsIn,
economistul-[ef al ING Bank
România, Nicolae Chidesciuc.
„Ne a[tept\m la noi redu-
ceri, care s\ coboare rata do-
bânzii de politic\ monetar\ la
6,25% pân\ la finalul lunii iu-
nie, ceea ce va atrage [i sc\de-
rea treptat\ a dobânzilor la
creditele `n lei [i implicit a ce-
lor la depozitele `n moneda
na]ional\“, a completat Chi-
desciuc. El a precizat c\ o re-
ducere mai puternic\ a do-
bânzii ar fi atras o ieftinire
mai accentuat\ a credit\rii `n
lei, care ar trebui s\ stimuleze
relansarea economiei.
Economistul-[ef al ING
Bank România a reiterat c\,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a NOKIA MAJOREAZ| SA-
LARIILE ANGAJA}ILOR DE LA
JUCU: Angaja]ii companiei No-
kia din comuna Jucu au primit o
majorare salarial\ de 9% pentru
acest an, aceasta fiind cuprins\
`n contractul colectiv de munc\
`ncheiat, luni, cu conducerea
companiei. „Luni am `ncheiat ne-
gocierile la contractul colectiv de
munc\ la Nokia, iar miercuri ac-
tul adi]ional privind majorarea
[i prin aceast\ m\sur\, banca
central\ arat\ c\ „nu prea are
`ncredere `n propria prognoz\
de infla]ie“, deoarece, dac\ in-
fla]ia s-ar tempera, `ntr-ade-
v\r, sub 3% pân\ la finalul
anului, atunci banca central\
[i-ar fi permis s\ reduc\, `nc\
de pe acum, dobânda-cheie
sub 6% pe an, ceea ce nu s-a
`ntâmplat.
Speran]e `n revenirea
investitorilor
Chidesciuc a ad\ugat c\
banca central\ e `ncrez\toare
`n `mbun\t\]irea percep]iei
investitorilor str\ini asupra
României [i a modului cum
decurge acordul cu Fondul
Monetar Interna]ional (FMI),
dar, `n ceea ce prive[te cre[te-
salarial\ cu 9% a fost `nregistrat
la Direc]ia Muncii Cluj. Cre[te-
rea salarial\ va fi `n dou\ etape,
de 4% `ncepând cu 1 ianuarie [i
de 5% de la 1 aprilie. De major\ri
vor beneficia to]i angaja]ii, mem-
bri ai celor dou\ sindicate“, a
spus pre[edintele Cartel Alfa
Cluj, Grigore Pop.
a CSA NU POATE INTER-
VENI ~N LITIGIILE AP|RUTE
~NTRE SERVICE-URI {I ASI-
rea pre]urilor, se arat\ `ngri-
jorat\ de modul cum ar putea
evolua acea parte a infla]iei ce
nu poate fi controlat\ `n mod
direct de BNR.
„Cât prive[te infla]ia de ba-
z\, a[a numitul CORE2, ce
poate fi controlat `n mod di-
rect de c\tre BNR, m\ a[tept
s\ `nregistreze valori sc\zute,
de circa 1%, dar, `n ceea ce
prive[te restul de circa 45%
din infla]ie ce nu poate fi con-
trolat `n mod direct de BNR,
aceasta ar putea ridica proble-
me“, a explicat Chidesciuc. El
a ad\ugat c\ se a[teapt\ ca
infla]ia de la finalul acestui
an s\ ating\ 5%, fa]\ de esti-
marea de 2,6% `naintat\ de
BNR.
~n concluzie, Chidesciuc a
spus c\ e destul de dificil ca
infla]ia s\ se `ncadreze `n in-
GUR|TORI: Comisia de Supra- proteja, `n temeiul legii, consu-
veghere a Asigur\rilor (CSA) nu
are competen]a legal\ de a inter-
veni `n litigiile comerciale ap\ru-
te `ntre unit\]ile de repara]ii au-
to [i asigur\tori, rolul institu]iei
fiind punerea `n aplicare a legis-
la]iei din domeniu [i protejarea
asigura]ilor. „Rolul CSA este de a
pune `n aplicare legisla]ia din do-
meniul asigur\rilor impar]ial, cu
onestitate [i promptitudine, de a
tervalul ]intit, deoarece, „de[i
]intele sunt necesare din per-
spectiva adopt\rii euro, sunt
prea ambi]ioase“.
„Decizia BNR era una a[-
teptat\ de cea mai mare parte
a anali[tilor. Reducerea este
motivat\ de infla]ia `n sc\de-
re [i de `mbun\t\]irea percep-
]iei de risc a investitorilor fa]\
de România“, a spus econo-
mistul-[ef al Raiffeisen Bank
România, Ionu] Dumitru.
El a atras aten]ia [i asupra
schimb\rii de limbaj din par-
tea b\ncii centrale, care a men-
]ionat `n comunicatul de mier-
curi c\ gestionarea lichidit\]ii
din pia]a monetar\ ar urma s\
fie f\cut\ de o manier\ „adec-
vat\“, `n condi]iile `n care la [e-
din]a de luna trecut\ vorbea de
o gestionare „ferm\“. a
matorii de produse de asigur\ri
[i nu de a interveni `n litigiile a-
p\rute `ntre asigur\tori [i servi-
ce-uri. CSA nu are competen]a
legal\ de a interveni `n litigiile
comerciale ap\rute `ntre societ\-
]ile de service [i cele de asigura-
re“, se arat\ `ntr-un comunicat al
institu]iei. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
8,4% a salariului mediu nomi-
nal brut. ~n decembrie,
câ[tigul salarial mediu nomi-
nal brut a fost de 2.023 de lei,
iar cel net de 1477 de lei.
Conform INS, valorile cele mai
mari ale câ[tigului salarial
mediu nominal net s-au `nre-
gistrat `n intermedieri finan-
ciare (4.111 lei), iar cele mai
mici `n activit\]ile de hoteluri
[i restaurante (810 lei).
Bechtel vrea
s\ disponibilizeze
to]i angaja]ii
Compania american\ Bechtel
a anun]at, miercuri, Sindica-
tul Transilvania din firm\ c\
inten]ioneaz\ s\-i disponibili-
zeze pe to]i cei 1.933 de an-
gaja]i pe care `i are `n prezent.
Bechtel motiveaz\ inten]ia de
concediere colectiv\ f\când re-
ferire la suma de 159,6 milioa-
ne de euro pe care compania
american\ o are de recuperat
de la Compania de Autostr\zi
[i Drumuri Na]ionale pentru
lucr\rile efectuate pân\ la `n-
ceputul lunii decembrie 2009,
precum [i la suma de 130 mi-
lioane de lei care reprezint\
taxa pe valoarea ad\ugat\.
Reprezetan]ii Companiei de
Drumuri au declarat c\ Bech-
tel a primit deja 16 milioane
de euro `n ianuarie, va primi
133 milioane de euro `n febru-
arie [i apoi, lunar, pân\ la
epuizarea sumei ce reprezint\
lucr\ri pe 2009.
Sprijinul pentru
culturile energetice
nu se va mai pl\ti
Sprijinul comunitar pentru
culturile energetice, acordat `n
cadrul m\surilor schemelor de
pl\]i pe suprafa]\, `nceteaz\
`ncepând cu anul 2010, infor-
meaz\ Ministerul Agriculturii
[i Dezvolt\rii Rurale. Comisia
European\ a luat anul trecut
decizia de a renun]a la acorda-
rea sprijinului financiar pen-
tru culturi energetice, având
`n vedere faptul c\ obiectivul
pentru care a fost introdus
acest sprijin, respectiv cre[te-
rea suprafe]elor cultivate cu
plante de acest tip, a fost atins
mai repede decât se preconiza-
se anterior. Datorit\ unor evo-
lu]ii recente din sectorul bioe-
nergiei [i, `n special, cererii
mari de produse din acest sec-
tor pe pia]a interna]ional\, nu
mai exist\ suficiente motive
pentru a acorda ajutor specific
pentru culturile energetice. a
Cursul valutar
05.02.2010
Dolar SUA 2,9749
Euro 4,1214

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Regimul de protec]ie,
esen]ial `n
alimenta]ia bolnavilor
de ciroz\ hepatic\
Ionel S., B=rlad: „Ce regim ali -
mentar se recomand\ bolna -
vilor care sufer\ de ciroz\ he -
patic\?“
Prof. Constantin Milic\: }i-
nând seam\ de consecin]ele ne-
faste ale alter\rii func]iilor fi-
catului este necesar\ aplicarea
unei terapii energice, bine con-
trolat\, `n care alimenta]ia di-
etetic\ ocup\ un loc deosebit
de important, mai ales c\ bol-
navul manifest\ o lips\ acut\
a poftei de mâncare. Se va ]ine
seama de formele clinice ale
cirozei [i de complica]iile ap\-
rute. ~n crizele de ciroz\ he-
patic\ se `ncepe cu câteva zile
de repaus obligatoriu la pat [i
regim de protec]ie cu lichide.
Se continu\ cu un regim ali-
mentar complet (circa 45 cal/kg
corp pe zi), bogat `n proteine [i
vitamine. Necesarul proteic
este recomandat sub form\ de
lapte, produse lactate [i ce-
reale, mai ales semin]e germi-
nate de orz [i grâu, ]inând sea-
ma c\ bolnavul metabolizeaz\
foarte greu proteinele animale.
Necesarul de lipide se preia
din produsele lactate, marga-
rin\, untdelemn [i pu]in unt.
Glucidele vor acoperi consumu-
rile energetice prin cantitatea
de 300-400 g/zi. Nu se va
neglija necesarul de vitamine,
atât hidrosolubile (B,C,H,P),
cât [i liposolubile (A, D, E, F,
K), precum [i s\rurile minerale
care m\resc vitalitatea orga-
nismului [i regleaz\ metaboli-
zarea alimentelor consumate.
~n ciroza hepatic\ compensat\
sunt recomandate alimente cu
efecte de stimulare a func]iei
hepatice:
- fructe - agri[e, cire[e, vi[ine,
fragi, gutui, pepeni verzi, pru-
ne, struguri (1-2 kg/zi),
ienup\r (10-15 fructe
proaspete zilnic), m\sline, to-
mate, ardei, dovlecei [i o cur\
de l\mâi proaspete, `ndulcite
cu miere de albine;
- legume - fasole p\st\i, mor-
cov, vinete, spanac, salat\, var-
z\ crud\ (alb\ [i ro[ie), ridichi;
- sucuri din legume proaspete
(morcov, sfecl\ ro[ie, varz\,
ridichi negre, castrave]i), pre-
cum [i suc din orz verde (câte
o jum\tate de pahar
diminea]a [i seara). Cura de
fructe, legume [i sucuri va
dura minimum dou\ luni.
Alte alimente admise pentru
consum sunt: carnea slab\ de
vit\, vi]el sau pas\re, rasol din
pe[te alb, brânz\ proasp\t\ de
vaci, urd\ dulce, ca[ dulce,
iaurt, smântân\ proasp\t\,
albu[ de ou, untdelemn, pâine
alb\ veche de o zi, paste
f\inoase rafinate, budinci, com-
poturi [i condimente aromate
(cimbru, m\rar, p\trunjel,
leu[tean, dafin), care au rolul
de a stimula apetitul [i de a
compensa lipsa de gust a dietei
hiposodate. Lista alimentelor
interzise `ncepe cu b\uturi al-
coolice, gr\simi animale
`ncinse, mezeluri, afum\turi,
conserve, pr\jeli, sosuri grase,
m\runtaie, ou\, brânzeturi
grase [i fermentate, legumi-
noase uscate (fasole), dulciuri
concentrate, pâine alb\ proas-
p\t\ [i s\rat\, cozonac, condi-
mente iritante, nuci, alune,
migdale, cacao, ciocolat\. a
Afec]iuni ale pielii provocate
de radia]iile ultraviolete
Spectrul terestru al radia]iilor ultraviolete
(UV) este divizat `n dou\ p\r]i: radia]ii
ultraviolete scurte [i ultraviolete lungi.
Aceste radia]ii ultraviolete sunt absorbite de
molecule specifice, produc=nd reac]ii la
de dr. Doina DUMITRIU
Manifest\rile pielii care
apar `n urma ac]iunii radia]ii-
lor ultraviolete sunt: eritemul
solar, pigmenta]ia, `ngro[area
epidermului.
Eritemul solar, cunoscut [i
sub denumirea de eritem `n-
t=rziat sau arsur\ de soare, se
instaleaz\ dup\ 6-8 ore de la
expunerea la radia]ii ultravio-
lete scurte [i dispare dup\ 24-
36 de ore. Mecanismul apari-
]iei eritemului este cauzat de
ac]iunea radia]iilor asupra
pielii, care elibereaz\ compu[i
vasodilatatori.
Pigmenta]ia apare imediat
dup\ expunere [i dispare du-
p\ c=teva ore, f\r\ a avea e-
fecte protectoare asupra pielii
pentru viitoarele iradia]ii. Pig-
menta]ia apare ca urmare a
unui exces de melanin\ de la
nivelul pielii, realiz=ndu-se,
astfel, bronzarea. Melanina
produs\ `n epiderm are un
important rol protector `mpo-
triva altor expuneri la soare.
~ngro[area epidermului se
produce dup\ c=teva zile de la
expunere [i contribuie `ntr-o
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a INTERNETUL DECLAN-
{EAZ| DEPRESII: Persoanele
care `[i petrec un num\r mare de
ore navig=nd pe internet sunt
mai predispuse de a suferi de de-
presie, potrivit unui studiu brita-
nic recent. Psihologii au descope-
rit, `ns\, c\ acele persoane care
folosesc internetul `n mod exce-
siv dezvolt\ un comportament
compulsiv, având tendin]a s\
`nlocuiasc\ interac]iunile sociale
din via]a real\ cu discu]ii online
purtate `n chat room-uri [i pe di-
verse re]ele de socializare. „Acest
studiu `nt\re[te specula]iile po-
trivit c\rora utilizarea excesiv\
a internetului, care tinde s\ `nlo-
cuiasc\ func]iile sociale obi[nuite
ale indivizilor, ar putea fi asocia-
t\ cu anumite afec]iuni psihologi-
ce, precum depresia [i dependen-
Vineri, 5 februarie 2010
nivelul pielii. Ini]ial, radia]iile ultraviolete
sunt absorbite de primul strat al pielii, dup\
care sunt transmise epidermului. ~n anumite
cantit\]i, acestea pot provoca efecte
profunde asupra metabolismului celular.
oarecare m\sur\ la protec]ia n\, apoi unse cu creme grase,
`mpotriva altor expuneri. care con]in antibiotic [i hidro-
~n cazul eritemului solar, cortizon.
care echivaleaz\ cu o arsur\ Foarte important este ca
de gradul I, sunt recomandate pentru prevenirea apari]iei
tampon\rile cu alcool sau in- acestor forme de manifestare
fuzia de mu[e]el plus alcool. cutanat\ s\ se foloseasc\ pre-
~n formele severe ale afec]iu- parate cosmetice cu „ecran“
nii, `n care sunt prezente ve- fotoprotector.
ziculele [i care echivaleaz\ cu Urticaria solar\ este o afec-
arsurile de gradul II, vezi- ]iune rar\, care apare odat\
culele vor fi sparte [i atinse cu cu primele expuneri la radia-
solu]ie 1% de violet de gen]ia- ]iile solare din lunile de pri-
]a“, a declarat Catrina Morrison, [i dac\ tr\iesc (69,9%) sau au tr\-
coordonatoarea studiului. it (59,7%) cu un partener care
a CONDI}IILE DE VIA}|, O sufer\ de o boal\ grav\. Num\-
ALT| POSIBIL| CAUZ| A OBE- rul b\rba]ilor supraponderali es-
te majoritar la grupa de vârst\
ZIT|}II: Potrivit unui studiu pu- 65-74 de ani [i la fo[tii fum\tori.
blicat `n Buletinul s\pt\mânal
Riscul scade la femeile care au
epidemiologic al Institutului de trecut printr-o desp\r]ire sau un
Supraveghere Sanitar\ din divor] [i la cele care au avut o
Fran]a, citat de cotidianul „La copil\rie fericit\, urmat\ de o
Libre Belgique“, cazurile de gre- adolescen]\ nefericit\.
utate excesiv\ nu sunt doar re-
a CURA TERMAL|, CEL
zultatul obiceiurilor alimentare
nes\n\toase [i al sedentarismu- MAI BUN LEAC ~MPOTRIVA
lui persoanelor `n cauz\, ci [i al ANXIET|}II: Rezultatele unor
condi]iilor de via]\ [i al eveni- studii realizate de speciali[tii
mentelor deosebite pe care le-au francezi arat\ c\ efectele benefi-
tr\it. Rezultatele studiului arat\ ce ale unei cure termale, `n trata-
c\ o mare parte din femeile de rea st\rilor anxios-depresive,
peste 65 de ani sunt supraponde- sunt superioare celor aduse de
rale, ca [i cele cu nivel de studii un tratament farmaceutic, scrie
zero sau primar, care nu practic\ cotidianul „La Libre Belgique“.
deloc mi[carea sau un sport [i ca- Tratamentele cu ap\ termal\
re dorm sub [apte ore pe noapte. sunt recomandate `n cazul reu-
La b\rba]i, riscul unei greut\]i ex- matismelor, bron[itelor, varice-
cesive cre[te dac\ au copii (50,4%) lor, bolilor pielii, calculilor re-
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
m\var\ sau la radia]iile ul-
traviolete artificiale. Dup\ ex-
punerea de c=teva minute la
aceste radia]ii, pe pielea des-
coperit\ apar leziuni urtica-
riene, ce dispar `ntr-un inter-
val cuprins `ntre 15 [i 60 de
minute, l\s=nd `n urm\ un
eritem care poate persista c=-
teva ore. Erup]iile urticariene
se pot repeta de mai multe ori
pe an.
~n oricare dintre aceste ca-
zuri, diagnosticul pozitiv [i re-
comand\rile de tratament vor
fi f\cute obligatoriu de medi-
cul specialist dermatolog.
* DR. DOINA DUMITRIU
ESTE MEDIC PRIMAR MEDICIN| DE FAMILIE
nali, bolilor cardio-vasculare, o-
boselii, stresului, obezit\]ii sau
migrenelor. Unele tratamente
pun `n valoare apa de izvor cu o
mare concentra]ie de sulf, reco-
mandat\ mai ales `n tratarea a-
fec]iunilor c\ilor respiratorii, sul-
ful ac]ionând direct la nivelul
mucoasei respiratorii, pe care o
reface. Altele recurg la ape foarte
bogate `n gaz carbonic, cu pro-
priet\]i vasodilatatoare, utilizate
`n tratarea bolilor cardio-vascu-
lare. ~n plus, cura intern\ sau cu
ap\ de b\ut este elementul de
baz\ al tratamentului termal, la
care se adaug\ diferite alte `ngri-
jiri medicale: b\ile cu insufl\ri
de gaz, aerob\ile, du[ul local cu
jet, b\ile de n\mol, pulverizarea,
mi[carea `n bazin, masajul sub
ap\, irigarea nazal\ sau gargara.
Cura termal\ trebuie recoman-
dat\ de medicul specialist [i tre-
buie s\ se desf\[oare pe o perioa-
d\ de m\car 18 zile. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Vineri, 5 februarie 2010 Pagina verde 7
Rom=nia, parte a strategiei regiunii dun\rene
a Conferin]a de la Ulm (Germania), desf\[urat\ s\pt\m=na aceasta, a deschis procesul de consultare public\ lansat
de Comisia European\ pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dun\rii, la care toate statele riverane sunt invitate
s\ participe a ~n cadrul procesului de consultare, CE va organiza `n aceste ]\ri o serie de conferin]e
tematice cu factorii interesa]i, respectiv autorit\]i ale administra]iei publice na]ionale, regionale, locale, dar [i
reprezentan]i ai mediului privat a Strategia de dezvoltare va fi aplicat\ din 2011, potrivit Ministerului rom=n al Mediului a
~n perioada 1-2 februarie, `n
ora[ul german Ulm (Baden-
Württemberg), s-au desf\[urat o
serie de consult\ri menite s\ dea
form\ planurilor Comisiei pen-
tru o strategie european\ pentru
regiunea Dun\rii. „Este indis-
pensabil s\ profit\m din plin de
poten]ialul de dezvoltare al re-
giunii Dun\rii pentru a face fa]\
provoc\rilor comune. Experien]a
dobândit\ de Comisie `n cadrul
elabor\rii strategiei pentru Ma-
rea Baltic\ `n 2009 ne este foarte
util\ `n aceast\ privin]\. Pune-
rea `n aplicare a unei strategii
europene globale pentru regiu-
nea Dun\rii va contribui la con-
solidarea integr\rii [i la dep\[i-
rea diviziunilor din trecut, a dis-
parit\]ilor economice [i sociale,
precum [i a deficien]elor de in-
frastructur\“, a sus]inut Pawel
Samecki, comisar european pen-
tru politic\ regional\.

Strategie „macro-
regional\“ cu 95
miliarde de euro
Regiunea Dun\rii cuprinde
14 ]\ri, din Germania la vest
pân\ `n Ucraina la est: Austria,
Bulgaria, Republica Ceh\, Un-
garia, Germania, România, Re-
publica Slovac\, Slovenia, Croa-
]ia, Serbia, Bosnia [i Her]egovi-
na, Muntenegru, Republica
Moldova [i Ucraina.
Regiunea Dun\rii dispune de
un imens poten]ial economic, de
mediu [i social. }\rile partici-
pante `[i unesc for]ele pentru a
beneficia de numeroasele atuuri
ale regiunii, dar [i pentru a
aborda probleme urgente, nu `n
ultimul rând necesitatea de a
`mbun\t\]i re]elele de transport
[i cele energetice [i de a reduce
riscul inunda]iilor. Având `n
vedere faptul c\ multe dintre
provoc\rile cu care se confrunt\
regiunea sunt complexe [i inter-
conectate, cooperarea prin in-
termediul unui cadru integrat [i
coerent va duce la o coordonare
mai eficient\ [i la ob]inerea
unor rezultate mai bune.
Strategia se va baza pe o a-
bordare „macro-regional\“ - o no-
u\ metod\ de lucru a UE, apli-
Strategia european\ pentru regiunea Dun\rii va aduce României o serie de avantaje, respectiv
`mbun\t\]irea canalului navigabil, dezvoltarea porturilor la Dun\re, dar [i noi locuri de munc\
cat\ pentru prima oar\ `n ca-
drul strategiei pentru regiunea
M\rii Baltice. Aceasta nu im-
plic\ noi legi sau institu]ii, ci
mai degrab\ consolideaz\ leg\-
turile `ntre diferite politici [i co-
ordoneaz\ eforturile unei game
largi de p\r]i interesate.
De[i strategia nu prevede fi-
nan]are suplimentar\, regiunea
beneficiaz\ deja de o finan]are
considerabil\ prin intermediul
unei serii de programe ale UE,
se arat\ `ntr-un comunicat al
Comisiei Europene. Obiectivul
este de a fructifica `ntr-o mai
mare m\sur\ sprijinul disponi-
bil - nu mai pu]in de 95 miliarde
de euro fiind alocate `n cadrul
politicii de coeziune (Fondul eu-
ropean de dezvoltare regional\,
Fondul de coeziune, Fondul so-
cial european) `ntre 2007 [i
2012 - [i de a ar\ta modul `n ca-
re cooperarea macroregional\
poate contribui la rezolvarea
problemelor locale.
Avantajele Rom=niei:
relansare economic\
a jude]elor
din bazinul Dun\rii
Conferin]a de la Ulm mar-
cheaz\ `nceputul unei serii de
conferin]e [i dezbateri care vor
permite p\r]ilor interesate s\
`[i exprime opiniile [i ideile.
Procesul va continua pân\ la
`nceputul verii prin organizarea
unor noi evenimente, planificate
pentru Ungaria la sfâr[itul lunii
februarie, pentru Austria [i Slo-
vacia `n aprilie, pentru Bulgaria
`n mai [i pentru România `n iu-
nie, precum [i a unei consult\ri
publice. Comisia va propune un
plan de ac]iune [i un sistem de
guvernan]\ pân\ `n decembrie
2010, care ar trebui examinate
[i aprobate de statele membre la
`nceputul anului 2011.
Pentru România, Strategia
UE pentru regiunea Dun\rii va
reprezenta asumarea rolului de
promotor [i ini]iator al unui nou
format de cooperare care va con-
tribui la sus]inerea angajamen-
telor externe `n plan regional,
va permite relansarea economi-
c\ a jude]elor din bazinul Dun\-
rii [i crearea de noi locuri de
munc\, potrivit Ministerului
rom=n al Mediului.
Priorit\]ile României la Du-
n\re sunt legate de reconcilierea
politicilor [i strategiilor definite
pentru sectoare care ar putea
antrena investi]ii durabile [i
care ar eficientiza naviga]ia pe
Dun\re: protec]ia mediului, na-
vigabilitatea [i dezvoltarea eco-
nomic\. ~n acest sens, utilizarea
sistemelor inovative [i a tehnolo-
giilor verzi ar putea reprezenta o
alternativ\ la solu]iile actuale de
transport, f\r\ ca biodiversi-
tatea [i ecosistemele de-a lungul
Dun\rii s\ fie afectate. „O stra-
tegie european\ pentru regiunea
Dun\rii aduce pentru România
`n primul rând `mbun\t\]irea
canalului navigabil, dezvoltarea
porturilor la Dun\re, noi locuri
de munc\ [i cre[tere economic\
la nivel na]ional“, a declarat,
pentru Agerpres, eurodeputata
Ramona M\nescu.
~ntr-un proiect de rezolu]ie al
Parlamentului European, supus
ieri votului `n plen, se cere
Comisiei s\ g\seasc\ proiecte
prin care s\ implice `n aceast\
strategie [i statele care nu sunt
membre ale UE. a

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

a REGISTRELE DE PERMISE
CO2 DIN UE, ATACATE DE HAC-
KERI: Mai multe atacuri ciberne-
tice asupra sistemelor europene de
monitorizare a emisiilor de dioxid
de carbon au paralizat activitatea
autorit\]ilor de profil `n numeroa-
se ]\ri din Uniunea European\, `n-
tre care [i Rom=nia. Potrivit coti-
dianului german „Financial Times
Deutschland“, hackerii au spart
joia trecut\ sistemele de securitate
ale mai multor companii care se o-
cup\ cu comercializarea drepturi-
lor de poluare `n Europa. Nume-
roase permise de poluare au fost
furate [i vândute mai departe de
hackeri. Exper]i germani au decla-
rat c\ atacurile cibernetice au fost
realizate de adev\ra]i profesio-
ni[ti. Autorit\]ile de profil din Ger-
mania [i-au suspendat activitatea
pentru cel pu]in o s\pt\mân\ du-
p\ acest incident, iar oficiul ger-
man pentru combaterea crimina-
lit\]ii a demarat o anchet\. FTD
noteaz\ c\ pagubele nu pot fi `nc\
estimate. Registrele de tranzac]io-
nare a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de ser\ administreaz\
alocarea [i manevrarea permiselor
de emisii poluante din Europa.
a CENTRU PENTRU ENERGIE
REGENERABIL| LA AVRIG - SI-
BIU: Localitatea Avrig din jude]ul
Sibiu va deveni, p=n\ `n anul
2020, unul dintre principalele cen-
tre ale ]\rii dedicate energiei re-
generabile. „P=n\ `n anul 2030, lo-
calitatea va fi total independent\
din punct de vedere energetic“, a
anun]at primarul ora[ului, Arnold
Klingeis. ~n Avrig va exista `n cu-
r=nd un centru pentru energie re-
generabil\, care va alinia locali-
tatea la politica european\ de in-
dependen]\ energetic\. Acesta es-
te un proiect de investi]ii care va
determina dezvoltarea unui centru
industrial modern, destinat produ-
cerii energiei din surse regenera-
bile. Totodat\, proiectul este menit
s\ revitalizeze economia local\ a
ora[ului [i a zonei rurale din ime-
diata apropiere. Pe termen lung,
programul de investi]ii vizeaz\
dezvoltarea unui model integrat
pentru eficientizarea produc]iei de
energie verde, producerea de e-
nergie electric\ solar\, construirea
unor sta]ii energetice pentru valo-
rificarea biogazului [i a biomasei,
construc]ia de microhidrocentrale
pe r=ul Avrig [i pe conducta de ap\
ce alimenteaz\ ora[ul. Se estimea-
z\ crearea a 2.500 noi locuri de
munc\ [i, implicit, crearea unei
baze noi pentru taxe [i impozite lo-
cale, facturi reduse la utilit\]i [i
oportunit\]i benefice pentru poten-
]ialii investitori. Proiectul are o va-
loare total\ de 74.970 de euro [i sus-
]ine ini]iativa european\ „20-20-20“,
ce prevede ca p=n\ `n anul 2020
consumul de energie s\ fie redus cu
20%, iar cre[terea energetic\ din
resurse regenerabile s\ fie de 20%.
a TEHNOLOGIILE DE MINE-
RIT PE BAZ| DE CIANURI AR PU-
TEA FI INTERZISE ~N EUROPA:
Ungaria sus]ine interzicerea pe
scar\ larg\ `n Europa a tehnologi-
ilor de minerit pe baz\ de cianuri,
a declarat [eful Comisiei parla-
mentare de mediu, transmite a-
gen]ia MTI. Andor Nagy a afirmat
c\ Ungaria tocmai a adoptat o lege
`n decembrie 2009 de interzicere a
tehnologiilor de extrac]ie pe baz\
de cianuri [i c\ ea ar trebui extins\
`n toat\ Europa. Conferin]a a mar-
cat 10 ani de la contaminarea cu
reziduuri de cianur\ a râului Tisa
la Baia Mare, România, care a pro-
vocat un dezastru ecologic asupra
faunei `n regiune. Nagy a mai afir-
mat c\ pre[edin]ia Ungariei `n
fruntea UE `n primul semestru al
anului 2011 va oferi un bun prilej
pentru promovarea acestor chesti-
uni, mai ales dac\ apa va deveni
una dintre priorit\]ile pre[edin]iei
sale. Adoptarea directivei UE asu-
pra polu\rii transfrontaliere a ape-
lor ar constitui de asemenea unul
dintre obiectivele sale de lucru, a
ad\ugat el. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Reportaj Vineri, 5 februarie 2010

12 biserici au ars `n
Focul cel mare din 1847
~n ziua de 23 martie 1847, un incendiu devasta
jum\tate din Bucure[ti. Partea stâng\ a
Dâmbovi]ei era `n fl\c\ri. Ardeau turlele bisericilor
ca ni[te tor]e, spun cronicile. Mahalalele erau
scrum, mai r\m\seser\ doar zidurile. Dac\ focul
„ar fi `nceput noaptea, ora[ul `ntreg ar fi pierit“,
spunea domnitorul Gheorghe Bibescu, a c\rui
„prezen]\ vitejeasc\ zi [i noapte nu putu s\
`nl\ture dezastrul“. Focul a mistuit 12 biserici cu
mahalalele lor: „Sfântul Dumitru“, Curtea Veche
(dou\), „Sfântul Gheorghe-Nou“, „Sfântul
Gheorghe-Vechi“ [i B\r\]ia, Stelea, Udricani,
Vergului, Lucaci, Ceau[ Radu, „Sfântul {tefan“,
dar [i alte mahalale: Col]ea, R\zvanul, „Sfântul
Nicolae“ - {elari, {erban Vod\, „Sfântul Ioan Nou“,
„Sfânta Vineri“, Oltenii, Delea Nou\ [i Hagiului.
le, `n diminea]a acelei zile do-
rea cu tot dinadinsul s\ „poc-
CM
de diac. George neasc\“ artificii. Zis [i f\cut!
YK
ANICULOAIE Tot jucându-se el cu praful de
CM
YK

pu[c\, o scânteie a s\rit mai

Povestirea e scurt\. Era pri-
ma zi de Pa[ti. Praznicul ~nvie-
rii Domnului c\zuse `n acel an
pe 23 martie. Pr\v\liile erau
`nchise, hanurile, pe jum\tate
goale, mahalele abia se dezmor-
]eau dup\ petrecerile ce ]inuse-
r\ pân\ spre zorii dimine]ii,
numai copiii ie[iser\ la joac\.
Se juca [i Costache, b\iatul de
11 ani al Zoi]\i Drug\nescu, f\-
cut cu Filipescu, care divor]ase
cu mult timp `n urm\ de ea.
Gurile rele spuneau c\ o ]igan-
c\ `i prevestise c\ pruncul avea
s\ `[i lege numele de o mare ne-
norocire. Crescut f\r\ tat\, f\-
cându-i-se mai mereu hatâruri-
Chinurile
Bucure[tiului
Bucure[tiul, spre deosebi-
re de alte ora[e europene, a
fost lovit de foarte multe ne-
norociri, spune Dan Falcan.
A avut parte de incendii, cu-
tremure, inunda]ii, molime
devastatoare, r\zboaie. Nu-
mai `n perioada secolelor al
XVIII-lea - al XIX-lea, la 10-
15 ani era câte un r\zboi: ru-
so-turc, ruso-austro-turc, a-
ustro-turc etc., care venea cu
tot cortegiul de jafuri, pr\d\-
ciuni [i distrugeri. Inunda]ii-
le: albia Dâmbovi]ei avea
obiceiul s\ se reverse cam `n
fiecare an, f\când nenum\-
rate ravagii. Cea mai grav\
inunda]ie a fost `n martie
1865, `n timpul lui Alexan-
dru Ioan Cuza. Au `ncetat o-
dat\ cu anul 1884, când s-a
canalizat cursul Dâmbovi]ei.
Bucure[tenii au suferit [i cu-
tremure: `n 1802, 1838,
1940 [i 1977; molime; ciu-
m\; holer\. Cea mai cunos-
cut\ cium\ este „Ciuma lui
Caragea“ din 1812; atunci
se spune c\ a fost secerat\
practic jum\tate din popula-
]ia Bucure[tiului.
sus, direct `n butoiul cu p\cur\.
De aici pân\ la marele incendiu
nu au mai trecut decât doar câ-
teva clipe. I-a s\rit `n ajutor [i
austrul, vântul ce r\scolea `n
acele zile uli]ele Bucure[tiului.
{i ca s\ `ncheiem cu b\iatul,
nici nu a mai tr\it mult timp de
atunci, doar trei ani. Dar nu a
murit din cauza focului, ci a
ftiziei, pe care o trata `ntr-un
sanatoriu din Genova, a[a cum
i se c\dea unei familii bogate ca
cea a Drug\ne[tilor.
Au ars 1.850 de cl\diri
Incendiul s-a `ntins repede,
cuprinzând o zon\ triunghiula-
r\ cu vârful `n casa Zoi]ei Dru-
Bucure[ti, ora[ul
contrastelor
Bucure[tiul secolului al XIX-lea se `nf\-
]i[a privitorului ca o nesfâr[it\ `ntindere de
gr\dini de verdea]\. „Covâr[itoarea majori-
Focul cel mare - pictur\ de Moustakoff,
`n colec]ia Muzeului Municipiului Bucure[ti
g\nescu din mahalaua „Sfântul uli]a Fran]uzeasc\, uli]a Nem- re[ti. Materiale de istorie [i
Dumitru“, unde g\sim ast\zi ]easc\, uli]a {elarilor, Pu[c\- muzeografie“, volumul 7.
„Biserica Sfântul Dumitru“ – ria, Lipscanii, Marchitanilor, Nicolae Iorga scria `n „Isto-
„de Jur\mânt“. O latur\ a tri- Hanul lui Zamfir, Bogasieriile, ria Bucure[tilor“: „Prezen]a vi-
unghiului era pe direc]ia Cur]ii Bra[oveniile, uli]a B\r\]iei cu tejeasc\ a Domnului (Gheorghe
Vechi [i a pu[c\riei din vecin\- biserica, a Zarzavagiilor, Hanul Bibescu, n.r.) zi [i noapte nu
tatea ei, iar alta, a str\zilor ce lui Papazoglu, «Sfântul Gheor- putu s\ `nl\ture dezastrul. (...)
urcau spre Lipscani, Hanul [i ghe Vechi», «Sfântul Gheorghe Domnul observ\ consulului
M\n\stirea Sfântul Gheorghe Nou», Târgul Cucului, Pesc\rii- francez c\, `n acest nou pârjol -
pân\ la ie[irea din ora[, adic\ le vechi cu cavafiile noi, Maha- fanario]ii ziceau, dup\ turce[te,
Vopseaua Ro[ie, cea mai afecta- laua Stelei, a Udricanilor, a «iang\n», «ang\n» -, dac\ s-ar fi
t\, [i Vopseaua Neagr\, dup\ Sfintei Vineri, a Lucacilor, a `nceput noaptea, ora[ul `ntreg
vechea `mp\r]ire a ora[ului. Sfântului {tefan [i altele“, de- ar fi pierit“. „Domnitorul a dat
„Au fost r\puse de foc pe rând scrie amploarea incendiului din mân\ `n mân\ la doni]e (g\-
Mahalaua «Sfântul Dimitrie», Florian Georgescu `n „Bucu- le]i de lemn, n.r.). Era s\ `l prin-
tate a caselor erau de tip rural, cu cerdac,
pridvor, cu gr\din\ `n spate, foarte pu]ine
pe m\sura `nfloririi economice [i demografi-
ce absorbea, `ngloba `n teritoriul lui satele
imobile cu mai multe etaje. Nu erau multe pe care le `ntâlnea `n cale. Deci e [i normal
palate somptuoase, vorbim doar de Palatul
{u]u, Palatul Ghica-Tei [i Palatul {tirbei.
s\ fie de tip rural cl\dirile. De aici decurge
[i una dintre problemele cu care ne confrun-
Majoritatea cl\dirilor erau de tip rural, fi- t\m azi `n Bucure[ti, circula]ia. Practic tra-
indc\ Bucure[tiul `n sine s-a format ca o a- seele actualelor str\zi reproduc traseele uli-
glomerare de sate `n jurul Cur]ii Vechi. {i ]elor fostelor sate care au intrat `n compo-
nen]a Bucure[tilor. Erau foarte multe bise-
rici, vreo 300, multe hanuri, mai ales `n cen-
trul vechi. Era Hanul Ro[u, Hanul Galben,
Hanul lui Manuc etc.
Impresia pe care [i-o f\cea privitorul era
foarte ciudat\, fiindc\ de departe p\rea
foarte frumos Bucure[tiul, era `necat `n ver-
dea]\, iar când intrai erai pu]in dezam\git
din cauza mizeriei, a prafului (vara), a
noroiului (`n timpul ploilor). Târziu au b\-
gat lemne pe str\zi. Nu vorbim de cele din
centru, Calea Victoriei, Calea Rahovei, Ca-
lea Mo[ilor. Dar mai `ntâi au fost bolovani
din râu. Abia prin 1850-1860 s-au acoperit
str\zile cu granit din Sco]ia [i Sicilia. To]i
c\l\torii au remarcat c\ erau extraordinare
discrepan]e dintre vechi [i nou, `ntre mo-
dern [i tradi]ional. Adic\ faptul c\ coexis-
tau aceste patru palate al\turi de cocioabe,
erau foarte mul]i cre[etori, tr\suri cu doam-
ne elegante `mbr\cate dup\ ultima mod\
din Occident. Dar `n acela[i timp erau [i as-
pecte care ]ineau mai degrab\ de un Orient
de Asia Mic\. Contrastul f\cea [i un anumit
farmec care `i stupefia pe vizitatori“, spune
istoricul Bucure[tiului Dan Falcan.

CM
YK

d\ focul, dar a luat-o pe Dâm-
bovi]a ca s\ scape“, comple-
teaz\ Dan Falcan, istoric la Mu-
zeul Municipiului Bucure[ti.
Despre incendiul din 1847,
Dan Falcan spune c\ „nu a fost
primul, dar a fost cel mai de-
vastator“. De ce? Au ars 1.850
de cl\diri, adic\ 686 de case
particulare [i locuin]e, 1142 de
pr\v\lii, 10 hanuri [i 12 bise-
rici. Cu toate acestea, datorit\
Proniei Divine au murit doar
15 persoane. „La un ora[ de
100.000 de locuitori, totu[i n-au
fost sinistra]i decât 2681 de
persoane“. Pagubele materiale
au dep\[it suma de 100 de mili-
oane de lei. „Erau necesare su-
me enorme [i sub presiunea ne-
voilor s-a procedat cu oarecare
energie, domnitorul Gheorghe
Bibescu `nsu[i `nscriindu-se cu
Casa Zoi]ei Drug\nescu, de unde
a pornit Focul cel mare, se afla `n apropierea
Bisericii „Sfântul Dumitru“ - de Jur\m=nt
Vineri, 5 februarie 2010
Ruinele Hanului „Sf=ntul Gheorghe“ se mai v\d
[i ast\zi `n jurul Bisericii „Sf=ntul Gheorghe-Nou“
6.000 galbeni `n fruntea unei
liste de subscrip]ie la care a fost
chemat\ s\ se al\ture toat\ po-
pula]ia ]\rii. Deosebit, au fost
obligate s\ contribuie [i autori-
t\]ile“, spune `n studiul s\u
Florian Georgescu. Potrivit a-
cestuia, „Mitropolia cu episcopi-
ile sale“ a dat 500.000 lei, iar
m\n\stirile `nchinate, 700.000
lei. „Propor]iile nenorocirii c\-
zute asupra ora[ului Bucure[ti
au determinat un curent de a-
jutorare [i din afara grani]elor.
Curtea de la Petersburg, cea de
la Viena [i de la Stambul, spre
a-[i `nt\ri influen]a politic\ `n
]ara noastr\, negu]\torimea
din Lipsca (prin bancherii {ina,
Rotschild [i al]ii) [i de la Bra-
[ov, ale c\ror interese econom-
ice erau strâns legate de buna
desf\[urare a comer]ului bucu-
CM
YK
re[tean, au trimis `ndat\ sume
`nsemnate. Un gest de admira-
bil patriotism [i de sentiment
fr\]esc a fost acela al moldove-
nilor, care, prin Vasile Alecsan-
dri, au contribuit `n mod sub-
stan]ial la ajutorarea celor lo-
vi]i at=t de greu; moldovenii [i-
au dovedit solidaritatea cu lo-
cuitorii ora[ului Bucure[ti, care
nu mult dup\ aceea avea s\ de-
vin\ capital\ a ]\rii unite“, mai
spune Florian Georgescu.
„Ardeau turlele Bisericii
Lucaci ca ni[te tor]e“
~n urma incendiului, 12 bise-
rici au suferit. „Dintre ele unele
nu s-au mai ref\cut. A[a este
Biserica «Sfântul Anton» a Pu[-
c\riei de lâng\ Biserica Dom-
neasc\ de la Curtea Veche. Era
a[ezat\ chiar `n Pia]a «Sfântul
Anton». Acum se mai afl\ doar
o troi]\ acolo. Nici Biserica Ste-
lea nu a mai fost ref\cut\“,
spune Dan Falcan.
Biserica „Sf=ntul Gheorghe
Vechi“ a ars `n `ntregime, r\-
mânându-i doar zidurile. „A ars
chiar [i arhiva, `nc\ ne mai chi-
nuim s\ o recuper\m“, spune
pr. paroh Ionel Durlea. Zidurile
care au r\mas au fost d\râma-
te, iar `n locul lor a fost constru-
it\ o nou\ biseric\. S-a ridicat
`n doi ani de zile. Acesta este [i
motivul pentru care ea a `m-
prumutat hramul bisericii Sfân-
tul Antonie cel Mare. „Ref\c-
ându-se foarte rapid biserica,
icoana Sfântului Antonie cel Ma-
re a fost adus\ `n aceast\ bise-
ric\ [i a r\mas aici definitiv. ~n
1930, când icoana a fost exper-
tizat\ [i i s-au constatat auten-
ticitatea [i vechimea, bisericii i s-
a cerut aceast\ icoan\ de c\tre
Muzeul Na]ional de Istorie. ~ns\
preo]ii bisericii s-au opus de-
ciziei. S-au judecat cu statul [i
au câ[tigat `n istan]\ dreptul de
a p\stra definitiv icoana“, mai
spune pr. Ionel Durlea.
A ars [i Biserica Lucaci. „Po-
vestea Anton Pann c\ ardeau
turlele Bisericii Lucaci ca ni[te
tor]e. Din cauza aceasta Biseri-
ca Lucaci a trebuit s\ fie aproa-
pe reconstruit\. Au r\mas doar
zidurile, a ars `n interior tot.
Turlele au ars [i ele, a trebuit
s\ le refac\ cu mare efort, din
scândur\, pentru c\ cei doi ne-
CM
YK
9
Dan Falcan: „Bucure[tiul, spre CM
YK
deosebire de alte ora[e europene,
a fost lovit de foarte multe nenorociri“
Mahalaua purta numele bisericii
Domnule Dan Falcan, de când a fost `mp\r]it administra-
tiv Bucure[tiul dup\ „culori“?
~ncepând cu 1806. A fost `mp\r]it mai `ntâi `n boiele, adic\ cu-
lori, ulterior vopsele, apropiate de sectoarele de ast\zi. Ini]ial au
fost cinci culori, iar de la 1906 au r\mas doar 4, situa]ie care s-a
p\strat pân\ `n 1950, când reforma comunist\ a venit cu raioa-
nele. Culorile erau: negru, ro[u, verde [i galben.
Cine administra ora[ul?
Exista un consiliu or\[enesc care era numit Sfat Administra-
tiv [i care conducea ora[ul. Consilierii erau numi]i de c\tre domn,
[i din rândul lor se alegea un pre[edinte al acestui sfat. Starea
aceasta de fapt s-a p\strat pân\ la promulgarea Legii comunale
din 1864 a lui Cuza, care introduce institu]ia Prim\riei [i a
Consiliului comunal.
Ce este o mahala?
Un cartier. Termenul vine din turc\ [i nu are nimic peiorativ.
~n perioada respectiv\, mahalalele `n general erau mai mult an-
sambluri de locuin]e, de str\zi, care se coagulau `n jurul unei bi-
serici. Mahalaua purta `n propor]ie de 90% numele bisericii de
care apar]inea. Erau `n jur de 120 de mahalale `n perioada aceea
`n Bucure[ti.
gustori care au ctitorit biserica p\r]ii centrale - me[te[ug\-
- fusese terminat\ cu cinci ani reasc\ [i comercial\ - a ora-
`nainte de incendiu -, Constan- [ului, mo[tenit\ din veacurile
tin Atanasiu [i Anghel Hagi trecute, spune Florian Geor-
Pandele, care locuiau `n maha- gescu. Nenorocirea aceasta a
la [i aveau pr\v\lii la Sfântul fost `ns\ un prilej potrivit pen-
Gheorghe, au falimentat din ca- tru negustorimea care se ridica
uza focului care le-a mistuit tot mai puternic\ [i `n]elegea
marfa“, spune pr. cons. patria- s\ se afirme pentru a da ora[u-
hal Florin {erb\nescu, parohul lui o alt\ fa]\, potrivit\ cu sta-
bisericii. rea ei economic\ `nfloritoare.
Urm\rile marelui incendiu Se cunoa[te `n ce timp scurt s-
de la 1847 se mai v\d [i ast\zi. au ref\cut casele de comer]
„Hanul Sfântul Gheorghe, du- grav lovite, ce mers prosper au
p\ ce a ars, a trebuit s\ `l de- avut `n anii urm\tori. ~n locul
moleze. De atunci a r\mas ridi- centrului de dughene de lemn,
c\tura aceea din jurul Bisericii `ntunecoase [i `nghesuite, `n
«Sfântul Gheorghe Nou». Toate locul bol]ilor de hanuri s-au ri-
depunerile au f\cut ca biserica dicat la fiecare pas casele ne-
s\ r\mân\ `ngropat\. Acesta gustore[ti cl\dite ca `n Austria,
este motivul pentru care a r\- cu pr\v\lii [i depozite jos [i cu
mas cu nivelul de c\lcare mai locuin]e deasupra. Aspectul
jos“, mai spune pr. cons. Florin atâtora dintre str\zile comerci-
{erb\nescu. ale de pân\ mai ieri a fost acela
„Focul de la 23 martie 1847 imprimat de refacerea de dup\
a [ters vechea `nf\]i[are a Focul cel mare“. a
10 Opinii Vineri, 5 februarie 2010

CRONICA DETALIILOR

Insuportabilele bucurii
de Sorin LAVRIC
Una dintre c\ile cele mai si-
gure de a te face nesuferit este
s\-i sufoci pe al]ii cu bucuriile
tale. {i nu m\ g=ndesc at=t la
invidia pe care o provoci prin
simplul fapt c\, povestindu-le
desf\tarea `ncercat\, `i sile[ti
s\ fie martorii neferici]i ai feri-
cirii tale, c=t la `nc\p\]=narea
de a-i vedea tr\ind aceea[i sen-
za]ie ca tine. E ca [i cum i-ai
constr=nge s\ simt\ exact ce ai
sim]it tu: aceea[i impresie, cu
aceea[i intensitate. Mai mult
chiar, vei a[tepta o confirmare
rapid\ a senza]iilor tale. Nu-]i
ajunge c\ tu te-ai desf\tat, dar
trebuie ca cel\lalt s\ `ncuviin-
]eze prompt judecata ta de gust,
c\ci presim]i c\, prin ecoul pri-
mit, satisfac]ia ]i se va dubla.
Cu to]ii am fost m\car o dat\
misionari fanatici ai pl\ceriilor
proprii. Ba mai mult, fiecare
ne-am dorit s\ avem prozeli]i
dispu[i s\ ne confirme bucurii-
le. O carte a c\rei lectur\ ne-a
r\scolit am visat s\ fie resim]i-
t\ neap\rat la fel de altcineva.
O melodie care ne-a umplut de
fiori a fost obligatoriu s\ pro-
voace aceea[i reverie `n sufletul
altora. O pr\jitur\ al c\rei gust
ne-a `nc=ntat a trebuit s\ aib\
aceea[i savoare atunci c=nd a
nimerit pe alt\ limb\. ~n reali-
tate, dorin]a de a ne insinua `n
sufletul altuia sub pretext c\-i
recomand\m o experien]\ as-
cunde de fapt o `nclina]ie tira-
nic\. C\ci, f\r\ s\ vrem, c\p\-
t\m o insisten]\ care, ea singu-
r\, ajunge s\-l `ndep\rteze pe
cel\lalt. Devenim agasan]i, ci-
c\litori [i st=njenitori. De fapt,
la mijloc nu e at=t pornirea de a
`mp\rt\[i altora bucuria ta, ci
mai cur=nd voin]a de a-]i impu-
ne gustul. ~n momentul c=nd ci-
neva este destul de lipsit de
tact ca s\-]i spun\ `n fa]\ c\
bucuria ta nu e [i a lui, deza-
m\girea pe care o sim]i poate fi
cr=ncen\, merg=nd chiar p=n\
la dep\[irea pragului de tole-
ran]\. {i astfel, cineva `]i poate
deveni du[man doar fiindc\ a
avut necuviin]a de a-]i spune ce
crede despre cartea pe care tu o
pre]uie[ti, despre melodia pe
care tu o apreciezi sau despre
pr\jitura pe care tu o preferi.
C\ci sinceritatea lui echivalea-
z\ cu o punere la `ndoial\ a fle-
rului t\u valoric. Te sim]i agre-
sat [i anulat. ~]i este negat spi-
ritul critic [i implicit competen-
]a. {i `l ur\[ti pe cel care ]i-a fu-
rat satisfac]ia de a vedea cum
bucuria ta e confirmat\ de se-
meni.
A[a cum efectul unui medica-
ment se modific\ de la persoan\
la persoan\ `n func]ie de meta-
bolismul ei, tot a[a modul `n ca-
re reac]ion\m `n fa]a surprize-
lor vie]ii e strict personal. Toc-
mai de aceea, c=nd e vorba de a
gusta emo]iile, suntem nea[tep-
tat de dezbina]i. Nu exist\ con-
sens `n privin]a opticii hedonis-
te a speciei umane. Tocmai de
aceea marile bucurii sunt cele
despre care nu trebuie s\ vor-
be[ti altora. Cei care nu mai pri-
didesc sl\vindu-[i micile satis-
fac]ii nu-[i dau seama c\, dez-
v\luindu-le altora, le altereaz\
identitatea [i le `mpu]ineaz\ in-
tensitatea. Suntem `n cea mai
mare m\sur\ noi `n[ine `n bu-
curiile pe care fie le p\str\m se-
crete, fie le divulg\m unui nu-
m\r restr=ns de oameni. Dar de
cum le arunc\m `n fa]a tuturor,
le terfelim p=n\ la a le face de
nerecunoscut. a

EXERCI}II ~N FA}A LIBERT|}II

Ce avem de `nv\]at de la atei

de Ioana Bidilic\
VASILACHE
S\pt\m=na aceasta s-au `m-
plinit 40 de ani de la moartea
lui Bertrand Russell, conside-
rat unul dintre cei mai influen]i
filosofi ai secolului al XX-lea.
Russell [i-a dedicat lunga via]\
at=t reflec]iei teoretice asupra
matematicii, logicii [i filosofiei
cunoa[terii, precum [i activit\-
]ii politice - a fost un important
activist anti-r\zboi, motiv pen-
tru care a fost `nchis, un anti-
imperialist, a militat `mpotriva
lui Hitler [i pentru dezarmarea
nuclear\, a criticat totalitaris-
mul sovietic [i implicarea Sta-
telor Unite `n R\zboiul din
Vietnam. Era un partizan al de-
mocra]iei [i promotor al ideii de
guvernare mondial\, singura
solu]ie politic\ viabil\ pentru
existen]a unei societ\]i cu ade-
v\rat [tiin]ifice, interesat\ de
progresul tehnic [i cultural.
Ideea directoare a `ntregului
proiect russellian, deopotriv\
cel filosofic, c=t [i cel politic, es-
te c\ progresul, [tiin]ific `n par-
ticular [i social `n general, se
realizeaz\ numai dac\ ne elibe-
r\m de atitudinea dogmatic\,
adic\ dac\ cercet\m critic prin-
cipiile sim]ului comun [i cele
presupuse de [tiin]\ [i dac\ ne
eliber\m de prejudec\]ile care
ne guverneaz\ via]a. Cele dou\
for]e care se opun cu vehemen-
]\ acestei l\rgiri a orizontului
g=ndirii, care `nt=rzie progre-
sul, sunt religia [i patriotismul.
~n 1927, Russell ]ine `n Ma-
rea Britanie o conferin]\ intitu-
lat\ „De ce nu sunt cre[tin“, `n
care nu doar c\-[i expune moti-
vele personale pentru alegere,
ci realizeaz\, de asemenea, o
critic\ dur\ a ideilor centrale
ale cre[tinismului [i a compor-
tamentului cre[tinilor. Ideea de
la care porne[te filosoful brita-
nic este c\ nu to]i oamenii care
`ncearc\ s\ tr\iasc\ o via]\ vir-
tuoas\ se pot numi `n mod legi-
tim cre[tini, ci doar aceia care
`mp\rt\[esc ceea ce el nume[te
principiile fundamentale ale
cre[tinismului: pe de o parte,
credin]a `n Dumnezeu [i `n via-
]a ve[nic\, iar pe de cealalt\
parte, credin]a c\ Iisus Hristos
a fost cel mai bun [i cel mai `n-
]elept dintre oameni. ~n prima
parte a discursului, `ncepe s\
demonteze argumentele filosofi-
ce pentru existen]a lui Dumne-
zeu, ca cel cosmologic, teleolo-
gic, moral. Abia dup\ aceast\
expunere teoretic\ pare, `ns\,
s\ se declan[eze adev\rata lup-
t\ `mpotriva a ceea ce `nseamn\
credin]a [i moralitatea cre[tin\.
~n primul r=nd, Russell pare
s\ nu cread\ c\ Iisus Hristos a
existat cu adev\rat, g\sind ne-
concludente datele istorice exis-
tente, [i consider\ c\ este mai
cur=nd o instan]iere a precepte-
lor morale propov\duite de
Evanghelii. F\c=nd, de dragul
discu]iei, o concesie cre[tinilor
[i accept=ndu-I existen]a, filo-
soful englez se angajeaz\ `ntr-o
argumentare de felul urm\tor:
dac\ este s\ analiz\m caracte-
rul [i ac]iunile lui Iisus a[a cum
sunt ele povestite de c\tre
evangheli[ti, El nu apare nici
ca cel mai bun, nici ca cel mai
`n]elept dintre oameni. Lui
Russell i se pare c\ Hristos nu
poate fi bun din moment ce
exist\ iadul [i posibilitatea
os=ndei ve[nice, c\ nu Se poate
numi pe Sine atotiert\tor odat\
ce spune c\ celui care va huli
`mpotriva Duhului Sf=nt, nu i
se va ierta lui nici `n veacul
acesta, nici `n cel ce va s\ fie. ~n
spiritul aceleia[i interpret\ri
de suprafa]\ a textului evan-
ghelic, momente ca acelea c=nd
M=ntuitorul a permis, `n ]inu-
tul Gherghesenilor, ca demonii
s\ intre `n turma de porci, pro-
duc=nd astfel o pagub\ comuni-
t\]ii, sau c=nd a poruncit smo-
chinului neroditor s\ se usuce,
sunt de-a dreptul smintitoare.
Hristos pare s\ nu fie nici `n]e-
lept, continu\ Russell, pentru
c\, vestind cea de-a doua venire
[i sf=r[itul lumii, se face res-
ponsabil de `nt=rzierea progre-
sului omenirii, `ntruc=t cre[ti-
nii, dup\ porunca Sa, au `nce-
tat s\ se mai `ngrijeasc\ de zi-
ua de m=ine. }in=nd cont de
toate acestea, remarc\ filosoful,
Hristos nu este cu nimic mai
presus dec=t Buddha sau So-
crate, ba chiar le este inferior.
Nici Biserica, nici cre[tinii
nu sunt ierta]i `n aceast\ criti-
c\ virulent\ a religiei. Nemul-
]umirea principal\ a lui Russell
`n ceea ce `i prive[te pe credin-
cio[i este c\ nu tr\iesc dup\ le-
gile date de Hristos: ace[tia
prea rar `[i `mpart averile s\ra-
cilor, uit\ s\ `ntoarc\ [i obrazul
cel\lalt [i sunt mai cur=nd r\z-
bun\tori, iar prezen]a tribuna-
lelor `n ]\rile cre[tine nu este
compatibil\ cu porunca de a nu
judeca pe aproapele. Frica este
fundamentul religiei, credin]a
nu este altceva dec=t o conse-
cin]\ a despotismelor orientale,
nevrednic\ de ni[te oameni li-
beri, iar Biserica, din cauza
dogmatismului (era avut\ `n
vedere Biserica Catolic\ [i cele
protestante), este principala
piedic\ pe calea progresului
umanit\]ii.
~n istoria g=ndirii europene,
pozi]ia lui Russell nu este uni-
c\. ~nainte s\ preg\tim riposta,
`ns\, este bine s\ vedem ce
anume este de `nv\]at din criti-
cile aduse. ~n primul r=nd, cum
bine observ\ filosoful, ne nu-
mim cu prea mult\ u[urin]\
cre[tini, f\r\ s\ medit\m asu-
pra a ceea ce `nsemn\ aceasta.
De cele mai multe ori, criticii
atei [i agnostici cunosc mai bi-
ne dec=t credincio[ii dogmele [i
Evanghelia, chiar dac\, desigur, cre[tinii `n[i[i s\ cread\ `n verset al Vechiului Testament:
interpretarea lor nu este cea co- Dumnezeul lor [i s\ ne arate „S\ nu te iei dup\ cei mul]i, ca
rect\. Aceast\ necunoa[tere ne c=t de mult ~l iubesc. Atunci, s\ faci r\u“ (Ie[ire 23, 2). A lup-
`mpiedic\ s\ ne ap\r\m cum se poate, [i noi v\ vom primi ca pe tat asumat [i consecvent `mpo-
cuvine de atacurile lor. Mai `ngerii lui Dumnezeu [i ne vom triva a ceea ce a considerat ne-
mult, e[u\m s\ ne comport\m boteza“ (Ed. Cathisma, p. 83). drept, f\r\ s\ evite s\ sprijine
a[a cum ar trebui [i, astfel, ne {i mai putem `nv\]a ceva de la cauze care, la momentul res-
pierdem autoritatea `n fa]a ce- atei, dac\ suntem aten]i la felul pectiv, erau nepopulare sau ca-
lorlal]i atunci c=nd `ncerc\m s\ `n care `[i expune filosoful idei- re intr\ `n contradic]ie cu `nv\-
le ar\t\m c\ trebuie s\ tr\ias- le: ne lipsesc convigerea [i pasi- ]\tura Bisericii. A primit Pre-
c\ conform Evangheliei. ~n unea atunci c=nd se pune pro- miul Nobel pentru Literatur\
„Duhovnicul `nchisorilor“, arhi- blema s\ ap\r\m lucrurile `n `n 1950, dorindu-se a fi un
mandritul Spiridon poveste[te care credem, lucruri care confe- semn de recunoa[tere pentru
cu triste]e c\ a r\mas f\r\ ar- r\ putere [i autoritate argu- scrierile variate `n care a pro-
gumente atunci c=nd, trimis mi- mentelor noastre. movat idealuri umanitare [i li-
sionar `n Siberia, la o m\n\sti- Russell a r\mas orfan de bertatea de g=ndire. Biografia
re budist\, lama i-a explicat de ambii p\rin]i la 4 ani. Tat\l sa este plin\ de momente con-
ce nu vor s\ se boteze: de[i con- s\u a l\sat prin testament ca el troversate, pe alocuri chiar
siderau c\ religia cre[tin\ este [i fratele s\u s\ fie crescu]i ca smintitoare, ceea ce ne arat\
cea mai `nalt\ [i universal\, agnostici. Cu toate acestea, a[a `nc\ o dat\ c\, `n afara lui
comportamentul cre[tinilor le cum poveste[te `n memorii, Dumnezeu, binele [i dreptatea
era inferior - „Las\ mai `nt=i pe mottoul s\u `n via]\ a fost un r\m=n relative. a

CM
YK
 Vineri, 5 februarie 2010
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
Diavolul are obiceiul s\ ne atace `n `mprejur\rile grele
Citirea Vie]]ilor sfin]]ilor are vreo pu-
tere duhovniceasc\?
Citirea Vie]ilor sfin]ilor `l sprijin\ mult pe
om pe calea m=ntuirii [i `l face mai bun. ~n
timpul istovirii trupe[ti [i al tulbur\rii su-
flete[ti, cel ce cite[te Vie]ile sfin]ilor `ntot-
deauna g\se[te `n ele [i `nt\rire, [i lini[te su-
fleteasc\.
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Cum `i atac\ diavolul pe oameni?
Diavolul `i atac\ pe cei frico[i prin fric\ [i ve-
denii; pe al]ii prin clevetirea omeneasc\, prin
vrajb\, prin r\utate; pe cei `nv\]a]i prin m=n-
drie [i `ng=mfare; pe cei tineri prin g=nduri de
desfr=nare; pe cei b\tr=ni prin lenevie, prin ]i-
nerea de minte a r\ului, prin obiceiurile rele [i
a[a mai departe.
Agenda cre[tinului 11
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXXXII)
Diavolul are obiceiul s\ ne atace `n `mpre-
jur\rile grele.
Cum s\ m\ izb\vesc de be]ie?
Pentru a te izb\vi de be]ie trebuie s\ ne ru-
g\m cu r=vn\ Domnului, cu post [i cu lacrimi.
Apoi s\ rug\m preo]ii s\ slujeasc\ un Maslu cu
sfin]irea apei pentru Sf=ntul Mucenic Bonifatie,
iar acas\ s\ lu\m Agheazma [i s\ m=nc\m c=te
o buc\]ic\ din prescur\.
Cum s\ scap de g=ndurile rele?
Spune]i aceast\ rug\ciune: „Doamne, pen- Conferin]a
tru rug\ciunile p\rintelui meu duhovnic (nu-
mele lui), izb\ve[te-m\ de g=ndurile cele rele“. panortodox\ de la
C=teodat\ m\ apuc\ patima r=sului [i Rhodos (1964) (II)
nu m\ pot opri, ce s\ fac atunci? ~ntre 1-15 noiembrie 1964 la
S\-L pomene[ti pe Dumnezeu. Adu-]i amin- Rhodos s-a `ntrunit cea de-a
te atunci de `nfrico[\toarea judecat\. treia conferin]\ panortodox\ la
~n timpul rug\ciunii, uneori, m\ care au participat aproape toate
n\p\de[te frica. Ce s\ fac? Bisericile Ortodoxe, care a avut
Frica ce vine `n timpul rug\ciunii s\ o consi- pe ordinea de zi urm\toarele
deri ispit\ de la vr\jma[ul, care se str\duie[te s\ probleme: dialogul cu Biserica
`l abat\ de la rug\ciune pe cel care `[i dore[te s\ Romano-Catolic\, propus de
se roage. C=nd `ncepi rug\ciunea, s\ te `ngr\de[ti Conferin]a a doua de la Rhodos,
cu semnul Sfintei Cruci [i s\ contiunui s\ te rogi. din 26-29 septembrie 1963; relu-
Cu timpul, prin mila lui Dumnezeu, te vei izb\vi area tratativelor cu Biserica
de aceast\ ispit\, dac\ te vei m=nia mai pu]in pe Anglican\; reluarea tratativelor
ceilal]i [i te vei ab]ine de la judecata altora. a cu Biserica Veche-Catolic\.
Referitor la tema continu\rii
discu]iilor teologice dintre
Biserica Ortodox\ [i Biserica
Anglican\, a treia Conferin]\

O bun\tate care dep\[e[te panortodox\ de la Rhodos a

orice cuv=nt [i `n]elegere
Facerea 18, 31: „{i a zis Avraam:
«Iat\, mai cutez s\ vorbesc
St\p=nului meu! Poate c\ se vor
g\si acolo numai dou\zeci de
drep]i». R\spuns-a Domnul: «Nu o
voi pierde pentru cei dou\zeci».“
Acest verset repet\ scenariul precedentului,
exprim=nd clar insisten]a lui Avraam, `n prima sa
MICUL CATEHISM
„Laz\r, prietenul nostru, a adormit; M\ duc s\-l trezesc“
~nv\]\tura cre[tin\ despre
m=ntuire are `n centru ideea de co-
parte, [i bun\voin]a lui Dumnezeu, pe finalul frag-
mentului, `ns\ ambele reac]ii sunt amplificate.
Adic\ patriarhul mai „cuteaz\“ o dat\, iar Domnul
`[i mai dezv\luie o dat\ bun\tatea, r\spunz=nd
pozitiv [i f\r\ ezitare la mijlocirea dreptului Avra-
am. „Bun\tatea St\p=nului dep\[e[te orice cu-
v=nt [i `n]elegere. Care dintre noi, cei ce ne mi[-
c\m `n mijlocul a mii [i mii de p\cate, am vroi vre-
odat\ s\ fim at=t de `ng\duitori [i cu at=ta iubire
de oameni fa]\ de semenii no[tri?“, spune Sf=ntul
Ioan Gur\ de Aur. (Lucian APOPEI)
munitate de via]\ `n duhul iubirii ceast\ comunitate fac parte to]i cei
tuturor membrilor Bisericii. Din a- boteza]i `n numele Sfintei Treimi,
inclusiv cei adormi]i, care sunt vii
cu sufletul [i adormi]i numai cu
trupul. Prin lucr\rile Bisericii, ei
sunt `n comuniune cu Hristos
Dumnezeu [i cu cei de pe p\m=nt.
Dac\ `n via]a de pe p\m=nt au fost
fiii lui Dumnezeu prin har [i fra]i
unii cu al]ii, aceast\ rela]ie se p\s-
treaz\ [i dup\ moartea fizic\.
Deci, prin Sf=nta Biseric\, Trupul
tainic al Domnului, noi, cei de pe
p\m=nt, suntem `ntr-o continu\
comuniune de via]\ cu Dumnezeu,
cu sfin]ii S\i [i cu cei adormi]i. Ast-
fel, fa]\ de cei adormi]i avem ace-
lea[i obliga]ii religios-morale, a[a
cum am avut atunci c=nd au tr\it
`n mijlocul nostru. Adic\, s\ ne `n-
grijim de binele [i m=ntuirea sufle-
tului lor, a[a cum ne `ngrijim de
sufletul nostru. ~n acest sens, Sf.
Ap. Pavel, prin Epistola c\tre uce-
nicul s\u Timotei, adreseaz\ tutu-
ror cre[tinilor `ndemnul: „Face]i
cereri, rug\ciuni, mijlociri [i mul-
ISTORII CU T+LC
Chilia monahului
cheam\ milostivirea
lui Dumnezeu
Un frate l-a `ntrebat pe un b\-
trân zicând:
- Spune-mi mie, p\rinte, care
este acea temni]\ ce este scris\ `n
]umiri pentru to]i oamenii“. ~n cu-
v=ntul „mijlociri“, ca [i `n genericul
„to]i oamenii“, se cuprind [i cei a-
dormi]i, care sunt vii cu sufletul [i
fac parte din Biserica Domnului
c=[tigat\ cu s=ngele S\u. Cei ple-
ca]i la Domnul se deosebesc de noi
prin faptul c\ au dezbr\cat „haina“
trupului trec\tor, au ie[it din acest
„cort“ stric\cios, au p\r\sit arena
de lupt\ grea a vie]ii [i s-au dus -
ca osta[i ai lui Hristos - s\-[i ia
r\splata ostenelilor lor. De aceea,
Biserica `i nume[te adormi]i, dup\
cuv=ntul M=ntuitorului Hristos,
Care, vorbind despre moartea prie-
tenului S\u Laz\r, a spus c\ a a-
dormit: „Laz\r, prietenul nostru, a
adormit; M\ duc s\-l trezesc. Deci
I-au zis ucenicii: Doamne, dac\ a
adormit, se va face bine. Iar Iisus
vorbise despre moartea lui, iar ei
credeau c\ vorbe[te despre somn
ca odihn\. Deci atunci Iisus le-a
spus lor pe fa]\: Laz\r a murit“.
(pr. Gheorghe MIH|IL|)
Evanghelie, unde zice: `n temni]\
am fost [i a]i venit la Mine?
Iar b\trânul i-a r\spuns:
- Acea temni]\, fiule, este chilia
c\lug\rului, `n care, [ezând c\lu-
g\rul, pururea cheam\ milostivi-
rea lui Dumnezeu. (Cuvvin nte follosi-
toare alle sffin
n]illor b\trââni cei f\r\
de nume, Editura Doxologia, 2009)
hot\rât constituirea imediat\ a
unei Comisii teologice interorto-
doxe, care s\ `nceap\ dialogul
teologic. ~n ceea ce prive[te cea
de-a treia tem\ a conferin]ei,
cea a continu\rii discu]iilor teo-
logice dintre Biserica Ortodox\
[i Biserica Veche-Catolic\, s-a
stabilit instituirea imediat\ a
unei Comisii teologice inter-
ortodoxe pentru `nceperea dia-
logului teologic. ~n mesajul
transmis `ntregii cre[tin\t\]i,
Conferin]a a treia de la Rhodos,
dup\ ce expune principiile
hot\rârilor luate, „`[i `ndreapt\
gândul cu aceea[i dragoste [i
prietenie [i c\tre venerabilele
Biserici vechi ale R\s\ritului,
c\tre care trimite un c\lduros
salut fr\]esc, exprimând urarea
[i n\dejdea Sfintei Biserici
Ortodoxe c\ Unul [i Acela[i
Domn va binecuvânta orice dez-
voltare mai departe a
leg\turilor noastre fr\]e[ti“.
Participan]ii la conferin]a a
treia panortodox\ de la Rhodos
au `ncheiat lucr\rile convin[i c\
au fost milui]i de Dumnezeu,
`ntrucât aceasta s-a sprijinit pe
rug\ciunea Bisericii, a cores-
puns a[tept\rii tuturor [i a de-
curs, `n deplin\ `n]elegere [i
dragoste, `n unitatea Duhului [i
a inimilor pe calea `mp\c\rii, a
prieteniei [i a fr\]iet\]ii, cu o
dispozi]ie sincer\ fa]\ de to]i,
]intind spre unitatea final\ a
tuturor `n Hristos Iisus,
Domnul [i Mântuitorul nostru.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
TEZAUR PATRISTIC
„Domnul [tia pe Iuda c\ va
fi vânz\tor [i nu l-a dispre]uit
pân\ la ultima r\suflare, ci i-a
atras luarea-aminte [i nu l-a
dep\rtat de la Sine, pân\ ce
acela nu s-a pierdut cu des\-
vâr[ire. Pentru c\ oamenii
sunt liberi. {i pentru ca s\ se
arate c\ nu Dumnezeu este
cauza relelor, nici sfin]ii, ci oa-
menii sunt cauzele relelor pro-
prii, le-a l\sat lor libertatea ca
s\ fie f\r\ ap\rare `n ziua ju-
dec\]ii.“ (Sf. Varsanufie [i Ioan,
Scrisori duhovnice[ti, cap. 389,
`n Fil. rom., vol. XI, p. 396)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Lolele, `n Muzeul
de Etnografie
S\seasc\ din Sibiu
Expozi]ia „Obiceiul Lolelor din
Agnita. Trecut [i prezent“, care
include elemente tradi]ionale a-
le obiceiului breslelor de me[te-
[ugari din Agnita, sigilii de
breasl\ [i obiecte de patrimo-
niu, va fi deschis\, azi, la Muze-
ul de Etnografie [i Art\ Popu-
lar\ S\seasc\ „Emil Sigerus“
din Sibiu. Expozi]ia cuprinde o-
biecte de patrimoniu - l\zi [i
sigilii de breasl\ din secolele
XVII-XIX, provenite din colec]ia
Muzeului de Istorie „Valea Hâr-
tibaciului“ din Agnita, steaguri
de breasl\ apar]inând parohiei
evanghelice din Agnita [i ex-
ponate ale Muzeului de Etno-
grafie [i Art\ Popular\ S\seas-
c\ „Emil Sigerus“. Obiectele re-
dau istoria obiceiului practicat
pân\ `n 1990 de c\tre locuitorii
din Agnita - `nmânarea l\zii de
breasl\ „Ladeforttragen“,
desf\[urarea paradei, rolul „Lo-
lelor“ `n cadrul alaiului. Expo-
zi]ia mai cuprinde imagini de
arhiv\, fiind reconstituit un in-
terior s\sesc din secolul al XIX-
lea, specific ora[ului Agnita, [i
replici ale elementelor paradei
apar]inând Asocia]iei „Breasla
Lolelor“ din Agnita.
Icoane rom=ne[ti pe
sticl\, la Monaco
Consulatul onorific al Români-
ei la Monaco organizeaz\, `ntre
3-20 februarie, expozi]ia „Icoa-
ne române[ti pe sticl\“, eveni-
mentul având `naltul patronaj
al prin]ului Albert al II-lea de
Monaco, conform Agerpres. Ex-
pozi]ia este realizat\ `mpreun\
cu Consiliul Administrativ al
Casei Americii Latine din Mo-
naco (ALM) [i `n colaborare cu
Parohia Ortodox\ Român\ din
Cote d’Azur. Evenimentul este
dedicat artei populare naive [i
tradi]ionale din zona Transil-
vaniei. Vernisajul expozi]iei a
avut loc miercuri, 3 februarie,
la sediul asocia]iei ALM „Euro-
pa Residence“ din Monaco.
Icoanele au fost realizate `n
atelierul de pictur\ al Parohiei
Ortodoxe Române din Cote
d’Azur.
Catalogul „Bucarest,
la mal-aimée“, lansat
la Institutul Francez
Catalogul „Bucarest, la mal-ai-
mée“, ce propune o privire con-
temporan\ asupra situa]iei pa-
trimoniului bucure[tean, a fost
lansat joi, la Libr\ria C\rtu-
re[ti de la Institutul Cultural
Francez din Capital\. Obiecti-
vul proiectului „Bucarest, la
mal-aimée“, expozi]ie g\zduit\,
`ntre 30 septembrie [i 15 no-
iembrie 2009, de c\tre Muzeul
Kalinderu din Capital\, a fost
acela de a propune o privire
contemporan\ asupra situa]iei
patrimoniului bucure[tean [i
de a alerta totodat\ publicul cu
privire la consecin]ele declinu-
lui arhitectural pe care `l tra-
verseaz\ propriul lui ora[, con-
form Mediafax. Catalogul „Bu-
carest, la mal-aimée“ este o
m\rturie a acestui demers ar-
tistic [i comunitar, ai c\rui au-
tori sunt Ferrante Ferranti (fo-
tograf [i curator al expozi]iei),
al\turi de numero[i fotografi
rom=ni [i echipa proiectului
„Case Care Plâng“. a
CM
YK
Vineri, 5 februarie 2010
Referendum pentru Ro[ia Montan\, propus de Academia Rom=n\
Depozitele de aur din subsolul României rea `ntregii popula]ii a ]\rii, eventual printr-un galerii, [i nu `n carier\ deschis\. Astfel s-ar
reprezint\ o resurs\ neregenerabil\ de im- referendum na]ional. ~n contextul „actualei evita mutilarea mediului, str\mutarea popu-
portan]\ strategic\ na]ional\, proprietatea controverse legate de proiectul Ro[ia Monta- la]iei, distrugerea unei localit\]i [i a vestigi-
statului român, a c\rei soart\ nu poate fi de- n\, Academia Român\ consider\ c\, dincolo ilor arheologice etc.; dac\ rela]ia dintre stat
cis\ numai de autorit\]ile locale, arat\ Aca- de obiec]iunile formulate `n declara]ia publi- [i investitor s-ar baza pe procedura contrac-
demia Român\, `n leg\tur\ cu proiectul de cat\ anterior (n.r., anul trecut), se impune tului de `mp\r]ire a produc]iei, [i nu pe con-
exploatare a aurului din Mun]ii Apuseni, sublinierea unor aspecte economice“, se ara- cesionare; dac\ `n locul tehnologiei bazate pe
conform Agerpres. t\ `n comunicat. „Academia Român\ apreci- cianur\ s-ar folosi o tehnologie f\r\ acest re-
Academia Român\ apreciaz\ c\ decizia az\ c\ exploatarea aurului din Mun]ii Apu- activ. Exist\ `n prezent [i asemenea tehnolo-
cu privire la oportunitatea exploat\rii resur- seni ar putea fi luat\ `n considerare `n urm\- gii, `nc\ pu]in folosite, dar imperative `n ca-
selor aurifere ar trebui luat\ prin consulta- toarele condi]ii: dac\ exploatarea s-ar face `n zul unor zone dens populate.“ a
Care este misiunea universit\]ilor
[i cum vor fi finan]ate
Ministrul Educa]iei, registrul matricol unic, dem-
nitarul a spus c\ acestea re-
Daniel Funeriu, le-a spus prezint\ o prioritate [i c\ tre-
buie implementate foarte re-
participan]ilor la
pede. El a afirmat c\ univer-
Conferin]a Na]ional\ a sit\]ile au nevoie de dot\ri
Rectorilor c\ MECTS bune, dar [i de oameni „foarte
buni“. „Atât timp cât nu vom
vizeaz\ diferen]ierea schimba felul `n care sunt or-
ganizate universit\]ile [i cum
universit\]ilor `n func]ie acestea func]ioneaz\, nu pu-
de misiunea specific\, tem trece la o modernizare“, a
afirmat Daniel Funeriu, con-
reforma politicilor de form Agerpres.
resurse umane, Pre[edintele Consiliului
Na]ional al Rectorilor, Eca-
modernizarea terina Andronescu, a ar\tat
managementului cu c\ România a parcurs `n ul-
timii 20 de ani o perioad\
respectarea [i `nt\rirea foarte dinamic\ `n ceea ce
prive[te `nv\]\mântul uni-
autonomiei universitare versitar, care a cunoscut „o
[i finan]area diferen]iat\ masificare important\“, ajun-
gând de la 125.000 de stu-
`n func]ie de calitatea den]i câ]i erau `n 1989 la Universit\]ile ar trebui form Mediafax. El a ad\ugat
c\ institu]iile de `nv\]\mânt
programelor de studiu. peste 700.000 cât sunt `n s\ atrag\ mai mul]i superior ar trebui s\ se con-
prezent. Aceasta a mai spus studen]i str\ini centreze mai mult pe atrage-
c\ programele europene de rea studen]ilor str\ini, anun-
Ministrul Educa]iei, Dani- tipul Tempus, Socrates, Leo- Ministrul Educa]iei, Dani-
el Funeriu, a participat la lu- el Funeriu, le-a spus, mier- ]ând c\ aceast\ preocupare
nardo, Erasmus au dus la
cr\rile primei reuniuni inter- deschiderea mediului uni- curi, participan]ilor la Con- se reg\se[te [i la nivelul Mi-
na]ionale a Comitetului de versitar românesc. ferin]a Na]ional\ a Rectori- nisterului Educa]iei.
avizare a grupului de proiecte Pre[edintele Academiei Ro- lor c\ „lucrul pentru care am „~n noua organigram\, Di-
strategice pentru reforma sis- rec]ia de Rela]ii Interna]iona-
mâne, Ionel Haiduc, a sus]i- militat dintotdeauna a fost
temului de `nv\]\mânt supe- nut c\ institu]ia pe care o con- finan]area diferen]iat\ `n le este `n coordonarea direct\
a ministrului. Unul dintre
rior românesc. Cu acest prilej, duce are o cooperare perma- func]ie de calitatea progra-
acesta a spus c\ `nv\]\mân- nent\ cu Ministerul Educa]i- melor de studii. Cred c\ fi- motivele pentru care am luat
tul superior românesc are ne- ei: „Academia Român\ e un nan]area trebuie s\ aib\ `n aceast\ decizie este acela de a
voie de o evaluare care s\ se sus]in\tor al cercet\rii. Sun- vedere capacitatea unei uni- avea un serviciu dedicat atra-
bazeze pe standarde interna- tem interesa]i de dezvoltarea versit\]i de a-[i `ndeplini mi- gerii studen]ilor str\ini `n
]ionale. Ministrul Educa]iei, evalu\rii `n ]ar\. A crescut vi- siunea specific\. {i acum exis- toate universit\]ile din Ro-
Cercet\rii, Tineretului [i zibilitatea cercet\rii româ- t\ un coeficient de calitate `n mânia. Nou `nfiin]atul Cen-
Sportului, Daniel Funeriu, a ne[ti la nivel interna]ional“. ceea ce prive[te finan]area, tru de Credite [i Burse anali-
spus c\ va sus]ine finan]area El a mai spus c\ Academia importan]a lui fiind substan- zeaz\, la ora actual\, posibili-
pe baza rezultatelor [tiin]ifi- Român\ analizeaz\ posibili- ]ial\, `ns\ trebuie s\ vedem tatea de a atrage studen]ii
ce. Referindu-se la proiectele tatea organiz\rii unor studii ce `nseamn\ calitate“, a mai str\ini prin pachete de finan-
privind studiile doctorale [i doctorale academice. spus Daniel Funeriu, con- ]are“, a precizat Funeriu. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ECHIPE ROM+NE{TI lui 2011. Lansat\ `n 2007, Go- Margareta a României. Cuantu- descoperit\ `ntr-un [antier arhe-
INVITATE LA NASA: Asocia]ia ogle Lunar X Prize este o compe- mul fiec\rei burse de studiu, de ologic din jude]ul Mehedin]i. Mu-
Român\ pentru Cosmonautic\ [i ti]ie interna]ional\ de astronau- care vor beneficia zece muzicieni zeograful institu]iei, dr. Ion
Aeronautic\ (ARCA) [i celelalte tic\ ce vizeaz\ trimiterea pe Lu- [i zece arti[ti plastici, ce studia- Stâng\, descoperitorul acesteia,
echipe `nscrise `n Google Lunar n\ a unui robot având capacita- z\ `n Bucure[ti la liceele, univer- a spus c\ este vorba de un trofeu
X Prize au fost invitate la NASA tea s\ aselenizeze, s\ se deplase- sit\]ile [i [colile de muzic\ [i ar- comemorativ, din bronz, confec]i-
[i au vizitat locurile unde este ze pe suprafa]a selenar\ pe o dis- te plastice, este de pân\ la 2.000 onat dup\ r\zboaiele daco-roma-
asamblat [i preg\tit pentru misi- tan]\ de 500 de metri [i s\ trans- de euro pe an. Banii sunt desti- ne din perioada anilor 101-102 [i
une cel mai mare vehicul ce va fi mit\ imagini foto [i video. Pre- na]i acoperirii costurile materia- 105-106, care fusese cândva fixat
trimis pe suprafa]a planetei miul pentru echipa câ[tig\toare lelor [i instrumentelor necesare, pe o statuet\ din acela[i materi-
va fi de 30 milioane de dolari, ca [i pl\tirii taxelor pentru parti- al. „Piesa reprezint\ o piele de
Marte, `n toamna anului 2011.
ciparea la cursuri [i concursuri. leu `n miniatur\, pe care au fost
Echipele `nscrise `n competi]ie conform Mediafax. `ncrustate prin turnare mai mul-
Totodat\, bursierii vor participa
au fost invitate la NASA Jet Pro- a FUNDA}IA PRINCIPESA la o tab\r\ de crea]ie, unde vor te obiecte ornamentale utilizate
pulsion Laboratory (California), MARGARETA OFER| BURSE de str\mo[ii no[tri, printre aces-
unde inginerii care au proiectat preg\ti un proiect artistic/spec-
TINERILOR: Tineri muzicieni [i tacol interdisciplinar pe o tem\ tea fiind câteva pumnale, o ju-
[i au operat navetele spa]iale le-au m\tate de arc [i o tolb\ cu s\-
prezentat aceast\ misiune a NA- arti[ti plastici cu vârste `ntre 14 dat\, conform Agerpres.
SA. Echipa ARCA a vizitat locu- [i 24 de ani, care provin din fa- a PIES| GETO-DAC| EX- ge]i. Ea are o importan]\ deose-
milii cu posibilit\]i materiale re- PUS| ~N PREMIER|: La Mu- bit\ pentru originea noastr\ ro-
rile unde este asamblat [i preg\- mâneasc\“, a spus Ion Stâng\,
tit pentru misiune Mars Science duse, pot participa, pân\ pe 15 zeul Regiunii Por]ilor de Fier din
februarie, la ob]inerea a 20 de conform Agerpres. a
Laboratory Rover, cel mai mare Drobeta-Turnu Severin a fost ex-
vehicul ce va trimis pe suprafa]a burse de studiu „Tinere talente“, pus\, pentru prima oar\, o pies\
Pagin\ realizat\
planetei Marte, `n toamna anu- oferite de Funda]ia Principesa din bronz, de origine geto-dac\, de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Vineri, 5 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
APEL UMANITAR
Andreea Mihaela Pandelescu, `n vârst\ de 1 an
[i 5 luni, a fost diagnosticat\ pe 13 octombrie 2009
cu leucemie limfoblastic\ acut\.
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ crunt\, Andreea
are nevoie de un tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma necesar\ pentru
aceast\ interven]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi-
nanciare ale p\rin]ilor.
Cei care doresc s\ o ajute pe micu]a Andreea Mi-
haela Pandelescu pot dona bani `n contul deschis pe
numele mamei: Mancila Ani[oara, tel:
0730.043.527
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont
Cod: RZBR ROBU
RO30RZBR0000060011797090
Adresa: str. Unirii, bl. H3, parter, BUZ|U
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Alina Narcisa BOSAC,
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
Vineri, 5 februarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
{I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
22.25-2
22.30 Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
11.00-1
11.02 Info TRINITAS
23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
23.37-2
23.40 Promo
12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
12.25-1
12.30 Omul priceput
(miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00)
03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
(miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
(Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de pelerinaj BASILICA
TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
la urm\toarele pelerinaje:
1. Pelerinaj `n Israel - 18-24 2. Israel Iordania -
februarie 2010 (7 zile-6 nop]i) 15-23 martie 2010
Cazare `n regim de demipensiune la hotel 4* Cazare `n regim de demipensiune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Jerusalem, Ierihon, Se viziteaz\: Jerusalem, Nazareth, Beth-
Hozeva, Bethleem leem, Ierihon, Bethleem, Petra, Amman,
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai pu- Madaba.
]in asigurarea medical\.
Cadou un DVD: „ISRAELUL - P|M+NTUL
Cadou un DVD:
„ISRAEL P|M+NTUL M+NTUIRII“
M+NTUIRII“
SERVICII INCLUSE: transport cu avionul Bucu-
re[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL; 6 nop]i de
Date de contact:
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
cazare la hotelurile men]ionate sau similare; mas\ `n
Tel./ Fax: 021/316.35.03
regim de demipensiune (mic dejun [i cin\); `ntâmpi-
nare [i transfer aeroport-hotel-aeroport; transport lo- Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
cal cu autocar de lux cu aer condi]ionat, conform pro-
gramului; taxe de aeroport; ghid local vorbitor de lim- Indreiu Gabriela -
ba român\ la obiectivele din Israel; preot `nso]itor. Consultant Turism: 0732128993
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie:
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Vineri, 5 februarie 2010 Analiz\ 15

BM: Salariile unor bugetari trebuie `nghe]ate
a Banca Mondial\ a propus Guvernului un sistem simplificat de salarizare bugetar\, prin clasificarea posturilor
`n maximum 10 grupuri ocupa]ionale [i 1.000 de func]ii, avertizând `ns\ c\ modific\rile pot determina
`nghe]area pe termen nedefinit a major\rilor salariale pentru posturi retrogradate valoric a Exper]ii doresc
ca restructurarea sistemului s\ permit\ evolu]ia `n carier\ dup\ modelul „pentru munc\ egal\, plat\ egal\“ a
Banca Modial\ propune o va-
riant\ de simplificare a sistemu-
lui de salarizare din România,
prin reducerea num\rului de
func]ii, pe un model similar pro-
pus `n Republica Moldova [i Po-
lonia, ce presupune `nghe]area
salariilor `n cazul acelor posturi
retrogradate pe scara valoric\.
Un document al institu]iei a-
mintite, ce vizeaz\ reformarea
sistemului de clasificare a postu-
rilor `n sectorul public din Româ-
nia, analizeaz\ posibilitatea `n-
ghe]\rii unor salarii din sectorul
bugetar pe o durat\ nedetermi-
nat\ de timp [i cre[terea altora,
ca urmare a aprecierii valorice a
unor posturi, rezultat\ `n urma
analizelor din comisia bipartit\
propus\ de Ministerul Muncii,
pentru simplificarea grilei de sa-
larizare din Legea unitar\ a sa-
lariz\rii personalului bugetar.
Recomand\rile au fost trans-
mise comisiei interministeriale
care lucreaz\ la `mbun\t\]irea
Legii de salarizare unitar\ `n
sectorul bugetar.
Banca Mondial\ arat\ c\, `n
cadrul noului sistem, posturile
vor fi clasificate doar pe baza
„con]inutului muncii efectiv lucra-
te“, fiind foarte probabil s\ rezul-
te o structur\ de grade cu totul
nou\ [i care va folosi clasific\ri
care nu sunt momentan utilizate
`n sectorul public din România.
„Valorizarea unor posturi con-
duce `n mod normal la un salariu
mai mare. Pentru posturile care
se apreciaz\ valoric este `ns\
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj
BASILICA TRAVEL
Pelerinaje interne
`n luna FEBRUARIE
† 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei - Bucure[ti. Pre]: 65 de
lei
† 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare
la moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea
Hurezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Fr\sinei - Catedrala Râmnicu Vâlcea - M-
rea Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Mc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]: 60
de lei
† 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Cet\]uia (se urc\ cca 20 min) - M-rea
N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]:
65 de lei
probabil ca `n acest moment s\
nu existe resurse suficiente pen-
tru a acoperi compensarea finan-
ciar\ imediat\ a nivelului de
cre[tere valoric\ a acelor posturi.
Dar aceast\ compensare integra-
l\ va fi asigurat\ progresiv, pe
m\sur\ ce resursele vor permite
acest lucru. Acolo unde posturile
se vor deprecia valoric, persoane-
le vor fi protejate de orice reduce-
re a salariului, `ns\ este posibil
s\ nu mai beneficieze de majo-
r\ri salariale pân\ când salariul
lor corespunde noului nivel de
grad stabilit (`n timp ce unele
cre[teri salariale vor fi asigurate
pentru gradele de nivel infe-
rior)“, se arat\ `n document.
Zece grupuri
ocupa]ionale
cu zece niveluri
Potrivit sursei citate, o evalua-
re ini]ial\ sugereaz\ faptul c\ no-
ua clasificare a posturilor ar putea
fi alc\tuit\ din maximum 10 gru-
puri ocupa]ionale, iar fiecare grup
ocupa]ional ar putea avea pân\ la
10 niveluri `n interiorul s\u, noua
structur\ de grade incluzând a-
proximativ 100 de grade.
„Prin urmare, `n vederea ob]i-
nerii unui e[antion reprezentativ
pot fi evaluate circa 1.000 de pos-
turi, cu scopul de a include `n e-
[antion suficiente exemple cu
toate gradele probabile. Sfera no-
ului sistem de clasificare a postu-
Date de contact:
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
Indreiu Gabriela -
Consultant Turism: 0732128993
† 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
Suzana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira -
Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 26-2 28 februarie: pelerinaj la Râpa
Robilor din Aiud „Rug\ciune la martirii nea-
mului românesc“
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedrala
arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re`ntre-
girii - M-rea Râme], cazare+mas\
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din A-
iud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\ Aiud -
Casa Memorial\ Lucian Blaga din Lancr\m -
Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de prânz
- M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucure[ti.
Pre]: 350 de lei
† 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or) - Schitul
„Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea
M\l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti.
Pre]: 60 de lei
† 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. M. Mc Gheorghe“ din Giurgiu -
Catedrala episcopal\ - M-rea Comana - Bi-
serica Dr\g\nescu (pictat\ de pr. Arsenie
Boca). Pre]: 55 de lei
rilor va include `ntreg sectorul
public, care `n prezent reprezint\
aproximativ 1,3 milioane de pos-
turi. Aceast\ cifr\ include perso-
nal militar, ori comisia va trebui
s\ decid\ dac\ pentru aceast\
categorie de personal va trebui
realizat\ o analiz\ separat\, da-
te fiind natura func]iilor din a-
cest domeniu [i diferen]ele de
structur\ a carierei“, se aten]io-
neaz\ `n document.
Comisia bipartit\ `nfiin]at\
pentru reanalizarea [i simplifica-
rea Legii salariz\rii unitare `n
sistemul bugetar s-a `ntâlnit,
mar]i, cu cei doi exper]i de la Ban-
ca Mondial\, `mpreun\ cu care
trebuie s\ fac\ o evaluare mai de-
taliat\ a func]iilor din sistem.
Secretarul de stat din Ministe-
rul Muncii, Familiei [i Protec]iei
Sociale (MMFPS), Valentin Moca-
nu, a declarat, la finalul `ntâlnirii,
c\ discu]iile au fost foarte tehnice
[i au vizat „o evaluare mai profun-
d\ a func]iilor din sistem“.
~ntrebat dac\ s-a discutat de-
spre reducerea num\rului de func-
]ii din sistemul public, Mocanu a
precizat c\ exper]ii vor reanaliza
func]iile existente [i acestea vor fi
reduse „doar dac\ va fi cazul“.
Pre[edintele „Cartel Alfa“,
Bogdan Hossu, a declarat c\ ex-
per]ii doresc ca restructurarea
sistemului s\ permit\ evolu]ia `n
carier\ dup\ modelul „pentru
munc\ egal\, plat\ egal\“.
Hossu a mai spus c\ subcomi-
siile vor evalua individual cele
Odihn\ [i tratament `n cele mai bune sta]iuni,
prin urm\toarele programe sociale:
„O s\pt\m=n\ de refacere
`n sta]iunile balneare“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
-7 zile/6 nop]i cazare cu mic dejun;
-2 proceduri terapeutice/zi, pe baza re-
comand\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 270 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 330 de lei.
„Decada balnear\“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
- 10 zile/9 nop]i cazare cu pensiune complet\;
- minimum 7 zile tratament [i o con-
sulta]ie medical\ la `nceputul sejurului;
- tratamentul se face pe baza recoman-
d\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 650 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 750 de lei.
STA}IUNI: Amara; B\ile Herculane; B\-
ile Ol\ne[ti; B\ile Tu[nad; C\lim\ne[ti - C\-
ciulata; Covasna; Moneasa; Praid; Pucioasa;
Sinaia; Sl\nic-Moldova; Sovata; Turda.
830 de func]ii propuse s\ intre `n
pachetul de sondare, dup\ care
se vor face o compara]ii.
~n sistemul bugetar sunt a-
proximativ 1,3 milioane de pos-
turi [i aproape 4.000 de func]ii.
Pre[edintele „Cartel Alfa“ de-
clara, la jum\tatea lunii ianua-
rie, c\ din totalul de aproape
4.000 de func]ii bugetare a fost
stabilit un e[antion de aproape
900, care vor fi evaluate, `mpreu-
n\ cu exper]i ai B\ncii Mondiale,
`n scopul simplific\rii sistemului.
Aparatul func]ionarilor
publici este
supradimensionat
România nu are un sistem de
func]ionari publici supradimen-
sionat, ci exist\ o problem\ de e-
ficien]\ [i de plat\ inegal\ a aces-
tora, `n condi]iile `n care `n unele
zone salariile sunt excep]ionale,
consider\ Arntraud Hartmann,
directorul interimar al Biroului
B\ncii Mondiale de la Bucure[ti.
„România nu avea mul]i anga-
ja]i publici atunci când am `nce-
put s\ lucr\m pe plan local, la `n-
ceputul anilor ‘90, ci un sistem
relativ mic de salaria]i [i salarii
foarte reduse. Cre[terile operate
ulterior au fost justificate, atât
ca num\r, cât [i `n ceea ce prive[-
te salariile. Nu se pot atrage per-
soane preg\tite bine la asemenea
remunera]ii [i nici s\ se `ndepli-
neasc\ atâtea func]ii cu pu]ini
oameni. ~n prezent, dimensiunea
sistemului pare adecvat\. Nu se
poate vorbi despre o situa]ie cla-
sic\ `n care sistemul este supra-
dimensionat, ci este o problem\
de eficien]\ [i de plat\ a func]io-
narilor publici“, a declarat pen-
tru Mediafax Hartmann, care a
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
condus [i `n perioada 1992-1996
misiunea rezident\ a B\ncii
Mondiale.
Ea a explicat c\, `n prezent,
exist\ unele zone din sistemul
public unde salariile sunt ex-
cep]ionale.
„Eu sunt profesor `n Germania
[i m-am gândit c\ poate ar trebui
s\ `ncep s\ lucrez `n România“, a
continuat Hartmann, care a `nce-
put s\ râd\ apoi.
~n ceea ce prive[te legea sala-
riz\rii unice, Hartmann a subli-
niat importan]a unui sistem
transparent de plat\.
„Dac\ nu exist\ un sistem de
salarizare transparent, atunci a-
cesta devine subiect al negocieri-
lor `ntre diverse grupuri, repre-
zentate de interese diferite. Ast-
fel, sistemul propus, bazat pe
compara]ie `ntre salaria]i, este
ceva de dorit, dar aceast\ lege es-
te doar `nceputul reformei“, a ex-
plicat oficialul B\ncii Mondiale.
Totodat\, ea consider\ c\, pe
termen mediu, construc]ia unui
sistem guvernamental eficient es-
te esen]ial\, `n condi]iile `n care
cercet\rile au demonstrat c\ o
cre[tere economic\ sustenabil\
necesit\ o astfel de administra]ie.
„Asta `nseamn\ c\ `n Româ-
nia trebuie s\ existe structuri e-
ficient administrate `n acele zone
unde Guvernul este implicat. As-
ta nu `nseamn\ neap\rat mai
mul]i func]ionari publici, dar `n-
seamn\ sisteme clare, care pot fi
trase la r\spundere [i persoane
preg\tite“, a spus Hartmann.
Ea a dat exemplul Germaniei,
unde absolven]ii aspir\ s\ fie
func]ionari publici [i, `n princi-
pal, studen]ii cu note mari ajung
s\ lucreze `n administra]ie, care
este independent\ fa]\ de schim-
b\rile politice. a

Pelerinaj la Constantinopol [i Niceea ZIUA IV - sâmb\t\: Mic dejun. Vizitarea Cate-

dralei „Sf. Sofia“, construit\ de `mp\ratul Iustinian `n
anul 537, Moscheea Albastr\, Topkapi - fostul palat
- `nso]itor de grup (limba român\) pe toat\ du-
rata pelerinajului.
Cu prilejul Anului omagial al Crezului Ortodox hiei Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea al sultanilor [i actualul Muzeu Na]ional al Turciei, PRE}UL NU INCLUDE:
[i al Autocefaliei BOR, v\ propunem un pelerinaj la Chora, M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoa- care ad\poste[te exponate unice: mâna dreapt\ a Sf. - taxe intr\ri obiective;
Constantinopol (Istanbul) [i Niceea (Iznik), pentru a rea Yedikule, zidurile vechiului ora[ Constantino- - asigurarea medical\;
Ioan Botez\torul, sabia lui {tefan cel Mare, sabia lui - tax\ de viz\ (15 euro/pers. se achit\ indivi-
descoperi locurile unde s-a stabilit Crezul Ortodox pol, Biserica „Sf. Paraschevi“ (ctitoria lui Constan- David, toiagul lui Moise. Cazare `n Istanbul.
tin Brâncoveanu). Cazare `n Istanbul - hotel 3*. dual, la intrarea `n Turcia);
PLEC|RI: 17-2 21 februarie, 10-1
14 martie, 7-1
11 - excursiile op]ionale.
ZIUA V - duminic\: Mic dejun. Plecare spre ]a-
aprilie (Izvorul T\m\duirii), 5-99 mai, 16-2
20 iunie, ZIUA III - vineri: Mic dejun. Plecare din Is-
7-1
11 iulie, 18-2
22 august, tanbul c\tre Niceea (Iznik), locul unde, `n anul r\. Trecere prin Epivata (locul de na[tere al Sf. Pa- Acte necesare: pa[aport valabil minimum
1-5
5 septembrie, 6-110 septembrie 325, s-a ]inut Sinodul Ecumenic la care a fost adop- rascheva) [i Edirne, unde se viziteaz\ Moscheea Se- 6 luni de la data `ntoarcerii `n ]ar\
tat Crezul Ortodox. Sinodul I Ecumenic s-a deschis limye. Sosire `n func]ie de formalit\]ile vamale. Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
ZIUA I - miercuri: Plecare din Bucure[ti cu au- oficial la Niceea `n 20 mai 325 [i a durat pân\ la 25 Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
tocarul, la ora 19:00, din Dealul Mitropoliei, pe tra- august, acela[i an. La [edin]a deschiderii oficiale [i TARIF: 160 de euro/persoan\ Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
seul Bucure[ti-G Giurgiu-RRuse-V
Veliko Tarnovo-K Kapi- la cea de `nchidere a asistat `nsu[i `mp\ratul Con- (grup minim de 40 pers.) 021.337.48.13; 0788/ 728.542;
tan Andreevo-K Kapikule-EEdirne-IIstanbul (750 km - stantin cel Mare. {edin]ele oficiale ale Sinodului s- +20 de euro/pers. pentru grup de 30 pers. pelerinaje_antim@yahoo.com
se circul\ noaptea). au ]inut `n sala de recep]ie a palatului imperial din Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
Niceea, sub pre[edin]ia episcopilor Eustatiu al An- SERVICII INCLUSE: Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
ZIUA II - joi: Sosire la Istanbul [i cazare. Turul tiohiei (324-330) [i Alexandru al Alexandriei (313- - transport cu autocar modern cu AC; 0788/ 728.544;
ora[ului bizantin Constantinopol, vizitarea Patriar- 328). Retur la Istanbul. Cazare. - 3 nop]i cazare hotel 3*, cu mic dejun; patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK

16 Filocalia
Despre preo]ie la Teognost
Teognost este un teolog format `ntr-un ora[ cu o
reputa]ie cultural\ remarcabil\: Constantinopolul.
Caracterizat de p\rintele St\niloae ca fiind un om
cu „o gândire fin\ [i o fraz\ nuan]at\“, el a reu[it
prin scrierile sale s\ integreze spiritualitatea
sinait\ `n cercurile mai speculative [i mai dificile
ale capitalei Imperiului Bizantin. Practic, Teognost
a fost cel care a preg\tit terenul pentru apari]ia
Sfântului Simeon Noul Teolog `n secolul al XI-lea.
de Drago[ Mihai
OLTEANU
~n Filocalia greac\ sunt pu-
blicate 75 de capete sub numele
Teognost. Nicodim Aghioritul,
care a f\cut o introducere la
aceste capete, ne spune c\ ar
putea fi Teognost Alexandrinul,
despre care vorbe[te Fotie `n
capitolul 107 al Bibliotecii sale,
sau altcineva. ~ns\ p\rintele
St\niloae remarc\ faptul c\ a-
cest Teognost a fost un orige-
nist care ~l considera pe Fiul
creatur\ a Tat\lui [i care a tr\-
it mai `nainte de Sfântul Ata-
nasie cel Mare. De asemenea, el
nu poate fi autorul acestor ca-
pete din Filocalie, caracterizate
printr-o spiritualitate mai târ-
zie. Nu este cunoscut un alt
scriitor bisericesc sub acest nu-
me dec`t arhimandritul con-
stantinopolitan din secolul al
IX-lea, de aceea este foarte pro-
babil ca cele 75 de capete s\-i a-
par]in\. Acest Teognost, arhi-
mandrit [i exarh al m\n\stiri-
lor din Constantinopol, era un
sus]in\tor al patriarhului Igna-
tie [i un adversar declarat al lui
Fotie. Dup\ sinodul din 861, Ig-
natie a fost `ndep\rtat din sca-
unul de patriarh, iar `n locul lui
a fost numit Fotie. Partizanii
lui Ignatie au `naintat atunci
un memoriu papei Nicolae. Te-
ognost a fost cel care a dus acel
memoriu la Roma, fugind din
Constantinopol deghizat `n ci-
vil. ~n momentul `n care noul
`mp\rat Vasile Macedoneanul
l-a readus `n scaun pe Ignatie
`n 867, Teognost s-a `ntors la
Constantinopol. ~n 870 `l g\sim
egumen al M\n\stirii Izvorul [i
tot `n acel an este trimis `ntr-o
delega]ie la Roma de c\tre `m-
p\ratul Vasile Macedoneanul [i
patriarhul Ignatie.
Opera
Pe lâng\ cele 75 de capete,
Teognost ne-a mai l\sat [i un
Encomiu (o cuvântare de lau-
d\) pentru to]i sfin]ii. P\rintele
St\niloae arat\ c\ aceast\ scri-
ere, alc\tuit\ `ntr-un ora[ de
mare cultur\ cum era Constan-
tinopolul, nu are nici o leg\tur\
cu spiritualitatea sinait\, din
moment ce se observ\ o deose-
bire [i chiar o contrazicere `ntre
cele dou\ tipuri de spiritualita-
te. De exemplu, `n capitolele 5-
6 ale acestei scrieri „se observ\
o anumit\ rezerv\ fa]\ de im-
presia ce se desprinde din afir-
ma]ia masiv\ [i st\ruitoare a
sinai]ilor c\ se poate vedea cu
destul\ u[urin]\ lumina dum-
CM
YK
Vineri, 5 februarie 2010
nezeiasc\ `n v\zduhul min]ii
cur\]ite. Teognost scoate `n re-
lief mai mult piedicile peste ca-
re sinai]ii treceau prea repede
[i mai ales actualizeaz\ ideea
`ntunericului areopagitic, care
ascunde pe Dumnezeu“ (Filoca-
lia, vol. IV, Editura Humanitas,
2008. p. 224). „Teognost d\ do-
vad\ de o gândire sub]ire [i de
o fraz\ nuan]at\, semn c\ tr\ia
`ntr-un ora[ de cultur\ rafina-
t\“ (p. 224). Se poate spune c\
scrierea lui este prima introdu-
cere, `ntr-o form\ de sintez\, a
spiritualit\]ii sinaite `n cercu-
rile mai speculative [i mai difi-
cile ale Constantinopolului. ~n
felul acesta el nu face decât s\ CM
YK
preg\tesc\ terenul pentru apa-
ri]ia Sfântului Simeon Noul Te-
olog `n secolul al XI-lea. Spiri-
tualitatea promovat\ de Teog-
nost se remarc\ printr-un asce-
tism mai accentuat [i mai ener-
gic, dar p\rintele St\niloae evi-
den]iaz\ contactul pe care el l-a
avut cu sinai]ii, prin faptul c\
repet\ literal, la capitolul 26,
capitolul 25 din scrierea lui
Ioan Carpatiul. ~n aceast\ scri-
ere se acord\ o aten]ie deosebi-
t\ Sfintei Liturghii [i Preo]iei,
ceea ce denot\ c\ autorul nu
putea fi decât o personalitate
bunele dumnezeiesc f\r\ cle[te, evlavie“ (p. 228). Amintim de nuirea Sfintelor `nfrico[ate Tai-
cu o pozi]ie oficial\ `n sânul Bi- cum te vei atinge tu f\r\ nep\- Sfântul Ioan Gur\ de Aur care ne“ (p. 229). Opusul mândriei
sericii [i `n Constantinopolul
timire, prin care vei avea [i lim- a scris cunoscutul tratat Des- este smerenia, care poate fi do-
`mp\ratului Mihail al III-lea, ba sfin]it\, [i buzele cur\]ite, [i pre preo]ie, dedicat prietenului bândit\ numai atunci când re-
unde, dup\ restabilirea icoane-
sufletul curat `mpreun\ cu tru- s\u apropiat, Sfântul Vasile cel nun]\m s\ ne supraapreciem
lor, cultul cunoscuse un fast im- pul, [i mâinile `nse[i mai str\lu- Mare, `n care `[i justific\ fuga propria persoan\.
presionant. Circul\ [i o le-
cite ca aurul, ca pe ni[te slujitoa- de preo]ie (din cauz\ c\ se con-
gend\, potrivit c\reia trimi[ii sidera nevrednic).
ru[i de la Kiev au fost atât de re ale focului [i ale jertfei celei „U[oar\ este demnitatea
mai presus de fiin]\“ (p. 228).
mi[ca]i `n acea vreme de Li-
Smerenia este virtutea preo]iei [i jugul, blând“
turghia din Sfânta Sofia `ncât l-
au determinat pe principele Preotul este principal\ a preotului Preo]ia este o sarcin\ u[oar\
Vladimir s\ primeasc\ `mpreu- mijlocitor `ntre doar dac\ este primit\ de la
n\ cu tot poporul s\u cre[tinis- Preotul trebuie s\ manifeste Dumnezeu [i `ndeplinit\ cu
mul bizantin. Dumnezeu [i oameni tot timpul o grij\ special\ fa]\ responsabilitae deplin\. ~n con-
de propriul comportament, `n tinuare, Teognost atrage aten-
Numai prin Duhul Sfânt raport cu sine [i cu ceilal]i. El ]ia asupra simoniei, adic\ a
Preo]ia presupune
poate fi con[tientizat\ voca]ia este cel mai expus mândriei, cump\r\rii harului cu bani, ce-
jertfa personal\ a mor]ii preo]iei, care implic\ mijlocirea din cauza c\reia a c\zut [i Lu- ea ce `nseamn\ c\ aceast\
la Dumnezeu pentru oameni [i cifer. Teognost insist\ asupra practic\ era destul de frecvent\
pentru patimi [i pl\ceri un statut asem\n\tor cu cel al
unui aspect foarte important: [i `n acea perioad\. „U[oar\ es-
Preo]ia este o tem\ impor- `ngerilor. Teognost arat\ c\ [i cinstea de care se bucur\ preo- te demnitatea preo]iei [i jugul,
tant\ abordat\ de Teognost `n `ngerii se tem de aceast\ lucra- tul este asem\n\toare cu cea a blând, dar când se prime[te [i
scrierile sale. O condi]ie esen]i- re dumnezeiasc\, de care au fu- `ngerilor. „Gânde[te-te c\ te-ai când e purtat\ dup\ cuviin]\, [i
al\ pentru cel care dore[te s\ se git mul]i sfin]i. „P\trunde cu `nvrednicit de o cinste `ntocmai când nu se cump\r\ harul Du-
apropie de aceast\ mare tain\ putere `n]elesul cuvintelor, c\ cu a `ngerilor [i sârguie[te-te s\ hului dumnezeiesc. Dar când se
este „nep\timirea“ la nivelul `n fiecare zi prive[ti acea mân- r\mâi nep\tat `n treapta `n ca- cump\r\ cu sârguin]\ ome-
`ntregii fiin]e. Neglijarea unui tuire a lui Dumnezeu, pe care re ai fost chemat prin toat\ vir- neasc\ [i cu dar stric\cios ceea
asemenea aspect atrage dup\ v\zând-o odat\ b\trânul Sime- tutea [i cur\]ia. {tii pe luceaf\- ce nu trebuie s\ se negu]\to-
sine pedeapsa lui Dumnezeu. on s-a minunat [i s-a rugat de rul care a c\zut, din ce era ce s- reasc\, [i chemarea nu mai e de
„Când te-ai `nvrednicit de preo- slobozire. {i dac\ nu ai primit a f\cut, din pricina mândriei. sus, sarcina este foarte grea, ca
]ia dumnezeiasc\ [i cinstit\, te- `n[tiin]are de la Duhul Sfânt c\ S\ nu p\]e[ti [i tu acestea, `n- una ce e purtat\ f\r\ vrednicie
ai `ndatorat de mai `nainte s\ e[ti primit ca mijlocitor `ntre chipuindu-]i lucruri mari de- [i peste putere. Iar jugul este
te ai pe tine jertfit mor]ii pati- Dumnezeu [i oameni, ca unul spre tine. Socote[te-te pe tine foarte aspru [i roade grumazul,
milor [i pl\cerilor, [i a[a s\ `n- `ntocmai ca `ngerii, s\ nu `n- p\mânt [i cenu[\, [i lep\d\tu- [i puterea celui ce-l duce, de nu-l
dr\zne[ti a te atinge de jertfa dr\zne[ti s\ te arunci `n pri- r\, [i plângi pururea, ca s\ te pune jos, pân\-l va slei [i zdro-
cea vie [i `nfrico[at\, dac\ nu mejdie atingându-te de s\vâr[i- `nvrednice[ti de `mp\rt\[irea bi cu des\vâr[ire“ (p. 238). A[a-
vrei s\ fii ars de focul dumneze- rea `nfrico[at\ [i preacurat\ a dumnezeiasc\ [i s\ fii chemat dar, preo]ia se `nscrie `ntr-un
iesc ca o materie ce arde cu u[u- celor dumnezeie[ti, de care [i la rudenie de ne`n]eleasa iubire firesc al lucrurilor `n momentul
rin]\. C\ci, dac\ serafimul n-a `ngerii se tem [i de la care mul]i de oameni [i de negr\ita bun\- `n care este asumat\ ca o che-
`ndr\znit s\ se ating\ de c\r- dintre sfin]i s-au tras `napoi cu tate a lui Dumnezeu, prin mâ- mare a lui Dumnezeu. a
CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
abona]ilor
Vineri, 5 februarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 29 (1531) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 29 (304) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
Te Deum la
Roman, cu prilejul
`mplinirii a 85 de
ani de Patriarhat
12 biserici au ars `n
Focul cel mare din 1847
CM
YK
POZA ZILEI
Potrivit tradi]iei, M\n\stirea
ortodox\ Fenek din regiunea
Srem, Serbia, este ctitorit\ de {te-
fan [i Angelina, doi membrii ai fa-
miliei de nobili Brankovic. Ace[tia
ar fi ridicat sf=ntul l\ca[ `n cea de-a
doua jum\tate a secolului al XV-
lea. Cea mai veche m\rturie istori-
c\ despre M\n\stirea Fenek da-
teaz\ din 1563. a
CM
YK
Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
EVENIMENT CULTUR| PAGINA VERDE
Pe cine mai Rom=nia, parte
intereseaz\ a strategiei
colec]iile [i regiunii
patrimoniul cultural? dun\rene
PAGINA 16 PAGINA 4 PAGINA 7
basilica.ro
~n ziua de 23 martie 1847, un incendiu devasta
jum\tate din Bucure[ti. Partea stâng\ a
Dâmbovi]ei era `n fl\c\ri. Ardeau turlele CALENDARUL ZILEI
JERTFA MÂNTUITORULUI D|
bisericilor ca ni[te tor]e, spun cronicile. O ALT| VALOARE VIE}II:
Mahalalele erau scrum, mai r\m\seser\ doar Toate cuvintele Sfintelor E-
zidurile. Dac\ focul „ar fi `nceput noaptea, vanghelii, atunci când ne
vorbesc despre supliciile
ora[ul `ntreg ar fi pierit“, spunea domnitorul Domnului nostru Iisus CM
YK
Gheorghe Bibescu, a c\rui „prezen]\ vitejeasc\ Hristos, sunt pline de dra-
matism. Prinderea, con-
zi [i noapte nu putu s\ `nl\ture dezastrul“. damnarea [i r\stignirea
Focul a mistuit 12 biserici cu mahalalele lor: Mântuitorului ne g\sesc [i
ne reg\sesc, în fiecare an,
„Sfântul Dumitru“, Curtea Veche (dou\), având alte sentimente [i al-
„Sfântul Gheorghe-Nou“, „Sfântul Gheorghe- te gânduri.
Pagina 2
Vechi“ [i B\r\]ia, Stelea, Udricani, Vergului,
Lucaci, Ceau[ Radu, „Sfântul {tefan“, dar [i S|N|TATE
alte mahalale: Col]ea, R\zvanul, „Sfântul AFEC}IUNI ALE PIELII PRO-
VOCATE DE RADIA}IILE UL-
Nicolae“ - {elari, {erban Vod\, „Sfântul Ioan TRAVIOLETE: Spectrul teres-
Nou“, „Sfânta Vineri“, Oltenii, Delea Nou\ [i tru al radia]iilor ultravio-
lete (UV) este divizat `n do-
Hagiului. Citi]i `n paginile 8-9 u\ p\r]i: radia]ii ultraviole-
te scurte [i ultraviolete lun-
gi. Aceste radia]ii ultravio-
Patriarhia Român\ la ceas aniversar lete sunt absorbite de mole-
cule specifice, produc=nd
reac]ii la nivelul pielii. ~n
Biserica Ortodox\ Român\ a `mplinit anumite cantit\]i, acestea
ieri, 4 februarie, 85 de ani de la ridicarea la pot provoca efecte profunde
rangul de Patriarhie. Evenimentul a fost asupra metabolismului
marcat printr-o [edin]\ solemn\ a Perma- celular.
nen]ei Consiliului Na]ional Bisericesc, ur-
mat\ de slujba de Te Deum, cât [i de o sluj- Pagina 6
b\ de pomenire a celor cinci patriarhi, s\- EDUCA}IE
vâr[ite de Preafericitul P\rinte Patriarh
Daniel `n Catedrala patriarhal\. CARE ESTE MISIUNEA UNI-
Importan]a momentului aniversar a fost VERSIT|}ILOR {I CUM VOR
scoas\ `n eviden]\ de pr. cons. Florin {er- FI FINAN}ATE: MECTS vi-
b\nescu `n cadrul plenului Permanen]ei zeaz\ diferen]ierea univer-
Consiliului Na]ional Bisericesc (CNB), `n- sit\]ilor `n func]ie de mi-
trunit `n Sala Sf=ntului Sinod. ~n prezen]a siunea specific\, reforma
Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, pr. politicilor de resurse uma-
ne, modernizarea manage-
dr. Florin {erb\nescu a expus un studiu le- mentului cu respectarea [i
gat de momentul istoric petrecut la 4 febru- `nt\rirea autonomiei uni-
arie 1925. „Ridicarea BOR la rang de Patri- xie. A fost o confirmare a faptului c\ Orto-
doxia româneasc\ a `nsemnat foarte mult versitare [i finan]area dife-
arhat `n anul 1925, prin hot\rârea Sfântu- ren]iat\ `n func]ie de calita-
de-a lungul acestor milenii pentru via]a
lui Sinod de la 4 februarie, [i consfin]it\ tea programelor de studiu.
apoi prin `ntronizarea patriarhului Miron cre[tin\ din aceast\ parte a lumii. Secole
Pagina 12
Cristea la 1 noiembrie 1925, a reprezentat de-a rândul a continuat s\ fie un adev\rat
a consfin]ire a unei istorii de aproape dou\ far, un sprijin pentru `ntreaga Ortodoxie,
milenii de cre[tinism pe p\mânt românesc, atât pe plan material, cât [i cultural, spiri-
`n care timp BOR a contribuit la via]a cre[- tual“, ne-a declarat pr. Florin {erb\nescu.
tinismului nu numai `n sânul poporului ro-
mân, ci `n general pentru `ntreaga Ortodo- Continuare `n pagina 3
 CM
YK

Vineri, 5 februarie 2010 Filocalia 13

Despre preo]ie la Teognost

Teognost este un teolog format `ntr-un ora[ cu o
reputa]ie cultural\ remarcabil\: Constantinopolul.
Caracterizat de p\rintele St\niloae ca fiind un om
cu „o gândire fin\ [i o fraz\ nuan]at\“, el a reu[it
prin scrierile sale s\ integreze spiritualitatea
sinait\ `n cercurile mai speculative [i mai dificile
ale capitalei Imperiului Bizantin. Practic, Teognost
a fost cel care a preg\tit terenul pentru apari]ia
Sfântului Simeon Noul Teolog `n secolul al XI-lea.
de Drago[ Mihai
OLTEANU
~n Filocalia greac\ sunt pu-
blicate 75 de capete sub numele
Teognost. Nicodim Aghioritul,
care a f\cut o introducere la
aceste capete, ne spune c\ ar
putea fi Teognost Alexandrinul,
despre care vorbe[te Fotie `n
capitolul 107 al Bibliotecii sale,
sau altcineva. ~ns\ p\rintele
St\niloae remarc\ faptul c\ a-
cest Teognost a fost un orige-
nist care ~l considera pe Fiul
creatur\ a Tat\lui [i care a tr\-
it mai `nainte de Sfântul Ata-
nasie cel Mare. De asemenea, el
nu poate fi autorul acestor ca-
pete din Filocalie, caracterizate
printr-o spiritualitate mai târ-
zie. Nu este cunoscut un alt
scriitor bisericesc sub acest nu-
me dec`t arhimandritul con-
stantinopolitan din secolul al
IX-lea, de aceea este foarte pro-
babil ca cele 75 de capete s\-i a-
par]in\. Acest Teognost, arhi-
mandrit [i exarh al m\n\stiri-
lor din Constantinopol, era un
sus]in\tor al patriarhului Igna-
tie [i un adversar declarat al lui
Fotie. Dup\ sinodul din 861, Ig-
natie a fost `ndep\rtat din sca-
unul de patriarh, iar `n locul lui
a fost numit Fotie. Partizanii
lui Ignatie au `naintat atunci
un memoriu papei Nicolae. Te-
ognost a fost cel care a dus acel
memoriu la Roma, fugind din
Constantinopol deghizat `n ci-
vil. ~n momentul `n care noul
`mp\rat Vasile Macedoneanul
l-a readus `n scaun pe Ignatie
`n 867, Teognost s-a `ntors la
Constantinopol. ~n 870 `l g\sim
egumen al M\n\stirii Izvorul [i
tot `n acel an este trimis `ntr-o
delega]ie la Roma de c\tre `m-
p\ratul Vasile Macedoneanul [i
patriarhul Ignatie.
Opera
Pe lâng\ cele 75 de capete,
Teognost ne-a mai l\sat [i un
Encomiu (o cuvântare de lau-
d\) pentru to]i sfin]ii. P\rintele
St\niloae arat\ c\ aceast\ scri-
ere, alc\tuit\ `ntr-un ora[ de
mare cultur\ cum era Constan-
tinopolul, nu are nici o leg\tur\
cu spiritualitatea sinait\, din
moment ce se observ\ o deose-
bire [i chiar o contrazicere `ntre
cele dou\ tipuri de spiritualita-
te. De exemplu, `n capitolele 5-
6 ale acestei scrieri „se observ\
o anumit\ rezerv\ fa]\ de im-
presia ce se desprinde din afir-
ma]ia masiv\ [i st\ruitoare a
sinai]ilor c\ se poate vedea cu
destul\ u[urin]\ lumina dum-
nezeiasc\ `n v\zduhul min]ii
cur\]ite. Teognost scoate `n re-
lief mai mult piedicile peste ca-
re sinai]ii treceau prea repede
[i mai ales actualizeaz\ ideea
`ntunericului areopagitic, care
ascunde pe Dumnezeu“ (Filoca-
lia, vol. IV, Editura Humanitas,
2008. p. 224). „Teognost d\ do-
vad\ de o gândire sub]ire [i de
o fraz\ nuan]at\, semn c\ tr\ia
`ntr-un ora[ de cultur\ rafina-
t\“ (p. 224). Se poate spune c\
scrierea lui este prima introdu-
cere, `ntr-o form\ de sintez\, a
spiritualit\]ii sinaite `n cercu-
rile mai speculative [i mai difi-
cile ale Constantinopolului. ~n
felul acesta el nu face decât s\ CM
YK
preg\tesc\ terenul pentru apa-
ri]ia Sfântului Simeon Noul Te-
olog `n secolul al XI-lea. Spiri-
tualitatea promovat\ de Teog-
nost se remarc\ printr-un asce-
tism mai accentuat [i mai ener-
gic, dar p\rintele St\niloae evi-
den]iaz\ contactul pe care el l-a
avut cu sinai]ii, prin faptul c\
repet\ literal, la capitolul 26,
capitolul 25 din scrierea lui
Ioan Carpatiul. ~n aceast\ scri-
ere se acord\ o aten]ie deosebi-
t\ Sfintei Liturghii [i Preo]iei,
ceea ce denot\ c\ autorul nu
putea fi decât o personalitate
bunele dumnezeiesc f\r\ cle[te, evlavie“ (p. 228). Amintim de nuirea Sfintelor `nfrico[ate Tai-
cu o pozi]ie oficial\ `n sânul Bi- cum te vei atinge tu f\r\ nep\- Sfântul Ioan Gur\ de Aur care ne“ (p. 229). Opusul mândriei
sericii [i `n Constantinopolul
timire, prin care vei avea [i lim- a scris cunoscutul tratat Des- este smerenia, care poate fi do-
`mp\ratului Mihail al III-lea, ba sfin]it\, [i buzele cur\]ite, [i pre preo]ie, dedicat prietenului bândit\ numai atunci când re-
unde, dup\ restabilirea icoane-
sufletul curat `mpreun\ cu tru- s\u apropiat, Sfântul Vasile cel nun]\m s\ ne supraapreciem
lor, cultul cunoscuse un fast im- pul, [i mâinile `nse[i mai str\lu- Mare, `n care `[i justific\ fuga propria persoan\.
presionant. Circul\ [i o le-
cite ca aurul, ca pe ni[te slujitoa- de preo]ie (din cauz\ c\ se con-
gend\, potrivit c\reia trimi[ii sidera nevrednic).
ru[i de la Kiev au fost atât de re ale focului [i ale jertfei celei „U[oar\ este demnitatea
mai presus de fiin]\“ (p. 228).
mi[ca]i `n acea vreme de Li-
Smerenia este virtutea preo]iei [i jugul, blând“
turghia din Sfânta Sofia `ncât l-
au determinat pe principele Preotul este principal\ a preotului Preo]ia este o sarcin\ u[oar\
Vladimir s\ primeasc\ `mpreu- mijlocitor `ntre doar dac\ este primit\ de la
n\ cu tot poporul s\u cre[tinis- Preotul trebuie s\ manifeste Dumnezeu [i `ndeplinit\ cu
mul bizantin. Dumnezeu [i oameni tot timpul o grij\ special\ fa]\ responsabilitae deplin\. ~n con-
de propriul comportament, `n tinuare, Teognost atrage aten-
Numai prin Duhul Sfânt raport cu sine [i cu ceilal]i. El ]ia asupra simoniei, adic\ a
Preo]ia presupune
poate fi con[tientizat\ voca]ia este cel mai expus mândriei, cump\r\rii harului cu bani, ce-
jertfa personal\ a mor]ii preo]iei, care implic\ mijlocirea din cauza c\reia a c\zut [i Lu- ea ce `nseamn\ c\ aceast\
la Dumnezeu pentru oameni [i cifer. Teognost insist\ asupra practic\ era destul de frecvent\
pentru patimi [i pl\ceri un statut asem\n\tor cu cel al
unui aspect foarte important: [i `n acea perioad\. „U[oar\ es-
Preo]ia este o tem\ impor- `ngerilor. Teognost arat\ c\ [i cinstea de care se bucur\ preo- te demnitatea preo]iei [i jugul,
tant\ abordat\ de Teognost `n `ngerii se tem de aceast\ lucra- tul este asem\n\toare cu cea a blând, dar când se prime[te [i
scrierile sale. O condi]ie esen]i- re dumnezeiasc\, de care au fu- `ngerilor. „Gânde[te-te c\ te-ai când e purtat\ dup\ cuviin]\, [i
al\ pentru cel care dore[te s\ se git mul]i sfin]i. „P\trunde cu `nvrednicit de o cinste `ntocmai când nu se cump\r\ harul Du-
apropie de aceast\ mare tain\ putere `n]elesul cuvintelor, c\ cu a `ngerilor [i sârguie[te-te s\ hului dumnezeiesc. Dar când se
este „nep\timirea“ la nivelul `n fiecare zi prive[ti acea mân- r\mâi nep\tat `n treapta `n ca- cump\r\ cu sârguin]\ ome-
`ntregii fiin]e. Neglijarea unui tuire a lui Dumnezeu, pe care re ai fost chemat prin toat\ vir- neasc\ [i cu dar stric\cios ceea
asemenea aspect atrage dup\ v\zând-o odat\ b\trânul Sime- tutea [i cur\]ia. {tii pe luceaf\- ce nu trebuie s\ se negu]\to-
sine pedeapsa lui Dumnezeu. on s-a minunat [i s-a rugat de rul care a c\zut, din ce era ce s- reasc\, [i chemarea nu mai e de
„Când te-ai `nvrednicit de preo- slobozire. {i dac\ nu ai primit a f\cut, din pricina mândriei. sus, sarcina este foarte grea, ca
]ia dumnezeiasc\ [i cinstit\, te- `n[tiin]are de la Duhul Sfânt c\ S\ nu p\]e[ti [i tu acestea, `n- una ce e purtat\ f\r\ vrednicie
ai `ndatorat de mai `nainte s\ e[ti primit ca mijlocitor `ntre chipuindu-]i lucruri mari de- [i peste putere. Iar jugul este
te ai pe tine jertfit mor]ii pati- Dumnezeu [i oameni, ca unul spre tine. Socote[te-te pe tine foarte aspru [i roade grumazul,
milor [i pl\cerilor, [i a[a s\ `n- `ntocmai ca `ngerii, s\ nu `n- p\mânt [i cenu[\, [i lep\d\tu- [i puterea celui ce-l duce, de nu-l
dr\zne[ti a te atinge de jertfa dr\zne[ti s\ te arunci `n pri- r\, [i plângi pururea, ca s\ te pune jos, pân\-l va slei [i zdro-
cea vie [i `nfrico[at\, dac\ nu mejdie atingându-te de s\vâr[i- `nvrednice[ti de `mp\rt\[irea bi cu des\vâr[ire“ (p. 238). A[a-
vrei s\ fii ars de focul dumneze- rea `nfrico[at\ [i preacurat\ a dumnezeiasc\ [i s\ fii chemat dar, preo]ia se `nscrie `ntr-un
iesc ca o materie ce arde cu u[u- celor dumnezeie[ti, de care [i la rudenie de ne`n]eleasa iubire firesc al lucrurilor `n momentul
rin]\. C\ci, dac\ serafimul n-a `ngerii se tem [i de la care mul]i de oameni [i de negr\ita bun\- `n care este asumat\ ca o che-
`ndr\znit s\ se ating\ de c\r- dintre sfin]i s-au tras `napoi cu tate a lui Dumnezeu, prin mâ- mare a lui Dumnezeu. a

CM
YK

14 Actualitate
PE SCURT
Sute de mii de victime
`n Haiti
Peste 200 mii de haitieni au murit `n
timpul cutremurului care a devastat
capitala Port-au-Prince la 12 ian-
uarie, a anun]at premierul Jean-Max
Bellerive, modificând astfel bilan]ul
precedent, care anun]a 170 mii de vic-
time. {eful Guvernului haitian a
men]ionat, totodat\, [i aproximativ
300 mii de r\ni]i, interna]i `n prezent
`n spitale, centre de s\n\tate, sau `n
centre ambulatorii. Citând ultimele
cifre de care dispune, Bellerive a pre-
cizat c\ 4 mii de persoane au suferit
amputa]ii `n urma seismului, care a
l\sat un milion de haitieni f\r\
ad\post. „Peste 250 mii de case [i apro-
ximativ 30 mii de societ\]i comerciale
au fost distruse“, a ad\ugat premierul.
„Acesta este un dezastru la nivel pla-
netar. Sunt cifrele cele mai extreme
din ultimii 20 sau 30 de ani“, a subli-
niat oficialul haitian.
Tiraspolul vrea negocieri
directe cu Rom=nia
Tiraspolul este gata s\ dezvolte con-
tacte directe cu diploma]ia român\, iar
o posibil\ reac]ie din partea
Chi[in\ului la o astfel de activitate nu
`l va afecta, a declarat „ministrul de
Externe transnistrean“ Vladimir
Iastrebceak, citat de Agen]ia Regnum.
Potrivit lui Iastrebceak, partea
transnistrean\ este interesat\ ca
diploma]ii români s\ aib\ posibilitatea
s\ cunoasc\ direct situa]ia `n regiune,
„f\r\ intermediari [i f\r\ avoca]i“.
Referindu-se la recentele afirma]ii ale
pre[edintelui român Traian B\sescu
privind retragerea României din ne-
gocierile pentru reglementarea
transnistrean\, Iastrebceak a declarat
c\ „trebuie separate declara]iile f\cute
pentru public de posibilit\]ile reale“.
Reprezentantul diploma]iei regimului
separatist de la Tiraspol a respins o
eventual\ participare a României `n
procesul de reglementare trans-
nistrean\, considerând c\ Bucure[tiul
are suficiente posibilit\]i pentru a in-
fluen]a acest proces prin intermediul
mecanismelor Uniunii Europene.
Vizele bulgarilor pentru
SUA, valabile 10 ani
Statele Unite vor emite bulgarilor
vize valabile pe o perioad\ de 10 ani.
Anun]ul a fost f\cut, miercuri, de am-
basadorul american `n Bulgaria,
James Worlick, dup\ o `ntâlnire cu
premierul Boiko Borisov. Noua proce-
dur\, a c\rei aplicare va `ncepe ime-
diat, prevede ca turi[tii [i oamenii de
afaceri bulgari care doresc s\ vizite
SUA s\ primeasc\ viz\ valabil\ pe o
perioad\ de 10 ani. Vizele vor fi acor-
date, ca [i pân\ acum, persoanelor
care respect\ criteriile p\r]ii ameri-
cane, dar acestea nu vor mai fi
nevoite s\ aplice pentru viz\ de
fiecare dat\ când vor s\ viziteze
Statele Unite. „Sper c\ acest demers
va fi privit ca un semn de `ncredere
`ntre Bulgaria [i Statele Unite“, a
spus ambasadorul SUA la Sofia. a
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
CM
YK
Vineri, 5 februarie 2010
Seminar de etic\ pentru func]ionarii publici
Agen]ia Na]ional\ a Func]ionarilor Pu- ANFP, instituite prin ordin al pre[edin- pentru `nt\rirea `ncrederii cet\]enilor `n
blici (ANFP) [i Institu]ia Prefectului jude- telui [i vor aborda subiecte precum etica [i serviciul public“, afirm\ pre[edintele
]ului Ia[i organizeaz\, `n perioada 10-12 fe- integritatea `n func]ia public\, `ntocmirea ANFP, Andras Szakal, `n documentul citat.
bruarie, la Ia[i, seminarul cu tema „Etic\, dosarului profesional, promovarea, avan- Seminarul se `nscrie `n seria evenimen-
integritate [i carier\ `n func]ia public\“. sarea, transformarea posturilor, structuri telor organizate de ANFP `n scopul `mbu-
Cu prilejul evenimentului, speciali[tii organizatorice, avize, conform Mediafax. n\t\]irii calit\]ii actului administrativ [i a
ANFP vor prezenta dificult\]ile [i nereg- „Consider\m c\ implementarea corect\ a ridic\rii standardelor de conduit\ a func-
ulile privind implementarea legisla]iei legisla]iei privitoare la func]ia public\ [i ]ionarilor publici. La seminar vor participa
specifice func]iei publice, identificate pe func]ionarii publici este de o importan]\ reprezentan]i ai administra]iei publice lo-
parcursul ac]iunilor de control efectuate de major\ pentru cre[terea profesiona- cale din jude]ele Ia[i, Bistri]a N\s\ud,
echipe interdepartamentale din cadrul lismului func]ionarilor publici [i, implicit, Vrancea, Buz\u. a
Decizia de `mp\r]ire a platoului
M\rii Negre nu va fi revizuit\
a Premierul ucrainean Iulia Timo[enko a promis sus]in\torilor s\i c\, dac\ va câ[tiga
alegerile preziden]iale de duminic\, va ob]ine revizuirea deciziei Cur]ii Interna]ionale
de Justi]ie privind `mp\r]irea zonelor economice `n Marea Neagr\ `ntre Ucraina [i România
a „Este o declara]ie f\cut\ `n context electoral [i trebuie luat\ ca atare. Hot\rârea a fost
luat\ `n unanimitate, inclusiv cu votul judec\torului ad-hoc numit de partea ucrainean\,
fiind prima de acest gen `n cazul c\reia nu s-au formulat opinii separate“, a replicat
Bogdan Aurescu, fostul agent al României la Curtea Interna]ional\ de Justi]ie de la Haga a
Bogdan Aurescu, fostul obligatorii [i definitive, nepu-
agent al României la Curtea tând fi atacate cu apel sau re-
Interna]ional\ de Justi]ie (CIJ) curs. „Hot\rârea privind Ro-
de la Haga `n procesul cu mânia, din 3 februarie 2009, a
Ucraina privind delimitarea la fost recunoscut\ [i acceptat\ la
Marea Neagr\, a apreciat c\ cel mai `nalt nivel de ambele
declara]ia premierului Iulia p\r]i“, a reamintit Aurescu.
Timo[enko, potrivit c\reia se „Teoretic - [i subliniez, teoretic
va ob]ine revizuirea acestei de- - exist\, procedural, posibili-
cizii, este „una electoral\“ [i a tatea unei cereri de revizuire `n
reamintit c\ hot\rârea a fost condi]iile prev\zute `n statutul
recunoscut\ [i acceptat\ de CIJ, care sunt foarte stricte.
ambele p\r]i. „Este o declara]ie Astfel, cererea de revizuire
f\cut\ `n context electoral [i poate fi `naintat\ dac\ se de-
trebuie luat\ ca atare“, a de- scoper\ un fapt care nu a fost
clarat Bogdan Aurescu. Reac]ia cunoscut de c\tre Curte sau de
secretarului de stat rom=n vine c\tre partea care `l invoc\ [i
`n contextul `n care premierul care, dac\ ar fi fost cunoscut, ar
ucrainean Iulia Timo[enko a fi schimbat radical hot\rârea
promis c\, dac\ va câ[tiga Cur]ii, iar necunoa[terea fap-
alegerile preziden]iale de du- tului respectiv este imputabil\
minic\, va ob]ine revizuirea de- p\r]ii care `l invoc\“, a explicat
ciziei Cur]ii Interna]ionale de Bogdan Aurescu. Secretarul de
Justi]ie privind `mp\r]irea stat a ad\ugat c\, `n toat\ isto-
zonelor economice `n Marea ria cazurilor Cur]ii, au existat
Neagr\ `ntre Ucraina [i Româ- doar trei cereri de revizuire,
nia. „Platoul continental din toate declarate inadmisibile.
Marea Neagr\ `nseamn\ inde-
penden]a noastr\ economic\ [i
politic\, este puterea [i compe- Aproape 80% din
titivitatea statului nostru. Ast- suprafa]a disputat\
fel, m\ voi ocupa de refacerea
drept\]ii (...) fa]\ de Ucraina“, a revenit Rom=niei
a declarat, mar]i, Iulia Timo-
Curtea Interna]ional\ de
[enko, cu ocazia unei ac]iuni e- Justi]ie (CIJ) a pronun]at, `n
lectorale desf\[urate la Terno-
urm\ cu un an, `n [edin]\ pub-
pol, `n vestul Ucrainei, potrivit lic\ solemn\, hot\rârea sa `n
Agen]iei RIA Novosti.
procesul privind „Delimitarea
Maritim\ `n Marea Neagr\“, `n
~n toat\ istoria procesul România contra Ucra-
ina. Hot\rârea CIJ recunoa[te Victoria de la Haga este un moment foarte
cazurilor Cur]ii, au jurisdic]ia suveran\ [i drep- important pentru politica extern\ româneasc\,
existat doar trei cereri turile suverane ale României - hot\rârea aduc=nd prima extindere de jurisdic]ie
de revizuire `n principal de exploatare a re- suveran\ a României, dup\ mai bine de 90 de ani
surselor - pentru o suprafa]\ de
Fostul reprezentant al Ro- 9.700 de kilometri p\tra]i de prezint\ 79,3% din zona de pes- pentru aproximativ 70% din re-
m=niei la CIJ a subliniat c\ de- platou continental [i zon\ eco- te 12 mii de kilometri p\tra]i a- sursele de hidrocarburi esti-
ciziile Cur]ii de la Haga sunt nomic\ exclusiv\, ceea ce re- flat\ `n disput\ cu Ucraina, [i mate a fi prezente `n zon\. a
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
diac. Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
CM
YK
 CM
YK

Vineri, 5 februarie 2010 Analiz\ 15

BM: Salariile unor bugetari trebuie `nghe]ate
a Banca Mondial\ a propus Guvernului un sistem simplificat de salarizare bugetar\, prin clasificarea posturilor
`n maximum 10 grupuri ocupa]ionale [i 1.000 de func]ii, avertizând `ns\ c\ modific\rile pot determina
`nghe]area pe termen nedefinit a major\rilor salariale pentru posturi retrogradate valoric a Exper]ii doresc
ca restructurarea sistemului s\ permit\ evolu]ia `n carier\ dup\ modelul „pentru munc\ egal\, plat\ egal\“ a
Banca Modial\ propune o va- care nu sunt momentan utilizate 10 niveluri `n interiorul s\u, noua
riant\ de simplificare a sistemu- `n sectorul public din România. structur\ de grade incluzând a-
lui de salarizare din România, „Valorizarea unor posturi con- proximativ 100 de grade.
prin reducerea num\rului de duce `n mod normal la un salariu „Prin urmare, `n vederea ob]i-
func]ii, pe un model similar pro- mai mare. Pentru posturile care nerii unui e[antion reprezentativ
pus `n Republica Moldova [i Po- se apreciaz\ valoric este `ns\ pot fi evaluate circa 1.000 de pos-
lonia, ce presupune `nghe]area probabil ca `n acest moment s\ turi, cu scopul de a include `n e-
salariilor `n cazul acelor posturi nu existe resurse suficiente pen- [antion suficiente exemple cu
retrogradate pe scara valoric\. tru a acoperi compensarea finan- toate gradele probabile. Sfera no-
Un document al institu]iei a- ciar\ imediat\ a nivelului de ului sistem de clasificare a postu-
mintite, ce vizeaz\ reformarea cre[tere valoric\ a acelor posturi. rilor va include `ntreg sectorul
sistemului de clasificare a postu- Dar aceast\ compensare integra- public, care `n prezent reprezint\
rilor `n sectorul public din Româ- l\ va fi asigurat\ progresiv, pe aproximativ 1,3 milioane de pos-
nia, analizeaz\ posibilitatea `n- m\sur\ ce resursele vor permite turi. Aceast\ cifr\ include perso-
ghe]\rii unor salarii din sectorul acest lucru. Acolo unde posturile nal militar, ori comisia va trebui
se vor deprecia valoric, persoane- s\ decid\ dac\ pentru aceast\
bugetar pe o durat\ nedetermi- le vor fi protejate de orice reduce-
nat\ de timp [i cre[terea altora, categorie de personal va trebui
re a salariului, `ns\ este posibil realizat\ o analiz\ separat\, da-
ca urmare a aprecierii valorice a s\ nu mai beneficieze de majo-
unor posturi, rezultat\ `n urma te fiind natura func]iilor din a-
r\ri salariale pân\ când salariul cest domeniu [i diferen]ele de
analizelor din comisia bipartit\ lor corespunde noului nivel de
propus\ de Ministerul Muncii, structur\ a carierei“, se aten]io- „Eu sunt profesor `n Germania
grad stabilit (`n timp ce unele neaz\ `n document. Aparatul func]ionarilor
pentru simplificarea grilei de sa- cre[teri salariale vor fi asigurate [i m-am gândit c\ poate ar trebui
larizare din Legea unitar\ a sa- pentru gradele de nivel infe- Comisia bipartit\ `nfiin]at\ publici este s\ `ncep s\ lucrez `n România“, a
lariz\rii personalului bugetar. rior)“, se arat\ `n document. pentru reanalizarea [i simplifica- supradimensionat continuat Hartmann, care a `nce-
Recomand\rile au fost trans- rea Legii salariz\rii unitare `n put s\ râd\ apoi.
mise comisiei interministeriale sistemul bugetar s-a `ntâlnit, România nu are un sistem de ~n ceea ce prive[te legea sala-
care lucreaz\ la `mbun\t\]irea Zece grupuri mar]i, cu cei doi exper]i de la Ban- func]ionari publici supradimen- riz\rii unice, Hartmann a subli-
Legii de salarizare unitar\ `n ocupa]ionale ca Mondial\, `mpreun\ cu care sionat, ci exist\ o problem\ de e- niat importan]a unui sistem
sectorul bugetar. trebuie s\ fac\ o evaluare mai de- ficien]\ [i de plat\ inegal\ a aces- transparent de plat\.
Banca Mondial\ arat\ c\, `n
cu zece niveluri taliat\ a func]iilor din sistem. tora, `n condi]iile `n care `n unele „Dac\ nu exist\ un sistem de
cadrul noului sistem, posturile Potrivit sursei citate, o evalua- Secretarul de stat din Ministe- zone salariile sunt excep]ionale, salarizare transparent, atunci a-
vor fi clasificate doar pe baza re ini]ial\ sugereaz\ faptul c\ no- rul Muncii, Familiei [i Protec]iei consider\ Arntraud Hartmann, cesta devine subiect al negocieri-
„con]inutului muncii efectiv lucra- ua clasificare a posturilor ar putea Sociale (MMFPS), Valentin Moca- directorul interimar al Biroului lor `ntre diverse grupuri, repre-
te“, fiind foarte probabil s\ rezul- fi alc\tuit\ din maximum 10 gru- nu, a declarat, la finalul `ntâlnirii, B\ncii Mondiale de la Bucure[ti. zentate de interese diferite. Ast-
te o structur\ de grade cu totul puri ocupa]ionale, iar fiecare grup c\ discu]iile au fost foarte tehnice fel, sistemul propus, bazat pe
„România nu avea mul]i anga-
nou\ [i care va folosi clasific\ri ocupa]ional ar putea avea pân\ la [i au vizat „o evaluare mai profun- compara]ie `ntre salaria]i, este
d\ a func]iilor din sistem“. ja]i publici atunci când am `nce-
put s\ lucr\m pe plan local, la `n- ceva de dorit, dar aceast\ lege es-
~ntrebat dac\ s-a discutat de- te doar `nceputul reformei“, a ex-
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A PERSOANELOR spre reducerea num\rului de func- ceputul anilor ‘90, ci un sistem
relativ mic de salaria]i [i salarii plicat oficialul B\ncii Mondiale.
DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI ]ii din sistemul public, Mocanu a Totodat\, ea consider\ c\, pe
Sub deviza: precizat c\ exper]ii vor reanaliza foarte reduse. Cre[terile operate
ulterior au fost justificate, atât termen mediu, construc]ia unui
func]iile existente [i acestea vor fi sistem guvernamental eficient es-
FII TARE, F|R| T|RIE! reduse „doar dac\ va fi cazul“. ca num\r, cât [i `n ceea ce prive[-
te salariile. Nu se pot atrage per- te esen]ial\, `n condi]iile `n care
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
Pre[edintele „Cartel Alfa“, cercet\rile au demonstrat c\ o
Bogdan Hossu, a declarat c\ ex- soane preg\tite bine la asemenea cre[tere economic\ sustenabil\
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; per]ii doresc ca restructurarea remunera]ii [i nici s\ se `ndepli- necesit\ o astfel de administra]ie.
„ evaluare psihologic\; sistemului s\ permit\ evolu]ia `n neasc\ atâtea func]ii cu pu]ini
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; „Asta `nseamn\ c\ `n Româ-
carier\ dup\ modelul „pentru oameni. ~n prezent, dimensiunea nia trebuie s\ existe structuri e-
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate; munc\ egal\, plat\ egal\“. sistemului pare adecvat\. Nu se ficient administrate `n acele zone
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; Hossu a mai spus c\ subcomi- poate vorbi despre o situa]ie cla- unde Guvernul este implicat. As-
„ tabere terapeutice. siile vor evalua individual cele sic\ `n care sistemul este supra- ta nu `nseamn\ neap\rat mai
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim metode 830 de func]ii propuse s\ intre `n dimensionat, ci este o problem\ mul]i func]ionari publici, dar `n-
care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e sociale. Scopul nostru pachetul de sondare, dup\ care de eficien]\ [i de plat\ a func]io- seamn\ sisteme clare, care pot fi
este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea se vor face o compara]ii. narilor publici“, a declarat pen- trase la r\spundere [i persoane
fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\. ~n sistemul bugetar sunt a- tru Mediafax Hartmann, care a
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, spitale,
preg\tite“, a spus Hartmann.
proximativ 1,3 milioane de pos- condus [i `n perioada 1992-1996 Ea a dat exemplul Germaniei,
parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei afectate de turi [i aproape 4.000 de func]ii. misiunea rezident\ a B\ncii unde absolven]ii aspir\ s\ fie
consumul de alcool al cuiva. Pre[edintele „Cartel Alfa“ de- Mondiale. func]ionari publici [i, `n princi-
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ în par- clara, la jum\tatea lunii ianua- Ea a explicat c\, `n prezent, pal, studen]ii cu note mari ajung
teneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Prim\riei Ia[i. rie, c\ din totalul de aproape exist\ unele zone din sistemul s\ lucreze `n administra]ie, care
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în adic]ie preg\tit 4.000 de func]ii bugetare a fost
s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea este regula de aur a Cen- public unde salariile sunt ex- este independent\ fa]\ de schim-
trului nostru.
stabilit un e[antion de aproape cep]ionale. b\rile politice. a
900, care vor fi evaluate, `mpreu-
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com n\ cu exper]i ai B\ncii Mondiale, Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
`n scopul simplific\rii sistemului.

Servicii incluse `n pre]: transport avion Ia[i -

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
- 25 februarie – 03 martie 2010 (7 zile / 6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj Muntele Sionului - Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\”; Hozeva
„Sf. Parascheva“ - M\n\stirea Sfântul Gheorghe [i pe[tera Sfân-
tului Ilie Proorocul, `nchinare la moa[tele Sfân-
v\ `nvit\ s\ participa]i la un pelerinaj,
tului Ioan Iacob de la Neam];
organizat la Locurile Sfinte, `n pe- Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\ `n
rioada preajma izvorului Buna Vestire; Biserica Bunei-
Vestiri a Maicii Domnului, satul Cana,
1-7 aprilie 2010 (7zile / 6 nop]i) Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ - Bise-
rica Schimb\rii la Fa]\. Capernaum, casa Sf. Ap.
Dintre obiective men]ion\m: Petru; Biserica de la Tabgha - locul minunii s\vâr-
Betleem - locul na[terii Domnului, Biserica Sf. [ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii de
Ecaterina. oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fe -
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nostru, ricirilor.
Biserica ~n\l]\rii Domnului, Biserica Sfintei Yardenit - locul simbolic al botezului lui Iisus
Maria Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsemani - Hristos `n apele Iordanului
Biserica a[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, Golgota [i Sfântul Mormânt; TARIF: 699 Euro
Bucure[ti – Tel Aviv - Bucure[ti – Ia[i, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
6 nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*, conform pro-
gramului, `n camere duble, cu aer condi]ionat,
baie, telefon, televizor (categoria hotelurilor este
cea oficial\ pentru Israel), demipensiune (2 mese
pe zi), taxe de intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer condi]ionat,
conform programului, ghid local vorbitor de limb\
român\, 15 E tips pentru ghid [i conduc\torul de
autocar `n }ara Sfânt\, preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medi-
cal\–obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi
accesat\ pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj «Sf. Parascheva» din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
16
PE SCURT
~ntrunirea Consiliului
Eparhial al
Arhiepiscopiei Ia[ilor
La Centrul Eparhial al Arhie-
piscopiei Ia[ilor a avut loc ieri, 4
februarie 2010, prima [edin]\ a
Consiliului Eparhial din acest
an, prezidat\ de ~nalt Preasfin-
]itul P\rinte Teofan, Arhiepis-
copul Ia[ilor [i Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei. La aceast\
`ntrunire a participat [i PS Ca-
linic Boto[\neanul, Episcop-Vi-
car al Arhiepiscopiei Ia[ilor, pre-
cum [i membri ai Permanen]ei
Consiliului Eparhial. Ace[tia au
luat la cuno[tin]\ de activit\]ile
desf\[urate `n 2009 de sec-
toarele [i subunit\]ile Centrului
Eparhial din Ia[i, precum [i de
activit\]ile altor institu]ii care
func]ioneaz\ sub obl\duirea
Arhiepiscopiei Ia[ilor. Membrii
Consiliului Eparhial au avizat
toate d\rile de seam\ [i le-au
propus spre a fi `naintate apro-
b\rii de c\tre Adunarea Eparhi-
al\ a Arhiepiscopiei Ia[ilor, care
se va `ntruni `n [edin]\ anual\
de lucru `n data de 13 februarie
2010. (C.C.)
Serat\
duhovniceasc\ la
Centrul „Sf. Nicolae“
Centrul „Sf. Nicolae“ de consili-
ere [i reabilitare a persoanelor
dependente de alcool [i alte dro-
guri din cadrul sediul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“, aflat
`n cl\direa Institutului Social-
Caritativ „Diaconia“ al Mitropo-
liei Moldovei [i Bucovinei, a or-
ganizat ieri, `ncepând cu ora
17:00, o serat\ duhovniceasc\ cu
titlul: „Rolul lui Dumnezeu `n
procesul de recuperare“.
Conferin]a a fost sus]inut\ de
maica Siluana Vlad, coordona-
toarea Centrului de formare [i
consiliere „Sf. Arhangheli Mihail
[i Gavriil“ din Ia[i. „Din partea
auditoriului, format din persoa-
nele dependente [i membrii fami-
liilor acestora, s-au pus `ntreb\ri
cu privire la rolul lui Dumnezeu
`n procesul de schimbare. De
asemenea, au avut loc o serie de
dialoguri duhovnice[ti, `ntr-un
mod liber, la care maica Siluana
Vlad a r\spuns“, a declarat pr.
Iulian Negru, director executiv
`n cadrul Funda]iei „Solidaritate
[i Speran]\“. (C.C.)
~N ACTUALITATE
Erezia nevolniciei
de Drago[ D+SC|
Erezia a `nso]it `n paralel Bi-
serica lui Hristos `nc\ din primii
ani de la Pogorârea Duhului
Sfânt la Cincizecime. Deseori, au
trebuit s\ treac\ veacuri pân\ ce
un sinod local sau ecumenic s\
condamne ca erezie o `nv\]\tur\
care circulase pân\ atunci nes-
tingherit\ [i care fusese primit\
ca ortodox\. Ochiul veghetor al
Bisericii niciodat\ nu a fost ador-
mit, fiindc\ Cel care o p\ze[te es-
te Hristos. Adev\rata problem\
a ereziei nu o constituie institu]i-
onalizarea, acceptarea sa oficia-
l\, ci tr\irea `n duh eretic. Aceas-
t\ interiorizare a eresului este
un cancer duhovnicesc: ca [i `n
cazul bolii amintite, cel eretic nu
[tie c\ este bolnav [i nu caut\ t\-
m\duire.
Edi]ia de Moldova
Vineri, 5 februarie 2010, Nr. 29 (304), Anul II
Sec]ie de chirurgie la Spitalul Providen]a
La `nceputul lunii ianuarie
2010 a fost inaugurat\, la Spita-
lul Providen]a din Ia[i, sec]ia de
chirurgie, cu dou\ s\li de opera-
]ie moderne, dotate cu aparatur\
la standarde europene.
De serviciile noii sec]ii benefici-
az\ gratuit persoanele asigurate,
[i cu plat\ - persoanele neasigura-
te. Activitatea chirurgical\ este
garantat\ de medici cu experien]\
Te Deum la Roman, cu prilejul
`mplinirii a 85 de ani de Patriarhat
La Catedrala arhiepiscopal\
din Roman a avut loc ieri,
4 februarie 2010, unTe Deum
cu prilejul anivers\rii a 85
de ani de la ridicarea
Bisericii Ortodoxe Române
la rangul de Patriarhie.
Slujba a fost oficiat\ de PS
Ioachim B\c\uanul,
Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Romanului
[i Bac\ului.
de Constantin CIOFU
PS Ioachim B\c\uanul a s\-
vâr[it ieri, la Catedrala episco-
pal\ din Roman, o slujb\ de Te
Deum, cu ocazia anivers\rii a
85 de ani de la ridicarea Biseri-
cii Ortodoxe Române la rangul
de Patriarhie. Acest eveniment
s-a `nf\ptuit prin Hot\rârea
Sfântului Sinod din 4 februarie
1925, confirmat\ prin Decretul
regal din 25 februarie 1925. Du-
p\ cum ne-a declarat pr. Con-
stantin Gherasim, consilier `n
probleme de tineret [i mass-me-
dia al Arhiepiscopiei Romanului
[i Bac\ului, `n cadrul Sfintei Li-
turghii, care a precedat impresi-
onanta ceremonie din aceast\ zi
solemn\, au fost pomeni]i [i
adormi]ii `ntru fericire patri-
arhi ai Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne trecu]i la Domnul: Miron
Cristea, Nicodim Munteanu,
S\ ne amintim c\ Sfântul Si-
meon Noul Teolog vorbea, `n Ca-
tehezele sale, mai precis `n Cate-
heza a XXIX-a, despre o nou\
erezie. Despre ce era vorba? To-
tu[i, secolul al X-lea `n care a tr\-
it Sfântul Simeon nu a fost zgu-
duit de controverse doctrinare
precum veacurile anterioare lui.
Nu era vorba de monofizitism,
monotelism, arianism, apolina-
rism sau pnevmatomahi. Ci de o
erezie a credinciosului botezat, o
erezie a celui care, de[i m\rturi-
sea Crezul Ortodox, se afla des-
p\r]it de Biserica lui Hristos:
„Vorbesc despre aceia [i-i numesc
eretici pe cei care zic c\ nu exist\
cineva `n timpurile noastre [i `n
mijlocul nostru care s\ poat\ p\-
zi poruncile evanghelice [i s\ de-
vin\ asemenea Sfin]ilor P\rin]i...
Cei ce zic c\ aceasta e cu nepu-
tin]\ nu au numai o erezie ci, da-
care sunt [i cadre universitare.
Proiectul Spitalului Providen]a al
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
a fost ini]iat de c\tre Preafericitul
P\rinte Daniel, Patriarhul Biseri-
cii Ortodoxe Române, `n anul
1998, `n timpul arhip\storirii ca
Mitropolit al Moldovei [i Bucovi-
nei, fiind continuat de c\tre ~nalt
Preasfin]itul Teofan, Arhiepisco-
pul Ia[ilor [i Mitropolitul Moldo-
Justinian Marina, Iustin Moi-
sescu [i Teoctist Ar\pa[u.
~n cuvântul rostit la slujba
de mul]umire, PS Ioachim B\-
c\uanul a vorbit celor prezen]i
despre semnifica]ia evenimen-
tului de acum opt decenii [i ju-
m\tate, ce a `nscris o nou\ pa-
gin\ de istorie pentru Biserica
noastr\ Ortodox\.
Hot\rârea Sfântului
Sinod [i Decretul regal,
citite `n cadrul slujbei
Totodat\, Preasfin]itul Epis-
cop Ioachim B\c\uanul a amin-
tit credincio[ilor prezen]i c\
anul acesta mai ad\ug\m ca
s\rb\toare ecleziastic\ 125 de
c\ se poate spune a[a, au toate
ereziile la un loc, aceasta din ur-
m\ dep\[indu-le [i acoperindu-le
prin lipsa ei de evlavie [i excesul
blasfemiei ei pe toate acelea. Ci-
ne spune aceasta r\stoarn\ toate
dumnezeie[tile Scripturi“. Sfân-
tul Simeon nume[te aceast\ ere-
zie nevolnicie.
Din nefericire, chiar [i cei care
se consider\ credincio[i [i drept-
m\rturisitori se complac `ntr-o
nevolnicie eretic\. ~n acest veac,
pericolul tr\irii `n duh eretic este
[i mai mare, fiindc\ Biserica a
fost trecut\ pe un loc secundar
atât de credincio[i/de cei pe care
`i putem numi „`mbiserici]i“, cât
[i de cei mai pu]in du[i pe la bise-
ric\. Acest pericol semnalat de
Sfântul Simeon Noul Teolog s-a
generalizat [i s-a `nr\d\cinat `n
lumea noastr\ postmodern\. Pe
de o parte, sunt cei care tr\iesc
`ntr-o nevolnicie doctrinar-dog-
matic\: ace[tia sunt cei care re-
fuz\ apropierea de biseric\ [i de
vei [i Bucovinei. Din luna februa-
rie 2008, spitalul a primit aviz de
func]ionare din partea Ministeru-
lui S\n\t\]ii. Singura unitate cu
paturi din structura Bisericii Or-
todoxe Române, Spitalul Provi-
den]a ofer\ servicii medicale `n
specialit\]ile Chirurgie general\,
Medicin\ intern\ [i Cardiologie,
Obstetric\-Ginecologie [i ATI
(Anestezie [i Terapie Intensiv\),
ani de la recunoa[terea oficial\
a autocefaliei Bisericii Ortodo-
xe Române (1885), moment is-
toric al c\rui „p\rinte“ este eru-
ditul episcop al Romanului
Melchisedec {tef\nescu, care
va fi pomenit `n cadrul mai
multor manifest\ri cultural-re-
ligioase pe care Arhiepiscopia
Romanului [i Bac\ului le va or-
ganiza `n acest an. „Evenimen-
tul este important `n toat\ Bi-
serica noastr\. ~n cadrul Sfintei
Liturghii au fost pomeni]i to]i
patriarhii de pioas\ amintire ai
Bisericii noastre. Slujba de Te
Deum a avut loc `n prezen]a
credincio[ilor, a membrilor Con-
siliului Eparhial [i a unui im-
presionant sobor de preo]i. ~n
cadrul Te Deumului s-a citit do-
preotul paroh/duhovnic [i care, la
o m\rturisire am\nun]it\, ar
scoate la iveal\ erezii condamna-
te de mult de sfintele sinoade.
De cealalt\ parte sunt credin-
cio[ii `nrobi]i de o nou\ nevolnicie
eretic\: „citirea semnelor“. ~ntr-
adev\r, Mântuitorul Hristos,
apostolii [i Sfin]ii P\rin]i ne `n-
deamn\ s\ lu\m aminte la sem-
nele timpurilor, dar ceea ce se `n-
tâmpl\ `n ultimii ani a dep\[it
orice limit\. S-a ajuns `n situa]ia
`n care, pe unele bloguri cre[tine,
s\ se scrie c\ mai sunt exact doi-
trei ani pân\ la sfâr[itul lumii.
{tim deja vârsta antihristului
(un serial de televiziune protes-
tant american ne face „cinstea“
de a-l considera n\scut `n Româ-
nia), [tim deja cine o s\ cad\ [i ci-
ne nu va fi `n[elat, de[i Mântui-
torul spune c\ semnele pe care le
va face vor fi atât de nemaipome-
nite, `ncât mul]i dintre cei ale[i
vor c\dea. ~n loc de o tr\ire `n
rug\ciune [i lini[te sufleteasc\,
func]ionând `ntr-o cl\dire nou\,
cu spa]ii moderne, dot\ri la stan-
darde europene. Unitatea se afl\
`n imediata apropiere a Centrului
de Conferin]e Providen]a al Mitro-
poliei Moldovei [i Bucovinei. ~nce-
pând cu luna ianuarie a acestui an,
sec]ia de chirurgie func]ioneaz\ cu
dou\ s\li de opera]ie `n care `[i des-
f\[oar\ activitatea cadre medicale
universitare cu experien]\. (C.C.)
cumentul [i hot\rârea Sfântu-
lui Sinod din 4 februarie 1925.
De asemenea, s-a mai dat citire CM
YK
Decretului regal din 25 fe-
bruarie, care a urmat hot\rârii,
[i Tomosului de proclamare a
Patriarhiei Române. A fost un
eveniment apreciat de cei pre-
zen]i `n toat\ dimensiunea lui
sacr\, istoric\ [i tradi]ional\.
Totodat\, a fost un moment de
angajament pentru noi, cei care
am fost rândui]i de Dumnezeu
s\ fim la aniversarea a 85 de ani
de Patriarhat. Ne-am angajat
ca, [i mai departe, s\ fim fii
vrednici ai Bisericii Ortodoxe, fi-
ecare dup\ responsabilitatea pe
care o are“, a spus PS Ioachim
B\c\uanul. a
un duh eretic milenarist a cu-
prins pe mul]i dintre fra]ii no[tri
cre[tini. Ba, mai mult, `ntr-un dé-
jà vu al realit\]ilor condamnate
mai sus de Sfântul Simeon, se ci-
teaz\ profetic [i mustr\tor urm\-
toarea afirma]ie: Genera]ia care
nu va mai da sfin]i va fi ultima.
Ca [i cum `n ziua de ast\zi, din
cauza ispitelor, a materialismului
[i a consumerismului generalizat,
Tainele lui Hristos nu mai sfin-
]esc pe nimeni, sfin]ii au devenit
ni[te piese de muzeu sau orice, fi-
indc\ oricum suntem birui]i de
ispite [i de propria nevolnicie.
{tim c\ lumea zace sub pute-
rea celui r\u, dar poate c\ cel mai
bun mod de a ne p\zi de am\-
girea sa cea cumplit\ `l constituie
o via]\ personal\ tr\it\ `n par-
ticiparea regulat\ la slujbele [i
Tainele Bisericii, rug\ciune, fa-
cerea de milostenii [i iubirea
aproapelui `n loc de inventarierea
c\derilor mai-marilor zilei [i cal-
cularea datei sfâr[itului lumii. a
 CM
YK

S=mb\t\, 6 februarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 30 (1532) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

AMVON PATRISTIC CHIPURI {I FAPTE ROMÂNIA ~N UE

DIN VIA}A BOR

Rug\ciune [i Povestea unui stare] UE are nevoie de 20

desp\timire ortodox spus\ milioane de muncitori
de un pastor luteran cu `nalt\ calificare
PAGINA 16 PAGINA 4 PAGINA 7

„Cel mai important lucru pentru

cei adormi]i este s\ -ii pomenim
la dumnezeiasca Liturghie“ basilica.ro
Pe credin]a `n nemurirea sufletului, `n vie]uirea
lui dup\ desp\r]irea de trup, precum [i `n RELIGIOS
~nvierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos se „CARE ESTE ROLUL CONVIN-
GERILOR RELIGIOASE, DUP|
`ntemeiaz\ ceea ce numim `n Biserica Ortodox\ TRATATUL DE LA LISABO-
cultul mor]ilor, adic\, mai explicit, grija pe care o NA?“: Grupul popularilor
europeni din Parlamentul
poart\ cei vii de a-i avea `n rug\ciunile lor pe cei European a organizat, `n CM
YK
muta]i la Domnul, grij\ ce se reg\se[te `n diferite data de 3 februarie 2010,
seminarul cu tema „Unitate
rituri [i ceremonii, dar mai ales se exprim\ prin `n diversitate: care este
rug\ciunile `n\l]ate c\tre Dumnezeu pentru rolul convingerilor reli-
gioase, dup\ Tratatul de la
ace[tia, `n cadrul Sfintei Liturghii. P\rintele Lisabona?“.
Silviu Tudose, asistent `n cadrul Catedrei de Pagina 3
Teologie Practic\ de la Facultatea de Teologie
ECONOMIC
Ortodox\ „Justinian Patriarhul“ din Bucure[ti, CERTIFICATUL ENERGETIC
ne vorbe[te despre cele mai importante DEVINE OBLIGATORIU DIN
rânduieli pentru cei adormi]i [i despre diferite LUNA MARTIE: De[i ar fi tre-
buit s\ intre `n vigoare `nc\
CM
probleme pastorale legate de la `nceputul anului, certi-
ficatul energetic pentru
de acestea. Citi]i
YK

locuin]e ar putea fi folosit la

POZA ZILEI
~n fiecare sâmb\t\ care pre-
cede Duminica l\satului sec de
carne sau a `nfrico[\toarei ju-
dec\]i, adic\ ast\zi, se serbea-
z\ Sâmb\ta mor]ilor sau Mo[ii
de iarn\. Mormintele celor a-
dormi]i sunt vizitate de credin-
cio[i care aduc platouri cu mân-
care. Ofrandele, dup\ ce sunt
binecuvântate de c\tre preo]i,
sunt oferite celor s\raci. a
Cod galben de vânt [i ninsori pentru
jum\tatea sudic\ a ]\rii, pân\ luni
Meteorologii au emis,
ieri, o avertizare Cod galben
de ninsori [i vânt puternic,
valabil\ de ast\zi de la ora
12:00 pân\ luni diminea]\,
la ora 9:00, care va afecta ju-
m\tatea sudic\ a ]\rii.
Vor fi afectate 21 de jude-
]e [i municipiul Bucure[ti.
Cele 21 de jude]e sunt Vran-
cea, Gala]i, Buz\u, Br\ila,
Tulcea, Constan]a, Ialomi]a,
C\l\ra[i, Giurgiu, Teleor-
man, Olt, Dolj, Prahova, Il-
fov, Dâmbovi]a, Arge[, Vâl-
De luni, elevii re`ncep cursurile
Elevii [i pre[colarii se vor
`ntoarce luni, 8 februarie, la
cursuri, dup\ o s\pt\mân\ de
vacan]\ intersemestrial\, po-
trivit calendarului aprobat de
Ministerul Educa]iei, Cercet\-
`n paginile 8-9
cea, Gorj, Mehe-
din]i, Cara[-Seve-
rin, Timi[.
~n intervalul men-
]ionat, vremea se va
`nr\ut\]i treptat, la `n-
ceput `n Banat [i Olte-
nia, apoi `n Muntenia, Do-
brogea [i sudul Moldovei. ~n
aceste regiuni va ninge vis-
colit, vântul atingând viteze
de pân\ la 75-80 km/h, iar
ninsorile vor fi abundente.
Ninsori viscolite vor fi [i
`n Carpa]ii Meridionali [i de
Curbur\, unde vântul va de-
rii, Tineretului [i Sportului. E-
levii vor frecventa cursurile de
luni, 8 februarie, [i pân\ vine-
ri, 2 aprilie, [i vor avea o va-
can]\ de Pa[ti, `ncepând de
sâmb\t\, 3 aprilie, pân\ du-
p \ [ i
100 km/h.
~n zonele de sud-est, `n
prima parte a intervalului,
se vor semnala precipita]ii [i
sub form\ de lapovi]\ sau
ploaie, favorizând produce-
rea de polei. a
minic\, 11 aprilie. Cursurile
anului [colar 2009-2010 se vor
`ncheia vineri, 11 iunie. Va-
can]a de var\ va `ncepe sâm-
b\t\, 12 iunie, [i se va `ncheia
duminic\, 12 septembrie. a
v=nzarea locuin]elor cel mai
devreme abia `ncep=nd cu
luna martie. Prin certifica-
tul energetic, poten]ialul
cump\r\tor sau chiria[ es-
te informat asupra perfor-
man]ei energetice a apar-
tamentului, exprimat\, `n
principal, prin
consumul total
anual specific
de energie.
Pagina 5
EDUCA}IE
ROLUL BIBLIOTECII ~N
DEZVOLTAREA COMUNIT|}II:
Kelemen Hunor, ministrul
Culturii, a vorbit, `ntr-o
dezbatere, despre nevoia de
modificare a Legii bibliote-
cilor din 2002, relansarea
achizi]iilor pentru biblioteci [i
stabilirea unei strategii pen-
tru demararea unei ac]iuni
de digitalizare a crea]iei con-
temporane.
Pagina 12

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei
EVANGHELIA ZILEI
De ce este `nfrico[\toare
judecata lui Dumnezeu
„Iar Iisus a zis: «Vede]i s\
nu fi]i am\gi]i, c\ci mul]i vor
veni `n numele Meu, zicând:
Eu sunt, [i vremea s-a a-
propiat. Nu merge]i dup\ ei.
Iar când ve]i auzi de r\z-
boaie [i de r\zmeri]e, s\ nu
v\ `nsp\imânta]i; c\ci aces-
tea trebuie s\ fie `ntâi, dar
sfâr[itul nu va fi curând. {i
vor fi semne `n soare, `n lun\
[i `n stele, iar pe p\mânt
spaim\ `ntru neamuri [i ne-
dumerire din pricina vuietu-
lui m\rii [i al valurilor. Iar
oamenii vor muri de fric\ [i
de a[teptarea celor ce au s\
vin\ peste lume, c\ci pute-
rile cerurilor se vor cl\tina.
{i atunci vor vedea pe Fiul
Omului venind pe nori cu
putere [i cu slav\ mult\.
Cerul [i p\mântul vor trece,
dar cuvintele Mele nu vor
trece. Lua]i seama la voi `n-
[iv\, s\ nu se `ngreuieze ini-
mile voastre de mâncare [i
de b\utur\ [i de grijile vie]ii, [i
ziua aceea s\ vine peste voi f\r\ de
veste, ca o curs\; c\ci va veni peste
to]i cei ce locuiesc pe fa]a `ntregului
p\mânt. Priveghea]i dar `n toat\
vremea rugându-v\, ca s\ v\ `n-
t\ri]i s\ sc\pa]i de toate acestea
care au s\ vin\ [i s\ sta]i `naintea
Fiului Omului».“ (Luca 21, 8-9, 25-
27, 33-36)
***
Fragmentul evanghelic de as-
t\zi ne aminte[te de cuvintele
Domnului nostru Iisus Hristos, cu-
vinte rostite `nainte de a fi vândut
de Iuda Iscarioteanul. Despre vân-
z\torul Iuda g\sim `n cele patru
Evanghelii doar dou\ rânduri. ~n-
tâi, atunci când a replicat c\ mai
bine s-ar fi vândut vasul cu mir de
nard [i banii s-ar fi dat s\racilor,
iar apoi când L-a vândut pe Dom-
nul Hristos. Cam aceasta a fost
„predica“ lui Iuda, cu false preocu-
p\ri pentru ceilal]i, dar cu serioase
aranjamente `n beneficiul perso-
nal. ~nainte de tr\darea Sa, Dom-
nul Iisus Hristos vorbe[te despre
sfâr[itul lumii [i ne aten]ioneaz\
astfel: „Lua]i seama la voi `n[iv\,
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
Visarion Toia -
cuviosul m\rturisitor
N\scut la 28 mai 1884, `ntr-o
familie de agricultori din Secuieni,
jud. Bac\u, de mic copil a sim]it
chemarea pentru cele biserice[ti.
La 8 septembrie 1908, tân\rul Va-
sile Toia a intrat ca frate `n m\-
n\stirea vâlcean\ Fr\sinei. Fiind
s\ nu se `ngreuieze inimile voastre
de mâncare [i de b\utur\ [i de gri-
jile acestei vie]i“. Aceste cuvinte
sunt pe m\sura preocup\rilor vie]ii
noastre. ~n toate bisericile mâine se
va citi fragmentul evanghelic cu `n-
frico[ata judecat\ a acestei lumi.
De judecat ne va judeca Dumnezeu,
dup\ faptele bune [i mai pu]in bu-
ne, ale fiec\ruia dintre noi. Poate
sunt [i unii cre[tini care se vor `n-
treba: „De ce judecata lui Dumne-
zeu este `nfrico[\toare? Oare nu es-
te El Domnul p\cii [i al dragos-
tei?“. Tocmai de aceea este judecata
Sa `nfrico[\toare! ~ntotdeauna
Dumnezeu ne-a `nconjurat cu dra-
goste [i a s\dit pacea `n inimile
noastre. El, Domnul p\cii, S-a jert-
fit pentru noi, pentru mântuirea
noastr\, `ns\ noi nu am ridicat nici
m\car un deget pentru sufletul
nostru. Nu trebuie s\ se team\ de
judecata lui Dumnezeu cel care a
p\zit poruncile, s-a `ngrijit de su-
flet [i [i-a dedicat via]a Domnului
Iisus Hristos. S\ ne `ngrijim de su-
flet, convin[i c\ `ntr-o zi va veni [i
ziua cea mare a `nfrico[\toarei
judec\]i. Nu ne judec\ un om, ci ne
judec\ Dumnezeu! (pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
dotat cu o voce pl\cut\, a urmat
[coala de cânt\re]i biserice[ti, iar
`n 1910 a fost mutat la M\n\stirea
Lainici. ~n 1922 a intrat `n mona-
hism, `n 1927 a primit rangul de
protosinghel, iar la 15 ianuarie
1929 episcopul Vartolomeu St\nes-
cu l-a numit stare] al M\n\stirii
Lainici. Aflat la conducerea aces-
teia, p\rintele Visarion a depus o
ampl\ activitate gospod\reasc\ [i
duhovniceasc\, r\mânând `n pos-
teritate ca al treilea ctitor. ~n tim-
pul [antierului de la Bumbe[ti-Li-
vezeni, deschis de regimul comu-
nist, `n anul 1949, p\rintele Toia a
organizat un spital pentru cei schi-
lodi]i `n timpul lucr\rilor, fiind
mereu aproape de ace[tia. Conform
Securit\]ii, Visarion Toia contraca-
ra astfel campania de educare
marxist-leninist\ care se desf\[ura
`n zon\. Mai mult, p\rintele orga-
niza pelerinaje `mpreun\ cu mine-
rii din Valea Jiului [i refuza cu ob-
stina]ie ocuparea chiliilor de c\tre
trupele de Securitate care luptau
`mpotriva partizanilor din mun]i,
manifest\ri care au atras aten]ia
organelor de represiune. A fost mal-
tratat de Securitate, dar nu a putut
fi salvat, nici la spital, astfel `ncât
la 8 noiembrie 1951 a trecut la cele
ve[nice. (Adrian Nicolae PETCU)
S=mb\t\, 6 februarie 2010
APOSTOLUL ZILEI
~n perspectiva mântuirii, cel de lâng\
mine este mai important decât mine
„C\ dac\ tr\im, pentru
Domnul tr\im, [i dac\ murim,
pentru Domnul murim. Deci [i
dac\ tr\im, [i dac\ murim, ai
Domnului suntem. C\ci pentru
aceasta a murit [i a `nviat Hris-
tos, ca s\ st\pâneasc\ [i peste
mor]i [i peste vii. Dar tu, de ce
judeci pe fratele t\u? Sau [i tu,
de ce dispre]uie[ti pe fratele
t\u? C\ci to]i ne vom `nf\]i[a
`naintea judec\]ii lui Dumne-
zeu. C\ci scris este: «Viu sunt
Eu! - zice Domnul - Tot genun-
chiul s\ Mi se plece [i toat\
limba s\ dea slav\ lui Dumne-
zeu». Deci, dar, fiecare din voi
va da seama despre sine lui
Dumnezeu. Deci s\ nu ne mai
judec\m unii pe al]ii, ci mai de-
grab\ judeca]i aceasta: S\ nu
da]i fratelui prilej de poticnire
sau de sminteal\. {tiu [i sunt
`ncredin]at `n Domnul Iisus c\
nimic nu este `ntinat prin sine,
decât numai pentru cel care
gânde[te c\ e ceva `ntinat; pen-
tru acela `ntinat este. Dar da-
c\, pentru mâncare, fratele t\u
se mâhne[te, nu mai umbli po-
trivit iubirii. Nu pierde, cu
mâncarea ta, pe acela pentru
care a murit Hristos. Nu l\sa]i
ca bunul vostru s\ fie def\imat.
C\ci `mp\r\]ia lui Dumnezeu
nu este mâncare [i b\utur\, ci
dreptate [i pace [i bucurie `n
Duhul Sfânt. Iar cel ce sluje[te
lui Hristos, `n aceasta este pl\-
cut lui Dumnezeu [i cinstit de
oameni. Drept aceea s\ urm\-
rim cele ale p\cii [i cele ale
Ast\zi: Sfântul Vucol,
episcopul Smirnei
(pomenirea celor
adormi]i
- Mo[ii de iarn\)
Sfântul Vucol a fost hiroto-
nit episcop al cet\]ii Smirna
de Sfântul Apostol [i Evan-
ghelist Ioan. C\l\uzit de Du-
hul Sfânt, Sfântul Vucol a
convertit la cre[tinism [i a bo-
tezat mul]i p\gâni. ~nainte de
a trece la cele ve[nice a hiro-
tonit `n locul s\u, ca episcop
al Smirnei, pe Policarp. Pe
mormântul Sfântului Vucol a
crescut un copac din ale c\rui
roade se vindecau bolnavii.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Mucenic
Iulian din Emesa; a Sfin]ilor
zidirii unuia de c\tre altul.“
(Romani 14, 8-19)
***
Sfântul Apostol Pavel ne `n-
deamn\ s\ nu d\m semenilor
no[tri prilej de poticnire. Spu-
nem de multe ori: nu conteaz\
ce zice lumea, eu fac ce vreau.
~nainte de a fi personal\, fapta
noastr\ este comunitar\, ea
afecteaz\ rela]ii cu cei din jurul
nostru. Cre[tinismul spune c\
este important [i ce zice lumea,
trebuie s\ fim aten]i [i la ce
crede vecinul despre mine. De
ce? Pentru c\ fiecare cre[tin es-
te un purt\tor de Hristos, el ~l
reprezint\ [i ~l prezint\ lumii
pe Mântuitorul Hristos. Gestul
cre[tinului este interpretat ca
fiind gestul „omului lui Dumne-
zeu“. ~n perspectiva mântuirii,
cel de lâng\ mine este mai im-
portant decât mine. Sfântul
Diadoh al Foticeii spunea c\
Dumnezeu l-a iubit prin oa-
meni. Pornind de la acest cu-
vânt, nu trebuie s\ a[tept\m s\
primim aceast\ iubire, c\ci a-
vem puterea s\ fim mâinile
prin care Dumnezeu iube[te.
Iar primul pas `n iubirea fa]\
de oameni `l zugr\ve[te aposto-
lul de ast\zi: s\ nu d\m seme-
nilor no[tri prilej de sminteal\.
Dac\ nu ne putem pune via]a
pentru ei, m\car s\ `i accept\m
[i s\-i respect\m. Desigur, iu-
birea cre[tin\ nu este sinonim\
cu toleran]a. Iubind un p\c\tos
nu tolerezi p\catul, ci dore[ti
SF+NTUL ZILEI
Mucenici Fausta, Evilasie [i
Maxim; a Sfântului Cuvios
Varsanufie cel Mare; a Sfân-
tului Cuvios Ioan, ucenicul
Sfântului Varsanufie cel Ma-
re; a Sfântului Cuvios Ioan
din Lico [i a Sfântului Cuvios
Fotie, patriarhul Constanti-
nopolului.
M=ine: Sfântul
Partenie, episcopul
Lampsacului
Fiul lui Hristofor, diaconul
bisericii din Melitopole, Sfân-
tul Partenie a tr\it `n secolul
al IV-lea. Ocupându-se cu pes-
cuitul, `mp\r]ea deseori pe[te
s\racilor. Atât de mare era
evlavia [i virtutea lui ascuns\
`ncât a primit de la Dumne-
zeu darul de a alunga demonii
[i de a vindeca bolile. A fost
hirotonit preot de Filip, epis-
copul Melitopolei, apoi episcop
`ntoarcerea, cur\]irea [i `n\l]a-
rea respectivului. Sfântul Vasi-
le cel Mare spunea: Dumnezeu
nu se uit\ la fapte, ci la dragos-
tea cu care sunt f\cute. Nu este
nimic mult când oamenii iubesc
pu]in, a[a cum nu este pu]in
când oamenii iubesc mult. ~n
lumina acestui cuvânt patris-
tic, putem continua [i spune c\
atunci când iube[ti, multa d\-
ruire ]i se pare a fi pu]in, pe
când, atunci când nu iube[ti,
pu]ina renun]are ]i se pare c\
are mult\ greutate. Cre[tinis-
mul vorbe[te mult despre iubi-
re pentru c\ acest sentiment
devine [i grani]a `ntre rai [i
iad. Depinde ce iube[ti. Acest
sentiment, care este la `ndemâ-
na fiec\ruia, este foarte greu de
administrat. Apostolul de as-
t\zi este un fragment din Sfân-
ta Scriptur\ care `ncearc\ s\
fac\ roditoare iubirea noastr\,
dar Biserica ne ofer\ multe e-
xemple, moduri de a iubi oame-
nii, iubindu-L pe Dumnezeu, [i
de a-L iubi pe Dumnezeu, iu-
bind oamenii. (Ciprian OLI -
NICI, Radio Trinitas)
al Lampsacului, de
Ahile, mitropolitul
Cizicului. A s\vâr[it
multe minuni [i a
proorocit.
Tot `n aceast\ zi,
Biserica face pome-
nirea Sfântului Cu-
vios Luca din Elada;
a sfin]ilor 1.003 slu-
jitori mucenici [i a
patru demnitari, ca-
re au suferit `n Nico-
midia; a sfin]ilor [a-
se mucenici din Fri-
gia; a Sfântului Cu-
vios Aprion, episco-
pul Ciprului; a Sfân-
tului Cuvios Petru, care s-a
nevoit `n Monovata; a Sfân-
tului Teopempt [i a celor `m-
preun\ cu el. a

Lucr\rile Adun\rii Eparhiale a Arhiepiscopiei Râmnicului
Au fost prezentate
activitatea pastoral\,
misionar\, administrativ\,
economic\, cultural\,
filantropic\; via]a monahal\;
patrimoniul cultural-
bisericesc; activitatea
editorial\; restaurarea [i
construirea de noi l\ca[uri
de cult `n anul 2009, precum
[i proiectele prioritare
pentru anul 2010.
Lucr\rile Adun\rii Eparhiale
[i ale Consiliului Eparhial, desf\-
[urate la Centrul Eparhial, au
fost prezidate de c\tre IPS Ghe-
rasim, Arhiepiscopul Râmnicului,
al\turi de PS Emilian Lovi[tea-
nul, Episcop-Vicar. Din rapoarte-
le prezentate privind activitatea
desf\[urat\ la Arhiepiscopia
Râmnicului `n anul 2009, `n ur-
ma reorganiz\rii acestei eparhii,
datele Sectorului administrativ-
bisericesc au `nregistrat trei pro-
topopiate, 326 de parohii, 227 de
S=mb\t\, 6 februarie 2010
filii, 23 de m\n\stiri [i schituri [i
397 de preo]i slujitori, 187 de mo-
nahi [i 296 monahii.
Sectorul economic [i de patri-
moniu din cadrul Arhiepiscopiei
Râmnicului a desf\[urat o activi-
tate intens\ `nsumând 16 bise-
rici `n construc]ie, trei biserici `n
curs de execu]ie pictur\, cinci bi-
serici noi cu lucr\ri finalizate, 21
de biserici `n curs de consolidare
- restaurare, 14 biserici restaura-
re pictur\, patru biserici sfin]ite
[i 10 biserici resfin]ite. Potrivit
raportului, pentru acoperirea vo-
lumului mare al cheltuielilor ne-
cesare activit\]ilor pastoral-mi-
sionare, social-culturale [i admi-
nistrative propuse a se desf\[ura
`n anul 2010 de c\tre Arhiepisco-
pia Râmnicului, s-a cerut Secto-
rului economic s\ identifice [i al-
te venituri decât cele provenite
din activit\]ile biserice[ti.
Sectorul cultural [i-a conti-
nuat activit\]ile religios-misio-
nare [i de catehizare a copiilor [i
tinerilor pentru `nnoirea vie]ii bi-
serice[ti, a[a cum a fost conceput
de Sfântul Sinod al Bisericii Or-
todoxe Române. S-a discutat [i
despre cel mai important [i so-
lemn moment al anului 2009, ca-
re va r\mâne consemnat `n isto-
ria eparhiei, vizita canonic\, `n
perioada 13-15 noiembrie, a
Preafericitului P\rinte Patriarh
Daniel cu prilejul ridic\rii Epis-
copiei Râmnicului la rang de Ar-
hiepisopie: ridicarea `ntâist\t\-
torului eparhiei, IPS Gherasim,
la rang de Arhiepiscop [i hiroto-
nia `ntru arhiereu a Preasfin]itu-
lui Emilian Lovisteanul, precum
[i oferirea din partea PF P\rinte
Patriarh a unui dar de mare pre]
Actualitatea religioas\ 3
Catedralei arhiepiscopale, icoana
care are ata[at un engolpion de
aur ce con]ine o p\rticic\ din
moa[tele Sfântului Ierarh Cali-
nic, spre `nchinarea [i binecu-
vântarea credincio[ilor.
S-au men]ionat cu prec\dere
ac]iunile derulate pentru punerea
`n lumin\ a Anului omagial `n-
chinat Sfântului Vasile cel Mare,
arhiepiscopul Cezareei Capadoci-
ei, [i Sfin]ilor Capadocieni [i ani-
versarea `mplinirii a 650 de ani
de la `nfiin]area Mitropoliei Un-
grovlahiei a }\rii Române[ti, pre-
cum [i contribu]ia adus\ de Ar-
hiepiscopia Râmnicului la publi-
carea de c\tre Patriarhia Român\
a volumului omagial „Domnitorii
[i ierarhii }\rii Române[ti. Mor-
mintele [i ctitoriile lor“.
Sectorul social-filantropic s-a e-
viden]iat prin ac]iuni social-cari-
tative derulate de cantina Centru-
lui Eparhial, care ofer\ o mas\
cald\ unui num\r de 100 de per-
sonae defavorizate [i acord\ consi-
liere [i informare persoanelor nea-
jutorate de toate v`rstele. S-au a-
mintit [i ac]iunile derulate de Liga
Femeilor cre[tine din cadrul Ar-
hiepiscopiei Râmnicului, care des-
f\[oar\ o activitate filantropic\,
cultural-religioas\ [i civic\, dar [i
de parohiile urbane [i rurale care
acord\ ajutoare `n bani [i alimen-
te persoanelor defavorizate.
La `ncheierea lucr\rilor Adu-
n\rii Eparhiale, IPS Gherasim [i
PS Emilian Lovi[tenul au adus
mul]umire lui Dumnezeu pentru
toate darurile rev\rsate asupra
Eparhiei Râmnicului `n anul ce a
trecut, rugându-L s\ binecuvin-
teze lucrarea de continuare a slu-
jirii Bisericii [i poporului bine-
credincios `n anul ce ne st\ `na-
inte. (arhid. Liviu G|MAN)

„Care este rolul convingerilor religioase,
dup\ Tratatul de la Lisabona?“
Grupul popularilor europeni din
Parlamentul European a organizat, `n data
de 3 februarie 2010, seminarul cu tema
„Unitate `n diversitate: care este rolul
convingerilor religioase, dup\ Tratatul de
la Lisabona?“. Reuniunea a avut loc la
sediul Parlamentului European de la
Bruxelles [i a reunit europarlamentari,
membri ai popularilor europeni, `n special
pe cei din Grupul de lucru pentru
demnitatea uman\, func]ionari europeni,
precum [i membri ai diferitelor
reprezentan]e pe lâng\ institu]iile
europene. Scopul propus al `ntâlnirii a fost
explorarea rolului diversit\]ii religioase `n
Europa: modul `n care convingerile
religioase au modelat formarea Uniunii
Europene [i a valorilor sale, rolul [i locul
credin]ei `ntr-o Europ\ post-Lisabona.
~n cadrul seminarului s-au ]inut trei ex-
puneri urmate de discu]ii extrem de animate.
Prima dintre expuneri a fost f\cut\ de dl
David Quinn, unul dintre cei mai importan]i
jurnali[ti [i comentatori pe probleme reli-
gioase [i sociale din Irlanda, director al Insti-
tutului Iona din Irlanda, care sus]ine [i pro-
moveaz\ locul religiei `n societate. Acesta a
vorbit despre „Motivele pentru care Irlanda a
cerut garan]ii Tratatului de la Lisabona“,
subliniind faptul c\, printre altele, respin-
gerea Tratatului de la Lisabona `n 2008 `n Ir-
landa s-a datorat [i `ngrijor\rii popula]iei ir-
landeze cu privire la modul de abordare al U-
niunii Europene `n ceea ce prive[te anumite
probleme etico-sociale, pe care `ncearc\ s\ le
impun\ [i ]\rilor membre. Dintre acestea,
chestiunile familiei (vezi problema c\s\toriei
homosexualilor), educa]iei (vezi programele
de cercetare embrionar\) [i dreptului la via]\
(vezi problema avortului [i a eutanasiei) au
fost eviden]iate cu prec\dere. Pozi]ia Bisericii
Romano-Catolice a fost, `n acest caz, una
demn\, reprezentan]ii acesteia punând `n lu-
min\ chestiunile etice, `n ciuda presiunilor
politice. Ceea ce cred irlandezii c\ au reu[it
s\ negocieze referitor la aplicarea Tratatului
de la Lisabona, `n special a Cartei drepturilor
fundamentale pe care acesta o include, este
faptul c\ principiul egalit\]ii, care a devenit
cuvânt de ordine [i u-
niformizator `n politi-
ca UE, nu trebuie [i
nu poate, `ns\, s\ le
limiteze libertatea -
de asemenea, princi-
piu fondator al con-
struc]iei europene.
Al doilea vorbitor a
fost dl Jorge César
das Neves, consilier
pe probleme religioa-
se `n cadrul BEPA
(Biroul consilierilor
de politic\ europea-
n\) din Comisia Euro-
pean\, care a dezvol-
tat tema „Modul `n
care Comisia Euro-
pean\ va dialoga cu
Bisericile [i credin]ele religioase“. Vorbitorul
a eviden]iat faptul c\ articolul 17 al Trata-
tului de la Lisabona, care vorbe[te despre re-
spectarea statutului de care beneficiaz\, `n
temeiul dreptului na]ional, Bisericile din
statele membre, precum [i despre promova-
rea unui dialog deschis, transparent [i con-
stant cu Bisericile din Europa, nu face decât
s\ reia, aproape cuvânt cu cuvânt, prevederi-
le articolului 52 din ceea ce se dorea a fi Tra-
tatul constitu]ional al UE. Acest lucru arat\,
pentru reprezentantul Comisiei Europene, c\
exist\ un consens `n ceea ce prive[te respec-
tarea convingerilor religioase `n Europa [i do-
rin]a unui dialog constant `ntre Uniunea Eu-
ropean\ [i Bisericile din Europa. Mai mult
decât atât, dialogul nu are [i nu trebuie s\ ai-
b\ drept scop s\ arate ceea ce ar trebui s\
fim, ci s\ arate mai bine ceea ce suntem de
fapt, adic\ identitatea noastr\.
Ce se `ntâmpl\ `n Europa
`n ceea ce prive[te religia?
De departe cea mai provocatoare [i mai di-
namic\ expunere a fost cea a dlui Marcello
Pera, filosof [i fost pre[edinte al Senatului
italian, coautor, `mpreun\ cu Cardinalul Jo-
seph Ratzinger, al c\r]ii „F\r\ r\d\cini: Ves-
tul, relativismul, cre[tinismul [i Islamul“. Te-
ma prezentat\ de acesta a fost: „Quo vadis, u-
nitate `n diversitate? ~n ce direc]ie se `n-
dreapt\ Europa cu privire la religie [i convin-
geri religioase?“. Prezentarea a fost structu-
rat\ pe trei `ntreb\ri [i r\spunsurile aferen-
te: 1) Ce se `ntâmpl\ `n Europa `n ceea ce pri-
ve[te religia? R\spunsul: Tr\im un timp al a-
postaziei sau al respingerii cre[tinismului [i
al valorilor propov\duite de acesta. De aceea
Europa promoveaz\ legi contrare moralei
cre[tine, de aceea un candidat italian la pos-
tul de comisar european este respins la au-
dieri de Parlamentul European deoarece de-
clara public c\ nu este de acord cu c\s\toria
homosexualilor, din acest motiv crucea este
scoas\ din spa]iul public `n anumite ]\ri ale
UE, pe când purtarea v\lului islamic este
v\zut\ ca o mare izbând\ `n ceea ce prive[te
libertatea religioas\, din aceast\ cauz\ nu
`ntâlnim niciodat\ cuvântul „reciprocitate“ `n
cadrul dialogului dintre UE [i ]\rile arabe care
interzic manifest\rile religiei cre[tine. 2) Care
sunt motivele acestei apostazii? R: Relativis-
mul moral predicat cu putere de elitele intelec-
tuale [i politice europene. 3) Care sunt con-
secin]ele acestei apostazii? R: Criz\ de valori [i
dificultatea angren\rii unui dialog inter-
cultural pe un picior de egalitate cu alte cul-
turi, de exemplu, cea islamic\. De unde vine
aceast\ dificultate? Din faptul c\, pentru a ne
angaja `ntr-un dialog intercultural, trebuie cel
pu]in s\ credem `n cultura noastr\ european\,
c\zut\ prad\ apostaziei [i seculariz\rii, iar o
Europ\ care nu crede `n cultura sa risc\ s\-[i
piard\ atât identitatea, sufletul s\u (Jacques
Delors), cât [i puterea sa de integrare.
Seminarul organizat la Bruxelles de gru-
pul popularilor europeni a fost extrem de in-
teresant [i trebuie apreciat faptul c\ acest
grup, care este [i cel mai numeros din Parla-
mentul European, nu-[i uit\ orientarea cre[-
tin-democrat\, promovând valorile cre[tine [i
ap\rând demnitatea uman\ `n contextul unei
Europe m\cinate de relativism [i seculariza-
pr. Sorin {ELARU)
re. (p
PE SCURT
~ntâlnire `ntre
Patriarhul Ecumenic
[i Arhiepiscopul
Greciei
~n cadrul vizitei irenice a Sanc-
tit\]ii Sale Bartolomeu, Patri-
arhul Ecumenic, `n Grecia, `n
cursul zilei de joi, 4 februarie,
acesta s-a `ntâlnit cu ~ntâist\-
t\torul Bisericii Greciei, Prea-
fericitul Arhiepiscop Ieronim.
Patriarhul Ecumenic, `nso]it de
Mitropolitul Ioan al Pergamu-
lui [i de Mitropolitul Genadios
al Italiei, a fost primit de c\tre
Arhiepiscopul Ieronim, `mpreu-
n\ cu al]i ierarhi, membri ai
Sfântului Sinod, la sediul Arhi-
episcopiei din Atena. A urmat
un scurt discurs al Arhiepisco-
pului Atenei, care a subliniat
semnifica]ia Patriarhiei Ecu-
menice pentru Grecia [i faptul
c\ Sanctitatea Sa se poate baza
`ntotdeauna pe poporul elen,
considerând Grecia a doua
cas\. A fost vizitat\ apoi fun-
da]ia „Solidaritatea“, a Arhie-
piscopiei, pentru ajutorarea
copiilor [i a nevoia[ilor, infor-
meaz\ romfea.gr.
S-a constituit
Corala preo]ilor
din Arhiepiscopia
Aradului
Joi, 4 februarie, `ntr-o zi
aniversar\ pentru Biserica Or-
todox\ Român\, la 85 de ani
de Patriarhat, `n aula „Preot
prof. dr. Ilarion V. Felea“ a
Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ din Arad, `n prezen-
]a [i cu binecuvântarea IPS Ti-
motei, Arhiepiscop al Aradu-
lui, s-a constituit Corala pre-
o]ilor Arhiepiscopiei Aradului,
ne-a declarat pr. Vasile Pop,
consilier cultural al Arhie-
piscopiei Aradului. ~n cuvân-
tul adresat membrilor coralei,
chiriarhul a subliniat „impor-
tan]a acestei realiz\ri, `n noul
context al ridic\rii eparhiei
ar\dene la rangul de Arhiepis-
copie [i al `ncheierii edific\rii
noii catedrale arhiepiscopale
din municipiul Arad“. a
 CM
YK

4 Chipuri [i fapte din via]a BOR S=mb\t\, 6 februarie 2010

Povestea unui stare] ortodox spus\ de un pastor luteran

Richard Wurmbrand este un nume la adresa libert\]ii de credin]\ `n
`nc\ pu]in cunoscut `n România. ~n diverse state ale lumii.
schimb, cei care au ales calea exilului Plecat `n 1965 `n Occident, Richard
`nainte de 1989 cunosc notorietatea Wurmbrand a dat m\rturie despre cei
de care se bucur\ `n lume pastorul pe care i-a `ntâlnit `n temni]ele
luteran n\scut `n România, din p\rin]i comuniste [i care, indiferent de
evrei, ulterior convertit la cre[tinism. confesiune, L-au m\rturisit pe Hristos.
Organiza]ia creat\ de el, „Misiunea Printre ei, foarte mul]i ortodoc[i. Una
cre[tin\ pentru lumea comunist\“, dintre pove[tile cele mai
actuala „Vocea martirilor“, a fost [i impresionante pe care pastorul
este una dintre cele mai importante [i Wurmbrand le-a transmis lumii este
influente pe plan mondial, `n cea a stare]ului M\n\stirii Tismana
investigarea [i denun]area abuzurilor Gherasim Iscu.
rii Ber[ad (unde a fost [i sta- ciuda nenum\ratelor b\t\i, a
re]), a `nfiin]at schitul P\s\]el refuzat s\ recunoasc\ ce-i ce-
de George ENACHE din jude]ul Râbni]a, unde a reau anchetatorii.
Despre p\rintele Gherasim activat, ca mul]i al]i preo]i mi- A fost de]inut la Aiud [i Pi-
Iscu s-a scris mult `n ultimii sionari, [i ca `nv\]\tor [i pro- te[ti, apoi a fost trimis s\
20 de ani. Din acest motiv, nu fesor de religie. De[i cuno[tea munceasc\ la Canal. Bolnav
vom insista, `n cele ce urmea- c\ misiunea sa este pe termen de TBC pulmonar, ulcer ca-
z\, decât pe acele elemente limitat, p\rintele s-a str\duit vernos [i TBC intestinal, p\-
definitorii ale efigiei sale, l\- s\ `nve]e limba ucrainean\ rintele Iscu a fost trimis, din
sând loc mai apoi m\rturiei pentru a putea sluji [i predica „mila“ autorit\]ilor, la peni-
pastorului Wurmbrand. [i `n graiul majorit\]ii locuito- tenciarul-spital de la T=rgu
rilor din Transnistria [i [i-a Ocna, unde a murit la 26 de-
Un moldovean luat foarte `n serios misiunea cembrie 1951. Despre aceste Despre virtu]ile poc\in]ei Acum, Vasilescu regreta
care a fost cerut\ preo]ilor ro- ultime clipe ale p\rintelui Is- toate acestea [i-[i plângea sin-
printre olteni mâni `n Transnistria, anume cu ne vorbe[te `n amintirile
[i puterea iert\rii gur de mil\. ~mi povestea me- CM
YK

Gherasim Iscu s-a n\scut la
21 ianuarie 1912 `n comuna
Poduri, jude]ul Bac\u. De[i
moldovean, el [i-a legat cel mai
CM
YK
mult din existen]a sa mona-
hal\ de Oltenia. A devenit c\-
lug\r la M\n\stirea Tismana,
cu sprijinul acesteia a urmat
cursurile Seminarului mona-
hal de la Cernica, pe care le-a
absolvit `n 1935 ca [ef de pro-
mo]ie, [i tot la Tismana a fost
hirotonit ieromonah `n 1936.
Pentru vrednicia sa, a fost
numit de episcopul Vartolo-
meu St\nescu al Râmnicului
stare] la M\n\stirea Arnota,
cu misiunea de a reface cl\di-
rile distruse de incendiu [i a
re`nvia activitatea spiritual\.
La sfâr[itul anului 1939,
p\rintele Gherasim a plecat la
Seminarul monahal de la Cer-
nica, `n postul de bibliotecar-
contabil. A tr\it al\turi de pro-
fesorii [i seminari[tii de aici
fr\mânt\rile prin care a trecut
România `n perioada 1940-
1941. B\nuit de simpatii legio-
nare, de[i a refuzat s\ se `n-
scrie `n Mi[care, Gherasim Is-
cu a fost anchetat de agen]ii
regimului Antonescu, care au
constatat neamestecul p\rin-
telui `n treburi de ordin politic.
Apostolat `n
Transnistria [i `n Oltenia
Revenit `n Oltenia, el r\s-
punde chem\rii mitropolitu-
lui Nifon Criveanu ca preo]ii
[i monahii eparhiei s\ plece `n
Transnistria, pentru a sprijini
rena[terea vie]ii religioase `n
acest teritoriu devastat de
r\zboi. P\rintele Iscu a acti-
vat `n Transnistria timp de un
an (aprilie 1942- aprilie 1943).
~n acest timp, a slujit la cate-
drala din ora[ul Balta, a con-
tribuit la `nfiin]area M\n\sti-
aceea ca ei s\ reprezinte sim-
bolurilor gândurilor de pace al
autorit\]ilor române pentru
locuitorii acestei regiuni, ace[-
tia netrebuind s\ se simt\ ca
sub o ocupa]ie. De aceea, cu
toate riscurile, p\rintele Iscu
a `nfruntat adesea autorit\]i-
le române din provincie, ten-
tate s\ fac\ diverse abuzuri.
Revenit `n ]ar\, p\rintele
Iscu prime[te sarcina de a fi
stare] a marii lavre a Tisma-
nei, `ntr-o perioad\ foarte
grea din existen]a acesteia. ~n
anii r\zboiului, aici a fost un
lag\r pentru legionari [i a fost
ad\postit tezaurul B\ncii Na-
]ionale. Dup\ sfâr[itul r\zbo-
iului, Tismana a devenit unul
din centrele de `ngrijire a or-
fanilor [i a refugia]ilor din ca-
lea foametei din Moldova.
Arestarea,
condamnarea
[i sfâr[itul
~n septembrie 1948, p\rin-
tele Gherasim a fost arestat.
Motivul arest\rii a fost solici-
tarea adresat\ lui de grupa-
rea anticomunist\, condus\
de generalul Ioan Carlaon] [i
de Radu Ciuceanu, de a in-
stala o sta]ie de emisie-recep-
]ie la M\n\stirea Tismana.
De[i Gherasim Iscu a refuzat
montarea sta]iei, pentru a evi-
ta implicarea m\n\stirii `n
ac]iuni de natur\ a atrage re-
presiuni din partea puterii co-
muniste, activitatea sa din
Transnistria, deja o piatr\ de
moar\, [i prezen]a activ\ `n
via]a bisericeasc\ din Oltenia
au fost elemente care au „aju-
tat“ la arestarea sa.
P\rintele Iscu a fost con-
damnat prin sentin]a 928/21
iunie 1949 la 10 ani de temni-
]\ grea, de[i la anchet\, `n
sale pastorul Wurmbrand.
Amintiri negre
de la Canal
„Stare]ul Iscu vorbea câteo-
dat\ despre lag\rele de sclavi
de la Canalul Dun\re-Marea
Neagr\, unde mii de oameni
mureau din cauza foamei [i a
maltrat\rilor.
Canalul fusese `nceput
sub presiunea ru[ilor, care
vedeau `n el un mijloc mai e-
ficient decât cele deja exis-
tente de a scoate mai repede
produsele române[ti din ]a-
r\... Planul `nghi]ea nes\]ios
toate resursele României [i,
`ntre 1949 [i 1953, zeci de
mii de de]inu]i politici [i de
drept comun au muncit pen-
tru a-l construi.
Stare]ul fusese la Poarta
Alb\, una dintre coloniile de
deten]ie de pe traseu. Dou\-
sprezece mii de oameni, care
locuiau `n bar\ci d\r\p\na-
te, `nconjurate de sârm\
ghimpat\, trebuia s\ sape cu
mâna opt metri cubi pe zi. Ei
`mpingeau roabe pe pante
pr\p\stioase sub amenin]a-
rea b\t\ii gardienilor. Iarna,
frigul ajungea la - 25 C, iar a-
pa adus\ `n butoaie `nghe]a
bocn\. Bolile bântuiau. Mul]i
de]inu]i se duceau anume `n
zonele interzise din jurul la-
g\relor, ca s\ fie `mpu[ca]i.
Conducerea „brig\zilor“ e-
ra `ncredin]at\ celor mai
brutali criminali, care erau
pl\ti]i cu hran\ sau ]ig\ri `n
func]ie de rezultatele ob]inu-
te. Cei `nchi[i pentru credin-
]a lor fusese aduna]i `ntr-o a-
[a-zis\ „brigad\ a ho]ilor“. A-
ici, dac\ cineva `[i f\cea sem-
nul crucii, era b\tut. Nu e-
xista zi de odihn\, nici Cr\-
ciun, nici Pa[te…
Stare]ul Iscu avea zilnic ac-
cese de tuse, din ce `n ce mai
lungi. Trupul lui, vl\guit de
ani `ntregi de foame [i de mun-
c\ la Canal, era zdruncinat de
crize groaznice. Z\ceam nepu-
tincio[i [i priveam cum moare.
Câteodat\ nu-i recuno[tea pe
prietenii care veneau s\-l aju-
te. Când era con[tient, [optea
ore `n [ir rug\ciuni [i g\sea `n-
totdeauna cuvinte de consolare
pentru al]ii...
Patul meu era `ntre al stare-
]ului [i al tân\rului Vasilescu,
alt fel de victim\ a Canalului.
Vasilescu, condamnat de drept
comun, fusese repartizat la bri-
gada preo]ilor. ~i b\tea pân\
c\deau `n nesim]ire. Dar, cine
[tie de ce, colonelul Albon `l lu-
ase la ochi [i fusese la rândul
lui b\tut atât de crunt, `ncât e-
ra [i el pe moarte. Tuberculoza
lui avansase mult.
Vasilescu avea o fa]\ p\-
trat\, cu tr\s\turi aspre [i
un p\r negru, cre], care-i c\-
dea pe frunte. Fusese ahtiat
dup\ cele ce i se p\reau a fi
bucuriile vie]ii, ca s\ poat\
duce un trai a[ezat, mul]u-
mindu-se cu o ocupa]ie stabi-
l\. Avusese o via]\ grea. Era
asemenea uciga[ului din
Macbeth - „unul pe care ne-
norocirile [i loviturile vie]ii l-
au m\cinat `ntr-atâta, `ncât
ceea ce f\ptuia `l l\sa rece: el
arunca o sfidare lumii“.
- Odat\ ce ai ajuns `n lag\-
rele acelea, faci orice ca s\
ie[i de acolo. Orice! Iar Albon
mi-a spus c\, dac\ voi face [i
eu ce-mi va cere el, voi fi eli-
berat, ne-a relatat Vasilescu.
El n-avusese alte nevoi decât
o hain\ [i o fat\ pe care s-o
duc\ la dans, iar partidul `i
d\duse s\ aleag\: s\ se al\-
ture fie celor supu[i la cazne,
fie tor]iona-rilor.
reu groz\viile pe care le s\-
vâr[ise la Canal. Nu-l cru]ase
nici pe stare]. Era vizibil c\ se
afla pe moarte [i `ncercam s\-
i aduc pu]in\ consolare, dar el
nu-[i g\sea lini[tea. ~ntr-o
noapte s-a trezit gâfâind, res-
pirând greu.
- Domnule pastor, eu m\
duc, a zis. V\ rog, ruga]i-v\
pentru mine!
A mai dormitat [i s-a trezit
din nou, strigând:
- Cred `n Dumnezeu! Pe ur-
m\ a `nceput s\ plâng\.
~n zori, abatele Iscu a che-
mat lâng\ el doi de]inu]i [i le-
a cerut s\-l ridice `n picioare.
- Sunte]i prea bolnav ca s\
v\ vindeca]i, au spus ei.
To]i cei din camer\ s-au
pus `n mi[care.
- Ce se `ntâmpl\? Ce vrea s\
fac\? `ntrebau. S-o facem noi!
- Nu pute]i voi face asta, a
zis el. Da]i-m\ jos din pat!
L-au sprijinit, ridicându-l.
Stare]ul s-a a[ezat lâng\ tâ-
n\rul care-l torturase [i i-a pus
cu blânde]e o mân\ pe bra].
- Lini[te[te-te, i-a spus pe
un ton consolator. E[ti tân\r.
Nu ]i-ai dat seama ce faci.
Cu o zdrean]\ a [ters sudoa-
rea de pe fruntea tân\rului.
- Te iert din toat\ inima [i
la fel cu mine [i ceilal]i cre[-
tini. Iar dac\ noi te iert\m, cu
siguran]\ c\ Domnul Hristos,
Care-i mai bun decât noi, te
va ierta [i El. Se va g\si [i
pentru tine un loc `n cer.
A primit spovedania lui Va-
silescu [i i-a dat sfânta `mp\r-
t\[anie, dup\ care a fost aju-
tat s\ ajung\ la patul s\u.
~n timpul nop]ii, atât stare-
]ul, cât [i Vasilescu au murit.
Cred c\ s-au dus `n Rai ]inân-
du-se de mân\.“ (Richard
Wurmbrand, Cu Dumnezeu `n
subteran\, Editura Stepha -
nus, 2007, pp. 112-1 117)

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 6 februarie 2010 Economic 5

Taxa pe fast-ffood r\m=ne `n aten]ia Guvernului
Secretarul de stat `n Ministerul S\n\t\]ii
(MS), Adrian Streinu-Cercel, a declarat c\
propunerile re]inute din dezbatere vor fi ana-
lizate de comisia MS [i c\ lista cu produsele
care ar puteau fi taxate urmeaz\ s\ se elabo-
reze, procedeul fiind de lung\ durat\ având
`n vedere c\ pentru un reper exist\ `n jur de
40.000 de produse. Streinu-Cercel a precizat
c\ este vorba de produse cu concentra]ie
mare de zah\r, gr\simi, [i a dat asigur\ri c\
nu vor fi taxate carnea, produsele din carne,
legumele, fructele, cerealele, shaorma sau
pizza, dar a subliniat c\ este posibil ca taxa
pe fast-food s\ nu fie adoptat\.
Participan]ii la dezbatere, reprezentan]i ai
patronatelor din industria alimentar\, sindica-
te, ONG-uri, s-au ar\tat `mpotriva introducerii
taxei [i au venit cu argumente `n acest sens.
PE SCURT
Reprezentan]ii industriei alimentare sus-
]in c\ taxa va `ncuraja evaziunea fiscal\ [i nu
Asiguratorii au
va aduce nici un beneficiu pentru s\n\tate, restan]e de 300
`ntrucât oamenii s\raci vor apela la comer]ul milioane de euro
la negru [i vor mânca produse [i mai proaste.
Reprezentan]ii produc\torilor de alimente c\tre service-urile
sus]in c\ MS nu s-a consultat cu ace[tia [i a auto
elaborat un act normativ f\r\ s\ cunoasc\
realit\]ile [i s\ aib\ un studiu de impact. a ~ntârzierile de decontare ale
asiguratorilor c\tre service-u-
rile auto cumuleaz\ `n prezent

Certificatul energetic devine circa 300 milioane de euro, cu

o medie de 100.000 de euro pe
societate, a declarat pentru
Mediafax pre[edintele Asoci-

obligatoriu din luna martie

De[i ar fi trebuit s\ intre
`n vigoare `nc\ de la
`nceputul anului,
certificatul energetic
pentru locuin]e ar putea fi
folosit la v=nzarea
locuin]elor abia `ncep=nd
cu luna martie. Prin
certificatul energetic,
poten]ialul cump\r\tor
sau chiria[ este informat
asupra performan]ei
energetice a
apartamentului,
exprimat\, `n principal,
prin consumul total anual
specific de energie.
Certificatul energetic pen-
tru cl\diri va redeveni obliga-
toriu din luna martie 2010 da-
c\ Guvernul aprob\ Ordonan-
]a propus\ de Ministerul Dez-
volt\rii Regionale [i Turismu-
lui (MDRT), se arat\ `ntr-un
comunicat al MDRT. Informa-
rea corect\ a cet\]enilor de-
spre certificatele energetice
pentru cl\diri se va realiza
prin instituirea unui partene-
riat `ntre reprezentan]i ai mi-
nisterului de resort, ai Uniu-
nii Na]ionale a Notarilor Pu-
blici, Asocia]iei Na]ionale a A-
gen]iilor Imobiliare, Asocia]iei
Auditorilor Energetici, Ligii
Asocia]iilor de Proprietari,
conform discu]iilor purtate la
sediul ministerului de resort.
Cu acest prilej s-a discutat de-
spre reintroducerea obligati-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TRANZAC}IILE IMOBI- Notarilor Publici din România
LIARE S-AU REDUS CU PES- (UNNPR).
TE 27% ~N 2009: Num\rul
2009: Sosirile [i `nnopt\rile `n
tranzac]iilor cu locuin]e [i tere-
nuri a sc\zut cu 27,28% anul tre-
cut, fa]\ de 2008, la 352.518 ope-
ra]iuni, mai pu]in decât au esti-
mat notarii la `nceputul anului
2009, iar valoarea impozitelor pe
veniturile din transferurile de
propriet\]i s-a redus cu 52%, la
498,7 milioane de lei. Compara-
tiv, `n 2008 au fost `ncheiate
484.767 de tranzac]ii, `n timp ce
impozitele pe veniturile rezultate
din transferul propriet\]ilor imo-
biliare au totalizat 1,048 miliar-
de de lei, potrivit datelor trans-
mise de Uniunea Na]ional\ a
vit\]ii existen]ei certificatului
energetic `n tranzac]iile imo-
biliare, `n contextul introdu-
cerii pe agenda Guvernului a
Ordonan]ei de urgen]\ de a-
mendare a prevederilor referi-
toare la acest aspect, din OUG
114/2009. Cei prezen]i au su-
bliniat faptul c\ este nevoie
de ac]iuni coordonate, astfel
`ncât punerea `n aplicare a
Legii 372/2005 s\ se desf\[oa-
re `n condi]ii optime. ~n acest
sens, `n perioada urm\toare
se va accelera procesul de a-
testare tehnico-profesional\ a
auditorilor energetici [i vor fi
omologate câteva programe de
calcul utile auditorilor energe-
tici; totodat\, centrele univer-
sitare care organizeaz\ cur-
suri pentru viitorii auditori
vor organiza [i cursuri de ini-
]iere `n folosirea acestor pro-
grame. Uniunea Notarilor Pu-
blici va face o serie de propu-
neri pentru normele de aplica-
a MAI PU}INI TURI{TI ~N
structurile de primire turistic\
cu func]iuni de cazare au `nre-
gistrat anul trecut sc\deri cu
13,8% [i cu 16,4%, fa]\ de anul
anterior, la 6,141 milioane, res-
pectiv, 17,325 milioane, reiese
din datele Institutului Na]ional
de Statistic\ (INS). Astfel, nu-
m\rul sosirilor turi[trilor ro-
mâni s-a diminuat cu 14%, la
4,865 milioane, iar cel al turi[ti-
lor str\ini cu 13%, la 1,275 mili-
oane, se arat\ `ntr-un comunicat
al INS. Pentru `nnopt\ri, sc\-
derea din 2009 a fost cu 15,6%
pentru turi[tii români, la 14,657
re a legii, astfel `ncât s\ fie e-
liminate orice neajunsuri `n
momentul tranzac]ion\rii cl\-
dirilor.
Certificatul energetic
informeaz\ asupra
eficien]ei energetice
Prin certificatul energetic,
poten]ialul cump\r\tor sau
chiria[ este informat asupra
performan]ei energetice a a-
partamentului, exprimat\, `n
principal, prin consumul total
anual specific de energie, ex-
primat `n kWh/mp arie util\,
respectiv prin consumul de
c\ldur\ anual specific pentru
`nc\lzire, ap\ cald\ de con-
sum [i iluminat, eficien]a e-
nergetic\ a apartamentului,
prin `ncadrarea acestuia `ntr-
o clas\ energetic\ (de la clasa
A - eficien]\ energetic\ ridica-
t\, la clasa G - eficien]\ ener-
milioane, [i cu 20,6% pentru cei
str\ini. Sosirile turi[tilor români
`n structurile de primire turis-
tic\ cu func]iuni de cazare au
reprezentat anul trecut 79,2%
din num\rul total, `n timp ce
turi[tii str\ini 20,8%, ponderi
apropiate cu cele din anul 2008.
a DEZVOLTATORII IMOBI-
LIARI AMENIN}| CU PROTES-
TE: Dezvoltatorii imobiliari se
preg\tesc de proteste. Ei vor ie[i
`n strad\ peste dou\ s\pt\mâni
dac\ autorit\]ile nu vor renun]a
la decizia privind plata retro-
activ\ a TVA-ului. Dezvoltatorii
spun c\ `n 2006 [i 2007 nu erau
nevoi]i s\ achite aceast\ tax\
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
getic\ sc\zut\), func]ie de
consumul total anual specific
de energie. De asemenea, cer-
tificatul con]ine o serie de re-
comand\ri pentru `mbun\t\-
]irea calit\]ii locuin]ei, din
punctul de vedere al consu-
murilor energetice.
Majoritatea cl\dirilor vechi
din România sunt `ncadrate
`n clasele energetice C [i D, a-
vând consumuri specifice anu-
ale pentru `nc\lzire, ap\ cal-
d\ de consum [i iluminat pes-
te 200 kWh/mp/an. ~n acest
context, este de men]ionat c\
]inta consumului anual speci-
fic de energie pentru `nc\lzire
este de sub 100 kWh/m2an [i
a fost stabilit\ prin Ordonan-
]a de urgen]\ a Guvernului
nr. 18/2009.
Certificatul este valabil 10
ani de la data emiterii [i se e-
laboreaz\ de c\tre auditori e-
nergetici pentru cl\diri, per-
soane fizice atestate. a
`ns\ acum Fiscul s-a r\zgândit.
Iar cei care nu au bani s\ pl\teas-
c\, se aleg cu sechestru pe bunuri.
Asocia]ia pentru Prevenirea A-
buzurilor Fiscale, care reune[te
mai multe mii de dezvoltatori, a-
trage aten]ia c\ normele de apli-
care a legii privind impunerea
TVA asupra tranzac]iilor imobili-
are realizate de persoane fizice au
intrat `n vigoare `n ianuarie 2008.
~n consecin]\, statul face un abuz
când cere acum plata TVA pentru
tranzac]iile `ncheiate `n 2006 [i
2007. Pre[edinte APAF, Garbis
Kehaiyan, spune c\ `nc\ a[teapt\
ca Guvernul s\ accepte un dialog
cu dezvoltatorii. a
a]iei Societ\]ilor de Service
Auto Independente (ASSAI),
Vasile Ion. „~ntârzierile cu
pl\]ile pentru decontarea ser-
viciilor de repara]ie efectuate
pe baza poli]elor de asigurare
RCA [i Casco sunt de circa
100.000 de euro per societate,
iar `n România sunt autoriza-
te 3.000 de service-uri auto. ~n
aceste condi]ii, firmele din
bran[\ sunt obligate s\ se `m-
prumute la b\nci pentru a a-
coperi costurile repara]iilor“, a
afirmat reprezentantul asocia-
]iei. El a afirmat c\ 80% din
societ\]ile de asigur\ri `ntâr-
zie decontul repara]iilor peste
limita legal\ de 15 zile.
Majoritatea b\ncilor
au avut profit `n 2009
Mai mult de jum\tate din cele
42 de institu]ii de credit au `n-
chis anul trecut f\r\ pierderi,
profitul realizat de acestea de-
p\[ind de trei ori nivelul câ[ti-
gului rezultat la nivelul siste-
mului bancar, a declarat pentru
Mediafax [eful Direc]iei Supra-
veghere din BNR, Nicolae Cin-
tez\. Sistemul bancar a ob]inut
`n 2009 un profit de 772,3 mili-
oane de lei, de 5,7 ori mai pu]in
decât valoare record de 4,4 mil-
iarde de lei din 2008, `n contex-
tul `n care valoarea provizioa-
nelor constituite aproape s-a
dublat. ~n aceste condi]ii, b\n-
cile profitabile `n 2009 au cu-
mulat un câ[tig net de peste 2
miliarde de lei, iar pierderile
din sistem s-au cifrat la mai
mult de un miliard de lei.
Autostrada
Transilvania,
finan]at\
dintr-un credit cu
garan]ii de stat
Lucr\rile efectuate `n 2010 la
autostrada Bra[ov-Bor[ (Tran-
silvania) vor fi finan]ate dintr-
un credit care urmeaz\ s\ fie
atras cu garan]ia statului, a
declarat, joi, secretarul de stat
`n Ministerul Transporturilor,
Constantin Dasc\lu. El a men-
]ionat c\ autorit\]ile nu au
stabilit de la ce institu]ie fi-
nanciar\ ar urma s\ fie con-
tractat `mprumutul [i nici va-
loarea acestuia. „~mprumutul
poate fi luat de c\tre Ministe-
rul Finan]elor, Compania Na-
]ional\ de Autostr\zi [i Dru-
muri Na]ionale din România
(CNADNR) sau de c\tre Be-
chtel. ~nc\ nu am decis, dar
oricum trebuie avut grij\ ca
acest `mprumut s\ nu ne duc\
`n deficit“, a spus Dasc\lu. a
Cursul valutar
06.02.2010
Dolar SUA 3,0228
Euro 4,1397

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Siropul de creson,
leac sigur pentru a
renun]a la fumat
Angela D., Pite[ti: „Ce trata-
mente recomand\ prof. Milic\
pentru renun]area la fumat?“
Prof. Constantin Milic\: Tra-
tamentele fitoterapeutice sunt
destul de complexe vizând atât
procedeele de consum intern,
cât [i cele externe. ~n uz intern
se recomand\ folosirea pro-
duselor care modific\ gustul
nicotinei sau ac]ioneaz\
`mpotriva tulbur\rilor provo-
cate de lipsa acestui drog:
- infuzie de pedicu]\, numit\ [i
br\di[or, preparat\ din 5 g pul-
bere uscat\ [i m\cinat\ la 200
ml ap\ clocotit\: se infuzeaz\ 5
minute, se strecoar\ [i se bea
diminea]a, pe stomacul gol, cu o
or\ `nainte de micul dejun,
`ntr-o cur\ de durat\ pân\ la
abandonarea fumatului,
provocând o senza]ie de vom\
la aprinderea ]ig\rii;
- infuzie de cimbri[or (4 linguri
la un litru ap\ clocotit\; se in-
fuzeaz\ trei minute, se stre-
coar\ [i se bea `ntreaga canti-
tate frac]ionat\ `n doze de 50
ml la intervale de 15-20
minute. La aprinderea ]ig\rii
apare senza]ia de vom\ care
dispare imediat dup\ `nl\tu-
rarea fumului;
- decoct din rizomi de obli-
gean\, din care se bea câte o
lingur\, `nainte [i dup\ mesele
din cursul zilei;
- sirop de creson, din care se ia
câte o linguri]\ de 8-10 ori pe
zi, la intervale de dou\ ore;
- mestecarea unei linguri]e de ri-
zomi sau frunze uscate de oblig-
ean\, care se ]ine `n gur\ timp
de 5-10 minute, de 3-4 ori pe zi,
având un gust amar [i aromat,
cu efect de diminuare a poftei de
fumat [i de respingere a fumului.
Un procedeu str\vechi de deni-
cotinizare, absolut inofensiv,
preluat din medicina Aiurveda
din India, const\ din utilizarea
unui extract alcoolic cu plante
verzi de ov\z, luând câte un
p\h\rel (80-100 ml) de trei ori
pe zi, cu efect imediat de dezin-
toxicare [i inhibare a apetitului
pentru fumat. Alte tratamente
recomand\ ceaiuri cu alga
brun\ sau c\tunic\, decoct din
frunze de nuc sau hrean ( dou\
c\ni pe zi), macerat din usturoi
(o can\ diminea]a), leurd\,
frunze de p\trunjel, ulei de
ment\ sau de ricin.
Regimul alimentar va include [i
el câteva re]ete care [i-au
dovedit eficacitatea:
- semin]e de dovleac (60 g) deco-
jite [i pisate care se amestec\
cu 20 g zah\r [i 10 g coji de
portocale rase `n 160 ml ap\; se
bea prin `nghi]ituri rare, iar
dup\ cinci ore se ia o lingur\ cu
ulei de ricin;
- semin]e de dovleac (300 g) de-
cojite [i bine pisate, amestecate
cu miere de albine pentru a fi
consumate diminea]a, pe
nemâncate, iar dup\ câteva ore
se ia o lingur\ de ulei de ricin.
La acest tratament se adaug\ o
cur\ cu propolis, drojdie de
bere, bor[ de t\râ]e [i o]et de
mere. Se vor evita alimentele
cu gust amar (cafea, ciocolat\
am\ruie, bere, sucuri cu
cofein\, alcooluri tari, unele
mirodenii), care pot trezi dorin-
]a de fumat. De asemenea, se
vor evita alimentele care `n-
gra[\ (dulciuri, paste f\inoase,
pâine) [i se va face `nlocuirea
lor cu fructe, legume sau alte
alimente s\race `n calorii. a
Cum se ap\r\ organismul
`mpotriva frigului
Chiar [i atunci când suntem `ntr-o bun\
stare de s\n\tate, putem lua câteva
m\suri simple, care s\ ajute organismul
nostru `n lupta cu frigul. Dac\ nu lu\m noi
de dr. Cristina
Mihaela GHICIUC
Temperatura organismului
nostru este controlat\ de o
parte a creierului numit\ hi-
potalamus. Modific\rile de
temperatur\ din mediul `n-
conjur\tor sunt percepute la
nivelul pielii, iar informa]iile
sunt transmise la creier. Sunt
prelucrate apoi la nivelul hi-
potalamusului, iar organis-
mul activeaz\ o serie de meca-
nisme prin care s\ se men]in\
constant\ temperatura corpu-
lui (homeostazie). Atunci când
afar\ este rece, organismul
activeaz\ sisteme prin care
produce c\ldur\ [i sisteme
prin care reduce pierderile de
c\ldur\.
Organismul nostru produce
c\ldur\ `n primul rând ca re-
zultat al proceselor metaboli-
ce (al transform\rilor care se
produc `n interiorul fiec\rei
celule a organismului). Toate
]esuturile organismului sunt
implicate `n producerea de
c\ldur\. Atunci când ne odih-
nim, 25% din c\ldura organis-
mului este produs\ la nivelul
mu[chilor. ~n momentul `n ca-
re `ncepem s\ sim]im c\ s-a
f\cut frig, apare tremuratul:
musculatura se contract\ [i se
relaxeaz\ foarte rapid, elibe-
rând de 4-5 ori mai mult\ c\l-
dur\ decât `n mod obi[nuit. ~n
acela[i timp, este accelerat [i
procesul de eliberare de adre-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aANOMALIE GENETIC|
CE MULTIPLIC| SPECTACU-
LOS RISCUL DE OBEZITATE:
Conform unui studiu european
publicat `n revista „Nature“, pier-
derea unei infime p\r]i din cromo-
zomul 16 are ca efect multipli-
carea de nu mai pu]in de 50 de ori
a riscului de a suferi de obezitate
`ntr-o form\ sever\, [i explic\
aproximativ 1% din totalul cazu-
rilor de obezitate. O echip\ de cer-
cet\tori franco-elve]iano-britani-
c\, ajutat\ de colaboratori [tiin]i-
fici din `ntreaga Europ\, a studiat
rolul jucat de absen]a unui mic
aceste m\suri, dac\ nu ne ajut\m singuri,
ajutorul din afar\ poate veni, uneori,
prea târziu, astfel `ncât organismul
nostru ajunge s\ aib\ de suferit.
nalin\, ceea ce are ca rezultat
intensificarea proceselor me-
tabolice (de producere de e-
nergie). Adrenalina cre[te uti-
lizarea glucozei `n interiorul
celulelor, fiind, astfel, impli-
cat\ `n eliberarea de mai
mult\ c\ldur\ `n interiorul
fragment din cromozomul 16 `n a-
pari]ia unei forme severe de obezi-
tate morbid\. Ini]ial asociat\ au-
tismului [i retard\rii, aceast\ a-
nomalie genetic\, denumit\ „mi-
cro[tergere“ (pierderea unei p\r]i
cromozomiale infime), a fost iden-
tificat\ prin studiul ADN-ului.
Lipsa acestei p\r]i cromozomiale
antreneaz\ dup\ sine suprimarea
a 30 de gene diferite. Conform cer-
cet\torilor, aceast\ anomalie cro-
mozomial\, ce se manifest\ cu o
frecven]\ de 1/1.000 de oameni,
explic\ aproximativ 1% din ca-
zurile de obezitate comun\ [i 3%
dintre cazurile de persoane supra-
ponderale care au [i probleme de
dezvoltare mental\. ~ns\, purt\-
torii acestei gene `ntâmpin\ un
risc de 50 de ori mai mare (de
5.000%) de a ajunge la st\ri de
obezitate sever\ sau morbid\.
a PACIEN}II ~N STARE VE-
GETATIV| AR PUTEA COMU-
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
S=mb\t\, 6 februarie 2010
organismului. ~n timpul acti-
vit\]ii fizice, `n urma contrac-
]iilor musculare se elibereaz\
o cantitate mai mare de c\l-
dur\, ceea ce determin\ sen-
za]ia de c\ldur\.
~n timpul exerci]iilor fizice,
mu[chii produc pân\ la de 40
NICA CU MEDICII CU AJUTO-
RUL UNDELOR CEREBRALE:
Potrivit unui studiu ale c\rui
concluzii au fost publicate `n
„New England Journal of Medi-
cine“, un pacient considerat timp
de cinci ani a fi `n stare vegeta-
tiv\ a fost capabil s\ r\spund\
unei echipe de medici prin „da“ [i
„nu“ doar prin intermediul unde-
lor cerebrale. ~n 2003, un b\rbat
`n vârst\ de 29 de ani a supra-
vie]uit unui grav accident de au-
tomobile. Pacientul nu putea s\
se mi[te, nici s\ vorbeasc\. Ac-
tivitatea lui cerebral\ a fost ex-
aminat\ folosind o tehnic\ re-
cent\, numit\ „imagistic\ prin
rezonan]\ magnetic\ func]iona-
l\“ (RMN func]ional), de c\tre
dou\ echipe de speciali[ti de la
universit\]ile din Liège [i Cam-
bridge (Marea Britanie). Atunci
când pacientului i se puneau `n-
treb\ri simple, ca de exemplu
de ori mai mult\ c\ldur\ de-
cât restul organismului. Prin
urmare, atunci când o persoa-
n\ simte c\ i s-a f\cut frig, in-
con[tient apare tremuratul,
care furnizeaz\ organismului
un supliment de c\ldur\, dar
pentru a cre[te producerea de
c\ldur\ `n organism trebuie
s\ cre[tem activitatea fizic\.
De exemplu, atunci când a[-
tept\m un mijloc de transport
`n comun este recomandat s\
ne plimb\m dintr-un cap\t `n
altul al sta]iei, deoarece, prin
aceast\ deplasare, mu[chii vor
produce mai mult\ c\ldur\ [i
organismul va rezista mult
mai bine la efectele frigului.
Atunci când este frig, orga-
nismul `[i activeaz\ sistemele
de reducere a pierderilor de
c\ldur\. Astfel, se produce
vasoconstric]ie la nivelul pie-
lii, reducându-se fluxul de
sânge la acest nivel [i contrac-
]ia mu[chilor ata[a]i firului de
p\r. Prin contrac]ia acestora
se reduce suprafa]a pielii, iar
sebumul este eliberat mai
rapid, ceea ce are rol `n reduc-
erea pierderilor de c\ldur\.
Din cauza vasoconstric]iei,
pielea devine palid\, iar
celulele pielii sunt foarte slab
irigate, ceea ce explic\ a-
pari]ia deshidrat\rii celulelor.
Atunci când bate vântul, des-
hidratarea celulelor pielii se
accentueaz\ [i, astfel, pielea
cap\t\ aspect uscat sau chiar
poate cr\pa (mai ales la nive-
lul mâinilor [i buzelor). Pentru
a ne proteja de aceste efecte
ale frigului este recomandat ca
`n zilele friguroase s\ purt\m
c\ciul\, m\nu[i [i fular.
* DR. CRISTINA MIHAELA GHICIUC ESTE MEDIC SPECIALIST
MEDICIN| DE FAMILIE, MEMBR| AMFOR (ASOCIA}IA
MEDICILOR {I FARMACI{TILOR ORTODOC[I ROMÂNI)
„Tat\l t\u se nume[te Thomas?“,
`n creierul s\u se activau ace-
lea[i zone ca `n cazul persoanelor
s\n\toase. „Am r\mas perplec[i
când am v\zut rezultatele sca-
n\rilor efectuate pe acest paci-
ent. El a fost capabil s\ r\spun-
d\ corect la `ntreb\ri [i a f\cut
acest lucru prin simpla modula-
re a gândurilor sale, care au fost
ulterior decodate prin tehnica
RMN func]ional“, a explicat A-
drien Owen, profesor de neurolo-
gie la Universitatea Cambridge.
Studiul a fost efectuat pe al]i 23
de pacien]i diagnostica]i `n stare
vegetativ\. ~n cazul a patru pa-
cien]i (17%), medicii au stabilit
cu ajutorul acestei tehnici c\
sunt con[tien]i. Persoane aflate
`n com\ „ar putea fi astfel `ntre-
bate despre durerile lor“, a de-
clarat neurologul Audrey Van-
haudenhuyse, ad\ugând, totu[i,
c\ „nu to]i pacien]ii `n stare ve-
getativ\ sunt con[tien]i“. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

UE are nevoie de 20 milioane
de muncitori cu `nalt\ calificare
a Unul din trei europeni de vârst\ activ\ are un nivel de calificare foarte sc\zut sau zero,
arat\ Comisia European\ a Executivul european a prezentat principalele m\suri care trebuie luate de
statele membre pentru rezolvarea problemei [omajului, care a dep\[it pragul psihologic de 10 procente
a Maroš Šefcovic, comisar pentru Educa]ie, formare, cultur\ [i tineret, sus]ine c\ este nevoie
de„separa]ia dintre educa]ie, formare [i munc\, astfel `ncât cet\]enii s\ se poat\ asigura c\,
pe parcursul `ntregii vie]i, competen]ele lor corespund necesit\]ilor unei pie]e a for]ei de munc\ `n
evolu]ie continu\“ a Europa duce lips\ la acest moment de 20 milioane de muncitori califica]i,
iar `n urm\torul deceniu se a[teapt\ la apari]ia a circa 80 milioane de posibilit\]i de locuri de munc\ a
Problema locurilor de munc\
ocup\ primul loc pe lista insti-
tu]iilor europene, exper]ii c\u-
t=nd solu]ii c=t mai rapide. Un
raport dat publicit\]ii de Comi-
sia European\ atrage aten]ia a-
supra faptului c\ rezolvarea de-
ficien]elor europene `n materie
de competen]e necesit\ o reori-
entare a preg\tirii profesionale.
Pentru acest lucru se urm\re[te
realizarea unei leg\turi mai bu-
ne `ntre educa]ie, formare [i
munc\. „Este absolut necesar
dezvoltarea un caleidoscop
corespunz\tor de competen]e [i
anticiparea `ntr-o mai bun\ m\-
sur\ a competen]elor necesare
pentru viitor“, se apreciaz\ `n
raportul „Noi competen]e pen-
tru noi locuri de munc\: ac]iune
imediat\“. ~n timp ce Vladimir
Špidla, comisar pentru Ocupa-
rea for]ei de munc\, a declarat
c\ „`mbun\t\]irea competen]e-
lor cet\]enilor ne va ajuta s\ ie-
[im din criz\ pe termen scurt [i
ne va preg\ti pentru un succes
economic durabil pe viitor“, Ma-
roš Šefcovic, comisar pentru E-
duca]ie, formare, cultur\ [i tine-
ret, a ad\ugat c\ trebuie elimi-
nat\ „separa]ia dintre educa]ie,
formare [i munc\, astfel `ncât
cet\]enii s\ se poat\ asigura c\,
pe parcursul `ntregii vie]i, com-
peten]ele lor corespund necesi-
t\]ilor unei pie]e a for]ei de
munc\ `n evolu]ie continu\.“
Unul din trei europeni
este necalificat
~n prezent, unul din trei eu-
ropeni de vârst\ activ\ are un
nivel de calificare foarte sc\zut
sau zero, ceea ce `nseamn\ c\
are o probabilitate cu 40% mai
mic\ de ocupare a unui loc de
munc\ decât cei cu nivel de cali-
ficare mediu, men]ioneaz\ docu-
mentul Comisiei Europene. Mai
mult, cei cu nivel sc\zut de com-
peten]\ sunt [i cei cu cea mai
mic\ probabilitate de `mbun\-
t\]ire a nivelului de competen]\
[i de practicare a `nv\]\mântu-
lui de-a lungul vie]ii.
Rata de ocupare a for]ei de
munc\ pentru cei cu nivel ridi-
cat de competen]\ pe `ntreg teri-
toriul UE este de 84%, pentru
cei cu nivel mediu de competen-
]\ este de 70%, iar pentru cei cu
{omajul `n UE a
dep\[it 10 procente
Nivelul [omajului a dep\[it
pragul psihologic de 10%, potrivit
ultimelor date publicate `n ianu-
arie de Eurostat. Letonia [i Spa-
nia sunt ]\rile care `nregistreaz\
un nivel al [omajului printre cele
S=mb\t\, 6 februarie 2010
Cele mai multe dintre locurile noi de munc\ vor necesita
nivel sc\zut de competen]\ este
de 49%, iar societ\]ile care `[i
formeaz\ personalul sunt de 2,5
ori mai pu]in susceptibile la fa-
liment fa]\ de cele care nu re-
curg la formare.
Comisia apreciaz\ c\ siste-
mele de educa]ie care asigur\
competen]e adecvate pentru to]i
pot `mbun\t\]i PIB-ul cu pân\
la 10% pe termen lung.
Ce trebuie f\cut?
Raportul de expertiz\ con]ine
recomand\ri concrete privind
modul de solu]ionare a deficien-
]elor de competen]e din Europa
[i se adreseaz\ factorilor de de-
cizie la nivel UE [i na]ional, `n-
treprinderilor, sindicatelor, fur-
nizorilor de educa]ie [i formare
[i serviciilor de ocupare a locu-
rilor de munc\.
Astfel, Comisia cheam\ la ac-
]iune `n patru domenii princi-
pale, respectiv asigurarea unor
motiva]ii mai bune pentru anga-
jatori [i persoane fizice pentru
`mbun\t\]irea competen]elor.
~n acest caz investi]ia `n compe-
ten]e trebuie s\ fie semnifica-
tiv\, inteligent\ [i s\ nu se li-
miteze la resursele financiare,
sus]ine raportul.
~n continuare, se dore[te des-
chiderea universului educa]io-
mai ridicate - peste 20%, `n vreme
ce Olanda [i Austria sunt statele
care [i-au gestionat cel mai efi-
cient problemele legate de for]a
de munc\, men]ioneaz\ Eurostat.
~n cifre, acest lucru `nseamn\
c\ 24 de milioane de locuitori ai
spa]iului european sunt f\r\ loc
de munc\, iar num\rul lor ar
putea cre[te `n urm\toarele luni
muncitori cu un nivel mai ridicat de competen]\
nal [i de formare prin `mbun\-
t\]irea capacit\]ii de inovare a
institu]iilor de educa]ie [i forma-
re [i prin `mbun\t\]irea r\s-
punsului acestora atât la nece-
sit\]ile celor care `nva]\, cât [i
la cele ale angajatorilor, precum
[i prin dezvoltarea calific\rilor
relevante care se orienteaz\ pe
rezultate concrete ale `nv\]\rii.
Oferirea unui caleidoscop
mai bun de competen]e, care s\
corespund\ mai bine necesit\]i-
lor pie]ei for]ei de munc\ [i o
mai bun\ anticipare a viitoare-
lor necesit\]i de competen]e `n-
tregesc ac]iunile prioritare v\-
zute de exper]ii Executivului
european, cu men]iunea c\ „toa-
te aceste domenii sunt inter-
conectate [i, prin urmare, toate
ac]iunile trebuie desf\[urate `n
concordan]\“. „Acest proces nu
reprezint\ responsabilitatea u-
nei singure p\r]i interesate, ci
trebuie s\ se realizeze printr-un
efort concertat“, sus]ine docu-
mentul.
Patronatele: sporirea
programelor de
preg\tire [i atragerea
imigran]ilor califica]i
Paradoxul acestei situa]ii
deriv\ din faptul c\ Europa
mai ales `n Spania [i Grecia, au
sus]inut anali[tii B\ncii Centrale
Europene.
Rom=nia este pe locul al [ap-
telea, `nregistr=nd o rat\ a [oma-
jului de 7,2%, `ns\ datele se re-
fereau la trimestrul al treilea din
2009, [i nu la luna decembrie,
cum a fost `n cazul celorlalte sta-
te membre.
Rom=nia `n UE 7
duce lips\ la acest moment de
20 milioane de muncitori cali-
fica]i, iar `n urm\torul deceniu
se a[teapt\ la apari]ia a circa
80 de milioane de posibilit\]i
de locuri de munc\, `ntre care 7
milioane vor fi noi, `ns\ compe-
ten]ele europenilor las\ mult
de dorit, dup\ cum a fost am-
intit mai sus.
„Cele mai multe dintre a-
ceste locuri de munc\ vor nece-
sita o for]\ de munc\ având un
nivel mai ridicat de compe-
ten]\“, se apreciaz\ de c\tre
Comisia European\, iar situa-
]ia va r\m=ne aceea[i dac\ ti-
nerii, `n mod special, nu se vor
specializa.
Patronatul european a f\cut
apel joi la liderii din Uniunea
European\ s\ ac]ioneze pentru
a acoperi deficitul de for]\ de
munc\ cu `nalt\ calificare prin
sporirea programelor de preg\-
tire [i intensificarea eforturilor
de atragere a imigran]ilor cali-
fica]i profesional, informeaz\
agen]ia „Associated Press“.
Lideri din toate ]\rile UE se
vor `ntâlni s\pt\mâna viitoare
pentru a trasa c\ile prin care
pot s\ dea un impuls economiei
lor `n stagnare [i s\ reduc\ [o-
majul aflat la cele mai `nalte
cote `n ultimii zece ani.
BusinessEurope, care repre-
zint\ peste 20 milioane de com-
panii, a afirmat c\ „este o trage-
die faptul c\ [omajul coexist\ cu
posturile neocupate“.
~n opinia organismului res-
pectiv, Europa duce lips\ de 20
milioane de muncitori califica]i
[i penuria a atins forme acute `n
informatic\ [i tehnologia comu-
nica]iilor. a
PE SCURT
Elve]ia, destina]ia
preferat\ de germanii
care-[i p\r\sesc ]ara
Dup\ 25 de ani, `n Germania se
`nregistreaz\ o premier\: num\-
rul cet\]enilor care au p\r\sit
Republica Federal\ l-a dep\[it
pe cel al imigran]ilor care s-au
stabilit `n Germania. Informa]i-
ile, prezentate `n raportul pri-
vind migra]ia elaborat de guver-
nul de la Berlin, arat\ c\ ]ara
preferat\ de germani este Elve-
]ia, iar datele sunt valabile pen-
tru 2008. ~n acel an, 740.000 de
persoane au plecat din Germa-
nia, `n timp ce doar 682.000 s-au
stabilit `n aceast\ ]ar\. Respon-
sabilul cu integrarea din guver-
nul german, Maria Böhmer, a
f\cut din nou apel `n aceste
condi]ii pentru sporirea for]ei de
lucru str\ine `n Germania.
20% dintre str\inii
din Roma sunt rom=ni
Românii reprezint\ aproape 20%
din num\rul total de cet\]eni
str\ini care locuiesc `n capitala
Italiei, conform raportului anual
asupra migra]iei, dat publicit\]ii
joi de asocia]ia catolic\ „Caritas
di Roma“. Cei 57.540 de români,
cu peste 15.000 mai mul]i decât
`n urm\ cu un an, reprezint\
19,6 din num\rul total de
str\ini `nregistra]i `n Roma. Ei
sunt urma]i de filipinezi (31.068)
[i polonezi (14.000). Românii se
afl\ `n top nu doar din punct de
vedere al popula]iei totale, ci [i
al num\rului tinerilor care stu-
diaz\ la universit\]ile publice
din Roma. Cu 663 de studen]i,
România se afl\ pe locul al
doilea, dup\ Albania (1.461 de
studen]i). Num\rul total al
str\inilor din Roma a ajuns la
293.948 de persoane, aproape
jum\tate (45,1%) fiind europeni.
Noua candidat\ a
Bulgariei a
primit aprecieri
la audierile din PE
Kristalina Georgieva, noua can-
didat\ din partea Bulgariei la
postul de comisar european, a
fost audiat\ pe 3 februarie la
Parlamentul European `n cadrul
comisiei pentru dezvoltare.
Deputa]ii europeni i-au pus
`ntreb\ri despre reac]ia UE la
tragedia din Haiti, coordonarea
diferitelor portofolii `n cadrul
colegiului de comisari [i meca-
nismul european de protec]ie
civil\. Prioritatea imediat\ indi-
cat\ de Georgieva pentru man-
datul de comisar pentru coope-
rare interna]ional\, ajutor
umanitar [i gestionarea crizei
este abordarea situa]iei din
Haiti. Bulg\roaica a mai pus ac-
centul [i pe ameliorarea
eficien]ei ac]iunilor UE, res-
pectarea dreptului umanitar in-
terna]ional, consolidarea capa-
cit\]ii de abordare a
schimb\rilor climatice [i crearea
unui corp european de ajutor
umanitar voluntar. „Doamna
Georgieva a confirmat c\ are
calific\rile, competen]a, expe-
rien]a [i probitatea necesare
pentru a fi un comisar foarte
bun al ajutorului umanitar“, au
apreciat deputa]ii. Mar]i, 9 fe-
bruarie, Parlamentul European
va dezbate [i vota `n plen noul
colegiu de comisari, iar a doua zi
noua Comisie [i-ar putea prelua
mandatul. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Interviu S=mb\t\, 6 februarie 2010

„Cel mai important lucru pentru cei adormi]i

este s\-i pomenim la dumnezeiasca Liturghie“
Pe credin]a `n nemurirea sufletului, `n vie]uirea lui
dup\ desp\r]irea de trup, precum [i `n ~nvierea
Mântuitorului nostru Iisus Hristos se `ntemeiaz\
ceea ce numim `n Biserica Ortodox\ cultul
mor]ilor, adic\, mai explicit, grija pe care o poart\
cei vii de a-i avea `n rug\ciunile lor pe cei muta]i la
Domnul, grij\ ce se reg\se[te `n diferite rituri [i
ceremonii, dar mai ales se exprim\ prin rug\ciunile
`n\l]ate c\tre Dumnezeu pentru ace[tia, `n cadrul
Sfintei Liturghii. ~n interviul ce urmeaz\, p\rintele
Silviu Tudose, asistent `n cadrul Catedrei de
Teologie Practic\ de la Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Justinian Patriarhul“ din Bucure[ti, ne
vorbe[te despre cele mai importante rânduieli
pentru cei adormi]i [i despre diferite probleme
pastorale legate de acestea.
Ast\zi sunt Mo[ii de iar- {i, a[a cum spuneam, `n u-
n\. De ce a rânduit Biseri- nele zone ale ]\rii, este pr\z-
ca una dintre cele mai im-
portante zile de pomenire nuit\ [i Sâmb\ta Mo[ilor de
a mor]ilor `n s=mb\ta di- toamn\, chiar dac\ nu este
CM
naintea Duminicii ~nfrico- consemnat\ ca atare `n c\r]ile
YK [\toarei Judec\]i? de slujb\. Data este legat\ fie CM
YK
Ziua de sâmb\t\ a fiec\rei de s\rb\toarea Sf=ntului Di-
s\pt\mâni, cu excep]ia celor mitrie-Izvorâtorul de mir, fie
`n care rânduiala tipiconal\ de prima sâmb\t\ a lunii
nu prevede acest lucru, este noiembrie.
consacrat\ pomenirii mor]i-
De ce sunt numite aceste
lor. A[a cum fiecare duminic\ sâmbete „ale Mo[ilor“?
este o aducere aminte [i o re- Mai `ntâi, `n perioada Pos- parastase. Totodat\, f\cân- lele hramurilor bisericilor, la
~n Biserica Ortodox\ Româ-
tr\ire a ~nvierii Domnului, fi- tului Mare, se fac pomeniri ge- du-se a[a, Joia Mare se trans- care sunt aminti]i `n mod deo-
n\, toate aceste sâmbete sunt
ecare sâmb\t\ este o imitare nerale ale mor]ilor `n sâmbete- form\ `ntr-o sâmb\t\ a mor]i- sebit ctitorii l\ca[urilor de cult
numite ale Mo[ilor, deoarece
a Sâmbetei Mari, `n care le a doua, a treia [i a patra. ~n lor, semnifica]ia deosebit\ a zi- [i to]i membrii comunit\]ii res-
prin cuvântul „mo[“ sunt de-
Mântuitorul Hristos S-a aflat practic\, `n Postul Mare exist\ lei fiind umbrit\ de pomenirile pective trecu]i la Domnul. Se
numi]i `nainta[ii dintr-un
„`n mormânt cu trupul, `n iad realizeaz\, astfel, comuniunea
neam („din mo[i-str\mo[i“ este [i rânduiala s\rindarelor, adi- care se fac.
cu sufletul, `n rai cu tâlharul tuturor membrilor comunit\]ii
o expresie care arat\ vechimea c\ a pomelnicelor pe care cre- Ziua ~n\l]\rii Domnului es-
[i pe scaun `mpreun\ cu Tat\l necunoscut\). din toate timpurile.
[i cu Duhul“, a[a cum m\rtu- dincio[ii le aduc la biseric\, te considerat\ o zi a pomenirii
risim `ntr-un tropar al Sfintei Mai sunt [i alte zile de pentru a fi pomenite timp de eroilor, adic\ a tuturor celor-
Liturghii. pomenire general\ a 40 de zile. „Dezlegarea“ sau fi- care [i-au dat via]a pentru „a- Comuniunea
mor]ilor? nalul acestor pomeniri se face p\rarea patriei [i a credin]ei
Exist\ `n cursul anului bise-
Al\turi de sâmbetele mor]i- `n Sâmb\ta lui Laz\r, dinain- str\mo[e[ti, pentru `ntregirea cu cei adormi]i
ricesc [i dou\ - `n unele zone
trei - sâmbete `n care cei ador- lor, mai exist\ [i alte câteva tea Duminicii Floriilor. Obice- neamului, pentru libertatea [i ~n sfâr[it, o pomenire gene-
mi]i sunt comemora]i `n mod zile de pomenire general\ a iul de a se face ultimul paras- demnitatea noastr\“. Sunt po- ral\ a mor]ilor, de influen]\
solemn, `ntr-un mod general [i mor]ilor, care nu au aceea[i tas al s\rindarelor `n Joia Ma- meni]i acum, pentru ca [i su- slav\, este [i cea care se chea-
anonim. Prima dintre ele este `nsemn\tate, dar care sunt re este total gre[it, deoarece, fletele lor s\ se `nal]e la Dum- m\ Pa[tele blajinilor, s\vâr[i-
cea despre care m-a]i `ntrebat, foarte importante [i respecta- conform rânduielii tipiconale, nezeu, `n slava Sa. t\ luni sau mar]i dup\ Dumi-
Sâmb\ta Mo[ilor de iarn\, care te cu mult\ evlavie de cre[ti- dup\ Sâmb\ta lui Laz\r, pân\ ~n Biserica Ortodox\, pome- nica Sf=ntului Apostol Toma.
precede Duminica ~nfrico[\toa- nii ortodoc[i. `n Duminica Tomii, nu se fac niri ale mor]ilor se fac [i `n zi- Existen]a acestei rânduieli, pe
rei Judec\]i sau a l\satului sec care Biserica nu a acceptat-o
de carne, când, a[a cum spune `n mod oficial, `ng\duind-o
Sinaxarul zilei, „dumnezeie[tii numai, este datorat\ faptului
P\rin]i au hot\rât pomenirea c\ din Sâmb\ta lui Laz\r [i
tuturor celor din veac adormi]i pân\ `n Duminica Tomii nu se
`ntru dreapta credin]\, `n n\- fac parastase. Asta nu `n-
dejdea `nvierii ve[nice“. A fost seamn\ c\ `n toat\ aceast\
rânduit\ comemorarea `n a- perioad\ cei adormi]i nu sunt
ceast\ sâmb\t\, pentru c\ `n pomeni]i la sfintele slujbe.
ziua urm\toare este pr\znuit\ Grija celor vii se manifest\ fa-
Cea de-a Doua Venire a Dom- ]\ de ei prin pomenirile la Li-
nului, când va judeca lumea. turghie, aprinderea lumân\ri-
Rug\ciunea pentru cei ador- lor [i a t\mâii la morminte.
mi]i devine, astfel, o imagine a Am `ntâlnit un obicei deosebit
marii adun\ri eshatologice ca- de frumos, `n anumite locuri,
re va preceda Judecata, la care care se practic\ `n noaptea de
sper\m s\ dobândim cu to]ii Pa[ti. Dup\ Sfânta Liturghie,
r\spuns bun. cu lumân\rile aprinse, cei vii
A doua zi de pomenire ge- merg la mormintele celor
neral\ a mor]ilor este Sâmb\- dragi [i le spun Hristos a `nvi-
ta Mo[ilor de var\, care prece- at! E tulbur\tor s\ consta]i
d\ Duminica Pogorârii Sfân- cât de mult sim]im comuniu-
tului Duh. A fost rânduit\ nea cu cei adormi]i `n Dom-
pentru ca [i cei adormi]i s\ se nul, cu care putem comunica,
bucure `n ziua urm\toare `m- chiar dac\ fizic nu ne vedem
preun\ cu noi, cei vii, de veni- unii cu al]ii. Duhovnice[te, `n
rea Duhului Sfânt. rug\ciune, aceast\ comuniu-

CM
YK

nea este posibil\ [i deosebit
de mângâietoare.
Din multitudinea de lu-
cruri pe care le facem
pentru pomenirea celor
adormi]i, care este cel
mai important?
Cel mai important lucru
pentru cei adormi]i este s\-i
pomenim la dumnezeiasca Li-
turghie. Toate celelalte, pa-
rastasele, milosteniile sau lu-
crurile `mp\r]ite, nu fac altce-
va decât s\ `nso]easc\ aceast\
pomenire.
Chiar dac\ a]i amintit `n
r\spunsul anterior despre
ele, v-a
a[ ruga s\ preciza]i
pentru cititorii no[tri care
sunt zilele [i perioadele
din cursul anului când nu
se fac parastase pentru cei
adormi]i.
~n primul rând, duminica
este o zi când, dup\ rânduia-
l\, nu se fac parastase, fiind
ziua ~nvierii Domnului, când
orice alt\ preocupare trebuie
s\ nu umbreasc\ bucuria ~n-
vierii (a existat o mare dispu-
t\ generat\ de aceast\ proble-
m\, la Sfântul Munte Athos,
`n a doua jum\tate a secolului
al XVIII-lea, numit\ „cearta
colivelor“). Este [i motivul
pentru care din Duminica Flo-
riilor pân\ `n Duminica Tomii
nu se s\vâr[esc slujbe de po-
menire a mor]ilor. ~n practic\,
`ns\, duminica se s\vâr[esc u-
neori parastase, `ndeosebi
când coincide cu zilele hramu-
rilor de biserici sau zilele de
pr\znuire a unor sfin]i mai
importan]i.
De asemenea, pe lâng\ zile-
le pe care le-am men]ionat de-
ja, dup\ rânduiala tipiconal\ a
Bisericii noastre, nu se fac pa-
rastase `n perioada dintre Na[-
terea Domnului [i Boboteaz\
(25 decembrie - 6 ianuarie), `n
zilele praznicelor `mp\r\te[ti
[i din Duminica ~nfrico[\toarei
Judec\]i pân\ `n Sâmb\ta
Sf=ntului Teodor (prima din
Postul Sfintelor Pa[ti).
Cum se procedeaz\
`n cazul sinuciga[ilor
Sinuciga[ii pot fi `n-
mormânta]i cre[tine[te
[i pomeni]i dup\ aceea?
Sinuciderea a fost [i este
considerat\ unul dintre cele
mai mari p\cate. Cel care s\-
vâr[e[te acest p\cat se asea-
m\n\ lui Iuda Iscarioteanul,
care a p\c\tuit mai grav luân-
du-[i singur via]a decât atunci
când L-a vândut pe Mântuito-
rul. A dezn\d\jduit [i nu a a-
vut `ncredere `n puterea poc\-
in]ei, `n urma c\reia ar fi pu-
tut s\ fie iertat de Domnul.
Dac\ un cre[tin se sinucide
cu bun\ [tiin]\, aflându-se `n
deplin\tatea facult\]ilor min-
tale, nu beneficiaz\ de slujba
`nmormânt\rii, fiind `ngropat
la marginea cimitirului, cân-
tându-se trisaghionul „Sfinte
Dumnezeule“. Se `n]elege c\
ace[tia nu beneficiaz\ de nici
un fel de asisten]\ religioas\
(parastase [i pomeniri).
Exist\ o excep]ie, pentru si-
nuciga[ii „ie[i]i din min]i“, ba-
zat\ pe Canonul 14 al Sfântu-
lui Timotei al Alexandriei.
Textul canonului este foarte
clar [i arat\, `n primul rând,
S=mb\t\, 6 februarie 2010
datoria preo]ilor de a cerceta
`n ce condi]ii s-a `ntâmplat si-
nuciderea respectiv\. Dac\ se
ajunge la concluzia c\ cel care
[i-a luat via]a singur a fost ie-
[it din min]i, se va respecta
canonul, dar [i o hot\râre a
Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, luat\ `n
1949, care spune c\ slujba `n-
mormânt\rii sinuciga[ilor ie-
[i]i din min]i s\ fie f\cut\ nu-
mai de c\tre un singur preot
[i nu `n l\ca[ul sfintei biserici,
ci pe marginea gropii, iar pre-
otul s\ poarte numai epitra-
hil, s\vâr[ind slujba dup\ ri-
tual redus. De asemenea, s\
nu se trag\ clopotele [i s\ nu
se ]in\ cuvânt\ri.
~n ceea ce prive[te ritualul
redus de care vorbe[te hot\râ-
rea sinodal\, exist\ mai multe
interpret\ri, constatându-se o
lips\ de uniformitate liturgic\
`n aceast\ privin]\.
Conform tradi]iei liturgice,
ar trebui ca rânduiala s\ con-
]in\ `n primul rând slujba
sfin]irii apei, la casa sinuciga-
[ului, cu ectenia mor]ilor, la
care s\ fie pomeni]i cei din
neamul mortului, f\r\ a se po-
meni numele acestuia. Apoi
preotul strope[te cu ap\ sfin]i-
t\ locul unde persoana s-a si-
nucis, dac\ acest loc se afl\ `n
apropiere. Dup\ aceea, corte-
giul funerar merge direct la ci-
mitir, preotul mergând `n ur-
ma sicriului, stropind cu ap\
sfin]it\, f\r\ opriri. La cimitir
se rostesc ectenia mor]ilor, A-
postolul [i Evanghelia mor]i-
lor, precum [i a doua rug\ciu-
ne de dezlegare [i Ve[nic\ po-
menire, tot f\r\ a se pomeni
numele sinuciga[ului, ci doar
rudele r\posate ale acestuia.
}in s\ precizez c\ rânduia-
la aceasta poate fi s\vâr[it\
numai `n cazul `n care sinuci-
ga[ii, `n decursul vie]ii, au fost
buni cre[tini, iar `n privin]a
tragicului lor sfâr[it nu exist\
certitudine cu privire la depli-
n\tatea facult\]ilor mintale.
Dar `n privin]a pruncilor
mor]i neboteza]i, ce ne pu-
te]i spune?
Cazul copiilor mor]i nebote-
za]i este unul aparte, mai ales
c\ exist\ p\rerea c\, dac\ au
fost n\scu]i din p\rin]i bote-
za]i cre[tini, pot fi considera]i
catehumeni [i pot beneficia de
slujba `nmormânt\rii [i de po-
menirile ulterioare. Principi-
al, orice slujb\ religioas\ se
s\vâr[e[te numai membrilor
Bisericii, care sunt boteza]i.
Copiii mor]i neboteza]i sau
n\scu]i mor]i (inclusiv cei a-
vorta]i) nu sunt membri ai Bi-
sericii, prin urmare ei nu be-
neficiaz\ nici de `nmormânta-
re, nici de pomeniri.
~n aceste cazuri, e bine ca
preo]ii s\ respecte practica
tradi]ional\, binecuvântând
groapa, care se afl\ de obicei
`ntr-o margine a cimitirului,
cântând Sfinte Dumnezeule
`n timpul coborârii sicriului,
pentru a nu lipsi cu totul de a-
sisten]a religioas\ familia
pruncului.
Dup\ aceea, numele aces-
tor copii nu se trec pe pomel-
nice, ei neputând fi pomeni]i
la Sfânta Liturghie. ~n ceea ce
prive[te soarta acestor suflete
CM
YK
Parastas la Catedrala patriarhal\, pentru eroii Revolu]iei din 1989
nevinovate, trebuie s\ avem
n\dejde `n marea milostivire
a lui Dumnezeu. E mai impor-
tant pentru noi s\ vedem cum
de s-a ajuns la aceast\ situa-
]ie, `ndeosebi `n cazul copiilor
avorta]i. Trebuie pre`ntâmpi-
nate astfel de situa]ii, prin
con[tientizarea responsabili-
t\]ii pe care o avem fa]\ de co-
pii, `nc\ din momentul conce-
perii `n pântecele mamei.
Moartea unui copil printr-un
avort provocat este o crim\,
iar moartea copilului nebote-
zat din nepurtarea de grij\ a
p\rin]ilor este, de asemenea,
un lucru deosebit de grav.
Ambele trebuie s\ fie pre`n-
tâmpinate.
„Biserica cre[tin\ nu a
cunoscut alt obicei `n
afara `nhum\rii celor
trecu]i la Domnul“
P\rinte profesor, v-a a[ ruga
s\ v\ referi]i [i la un alt caz
special: al celor incinera]i.
Care este rânduiala Biseri-
cii `n ceea ce prive[te pome-
nirea lor?
Chiar dac\ `n colec]ia de
canoane a Bisericii Ortodoxe
nu exist\ o referire special\ la
cazurile când trupurile cre[ti-
nilor mor]i sunt incinerate,
rânduiala este foarte clar\.
Ceea ce face ca niciun canon
s\ nu l\mureasc\ aceste ca-
zuri este faptul c\ `n epoca de
elaborare a canoanelor nu e-
xista aceast\ practic\ sau,
dac\ a existat, era una cu to-
tul `ntâmpl\toare.
Se `n]elege c\, a[a cum
m\rturise[te Sfânta Scriptu-
r\, omul p\mânt este [i `n
p\mânt se va `ntoarce, sufle-
tul mergând la Dumnezeu.
Mântuitorul ~nsu[i a fost
`nhumat. De aceea, Biserica
cre[tin\, `nc\ din primele ei
zile, nu a cunoscut alt obicei
`n afara `nhum\rii celor
trecu]i la Domnul. Chiar [i `n
epoca persecu]iilor, cre[tinii
`[i puneau via]a `n pericol
pentru a recupera r\m\[i]ele
p\mânte[ti ale martirilor [i
a le `nhuma. De-a lungul
CM
YK
9
timpului, mor-
mintele cre[tine
au fost locuri de
cinste, uneori
chiar `n interio-
rul l\ca[urilor
de cult. Biserica
a luptat totdea-
una `mpotriva
arderii trupuri-
CM
YK
lor celor ador-
mi]i, deoarece a-
ceasta este o for-
m\ de necinstire
a trupului,
„templu al Du-
hului Sfânt“. De
aceea, `n Apus,
unde au ap\rut Pr. drd. Silviu Tudose, asistent `n
primele semne a- cadrul Catedrei de Teologie
le introducerii a- Practic\ de la Facultatea de
cestei practici, u- Teologie Ortodox\ „Justinian
nii papi - Bonifa-
Patriarhul“ din Bucure[ti
ciu al VIII-lea,
de exemplu - au [i decretat previn\ din vreme pe enori-
ca cei care practic\ incine- a[i, atr\gându-le aten]ia c\,
rarea s\ fie exclu[i din Bi- `n cazul `n care cineva dore[te
seric\. s\ fie incinerat, Biserica `i va
Sub influen]a ideilor Revo- refuza orice asisten]\ religi-
lu]iei franceze, din 1789, au oas\. De asemenea, s-a ho-
`nceput s\ apar\ din ce `n ce t\rât ca, `nainte de prohodire,
mai mult `n lumea apusean\ preotul respectiv s\ aib\ grij\
astfel de practici, ob]inându-se s\ se informeze pe lâng\ fa-
chiar permisiunea statului milia mortului la care cimitir
pentru a se face acest lucru. se va `nmormânta cel dece-
Din câte [tiu, pentru prima dat, iar celor care totu[i au
dat\ experien]a inciner\rii fost incinera]i sau se vor inci-
sau a crema]iunii a fost f\cu- nera s\ li se refuze orice ser-
t\ `n Italia, la Padova, `n viciu religios, atât la moarte,
1872, ceea ce a dus la legali- cât [i dup\ moarte. Aceast\
zarea acestui obicei pentru cei hot\râre a fost reluat\ `n dis-
care doresc, `n 1873, iar dup\ cu]ie de c\tre Sfântul Sinod,
aceea la construirea primului `n 1933, `nt\rindu-se cele ho-
crematoriu, la Milano, `n t\râte anterior, cu men]iunea
1874. Prima ardere a avut loc c\ trebuie analizate situa]ia
aici `n 1876. Dup\ aceea, obi- inciner\rilor for]ate, f\r\ vo-
ceiul s-a r\spândit `n `ntreaga ia credinciosului, [i posibilita-
lume cre[tin\, fiind construite tea acord\rii asisten]ei religi-
crematorii, chiar dac\ Biseri- oase `n astfel de cazuri.
cile s-au opus cu vehemen]\. Cert este c\ atitudinea Bi-
Din p\cate, acest obicei a sericii Ortodoxe fa]\ de prac-
p\truns [i `n ]ara noastr\. tica inciner\rii este una de
Astfel, la `nceputul secolului respingere total\, p\strând
trecut, s-a construit `n Bucu- tradi]ia milenar\ a `nhum\-
re[ti primul crematoriu u- rii. Preo]ii care nu se confor-
man, denumit foarte sugestiv meaz\ acestei rânduieli sunt
„Cenu[a“. Sfântul Sinod a pasibili de pedeapsa opririi
luat imediat `n discu]ie situa- de la slujire cu trimiterea `n
]ia nou-ap\rut\ [i a hot\rât, judecata Consistoriului
`n 1928, ca preo]ii s\-i eparhial. a
Interviu realizat de diac. Ciprian B+RA
10 Opinii
EUROPA CRE{TIN|
Persoane care `mbog\]esc lumea
de pr. Cornel CADAR
Exist\ persoane care aleg s\
se deta[eze total de lume, f\când
o alegere clar\ [i decisiv\ a ur-
m\rii lui Cristos prin cele trei
sfaturi evanghelice: s\r\cia, cu-
r\]ia [i ascultarea. ~n felul aces-
ta, acestea `ncearc\ s\ fie cât mai
asem\n\toare cu Iisus, cu stilul
Lui de via]\ de s\r\cie, de casti-
tate [i de ascultare fa]\ de Tat\l.
Majoritatea tr\iesc `n m\n\s-
tiri, unele au ales s\ tr\iasc\ `n
schivnicie, altele, pur [i simplu,
`n mijlocul societ\]ii. Unele duc o
via]\ contemplativ\ (via]\ claus-
tral\ sau de clauzur\), altele o
via]\ activ\, dedicându-se educa-
]iei copiilor sau tinerilor, slujirii
`n spitale, `ngrijirii persoanelor
bolnave sau slujirii celor din `n-
chisoare. Acestea sunt persoane-
le consacrate: c\lug\ri [i c\lug\-
ri]e care se dedic\ lui Dumnezeu
`ntr-un anumit institut pentru a
sluji cauza Evangheliei `n lume.
V\zându-i `n m\n\stiri sau
pe strad\, c\lug\rii [i c\lug\ri-
RETINA V|ZDUHULUI
Puterea salvatoare a basmului
de Elena DULGHERU
Pentru copii [i pentru cei cu-
nuna]i cu lumea de aur a fantas-
ticului [i a basmului, fiecare nou
film al lui Terry Gilliam este o
mare fiest\. C\ci genialul mâ-
nuitor al imaginarului nu ecrani-
zeaz\ basme (nici atunci când
porne[te de la repere consacrate),
ci le repl\m\de[te sau constru-
ie[te el `nsu[i, cu voluptatea celui
ce se simte consubstan]ial cu acel
illo tempore din care nasc marile
pove[ti ale omenirii.
De la seria „Monty Python“ la
„Aventurile baronului Münchau-
sen“, pân\ la „Fra]ii Grimm“ [i
„Tideland“/„}ara minunilor“, a-
cest miraj esen]ial, ontologic, a[
spune (pe marginea acestui oxi-
moron sunt multe de spus) - pu-
terea demiurgic\ a imaginarului,
pus\ `n slujba pl\smuirii lumilor
n\stru[nice ale spectacolului - a
constituit nucleul creativit\]ii lui
Gilliam. Dar regizorul a sim]it,
chiar din interiorul ultimelor sa-
le produc]ii, c\ basmul (aren\ a
luptei dintre bine [i r\u) este `n
pericolul de a fi contaminat de
for]ele r\ului, care se pare c\
i-au cuprins deja pe demiurgii
din spatele camerelor de filmat.
Genul fantasy [i desenul animat
destinat copiilor (aproape indi-
ferent de casele de produc]ie) o
confirm\. Unul dintre scopurile
nem\rturisite ale filmelor fan-
tastice comerciale pentru copii
este acum s\ `nfrico[eze [i…
chiar s\ corup\. „R\ul poate fi
iubit, dac\ e prezentat `n culori
adecvate“ - iat\ axioma ocult\
p\truns\ de vreo dou\-trei dece-
nii `n marile laboratoare ale fil-
melor pentru copii.
Dar iat\ c\ Terry Gilliam se
treze[te la timp [i abandoneaz\
ludicul morbid-tenebros din
„Fra]ii Grimm“ (2005) [i mai ales
din „Tideland“ (2006), `n ciuda
puterii de seduc]ie a acestora [i a
]ele ne amintesc de faptul c\ tre-
buie s\ ne `ndrept\m gândul [i
inima mai des spre cer. M\n\sti-
rile sunt adev\rate oaze spiritua-
le. Sunt ca o chemare de a ie[i
din aceast\ lume materialist\, ce
se `nchide `n orizonturile p\mân-
te[ti, pentru a descoperi adev\-
ratul destin al omului, destinul
ve[nic, `ntâlnirea cu Domnul.
~n `ntreaga lume sunt aproa-
pe un milion de catolici care au
p\r\sit activit\]ile obi[nuite ale
lumii pentru a-[i dedica via]a lui
Dumnezeu. Ei formeaz\ `mpreu-
n\ marea familie a persoanelor
consacrate. Totalul b\rba]ilor
consacra]i este de 190.549, dintre
ace[tia, preo]ii c\lug\ri fiind
135.593. Num\rul c\lug\ri]elor
este de dou\ ori mai mare decât
preo]ii [i de paisprezece ori mai
mare decât c\lug\rii care nu
sunt preo]i (746.814).
Sunt din toate na]iunile [i ra-
sele (de exemplu, ]igani sunt a-
proape o sut\). Num\rul lor este
`n sc\dere `n Europa, Oceania [i
`n America de Nord, stabil `n A-
merica Latin\ [i `n cre[tere `n A-
valen]elor lor creative extraordi-
nare. El `n]elege c\ inocen]a (mo-
tor esen]ial al basmului) este
grav amenin]at\ de cochetarea,
tot mai provocatoare [i mai f\]i-
[\, a personajului principal cu
for]ele r\ului. ~n felul s\u „secu-
lar“, el `n]elege statutul basmu-
lui de „aren\ a r\zboiului nev\-
zut“. Dep\[ind savoarea exerci-
]iului ludic gratuit [i deschizân-
du-se spre sensul etic, formativ [i
ini]iatic al fantasticului, `n „Ima-
ginarul Doctorului Parnassus“,
genialul regizor `[i atinge apogeul
artistic (la concuren]\, poate, cu
„Regele pescar“). Miza `n „Doctor
Parnassus“ nu mai este extrava-
gan]a inven]iei plastice suprare-
aliste, nici performan]a atletic\ a
gestului demiurgic `n sine, ci ca-
pacitatea acestora de a `mbun\-
t\]i, de a „salva“ suflete, `n sen-
sul laic al termenului.
frica [i Asia (unele ]\ri asiatice -
precum Singapore, Vietnamul,
Indonezia, Coreea, Filipine, In-
dia [i chiar China - `nregistreaz\
o deosebit\ `nflorire).
Pentru ei, Ioan Paul al II-lea,
`n anul 1997, a instituit o zi spe-
cial\ `n care s\ se aminteasc\ [i
s\ se celebreze voca]ia lor speci-
fic\: Ziua Mondial\ a Persoanelor
Consacrate. A fost aleas\ ziua de 2
februarie (~ntâmpinarea sau Pre-
zentarea Domnului la Templu),
pentru c\ la patruzeci de zile de la
na[tere, p\rin]ii lui Iisus au urcat
la templul din Ierusalim pentru
a-L oferi pe Fiul lor Domnului.
Acum 14 ani, papa s-a gândit
ca `n aceast\ zi, `ntr-un mod spe-
cial, persoanele consacrate s\
mul]umeasc\ lui Dumnezeu pen-
tru marele dar al vie]ii consacra-
te, fiind invitate s\ celebreze `m-
preun\ faptele minunate pe care
Domnul le-a `mplinit `n ele. Toto-
dat\, aceast\ zi aduce `n centrul
aten]iei promovarea [i aprecierea
vie]ii consacrate `n rândul `ntre-
gului popor al lui Dumnezeu.
Ziua este o invita]ie pentru to]i
Pornind de la un scenariu
scris `mpreun\ cu colaboratorul
s\u mai vechi, scenaristul Charles
McKeown, Terry Gilliam tope[te
`ntr-un singur creuzet, al basmu-
lui pentru copii [i adul]i, mitolo-
geme europene, motive fantasti-
ce [i mitice universale [i vechi ob-
sesii artistice: motivul circului
ambulant, devenit pauper [i in-
util, r\t\cind `n straie jerpelite
prin metropole postmoderne su-
pertehnologizate [i `ncercând s\
comercializeze, `n coasta ofensi-
v\ a hipermarketurilor, singurul
bun inepuizabil: puterea eleva-
toare a visului. Ambalat `n tru-
cul ieftin al teatrului stradal, vi-
sul (cel „purificator“, orientat
„ascendent“) d\ seama de uitate
adev\ruri fundamentale, recita-
te odinioar\ de c\lug\ri, pe care
doar viclenia diavolului i-a f\cut
s\ tac\. „Este nevoie de pove[ti
CM
YK
S=mb\t\, 6 februarie 2010
de a ne gândi la aceste persoane
care se roag\ pentru noi sau ne
slujesc `n diferite domenii.
„Vrem s\ `n\l]\m la Domnul
un imn de mul]umire [i de laud\
pentru `ns\[i via]a consacrat\.
Dac\ ea nu ar exista, cât de s\ra-
c\ ar fi lumea! (...) Via]a consa-
crat\ este important\ tocmai
pentru faptul de a fi semn de d\-
ruire [i de iubire, [i aceasta cu
atât mai mult `ntr-o societate ca-
re risc\ s\ fie sufocat\ `n vârte-
jul a ceea ce este efemer [i util“, a
spus Benedict al XVI-lea, `n
cadrul rug\ciunii de sear\ din
ziua de 2 februarie. Celebr\ri [i
`ntâlniri cu persoanele consa-
crate au avut loc `n toate diece-
zele din lume.
Claudia Pogorilovski este din
Bucure[ti. A terminat Conserva-
torul. Avea `n fa]\ un viitor str\-
lucit. Dar a ales „s\ lase aplau-
zele [i spectacolele muzicale, iar
acum cânt\ ne`ncetat laude Dom-
nului, cu harpa [i cu inima“ `ntr-
o m\n\stire de clauzur\ din
Roma. Se nume[te acum sora Ma-
ria Anun]iata. „Cel mai mult,
pentru ca lumea s\ mearg\ mai
departe“, credeau vechii c\lu-
g\ri, a[eza]i pe mici carpete zbu-
r\toare dintr-o catedral\ sincre-
tic\, de influen]\ Zen, [i recitând
aceea[i poveste a originilor, „pen-
tru mântuirea lumii“. Animato-
rul circului ambulant [i trezorie-
rul de tain\ al acestui crez salva-
tor, b\trânul Dr. Parnassus
(Christofer Plummer), e fostul
staroste al monahilor, devenit
nemuritor `n urma unui pact cu
Satan [i exilat `n lumea moder-
n\. Pre]ul pactului - sufletul fii-
cei sale adolescente - va fi rene-
gociat cu diavolul - burghez bla-
zat, ignorant `n materie de magie
neagr\ [i simbologie ezoteric\, pe
care „nu le `n]elege“ - , printr-un
nou târg, `n favoarea celui care
câ[tig\ primul de partea sa cinci
suflete. Dar circul e falimentar [i
dep\[it, iar aripile creativit\]ii
scrie ea, `mi pl\cea `n orchestra
Ateneului, credeam c\ Ateneul
m\ poate face fericit\, dar uneori
m\-ntrebam: dac\ `n noaptea as-
ta Ateneul ar disp\rea `ntr-un in-
cendiu, ce-ar r\mâne din feri-
cirea mea? Asta s\ fie fericirea,
ceva ce poate s\ dispar\ `ntr-o
noapte? Scena, luminile, aplauze-
le nu m\ mai satisf\ceau, l\sau
`n mine un mare gol; c\utam
ceva, altceva, dar nu [tiam nici eu
ce caut, unde s\ caut; eram neli-
ni[tit\, cum zice Sfântul Augus-
tin: «Ne-ai f\cut pentru tine,
Doamne, [i nelini[tit\ e inima
noastr\ pân\ când nu se va odih-
ni `n Tine». ~n seara de Cr\ciun a
acelui an, mergeam singur\ spre
catedral\, rugându-m\ Rozariul.
Ninsese de curând, era totul alb,
mult\ lini[te [i pace. De-odat\
am sim]it `n suflet o bucurie [i-o
lumin\ atât de mare cum nici nu-
mi `nchipuisem vreodat\ c\
poate exista pe lumea asta. Era
Iisus, [i m\ chema s\ las totul [i
s\-L urmez, [i-a[a am f\cut; din
seara aceea am `nceput o via]\
nou\, adev\rata via]\, pentru c\
am descoperit adev\rata fericire,
singura fericire: Iisus“.
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL
AL EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA{I
Dr. Parnassus sunt retezate de
am\r\ciunea tr\d\rilor. Apari-
]ia unui personaj misterios, es-
croc ori filantrop, salvat de cir-
cari de la sinucidere (interpretat
de Johnny Depp [i de al]i patru
actori), a c\rui afiliere va oscila
`ntre for]ele Binelui [i R\ului, va
scoate circul din letargie, con-
ferindu-i un look postmodern [i
trucuri pe gustul publicului `nse-
tat de paradisuri artificiale, di-
namizând astfel pariul faustic [i
purtând povestirea prin spa]ii de
o cople[itoare luxurian]\, descin-
se din matricea imaginativ\ a
unui Lewis Caroll.
Miz\ important\ a artei, dar
[i a apologeticii oric\rei religii,
tema „seduc]iei“ (chiar dac\ o nu-
mim altfel) „izb\vitoare“ ori,
dimpotriv\, „corup\toare“ des-
chide por]ile dimensiunii reflexi-
ve a peliculei [i medita]iei asupra
condi]iei etice [i ontologice a ac-
tului creator. Artist des\vâr[it al
genului, Terry Gilliam `n]elege
c\ „seduc]ia“ nu trebuie s\ r\-
peasc\ libertatea de con[tiin]\:
de aceea, cu toate c\ poate con-
trola prin sugestie min]ile oame-
nilor, Dr. Parnassus refuz\ pu-
terea absolut\, c\ci „lumea tre-
buie s\ se conduc\ singur\, s\-[i
asume responsabilitatea“; de ace-
ea, trucurile circarilor sunt, prin
defini]ie, „ieftine“ - regul\ c\reia
i se supune [i regizorul, apelând
m\surat la efecte speciale, pe ca-
re nu le folose[te niciodat\ cu
scopul de a `nrobi. Iat\ c\ „dra-
cul (din desenele Disney actuale)
nu mai e atât de negru“, mitul
faustic este, astfel, benignizat (ce
lovitur\ pentru fantasy-ul mo-
dern!), iar balan]a dintre Bine [i
R\u, cea specific\ basmului, este
restabilit\, f\r\ vreo pierdere
pentru bog\]ia imagistic\, emo-
]ional\ [i filosofic\ a pove[tii, ci
dimpotriv\.
Filmul a avut premiera in-
terna]ional\ la Cannes `n 2009 [i
este distribuit `n România de
Media Pro.
* ELENA DULGHERU
ESTE DOCTOR `N CINEMATOGRAFIE

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Puterea greu de cuantificat
a rug\ciunilor celui drept
Facerea 18, 32: „{i a mai zis
Avraam: «S\ nu se m=nie
St\p=nul meu de voi mai gr\i
`nc\ o dat\: Dar de se vor g\si
acolo numai zece drep]i?». Iar
Domnul i-a zis: «Pentru cei zece
nu o voi pierde».“
Versetul de fa]\ ne prezint\ ultima `ncer-
care a patriarhului Avraam de a ob]ine `ndu-
rarea divin\ pentru salvarea cet\]ilor Sodo-
ma [i Gomora, m\car de-ar tr\i `ntr-`nsele
MICUL CATEHISM
Iubirea este liantul celor vii cu cei pleca]i la Domnul
M=ntuitorul Hristos, st\p=nul
vie]ii [i al mor]ii, Cel ce st\p=ne[te
„peste cei mor]i [i peste cei vii“, i-a
`ndemnat pe ucenici s\ tr\iasc\ `n
comuniune de iubire. Aceast\ ma-
re virtute este liantul celor vii cu
cei care au murit trupe[te, este
mijlocul prin care se p\streaz\ le-
S=mb\t\, 6 februarie 2010 Agenda cre[tinului 11
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
„A sta `mpotriva celor mândri (MCDXXXIII)
`nseamn\ a le `nchide u[a
`mp\r\]iei cerurilor“
Se poate mântui cineva f\r\ Dup\ Sfântul Isaac Sirul, smerenia
smerenie? este haina lui Dumnezeu, Care S-a sme-
Smerenia este o virtute de mare im- rit, `mbr\cându-Se `n trupul nostru mu-
portan]\ pentru mântuirea noastr\, f\r\ ritor. Iar ce este ea anume, auzim pe ace-
de care nimeni nu poate vedea pe Iisus la[i mare sfânt al lini[tii, zicând: „Sme-
Hristos, Care S-a smerit pentru noi. C\ renia este putere tainic\ pe care o pri- Conferin]a
auzi ce zice Sfânta Evanghelie: „Dumne- mesc sfin]ii des\vâr[i]i, dup\ des\vâr-
zeu celor mândri le st\ `mpotriv\, iar ce- [irea `ntregii lor vie]uiri. Aceast\ putere panortodox\ de la
lor smeri]i le d\ har“. A sta `mpotriva nu se va da decât numai celor des\vâr[i]i Chambesy (1968) (I)
celor mândri `nseamn\ a le `nchide u[a `n virtute, prin puterea harului, atât cât
`mp\r\]iei cerurilor. `ncape `n hotarul firii“. La a patra conferin]\ panorto-
Prin smerenie, `ns\, cre[tinul se asea- dox\, care s-a ]inut `ntre 8-16
m\n\, dup\ a sa putere, cu ~nsu[i Dom- Care sunt cauzele cele mai pu- iunie 1968 la Chambesy,
nul, Care a zis: „~nv\]a]i-v\ de la Mine, ternice ale p\catelor?
lâng\ Geneva (Elve]ia), au
c\ sunt blând [i smerit cu inima [i ve]i Cele mai puternice pricini ale p\- participat aproape toate
afla odihn\ sufletelor voastre“. catelor `n lume, care duc la pierzare pe Bisericile Ortodoxe. Biserica
Smerenia este de mare trebuin]\ spre mul]i cre[tini, sunt: vinul, femeile, bo- Ortodox\ Român\ a fost
a intra `n `mp\r\]ia lui Dumnezeu, [i f\- g\]ia, necredin]a `n Dumnezeu [i des\- reprezentat\ de o delega]ie
r\ smerenie nimeni nu se poate mântui. vâr[ita s\n\tate a trupului, cum spune condus\ de ~nalt Preasfin]itul
Pentru aceast\ mare virtute, Mântuito- Sfântul Isaac Sirul. Dac\ `ndep\rt\m Iustin, mitropolitul Moldovei
rul ne d\ pild\ pe copii, c\ iat\ ce zice: de la noi aceste pricini, cu ajutorul lui
[i Sucevei. Pe ordinea de zi a
„Cine se va smeri pe sine ca pruncul Dumnezeu, ne izb\vim de p\cate [i,
acesta, acela este cel mai mare `ntru deci, de moarte. (Ne vorbe[te p\rintele
conferin]ei de la Chambesy au
`mp\r\]ia cerurilor“. Cleopa, vol. 6) fost `nscrise trei teme princi-
pale: stabilirea unui plan de
lucru care s\ duc\ la `ntregi-
rea unui mare Sinod interorto-
dox sau panortodox, care s\ se
„Dar de se vor g\si acolo numai zece pronun]e asupra temelor `n-
drep]i?“, `ntreab\ Avraam. „Iar Domnul i-a
zis: «Pentru cei zece nu o voi pierde»“. Se v\-
scrise pe lista primei conferin-
]e panortodoxe de la Rhodos,
din 1961; examinarea progre-
de[te de aici multmilostivirea lui Dumnezeu,
care pentru existen]a c=torva credincio[i
salveaz\ `ntreaga a[ezare uman\, dar [i
sului realizat `n ce prive[te
rela]iile Bisericii Ortodoxe cu
Biserica Romano-Catolic\,
numai zece drep]i. „S\ nu se m=nie St\p=nul puterea greu de cuantificat a rug\ciunilor Biserica Anglican\, Biserica
meu de voi mai gr\i `nc\ o dat\“, `i spune pa- celui drept care, prin via]a sa virtuoas\, Veche-Catolic\, cu Bisericile
triarhul Domnului de team\ ca s\ nu-L supe- aduce rev\rsarea milei dumnezeie[ti asupra Vechi-Orientale [i cu Bisericile
re. „A[ fi, oare, obraznic, a[ fi, oare, neru[i- celor afla]i pe c\i p\c\toase. luterane [i examinarea posi-
nat, a[ face, oare, un lucru vrednic de mus- bilit\]ii unei ac]iuni mai efi-
trare, dac\-}i voi mai gr\i `nc\ o dat\? Ai
Situa]ia poate fi translatat\ cu u[urin]\ `n
ciente a Ortodoxiei `n cadrul
zilele noastre c=nd, pentru iubirea de oameni
fost a[a de bun cu mine! ~]i mai fac o rug\-
a lui Dumnezeu, sunt printre noi oameni Consiliului Ecumenic al Bise-
minte“, parafrazeaz\ Sf=ntul Ioan Gur\ de ricilor. Dup\ ample discu]ii, `n
Aur spusele lui Avraam. Cu alte cuvinte, cel drep]i - pe unii care poate nu-i cunoa[te ni-
ziua de 15 iunie 1968, confe-
care se smerea pe sine spun=nd „eu sunt p\- meni - ce roag\ zilnic pe Dumnezeu, din rin]a a luat mai multe hot\-
m=nt [i cenu[\“ (Facerea 18, 27) are o atitu- casele lor, din ora[e sau sate, din biserici sau râri. Astfel, participan]ii la
dine pur duhovniceasc\, smerindu-se `n m\n\stiri, ori locuri pustnice[ti, s\ m=ntu- conferin]a de la Chambesy au
continuare pe sine, chiar dac\, pentru iasc\ pe cei mul]i, av=nd n\dejde la stabilit c\ Biserica Ortodox\
credin]a sa mare, Avraam era numit prieten `ndelunga r\bdare a lui Dumnezeu pentru de R\s\rit recunoa[te necesi-
al lui Dumnezeu. virtutea drep]ilor. (Lucian APOPEI) tatea convoc\rii cât mai repe-
de a unui mare sinod al ei [i a
preg\tirii sistematice interor-
todoxe a celor referitoare la ei.
Dintre temele de pe ordinea
de zi a primei conferin]e pan-
ortodoxe de la Rhodos, din
1961, Conferin]a de la Cham-
g\tura cu to]i membri Bisericii din venit `n lume a p\timit, a cobor=t pentru a le fi de ajutor: „Socotesc, besy a ales spre cercetare [i
toate timpurile, este cheia care de- `n iad pentru a salva sufletele dar, c\ este drept, cât\ vreme sunt tratare a unor teme cu carac-
schide u[a fericirii ve[nice. celor din veacuri adormi]i, a ar\- `n acest cort, s\ v\ ]in treji, prin ter teoretic [i practic: izvoarele
~n Noul Testament ideea de co- tat valoarea deosebit de mare a aducerea-aminte, fiindc\ [tiu c\ revela]iei (participarea mai
muniune prin iubire a tuturor sufletului omenesc. ~n timpul ac- degrab\ voi lep\da cortul acesta, larg\ a elementului laic `n
membrilor Bisericii accentueaz\ tivit\]ii Sale de pe p\m=nt a precum mi-a ar\tat Domnul nos- via]a de cult [i, `n general, `n
puternica leg\tur\ dintre cei vii [i `ndeplinit dorin]a celor care s-au tru Iisus Hristos. Dar m\ voi sili via]a Bisericii; readaptarea
cei adormi]i. M=ntuitorul care a rugat pentru cei pleca]i la ca, [i dup\ plecarea mea, s\ v\ dispozi]iilor biserice[ti despre
Domnul. Avem cazul lui Iair, mai aminti]i necontenit de acestea“. post la cerin]ele epocii actuale;
marele sinagogii, care s-a rugat T=lcuind acest pasaj biblic, Sf. impedimentele la c\s\torie);
pentru `ns\n\to[irea fiicei care e- Ioan Gur\ de Aur spunea c\, dup\ problema calendarului [i
ra pe moarte. De[i murise, pentru moarte, sfin]ii `[i aduc aminte de iconomia `n Biserica Ortodox\,
c\ Iair a crezut `n Domnul, fiica cei de pe p\m=nt (care sunt `nc\ `n
sa nu i-a fost doar `ns\n\to[it\, ci via]\ sau au p\r\sit lumea aceas- tem\ care a revenit spre cer-
a fost `nviat\ de Hristos. ta) [i se roag\ pentru ei la Dum- cetare Bisericii Ortodoxe
Sf. Ap. Petru, sf\tuind pe cre[- nezeu. Acesta este, f\r\ `ndoial\, Române. (pr. Cezar
tinii din Asia Mic\, le-a spunea s\- un loc care justific\ rug\ciunile }|BÂRN|)
[i aduc\ aminte de el dup\ ce su- pentru cei adormi]i. (pr. Gheorghe
fletul s\u va p\r\si „acest cort“, MIH|IL|)
TEZAUR PATRISTIC
ISTORII CU T+LC „prin el (har) Dumnezeu
`nsu[i p\trunde `ntreg `n cei
Postul [i t\cerea, - Mergi acum, avvo [i dup\ vrednici [i sfin]ii p\trund `n-
cinci zile s\ vii la mine [i atunci `]i tregi `n Dumnezeu `ntreg,
c\i spre Dumnezeu voi spune ce am s\vâr[it, [ezând luând `n ei `n[i[i pe Dum-
aici `n singur\tate. nezeu `ntreg [i dobândind nu-
Un frate oarecare [edea `ntr-un {i a[a a mers acel p\rinte, iar mai pe Dumnezeu, ca un fel de
munte singur `n lini[te, f\r\ gâl- dup\ ce s-au plinit cinci zile, iar\[i r\splat\ a urcu[ului lor spre
ceav\, postind, la care mergând a venit [i l-a g\sit r\posat [i `n
un p\rinte din lavra Calamos- El. C\ci Dumnezeu str\bate
spatele lui o scrisoare scris\ a[a:
chiei, l-a `ntrebat: „Iart\-m\, frate, c\ f\cându-mi `n ei asemenea sufletului `n
- Spune-mi, frate, de atâta vre- pravila, niciodat\ n-am l\sat gân- trup, ca `n m\dularele Sale,
me tr\ind `n singur\tate, `n acest dul [i mintea mea pe p\mânt“. [i-i `nvrednice[te s\ fie `n El.“
munte, cu t\cere [i cu post, ce ai (Cuvvin
nte follositoare alle sffin
n]illor (Sf. Grigorie Palama, Tomul
s\vâr[it? b\trââni cei f\r\ de nume, Editura Aghioritic, `n Fil. rom., vol.
Fratele i-a r\spuns, zicând: Doxologia, 2009) VII, p. 413)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Pictur\ de Marin
Sorescu la MNLR
O expozi]ie de pictur\ sem-
nat\ de poetul Marin Sores-
cu se va deschide, luni, 15
februarie, la Muzeul Na]io-
nal al Literaturii Române
(MNLR), regretatul scriitor
fiind omagiat `n cadrul cu-
noscutei Rotonde 13, dedi-
cat\ de aceast\ dat\ p\rin-
telui volumelor „La lilieci“.
Evenimentul, realizat `n
parteneriat cu Muzeul de
Art\ - Craiova [i Funda]ia
„Marin Sorescu“, va include
o evocare a scriitorului,
prezentarea unei expozi]ii
foto-documentare [i a fil-
mului „Cu avânt pe apa Du-
n\rii“ , care ofer\ imagini
inedite realizate cu Marin
Sorescu la Br\ila. Vor fi
prezen]i acad. Eugen Simi-
on, scriitorul F\nu[ Neagu,
Mihaela Constantinescu-
Podocea, Ion Cocora, Tudor
Nedelcea, George Sorescu.
Despre pictura lui Marin
Sorescu vor vorbi Pavel {u-
[ar\ [i Florin Rogneanu. „A-
tunci când pictez m\ simt
foarte bine. Pictura `nseam-
n\ o desc\tu[are, `n timp ce
poezia, proza sau critica
`nseamn\ totu[i o veselie [i,
ca veselie, presupun o anu-
mit\ obliga]ie. Deci pictura
o fac de bun\voie. Dar a[
spune c\ pe toate le fac de
bun\voie. Nimeni nu ne
oblig\ s\ fim nici scriitori,
nici poe]i, nici dramaturgi,
nici pictori. Trebuie s\ ex-
iste pornirea s\ lucrezi `n
sfera inefabilului...“,
m\rturisea poetul, conform
Agerpres. Marin Sorescu a
avut numeroase expozi]ii `n
]ar\ [i `n str\in\tate.
Arti[ti rom=ni la
prima Bienal\ de
la Haifa
Dan Perjovschi [i Matei Be-
jenaru se num\r\ printre
cei [ase arti[ti români care
vor expune la prima Biena-
l\ Interna]ional\ de Art\
Contemporan\ de la Haifa
(18 februarie-18 aprilie),
conform Institutului Cultu-
ral Român (ICR) de la Tel
Aviv. Peste 35 de arti[ti din
Israel [i din `ntreaga lume
iau parte la Bienala de la
Haifa, printre ei num\rân-
du-se Christian Boltanski,
Chantal Ackerman, Amos
Gitai, Micha Ullman. Di-
rectorul artistic al Bienalei
este Belu Simion F\inaru,
artist israelian de origine
român\. Din România par-
ticip\ Dan Perjovschi, Ma-
tei Bejenaru, Alexandra
Croitoru, Sebastian Moldo-
van, Ciprian Mure[an [i
Victor Man, selecta]i de or-
ganizatorii Bienalei. Parti-
ciparea lor este asigurat\
de ICR Tel Aviv. Tema a-
cestei prime edi]ii a Biena-
lei este conceptul de „cas\“,
idee care deschide discu]ii
despre identitate, timp, loc,
individualism, `ntr-o epoc\
a culturii globale, dominat\
de societatea de consum.
Conceptul de prezentare a
Bienalei de la Haifa este u-
nul extrem de original: ex-
punerea `n containere de
marf\, transportate apoi `n
alte ora[e-port ale lumii. a
CM
YK
S=mb\t\, 6 februarie 2010
„Mesaje cu flori“, la Gr\dina Botanic\ din Ia[i
Gr\dina Botanic\ „Anastasie F\tu“ a Uni- Colec]ia de azalee [i camelii, flori de o fru-
versit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i or- muse]e rar\, va fi punctul de atrac]ie al expo-
ganizeaz\, `n perioada 6-28 februarie 2010, zi]iei. Azaleele sunt originare din Orientul ~n-
expozi]ia de plante exotice „Mesaje cu flori“ `n dep\rtat (China, Japonia, Coreea). Considera-
serele sale. Evenimentul, care se repet\ an de t\ cea mai frumoas\ floare a iernii, azaleea
an `ncep=nd din anii ’60, a devenit o tradi]ie [i `ncânt\ privirea prin florile de diferite culori
este unic\ `n ]ar\. (ro[u, coral, lila, violet, roz, carmin, alb).
Expozi]ia este o adev\rat\ oaz\ exotic\ [i Camelia, originar\ din regiunile tropicale
cuprinde diverse specii [i soiuri de plante deco- [i subtropicale, oarecum diferit\ fa]\ de aza-
rative: orhidee, croton, begonii, ferigi, pepero- lee, o egaleaz\ `n frumuse]e [i rafinament,
mii, ficu[i, dracene, acalife, bromelii, precum [i prin tonurile de ro[u, roz [i alb. motiv pentru care `nfloresc numai `n perioa-
numero[i bonzai. De asemenea, vizitatorii pot ~n colec]ia Gr\dinii Botanice din Ia[i exis- da sezonului rece, iar odat\ cu venirea pri-
admira o gam\ variat\ de aranjamente florale t\ 35 de soiuri de azalee [i 12 de camelii. Ce- m\verii intr\ `ntr-o perioad\ de „repaus“,
cu azalee, camelii, orhidee, frezii, floarea le dou\ specii au nevoie de o `ngrijire specia- conform celor transmise de Biroul de pres\
flamingo, crinul p\cii [i crinul de iarn\. l\, deoarece prefer\ temperaturile sc\zute, al universit\]ii ie[ene. a
Rolul bibliotecii `n dezvoltarea comunit\]ii
Kelemen Hunor, ministrul
Culturii, a vorbit despre
nevoia de modificare a
Legii bibliotecilor din
2002, relansarea
achizi]iilor pentru
biblioteci [i stabilirea unei
strategii pentru
demararea unei ac]iuni de
digitalizare a crea]iei
contemporane. Deborah
Jacobs, director al Global
Libraries Initiative,
program al Funda]iei Bill
& Melinda Gates, a
apreciat c\ bibliotecile
trebuie s\ se reinventeze
[i c\ impactul tehnologiei
[i nevoia de informare au
f\cut ca bibliotecile s\ La dezbatere au mai participat coerent\ la nivel na]ional ce ar c\, `n ceea ce prive[te crea]ia
devin\ mai importante `n Paul-Andre Baran, directorul presupune colaborarea MCPN contemporan\, „suntem o
programului Biblionet, Doina cu alte ministere, precum cel pat\ alb\ pe harta mare a lu-
toat\ lumea. Popa, pre[edintele Asocia]iei al Educa]iei. „Aici nu este ne- mii“. Acesta a mai men]ionat
Na]ionale a Bibliotecarilor [i voie de bani. Elevul poate fi `n- c\ dore[te s\ preg\teasc\ o
Ministrul Culturii, Kelemen Bibliotecilor Publice din Ro- v\]at s\ mearg\ la bibliotec\“, strategie de digitalizare, care
Hunor, a participat, joi, la o mânia (ANBPR), reprezentan]i a spus Kelemen. Ministrul a s-ar putea face fie printr-o
dezbatere la sediul Ministeru- ai unor biblioteci, dar [i ai unor spus c\ este nevoie [i de o re- investi]ie uria[\ din partea
lui Culturii [i Patrimoniului funda]ii, interesa]i de program. gândire a rolului bibliotecilor statului, ca `n Fran]a, fie
Na]ional (MCPN), cu ocazia vi- Discu]ia s-a axat pe rolul bibli- de la sate. „Trebuie s\ fie un printr-un parteneriat public-
zitei `n România a lui Deborah otecii `n dezvoltarea comunit\- centru de informare, de educa- privat, care ar fi mai dificil,
Jacobs, director al Global Li- ]ii, conform Mediafax. re, unde omul merge cu pl\ce- dar [i mai eficient, `n opinia
braries Initiative, program al Kelemen Hunor a remarcat re [i prime[te [i alte servicii ministrului.
Funda]iei Bill & Melinda Ga- `n deschiderea dezbaterii c\ decât o carte“, a explicat el. ~n cadrul dezbaterii, Debo-
tes, care finan]eaz\ cu 26,9 bibliotecile publice au avut de Ministrul a mai spus c\ anul rah Jacobs a apreciat c\ biblio-
milioane de dolari dezvoltarea suferit enorm imediat dup\ acesta vor fi relansate achizi]i- tecile trebuie s\ se reinventeze
unui sistem modern de biblio- Revolu]ie. „E meritul bibliote- ile MCPN de materiale pentru [i c\ impactul tehnologiei [i
teci publice `n România (dota- carilor dac\ au reu[it s\ ]in\ biblioteci, care nu s-au f\cut a- nevoia de informare au f\cut
rea a peste 1.500 de institu]ii `n via]\ biblioteca public\“, a nul trecut. ca bibliotecile s\ devin\ mai
de gen cu calculatoare [i soft- spus ministrul. El a propus Kelemen Hunor a f\cut re- importante `n toat\ lumea, din
ware), prin programul Biblio- dezvoltarea de politici publice ferire la con]inutul cultural SUA, `n România [i pân\ `n
net, desf\[urat pân\ `n 2014. pentru biblioteci [i o strategie disponibil online, apreciind Vietnam. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a FINAN}AREA UNIVERSI- versit\]ile pentru a putea imple- v\]\mântul superior din Româ- erii naturii [i a dragostei, s\rb\-
T|}ILOR, ~N FUNC}IE DE menta modelul de universit\]i an- nia“, „Doctoratul `n [coli de exce- torit\ române[te, dar [i `n stil a-
treprenoriale, iar rolul ministeru- len]\“, „Studii doctorale `n Româ- merican. Festivalul Prim\verii
PERFORMAN}| {I CERCETA- lui `n acest sens este de a crea a- nia“, „~mbun\t\]irea manage- propune vizitatorilor o mare expo-
RE: Finan]area universit\]ilor cel cadru legal care s\ faciliteze, mentului universitar“ [i „Regis- zi]ie cu vânzare de tradi]ionale
trebuie s\ fie diferen]iat\ `n func- [i nu s\ blocheze accesul universi- trul matricol unic. m\r]i[oare [i felicit\ri realizate
]ie de performan]a acestora [i de t\]ilor la resurse“, a spus minis- a FESTIVALUL PRIM|VE- manual de arti[ti plastici, aranja-
calitatea cercet\rii pe care o reali- trul Daniel Funeriu. Ministrul E- RII ~N BUCURE{TI: Festivalul mente florale [i cadouri pentru cei
zeaz\, a spus, joi, ministrul Edu- duca]iei a men]ionat c\ cele cinci Prim\verii se va desf\[ura `ntre `ndr\gosti]i: bijuterii, cosmetice,
ca]iei, Daniel Funeriu. „Sunt a- proiecte strategice pentru `nv\]\- c\r]i, dulciuri, ceaiuri aromate [i
11 februarie [i 8 martie, la Gale-
deptul finan]\rii diferen]iate a u- mântul superior derulate de Uni- multe cadouri surpriz\. Cei care
ria Dalles din Bucure[ti, unde vor vor ajunge la festival vor putea
niversit\]ilor `n func]ie de misiu- tatea Executiv\ pentru Finan]a- fi marcate cele trei s\rb\tori ale
nea pe care fiecare [i-o asum\. Fi- rea ~nv\]\mântului Superior [i a intra `n atmosfera Bucure[tiului
acestui anotimp - Sfântul Valen- interbelic, putând imortaliza mo-
nan]area trebuie legat\ de perfor- Cercet\rii {tiin]ifice Universitare tin, Dragobetele [i M\r]i[orul, in-
man]a universit\]ilor [i de calita- [i finan]ate prin Fondul Social E- mentul `n cadrul Studioului „Foto
formeaz\ organizatorii evenimen- Cabinet“, pozi]ionat `n cafeneaua
tea cercet\rii pe care o realizeaz\. uropean prin Programul Opera- tului. Cele trei evenimente vor fi
Pentru aceasta avem nevoie de e- ]ional Sectorial „Dezvoltarea Re- galeriei de la etaj. a
celebrate sub un concept nou -
valu\ri riguroase, bazate pe stan- surselor Umane 2007-2013“ sunt „verde“ -, care s\ le ofere bucure[-
Pagin\ realizat\
darde interna]ionale. Sus]in uni- „Calitate [i leadership pentru `n- tenilor bucuria tradi]iei, a re`nvi- de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 6 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
APEL UMANITAR
Andreea Mihaela Pandelescu, `n vârst\ de 1 an
[i 5 luni, a fost diagnosticat\ pe 13 octombrie 2009
cu leucemie limfoblastic\ acut\.
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ crunt\, Andreea
are nevoie de un tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma necesar\ pentru
aceast\ interven]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi-
nanciare ale p\rin]ilor.
Cei care doresc s\ o ajute pe micu]a Andreea Mi-
haela Pandelescu pot dona bani `n contul deschis pe
numele mamei: Mancila Ani[oara, tel:
0730.043.527
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont
Cod: RZBR ROBU
RO30RZBR0000060011797090
Adresa: str. Unirii, bl. H3, parter, BUZ|U
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Alina Narcisa BOSAC,
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
S=mb\t\, 6 februarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
{I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
22.25-2
22.30 Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
11.00-1
11.02 Info TRINITAS
23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
23.37-2
23.40 Promo
12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
12.25-1
12.30 Omul priceput
(miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00)
03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
(miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
(Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de pelerinaj BASILICA
TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
la urm\toarele pelerinaje:
1. Pelerinaj `n Israel - 18-24 2. Israel Iordania -
februarie 2010 (7 zile-6 nop]i) 15-23 martie 2010
Cazare `n regim de demipensiune la hotel 4* Cazare `n regim de demipensiune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Jerusalem, Ierihon, Se viziteaz\: Jerusalem, Nazareth, Beth-
Hozeva, Bethleem leem, Ierihon, Bethleem, Petra, Amman,
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai pu- Madaba.
]in asigurarea medical\.
Cadou un DVD: „ISRAELUL - P|M+NTUL
Cadou un DVD:
„ISRAEL P|M+NTUL M+NTUIRII“
M+NTUIRII“
SERVICII INCLUSE: transport cu avionul Bucu-
re[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL; 6 nop]i de
Date de contact:
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
cazare la hotelurile men]ionate sau similare; mas\ `n
Tel./ Fax: 021/316.35.03
regim de demipensiune (mic dejun [i cin\); `ntâmpi-
nare [i transfer aeroport-hotel-aeroport; transport lo- Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
cal cu autocar de lux cu aer condi]ionat, conform pro-
gramului; taxe de aeroport; ghid local vorbitor de lim- Indreiu Gabriela -
ba român\ la obiectivele din Israel; preot `nso]itor. Consultant Turism: 0732128993
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie:
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

Angaja]ii Metrorex amenin]\, din nou, cu greva general\
Sindicali[tii de la metrou a-
menin]\ cu deschiderea con-
flictului de munc\ `ntr-o s\p-
t\mân\, dac\ administra]ia nu
`ncepe negocierile pentru un
nou contract colectiv de mun-
c\, reprezentan]ii salaria]iilor
cerând majorarea fondului de
salarii cu 3,7%.
Pre[edintele Uniunii Sindi-
catelor Libere Metrou (USLM),
Ion R\doi, a declarat, ieri, `ntr-
o conferin]\ de pres\, c\ bu-
getul Metrorex, care urmeaz\
s\ fie aprobat `n maximum o
s\pt\mân\, este `nghe]at la ni-
România va participa la
dezvoltarea scutului antirachet\
a Pre[edintele Barack Obama a invitat România s\ participe la dezvoltarea sistemului de
ap\rare antirachet\, autorit\]ile rom=ne precizând c\ este vorba de stabilirea unor componente
ale acestui sistem `n ]ara noastr\ a Pre[edintele Traian B\sescu a declarat c\ acceptul dat de
CSAT `n aceast\ privin]\ este extrem de important `n consolidarea parteneriatului cu Statele
Unite, dar c\ cel mai mare câ[tig al României este cre[terea nivelului de securitate a
Viitorul scut antirachet\ a-
merican din Europa r\spunde
unei amenin]\ri din partea Ira-
nului, a declarat purt\torul de
cuvânt al Departamentului de
Stat. „Abordarea noastr\ revi-
zuit\ este conceput\ pentru a
r\spunde amenin]\rii emer-
gente pentru regiune, venind
dinspre Iran. Vom proteja inte-
resele noastre [i pe cele ale ali-
a]ilor no[tri“, a declarat Philip
Crowley. Purt\torul de cuvânt
a confirmat anun]ul f\cut de
pre[edintele român, Traian B\-
sescu, privind amplasarea unor
interceptoare de rachete balis-
tice pân\ `n 2015, `n cadrul
proiectului scutului antirachet\
american.
Rusia nu e surprins\
c\ România intr\ sub
scutul american
Anun]ul României privind
primirea unor elemente ale scu-
tului american antirachet\ nu
reprezint\ o surpriz\ total\
pentru liderii ru[i, aceasta fiind
„una dintre op]iunile avute `n
vedere“, a declarat Dmitri Tre-
nin, directorul Centrului Car-
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj
BASILICA TRAVEL
Pelerinaje interne
`n luna FEBRUARIE
† 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei - Bucure[ti. Pre]: 65 de
lei
† 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare
la moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea
Hurezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Fr\sinei - Catedrala Râmnicu Vâlcea - M-
rea Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Mc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]: 60
de lei
† 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Cet\]uia (se urc\ cca 20 min) - M-rea
N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]:
65 de lei
S=mb\t\, 6 februarie 2010
velul celui din 2009. Guvernul
are datorii de aproximativ 30
milioane de euro la societatea
francez\ Alstom, care se ocup\
de mentenan]a metroului, ar fi
explica]ia acestei decizii.
R\doi a sus]inut c\, din cauza
acestor datorii, Metrorex este din
nou pe lista de monitorizare a
FMI. „Salaria]ii metroului nu au
nici o vin\ [i ei trebuie s\-[i
primeasc\ salarii majorate deoa-
rece metroul `nregistreaz\ pro-
fit“, a motivat liderul sindical.
Ion R\doi a spus c\ dac\ si-
tua]ia nu se rezolv\, `n luna
negie din Moscova, citat de
„New York Times“. Trenin a su-
bliniat c\ aceste elemente vor fi
amplasate la o distan]\ mare de
grani]a cu Rusia [i, spre deose-
bire de loca]ia propus\ `n Polo-
nia, nu vor permite intercepto-
rilor s\ opreasc\ o rachet\ ru-
seasc\ `ndreptat\ spre Statele
Unite, pe deasupra Oceanului
Arctic, posibilitate care provo-
case `ngrijorarea Moscovei. Li-
derii ru[i afirm\ `n continuare
c\ sistemul antirachet\ ar pu-
tea d\una balan]ei de putere
create dup\ R\zboiul Rece. Pre-
mierul rus Vladimir Putin de-
clarase, `n decembrie, c\ proiec-
tul american era principalul ob-
stacol `n calea negocierilor pri-
vind `nlocuirea tratatului de
neproliferare nuclear\ `ntre ce-
le dou\ superputeri.
Decizia particip\rii
Rom=niei va trebui
ratificat\ de Parlament
Pre[edintele Traian B\sescu
a anun]at, joi, dup\ [edin]a
CSAT, c\ pre[edintele Barack
Obama a invitat România s\
participe la dezvoltarea siste-
Date de contact:
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
Indreiu Gabriela -
Consultant Turism: 0732128993
† 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
Suzana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira -
Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 26-2 28 februarie: pelerinaj la Râpa
Robilor din Aiud „Rug\ciune la martirii nea-
mului românesc“
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedrala
arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re`ntre-
girii - M-rea Râme], cazare+mas\
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din A-
iud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\ Aiud -
Casa Memorial\ Lucian Blaga din Lancr\m -
Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de prânz
- M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucure[ti.
Pre]: 350 de lei
† 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or) - Schitul
„Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea
M\l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti.
Pre]: 60 de lei
† 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. M. Mc Gheorghe“ din Giurgiu -
Catedrala episcopal\ - M-rea Comana - Bi-
serica Dr\g\nescu (pictat\ de pr. Arsenie
Boca). Pre]: 55 de lei
CM
YK
martie s-ar putea ajunge din
nou la grev\. Vechiul contract
de munc\ a expirat `n noiem-
brie 2009, când salaria]ii au in-
trat `n grev\ [i, de atunci, ace[-
tia nu au contract colectiv de
munc\, deoarece ministrul Ra-
du Berceanu refuz\ orice nego-
ciere, motivând c\ nu este bu-
getul aprobat.
Angaja]ii de la metrou au
fost `n grev\ timp de dou\ zile,
`n noiembrie 2009, când au ce-
rut o majorare salarial\ de
20% [i `ncheierea unui nou
contract colectiv de munc\, `n
Oficialii ru[i nu s-au declarat
surprin[i de invitarea Rom=niei
`n proiectul scutului antirachet\ al SUA
mului de ap\rare antirachet\,
[eful statului precizând c\ este
vorba de stabilirea unor compo-
nente ale acestuia `n ]ara noas-
tr\. „Pe teritoriul României vor
fi amplasa]i interceptori tere[-
tri, ca parte component\ a sis-
temului antirachet\. Calenda-
rul convenit cu partea america-
n\ vizeaz\ opera]ionalizarea
Odihn\ [i tratament `n cele mai bune sta]iuni,
prin urm\toarele programe sociale:
„O s\pt\m=n\ de refacere
`n sta]iunile balneare“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
-7 zile/6 nop]i cazare cu mic dejun;
-2 proceduri terapeutice/zi, pe baza re-
comand\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 270 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 330 de lei.
„Decada balnear\“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
- 10 zile/9 nop]i cazare cu pensiune complet\;
- minimum 7 zile tratament [i o con-
sulta]ie medical\ la `nceputul sejurului;
- tratamentul se face pe baza recoman-
d\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 650 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 750 de lei.
STA}IUNI: Amara; B\ile Herculane; B\-
ile Ol\ne[ti; B\ile Tu[nad; C\lim\ne[ti - C\-
ciulata; Covasna; Moneasa; Praid; Pucioasa;
Sinaia; Sl\nic-Moldova; Sovata; Turda.
CM
YK
Actualitate 15
condi]iile `n care cel vechi expi-
rase la `nceputul lunii. Greva a
fost declarat\ ilegal\ de Tribu-
nalul Bucure[ti, iar activitatea
a fost reluat\.
Potrivit legii, dup\ ce in-
stan]a declar\ greva drept ile-
gal\, angaja]ii de la metrou
sunt obliga]i s\-[i reia activita-
tea f\r\ a mai avea loc negoci-
eri [i, implict, f\r\ a mai ob]i-
ne major\rii salariale.
Dup\ decizia instan]ei, R\-
doi spunea c\ oamenii se `ntorc
la lucru, dar conflictul r\mâne
deschis. a
facilit\]ilor de pe teritoriul ]\rii
noastre `ncepând cu anul 2015“,
a spus Traian B\sescu. Pre[e-
dintele a precizat c\ `n perioada
urm\toare vor avea loc negoci-
eri bilaterale pentru `ncheierea
unor acorduri necesare, ur-
mând ca acestea s\ fie ratifica-
te de Parlamentul României.
{eful statului a subliniat c\ de-
cizia luat\ joi de CSAT este
extrem de important\ `n
consolidarea parteneriatului
cu Statele Unite, dar c\ cel
mai mare câ[tig al României
este cre[terea nivelului de
securitate. a
Bulgaria: Balcik (2 zile/1 noapte)
- 27-28 februarie 2010 -
Ziua I
Bucure[ti-Balcik, se viziteaz\:
Castelul reginei Maria [i Gr\dina
Botanic\, cazare [i cin\ la hotel***;
Ziua II
Mic dejun, M-rea Alagea din
stânc\-Varna, participare la Sf.
Liturghie la Catedrala mitropoli-
tan\ „Adormirea Maicii Domnu-
lui“ - Bucure[ti.
PRE}: 70 de euro/pers.
SERVICII INCLUSE:
¾ Transport cu autocar mo-
dern, cu aer condi]ionat;
¾ 1 noapte cazare la hotel 3*;
¾ Cin\ [i mic dejun;
PE SCURT
Proiect de cooperare
Fran]a-Germania
Fran]a [i Germania au dezv\luit joi, la
Paris, 80 de m\suri destinate `nt\ririi
cooper\rii `ntre cele dou\ ]\ri pân\ `n
2020, printre care `nfiin]area unui ofi-
ciu pentru energii regenerabile [i a unui
centru de test\ri pentru ma[ini elec-
trice - informeaz\ AFP. Pre[edintele
Nicolas Sarkozy a subliniat „ambi]ia“ ca
axa franco-german\ s\ se simt\ cât mai
concret `n via]a cet\]enilor. Printre
ini]iativele re]inute de Paris [i Berlin,
pre[edintele Sarkozy a men]ionat „ofi-
ciul franco-german pentru energii re-
generabile, proiectul-pilot de vehicul
electric `ntre Strasbourg [i Stuttgart,
lansarea unui satelit franco-german
pentru detectarea emisiilor de gaze cu
efect de ser\, activitatea privind viitorul
lansator spa]ial european, acordul
privind regimul matrimonial comun sau
cooperarea `n materie de poli]ie“.
Majoritatea frontierelor
Greciei se `nchid
Vame[ii [i agen]i fiscali greci contest\
m\surile de austeritate luate de
Guvern pentru evitarea colapsului fi-
nanciar [i au anun]at intrarea `n
grev\ pentru 48 de ore. Protestul
survine dup\ ce Guvernul a decis
`nghe]area salariilor, majorarea vâr-
stei de pensionare [i cre[terea accizelor
la carburan]i. Reprezentan]ii celui mai
mare sindicat din Grecia, Confedera]ia
lucr\torilor din sectorul privat, au
anun]at c\ analizeaz\ posibilitatea de
a chema membrii la grev\ general\ pe
24 februarie.
Criza orfanilor din Haiti
Haiti reprezint\ „cea mai grav\ criz\
legat\ de protec]ia copiilor v\zut\ vreo-
dat\“, din cauza num\rului mare de
orfani [i copii separa]i de p\rin]ii lor `n
urma seismului de 12 ianuarie, a esti-
mat Fondul Na]iunilor Unite pentru
Copii (UNICEF). Directoarea general\
adjunct\ a UNICEF, Hilde Johnson, a
precizat c\, `nainte de producerea
cutremurului, `n orfelinate tr\iau
aproximativ 300 de mii de copii hai-
tieni, dintre care 50 de mii `[i pier-
duser\ ambii p\rin]i. „Odat\ cu seis-
mul, num\rul copiilor ne`nso]i]i sau se-
para]i de p\rin]ii lor a crescut `ntr-o
manier\ semnificativ\“, a asigurat di-
rectorul UNICEF, f\r\ a da cifre cu
privire la situa]ia actual\. Hilde
Johnson a amintit [i exemplul celor
zece membri ai unei asocia]ii caritabile
americane, aresta]i s\pt\m=na trecut\,
`n apropiere de frontiera dominican\,
`n compania a 33 de copii haitieni, cu
vârste cuprinse `ntre 2 luni [i 14 ani.
B\nui]i de r\pirea acestor copii, ei au
fost prezenta]i joi Parchetului, care
urmeaz\ s\ decid\ `nceperea sau nu a
urm\ririi penale. a
Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON}
¾ Ghid preot/teolog.
NU SUNT INCLUSE:
¾ Intr\rile la obiective (20 de
leva, circa 10 );
¾ Asigurarea medical\;
¾ Masa de prânz.
Informa]ii suplimentare:
Patriarhia Rom=n\, Centrul de
Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3;
Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13;
0788/728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788/728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com
 CM
YK

16 Amvon patristic S=mb\t\, 6 februarie 2010

Rug\ciune [i desp\timire
Ca orice monah, dar [i ca p\stor de suflete,
Sfântul Grigorie Palama vorbe[te des despre
rug\ciune [i despre nevoin]ele desp\timirii.
Cur\]irea de gândurile p\tima[e [i de crea]iile
nesfâr[it de complicate ale imagina]iei, care
`mpiedic\ rug\ciunea, e „subiect“ des `ntâlnit `n
sfaturile tuturor P\rin]ilor `mbun\t\]i]i.
Bine`n]eles, [i la Sfântul Grigorie Palama,
vederea lui Dumnezeu `n rug\ciune este strâns
legat\ de cur\]irea ascetic\, `ntoarcerea spre
sine, aten]ie [i t\cerea min]ii. Alipirea min]ii de
cele dumnezeie[ti, dep\[irea alipirii de cele
materiale, reprezint\ revenirea `ntru sine a
omului [i zborul mai presus de toate cele create.

tele Athos precizeaz\ : „Pen-

de pr. drd. Roger
CORESCIUC
„Cel ce s-a transformat cu
dumnezeiasca schimbare este
el `nsu[i ca o lumin\, se une[-
te cu lumina [i `mpreun\ cu
lumina vede `n chip con[tient
cele care f\r\ acest atât de
mare [i negr\it har sunt nea-
tru Sfântul Grigorie Palama,
ca de altfel pentru toat\ tra-
di]ia ortodox\, «theoria natu-
ral\» este «de sine mi[c\toa-
re». Ea ia na[tere atunci când
omul, de la el singur, f\ure[te
`n gândire diferite semnifica-
]ii care decurg din cuno[tin-
tele despre faptele lui Dum-
CM
nezeu, despre moarte [i jude- YK

r\tate pentru to]i, ajungând cat\, despre fiin]ele cele sen-

nu numai mai presus de sim-
]urile trupe[ti, ci [i mai presus
de orice din cele cunoscute de
noi“ (Omilia 53). Este clar fap-
tul c\ „theoria“, vederea celor
dumnezeie[ti, d\ruit\ de ha-
rul dumnezeiesc, reprezint\ [i
este precedat\ de un `ntreg
proces de cur\]ire. Alergarea
omului contemporan dup\
„theoria natural\“, care face
apel exclusiv la „ra]iunile cre-
ate ale existen]ei“, ne face s\
ne `ntreb\m `n ce m\sur\ es-
te aceast\ „theorie natural\“
capabil\ s\ dep\[easc\ de-
mersul orizontal de cugetare a
existen]ei ([i uneori a lui
Dumnezeu), f\r\ implicarea
real\ `n `ntregul proces de cu-
r\]ire [i de iluminare sub c\-
l\uzirea Duhului. Setea de a-
cumulare de cuno[tin]e (fie ele
chiar [i teologice), dorin]a de
progres `n cele ale ra]iunii, te-
oretizarea maxim\ a realit\]i-
lor pot fi semne care s\ ne in-
dice c\ apropierea de Dum-
nezeu nu este una rezervat\
actului intelectual. Setea de
acumulare de cuno[tin]e va
r\mâne neostoit\, dorin]a de
progres va deveni obsesie de-
personificat\, iar teoretizarea
excesiv\ ar putea deveni cri-
teriu obligatoriu `n orice act
rela]ional. A cunoa[te `ns\ ce-
va despre Dumnezeu nu e ace-
la[i lucru cu a te `ntâlni cu
Dumnezeu, ne spune Sfântul
Grigorie Palama: „C\ci pe
Dumnezeu ~l v\d cei cura]i cu
inima, potrivit Fericirii ne-
mincinoase spuse de Domnul
(Mt. 5; 8), Care fiind lumin\,
potrivit expresiei foarte teolo-
gice a lui Ioan, locuie[te [i Se
arat\ celor ce-L iubesc [i sunt
iubi]i de El potrivit f\g\duin-
]ei f\cute lor de El ~nsu[i“. P\-
rintele stare] Efrem de la M\-
n\stirea Vatopedi din Mun-
sibile sau/[i ra]ionale, icono-
mia ~ntrup\rii lui Dumnezeu
[i din celelalte dogme despre
Dumnezeu; toate aceste sem-
nifica]ii nu arat\ `ns\ c\
putem vorbi deja de o p\rt\[ie
la har“. ~n schimb, când ra]iu-
nea se pune `n mâinile lui
Dumnezeu [i dep\[e[te efor-
tul solitar de cunoa[tere, ea
devine lumin\ [i purt\toare
de lumin\. Harul care lucrea-
z\ `n inim\ modeleaz\ min-
tea, f\când-o capabil\ de pri-
mirea celor mai presus de fire:
„Mintea are `ns\ [i o activita-
te superioar\, nu numai o ac-
tivitate legat\ de cele obi[nui-
te. Prin purtarea de grij\ a
harului dumnezeiesc, care o
ridic\ `mpreun\ cu el, se poa-
te ridica din acest regim cu
multiple moduri [i multe for-
me, care o face s\ se târasc\
pe p\mânt. A[a cum c\l\re]ul
are o activitate mult mai bu-
n\ decât faptul de a ]ine h\]u-
rile unui car/cal, el fiind capa-
bil s\ fac\ si alte lucruri supe- [\) nu reprezint\ mortificare, te nimicit asaltul r\ului, a- poate fi separat\ de vederea
rioare faptului de a ]ine h\]u- ci transfigurare a trupului. tunci ia parte si trupul la sfin- celor de neajuns, iar trupurile
rile, la fel si mintea, dac\ nu Nu `i sunt anulate puterile s\- ]enie, dobândind puterea de a celor cur\]i]i pot deveni m\r-
s-ar `ntoarce `n `ntregime `n dite `n el de Dumnezeu, ci es- pune cap\t pornirilor p\c\- turii de negr\it ale harului
jurul celor de jos, s-ar putea te o `ndreptare de la aplecarea toase. {i aceasta este ceea ce dumnezeiesc: „Oglind\ a lui
deda [i activit\]ii ei superioa- spre cele de jos c\tre nep\ti- spune Domnul, c\ unii cur\]\ Dumnezeu te-ai f\cut, Sfinte
re [i mai `nalte, prin care nu- mirea plin\ de des\vâr[ire ca- partea din afar\ a potirului, P\rinte Grigorie, c\ci chipul
mai ar putea fi `mpreun\ cu re vizeaz\ omul `ntreg: „Pen- dar nu cur\]\ [i partea cea di- Lui l-ai p\zit ne`ntinat [i,
Dumnezeu, de[i e mult mai tru c\ nu este `ndestul\tor s\ n\untru a lui; ci voi face]i cu- mintea punându-]i b\rb\te[te
greu pentru ea, `ntrucât are ne izb\vim noi doar de p\ca- rat\ aceast\ parte din\untru, st\pân asupra patimilor tru-
prin natur\ `mpletirea cu tru- tul cel trupesc, ci este trebuin- [i astfel tot potirul va fi curat“. pe[ti, ai dobândit asem\narea
pul [i e amestecat\ cu cuno[- ]\ s\ cur\]im lucrarea cea l\- Al\turi de referirile pe care cu El, [i te-ai f\cut cas\ prea-
tin]e corporale [i cu rela]iile untric\, din sufletul nostru. le-am preluat din Omiliile str\lucit\ a Sfintei Treimi; fe-
multiple [i cu anevoie de de- C\ci din inima noastr\ ies cu- Sfântului Grigorie sau din ce- ricit\ via]\ ai petrecut `n lu-
p\[it cu cele p\mânte[ti care get\rile cele rele, desfrân\ri- lelalte scrieri ale sale, [i pe ca- me, [i acum te vesele[ti `m-
vin din aceast\ via]\“ (Omilia le, uciderile, furturile, necum- re le-am folosit pentru a relie- preun\ cu mul]imile celor fe-
53). Nu este `n nici un caz vor- p\t\rile. Atunci când trupul fa aceast\ `nalt\ teologie a rici]i, [i p\mântul celor blânzi
ba aici de excluderea trupului se leneve[te, mai lesne e cu „theoriei duhovnice[ti“, vom ca un blând locuie[ti, `mbog\-
din procesul „theoriei duhov- putin]\ ca `n minte s\ se `m- prezenta un scurt fragment ]indu-te de la Dumnezeu cu
nice[ti“. Nep\timirea celor plineasc\ p\catul; [i când, dintr-o rug\ciune adresat\ darul minunilor, pe care le d\-
p\mânte[ti („cele p\mânte[ti“ `n\untrul sufletului, prin ru- Sfântului (care face parte din ruie[ti celor ce te cinstesc pe
sunt `n]elese aici `n sensul de g\ciune [i b\gare de seam\ [i Acatistul alc\tuit de monahul tine; pentru aceasta, roag\-te
aplecare spre cele de jos, care aducere aminte a mor]ii [i `n- Gherasim Micraghiannani- lui Dumnezeu s\ mântuiasc\
devine u[or aplecare p\tima- tristare pentru Dumnezeu, es- tul). Cur\]irea de patimi nu sufletele noastre“. a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
S=mb\t\, 6 februarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 30 (1532) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 30 (305) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA

VIA}A PAROHIILOR CHIPURI {I FAPTE DIN VIA}A BOR ROMÂNIA ~N UE

„~ntotdeauna biserica Povestea unui UE are nevoie
trebuie zidit\ `n paralel, stare] ortodox de 20 milioane
cea `n care ne rug\m [i cea spus\ de de muncitori cu
din sufletul credinciosului“ un pastor luteran `nalt\ calificare
PAGINA 16 PAGINA 4 PAGINA 7

„Cel mai important lucru pentru

cei adormi]i este s\-i pomenim
la dumnezeiasca Liturghie“ basilica.ro
Pe credin]a `n nemurirea sufletului, `n vie]uirea
lui dup\ desp\r]irea de trup, precum [i `n RELIGIOS
~nvierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos se „CARE ESTE ROLUL CONVIN-
GERILOR RELIGIOASE, DUP|
`ntemeiaz\ ceea ce numim `n Biserica Ortodox\ TRATATUL DE LA LISABO-
cultul mor]ilor, adic\, mai explicit, grija pe care o NA?“: Grupul popularilor
europeni din Parlamentul
poart\ cei vii de a-i avea `n rug\ciunile lor pe cei European a organizat, `n CM
YK
muta]i la Domnul, grij\ ce se reg\se[te `n diferite data de 3 februarie 2010,
seminarul cu tema „Unitate
rituri [i ceremonii, dar mai ales se exprim\ prin `n diversitate: care este
rug\ciunile `n\l]ate c\tre Dumnezeu pentru rolul convingerilor reli-
gioase, dup\ Tratatul de la
ace[tia, `n cadrul Sfintei Liturghii. P\rintele Lisabona?“.
Silviu Tudose, asistent `n cadrul Catedrei de Pagina 3
Teologie Practic\ de la Facultatea de Teologie
ECONOMIC
Ortodox\ „Justinian Patriarhul“ din Bucure[ti, CERTIFICATUL ENERGETIC
ne vorbe[te despre cele mai importante DEVINE OBLIGATORIU DIN
rânduieli pentru cei adormi]i [i despre diferite LUNA MARTIE: De[i ar fi tre-
buit s\ intre `n vigoare `nc\
CM
probleme pastorale legate de acestea. de la `nceputul anului, certi-
ficatul energetic pentru
Citi]i
YK

locuin]e ar putea fi folosit la

POZA ZILEI
~n fiecare sâmb\t\ care pre-
cede Duminica l\satului sec de
carne sau a `nfrico[\toarei ju-
dec\]i, adic\ ast\zi, se serbea-
z\ Sâmb\ta mor]ilor sau Mo[ii
de iarn\. Mormintele celor a-
dormi]i sunt vizitate de credin-
cio[i care aduc platouri cu mân-
care. Ofrandele, dup\ ce sunt
binecuvântate de c\tre preo]i,
sunt oferite celor s\raci. a
Cod galben de vânt [i ninsori pentru
jum\tatea sudic\ a ]\rii, pân\ luni
Meteorologii au emis,
ieri, o avertizare Cod galben
de ninsori [i vânt puternic,
valabil\ de ast\zi de la ora
12:00 pân\ luni diminea]\,
la ora 9:00, care va afecta ju-
m\tatea sudic\ a ]\rii.
Vor fi afectate 21 de jude-
]e [i municipiul Bucure[ti.
Cele 21 de jude]e sunt Vran-
cea, Gala]i, Buz\u, Br\ila,
Tulcea, Constan]a, Ialomi]a,
C\l\ra[i, Giurgiu, Teleor-
man, Olt, Dolj, Prahova, Il-
fov, Dâmbovi]a, Arge[, Vâl-
De luni, elevii re`ncep cursurile
Elevii [i pre[colarii se vor
`ntoarce luni, 8 februarie, la
cursuri, dup\ o s\pt\mân\ de
vacan]\ intersemestrial\, po-
trivit calendarului aprobat de
Ministerul Educa]iei, Cercet\-
`n paginile 8-9
cea, Gorj, Mehe-
din]i, Cara[-Seve-
rin, Timi[.
~n intervalul men-
]ionat, vremea se va
`nr\ut\]i treptat, la
`nceput `n Banat [i Olte-
nia, apoi `n Muntenia, Do-
brogea [i sudul Moldovei. ~n
aceste regiuni va ninge vis-
colit, vântul atingând viteze
de pân\ la 75-80 km/h, iar
ninsorile vor fi abundente.
Ninsori viscolite vor fi [i
`n Carpa]ii Meridionali [i de
Curbur\, unde vântul va
rii, Tineretului [i Sportului. E-
levii vor frecventa cursurile de
luni, 8 februarie, [i pân\ vine-
ri, 2 aprilie, [i vor avea o va-
can]\ de Pa[ti, `ncepând de
sâmb\t\, 3 aprilie, pân\ du-
d e -
p\[i 100
de km/h. ~n zonele de sud-
est, `n prima parte a interval-
ului, se vor semnala precipi-
ta]ii [i sub form\ de lapovi]\
sau ploaie, favorizând produ-
cerea de polei. a
minic\, 11 aprilie. Cursurile
anului [colar 2009-2010 se vor
`ncheia vineri, 11 iunie. Va-
can]a de var\ va `ncepe sâm-
b\t\, 12 iunie, [i se va `ncheia
duminic\, 12 septembrie. a
v=nzarea locuin]elor cel mai
devreme abia `ncep=nd cu
luna martie. Prin certificatul
energetic, poten]ialul cu-
mp\r\tor sau chiria[ este
informat asupra perfor-
man]ei energetice a aparta-
mentului, exprimat\, `n
principal, prin consumul to-
tal anual specific
de energie.
Pagina 5
EDUCA}IE
ROLUL BIBLIOTECII ~N
DEZVOLTAREA COMU-
NIT|}II: Kelemen Hunor,
ministrul Culturii, a vorbit,
`ntr-o dezbatere, despre
nevoia de modificare a Legii
bibliotecilor din 2002, re-
lansarea achizi]iilor pentru
biblioteci [i stabilirea unei
strategii pentru demararea
unei ac]iuni de digitalizare a
crea]iei contemporane.
Pagina 12
 CM
YK

S=mb\t\, 6 februarie 2010 Amvon patristic 13

Rug\ciune [i desp\timire
Ca orice monah, dar [i ca p\stor de suflete,
Sfântul Grigorie Palama vorbe[te des despre
rug\ciune [i despre nevoin]ele desp\timirii.
Cur\]irea de gândurile p\tima[e [i de crea]iile
nesfâr[it de complicate ale imagina]iei, care
`mpiedic\ rug\ciunea, e „subiect“ des `ntâlnit `n
sfaturile tuturor P\rin]ilor `mbun\t\]i]i.
Bine`n]eles, [i la Sfântul Grigorie Palama,
vederea lui Dumnezeu `n rug\ciune este strâns
legat\ de cur\]irea ascetic\, `ntoarcerea spre
sine, aten]ie [i t\cerea min]ii. Alipirea min]ii de
cele dumnezeie[ti, dep\[irea alipirii de cele
materiale, reprezint\ revenirea `ntru sine a
omului [i zborul mai presus de toate cele create.

tele Athos precizeaz\ : „Pen-

de pr. drd. Roger
CORESCIUC
„Cel ce s-a transformat cu
dumnezeiasca schimbare este
el `nsu[i ca o lumin\, se une[-
te cu lumina [i `mpreun\ cu
lumina vede `n chip con[tient
cele care f\r\ acest atât de
mare [i negr\it har sunt nea-
tru Sfântul Grigorie Palama,
ca de altfel pentru toat\ tra-
di]ia ortodox\, «theoria natu-
ral\» este «de sine mi[c\toa-
re». Ea ia na[tere atunci când
omul, de la el singur, f\ure[te
`n gândire diferite semnifica-
]ii care decurg din cuno[tin-
tele despre faptele lui Dum-
CM
nezeu, despre moarte [i jude- YK

r\tate pentru to]i, ajungând cat\, despre fiin]ele cele sen-

nu numai mai presus de sim-
]urile trupe[ti, ci [i mai presus
de orice din cele cunoscute de
noi“ (Omilia 53). Este clar fap-
tul c\ „theoria“, vederea celor
dumnezeie[ti, d\ruit\ de ha-
rul dumnezeiesc, reprezint\ [i
este precedat\ de un `ntreg
proces de cur\]ire. Alergarea
omului contemporan dup\
„theoria natural\“, care face
apel exclusiv la „ra]iunile cre-
ate ale existen]ei“, ne face s\
ne `ntreb\m `n ce m\sur\ es-
te aceast\ „theorie natural\“
capabil\ s\ dep\[easc\ de-
mersul orizontal de cugetare a
existen]ei ([i uneori a lui
Dumnezeu), f\r\ implicarea
real\ `n `ntregul proces de cu-
r\]ire [i de iluminare sub c\-
l\uzirea Duhului. Setea de a-
cumulare de cuno[tin]e (fie ele
chiar [i teologice), dorin]a de
progres `n cele ale ra]iunii, te-
oretizarea maxim\ a realit\]i-
lor pot fi semne care s\ ne in-
dice c\ apropierea de Dum-
nezeu nu este una rezervat\
actului intelectual. Setea de
acumulare de cuno[tin]e va
r\mâne neostoit\, dorin]a de
progres va deveni obsesie de-
personificat\, iar teoretizarea
excesiv\ ar putea deveni cri-
teriu obligatoriu `n orice act
rela]ional. A cunoa[te `ns\ ce-
va despre Dumnezeu nu e ace-
la[i lucru cu a te `ntâlni cu
Dumnezeu, ne spune Sfântul
Grigorie Palama: „C\ci pe
Dumnezeu ~l v\d cei cura]i cu
inima, potrivit Fericirii ne-
mincinoase spuse de Domnul
(Mt. 5; 8), Care fiind lumin\,
potrivit expresiei foarte teolo-
gice a lui Ioan, locuie[te [i Se
arat\ celor ce-L iubesc [i sunt
iubi]i de El potrivit f\g\duin-
]ei f\cute lor de El ~nsu[i“. P\-
rintele stare] Efrem de la M\-
n\stirea Vatopedi din Mun-
sibile sau/[i ra]ionale, icono-
mia ~ntrup\rii lui Dumnezeu
[i din celelalte dogme despre
Dumnezeu; toate aceste sem-
nifica]ii nu arat\ `ns\ c\
putem vorbi deja de o p\rt\[ie
la har“. ~n schimb, când ra]iu-
nea se pune `n mâinile lui
Dumnezeu [i dep\[e[te efor-
tul solitar de cunoa[tere, ea
devine lumin\ [i purt\toare
de lumin\. Harul care lucrea-
z\ `n inim\ modeleaz\ min-
tea, f\când-o capabil\ de pri-
mirea celor mai presus de fire:
„Mintea are `ns\ [i o activita-
te superioar\, nu numai o ac-
tivitate legat\ de cele obi[nui-
te. Prin purtarea de grij\ a
harului dumnezeiesc, care o
ridic\ `mpreun\ cu el, se poa-
te ridica din acest regim cu
multiple moduri [i multe for-
me, care o face s\ se târasc\
pe p\mânt. A[a cum c\l\re]ul
are o activitate mult mai bu-
n\ decât faptul de a ]ine h\]u-
rile unui car/cal, el fiind capa-
bil s\ fac\ si alte lucruri supe- [\) nu reprezint\ mortificare, te nimicit asaltul r\ului, a- poate fi separat\ de vederea
rioare faptului de a ]ine h\]u- ci transfigurare a trupului. tunci ia parte si trupul la sfin- celor de neajuns, iar trupurile
rile, la fel si mintea, dac\ nu Nu `i sunt anulate puterile s\- ]enie, dobândind puterea de a celor cur\]i]i pot deveni m\r-
s-ar `ntoarce `n `ntregime `n dite `n el de Dumnezeu, ci es- pune cap\t pornirilor p\c\- turii de negr\it ale harului
jurul celor de jos, s-ar putea te o `ndreptare de la aplecarea toase. {i aceasta este ceea ce dumnezeiesc: „Oglind\ a lui
deda [i activit\]ii ei superioa- spre cele de jos c\tre nep\ti- spune Domnul, c\ unii cur\]\ Dumnezeu te-ai f\cut, Sfinte
re [i mai `nalte, prin care nu- mirea plin\ de des\vâr[ire ca- partea din afar\ a potirului, P\rinte Grigorie, c\ci chipul
mai ar putea fi `mpreun\ cu re vizeaz\ omul `ntreg: „Pen- dar nu cur\]\ [i partea cea di- Lui l-ai p\zit ne`ntinat [i,
Dumnezeu, de[i e mult mai tru c\ nu este `ndestul\tor s\ n\untru a lui; ci voi face]i cu- mintea punându-]i b\rb\te[te
greu pentru ea, `ntrucât are ne izb\vim noi doar de p\ca- rat\ aceast\ parte din\untru, st\pân asupra patimilor tru-
prin natur\ `mpletirea cu tru- tul cel trupesc, ci este trebuin- [i astfel tot potirul va fi curat“. pe[ti, ai dobândit asem\narea
pul [i e amestecat\ cu cuno[- ]\ s\ cur\]im lucrarea cea l\- Al\turi de referirile pe care cu El, [i te-ai f\cut cas\ prea-
tin]e corporale [i cu rela]iile untric\, din sufletul nostru. le-am preluat din Omiliile str\lucit\ a Sfintei Treimi; fe-
multiple [i cu anevoie de de- C\ci din inima noastr\ ies cu- Sfântului Grigorie sau din ce- ricit\ via]\ ai petrecut `n lu-
p\[it cu cele p\mânte[ti care get\rile cele rele, desfrân\ri- lelalte scrieri ale sale, [i pe ca- me, [i acum te vesele[ti `m-
vin din aceast\ via]\“ (Omilia le, uciderile, furturile, necum- re le-am folosit pentru a relie- preun\ cu mul]imile celor fe-
53). Nu este `n nici un caz vor- p\t\rile. Atunci când trupul fa aceast\ `nalt\ teologie a rici]i, [i p\mântul celor blânzi
ba aici de excluderea trupului se leneve[te, mai lesne e cu „theoriei duhovnice[ti“, vom ca un blând locuie[ti, `mbog\-
din procesul „theoriei duhov- putin]\ ca `n minte s\ se `m- prezenta un scurt fragment ]indu-te de la Dumnezeu cu
nice[ti“. Nep\timirea celor plineasc\ p\catul; [i când, dintr-o rug\ciune adresat\ darul minunilor, pe care le d\-
p\mânte[ti („cele p\mânte[ti“ `n\untrul sufletului, prin ru- Sfântului (care face parte din ruie[ti celor ce te cinstesc pe
sunt `n]elese aici `n sensul de g\ciune [i b\gare de seam\ [i Acatistul alc\tuit de monahul tine; pentru aceasta, roag\-te
aplecare spre cele de jos, care aducere aminte a mor]ii [i `n- Gherasim Micraghiannani- lui Dumnezeu s\ mântuiasc\
devine u[or aplecare p\tima- tristare pentru Dumnezeu, es- tul). Cur\]irea de patimi nu sufletele noastre“. a

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden-
]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
S=mb\t\, 6 februarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\,
folosim metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psi-
hologie [i {tiin]e sociale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei
afecta]i de alcool [i alte droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea
fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în
[coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde
suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii
familiei afectate de consumul de alcool al cuiva. O catedral\
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din pentru Capital\!
cadrul Prim\riei Ia[i. Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în
pentru sus]inerea construirii
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Con- CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
fiden]ialitatea este regula de aur a Centrului nostru.
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: USD: RO26RNCB0075004895030110
centrulsfnicolae@yahoo.com EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

S=mb\t\, 6 februarie 2010 Actualitate 15

Angaja]ii Metrorex amenin]\, din nou, cu greva general\
Sindicali[tii de la metrou a-
menin]\ cu deschiderea con-
flictului de munc\ `ntr-o s\p-
t\mân\, dac\ administra]ia nu
`ncepe negocierile pentru un
nou contract colectiv de mun-
c\, reprezentan]ii salaria]iilor
cerând majorarea fondului de
salarii cu 3,7%.
Pre[edintele Uniunii Sindi-
catelor Libere Metrou (USLM),
Ion R\doi, a declarat, ieri, `ntr-
o conferin]\ de pres\, c\ bu-
getul Metrorex, care urmeaz\
s\ fie aprobat `n maximum o
s\pt\mân\, este `nghe]at la ni-
velul celui din 2009. Guvernul
are datorii de aproximativ 30
milioane de euro la societatea
francez\ Alstom, care se ocup\
de mentenan]a metroului, ar fi
explica]ia acestei decizii.
R\doi a sus]inut c\, din cauza
acestor datorii, Metrorex este din
nou pe lista de monitorizare a
FMI. „Salaria]ii metroului nu au
nici o vin\ [i ei trebuie s\-[i
primeasc\ salarii majorate deoa-
rece metroul `nregistreaz\ pro-
fit“, a motivat liderul sindical.
Ion R\doi a spus c\ dac\ si-
tua]ia nu se rezolv\, `n luna
martie s-ar putea ajunge din
nou la grev\. Vechiul contract
de munc\ a expirat `n noiem-
brie 2009, când salaria]ii au in-
trat `n grev\ [i, de atunci, ace[-
tia nu au contract colectiv de
munc\, deoarece ministrul Ra-
du Berceanu refuz\ orice nego-
ciere, motivând c\ nu este bu-
getul aprobat.
Angaja]ii de la metrou au
fost `n grev\ timp de dou\ zile,
`n noiembrie 2009, când au ce-
rut o majorare salarial\ de
20% [i `ncheierea unui nou
contract colectiv de munc\, `n
condi]iile `n care cel vechi expi-
rase la `nceputul lunii. Greva a
fost declarat\ ilegal\ de Tribu-
nalul Bucure[ti, iar activitatea
a fost reluat\.
Potrivit legii, dup\ ce in-
stan]a declar\ greva drept ile-
gal\, angaja]ii de la metrou
sunt obliga]i s\-[i reia activita-
tea f\r\ a mai avea loc negoci-
eri [i, implict, f\r\ a mai ob]i-
ne major\rii salariale.
Dup\ decizia instan]ei, R\-
doi spunea c\ oamenii se `ntorc
la lucru, dar conflictul r\mâne
deschis. a
PE SCURT
Proiect de cooperare
Fran]a-Germania
Fran]a [i Germania au dezv\luit joi, la
Paris, 80 de m\suri destinate `nt\ririi
cooper\rii `ntre cele dou\ ]\ri pân\ `n
2020, printre care `nfiin]area unui ofi-
ciu pentru energii regenerabile [i a
unui centru de test\ri pentru ma[ini
electrice - informeaz\ AFP. Pre[edin-
tele Nicolas Sarkozy a subliniat
„ambi]ia“ ca axa franco-german\ s\ se
simt\ cât mai concret `n via]a
cet\]enilor. Printre ini]iativele re]inute
de Paris [i Berlin, pre[edintele
Sarkozy a men]ionat „oficiul franco-
german pentru energii regenerabile,
proiectul-pilot de vehicul electric `ntre

România va participa la Strasbourg [i Stuttgart, lansarea unui

satelit franco-german pentru de-
tectarea emisiilor de gaze cu efect de
ser\, activitatea privind viitorul

dezvoltarea scutului antirachet\

lansator spa]ial european, acordul
privind regimul matrimonial comun
sau cooperarea `n materie de poli]ie“.

a Pre[edintele Barack Obama a invitat România s\ participe la dezvoltarea sistemului de
ap\rare antirachet\, autorit\]ile rom=ne precizând c\ este vorba de stabilirea unor componente
ale acestui sistem `n ]ara noastr\ a Pre[edintele Traian B\sescu a declarat c\ acceptul dat de
CSAT `n aceast\ privin]\ este extrem de important `n consolidarea parteneriatului cu Statele
Unite, dar c\ cel mai mare câ[tig al României este cre[terea nivelului de securitate a
Viitorul scut antirachet\ a-
merican din Europa r\spunde
unei amenin]\ri din partea Ira-
nului, a declarat purt\torul de
cuvânt al Departamentului de
Stat. „Abordarea noastr\ revi-
zuit\ este conceput\ pentru a
r\spunde amenin]\rii emer-
gente pentru regiune, venind
dinspre Iran. Vom proteja inte-
resele noastre [i pe cele ale ali-
a]ilor no[tri“, a declarat Philip
Crowley. Purt\torul de cuvânt
a confirmat anun]ul f\cut de
pre[edintele român, Traian B\-
sescu, privind amplasarea unor
interceptoare de rachete balis-
tice pân\ `n 2015, `n cadrul
proiectului scutului antirachet\
american.
Rusia nu e surprins\
c\ România intr\ sub
scutul american
Anun]ul României privind
primirea unor elemente ale scu-
tului american antirachet\ nu
reprezint\ o surpriz\ total\
pentru liderii ru[i, aceasta fiind
„una dintre op]iunile avute `n
vedere“, a declarat Dmitri Tre-
nin, directorul Centrului Car-
negie din Moscova, citat de
„New York Times“. Trenin a su-
bliniat c\ aceste elemente vor fi
amplasate la o distan]\ mare de
grani]a cu Rusia [i, spre deose-
bire de loca]ia propus\ `n Polo-
nia, nu vor permite intercepto-
rilor s\ opreasc\ o rachet\ ru-
seasc\ `ndreptat\ spre Statele
Unite, pe deasupra Oceanului
Arctic, posibilitate care provo-
case `ngrijorarea Moscovei. Li-
derii ru[i afirm\ `n continuare
c\ sistemul antirachet\ ar pu-
tea d\una balan]ei de putere
create dup\ R\zboiul Rece. Pre-
mierul rus Vladimir Putin de-
clarase, `n decembrie, c\ proiec-
tul american era principalul ob-
stacol `n calea negocierilor pri-
vind `nlocuirea tratatului de
neproliferare nuclear\ `ntre ce-
le dou\ superputeri.
Decizia particip\rii
Rom=niei va trebui
ratificat\ de Parlament
Pre[edintele Traian B\sescu
a anun]at, joi, dup\ [edin]a
CSAT, c\ pre[edintele Barack
Obama a invitat România s\
participe la dezvoltarea siste-
mului de ap\rare antirachet\,
[eful statului precizând c\ este
vorba de stabilirea unor compo-
nente ale acestuia `n ]ara noas-
tr\. „Pe teritoriul României vor
fi amplasa]i interceptori tere[-
tri, ca parte component\ a sis-
temului antirachet\. Calenda-
Oficialii ru[i nu s-au declarat
surprin[i de invitarea Rom=niei
`n proiectul scutului antirachet\ al SUA
rul convenit cu partea america-
n\ vizeaz\ opera]ionalizarea
facilit\]ilor de pe teritoriul ]\rii
noastre `ncepând cu anul 2015“,
a spus Traian B\sescu. Pre[e-
dintele a precizat c\ `n perioada
urm\toare vor avea loc negoci-
eri bilaterale pentru `ncheierea
unor acorduri necesare, ur-
mând ca acestea s\ fie ratifica-
te de Parlamentul României.
{eful statului a subliniat c\ de-
cizia luat\ joi de CSAT este ex-
trem de important\ `n consoli-
darea parteneriatului cu State-
le Unite, dar c\ cel mai mare
câ[tig al României este cre[te-
rea nivelului de securitate. a
Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON}
Majoritatea frontierelor
Greciei se `nchid
Vame[ii [i agen]i fiscali greci contest\
m\surile de austeritate luate de
Guvern pentru evitarea colapsului fi-
nanciar [i au anun]at intrarea `n
grev\ pentru 48 de ore. Protestul
survine dup\ ce Guvernul a decis
`nghe]area salariilor, majorarea vâr-
stei de pensionare [i cre[terea acci-
zelor la carburan]i. Reprezentan]ii
celui mai mare sindicat din Grecia,
Confedera]ia lucr\torilor din sectorul
privat, au anun]at c\ analizeaz\ posi-
bilitatea de a chema membrii la grev\
general\ pe 24 februarie.
Criza orfanilor din Haiti
Haiti reprezint\ „cea mai grav\ criz\
legat\ de protec]ia copiilor v\zut\
vreodat\“, din cauza num\rului mare
de orfani [i copii separa]i de p\rin]ii
lor `n urma seismului de 12 ianuarie,
a estimat Fondul Na]iunilor Unite
pentru Copii (UNICEF). Directoarea
general\ adjunct\ a UNICEF, Hilde
Johnson, a precizat c\, `nainte de pro-
ducerea cutremurului, `n orfelinate
tr\iau aproximativ 300 de mii de copii
haitieni, dintre care 50 de mii `[i pier-
duser\ ambii p\rin]i. „Odat\ cu
seismul, num\rul copiilor ne`nso]i]i
sau separa]i de p\rin]ii lor a crescut
`ntr-o manier\ semnificativ\“, a asig-
urat directorul UNICEF, f\r\ a da
cifre cu privire la situa]ia actual\.
Hilde Johnson a amintit [i exemplul
celor zece membri ai unei asocia]ii
caritabile americane, aresta]i s\pt\-
m=na trecut\, `n apropiere de fron-
tiera dominican\, `n compania a 33
de copii haitieni, cu vârste cuprinse
`ntre 2 luni [i 14 ani. B\nui]i de
r\pirea acestor copii, ei au fost
prezenta]i joi Parchetului, care
urmeaz\ s\ decid\ `nceperea sau nu
a urm\ririi penale. a

Servicii incluse `n pre]: transport avion Ia[i -

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
- 25 februarie – 03 martie 2010 (7 zile / 6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“
v\ `nvit\ s\ participa]i la un pelerinaj,
organizat la Locurile Sfinte, `n pe-
rioada
1-7 aprilie 2010 (7zile / 6 nop]i)
Dintre obiective men]ion\m:
Betleem - locul na[terii Domnului, Biserica Sf.
Ecaterina.
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nostru,
Biserica ~n\l]\rii Domnului, Biserica Sfintei
Maria Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsemani -
Biserica a[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, Golgota [i Sfântul Mormânt;
Muntele Sionului - Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\”; Hozeva
- M\n\stirea Sfântul Gheorghe [i pe[tera Sfân-
tului Ilie Proorocul, `nchinare la moa[tele Sfân-
tului Ioan Iacob de la Neam];
Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\ `n
preajma izvorului Buna Vestire; Biserica Bunei-
Vestiri a Maicii Domnului, satul Cana,
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ - Bise-
rica Schimb\rii la Fa]\. Capernaum, casa Sf. Ap.
Petru; Biserica de la Tabgha - locul minunii s\vâr-
[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii de
oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Fe -
ricirilor.
Yardenit - locul simbolic al botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului
TARIF: 699 Euro
Bucure[ti – Tel Aviv - Bucure[ti – Ia[i, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
6 nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*, conform pro-
gramului, `n camere duble, cu aer condi]ionat,
baie, telefon, televizor (categoria hotelurilor este
cea oficial\ pentru Israel), demipensiune (2 mese
pe zi), taxe de intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer condi]ionat,
conform programului, ghid local vorbitor de limb\
român\, 15 E tips pentru ghid [i conduc\torul de
autocar `n }ara Sfânt\, preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medi-
cal\–obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi
accesat\ pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj «Sf. Parascheva» din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
16 Edi]ia de Moldova
S=mb\t\, 6 februarie 2010, Nr. 30 (305), Anul II

VIA}A PAROHIILOR Slujiri arhiere[ti

`n Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
„~ntotdeauna biserica trebuie zidit\ `n paralel, cea ~n Duminica `nfrico[\toarei

`n care ne rug\m [i cea din sufletul credinciosului“ judec\]i, ~nalt Preasfin]itul

Parohia „Sf. Ap. Petru [i Pavel“
din C=mpulung Moldovenesc
a fost `nfiin]at\ `n anul 1997.
Trei ani mai t=rziu, dup\
numirea parohului de aici, au
fost demarate lucr\rile pentru
ridicarea unei biserici.
Odat\ cu zidirea sf=ntului
l\ca[ a fost intensificat\
activitatea pastoral-misionar\
[i social-caritativ\.
de Constantin CIOFU
Credincio[ii parohiei „Sf. Ap.
Petru [i Pavel“ din ora[ul C=m-
pulung Moldovenesc au spriji-
nit, `ncep=nd cu anul 2000, ri-
dicarea unei noi biserici. De[i
mul]i dintre enoria[i erau [i
sunt pleca]i `n str\in\tate,
sf=ntul l\ca[ a fost t=rnosit la
doar patru ani de la sfin]irea
terenului. Prin `nfiin]area pa-
rohiei, oamenii s-au str=ns `n
jurul bisericii pentru a se ruga
lui Dumnezeu, dar [i pentru a
rezolva, pe c=t posibil, al\turi
de pr. prof. dr. Nicolae Cojoca-
ru, parohul de aici, multe din
dificult\]ile `nt=mpinate. „Au
Oper\ de valoare
religioas\ [i artistic\
fost mari probleme c=nd au de-
marat lucr\rilor pentru biseri-
c\. Ne-am zb\tut foarte mult
pentru a ob]ine locul. Dup\ ce
s-a ridicat sf=ntul l\ca[, s-a
schimbat structura spiritual\ a
[i s-a tencuit interiorul, `n 2003 a fost executat\
pictura, de c\tre echipa me[terului Gavrilean, `n
stilul consacrat al vechii [coli de pictur\ biseri-
zonei. Oamenii din parohie
sunt din fosta muncitorime, ve-
ni]i din multe p\r]i. Dup\ ce
am `nceput misiunea de paroh
s-au redus considerabil infrac]i-
unile `n cartier. Am muncit
Biserica „Sfin]ii
Apostoli Petru
[i Pavel“
din C=mpulung
Moldovenesc
foarte mult `n direc]ia aceasta
prin predicile pe care le ]ineam
la sf=r[itul slujbelor, prin vizi-
tele pastorale pe care le f\-
ceam. Cuv=ntul meu a cam «bi-
ciuit» c=teodat\ pe cei care f\-
ceau rele. Acum, dup\ cum se
vede, este lini[te, cur\]enie, oa-
menii vorbesc frumos, dar `nce-
putul a fost foarte greu“, a m\r-
P\rinte Pimen, Arhiepisco-
pul Sucevei [i R\d\u]ilor, va
oficia slujba Sfintei Liturghii
la capela C\minului de
b\tr=ni din Vatra Dornei,
iar PS Corneliu, Episcopul
Hu[ilor, va sluji la Catedrala
episcopal\ din Hu[i. PS Ioa-
chim B\c\uanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Ro-
manului [i Bac\ului, va ofi-
cia Sf=nta Liturghie la Ca-
tedrala „~n\l]area Dom-
nului“ din Bac\u, iar PS Ca-
linic Boto[\neanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei
Ia[ilor, va sluji la
M\n\stirea Vl\diceni din
jude]ul Ia[i. (C.C.)
Consiliul parohial sunt convo-
cate pentru rezolvarea acestor
situa]ii. De asemenea, `n peri-
oada anului sunt `ntreprinse
proiecte caritabile mai ales
pentru copiii, b\tr=nii sau ne-
voia[ii din parohie, iar zidirea
interioar\ a credincio[ilor din
parohia „Sf. Ap. Petru [i Pavel“
s-a realizat `n paralel cu ridica-
rea noii biserici. „Este o vorb\:
«Degeaba zide[ti o biseric\ da-
c\ d\r=mi o parohie». ~ntotdea-
una biserica trebuie zidit\ `n
paralel, cea `n care ne rug\m [i
cea din sufletul credinciosului.
E mai greu s\ zide[ti biserica
`n sufletul credinciosului, dec=t
s\ construie[ti un l\ca[ de cult
propriu-zis. Ca s\-i zidesc su-
flete[te a trebuit s\-i ]in foarte
CM
aproape, s\-i cooptez `n proble- YK

Construc]ia Bisericii „Sf. Ap. Petru [i Pavel“,
Protopopiatul C=mpulung Moldovenesc, a `nceput
`n anul 2000, dup\ numirea pr. prof. dr. Nicolae
Cojocaru ca paroh. ~n acela[i an, la data de 22 oc-
tombrie, s-a sfin]it de c\tre IPS Pimen, Arhiepis-
copul Sucevei [i R\d\u]ilor, locul noii biserici [i a
fost pus\ piatra de temelie. ~n anul urm\tor a `n-
ceput zidirea cl\dirii, `n stilul tradi]ional moldo-
venesc, realizat\ din c\r\mid\, cu turnuri din
lemn. ~n cursul anului 2002 s-au construit bol]ile
ceasc\ de la noi. ~n 2004 a fost amenajat [i dotat turisit pr. prof. dr. Nicolae Co- me administrative. Consider c\
interiorul sf=ntului l\ca[ cu mobilier [i obiecte de jocaru. pastora]ia se poate face prin
cult, catapeteasma bisericii fiind lucrat\ [i donat\ faptul c\ oamenii se simt atra[i
de colectivul de la SC Mobilextra SA, prin grija di- Implicarea `n sau chema]i s\ se implice. ~n
rectorului Gic\ T\tar. Catapeteasma este sculpta- felul acesta, zidirea a fost `n
t\ `n lemn de frasin [i de stejar, cu o decora]ie bo- problemele parohiei - paralel. Am c\utat ca obolul pe
gat\, `n stilul vechilor icoane m\n\stire[ti, fiind o mijloc de pastora]ie care credincio[ii [i l-au dat s\
oper\ de valoare religioas\ [i artistic\, demn\ de fie, de fapt, o m\rturie a jertfei
a fi admirat\ at=t pentru m\iestria lucr\rii, c=t [i ~n acela[i timp, atunci c=nd lor pentru biseric\“, a mai ad\-
pentru pictur\. apar cazuri sociale deosebite `n ugat pr. prof. dr. Nicolae Cojo-
parohie, Comitetul de femei [i caru. a

CUV+NTUL PAROHULUI

Mo[ii de iarn\, moment al `mp\c\rii cu cei adormi]i

de pr. Claudiu RUGIN|
Ne apropiem de Postul Mare,
un drum pe care, dac\ nu e[ti
preg\tit cum se cuvine, e greu
s\-l duci la bun sf=r[it. O s\ vor-
bim la momentul oportun despre
acest lucru; acum `ns\ v\ aduc
aminte de faptul c\ `nainte de
post, oricare ar fi el, dar mai cu
seam\ acesta, omul trebuie s\ fa-
c\ un gest de `mp\care cu toat\
lumea, cu oamenii, cu lucrurile,
cu natura. {i iat\ c\, Biserica,
dup\ ce a sfin]it apa pentru ]a-
rini, `n ziua de Sf. Trifon (1 fe-
bruarie), [i a pus `n r=nduial\
p\m=ntul, via, pomii, dup\ ce s-a
asigurat pacea cu natura, `ncear-
c\ s\ fac\ acela[i lucru [i cu oa-
menii, [i nu numai cu cei vii, ci [i
cu cei adormi]i, cu cei pleca]i din-
colo. Exist\ `n tradi]ia Bisericii,
`nc\ din primele zile ale ei, o gri-
j\ deosebit\ pentru cei care au
p\r\sit lumea aceasta. Sunt mai
multe zile de pomenire a mor]i-
lor, `n general s=mbetele de peste
an, mai sunt [i zilele de pomenire
imediat dup\ moarte, p=n\ la 40
de zile, la 3, la 6, la 9 luni [i din
an `n an, p=n\ la [apte. {i, totu[i,
pomenirea nu se opre[te aici, ci
dou\ s=mbete fac obiectul pome-
nirii tuturor str\mo[ilor no[tri
[tiu]i sau ne[tiu]i. Acestea sunt
numitele zile de mo[i, Mo[ii de
iarn\ [i Mo[ii de var\.
De unde aceast\ preocupare
deosebit\ a noastr\ fa]\ de ace[-
tia, ce ne leag\ at=t de mult de
ei? De ei e legat\ mo[tenirea
noastr\, pentru c\ mo[tenim do-
u\ lucruri mari de la ei: p\m=n-
tul pe care c\lc\m [i cerul `n care
credem. C\ci acolo se duc ei, `n
p\m=nt [i `n cer. Ei ne-au l\sat,
odat\ cu p\m=ntul, [i credin]a c\
p\m=ntul acesta e al lui Dumne-
zeu [i ni l-a oferit nou\ din iubi-
re. {i avem aceast\ avere: p\-
m=ntul pe care ei `l `ngra[\ cu fi-
in]a lor [i `l umanizeaz\. P\m=n-
tul acesta este plin de oseminte
sfinte [i de trupurile sfin]ilor p\-
rin]i, c\ci to]i p\rin]ii sunt sfin]i
dac\ ne-au n\scut [i crescut cum
se cuvine. {i p\m=ntul acesta nu
e o materie moart\, cum vorbesc
necredincio[ii f\r\ [tiin]\, ci este
viu [i d\ roade frumoase pentru
c\ poart\ `n sine r\m\[i]ele cre-
dincio[ilor [i e stropit cu s=ngele
martirilor. Altfel ar rodi numai
ur=]enii.
Suntem mo[tenitorii credin]ei
lor pentru c\ totdeauna credin]a
se mo[tene[te, se prime[te `n dar.
Suntem credincio[i [i `nc\ mai fi-
in]\m datorit\ credin]ei lor. Din-
colo de unele sentimentalisme
n\scute din emo]iile ce ni le pri-
lejuie[te o moarte a celor dragi se
afl\ o leg\tur\ mult mai profun-
d\ [i mai fireasc\ ce ]ine de leg\-
tura noastr\ fiin]ial\ cu str\mo-
[ii [i cu umanitatea `n general.
Posibil ca aceast\ leg\tur\ s\ nu
fie totdeauna con[tientizat\, s\
existe `n subcon[tientul nostru,
cel colectiv, s\ nu ne d\m seama
pe deplin de aceast\ leg\tur\,
dar, totu[i, s\ ne purt\m cum
trebuie, s\ facem ce trebuie. Nu-i
cunoa[tem pe to]i, mai mult pe
cei mai apropia]i cronologic de
noi, nu avem o imagine a lor, dar
suntem sau ar trebui s\ fim res-
ponsabili de pomenirea lor. {i po-
menirea lor nu e doar o aducere
aminte de ei, ci o rug\ciune [i o
mul]umire adus\ de c\tre noi din
dragoste pentru ei. E o rug\ciune
de iertare, e liturghie, pentru c\
asta se face, urmat\ de parastas
e comuniune cu ei. C=nd facem li-
turghie, de fiecare dat\ suntem
`n comuniune, noi, cei de pe p\-
m=nt, cu cei pleca]i dintre noi.
M-am ferit s\ zic vii sau mor]i,
a[a cum obi[nuim mai mult pen-
tru u[urarea exprim\rii, pentru
c\, de fapt, to]i suntem vii.
Vom lua cu sfial\ [i vom pre-
g\ti daruri simbolice pentru jert-
f\, coliv\ [i vin, din roadele aces-
tea binecuv=ntate ale p\m=ntu-
lui de care vorbeam. C=nd pic\-
tura de vin se va uni prin stropi-
re cu gr=ul din coliv\, [tim c\
vom `nvia. Este gestul simbolic
f\cut de preot pentru a ar\ta [i
descoperi c\ sufletul se va uni cu
trupul odat\ cu `nvierea [i a[a,
iar\[i, ca fiin]e depline vom mer-
ge la judecat\. Nu `nt=mpl\tor
duminic\, dup\ s=mb\ta de po-
menire a mor]ilor, se va face, `n
cadrul Liturghiei, amintire de-
spre judecata viitoare. Iat\ sen-
sul acestei pomeniri, judecata vi-
itoare [i `mp\r\]ia cerurilor.
Con[tien]i c\, oric=t de buni
au fost str\mo[ii [i mo[ii no[tri,
totu[i, ca oameni vie]uitori `n lu-
me, au mai [i gre[it, ne sim]im
datori s\ facem o rug\ciune de
iertare pentru d=n[ii. Credem
acest fapt, c\ doar `mpreun\ ne
putem m=ntui. Dar, precum ei, [i
noi am [tiut dintotdeauna c\ un
col] de p=ine face, c=teodat\, mai
mult dec=t orice avere [i poate
ostoi foamea unui om, o s\ lu\m
din prea multul sau prea pu]inul
nostru spre a oferi celor mai ne-
voia[i un mic dar.
Ne vom `nt=lni `n cimitire, de-
spre care se spune c\ sunt parcu-
rile lui Dumnezeu, [i vom aprin-
de o lum=nare. Credem c\ lumi-
na bl=nd\ a unei lum=n\ri ce fa-
ce eforturi disperate s\ ]in\ fla-
c\ra aprins\ le va lumina dru-
mul spre izb\vire [i iertare.
Dumnezeu s\-i ierte [i s\-i
odihneasc\!
* PR. CLAUDIU RUGIN| , PAROHIA „SF. TREI IERARHI“
BUHU[I, PROTOPOPIATUL BAC|U
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Datul cu p\rerea sau de 7 februarie 2010
la Damasc la Bucure[ti Nr. 5 (222) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
A nu fi de acord cu cineva a- 1,50 LEI exemplarul
5 LEI abonamentul
re o premis\ de bun-sim], anu- lunar - cu taxele po[tale incluse
me cunoa[terea cel pu]in gene-
ral\ a celuilalt. A jigni pe cine-
va arat\ c\ nu `l cuno[ti deloc www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
sau altfel spus nu vrei s\ `l cu-
no[ti. Cunoa[terea celuilalt re-
prezint\ `ntr-o oarecare m\su-
r\ o convertire a noastr\, o
schimbare a noastr\ sau mai
bine spus o `ng\duire a celui-
lalt, chiar dac\ nu corespunde „~napoi spre Mircea Vulc\nescu [i
PAGINA 14

propriilor noastre a[tept\ri.
Cred c\ asta e o regul\
minimal\ nu neap\rat cu
privire la cre[tinism [i Bise-
ric\, ci pentru `ntreaga so-
cietate uman\, pe care to]i o
credem [i o dorim evoluat\.
(diac. Cosmin PRICOP)
PAGINA 3
basilica.ro
Este judecat\
indiferen]a fa]\
de suferin]a altora
PAGINILE 4-5
PAGINA 13
simplitate“ problema spiritualit\]ii
85 de ani de la ridicarea
Bisericii Ortodoxe Române
la rang de Patriarhie
Anul 2010 marcheaz\ 85 de ani de la ridicarea Biserica majoritar\ a unui neam, respectiva
la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Biseric\ este ridicat\ la rangul de Patriarhie,
Române [i 125 de ani de la recunoa[terea iar `ntâist\t\torul s\u este proclamat Patriarh
formal\ a autocefaliei sale. Aceste evenimente (din grecescul , compus din -
sunt prilej deosebit de a rememora momentele patrie [i - primul). PAGINILE 8-10
cele mai importante din drumul Bisericii
noastre spre autocefalie [i rangul de
Patriarhie. ~n Biserica Ortodox\, expresia
maxim\ a autocefaliei o reprezint\ organizarea
unei Biserici locale ca Patriarhie. Mai precis,
atunci când o Biseric\ autocefal\ devine

Judecata celuilalt -
sindrom al
nesim]irii `mpietrite
PAGINILE 6-7

Tradi]ii române[ti
de via]\
bisericeasc\
la `nceputul
mileniului al II-lea
PAGINA 3

De vrei s\ te mântuie[ti, iube[te cuv

vântul ad
dev
v\rat „
„ [i nu lep
p\d
da niciod
dat\, f\r\ jud
decat\, mustrarea.
Sfântul Marcu Ascetul

CM
YK
2 Opinii
Cum a ajuns Francis S. Collins de la descoperirea
genomului uman la aflarea lui Dumnezeu
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Francis S. Collins este u-
nul dintre cei mai cunoscu]i
geneticieni americani, fiind
vreme `ndelungat\ directorul
Proiectului Interna]ional al
Genomului Uman. S-a n\scut
[i a crescut `ntr-o ferm\ mo-
dest\ a p\rin]ilor s\i din She-
nandoah Valley, Virginia. A[a
cum el `nsu[i m\rturise[te
(vezi Francis S. Collins, Lim-
bajul lui Dumnezeu. Un om
de [tiin]\ aduce dovezi `n
sprijinul credin]ei, trad. rom.,
Ed. Curtea veche, Bucure[ti,
2009, pp. 21-22), la pu]ine
luni dup\ ce a intrat `n me-
diul universitar, era ferm con-
vins c\, `n pofida faptului c\
multe credin]e religioase in-
spiraser\ de-a lungul timpu-
lui diverse tradi]ii artistice [i
culturale interesante, totu[i
ele nu aveau la baz\ nici un
adev\r fundamental. ~n fapt,
Collins era, ca tân\r student
la Facultatea de Chimie a U-
niversit\]ii din Virginia, un
agnostic, adic\ o persoan\ ca-
re pur [i simplu nu [tie dac\
Dumnezeu exist\ sau nu. Ba
mai mult, era un fel de agnos-
tic atipic, `n sensul c\ el nu
doar c\ nu [tia dac\ Dum-
nezeu exist\ sau nu, cât mai
degrab\ nu voia s\ [tie.
Ulterior, [i-a continuat stu-
diile cu un doctorat `n chimie-
fizic\ la Universitatea Yale,
fiind preocupat, `ntre altele,
de mecanica cuantic\ [i a-
vând ca modele pe Albert Ein-
stein, Niels Bohr, Werner
Heisenberg [i Paul Dirac.
Treptat, a ajuns la convinge-
rea c\ toate legile universului
pot fi explicate pe temeiul e-
cua]iilor [i principiilor fizicii.
Aceast\ convingere i s-a `nt\-
rit mai ales dup\ ce a citit bi-
ografia lui Einstein, din care
a `n]eles c\ acesta nu credea
`n Yahve, Dumnezeul poporu-
lui s\u, tr\gând concluzia c\
nici un om de [tiin]\ ra]ional
nu poate crede `n existen]a lui
Dumnezeu, riscând s\ se „si-
nucid\“ din punct de vedere
intelectual. De altfel, acesta
este [i momentul `n care viito-
rul mare om de [tiin]\ trece
`ncetul cu `ncetul de la agnos-
ticism la ateism, socotind ori-
ce form\ de credin]\ religioa-
s\ drept sentimentalism [i
supersti]ie dep\[it\.
Convertirea din spital
Doctoratul `n chimie nu i-a
oferit suficiente r\spunsuri la
multele `ntreb\ri de care era
fr\mântat privind mai ales
misterul fiin]ei umane. A[a se
face c\ s-a `nscris la Faculta-
tea de Medicin\ a Universit\-
]ii din Carolina de Nord, unde
avea s\ afle mai multe lucruri
despre genomul uman. Ca
student medicinist petrecea
mult\ vreme la c\p\tâiul bol-
navilor, conversând cu ace[-
tia. Ceea ce l-a impresionat
cel mai mult, spune el (ibi-
dem, p. 26), era latura spiri-
tual\ a experien]ei prin care
mul]i dintre ei treceau. A cu-
noscut nenum\rate cazuri de
oameni foarte credincio[i, a-
vând o mare lini[te interioa-
r\, `n ciuda cruntei suferin]e
pe care trebuiau s\ o `ndure
f\r\ s\ fi f\cut nimic ca s\ o
pricinuiasc\. De multe ori se
`ntreba de ce ace[ti oameni
nu se revoltau `mpotriva lui
Dumnezeu. Cel mai delicat
moment din timpul unor ast-
fel de conversa]ii a fost acela
`n care o doamn\ `n vârst\,
care avea `n fiecare zi dureri
provocate de o angin\ sever\
netratabil\, l-a `ntrebat `n ce
crede. Discutaser\ pân\ a-
tunci `mpreun\ multe proble-
me legate de via]\ [i moarte,
ea `mp\rt\[indu-i de fiecare
dat\ puternica ei credin]\
cre[tin\. Derutat complet, s-a
`mbujorat [i a reu[it cu greu
s\ bolboroseasc\: „Nu prea
[tiu sigur“.
~ntrebarea b\trânei doam-
ne a avut un puternic efect a-
supra tân\rului Collins, care
abia `mplinise dou\zeci [i [a-
se de ani. A mers `n vizit\ la
un pastor metodist care locu-
ia `n vecin\tate [i l-a `ntrebat
dac\, `ntr-adev\r, credin]a a-
re vreun sens logic. R\spun-
sul pastorului a fost unul dis-
cret: i-a oferit cartea profeso-
rului C. S. Lewis de la Uni-
versitatea din Oxford, intitu-
lat\ Cre[tinism. Pur [i sim-
plu, sugerându-i s-o citeasc\.
{i a citit-o cu mare pl\cere,
fascinat de profunzimea argu-
mentelor intelectuale prezen-
tate de profesor. Atunci [i-a
dat seama c\ toate argumen-
tele sale „`mpotriva plauzibi-
lit\]ii credin]ei erau [col\-
re[ti“. Tr\ia cu sentimentul
c\ Lewis `i [tia toate obiec]ii-
le, uneori „chiar `nainte de a
le formula“. Când a aflat ulte-
rior c\ profesorul de la Oxford
„fusese [i el ateu [i c\ `ncerca-
se s\ demonstreze netemeini-
cia credin]ei pe baza argu-
mentelor logice“, a `n]eles
cum de `i cuno[tea atât de bi-
ne calea. „Fusese [i calea lui“.
„Dumnezeu a d\ruit
fiec\ruia dintre noi
o [ans\ de `ntrez\rire
special\ a Lui
`n noi `n[ine“
Citind argumentele lui Le-
wis a `nceput s\ `n]eleag\ c\
dincolo de „cotloanele“ ateis-
mului s\u copil\resc exist\
un Dumnezeu, dar nu un
Dumnezeu deist, care a in-
ventat fizica [i matematica [i
care a pus universul `n mi[ca-
re cu aproximativ 14 miliarde
de ani `n urm\, dup\ care S-a
retras pentru a Se ocupa de al-
te lucruri mai importante, a[a
cum credea Einstein. Dum-
nezeul pe care `ncepe s\-L
descopere Collins este un
Dumnezeu personal, Care
poart\ de grij\ oamenilor; un
Duminic\, 7 februarie 2010
Dumnezeu Care „a d\ruit fie-
c\ruia dintre noi o [ans\ de `n-
trez\rire special\ a Lui `n noi
`n[ine. Acesta putea s\ fie
Dumnezeul lui Avraam, dar cu
siguran]\ nu era Dumnezeul
lui Einstein“ (ibidem, p. 36).
Treptat, pentru Collins,
credin]a `n Dumnezeu `nce-
pea s\ devin\ tot mai ra]iona-
l\ decât necredin]a. I s-a des-
coperit tot mai limpede c\
[tiin]a, `n pofida capacit\]ii ei
incontestabile de a descifra
tainele naturii, nu-l va ajuta
mai departe `n rezolvarea
problemei lui Dumnezeu de u-
na singur\. Dac\ Dumnezeu
exist\, atunci El trebuie s\ fie
`n afara lumii fizice [i, prin ur-
mare, instrumentele [tiin]ei
nu sunt cele mai potrivite pen-
tru a afla ceva despre El. Ascul-
tându-[i „propria inim\“, spune
Collins, a `nceput s\ `n]eleag\
c\ „dovada existen]ei lui Dum-
nezeu avea s\ vin\ din alte di-
rec]ii, iar decizia final\ avea s\
se `ntemeieze pe credin]\, nu pe
dovezi“ (ibidem, p. 37).
Mult mai târziu, zbuciu-
mul s\u intelectual [i spiritu-
al din ace[ti ani ai marilor c\-
ut\ri existen]iale avea s\ dea
roade, mai ales dup\ ce a a-
juns un mare om de [tiin]\,
preocupat de cercetarea geno-
mului uman. {tiin]a, prin
descifrarea pentru prima oa-
r\ `n istorie a genomului u-
man, i-a confirmat, i-a validat
existen]a lui Dumnezeu pe ca-
re o descoperise prin credin]\.
Complexitatea
genomului uman
ne duce cu gândul
la Creatorul lui
Practic, genomul uman Francis S. Collins:
const\ din ADN-ul complet al genetician american, fost director
speciei umane, codul ereditar al Proiectului Interna]ional al Genomului Uman
al vie]ii. Acest text oferit pu-
blicului este alc\tuit din trei sfânt [i dumnezeiesc al lui folosesc curentul electric [i
miliarde de litere, fiind scris Dumnezeu“. Includerea aces- urm\resc buletinele meteo.
`ntr-un cod straniu [i cripto- tui paragraf `n discursul pre- Tot la fel, conform unui stu-
grafic, format din patru litere. [edintelui a fost sus]inut\ cu diu realizat `n 1997 `n rândul
Complexitatea informa]iei t\rie de `nsu[i omul de [tiin]\ biologilor, fizicienilor [i mate-
con]inute `n fiecare celul\ a Francis S. Collins, care a su- maticienilor, care au fost `n-
corpului uman este uimitoa- bliniat `n discursul s\u ace- treba]i dac\ ei cred `ntr-un
re. De pild\, citirea cu voce la[i lucru: „Este o zi fericit\ Dumnezeu Care comunic\ `n
tare a acestui cod `ntr-un pentru `ntreaga lume. ~ncerc mod activ cu oamenii [i la Ca-
ritm de trei litere pe secund\ un sentiment de umilin]\ [i re ace[tia s\ se roage `n spe-
ne-ar lua treizeci [i unu de uimire la gândul c\ am fost ran]a c\ vor primi un r\s-
ani, chiar dac\ lectura ar con- primii care au aruncat o privi- puns, 40% au r\spuns pozitiv.
tinua zi [i noapte. Pe de alt\ re asupra propriului nostru Este [i motivul pentru care
parte, dac\ aceste litere ar fi manual de instruc]iuni, [tiut mesajul lui Francis S. Collins
scrise cu un corp de m\rime pân\ acum numai de Dum- `n lumea tot mai secularizat\
normal\ pe o hârtie de scris o- nezeu“ (ibidem, pp. 8-9). de azi apare ca unul foarte
bi[nuit\ [i toate paginile ar fi credibil `n dialogul dintre [ti-
in]\ [i religie: „~n opinia mea,
puse cap la cap, ar forma un „Nu exist\ nici nu exist\ nici un conflict `ntre
turn de `n\l]imea Monumen-
tului de la Washington, 169 m. un conflict `ntre a fi a fi un om de [tiin]\ riguros [i
o persoan\ ce crede `ntr-un
~n calitatea sa de conduc\- un om de [tiin]\ riguros Dumnezeu Care are o leg\tu-
tor al Proiectului Interna]io-
nal al Genomului Uman, la fi- [i o persoan\ ce crede r\ personal\ cu fiecare dintre
noi. […] {tiin]a este singura
nalizarea cercet\rilor, s-a a- `n Dumnezeu“ cale demn\ de `ncredere pen-
flat al\turi de pre[edintele
Bill Clinton de la Casa Alb\, O anume sintez\ `ntre [ti- tru a `n]elege lumea fizic\, iar
participând la festivit\]ile ce in]\ [i religie este considerat\ mijloacele ei, atunci când sunt
se derulau simultan `n mai de unii ca fiind imposibil\. Cu folosite `n mod corect, pot p\-
multe col]uri ale globului. toate acestea, mul]i ameri- trunde `n profunzimile exis-
Pre[edintele american a fost cani, de pild\, accept\ valabi- ten]ei materiale. ~ns\ [tiin]a
primul, `n seria discursurilor, litatea ambelor adev\ruri `n devine neputincioas\ atunci
care a trecut de la perspectiva existen]a loc cotidian\. Un când trebuie s\ r\spund\ la
[tiin]ific\ la cea religioas\: sondaj recent confirm\ faptul `ntreb\ri de felul: «De ce a luat
„Ast\zi `nv\]\m limba `n care c\ 93% dintre americani `m- fiin]\ universul? Care este
Dumnezeu a creat via]a. Sun- p\rt\[esc o form\ sau alta de sensul existen]ei omului? Ce
tem cu atât mai cople[i]i de credin]\ `n Dumnezeu; `n ace- se `ntâmpl\ dup\ moarte?»“.
uimire [i venera]ie `n fa]a la[i timp, `ns\, privesc cu `n-
*PR. NICOLAE ACHIMESCU ESTE PROFESOR UNIVERSITAR
complexit\]ii, a frumuse]ii [i credere [i se bucur\ de rezul- DE ISTORIA RELIGIILOR LA FACULTATEA DE TEOLOGIE
a minunii darului celui mai tatele [tiin]ei: conduc ma[ini, ORTODOX\ „DUMITRU ST\NILOAE“ DIN IA[I
 Duminic\, 7 februarie 2010 Opinii 3
LUMINA DIN CUV+NT
R\bdarea necazurilor, cale spre asem\narea cu Hristos
Un mare rol `n `naintarea sive la lume arat\ incapacita- ]ia cerurilor - `mp\r\]ia iubirii omului de a se smeri `i vine din
omului spre chipul lui real `l tea ei de a-l des\vâr[i, deci de dintre el [i Dumnezeu [i dintre chenoza sau din golirea benevo-
are r\bdarea necazurilor. A- a-l mântui. Omul e unit prin om [i om. Nu exist\ alt drum l\ de slav\ a lui Hristos. Astfel,
ceasta `l `nt\re[te pe om cu a- spiritul s\u `n mod deosebit cu spre `mp\r\]ia cerurilor decât `naintarea omului spre adev\-
dev\rat `n spiritul lui, `n vreme Dumnezeu cel netrec\tor [i in- suportarea cu r\bdare a neca- ratul s\u chip al s\u este o `na-
ce c\utarea de a se sustrage de finit `n via]a lui. De aceea, tre- zurilor. Ba s\vâr[irea oric\rui intare din puterea lui Hristos [i
sub ele `l mole[e[te spiritual. buie s\ cultive mai ales leg\- bine este `mpreunat\ cu supor- spre asem\narea lui Hristos ca
Prin r\bdarea necazurilor, o- tura cu el, dezrobindu-se de lu- tarea vreunui necaz, c\ci tre- om; ea are un temei [i o ]int\
mul arat\ c\ t\ria lui nu-i vine me [i devenind prin aceasta ze[te invidii v\zute [i nev\zute. hristocentrice. Numai smere-
de la alipirea la lume, ci de la st\pânul ei cu adev\rat. Toate Puterea r\bd\rii necazurilor nia [i r\bdarea `i pot duce pe
Dumnezeu cel atotputernic [i c\ut\rile de ocolire ale necazu- `i vine omului din leg\tura cu oameni la unirea iubitoare `n-
iubitor. Lumea alterneaz\ pl\- rilor, de via]\ comod\ prin cele Hristos, Care, fiind Fiul lui tre ei, a[a cum a voit Hristos.
cerile ce le d\ cu foarte multe ce i se ofer\ de c\tre lume sunt Dumnezeu f\cut om, a suportat Dar aceast\ unire n-o pot reali-
necazuri. ~nse[i robia [i sl\bici- `mpreunate cu egoismul care-l crucea din iubire pentru noi, za ei decât `n Hristos. (p\rinte-
unile `n care `i coboar\ pe oa- rupe pe om de om, care-l `mpie- nel\sându-se covâr[it de dure- le prof. dr. Dumitru St\niloae, P\rintele Dumitru
meni patimile ca alipiri exce- dic\ `n `naintarea spre `mp\r\- rile ei. Tot a[a, toat\ puterea Introducere la Filocalia XI) St\niloae (1903-1993)

INVITATUL S|PT|M+NII EDITORIAL

Tradi]ii române[ti de via]\ bisericeasc\ Datul cu p\rerea sau de la

la `nceputul mileniului al II-llea
de prof. univ. dr.
Ioan-A
Aurel POP
S-a scris adesea, uneori pentru
a contracara exager\rile din anii
comunismului, c\ românii nu au
avut decât foarte târziu o organi-
zare politic\ superioar\, de tipul
voievodatelor ori principatelor,
a[a cum nu ar fi avut nici structuri
biserice[ti proprii timpurii. Cli[eul
a prins repede la public, dup\
1989, fiindc\ ideea demol\rilor i-a
fermecat pe foarte mul]i esei[ti la
mod\, dintre aceia care au acapa-
rat rubricile ziarelor [i ecranele te-
levizoarelor. La o privire mai aten-
t\, se vede c\ românii au avut for-
me de organizare politic\ [i religi-
oas\ cam `n acela[i timp cu popoa-
rele din jur, respectând fire[te
particularit\]ile locale. S\ lu\m
numai câteva secven]e, extrase
din izvoare din cadrul Regatului
Ungariei, pe teritoriul c\ruia tr\ia
un important num\r de români.
S-a estimat deja de mult timp
c\, de la `ntemeierea regatului pâ-
n\ la marea invazie t\tar\ (1000-
1241), fuseser\ consemnate `n Un-
garia circa 600 de m\n\stiri „gre-
ce[ti“ (= ortodoxe), dintre care au
fost localizate cam 400. Pentru a-
ceea[i perioad\, sunt atestate 170-
180 de a[ez\minte monahale de
rit latin. Altfel spus, `n Ungaria
secolelor XI-XIII, existau de peste
trei ori mai multe m\n\stiri „gre-
ce[ti“ (peste 75%) decât „latine“
(sub 25%). Fire[te, `n aceast\ situ-
a]ie, trebuie acceptat faptul c\ [i
mul]i dintre catolici frecventau l\-
ca[uri de cult bizantine, dup\ cum
atest\ o serie de m\rturii ulterioa-
re, care le interzic `n chip repetat
„latinilor“ s\ mearg\ la bisericile
„grece[ti“. Chiar dac\ `ntre aceste
numeroase „m\n\stiri grece[ti“ fu-
seser\ num\rate [i m\runte schi-
turi [i, poate, unele parohii, dimen-
siunea Ortodoxiei pe parcursul a-
cestui sfert de mileniu din Evul
Mediu ungar este impresionant\.
Papa Inocen]iu al III-lea scria
`n 1204 episcopului latin de Ora-
dea s\ viziteze m\n\stirile ortodo-
xe „dec\zute“, aflate `n dioceza sa
[i s\ creeze acolo pentru ace[ti
„greci“ (= români de rit bizantin)
un episcopat supus direct Romei.
~n 1205, arhiepiscopul de Kalocsa
- sub a c\rui jurisdic]ie se g\sea e-
piscopia de Oradea - inten]iona s\-
[i subordoneze o episcopie bizan-
tin\ aflat\ „`n ]ara fiilor cnezului
Bela“, probabil undeva tot `n regi-
unea Cri[ana-S\tmar. Prin anii
1205-1206, regele Andrei al II-lea
(1205-1235), cu ajutorul voievodu-
lui transilvan Benedict, d\ruia
m\n\stirii cisterciene de la Câr]a
(`n }ara F\g\ra[ului), drept loc de
fondare, un teritoriu scos de sub
autoritatea religioas\ a românilor
Prof. univ. dr. Ioan-Aurel
Pop, membru corespondent
al Academiei Române
(ortodoc[i) din zon\. Prin fondarea
acestei m\n\stiri catolice pe un
domeniu locuit [i organizat confe-
sional de români, s-au atins cel
pu]in dou\ obiective, unul impor-
tant pentru regalitatea ungar\,
anume extinderea influen]ei sale
politico-religioase pân\ pe linia
Carpa]ilor, [i altul prioritar pentru
curia roman\, adic\ impunerea pri-
matului „latin“ `n regiuni obl\duite
odinioar\ de eparhii ortodoxe.
La 1227, scaunul papal `nfiin-
]eaz\ o nou\ episcopie, numit\ „a
cumanilor“, subordonat\ direct
Romei, cu centrul situat undeva `n
sud-vestul viitoarei Moldove. Nu-
mele de „Cumania“ se referea a-
tunci la zonele extracarpatice (de
la est de Valea Oltului pân\ pe te-
ritoriul Moldovei), dominate nomi-
nal, pe la 1200, de cumani, dar si-
tuate `n planurile de expansiune
ale Ungariei. Regiunea era locuit\
- conform surselor - `n mare m\su-
r\ de români „schismatici“. Ace[-
tia din urm\ erau preocuparea de
c\petenie a episcopului „latin“, a
papei [i a puterii ungare. La 1234,
papa Grigore al IX-lea constata c\
`n acest episcopat al cumanilor
sunt „anumite popoare“ numite ro-
mâni, care, de[i se consider\ cre[-
tini, nesocotesc Biserica roman\ [i
pe episcopul cumanilor, primind
tainele biserice[ti de la anumi]i
episcopi de rit grec [i c\, mai grav,
unii locuitori din Regatul Ungariei
(unguri, germani [i al]ii) trec s\ lo-
cuiasc\ al\turi de pomeni]ii ro-
mâni [i ader\ la credin]a lor. Prin
urmare, pentru `ndreptarea lucru-
rilor, episcopul catolic primea de
la pontif porunca s\ orânduiasc\
„un episcop catolic potrivit acelei
na]iuni - a românilor - care s\-i fie
vicar“. ~n plus, papa cerea regelui
ungar s\-[i ]in\ promisiunea f\-
cut\ sub jur\mânt legatului apos-
tolic Iacob de Preneste, anume
aceea de a-i „obliga pe to]i neascul-
t\torii fa]\ de Biserica roman\ din
]ara ta s\ se supun\ acestei Bise-
rici“ [i „s\ nu mai rabde `n regatul
t\u astfel de schismatici“. Aici a-
par dou\ chestiuni distincte. Pri-
ma este cea a românilor „schisma-
tici“ din episcopatul cumanilor, or-
ganiza]i `n episcopii proprii de rit
bizantin [i care nu se l\sau atra[i
de Biserica roman\ (dimpotriv\, `i
atr\geau ei la credin]a lor pe cato-
lici). A doua chestiune se refer\ la
to]i „schismaticii“ din „]ara“ lui
Bela, care nu mai trebuiau „r\b-
da]i“ acolo dac\ nu se supuneau
Bisericii romane. Pentru `ndepli-
nirea acestor obiective se pre-
conizau mijloace violente, prin
apelul la puterea laic\.
Confesiunea ortodox\ [i institu-
]iile sale biserice[ti au continuat
s\ fie cople[itoare `n Regatul Un-
gariei, `n `ntreg Evul Mediu. Di-
mensiunea acestei credin]e bizan-
tine este dat\ de o apreciere a is-
toricului umanist Antonio Bonfini,
secretarul regelui Matia Corvin.
Acesta spune c\ la finele domniei
lui Ludovic I cel Mare (adic\ `n ju-
rul anilor 1380), dup\ un efort f\-
r\ precedent de impunere a catoli-
cismului `n `ntreg regatul [i `n ve-
cin\tate, „`n acord cu opinia tutu-
ror, credin]a `n Ungaria era atât
de mult l\]it\ [i pân\ `ntr-atâta
sporit\, `ncât mai mult de a treia
parte a ]\rii era p\truns\ de obi-
ceiul cel sfânt“. Cu alte cuvinte, pe
la 1380, peste o treime dintre lo-
cuitorii Regatului Ungariei erau
„cre[tini“ (catolici), ceea ce era
considerat\ o mare realizare. Nu-
mai [tiind aceasta, se poate `n]e-
lege cum au putut românii din Un-
garia - cuceri]i, supu[i [i `ndep\r-
ta]i de la putere - s\ reziste [i s\
fac\ pân\ la urm\ iar\[i din re-
giunile locuite majoritar de ei
„}ar\ Româneasc\“.
~nc\ de la atestarea lor ca po-
por constituit (secolele IX-X), ro-
mânii au avut structuri politice [i
religioase, ca [i vecinii lor. Pe aces-
tea s-a cl\dit toat\ tradi]ia noas-
tr\ bisericeasc\ bizantin\ [i din
ele au r\s\rit apoi, `n chip trainic,
mitropoliile [i Patriarhia Român\.
Când cele dou\ „libert\]i româ-
ne[ti“ - cum numea Nicolae Iorga
principatele noastre abia `nteme-
iate `n secolul al XIV-lea - [i-au
afirmat `n Europa st\pânirea de
sine st\t\toare, au f\cut-o [i prin
intermediul Bisericii, `n leg\tur\
cu Noua Rom\, unicul centru spi-
ritual de legitimare a puterii laice
`n aceast\ jum\tate a continentu-
lui. {i chiar dac\ pentru unii nu
mai este de bon ton s\ scrii despre
trecutul na]ional, acesta se r\z-
bun\ [i arat\ la fiecare pas cât de
mult a contribuit el la edificarea
noii Europe. a
Damasc la Bucure[ti
de Cosmin PRICOP
~n ultima perioad\ apar din ce `n ce mai des voci
care `[i dau cu p\rerea prin mass-media nu numai `n
privin]a Bisericii (cre[tine `n general [i Ortodoxe `n
special) privite `n dimensiunea ei institu]ional-organi-
zatoric\, ci mai ales asupra resorturilor doctrinare ale
acesteia, `n definitiv punând semnul `ntreb\rii, ca o
mare [tampil\, asupra cre[tinismului de la apari]ie [i
~ntemeietor pân\ la mo[tenitorii „naivi“ de azi. M\ `n-
treb dac\ nu asist\m la o molipsire cronic\ de la iu-
bitorii fenomenului fotbalistic, f\r\ a minimaliza `n
vreun fel pasiunea acelora, printre care circul\ o vorb\
c\ fiecare e antrenor, de[i pu]ini `n]eleg fenomenul.
Una este s\ [tii, s\ urm\re[ti [i cu totul alta este s\ `n-
]elegi, s\ deslu[e[ti. Cam a[a [i cu cei care, din locurile
c\ldu]e ale studiourilor de televiziune la ad\postul [i
totodat\ `n lumina reflectoarelor, `[i etaleaz\ bombas-
tic ultimele scheme [i g\selni]e (care apropo, au mai
fost vehiculate de-a lungul istoriei omenirii `ncre[tina-
te [i chiar ar fi interesant de urm\rit, pentru `mbun\-
t\]irea experien]ei pseudoantrenorale, ce s-a ales de
ele) referitoare la principiile fundamentale ale cre[ti-
nismului, f\r\ `ns\ a avea curajul ie[irii `n aren\, ci
mul]umindu-se cu mediocritatea consumului de semin-
]e pe b\ncile de rezerv\. A nu fi de acord cu cineva are
o premis\ de bun-sim], anume cunoa[terea cel pu]in
general\ a celuilalt. A jigni pe cineva arat\ c\ nu `l
cuno[ti deloc sau altfel spus nu vrei s\ `l cuno[ti. Cu-
noa[terea celuilalt reprezint\ `ntr-o oarecare m\sur\ o
convertire a noastr\, o schimbare a noastr\ sau mai
bine spus o `ng\duire a celuilalt, chiar dac\ nu cores-
punde propriilor noastre a[tept\ri.
Cred c\ asta e o regul\ minimal\ nu neap\rat cu
privire la cre[tinism [i Biseric\, ci pentru `ntreaga so-
cietate uman\, pe care to]i o credem [i o dorim evolua-
t\. Mai ales din punct de vedere comportamental. Res-
pect\m p\rerile celor care nu cred `n Dumnezeu ca [i
noi, sau celor `n opinia c\rora Biserica nu `nseamn\ ni-
mic. Dreptul la opinie este liber `n România. Numai c\
a[tept\m ca pe locul din care ace[tia izgonesc Biserica
s\ apar\ ceva, dac\ nu la fel de extraordinar, atunci cel
pu]in rezonabil [i care s\ nu frizeze violent ridicolul.
M\ tem c\ `n locul arenei cu gazon englezesc se va for-
ma un islaz populat de gâ[te mereu puse pe sporov\it.
Ce primim `n schimb? Un amestec absolut grotesc de i-
dei [i concep]ii religioase din cele mai diverse, asezonat
cu informa]ii bizare, neverificabile, din care cu greutate
se poate distinge ideea de dumnezeu. Metoda utilizat\
atât `n aprecierea cre[tinismului, cât [i `n expunerea
acestei adev\rate revolu]ii `n materie de credin]\ religi-
oas\ este, cel pu]in a[a intuiesc, cea legendar\ româ-
neasc\ a l\ut\rismului, descris magistral de Noica `n
câteva articole. Nu citim nimic, dar credem c\ [tim to-
tul, de urm\rirea unei m\suri sau partituri (melodia
cre[tinismului presupune virtuozitate, mai ales pentru
cei care o analizeaz\) nici m\car nu mai poate fi vorba,
dar esen]ial pentru pl\cerea clipei este ca urechile as-
cult\torilor s\ fie gâdilate `ntr-un mod pl\cut. Se aude
ceva inedit, dar nu neap\rat veridic, din cine [tie ce
talk show semidoct sau dintr-o revist\ lecturat\ `n me-
trou spre serviciu, se improvizeaz\ de ici de colo, se in-
cubeaz\ scurt n\stru[nica idee, care finalmente se na[-
te prematur la o or\ de maxim\ audien]\. Nu crede]i c\
to]i merit\m o soart\ mai bun\?
Un exemplu elocvent al dinamicii comportamentale
dintre necredincios (sub toate aspectele) [i Hristos este
cel al Sfântului Apostol Pavel. A avut, `ntr-adev\r, bu-
curia darului de pe drumul Damascului [i a avut sufi-
cient curaj s\ continue. Unii `ns\, cadorisi]i de aseme-
nea, s-au `nc\p\]ânat s\ se cantoneze pe acest drum.
P.S. O scurt\ recomandare celor care t\g\duiesc
cre[tinismul: s\ priveasc\ cinci minute icoana Mân-
tuitorului Hristos pe Cruce. Apoi s\ `[i reia argu-
menta]ia.
4 Evanghelia de duminic\ Duminic\, 7 februarie 2010

Este judecat\ indiferen]a fa]\ de suferin]a altora

Duminica l\satului sec de carne
(a `nfrico[\toarei judec\]i)
Mt. 25, 31-46
Când va a veni Fiul Omului `ntru sla avaa Saa, [i to]i
sfin]ii `nggeri cu El, atunci va a [edea a pe tronul sla avei
Saale. {i se vor aduna a `na
aintea a Lui toa ate neaamurile [i-
i va
a desp\r]i pe unii de al]ii, precum despa arte p\sto-
rul oile de ca apre. {i va a pune oile de-a a drea aptaa Saa, ia
ar
ca
aprele de-a a stâng ga. Atunci va a zice ~mp\ra atul celor
de-aa dreaapta a Lui: Veni]i, binecuvânta a]ii Tat\lui Meu,
mo[teni]i `mp\r\]ia a ceaa preg g\tit\ vou\ de la a `nte-
meierea a lumii. C\ci fl\mând am fost [i Mi-a a]i da
at s\
m\nânc; `nseta at am fost [i Mi-a a]i da
at s\ bea au; str\in
am fost [i M-a a]i primit; gol am fost [i M-a a]i `mbr\ca at;
bolnaav am fost [i M-a a]i cerceta at; `n temni]\ am fost [i
a]i venit la a Mine. Atunci drep]ii ~i vor r\spunde, zi-
când: Doa amne, când Te-a am v\zut fl\mând [i Te-a am
hr\nit? Sa au `nseta at [i }i-aam da at s\ bei? Sa au când Te-
am v\zut str\in [i Te-a am primit, sa au gol [i Te-a am
`mbr\ca at? Sa au când Te-a am v\zut bolna av sa au `n
temni]\ [i am venit la a Tine? Ia ar ~mp\ra atul, r\s-
punzând, va a zice c\tre ei: Adev\ra at zic vou\, `n-
trucât a]i f\cut unuia a dintr-a ace[ti fraa]i ai Mei, prea a
mici, Mie Mi-a a]i f\cut. Atunci va a zice [i celor de-a a
stângga: Duce]i-v v\ de laa Mine, blestema a]ilor, `n focul
cel ve[nic, ca are este g\tit dia avolului [i `ng gerilor lui.
C\ci fl\mând am fost [i nu Mi-a a]i daat s\ m\nânc;
`nsetaat am fost [i nu Mi-a a]i da
at s\ bea au; str\in am
fost [i nu M-a a]i primit; gol, [i nu M-a a]i `mbr\ca at; bol-
naav [i `n temni]\, [i nu M-a a]i cerceta at. Atunci vor
r\spunde [i ei, zicând: Doa amne, când Te-a am v\zut
fl\mând, sa au `nseta at, sa
au str\in, sa au gol, sa au bolna av,
sa
au `n temni]\ [i nu }i-a am slujjit? El `ns\ le va a r\s-
punde, zicând: Adev\ra at zic vou\: ~ntrucât nu a]i
f\cut unuia a dintre ace[ti prea a mici, nici Mie nu
Mi-aa]i f\cut. {i vor merg ge ace[tia a la
a osând\ ve[nic\,
ia
ar drep]ii la a viaa]\ ve[nic\.

v\zutul pe care-l descoper\.

† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
~n aceast\ duminic\, a
treia de la `nceputul perioa-
dei Triodului, Sfânta Evan-
ghelie ne arat\ cât de im-
portant\ sau pre]ioas\ este
iubirea milostiv\ manifes-
tat\ fa]\ de semenilor, cât
de mult influen]eaz\ mân-
tuirea noastr\ milostenia,
fapta cea bun\ pe care o s\-
vâr[im `n favoarea celor s\-
r\ci [i nec\ji]i.
Judecata universal\
este `nfrico[\toare
prin neprev\zutul
pe care-l descoper\
Duminica aceasta se mai
nume[te [i a `nfrico[\toarei
judec\]i, iar aceast\ judeca-
t\ este `nfrico[\toare prin
contextul [i con]inutul ei.
Mai `ntâi, este `nfrico[\toa-
re prin tulbur\rile din uni-
vers care o preced: „soarele
se va `ntuneca [i luna nu va
mai da lumina ei, iar stelele
vor c\dea din cer [i puterile
cerurilor se vor zgudui“ (Ma-
tei 24, 29). ~n al doilea rând,
este `nfrico[\toare prin so-
lemnitatea ei, anume faptul
c\ Mântuitorul Iisus Hristos
vine `n slav\, cu putere mul-
t\, `mpreun\ cu sfin]ii `n-
geri ca s\ judece neamurile,
adic\ toate genera]iile [i
toate popoarele. ~n al treilea
rând, aceast\ judecat\ este
`nfrico[\toare [i prin nepre-
Nimeni, nici cei milostivi,
nici cei nemilostivi, nu se a[-
tepta ca `n cei fl\mânzi [i
`nseta]i, `n cei str\ini [i goi
sau dezbr\ca]i, `n cei bol-
navi [i `n cei `ntemni]a]i s\
fie tainic prezent Dumne-
zeu-Fiul. Judecata este `n-
frico[\toare mai ales pentru
c\ ea ne arat\ contrastul `n-
tre smerenia lui Dumnezeu-
Omul `n istorie, care respec-
t\ libertatea noastr\, [i sla-
va drept\]ii Sale `n ziua
evalu\rii libert\]ii noastre
din istorie, la sfâr[itul lumii.
~n general, noi suntem obi[-
nui]i s\ spunem c\ Dumne-
zeu este bun, `ndelung r\b-
d\tor, multmilostiv [i sme-
rit. De fapt, smerenia Lui s-a
ar\tat `n toat\ via]a Mân-
tuitorului Iisus Hristos [i
mai ales `n moartea Lui pe
Cruce [i `ngroparea Lui. De
aceea, cânt\m la Prohodul
din Vinerea Sfintelor Pa[ti:
„~n mormânt Via]\,
Pus ai fost, Hristoase,
{i s-au sp\imântat o[ti-
rile `ngere[ti,
Plec\ciunea Ta cea mult\
pream\rind“.
Plec\ciunea cea mult\ es-
te nem\rginita Sa smerenie.
~ns\ Evanghelia acestei
duminici ne arat\ c\ la sfâr-
[itul veacurilor, la a doua Sa
venire, Mântuitorul Hristos
va veni cu putere [i cu slav\
mult\. Pân\ atunci, smerit,
t\cut [i nev\zut, El ne res-
pect\ libertatea noastr\ de
a-L iubi sau de a nu-L iubi,
precum [i de a iubi sau de a
nu iubi pe semenii no[tri.
P\rintele Patriarh Daniel: „~n `mp\r\]ia lui Dumnezeu nu se poate
intra ocolind pe aproapele nostru. La por]ile `mp\r\]iei cerurilor
vor sta martori pentru noi cei care au primit ajutorul nostru când
se aflau `n nevoi, dar [i cei care nu l-au primit, care au fost ignora]i
de c\tre noi, trecu]i cu vederea, dispre]ui]i sau neb\ga]i `n seam\.“
Dar, `n ziua judec\]ii lumii,
Dreptul Judec\tor Hristos
`[i va ar\ta [i El libertatea
Lui, unit\ cu identitatea
slavei Sale, ca fiind Creato-
rul lumii, Biruitorul mor]ii
[i D\t\torul vie]ii ve[nice.
A[adar, prima `nv\]\tur\
pe care o primim din Evan-
ghelia Duminicii `nfrico[\-
toarei judec\]i este aceea a
leg\turii tainice dintre sme-
renia lui Dumnezeu [i slava
Lui. Smerenia Lui este spa-
]iul libert\]ii noastre. Dum-
nezeu este atât de smerit
`ncât Se las\ respins de noi,
uitat de noi, Se las\ neglijat
de noi. Atât de mult respec-
t\ El libertatea noastr\ `n-
cât Se ascunde tainic `n oa-
menii cei mai smeri]i, ade-
sea, cei mai neputincio[i, `n
cei care nu pot s\-[i tr\iasc\
via]a a[a cum ar fi dorit sau
ar fi fost normal, ci sunt con-
frunta]i cu s\r\cia, foamea,
setea, lipsa de libertate, `n-
str\inarea, boala [i duc o e-
xisten]\ la limita dintre via-
]\ [i moarte. Aceast\ tainic\
prezen]\ smerit\ `n oameni
a Fiului Omului, Care `n a-
ceea[i Evanghelie Se nume[-
te ~mp\ratul judec\tor, este
surprinz\toare [i `nfrico[\-
toare. De ce? Pentru c\ oa-
menii nu se a[teapt\ ca `n a-
tâ]ia robi ai s\r\ciei, ai bolii
[i ai umilirii de pe p\mânt
s\ se afle tainic prezent ~n-
su[i ~mp\ratul cerurilor. A-
cest adev\r `l arat\ Evan-
ghelia: „Ori de câte ori a]i
f\cut un bine unora din
ace[ti preamici fra]i ai Mei,
Mie mi-a]i f\cut“. Iat\,
Dumnezeu-Omul, frate cu
cei mai ne`nsemna]i oameni,
taina [i slava iubirii atot-
milostive!
Hristos Se ascunde
tainic `n fiecare om
care sufer\
~nfrico[\toarea constata-
re este tocmai faptul c\
Hristos Domnul, Cel ce a-
cum Se afl\ `n ceruri `n sla-
va Preasfintei Treimi, nu `n-
ceteaz\ a fi tainic [i smerit
prezent `n fiecare om care
sufer\ [i a[teapt\ iubirea
noastr\ milostiv\. De aceea,
Sfântul Maxim M\rturisi-
torul a spus, `naintea lui
Pascal, c\ Hristos Domnul
sufer\ pân\ la sfâr[itul vea-
curilor potrivit suferin]elor
fiec\ruia dintre oameni. ~n-
vierea Lui nu anuleaz\, ci
integreaz\ taina Crucii Lui,
iar slava Lui din ceruri nu
`nl\tur\ smerenia Lui ca
prezen]\ tainic\ `n sufletul
oamenilor care sufer\ [i au
nevoie de iubire fr\]easc\.
De ce? Pentru c\ Dumne-
zeu-Fiul S-a f\cut Om toc-
mai din iubire pentru oa-
meni, iar iubirea Lui este
ne`ntrerupt\ [i nem\rgini-
t\. Marea descoperire a ju-
dec\]ii universale este iden-
tificarea lui Hristos Cel sl\-
vit cu Hristos Cel smerit,
pentru a d\rui libert\]ii [i
iubirii noastre milostive
[ansa mântuirii, aceea de a
r\spunde la iubirea Lui fa]\
de noi cu iubirea noastr\
fa]\ de semenii no[tri, adic\
de a face iubirea Lui trans-
parent\ prin noi, spre bucu-
ria Lui, a semenilor pe care
`i ajut\m [i spre bucuria
noastr\ `n[ine.
Al doilea adev\r `nfrico-
[\tor, care ne lumineaz\ li-
bertatea noastr\, este jude-
cata `ns\[i, care nu se limi-
 Duminic\, 7 februarie 2010
teaz\ la faptele rele s\vâr[i-
te de noi, ci se extinde [i la
faptele bune pe care am fi
putut s\ le facem [i nu
le-am f\cut. ~n Evanghelia
dup\ Sfântul Evanghelist
Ioan se spune c\ drep]ii vor
participa la comuniunea de
via]\ [i iubire etern\ cu
Preasfânta Treime sau la
singur\tate ve[nic\: „vine
ceasul `n care to]i cei din
morminte vor auzi glasul
Lui, [i vor ie[i cei ce au f\cut
cele bune, spre `nvierea
vie]ii, iar cei ce au f\cut cele
rele, spre `nvierea osândirii“
(Ioan 5, 28-29).
Nu e suficient s\ nu faci
r\u nim\nui, ci trebuie
s\ faci bine multora
Spre deosebire de Evan-
ghelia dup\ Ioan, `n descrie-
rea judec\]ii de apoi din E-
vanghelia dup\ Matei nu se
vorbe[te despre faptele rele
s\vâr[ite, despre ucideri,
desfrânare, furt [.a.. Desi-
gur, toate acestea vor fi pe-
depsite, dar `n mod `nfrico-
[\tor [i surprinz\tor, jude-
cata se face [i pentru faptele
bune pe care ar fi trebuit s\
le facem [i nu le-am f\cut.
Cu alte cuvinte, judecata es-
te `nfrico[\toare fiindc\ nu
admite neutralitatea [i indi-
feren]a. Nu e suficient s\ nu
faci r\u nim\nui, ci trebuie
s\ faci bine multora. Nu e
suficient s\ nu ucizi, s\ nu
furi, s\ nu jigne[ti, s\ nu
umile[ti pe semenul t\u, ci
este necesar [i s\-i faci mult
bine dup\ putin]\. Deci,
Dumnezeu judec\ indiferen-
]a noastr\ fa]\ de suferin]a
altora. Judecata este `nfrico-
[\toare, pentru c\ ea este
mai mult decât pedepsirea
faptelor rele, [i anume, ea
este [i osândire a indiferen-
]ei, a timpului pierdut, a
[anselor pierdute de a fi mai
umani, mai milostivi cu se-
menii no[tri. De aici [i `ntre-
barea: „Când te-am v\zut
noi, Doamne, pe Tine fl\-
mând [i `nsetat, str\in [i
gol, bolnav [i `ntemni]at?“.
Aceast\ `ntrebare venit\
atât din partea celor milos-
tivi, cât [i din partea celor
nemilostivi este o mirare fa-
]\ de ceva neprev\zut [i ne-
perceput. {i anume c\ Dum-
nezeu, Iubitorul de oameni,
locuie[te tainic `n fiecare
dintre oamenii care au nevo-
ie de iubirea noastr\. Evan-
ghelia ne spune c\ celor de-
a dreapta Sa, celor milostivi,
Fiul Omului, ~mp\ratul Ju-
dec\tor, le va zice: „Veni]i
binecuvânta]ii Tat\lui Meu
de mo[teni]i `mp\r\]ia cea
preg\tit\ vou\ de la `nte-
meierea lumii“. Cei milostivi
sunt numi]i binecuvânta]i,
pentru ei s-a preg\tit, `nc\
de la `ntemeierea lumii, `m-
p\r\]ia lui Dumnezeu, `m-
p\r\]ia cerurilor, a iubirii
ve[nice a Preasfintei Treimi.
~n aceast\ `mp\r\]ie a iu-
birii nu pot intra decât oa-
menii care au fost iubitori
de semeni, cu o iubire milos-
tiv\ ar\tat\ `n fapta bun\,
`n cuvântul bun, `n prezen]a
prietenoas\ lâng\ bolnavii
din spital sau lâng\ cel `n-
temni]at. Sfântul Ioan Gur\
de Aur ne arat\ c\ Mântui-
torul nu a spus: „am fost bol-
nav [i nu m-a]i vindecat sau
am fost `n temni]\ [i nu
m-a]i eliberat, ci am fost bol-
nav [i `n temni]\ [i nu m-a]i
cercetat“. Dumnezeu, re-
marc\ acela[i P\rinte, nu `]i
cere s\ faci ceva care este
peste putin]\, nu `]i cere s\
`l vindeci tu pe cel bolnav, ci
s\ `l cercetezi, s\ `l vizitezi,
s\ fii prezent, al\turi de el `n
singur\tatea [i suferin]a lui.
S\ fii solidar cu el, s\ fii pre-
zen]\ iubitoare acolo unde se
afl\ el, chiar dac\ nu po]i
schimba cu totul situa]ia lui
imediat\. Aceea[i atitudine
se cere [i fa]\ de cel str\in
sau fa]\ de cel `ntemni]at.
Iubirea, criteriul ultim
al judec\]ii universale
Evanghelia de ast\zi ne
mai arat\ c\ Dumnezeu es-
te iubire, iar criteriul ultim
al judec\]ii tuturor oameni-
lor, indiferent de etnie, cul-
tur\, pozi]ie social\ sau vâr-
st\, este iubirea milostiv\.
Cât\ iubire milostiv\ a ar\-
tat un om `n via]a sa pe p\-
mânt, aceasta este m\sura
binecuvânt\rii pe care o pri-
me[te ca s\ tr\iasc\ ve[nic
`n iubirea cereasc\ a Prea-
sfintei Treimi din `mp\r\]ia
cerurilor. Cei care au fost in-
diferen]i [i nemilostivi fa]\
de semenii lor `n suferin]\
sunt numi]i blestema]i. A-
cest limbaj neobi[nuit de as-
pru este un alt element care
face ca duminica aceasta s\
fie numit\ a `nfrico[\toarei
judec\]i.
Mântuitorul le spune a-
cestora: „Merge]i `n iadul
care a fost preg\tit pentru
diavolul [i pentru `ngerii
lui“. Sfin]ii P\rin]i ai Biseri-
cii au remarcat c\ iadul nu a
fost preg\tit pentru oameni,
`ntrucât pentru oameni a
fost preg\tit\ `mp\r\]ia ce-
rurilor, `mp\r\]ia iubirii
Preasfintei Treimi. Dar oa-
menii care au ascultat mai
mult de diavol [i de slujitorii
lui se despart de Dumnezeu
Cel milostiv, deoarece au fo-
losit `n mod r\u, egoist, li-
bertatea lor, tr\ind `n indi-
feren]\ fa]\ de suferin]a ce-
lor din jurul lor [i fa]\ de mi-
lostivirea lui Dumnezeu, ca-
re trebuie ar\tat\ oameni-
lor prin lucrarea noastr\ mi-
lostiv\, prin faptele miloste-
niei, ale bun\t\]ii. Ca atare,
de[i nu este destinat iadului,
omul se apropie de existen]a
demonic\ sau diavoleasc\
prin lipsa de iubire fa]\ de
oameni. Demonii sunt inte-
ligen]i, dar fiindc\ nu au iu-
bire smerit\ nu se mântui-
esc. Evanghelia precizeaz\
c\ Mântuitorul va fi `nconju-
rat de sfin]ii `ngeri, adic\ de
`ngerii cei buni, iar iadul es-
te preg\tit pentru diavol [i
pentru `ngerii cei r\i, care
au c\zut din slav\, deoarece,
prin mândrie, au c\zut din
iubirea smerit\ [i s-au `nve-
chit [i `nvârto[at `n r\utate.
Evanghelia de ast\zi ne
pune `n fa]\ problema liber-
t\]ii noastre, cum am folosit
libertatea noastr\ `n timpul
vie]ii. A fost libertatea noas-
tr\ un spa]iu al iubirii mi-
lostive sau libertatea noas-
tr\ s-a confundat cu indife-
ren]a [i nep\sarea, cu auto-
suficien]a [i egoismul?
De fapt, Evanghelia aces-
tei duminici ne `ndeamn\ ca
`n tot timpul perioadei de
post s\ unim rug\ciunea
smerit\ [i poc\in]a sincer\
cu milostenia izvorât\ din
dragoste fa]\ de semenii
no[tri ca dragoste a lui Hris-
tos ar\tat\ prin noi fa]\ de
ei. Astfel, noi devenim mâi-
nile iubirii lui Hristos, pen-
tru c\ s\racul [i bolnavul,
str\inul [i `ntemni]atul de-
vin loc al prezen]ei smerite a
lui Hristos [i voce t\cut\ a
Lui spre noi. Prin `ns\[i pre-
zen]a lor lâng\ noi, ei ne
cheam\ [i suscit\ `n noi r\s-
punsul iubirii noastre milos-
tive. Cu alte cuvinte, nu este
suficient\ rug\ciunea `n
timpul postului, nu e de a-
juns postirea, nu este sufi-
cient\ `nfrânarea de la fapte
rele, de la cuvinte urâte [i
gânduri necurate, ci trebuie
s\ ad\ug\m la post, la rug\-
ciune [i la poc\in]\ sincer\
milostenia sau fapta cea
bun\. De aceea, spune Sfân-
tul Ioan Gur\ de Aur: „Vrei
ca rug\ciunea ta s\ se `nal]e
la ceruri? D\-i dou\ aripi,
postul [i milostenia“. Milos-
tenia material\ (hran\, hai-
ne, bani, medicamente etc.) se
completeaz\ cu milostenia
spiritual\ a sfatului bun, a
`ncuraj\rii, a rug\ciunii pen-
tru cei suferinzi, nu doar pen-
tru noi `n[ine. De aceea, ne
rug\m pentru s\n\tatea [i
mântuirea tuturor oamenilor.
S\racii, avoca]i puternici
ai celor milostivi
Evanghelia acestei dumi-
nici ne prezint\ nu doar `n-
demnul de a fi milostivi, ca
`n alte p\r]i ale Evangheliei,
când Mântuitorul spune:
„Fi]i milostivi precum Tat\l
vostru milostiv este“ (Luca,
6, 36), ci ne arat\ respon-
sabilitatea total\ pe care o
avem fa]\ de semenii no[tri
`n suferin]\, `ncât mân-
tuirea noastr\ depinde de
atitudinea noastr\ fa]\ de
ei. ~n `mp\r\]ia lui Dum-
nezeu nu se poate intra oco-
lind pe aproapele nostru. La
por]ile `mp\r\]iei cerurilor
vor sta martori pentru noi
cei care au primit ajutorul
nostru când se aflau `n
nevoi, dar [i cei care nu l-au
primit, care au fost ignora]i
de c\tre noi, trecu]i cu ve-
derea, dispre]ui]i sau neb\-
ga]i `n seam\. De aceea,
Sfântul Grigorie de Nyssa
spune c\ s\racii sunt ap\r\-
5
tori sau avoca]i puternici
pentru cei milostivi, dar [i
aspri judec\tori pentru cei
care nu au fost milostivi. Ei
sunt portarii `mp\r\]iei ce-
rurilor. Aceste cuvinte ale
Sfântului Grigorie de Nyssa
sunt inspirate tocmai din a-
ceast\ Evanghelie a judec\-
]ii din urm\.
Institu]iile de
caritate ale Bisericii
s-au n\scut din lumina
iubirii milostive
Evanghelia aceasta a in-
spirat [i toat\ lucrarea fi-
lantropic\ sau caritabil\ a
Bisericii. Multe alte texte
din Noul Testament ne `n-
deamn\ la iubire milostiv\,
toate vindec\rile Mântuito-
rului sunt un model pentru
Biseric\ [i surs\ de inspira-
]ie, dar Evanghelia de azi ne
responsabilizeaz\ cel mai
mult, [i anume milostenia
este o datorie [i o condi]ie a
mântuirii noastre ve[nice.
Printr-o fapt\ bun\ s\vâr[i-
t\ din iubire smerit\ `n isto-
rie dobândim mântuirea
ve[nic\. A[a se explic\ fap-
tul c\ Evanghelia de ast\zi
a stimulat atât milostenia
credincio[ilor ca persoane
individuale, cât [i institu]ii-
le de caritate ale Bisericii
din primele veacuri, `nce-
pând mai `ntâi `n R\s\rit [i
apoi `n Apus, când Biserica
a organizat c\mine pentru
str\ini, bolnavi, copii orfani
[i b\trâni. Toat\ aceast\
oper\ social\ de caritate sau
filantropic\ a Bisericii, izvo-
rât\ din Evanghelia Dom-
nului Hristos, a creat `n
timp o civiliza]ie, civiliza]ia
cre[tin\ a carit\]ii, a filan-
tropiei. Chiar [i `n statele
europene moderne, care de[i
au uitat `n mare parte c\ E-
vanghelia a fost sursa soli-
darit\]ii sociale, majoritatea
ministerelor de stat care se
ocup\ de solidaritate [i asis-
ten]\ social\ au preluat, de
fapt, din lumina Evanghe-
liei responsabilitatea pentru
oamenii care se afl\ `n sufe-
rin]\, `n nevoi, `n boal\ [i `n
singur\tate.
Totu[i, când iubirea mi-
lostiv\ [i sincer\ fa]\ de
aproapele nu este alimenta-
t\ de rug\ciune, ca rela]ie a
omului cu Dumnezeu Cel
milostiv, ea risc\ s\ fie re-
dus\ la o etic\ social\ secu-
larizat\, lipsit\ de perspec-
tiva iubirii [i a bucuriei e-
terne din `mp\r\]ia Prea-
sfintei Treimi [i a tuturor
sfin]ilor. Când `ns\ Duhul
lui Hristos Se face prezent
`n om prin rug\ciune, acesta
poate s\ perceap\ mai u[or
prezen]a lui Hristos `n cei
s\raci, bolnavi [i marginali-
za]i de societate. Aceasta
este experien]a sfin]ilor, iar
ea confirm\ adev\rul Evan-
gheliei Duminicii `nfrico[\-
toarei judec\]i, c\ cei milos-
tivi `n istorie vor fi binecu-
vânta]i `n eternitate, spre
slava lui Dumnezeu [i bucu-
ria sfin]ilor. a
6 Interviu Duminic\, 7 februarie 2010

Judecata celuilalt - sindrom

Când n-ai credin]\, e[ti predispus u[or s\ cau]i
vin\ la al]ii [i, exponen]ial, la poporul din care faci
parte. N-a]i v\zut cât de u[or se ive[te pe buzele
multora judecata, ba chiar injuria la adresa
poporului român, a mioritismului. Cum nu-i
reu[e[te cuiva ceva, cum d\ vina pe poporul
român [i pe neprih\nita oi]\ oracular\ din cel mai
frumos poem apofatic al folclorului lumii. De unde
aceast\ pornire? Din nesim]irea cea `mpietrit\,
cum ar spune Sfântul Ioan Gur\ de Aur. To]i cei
care judec\ pe al]ii `n loc s\ se judece pe ei sufer\
de acest sindrom al nesim]irii `mpietrite. Dovad\
caracterul mecanic [i aproape general al acestei
`nclina]ii spre judecata poporului [i a celui de
lâng\ tine. Aceasta arat\ cât\ necredin]\ este `n
noi [i cât fariseism `n credin]a multora. Mai multe
`n interviul ce urmeaz\ cu prof. dr. Ilie B\descu de
la Facultatea de Sociologie din Bucure[ti.
Domnule profesor, cât de pretare la Vechiul Testa-
complex este conceptul de ment este una cu legea. Pân\
judecat\
\? ce Dumnezeu nu i-a d\ruit
Unghiurile din care pu- Prof. dr. Ilie B\descu de la Facultatea de Sociologie din Bucure[ti
omului legea, prin Moise, el
tem privi problematica ju- avea putin]a s\-L perceap\ (legea) este un cadru `n [i zice Apostolul. Pe de alt\ Sau, cum po]i zice fratelui
dec\]ii sunt cuprinse toate pe Dumnezeu din crea]ie. prin care totul se intensifi- parte, judecata poate fi cu t\u: «Las\-m\ s\ scot paiul
`n Biblie [i dezvoltate mai a-
c\: „…pentru ca prin porun- dreptate numai ca judecat\ din ochiul t\u», [i, când colo,
poi diferen]iat `n filosofie, `n
antropologie, `n [tiin]a [i „Nu judeca]i, c\ s\ devin\ p\catul deose- a lui Dumnezeu. Dac\ `n tu ai o bârn\ `ntr-al t\u?...
bit de p\c\tos“ (Romani 7, judecata mea nu este drep- F\]arnicule, scoate `ntâi
practica legii, `n psihologie, ca s\ nu fi]i judeca]i“ 13). Deci gra]ie legii [i jude- tarul divin, atunci judecata bârna din ochiul t\u, [i a-
`n antropologie, `n logic\ mea este nedreptate. ~n
~n om au fost puse de la c\]ii se cânt\re[te p\catul tunci vei vedea deslu[it s\
etc. ~n accep]iune curent\ a Psalmul 118, David tâlcuie[-
facere „cele nev\zute ale lui `n mine, iar eu dobândesc sco]i paiul din ochiul frate-
judeca `nseamn\ a avea ca- te a[a: „C\ legea ta cugeta-
Dumnezeu“ spre `mplinire. posibilitatea s\ fiu totodat\ lui t\u“ (Mt 7, 1-5). Judeca-
pacitatea s\ deslu[e[ti deo- rea mea este“. {i: „C\ m\r-
Omul `ns\ a lucrat spre p\catul [i cântarul lui. Spu- ta omului [i Judecata popoa-
sebirile `n frunte cu cea mai turiile tale sunt cugetarea
stric\ciune [i atunci a inter- nea odat\ p\rintele Galeriu relor este partea lui Dum-
`nalt\, cu deosebirea dintre mea [i `ndrept\rile tale
venit a doua lucrare pronia- c\ atunci te scapi de p\cat nezeu prin sfin]ii, proorocii
bine [i r\u. Din Sfânta sunt sfetnicii mei“. Asta ce
toare a lui Dumnezeu: darul când p\catul se scârbe[te `n [i preo]ii Lui. Numai Dum-
Scriptur\ [tim c\ aceast\ `nseamn\? C\ judecata mea
legii [i deci putin]a judec\- tine de el `nsu[i. Dac\ legea nezeu prin sfin]ii [i prooro-
capacitate depinde r\spicat trebuie s\ se judece pe sine
]ii. ~n lumina tâlcuirilor la n-ar fi `n noi, atunci p\catul cii S\i poate judeca popoa-
de raportul dintre minte [i cu [i prin judecata lui Dum-
`nv\]\turile biblice, pe care nu s-ar scârbi de sine nicio- rele, fiindc\ numai Dumne-
trup, iar pentru Sfântul A- nezeu. Deci, fiecare, `nainte
le dator\m Sfântului Apos- dat\, adic\ „p\catul n-ar fi zeu este Singurul care cu-
postol Pavel de raportul eta- de ceea ce are de s\vâr[it,
tol Pavel, afl\m c\ judecata deosebit de p\c\tos“, cum noa[te toate datele fiin]ei
jat al trupului cu sufletul, trebuie s\ se judece aspru unui popor [i pe cele din afa-
cu mintea [i, culminativ, cu pe sine, altfel judecata lui r\ deodat\ cu datele l\un-
duhul din noi. Mintea celui va fi strâmb\tate. Despre a- trice, f\r\ de care judecata
ce tr\ie[te dup\ trup nu poa- cest `n]eles afl\m din para- nu are temei. Prin caracte-
te judeca bine, nu are capa- bola femeii c\zute `n p\cat. rul cunoa[terii divine se `n-
citatea deslu[irii corecte a Mântuitorul le spune „pârâ- trune[te condi]ia [i temeiul
deosebirilor. ~nv\]\tura a- [ilor“ ei: „Cel f\r\ de p\cat drept\]ii f\r\ de care jude-
ceasta este tulbur\toare. dintre voi s\ arunce primul cata este arbitrar\ [i deci
Când chestiunea a fost dis- cu piatra“ (Ioan 8, 7). {i ce- silnic\ sau oricum f\r\ de
cutat\ `n filosofie prin cel ea ce urmeaz\ este pilduitor temei.
mai `nalt reprezentant al ei pentru noi to]i, c\ci ne
`n aceast\ problem\, anu- `nva]\ de unde s\ `ncepem Cum func]ioneaz\ capaci-
me, Descartes, acesta cre- tatea omului de a judeca,
cu judecata noastr\. Dup\ adic\ de a alege `ntre bine
dea c\ dreptarul cuno[tin]ei legea veche po]i judeca p\- [i r\u, `ntre necesar [i ne-
[i al adev\rului este `n ra- catul la oricine este v\dit\ folositor? Cât de mult poa-
]iunea omeneasc\, `n cuge- gre[eala aceluia, cum se `n- te influen]a o „judecat\
tarea pur\, acel ego cogito tâmpl\ cu femeia prins\-n nedreapt\“ mediul `n care
cartezian, eul cuget\tor, de adulter. Dar dup\ credin]a tr\ie[te cineva?
care se face mult\ vorbire. `n noua `nv\]\tur\ trebuie Omul a dobândit prin dar
Mai `nainte de acest filosof, s\ `ncepi orice judecat\ cu divin capacitatea de a jude-
chestiunea o g\sim la Pla- tine, cum fac pârâ[ii din pe- ca: prin darul legii (f\cut
ton [i pe linie cre[tin\ la ricopa men]ionat\: „Iar ei omului, prin Moise, pe Mun-
Sfântul Augustin, pentru auzind, [i mustra]i fiind de tele Sinai) [i prin darul cre-
care egoul cogitans este cuget, ie[eau unul câte din]ei (pe care-l g\sim cu
„Crisul l\untric“, este Hris- unul“ (Ioan 8, 9). {i ca s\ ro- m\sur\ la Avraam, de pil-
tosul din\untru nostru, ceea tunjim tâlcuirea, s\ ne a- d\). Legea te face con[tient
ce i-a permis Sfântului Au- mintim [i cuvintele Mântui- de p\cat, dar nu-]i d\ pute-
gustin s\ „strige“: „`n mine torului reproduse de Sfân- rea de a te vindeca de moar-
erai, Doamne, [i eu eram `n tul Evanghelist Matei: „Nu tea p\catului. („C\ a vrrea
afara mea [i nu te-am cu- judeca]i, ca s\ nu fi]i jude- binele se afl\ `n mine, dar
noscut“. „~n lume era [i lu- ca]i. C\ci cu ce judecat\ ju- pe a face nu-l aflu“, Romani
mea nu l-a cunoscut“, spune deca]i, ve]i fi judeca]i; [i cu 7, 18). Pentru o mai l\mu-
evanghelistul. Ca s\ judec, ce m\sur\ m\sura]i, vi se rit\ `n]elegere, s\ recurgem
a[adar, trebuie s\ am orga- va m\sura. De ce vezi tu pa- din nou la elementele de an-
nul judec\]ii [i, `n chip r\spi- iul din ochiul fratelui t\u [i tropologie paulin\, adic\ la
cat, s\ am dreptarul judec\- nu te ui]i cu b\gare de sea- oglinda omului `n cuvintele
]ii, care `ntr-o anume inter- Statuia Drept\]ii. Irlanda. Dublin m\ la bârna din ochiul t\u? Sfântului Apostol Pavel, ca-
 Duminic\, 7 februarie 2010
al nesim]irii `mpietrite
re spune a[a despre omul
p\c\tos, adic\ despre cel f\-
r\ de lege [i f\r\ de credin-
]\: „Fiindc\ n-au `ncercat
s\-L p\streze pe Dumnezeu
`n cugetele lor, Dumnezeu
i-a l\sat `n voia min]ii lor
cea f\r\ judecat\, ca s\ fac\
ceea ce nu se cade, plini fi-
ind de toat\ nedreptatea, de
orice fel de nelegiuire, de
curvie, de viclenie, de l\co-
mie, de r\utate; plini de piz-
m\, de ucidere, de ceart\,
de `n[el\ciune, de purt\ri
rele; bârfitori, urâtori de
Dumnezeu, oc\râtori, se-
me]i, trufa[i, l\ud\ro[i, n\s-
cocitori de rele, neascult\-
tori de p\rin]i, nesocoti]i,
c\lc\tori de cuvânt, f\r\
dragoste fireasc\, ne`ndu-
pleca]i, f\r\ mil\. {i, m\car
c\ [tiu hot\rârea lui Dum-
nezeu, c\ cei ce fac aseme-
nea lucruri sunt vrednici de
moarte, totu[i, ei nu numai
c\ le fac, dar [i g\sesc de
buni pe cei ce le fac“ (Ro-
mani 2, 28-32).
Prin urmare, are capaci-
tatea de a judeca numai cel
ce este legiuit [i credincios,
altminteri judecata lui este
fatalmente strâmb\ [i stric\-
cioas\. Cel ce nu iube[te nu
are judecat\ dreapt\. Cel ce
nu crede nu are judecat\
dreapt\. Cel nelegiuit nu are
minte bun\. Doar `ntrucât A-
vraam I-a crezut lui Dumne-
zeu „i s-a socotit lui credin]a
ca dreptate“, spune Aposto-
lul. „C\ nu prin lege i s-a dat
lui Avraam sau semin]ei lui
f\g\duin]a c\ vor fi mo[teni-
tori ai lumii, ci prin drepta-
tea credin]ei“ (Romani 4, 13).
Mul]i dintre semenii no[-
tri `[i abrog\ dreptul de a
Judecata final\. Peretele exterior estic, detaliu. M\n\stirea Vorone]
judeca pe al]ii, de a decide
`n locul lor [i de a-ii pedep-
si atunci când ace[tia
„gre[esc“. Care este sursa
acestui comportament?
Descrie]i v\ rog urm\rile.
Sursa este necredin]a.
Prin credin]\ dobândim to-
tul, [i capacitatea de a fi
drep]i [i a judeca cu drep-
tate, [i capacitatea de a face
binele nu doar de a-l voi (e-
vident c\ un judec\tor ne-
credincios se va `nvoi foarte
u[or la o judecat\ strâmb\
s\vâr[it\ prin eristic\ avo-
c\]easc\, prin cazuistic\
etc.). Cel f\r\ de credin]\ `n
Dumnezeu nu va avea nici
fric\ de Dumnezeu [i nici
ru[ine de lume. El va distri-
bui judec\]i uitând c\ aces-
tea au valoare numai dac\
sunt binecuvânt\ri. Ce fru-
mos `n]eles g\sim `n cuvin-
tele marelui antropolog
cre[tin, Petre }u]ea, care
spunea a[a: „De la Marea
Nordului la Vladivostok, E-
minescu `mparte binecu-
vânt\ri“! Adic\ cele spuse
de poet, judec\]ile lui, sunt
drepte, au adev\r `n ele, fi-
ind el organ al judec\]ii lui
Dumnezeu (ca to]i profe]ii [i
ca geniile popoarelor) `n [i
prin mijlocirea limbii româ-
ne. Necredinciosul este me-
diocru nu doar moral, ci [i
`n celelalte fapte ale lui. In-
stalatorul sau electricianul,
ori profesorul sau medicul
fac lucr\ri de mântuial\
dac\ n-au fric\ de Dumne-
zeu [i ru[ine de lume. Când
n-ai credin]\ e[ti predispus
u[or s\ cau]i vin\ la al]ii [i,
exponen]ial, la poporul din
care faci parte. N-a]i v\zut
cât de u[or se ive[te pe
buzele multora judecata, ba
chiar injuria la adresa popo-
rului român, a mioritismu-
lui. Cum nu-i reu[e[te cuiva
ceva, cum d\ vina pe popo-
rul român [i pe neprih\nita
oi]\ oracular\ din cel mai
frumos poem apofatic al fol-
clorului lumii. Pentru comu-
nism e de vin\ poporul ro-
mân, pentru tragedia holo-
caustului e de vin\ tot popo-
rul român, pentru capitalis-
mul de cazinou e de vin\ tot
poporul român, pentru in-
competen]\ [i mediocritatea
unor segmente ale elitelor
guvernamentale de dup\
’89 e de vin\ tot poporul ro-
mân. De unde aceast\ por-
nire? Din nesim]irea cea `m-
pietrit\, cum ar spune Sfân-
tul Ioan Gur\ de Aur. Cred
c\ esen]a r\spunsului la a-
ceast\ `ntrebare este `n ru-
g\ciunea acestui mare sfânt
al `ntregii cre[tin\t\]i:
„Doamne, izb\ve[te-m\ de
toat\ ne[tiin]a [i ne`ndr\zni-
rea [i de nesim]irea cea `m-
pietrit\“. To]i cei care judec\
pe al]ii `n loc s\ se judece pe
ei sufer\ de acest sindrom al
nesim]irii `mpietrite. Dovad\
caracterul mecanic [i aproa-
pe general al acestei `ncli-
na]ii spre judecata poporului
[i a celui de lâng\ tine. A-
ceasta arat\ cât\ necredin]\
este `n noi [i cât fariseism `n
credin]a multora.
Omul modern nu mai
are con[tiin]a unui
Judec\tor suprem
~n limbaj bisericesc se `n-
tâlne[te expresia „a jude-
ca pe al]ii“, adic\ a pune
`n balan]\ faptele mele
„bune“, cu faptele celuilalt
„rele“, a vedea numai ce
este r\u `n cel\lalt, a de-
nigra pe cel\lalt. Pute]i s\
da]i o explica]ie din punct
de vedere sociologic a a-
cestei situa]ii?
Sociologic, r\spunsul ]ine
de efectul de masiv\ dege-
nerare moral\ [i intelec-
tual\ pe care-l induc asupra
categoriilor foarte largi ale
popoarelor elitele mediocre,
imoralitatea public\, dema-
gogia, ipocrizia guvernelor.
Eminescu a propus o replic\
la teoria darwinist\ a selec-
]iei naturale a celui mai bun.
El atrage aten]ia asupra a-
celor situa]ii `n care selec]ia
func]ioneaz\ pe dos: sunt
selecta]i `n elite nu cei mai
buni, ci cei mai r\i, fiindc\
mediul acela pentru care
sunt selecta]i aceia este co-
rupt. Cum spune o vorb\
popular\: „pe[tele de la cap
se `mpute“. Dac\ noua clas\
de `mbog\]i]i prefer\ mane-
lele poporul, se va maneliza
[i el treptat. Tocqueville a-
tr\gea aten]ia `nc\ acum
peste 200 de ani c\ statele
demagogice `ntre]in un efect
de degradare general\. El
spunea „animalizare“. ~ns\
eu evit cuvântul sub precau-
]ia acelui gând al lui Max
Scheler, care spune: „Omul
este ori mai sus ca animalul
ori mai jos ca animalul,
niciodat\ ca animalul“. Adi-
c\ omul c\zut din omenitate
e mai r\u decât animalul.
Cum spune Sfântul Macarie
despre p\cat: „c\ am gre[it
`n aceast\ zi, ca un om, [i
nu numai ca un om, ci mai
r\u decât dobitocul“.
Interviu realizat de diac. George ANICULOAIE
7
Cum `n]elege omul mo-
dern situa]ia: „La sfâr[itul
vie]ii vei fi judecat de c\-
tre Dumnezeu pentru fap-
tele f\cute pe p\mânt“?
Arareori omul modern `n-
]elege lucrul acesta. Doar
credinciosul poate s\-l `n]e-
leag\. El tr\ie[te `n toate
dup\ [i la m\sura acestui
gând: c\ toate se vor v\di
acolo `n fa]a scaunului Ju-
dec\]ii [i nu doar pentru
oglinda con[tiin]ei lui (jude-
cata individual\), ci [i `n
fa]a poporului s\u cel din
tot veacul [i deci `n fa]a lu-
mii (judecata ob[teasc\).
Dumnezeu ne va judeca
atunci cu cântarul c\derii
noastre din darurile Sale
prin care ne-a chemat la sal-
vare [i ne-a f\cut [i putin-
cio[i s-o dobândim. {i noi ce-
am f\cut? Am `ngropat ta-
lan]ii `n p\mântul nerodi-
tor, ba stric\cios al p\cate-
lor noastre, `n frunte cu cel
mai mare: p\catul arunc\rii
darului, care este p\cat
`mpotriva Duhului Sfânt,
care nu se iart\. Eu cred c\
profesionistul mediocru nu
se va mântui. V\ da]i seama
ce amarnic [i `ntins este p\-
catul acesta `n ziua de azi,
când toate se fac l\ut\re[te,
când nici m\car nu exist\
osteneal\ de a voi s\ `ncepi
s\ faci ceea ce este `n drep-
tul t\u s\ faci, adic\ e pus
`n dreptul t\u prin darurile
pe care Dumnezeu Le-a s\-
dit `n tine ca s\ le `mpli-
ne[ti, nu s\ le `ngropi.
Auzim foarte des remarca
„Te dau `n judecat\!“, „La-
s\ c\ mergem noi la tribu-
nal!“. Nu faptul c\ `ncerci
s\ `]i recape]i dreptatea
este problema, ci, c\ din
orice motiv, uneori nesig-
nifiant, apel\m la judeca-
ta omeneasc\. De ce?
Pentru c\ odat\ cu necre-
din]a a sporit `n lume mâ-
nia, ner\bdarea, nebun\ta-
tea, neiertarea. Suntem,
cum spune Sfântul Apostol
Pavel: r\i, neiert\tori, ne-
r\bd\tori, bârfitori [i mai
presus de toate ne`ncrez\-
tori `n Dumnezeu. {i atunci
apare graba aceasta de a te
judeca [i a te `ncrede `n ju-
decata lumii mai presus de
judecata lui Dumnezeu. A[
reaminti aici tot cuvintele
Sfântului Apostol Pavel: „fi-
indc\, m\car c\ au cunos-
cut pe Dumnezeu, nu L-au
prosl\vit ca Dumnezeu, nici
nu I-au mul]umit; ci-n cuge-
t\rile lor s-au r\t\cit [i ini-
ma lor ne`n]eleg\toare s-a
`ntunecat. Zicând c\ sunt
`n]elep]i au ajuns nebuni; [i
au schimbat slava Dumne-
zeului nemuritor `ntr-o ase-
m\nare cu chipul omului ce-
lui stric\cios…. De aceea,
Dumnezeu i-a l\sat prad\
necur\]iei, s\ urmeze pofte-
le inimilor lor; ca s\-[i ne-
cinsteasc\ trupurile ei `ntre
ei; c\ci au schimbat `n min-
ciun\ adev\rul lui Dumne-
zeu [i au slujit [i s-au `nchi-
nat f\pturii `n locul F\c\to-
rului, care este binecuvân-
tat `n veci! Amin“ (Romani
1, 21-26). a

8 Documentar
85 de ani de la ridicarea Bisericii
Ortodoxe Române la rang de Patriarhie
Anul 2010 marcheaz\ 85 de ani de la
ridicarea la rangul de Patriarhie a
Bisericii Ortodoxe Române [i 125 de
ani de la recunoa[terea formal\ a
autocefaliei sale. Aceste evenimente
sunt prilej deosebit de a rememora
momentele cele mai importante din
drumul Bisericii noastre spre
autocefalie [i rangul de Patriarhie. ~n
Biserica Ortodox\, expresia maxim\
de George GRIGORI}|
Biserica Ortodox\, din
punct de vedere administra-
tiv, se define[te ca o comuni-
une de Biserici locale, auto-
cefale [i autonome, ce p\s-
treaz\ o interdependen]\
dogmatic\, canonic\ [i de
cult. O Biseric\ autonom\
este acea Biseric\ local\ care
beneficiaz\ de o independen-
]\ administrativ\ `n raport
cu Biserica sa Mam\. Mai
precis, autonomia bisericeas-
c\ reprezint\ capacitatea u-
nei Biserici locale de a-[i re-
glementa problemele potrivit
legilor proprii (cuvântul au-
tonom provine din grecescul
, este un derivat din
- de sine, propriu [i
- lege), p\strând toto-
dat\ unitatea dogmatic\, ca-
nonic\ [i de cult cu Ortodo-
xia universal\. Altfel spus,
`n Biserica Ortodox\, au-
tonomia bisericeasc\ repre-
zint\ un sistem canonic ce
reglementeaz\ raportul din-
tre o Biseric\ local\ [i Bise-
rica sa Mam\. Este un ra-
port de comuniune [i, `n ace-
la[i timp, de independen]\
administrativ\.
Autocefalia (din grecescul
, compus din
- de sine, propriu [i - cap)
reprezint\ `n limbajul biseri-
cesc ortodox statutul canonic
al unei Biserici locale ce se
bucur\ de o autonomie bi-se-
riceasc\ maxim\ [i de drep-
tul ca Sfântul s\u Sinod s\
aleag\ pe `ntâist\t\torul
respectivei Biserici f\r\ in-
terven]ia niciunei autorit\]i
externe. O Biseric\ autocefa-
l\ este, deci, aceea `n care
propriul Sfânt Sinod repre-
zint\ autoritatea suprem\.
~n Ortodoxie, Bisericile lo-
cale autocefale sunt Biserici
surori, egale `ntre ele [i libe-
re unele `n raport cu celelal-
te `n ceea ce prive[te organi-
zarea vie]ii biserice[ti. Din
punct de vedere administra-
tiv, Bisericile locale autoce-
fale se diferen]iaz\ totu[i
prin modul `n care sunt orga-
nizate ca arhiepiscopii, mi-
tropolii sau patriarhii.
Biserica Ortodox\
Român\ `n drumul s\u
spre autocefalie
De origine apostolic\, Bi-
serica Ortodox\ Român\ s-a
CM
YK
Duminic\, 7 februarie 2010
a autocefaliei o reprezint\
organizarea unei Biserici locale ca
Patriarhie. Mai precis, atunci când o
Biseric\ autocefal\ devine Biserica
majoritar\ a unui neam, respectiva
Biseric\ este ridicat\ la rangul de
Patriarhie, iar `ntâist\t\torul s\u este
proclamat patriarh (din grecescul
, compus din ðáôñéá -
patrie [i - primul).
n\scut din predica Sfântului facerile religiei române (De-
Apostol Andrei `n teritoriul cretul 1703) `n care se preci-
dintre Dun\re [i Marea Nea- za c\ „Biserica Ortodox\ Ro-
gr\, `n vechia provincie ro- mân\ este [i r\mâne inde-
man\ Scythia Minor, ast\zi pendent\ de orice autoritate
Dobrogea. Organizat\ mai bi-sericeasc\ str\in\, `n tot
`ntâi ca arhiepiscopie autoce- ceea ce prive[te organiza]ia
fal\ cu scaunul arhiepiscopal [i disciplina“ (art. 1) [i c\ „Si-
la Tomis, Biserica Ortodox\ nodul general al Bisericii Ro-
Român\ s-a dezvoltat rapid mâne p\streaz\ unitatea
pe `ntreg teritoriul românesc. dogmatic\ a sfintei credin]e
Astfel, `n secolul al XIV-lea, ortodoxe române cu Marea
`n cele dou\ principate româ- Biseric\ de R\s\rit, prin co-
ne[ti suverane, Moldova [i `n]elegere cu Biserica Ecu-
}ara Româneasc\, existau menic\ a Constantinopolu-
deja dou\ mitropolii de facto lui“ (art. 3).
autocefale: Mitropolia Moldo- Dup\ aproape dou\ dece-
vei (autocefal\ din 1401) [i nii de tratative cu Patriarhia
Mitropolia Ungrovlahiei (au- de Constantinopol, la 20 a-
tocefal\ din 1359). prilie 1885, mitropolitul pri-
Ca urmare fireasc\ a uni- mat al României, Calinic Mi-
fic\rii celor dou\ principate clescu (1875-1886), `n nume-
române[ti [i a cre\rii „Româ- le Sfântului Sinod, a trimis o
niei“ `n anul 1859, cele dou\ scrisoare prin Ministerul IPS Miron Cristea (1868-1939),
mitropolii ortodoxe româ- Cultelor patriarhului de primul patriarh din istoria Bisericii Ortodoxe
ne[ti s-au unit pentru a for- Constantinopol, Ioachim al Române `ncepând cu anul 1925
ma Biserica Ortodox\ Româ- IV-lea (1884-1886), prin care
n\, ce avea ca `ntâist\t\tor `i cerea, `n mod formal, recu- seric\-sor\ cu celelalte Bise- patriarhatului `n Biserica
pe mitropolitul Ungrovlahi- noa[terea autocefaliei Biseri- rici Ortodoxe autocefale. Ortodox\ Român\“, `n care
ei, cu re[edin]a la Bucure[ti. cii Ortodoxe Române. ~n ace- sublinia prestigiul moral,
~n acest context, domnitorul ea[i zi, Dimitrie A. Sturdza, cultural [i material câ[tigat
Alexandru Ioan Cuza (1859- ministru al cultelor, a trimis
Ridicarea Bisericii de Biserica noastr\ `n cadrul
1866) a abordat direct pro- o scrisoare patriarhului Ioa- Ortodoxe Române la Ortodoxiei. ~n [edin]a din 16
blema autocefaliei Bisericii chim al IV-lea, `n numele decembrie 1924, Consiliul
rang de Patriarhie
Ortodoxe Române cu prilejul Ministerului Cultelor, `n ca- profesoral al Facult\]ii de
deschiderii sesiunii anului re cerea de asemenea recu- Dup\ Primul R\zboi Mon- Teologie Ortodox\ din Cer-
1863-1864 a Adun\rii Electi- noa[terea autocefaliei Biseri- dial, România [i-a recuperat n\u]i a adoptat un memoriu
ve a României (din 3 noiem- cii Ortodoxe Române. provinciile sale istorice (Ba- `n care sus]inea ideea `nfi-
brie 1863). La `nceputul anu- Pentru a putea r\spunde sarabia, Bucovina [i Transil- in]\rii Patriarhiei Române [i
lui urm\tor, guvernul s\u a acestei solicit\ri, patriarhul vania) aflate pân\ atunci sub l-a `naintat mitropolitului
elaborat un proiect de lege `n Ioachim al IV-lea, `n ziua de st\pâniri str\ine, formând primat pentru a-l prezenta
care, `n articolul 2, se preciza 25 aprilie 1885, a convocat astfel România Mare (1 De- Sfântului Sinod al Bisericii
c\ „Biserica Ortodox\ Româ- Sfântul Sinod al Patriarhiei cembrie 1918). ~n mod spon- Ortodoxe Române. Cu ace-
n\ este independent\ de ori- de Constantinopol, care du- tan [i firesc, ortodoc[ii ro- ea[i convingere, `n 11 decem-
ce Biseric\ (autocefal\); ea p\ ce a luat act de scrisorile mâni din respectivele provin- brie 1924, Preasfin]itul p\-
se va administra de Chiriar- amintite a hot\rât s\ recu- cii s-au unit cu Biserica Orto- rinte Dionisie, episcop-vicar
hul României Unite, care va noasc\ formal autocefalia Bi- dox\ Român\, reu[indu-se al Eparhiei Chi[in\ului, `i a-
purta titlul de Primat al Ro- seicii Ortodoxe Române. ~n pentru prima oar\ `n istorie dresa mi-tropolitului primat
mâniei, de doi mitropoli]i [i aceea[i zi a fost semnat [i To- unificarea Ortodoxiei româ- Miron Cristea o scrisoare `n
de mai mul]i episcopi“. mosul sinodal [i patriarhal ne[ti. Prin acest proces de u- care spunea c\, „dup\ ce po-
Toate eforturile lui Al. I. de recunoa[tere a autocefali- nificare, prestigiul Bisericii porul nostru, condus de
Cuza, precum [i ale clerului ei Bisericii Ortodoxe Româ- Ortodoxe Române a crescut Sfânta Biseric\, a trecut
Bisericii Ortodoxe Române, ne, ce a fost trimis la Bucu- foarte mult `n sânul Ortodo- prin atâtea greut\]i [i a a-
de a oficializa autocefalia Or- re[ti prin Gheorghe Ghica, xiei [i `n rela]iile ei cu celelal- juns `n sfâr[it la `ntregirea
todoxiei române[ti s-au izbit reprezentantul ]\rii noastre te Biserici cre[tine din lume. fireasc\, adunând `ntr-un
de opozi]ia dur\ a Patriarhu- la Istanbul. Ca o consecin]\ fireasc\ a m\nunchi toate ]inuturile lo-
lui de Constantinopol, Sofro- Astfel, dup\ mai mult de acestei evolu]ii a ap\rut [i i- cuite de români, dup\ ce Bi-
nie al III-lea (1863-1866), ne- dou\ decenii de tratative cu deea ridic\rii Bisericii Orto- sericile autocefale: Transil-
mul]umit, mai ales, de secu- Patriarhia Constantino-po- doxe Române la rang de Pa- v\nean\, Bucovinean\, pre-
larizarea averilor mân\sti- lului [i `n pofida faptului c\ triarhie, ce a g\sit imediat o cum [i cea Basarabean\, s-
re[ti `nchinate Locurilor era vorba despre o Biseric\ larg\ sus]inere `n `ntreaga au unit `ntr-un trup, nu mai
Sfinte (datorit\ seculariz\- creat\ prin unificarea a dou\ societate româneasc\. Astfel, poate fi discu]ie despre ridi-
rii, Patriarhia Constantino- mitropolii autocefale, deci de `n 7 decembrie 1924, Nicolae carea Sfintei Mitropolii a
polului a pierdut venituri i- facto [i de iure autocefal\, Iorga publica un articol inti- Ungro-Vlahiei la `n\l]imea
mense pe care le ob]inea de Biserica Ortodox\ Român\ tulat „Necesitatea `nfiin]\rii de Patriarhie [i a face pe ca-
la mân\stirile române[ti `n- reu[ea abia `n 25 aprilie patriarhatului“ `n care argu- pul ei Arhiepiscop al Bucu-
chinate). ~n pofida acestei 1885 s\ ob]in\ recunoa[te- menta istoric dreptul Biseri- re[tilor [i Patriarh a toat\
puternice opozi]ii, domnito- rea formal\ a autocefaliei sa- cii noastre de a fi `n\l]at\ la România“. Este clar, deci, c\
rul român a promulgat la 3 le. Ca urmare a acestei recu- rang de Patriarhie. ~n ace- ini]iativa ridic\rii Bisericii
decembrie 1864 Decretul or- noa[teri formale, din Biseri- ea[i perioad\, Alexandru Le- Ortodoxe Române la rang de
ganic pentru `nfiin]area unei c\-fiic\, Biserica Ortodox\ p\datu, ministru al cultelor, Patriarhie a apar]inut deo-
autorit\]i centrale pentru a- Român\ a devenit oficial Bi- publica articolul „~nfiin]area potriv\ cre-dincio[ilor [i cle-
CM
YK

Duminic\, 7 februarie 2010
ricilor, Bisericii [i statului
român.
Pentru a da glas tuturor
acestor ini]iative, `n ultimele
zile ale anului 1924, mitro-
politul Moldovei [i Sucevei,
Pimen Georgescu (1909-
1934), a f\cut oficial propu-
nerea ca „Mitropolia Ungro-
Vlahiei (Munteniei) cu scau-
nul Mitropolitan din Bucu-
re[ti, s\ fie ridicat\ la rangul
de PATRIARHIE; iar mitropoli-
tul Ungro-V Vlahiei ca primat
al României, care de drept e
[i pre[edinte al Sfântului
nostru Sinod, s\ poarte titlul
de PATRIARH AL BISERICII OR-
TODOXE NA ]IONALE ROMÂNE
cu re[edin]a la Bucure[ti“. A-
l\turi de mitropolitul Pimen,
aceast\ propunere a mai fost
semnat\ [i de: Nectarie, mi-
tropolitul Bucovinei, Gurie,
arhiepiscopul Basarabiei,
Lucian, episcopul Romanu-
lui, Roman, episcopul Oradi-
ei Mari, Nicolae, episcopul
Clujului, [i Ilarie, episcopul
Constan]ei.
Aceast\ propunere a fost
`naintat\ Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române
pentru a fi ana-lizat\ `n ca-
drul sesiunii sale de toamn\
din anul 1924. Prorogat\
pentru data de 4 decembrie
1924, aceast\ sesiune [i-a re-
luat lucr\rile abia la 4 febru-
arie 1925. Din cauza absen-
]ei ~naltpreasfin]itului Pi-
men, mitropolitul Moldovei
[i Sucevei (atunci bolnav de
grip\), pro-punerea a fost
prezentat\ plenului Sfântu-
lui Sinod de c\tre ~naltprea-
sfin]itul Nectarie Cotlarciuc
(1924-1935), mitropolitul
Bucovinei.
Propunerea a fost primit\
„cu mult\ `nsufle]ire“ de c\-
tre si-nodali, care au trecut i-
mediat la dezbateri pentru a
stabili detaliile procesului de
ridicare a Bisericii Ortodoxe
Române la rang de Patriar-
hie. Primul ierarh care a lu-
at cuvântul a fost arhiepisco-
pul Gurie, care, dup\ ce a sa-
lutat „cu toat\ inima [i cu tot
sufletul aceast\ propunere
istoric\“, a invocat canonul
34 apostolic ca fundament al
acestei ridic\ri `n rang. Au
urmat episcopul Lucian al
Romanului, care a citit me-
moriul Consiliului Facult\]ii
de Teologie Ortodox\ din
Grup de episcopi din cortegiul patriarhal la plecarea din curtea palatului regal
Cern\u]i, [i Episcopul Dioni-
sie, care [i-a prezentat scri-
soarea sa din 11 decembrie
1924.
Mitropolitul
Ungrovlahiei, patriarhul
Bisericii Ortodoxe
Române
La aceast\ [edin]\ istori-
c\ a Sfântului Sinod a fost
invitat [i ministrul cultelor,
Alexandru Lep\datu, care,
`n numele Guvernului Ro-
mâniei, a dat citire unui me-
morabil expozeu, `n care se
preciza: „Capul ierarhic al
Bisericii Ortodoxe Române,
Mitropolitul Ungrovlahiei, a-
re sub autoritatea sa moral\,
ca pre[edinte al Sfântului Si-
nod, trei mitropolii cu indivi-
dualitate istoric\ bine deter-
minat\ [i o arhiepiscopie de
`nsemn\tatea unei adev\ra-
te mitropolii [i 13 eparhii su-
fragane. ~n aceast\ situa]ie,
el nu mai poate fi decât ceea
ce reclam\ importan]a ex-
cep]ional\ a faptului acestu-
ia [i istoria celorlalte Biserici
Ortodoxe cu organizare na-
]ional\: Patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române. {i `ntru-
cât nici sub raport istoric [i
nici sub raport canonic nu se
poate invoca vreun impedi-
ment serios `mpotriva unei
asemenea `n\l]\ri `n rang a
capului Bisericii noastre na-
]ionale, aceasta, `n pu-terea
autocefaliei sale, [i Statul, `n
virtutea suveranit\]ii sale,
sunt de acord a aprecia c\ ri-
dicarea Arhiepiscopului [i
Mitropolitului Ungrovlahiei,
`n calitatea sa de primat al
României, la rangul de Patri-
arh al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, e o necesitate a noii
organiz\ri biserice[ti, recla-
mat\ de situa]ia Bisericii
noastre `n\untrul Statului
român [i de situa]ia acestuia
`ntre celelalte state ortodoxe,
ca unul ce are, cu excep]ia
Rusiei, cel mai mare num\r
de credincio[i ortodoc[i“.
Dup\ aceast\ adev\rat\
pledoarie a ministrului cul-
telor, episcopul Vartolomeu
St\nescu al Râmnicului
(1921-1938) a dat citire Actu-
lui de `nfiin]are a Patriarha-
tului românesc, ce sintetiza
toate elementele necesare ri-
CM
YK
de ]\rani din satul s\u natal Topli]a, venit\ la `nvestitur\
dic\rii Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne la rang de Patriarhie.
4 februarie 1925,
data de na[tere a
Patriarhiei Române
La sfâr[itul acestei [edin]e
din ziua de 4 februarie 1925,
ca urmare a expunerilor de
motive [i a dezbaterilor din
plen, Sfântul Sinod „`n una-
nimitate [i cu `nsufle]ire“ a
hot\rât `nfiin]area Patriar-
hiei Române [i ridicarea ar-
hiepiscopului [i mitropolitu-
lui Ungrovlahiei, `n calitatea
sa de primat al României, la
rangul de Patriarh al Biseri-
cii Ortodoxe Române. ~n ace-
ea[i hot\râre se preciza [i
faptul c\ ~naltpreasfin]itul
p\rinte arhiepiscop [i mitro-
polit al Ungrovlahiei, Miron
Cristea, era ridicat la rangul
de Patriarh al Bisericii Orto-
doxe Române.
Dup\ adoptarea acestei is-
torice hot\râri, primul patri-
arh al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, Miron Cristea, a ]inut
un discurs `n care, dup\ ce a
afirmat c\ „factorul biseri-
cesc legal [i competent a ridi-
cat Biserica noastr\ la ran-
CM
YK
Patriarhul Miron Cristea `n mijlocul delega]iei
gul de Patriarhat“, a `ncercat
s\ traseze un succint pro-
gram de lucru ce cuprindea
patru puncte. Primul era a-
cela „de a trimite cât mai
mul]i tineri teologi la studii
`n toate centrele mari de cul-
tur\ apusene [i r\s\ritene“
pentru a contribui la ridica-
rea prestigiului Bisericii
noastre. Cel de-al doilea
f\cea referire la `nv\]\mân-
tul teologic superior româ-
nesc, `n special la Facultatea
de Teologie Ortodox\ din Bu-
cure[ti, ce trebuia reorgani-
zat\ pentru a putea deveni
„un Institut de temeinic\
cultur\ teologic\ ortodox\,
nu numai pentru trebuin]ele
noastre proprii, ci s\ atrag\
tineret din toat\ Ortodoxia“.
Al treilea punct din program
f\cea referire la `nfiin]area
unei „Academii de muzic\ bi-
sericeasc\, `n care s\ se stu-
dieze temeinic [i de oameni
deplin preg\ti]i mu-zica
noastr\ bisericeasc\, cea a-
tât de frumoas\ [i care a
mângâiat atâtea veacuri su-
fletul poporului nostru“. Ul-
timul punct din program su-
blinia necesitatea construirii
„unei m\re]e catedrale a
mântuirii neamului, ca semn
exterior al Patriarhatului“.
Regele Ferdinand a
promulgat „Legea
pentru ridicarea
Scaunului mitropolitan
al Ungrovlahiei la rangul
de Scaun patriarhal“
pe 25 februarie 1925
~n data de 7 februarie
1925, aceast\ hot\râre a
Sfântului Sinod de ridicare a
Bisericii Ortodoxe Române
la rang de Patriarhie a fost
comunicat\ Ministerului
Cultelor, cu rug\mintea de a
dispune `ntocmirea unui pro-
iect de lege prin care statul
român s\ dea o form\ juridi-
c\ acestei decizii istorice.
Pentru a da curs acestei soli-
cit\ri, Guvernul României a
elaborat un „Proiect de lege
pentru ridicarea Scaunului
mitropolitan al Ungrovlahiei
la rangul de Scaun patriar-
9
hal“, [i l-a prezentat celor do-
u\ camere ale Parlamentu-
lui României spre aprobare.
~n Senat, proiectul a fost pre-
zentat `n ziua de 12 februa-
rie 1925 de c\tre ministrul
cultelor, Alexandru Lep\da-
tu, fiind aprobat cu 89 de vo-
turi (dou\ `mpotriv\). La Ca-
mera Deputa]ilor, acest pro-
iect legislativ a fost prezen-
tat de deputatul Petru Gâr-
boviceanu [i a fost primit cu
unanimitate de voturi (156
`n total). Luând act de adop-
tarea acestei legi de c\tre
Parlament, regele Ferdinand
I (1914-1927) avea s\ o pro-
mulge `n data de 25 februa-
rie 1925.
~n acela[i timp, Sfântul
Sinod, printr-o scrisoare ire-
nic\, datat\ 12 martie 1925,
a informat [i celelalte Bise-
rici Ortodoxe surori despre
aceast\ istoric\ hot\râre de
ridicare a Bisericii Ortodoxe
Române la rang de Patriar-
hie. ~n finalul acestei scri-
sori, `ntâiul patriarh al Bise-
ricii Ortodoxe Române, Mi-
ron Cristea, `[i exprima spe-
ran]a c\ „to]i se vor bucura
de aceast\ sporire `n putere
[i `nsemn\tate a surorii lor
române, trimi]ându-i cu drag
fr\]easc\ `mbr\]i[are [i bi-
necuvântare, recunoscând [i
apreciind `n noua sa calitate
pe Patriarhul României ca
un frate gata a lucra – pre-
cum pentru Biserica Româ-
n\ – a[a [i pentru progresul
[i `nt\rirea Ortodoxismului
pretutindeni“.
~n luna mai a anului 1925,
aceast\ scrisoare irenic\ a
fost trimis\ Patriarhiei Con-
stantinopolului prin Drago-
mir Demetrescu, profesor la
Facultatea de Teologie Orto-
dox\ din Bucure[ti. Din cau-
za vicisitudinilor politice, pa-
triarhul Constantinopolului,
Constantin VI (1924-1925), a
fost nevoit s\ se retrag\ din
scaun [i nu a mai putut con-
voca Sfântul Sinod pentru a
r\spunde acestei scrisori. ~n
luna iulie a a-nului 1925,
este `ntronizat ca patriarh al
Constantinopolului Vasile al
III-lea (1925-1929), care, lu-
ând `n considerare hot\rârea
Bisericii Ortodoxe Române,
prin tomosul cu nr. 1579 din
10
Delega]ia de episcopi veni]i din str\in\tate, care a asistat la `ntronizarea ca
patriarh a mitropolitului primat Miron Cristea (Rândul 1 de la stânga la
dreapta: sunt prezen]i mitropoli]ii Ghermanos de Sardeon, Antonie de Kiev,
Policarp al Trichelor, ministrul Al. Lep\datu, Dositei al Sevastelor, Emilian al
Timocului, Neofit de Vidin, Dionisie al Var[oviei [i al]i ierarhi)
30 iulie 1925, a recunoscut
ridicarea ei la rangul de Pa-
triarhie. Au urmat mai apoi
scrisori de la celelalte Bise-
rici Ortodoxe surori prin care
acestea recuno[teau hot\râ-
rea Sfântului Sinod al Biseri-
cii Ortodoxe Române [i `l feli-
citau pe Miron Cristea, `n no-
ua sa calitate de patriarh al
Bisericii Ortodoxe Române.
~ntronizarea primului
patriarh al României
Proclamarea [i `ntroniza-
rea primului patriarh al Bi-
sericii Ortodoxe Române, de-
[i programat\ pentru prim\-
vara anului 1925, a fost amâ-
nat\, din cauza problemelor
de s\n\tate ale regelui Fer-
dinand I ,pentru toamna ace-
luia[i an. Astfel, `n ziua de
duminic\, 27 septembrie
1925, `n Catedrala patriar-
hal\ din Bucure[ti, a avut
loc proclamarea oficial\ a ri-
dic\rii Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne la rang de Patriarhie,
la care a participat [i o dele-
ga]ie a Patriarhiei de Con-
stantinopol. ~n ziua de dumi-
nic\, 1 noiembrie 1925, `n
Catedrala patriarhal\ din
Bucure[ti, `n prezen]a a nu-
mero[i invita]i din ]ar\ [i
str\in\tate, a fost `ntronizat
primul patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române, Miron
Cristea.
Dup\ `ncheierea festivit\-
]ilor dedicate acestui eveni-
ment, `n ziua de mar]i, 3 no-
iembrie 1925, `n Palatul Pa-
triarhal, a avut loc o consf\-
tuire `ntre membrii Sfântu-
lui Sinod al Bisericii Ortodo-
xe Române [i delega]ii Bise-
ricilor Ortodoxe surori, `n ca-
drul c\reia, la ini]iativa pa-
triarhului Miron Cristea, s-a
discutat necesitatea convo-
c\rii unui Sinod panortodox.
Patriarhia de Constantino-
pol a fost rugat\ s\ `ntoc-
measc\ programul viitorului
Sinod panortodox [i s\ invite
Bisericile Ortodoxe autocefa-
le s\ studieze problemele ce
vor face obiectul dezbaterilor
acestui viitor Sinod.
~n concluzie, se poate afir-
ma c\ ridicarea Bisericii Or-
todoxe Române la rang de
Patriarhie acum 85 de ani
constituie unul dintre mo-
mentele fundamentale ale is-
toriei ei, un adev\rat pilon
de for]\ pe care s-a construit
apoi prestigiul Bisericii
noastre `n ]ar\ [i `n afara
grani]elor. De atunci, Biseri-
ca Ortodox\ Român\ a fost
p\storit\ de cinci vrednici de
pomenire patriarhi: Miron
Cristea (1925-1939), Nico-
dim Munteanu (1939-1948),
Justinian Marina (1948-
1977), Justin Moisescu
(1977-1986) [i Teoctist Ar\-
pa[u (1986-2007).
Patriarhia Român\
ast\zi
Cel de-al [aselea patriarh
al României, Preafericitul
P\rinte Daniel, a fost `ntro-
nizat `n ziua de 30 septem-
brie 2007, ca urmare a alege-
rilor organismele statutare
ale Bisericii Ortodoxe Româ-
ne din 12 septembrie 2007.
~nc\ de la `nceput, actualul
~ntâist\t\tor al Bisericii Or-
todoxe Române a identificat
direc]iile majore de activita-
te ale institu]iilor centrale
biserice[ti de la Patriarhia
Român\: le-gislativ [i juridic
bisericesc, pastoral-liturgic,
cultural-misionar, social-fi-
lantropic, economic-financi-
ar [i patrimonial-imobiliar,
fiecare din aceste preocup\ri
având propriile dimensiuni
[i specificit\]i `n dezvoltarea
[i transpunerea `n realitate.
Din intensa [i prodigioasa
activitate desf\[urat\ pân\
acum la nivelul Patriarhiei
Române, sub arhip\storirea
Preafericitului P\rinte Pa-
triarh Daniel, men]ion\m
doar câteva activit\]i repre-
zentative.
Astfel, sub purtarea de gri-
j\ a P\rintelui Patriarh Da-
niel, `n [edin]a Sfântului Si-
nod din 28 noiembrie 2008, a
fost definitivat [i aprobat no-
ul Statut pentru organizarea
[i func]ionarea Bisericii Or-
todoxe Române, care a intrat
`n vigoare odat\ cu recunoa[-
terea sa prin Hot\rârea Gu-
vernului României din 16 ia-
nuarie 2008, adoptat\ `n te-
meiul Legii nr.489/2006 pri-
vind libertatea religioas\ [i
regimul general al cultelor.
Pentru a r\spunde cerin-
]elor misionar-pastorale [i
administrativ-biserice[ti din
]ar\ [i din afara grani]elor
României, Sfântul Sinod a a-
probat noi structuri canonice
[i organizatorice biserice[ti
prin `nfiin]area a cinci noi e-
parhii, dintre care dou\ `n
]ar\ (Episcopia S\lajului [i
Episcopia Devei [i Hune-
doarei) [i trei `n afara grani-
]elor ]\rii (Episcopia Ortodo-
x\ Român\ a Spaniei [i Por-
tugaliei, Episcopia Ortodox\
Român\ a Europei de Nord,
Episcopia Ortodox\ Român\
a Australiei [i Noii Zeelan-
de). De asemenea, au fost `n-
fiin]ate dou\ noi parohii or-
todoxe române `n Japonia
(Tokyo [i Osaka), o parohie
ortodox\ român\ `n Siria
(Damasc), [i a fost aprobat\
`nscrierea `n Statutul pentru
organizarea [i func]ionarea
Bisericii Ortodoxe Române a
celor patru eparhii reactiva-
te de Mitropolia Basarabiei
[i recunoscute juridic de au-
torit\]ile de stat din Republi-
ca Moldova: Arhiepiscopia
Chi[in\ului, Episcopia de
B\l]i (fost\ a Hotinului), E-
piscopia Basarabiei de Sud
(fost\ de Cetatea Alb\-Isma-
il), Episcopia Ortodox\ a Du-
b\sarilor [i a toat\ Transnis-
tria (fost\ Misiunea Ortodo-
x\ Român\ din Transnis-
tria). La acestea se adaug\
`nfiin]area Reprezentan]ei
Patriarhiei Române pe lâng\
institu]iile europene (Bru-
xelles), precum [i `nscrierea
acesteia `n Statut, `mpreun\
cu Reprezentan]a de la Locu-
rile Sfinte (A[ez\mintele Ro-
mâne[ti de la Ierusalim, Ior-
dan [i Ierihon) [i Reprezen-
tan]a de la Sofia (Parohia
Ortodox\ Român\). Un lu-
cru cu totul inedit, dar re-le-
vant pentru p\strarea leg\-
Duminic\, 7 februarie 2010
Maiestatea sa Ferdinand I, rege al României,
principe al Rom=niei, principe de
Hohenzollern-Sigmaringen(1865-1927).
~n timpul regalit\]ii sale, Biserica Ortodox\
Român\ a fost ridicat\ la rang de Patriarhie
turilor spirituale [i culturale Duminic\“, revista lunar\
cu Patriarhia Român\, l-a „Vestitorul Ortodoxiei“, A-
constituit grija Preafericitu- gen]ia de [tiri „Basilica“ [i
lui P\rinte Patriarh Daniel Biroul de Pres\, grupate `n
pentru `nscrierea `n Statut a Centrul de Pres\ BASILICA al
A[ez\mintelor Române[ti Patriarhiei Române, lucrare
din Sfântul Munte Athos de pionierat [i institu]ie uni-
(Prodromu, Lacu etc.), iar `n cat `n `ntreaga Ortodoxie.
perspectiva amend\rii Sta- De asemenea, la ini]iativa
tutului, a Comunit\]ii Orto- Preafericitului P\rinte Pa-
doxe Române din Turcia, cât triarh Daniel, au fost relan-
[i a altor comunit\]i ortodo- sate demersurile pentru adu-
xe române din afara grani]e- cerea la via]\ a proiectului
lor României. noii catedrale patriarhale –
Pentru a asigura accesul Catedrala Mântuirii, reini]i-
prin mijloace moderne, dar [i at dup\ mai bine de 75 de
pentru a r\spunde cerin]elor ani de fericitul `ntru adormi-
sporite de sprijinire a activi- re patriarh Teoctist.
t\]ilor pastoral-liturgice, mi- Din aceast\ succint\ pre-
sionar-culturale, social-filan- zentare a principalelor coor-
tropice [i educative care se donate ale activit\]ii Biseri-
desf\[oar\ `n Biserica Orto- cii Ortodoxe Române se de-
dox\ Român\, `n scopul sprind clar conturul larg al
mântuirii credincio[ilor `n angaj\rii Bisericii noastre `n
contextul vie]ii sociale [i spi- actualitate, precum [i impli-
rituale contemporane, `nc\ carea Preafericitului P\rinte
din primele zile `n slujirea ca Patriarh Daniel cu deplin\
patriarh al Bisericii Ortodo- responsabilitate [i d\ruire
xe Române, Preafericitul P\- pilduitoare.
rinte Patriarh Daniel a ve- La `mplinirea a 85 de ani
gheat personal la dotarea [i de la ridicarea sa la rang de
darea `n func]iune a studiou- Patriarhie, Biserica Orto-
rilor de emisie [i produc]ie dox\ Român\ se prezint\
Radio TRINITAS Bucure[ti, i- deci ca o Biseric\ vie, ac-
naugurate la 27 octombrie tiv\, `n mijlocul poporului
2007, dar [i a celorlalte pe care-l sluje[te, profund
structuri mass-media ale Pa- implicat\ `n promovarea di-
triarhiei Române: Postul de alogului cu celelalte Bise-
Televiziune TRINITAS TV, Co- rici Ortodoxe surori, cu lu-
tidianul „Ziarul Lumina“, mea cre[tin\ [i cu socie-
s\pt\mânalul „Lumina de tatea contemporan\. a
 Duminic\, 7 februarie 2010
Cum s\ ne rug\m eficient?
Mult prea adesea via]a pe care o
ducem este `mpotriva rug\ciunii pe
care o oferim lui Dumnezeu [i numai
atunci când reu[im s\ armoniz\m
cuvintele rug\ciunii noastre cu felul de
a tr\i, rug\ciunea noastr\ dobânde[te
puterea, splendoarea [i eficien]a pe
care le a[tept\m s\ se produc\. Mult
prea adesea ne adres\m Domnului,
sperând c\ va face ceea ce noi `n[ine
ar trebui s\ facem `n numele [i `n
slujba Lui. De cele mai multe ori,
Cuv=nt de `n]elepciune 11
rug\ciunile noastre care sunt elegante,
discursuri bine preg\tite, care au
rezistat secolelor, le oferim Domnului
zi de zi, ca [i cum ar fi suficient s\
repet\m an de an, cu o inim\ rece [i cu
o minte mecanic\, cuvinte arz\toare
n\scute `n de[ert [i `n pustie, din cele
mai adânci suferin]e umane, `n cele
mai aprigi situa]ii pe care istoria le-a
cunoscut vreodat\. ~ntr-una din
predicile sale, mitropolitul Antonie de
Suroj ne `nva]\ cum s\ ne rug\m.

De multe ori repet\m ru-
g\ciuni care poart\ numele
Sfin]ilor P\rin]i [i credem c\
Dumnezeu le ascult\, c\ ia
aminte la con]inutul lor, `n
timp ce singurul lucru care
conteaz\ `naintea Lui este
inima persoanei care I se a-
dreseaz\, dorin]a neab\tut\
de a face voia Lui.
Noi spunem „Doamne, nu
ne duce pe noi `n ispit\“; a-
poi, cu un pas vioi, dornici [i
plini de speran]\ ne `ndrep-
t\m direct spre locul unde is-
pita e `n a[teptarea noastr\.
Alteori strig\m: „Doamne,
inima mea este gata“. Dar
pentru ce? Dac\ Domnul ne-
ar pune aceast\ `ntrebare `n-
tr-o sear\ când i-am fi spus
aceste cuvinte `nainte de a
merge la culcare, am fi obli-
ga]i s\-i spunem câteodat\:
„gata de terminat capitolul
pe care l-am `nceput din a-
cest roman poli]ist“. ~n acel
moment acesta este singurul
lucru pentru care inimile
noastre sunt preg\tite.
S\ transform\m
toate cuvintele
rug\ciunii noastre
`n reguli de via]\
{i sunt atât de multe mo-
mente `n care rug\ciunea
noastr\ r\mâne liter\ moar-
t\, care mai degrab\ ucide,
pentru c\ de fiecare dat\
când l\s\m ca rug\ciunea s\
fie moart\, `n loc s\ ne fac\
vii [i s\ trezeasc\ `n noi e-
nergia pe care o con]ine `n ea
`ns\[i, devenim din ce `n ce
mai insensibili la sensul, im-
pactul ei, [i din ce `n ce mai
incapabili de a tr\i rug\ciu-
nea pe care o rostim.
Aceast\ situa]ie ridic\ o
problem\ care trebuie rezol-
vat\ de fiecare dintre noi `n
parte; trebuie s\ trasform\m
toate cuvintele rug\ciunii
noastre `n reguli de via]\.
Dac\ I-am spus Domnului c\
~i cerem ajutorul ca s\ rezis-
t\m ispitei, trebuie s\ evi-
t\m cu toat\ puterea sufletu-
lui, cu toat\ t\ria pe care o
avem, orice ocazie de a p\c\-
tui. Dac\ i-am spus Domnu-
lui c\ ne doare gândindu-ne
c\ cineva este fl\mând, `nse-
tat sau singur, trebuie prin
urmare s\ ascult\m glasul
Domnului care ne `ntreab\:
„Pe cine s\-]i trimit?“; s\ st\m
`naintea Lui zicând: „Aici
sunt Doamne“ [i s\ trecem la
fapte, nepermi]ând vreunui
gând s\ se furi[eze `n buna
noastr\ inten]ie, s\ se `nsi-
nueze `ntre porunca lui
Dumnezeu [i fapta pe care
suntem gata s\ o facem.
Gândul care se strecoar\ ca
un [arpe ne va sugera ime-
diat: „Mai târziu“ sau „Chiar
trebuie s\ o fac?“ „Nu poate
Dumnezeu s\ g\seasc\ pe
cineva care este mai liber s\
fac\ aceasta decât sunt eu“?
{i `n timp ce ne `nvârtim `n
jurul problemei, energia [i
r\spunsul pe care Dumnezeu
ni le-a dat vor disp\rea [i vor
muri `n noi.
Efortul personal
`n rug\ciune
Aici avem de-a face cu un
lucru esen]ial, anume, s\ sta-
bilim o leg\tur\ `ntre via]\ [i
rug\ciune printr-un act de
voin]\, un act pe care trebuie
s\-l s\vâr[im noi `n[ine, care
niciodat\ nu se va `mplini de
la sine [i care totu[i va trans-
forma profund vie]ile noas-
tre. Citi]i rug\ciunile de di-
minea]\ [i de sear\. Alege]i
oricare dintre aceste rug\-
ciuni [i face]i-o regul\ de via-
]\. Ve]i vedea atunci c\ a-
ceast\ rug\ciune nu va de-
veni niciodat\ plictisitoare
sau `nvechit\, ci cu fiecare zi
care trece se va adânci, va
deveni o rug\ciune vie.
Odat\ ce I-a]i cerut Dom-
nului s\ v\ p\zeasc\ pe par-
cursul zilei de nevoi, ispite
sau greut\]i, este [i datoria
voastr\ de a le birui cu toat\
puterea [i `n ciuda sl\biciu-
nii voastre omene[ti; atunci
fiin]a voastr\ va fi ca o pânz\
de catarg umflat\ de suflare
dumnezeiasc\ [i de putere [i
ve]i avea multe lucruri de
spus Domnului când ve]i sta
`naintea Lui seara. Ve]i mul-
]umi atunci pentru ajutorul
pe care l-a]i primit, ve]i fi ru-
[ina]i de acest ajutor [i v\
ve]i bucura c\ El v-a dat pu-
terea de a face voia Lui cu
slabele [i neputincioasele
voastre mâini omene[ti, v-a
`ng\duit s\ fi]i ochiul Lui
care prive[te, urechea Lui a-
tent\, pasul Lui, iubirea Lui,
`ntruparea Lui, mila Lui.
Este ceva ce poate fi do-
bândit numai prin efort per-
sonal [i, dac\ acest efort nu
este f\cut, via]a [i rug\ciu-
nea vor fi str\ine una de cea-
lalt\. Pentru un timp via]a
continu\ ca de obicei [i rug\-
ciunea lânceze[te, devenind
din ce `n ce mai slab\, cu o
con[tiint\ din ce `n ce mai
adormit\. St\ruin]a `n rug\-
ciune scade [i `n timp ce via-
]a de zi cu zi ne acapareaz\,
rug\ciunea va disp\rea, pen-
tru c\ ea vine de la Dumne-
zeu, un Dumnezeu timid [i
iubitor de oameni care ne
cheam\ [i care nu ni se im-
pune prin for]\. Atunci ne
vom mul]umi spunându-ne
c\ am `ntrupat rug\ciunea
`n ac]iune; lucrul mâinilor
noastre reprezint\ slujirea
noastr\.
Poate fi Dumnezeu
slujit cu indiferen]\?
Aceasta nu este atitudinea
pe care o avem fa]\ de priete-
nii, p\rin]ii sau cei pe care `i
iubim. ~ntr-adev\r, uneori
sau poate `ntotdeauna am fa-
ce orice de dragul lor; asta `n-
seamn\ oare c\ i-am uitat `n
inimile noastre [i gândurile
nu se `ndreapt\ c\tre ei?
Desigur nu! Se poate ca
doar Dumnezeu s\ Se bucure
de privilegiul de a fi slujit f\-
r\ a primi vreodat\ o privire
de la noi, f\r\ ca inimile
noastre s\ devin\ fierbin]i [i
iubitoare la auzul numelui
S\u? Poate fi numai Dumne-
zeu slujit cu indiferen]\?
Aceast\ `ntrebare este un
motiv de cugetare asupra
ceea ce e de `mplinit.
Exist\ `nc\ un aspect al
rug\ciunii `mpletite cu via]a.
Acesta reprezint\ chiar inte-
grarea rug\ciunii `n `ns\[i
via]a noastr\. ~n fiecare mo-
ment ne confrunt\m cu situ-
a]ii greu de dep\[it. Numai
de-am chema rug\ciunea s\
poarte aceste greut\]i, am
afla, cu fiecare zi [i or\ care
trece, mai multe posibilit\]i
decât ne-am imaginat vreo-
dat\ s\ facem ca rug\ciunea
s\ devin\ [i s\ r\mân\ ne-
clintit\. Ne amintim oare c\
voca]ia noastr\ uman\ tran-
scende toate atributele ome-
ne[ti? Nu suntem oare che-
ma]i s\ fim m\dulare vii ale
Trupului lui Hristos [i s\ fim
`ntr-un fel atât `n comuni-
tate, cât [i fiecare `n parte, o
prelungire `n timpul nostru a
prezen]ei lui Hristos `ntru-
pat? Nu suntem chema]i s\
ne `mp\rt\[im de firea dum-
nezeiasc\? ~n aceasta const\
voca]ia omeneasc\ exprima-
t\ `n forma ei deplin\; din-
colo de asta este voin]a [i lu-
Mitropolitul Antonie de Suroj (1914-2003). Fiu de
diplomat rus, medic chirurg `n timpul celui de-al II-
lea R\zboi Mondial `n Fran]a, a primit voturile
monahale [i a ajuns episcopul ru[ilor din Marea
Britanie. A scris numeroase c\r]i de spiritualitate
ortodox\, unele dintre ele traduse [i `n limba
român\: {coala rug\ciunii, ~ntâlnirea cu Dumnezeu
(poz\ din anul 1965, colec]ia diacon Peter Scorer)
crarea lui Dumnezeu. Sun- str\dania st\pânitorului a-
tem chema]i s\ fim prezen]a cestei lumi, trebuie s\ `mple-
Dumnezeului Celui Viu `n `n- tim rug\ciunea cu tot ceea ce
treaga lume. Putem oare `m- `nseamn\ via]a noastr\, s\ o
plini aceast\ lucrare f\r\ ca arunc\m precum drojdia `n
Dumnezeu s\ o fac\ `n noi [i acel aluat ce reprezint\ via]a
prin noi? Cu siguran]\, nu. noastr\ `n ansamblul ei.
De ne-am trezi diminea]a
Rug\ciunea, un mod [i am sta `naintea Domnului
spunând: „Binecuvintea-
de a fi altoi]i pe vi]a z\-m\, Doamne, [i binecu-
cea d\t\toare de via]\ vinteaz\ zorii acestei zile“,
de am realiza numai c\
Cum altfel am putea deve- `ncepem o nou\ zi a crea]iei,
ni m\dulare vii ale Trupului a[a cum nu a existat alta
lui Hristos? Cum am putea `nainte, r\s\ritul unei zile
primi Duhul Sfânt ca temple ca o comoar\ neexplorat\ [i
`n care s\ s\l\[luiasc\ f\r\ a infinit\. De am realiza doar
fi mistui]i de focul dumnezei- sub binecuvântarea lui
esc? Cum am putea deveni cu Dumnezeu c\ ne avânt\m
adev\rat p\rta[i ai dumne- `n aceast\ nou\ zi pentru a
zeie[tii firi? {i cum noi, p\- `mplini menirea noastr\ de
c\to[i fiind, am putea s\vâr[i cre[tini, purtând `n minte
lucrarea milosteniei, a dra- toat\ puterea [i slava cu-
gostei divine, pe care suntem vântului „cre[tin“, cu ce re-
chema]i s\ le `mplinim? spect, seriozitate [i bucurie,
Rug\ciunea constituie nu cu ce speran]\ [i duio[ie am
doar un motiv de a `nainta tr\i dezv\luirea fiec\rui
sau o chemare spre des\vâr[i- ceas din zi. Cu fiecare or\
re, ci [i un mod de a fi altoi]i care trece am primi totul ca
pe vi]a cea d\t\toare de via]\. un dar al lui Dumnezeu. Am
Un fapt trebuie s\ ne atin- primi fiecare moment al vie-
g\ dintru bun `nceput. Dac\ ]ii ca venind din mâna lui
nu dorim ca rug\ciunea [i Dumnezeu. (Traducere [i
via]a noastr\ s\ fie desp\r]i- adaptare de E. Palade dup\
te [i ca rug\ciunea s\ dispa- Metropolitan Anthony of
r\ treptat, zdrobit\ de nevoi- Sourozh, Sermons. Prayer
le vie]ii grele [i crude, de and Life )
 CM
YK

12 Documentar Duminic\, 7 februarie 2010

Mai-iunie 1947: patriarhul Alexei al Moscovei `n România

„Clerul a fost impresionat de atitudinea patriarhului
Alexei, care a slujit majestuos; este prezent [i
tr\ie[te clipa rug\ciunii, cucernic [i adânc
cunosc\tor al tipicului [i al regulilor arhiere[ti, pe
care le-a rostit pe de rost; foarte atent la orice gest
sau mi[care. Ve[tmintele - unele `n `ntregime numai
din aur - au impresionat de asemenea prin
splendoarea [i valoarea lor artistic\. Patriarhul
Alexei apare ca un «Prince de L’Église». A
impresionat de asemenea de cucernicia celor doi
mitropoli]i ru[i, coliturghisitori, smeri]i `n slujb\ [i
aten]i, spre a r\spunde oric\rui gest al chiriarhului“.
Dup\ cuvântarea patriar- re a `ntregii Ortodoxii la un
hului Nicodim, „a vorbit pa- front anticatolic.
triarhul Alexei, care [i-a ex- ~ns\, Biserica Ortodox\
primat bucuria de a fi `n Ro- Român\, `n frunte cu patriar-
mânia, sfâr[ind cu invita]ia hul Nicodim, nu era dispus\
ca `n toamn\ `ntâist\t\torul s\ se alinieze politicii mosco-
român s\ mearg\ la Moscova, vite. Dup\ cum am v\zut,
pentru ca, `mpreun\ cu [efii chiar `n public, `ntâist\t\-
celorlalte Biserici Ortodoxe, torul român a obiectat la do-
s\ rezolve problemele biseri- rin]a exprimat\ de patriarhul Suita mitropoli]ilor ru[i `mpreun\ cu patriarhul Rusiei
ce[ti ecumenice. Patriarhul Alexei pentru participarea la au poposit la Patriarhia Român\
Nicodim ridic\ mâna repede conferin]a panortodox\ de la
[i, ar\tând cu degetul spre Moscova. De[i era ata[at de doc[i români. Pentru românii se, a[a cum URSS-ul `nghi]ise delean\ din Biserica Ortodo-
Alexei, zise `n limba român\: cultura rus\, patriarhul Nico- de atunci era evident faptul atâtea teritorii sub forma re- x\ Român\, prin vizitele de la
«Da’ de ce la Moscova?» Patri- dim nu accepta atât de u[or c\ semnifica]ia acestei vizite publicilor unionale. Nu [tim Sibiu, Cluj, Deva [i Timi[oa-
arhul Alexei va fi `n]eles, cu s\ se angreneze `n politica pro- nu poate fi decât aceea de in- dac\ exista un astfel de plan, ra, [i `l ]inea aproape pe epis-
toate c\ nu i s-au tradus aces- movat\ de Biserica Rusiei. tegrare a Bisericii Ortodoxe dar acest zvon a circulat cu in- copul Nicolae Popovici al Ora-
te cuvinte“. Acestea erau o ~n acela[i timp, pentru re- Române `ntr-un tipar al rela- sisten]\, producând team\ la dei; pe când Emil Bodn\ra[,
parte din impresiile [i as- gimul comunist de la Bucu- ]iilor interotodoxe [i ecumeni- nivelul preo]imii române[ti. la origine bucovinean, `ncerca
pectele notate de un martor al re[ti era un bun prilej de a de- ce de inspira]ie moscovit\. s\-l remarce pe loc]iitorul
vizitei patriarhului Alexei `n monstra bunele sale inten]ii Ba, mai mult, `n mediul bise- scaunului de la Suceava, ar-
România. fa]\ de Biseric\, a[a cum la ricesc, erau preo]i care afir-
~n 1945 Patriarhia hiereul Emilian Antal. Aceas-
„fratele mai mare de la R\s\- mau c\ „Patriarhul Alexei a Moscovei cerea BOR t\ atitudine s-a ar\tat a fi e-
Biserica Ortodox\ rit“ aceast\ institu]ie era „pe venit `n România s\-[i vizite- s\ revin\ la calendarul ronat\. Singurul, care poate
deplin respectat\“. Totu[i, a- ze eparhia“. Era, evident, o a- nu a `ncercat s\ fie v\zut atât
Român\ nu era cest eveniment din istoria re- firma]ie prea dur\ `n privin]a pe stil vechi de insistent `n timpul vizitei
dispus\ s\ se alinieze la]iilor celor dou\ autocefalii viitorului Ortodoxiei româ- patriarhului moscovit, a fost
ortodoxe a implicat un `ntreg ne[ti. Dar, `n mediul biseri- Biserica Ortodox\ Român\ arhiereul Justinian Vasluia-
politicii moscovite capitol de probleme, privitoa- cesc românesc, `nc\ din 1946, era v\zut\ ca una care parti-
nul, vicarul Mitropoliei Mol-
re la cele dou\ p\r]i, cât [i la cipase al\turi de Ion Anto-
se lansase zvonul conform dovei, dup\ unele surse, se
Martorul acestor eveni- nivelul `ntregii Ortodoxii. nescu la r\zboiul „fascist“,
c\reia Biserica româneasc\ pare, la sugestia lui Gheor-
mente pare a fi fost cople[it ~n epoc\ vizita a fost perce- mai ales prin campania din
urma s\-[i piard\ autocefalia ghiu-Dej. A fost cel mai pu]in
de prestan]a slujitorilor ru[i Transnistria. Deci, fusese a-
put\ ca una de presiune la a- [i rangul de patriarhat, pen- prezent `n cadrul acestei vizi-
`n frunte cu `ntâist\t\torul l\turi du[manul german.
dresa reprezentan]ilor orto- tru a fi integrat\ Bisericii Ru- Dar, Patriarhia Moscovei a- tei [i, totu[i, `n anul urm\tor,
moscovit, care `n perioada 28 Justinian Marina ajungea cel
mai-11 iunie 1947 f\ceau o vi- vea nevoie de solidaritatea
Patriarhiei Române `n politi- de-al treilea patriarh al Bise-
zit\ fr\]easc\ `n România, ca ricii Ortodoxe Române.
r\spuns al c\l\toriei patriar- ca pe care o promova. Iar pa-
hului Nicodim din 1946. Suita triarhul Nicodim [tia acest lu-
patriarhului rus a poposit la cru. Desigur, c\ pierderea ce- Dialog pe picior de
lor dou\ calit\]i, autocefalia
Ia[i, Bucure[ti: Patriarhia
[i patriarhatul, nu se putea
egalitate `ntre cele dou\
Român\, Consiliul de Mini[-
tri, Ateneul Român, Palatul face decât cu acordul Patriar- autocefalii ortodoxe
brâncovenesc de la Mogo[oa- hiei de Constantinopol, cea
care le recunoscuse. Nu `n- Vizita patriarhului Alexei
ia; Curtea de Arge[, Sibiu, `n România a fost propagat\
Deva [i B\cia, locul natal al tâmpl\tor, `n 1945, atunci
când Patriarhia Moscovei ce- `n epoc\ ca una care „a ci-
lui Petru Groza; Timi[oara, mentat leg\turile duhovni-
M\n\stirea Neam], Suceava; rea BOR s\ revin\ la calen-
darul pe stil vechi, patriarhul ce[ti `ntre cele dou\ Biserici
M\n\stirea Sucevi]a [i, din surori [i a `nt\rit prietenia
nou, la Ia[i. Era o curiozitate Nicodim consulta Patriarhia
Ecumenic\. `ntre poporul rus [i poporul
evident\ din partea celor care român“. Aceast\ afirma]ie in-
De aceea, pe parcursul a-
asistau la acest eveniment dica un dialog pe picior de e-
cestor rela]ii, patriarhul Nico-
mai pu]in obi[nuit pentru po- dim a `ncercat s\-[i legitime- galitate `ntre cele dou\ auto-
porul român. Prezen]a aces- ze deciziile prin sugestiile pri- cefalii ortodoxe, dar, `n ace-
tor ierarhi, care pân\ deun\zi mite de la Patriarhia Ecume- la[i timp, enun]a un compor-
erau prigoni]i [i de]inu]i `n nic\. Aceast\ pendulare a pa- tament confesional `ntr-un ti-
gulagul sovietic, era pu]in e- triarhului Nicodim a impus par eminamente laic. ~n fapt,
xotic\ pentru românii care Moscovei o pozi]ie pe care tre- ar\ta celor care trebuiau s\
peste dou\ decenii auziser\ buia s\ o respecte. `n]eleag\ c\ viitorul confesio-
cele mai mari groz\vii ale a- Tot `n contextul acestei vi- nal din România urma s\ se
teismului militant. Iar aceas- zite, chiar unii episcopi orto- integreze `ntr-un plan politic
t\ curiozitate ajuns\ pân\ la doc[i români considerau c\ laic pe care Moscova dorea
cucerirea credincio[ilor ro- adoptarea unei atitudini cât s\-l impun\ la nivelul `ntre-
mâni era tocmai primul obiec- mai reveren]ioase fa]\ de pa- gii Ortodoxii [i `ndreptat `m-
tiv moscovit al acestui demers triarhul Moscovei `i vor avan- potriva Occidentului. Din
`n rela]iile dintre cele dou\ taja `n disputarea scaunului partea Bisericii Ortodoxe Ro-
autocefalii. Puterea sovietic\ patriarhal care urma s\ se mâne un rol aparte `n aceste
`ncerca s\ conving\ c\ Bise- vacanteze. ~nsu[i, patriarhul rela]ii l-a avut patriarhul
rica Rus\ continua s\ fiin]eze Nicodim dorea prezen]a per- Justinian Marina. Acesta, ca
[i chiar s\ sudeze rela]ii cu manent\ a episcopului arge- [i predecesorul s\u, a `n]eles
celelalte Biserici Ortodoxe. A- [ean Iosif Gafton `n preajma c\ are datoria s\ nu se lase
cest aspect era doar un ele- `ntâist\t\torului rus; Petru ancorat `n acest complicat
ment dintr-o politic\ abil con- Patriarhul Alexei, `n vizit\ la Biserica Groza `ncerca s\ eviden]ieze proiect politic moscovit. (A -
struit\ de Moscova de alinie- „Sfin]ii Trei Ierarhi“ din Ia[i tot mai mult componenta ar- drian Nicolae PETCU)

CM
YK

Duminic\, 7 februarie 2010
Mircea Vulc\nescu [i problema spiritualit\]ii
Colegii de genera]ie [i exege]ii de mai
târziu au remarcat la Mircea
Vulc\nescu uluitoarea diversitate a
domeniilor `n care acesta se mi[ca cu
o u[urin]\ rar `ntâlnit\, cu firescul pe
care oamenii obi[nui]i `l au atunci
când respir\. Constantin Noica
spunea: „Era chiar ceva uluitor [i
dezarmant pentru fiecare dintre noi:
de dr. George ENACHE
Risip\ creatoare
Filosoful de la P\ltini[
sfâr[ea prin a-l compara cu
biblicul Noe, cel care comu-
nica direct, firesc, cu Dum-
nezeu, [i care a [tiut s\
rânduiasc\ `ntr-o arc\ jivi-
nele p\mântului. {i, `n-
tr-adev\r, Mircea Vulc\-
nescu a [tiut s\ asimileze
toate treptele realului [i s\
ofere sentimentul integra-
lit\]ii, de la `nalta specula-
]ie filosofic\ la riguroasele
planuri pentru economia
României [i a Estului Eu-
ropei, de la munca intens\
[i sistematic\ la pl\cerea
loisirului, organizat `ns\ [i
acesta cu minu]iozitate.
Diversitatea preocup\ri-
lor a condus la o oarecare
risipire `n planul canonic
al achizi]iilor [tiin]ifice, ne-
`mplinindu-se `ntr-un spa-
]iu strict delimitat al vreu-
nei discipline precum al]i
colegi de genera]ie. Refu-
zul de a sta sub „bleste-
mul“ unei singure idei,
moartea, de o tragic\ m\-
re]ie, asumat\ din nou cu
firescul care `l caracteriza,
sunt poate cauze ale aces-
tei ne`mpliniri aparente.
Noica spunea c\, dac\
nu ar fi citit studiul Di-
mensiunea româneasc\ a
existen]ei, n-ar fi scris poa-
te niciodat\ Rostirea filo-
sofic\ româneasc\. {i azi
schi]ele, proiectele sale ofe-
r\ sugestii extrem de valo-
roase pentru cei interesa]i
de o anumit\ problem\. Un
articol sau numai un rând
`]i pot orienta c\utarea.
Portret al unei
spiritualit\]i
Un sentiment similar
poate tr\i [i cel interesat
de chestiunea spiritualit\-
]ii interbelice, deoarece
Mircea Vulc\nescu, prin
dou\ articole ale sale, ori-
enteaz\ `n mod decisiv
cercetarea, deopotriv\ sub
aspect ideatic [i metodolo-
gic. Aceste articole consti-
tuie unul dintre cele mai
complete [i comprehensive
r\spunsuri la problema i-
deii de spiritualitate intens
[tia mai bine decât noi, uneori, ceea
ce credeam c\ putem socoti problema
noastr\“. Ceea ce fascina mai mult
era, spune tot Noica, „nu atât
rev\rsarea, cât izvorul. Ceva din
ne[tiutul spiritului nu `nceta s\ se
refac\… Despre aproape orice vorbea
Mircea Vulc\nescu, `]i d\dea
sentimentul c\ se na[te din el.“
vehiculat\ `n cultura româ-
n\ interbelic\. Totul a `nce-
put printr-un r\spuns a-
cordat unui chestionar ini-
]iat `n 1928 de revista „Ti-
parni]a literar\“ referitor
tocmai la problema dac\ e-
xist\ sau nu o nou\ o „no-
u\ spiritualitate“ `n cul-
tura român\. Mai târziu,
`n plin\ `nflorire a mi[c\rii
Criterion, Mircea Vulc\-
nescu revenea cu un text
mult mai amplu pe aceast\
problem\.
El ini]ia de fapt un veri-
tabil dic]ionar al no]iunilor
cel mai folosite `n orizontul
cultural al epocii. Impor-
tan]a acestui demers este
bine subliniat\ de autor:
„fiecare epoc\ are anumi]i
termeni care par a stârni
un interes superior altora.
Eviden]ierea valorii de cir-
cula]ie a acestor termeni [i
a sensurilor lor ajut\ la
fixarea fizionomiei spiri-
tuale a epocii. Precizând
sensul ideilor principale ale
vremii [i determinând val-
oarea lor de circula]ie,
dic]ionarul mai poate servi
de `ndreptar gândului celor
mai tineri, care vor s\ se o-
rienteze exact fa]\ de pro-
blemele pe care le g\sesc
deschise de `nainta[ii lor“.
Ori nici un termen nu
era atât de intens vehicu-
lat precum cel de „spiritua-
litate“ [i nici unul nu era
atât de echivoc, iar una din
cauze se datora sensurilor
multiple pe care el le are.
Vulc\nescu a identificat
trei accep]iuni principale:
via]\ interioar\, cultur\,
via]\ duhovniceasc\.
Primul sens pune accen-
tul pe tr\irea intens\ a cli-
pei, presupune entuziasm,
fr\mântare, pasiune. E
cultivat de omul c\ruia `i
plac tr\irile puternice, sen-
timentele extreme, care se
simte bine numai atunci
când sufletul s\u tresalt\
[i refuz\ limit\rile. Este e-
vident\ `n acest caz dimen-
siunea psihologizant\ a
ideii de spiritualitate.
A doua accep]ie prive[te
tr\irea orientat\ axiologic,
pentru un ideal, primând
dimensiunea ra]ionalist\.
Modul `n care poate fi tr\i-
t\ aceast\ spiritualitate
este multiplu, dup\ cum
multiple sunt modelele cul-
turale care pot fi urmate.
CM
YK
~n perioada sa Mircea Vul-
c\nescu identifica trei ti-
pare ca fiind mai r\spândi-
te: umanismul, na]ionalis-
mul integral [i marxismul.
~n sfâr[it, `n al treilea
sens, spiritualitatea `n-
seamn\: „via]\ ve[nic\,
tr\ire `n universalitatea
absolut\, `n Duhul Sfânt;
ascez\ [i via]\ mistic\“.
„Caracterul interior [i cel
realist apropie acest sens
al spiritualit\]ii de cel din-
tâi, de care `l desparte ca-
racterul eteronom al
tr\irii, omul duhovnicesc
nefiindu-[i niciodat\, sie[i,
lege [i m\sur\, spune Vul-
c\nescu. Caracterul trans-
cendent al temeiului aces-
tei tr\iri [i chipul suprafi-
resc `n care aceast\ tran-
scenden]\ ia cuprindere `n
via]a sufleteasc\ a omului
duhovnicesc despart acest
sens de cel de-al doilea“.
„Ni[ele“ culturii
române interbelice
Odat\ l\murit\ proble-
ma sensului no]iunii de
„spiritualitate“, autorul
trece la o analiz\ minu]i-
oas\ a modului `n care in-
telectualitatea româneas-
c\ s-a raportat la aceast\
problem\. ~n doar câteva
pagini, Mircea Vulc\nescu
reu[e[te s\ pun\ ordine `n-
tr-o chestiune deosebit de
complex\ [i aparent haoti-
c\. Folosind o reprezentare
„arhitectonic\“ simpl\ [i
elegant\, el pune `n ni[a
cea mai potrivit\ pe princi-
palii exponen]i ai culturii
române[ti interbelice. Ju-
decata este f\r\ cusur [i `[i
p\streaz\ valabilitatea de-
plin\ [i ast\zi. Se arat\, pe
bun\ dreptate, c\ proble-
ma „noii spiritualit\]i“ a
fost identificat\ la `ncepu-
turile ei, `n anii 1925-1929,
cu problema „tinerei gene-
ra]ii“. Pe parcurs a ap\rut
un clivaj, semn, dup\ cum
frumos spune Vulc\nescu,
c\ „identitatea de genera-
]ie nu implic\ o identitate
de pozi]ie spiritual\“, iar
`n 1934, când autorul scria
aceste rânduri, situa]ia se
prezenta astfel: o categorie
de intelectuali, `n frunte cu
Nae Ionescu [i Nichifor
Crainic, a r\mas favorabi-
l\ unei spiritualit\]i `n]e-
CM
YK
Documentar 13
lese ca via]\ duhovniceas-
c\. Aceast\ categorie, `n
care se include [i el, cultiva
tradi]ionalismul [i spiritul
ortodox. O a doua categorie
punea accentul pe aspectul
cultural al termenului de
„spiritualitate“, era mai di-
vers\, având patru varie-
t\]i: curentul marxist, in-
spirat de idei ale materia-
lismului dialectic, cuprin-
dea nume precum M. Ra-
lea, P. Pandrea, Anton Du-
mitriu, Al. Sahia. Principa-
la caracteristic\ ar fi con-
siderarea spiritualit\]ii ex-
clusiv `n func]ie de lupta
de clas\ [i de determinis-
mul economic al societ\]ii.
Apoi exista na]ionalismul
integral. ~n acest caz spiri-
tualitatea de orice fel este
valoroas\ `n m\sura `n ca-
re reprezint\ „o consolida-
re a realit\]ilor, o poten]a-
re a for]elor [i o sporire a
valorilor na]ionale. Din
acest curent fac parte, `n
opinia lui Vulc\nescu, N.
Iorga, A. C. Cuza, C. Z. Co-
dreanu, O. Goga, M. Ma-
noilescu, P. {eicaru, V.
B\ncil\, E. Bernea, M. Po-
lihroniade. ~n al treilea
rând avem umanismul neo-
clasic, „umanist, universa-
list, echilibrat [i spiritua-
list“, care a fost adoptat de
Tudor Vianu, {erban Cio-
culescu, Dan Botta, Ion
Cantacuzino, Petru Co-
marnescu, Mihail Sebas-
tian, Constantin Noica.
O ultim\ categorie, re-
prezentat\ de Lucian Bla-
ga sau Stelian Mateescu,
refuzând vreuna din doc-
trinele religioase institui-
te, resping `n acela[i timp
viziunea umanist\ asupra
culturii, c\utând o `ntregi-
re a omului prin recursul
la divinitate.
Categoria identificat\ de
Mircea Vulc\nescu, [i, du-
p\ el, cea mai numeroas\,
ar avea drept lider de opi-
nie pe Mircea Eliade [i, a-
l\turi de el pe Emil Cioran,
Eugen Ionescu, I. Dobri-
dor. Ace[tia, respingând
vechile distinc]ii, sunt `n
c\utarea unei spiritualit\]i
noi, iar c\utarea lor cap\t\
adesea accente agonice.
Reamintirea unei c\i
Aceste pu]ine rânduri se
doresc numai o reamintire
a unor lucruri al c\ror rost
este de mare importan]\
pentru orientarea genera-
]iei tinere de azi, un r\s-
puns celor care sunt `ngri-
jora]i de diversitatea mani-
fest\rilor acesteia. Rea-
mintim vorbele lui Vulc\-
nescu: „identitatea de ge-
nera]ie nu implic\ o identi-
tate de pozi]ie spiritual\“,
iar exemplul cel mai bun
este dat de propria gene-
ra]ie cultural\ din perioa-
da interbelic\. Este acesta
un lucru r\u? Credem c\
nu. Parcurgând „ni[ele“
culturale stabilite de Vul-
c\nescu, identific\m `n ele
colegi, prieteni ai acestuia,
care, cu toate divergen]ele
de opinie, au slujit, cu to]ii,
cultura româneasc\. Im-
portant era spiritul creativ
[i dorin]a de a realiza lu-
cruri cu adev\rat impor-
tante. Cu alte cuvinte, oa-
menii de cultur\ de azi ar
trebui s\ fie mai pu]in in-
teresa]i de distrugerea „ina-
micului“ de idei [i s\ dea
m\sura adev\rat\ a propri-
ei capacit\]i creatoare. a
14 Amintirile unei pagini de ziar Duminic\, 7 februarie 2010

„~napoi spre simplitate“

pra celor ce urma s\ zic\, r\s-
Ce este specificul na]ional `n art\, cum puteau fi punse cu mândrie... Lisette St..
La auzul numelui acesta, care
salvate elemente ale artei populare atunci când suna aproape ciudat, aproape
drumurile-de-fier duceau la pieirea cântecelor, ridicul `n gura unei ]\r\nci
neao[e, una din profesoare f\cu
cum ar putea fi p\strat elementul na]ional din cu glas tare reflec]ia c\ pe când
pe fata lui Nea Stan o chiam\
arhitectur\, iat\ unele din temele dezb\tute `n presa Lisette, pe fiica regelui o chia-
interbelic\. Mul]i deplângeau faptul c\ tradi]ia m\ Ileana“.
Semnatarul articolului de-
româneasc\ se pierde, c\ lumea satului se plânge acest tip de moderniza-
re a statului aducând aminte
modernizeaz\ `ntr-un sens nedorit, astfel c\ o parte c\ „acum câteva zeci de ani se
plângea de pild\ marele Emi-
din `nv\]a]ii vremii se sim]eau datori s\ `[i asume nescu `n nemuritoarele versuri:
aceste valori pe cale de dispari]ie `n vatra satului. «Pe unde trece drum de fier,
toate cântecele pier» (...) Dac\
doinele sau celelalte frumoase
Specificul na]ional este o mic nu ne `ndrept\]e[te s\ t\g\- crea]iuni ale geniului popular
tem\ des `ntâlnit\ [i analizat\ duim sufletul românesc bur- se aud din ce `n ce mai rar, `n
de intelectualii din perioada in- ghezului de la ora[, de altfel ele- schimb au dat n\val\ `n sate
terbelic\, a[a cum arat\ [i zia- mentul activ al na]ionalismului“. toate produc]iile... s\ le zicem
rele timpului. Pe 10 septembrie Pentru Camil Petrescu, „arta nu muzicale, de calitate inferioa-
1924, `n „Adev\rul“, Camil Pe- poate fi decât cunoa[terea gener- r\, toate cântecele decoltate de
trescu scrie despre „Literatura alului prin individual“ . la ora[e. ~n aceast\ privin]\, noastre s\ se conving\ cât de suflet, [i a re`nvia o art\ veche
româneasc\ `n str\in\tate“. satele `]i las\ impresia c\ sunt minunate sunt ele, cât de este- `nseamn\ a se lep\da de istori-
„~ntrebarea care sunt condi]iile o continuare a mahalalelor dela tice [i de u[or de lucrat. Am v\- cism, a o adapta sufletului nou,
care fac ca o literatur\ s\ fie „Pe când pe fata lui ora[e (...) Poporul român se [tie zut la Paris, pe str\lucita stra- de a o adapta dup\ cerin]ele
pre]uit\ ca un aport la sufletul Nea Stan o chiam\ c\ iube[te deopotriv\ [i cân- d\ a luxului - Rue de la Paix - ideologice ale epocii. {i tocmai
colectiv al omenirii `ntregi s'a tecul [i dansul. Ei bine, se [tie un magazin unde sunt expuse ast\zi, când, `n toate domeniile
pus la noi de multe ori (...) Se Lisette, pe fiica regelui oare c\ a[a cum merg lucrurile bluze de m\tase cu motive ro- artei, tendin]a spre simplitate e
[tie c\ dou\ p\reri stau fa]\ 'n o chiam\ Ileana“ nu e `ndep\rtat\ vremea când mâne[ti [i dup\ care se pr\p\- pe atât de evident\ pe cât de
fa]\ `n privin]a atributelor care numai noi cei dela ora[e vom desc mai ales americanele, f\r\ radical\, iar motivele radicale
dau unei opere literare valoare ~n timp ce scriitorii `ncercau dansa «Hora», «B\tuta» sau s\ [tie c\ cea mai umil\ ]\ran- pierd, din aceast\ cauz\, `n-
de circula]ie. Se impune o ope- s\ introduc\ `n literatur\ sufle- «Sârba» pe când la ]ar\ se va c\ de pe plaiurile române[ti are drept\]irea lor de elemente ar-
r\ de art\, sus]in unii, prin ce- tul românesc, `n sate p\trundea dansa «Tango» [i «Fox trot» [i `n bordeiul [i pe lavi]a ei o- tistice independendente, acest
ea ce aduce mai caracteristic, un suflul nou adus de drumul- «Shimmy» [i ce naiba se va mai biecte lucrate aidoma cu scum- adev\r prime[te o deosebit\
mai regional `n ea. Al]ii sus]in de-fier, `ns\ acesta nu era tot- n\scoci? Am v\zut cu ochii no[- petele cump\rate acolo“. valabilitate. Dac\ vrem s\ cl\-
([i d.Sanielevici e printre ace[- deauna de cel mai bun augur tri `n zilele de Duminici dan- ~n articol se observ\ faptul dim, pe arta noastr\ veche [i
tia) c\ dimpotriv\ opera de ar- a[a cum reiese din articolul sându-se aceste dansuri `n dife- c\ „num\rul celor care `[i dau ]\r\neasc\, o art\ decorativ\
t\ se impune prin ceea ce are `n „Modernizarea satelor“ din „A- rite sate pe unde am fost“. seama de frumuse]ea rar\ a modern\, problema nu st\ `n
ea general omenesc, prin latura dev\rul“, 11 octombrie 1924. stilului românesc e din nenoro- motive, ci `n compozi]ia crea-
universal uman\, prin ceea ce Autorul N.Batzaria atrage cire redus... Mai degrab\ plac toare de noui realiz\ri. Se cere
ea ofer\ comun tuturor citito- aten]ia: „L\murim din capul lo- Cus\tura româneasc\, importa]iile str\ine, de un gust simplificare“.
rilor de pretutindeni“. cului c\ nu e, din neorocire, `ndoielnic [i o elegan]\ pom-
Conform partizanilor primei vorba de o modernizare `n sen-
la mare c\utare poas\ (...) La Ia[i am vizitat or-
„Balade, colinde [i bocete din
Maramure[„ culese de Pr.I Bâr-
opinii, „Nu or\[anul român va sul bun al cuvântului. Nu e vor- pe „Rue de la Paix“ felinatul de fete, unde copilele lea este un titlu din „Adev\-
interesa pe un englez, ci ]\ra- ba de `mbun\t\]irea condi]iilor `mbr\cate na]ional lucreaz\ `n-
nul `n costumul lui, cu limbajul Lumea ora[ului `ncerca s\ rul“, 17 octombrie 1925, de la
de trai, de adoptarea unor re- tocmai precum jupâni]ele din rubrica „Buletinul c\r]ilor“
lui colorat, cu obiceiurile locale, guli de igien\, fie la alimenta- salveze „Art\ casnic\ româ- vremurile glorioase ale româ-
plin de curiozit\]i. Va interesa neasc\“, a[a cum reiese din „A- semnat\ de Const. {\ineanu.
re, fie la cl\direa locuin]elor nismului, la r\zboi, ]esând Aici se arat\ c\ „ aceste poezii
hora româneasc\, a[a cum in- sau de ceva asem\n\tor“. dev\rul“ de pe 6 noiembrie pânze [i scoar]e“.
tereseaz\ bluzele române[ti 1924: „~n str\vechia capital\ a populare, culese `nainte de ma-
Autorul ofer\ un fapt rele- Articolul „~napoi spre sim-
acum la New York, ciobanii ro- vant pentru ceea ce el nume[te Moldovei am `ntâlnit o nea[tep- rele r\zboi, de[i aprobate `nc\
plitate“ de Lotar R\d\ceanu
mâni care nu pot fi `ntâlni]i a- „modernizarea satelor“, `n sen- tat\ [i vrednic\ dezvoltare a din „Adev\rul“, 23 septembrie de pe atunci pentru a fi tip\rite
iurea `n toat\ originala lor `n- sul nedorit. „O ]\ranc\ cu dare artei noastre na]ionale. Câteva 1925, prezint\ „Reflec]ii asupra de Academie, n'au putut vedea
f\]i[are (...) Faptul c\ `ntr'o cu- de mân\ (...) `[i duce pe fic\-sa persoane inimoase, cu drag de stilului na]ional `n arta decora- lumina zilei de cât de pu]in\
legere englezeasc\ de nuvele s\ o `nscrie la o [coal\ secunda- trecutul duios al ]\rei noastre tiv\“. Autorul sus]ine c\ „mai vreme (...) Dintre durerile care
române[ti Ion Creang\ a pl\- r\. Copila e `mbr\cat\ `ntr'un [i de frumosul stil na]ional ce a- mult poate ca `n orice alt dome- au n\p\stuit pe ]\ran din fos-
cut - raporta d. Drago[ Prolo- costum de ora[, pe când mama gonizeaz\ `n\bu[it de importa- niu de manifestre artistic\ ro- tele provincii asuprite, cea mai
poescu - cel mai mult a fost so- poart\ `nc\ costumul na]ional, ]iile str\ine, care de multe ori mâneasc\, e nevoie de o revolu- grea i-a fost «c\t\nia», serviciul
cotit un pre]ios argument `n dar un costum `n care sunt sfâ- nu-l egaleaz\ `n frumuse]e, ]ie pe terenul artei decorative. militar ce-l datora st\pânilor
favoarea acestei concep]ii [i a [iate [i tradi]ii [i sim]ul artistic p\streaz\ cu munc\ serioas\ [i Trebuie odat\ p\r\sit\ credin- s\i [i care era nesfâr[it [i din
dat un puternic imbold mi[c\rii [i estetic al ]\ranului (...) Iar la grea str\duin]\ tradi]iile de lu- ]a c\ un obiect `mpodobit cu pui cale afar\ de greu. Ecoul aces-
tradi]ionaliste“. `ntrebarea directoarei de [coal\ cru manual al femeei române. de alti]\ e un obiect de art\ na- tei dureri r\sun\ `n toate poe-
Camil Petrescu, autorul ar- secundar\ cum o cheam\ pe co- Va trebui ca str\in\tatea s\ ]ional\ [i c\ o cas\ cu stucatu- ziile sale.
ticolului, crede trebuie l\murit pil\, mama, aruncând celor consacre - a[a cum a `nceput s\ r\, a la m\n\stirea Horez, e
conceptul de art\ na]ional\. dimprejur o privire prin care le o fac\ - frumuse]ile cus\turilor cl\dit\ `n stil românesc. Pen- «Când de-acas\ am plecat
„Ce e anume arta na]ional\? atr\gea oarecum aten]ia asu- române[ti, pentru ca femeile tru a ajunge la stil e nevoie de Fost-am pruncu] tinerel.
Sau poate [i mai bine: ce e na- Tinerel f\r\ mustea]\,
]ional `n art\, care sunt ele- {'acum `s cu barb\ groas\,
mentele care dau valoare na]io- Paznicul sufletului un monument dedicat lui Mihai al sufletului românesc. Ei au `n- Nu m'ar cunoa[te no[ti de-acas\.»
nal\ operei de art\? Sunt con- Eminescu de[i politicienii aveau ]eles ]\ranii aceia, c\ nu exist\
siderate de obicei ca strict na- românesc „sume imense adunate pentru steag, c\ nu exist\ gard\ [i `nf\- {i `n vremea aceasta, bietele
]ionale: limba unui popor, tra- statuetele fo[tilor «[efi»“. „Emi- ]i[are a sufletului na]ional de- maici acas\:
di]ia, obiceiurile, costumul, po- Un mod inedit prin care lu- nescu trece deci dincolo de capa- cât imaginea celui mai mare
ezia [i cântecul popular etc. mea satului `[i asum\ arta cul- citatea de a omagia a contempo- dintre cânt\re]ii na]iei... Emi- «Fac de cin\ [i nu cin\,
Prezen]a lui sim]it\ `n opera de t\ `l arat\ „Adev\rul“ de pe 16 raneit\]ii oficial - culturale (...) nescu spune mai mult la grani]a F\r\ tot plâng [i suspin\,
art\ `i d\ o coloratur\ specifi- octombrie 1925, `n articolul „E- Dar, uite c\ ni[te simpli ]\rani aceia decât o armat\ `ntreag\ de C\ fii-s `n ]ar\ str\in\.»“ a
c\“. Cu toate astea, „obiceiurile minescu la grani]\“. Autorul din Banat, din Sân-Nicol\ul jandarmi cu mitraliere [i tunuri.
(colindurile, sorcova etc.) [i cos- Dem. Theodorescu deplânge Mare au vrut s\ a[eze la grani]a El m\rturise[te mai autentic [i Pagin\ realizat\
tumul, sub influen]a drumului faptul c\ nu sunt bani pentru ]\rii chipul unui paznic simbolic mai conving\tor România!“
de fier tind s\ dispar\“ `ns\ „ni- de Oana RUSU

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al
B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 -
Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, Silviu DASC|LU, secretariat; 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, 0232/244.302; fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina STURZU, e-m
mail: info@ziarullumina.ro,
Dan TEODORESCU, pr. Cezar }|B+RN|
www.ziarullumina.ro CONSILIER PATRIARHAL: ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr.
Cosmin OLINICI SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: 19318
DIRECTOR FONDATOR: Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul
DIRECTOR Foto : „NONY“ redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin
Florin ZAMFIRESCU Tehnoredactare: Lucian APOPEI, factorii po[tali pân\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Constantin MATEI, Andreea TOMA urm\toare. Abonamentele pentru Muntenia, Dobrogea [i
REDACTOR-{EF Corectura : Alina Narcisa BOSAC, Oltenia se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\
diac. Cosmin PRICOP de contact Ioan GRIGORE) sau prin factorii po[tali pân\ pe
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Augustin P|UNOIU Departament distribu]ie:
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
De asemenea, s\pt\mânalul
„LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\ `n
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA)
(ACTUALITATE SOCIAL|): al Patriarhiei Ortodoxe Române Departament economic: Tip\rit la BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Cristina LECA ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X Consilier juridic : Ana MANEA IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Române, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 Duminic\, 7 februarie 2010
Despre indica]iile terapeutice ale uleiului de m\sline
~n decursul a mii de ani, uleiul extra-virgin de
m\sline a dovedit calit\]i deosebite, atât pentru
alimenta]ie, cât [i pentru tratarea diferitelor afec]iuni.
Din acest punct de vedere, este concludent faptul c\
locuitorii din ]\rile mediteraneene, care consum\
mult ulei de m\sline, sufer\ mai pu]in de boli
cardiovasculare, ca urmare a `nlocuirii aproape
totale a surselor de gr\simi animale.
de prof. univ. dr.
Constantin MILIC|
Ob]inerea uleiului din
m\sline coapte se f\cea,
`nc\ din Antichitate, prin
strivirea manual\ a fructe-
lor `n bazine sferice din pia-
tr\ de granit. ~n prezent, ex-
tragerea se face mecanizat,
`n vase din o]el inoxidabil,
iar separarea uleiului de
past\ se face prin centrifu-
gare. ~ntrega opera]ie se e-
xecut\ la temperaturi sc\-
zute, sub 300C, f\r\ chimi-
cale, asigurându-se men]i-
nerea gustului, a culorii [i a
valorii nutritive. Din cinci
kilograme de fructe incom-
plet mature se ob]ine un litru
de ulei extra-virgin. Are cu-
loarea galben\, cu nuan]\
verzuie, gust u[or iute [i
miros pl\cut. Se p\streaz\ la
rece (8-140C) [i se transport\
`n bidoane de cinci sau 20 de
litri (nu `n vase de plastic
sau metale oxidabile).
Dup\ modul de procesare,
exist\ trei tipuri de ulei:
- extra-virgin, ob]inut din
prima presare la rece, cu a-
ciditate sub 0,8% [i gust su-
perior;
- virgin, ob]inut dup\ a
doua presare, cu aciditate
sub 2%;
- rafinat, rezultat dup\
un tratament chimic pentru
neutralizarea acizilor [i a
defectelor de gust.
Pentru consum, cel mai
indicat este uleiul extra-vir-
gin, nerafinat [i f\r\ adau-
suri de substan]e chimice.
Are cele mai bune efecte te-
rapeutice, iar `n alimenta]ie
este foarte hr\nitor, ideal
pentru pr\jit, deoarece are
un punct de ardere (de fum)
la 2100C, mult mai ridicat
decât temperatura obi[nuit\
de pr\jire `n untur\ sau `n
alt ulei vegetal (1800C). Din
acest considerent, uleiul ex-
tra-virgin de m\sline nu
poate deveni toxic prin des-
compunere termic\, ceea ce
a determinat pe vechii greci
s\-l considere cheia longevi-
t\]ii [i a p\str\rii integrit\-
]ii mentale.
Speciali[tii au descoperit
c\ acizii gra[i nesatura]i [i
monosatura]i, care reprezin-
t\ circa 75% din compozi]ia
uleiului, sunt similari cu cei
prezen]i `n laptele matern,
ceea ce explic\ de ce uleiul
de m\sline este atât de bine
tolerat de organism.
Calitatea uleiului depin-
de de zona geografic\, cli-
m\, sol, varietate, vârsta po-
milor [i de tehnologia de cul-
tivare [i de procesare. La
trei ani dup\ extragere, ule-
iul virgin `[i pierde calit\]ile
gustative [i te-rapeutice.
Uleiul de m\sline
con]ine vitamine [i
substan]e antioxidante
Statisticile arat\ c\ `n
prezent se fabric\ 1.600.000
tone de ulei, consumat mai
mult `n ]\rile din jurul M\-
rii Mediterane: Italia (28%
din `ntreaga cantitate pro-
dus\), Spania (23%) [i Gre-
cia (11%).
Datorit\ valorii nutritive,
uleiul este larg folosit `n ali-
menta]ie, mai mult `n sala-
te, la prepararea pastelor
f\inoase, la pr\jeli [i la toa-
te mânc\rurile din legume
[i carne.
~n uz intern, ac]iunile
vindec\toare ale uleiului
sunt datorate con]inutului
ridicat `n acizi gra[i mono-
nesatura]i, `n vitamine [i `n
substan]e antioxidante, care
`nt\resc sistemul imunitar
al organismului, reduc ris-
cul bolilor cardiace [i cance-
roase, m\resc rezisten]a va-
selor sanguine, inclusiv a
pere]ilor arteriali, [i previn
`mb\trânirea celulelor.
Principalele propriet\]i te-
rapeutice ale uleiului sunt:
laxative (f\r\ s\ produc\ co-
lici), colagoge, coleretice, emo-
liente, descongestionante he-
patic, antiinfec]ioase, cicatri-
zante, antirahitice, antiane-
mice, antihelmintice, antigli-
cemiante [i anticolesterolice.
Uleiul are efecte pozitive
`n:
- reglarea metabolismului
complex al lipidelor, cu pre-
venirea cre[terii colesterolu-
lui d\un\tor (LDL) [i redu-
cerea depozitelor depuse pe
vasele sanguine (se consu-
m\ câte dou\ linguri ulei pe
zi, pe stomacul gol, timp de
opt s\pt\mâni);
- `mbun\t\]irea func]io-
n\rii ficatului, a bilei [i a in-
testinelor, evitând steatoza
hepatic\, litiaza [i dischine-
zia biliar\, gastritele [i ulce-
rele gastroduodenale, având
rol de pansament gastric (se
iau 250 ml ulei m\sline [i
250 ml zeam\ de l\mâie,
frac]ionate, alternativ, câte
o lingur\ din fiecare, pân\
la terminarea cantit\]ii, asi-
gurând eliminarea pietrelor
biliare [i degajarea c\ilor
biliare);
- tratarea constipa]iei
spastice prin efecte laxative
(se iau dou\-trei linguri cu
ulei seara la culcare);
- eliminarea viermilor in-
testinali prin ac]iuni anti-
helmintice (se `nghit 20-40
ml ulei pe stomacul gol);
- cre[terea nivelului com-
pu[ilor antioxidan]i din sân-
ge, prevenind cancerul de
colon;
- protejarea aparatului
cardiovascular, evitând boli-
le de inim\, hipertensiunea
arterial\ [i ateroscleroza co-
ronarian\ (se iau câte dou\
linguri ulei seara la culcare);
- prevenirea diabetului
zaharat;
- prevenirea [i combaterea
unor afec]iuni ginecologice, a
durerilor de urechi, gut\ [i
intervine `n frânarea dezvol-
t\rii bacilului Koch, implicat
`n declan[area tuberculozei.
Preparate cu ulei
pentru uz extern
Din experien]e `ndelunga-
te a rezultat c\ uleiul de m\s-
line este un antidot ideal
`mpotriva intoxica]iilor cu
ciuperci otr\vitoare [i cu
alte substan]e toxice, ca ur-
mare a form\rii unei pelicu-
le protectoare pe tubul di-
gestiv care evit\ absorb]ia
substan]ei otr\vitoare de
c\tre mucoasa stomacal\.
Cercet\ri recente au do-
vedit efectul uleiului `n acti-
varea vitaminelor liposolu-
bile (A, D, E, K), m\rind e-
fectele asupra s\n\t\]ii or-
ganismului, asupra `ntine-
ririi [i cre[terii viabilit\]ii.
Extern, uleiul de m\sline
intr\ `n prepararea unor so-
lu]ii uleioase, unguente [i a
altor preparate medicamen-
toase cu care se trateaz\:
Pagina de s\n\tate 15
- durerile reumatice, nevri-
te [i entorse, folosind ungu-
ente preparate din 200 ml u-
lei [i o c\p\]ân\ de usturoi da-
t\ prin r\z\toare, care se ma-
cereaz\ timp de dou\-trei zile
pentru a face frec]ii locale;
- parodontoze [i gingivite
tratate prin cl\tirea gurii cu
ceai de cimbru, `n care se pun
10-15 pic\turi de tinctur\ de
propolis [i apoi se maseaz\
gingiile cu ulei de m\sline (de
dou\-trei ori pe zi);
- furuncule, abcese, ecze-
me, cr\p\turi de palme, c\l-
câie, unghii [i buze, pecingi-
ne, supura]ii ale r\nilor (se
face masaj cu ulei amestecat
cu suc de l\mâie sau gliceri-
n\ `n p\r]i egale sau se pune
o cataplasm\ pe zona afec-
tat\ cu o m\slin\ zdrobit\);
- arsuri pe piele tratate cu
ulei de m\sline amestecat
cu albu[ de ou care se bat
`ntr-un vas curat, cu care se
unge locul afectat pentru
calmarea durerilor [i gr\bi-
rea vindec\rii;
- anemia [i rahitismul la
copii se trateaz\ prin frec]ii
pe tot corpul cu ulei, mai a-
les dup\ baie;
- la afec]iunile urechilor
(otite, hipoacuzie, acufene)
se picur\ `n conductul audi-
tiv patru-cinci pic\turi de
ulei c\ldu], iar dup\ cinci-
zece minute se st\ culcat pe
urechea respectiv\ pentru a
permite scurgerea uleiului
`n afar\;
- `n cuzul mu[c\turilor de
animale, al `n]ep\turilor de
insecte [i al irita]iilor de pie-
le se fac masaje locale cu un
amestec din ulei de m\sline,
ulei de rozmarin [i pu]in al-
cool;
Pagin\ realizat\ de Otilia B|LINI{TEANU
- la c\derea p\rului [i
m\trea]\ se fac frec]ii pe
pielea capului cu ulei, `n
fiecare sear\, timp de 10
zile, dup\ care se acoper\
capul `n timpul nop]ii;
- `n ulcere cutanate [i ul-
cere varicoase se pun cata-
plasme cu ulei de m\sline
(un litru), vin alb (0,5 litri) [i
flori proaspete de sun\toare
(500 g), care se fierb pe baia de
ap\ pân\ se evapor\ vinul.
Recomand\ri pentru
tratamentele tenului
~n cosmetic\ se folose[te
uleiul de m\sline pentru
proprietatea de catifelare a
pielii, intrând `n compozi]ia
cremelor de plaj\ [i a unor
m\[ti cosmetice:
- masc\ din ulei ameste-
cat cu t\râ]e de grâu sau
m\lai [i amidon, aplicat\ pe
tenurile uscate [i iritate;
- masc\ preparat\ dintr-o
linguri]\ ulei, un g\lbenu[ de
ou [i suc natural de fructe,
aplicate pe tenurile uscate [i
ridate, asigurând men]inerea
pielii `ntinse [i f\r\ zbârci-
turi dac\ se `ntinde prin
mi[c\ri circulare [i repezi;
- masc\ din ulei de m\sli-
ne [i ulei de migdale (`n p\r]i
egale) pentru tenurile usca-
te, `n eriteme produse de
frig, ger [i exces de soare, a-
sigurând calmarea irita]ii-
lor, o bronzare uniform\ [i
evitarea arsurilor solare.
* CONSTANTIN I. MILIC| ESTE PROFESOR UNIVERSITAR LA
UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN|
VETERINAR| (USAMV) DIN IA{I. ESTE SPECIALIZAT `N
FITOTERAPIE {I TRATEAZ| ANUAL SUTE DE PERSOANE DIN
TOATE COL}URILE }|RII, PRESCRIIND PENTRU ORICE BOA-
L| PREPARATE COMPLEXE DIN PLANTE PE CARE, CEL MAI
ADESEA, LE IGNOR|M. A SALVAT OAMENI C|RORA NU LI SE
MAI D|DEAU {ANSE DE SUPRAVIE}UIRE, PREPARATELE
FIIND REALIZATE ~N LABORATOR, DUP| METODE {TIIN}IFICE
{I DUP| ATENTA ANALIZ| A FIEC|REI AFEC}IUNI ~N PARTE
 CM
YK

16 Pagina copiilor Duminic\, 7 februarie 2010

Inven]ii faimoase
De diminea]a pân\ seara folosim
obiecte simple [i banale, care ni se
par c\ exist\ dintotdeauna. Uit\m `ns\
c\ ele au fost inventate la un moment
dat [i c\ omul a tr\it mult\ vreme [i
f\r\ ele. ~]i povestesc ast\zi despre
câteva dintre aceste obiecte pe care
te-ai obi[nuit s\ le ai `n jurul t\u.

Pasta de din]i ele folosite din timpuri str\- de a mânca cu degetele. De

vechi pentru a consuma lichi- fapt, la nivel mondial, exist\
~nainte de inventarea ei, dele [i se f\ceau din lemn sau mult mai mul]i oameni care
oamenii se sp\lau pe din]i cu oase. m\nânc\ cu degetele sau be]i-
tot felul de lucruri tari, care Furculi]a a ap\rut cel mai [oarele decât cu furculi]a [i lin-
puteau cur\]a resturile de târziu. Când o prin]es\ bizan- gura! N-ai fi crezut, nu-i a[a?
mâncare depuse pe din]i, de tin\ a adus prima furculi]\ `n
exemplu coaja pisat\ de ou, Italia, folosirea ei a fost consi-
pe care o frecau de din]i cu de- derat\ un afront adus degete- Cada de baie
getul sau cu crengu]e de co- lor! La `nceput, furculi]a avea Obiceiul de a face baie nu
pac. Cea mai veche past\ de doar doi din]i, era complet este unul foarte vechi. Secole
din]i a fost inventat\ de egip- plat\ (nu curbat\, ca acum) [i de-a rândul, baia a fost un
teni, care amestecau sare, era folosit\ `n special pentru privilegiu rezervat celor bo-
ment\, ardei [i floare uscat\ a ]ine carnea când era t\iat\ ga]i. Zonele mai civilizate din
de stânjenel. Totu[i, obiceiul cu cu]itul. De altfel, furculi]a
Mediterana (Babilonul, Egip-
sp\l\rii din]ilor nu era nici- era [i foarte mare. Mult mai
târziu a c\p\tat forma de as- tul) aveau b\i publice. Roma-
decum atât de bine fixat ca `n nii au r\mas faimo[i pentru
ziua de azi, de aceea oamenii t\zi [i a `ncetat s\ mai fie o
ciud\]enie. b\ile lor publice, care puteau
din vechime aveau probleme g\zdui pân\ la 1.600 de per-
mari cu dantura. Totu[i, secole la rând oame-
nii au mâncat cu degetele. Ro- soane! Existau [i romani foar-
Pasta de din]i a[a cum o te boga]i care aveau c\zi de
[tim noi ast\zi (cea care face manii [i grecii mâncau stând
`ntin[i pe o parte, de pe pla- baie `n cas\ - acestea erau f\-
spum\ [i este p\strat\ `n tub) cute din ceramic\ sau sem\-
a fost inventat\ abia `n seco- touri mari de mâncare. Restu-
rile de mâncare, ca de exem- nau cu ni[te adev\rate mini-
lul XIX de un dentist care a a- piscine. Despre greci [i ro-
plu oasele, erau aruncate pe
d\ugat s\pun la praful tradi- mani se spune c\ erau `ngro-
]ional cu care se sp\la pe
jos, ca s\ le m\nânce câinii.
zi]i de mirosul nepl\cut al po-
C\zile de baie personale au Umbrela
Pân\ `n Evul Mediu [i chiar ap\rut foarte târziu. La `nce-
din]i. Tot el s-a gândit s\ pu- mai târziu, oamenii mâncau poarelor pe care le cucereau. put, ele erau f\cute din tabl\ De[i pare un accesoriu mo-
n\ pasta ob]inut\ `n tub, a[a to]i din acela[i bol mare, dar Totu[i, de-a lungul timpului [i erau ]inute `n dormitor. De- dern, primele umbrele au ap\-
cum l-a sf\tuit fiul s\u, `n- `ntr-o anumit\ ordine: mai `n- b\ile publice au devenit locuri oarece nu exista ap\ curent\, rut acum mai bine de 4.000 de
cântat de tuburile pentru cu- tâi b\rba]ii, apoi femeile [i co- privilegiate pentru infestarea trebuiau umplute cu mâna de ani! Erau folosite `n China,
lori ale pictorilor din Paris. piii din familie. {i `n ziua de cu boli. Erau pline de broa[te fiecare dat\ când cineva f\cea Grecia, Asiria [i Egipt. Prima
azi mai exist\ grupuri etnice [i gândaci [i nimeni nu se baie. ~n secolul al XIX-lea, ho- lor func]ie a fost de protec]ie
Tacâmurile izolate care p\streaz\ aceste gândise s\ sterilizeze apa `n telurile au fost primele care `mpotriva soarelui. Chinezii
obiceiuri, de exemplu inui]ii care toat\ lumea f\cea baie. [i-au pus la punct un sistem au fost primii care s-au gândit
Cele mai vechi instrumen- din Arctica, care m\nânc\ to]i B\ile publice au fost `nchise de ap\ curent\, care le-a per- s\ foloseasc\ umbrela [i pen-
te de acest fel au fost cu]itele, din acela[i vas de mâncare. E- sute de ani la rând [i obiceiul mis instalarea de c\zi de baie tru a se proteja de ploaie. Ast-
care se f\ceau din oase, scoici xist\ [i familii de arabi sau in- de a face baie a fost asociat cu `n camer\. C\zile erau f\cute fel, ei au acoperit umbrelele de
sau pietre. Lingurile au fost [i dieni care p\streaz\ obiceiul boala [i infertilitatea. din cupru sau tabl\ [i aveau hârtie cu cear\, apoi le-au l\-
un mâner lateral pe care `]i cuit [i astfel s-a f\cut `ncet tre-
puteai ]ine bra]ul. cerea spre umbrela de ast\zi.
Cine L-a `ntâmpinat pe Domnul? rire extraordinar\, [i anume c\ avea s\ tr\- ~ncepând cu secolul al XVI-
iasc\ pân\ când va vedea `mplinit\ profe]ia lea, umbrela a devenit popula-
S\pt\mâna trecut\ am s\rb\torit ~ntâm- din Vechiul Testament despre Fecioara care Lac\tul [i cheia r\ [i `n Europa, mai ales `n par-
pinarea Domnului. {tii ce eveniment s-a pe- va na[te prunc. Lunga lui via]\ fusese o a[- Poate nu-]i vine s\ crezi, tea Nordic\, mai ploioas\. Con-
trecut atunci [i de ce s\rbatoarea se nume[- teptare permanent\ pân\ `n aceast\ zi, dar lac\tul [i cheia exist\ `n- siderat\ la `nceput un accesoriu
te astfel? când L-a ]inut `n bra]e pe Dumnezeu f\cut c\ de pe vremea egiptenilor, specific femeilor, umbrela a in-
Ei bine, este vorba despre un moment din Copil. Bucuria lui nem\rginit\ a fost cu- cu mult `nainte de na[terea trat apoi `n uz general.
via]a lui Hristos-Copil: pe când era un bebe- prins\ `ntr-un strig\t de laud\: „Acum slo- lui Hristos. Egiptenii foloseau Istoria inven]iilor este
lu[ de numai 40 de zile, Maica Lui L-a adus boze[te pe robul T\u, St\pâne, dup\ cuvân- lac\te [i chei din lemn pentru fascinant\, nu-i asa? Po]i c\-
la templu, pentru c\ a[a era obiceiul la evrei tul T\u `n pace, c\ v\zur\ ochii mei mân- a p\stra `n siguran]\ comori- uta singur c\r]i despre in-
când se n\[tea un b\iat. P\str\m [i noi a- tuirea Ta.“ Recuno[ti aceste cuvinte, nu? Le le regale. ~n timp, lac\tul [i ven]ii [i inventatori, dac\
cest obicei ast\zi, c\ci copiii se boteaz\ dup\ auzi cântate de fiecare dat\ la Vecernie. cheia s-au transformat mult dore[ti s\ afli mai multe. {i
40 de zile de la na[tere! Prooroci]a Ana era [i ea foarte b\trân\. ca model [i siguran]\, iar din bucur\-te c\ exist\ c\r]i `n
A[a cum ne arat\ icoana s\rb\torii, Hris- Tr\ia de mul]i ani la templu `n post [i rug\- secolul al XIX-lea au `nceput jurul t\u - nici ele nu au e-
tos este adus la templu de Maica Domnului ciune [i proorocea despre venirea lui Hris- s\ fie fabricate `n serie. xistat dintotdeauna! a
[i de dreptul Iosif, care ]ine `n mân\ dou\ tos. ~n multe icoane, prooroci]a Ana ]ine `n
turturele (darul pentru templu). Hristos es- mân\ un pergament pe care scrie: „Cel ce a
te `ntâmpinat de b\trânul Simeon [i de pro- unit cerul [i p\mântul“. Cel ce le-a unit a Cuvinte `ncruci[ate
oroci]a Ana. Cine erau ei? fost Hristos, Dumnezeu, Care a coborât ce-
Simeon era un om care-l slujise toat\ via- rurile pe p\mânt prin na[terea Lui. Iar p\- Afl\ cuvintele corecte din fiecare defini]ie [i vei ob]ine pe
]a pe Dumnezeu. Avea peste 300 de ani. Dar mântul b\trân de zile, asemenea b\trânilor vertical\ numele celui despre care prooroci]a Ana a spus c\
cum ajunsese s\ tr\iasc\ atât de mult? ~n- Simeon [i Ana, a [tiut c\ a[teptarea cea lun- „a unit cerul [i p\mântul“.
gerul Domnului `i f\cuse cândva o descope- g\ a meritat. 1. Slujba de duminic\ se nume[te...
2. ~ntâmpinarea Domnului se s\rb\tore[te `n luna...
3. Preotul ne unge pe frunte cu ...
4. B\trânul care L-a `ntâmpinat pe Hristos se numea...
Un joc pentru fiecare {oseta de… z\pad\. Ia o [oset\ alb\, 5. De ~ntâmpinarea Domnului, dreptul Iosif a adus `n
curat\, taie partea unde intr\ laba picioru- dar la templu dou\...
E iarn\, frig [i nu prea ai cum s\ te joci lui [i p\streaz\ doar partea dreapt\ de sus. 6. Cel care [i-a construit o arc\ [i a sc\pat de potop se
pe-afar\. Dac\ ai r\mas `n pan\ de idei [i Coase unul din capete, apoi umple [oseta cu numea..
te cam plictise[ti, `]i dau câteva idei de vat\ sau cu orez. Coase [i cel\lalt cap\t. 7. Omul care se une[te cu Dumnezeu este...
joac\. Leag\ pe urm\ un [nurule] colorat `n partea
de sus, ca s\ delimitezi capul. Bun, omule]ul
Fasolea-aalfabet. Ia o pung\ de boabe de e gata [i acum po]i s\-l `mbraci.
fasole din c\mar\ (n-o s\-]i trebuie chiar Ia alt\ [oset\ colorat\, taie cap\tul unde
toat\) [i scrie pe ele cu un marker perma- `]i intr\ degetele [i ai ob]inut o p\l\rie n\s-
nent literele alfabetului. Po]i s\ scrii tru[nic\ pentru omule]ul t\u. Coase-o de-a
fiecare liter\ de mai multe ori. Pe urm\ te lungul marginii, pe urm\ r\suce[te margi-
po]i juca cum vrei cu bobi]ele inteligente: nea `n sus, ca s\ faci borurile p\l\riei. Pu-
dac\ ai un frate mai mic, roag\-l s\ g\seas- ne-o pe capul omule]ului. E haios, nu? Mai
c\ literele asem\n\toare; dac\ ai un frate ai acum foarte pu]in de lucru: ia nasturi co-
mai mare, po]i juca scrabble cu el sau fa- lora]i [i f\-i ochii, gura, nasul [i nasturii de
zan; dac\ n-ai fra]i, po]i n\scoci singur cu- la h\inu]\ (dac\ te-ai plictisit de cusut, po]i
vinte dup\ reguli pe care ]i le fixezi singur, s\-i lipe[ti!).
de pild\ animale care `ncep cu o anumit\ N-a fost foarte greu, nu-i a[a? {i ai acum o ju-
liter\ sau cuvinte de dou\ silabe etc. c\rie nou\, care nu se g\se[te `n nici un magazin. Pagin\ realizat\ de Ileana ACHIM

Luni, 8 februarie 2010
Nr. 31 (1533) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
FILOCALIA
„Al meu este
Platon, preasfântule
[i prea`n]eleptule!“
PAGINA 16
CM
YK
POZA ZILEI
Cea mai nordic\ biseric\ orto-
dox\ de pe Glob este cea din Ba-
rentsburg, `ntr-un arhipelag nor-
vegian. Situat\ la o latitudine de
78 de grade `n emisfera nordic\,
dincolo de cercul polar, micu]a bi-
seric\ se afl\ `n slujba unei comu-
nit\]i de c=teva sute de locuitori,
mare parte ru[i sau ucraineni care
se ocup\ cu mineritul. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
POR}IA DE S|N|TATE PAGINA VERDE
Din 20 februarie,
Complica]iile
tractoarele vor fi
sinuzitelor
la jum\tate de pre]
PAGINA 6 PAGINA 7
Lumina celor
cinci ani de
basilica.ro
pres\ cre[tin\ RELIGIOS
~n urm\ cu cinci ani, la Ia[i, ap\rea pe pia]a media primul „SMERENIA LUI ESTE SPA-
}IUL LIBERT|}II NOASTRE“:
cotidian cre[tin din Rom=nia: „Lumina“. Un ziar care-[i Evanghelia Duminicii `nfri-
propunea s\ fac\ „lini[te“ `ntr-o lume a informa]iilor co[\toarei judec\]i arat\
importan]a pentru mântui-
agresive, care dorea s\ apropie fenomenul jurnalistic de rea sufletului a milosteniei,
CM
YK
oameni [i s\ rea[eze la locul lor valorile care p\reau a fi a faptei celei bune s\vâr[ite
fa]\ de semenii no[tri, a mi-
pierdute. Aceast\ nobil\ menire s-a realizat, `n timp, prin losteniei care izvor\[te din
intermediul articolelor publicate [i prin campaniile pe care iubirea milostiv\ fa]\ de cei
`n nevoi.
ziarul le-a ini]iat [i sus]inut.
Pagina 3
Timp de peste doi ani, cotidianul „Lumina“ a avut
caracter local [i regional. ~ncep=nd cu 26 noiembrie CALENDARUL ZILEI
2007, a `nceput s\ fie difuzat [i `n Bucure[ti. De aproape ~N OMUL CARE DORE{TE
SCHIMBAREA, DUMNEZEU
doi ani, „Ziarul Lumina“ face parte din categoria POATE CORECTA {I NATURA-
cotidienelor na]ionale [i este distribuit `n 39 de jude]e LUL: Sfântul Pavel ne `n-
deamn\ s\ observ\m bun\-
ale ]\rii, ajung=nd, astfel, `n casele majorit\]ii rom=nilor. tatea [i asprimea lui Dum-
Citi]i `n paginile 3, 4-5, 8-9, 11 nezeu, manifestate fa]\ de
crea]ie. Vedem asprimea
Domnului fa]\ de cei care au
c\zut, iar bun\tatea fa]\ de
Cod galben [i Cod portocaliu pentru viscol [i ninsoare cei „st\ruitori“, constan]i `n
Administra]ia Na]ional\ iubire. Trebuie s\ `n]elegem
de Meteorologie (ANM) a pre- c\ Dumnezeu ac]ioneaz\
lungit pân\ azi, la ora 20:00, asupra lumii `n func]ie de
avertizarea de Cod portocaliu fapta noastr\, El r\spunde
la c\utarea omului, nu
de ninsoare [i viscol, emis\
`ncalc\ libertatea crea]iei.
pentru jude]ele Giurgiu, Pra-
hova, C\l\ra[i, Ialomi]a, Bu- Pagina 2
z\u, Br\ila, Gala]i, Vran-
cea [i Ilfov, inclusiv munici- OPINII
piul Bucure[ti. ANM anun]\ „A{TEPT ~NVIEREA
c\ p=n\ ast\zi, ora 20:00, `n MOR}ILOR...“: Duminic\
aceste jude]e va ninge abun-
de duminic\, `n cadrul Sfin-
dent [i va fi viscol, determi-
tei Liturghii, m\rturisim
nând diminuarea semnifica-
`naintea lui Dumnezeu c\
tiv\ a vizibilit\]ii. ANM a
a[tept\m `nvierea mor]ilor.
emis o avertizare de Cod gal-
Desigur, paragraful este in-
ben `n jude]ele Mehedin]i, Elevii din clus `n Crez [i trebuie s\-l
Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj, Arge[, clasele I-VIII
spunem pentru a ne afirma
Dâmbovi]a, Teleorman, Ba- [i pre[colarii vre- [i confirma credin]a noastr\
c\u, Vaslui, Ia[i, Neam] [i mii nu permite `n-
din Bucure[ti nu `ncep ortodox\.
Boto[ani, unde va ninge vis- azi cursurile din cauza condi- ceperea [colilor, elevii s\ nu
colit, iar `n jude]ele Constan- Pagina 10
]iilor meteorologice nefavora- se prezinte la cursuri ast\zi.
]a [i Tulcea precipita]iile, lo- bile, a anun]at Ministerul ~n cazul `n care vremea
cal `nsemnate cantitativ, vor Educa]iei. va fi nefavorabil\, vacan]a
fi mixte, favorizând produce- Daniel Funeriu a cerut [i s-ar putea prelungi cu `nc\ o
rea de polei. celorlal]i inspectori generali zi (m=ine, 9 februarie). a
din ]ar\ ca, acolo unde starea
CM
YK
2 Calendarul zilei Luni, 8 februarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Cre[tinii, ucenicii de ast\zi ~n omul care dore[te schimbarea,

ai Mântuitorului Iisus Hristos
„Iar când Iisus S-a apropiat de Betfaghe [i
de Betania, c\tre muntele care se zice Munte-
le M\slinilor, a trimis pe doi dintre ucenici,
zicând: «Merge]i `n satul dinaintea voastr\ [i,
intrând `n el, ve]i g\si un mânz legat pe care
nimeni dintre oameni n-a [ezut vreodat\. {i,
dezlegându-l, aduce]i-l. {i dac\ v\ va `ntreba
cineva: Pentru ce-l dezlega]i?, ve]i zice a[a:
Pentru c\ Domnul are trebuin]\ de el». {i,
plecând, cei trimi[i au g\sit precum le-a spus.
Pe când ace[tia dezlegau mânzul, au zis st\-
pânii lui c\tre ei: «De ce dezlega]i mânzul?».
Iar ei au r\spuns: «Pentru c\ are trebuin]\ de
el Domnul». {i l-au adus la Iisus [i, aruncân-
du-[i hainele lor pe mânz, l-au ajutat pe Iisus
s\ urce pe el. Iar pe când mergea El, a[ter-
neau hainele lor pe cale. {i apropiindu-se de
poalele Muntelui M\slinilor, toat\ mul]imea
ucenicilor, bucurându-se, a `nceput s\ laude
pe Dumnezeu, cu glas tare, pentru toate mi-
nunile pe care le v\zuse, zicând: «Binecuvân-
tat este ~mp\ratul care vine `ntru numele
Domnului! Pace `n cer [i slav\ `ntru cei de
sus». Dar unii farisei din mul]ime au zis c\tre
El: «~nv\]\torule, ceart\-]i ucenicii». {i El,
r\spunzând, a zis: «Zic vou\: Dac\ vor t\cea
ace[tia, pietrele vor striga».
{i a sosit ziua Azimelor, `n care trebuia s\
se jertfeasc\ Pa[tile. {i a trimis pe Petru [i pe
Ioan, zicând: «Merge]i [i ne preg\ti]i Pa[tile,
ca s\ mânc\m». Iar ei I-au zis: «Unde voie[ti
s\ preg\tim?». Iar El le-a zis: «Iat\, când ve]i
intra `n cetate, v\ va `ntâmpina un om du-
când un urcior cu ap\; merge]i dup\ el `n casa
`n care va intra. {i spune]i st\pânului casei:
~nv\]\torul `]i zice: Unde este `nc\perea `n
care s\ m\nânc Pa[tile cu ucenicii mei? {i
acela v\ va ar\ta un foi[or mare, a[ternut; a-
colo s\ preg\ti]i». Iar, ei, ducându-se, au aflat
precum le spusese [i au preg\tit Pa[tile.
{i când a fost ceasul, S-a a[ezat la mas\,
[i apostolii `mpreun\ cu El. {i a zis c\tre ei:
«Cu dor am dorit s\ m\nânc cu voi acest Pa[ti,
mai `nainte de patima Mea, c\ci zic vou\ c\
de acum nu-l voi mai mânca, pân\ când nu va
fi des\vâr[it `n `mp\r\]ia lui Dumnezeu». {i
luând paharul, mul]umind, a zis: «Lua]i aces-
ta [i `mp\r]i]i-l `ntre voi; c\ zic vou\: Nu voi
mai bea de acum din rodul vi]ei, pân\ ce nu
va veni `mp\r\]ia lui Dumnezeu». {i luând
pâinea, mul]umind, a frânt [i le-a dat lor, zi-
când: «Acesta este Trupul Meu care se d\
pentru voi; aceasta s\ face]i spre pomenirea
Mea». Asemenea [i paharul, dup\ ce au cinat,
zicând: «Acest pahar este Legea cea nou\, `n-
tru Sângele Meu, care se vars\ pentru voi.
Dar iat\, mâna celui ce M\ vinde este cu Mi-
ne la mas\. {i Fiul Omului merge precum a
fost orânduit, dar vai omului aceluia prin care
este vândut!». Iar ei au `nceput s\ se `ntrebe,
unul pe altul, cine dintre ei ar fi acela, care
avea s\ fac\ aceasta? {i s-a iscat `ntre ei [i
ne`n]elegere: cine dintre ei se pare c\ e mai
mare? Iar El le-a zis: «Regii neamurilor dom-
nesc peste ele [i se numesc binef\c\tori. Dar
`ntre voi s\ nu fie astfel, ci cel mai mare din-
tre voi s\ fie ca cel mai tân\r, [i c\petenia ca
acela care sluje[te. C\ci cine este mai mare:
cel care st\ la mas\, sau cel care sluje[te? Oa-
re, nu cel ce st\ la mas\? Iar Eu, `n mijlocul
vostru, sunt ca unul ce sluje[te. {i voi sunte]i
aceia care a]i r\mas cu Mine `n `ncerc\rile
Mele. {i Eu v\ rânduiesc vou\ `mp\r\]ie,
precum Mi-a rânduit Mie Tat\l Meu, ca s\
mânca]i [i s\ be]i la masa Mea, `n `mp\r\]ia
Mea [i s\ [ede]i pe tronuri, judecând cele do-
u\sprezece semin]ii ale lui Israel». {i a zis
Domnul: «Simone, Simone, iat\ satana v-a
cerut s\ v\ cearn\ ca pe grâu; iar Eu M-am
rugat pentru tine s\ nu piar\ credin]a ta. {i
tu, oarecând, `ntorcându-te, `nt\re[te pe fra]ii
t\i». Iar el I-a zis: «Doamne, cu Tine sunt gata
s\ merg [i `n temni]\ [i la moarte». Iar Iisus
i-a zis: «Zic ]ie, Petre, nu va cânta ast\zi co-
co[ul, pân\ ce de trei ori te vei lep\da de Mi-
ne, c\ nu M\ cuno[ti». {i le-a zis: «Când v-am
trimis pe voi f\r\ pung\, f\r\ traist\ [i f\r\
`nc\l]\minte, a]i avut lips\ de ceva?». Iar ei
au zis: «De nimic». {i El le-a zis: «Acum `ns\
cel ce are pung\ s\ o ia, tot a[a [i traista, [i
cel ce nu are sabie s\-[i vând\ haina [i s\-[i
cumpere. C\ci v\ spun c\ trebuie s\ se `mpli-
neasc\ `ntru Mine Scriptura aceasta: {i cu cei
f\r\ de lege s-a socotit, c\ci cele despre Mine
au ajuns la sfâr[it». Iar ei au zis: «Doamne,
iat\ aici dou\ s\bii». Zis-a lor: «Sunt de a-
juns». {i, ie[ind, s-a dus dup\ obicei `n Mun-
tele M\slinilor, [i ucenicii l-au urmat.“ (Luca
19, 29-40; 22, 7-39)
***
Cina cea de Tain\ a avut loc `nainte de pa-
timile, moartea [i ~nvierea Domnului nostru
Iisus Hristos. Este un moment plin de semni-
fica]ii [i are o `nc\rc\tur\ spiritual\ aparte.
Mântuitorul se desparte de ucenicii S\i, `ns\
nu `nainte de a sta cu ei la mas\ [i de a insti-
tui jertfa euharistic\. Descoperim `n jurul
mesei-altar deschiderea lui Dumnezeu fa]\ de
lumea creat\ [i de creaturile Sale. Apoi ne fa-
cem p\rta[i binecuvânt\rii celor folositoare
pentru hrana trupului. Pâinea [i vinul, ele-
mente fundamentale ale vie]ii, devin din
roade ale p\mântului roade ale jertfei [i iu-
birii Fiului lui Dumnezeu pentru lume. Nu
mai sunt vin [i pâine, ci s-au metamorfozat,
[i-au schimbat radical firea, [i au devenit
Vinul-Sânge [i Pâinea-Trup ale Mântuitoru-
lui. Prin `mp\rt\[irea cu Trupul [i Sângele
Domnului nostru Iisus Hristos p\str\m [i
perpetu\m leg\tura spiritual\ dintre Dum-
nezeu-Tat\l, Creatorul cerului [i al p\mântu-
lui, cu rodul crea]iei Sale - omul. Tot la Cina
cea de Tain\ Domnul Hristos a ar\tat ucenici-
lor cine este [i cum trebuie s\ fie cel mai mare.
~nainte de toate trebuie s\ slujeasc\ cu sme-
renie [i devotament, ca [i cum ar sluji lui
Dumnezeu. Apoi, Mântuitorul spune lui Petru
c\ s-a rugat pentru el s\ nu-[i piard\ credin]a
`n momentele de `ncercare ce vor veni. La fi-
nalul fragmentului evanghelic de ast\zi,
Domnul Hristos `i preg\te[te pe apostoli pen-
tru misiunea de propov\duire a Evangheliei
Sale. Când vor propov\dui vor avea parte [i de
`ncerc\ri [i `mpotriviri, `ns\ vor lucra sub
binecuvântarea [i cu ajutorul Fiului lui
Dumnezeu. {i noi ne putem numi ucenici ai lui
Hristos dac\ `nmul]im faptele bune, sporim
rug\ciunea [i ne `ngrijim mai atent de suflet!
(pr. Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
Dumnezeu poate corecta [i naturalul
„C\ci v-o spun vou\,
neamurilor: ~ntrucât
sunt eu, deci, apostol al
neamurilor, sl\vesc slu-
jirea mea, doar voi izbu-
ti s\ a]â] râvna celor din
neamul meu [i s\ mân-
tuiesc pe unii dintre ei.
C\ci dac\ `nl\turarea
lor a adus `mp\carea lu-
mii, ce va fi primirea lor
la loc, dac\ nu o `nviere
din mor]i? Iar dac\ este
pârga (de f\in\) sfânt\,
[i fr\mânt\tura este
sfânt\; [i dac\ r\d\cina
este sfânt\, [i ramurile
sunt. Iar dac\ unele din
ramuri au fost t\iate, [i
tu, care erai m\slin s\l-
batic, ai fost altoit prin-
tre cele r\mase, [i p\rta[ te-ai f\cut r\d\- libertatea crea]iei. ~n istorie, lucrarea lui
cinii [i gr\simii m\slinului, nu te mândri Dumnezeu corecteaz\ [i avertizeaz\, `n-
fa]\ de ramuri; iar dac\ te mândre[ti, nu tu deamn\, dar niciodat\ nu for]eaz\. Dar a-
por]i r\d\cina, ci r\d\cina pe tine. Dar vei tunci când omul dore[te mult s\ se schimbe,
zice: Au fost t\iate ramurile, ca s\ fiu altoit dar simte c\ nu poate face nimic prin pro-
eu. Bine! Din cauza necredin]ei au fost t\ia- priile puteri, Dumnezeu intervine. ~n ver-
te, iar tu stai prin credin]\. Nu te `ngâmfa, setele 23 [i 24 avem cea mai profund\ de-
ci teme-te; c\ci dac\ Dumnezeu n-a cru]at scriere a efectelor poc\in]ei. ~n omul care do-
ramurile fire[ti, nici pe tine nu te va cru]a. re[te schimbarea, Dumnezeu poate corecta [i
Vezi deci bun\tatea [i asprimea lui Dumne- naturalul, cultivat `ntr-o anumit\ direc]ie.
zeu: Asprimea Lui c\tre cei ce au c\zut `n Nimeni nu altoie[te `ntr-un m\slin bun ra-
bun\tatea Lui c\tre tine, dac\ vei st\rui `n muri s\lbatice. Acest lucru ar fi lipsit de
aceast\ bun\tate; altfel [i tu vei fi t\iat. sens. ~ns\ tocmai aceasta face Dumnezeu cu
Dar [i aceia, de nu vor st\rui `n necredin]\, noi, a altoit firea neroditoare, `n m\slinul iu-
vor fi altoi]i; c\ci puternic este Dumnezeu birii Fiului S\u. Ne mir\m câteodat\ de ca-
s\-i altoiasc\ iar\[i. C\ci dac\ tu ai fost
pacitatea unor oameni de a se schimba, ne
t\iat din m\slinul cel din fire s\lbatic [i `ntreb\m de unde au atât de mult\ putere.
`mpotriva firii ai fost altoit `n m\slin bun, Dac\ via]a p\c\toas\ se cultiv\ `n timp, la
cu atât mai vârtos ace[tia, care sunt dup\ `nceput mai timid, via]a curat\ se poate do-
fire, vor fi altoi]i `n `nsu[i m\slinul lor.“ (Ro- bândi `ntr-o clip\. Cu p\catul, omul se obi[-
mani 11, 13-24) nuie[te `n timp, `[i modific\ [i for]eaz\ fires-
cul, pe când prin via]a curat\ el intr\ `n nor-
*** malitate, nu mai are nevoie de timp, nu tre-
Sfântul Pavel ne `ndeamn\ s\ observ\m buie s\ se obi[nuiasc\ cu firea sa. Am zice c\
bun\tatea [i asprimea lui Dumnezeu, mani- nu e chiar a[a, e mai greu s\ faci un p\cat
festate fa]\ de crea]ie. Vedem asprimea Dom- decât o fapt\ bun\, e greu s\ te schimbi. Da,
nului fa]\ de cei care au c\zut, iar bun\tatea este greu s\ schimbi obi[nuin]e, e greu s\
fa]\ de cei „st\ruitori“, constan]i `n iubire. lup]i cu o lume care te influen]eaz\ negativ,
Trebuie s\ `n]elegem c\ Dumnezeu ac]ionea- dar nu este imposibil. Doar cel ce nu a cunos-
z\ asupra lumii `n func]ie de fapta noastr\, cut firescul nu dore[te s\ lupte pentru a-l
El r\spunde la c\utarea omului, nu `ncalc\ dobândi. (Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)
SF+NTUL ZILEI
Sfântul Mare Mucenic Teodor
Stratilat (dezlegare la pe[te)
Sfântul Teodor a tr\it la sfâr[itul secolu-
lui al III-lea [i `nceputul secolului al IV-lea.
Era originar din Evhaita [i era conduc\torul
cet\]ii Iracleea, aproape de ]\rmul M\rii
Negre. ~mp\ratul Liciniu, auzind c\ Teodor
este cre[tin [i convertea mul]i p\gâni la cre[-
tinism, a venit `n Iracleea. Când `mp\ratul
s-a apropiat, Sfântul Teodor i-a ie[it `n `n-
tâmpinare, cinstindu-l dup\ cuviin]\. Când
Liciniu i-a cerut Sfântului Teodor s\ aduc\
jertfe idolilor p\gâni, acesta nu numai c\ nu
a adus jertfe, ci a sf\râmat statuile de aur [i
argint ale idolilor [i le-a `mp\r]it s\racilor.
Din porunca `mp\ratului, Sfântul Teodor a Marta [i Maria; a Sfântului Cuvios Mucenic
fost `ntemni]at, supus la chinuri [i apoi ucis. Licarion; a Sfin]ilor Mucenici Filadelf [i
Moa[tele sale au fost mutate la Evhaita. Policarp; a Sfântului Cuvios Macarie, epis-
copul Pafosului, [i a Sfântului Cuvios Perghet.
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea Sfân-
tului Prooroc Zaharia; a Sfin]ilor Mucenici Mâine, Biserica face pomenirea Sfântului
Nichifor [i {tefan; a Sfintelor Muceni]e surori dezllegare la pe[te). a
Mucenic Nichifor (d

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Seminarul teologic
din Edine]
„Educa]iunea copiilor clericilor, fi-
ind s\dit\ `n casa p\rinteasc\, se
prinde `n [colile parohiale (primare),
se `nt\re[te `n [colile spirituale (jude-
]ene), se dezvolt\ `n seminarii, iar per-
fec]ionarea se face `n academii“, se
spunea `ntr-un referat despre educa-
rea [i formarea teologic\ din secolul al
XIX-lea `n spa]iul ]arist. ~n acest an-
grenaj, pe la 1869, la B\l]i, cercul pre-
o]esc din aceast\ zon\ a Basarabiei
hot\ra `nfiin]area unei [coli spirituale.
Aceasta s-a deschis la 4 septembrie
1869, pentru copii de preo]i din jude]e-
le Hotin, Soroca [i B\l]i, dar lipsa con-
di]iilor necesare `nv\]\mântului: lo-
cal, capel\, internat, locuin]e pentru
profesori, dar mai ales nucleul moldo-
venesc din B\l]i, au determinat autori-
t\]ile ]ariste s\-l mute `n Edine]. Cu
sprijinul unor localnici [i cu sume de
bani strânse de la preo]i au fost con-
struite toate cl\dirile necesare. ~ns\,
procesul sistematic de rusificare [i
schimbarea frecvent\ a programelor a-
nalitice, a manualelor [i a bugetului
mereu insuficient au adus prejudicii
form\rii teologice a elevilor din aceast\ Seminarul din Edine], anii ’20
[coal\. Din 1923, odat\ cu re`nfiin]area
Episcopiei Hotinului [i `nsc\unarea
episcopului Visarion Puiu, aceast\
[coal\ a fost transformat\ `n seminar
teologic de opt ani. Acela[i eparhiot a
`ncercat s\ readuc\ seminarul la B\l]i,
sub grija sa direct\, `ns\ a `ntâmpinat
opozi]ia profesorilor care erau angre-
na]i `n luptele politice. ~n 1930, semi-
narul a fost mutat `n cl\diri adecvate,
`n apropierea Centrului Eparhial, `ns\,
din economii bugetare, `n 1931, statul l-
a `nchis. (Adrian Nicolae PETCU)

Luni, 8 februarie 2010
Lumin\ pentru cre[tinul prezent [i activ `n societate
- Cotidianul „Ziarul Lumina“, la cinci ani de la apari]ie (2005-2
a Mesajul de felicitare al Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne,
cu ocazia `mplinirii a cinci ani de apari]ie a primului cotidian cre[tin din Rom=nia a
~n data de 7 februarie se
`mplinesc cinci ani de la apari-
]ia primului num\r al cotidia-
nului „Ziarul Lumina“. Proiec-
tul de editare a primului coti -
dian cre[tin din istoria presei
române[ti a fost deodat\ rodul
eforturilor pe care un grup de
laici ortodoc[i - jurnali[ti, oa-
meni de cultur\, oameni de a-
faceri -, l-a f\cut `mpreun\ cu
un grup de clerici implica]i `n
activitatea mediatic\ misiona-
r\, pentru a oferi cititorilor de
pres\ scris\ o alternativ\ cu
accent deosebit pe aspectul
formativ, nu doar pe latura in-
formativ\, care este specific\
unei astfel de publica]ii.
Completând, din punctul de
vedere editorial, cotidianul
„Ziarul Lumina“, articolele pu-
blicate de s\pt\mânalul „Lu-
mina de Duminic\“ reprezint\
o necesar\ punere `n valoare a
spiritualit\]ii ortodoxe, prin
comentarii la pericopele evan-
„Smerenia Lui este
spa]iul libert\]ii noastre“
Evanghelia Duminicii
`nfrico[\toarei judec\]i
arat\ importan]a pentru
mântuirea sufletului a
milosteniei, a faptei celei
bune s\vâr[ite fa]\ de
semenii no[tri, a
milosteniei care izvor\[te
din iubirea milostiv\ fa]\
de cei `n nevoi.
A spus Preafericitul P\rinte
Patriarh ieri, 7 februarie, `n pa-
raclisul patriarhal cu hramuri-
le „Sfântul Prooroc Ilie Tesvi-
teanul“, „Sfântul Grigorie Lu-
min\torul“ [i „Sfântul Cuvios
Daniil Sihastrul“, la finalul
Sfintei Liturghii.
P\rintele Patriarh a deta-
liat [i a explicat de ce aceast\
Judecat\ de Apoi, de ob[te sau
universal\, se nume[te [i `nfri-
co[\toare. „Este `nfrico[\toare
prin contextul [i con]inutul ei.
~nainte de judecata de ob[te
sau universal\ noi avem de-a
face cu o tulburare mare a uni-
versului. Mântuitorul Iisus
Hristos a descris aceast\ tul-
burare: soarele se va `ntuneca
[i luna nu-[i va mai da lumina
ei, stelele vor c\dea din cer [i
puterile cerului se vor zgudui.
Adic\ un colaps al sistemului
nostru solar, o distrugere a ar-
moniei existente acum `n uni-
vers. Aceast\ leziune este din
ce `n ce mai mult confirmat\
de oamenii de [tiin]\ care pre-
v\d c\ universul `n forma pe
care o cunoa[tem se va pr\-
bu[i, va intra `n dezintegrare.
ghelice ce se citesc `n biserici
duminica, prin incursiuni `n
istoria [i spiritualitatea popo-
rului român, prin reportaje de-
spre m\n\stirile incluse `n
traseele de pelerinaj sau prin
dialogul dintre teologie [i [ti-
in]\, purtat de speciali[ti `n
domeniu.
Ideea acestui proiect jurna-
lis t ic ine d it p e nt ru ` nt re a g a
Ortodoxie, cotidian [i supli -
ment cu apari]ie s\pt\mâna-
l\, s-a conturat plecând de la
trei aspecte sesizate `n via]a
Bisericii noastre [i a societ\]ii
române[ti `n general.
Mai `ntâi s-a constatat c\
dinamica vie]ii biserice[ti din
]ara noastr\ trebuia reflectat\
`ntr-o publica]ie cotidian\, rit-
mul de apari]ie s\pt\mânal
sau lunar al unor reviste nefi-
ind mul]umitor pentru cei care
doreau s\ primeasc\ mai
prompt, `ntr-o publica]ie scri-
s\, informa]ii despre eveni-
Aceast\ tulburare din univers
face ca oamenii s\ fie `nfrico-
[a]i“, a spus Preafericirea Sa.
Judecata este `nfrico[\toare
[i prin con]inutul ei, prin so-
lemnitatea ei. „~mp\ratul Ju-
dec\tor vine cu slav\ [i cu pu-
tere mult\ pe norii cerului `n-
conjurat de sfin]ii `ngeri. Con-
trastul `ntre smerenia primei
Sale veniri [i slava [i puterea
celei de a doua veniri face ca
judecata s\ fie una `nfrico[\-
toare“, a mai spus P\rintele
Patriarh. Judecata este `nfri-
co[\toare [i prin neprev\zutul
ei. Neprev\zutul pe care `l
descoper\. „Hristos Domnul,
Dreptul Judec\tor, ~mp\ratul
Slavei, Cel din ceruri, nu `nce-
teaz\ a fi smerit, prezent tai-
nic `n cei mai ne`nsemna]i din-
tre oameni, `n cei mai negli-
ja]i, cei mai marginaliza]i din
societate. Identificarea lui
Hristos Cel Sl\vit cu Cel Sme-
rit, care tainic se afl\ prezent
`n fiecare om care sufer\ `n lu-
mea aceasta, face ca judecata
s\ fie mai `nfrico[\toare toc-
mai prin neprev\zutul pe care
`l descoper\“. Hristos este
smerit pentru c\ respect\ li-
bertatea de a ~l iubi sau nu.
„Smerenia Lui este spa]iul li-
bert\]ii noastre“.
Judecata universal\ este
s\vâr[it\ de Dumnezeu Vinde-
c\torul naturii umane, de
Dumnezeu Eliberatorul din
p\cat [i moarte a omului,
Dumnezeu Eliberatorul din ig-
noran]\ [i din egoism. Dimen-
siunea `nfrico[\toare a judec\-
]ii vine [i din faptul c\ ea nu se
s\vâr[e[te doar pentru relele
pe care le-am f\cut `n timpul
?
2010) -
mentele religioase. ~n fiecare
num\r editat de-a lungul aces-
tor cinci ani de apari]ie ne`n-
trerupt\, cotidianul „Ziarul
Lumina“ a publicat [tiri, repor-
taje, interviuri sau documen-
tare despre activit\]ile bogate
[i multiple pe care le desf\[oa-
r\ Biserica Ortodox\ Român\.
~n al doilea rând, credin-
cio[ii au resim]it nevoia de a
citi zilnic un cotidian `n care,
al\turi de informa]iile religi-
oase, s\ g\seasc\ [i informa-
]ii despre evenimentele din
societatea `n care tr\iesc, dar
f\r\ ca acestea s\ fie marcate
de partizanat politic sau goa-
n\ dup\ senza]ional.
~n al treilea rând, presa
scris\ din România avea ne-
voie [i de o publica]ie care s\
constituie un reper de norma-
litate, adic\ un mod de abor-
dare nep\tima[\, echilibrat\
a aspectelor vie]ii sociale [i
un spa]iu de promovare a
vie]ii p\mânte[ti, ci [i pentru
binele pe care am fi putut s\-l
facem [i nu l-am f\cut. „O
mul]ime de [anse pierdute,
fapte bune ratate. A[adar, ju-
decata este `nfrico[\toare [i
pentru c\ judec\ indiferen]a [i
nep\sarea noastr\. Este jude-
cat\ lipsa de iubire fa]\ de se-
menii no[tri“.
„Evanghelia ne arat\ c\
depinde de libertatea noastr\
dac\ intr\m sau nu `n `mp\-
r\]ia cerurilor. Dumnezeu es-
te drept [i este [i milostiv. Iar
El, atât `n calitatea de Jude-
c\tor, cât [i ca Milostiv Mân-
tuitor, respect\ libertatea
noastr\. Noi mergem `n `m-
p\r\]ia lui Dumnezeu sau `n
iad, dup\ cum am tr\it. Dac\
`n inima noastr\ s-a cultivat
iubirea milostiv\, ne `ndrep-
t\m spre rai, spre `mp\r\]ia
lui Dumnezeu, iar dac\ `n i-
nima noastr\ am cultivat r\-
utatea [i egoismul, insensibi-
litatea fa]\ de suferin]a alto-
Actualitatea religioas\ 3
speran]ei `n societatea ro-
mâneasc\.
A[adar, publica]iile „Lumi-
na“ [i-au asumat rolul de a
contribui la formarea con[ti-
in]ei cre[tinului implicat `n
via]a bisericeasc\, dar [i ac-
tiv `n societatea de azi, deo-
dat\ fiu al Bisericii [i cet\-
]ean al }\rii. Tuturor osteni-
torilor, cititorilor [i binef\c\-
torilor acestor publica]ii le
transmitem pre]uirea Noas-
tr\ pentru lucrarea misiona-
r\ pe care o realizeaz\ spre
slava Preasfintei Treimi [i
spre binele Bisericii [i al po-
porului nostru. La mul]i ani,
cu noi realiz\ri luminoase!
Cu gratitudine [i binecu-
v=ntare,
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
ra, atunci singur ne `ndrep-
t\m spre iad“, a ar\tat Prea-
fericitul P\rinte Patriarh.
(diac. George ANICULOAIE)
Apel la solidaritate cu victimele
cutremurului din Haiti
~n semn de compasiune [i
solidaritate fr\]easc\ cu cei a-
fecta]i de cutremurul devasta-
tor din Haiti, care a curmat nu-
meroase vie]i omene[ti [i a pro-
vocat mari pagube materiale,
Patriarhia Român\ adreseaz\
ierarhilor, clerului [i credin-
cio[ilor ortodoc[i de la parohii
[i m\n\stiri rug\mintea de a
organiza colecte `n bani pentru
ajutorarea celor r\ni]i [i a fa-
miliilor `ndoliate din cauza a-
cestui cutremur devastator.
Rug\m ca sumele colectate
s\ fie depuse `n urm\toarele
conturi pentru sinistra]i ale
Patriarhiei Române: RO54RN
CB0075004895030091 (lei),
RO27RNCB007500489503009
2 (euro), RO97RNCB007500
PE SCURT
{edin]ele anuale
de lucru ale
Consiliului Na]ional
Bisericesc [i ale
Adun\rii Na]ionale
Biserice[ti
Ast\zi, 8 februarie 2010, de
la ora 10:00, `n Sala Sino-
dal\ din Re[edin]a patriar-
hal\, sub pre[edin]ia Prea-
fericitului P\rinte Patriarh
Daniel, va avea loc [edin]a
anual\ de lucru a Consiliu-
lui Na]ional Bisericesc al
Bisericii Ortodoxe Române,
informeaz\ Biroul de Pres\
al Patriarhiei Române. Or-
ganismul central executiv
al Sfântului Sinod [i al A-
dun\rii Na]ionale Biseri-
ce[ti, Consiliul Na]ional Bi-
sericesc va analiza `ntreaga
activitate intern\ [i ex-
tern\ bisericeasc\ din anul
2009, sub urm\toarele as-
pecte: pastoral-misionar,
social-filantropic, via]\
monahal\, `nv\]\mânt teo-
logic, predarea Religiei `n
[colile publice, patrimoniu
cultural, organizatoric,
administrativ, economic,
rela]ii cu alte culte, grija
pentru comunit\]ile or-
todoxe române[ti din str\i-
n\tate, rela]ii interbiseri-
ce[ti [i interreligioase etc.
M=ine, 9 februarie 2010, de
la ora 10:00, `n Aula Mag-
na Teoctist Patriarhul din
Palatul Patriarhiei, sub
pre[edin]ia Preafericitului
P\rinte Patriarh Daniel, va
avea loc [edin]a anual\ de
lucru a Adun\rii Na]ionale
Biserice[ti a Bisericii
Ortodoxe Române. Or-
ganismul central delibera-
tiv al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne pentru problemele
administrative, sociale, cul-
turale, economice [i patri-
moniale, format din mem-
brii Sfântului Sinod [i din
câte trei reprezentan]i (un
cleric [i doi mireni) ai fiec\-
rei eparhii, Adunarea Na-
]ional\ Bisericeasc\ va exa-
mina, `n vederea aprob\rii,
Raportul general anual al
Consiliului Na]ional Biseri-
cesc privind activitatea
Bisericii Ortodoxe Române
din anul 2009 [i va hot\r`
m\surile care se impun
pentru buna desf\[urare a
vie]ii biserice[ti pe anul `n
curs. a
4895030093 (USD), cu men]iu-
nea „PENTRU SINISTRA}I“,
conturile fiind deschise la Ban-
ca Comerciala Român\, filiala
sector 4, Bucure[ti. Ajutorul fi-
nanciar din partea clerului [i a
credincio[ilor ortodoc[i români
va fi oferit de Patriarhia Ro-
mân\ direct celor care au avut
de suferit `n urma cutremuru-
lui [i familiilor sinistrate din
Haiti, cu speran]a c\ generozi-
tatea Bisericii Ortodoxe Româ-
ne va aduce un strop de ali-
nare sufleteasc\ [i ajutor pen-
tru refacerea mo-ral\ [i ma-
terial\ a comunit\]ilor atât de
greu `ncercate din aceast\ ]ar\
de pe continentul american.
(Biroul de Pres\ al Patriarhiei
Române)

4 Special
„«Ziarul Lumina» zide[te suflete [i vie]i“
Primul cotidian cre[tin din ]ar\,
„Ziarul Lumina“, a `mplinit ieri, 7
februarie, cinci ani de existen]\. La
ceas de s\rb\toare, ierarhi ai Bisericii
noastre Ortodoxe, teologi, oameni de
cultur\, dar [i simpli credincio[i ne-au
trimis un gând de felicitare, de
„Cotidianul «Ziarul Lumi-
na» s-a impus `nc\ de la `nce-
put ca o lucrare a lui Dum-
nezeu, a[a cum toate lucr\ri-
le lui Dumnezeu sunt lumi-
n\: lumea este lumin\, oa-
menii sunt lumin\ [i ~nsu[i
Fiul lui Dumnezeu este «Lu-
mina lumii». Ziarul acesta a
avut dintotdeauna o misiune
aparte, aceea de a lumina, de
a descoperi adev\ruri bibli-
ce, patristice, de a-i l\muri
pe oameni [i de a-i con[tien-
tiza de misiunea lor `n lume.
«Ziarul Lumina» aduce `n fa-
]a cititorilor cunoa[terea, o
cunoa[tere real\, netrunchi-
at\, o cunoa[tere care nu are
ca subiect discriminarea [i u-
ra. Este un ziar care constru-
ie[te, zide[te suflete [i vie]i.
Noi rug\m pe Bunul Dum-
nezeu s\ dea Preafericitului
s\n\tate, putere de munc\,
s\ coordoneze pe mai departe
CM
YK
acest cotidian, [i tuturor care
se ostenesc acolo s\ le d\ru-
iasc\ r\splat\ cereasc\, pace
`n case [i `n inimi, iar de la
noi, arhiere[ti binecuvân-
t\ri.“ (IPS Irineu, Arhiepis-
copul Craiovei [i Mitropolitul
Olteniei)
„M\rturie vie [i
elocvent\ a Ortodoxiei
contemporane“
„Cu ocazia celor cinci ani
de ne`ntrerupt\ apari]ie a
cotidanului «Ziarul Lumina»,
primul cotidian cre[tin din
spa]iul publicistic bisericesc
actual, cu binecuvântarea
Preafericitului nostru P\rin-
te Patriarh Daniel, doresc,
atât ostenitorilor, cât [i citi-
torilor acestui prestigios coti-
dian, mult\ s\natate, pace [i
duhovniceasc\ bucurie! «Zia-
rul Lumina» reu[e[te, `ntr-
un limbaj nou, utilizând noi-
le cuceriri ale tehnicii, s\
vesteasc\ `n mod optim cu-
vântul plin de putere al E-
vangheliei Mântuitorului
Hristos. El se constituie `ntr-
o m\rturie vie [i elocvent\ a
Ortodoxiei contemporane, re-
ceptiv\ la nevoile veacului
nostru, gata de a-L sluji pe
Dumnezeu prin tot ceea ce
are mai bun [i mai frumos lu-
mea noastr\, astfel c\ inten-
sificarea misiunii spirituale
a Bisericii `n societatea noas-
tr\, dincolo de zidurile l\-
ca[urilor de cult, este o reali-
tate evident\ ast\zi, [i dato-
rit\ demersului dumnea-
voastr\ jurnalistic.“ (IPS
Mitropolit Nifon, Arhiepis-
copul Târgovi[tei)
apreciere [i de n\dejde c\ acest
cotidian va r\mâne un pilon important
al activit\]ii mediatice misionare
pentru credincio[ii ortodoc[i din ]ar\
[i din str\in\tate. Red\m cu bucurie [i
cu mul]umiri tuturor câteva dintre
mesajele primite pe adresa redac]iei:
„Duce zi de zi Lumina
cea neapus\ a lui Iisus
Hristos Domnul“
„Sunt bucuros c\ acest coti-
dian patriarhal «Ziarul Lumi-
na», care este parte integran-
t\ a Centrului de Pres\ Basi-
lica al Patriarhiei Române, a-
re un farmec duhovnicesc deo-
sebit [i este potrivit ca fiecare
s\ avem pe mas\ un astfel de
osp\] copios, oferit de marele
gospodar [i ne`ntrecut ierarh,
Daniel, Patriarhul românilor
de pretutindeni, c\ruia `i mul-
]umim din adâncul inimii.
Pre]uire ostenitorilor de zi
cu zi [i `ntregii redac]ii, pre-
cum [i departamentelor care
lucreaz\ cu devotament, sâr-
guin]\, responsabilitate cre[-
tin\ [i civic\.
Dorim s\ V\ felicit\m [i noi
din Arhiepiscopia Arge[ului [i
Muscelului, [tiind c\ Preaferi-
citul P\rinte Patriarh Daniel
V\ are pe to]i p\lma[ii duhov-
nice[ti la inima sa de p\rinte
sf\tuitor [i `ncurajator.
~n istoria presei române[ti,
«Ziarul Lumina» ocup\ locul
de frunte, ca numire, dar [i ca
ales [i mângâietor con]inut zi-
ditor [i aduc\tor de bucurie.
Este o onoare, o bucurie [i o
responsabilitate major\ c\ pe
pia]a presei din lume cotidia-
nul Patriarhiei Române duce
zi de zi Lumina cea neapus\ a
lui Iisus Hristos Domnul, pe
care-L rug\m fierbinte s\ `n-
t\reasc\ [i s\ ajute, deopotri-
v\, pe cei care-l gospod\resc,
dar [i pe cei care cu dragoste `l
citesc.“ (IPS Calinic, Arhiepis-
cop al Arge[ului [i Muscelului)
Slujire bisericeasc\
luminoas\ `n paginile
„Ziarului Lumina“
„De cinci ani, cotidianul Pa-
triarhiei noastre, «Ziarul Lumi-
na», intr\ cu raze str\lucitoare
`n sufletele, `n inimile [i-n ca-
sele celor ce-L caut\ [i-L do-
resc pe Dumnezeu `n Prea-
sfânta Treime pream\rit, in-
spiratorul `ntregii lucr\ri spi-
rituale din Biserica Sa.
Mai `ntâi, se cuvine a apre-
cia, a[a cum se cuvine, semni-
fica]ia lucr\rii misionare a Bi-
sericii prin pres\. Nu presa `n
sine este scopul principal, ci
leg\tura duhovniceasc\ din-
tre noi to]i `n Biseric\ poate fi
afirmat\ [i prin pres\.
Presa bisericeasc\ ancora-
t\ `n realit\]ile vitale ale
cre[tinului preocupat de
mântuire, [i nu doar de via]a
p\mânteasc\, poate corecta
CM
YK
Luni, 8 februarie 2010
multe exager\ri din actul ju-
rnalistic. «Ziarul Lumina»
umple ast\zi un mare gol su-
fletesc [i d\ruie[te argument
din ordinea eviden]ei `n
fiecare zi, pentru cei in-
teresa]i de acele fapte atât de
utile.
Este, a[adar, o mare reali-
zare spiritual\, cultural\ [i
misionar\ `n via]a ortodoxiei
române[ti [i un mare dar su-
fletesc, f\r\ de care am fi
mult mai izola]i `n propriile i-
magini despre noi [i despre
faptele noastre.
«Ziarul Lumina» contribuie
la promovarea dreptei credin-
]e, ofer\ multe `ndrum\ri ne-
cesare oric\rui om de bun\
credin]\ [i cultiv\ comuniu-
nea prin eviden]ierea dialogu-
CM
lui irenic al faptelor credin]ei YK
din interiorul Bisericii noas-
tre, unindu-ne, astfel, pe tot
mai mul]i slujitori [i credin-
cio[i `n marea familie duhov-
niceasc\.
Se cuvin, la ceas aniversar,
mul]umiri ini]iatorilor «Ziaru-
lui Lumina», Preafericitului
P\rinte Patriarh Daniel [i e- porului român.“ (IPS Casian, b\tut [i pentru ]ara noastr\,
Arhiepiscopul Dun\rii de Jos) cuvântul Evangheliei desc\-
chipei redac]ionale, iar inspi-
ratorilor, f\ptuitorilor binelui tu[at s-a facut auzit tot mai
[i sus]in\torilor prin abona- Lumin\ din Lumina clar [i mai puternic la radio,
mente, din toate comunit\]ile la televizor [i `n presa scris\.
lui Hristos Au mai trecut `ns\ al]i 15 ani
biserice[ti, aceea[i deschidere,
„~ndat\ dup\ evenimentele pân\ când primul cotidian
spre m\rturia bun\ [i convin-
g\toare a slujirii luminoase a din decembrie 1989, atunci cre[tin din România s\-[i
Bisericii noastre `n via]a po- când ceasul Proniei divine a `ntind\ aripile asupra plaiuri-
„«Ziarul Lumina» este rug\ciunea mea de fiecare sear\“
„Citesc Ziarul Lumina `nc\ de la apari]ia dintre membrii redac]iei, redactori [i colabo-
sa `n Bucure[ti. Este o publica]ie echilibra- ratori.“ (IIoana Cricov, profesoar\, 42 de ani)
t\, de bun sim], care reu[e[te s\ informeze,
s\ educe, dar [i s\ mângâie sufletele citito- „E mare lucru ca `n aceste vremuri zbuciu-
rilor. De când l-am descoperit, nu am putut mate, `n care nu noi am ales s\ tr\im, s\ mai
renun]a s\-l iau de la pangarul bisericii la existe [i oameni de `nalt\ ]inut\, moralitate [i
care merg duminic\ de duminic\. Chiar am educa]ie, care s\ militeze pentru adev\r, bine,
renun]at la unele ziare, care m\ de- frumos, dreptate. Paginile acestui ziar, pe care
zam\gesc pe zi ce trece prin prost-gust [i `l r\sfoiesc zilnic, sunt cu adev\rat alinare.
scandal. Aleg s\ citesc Lumina, zilnic, `n ~mi redau `ncrederea, m\ aduc pe cursul firesc
fiecare sear\, dup\ ce m\ `ntorc de la servi- al vie]ii, mi-l apropie pe Dumnezeu `ntr-un
ciu. Este hrana mea spiritual\ de fiecare zi. mod firesc [i frumos. Acest ziar este una din
Rug\ciunea de fiecare sear\.“ (Maria Scuta - minunile de fiecare zi. {i nu spun lucruri mari.
ru, inginer, 35 de ani) Este greu s\ fii singur, dar [i mai greu este s\
nu accep]i s\ renun]i la singur\tate. Eu am
„Am descoperit Lumina relativ târziu, acceptat [i am l\sat `n loc s\ intre lumin\.“
dintr-o `ntâmplare. L-am z\rit pe masa unei M\rioara F\tu, pensionar\, 64 de ani)
(M
colege de serviciu, preoteas\. Nu [tiam nimic
de existen]a lui pe atunci. ~mi amintesc c\ „Prima dat\ când iau Ziarul Lumina m\
treceam printr-o perioad\ foarte grea. Parc\ uit la poza zilei. Sunt curioas\ s\ cunosc bi-
nimeni [i nimic nu m\ mai putea ajuta. M\ serici, monumente [i l\ca[uri de cult. Multe
`ndep\rtasem tot mai mult de biseric\ [i m\ dintre cele publicate `n ziar nu le cunosc. Nu-
sim]eam foarte singur\. Am rugat colega s\- tresc speran]a c\ le voi vizita `ntr-o zi. Pân\
mi dea [i mie ziarul pentru o zi, mai mult din atunci, ziarul `mi ofer\ pretextul unei docu-
curiozitate [i ca s\ `mi mai treac\ timpul alt- ment\ri riguroase. Este o publica]ie comple-
fel. Lucrurile minunate pe care le-am citit x\ [i complet\, pot spune. Citind-o, m\ pun
mi-au umplut inima. Atât de calde, simple [i la punct cu informa]iile de zi cu zi, pe care cu
clar scrise! Bucuria a fost enorm\. Din acel to]ii trebuie s\ le cunoa[tem. De asemenea,
moment am devenit o cititoare fidel\ a publi- g\sesc [i multe cuvinte pline de `n]elepciune,
ca]iei dumneavoastr\. M\ bucur c\ exista]i. duhovnice[ti, multe dintre ele r\spunsuri la
V\ doresc ca lumina pe care o aduce]i `n ca- `ntreb\ri pe care orice credincios cred c\ [i le
sele noastre s\ v\ c\l\uzeasc\ pe fiecare pune.“ (DDana Tecu]\, casnic\, 33 de ani)
CM
YK

lor mioritice, mai `ntâi din ini-
ma fierbinte a Moldovei, Ia[ul
Cuvioasei Parascheva, iar mai
apoi din `ns\[i inima ]\rii,
Bucure[tiul Cuviosului Dimi-
trie cel Nou. Aripile sale de lu-
min\ `mpr\[tie acum razele
credin]ei, ale iubirii [i speran-
]ei cre[tine, alungând r\m\[i-
]ele `ntunericului ateu, ale
indiferentismului plictisit sau
ale lenei spirituale. Culoarea
ro[ie a titlului ce-l poart\ ne
aminte[te c\ f\r\ jertfa Crucii
n-ar fi r\s\rit Lumina lumii
din mormânt.
Atâta hran\ spiritual\
poart\ `n paginile sale acest
cotidian bisericesc, `ncât poa-
te astâmp\ra foamea spiritu-
al\ a unui neam `ntreg! {i are
`ntr-`nsul merinde pentru toa-
te vârstele [i pentru toate ci-
nurile: cuvântul vie]ii, adic\
al Evangheliei lui Hristos, cu-
vintele P\rin]ilor de suflet zi-
ditoare, ale duhovnicilor, cele
mustr\toare sau mângâietoa-
re, [i ale teologilor, de lumin\
aduc\toare [i de cuget l\muri-
toare. Iar gândurile duhovni-
ce[ti ale ierarhilor sunt c\l\u-
ze sigure pe c\ile vie]ii trec\-
toare, ancora tare `n nestator-
nica mi[care a istoriei, liman
lin [i port ad\postit `n fa]a ta-
lazurilor ve[nic agitate.
Dar [i cultura noastr\ na-
]ional\, ca [i ofrandele dintot-
deauna ale spiritului uman de
pretutindeni, eternizate prin
orizontul lor religios, sunt re-
flectate cu migal\ [i cu acri-
bie, spre-a noastr\ `navu]ire
`n duh [i `n sim]ire. Oricine l-
a avut `n mân\, l-a cercetat [i
i-a descoperit comorile, tezaur
al ortodoxiei române[ti, uimit
[i recunosc\tor va exclama:
«Lumin\ din lumina lui
Hristos!».
La ceas aniversar, acestui
prim cotidian cre[tin, român [i
ortodox, noi `i ur\m la cât mai
multe numere, câ]i mai mul]i [i
fideli cititori, dar, mai ales, cât
mai mult\ lumin\ `n suflete s-
aduc\, `n case bucurie, spe-
ran]\ [i iubire!“ (pr. prof. univ.
{tefan Buchiu, decanul Fa-
cult\]ii de Teologie Ortodox\
„Justinian Patriarhul“)
„«Ziarul Lumina» reprezin-
t\ pentru cititorii lui [i pentru
noi, preo]ii slujitori din orto-
doxia româneasc\, o dubl\
m\rturie.
~ntâi de toate, o m\rturie a
unui spirit misionar extraor-
dinar [i a unei inspira]ii ex-
traordinare pe care a avut-o
`ntemeietorul s\u, PF P\rinte
Patriarh Daniel, `n calitate de
Mitropolit al Moldovei [i Bu-
covinei. ~n al doilea rând, ca o
a doua m\rturie pe care o d\
«Ziarul Lumina» este m\rtu-
ria lui Hristos `n rândul cre-
dincio[ilor pe aceast\ cale. In-
spirat\ a fost [i numirea aces-
tui ziar, Lumina. Hristos S-a
numit pe Sine Lumina lumii.
El, Cuvântul, S-a numit Lu-
min\. Ceea ce `nseamn\ c\ `n
Evanghelie Cuvântul lui
Dumnezeu ne apare ca lu-
min\ [i când `l primim `l pri-
mim spre luminare. Cotidia-
nul «Lumina», care transmite
Cuvântul lui Dumnezeu, tran-
smite lumin\ `n inimile cred-
incio[ilor.“ (pr. prof. univ. dr.
Luni, 8 februarie 2010
Viorel Sava, decanul Facul-
t\]ii de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i)
„La cinci ani de existen]\ a
cotidianului «Ziarul Lumina»,
putem da m\rturie c\ acest
cotidian al Bisericii Ortodoxe
Române a adus mult\ lumin\
`n sufletele credincio[ilor. A
`nt\rit credin]a multora, a lu-
minat ne[tiin]a altora [i a ves-
tit marea tain\ a iubirii Prea-
sfintei Treimi pentru aceast\
lume. Ne exprim\m n\dejdea
c\ pe mai departe acest cotidi-
an va reu[i s\ analizeze din
punctul de vedere cre[tin ma-
rile evenimente ale istoriei
]\rii noaste cât [i ale istoriei `n-
tregii lumi, s\ duc\ pe mai de-
parte lumin\ [i cunoa[tere cu
privire la sfin]ii Bisericii noas-
tre [i s\ `ndrume tot mai mult
pe enoria[i, pe studen]i, pe pre-
o]i, pe ierarhii Bisericii c\tre
vestirea iubirii lui Dumnezeu
pentru aceast\ lume.“ (pr. prof.
univ. dr. Daniel Benga)
„R\spândirea «Luminii»
credin]ei este o binecuvântare
pentru to]i cre[tinii ortodoc[i
români, [i nu numai. Dup\
cum pâinea este mai gustoas\
cu cât este mai proasp\t\, a[a
[i cotidianul «Ziarul Lumina»
face ca evenimentele religioa-
se, dar [i laice s\ ajung\ la
mintea [i sufletul cre[tinului
cât mai «proaspete». Acest zi-
ar unic `n felul s\u, `mpreun\
cu Radio [i TV Trinitas, face
`n aceast\ lume, secularizat\
[i debusolat\, o misiune cre[-
tin\ greu de cuantificat. Dum-
nezeu s\ `nt\reasc\ [i s\ bi-
necuvânteze pe to]i truditorii
«Luminii»!“ (pr. prof. dr. Pala-
de Sinic\, directorul Semina-
rului Teologic Liceal Ortodox
„Sf. Gheorghe“, Roman)
„Acum este un moment a-
tât de greu, pentru c\ ziarul a
pierdut un pilon important.
~n primul rând, a[ dori ca
toat\ echipa [i to]i colaborato-
CM
YK
rii s\ aib\ puterea s\ treac\
peste acest moment, s\ se mo-
bilizeze pentru ca ziarul [i co-
tidianul s\ poat\ continua
mai departe [i s\ poat\ com-
pleta aceast\ pierdere
imens\, s\ aib\ via]\ lung\ [i
s\ ajung\ la anul pe vremea
asta la cel pu]in 100.000 de
abona]i. Eu `mi voi da tot in-
teresul s\ ajung\ `n cât mai
multe locuri. Este singurul co-
tidian [i ziar care trateaz\
partea real\, social\ [i reli-
gioas\. }inând cont c\ 92%
din popula]ia României este
ortodox\, ar trebui ca acest
ziar s\ nu lipseasc\ din nici o
firm\ [i din nici o familie,
pentru c\ este singurul ziar
care duce un mesaj cre[tin,
unul social [i o [tire de la su-
flet la suflet.
}in foarte mult la «Ziarul
Lumina», `l citesc cu foarte
mult drag [i m\ bucur c\ dru-
mul care a fost deschis acum
cinci ani nu s-a oprit, ci, din
contra, s-a f\cut nu cu dou\
benzi, ci cu [ase, [i sper\m s\
intr\m pe autostrad\. V\ do-
resc via]\ lung\ la toat\ echi-
pa, s\ ave]i `mpliniri, bucurii
[i s\ fi]i ferici]i [i puternici s\
trece]i peste momentele grele!“
(Viorel Roman, om de afaceri)
„La cinci ani ai toat\
via]a `nainte…“
„A[adar, Lumina face cinci
ani. Cum trec anii... de-acuma
poate s\ mearg\ la grupa ma-
re. Sunt câteva lucruri bune
de spus `n leg\tur\ cu acest
cotidian. Primul este acela c\
a ap\rut, c\ a fost posibil s\
apar\. Destul\ lume [i-a dorit
mult\ vreme un cotidian
cre[tin. Iat\ c\-l avem. Dac\
exi[ti, e[ti [i expus. De aceea
sunt destui [i aceia care câr-
tesc. Cu sau f\r\ temei. Al
doilea lucru bun este c\ a
crescut, c\ a câ[tigat `n pres-
tan]\. Echipa redac]ional\,
destul de tân\r\, format\ din
CM
YK
mul]i oameni frumo[i, entuzi-
a[ti, muncitori, inteligen]i, s-a
maturizat f\r\ s\-[i piard\
prospe]imea.
Personal sunt sensibil la la-
tura cultural\ a ziarului, tot
mai cuprinz\toare. De aseme-
nea `mi plac multe dintre in-
terviuri. Personalit\]i impor-
tante au fost abordate [i lu-
crul acesta s-a f\cut cu spor.
~mi place c\ evit\ scandaluri-
le, `ntr-o lume `n care majori-
tatea presei este axat\ pe
scandal.
Nu este u[or de f\cut un co-
tidian ca Lumina, pentru c\
este un oficios cu constrânge-
rile suplimentare pe care le
impune un asemenea tip de
publica]ie.
Va trebui s\-[i continue ur-
cu[ul [i, pân\ la urm\, s\ fie
destul de matur [i de abil `n-
cât s\-[i permit\ s\ pun\ `n
discu]ie [i teme fierbin]i care
apar `n via]a Bisericii. Cu `n-
]elepciune, duhovnice[te. De-
cât s\ fie vorbite pe la col]uri,
mai bine `ncerc\m s\ le lim-
pezim la vedere.
{i dac\ tot s-a f\cut mare,
poate este momentul ca Lu-
mina s\ ias\ `n lumea larg\,
pe pia]a liber\ de dincolo de
pangare, ca s\ fac\ misiune
[i `n rândul acelora care nu
vin la biseric\. Asta oricât de
distorsionat\ ar fi rela]ia cu
distribuitorii.
La cinci ani ai toat\ via]a
`nainte. Cei de la Lumina me-
rit\ s\ fie felicita]i, `ncuraja]i,
ajuta]i, când o cer, [i `mbr\]i-
[a]i fiecare `n parte. Eu cred `n
devenirea lor `ntru slujirea lui
Hristos [i a fra]ilor Lui mai
mici.“ (Costion Nicolescu, cer-
cet\tor [tiin]ific la Muzeul }\-
ranului Român din Bucure[ti)
„Acest ziar este bine-venit
`n peisajul presei noastre [i,
iat\, a `mplinit jum\tate de
deceniu de existen]\. Se adre-
seaz\, `n primul rând, Bise-
ricii [i oamenilor Bisericii, dar
`n acela[i timp el este [i o lu-
5
min\ pentru cei din afar\,
pentru laici. ~n acest peisaj e-
vocat, `n care presa nu cores-
punde `ntotdeauna dorin]elor
[i necesit\]ilor, Lumina este o
lumin\ [i merit\ toate felici-
t\rile [i toate ur\rile de bun
mers mai departe!“ (academi-
cian Dan Berindei)
„A devenit o obi[nuin]\ ca la
prima or\ s\ citesc ziarele,
pentru a m\ informa despre ce-
le mai proaspete evenimente
din ]ar\ [i din afara ei. Am ales
cea mai sigur\ cale de a citi Lu-
mina cu regularitate, abonân-
du-m\ pentru un an, deoarece
la chio[curile de difuzare a pre-
sei nu se vinde, ci doar la pan-
garul unor biserici, unde se g\-
sesc numere disparate.
~ntr-o lume `n care violen]a,
brutalitatea, crima, vorbele
grele au devenit un fapt co-
mun, acest cotidian bisericesc
se ridic\, prin calitatea studii-
lor publicate, prin elegan]a
verbului, prin ilustra]iile re-
marcabile, mult peste media
altor cotidiene cu preten]ii. ~n
paginile ziarului g\se[ti cu-
vinte de `nv\]\tur\ ale p\rin-
]ilor profesori teologi, cuvinte
de mângâiere ale cuvio[ilor
monahi, binecuvântând cu lu-
mina dumnezeiasc\ sufletele
noastre nevoite de cenu[iul zi-
lei, informa]ii medicale pentru
cei afla]i `n suferin]\, [tiri po-
litice [i economice, prezentate
CM
obiectiv [i la subiect. De apre- YK
ciat, apoi, [tirile culturale
foarte bogate, nu numai din
via]a bisericeasc\, ci [i din cea
laic\, ca [i studiile de istorie
medie [i modern\, ceea ce `n
alte ziare nu prea g\se[ti. De
remarcat este [i elegan]a pre-
zent\rii articolelor, un limbaj
curat românesc, cursiv [i pe
`n]elesul tuturor, meritul a-
par]inând atât redactorilor zi-
arului, cât [i acelui select corp
de colaboratori ai ziarului.
Cotidianul Lumina a deve-
nit o carte de vizit\ respectat\
`n lumea presei române[ti [i o
emblem\ str\lucitoare pentru
via]a Bisericii Ortodoxe Româ-
ne, pentru care prime[te felici-
t\rile noastre sincere de mai
bine. Cred c\ menirea de `ndu-
hovnicire a credincio[ilor a fost
`ndeplinit\. Fiat Lux! Vivat,
crescat, floreat!“ (conf. univ.
dr. Drago[ {esan, Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Justini-
an Patriarhul“, Bucure[ti)
„Publica]iile religioase au o-
cupat `n preocup\rile mele, de
peste 60 de ani, un rol impor-
tant. La rândul s\u, Ziarul Lu-
mina figureaz\ `n publica]ia
«Presa româneasc\ de la `nce-
puturi pâna `n prezent. Dic]io-
nar cronologic: 1790-2007».
Acest ziar acoper\ o mare
gam\ de probleme interesante.
Este lupt\tor pentru religia or-
todox\, care a ]inut vie con[ti-
in]a neamului românesc. Lu-
mina este o publica]ie aparte,
f\cut\ de oameni tineri, cu
gânduri noi, care aduc o contri-
bu]ie deosebit\ la `ntre]inerea
religiei ortodoxe, care este par-
te integrant\ din istoria nea-
mului românesc.“ (profesor Ion
Hangiu, istoric de marc\ al
presei române[ti) a
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
B\ile cu decoct de
ieder\ combat cu
succes celulita
Ana S., Gala]i: „Ce preparate pe
baz\ de plante pot folosi pentru
a sc\pa de celulit\?“
Prof. Constantin Milic\: ~n uz
intern sunt indicate:
- infuzii din plante luate sepa-
rat cu frunze uscate de
anghinare, frunze de frasin,
frunze de coac\z negru, frunze
de urzic\, gerba de cre]u[c\,
r\d\cini de p\p\die [i r\d\cini
de m\rar; din aceste infuzii
(preparate cu o linguri]\ la 200
ml ap\ clocotit\) se beau câte
dou\ c\ni pe zi, timp de 45 zile;
- decocturi din plante luate
separat cu herba de coada-calu-
lui (cu efecte diuretice), frunze
de vi]\, frunze de praz, r\d\cini
de brusture [i cozi de cire[e
(câte 5-10 grame la 200 ml ap\
care se fierb 10-15 minute); se
beau câte 3 ceaiuri pe zi, de
preferat `ntre mese;
- tinctur\ din frunze de Ginkgo
biloba, cu rol de activare a mi-
crocircula]iei sangvine [i decon-
gestionarea ]esuturilor cu exces
de toxine [i lichide;
- infuzie din amestec cu frunze
de frasin, coac\z negru [i m\tase
de porumb, având efect diuretic;
- decoct din amestec cu herba
de anghinare, m\tase de po-
rumb, petale de trandafir [i cozi
de cire[e (`n p\r]i egale) din
care se beau câte 2-3 c\ni pe zi;
- decoct din amestec cu herba de
p\p\die [i coada-calului, flori de
soc, frunze de mesteac\n, coaj\
de cru[in (`n p\r]i egale)
preparat din 1 lingur\ la 250 ml
ap\; se fierbe 2-3 minute, se in-
fuzeaz\ acoperit 5-10 minute [i
se beau 2-3 c\ni ne`ndulcite pe
zi, `ntre mese, timp de 2-3 luni;
- decoct (re]eta Raymond Dex-
treit) cu amestec de 8 plante (`n
p\r]i egale): frunze de cre]u[c\,
herba de p\p\die, coada-calului
[i grâu[or, m\tase de porumb,
cozi de cire[e [i r\d\cini de
c\p[uni [i pir; se iau 8 linguri
din amestec la 8 pahare cu ap\,
se fierbe 3 minute, se infuzeaz\
acoperit 15 minute, se strecoar\
[i se beau câte 2 c\ni pe zi,
`ntre mese;
- tinctur\ din amestec cu herba
de p\p\die, flori de rozmarin [i
scoar]\ de cru[in, `n p\r]i egale,
macerate `n alcool 40%; se iau
câte 25 de pic\turi diminea]a [i
seara.
~n uz extern sunt indicate com-
prese, cataplasme, b\i [i masaje
cu ulei sau unguente pe locurile
unde exist\ celulita.
- comprese locale aplicate fier-
bin]i cu infuzie din herba de
cre]u[c\ [i decocturi din frunze
de ieder\ sau de vi]\, r\d\cini
de cre]u[c\ sau fructe de castan
s\lbatic, având rol de stimulare
a circula]iei sângelui, proteja-
rea re]elei vaselor capilare [i
refacerea elasticit\]ii [i
tonicit\]ii pielii;
- cataplasme calde pe zonele cu
celulit\ cu infuzie de cre]u[c\
(50 de grame flori la un litru
ap\ clocotit\), decoct din frunze
de vi]\-de-vie, tinctur\ din
frunze de ieder\;
- b\i locale sau generale cu de-
coct din frunze proaspete de
ieder\ (500 g la 3 litri ap\ se
fierbe timp de 5 minute) sau
din herba uscat\ [i m\run]it\
de cre]u[c\ (200 g la 3 litri de
ap\ cu fierbere timp de 20 de
minute); se adaug\ la apa din
cad\ [i se face baia 15-20 de
minute cu masaj continuu sub
ap\ pe locurile celulitice. a
Luni, 8 februarie 2010
Complica]iile sinuzitelor
unui tratament agresiv cu an- togene (de cauz\ dentar\) sau
Sinuzitele etmoidale sunt afec]iuni foarte frecvente tibiotice puternice, [i trata- dup\ sinuzitele cu germeni
ment chirurgical;
la copii. Dat\ fiind inciden]a crescut\ a sinuzitelor, virulen]i la copii;
- afectarea nervului optic [i - Complica]ii endocraniene:
vom expune, pe scurt, `n continuare, posibilele a nervilor oculomotori, fie prin meningita [i meningoencefalita
complica]ii ce pot ap\rea dup\ un episod infec]ios compresia exercitat\ de proce- purulent\, abcesul cerebral.
sul infec]ios asupra acestora, Tratamentul vizeaz\ abordul
localizat la nivelul mucoasei sinusurilor. fie prin nevrita toxic\ sau in- chirurgical al sinusului afectat,
fec]ioas\; sub masiv\ antibioterapie.
nusul cavernos (o structur\ - Osteomielita oaselor plate
- Complica]ii venoase, cazuri
vascular\ din creier) cu apari- ale craniului [i maxilarului, ce
de dr. Simona Alina apare mai frecvent dup\ sinu- `n care simptomatologia este
]ia unor trombi septici la acest
STRUGARIU nivel, fapt ce reprezint\ o ur- zitele traumatice (un trauma- grav\, similar\ unei septicemii.
gen]\ maxim\ medico-chirur- tism ce intereseaz\ [i pere]ii
Lipsa unui tratament corect gical\ ce presupune, `n afara oso[i sinusali), sinuzitele odon-
* DR. SIMONA ALINA STRUGARIU
ESTE MEDIC SPECIALIST ORL
[i precoce instituit [i existen]a
unor factori locali favorizeaz\
cronicizarea infec]iei. Sunt po-
sibile, astfel, extrem de multe
complica]ii:
- Rinite vestibulare cauzate
de irita]ia prin secre]ii nazale;
- Complica]ii de vecin\tate,
ap\rute fie prin diseminarea
pe cale sangvin\ a infec]iei, fie
prin irita]ie cronic\: rino-farin-
go-traheite descendente, amig-
dalite cronice, conjunctivite;
- Complica]ii orbito-oculare:
- extinderea procesului in-
fec]ios la nivelul pleoapei su-
perioare, `n cazul sinuzitelor
frontale acute [i la nivelul
pleoapei inferioare, `n cazul si-
nuzitelor etmoido-maxilare
(este frecvent\ la copii);
- edemul ro[u al pleoapelor,
`nso]it de chemozis seros, dar
f\r\ afectarea globului ocular,
fiind cauzat\ de extinderea in-
fec]iei la nivelul ]esutului celu-
lar orbitar;
- `n absen]a unui tratament
corect, procesul poate evolua
spre supura]ie, cu semne toxi-
co-septice generale: febr\ `nal-
t\, cre[terea pulsului, stare
general\ foarte degradat\, pa-
loare. Se poate, astfel, forma
flegmonul orbitar, complica]ie
foarte grav\, ce determin\
proeminen]a ochiului `n afar\,
tulbur\ri de vedere, imobilita-
te pupilar\. Exist\ posibilita-
tea difuz\rii infec]iei spre si-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
serotonin\ `n sânge. Anomaliile renun]area la fumat pe timpul titudini mai joase. Potrivit cerce-
au fost descoperite `n partea infe- sarcinii sau `n preajma copilului. t\torilor, sc\derea `n greutate
rioar\ a creierului, `n bulbul a CUR| DE SL|BIRE LA este, `n principal, o consecin]\ a
rahidian. Serotonina [i modul `n unei cre[teri a metabolismului de
care este procesat\ `n creier ajut\
~N|L}IME: Potrivit unui studiu
german publicat de edi]ia online baz\, care corespunde cheltuieli-
la coordonarea respira]iei, tensiu-
a revistei „Obesity“, altitudinile lor energetice ale organismului
nii arteriale, sensibilit\]ii la aflat `n stare de repaus, deja re-
dioxid de carbon [i temperatur\, de peste 2.000 de metri le ajut\
pe persoanele supraponderale s\ marcat\ cu ocazia unor studii an-
dar [i a ritmului cardiac. Copiii terioare efectuate la mari altitu-
care sufer\ din cauza acestor piard\ din kilogramele `n exces
a O ANOMALIE A CREIE- [i s\ se men]in\ la noua greutate dini, dar [i unei reduceri a can-
anomalii pot muri subit `n timpul tit\]ii zilnice de alimente consu-
RULUI, RESPONSABIL| DE somnului pentru c\ aceste func]ii corporal\ timp de mai multe s\p-
SINDROMUL MOR}II SUBITE t\mâni. Cercet\torii au studiat, mate. Sc\derea apetitului este
nu pot fi controlate de sistemul un simptom frecvent `ntâlnit `n
A SUGARULUI: Sindromul mor- nervos. ~n cazul `n care copilul pe 20 de b\rba]i obezi, timp de o
s\pt\mân\, efectul unei vacan]e cazul „r\ului de munte“, `ns\
]ii subite a sugarului (SMSS), care sufer\ de un deficit de serotonin\
sau doarme pe burt\, fiind expus petrecute la o altitudine de 2.650 pofta de mâncare poate fi influ-
afecteaz\ copiii cu vârste sub un en]at\ de numero[i al]i factori,
an, fiind un fenomen pentru care riscului de a inspira aerul pe care- de metri. La finalul acestei s\p-
l expirase anterior, sistemul lacu- t\mâni petrecute la mare altitu- precum dinamica de grup. Cerce-
medicii nu au g\sit `nc\ o ex-
plica]ie exact\, ar putea fi pro- nar din bulbul rahidian ar putea dine, cercet\torii au remarcat o t\torii au constatat o cre[tere a
vocat de o anomalie a creierului, s\ nu poat\ detecta problema [i pierdere `n greutate a voluntari- concentra]iei de leptin\, un hor-
respectiv deficitul de serotonin\, „transmite“ copilului s\ ac]ioneze. lor, o sc\dere a consumului zilnic mon a c\rui activare determin\ o
sus]in autorii unui studiu publicat Pentru a se evita SMSS, medicii de alimente [i o ameliorare sem- sc\dere a apetitului. Concentra-
de „The Independent“. Cercet\to- recomand\ culcarea bebelu[ului nificativ\ a nivelului tensiunii ]ia mai mic\ de oxigen de la `n\l-
rii de la Spitalul pentru copii din pe spate, utilizarea unor saltele arteriale. Aceste efecte erau, `n- ]imi mari s-ar putea afla la origi-
Boston au descoperit c\ sugarii mai dure, evitarea culc\rii `n c\, prezente la patru s\pt\mâni nea acestei cre[teri a concentra-
care au murit subit `n timpul som- acela[i pat a doi copii, precum [i de la revenirea voluntarilor la al- ]iei de leptin\. a
nului aveau `n creier un nivel mai
sc\zut al neurotransmi]\torului
serotoninei [i al enzimei care Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
ajut\ aceast\ substan]\ s\ ajung\ „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
`n sânge. Mai precis, bebelu[ii sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
aveau mai pu]ini receptori de otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com

Rom=nia, coda[a Europei la energie eolian\
Din 20 februarie, tractoarele
vor fi la jum\tate de pre]
a Persoanele fizice [i juridice vor putea `nlocui `n acest an ma[inile uzate `ncepând cu data
de 20 februarie a Prima de casare `n cadrul Programului de `nnoire a parcului auto na]ional „Rabla“
va fi de 3.800 de lei pentru autoturisme [i 17.000 de lei pentru tractoare [i ma[ini agricole a Pentru
persoanele fizice, aceasta nu trebuie s\ dep\[easc\ `ns\ 50% din pre]ul de achizi]ie al tractorului a
Executivul a aprobat actul
normativ pentru adoptarea buge-
tului Agen]iei Fondului pentru
Mediu, astfel c\, `ncep=nd cu da-
ta de 20 februarie, va demara [i
programul na]ional de `nnoire a
parcului auto. Potrivit Ministeru-
lui Mediului, proiectul de protocol
cu REMAT a fost deja `ncheiat.
~n forma actual\ a Ghidului de
finan]are a Programului „Rabla“
se prevede c\ orice persoan\ poa-
te apela la un num\r nelimitat de
tichete valorice, dar nu mai mult
de trei pentru achizi]ionarea unei
singure ma[ini.
„Orice persoan\ fizic\ poate
cump\ra câte ma[ini dore[te
prin Programul «Rabla», dar nu
poate folosi mai mult de trei ti-
chete valorice pentru o singur\
ma[in\. Voucherele vor fi tip\ri-
te la Imprimeria Na]ional\, iar
cu acestea se poate merge la ori-
care dintre produc\torii admi[i
`n program“, a afirmat Laszlo
Borbely, ministrul Mediului.
Acesta a ad\ugat c\ persoana
care cump\r\ un tichet nu trebu-
ie s\-[i `nregistreze rabla pe nu-
mele s\u. „Etapele radierii vehi-
culului scos din uz se deruleaz\
ca [i pân\ acum. Trebuie f\cut\
radierea la Poli]ie, dup\ care po-
sesorul poate merge cu ma[ina la
REMAT“, a mai spus ministrul.
Prima de casare destinat\ auto-
vehiculelor, valabil\ `n anul 2010
pentru Programul „Rabla“, va fi de
3.800 de lei, aceea[i valoare nomi-
nal\ ca `n 2009, conform Ghidului
de finan]are. Pentru anul 2010 se
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ELEVII ~NVA}| CUM SE
COLECTEAZ| ULEIUL UZAT: Ele-
vii const\n]eni vor asista m=ine la
o demonstra]ie practic\ asupra
modului `n care uleiul polueaz\
apa potabil\. Experimentul, orga-
nizat de ONG Mare Nostrum, se va
desf\[ura la Liceul Teoretic „Ovi-
dius“. La demonstra]ia practic\
vor lua parte cadre didactice de
specialitate ale institu]iei de `nv\-
]\m=nt, precum [i elevi. Pornind
de la informa]ia c\ 1 litru de ulei
vegetal uzat poate polua 1.000.000
de litri de ap\ potabil\, demon-
stra]ia practic\ inten]ioneaz\ s\
valideze, la o scar\ mai mic\, re-
Luni, 8 februarie 2010
a[teapt\ ca cel pu]in 32.000 de
unit\]i s\ fie scoase din uz.
17 mii de lei, prima de
casare pentru un tractor
Valoarea nominal\ a tichetului
valoric se scade de c\tre produc\-
torul validat din pre]ul de comer-
cializare al autovehiculului nou,
diferen]a fiind asigurat\ de pro-
prietarul `nscris din surse financi-
are proprii, inclusiv credite banca-
re sau prin finan]are, `n baza unui
contract de leasing financiar. ~n
zultatele studiilor de specialitate.
„Pentru aceast\ demonstra]ie vor
fi folosite instrumente gradate [i
recipiente de volume diferite. Prac-
tic, uleiul va fi turnat din recipien-
tele gradate `ntr-un recipient um-
plut cu ap\. Ulterior, se va calcula
dimensiunea peliculei de ulei care
acoper\ suprafa]a de ap\, pentru a
vedea gradul de poluare. Rezulta-
tele vor fi transpuse la o scar\ mai
mare, prin multiplicare exponen]i-
al\“, a declarat Andreea Iona[cu,
coordonatorul „Campaniei de con-
[tientizare a popula]iei privind ne-
cesitatea colect\rii uleiului vegetal
uzat“. Scopul acestui experiment
este de a demonstra participan]ilor
Panourile solare [i turbinele eo-
liene au generat anul trecut jum\-
tate din capacitatea energetic\ nou
instalat\ `n Europa. Potrivit stu-
diului „Wind in power 2009 Euro-
pean statistics“, realizat de Asocia-
]ia European\ a Energiei Eoliene
(EWEA), Rom=nia a instalat `n
2009 surse de energie eolian\ cu o
capacitate de 3 megawa]i, ajun-
g=nd la un total de 14 megawa]i.
Doar Ciprul, Malta, Slovenia [i
Slovacia, dintre ]\rile Uniunii Eu-
ropene, au `nregistrat rezultate
mai proaste la sf=r[itul anului tre-
cut. Spre deosebire de ]ara noastr\,
Bulgaria a reu[it `n 2009 s\ ajung\
ceea ce prive[te Programul „Ra-
bla“ pentru tractoare [i ma[ini
agricole autopropulsate, Ghidul
de finan]are urmeaz\ s\ fie apro-
bat prin ordinul ministrului Me-
diului [i P\durilor `n prima ju-
m\tate a lunii februarie, astfel
`nc=t s\ fie posibil\ achizi]ia
acestora `ncep=nd cu 20 februarie.
Documentul, publicat [i elabo-
rat de AFM, prevede c\ prima de
casare pentru `nlocuirea unui
tractor sau a unei ma[ini agricole
vechi cu unele noi s\ fie, `n 2010,
de 17.000 de lei. Pentru persoa-
nele fizice, aceasta nu trebuie s\
la eveniment [i utilizatorilor casnici
c\ uleiul vegetal devine un de[eu
nociv pentru mediul `nconjur\tor,
at=ta vreme c=t nu este colectat.
a ~N EUROPA, CALITATEA
SOLULUI SCADE ~NTR-UN RITM
ALARMANT: Solul fertil de pe glob
este distrus `ntr-un ritm alarmant,
iar p=n\ `n 2070 va disp\rea com-
plet din Europa, informeaz\ „The
Telegraph“, care citeaz\ un studiu
realizat recent de Universitatea
din Sydney. Din cauza managemen-
tului prost al solului [i eroziunii ca-
uzate de cultivarea excesiv\ a ace-
lora[i terenuri, p\m=ntul fertil dis-
pare `ntr-un ritm prea mare pentru
Pagina verde 7
la o capacitate energetic\, din sur-
se eoliene, de 117 megawa]i. Cel
mai mare progres l-a `nregistrat `n
2009 Spania, dup\ instalarea unei
capacit\]i de 19.149 de megawa]i.
La sf=r[itul anului trecut, direc-
torul pe politici energetice din ca-
drul Ministerului Economiei, Ale-
xandru S\ndulescu, a explicat c\
Rom=nia va trebui s\ acopere, `n
2010, 33% din consumul brut de
energie electric\ din resurse rege-
nerabile. Din datele EWEA, cele
mai multe surse noi de energie in-
stalate `n Europa anul trecut, 39%,
au fost eoliene, iar investi]iile rea-
lizate `n acest sector pentru `ntrea-
ga Europ\ au fost de 13 miliarde
de euro. a
dep\[easc\, `ns\, 50% din pre]ul
de achizi]ie al tractorului sau
ma[inii agricole cump\rate, `n
timp ce, `n cazul persoanelor ju-
ridice, procentul scade pân\ la
40%, f\r\ TVA.
Finan]area Programului „Ra-
bla“ destinat stimul\rii parcului
na]ional de tractoare [i ma[ini
agricole va fi sus]inut\ de AFM
din Fondul pentru Mediu, pro-
gramul fiind prev\zut s\ se des-
f\[oare pe parcursul a dou\ eta-
pe: prima pân\ la data de 25 iu-
lie, iar a doua `n intervalul 1 au-
gust-25 noiembrie 2010. a
ca el s\ poat\ fi `nlocuit prin proce-
se naturale. Circa 75 miliarde de to-
ne de teren fertil se pierd `n fiecare
an, `n condi]iile `n care 80% din te-
renul arabil din lume este deja „ero-
dat `ntr-o m\sur\ moderat\ sau
mare“, se arat\ `n studiu. ~n China,
solul fertil dispare de 57 de ori mai
repede dec=t poate fi `nlocuit. ~n
Europa cifra este de 17, `n timp ce
`n America el dispare de 10 ori mai
repede dec=t procesele naturale `l
`nlocuiesc. Din acest motiv, ome-
nirea s-ar putea confrunta cu o criz\
global\ a alimentelor. Ultimele es-
tim\ri arat\ c\, p=n\ `n 2050, popu-
la]ia planetei va ajunge p=n\ la 9
miliarde de oameni. a
PE SCURT
Voluntarii G\rzii
de Mediu vor avea
statut de asocia]ie
de interes public
Corpul Voluntarilor G\rzii Na-
]ionale de Mediu care, `n pre-
mier\, va participa anul acesta,
al\turi de comisarii G\rzii Na-
]ionale de Mediu, la ac]iuni per-
manente de monitorizare, la dez-
bateri publice pe teme de mediu
[i va acorda consultan]\ prima-
r\ administra]iei locale [i aso-
cia]iilor de locatari, va c\p\ta
statutul de asocia]ie de interes
public, a declarat comisarul ge-
neral al G\rzii Na]ionale de Me-
diu, Silvian Ionescu. „Dat\ fiind
importan]a deosebit\ a Corpului
Voluntarilor G\rzii Na]ionale de
Mediu pentru observarea [i in-
formarea operativ\ cu privire la
`nc\lc\rile din cotidian ale legis-
la]iei de mediu, am luat decizia
de a sus]ine transformarea aces-
tei organiza]ii `ntr-o asocia]ie de
interes public“, a spus Silvian
Ionescu. El a ar\tat c\, `n 2010,
Corpul Voluntarilor G\rzii Na-
]ionale de Mediu [i-a propus s\
organizeze mese rotunde `n uni-
versit\]i [i licee [i s\ deruleze o
serie de campanii de con[tienti-
zare a publicului, cum ar fi cele
referitoare la protejarea rezerve-
lor de ap\ de c\tre sp\l\toriile
auto [i [antiere. Alte ac]iuni vor
fi orientate c\tre asocia]iile [i ex-
ploata]iile agricole, pentru a le
convinge s\ renun]e la incendie-
rea miri[tilor. Corpul Voluntari-
lor G\rzii Na]ionale de Mediu
este alc\tuit din agen]i ecologi
voluntari, acredita]i [i care au
`ncheiat un contract aflat `n evi-
den]a comisariatelor G\rzii Na-
]ionale de Mediu. ~n prezent,
Corpul dispune de câte 30 de vo-
luntari `n fiecare jude] al ]\rii,
coordona]i de cinci reprezentan]i
pentru regiunile istorice ale ]\rii.
„Casa Verde“
va avea `n acest an
un buget de
310 milioane de lei
Programul de `nlocuire sau de
completare a sistemelor clasice
de `nc\lzire cu sisteme care uti-
lizeaz\ energie solar\, energie
geotermal\ [i energie eolian\ ori
alte sisteme care conduc la `m-
bun\t\]irea calit\]ii aerului,
apei [i solului, denumit [i „Casa
Verde“, va beneficia `n acest an
de un buget de 310 milioane de
lei. Acest program urm\re[te
`mbun\t\]irea calit\]ii aerului,
apei [i solului prin reducerea
gradului de poluare cauzat\ de
arderea lemnului [i a combus-
tibililor fosili utiliza]i pentru
producerea energiei termice
folosite pentru `nc\lzire [i ob]i-
nerea de ap\ cald\ menajer\,
precum [i stimularea utiliz\rii
sistemelor care folosesc `n acest
sens sursele de energie regene-
rabil\, nepoluante. Pentru
Programul privind producerea
energiei din surse regenerabile:
eolian\, geotermal\, solar\, bio-
mas\ [i hidro, AFM are un bu-
get de 50 milioane de lei. Acest
program urm\re[te punerea `n
func]iune a noi capacit\]i de pro-
ducere a energiei din surse re-
generabile de energie - solare,
eoliene, hidroenergetice, geoter-
male, biomas\, biogazul, gazele
rezultate din fermentarea de[eu-
rilor/n\molurilor din sta]iile de
epurare, pentru producerea de
energie electric\ sau termic\. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Special Luni, 8 februarie 2010

„Ziarul Lumina“, de cinci ani `n casele rom=nilor

~n urm\ cu cinci ani, la Ia[i, ap\rea pe aproape doi ani, „Ziarul Lumina“ face
pia]a media primul cotidian cre[tin din parte din categoria cotidienelor
Rom=nia: „Lumina“. Un ziar care-[i na]ionale [i este distribuit `n 39 de
propunea s\ fac\ „lini[te“ `ntr-o lume jude]e ale ]\rii, ajung=nd, astfel, `n
a informa]iilor agresive, care dorea s\ casele majorit\]ii rom=nilor. Pentru
apropie fenomenul jurnalistic de cititorii no[tri fideli, public\m ast\zi o
oameni [i s\ rea[eze la locul lor retrospectiv\ a celor mai importante
valorile care p\reau a fi pierdute. deschideri de edi]ie din cei cinci ani
Aceast\ nobil\ menire s-a realizat, `n de apari]ie ne`ntrerupt\ a ziarului,
timp, prin intermediul articolelor dorindu-ne ca [i de acum `nainte
publicate [i prin campaniile pe care munca noastr\, a celor din redac]ie,
ziarul le-a ini]iat [i sus]inut. De s\ le fie cu folos.
ani, publica]ia a intrat `n ca- lui Lumina“ a `ncercat s\
tegoria ziarelor na]ionale, fi- schimbe profilul informa]iei
de Otilia ind auditat de Biroul Rom=n de pres\ [i s\ aduc\ publicul
B|LINI{TEANU de Audit al Tirajelor (BRAT), cititor din zona senza]ionalu-
Cu siguran]\, momentul 7 tip\rit `ntr-un tiraj de 22.010 lui, a scandalului, a zvonuri-
februarie 2005 va r\m=ne exemplare [i difuzat `n 39 de lor, a agresivit\]ii c\tre lumea
consemnat `n istoria presei ca jude]e din ]ar\. De asemenea, normalului, a evenimentului
un eveniment singular, repre- pentru zona on-line, „Ziarul relatat obiectiv [i onest. ~ntr-o
zent=nd data tip\ririi edi]iei Lumina“ este auditat de Ser- dezbatere pe tema nevoii de
cu num\rul 1 a ziarului „Lu- viciul de Audien]\ [i Trafic In- pres\ cre[tin\, difuzat\ la Ra-
mina“, primul cotidian cre[tin ternet (SATI). dio TRINITAS pe 23 martie
din Rom=nia [i, deocamdat\, Pe 2 februarie 2009 a ap\- 2006, cel care a fost directorul
singurul cotidian ortodox din rut, la Ia[i, [i prima edi]ie re- editorial al publica]iei [i unul
lume. Un ziar care [i-a pro- gional\ a cotidianului, „Ziarul dintre fondatorii acesteia, Flo-
CM
YK pus, `nc\ de la debut, s\ obi[- Lumina“ - Edi]ia de Moldova, rin Zamfirescu, trecut la ve[- CM

nuiasc\ oamenii cu un alt gen publica]ie care are trunchiul nicie pe 28 ianuarie anul aces- YK

de pres\, s\ readuc\ lini[tea
[i echilibrul `n via]a de zi cu zi
a cititorilor, s\ rea[eze valori-
le acolo unde le este locul, s\
promoveze [i aspectele poziti-
ve ale lumii `n care tr\im. A-
pari]ia sa se `nt=mpla `ntr-un
moment `n care pia]a media e-
ra suprasaturat\ de agresivi-
tate [i negativism, `n care pri-
ma pagin\ a ziarelor era ]inu-
t\ de scandaluri, intrigi, can-
canuri, matrapazl=curi politi-
ce, toate dictate de interesul
patronatelor. ~n calitatea sa
de cotidian cre[tin, ziarul „Lu-
mina“ avea sarcina dificil\ de
a apropia lumea de valorile pe
care le pierduse, de a o `ntoar-
ce cu fa]a c\tre via]a Bisericii
[i de a-i aduce pe oameni a-
proape unii de ceilal]i. Repre-
zenta, a[adar, provocarea u-
nui misionariat mediatic. Me-
ritul de-a fi transferat pe foa-
ia de ziar acest proiect unic a
apar]inut unui grup de laici
ortodoc[i din Ia[i, care au pri-
mit sprijinul [i binecuv=nta-
rea Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel, pe atunci mi-
tropolit al Moldovei [i Bucovi-
nei. Tip\rirea primului nu-
m\r pe data de 7 februarie
2005 a coincis cu aniversarea
a 90 de ani de via]\ a Preafe-
ricitului P\rinte Patriarh Te-
octist, anun]at\ chiar `n des-
chiderea edi]iei din acea zi.
Timp de peste doi ani, coti-
dianul „Lumina“ a avut carac-
ter local [i regional, fiind difu-
zat, prin intermediul Po[tei
Rom=ne, `n mai multe jude]e
ale Moldovei: Ia[i, Neam], Bo-
to[ani, Suceava, Vaslui, Vran-
cea, Gala]i [i Bac\u. ~ncep=nd
cu 26 noiembrie 2007, a `nce-
put s\ fie difuzat [i `n Bucu-
re[ti, `ntr-un format `mbun\-
t\]it [i sub titulatura de „Zia-
rul Lumina“. De aproape doi
comun cu cel al cotidianului
difuzat la nivel na]ional, `ns\
con]ine `n plus spa]iu editori-
al (o pagin\ sau mai multe)
dedicat evenimentelor care au
loc `n Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei.
~n prezent, „Ziarul Lumina“
este parte integrant\ a Cen-
trului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Rom=ne, al\turi
de primul s\pt\m=nal de spi-
ritualitate [i atitudine cre[ti-
n\, „Lumina de Duminic\“,
un „frate“ mai mic, dar mai
reflexiv al cotidianului, a c\-
rui prim\ edi]ie a ap\rut pe
14 octombrie 2005.
„Noi propunem un
«c=ntec» lini[tit“
„Ziarul Lumina“ a adus cu
sine, ca elemente de noutate,
ritmul zilnic de apari]ie, `n
premier\ pentru o publica]ie
cre[tin\ rom=neasc\, [i un
concept editorial nou, ca struc-
tur\ [i con]inut: ziarul de fami-
lie. Acesta con]ine [i acum, ca
[i atunci, [tiri, reportaje, docu-
mentare [i interviuri din spa-
]iul vie]ii religioase, texte de
opinie, o pagin\ de s\n\tate,
eveniment na]ional [i interna-
]ional, [tiri financiare [i econo-
mice, reportaje, interviuri, do-
cumentare din sfera socialului,
redactate `ns\ din perspectiv\
cre[tin\, obiectiv, f\r\ trun-
chieri sau ad\ugiri. De aseme-
nea, „Ziarul Lumina“ a promo-
vat [i adus `n aten]ia publicu-
lui articole detaliate privind
modalit\]ile de accesare a pro-
gramelor europene destinate
agriculturii, `ntreprinderilor
mici [i mijlocii, `nv\]\m=ntu-
lui sau cercet\rii.
De-a lungul celor cinci ani
de apari]ie ne`ntrerupt\, co-
lectivul redac]ional al „Ziaru-
ta, a dat poate cea mai com-
plet\ [i mai frumoas\ defini-
]ie a misiunii „Ziarului Lumi-
na“: „Nu po]i tr\i url=nd tot
timpul. Trebuie s\ ne lini[-
tim. Noi propunem un «c=n-
tec» lini[tit“.
Via]a Bisericii
`n „Ziarul Lumina“
O privire retrospectiv\ asu-
pra subiectelor din sfera vie]ii
religioase abordate `n „Ziarul
Lumina“ arat\ o neobosit\
aplecare c\tre reflectarea am-
pl\, `n diferite specii ale genu-
lui jurnalistic, a tuturor eve-
nimentelor din via]a Bisericii.
Canoniz\ri de sfin]i: „Cerul
se va deschide, azi, la Voro-
na“/8 septembrie 2005, un re-
portaj dedicat canoniz\rii Sf.
Cuvios Onufrie de la Vorona;
„Ap\r\tor al Ortodoxiei [i pia-
tr\ de hotar `n cultura româ-
neasc\“/29 august 2007, un do-
cumentar despre Sf=ntul Ie-
rarh Varlaam, publicat `n ziua
proclam\rii canoniz\rii aces-
tuia; „Din lutul Neam]ului s-au
pl\m\dit `nc\ nou\ sfin]i“/5 iu-
nie 2008, un reportaj-eveni-
ment despre canonizarea celor
nou\ sfin]i nem]eni.
Alegeri de ierarhi [i `ntro-
niz\ri: „Ardealul are Mitropo-
lit!“/4 noiembrie 2005, articol
publicat cu prilejul `ntroniz\-
rii Mitropolitului Lauren]iu;
„Avem Patriarh!“/13 septem-
brie 2007, deschiderea edi]iei
dedicate alegerii Preafericitu-
lui P\rinte Daniel, cel de-al
[aselea patriarh al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne; „Mitropoli-
tul Teofan a fost `ntronizat,
ieri, la Ia[i“/9 iunie 2008, un
reportaj-eveniment publicat
`n ziua ce a urmat `ntroniz\rii
~nalt Preasfin]itului Teofan
ca mitropolit al Moldovei [i
A[a ar\ta prima pagin\ a edi]iei
cu num\rul 1 a ziarului „Lumina“
Bucovinei; „Noi episcopi ale[i
de Sf=ntul Sinod: PS Vincen-
]iu la Slobozia, PS Corneliu la
Hu[i“/19 iunie 2009; „Au fost
ale[i noi ierarhi ai Bisericii
Ortodoxe Rom=ne“/30 octom-
brie 2009.
Trecerea la cele ve[nice a
unor mari ierarhi: „Un mare
mitropolit a luat calea Ceru-
lui“/31 august 2005, publicat
dup\ trecerea la Domnul a
IPS Antonie Pl\m\deal\, mi-
tropolitul Ardealului, Cri[a-
nei [i Maramure[ului; „Pasul
spre ve[nicie“/31 iulie 2007,
articol ce anun]a trecerea la
cele ve[nice a Patriarhului Te-
octist; „Moartea Preafericitu-
lui Hristodoulos a `ndoliat `n-
treaga Ortodoxie“/29 ianuarie
2008, un reportaj ce anun]a
moartea Arhiepiscopului Ate-
nei [i al ~ntregii Elade; „Iubi-
torul de Dumnezeu p\rintele
Teofil P\r\ian s-a mutat la
cer“/30 octombrie 2009.
Marile hramuri ale Ortodo-
xiei rom=ne: „Numai cine n-a
participat nu `n]elege aceast\
binecuv=ntare“/13 octombrie
2007, un reportaj de la scoate-
rea `n procesiune a moa[telor
Cuvioasei Parascheva, `n aju-
nul hramului de la Ia[i; „Co-
muniunea sfin]ilor este izvo-
rul bucuriei Bisericii“/26 oc-
tombrie 2009.
Pe l=ng\ articolele ample
destinate evenimentului `n si-
ne, la data fiec\ruia dintre hra-
murile mari, `n paginile ziaru-
lui s-au reg\sit documentare
despre sfin]ii ale c\ror moa[te
au fost aduse, dar [i m\rturii
ale miilor de pelerini prezen]i
`n fiecare an la astfel de mani-
fest\ri: „Ocrotitorul Bucure[ti-
lor“/27 octombrie 2009.
Anii aniversari ai BOR :
Anul Sf=ntului Ioan Gur\ de
Aur (2007); Anul Sfintei
Scripturi [i al Sfintei Litur-
ghii (2008); Anul Sf=ntului
Vasile cel Mare [i al Sfin]ilor
Capadocieni (2009), Anul Cre-
zului Ortodox [i al Autocefali-
ei rom=ne[ti (2010). Pe par-
cursul fiec\ruia dintre ace[ti
ani, „Ziarul Lumina“ a publi-
cat articole documentare [i re-
portaje care au ilustrat eveni-
mentele desf\[urate `n toate
eparhiile BOR, sub genericul
fiec\ruia dintre anii aniver-
sari.
Via]a parohiilor: Reporterii
„Ziarului Lumina“ au ajuns [i
`n parohii, `ncerc=nd s\ arate
cititorilor fa]a nev\zut\ a cre-
dinciosului `n biseric\ [i `n ju-
rul acesteia: „Clubul oameni-
lor ferici]i din cartierul Ghen-
cea“/12 martie 2008; „B\tr=-
ne]i fericite la parohia Precu-
pe]ii Vechi“/16 iulie 2008; „Zi-
duri [i suflete frumoase, la Bi-
serica Bucur din Capital\“/29
ianuarie 2009.
Diaspora rom=neasc\ : O
preocupare constant\ a „Zia-
rului Lumina“ au fost [i rom=-
nii afla]i dincolo de grani]ele
]\rii: „Prima parohie rotodox\
din Japonia“/1 iulie 2008; „Bi-
serica exilului rom=nesc din
Paris s-a `ntors acas\“/25 iu-
nie 2009.
Istoria [i via]a m\n\stiri-
lor: „784 de c\lug\ri se roag\
pentru Bucure[ti“/17 mai 2008,
un interviu ce ilustreaz\ via]a
c\lug\rilor de la Schitul Dar-
vari din Bucure[ti; „B=rsana:
rena[terea unei ctitorii voie-

CM
YK

vodale“/5 august 2008; „P=n-
g\ra]i - m\n\stirea cu dou\
biserici suprapuse“/18 noiem-
brie 2008.
Totodat\, „Ziarul Lumina“ a
publicat numeroase documen-
tare `n care teologii r\spund,
pe `n]elesul publicului cititor,
la `ntreb\ri din universul reli-
gios pentru care fiecare dintre
noi `ncearc\ s\ g\seasc\ un
r\spuns: „Ce se afl\ `ntr-un al-
tar“/23 martie 2007; „C=t [i
cum ar trebui s\ ne rug\m“/26
iulie 2007; „De ce se picteaz\
bisericile“/24 noiembrie 2007;
„Ce simbolizeaz\ ve[mintele li-
turgice“/3 februarie 2009.
~n decursul celor cinci ani
de existen]\, primul cotidian
cre[tin din Rom=nia a reflectat
cu acurate]e pozi]ia ferm\ [i
argumentat\ a BOR fa]\ de
subiecte care au st=rnit contro-
verse `n r=ndul opiniei publice:
eutanasia - „Eutanasia ar in-
troduce un climat de ne`ncre-
dere `ntre medici [i paci-
en]i“/27 noiembrie 2008; atacul,
la adresa manualelor de Reli-
gie, a cotidienelor centrale, du-
p\ apari]ia unui studiu `n care
se sus]inea c\ manualele de
Religie ar ilustra un Dumne-
zeu violent [i r\zbun\tor - „Li-
ga Pro Europa i-a tras scara
lui Vasilic\“/30 martie 2008.
Campaniile „Lumina“
Dintre campaniile de pres\
sus]inute de „Ziarul Lumina“,
una se distinge prin impactul
pe care l-a avut `n r=ndul opi-
niei publice [i prin rezultatul
final. Este vorba despre cam-
pania „Nu vrem liceu f\r\
Dumnezeu!“, promovat\ `n `n-
treg Centrul de Pres\ BASILI-
CA al Patriarhiei Rom=ne,
prin care se milita pentru
men]inerea obligativit\]ii ore-
lor de Religie `n [coli, lansat\
`n ziarul nostru pe 13 februa-
rie 2008 de c\tre `nsu[i Preafe-
ricitul P\rinte Patriarh Dani-
el. Succesul campaniei, `ntre]i-
nut de reac]iile permanente de
sprijin ale cititorilor, la adresa
redac]iei [i pe pagina de in-
ternet, a fost anun]at `n pagi-
nile ziarului pe 1 martie 2008:
„Religia r\m=ne `n [coli!“.
Merit\ amintit\ [i campa-
nia de ajutorare a persoanelor
afectate de inunda]iile din a-
nul 2005 din Moldova. Pe par-
Luni, 8 februarie 2010
cursul a dou\ luni, ziarul a f\-
cut zilnic apel la solidaritate [i
la sprijin pentru sinistra]i: „A-
vem de rezolvat un test de so-
lidaritate“/15 iulie 2005.
De asemenea, „Ziarul Lu-
mina“ a reflectat `n articolele
sale grija permanent\ a Bise-
ricii pentru copiii ai c\ror p\-
rin]i pleac\ la munc\ `n str\i-
n\tate [i pentru consecin]ele
pe care fenomenul imigra]iei
le provoac\ `n s=nul comuni-
t\]ii: „Coslada, mica Rom=nie
de l=ng\ Madrid“/23 august
2005; „Lacrimi de copil `n va-
loare de 4 miliarde de euro“/6
mai 2006; „Copiii singuri aca-
s\, o problem\ serioas\ l\sa-
t\ `n grija comunit\]ii“/13 iu-
nie 2006; „Copil\rie f\r\ ma-
ma“/ 12 iunie 2008.
Reportaje
marca „Lumina“
Primul cotidian cre[tin din
Rom=nia are meritul de-a fi
abordat `n paginile sale specii
ale genului jurnalistic mai pu-
]in uzitate at=t `n presa loca-
l\, c=t [i `n cea na]ional\: re-
portajul, a[a cum a fost mo[te-
nit `n pres\ de la Brunea Fox,
interviul, documentarul. Toa-
te, tratate detaliat, la dimen-
siunile la care sunt definite `n
c\r]ile de jurnalism.
Reportajele de prim\ pagi-
n\ au atras, `n to]i ace[ti ani,
un num\r mare de cititori, a-
t=t prin stilul propriu, contu-
rat `n timp, c=t [i prin ineditul
subiectelor abordate:
Reportaje despre meseriile
care dispar: „Meseriile bunici-
lor“/16 martie 2005; „Ultimul
olar de la Tansa“/12 august
2006; „Ultimul nepot al lui
Guttenberg“/15 aprilie 2006;
„Mo[ Gheorghe Agrosoaie, un
fierar trist [i-o cov\lie goa-
l\“/14 martie 2007; „Aminti-
rea a ceea ce a fost odat\ Cur-
tea Sticlarilor din Bucu-
re[ti“/18 iulie 2009;
Reportaje-p portret: „Domnul
[i doamna Trandafir“/2 mai
2006; „Gheorghe Ciobanu, ]\-
ranul care picteaz\ `n ge-
nunchi frumuse]ea lui Dum-
nezeu“/16 august 2008; „Via]\
de refugiat african pe plaiuri
maramure[ene“/13 iunie 2009;
Reportaje-eeveniment: „Pri-
mul muzeu al vinului din Ro-
m=nia“/28 iulie 2006; „Vara,
CM
YK
pe dealurile Cucutenilor r\sar
sculpturi [i forme de lut“/25
august 2007; „Palas, cel mai
mare [antier din Rom=nia“/23
mai 2008;
Reportaje-d descriere: „Cimi-
tirul vesel de la S\p=n]a, un
stra[nic hohot de r=s al rom=-
nilor“/11 august 2005; „Zece
Pr\jini, o mo[ie cu c=ntec“/3
mai 2007; „Postul Mare `n sa-
tul Patriarhului, `n urm\ cu
50 de ani“/23 aprilie 2008;
Reportaje informative :
„Me[terii raclelor de sfin]i de
la Monet\ria Statului“/27 iu-
nie 2008; „Moa[tele a [ase
sfin]i vor fi purtate `n peleri-
naj“/26 octombrie 2009;
R e p o r t a j e -d
documentar:
„{tefan Procopiu, un savant
de Premiu Nobel“/20 februa-
rie 2009; „12 biserici au ars `n
Focul cel mare din 1847“/5 fe-
bruarie 2010.
Interviuri [i personalit\]i
„Ziarul Lumina“ a g\zduit
`n paginile sale interviuri cu
numeroase personalit\]i ale
vie]ii publice. Am avut [ansa
[i onoarea s\ st\m de vorb\
cu istorici, publici[ti, medici,
CM
YK
teologi, muzicologi, sociologi,
cercet\tori, profesori univer-
sitari [i politicieni. Tuturor le
mul]umim c\ au acceptat s\
`mp\rt\[easc\ cititorilor no[-
tri g=ndurile, experien]ele [i o
fr=ntur\ din vie]ile lor: „Ia[ul,
capitala de rezerv\ `n rela]ia
cu R\s\ritul“/12 septembrie
2005, un interviu cu ministrul
de Externe al Rom=niei din
acea perioad\, Mihai R\zvan
Ungureanu; „Cel mai mare
act din existen]a lumii este
via]a“/6 martie 2006, un inter-
viu cu profesorul [i psihiatrul
Constantin Romanescu; „Co-
loana vertebral\ a Rom=niei
este Biserica Ortodox\“, un
interviu cu academicianul [i
istoricul Constantin B\l\cea-
nu Stolnici/4 iunie 2008; „Li-
bertatea `nseamn\ s\ nu-]i fie
ru[ine cu tine `n via]\“/28 fe-
bruarie 2008, un interviu cu
publicistul Tudor Octavian;
„O cercetare care se vrea pur
rom=neasc\ este condamnat\
la mediocritate“/12 martie
2009, un interviu cu matema-
ticianul Viorel Barbu; „Spiritul
de a[ezare“ este foarte puternic
la rom=ni/3 martie 2009, un in-
terviu cu academicianul Eugen
9
Simion; „Nu fac dec=t s\ recon-
struiesc prin sunet satul tradi-
]ional de odinioar\“/16 iunie
2009, un interviu cu muzicolo-
gul Grigore Le[e.
Pove[tile ne[tiute
din documentare
Un alt gen jurnalistic abor-
dat `n „Ziarul Lumina“ este
documentarul. Fie c\ vorbe[te
despre locuri, oameni sau `n-
t=mpl\ri, fie c\ evoc\ perso-
nalit\]i celebre sau c\ poves-
te[te vie]ile sfin]ilor, docu-
mentarul aduce cu sine lu-
cruri noi, ne[tiute, `mbog\-
]ind cititorul, aduc=ndu-i `n
fa]\ o `ntreag\ istorie: „Bise-
ricile „c\l\toare“ de la Muzeul
Satului“/29 iulie 2008; „Alcoo-
lismul, cea mai periculoas\
dependen]\“/20 octombrie
2008; „Pe holurile [colii inter-
belice“/16 februarie 2009;
„C=]i rom=ni ar fi putut lua
Premiul Nobel“/6 martie
2009; „Teologul de neegalat `n
exegeza Sfintei Scripturi“/13
noiembrie 2009; „Drumul
sfin]eniei: din istorie `n calen-
dar“/24 noiembrie 2009.
„Ziarul Lumina“,
binecuv=ntat
cu un public fidel
Articolele enumerate mai
CM
sus reprezint\ doar o mic\ YK
parte din ceea ce a `nsemnat
munca noastr\ de cinci ani. A
fost doar o `ncercare de `m-
prosp\tare a memoriei noas-
tre comune. Pentru viitor, ne
propunem s\ venim `n casele
dumneavoastr\ cu articole [i
mai interesante, cu informa]ii
curate, cu sfaturi bune [i cu a-
cela[i mesaj de lini[te.
V\ mul]umim dumnea-
voastr\, cititorilor no[tri fi-
deli, c\ ne-a]i fost al\turi `n
ace[ti ani [i a[tept\m, `n con-
tinuare, la adresa redac]iei
sau pe forumul ziarului, me-
saje, critici, sugestii, propu-
neri. a
10 Opinii
LA R|SCRUCE DE SENSURI
„A[tept `nvierea mor]ilor...“
de pr. Mihai GOJGAR
Duminic\ de duminic\, `n
cadrul Sfintei Liturghii, m\r-
turisim `naintea lui Dumne-
zeu c\ a[tept\m `nvierea mor-
]ilor. Desigur, paragraful este
inclus `n Crez [i trebuie s\-l
spunem pentru a ne afirma [i
confirma credin]a noastr\ or-
todox\. Dar, dincolo de aceas-
t\ rânduial\, chiar a[tept\m
`nvierea mor]ilor [i judecata
universal\ ce urmeaz\ gene-
ralei resurec]ii? Adic\, sun-
tem atât de lini[ti]i, `ncât
apropierea acelei zile s\ nu ne
`nsp\imânte? O, Doamne, ce
bine ar fi! Cât suntem `ns\ `n
trup, con[tientiz\m fericirea
ce a[teapt\ s\ fie tr\it\ `n co-
muniunea sfin]ilor lui Dum-
nezeu, dar o punem `n balan]\
cu sl\biciunile noastre pe care
le dovedim constant `n rela]ii-
le cu ceilal]i. Pentru c\, de
fapt, aceast\ m\rea]\ Judeca-
t\ de Apoi `[i va sorta damna-
]ii la dep\rtarea de Dumne-
zeu dup\ felul `n care fiecare
dintre noi ne-am apropiat de
durerea celor din jur. Textul
de la Sfântul Apostol Matei
(25, 31-46) ne impresioneaz\
din foarte multe puncte de ve-
dere, dar parc\ cel mai mult
ne frapeaz\ aceast\ procedu-
r\ juridic\, care are criterii
surprinz\toare: nu ni se cere
s\ filosof\m pe teme de gnose-
ologie, ontologie sau teologie,
nu ni se face „inventarul“ aca-
tistelor f\cute, nu este cerce-
tat\ rigurozitatea postirilor [i
nici asprimea genunchilor sau
palmelor `ncercate de metanii
nu este luat\ `n considerare.
Dar nu pentru c\ nu ar conta,
c\ nu ar avea nici o valoare.
PERSPECTIVE IMEDIATE
Ultimul tren spre fericire
de R\zvan ANDREI
~nchipui]i-v\ urm\toarea
scen\, cât se poate de verosimi-
l\: m\ aflu `n Gara de Nord [i
vreau s\ ajung la Cluj. La Casa
de bilete:
„Un bilet pân\ la Cluj, la Ra-
pid, v\ rog. V-a[ ruga s\-mi
da]i la vagonul restaurant.“
„Vre]i s\ fuma]i!“, m\ asigu-
r\ doamna de la ghi[eu.
„Nu, nu fumez. Vreau acolo
pentru c\ e singurul vagon `n
care au prize [i nu pot folosi
laptopul pe toat\ durata c\l\-
toriei decât dac\ am o surs\ de
energie“, `i explic pedant.
„E p\cat, la vârsta dumnea-
voastr\ s\ fuma]i“, m\ apos-
trofeaz\ femeia, ca [i cum re-
plica mea anterioar\ nici n-ar
fi fost rostit\ vreodat\. „De fapt,
nici acolo nu e voie.“
„Dar nu fumez, doamn\,
vreau doar s\ folosesc laptopul.
{ti]i... e drum lung...“
Ci pentru c\ toate eforturile
ascetice sunt valorizate prin-
tr-o cheie ce le transform\ `n
aur sau pulbere. Pentru c\ su-
ma str\duin]elor trebuie con-
centrat\ spre `nc\lzirea inimi-
lor noastre, spre iubirea de
Dumnezeu [i semeni.
{i care sunt faptele care ne
fac nevinova]i `n ochii Celui
Nemitarnic? Cele mai banale
ac]iuni omene[ti, privite `n re-
la]ia noastr\ cu cei `n suferin-
]\. „C\ci fl\mând am fost [i
Mi-a]i dat s\ m\nânc; `nsetat
„Câ]i ani ave]i?“, m-a `ntre-
bat uitându-se la monitorul din
fa]\ `n timp ce-[i ]uguia buzele
de ghei[\ `ntârziat\. („Flutura-
re de gene“, cum ar spune Joyce;
„[i a[a mai departe“, cum ar
spune defunctul Salinger.) ~n
tot acest timp, `n spatele meu
se face coad\. Oamenii vocife-
reaz\. Plâng. Ofteaz\: isterie
refulat\, hai dom’le, mi[c\-te
dr\gu]\, avem [i noi un tren de
prins [i a[a mai departe, cum
spuneam.
„Calculatorul d\ bilete cum
vrea el“, m\ anun]\ femeia f\-
r\ s\ m\ priveasc\. ~i pot citi
satisfac]ia pe profilul care de-
cupa `n roz-p\tat harta ferovia-
r\ a ]\rii de pe peretele opus.
Eram un actor modern `ntr-o
tragedie antic\: la cheremul
Moirei, `n b\taia vântului, p\-
r\sit, l\sat `n seama unei us-
tensile care nu [tie s\ se expri-
me decât prin 0 [i 1.
Problema, de fapt, nu e c\
nu m-am putut folosi de laptop
am fost [i Mi-a]i dat s\ beau;
str\in am fost [i M-a]i primit;
gol am fost [i M-a]i `mbr\cat;
bolnav am fost [i M-a]i cerce-
tat; `n temni]\ am fost [i a]i
venit la Mine“ (v. 35-36). Ce
contrast uimitor! Hristos, `n
toat\ slava Sa, cu o[tile `nge-
re[ti, cu sfin]ii, cu toat\ ome-
nirea de fa]\, ne `ntreab\ lu-
cruri a[a banale? ~n atmosfera
aceasta cople[itoare, la adev\-
rata `ntâlnire universal\ a
omenirii cu destinul ei, Cel
Prea`nalt, St\pânul lumii, ~[i
decât vreo or\. ~ns\, dac\ v\
uita]i pe internet, pute]i vedea
c\ pre]ul unui bilet cu Rapidul
e considerabil mai mare decât
cel al unei c\l\torii cu Accele-
ratul. {i diferen]ele se opresc
aici. Mai mult, exist\ trenuri
accelerat care parcurg aceea[i
distan]\ `ntr-un timp mai scurt
decât cele rapid, chiar dac\
pl\te[ti mai pu]in. Condi]iile
din tren sunt identice: f\r\
ap\, f\r\ prize, f\r\ c\ldur\ de
multe ori, f\r\ un aer respira-
bil, f\r\ vitez\, cu `ntârzieri
considerabile, cu al]i cinci oa-
meni `ngr\m\di]i `ntr-un com-
partiment imund, de[i tot vago-
nul e gol. {i, s-ar p\rea, toate
astea se `ntâmpl\ pentru c\
to]i ne vor binele - de la vânz\-
toarea de bilete [i pân\ la Na-
[ul supraponderal cu chipiul
a[ezat `ntr-o rân\ pe un cap ie-
[it din pensula lui Goya.
Am fost nevoit s\ parcurg
drumul, plictisitor [i iritant, de
la Bucure[ti la Cluj mo]\ind cu
CM
YK
Luni, 8 februarie 2010
aduce aminte de am\r\ciuni-
le vie]ii umane. De ce? Pentru
c\ Iisus este Fiul Omului [i
cunoa[te greut\]ile vie]uirii `n
lume. Pentru c\ El le-a sim]it
`n trupul S\u atunci când a
fost cu noi aici, pe p\mânt.
Pentru c\ El [tie ce este foa-
mea, setea [i p\r\sirea. Pen-
tru c\ El cunoscuse `n locul
mânc\rii, apei sau apropierii
oamenilor, de[ertul, o]etul
batjocoritor, umilin]a iudeilor
[i tr\darea lui Iuda.
capul pe geant\ (a mea nu mai
`nc\pea `ntre paporni]ele par-
tenerilor de c\l\torie, la locul
de bagaje). Pân\ la urm\, tot
spre binele meu, nu? Am ajuns
`n Ardeal „odihnit“.
Am mai scris aici despre
sentimentul de persoan\ asis-
tat\ pe care-l am, de foarte
multe ori, ca cet\]ean român.
Toat\ lumea `mi vrea binele,
iar cei din jurul meu - [i nu nu-
mai - nu scap\ nici o oportuni-
tate s\-mi arate asta, chiar `m-
potriva voin]ei mele. Ei [tiu
mai bine. Sunt edifica]i. Au
certitudini. Dubita]iile mele,
metodice sau nu, puberale `n
orice caz, nu sunt dezirabile.
~ncurc\. Amplific\ depresiile.
Hedonismul meu mic-burghez
[i chiar banalele necesit\]i de
om civilizat sunt a[ezate pe pa-
tul lui Procust [i ajustate, croi-
te dup\ standardele „s\n\t\]ii“
recepte. Tot ce nu e conform
sim]ului comun [i instinctului
de conservare „general uman“ e
ori inutil, ori `ngra[\, ori e de-a
dreptul letal. Via]a mea e hot\-
rât\, plebiscitar, de o societate
de filantropi. ~n acest caz, cred
De altfel, textul este mult
mai u[or `n]eles de cei care,
m\car o dat\ `n via]\, au `n-
durat foamea, setea sau sin-
gur\tatea. {i, b\nuiesc, majo-
ritatea dintre noi suntem `n
aceast\ situa]ie. {i atunci, fi-
resc, `nseamn\ c\ avem acces
la „secretul“ acestei judec\]i:
ca s\ fii binecuvântat de Dum-
nezeu atunic, trebuie s\ fii om
bun, cumsecade, s\ritor, ama-
bil, delicat, c\lduros. Un cu-
vânt [i despre neferici]ii vino-
va]i de nemilostivire. Mântui-
torul, Cel care nu a refuzat pe
nimeni s\ vin\ la El, Cel care
`i a[teapt\ pe to]i, la nesfâr[it
parc\, Care a[teapt\ smerit
la u[a sufletelor noastre, d\
un verdict cumplit celor care
nu au `mplinit faptele iubirii
de oameni nec\ji]i: „Duce]i-v\
de la Mine, blestema]ilor, `n
focul cel ve[nic, care este g\tit
diavolului [i `ngerilor lui“ (v.
41). De ce `i gone[te? Nu, nici
m\car nu face asta. Pentru c\
ei nu au fost niciodat\ lâng\
El, de fapt. Pentru c\ ei, mai
`nainte, se dep\rtaser\ voit
de El [i pentru c\ au fost ve[-
nic nep\s\tori fa]\ de El. Iar
acum, nu este, de fapt, nici o
schimbare. Ei r\mân `n iadul
creat din vremelnica lor via]\,
iadul indiferen]ei, insensibili-
t\]ii [i indolen]ei. Dar dac\
vom reu[i, dup\ puterile noas-
tre, s\ fim milostivi, comp\ti-
mitori [i `ng\duitori, `ntr-ade-
v\r, vom zice mereu `mp\ca]i:
„A[tept `nvierea mor]ilor“, iar
`nfrico[\toarea judecat\ o
vom primi precum pe o ferici-
t\ sentin]\. „Veni]i, binecu-
vânta]ii Tat\lui Meu, mo[te-
ni]i `mp\r\]ia cea preg\tit\
vou\ de la `ntemeierea lumii“
(v. 34).
* PR. MIHAI GOJGAR ESTE DOCTORAND ~N OMILETIC|
LAFACULTATEA DE TEOLOGIE „JUSTINIAN PATRIARHUL“
DIN BUCURE{TI, REDACTOR TRINITAS TV
cu toat\ t\ria c\ un om care e
asistat f\r\ s\ aib\, cu adev\-
rat, nevoie de asta, e, de fapt,
urm\rit. Deta[amente de filaj,
`n care s-au `nscris aproape
to]i, `]i `ndeas\ fericirea pe gât,
f\r\ s\ po]i opune rezisten]\.
~n aceast\ situa]ie, micile mele
revolte nu-s decât surfingul
unei coji de nuc\ pe creasta
unui val tsunami: mai devreme
sau mai târziu voi sfâr[i fericit,
cedând metodelor eudaimonis-
te ale semenilor. Cred c\ [i pe
piatra mea tombal\ `mi vor
d\ltui sentin]a-epitaf: „S\ fii
fericit, c\ altfel te ia naiba!“.
Pân\ la urm\, n-a spus nimeni
c\ fericirea se ob]ine f\r\ sacri-
ficii [i chinuri.
N.B.: Am scris acest articol
pe drumul de `ntoarcere. Prin
jocul hazardului, calculatorul
m-a repartizat la vagonul res-
taurant. Ghei[a avea dreptate:
aici fumatul este interzis. Prin
lege. Ceea ce nu [tie ea e c\, `n
practic\, este, totu[i, permis,
dar numai cu voia barmanului
[i gra]ie cecit\]ii induse a Na-
[ului. a

Cinci ani de misiune cre[tin\ [i
jurnalism de responsabilitate civic\
de pr. Nicolae DASC|LU
~n cadrul Centrului de Pre-
s\ BASILICA, publica]iile Lu-
mina ocup\ `n prezent un loc
privilegiat, prin bog\]ia cu-
vântului tip\rit (cotidianul Zi-
arul Lumina, hebdomadarul
Lumina de Duminic\, publica-
]ia lunar\ Vestitorul Ortodoxi-
ei [i revista pentru copii [i p\-
rin]i Chemarea credin]ei) [i
prin circula]ia `n comunit\]ile
din ]ar\ [i din str\in\tate,
gra]ie [i edi]iilor electronice
actualizate `n mod constant.
Cu 5 ani `n urm\, actualul
Patriarh al României, Preafe-
ricitul nostru P\rinte Daniel,
inaugura la Ia[i [i lansa la
Bucure[ti, de ziua de na[tere
a `nainta[ului s\u `n Tronul
patriarhal, vrednicul de po-
menire patriarh Teoctist, coti-
dianul Lumina. Un proiect
gândit de mai mult\ vreme
era pus `n lucrare cu curaj,
sub un titlu generos, cu pro-
funde semnifica]ii teologice
biblice [i patristice. Mântuito-
rul Iisus Hristos Se descoper\
pe Sine: „Eu sunt lumina lu-
mii, cine vine dup\ mine nu
umbl\ `n `ntuneric, ci va avea
lumina vie]ii“ (Ioan 8, 12),
iar Biserica tr\ie[te perma-
nent con[tiin]a, plin\ de Du-
hul Sfânt, c\ poart\ Lumina
`n lume, de[i „nu apar]ine lu-
mii“ (Ioan 17, 16).
~n ziua de 7 februarie 2005,
cotidianul Lumina se n\[tea
G=nduri despre un t=n\r `n]elept
de prof. univ. dr.
Constantin
ROMANESCU
~ntr-o virtual\ istorie a pre-
sei contemporane, care a ap\-
rut `n ultimele decenii cu for]a
unui fenomen spontan, cum se
na[te o p\dure, ca un eveni-
ment natural, reprezent=nd
mai mult o putere l\untric\
dec=t o `ntreprindere `ncadra-
t\ [i delimitat\ de criterii pla-
nificate, s-a impus [i pare a-[i
fi g\sit calea, `n dreptatea
conceptelor pe care le nutre[-
te, presa religioas\.
P=n\ `n anii 1990, mi se p\-
rea c\ presa tr\ie[te `ntr-o
stare de formalism, un forma-
lism departe de fondul arheti-
pal rom=nesc; presa sau, cum
se spune ast\zi, mass-media,
mi se p\rea c\ tr\ie[te `ntr-o
amor]ire conformist\ [i confor-
tabil\, `n care predomina con-
ceptul moral `nainte de infor-
ma]ia cotidian\, g=ndul [i
sim]irea afl=ndu-se sub umbra
pove[tii contemporane care re-
flecta doar evenimente de poli-
tic\, netrec=nd dincolo, spre
fenomenul de [tire. ~n acei ani,
de dup\ Revolu]ie, presa a
dezv\luit ceea ce uitasem c\
exist\: un fond psihologic au-
tentic, o existen]\ sufleteasc\
Luni, 8 februarie 2010
la confluen]a a dou\ curente
de gândire ce tindeau c\tre o
convergen]\ fireasc\: pe de o
parte, presa bisericeasc\ de
dup\ 1990, dezvoltat\ `n Mi-
tropolia de la Ia[i, reprezenta-
t\ `n special de Candela Mol-
dovei, cu deschidere c\tre via-
]a societ\]ii [i c\tre probleme-
le lumii contemporane, `n c\u-
tare de accelera]ie, iar pe de
alt\ parte jurnalismul eferves-
cent al unei societ\]i libere, `n
c\utarea unor repere de stabi-
litate [i statornicie axiologic\.
Candela a dat lumina, iar lai-
catul ortodox misionar a oferit
suportul tehnic pentru a se fa-
ce purt\tor de lumin\ c\tre
oamenii de azi, `n via]a c\rora
spiritualitatea se `mplete[te
cu existen]a cotidian\. ~n acea-
st\ `mpreun\-lucrare, clerici
[i laici, coresponsabili `n `nde-
plinirea misiunii Bisericii din
care fac parte prin botez [i
prin voca]ie, au `n]eles c\ sunt
chema]i s\ contribuie, prin
mijloacele moderne de comu-
nicare, la sfin]irea lumii prin
credin]a, speran]a [i iubirea
lor de fiecare zi.
Dincolo de lumina soarelui
pe care o prime[te de la Dum-
nezeu [i dincolo de lumina
electric\ pe care a `nv\]at s\
o fabrice el `nsu[i, omul caut\
dintotdeauna, precum cerbul
izvoarele limpezi, lumin\
pentru sufletul s\u. F\r\ lu-
min\ `n suflet, omul r\t\ce[-
te de la un an la altul al vie]ii
sale, `ncercând s\-[i deslu-
autohton\. Ar trebui prea
multe cuvinte pentru a evi-
den]ia acest adev\r, deoarece
for]a moral\ a presei s-a `m-
pletit, din p\cate, cu prea mul-
te ingrediente pseudo-cultura-
le. Dar miracolul a devenit re-
alitate; pretutindeni, `n toate
centrele `n care oamenii au
p\strat arhaicul obicei de a ci-
ti (neamestec=ndu-l cu barba-
rismul „a lectura“), de c=]iva
ani, dup\ cum eu `nsumi am
constatat `n repetate r=nduri,
cititorul rom=n cere „Lumina“.
Nu se poate descoperi un
termen (un titlu) mai expresiv
dec=t „Lumina“, care, dup\
p\rerea mea, a constituit unul
din fenomenele cele mai fire[ti
la care aspira, uneori incon[ti-
ent, masa cititorilor.
A[a a ap\rut „Lumina“, cu
toate anexele ei, cu evolu]iile
de `mprosp\tare a sufletului
rom=nesc, cu interes, cu aspi-
ra]ii nobile.
Nu se putea ca acest curent,
care formal se nume[te „Lumi-
na“, s\ fie lipsit de jertfe. Nu
se putea ca „Lumina“, `n toate
edi]iile `n care apare, care su-
gereaz\ ciclurile rena[terii de
bun\ [i solid\ reform\ sufle-
teasc\, s\ nu aib\ „victimele“,
s\ nu-[i ia partea care este
sortit\ jertfei. De aceea, l-a cu-
prins `ntre socotelile ei compli-
cate pe t=n\rul Zamfirescu…
[easc\ sensul existen]ei, s\
se desprind\ de r\u [i s\-[i
creeze aici, pe p\mânt, o sta-
re de bine ve[nic.
Unul dintre cele mai mari
merite ale Ziarului Lumina
din ace[ti primi cinci ani de
existen]\ este acela de a ar\-
ta societ\]ii române[ti de as-
t\zi c\ se poate face pres\ [i
prin descoperirea luminii din
oameni, prin cultivarea res-
ponsabilit\]ii civice `n actul
jurnalistic. S-a demonstrat
astfel ceea ce era de demon-
strat: c\ ziarul cre[tin poate
fi liant social nu doar `n inte-
riorul comunit\]ii biserice[ti,
ci [i `n societatea c\ut\toare
de noi solidarit\]i [i de valori
fondatoare. Profesionalismul
cu care acest ziar se deschide
c\tre problemele oamenilor,
oferind informa]ia f\r\ s\ o
predea ex catedra [i promo-
vând atitudinea cre[tin\ asu-
pra realit\]ilor sociale [i cul-
turale de la noi, i-a f\cut nu-
mele cunoscut [i apreciat `n
toat\ ]ara.
Mai tân\r decât Radio
TRINITAS, dar mai vechi de-
cât TRINITAS TV, Ziarul Lu-
mina reprezint\ ast\zi `n via-
]a Bisericii un mijloc de comu-
nicare prietenos, credibil [i
eficient, iar `n lumea presei
române[ti o publica]ie care
urc\ `n tiraje [i care confirm\
rolul Bisericii de participant\
activ\, echilibrat\ [i `nnoi-
toare la evolu]ia societ\]ii `n
care exist\m cotidian. a
El seam\n\, ca fiin]\ [i ca
existen]\, at=t de bine cu ar-
mata de m\rturisitori ai ade-
v\rului cre[tin, `nc=t, pe l=ng\
r=ndurile omagiale `nchinate
acestui model de frumoas\
g=ndire [i aspira]ie, de care
avem nevoie ca de lumin\, mi
se pare c\ trebuie s\ ne oprim
nu doar la omeneasca, sf=[ie-
toarea suferin]\ a Cristinei [i
a copiilor s\i, at=t de tineri, ci
[i la ceea ce `nseamn\ oamenii
asemeni acestui curat propo-
v\duitor al vie]ii.
L-am cunoscut foarte pu]in;
l-am cunoscut, totu[i, foarte
bine, `n]eleg=ndu-i via]a [i pri-
vindu-l ca pe un model de icoa-
n\. Cum se poate `ndeplini
mai frumos o meserie dec=t fi-
ind tu `nsu]i o parte din ceea
ce `n]elegem prin menire?...
La Bucure[ti, la Ia[i, la
Cluj, `n cel mai cuminte sat,
pretutindeni unde se vorbe[-
te rom=ne[te, m=ine „Lumi-
na“ va fi citit\ [i `n]eleas\ ca
o umil\, minuscul\ cumine-
c\tur\. ~n zilele `n care se
evoc\ fericirea de a implora
slobozenia sunt cu sufletul
`mp\cat de a fi `nt=lnit, citit
[i de a fi v\zut un om care s\
merite implorarea de a se de-
da fericirii. Un t=n\r modest,
`n]elept a fost convocat din-
colo. Ne va lipsi. Nu poate fi
uitat… a
Opinii 11
Articol-p
program publicat `n primul
num\r al „Ziarului Lumina“
Avem nevoie
de LUMINA?
de Florin ZAMFIRESCU
F\r\ `ndoial\, principala cucerire a rom=nilor, dup\
Revolu]ia din decembrie 1989, se refer\ la libertatea de
exprimare. Cuv=ntul nu mai este cenzurat, oricine `[i poa-
te spune punctul de vedere, `n leg\tur\ cu orice chestiune.
Oricine poate culege informa]ia de care are nevoie cu u[u-
rin]\. Pia]a informa]iilor este aproape de satura]ie: 200 de
ziare `n toat\ ]ara, 20 de canale tv `n limba rom=n\, c=te-
va sute de posturi de radio, zeci de s\pt\m=nale [i luna-
re, peste 60.000 de adrese de internet `nregistrate numai
`n Rom=nia. Ne `ntreb\m: mai este loc pe aceast\ pia]\
pentru `nc\ un ziar, la Ia[i? Depinde la ce fel de ziar ne
g=ndim. Este `n mare vog\ teoria potrivit c\reia presa ti-
p\rit\ va fi detronat\, `ntr-un deceniu sau dou\, de tele-
viziune (care va deveni, `n cur=nd, interactiv\ - fiecare tele-
spectator `[i va putea comanda emisiunile preferate) [i de
internet, iar tip\riturile vor deveni doar „publica]ii de ni-
[\“, cu tiraje mici [i adresate unui public-]int\.
Asemenea predic]ii catastrofice au fost [i `n anii ’70,
c=nd ap\ruser\ pe pia]\ ceasurile electronice cu afi[aj di-
gital. To]i anali[tii de pia]\ decretau atunci c\ `n dou\ de-
cenii nu va mai exista nici un ceas mecanic, c\ industria
elve]ian\ a ceasurilor va disp\rea cu des\v=r[ire. Ne afl\m
`n anul 2005 [i vedem ce se `nt=mpl\: ceasurile „electroni-
ce“ aproape au disp\rut, cele mai c\utate [i mai scumpe
sunt ceasurile elve]iene „mecanice“, p=n\ [i bietele mecanis-
me electronice sunt montate `n capsule cu cadran „clasic“.
A[adar, s\ nu ne gr\bim `n a sus]ine teoria dispari]i-
ei ziarului tip\rit pe h=rtie. Asist\m la un spectacol me-
diatic dintre cele mai dinamice. Unii catalogheaz\
mass-media din Rom=nia ca fiind `n stadiul de „copil\-
rie“, prin promovarea subiectelor „tabloidizante“ [i in-
sist=nd asupra atavismelor `n defavoarea profunzimii,
c\ primeaz\ interesele de natur\ politic\ [i economic\
ale patronatului din domeniu `n detrimentul ideii de in-
formare obiectiv\. Adev\rul se afl\ undeva, la mijloc:
exist\ [i pres\ m=nat\ de interese oculte, dar [i una f\-
cut\ cu onestitate, `n deplinul respect pentru publicul
consumator. ~n acest context, ne `ntreb\m: mai este loc
pe pia]\ de `nc\ un ziar, la Ia[i?
Un consumator de pres\ avizat, c=nd r\sfoie[te un ziar,
`[i pune de la `nceput `ntrebarea: „Cine se afl\ `n spate, ce
interese sluje[te aceast\ publica]ie?“. ~n func]ie de r\s-
punsul g\sit, cititorul respectiv `[i formeaz\ o opinie cu
privire la acel ziar: „Este al lui Cutare, deci `l va ataca pe
Cut\ric\ [i va prezenta o realitate favorabil\ patronului,
indiferent de situa]ie“.
Din fericire, ziarul „Lumina“, care apare `ncep=nd de
ast\zi, nu va putea fi supus unei asemenea judec\]i.
Din fericire, „Lumina“ este primul cotidian dintr-o ]ar\
majoritar cre[tin-ortodox\ redactat din perspectiv\
cre[tin\.
Ce `n]elegem prin „cotidian redactat din perspectiv\
cre[tin\“?
~nseamn\ c\ „Lumina“ este un ziar care nu sluje[te nici
unui interes ocult sau potrivnic majorit\]ii rom=nilor.
~nseamn\ c\ „Lumina“ este un ziar obiectiv, care va
prezenta orice informa]ie a[a cum este, f\r\ a o deforma,
f\r\ a o transforma din adev\r `n minciun\.
~nseamn\ c\ „Lumina“ este un ziar care nu va „face
politica“ nici unui partid [i nu va interveni `n favoarea
sau `n detrimentul nici unei forma]iuni politice sau al-
tei organiza]ii.
~nseamn\ c\ „Lumina“ este un ziar care nu va transfor-
ma violen]a `n subiect de pres\ [i nici via]a privat\ a per-
sonalit\]ilor `n prilej de b=rf\.
~nseamn\ c\ „Lumina“ este un ziar care `i readuce pe
rom=ni `n centrul Universului, care este de natur\ cre[ti-
n\. Pentru c\ etnogeneza rom=neasc\ este str=ns legat\
de dimensiunea cre[tin-ortodox\.
~nseamn\ c\ „Lumina“ este un ziar onest, echilibrat [i cu
o singur\ ambi]ie: s\ readuc\ speran]a printre oameni, s\-i
ajute s\-[i aduc\ aminte c\ prezentul lor se sprijin\ [i pe
amintirile din albumul de fotografii al familiei, dar [i pe
crucile din cimitir, unde se odihnesc p\rin]ii, bunicii [i
str\bunicii no[tri.
{i nu `nt=mpl\tor Lumina apare la Ia[i…
(7 februarie 2005) a

12 Agenda cre[tinului
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXXXIV)
Conferin]a
panortodox\ de la
Chambesy (1968) (II)
La a patra conferin]\ panorto-
dox\, care s-a ]inut `ntre 8-16
iunie 1968 la Chambesy, lân-
g\ Geneva (Elve]ia), au fost
`nscrise trei teme principale:
stabilirea unui plan de lucru
care s\ duc\ la `ntrunirea
unui mare Sinod interortodox
sau panortodox, care s\ se
pronun]e asupra temelor
`nscrise pe lista primei con-
ferin]e panortodoxe de la
Rhodos, din 1961; examinarea
progresului realizat `n ceea ce
prive[te rela]iile Bisericii
Ortodoxe cu Biserica Romano-
Catolic\, Biserica Anglican\,
Biserica Veche-Catolic\,
Bisericile Vechi-Orientale [i
Bisericile Luterane, [i exami-
narea posibilit\]ii unei ac]iuni
mai eficiente a Ortodoxiei `n
cadrul Consiliului Ecumenic al
Bisericilor. La aceast\ con-
ferin]\ au participat aproape
toate Bisericile Ortodoxe,
Biserica Ortodox\ Român\ fi-
ind reprezentat\ de o de-
lega]ie condus\ de ~nalt
Preasfin]itul Iustin, mitropoli-
tul Moldovei [i Sucevei.
Referitor la a doua tem\ prin-
cipal\, cea cu privire la
rela]iile Bisericii Ortodoxe cu
Biserica Romano-Catolic\, s-a
hot\rât s\ se continue de am-
bele p\r]i contactele [i mani-
fest\rile de dragoste fr\]easc\
[i respect reciproc, spre a se
dep\[i definitiv dificult\]ile
care exist\ pentru un rodnic
dialog teologic sau teoretic.
Referitor la rela]iile cu
Biserica Anglican\, conferin]a
de la Chambesy a stabilit s\
se continue preg\tirea dia-
logului de c\tre Comisia in-
terortodox\ teologic\.
Totodat\ s-a cerut Bisericii
Anglicane ca, `nainte de orice
alt\ discu]ie, s\ se l\mureas-
c\ `ndeosebi modul `n care
Biserica Anglican\ `n]elege
unirea ei `n credin]\ cu cea
Ortodox\; dac\ este posibil\
unirea Bisericii Anglicane cu
cea Ortodox\, `n urma interco-
muniunii pe care o practic\
Biserica Anglican\ cu Biseri-
cile Luterane; modul `n care
hot\rârile luate asupra
temelor dialogului vor deveni
obligatorii pentru `ntreaga co-
munitate [i autoritatea celor
39 articole [i a c\r]ii de
rug\ciune comun\ `n comuni-
unea Bisericilor Anglicane.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
MICUL CATEHISM
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Orice om care ~l iube[te `ntr-adev\r pe
Dumnezeu `l va iubi [i pe aproapele s\u
Facerea 18, 33: „{i
termin=nd Domnul de a
mai gr\i cu Avraam;
S-a dus, iar Avraam
s-a `ntors la locul s\u.“
Acest ultim verset al celui
de-al XVIII-lea capitol din Car-
tea Facerii ne spune c\ a termi-
nat Domnul de a mai gr\i cu
Avraam, l\s=nd `n urm\ o con-
cluzie concret\ a discu]iei, anu-
me de se vor g\si `n cet\]ile a-
celea p\c\toase chiar [i numai
zece drep]i, Domnul nu le va
pierde. Motivul evident `l re-
prezint\ st\ruin]a patriarhului
la `ndurarea lui Dumnezeu
pentru salvarea tuturor locuito-
rilor Sodomei [i Gomorei prin-
tr-un act de dreptate, cer=nd
salvarea unor poten]iali zece
drep]i care-ar locui `ntr-`nsele.
~ntr-un fel e `ndrept\]it\ rug\-
mintea patriarhului, c\ci drep-
tatea cerea p\strarea `n via]\ a
celor drep]i, `ns\ numai `n-
durarea putea s\ `i ocroteasc\
pe cei r\i. Aici, rolul p\rintelui
Avraam a devenit unul imens,
prin via]a sa virtuoas\ el pu-
ISTORII CU T+LC
Frica de judecata
lui Dumnezeu
Erau doi fra]i, care tr\iau
`mpreun\ `n pustie, iar unul
dintre ei când `[i aducea am-
inte de judecata lui Dumnezeu,
de multe ori fugea, se dep\rta
[i se ascundea `n pustie, iar
cel\lalt frate ie[ea dup\ dân-
sul c\utându-l pân\ `l g\sea [i
`i zicea:
- Pentru ce, frate, fugi a[a [i
te ascunzi `n pustie? Oare tu
CM
YK
Luni, 8 februarie 2010
„C\ de n-aar fi avut
n\dejde c\ vor `nvia,
de[ert [i de râs lucru ar fi
a se ruga pentru cei mor]i“
Rug\ciunile adresate lui Dumnezeu tul celor drep]i, dar „s\ nu fac\ po-
pentru cei adormi]i nu sunt o inven]ie man\ cu cei p\c\to[i“. Locuitorii
a Bisericii din zilele noastre, ci ele au Iabe[ului din Galaad au postit timp de
fost practicate de primii cre[tini, [i nu [apte zile pentru Saul [i fiii s\i care
numai de c\tre ace[tia. ~n Vechiul Tes- muriser\ `n lupta cu filistenii. La
tament se vorbe[te at=t de rug\ciunile r=ndul s\u, Iuda Macabeul s-a rugat
pentru cei adormi]i, c=t [i de ofrandele fierbinte lui Dumnezeu s\ ierte p\ca-
[i de postul `n numele acestora. tele celor mor]i eroic pe c=mpul de
~n cartea profetului Ieremia afl\m lupt\ [i care c\zuser\ `n p\catul idol-
c\ Dumnezeu a poruncit ca „nimeni s\ atriei. Apoi a str=ns bani pe care i-a
nu fr=ng\ o p=ine de jale, ca m=ng=i- trimis la Ierusalim, ca s\ se aduc\ o
ere pentru mort [i nu va umple un pa- jertf\ pentru iertarea p\catelor aces-
har de vin ca m=ng=iere pentru mort tora: „{i strângând bani dup\ nu-
[i nu va umple un pahar de vin ca m\rul b\rba]ilor care erau cu el, dou\
m=ng=iere pentru moartea unui p\- mii de drahme de argint a trimis `n Ie-
rinte, sau a unei mame“. ~n acest text
se vorbe[te despre fr=ngerea p=inii de
rusalim, s\ se aduc\ jertf\ pentru p\-
cat. Foarte bun [i cuvios lucru pentru
jale [i despre cupa m=ng=ierii pentru socotin]a `nvierii mor]ilor! C\ de n-ar
cei adormi]i. Deci era [i la evrei obi- fi avut n\dejde c\ vor `nvia cei care
ceiul de a se pune mas\ de pomenire mai `nainte au c\zut, de[ert [i de râs
pentru cei mor]i. B\tr=nul Tobie, cel lucru ar fi a se ruga pentru cei mor]i.
milostiv cu `ngroparea mor]ilor `n ro- {i a v\zut c\ celor care cu bun\ cucer-
bia asirian\, `[i sf\tuie[te fiul s\ fac\ nicie au adormit, foarte bun dar le es-
poman\ cu p=ine [i cu vin la morm=n- te pus“. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
acest gen de situa]ii, Dumnezeu
este foarte mul]umit cu o astfel
de mijlocire, pentru c\ ea re-
flect\ iubirea cea mare a inimii
Sale. Ce folos are rug\ciunea
puternic\ a celui credincios,
t=nd aduce rev\rsarea milei dintr-un interes personal, ci din pentru care ~nsu[i Duhul Sf=nt
dumnezeie[ti asupra celor a- iubire de semen. El nu a putut
fla]i pe c\i p\c\toase. Când A- s\-i `mpiedice pe sodomi]i s\ mijloce[te! „De asemenea [i
vraam s-a apropiat de Dumne- p\c\tuiasc\ `mpotriva lui Duhul vine `n ajutor sl\biciunii
zeu din iubire [i credin]\, mij- Dumnezeu, `ns\ a f\cut ce i-a noastre, c\ci noi nu [tim s\ ne
rug\m cum trebuie, ci ~nsu[i
locind smerit pentru p\c\to[i, stat `n putin]\, anume a `ncer-
Dumnezeu S-a apropiat de el cat din toat\ puterea s\ mijlo- Duhul Se roag\ pentru noi cu
din `ndurare, aprobând fiecare ceasc\ pentru ei [i s\ pledeze `n suspine negr\ite“ (Romani 8,
cerere cu bun\voin]\: „De se favoarea lor. De fiecare dat\, `n 26). (Lucian APOPEI)
vor g\si `n cetatea Sodomei
cincizeci de drep]i, voi cru]a
pentru ei toat\ cetatea [i tot
locul acela“ (v. 26); „Nu o voi
pierde de voi g\si acolo pa-
truzeci [i cinci de drep]i“ (v. 28);
„Nu o voi pierde pentru cei pa-
truzeci!“ (v. 29); „Nu o voi
pierde de voi g\si acolo treizeci“
(v. 30); „Nu o voi pierde pentru
cei dou\zeci“ (v. 31); „Pentru
cei zece nu o voi pierde“ (v. 32).
Orice om care ~l iube[te `ntr-
adev\r pe Dumnezeu `l va iubi
[i pe aproapele s\u [i, dac\ este
nevoie, va suferi pagub\ spre a
promova bun\starea aproape-
lui s\u. „S\ nu se m=nie St\-
p=nul meu de voi mai gr\i `nc\
o dat\...“, s-a adresat patriar-
hul Avraam Dumnezeului celui
Prea`nalt, numindu-se pe sine
„p\m=nt [i cenu[\“ nu doar
singur ai f\cut p\catele a toat\
lumea?
Iar el r\spundea, zicând:
- Apoi eu nu [tiu, frate, c\ mi
s-au iertat mie gre[elile? Ade-
TEZAUR PATRISTIC
v\rat, [tiu, c\ mi s-au iertat, `n-
s\ osteneala aceasta o fac, fu- „Dumnezeu nu sile[te pe socote[te aceasta spre drepta-
gind [i ascunzându-m\ `n pus-
om s\ fac\ ceea ce e drept, din te, pentru reaua lui hot\râre
tie, pentru ca s\ nu v\d `n ziua pricina libert\]ii. Dar dac\ [i pentru c\ a ales s\ fac\ ne-
judec\]ii pe cei ce m\ vor jude- cândva e nedrept\]it [i e vred- dreptate“. (Sf. Varsanufie [i
ca. (Cuvinte folositoare ale sfin- nic s\ fie izb\vit de nedrep- Ioan, Scrisori duhovnice[ti ,
]ilor b\trâni cei f\r\ de nume, tate, Dumnezeu `mpiedic\ pe cap. 482, `n Fil. rom., vol. XI,
Editura Doxologia, 2009) cel ce-i face nedreptate [i nu-i p. 461)
CM
YK
 CM
YK

Luni, 8 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
Patriarhia Român\ anun]\ declan[area procedurii de achizi]ie a
urm\toarelor produse:
serviciu AUDIT FINANCIAR (cod CPV 79212100-4
durii)
Auditorul va efectua activitatea de verificare a cheltuielilor, fiind res-
ponsabil pentru executarea procedurilor agreate, conform specifica]iilor
tehnice, respectiv verificarea c\ sumele solicitate spre rambursare de c\-
tre beneficiar (achizitor) `n Cererile de Rambursare a Cheltuielilor pen-
tru ac]iunea finan]at\ `n cadrul Proiectului „Alege {coala!“ - POS-
DRU/61/2.2/S41538 - s-au efectuat, sunt legale, exacte [i eligibile, pre-
cum [i pentru transmiterea c\tre beneficiar a unor Rapoarte privind
Constat\rile Factuale.
Proiect cofinan]at din Fondul Social European prin Programul
Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 –
„Investe[te `n oameni!“
Contract de finan]are nr. POSDRU/61/2.2/S/41538, Proiect „Alege
{coala!“
Criteriul aplicat pentru stabilirea ofertei câ[tig\toare: pre]ul cel mai
sc\zut.
Informa]iile privind achizi]ia sunt disponibile pe internet la adresa
http://www.hristosimpartasitcopiilor.com/alegesc/ sau se pot obtine direct
de la sediul Patriarhiei Romane, Sectorul teologic-educa]ional, Aleea Dealul
Mitropoliei nr. 25, sector 4, cod 040163. Pentru informa]ii suplimentare
pute]i suna la +4 0725925603 sau le pute]i solicita prin e-mail la adresa:
vbogdanmucileanu@gmail.com, prin fax la nr. +4 0232233906 sau +4
0214067172.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\ Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru-
pentru toat\ g\ciuni pentru
trebuin]a toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
Rug\ciunea
de diminea]\
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
06.30 Via]a cet\]ii (r)
09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
12.05 {coala rug\ciunii
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
12.30 Week-end magazin
pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii
16.05 Vecernia Domnului
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
18.30 Dialogurile de
19.05 Pagini de folclor
duminic\
rom=nesc 19.05 Pagini de folclor
19.50 ~ngera[ul meu românesc
(Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii
20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu
21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
sfinte
21.30 Pelerine `n locurile
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! sfinte
23.00 Rug\ciunile de sear\
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de
`nv\]\torii no[tri sear\
00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii,
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r) 00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r)
04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.35 File de istorie (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
05.00 Cuv=nt de folos
`nv\]\torii no[tri (r)
duhovnicesc
05.00 Cuv=nt de folos
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, duhovnicesc (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00,
17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00.
4) (reluarea proce-
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
Luni, 8 februarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
{I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
22.25-2
22.30 Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
11.00-1
11.02 Info TRINITAS
23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
23.37-2
23.40 Promo
12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
12.25-1
12.30 Omul priceput
(miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00)
03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
(miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
(Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de pelerinaj BASILICA
TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
la urm\toarele pelerinaje:
1. Pelerinaj `n Israel - 18-24 2. Israel Iordania -
februarie 2010 (7 zile-6 nop]i) 15-23 martie 2010
Cazare `n regim de demipensiune la hotel 4* Cazare `n regim de demipensiune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Jerusalem, Ierihon, Se viziteaz\: Jerusalem, Nazareth, Beth-
Hozeva, Bethleem leem, Ierihon, Bethleem, Petra, Amman,
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai pu- Madaba.
]in asigurarea medical\. Cadou un DVD:
Cadou un DVD: „ISRAELUL - P|M+NTUL
„ISRAEL P|M+NTUL M+NTUIRII“
M+NTUIRII“
SERVICII INCLUSE: transport cu avionul Bucu- Date de contact:
re[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL; 6 nop]i de
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
cazare la hotelurile men]ionate sau similare; mas\ `n
Tel./ Fax: 021/316.35.03
regim de demipensiune (mic dejun [i cin\); `ntâmpi-
nare [i transfer aeroport-hotel-aeroport; transport lo- Diana Iorga -
cal cu autocar de lux cu aer condi]ionat, conform pro- Director Agen]ie: 0732128997
gramului; taxe de aeroport; ghid local vorbitor de lim- Indreiu Gabriela -
ba român\ la obiectivele din Israel; preot `nso]itor. Consultant Turism: 0732128993
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Luni, 8 februarie 2010 Cultur\ 15

„Deschiderea [antierului de la Muzeul
}\ranului nu este un parastas“
Vineri, 5 februarie 2010, `n O rena[tere, [i nu o rea actualei conduceri, deci glon]ul
era plecat din pu[c\ când s-a insta-
Sala Irina Nicolau s-au restaura]ie, bazat\ lat noua conducere“. De asemenea,
adunat la o mas\ rotund\, pe improviza]ie Popescu a precizat c\ tot ceea ce
actuala echip\ de la muzeu poate
cu tema „~ntre [antiere“, ~ntâlnirea de vineri seara s-a face este s\ aib\ `n vedere ca pro-
reprezentan]i ai Muzeului vrut a fi un semnal, din partea gaz- iectul de arhitectur\ s\ `mpace ce-
delor Muzeului de la {osea, de des- rin]a de consolidare integral\ a
}\ranului Român (M}R), dar chidere la discu]ii, propuneri, dez- monumentului de arhitectur\ „cu
[i iubitori sau simpli bateri, [i prin lu\rile de cuvânt, au cerin]a noastr\ de a nu atinge tot
vizitatori ai muzeului. demontat, rând pe rând, rumorile ce `nseamn\ urm\ de gest Horia
care au `nceput s\ circule [i care a- Bernea `n arhitectur\ [i pe pere]ii
Pretextul `ntâlnirii a fost, pe nun]\ „parastasul“ M}R, odat\ cu muzeului. ~ntr-un final am g\sit o
instalarea acestui [antier. solu]ie de consolidare, pe nuclee de
lâng\ memorarea celor 20 „Viitor marcat de acest [antier, beton armat, l\sând astfel neatin-
de ani de la `nfiin]are, despre care nu [tiu când se va des- se spa]iile atinse de mâna lui Ho-
[antierul de restaurare, care c\chide [i nici cât va dura, este clar ria Bernea.“
va `ncepe `n curând. Deschide-
va `ncepe anul acesta [i pe rea [antierului de la Muzeul }\ra- „Ar trebui s\ `nv\]\m
care directorul institu]iei, nului nu este un parastas, dup\
cum am `n]eles c\ au `nceput s\ bine lec]iile lui Horia
Vintil\ Mih\ilescu, `l vede circule vorbele prin ]\ri[oara noas- Bernea [i nimic altceva“
drept „o rena[tere, [i nu o tr\, ci este vorba de preg\tirea res-
ponsabil\ a unei noi rena[teri. Su- S-au lansat numeroase `ntre-
restaura]ie.“ bliniez, o rena[tere, [i nu o restau- b\ri: ce se va `ntâmpl\ cu muzeul,
ra]ie. Este, de fapt, ceea ce Horia imediat [i `n viitor? cum ar trebui nu putem vorbi despre ]\ranul ro- geamul este o t\ietur\ de cruce [i
Bernea, `n repetate rânduri, spu- s\ arate muzeul dup\ acest [anti- mân `n afara credin]ei. Dac\ vrem s\ o recuno[ti peste tot, pân\ [i `n
de Raluca BRODNER nea despre acest muzeu, ca un ma- er? ce se va `ntâmpla cu activitatea s\ vorbim `n conti-nuare despre ]\- ceramic\, aici e Bernea, `n modul
re fan al muzicii jazz ce era, `n ter- muzeului cât timp va fi `n [antier? ran, va trebui s\ vorbim [i despre `n care `n]elege s\ se descarce `n
Cunoscut pe vremuri [i ca Mu- meni de improviza]ie. Or, acest lu- S-a convenit c\ r\spunsurile nu rela]ia lui cu Dumnezeu. Din asta sim]irile materialului. Nu e un
zeul de la {osea, M}R este una din cru este o problem\ de mare virtu- pot fi date la o prim\ dezbatere, nu putem ie[i, e obligatoriu. Aces- simbol. E o dogm\. E un canon.
pu]inele reu[ite postrevolu]ionare ozitate, dar este [i o problem\ de mai ales c\ se aduc `n discu]ie ches- tea sunt dou\ principii generale de Restul sunt `ndreptare. Sunte]i li-
din România. Aceast\ institu]ie in- mo[tenire foarte dificil\, pentru c\ tiuni serioase, delicate, adev\rate la care nu ar trebui s\ ne abatem.“ beri s\ face]i cele mai frumoase lu-
genioas\, cu o echip\ format\ din nu orice poate s\ fac\ improviza]ie provoc\ri aruncate echipei M}R. De asemenea, s-a lansat ideea cruri, p\strându-v\ reperul acela
oameni cu mult\ imagina]ie, se pe o tem\ dat\. Acest gen de im- La `ntrebarea cum s\ faci s\ p\str\rii expunerii permanente `n care e `n toate piesele. Crucea.
bucur\ de notorietate [i a reu[it s\ proviza]ie trebuie s\ d\inuie `n vi- p\strezi miezul de adev\r al aces- mediul virtual, sub forma unei vi-
atrag\ un public larg, printre care ziunea, `n spiritul muzeului. R\- tui tip de muzeografie, f\r\ s\ ob]ii zite virtuale a muzeului, `n care vi-
[i mul]i tineri. Din nefericire, i]ele mâne de v\zut dac\ colegii mei vor o pasti[\ proast\, reconstruind tot zitatorul s\ se poat\ mi[ca `n spa- Multe `ntreb\ri, prea
controverselor nu au ocolit activi- fi la `n\l]imea acestei misiuni“, a ce a fost, Ioana Popescu a adus un ]iul tridimensional. Mai mult, tot pu]ine r\spunsuri
tatea institu]iei, ci s-au intensifi- declarat Vintil\ Mih\ilescu, direc- r\spuns concis: „Ar trebui s\ `nv\- ce se va petrece `n muzeu va fi
cat mai mult `n ultimele zile, ca torul institu]iei. ]\m bine lec]iile lui Horia Bernea transmis `n direct pe internet. Mu- Au mai fost vorbitori care au
urmare a deciziei deschiderii unui La rândul s\u, Ioana Popescu, [i nimic altceva. Ar trebui s\ `nv\- zeul va tr\i, a[adar, virtual pentru lansat `ntreb\ri retorice cu privire
[antier de restaurare. Gurile rele director de cercetare la Muzeului ]\m c\ expunerea permanent\ ar o categorie de public mai larg pe la modul `n care noi, cei de ast\zi,
spun c\ inten]ia acestei decizii }\ranului Român, a ]inut s\ subli- trebui s\ ne fac\ s\ ne sim]im li- care echipa de la muzeu nu vrea `n]elegem c\ muzeul, care a ap\rut
vizeaz\ [tergerea mo[tenirii l\sate nieze c\ [antierul de consolidare „a beri, pentru c\ a[a a gândit-o Ho- s\-l piard\ `n cei doi-trei-cinci ani, acum 20 de ani, este de fapt Horia
de Horia Bernea muzeului. fost comandat `nainte de instala- ria Bernea, apoi s\ ne gândim c\ cât institu]ia `[i va `nchide por]ile. Bernea. Cum se va putea salva din
punctul de vedere tehnic tot ce a
f\cut acesta? Cum putem face noi
PATRIARHIA ROM+N|
Date de contact:
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Reperul `n toate - s\ creasc\ muzeul mai departe?
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
crucea ~n continuare, discu]ia a fost pre-
Agen]ia de Pelerinaj s\rat\ cu interven]ii din sal\ care
Director Agen]ie: 0732128997 Prezent la dezbatere, pictorul suspectau ini]iativa organiz\rii dez-
Indreiu Gabriela -
BASILICA TRAVEL Consultant Turism: 0732128993
Sorin Dumitrescu a fost contrariat, baterii publice ca fiind un gest de
`n prim\ faz\, de gestul organiza- neputin]\, de confuzie din partea
Pelerinaje interne † 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
Odihn\ [i tratament `n cele mai bune sta]iuni,
prin urm\toarele programe sociale:
torilor de a convoca „poporul“, pen- conducerii muzeului, care nu [tie ce
`n luna FEBRUARIE rea Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„O s\pt\m=n\ de refacere tru c\ „asta e o treab\ care se re- s\ fac\ `n condi]iile date. O alt\ idee
Suzana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira - zolv\ cu speciali[ti“. R\spunsul enun]at\ r\spicat a fost aceea potri-
† 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Bucure[ti. Pre]: 60 de lei `n sta]iunile balneare“ din partea directorului Mih\ilescu vit c\reia, acum 20 de ani, Muzeul
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Dervent - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea † 26-2 28 februarie: pelerinaj la Râpa a fost acela c\ „poporul“ nu e de de la {osea a `nceput s\ creasc\ pe
Pe[tera Sf. Ap. Andrei - Bucure[ti. Pre]: 65 de Robilor din Aiud „Rug\ciune la martirii nea-
lei mului românesc“
Pachet servicii: fapt popor, ci sunt „prietenii muze- baza crucii. A venit [i `ntrebarea:
-7 zile/6 nop]i cazare cu mic dejun;
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedrala ului“. ~n alt\ ordine de idei, Dumi- Merge M}R mai departe pe baza
† 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea -2 proceduri terapeutice/zi, pe baza re-
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re`ntre- comand\rii medicale. trescu a dezaprobat ideea rena[te- crucii de acum `nainte?
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea girii - M-rea Râme], cazare+mas\ rii muzeului, lansând `ntrebarea: Multe `ntreb\ri, prea pu]ine
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din A- Hotel 2 stele - tarif: 270 de lei;
iud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\ Aiud - Hotel 3 stele - tarif: 330 de lei.
„Ave]i dumneavoastr\ pe altcineva r\spunsuri.
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M- Casa Memorial\ Lucian Blaga din Lancr\m - cu un proiect mai sonor, mai ple- „Personal, nu am nici un fel de
rea Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\ „Decada balnear\“ nar decât al lui Bernea?“ team\ `n ceea ce prive[te nu numai
la moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea - 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Hurezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de prânz {i a remarcat `n continuare „lu- viitorul institu]iei, ci [i viitoarele ex-
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
- M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucure[ti. Pachet servicii: crul nepre]uit“, acela al s\lilor de- pozi]ii, pentru c\ `n 2012 lucr\rile
rea Fr\sinei - Catedrala Râmnicu Vâlcea - M- Pre]: 350 de lei - 10 zile/9 nop]i cazare cu pensiune complet\; dicate crucii, care „sunt un reper de restaurare se vor `ncheia. Pe de
- minimum 7 zile tratament [i o con- alt\ parte, sunt convins c\ exist\
rea Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei † 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M- sulta]ie medical\ la `nceputul sejurului;
pentru oricine vrea s\ continue ce-
† 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M- rea „Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or) - Schitul - tratamentul se face pe baza recoman- ea ce a f\cut Horia Bernea. Acela suficiente for]e intelectuale `n acest
rea Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea „Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea d\rii medicale. nu se va distruge, decât dac\ g\si]i muzeu pentru a face o expunere per-
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la M\l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti.
moa[tele Sf. Mc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]: 60 Pre]: 60 de lei Hotel 2 stele - tarif: 650 de lei; pe altcineva care `l poate rena[te manent\ la nivelul celor existente
de lei Hotel 3 stele - tarif: 750 de lei. cu altceva, cu muzeistic\ etc. `n momentul de fa]\. Mi se pare im-
† 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
† 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M- rea „Sf. M. Mc Gheorghe“ din Giurgiu - STA}IUNI: Amara; B\ile Herculane; B\- Proiectul lui este foarte simplu - portant s\ se p\streze aproape de
rea Cet\]uia (se urc\ cca 20 min) - M-rea Catedrala episcopal\ - M-rea Comana - Bi- ile Ol\ne[ti; B\ile Tu[nad; C\lim\ne[ti - C\- a iconicizat tot : p\mântesc este ce- muzeu publicul s\u fidel“, a conchis
N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]: serica Dr\g\nescu (pictat\ de pr. Arsenie ciulata; Covasna; Moneasa; Praid; Pucioasa; ea ce se vede, `n]elesurile sunt dea- Mihai Gheorghiu, director de man-
65 de lei Boca). Pre]: 55 de lei Sinaia; Sl\nic-Moldova; Sovata; Turda.
supra cerurilor. Ca s\ recuno[ti c\ agement cultural al M}R. a

€ 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea

Centrul de Pelerinaj „Sf=ntul Apostol Pavel“
organizeaz\ `n luna FEBRUARIE pelerinaje:
€ 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent-M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
€ 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare la
moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea Hu-
rezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Fr\sinei - Catedrala Râmnicu-Vâlcea - M-rea
Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Muc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]:
60 de lei
€ 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Cet\]uia (se urc\ cca 20 min.) - M-rea N\m\ie[ti
- M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea Su-
zana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira - Bucu-
re[ti. Pre]: 60 de lei
€ 26-2
28 februarie: pelerinaj la Râpa Robi-
lor din Aiud „Rug\ciune la martirii neamului
românesc“
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedra-
la arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re-
`ntregirii - M-rea Râme], cazare+mas\;
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din
Aiud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\
Aiud - Casa Memorial\ Lucian Blaga din
Lancr\m - Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus,
cazare+mas\;
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de
prânz - M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucu-
re[ti. Pre]: 350 de lei
„Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or)- Schitul „Sf.
Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea M\-
l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti. Pre]:
60 de lei
€ 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
„Sf. M. Mc. Gheorghe“ din Giurgiu - Catedrala
episcopal\ - M-rea Comana - Biserca Dr\g\nes-
cu (pictat\ de pr. Arsenie Boca). Pre]: 55 de lei
Informa]ii suplimentare:
Bdul Coposu nr. 1D, sector 3, Tel:
021.310.99.21, 021.337.48.13, 0788.728.542,
pelerinaje_antim@yahoo.com, Calea Victoriei
nr. 45, sector 1, Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46, 0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Filocalia Luni, 8 februarie 2010

„Al meu este Platon,

preasfântule [i prea`n]eleptule!“
Mihail Psellos a r\mas cunoscut `n istorie drept
unul dintre umani[tii bizantini importan]i. I s-au
consacrat suficiente studii, iar operele sale au fost
publicate `n edi]ii critice `n limbile de circula]ie
interna]ional\. Unul dintre motivele pentru care s-a
bucurat de o aten]ie sporit\ `l constituie faptul c\ a
fost o persoan\ foarte bine preg\tit\ din punct de
vedere cultural. ~ntr-adev\r, Psellos este un
exemplu deosebit de cultur\ `ntr-o perioad\ `n
care pu]ine persoane aveau [ansa de a studia la
un nivel `nalt, `ns\ tocmai bogatul s\u dar a fost
]inta atacului unui prieten apropiat.

de Adrian AGACHI
O scurt\ biografie
N\scut la Constantinopol
`n 1018, `ntr-o familie de rang
mediu, Mihail Psellos a putut
urma totu[i studii `nalte. P\-
rin]ii s\i erau destul de dife-
Con]inutul studiilor
lui Psellos
„Mai cu osebire m\ sârgu-
iam pentru dou\: la retoric\ -
asta ca s\ adaug graiului mai
mult\ distinc]ie - [i la filoso-
fie, pentru cur\]irea min]ii.
Nu z\bovisem cine [tie cât de
CM
mult la `nv\]area retoricii, a- YK

ri]i ca temperament. Dac\ ta- dic\ pân\ s\ pot deslu[i punc-

t\l s\u era o persoan\ lini[ti-
t\, al c\rui calm imperturba-
bil impunea un respect deose-
bit, mama sa se remarca prin
capacitatea de a ac]iona repe-
de. Psellos a sem\nat din
punctul de vedere al tempera-
mentului mai mult cu mama
sa. Impetuos, ambi]ios, tot
timpul preg\tit s\ fac\ fa]\
`nfrunt\rilor de care a avut
parte `n multe momente ale
vie]ii sale, Psellos nu a p\s-
trat prea mult din lini[tea oa-
recum pasiv\ a tat\lui s\u.
Familia sa nu dispunea de o
bun\stare financiar\ deosebi-
t\, dar, cu toate acestea, Psel-
los s-a dovedit un tân\r capa-
bil, o minte ager\ [i un spirit
puternic. Atunci când familia
nu i-a mai putut sus]ine stu-
diile, a fost nevoit s\ se anga-
jeze. Motivul principal al `n-
treruperii temporare a studi-
ilor l-a constituit nunta suro-
rii sale. Familia nu dispunea
de suficiente fonduri pentru a-
i sus]ine cheltuielile [i, `n
acela[i timp, s\ constituie o
zestre atractiv\ pentru sora
sa. Psellos s-a `ntors rapid la
studii datorit\ unui eve-
niment nefericit: moartea su-
bit\ a surorii sale. Dup\ `n-
cheierea studiilor, beneficiind
[i de sprijinul a doi prieteni
care vor ocupa cele mai
importante scaune la acea
vreme: cel de `mp\rat [i cel de
patriarh al Constantinopolu-
lui, Mihail Psellos a intrat `n
cadrul cur]ii imperiale. Con-
stantin Ducas devenise `mp\-
rat, iar Ioan Xiphillinos, pa-
triarh, prin urmare, Psellos
avea deschis drumul c\tre o
carier\ de succes. Din anul
1055 dateaz\ conflictul cu
Ioan Xiphillinos pe care `l
vom detalia `n cadrul urm\-
toarelor paragrafe.
tul de reazem al unui subiect,
[i pân\ s\ m\ depind s\ leg
de el judec\]ile principale [i
cele secundare; `nsu[irea unei
arte atât de cuprinz\toare a-
cum nu m\ mai `nfrico[a, fi-
indc\ de pe-acum nu m\ mai
]ineam de litera ei ca un copi-
landru, ci dimpotriv\, o [i `n-
tregeam cu oarecare adausuri
de am\nunt. ~n schimb, de fi-
losofie m\ legasem: pe tehnica
ra]ionamentelor eram `ndea-
juns de st\pân, fie c\ le urm\-
ream nemijlocit, pornind de
sus (de la premis\), fie c\ por-
neam - pe felurite c\i - de la
dat. ~n acela[i timp, m\ sâr-
guiam `ntrucâtva [i spre cu-
noa[terea naturii; [i a[a - cu
ajutorul `nv\]\turii mijlocii -
[treptat] m\ `n\l]am eu pân\
la filosofia prim\“ (Crono-
grafia, Editura Polirom, Ia[i,
p. 87). Nu doar la studii de fi-
losofie [i retoric\ [i-a oprit
cursul vie]ii Psellos, ci [i la
matematic\ [i chiar la astro-
nomie. Polivalen]a sa cultura-
l\ nu l-a `mpiedicat, `ns\, s\
p\streze echilibrul `ntre cul-
tur\ [i teologie. „{tiu c\ exis-
t\ o filosofie mai `nalt\ [i de-
cât aceasta, care se des\vâr-
[e[te la `n noi `n taina [lui
Dumnezeu-] Cuvântul. Tain\
`n dou\ chipuri deosebite, du-
p\ natura lucrurilor [i dup\
[desf\[urarea lor `n] timp (ca
s\ nu mai vorbim de cealalt\
`ndoit\ `nf\]i[are a ei, care pe
de o parte [ade `n puterea de
judecat\, iar pe de alta `n in-
tui]ie [i - la câte spun unii - `n
cunoa[terea luminat\ de
Dumnezeu). Spre aceast\ filo-
sofie m-am ostenit [i eu [`n ce-
le din urm\] mai cu osebire
decât spre cea dintâi, urmând
`nv\]\tura marilor P\rin]i [ai
Bisericii], ba uneori ad\ugând
de la mine câte ceva la dum-
nezeiasca ei des\vâr[ire“
(Cronografia, p. 88). Psellos nu
a dispre]uit niciodat\ cultura
Duhului Sfânt `n favoarea ce-
lei filosofice, lume[ti, dar a
p\strat un anumit echilibru.
El a fost `n primul rând un om
de cultur\, lucru care a `nce-
put s\ devin\ contradictoriu
cu faptul c\ a intrat la un mo-
ment dat `n monahism. Prie-
tenul s\u din adolescen]\, vii-
torul patriarh al Constantino-
polului, Ioan Xiphillinos, l-a
acuzat pe Psellos c\ acord\ o
importan]\ nedisimulat\ filo-
sofiei [i dispre]uie[te porunci-
le scripturistice [i scrierile
Sfin]ilor P\rin]i. Psellos s-a a-
p\rat de aceast\ acuz\ printr-
o epistol\ r\mas\ celebr\.
Ce sunt scrierile
filosofice fa]\ de
mo[tenirea patristic\?
Debutul epistolei c\tre Xi-
phillinos este fulminant. Psel-
los reu[e[te `n câteva rânduri
s\ spulbere acuza]iile priete-
nului s\u, care `mbr\case [i el
haina monahal\. „Al meu este
Platon, preasfântule [i prea-
`n]eleptule!, al meu, o, cerule
[i p\mântule!, ca s\ declam [i
eu `n stil tragic pe scena cu-
vântului meu. C\ci dac\-mi
repro[ezi c\ am frecventat in-
tens pe acest b\rbat `n dialo-
gurile lui, c\ i-am admirat ca-
racterul stilului s\u [i i-am
venerat for]a `n demonstra]ii,
de ce nu arunci atunci acest
repro[ [i marilor P\rin]i, pen-
tru c\ aceia au r\sturnat ere-
ziile Eunomiilor [i Apolina-
riilor aruncând `n ele cu rigoa-
rea silogismelor? Iar dac\ `mi
repro[ezi c\ urmez doctrinelor
lui sau c\ m\ reazem pe legile
lui, atunci n-ai o p\rere bun\
despre noi, frate“ (C\tre mo-
nahul Xiphillinos, p. 465 `n:
Sfântul Simeon Noul Teolog,
Scrieri, vol.IV, Editura Deisis,
Sibiu, 2006). Psellos se `nte-
meiaz\ prin urmare pe folosi-
rea scrierilor filosofice de
Sfin]ii P\rin]i, cu scopul de a
ap\ra dreapta credin]\. ~n
continuare, respinge acuza]ia
conform c\reia ar urma p\re-
rilor exprimate de Platon `n
dauna Sfintei Scripturi. „Fi-
indc\ eu am deschis multe
c\r]i filosofice, am frecventat
multe discursuri retorice [i nu
mi-au sc\pat nici cele ale lui
Platon - c\ci cum a[ putea t\-
g\dui aceasta? - [i n-am tre-
cut cu vederea nici filosofia lui
Aristotel. Cunosc, `ns\, [i cele
pe care le sus]in caldeii [i e-
giptenii; da, cinstite cap al
meu, [i ar trebui s\ vorbesc [i
despre c\r]ile secrete [ezoteri-
ce]. Dar, comparându-le pe
toate cu de Dumnezeu inspi-
rata noastr\ Scriptur\, cura-
t\ [i scânteietoare [i cu ade-
v\rat `ncercat\, le-am g\sit
c\ sunt de bronz [i pline de
falsitate“ (p.465). Psellos re-
cunoa[te c\ a citit foarte mul-
te c\r]i filosofice [i nu s-a ferit
s\ lectureze inclusiv c\r]i con-
siderate periculoase pentru
un cre[tin. Curiozitate? ~n-
dr\zneal\ necugetat\? Nu
putem considera c\ dorin]a
lui Psellos de cunoa[te am\-
nun]it chiar [i aceste scrieri
este neap\rat una rea. Dim-
potriv\, o persoan\ cu discer-
n\mântul s\u trebuia s\ lec-
tureze inclusiv c\r]i interzise
celor simpli. Scopul esen]ial era
cel de combatere al influen]elor
negative pe care aceste opere le
puteau avea asupra persoane-
lor mai pu]in luminate.
Discern\mântul
lucrurilor bune
Trebuie s\ `n]elegem c\
scrierile filosofice nu au fost
interzise [i condamnate, dar
r\mân rezervate celor cu o ca-
pacitate de discernere impor-
tant\. Sfântul Vasile `ndem-
na tinerii din vremea lui s\ se
comporte cu aceste scrieri pre-
cum albinele care ocolesc anu-
mite flori [i le aleg pe cele po-
trivite pentru a produce mie-
rea. Acest aspect este sublini-
at [i de Psellos, un ultim a-
mendament cu care `ncheiem
acest material, sperând c\ v\
ve]i apleca asupra acestui r\s-
puns plin de `n]elepciune al fi-
losofului bizantin. „M-am `n-
vrednicit de la p\rin]i de
dumnezeiescul nume de cre[-
tin [i, dac\ nu-mi va lua cine-
va `n nume de r\u ca `ndr\z-
ne] acest cuvânt, sunt ucenic
al Celui R\stignit, un produs
al educa]iei Sfin]ilor Apostoli
[i - poate c\ gr\iesc cu `ndr\z-
neal\ - un receptacul foarte ri-
guros al marii [i negr\ite doc-
trine despre Divin. Pe Platonii
[i Chrysippii de care vorbe[ti i-
am iubit - cum nu? -, dar numai
pân\ la scopul [i netezimea lor
aparent\; dintre doctrinele lor
pe unele le-am trecut numaide-
cât cu vederea, iar pe altele ale-
gându-le bine le-am amestecat
cu cuvintele sacre ca pe unele
ce conlucreaz\ cu cel ale noas-
tre, cum au f\cut [i Grigorie
[Teologul] [i Vasile [cel Mare],
marii lumin\tori ai Bisericii“
(p. 468). a

CM
YK

~n aten]ia
abona]ilor
Luni, 8 februarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 31 (1533) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 31 (306) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
Credincio[ii
`mpodobesc prin
rug\ciune slujbele de la
M\n\stirea Vl\diceni
CM
YK
POZA ZILEI
Cea mai nordic\ biseric\ orto-
dox\ de pe Glob este cea din Ba-
rentsburg, `ntr-un arhipelag nor-
vegian. Situat\ la o latitudine de
78 de grade `n emisfera nordic\,
dincolo de cercul polar, micu]a bi-
seric\ se afl\ `n slujba unei comu-
nit\]i de c=teva sute de locuitori,
mare parte ru[i sau ucraineni care
se ocup\ cu mineritul. a
CM
YK
Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
ACTUALITATE POR}IA DE PAGINA VERDE
S|N|TATE
Din 20 februarie,
Complica]iile tractoarele
sinuzitelor vor fi la jum\tate
de pre]
PAGINA 16 PAGINA 6 PAGINA 7
Lumina celor
cinci ani de
basilica.ro
pres\ cre[tin\ RELIGIOS
~n urm\ cu cinci ani, la Ia[i, ap\rea pe pia]a media primul „SMERENIA LUI ESTE SPA-
}IUL LIBERT|}II NOASTRE“:
cotidian cre[tin din Rom=nia: „Lumina“. Un ziar care-[i Evanghelia Duminicii `nfri-
propunea s\ fac\ „lini[te“ `ntr-o lume a informa]iilor co[\toarei judec\]i arat\
importan]a pentru mântui-
agresive, care dorea s\ apropie fenomenul jurnalistic de rea sufletului a milosteniei,
CM
YK
oameni [i s\ rea[eze la locul lor valorile care p\reau a fi a faptei celei bune s\vâr[ite
fa]\ de semenii no[tri, a mi-
pierdute. Aceast\ nobil\ menire s-a realizat, `n timp, prin losteniei care izvor\[te din
intermediul articolelor publicate [i prin campaniile pe care iubirea milostiv\ fa]\ de cei
`n nevoi.
ziarul le-a ini]iat [i sus]inut.
Pagina 3
Timp de peste doi ani, cotidianul „Lumina“ a avut
caracter local [i regional. ~ncep=nd cu 26 noiembrie CALENDARUL ZILEI
2007, a `nceput s\ fie difuzat [i `n Bucure[ti. De aproape ~N OMUL CARE DORE{TE
SCHIMBAREA, DUMNEZEU
doi ani, „Ziarul Lumina“ face parte din categoria POATE CORECTA {I NATURA-
cotidienelor na]ionale [i este distribuit `n 39 de jude]e LUL: Sfântul Pavel ne `n-
deamn\ s\ observ\m bun\-
ale ]\rii, ajung=nd, astfel, `n casele majorit\]ii rom=nilor. tatea [i asprimea lui Dum-
Citi]i `n paginile 3, 4-5, 8-9, 11 nezeu, manifestate fa]\ de
crea]ie. Vedem asprimea
Domnului fa]\ de cei care au
c\zut, iar bun\tatea fa]\ de
Cod galben [i Cod portocaliu pentru viscol [i ninsoare cei „st\ruitori“, constan]i `n
Administra]ia Na]ional\ iubire. Trebuie s\ `n]elegem
c\ Dumnezeu ac]ioneaz\
de Meteorologie (ANM) a pre-
asupra lumii `n func]ie de
lungit pân\ azi, la ora 20:00,
fapta noastr\, El r\spunde
avertizarea de Cod portocaliu la c\utarea omului, nu
de ninsoare [i viscol, emis\ `ncalc\ libertatea crea]iei.
pentru jude]ele Giurgiu, Pra-
hova, C\l\ra[i, Ialomi]a, Bu- Pagina 2
z\u, Br\ila, Gala]i, Vran-
OPINII
cea [i Ilfov, inclusiv munici-
piul Bucure[ti. ANM anun]\ „A{TEPT ~NVIEREA
c\ p=n\ ast\zi, ora 20:00, `n MOR}ILOR...“: Duminic\
aceste jude]e va ninge abun- de duminic\, `n cadrul Sfin-
dent [i va fi viscol, determi- tei Liturghii, m\rturisim
nând diminuarea semnifica- `naintea lui Dumnezeu c\
tiv\ a vizibilit\]ii. ANM a a[tept\m `nvierea mor]ilor.
emis o avertizare de Cod gal- Desigur, paragraful este in-
ben `n jude]ele Mehedin]i, Elevii din clus `n Crez [i trebuie s\-l
clasele I-VIII
Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj, Arge[, spunem pentru a ne afirma
[i pre[colarii ]ar\ [i confirma credin]a noastr\
Dâmbovi]a, Teleorman, Ba- ca, acolo unde
c\u, Vaslui, Ia[i, Neam] [i din Bucure[ti nu `ncep ortodox\.
azi cursurile din cauza condi- starea vremii nu permite `n-
Boto[ani, unde va ninge vis- ceperea [colilor, elevii s\ nu Pagina 10
]iilor meteorologice nefavora-
colit, iar `n jude]ele Constan- se prezinte la cursuri ast\zi.
bile, a anun]at Ministerul
]a [i Tulcea precipita]iile, lo- Educa]iei. ~n cazul `n care vremea
cal `nsemnate cantitativ, vor Ministrul Educa]iei, Da- va fi nefavorabil\, vacan]a
fi mixte, favorizând produce- niel Funeriu, a cerut [i cel- s-ar putea prelungi cu `nc\ o
rea de polei. orlal]i inspectori generali din zi (m=ine, 9 februarie). a

„Deschiderea [antierului de la Muzeul
}\ranului nu este un parastas“
Vineri, 5 februarie 2010, `n
Sala Irina Nicolau s-au
adunat la o mas\ rotund\,
cu tema „~ntre [antiere“,
reprezentan]i ai Muzeului
}\ranului Român (M}R), dar
[i iubitori sau simpli
vizitatori ai muzeului.
Pretextul `ntâlnirii a fost, pe
lâng\ memorarea celor 20
de ani de la `nfiin]are,
[antierul de restaurare, care
va `ncepe anul acesta [i pe
care directorul institu]iei,
Vintil\ Mih\ilescu, `l vede
drept „o rena[tere, [i nu o
restaura]ie.“
de Raluca BRODNER
Cunoscut pe vremuri [i ca Mu-
zeul de la {osea, M}R este una din
pu]inele reu[ite postrevolu]ionare
din România. Aceast\ institu]ie in-
genioas\, cu o echip\ format\ din
oameni cu mult\ imagina]ie, se
bucur\ de notorietate [i a reu[it s\
atrag\ un public larg, printre care
[i mul]i tineri. Din nefericire, i]ele
controverselor nu au ocolit activi-
tatea institu]iei, ci s-au intensifi-
cat mai mult `n ultimele zile, ca
urmare a deciziei deschiderii unui
[antier de restaurare. Gurile rele
spun c\ inten]ia acestei decizii
vizeaz\ [tergerea mo[tenirii l\sate
de Horia Bernea muzeului.
O rena[tere, [i nu o
restaura]ie, bazat\
pe improviza]ie
~ntâlnirea de vineri seara s-a
vrut a fi un semnal, din partea gaz-
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden-
]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Luni, 8 februarie 2010
delor Muzeului de la {osea, de des-
chidere la discu]ii, propuneri, dez-
bateri, [i prin lu\rile de cuvânt, au
demontat, rând pe rând, rumorile
care au `nceput s\ circule [i care a-
nun]\ „parastasul“ M}R, odat\ cu
instalarea acestui [antier.
„Viitor marcat de acest [antier,
despre care nu [tiu când se va des-
chide [i nici cât va dura, este clar
c\ va `ncepe `n curând. Deschide-
rea [antierului de la Muzeul }\ra-
nului nu este un parastas, dup\
cum am `n]eles c\ au `nceput s\
circule vorbele prin ]\ri[oara noas-
tr\, ci este vorba de preg\tirea res-
ponsabil\ a unei noi rena[teri. Su-
bliniez, o rena[tere, [i nu o restau-
ra]ie. Este, de fapt, ceea ce Horia
Bernea, `n repetate rânduri, spu-
nea despre acest muzeu, ca un ma-
re fan al muzicii jazz ce era, `n ter-
meni de improviza]ie. Or, acest lu-
cru este o problem\ de mare virtu-
ozitate, dar este [i o problem\ de
mo[tenire foarte dificil\, pentru c\
nu orice poate s\ fac\ improviza]ie
pe o tem\ dat\. Acest gen de im-
proviza]ie trebuie s\ d\inuie `n vi-
ziunea, `n spiritul muzeului. R\-
mâne de v\zut dac\ colegii mei vor
fi la `n\l]imea acestei misiuni“, a
declarat Vintil\ Mih\ilescu, direc-
torul institu]iei.
La rândul s\u, Ioana Popescu,
director de cercetare la Muzeului
}\ranului Român, a ]inut s\
sublinieze c\ [antierul de consoli-
dare „a fost comandat `nainte de
instalarea actualei conduceri, deci
glon]ul era plecat din pu[c\ când
s-a instalat noua conducere“. De
asemenea, Popescu a precizat c\
tot ceea ce actuala echip\ de la
muzeu poate face este s\ aib\ `n
vedere ca proiectul de arhitectur\
s\ `mpace cerin]a de consolidare
integral\ a monumentului de
arhitectur\ „cu cerin]a noastr\ de
a nu atinge tot ce `nseamn\ urm\
de gest Horia Bernea `n arhitec-
tur\ [i pe pere]ii muzeului. ~ntr-
un final am g\sit o solu]ie de con-
solidare, pe nuclee de beton ar-
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
CM
YK
Cultur\ 13
mat, l\sând astfel neatinse
spa]iile atinse de mâna lui Horia
Bernea.“
„Ar trebui s\ `nv\]\m
bine lec]iile lui Horia
Bernea [i nimic altceva“
S-au lansat numeroase `ntre-
b\ri: ce se va `ntâmpl\ cu muzeul,
imediat [i `n viitor? cum ar trebui
s\ arate muzeul dup\ acest [anti-
er? ce se va `ntâmpla cu activitatea
muzeului cât timp va fi `n [antier?
S-a convenit c\ r\spunsurile nu
pot fi date la o prim\ dezbatere,
mai ales c\ se aduc `n discu]ie ches-
tiuni serioase, delicate, adev\rate
provoc\ri aruncate echipei M}R.
La `ntrebarea cum s\ faci s\
p\strezi miezul de adev\r al aces-
tui tip de muzeografie, f\r\ s\ ob]ii
o pasti[\ proast\, reconstruind tot
ce a fost, Ioana Popescu a adus un
r\spuns concis: „Ar trebui s\ `nv\-
Reperul `n toate - supra cerurilor. Ca s\ recuno[ti c\
geamul este o t\ietur\ de cruce [i
crucea
]\m bine lec]iile lui Horia Bernea s\ o recuno[ti peste tot, pân\ [i `n
[i nimic altceva. Ar trebui s\ `nv\- ceramic\, aici e Bernea, `n modul
]\m c\ expunerea permanent\ ar Prezent la dezbatere, pictorul `n care `n]elege s\ se descarce `n
Sorin Dumitrescu a fost contrariat,
trebui s\ ne fac\ s\ ne sim]im li- sim]irile materialului. Nu e un
`n prim\ faz\, de gestul organiza- simbol. E o dogm\. E un canon.
beri, pentru c\ a[a a gândit-o Ho- torilor de a convoca „poporul“, pen-
ria Bernea, apoi s\ ne gândim c\ Restul sunt `ndreptare. Sunte]i li-
tru c\ „asta e o treab\ care se re- beri s\ face]i cele mai frumoase lu-
nu putem vorbi despre ]\ranul ro- zolv\ cu speciali[ti“. R\spunsul
mân `n afara credin]ei. Dac\ vrem cruri, p\strându-v\ reperul acela
din partea directorului Mih\ilescu care e `n toate piesele. Crucea.
s\ vorbim `n conti-nuare despre ]\- a fost acela c\ „poporul“ nu e de
ran, va trebui s\ vorbim [i despre fapt popor, ci sunt „prietenii muze-
rela]ia lui cu Dumnezeu. Din asta ului“. ~n alt\ ordine de idei, Dumi- Multe `ntreb\ri, prea
nu putem ie[i, e obligatoriu. Aces- trescu a dezaprobat ideea rena[te-
tea sunt dou\ principii generale de rii muzeului, lansând `ntrebarea: pu]ine r\spunsuri
la care nu ar trebui s\ ne abatem.“ „Ave]i dumneavoastr\ pe altcineva
De asemenea, s-a lansat ideea Au mai fost vorbitori care au
cu un proiect mai sonor, mai ple- lansat `ntreb\ri retorice cu privire
p\str\rii expunerii permanente `n nar decât al lui Bernea?“
mediul virtual, sub forma unei vi- la modul `n care noi, cei de ast\zi,
{i a remarcat `n continuare „lu- `n]elegem c\ muzeul, care a ap\rut
zite virtuale a muzeului, `n care vi- crul nepre]uit“, acela al s\lilor de-
zitatorul s\ se poat\ mi[ca `n spa- acum 20 de ani, este de fapt Horia
dicate crucii, care „sunt un reper Bernea. Cum se va putea salva din
]iul tridimensional. Mai mult, tot pentru oricine vrea s\ continue ce-
ce se va petrece `n muzeu va fi punctul de vedere tehnic tot ce a
transmis `n direct pe internet. Mu-
ea ce a f\cut Horia Bernea. Acela f\cut acesta? Cum putem face noi
nu se va distruge, decât dac\ g\si]i
zeul va tr\i, a[adar, virtual pentru pe altcineva care `l poate rena[te
s\ creasc\ muzeul mai departe?
~n continuare, discu]ia a fost pre-
o categorie de public mai larg pe cu altceva, cu muzeistic\ etc. s\rat\ cu interven]ii din sal\ care
care echipa de la muzeu nu vrea Proiectul lui este foarte simplu - suspectau ini]iativa organiz\rii dez-
s\-l piard\ `n cei doi-trei-cinci ani, a iconicizat tot : p\mântesc este ce- baterii publice ca fiind un gest de
cât institu]ia `[i va `nchide por]ile. ea ce se vede, `n]elesurile sunt dea- neputin]\, de confuzie din partea
conducerii muzeului, care nu [tie ce
s\ fac\ `n condi]iile date. O alt\ idee
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spi-
enun]at\ r\spicat a fost aceea potri-
ritual\, folosim metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medi-
cin\, Psihologie [i {tiin]e sociale. Scopul nostru este s\-i
vit c\reia, acum 20 de ani, Muzeul
de la {osea a `nceput s\ creasc\ pe
ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri s\-[i re- baza crucii. A venit [i `ntrebarea:
g\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\. Merge M}R mai departe pe baza
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în crucii de acum `nainte?
[coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i ori- Multe `ntreb\ri, prea pu]ine
r\spunsuri.
unde suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii
„Personal, nu am nici un fel de
team\ `n ceea ce prive[te nu numai
familiei afectate de consumul de alcool al cuiva. viitorul institu]iei, ci [i viitoarele ex-
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate pozi]ii, pentru c\ `n 2012 lucr\rile
[i Speran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ de restaurare se vor `ncheia. Pe de
din cadrul Prim\riei Ia[i. alt\ parte, sunt convins c\ exist\
suficiente for]e intelectuale `n acest
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier
muzeu pentru a face o expunere per-
în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Con- manent\ la nivelul celor existente
fiden]ialitatea este regula de aur a Centrului nostru. `n momentul de fa]\. Mi se pare im-
portant s\ se p\streze aproape de
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; muzeu publicul s\u fidel“, a conchis
mail: centrulsfnicolae@yahoo.com Mihai Gheorghiu, director de man-
agement cultural al M}R. a
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
CM
YK
 CM
YK

14 Filocalia Luni, 8 februarie 2010

„Al meu este Platon,

preasfântule [i prea`n]eleptule!“
Mihail Psellos a r\mas cunoscut `n istorie drept
unul dintre umani[tii bizantini importan]i. I s-au
consacrat suficiente studii, iar operele sale au fost
publicate `n edi]ii critice `n limbile de circula]ie
interna]ional\. Unul dintre motivele pentru care s-a
bucurat de o aten]ie sporit\ `l constituie faptul c\ a
fost o persoan\ foarte bine preg\tit\ din punct de
vedere cultural. ~ntr-adev\r, Psellos este un
exemplu deosebit de cultur\ `ntr-o perioad\ `n
care pu]ine persoane aveau [ansa de a studia la
un nivel `nalt, `ns\ tocmai bogatul s\u dar a fost
]inta atacului unui prieten apropiat.

de Adrian AGACHI
O scurt\ biografie
N\scut la Constantinopol
`n 1018, `ntr-o familie de rang
mediu, Mihail Psellos a putut
urma totu[i studii `nalte. P\-
rin]ii s\i erau destul de dife-
Con]inutul studiilor
lui Psellos
„Mai cu osebire m\ sârgu-
iam pentru dou\: la retoric\ -
asta ca s\ adaug graiului mai
mult\ distinc]ie - [i la filoso-
fie, pentru cur\]irea min]ii.
Nu z\bovisem cine [tie cât de
CM
mult la `nv\]area retoricii, a- YK

ri]i ca temperament. Dac\ ta- dic\ pân\ s\ pot deslu[i punc-

t\l s\u era o persoan\ lini[ti-
t\, al c\rui calm imperturba-
bil impunea un respect deose-
bit, mama sa se remarca prin
capacitatea de a ac]iona repe-
de. Psellos a sem\nat din
punctul de vedere al tempera-
mentului mai mult cu mama
sa. Impetuos, ambi]ios, tot
timpul preg\tit s\ fac\ fa]\
`nfrunt\rilor de care a avut
parte `n multe momente ale
vie]ii sale, Psellos nu a p\s-
trat prea mult din lini[tea oa-
recum pasiv\ a tat\lui s\u.
Familia sa nu dispunea de o
bun\stare financiar\ deosebi-
t\, dar, cu toate acestea, Psel-
los s-a dovedit un tân\r capa-
bil, o minte ager\ [i un spirit
puternic. Atunci când familia
nu i-a mai putut sus]ine stu-
diile, a fost nevoit s\ se anga-
jeze. Motivul principal al `n-
treruperii temporare a studi-
ilor l-a constituit nunta suro-
rii sale. Familia nu dispunea
de suficiente fonduri pentru a-
i sus]ine cheltuielile [i, `n
acela[i timp, s\ constituie o
zestre atractiv\ pentru sora
sa. Psellos s-a `ntors rapid la
studii datorit\ unui eve-
niment nefericit: moartea su-
bit\ a surorii sale. Dup\ `n-
cheierea studiilor, beneficiind
[i de sprijinul a doi prieteni
care vor ocupa cele mai
importante scaune la acea
vreme: cel de `mp\rat [i cel de
patriarh al Constantinopolu-
lui, Mihail Psellos a intrat `n
cadrul cur]ii imperiale. Con-
stantin Ducas devenise `mp\-
rat, iar Ioan Xiphillinos, pa-
triarh, prin urmare, Psellos
avea deschis drumul c\tre o
carier\ de succes. Din anul
1055 dateaz\ conflictul cu
Ioan Xiphillinos pe care `l
vom detalia `n cadrul urm\-
toarelor paragrafe.
tul de reazem al unui subiect,
[i pân\ s\ m\ depind s\ leg
de el judec\]ile principale [i
cele secundare; `nsu[irea unei
arte atât de cuprinz\toare a-
cum nu m\ mai `nfrico[a, fi-
indc\ de pe-acum nu m\ mai
]ineam de litera ei ca un copi-
landru, ci dimpotriv\, o [i `n-
tregeam cu oarecare adausuri
de am\nunt. ~n schimb, de fi-
losofie m\ legasem: pe tehnica
ra]ionamentelor eram `ndea-
juns de st\pân, fie c\ le urm\-
ream nemijlocit, pornind de
sus (de la premis\), fie c\ por-
neam - pe felurite c\i - de la
dat. ~n acela[i timp, m\ sâr-
guiam `ntrucâtva [i spre cu-
noa[terea naturii; [i a[a - cu
ajutorul `nv\]\turii mijlocii -
[treptat] m\ `n\l]am eu pân\
la filosofia prim\“ (Crono-
grafia, Editura Polirom, Ia[i,
p. 87). Nu doar la studii de fi-
losofie [i retoric\ [i-a oprit
cursul vie]ii Psellos, ci [i la
matematic\ [i chiar la astro-
nomie. Polivalen]a sa cultura-
l\ nu l-a `mpiedicat, `ns\, s\
p\streze echilibrul `ntre cul-
tur\ [i teologie. „{tiu c\ exis-
t\ o filosofie mai `nalt\ [i de-
cât aceasta, care se des\vâr-
[e[te la `n noi `n taina [lui
Dumnezeu-] Cuvântul. Tain\
`n dou\ chipuri deosebite, du-
p\ natura lucrurilor [i dup\
[desf\[urarea lor `n] timp (ca
s\ nu mai vorbim de cealalt\
`ndoit\ `nf\]i[are a ei, care pe
de o parte [ade `n puterea de
judecat\, iar pe de alta `n in-
tui]ie [i - la câte spun unii - `n
cunoa[terea luminat\ de
Dumnezeu). Spre aceast\ filo-
sofie m-am ostenit [i eu [`n ce-
le din urm\] mai cu osebire
decât spre cea dintâi, urmând
`nv\]\tura marilor P\rin]i [ai
Bisericii], ba uneori ad\ugând
de la mine câte ceva la dum-
nezeiasca ei des\vâr[ire“
(Cronografia, p. 88). Psellos nu
a dispre]uit niciodat\ cultura
Duhului Sfânt `n favoarea ce-
lei filosofice, lume[ti, dar a
p\strat un anumit echilibru.
El a fost `n primul rând un om
de cultur\, lucru care a `nce-
put s\ devin\ contradictoriu
cu faptul c\ a intrat la un mo-
ment dat `n monahism. Prie-
tenul s\u din adolescen]\, vii-
torul patriarh al Constantino-
polului, Ioan Xiphillinos, l-a
acuzat pe Psellos c\ acord\ o
importan]\ nedisimulat\ filo-
sofiei [i dispre]uie[te porunci-
le scripturistice [i scrierile
Sfin]ilor P\rin]i. Psellos s-a a-
p\rat de aceast\ acuz\ printr-
o epistol\ r\mas\ celebr\.
Ce sunt scrierile
filosofice fa]\ de
mo[tenirea patristic\?
Debutul epistolei c\tre Xi-
phillinos este fulminant. Psel-
los reu[e[te `n câteva rânduri
s\ spulbere acuza]iile priete-
nului s\u, care `mbr\case [i el
haina monahal\. „Al meu este
Platon, preasfântule [i prea-
`n]eleptule!, al meu, o, cerule
[i p\mântule!, ca s\ declam [i
eu `n stil tragic pe scena cu-
vântului meu. C\ci dac\-mi
repro[ezi c\ am frecventat in-
tens pe acest b\rbat `n dialo-
gurile lui, c\ i-am admirat ca-
racterul stilului s\u [i i-am
venerat for]a `n demonstra]ii,
de ce nu arunci atunci acest
repro[ [i marilor P\rin]i, pen-
tru c\ aceia au r\sturnat ere-
ziile Eunomiilor [i Apolina-
riilor aruncând `n ele cu rigoa-
rea silogismelor? Iar dac\ `mi
repro[ezi c\ urmez doctrinelor
lui sau c\ m\ reazem pe legile
lui, atunci n-ai o p\rere bun\
despre noi, frate“ (C\tre mo-
nahul Xiphillinos, p. 465 `n:
Sfântul Simeon Noul Teolog,
Scrieri, vol.IV, Editura Deisis,
Sibiu, 2006). Psellos se `nte-
meiaz\ prin urmare pe folosi-
rea scrierilor filosofice de
Sfin]ii P\rin]i, cu scopul de a
ap\ra dreapta credin]\. ~n
continuare, respinge acuza]ia
conform c\reia ar urma p\re-
rilor exprimate de Platon `n
dauna Sfintei Scripturi. „Fi-
indc\ eu am deschis multe
c\r]i filosofice, am frecventat
multe discursuri retorice [i nu
mi-au sc\pat nici cele ale lui
Platon - c\ci cum a[ putea t\-
g\dui aceasta? - [i n-am tre-
cut cu vederea nici filosofia lui
Aristotel. Cunosc, `ns\, [i cele
pe care le sus]in caldeii [i e-
giptenii; da, cinstite cap al
meu, [i ar trebui s\ vorbesc [i
despre c\r]ile secrete [ezoteri-
ce]. Dar, comparându-le pe
toate cu de Dumnezeu inspi-
rata noastr\ Scriptur\, cura-
t\ [i scânteietoare [i cu ade-
v\rat `ncercat\, le-am g\sit
c\ sunt de bronz [i pline de
falsitate“ (p.465). Psellos re-
cunoa[te c\ a citit foarte mul-
te c\r]i filosofice [i nu s-a ferit
s\ lectureze inclusiv c\r]i con-
siderate periculoase pentru
un cre[tin. Curiozitate? ~n-
dr\zneal\ necugetat\? Nu
putem considera c\ dorin]a
lui Psellos de cunoa[te am\-
nun]it chiar [i aceste scrieri
este neap\rat una rea. Dim-
potriv\, o persoan\ cu discer-
n\mântul s\u trebuia s\ lec-
tureze inclusiv c\r]i interzise
celor simpli. Scopul esen]ial era
cel de combatere al influen]elor
negative pe care aceste opere le
puteau avea asupra persoane-
lor mai pu]in luminate.
Discern\mântul
lucrurilor bune
Trebuie s\ `n]elegem c\
scrierile filosofice nu au fost
interzise [i condamnate, dar
r\mân rezervate celor cu o ca-
pacitate de discernere impor-
tant\. Sfântul Vasile `ndem-
na tinerii din vremea lui s\ se
comporte cu aceste scrieri pre-
cum albinele care ocolesc anu-
mite flori [i le aleg pe cele po-
trivite pentru a produce mie-
rea. Acest aspect este sublini-
at [i de Psellos, un ultim a-
mendament cu care `ncheiem
acest material, sperând c\ v\
ve]i apleca asupra acestui r\s-
puns plin de `n]elepciune al fi-
losofului bizantin. „M-am `n-
vrednicit de la p\rin]i de
dumnezeiescul nume de cre[-
tin [i, dac\ nu-mi va lua cine-
va `n nume de r\u ca `ndr\z-
ne] acest cuvânt, sunt ucenic
al Celui R\stignit, un produs
al educa]iei Sfin]ilor Apostoli
[i - poate c\ gr\iesc cu `ndr\z-
neal\ - un receptacul foarte ri-
guros al marii [i negr\ite doc-
trine despre Divin. Pe Platonii
[i Chrysippii de care vorbe[ti i-
am iubit - cum nu? -, dar numai
pân\ la scopul [i netezimea lor
aparent\; dintre doctrinele lor
pe unele le-am trecut numaide-
cât cu vederea, iar pe altele ale-
gându-le bine le-am amestecat
cu cuvintele sacre ca pe unele
ce conlucreaz\ cu cel ale noas-
tre, cum au f\cut [i Grigorie
[Teologul] [i Vasile [cel Mare],
marii lumin\tori ai Bisericii“
(p. 468). a

CM
YK
 CM
YK

Luni, 8 februarie 2010 Cuv=ntul ierarhului 15

Un b\c\uan `n scaunul Episcopiei Romanului -
Episcopul Teodosie Atanasiu (1851-1
1927)
† PS IOACHIM
B|C|UANUL,
Episcop-VVicar al
Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului
~ntre marii ierarhi ai secolului
al XX-lea, ce au p\storit Eparhia
Romanului [i Bac\ului (atunci `[i
extindea jurisdic]ia pân\ la Mil-
cov), se distinge un vrednic epis-
cop, bun c\rturar, administrator
[i patriot, Teodosie Atanasiu, de
la a c\rui na[tere se `mplinesc
anul acesta 159 de ani.
S-a n\scut `n anul 1851, din
p\rin]i cre[tini ortodoc[i, la Botez
primind numele de Teodor. Dup\
[coala elementar\, la Bac\u, a
venit la Roman pentru a urma
cursurile la Seminarul Teologic
„Sfântul Gheorghe“ (`nfiin]at `n
1858 de marele teolog [i c\rturar
Melchisedec {tef\nescu). Va con-
tinua studiile teologice la Semi-
narul superior „Veniamin Costa-
chi“ din Ia[i.
Dup\ absolvirea [colii se va
c\s\tori, fiind, apoi, hirotonit di-
acon, de c\tre episcopul Romanu-
lui Isaia Vicol (1873-1878), pe
seama Catedralei episcopale din
Roman.
~n anul 1880, noul ales `n tro-
nul vl\dicesc de la Roman, Mel-
chisedec {tef\nescu (1879-1892),
`l va hirotoni preot pe seama pa-
rohiei „Sfin]ii ~mp\ra]i Constan-
tin [i Elena“ din Bac\u, numin-
du-l, pentru calit\]ile sale pasto-
ral-administrative, pre[edinte al
Consistoriului Eparhial.
Peste un an, `n 1881, va fi nu-
mit protopop al jude]ului Bac\u,
post `n care va func]iona pân\ `n
anul 1892. R\mânând v\duv, a
cerut Episcopiei un concediu de
studii, plecând la Atena, unde va
urma cursurile Facult\]ii de Teo-
logie (1893-1897). Dup\ termina-
rea studiilor `n str\in\tate, va
reveni `n ]ar\, dar [tiin]a acumu-
lat\ [i experien]a duhovniceasc\
a monahismului grecesc l-a f\cut
pe preotul Teodor s\ se `ndrepte
c\tre M\n\stirea Bogdana, jude-
]ul Bac\u, unde a devenit c\lu-
g\r, primind numele de Teodo-
sie.
~n anul 1898, episcopul Roma-
nului Ioanichie B\c\uanul i-a acor-
dat cea mai `nalt\ distinc]ie mo-
nahal\, numindu-l „arhimandrit de
scaun al Episcopiei Romanului“.
~n anul 1899, mitropolitul
Moldovei [i Sucevei Iosif Nanies-
cu l-a chemat la Ia[i [i l-a numit
egumen al Spiridoniei, actualul
Complex spitalicesc „Sfântul Spi-
ridon“ din Ia[i. Pentru meritele
sale pe t\râm cultural-adminis-
trativ, dar [i pastoral-misionar,
blândul mitropolit i-a acordat
rangul de „arhimandrit mitrofor“.
Va reveni la Roman `n anul
1892, fiind chemat egumen al Bi-
sericii „Precista Mare“, care avea
sub ocrotire spitalul or\[enesc.
Slujirea arhiereasc\
~n luna mai 1909 (la propune-
rea episcopului de Roman Ghera-
sim Safirin) Sfântul Sinod al Bi-
sericii Ortodoxe Române l-a ales
pe arhimandritul mitrofor Teodo-
sie Atanasiu arhiereu-vicar al
Mitropoliei Ungro-Vlahiei, pri-
mind numele de „Ploie[teanul“,
dar func]iona [i ca egumen al Bi-
sericii „Domni]a Bala[a“ din Bucu-
re[ti.
Aici a slujit timp de trei ani
(1909-1912), cu trei mitropoli]i
prima]i: Iosif Ghiorghian (1909);
Atanasie Mironescu (1909-1911)
[i Conon Ar\mescu Donici
(1912).
La 4 februarie 1912 s-au f\cut
alegeri `n Sfântul Sinod, prilej cu
care arhiereul Teodosie Ploie[-
teanul este numit episcop al Ro-
manului (scaunul era vacant `n-
c\ din iunie 1911) .
Din cuvântarea rostit\ la ale-
gerea sa reproducem câteva rân-
duri: „~n Eparhia Romanului am
v\zut razele soarelui pentru pri-
ma dat\, `n Eparhia Romanului
am copil\rit; `n Eparhia Roma-
nului am adus servicii Bisericii
timp de aproape 40 de ani `n dife-
rite grade ierarhice; `n Eparhia
Romanului sunt trimis de ast\
dat\ de marele Colegiu Electoral
ca episcop, `n locul vacant, c\ci
se vede c\ a[a a fost planul Pro-
viden]ei divine, ca acolo unde am
v\zut r\s\ritul soarelui pentru
prima dat\, acolo poate mi s-a re-
zervat de a vedea [i opusul pen-
tru cea din urm\ dat\...“.
A fost `nvestit [i instalat `n
scaunul de Dumnezeu p\zitei
Episcopii a Romanului `n data de
12 februarie 1912.
P\storirea sa aici va dura 11
ani, o perioad\ ce a coincis cu
marile evenimente ale `nceputu-
lui secolului al XX-lea, Primul
R\zboi Mondial [i Marea Unire a
românilor de la 1918, la care a
avut o contribu]ie substan]ial\.
Vl\dica Teodosie, al\turi de
mitropolitul Moldovei Pimen
Georgescu, a avut o mare `nrâu-
rire asupra p\stori]ilor s\i, `n
acele timpuri grele prin care tre-
cea ]ara. A `ndemnat, cu tactu-i
caracteristic, pe preo]i [i credin-
cio[i s\ colecteze hran\, `mbr\-
c\minte [i cele trebuincioase r\z-
boiului, cercetând spitalele `n ca-
re erau interna]i r\ni]ii, spriji-
nind cauza dreapt\ pentru care
lupta poporul român. A fost me-
reu al\turi de osta[ii no[tri, mai
ales c\ multe din marile [i grele-
le b\t\lii ale Primului R\zboi
Mondial s-au desf\[urat pe teri-
toriul Eparhiei Romanului: M\-
r\[e[ti, M\r\[ti, Oituz.
~n noiembrie 1918, episcopul
Teodosie adresa o pastoral\ pre-
o]ilor [i credincio[ilor s\i, din ca-
re spicuim: „R\zboiul mondial...
a l\sat rane adânci c\rora se im-
pune datoria moral\ ca tot româ-
nul s\ lucreze cu timp [i f\r\
timp... Preotul va da mâna cu `n-
v\]\torul satului, cu autoritatea
comunal\ [i vor lucra f\r\ preget
`n acest sens. Vremea luptelor
personale a trecut, ceasul unirii a
sosit [i to]i factorii con[tien]i [i
lumina]i trebuie s\-[i dea mâna
`mpreun\ s\ fac\ o oper\ poziti-
v\. Patria va fi recunosc\toare...“.
Se p\streaz\ `n arhiva Arhie-
piscopiei Romanului [i Bac\ului
mai multe astfel de pastorale
semnate de dânsul, toate acestea
fiind pline de `ndemnuri la `nfr\-
]ire, unire [i luminare a maselor
populare.
~n octombrie 1919 intervine
pentru `nfiin]area unei gr\dini]e
de copii, `ntr-un imobil din Ro-
man proprietatea sa, care ulte-
rior `i va purta numele: Gr\dini-
]a episcop Teodosie (ast\zi, cl\di-
rea deserve[te Muzeul de art\ al
ora[ului).
La interven]ia sa, `n toamna
anului 1919, s-a redeschis Semi-
narul „Sf. Gheorghe“ din Roman,
care fusese `nchis datorit\ vitre-
giei r\zboiului.
Fiind bolnav, la 1 februarie
1923 episcopul Teodosie [i-a `na-
intat demisia [i s-a retras la M-rea
Neam], unde a tr\it `nc\ patru
ani, iar la vârsta de 76 de ani [i-a
dat ob[tescul sfâr[it. A fost `n-
mormântat `n preajma Bisericii
„~n\l]area Domnului“, apoi ose-
mintele sale au fost deshumate [i
depuse `n cripta bisericii din ci-
mitir.
Pentru frumoasa slujire, Bise-
rica i-a s\pat numele `n nemurire.
Preocup\ri c\rtur\re[ti
O latur\ mai pu]in cunoscut\
a marelui nostru `nainta[ este
cea cultural\.
Studiind teologia la Atena
(1893-1897), episcopul Teodosie,
pe atunci preotul Teodor, [i-a `n-
su[it o cultur\ temeinic\, dar [i
limb\ greac\ clasic\. De aceea, la
`ntoarcerea `n ]ar\, pe când func-
]iona ca egumen la „Sf. Spiridon“
din Ia[i (1899-1902), `ncepe tradu-
cerea din limba greac\ a Comen-
tariilor Epistolelor Sf. Ap. Pavel,
scrise de Sf. Ioan Gur\ de Aur.
Ele vor fi publicate dup\ cum
urmeaz\: Comentariile sau ex-
plicarea Epistolei c\tre Galateni,
Ia[i, 1902; Efeseni, Ia[i, 1902; Fi-
lipeni, Bucure[ti, 1905; Coloseni,
I [i II Tesaloniceni, Bucure[ti,
1905; Romani, Bucure[ti, 1906; I
Corinteni, Bucure[ti, 1908; II Co-
rinteni, Bucure[ti, 1910; I [i II Ti-
motei, Tit [i Filimon, Bucure[ti,
1911; Evrei, Bucure[ti, 1923.
Tot de la episcopul Teodosie se
p\streaz\ `n manuscris „Intro-
ducere `n Noul Testament“, lu-
crare ce a stat la baza multor edi-
]ii ale Studiului Noului Testa-
ment ce au urmat `n `nv\]\mân-
tul teologic de dup\ el.
„Vl\dica Teodosie
[tie s\ fie vl\dic\...“
Un contemporan al s\u (Iuliu
Scriban) a publicat un articol in-
titulat „Moartea Episcopului Te-
odosie, fost al Romanului“ (Vezi
BOR, nr. 2, 1927, pag. 102-103),
`n care vorbe[te despre caracte-
rul viu [i perseverent al marelui
ierarh din Bac\u, pe scaunul
eparhial de la Roman. ~ntre alte-
le, se spune: „Vl\dica Teodosie
murind, las\ despre sine amin-
tiri amestecate. Tuturor le vine
`n minte asprimea firii sale [i
f\ptura sa b\]oas\, cu care nu te
puteai `n]elege u[or. ~n]epenit `n-
tr-o hot\râre, nu-l puteai scoate
din ea [i ]i-o impunea cu m\suri
necru]\toare. A[a a fost [i ca vi-
car al Mitropoliei din Bucure[ti [i,
mai mult `nc\, apoi, ca episcop al
Romanului. Din aceast\ pricin\
mul]i au amintiri cu fioriu. Tot
a[a povestesc al]ii din vremurile
mai vechi, când r\posatul a fost
protopop al Bac\ului. C\lc\tura
sa, sufletul s\u, haina sa, masa
sa, chipul cum privea lumea
aveau ceva din noble]ea omului
sus-pus care `n]elege c\ `n\l]i-
mea trebuie s\ fie `n\l]ime, nu
numai a treptei `n care se afl\, ci
[i a manierei cu care trebuie s\ o
`nso]easc\... Vl\dica Teodosie
[tie s\ fie vl\dic\...“ (Referat sus-
]inut de PS Ioachim B\c\uanul,
`n cadrul Simpozionului „Perso-
nalit\]i b\c\uane din trecut“, 15
decembrie 2001, la Bac\u).

port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
25 februarie - 03 martie 2010 (7 zile/6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la un pelerinaj
organizat la Locurile Sfinte
Dintre obiective men]ion\m:
Bethleem - locul Na[terii Domnului, Biserica
„Sf. Ecaterina“.
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nostru, Bi-
serica „~n\l]\rii Domnului“, Biserica „Sfintei Ma-
ria Magdalena“ (rus\); Gr\dina Ghetsemani - Bi-
serica a[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, Golgota [i Sfântul Mormânt;
Muntele Sionului - Biserica „Adormirii Maicii
Domnului“ [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“; Hoze -
va - M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Sfântului Ilie Proorocul, `nchinare la moa[tele
Sfântului Ioan Iacob de la Neam];
Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\ `n
preajma izvorului Buna Vestire; Biserica „Bunei-
Vestiri a Maicii Domnului“, satul Cana;
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ - Biseri-
ca „Schimb\rii la Fa]\“. Capernaum, casa Sf. Ap.
Petru; Biserica de la Tabgha - locul minunii s\vâr-
[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii de
oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Ferici-
rilor;
Yardenit - locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului.
TARIF: 699 de euro
Servicii incluse `n pre]: transport avion Ia[i-
Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti-Ia[i, taxe de aero-
nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*, conform pro-
gramului, `n camere duble, cu aer condi]ionat, ba-
ie, telefon, televizor (categoria hotelurilor este cea
oficial\ pentru Israel), demipensiune (2 mese pe
zi), taxe de intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer condi]ionat,
conform programului, ghid local vorbitor de limb\
român\, 15 euro tips pentru ghid [i conduc\torul
de autocar `n }ara Sfânt\, preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medical\
obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi
accesat\ pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
16
PE SCURT
Colecte pentru
Centrul de asisten]\
social\ [i `ngrijire
la domiciliu
„Sf. M. Mc. Mina“
Reprezentan]ii Centrului de
asisten]\ social\ [i `ngrijire la
domiciliu „Sf. M. Mc. Mina“
din cadrul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“ a
Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei au strâns, la
sfâr[itul acestei s\pt\mâni,
fonduri pentru persoanele care
beneficiaz\ de servicii de
`ngrijire, medicale, de recuper-
are [i sociale. Sâmb\t\, 6 feb-
ruarie 2010, enoria[ii de la
Biserica „Adormirea Maicii
Domnului“ - Galata din Ia[i,
ce apar]ine de Protopopiatul
Ia[i 1, au sprijinit activitatea
Centrului, `n timp ce, ieri,
credincio[ii de la Biserica „Sf.
Vasile cel Mare“ din cartierul
ie[ean T\t\ra[i, din Protopo-
piatul Ia[i 2, au contribuit, de
asemenea, pentru asista]ii so-
ciali la domiciliu. Proiectul de
acordare a asisten]ei sociale la
domiciliu al Funda]iei „Solida-
ritate [i Speran]\“ este spriji-
nit de Direc]ia de Asisten]\
Comunitar\ a Prim\riei Muni-
cipiului Ia[i [i ofer\ servicii
unui num\r de 120 de per-
soane imobilizate ori greu de-
plasabile, afectate de boal\,
s\r\cie [i excluziune social\,
neglijate, p\r\site sau f\r\
familie. Serviciile gratuite
oferite beneficiarilor sunt: con-
sulta]ii [i tratamente medicale
injectabile sau perfuzabile,
efectuarea de electrocardiogra-
me, dozarea glicemiei, pansa-
rea r\nilor, tratamentul esca-
relor, medicamente gratuite [i
kinetoterapie. Cei care doresc
s\ contribuie la ajutorarea
acestor persoane pot veni la
sediul Funda]iei „Solidaritate
[i Speran]\“, situat `n Ia[i, pe
str. Costache Negri, nr. 48,
lâng\ Biserica „Sf. Sava“, sau
pot face depuneri `n contul
RO 08 BACX 0000 0030 1208
2003. (C.C.)
„Cum poate r\spunde
cre[tinul provoc\rilor
lumii de azi“, la
Biserica Talpalari
La Biserica „Na[terea Maicii
Domnului“ - Talpalari din Ia[i
va avea loc mâine, 9 februarie
2010, `ncepând cu ora 18:00, o
nou\ conferin]\ cu titlul:
„Cum poate r\spunde
cre[tinul provoc\rilor lumii de
azi“. La aceast\ `nt=lnire,
moderat\ de pr. Constantin
Sturzu, consilierul Sectorului
Cultural [i comunica]ii media
al Arhiepiscopiei Ia[ilor, [i de
maica Siluana Vlad, coordona-
toarea Centrului de formare [i
consiliere „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil“ din Ia[i, vor
participa pr. asist. dr. Ioan
Valentin Istrati, expert cul-
tural `n cadrul Arhiepiscopiei
Ia[ilor, [i ierod. Serafim
Pantea, de la M\n\stirea
Golia din Ia[i. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
Luni, 8 februarie 2010, Nr. 31 (306), Anul II
Credincio[ii `mpodobesc prin rug\ciune
slujbele de la M\n\stirea Vl\diceni
Peste 500 de credincio[i au
participat ieri, 7 februarie 2010,
la Sfânta Liturghie de la
M\n\stirea Vl\diceni, din
jude]ul Ia[i. Slujba a fost
s\vâr[it\ de Preasfin]itul
P\rinte Calinic Boto[\neanul,
Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Ia[ilor,
`nconjurat de un sobor de
preo]i [i diaconi. Preasfin]ia Sa
a rostit la final un cuvânt de
`nv\]\tur\.
de Constantin CIOFU
Biserica „Sf. Ioan Teologul“
a M\n\stirii Vl\diceni a fost
arhiplin\ `n Duminica `nfrico-
[\toarei judec\]i, când sute de
pelerini, chema]i de glasul clo-
potelor, au venit s\ se roage
`n cadrul Sfintei Liturghii ofi-
ciate de PS Calinic Boto[\-
neanul, `nconjurat de un so-
bor de opt preo]i [i diaconi. ~n-
c\ de la primele ore ale dimi-
ne]ii, credincio[ii, ajun[i la
m\n\stire, au aprins lumâ-
n\ri, dup\ care au intrat `n
biseric\, au l\sat un pomelnic
la sf=ntul altar, s-au `nchinat
`n fa]a sfintelor icoane [i a ra-
clei `n care se afl\ moa[te ale
mai multor sfin]i ai Bisericii
noastre, dar [i ve[mântului
care a acoperit pentru o peri-
oad\ moa[tele Sfintei Cuvioa-
CUV+NTUL PROFESORULUI
F\r\ lacrimi, rug\ciunea este mai mult o „medita]ie filosofic\“
de pr. prof. univ. dr.
Ioan C. TE{U
~n stare de rug\ciune curat\,
sufletul poate tr\i experien]a
c\ldurii celei duhovnice[ti.
Marii rug\tori vorbesc despre
o c\ldur\ `ncep\toare, izvor=t\
din ascez\, din osteneal\, [i o
c\ldur\ ce se na[te din rug\ciu-
nea des\v=r[it\ [i se tope[te `n
r=ul lacrimilor.
Sf=ntul Simeon Noul Teolog ~l
consider\ pe Dumnezeu soare
sau foc duhovnicesc, lumin\ ce
lumineaz\ sufletul. P\rintele
St\niloae t=lcuie[te astfel aceas-
t\ „teologie a focului“, `nt=lnit\
`n imnele Sf=ntului Simeon: „Fo-
cul sau lumina iubirii e de la
Dumnezeu. Dar sufletul are min-
tea ca sfe[nic f\cut s\ se aprind\
de focul sau de lumina iubirii
dumnezeie[ti“1. Acest foc al iubi-
rii dumnezeie[ti ni se d\ potrivit
eforturilor noastre de a-l dob=ndi
[i puterii noastre de a-l suporta.
Aceasta echivaleaz\ `ns\ cu o
chenoz\ din partea lui Dumne-
zeu2.
Rug\ciunea nevoitorului, at=t
`n faza ascetic\, dar [i `n cea con-
templativ\, mistic\, este `nso]it\
de sentimentul poc\in]ei [i de
smerenie, de pl=nsul duhovni-
cesc, ce rode[te `n „ploi“ sau „r=-
uri“ de lacrimi.
Dintre misticii care au vorbit
cel mai ad=nc despre acest „dar
se Parascheva. R\spunsurile
la stran\ au fost date de corul
psaltic al M\n\stirii Vl\di-
ceni, format dintr-un grup de
studen]i teologi. La sf=r[itul
Sfintei Liturghii, Episcopul-
Vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor
a citit mai multe rug\ciuni de
dezlegare [i de mul]umire.
„~mp\r\]ia lui Dumnezeu
cost\ gestul omului
fa]\ de aproapele“
PS Calinic Boto[\neanul a
vorbit despre Judecata de
Apoi, pornind de la textul
Evangheliei dup\ Matei, citi-
t\ ieri `n cadrul Sfintei Litur-
ghii. „Omul trebuie s\ moar\,
al lacrimilor“, legat de poc\in]\
[i de rug\ciune, locul esen]ial `l
ocup\ Sf=ntul Simeon Noul Teo-
log. P\rintele St\niloae a cunos-
cut opera lui [i, d=ndu-[i seama
de valoarea ei duhovniceasc\, a
tradus o parte a ei, at=t `n Filoca-
lia, c=t [i `n Imnele iubirii dum-
nezeie[ti.
Pl=nsul duhovnicesc [i lacrimi-
le sale harismatice sunt roade ale
rug\ciunii mai presus de rug\-
ciune, `n care mintea este r\pit\
de Dumnezeu `n ad=ncul S\u de
taine. Pl=nsul, ne spune Sf=ntul
Simeon Noul Teolog, este `ndoit `n
lucr\rile sale. Unul este ca „apa“,
care stinge v\paia patimilor [i cu-
r\]e[te sufletul, altul este ca „fo-
cul“, care face viu, care reaprinde
[i `nc\lze[te inima [i sufletul.
Lacrimile, care la `nceput
sunt de triste]e pentru p\catele
noastre, de regret pentru c\deri-
le firii noastre, devin, pe m\sura
poc\in]ei [i rug\ciunii noastre,
lacrimi de recuno[tin]\ fa]\ de
P\rintele ceresc, fericit\ `ntrista-
re, lacrimi mistice, contemplati-
ve, harismatice, lacrimi ce expri-
m\ bucuria des\v=r[it\ a unirii
depline cu Dumnezeu.
Lacrimile, arat\ p\rintele
St\niloae, „sunt semnul c\ sufle-
tul [i-a `nmuiat `nv=rto[area `n-
chisorii de sine, c\ s-a eliberat de
sine, c\ s-a deschis Duhului
dumnezeiesc“3. Ele sunt mijloc de
cur\]ire [i de via]\ nou\, semn al
iubirii de Dumnezeu [i semnul
ca o r\splat\ a neascult\rii
sale, [i trebuie s\ fie judecat
`n a 40-a zi, când are loc jude-
cata particular\. La sfâr[itul
lumii va avea loc Judecata de
Apoi. Locul `n care se va face
judecata este `n v\zduh, dup\
cum spune Sf. Ap. Pavel, iar
dup\ profe]ii vechi-testamen-
tari «`n valea Iosafatului». Fe-
lul `n care se va face judecata
este dup\ legea con[tiin]ei,
dup\ legea lui Moise [i dup\
Legea lui Hristos. Este nevoie
de aceast\ judecat\, pentru ca
fiecare s\ primeasc\ dup\
cum a tr\it. ~mp\r\]ia lui
Dumnezeu cost\ o firimitur\
de pâine dat\ celui fl\mând,
un pahar cu ap\ dat celui `n-
deplin al ultimului grad de sme-
renie [i de poc\in]\4. Ele nasc `n
suflet „`ntristarea bucuroas\“,
starea fericit\ a sufletului `mpre-
unat\ cu iubirea de Dumnezeu [i
sim]irea ajutorului S\u. Aceast\
`ntristare fericitoare „nu e `ntris-
tarea f\r\ n\dejde a singur\t\]ii,
a sentimentului de p\r\sire defi-
nitiv\, a ie[irii din leg\tura cu iz-
vorul vie]ii adev\rate, pe care o
are cel ce nu se poate poc\i“5, ci
una aduc\toare de pace [i lini[te.
Lipsit\ de aceste lacrimi, „f\-
r\ aceast\ `nmuiere“, rug\ciu-
nea este mai mult o „medita]ie fi-
losofic\, f\r\ efecte ad=nci [i
transformatoare asupra `ntregii
fiin]e a noastre“6. Lacrima este
cea care „umanizeaz\“ rug\ciu-
nea noastr\ [i o face transparent\
harului dumnezeiesc. Ea `ntra-
ripeaz\ rug\ciunea, lumin=nd
ochii min]ii [i f\c=nd-o s\ vad\,
prin smerenie [i poc\in]\, pre-
zen]a [i m\re]ia dumnezeiasc\7.
Str\pungerea inimii, pl=nsul
[i lacrimile duhovnice[ti, arat\
p\rintele St\niloae, constituie o
m\rturisire a st\rii de poc\in]\,
un dialog nev\zut [i ne`ncetat,
dar `n acela[i timp `ndurerat [i
plin de sim]ire, `n care sufletul,
recunosc=ndu-[i starea sa, reu-
[e[te, cu ajutorul dumnezeiesc,
s\ se `nal]e c\tre rug\ciunea cu-
rat\. Aceste lacrimi sunt „ape
vii“ pentru suflet, care m=ng=ie
inima obosit\ de nevoin]e [i dau
via]\ nou\ celor ce le vars\8.
setat, o hain\ dat\ celui gol.
~mp\r\]ia cerurilor cost\ ges-
tul omului fa]\ de aproapele,
`n care este Hristos“, a expli-
cat Episcopul-Vicar al Arhie-
piscopiei Ia[ilor. P\rintele
stare] Arsenie Butnaru a mul-
]umit Preasfin]itului P\rinte
Calinic Boto[\neanul pentru
c\ a s\v=r[it Sf. Liturghie `n
biserica M\n\stirii Vl\diceni
[i pentru c\ a citit pentru cre-
dincio[ii prezen]i rug\ciunea
arhiereasc\ de dezlegare.
„Ne-am bucurat `mpreun\ de
prezen]a [i binecuvântarea
Preasfin]itului Calinic Boto-
[\neanul, de cuvântul de `n-
v\]\tur\ deosebit al Preasfin-
]iei Sale, o predic\ eshatologi-
c\ despre sfâr[itul lumii [i
sfâr[itul nostru. Preasfin]ia
Sa ne-a `nv\]at s\ avem cre-
din]\ [i fapte bune, pentru c\
Sf. Iacob ne spune: «Credin]a
f\r\ fapte este moart\». As-
t\zi (n.r. ieri) ne-am `nvredni-
cit de dezlegarea mare arhie-
reasc\ din partea Preasfin]i-
tului Calinic Boto[\neanul,
mai ales c\ Preasfin]ia Sa es-
te primul ctitor al acestui mo-
nument arhitectural deosebit
`n care am slujit ast\zi“, a
spus arhim. Arsenie Butnaru,
care i-a oferit Episcopului-Vi-
car al Arhiepiscopiei Ia[ilor o
icoan\ cu Sf. Ioan Evanghelis- CM
tul. PS Calinic Boto[\neanul YK
a `mp\r]it credincio[ilor iconi-
]e. a
Prin aceste lacrimi, ce cur\]\
sufletul cre[tinului, se na[te pa-
cea, bucuria, lini[tea, m=ng=ie-
rea, iubirea. a
1
Nota 130 a p\rintelui St\niloae, la Imnul
13 (Z. 17), `n volumul Studii de Teologie Dog-
matic\ Ortodox\, Editura Mitropoliei Olteniei,
Craiova, 1991, p. 370.
2
Nota 103 a p\rintelui St\niloae, la Imnul
11 (Z. 32), `n vol. cit., p. 362.
3
Nota 431 a p\rintelui St\niloae, la Cuvio-
sul Nichita Stithatul, op. cit., p. 266.
4
Nota 100 a p\rintelui St\niloae, la Calist
[i Ignatie Xanthopol, op. cit., p. 67.
5
Nota 255 a p\rintelui St\niloae, la Sf=n-
tul Grigorie Sinaitul, Despre am\gire [i despre
multe alte lucruri, `n Filocalia..., volumul VII,
p. 198.
6
Nota 301 a p\rintelui St\niloae, la Sf=n-
tul Grigorie Palama, Cuv=nt pentru cei ce se li-
ni[tesc cu evlavie. Al doilea din cele din urm\.
Despre rug\ciune, `n Filocalia..., volumul VII,
p. 230.
7
Nota 333, la Sf=ntul Grigorie Palama, op.
cit., p. 247.
8
Nota 348 a p\rintelui St\niloae, la Sf=n-
tul Ioan Sc\rarul, op. cit., p. 176.
* PR. PROF. UNIV. DR. IOAN C. TE[U,
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX|
„DUMITRU ST|NILOAE“, IA[I
 CM
YK

Mar]i, 9 februarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 32 (1534) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENT VIA}A DINTR-O ACTUALITATE

VORB|
Cifre [i date Sudul [i sud-estul ]\rii,
despre Biserica La `nceput afectate de ninsori
Ortodox\ Rom=n\ era acrostihul abundente [i viscol
PAGINA 11 PAGINA 16 PAGINA 5

Activit\]i multiple
cu bani pu]ini basilica.ro
RELIGIOS
Ieri, 8 februarie 2010, `n Sala Sinodal\ din
AC}IUNI FILANTROPICE ~N AR-
Re[edin]a patriarhal\, sub pre[edin]ia HIEPISCOPIA DUN|RII DE JOS,
Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, a avut loc LA DUMINICA ~NFRICO{|TOA-
[edin]a anual\ de lucru a Consiliului Na]ional REI JUDEC|}I: ~n ziua de 7 fe-
bruarie 2010, `n Duminica
Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române. `nfrico[\toarei judec\]i, cu CM
YK

La `nceputul lucr\rilor, activitatea intern\ [i binecuvântarea ~nalt Prea-

sfin]itului Casian, `n
extern\ a Bisericii Ortodoxe Române `n anul Arhiepiscopia Dun\rii de Jos
2009 a fost sintetizat\ [i prezentat\ din punct de peste 60 de parohii au
desf\[urat o ampl\ ac]iune
vedere pastoral-liturgic, cultural-misionar [i cu un caracter filantropic, `n
social-filantropic de Preafericitul P\rinte cadrul c\reia au fost vizitate
[i ajutate persoane cu veni-
Patriarh Daniel, sub titlul „Activit\]i multiple cu turi reduse, vârstnici [i
bani pu]ini“. Ast\zi, 9 februarie 2010, de la ora familii cu mul]i copii, aflate
`n eviden]a parohiilor.
10:00, `n Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ din
Pagina 3
CM
Palatul Patriarhiei, va avea loc [edin]a anual\ de
YK
lucru a Adun\rii Na]ionale Biserice[ti a Bisericii
Ortodoxe Române. Citi]i `n paginile 8-10 S|N|TATE
O SPERAN}| PENTRU DIABE-
TICI: Pentru a rezolva cazu-
POZA ZILEI 740.000 de [omeri `n ianuarie rile disperate de diabet insu-
lino-dependent, medicii au
Rata [omajul `n luna ianu- luna ianuarie erau `nregis- imaginat diferite metode.
arie a continuat s\ creasc\, tra]i 781.388 de [omeri, rata Dintre acestea, singura care
ajungând la 8,1%, fa]\ de la nivel na]ional fiind de pare a avea [anse de succes
7,8% `n ultima lun\ a anului 8,6%. este grefa de celule
trecut [i 4,9% `n ianuarie ~n luna ianuarie au fost pancreatice.
2009, a informat, ieri, Agen- `nregistra]i `n total 740.982
]ia Na]ional\ pentru Ocupa- de [omeri, cu 31.599 mai Pagina 6
rea For]ei de Munc\ mul]i decât `n ultima lun\
(ANOFM). din 2009. PAGINA CONSUMATORULUI
~n prima lun\ a acestui Din num\rul total de [o- CUM CITIM CODUL DE BARE
Biserica evanghelic\ din Cin- an, rata [omajului a dep\[it meri, 459.158 sunt indemni- DE PE PRODUSE: Falsurile [i
cu este una dintre cele mai valo- 8%, un asemenea nivel `n za]i [i 281.824 neindemni- produsele contraf\cute sunt
aceast\ perioad\ nefiind `n- za]i. Potrivit ANOFM, cei 605.371, provin din mediul `ntâlnite peste tot, iar una
roase realiz\ri ale arhitecturii privat. a
registrat din 2003, când `n mai mul]i [omeri, respectiv dintre solu]iile aflate la `nde-
medievale din Transilvania.
mâna cump\r\torului de a le
Construit\ `n secolul al XIII-lea
ocoli este citirea codului de
ca bazilic\ roman\, biserica a
fost ref\cut\ `n stil gotic `n pri- Bulgaria a absorbit 1,3% din fondurile pentru perioada 2007-2013, se
afirm\ `n raport. Cel mai real
bare. Acest element de sigu-
ran]\ ofer\ informa]ii utile
ma jum\tate a secolului al XVI- europene pentru 2007-2013 este pericolul pentru pu]in referitoare la originea produ-
lea, dar [i mai târziu, `n secolul peste 200 milioane de euro din c\torului [i a ]\rii unde este
al XVIII-lea. De]ine o colec]ie de Bulgaria continu\ s\ mai din cadrul programelor opera- cadrul Programului opera]io- fabricat produsul.
covoare orientale din secolul al piard\ bani din fondurile euro- ]ionale. Aceasta este concluzia nal Transport. 86 milioane de
XVII-lea [i al XVIII-lea, o serie pene, a scris ieri cotidianul so- unui raport al unei comisii Pagina 15
euro sunt destinate construc]i-
de vestigii de la diferite bresle [i fiot „Sega“. Dup\ ce bani neab- parlamentare de control. De la ei de autostr\zi [i trebuie ab-
corpora]ii, dar [i epitafuri me- sorbi]i din fondurile de preade- aderarea sa la Uniunea Euro- sorbite pân\ la sfâr[itul anului
dievale, fragmente de picturi rare au ajuns la aproape un pean\ `n anul 2007, Bulgaria 2010, iar restul de 117 pentru
murale, strane `n stil gotic etc. a miliard de euro, `n pericol deja a absorbit abia 1,3% din cele a- `mbun\t\]irea naviga]iei pe
sunt [i 200 milioane de euro proape 12 miliarde de euro Fluviul Dun\rea. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Mar]i, 9 februarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Deschide Domnului Iisus Dumnezeu este prezent

u[a sufletului t\u
„{i, ie[ind, Iisus s-a dus dup\ obi-
cei `n Muntele M\slinilor, [i ucenicii
L-au urmat. {i când a sosit `n acest
loc, le-a zis: «Ruga]i-v\, ca s\ nu in-
tra]i `n ispit\». {i El S-a dep\rtat de
ei ca la o arunc\tur\ de piatr\, [i `n-
genunchind, Se ruga, zicând: «P\-
rinte, de voie[ti, treac\ de la Mine a-
cest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia
Ta s\ se fac\». {i, ridicându-Se din
rug\ciune, a venit la ucenicii Lui [i i-
a aflat adormi]i de `ntristare. {i le-a
zis: «De ce dormi]i? Scula]i-v\ [i v\
ruga]i, ca s\ nu intra]i `n ispit\». {i
vorbind El, iat\ o mul]ime [i cel ce se
numea Iuda, unul dintre cei doispre-
zece, venea `n fruntea lor. {i s-a
apropiat de Iisus, ca s\-L s\rute. Iar
Iisus i-a zis: «Iuda, cu s\rutare vinzi
pe Fiul Omului?». Iar cei din preajma
Lui, v\zând ce avea s\ se `ntâmple,
au zis: «Doamne, dac\ vom lovi cu
sabia?». {i unul dintre ei a lovit pe
sluga arhiereului [i i-a t\iat urechea
dreapt\. Dar Iisus, r\spunzând, a
zis: «L\sa]i, pân\ aici». {i atingându-
Se de urechea lui l-a vindecat. {i
c\tre arhiereii, c\tre c\peteniile tem-
plului [i c\tre b\trânii care veniser\
asupra Lui, Iisus a zis: «Ca la un tâl-
har a]i ie[it, cu s\bii [i cu toiege. ~n
toate zilele fiind cu voi `n templu, n-
a]i `ntins mâinile asupra Mea. Dar
acesta este ceasul vostru [i st\pâni-
rea `ntunericului». {i, prinzându-L,
L-au dus [i L-au b\gat `n casa
arhiereului. Iar Petru ~l urma de de-
parte. {i, aprinzând ei foc `n mijlocul
cur]ii [i [ezând `mpreun\, a [ezut [i
Petru `n mijlocul lor. {i o slujnic\,
v\zându-l [ezând la foc, [i uitându-se
bine la el, a zis: «{i acesta era cu El».
Iar el s-a lep\dat, zicând: «Femeie,
nu-L cunosc». {i dup\ pu]in timp,
v\zându-l un altul, i-a zis: «{i tu e[ti
dintre ei». Petru `ns\ a zis: «Omule,
nu sunt». Iar când a trecut ca un
ceas, un altul sus]inea zicând: «Cu
adev\rat [i acesta era cu El, c\ci este
galileian». {i Petru a zis: «Omule, nu
[tiu ce spui». {i `ndat\, `nc\ vorbind
el, a cântat coco[ul. {i `ntorcându-Se,
Domnul a privit spre Petru; [i Petru
[i-a adus aminte de cuvântul Domnu-
lui, cum `i zisese c\, mai `nainte de a
cânta coco[ul ast\zi, tu te vei lep\da
de Mine de trei ori. {i ie[ind afar\,
Petru a plâns cu amar. Iar b\rba]ii
care ~l p\zeau pe Iisus, ~l batjocoreau,
b\tându-L. {i acoperindu-I fa]a, ~l
`ntrebau, zicând: «Prooroce[te cine
este cel ce Te-a lovit?». {i hulindu-L,
multe altele spuneau `mpotriva Lui.
{i când s-a f\cut ziu\, s-au adunat
b\trânii poporului, arhiereii [i c\rtu-
rarii [i L-au dus pe El `n sinedriul
lor, zicând: «Spune nou\ dac\ e[ti Tu
Hristosul». {i El le-a zis: «Dac\ v\ voi
spune, nu ve]i crede; iar dac\ v\ voi
`ntreba, nu-Mi ve]i r\spunde. De
acum `ns\ Fiul Omului va [edea de-a
dreapta puterii lui Dumnezeu». Iar ei
au zis to]i: «A[adar, Tu e[ti Fiul lui
Dumnezeu?». {i El a zis c\tre ei: «Voi
zice]i c\ Eu sunt». {i ei au zis: «Ce ne
mai trebuie m\rturii, c\ci noi `n[ine
am auzit din gura Lui?». {i sculându-
se toat\ mul]imea acestora, L-au dus
`naintea lui Pilat.“ (Luca 22, 39-42,
45-71; 23, 1)
***
Aceast\ s\pt\mân\ este preg\ti-
toare pentru intrarea `n Postul Mare,
postul Patimilor [i ~nvierii Domnului
nostru Iisus Hristos. Putem observa
din via]a de zi cu zi c\, atunci când
e[ti preg\tit, te po]i mobiliza mult
mai bine [i po]i aborda un eveniment
altfel, cu mai mult\ determinare.
Dac\ ne preg\tim `n mod special
pentru aniversarea unui prieten, sau
pentru ziua de na[tere, sau pentru o
onomastic\, oare cum ne vom preg\ti
pentru a fi martori la Patimile, R\s-
tignirea [i ~nvierea Mântuitorului?
Oare vom fi ca Iuda cel ce L-a vândut
pe Mântuitorul pentru 30 de argin]i?
Oare vom fi ca Petru care s-a lep\-
dat? Oare ne vom asem\na lui Toma
cel ce s-a `ndoit de ~nvierea lui Hris-
tos? Sau vom fi asemenea femeilor
mironosi]e care au `nfruntat primej-
diile [i au mers la mormântul Dom-
nului Iisus Hristos? Pentru a putea
`n]elege la adev\rata valoare jertfa
Mântuitorului trebuie s\ ne cur\]im
sufletele, s\ postim [i s\ ne spove-
dim. S\ nu ocolim cur\]irea sufle-
teasc\ [i spovedania sincer\! Se pot
g\si nenum\rate motive pentru a
amâna grijirea sufletului. Vom g\si
mereu motive de amânare, mereu
vom fi foarte ocupa]i [i mereu vom
avea tot felul de urgen]e. Abia când
vom uita cu totul de suflet, atunci
vom putea spune c\ tr\im o mare [i
profund\ criz\. Domnul Hristos, ase-
menea unui pelerin, st\ la u[a sufle-
tului t\u [i a[teapt\ s\-i deschizi. Nu
te preface c\ nu-I auzi glasul! Deschi-
de [i El va face ordine `n via]a [i-n su-
fletul t\u! (pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
`n omul care ajut\
„Iar dac\ este prin har, nu mai este din fapte; al-
tfel harul nu mai este har. Iar dac\ este din fapte, nu
mai este har, altfel fapta nu mai este fapt\. Ce este
deci? Nu tot Israelul a dobândit ceea ce c\uta; ci cei
ale[i au dobândit, iar ceilal]i s-au `mpietrit, precum
este scris: «Dumnezeu le-a dat duh de amor]ire, ochi
ca s\ nu vad\ [i urechi ca s\ nu aud\ pân\ `n ziua
de azi». Iar David zice: «Fac\-se masa lor curs\ [i la]
[i sminteal\ [i r\spl\tire lor! ~ntunce-se ochii lor ca
s\ nu vad\ [i spinarea lor `ncovoaie-o pentru tot-
deauna!». Deci, `ntreb: S-a poticnit, oare, ca s\ cad\?
Nicidecum! {i prin c\derea lor, neamurilor le-a venit
mântuirea, ca Israel s\-[i `nt\râte râvna fa]\ de ele.
Dar dac\ gre[eala lor a fost bog\]ie lumii [i mic[o-
rarea lor bog\]ie neamurilor, cu cât mai mult `ntreg
num\rul lor!“ (Romani 11, 6-12)
***
Este greu pentru om s\ suporte ideea c\ nu de-
pinde totul de el, c\ faptele lui au o valoare mare,
`ns\ nu mai mare decât harul lui Dumnezeu. Ne
place s\ afi[\m faptele [i, `n baza lor, s\ primim
r\splata. Atunci când cineva ne contest\ meritele,
devenim chiar violen]i. Sfin]ii au fugit de lauda pen-
tru faptele lor bune, considerând c\ fapta bun\ se nu vede `n interior [i urechea care nu aude [oapta
face cu ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu este lui Dumnezeu nu folosesc vie]uirii, ci doar
prezent `n omul care ajut\, [i Acela[i Dumnezeu Se supravie]uirii, nu ajut\ ridic\rii, ci doar plutirii.
g\se[te [i `n mul]umirea celui ajutat. Dar apostolul Inima `mpietrit\ este cea care nu mai reu[e[te s\
de ast\zi mai vobe[te despre `mpietrirea celor ce s- observe eviden]ele, care nu `[i mai dep\[e[te propri-
au dep\rtat de Dumnezeu. Mântuitorul vorbe[te `n ile cli[ee. Nu exager\m când spunem c\ `n Biseric\
Sfintele Evanghelii de cei ce au ochi [i nu v\d, ure- vedem, pentru c\ Biserica ne d\ruie[te ochii istoriei,
chi [i nu aud. Aceasta este marea dram\: s\ le ai pe ne ajut\ s\ vedem, al\turi de Evanghelie, crea]ia
toate [i s\ nu `]i fie de folos. Ochiul care nu vede al\turi de Creator, s\ `n]elegem lumea `mpreun\ cu
dincolo de faptele [i atitudinile omului, ochiul care Mântuitorul ei. (Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)
SF+NTUL ZILEI
Sfântul Mucenic Nichifor pe Hristos [i a fost ucis `n locul pri-
etenului s\u.
(dezlegare la pe[te)
Tot ast\zi, Biserica face pome-
Sfântul Nichifor a tr\it `n secolul nirea Sfântului Cuvios Roman Cili-
al III-lea [i era prieten cu preotul cianul; a Sfin]ilor Mucenici Marcel,
cre[tin Sapriciu. Odat\ preotul s-a episcopul Siciliei, Filagriu, episcopul
sup\rat pe Sfântul Nichifor [i a de- Ciprului, [i Pangratie, episcopul Ta-
venit invidios. Când Sapriciu a fost vromeniei, [i a Sfântului Sfin]itului
prins [i supus la chinuri, Sfântul Mucenic Petru Damaschin.
Nichifor i-a cerut iertare, dar preotul
a refuzat `mp\carea. ~n fa]a Mâine, Biserica face pomenirea †
c\l\ului, Sapriciu a p\r\sit credin]a Sfântului Sfin]it Mucenic Haralam-
cre[tin\ [i a adus jertf\ idolilor. A- bie (zi aliturgic\; dezlegare la pe[te,
tunci Sfântul Nichifor L-a m\rturisit lapte, brânz\ [i ou\). a
C+NT|RILE ORTODOXIEI
Gând `nalt este s\ te iubirii, mucenice Nichifor.“ (Mi- Cel care a iubit pe to]i oamenii, a
nei pe Februarie, EIBMBOR, murit [i a `nviat pentru ei [i `i
[tii iubit pân\ la Alba Iulia, 2002, p. 92). iube[te `n ve[nicie, definitiv [i ne-
trec\tor. C\ci gând `nalt este s\
sfâr[itul veacurilor *** te [tii iubit pân\ la sfâr[itul
de ~nsu[i Dumnezeu Sfântul Mucenic Nichifor a
veacurilor de ~nsu[i Dumnezeu.
C\ci numele de Nichifor se tâl-
„Plecându-te legilor Celui ca- purtat `n suflet porunca iubirii de cuie[te „purt\tor de biruin]\“,
re pentru noi a luat trup pe p\- aproapele [i a p\zit-o cu pre]ul pentru c\ a devenit asem\n\tor
mânt [i patim\ cinstit\ a p\ti- sângelui [i al vie]ii sale. C\ci cu Iubitorul de oameni, Care n-a
mit, mucenice de Dumnezeu fe- porunca de a iubi pe Dumnezeu [i avut nici o avere pe p\mânt [i a
ricite, iubirea cea c\tre aproa- pe aproapele este pecetea tuturor l\sat ca testament ve[nic iubirea
pele ai p\zit-o, care porunc\ es- legilor p\mânte[ti [i a prooroci- Lui cea r\stignit\ [i Trupul Lui `l
te cap Legii [i proorocilor. Pen- ilor. C\ci urmarea legilor [i d\ruie[te prin Euharistie spre
tru aceasta ai luat sfâr[it fericit, `mplinirea proorociilor reprezint\ via]\ ve[nic\. (pr. asist. dr. Ioan
stând acum `naintea Izvorului vie]uirea dup\ chipul lui Hristos, Valentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Biserica Stavropoleos
din Capital\
Pe locul unui paraclis mai vechi al boierilor
din Pope[ti, dup\ 1724 vrednicul arhimandrit
Ioanichie, care slujea la biserica banului
Ghiorma din Bucure[ti, probabil aromân, orig-
inar din Pogoniana, din Epir, ridica o biseric\
`n form\ de cruce cu turl\ pe naos [i `n stil
brâncovenesc, cu hramul „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil“. Ctitorul a `mpodobit-o cu
frumoase sculpturi `n piatr\ [i lemn, cu pic-
tur\ interioar\, care se p\streaz\ [i ast\zi, [i
i-a `nchinat numeroase mo[ii. Noul l\ca[ f\cea
parte dintr-un ansamblu format din han,
clopotni]\ [i mai multe pr\v\lii, care aducea
venituri `nsemnate. Ctitoria a fost `nchinat\
M\n\stirii Gura, din Pogoniana. Pentru
râvna sa, `n 1726, Patriarhia Ecumenic\ l-a Biserica Stavropoleos (1930)
ridicat pe arhimandritul Ioanichie la rangul
Biserica
de mitropolit de Stavropoleos. La cutremurele Stavropoleos
din 1802 [i 1838, biserica a suferit numeroase dup\ 1940
stric\ciuni, `ncât la 1841 turla a fost d\râ-
mat\. ~ntre 1852-1858, stare]ul cerea insis-
tent autorit\]ilor s\ demoleze biserica pentru
a ridica alta. Biserica a r\mas, dar `n 1888 se
afla `ntr-o ruin\ complet\. ~n 1897, arhitectul
Ion Mincu `ncepe o refacere total\ a bisericii.
Acesta a proiectat noile cl\diri din apropierea
ei, pentru a aminti de vechiul han care fusese
demolat (pe acela[i loc a fost ridicat Palatul
po[telor) [i a ridicat o clopotni]\. ~ntre 1904-
1940, biserica a fost `nchis\, pân\ la venirea
preotului Dimitrie Iliescu-Palanca, care a rea-
menajat-o cultului [i a sfin]it-o. Din 2008, a[e-
z\mântul Stavropoleos [i-a rec\p\tat statutul
de m\n\stire. (Adrian Nicolae PETCU)
 Mar]i, 9 februarie 2010
Activitatea Sectorului agricol, viticol [i silvic
al Arhiepiscopiei Bucure[tilor pe anul 2009
~n ciuda schimb\rilor climatice [i a vremii
capricioase, Sectorul agricol, viticol [i silvic al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor a avut, `n 2009, o
activitate consistent\. Pentru ob]inerea unui
vin cultic de calitate superioar\, culturile de
vi]\-de-vie au fost `ntre]inute cu ajutorul
unor utilaje de nou\ genera]ie.
La sfâr[itul anului trecut au fost `nfiin]ate
[i dou\ societ\]i comerciale: „}arina P\storu-
lui“ [i cooperativa agricol\ „Via Domnului“, in-
formeaz\ TRINITAS TV, citat de BASILICA.
Sectorul agricol, viticol [i silvic al Arhiepis-
copiei Bucure[tilor a urm\rit `n anul 2009 [i
reamenajarea parcului „Gr\dina Maicii Dom-
Actualitatea religioas\ 3
nului“. Mai multe detalii a oferit p\rintele Pe-
tru Ungureanu, consilier Sectorul agricol, viti- PE SCURT
col [i silvic: „~n incinta Palatului Patriarhal a-
vem `n plin\ desf\[urare activitatea de reame-
najare a parcului «Gr\dina Maicii Domnului»
Un nou proiect
prin instalarea unui sistem de irigare [i plan- al Funda]iei
tarea de flori, dar [i de pomi ornamentali. Prin- „Cuvântul care
tre priorit\]ile sectorului pentru anul 2010 se
num\r\ [i construirea unei crame noi la M\- zide[te“ din Craiova
n\stirea «Sfânta Maria» - Urla]i, dar [i conti- Luni, 8 februarie 2010, a avut
nuarea lucr\rilor de amenajare a parcului din loc, la {coala General\ nr. 22
cadrul Palatului Patriarhiei“. a „Mircea Eliade“ din Craiova,
deschiderea expozi]iei de foto-

Ac]iuni filantropice `n Arhiepiscopia Dun\rii grafie dedicat\ protej\rii V\ii

Jiului. Evenimentul este orga-
nizat de Funda]ia „Cuvântul

de Jos, `n Duminica `nfrico[\toarei judec\]i care zide[te“, ONG patronat

~n ziua de 7 februarie
2010, de Duminica
`nfrico[\toarei judec\]i,
cu binecuvântarea ~nalt
Preasfin]itului Casian, `n
Arhiepiscopia Dun\rii de
Jos peste 60 de parohii
au desf\[urat o ampl\
ac]iune cu un caracter
filantropic, `n cadrul
c\reia au fost vizitate [i
ajutate persoane cu
venituri reduse, vârstnici
[i familii cu mul]i copii,
aflate `n eviden]a
parohiilor, precum [i 25
de institu]ii de asisten]\
social\ [i medical\ din
jude]ele Gala]i [i Br\ila:
c\mine de copii, aziluri
de b\trâni, spitale [i
penitenciare.
~n bisericile din eparhie au
fost rostite, la slujba Sfintei
Liturghii, cereri speciale pen-
tru to]i semenii afla]i `n sufe-
rin]\, rug\ciunea din bi-serici
fiind prelungit\ pân\ la inima
celor singuri sau afla]i `n ne-
voi prin gândul bun [i lumi-
nos, prin fapta de omenie. La
aceast\ activitate cu caracter
misionar [i filantropic au par-
ticipat peste 300 de voluntari
[i membri ai consiliilor [i co-
mitetelor parohiale, coordo-
na]i de preo]ii de la parohii,
precum [i slujitorii care slu-
jesc cu jertfelnicie `n respec-
P\rintele Armand Munteanu a trecut la Domnul
Ieri, 8 februarie, a trecut la
Domnul p\rintele Alexandru Ar-
mand Munteanu, fost inspector
general bisericesc la Cancelaria
Sfântului Sinod, iar din 1 noiem-
brie 1998 pân\ `n 2008 vicar ad-
ministrativ al Arhiepiscopiei
Bucure[tilor.
N\scut la 3 august 1935 [i li-
cen]iat al Facult\]ii de Teologie,
p\rintele Armand Munteanu a
fost profesor la Seminarul Teolo-
gic Bucure[ti, corector la Tipo-
grafia Institutului Biblic, iar din
1 august pân\ `n 31 decembrie
1964 a fost preot la biserica
„Sfânta Treime“ - Tei, Bucure[ti.
Din 1 ianuarie 1965 a slujit la bi-
serica „Doamna Oltea“ din Bucu-
re[ti, pân\ la 21 ianuarie 1980.
Activitatea administrativ\ [i-a
`nceput-o ca membru `n Consisto-
IPS Episcop Casian i-a binecuvântat pe cei `ntemni]a]i
tivele unit\]i de asisten]\ so-
ciomedical\. Cu acest prilej,
au fost oferite alimente, hai-
ne, `nc\l]\minte [i obiecte de
colportaj bisericesc (iconi]e,
c\r]i de rug\ciuni, calendare,
cruciuli]e). De asemenea, bol-
navii, b\trânii [i cei `ntemni-
]a]i au primit anafur\, au fost
stropi]i cu agheasm\ [i mirui]i.
IPS Episcop Casian, dup\
slujba din Catedrala arhiepis-
copal\, a revenit printre cei
`ntemni]a]i din Penitenciarul
Gala]i, binecuvântându-i. O
parte dintre de]inu]i au parti-
cipat la Sfânta Liturghie din
capel\, s\vâr[it\ de protos.
Chesarie Sâmpetru - stare]ul
m\n\stirii „Sf. Arhangheli“ -
Gala]i [i de p\rintele capelan
Ioni]\ Obreja, iar ceilal]i au
fost vizita]i la celule [i au pri-
mit binecuvântarea arhie-
reasc\, `ncât, la Duminica `n-
riul Central Bisericesc la 1 ianua-
rie 1975, activând `n cadrul acestui
for pân\ `n anul 1980, iar din 22
ianuarie 1980 a fost numit preot la
biserica „Sfânta Treime“ din Sofia
[i a revenit apoi preot la biserica
„Doamna Oltea“, la 1 martie 1986,
unde a slujit pân\ `n prezent.
A urmat cursurile de `ndru-
mare pastoral\ [i misionar\ a
clerului - seria 57, a absolvit cur-
surile de doctorat `n teologie [i a
publicat articole [i studii de teo-
logie `n revistele biserice[ti (Gla-
sul Bisericii, Biserica Ortodox\
Român\, precum [i altele). A pri-
mit rangul de iconom stavrofor [i
a fost numit protoiereu onorific
la 22 ianuarie 1980 pentru Bise-
rica Român\ din Sofia. ~ncepând
cu 1 aprilie 1986 a fost inspector
general bisericesc la Cancelaria
frico[\toarei judec\]i, z\brele-
le celulelor de maxim\ sigu-
ran]\ au fost `nl\turate [i, o-
dat\ cu ele, [i cele ale sufletu-
lui… De asemenea, cei `ntem-
ni]a]i au primit daruri de zidi-
re sufleteasc\ [i `ndemnul din
partea IPS Arhiepiscop Casi-
an de a avea credin]\ stator-
nic\ `n Dumnezeu, gânduri
bune [i c\in]\ de p\cate. Pe
lâng\ cele spirituale, de]inu]ii
au primit [i pachete cu ali-
mente [i dulciuri oferite de
slujitorii [i credincio[ii g\l\-
]eni de la parohiile „Sf. Ioan
Botez\torul“ [i „Sf. Mc. Eca-
terina, Gheorghe [i Modest“.
{i la Protoieria Covurlui,
potrivit calendarului filantro-
pic din perioada premerg\toa-
re Postului Mare, 17 parohii
au desf\[urat activit\]i social-
caritative la Centrul medico-
social Pechea, Spitalul Muni-
Sfântului Sinod, iar din 1 noiem-
brie 1998 pân\ `n 2008 a fost
vicar administrativ al Arhiepis-
copiei Bucure[tilor. „P\rintele A-
lexandru Armand Munteanu a
fost un om plin de cucernicie, cu
mult discern\mânt, un mare iu-
bitor de cultur\, un scriitor demn
al Bisericii Ortodoxe Române, ca-
re s-a zb\tut foarte mult dup\ re-
venirea sa `n patrie pentru recon-
struirea bisericii «Doamna Ol-
tea» unde a slujit `nainte de a fi
preot la Biserica Ortodox\ Româ-
n\ din Sofia. A fost visul de c\p\-
tâi al dumnealui `n perioada a
doua vie]ii sale [i nu s-a l\sat b\-
tut de toate greut\]ile [i `ncerc\-
rile vie]ii, pân\ când nu a recl\-
dit aceast\ biseric\ din temelii
cu tot cea a avut de jur `mprejur,
chiar [i cu un frumos a[ez\mânt
cipal Tecuci, Spitalul c\min I-
ve[ti [i Spitalul de Psihiatrie
G\ne[ti. ~n aceste institu]ii s-
au s\vâr[it slujba Agheasmei
[i rug\ciuni pentru cei bol-
navi. ~n total au fost vizitate
250 de persoane.
~n comuna Pechea, credin-
cio[i [i preo]i a trei parohii `n
frunte cu p\rintele protoie-
reu Ionu] Gl\van, dup\ ter-
minarea Sfintei Liturghii, i-
au vizitat pe cei 56 de asis-
ta]i ai centrului medicosocial
din comun\.
Arhiepiscopia Dun\rii de
Jos adreseaz\ mul]umiri tu-
turor celor care s-au implicat
`n desf\[urarea acestui pro-
gram social-filantropic epar-
hial, `ndemnându-i `n conti-
nuare la aceea[i lucrare sfân-
t\ prin fapta cea bun\, spre
zidirea [i folosul sufletesc al
tuturor. a
social. A ]inut s\ inventarieze [i
s\ publice toate materialele care
au ap\rut `n revista «Glasul
Bisericii» `n perioada 1948-2002,
o lucrare titanic\ la care a lucrat
foarte mult“, ne-a declarat p\rin-
tele Mihai Hau, consilier cultural
al Arhiepiscopiei Bucure[tilor.
Ostenitorii din Cancelaria
Arhiepiscopiei Bucure[tilor se
roag\ pentru odihna sufletului
adormitului rob al lui Dum-
nezeu, preotul Armand Muntea-
nu, fost inspector general biseri-
cesc [i vicar administrativ al Ar-
hipiscopiei Bucure[tilor: „~n a-
ceste momente de vremelnic\
desp\r]ire, aducem un pios o-
magiu pentru `ndelungata sa
activitate desf\[urat\ `n slujba
Bisericii Mântuitorului Hris-
tos“. (diac. Ciprian B+RA)
de Mitropolia Oltenia,
`mpreun\ cu {coala General\
nr. 22 „Mircea Eliade“ din
Craiova, `n cadrul proiectului
„Copiii-protectorii naturii“, fi-
nan]at de Ambasada Statelor
Unite ale Americii din
România. ~n cadrul mani-
fest\rii a fost prezentat [i un
film documentar dedicat pro-
tej\rii v\ilor râurilor [i `n spe-
cial a zonelor de agrement din
Oltenia. Expozi]ia de fotogra-
fie are un caracter itinerant,
urmând a fi organizat\ `n
`nc\ trei [coli din jude]ul Dolj
(Colegiul Na]ional „Carol I“,
Colegiul Na]ional „Elena
Cuza“ [i {coala General\ din
Podari), precum [i `n patru
[coli din jude]ul Gorj (Liceul
Teologic - Tg. Jiu, {coala
General\ Runcu, {coala
General\ Polovragi [i Grupul
{colar Industrial Tismana).
Manifestarea [i-a propus s\
promoveze `n rândul copiilor
impactul pozitiv al volun-
tariatului, precum [i impor-
tan]a p\str\rii unui mediu
curat. (I.A.)
Sfin]irea altarului la
parohia Turnu Ruieni
~n Duminica `nfrico[atei jude-
c\]i, Preasfin]itul Episcop Lu-
cian al Caransebe[ului a sfin-
]it altarul bisericii [i a instalat
noul preot al parohiei Turnu
Ruieni din Protopopiatul Ca-
ransebe[ului, informeaz\ Bi-
roul de pres\ al acestei epar-
hii. La ceas de s\rb\toare,
chiriarhul eparhiei a venit `n
mijlocul credincio[ilor pentru
a `mplini lucrarea arhiereasc\
de sfin]ire a jertfelnicului, dis-
trus aproape `n totalitate din
cauza infiltra]iilor de ap\. O-
dat\ cu aceast\ lucrare, Prea-
sfin]ia Sa a hirotonit `ntru
preot pe diaconul Petru Cris-
tian Ciric, care va sluji `n a-
ceast\ parohie, dup\ ie[irea la
pensie a preotului Nicolae Pu-
iulescu. ~n `ncheierea Sfintei
Liturghii, ierarhul a ]inut un
cuvânt de `nv\]\tur\, `n fi-
nalul c\ruia a mul]umit
p\rintelui Nicolae Puiulescu
pentru frumoasa activitate pe
care a desf\[urat-o `n parohia
Turnu Ruieni `n cei aproape
30 de ani de slujire. Ierarhul a
prezentat deopotriv\ pe noul
slujitor credincio[ilor,
cerându-le s\-l urmeze pe mai
departe [i s\ fie al\turi de
Biserica str\mo[easc\. ~n
semn de binecuvântare,
potrivit tradi]iei Bise-
ricii noastre, to]i credincio[ii
au trecut prin fa]a sfintei
mese [i s-au `nchinat `naintea
sfântului jertfelnic. Parohia
Turnu Ruieni din Protopopia-
tul Caransebe[ se afl\ la poa-
lele Muntelui Mic [i este o co-
munitate ortodox\ cu tradi]ie
`n Banatul Montan, bucurân-
du-se pân\ ast\zi de m\rturia
acestor tradi]ii prin vestigiul
„Turnul lui Ovidiu“, care da-
teaz\ din anul 1457. a
4 Agenda cre[tinului
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXXXV)
Conferin]a
panortodox\ de la
Chambesy (1968) (III)
La a patra conferin]\ panorto-
dox\, care s-a ]inut `ntre 8-16
iunie 1968 la Chambesy, lâng\
Geneva (Elve]ia), au fost `n-
scrise trei teme principale: sta-
bilirea unui plan de lucru care
s\ duc\ la `ntrunirea unui
mare Sinod interortodox sau
panortodox, care s\ se pronun-
]e asupra temelor `nscrise pe
lista primei conferin]e panorto-
doxe de la Rhodos, din 1961;
examinarea progresului reali-
zat `n ceea ce prive[te rela]iile
Bisericii Ortodoxe cu Biserica
Romano-Catolic\, Biserica
Anglican\, Biserica Veche-
Catolic\, Bisericile Vechi-
Orientale [i Bisericile
Luterane; [i examinarea posi-
bilit\]ii unei ac]iuni mai efi-
ciente a Ortodoxiei `n cadrul
Consiliului Ecumenic al
Bisericilor. Referitor la rela]iile
cu Biserica Veche-Catolic\,
conferin]a a stabilit c\ trebuie
s\ se dea urmare hot\rârilor
luate de comisia teologic\ in-
terortodox\ `ntrunit\ `ntre
1-15 septembrie 1966 la
Belgrad. S-a cerut Arhiepisco-
pului de Utrecht ca vetero-ca-
tolicii s\ compun\ o m\rturi-
sire de credin]\ l\murit\, pre-
cis\ [i oficial\, semnat\ `n
sinod de episcopii [i preo]ii lor,
l\murindu-se toate punctele
dogmatico-simbolice contro-
versate. Cu privire la Bisericile
necalcedoniene sau vechi-ori-
entale, conferin]a a hot\rât ca
dialogul teologic s\ se realize-
ze, dup\ cum [i-au exprimat
dorin]a ambele Biserici. ~n
ceea ce prive[te Bisericile
luterane, conferin]a a consi-
derat ca folositoare `nceperea
contactelor `ntre ortodoc[i [i
luterani, pentru crearea de ra-
porturi bune `n vederea
preg\tirii unui viitor dialog
teologic cu Federa]ia Luteran\
Mondial\. Referitor la
desf\[urarea unei activit\]i
mai eficiente `n cadrul Con-
siliului Mondial al Bisericilor,
conferin]a a fost de p\rere c\
Biserica Ortodox\, ca membru
al Consiliului Mondial al
Bisericilor, are datoria s\ con-
tribuie prin toate mijloacele
ce-i stau la dispozi]ie la
promovarea [i buna sporire a
`ntregii lucr\ri a Consiliului
Mondial al Bisericilor.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Ce este t\cerea [i ce
folos am de la dânsa?
Un frate l-a `ntrebat pe un
b\trân, zicând:
- Avvo, ce este t\cerea [i ce fo-
los am de la dânsa? Iar b\trânul
i-a r\spuns:
- Fiule, t\cerea este aceasta: a
[edea singur `n chilie cu `n]elep-
ciune [i cu frica lui Dumnezeu, fe-
rindu-]i inima de gânduri [i cuge-
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Lot `[i dezv\luie marea
sa iubire de str\ini,
la fel ca [i ruda sa, Avraam
Facerea 19, 1: „Cei doi
~ngeri au ajuns la
Sodoma seara, iar Lot
[edea la poarta
Sodomei. {i v\z=ndu-I,
Lot s-a sculat `naintea
Lor [i s-a plecat cu fa]a
p=n\ la p\m=nt.“
Textul din ebraic\ traduce
`nceputul acestui fragment `ntoc-
mai prin expresia „cei doi ~ngeri“
care atest\ c\ ace[tia erau tot cei
doi care `l vizitaser\ ceva mai de-
vreme pe Avraam, la Mamvri. E
necesar\ men]iunea deoarece, a-
parent, se contrazice cu datele ar-
heologiei biblice. Adic\, dac\ dis-
tan]a de la Hebron (Mamvri) la
Sodoma era de cel pu]in 40 de ki-
MICUL CATEHISM
Patruzeci de zile ]ineau evreii doliu
Evreii din perioada preexilic\
credeau c\ sufletele celor mor]i se
coboar\ pentru totdeauna `n „[eol“,
loc de triste]e [i resemnare situat
`ntr-o cavern\ rece [i `ntunecoas\
din ad=ncul p\m=ntului. ~n aceas-
t\ sumbr\ „locuin]\ a mor]ilor“ se
adun\ to]i p\m=ntenii [i fiecare se
`nt=lne[te cu p\rin]ii [i str\mo[ii
s\i. Pentru credinciosul evreu,
moartea nu reprezenta o dispari]ie
total\, ci o ad\ugare la p\rin]i [i
str\mo[i. Despre Avraam cartea
Genezei ne arat\ c\ s-a ad\ugat la
poporul s\u: „Zilele vie]ii lui Avra-
am, câte le-a tr\it, au fost o sut\
[aptezeci [i cinci de ani. Apoi, sl\-
bind, Avraam a murit la b\trâne]i
adânci, s\tul de zile [i s-a ad\ugat
la poporul s\u“. Asemenea tat\lui
s\u, patriarhul Iacob s-a `ngrijit de
te necuvioase. O t\cere ca aceea
na[te alte bun\t\]i [i-l p\ze[te pe
c\lug\r de s\ge]ile cele aprinse
ale vr\jma[ului [i nu-l las\ s\ fie
r\nit de ele. O, lini[te f\r\ de gâl-
ceava, scar\ cereasc\! O, f\r\ de
grij\, maica umilin]ei! O, f\r\ de
grij\, lumin\toarea sufletului! O,
t\cere vorbitoare cu `ngerii! O, t\-
cere, str\lucitoarea inimii! O, li-
ni[te f\r\ gâlceava, n\sc\toare a
toate bun\t\]ile, `nt\rirea posti-
rii, frâul limbii, `nfrânarea pânte-
Mar]i, 9 februarie 2010
„Trebuie s\-L
L s=c=im
pe Domnul [i pe sfin]ii Lui“
Oare nu-L L s=c=im pe Dumnezeu dup\ voia mea!“. Av=nd aceast\ stare su-
cu insisten]a `n rug\ciune? fleteasc\ trebuie s\ v\ ruga]i `ndelung,
Mul]i fac acest lucru: fac o metanie, nu doar o dat\, ci de mai multe ori:
dou\ [i a[teapt\ s\ li se dea ceea ce vor, ast\zi, m=ine, o s\pt\m=n\, o lun\, un
`ntr-o clip\. Iar dac\ nu li se d\ du- an... S\ tot striga]i: „Doamne, izb\ve[te-
p\ dorin]a lor, `ncep s\ c=rteasc\ [i m\! Doamne, ajut\-m\! Totu[i, nu voia
hulesc pronia lui Dumnezeu. {i de mea, ci voia Ta s\ se fac\!“. A[a a spus
aceea nu primesc nimic. Faptul
acesta, s\ ]i se dea pe dat\, `nseamn\
Domnul `n gr\dina Ghetsimani (Matei
26, 39) [i v\duva din pilda M=ntuitorului
s\-I comanzi lui Dumnezeu. Nu trebuie l-a s=c=it pe judec\tor [i a primit ceea ce
a[a, ci iat\ cum: „Doamne, Tu vezi c\ mie
`mi trebuie asta [i asta, c\ asta [i asta m\
a cerut. (Luca 18, 1-8). Sfin]ii au urm\-
toarea vorb\: „Trebuie s\-L s=c=im pe
`mpov\reaz\. Ajut\-m\ [i r=nduie[te Domnul [i pe sfin]ii Lui“. (Sf=ntul Teofan
pentru mine dup\ voia Ta cea sf=nt\, nu Z\vor=tul, Rug\cinea )
lometri, aflat\ pe un teren mun-
tos, c\l\toria nu putea s\ dureze
mai pu]in de 7 sau 8 ore. Or, din
momentul când ~ngerii au plecat
de la Avraam, dup\-amiaza târ-
ziu, nu ar fi putut ajunge la
Sodoma `n accea[i zi, seara, `na-
inte de c\derea nop]ii, prin mij-
loacele de c\l\torie obi[nuite. pe v=nat. {i dorin]a nu i-a fost concentrat\ la poarta cet\]ii. A-
Conform celor scrise de Sf=n- `n[elat\. A mul]umit lui Dumne- colo se discutau evenimentele zi-
tul Ioan Gur\ de Aur referitoare zeu c\ l-a `nvrednicit s\ pri- lei [i tot acolo se f\ceau anun]u-
la fragmentul biblic de mai sus, measc\ pe drume]i“. Sf=ntul rile publice. Acolo se ]ineau târ-
precizarea timpului c=nd au sosit Ioan Gur\ de Aur a subliniat ast- gurile, iar instan]a de judecat\
~ngerii, adic\ seara, coroborat cu
fel marea iubire de str\ini a lui era acolo. Iar dac\ e s\ `n]elegem
reac]ia lui Lot, are darul de a re- Lot care „nu numai c\ n-a ajuns prin versetul 9 al acestui capitol
liefa virtu]ile nepotului lui Avra- un p\c\tos, de[i a tr\it `n mij- - „Pleac\ de aici! E[ti un venetic
am, care, „n-a a[teptat (n.r. - ca locul at=tor c\lc\tori de lege, ci [i acum faci pe judec\torul?“ -
cei doi) s\ bat\ la u[a lui, ci, `n- dimpotriv\, a ajuns `nc\ [i mai faptul c\ Lot fusese avansat `n
tocmai ca [i patriarhul, f\r\ s\ virtuos“. demnitatea de judec\tor `n So-
[tie cine sunt cei care veneau, so- Prezen]a lui Lot la poarta So- doma, `nseamn\ c\ aflarea sa la
cotindu-i ni[te c\l\tori, aproape domei se pare c\ nu era `nt=m- poarta cet\]ii avea un rost impus
c\ a s\ltat de bucurie c=nd i-a pl\toare. {tim c\ `n vechile ce- de func]ia pe care o de]inea.
v\zut [i s-a veselit c\ pune m=na t\]i orientale via]a public\ era (Lucian APOPEI)
r\m=ne nepedepsit\ de Dumnezeu,
care, fiind sf=nt [i drept, ur\[te r\ul
[i pedepse[te p\catul. Profetul Ieze-
trupul Rahilei [i l-a `nmorm=ntat Din scrierile sfinte, din m\rturiile chiel a extins aceast\ `nv\]\tur\ a-
cu cinste `n ]inutul Efratului. C=nd istoriei [i din propria lor experien]\, supra fiec\rui om, f\r\ a se ]ine cont
a aflat de dispari]ia fiului s\u Iosif, evreii au constatat c\ via]a p\m=n- de apartenen]a etnic\ [i a prezis
Iacob l-a pl=ns ca pe un mort, ru- teasc\ este subordonat\ exigen]elor le- `nvierea tuturor mor]ilor [i judecata
p=ndu-[i hainele [i acoperindu-[i gii morale [i c\ `nc\lcarea lor nu poate universal\. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
coapsele cu un sac. Zilele de doliu,
„zilele `ngrop\rii“, erau `n num\r
de patruzeci. C\r]ile care alc\tui-
esc Vechiul Testament ne prezint\
unele practici care `nso]eau dure-
rea pricinuit\ de moartea celui a-
propiat. Rudele [i prietenii `[i sf=-
[iau hainele, c\deau cu fa]a la p\-
m=nt [i posteau. Prietenii sau veci-
nii aduceau la casa p\rin]ilor celui
decedat p=inea durerii [i cupa m=n-
g=ierii. Evreii aveau o grij\ deosebi-
t\ fa]\ de trup, `ndat\ dup\ ie[irea
sufletului. Trupul era sp\lat, uns cu
aromate [i `nf\[urat `n giulgiu.
celui! O, lini[te, `ndemnarea ru-
g\ciunii [i a citirii Sfintelor Scrip-
turi! O, t\cere `ngrijor\toare nu-
mai pentru ale tale [i totdeauna
cu Hristos vorbitoare [i ne`ncetat
v\z\tor a mor]ii `naintea ochilor
s\i [i p\zitoarea luminii celei ne-
stinse! Pe aceea, cine o p\ze[te TEZAUR PATRISTIC
ne`ncetat cânt\ zicând: gata este
inima mea, Dumnezeule, gata es- „Minunatu-s-a de aceasta cât cerurile. Pentru aceasta,
te inima mea, c\ }ie se cuvine la- cerul, [i marginile p\mântului N\sc\toare de Dumnezeu, pe
uda [i slava, `n veci, amin! (Cu- s-au umplut de uimire, c\ tine te m\resc cetele `ngerilor
vinte folositoare ale sfin]ilor b\- Dumnezeu s-a ar\tat oame- [i oamenilor.“ (Petru Damas -
trâni cei f\r\ de nume, Editura nilor trupe[ti [i pântecele t\u chinul, ~nv\]\turi duhovni -
Doxologia, 2009) s-a f\cut mai cuprinz\tor de- ce [ t i , ` n F i l . r o m . , v o l . V , p . 8 6 )

BNR ia `n calcul pentru 2010 scumpiri la gaze, c\ldur\ [i electricitate
BNR ia `n calcul, `n scenariul
de baz\ privind prognoza de in-
fla]ie, o cre[tere a tarifelor `n a-
cest an de 5% la gaze, 4% la elec-
tricitate [i 5,2% la energie termi-
c\, cu excep]ia ultimei categorii
celelalte scumpiri fiind cu mult
peste estim\rile anterioare reali-
zate de banca central\.
Sudul [i sud-e
estul ]\rii, afectate
de ninsori abundente [i viscol
a ~n urma c\derilor abundente de z\pad\ [i a vântului puternic, autorit\]ile au dispus,
ieri, `nchiderea autostr\zii A1 - integral [i A2 - pe segmentul de drum Bucure[ti-Drajna,
precum [i restric]ionarea circula]iei pe 15 drumuri na]ionale [i nu mai pu]in de 190 de drumuri
jude]ene a Cursurile la clasele I-VIII [i la gr\dini]e au fost suspendate, ieri, `n Bucure[ti
[i `n 11 jude]e, urm=nd ca, `n func]ie de evolu]ia vremii, m\sura s\ poat\ fi extins\ a
Peste 3 mii de lucr\tori ai
Ministerului Administra]iei [i
Internelor au intervenit pen-
tru combaterea efectelor pro-
duse de fenomenele meteo pe-
riculoase, cele mai afectate ju-
de]e `n ceea ce prive[te circu-
la]ia rutier\ fiind Teleorman,
Olt, Giurgiu, Buz\u [i Ialomi-
]a. ~n urma c\derilor abun-
dente de z\pad\ [i a vântului
puternic, autorit\]ile au dis-
pus, ieri, `nchiderea autostr\-
zii A1 - integral [i A2 - pe seg-
mentul de drum Bucure[ti-
Drajna , precum [i 15 drumuri
na]ionale [i nu mai pu]in de
190 de drumuri jude]ene din
16 jude]e ale ]\rii. De aseme-
nea, Ministerul Administra]i-
ei [i Internelor a dispus res-
tric]ionarea circula]iei autove-
hiculelor cu mas\ total\ ma-
xim autorizat\ mai mare de
3,5 tone pe drumurile na]io-
nale din jude]ele Buz\u, Br\i-
la, Gala]i, C\l\ra[i, Giurgiu,
Ialomi]a, Ilfov, Prahova [i
Vrancea, pentru evitarea pro-
blemelor care pot ap\rea din
cauza condi]iilor meteo peri-
culoase.
Cursuri suspendate `n
Capital\ [i `n 11 jude]e
Cursurile la clasele I-VIII
[i la gr\dini]e au fost suspen-
date, ieri, `n Capital\ [i `n ju-
ANM: „Avem o iarn\ normal\“
Ninsorile [i viscolul sunt fenomene obi[nuite
pentru Rom=nia, iar iarna aceasta este una norma-
l\, `ntruc=t acest anotimp presupune, pentru Ro-
m=nia, z\pad\, viscol [i ger, a declarat [efa Depar-
tamentului de Prognoze de la Administra]ia Na]io-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MA{INILE SECOND-
HAND AU AJUNS MAI IEFTINE
DECÂT ~N GERMANIA: ~n ulti-
mele dou\ luni, pe lâng\ proprie-
tari [i samsarii de ma[ini, `n târ-
gul auto de la Vitan a p\truns `n
for]\ o nou\ categorie de vânz\-
tori de ma[ini: firmele de leasing
care nu mai [tiu cum s\ se scape
de flotele de automobile confisca-
te de la clien]ii care nu [i-au mai
pl\tit ratele. „Sunt vreo dou\ sau
trei firme de leasing care au flot\
mare, de zeci de ma[ini pe care
le-au retras de la cei care n-au
CM
YK
Mar]i, 9 februarie 2010
„Fa]\ de proiec]ia anterioa- sistente ale pre]ului medica-
r\, `n scenariul de baz\ curent mentelor [i ale tarifelor la e-
se au `n vedere pentru anul nergia termic\ [i serviciile de
2010 cre[teri mai ample ale ta- ap\, canal, salubritate [i trans-
rifelor la energia electric\ [i port“, se arat\ `n raportul tri-
gaze naturale, precum [i ale mestrial asupra infla]iei, publi-
pre]urilor medicamentelor, `n cat de BNR.
timp ce pentru anul 2011 se an- Banca central\ anticipeaz\ o
ticipeaz\ ajust\ri mai con- varia]ie a pre]urilor administra-
Autorit\]ile recomand\ [oferilor
s\ evite pe cât posibil deplas\rile `n aceast\
perioad\ [i s\ se informeze despre starea
drumurilor c\tre destina]ia aleas\
de]ele Buz\u, C\l\ra[i, Dâm- rile doar `n anumite localit\]i,
bovi]a, Dolj, Gala]i, Giurgiu, respectiv Slobozia, {tefan cel
Ialomi]a, Olt, Prahova [i Tele- Mare, Bârla, Pope[ti, Recea,
orman. Totodat\, `n jude]ul Izvorul, Ungheni [i Moz\ceni.
Arge[ vor fi suspendate cursu- „Toate activit\]ile [colare vor
nala de Meteorologie, dr. Aurora Bell, `ntr-un in-
terviu acordat RFI. „Este o iarn\ mult mai aproape
de normal dec=t a fost cea de anul trecut sau de a-
cum doi ani. Pentru Rom=nia, fenomenul de viscol
este un fenomen obi[nuit. Diferen]a e c\ rom=nii s-
au obi[nuit cu ierni mai c\lduroase [i extrem de s\-
race `n z\pad\“, a afirmat dr. Aurora Bell.
mai pl\tit ratele, [i au cerut s\ le vânzarea de ]ig\ri [i b\uturi al-
rezerv\m câte 5-8-10 locuri `n Au- coolice `n magazinele duty-free,
tovit. Au dorit s\ intre pe pia]a pentru a limita traficul de con-
second-hand `n a[a fel `ncât s\ le traband\ cu astfel de produse, au
vând\ la clien]i `n mod direct, nu declarat, vineri, agen]iei Media-
s\ a[tepte s\ vin\ clientul la ei“, fax surse ministeriale.
explic\ Florin Pârvu, patronul a CHINA SPER| LA O
Autovit, cel mai mare târg de
CRE{TERE ECONOMIC| DE
ma[ini second-hand din Europa,
cu o capacitate de 2.500 de ma[ini. 10% ~N ANUL 2010: Cre[terea
a RESTRIC}II LA VÂNZ|- Produsului Intern Brut (PIB) al
Chinei se va accelera la 10% `n
RILE DIN DUTY-FREE: Guver- acest an, de la 8,7% `n 2009, potri-
nul a autorizat ministerele impli-
cate s\ redacteze actul normativ Pagin\ realizat\
prin care s\ fie restric]ionat\ de Bogdan CRON} [i Silviu DASC|LU
CM
YK
Actualitate 5
te de 5,6% `n 2010, fa]\ de esti-
marea anterioar\, prezentat\
`n luna noiembrie, care indica o
cre[tere la aceast\ categorie de
numai 2,7%. ~n aceste condi]ii,
pre]urile administrate vor avea
o contribu]ie de 1,1 puncte pro-
centuale la infla]ia prognozat\
pentru acest an, de 3,5%. a
fi reprogramate, iar programa
va fi parcurs\ `n integralitate
[i acolo unde nu se desf\[oar\
activit\]i [colare. ~n acest
sens, inspectorale [colare, `m-
preun\ cu directorii institu]ii-
lor de `nv\]\mânt, trebuie s\
prezinte Ministerului Educa-
]iei, punctual, modalitatea de
recuperare a programei [cola-
re ce nu se parcurge `n ziua de
luni“, a declarat ministrul
Educa]iei, Daniel Funeriu.
„{colile se vor `nchide, deo-
camdat\, pentru 24 de ore, ur-
mând s\ lu\m o decizie pri-
vind efectuarea cursurilor, `n
func]ie de evolu]ia vremii“, a
precizat ministrul Educa]iei.
Zeci de trenuri anulate
Din cauza condi]iilor mete-
orologice nefavorabile, circu-
la]ia feroviar\ se desf\[oar\
`n continuare `n condi]ii de
iarn\ [i, pentru a proteja pa-
sagerii, CFR C\l\tori a luat
decizia anul\rii a zeci de tre-
nuri rapide [i accelerate. Po-
trivit datelor prezentate de
compania de transport, ast\zi
vor fi anulate trenurile: Acce-
lerat 1982 Tulcea Ora[-Bucu-
re[ti Nord; Personal 9104 Târ-
govi[te Sud-Bucure[ti Nord;
Personal 8122 Slobozia Ve-
che-Bucure[ti Nord; Personal
8014 Constan]a-Bucure[ti O-
bor; Personal 8032 Fete[ti-
Bucure[ti Obor. CFR reco-
mand\ pasagerilor s\ solicite
informa]ii despre modific\rile
survenite `n circula]ia trenu-
rilor de c\l\tori `n sta]iile [i
agen]iile CFR sau la telefon
021/9521. a
vit estim\rii Academiei de {tiin]e
din China, citat\ de presa local\.
Astfel, `n primul trimestru, econo-
mia ar urma s\ `nregistreze un
avans de 11%, ritmul de cre[tere
urmând s\ `ncetineasc\ u[or pe
parcursul anului. China a avut `n
2007 cel mai mare avans econo-
mic din istoria ]\rii, de 13%, iar
men]inerea ritmului de cre[tere
va minimaliza considerabil riscul
unei crize `n statul asiatic, potri-
vit exper]ilor FMI. a
PE SCURT
A fost aprobat\ legea
[omajului tehnic
Guvernul a aprobat actul nor-
mativ care reglementeaz\ [o-
majul tehnic, a anun]at premi-
erul Emil Boc. Potrivit acestu-
ia, prin aplicarea acestui act
normativ vor fi salvate `n jur
de 200.000 de locuri de mun-
c\. {eful Guvernului a expli-
cat c\, pe perioada suspend\-
rii temporare a activit\]ii unei
`ntreprinderi, timp de trei
luni, statul preia plata contri-
bu]iilor de asigur\ri sociale
ale angajatului [i ale angajato-
rului, urmând ca salariatul s\
primeasc\ 75% din salariu pe
parcursul acestei perioade.
„Am decis s\ lu\m aceast\
m\sur\ pentru c\ cel pu]in `n
prima perioad\ a anului 2010
vor fi condi]ii dificile din punct
de vedere economic [i dorim s\
sprijinim firmele pentru a
putea men]ine locurile de
munc\ [i, implicit, cet\]enii
români s\ aib\ o slujb\, astfel
`ncât s\ dep\[im cât mai re-
pede [i cu cât mai pu]ine cos-
turi sociale aceast\ perioad\“,
a precizat Boc.
BNR a urcat
prognoza de infla]ie
pentru 2010
Banca Na]ional\ a României
(BNR) a urcat prognoza de in-
fla]ie pentru 2010 de la 2,6% la
3,5% [i estimeaz\ pentru 2011
CM
YK
o rat\ de 2,7%. }intele de in-
fla]ie pentru acest an [i 2011
au r\mas acelea[i, de 3,5%
plus/minus un punct procen-
tual, respectiv 3% plus/minus
un punct procentual. „Va fi [i `n
ianuarie un impact negativ de
la pre]ul petrolului. Am rectifi-
cat astfel semnificativ [i prog-
noza pe acest an. Mai mult de o
cincime din impactul infla]ion-
ist provine dintr-o m\sur\ ad-
ministrativ\“, a declarat guver-
natorul b\ncii centrale, Mugur
Is\rescu. El a mai ar\tat c\ [i
la nivelul combustibililor, unde
pre]urile se comport\ rigid, va
exista un impact similar celui
de anul trecut.
Angaja]ii de la
Metrou reiau
protestele
Trecerea regiei Metrorex pe lis-
ta unit\]ilor monitorizate de
Fondul Monetar Interna]ional
nu va permite negocierea con-
tractului colectiv de munc\
pentru 2010, astfel c\ ac]iunile
de protest vor fi reluate, a de-
clarat pre[edintele USL Me-
trou, Ion R\doi. De asemenea,
sindicali[tii solicit\ Guvernului
s\-[i achite datoriile fa]\ de so-
cietatea francez\ Alstom, c\re-
ia i-au fost concesionate, `n
2005, activit\]ile de mentenan-
]\ ale metroului bucure[tean.
„Datoria pe care o are Guvernul
fa]\ de aceast\ firm\ este de 30
de milioane de euro pentru
anul 2009. Nu `n]elegem de ce
aceast\ datorie este b\gat\ `n
bugetul Metrorex [i unitatea a
fost trecut\ pe lista de monito-
rizare a FMI“, afirm\ R\doi. a
Cursul valutar
09.02.2010
Dolar SUA 3,0160
Euro 4,1325
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Decoctul de castane
s\lbatice, bun pentru
adenomul de prostat\
Iulian V., Tulcea: „Ce trata-
mente naturiste sunt indicate
`n tratamentul adenomului
de prostat\?“
Prof. Constantin Milic\: ~n
tratamentul intern sunt reco-
mandate:
- decoct din ghimpe (holer\),
preparat dintr-o linguri]\ herba
uscat\ [i m\run]it\ la 250 ml
ap\; se fierbe 10 minute la foc
domol, se las\ s\ infuzeze 15
minute `n vas acoperit, se stre-
coar\ [i se beau dou\ ceaiuri
calde pe zi (diminea]a [i seara
pe stomacul gol, cu 30 minute
`nainte de mese). Tratamentul
dureaz\ [ase luni [i se continu\
`nc\ 12 luni luând numai o
can\ pe zi (diminea]a), `n
func]ie de stadiul bolii [i de
reac]ia organismului. Efectele
tratamentului sunt deconges-
tive, diuretice, dezinfectante [i
cicatrizante [i se resimt dup\
3-4 s\pt\mâni, cu reducerea
mic]iunilor nocturne, dispari]ia
usturimilor [i a durerilor pe
uretr\, `n zona vezicii urinare
sau a [ezutului. Treptat,
prostata se descongestioneaz\
[i `[i reia elasticitatea [i volu-
mul normal, evitând astfel in-
terven]iile chirurgicale.
- infuzie din pufuli]\ cu flori
mici, preparat\ dintr-o lingur\
herba uscat\ [i m\cinat\ la 250
ml ap\ clocotit\; se beau zilnic
3-4 ceaiuri calde, `nainte de
mese, având efecte `n nor-
malizarea urin\rii [i evitarea
usturimilor sau durerilor pe
uretr\ datorit\ propriet\]ilor
diuretice, depurative, antiin-
flamatoare [i dezinfectante;
- infuzie din flori de urzic\
moart\ alb\ preparat\ dintr-o
linguri]\ flori la 250 ml ap\; se
beau dou\ ceaiuri `ndulcite pe
zi, frac]ionate `n mai multe re-
prize, `ntr-un tratament de lun-
g\ durat\ cu efecte diuretice;
- infuzie din muguri de pin
(20-30 g la un litru ap\), din
care se beau 3 c\ni pe zi timp
de dou\ s\pt\mâni, cu efect de
reducere a inflama]iei glandei
prostatice;
- decoct din 2-3 castane s\lba-
tice zdrobite [i fierte `n 1 litru
ap\; se bea câte o can\ de ceai
`nainte de fiecare mas\, timp
de 3 s\pt\mâni.
Alte tratamente se fac cu in-
fuzie din frunze de p\r, de
zmeur, de osul iepurelui, din
flori de coada-[oricelului sau de-
coct din semin]e decorticate [i
nepr\jite de dovleac (3-4 c\ni
zilnic). Sunt eficiente [i tinc-
turile de ghimpe, castane
s\lbatice sau ceap\. Diminea]a
se poate lua un macerat apos
din boabe de grâu, iar seara,
`nainte de culcare, se ia o lin-
gur\ de ulei de dovleac sau o
jum\tate de can\ cu semin]e de
dovleac. Concomitent se aplic\
[i tratamente externe sub
form\ de cataplasme calde cu
ceap\ crud\ [i flori de câmp,
puse `n partea de jos a ab-
domenului sau b\i calde, zil-
nice, locale [i de [ezut, cu in-
fuzii sau decocturi din flori de
fân, mu[e]el, coada-calului, cas-
tane, urzic\ alb\, g\lbenele,
pin, busuioc [i t\t\neas\.
Apiterapia recomand\ polen
(20 g luate diminea]a timp de
30 de zile sau câte dou\ lin-
guri]e la fiecare mas\), propolis
[i supozitoare cu propolis. a
O speran]\ pentru diabetici
Pentru a rezolva cazurile disperate
de diabet insulino-dependent,
medicii au imaginat diferite metode.
Dintre acestea, singura care pare
a avea [anse de succes este grefa
de celule pancreatice. Mai multe
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Una dintre cele mai cunos-
cute boli este diabetul. Se cu-
nosc dou\ tipuri de diabet, `n
func]ie de dependen]a de insu-
lin\. Mai frecvent este diabetul
de tip II (insulino-independent
sau diabetul de vârst\), la care
numai regimul alimentar adec-
vat [i unele medicamente ad-
ministrate oral pot ameliora
boala. Mult mai serios, prin
complica]iile sale, este diabetul
de tip I (insulino-dependent),
care apare cu o frecven]\ de a-
proximativ 1 la 150.000 de per-
soane, `n special la copii [i ti-
neri. Nu se cunoa[te cu preci-
zie prin ce mecanism organis-
mul lor secret\ anticorpi care
distrug celulele pancreasului
responsabile de reglarea gluco-
zei din sânge. ~n lipsa secre]ii-
lor acestor celule, glicemia
cre[te, ceea ce poate conduce la
apari]ia infarctului de mio-
card, a accidentelor vasculare
cerebrale, a leziunilor retinei [i
a rinichilor. Singurul remediu
este injectarea de insulin\.
Din p\cate, `n 10% dintre ca-
zuri insulina nu este eficient\ [i
astfel pacientul r\mâne de-
scoperit, `ntr-o situa]ie grav\.
Iat\ c\, atunci când terapia
celular\ a diabetului p\rea s\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STRATEGIE COMUN| A
STATELOR UE DE REDUCERE
A NUM|RULUI CAZURILOR
DE CANCER: Majoritatea state-
lor membre ale Uniunii Europe-
ne (UE) dispun de o strategie me-
nit\ s\ reduc\ rata mortalit\]ii
prin cancer, boal\ care `nregis-
treaz\ `n fiecare an c=te 3,2 mili-
oane de europeni nou diagnosti-
ca]i. Tipurile cel mai des `ntâlni-
Mar]i, 9 februarie 2010
La `nceputul anului 2008, so-
echipe din diverse p\r]i ale lumii cietatea californian\ de bioteh-
nologie Novocell a anun]at ob-
au `ncercat aceste grefe `n ultimii ani,
]inerea de celule umane, insu-
dar f\r\ mare succes, deoarece, lino-secretoare, prin tehnici de
dup\ cinci ani de la interven]ie, bioinginerie la [oarece.
mai pu]in de 10% dintre pacien]i Oricare ar fi sursa celulelor
grefate, un tratament imuno-
nu aveau nevoie de insulin\. supresor va fi necesar pentru tot
restul vie]ii, deoarece anticorpii
e[ueze, o echip\ medical\ uni- Concomitent cu injectarea pacientului vor avea continuu
versitar\ pluridisciplinar\ din grefelor se administreaz\ [i un tendin]a de a respinge grefa.
Lille, Fran]a, raporteaz\ rezul- medicament, antitrombina, pen- Exist\ speran]a c\, `n anii
tate promi]\toare. ~n anul 2003, tru cre[terea supravie]uirii urm\tori, se vor descifra cau-
doctorii au selec]ionat 14 pa- celulelor grefate. zele care provoac\ diabetul in-
sulino-dependent de tip I, ceea
cien]i cu o vechime a diabetului Deoarece sunt sute de paci-
de 25-30 ani, ajun[i `n stadiul en]i care a[teapt\ acest trans- ce va conduce la imaginarea [i
cel mai sever al bolii. A fost pre- plant [i sunt mult mai pu]ini realizarea unor tratamente
levat pancreasul de la donatori donatori, se sper\ `n ob]inerea mult mai eficiente.
`n stare de moarte cerebral\ [i unei surse alternative de celu-
au fost izolate micile structuri le, de exemplu celulele stem.
* PROF. UNIV. DR. OSTIN C. MUNGIU ESTE PRE{EDINTELE
ASOCIA}IEI DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA
care con]in celulele secretoare
de insulin\ (insulele Langer-
hans). Aceste „insuli]e“ au fost
injectate `n vena port\ (vena
care face leg\tura dintre intes-
tin [i ficat). Dup\ aproximativ
20 de minute, celulele se fixea-
z\ `n interiorul ficatului. ~n câ-
teva zile, ele sunt vasculariza-
te [i pot secreta insulina `n cir-
cuitul sangvin. Trebuie men-
]ionat c\ pancreasul, fiind
foarte fragil, nu poate fi grefat
ca atare.
Imediat dup\ administrarea
grefei trebuie `nceput un trata-
ment imuno-supresor, pentru a
se evita respingerea de c\tre
organism. La lotul de pacien]i
men]ionat mai sus, `n urm\to-
rii [ase ani, 11 pacien]i au p\s-
trat celulele grefate `n stare de
func]ionare, la opt dintre ei ne-
maifiind nevoie de injec]ii cu
insulin\. La trei pacien]i s-a
`nregistrat respingerea grefei.
Succesul echipei franceze
fa]\ de cele din alte ]\ri const\
`n faptul c\ nu se realizeaz\
doar o singur\ injectare, ci 2-3
grefe la fiecare pacient, `n a-
proximativ trei luni. ~n felul
acesta cre[te num\rul celulelor
viabile [i se `mbun\t\]e[te re-
zultatul pe termen lung.
te sunt cancerul pulmonar, can- lui, oameni de [tiin]\, medici [i astfel de servicii la un pre] mic,
cerul de sân [i cel de colon. UE `[i grupuri de pacien]i lucreaz\ `ns\ multe dintre persoanele
`mpreun\ pentru combaterea
propune, `ns\, s\ reduc\ rata care se ocup\ de astfel de coafuri
`mboln\virii de cancer cu 15% acestei maladii, `ns\ eforturile `n nu au calificare. Cercet\torii
pân\ `n 2012, prin promovarea cercetare trebuie intensificate. ~n spun c\ un num\r din ce `n ce
codului european `mpotriva can- perioada 2002-2006, UE a fi- mai mare de femei care apeleaz\
cerului, dar [i prin Parteneriatul nan]at 108 proiecte individuale, la extensiile de p\r sufer\ din
european privind lupta `mpotri- alocând cercet\rii `n domeniul cauza problemelor scalpului [i de
va cancerului. cancerului o sum\ total\ de 480 alopecie. „Consecin]ele pot fi ex-
Codul european `mpotriva milioane de euro, iar pentru trem de grave, pe termen lung.
cancerului con]ine 11 sfaturi etapa urm\toare (2007-2013), Extensiile de p\r pot distruge
practice, bazate pe explica]ii cifra se anun]\ `nc\ [i mai mare. permanent podoaba capilar\“, a
[tiin]ifice, care `i pot ajuta pe oa- a EXTENSIILE DE P|R, declarat Barry Stevens, specia-
meni s\ `[i men]in\ s\n\tatea [i D|UN|TOARE S|N|T|}II: list din cadrul acestui grup.
pot contribui la diminuarea ris- Potrivit unui grup de cercet\tori Speciali[tii spun c\ me[ele de
cului `mboln\virii de cancer. din Marea Britanie, cita]i de p\r aplicate cu adeziv special,
Printre acestea se num\r\ prac- bbc.co.uk, extensiile de p\r ar ]esute sau ata[ate cu inele meta-
ticarea zilnic\ a exerci]iilor fizice trebui interzise de la comer- lice ar trebui interzise de la
[i limitarea la o b\utur\ alcoo- comercializare. Extensiile trag
cializare pentru c\ provoac\
lic\ pe zi pentru femei [i la dou\ pierderea podoabei capilare. Spe- de firul de p\r, sunt grele, nu ab-
pentru b\rba]i. ~n ceea ce ciali[tii de la The Trichological sorb ap\ cum trebuie, se `ncâl-
prive[te Parteneriatul european Society spun c\ un num\r din ce cesc repede, favorizând ruperea
privind lupta `mpotriva canceru- `n ce mai mare de saloane ofer\ p\rului, sus]in speciali[tii. a
Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com

Croa]ia, al 28-lea stat membru al UE
Premierul Croa]iei, Jandranka
Kosor, a declarat, cu ocazia unei
vizite oficiale la Berlin, c\ ]ara sa
va deveni anul viitor membr\ a
UE. „Croa]ia va deveni al 28-lea
membru al Uniunii Europene; sunt
sigur\ de asta“, a declarat Jadran-
ka Kosor.
~n aprilie 2009 Croa]ia a de-
venit membru NATO, iar aderarea
la UE este planificat\ pentru 2011
Ast\zi, Parlamentul voteaz\
noua Comisie European\
a Deputa]ii europeni `[i `ncep [edin]a plenar\ din aceast\ s\pt\m=n\ cu votul asupra
componen]ei Comisiei Europene propuse de portughezul José Manuel Durao Barroso
a Un vot pozitiv `n ansamblu va oferi posibilitatea noii Comisii s\-[i intre `n atribu]ii `ncep=nd
de m=ine, pentru o perioad\ de cinci ani a Rom=nul Dacian Ciolo[ va gestiona
unul dintre cele mai importante portofolii la nivel european - Agricultur\ [i dezvoltare rural\ a
Deputa]ii europeni vor vota `n
aceast\ dup\ amiaz\ noua Comi-
sie European\. Europarlamenta-
rii pot aproba sau respinge noul
Colegiu al comisarilor care va a-
vea un mandat pentru urm\torii
cinci ani. ~ntre 11 [i 19 ianuarie,
fiecare comisar desemnat a fost
examinat de Parlamentul Euro-
pean `n cadrul unor audieri de
trei ore fiecare, problemele cele
mai mari ridic=ndu-le audierea
candidatei din partea Bulgariei,
Rumiana Jeleva. Dup\ ce a fost
bombardat\ de `ntreb\ri repetate
privind afacerile personale [i de-
clara]ia privind interesele sale fi-
nanciare din perioada `n care a-
ceasta a fost deputat\ european\,
Jeleva [i-a retras candidatura
pentru postul de comisar. P\stra-
rea portofoliului `n acea formul\
ar fi dus la un blocaj institu]ional,
`ntruc=t, cel mai probabil, Comi-
sia pentru dezvoltare ar fi respins
candidatura sa, odat\ cu ea ur-
m=nd s\ fie respins\ `ntreaga
componen]\ a Comisiei, potrivit
regulamentului.
Propu[i de statele membre de
comun acord cu pre[edintele Co-
misiei, comisarii desemna]i au
fost evalua]i de c\tre deputa]ii
din Parlamentul European pe
baza competen]elor generale, a
disponibilit\]ii de a prelua o
func]ie european\, a independen-
]ei [i a cuno[tin]elor legate de
portofoliul pe care ace[tia urmea-
z\ s\ `l preia. ~naintea fiec\rei
audieri, candida]ii au prezentat
un CV [i o declara]ie de interese
financiare [i au completat un
chestionar.
Parlamentul va adopta, de
asemenea, o rezolu]ie referitoare
la un nou acord de cooperare `n-
tre cele dou\ institu]ii, precum [i
o rezolu]ie a grupurilor politice
cu privire la prezentarea Cole-
giului comisarilor.
Europarlamentarii
vor adopta raportul
privind egalitatea
`ntre femei [i b\rba]i
~n sesiunea parlamentar\ din
aceast\ s\pt\m=n\, deputa]ii eu-
ropeni vor pune pe tapet mai
multe probleme de actualitate,
precum acordul interimar SWIFT
sau utilizarea scanerelor corpo-
rale `n aeroporturile din UE.
Mar]i, 9 februarie 2010
sau 2012, `n func]ie de data la care
vor fi `ncheiate negocierile `n sco-
pul `ndeplinirii acquisului comuni-
tar, comenteaz\ publica]ia ger-
man\ „Deutsche Welle“.
Cancelarul german, Angela
Merkel, a atras `ns\ aten]ia asu-
pra unor probleme care trebuie re-
zolvate `n contextul ader\rii Croa-
]iei la UE. „Mai trebuie lucrat la
reforme privind privatizarea unor
Portughezul José Manuel Barroso conduce echipa comisarilor europeni
spre un vot afirmativ `n Parlamentul European
Dacian Ciolo[, printre
cei mai aprecia]i
comisari desemna]i
José Manuel Durao Barroso
(Portugalia) va conduce urm\-
toarea echip\ de comisari: Ca-
therine Ashton (Marea Britanie),
~naltul Reprezentant al UE [i re-
sponsabil Rela]ii externe, Vivia-
ne Reding (Luxemburg) - Justi-
]ie, drepturi fundamentale [i ce-
t\]enie, Joaquín Almunia (Spa-
nia) - Concuren]\, Siim Kallas
(Estonia) - Transporturi, Neelie
Kroes (Olanda) - Agenda digita-
l\, Antonio Tajani (Italia) - In-
dustrie [i antreprenoriat, Maroš
Šefcovic (Slovacia) - Rela]ii inter-
Parlamentul se pronun]\ cu
privire la acordul interimar (vala-
bil nou\ luni) referitor la trans-
ferul de informa]ii bancare c\tre
SUA, `n contextul luptei `mpotri-
va terorismului. O respingere ar
priva acordul de efectul juridic,
comisia pentru libert\]i civile
adopt=nd pe 4 februarie o reco-
mandare `n acest sens.
Deputa]ii vor dezbate `mpre-
un\ cu Consiliul [i Comisia des-
pre posibila utilizare a scanerelor
companii [i, de asemenea, trebuie
s\ se ajung\ la ni[te `n]elegeri cu
Slovenia `n privin]a grani]elor.
Germania va `ncuraja [i Slovenia
s\ ia masuri constructive `n acest
sens“, a sus]inut Merkel.
Disputele legate de grani]a te-
restr\ [i maritim\ dintre Croa]ia
[i Slovenia persist\ din 1991, a
subliniat „DW“, care continu\ s\
enumere performan]ele acestei
institu]ionale [i administra]ie,
László Andor (Ungaria) - Ocupa-
rea for]ei de munc\, afaceri soci-
ale [i incluziune social\, Michel
Barnier (Fran]a) - Pia]a intern\
[i servicii, Dacian Ciolo[ (Rom=-
nia) - Agricultur\ [i dezvoltare
rural\, John Dalli (Malta) - S\-
n\tate [i politica consumatorilor,
Maria Damanaki (Grecia) - Afa-
ceri maritime [i pescuit, Karel
De Gucht (Belgia) - Comer], Šte-
fan Füle (Cehia) - Extindere [i
politica de vecin\tate, Kristalina
Georgieva (Bulgaria) - Cooperare
interna]ional\, ajutor umanitar
[i gestionarea crizei, Johannes
Hahn (Austria) - Politic\ regio-
nal\, Connie Hedegaard (Dane-
marca) - M\suri `mpotriva schim-
corporale `n aeroporturi. CE tre-
buie s\ publice `n s\pt\mânile
urm\toare un raport de evaluare
a impactului privind utilizarea
scanerelor corporale.
Parlamentul va dezbate [i va
vota raportul anual pentru 2009
privind egalitatea `ntre b\rba]i [i
femei `n UE. Europa trebuie s\
lupte `mpotriva violen]ei domes-
tice [i s\ asigure dreptul la con-
cediul de paternitate, sus]in de-
puta]ii.
Rom=nia `n UE 7
]\ri `n materie de politic\ mone-
tar\ [i dezvoltarea economiei.
„Croa]ia a investit enorm `n in-
frastructur\ `n ultimii 15 ani,
av=nd `n vedere c\ turismul repre-
zint\ una dintre cele mai impor-
tante bran[e din economie. ~n mo-
mentul de fa]\ exist\ `n Croa]ia
877 de kilometri de autostrad\, la
o suprafa]\ de numai 56.594 de
kilometri p\tra]i [i o popula]ie de
4,5 milioane de locuitori“, sus]in
jurnali[tii de la „DW“. a
b\rilor climatice, Janusz Lewan-
dowski (Polonia) - Buget [i pro-
gramare financiar\, Cecilia
Malmström (Suedia) - Afaceri in-
terne, Günther H. Oettinger
(Germania) - Energie, Andris
Piebalgs (Letonia) - Dezvoltare,
Janez Potocnik (Slovenia) - Me-
diu, Máire Geoghegan-Quinn (Ir-
landa) - Cercetare, inovare [i [ti-
in]\, Olli Rehn (Finlanda) - Afa-
ceri economice [i financiare, Al-
girdas Šemeta (Lituania) - Impo-
zitare [i uniune vamal\, audit [i
antifraud\, Androulla Vassiliou
(Cipru) - Educa]ie, cultur\, mul-
tilingvism [i tineret.
Primii [apte comisari enun]a]i
ocup\ [i fotoliile de vicepre[edin-
te al Executivului European.
La audierile din comisiile de
specialitate, rom=nul Dacian
Ciolo[ a primit aprecieri positive,
fiind considerat unul dintre cei
mai competen]i comisari desem-
na]i. „Nu [tiu c=]i dintre noii co-
misari desemna]i au primit ase-
menea aplauze. Suntem foarte
mul]umi]i de audieri“, a spus
pre[edintele Comisiei la finalul
audierii, c=nd Ciolo[ a primit a-
plauze minute `n [ir. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
PE SCURT
Vizele de studiu
`n Regatul Unit vor fi
ob]inute mai greu
Condi]iile pentru acordarea vizei
de studii `n Marea Britanie vor fi
`n\sprite pentru a-i ]ine departe
pe cei ce caut\ un loc de munc\
`n aceast\ ]ar\, a anun]at minis-
trul britanic de Interne, potrivit
Associated Press. Alan Johnson
a precizat c\ cei care sosesc `n
Marea Britanie pentru cursuri
de scurt\ durat\ - mai pu]in de
[ase luni - nu-[i vor mai putea
aduce rudele [i c\ num\rul de
ore de munc\ pe care le vor pu-
tea presta studen]ii str\ini va
sc\dea de la 20 la 10 pe s\pt\-
mân\, fiind necesar\ [i o bun\
cunoa[tere a limbii engleze.
Aceste schimb\ri vor fi aplicate
imediat, a precizat Johnson, pen-
tru BBC. „Cei care nu sunt se-
rios interesa]i s\ vin\ pentru
studii, ci `n primul rând pentru
munc\, nu trebuie s\ se `ndo-
iasc\ de faptul c\ ne vom purta
aspru cu cei care dispre]uiesc
legea“, a subliniat Johnson.
Merkel vrea
un german la
conducerea B\ncii
Centrale Europene
Locul lui Jean-Claude Trichet la
[efia B\ncii Centrale Europene
ar putea fi preluat anul viitor de
[eful Bundesbank, Axel Weber.
~n 2011 mandatul lui Trichet
`nceteaz\, iar propunerea a fost
insinuat\ de cancelarul german
Angela Merkel, citat\ de
s\pt\m=nalul german
„WirtschaftsWoche“. Potrivit re-
vistei economice, care citeaz\
surse apropiate b\ncii centrale,
Merkel ar fi ob]inut inclusiv acor-
dul tacit al [efului statului
francez, Nicholas Sarkozy, pre-
cum [i sprijinul majorit\]ii
mini[trilor de Finan]e ai zonei
Euro. Postul de vicepre[edinte al
BCE ar urma s\ fie ocupat de
portughezul Vitor Constancio, ca-
re s\-i succead\ actualului nu-
m\r doi al b\ncii, grecul Lucas
Papademos. Mini[trii de Finan]e
ai Euroland se vor `nt=lni s\ vo-
teze anul viitor, `n 15 februarie
pentru vicepre[edinte [i `n octom-
brie pentru postul de [ef al BCE.
Van Rompuy impune
restric]ii presei
la summitul
din 11 februarie
La primul summit european al
erei Herman Van Rompuy, care
va avea loc joi la Bruxelles, zia-
ri[tii nu vor fi admi[i, deoarece
fostul premier belgian dore[te s\
dea un caracter neoficial acestor
reuniuni ale [efilor de stat [i de
guvern, potrivit AFP. Cei 27 de
conduc\tori se vor aduna `n sala
Bibliotecii Solvay, o cl\dire din
secolul al XIX-lea situat\ `n cen-
trul unui parc, care va fi `nchis
publicului [i ziari[tilor. Se vor
a[eza doar ei `n jurul mesei, f\r\
mini[tri sau colaboratori. Van
Rompuy consider\ c\ [efii de
stat [i de guvern vor putea s\
discute liber `ntre ei, f\r\ grija
protocolului. ~n ceea ce prive[te
presa, ea va fi prezent\ `n cl\di-
rea care ad\poste[te de obicei
summiturile de acest tip, la
aproximativ 500 de metri de
locul reuniunii. Mai pu]in de cin-
cisprezece fotografi [i camera-
mani vor putea s\ ia imagini de
la `nceputul `ntâlnirii. Numai la
sfâr[itul reuniunii [efii de stat [i
de guvern se vor deplasa [i vor
sta de vorb\ cu presa. a

8 Bilan]
Activit\]i multiple cu bani pu]ini
Ieri, 8 februarie 2010, `n
Sala Sinodal\ din Re[edin]a
patriarhal\, sub pre[edin]ia
Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel, a avut loc
[edin]a anual\ de lucru a
Consiliului Na]ional
Bisericesc al Bisericii
Ortodoxe Române.
La `nceputul lucr\rilor,
activitatea intern\ [i
extern\ a Bisericii Ortodoxe
Române `n anul 2009 a fost
sintetizat\ [i prezentat\ din
punct de vedere pastoral-
liturgic, cultural-misionar [i
social-filantropic de
Preafericitul P\rinte
Patriarh Daniel, sub titlul
„Activit\]i multiple cu bani
pu]ini“. Ast\zi, 9 februarie
2010, de la ora 10:00, `n
Aula Magna „Teoctist
Patriarhul“ din Palatul
CM Patriarhiei, va avea loc
YK
Ortodoxe Române `n anul 2009 a fost `ncununat\ de realiz\ri multiple, `n plan pastoral-liturgic, cultural-misionar
[edin]a anual\ de lucru a
Adun\rii Na]ionale
lor; Preasfin]itul P\rinte Cor- sericesc: o [edin]\ [i Perma- lului pl\tit din fonduri publi- doxe surori: `ntronizarea nou-
Biserice[ti a Bisericii neliu, ca Episcop al Hu[ilor; nen]a Consiliului Na]ional Bi- ce; Legea nr. 128/2009 privind lui patriarh al Bisericii Orto-
Ortodoxe Române. Preasfin]itul P\rinte Gurie, sericesc: 37 de [edin]e.
I. Activitatea
pastoral-liturgic\
~n anul 2009, Sfântul Sinod
a adoptat mai multe hot\râri
cu privire la organizarea bise-
riceasc\ [i canonic\ a Bisericii
Ortodoxe Române: ridicarea
unor episcopii la rangul de ar-
hiepiscopie (Arhiepiscopia
Râmnicului, Arhiepiscopia
Buz\ului [i Vrancei, Arhiepis-
copia Romanului [i Bac\ului,
Arhiepiscopia Arge[ului [i
Muscelului, Arhiepiscopia
Dun\rii de Jos, Arhiepiscopia
Aradului); acordarea rangului
de arhiepiscop onorific Prea-
sfin]itului P\rinte Justinian,
Episcopul Maramure[ului [i
S\tmarului, [i Preasfin]itului
P\rinte Ioan, Episcopul Co-
vasnei [i Harghitei; schimba-
rea titulaturii unor eparhii
(Arhiepiscopia Romanului [i
Bac\ului, Arhiepiscopia Ara-
dului, Episcopia Slatinei [i
Romana]ilor), `nfiin]area [i
organizarea Episcopiei Devei
[i Hunedoarei, `n cadrul Mi-
tropoliei Banatului; trecerea
`n jurisdic]ia direct\ a Patri-
arhiei Române a Episcopiei
Daciei Felix [i a Episcopiei
Ortodoxe Române din Unga-
ria; hot\râri privind discipli-
na financiar-contabil\ [i ad-
ministrativ-patrimonial\ `n
Biserica Ortodox\ Român\.
De asemenea, s-au adoptat
m\suri canonice [i statutare
referitoare la alegerea de c\-
tre Sfântul Sinod [i `ntroniza-
rea unor noi ierarhi: Preasfin-
]itul P\rinte Vincen]iu, ca E-
piscop al Sloboziei [i C\l\ra[i-
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel: „De[i criza financiar\ a diminuat elanul ini]ial, activitatea Bisericii
[i social-filantropic, mai ales datorit\ jertfelniciei [i d\rniciei clerului [i credincio[ilor Bisericii noastre“
ca Episcop al Devei [i Hune-
doarei; Preacuviosul P\rinte
Arhimandrit Varlaam Merti-
cariu, `n postul de Episcop -
vicar patriarhal; Preacuviosul
P\rinte Arhimandrit Ieronim
Cre]u, pentru postul de Epis-
cop -vicar patriarhal; Preacu-
viosul P\rinte Arhimandrit E-
milian Nic\ `n postul de Epis-
cop -vicar al Arhiepiscopiei
Râmnicului.
~n anul 2009, Sfântul Sinod
a adoptat numeroase hot\-
râri, importante din punctul
de vedere pastoral-liturgic:
m\suri privind preg\tirea [i
sfin]irea Sfântului [i Marelui
Mir `n Sfânta [i Marea Joi a
S\pt\mânii Patimilor din
anul 2010 (1 aprilie); `nfiin]a-
rea „Subcomisiei de muzic\
psaltic\ [i liniar\“, afiliat\
Comisiei teologice, liturgice [i
didactice a Sfântului Sinod;
canonizarea [i proclamarea
canoniz\rii Sfântului Cuvios
Ioanichie cel Nou; proclama-
rea local\ a canoniz\rii Sfân-
tului Ierarh Iachint, Mitropoli-
tul }\rii Române[ti (Curtea de
Arge[, Tulcea), proclamarea lo-
cal\ a canoniz\rii Sfântului
Voievod Neagoe Basarab (Târ-
govi[te, Curtea de Arge[) [i pro-
clamarea anului 2010 drept „An
omagial al Crezului Ortodox [i
al Autocefaliei române[ti“.
Activitatea organismelor
centrale biserice[ti s-a desf\-
[urat potrivit prevederilor
statutare [i regulamentare bi-
serice[ti: Sfântul Sinod al Bi-
sericii Ortodoxe Române: pa-
tru [edin]e, Sinodul Perma-
nent: dou\ [edin]e, Adunarea
Na]ional\ Bisericeasc\: o [e-
din]\, Consiliul Na]ional Bi-
CM
YK
stabilirea unor forme de spri- doxe Ruse (Moscova, 1 februa-
Patriarhul României a efec-
tuat 19 vizite canonice `n e-
parhii ortodoxe române[ti din
]ar\ [i din str\in\tate: Epis-
copia Sloboziei [i C\l\ra[ilor,
Mitropolia Banatului, Mitro-
polia Ortodox\ Român\ a
Germaniei, Europei Centrale
[i de Nord (Austria), Mitropo-
lia Ortodox\ Român\ a Euro-
pei Occidentale [i Meridionale
(Fran]a), Arhiepiscopia Tomi-
sului, Arhiepiscopia Sibiului,
Episcopia Covasnei [i Harghi-
tei, Arhiepiscopia Ia[ilor, Ar-
hiepiscopia Romanului [i Ba-
c\ului, Arhiepiscopia Târgo-
vi[tei, Arhiepiscopia Arge[u-
lui [i Muscelului, Arhiepisco-
pia Dun\rii de Jos, Episcopia
Tulcii, Arhiepiscopia Buz\u-
lui [i Vrancei, Arhiepiscopia
Râmnicului, Arhiepiscopia A-
radului, Episcopia Devei [i
Hunedoarei, Episcopia Mara-
mure[ului [i S\tmarului.
Preg\tirea [i perfec]iona-
rea personalului clerical s-au
realizat prin organizarea cur-
surilor pentru ob]inerea gra-
delor profesionale: definitiv,
gradul II [i gradul I, prin or-
ganizarea conferin]elor pasto-
ral-misionare semestriale [i a
conferin]elor preo]e[ti admi-
nistrative, prin aplicarea noii
Metodologii pentru ob]inerea
gradelor profesionale de c\tre
personalul clerical.
Oficiul juridic al Cancelari-
ei Sfântului Sinod a desf\[u-
rat mai multe demersuri `n
vederea complet\rii, adopt\-
rii sau republic\rii unor acte
normative importante pentru
activitatea Bisericii Ortodoxe
Române: Legea nr. 330/2009 a
salariz\rii unitare a persona-
CM
YK
Mar]i, 9 februarie 2010
jin financiar pentru unit\]ile
de cult apar]inând cultelor re-
ligioase recunoscute din Ro-
mânia; Legea nr. 228/2009
privind modificarea [i comple-
tarea unor acte normative `n
domeniul s\n\t\]ii, prin care
personalul monahal al culte-
lor recunoscute, care nu reali-
zeaz\ venituri din munc\,
pensie sau alte surse, benefi-
ciaz\ de asigurare de s\n\ta-
te f\r\ plata contribu]iei fa]\
de Stat. De asemenea, Oficiul
juridic a monitorizat proiecte
legislative referitoare la via]a
religioas\ [i la adoptarea Co-
dului civil [i a Codului penal,
a ini]iat demersuri `n vederea
clarific\rii diferendului patri-
monial dintre Biserica Orto-
dox\ Român\ [i Biserica Gre-
co-Catolic\ etc.
II. Activitatea
cultural-misionar\
Prin activitatea Sectorului
Rela]ii biserice[ti [i interreligi-
oase au fost dezvoltate rela]iile
fr\]e[ti cu celelalte Biserici Or-
todoxe, rela]ii ecumenice cu al-
te Biserici [i confesiuni cre[tine
[i rela]ii interreligioase cu re-
prezentan]i ai altor religii. A-
nul 2009 a fost marcat de mai
multe evenimente importante:
- vizitele Patriarhului Ro-
mâniei `n str\in\tate: Con-
stantinopol [i Cezareea Capa-
dociei (27 mai - 2 iunie 2009),
Austria (12-16 iunie 2009),
Fran]a (9-17 iulie 2009) [i
Serbia (19 noiembrie 2009);
- participarea unor repre-
zentan]i ai Patriarhiei Româ-
ne la evenimente importante
din via]a altor Biserici Orto-
CM
YK
rie 2009); a IV-a Conferin]\
Panortodox\ Presinodal\ pe
tema Diaspora ortodox\
(Chambésy, 6-13 iunie 2009);
Consf\tuirea panortodox\ pe
tema ereziilor [i parareligiilor
(Piraeus, 2-4 noiembrie 2009);
`ntrunirea Comisiei inter-
ortodoxe preg\titoare, cu te-
mele Autocefalia [i modul ei
de proclamare, Autonomia [i
modul ei de proclamare [i Dip-
ticele (Chambésy, 9-17 decem-
brie 2009);
- evenimente organizate de
Patriarhia Român\, la care
au participat reprezentan]i ai
unor Biserici Ortodoxe surori:
manifest\rile religioase [i cul-
turale dedicate `mplinirii a
650 de ani de existen]\ a Mi-
tropoliei }\rii Române[ti [i A-
nului comemorativ-omagial al
Sfântului Vasile cel Mare [i al
celorlal]i Sfin]i Capadocieni
(Bucure[ti, 24-28 octombrie
2009); `ntâlnirea reprezentan-
]ilor Bisericii Ortodoxe Româ-
ne cu delega]i ai Patriarhiei
Moscovei (Bucure[ti, 5-6 mai
2009) [i delega]i ai Bisericii
Ortodoxe Bulgare (Bucure[ti,
7 iulie 2009);
- evenimente ecumenice la
care au participat reprezen-
tan]i ai Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne: a XIII-a Adunare Gene-
ral\ a Conferin]ei Bisericilor
Europene (Lyon, 15-21 iulie
2009); a XI-a Sesiune plenar\
a Comisiei Mixte Interna]io-
nale pentru Dialogul Teologic
dintre Biserica Ortodox\ [i
Biserica Romano-Catolic\
(Paphos, Cipru, 16-23 octom-
brie 2009); Reuniunea Inter-
na]ional\ [i Interreligioas\
organizat\ de Comunitatea

SantâEgidio (Cracovia, Polo-
nia, 6-8 septembrie 2009); A-
niversarea a 10 ani de la vizi-
ta Papei Ioan Paul al II-lea `n
România - „~ntâlnire `n lumi-
na ~nvierii“, (Bucure[ti, 8 mai
2009); `ntrunirea Comitetului
Central al Consiliului Mondi-
al al Bisericilor (Geneva, 26
august - 2 septembrie 2009);
S\pt\mâna de Rug\ciune
pentru Unitatea Cre[tinilor
(Bucure[ti, 18-25 ianuarie
2009); Consultarea Ecume-
nic\ Interna]ional\ pe tema
asisten]ei sociale la nivel local
(Bucure[ti, 18-20 mai 2009);
Consultarea Interna]ional\
pe tema `nv\]\turii ortodoxe
despre pace (Bucure[ti, 29 iu-
nie - 3 iulie 2009). Pentru or-
ganizarea acestor evenimen-
te, Biroul de Protocol al Patri-
arhiei Române a conlucrat cu
ambasadele acreditate la Bu-
cure[ti, cu ministere ale Gu-
vernului României [i cu auto-
rit\]ile aeroportuare.
Prin Sectorul Comunit\]i
externe au fost sprijinite acti-
vit\]ile din centrele eparhiale
[i parohiile ortodoxe româ-
ne[ti din str\in\tate: s-au
constituit Adun\rile Eparhia-
le [i Centrele Eparhiale `n e-
parhiile `nfiin]ate `n anul
2008 (Spania [i Portugalia, E-
uropa de Nord, Australia [i
Noua Zeeland\); s-au `nfiin]at
parohii noi (Spania: 12 paro-
hii; Germania: trei parohii, E-
uropa de Nord: trei parohii,
Italia: trei parohii, Damasc
(Siria): o parohie, Brno (Ce-
hia): o parohie, Osaka-Nago-
ya: o parohie); au fost constru-
ite [i sfin]ite mai multe l\ca-
[uri de cult (Salzburg, Viena,
Knittelfeld [.a.) [i a[ez\minte
cultural-misionare (Viena,
Stockholm, Nagoya [.a.); Bise-
rica „Sfin]ii Arhangheli Mihail,
Gavriil [i Rafail“ din Paris a re-
venit sub omoforul Patriarhiei
Române, devenind Catedral\
Mitropolitan\ a Mitropoliei Or-
todoxe Române pentru Europa
Occidental\ [i Meridional\; a
fost re`nnoit contractul de co-
modat dintre Patriarhia Ecu-
menic\ [i Patriarhia Român\
Mar]i, 9 februarie 2010
cu privire la Biserica Sfânta
Paraskevi-Pikridion, Istanbul,
Turcia (29 mai 2009).
Dintre activit\]ile desf\[u-
rate prin Sectorul teologic-e-
duca]ional men]ion\m: orga-
nizarea Congresului Interna-
]ional de Teologie dedicat
Sfântului Vasile cel Mare (1 -
4 noiembrie 2009); re`nfiin]a-
rea specializ\rii Teologie - A-
sisten]\ social\, `ncepând cu
anul universitar 2009-2010;
Proiectul „Alege [coala!“, fi-
nan]at de Uniunea Europea-
n\ prin Programul Opera]io-
nal Sectorial pentru Dezvolta-
rea Resurselor Umane; orga-
nizarea celui de-al doilea Con-
gres Na]ional „Hristos `mp\r-
t\[it copiilor“(2 - 3 septembrie
2009) [i organizarea Concur-
sului Na]ional de Muzic\ Bi-
zantin\ „Tineri, l\uda]i pe
Domnul!“ - a doua edi]ie (27
septembrie 2009).
~n anul [colar 2008-2009,
au predat disciplina religie
8940 de profesori [i au func-
]ionat 33 de seminare teologi-
ce ortodoxe liceale [i cinci li-
cee teologice ortodoxe, `n care
au fost [colariza]i 4946 de e-
levi, prin activitatea didactic\
a celor 771 de profesori. ~n ca-
drul Patriarhiei Române func-
]ioneaz\ 11 facult\]i de teolo-
gie ortodox\ (Bucure[ti, Ia[i,
Sibiu, Craiova, Cluj, Con-
stan]a, Târgovi[te, Pite[ti, Al-
ba-Iulia, Arad [i Oradea) [i
patru departamente de teolo-
gie ortodox\, incluse `n cadrul
altor facult\]i (Timi[oara, Ga-
la]i, Baia Mare [i Re[i]a). Stu-
diile sunt structurate pe trei
niveluri: licen]\ (patru ani
pentru specializarea Teologie
pastoral\ [i trei ani pentru
celelalte specializ\ri), mas-
terat (doi ani) [i doctorat (trei
ani). ~n anul universitar 2008-
2009, au fost [colariza]i 8619
studen]i (nivel licen]\) 2470
(master) [i 399 doctoranzi
(Bucure[ti, Sibiu, Cluj, Ia[i,
Constan]a [i Craiova), 420 de
cadre didactice activând `n ca-
drul `nv\]\mântului teologic
superior: 93 de profesori, 67 de
conferen]iari, 139 de lectori,
CM
YK
95 de asisten]i [i 26 de prepa-
ratori universitari.
~n anul universitar 2008-
2009 s-au `nscris la studii, `n
diferite institu]ii de `nv\]\-
mânt din str\in\tate, cu bine-
cuvântarea Centrelor eparhi-
ale, 19 teologi români, iar la
facult\]ile din cadrul Patriar-
hiei Române studiaz\ 117 ce-
t\]eni str\ini (printre care [i
etnici români). Biroul de Ca-
tehizare Parohial\ a continu-
at implementarea proiectului
„Hristos `mp\rt\[it copiilor“,
prin organizarea la nivelul e-
parhiilor a 81 de centre cate-
hetice, unde [i-au desf\[urat
activitatea 28 de inspectori e-
parhiali [i 159 de responsabili
pentru cateheza parohial\. Pe
parcursul anului 2009, au a-
vut loc activit\]i catehetice `n
4.203 parohii, fiind implica]i
73.016 copii.
Sectorul Patrimoniu cultu-
ral bisericesc a continuat for-
marea [i perfec]ionarea profe-
sional\ a personalului de spe-
cialitate, prin organizarea
programelor [i cursurilor cu
urm\toarele calific\ri: muzeo-
graf, gestionar custode, con-
servator de bunuri culturale [i
ghid pentru obiectiv cultural.
De asemenea, a fost elaborat
[i propus spre aprobare Pro-
iectul pentru programul de
parteneriat `n vederea finan-
]\rii din fonduri europene a
activit\]ilor de formare profe-
sional\ [i a fost definitivat
cursul de muzeologie genera-
l\, pentru muzeografii din u-
nit\]ile de cult. Pentru inven-
tarierea patrimoniului biseri-
cesc mobil au fost `ntocmite
22 692 de fi[e, `nso]ite de foto-
grafii. ~n anul 2009, eparhiile
au raportat lucr\ri de recon-
struc]ie, consolidare [i restau-
rare la 263 de monumente,
valoarea total\ a fondurilor u-
tilizate ridicându-se la suma
de 43.796.581,40 lei [i 50.000
euro. Un obiectiv esen]ial de
dezvoltare a activit\]ii patri-
monial-culturale `l constituie
organizarea [i acreditarea u-
nor ateliere biserice[ti proprii
de conservare-restaurare,
CM
YK
prin `nfiin]area Centrului de
Preg\tire, Conservare [i Pro-
movare a Patrimoniului Cul-
tural Religios „Sfântul Voie-
vod Martir Constantin Brân-
coveanu“, `n Bucure[ti, strada
Maria Rosetti. Totodat\, po-
ten]ialul muzeal-expozi]ional
al patrimoniului bisericesc va
fi valorificat prin organizarea
„Muzeului Cre[tinismului Ro-
mânesc - Sfântul Cuvios Dio-
nisie Exiguul“. ~n prezent
func]ioneaz\ 317 unit\]i cu
activitate `n domeniul patri-
moniului bisericesc mobil, `n-
tre care 275 muzee [i colec]ii
muzeale [i 42 de centre de o-
crotire, cu peste 600 angaja]i.
~n cadrul Patriarhiei Române
s-au organizat, `n anul 2009,
numeroase expozi]ii de art\
bisericeasc\, simpozioane, co-
locvii [i sesiuni tematice, de-
dicate, `n special, Anului
Sfântului Vasile cel Mare [i al
celorlal]i Sfin]i Capadocieni.
Comisia de pictur\ bisericeas-
c\ a organizat opt [edin]e, `n
care au fost analizate 663 do-
sare, dintre care au fost apro-
bate 227 devize [i 136 adju-
dec\ri, iar pentru 68 de l\ca-
[uri de cult a fost efectuat\ re-
cep]ia definitiv\.
Anul comemorativ-omagial
al Sfântului Vasile cel Mare [i
al celorlal]i Sfin]i Capadocieni
a fost mediatizat de postul de
radio TRINITAS prin progra-
me speciale, [tiri, informa]ii,
reportaje, interviuri [i trans-
misiuni directe de la eveni-
mente, precum [i prin emisi-
uni tematice. Prin punerea `n
func]iune a Sta]iei de emisie
de la Balota (Mehedin]i) s-a
realizat extinderea ariei de e-
misie a postului Radio TRINI-
TAS `n sud-vestul României,
precum [i `n regiunile din
nord-estul Serbiei [i nord-ves-
tul Bulgariei (Valea Timo-
cului). Structura administra-
tiv\ a postului de radio este
repartizat\ `n trei puncte de
lucru (Bucure[ti, Ia[i, Craio-
va), cu 45 de angaja]i [i 22 de
colaboratori permanen]i, a-
vând 34 de sta]ii de emisie
terestr\ [i echipamente de
9
emisie prin satelit. ~ncepând
cu luna septembrie 2009, `n
re]eaua studiourilor locale
TRINITAS a fost inclus [i stu-
dioul de la Sibiu, administrat
de Mitropolia Ardealului. Prin
Casa de Discuri TRINITAS au
fost editate mai multe CD-uri
audio, distribuite prin inter-
mediul unit\]ilor biserice[ti.
Postul de televiziune TRI-
NITAS TV a acordat o aten]ie
deosebit\ perfec]ion\rii emi-
siunilor. Prin extinderea emi-
siei la 24 de ore din 24, au fost
inclu[i [i telespectatorii din
Statele Unite ale Americii [i
Canada. ~n prezent, TRINI-
TAS TV este recep]ionat de
peste 80% din totalul abona]i-
lor de televiziune din Româ-
nia [i poate fi accesat [i prin
internet, la adresa www.trini-
tastv.ro, sau prin anten\ sa-
telit. ~n cadrul TRINITAS TV
func]ioneaz\, `ncepând cu a-
nul 2009, un program de pro-
duc]ie de DVD-uri, `n prezent
fiind realizate patru discuri.
~n anul 2009, s-a dezvoltat
considerabil re]eaua de difu-
zare a cotidianului „Ziarul Lu-
mina“, a s\pt\mânalului „Lu-
mina de Duminic\“ [i a Revis-
tei „Vestitorul Ortodoxiei“,
num\rul abonamentelor cres-
când de la 13.608, `n luna de-
cembrie 2008, la 22.010, `n lu-
na decembrie 2009. Din punc- CM
tul de vedere financiar, s-au YK
luat m\suri adecvate pentru
ca toate cheltuielile necesare
edit\rii, tip\ririi [i distribui-
rii publica]iilor „Lumina“ s\
fie acoperite prin abonamen-
te, sc\derea comisioanelor
po[tale [i reducerea pre]ului
la tipar. De asemenea, s-a re-
alizat o nou\ versiune a site-
ului , accesat de peste 200.000
de vizitatori, din peste 50 de
]\ri.
~n anul 2009, Agen]ia de
{tiri BASILICA a Patriarhi-
ei Române a postat pe site-ul
www.basilica.ro 4151 de [tiri
`n limba român\ [i 143 de
[tiri `n limba englez\, 129 co-
municate, 67 documente, 10
interviuri [i 255 de [tiri pri-
vind Anul omagial al Sfântu-
lui Vasile cel Mare [i al celor-
lal]i Sfin]i Capadocieni. Toa-
te aceste informa]ii au fost
accesate de aproximativ
1000000 de vizitatori (55%
din România [i 45% din str\-
in\tate) `nregistrându-se
peste 35 000 000 de acces\ri.
Biroul de pres\ [i rela]ii pu-
blice, a V-a component\ a
Centrului de Pres\ BASILI-
CA, a continuat activitatea
de informare prin mass-me-
dia asupra evenimentelor din
cadrul Patriarhiei Române [i
a comunicat punctele de ve-
dere oficiale ale Bisericii Or-
todoxe Române, referitoare
la aspecte religioase, cultu-
rale sau sociale, `n plan na-
]ional [i interna]ional. Cen-
trul de Pres\ BASILICA ,
prin toate cele cinci compo-
nente, a contribuit la redac-
tarea volumului „2009: Anul
Sfin]ilor Capadocieni `n Bi-
serica Ortodox\ Român\“.
Continuare `n pagina 10
10 Mar]i, 9 februarie 2010

Noi c\r]i publicate structur\, utilitate cultual\ [i

continuare din pagina 9
La Editura Institutului Biblic
[i de Misiune Ortodox\ au fost
preg\tite [i publicate, `n anul
2009, 35 de volume, `ntre care a-
mintim: colec]ia „Sfin]ii Capado-
cieni“ (15 vol.), cuprinz=nd texte
patristice cu un con]inut pasto-
ral, dogmatic, exegetic, moral,
parenetic [i ascetic, „Studia Ba-
siliana. ~nchinare la 1630 de
ani“ (trei vol.), reunind cele mai
valoroase studii `n limba româ-
n\ asupra personalit\]ii [i ope-
rei Sfântului Vasile cel Mare,
„Lumini din Scripturi [i din zi-
diri“ (antologie tematic\ din o-
pera Sfântului Vasile cel Mare),
colec]ia „P\rin]i [i scriitori bise-
rice[ti“, serie nou\, (dou\ vol.),
„Filocalia“ (vol.III), „Credin]a
m\rturisitoare“ (Arhim. Teofil
P\r\ian), „Misiune pentru mân-
tuire. Lucrarea Bisericii `n so-
cietate“ [i „Teologie [i spirituali-
tate“, (PF P\rinte Patriarh Da-
niel) „Euharistie, Episcop, Bise-
ric\“, (I.P.S. P\rinte Mitropolit
Ioannis Zizioulas), „Hristos `m-
p\rt\[it copiilor. Ghid catehetic
pentru copii“ [i „Hristos `mp\r-
t\[it copiilor. ~ndrumar pentru
catehet“; „Patrologie“, vol. I [i II,
(pr. prof. dr. Constantin Voicu);
„Repere patristice `n dialogul
dintre teologie [i [tiin]\“, (coor-
donator: conf. dr. Adrian Leme-
ni), „Manifest pentru o nou\ re-
la]ie a omului cu p\mântul“
(Pierre Rabhi), „P\rintele Ioan
Ivan de la Neam]“, (Arhim. Ti-
motei Aioanei [i Arhim. Varla-
am Merticariu), „Pridvoare ale
cerului: M\n\stiri [i schituri din
Arhiepiscopia Bucure[tilor“.
~n anul 2009, Tipografia In-
stitutului Biblic a tip\rit 58 de
titluri, `n 136.670 de exemplare.
Editura Institutului Biblic a fost
dotat\ cu tehnologie modern\ de
culegere [i imprimare, fiind con-
tinuate, `n acela[i timp, lucr\ri-
le de construc]ie [i amenajare
pentru punerea `n func]iune a
Tipografiei PHAROS de la Po-
pe[ti Leordeni. Atelierele Insti-
tutului Biblic [i-au desf\[urat
activitatea `n cadrul sec]iilor de
tâmpl\rie-sculptur\, metale-
turn\torie, metale-cizelur\, t\-
mâie, pictur\ bisericeasc\ [i `n
atelierele de ]es\torie - broderie-
tricotaje (Mân\stirea }ig\ne[ti)
[i croitorie (M\n\stirea Pas\-
rea), prin care s-au realizat [i s-
au recondi]ionat obiecte de cult,
ve[minte biserice[ti, icoane [i
piese de mobilier bisericesc.
Fondul Bibliotecii Sfântului
Sinod a fost completat cu 973 vo-
lume, dintre care 500 au fost
cump\rate din re]eaua de libr\-
rii, din ]ar\ [i din str\in\tate, iar
473 au fost primite prin dona]ie.
~n anul 2009 s-a finalizat structu-
ra organizatoric\ a bibliotecii,
prin `ntocmirea unui Regulament
de organizare [i func]ionare.
Centrul de Pelerinaje „Sfân-
tul Apostol Pavel“ al Patriarhiei
Române a organizat, `n anul
2009, un num\r de 62 de peleri-
naje externe, `n: Israel, Iorda-
nia, Egipt, Turcia (Capadocia [i
Istanbul), Grecia, Italia, Bulga-
ria [i Muntele Athos, precum [i
111 pelerinaje interne, `n: Mun-
tenia, Dobrogea, Moldova [i Bu-
covina, Ardeal, Maramure[ [i
Oltenia, pentru aproximativ 5
500 de persoane. Fa]\ de anul
2008, num\rul de pelerinaje ex-
terne a crescut cu 25%, num\rul
de pelerinaje interne cu 10% [i
num\rul de pelerini cu 10%.
Sectorul Monumente [i con-
struc]ii biserice[ti a organizat [i
a supravegheat lucr\ri de con-
struc]ie, restaurare, amenajare,
modernizare, recompartimenta-
re, consolidare, igienizare sau
reabilitare termic\ la urm\toa-
rele obiective: Re[edin]a Patri-
arhal\, Palatul Patriarhiei, Ti-
pografia „Pharos“ din Pope[ti
Leordeni, M\n\stirea Antim,
M\n\stirea „Sfânta Maria“ Te-
chirghiol, Centrul de Preg\tire,
Conservare [i Promovare a Pa-
trimoniului Cultural Religios
„Sfântul Voievod Martir Con-
stantin Brâncoveanu“ [i Atelie-
rele Patriarhiei Române din Po-
pe[ti Leordeni.
~n vederea `nceperii lucr\ri-
lor de construc]ie la Catedrala
Mântuirii Neamului, s-au desf\-
[urat `n anul 2009 urm\toarele
ac]iuni: depunerea dosarelor cu
documenta]ii pentru ob]inerea
avizelor ne-cesare; organizarea
expozi]iei „Catedrale [i biserici
noi 1990 - 2008“, organizarea a
`nc\ do-u\ simpozioane temati-
ce consultative: „Catedrala Mân-
tuirii Neamului: arhitectur\,
cultural\“ (26 iunie 2009) [i Pre-
zentarea public\ a principiilor
de proiectare ilustrate `n tema
stabilit\ de beneficiar, a caietu-
lui de sarcini [i a criteriilor de
selec]ionare a proiectantului Ca-
tedralei Mântuirii Neamului (9 -
10 decembrie 2009), confec]iona-
rea unei noi machete (scara
1/150) [i lansarea licita]iei de se-
lectare a proiectantului (Etapa
I, faza de „construc]ie la ro[u“).
Pentru eficientizarea activit\]ii
`n Palatul Patriarhiei - Centrul
de conferin]e, au fost efectuate
lucr\ri de repara]ie [i restaura-
re, fiind oferite spa]ii spre `nchi-
riere, `n vederea organiz\rii de
conferin]e, simpozioane [i expo-
zi]ii, `n total 49 de ac]iuni. Secto-
rul economic-ffinanciar a `nregis-
trat `n anul 2009 venituri `n va-
loare de 56.796.508 lei [i cheltu-
ieli `n valoare de 56.541.496 lei,
rezultând un excedent de
255.012 lei, ce va fi utilizat `n ac-
tivit\]i misio-nare. Prin acest
sector s-au luat m\suri pentru
`nt\rirea disciplinei financiare
[i echilibrarea cheltuielilor `n
raport cu veniturile ob]inute.
III. Activitatea
social-filantropic\
Activitatea social-ffilantropic\
a fost desf\[urat\ `n Biserica
Ortodox\ Român\ de 3167 per-
soane: 29 consilieri sociali, 33 in-
spectori eparhiali, 141 asisten]i
sociali teologi, 273 persoane cu
studii de specialitate, 56 lucr\-
tori sociali, 2192 voluntari [i
membri ai comitetelor filantro-
pice [i 443 din alte categorii de
personal. ~n anul 2009 s-au `nfi-
in]at 49 de institu]ii de protec]ie
social\, ajungându-se la un total
de 394 (88 a[ez\minte pentru
copii, 89 a[ez\minte pentru
vârstnici, 65 centre pentru asis-
ten]a familiilor [i persoanelor a-
flate `n dificultate, 92 cantine [i
brut\rii sociale, 25 centre medi-
co-sociale [i policlinici, 14 centre
de diagnostic [i tratament pen-
tru persoane cu nevoi speciale,
[ase centre pentru persoane f\-
r\ ad\post, patru centre pentru
victimele violen]ei familiale [i a-
gresori, dou\ centre pentru vic-
timele traficului de persoane [i
nou\ gr\dini]e [i centre educa-
]ionale). De serviciile [i proiecte-
le sociale desf\[urate `n eparhii
(335 programe sociale) au bene-
ficiat peste 629.459 de persoane,
dintre care: 152.270 copii,
26.324 persoane cu dizabilit\]i,
333.882 persoane vârstnice [i
116.979 familii s\race. Pentru
sus]inerea acestor activit\]i so-
cial-filantropice s-au cheltuit a-
proape 45.000.000 lei. De ase-
menea, `n scopul dezvolt\rii ac-
tivit\]ilor social-filantropice,
Sectorul social-filantropic al Ad-
ministra]iei Patriarhale [i Fede-
ra]ia FILANTROPIA au preg\-
tit `n parteneriat patru proiecte
finan]ate din fonduri europene,
asigurându-se astfel autofinan-
]area programelor pentru urm\-
torii trei ani. Asisten]a religioa-
s\ `n unit\]ile militare, peniten-
ciare, spitale [i a[ez\minte de o-
crotire social\ este asigurat\ de
512 preo]i (132 `n unit\]i milita-
re [i penitenciare, iar 380 `n spi-
tale [i `n a[ez\minte de ocrotire
social\). ~n toate aceste unit\]i
exist\ 482 biserici [i capele, iar
55 se afl\ `n diferite stadii de
construc]ie [i amenajare. Lucra-
rea misionar-social\ `n cuprinsul
eparhiilor s-a desf\[urat [i cu
sprijinul asocia]iilor [i funda]ii-
lor care func]ioneaz\ cu binecu-
vântarea Sfântului Sinod sau a
Centrelor Eparhiale: 77 de orga-
niza]ii cu profil social-filantropic
[i 34 de organiza]ii de tineret.
Prin Sectorul Stavropighii
patriarhale [i centre sociale s-
au efectuat lucr\ri de renovare,
reamenajare [i dotare tehnic\ la
urm\toarele subunit\]i admi-
nistrative: Centrul Social-Cultu-
ral „Sfântul Apostol Andrei“ din
Bucure[ti, Centrul Social-Pasto-
ral „Sfânta Maria“ din Techir-
ghiol [i Centrul Social-Cultural
„Miron Patriarhul“ – Dragosla-
vele. Prin Centrul Social-Cultu-
ral „Sfântul Apostol Andrei“ din
Bucure[ti au fost organizate, `n
anul 2009, 10 simpozioane, con-
grese sau seminare na]ionale [i
interna]ionale, fiind cazate 720
persoane (610 din România [i
110 din str\in\tate);
~n concluzie, observ\m c\, de-
[i criza financiar\ a diminuat e-
lanul ini]ial, activitatea Bisericii
Ortodoxe Române `n anul 2009 a
fost `ncununat\ de realiz\ri
multiple, `n plan pastoral-litur-
gic, cultural-misionar [i social-fi-
lantropic, mai ales datorit\ jert-
felniciei [i d\rniciei clerului [i
credincio[ilor Bisericii noastre.
Mul]umim tuturor celor ce
au sprijinit [i sprijin\ aceste
activit\]i multiple [i rug\m pe
Hristos Domnul s\ binecuvân-
teze pe to]i cei care lucreaz\
pentru binele Bisericii [i al po-
porului român, s\ ne d\ruiasc\
tuturor har, `n]elepciune [i aju-
tor ca s\ nu sl\bim `n credin]\
[i `n dragoste fr\]easc\, pentru
ca lucrarea misionar\ a Biseri-
cii `n so-cietate s\ fie semn de
binecuvântare [i speran]\, spre
salva lui Dumnezeu [i mântui-
rea oamenilor.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române

Pelerinaj de Pa[ti `n }ara Sf=nt\ [i a Pe[terii „Sf. Ilie Tezviteanul“. Coborâm la

Marea Moart\ - Qumran (locul unde s-au g\-
sit celebrele manuscrise de la Marea Moart\,
880 de euro/pers. pt. un grup de 30-3

SERVICII INCLUSE ~N PRE}:

39 pers.

- 01-07 aprilie 2010 -
ZIUA I - Joi: ~ntâlnire pe aeroportul Henri teaz\ intrarea). Ora 15:00 - `ntâlnire la Poarta
Coand\ (Otopeni) la ora 07:30, decolare ora Jaffa, deplasare pe Muntele Sion pentru vizita-
10:20. Zbor EL AL, cursa LY 574 - sosire pe Ae- rea Bisericii „Adormirii Maicii Domnului“, Foi-
roportul Ben Gurion `n jurul orei 12:55. De- [orului „Cina cea de Tain\“ [i Mormântului
plasare la Ierusalim - Poarta Jaffa - Sf. Mor- Proorocului David. Deplasare la Zidul Plânge-
mânt. Cazare [i cin\ `n Bethleem - hotel 4*. rii. Cazare [i cin\ `n Bethleem sau Ierusalim.
23:30 - Participare la Sf. Liturghie la Biserica
ZIUA II - Vineri: Mic dejun. Muntele M\s- româneasc\ din Ierusalim sau la Sf. Mormânt.
linilor, unde vom vizita: Biserica ~n\l]\rii;
M\n\stirea „Pater Noster“ (Tat\l nostru), ZIUA IV - Duminic\: Mic dejun. Bethleem
M\n\stirea „Domnius Flevit“ (Domnul a - vom vizita: Biserica „Na[terii Domnului Ii-
plâns), Gr\dina Ghetsimani [i Biserica Na]iu- sus Hristos“, Biserica catolic\ „Sf. Ecaterina“,
nilor. Mormântul Maicii Domnului [i Grota Grota Laptelui. Continuarea drumului `n de-
Tr\d\rii. Intr\m `n Cetatea Ierusalimului pe [ert, cu microbuze pentru vizitarea M\n\sti-
Poarta Sfântul {tefan [i vom vizita casa `n ca- rilor „Sf. Teodosie“ [i „Sf. Sava“. Deplasare la
re a locuit Sf. Fecioar\ Maria `n Cetatea An- Ein Karem - patria Sf. Ioan Botez\torul, vizi-
tonia. Parcurgem Via Dolorosa (Calea Crucii), tarea Bisericii ridicate pe locul Na[terii Sf.
cu cele 14 opriri ale lui Iisus, ajungând la Bi- Ioan Botez\torul [i a Fântânii Sf. Fecioare Ma-
serica Sfintei ~nvieri (cu Golgota, Piatra Un- ria. Cin\ [i cazare `n Bethleem sau Ierusalim.
gerii, Sfântul Mormânt, locul unde s-a aflat
Sfânta Cruce). Cin\ [i cazare `n Bethleem sau ZIUA V - Luni: Mic dejun. Deplasare spre
Ierusalim - hotel 4*. Ierihon, trecând pe lâng\ Hanul Bunului Sa-
maritean. Intrare `n Ierihon, cel mai vechi
ZIUA III - Sâmb\t\: Ora 03:00 - deplasare ora[ din lume, vizitarea A[ez\mântului româ-
cu autocarul (ora se va stabili `mpreun\ cu ghi- nesc [i „Dudului lui Zacheu“. Privire c\tre
dul, `n func]ie de ultimele informa]ii) la una M\n\stirea Carantania, construit\ pe Mun-
dintre por]ile Cet\]ii Sfinte, pentru a `ncerca tele Ispitirii. Deplasare cu microbuze c\tre
intrarea `n Cetate [i apropierea de Sf. Mor- Hozeva, pentru vizitarea M\n\stirii „Sf.
mânt, unde vine Lumina Sfânt\ (nu se garan- Gheorghe“ (moa[tele Sf. Ioan Iacob Românul)
unde se afl\ Centrul Ahava, pentru cei ce do-
resc s\ cumpere cosmetice). Urc\m pe Valea
Iordanului pân\ la Yardenit - locul amenajat
al Botezului Domnului. Cin\ [i cazare `n Ti-
berias - Hotel Golan 4*.
ZIUA VI - Mar]i: Mic dejun. Vizit\ `n satul
Cana, unde se viziteaz\ Biserica Minunii
transform\rii apei `n vin. Nazareth (vizitarea
Bisericii ortodoxe „Sf. Gavriil“ [i a Bisericii
catolice „Buna Vestire“). Deplasare la Caper-
naum, ora[ denumit [i „Cetatea Domnului“ -
vizitarea ruinelor ora[ului, locul unde a predi-
cat Mântuitorul [i casa soacrei Sf. Petru, Tab-
gha - biserica ce aminte[te de hr\nirea a
5.000 de oameni cu 5 pâini [i 2 pe[ti, Muntele
Fericirilor. Op]ional, `n func]ie de timp, plim-
bare cu o copie a B\rcii lui Iisus pe apele M\-
rii Galileei. Cazare [i cin\ Tiberias.
ZIUA VII - Miercuri: Mic dejun. Muntele
Tabor - vizitarea Bisericii Ortodoxe „Schimba-
rea la Fa]\“. Haifa, vom vizita Biserica Stella
Maris (Pe[tera „Sf. Prooroc Ilie“), Gr\dinile
persane terasate ale Templului Bahai (privire
din punctul de panoram\). Deplasare la Aero-
portul Ben Gurion, decolare 19:35 - cursa LY
571, aterizare Otopeni - ora 22:25.
PRE}: 865 de euro/pers.
pentru un grup de 40-4
45 pers.
- bilet de avion curs\ Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti; taxele de aeroport;
- 6 nop]i cazare hoteluri 3* superior - 4* (cla-
sificare local\), `n regim de demipensiune (bufet);
- transport autocar aer condi]ionat;
- deplasarea c\tre Hozeva, deplasare la
M\n\stirea „Sf. Teodosie“ [i „M\n\stirea Sf.
Sava“, deplasare taxi pe Muntele Tabor;
- intr\rile la obiectivele men]ionate `n pro-
gram; asigurare de s\n\tate;
- ghid vorbitor de limb\ român\ [i preot
`nso]itor.
NU SUNT INCLUSE ~N PRE}:
- tips pentru ghid [i [ofer (30 de euro), care
se pl\te[te reprezentantului agen]iei
ACTE NECESARE: PA{APORT
VALABIL MINIMUM 6 LUNI DE LA DATA
~NTOARCERII ~N }AR|
~n func]ie de programul festivit\]ilor [i de
m\surile de securitate, programul poate fi
modificat, ca ordine de desf\[urare sau se pot
`nlocui unele obiective sau hoteluri.
Informa]ii suplimentare la:
Bdul. Coposu nr. 1D, sector 3, Tel:
021.310.99.21, 021.337.48.13, 0788.728.542,
pelerinaje_antim@yahoo.com, Calea Victoriei
nr. 45, sector 1, Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46, 0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK

Cifre [i date despre Biserica Ortodox\ Rom=n\
continuare din pagina 10
Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române este alc\tuit
din 53 ierarhi: un patriarh, opt
mitropoli]i, 11 arhiepiscopi, 19
episcopi eparhio]i, 2 episcopi-
vicari patriarhali, 11 episcopi-
vicari [i 1 arhiereu-vicar.
~n interiorul grani]elor ]\-
rii, `n cuprinsul Patriarhiei
Române, func]ioneaz\ un nu-
m\r de 15.203 unit\]i biseri-
ce[ti, organizate astfel: 1 Cen-
tru Patriarhal, 6 mitropolii,
10 arhiepiscopii, 13 episcopii,
1 vicariat, 182 de protopopia-
te, 11.674 de parohii [i 2.658
de filiale, 475 de m\n\stiri,
175 de schituri, 10 metocuri.
~n cadrul unit\]ilor biseri-
ce[ti exist\ 19.776 de loca]ii
imobiliare, din care: 1 Centru
Patriarhal, 29 de re[edin]e e-
parhiale, 1 sediu vicariat, 159
de sedii protopope[ti (144 e-
xistente, 15 `n construc]ie),
6.262 de case parohiale (5.794
existente [i 468 `n construc-
]ie), 13.327 de cimitire biseri-
ce[ti, din care: 12.963 de cimi-
tire parohiale (758 urban,
12.205 rural), 364 de cimitire
m\n\stire[ti (280 de m\n\s-
tiri, 84 de schituri).
~n cuprinsul Patriarhiei
Române sunt deschise cultu-
lui [i func]ioneaz\ 16.128 de
l\ca[uri de cult, dintre care:
64 de catedrale (29 de cate-
drale eparhiale [i 35 de bise-
rici catedrale); 11.298 de bise-
rici parohiale, 2.239 de bise-
rici filiale, 550 de biserici de
m\n\stiri, 264 de biserici de
cimitir, 36 de biserici funda-
]ionale, 146 de biserici izolate,
355 de capele parohiale, 299
de capele de cimitir, 111 para-
clise parohiale, 236 de paracli-
se de m\n\stiri, 530 de bise-
rici [i capele `n institu]iile bu-
getare (119 - armat\, Ministe-
Mar]i, 9 februarie 2010
- Aceste date au fost transmise de Cancelaria Sf=ntului Sinod -
rul de Interne, SPP, 42 - peni-
tenciare, 217 - spitale, 76 - u-
nit\]i de `nv\]\mânt, 76 - a-
[ez\minte ocrotire social\).
Parohii f\r\ l\ca[uri de cult
sunt 262.
~n Biserica Ortodox\
Român\ activeaz\
14.578 de preo]i
[i diaconi
Pentru activitatea de con-
ducere administrativ\ din u-
nit\]ile biserice[ti (Patriarhie,
eparhii, protopopiate, m\n\s-
tiri, schituri) sunt `ncadra]i [i
activeaz\ 1.043 personal de
conducere cu contribu]ii la sa-
larizare de la bugetul de stat:
1 vicar administrativ patriar-
hal, 28 de consilieri patri-
arhali, 26 de vicari adminis-
trativi eparhiali, 1 inspector
general bisericesc, 7 secretari
patriarhali, 164 de consilieri
administrativi eparhiali, 10
secretari Cancelaria Sf. Sinod,
139 de inspectori eparhiali, 28
de secretari eparhiali, 29 e-
xarhi, 162 de protopopi, 448 de
stare]i(e) [i egumeni(e).
~n Biserica Ortodox\ Ro-
mân\ (Patriarhie, eparhii,
protopopiate, parohii, filii,
m\n\stiri [i schituri, institu-
]iile bugetare) sunt `ncadra]i
[i activeaz\ 14.578 de preo]i [i
diaconi, din care: 1.043 perso-
nal clerical de conducere [i
12.993 de preo]i [i diaconi (la
parohii, m\n\stiri, schituri,
centre eparhiale [i protopopi-
ate); 532 de preo]i `n institu-
]iile bugetare de stat. Posturi
clericale vacante - 1.104, din
care: personal de conducere -
159, preo]i [i diaconi - 945.
Un num\r total de 13.787
personal clerical de la unit\]i-
le biserice[ti a primit contri-
bu]ie la salarizare de la buge-
~n cuprinsul Patriarhiei Române sunt deschise
cultului [i func]ioneaz\ 16.128 de l\ca[uri de cult
tul de stat, dup\ cum urmea-
z\: 53 de indemniza]ii pentru
ierarhi, 1.022 de contribu]ii
pentru personal de conducere
de la Patriarhie, eparhii, pro-
topopiate, m\n\stiri [i schi-
turi, 12.712 contribu]ii pentru
preo]i [i diaconi de la centrele
eparhiale, protopopiate, paro-
hii [i m\n\stiri. Clerici salari-
za]i din fonduri proprii - 911.
Situa]ia pe decade de vârste
a preo]ilor [i diaconilor a fost
urm\toarea: 2.710 (20-30 ani);
4.440 (31-40 ani); 3.049 (41-50
ani); 2.812 (51-60 ani); 824
(61-70 ani); 112 (peste 70).
~n rândul clerului au fost
primi]i prin hirotonie 2 noi ar-
hierei, 467 de noi preo]i [i dia-
coni, au ie[it la pensie 115
preo]i [i au decedat 72 de slu-
jitori (din care 2 arhierei).
La unit\]ile biserice[ti cen-
trale, eparhiale, protopope[ti,
parohiale [i m\n\stire[ti este
`ncadrat [i activeaz\ un nu-
m\r total de 17.258 personal
neclerical, din care: 15.435 cu
Document 11
contribu]ie de la bugetul de
stat: (5.757 de cânt\re]i bise-
rice[ti, 3.513 `ngrijitori, 1.486
de clopotari, 704 paznici,
3.955 alte func]ii neclericale)
[i 1.843 personal neclerical
din fonduri proprii. Posturi
neclericale vacante -12.073.
Situa]ia monahismului
Situa]ia monahismului se
prezenta astfel: 660 de a[ez\-
minte monahale din care: 475
de m\n\stiri (255 - c\lug\ri,
220 - c\lug\ri]e), 175 de schi-
turi (111 - c\lug\ri, 64 - c\lu-
g\ri]e) [i 10 metocuri (6 -c\lu-
g\ri, 4 - c\lug\ri]e), `n care
tr\iesc `n rug\ciune, munc\ [i
studiu potrivit regulilor mon-
ahale [i sfintelor canoane un
num\r de 8.112 vie]uitori
(2.931 de c\lug\ri,/5.181 de
c\lug\ri]e).
Situa]ia dup\ studii a per-
sonalului clerical `n activitate
este urm\toarea: 270 doctori
`n teologie, 226 absolven]i cur-
suri doctorat, 1.417 absolven]i
master, 9.547 de licen]ia]i `n
teologie, 2.012 absolven]i se-
minar, 472 `n curs de [colari-
zare `n facult\]ile de teologie;
231 [i cu alte studii superioa-
re decât cele teologice.
Situa]ia dup\ studii a per-
sonalului monahal `n activita-
te este urm\toarea: 21 de doc-
tori `n teologie, 18 absolven]i
cursuri doctorat, 116 absol-
ven]i master, 909 licen]ia]i `n
teologie, 1.022 de absolven]i
seminar, 3.290 cu alte studii,
1.390 f\r\ studii, 1.734 `n
curs de [colarizare la `nv\]\-
mântul teologic superior sau
preuniversitar.
Personalul clerical de mir a
primit ranguri onorifice biseri-
ce[ti, astfel: 85 sachelar, 166 i-
conom, 340 iconom stavrofor,
precum [i un num\r de 125
distinc]ii biserice[ti [i 3 de stat.
Personalul monahal a pri-
mit ranguri, dup\ cum urmea-
z\: 106 protosinghel, 45 arhi-
mandrit, 38 stare]\ cu cruce.
Pentru abateri [i delicte,
clerul de mir a primit urm\-
toarele pedepse: Prin instan-
]ele de judecat\: 7 caterisiri,
10 depuneri din treapta preo-
]iei, 16 opriri de la cele sfinte,
23 transferuri disciplinare;
Direct de la chiriarh: 19 cano-
nisiri la m\n\stiri, 113 aver-
tismente/dojan\ arhiereasc\,
23 alte pedepse. Sinoadele mi-
tropolitane au admis 3 ape-
luri, au respins 1 apel [i au
men]inut 3 pedepse.
Pentru abateri [i delicte,
clerul [i personalul monahal
au primit urm\toarele pedep-
se: Prin instan]ele de judeca-
t\: 3 caterisiri, 4 depuneri din
treapta preo]iei, 4 transferuri
disciplinare, 12 opriri de la ce-
le sfinte, 14 excluderi din mo-
nahism; Direct de la chiriarh:
2 avertismente/dojan\ arhie-
reasc\, 2 alte pedepse.
La 1 ianuarie 2010 situa]ia
construirii de noi biserici se
prezenta astfel: s-a pus piatra
de temelie [i au `nceput lu-
cr\rile la 234 de biserici noi
(106 - urban, 128 - rural); au
continuat lucr\rile la cele 949
de biserici noi `ncepute `n anii
anteriori, dar neterminate
(392 - urban, 557 - rural); au
fost finalizate lucr\rile la 245
de biserici nou construite `n-
cepute `n anii anteriori (121 -
urban, 124 - rural); au fost da-
te `n folosin]\ prin sfin]ire 211
biserici nou construite (115 -
urban, 96 - rural).
La 1 ianuarie 2010, situa]ia
lucr\rilor de restaurare, repa-
rare [i `ntre]inere a l\ca[uri-
lor de cult care nu sunt monu-
mente istorice se prezenta
astfel: au continuat lucr\rile
de reparare, restaurare [i con-
solidare la 750 (198 - urban,
552 - rural); au fost nou picta-
te/repictate 537 de biserici
(141 - urban, 396 - rural); l\-
ca[uri resfin]ite 324 (108 - ur-
ban, 216 - rural).
~n anul 2009 `n unit\]ile pa-
rohiale au fost oficiate:
113.466 de botezuri (56.667 -
urban, 55.319 - rural) - cu
1.962 mai multe fa]\ de 2008;
69.575 de cununii (38.691 - ur-
ban, 30.884 - rural) - cu 2.206
mai pu]ine fa]\ de 2008;
141.416 `nmormânt\ri (53.387
- urban, 88.029 - rural) - cu
4.900 mai pu]ine fa]\ de 2008.
pr. Augustin RUSU, consilier
(p
patriarhal)
 CM
YK

12 Opinii Mar]i, 9 februarie 2010

~N}ELESURI NEB|NUITE

Insula lui Salkirk

de Dumitru
HORIA IONESCU
Alexander Salkirk s-a n\scut
`n 1676 `n Sco]ia. De[i nu prove-
nea dintr-o familie de marinari, a
plecat pe mare la 19 ani. A[a a
sc\pat de `nchisoare. La 25 de
ani era deja foarte apreciat `n mi-
ca lume a pira]ilor englezi. Când
celebrul William Dampier a ple-
cat cu dou\ cor\bii `ntr-o nou\
expedi]ie, Salkirk a primit co-
manda celei de a doua nave,
„Cinque Ports“. Pentru tân\rul
timonier aceasta ar fi trebuit s\
fie [ansa vie]ii. Dampier era o le-
gend\ vie, temut de toate vasele
spaniole de pe toate m\rile [i
apreciat pentru activitatea sa de
cartograf. Darwin [i Humbold
vor adopta metoda sa de lucru.
Doar c\ armonia dintre cei doi a
fost de scurt\ durat\. Salkirk se
plângea c\ sub comanda lui
Dampier se câ[tig\ foarte pu]in
[i, mai ales, c\ „Cinque Ports“ e
atât de mâncat\ de termite, `ncât
se poate scufunda `n orice clip\.
Când expedi]ia a atins una din-
tre insuli]ele din arhipelagul Ju-
an Fernandes, situat cam la 150
de kilometri de coasta chilian\,
cearta dintre cei doi a fost atât de
violent\, `ncât Salkirk s-a decis
s\ r\mân\ pe insul\. A primit
echipamentul de baz\ al marinei
britanice: O Biblie, un rând de
haine, o flint\, praf de pu[c\ [i o
trus\ cu scule. Câteva zile mai
târziu, „Cinque Ports“ s-a scu-
fundat pe nea[teptate `n Oceanul
Pacific. Primele zile pe insul\ au
fost pentru Salkirk deosebit de
grele, dar, cu timpul, a ajuns la
un nivel de via]\ pe care-l consi-
dera mai `mbel[ugat decât cel al
compatrio]ilor s\i sco]ieni. De do-
u\ ori au acostat acolo nave spa-
niole, de care Salkirk s-a ascuns.
Cum spanioli nu erau foarte prie-
teno[i cu pira]ii englezi, el a pre-
ferat s\ r\mân\, mai departe, `n
singur\tate. Dup\ patru ani [i
patru luni a fost salvat de o cora-
bie pe care se afla acela[i Dampi-
er. Tocmai f\cea pentru a treia
oar\ `nconjurul lumii.
Povestea lui Salkirk st\ la ba-
za romanului „Robinson Crusoe“,
pe care Daniel Defoe l-a scris `n
1719 [i care a cunoscut imediat
un succes deosebit. Robinson
Crusoe naufragiaz\ pe o insul\
pustie, unde reu[e[te prin tenaci-
tate, for]\ psihic\ [i h\rnicie s\
dep\[easc\ toate dificult\]ile [i
s\ supravie]uiasc\. Romanul lui
Defoe este un imn adus curajului
[i `nc\p\]ân\rii de a nu ceda
atunci când se ajunge `ntr-o situ-
a]ie limit\ [i este, dup\ Biblie,
cartea care s-a tradus cel mai
mult `n lume. Daniel Defoe, cre[-
tin practicant, [i-a propus s\
analizeze ce poate reu[i un om
atunci când folose[te cu adev\rat
darurile primite de la Dumne-
zeu, `n sensul celor scrise la Fa-
cere 2, 15: „{i a luat Domnul
Dumnezeu pe omul pe care-l f\-
cuse [i l-a pus `n gr\dina cea din
Eden, ca s-o lucreze [i s-o p\zeas-
c\“. Istoricul literar Ian Watt
afirma, `n 1957, c\ Robinson
Crusoe este, ca [i Faust, un mit,
el reprezentând mult mai mult
decât un simplu personaj al unui
roman foarte popular. De-a lun-
gul anilor au ap\rut nenum\rate
opusuri inspirate din romanul lui
Defoe, `n care diferite persoane
e[uau, din diferite motive, pe insu-
le mai mult sau mai pu]in pustii.
Demne de men]ionat r\mân ro-
manele lui Jules Verne, care cu
siguran]\ nu sunt doar c\r]i pen-
tru copii. Romancierul francez
este un cititor foarte atent al lui
Daniel Defoe, el corectând unele
inexactit\]i de ordin practic care
apar `n „Robinson Crusoe“. Ast-
fel, aventura supravie]uirii pe o
insul\ pierdut\ `n mijlocul ocea-
nului devine mult mai realist\.
Spre deosebire de Defoe, Jules
Verne nu se preocup\ de rolul ju-
cat de destin `n via]a omului, de
faptul c\ Dumnezeu a vrut ca ci-
neva s\ ajung\ `ntr-o situa]ie
unde se autodep\[e[te, ci de des-
crierea tehnologic\ a instrumen-
telor de supravie]uire, ca dovad\
a capacit\]ii intelectuale de ela-
borare a unei strategii care s\
ofere salvarea. Speran]a c\ ma[i-
nismul va rezolva, pe rând, pro-
blemele omenirii a fost infirmat\
de dezvoltarea ulterioar\ a lumii
industriale. Totu[i, entuziasmul
lui Jules Verne este, mai depar-
te, molipsitor, mai ales prin sin-
ceritatea lui f\r\ margini.
Foarte interesant este [i ro-
manul „~mp\ratul mu[telor“,
scris de romancierul britanic Wi-
liam Golding, `n 1954. Un grup
de adolescen]i, `mbarca]i pe o na-
v\ pentru a fi salva]i de la un de-
zastru nuclear, naufragiaz\ pe o
insul\ pierdut\ `n ocean, care
prin frumuse]ea ei este conside-
rat\ paradisul terestru. ~n loc ca
cei ajun[i la ]\rm s\ se uneasc\
`ntr-un efort comun de supravie-
]uire, o parte dintre ei se despart
de grup, alegând o cale, aparent,
mai u[oar\. ~n locul muncii asi-
due, plicticoase, pentru crearea
unui mediu prielnic vie]ii, ace[tia
prefer\ o existen]\ superficial\
pe care o consider\ mai intere-
sant\, pierzând timpul [i vânând la premiului Nobel pentru Lite- se numeasc\ Robinson Crusoe.
animalele de pe insul\, f\r\ s\ ratur\ `n 1983, este promotorul La protestul istoricilor, o alt\
realizeze c\ aceast\ surs\ de unui optimism f\r\ margini. insul\, [i mai `ndep\rtat\, a
hran\ este limitat\. {eful grupu- Chiar dac\ omul se comport\ ab- fost numit\ Salkirk. De fapt,
lui, Jack, a[az\ `n vârful unei surd [i proste[te, dorind s\ dis- aceasta `l reprezint\ cel mai bi-
pr\jini, ca pe un trofeu, ca sem- trug\ ceea ce a primit `n dar de ne pe navigatorul sco]ian, care o
nul lor reprezentativ, capul unui la Dumnezeu, el este salvat de via]\ `ntreag\ a preferat s\ fie
porc pe care-l vânase. Dup\ scur- Creator [i de aceast\ dat\. Nava cât mai departe de lume. Ajuns
t\ vreme, `n jurul capului de porc salvatoare simbolizeaz\ restabi- celebru [i bogat, el a r\mas doar
vor roi o sumedenie de mu[te, lirea ordinii divine, mântuitoare. câteva luni pe uscat. S-a re`n-
„trofeul“ devenind „`mp\ratul Robinson Crusoe a supravie-
tors pe mare. De[i analfabet, a
mu[telor“ adic\ simbolul lui ]uit ca mit tocmai prin optimis-
mul mesajului s\u. Dumnezeu primit gradul de locotenent al
Baal-Zebub, dumnezeul Ecronu-
lui [i personificarea f\r\ echivoc ne ajut\ atunci când avem mai marinei britanice pentru merite
a r\ului (vezi IV Regi 1, 2-18). ~n- mult\ nevoie [i, cu ajutorul Lui, deosebite. A murit pe mare `n
tre cele grupe izbucne[te un r\z- orice situa]ie, chiar [i una pe care 1721, `nainte de a fi `mplinit 45
boi necru]\tor [i `ntreaga insul\ o consider\m disperat\, poate s\ de ani. Povestea lui a r\mas ca
este incendiat\. De[i tinerii pro- se `ncheie cu bine [i spre folosul un simbol greu de uitat. {i acest
voac\ distrugerea locului care i-a spiritual al celui care a tr\it-o. fapt vorbe[te de la sine. Pentru
salvat, totu[i, chiar prin acest in- Credin]a `n Dumnezeu [i speran- c\, a[a cum spunea Bertold Bre-
cendiu uria[ ei sunt salva]i de o ]a au totdeauna un viitor. cht, cineva este mort doar
nav\ care a observat fumul ce se Guvernul chilian a decis ca atunci când nimeni nu se mai
`n\l]a. Wiliam Golding, laureat insula pe care a tr\it Salkirk s\ gânde[te la el. a

IDEEA CRE{TIN|

„Femeilor, asculta]i glas de bucurie!“

de Monica PATRICHE
„Femeilor, asculta]i glas de
bucurie!“ spune o cântare din
Duminica mironosi]elor. Fe-
meile cre[tine au o promisiu-
ne de bucurie. ~mi amintesc
cânturile din Iliada care re-
dau triste]ea zei]ei Tetis. Ahi-
le, fiul ei, sim]indu-se nedrep-
t\]it [i umilit de Agamemnon
prin fapul c\ i-o luase pe fru-
moasa fiic\ a lui Brises, r\s-
plata din partea aheilor, mer-
ge la mama sa [i o roag\ s\ `l
ajute. Atunci, „Tetis, cu plân-
sul `n ochi, a[a i-a r\spuns lui
Ahile: «Vai, o, copile, de ce
te-am n\scut [i crescut ca s\
suferi?/ Bine ar fi fost s\ r\-
mâi neatins [i neplâns la co-
r\bii,/ C\ci num\rate sunt zi-
lele tale [i scurt `]i e veacul;/
~ns\, de[i ai s\ mori `n cu-
rând, nu-i altul ca tine/ Neno-
rocit, `n palat te-am n\scut s\
fii prad\ r\stri[tii»“.
Chiar dac\ motivul triste]ii
lui Ahile nu poate fi acceptat
de credin]a noastr\, plânsul
mamei eroului red\ mai mult
decât cere momentul. Tetis
exprim\ suferin]a femeii de a
na[te fii ai restri[tii, deoarece
`ns\[i condi]ia omului este
tragic\. Tetis se jertfe[te [i
merge la Zeus pentru a-l im-
plora s\ intervin\ `n favoarea
fiului ei: „Dar Tetis nu uit\
rugarea/ Fiului, ci r\s\rind
din afunduri pe undele m\rii,/
Mânec\ `ndat\ spre-a cerului
bolt\ [i suie Olimpul“. Cere-
rea ei nu trece `ns\ orizontul
strâmt al m\ririi omene[ti;
m\rirea pe care o cere pentru
fiul ei este efemer\: „F\ ca
troienii pe ahei s\ tot biruie
pân\ ce aheii/ Cinste ar\ta-
vor feciorului meu [i spori-vor
m\rirea“, `l roag\ ea pe Zeus.
O alt\ m\rire cere femeia
cre[tin\ pentru fiii ei, alt sens
au lacrimile ei. Afl\m acestea
avându-le `n vedere pe femei-
le mironosi]e. Se pot reg\si fe-
meile cre[tine `n plânsul fe-
meilor mironosi]e, care se tân-
guiau, urmându-L pe Hristos
pe Golgota. Câte dintre ele nu
au sim]it c\ dragostea se `n-
dreapt\ spre mormânt? Nu au
sim]it ele `n plânsul pruncilor
lor de[ert\ciunea? Nu au sim-
]it durerea na[terii pruncilor,
[i aceast\ durere nu a fost ea
sporit\ de durerea de a [ti c\
ei nu sunt ferici]i, c\ nu vor
purta pe frunte cununa vie]ii?
C\ le-au dat via]a aceasta p\-
mânteasc\, dar c\ pe cea ce-
reasc\ nu le-o pot da?
N-au plâns reg\sindu-se cu
sim]irea [i starea sufletului `n
plânsul femeii v\duve? Nu
sunt mereu singure, mereu
triste, de parc\ doar ce [i-au
`ngropat aproapele? Prin pr\-
pastia pe care a aruncat-o la
picioarele lor, aproapele le-a
devenit departe.
Plângând au mers femeile
mironosi]e la mormântul
Domnului. ~n plânsul lor era
plânsul unei omeniri s\r\cite,
era plânsul Evei izgonite din
rai. Triste]ea li s-a transfor-
mat `ns\ `n bucurie, `n care
vom intra [i noi de vom fi dor-
nice de a unge cu miruri tru-
pul Celui Iubit.
De nu ne vom ascunde de
Domnul, ca Eva, când El ne va
striga, ne va fi dat s\ cunoa[-
tem taina cea mai adânc\: tai-
na Vie]ii dumnezeie[ti. Pen-
tru c\ suntem nu doar Eve -
maici ale vie]ii p\mânte[ti, ci
maici ale vie]ii cere[ti. Nu
suntem doar mirese aici, pe
p\mânt, ci [i mirese `n cer.
S\ cunoa[tem taina Vie]ii,
a[a cum li s-a dat femeilor mi-
ronosi]e s-o cunoasc\ stând `n
fa]a mormântului pecetluit [i
cum i s-a dat Maicii Domnu-
lui, al c\rei pântece a r\mas,
de asemenea, pecetluit.
Iat\, este spre sear\. De va
veni Domnul s\ ne cerceteze,
ca alt\dat\, `n rai, s\ nu ne as-
cundem. S\ cânt\m cântec de
bucurie, cântec de mireas\. S\
cânt\m pe inima Domnului, s\
r\spundem chem\rii Lui.
Mireasa cu mult\ bucurie
a fost `ntâmpinat\. Sufletului
feciorelnic i s-a spus: „Bucu-
r\-te“. „Bucura]i-v\“, li s-a
spus [i femeilor mironosi]e.
„Bucur\-te“, i se spune ce-
lei ce o urmeaz\ pe Maica
Domnului, care `nva]\ de la
ea adâncul tainelor. Taina
Nun]ii - ca na[tere `ntru `m-
p\r\]ia lui Dumnezeu - este
pecetluit\ filosofilor acestei
lumi [i dat\ sufletelor fecio-
relnice, cunosc\toare a `ntre-
gii `n]elepciuni [i a adev\ratei
filosofii. A[a cum spune Aca-
tistul Buneivestiri, Mireasa
dumnezeiasc\ i-a ar\tat pe fi-
losofi ne`n]elep]i [i i-a v\dit
pe cei me[teri la cuvânt a fi
necuvânt\tori.
Plânsul Evei (femeia cu
nume divin - Via]a), ca [i al
femeilor mironosi]e, [i-a g\-
sit mângâierea [i s-a tran-
sformat `n bucurie.
*MONICA PATRICHE ESTE DOCTOR `N MATEMATIC|

CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 9 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
APEL UMANITAR
Andreea Mihaela Pandelescu, `n vârst\ de 1 an
[i 5 luni, a fost diagnosticat\ pe 13 octombrie 2009
cu leucemie limfoblastic\ acut\.
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ crunt\, Andreea
are nevoie de un tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma necesar\ pentru
aceast\ interven]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi-
nanciare ale p\rin]ilor.
Cei care doresc s\ o ajute pe micu]a Andreea Mi-
haela Pandelescu pot dona bani `n contul deschis pe
numele mamei: Mancila Ani[oara, tel:
0730.043.527
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont
Cod: RZBR ROBU
RO30RZBR0000060011797090
Adresa: str. Unirii, bl. H3, parter, BUZ|U
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
O catedral\ pentru
Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Mar]i, 9 februarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
{I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
22.25-2
22.30 Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
11.00-1
11.02 Info TRINITAS
23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
23.37-2
23.40 Promo
12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
12.25-1
12.30 Omul priceput
(miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00)
03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
(miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
(Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
Bulgaria: Balcik (2 zile/1 noapte)
- 27-28 februarie 2010 -
Ziua I ¾ Ghid preot/teolog.
Bucure[ti-Balcik, se viziteaz\:
Castelul reginei Maria [i Gr\dina NU SUNT INCLUSE:
Botanic\, cazare [i cin\ la hotel***; ¾ Intr\rile la obiective (20 de
leva, circa 10 );
Ziua II ¾ Asigurarea medical\;
Mic dejun, M-rea Alagea din ¾ Masa de prânz.
stânc\-Varna, participare la Sf.
Liturghie la Catedrala mitropoli- Informa]ii suplimentare:
tan\ „Adormirea Maicii Domnu- Patriarhia Rom=n\, Centrul de
lui“ - Bucure[ti. Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3;
PRE}: 70 de euro/pers. Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13;
0788/728.542;
SERVICII INCLUSE: pelerinaje_antim@yahoo.com
¾ Transport cu autocar mo- Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
dern, cu aer condi]ionat; Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
¾ 1 noapte cazare la hotel 3*; 0788/728.544;
¾ Cin\ [i mic dejun; patriarhia_pelerinaje@yahoo.com
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Mar]i, 9 februarie 2010 Pagina consumatorului 15

Cum citim codul de bare de pe produse

Falsurile [i produsele
contraf\cute sunt
`ntâlnite peste tot, iar una
dintre solu]iile aflate la
`ndemâna cump\r\torului
de a le ocoli este citirea
codului de bare. Acest
element de siguran]\
ofer\ informa]ii utile
referitoare la originea
produc\torului [i a ]\rii
unde este fabricat
produsul. Codurile de
bare au ap\rut `n 1948,
`ns\ de-a lungul timpului
au suferit mai multe
modific\ri. Prefixul alocat
Rom=niei de Asocia]ia
Interna]ional\ de
Numerotare a Articolelor
(EAN International) este
594, reg\sit `n primele trei
cifre a codului.
Produsele contraf\cute [i cele
falsificate au un numitor comun,
acela al calit\]ii mediocre sau
chiar proaste, `ns\ reprezint\ do-
u\ lucruri distincte. Astfel, dac\
primul este ob]inut astfel `nc=t
s\ semene cu un produs autentic,
dar nici un procent din produsul
autentic nu se reg\se[te `n el, cel
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj
BASILICA TRAVEL
Pelerinaje interne
`n luna FEBRUARIE
† 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei - Bucure[ti. Pre]: 65 de
lei
† 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare
la moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea
Hurezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Fr\sinei - Catedrala Râmnicu Vâlcea - M-
rea Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Mc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]: 60
de lei
† 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Cet\]uia (se urc\ cca 20 min) - M-rea
N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]:
65 de lei
de-al doilea este caracterizat prin
faptul c\ seam\n\ cu un produs
autentic, un procentaj variabil
din cel real reg\sindu-se `n fals.
Cele dou\ categorii de produ-
se enun]ate pot fi `ns\ ocolite da-
c\ anumite documente `nso]itoa-
re vor fi citite cu aten]ie de con-
sumatori. Astfel, „produsele con-
traf\cute nu sunt `nso]ite de de-
clara]ia de conformitate, carte
tehnic\, instruc]iuni de folosire,
certificat de garan]ie sau bon fis-
cal“, fiind mai u[or de depistat,
potrivit recomand\rilor Autori-
t\]ii Na]ionale pentru Protec]ia
Consumatorului (ANPC). ~n ca-
zul acestora, [i ambalajul este re-
alizat din materiale necalitative,
informa]iile de pe ambalaj sau e-
tichet\ fiind incomplete, nefiind
men]ionate numele importatoru-
lui sau produc\torului [i nici ter-
menul de garan]ie sau alte infor-
ma]ii de interes privind produsul.
Potrivit ANPC, pentru a nu fi
p\c\li]i de falsuri, consumatorii
trebuie s\ urm\reasc\ atent de-
numirea m\rcilor de produse sau
servicii. Asem\narea denumirii
unor m\rci de produse (servicii)
se poate realiza foarte u[or prin
suprimarea sau ad\ugarea unei
litere, a unei cifre, a unui sufix
(de exemplu „Reabok“ `n loc de
„Reebok“, care este produsul ori-
ginal de `nc\l]\minte sport). Lo-
cul de comercializare [i pre]urile
produselor ar trebui s\ fie un alt
reper dup\ care consumatorul
trebuie s\ ]in\ cont `n momentul
`n care dore[te s\ achizi]ioneze
un produs original. Astfel, pre]ul
produselor contraf\cute este
mult mai mic comparativ cu cel
al produselor originale `ntrucât
falsificatorii urm\resc ca produ-
Date de contact:
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
Indreiu Gabriela -
Consultant Turism: 0732128993
† 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
Suzana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira -
Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 26-2 28 februarie: pelerinaj la Râpa
Robilor din Aiud „Rug\ciune la martirii nea-
mului românesc“
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedrala
arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re`ntre-
girii - M-rea Râme], cazare+mas\
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din A-
iud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\ Aiud -
Casa Memorial\ Lucian Blaga din Lancr\m -
Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de prânz
- M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucure[ti.
Pre]: 350 de lei
† 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or) - Schitul
„Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea
M\l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti.
Pre]: 60 de lei
† 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. M. Mc Gheorghe“ din Giurgiu -
Catedrala episcopal\ - M-rea Comana - Bi-
serica Dr\g\nescu (pictat\ de pr. Arsenie
Boca). Pre]: 55 de lei
Codul de bare poate fi citit de orice
consumator interesat
de calitatea produsului pe care-l achizi]ioneaz\
sul falsificat s\ se vând\ mult
mai repede decât cel original.
594, prefixul
alocat Rom=niei
de EAN International
Un alt element de siguran]\ `l
reprezint\ codul de bare care `n-
so]e[te fiecare produs, acesta fi-
ind o reprezentare de date, desti-
nat a fi citit pe cale optic\ [i care
poate fi folosit `n orice societate
[i `n toate industriile produc\-
toare sau de desfacere.
Odihn\ [i tratament `n cele mai bune sta]iuni,
prin urm\toarele programe sociale:
„O s\pt\m=n\ de refacere
`n sta]iunile balneare“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
-7 zile/6 nop]i cazare cu mic dejun;
-2 proceduri terapeutice/zi, pe baza re-
comand\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 270 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 330 de lei.
„Decada balnear\“
- 20 ianuarie - 30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
- 10 zile/9 nop]i cazare cu pensiune complet\;
- minimum 7 zile tratament [i o con-
sulta]ie medical\ la `nceputul sejurului;
- tratamentul se face pe baza recoman-
d\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 650 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 750 de lei.
STA}IUNI: Amara; B\ile Herculane; B\-
ile Ol\ne[ti; B\ile Tu[nad; C\lim\ne[ti - C\-
ciulata; Covasna; Moneasa; Praid; Pucioasa;
Sinaia; Sl\nic-Moldova; Sovata; Turda.
Aceste bare negre pe un spa-
]iu alb sunt citite [i decodate cu
ajutorul scannerelor care m\-
soar\ reflexia luminii [i
interpreteaz\ codurile `n nu-
mere [i litere [i le trimit spre
gestionare unui calculator.
Codificarea produselor [i
structura codului sunt realizate
la nivel interna]ional de c\tre
EAN-UCC (Asocia]ia Interna]io-
nal\ de Numerotare a Articole-
lor): primele trei cifre reprezint\
prefixul ]\rii de provenien]\, ur-
m\toarele patru cifre-num\rul
produc\torului, `n continuarea
lor alte cinci cifre reprezint\ nu-
m\rul de identificare al produsu-
lui, iar ultima este denumit\ ci-
fra de control. Majoritatea pro-
duselor sunt marcate cu un nu-
m\r format din 13 cifre, `ns\ `n-
tâlnim produse cu opt sau mai
pu]ine cifre.
Toate ]\rile au un prefix de
trei cifre, excep]ie f\c=nd ]\rile
fondatoare ale sistemului EAN
(Asocia]ia Interna]ional\ de Nu-
merotare a Articolelor), la care
prefixul este format din dou\ ci-
fre. Prefixul alocat României este
594, iar Fran]a are prefixul 33,
Germania - 49, Grecia - 30, Aust-
ralia - 27, Brazilia - 55, Canada -
61, Belgia - 32 (acestea fiind ]\ri-
le fondatoare).
Sistemul de codificare a pro-
duselor a fost `nfiin]at `n Rom=-
nia `n anul 1994, tot atunci `nfi-
in]=ndu-se [i EAN Rom=nia, li-
cen]iat\ de EAN International-
Asocia]ia Interna]ional\ de Nu-
merotare a Articolelor.
Prefixul alocat Rom=niei de
c\tre Asocia]ia Interna]ional\ de
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
Numerotare a Articolelor (EAN
Interna]ional) este 594.
Istoria codului de bare
Istoria codului de bare a
`nceput `n 1932, c=nd un grup de
studen]i de la Universitatea
Harvard a demarat un proiect
destul de `ndr\zne] la acea
vreme: produselor le erau ane-
xate puncte de reper din ca-
taloage de produse [i erau cen-
tralizate `ntr-o baz\ de date.
Codurile de bare, `n varianta
lor de ast\zi, au ap\rut `n 1948.
Bernard Silver a primit o cere-
re de dezvoltare a unui sistem
automat de identificare a produ-
selor [i, `mpreun\ cu Norman
Joseph Woodland, a `nceput s\
lucreze la proiect.
~n 20 octombrie 1949, Wood-
land [i Silver au publicat o lucra-
re intitulat\ „Classifying Appa-
ratus and Method“ (Aparat [i
metod\ de clasificat). Inventato-
rii au descris inven]ia lor ca fiind
„arta de clasificare a produselor
pe baza modelelor“.
Cele mai multe coduri de bare
pe care Woodland [i Silver le-au
descris erau formate dintr-o serie
de spirale circulare. ~n timp ce
cei doi le descriau ca simboluri,
simbologia de baz\ a codurilor de
bare se asem\na foarte mult cu
codurile de bare unidimensionale
din prezent.
Simbologia era realizat\ din-
tr-un model format din 4 linii al-
be pe un fundal `nchis. Prima li-
nie era linia de control, iar cele-
lalte 3 linii erau fixate la distan]e
variabile fa]\ de prima linie (de
control). Informa]ia era codat\
prin prezen]a sau absen]a uneia
sau a mai multor linii. Astfel se
puteau realiza [apte clasific\ri
diferite de produse. Prin
ad\ugarea mai multor linii erau
posibile mai multe clasific\ri de
produse.
Modelul de cod de bare reali-
zat de Woodland [i Silver la 7
octombrie 1952 a `nceput s\ fie
folosit ca model general de identi-
ficare a produselor.
~n 1992 Woodland a fost dis-
tins cu „National Medal of Tech-
nology“ („Medalia na]ional\ a
tehnologiei“) de c\tre pre[edinte-
le american.
Codurile de bare au `nceput
s\ fie folosite `n comer] dup\
1966.
~n iunie 1974 primul scanner
UPC realizat de NCR Corporati-
on (ce se numea pe atunci Natio-
nal Cash Register Co) a fost in-
stalat la supermarketul Marsh
din Troy, Ohio. Pe 26 iunie 1974,
primul produs cu cod de bare a
fost scanat [i `nregistrat. a

€ 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea

Centrul de Pelerinaj „Sf=ntul Apostol Pavel“
organizeaz\ `n luna FEBRUARIE pelerinaje:
€ 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent-M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
€ 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare la
moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea Hu-
rezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Fr\sinei - Catedrala Râmnicu-Vâlcea - M-rea
Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Muc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]:
60 de lei
€ 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Cet\]uia (se urc\ cca 20 min.) - M-rea N\m\ie[ti
- M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea Su-
zana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira - Bucu-
re[ti. Pre]: 60 de lei
€ 26-2
28 februarie: pelerinaj la Râpa Robi-
lor din Aiud „Rug\ciune la martirii neamului
românesc“
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedra-
la arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re-
`ntregirii - M-rea Râme], cazare+mas\;
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din
Aiud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\
Aiud - Casa Memorial\ Lucian Blaga din
Lancr\m - Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus,
cazare+mas\;
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de
prânz - M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucu-
re[ti. Pre]: 350 de lei
„Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or)- Schitul „Sf.
Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea M\-
l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti. Pre]:
60 de lei
€ 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
„Sf. M. Mc. Gheorghe“ din Giurgiu - Catedrala
episcopal\ - M-rea Comana - Biserca Dr\g\nes-
cu (pictat\ de pr. Arsenie Boca). Pre]: 55 de lei
Informa]ii suplimentare:
Bdul Coposu nr. 1D, sector 3, Tel:
021.310.99.21, 021.337.48.13, 0788.728.542,
pelerinaje_antim@yahoo.com, Calea Victoriei
nr. 45, sector 1, Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46, 0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Via]a dintr-o vorb\ Mar]i, 9 februarie 2010

La `nceput era acrostihul

Metodiu, `n Imnul fecioarelor,
Orice traducere a unui text, indiferent de natura deja `[i dispusese strofele `n
acestuia, sufer\ inevitabil pierderi la nivel lexical, ordine alfabetic\“, lucru ce
trebuie pus pe seama influen-
semantic, stilistic etc. Dac\ traduc\torul este ]ei poeziei veterotestamentare
interesat s\ extrag\ doar informa]iile, leap\d\ f\r\ a care recurge frecvent la teh-
nica acrostihului alfabetic. ~n-
sta pe gânduri vechea hain\ a cuvintelor, pentru a tr-adev\r, [i ini]ialele celor 24
`mbr\ca acelea[i idei `n noua rostire. Gestul de strofe ale poemului lui Me-
todiu formeaz\ un acrostih al-
traducerii nu mai este `ns\ la fel de facil `n cazul fabetic, redând literele alfabe-
unei traduceri literare, când translatorul trebuie s\ tului elin.
re`mpleteasc\ pânzele de sensuri, atent la fiecare
]es\tur\ a cuvintelor, la fiecare nod stilistic pe care Arm\ „alb\“ `mpotriva
persecutorilor
`l descoase [i apoi `l coase la loc `n cealalt\ limb\.
Abia cealalt\ crea]ie liric\
Iar dac\ textul cu pricina mai este [i revelat, scris amintit\, epitaful lui Pecto-
de un autor sfânt, orice pierdere traductorial\ rius, detabuizeaz\ `ntreaga
putând c\p\ta dimensiuni neb\nuite, atunci `ncep perspectiv\ legat\ de p\trun-
derea acrostihului `n literatu-
cu adev\rat chinurile „tranzi]iei“ (traductio ra cre[tin\. Inscrip]ia funera-
`nseamn\, `n latin\, trecere `n alt loc, `n alt\ stare). r\ `n cauz\, `nsumând 11 ver-
suri, a fost descoperit\ `n anul
1839 `ntr-un cimitir din Au-
sim la evrei nu numai acrosti- tun, fiind foarte posibil ca
huri alfabetice regulate (Psal- Bouvy s\ nu fi consultat-o pâ-
de pr. drd. Toader ILIE mii CXI, CXXII: Proverbe n\ la data când `[i publica lu-
XXXI, 10-31; Plângeri I, 1-22; crarea (1886). Primele cinci
II, 1-22; IV, 1-22), dar [i acro- versuri formeaz\ acrostihul
„Netradusul“ stihuri triple (Plângeri III, 1- ichthys („pe[te“ - simbol cre[-
din imnografie 66) [i octuple (Psalmul CXIX). tin din perioada primar\ a Bi- CM

~n multe cazuri, traduc\to- Altele sunt neregulate [i in- sericii), ceea ce aduce discu]ia YK

rul nu poate decât s\ asiste
neputincios la astfel de pier-
deri, de dorit a fi par]iale [i
cât mai reduse. Ne putem i-
magina perplexitatea (`nlocui-
t\ apoi de agonie) a unui
traduc\tor str\in al „ciolanu-
lui“ nostru electoral sau al
„colivei“. «Ce-o mai fi [i aia?
Aha! Da´ cum o traduc?» Une-
ori `ns\, pierderile sunt tota-
le. Un astfel de exemplu, `n-
tâlnit destul de frecvent `n po-
ezia imnografic\ ([i nu nu-
mai), nu `ns\ [i `n traducerile
române[ti ale respectivelor
texte, este acrostihul (akros =
aflat la cap\t, extrem; stichos
= vers), o figur\ de stil care
`mbin\ ini]ialele versurilor
sau ale strofelor `ntr-un puz-
zle literar cu mesaje variate.
Ini]ialele dispuse `n acrostih
redau fie literele alfabetului
(acrostih alfabetic), fie numele
imnografului (acrostih nomi-
nal), ori diferite exorta]ii, ver-
sete ale unor psalmi biblici etc.
Antecedente literare
Sursele acestui artificiu sti-
listic trebuie c\utate `n litera-
tura ebraic\ sau siriac\. Se
pare c\ cele mai vechi acrosti-
huri provin din literatura ba-
bilonian\ (cca. 1000 `.Hr.).
Textele transmise `n acrostih
de poemele babiloniene p\s-
trate reprezint\ atât nume
(de regi: Ashurbanipal, Nebu-
chadnezzar II), cât [i felurite
mesaje (cel mai cunoscut acro-
stih babilonian, a[a-numita
„Theodicee babilonian\“, are
urm\torul con]inut: „Eu, Sag-
gil-kinam-ubib, preotul cele-
brant, venerez pe zeu [i pe re-
ge“). {i textul ebraic al Ve-
chiului Testament p\streaz\
numeroase acrostihuri, `ndeo-
sebi `n Cartea Psalmilor. „G\-
complete (Psalmii IX-X, XXV,
XXXIV, XXXVII, CXLV)...“
(Edmond Bouvy, Poètes et
Mélodes: étude sur les origi-
nes du rythme tonique dans
l’hymnographie de l’Eglise
greque, Nimes, 1886, p. 332).
Versifica]ia antic\ greceas-
c\ nu cunoa[te acrostihul; `n
schimb, acesta apare `n c\r]i-
le sibiline romane (cel pu]in `n
redactarea lor primitiv\), fapt
care `l determin\ pe Cicero s\
le conteste caracterul revelat:
`n De divinatione II, 54, Cice-
ro constat\ c\ mai multe frag-
mente d\deau, `n acrostih,
chiar numele autorilor (de pil-
d\: Q. Ennius fecit), ceea ce
contrazicea apartenen]a divi-
n\ a textelor respective, dar,
cu siguran]\, nu aceasta este
filiera p\trunderii lui `n lite-
ratura cre[tin\.
Acrostihul cre[tin -
tehnic\ literar\ sau de
ap\rare `n fa]a ereziilor?
Cert este c\, din veacul al
IV-lea, acest artificiu de art\
poetic\ `ncepe s\ fie tot mai
gustat de c\tre imnografii
cre[tini, câ[tigându-[i defini-
tiv un statut privilegiat `n
tehnica poeziei imnografice,
`ndeosebi a acatistului. Exist\
unele tabuuri cu privire la `n-
cre[tinarea acrostihului, per-
petuate `nc\ de pe la sfâr[itul
sec. al XIX-lea, când Edmond
Bouvy presupune c\ aceast\
tehnic\ de compozi]ie este
consacrat\ `n literatura cre[-
tin\ `n imnografie, pioniera-
tul revenindu-le poe]ilor de o-
rigine sirian\ din sec. al IV-
lea (`n spe]\ lui Efrem Sirul).
Teza este reluat\ `n literatura
noastr\ de Petre Vintilescu,
care propune [i o explica]ie
pentru interesul imnografilor
cre[tini fa]\ de acrostih: „Ver-
sul silabic [i acrostihul, utili-
zate `n tehnica poetic\ a im-
nelor, ofereau, de altfel, avan-
tagii pre]ioase Bisericii, `n di-
ferendele ei cu ereticii. Ap\r\-
torii ortodoxiei, preocupa]i de
a feri Biserica de inova]ii [i de
a-i fixa credin]a prin imnele
din serviciul divin public, se
vor fi silit s\ `nl\ture din for-
mulele acesteia «metrii vagi [i
elastici, poezia ambigu\ [i
mobil\ a celor vechi», adop-
tând «termeni atât de riguro[i
[i preci[i, `ncât toat\ lumea s\
fie `n stare a-i p\zi; s\ nu fie
posibil nici s\ adaoge, nici s\
scoat\ o singur\ silab\, f\r\
ca cel mai simplu credincios
s\ nu bage de seam\». [...] A-
crostihul nominal mai cu sea-
m\ `nlesnea clerului [i credin-
cio[ilor identificarea imnologi-
lor autoriza]i“ (Petre Vintiles-
cu, Despre poezia imnografic\
din c\r]ile de ritual [i cânta-
rea bisericeasc\, Ed. Pace,
Bucure[ti, 1937, pp. 26-27).
Se [tie c\ secolul al IV-lea a
fost câmpul unor aprige dis-
pute doctrinare `n sânul Bise-
ricii cre[tine, combatan]ii -
drept-credincio[i sau eretici -
`n]elegând repede c\ imnogra-
fia constituia un mijloc facil
pentru diseminarea propriilor
idei. Chiar Arie (n. 256), soco-
tit `ndeob[te primul mare ere-
tic cre[tin, compune o lucrare
de imnuri [i cânt\ri biseri-
ce[ti, numit\ Thalia, spre a-[i
propaga mai u[or printre cre-
dincio[i p\rerile eretice. Pen-
tru a evita `n viitor astfel de
practici, sinodalii de la Lao-
diceea (360) adopt\ m\sura
radical\, dar care se va dovedi
neviabil\, de a interzice `ntre-
buin]area liturgic\ a „psalmi-
lor particulari“ (canonul 59).
Solu]ia de compromis, care s-a
[i impus definitiv, a fost cea a
`ntrebuin]\rii acrostihului:
autorii (ortodoc[i) de imnuri -
asimilate de obicei [i `n cult -
`ncep s\ se semneze `n acro-
stih, tocmai pentru a elimina
suspiciunile unei eventuale
provenien]e eretice a respecti-
vului material imnografic, cât
[i imixtiunile sau adaosurile
eretice `n text.
A[adar, ipoteza c\ acrosti-
hul va fi deservit ortodoxia `n
diferendele ei cu ereticii, `nce-
pând din sec. al IV-lea, este
justificat\, f\r\ s\ se poat\
costitui `ns\ [i `ntr-o explica-
]ie a originii acestuia `n scrie-
rile cre[tine. Literatura cre[ti-
n\ consemneaz\ câteva poe-
me anterioare veacului al IV-
lea, `n care apare acrostihul,
ceea ce mut\ `n devans [i pe
cu totul alte coordonate `n-
treaga discu]ie legat\ de `n-
cre[tinarea acestui procedeu
stilistic. De referin]\ sunt un
epitaf de pe la sfâr[itul sec. al
II-lea, cunoscut sub numele
de Inscrip]ia lui Pectorius din
Autun, [i un amplu poem care
`ncheie Banchetul lui Metodiu
de Olimp († cca 311). Acesta
din urm\, publicat `nc\ din
1656, nu `i era necunoscut lui
Bouvy, care aminte[te c\ „Sf.
noastr\ c\tre sfâr[itul secolu-
lui al II-lea, `n plin\ lupt\ cu
persecutorii noii credin]e, nu
cu ereticii. Autorii cre[tini re-
curg la un cod stilistic de ap\-
rare `mpotriva prigoanelor
p\gâne. Faptul c\ ne-a par-
venit textul lui Pectorius este
un caz fericit, care a supravie-
]uit vigilen]ei ultimilor perse-
cutori (de la sfâr[itul sec. al
III-lea [i `nceputul celui ur-
m\tor), familiariza]i cu de-
criptarea simbolurilor cre[ti-
ne. F\r\ a fi singular, ci, pro-
babil, cel mai renumit din peri-
oada primelor trei secole cre-
[tine, acrostihul lui Pectorius
ne conduce spre o nou\ con-
cluzie: veacul al IV-lea mar-
cheaz\ nu debutul acrostihului
`n literatura patristic\, ci doar
o recrudescen]\ [i o reconversie
a acestuia, prin suflul imnogra-
fiei de sorginte siriac\.
Inscrip]ia lui Pectorius
Primind `n cele muritoare
izvorul f\r\ moarte al apelor
cu susure divine,
Evlavioas\ inim\ arat\,
[tu], neam dumnezeiesc al
pe[telui ceresc.
Spre apele ve[nice ale `n]e-
lepciunii care-mbog\]e[te a-
prinde-]i, prietene, sufletul
T\u. Ia hrana dulce ca mie-
rea a Mântuitorului sfin]ilor,
[tu] cel care
E[ti `nfometat; m\nânc-o
]inând pe[tele `n palme.
Tânjesc deci s\ m\ satur de
pe[te, St\pâne Mântuitorule;
Te implor, lumina celor
mor]i, ca mama s-odihneasc\-n
pace.
Tat\ Ascadie, drag inimii
mele aprige,
`mpreun\ cu dulcea-mi ma-
m\ [i fra]ii mei,
adu-]i aminte de Pectorius
`n pacea Pe[telui t\u. a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Mar]i, 9 februarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 32 (1534) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 32 (307) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA

ACTUALITATE DOCUMENT ACTUALITATE

„Ascultarea Cifre [i date Sudul [i sud-estul
noastr\ este despre Biserica ]\rii, afectate de
o misiune Ortodox\ ninsori abundente
apostoleasc\“ Rom=n\ [i viscol
PAGINA 16 PAGINA 11 PAGINA 5

Activit\]i multiple
cu bani pu]ini basilica.ro
RELIGIOS
Ieri, 8 februarie 2010, `n Sala Sinodal\ din
AC}IUNI FILANTROPICE ~N AR-
Re[edin]a patriarhal\, sub pre[edin]ia HIEPISCOPIA DUN|RII DE JOS,
Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, a avut loc LA DUMINICA ~NFRICO{|TOA-
[edin]a anual\ de lucru a Consiliului Na]ional REI JUDEC|}I: ~n ziua de 7 fe-
bruarie 2010, `n Duminica
Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române. `nfrico[\toarei judec\]i, cu CM
YK

La `nceputul lucr\rilor, activitatea intern\ [i binecuvântarea ~nalt Prea-

extern\ a Bisericii Ortodoxe Române `n anul
2009 a fost sintetizat\ [i prezentat\ din punct de
vedere pastoral-liturgic, cultural-misionar [i
social-filantropic de Preafericitul P\rinte
Patriarh Daniel, sub titlul „Activit\]i multiple cu
bani pu]ini“. Ast\zi, 9 februarie 2010, de la ora
10:00, `n Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ din
CM
Palatul Patriarhiei, va avea loc [edin]a anual\ de
YK
lucru a Adun\rii Na]ionale Biserice[ti a Bisericii
Ortodoxe Române. Citi]i `n paginile 8-10
POZA ZILEI
Biserica evanghelic\ din Cin-
cu este una dintre cele mai valo-
roase realiz\ri ale arhitecturii
medievale din Transilvania.
Construit\ `n secolul al XIII-lea
ca bazilic\ roman\, biserica a
fost ref\cut\ `n stil gotic `n pri-
ma jum\tate a secolului al XVI-
lea, dar [i mai târziu, `n secolul
al XVIII-lea. De]ine o colec]ie de
covoare orientale din secolul al
XVII-lea [i al XVIII-lea, o serie
de vestigii de la diferite bresle [i
corpora]ii, dar [i epitafuri me-
dievale, fragmente de picturi
murale, strane `n stil gotic etc. a
740.000 de [omeri `n ianuarie
Rata [omajul `n luna ianu-
arie a continuat s\ creasc\,
ajungând la 8,1%, fa]\ de
7,8% `n ultima lun\ a anului
trecut [i 4,9% `n ianuarie
2009, a informat, ieri, Agen-
]ia Na]ional\ pentru Ocupa-
rea For]ei de Munc\
(ANOFM).
~n prima lun\ a acestui
an, rata [omajului a dep\[it
8%, un asemenea nivel `n
aceast\ perioad\ nefiind `n-
registrat din 2003, când `n
Bulgaria a absorbit 1,3% din fondurile
europene pentru 2007-2013
Bulgaria continu\ s\ mai
piard\ bani din fondurile euro-
pene, a scris ieri cotidianul so-
fiot „Sega“. Dup\ ce bani neab-
sorbi]i din fondurile de preade-
rare au ajuns la aproape un
miliard de euro, `n pericol deja
sunt [i 200 milioane de euro
luna ianuarie erau `nregis-
tra]i 781.388 de [omeri, rata
la nivel na]ional fiind de
8,6%.
~n luna ianuarie au fost
`nregistra]i `n total 740.982
de [omeri, cu 31.599 mai
mul]i decât `n ultima lun\
din 2009.
Din num\rul total de [o-
meri, 459.158 sunt indemni-
za]i [i 281.824 neindemni-
za]i. Potrivit ANOFM, cei
mai mul]i [omeri, respectiv
din cadrul programelor opera-
]ionale. Aceasta este concluzia
unui raport al unei comisii
parlamentare de control. De la
aderarea sa la Uniunea Euro-
pean\ `n anul 2007, Bulgaria
a absorbit abia 1,3% din cele a-
proape 12 miliarde de euro
605.371, provin din mediul
privat. a
pentru perioada 2007-2013, se
afirm\ `n raport. Cel mai real
este pericolul pentru pu]in
peste 200 milioane de euro din
cadrul Programului opera]io-
nal Transport. 86 milioane de
euro sunt destinate construc]i-
ei de autostr\zi [i trebuie ab-
sorbite pân\ la sfâr[itul anului
2010, iar restul de 117 pentru
`mbun\t\]irea naviga]iei pe
Fluviul Dun\rea. a
sfin]itului Casian, `n
Arhiepiscopia Dun\rii de Jos
peste 60 de parohii au
desf\[urat o ampl\ ac]iune
cu un caracter filantropic, `n
cadrul c\reia au fost vizitate
[i ajutate persoane cu veni-
turi reduse, vârstnici [i
familii cu mul]i copii, aflate
`n eviden]a parohiilor.
Pagina 3
S|N|TATE
O SPERAN}| PENTRU DIABE-
TICI: Pentru a rezolva cazu-
rile disperate de diabet insu-
lino-dependent, medicii au
imaginat diferite metode.
Dintre acestea, singura care
pare a avea [anse de succes
este grefa de celule
pancreatice.
Pagina 6
PAGINA CONSUMATORULUI
CUM CITIM CODUL DE BARE
DE PE PRODUSE: Falsurile [i
produsele contraf\cute sunt
`ntâlnite peste tot, iar una
dintre solu]iile aflate la `nde-
mâna cump\r\torului de a le
ocoli este citirea codului de
bare. Acest element de sigu-
ran]\ ofer\ informa]ii utile
referitoare la originea produ-
c\torului [i a ]\rii unde este
fabricat produsul.
Pagina 15
10 Mar]i, 9 februarie 2010

Noi c\r]i publicate Conservare [i Promovare a Pa-

continuare din pagina 9
La Editura Institutului Biblic
[i de Misiune Ortodox\ au fost
preg\tite [i publicate, `n anul
2009, 35 de volume, `ntre care a-
mintim: colec]ia „Sfin]ii Capado-
cieni“ (15 vol.), cuprinz=nd texte
patristice cu un con]inut pasto-
ral, dogmatic, exegetic, moral,
parenetic [i ascetic, „Studia Ba-
siliana. ~nchinare la 1630 de
ani“ (trei vol.), reunind cele mai
valoroase studii `n limba româ-
n\ asupra personalit\]ii [i ope-
rei Sfântului Vasile cel Mare,
„Lumini din Scripturi [i din zi-
diri“ (antologie tematic\ din o-
pera Sfântului Vasile cel Mare),
colec]ia „P\rin]i [i scriitori bise-
rice[ti“, serie nou\, (dou\ vol.),
„Filocalia“ (vol.III), „Credin]a
m\rturisitoare“ (Arhim. Teofil
P\r\ian), „Misiune pentru mân-
tuire. Lucrarea Bisericii `n so-
cietate“ [i „Teologie [i spirituali-
tate“, (PF P\rinte Patriarh Da-
niel) „Euharistie, Episcop, Bise-
ric\“, (I.P.S. P\rinte Mitropolit
Ioannis Zizioulas), „Hristos `m-
p\rt\[it copiilor. Ghid catehetic
pentru copii“ [i „Hristos `mp\r-
t\[it copiilor. ~ndrumar pentru
catehet“; „Patrologie“, vol. I [i II,
(pr. prof. dr. Constantin Voicu);
„Repere patristice `n dialogul
dintre teologie [i [tiin]\“, (coor-
donator: conf. dr. Adrian Leme-
ni), „Manifest pentru o nou\ re-
la]ie a omului cu p\mântul“
(Pierre Rabhi), „P\rintele Ioan
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
Ivan de la Neam]“, (Arhim. Ti-
motei Aioanei [i Arhim. Varla-
am Merticariu), „Pridvoare ale
cerului: M\n\stiri [i schituri din
Arhiepiscopia Bucure[tilor“.
~n anul 2009, Tipografia In-
stitutului Biblic a tip\rit 58 de
titluri, `n 136.670 de exemplare.
Editura Institutului Biblic a fost
dotat\ cu tehnologie modern\ de
culegere [i imprimare, fiind con-
tinuate, `n acela[i timp, lucr\ri-
le de construc]ie [i amenajare
pentru punerea `n func]iune a
Tipografiei PHAROS de la Po-
pe[ti Leordeni. Atelierele Insti-
tutului Biblic [i-au desf\[urat
activitatea `n cadrul sec]iilor de
tâmpl\rie-sculptur\, metale-
turn\torie, metale-cizelur\, t\-
mâie, pictur\ bisericeasc\ [i `n
atelierele de ]es\torie - broderie-
tricotaje (Mân\stirea }ig\ne[ti)
[i croitorie (M\n\stirea Pas\-
rea), prin care s-au realizat [i s-
au recondi]ionat obiecte de cult,
ve[minte biserice[ti, icoane [i
piese de mobilier bisericesc.
Fondul Bibliotecii Sfântului
Sinod a fost completat cu 973 vo-
lume, dintre care 500 au fost
cump\rate din re]eaua de libr\-
rii, din ]ar\ [i din str\in\tate, iar
473 au fost primite prin dona]ie.
~n anul 2009 s-a finalizat structu-
ra organizatoric\ a bibliotecii,
prin `ntocmirea unui Regulament
de organizare [i func]ionare.
Centrul de Pelerinaje „Sfân-
tul Apostol Pavel“ al Patriarhiei
Române a organizat, `n anul
2009, un num\r de 62 de peleri-
naje externe, `n: Israel, Iorda-
nia, Egipt, Turcia (Capadocia [i
Istanbul), Grecia, Italia, Bulga-
ria [i Muntele Athos, precum [i
111 pelerinaje interne, `n: Mun-
tenia, Dobrogea, Moldova [i Bu-
covina, Ardeal, Maramure[ [i
Oltenia, pentru aproximativ 5
500 de persoane. Fa]\ de anul
2008, num\rul de pelerinaje ex-
terne a crescut cu 25%, num\rul
de pelerinaje interne cu 10% [i
num\rul de pelerini cu 10%.
Sectorul Monumente [i con-
struc]ii biserice[ti a organizat [i
a supravegheat lucr\ri de con-
struc]ie, restaurare, amenajare,
modernizare, recompartimenta-
re, consolidare, igienizare sau
reabilitare termic\ la urm\toa-
rele obiective: Re[edin]a Patri-
arhal\, Palatul Patriarhiei, Ti-
pografia „Pharos“ din Pope[ti
Leordeni, M\n\stirea Antim,
M\n\stirea „Sfânta Maria“ Te-
chirghiol, Centrul de Preg\tire,
trimoniului Cultural Religios
„Sfântul Voievod Martir Con-
stantin Brâncoveanu“ [i Atelie-
rele Patriarhiei Române din Po-
pe[ti Leordeni.
~n vederea `nceperii lucr\ri-
lor de construc]ie la Catedrala
Mântuirii Neamului, s-au desf\-
[urat `n anul 2009 urm\toarele
ac]iuni: depunerea dosarelor cu
documenta]ii pentru ob]inerea
avizelor ne-cesare; organizarea
expozi]iei „Catedrale [i biserici
noi 1990 - 2008“, organizarea a
`nc\ do-u\ simpozioane temati-
ce consultative: „Catedrala Mân-
tuirii Neamului: arhitectur\,
structur\, utilitate cultual\ [i
cultural\“ (26 iunie 2009) [i Pre-
zentarea public\ a principiilor
de proiectare ilustrate `n tema
stabilit\ de beneficiar, a caietu-
lui de sarcini [i a criteriilor de
selec]ionare a proiectantului Ca-
tedralei Mântuirii Neamului (9 -
10 decembrie 2009), confec]iona-
rea unei noi machete (scara
1/150) [i lansarea licita]iei de se-
lectare a proiectantului (Etapa
I, faza de „construc]ie la ro[u“).
Pentru eficientizarea activit\]ii
`n Palatul Patriarhiei - Centrul
de conferin]e, au fost efectuate
lucr\ri de repara]ie [i restaura-
re, fiind oferite spa]ii spre `nchi-
riere, `n vederea organiz\rii de
conferin]e, simpozioane [i expo-
zi]ii, `n total 49 de ac]iuni. Secto-
rul economic-ffinanciar a `nregis-
trat `n anul 2009 venituri `n va-
loare de 56.796.508 lei [i cheltu-
ieli `n valoare de 56.541.496 lei,
rezultând un excedent de
255.012 lei, ce va fi utilizat `n ac-
tivit\]i misio-nare. Prin acest
sector s-au luat m\suri pentru
`nt\rirea disciplinei financiare
[i echilibrarea cheltuielilor `n
raport cu veniturile ob]inute.
III. Activitatea
social-filantropic\
Activitatea social-ffilantropic\
a fost desf\[urat\ `n Biserica
Ortodox\ Român\ de 3167 per-
soane: 29 consilieri sociali, 33 in-
spectori eparhiali, 141 asisten]i
sociali teologi, 273 persoane cu
studii de specialitate, 56 lucr\-
tori sociali, 2192 voluntari [i
membri ai comitetelor filantro-
pice [i 443 din alte categorii de
personal. ~n anul 2009 s-au `nfi-
in]at 49 de institu]ii de protec]ie
social\, ajungându-se la un total
de 394 (88 a[ez\minte pentru
copii, 89 a[ez\minte pentru
vârstnici, 65 centre pentru asis-
ten]a familiilor [i persoanelor a-
flate `n dificultate, 92 cantine [i
brut\rii sociale, 25 centre medi-
co-sociale [i policlinici, 14 centre
de diagnostic [i tratament pen-
tru persoane cu nevoi speciale,
[ase centre pentru persoane f\-
r\ ad\post, patru centre pentru
victimele violen]ei familiale [i a-
gresori, dou\ centre pentru vic-
timele traficului de persoane [i
nou\ gr\dini]e [i centre educa-
]ionale). De serviciile [i proiecte-
le sociale desf\[urate `n eparhii
(335 programe sociale) au bene-
ficiat peste 629.459 de persoane,
dintre care: 152.270 copii,
26.324 persoane cu dizabilit\]i,
333.882 persoane vârstnice [i
116.979 familii s\race. Pentru
sus]inerea acestor activit\]i so-
cial-filantropice s-au cheltuit a-
proape 45.000.000 lei. De ase-
menea, `n scopul dezvolt\rii ac-
tivit\]ilor social-filantropice,
Sectorul social-filantropic al Ad-
ministra]iei Patriarhale [i Fede-
ra]ia FILANTROPIA au preg\-
tit `n parteneriat patru proiecte
finan]ate din fonduri europene,
asigurându-se astfel autofinan-
]area programelor pentru urm\-
torii trei ani. Asisten]a religioa-
s\ `n unit\]ile militare, peniten-
ciare, spitale [i a[ez\minte de o-
crotire social\ este asigurat\ de
512 preo]i (132 `n unit\]i milita-
re [i penitenciare, iar 380 `n spi-
tale [i `n a[ez\minte de ocrotire
social\). ~n toate aceste unit\]i
exist\ 482 biserici [i capele, iar
55 se afl\ `n diferite stadii de
construc]ie [i amenajare. Lucra-
rea misionar-social\ `n cuprinsul
eparhiilor s-a desf\[urat [i cu
sprijinul asocia]iilor [i funda]ii-
lor care func]ioneaz\ cu binecu-
vântarea Sfântului Sinod sau a
Centrelor Eparhiale: 77 de orga-
niza]ii cu profil social-filantropic
[i 34 de organiza]ii de tineret.
Prin Sectorul Stavropighii
patriarhale [i centre sociale s-
au efectuat lucr\ri de renovare,
reamenajare [i dotare tehnic\ la
urm\toarele subunit\]i admi-
nistrative: Centrul Social-Cultu-
ral „Sfântul Apostol Andrei“ din
Bucure[ti, Centrul Social-Pasto-
ral „Sfânta Maria“ din Techir-
ghiol [i Centrul Social-Cultural
„Miron Patriarhul“ – Dragosla-
vele. Prin Centrul Social-Cultu-
ral „Sfântul Apostol Andrei“ din
Bucure[ti au fost organizate, `n
anul 2009, 10 simpozioane, con-
grese sau seminare na]ionale [i
interna]ionale, fiind cazate 720
persoane (610 din România [i
110 din str\in\tate);
~n concluzie, observ\m c\, de-
[i criza financiar\ a diminuat e-
lanul ini]ial, activitatea Bisericii
Ortodoxe Române `n anul 2009 a
fost `ncununat\ de realiz\ri
multiple, `n plan pastoral-litur-
gic, cultural-misionar [i social-fi-
lantropic, mai ales datorit\ jert-
felniciei [i d\rniciei clerului [i
credincio[ilor Bisericii noastre.
Mul]umim tuturor celor ce
au sprijinit [i sprijin\ aceste
activit\]i multiple [i rug\m pe
Hristos Domnul s\ binecuvân-
teze pe to]i cei care lucreaz\
pentru binele Bisericii [i al po-
porului român, s\ ne d\ruiasc\
tuturor har, `n]elepciune [i aju-
tor ca s\ nu sl\bim `n credin]\
[i `n dragoste fr\]easc\, pentru
ca lucrarea misionar\ a Biseri-
cii `n so-cietate s\ fie semn de
binecuvântare [i speran]\, spre
salva lui Dumnezeu [i mântui-
rea oamenilor.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române

plecare, 6 nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*,

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
25 februarie - 03 martie 2010 (7 zile/6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la un pelerinaj
organizat la Locurile Sfinte
Dintre obiective men]ion\m:
Bethleem - locul Na[terii Domnului, Biseri-
ca „Sf. Ecaterina“.
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nos-
tru, Biserica „~n\l]\rii Domnului“, Biserica
„Sfintei Maria Magdalena“ (rus\); Gr\dina
Ghetsemani - Biserica a[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii, Golgota [i
Sfântul Mormânt;
Muntele Sionului - Biserica „Adormirii
Maicii Domnului“ [i Foi[orul „Cina cea de
Tain\“; Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“ [i pe[tera Sfântului Ilie Proorocul, `nchi-
nare la moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam];
Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\
`n preajma izvorului Buna Vestire; Biserica
„Bunei-Vestiri a Maicii Domnului“, satul
Cana;
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ -
Biserica „Schimb\rii la Fa]\“. Capernaum,
casa Sf. Ap. Petru; Biserica de la Tabgha -
locul minunii s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\tu-
rarea celor cinci mii de oameni cu cinci pâini
[i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Yardenit - locul simbolic al Botezului lui
Iisus Hristos `n apele Iordanului.
TARIF: 699 de euro
Servicii incluse `n pre]: transport avion
Ia[i-Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti-Ia[i, taxe
de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i
conform programului, `n camere duble, cu
aer condi]ionat, baie, telefon, televizor (cate-
goria hotelurilor este cea oficial\ pentru
Israel), demipensiune (2 mese pe zi), taxe de
intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, con-
form programului, ghid local vorbitor de
limb\ român\, 15 euro tips pentru ghid [i
conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\,
preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medi-
cal\ obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi
accesat\ pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 9 februarie 2010 Via]a dintr-o vorb\ 13

La `nceput era acrostihul

Metodiu, `n Imnul fecioarelor,
Orice traducere a unui text, indiferent de natura deja `[i dispusese strofele `n
acestuia, sufer\ inevitabil pierderi la nivel lexical, ordine alfabetic\“, lucru ce
trebuie pus pe seama influen-
semantic, stilistic etc. Dac\ traduc\torul este ]ei poeziei veterotestamentare
interesat s\ extrag\ doar informa]iile, leap\d\ f\r\ a care recurge frecvent la teh-
nica acrostihului alfabetic. ~n-
sta pe gânduri vechea hain\ a cuvintelor, pentru a tr-adev\r, [i ini]ialele celor 24
`mbr\ca acelea[i idei `n noua rostire. Gestul de strofe ale poemului lui Me-
todiu formeaz\ un acrostih al-
traducerii nu mai este `ns\ la fel de facil `n cazul fabetic, redând literele alfabe-
unei traduceri literare, când translatorul trebuie s\ tului elin.
re`mpleteasc\ pânzele de sensuri, atent la fiecare
]es\tur\ a cuvintelor, la fiecare nod stilistic pe care Arm\ „alb\“ `mpotriva
persecutorilor
`l descoase [i apoi `l coase la loc `n cealalt\ limb\.
Abia cealalt\ crea]ie liric\
Iar dac\ textul cu pricina mai este [i revelat, scris amintit\, epitaful lui Pecto-
de un autor sfânt, orice pierdere traductorial\ rius, detabuizeaz\ `ntreaga
putând c\p\ta dimensiuni neb\nuite, atunci `ncep perspectiv\ legat\ de p\trun-
derea acrostihului `n literatu-
cu adev\rat chinurile „tranzi]iei“ (traductio ra cre[tin\. Inscrip]ia funera-
`nseamn\, `n latin\, trecere `n alt loc, `n alt\ stare). r\ `n cauz\, `nsumând 11 ver-
suri, a fost descoperit\ `n anul
1839 `ntr-un cimitir din Au-
sim la evrei nu numai acrosti- tun, fiind foarte posibil ca
huri alfabetice regulate (Psal- Bouvy s\ nu fi consultat-o pâ-
de pr. drd. Toader ILIE mii CXI, CXXII: Proverbe n\ la data când `[i publica lu-
XXXI, 10-31; Plângeri I, 1-22; crarea (1886). Primele cinci
II, 1-22; IV, 1-22), dar [i acro- versuri formeaz\ acrostihul
„Netradusul“ stihuri triple (Plângeri III, 1- ichthys („pe[te“ - simbol cre[-
din imnografie 66) [i octuple (Psalmul CXIX). tin din perioada primar\ a Bi- CM

~n multe cazuri, traduc\to- Altele sunt neregulate [i in- sericii), ceea ce aduce discu]ia YK

rul nu poate decât s\ asiste
neputincios la astfel de pier-
deri, de dorit a fi par]iale [i
cât mai reduse. Ne putem i-
magina perplexitatea (`nlocui-
t\ apoi de agonie) a unui
traduc\tor str\in al „ciolanu-
lui“ nostru electoral sau al
„colivei“. «Ce-o mai fi [i aia?
Aha! Da´ cum o traduc?» Une-
ori `ns\, pierderile sunt tota-
le. Un astfel de exemplu, `n-
tâlnit destul de frecvent `n po-
ezia imnografic\ ([i nu nu-
mai), nu `ns\ [i `n traducerile
române[ti ale respectivelor
texte, este acrostihul (akros =
aflat la cap\t, extrem; stichos
= vers), o figur\ de stil care
`mbin\ ini]ialele versurilor
sau ale strofelor `ntr-un puz-
zle literar cu mesaje variate.
Ini]ialele dispuse `n acrostih
redau fie literele alfabetului
(acrostih alfabetic), fie numele
imnografului (acrostih nomi-
nal), ori diferite exorta]ii, ver-
sete ale unor psalmi biblici etc.
Antecedente literare
Sursele acestui artificiu sti-
listic trebuie c\utate `n litera-
tura ebraic\ sau siriac\. Se
pare c\ cele mai vechi acrosti-
huri provin din literatura ba-
bilonian\ (cca. 1000 `.Hr.).
Textele transmise `n acrostih
de poemele babiloniene p\s-
trate reprezint\ atât nume
(de regi: Ashurbanipal, Nebu-
chadnezzar II), cât [i felurite
mesaje (cel mai cunoscut acro-
stih babilonian, a[a-numita
„Theodicee babilonian\“, are
urm\torul con]inut: „Eu, Sag-
gil-kinam-ubib, preotul cele-
brant, venerez pe zeu [i pe re-
ge“). {i textul ebraic al Ve-
chiului Testament p\streaz\
numeroase acrostihuri, `ndeo-
sebi `n Cartea Psalmilor. „G\-
complete (Psalmii IX-X, XXV,
XXXIV, XXXVII, CXLV)...“
(Edmond Bouvy, Poètes et
Mélodes: étude sur les origi-
nes du rythme tonique dans
l’hymnographie de l’Eglise
greque, Nimes, 1886, p. 332).
Versifica]ia antic\ greceas-
c\ nu cunoa[te acrostihul; `n
schimb, acesta apare `n c\r]i-
le sibiline romane (cel pu]in `n
redactarea lor primitiv\), fapt
care `l determin\ pe Cicero s\
le conteste caracterul revelat:
`n De divinatione II, 54, Cice-
ro constat\ c\ mai multe frag-
mente d\deau, `n acrostih,
chiar numele autorilor (de pil-
d\: Q. Ennius fecit), ceea ce
contrazicea apartenen]a divi-
n\ a textelor respective, dar,
cu siguran]\, nu aceasta este
filiera p\trunderii lui `n lite-
ratura cre[tin\.
Acrostihul cre[tin -
tehnic\ literar\ sau de
ap\rare `n fa]a ereziilor?
Cert este c\, din veacul al
IV-lea, acest artificiu de art\
poetic\ `ncepe s\ fie tot mai
gustat de c\tre imnografii
cre[tini, câ[tigându-[i defini-
tiv un statut privilegiat `n
tehnica poeziei imnografice,
`ndeosebi a acatistului. Exist\
unele tabuuri cu privire la `n-
cre[tinarea acrostihului, per-
petuate `nc\ de pe la sfâr[itul
sec. al XIX-lea, când Edmond
Bouvy presupune c\ aceast\
tehnic\ de compozi]ie este
consacrat\ `n literatura cre[-
tin\ `n imnografie, pioniera-
tul revenindu-le poe]ilor de o-
rigine sirian\ din sec. al IV-
lea (`n spe]\ lui Efrem Sirul).
Teza este reluat\ `n literatura
noastr\ de Petre Vintilescu,
care propune [i o explica]ie
pentru interesul imnografilor
cre[tini fa]\ de acrostih: „Ver-
sul silabic [i acrostihul, utili-
zate `n tehnica poetic\ a im-
nelor, ofereau, de altfel, avan-
tagii pre]ioase Bisericii, `n di-
ferendele ei cu ereticii. Ap\r\-
torii ortodoxiei, preocupa]i de
a feri Biserica de inova]ii [i de
a-i fixa credin]a prin imnele
din serviciul divin public, se
vor fi silit s\ `nl\ture din for-
mulele acesteia «metrii vagi [i
elastici, poezia ambigu\ [i
mobil\ a celor vechi», adop-
tând «termeni atât de riguro[i
[i preci[i, `ncât toat\ lumea s\
fie `n stare a-i p\zi; s\ nu fie
posibil nici s\ adaoge, nici s\
scoat\ o singur\ silab\, f\r\
ca cel mai simplu credincios
s\ nu bage de seam\». [...] A-
crostihul nominal mai cu sea-
m\ `nlesnea clerului [i credin-
cio[ilor identificarea imnologi-
lor autoriza]i“ (Petre Vintiles-
cu, Despre poezia imnografic\
din c\r]ile de ritual [i cânta-
rea bisericeasc\, Ed. Pace,
Bucure[ti, 1937, pp. 26-27).
Se [tie c\ secolul al IV-lea a
fost câmpul unor aprige dis-
pute doctrinare `n sânul Bise-
ricii cre[tine, combatan]ii -
drept-credincio[i sau eretici -
`n]elegând repede c\ imnogra-
fia constituia un mijloc facil
pentru diseminarea propriilor
idei. Chiar Arie (n. 256), soco-
tit `ndeob[te primul mare ere-
tic cre[tin, compune o lucrare
de imnuri [i cânt\ri biseri-
ce[ti, numit\ Thalia, spre a-[i
propaga mai u[or printre cre-
dincio[i p\rerile eretice. Pen-
tru a evita `n viitor astfel de
practici, sinodalii de la Lao-
diceea (360) adopt\ m\sura
radical\, dar care se va dovedi
neviabil\, de a interzice `ntre-
buin]area liturgic\ a „psalmi-
lor particulari“ (canonul 59).
Solu]ia de compromis, care s-a
[i impus definitiv, a fost cea a
`ntrebuin]\rii acrostihului:
autorii (ortodoc[i) de imnuri -
asimilate de obicei [i `n cult -
`ncep s\ se semneze `n acro-
stih, tocmai pentru a elimina
suspiciunile unei eventuale
provenien]e eretice a respecti-
vului material imnografic, cât
[i imixtiunile sau adaosurile
eretice `n text.
A[adar, ipoteza c\ acrosti-
hul va fi deservit ortodoxia `n
diferendele ei cu ereticii, `nce-
pând din sec. al IV-lea, este
justificat\, f\r\ s\ se poat\
costitui `ns\ [i `ntr-o explica-
]ie a originii acestuia `n scrie-
rile cre[tine. Literatura cre[ti-
n\ consemneaz\ câteva poe-
me anterioare veacului al IV-
lea, `n care apare acrostihul,
ceea ce mut\ `n devans [i pe
cu totul alte coordonate `n-
treaga discu]ie legat\ de `n-
cre[tinarea acestui procedeu
stilistic. De referin]\ sunt un
epitaf de pe la sfâr[itul sec. al
II-lea, cunoscut sub numele
de Inscrip]ia lui Pectorius din
Autun, [i un amplu poem care
`ncheie Banchetul lui Metodiu
de Olimp († cca 311). Acesta
din urm\, publicat `nc\ din
1656, nu `i era necunoscut lui
Bouvy, care aminte[te c\ „Sf.
noastr\ c\tre sfâr[itul secolu-
lui al II-lea, `n plin\ lupt\ cu
persecutorii noii credin]e, nu
cu ereticii. Autorii cre[tini re-
curg la un cod stilistic de ap\-
rare `mpotriva prigoanelor
p\gâne. Faptul c\ ne-a par-
venit textul lui Pectorius este
un caz fericit, care a supravie-
]uit vigilen]ei ultimilor perse-
cutori (de la sfâr[itul sec. al
III-lea [i `nceputul celui ur-
m\tor), familiariza]i cu de-
criptarea simbolurilor cre[ti-
ne. F\r\ a fi singular, ci, pro-
babil, cel mai renumit din peri-
oada primelor trei secole cre-
[tine, acrostihul lui Pectorius
ne conduce spre o nou\ con-
cluzie: veacul al IV-lea mar-
cheaz\ nu debutul acrostihului
`n literatura patristic\, ci doar
o recrudescen]\ [i o reconversie
a acestuia, prin suflul imnogra-
fiei de sorginte siriac\.
Inscrip]ia lui Pectorius
Primind `n cele muritoare
izvorul f\r\ moarte al apelor
cu susure divine,
Evlavioas\ inim\ arat\,
[tu], neam dumnezeiesc al
pe[telui ceresc.
Spre apele ve[nice ale `n]e-
lepciunii care-mbog\]e[te a-
prinde-]i, prietene, sufletul
T\u. Ia hrana dulce ca mie-
rea a Mântuitorului sfin]ilor,
[tu] cel care
E[ti `nfometat; m\nânc-o
]inând pe[tele `n palme.
Tânjesc deci s\ m\ satur de
pe[te, St\pâne Mântuitorule;
Te implor, lumina celor
mor]i, ca mama s-odihneasc\-n
pace.
Tat\ Ascadie, drag inimii
mele aprige,
`mpreun\ cu dulcea-mi ma-
m\ [i fra]ii mei,
adu-]i aminte de Pectorius
`n pacea Pe[telui t\u. a

CM
YK
 CM
YK

14 Educa]ie [i cultur\ Mar]i, 9 februarie 2010

plicare total\, `mpreun\ cu resurse adec-

PE SCURT
Colocviu despre
Balcanii ultimilor
20 de ani, la Paris
Institutul Cultural Român
(ICR) din Paris organizeaz\, pe
22 februarie, colocviul
interna]ional „Balcanii [i
Turcia dup\ 1990“, `n partene-
riat cu „Sezonul Turciei `n
Fran]a“, Ambasada Turciei `n
Fran]a [i Centrul Cultural
Bulgar, un program ce `[i pro-
Burse doctorale la Universitatea Bucure[ti
Consor]iile de [coli doctorale ale Univer-
sit\]ii din Bucure[ti au câ[tigat 329 de
burse doctorale pentru patru proiecte care
vizeaz\ `mbun\t\]irea form\rii [i per-
fec]ion\rii viitorilor cercet\tori, obiectivul
general al proiectelor fiind valorificarea
calitativ superioar\ a rezultatelor cercet\-
rii concomitent cu cre[terea vizibilit\]ii na-
]ionale [i interna]ionale a cercet\rii ro-
mâne[ti.
Potrivit reprezentan]ilor Universit\]ii din
Bucure[ti, bursele sunt acordate pentru in-
tervalul octombrie 2009-septembrie 2012,
cumulând 36 de luni. Bursele se acord\ lu-
nar, `n cuantum de 1.850 de lei/lun\.
Prin intermediul proiectelor, doctoranzii
au posibilitatea de a participa la conferin]e
na]ionale [i interna]ionale, iar fiecare docto-
rand poate efectua, `ncepând cu anul doi de
studiu, un stagiu de cercetare `ntre trei [i opt
luni, la o universitate sau centru de cerceta-
re dintr-o ]ar\ membr\ a Uniunii Europene.
Pe parcursul stagiului, bursa se dublea-
z\, cuantumul ei fiind de 3.700 de lei lunar.
„Nu poate exista excelen]\ f\r\ profesiona-
lism, iar meseria de cercet\tor necesit\ im-
vate [i disponibile“, a spus rectorul Univer-
sit\]ii din Bucure[ti, prof. dr. Ioan Pânzaru,
conform Agerpres.
Astfel, exist\ 85 de burse doctorale `n
sprijinul cercet\rii de tip interdisciplinar `n:
sociologie, [tiin]e ale educa]iei, psihologie [i
[tiin]e ale comunic\rii, 64 de burse doctorale
pentru studii `n domeniul [tiin]elor vie]ii [i
p\mântului (biologie, [tiin]a mediului/ecolo-
gie, geologie [i geografie), 92 de burse docto-
rale pentru `mbun\t\]irea procesului de for-
mare prin studii doctorale `n [tiin]e exacte,
88 de burse care vizeaz\ excelen]a doctoral\
`n sfera [tiin]elor umaniste. a

Rom=nia se preg\te[te pentru trei

pune s\ ilustreze leg\turile
dintre cele dou\ culturi, se
arat\ pe site-ul institutului.
Acest eveniment se va
desf\[ura pe parcursul zilei de
22 februarie, la sediul ICR
Paris, cu interven]ia mai mul-
tor cercet\tori: Ali Akay
olimpiade interna]ionale de Chimie
(Turcia), Cristina Bârsan Proba de baraj desf\[urat\ `n
(Fran]a /România), Magda cadrul Olimpiadei Na]ionale
Cârneci (România), Nathalie
Clayer (Fran]a), Roumiana de Chimie Pite[ti - 2010 a dus
Stantcheva (Bulgaria), la desemnarea celor 20 de
Konstantin Tsitselikis (Grecia), elevi care vor alc\tui lotul
Enis Tulça (Turcia) [i Florin
}urcanu (România). Colocviul na]ional ce va reprezenta
`[i propune s\ analizeze România la competi]iile
maniera `n care ]\rile bal-
canice au evoluat pe durata ul- interna]ionale de profil.
timilor 20 de ani, marca]i de Ace[tia vor `ncepe `n curând
evenimente radicale.
Cercet\tori veni]i din Europa preg\tirea pentru cele trei
de Sud-Est, `mpreun\ cu concursuri interna]ionale de
omologii lor francezi vor dis- Chimie de anul acesta, unul
cuta despre rela]iile politice [i
culturale care au intensificat `n Azerbaidjan, iar celelalte `n CM
dialogul lumii occidentale cu Japonia [i `n Federa]ia Rus\. YK

cea balcanic\. Sezonul Turciei

`n Fran]a cuprinde peste 450
de manifest\ri, care au loc `n
toat\ ]ara, incluzând atât mari
expozi]ii patrimoniale,
instala]ii de art\ contempo-
ran\, `ntâlniri literare, cât [i
dezbateri, colocvii [tiin]ifice,
schimburi economice, partene-
riate [colare, festivaluri de ci-
nema, reprezenta]ii teatrale [i
degust\ri gastronomice.
Premier\ la Opera
Na]ional\ Bucure[ti
Studioul Experimental de
Oper\ [i Balet „Ludovic Spiess“
(SEOB) din cadrul Operei
Na]ionale Bucure[ti (ONB) va
prezenta `n premier\
na]ional\, azi, `n Foierul gal-
ben, spectacolul „Tango
Emocion“, prin care mezzo-so-
prana Oana Andra, baritonul
Andras Chiriliuc [i pianista
Mihaela Vâlcea propun o incur-
siune `n lumea tangoului.
Regia [i coregrafia sunt sem-
nate de Valentin Ro[ca, iar
scenografia a fost conceput\ de
Viorica Petrovici consultant
lingvistic fiind Hector Lopez.
Programul va cuprinde melodii
de Carlos Gardel, Marcel
Lattes, Astor Piazzola, Ángel
Villoldo, Juan Carlos Cobian,
Marianito Mores, C. A. Bixio,
Edgardo Donat, Gerardo Matos
Rodríguez, Juan de Dios
Filiberto, Julio César Sanders,
pe versuri de Eladia Blázquez,
Carlos César Lenzi, César
Vedani, Horacio Ferrer,
Vicente Seguí, Alfredo Le Pera,
Mario Battistella, Enrique
Santos Discepolo, Andrés
Calamaro, Javier Calamaro,
Carlos Gardel.
„Tango Emocion“ este un spec-
tacol experimental,
`ncadrându-se `n obiectivul pe
care Studioul Experimental de
Oper\ [i Balet „Ludovic Spiess“
inten]ioneaz\ s\-l ating\ `n
fiecare stagiune: prezentarea
unor crea]ii experimentale,
conform Agerpres. a
La cea de-a 44-a edi]ie a O-
limpiadei Na]ionale de Chi-
mie au participat 400 de elevi
[i 100 de cadre didactice.
„Pentru lotul olimpic ur-
meaz\ preg\tirea [i apoi se-
lec]ia elevilor care vor partici-
pa la cele trei olimpiade inter-
na]ionale pe care le avem: `n
aprilie-mai Mendeleev, `n
Azerbaidjan, Olimpiada In-
terna]ional\ de Chimie de la
Tokyo, `n iulie, [i Olimpiada
Pluridisciplinar\ din Iaku]ia
(Federa]ia Rus\), la `nceputul
lui iunie“, a spus Daniela
Bogdan, inspector general `n
Ministerul Educa]iei [i vice-
pre[edinte al Comisiei Olim-
piadei de Chimie desf\[urate
la Pite[ti.
„Vor da `nc\ trei probe,
dou\ probe teoretice [i una
practic\, pentru a selecta lo-
tul pentru fiecare olimpiad\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ACORD DE CERCETARE
~NTRE ROMÂNIA {I CERN:
Ministrul Educa]iei, Cercet\rii,
Tineretului [i Sportului, dl. Da-
niel Petru Funeriu, va semna joi,
11 februarie 2010, la Geneva (El-
ve]ia), acordul României cu Or-
ganiza]ia European\ pentru
Cercet\ri Nucleare (CERN) pri-
vind statutul de candidat pentru
aderare la CERN.
La invita]ia personal\ a mi-
nistrului Educa]iei, la ceremonia
de semnare a acordului va par-
ticipa [i Tudor Giurgic\-Tiron,
elev `n clasa a X-a la Colegiul
Na]ional Ia[i, laureat al concur-
surilor na]ionale [i interna]iona-
le de Fizic\.
Gestul ministrului Daniel Pe-
tru Funeriu reprezint\ o premie-
r\ absolut\ la acest nivel [i, `n a-
cela[i timp, un semn de pre]uire
interna]ional\“, a ad\ugat
Daniela Bogdan.
Lotul na]ional de chimie
pentru anul 2010 este alc\-
tuit dup\ cum urmeaz\: Con-
stantin Giurgiu (Liceul Teore-
tic „N. B\lcescu“ Cluj-Napo-
ca), Petre Buciu (Colegiul Na-
]ional de Informatic\ „Tudor
Vianu“ Bucure[ti), Nicolae
Crainic (Colegiul Na]ional
Ia[i), Alexandru Sava (Cole-
giul Na]ional „Vlaicu Vod\“
Curtea de Arge[), Octav C\l-
d\raru (Colegiul Na]ional de
Informatic\ „Tudor Vianu“
Bucure[ti), Ioana Zamfir (Co-
legiul „Costache Negruzzi“
Ia[i), Tudor B\lan (Colegiul
„Costache Negruzzi“ Ia[i), Ioa-
na Moga (Colegiul Na]ional
„E. Gojdu“ Oradea), Anca Les-
nic (Colegiul Na]ional „Ion
Minulescu“ Slatina), Alexan-
dru Paraschiv (Colegiul Na-
]ional „Sfântul Sava“ Bucu-
fa]\ de rezultatele ob]inute de
elevii români la olimpiadele in-
terna]ionale pe discipline.
„Aderarea ]\rii noastre la
CERN este un proces care
dureaz\ de foarte mul]i ani [i la
care au pus um\rul mai mul]i
mini[tri ai Educa]iei, fiind nece-
sar, `ns\, [i un efort diplomatic
sus]inut. Este un pas important
pentru dezvoltarea cercet\rii
[tiin]ifice din ]ara noastr\, mai
ales c\ sunt cel pu]in trei univer-
sit\]i foarte implicate `n cer-
cetarea pe care România o are
deja `n domeniul fizicii, al\turi
de CERN (Universitatea «Poli-
tehnica» din Bucure[ti, Facul-
tatea de Fizic\ din cadrul Uni-
versit\]ii Bucure[ti [i Univer-
sitatea de Vest din Timi[oara“, a
spus Daniel Petru Funeriu.
CERN a fost `nfiin]at `n 1954,
sub denumirea de „Conseil Eu-
CM
YK
re[ti), Claudiu Radu (Colegiul
Na]ional „B. P. Ha[deu“ Bu-
z\u), {coban Andreea-Georgi-
ana (Colegiul Na]ional Ia[i),
Felix Cosmin Mocanu (Cole-
giul Na]ional „Sfântul Sava“
Bucure[ti), Claudia-Mihaela
Pop (Colegiul Na]ional „Silva-
nia“ Zal\u), Cristina Florina
Zotic\ (Liceul Teoretic „Ovi-
dius“ Constan]a), Dan Mihai
Mercea (Colegiul Na]ional „E.
Gojdu“ Oradea), George Silvi-
an-Baltac (Liceul Teoretic
„Neagoe Basarab“ Olteni]a),
Alexandru Grozavu (Colegiul
Na]ional „Grigore Moisil“ O-
ne[ti), Diana-Maria Bran (Co-
legiul Na]ional „M. Nicoar\“
Arad) [i Otilia Andreea {uiu
(Colegiul Na]ional „Mircea cel
B\trân“ Râmnicu Vâlcea).
Olimpiada Na]ional\ de
Chimie - Pite[ti s-a desf\[u-
rat `n condi]ii optime, iar
rezultatele au fost pe m\sura
ropéen pour la Recherche Nuclé-
aire“.
a DEZBATERI PENTRU
LEGEA EDUCA}IEI: Ministrul
Educa]iei, Daniel Funeriu, a tri-
mis o scrisoare grupurilor parla-
mentare ale partidelor politice
semnatare ale Pactului pentru
Educa]ie prin care le solicit\ o
`ntâlnire pentru discutarea noii
Legi a educa]iei. Ministrul a in-
vitat la o `ntâlnire informal\ to]i
liderii federa]iilor sindicale re-
prezentative din `nv\]\mânt,
conform unui comunicat al Mi-
nisterului Educa]iei, Cercet\rii,
Tineretului [i Sportului (MEC-
TS). Reprezentan]ii Federa]iei
Sindicatelor Libere din ~nv\]\-
mânt [i ai Federa]iei Sindicate-
lor din ~nv\]\mânt „Spiru Ha-
ret“ au anun]at c\ vor participa
la `ntâlnirea informal\ cu mi-
a[tept\rilor, a spus pre[edin-
tele Comisiei Olimpiadei, aca-
demician Marius Andruh,
conform Agerpres.
Olimpiada de la Pite[ti a
confirmat [i un fapt mai pu]in
`mbucur\tor pentru specia-
li[tii `n chimie. „Am constatat
de câ]iva ani c\ num\rul par-
ticipan]ilor de clasa a XII-a
scade. Asta este `ngrijor\tor“,
a mai declarat academicianul
Andruh.
Pentru profesori r\mâne
`ns\ mul]umirea c\, din nu-
m\rul mare al participan]ilor
de clasa a VIII-a [i a IX-a, cei
care se prezint\ la olimpiade
[i `n anii terminali de liceu
sunt elevi „cu adev\rat foarte
buni“. „Sunt totu[i pu]ini, dar
sunt foarte buni [i interesa]i
de chimie `n acest moment“, a
precizat pre[edintele Comi-
siei Olimpiadei Na]ionale de
Chimie. a
nistrul Educa]iei. Proiectul noii
Legi a Educa]iei este fundamen-
tat pe obiectivele `n domeniul e-
duca]iei [i cercet\rii din Progra-
mul de guvernare, prevederile
Pactului pentru Educa]ie [i
Raportul Comisiei Preziden]iale
pentru analiza [i elaborarea po-
liticilor din domeniile educa]iei
[i cercet\rii, arat\ MECTS. „A-
ceast\ lege este necesar\ pentru
c\ `nv\]\mântul românesc tre-
buie s\ se modernizeze. Nu mai
avem timp. Au trecut 20 de ani [i
`nv\]\mântul românesc are `nc\
foarte multe lucruri de f\cut“, a
declarat ministrul Daniel Fune-
riu. Ministrul Educa]iei sper\ ca
noua Lege a educa]iei s\ fie apli-
cat\ de la `nceputul anului [co-
lar 2010-2011. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 CM
YK

Mar]i, 9 februarie 2010 Pagina consumatorului 15

Cum citim codul de bare de pe produse

Falsurile [i produsele
contraf\cute sunt
`ntâlnite peste tot, iar una
dintre solu]iile aflate la
`ndemâna cump\r\torului
de a le ocoli este citirea
codului de bare. Acest
element de siguran]\
ofer\ informa]ii utile
referitoare la originea
produc\torului [i a ]\rii
unde este fabricat
produsul. Codurile de
bare au ap\rut `n 1948,
`ns\ de-a lungul timpului
au suferit mai multe
modific\ri. Prefixul alocat
Rom=niei de Asocia]ia
Interna]ional\ de
Numerotare a Articolelor
(EAN International) este
594, reg\sit `n primele trei
cifre a codului.
Produsele contraf\cute [i cele
falsificate au un numitor comun,
acela al calit\]ii mediocre sau
chiar proaste, `ns\ reprezint\ do-
u\ lucruri distincte. Astfel, dac\
primul este ob]inut astfel `nc=t
s\ semene cu un produs autentic,
dar nici un procent din produsul
autentic nu se reg\se[te `n el, cel
de-al doilea este caracterizat prin
faptul c\ seam\n\ cu un produs
autentic, un procentaj variabil
din cel real reg\sindu-se `n fals.
Cele dou\ categorii de produ-
se enun]ate pot fi `ns\ ocolite da-
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict
confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-
Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
c\ anumite documente `nso]itoa-
re vor fi citite cu aten]ie de con-
sumatori. Astfel, „produsele con-
traf\cute nu sunt `nso]ite de de-
clara]ia de conformitate, carte
tehnic\, instruc]iuni de folosire,
certificat de garan]ie sau bon fis-
cal“, fiind mai u[or de depistat,
potrivit recomand\rilor Autori-
t\]ii Na]ionale pentru Protec]ia
Consumatorului (ANPC). ~n ca-
zul acestora, [i ambalajul este re-
alizat din materiale necalitative,
informa]iile de pe ambalaj sau e-
tichet\ fiind incomplete, nefiind
men]ionate numele importatoru-
lui sau produc\torului [i nici ter-
menul de garan]ie sau alte infor-
ma]ii de interes privind produsul.
Potrivit ANPC, pentru a nu fi
p\c\li]i de falsuri, consumatorii
trebuie s\ urm\reasc\ atent de-
numirea m\rcilor de produse sau
servicii. Asem\narea denumirii
unor m\rci de produse (servicii)
se poate realiza foarte u[or prin
suprimarea sau ad\ugarea unei
litere, a unei cifre, a unui sufix
(de exemplu „Reabok“ `n loc de
„Reebok“, care este produsul ori-
ginal de `nc\l]\minte sport). Lo-
cul de comercializare [i pre]urile
produselor ar trebui s\ fie un alt
reper dup\ care consumatorul
trebuie s\ ]in\ cont `n momentul
`n care dore[te s\ achizi]ioneze
un produs original. Astfel, pre]ul
produselor contraf\cute este
mult mai mic comparativ cu cel
al produselor originale `ntrucât
falsificatorii urm\resc ca produ-
sul falsificat s\ se vând\ mult
mai repede decât cel original.
594, prefixul
alocat Rom=niei
de EAN International
Un alt element de siguran]\ `l
reprezint\ codul de bare care `n-
so]e[te fiecare produs, acesta fi-
ind o reprezentare de date, desti-
Numerotare a Articolelor (EAN
Interna]ional) este 594.
Istoria codului de bare
Istoria codului de bare a
`nceput `n 1932, c=nd un grup de
studen]i de la Universitatea
Harvard a demarat un proiect
destul de `ndr\zne] la acea
vreme: produselor le erau ane-
xate puncte de reper din ca-
taloage de produse [i erau cen-
tralizate `ntr-o baz\ de date.
Codurile de bare, `n varianta
lor de ast\zi, au ap\rut `n 1948.
Bernard Silver a primit o cere-
re de dezvoltare a unui sistem
automat de identificare a produ-
selor [i, `mpreun\ cu Norman
Joseph Woodland, a `nceput s\
lucreze la proiect.
Codul de bare poate fi citit ~n 20 octombrie 1949, Wood-
land [i Silver au publicat o lucra-
de orice consumator interesat re intitulat\ „Classifying Appa-
de calitatea produsului pe care-l achizi]ioneaz\
ratus and Method“ (Aparat [i
metod\ de clasificat). Inventato-
nat a fi citit pe cale optic\ [i care m\r format din 13 cifre, `ns\ `n- rii au descris inven]ia lor ca fiind
poate fi folosit `n orice societate tâlnim produse cu opt sau mai „arta de clasificare a produselor
[i `n toate industriile produc\- pu]ine cifre. pe baza modelelor“.
toare sau de desfacere. Toate ]\rile au un prefix de Cele mai multe coduri de bare
pe care Woodland [i Silver le-au
Aceste bare negre pe un spa- trei cifre, excep]ie f\c=nd ]\rile
descris erau formate dintr-o serie
]iu alb sunt citite [i decodate cu fondatoare ale sistemului EAN
ajutorul scannerelor care m\- (Asocia]ia Interna]ional\ de Nu-
de spirale circulare. ~n timp ce
soar\ reflexia luminii [i cei doi le descriau ca simboluri,
interpreteaz\ codurile `n nu-
merotare a Articolelor), la care simbologia de baz\ a codurilor de
prefixul este format din dou\ ci- bare se asem\na foarte mult cu
mere [i litere [i le trimit spre fre. Prefixul alocat României este
gestionare unui calculator. codurile de bare unidimensionale
594, iar Fran]a are prefixul 33, din prezent.
Codificarea produselor [i Germania - 49, Grecia - 30, Aust-
structura codului sunt realizate Simbologia era realizat\ din-
la nivel interna]ional de c\tre ralia - 27, Brazilia - 55, Canada - tr-un model format din 4 linii al-
EAN-UCC (Asocia]ia Interna]io- 61, Belgia - 32 (acestea fiind ]\ri- be pe un fundal `nchis. Prima li-
nal\ de Numerotare a Articole- le fondatoare). nie era linia de control, iar cele-
lor): primele trei cifre reprezint\ Sistemul de codificare a pro- lalte 3 linii erau fixate la distan]e
prefixul ]\rii de provenien]\, ur- duselor a fost `nfiin]at `n Rom=- variabile fa]\ de prima linie (de
m\toarele patru cifre-num\rul nia `n anul 1994, tot atunci `nfi- control). Informa]ia era codat\
in]=ndu-se [i EAN Rom=nia, li- prin prezen]a sau absen]a uneia
produc\torului, `n continuarea
cen]iat\ de EAN International- sau a mai multor linii. Astfel se
lor alte cinci cifre reprezint\ nu-
m\rul de identificare al produsu- Asocia]ia Interna]ional\ de Nu- puteau realiza [apte clasific\ri
lui, iar ultima este denumit\ ci- merotare a Articolelor. diferite de produse. Prin
fra de control. Majoritatea pro- Prefixul alocat Rom=niei de ad\ugarea mai multor linii erau
duselor sunt marcate cu un nu- c\tre Asocia]ia Interna]ional\ de posibile mai multe clasific\ri de
produse.
Modelul de cod de bare reali-
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spi- zat de Woodland [i Silver la 7
ritual\, folosim metode care se bazeaz\ pe Credin]\, octombrie 1952 a `nceput s\ fie
Medicin\, Psihologie [i {tiin]e sociale. Scopul nostru folosit ca model general de identi-
este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri ficare a produselor.
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ ~n 1992 Woodland a fost dis-
[i spiritual\. tins cu „National Medal of Tech-
nology“ („Medalia na]ional\ a
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de pre- tehnologiei“) de c\tre pre[edinte-
venire în [coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare, case
de copii [i oriunde suntem solicita]i.
le american.
Codurile de bare au `nceput
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru s\ fie folosite `n comer] dup\
membrii familiei afectate de consumul de alcool al cuiva. 1966.
~n iunie 1974 primul scanner
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“ în parteneriat cu structurile UPC realizat de NCR Corporati-
on (ce se numea pe atunci Natio-
de asisten]\ social\ din cadrul Prim\riei Ia[i. nal Cash Register Co) a fost in-
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un con- stalat la supermarketul Marsh
silier în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumnea- din Troy, Ohio. Pe 26 iunie 1974,
voastr\. Confiden]ialitatea este regula de aur a Cen- primul produs cu cod de bare a
trului nostru. fost scanat [i `nregistrat. a
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; Pagin\ realizat\
mail: centrulsfnicolae@yahoo.com de Oana NISTOR

www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
DOBROGEA [i OLTENIA)
Departament economic:
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX

CM
YK
16
PE SCURT
„Biserica Ortodox\
Român\ [i puterea
politic\ `n perioada
comunist\“
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i Români (ASCOR) - fili-
ala Ia[i va organiza `ncepând de
ast\zi, pân\ sâmb\t\, 13 febru-
arie 2010, un ciclu de conferin]e `n
Aula „Mihai Eminescu“ din corpul
A al Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din
Ia[i. Conferin]ele vor purta titlul
generic „Biserica Ortodox\
Român\ [i puterea politic\ `n pe-
rioada comunist\“. Ast\zi,
`ncepând cu ora 18:00, va avea loc
conferin]a „Comunismul, o religie
atee“, avându-l ca invitat pe lect.
univ. dr. Radu Preda, lector la
Facultatea de Teologie Ortodox\ a
Universit\]ii „Babe[-Bolyai“ din
Cluj-Napoca. Miercuri, 10 febru-
arie, `ncepând cu ora 18:00, va fi
proiectat documentarul „De ce nu
canoniz\m martirii anticomu-
ni[ti?“, o produc]ie TVR semnat\
de Rafael Udri[te. Joi, 11 febru-
arie, de la ora 18:00, va fi sus]i-
nut\ conferin]a „Biserica [i Secu-
ritatea“, de lect. univ. dr. George
Enache, membru al Consiliului
Na]ional de Studiere a Arhivelor
Securit\]ii (CNSAS) [i lector la
Facultatea de Istorie din Gala]i.
Cea de a treia conferin]\, „File din
Patericul `nchisorilor: Valeriu Ga-
fencu“, va avea loc vineri, 12 fe-
bruarie, de la ora 18:00, [i va fi
sus]inut\ de monahul Moise de la
M\n\stirea Oa[a, Alba. (Manuela
CLUCI)
~ntrunirea preo]ilor din
Protopopiatul S\veni
La sediul Protopopiatului S\veni a
avut loc ieri, 8 februarie 2010,
[edin]a preo]ilor din Protopopiatul
S\veni, `n cadrul c\reia pr.
Ciprian Strâmbu de la parohia
Zoi]ani a sus]inut tema „M\rturi-
sirea credin]ei ortodoxe ast\zi de
c\tre preot“. S-a mai discutat de-
spre `n[tiin]\rile de la Centrul
Eparhial Ia[i, precum [i despre
problemele protopopiatului. „Am
considerat c\ este important s\
vorbim despre felul `n care preotul
ar putea s\-[i apropie mai mult
credincio[ii [i s\ le transmit\ mai
u[or cuvântul lui Dumnezeu. Res-
pectând toate canoanele Bisericii
Ortodoxe Române, se poate ajunge
la o apropiere `ntre preot [i credin-
cios `n decursul timpului“, a decla-
rat pr. Constantin Macuc, protoie-
reul Protopopiatului S\veni. (C.C.)
Parastas pentru
patriarhul Teoctist
la Victoria
La Biserica „Na[terea Maicii Dom-
nului“ din parohia Victoria, Proto-
popiatul Boto[ani, a avut loc du-
minic\, 7 februarie 2010, o slujb\
de pomenire pentru vrednicul de
amintire patriarh Teoctist Ar\pa-
[u. ~n aceast\ zi, cel de-al cincilea
patriarh al României ar fi `mplinit
vârsta de 95 de ani. „Dup\ Sfânta
Liturghie ne-am adunat `n fa]a
bustului patriarhului Teostist, a-
flat `n fa]a bisericii, pentru a oficia
slujba de Parastas. Au participat
primarul comunei St\uceni, Coz-
min Iulian Epura[, pr. Constantin
Z\iceanu de la parohia St\uceni,
pr. Ciprian Marius Babiuc de la
parohia Sili[tea, precum [i nume-
ro[i credincio[i. Apoi, la bustul pa-
triarhului Teoctist a fost depus\ o
coroan\ de flori din partea Prim\-
riei St\uceni“, a declarat pr. paroh
Liviu C\t\lin Liteanu. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
Mar]i, 9 februarie 2010, Nr. 32 (307), Anul II
„Ascultarea noastr\ este o misiune apostoleasc\“
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Pimen, Arhiepiscopul
Sucevei [i R\d\u]ilor,
a s\vâr[it duminic\,
7 februarie 2010,
Sfânta Liturghie la
M\n\stirea „Sf. M. Mc.
Dimitrie“ din Vatra Dornei.
~n cadrul acestei a[ez\ri
monahale func]ioneaz\,
din anul 2003,
C\minul de b\trâni
„Sf. M. Mc. Dimitrie“, aflat
sub coordonarea maicii
stare]e Andreea Rotar.
C\minul de b\trâni
de Constantin CIOFU de la M\n\stirea
„Sf. M. Mc. Dimitrie“
~n Duminica l\satului sec de
carne, ~nalt Preasfin]itul P\rinte
Pimen a slujit la M\n\stirea
„Sf. M. Mc. Dimitrie“ din Vatra
Dornei, ce apar]ine de Protopo-
piatul Câmpulung Moldovenesc.
Atât credincio[ii, ob[tea mona-
hal\ de aici, cât [i b\trânele
aflate `n grija m\n\stirii s-au
bucurat de prezen]a ierarhului
locului, al\turi de care s-au ru-
gat `n cadrul Sfintei Liturghii.
Din soborul de preo]i [i diaconi a
f\cut parte [i pr. Aurel Gora[,
protoiereul Protopopiatului Câm-
pulung Moldovenesc. ~n cadrul
CUV+NTUL PAROHULUI
Am vorbit o clip\ cu Ceahl\ul...
de pr. Neculai
COJOCARIU
„A fost odat\ ca niciodat\...“
A[a `ncep dintotdeauna pove[ti-
le copil\riei noastre. {i, [tiind c\
v\ plac `ntâmpl\rile cu zâne,
zmei [i fe]i frumo[i, am s\ v\
spun [i eu una. O `ntâmplare ade-
v\rat\ `ns\, iar ca s-o crede]i,
depun m\rturie `n genunchi.
~ntâmplarea reflect\ gânduri-
le [i fr\mânt\rile unui preot orto-
dox, scrise `n miez de iarn\, la
poale de Ceahl\u, aproape de Bis-
tri]a frumoas\ [i ve[nic gr\bit\.
~nc\rcat de z\pezi ve[nice,
promoroac\ [i fum, Ceahl\ul [i-a
`ndesat bine cu[ma pâcloas\ pe
frunte, dând a-n]elege - aseme-
nea unui b\trân `n]elept cum e -
c\ soarelui \stuia zgârcit, ascuns
printre nori, nu merit\ s\-[i des-
copere frumuse]ile `n\l]imilor...
Iar gândurile-mi fug iu]i [i
amestecate, ca lumea acestui `n-
ceput de secol XXI. Gânduri ce
dor - c\ [i sufletul doare! -, auzite
doar de Dumnezeu [i Muntele
nostru, ce-n semn de respect
p\streaz\ lini[te deplin\.
Ceahl\ul e un sanctuar, axis
mundi, t\râm inefabil, scar\
spre cer.
O simpl\ privire aruncat\
asupra procesului de tranzi]ie
scoate `n eviden]\ `ngrijor\torul
fapt al asaltului pe care diferite
asocia]ii, publica]ii, secte [i per-
sonaje `l duc `mpotriva Bisericii
Ortodoxe Române.
Atacul direct sau indirect
asupra religiei cre[tine [i Biseri-
cii na]ionale, acestea `l duc de pe
pozi]ii agnostice sau prin prac-
tici [i filosofii indo-asiatice sau
neo-p\gâne, pe care `ncearc\ s\
Sf. Liturghii, ierodiaconul Ghe-
nadie Brehuiescu de la M\n\sti-
rea Piatra T\ieturii, din jude]ul
Suceava, a primit harul preo]iei.
Arhiepiscopul Sucevei [i R\d\u-
]ilor a ]inut, la finalul slujbei, un
cuvânt de `nv\]\tur\ legat de
pericopa evanghelic\ citit\ `n
Duminica `nfrico[\toarei jude-
c\]i. „~nalt Preasfin]itul Pimen
ne apreciaz\ foarte mult pentru
c\ facem ascultare de m\n\stire,
prin faptul c\ mereu c\ut\m s\
FOTO: DUMITRU CHIRILU[
venim `n sprijinul celor 29 de
b\trâne de la c\min. Prezen]a
ierarhului nostru a fost o bine-
cuvântare [i o dezlegare pentru
noi, `nainte de Postul Mare“, a
declarat maica Andreea Rotar,
stare]a M\n\stirii „Sf. M. Mc.
Dimitrie“ din Vatra Dornei. ~n cadrul M\n\stirii „Sf=ntul M. Mc. Dimitrie“
func]ioneaz\, din anul 2003, un c\min de b\tr=ni
ciune, dar acord\m mult\ aten- mai ad\ugat stare]a de la „Sf.
]ie [i b\trânilor. ~i sprijinim cu M. Mc. Dimitrie“.
un cuvânt de folos, cu sfintele Toate b\trânele din c\min
slujbe, cu Sfânta Liturghie“, a postesc de bun\voie, cu excep]ia
spus maica stare]\. Angaja]ii celor care sunt bolnave de dia-
A[ez\mântul a fost sfin]it `n c\minului sunt pl\ti]i din pen- bet. ~n prima s\pt\mân\ [i `n
anul 2003 de c\tre IPS Teodo- siile b\trânilor, iar fondurile [i ultima din Postul Mare, toate
sie, Arhiepiscopul Tomisului, [i alimentele necesare sunt primi- persoanele vârstnice sunt spove-
de c\tre vrednicul de pomenire te de la cre[tinii din Vatra Dor- dite [i `mp\rt\[ite. Programul
episcop Gherasim Putneanul. nei. „Suntem `n rela]ie foarte liturgic s\pt\m=nal const\ `n
Din anul 2004, cu binecuvânta- bun\ cu personalul angajat: bu- oficierea celor [apte laude [i a
rea IPS Pimen, un grup de c\t\rese, infirmiere, asisten]i, Sfintei Liturghii. Sfântul Maslu
maici de la M\n\stirea Drago- medici, asisten]i sociali. Ne `m- are loc `n fiecare luni seara. „Noi
mirna a venit pentru a `ngriji avem grij\ de b\trâni, pe care-i
p\c\m ca `ntr-o familie [i ne
b\trânii de aici. „Cu ajutorul lui sprijinim `n toate privin]ele. As- consider\m bunicii no[tri. ~i iu-
Dumnezeu, am `nceput cu bine bim foarte mult, `i cercet\m [i `i
cultarea noastr\ este o misiune
activitatea de aici. ~n prezent apostoleasc\. B\trânele care `ndemn\m s\ spun\ rug\ciunea
avem `n grij\ 29 de b\trâne. ajung la noi sunt bolnave, aban- «Doamne Iisuse», «Tat\l nostru»
Noi, maicile, ne ocup\m de bise- donate de familii, aici sunt `n- sau «Doamne, miluie[te»“, a
ric\, de sfintele slujbe, de rug\- grijite, spovedite, `ncurajate“, a m\rturisit maica Andreea. a
ani, vor fi valabile acestea. ~n
fapt, sunt ve[nice.
Predicatorii, ini]ia]ii [i fl\c\ii
CM
YK
le amalgameze cu cre[tinismul, {i voi sunte]i martorii acestor
`mbr\ca]i `n bluejeans, care chi-
`n cadrul unor structuri organi- agresiuni - prin pie]e, blocuri [i nuie instrumentele electronice
zate ezoterico-sectant, promi- parcuri, prin reviste, c\r]i, pla-
`ncercând s\ cânte, n-au de un-
]ând „intrarea `n absolut“ prin chete, casete [i prin mass-media. de [ti c\ bucuria care face s\ vi-
practici teandrice tip yoga, ori Se afirm\ c\ Ortodoxia, prin va-
breze sufletul nu vine din zgo-
de alt\ natur\. lorile ei bimilenare, ar fi o piedi- mot sau prin priza conectat\ la
Pentru a-[i atrage adep]i, sec- c\ `n calea integr\rii euroatlanti-
220 de vol]i, ci din sufletul [i
tele `ntind diferite capcane sau ce. Cu siguran]\, vinova]ii, pen- graiul unui copil curat, care le-a
folosesc m\[ti care pot r\spunde tru problemele reale care sunt,
mo[tenit genetic [i se roag\ sau
aspira]iilor sau frustr\rilor trebuie c\uta]i `n alt\ parte. cânt\ ca bunica...
Se afirm\ c\ Biserica e mai
noastre (masc\ ecologic\, cultu- „...- {i ca str\bunica!“ - mi-a
ral\, medical\, [tiin]ific\, politi- mult o Biseric\ a Liturghiei, a
r\spuns grav Muntele nostru,
c\ sau chiar religioas\). Nici ra- ritualului, `n dauna cuvântului de parc\ mi-ar fi auzit gânduri-
predicat prin orice mijloace. Es-
]iunea, nici inteligen]a [i nici le.
acumularea de cultur\ nu ne te adev\rat c\, lipsindu-le sa-
„...C\, de când m\ [tiu, ace-
ap\r\ `n totalitate de pericolul crul, toate aceste grup\ri pun lea[i colinde le-am a[teptat `nghe-
accent pe cuvânt. Un cuvânt gol
sectelor. Ele solicit\ emo]iile ]at `n gerul Cr\ciunului [i acelea[i
noastre, se adreseaz\ incon[ti- `ns\, desacralizat, care nu poate cuvinte din rug\ciuni sfinte mi-au
forma con[tiin]e autentice.
entului nostru arhaic [i exercit\ sfin]it [i mie c\r\rile...
o fascina]ie de acela[i tip cu hip- La preot, la Liturghia amvo- {i-apoi, calc\-mi potecile, ve-
nului, cuvântul este lucr\tor
noza, propun experien]e scurte, zi-mi poienile, prive[te-mi piscu-
facile, emo]ionante. V\ propun pentru c\ este `mp\rt\[it din rile, toate `n nume [i rou\ de ru-
s\-L `ntâlni]i pe Dumnezeu ime- plin de Logosul `ntrupat `n isto- g\ciune sihastr\: Panaghia, Po-
rie [i de Euharistia ce-L aduce
diat, dar nu au respect pentru li-
`n chip real pe Hristos printre [i
iana Maicilor, R\pciuni]a, Groa-
bertatea individului. Or, credin- pa Siha[trilor...
]a este un act de libertate [i res- pentru oameni, prin Sfânta ~m- {i Toaca, cu nume predesti-
ponsabilitate. Sectele ridic\ o p\rt\[anie. nat ca o chemare-n vecernii...
Se mai afirm\ c\ „muzica bi-
barier\ `ntre ele [i restul lumii. {i salba de schituri [i m\n\s-
Membrii lor sunt convin[i c\ de- zantin\, bisericeasc\, era con- tiri legendare...
temporan\ acum 1.000 de ani“,
]in informa]ii de excep]ie, ca de Eu sunt al lor [i ele ale mele
dar acum ea trebuie moderniza- sunt...“
exemplu data sfâr[itului lumii t\, actualizat\ la gustul lumii
sau re]eta fericirii absolute. Cei Tres\rii [i privii Ceahl\ul s\
de azi. v\d dac\ chiar vorbe[te cu mine.
din exterior pot beneficia de toa- Iar muzica zgomotoas\, stre-
te acestea cu condi]ia s\ intre `n Magistral [i `ndumnezeit, cu cu[-
sant\, metalic\, rock, care r\zba- ma aceea sf\tos tras\ pe frunte,
grup. te aproape peste tot, vrea s\ fie
Mul]i tineri, ast\zi, nu au p\rea un f\t-frumos. Neclintit.
dovada de adev\rat\ satisfacere Din ]inuta lui imperial\ am
primit o educa]ie destul de te- a cererii „pie]ei“. {i aici, gân-
meinic\, nu au nici un reper. `nv\]at s\ nu-mi mai fie fric\.
deam eu, privind `ngândurat Nici m\car de gânduri.
Confrunta]i cu boala, migra]ia, Muntele, am un exemplu chiar `n
e[ecul, dezam\girile, ei sunt {i-apoi, cu Adev\rul `n suflet
parohie. Am organizat un cor de [i Ceahl\ul al\turi de tine, are
adesea dezarma]i [i, din p\cate, copii, care duminica d\ concerte
secta le aduce false r\spunsuri de ce s\-]i fie fric\? Nu este
de cântece ortodoxe. Ging\[ia [i Ceahl\ul p\mântul Moldovei cel
la adev\ratele lor `ntreb\ri. cur\]enia inimilor copiilor ce `n-
Toate aceste mi[c\ri colportea- mai aproape de cer? Ceahl\ul,
cânt\ cu glasurile lor inimile cre- locul de unde Dumnezeu s\rut\
z\ idei str\ine de cultura [i cre- dincio[ilor stau m\rturie c\, nu
din]a unui popor n\scut cre[tin pe frunte Planeta!
numai acum, ci [i peste 1.000 de
[i pl\m\dit `n spiritualitatea Bi- * PR. NECULAI COJOCARIU,
zan]ului. PAROHIA „SFIN}II APOSTOLI“ BORCA, NEAM}

Miercuri, 10 februarie 2010
Nr. 33 (1535) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
{edin]a anual\ de
lucru a Adun\rii
Na]ionale Biserice[ti
Taina sfin]ilor f\r\ nume
descoperi]i la Adamclisi
„Sfântul Apostol Filip“: a[a se
nume[te ast\zi o m\n\stire din
Arhiepiscopia Tomisului, al c\rei
`nceput este legat de un fapt cu
totul special, petrecut cu patru
ani `n urm\: recuperarea, dup\
mai bine de trei decenii, a
moa[telor a cinci sfin]i martiriza]i
spre sfâr[itul secolului al III-lea
[i `nceputul secolului al IV-lea,
undeva `n Dobrogea de ast\zi,
moa[te p\strate `n tain\, de
teama Securit\]ii, `n ni[te saci
de hârtie, `n depozitul Centrului
de Cercet\ri Antropologice al
Academiei Române din
CM
YK
Bucure[ti.
Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
Satul Ein-Karem, „patria
Sf=ntului Ioan Botez\torul“,
din Israel se afl\ la o distan]\
de aproximativ 8-10 kilometri
mai spre vest de Ierusalim [i
la 150 de kilometri distan]\ de
Nazaret. Localitatea p\strea-
z\ [apte l\ca[uri de `nchin\-
ciune cre[tine, biserici [i m\-
n\stiri. Printre acestea se afl\
[i M\n\stirea Franciscan\,
ridicat\ pe locul unde a avut
loc na[terea Sf=ntului Ioan
Botez\torul. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
PAGINA 3
Misiuni umanitare `n Ialomi]a
Un elicopter apar]inând
Ministerului Administra]iei
[i Internelor, având la bord
un echipaj SMURD, a prelu-
at, ieri, o femeie `ns\rcinat\
din comuna ialomi]ean\ Bra-
zii, pe care a transportat-o la
un spital din Capital\.
Ieri-diminea]\ soacra fe-
meii `ns\rcinate a solicitat
sprijinul primarului din loca-
litatea Brazii [i al [efului de
post pentru a facilita trans-
portarea tinerei la o unitate
medical\.
{colile [i gr\dini]ele s-a
au redeschis azi
Toate [colile [i gr\dini]ele
din Capital\ s-au redeschis
ast\zi, dup\ ce cursurile `n `n-
v\]\mântul pre[colar, primar
[i gimnazial au fost suspen-
date, luni [i mar]i, din cauza
vremii, a declarat inspectorul
general [colar al Capitalei,
Cristian Alexandrescu.
CM
YK
ANUL CREZULUI ORTODOX
De ce rostim
Crezul? S\
`ntreb\m P\rin]ii
PAGINA 16
Purt\torul de cuvânt al
Poli]iei Jude]ene Ialomi]a, in-
spector Daniela Salaoru, a
declarat c\ s-a solicitat un
elicopter care s\ o preia pe fe-
meie, ca urmare a faptului c\
aceasta era diagnosticat\ cu
afec]iuni care ar fi putut com-
plica evolu]ia sarcinii, iar `n-
cerc\rile de a ajunge pe cale
rutier\ la domiciliul gravidei
au e[uat.
Interven]ia unui elicopter
a fost solicitat\ [i pentru pre-
luarea unei femei din comu-
„~nc\ de ieri am discutat
despre posibilitatea relu\rii
cursurilor `ncepând de
mar]i, dar primarii ne-au
rugat s\ mai amân\m o zi,
pentru c\ aveau nevoie s\
desz\pezeasc\ c\ile de ac-
ces c\tre unit\]ile de `nv\-
]\mânt. ~n aceste condi]ii,
CM
YK
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
na Reviga, cu probleme cardi-
ace, care necesita de urgen]\
`ngrijiri medicale. a
cursurile vor fi reluate
miercuri“, a declarat, ieri,
pentru Mediafax, inspecto-
rul general [colar Cristian
Alexandrescu.
Potrivit structurii anului
[colar, luni a `nceput semes-
trul al doilea, care va dura
pân\ `n 11 iunie. a
1 LEU exemplarul
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
~NV|}|MÂNT
„Le Figaro“:
„România, noul
Eden al studen]ilor
la medicin\“
PAGINA 15
basilica.ro
RELIGIOS
SCUZE DIN PARTEA PATRIAR-
HULUI SERBIEI PENTRU CO-
MUNITATEA MUSULMAN|:
Patriarhul sârb, Irineu, a ce-
rut scuze cet\]enilor musul- CM
YK
mani pentru recentele sale
declara]ii `n care a vorbit de
Islam cu o oarecare impru-
den]\, informeaz\ b92.net.
Pagina 4
OPINII
DESPRE FRICA DE DUMNE-
ZEU: Cu greutate realiz\m
`n inima noastr\ c\ modelul
uman pe care `l propune
Hristos lumii - omul des\-
vâr[it - nu este o realitate p\-
mânteasc\, efemer\, ci omul
unit cu Dumnezeu, care nu
mai tr\ie[te pentru sine, ci
pentru [i prin Dumnezeu.
Pentru a putea ajunge la
aceast\ con[tiin]\ a rela]iei
cu Creatorul nostru e nevoie
de o anumit\ preg\tire.
(Augustin P|UNOIU)
Pagina 10
S|N|TATE
EFECTELE FRIGULUI ASUPRA
V+RSTNICILOR: La persoa-
nele vârstnice, o tempera-
tur\ adecvat\ `n camera de
locuit (18-20°C), o bun\ hi-
dratare [i evitarea consu-
mului de b\uturi alcoolice
sunt factori care ajut\ or-
ganismul `n lupta cu frigul.
Pierderea luptei cu frigul
`nseamn\ mult\ suferin]\,
necesitatea spitaliz\rii, iar
uneori, pierderea vie]ii
Pagina 6
2 Calendarul zilei Miercuri, 10 februarie 2010

APOSTOLUL ZILEI EVANGHELIA ZILEI

Când judec\m pe altul, „Cel ce vine la Mine

ne osândim pe noi `n[ine
„Pentru aceea, oricine ai fi, o,
omule, care judeci, e[ti f\r\ cuvânt
de r\spuns, c\ci, `n ceea ce judeci
pe altul, pe tine `nsu]i te osânde[ti,
c\ci acela[i lucruri faci [i tu care
judeci. {i noi [tim c\ judecata lui
Dumnezeu este dup\ adev\r, fa]\
de cei ce fac unele ca acestea. {i so-
cote[ti tu, oare, omule, care judeci
pe cei ce fac unele ca acestea, dar le
faci [i tu, c\ tu vei sc\pa de jude-
cata lui Dumnezeu? Sau dispre]u-
ie[ti tu bog\]ia bun\t\]ii Lui [i a
`ng\duin]ei [i a `ndelungii Lui r\b-
d\ri, ne[tiind c\ bun\tatea lui
Dumnezeu te `ndeamn\ la poc\in-
]\? Dar dup\ `nvârto[area ta [i du-
p\ inima ta nepoc\it\, `]i aduni mâ-
nie `n ziua mâniei [i a ar\t\rii
dreptei judec\]i a lui Dumnezeu,
care va r\spl\ti fiec\ruia dup\ fap-
tele lui: Via]\ ve[nic\ celor ce, prin
st\ruin]\ `n fapt\ bun\, caut\ m\-
rire, cinste [i nestric\ciune, iar iu-
bitorilor de ceart\, care nu se supun
adev\rului, ci se supun nedrept\]ii:
mânie [i furie.“ (Romani 2, 1-8)
***
~n sala de judecat\ nu este ni-
meni nevinovat. Atunci când jude-
c\m pe altul, ne osândim pe noi `n-
[ine, spune Sfântul Apostol Pavel,
adic\ judecata noastr\ arat\ lips\
de dragoste, tr\deaz\ ura din a-
dâncul sufletului. Nu po]i fi deo-
dat\ evlavios [i cârtitor, smerit [i
acuzator. Tenta]ia de a judeca este
foarte mare, prin ea `]i pui `n val-
oare superioritatea, `l consideri in-
SF+NTUL ZILEI
† Sfântul Sfin]it Mucenic
Haralambie (zi aliturgic\;
dezlegare la pe[te,
lapte, brânz\ [i ou\)
Sfântul Haralambie a fost preot
[i a tr\it la sfâr[itul secolului al
II-lea [i `nceputul secolului al
III-lea, când dreg\tor al cet\]ii Mag-
nezia era Lucian. Pentru credin]a
sa, Sfântul Haralambie a fost supus
la chinuri pe care le-a r\bdat cu
mult\ credin]\. V\zând aceasta, `n-
su[i dreg\torul l-a b\tut, dar `ndat\
i-au c\zut mâinile. Sfântul Hara-
lambie s-a rugat lui Dumnezeu [i l-a
vindecat pe dreg\tor printr-o min-
une. C\l\ii Porfiriu [i Vaptos [i trei
femei care au v\zut minunea s-au
lep\dat de credin]a p\gân\ [i s-au
convertit la cre[tinism, `ns\ dreg\-
torul a poruncit ca to]i s\ fie uci[i.
Tot ast\zi, Biserica face pomeni-
rea Sfin]ilor Mucenici Porfiriu [i
Vaptos; a trei femei care au crezut `n
Hristos prin Sfântul Haralambie; a
ferior pe cel judecat. ~n contrast cu
judecata noastr\ apostolul opune
judecata lui Dumnezeu, singura
care este dup\ adev\r. Aceast\ o-
pozi]ie, dintre judecata omului [i
judecata Domnului, scoate la lu-
min\ cât de eronate sunt criteriile
noastre de catalogare a semenilor.
Apostolul Pavel ne d\ r\s-
punsul la o `ntrebare pe care sigur,
m\car o dat\ `n via]\, ne-am pus-
o: dac\ Dumnezeu este dreptul
judec\tor de ce nu `i pedepse[te pe
cei care `ncalc\ pân\ [i limitele
r\ut\]ii [i normalit\]ii? Sfântul
Pavel ne avertizeaz\ s\ nu dis-
pre]uim bog\]ia bun\t\]ii [i `nde-
lunga r\bdare a Domnului fa]\ de
om. Aici g\sim adânca deosebire
`ntre noi [i Dumnezeu: spiritul
nostru justi]iar nu ne las\ s\ ve-
dem inima omului, s\ evalu\m
c\in]a lui, ci pur [i simplu, dintr-
un scaun `nalt, emitem sentin]e f\-
r\ s\ ne gândim la consecin]e. Nu
trebuie, `ns\, s\ confund\m `n-
g\duin]a lui Dumnezeu cu binecu-
vântarea Lui. Dac\ El, cunosc\-
torul inimilor, nu pedepse[te ime-
diat o persoan\ ce a gre[it, nu `n-
seamn\ c\ accept\ acea gre[eal\,
ci a[teapt\ c\in]a, d\ posibilitatea
`ntoarcerii. Avem marea [ans\ de
a r\scump\ra cele mai grave gre-
[eli. Dar aceast\ r\bdare a lui
Dumnezeu este [i responsabiliza-
toare, nu trebuie s\ abuz\m de ea
la nesfâr[it. Omul care ignor\ `n-
g\duin]a `[i agraveaz\ starea de la
judecata final\. a
Sfintelor Muceni]e Enata [i Valenti-
na; a Mucenicului Pavel; a Sfântului
Anastasie, arhiepiscopul Constantino-
polului, [i a Sfântului Cuvios Zenon.
Mâine, Biserica face pomenirea
Sfântului Vlasie, episcopul Sevastiei
(dezlegare la pe[te). a
nu va fl\mânzi“
„{i Iisus le-a zis: «Eu sunt pâinea vie]ii; Dumnezeu, Mântuitorul lumii, S-a jertfit pe
cel ce vine la Mine nu va fl\mânzi [i cel ce altarul Golgotei pentru noi [i pentru a
va crede `n Mine nu va `nseta niciodat\. noastr\ mântuire. Cuvintele Mântuitorului
Dar am spus vou\ c\ M-a]i [i v\zut [i nu nu sunt o promisiune stearp\, ci El ne ofer\
crede]i. Tot ce-Mi d\ Tat\l, va veni la Mine; chiar mijloacele prin care putem s\ do-
[i pe cel ce vine la Mine nu-l voi bândim ve[nicia. Când ne `mp\r-
scoate afar\; pentru c\ M-am t\[im primim Sfântul Trup [i
coborât din cer, nu ca s\ Sfântul Sânge ale Dom-
fac voia mea, ci voia nului Iisus Hristos, ca
Celui ce M-a trimis merinde pentru dru-
pe Mine. {i aceasta mul spre ve[nicie.
este voia Celui ce Parc\ atunci
M-a trimis, ca când ne `mp\r-
din to]i pe care t\[im sim]im
Mi i-a dat Mie c\ am primit o
s\ nu pierd parte din ve[-
nici unul, ci nicie, c\ pu-
s\-i `nviez pe tem privi
ei `n ziua cea spre milosti-
de apoi».“ virea lui
(Ioan 6, 35- Dumnezeu,
39) c\ to]i sfin]ii
sunt `n preaj-
*** ma noastr\.
Zilele de Doar `n Biseri-
miercuri [i vi- c\ putem retr\i
neri din s\pt\mâ- Na[terea, Bote-
na aceasta sunt zul, Jertfa de pe
„zile aliturgice“, adic\ Golgota [i ~nvierea,
nu se s\vâr[e[te Sfânta sub mâna ocrotitoare a
Fiului lui Dumnezeu. Nu
Liturghie. Deci nu avem
`ntâmpl\tor numim aceast\ pe-
fragmente evanghelice speciale,
rânduite pentru aceste zile. Evanghelia rioad\ „s\pt\mâna alb\“. ~n via]a du-
de ast\zi a fost aleas\ pentru `nc\rc\tura hovniceasc\ vorbim despre un suflet curat [i
sa hristologic\. Suntem uimi]i de profunz- despre o hain\ imaculat\ primit\ prin
imea cuvintelor Domnului Iisus Hristos: Taina Sfântului Botez. A[a cânt\m la botez:
„Eu sunt pâinea vie]ii; cel ce vine la Mine nu „D\-mi mie hain\ luminoas\, Cel ce te
va fl\mânzi [i cel ce crede `n Mine nu va `mbraci cu lumina ca [i cu o hain\“. Puri-
`nseta niciodat\“. Nu vorbim de o simpl\ tatea este starea `n care ne-a creat Dum-
pâine, ci de pâinea vie]ii, nu amintim despre nezeu. Cu puritate s\ ne apropiem de Dom-
lipsa hranei, ci despre setea de a-L cunoa[te nul Hristos Cel ~nviat! (pr. Dumitru P|DU -
[i urma pe Domnul Hristos. El, Fiul lui RARU, Radio Trinitas)
C+NT|RILE ORTODOXIEI
Trecerea la Dumnezeu a unui mucenic,
prilej de reflec]ie [i interioritate a rug\ciunii
„Ast\zi Biserica pr\znu- *** preacurat, v\rsat pentru
ie[te cu tain\, `mbr\cându- Hristos. Celebrarea liturgic\
S\rb\toarea de durere [i
se ca `ntr-o hain\ nou\ de de bucurie `n Duhul Sfânt a a martirilor este o `mpodobi-
porfir\ [i vison `n sângele re a cosmosului Bisericii, iar
trecerii la Dumnezeu a unui
purt\torului de biruin]\ Ha- sfin]ii lui Dumnezeu sunt
ralambie; c\ pe el crescân- mucenic este un prilej bine- adev\ra]ii prunci ai eternit\-
du-l cu evlavie, l-a adus lui cuvântat de reflec]ie [i interi- ]ii, crescu]i cu evlavie [i adu[i
Hristos jertf\ f\r\ de priha- oritate a rug\ciunii, [i de cu- lui Dumnezeu jertf\ f\r\ de
n\, primit\ [i binepl\cut\. noa[tere a voca]iei ei de jert- prihan\. Iar Sfântul Hara-
Pentru aceasta Hristoase f\ [i de d\ruire `n Hristos lambie, preot [i mucenic, a
Cel mort [i `nviat. Dar pr\z-
Dumnezeule, Cel ce ai sfin]it dovedit prin via]a sa c\ esen-
pe acest biruitor al celor ne- nuirea sfin]ilor mucenici nu ]a preo]iei este sacrificial\ [i
este doar `nv\]\toare de cele
legiui]i, `ncununându-l [i voca]ia martirului este sacer-
m\rindu-l, trimite [i nou\, cere[ti, ci [i purt\toare de dotal\ `n Duhul Sfânt, „Cel
pentru rug\ciunile lui mare Dumnezeu, pentru c\ `nfiin- ce pe cele neputincioase le
mil\“. (Minei pe Februarie, ]eaz\ `n Biseric\ `nve[mân- vindec\ [i pe cele cu lips\ le
Editura Re`ntregirea, Alba tarea `n harul rug\ciunii pline[te“. (pr. asist. dr. Ioan
Iulia, 2002, p. 102). martirului [i `n sângele lui Valentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Ieromonahul Sava Cimpoca
de la Alba Iulia
S-a n\scut `n 1888 `n localitatea Sadu din zona
Sibiului. La 14 ani, tân\rul Sava Cimpoca a fugit de
la liceu, cu gândul de a intra `n m\n\stire, fiind pri-
mit la C\ld\ru[ani. Râvna, t\cerea permanent\, as-
primea cu sine [i ascultarea des\vâr[it\ i-au convins
pe monahii de la C\ld\ru[ani c\ fratele Sava poate
fi primit `n ob[te, cu numele de Sebastian. ~n 1913 a
fost mutat la Tismana, unde a fost hirotonit ierodia-
con, apoi ieromonah. ~n anii Primului R\zboi
Mondial a slujit ca misionar `n trei sate din Oltenia,
prin prestan]a [i dragostea sa de semeni r\mânând
`n con[tiin]a localnicilor. ~n perioada interbelic\, p\-
rintele Sebastian a slujit [i s-a rugat `n M\n\stirea
Ghighiu, pentru ca `n vremea celui de-al doilea
r\zboi mondial s\ fie al\turi de r\ni]ii interna]i `n
spitalele din Ploie[ti. ~n 1946, p\rintele a fost numit
ca duhovnic la M\n\stirea Râme], apoi la Sucevi]a,
pentru ca `n 1948 s\-[i ia schima cea mare cu numele
de Sava, retr\gându-se `n Schitul „Sf. Ioan Botez\-
torul“ de lâng\ Alba Iulia. Era c\utat pentru bunele
lui sfaturi duhovnice[ti, `ndrepta oamenii care `l cer-
cetau [i `[i f\cea pravila prin post [i rug\ciune per-
manent\. La 14 noiembrie 1955, p\rintele Sava Cim-
poca s-a mutat cu pace la cere[tile l\ca[uri. (Adrian
N i c o l a e PETCU)
 Miercuri, 10 februarie 2010 Actualitatea religioas\ 3

{edin]a anual\ de lucru a

Adun\rii Na]ionale Biserice[ti
Ieri, 9 februarie, `n Aula
Magna „Teoctist Patriarhul“
din Palatul Patriarhiei s-a
desf\[urat [edin]a anual\ de
lucru a Adun\rii Na]ionale
Biserice[ti (ANB), sub
pre[edin]ia Preafericitului
P\rinte Patriarh Daniel.
{edin]a a fost precedat\ de
oficierea `n Catedrala
patriarhal\ a Sfintei Liturghii
[i a unui Te Deum.
~n deschiderea lucr\rilor,
Preafericitul P\rinte Patriarh
Daniel a subliniat caracterul fes-
tiv al evenimentului prilejuit de
`mplinirea pe data de 4 februarie
2010 a 85 de ani de patriarhat `n
BOR. Preafericitul P\rinte a
subliniat semnifica]ia acestui act
istoric [i a evocat memoria celor
cinci ferici]i `ntru adormire patri-
arhi ai Bisericii Ortodoxe Româ-
ne, Miron Cristea, Nicodim Mun-
teanu, Justinian Marina, Iustin
Moisescu [i Teoctist Ar\pa[u. De
asemenea, Preafericirea Sa a a-
dus `n discu]ie demersurile [i e-
forturile care trebuie f\cute pen-
tru demararea `n acest an a lu-
cr\rilor pentru construirea Cate-
dralei Mântuirii Neamurilor, care
reprezint\ „dorin]a-program a
primului patriarh al României,
Miron Cristea, r\mas\ vie `n con-
[tiin]a tutoror Patriarhilor BOR“.
A fost prezentat\ membrilor ANB
ultima machet\ a proiectului, re-
zultat al ultimului simpozion te-
matic-consultativ desf\[urat `n 9-
10 decembrie 2009.
Participan]ii au vizionat apoi
un film produs de TRINITAS
TV, care evoc\ istoria idealului
construirii unei Catedrale a
Mântuirii Neamului `n Bucu-
re[ti, dar [i eforturile ce au fost
depuse `n acest sens. ~n ve-derea
realiz\rii Ansamblului arhitec-
tural „Catedrala Mântuirii Nea-
mului“, ideile [i sugestiile care
au venit din partea speciali[tilor
arhitec]i [i ingineri `n completa-
rea temei de proiectare au fost
dezb\tute `n trei simpozioane te-
matic-consultative ce au avut loc
`n Palatul Patriarhiei `n 15 de-
cembrie 2008, 26 iunie 2009 [i 9-
10 decembrie 2009. Licita]ia de
selectare a proiectantului a fost
lansat\ pe 28 decembrie 2009,
iar oferta de participare, con]in-
ând Studiul de Fezabilitate [i
Documenta]ia Tehnic\ pentru e-
miterea autoriza]iei de construi-
re, urmeaz\ s\ fie depus\ de c\-
tre ofertan]i pân\ la data de 31
mai 2010. Ofertantul câ[tig\tor
urmeaz\ s\ fie anun]at pe data
de 30 iunie 2010 pentru ca `n lu-
na iulie s\ se realizeze selectarea
contructorului.
Se dore[te ca lucr\rile
la Catedrala M=ntuirii
Neamului s\ `nceap\
`n august 2010
Patriarhia Român\ dore[te ca
cel târziu la `nceputul lunii au-
gust 2010 s\ fie demarate lucr\ri-
le pentru edificarea efectiv\ a
Catedralei Mântuirii Neamului,
cu speran]a c\ pân\ la sfâr[itul a-
nului 2013 va fi terminat\ `n faza
„la ro[u“, pentru a fi târnosit\ `n
anul 2015. Conform materialului
video realizat de TRINITAS TV,
situa]ia legat\ de necesit\]ile fi-
nanciare pentru realizarea pro-
iectului este `ncurajatoare `n ra-
port cu costurile alocate altor pro-
iecte de infrastructur\ cum ar fi
construirea autostr\zii Bucure[ti-
Pite[ti. Astfel, costurile necesare
edific\rii unui l\ca[ de cult cu
„valoare de simbol al sufletului
poporului român echivaleaz\ cu
valoarea necesar\ construirii a
opt km de autostrad\ sau nou\
km de arter\ bucure[tean\“.
Dup\ vizionarea filmului a a-
vut loc lansarea Enciclopediei
Ortodoxiei Române[ti, „tip\rit\
`n condi]ii grafice de excep]ie la
Tipografia Institutului Biblic [i
de Misiune, fiind o premier\ pen-
tru Biserica Ortodox\ Român\“,
spune Biroul de Pres\ al Patriar-
hiei Române. Este editat\ de o
comisie format\ din mai mul]i
profesori de teologie [i istorici
sub coordonarea pr. prof. univ.
Mircea P\curariu, membru co-
respondent al Academiei Româ-
ne. Cu privire la scopul redact\-
rii noului volum, pr. Mircea P\-
curariu a precizat: „Cu ajutorul
lui Dumnezeu, dup\ o munc\ de
aproape un an [i opt luni, am v\-
zut realizat\ aceast\ prim\ En-
ciclopedie a Ortodoxiei Româ-
ne[ti, lucrare realizat\ cu bine-
cuvântarea [i din ini]iativa PF
P\rinte Patriarh Daniel. Am lu-
crat cu mult entuziasm, con[tient
c\ vom pune `n mâna tuturor iu-
bitorilor trecutului Bisericii
noastre un instrument de lucru [i
de informare rapid\ `n diverse
probleme care privesc Biserica `n
trecut [i `n prezent. Ne-am str\-
duit s\ oferim o lucrare cât mai
cuprinz\toare din toate ramurile
culturii teologice române[ti“.
Ce con]ine Enciclopedia
Ortodoxiei Rom=ne[ti
Enciclopedia lansat\ `n cadrul
[edin]ei anuale de lucru a ANB
trateaz\ teme dintre cele mai va-
riate ce se constituie `n aproape
2000 de articole despre ierarhi ai
BOR, sfin]i daco-romani [i ro-
mâni, mari duhovnici din m\-
n\stirile noastre din trecut [i
chiar de ast\zi, profesori de teo-
logie, copi[ti de manuscrise, me[-
teri tipografi, preo]i cu preocu-
p\ri teologice, literare, arheologi-
ce, folclorice, domnitori-ctitori de
l\ca[uri sfinte, oameni de cultu-
r\ [i alte personalit\]i ale vie]ii
biserice[ti. Enciclopedia con]ine
informa]ii de valoare [i despre
l\ca[uri de cult din ]ara noastr\
din perioada daco-roman\, bazi-
lici din Scythia Minor, biserici-
monumente istorice din zona Ha-
]egului [i Hunedoarei, m\n\stiri
[i schituri ctitorite de domni [i
boieri români, dar [i biserici de
lemn reprezentative ridicate prin
râvna [i osteneala unor credin-
cio[i ]\rani de alt\dat\. De ase-
menea, tematica enciclopediei a-
bordeaz\ subiecte legate de legis-
la]ia bisericeasc\ din trecut, ter-
meni liturgici, manuscrise [i
c\r]i liturgice tip\rite pe terito-
riul ]\ri noastre.
P\rintele Patriarh Daniel a
precizat: „Enciclopedia Ortodoxi-
ei Române[ti poate constitui un
instrument de lucru pentru Cen-
trul de Pres\ BASILICA al Patri-
arhiei Române, dar [i pentru jur-
nali[tii din alte eparhii, deoarece
con]ine date precise, concentrate
[i expuse sistematic despre ceea
ce este esen]ial cu privire la o
personalitate, un monument is-
toric, dar [i despre unele aspecte
specifice ortodoxiei române[ti.
Felicit\m `ntreaga echip\ [i ru-
g\m pe Bunul Dumnezeu s\ le
d\ruiasc\ s\n\tate [i bucurie“.
PF Daniel a anun]at c\ spre sfâr-
[itul anului va ap\rea, sub ace-
ea[i coordonare a pr. prof. Mircea
P\curariu, un nou volum intitu-
lat „Istoria monahismului româ-
nesc“, care va fi o lucrare comun\
a Patriarhiei Române [i a Acade-
miei Române.
Activitatea BOR
`n anul 2009
~n cadrul [edin]ei, a fost exa-
minat [i aprobat Raportul gene-
ral anual al Consiliului Na]ional
Bisericesc asupra activit\]ii Bi-
sericii Ortodoxe Române `n anul
2009, `n ceea ce prive[te „lucra-
rea pastoral-misionar\, social-
filantropic\, organizatoric\, ad-
ministrativ\, construirea de noi
l\ca[uri de cult, via]\ monahal\,
`nv\]\mânt teologic [i religios `n
[colile publice, patrimoniul cul-
tural bisericesc, activitatea cul-
tural-misionar\ [i editorial-tipo-
grafic\, rela]iile cu alte culte, gri-
ja pentru comunit\]ile ortodoxe
române[ti din str\in\tate, rela]i-
ile biserice[ti [i interreligioase
etc“, anun]\ Biroul de Pres\.
Au fost eviden]iate ridicarea a
[ase eparhii la rangul de arhie-
piscopie [i acordarea rangului de
arhiepiscop onorific la doi ie-
rarhi, cele 19 vizite canonice `n e-
parhii ortodoxe române[ti din ]a-
r\ [i str\in\tate efectuate de c\-
tre Preafericitul P\rinte Patri-
arh Daniel [i organizarea la Bu-
cure[ti a pelerinajului cu moa[te-
le Sfin]ilor Vasile cel Mare, Gri-
gore Teologul [i Grigore de Nys-
sa, cu prilejul s\rb\torii Cuvio-
sului Dimitrie cel Nou (24-28 oc-
tombrie 2009). A mai fost eviden-
]iat\ opera social-filantropic\
din cuprinsul Patriarhiei Româ-
ne `n care func]ioneaz\ „394 a[e-
z\minte social-filantropice, din-
tre care: 88 a[ez\minte pentru
copii, 89 a[ez\minte pentru
vârstnici, 65 de centre pentru a-
sisten]a familiilor [i persoanelor
aflate `n dificultate, 92 cantine [i
brut\rii sociale, 25 centre medi-
co-sociale [i policlinici, 14 centre
de diagnostic [i tratament pentru
persoane cu nevoi speciale, [ase-
centre pentru persoanele f\r\ a-
d\post, patru centre pentru vic-
timele violen]ei familiale [i agre-
sori, dou\ centre pentru victime-
le traficului de persoane, nou\
gr\dini]e [i centre educa]ionale
etc. De serviciile [i proiectele soci-
ale desf\[urate `n eparhii (335
programe sociale), `n anul 2009
au beneficiat 629.459 persoane,
din care: 152.270 copii, 26.324
persoane cu dizabilit\]i, 333.882
persoane vârstnice [i 116.979 fa-
milii s\race etc.
~n anul 2009, pentru sus]ine-
rea activit\]ilor social-filantropi-
ce [i sprijinirea celor asista]i [i a
sinistra]ilor, la nivelul Patriarhi-
ei Române, s-au cheltuit aproxi-
mativ 45.000.000 lei“, mai preci-
zeaz\ Biroul de Pres\.
~ntre activit\]ile cultural-mi-
sionare a fost remarcat\ lucrarea
desf\[urat\ de Centrul de Pres\
BASILICA al Patriarhiei Româ-
ne, format din Radio Trinitas,
Televiziunea TRINITAS, publi-
ca]iile Lumina, Agen]ia de {tiri
BASILICA [i Biroul de Pres\, ca-
re a devenit unul dintre cele mai
importante [i eficiente mijloace
misionare ale Bisericii Ortodoxe
Române `n societatea de ast\zi.
~n zilele de 10-11 februarie
2010, la Re[edina]a patriarhal\,
sub pre[edin]ia Preafericitului
P\rinte Patriarh Daniel, va avea
loc [edin]a de lucru a Sfântului
Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne. Pe ordinea de zi se afl\
probleme de actualitate ale vie]ii
biserice[ti interne [i externe.
Gheorghe-C
(G Cristian POPA)

A ap\rut un nou num\r al revistei „Vestitorul Ortodoxiei“

A ap\rut un nou num\r al revistei de
informa]ie bisericeasc\ a Patriarhiei Ro-
mâne, „Vestitorul Ortodoxiei“. Acesta cu-
prinde relatarea evenimentelor biserice[ti
cele mai importante din perioada noiem-
brie-decembrie 2009.
Acest num\r se deschide cu Pastorala la
Na[terea Domnului a Preafericitului P\rin-
te Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne. ~n continuare, cititorii interesa]i pot
citi cuvântul rostit de PS Ciprian Câmpinea-
nul, Episcop-Vicar Patriarhal, `n cadrul {e-
din]ei solemne a Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, `n care se prezint\ sinte-
za activit\]ilor desf\[urate `n cadrul Patri-
arhiei Române `n anul 2009, Anul comemo-
rativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare [i
al celorlal]i Sfin]i Capadocieni.
Un alt referat-sintez\ care a fost citit `n
cadrul [edin]ei solemne [i care se reg\se[te
`n paginile noului num\r al revistei „Vesti-
torul Ortodoxiei“ este cel care se refer\ la
`mplinirea a 650 de ani de la existen]\ a
Mitropoliei }\rii Române[ti, reflectat\ `n
activitatea religios-duhovniceasc\, cultu-
ral-editorialistic\ [i mediatic\ a eparhiilor
din Mitropolia Munteniei [i Dobrogei.
Sunt prezentate, de asemenea, [i eveni-
mentele religios-culturale desf\[urate cu o-
cazia hramului Sfântului Cuvios Dimitrie,
lucr\rile Simpozionului Interna]ional
„Dumnezeu Tat\l [i Via]a Sfintei Treimi“,
precum [i Congresul Interna]ional de Teo-
logie `nchinat Sfântului Vasile cel Mare.
~n paginile acestui num\r al „Vestito-
rului Ortodoxiei“ sunt cuprinse [i momen-
tele istorice din Arhiepiscopia Buz\ului [i
Vrancei, din Arhiepiscopia Râmnicului,
din Arhiepiscopia Aradului, momentul in-
stal\rii primului episcop al Devei [i Hu-
nedoarei, pre-cum [i vizita canonic\ `n E-
piscopia Maramure[ului [i S\tmarului a
PF P\rinte Patriarh Daniel.
Acest num\r se `nchide cu agenda de
lucru a Preafericitului P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
(diac. Ciprian BÂRA)
 CM
YK

4 Biserica `n lume Miercuri, 10 februarie 2010

PE SCURT
Biserica Rus\ a
`nfiin]at 900 de
parohii `n 2009
Biserica Ortodox\ Rus\ a `n-
fiin]at 900 de parohii `n anul
ce a trecut, iar num\rul cle-
ricilor a crescut cu 1.500 de
membri, anun]\ Interfax.
Datele au fost anun]ate de
Patriarhul Kiril la o `ntruni-
re a episcopilor ru[i din
toat\ lumea. Astfel, `n mo-
mentul de fa]\, Patriarhia
Moscovei are 30.142 de paro-
hii, 160 de episcopii, 207 ier-
arhi [i 32.266 de clerici. Da-
tele statistice confirm\ cre[-
teri spectaculoase `n toate
direc]iile mai sus men]ionate
`n compara]ie cu informa]iile
extrase din statistica anului
1988 (atunci când s-au `mpli-
nit 1.000 de ani de la `ncre[-
tinarea ru[ilor): existau a-
tunci 6.893 parohii, 76 dioce-
ze, 74 ierarhi [i 7.397 preo]i
[i diaconi.
„De la moarte
la via]\“
Editura Bisericii Ortodoxe
Sârbe, `n colaborare cu Minis-
terul Cultelor de la Belgrad, a
realizat un album `n memoria
vrednicului de pomenire pa-
triarh Pavle, anun]\ spc.rs.
Intitulat „De la moarte la via-
Cea mai veche m\n\stire din lume `[i deschide por]ile pentru pelerini
Cea mai veche m\n\stire din
lume, a Sfântului Antonie din E-
gipt, lâng\ ora[ul Al-Zaafarana,
de pe coasta Egiptului, [i-a des-
chis por]ile pentru pelerini, la a-
proape cinci ani de la `nceperea
lucr\rilor de renovare, a spus [e-
ful Consiliului Suprem pentru
Antichit\]i din Egipt, citat de
RIA Novosti.
M\n\stirea se afl\ la 200 de
km de Hurghada. A fost fondat\
`n anul 356, imediat dup\ trece-
rea la Domnul a Sfântului Anto-
nie cel Mare, [i este considerat\
acum cea mai veche m\n\stire
din lume. La aproximativ doi ki-
lometri de m\n\stire se afl\ pe[-
tera Sfântului Antonie, acolo un-
de a tr\it ca pustnic. „Cea de-a
doua [i ultima parte a lucr\rilor
de restaurare s-a `ncheiat“, a de-
Scuze din partea Patriarhului Serbiei
pentru comunitatea musulman\
Patriarhul sârb, Irineu, a
cerut scuze cet\]enilor musul-
mani pentru recentele sale de-
clara]ii `n care a vorbit de Is-
lam cu o oarecare impruden]\,
informeaz\ b92.net. ~ntr-un
comunicat emis de secretaria-
tul s\u, Patriarhul a precizat
faptul c\ actuala sa pozi]ie a-
clarat Zahi Hawass, ad\ugând
faptul c\ `n proiect au fost impli-
ca]i [i cre[tini, [i musulmani: „Nu
conteaz\ pentru noi ce antichit\]i
restaur\m - cre[tine, musulmane
sau iudaice. Toate fac parte din
patrimoniul na]ional egiptean“.
M\n\stirea este a[ezat\ `n
pustiu [i este `nconjurat\ de dea-
luri stâncoase. Are o suprafa]\ de
10 hectare pe care se afl\ [apte bi-
serici, inclusiv Biserica „Sfântului
Antonie“, acolo unde se afl\ [i
moa[tele sale. Renovarea m\n\s-
tirii, care a constat din refacerea
picturilor din Evul Mediu [i a pes-
te 1000 de manuscrise, a costat a-
proximativ 14,5 milioane dolari.
Sfântul Antonie cel Mare (251-
356), „p\rintele monahilor“, este re[ti. Este considerat de tradi]ia Pahomie cel Mare. Pr\znuirea lui
poate cel mai popular ascet [i soco- monastic\ `ntemeietor al mona- se face la data de 17 ianuarie `n
tit a fi `ncep\torul vie]ii c\lug\- hismului, `mpreun\ cu Sfântul toate tradi]iile cre[tine. a
CM
YK

]\“, o copie a acestui album supra Islamului este dictat\

foto a fost prezentat\ [i pe in-
ternet la pagina www.spc.rs/
files/books/ispracaj/index.html,
CM
YK ca un semn de recuno[tin]\ [i
respect fa]\ de cei care l-au re-
cunocut pe Pavle drept purt\-
torul luminii ~nvierii lui Hris-
tos [i pentru cei care au ac-
ceptat sau sunt gata s\ accep-
te mesajul s\u scurt [i concis
„Hai s\ fim oameni!“.
Turcia, obligat\ s\
elimine din buletine
sec]iunea privind
afilierea religioas\
Compass Direct News infor-
meaz\ c\ Turcia este obliga-
t\ s\ elimine sec]iunea din
c\r]ile de identitate referi-
toare la afilierea religioas\ a
cet\]enilor s\i, pe motiv c\
ar fi o practic\ ce `ncalc\
drepturile omului. Minorit\-
]ile religioase din Turcia au
fost discriminate `n multe
rânduri din cauza declar\rii
credin]ei lor, care era obliga-
torie pân\ `n 2006. De a-
tunci, cet\]enii au dreptul
s\-[i lase acea sec]iune din
buletin necompletat\. Deci-
zia Cur]ii Europene a Drep-
turilor Omului „este un lu-
cru bun“, a declarat Zekai
Tanyar, pre[edintele
Alian]ei Protestante din
Turcia, men]ionând [i preju-
diciile pe care le aveau pân\
acum cre[tinii. „Declararea
religiei `n buletin `i poate
costa pe oameni slujba. Se
cunoa[te c\ `n func]ie de
acea sec]iune oamenii pot
avea sau nu o slujb\, sunt
privi]i `ntr-un anume fel de
ceilal]i [i au probleme `n
aplicarea pentru o func]ie
oarecare. De aceea, consider
c\ decizia Cur]ii este un lu-
cru bun [i potrivit“. a
Pagin\ realizat\
de pr. Mihai GOJGAR
de o apreciere fa]\ de aceast\
religie, pentru identitatea,
demnitatea [i integritatea mu-
sulmanilor ca persoane, pen-
tru `ntreaga comunitate ca un
`ntreg [i pentru aceast\ religie
ca una dintre cele mai impor-
tante ale lumii.
Explicând faptul c\ decla-
ra]ia sa a fost scoas\ din con-
text, ~ntâist\t\torul Bisericii
Ortodoxe a Serbiei a men]io-
nat faptul c\ publica]ia Blic,
cotidian belgr\dean care a re-
alizat interviul cu pricina, a
t\iat `nceputul [i sfâr[itul de-
clara]iei, `n care spunea c\
„to]i suntem crea]ia lui Dum- fia islamic\ afirmând c\ mu- tru c\ arat\ indiscuutabil c\ lor au emis [i ei o declara]ie `n
nezeu [i, `n consecin]\, sun- sulmanii, atunci când sunt pu- musulmanii sunt acceptabili care au afirmat c\ „doar Dum-
tem chema]i s\ biruim toate ]ini, [tiu cum s\ se comporte [i `n ochii patriarhului doar `n nezeu este f\r\ de p\cat. Oa-
diferen]ele dintre noi prin iu- s\ fie corec]i, dar atunci când m\sura `n care sunt o minori- menii gre[esc [i când o fac
bire [i s\ tr\im `mpreun\ `n predomin\ sau sunt mai mul]i tate [i `[i tr\iesc via]a cu cape- blasfemiaz\ pe Dumnezeu.
exercit\ presiune. Comunita- tele plecate. Dac\ liderul Bise- Dumnezeu este mul]umit când
dragoste [i respect reciproc.“
„~mi exprim regretele mele tea islamic\ a reac]ionat vehe- ricii Ortodoxe Sârbe dore[te un om `[i revine [i cere iertare.
cele mai adânci fa]\ de inter- ment la aceast\ pozi]ie, ce- un minim dialog cu reprezen- Dumnezeu este [i mai mul]u-
viul publicat [i fa]\ de conse- rând scuze oficiale. „Este in- tan]ii musulmani, a[tept\m mit când un om `l iart\ pe se-
cin]ele sale [i le cer scuze sin- credibil c\ noul patriarh `[i `n- scuze categorice“, s-a spus `n- menul s\u, a[a c\ Ve]i fi ier-
cere musulmanilor - fra]ii no[- cepe misiunea cu declara]ii tr-o declara]ie de pres\ a co- tat, astfel `ncât Cel Atotputer-
tri crea]i ca [i noi“, a afirmat lipsite de scrupule fa]\ de Is- munit\]ii musulmane din Ser- nic ne `nt\re[te `n a nu fi plini
s\pt\mâna trecut\ Irineu. ~n lam, o religie cu peste un milli- bia. De altfel, dup\ apari]ia de resentimente unii fa]\ de
interviul realizat `n urm\ cu ard de credincio[i `n `ntreaga comunicatului de pres\ `n ca- al]ii [i `n a face ca via]a noas-
tr\ `n comun s\ fie dominat\
dou\ s\pt\mâni, Patriarhul lume. Este evident c\ declara- re Patriarhul Irineu cerea scu-
de la Belgrad a evaluat filoso- ]ia sa cheam\ la genocid, pen- ze, reprezentan]ii musulmani- de pace [i respect“. a
Prima `ntrevedere Cre[tinii egipteni lupt\ pentru
dintre Patriarhul Serbiei dreptul de a construi biserici
The Washington Post anun]\ c\ mai mul]i cre[tini [i musul-
[i pre[edintele ]\rii mani au protestat s\pt\mâna trecut\ la Cairo, `ntr-o `ncercare
de a atrage aten]ia asupra problemelor religioase din Egipt.
La sfâr[itul lunii trecute, Preafericitul Irineu, noul patriarh al Ser-
Manifestan]ii au cerut oficialilor egipteni s\ dea cre[tinilor ace-
biei, s-a `ntâlnit cu pre[edintele ]\rii vecine, Boris Tadic, informeaz\ lea[i drepturi de a ridica biserici cum au musulmanii de a ridica
glassrbije.org. Acesta din urm\ a subliniat `n cadrul `ntâlnirii c\
moschei. ~n momentul de fa]\, cre[tinii trebuie s\ aib\ un aviz
Biserica a avut un rol esen]ial `n via]a societ\]ii sârbe[ti. ~n cadrul din partea pre[edintelui ]\rii, `n afar\ de aprob\rile venite din
discu]iei s-au abordat problema clerului [i a monahilor sârbi din regi-
partea autorit\]ilor locale (singurele de care au nevoie musul-
unea Kosovo-Metohia, precum [i necesitatea protej\rii patrimoniului manii). Protestatarii au criticat [i faptul c\ guvernul ignor\
cultural din aceast\ zon\, a[a cum reiese dintr-un comunicat al ca- motiva]iile religioase ale atacului armat din 6 ianuarie, `n care
binetului preziden]ial. Patriarhul [i pre[edintele au c\zut de acord a- au fost uci[i [ase cre[tini cop]i `n sudul Egiptului, la Nag
supra faptului c\ este necesar ca lucr\rile de finalizare a catedralei Hammadi. ~n mod official, autorit\]ile de la Cairo afirm\ c\ vi-
„Sfântul Sava“ din Belgrad s\ se `ncheie cât mai curând. Pe agenda olen]ele religioase nu exist\, `n ciuda degrad\rii accentuate a
`ntâlnirii s-a aflat [i aniversarea a 1700 de ani de la Edictul de la Mi- rela]iilor dintre cre[tini [i musulmani. ~n ]ara Nilului tr\iesc 80
lan, eveniment ce va avea ca punct central ora[ul Ni[, `n 2013. a de milioane de oameni, din care 10% sunt cre[tini cop]i. a

CM
YK

România trebuie s\ `[i reduc\ deficitul bugetar pân\ `n 2012
Comisia European\ a con-
cluzionat luni c\ România a
luat m\suri eficiente pentru co-
rectarea deficitului bugetar [i,
având `n vedere c\ recesiunea
economic\ din 2009 a fost mai
puternic\ decât s-a previzionat
ini]ial, Bruxellesul propune ex-
tinderea cu un an a termenului
limit\ pentru aducerea deficit-
ului sub pragul de 3% din PIB,
pân\ `n 2012.
„România a f\cut eforturi se-
rioase pentru a limita deteriora-
Iulia Timo[enko va contesta `n
instan]\ alegerile din Ucraina
a Comisia Electoral\ Central\ de la Kiev a validat cel de-al doilea tur al alegerilor preziden]iale din
Ucraina, iar OSCE confirm\ c\ scrutinul a fost corect a Premierul ucrainean, Iulia Timo[enko, a
decis s\ nu recunoasc\ victoria liderului Partidului Regiunilor, Viktor Ianukovici, `n alegerile
preziden]iale de duminic\ a ~ncercarea de a contesta victoria lui Ianukovici `n instan]\ are pu]ine
[anse de reu[it\, `n condi]iile `n care actualele alegeri au fost considerate „transparente
[i democratice de forurile europene [i interna]ionale“, comenteaz\ agen]ia ITAR-TASS a
Conform rezultatelor preli-
minare date publicit\]ii de
Comisia Electoral\ Central\
din Kiev dup\ num\rarea a
99,44% dintre buletinele de
vot, Viktor Ianukovici se pla-
seaz\ pe primul loc, cu
48,81% din sufragii acumula-
te, devansând-o cu mai pu]in
de 3 procente pe contracandi-
data sa, Iulia Timo[enko, care
a ob]inut 45,61% din voturi.
La [edin]a BIUT, Timo[enko
le-a cerut juri[tilor s\i s\ se
preg\teasc\ pentru contesta-
rea `n instan]\ a rezultatelor
alegerilor, relateaz\ ITAR-
TASS. Agen]ia men]ioneaz\
c\ nu se cunosc `ns\ argu-
mentele [i mecanismele la ca-
re va recurge Timo[enko pen-
tru contestarea scrutinului de
duminic\. Mai mult, vicepre-
[edintele BIUT, Nikolai To-
menko, [i o parte a fac]iunii
conduse de premierul Iulia
Timo[enko s-au pronun]at
pentru recunoa[terea victori-
ei lui Viktor Ianukovici [i tre-
cerea `n opozi]ie.
Sus]in\torii lui
Viktor Ianukovici sunt
siguri de victorie
Pus `n fa]a posibilit\]ii de
a fi contestat `n instan]\ re-
zultatul alegerilor, Partidul
Regiunilor, al lui Viktor Ianu-
kovici, a adoptat o atitudine
relaxat\. „Timo[enko nu poa-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a RABLELE SUNT LA MA- samsarilor [i `[i duc singuri ma- bruarie, cu [efii companiei. An- rul general, ceea ce `nseamn\
RE C|UTARE: Samsarii cum- [inile la casat. Pentru ma[inile gaja]ii uzinei cer o majorare sa- declan[area conflictului de inte-
p\r\ ma[inile l\sate `n paragin\
[i le folosesc `n cadrul Programului
Rabla. Programul Rabla a deve-
nit o afacere `nainte de a intra `n
vigoare. Comer]ul cu ma[ini
vechi a `nceput cu mult `naintea
datei de 15 februarie, când fir-
mele de colectare vor `ncepe pre-
luarea rablelor. Interesul samsa-
rilor a crescut pre]ul autoturis-
melor l\sate de ani buni `n para-
gin\. Mul]i nu accept\ ofertele
Miercuri, 10 februarie 2010
rea deficitului bugetar [i pentru
a men]ine stabilitatea macroeco-
nomic\ `n ultimul an. ~nr\ut\]i-
rea situa]iei economice de când
au fost f\cute recomand\rile ini-
]iale justific\ extinderea terme-
nului limit\ cu un an. Dar efor-
tul de consolidare trebuie s\ con-
tinue - conform condi]iilor ata[ate
programului de asisten]\ financi-
ar\ multilateral\ - pentru a asi-
gura corectarea deficitului pân\
`n 2012“, a declarat comisarul eu-
ropean pentru Afaceri economice
Timo[enko le-a cerut juri[tilor s\i s\ preg\teasc\
contestarea `n instan]\ a rezultatelor alegerilor
te decât s\ `ntârzie `nvestirea
pre[edintelui cu dou\-trei
s\pt\mâni [i nimic mai
mult“, a declarat deputatul
Nestor {ufrici la postul de te-
leviziune ICTV. „Legea ucrai-
casate, persoanele fizice [i firme-
le primesc tichete valorice de
3.800 de lei. Tichetele sunt trans-
misibile. Bugetul alocat Progra-
mului Rabla este de 1,8 miliarde
de lei, de [ase ori mai mare ca
anul trecut.
a ANGAJA}II DACIA AME-
NIN}| CU PROTESTE: Sindi-
cali[tii de la Dacia deschid ofici-
al conflictul de munc\, dup\
e[ecul negocierilor de luni, 8 fe-
CM
YK
[i monetare, Joaquín Almunia, `n-
tr-un comunicat de pres\.
~n iulie 2009, Consiliul a apro-
bat o propunere a Comisiei de `n-
cepere a procedurii de deficit ex-
cesiv (PDE) pentru România, pe
baza unui deficit de peste 3% din
PIB `n 2008 [i a recomandat co-
rectarea deficitului sub 3% pân\
cel târziu `n 2011. Decizia Consi-
liului a stabilit ca termen limit\
data de 7 ianuarie 2010 pentru
luarea de m\suri efective.
nean\ cu privire la alegerile
preziden]iale prevede posibi-
litatea contest\rii rezultatu-
lui alegerilor. Oponen]ii no[-
tri pot s\ fac\ uz de dreptul
lor legitim“, a spus reprezen-
larial\ de 20% [i amenin]\ cu
proteste `n cazul `n care nu vor
ajunge la un consens. Liderul
sindical, Ion Iordache, a spus c\
oferta conducerii uzinelor din
Mioveni e departe de a fi satisf\-
c\toare pân\ acum. „~n momen-
tul de fa]\ se redacteaz\ scri-
soarea, sesizarea c\tre directo-
Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON} [i Silviu DASC|LU
CM
YK
Actualitate 5
România a redus cheltuielile cu
salariile `n sectorul public [i a di-
minuat cheltuielile publice pe bu-
nuri [i servicii `n 2009, apreciaz\
Comisia. Bugetul pe 2010 include,
de asemenea, un pachet de m\-
suri privind reducerea cheltuieli-
lor cu aproximativ 2% din PIB [i
m\rirea veniturilor cu circa 0,5%
din PIB. ~n plus, o lege a responsa-
bilit\]ii fiscale care introduce un
cadru fiscal obligatoriu pe termen
mediu a fost trimis\ Parlamentu-
lui pentru adoptare. a
tantul Partidului Regiunilor,
care exclude o alian]\ `ntre
cele dou\ mari forma]iuni po-
litice `n actualul Parlament.
Observatorii europeni
nu consider\ c\
alegerile au fost viciate
~ncercarea de a contesta
victoria lui Viktor Ianukovici
`n instan]\ s-ar putea s\ nu-i
aduc\ satisfac]ia dorit\ Iuliei
Timo[enko, comenteaz\
ITAR-TASS, care subliniaz\
c\, spre deosebire de scruti-
nul preziden]ial din toamna
anului 2004, actualele ale-
geri au fost recunoscute ca fi-
ind „transparente [i demo-
cratice“ de forurile europene
[i interna]ionale. „Chiar dac\
observatorii interna]ionali au
depistat [i nereguli, p\rerea
lor este c\ acestea nu sunt de
natur\ s\ vicieze op]iunea
poporului ucrainean.“ Astfel,
pre[edintele Parlamentului
European, Jerzy Buzek, a ce-
rut tuturor for]elor politice
din Ucraina s\ dep\[easc\
divergen]ele [i s\ coopereze
`n reformarea sistemului so-
cio-economic, `n aplicarea re-
formelor judiciar\ [i consti-
tu]ional\ [i pentru continua-
rea „agendei europene“. As-
t\zi, `n Parlamentul Euro-
pean urmeaz\ s\ aib\ loc o
dezbatere pe tema alegerilor
din Ucraina. a
rese, `n conformitate cu legea
conflictelor de munc\. Dac\ r\s-
punsul nu satisface a[tept\rile
salaria]ilor, vom merge la conci-
liere la agen]ia teritorial\. Dac\
`n urma concilierii nu ajungem
la nici un acord, se vor demara
procedurile pentru declan[area
grevei“, spune Iordache. a
Dolar SUA
Euro
PE SCURT
Deprecierea
monedei euro ajut\
exportatorii europeni
Deprecierea monedei euro, din
cauza temerilor privind proble-
mele bugetare ale Greciei, are [i
un efect pozitiv pentru statele
membre, prin sprijinirea exportu-
rilor ]\rilor europene. Euro a `n-
registrat, luni, o cre[tere u[oar\
[i s-a stabilizat fa]\ de moneda
american\ sub 1,37 dolari, dup\
ce a sc\zut la 1,3586 dolari, min-
imul ultimelor opt luni. Declinul
monedei euro reflect\ `ndoielile
privind situa]ia bugetar\ a Greci-
ei, Portugaliei sau Spaniei [i ca-
pacitatea acestora de a finan]a
deficitele uria[e `nregistrate. In-
vestitorii se tem c\ problemele a-
cestor ]\ri s-ar putea extinde la
`ntreaga zon\ euro. Din cauza ac-
]iunilor unor fonduri speculative,
investitorii prefer\, `n ultima pe-
rioad\, plasamentele `n dolari,
considerate mai sigure.
Rom=nia ar putea
renun]a la ultimele
3,5 miliarde de euro
de la FMI
România ar putea s\ treac\, du-
p\ urm\toarea evaluare, de la un
acord de `mprumut de tip stand-
by la un aranjament de tip „pre-
cautionary“ cu FMI, care ar de-
monstra faptul c\ economia ro-
mâneasc\ `[i revine consistent, a- CM
YK
preciaz\ ministrul Finan]elor Pu-
blice, Sebastian Vl\descu. „Este
prea devreme s\ putem spune
dac\ vom schimba aranjamentul
dup\ urm\toarea evaluare. Spe-
r\m s\ putem trece la un acord
de tip precautionary, pentru c\
aceasta ar `nsemna c\ economia
global\ este `n revenire [i c\ eco-
nomia româneasc\ [i-a revenit“,
spune Vl\descu. Un acord „pre-
cautionary stand-by“ difer\ de un
aranjament de tip „stand-by“,
pentru c\ nu e nevoie s\ utilizeze
sumele de bani stabilite `n acord
decât `n cazuri de urgen]\, cu
toate c\ stabile[te pentru ]ara
semnatar\ angajamente econo-
mice similare.
500 de monede
din aur cu tema
„Istoria aurului“
Banca Na]ional\ a României
(BNR) va pune `n circula]ie `n
scop numismatic 500 de monede
din aur, la un pre] de 285 de lei,
cu tema „Istoria aurului - Tezau-
rul gepidic de la Some[eni, Cluj“.
Valoarea nominal\ a monedelor
va fi de 10 lei, forma acestora va
fi rotund\, cu marginea zim]at\,
cu un diametru de 13,92 mm [i o
greutate de 1,224 grame. Pre]ul
de 285 de lei nu include taxa pe
valoare ad\ugat\ (TVA) [i nici
contravaloarea casetelor `n care
vor fi prezentate. Aversul prezin-
t\, de sus `n jos, inscrip]ia „RO-
MANIA“, valoarea nominal\ „10
LEI“ `ncadrând stema României,
dou\ piese din tezaurul de la So-
me[eni, respectiv montura unui
inel - la stânga [i un pandantiv -
la dreapta, precum [i anul de
emisiune - 2010, iar la exterior, 3
arce de cerc perlate. a
Cursul valutar
10.02.2010
3,0108
4,1298
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Termoterapia, o
metod\ la `ndem=n\
pentru reglarea
circula]iei s=ngelui
Mihai A., Alba Iulia: „Am citit
`ntr-u
un num\r mai vechi al
ziarului dumneavoastr\ un ar-
ticol al dr. Vlad Bejan despre
termoterapie. A[ vrea s\ [tiu
cum se face acest tip de proce-
dur\ la domiciliu. Mul]umesc.“
Dr. Vlad Bejan, medic reuma-
tolog: Termoterapia este o me-
tod\ de tratament nespecific,
care utilizeaz\ c\ldura ca
agent terapeutic, vehiculat de
diver[i vectori: apa, lumina, ae-
rul, nisipul, n\molul, parafina.
R\spunsul terapeutic poate fi
acela[i la diverse metode, de-
pinz=nd de doza factorului te-
rapeutic [i de reactivitatea fie-
c\rui bolnav. Efectele termote-
rapiei constau `n cre[terea per-
forman]elor aparatului osteo-
articular, efectul vasoactiv su-
perficial [i profund, antrenarea
termoregl\rii prin utilizarea
factorilor termici, efectul anal-
gezic local [i general. Cel mai
utilizat agent `n termoterapie
este apa. Aceasta ac]ioneaz\
prin factorul termic asupra ter-
moreceptivilor din piele, asupra
temperaturii s=ngelui din vase,
vasculariza]iei superficiale, pre-
siunii s=ngelui `n capilare,
eliber\rii de mediatori chimici.
Apa ac]ioneaz\ [i prin factorul
mecanic, prin presiunea hidro-
static\ asupra aparatului car-
diac [i respirator, prin `mpin-
gerea corpului `mpotriva atrac-
]iei gravita]ionale, c=t [i prin
factorul chimic, dup\ ad\uga-
rea de plante medicinale [i s\-
ruri. Termoterapia duce la
urm\toarele efecte: analgezice,
relaxarea musculaturii, hipere-
mie, cre[terea elasticit\]ii ]esu-
turilor, accelerarea metabolis-
mului. Contraindica]ii majore
ale termoterapiei: hemoragie
acut\, inflama]ie acut\, ische-
mie, tulbur\ri de sensibilitate,
boli neoplazice, leziuni ale
pielii, boli de s=nge. Agen]ii
fizici terapeutici au valoare
dac\ sunt individualiza]i pen-
tru fiecare persoan\ `n parte,
la fiecare boal\, stadiu, stare
fiziologic\, dar [i dup\ ora de
aplicare, frecven]\, intensitate,
posibilitate de asigurare ulteri-
oar\ a relax\rii sau altor fac-
tori beneficiu. Dot\rile la domi-
ciliu fiind pu]in costisitoare,
u[or de adaptat de la om la om
[i de la necesitate la necesitate
au nevoie doar de o tehnic\
bine `nv\]at\ [i corect aplicat\.
Materiale necesare: cad\ cu
ap\ curent\ cald\, termome-
tru, compres\ pentru corp.
Tehnic\: se umple cada cu ap\
la 35-36 grade. Bolnavul se ud\
energic la marginea c\zii, `na-
inte de a intra `n ap\, pe
m=ini, picioare, fa]\, trunchi,
pentru a se adapta. Dac\ st\ `n
cad\ 10-15 minute se ob]ine un
efect stimulent, `nvior\tor, dar
dac\ st\ 30-60 de minute efec-
tul devine sedativ. Apa trebuie
s\ treac\ de umerii bolnavului,
iar pe frunte se pune o compre-
s\ cu ap\ rece, pentru a pre-
veni durerile de cap. Dup\ baie
se recomand\ repaus `n pat,
timp de o or\, `nvelit cu o p\tu-
r\. Pentru `nceput [i mai ales
persoanelor cu debilitate fizic\
le sunt recomandate 4-6 b\i, la
un interval de dou\ zile, apoi
zilnic, 14-21 de b\i generale. a
Miercuri, 10 februarie 2010
Efectele frigului asupra v=rstnicilor
La persoanele vârstnice, o temperatur\ adecvat\ `n camera Hidratarea, necesar\
[i `n timpul iernii
de locuit (18-20°C), o bun\ hidratare [i evitarea consumului
de b\uturi alcoolice sunt factori care ajut\ organismul `n lupta
~n perioada rece, la fel ca [i `n perioada
cald\, este necesar ca organismul s\ fie
cu frigul. Pierderea luptei cu frigul `nseamn\ mult\ suferin]\, foarte bine hidratat. Pentru o bun\ hidra-
tare este necesar s\ se consume lichide la
necesitatea spitaliz\rii, iar, uneori, pierderea vie]ii. fiecare dou\ ore interval. Multe persoane
au convingerea c\ prin consumul de lichide
O gre[eal\ foarte frecvent\ `n perioada foarte fierbin]i pot contribui mai repede la
rece este consumul de b\uturi alcoolice. A `nc\lzirea organismului. Dac\ lichidele
de dr. Cristina Mihaela sunt foarte fierbin]i pot provoca leziuni la
GHICIUC consuma alcool este o capcan\, deoarece al-
coolul determin\ imediat vasodilata]ie, cu nivelul mucoasei bucofaringiene, de aceea
senza]ie de c\ldur\. Dar prin vasodilata]ia se recomand\ ca lichidele consumate s\ fie
Cei mai expu[i la efectele temperaturi- calde. Cei c\rora nu le plac ceaiurile, le
lor extreme sunt copiii (`n special nou-n\s- dat\ de alcool, se pierde o cantitate foarte
mare de c\ldur\, ceea ce favorizeaz\ apari- sunt recomandate supe, laptele cald sau
cu]ii) [i vârstnicii. La aceste categorii de cacao cald\, dar nu cafeaua. Cafeina din
persoane este redus\ capacitatea func]io- ]ia deger\turilor, dac\ persoana st\ mai cafea sau din alte b\uturi determin\ efect
nal\ a organismului de adaptare la varia- mult timp afar\, `n frig. La persoanele vasoconstrictor, deci va reduce circula]ia
]iile de temperatur\. vârstnice, frigul, consumul de alcool [i sângelui `n vasele periferice.
La persoanele vârstnice, `n afara tem- func]ionarea defectuoas\ a sistemelor de
peraturilor foarte sc\zute ale mediului am- termoreglare contribuie la apari]ia, cu frec- * DR. CRISTINA MIHAELA GHICIUC ESTE MEDIC SPECIALIST
MEDICIN| DE FAMILIE, MEMBR| AMFOR
biant, exist\ [i al]i factori care pot contri- ven]\ mai mare, a hipotermiei. (ASOCIA}IA MEDICILOR {I FARMACI{TILOR ORTODOC{I ROM+NI)
bui la sc\derea temperaturii corpului. Per-
soanele vârstnice prezint\ o capacitate re-
dus\ de a percepe intensitatea frigului. La
aceasta se adaug\ func]ionarea defectuoa-
s\ a mecanismelor de conservare a c\ldu-
rii, deci organismul unei persoane vârstni-
ce nu are capacitatea de a reduce eficient
pierderile de c\ldur\.
Multe dintre bolile asociate, cum ar fi
insuficien]a cardiac\, infec]iile pulmonare,
traumatismele cerebrale, hipotiroidismul,
pot contribui, suplimentar, la sc\derea
temperaturii corpului, atunci când este
rece. Imobilizarea la pat din cauza unor
boli poate favoriza, de asemenea, reduce-
rea temperaturii corpului.
Temperatura din `nc\perea de locuit
trebuie s\ fie `ntre 18°C [i 20°C. ~n cazul
temperaturilor sub 18°C, organismul per-
soanelor vârstnice nu reac]ioneaz\ prin
apari]ia tremuratului, pentru a produce
suplimentar c\ldur\. Persoanele vârstnice
pot s\ nu-[i dea seama c\ temperatura sc\-
zut\ din camer\ poate determina, treptat,
sc\derea temperaturii corpului lor, care le
poate afecta starea de s\n\tate. Treptat,
mâinile, picioarele [i abdomenul devin tot
mai reci, iar persoana nu tremur\ de frig,
a[a cum s-ar a[tepta cei din jur. Pe m\sur\
ce temperatura corpului scade, apare o sta-
re de oboseal\, o stare de sl\biciune, apare
indiferen]\ fa]\ de ceea ce se `ntâmpl\ `n
jur [i scade capacitatea de coordonare a
mi[c\rilor. Dac\ temperatura corpului con-
tinu\ s\ scad\, apare starea de confuzie [i
apar halucina]iile. Dac\ persoana continu\
s\ stea `n frig, evolu]ia este spre deces.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MUTA}IILE GENETICE Institutes of Health (NIH) arat\ de gene apar]inând atât unor fe- publicat `n „Journal of the
c\ exist\ o serie de muta]ii ge- mei care au n\scut prematur, Science of Food and Agriculture“,
STAU LA BAZA DECLAN{|- netice care sporesc riscul de de- cât [i altor femei care au n\scut berea este benefic\ pentru s\-
RII NA{TERILOR PREMATU- clan[are a na[terilor premature. la termen. Medicii au testat [i n\tatea sistemului osos. Studiul,
RE: Un studiu realizat de cerce- Studiul coordonat de NIH a de- bebelu[ii `ncercând s\ g\seasc\ realizat pe 100 de branduri de
t\torii americani de la National scoperit aceste muta]ii atât `n aceste muta]ii. ~n special bebe- bere, a relevat faptul c\ aceast\
ADN-ul mamelor, cât [i `n cel al lu[ii care erau purt\torii genei b\utur\ este bogat\ `n siliciu,
bebelu[ilor lor. Se pare c\ aceste „Interleukin 6 receptor“ s-au provenind din orz, principalul in-
muta]ii de]in un rol important confruntat cu un risc sporit de a gredient al berii. Siliciul `nt\re[-
`n controlarea reac]iilor imuni- se na[te prematur. Interleukin te oasele [i previne osteoporoza.
tare ale organismului, care pot 6 este produs\ de c\tre celulele Din acest punct de vedere, spe-
s\ induc\ travaliul, atunci când ciali[tii britanici sus]in c\ berea
organismului ca reac]ie `n fa]a
acestea devin prea puternice. infec]iilor [i are un rol impor- neagr\ este cea mai bun\. Ei au
Na[terea prematur\ reprezint\ descoperit c\ siliciul este `nc\
tant `n apari]ia inflama]iilor.
unul dintre cei mai periculo[i Concentra]ii ridicate de Inter- prezent `n bere, chiar [i dup\
factori care amenin]\ s\n\tata- procesul de fermentare, sub
leukin 6 `n lichidul amniotic [i
tea bebelu[ului `n viitor. Cauze- `n fluxul sangvin al bebelu[ului forma acidului ortosilicic.
le na[terilor premature sunt in- Principala afec]iune a sis-
au fost asociate cu declan[area
suficient cunoscute `n prezent, temului osos este osteoporoza,
infec]iile [i alte complica]ii me- na[terii premature. maladie care afecteaz\ 50% din-
dicale fiind vinovate `n anumite a BEREA AJUT| LA O BU- tre femeile de peste 50 de ani [i
cazuri. Studiul a analizat 700 N| S|N|TATE A OASELOR: 20% din totalul b\rba]ilor din a-
de muta]ii ale ADN-ului din 190 Potrivit unui studiu britanic, ceea[i categorie de vârst\. a
Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Miercuri, 10 februarie 2010
UE are un nou logo pentru produsele ecologice
Comisia European\ a anun]at c=[tig\torul
concursului de design pentru logo-ul ecologic
al UE. De la 1 iulie 2010, logo-ul ecologic al
UE va figura obligatoriu pe toate produsele
ecologice preambalate produse `n statele
membre [i care respect\ standardele nece-
sare. Pentru produsele de import, noul simbol
va fi facultativ.
Pe l=ng\ „Euro-frunza“, se vor putea
aplica [i alte logo-uri ecologice ale diferitelor
`ntreprinderi private ori folosite la nivel re-
gional sau na]ional. „Sunt `nc=ntat\ c\ avem
un proasp\t logo ecologic al UE“, a declarat
Mariann Fischer Boel, comisarul pentru
Agricultur\ [i dezvoltare rural\. „Competi]ia
a m\rit vizibilitatea alimentelor ecologice [i
avem acum un logo cu care ne vom putea to]i
identifica“, a mai spus oficialul. Noul logo este
rezultatul unui concurs deschis tuturor stu-
den]ilor la arte plastice [i design din Uniunea
Rom=nia `n UE 7
European\. S-au primit aproape 3.500 de
proiecte care au fost analizate de un juriu for-
mat din speciali[ti de renume interna]ional.
Cele trei proiecte finaliste selectate de ei au
fost `nc\rcate pe site-ul web al competi]iei [i
supuse unui vot online p=n\ la 31 ianuarie
2010. ~n ultimele dou\ luni, circa 130.000 de
votan]i s-au pronun]at online, aleg=nd noul
simbol ecologic dintre cele trei proiecte fina-
liste. ~nving\torul este un student din
Germania, Dusan Milenkovic, a c\rui „Euro-
frunz\“ a `ntrunit 63% din sufragii.
Proiectul laureat reprezint\ stelele
Uniunii Europene alc\tuind conturul unei
frunze pe un fond verde, „un simbol foarte
simplu care `mbin\ dou\ mesaje clare: natura
[i Europa“. a
PE SCURT
Num\rul str\inilor din
Spania a crescut
de cinci ori `n zece ani
Num\rul str\inilor din Spania `nre-
gistra]i `n recens\mântul din 2009 a
crescut de cinci ori fa]\ de 2000, când
erau `nregistra]i numai 923.000 de
str\ini, relateaz\ „The Barcelona Re-
porter“. Potrivit ultimelor date ale re-
cens\mântului efectuat anul trecut,
date publicit\]ii recent de Institutul
Na]ional de Statistic\ (INE), `n 2009
s-au `nregistrat `n total 5.648.671 de
str\ini, fa]\ de 5.268.762 `n 2008. Po-
trivit acestei cifre, num\rul str\inilor
`nregistra]i sau cu acte de reziden]\ a

Un sfert din femeile europene ajuns la 4.715.757 la 30 septembrie

2009, potrivit ultimelor cifre ale Mi-
nisterului Muncii [i Imigra]iei. Din
ace[tia, peste 2,5 milioane sunt cet\-

sunt supuse violen]ei

]eni din statele membre UE, aproape
217.000 din afara UE, 900.000 din
Africa [i aproape dou\ milioane din
America Latin\ [i de Nord. Cei mai
numero[i sunt marocanii, urma]i de
a Europarlamentarii voteaz\ ast\zi `n plen un raport privind egalitatea `ntre femei [i b\rba]i, români [i ecuadorieni. Referitor la
documentul subliniind principalele probleme din acest punct de vedere: violen]a fizic\ la care sunt regiunile care `nregistreaz\ o cre[tere
important\, pe primul loc este Anda-
supuse femeile, diferen]a de remunerare `ntre femei [i b\rba]i pentru acela[i tip de activitate prestat\, luzia (cu aproape 52.000 de str\ini
dar [i discriminarea b\rba]ilor `n raport cu femeile `n ceea ce prive[te durata concediului de mai mul]i decât `n 2008), Madrid
(58.000) [i Valencia (42.000).
paternitate a Raportul deputa]ilor solicit\, `ntre altele, `nfiin]area unei zile europene pentru
combaterea violen]ei `mpotriva femeilor [i demararea de campanii de con[tientizare `n [coli a UE trebuie s\ investeasc\
Deputa]ii europeni au dezb\- `n cercetare
tut luni raportul pe 2009 pri-
vind egalitatea `ntre femei [i Uniunea European\ va pierde prima
b\rba]i, urm=nd ca ast\zi s\ pozi]ie pe care o de]ine `n cercetarea
dea votul final. Violen]a, dife- [tiin]ific\, dac\ nu se iau m\suri, a
ren]a de remunerare [i discri- avertizat ministrul spaniol al {tiin]ei
minarea s-au aflat `n centrul [i inova]iei, Cristina Garmendia. Dac\
dezbaterii europarlamentarilor. UE nu ia m\suri, majoritatea cercet\-
rilor [i descoperirilor [tiin]ifice se vor
„Femeile [i b\rba]ii nu pot decât petrece `n afara Europei pân\ `n 2025
s\ aib\ de câ[tigat de pe urma „[i ne vom pierde actuala pozi]ie `n
unei societ\]i mai egalitare“, se rankingul global, fiind dep\[i]i de
arat\ `n raportul deputatului Asia“. Potrivit ministrului Garmendia,
european Marc Tarabella. „[tiin]a [i inova]ia european\ nu-[i vor
Violen]a `mpotriva femeilor putea men]ine actualele pozi]ii [i nici
reprezint\ o problem\ grav\ `n nu vor putea aspira la `mbun\t\]irea
Uniunea European\, deputata situa]iei pe scena global\ dac\ nu se
european\ Ilda Figueiredo su- ac]ioneaz\ mai unitar [i concentrat
bliniind c\ „egalitatea se afl\ `n asupra provoc\rilor“, fiind nevoie de
centrul progresului social“. „Vio- politici mai convergente [i coordonate
len]a `mpotriva femeilor, sub `n [tiin]\ [i inova]ie. Pre[edin]ia spa-
toate formele sale, reprezint\ o niol\ a Consiliului UE urm\re[te de
problem\ grav\ `n Uniune, altfel ca Uniunea s\ avanseze `n
unde aproximativ 20%-25% din domenii care s\ fac\ vizibil spa]iul eu-
femei sunt supuse violen]ei fi- Violen]a `mpotriva femeilor reprezint\ o problem\ grav\ ropean al cercet\rii - a[a cum ar fi
zice `n cursul vie]ii lor de adult `n Uniunea European\, sus]in deputa]ii europeni mai buna mobilitate a cercet\torilor,
[i peste 10% din femei sunt vic- [i `n acest sens, crearea unei baze de
time ale violen]ei sexuale“, se tice) pentru a câ[tiga la fel cât „Avem nevoie de participa- s\ sprijine orice demers care date care s\ adune informa]iile din
arat\ `n raportul parlamentar. un b\rbat `n timpul unui an. rea total\ a femeilor la procesul vizeaz\ instaurarea unui con- statele membre, mai ales cele legate
O alt\ discrepan]\ `ntre cele Conform raportului, „femeile de luare de decizii“, a subliniat, cediu de paternitate la nivel eu- de serviciile de asigur\ri sociale. La 8
dou\ categorii se observ\ la re- au ob]inut 58,9% din diplomele `n cadrul audierii din cadrul co- ropean. „Concediul de materni- martie, o delega]ie a mini[trilor eu-
munerarea pentru acela[i tip de universitare din Uniune, sunt misiilor de specialitate, Sylvia tate [i cel de paternitate ar tre- ropeni ai [tiin]ei va participa la
munc\, diferen]a la salariu majoritare `n studiile de co- Walby de la UNESCO. bui s\ aib\ durate egale; de zeci Consiliul mini[trilor muncii, pentru a
stagn=nd la un nivel important mer], gestiune [i drept, `ns\ r\- Raportul parlamentar mai de ani cerem b\rba]ilor s\ se in- aduce `n discu]ie extinderea drep-
(`ntre 14% [i 17,4%) din 2000. mân minoritare `n posturile ca- arat\ c\ femeile au fost afectate tegreze `n activit\]ile casnice. turilor stabilite `n Carta european\ a
Concret, arat\ raportul, o fe- re implic\ responsabilit\]i“ [i o- pe plan personal [i profesional S\ introducem acum acest echi- cercet\torului, care privesc u[urarea
meie trebuie s\ munceasc\ pâ- cup\ mai degrab\ locuri de mun- de criza economic\, dar c\ a- libru pe plan legal“, a spus s\p- condi]iilor de munc\, mai ales referi-
n\ la 22 fe- c\ cu frac]iune t\mâna trecut\ la Parlamentul tor la stabilitatea contractelor [i
ceasta ofer\ `n acela[i timp un condi]ii drepte `n materie de salarii,
bruarie (adi- de norm\, pe poten]ial uria[. European Marisa Soleto, direc-
c\ 418 zile durat\ deter- tor al Funda]iei „Mujeres“. cu dispozi]ii potrivite pentru
calendaris- minat\ sau Dat fiind diferen]ele de re- asigur\rile sociale.
slab remune- Salariu egal pentru munerare `ntre femei [i b\r-
rate. munc\ egal\ ba]i, Parlamentul European ce- Restric]ii de vitez\ `n
re statelor membre s\ „promo-
Raportul solicit\ Comisiei veze `n special principiul «sala- Belgia din cauza polu\rii
Europene `nfiin]area unei zile e- riu egal pentru munc\ egal\»“. Viteza autoturismelor pe [oselele din
uropene pentru combaterea vio- De asemenea, raportul „soli- Belgia va fi limitat\, `ncepând de luni,
len]ei `mpotriva femeilor, atr\- cit\ statelor membre s\ reali- la 90 de kilometri pe or\ `n afara lo-
g=nd aten]ia c\ „strategia euro- zeze o analiz\ de impact pe cri- calit\]ilor [i la 50 de kilometri pe or\
pean\ sufer\ de un limbaj fru- terii de gen, `nainte de a pune `n zona Bruxelles, din cauza prezen]ei
mos combinat cu prea pu]in\ `n aplicare o politic\ de austeri- `n aer a unei concentra]ii mari de par-
ac]iune“. tate bugetar\, pentru a evita ca ticule poluante, anun]\ autorit\]ile
~n document se mai cere [i femeile s\ fie afectate `n mod belgiene. „Sunt prev\zute controale
lansarea unor campanii de sen- dispropor]ionat“. De asemenea, ale poli]iei“, anun]\ autorit\]ile din
sibilizare `n [coli [i la locurile deputa]ii cer Comisiei [i state- provinciile Flandra (nord), Wallonia
de munc\ pentru a combate lor membre s\ elaboreze, pe ba- (sud) [i Bruxelles. Potrivit previziu-
stereotipurile, astfel `nc=t ni- za acestor statistici [i analize, nilor, concentra]iile de microparticule
meni s\ nu mai fie uimit c\ o fe- politici de relansare care s\ ]i- (PM10) pot dep\[i 70 de micrograme
meie conduce un autobuz sau n\ seama de nevoile [i situa]iile pe metrul cub, cu mult peste stan-
un b\rbat spal\ rufe. specifice ale femeilor [i b\r- dardele normale de maximum 50 de
{i b\rba]ii sunt sus]inu]i `n ba]ilor. a micrograme pe metrul cub.
lupta, c=teodat\ inegal\, cu fe- Autorit\]ile regionale au recomandat
Raportul deputa]ilor europeni face apel meile, deputa]ii europeni so- Pagin\ realizat\ folosirea transportului `n comun sau a
la egalitate `ntre femei [i b\rba]i bicicletelor, durata acestor m\suri de-
licit=nd Executivului european de Oana NISTOR pinz=nd de evolu]ia situa]iei. a
 CM
YK

8 ~nceputurile cre[tinismului `n ]ara noastr\ Miercuri, 10 februarie 2010

Taina sfin]ilor f\r\ nume

„Sfântul Apostol Filip“: a[a se nume[te ast\zi o
m\n\stire din Arhiepiscopia Tomisului, al c\rei
`nceput este legat de un fapt cu totul special,
petrecut cu patru ani `n urm\: recuperarea, dup\
mai bine de trei decenii, a moa[telor a cinci
sfin]i martiriza]i spre sfâr[itul secolului al III-lea
[i `nceputul secolului al IV-lea, undeva `n
Dobrogea de ast\zi, moa[te p\strate `n tain\, de
teama Securit\]ii, `n ni[te saci de hârtie, `n
depozitul Centrului de Cercet\ri Antropologice al
Academiei Române din Bucure[ti.

de Dumitru
MANOLACHE
Prin anii ’70 ai secolului tre-
cut, o echip\ de arheologi a
descoperit scheletele profanate
a cinci martiri cre[tini, `nhu-
mate `ntr-o cript\ secret\ sub
cea mai important\ bazilic\
din cetatea antic\ Tropaeum
Traiani de la Adamclisi, din
jude]ul Constan]a. Mai bine de
trei decenii de la decopertarea
CM
YK
criptei, nu s-a [tiut mare lucru
despre existen]a lor.
ca o `nc\pere dreptunghiular\
(2,70 m/2,30 m), `nalt\ de 2,50
m, acoperit\ de o bolt\ semici-
lindric\, orientat\ E-V, pr\bu-
[it\ `n `ntregime...
Accesul `n cript\ se f\cea
printr-un coridor `n pant\, Biserica principal\ din cetatea de la Adamclisi,
lung de 4,20 m [i larg de 1,15 sub care a fost descoperit\ cripta cu moa[te
m, m\rginit de pere]i gro[i de
circa 0,70 m, situat la mijlocul z\ceau `mpr\[tiate resturile a relief, iar mai jos cu circa o ju- struc]ie cât [i dimensiunile
laturii de vest a `nc\perii. ~n cinci schelete omene[ti, f\r\ m\tate de metru, `ntr-un care arat\ c\, `nc\ de la `nce-
coridor se afla cel mai proba- nici o urm\ de sicriu sau o- strat de arsur\ apar]inând put, se [tia ce relicve de mar-
bil o scar\ din lemn, deoarece biect de inventar, cu excep]ia sfâr[itulului secolului al IV- tiri cre[tini vor fi depuse `n\-
nu s-a g\sit nici un rest de unui mic cui de aram\ de la lea - `nceputul secolului al V- untrul ei.
trepte de piatr\, marmur\ vreun co[ciug sau cutie din lea, a fost g\sit un alt opai] pi- S-a mai constatat c\, `n CM
sau c\r\mid\“. lemn pentru moa[te, totul a- riform, de provenien]\ mi- cursul secolului al VI-lea, ba- YK

Arheologii condu[i de Gri-
gore Tocilescu au efectuat pri-
mele s\p\turi [i au identificat
bazilica, nu [i locul `n care se
aflau moa[tele. Din nefericire,
lucr\rile au afectat grav crip-
ta, iar apa rezultat\ din ploi [i
z\pezi, p\truns\ `n\untru, a
[ters pentru totdeauna nume-
le celor cinci sfin]i, scrise cu
vopsea pe unul dintre pere]i.
Senza]ionala descoperire avea
s\ fie totu[i descris\, cu pre-
cau]iile de rigoare impuse de
realitatea vremii, de c\tre Ion
Barnea, `ntr-un num\r al re-
vistei „Pontica“ din anul 1978.
S\p\turile arheologice de
la Tropaeum Traiani au fost
`ncepute `nainte de anul 1900,
iar celebra bazilic\ „A“, pe ca-
re Grigore Tocilescu a denu-
mit-o „forensis“, iar Vasile
Pârvan, „simpl\“, a fost desco-
perit\ la mic\ distan]\ de
strada principal\ a cet\]ii.
Bazilica fusese ridicat\ din zi-
duri groase de circa un metru,
din pietre cioplite neregulat,
legate cu mortar amestecat cu
c\r\mid\ sf\râmat\. Ast\zi
se mai p\streaz\ doar o mic\
parte din acest zid, pu]in ridi-
cat peste nivelul pardoselii.
Sfin]ii din cripta
de sub scara din lemn
Celebrul profesor Ion Bar-
nea avea s\ fac\ marea desco-
perire `n timpul s\p\turilor de
verificare din anii 1971-1973.
Iat\ ce spunea Domnia Sa
despre aceasta `n studiul inti-
tulat „Bazilica simpl\ (A) de la
Tropaeum Traiani“, publicat `n
revista amintit\: „~n urma s\-
p\turilor de verificare, s-a con-
statat c\ bazilica avea cript\ [i
atrium. Cripta situat\ sub pa-
viment, la extremitatea de est
a navei mediane, se prezenta
Moa[tele profanate
[i cuiul de aram\
~n studiul men]ionat se mai
precizeaz\ c\, `n cripta ai c\-
rei pere]i erau acoperi]i cu un
strat de tencuial\ roz, gros de
aproximativ un centimetru,
arheologii au identificat, „pe
peretele de est, la mijloc, un
chenar dreptunghiular, lung
de 0,79 m [i `nalt de 0,64 m, `n
care, ca `ntr-un caiet de dic-
tando, se aflau [ase intervale
`nguste, late de câte 4 cm, [i
[ase lungi de câte 7 cm, toate
incizate `n tencuiala umed\.
~n intervalele largi fusese pic-
tat\ cu vopsea galben-verzuie
o inscrip]ie `n limba greac\,
imposibil de reconstituit, de-
oarece, `n momentul descope-
ririi, abia se mai distingeau
din text urmele foarte slabe a
dou\ trei litere... Sub stratul
gros de d\râm\turi, pe pavi-
mentul din care nu s-au p\s-
trat decât câteva c\r\mizi...
Vertebr\ cervical\ a unui sfânt decapitat, pe care se vede t\ietura de sabie
r\tând c\ locul fusese profa-
nat `nainte de d\râmarea bol-
]ii. Scheletele apar]in probabil
unor martiri ale c\ror nume
nu le cunoa[tem, deoarece cu
toate eforturile f\cute nu s-a
putut descifra nimic, iar Mar-
tirologiile sau alte izvoare li-
terare nu [tim s\ fac\ vreo
men]iune despre existen]a u-
nor martiri cre[tini la Tropae-
um sau despre transferarea
mai târzie a unor relicve sfinte
`n aceast\ cetate. Recent, s-a e-
mis ipoteza c\ moa[tele Sfântu-
lui Ciril de Axiopolis au fost
transportate la Tropaeum, ora[
care ar fi luat numele acestui
martir, dar deocamdat\ nu exis-
t\ nici o dovad\ `n acest sens“.
Opai]e cu simboluri din
primele secole cre[tine
~n apropierea criptei, la un
metru adâncime, s-a g\sit un
opai] de factur\ local\, deco-
rat pe chenarul discului cu
cercule]e [i semnul crucii `n
croasiatic\, executat dintr-o
past\ [i `ntr-o tehnic\ supe-
rioar\, având ca ornament `n
jurul orificiului pentru ulei o
rozet\, iar pe chenarul discu-
lui o coard\ de vi]\-de-vie cu
struguri, simboluri ale cre[ti-
nismului primelor se-cole.
O cript\ special
construit\ pentru ni[te
sfin]i cunoscu]i
Cercet\rile arheologilor au
dus la concluzia c\ aceast\
bazilic\ a fost `n\l]at\ `n ju-
rul anului 500, peste d\râm\-
turile nivelate ale unor con-
struc]ii din secolele al II-lea -
al IV-lea [i peste pavajul unei
str\zi din secolul al IV-lea, pe
locul acesteia neexistând nici
un alt l\ca[ de cult anterior.
Toate acestea demonstreaz\
c\ `n perioada ridic\rii bazili-
cii cre[tinismul `[i consolidase
bine pozi]ia `n zon\. Cripta a-
par]ine bazilicii ini]iale. O do-
vedesc atât tehnica de con-
zilica a fost ref\cut\, din a-
ceast\ perioad\ datând o ba-
z\ de coloan\ de marmur\ al-
b\, care, probabil, provine
chiar de la masa altarului.
Cercet\rile au continuat la
Adamclisi mul]i ani dup\ a-
ceast\ descoperire, dar despre
existen]a sfin]ilor nu s-a mai
scris nimic. ~n epoc\, de tea-
ma Securit\]ii, se lansase zvo-
nul c\, `n momentul descope-
ririi, din cauza contactului cu
aerul, moa[tele s-ar fi sf\râ-
mat, disp\rând complet.
Epictet [i Astion au
mijlocit reg\sirea
sfin]ilor de la Adamclisi
Discu]iile [i demersurile
pentru recuperarea sfintelor
relicve au durat mai mult de
un an. Un merit deosebit `n
readucerea acas\ a moa[telor
revine p\rintelui arhiman-
drid Andrei, stare]ul M\n\s-
tirii Dervent, care ne-a decla-
rat: „Eu am aflat despre aces-
te sfinte moa[te `n zilele `n ca-
re preg\team, pentru a fi puse
`n racl\, moa[tele Sfin]ilor E-
pictet [i Astion, descoperite la
Halmiris. ~ntr-o discu]ie pe
care am purtat-o atunci, dom-
nul antropolog Nicolae Miri]o-
iu, cel care rea-lizase studiul
antropologic al moa[telor a-
cestor martiri cre[tini, mi-a
relatat despre existen]a sfin]i-
lor de la Adamclisi. Tot atunci
am f\cut [i primele demersuri
[i ne-am rugat ca Biserica s\
intre `n posesia lor. Rugile ne-
au fost ascultate de Dum-
nezeu [i, iat\, dorin]a a fost
`mplinit\“.
Pornind de la declara]ia p\-
rintelui Andrei, am ajuns [i noi
`n locul `n care fuseser\ ascun-
se relicvele sfin]ilor necunocu]i
cu numele, de la Adamclisi,

CM
YK

descoperi]i la Adamclisi
Osul antebra]ului unui sfânt, sec]ionat de sabie
timp de mai bine de trei dece-
nii, adic\ la Centrul de Cerce-
t\ri Antropologice al Academi-
ei Române din Bucure[ti. Aici
l-am `ntâlnit pe dr. Nicolae Mi-
ri]oiu care, cu amabilitate, ne-a
dezv\luit taina acestor moa[te,
a[a cum apare ea `n urma
studiului antropologic efectuat
asupra lor.
Sfin]ii c\rora le-au fost
t\iate bra]ele [i capetele
„Oseminte umane g\site `n
perioada 1971-1973 `n cripta
de sub altarul bazilicii simple
A de la Adamclisi ne-au fost
date spre studiere mie [i fos-
tului meu [ef, Dardu Nicol\-
escu-Plop[or, care era medic,
fiul lui C.S. Nicol\escu-Plop-
[or, celebrul paleolitician. Le-
am studiat un an. Am desco-
perit c\ era vorba de cinci
b\rba]i… Analiza oaselor ne-a
relatat doar o mic\ parte din
aceast\ poveste. Scheletele
sunt incomplete… A[a au fost,
probabil, din vechime. Noi nu
putem spune dac\ `n cripta de
la Adamclisi este vorba despre
o `nhumare primar\, simpl\,
sau de o re`nhumare. Asta es-
te o enigm\. Nu avem sufici-
ente date pentru a o elucida.
La data primului nostru stu-
diu, `n 1976, am presupus c\
este vorba despre ni[te mili-
tari. Ast\zi, rectific [i spun c\
nu exist\ nici o dovad\ [tiin-
]ific\ `n acest sens.
Lucrul cel mai important,
care demonstreaz\ c\ avem de-
a face cu osemintele unor mar-
tiri, [i nu cu altceva, `l repre-
zint\ faptul c\ trei dintre ei
prezint\ sec]ionarea oaselor
antebra]elor, cu semne clare de
t\ieturi [i ruperi din cauza pre-
siunii obiectului t\ietor. Unuia
dintre ei i s-a t\iat [i capul!
~ntr-un caz, atlasul a fost
sec]ionat printr-o lovitur\,
probabil de sabie. Avem de-a
face, deci, cu cinci constitu]ii
robuste, specifice unor b\r-
ba]i. Fragmentele osoase [i
oasele `ntregi nu pot fi puse `n
parte, pe individ, pentru c\ nu
exist\ nici un fel de indiciu ca-
re s\ spun\ cui apar]ine fieca-
re humerus, fiecare fragment
de craniu etc. De altfel, doar
un singur craniu a putut fi re-
`ntregit, pe care nu-l mai a-
vem. Acesta a ajuns la r\posa-
Miercuri, 10 februarie 2010
tul profesor antropolog Cante-
mir Ri[cu]ia, care a promis la
vremea respectiv\ c\ va face
reconstituirea facial\ a b\r-
batului c\ruia `i apar]ine.
Unul dintre cranii este,
probabil, deformat artificial.
~n epoc\, multe popula]ii
practicau acest obicei, mai a-
les `n Orient. Este `ns\ indu-
bitabil faptul c\ aceste relicve
sunt ale unor reprezentan]i ai
cultului cre[tin. Vârsta marti-
rilor poate fi apreciat\, cu
destul de mult\ corectitudine,
`ntre 25 [i 30 de ani. Poate [i
ceva peste vârsta de 30 de ani.
Dar nu mult peste aceasta.
Perioada martiriului poate fi
plasat\ `n perioada `mp\ratu-
lui Diocle]ian, sfâr[itul secolu-
lui al III-lea [i, s-ar putea, `n-
ceputul secolului al IV-lea.
Dar nimic nu este b\tut `n cu-
ie. ~n acest caz, nu dispunem,
cel pu]in pân\ acum, de vreo
referire scris\, ca `n cazul
sfin]ilor din anticul Halmiris,
Epictet [i Astion“.
Osemintele sfinte au fost
p\strate `n depozitul Centru-
lui de Cercet\ri Antropologice
al Academiei Române din Bu-
cure[ti, `n cutii de carton, fi-
ind aduse `n [ase-[apte saci de
hârtie, care con]ineau [i o ma-
re cantitate de moloz din cri-
pt\. Cercet\torul ne-a confir-
mat c\ `n institu]ie s-a [tiut
CM
YK
c\ este vorba despre sfin]i.
„Nu era `ns\ nimeni interesat
de a[a ceva. Pentru [tiin]a so-
cialist\, erau doar ni[te po-
ve[ti, total neinteresante, de[i
era vorba despre relicve care
demonstrau ceva. Istoriogra-
fia a fost bine periat\ `n peri-
oada respectiv\. Arheologia [i
antropologia s-au ascuns `n
spatele limbajului tehnicist,
reu[ind, aparent, s\ fac\ pe
placul st\pânirii, f\r\ com-
promisuri majore. Poate `n fe-
lul acesta s-au salvat [i aceste
sfinte relicve“, ne-a mai spus
cunoscutul cercet\tor.
Craniul martirului „A“ [i
misterioasa lui dispari]ie
Dup\ cele aflate de la dom-
nul dr. Nicolae Miri]oiu, am
plecat pe urmele moa[telor,
sperând s\ afl\m mai multe
despre ceea ce, pân\ acum,
pare a fi disp\rut, irecupera-
bil. A[a am ajuns la doamna I-
Fragmente din moa[tele sfin]ilor de la Adamclisi
CM
YK
Dr. antropolog Nicolae Miri]oiu, cel care
a efectuat studiul antropologic asupra moa[telor
rina Ri[cu]ia, so]ia regretatu-
lui antropolog Cantemir Ri[-
cu]ia, `mpreun\ cu care, cu
mai bine de trei decenii `n ur-
m\, a reconstituit, antropolo-
gic, fa]a unuia dintre martirii
cre[tini de la Adamclisi. Cei
doi speciali[ti au publicat `n
1978, `n aceea[i revist\ „Pon-
tica“, rezultatele demersului
lor. Studiul so]ilor Ri[cu]ia
vorbe[te sec, `n termeni de
specialitate, despre „craniul
A“ din cripta bazilicii simple
de la Tropaeum Traiani. Dis-
pari]ia acestui craniu este `ns\
un mister. Nici doamna Irina
Ri[cu]ia nu [tia ce s-a `ntâm-
plat cu el dup\ reconstituire.
S-a p\strat `n schimb chipul
sfântului, a[a cum a fost ref\-
cut de antropologii aminti]i.
Sfântul studiat de so]ii
Ri[cu]ia este autohton
~ncerc\m acum s\ „tradu-
cem“ câte ceva din studiul an-
9
tropologic referitor la aceast\
sfânt\ relicv\.
A[adar, sfântul a c\rui fa]\
a fost reconstituit\ „avea orbi-
te relativ deschise, un nas pu- CM
YK
]in c\rnos, cu aripile nazale fi-
ne [i r\sucite helicoidal“. Fa]a
era relativ „convex\, `n sec]iu-
ne transversal\“, maxilarele
erau scunde, cu o denti]ie or-
donat\, s\n\toas\. Modelul
morfologic al craniului „nu
tr\da un metisaj“.
Studiul mai subliniaz\ fap-
tul c\ „purt\torul acestui cra-
niu… apar]inea popula]iilor
zise mediteraneene… cu pig-
menta]ii relativ `nchise“ [i nu
era gras.
Fragilitatea craniului, sta-
rea precar\ `n care se afla, nu
a permis o reconstituire plas-
tic\. De aceea, antropologii au
realizat doar un desen al chi-
pului sfântului studiat.
~n timpul document\rii, I-
rina Ri[cu]ia ne-a m\rturist
c\ nu [tia c\ studiul fusese
publicat! Domnia Sa ne-a de-
clarat c\ toate caracteristicile
craniului sunt specifice popu-
la]iei de pe Dun\re“ [i c\ „es-
te, cu siguran]\, autohton“.
Moa[tele sfin]ilor au fost
puse `n racl\ acum patru
ani, cu prilejul praznicului
Apostolului Andrei, fiind
p\strate, la `nceput, `n M\-
n\stirea Dervent, apoi `n Ca-
tedrala arhiepiscopal\ din
Constan]a. ~n prezent, cu bi-
necuvântarea ~nalt Preasfin-
]itului Teodosie, Arhiepisco-
pul Tomisului, ele sunt depu-
se `ntr-un paraclis special ri-
dicat `n noua m\n\stire afla-
t\ la câteva sute de metri de
cetatea de la Adamclisi, un-
de, a[a cum ne-a spus zilele
trecute p\rintele stare] Do-
rotei, „ajut\ atât `n nevoirea
noastr\ monahal\, `n ridica-
rea [i finalizarea a[ez\mân-
tului, cât [i `n `nt\rirea `n
credin]\ a celor care ne calc\
pragul“. a
10
LUMEA CUVÂNTULUI
Ocupa]ii?
de Stelian
DUMISTR|CEL
Recent, un nomenclator uni-
tar al ocupa]iilor din România
datând din 1995 a fost com-
pletat, ad\ugându-i-se 26 de
nume, mai mult sau mai pu]in
noi. Ca [i acum, respectivul
tabel, intitulat Codul Ocupa]i-
ilor din România (COR), a fost
`ntocmit la sugestia Consiliu-
lui Europei; rela]iile de tot fe-
lul `n cadrul Uniunii presu-
pun diferite echival\ri, recu-
noa[teri reciproce etc., a[adar
ocupa]iile din toate ]\rile tre-
buind s\ fie identificate (mai
ales) dup\ cod. O dovad\ `n
aceast\ ordine de idei este
faptul c\ `n tabelul ce comple-
teaz\ COR apare de câteva ori
termenul ofi]er cu sensul de
„func]ionar (civil)“, dup\ engl.
officer; a[a se explic\, de exem-
plu, denumirea „Ofi]er securi-
tatea informa]iei“, tradus `n
englez\ prin „Security Officer“
(denumire siglat\ prin SO,
pentru comoditate). Iar ex-
plica]ia domeniului („informa-
]iei“) se explic\ prin precau]ia
de a se evita confuzia cu mai
vechiul ofi]er de Securitate!
Dar, aceast\ apari]ie ne-a
provocat interesul pentru lis-
ta de baz\ [i pentru informa]ii
legate de aceasta. Astfel, am
aflat c\ `n România exist\ un
num\r de aproximativ 3700
de nume de ocupa]ii [i c\ la
depistarea [i stabilirea acesto-
ra au participat Ministerul
Muncii [i Protec]iei Sociale,
PERSPECTIVE IMEDIATE
Despre frica de Dumnezeu
de Augustin P|UNOIU
Cu greutate realiz\m `n ini-
ma noastr\ c\ modelul uman
pe care `l propune Hristos lumii
- omul des\vâr[it - nu este o re-
alitate p\mânteasc\, efemer\,
ci omul unit cu Dumnezeu, care
nu mai tr\ie[te pentru sine, ci
pentru [i prin Dumnezeu. Pen-
tru a putea ajunge la aceast\
con[tiin]\ a rela]iei cu Creato-
rul nostru e nevoie de o anumi-
t\ preg\tire. Nu mul]i `[i dau
seama c\ e nevoie de o discipli-
n\ a spiritului, a sufletului, c\
`n c\utarea lui Dumnezeu tre-
buie s\ pornim de la treapta
cea mai de jos, urcând spre cele
`nalte.
Toat\ Scriptura [i Tradi]ia
Bisericii vorbesc pe de o parte
de frica de Dumnezeu, iar pe de
alt\ parte de recunoa[terea
omului c\zut care realizeaz\
voca]ia sa de `ntoarcere c\tre
Dumnezeu. Cele dou\ sunt, `n
fond, strâns legate [i m\rturi-
sesc grija pe care omul trebuie
s\ o dobândeasc\, `n cazul `n
care nu o are s\dit\ de când es-
te mic `n suflet, de a nu p\c\tui
Ministerul Educa]iei [i Cerce-
t\rii, Ministerul Industriei [i
Comer]ului [i Comisia Na]io-
nal\ pentru Statistic\. Date
fiind competen]ele fiec\ruia
dintre aceste foruri, ne-am fi
a[teptat s\ fie evitate denu-
miri greu de `n]eles, având la
baz\ regionalisme, denumiri
de-a dreptul improprii sau nu-
me care dau impresia de im-
proviza]ie rizibil\.
S\ d\m câteva exemple.
Sub num\rul de cod 741102
figureaz\ ocupa]ia „ciontolitor
tran[ator carne“; termenul
porne[te, probabil, de la ciont,
`mprumut maghiar `n graiuri-
le din Cri[ana, cu sensul de
„os“ [i nu este exclus ca denu-
mirea respectiv\ s\ se refere
la „dezosare“! Dac\, oricum,
termenul respectiv, unul teh-
nic, are o circula]ie restrâns\,
`n mediul abatoarelor, este
surprinz\tor faptul c\ specia-
li[tii care au reprezentat Mi-
nisterul Educa]iei [i Cercet\-
rii au admis c\ reprezint\ nu-
me de… ocupa]ii termenii „po-
et“ (cod 245111; atunci de ce
nu [i „prozator“, „dramaturg“
etc., care nu figureaz\!) sau
„filozof“ (cod 244301). Tot atât
de grav ni se pare faptul c\ se
face confuzia `ntre conceptul
de „meserie“ (c\ci aceasta `n-
seamn\ „ocupa]ie“) [i cel de
„func]ie“, respectiv „demnita-
te“; astfel, sub diferite coduri
ale… ocupa]iilor (!), figureaz\,
de exemplu, [i cele de decan [i
prodecan (care sunt func]ii
temporare, eligibile, nimeni
nefiind decan sau prodecan de
meserie).
`naintea lui Dumnezeu. Citim la
Eclesiasticul c\: „Frica de Dum-
nezeu este `nceputul `n]elepciu-
nii [i cu cei credincio[i ea se for-
meaz\ odat\ `n sânul mamei“.
De ce ar trebui s\ ne temem
de p\cat? De ce s\ avem fric\ de
p\cat? Mai are ast\zi lumea
team\ de Dumnezeu? Sunt doar
câteva `ntreb\ri la care vom c\-
uta r\spuns.
Temerea de Domnul este un
dar, spune Eclesiasticul, [i ea
`ndreapt\ pe om pe c\ile iubi-
rii. Teama de a nu gre[i `n fa]a
lui Dumnezeu este punctul de
plecare `n drumul nostru spre
`ntâlnirea cu Domnul [i ea ne
deschide calea spre aflarea iu-
birii dumnezeie[ti. A[a cum,
dup\ multe lupte duhovnice[ti,
Sfântul Antonie cel Mare spu-
nea ucenicilor lui: „De acum nu
m\ mai tem de Domnul, ci ~l iu-
besc pe El“. Teama de a nu p\-
c\tui contra iubirii rodise `n-
s\[i dragostea de Dumnezeu.
Revine totu[i `ntrebarea: De
ce s\ ne temem de p\cat? Pen-
tru c\ p\catul este minus `n fi-
in]a noastr\. Pentru c\ p\catul
ne sl\b\noge[te, pentru c\ ne
urâ]e[te, pentru c\ nu st\ `n fi-
rea omului s\ p\c\tuiasc\,
Mai nepl\cut\, ba chiar
grav\, este situa]ia `n ceea ce
prive[te unele denumiri din
domeniul func]iilor clericale de
demnitate public\: ca ocupa]ii
figureaz\, de exemplu, `n or-
dine alfabetic\, cele de arhie-
piscop ([i episcop), cardinal,
mitropolit sau patriarh (ca [i
cum acestea ar avea acela[i
statut, chiar administrativ, cu
acelea de preot, cânt\re] bise-
ricesc sau corist!). Probleme
similare ridic\ `nscrierea, `n
acest Cod, a titulaturilor unor
demnit\]i civile, unele de
rang (foarte) `nalt, care sunt
departe de a constitui ocupa]ii
propriu-zise: pre[edintele Ro-
pentru c\ p\catul nu satur\,
asemenea ro[covelor din para-
bola fiului risipitor.
Pascal afirma undeva c\ a te
apropia de Domnul f\r\ con[ti-
in]a micimii tale ca om sau a
m\re]iei lui Dumnezeu este
primejdios. Intui]ia lui este
adev\rat\. Atunci când omul,
evitând adev\rata convertire
care presupune recunoa[terea
unui dat, a unei realit\]i du-
hovnice[ti, `[i creeaz\ alte idea-
luri, proiecte dincolo de Evan-
ghelie, imitarea celor mai mari
sfin]i, ajunge dezam\git sau
plictisit, c\zut `n r\t\cire, [i re-
nun]\ la gândul cel bun avut la
`nceput. Lumea noastr\, cea `n
care tr\im, pare a nu mai avea
team\ de nimic fiindc\ nu mai
are repere, fiindc\ nu mai are
bariere care s\ o opreasc\ `n
dezl\n]uirea ei necontrolat\.
Prea adesea credem iluziei c\
vom tr\i ve[nic, c\ nu ni se poa-
te `ntâmpla nimic r\u, c\ nu
vom da seam\ pentru faptele
s\vâr[ite [i pentru gândurile
n\scute `n inima [i mintea
noastr\.
Secolul trecut, un cardinal
de la Vatican a fost `ntrebat de
CM
YK
Miercuri, 10 februarie 2010
mâniei (mai figureaz\ [i pre-
[edintele Academiei, cei ai
Cur]ii de Apel sau de Conturi,
dar [i „pre[edinte cooperativ\
de produc]ie“!), prim ministru
(ministru nu este, dar figurea-
z\ denumirile ministru consi-
lier, ministru plenipoten]iar,
ministru de stat). De vreme ce
au fost exceptate ocupa]iile ([i
func]iile) militarilor, evident
c\ [i `n leg\tur\ cu situa]iile
la care ne-am referit anterior
se impunea s\ fie luate `n con-
sidera]ie criterii diferen]iate
de `nregistrare [i eviden]\.
~n leg\tur\ cu recenta lege
unic\ a salariz\rii, am re]inut
c\ se preconizeaz\ [i reduce-
un ziarist: „V\ e team\ de ce-
va?“. „Da, a r\spuns `naltul
prelat, sunt `ngrijorat c\ lumii
nu `i mai e fric\ de nimic.“ „Dar
dumneavoastr\, personal, ave]i
fric\ de ceva?“ „Da, mi-e fric\
de p\cat.“
Da, tr\im de parc\ am fi ne-
muritori. La un sondaj f\cut `n
rândul românilor dac\ le este
team\ de ceva, majoritatea a
r\spuns invariabil c\ pierderea
s\n\t\]ii ar fi cel mai grav lu-
cru care li s-ar putea `ntâmpla.
Cred c\ este posibil [i un alt
r\spuns. ~mi aduc aminte de
discu]ia pe care tat\l mitropoli-
tului Antonie de Suroj a avut-o
cu fiul s\u: „Mi-e team\ pentru
tine“, a spus tat\l. „Crezi c\ a[
putea suferi un accident?“, a `n-
trebat fiul. R\spunsul a fost ca-
tegoric: „Asta nu ar fi nimic,
chiar dac\ ai fi omorât. M\ gân-
deam c\ ]i-ai pierdut integrita-
tea. S\ nu ui]i niciodat\ c\ a fi
viu sau a fi mort nu `nseamn\
mare lucru. Ceea ce conteaz\
este lucrul pentru care tr\ie[ti
[i pentru care e[ti gata s\
mori“. Frica Domnului, ne `n-
[tiin]eaz\ tot Isus al lui Sirah,
este singura care, paradoxal,
nu constrânge, care nu terori-
zeaz\, ci „odr\sle[te pace [i s\-
n\tate nev\t\mat\“. Am `ntâl-
nit cu ani `n urm\ un caz. Copiii
rea nomenclatorului respectiv
la (numai) 1000 de termeni.
S\ vedem care sunt cei care
r\mân din cei actuali; dar,
pân\ atunci, s\ `ncheiem pro-
punându-v\ o destindere; v\
suger\m s\ ghici]i ce `nseam-
n\ [i cu ce se ocup\: un „`nno-
bilator scândurele pentru cre-
ioane“ (cod 824020), respectiv,
de la caz la caz, un „aburitor“
(„material lemnos“ - 742104;
„plut\“ - 814107; „textile“ -
743212).
Sau, de ce nu, un „aglome-
ratorist“!?
* STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST,
PROFESOR UNIVERSITAR LA DEPARTAMENTUL DE
JURNALISTIC| DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I
de la o gr\dini]\ particular\
aveau, la propunerea directoa-
rei, pe lâng\ profesori de muzic\
[i limbi str\ine, desen [i alte
discipline, [i de religie. Cel care
vorbea copiilor despre credin]a
cre[tin\ a `ncercat s\ le explice
micu]ilor despre Iisus Hristos,
despre `ngeri [i biseric\.
Nu dup\ mult timp, p\rin]ii
au solicitat retragerea orei de
religie, teroriza]i de faptul c\ ce-
lor mici li s-ar putea inocula va-
lori [i sentimente de care p\rin-
]ii erau str\ini, temându-se c\
un alt mod de a privi lucrurile ar
putea duce la pierderea contro-
lului asupra propriilor copii.
Iat\ un exemplu de fric\ ne-
justificat\. Aceast\ fric\ de a
nu cunoa[te lumina, de a nu do-
ri s\ afli adev\rul este, `ntr-ade-
v\r, terorizant\, un jug greu de
purtat. Aceast\ fric\ nu este `n-
ceputul `n]elepciunii, ci lipsa ei.
Absen]a con[tientiz\rii condi]iei
umane a[a cum este ea, c\zut\,
nu ne fere[te de r\u, ci, dimpo-
triv\, nu ne aduce nimic bun.
Reprezint\ doar ascunderea
gunoiului sub covor. Pentru c\,
ne asigur\ Eclesiasticul, doar
„frica Domnului este m\rire, [i
laud\, [i veselie, [i cunun\ de
bucurie. Ea desfat\ inima [i d\
lungime de zile“. a
 Miercuri, 10 februarie 2010
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
~nfr=n=ndu-nne de la m=ncare,
trebuie s\ ne `nfr=n\m [i de la patimi
Nu g\sesc timp pentru citirea sfinte-
lor c\r]i [i a rug\ciunilor. Ce s\ fac?
Trebuie s\ te rogi [i s\ cite[ti printre cele-
lalte treburi.
Cum s\ `i d\m sfaturi unei rude ne-
credincioase?
Sfaturile tale s\ fie bl=nde [i s\ `i ceri
iertare de mai multe ori, dar cel mai mult s\
ar\]i dragoste fa]\ de ea.
Este bine s\-ii punem `ntreb\ri
p\rintelui duhovnic?
Este bine s\-i pune]i `ntreb\ri p\rintelui
duhovnic, `ns\ este r\u s\ nu `mplini]i sfa-
turile lui. Cel ce cere pove]e, mai devreme sau
mai t=rziu, se poate `ndrepta.
Cum s\ dob=ndim bun\voin]a tu-
turor?
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Agenda cre[tinului 11
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
Dac\ voie[ti s\ dob=nde[ti bun\voin]a tu-
turor, f\ `ntotdeauna cu pl\cere orice serviciu. (MCDXXXVI)
Are vreo influen]\ rea asupra omu-
lui somnul prea mult?
Omul somnoros este la fel ca o plant\
aflat\ la umbr\: moale, ab\tut, palid [i
anemic.
Ce folos `i aduce trupului postul?
Sfin]ii P\rin]i, insufla]i de Duhul Sf=nt,
au r=nduit posturile at=t pentru folosul nos-
tru sufletesc, c=t [i pentru cel trupesc. Dac\
to]i ar m=nca numai m=ncare de dulce, gras\,
f\r\ s\ o schimbe, s-ar putea plictisi de ea [i
a[teptarea praznicului nu le va aduce celor ce Congresul
nu postesc acea bucurie pe care le-o aduce Facult\]ilor de
celor care ]in postul, nu numai pe cel trupesc,
ci [i pe cel duhovnicesc. ~nfr=n=ndu-ne de la teologie ortodox\
m=ncare, trebuie s\ ne `nfr=n\m [i de la pa- de la Atena (1976) (I)
timi. (1.000 de `ntreb\ri [i r\spunsuri despre
via]a duhovniceasc\, alc\tuite pe baza o- ~ntre 16-19 august 1976, la cen-
trul interortodox de la M\n\sti-
perelor Sfin]ilor P\rin]i [i ale nevoitorilor rea Penteli de lâng\ Atena s-au
bunei credin]e ) desf\[urat lucr\rile celui de-al
doilea Congres al Facult\]ilor
de teologie ortodox\. La lucr\-
rile acestui congres au partici-
pat 162 delega]i oficiali, `ntre ei
num\rându-se [i observatori

Un refuz de polite]e la o invita]ie sincer\ din partea Consiliului Ecumenic

Facerea 19, 2: „{i a zis:
«St\p=nii mei, abate]i-v\
pe la casa slugii Voastre,
ca s\ r\m=ne]i acolo;
sp\la]i-V\ picioarele, iar
diminea]\, scul=ndu-V\,
V\ ve]i duce `n drumul
Vostru». Ei `ns\
au zis: «Nu, ci vom
r\m=ne `n uli]\».“
Formula de adresare a drep-
tului Lot reflect\ ospitalitatea
cu care `i `nt=mpin\ pe cei doi
Oaspe]i. „St\p=nii mei“, le spu-
ne el celor doi Str\ini, v\dind o
MICUL CATEHISM
smerenie cople[itoare. „Omul
cel plin de slav\, omul cel vestit,
omul care ajunsese at=t de bo-
gat, st\p=nul (n.r. - este vorba
despre Lot), nume[te «st\p=ni»
(n.r. - sau «domni», dup\ alte
traduceri) pe ni[te str\ini, pe
ni[te necunoscu]i, pe ni[te oa-
meni de r=nd dup\ `nf\]i[are,
pe ni[te c\l\tori, pe ni[te oa-
meni cu care n-avea nici o le-
g\tur\“, scrie Sf=ntul Ioan Gu-
r\ de Aur.
~n aceea[i zi, ~ngerii accep-
taser\ imediat propunerea
f\cut\ de Avraam, la Mamvri,
`ns\ p\reau c\ se opun aceleia
a lui Lot. ~ntr-o not\ a Bibliei
sau Sfintei Scripturi, Edi]ie ju-
biliar\ a Sf=ntului Sinod, versi-
une diortosit\ dup\ Septuagin-
ta afl\m c\ reac]ia lor repre-
zint\ un „refuz de polite]e, `n
replic\ la tot atât de politicoasa
invita]ie a fostului nomad care
acum poate pofti pe cineva `n
casa lui“.
O alt\ explica]ie ar fi aceea
c\ Str\inii au pus la `ncercare
sinceritatea lui Lot, verificând
dac\ invita]ia sa era doar for-
mal\, sau expresia dorin]ei sin-
cere a inimii sale de a-i g\zdui
`n locuin]a sa.
Este amintit a doua oar\ `n
textele biblice obiceiul sp\l\rii
cu ap\ a picioarelor c\l\torilor
obosi]i (Facerea 18, 4: „Se va a-
duce ap\ s\ V\ sp\la]i picioa-
rele [i s\ V\ odihni]i sub acest
copac“), un aspect necesar al os-
pitalit\]ii `n unele ]\ri r\s\rite-
ne pân\ `n ziua de azi.
Apoi, `nnoptarea sub cerul
liber, pe care aparent o pre-
ferau cei doi Oaspe]i, nu era un
lucru tocmai neobi[nuit `n acele
vremuri. Dimpotriv\. Sunt nu-
meroase m\rturii care arat\ c\
adesea c\l\torii petreceau
nop]ile afar\ (a se vedea [i
Facerea 28, 11), probabil nefi-
ind o nepl\cere real\ s\ se pro-
cedeze a[a `n acele p\r]i, de-
oarece cet\]ile din câmpie a-
veau o clim\ semitropical\
primitoare. (Lucian APOPEI)
al Bisericilor [i din partea Bise-
ricii Romano-Catolice, a Biseri-
cii Vechi-Catolice, a Bisericilor
Vechi-Orientale [i a Bisericilor
Protestante, la care s-au ad\u-
gat 86 de invita]i oficiali. Dele-
ga]ia român\, alc\tuit\ din zece
membri, dintre care opt profe-
sori de la Institutele teologice
din Bucure[ti [i Sibiu, a fost
condus\ de Preasfin]itul episcop
Antonie Ploie[teanul, vicar pa-
triarhal. Lucr\rile Congresului
s-au desf\[urat `n [edin]e
plenare, iar cele cinci grupe de
lucru au dezb\tut referatele [i
comentariile sus]inute `n
[edin]ele plenare. Referatele [i
comentariile au fost `mp\r]ite
`n trei sec]iuni: teologia ca ex-
presie a vie]ii [i con[tiin]ei Bise-
ricii; teologia ca expresie a pre-
zen]ei Bisericii `n lume; teologia
`n re`nnoirea vie]ii Bisericilor.
~n cadrul primei sec]iuni s-au
prezentat [i dezb\tut temele:
Liturghie [i spiritualitate [i spi-

P\rin]ii Bisericii confirm\ noi, crez=nd c\ este mult folos su-

practica pomenirii celor adormi]i
Rug\ciunile pentru cei adormi]i
s-au practicat `nc\ din perioada
Sfin]ilor Apostoli. Tradi]ia cre[tin\
confirm\ practica Bisericii de a se
ruga pentru cei adormi]i. Exist\
dovezi c\ `n perioada persecu]iilor,
care au `nceput din vremea aposto-
lilor, cre[tinii se ascundeau `n ca-
tacombe [i acolo `[i s\v=r[eau sluj-
bele, pomenind la Sf=nta Liturghie
pe „mucenicii [i m\rturisitorii ale
c\ror morminte simple `i `nconju-
rau“. M\rturiile literare ale scrii-
torilor biserice[ti [i ale P\rin]ilor
Bisericii (Sf. Chiril al Alexandriei,
Sf. Efrem Sirul, Dionisie Pseudo-
Areopagitul, Sf. Ioan Damaschi-
nul, Sf. Simeon al Tesalonicului) [i
ierurgiile de la `nmorm=ntare,
care exist\ p=n\ `n zilele noastre,
dovedesc c\ rug\ciunile pentru cei
adormi]i erau o practic\ general\
`n Biserica cre[tin\.
Apologetul cre[tin Tertulian (†
240) a scris: „Noi facem rug\ciuni
pentru cei mor]i `n fiecare an, la
ziua mor]ii lor... V\duva cucernic\
se roag\ pentru sufletul so]ului a-
dormit [i `i cere `ntre altele m=n-
g=iere... Ea aduce, de asemenea,
daruri pentru el `n ziua mor]ii sa-
le, `n fiecare an...“. Aceea[i practi-
c\ este men]ionat\ [i de Sf. Chiril
al Ierusalimului († 386): „Noi ne
rug\m pentru Sf. P\rin]i, pentru
episcopii adormi]i [i, `n general,
pentru to]i cei muta]i `nainte de
fletului pentru care se face rug\-
ciunea, c=nd st\ `nainte Jertfa cea
sf=nt\ [i `nfrico[at\“.
Oportunitatea rug\ciunilor
pentru sufletele celor adormi]i,
precum [i confirmarea c\ aceast\
practic\ a fost r=nduit\ de Sf. A-
postoli sunt exprimate astfel de Sf.
Ioan Gur\ de Aur († 407): „Cum [i
`n ce mod `i putem ajuta? S\ ne ru-
g\m pentru cei mor]i, pun=nd [i pe
al]ii s\ se roage [i d=nd milostenii
pentru sufletele lor. C\ci nu degea-
ba s-a r=nduit de c\tre Apostoli ca
s\ se fac\ pomenirea la Sfintele [i
`nfrico[\toarele Taine pentru cei
muta]i de la noi; au [tiut ei c\ mult
folos vor avea, mult ajutor vor c\-
p\ta. Pentru c\ atunci `ntregul po-
por st\ cu m=inile ridicate c\tre
Dumnezeu c=nd clerul `ntreg se
roag\, c=nd `nfrico[ata Tain\ st\
de fa]\, apoi cum s\ nu `mbl=nzim
pe Dumnezeu rug=ndu-l pentru
ei?“. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
rit comunitar [i conciliaritate.
S-a respins `n mod categoric
no]iunea de „comunitate concili-
ar\“, pus\ `n discu]ie de cea de
a V-a Adunare general\ a
Consiliului Ecumenic al
Bisericilor, ]inut\ `ntre 23
noiembrie [i 10 decembrie 1975,
la Nairobi (Kenya),
comb\tându-se inten]ia unora,
mai ales dintre protestan]i [i
anglicani, de a transforma
Consiliul Ecumenic al
Bisericilor `ntr-o suprastructur\
eclesial-universal\ sau `ntr-un
„conciliu universal“ al tuturor
Bisericilor [i denomina]iunilor
cre[tine din lume. Acest lucru
nu poate fi cu putin]\, deoarece,
cu excep]ia episcopilor Biserici-
lor participan]i `n aceast\ orga-
niza]ie, ceilal]i clerici ai
Bisericilor Protestante nu au
primit harul Sfântului Duh pe
baza succesiunii apostolice.
(pr. Cezar }|BÂRN|)

ISTORII CU T+LC - Ce face]i mai mult decât noi

TEZAUR PATRISTIC
„…z\mislirea Lui (lui Hris-
tos) s-a f\cut `n chip minunat,
f\r\ de s\mân]\, iar\ na[terea,
mai presus de fire, f\r\ stric\-
ciune, c\ci Dumnezeu, n\scân-
du-Se din Maic\, `i strângea prin
na[tere leg\turile fecioriei mai
mult decât firea.“ (Sf. Maxim
M\rturisitorul, Tâlcuire la Tat\l
nostru, `n Fil. rom., vol. II, p. 253)
C\lug\rul [i filosoful
Cineva a povestit c\ ni[te filo-
sofi au voit s\ ispiteasc\ pe ni[te
monahi. Trecând cineva bine `m-
br\cat i-au zis lui:
- Vino `ncoace!
Iar acela sup\rându-se, i-a
certat. Deci a trecut un alt c\lu-
g\r [i i-au zis lui:
- Tu, c\lug\re, r\ule b\trâne,
vino `ncoace!
Iar acela a venit [i l-au lovit fi-
losofii peste obraz, iar el a `ntors
[i pe cel\lalt. Aceia `ndat\ s-au
sculat [i i s-au `nchinat lui zicând:
- Iat\, acesta cu adev\rat este
c\lug\r.
{i punându-l `ntre dân[ii, `l
`ntrebau:
`n pustie? Posti]i? {i noi postim.
Priveghea]i? {i noi priveghem.
Ce face]i dar mai mult decât noi,
[ezând `n pustie?
B\trânul le-a r\spuns:
- Noi n\d\jduim spre darul lui
Dumnezeu [i ne p\zim mintea.
{i i-au zis aceia:
- Noi aceasta n-o putem face.
{i folosindu-se l-au l\sat.
(Cuvinte folositoare ale sfin]ilor
b\trâni cei f\r\ de nume, Editu-
ra Doxologia, 2009)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Documentare de
Slavomir Popovici
la M}R
Documentare de Slavomir Po-
povici vor fi proiectate, azi, la
Studioul „Horia Bernea“ de la
Muzeul }\ranului Român din
Bucure[ti. Slavomir Popovici
(1930-1983) este unul dintre
cei mai importan]i regizori de
film documentar din Româ-
nia. Filmele lui de art\ (prin-
tre care „Soarele negru“ -
1968) [i etnografice („Bun ca
ziua“ - 1974) dep\[esc cadrul
strict al documentarului. Aces-
tea pot fi considerate o serie
de poeme filosofice, pe temele
esen]iale ale ciclului vie]ii [i
trecerii timpului, arat\ M}R.
Proiec]ia filmelor va fi prece-
dat\ de o introducere f\cut\
de regizorul Lauren]iu Da-
mian, etnograful Radu Rautu
[i profesorul Sorin Vieru. ~n
total, opt documentare. „Uzi-
na“ este un eseu cinematogra-
fic, cu film\ri speciale, por-
nind de la s\rb\torirea zilei
de 1 Mai, `n 1965, la uzina 1
Mai din Ploie[ti, produc\toare
de utilaj petrolier. Filmul
„Roman]e aspre“ `mbin\ o se-
rie de istorii ale locomotive-
lor, iar „Io, {tefan Voievod
ctitor“ vorbe[te despre arta
din vremea domnitorului.
„Soarele negru“ este un poem
cinematografic despre timp [i
vârstele omului, pornind de la
broderii medievale române[ti,
iar „Semnul bradului“ prezin-
t\ obiceiurile [i domeniile ar-
tei populare `n care este pre-
zent bradul, simbolul continu-
it\]ii [i al re`nnoirii vie]ii.
Cinematografia
român\ la Berlinale
Film Market
Asocia]ia pentru Promovarea
Filmului Românesc (APFR)
organizeaz\, pentru a treia
oar\, un stand românesc la
Berlinale Film Market, o pia-
]\ de film care se desf\[oar\
`n cadrul Festivalului Inter-
na]ional de Film de la Berlin
(11-21 februarie), conform
Mediafax. Prin standul româ-
nesc de la Berlinale Film
Market, APFR `[i propune s\
continue promovarea Româ-
niei [i a industriei cinemato-
grafice autohtone. Standul ro-
mânesc de la Berlin va oferi
cât mai multe informa]ii de-
spre activit\]ile cinematogra-
fice române[ti curente. Româ-
nia este reprezentat\ la Ber-
lin de patru filme: dou\ lung-
metraje - „Eu când vreau s\
fluier, fluier“, de Florin {er-
ban, ce ruleaz\ `n competi]ia
principal\, [i „Portretul lup-
t\torului la tinere]e“, de Con-
stantin Popescu, ce ruleaz\ `n
sec]iunea Forum - [i dou\
scurtmetraje - „Derby“, de
Paul Negoescu, [i „Colivia“,
de Adrian Sitaru, proiectate
la Berlinale Shorts. De ase-
menea, noul proiect al lui Flo-
rin {erban, „El Rumano“, este
prezentat la Berlinal\ la Pia-
]a de coproduc]ii, `n progra-
mul Rotterdam-Berlinale Ex-
press. La Berlinal\ particip\
actorul Drago[ Bucur, `n pro-
gramul Shooting Stars. Stan-
dul românesc de la Berlin es-
te organizat `n colaborare cu
Centrul Na]ional al Cinema-
tografiei [i Institutul Cultural
Român de la Berlin. a
Un rom=n de 34 de ani, cel mai bun
cercet\tor din lume `n geometria func]iilor
Un profesor al Universit\]ii „1
Decembrie 1918“ din Alba Iulia,
Daniel Breaz, va primi, `n luna
mai, titlul de cel mai bun cercet\-
tor din lume `ntr-un domeniu al
matematicii - teoria geometric\ a
func]iilor -, cercet\torul român
fiind selectat din aproape 4.500
de matematicieni din `ntreaga
lume, conform Mediafax.
Profesorul universitar dr. Da-
niel Breaz a spus c\ a primit, re-
cent, din partea Institutului de
Terapie 3D `n laboratorul
Facult\]ii de Psihologie a UBB
Un laborator de la
Universitatea „Babe[-
Bolyai“ din Cluj folose[te
imagini tridimensionale
pentru vindecarea unor boli
precum autismul, fobiile,
tulbur\rile de aten]ie sau de
vorbire, stres posttraumatic.
Psihologul Daniel David a
spus c\ realitatea virtual\, `n
psihologie, `nlocuie[te
testele cu creion [i hârtie. ~n
loc s\ fie `ntrebat pacientul
cum ar reac]iona dac\ ar fi
`ntr-o cl\dire cu zece etaje,
`n realitatea virtual\ acesta
poate fi „pus“ pe cl\direa de
zece etaje, pentru a i se
studia reac]ia.
Facultatea de Psihologie [i
{tiin]e ale Educa]iei din ca-
drul Universit\]ii „Babe[-Bo-
lyai“ (UBB) a lansat „Platfor-
ma de Roboterapie [i Psihote-
rapie prin Realitate Virtual\“,
destinat\ activit\]ilor didacti-
ce [i serviciilor inovative ale
Clinicii Universitare de Psiho-
logie, conform Agerpres.
Platforma este un centru
de excelen]\ al Catedrei de
Psihologie Clinic\ [i Psihote-
rapie a UBB [i face parte din
proiectul „Star-Gate Psy“, ca-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a O NOU| VERSIUNE A
LEGII EDUCA}IEI, ~NTR-O
S|PT|M+N|: Ministrul Educa-
]iei, Daniel Funeriu, a anun]at
luni, `ntr-o conferin]\ de pres\,
la Sibiu, c\ inten]ioneaz\ ca `n
maximum dou\ s\pt\mâni s\ fi-
nalizeze proiectul Legii Educa]iei
[i acesta s\ fie prezentat pentru
o prim\ lectur\ `n Guvern, con-
form Mediafax. Funeriu a parti-
cipat, luni, la o `ntrunire, la Si-
biu, cu to]i inspectorii [colari ge-
nerali din ]ar\, c\rora le-a pre-
zentat câteva idei despre noua
Lege a Educa]iei pe care o preg\-
te[te. „Acum suntem `n perioada
de elaborare a materialului [i, `n
momentul `n care voi fi discutat
cu liderii sindicali [i cu actorii
majori ai sistemului, voi merge
`n fa]a Guvernului cu aceast\
CM
YK
Cercetare pentru {tiin]e Matema-
tice din cadrul Universit\]ii Kyo-
to, din Japonia, invita]ia de a i se
decerna premiul de cel mai bun
cercet\tor din lume al anului 2009
`n teoria geometric\ a func]iilor.
Daniel Breaz a fost selectat
din peste 4.500 de cercet\tori ca-
re activeaz\ `n acest domeniu al
matematicii, iar premiul i se va
acorda `n cadrul unei ceremonii
programate `n 21 mai, la Osaka.
„Este un premiu pe care `l acord\
re `[i propune s\ identifice
tehnologii inovative de opti-
mizare [i dezvoltare a min]ii
[i poten]ialului uman, `n ca-
drul ei desf\[urându-[i activi-
tatea psihologi, medici, infor-
maticieni [i graficieni speciali-
za]i `n SUA, `n domeniul psiho-
terapiei, prin robotic\ (robote-
rapie) [i realitate virtual\.
~n cadrul Platformei sunt deja
func]ionale cinci laboratoare,
dotate cu cea mai avansat\
tehnologie, denumite „Stress
Control“, „Virtual Classroom“,
„Pain Control“, „Star Trek-
Holodeck“ [i „Data“. Laborato-
rul „Stress Control“ este utili-
zat pentru cercetarea [i trata-
mentul tulbur\rilor de anxie-
tate, precum frica de a condu-
ce autoturismul pe timp de
noapte, fobia zborului cu avio-
nul sau stresul dup\ un trau-
matism major. Cercet\rile de-
rulate de acest laborator sunt
supervizate de Albert Ellis In-
stitute din SUA (Albert Ellis
este fondatorul psihoterapii-
lor cognitiv-comportamenta-
le). „Virtual Classroom“ se o-
cup\ de tratamentul copiilor
cu tulbur\ri de aten]ie [i hiper-
activitate (ADHD - Deficit de
Aten]ie, Hiperactivitate, Im-
pulsivitate), dar [i de tulbur\-
rile emo]ionale [i de compor-
tament. Este utilizat pentru
optimizarea `nv\]\rii [colare.
Cercetarea derulat\ de labo-
rator `n acest moment, cu par-
teneri din SUA [i Germania,
propunere. Repet: op]iunea noas-
tr\ este s\ ne gr\bim, dar nu s\
ne pripim“, a spus Funeriu. Fu-
neriu le-a vorbit inspectorilor de-
spre „[ase piloni principali“ pe
care `i va avea Legea Educa]iei.
Potrivit ministrului, legea va sta-
bili chestiuni legate de ciclurile
de `nv\]\mânt, noua program\
[colar\, noul model de evaluare a
elevilor, descentralizarea [i depo-
litizarea unit\]ilor de `nv\]\-
mânt, dar [i politici de resurse
umane. ~n ceea ce prive[te pro-
grama [colar\, Funeriu spune c\
cea aflat\ `n vigoare „nu r\spun-
de la dou\ cerin]e imperative:
modernizarea `nv\]\mântului [i
doi - c\ este mult prea stufoas\,
prea `nc\rcat\ [i nerelevant\“.
Ministrul a spus c\ noua lege va
introduce conceptul de „portofo-
liu educa]ional“ `n ceea ce prive[-
CM
YK
Miercuri, 10 februarie 2010
`n fiecare an Universitatea din
Kyoto unui cercet\tor din lume
`n domeniul teoriei geometrice a
func]iilor. Anul acesta a fost bu-
curia mea de a fi nominalizat [i
de a primi acest premiu pentru
anul 2009. Este un premiu care
m\ bucur\ [i care `ncununeaz\ o
munc\ `n cercetare de peste 12
ani“, a spus Breaz.
Au mai existat `nc\ doi ro-
mâni care au câ[tigat acest pre-
miu `n decursul timpului, Româ-
investigheaz\, `n premier\
na]ional\, efectul comparativ
al medica]iei [i psihoterapiei
pentru copii cu ADHD.
~n laboratorul „Pain Con-
trol“, activitatea se concen-
treaz\ asupra controlului du-
rerii cronice a pacien]ilor ca-
re au suferit o amputa]ie sau
o alt\ opera]ie dificil\, prin
mijloace psihologice, `n timp
ce „Star Trek-Holodeck“ este
un laborator integrativ de re-
alitate virtual\, utilizat pen-
tru tratamentul [i cercetarea
unor tulbur\ri psihice com-
plexe, conform Agerpres. ~n
cel de-al cincilea dintre labo-
ratoare, „Data“, se fac aplica-
]ii ale roboticii `n psihotera-
te evaluarea elevilor, pentru c\
„nota nu reprezint\ sut\ la sut\
parcursul unui elev“.
a ~NSCRIERI PENTRU SE-
SIUNEA SPECIAL| DE BAC:
~nscrierea candida]ilor la prima
sesiune special\ de examen pen-
tru absolven]ii din promo]iile an-
terioare se face `n perioada 24-26
mai, iar evaluarea competen]elor
lingvistice `ntr-o limb\ modern\
- proba C - va avea loc `ntre 31
mai [i 4 iunie, potrivit calendaru-
lui aprobat de Ministerul Educa-
]iei, Cercet\rii, Tineretului [i
Sportului (MECTS). Evaluarea
competen]elor digitale - proba D -
va avea loc `n perioada 7-18 iunie,
iar a celor lingvistice de comuni-
care oral\ `n limba român\ - pro-
ba A - `ntre 21 [i 23 iunie. Evalu-
area competen]elor lingvistice de
nia având o [coal\ de matemati-
c\ recunoscut\ pe plan mondial,
`n special `n domeniul teoriei ge-
ometrice a func]iilor.
Daniel Breaz are 34 de ani, es-
te profesor la Universitatea „1 De-
cembrie 1918“ din Alba Iulia, fi-
ind doctor `n matematic\ [i unul
dintre cei mai tineri profesori uni-
versitari din România. Are publi-
cate zece c\r]i de specialitate [i
peste o sut\ de articole [tiin]ifice,
având colabor\ri cu universit\]i
din Japonia, Canada, Turcia sau
Egipt. Breaz este coordonatorul
Conferin]ei Interna]ionale de Ma-
tematic\ g\zduite, anual, de Uni-
versitatea din Alba Iulia. a
pie, aici fiind efectuate studii
clinice controlate privind
efectul robo]ilor asupra `m-
bun\t\]irii calit\]ii vie]ii
vârstnicilor afla]i `n c\mine
sociale, dar [i a copiilor cu tul-
bur\ri severe, de tipul autism
sau tulbur\ri de `nv\]are.
Psihologul clujean Daniel
David, care coordoneaz\ pro-
iectul, a spus c\ „decât s\ urc
la `n\l]ime cu subiectul care
se teme de `n\l]ime, pot s\-l
expun `n realitate virtual\,
nu cost\ zborul cu avionul,
pot opri procesul, am control
asupra reac]iilor comporta-
mentale, realitatea virtual\
corecteaz\ limitele majore“,
conform Mediafax. a
comunicare oral\ `n limba ma-
tern\ - proba B - va avea loc `ntre
23 [i 25 iunie, Limba [i literatura
român\ - proba E: a) proba scris\
28 iunie, Limba [i literatura ma-
tern\; b) proba scris\ `n 29 iunie,
Proba obligatorie a profilului; c)
proba scris\ `n 30 iunie, Proba la
alegere a profilului [i specializ\-
rii; d) proba scris\ `n 2 iulie. Afi-
[area rezultatelor (pân\ la ora
16:00) [i depunerea contesta]iilor
(orele 16:00-20:00) se va face `n 4
iulie, rezolvarea contesta]iilor `n
zilele de 6 [i 7 iulie, iar afi[area re-
zultatelor finale `n 8 iulie. ~nscri-
rea candida]ilor, absolven]i din
promo]iile anterioare anului 2010,
la a doua sesiune de examen se va
face `ntre 5-9 iulie 2010. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 CM
YK

Miercuri, 10 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
ANUN} IMPORTANT
Federa]ia Filantropia a hot\r=t s\ prelungeasc\
termenul de depunere a ofertelor pentru achizi]ie de
carburant pe proiectele:
1. SOCIAL - Strategia de ocupare [i calificare prin
`nv\]are [i activit\]i pentru libertate (partener ANP);
2. Integrare pe pia]a muncii pentru persoanele tra-
ficate (partener CPE);
3. Re]ea teritorial\ de furnizori cre[tini de servicii
sociale (partener IOCC);
4. ~ntreprinderi sociale pentru incluziune social\
(partener NESsT).
Noul termen limit\ pentru depunerea ofertelor este
18 februarie 2010, ora 10:00. Documenta]iile de atribu-
ire a contractelor care se vor `ncheia pe cele patru pro-
iecte, `nc\rcate `n prezent pe acest site, la http://
www.federatia-filantropia.ro/index.php?pg=achizitiiff,
r\m=n valabile, cu excep]ia prevederii cu privire la ter-
menul limit\, modificat\ prin prezentul anun].
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia
Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Miercuri, 10 februarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
{I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
22.25-2
22.30 Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
11.00-1
11.02 Info TRINITAS
23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
23.37-2
23.40 Promo
12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
12.25-1
12.30 Omul priceput
(miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00)
03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
(miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
(Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj BASILICA
TRAVEL v\ invit\ s\ participa]i
la urm\toarele pelerinaje:
TURCIA - 01-0
07 aprilie 2010; 275 de euro TURCIA - Cele 7 BISERICI
Se viziteaz\: EFES, CANAKKALE, ISTANBUL, ale APOCALIPSEI:
KUSADASI. Participare la SLUJBA DE ~NVIERE. PERGAM - SMIRNA - EFES - LAODICEEA -
FILADELFIA - SARDES - TIATIRA
SERVICII INCLUSE:
- transport cu autocar modern cu AC;
19-2
26 iunie 2010
300 de euro/persoan\
- 6 nop]i cazare hoteluri 3* [i 4*; SERVICII INCLUSE: transport cu autocar mod-
- 6 mic dejun [i 3 cine tip bufet; ern cu AC; 7 nop]i cazare hoteluri 3* [i 4*; 7 mic de-
- ghid român, preot `nso]itor; jun [i 4 cine tip bufet; ghid român, preot `nso]itor.
- CIN| FESTIV| DE PA{TI. SERVICII NEINCLUSE: taxe intr\ri obiective;
asigurare medical\; tax\ de viz\ (15 euro/pers. + 15
SERVICII NEINCLUSE:
euro pt. cei care merg `n Patmos; ghid turc autorizat
`n interiorul obiectivelor (aprox. 15 euro/pers.); excur-
- taxe intr\ri obiective (aprox. 50 de euro/pers.); siile op]ionale.
- asigurare medical\; Date de contact:
- ghid turc autorizat `n interiorul obiectivelor Str. Doamnei, nr. 20, sector 3, Bucure[ti
(aprox. 3 euro/pers.); Tel./Fax: 021/316.35.03
- excursiile op]ionale. Diana Iorga - Director Agen]ie: 0732 128997
Indreiu Gabriela - Consultant Turism: 0732 128993
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Miercuri, 10 februarie 2010 ~nv\]\m=nt 15

„Le Figaro“: „România, noul Eden al studen]ilor la medicin\“
~nv\]\m=ntul medical din
Rom=nia este apreciat `n cele
mai multe ]\ri europene care
angajeaz\ tineri absolven]i
rom=ni. ~n prezent, `n
sistemul medical francez
lucreaz\ peste 800 de medici
români. Rom=nia nu este doar
]ar\ exportatoare de medici,
ci a devenit [i un punct de
atrac]ie pentru studen]ii
str\ini care vin `n num\r din
ce `n ce mai mare s\ studieze
aici. Cotidianul italian „Il
Giornale“ scria s\pt\m=na
trecut\ c\ Rom=nia, `n special
vestul ]\rii, este un punct de
atrac]ie pentru tinerii
europeni care doresc s\
studieze medicina. Publica]ia
francez\ „Le Figaro“ titra:
„România, noul Eden al
studen]ilor la medicin\“.
Universit\]ile de medicin\
din vestul Rom=niei reprezint\
un adev\rat punct de atrac]ie
pentru tinerii din ]\ri precum I-
talia, Fran]a, Germania sau El-
ve]ia care vor s\ devin\ medici,
scria s\pt\m=na trecut\ cotidia-
nul italian „Il Giornale“. „Tot mai
mul]i tineri italieni merg `n
Transilvania, unde testul de ad-
mitere este mai u[or. Este un
flux migrator opus celui cu care
ne-am obi[nuit pân\ acum“, scria
cotidianul italian, conform Ager-
pres. Cea mai c\utat\ de tinerii
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj
BASILICA TRAVEL
Pelerinaje interne `n luna MARTIE
 6 martie, sâmb\ta: Bucure[ti - M-rea Der-
vent (Biserica cu trei altare, ctitoria arhim. E-
lefterie Mihai) - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ (sec.
XXI) - M-rea Pe[tera Sf. Ap. Andrei (Bethleemul
neamului românesc, pictur\ deosebit\) - Bucu-
re[ti. Tarif: 70 de lei
 7 martie, duminica: Bucure[ti - Biserica
„Sf. Nicolae“ din {cheii Bra[ovului, participare la
Sf. Liturghie - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ din
Poiana Bra[ov - M-rea Sinaia („Catedrala Carpa]i-
lor“, ctitoria lui Mihail Cantacuzino, se viziteaz\
Biserica veche pictat\ de P=rvu Mutu, Biserica
mare [i muzeu) - Bucure[ti. Tarif: 70 de lei
 13 martie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Fr\-
sinei („Athosul României“, singura m\n\stire ne-
secularizat\, ctitorie a Sf. Calinic de la Cernica, se
viziteaz\ [i biserica veche) - M-rea Cozia (ctitoria
domnitorului Mircea cel B\trân)- M-rea Turnu
(ctitoria Mitropolitului Varlaam al }\rii Româ-
ne[ti) - Bucure[ti. Tarif: 60 de lei
 14 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Glavacioc, participare la Sf. Liturghie (ctitorie a
domnitorului Vlad C\lug\rul) - M-rea Trivale (cti-
toria familiei St\nce[tilor din Pite[ti [i a Mitropo-
litului Varlaam) - M-rea Bascovele Ursoaia (sec.
XVIII, ctitoria lui {erban Cantacuzino) - Bucu-
re[ti. Tarif: 60 de lei
 20 martie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Ce-
t\]uia (locul unde a pustnicit Sf. Ioanichie de Mus-
cel; se urc\ cca. 20 min.) - M-rea N\m\ie[ti (bise-
rica rupestr\, icoana fac\toare de minuni descope-
rit\ `n vremea lui Negru-Vod\) - M-rea Negru-Vo-
d\ (ctitorie a primilor domnitori Basarabi) - M-rea
din Occident este Universitatea
de Medicin\ [i Farmacie „Iuliu
Ha]ieganu“ din Cluj, unde din cei
circa 7.000 de studen]i, 1.600
sunt str\ini. Printre atuurile u-
niversit\]ii române[ti se num\-
r\, potrivit „Il Giornale“, taxele
relativ mici, infrastructura [i cor-
pul didactic bune, dar mai ales
posibilitatea de a câ[tiga experi-
en]\ prin practica `n spitale.
„Universit\]ile române[ti (de
medicin\ - n.r.) prev\d accesul
studen]ilor `n structurile spitali-
ce[ti [i lucrul direct cu pacien]ii,
`nc\ de la `nceput. A[adar, mai
pu]in\ teorie [i mai mult\ practi-
c\. Este ceea ce par s\ `[i doreas-
c\ cei mai mul]i dintre cei ce do-
resc s\ devin\ medici“, scrie „Il
Giornale“. Ziarul face referire [i la
dezbaterile de pe forumuri, unde
p\rerile sunt `mp\r]ite. Unii vor-
besc despre faptul c\ diploma este
mai u[or de ob]inut `n România,
dar apoi apar complica]iile `n mo-
mentul `n care absolven]ii sunt
nevoi]i s\ lucreze `n spitalele din
Italia, unde sistemul sanitar din
estul Europei este considerat
dep\[it. Al]ii, `n schimb, consider\
c\ `n România profesorii sunt mai
pu]in obtuzi, `nv\]\mântul este
„stimultiv [i serios“, iar adaptarea
la realit\]ile din Italia nu este di-
ficil\ `n aceste condi]ii. „Transil-
vania a devenit raiul pe p\mânt [i
pentru italienii care aspir\ la sta-
tutul de medic“, concluzioneaz\ „Il
Giornale“.
Studen]i din 54 de ]\ri
ale lumii, la UMF Cluj
Universitatea de Medicin\ [i
Farmacie „Iuliu Ha]ieganu“ din
Cluj-Napoca preg\te[te studen]i
din peste 50 de ]\ri ale lumii, fi-
Date de contact:
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
Indreiu Gabriela -
Consultant Turism: 0732128993
Aninoasa (pictur\ excep]ional\ a bisericii executa-
t\ de Pârvu Mutu) - Bucure[ti. Tarif: 65 de lei
 21 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Crasna, participare la Sf. Liturghie (sec. XIX) - M-
rea Zamfira (se viziteaz\ biserica mare, pictat\ de
Nicolae Grigorescu si muzeul) - M-rea Ghighiu (se
viziteaz\ izvorul Maicii Domnului [i biserica ma-
re, `nchinare la icoana f\c\toare de minuni a Mai-
cii Domnului „Siriaca“) - Bucure[ti. Tarif: 55 de lei
 25 martie, sâmb\t\, Praznicul Bunei Ves-
tiri: Bucure[ti - M-rea Cotmeana, participare la Sf.
Liturghie de hram (cea mai veche biseric\ din ]a-
r\, ctitorie a lui Mircea cel B\trân, se viziteaz\ Bi-
serica veche [i paraclisul m\n\stirii) - M-rea V\-
leni (a[ezare pustniceasc\ din sec. XVII a schimo-
nahului Zosima) - M-rea Curtea de Arge[ (capo-
doper\ a arhitecturii române[ti medievale) - M-rea
Tutana (cu hramul „Sf. Atanasie al Athonului“, d-
atat\ de la 1377) - Bucure[ti. Tarif: 65 de lei
 26-28 martie, pelerinaj de Intrarea Dom-
nului `n Ierusalim `n Oltenia [i Ardeal
1. Bucure[ti - M-rea Govora (ctitoria lui Radu
cel Mare [i a Sf. Constantin Brâncoveanu) - M-rea
Bistri]a (`nchinare la moa[tele Sf. Grigorie Decapo-
litul, veche vatr\ de cultur\ [i spiritualitate româ-
neasc\ ) - M-rea Hurezi (cea mai de seam\ ctitorie a
Sf. Martir Constantin Brâncoveanu, se viziteaz\ pa-
raclisul [i muzeul) - M-rea Tismana, cazare+mas\.
2. Mic dejun - M-rea Lainici (sih\strie unde a
vie]uit Sf. Cuv. Irodion, duhovnicul Sf. Calinic
Cernicanul) - M-rea Prislop (mormântul pr.
Arsenie Boca) - Deva - Sibiu - M-rea Sâmb\ta de
Sus (ctitoria Sf. Constantin Brâncoveanu [i a Mi-
tropoli]ilor Ardealului Nicolae B\lan [i Antonie
Pl\m\deal\), cazare+mas\.
Tot mai mul]i str\ini rostesc
jur\m=ntul lui Hippocrate dup\ absolvirea
universit\]ilor de medicin\ din Rom=nia
ind a doua institu]ie de `nv\]\-
mânt superior din Europa care
formeaz\ doctori pentru Suedia,
`n specialit\]ile medicin\ gene-
ral\ [i stomatologie. Rectorul U-
niversit\]ii de Medicin\ [i Far-
macie „Iuliu Ha]ieganu“, prof. u-
niv. dr. Constantin Ciuce, a pre-
cizat c\ aproximativ 2.200 de ti-
neri care `nva]\ la UMF din Cluj-
Napoca provin din 54 de ]\ri ale
lumii, din care 700 sunt studen]i
din Europa. „Deschiderea Româ-
niei spre Europa, prin integrarea
]\rii `n UE `n 2007, a permis ca
centrul universitar Cluj-Napoca
s\ primeasc\ tot mai mul]i stu-
V| OFER|:
- Bilete de avion pe toate destina]iile `nce-
p=nd cu cele mai mici pre]uri;
- Rezerv\ri hoteliere pe toate destina]iile;
- Asigur\ri medicale de c\l\torie.
3. Participare la Sf. Liturghie de Florii - masa de
prânz - Bra[ov - M-rea Sinaia - Bucure[ti. Tarif: 400 de lei
 27 martie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea „Sf.
Pantelimon“ Turnu (biserica monument istoric sec.
XVII) - Schitul Sf. Nicolae Chi]orani (biserica datat\
sec. XIV) - M-rea Zamfira (se viziteaz\ biserica mare,
pictat\ de Nicolae Grigorescu [i muzeul) - M-rea M\-
l\ie[ti - „Sf. Antonie cel Mare“ (sec. XX). Tarif: 60 de lei
 28 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea Nu-
cet, participare la Sf. Liturghie, ctitoria pârc\labu-
lui Gherghina, cumnatul lui Vlad C\lug\rul - M-
rea Dealu la Sf. Liturghie (ctitoria lui Radu cel Ma-
re - 1499, `nchinare la moa[tele Sf. Nifon, capul lui
Mihai Viteazul) - M-rea Viforâta (ctitoria lui Vla-
dislav Voievod Basarab (1447-1456), `nchinare la i-
coana f\c\toare de minuni a Sf. Gheorghe, se vizi-
teaz\ [i muzeul) - Catedrala Mitropolitan\ Târgo-
vi[te (ctitoria Sf. Neagoe Basarab). Tarif: 55 de lei
 28 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
„Sf. Nicolae“ Giurgiu, participare la Sf. Liturghie
(singura m\n\stire ce a fost geamie `n timpul o-
cupa]iei otomane, `nchinare la moa[tele Sf. Vasile
cel Mare, Grigorie Dialogul [i Sf. Macrina) - Tur-
nul cu Ceas - Catedrala episcopal\ din Giurgiu -
M-rea „Sf. Gheorghe“, Biserica Dr\g\nescu, pic-
tat\ de pr. Arsenie Boca (a pictat `n timpul s\u
ceea ce avea s\ se `ntâmple `n zilele mai de pe
urm\) - Bucure[ti. Tarif: 50 de lei
den]i din str\in\tate. Universi-
t\]ile din Cluj-Napoca sunt euro-
pene, iar UMF [i-a consolidat
mereu buna reputa]ie pe conti-
nent“, a afirmat rectorul UMF.
Potrivit acestuia, exist\ o serie
de ]\ri `n Europa, care au decis
s\ stabileasc\ un „numerus clau-
sus“ (num\r limitat al studen]i-
lor `n universitate, iar aceast\ si-
tua]ie a determinat mul]i din ti-
nerii care tr\iesc `n ]\rile respec-
tive s\ opteze pentru institu]ii de
`nv\]\mânt superior din alte arii
geografice, precum UMF din
Cluj-Napoca, doar din dorin]a de
a urma medicina. Recent, cotidi-
anul francez „Le Figaro“ publica
un articol intitulat „România,
noul Eden al studen]ilor la medi-
cin\“, `n care se preciza c\ 85%
dintre studen]ii medicini[ti din
Fran]a, care „e[ueaz\“ la exame-
nele din primul an de studii, vin
la Cluj-Napoca, pentru o a doua
`ncercare. Rectorul Constantin
Ciuce a precizat c\, `n Fran]a, ti-
nerii trebuie s\ treac\ de un con-
curs extrem de dur, care se ba-
zeaz\ pe cele `nv\]ate timp de un
an. „Examenul pe care `l sus]in
dup\ primul an de studii selec-
teaz\, din 2.000 de tineri, s\ spu-
nem, doar 200. Mul]i dintre ti-
nerii care se reg\sesc sub linia
listei cu cei 200 de admi[i sunt de
o calitate deosebit\, fiind res-
pin[i la o diferen]\ de o miime
sau dou\ fa]\ de ultimul clasat.
Rectorul UMF Cluj, Constantin
Ciuce, a spus, `ntr-un intreviu
pentru Agerpres, c\ „o treime din
studen]ii UMF, respectiv peste
2.200 de tineri, provin din 54 de
]\ri ale lumii, iar 700 sunt stu-
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
den]i europeni. Cei mai mul]i
dintre cei europeni sunt `nscri[i
`n anii de studii I, II [i III. Des-
chiderea României spre Europa,
prin integrarea ]\rii noastre `n
UE, a permis - gra]ie [ansei oferi-
te tinerilor de a alege universita-
tea `n care s\ `nve]e profesiunea
pe care o vor practica `n via]\ -,
ca centrul universitar Cluj-Napo-
ca s\ primeasc\ tot mai mul]i
studen]i din str\in\tate. Univer-
sit\]ile din Cluj-Napoca sunt u-
niversit\]i europene, iar UMF [i-
a consolidat mereu buna reputa-
]ie pe continent“.
Referitor la cazul Fran]ei, rec-
torul Constantin Ciuce a explicat
c\ acolo este un examen extrem
dur cu o selec]ie foarte strict\,
consider=nd c\ o diferen]a de c=-
teva miimi nu e relevant\. „Cine
poate garanta, `ntr-o situa]ie da-
t\, c\ doar cuno[tin]ele din mo-
mentul examenului sunt cele ca-
re `l arat\, cu adev\rat, pe viito-
rul medic. Un medic nu este nu-
mai ceea ce [tie. Este [i ceea ce
este ca structur\ uman\. S-ar
putea ca mul]i dintre cei `ntr-a-
dev\r motiva]i s\ fac\ medicina
s\ ajung\ s\ dovedeasc\, `n
timp, c\ devin practicieni mult
mai buni decât cei care au reu[it
s\ intre `n acel sistem care cuan-
tific\ doar cât [tii [i nu ceea ce
e[ti“, a spus rectorul Constantin
Ciuce. Referitor la taxa de studii
pe care o pl\tesc studen]ii str\i-
ni, rectorul Constantin Ciuce a
spus c\ „taxa de la UMF «Iuliu
Ha]eganu» este de 5.000 de
euro“.
„Va veni o vreme
c=nd Rom=nia
va c\uta medici“
„Ideea c\ UMF a devenit pa-
radisul unor studen]i veni]i din
str\in\tate nu ne `ntristeaz\ de-
loc, chiar ne bucur\, pentru c\
`nseamn\ c\ ei reg\sesc `n insti-
tu]ia clujean\ forma `n care pot
s\ `[i `mplineasc\ visul vie]ii.
Cred c\ Europa este deja convin-
s\ `n privin]a calit\]ii absolven]i-
lor pe care `i form\m. ~n Fran]a
sunt nenum\ra]i medici români
care lucreaz\ cu bune rezultate,
la fel [i `n alte ]\ri europene, pre-
cum Marea Britanie, unde sunt
societ\]i care recruteaz\ medici
români. Din p\cate, societatea
româneasc\ este cea care nu rea-
lizeaz\ c\ pierde, pentru c\, ne-
dorind s\ investeasc\ `n aceast\
profesie, politicul a ajuns s\ vad\
`n medici echivalentul oric\rei al-
te profesiuni, uitând c\ f\r\ recu-
noa[terea profesional\ a rolului
social [i recompensa material\ pe
m\sura efortului depus [i a res-
ponsabilit\]ii va veni o vreme `n
care România va c\uta medici“. a

Pelerinaj la Constantinopol [i Niceea ZIUA IV - sâmb\t\: Mic dejun. Vizitarea Cate-

dralei „Sf. Sofia“, construit\ de `mp\ratul Iustinian `n
anul 537, Moscheea Albastr\, Topkapi - fostul palat
- `nso]itor de grup (limba român\) pe toat\ du-
rata pelerinajului.
Cu prilejul Anului omagial al Crezului ortodox [i hiei Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea al sultanilor [i actualul Muzeu Na]ional al Turciei, PRE}UL NU INCLUDE:
al Autocefaliei BOR, v\ propunem un pelerinaj la Chora, M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoa- care ad\poste[te exponate unice: mâna dreapt\ a Sf. - taxe intr\ri obiective;
Constantinopol (Istanbul) [i Niceea (Iznik), pentru a rea Yedikule, zidurile vechiului ora[ Constantino- - asigurarea medical\;
Ioan Botez\torul, sabia lui {tefan cel Mare, sabia lui - tax\ de viz\ (15 euro/pers. se achit\ indivi-
descoperi locurile unde s-a stabilit Crezul ortodox. pol, Biserica „Sf. Paraschevi“ (ctitoria lui Constan- David, toiagul lui Moise. Cazare `n Istanbul.
tin Brâncoveanu). Cazare `n Istanbul - hotel 3*. dual, la intrarea `n Turcia);
PLEC|RI: 17-2 21 februarie, 10-1
14 martie, 7-1
11 - excursiile op]ionale.
ZIUA V - duminic\: Mic dejun. Plecare spre ]a-
aprilie (Izvorul T\m\duirii), 5-99 mai, 16-2
20 iunie, ZIUA III - vineri: Mic dejun. Plecare din Is-
7-1
11 iulie, 18-2
22 august, tanbul c\tre Niceea (Iznik), locul unde, `n anul r\. Trecere prin Epivata (locul de na[tere al Sf. Pa- Acte necesare: pa[aport valabil minimum
1-5
5 septembrie, 6-110 septembrie 325, s-a ]inut Sinodul Ecumenic la care a fost adop- rascheva) [i Edirne, unde se viziteaz\ Moscheea Se- 6 luni de la data `ntoarcerii `n ]ar\
tat Crezul ortodox. Sinodul I Ecumenic s-a deschis limye. Sosire `n func]ie de formalit\]ile vamale. Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
ZIUA I - miercuri: Plecare din Bucure[ti cu au- oficial la Niceea `n 20 mai 325 [i a durat pân\ la 25 Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
tocarul, la ora 19:00, din Dealul Mitropoliei, pe tra- august, acela[i an. La [edin]a deschiderii oficiale [i TARIF: 160 de euro/persoan\ Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
seul Bucure[ti-G Giurgiu-RRuse-V
Veliko Tarnovo-K Kapi- la cea de `nchidere a asistat `nsu[i `mp\ratul Con- (grup minim de 40 pers.) 021.337.48.13; 0788/ 728.542;
tan Andreevo-K Kapikule-EEdirne-IIstanbul (750 km - stantin cel Mare. {edin]ele oficiale ale Sinodului s- +20 de euro/pers. pentru grup de 30 de pers. pelerinaje_antim@yahoo.com
se circul\ noaptea). au ]inut `n sala de recep]ie a palatului imperial din Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
Niceea, sub pre[edin]ia episcopilor Eustatiu al An- SERVICII INCLUSE: Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
ZIUA II - joi: Sosire la Istanbul [i cazare. Turul tiohiei (324-330) [i Alexandru al Alexandriei (313- - transport cu autocar modern cu AC; 0788/ 728.544;
ora[ului bizantin Constantinopol, vizitarea Patriar- 328). Retur la Istanbul. Cazare. - 3 nop]i cazare hotel 3*, cu mic dejun; patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Anul Crezului Ortodox Miercuri, 10 februarie 2010

De ce rostim Crezul? S\ `ntreb\m P\rin]ii

„Rostirea Crezului `nseamn\ c\, `n afar\ de
iubire, ni se cere [i credin]\ dreapt\ sau
adev\rat\ (ortodox\), spre a putea participa cu
vrednicie la aducerea Sfintei Jertfe. De aceea, se
cuvine ca fiecare din noi s\ rostim `n gând
Crezul `n acest moment, `nso]indu-l pe cel care `l
roste[te cu glas tare, `n numele nostru“ (pr. Ene
Brani[te, Liturgica Special\, p. 257). Prin urmare,
rostirea Crezului la Sfânta Liturghie nu semnific\
`n nici un caz o simpl\ rânduial\ tipiconal\, ci o
condi]ie esen]ial\ pentru participarea efectiv\ a
credincio[ilor la Sfânta Jertf\.
topit aceste simboluri de cre-
de Adrian AGACHI din]\ locale, le-au completat
dându-le o formul\ unitar\ [i
au dat Bisericii cre[tine Sim-
Introducerea Crezului `n bolul de credin]\ (Crezul), pe
cadrul Sfintei Liturghii care Biserica Ortodox\ Cre[ti-
n\ l-a folosit [i `l folose[te [i
Trebuie remarcat c\, pân\ ast\zi, a[a cum a fost formu-
la stabilirea esen]ial\ a Cre- lat [i l-a inclus `n cadrul Sfin-
zului niceo-constantinopoli- tei Liturghii“ (Liturgica Gene-
tan, care a fost efectuat\ `nce- ral\, p.348). ~ns\ Crezul nu a
pând cu anul 381, au fost uti- fost introdus imediat `n Sfânta
lizate mici m\rturisiri de cre- Liturghie, fiind necesar\ pen-
din]\, mai mult sau mai pu]in tru acest lucru o perioad\ de
complete. Desigur, foarte pu]i- mai bine de un secol. P\rintele CM
YK
ne aveau un text relativ dez- Ene Brani[te precizeaz\: „In-
voltat (vezi Crezul Roman-A- cluderea Crezului [i rostirea
postolic – circa 200-250 [i va- lui `n cadrul Sfintei Liturghii
rianta sa amplificat\ din seco- se atribuie patriarhului (mono-
lul al IV-lea `n Canonul Orto- fizit) Petru Gnafeus (Fullo) la nezeiescul Simbol al credin]ei pectiv\ s\ poat\ cunoa[te [i din]\, ci [i s\ o `mpropriem.
doxiei, vol. I, trad. diac. Ioan I. anul 471, la Antiohia, iar la ortodoxe, pentru ca, prin a- m\rturisi con]inutul Simbolu- P\zind poruncile Domnului
Ic\ jr., Editura Deisis/Stavro- Constantinopol se pare c\ s-a ceasta, s\ se fac\ cunoscut tu- lui de credin]\ `mpreun\ cu nu trebuie s\ le cunoa[tem
poleos, Sibiu, 2008, p. 559- introdus mai târziu, pe vremea turor c\ Unul din Sfânta Trei- ceilal]i. O remarc\ aparte doar drept simple cuvinte, ci
562), unele dintre ele con]i- patriarhului Timotei (512-518), me, Fiul [i Cuvântul Tat\lui, poate fi considerat\ afirma]ia s\ le aplic\m [i s\ aducem
nând doar câteva rânduri care l-a introdus [i `n `ntreaga Cel mai `nainte de `nceput, s- c\ la vremea respectiv\ Cre- roade duhovnice[ti. Tr\irea
(vezi dou\ asemenea exemple Biseric\. Crezul era `ntrebuin- a f\cut Om pentru mântuirea zul era cântat, un lucru `ntr- credinciosului este o urmare a
la nota nr. 2 `n Canonul Orto- ]at din secolul al IV-lea la rân- noastr\, `ntrupându-Se din adev\r deosebit. lui Hristos, a faptelor s\vâr[i-
doxiei, p. 559). Ceea ce nu se duiala Botezului“ (Liturgica Sfânta Fecioar\, r\stignindu- te de Acesta, a `mproprierii
poate specifica clar este dac\ General\, p. 348). Se [i `ngropându-Se [i `nviind. poruncilor.
aceste m\rturisiri de credin]\ Am decis s\ abord\m `n Comentariul episcopului
Nu numai prin cuvinte `mpli-
erau utilizate sau nu `n cadrul cadrul acestui material trei nim noi cuvintele dumneze- Teodor de Andida
Sfintei Liturghii. ~n prezent mici tâlcuiri ale rostirii Cre- Argumentul Sfântului
ie[ti, pentru ca nu numai prin Valoarea Comentariului li-
se consider\ preponderent c\ zului `n cadrul Sfintei Litur- cuvinte, ci [i prin fapte s\ se
Simeon al Tesalonicului
nu, dar `n mod sigur erau folo- ghii sau la celelalte slujbe. turgic notat de Teodor din An-
opereze pentru totdeauna dida nu este una prea mare, Unul dintre ultimii mari
site la Taina Botezului, iar ca- Prin urmare, ne vom referi la mântuirea noastr\ [i s\ ne a-
tehumenii erau nevoi]i s\ le texte apar]inând Sfin]ilor tocmai pentru c\ reprezint\ comentatori liturgici, trecut la
r\t\m c\ suntem vii [i `n ace- `n multe puncte o simpl\ re- cele ve[nice `n 1429, Sfântul
`nve]e pe de rost [i s\ le repro- Gherman al Constantinopo- la[i timp suntem [i cet\]eni ai
duc\ `n cadrul Tainei la un lului, Teodor de Andida [i Si- dare fidel\ a tâlcuirilor Sfân- Simeon a ocupat scaunul de
~mp\r\]iei Cerurilor. Noi tului Gherman al Constanti- arhiepiscop al Tesalonicului.
moment bine stabilit. P\rinte- meon al Tesalonicului.
le Ene Brani[te afirm\: „Bise- m\rturisim [i aceasta, c\ su- nopolului. Despre via]a aces- Tratatul asupra tuturor dog-
ricile nu se puteau lipsi de o ferin]ele au fost purtate cu tui episcop nu cunoa[tem a- melor credin]ei noastre cu-
m\rturisire de credin]\ `n ca-
Tâlcuirea Sfântului trupul, dar c\ dumnezeirea a proape nimic `n afar\ de dou\ prinde numeroase r\spunsuri
re s\ fie cuprinse ideile funda- Gherman al fost p\zit\ nep\timitoare. ~n informa]ii esen]iale. A tr\it `n la diverse `ntreb\ri legate de
mentale ale `nv\]\turii cre[ti- Constantinopolului acela[i timp, `ns\ (noi rostim secolele alXII-lea -al XIII-lea, cult, [i nu numai. ~n capitolul
ne: despre Sfânta Treime, de- Crezul), pentru ca, prin ros- dar nu [tim exact când s-a intitulat „Pentru ce se cite[te
spre planul de mântuire, de- Vom `ncepe analiza pasaju- tirea acestui Simbol dum- n\scut [i când a trecut la cele seara [i diminea]a Simbolul
spre Biseric\ [i Sfintele Tai- lui din Tâlcuirea Sfintei Li- nezeiesc, [i cei necunosc\tori ve[nice. Comentariul liturgic credin]ei“, Sfântul Simeon ne
ne. Candida]ii la Botez trebu- turghii, unul dintre cele mai [i `nv\]a]i, auzindu-l cântat, a fost scris la rug\mintea e- ofer\ un r\spuns interesant
ia s\ cunoasc\ aceast\ `nv\- semnificative comentarii din s\ aib\ `n cuno[tin]\ pentru piscopului Vasile al Phitiei. E- cu privire la rostirea Crezului
]\tur\ [i s\ o m\rturiseasc\. tezaurul patristic. Se impun, totdeauna formulele tainei piscopul Teodor red\ aproape [i cu alte prilejuri liturgice:
Baza ei comun\ exista, de[i `ns\, mai `ntâi câteva scurte credin]ei [i cele ce nu sunt as- identic pasajul notat mai sus „Preacuvio[ii no[tri P\rin]i zic
formularea era pu]in deosebi- preciz\ri despre Sfântul cunse pentru urechile mul- din scrierea Sfântului Gher- c\ `ndat\ ce te scoli s\ prosl\-
t\ de la o Biseric\ la alta du- Gherman. A fost patriarh al tora“ (Tâlcuirea Sfintei Litur- man al Constantinopolului, ve[ti pe Dumnezeu, [i dup\ a-
p\ care `[i lua [i numele: Sim- Constantinopolului `ntre 715 ghii, Editura Mitropolia Olte- dar exprim\ mai bine partea ceea s\ m\rturise[ti credin]a,
bolul de credin]\ apostolic sau [i 729, luptând `n ultimii pa- niei, 2005, p. 95). Sunt dou\ central\ a acestuia. „Aceste [i aceasta e credin]a, Sfântul
roman (Roma), Simbolul de tru ani `mpotriva ereziei ico- ra]iuni fundamentale care lucruri sfinte sunt s\vâr[ite Simbol. Un oarecare din Prea-
credin]\ al Bisericii din Neo- noclaste. A fost, `ns\, silit s\ stau la baza rostirii Crezului dup\ Sfintele Sale porunci, cuvio[i zice c\ se cade a m\r-
Cezareea Pontului, Simbolul se retrag\ din scaun din cau- `n cadrul Sfintei Liturghii. pentru ca nu numai prin vor- turisi credin]a [i diminea]a [i
de credin]\ al Bisericii din Ce- za interven]iei `mp\ratului [i Prima dintre ele este aceea de be, ci [i prin faptele mântuirii seara pentru c\, de a veni
zareea Palestinei, Simbolul de a trecut la cele ve[nice patru a m\rturisi toat\ iconomia noastre, care se s\vâr[esc, s\ moartea, s\ ne afle `ntru m\r-
credin]\ al Bisericii din Ale- ani mai târziu `n 733, la vene- plinit\ de Mântuitorul Hris- ne ar\t\m c\ tr\im, dar `n a- turisire“ (Tratatul asupra tu-
xandria [i altele“ (Liturgica rabila vârst\ de 83 de ani. Ti- tos. Lucrarea Sa de via]\ f\- cela[i timp c\ tr\im `ntr-un turor dogmelor credin]ei noas-
General\, p.348). ~n cele din tlul real al acestei lucr\ri de c\toare trebuie amintit\ ne- mod demn“ (Comentariu litur- tre, vol. II, Editura Arhiepis-
urm\, toate aceste m\rturi- tâlcuire liturgic\ este Descrie- `ncetat [i m\rturisit\ de fieca- gic, Editura Mitropoliei Olte- copiei Sucevei [i R\d\u]ilor,
siri de credin]\ au fost `nglo- re a bisericii [i contempla]ie re cre[tin drept-credincios. A niei, 2005, p. 79). Crezul ne a- 2003, p. 55). M\rturisirea
bate `n Crezul pe care `l folo- mistic\. Despre rostirea Cre- doua ra]iune este ca, prin ros- minte[te de toat\ lucrarea de Simbolului de credin]\ devine
sim ast\zi. „Sinoadele Ecume- zului, Sfântul Gherman face tire, [i cei care nu cunosc carte mântuire a Domnului, dar, de fapt un act de credin]\ fa]\
nice din anii 325 (Niceea) [i urm\toarele observa]ii: „S-a [i care reprezentau majorita- totodat\, ne `ndeamn\ nu de Dumnezeu, o recunoa[tere
381 (Constantinopol) au con- hot\rât s\ se rosteasc\ dum- tea persoanelor la vremea res- doar s\ o m\rturisim cu cre- v\dit\ a lucr\rii Sale. a

CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Miercuri, 10 februarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 33 (1535) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 33 (308) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
ACTUALITATE
Ministerul Muncii
finan]eaz\ patru
proiecte ale Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“
Taina sfin]ilor f\r\ nume
descoperi]i la Adamclisi
„Sfântul Apostol Filip“: a[a se
nume[te ast\zi o m\n\stire din
Arhiepiscopia Tomisului, al c\rei
`nceput este legat de un fapt cu
totul special, petrecut cu patru
ani `n urm\: recuperarea, dup\
mai bine de trei decenii, a
moa[telor a cinci sfin]i martiriza]i
spre sfâr[itul secolului al III-lea
[i `nceputul secolului al IV-lea,
undeva `n Dobrogea de ast\zi,
moa[te p\strate `n tain\, de
teama Securit\]ii, `n ni[te saci
de hârtie, `n depozitul Centrului
de Cercet\ri Antropologice al
Academiei Române din
CM
YK
Bucure[ti.
Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
Satul Ein-Karem, „patria
Sf=ntului Ioan Botez\torul“,
din Israel se afl\ la o distan]\
de aproximativ 8-10 kilometri
mai spre vest de Ierusalim [i
la 150 de kilometri distan]\ de
Nazaret. Localitatea p\strea-
z\ [apte l\ca[uri de `nchin\-
ciune cre[tine, biserici [i m\-
n\stiri. Printre acestea se afl\
[i M\n\stirea Franciscan\,
ridicat\ pe locul unde a avut
loc na[terea Sf=ntului Ioan
Botez\torul. a
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
PAGINA 16
Misiuni umanitare `n Ialomi]a
Un elicopter apar]inând
Ministerului Administra]iei
[i Internelor, având la bord
un echipaj SMURD, a prelu-
at, ieri, o femeie `ns\rcinat\
din comuna ialomi]ean\ Bra-
zii, pe care a transportat-o la
un spital din Capital\.
Ieri-diminea]\ soacra fe-
meii `ns\rcinate a solicitat
sprijinul primarului din loca-
litatea Brazii [i al [efului de
post pentru a facilita trans-
portarea tinerei la o unitate
medical\.
{colile [i gr\dini]ele s-au redeschis azi
Toate [colile [i gr\dini]ele
din Capital\ s-au redeschis
ast\zi, dup\ ce cursurile `n `n-
v\]\mântul pre[colar, primar
[i gimnazial au fost suspen-
date, luni [i mar]i, din cauza
vremii, a declarat inspectorul
general [colar al Capitalei,
Cristian Alexandrescu.
CM
YK
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
{edin]a anual\
de lucru a
Adun\rii Na]ionale
Biserice[ti
Purt\torul de cuvânt al
Poli]iei Jude]ene Ialomi]a, in-
spector Daniela Salaoru, a
declarat c\ s-a solicitat un
elicopter care s\ o preia pe fe-
meie, ca urmare a faptului c\
aceasta era diagnosticat\ cu
afec]iuni care ar fi putut com-
plica evolu]ia sarcinii, iar `n-
cerc\rile de a ajunge pe cale
rutier\ la domiciliul gravidei
au e[uat.
Interven]ia unui elicopter
a fost solicitat\ [i pentru pre-
luarea unei femei din comu-
„~nc\ de ieri am discutat
despre posibilitatea relu\rii
cursurilor `ncepând de
mar]i, dar primarii ne-au ru-
gat s\ mai amân\m o zi,
pentru c\ aveau nevoie s\
desz\pezeasc\ c\ile de acces
c\tre unit\]ile de `nv\]\-
mânt. ~n aceste condi]ii, cur-
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
PAGINA 3
na Reviga, cu probleme cardi-
ace, care necesita de urgen]\
`ngrijiri medicale. a
surile vor fi reluate mier-
curi“, a declarat, ieri, pentru
Mediafax, inspectorul gene-
ral [colar Cristian Alexan-
drescu.
Potrivit structurii anului
[colar, luni a `nceput semes-
trul al doilea, care va dura
pân\ `n 11 iunie. a
1 LEU exemplarul
~NV|}|MÂNT
„Le Figaro“:
„România, noul
Eden al studen]ilor
la medicin\“
PAGINA 15
basilica.ro
RELIGIOS
SCUZE DIN PARTEA PATRIAR-
HULUI SERBIEI PENTRU CO-
MUNITATEA MUSULMAN|:
Patriarhul sârb, Irineu, a ce-
rut scuze cet\]enilor musul- CM
YK
mani pentru recentele sale
declara]ii `n care a vorbit de
Islam cu o oarecare impru-
den]\, informeaz\ b92.net.
Pagina 4
OPINII
DESPRE FRICA DE DUMNE-
ZEU: Cu greutate realiz\m
`n inima noastr\ c\ modelul
uman pe care `l propune
Hristos lumii - omul des\-
vâr[it - nu este o realitate p\-
mânteasc\, efemer\, ci omul
unit cu Dumnezeu, care nu
mai tr\ie[te pentru sine, ci
pentru [i prin Dumnezeu.
Pentru a putea ajunge la
aceast\ con[tiin]\ a rela]iei
cu Creatorul nostru e nevoie
de o anumit\ preg\tire.
(Augustin P|UNOIU)
Pagina 10
S|N|TATE
EFECTELE FRIGULUI ASUPRA
V+RSTNICILOR: La persoa-
nele vârstnice, o tempera-
tur\ adecvat\ `n camera de
locuit (18-20°C), o bun\ hi-
dratare [i evitarea consu-
mului de b\uturi alcoolice
sunt factori care ajut\ or-
ganismul `n lupta cu frigul.
Pierderea luptei cu frigul
`nseamn\ mult\ suferin]\,
necesitatea spitaliz\rii, iar
uneori, pierderea vie]ii
Pagina 6
 CM
YK

Miercuri, 10 februarie 2010 Anul Crezului Ortodox 13

De ce rostim Crezul? S\ `ntreb\m P\rin]ii

„Rostirea Crezului `nseamn\ c\, `n afar\ de
iubire, ni se cere [i credin]\ dreapt\ sau
adev\rat\ (ortodox\), spre a putea participa cu
vrednicie la aducerea Sfintei Jertfe. De aceea, se
cuvine ca fiecare din noi s\ rostim `n gând
Crezul `n acest moment, `nso]indu-l pe cel care `l
roste[te cu glas tare, `n numele nostru“ (pr. Ene
Brani[te, Liturgica Special\, p. 257). Prin urmare,
rostirea Crezului la Sfânta Liturghie nu semnific\
`n nici un caz o simpl\ rânduial\ tipiconal\, ci o
condi]ie esen]ial\ pentru participarea efectiv\ a
credincio[ilor la Sfânta Jertf\.
topit aceste simboluri de cre-
de Adrian AGACHI din]\ locale, le-au completat
dându-le o formul\ unitar\ [i
au dat Bisericii cre[tine Sim-
Introducerea Crezului `n bolul de credin]\ (Crezul), pe
cadrul Sfintei Liturghii care Biserica Ortodox\ Cre[ti-
n\ l-a folosit [i `l folose[te [i
Trebuie remarcat c\, pân\ ast\zi, a[a cum a fost formu-
la stabilirea esen]ial\ a Cre- lat [i l-a inclus `n cadrul Sfin-
zului niceo-constantinopoli- tei Liturghii“ (Liturgica Gene-
tan, care a fost efectuat\ `nce- ral\, p.348). ~ns\ Crezul nu a
pând cu anul 381, au fost uti- fost introdus imediat `n Sfânta
lizate mici m\rturisiri de cre- Liturghie, fiind necesar\ pen-
din]\, mai mult sau mai pu]in tru acest lucru o perioad\ de
complete. Desigur, foarte pu]i- mai bine de un secol. P\rintele CM
YK
ne aveau un text relativ dez- Ene Brani[te precizeaz\: „In-
voltat (vezi Crezul Roman-A- cluderea Crezului [i rostirea
postolic – circa 200-250 [i va- lui `n cadrul Sfintei Liturghii
rianta sa amplificat\ din seco- se atribuie patriarhului (mono-
lul al IV-lea `n Canonul Orto- fizit) Petru Gnafeus (Fullo) la nezeiescul Simbol al credin]ei pectiv\ s\ poat\ cunoa[te [i din]\, ci [i s\ o `mpropriem.
doxiei, vol. I, trad. diac. Ioan I. anul 471, la Antiohia, iar la ortodoxe, pentru ca, prin a- m\rturisi con]inutul Simbolu- P\zind poruncile Domnului
Ic\ jr., Editura Deisis/Stavro- Constantinopol se pare c\ s-a ceasta, s\ se fac\ cunoscut tu- lui de credin]\ `mpreun\ cu nu trebuie s\ le cunoa[tem
poleos, Sibiu, 2008, p. 559- introdus mai târziu, pe vremea turor c\ Unul din Sfânta Trei- ceilal]i. O remarc\ aparte doar drept simple cuvinte, ci
562), unele dintre ele con]i- patriarhului Timotei (512-518), me, Fiul [i Cuvântul Tat\lui, poate fi considerat\ afirma]ia s\ le aplic\m [i s\ aducem
nând doar câteva rânduri care l-a introdus [i `n `ntreaga Cel mai `nainte de `nceput, s- c\ la vremea respectiv\ Cre- roade duhovnice[ti. Tr\irea
(vezi dou\ asemenea exemple Biseric\. Crezul era `ntrebuin- a f\cut Om pentru mântuirea zul era cântat, un lucru `ntr- credinciosului este o urmare a
la nota nr. 2 `n Canonul Orto- ]at din secolul al IV-lea la rân- noastr\, `ntrupându-Se din adev\r deosebit. lui Hristos, a faptelor s\vâr[i-
doxiei, p. 559). Ceea ce nu se duiala Botezului“ (Liturgica Sfânta Fecioar\, r\stignindu- te de Acesta, a `mproprierii
poate specifica clar este dac\ General\, p. 348). Se [i `ngropându-Se [i `nviind. poruncilor.
aceste m\rturisiri de credin]\ Am decis s\ abord\m `n Comentariul episcopului
Nu numai prin cuvinte `mpli-
erau utilizate sau nu `n cadrul cadrul acestui material trei nim noi cuvintele dumneze- Teodor de Andida
Sfintei Liturghii. ~n prezent mici tâlcuiri ale rostirii Cre- Argumentul Sfântului
ie[ti, pentru ca nu numai prin Valoarea Comentariului li-
se consider\ preponderent c\ zului `n cadrul Sfintei Litur- cuvinte, ci [i prin fapte s\ se
Simeon al Tesalonicului
nu, dar `n mod sigur erau folo- ghii sau la celelalte slujbe. turgic notat de Teodor din An-
opereze pentru totdeauna dida nu este una prea mare, Unul dintre ultimii mari
site la Taina Botezului, iar ca- Prin urmare, ne vom referi la mântuirea noastr\ [i s\ ne a-
tehumenii erau nevoi]i s\ le texte apar]inând Sfin]ilor tocmai pentru c\ reprezint\ comentatori liturgici, trecut la
r\t\m c\ suntem vii [i `n ace- `n multe puncte o simpl\ re- cele ve[nice `n 1429, Sfântul
`nve]e pe de rost [i s\ le repro- Gherman al Constantinopo- la[i timp suntem [i cet\]eni ai
duc\ `n cadrul Tainei la un lului, Teodor de Andida [i Si- dare fidel\ a tâlcuirilor Sfân- Simeon a ocupat scaunul de
~mp\r\]iei Cerurilor. Noi tului Gherman al Constanti- arhiepiscop al Tesalonicului.
moment bine stabilit. P\rinte- meon al Tesalonicului.
le Ene Brani[te afirm\: „Bise- m\rturisim [i aceasta, c\ su- nopolului. Despre via]a aces- Tratatul asupra tuturor dog-
ricile nu se puteau lipsi de o ferin]ele au fost purtate cu tui episcop nu cunoa[tem a- melor credin]ei noastre cu-
m\rturisire de credin]\ `n ca-
Tâlcuirea Sfântului trupul, dar c\ dumnezeirea a proape nimic `n afar\ de dou\ prinde numeroase r\spunsuri
re s\ fie cuprinse ideile funda- Gherman al fost p\zit\ nep\timitoare. ~n informa]ii esen]iale. A tr\it `n la diverse `ntreb\ri legate de
mentale ale `nv\]\turii cre[ti- Constantinopolului acela[i timp, `ns\ (noi rostim secolele alXII-lea -al XIII-lea, cult, [i nu numai. ~n capitolul
ne: despre Sfânta Treime, de- Crezul), pentru ca, prin ros- dar nu [tim exact când s-a intitulat „Pentru ce se cite[te
spre planul de mântuire, de- Vom `ncepe analiza pasaju- tirea acestui Simbol dum- n\scut [i când a trecut la cele seara [i diminea]a Simbolul
spre Biseric\ [i Sfintele Tai- lui din Tâlcuirea Sfintei Li- nezeiesc, [i cei necunosc\tori ve[nice. Comentariul liturgic credin]ei“, Sfântul Simeon ne
ne. Candida]ii la Botez trebu- turghii, unul dintre cele mai [i `nv\]a]i, auzindu-l cântat, a fost scris la rug\mintea e- ofer\ un r\spuns interesant
ia s\ cunoasc\ aceast\ `nv\- semnificative comentarii din s\ aib\ `n cuno[tin]\ pentru piscopului Vasile al Phitiei. E- cu privire la rostirea Crezului
]\tur\ [i s\ o m\rturiseasc\. tezaurul patristic. Se impun, totdeauna formulele tainei piscopul Teodor red\ aproape [i cu alte prilejuri liturgice:
Baza ei comun\ exista, de[i `ns\, mai `ntâi câteva scurte credin]ei [i cele ce nu sunt as- identic pasajul notat mai sus „Preacuvio[ii no[tri P\rin]i zic
formularea era pu]in deosebi- preciz\ri despre Sfântul cunse pentru urechile mul- din scrierea Sfântului Gher- c\ `ndat\ ce te scoli s\ prosl\-
t\ de la o Biseric\ la alta du- Gherman. A fost patriarh al tora“ (Tâlcuirea Sfintei Litur- man al Constantinopolului, ve[ti pe Dumnezeu, [i dup\ a-
p\ care `[i lua [i numele: Sim- Constantinopolului `ntre 715 ghii, Editura Mitropolia Olte- dar exprim\ mai bine partea ceea s\ m\rturise[ti credin]a,
bolul de credin]\ apostolic sau [i 729, luptând `n ultimii pa- niei, 2005, p. 95). Sunt dou\ central\ a acestuia. „Aceste [i aceasta e credin]a, Sfântul
roman (Roma), Simbolul de tru ani `mpotriva ereziei ico- ra]iuni fundamentale care lucruri sfinte sunt s\vâr[ite Simbol. Un oarecare din Prea-
credin]\ al Bisericii din Neo- noclaste. A fost, `ns\, silit s\ stau la baza rostirii Crezului dup\ Sfintele Sale porunci, cuvio[i zice c\ se cade a m\r-
Cezareea Pontului, Simbolul se retrag\ din scaun din cau- `n cadrul Sfintei Liturghii. pentru ca nu numai prin vor- turisi credin]a [i diminea]a [i
de credin]\ al Bisericii din Ce- za interven]iei `mp\ratului [i Prima dintre ele este aceea de be, ci [i prin faptele mântuirii seara pentru c\, de a veni
zareea Palestinei, Simbolul de a trecut la cele ve[nice patru a m\rturisi toat\ iconomia noastre, care se s\vâr[esc, s\ moartea, s\ ne afle `ntru m\r-
credin]\ al Bisericii din Ale- ani mai târziu `n 733, la vene- plinit\ de Mântuitorul Hris- ne ar\t\m c\ tr\im, dar `n a- turisire“ (Tratatul asupra tu-
xandria [i altele“ (Liturgica rabila vârst\ de 83 de ani. Ti- tos. Lucrarea Sa de via]\ f\- cela[i timp c\ tr\im `ntr-un turor dogmelor credin]ei noas-
General\, p.348). ~n cele din tlul real al acestei lucr\ri de c\toare trebuie amintit\ ne- mod demn“ (Comentariu litur- tre, vol. II, Editura Arhiepis-
urm\, toate aceste m\rturi- tâlcuire liturgic\ este Descrie- `ncetat [i m\rturisit\ de fieca- gic, Editura Mitropoliei Olte- copiei Sucevei [i R\d\u]ilor,
siri de credin]\ au fost `nglo- re a bisericii [i contempla]ie re cre[tin drept-credincios. A niei, 2005, p. 79). Crezul ne a- 2003, p. 55). M\rturisirea
bate `n Crezul pe care `l folo- mistic\. Despre rostirea Cre- doua ra]iune este ca, prin ros- minte[te de toat\ lucrarea de Simbolului de credin]\ devine
sim ast\zi. „Sinoadele Ecume- zului, Sfântul Gherman face tire, [i cei care nu cunosc carte mântuire a Domnului, dar, de fapt un act de credin]\ fa]\
nice din anii 325 (Niceea) [i urm\toarele observa]ii: „S-a [i care reprezentau majorita- totodat\, ne `ndeamn\ nu de Dumnezeu, o recunoa[tere
381 (Constantinopol) au con- hot\rât s\ se rosteasc\ dum- tea persoanelor la vremea res- doar s\ o m\rturisim cu cre- v\dit\ a lucr\rii Sale. a

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Miercuri, 10 februarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în adic]ie
preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea este
regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48;
mail: centrulsfnicolae@yahoo.com
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu 0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) urm\toare.
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Miercuri, 10 februarie 2010 ~nv\]\m=nt 15

„Le Figaro“: „România, noul Eden al studen]ilor la medicin\“
~nv\]\m=ntul medical din
Rom=nia este apreciat `n cele
mai multe ]\ri europene care
angajeaz\ tineri absolven]i
rom=ni. ~n prezent, `n
sistemul medical francez
lucreaz\ peste 800 de medici
români. Rom=nia nu este doar
]ar\ exportatoare de medici,
ci a devenit [i un punct de
atrac]ie pentru studen]ii
str\ini care vin `n num\r din
ce `n ce mai mare s\ studieze
aici. Cotidianul italian „Il
Giornale“ scria s\pt\m=na
trecut\ c\ Rom=nia, `n special
vestul ]\rii, este un punct de
atrac]ie pentru tinerii
europeni care doresc s\
studieze medicina. Publica]ia
francez\ „Le Figaro“ titra:
„România, noul Eden al
studen]ilor la medicin\“.
Universit\]ile de medicin\
din vestul Rom=niei reprezint\
un adev\rat punct de atrac]ie
pentru tinerii din ]\ri precum I-
talia, Fran]a, Germania sau El-
ve]ia care vor s\ devin\ medici,
scria s\pt\m=na trecut\ cotidia-
nul italian „Il Giornale“. „Tot mai
mul]i tineri italieni merg `n
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
Transilvania, unde testul de ad-
mitere este mai u[or. Este un
flux migrator opus celui cu care
ne-am obi[nuit pân\ acum“, scria
cotidianul italian, conform Ager-
pres. Cea mai c\utat\ de tinerii
din Occident este Universitatea
de Medicin\ [i Farmacie „Iuliu
Ha]ieganu“ din Cluj, unde din cei
circa 7.000 de studen]i, 1.600
sunt str\ini. Printre atuurile u-
niversit\]ii române[ti se num\-
r\, potrivit „Il Giornale“, taxele
relativ mici, infrastructura [i cor-
pul didactic bune, dar mai ales
posibilitatea de a câ[tiga experi-
en]\ prin practica `n spitale.
„Universit\]ile române[ti (de
medicin\ - n.r.) prev\d accesul
studen]ilor `n structurile spitali-
ce[ti [i lucrul direct cu pacien]ii,
`nc\ de la `nceput. A[adar, mai
pu]in\ teorie [i mai mult\ practi-
c\. Este ceea ce par s\ `[i doreas-
c\ cei mai mul]i dintre cei ce do-
resc s\ devin\ medici“, scrie „Il
Giornale“. Ziarul face referire [i la
dezbaterile de pe forumuri, unde
p\rerile sunt `mp\r]ite. Unii vor-
besc despre faptul c\ diploma este
mai u[or de ob]inut `n România,
dar apoi apar complica]iile `n mo-
mentul `n care absolven]ii sunt
nevoi]i s\ lucreze `n spitalele din
Italia, unde sistemul sanitar din
estul Europei este considerat
dep\[it. Al]ii, `n schimb, consider\
c\ `n România profesorii sunt mai
pu]in obtuzi, `nv\]\mântul este
„stimultiv [i serios“, iar adaptarea
la realit\]ile din Italia nu este di-
ficil\ `n aceste condi]ii. „Transil-
vania a devenit raiul pe p\mânt [i
pentru italienii care aspir\ la sta-
tutul de medic“, concluzioneaz\ „Il
Giornale“.
Studen]i din 54 de ]\ri
ale lumii, la UMF Cluj
Universitatea de Medicin\ [i
Farmacie „Iuliu Ha]ieganu“ din
Cluj-Napoca preg\te[te studen]i
din peste 50 de ]\ri ale lumii, fi-
ind a doua institu]ie de `nv\]\-
mânt superior din Europa care
formeaz\ doctori pentru Suedia,
`n specialit\]ile medicin\ gene-
ral\ [i stomatologie. Rectorul U-
niversit\]ii de Medicin\ [i Far-
macie „Iuliu Ha]ieganu“, prof. u-
niv. dr. Constantin Ciuce, a pre-
cizat c\ aproximativ 2.200 de ti-
neri care `nva]\ la UMF din Cluj-
Napoca provin din 54 de ]\ri ale
lumii, din care 700 sunt studen]i
din Europa. „Deschiderea Româ-
niei spre Europa, prin integrarea
]\rii `n UE `n 2007, a permis ca
centrul universitar Cluj-Napoca
Tot mai mul]i str\ini rostesc jur\m=ntul lui Hippocrate dup\ absolvirea
s\ primeasc\ tot mai mul]i stu-
den]i din str\in\tate. Universi-
t\]ile din Cluj-Napoca sunt euro-
pene, iar UMF [i-a consolidat
mereu buna reputa]ie pe conti-
nent“, a afirmat rectorul UMF.
Potrivit acestuia, exist\ o serie
de ]\ri `n Europa, care au decis
s\ stabileasc\ un „numerus clau-
sus“ (num\r limitat al studen]i-
lor `n universitate, iar aceast\ si-
tua]ie a determinat mul]i din ti-
nerii care tr\iesc `n ]\rile respec-
tive s\ opteze pentru institu]ii de
`nv\]\mânt superior din alte arii
geografice, precum UMF din
Cluj-Napoca, doar din dorin]a de
a urma medicina. Recent, cotidi-
anul francez „Le Figaro“ publica
un articol intitulat „România,
noul Eden al studen]ilor la medi-
cin\“, `n care se preciza c\ 85%
dintre studen]ii medicini[ti din
Fran]a, care „e[ueaz\“ la exame-
nele din primul an de studii, vin
la Cluj-Napoca, pentru o a doua
`ncercare. Rectorul Constantin
Ciuce a precizat c\, `n Fran]a, ti-
nerii trebuie s\ treac\ de un con-
curs extrem de dur, care se ba-
zeaz\ pe cele `nv\]ate timp de un
an. „Examenul pe care `l sus]in
dup\ primul an de studii selec-
teaz\, din 2.000 de tineri, s\ spu-
nem, doar 200. Mul]i dintre ti-
nerii care se reg\sesc sub linia
listei cu cei 200 de admi[i sunt de
o calitate deosebit\, fiind res-
pin[i la o diferen]\ de o miime
sau dou\ fa]\ de ultimul clasat.
Rectorul UMF Cluj, Constantin
Ciuce, a spus, `ntr-un intreviu
universit\]ilor de medicin\ din Rom=nia
pentru Agerpres, c\ „o treime din
studen]ii UMF, respectiv peste
2.200 de tineri, provin din 54 de
]\ri ale lumii, iar 700 sunt stu-
den]i europeni. Cei mai mul]i
dintre cei europeni sunt `nscri[i
`n anii de studii I, II [i III. Des-
chiderea României spre Europa,
prin integrarea ]\rii noastre `n
UE, a permis - gra]ie [ansei oferi-
te tinerilor de a alege universita-
tea `n care s\ `nve]e profesiunea
pe care o vor practica `n via]\ -,
ca centrul universitar Cluj-Napo-
ca s\ primeasc\ tot mai mul]i
studen]i din str\in\tate. Univer-
sit\]ile din Cluj-Napoca sunt u-
niversit\]i europene, iar UMF [i-
a consolidat mereu buna reputa-
]ie pe continent“.
Referitor la cazul Fran]ei, rec-
torul Constantin Ciuce a explicat
c\ acolo este un examen extrem
dur cu o selec]ie foarte strict\,
consider=nd c\ o diferen]a de c=-
teva miimi nu e relevant\. „Cine
poate garanta, `ntr-o situa]ie da-
t\, c\ doar cuno[tin]ele din mo-
mentul examenului sunt cele ca-
re `l arat\, cu adev\rat, pe viito-
rul medic. Un medic nu este nu-
mai ceea ce [tie. Este [i ceea ce
este ca structur\ uman\. S-ar
putea ca mul]i dintre cei `ntr-a-
dev\r motiva]i s\ fac\ medicina
s\ ajung\ s\ dovedeasc\, `n
timp, c\ devin practicieni mult
mai buni decât cei care au reu[it
s\ intre `n acel sistem care cuan-
tific\ doar cât [tii [i nu ceea ce
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
e[ti“, a spus rectorul Constantin
Ciuce. Referitor la taxa de studii
pe care o pl\tesc studen]ii str\i-
ni, rectorul Constantin Ciuce a
spus c\ „taxa de la UMF «Iuliu
Ha]eganu» este de 5.000 de
euro“.
„Va veni o vreme
c=nd Rom=nia
va c\uta medici“
„Ideea c\ UMF a devenit pa-
radisul unor studen]i veni]i din
str\in\tate nu ne `ntristeaz\ de-
loc, chiar ne bucur\, pentru c\
`nseamn\ c\ ei reg\sesc `n insti-
tu]ia clujean\ forma `n care pot
s\ `[i `mplineasc\ visul vie]ii.
Cred c\ Europa este deja convin-
s\ `n privin]a calit\]ii absolven]i-
lor pe care `i form\m. ~n Fran]a
sunt nenum\ra]i medici români
care lucreaz\ cu bune rezultate,
la fel [i `n alte ]\ri europene, pre-
cum Marea Britanie, unde sunt
societ\]i care recruteaz\ medici
români. Din p\cate, societatea
româneasc\ este cea care nu rea-
lizeaz\ c\ pierde, pentru c\, ne-
dorind s\ investeasc\ `n aceast\
profesie, politicul a ajuns s\ vad\
`n medici echivalentul oric\rei al-
te profesiuni, uitând c\ f\r\ recu-
noa[terea profesional\ a rolului
social [i recompensa material\ pe
m\sura efortului depus [i a res-
ponsabilit\]ii va veni o vreme `n
care România va c\uta medici“. a

plecare, 6 nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*,

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
25 februarie - 03 martie 2010 (7 zile/6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la un pelerinaj
organizat la Locurile Sfinte
Dintre obiective men]ion\m:
Bethleem - locul Na[terii Domnului, Biseri-
ca „Sf. Ecaterina“.
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nos-
tru, Biserica „~n\l]\rii Domnului“, Biserica
„Sfintei Maria Magdalena“ (rus\); Gr\dina
Ghetsemani - Biserica a[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii, Golgota [i
Sfântul Mormânt;
Muntele Sionului - Biserica „Adormirii
Maicii Domnului“ [i Foi[orul „Cina cea de
Tain\“; Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“ [i pe[tera Sfântului Ilie Proorocul, `nchi-
nare la moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam];
Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\
`n preajma izvorului Buna Vestire; Biserica
„Bunei-Vestiri a Maicii Domnului“, satul
Cana;
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ -
Biserica „Schimb\rii la Fa]\“. Capernaum,
casa Sf. Ap. Petru; Biserica de la Tabgha -
locul minunii s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\tu-
rarea celor cinci mii de oameni cu cinci pâini
[i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Yardenit - locul simbolic al Botezului lui
Iisus Hristos `n apele Iordanului.
TARIF: 699 de euro
Servicii incluse `n pre]: transport avion
Ia[i-Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti-Ia[i, taxe
de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i
conform programului, `n camere duble, cu
aer condi]ionat, baie, telefon, televizor (cate-
goria hotelurilor este cea oficial\ pentru
Israel), demipensiune (2 mese pe zi), taxe de
intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, con-
form programului, ghid local vorbitor de
limb\ român\, 15 euro tips pentru ghid [i
conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\,
preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medi-
cal\ obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi
accesat\ pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
16
Ministerul Muncii finan]eaz\ patru proiecte
ale Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
Centrul de asisten]\
social\ [i `ngrijire la
domiciliu „Sf. M. Mc.
Mina“, Centrul de zi „Sf.
Marina“, Centrul „Sf.
Nicolae“ de consiliere [i
reabilitare a persoanelor
dependente de alcool [i
alte droguri [i Cantina
„Sf. Sava“ din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
beneficiaz\ `n acest an de
subven]ii de la Ministerul
Muncii, Familiei [i
Protec]iei Sociale.
Fondurile acordate
acoper\ jum\tate din
costul serviciilor sau
activit\]ilor celor patru
proiecte pe care le
desf\[oar\ Funda]ia
„Solidaritate [i Speran]\“.
de Constantin CIOFU
La sf=r[itul anului trecut,
Funda]ia „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ a depus la Ministerul
Muncii documenta]ia `n vede-
rea ob]inerii subven]iei de la
Guvernul Rom=niei pentru ca-
zurile sociale incluse, care s\
ajute la dezvoltarea proiectelor
aflate `n desf\[urare. Ministe-
rul Muncii, Familiei [i Protec]i-
ei Sociale ofer\, `n fiecare an, o
subven]ie, prin Legea nr. 34 din
1998, organiza]iilor neguverna-
mentale care sprijin\ cazurile
sociale. Anul acesta, categoriile
defavorizate care primesc sub-
ven]ii sunt, `n special, persoa-
nele `n v=rst\, cu handicap,
persoanele dependente de al-
cool [i alte droguri, persoanele
f\r\ ad\post, copiii care provin
din familii defavorizate, dar [i
alte categorii de persoane. Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“
ofer\ servicii sociale [i de `ngri-
jire acestor categorii de persoa-
ne, iar `ncep=nd cu luna ianua-
Asisten]\ social\ [i
suport prin Cantina
social\ „Sf. Sava“
Cantina social\ „Sf. Sava“
va primi, de asemenea, finan]a-
re, anul acesta, de la Ministerul
Muncii. Programul de cantin\
social\ ofer\ servicii de hran\
pentru 60 de persoane: copii ce
provin din familii defavorizate,
numeroase, monoparentale sau
`n care p\rin]ii sunt dependen]i
de alcool [i alte droguri, per-
soane `n v=rst\ sau care nu se
pot deplasa. „De la `nceputul
anului, am ini]iat o campanie
de str=ngere de fonduri `n paro-
hiile din municipiul Ia[i; vom
`ncerca `n continuare s\ atra-
Edi]ia de Moldova
Miercuri, 10 februarie 2010, Nr. 33 (308), Anul II
Serviciile medicale constau `n consulta]ii [i tratamente medicale
rie a acestui an sunt subven]io-
nate Centrul de asisten]\ socia-
l\ [i `ngrijire la domiciliu „Sf.
M. Mc. Mina“, Centrul de zi „Sf.
Marina“, Centrul „Sf. Nicolae“
de consiliere [i reabilitare a
persoanelor dependente de al-
cool [i alte droguri [i Cantina
„Sf. Sava“ din cadrul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“. Fie-
care unitate de asisten]\ socia-
l\ are un buget propriu, 49%
este acoperit de subven]ie [i
51% de c\tre Funda]ia „Solida-
ritate [i Speran]\“.
Fonduri pentru b\tr=ni
[i persoane imobilizate
Centrul de asisten]\ social\
[i `ngrijire la domiciliu „Sf. M.
Mc. Mina“ va asista un num\r
de 50 de persoane `n v=rst\ sau
`ncadrabile `n grad de handi-
cap. Criteriile de selec]ie a be-
neficiarilor sunt: imobilizare la
pat, b\tr=ni singuri, f\r\ fami-
lie sau neglija]i de familie. O al-
t\ categorie de persoane aflate
`n `ngrijire sunt persoanele
adulte care sunt `n grad de
handicap ridicat de dependen]\
fizic\ [i psihic\, f\r\ re]ea de
sprijin social [i cu venituri re-
duse. Serviciile oferite acestor
gem sponsori [i donatori. Avem
nevoie de sprijinul comunit\]ii
pentru derularea `n condi]ii
bune a programului de cantin\
social\“, a explicat coordona-
torul C\t\lina Fadur.
Dup\ cum ne-a relatat pr.
Iulian Negru, director executiv
`n cadrul Funda]iei „Solidari-
tate [i Speran]\“, bugetul afe-
rent Centrului „Sf. Nicolae“ de
consiliere [i reabilitare a per-
soanelor dependente de alcool
[i alte droguri din cadrul Fun-
da]iei „Solidaritate [i Speran-
]\“ a fost repartizat anul aces-
ta `n mod special pentru oferi-
rea unei mese calde copiilor,
dar [i pentru tip\rirea de ma-
teriale necesare celor afecta]i
de dependen]e.
persoane sunt, `n special, cele
de `ngrijire: toaleta par]ia-
l\/general\, ajutor la `mbr\ca-
re/dezbr\care, hr\nire, hidra-
tare, mobilizare [i `ngrijire de
suport `n sarcinile zilnice -
cump\r\turi, plata facturilor.
Pentru persoanele care sunt
imobilizate la pat se ofer\ scu-
tece pentru adul]i. Serviciile
medicale constau `n consulta]ii
[i tratamente medicale. „Avem
rela]ii cu medicii de familie.
Asistentul social se deplaseaz\
la medicul de familie pentru a
lua re]eta medical\ lunar\,
merge la farmacie, ridic\ medi-
camentele [i le duce la domici-
liul pacientului. ~n m\sura `n
care ob]inem sponsoriz\ri, ofe-
rim [i medicamente gratuite.
P=n\ `n prezent, am colaborat
foarte bine cu SC Antibiotice
SA, care ne-a oferit `n ultimii
ani sponsoriz\ri `n medicamen-
te. ~n fiecare lun\ vom face ra-
port\ri tehnice [i financiare c\-
tre Agen]ia Na]ional\ de pres-
ta]ii sociale din Ia[i. Banii sunt
vira]i `n cont la fiecare sf=r[it de
lun\. Sunt tran[e lunare de su-
me, la care se adaug\ o contri-
bu]ie proprie a Funda]iei «Soli-
daritate [i Speran]\» din dona-
]iile [i sponsoriz\rile ob]inute“,
a declarat C\t\lina Fadur, coor-
donator al Centrului de Asis-
ten]\ social\ [i de `ngrijire la
domiciliu „Sf. M. Mc. Mina“.
Roxana Ungureanu: „Avem persoane care finan]eaz\ organizarea
de petreceri atunci când sunt zilele de na[tere ale copiilor“
Centrul de zi
„Sf. Marina“, o [ans\
pentru 25 de copii
Tot din acest an, Centrul de
zi „Sf. Marina“ din cadrul Fun-
da]iei „Solidaritate [i Speran]\“
va primi bani conform subven-
]iei Legii nr. 34 din 1998 pentru
achizi]ionarea lunar\ a rechizi-
telor pentru beneficiari, pentru
materiale de cur\]enie, pentru
pl\tirea utilit\]ilor din cadrul
Funda]iei, precum [i pentru
plata a jum\tate din salariile a
doi angaja]i, dar [i pentru me-
dicamente.
Centrul de zi „Sf. Marina“ a
fost creat `n anul 2006. Aici vin
zilnic 25 de copii din clasele I-
IV afla]i `n situa]ie de risc soci-
al `n familie [i cu probleme la
[coal\. „Pentru a preveni aban-
donul [colar, ne-am g=ndit s\-i
`nv\]\m pe copii abilit\]ile de
via]\ independent\. Experien]a
ne-a ajutat s\ ne d\m seama
care sunt nevoile reale ale copi-
ilor. Pe l=ng\ activit\]ile de ba-
z\ pe care le facem, avem un
program de recreere. La ora
13:00 lu\m masa de pr=nz, apoi
ne odihnim, dup\ care `ncepem
temele. Avem personal calificat
care transmite informa]ii de
cultur\ general\. Toate infor-
ma]iile care vin spre ei sunt ce-
le de care au nevoie [i pe care
p\rin]ii lor nu reu[esc s\ le
transmit\. Copiii `nva]\ reguli
de comportament, noi fiind un
substitut al p\rintelui“, a spus
Roxana Ungureanu, coordona-
torul Centrului de zi „Sf. Mari-
na“.
Activit\]i `n parteneriat
cu [coli [i licee din Ia[i
Centrul de zi „Sf. Marina“
realizeaz\ prin intermediul fi-
nan]\rilor ob]inute [i activit\]i
recreative. Au fost organizate
excursii la m\n\stirile din ju-
de]ul Neam], iar pe timpul verii
copiii sunt sco[i la plimbare
prin ora[ul Ia[i. „Am avut un fi-
nan]ator care a ]inut s\-i scoa-
tem `n ora[, la restaurant, pen-
tru a-i educa `n spiritul social.
Avem, de asemenea, persoane
care finan]eaz\ organizarea de
petreceri atunci c=nd sunt zile-
le de na[tere ale copiilor“, a mai
ad\ugat Roxana Ungureanu.
~n ultimii ani, Centrul de zi „Sf.
Marina“ a colaborat cu mai
multe licee din Ia[i prin organi-
zarea de activit\]i `n comun,
dorindu-se astfel interac]iunea
`ntre grupuri. De Cr\ciun, cei
25 de copii care beneficiaz\ de
serviciile Centrului de zi „Sf.
Marina“ au fost vizita]i de copi-
ii din clasa a II-a ai Liceului
„Costache Negruzzi“. Elevii au
oferit daruri, iar copiii de la
Centru au organizat o serbare CM
YK
[i un concert de colinde. ~n ca-
zul `n care unul dintre copii re-
nun]\, din diverse motive, s\
mai participe la activit\]ile de
aici, locul este preluat de un al-
tul. Exist\ o baz\ de date `n ca-
re sunt introdu[i copiii care `n-
t=mpin\ dificult\]i `n familie.
To]i copiii care au intrat `n clasa
a V-a [i care au f\cut parte din
Centrul de zi „Sf. Marina“ au
terminat [coala general\ cu no-
te mari. „Am preluat un copil `n
clasa a III-a care aproape nu
[tia s\ citeasc\ [i a terminat cla-
sa a V-a cu media 7,70. Echipa
este format\ dintr-un coordo-
nator, asistent social cu norm\
`ntreag\ [i un educator. ~n pe-
rioada verii se recupereaz\ toa-
te informa]iile pe care nu le-au
asimilat copiii `n timpul anului
[colar. Copiii sunt `ntr-o leg\-
tur\ str=ns\ cu Dumnezeu, pen-
tru c\ at=t `n familie, c=t [i la
Centru primesc o educa]ie reli-
gioas\, se roag\, ]in post“, a mai
afirmat Roxana Ungureanu. a
 CM
YK

Joi, 11 februarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 34 (1536) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

THEOLOGICA FARMACIA VERDE PAGINA

AGRICULTORULUI
Morcovul, cel mai Amenzi pentru
„Iahve [i
pre]ios rezervor cei care nu-[i
so]ia Lui“?
de vitamine cultiv\ terenul
PAGINA 16 PAGINA 15 PAGINA 7

Dialogul lui Dostoievski

cu Dumnezeu basilica.ro
Feodor Mihailovici Dostoievski este unul dintre
cei mai cunoscu]i [i importan]i scriitori ru[i. RELIGIOS
Adesea prezentând personaje aflate `n st\ri de PROBLEME DE ACTUALITATE
con[tiin]\ extreme sau fracturate, operele sale ALE VIE}II BISERICE{TI, DIS-
CUTATE ~N SINODUL BOR: Ieri,
demonstreaz\ un talent extraordinar pentru la Re[edin]a patriarhal\ au
`nceput lucr\rile Sfântului
p\trunderea psihologiei umane [i analiza politicii Sinod al Bisericii Ortodoxe CM
YK
sociale [i spirituale a societ\]ii din Rusia epocii Române sub pre[edin]ia
Preafericitului P\rinte Patri-
sale. Este un clasic al literaturii universale, a c\rui arh Daniel. Pe ordinea de zi
oper\ e o str\lucit\ replic\ literar\ [i filosofic\ la a [edin]ei se afl\ probleme
de actualitate ale vie]ii bise-
criza social\ [i spiritual\ a vremii sale. Geniul s\u rice[ti interne [i externe.
se datoreaz\ [i credin]ei ortodoxe `ntip\rite lui, de Pagina 3

mic, de c\tre mama sa. ~ntreaga sa oper\ este un ACTUALITATE

dialog cu Dumnezeu, o lupt\ a sufletului s\u ROM+NIA {I BULGARIA SOLI-
CIT| GRECIEI DESP|GUBIRI:
zbuciumat de boal\ [i necazuri. Despre „Bulgaria [i România au ini-
religiozitatea operei lui Dostoievski am vorbit cu ]iat o procedur\ la Comisia
CM European\ `mpotriva Greci-
YK
pr. prof. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de ei, pentru nerespectarea pre-
vederilor care garanteaz\
Teologie din Bucure[ti. Citi]i `n paginile 8-9 mi[carea liber\ a persoane-
lor [i m\rfurilor“, a declarat
Miroslav Naidenov.
POZA ZILEI Garan]ia pentru „Prima Cas\“ Pagina 4

va ajunge la 70.000-75.000 de euro ECONOMIC

M\n\stirea benedictin\
Montserrat se afl\ sub v=rful
estic al masivului muntos cu
acela[i nume. De la m\n\stire,
aflat\ la o altitudine de 720 de
metri, se poate ajunge, pe trasee
turistice amenajate, pe v=rful
cel mai `nalt al muntelui, „Sf=n-
tul Ioan“, cu o `n\l]ime de 1.236
de metri. ~nceputul monahis-
mului pe „muntele sf=nt“ al Ca-
taluniei poate fi datat `ntre se-
colele al XI-lea [i al XII-lea. a
Limita garan]iilor guver-
namentale stabilit\ prin Pro-
gramul „Prima Cas\“ va fi
men]inut\ la 60.000 de euro
pentru locuin]e deja finaliza-
te, dar va fi majorat\ la
70.000-75.000 de euro pentru
case care urmeaz\ s\ fie con-
struite, pentru imobile noi
urmând s\ fie majorat [i pla-
fonul total al garan]iilor.
Modific\rile au fost anun-
]ate, ieri, de premierul Emil
Boc [i urmeaz\ s\ fie adopta-
Bilan] al cutremurului din Haiti: 230.000 de victime
Guvernul haitian a anun-
]at c\ bilan]ul victimelor cu-
tremurului care s-a produs `n
ianuarie a ajuns la 230.000 de
mor]i, cu 18.000 mai mul]i de-
cât `n estim\rile anterioare,
relateaz\ BBC News Online.
Num\rul mor]ilor `n urma
cutremurului de la 12 ianua-
te s\pt\mâna viitoare de Gu-
vern.
La `nceputul lunii ianua-
rie, Guvernul a decis ca per-
soanele care `ncheie pân\ la
15 februarie 2010 antecon-
tracte de vânzare-cump\rare
de locuin]e prin Programul
„Prima Cas\“ s\ beneficieze
`n continuare de garan]ia
statului la contractarea cre-
ditului, dup\ sistemul actu-
al, ulterior programul ur-
mând s\ fie modificat, pentru
rie se apropie de cel al valu-
lui tsunami din 2004, care s-a
soldat cu moartea a 250.000
de persoane.
Ministrul Comunica]iilor,
Marie-Laurence Jocelyn Las-
segue, a declarat c\ bilan]ul
nu este final, fiind `nregistra]i
circa 300.000 de r\ni]i.
stimularea achizi]iei de locu-
in]e noi. a
La o lun\ de la cutremurul
devastator, ziua va fi marcat\
prin rug\ciuni [i post.
Potrivit BBC, odat\ cu
apropierea sezonului ploios,
exist\ o mare `ngrijorare c\
lipsa de ad\posturi provizorii
ar putea favoriza izbucnirea
unor epidemii. a
MA{INILE ELECTRICE AR PU-
TEA REPREZENTA 10% DIN
PARCUL AUTO EUROPEAN:
Ma[inile electrice au devenit
tot mai interesante pentru
produc\torii de autoturisme,
`n ultima perioad\ foarte
multe companii trec=nd la
produc]ia de serie.
Pagina 5
S|N|TATE
CE APE MINERALE SUNT BU-
NE CONTRA INFEC}IILOR {I
ALERGIILOR: Pielea, ]esutul
care `nvele[te corpul uman,
dar [i mucoasele reprezint\
o barier\ care ap\r\ organis-
mul de multe agresiuni: fizi-
ce, chimice, biologice.
Pagina 6

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Joi, 11 februarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Moartea pe Cruce a Domnului Libertatea este un dar, nu o posesie

Iisus Hristos, dovad\ de iubire
„{i sculându-se toat\ mul]imea a-
cestora, L-au dus pe Iisus `naintea lui
Pilat. {i au `nceput s\-L pârasc\, zi-
când: «Pe Acesta L-am g\sit r\zvr\-
tind neamul nostru [i `mpiedicând s\
d\m dajdie Cezarului [i zicând c\ El
este Hristos rege». Iar Pilat L-a `ntre-
bat, zicând: «Tu e[ti regele iudeilor?»
Iar El, r\spunzând, a zis: «Tu zici». {i
Pilat a zis c\tre arhierei [i c\tre mul-
]imi: «Nu g\sesc nici o vin\ `n Omul
acesta». Dar ei st\ruiau, zicând c\ `n-
t\rât\ poporul, `nv\]ând prin toat\
Iudeea, `ncepând din Galileea pân\
aici. {i Pilat auzind, a `ntrebat dac\
omul este galileian. {i aflând c\ este
sub st\pânirea lui Irod, l-a trimis la
Irod, care era [i el `n Ierusalim `n ace-
le zile. Iar Irod, v\zând pe Iisus, s-a
bucurat foarte, c\ de mult\ vreme
dorea s\-L cunoasc\ pentru c\ auzise
despre El, [i n\d\jduia s\ vad\ vreo
minune s\vâr[it\ de El. {i L-a `ntre-
bat Irod multe lucruri, dar El nu i-a
r\spuns nimic. {i arhiereii [i c\rtu-
rarii erau de fa]\, `nvinuindu-L foarte
tare. Iar Irod, `mpreun\ cu osta[ii
s\i, batjocorindu-L [i luându-L `n râs,
L-a `mbr\cat cu o hain\ str\lucitoare
[i L-a trimis iar\[i la Pilat.
{i `n ziua aceea, Irod [i Pilat s-au
f\cut prieteni unul cu altul, c\ci mai
`nainte erau `n du[m\nie `ntre ei. Iar
Pilat, chemând arhiereii [i c\petenii-
le [i poporul, a zis c\tre ei: «A]i adus
la mine pe Omul acesta, ca pe un r\z-
vr\titor al poporului; dar iat\ eu, cer-
cetându-L `n fa]a voastr\, nici o vin\
n-am g\sit `n acest Om, din cele ce
aduce]i `mpotriva Lui. {i nici Irod n-a
g\sit, c\ci L-a trimis iar\[i la noi. {i
iat\, El n-a s\vâr[it nimic vrednic de
moarte. Deci, pedepsindu-L, ~l voi eli-
bera». {i trebuia, la praznic, s\ le eli-
bereze un vinovat. Dar ei, cu to]ii, au
strigat, zicând: «Ia-L pe Acesta [i
elibereaz\-ne pe Baraba», care era
aruncat `n temni]\ pentru o r\scoal\
f\cut\ `n cetate [i pentru omor. {i ia-
r\[i le-a vorbit Pilat, voind s\ le elibe-
reze pe Iisus. Dar ei strigau, zicând:
«R\stigne[te-L! R\stigne[te-L!». Iar el
a zis a treia oar\ c\tre ei: «Ce r\u a
s\vâr[it Acesta? Nici o vin\ de moarte
nu am aflat `ntru El. Deci, pedep-
sindu-L, ~l voi elibera». Dar ei st\-
ruiau, cerând cu strig\te mari ca El s\
fie r\stignit, [i strig\tele lor au biruit.
Deci Pilat a hot\rât s\ se `mpli-
neasc\ cererea lor. {i le-a eliberat pe
cel aruncat `n temni]\ pentru r\scoal\
[i ucidere, pe care `l cereau ei, iar pe
Iisus L-a dat `n voia lor. {i pe când ~l
duceau, oprind pe un oarecare Simon
Cirineul, care venea din ]arin\, i-au
pus crucea, ca s-o duc\ `n urma lui
Iisus. Iar dup\ El venea mul]ime
mult\ de popor [i de femei, care se b\-
teau `n piept [i ~l plângeau. {i `ntor-
cându-Se c\tre ele, Iisus le-a zis: «Fiice
ale Ierusalimului, nu M\ plânge]i pe
Mine, ci pe voi plânge]i-v\ [i pe copiii
vo[tri. C\ci iat\, vin zile `n care vor
zice: Fericite sunt cele sterpe [i pânte-
cele care n-au n\scut [i sânii care n-au
al\ptat! Atunci vor `ncepe s\ spun\
mun]ilor: C\de]i peste noi; [i dealuri-
lor: Acoperi]i-ne. C\ci dac\ fac acestea
cu lemnul verde, cu cel uscat ce va fi?».
{i erau du[i [i al]ii, doi f\c\tori de
rele, ca s\-i omoare `mpreun\ cu El.
{i când au ajuns la locul ce se cheam\
al C\p\]ânii, L-au r\stignit acolo pe
El [i pe f\c\torii de rele, unul de-a
dreapta [i unul de-a stânga. Iar Iisus
zicea: «P\rinte, iart\-le lor, c\ nu [tiu
ce fac». {i `mp\r]ind hainele Lui, au
aruncat sor]i. {i era acum ca la ceasul
al [aselea [i `ntuneric s-a f\cut peste
tot p\mântul pân\ la ceasul al no-
u\lea. Când soarele s-a `ntunecat; iar
catapeteasma templului s-a sfâ[iat pe
la mijloc. {i Iisus, strigând cu glas
tare, a zis: «P\rinte, `n mâinile Tale
`ncredin]ez duhul Meu». {i acestea
zicând, {i-a dat duhul. Iar suta[ul,
v\zând cele ce s-au f\cut, a sl\vit pe
Dumnezeu, zicând: «Cu adev\rat,
Omul Acesta drept a fost». {i toate
mul]imile care veniser\ la aceast\
priveli[te, v\zând cele `ntâmplate, se
`ntorceau b\tându-[i pieptul. {i to]i
cunoscu]ii Lui, [i femeile care ~l `nso-
]iser\ din Galileea, st\teau departe,
privind acestea. {i iat\ un b\rbat cu
numele Iosif, sfetnic fiind, b\rbat bun
[i drept, acesta nu se `nvoise cu sfatul
[i cu fapta lor. El era din Arimateea,
cetate a iudeilor, a[teptând `mp\r\]ia
lui Dumnezeu. Acesta, venind la
Pilat, a cerut trupul lui Iisus. {i
coborându-L, L-a `nf\[urat `n giulgiu
de in [i L-a pus `ntr-un mormânt s\-
pat `n piatr\, `n care nimeni, nicio-
dat\, nu mai fusese pus. {i ziua aceea
era vineri, [i se lumina spre sâmb\t\.
{i urmându-I femeile, care veniser\
cu El din Galileea, au privit mormân-
tul [i cum a fost pus trupul Lui. {i,
`ntorcându-se, au preg\tit miresme [i
miruri; iar sâmb\t\ s-au odihnit,
dup\ Lege.“ (Luca 23, 1-34, 44-56)
***
~n cele patru Sfinte Evanghelii g\-
sim o m\rturie vie despre cele pe care
Domnul nostru Iisus Hristos le-a
p\timit pentru noi, pentru sufletele
noastre, pentru lumea `ntreag\. Pati-
mile Mântuitorului le g\sim prezen-
tate, destul de succint, astfel: `n
Evanghelia dup\ Matei `n capitolele
26 [i 27, `n Evanghelia dup\ Marcu `n
capitolele 14 [i 15, `n Evanghelia du-
p\ Luca `n capitolele 22 [i 23 [i `n E-
vanghelia dup\ Ioan `n capitolele 18
[i 19. Aceste capitole nu sunt finalul
Evangheliilor, nu patimile [i r\stigni-
rea Mântuitorului au `nsemnat [i dis-
pari]ia Sa. A[a ar fi vrut omul, `ns\
nu a[a a vrut Domnul! Evangheliile
se `ncheie cu ~nvierea [i ~n\l]area la
cer a Domnului Iisus Hristos. Frag-
mentul evanghelic de ast\zi ne pri-
ve[te, `n mod direct, pe to]i cei ce sun-
tem boteza]i `n numele Sfintei Tre-
imi, pe to]i cei ce ne numim ucenici [i
urma[i ai Domnului Hristos. Cei din
jurul crucii Mântuitorului au tr\it cu
gândul c\ totul s-a sfâr[it, c\ ~nv\]\-
torul lor a r\mas sus pe Golgota. Au
fost descuraja]i, descump\ni]i [i `nfri-
co[a]i. ~ns\ toate aceste sentimente
se vor preface `n bucurie, atunci când
~l vor vedea pe Iisus Hristos `nviat. A-
ceste tr\iri ale ucenicilor ne `ndeamn\
[i pe noi s\ `n]elegem ceea ce `nseam-
n\ pentru lumea `ntreag\ patimile,
crucea [i `nvierea din mor]i. Sfântul
Atanasie cel Mare ne `nva]\ astfel:
Domnul Hristos a ales Crucea, fiindc\
astfel se moare cu mâinile `ntinse. El
S-a sfâr[it `mbr\]i[ându-ne! (pr. Du-
mitru P|DURARU, Radio Trinitas)
„Fiecare, fra]ilor, `n starea `n care a fost chemat,
`n aceea s\ r\mân\ `naintea lui Dumnezeu. Cât
despre feciorie, n-am porunc\ de la Domnul. V\
dau `ns\ sfatul meu, ca unul care am fost miluit de
Domnul s\ fiu vrednic de crezare. Socotesc deci c\
aceasta este bine pentru nevoia ceasului de fa]\:
Bine este pentru om s\ fie a[a. Te-ai legat de fe-
meie? Nu c\uta dezlegare. Te-ai dezlegat de fe-
meie? Nu c\uta femeie. Dac\ `ns\ te vei `nsura, n-
ai gre[it. Ci fecioara, de se va m\rita, n-a gre[it.
Numai c\ unii ca ace[tia vor avea suferin]\ `n
trupul lor. Eu `ns\ v\ cru] pe voi. {i aceasta v-o se vor ad\uga vou\“ ne spune Mântuitorul, adic\
spun, fra]ilor: C\ vremea s-a scurtat de acum, a[a simpla c\utare a vie]ii ve[nice `]i deschide ochii s\
`ncât [i cei ce au femei s\ fie ca [i cum n-ar avea. {i
prive[ti lucid via]a p\mânteasc\. ~n c\utarea lui
cei ce plâng s\ fie ca [i cum n-ar plânge; [i cei ce se Dumnezeu trebuie luat\ [i decizia alegerii c\s\to-
bucur\, ca [i cum nu s-ar bucura; [i cei ce cump\r\,
riei sau intr\rii `n via]\ monahal\. Apostolul nu ne
ca [i cum n-ar st\pâni; [i cei ce se folosesc de lumea d\ un set de reguli, pe baza c\rora s\ lu\m aceast\
aceasta, ca [i cum nu s-ar folosi deplin de ea. C\ci
hot\râre, ci vorbe[te despre „starea `n care suntem
chipul acestei lumi trece. Dar eu vreau ca voi s\ fi]i chema]i“. Cu alte cuvinte `n adâncul sufletului este
f\r\ de grij\. Cel nec\s\torit se `ngrije[te de cele
o chemare care nu este altceva decât r\spunsul su-
ale Domnului, cum s\ plac\ Domnului. Cel ce s-a fletului la c\utarea omului. Astfel de decizii nu se
c\s\torit se `ngrije[te de cele ale lumii, cum s\
iau ra]ional, implicând calcule omene[ti, prevede-
plac\ femeii. {i este `mp\r]ire: [i femeia nem\ri- rea [i construirea viitorului, ci se iau `n acord cu do-
tat\ [i fecioara poart\ de grij\ de cele ale rin]a sufletului, cu ceea ce iube[te sufletul [i nu
Domnului, ca s\ fie sfânt\ [i cu trupul [i cu duhul. prin ce gânde[te mintea doritoare de putere. Dar a-
Iar cea care s-a m\ritat poart\ de grij\ de cele ale cela[i apostol ne avertizeaz\ c\ decizia luat\ tre-
lumii, cum s\ plac\ b\rbatului. {i aceasta o spun buie asumat\, drumul ales devine singurul drum.
chiar `n folosul vostru, nu ca s\ v\ `ntind o curs\, Dac\ regre]i o astfel de decizie, `nseamn\ c\ nu ]i-
ci spre bunul chip [i alipirea de Domnul, f\r\ clin- ai ascultat sufletul când ai luat-o. ~n general atunci
tire.“ (I Corinteni 7, 24-35) când `n\bu[im dorin]a sufleteasc\, iubirea din a-
dâncul nostru [i ne program\m via]a, inevitabil ne
*** vom `ntâlni cu regretul, cu dorin]a de a schimba
~nv\]\tura cre[tin\ nu este o `n[iruire de reguli, ceea ce, din p\cate, nu mai poate fi schimbat f\r\ a
care s\ prevad\ [i s\ reglementeze via]a fiec\rei produce r\ni adânci. Pe de alt\ parte, dorin]a su-
persoane. ~n multe decizii ale vie]ii de zi cu zi, cre- fletului `n astfel de decizii duce la firescul vie]ii, iar
dinciosul poate face pa[ii `ncrez\tori ai libert\]ii, dac\ `ncerc\m s\ dep\[im naturalul nu facem de-
dar o libertate privit\ ca dar [i nu ca posesie. „C\- cât s\ ne lupt\m cu noi `n[ine, o lupt\ ce ne poate
uta]i mai `ntâi `mp\r\]ia lui Dumnezeu [i celelalte distruge. (Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)
C+NT|RILE ORTODOXIEI
Finic drept al lui Dumnezeu Biserica `l nume[te finic drept al lui Dumnezeu.
C\ci aceast\ plant\ este cea din care pruncii
„Odr\slind `n sih\strie, cuvioase Vlasie, ai nevinova]i ai iudeilor i-au preg\tit intrare trium-
fal\ `n Ierusalim ~mp\ratului smereniei, Care va
`nflorit drept, ca un finic, cu m\rirea preo]iei,
aducând `n chip l\murit lui Dumnezeu roadele birui moartea [i iadul [i va aduce `nvierea (cf.
Ioan 12, 13). Iar Isus Sirah vorbe[te despre
dumnezeie[ti ale muceniciei: sf\râmarea idolilor [i
apropierea oamenilor.“ (Minei pe Februarie, aceast\ plant\ a drept\]ii astfel: „Ca un finic la
]\rmuri m-am `n\l]at [i ca r\sadurile trandafiru-
Editura Re`ntregirea, Alba Iulia, p. 1250)
lui `n Ierihon“ (Is Sir 24, 15). Finicul nu este doar
*** planta `ntâmpin\rii lui Dumnezeu `n Ierusalim,
ci [i planta `ntâmpin\rii Mielului lui Dumnezeu
Sfântul Ierarh [i Mucenic Vlasie, episcopul `n Ierusalimul cel de sus, `n `mp\r\]ia cea
Sevastiei, a fost un stâlp duhovnicesc al Bisericii ve[nic\ a iubirii: „Dup\ acestea, m-am uitat [i
lui Hristos [i un pom r\s\dit la izvoarele apelor iat\ mul]ime mult\, pe care nimeni nu putea s-o
Duhului Sfânt. De unde ad\pându-se din destul numere, din tot neamul [i semin]iile [i popoarele
cu harul cel nemuritor al preo]iei [i al sfin]eniei, [i limbile, stând `naintea tronului [i `naintea
a `nceput s\ odr\sleasc\ florile [i fructele vie]ii Mielului, `mbr\ca]i `n ve[minte albe [i având `n
ve[nice `n el [i `n oamenii pentru care se ruga, mân\ ramuri de finic“ (Apocalipsa 7, 9). (pr.
cârmuindu-i pe calea mântuirii. Drept aceea, asist. dr. Ioan Valentin ISTRATI)
SF+NTUL ZILEI
Sfântul Mucenic Vlasie, porunca acestuia a fost chinuit cum-
plit, `nchis `n temni]\ [i apoi ucis.
episcopul Sevastiei
(dezlegare la pe[te) Tot ast\zi, Biserica face pome-
nirea a doi sfin]i prunci [i a [apte fe-
Sfântul Vlasie a tr\it la sfâr[itul mei care au p\timit `mpreun\ cu
secolului al III-lea [i `nceputul sec- Sfântul Vlasie; a afl\rii moa[telor
olului al IV-lea. A fost `nvrednicit de Sfântului Prooroc Zaharia, tat\l
Dumnezeu s\ fie episcop al Sevastiei Sfântului Ioan Botez\torul; a `mp\-
(Armenia). Pentru via]a sa curat\ a r\tesei Teodora; a Sfântului Muce-
primit de la Dumnezeu darul facerii nic Gheorghe, robul.
de minuni, vindecând mul]i bolnavi.
~n timpul persecu]iilor a fost prins [i Mâine, Biserica face pomenirea
adus `n fa]a dreg\torului Agricolau. Sfântului Meletie, arhiepiscopul An-
Dar nu a p\r\sit `naintea dreg\to- tiohiei celei Mari (zi aliturgic\; dezle-
rului credin]a `n Iisus Hristos [i din gare la pe[te, lapte, brânz\ [i ou\). a

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Episcopul Meletie
Istrati al Hu[ilor
Provenit dintr-o familie r\ze-
[easc\ din {erbe[ti-Neam] [i cunos-
cut mai pu]in `n Istoria biseri-
ceasc\ româneasc\, episcopul Me-
letie Istrati a avut o p\storire de
scurt\ durat\ pe tronul eparhial al
Hu[ilor (1851-1857). A fost un uce-
nic al vrednicului mitropolit Venia-
min Costachi care l-a remarcat la
m\n\stirea nem]ean\ de la Dolje[ti
[i l-a adus la catedrala din Ia[i,
unde l-a f\cut ierodiacon. Tân\rul
monah Meletie l-a urmat pe mitro-
polit `n 1842, când s-a retras la
M\n\stirea Slatina. ~n aceast\
m\n\stire, Meletie a fost f\cut ie-
romonah [i arhimandrit de c\tre
p\rintele s\u spiritual, fiindu-i a-
propiat `n preg\tirea ca slujitor [i
teolog. La moartea marelui mitro-
polit, ieromonahul Meletie i-a fost
executor testamentar. Ulterior, `n
1851 arhimandritul Meletie a fost
ales episcop la Hu[i, prin mutarea
lui Sofronie Miclescu la Ia[i. Ca e-
piscop la Hu[i a l\rgit cl\dirile ad-
ministrative ale centrului eparhial,
a creat o frumoas\ bibliotec\ perso-
nal\ pe care prin testament a l\sat-
o Episcopiei, a efectuat numeroase
vizite canonice, mai ales c\ eparhia
sa se `ntindea de acum pân\ la
Covurlui (ast\zi Gala]i). ~n vremea
sa a fost `nfiin]at seminarul din
Hu[i, de care s-a ocupat `ndeaproa-
pe prin tip\rirea de manuale [i a-
ducerea ca director a arhimandritu-
lui Melchisedec {tef\nescu. De[i
avea numai 40 de ani, la 31 iulie
1857, episcopul Meletie Istrati a
trecut la cele ve[nice. El a r\mas `n
istoria secolului al XIX-lea ca unul
ce s-a `mpotrivit activit\]ilor care
au precedat unirii de la 1859, mai
ales din cauza fratelui s\u Nicolae
Istrati, care `n divanul ad-hoc f\cea
parte din partida antiunionist\.
(Adrian Nicolae PETCU)
 Joi, 11 februarie 2010
Te Deum la cinci ani de apari]ie ne`ntrerupt\ a „Ziarului Lumina“
Cu prilejul `mplinirii, pe 7 februarie 2010,
a cinci ani de apari]ie ne`ntrerupt\ a Ziarului
Lumina, primul cotidian cre[tin din Rom=-
nia, m=ine, 12 februarie, `n prezen]a Preafe-
ricitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, sa va oficia un tedeum, `n
Sala „Europa Christiana“ a Palatului Patri-
arhiei. Dup\ slujba de mul]umire, care va `n-
cepe la ora 13:00, vor fi evocate momente din
activitatea publica]iilor „Lumina“ [i vor fi
acordate diplome de onoare unor colaboratori
sau binef\c\tori, precum [i unor ostenitori ai
acestor publica]ii. Tot cu acest prilej va fi lan-
sat\ oficial noua versiune a site-ului
www.ziarullumina.ro.
Ziarul Lumina a ap\rut `n urm\ cu cinci
ani, la Ia[i, la data de 7 februarie, ini]iativ\ a
unui grup de laici ortodoc[i, sprijinit\ de Mi-
tropolia Moldovei [i Bucovinei. Dup\ cum pre-
ciza P\rintele Patriarh, `n cuvântul de felici-
tare adresat redac]iei pe 7 februarie 2010, apa-
ri]ia acestui cotidian cre[tin „a fost deodat\ ro-
dul eforturilor pe care un grup de laici orto-
doc[i - jurnali[ti, oameni de cultur\, oameni de
afaceri - le-a f\cut `mpreun\ cu un grup de cle-
rici implica]i `n activitatea mediatic\ misiona-
r\, pentru a oferi cititorilor de pres\ scris\ o al-
ternativ\ cu accent deosebit pe aspectul forma-
tiv, nu doar pe latura informativ\, care este
specific\ unei astfel de publica]ii“.
Timp de peste doi ani, cotidianul „Lumi-
na“ a avut caracter local [i regional. ~ncep=nd
cu 26 noiembrie 2007, a `nceput s\ fie difuzat
[i `n Bucure[ti. De aproape doi ani, Ziarul
Lumina face parte din categoria cotidienelor
na]ionale [i este distribuit `n 39 de jude]e ale
]\rii, ajung=nd, astfel, `n casele majorit\]ii
rom=nilor.
„Cotidianul «Ziarul Lumina» nu se adre-
seaz\ exclusiv cre[tinilor practican]i, care
oricum nu au nevoie de argumente de cre-
din]\, furnizate zilnic `ntr-o publica]ie, [i
Actualitatea religioas\ 3
nici nu este un «ziar de ni[\», adres=ndu-se
doar clericilor [i urm\rind cu prec\dere
agenda lor specific\. Este un ziar cu puter-
nice [i moderne accente misionare, al c\rui
scop este, printre altele, cel de a veni cu ar-
gumente `n favoarea «recre[tin\rii poporu-
lui», spre a-l convinge c\, pe l=ng\ cet\]e-
nia rom=n\, poate de]ine [i pa[aport de ce-
t\]ean al Cerului“, ne-a declarat dl. Cosmin
Olinici, consilier patriarhal pentru pu-bli-
ca]iile Lumina.
Al\turi de s\pt\mânalul de spiritualitate
[i atitudine cre[tin\ „Lumina de Duminic\“,
cotidianul „Ziarul Lumina“ [i-a asumat „rolul
de a contribui la formarea con[tiin]ei cre[ti-
nului implicat `n via]a bisericeasc\, dar [i ac-
tiv `n societatea de azi, deodat\ fiu al Biseri-
cii [i cet\]ean al }\rii“, dup\ cum men]iona
Patriarhul Rom=niei `n mesajul de felicitare.
Ziarul Lumina face parte din Centrul de
Pres\ BASILICA al Patriarhiei Rom=ne. a
PE SCURT
Proiect care sprijin\
persoanele cu
dizabilit\]i, `n
Mitropolia Moldovei
[i Bucovinei
Persoanele cu picioarele sau
mâinile amputate au posibili-
tatea, `n prezent, s\ ob]in\ o
protez\ cu ajutorul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“ a
Mitropoliei Moldovei [i Bucovi-
nei. Aceasta, `n parteneriat cu
Asocia]ia Universitar\ de Co-
laborare Interna]ional\ din
Roma, deruleaz\ un nou pro-
iect, intitulat „Romania, b\ie]i
pe picioare“. Proiectul are
drept scop sprijinirea persoa-
nelor de na]ionalitate român\

Probleme de actualitate ale vie]ii cu unul sau mai multe mem-

bre amputate, dar [i promova-
rea de activit\]i de informare,
cursuri de formare [i selec]io-

biserice[ti, discutate `n Sinodul BOR narea de cazuri clinice, infor-

a Ieri, la Re[edin]a patriarhal\, au `nceput lucr\rile Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, sub pre[edin]ia Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel a Pe ordinea
de zi a [edin]ei se afl\ probleme de actualitate ale vie]ii biserice[ti interne [i externe a
de diac. Ciprian BÂRA
Lucr\rile [edin]ei Sfân-
tului Sinod al Bisericii Or-
todoxe Române au fost pre-
cedate de Te Deum, oficiat
la Catedrala patriarhal\
de c\tre Preasfin]itul Var-
laam Ploie[teanul, Epis-
cop-vicar patriarhal, `ncon-
jurat de un sobor de preo]i
[i diaconi, la ora 9:30, `n
prezen]a Preafericitului
P\rinte Patriarh Daniel [i
a celorlal]i membri ai Sfân-
tului Sinod.
Lucr\rile, care se desf\-
[oar\ pe parcursul a dou\
zile consecutiv, au fost des-
chise de cuvântul ~ntâi-
st\t\torului Bisericii noas-
tre, care a subliniat im-
portan]a comuniunii [i sf\-
tuirii pentru ca problemele
s\ fie rezolvate prin consf\-
tuire, prin conlucrare, sub
inspira]ia [i luminarea Du-
hului Sfânt. De asemenea,
P\rintele Patriarh a evi-
den]iat Evanghelia ce s-a
citit la Te Deum, „care a
ar\tat prezen]a lui Hristos
din ceruri, `ntre cei care pe
p\mânt se adun\ `n nu-
mele Domnului [i aceast\
prezen]\ nev\zut\, dar re-
al\, a lui Hristos acolo unde
oamenii se roag\ [i cheam\
numele Domnului este v\-
zut\ prin roadele pe care le
d\ ea atunci când noi avem
duhul lui Hristos. Rug\-
ciunea foarte p\trunz\toa-
re care se cite[te totdeauna
la Te Deum, când se de-
schid lucr\rile Sfântului
Sinod `ntr-o Biseric\ Orto-
dox\, este, de asemenea,
pentru noi, o lumin\ mare,
pentru c\ ne arat\ mai
`ntâi pilda ierarhilor ru-
g\tori, m\rturisitori ai cre-
din]ei [i lucr\tori `n Bise-
rica neamului nostru, [i a-
poi se cere ca s\ lucr\m `n
duh de fr\]ietate [i se cere
ca duhul de `nvr\jbire, de
pizmuire, de dezbinare s\
fie alungat prin puterea
Duhului Sfânt“.
Preafericirea Sa a propus
ca, `n viitor, la `nceputul fi-
ec\rei [edin]e a Sfântului
Sinod s\ existe o medita]ie
despre slujirea preo]easc\
[i arhiereasc\ `n Biseric\
f\cut\ pe baza Sfintei
Scripturi [i pe baza unor
scrieri ale Sfin]ilor P\rin]i
privind slujirea arhiereas-
c\, lucrarea sinodal\ [i lu-
crarea `n comuniune.
~n continuare, Patriar-
hul României a supus exa-
min\rii [i aprob\rii plenu-
lui propunerea de reparti-
zare a PS Varlaam Ploie[-
teanul, Episcop-vicar patri-
arhal, la Comisia teologic\
[i didactic\ [i pe cea de re-
partizare a PS Emilian Lo-
vi[teanul, Episcop-vicar al
Arhiepiscopiei Râmnicului,
la Comisia pastoral\, a-
mândou\ propunerile fiind
votate [i validate. {edin]a
Sinodului a continuat cu lu-
cr\rile pe comisii [i `ntoc-
mirea referatelor, fiind dis-
Lucr\rile [edin]ei Sfântului Sinod
au fost precedate de Te Deum
cutate probleme de actuali- serica Ortodox\ Român\
tate ale vie]ii biserice[ti in- `n dialog [i cooperare ex-
terne [i externe. ~n cadrul tern\ (1885-2010)“. Prin-
comisiilor teologic\, liturgi- tre punctele importante
c\ [i didactic\ s-a luat `n discutate, men]ion\m [i e-
discu]ie referatul Cancela- valuarea inform\rii Secto-
riei Sfântului Sinod `n leg\- rului teologic-educa]ional
tur\ cu publicarea `n cursul al Patriarhiei Române, cu
anului 2010, proclamat de privire la aprobarea extin-
Patriarhia Român\ „Anul derii proiectului „Alege
omagial al Crezului Orto- [coala!“ la toate eparhiile
dox [i Autocefaliei româ- din cuprinsul Patriarhiei
ne[ti“, a urm\toarelor volu- Române.
me: „Autocefalie, libertate Lucr\rile Sfântului Si-
nod al Bisericii Ortodoxe
[i demnitate“; „Autocefalie
[i responsabilitate“ [i „Au- Române vor continua [i as-
tocefalie [i comuniune. Bi- t\zi. a
meaz\ BASILICA. Mai multe
detalii a oferit, pentru Radio
TRINITAS, p\rintele Iulian
Negru, directorul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“ a
Mitropoliei Moldovei [i Bucovi-
nei: „Proiectul intitulat «Ro-
mania, b\ie]i pe picioare», `nfi-
in]at de Asocia]ia Univer-
sitar\ de Colaborare Interna-
]ional\, din cadrul spitalului
Gemeli, cu scopul de a-i ajuta
pe tinerii români lipsi]i de
membre s\ efectueze demersu-
rile [i procedurile medicale ne-
cesare pentru a ob]ine proteze
de `nalt\ calitate estetic\ [i
func]ional\. Prin acest proiect
european, pe care `l vom im-
plementa `mpreun\ cu Asocia-
]ia Universitar\ de Colaborare
Interna]ional\, noi vom deveni
speciali[ti `n crearea unor
asemenea proteze [i vom putea
la rândul nostru s\ le con-
fec]ion\m pân\ la un anumit
stadiu, urmând ca apoi ei s\ le
finalizeze“. a
Apel la solidaritate
cu victimele
cutremurului din Haiti
~n semn de compasiune [i so-
lidaritate fr\]easc\ cu cei afec-
ta]i de cutremurul devastator
din Haiti, care a curmat nu-
meroase vie]i omene[ti [i a pro-
vocat mari pagube materiale,
Patriarhia Român\ adreseaz\
ierarhilor, clerului [i credin-
cio[ilor ortodoc[i de la parohii [i
m\n\stiri rug\mintea de a or-
ganiza colecte `n bani pentru
ajutorarea celor r\ni]i [i a fa-
miliilor `ndoliate din cauza a-
cestui cutremur devastator.
Rug\m ca sumele colectate s\
fie depuse `n urm\toarele conturi
pentru sinistra]i ale Patriarhiei
Române: RO54RN CB00750048
95030091 (lei), RO27RNCB0075
004895030092 (euro), RO97RN
CB0075004895030093 (USD), cu
men]iunea „PENTRU SINIS-
TRA}I“, conturile fiind deschise
la Banca Comerciala Român\, fi-
liala sector 4, Bucure[ti. Ajutorul
financiar din partea clerului [i a
credincio[ilor ortodoc[i români va
fi oferit de Patriarhia Român\ di-
rect celor care au avut de suferit
`n urma cutremurului [i fami-
liilor sinistrate din Haiti, cu spe-
ran]a c\ generozitatea Bisericii
Ortodoxe Române va aduce un
strop de alinare sufleteasc\ [i
ajutor pentru refacerea moral\ [i
material\ a comunit\]ilor atât de
greu `ncercate din aceast\ ]ar\
de pe continentul american.
(Biroul de Pres\ al Patriarhiei
Române)

4 Actualitate
PE SCURT
„Limba
moldoveneasc\“,
exclus\ din Constitu]ia
Republicii Moldova
Comisia pentru modificarea
Constitu]iei din R. Moldova pro-
pune excluderea din legea fun-
damental\ a expresiei „limba
moldoveneasc\“, fie prin intro-
ducerea denumirii de „limb\ ro-
mân\“, fie prin nemen]ionarea
denumirii limbii, relateaz\ PRO
TV Chi[in\u. O alt\ propunere
de modificare a Constitu]iei vi-
zeaz\ trecerea de la raioane la
regiuni. Pre[edintele interimar
Mihai Ghimpu, care `ndepline[te
[i func]ia de pre[edinte al Comi-
siei, a propus reducere a vârstei
de la care cet\]enii `[i pot exer-
cita dreptul de vot, de la 18 la
16 ani. ~n leg\tur\ cu accesul li-
ber la Justi]ie, exper]ii `n drept
propun ca re]inerea persoanei s\
nu dep\[easc\ 24 de ore, fa]\ de
perioada de 72 de ore men]iona-
t\ `n prezent `n Constitu]ie. Pro-
punerile urmeaz\ sa fie exami-
nate de un grup special de lucru
din cadrul Comisiei, iar apoi sis-
tematizate [i prezentate Parla-
mentului spre aprobare.
Proteste `n fa]a
Ambasadei Italiei
la Teheran
Protestele violente din fa]a Amba-
sadei Italiei la Teheran [i contex-
tul `n care s-au produs incidentele
din capitala Iranului se afl\ de
CM
YK ieri `n aten]ia principalelor ziare
italiene. „O ploaie de ou\ [i pietre
s-a ab\tut asupra por]ii [i fa]adei
Ambasadei italiene. Zeci de tineri
`nf\[ura]i `n steagul Iranului au
manifestat, ieri (mar]i - n.r.), `n
fa]a reprezentan]ei diplomatice a
Italiei la Teheran“, relateaz\
„Corriere della Sera“. Ziarul citea-
z\ [i afirma]ia ambasadorului
italian, Alberto Bradanini, potri-
vit c\reia manifesta]iile „sunt or-
chestrate de regimul de la Tehe-
ran“. Rela]iile dintre Italia [i Iran
au devenit tot mai `ncordate, du-
p\ declara]iile dure f\cute de pre-
mierul Silvio Berlusconi la adresa
regimului de la Teheran. Minis-
trul de Externe italian Franco
Frattini a anun]at c\ ambasado-
rul Italiei nu va participa, la 11
februarie, la manifest\rile dedica-
te anivers\rii Revolu]iei islamice.
UNICEF aten]ioneaz\
asupra traficului de
copii din Haiti
{efa UNICEF, Ann Veneman, a
aten]ionat, `ntr-un interviu pen-
tru Associated Press, c\ exist\
persoane care ar putea `ncerca
`n continuare s\ scoat\ ilegal
copii din Haiti, spunând c\ pro-
tejarea tinerilor care au supra-
vie]uit cutremurului este princi-
pala preocupare a agen]iei ONU.
„UNICEF ini]iaz\ un program
de identificare a copiilor care [i-
au pierdut sau nu-[i pot g\si p\-
rin]ii. Totodat\, organiza]ia co-
laboreaz\ cu alte grup\ri, pen-
tru a-i ad\posti pe copiii singuri
`n facilit\]i unde pot primi hra-
n\, ap\ [i consiliere psihologi-
c\“, a precizat Ann Veneman.
S\pt\mâna trecut\, zece cet\-
]eni americani au fost inculpa]i
pentru r\pire [i asociere la un
grup criminal pentru c\, la 29
ianuarie, au `ncercat s\ duc\ 33
de copii haitieni `n Republica
Dominican\ f\r\ documentele
necesare. a
Comercializarea plantelor halucinogene, interzis\ prin lege
Guvernul a interzis, ieri, prin
Ordonan]\ de Urgen]\, comerci-
alizarea unui num\r de 36 de
substan]e [i plante etnobotanice,
care au fost asimilate drogurilor.
Actul normativ introduce `n ca-
tegoria drogurilor 27 de substan-
]e [i 9 plante etnobotanice cu e-
fect halucinogen, care nu mai
pot fi de]inute [i comercializate.
Ordonan]a de urgen]\ va intra
Rom=nia [i Bulgaria
solicit\ Greciei desp\gubiri
„Bulgaria [i România au
ini]iat o procedur\ la
Comisia European\
`mpotriva Greciei, pentru
nerespectarea
prevederilor care
garanteaz\ mi[carea
liber\ a persoanelor [i
m\rfurilor“, a declarat
ministrul bulgar al
Agriculturii, Miroslav
Naidenov. Blocada
punctelor de trecere a
frontierei `ntre Bulgaria
[i Grecia dureaz\ de mai
bine de trei s\pt\mâni,
afect=nd companiile de
transport rutier, dar [i
domeniile industrial [i
agricol, care folosesc
porturile grece[ti pentru
export.
Bulgaria [i România cer
Greciei desp\gubiri pentru
daunele suferite de mediul de
afaceri din cele dou\ ]\ri, din
cauza blocadei frontierei bul-
garo-elene `n urma amplelor
mi[c\ri de protest ale fermie-
rilor greci. „Bulgaria [i Româ-
nia au ini]iat o procedur\ la
Comisia European\ `mpotri-
va Greciei, pentru nerespec-
tarea prevederilor care ga-
ranteaz\ mi[carea liber\ a
persoanelor [i m\rfurilor“, a
declarat Miroslav Naidenov,
ministrul bulgar al Agricultu-
rii, pentru cotidianul sofiot
„Standart“. „Din p\cate, dau-
nele care pot fi dovedite prin
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AUTOSTRADA A2 A
FOST REDESCHIS| CIRCU-
LA}IEI: Autostrada A2 a fost re-
DESZ|PEZIT,
deschis\ circula]iei, dup\ ce,
ieri, la ora 11:00, a fost ridicat\ DOAR DE PRIM|RIA CAPITA-
[i restric]ia pe tronsonul Lehliu - LEI: Primarul Capitalei, Sorin
Drajna. {oferii vor circula, tem-
porar, cu restric]ie de vitez\ de
60 de kilometri pe or\, a anun]at
Centrul Infotrafic. De asemenea,
tot ieri, `ncepând cu ora 11:00, a
fost redeschis\ [i calea 1 (sensul
c\tre Constan]a) a tronsonului
Lehliu-Gar\-Drajna al autostr\-
zii A2 [i aici fiind impus\ restric-
CM
YK
`n vigoare de la data public\rii
`n „Monitorul Oficial“, iar pentru
distrugerea produselor aflate pe
stoc va fi acordat un anumit in-
terval de tranzi]ie. Actul norma-
tiv permite doar anumitor per-
soane specializate s\ mai de]in\
astfel de plante, dar numai `n
cantit\]i mici, pentru tratament
terapeutic [i utilizarea ca e[anti-
on de prob\ [i compara]ie cu alte
`ntre Bulgaria [i Grecia dureaz\ de mai bine de trei s\pt\mâni
acte sunt de doar 12,7 milioane
de euro, ceea ce `nseamn\ ni-
mic“, a spus Naidenov, care a
subliniat c\, `n realitate, pagu-
bele suferite de Bulgaria se ri-
dic\ la 3 milioane de euro pe zi.
Blocada punctelor de trece-
re a frontierei `ntre Bulgaria
[i Grecia dureaz\ de mai bine
de trei s\pt\mâni. Cele mai
afectate de ac]iunile de pro-
test ale fermierilor greci sunt
companiile de transport ruti-
er, dar [i industria [i agricul-
tura care folosesc porturile
grece[ti pentu export.
Vicepre[edintele CE
cere Greciei s\ permit\
tranzitul la grani]\
Vicepre[edintele Comisiei
Europene (CE), Günter Ver-
heugen, a cerut Guvernului
grec s\ ia m\suri urgente
]ie temporar\ de vitez\ de 60 de
kilmetri pe or\.
a LICITA}IILE PENTRU
ORGANIZATE
Oprescu, a declarat c\, `ncepând
din 2010, licita]iile pentru servi-
ciile de desz\pezire [i salubriza-
re a sectoarelor bucure[tene vor
fi organizate de municipalitate,
caietele de sarcini urmând s\ fie
`ntocmite `mpreun\ cu specia-
li[ti europeni `n domeniu. „Lici-
ta]ia va fi f\cut\ de Prim\ria
CM
YK
Joi, 11 februarie 2010
produse similare care vor fi e-
ventual descoperite ca fiind vân-
dute ilegal. ~n [edin]a de Gu-
vern de ieri, premierul Emil
Boc s-a referit [i la proiectul de
lege adoptat, mar]i, de Parla-
ment, tot `n acest domeniu, dar
a apreciat c\ ordonan]a adopta-
t\ de Executiv este mai detalia-
t\ [i mai complet\, reprezen-
tând un act `n „prelungirea“ le-
Blocada punctelor de trecere a frontierei
pentru reinstalarea liberului
tranzit `ntre Bulgaria [i Gre-
cia, subliniind c\ `mpiedica-
rea tranzitului de persoane [i
de bunuri constituie o „viola-
re a legilor europene“. Demer-
sul lui Verheugen vine ca r\s-
puns la semnalul trimis, la 19
ianuarie, de Bulgaria [i Ro-
mânia, care avertizau asupra
pierderilor masive suferite `n
urma continu\rii blocadei la
grani]a bulgaro-elen\ [i a
protestelor fermierilor greci.
„Orice alt\ ac]iune viitoare
din partea Comisiei va depin-
de foarte mult de informa]iile
detaliate prezentate de Bul-
garia [i România, a[a cum s-a
convenit la Bruxelles, la 27
ianuarie“, a avertizat vicepre-
[edintele CE. Potrivit rapor-
tului, deja trimis de Bulgaria,
pierderile, numai de la 18 ia-
nuarie pân\ la 3 februarie, se
ridic\ la 6,5 milioane de euro.
Capitalei, iar caietul de sarcini
va fi `ntocmit `mpreun\ cu spe-
ciali[ti de seam\ ai Uniunii Eu-
ropene, dar [i cu reprezentan]i ai
celor [ase sectoare din Capital\.
Dorin]a mea este ca ora[ul s\ fie
func]ional [i, cu toat\ s\r\cia
noastr\, `n]eleg c\ acest lucru
trebuie s\ fie f\cut a[a cum tre-
buie“, a spus Oprescu. Potrivit
primarului general, data la care
va fi organizat\ licita]ia nu a
fost stabilit\ `nc\, la aceasta ur-
mând s\ participe [i firme din
]\rile europene, având `n vedere
gii adoptate de c\tre deputa]i.
Vicepre[edintele Colegiului
Farmaci[tilor, Clara Popescu, a
precizat c\ aproape 98% dintre
produsele etnobotanice vândute
pe pia]a rom=neasc\ prezint\
pericol pentru s\n\tate, fiind
vorba de plante cu efect haluci-
nogen, dar [i de plante obi[nui-
te, stropite cu substan]e in-
terzise. a
CM
YK
Dup\ fermieri, [i
controlorii aerieni
au intrat `n grev\
Zborurile c\tre [i dinspre
Grecia au fost anulate, ieri,
din cauza grevei declan[ate
de func]ionarii publici din a-
ceast\ ]ar\, sindicatul contro-
lorilor de trafic aerian anun-
]ând c\ nu va asigura nici un
zbor aerian, local sau interna-
]ional. Greva face parte dintr-
o mi[care de protest a func]io-
narilor fa]\ de m\surile de a-
usteritate anun]ate de Gu-
vern, relateaz\ AFP. Ministe-
rul Afacerilor Externe român
precizeaz\, de asemenea, c\
punctele de trecere la frontie-
r\ din nordul Greciei sunt a-
fectate `n continuare, dar `n-
tr-o m\sur\ mai redus\, de
ac]iunile de protest ale fermi-
erilor locali. a
c\ este vorba de o licita]ie inter-
na]ional\. Oprescu a f\cut preci-
z\ri `n leg\tur\ cu `ntocmirea
caietelor de sarcini care vor avea
capitole atât pentru desz\pezire,
cât [i pentru salubrizare [i care
vor fi particularizate `n func]ie
de dimensiunile teritoriale ale fi-
ec\rui sector, urmând s\ fie pre-
luat modelul european atât `n
privin]a utilajelor, cât [i a modu-
lui de `ntocmire a caietelor de
sarcini. a
Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON}

Dobând\ penalizatoare redus\ `n noul Cod Fiscal
Dobânda penalizatoare pentru
firmele care nu reu[esc s\-[i pl\-
teasc\ obliga]iile fiscale la timp va
fi redus\, m\sura fiind cuprins\
`n modific\rile care vor fi aduse
Codului Fiscal, potrivit ministru-
lui Finan]elor Publice, Sebastian
Vl\descu. Dobânda penalizatoare
este de 0,1% pe zi [i va fi redus\ la
jum\tate sau chiar mai mult, pâ-
n\ la 0,03% pe zi, a declarat,
Ma[inile electrice ar putea reprezenta
10% din parcul auto european
Ma[inile electrice au
devenit tot mai interesante
pentru produc\torii de
autoturisme, `n ultima
perioad\ foarte multe
companii trec=nd la
produc]ia de serie. Ceea ce
p\rea odinioar\ doar un vis,
costurile de produc]ie [i
`ntre]inere fiind foarte mari,
acum a devenit realitate, [i
tot mai mul]i europeni `[i
cump\r\ asemenea
autoturisme.
Speciali[tii `n domeniu es-
timeaz\ c\ ponderea pe care
aceste ma[ini o vor de]ine pe
pia]\ va fi tot mai important\.
Ma[inile electrice ar putea
reprezenta zece la sut\ din
parcul de ma[ini european `n
2020, ]inând cont de inten]iile
mai multor ]\ri europene, a
declarat, mar]i, ministrul
francez al Industriei, Christi-
an Estrosi, transmite AFP.
„}inând cont de ambi]iile
Fran]ei, Germaniei, Italiei,
Spaniei, putem lua `n calcul
cifra de zece la sut\ din parcul
european `n 2020, `n cazul `n
care Comisia European\ ia o
decizie cât mai curând posi-
bil“, a declarat pentru AFP
Christian Estrosi, la o reuniu-
ne informal\ a mini[trilor eu-
ropeni ai Industriei, care a
avut loc la Saint-Sébastien.
Fran]a dore[te s\ scoat\ pe
pia]\ dou\ milioane de vehi-
cule electrice `n urm\torii ze-
ce ani, iar Germania - un mili-
on. ~n cursul unei reuniuni or-
ganizate de Pre[edin]ia spani-
ol\ a UE pentru a pune la
punct o strategie european\
comun\ `n ceea ce prive[te ve-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DOBÂNZILE LA CREDI- aceea exist\ un risc real de a nu le 84 milioane de euro, pentru tarea unui loc de munc\, la o zi
TE VOR STAGNA: Dobânzile la vedea o sc\dere a dobânzilor la care am `nfiin]at o unitate spe- dup\ ce a reasigurat investitorii
credite ar putea s\ nu scad\ `n
perioada urm\toare, din cauza
riscului de credit ridicat, care
`nc\ nu s-a stabilizat, a decla-
rat, mar]i, pre[edintele Banc-
post, Mihai Bogza. „Criza creea-
z\ incertitudini pe care le cuan-
tific\m prin prisma neperfor-
man]ei creditelor. Trebuie s\ in-
troducem neperforman]a `n ris-
cul de credit, care e foarte greu
de cuantificat [i pentru care nu
vedem `nc\ o stabilizare. De
Joi, 11 februarie 2010
mar]i, ministrul Finan]elor, la o
`ntâlnire cu membrii Asocia]iei
companiilor italiene din România
- Unimpresa. Reducerea dobânzii
penalizatoaare a fost solicitat\ de
mediul de afaceri. Pre[edintele
Consiliului Na]ional al ~ntreprin-
derilor Private Mici [i Mijlocii din
România, Ovidiu Nicolescu, a de-
clarat c\ dobânda penalizatoare
se ridic\ la 36% pe an, de peste
hiculele electrice, Christian
Estrosi a pledat pentru un a-
cord rapid privind standardi-
zarea acestor vehicule. „Este
urgent ca produc\torii auto s\
cunoasc\ standardul asupra
c\ruia se vor pune de acord cu
privire la baterii, sisteme de
re`nc\rcare [i securitate“, a a-
firmat el. Totodat\, oficialul a
subliniat c\ americanii [i chi-
nezii au ac]ionat rapid `n a-
ceast\ privin]\. Fran]a [i Spa-
nia sper\ c\, la finalul lunii
mai, Comisia va propune o
strategie comun\ statelor
membre `n ceea ce prive[te ve-
hiculele electrice. Ministrul
francez [i omologul s\u ger-
man au creat `n 2009 un
grup de lucru comun pentru
a avansa `n problema stan-
dardiz\rii. Pe baza propune-
rilor acestui grup, Comisia
ar putea crea un model de
standard, a apreciat Christi-
an Estrosi, ad\ugând c\ Ita-
credite `n perioada urm\toare“,
a afirmat Bogza, dup\ o confe-
rin]\ de pres\.
a INTERNET DE MARE
VITEZ| PENTRU MEDIUL
RURAL: Mediul rural va avea
acces garantat la internet pen-
tru a continua implementarea
serviciilor opera]ionale de e-Go-
vernment, a declarat Gabriel
Sandu, ministrul Comunica]ii-
lor [i Societ\]ii Informa]ionale.
„Anul trecut, UE ne-a alocat ce-
CM
YK
trei ori mai mare decât dobânda
de referin]\, este `mpov\r\toare
pentru societ\]ile române[ti, con-
fruntate cu criza economic\, [i ar
trebui redus\ la jum\tate. De ase-
menea, CNIPMMR a mai propus
Ministerului Finan]elor Publice o
serie de m\suri pentru `mbun\t\-
]irea mediului de afaceri, atrage-
rea [i stimularea investi]iilor, din
care o parte se vor reg\si `n modi-
lia [i Olanda doresc s\ se a-
l\ture acestui grup.
Salonul de la Frankfurt,
cel mai bogat de p=n\
acum `n modele electrice
Ultimul Salon Auto de la
Frankfurt a fost cel mai bogat
`n ceea ce prive[te modelele
electrice sau hibride. ~ns\ ver-
siunile de serie ale acestora
nu au fost multe.
BMW a ales pentru `nceput
variantele hibride, dar a pre-
ferat s\ debuteze cu modele
impun\toare. Pe lâng\ aspec-
tul de marketing s-a pus pro-
blema [i de unul strict legat
de costuri, o tehnologie nou\
[i scump\ fiind greu de amor-
tizat pe modelele mai ieftine.
Astfel c\ BMW X6 Active Hy-
brid este un model foarte ra-
pid, lucru datorat celor trei
motoare disponibile pe ma[i-
n\. Exist\ unul termic, de 4,4
cial\ de implementare a acestui
program“, a afirmat Sandu. Au-
torit\]ile din domeniu trebuie
s\ prezinte un proiect prin care
dovedeasc\ faptul c\ suma alo-
cat\ este folosit\ pentru respec-
tiva ini]iativ\.
a SPANIA EXTINDE CU
{ASE LUNI PLATA AJUTORU-
LUI DE {OMAJ: Spania va ex-
tinde cu [ase luni plata ajutoru-
lui de [omaj pentru persoanele
care se afl\ de mult timp `n c\u-
CM
YK
fic\rile aduse Codului Fiscal.
Printre propunerile `naintate de
CNIPMMR se num\r\ promova-
rea unei legi care s\ stimuleze
investi]iile, amnistie fiscal\, im-
pozit forfetar aplicat `n sectoa-
rele unde profiturile sunt foarte
mici, iar fondurile fixe sunt foar-
te mari, introducerea termenu-
lui de plat\ la 30 de zile pentru
achizi]iile publice. a
litri ce dezvolt\ 480 CP plus
dou\ electrice, de 91 respectiv
86 CP. Accelerarea de la 0 la
100 de km/h se face `n doar
5,4 secunde. ~n plus, ma[ina
poate merge pân\ la viteza de
60 km/h strict pe baterii, ceea
ce e un mare avantaj `n ora[.
~n 2009, Toyota a vândut
doar 17 hibrizi, fa]\ de 68
acum doi ani. De la introduce-
rea spre vânzare a primelor
modele hibride `n România, `n
2006, num\rul ma[inilor de
acest tip cump\rate `n ]ar\ a
ajuns abia la 349. Toyota, de e-
xemplu, cel mai mare con-
structor de ma[ini hibride, a
vândut la nivel mondial, `n 12
ani, peste dou\ milioane de ve-
hicule din gama Prius. ~n Ro-
mânia `ns\ au ajuns doar 134
de buc\]i. Celelalte dou\ m\r-
ci din pia]\ care vin [i `n va-
riante echipate cu motoare hi-
bride sunt Lexus (marca de lux
a firmei Toyota) [i Honda. a
interna]ionali c\ va reduce defi-
citul bugetar. Premierul José
Luis Rodríguez Zapatero a expli-
cat c\ vor fi achita]i 426 de euro
pe lun\ celor aproximativ
200.000 de persoane care nu mai
beneficiaz\ de ajutor de [omaj.
Costurile programului se ridic\
la 85 milioane de euro, conform
calculelor agen]iei Reuters. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
Economic 5
PE SCURT
TVA ar putea cre[te la
20-21% `n acest an
Taxa pe valoarea ad\ugat\ ar
putea cre[te `n acest an la 20%
sau chiar 21%, consider\ Peter
de Ruiter, reprezentantul unei
companii de consultan]\ `n Ro-
mânia, care arat\ c\ o astfel de
m\sur\ va avea „efecte uria[e“
asupra cre[terii veniturilor bu-
getare. „Efectul direct al cre[te-
rii TVA cu 1% este uria[: veni-
turile bugetare vor cre[te chiar
din luna urm\toare aplic\rii,
iar pentru mediul de business
efectele negative vor fi vizibile
doar pe termen scurt“, a decla-
rat Peter de Ruiter. Acesta a a-
r\tat c\ pe termen lung efectele
vor fi doar pozitive, `ntrucât po-
pula]ia se va obi[nui cu noua ta-
x\. Totodat\, el a explicat c\ `n
acest moment guvernul este li-
mitat `n a m\ri TVA cu o valoa-
re mai mare, iar, dac\ va exista
o cre[tere `n acest an, aceasta va
fi la un nivel de 20% sau 21%.
Guvernul a pus
ochii pe bonusurile
germanilor
Guvernul german a adoptat
mar]i un proiect de lege care
vizeaz\ `ncadrarea bonusuri-
lor angaja]ilor din sectorul
bancar, ca urmare a deciziilor
luate `n acest sens `n cadrul
G20, transmite AFP. Acest
proiect de lege vizeaz\ renun- CM
]area la bonusurile prea mari, YK
punând `n aplicare „o remu-
nera]ie solid\ [i durabil\ `n
sectorul serviciilor financiare
[i de asigurare“, a declarat
purt\torul de cuvânt adjunct
al guvernului, Christoph
Steegmans, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\. „Pân\ `n
prezent, structurile (de remu-
nera]ie variabil\) se bazau pe
rezultatele pe termen scurt“,
ceea ce „f\cea ca b\ncile s\-[i
ia riscuri mari“, a explicat pur-
t\torul de cuvânt, ad\ugând
c\ proiectul de lege va aduce
mai mult\ „transparen]\“.
Rom=nia va prelua
[ase miliarde de
metri cubi de gaz
din Nabucco
Cantitatea de gaze naturale pe
care România o poate prelua
prin conducta Nabucco poate
varia `ntre 3,5 miliarde normal
metri cubi (Nmc) pe an [i [ase
miliarde Nmc pe an, potrivit
Strategiei de interconectare re-
vizuit\ de Transgaz. ~ntrucât
ac]ionarilor consor]iului Nabuc-
co le revine jum\tate din capa-
citatea conductei, compania
Romgaz ar avea dreptul de a re-
zerva o capacitate de circa dou\
miliarde de metri cubi de gaze,
restul capacit\]ii putând fi re-
zervat\ de traderi. Produc\to-
rul de gaze Romgaz va partici-
pa, din partea României, la lici-
ta]ia de rezervare a capacit\]ii
de transport al gazelor prin con-
ducta Nabucco, `ntrucât Trans-
gaz, partenerul consor]iului
care va realiza gazoductul, nu
poate derula activit\]i de com-
ercializare a gazelor. a
Cursul valutar
11.02.2010
Dolar SUA 2,9817
Euro 1142
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Prezenta]i-v\ urgent
la medic, dac\
observa]i v\rs\turi
frecvente la copil
Magdalena B., jud. Vaslui:
„De ce apar [i ce trebuie
f\cut `n cazul v\rs\turilor
la copilul mic?“
Dr. Doina Dumitriu, medic de
familie: Apari]ia acestui simp-
tom, `n mod repetat, la un
copil trebuie s\ v\ alarmeze [i
s\ v\ determine s\ v\ adresa]i
medicului, c=t mai repede
posibil, deoarece doar el poate
preciza natura apari]iei aces-
tui simptom. ~n acest sens,
sunt foarte important de pre-
cizat v=rsta, sexul [i an-
tecedentele copilului, caracte-
risticile v\rs\turii (tipul ex-
pulziei: `n jet, violent sau lent;
aspectul v\rs\turii, orarul
(post prandial: imediat sau
tardiv, nocturn, matinal sau `n
cursul alimenta]iei), factorii
declan[atori (schimbarea de
pozi]ie, medicamente, ali-
mente), data apari]iei [i
evolu]ia lor cu diferen]ierea
v\rs\turilor acute, recente,
ocazionale, de v\rs\turile
cronice, recidivante.
De asemenea, sunt importante
regimul [i modul de alimenta-
re a copilului, modul de prepa-
rare a alimentelor, cantitatea,
metoda de reconstituire a pre-
paratelor de lapte praf, v=rsta
la care au fost introduse ali-
mentele (proteinele din lapte
de vac\, glutenul), unele modi-
fic\ri dietetice care au ocazio-
nat apari]ia v\rs\turilor.
Prezen]a v\rs\turilor cronice
influen]eaz\ cre[terea `n greu-
tate [i `n `n\l]ime [i pot duce
la deshidratare.
Un lucru foarte important este
acela de a face diferen]ierea
`ntre v\rs\turi [i regurgita]ii.
Acestea sunt simple expulzii
postprandiale, f\r\ efort [i nu
se asociaz\ cu grea]\ sau con-
trac]ii for]ate ale mu[chilor ab-
dominali. Regurgita]iile se
`nt=lnesc la sugarii s\n\to[i,
p=n\ la v=rsta de 7-12 luni.
Regurgita]ia poate avea unele
cauze:
- regurgita]ia fiziologic\, pre-
zent\ `n primele s\pt\m=ni
de via]\ la nou-n\scut sau la
sugarul s\n\tos. Se produce o
dat\ sau de mai multe ori pe
zi, la scurt timp dup\ mas\.
Frecven]a scade cu v=rsta,
astfel c\ `ntre 7-12 luni
regurgita]iile `nceteaz\ s\
mai apar\;
- regurgita]iile prin tehnic\
eronat\ de alimenta]ie, care
apar ca urmare a pozi]iei
copilului, a vitezei de adminis-
trare [i a cantitat\]ii de lapte
primit\, a formulei de lapte
inadecvate caloric, mesele
prea rare, mobilizarea intem-
pestiv\ a sugarului dup\ ce a
m=ncat, orificiile prea mici ale
tetinei. Acestea pot s\ apar\ [i
la sugarul alimentat natural
c=nd mameloanele sunt re-
tractate, iar sugarul `nghite o
cantitate mare de aer;
- regurgita]iile patologice
apar `ntr-o serie de afec]iuni
esofagiene ce pot fi diagnosti-
cate [i tratate medical sau
chirurgical. a
Joi, 11 februarie 2010
Ce ape minerale sunt bune
contra infec]iilor [i alergiilor
Pielea, ]esutul care `nvele[te corpul uman, dar [i
mucoasele reprezint\ o barier\ care ap\r\
organismul de multe agresiuni: fizice, chimice,
biologice. Reac]ia antiinflamatorie, antiinfec]ioas\,
antialergic\ „de lupt\“ este marcat\ de ro[ea]\,
umfl\tur\, c\ldur\ local\, durere. Tratamentele
locale naturiste cu ceaiuri [i ape minerale
poten]eaz\ ap\rarea local\, sp\larea [i
`ndep\rtarea mecanic\ a agen]ilor patogeni.
cu ape minerale `ncearc\ s\
diminueze durerile [i usturi-
mile, m=nc\rimile cauzate de
infec]ii, inflama]ii sau alergii.
Se g\sesc la Sl\nic Moldo-
va, S=ngeorz B\i, B\l]\te[ti,
Strunga, dar [i la Ol\ne[ti, C\-
lim\ne[ti, C\ciulata, Amara.
de dr. Vlad-D
Dorin Se recomand\ diverse pro-
ceduri de aplicare. ~n ochi se
BEJAN fac instila]ii - sp\l\turi cu
La nivelul mucoaselor sunt cantit\]i mici de ap\, c=t ar
frecvente reac]iile alergice la `nc\pea `ntr-o lingur\, dar de
mul]i alergeni din mediul cas- 6-8 ori/zi, p=n\ ce ochiul se
nic, de la locul de munc\, dar decongestioneaz\. Gura se
[i datorit\ polu\rii mediului cl\te[te c=t mai des, de 15-20
prin care ne mi[c\m. Nu rare de ori/zi, cu apa ]inut\ la frigi-
sunt [i infec]iile purulente, der, pentru a fi c=t mai r\co-
care necesit\ tratamentul cu roas\ [i decongestionant\.
antibiotice. ~n nas se pun pic\turi, dar
Apele minerale slab bicar- cel mai bine este de a trage
apa pe nas din palm\ [i apoi
bonatate [i s\rate, cu o con-
centra]ie apropiat\ de serul de a o scuipa pe gur\, pentru
fiziologic, nu sunt iritante, a sp\la [i `ndep\rta secre]iile.
prin compozi]ia chimic\ nor- Aceste gen de sp\l\turi na-
malizeaz\ pH-ul, prin tempe- zale se fac de 3-4 ori/zi, timp
ratura mai r\coroas\ scad ro- de 6-7 zile.
[ea]a, iar prin sp\larea abun- Pentru irita]iile [i infec]iile
dent\ se `ndep\rteaz\ alerge- anale, pentru hemoroizi su- nul [i canula se sterilizeaz\ tul [i vindecarea, sc\z=nd can-
nii [i puroiul. Apele minerale perficiali se utilizeaz\ un iri- prin fierbere cu 20 de minute titatea sau renun]=nd la une-
de profunzime sunt sterile la gator, cu o can\, cu un furtun `nainte de folosire [i este de le medicamente, atunci aces-
izvor sau transportate `n sti- lung de 1,5 m, ce se termin\ folosin]\ individual\. tea trebuie f\cute `n continua-
cle [i dopuri sterilizate prin cu o canul\. Procedura se a- Nu par, la prima vedere, re, cu r\bdare.
fierbere [i sunt bune de folosit plic\ de 2-3 ori/zi, folosind o metode comode, u[oare [i pl\- * DR. VLAD-DORIN BEJAN
o s\pt\m=n\. Tratamentele ap\ r\coroas\. Vasul, furtu- cute, dar dac\ ajut\ tratamen- ESTE MEDIC PRIMAR REUMATOLOG
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
varia]ii genetice prezint\ dife- siuni cromozomiale mai scurte, be. Este opinia unui cercet\tor
ren]e ale „ceasului lor biologic“ sunt mai mult expuse `n fa]a de la University of Western A-
la nivelul tuturor celulelor lor. riscului de apari]ie a maladiilor ustralia, care consider\ c\ „nu
De[i medicii [tiu foarte bine c\ asociate cu b\trâne]ea. Autorii prea exist\ motive s\ le ceri oa-
oamenii, pe m\sur\ ce `mb\trâ- studiului au analizat peste menilor de peste 70 de ani s\
nesc, sunt tot mai expu[i `n fa]a 500.000 de varia]ii genetice din piard\ din greutate, dac\ nu
riscurilor de declan[are a mala- genomul uman pentru a identi- sunt obezi“, chiar dac\ o serie
diilor Alzheimer, Parkinson [i a fica acele muta]ii ce apar cu o de boli cronice precum diabetul
celor cardiace, unii dintre paci- sau osteoartrita sunt agravate
frecven]\ mai mare `n cazul pa-
en]i cad prad\ acestor boli la o cien]ilor despre care se [tia deja de kilogramele `n plus. Studiul
vârst\ mult mai timpurie decât cercet\torului Leon Flicker ,
c\ s-au n\scut cu telomeri mai
s-ar fi a[teptat speciali[tii. Una publicat `n ultimul num\r al re-
scur]i. ~n cele din urm\, ei au
dintre teoriile actuale sugerea- identificat o serie de muta]ii lo- vistei „Journal of the American
z\ c\ „ceasurile biologice“, de- calizate `n apropierea genei Geriatrics Society“, sus]ine c\
numite telomeri, parte a cromo- TERC, care, `n cazul persoanei septuagenarii u[or suprapon-
zomilor din fiecare celul\, care purt\toare, pare s\ echivaleze derali `ntâmpin\ un risc de de-
sunt purt\tori ai codului gene- cu trei sau patru ani de „`mb\- ces `n urm\torii 10 ani cu 13%
tic, ar putea juca un rol impor- trânire biologic\“. mai redus decât cei cu greutatea
tant `n acest mecanism. ~nc\ de a KILOGRAMELE ~N PLUS, normal\ sau care sunt slabi.
la na[tere, de fiecare dat\ când Totu[i, ace[tia trebuie s\ fac\ [i
a UNELE VARIA}II GENE- BENEFICE LA V+RSTA A
o celul\ se divide, telomerii lor mi[care, pentru a-[i asigura o
TICE POT SUGERA RITMUL devin tot mai scur]i [i exist\ de- TREIA: Persoanele de peste 70 speran]\ de via]\ cât mai `nde-
DE ~MB|TR+NIRE: Cercet\to- ja câteva dovezi [tiin]ifice care de ani, care sunt moderat su- lungat\. Septuagenarii care nu
rii britanici de la British Heart demonstreaz\ faptul c\ per- praponderale, au o speran]\ de fac nici un fel de mi[care `ntâm-
Foundation sus]in c\ anumite soanele cu telomeri mai scur]i, via]\ mai mare decât persoa- pin\ un risc dublu de decese, `n
varia]ii genetice ar putea s\ in- fie c\ ace[tia s-au mic[orat mai nele de acea[i vârst\ care au o cazul femeilor, [i cu 25% mai
dice ritmul de `mb\trânire a or- repede, fie c\ s-au n\scut cu ver- greutate normal\ sau sunt sla- ridicat `n cazul b\rba]ilor. a
ganismului uman, fapt care i-ar
putea ajuta pe medici s\ identi- Pagin\ realizat\
fice `n avans pacien]ii care se Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
confrunt\ cu un risc sporit de a-
pari]ie a bolilor specifice vârstei sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com
a treia. Oamenii purtând aceste
 Joi, 11 februarie 2010
Rom=nia se preg\te[te de recens\m=ntul general agricol
a ~n conformitate cu normele UE [i cu recomand\rile ONU pentru agricultur\ [i alimenta]ie - FAO,
fiecare stat membru trebuie s\ organizeze un recens\mânt general agricol (RGA) o dat\ la 10 ani a
~n acest an, Rom=nia va efec- Acesta `nseamn\, potrivit Institu- pensabile procesului de partici-
tua, pe `ntreg teritoriul ]\rii, at=t tului Na]ional de Statistic\, ob]i- pare a Rom=niei la Politica Agri-
`n mediul urban, c=t [i `n cel rural nerea de date statistice compara- col\ Comun\, fundamentarea
Recens\m=ntul General Agricol. bile la nivel interna]ional [i indis- m\surilor pentru elaborarea Pla-
nului Na]ional de Dezvoltare [i al-
tor programe care vizeaz\, `n
principal, agricultura [i dezvolta-
rea rural\; consolidarea sistemu-
lui statistic agricol prin ob]inerea
de noi date [i informa]ii privind
exploata]iile agricole [i caracte-
risticile structurale ale acestora.
De asemenea, `n urma recen-
s\m=ntului va fi actualizat Re-
gistrul Statistic al Exploata]iilor
Agricole, baza de e[antionare ne-
cesar\ realiz\rii celorlalte an-
chete statistice `n agricultur\ [i
furnizarea de date [i informa]ii
necesare dezvolt\rii Re]elei de
Informa]ii Contabile Agricole [i a
Sistemului Integrat de Adminis-
trare [i Control.
Recens\m=ntul se va desf\[ura
Se va stabili tipologia [i di-
`n toat\ ]ara, at=t `n mediul rural, c=t [i `n urban mensiunea economic\ a exploa-
Pagina agricultorului 7
ta]iilor agricole, o clasificare uni-
tar\ a acestora la nivelul Uniunii
Europene.
~n jude]ul Vâlcea au `nceput
deja procedurile pentru efectua-
rea recens\mântului agricol pe
2010. „Se `nregistreaz\ toate uni-
t\]ile care desf\[oar\ activitate
agricol\, indiferent de tipul de
proprietate [i forma de organiza-
re. Unitatea de recenzare este ex-
ploata]ia agricol\ individual\,
societatea comercial\, societatea/
asocia]ia agricol\, precum [i al]i
utilizatori de suprafe]e agricole
[i/sau de]in\tori de animale, ca-
re, `n urma activit\]ii desf\[ura-
te, ob]in produse agricole [i/sau
p\streaz\ suprafe]ele agricole `n
bune condi]ii de mediu“, a decla-
rat, pentru Agerpres, purt\torul
de cuvânt al Prefecturii, Carmen
Constantinescu. a
PE SCURT
Codul de bune
practici, modificat
cu acordul p\r]ilor
Produc\torii [i reprezentan]ii
lan]urilor de hipermarketuri au
convenit modificarea codului de
bune practice, ace[tia fiind de
acord s\ renun]e la impunerea
unor termene de plat\ a
m\rfurilor, care erau, la unele
produse, chiar [i de 12 zile.
Toate modific\rile sunt
prev\zute `ntr-un proiect de or-
donan]\ `naintat Ministerului
Agriculturii. Termenul de plat\
se va stabili prin negociere, ex-
cep]ie f\c=nd doar carnea re-
frigerat\, pentru care hiper-
marketul va face plata `n ter-
men de 30 de zile de la data
complet\rii facturii. ~n varianta
anterioar\ a codului de bune
practici, magazinele erau obli-
gate s\ achite produsele
proaspete `n 12 zile, produsele
congelate `n 20 de zile, iar cele-
lalte m\rfuri `n 35 de zile.
Retailerii au spus `ns\ c\

Amenzi pentru cei care nu-[i cultiv\ terenul
a Fermierii care `[i las\ terenul p=rloag\, adic\ nu lucreaz\ p\m=ntul pentru o perioad\
de cel pu]in un sezon, vor fi taxa]i, potrivit Ministerului Finan]elor a ~n urm\toarea perioad\
urmeaz\ ca Ministerul Agriculturii s\ hot\rasc\ cuantumul acestui tip de amend\ a Ministerul de
resort sus]ine c\ 2 milioane de hectare de terenuri agricole sunt nelucrate, `n timp ce Federa]ia
Agrostar `nainteaz\ o cifr\ de 3,5 milioane hectare abandonate, cu men]iunea
c\ „aceasta va cre[te cu siguran]\ `n acest an ca urmare a elimin\rii subven]iilor“ a
Ministrul Finan]elor Publice, Sebastian
Vl\descu, sus]ine penalizarea celor care
de]in terenuri agricole, dar nu le cultiv\.
~ntrebat despre un proiect al Ministeru-
lui Agriculturii privind impozitarea terenu-
rilor agricole necultivate, Vl\descu a pre-
cizat c\ nu a fost discutat acest subiect cu
reprezentan]ii Ministerul Agriculturii, dar
c\ sus]ine modelul de penalizare a celor ca-
re de]in terenuri agricole, dar nu le cultiv\.
La `nceputul anului, noul ministru al Fi-
nan]elor Publice declara c\ vrea o economie
modern\, un sat românesc `n care ]\ranul
român s\ dispar\ din forma lui [i s\ devin\
fermier `n blugi. El afirma c\ nu se discut\
despre introducerea unui impozit nou `n
agricultur\, dar impozitele existente ar tre-
bui colectate mai bine, iar exploata]iile
agricole ne`nregistrate trebuie taxate.
„Impozitul `n agricultur\ exist\, pentru
c\ exist\ TVA-ul. Nu inten]ionez s\ intro-
duc nici un impozit nou. Terenurile agricole
trebuie s\ fie `ns\ impozitate la valoarea
lor. Avem foarte multe exploata]ii agricole
care nu sunt coagulate, produse agricole
care circul\ `n afara sistemului legal, mun-
citori agricoli care nu sunt `nregistra]i“, a
spus, la `nceputul lunii ianuarie, Vl\descu.
Potrivit oficialului MFP, problema `n
acest sector o reprezint\ gradul de colecta-
re a impozitelor, iar agricultura r\mâne un
domeniu prioritar `n România, unde este
nevoie de cre[terea veniturilor la buget.
Ministerul Agriculturii:
2 milioane hectare
de terenuri stau necultivate
„~n România exist\ 1,5-2 milioane de
hectare de terenuri agricole necultivate,
de]inute de 4-500.000 de persoane“, a spus
Adrian R\dulescu, secretar de stat `n Mi-
nisterul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale.
Oficialul a ad\ugat c\ se poart\ discu]ii
pentru stabilirea cuantumului viitoarei
taxe `mpreun\ cu patronatele [i reprezen-
tan]ii fermierilor. R\dulescu a men]ionat
c\ acest tip de impozit ar putea fi aplicabil
`ncep=nd din prim\var\.
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
Terenurile nelucrate reprezint\ circa
20% din suprafa]a arabil\ a României, `n
condi]iile `n care sunt cultivate circa 8,1
milioane de hectare.
„Suprafa]a arabil\
nelucrat\ va cre[te odat\
cu eliminarea subven]iilor“
{tefan Niculae, pre[edintele Federa]iei
Agrostar, a sus]inut, `ntr-un interviu acor-
dat portalului agricol Agroazi, c\ odat\ cu
eliminarea subven]iilor, suprafa]a arabil\
necultivat\ va cre[te. „Fermierii mici nu
vor mai lucra terenul sau vor sacrifica ani-
malele. }inând cont c\ ei reprezint\ apro-
ximativ 70% din agricultura României,
cred c\ va cre[te suprafa]a arabil\ nelu-
crat\, efectivele de animale se vor reduce
[i, probabil, vom depinde 100% de impor-
turi“, a spus Niculae.
Reprezentantul Agrostar a men]ionat
c\ suprafa]a agricol\ nelucrat\ `n acest
moment este de aproximativ de 3,5 milioa-
ne de hectare. ~n ceea ce prive[te afir-
ma]iile ministrului Finan]elor, care de-
clara cu ceva timp `n urm\ c\ „agricultura
va fi taxat\ `n toate formele sale“, Niculae
a subliniat c\, `n opinia sa, Vl\descu se
referea la evaziunea fiscal\ din acest sec-
tor, care a atins 1,5 milioane de euro.
„Agricultura este taxat\ `n acest moment.
Probabil domnul ministru se refer\ la
evaziunea fiscal\, care este de aproximativ
1,5 milioane de euro“, a comentat Niculae,
care a mai subliniat c\ `n perioada urm\-
toare, f\r\ o rectificare bugetar\, „Minis-
terul Agriculturii va intra `n «faliment»“.
~n opinia acestuia, cele mai mari pro-
bleme cu care se confrunt\ agricultorii la
ora actual\, [i-i va afecta `n mare m\sur\
pe tot parcursul anului 2010, sunt subven-
]iile, lipsa unui mecanism financiar pentru
cofinan]area proiectelor europene `n vede-
rea moderniz\rii sectorului agricol [i cre[-
terea locurilor de munc\, lipsa investi]iilor
pentru iriga]ii, inclusiv un program de
combatere a secetei. a
termenele sunt prea mici [i pre-
fer\ s\ cumpere marf\ din im-
port. Av=nd `n vedere aceast\
situa]ie, produc\torii români au
cerut amânarea aplic\rii codu-
lui [i modificarea acestuia.
Propunerile f\cute de
produc\tori [i retaileri au ajuns
la Ministerul Agriculturii, care
va trimite proiectul spre dez-
batere Parlamentului. Codul de
bune practici aduce o serie de
avantaje produc\torilor, ace[tia
nemaifiind nevoi]i s\ pl\teasc\
taxa de intrare `n magazin [i
cea pentru modernizarea maga-
zinelor, care ajungea pân\ la
5.000 de euro. Codul elimin\ [i
obligativitatea produc\torilor
de a pl\ti un serviciu de vân-
zare garantat\.
Statele est-europene
cer, din nou,
uniformizarea
pl\]ilor directe
Mai multe dintre noile state
membre UE cer o nou\ dis-
tribuire a pl\]ilor directe pen-
tru agricultur\, negocierile
pentru noua politic\ agricol\
comun\, dup\ 2013,
anun]ându-se astfel destul de
dificile, scrie portalul german
„Top Agrar“. Bulgaria, Cipru,
Estonia, Letonia, Lituania,
Polonia, România, Slovacia [i
Ungaria sus]in c\ UE trebuie
s\ renun]e la actualele criterii
„nejustificate“ de distribuire a
pl\]ilor directe. Succesul pe vi-
itor al politicii agricole va de-
pinde, `n bun\ m\sur\, de
obiectivele pe care Uniunea [i
le fixeaz\ pe viitor, mai sus]in
ele. Sistemul pl\]ilor directe
trebuie men]inut, `ns\ simplifi-
cat. Distribuirea trebuie s\ se
fac\ dup\ un criteriu unitar,
pentru a se asigura o con-
curen]\ corect\ [i pentru a veni
`n sprijinul unei agriculturi eu-
ropene durabile. ~n zonele cu
probleme, aceste pl\]i directe
trebuie acordate dup\ criterii
obiective, fondurile fiind luate
din pilonul 1 (sus]inerea pie]ei
[i a veniturilor) sau din pilonul
2 (dezvoltare rural\). „Noi
dorim ca noua politic\ agricol\
comun\ s\ p\streze caracterul
de solidaritate [i s\ devin\, ast-
fel, mai simpl\ [i mai corect\“,
a declarat ministrul polonez al
Agriculturii, Marek Sawicki,
care a lansat s\pt\mâna tre-
cut\ o invita]ie omologilor s\i
pentru a se `ntâlni s\ discute
pe tema viitorului PAC. a
 CM
YK

8 Interviu Joi, 11 februarie 2010

Dialogul lui Dostoievski cu Dumnezeu

ve]i `ntoarce [i nu ve]i fi pre-
Feodor Mihailovici Dostoievski este unul dintre cei cum pruncii, nu ve]i intra `n
mai cunoscu]i [i importan]i scriitori ru[i. Adesea `mp\r\]ia cerurilor“ (Matei
18, 3). Romanul „Demonii“ e
prezentând personaje aflate `n st\ri de con[tiin]\ centrat pe episodul evanghelic
extreme sau fracturate, operele sale demonstreaz\ al „demoniza]ilor din ]inutul
Gadarenilor“ (Luca 8, 32-37),
un talent extraordinar pentru p\trunderea care `i apare [i ca motto.
psihologiei umane [i analiza politicii sociale [i „Fra]ii Karamazov“ este `nte-
meiat pe pilda „bobului de
spirituale a societ\]ii din Rusia epocii sale. Este grâu care moare pentru a
un clasic al literaturii universale, a c\rui oper\ e o aduce road\ mult\“ (Ioan 12,
24), dar [i pe simbolistica ~m-
str\lucit\ replic\ literar\ [i filosofic\ la criza p\r\]iei Cerurilor, a c\rei
social\ [i spiritual\ a vremii sale. Geniul s\u se imagine este `n acest caz co-
datoreaz\ [i credin]ei ortodoxe `ntip\rite lui de mic munitatea copiilor, care-l are
`n centru pe monahul Alio[a
de c\tre mama sa. ~ntreaga sa oper\ este un Karamazov. Dup\ cum obser-
dialog cu Dumnezeu, o lupt\ a sufletului s\u v\ p\rintele Paulin Lecca,
Dostoievski nu face `n roma-
zbuciumat de boal\ [i necazuri. Despre nele sale o erminie obi[nuit\ a
religiozitatea operei lui Dostoievski am vorbit cu acestor parabole evanghelice,
ci mai degrab\ `ncearc\ s\
pr. prof. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de p\trund\ `n duhul lor pân\ `n
Teologie din Bucure[ti. zonele accesibile min]ii uma-
ne, dup\ care descrie aceast\
P\rinte profesor, se folo-
experien]\ charismatic\ `ntr-
Lumina duhului omului este un limbaj cu valen]e simboli-
se[te foarte des sintagma de natur\ divin-hristic\, iar
„caracterul religios al ope- ce, `n care pot surveni frag-
rei lui Dostoievski“. ~n ce `ntunericul absolut este do- mentar chiar [i alte parabole
const\ amprenta cre[ti- meniul de manifestare al de- sau motive biblice. Acest tip
nismului asupra operei monicului. ~ntre cele dou\ ex- de gnoseologie, definitoriu -
scriitorului rus? treme nu apare niciodat\ o fu-
Feodor Mihailovici Dosto- Feodor Mihailovici Dostoievski (1821-1881) am putea spune - pentru Dos-
CM
ziune, `ntrucât contradic]ia toievski, este fixat prin folosi-
YK ievski a crescut `n atmosfera `ntre]ine o tr\ire plin\ de ten- CM

Ortodoxiei, studiind profund

Sfânta Scriptur\, mai ales `n
perioada deport\rii `n Sibe-
ria. Gr\untele lui spiritual,
s\dit `ntr-un trup pl\pând, a
crescut, transformându-i tru-
pul boln\vicios `n purt\torul
unuia dintre cele mai bogate
tezaure pe care le-a produs
p\mântul rus, chiar euro-
pean. Pioasa-i mam\ i-a trezit
tot fondul sufletesc cu care a
venit `n lumea aceasta, `n-
chisoarea i-a alimentat [i i-a
des\vâr[it acest arbust spiri-
tual, iar societatea imoral\
din timpul s\u, cucerit\ de so-
cialismul ateu [i de indife-
rentism, l-a o]elit [i mai mult
`n lupta contra a tot ceea ce
era incompatibil cu fiin]a sa
sufleteac\, ce sim]ea un fior
mistic `n fa]a dumnezeirii, c\-
tre care magnetic era `ndrep-
tat\ spre slujire, spunea {te-
fan Dobra. Lumea din opera
lui Dostoievski este reflexul
`ntregii lui st\ri suflete[ti.
Sufletul s\u se prelunge[te
`ntr-al eroilor s\i. Fiin]a sa
cunoa[te `ntâlnirea cu Dum-
nezeu, dar [i zbuciumul `ntâl-
nirii cu „cel r\u“, cunoa[te
starea de rai, dar [i infernul,
este st\pânit\ de cea mai
str\lucitoare lumin\, dar este
asaltat\ [i de cea mai adânc\
`ntunecime.
Dostoievski s-a str\duit s\
demonstreze c\ adev\rul [i li-
bertatea se reveleaz\ celui ca-
re are via]\ duhovniceasc\.
Pentru el, cre[tinismul este
religia libert\]ii [i a iubirii, `n
care duhul (pnevma din teolo-
gia Sfin]ilor P\rin]i) este o
prelungire `nspre adâncul fi-
in]ei l\untrice a sufletului.
Sufletul con]ine lumini [i um-
bre, `n cele mai adânci unghe-
re ale duhului omului lic\resc
scântei luminoase sub form\
de iubire, speran]\, credin]\.
siune, de suferin]\ [i durere.
Disperarea, de tip kierke-
gaardian, este atenuat\ de lu-
minile n\dejdii, care se `nfr\-
]e[te cu dragostea [i cu credin-
]a. Credin]a te poart\ prin
meandrele dragostei, dar este
permanent luptat\ de ura ce-
lui viclean, este lovit\ de „cul-
mile disper\rii“ [i `n\l]at\ de
n\dejdea cre[tin\.
Dostoievski [i Freud
Suferin]a spiritual\ este
mult mai dureroas\ [i mult
mai complicat\ dec=t suferin-
]a organic\. „Bolile spiritului“
sunt mult mai grave dec=t bo-
lile organice. Maladiile spiri-
tului sunt dovada de net\g\-
duit a vie]ii spirituale. Perso-
najul dostoievskian tr\ie[te a-
dev\rul ca pe „o vâlv\taie `n
via]a de lumin\“ (spune Niko-
lai Berdiaev), pe care el nu-l
cunoa[te `nc\, dar `l caut\.
Dostoievski declar\ c\
„dragostea pentru omenire e
un lucru intolerabil, de ne`n-
]eles [i absolut cu neputin]\
f\r\ credin]a `n nemurirea su-
fletului“. Tragedia lui presu-
pune o purificare, un catharsis
[i o eliberare. Citindu-l pe
Dostoievski ai o mare bucurie,
o uria[\ eliberare a spiritului,
bucuria prin suferin]\, bucu-
ria r\stignirii `mpreun\ cu
Hristos. Dostoievski red\ cre-
din]a `n om, `n ad=ncimile u-
manului, restaurat `n divino-
umanitatea Mântuitorului. ~n
opozi]ie cu umanismele ideo-
logice, pentru scriitorul rus o-
mul rena[te când crede `n
Dumnezeu, iar a crede `n vo-
ca]ia omului `nseamn\ a cre-
de `n Hristos, `n Dumnezeu-
Omul.
In „Legenda Marelui In-
chizitor“ (din „Fra]ii Kara-
mazov“), el afirm\ c\ reli-
gia libert\]ii const\ `n a
merge pe urmele Mântui-
torului Hristos...
Dostoievski se str\duie[te
s\ descopere chipul hristic `n
omul dec\zut [i `nva]\ c\ iu-
birea de oameni `nseamn\, `n
primul rând, respectarea li-
bert\]ii cu care fiecare om a
fost `nzestrat de Dumnezeu.
El ne conduce prin `ntuneric,
dar scopul s\u este de a desco-
peri lumina care iradiaz\ din
abisurile fiin]ei umane, creat\
dup\ chipul [i asem\narea cu
Dumnezeu. Dac\ `n psihana-
liza lui Freud abisalul este `n-
tuneric [i atât, `n via]a cre[ti-
n\ lumina lui Hristos biruie[-
te [i salveaz\ fiin]a l\untric\,
str\b\tând orice `ntunecime.
Scriitorul rus nu inventeaz\ o
nou\ religie, ci r\mâne fidel
tradi]iei cre[tine [i credincios
Celui care este Calea, Adev\-
rul [i Via]a. Originalitatea lui
const\ `n analizele sale psiho-
logice [i duhovnice[ti, absolut
unice [i inegalabile. Ispirat de
aceast\ cultur\ a Duhului,
autorul Karamazovilor ne
scoate din cercul vicios al
psihologismului, c\l\uzind
con[tiin]a noastr\ pe albia
duhovniceasc\ a stare]ilor.
Dostoievski nu ne las\ pra-
d\ cercului vicios al psihologi-
ei subterane, ci iese din acest
labirint - `n care Ivan Kara-
mazov va `nnebuni - c\l\uzin-
du-ne pe calea duhovniceasc\
spre ~mp\r\]ia Duhului Mân-
gâietor. Aceast\ cale este un
drum spre lumin\, dar aceas-
t\ lumin\ se afl\ ascuns\ `n
bezna abisalului fiin]ei uma-
ne. Dostoievski arat\ c\, `n
vise, activitatea sintetizatoa-
re a con[tiin]ei apare sl\bit\
[i, din adâncul subcon[tientu-
lui, se ivesc imagini confuze,
nesintetizate. Instalarea defi-
nitiv\ a `ndoielii analitice
transform\ via]a `n vis. Doar
actul sintetizator al spiritului
nu permite ca lumea s\ fie
transformat\ `n co[mar.
Scriitorul se str\duie[te s\
demonstreze `n opera sa c\ iu-
birea, spre deosebire de libido-
ul freudian, nu este o substan-
]\ organic\, ci ea repezint\
tot ce poate fi mai spiritual
(de pild\, iubirea dintre Sonia
[i Raskolnikov, iubirea lui
M`[kin, a lui Ipollit). Ea `n-
seamn\, `n primul r=nd, des-
chiderea eului propriu, pentru
a vedea [i a primi `nl\untrul
s\u pe ceilal]i. {i, `n al doilea
rând, ea are o mare putere de
a face s\ se deschid\ [i eurile
pe care le vizeaz\. Este des-
chiderea bra]elor sufletului
pentru a `mbr\]i[a ceea este
nev\zut, tainic, `n cel\lalt.
Punct de plecare:
parabolele evanghelice
Ideile care stau la baza
marilor romane ale lui Fe-
odor Mihailovici Dostoiev-
ski, aproape toate, por-
nesc de la parabolele e-
vanghelice, pe care apoi le
dezvolt\ [i le descrie, p\s-
trând `n acela[i timp acel
caracter tainic [i inepuiza-
bil. Despre ce parabole
este vorba?
„Crim\ [i pedeaps\“ narea-
z\ elemente dezvoltate pe
marginea fragmentului foarte
bogat `n semnifica]ii al „~nvie-
rii lui Laz\r“ (loan 11, 1-45),
pe care i-l cite[te (`n roman)
Sonia Marmeladova lui Ras-
kolnikov, anticipând viitoarea
metanoie [i „`nviere din
mor]i“ a acestuia. Romanul „I-
diotul“ dezvolt\ pilda copilu-
lui, model al des\vâr[irii, pre-
cum [i imaginea paradisului
cu care este indisolubil legat\,
dup\ cum Sfântul Evanghe-
list consemneaz\ cuvintele
Mântuitorului: „Dac\ nu v\
rea mijloacelor descriptive ale YK
unei arte iconice dinamice.
Nastasia Filippovna („Idio-
tul“) poate reprezenta `n plan
simbolic sufletul, la ori-gine
frumos [i duhovnicesc, care a
c\zut `n robia diavolului, sim-
bolizat de Totki, dar mai ales
de Rogojin, care, `n pofida p\-
catului, `l caut\ [i-l cheam\
pe Mântuitorul s\u. Atunci
Hristos, simbolizat de prin]ul
Mâ[kin, se pogoar\ la suflet
ca s\-l elibereze din aceast\
robie. Aceast\ elibe-rare `n-
seamn\ unirea tainic\ a omu-
lui cu Dumnezeu. Dar, a[a
cum se `ntâmpl\ de cele mai
multe ori cu sufletul omului,
de[i `[i dore[te `n principiu u-
nirea cu Hristos, prefer\ `n
mod paradoxal pl\cerea [i iu-
birea trupeasc\. A[a va proce-
da [i sufletul-Nastasia, prefe-
rându-l pe Rogojin `n locul lui
Mâ[kin, adic\ seduc]ia fan-
tasmei demonice `n locul unei
iubiri transfiguratoare, pe ca-
re s-o primeasc\ [i s-o p\stre-
ze `n mod liber prin unirea -
nunta cu Mântuitorul: „Pen-
tru câteva secunde m-am sim-
]it invadat de o fericire extra-
ordinar\, care nu poate fi tr\-
it\ `n circumstan]e normale“.
Dostoievski, bolnav fiind de e-
pilepsie temporal\, afirma:
„Sunte]i cu to]ii s\n\to[i, dar
nu ave]i nici cea mai vag\ i-
dee ce fericire tr\im noi, epi-
lepticii, cu o secund\ `naintea
unei crize. Nu [tiu dac\ aceas-
t\ fericire dureaz\ secunde, o-
re sau luni, dar, crede]i-m\,
nu a[ schimba-o pentru toate
pl\cerile lumii“. Aceast\ for-
m\ extatic\ de epilepsie o are
prin]ul Mâ[kin.
Dostoievski descoper\ cul-
tura Duhului Sfânt, `m-
p\rt\[it\ prin Sfin]ii P\-
rin]i ai c\ror urma[i sunt
stare]ii (p\rin]ii duhov-
nice[ti) iconiza]i `n sta-

CM
YK

re]ul Zosima („Fra]ii
Karamazov“).
Da. Opera sa se na[te [i
cre[te `n atmosfera duhovni-
ceasc\ a mi[c\rii filocalice
din secolele al XVII-lea - al
XVIII-lea, când apar [i pri-
mele edi]ii ale „Filocaliei“ `n
limba slavon\. Aceasta va
avea ecou `n cercurile in-
telectuale slavofile, mai ales
asupra lui Dostoievski. P\-
rintele Zosima este cel care,
`n mijocul unei lumi desfigu-
rate de p\cat [i pline de du-
rere, afirm\ c\ via]a este o
bucurie [i c\ lumea este un
rai. O asemenea stare duhov-
niceasc\ se `ntemeiaz\ pe iu-
bire, prin care omul poate
p\trunde `n esen]a lucruri-
lor, `n care mintea noastr\
nu poate s\ p\trund\. Sme-
renia plin\ de dragoste este
cea care cheam\ puterea ha-
rului dumnezeiesc.
~ntâlnirea cu Hristos se
men]ine prin rug\ciune [i prin
iubire smerit\. Stare]ul Zosi-
ma spune c\ suntem plante
ale c\ror semin]e Dumnezeu
le-a luat din alt\ lume [i le-a
s\dit aici, `n gr\dina aceasta a
Lui, `n care suntem noi [i tr\-
im. Când inima omului rupe
contactul cu cealalt\ lume din
care noi venim apar toate ano-
maliile, inclusiv durerea [i
moartea. Dar când prin practi-
carea virtu]ilor se deschid o-
chii no[tri l\untrici, atunci
toate se fac clare, toate cap\t\
un sens, o frumuse]e.
Stare]ul Zosima arat\ c\ e-
xist\ o lume a lui Dumnezeu,
o lume a frumosului [i a bine-
lui, pe care reu[im s\ o `ntre-
z\rim pe p\mânt, [i exist\ o
lume a p\catului, care este o-
pera diavolului `n colaborare
cu voin]a cea rea a omului. Pe
aceast\ din urm\ lume nu o
accept\ Ivan Karamazov. El
spune c\ nu accept\ lumea lui
Dumnezeu de[i `n El crede.
„Eu ~l accept pe Dumnezeu. {i
nu-L accept doar printr-o sim-
pl\ bucurie ci, mai mult, ac-
cept [i `n]elepciunea Lui [i
scopul Lui care ne sunt cu to-
tul necunoscute. Cred `ntr-o
ordine, `n sensul vie]ii, cred
`ntr-o ve[nic\ armonie, `n ca-
re se zice c\ ne vom contopi cu
to]ii (...) {i totu[i, `nchipuie[-
te-]i c\ la urma urmelor eu nu
Joi, 11 februarie 2010
accept aceast\ lume a lui
Dumnezeu. Cu toate c\ `mi
dau seama de existen]a ei, eu
totu[i nu o admit nicidecum“
(Fra]ii Karamazov). Stare]ul
Zosima `i arat\ sc\parea prin
iubire: „Iubi]i toat\ zidirea lui
Dumnezeu, atât `n `ntregul ei,
cât [i `n fiecare firicel de nisip.
Iubi]i orice frunzuli]\, orice
raz\ divin\. Iubi]i dobitoace-
le, iubi]i plantele, iubi]i orice
lucru. De vei iubi orice lucru,
vei pricepe [i taina dumneze-
iasc\ ce se afl\ `n lucruri“.
Stare]ul ne pov\]uie[te: „Dra-
gostea trebuie s\ [tim cum s\
o dobândim, c\ci ea cu anevo-
ie se câ[tig\, se cump\r\ cu
pre] scump, cu o munc\ `nde-
lungat\ [i dup\ o lung\ dura-
t\ de practic\ zilnic\, pentru
c\ nu trebuie s\ iubim numai
pentru o clip\ `ntâmpl\toare,
ci pentru totdeauna. C\ci a[a,
`ntâmpl\tor, oricine poate iu-
bi, chiar [i un r\uf\c\tor“.
„Iadul, suferin]a de a nu
mai putea s\ iube[ti“
Suferin]a nu este din vina
lui Dumnezeu, ci este urma-
rea tragic\ [i dureroas\ a p\-
catului. Dar Dumnezeu poate
face ca [i suferin]a s\ fie `n-
toars\ spre binele nostru a-
tunci când `i d\m un sens. „De
pe dealurile bucuriilor, `n v\i-
le necazurilor“ a decurs via]a
lui Dostoievski, [i la fel [i-a
`nchipuit [i via]a eroilor s\i.
P\rintele Zosima este `ntru-
chiparea sfin]eniei, a adev\-
ratei vie]i cre[tine care are
drept virtu]i libertatea, bucu-
ria, iubirea, simplitatea, dis-
cre]ia, smerenia, toate acestea
opuse „virtu]ilor“ sfântului de
parad\, ascetului fals care es-
te Ferapont.
Paul Evdokimov, vorbind
despre Sfântul Tihon de Za-
donsk, spune c\ Dostoievski `l
`nf\]i[eaz\ pe acesta sub tr\-
s\turile stare]ului Zosima [i
ale episcopului Tihon din „De-
monii“ ca un r\spuns dat nihi-
lismului rus. Acestui nihilism
i se opune p\rintele Zosima,
predicând cu fapta [i cu cu-
vântul Adev\rul, care nu este
un concept, ci este `nsu[i Hris-
tos Fiul lui Dumnezeu.
CM
YK
Pr. prof. Gheorghe Holbea este un bun
cunosc\tor al operei dostoievskiene
Cum era via]a stare]ului
Zosima? Ce vrea s\ scoat\
`n eviden]\ Dostoievski?
~n opera lui Dostoievski,
Mântuitorul Hristos este `n-
totdeauna `nconjurat de cer[e-
tori, de infirmi [i de cei mici ai
acestei lumi. La stare]ul Zosi-
ma vin, ca la Hristos, to]i ne-
ferici]ii, to]i nenoroci]ii acestei
lumi. {i, a[a cum se `ntâmpl\
de obicei, femeile sunt `n nu-
m\r mai mare. Vin de la sute
de verste dep\rtare pentru a-l
implora pe omul lui Dum-
nezeu s\ fac\ rug\ciune pen-
tru ele. ~n fa]a chiliei acestui
b\trân minunat curg râuri de
lacrimi. Sunt lacrimile celor
care sufer\ `n aceast\ lume
dureri de tot felul. Aceste su-
flete am\râte sunt cele pe ca-
re Hristos le ferice[te, promi-
]ându-le mângâiere `n ~mp\-
CM
YK
r\]ia Cerurilor. Stare]ul sufe-
r\ `mpreun\ cu ei [i `ncearc\,
pe cât `i este cu putin]\, s\ le
aline durerea. Unei mame al
c\rei copila[ murise `i spune
cuvinte pline de mângâiere [i
face rug\ciune pentru ea c\-
tre milostivul Dumnezeu.
„Dostoievski L-a `nt=lnit
pe Hristos `n infernul
acestei lumi“
Mai exist\, `ns\, o suferin-
]\ cu mult mai mare decât su-
ferin]a cea p\mântesc\. Este
suferin]a celor din iad, a celor
ce de bun\voie au ales s\ se
despart\ de Dumnezeu, Izvo-
rul Vie]ii. „Pentru om, chinu-
rile iadului `nseamn\ sim]i-
rea dureroas\ a dep\rt\rii de
Dumnezeu [i a pierderii ha-
rului din pricina p\c\to[eniei
sale“. Profund\ este defini]ia
pe care o d\ Dostoievski, prin
gura stare]ului Zosima, ia-
dului: „Ce este iadul? Este su-
ferin]a de a nu mai putea s\
iube[ti“. „O singur\ dat\ ne
este h\r\zit\ o clip\ de iubire
sârguincioas\, vie... [i totu[i
sufletul cel fericit a lep\dat de
la sine neasemuitul dar pe ca-
re nu a [tiut a-l pre]ui cum se
cuvine, luându-l `n râs, [i nu
s-a `nvrednicit pe nimeni a iu-
bi, ci a r\mas nesim]itor“. {i
când va veni ceasul s\ p\r\-
seasc\ lumea aceasta, dure-
rea va fi cumplit\. Raiul nu `i
este refuzat de Dumnezeu, ci
el singur se va vedea silit s\-l
refuze, pentru c\ el a nesoco-
tit dragostea, iar acolo ar tre-
bui s\ stea al\turi de cei care
s-au `nvrednicit s\ iubeasc\.
Iadul este oare flac\r\ mistui-
Interviu realizat de diac. George ANICULOAIE
9
toare `n sens fizic? P\rintele
r\spunde: „Nu `ncerc a p\-
trunde taina aceasta de care
m\ tem, dar m\ gândesc c\,
dac\ ar fi cu adev\rat a[a, p\-
c\to[ii cu drept cuvânt s-ar
bucura, c\ci suferin]a pe care
ar `ncerca-o cu sim]urile i-ar
face s\ uite, fie m\car pentru
o clip\, suferin]a moral\ care
este mult mai `nfrico[\toare“,
pentru c\ ea `i mistuie din in-
terior. ~n iad fl\c\rile iubirii
divine `i vor arde pe cei p\-
c\to[i, dar nu `n chip material,
ci spiritual. Respingera che-
m\rii lui Dumnezeu de a tr\i
[i a iubi `nseamn\ respingera
sensului unic al existen]ei.
Fr\mântarea celui care su-
fer\, ne`n]elegând cum se
poate concilia problema sufe-
rin]ei cu bun\tatea [i prezen-
]a Lui Dumnezeu, este
l\murit\ astfel: „Prime[te
suferin]a f\r\ s\ cârte[ti, [i
inima ta se va `mbuna, [i vei
`n]elege c\ numai tu por]i cu
adev\rat p\catul, de vreme
ce, ca unul ce ai r\mas
neprih\nit, aveai `ndatorirea
s\ luminezi calea celor
r\t\ci]i [i nu ai facut-o (...).
Cel f\r\ de prihan\ moare,
dar lumina lui arde mai de-
parte. Iar mântuirea vine `n-
totdeauna dup\ s\vâr[irea
Mântuitorului (...). Când r\-
mâi singur roag\-te lui Dum-
nezeu [i cu drag\ inim\ s\ te CM
a[terni la p\mânt [i s\-l s\- YK
ru]i... Iube[te pe to]i [i pe toa-
te [i inima ta s\ fie r\pit\ cu
slav\ prin rug\ciune. Scald\
p\mântul cu lacrimile bucuri-
ei tale [i scumpe s\ fie lacri-
mile acestea pentru tine“.
Iubirea pentru to]i [i pen-
tru toate, adic\ pentru oa-
meni, dar [i pentru `ntreaga
f\ptur\, chiar [i pentru un fi-
ricel de iarb\, [i con[tientiza-
rea c\ vinovat pentru r\ul din
lume e[ti `n primul rând tu
sunt asemenea rug\ciunii di-
naintea Sfintei ~mp\rt\[anii.
Iubind f\ptura lui Dumnezeu
vei suferi pentru ea, f\cându-
te asemenea lui Hristos. {i ia-
r\[i, iubind omul, nu-l vei mai
`nvinov\]i [i vei recunoa[te c\
vinovat pentru p\catul lui e[ti
[i tu. Dac\ ar fi lumina ta a[a
cum se c\dea, lumina ta l-ar fi
oprit pe acel s\rman om de la
p\cat. F\când aceasta vei a-
duce raiul lui Dumnezeu pe
un col]i[or din acest p\mânt
`mbibat de p\cat [i de suferin-
]\. Lumea nu poate fi schim-
bat\. „Ca s\ ajungi s\ prefaci
lumea, trebuie mai `ntâi ca
sufletul omenesc s\ se schim-
be (...) raiul s\l\[luie[te `n a-
dâncul sufletului fiec\ruia
dintre noi“, spune Dostoievski
prin gura oaspetelui de tain\,
stare]ul Zosima.
„Dostoievski a c\utat toat\
via]a lui, cu pasiune, s\-l des-
cifreze pe om [i la sfâr[it el a
[tiut s\ citeasc\ `n om numele
lui Hristos... a coborât `n in-
fernul acestei lumi [i a c\utat
[i L-a `ntâlnit acolo pe Hris-
tos... `n cruce el a sesizat sca-
ra lui Iacob pe care coboar\, la
`ntâlnirea cu omul, `ngeri [i
Domnul `ngerilor“, spune Pa-
ul Evdokimov. a
10 Opinii Joi, 11 februarie 2010

LUMINA DIN INIMI

~mpreun\ cu monahii `n slujirea Bisericii

de arhim. Timotei AIOANEI
~n anii ’80 ai veacului al XX-lea, Semina-
rul de la M\n\stirea Neam] a[tepta `n fi-
ecare prim\var\ vizita inspectorului gene-
ral bisericesc care r\m=nea `n [coal\ dou\-
trei s\pt\mâni, participând `n fiecare zi la
orele de curs, la rug\ciunile de diminea]\ [i
sear\, la mas\ [i chiar la mici drume]ii prin
mun]ii din preajm\, b\tând `n por]ile schi-
turilor [i m\n\stirilor care-[i continuau de
veacuri dialogul cu ~mp\ratul Veacurilor.
~n anii 1984-1989 i-am `ntâmpinat la
Neam] pe inspectorii patriarhali arhim.
Casian Cr\ciun, pr. Alexandru Armand
Munteanu [i pr. Gheorghe Bogdan, chiar
dac\ ordinea venirii lor `n perioada amin-
tit\ nu a fost cea enumerat\ mai `nainte.
Aten]ia `nv\]\ceilor de la cea mai im-
portant\ [coal\ teologic\ a Mitropoliei
Moldovei [i Sucevei era `ndreptat\ spre
delegatul patriarhului, care avea misiu-
nea de a observa starea general\ a `nv\]\-
mântului teologic, `n spe]\ preg\tirea vii-
torilor slujitori ai Bisericii [i metoda pro-
fesorilor care osteneau aproape de vestita
M\n\stire Neam].
Cum am putea uita darul vorbirii fru-
moase al arhimandritului Casian Cr\-
ciun, tân\rul - pe atunci - inspector patri-
arhal, sau exigen]a p\rintelui Gheorghe
Bogdan, elev de alt\dat\ al Seminarului
nem]ean, cam aspru cu elevii [i chiar cu
fo[tii s\i colegi [i profesori.
~ntre inspectorii acelor ani s-a num\rat
[i p\rintele Alexandru Armand Muntea-
nu, de curând `ntors din Bulgaria, unde
fusese paroh al Bisericii române[ti „Sfân-
ta Treime“ din Sofia [i reprezentant al Pa-
triarhiei Române pe lâng\ Patriarhia Bi-
sericii Ortodoxe Bulgare.
Am remarcat la p\rintele Alexandru
Armand Munteanu disponibilitate pentru
dialog, frumuse]ea discursului, darul cân-
t\rii [i o bun\tate care p\rea natural\,
ontologic\.
Aproape `n fiecare sear\, la sfâr[itul
programului, s\vâr[ea `mpreun\ cu spiri-
tualul Seminarului rug\ciunea de sear\ [i
rostea un cuvânt de `nv\]\tur\, legat nu
doar de via]a duhovniceasc\, ci [i de cea co-
tidian\, din mijlocul societ\]ii, care-i a[tep-
ta `n scurt timp pe elevii din ciclul superior.
Aproape `n fiecare discurs a amintit de-
spre codul manierelor elegante al c\rui cu-
nosc\tor se poate s\ fi fost `n mare m\sur\.
Expresiile lui, nuan]ate elegant, reve-
neau de multe ori `n discu]iile noastre [i
`ntotdeauna asociam numele lui cu acela
al manierelor elegante.
Mai târziu, peste ani, aflasem c\ p\rin-
tele Alexandru Armand Munteanu f\cea
parte dintr-o promo]ie de faim\ a Institu-
tului Teologic de Grad Universitar din Bu-
cure[ti (1959), printre ai c\rui studen]i
merituo[i s-a eviden]iat. Pe lâng\ numele
celebrului profesor dr. Dumitru Popescu,
din promo]ia respectiv\ f\ceau parte [i arhi-
mandri]ii Partenie Apetrei [i Mitrofan
B\ltu]\ ori protosinghelii Longhin Pop [i
Firmilian Olaru.
Preotul Alexandru Armand Munteanu
a p\strat leg\tura cu fo[tii s\i colegi, `ntre
timp monahi cu responsabilit\]i impor-
tante `n Biseric\, vizitându-i [i oferindu-le
cu generozitate sprijinul, sfatul, prietenia
[i neuitarea. A fost prezent la evenimente
importante din via]a lor [i chiar la sfâr[i-
tul unora dintre ei, venind special de la
Sofia, `n 1981, la `nmormântarea proto-
singhelului Longhin Pop, la M\n\stirea
Neam]. La fel s-a `ntâmplat [i `n cazul p\-
rintelui arhimandrit Mitrofan B\ltu]\ sau
al protosinghelul Firmilian Olaru. Cel din
urm\ nu fusese un intelectual de marc\, va, `ntrucât biserica la care slujea era molarea ei. P\rintele Alexandru Armand
dar avea `n schimb alte daruri pe care co- ocrotit\ de mult milostiva Sfânt\. Munteanu de aceast\ dat\ n-a mai vorbit.
legii le-au admirat dintotdeauna. „Firmili- Ne a[tepta la biseric\ `mpreun\ cu Au vorbit al]ii despre el. Am aflat din spu-
an n-a fost un student eminent, dar avea Preasfin]itul Episcop-Vicar Sebastian Ilfo- sele lor c\ a fost un om bun, generos, filan-
un suflet mare, pe care l-am pre]uit [i de veanu. S-a bucurat mult [i ne-a povestit trop. A ajutat mul]i tineri seminari[ti [i
aceea am venit `n aceast\ zi la M\n\sti- cu lux de am\nunte `ntâmpl\ri din `nde- teologi, a pl\tit burse, a recomandat pe
rea Neam]“ - spunea, printre altele, Ale- lungata sa experien]\ ecleziastic\, cu pre- unii pentru slujirea Sfintei Preo]ii.
xandru Armand Munteanu la `nmormân- dilec]ie despre monahi, printre care stre- A plecat la `ntâlnirea cu monahii, cole-
tarea fostului s\u coleg Firmilian Olaru. cura cu `n]elepciune anecdote care provo- gii s\i pe care i-a `ndr\git, s\ slujeasc\
~n inspec]iile f\cute Seminarului de la cau bun\ dispozi]ie [i un farmec de poves- `mpreun\ Celui de la care [i prin Care
M\n\stirea Neam], p\rintele Alexandru te `ntâlnirii. Ne-a invitat `n locuin]a per- sunt toate.
Armand Munteanu avea o grij\ deosebit\ sonal\, nu prea departe de biseric\, [i, `n Un exemplu gr\itor de aten]ie [i comu-
fa]\ de monahi [i de m\n\stirile din jur, cele din urm\, am fost `mpreun\ la ferici- niune a unui preot de mir tr\itor aproape
chiar a[ putea afirma c\ a militat pentru tul `ntru pomenire patriarh Teoctist, care de 50 de ani `n Bucure[ti.
o leg\tur\ special\ [i conlucrare fructuoa- ne-a `ntâmpinat cu bun\voin]\, amintin-
s\ `ntre monahi [i preo]ii de mir, `ntre pa- A plecat binecuvântat de rug\ciuni arhi-
du-[i [i el despre c\lug\rii din Moldova pe ere[ti [i de ultima dezlegare pe care du-
rohie [i m\n\stire. care o iubea cu asupr\ de m\sur\.
Aceast\ p\rere s-a edificat pentru mi- hovnicul s\u, un protosinghel evlavios ve-
La 25 de ani de la prima `ntâlnire din
ne cu prilejul vizitei pe care i-am f\cut-o Mun]ii Neam]ului, `ntr-o zi de februarie nit prin om\tul `nalt de la o sfânt\ m\-
la Biserica „Doamna Oltea“ din Bucure[ti, 2010, m-am rev\zut cu fostul inspector ge- n\stire, i-a oferit-o ca un dar la ceas de
`n aprilie 2001, când i-am adus de la Ia[i neral patriarhal la Biserica „Doamna Ol- vremelnic\ desp\r]ire.
un ve[mânt care acoperise pentru o vreme tea“, pe care a recl\dit-o dup\ ce `n anul * ARHIM. TIMOTEI AIOANEI ESTE EXARH CULTURAL AL ARHIEPISCOPIEI
moa[tele Sfintei Preacuvioase Parasche- 1986 autorit\]ile comuniste au hot\rât de- BUCURE{TILOR {I ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE

EVOCARE

Fosta stare]\ de la Hurezi a plecat la ceruri

de protos. Ipolit LAZ|R
Când pleac\ cineva dintre
noi sfâ[ie sufletul [i inima
noastr\. Chiar dac\ nu este
rudenie, ci prieten [i cunos-
cut, ceea ce a l\sat `n sufletul
nostru strig\ c\tre Dumne-
zeu: „Doamne, ai mil\ de cel
pe care L-ai luat!“.
Pavelina stavrofora a fost
trimis\ de la Dumnezeu spre
sfâr[itul secolului al XX-lea,
iar prin `n]elepciunea ei [i
prin darul de sus a fost str\je-
r\ a ctitoriei Voievodului
Martir Constantin Brânco-
veanu, M\n\stirea Hurezi din
}ara Lovi[tei.
Stare]a Pavelina Gagea s-a
n\scut `n comuna Jina, jude-
]ul Sibiu, la 11 martie 1936,
din p\rin]i binecredincio[i.
Sim]ind de mic\ chemarea c\-
tre monahism, la vârsta de 16
ani a intrat `n M\n\stirea
Hurezi ca sor\ `ncep\toare.
De[i a fost alungat\ din m\-
n\stire prin Decretul nr. 410
al regimului comunist, sora
Parascheva a tr\it `n lume ca
`n m\n\stire, fiind angajat\
la moara m\n\stirii, sub o-
bl\duirea vrednicei stare]e
Mihaela Ghisoiu. Dup\ doi
ani de pribegie s-a `ntors `n
m\n\stire. Trecând prin dife-
rite ascult\ri [i dând dovad\
de r\bdare [i supunere, sora
Parascheva a fost tuns\ `n
monahism la data de 2 iulie
1984, des\vâr[ind astfel che-
marea tinere]ilor sale. Ca mo-
nahie, maica Pavelina a fost o
c\lug\ri]\ râvnitoare, iubi-
toare de slujbe, fiind un model
pentru soborul cunoscutei
m\n\stiri. Datorit\ `n]elep-
ciunii [i sim]ului gospod\resc,
maica Pavelina a fost aleas\
de ob[tea m\n\stirii ca stare-
]\ a lavrei brâncovenilor, la
anul 1988. St\re]ia ei a durat
20 de ani, pân\ `n anul 2008,
când, din motive de s\n\tate
s-a retras, aflând alinare `n
rug\ciune [i oferind cu bucu-
rie sfaturi c\lug\ri]elor tinere.
Ca unul care am avut privi-
legiul de a o cunoa[te `n via]a
aceasta p\mânteasc\, pot
m\rturisi c\ monahia Paveli-
na a fost o c\lug\ri]\ de voca-
]ie, o rug\toare fierbinte [i un
sprijin neprecupe]it pentru
maicile [i surorile m\n\stirii.
De câte ori mergeam la maica
Pavelina, o g\seam cu Ceaslo-
vul [i metaniile `n mân\ sau
citind dumnezeiasca Scriptu-
r\, `ncercând s\ deslu[easc\
sensul cuvintelor de Dumne-
zeu insuflate. Fiind, o vreme,
internat\ `ntr-un spital bucu-
re[tean [i aflându-se `n grea
suferin]\, maica Pavelina [i-a
dorit cu `nfl\c\rare unirea cu
Mirele Hristos, prin Sfânta
~mp\rt\[anie. „P\rinte, nu-
mai Sfânta ~mp\rt\[anie mi-a
prelungit via]a [i mi-a dat pu-
tere!“, mi-a m\rturisit de
multe ori, [tiind ea c\ cel mai
important lucru al omului es-
te sufletul s\u [i c\ prin suflet
ne ar\t\m purt\tori ai Chipu-
lui lui Dumnezeu. Spre apu-
sul vie]ii nu se mai gândea la
nimic altceva decât `n ce stare
se va afla `naintea Dreptului
Judec\tor. ~n ultimele zile ale
vie]ii sale pe p\mânt, stare]a
[i-a primenit sufletul, s-a `m-
p\cat cu toat\ lumea [i s-a ru-
gat ca Domnul s\-i primeasc\
sufletul. ~nainte de a intra `n
coma profund\ din cauza unei
complica]ii la rinichi, uceni]e-
le stare]ei au auzit-o pe aceas-
ta cântând, cu vocea tremu-
rând\: „A[ vrea cu lacrimi s\
sp\l zapisul gre[elilor mele,
Doamne, [i cealalt\ via]\ a
mea, prin poc\in]\, bine s\-}i
plac\ }ie [i m\ sprijine[te, [i
m\ mântuie[te, Mântuitorul
meu!“. Cu aceast\ rug\ciune,
venerabila stare]\ a Hurezilor
a trecut pragul ve[niciei, mu-
tându-se lâng\ `nainta[ele sa-
le [i dorind s\ se bucure cu
Mirele Ceresc, pe Care toat\
via]a L-a slujit.
Personalitate duhovniceas-
c\ recunoscut\ nu numai pe
plan local, ci [i `n toat\ ]ara,
trecerea la Domnul a stare]ei
Pavelina reprezint\ o mare
pierdere pentru monahismul
românesc, dar mai ales pen-
tru maicile [i surorile M\n\s-
tirii Hurezi. Ob[tea de la ve-
chea ctitorie voievodal\, dar [i
pelerinii au aflat `n stare]a
Pavelina o maic\ duhovni-
ceasc\, un chip al blânde]ii, o
iubire profund tr\it\ `n Du-
hul Evangheliei, iar acum, du-
p\ trecerea sa la Domnul,
afl\m o rug\toare pentru noi
to]i, cei care am cunoscut-o.
Prime[te, m\icu]\, prino-
sul meu de mul]umire [i recu-
no[tin]\! a

CM
YK

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„Dac\ intri `n m\n\stire, fereasc\
Dumnezeu s\ nu mai stai!“
~]i poate veni gândul s\
pleci la m\n\stire ca s\
fugi de lupta pe care ]i-oo
d\ lumea aici?
P\i, nici nu te prime[te m\-
n\stirea. Dup\ ce ai biruit totul,
vii la m\n\stire. Dac\ nu ai reu-
[it acolo, aici, la m\n\stire, cum
po]i s\ birui? Spune Mântuitorul:
„Dac\ Eu v\ spun ni[te lucruri
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Ce-a
au `n comun Sodoma [i Emaus?
Facerea 19, 3: „Iar el I-a
rugat st\ruitor [i S-au
ab\tut la el [i au intrat `n
casa lui. Atunci el Le-a
g\tit m=ncare, Le-a copt
azime [i au m=ncat.“
Cele men]ionate cu prilejul
versetului anterior sunt confir-
mate `n fragmentul biblic de mai
sus. „~ngerii trimi[i la el au refu-
zat (n.r. ini]ial) s\ intre `n casa
lui, ca s\ afle cât de mare era iu-
birea de str\ini a dreptului Lot“,
reg\sim `n scrierile Sf=ntului
Ioan Gur\ de Aur. Dar el, Lot, „I-
a rugat st\ruitor [i S-au ab\tut
la el [i au intrat `n casa lui“. Ex-
presia „a rugat st\ruitor“ a fost
tradus\ prin verbul grecesc kata-
viazo, care, dup\ cum afl\m `n-
tr-o not\ a Bibliei sau Sfintei
Scripturi, Edi]ie jubiliar\ a Sf=n-
tului Sinod, versiune diortosit\
dup\ Septuaginta, „e mai puter-
MICUL CATEHISM
Jertfele de milostenie pentru cei adormi]i
Biserica Ortodox\ a avut din-
totdeauna `n cultul ei rug\ciu-
nile pentru cei adormi]i. Acest lu-
cru dovede[te c\ `n toate locurile
Joi, 11 februarie 2010
omene[ti, [i nu le pricepe]i, cum o
s\ pricepe]i dac\ v-a[ spune lu-
cruri cere[ti?
Eu sunt plecat de vreo cinci-
zeci de ani, sunt extrem de mul-
]umit, mi-e fric\ s\ spun c\ sunt
fericit, dar spun: ce-a[ fi f\cut eu
`n lume? F\cusem ceva arte, ca
s\-mi ar\t talentele, dar toate
aceste lucruri nu aveau nici un
nic: a presa, a sili, a constrânge“.
Nuan]a e important\, deoarece
„Lot [tia care este viciul capital
al sodomi]ilor [i ce primejdie e
pentru un str\in s\ r\mân\
noaptea `n strad\“.
{tiind c\ Lot este un b\rbat
credincios, dar deocamdat\ nevo-
ind s\-[i descopere identitatea,
`ngerii au consim]it s\ se ad\pos-
teasc\ sub acoperi[ul casei sale
ospitaliere. Multe veacuri mai
târziu, M=ntuitorul Iisus Hristos
{i-a t\inuit `n acela[i fel identi-
tatea pe drumul c\tre Emaus,
`ns\ `n cele din urm\, similar cu
situa]ia descris\ de fragmentul
biblic aflat `n discu]ie, a cedat la
insisten]ele celor doi ucenici: „{i
s-au apropiat de satul unde se
duceau, iar El se f\cea c\ merge
mai departe. Dar ei ~l rugau st\-
ruitor, zicând: «R\mâi cu noi c\
este spre sear\ [i s-a plecat ziua».
{i a intrat s\ r\mân\ cu ei“ (Lu-
ca 24, 28-30).
[i timpurile cre[tinii au `n\l]at
rug\ciuni de mijlocire pentru cei
adormi]i. Este o datorie moral\ a
celor r\ma[i `n via]\ s\ se roage
fel de s\mân]a de viitor, decât
satisfac]ii momentane. Problema
care se pune este ca `n fiecare zi
s\ putem cuceri ve[nicia. |sta
este idealul. Aveam gândul s\ a-
jung ceva `n via]a mea, profesor;
dar acesta nu este un ideal, e un
scop omenesc. Idealul este s\ slu-
je[ti la ce e mai `nalt posibil. Da-
c\ tu nu [tii c\ sluje[ti lui Dum-
nezeu, Care e ve[nic, ai s\ te `m-
potmole[ti. Trebuie s\ fii atent:
„Stai, c\ asta nu ]ine de ve[nicie.
Asta nu o fac“. Dac\ vii la m\-
n\stire, pu]in lucru este? Bucuri
pe Dumnezeu cu pozi]ia ta toat\
via]\! N-avem noi motive s\ fim
bucuro[i? C\ zice Sfântul Ioan
Carpatinul: „S\ nu mai ferici]i pe
nimeni, c\lug\rilor, numai pe voi
s\ v\ ferici]i!“ {i dac\ intri `n
m\n\stire, fereasc\ Dumnezeu
s\ nu mai stai! Cazi `n anatema!
Intrarea la m\n\stire este intra-
rea `n rai, [i ie[irea de la m\n\s-
Astfel, `n cetatea plin\ de r\-
ut\]i a Sodomei, Lot `[i g\se[te
propria salvare prin aten]ia acor-
dat\ unor str\ini, manifest=nd
un spirit aflat `n contrast izbitor
cu b\rba]ii din Sodoma, `ns\ `n
conformitate cu or=nduirea cari-
tabil\ binepl\cut\ lui Dumnezeu
care, c=teva veacuri mai t=rziu,
va fi consacrat\ prin cuvintele
[i pentru cei adormi]i, ca Dumne-
zeu s\-[i reverse mila [i iertarea
Sa fa]\ de ei. ~n secolele trecute
nimeni nu a pus la `ndoial\ aceas-
t\ `nv\]\tura [i aceast\ practic\
`ntre români, to]i [tiind [i sim-
]ind c\ ele fac parte din `nv\]\tu-
ra [i practica dintotdeauna ale Bi-
sericii, fiind `ntemeiate pe Sf=nta
Scriptur\ [i pe Sf=nta Tradi]ie.
Praznicele pentru pomenirea
celor adormi]i sunt reminiscen]e
ale agapelor sau meselor fr\]e[ti
care se organizau dup\ slujba de
`nmorm=ntare, `n perioada de `n-
ceput a cre[tinismului. Despre a-
ceste jertfe de milostenie g\sim
referiri `n diferite r=nduieli bise-
rice[ti [i `n multe scrieri cre[tine.
Scriitorul Origen, care a tr\it `n
perioada 185-254, ne ofer\ o m\r-
turie a pomenirilor care se f\ceau
`n acele vremuri, pentru cre[tinii
care plecau la Domnul: „Noi `i
Agenda cre[tinului 11
tire este plecarea din rai. Când
m-am dus la m\n\stire era iar-
n\, iar la Cozia se f\cea Vecernia
`n trapez\. {i m-a pus pentru
prima data, `ncep\tor, s\ citesc
catisma de la Vecernie. {i am `n-
ceput s\ citesc. Am citit. Un p\-
rinte, Ghervasie: „Ascult\, frate
Anghele! De unde [tii s\ cite[ti?“,
pentru c\ el nu [tia carte. „Eu a-
[a m-am n\scut, p\rinte. Nu [tiu
de când!“ M-am umplut de un
mare folos. {i am stat de vorb\
cu un domn, mult mai târziu, ca-
re dorea s\ fac\ ni[te m\n\stiri
dup\ placul lui, nu dup\ tradi]ia
noastr\ cre[tin\ ortodox\, pe
care au `n]eles-o foarte pu]ini.
„Domnule, - [i i-am spus `ntâm-
plarea cu Ghervasie - uite cine a
]inut monahismul, un ne[tiutor
de carte, care era un mare tr\itor
`n inima lui [i tr\ia monahismul
`ntreg prin el“. {i acum `l pome-
nesc pe Ghervasie, ca un mare e-
xemplu care mi s-a dat, deci ca
un mare `nv\]at. Pe mine nu m\
interesa s\ cunosc „tipic [i la ini-
m\ nimic“. Pe mine m\ interesa
s\ intru `ntr-o permanent\ leg\-
tur\ cu Dumnezeu. (Dialog cu
p\rintele Arsenie Papacioc)
M=ntuitorului: „Atunci va zice
~mp\ratul celor de-a dreapta Lui:
«Veni]i, binecuvânta]ii Tat\lui
Meu, mo[teni]i `mp\r\]ia cea
preg\tit\ vou\ de la `ntemeierea
lumii. C\ci fl\mând am fost [i
Mi-a]i dat s\ m\nânc; `nsetat am
fost [i Mi-a]i dat s\ beau; str\in
am fost [i M-a]i primit»“ (Matei
25, 34-35). (Lucian APOPEI)
poftim pe s\raci [i nevoia[i la os-
p\], pentru ca astfel serbarea
noastr\ s\ devin\ pomenire pen-
tru odihna sufletului celui ador-
mit, iar pentru noi, mireasm\ bi-
nepl\cut\ lui Dumnezeu“ (`n lu-
crarea „T=lcuire la cartea Iov“).
Rug\ciuni pentru cei adormi]i,
unite cu fapte de milostenie, se
pot face ori de c=te ori vrem sau
sim]im nevoia. Cu c=t ne rug\m
mai des pentru ei [i facem fapte
de milostenie spre pomenirea lor,
cu at=t este mai bine, deoarece nu
avem niciodat\ siguran]a c\ cel
care a plecat la Domnul a avut
sufletul cur\]it de toate p\catele.
Totu[i, Biserica a r=nduit a-
numite zile de pomenire pentru
cei adormi]i, zile care se refer\ a-
t=t la pomenirile individuale, f\-
cute pentru fiecare r\posat `n
parte, c=t [i la pomenirile gene-
rale, `n care ne aducem aminte de
to]i cei adormi]i, din toate tim-
purile [i din toate locurile, [tiu]i [i
ne[tiu]i. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXXXVII)
Congresul
facult\]ilor de
teologie ortodox\ de
la Atena (1976) (II)
~ntre 16-19 august 1976, la
centrul interortodox de la
M\n\stirea Penteli de lâng\
Atena s-au desf\[urat
lucr\rile celui de-al doilea
Congres al Facult\]ilor de
teologie ortodox\. Delega]ia
român\, alc\tuit\ din zece
membri, dintre care opt pro-
fesori de la Institutele teolo-
gice din Bucure[ti [i Sibiu, a
fost condus\ de Preasfin]itul
episcop Antonie Ploie[teanul,
vicar patriarhal. Lucr\rile
Congresului s-au desf\[urat
`n [edin]e plenare, iar cele
cinci grupe de lucru au
dezb\tut referatele [i comen-
tariile sus]inute `n [edin]ele
plenare. Referatele [i comen-
tariile au fost `mp\r]ite `n
trei sec]iuni: teologia ca ex-
presie a vie]ii [i con[tiin]ei
Bisericii; teologia ca expresie
a prezen]ei Bisericii `n lume;
teologia `n re`nnoirea vie]ii
Bisericilor. ~n cadrul celei de
a doua sec]iuni s-au prezen-
tat [i dezb\tut urm\toarele
teme: m\rturisirea dinamicii
mântuirii [i dinamica lumii
`n Biseric\. ~n cadrul celei ele
a treia sec]iuni s-au prezen-
tat [i dezb\tut temele: exa-
menul critic al aplic\rilor
teologiei; catolicitate [i etnici-
tate [i dimensiunea ecu-
menic\ a Ortodoxiei. ~n
discu]ii ample s-a accentuat,
pe baze teologice [i canonice,
`ndeosebi de c\tre delega]ii
Bisericii Ortodoxe Române,
importan]a elementului
na]ional `n organizarea auto-
cefal\ [i autonom\ a
Bisericilor Ortodoxe. Astfel,
s-a stabilit c\ fiecare Biseric\
Ortodox\ autocefal\ are
dreptul s\-[i organizeze
Biserica din diaspora [i s\
p\streze jurisdic]ia ei asupra
propriei sale diaspore. De
asemenea, s-a accentuat fap-
tul c\, de[i nu se poate face
abstrac]ie de existen]a p\ca-
tului `n lume, lumea este
bun\. De aceea Domnul
Hristos nu a venit s\ judece
lumea, ci s-o slujeasc\ spre
mântuirea ei. Biserica este
datoare s\ se ocupe atât de
spiritualitate, cât [i de pro-
movarea aspira]iilor lumii
contemporane pentru re-
alizarea p\cii, drept\]ii, li-
bert\]ii, independen]ei, cola-
bor\rii [i progresului social,
spre binele tuturor credin-
cio[ilor, indiferent de etnie.
(pr. Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
„Peisaj ie[ean“ de
Pallady, la licita]ie
Lucrarea „Peisaj ie[ean“ sem-
nat\ de Theodor Pallady va fi
pus\ `n vânzare, duminic\, la
licita]ia Casei GoldArt, orga-
nizat\ la Biblioteca Central\
Universitar\, la pre]ul esti-
mativ de 170.000-180.000 de
lei. „Peisaj ie[ean“, un ulei pe
carton semnat cu creionul de
autor [i reprodus `n catalogul
„Th. Pallady“ de K. H. Zam-
baccian, este cel mai bine co-
tat tablou al licita]iei
GoldArt. La capitolul sculptu-
r\, cea mai valoroas\ lucrare
pus\ `n vânzare este „Om
vânzându-[i haina“ semnat\
de Aurel Vlad, care este esti-
mat\ la 7.800-10.000 de lei.
Sculptura este `nso]it\ de o
`nregistrare video cu m\rtu-
ria artistic\ a autorului. La
capitolul bibliofilie „Trois Sce-
narii Cinepo“ de B. Fondane,
care con]ine o dedica]ie c\tre
Tudor Arghezi, este cel mai
bine cotat volum. Lucrarea
este estimat\ la 2.100-2.200
de lei. ~n acest weekend [i
Casa Alis va organiza o nou\
sesiune la Teatrul Na]ional
de Operet\ „Ion Dacian“, cea
mai bine cotat\ lucrare fiind
„Casa atelier din Târgovi[te“
de Gheorghe Petra[cu, care
are pre]ul de pornire de
70.000 de lei. La capitolul bi-
bliofilie, volumul „Hand-
Atlas“ din 1862, care con]ine
48 de h\r]i color, este cel mai
bine cotat, fiind pus `n vânza-
re la 3.000 de lei.
Expozi]ie foto
„M\[ti din Vene]ia“
la Ceain\ria
C\rture[ti
„Maschere di Venezia“
(„M\[ti din Vene]ia“), o expo-
zi]ie realizat\ de fotograful
Simion Buia, s-a deschis la
Ceain\ria C\rture[ti Verona
din Bucure[ti. Organizat\ `n
perioada vestitului Carnaval
de la Vene]ia (6-16 februa-
rie), pentru a doua oar\ `n
România, expozi]ia propune
o selec]ie de aproximativ 20
de fotografii cu o serie de
m\[ti care au defilat anul
trecut `n Pia]a San Marco.
Pân\ pe 20 februarie, bu-
cure[tenii pot s\ se transpu-
n\ `n atmosfera de vis a „fal-
nicei Vene]ii“, `n spiritul [i
culoarea Carnavalului, pe
care artistul fotograf a `ncer-
cat s\ le redea `n lucr\rile
expuse. Fotografiile sunt ga-
rantate 100 de ani `n condi]ii
de muzeu. Seria este limita-
t\ la 25 de exemplare din
fiecare fotografie, iar calita-
tea exponatului este validat\
de certificatul de autenticita-
te, conform Agerpres. Distins
recent cu premiul „Fotogra-
ful `]i arat\ lumea“ de Aso-
cia]ia jurnali[tilor de Turism
din România, fotograful Si-
mion Buia a lansat `n mai
2009, la sediul Institutului
Cultural Român (ICR), seria
„Actorii [i fotograful“ care
`nsuma 111 portrete „f\r\
fard“ ale unor actori români
celebri. Artistul, care a stu-
diat estetica fotografiei la
Kunstakademie Dusseldorf
[i jurnalismul la Faculté
Libre de Paris et d’Ile de
France, este specializat `n
fotografie de portret, dar [i
`n alte domenii. a
CM
YK
Joi, 11 februarie 2010
Salarii m\rite pentru educatorii [i `nv\]\torii cu studii superioare
Aproape 30.000 de educatori [i `nv\]\tori
absolven]i ai ciclului Bologna I vor fi `nca-
mântul primar [i [colar. C\t\lin Baba a spus
c\ de acest ordin vor beneficia 30.000 de educa-
Pop, Legea Educa]iei va intra `n dezbatere
public\ s\pt\mâna aceasta sau s\pt\mâna
dra]i ca profesori `n `nv\]\mântul pre[colar tori [i `nv\]\tori de la 1 ianuarie 2010, iar efor- viitoare dup\ [edin]a de Guvern, urmând s\
[i primar [i pl\ti]i corespunz\tor studiilor su- tul bugetar este de 80 milioane de lei. fie discutat\ `n Parlament la 3 martie. Mi-
perioare, salariile acestora urmând s\ fie ma- ~n opinia sindicali[tilor, acest ordin este nisterul Educa]iei nu a dat sindicali[tilor o
jorate cu 13-14%, iar efortul bugetar va fi de „singurul succes“ ob]inut `n urma discu]iilor dat\ exact\ privind dezbaterea `n Parla-
80 de milioane de lei. de mar]i. Reprezentan]ii cadrelor didactice ment a Legii educa]iei, spunând doar c\ a-
Secretarul de stat `n Ministerul Educa]iei, sunt dezam\gi]i de faptul c\ nu au primit ceasta va fi „`n cel mai scurt timp“. Minis-
C\t\lin Baba, a anun]at mar]i, la finalul Comi- nici un r\spuns `n leg\tur\ cu OUG 114 pri- trul Educa]iei va merge la Guvern cu o pri-
siei de dialog social, c\ a fost aprobat un ordin vind disponibiliz\rile [i nici cu privire la mo- m\ form\ a acestei legi [i, dac\ aceasta va fi
privind specializ\rile universitare, care confe- dific\rile aduse la Legea Educa]iei. aprobat\, va fi pus\ `n dezbatere public\.
r\ dreptul absolven]ilor de licee pedagogice s\ Potrivit secretarului general al Federa]i- Sindicali[tii cred c\ se va merge pe solu]iile
ocupe func]ii didactice de profesori `n `nv\]\- ei Sindicatelor Libere din ~nv\]\mânt, Liviu Comisiei preziden]iale. a
Din 3 martie, copiii pot fi Aproape to]i
adolescen]ii
`nscri[i `n clasa I `n Bucure[ti folosesc
internetul pentru
Pentru anul [colar 2010-2011, socializare
proiectul Planului de [colarizare
Peste 90% dintre adoles-
pentru clasa I, `n municipiul Bucure[ti, cen]ii români utilizeaz\ in-
cuprinde 12.650 de locuri. ~nscrierea ternetul pentru socializare,
iar 14% discut\ cu persoane
copiilor `n clasa I `ncepe pe 3 martie [i necunoscute, rezult\ dintr-o
se va `ncheia pe 3 mai. Date privind cercetare privind utilizarea
internetului `n România de
`nscrierea vor fi afi[ate la loc vizibil `n c\tre copii [i adul]i, ini]iat\
fiecare [coal\, conform unui de „Salva]i Copiii“ [i prezen-
tat\ de „Ziua siguran]ei pe
comunicat al Inspectoratului {colar al internet“, conform Agerpres.
Cercetarea, realizat\ `n
Municipiului Bucure[ti (I{MB). parteneriat cu Facultatea de
Sociologie [i Asisten]\ Socia-
~nscrierea copiilor `n clasa I pentru anul l\ din cadrul Universit\]ii
[colar 2010-2011 va avea loc `n perioada 3 Bucure[ti, s-a desf\[urat `n
martie-3 mai 2010, a spus purt\torul de cu- perioada septembrie-decem-
vânt al Inspectoratului {colar al Municipiului brie 2009 pe un e[antion de
Bucure[ti (I{MB), Marian Banu. Potrivit in- 723 de copii, 400 adolescen]i,
spectorului, pentru preg\tirea [i desf\[urarea 234 p\rin]i [i 316 cadre di-
dactice din [apte jude]e.
`n condi]ii optime [i `n vederea asigur\rii unui Majoritatea adolescen]ilor
cadru de transparen]\ a procesului de `nscrie- utilizeaz\ internetul `n sco-
re a copiilor `n clasa I, `n fiecare [coal\ va fi a- pul socializ\rii (91%) [i
fi[at la loc vizibil, pân\ la data de 3 martie, desc\rc\rii de muzic\ [i alte
când va `ncepe `nscrierea `n clasa I, num\rul materiale (82%). 18% dintre
de clase care va func]iona `n anul [colar 2010- adolescen]i transmit infor-
2011, `n conformitate cu Planul de [colarizare, nitatea local\ [i p\rin]ii despre situa]ia exact\ ma]ii personale pe internet
iar p\rin]ii vor fi informa]i, s\pt\mânal, cu si- a arond\rii str\zilor, prin afi[are la loc vizibil. c\tre alte persoane, iar 14%
poart\ discu]ii cu persoane
tua]ia `nscrierilor, precum [i cu alte date pri- Pot fi `nscri[i, `n limita locurilor disponibile, [i
vind `nscrierea `n clasa I. Totodat\, `n vederea necunoscute. Folosirea inter-
elevii care au domiciliul `n afara circumscrip]i- netului nu e lipsit\ de ris-
stabilirii cu exactitate a num\rului de elevi ca- ei [colare, cu aprobarea Consiliului de Admi- curi, mare parte dintre ado-
re vor `ncepe [coala `n septembrie 2010, condu- nistra]ie al unit\]ii de `nv\]\mânt“, a spus lescen]i acceseaz\ site-uri
cerile unit\]ilor de `nv\]\mânt vor informa p\- Marian Banu.
nepotrivite pentru v=rsta lor.
rin]ii asupra necesit\]ii `nscrierii copiilor `n cla- De asemenea, pot fi `nscri[i, la cererea p\rin- ~n ceea ce prive[te frec-
sa I, pe cât posibil, pân\ la data de 3 mai 2010.
telui sau tutorelui, [i copii care `mplinesc v=rsta ven]a utiliz\rii internetului,
de 6 ani p=n\ la sf=r[itul anului 2010, dac\ dez- 70% dintre adolescen]i, 54%
~nscrierea se face `n func]ie voltarea psihosomatic\ este corespunz\toare. dintre copii [i 55% dintre p\-
El a precizat c\ este interzis\ condi]ionarea rin]i afirm\ c\ `l acceseaz\
de arondarea str\zilor `nscrierii `n clasa I de sus]inerea unor teste (cu zilnic, `ns\, `n ciuda ratei ri-
„~nscrierea copiilor `n clasa I va fi realizat\ excep]ia celor prev\zute de regulament), pre- dicate de folosire, 92% dintre
cum [i perceperea unor taxe sau sponsoriz\ri p\rin]i afirm\ c\ nu [tiu cui
`n func]ie de situa]ia arond\rii str\zilor din s\ raporteze un con]inut on-
fiecare circumscrip]ie [colar\, conform art. 10 din partea p\rin]ilor. Proiectul Planului de
line ilegal sau d\un\tor co-
(4) din Regulamentul de organizare [i func]io- [colarizare `n anul [colar 2010-2011 pentru pilului, conform studiului
clasa I, `n Bucure[ti, cuprinde 12.650 de locuri,
nare a unit\]ilor de `nv\]\mânt preuniversi- „Salva]i copiii“. a
tar. Unitatea de `nv\]\mânt va informa comu- conform Agerpres. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONFERIN}| NA}IONA- de deschidere vor fi prezen]i prof. rectori de teatru, dar [i spectato- Rossignol“ (Privighetoarea), con-
L| DE PSIHOTERAPIE EXPE- univ. dr. Ioan Pânzaru, rectorul rii obi[nui]i, interesa]i de aceast\ certul va oferi publicului prilejul
din Bucure[ti, prof.
RIEN}IAL|: Centrul de Dezvol- Universit\]ii
dr. Romi]\ Iucu, prorector al Uni-
tem\. Dezbaterea va fi precedat\
de un spectacol-lectur\ cu textul
de a re`nv\]a s\ iubeasc\ muzica
unei epoci uitate, pe care
tare Personal\, Consiliere [i Psi-
versit\]ii din Bucure[ti, prof. u- câ[tig\tor al edi]iei 2009 a con- manierismul sau prezent\rile
hoterapie Experien]ial\ din Uni- niv. dr. Nicolae Mitrofan, decan al cursului Cea mai bun\ pies\ a a-
versitatea Bucure[ti [i Societatea elitiste au `ndep\rtat-o. Prin
Facult\]ii de Psihologie [i {tiin- nului, sus]inut de Uniunea Tea- sonorit\]ile unor lucr\ri precum
de Psihoterapie Experien]ial\ ]ele Educa]iei a Universit\]ii din tral\ din România, „Ziua perfec-
Român\ (Centrul SPER) vor or- „Amarilli“, de Giulio Caccini,
Bucure[ti, [i prof. univ. dr. Iolan- t\“ de Antoaneta Zaharia, `n regia „Nina“, de Giovanni Batistta Per-
ganiza, `n perioada 12-14 februa- da Mitrofan, pre[edinte SPER. Elenei Morar [i interpretarea u-
rie, prima Conferin]\ na]ional\ golese, [i „Comme Raggio di Sol“,
de psihoterapie experien]ial\ [i a TEATRUL DE AZI, ~N nui grup de actori ai Na]ionalului de Antonio Caldara, cei doi mu-
DEZBATERE LA TNB: Teatrul bucure[tean, conform Agerpres. zicieni `[i vor demonstra capaci-
dezvoltare personal\ unificatoa-
re, cu tema „Experien]a Schim- Na]ional din Bucure[ti (TNB) [i a MUZIC| VECHE LA CLU- tatea de a fi liberi [i sinceri `n
b\rii: ferestre deschise [i u[i des- Centrul de Cercetare [i Crea]ie BUL }|RANULUI ROMÂN: dragostea lor pentru muzic\. Ma-
cuiate“, conform Agerpres. Con- Teatral\ „Ion Sava“ organizeaz\ Maria R\ducanu [i Maxim Bel- ria R\ducanu este descris\ de cri-
ferin]a se desf\[oar\ sub egida miercuri, 17 februarie, o dezbate- ciug vor prezenta, `n premier\, ticii muzicali ca fiind posesoarea
Colegiului Psihologilor din Ro- re pe tema dramaturgiei origina- azi, la Clubul }\ranului Român unui fel de a cânta unic, o `mbina-
mânia, `n parteneriat cu Faculta- le contemporane, intitulat\ „Pie- din Bucure[ti, un nou program re exploziv\ de tradi]ie româneas-
sa româneasc\ pe scen\ - drep- de muzic\ veche, `ntr-un concert
tea de Psihologie [i {tiin]ele Edu- c\ [i de muzic\ contemporan\. a
ca]iei a Universit\]ii din Bucu- turi [i obliga]ii“. La dezbatere ce va re`nvia acordurile barocului
re[ti, [i va reuni prima dat\ spe- sunt invita]i s\ ia parte drama- francez [i italian conform organi-
Pagin\ realizat\
ciali[ti `n domeniu. ~n sesiunea turgi, regizori, actori, critici, di- zatorilor. Intitulat sugestiv „La de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Joi, 11 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
APEL UMANITAR
Andreea Mihaela Pandelescu, `n vârst\ de 1 an
[i 5 luni, a fost diagnosticat\ pe 13 octombrie 2009
cu leucemie limfoblastic\ acut\.
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ crunt\, Andreea
are nevoie de un tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma necesar\ pentru
aceast\ interven]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi-
nanciare ale p\rin]ilor.
Cei care doresc s\ o ajute pe micu]a Andreea Mi-
haela Pandelescu pot dona bani `n contul deschis pe
numele mamei: Mancila Ani[oara, tel:
0730.043.527
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont
Cod: RZBR ROBU
RO30RZBR0000060011797090
Adresa: str. Unirii, bl. H3, parter, BUZ|U
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Joi, 11 februarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
22.25-2
22.30 Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
(r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
12.25-1
12.30 Omul priceput
12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.05 Vecernia [i
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea
religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
(Povestea de sear\) 02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
20.05 Civiliza]ia muzicii INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00)
03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
`nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
01.25 Pelerini `n
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de pelerinaj BASILICA
TRAVEL v\ invit\ s\ participa]i
la urm\toarele pelerinaje:
O catedral\ ISRAEL Cadou - un DVD: „Israel, P\mân-
tul Mântuirii“.
- 2-8
8 iunie [i 1-7
7 iulie 2010; 740 Se viziteaz\: IERUSALIM, BET-
pentru Capital\! euro; toate taxele incluse - LEEM, NAZARET, IERIHON, HO-
Patriarhia Rom=n\ Cadou - un DVD: „Israel, P\mân- ZEVA, PETRA, AMMAN, MADABA.
Administra]ia tul Mântuirii“.
Patriarhal\ Se viziteaz\: IERUSALIM, IERI- Date de contact:
Cod Fiscal: RO4430779 HON, HOZEVA, BETLEEM, NAZA- Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti - RET; Tel./ fax: 021/316.35.03
pentru sus]inerea construirii Diana Iorga - director agen]ie:
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
ISRAEL - IORDANIA 0732128997
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 - 15-2
23 martie [i 19-2
27 aprilie Indreiu Gabriela - consultant
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 2010; 975 euro, toate taxele incluse - tu-rism: 0732128993
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu 0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) urm\toare.
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Joi, 11 februarie 2010 Farmacia verde 15

Morcovul, cel mai pre]ios rezervor de vitamine
Originar din zona
mediteranean\, morcovul
a fost cultivat `nc\ din
vremea romanilor [i a
galilor, fiind considerat
un aliment deosebit de
valoros, cu propriet\]i
terapeutice multiple,
valabile `n combaterea unei
game largi de afec]iuni.
de prof. univ. dr.
Constantin MILIC|
Sub denumirea [tiin]ific\ de Da-
ucus carota L., ssp. sativa Hoffm.
(din familia Umbelliferae), mor-
covul s-a dovedit util atât prin r\-
d\cinile `ngro[ate, cât [i prin se-
min]ele uscate [i frunze. Fiind foar-
te bogat\ `n vitamine, zaharuri [i
s\ruri minerale, r\d\cina suculen-
t\ de morcov, de culoare galben\-
portocalie, a fost utilizat\ de multe
secole `n medicina tradi]ional\ ca
un component energizant, un ali-
ment esen]ial pentru copii, bolnavi,
femei gravide [i b\trâni [i o surs\
excep]ional\ de antioxidante natu-
rale contra cancerelor.
Con]inutul biochimic al morco-
vului este foarte diversificat, ceea
ce explic\ multiplele efecte benefi-
ce `n hr\nirea `ntregului organism
[i `n men]inerea s\n\t\]ii.
R\d\cinile au un con]inut ridi-
cat de carotenoizi (ce dau culoarea
portocalie), `n principal beta-caro-
ten, care este transformat de orga-
nism `n vitamina A, numit\ vitami-
na frumuse]ii, cu efecte directe pen-
tru piele, inim\ [i sistem imunitar.
~n afara vitaminei A (120 u. la
100 g), mai exist\ vitaminele B1,
B2, B6, C, E, K, P, PP, ceea ce
explic\ necesitatea unui consum
sus]inut de r\d\cini `n caz de
avitaminoze severe. ~n paralel
ofer\ [i o bog\]ie de s\ruri mine-
rale, absolut necesare cre[terii [i
s\n\t\]ii omului: fier (7%), pota-
siu, fosfor, calciu, magneziu etc.
Efectele terapeutice sunt dato-
rate [i altor compu[i organici cum
sunt glucidele (6 %), mai ales levu-
loz\ [i dextroz\, pectine, proteine,
glicolipide, fosfolipide, steroli, leci-
tine, acizi gra[i (linoleic, palmitic),
aminoacizi (asparagina) [i daucari-
na - un puternic vasodilatator la
nivel cerebral.
Valoarea energetic\ a r\d\cini-
lor este de 30 kcal la 100 g, din ca-
re 93% este energie u[or resorbit\
de organism.
Semin]ele uscate con]in un ulei
eteric complex (0,4-0,8%) `n care
predomin\ sesquiterpenoide `n
propor]ii de peste 50-60 % din total.
Pagin\ realizat\ de Otilia B|LINI{TEANU
~n cantit\]i apreciabile exist\ [i
compu[i monoterpenici oxigena]i
(geraniol, terpineol, acetat de gera-
nil [i de terpinil), precum [i hidro-
carburi monoterpenice (camfen, fe-
landren, tujen, pinen, limonen).
Frunzele con]in acizi organici
(cafeic, ferulic), clorofil\, fibre ve-
getale [i s\ruri minerale (fier, alu-
miniu, zinc, magneziu etc.).
Remediu valoros
`n bolile digestive
[i `n detoxifiere
At=t pentru organismele bolna-
ve, cât [i pentru cele s\n\toase, r\-
d\cina are propriet\]i antianemice,
vitaminizante, mineralizante, to-
nifiante, energizante, imunostimu-
latoare de ap\rare contra infec]iilor
[i stimulatoare `n cre[terea copiilor.
La nivelul aparatului digestiv
are ac]iuni antidiareice, laxative,
purgative, antiseptice, antibiotice,
antiputride, antihemoragice, he-
mostatice, sedative, fluidizante
biliar, regeneratoare hepatic,
cicatrizante gastric [i intestinal,
vermifuge [i tenifuge.
Pentru aparatul respirator are
`nsu[iri expectorante [i pectorale.
~n circula]ia sângelui este hipo-
tensiv, vasodilatator, detoxifiant,
depurativ, hipoglicemiant [i stimu-
lator al form\rii globulelor ro[ii [i a
hemoglobinei. La ochi este un ne`n-
trecut ameliorator al acuit\]ii vizu-
ale datorit\ con]inutului ridicat de
beta-caroten [i vitamina A.
~n afec]iunile dermatice are
propriet\]i antiseptice, astringen-
te, antiinfec]ioase, cicatrizante la
nivelul pl\gilor externe, emoliente,
epitelizante, calmante, rubefiante.
Frunzele uscate de morcov au
ac]iuni aperitive, digestive, stimu-
lente, carminative, emenagoge [i
galactogoge (stimuleaz\ lacta]ia).
Ac]iuni terapeutice
specifice
Cele mai importante ac]iuni te-
rapeutice se constat\ `n tulbur\rile
de cre[tere la copii, rahitism, ane-
mie, debilitate, demineralizare, sur-
menaj, oboseal\, astenie, extenuare,
convalescen]\, nevrism, avitamino-
ze, scorbut. ~n aceste ac]iuni, morco-
vul, crud sau prelucrat, `nt\re[te
imunitatea organismului [i m\re[te
rezisten]a la boli infec]ioase.
~n afec]iunile oculare sunt bine
cunoscute efectele favorabile ale
morcovului datorit\ con]inutului
`n vitamina A, intervenind `n caz
de insuficien]\ vizual\, sc\derea
acuit\]ii vizuale, cataract\ [i he-
meralopie. Legat de aceast\ pro-
prietate important\ este recoman-
dat consumul morcovului `n fiecare
zi la persoanele care au nevoie de o
vedere perfect\ (aviatori, mari-
nari, antomobili[ti, mecanici de lo-
comotiv\), precum [i la bolnavii de
miopie (`ndeosebi la copii), fiind un
factor excelent `n ameliorarea per-
forman]elor vizuale.
La nivelul aparatului digestiv,
morcovul este un ne`ntrecut „prie-
ten“ al ficatului [i al intestinelor
printr-o multitudine de ac]iuni:
- amelioreaz\ tulbur\rile gas-
tro-hepatice, ulcerele gastro-duo-
denale, gastritele hiperacide, he-
patit\ cronic\ [i viral\, ciroz\, as-
cit\, bil\ lene[\, insuficien]\ hepa-
tobiliar\ [i litiaz\ biliar\;
- intervine `n hemoragiile gas-
tro-intestinale, infec]ii intestinale,
enterocolite cronice [i acute, refa-
cerea echilibrului acido-bazic, re-
glarea tranzitului intestinal, cur\-
]irea mucoasei intestinale (datori-
t\ con]inutului de pectine);
- ac]ioneaz\ `n colite, enterite,
constipa]ii, diaree la sugari [i copii,
colibaciloz\, eliminarea toxinelor [i
otr\vurilor din corp, hemoroizi [i
parazitoze intestinale (tenie, oxiuri).
Morcovul reduce
glicemia la bolnavii
de diabet
~n afec]iunile respiratorii inter-
vine `n lini[tirea crizelor de tuse
convulsiv\, astm bron[ic, bron[ite
cronice, r\ceal\, voce voalat\, pne-
umonie [i `n cre[terea rezisten]ei
fa]\ de bacilul tuberculozei (Koch).
~n compozi]ia sângelui are un
rol esen]ial `n regenerarea globule-
lor ro[ii, m\rirea procentului de
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj
BASILICA TRAVEL
Pelerinaje interne
`n luna FEBRUARIE
† 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei - Bucure[ti. Pre]: 65 de
lei
† 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare
la moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea
Hurezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Fr\sinei - Catedrala Râmnicu Vâlcea - M-
rea Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Mc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]: 60
de lei
† 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Cet\]uia (se urc\ cca 20 min) - M-rea
N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]:
65 de lei
hemoglobin\, `n cur\]irea sângelui pielii, cu efecte de vindecare `n
prin diminuarea colesterolului r\ni, pl\gi, ulcera]ii, irita]ii, ar-
„r\u“ (LDL) fixat pe vasele sangvi- suri, eczeme, furuncule, ulcere va-
ne (doi morcovi pe zi reduc coleste- ricoase, cr\p\turi de c\lcâie [i
rolul cu 20%). De asemenea, inter- mâini, pecingine, acnee, bube
vine `n diminuarea glicemiei din dulci, escare, deger\turi, prurit,
sânge la bolnavii de diabet zaharat pete tegumentare, `n]ep\turi de
(se recomand\ asocierea morcovu- insecte, cancer de sân.
lui cu ]elina). Este important [i e- Protejeaz\ pielea fa]\ de agresi-
fectul de prevenire [i combatere a unea radia]iilor ultraviolete [i facili-
aterosclerozei coronariene. teaz\ bronzarea uniform\. Previne
~n bolile renale [i genitale are un ridurile [i catifeleaz\ tenul uscat.
rol esen]ial prin eliminarea exce- La nivelul gurii ac]ioneaz\ prin
sului de acid uric, cu efecte favora- vindecarea stomatitelor, aftelor, a-
bile `n insuficien]\ renal\, blocaj re- migdalelor, carii cu dureri dentare
nal, artritism, reumatism [i gut\. [i inflama]ii ale gâtului.
De asemenea, protejeaz\ mucoasele La persoanele `n vârst\ s-au do-
genitale (datorit\ carotenului). vedit efecte clare `n prevenirea `mb\-
O ac]iune de mare importan]\ trânirii [i epuiz\rii fizice [i nervoase.
const\ `n combaterea sterilit\]ii femi- De mare perspectiv\ este ac]iu-
nine [i reglarea dezvolt\rii fetusului, nea constatat\ `n reducerea `mbol-
cu normalizarea cursului sarcinii. n\virilor de cancer (la stomac, in-
testine, ficat, pl\mâni, vezic\ uri-
~n afec]iunile dermatologice,
morcovul este un real protector al nar\, prostat\, gur\ [i sân). a
Date de contact:
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
Indreiu Gabriela -
Consultant Turism: 0732128993
† 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
Odihn\ [i tratament `n cele mai bune sta]iuni,
prin urm\toarele programe sociale:
rea Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
Suzana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira -
„O s\pt\m=n\ de refacere
Bucure[ti. Pre]: 60 de lei `n sta]iunile balneare“
- 20 ianuarie-30 aprilie 2010 -
† 26-2 28 februarie: pelerinaj la Râpa
Robilor din Aiud „Rug\ciune la martirii nea- Pachet servicii:
mului românesc“ - 7 zile/6 nop]i cazare cu mic dejun;
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedrala - 2 proceduri terapeutice/zi, pe baza re-
arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re`ntre- comand\rii medicale.
girii - M-rea Râme], cazare+mas\
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din A- Hotel 2 stele - tarif: 270 de lei;
iud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\ Aiud - Hotel 3 stele - tarif: 330 de lei.
Casa Memorial\ Lucian Blaga din Lancr\m -
Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\ „Decada balnear\“
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea - 20 ianuarie-30 aprilie 2010 -
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de prânz
- M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucure[ti. Pachet servicii:
Pre]: 350 de lei - 10 zile/9 nop]i cazare cu pensiune complet\;
- minimum 7 zile tratament [i o con-
† 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
sulta]ie medical\ la `nceputul sejurului;
rea „Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or) - Schitul
„Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea
- tratamentul se face pe baza recoman-
d\rii medicale.
M\l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti.
Pre]: 60 de lei Hotel 2 stele - tarif: 650 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 750 de lei.
† 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. M. Mc Gheorghe“ din Giurgiu - STA}IUNI: Amara; B\ile Herculane; B\-
Catedrala episcopal\ - M-rea Comana - Bi- ile Ol\ne[ti; B\ile Tu[nad; C\lim\ne[ti-C\-
serica Dr\g\nescu (pictat\ de pr. Arsenie ciulata; Covasna; Moneasa; Praid; Pucioasa;
Boca). Pre]: 55 de lei Sinaia; Sl\nic-Moldova; Sovata; Turda.

Pelerinaj `n Turcia
cele 7 biserici ale Apocalipsei
- 19-26 iunie 2010 -
PERGAM - SMIRNA - EFES - LAODICEEA -
FiLADELFIA - SARDES - TIATIRA
Ziua I: Bucure[ti - plecare la ora 07:00 pe ruta Ruse-Veliko
Târnovo-Capitan Andreevo (Bulgaria)-Kapikule (Turcia)-
Edirne (Adrianopol). Traversare cu ferryboatul a Strâmtorii
Dardanele la Canakkale - cazare.
Ziua a II-a
a: Mic dejun. Plecare c\tre Ku[adasi. Se viziteaz\
Troia, Pergam [i Biserica Ro[ie. Tur panoramic al Izmirului
(Smyrna). Cazare [i cin\ `n Ku[adasi.
Ziua a III-a a: Mic dejun. Se viziteaz\ Casa Maicii
Domnului, Cetatea Efes (Biblioteca lui Celsus, marele teatru
`n care a predicat Sf. Apostol Pavel, Biserica Maicii Domnului
- unde s-a ]inut Sinodul al III-lea Ecumenic `n 431), Biserica
ridicat\ de `mp\ratul Iustinian pe mormântul Sf. Apostol [i
Evanghelist Ioan, Templul zei]ei Artemis (una dintre cele 7
minuni ale lumii). Cazare [i cin\ `n Ku[adasi.
Ziua a IV-aa: Mic dejun. Plecare c\tre Pamukkale. Se vizitea-
z\ terasele calcaroase cu ap\ termal\ (fenomen unic `n lume),
Cetatea Hierapolis cu biserica ridicat\ pe locul martiriului Sf.
SERVICII INCLUSE:
- transport cu autocar modern cu AC
- 7 nop]i cazare hoteluri 3* [i 4*
Apostol Filip [i Cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ `n Pamukkale. - 7 mic dejun [i 4 cine tip bufet
- ghid român, preot `nso]itor
Ziua a V-aa: Mic dejun. Plecare c\tre Bursa cu vizitarea pe
traseu a ruinelor anticelor cet\]i: Philadelphia, Sardes [i Tia- PRE}UL NU INCLUDE:
tira. Cazare [i cin\ `n Bursa. - taxe intr\ri obiective
Ziua a VI-aa: Mic dejun. Plecare c\tre Istanbul. Sosire `n jurul - asigurarea medical\
prânzului. Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\ de `mp\- - tax\ de viz\ (15 euro/pers. + 15 euro pt. cei care merg în
ratul Iustinian `n anul 537, Topkapi - fostul palat al sultanilor [i Patmos
actualul Muzeu Na]ional al Turciei, care ad\poste[te exponate - ghid turc autorizat în interiorul obiectivelor (aprox. 15
unice: mâna dreapt\ a Sf. Ioan Botez\torul, sabia lui {tefan cel euro/pers.)
Mare, toiagul lui Moise, sabia lui David. Cazare `n Istanbul. - excursiile op]ionale
Ziua a VII-aa: Mic dejun. Turul ora[ului bizantin Constan- Acte necesare: pa[aport valabil minimum
tinopol, vizitarea Patriarhiei Ecumenice, Biserica Vlaherne, 6 luni de la data `ntoarcerii `n ]ar\
M\n\stirea Chora, ~nchisoarea Yedikule, zidurile vechiului o- Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\, Centrul de
ra[ Constantinopol. Timp liber la dispozi]ie. Cazare `n Istan-
Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
bul. Seara, op]ional croazier\ pe Bosfor. Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
Ziua a VIII-aa: Mic dejun. Plecare spre ]ar\. Trecere prin Epi- 021.337.48.13; 0788/ 728.542;
vata (locul de na[tere al Sf. Parascheva) [i Edirne, unde se vizitea- pelerinaje_antim@yahoo.com
z\ Moscheea Selimye. Sosire `n func]ie de formalit\]ile vamale. Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
TARIF: 300 de euro/persoan\ 0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK

16 Theologica
„Iahve [i so]ia Lui“?
~n sezonul de s\p\turi 1975-
1976, arheologul israelian
Ze’ev Meshel a descoperit
la Kuntillet Ajrud, `n
peninsula Sinai (50 km sud
de Cade[, deci `n sudul
extrem al Israelului antic),
inscrip]ii f\cute cu cerneal\
pe cioburile unor vase
mari, `n care ap\rea o
formul\ foarte
controversat\, „Iahve [i
A[era Lui“: „V\
binecuvântez prin Iahve din
Samaria [i A[era Lui“, iar `n
a doua inscrip]ie: „Te
binecuvântez prin Iahve din
Teman [i prin A[era Lui. El
s\ te binecuvânteze [i s\ te
p\zeasc\ [i s\ fie cu tine“;
„Iahve i-a dat dup\ inima lui
prin Iahve din Teman [i
A[era Lui“. textul inscrip]iilor [i s\ cercet\m neexistând hârtie, nu-]i permi- mut\ apoi `n spa]iul canaanit:
de lect. dr. Alexandru
MIH|IL|
Sintagma a n\scut din anii
‘80 vii controverse cu privire la
religia Israelului. Avea Iahve o
consoart\? Era A[era v\zut\ ca
fiind so]ia Lui? ~ntr-adev\r,
pentru mentalitatea omului an-
tic, puterea unei divinit\]i mas-
culine se proba [i prin procrea-
]ie. Zeul suprem canaanit, El,
se bucura de acest statut pen-
tru c\ era „tat\l zeilor“. Oame-
nii asociau fertilitatea p\mân-
tului, fertilitatea animalelor [i
chiar pe cea uman\ cu spa]iul
divin, care se desf\[ura `n pa-
ralel. Zeii erau imagina]i ca a-
vând so]ii [i copii, deci Iahve, ca
divinitate a Israelului, p\rea a-
tipic. Dup\ Vechiul Testament,
Iahve nu este `ncadrat `ntr-un
panteon, nu are so]ie, nu are co-
pii. Totu[i, a[a s\ fi stat lucru-
rile de la `nceput?
Aceste discu]ii de istoria reli-
giilor aveau evident o miz\ mai
mare: `n fond se dezb\tea rela-
]ia dintre monoteism [i polite-
ism. La `nceputul secolului tre-
cut, un antropolog austriac,
Wilhelm Schmidt, care era [i
preot catolic, avansa `n lucra-
rea sa, Der Ursprung der Got-
tesidee, 1908-1910, teoria unei
origini monoteiste a tuturor re-
ligiilor. Politeismul ap\rea ast-
fel ca o deformare a monoteis-
mului originar, sesizabil `nc\ la
culturile primitive. ~ns\ teoria
sa a pierdut masiv din teren
printre cercet\torii de istoria
religiilor, majoritatea adoptând
dimpotriv\ ideea unui evolu]io-
nism religios [i `n]elegând mo-
noteismul ca dezvoltându-se de
fapt din politeism.
Inscrip]iile din Kuntillet Aj-
rud ar indica astfel trecutul poli-
teist al lui Iahve, divinitatea ca-
re a devenit ulterior eminamen-
te exponentul monoteismului. Se
`ncerca, altfel spus, un adev\rat
„atac la so]ie“. Trebuie `ns\, `na-
inte de toate, s\ cercet\m con-
dac\ sunt sau nu singulare [i ca-
re ar fi semnifica]ia lor.
Inscrip]iile despre
Iahve [i A[era
A[ezarea de la Kuntillet Aj-
rud are avantajului unui sit de
unic\ ocupa]ie, de aceea, in-
scrip]iile pot fi sigur datate un-
deva `n sec. al IX-lea - al VIII-
lea `.Hr. A[ezarea dispunea de o
cl\dire mai mare, de tip fort\-
rea]\, fiind situat\ la intersec-
]ia unor drumuri ale ca-ravane-
lor. La `nceput, s-a crezut c\
fort\rea]a ar fi slujit drept sanc-
tuar, totu[i, mult mai probabil,
este vorba de un han.
Al\turi de prima inscrip]ie,
existau [i o serie de desene ciu-
date: dou\ personaje grote[ti, a-
sem\n\toare cu zeul pitic Bes
din Egipt, cu aspecte bovine,
p\reau s\ se ]in\ de mân\, iar
`n planul secund, o femeie cânta
la harp\. Unii au crezut c\ in-
scrip]ia nr. 1 este o legend\ a i-
maginilor. Astfel, M. Gilula cre-
de c\ Bes cel mai mare este chi-
ar Iahve, iar cel mai mic, A[era.
W. Dever crede, dimpotriv\, c\
femeia cu lir\ este A[era. S\ fie
asemea desene singura m\rtu-
rie iconografic\ a lui Iahve?
Totu[i, la o analiz\ mai aten-
t\, s-a stabilit c\ figurile nu au
leg\tur\ cu inscrip]ia, pentru
c\ aceasta se suprapune u[or
capului figurii mai mari. La
rândul ei, aceasta se intersec-
teaz\ cu figura mai mic\ [i ar
p\rea desenat\ ulterior. Dac\
inscrip]ia ar face vreo referire
la desene, ar fi greu de explicat
de ce `n desene apar trei perso-
naje, pe când inscrip]ia vorbe[-
te doar de dou\. Pe fragmentul
ceramic respectiv, mai apar [i
alte imagini: o vac\ [i un vi]el,
gâtul [i capul unui animal, o
parte dintr-un atelaj (cai?).
Ambele inscrip]ii au, pe de
alt\ parte, expresii epistolare,
ceea ce ar indica faptul c\ ele
au fost scrise pe ciob doar ca e-
xerci]iu `n vederea redact\rii u-
nei scrisori. Pe vremea aceea,
CM
YK
teai s\ irose[ti foi de papirus
pentru simple noti]e. Cel mai u-
zual, se foloseau ostracone,
chiar [i `n trimiterea scrisorilor
propriu-zise. Contextul imediat
al inscrip]iilor nu ajut\, a[adar,
`n]elegerii lor.
Totu[i, [i aici firul cercet\rii
ia o turnur\ spectaculoas\, ele
nu sunt singurele. ~nc\ din
1967, o alt\ inscrip]ie, asem\-
n\toare, fusese descoperit\ `n
Khirbet el-Qom, tot `n sudul Iu-
deei (la 14 km vest de Hebron),
dar arheologul W.G. Dever, ca-
re a g\sit-o pe pilonul de piatr\
al unui mormânt de la finele
sec. al VIII-lea `.Hr., n-a publi-
cat-o decât `n 1970, iar ini]ial
nu a `n]eles-o ca având vreo le-
g\tur\ cu A[era. Abia `n 1977,
A. Lemaire recunoa[te c\ textul
trebuie aplicat A[erei. De altfel,
inscrip]ia fusese scris\ foarte
rudimentar, pentru c\ [i condi-
]iile erau mai dificile, probabil
doar la lumina unei l\mpi cu u-
lei. Nici sculptorul, un oarecare
Oniahu, nu p\rea prea `ndemâ-
natic, necalculându-[i bine spa-
]iul necesar literelor [i fiind
stânjenit de un desen (o palm\
cu vârfurile degetelor `n jos), pe
care s-a str\duit s\-l ocoleasc\.
Iat\ ce spune inscrip]ia: „Bine-
cuvântat a fost Uriahu pentru
Iahve [i de du[manii lui l-a sal-
vat prin A[era Lui. (Scris\) de
c\tre Oniahu. {i prin A[era
Lui… {i prin A[era Lui…“
Avem a[adar acces [i la o in-
scrip]ie care are leg\tur\ direc-
t\ cu contextul arheologic. Este
o inscrip]ie mortuar\, o rug\-
ciune adresat\ lui Iahve, pen-
tru protec]ia celui decedat. {i,
fapt interesant, salvarea sau
binecuvântarea i-a venit [i
„prin A[era“. Sintagma se repe-
t\ `n total de trei ori (o adev\-
rat\ invoca]ie).
Cine este A[era?
A[era este o zei]\ veche, nu-
mele ap\rând `n 1750 `n Babi-
lon `ntr-o dedica]ie f\cut\ rege-
lui Hamurappi. Men]ion\rile se
CM
YK
Joi, 11 februarie 2010
`n sec. 15 `n Taanah (lâng\ Me-
ghido, `n Israel), iar apoi cu pre-
c\dere `n literatura din Ugarit
(sec. 15-13 `dHr.), unde este
so]ia zeului suprem El, numit\
„n\sc\toarea“ [i „mama zeilor“.
~n Vechiul Testament, A[era
apare ca zei]\ p\gân\, asociat\
`n special cu Baal. Dar de obicei
a[era denume[te stâlpul sacru
de lemn sau chiar arborele sa-
cru din incinta sanctuarelor.
Septuaginta traduce prin alsos
„dumbrav\“ sau dendron „arbo-
re“. ~n general, copacul simboli-
zeaz\ via]a, fapt cu atât mai e-
vident pentru oamenii care tr\-
iau `n regiuni aride.
Foarte interesant c\ `n Deu-
teronom 16, 20-21 sunt interzi[i
arborii [i stâlpii chiar `n sanc-
tuarul dedicat lui Iahve: „S\
nu-]i s\de[ti dumbrav\ de orice
fel de copaci `mprejurul jertfel-
nicului pe care-l vei zidi Dom-
nului Dumnezeului t\u. {i s\
nu-]i ridici stâlpi idole[ti, care
sunt urâ]i de Domnul Dum-
nezeul t\u“. Dar `ns\[i inter-
dic]ia certific\ faptul c\ aseme-
nea practici existau. Textul ci-
tat face parte din Deuterono-
mul primar, scris probabil `n
sec. al VII-lea `.Hr. Deci s-ar p\-
rea c\ autorul deuteronomic este
primul care interzice asemenea
practici `n leg\tur\ cu cultul lui
Iahve. Dar `n perioada patriarhi-
lor ele nu erau interzise. Avraam
ridic\ sanctuarul din Hebron la
stejarul Mamvri (Facere 12, 6-7),
de asemenea, planteaz\ special o
dumbrav\ lâng\ altarul din
Beer-{eba (21, 33).
De aceea unii cercet\tori au
considerat c\ A[era din cele trei
inscrip]ii nu este de fapt zei]a
A[era, ci „stâlpul“ sau „arborele
sacru“ de lâng\ sanctuarul lui
Iahve. De altfel, formula de bi-
necuvântare din a doua inscrip-
]ie de la Kuntillet Ajrud are
verbul la singular, deci doar
Iahve este subiectul ultim al bi-
necuvânt\rii. A[era ar trebuie
deci s\ fie un obiect, simbolul a-
sociat lui Iahve. Totu[i, de[i ob-
serva]ia este foarte bun\, ea nu
rezolv\ problema.
A[era, obiect de cult
sau zei]\?
Chiar dac\ ar fi un simbol, nu
prea poate fi simbolul lui Iahve,
pentru c\ `i este asociat. Faptul
c\ poart\ exact acela[i nume ca
al zei]ei arat\ c\ este `n ultim\
instan]\ simbolul zei]ei. Cerce-
t\toarea Tilde Binger chiar ob-
serv\: „Nu am auzit ca cineva s\
adore un simbol, [i nu divinita-
tea pe care o simbolizeaz\“.
O alt\ obiec]ie `mpotriva i-
dentific\rii cu zei]a A[era a fost
de ordin gramatical. ~n ebraic\,
inscrip]iile ata[eaz\ pronumele
sufixat „a Lui“ direct la numele
A[era. Unii au crezut c\ aceasta
este `mpotriva regulilor limbii,
care nu ar premite determina-
rea numelor proprii. Totu[i, lu-
crurile nu trebuie `n]elese atât
de rigid. Exist\ cazuri `n care [i
substantivele proprii pot fi de-
terminate, atunci când trebuie
identificate ipostaze ale lor fa]\
de altele asem\n\toare: Aram
Naharaim (Aram din Mesopota-
mia, nu Aram din Siria), Ghibe-
ea lui Saul (spre diferen]\ de al-
t\ Ghibeea), Betleemul Iudeei
(nu al lui Zabulon). Argumentul
decisiv a fost adus `ns\ de Paolo
Xella, care a g\sit sintagme a-
sem\n\toare `n Siria [i Fenicia
referitoare la un zeu [i so]ia lui: CM
„Rasap [i Adamma lui“, „Kura YK
[i Barama lui“ (ambele formule
atestate `n Ebla), „Gathru [i A-
nat a lui“ (Ugarit).
Unde ajungem?
De[i trebuie s\ remarc\m
faptul c\ identificarea cu zei]a
A[era `n inscrip]ii nu este abso-
lut sigur\ (nu trebuie exclus\ to-
tal posibilitatea referirii la stâl-
pul/arborele sacru), totu[i, jude-
când la rece, nu afl\m mare lu-
cru. Este ca atunci când, stând
`n fa]a unui pahar, unii v\d ju-
m\tatea plin\, al]ii jum\tatea
goal\, iar al]ii consider\ c\ nu
putem afirma precis gradul de
umplere al paharului, f\r\ m\-
sur\tori prealabile. Eu tind me-
reu s\ m\ al\tur ultimei tabere.
Care ar fi datele? C\ `n secolele
al IX-lea - al VIII-lea `.Hr., `n
spa]iul sudic al Israelului, câ]iva
oameni pro-babil c\ ~l asociau pe
Iahve cu A[era, ca so]ie a Lui.
Dac\ a[a stau lucrurile, acei oa-
meni erau politei[ti, fapt certifi-
cat [i de faptul c\ `n alte inscrip-
]ii din Kuntillet Ajrud sunt men-
]iona]i zeii Baal [i El. Dar acesta
nu este cultul oficial din Ierusa-
lim, nici nu indic\ pozi]ia majo-
ritar\. Ca [i cum, dup\ 2.000 de
ani, ni[te arheologi ai viitorului
ar g\si `n Bucure[ti doar opt car-
case de ma[ini vernil dintr-o ex-
pozi]ie [i ar deduce c\ pe vremea
noastr\ toate ma[inile din Bucu-
re[ti erau verzi. De altfel, chiar
Vechiul Testament atest\ ele-
mente idolatre chiar la unii regi
iudei. Dar majoritatea popula-
]iei era iahvist\, cel pu]in `n
sens monolatru. Studii `ntre-
prinse de J. Tigay [i J. Fowler
pe atest\rile onomastice israeli-
te atest\ o majoritate covâr[i-
toare a numelor de persoane
formate cu teoforul Iahve/El, `n
schimb o majoritate a toponime-
lor cu teofore p\gâne. Acest lu-
cru ar demonstra faptul c\ iah-
vismul monolatru era religia o-
ficial\ `n sec.al IX-lea `.Hr. a
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Joi, 11 februarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 34 (1536) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 34 (309) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA

ACTUALITATE FARMACIA VERDE PAGINA

AGRICULTORULUI
„Sfântul Haralambie
este profund Morcovul, cel mai Amenzi pentru
ancorat `n evlavia pre]ios rezervor cei care nu-[i
poporului român“ de vitamine cultiv\ terenul
PAGINA 16 PAGINA 15 PAGINA 7

Dialogul lui Dostoievski

cu Dumnezeu basilica.ro
Feodor Mihailovici Dostoievski este unul dintre
cei mai cunoscu]i [i importan]i scriitori ru[i. RELIGIOS
Adesea prezentând personaje aflate `n st\ri de PROBLEME DE ACTUALITATE
con[tiin]\ extreme sau fracturate, operele sale ALE VIE}II BISERICE{TI, DIS-
CUTATE ~N SINODUL BOR: Ieri,
demonstreaz\ un talent extraordinar pentru la Re[edin]a patriarhal\ au
`nceput lucr\rile Sfântului
p\trunderea psihologiei umane [i analiza politicii Sinod al Bisericii Ortodoxe CM
YK
sociale [i spirituale a societ\]ii din Rusia epocii Române sub pre[edin]ia
Preafericitului P\rinte Patri-
sale. Este un clasic al literaturii universale, a c\rui arh Daniel. Pe ordinea de zi
oper\ e o str\lucit\ replic\ literar\ [i filosofic\ la a [edin]ei se afl\ probleme
de actualitate ale vie]ii bise-
criza social\ [i spiritual\ a vremii sale. Geniul s\u rice[ti interne [i externe.
se datoreaz\ [i credin]ei ortodoxe `ntip\rite lui, de Pagina 3

mic, de c\tre mama sa. ~ntreaga sa oper\ este un ACTUALITATE

dialog cu Dumnezeu, o lupt\ a sufletului s\u
zbuciumat de boal\ [i necazuri. Despre
religiozitatea operei lui Dostoievski am vorbit cu
CM
YK
pr. prof. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de
Teologie din Bucure[ti. Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
ROM+NIA {I BULGARIA SOLI-
CIT| GRECIEI DESP|GUBIRI:
„Bulgaria [i România au ini-
]iat o procedur\ la Comisia
European\ `mpotriva Greci-
ei, pentru nerespectarea pre-
vederilor care garanteaz\
mi[carea liber\ a persoane-
lor [i m\rfurilor“, a declarat
Miroslav Naidenov.
Garan]ia pentru „Prima Cas\“ Pagina 4

va ajunge la 70.000-75.000 de euro ECONOMIC

M\n\stirea benedictin\
Montserrat se afl\ sub v=rful
estic al masivului muntos cu
acela[i nume. De la m\n\stire,
aflat\ la o altitudine de 720 de
metri, se poate ajunge, pe trasee
turistice amenajate, pe v=rful
cel mai `nalt al muntelui, „Sf=n-
tul Ioan“, cu o `n\l]ime de 1.236
de metri. ~nceputul monahis-
mului pe „muntele sf=nt“ al Ca-
taluniei poate fi datat `ntre se-
colele al XI-lea [i al XII-lea. a
Limita garan]iilor guver-
namentale stabilit\ prin Pro-
gramul „Prima Cas\“ va fi
men]inut\ la 60.000 de euro
pentru locuin]e deja finaliza-
te, dar va fi majorat\ la
70.000-75.000 de euro pentru
case care urmeaz\ s\ fie con-
struite, pentru imobile noi
urmând s\ fie majorat [i pla-
fonul total al garan]iilor.
Modific\rile au fost anun-
]ate, ieri, de premierul Emil
Boc [i urmeaz\ s\ fie adopta-
Bilan] al cutremurului din Haiti: 230.000 de victime
Guvernul haitian a anun-
]at c\ bilan]ul victimelor cu-
tremurului care s-a produs `n
ianuarie a ajuns la 230.000 de
mor]i, cu 18.000 mai mul]i de-
cât `n estim\rile anterioare,
relateaz\ BBC News Online.
Num\rul mor]ilor `n urma
cutremurului de la 12 ianua-
te s\pt\mâna viitoare de Gu-
vern.
La `nceputul lunii ianua-
rie, Guvernul a decis ca per-
soanele care `ncheie pân\ la
15 februarie 2010 antecon-
tracte de vânzare-cump\rare
de locuin]e prin Programul
„Prima Cas\“ s\ beneficieze
`n continuare de garan]ia
statului la contractarea cre-
ditului, dup\ sistemul actu-
al, ulterior programul ur-
mând s\ fie modificat, pentru
rie se apropie de cel al valu-
lui tsunami din 2004, care s-a
soldat cu moartea a 250.000
de persoane.
Ministrul Comunica]iilor,
Marie-Laurence Jocelyn Las-
segue, a declarat c\ bilan]ul
nu este final, fiind `nregistra]i
circa 300.000 de r\ni]i.
stimularea achizi]iei de locu-
in]e noi. a
La o lun\ de la cutremurul
devastator, ziua va fi marcat\
prin rug\ciuni [i post.
Potrivit BBC, odat\ cu
apropierea sezonului ploios,
exist\ o mare `ngrijorare c\
lipsa de ad\posturi provizorii
ar putea favoriza izbucnirea
unor epidemii. a
MA{INILE ELECTRICE AR PU-
TEA REPREZENTA 10% DIN
PARCUL AUTO EUROPEAN:
Ma[inile electrice au devenit
tot mai interesante pentru
produc\torii de autoturisme,
`n ultima perioad\ foarte
multe companii trec=nd la
produc]ia de serie.
Pagina 5
S|N|TATE
CE APE MINERALE SUNT BU-
NE CONTRA INFEC}IILOR {I
ALERGIILOR: Pielea, ]esutul
care `nvele[te corpul uman,
dar [i mucoasele reprezint\
o barier\ care ap\r\ organis-
mul de multe agresiuni: fizi-
ce, chimice, biologice.
Pagina 6
 Joi, 11 februarie 2010
Te Deum la cinci ani de apari]ie ne`ntrerupt\ a „Ziarului Lumina“
Cu prilejul `mplinirii, pe 7 februarie 2010,
a cinci ani de apari]ie ne`ntrerupt\ a Ziarului
Lumina, primul cotidian cre[tin din Rom=-
nia, m=ine, 12 februarie, `n prezen]a Preafe-
ricitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, sa va oficia un tedeum, `n
Sala „Europa Christiana“ a Palatului Patri-
arhiei. Dup\ slujba de mul]umire, care va `n-
cepe la ora 13:00, vor fi evocate momente din
activitatea publica]iilor „Lumina“ [i vor fi
acordate diplome de onoare unor colaboratori
sau binef\c\tori, precum [i unor ostenitori ai
acestor publica]ii. Tot cu acest prilej va fi lan-
sat\ oficial noua versiune a site-ului
www.ziarullumina.ro.
Ziarul Lumina a ap\rut `n urm\ cu cinci
ani, la Ia[i, la data de 7 februarie, ini]iativ\ a
unui grup de laici ortodoc[i, sprijinit\ de Mi-
tropolia Moldovei [i Bucovinei. Dup\ cum pre-
ciza P\rintele Patriarh, `n cuvântul de felici-
tare adresat redac]iei pe 7 februarie 2010, apa-
ri]ia acestui cotidian cre[tin „a fost deodat\ ro-
dul eforturilor pe care un grup de laici orto-
doc[i - jurnali[ti, oameni de cultur\, oameni de
afaceri - le-a f\cut `mpreun\ cu un grup de cle-
rici implica]i `n activitatea mediatic\ misiona-
r\, pentru a oferi cititorilor de pres\ scris\ o al-
ternativ\ cu accent deosebit pe aspectul forma-
tiv, nu doar pe latura informativ\, care este
specific\ unei astfel de publica]ii“.
Timp de peste doi ani, cotidianul „Lumi-
na“ a avut caracter local [i regional. ~ncep=nd
cu 26 noiembrie 2007, a `nceput s\ fie difuzat
[i `n Bucure[ti. De aproape doi ani, Ziarul
Lumina face parte din categoria cotidienelor
na]ionale [i este distribuit `n 39 de jude]e ale
]\rii, ajung=nd, astfel, `n casele majorit\]ii
rom=nilor.
„Cotidianul «Ziarul Lumina» nu se adre-
seaz\ exclusiv cre[tinilor practican]i, care
oricum nu au nevoie de argumente de cre-
din]\, furnizate zilnic `ntr-o publica]ie, [i
Actualitatea religioas\ 3
nici nu este un «ziar de ni[\», adres=ndu-se
doar clericilor [i urm\rind cu prec\dere
agenda lor specific\. Este un ziar cu puter-
nice [i moderne accente misionare, al c\rui
scop este, printre altele, cel de a veni cu ar-
gumente `n favoarea «recre[tin\rii poporu-
lui», spre a-l convinge c\, pe l=ng\ cet\]e-
nia rom=n\, poate de]ine [i pa[aport de ce-
t\]ean al Cerului“, ne-a declarat dl. Cosmin
Olinici, consilier patriarhal pentru pu-bli-
ca]iile Lumina.
Al\turi de s\pt\mânalul de spiritualitate
[i atitudine cre[tin\ „Lumina de Duminic\“,
cotidianul „Ziarul Lumina“ [i-a asumat „rolul
de a contribui la formarea con[tiin]ei cre[ti-
nului implicat `n via]a bisericeasc\, dar [i ac-
tiv `n societatea de azi, deodat\ fiu al Biseri-
cii [i cet\]ean al }\rii“, dup\ cum men]iona
Patriarhul Rom=niei `n mesajul de felicitare.
Ziarul Lumina face parte din Centrul de
Pres\ BASILICA al Patriarhiei Rom=ne. a
Apel la solidaritate
cu victimele
cutremurului din Haiti
~n semn de compasiune [i
solidaritate fr\]easc\ cu cei
afecta]i de cutremurul devas-
tator din Haiti, care a curmat
numeroase vie]i omene[ti [i a
provocat mari pagube mate-
riale, Patriarhia Român\ a-
dreseaz\ ierarhilor, clerului
[i credincio[ilor ortodoc[i de
la parohii [i m\n\stiri rug\-
mintea de a organiza colecte
`n bani pentru ajutorarea
celor r\ni]i [i a familiilor
`ndoliate din cauza acestui
cutremur devastator.
Rug\m ca sumele colectate
s\ fie depuse `n urm\toarele
conturi pentru sinistra]i ale
Patriarhiei Române: RO54RN
CB0075004895030091 (lei),

Probleme de actualitate ale vie]ii RO27RNCB00750048950300

92 (euro), RO97RNCB007500
4895030093 (USD), cu men]i-

biserice[ti, discutate `n Sinodul BOR unea „PENTRU SINIS-

a Ieri, la Re[edin]a patriarhal\, au `nceput lucr\rile Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, sub pre[edin]ia Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel a Pe ordinea
de zi a [edin]ei se afl\ probleme de actualitate ale vie]ii biserice[ti interne [i externe a
de diac. Ciprian BÂRA
Lucr\rile [edin]ei Sfântu-
lui Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române au fost precedate de
Te Deum, oficiat la Catedrala
patriarhal\ de c\tre Preasfin-
]itul Varlaam Ploie[teanul, E-
piscop-vicar patriarhal, `n-
conjurat de un sobor de preo]i
[i diaconi, la ora 9:30, `n pre-
zen]a Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel [i a celorlal]i
membri ai Sfântului Sinod.
Lucr\rile, care se desf\[oa-
r\ pe parcursul a dou\ zile
consecutiv, au fost deschise de
cuvântul ~ntâist\t\torului Bi-
sericii noastre, care a sub-
liniat importan]a comuniunii
[i sf\tuirii pentru ca prob-
lemele s\ fie rezolvate prin
consf\tuire, prin conlucrare,
sub inspira]ia [i luminarea
Duhului Sfânt. De asemenea,
P\rintele Patriarh a eviden-
]iat Evanghelia ce s-a citit la
Te Deum, „care a ar\tat pre-
zen]a lui Hristos din ceruri,
`ntre cei care pe p\mânt se
adun\ `n numele Domnului [i
aceast\ prezen]\ nev\zut\,
dar real\, a lui Hristos acolo
unde oamenii se roag\ [i
cheam\ numele Domnului
este v\zut\ prin roadele pe
care le d\ ea atunci când noi
avem duhul lui Hristos. Rug\-
ciunea foarte p\trunz\toare
care se cite[te totdeauna la Te
Deum, când se deschid lucr\-
rile Sfântului Sinod `ntr-o Bi-
seric\ Ortodox\, este, de ase-
menea, pentru noi, o lumin\
mare, pentru c\ ne arat\ mai
`ntâi pilda ierarhilor rug\tori,
m\rturisitori ai credin]ei [i
lucr\tori `n Biserica neamului
nostru, [i apoi se cere ca s\
lucr\m `n duh de fr\]ietate [i
se cere ca duhul de `nvr\jbire,
de pizmuire, de dezbinare s\
fie alungat prin puterea Du-
hului Sfânt“.
Preafericirea Sa a propus
ca, `n viitor, la `nceputul fie-
c\rei [edin]e a Sfântului Si-
nod s\ existe o medita]ie des-
pre slujirea preo]easc\ [i
arhiereasc\ `n Biseric\ f\cut\
pe baza Sfintei Scripturi [i pe
baza unor scrieri ale Sfin]ilor
P\rin]i privind slujirea arhi-
ereasc\, lucrarea sinodal\ [i
lucrarea `n comuniune.
~n continuare, Patriarhul
României a supus examin\rii
[i aprob\rii plenului prop-
unerea de repartizare a PS
Varlaam Ploie[teanul, Epis-
cop-vicar patriarhal, la Comi-
sia teologic\ [i didactic\ [i pe
cea de repartizare a PS Emili-
an Lovi[teanul, Episcop-vicar
al Arhiepiscopiei Râmnicului,
la Comisia pastoral\, amân-
dou\ propunerile fiind votate
[i validate. {edin]a Sinodului
a continuat cu lucr\rile pe co-
misii [i `ntocmirea referatelor,
fiind discutate probleme de
actualitate ale vie]ii biseri-
ce[ti interne [i externe. ~n
cadrul comisiilor teologic\,
liturgic\ [i didactic\ s-a luat
`n discu]ie referatul Cancela-
riei Sfântului Sinod `n leg\tu-
r\ cu publicarea `n cursul a-
nului 2010, proclamat de Pa-
Lucr\rile [edin]ei Sfântului Sinod
triarhia Român\ „Anul oma-
gial al Crezului Ortodox [i Au-
tocefaliei române[ti“,
urm\toarelor volume: „Auto-
cefalie, libertate [i demnita-
te“; „Autocefalie [i responsa-
bilitate“ [i „Autocefalie [i co-
muniune. Biserica Ortodox\
Român\ `n dialog [i cooper-
are extern\ (1885-2010)“.
Printre punctele importante
au fost precedate de Te Deum
discutate, men]ion\m [i ev-
aluarea inform\rii Secto-
a rului teologic-educa]ional al
Patriarhiei Române, cu pri-
vire la aprobarea extinderii
proiectului „Alege [coala!“ la
toate eparhiile din cuprinsul
Patriarhiei Române.
Lucr\rile Sfântului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române
vor continua [i ast\zi. a
TRA}I“, conturile fiind des-
chise la Banca Comerciala Ro-
mân\, filiala sector 4, Bucu-
re[ti. Ajutorul financiar din
partea clerului [i a credincio-
[ilor ortodoc[i români va fi o-
ferit de Patriarhia Român\
direct celor care au avut de
suferit `n urma cutremuru-
lui [i familiilor sinistrate din
Haiti, cu speran]a c\ genero-
zitatea Bisericii Ortodoxe
Române va aduce un strop
de alinare sufleteasc\ [i aju-
tor pentru refacerea moral\
[i material\ a comunit\]ilor
atât de greu `ncercate din a-
ceast\ ]ar\ de pe continentul
american. (Biroul de Pres\
al Patriarhiei Române)
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111

Joi, 11 februarie 2010
„Iahve [i so]ia Lui“?
~n sezonul de s\p\turi 1975-
1976, arheologul israelian
Ze’ev Meshel a descoperit
la Kuntillet Ajrud, `n
peninsula Sinai (50 km sud
de Cade[, deci `n sudul
extrem al Israelului antic),
inscrip]ii f\cute cu cerneal\
pe cioburile unor vase
mari, `n care ap\rea o
formul\ foarte
controversat\, „Iahve [i
A[era Lui“: „V\
binecuvântez prin Iahve din
Samaria [i A[era Lui“, iar `n
a doua inscrip]ie: „Te
binecuvântez prin Iahve din
Teman [i prin A[era Lui. El
s\ te binecuvânteze [i s\ te
p\zeasc\ [i s\ fie cu tine“;
„Iahve i-a dat dup\ inima lui
prin Iahve din Teman [i
A[era Lui“. textul inscrip]iilor [i s\ cercet\m neexistând hârtie, nu-]i permi- mut\ apoi `n spa]iul canaanit:
de lect. dr. Alexandru
MIH|IL|
Sintagma a n\scut din anii
‘80 vii controverse cu privire la
religia Israelului. Avea Iahve o
consoart\? Era A[era v\zut\ ca
fiind so]ia Lui? ~ntr-adev\r,
pentru mentalitatea omului an-
tic, puterea unei divinit\]i mas-
culine se proba [i prin procrea-
]ie. Zeul suprem canaanit, El,
se bucura de acest statut pen-
tru c\ era „tat\l zeilor“. Oame-
nii asociau fertilitatea p\mân-
tului, fertilitatea animalelor [i
chiar pe cea uman\ cu spa]iul
divin, care se desf\[ura `n pa-
ralel. Zeii erau imagina]i ca a-
vând so]ii [i copii, deci Iahve, ca
divinitate a Israelului, p\rea a-
tipic. Dup\ Vechiul Testament,
Iahve nu este `ncadrat `ntr-un
panteon, nu are so]ie, nu are co-
pii. Totu[i, a[a s\ fi stat lucru-
rile de la `nceput?
Aceste discu]ii de istoria reli-
giilor aveau evident o miz\ mai
mare: `n fond se dezb\tea rela-
]ia dintre monoteism [i polite-
ism. La `nceputul secolului tre-
cut, un antropolog austriac,
Wilhelm Schmidt, care era [i
preot catolic, avansa `n lucra-
rea sa, Der Ursprung der Got-
tesidee, 1908-1910, teoria unei
origini monoteiste a tuturor re-
ligiilor. Politeismul ap\rea ast-
fel ca o deformare a monoteis-
mului originar, sesizabil `nc\ la
culturile primitive. ~ns\ teoria
sa a pierdut masiv din teren
printre cercet\torii de istoria
religiilor, majoritatea adoptând
dimpotriv\ ideea unui evolu]io-
nism religios [i `n]elegând mo-
noteismul ca dezvoltându-se de
fapt din politeism.
Inscrip]iile din Kuntillet Aj-
rud ar indica astfel trecutul poli-
teist al lui Iahve, divinitatea ca-
re a devenit ulterior eminamen-
te exponentul monoteismului. Se
`ncerca, altfel spus, un adev\rat
„atac la so]ie“. Trebuie `ns\, `na-
inte de toate, s\ cercet\m con-
dac\ sunt sau nu singulare [i ca-
re ar fi semnifica]ia lor.
Inscrip]iile despre
Iahve [i A[era
A[ezarea de la Kuntillet Aj-
rud are avantajului unui sit de
unic\ ocupa]ie, de aceea, in-
scrip]iile pot fi sigur datate un-
deva `n sec. al IX-lea - al VIII-
lea `.Hr. A[ezarea dispunea de o
cl\dire mai mare, de tip fort\-
rea]\, fiind situat\ la intersec-
]ia unor drumuri ale ca-ravane-
lor. La `nceput, s-a crezut c\
fort\rea]a ar fi slujit drept sanc-
tuar, totu[i, mult mai probabil,
este vorba de un han.
Al\turi de prima inscrip]ie,
existau [i o serie de desene ciu-
date: dou\ personaje grote[ti, a-
sem\n\toare cu zeul pitic Bes
din Egipt, cu aspecte bovine,
p\reau s\ se ]in\ de mân\, iar
`n planul secund, o femeie cânta
la harp\. Unii au crezut c\ in-
scrip]ia nr. 1 este o legend\ a i-
maginilor. Astfel, M. Gilula cre-
de c\ Bes cel mai mare este chi-
ar Iahve, iar cel mai mic, A[era.
W. Dever crede, dimpotriv\, c\
femeia cu lir\ este A[era. S\ fie
asemea desene singura m\rtu-
rie iconografic\ a lui Iahve?
Totu[i, la o analiz\ mai aten-
t\, s-a stabilit c\ figurile nu au
leg\tur\ cu inscrip]ia, pentru
c\ aceasta se suprapune u[or
capului figurii mai mari. La
rândul ei, aceasta se intersec-
teaz\ cu figura mai mic\ [i ar
p\rea desenat\ ulterior. Dac\
inscrip]ia ar face vreo referire
la desene, ar fi greu de explicat
de ce `n desene apar trei perso-
naje, pe când inscrip]ia vorbe[-
te doar de dou\. Pe fragmentul
ceramic respectiv, mai apar [i
alte imagini: o vac\ [i un vi]el,
gâtul [i capul unui animal, o
parte dintr-un atelaj (cai?).
Ambele inscrip]ii au, pe de
alt\ parte, expresii epistolare,
ceea ce ar indica faptul c\ ele
au fost scrise pe ciob doar ca e-
xerci]iu `n vederea redact\rii u-
nei scrisori. Pe vremea aceea,
CM
YK
teai s\ irose[ti foi de papirus
pentru simple noti]e. Cel mai u-
zual, se foloseau ostracone,
chiar [i `n trimiterea scrisorilor
propriu-zise. Contextul imediat
al inscrip]iilor nu ajut\, a[adar,
`n]elegerii lor.
Totu[i, [i aici firul cercet\rii
ia o turnur\ spectaculoas\, ele
nu sunt singurele. ~nc\ din
1967, o alt\ inscrip]ie, asem\-
n\toare, fusese descoperit\ `n
Khirbet el-Qom, tot `n sudul Iu-
deei (la 14 km vest de Hebron),
dar arheologul W.G. Dever, ca-
re a g\sit-o pe pilonul de piatr\
al unui mormânt de la finele
sec. al VIII-lea `.Hr., n-a publi-
cat-o decât `n 1970, iar ini]ial
nu a `n]eles-o ca având vreo le-
g\tur\ cu A[era. Abia `n 1977,
A. Lemaire recunoa[te c\ textul
trebuie aplicat A[erei. De altfel,
inscrip]ia fusese scris\ foarte
rudimentar, pentru c\ [i condi-
]iile erau mai dificile, probabil
doar la lumina unei l\mpi cu u-
lei. Nici sculptorul, un oarecare
Oniahu, nu p\rea prea `ndemâ-
natic, necalculându-[i bine spa-
]iul necesar literelor [i fiind
stânjenit de un desen (o palm\
cu vârfurile degetelor `n jos), pe
care s-a str\duit s\-l ocoleasc\.
Iat\ ce spune inscrip]ia: „Bine-
cuvântat a fost Uriahu pentru
Iahve [i de du[manii lui l-a sal-
vat prin A[era Lui. (Scris\) de
c\tre Oniahu. {i prin A[era
Lui… {i prin A[era Lui…“
Avem a[adar acces [i la o in-
scrip]ie care are leg\tur\ direc-
t\ cu contextul arheologic. Este
o inscrip]ie mortuar\, o rug\-
ciune adresat\ lui Iahve, pen-
tru protec]ia celui decedat. {i,
fapt interesant, salvarea sau
binecuvântarea i-a venit [i
„prin A[era“. Sintagma se repe-
t\ `n total de trei ori (o adev\-
rat\ invoca]ie).
Cine este A[era?
A[era este o zei]\ veche, nu-
mele ap\rând `n 1750 `n Babi-
lon `ntr-o dedica]ie f\cut\ rege-
lui Hamurappi. Men]ion\rile se
CM
YK
`n sec. 15 `n Taanah (lâng\ Me-
ghido, `n Israel), iar apoi cu pre-
c\dere `n literatura din Ugarit
(sec. 15-13 `dHr.), unde este
so]ia zeului suprem El, numit\
„n\sc\toarea“ [i „mama zeilor“.
~n Vechiul Testament, A[era
apare ca zei]\ p\gân\, asociat\
`n special cu Baal. Dar de obicei
a[era denume[te stâlpul sacru
de lemn sau chiar arborele sa-
cru din incinta sanctuarelor.
Septuaginta traduce prin alsos
„dumbrav\“ sau dendron „arbo-
re“. ~n general, copacul simboli-
zeaz\ via]a, fapt cu atât mai e-
vident pentru oamenii care tr\-
iau `n regiuni aride.
Foarte interesant c\ `n Deu-
teronom 16, 20-21 sunt interzi[i
arborii [i stâlpii chiar `n sanc-
tuarul dedicat lui Iahve: „S\
nu-]i s\de[ti dumbrav\ de orice
fel de copaci `mprejurul jertfel-
nicului pe care-l vei zidi Dom-
nului Dumnezeului t\u. {i s\
nu-]i ridici stâlpi idole[ti, care
sunt urâ]i de Domnul Dum-
nezeul t\u“. Dar `ns\[i inter-
dic]ia certific\ faptul c\ aseme-
nea practici existau. Textul ci-
tat face parte din Deuterono-
mul primar, scris probabil `n
sec. al VII-lea `.Hr. Deci s-ar p\-
rea c\ autorul deuteronomic este
primul care interzice asemenea
practici `n leg\tur\ cu cultul lui
Iahve. Dar `n perioada patriarhi-
lor ele nu erau interzise. Avraam
ridic\ sanctuarul din Hebron la
stejarul Mamvri (Facere 12, 6-7),
de asemenea, planteaz\ special o
dumbrav\ lâng\ altarul din
Beer-{eba (21, 33).
De aceea unii cercet\tori au
considerat c\ A[era din cele trei
inscrip]ii nu este de fapt zei]a
A[era, ci „stâlpul“ sau „arborele
sacru“ de lâng\ sanctuarul lui
Iahve. De altfel, formula de bi-
necuvântare din a doua inscrip-
]ie de la Kuntillet Ajrud are
verbul la singular, deci doar
Iahve este subiectul ultim al bi-
necuvânt\rii. A[era ar trebuie
deci s\ fie un obiect, simbolul a-
sociat lui Iahve. Totu[i, de[i ob-
Theologica 13
serva]ia este foarte bun\, ea nu
rezolv\ problema.
A[era, obiect de cult
sau zei]\?
Chiar dac\ ar fi un simbol, nu
prea poate fi simbolul lui Iahve,
pentru c\ `i este asociat. Faptul
c\ poart\ exact acela[i nume ca
al zei]ei arat\ c\ este `n ultim\
instan]\ simbolul zei]ei. Cerce-
t\toarea Tilde Binger chiar ob-
serv\: „Nu am auzit ca cineva s\
adore un simbol, [i nu divinita-
tea pe care o simbolizeaz\“.
O alt\ obiec]ie `mpotriva i-
dentific\rii cu zei]a A[era a fost
de ordin gramatical. ~n ebraic\,
inscrip]iile ata[eaz\ pronumele
sufixat „a Lui“ direct la numele
A[era. Unii au crezut c\ aceasta
este `mpotriva regulilor limbii,
care nu ar premite determina-
rea numelor proprii. Totu[i, lu-
crurile nu trebuie `n]elese atât
de rigid. Exist\ cazuri `n care [i
substantivele proprii pot fi de-
terminate, atunci când trebuie
identificate ipostaze ale lor fa]\
de altele asem\n\toare: Aram
Naharaim (Aram din Mesopota-
mia, nu Aram din Siria), Ghibe-
ea lui Saul (spre diferen]\ de al-
t\ Ghibeea), Betleemul Iudeei
(nu al lui Zabulon). Argumentul
decisiv a fost adus `ns\ de Paolo
Xella, care a g\sit sintagme a-
sem\n\toare `n Siria [i Fenicia
referitoare la un zeu [i so]ia lui: CM
„Rasap [i Adamma lui“, „Kura YK
[i Barama lui“ (ambele formule
atestate `n Ebla), „Gathru [i A-
nat a lui“ (Ugarit).
Unde ajungem?
De[i trebuie s\ remarc\m
faptul c\ identificarea cu zei]a
A[era `n inscrip]ii nu este abso-
lut sigur\ (nu trebuie exclus\ to-
tal posibilitatea referirii la stâl-
pul/arborele sacru), totu[i, jude-
când la rece, nu afl\m mare lu-
cru. Este ca atunci când, stând
`n fa]a unui pahar, unii v\d ju-
m\tatea plin\, al]ii jum\tatea
goal\, iar al]ii consider\ c\ nu
putem afirma precis gradul de
umplere al paharului, f\r\ m\-
sur\tori prealabile. Eu tind me-
reu s\ m\ al\tur ultimei tabere.
Care ar fi datele? C\ `n secolele
al IX-lea - al VIII-lea `.Hr., `n
spa]iul sudic al Israelului, câ]iva
oameni pro-babil c\ ~l asociau pe
Iahve cu A[era, ca so]ie a Lui.
Dac\ a[a stau lucrurile, acei oa-
meni erau politei[ti, fapt certifi-
cat [i de faptul c\ `n alte inscrip-
]ii din Kuntillet Ajrud sunt men-
]iona]i zeii Baal [i El. Dar acesta
nu este cultul oficial din Ierusa-
lim, nici nu indic\ pozi]ia majo-
ritar\. Ca [i cum, dup\ 2.000 de
ani, ni[te arheologi ai viitorului
ar g\si `n Bucure[ti doar opt car-
case de ma[ini vernil dintr-o ex-
pozi]ie [i ar deduce c\ pe vremea
noastr\ toate ma[inile din Bucu-
re[ti erau verzi. De altfel, chiar
Vechiul Testament atest\ ele-
mente idolatre chiar la unii regi
iudei. Dar majoritatea popula-
]iei era iahvist\, cel pu]in `n
sens monolatru. Studii `ntre-
prinse de J. Tigay [i J. Fowler
pe atest\rile onomastice israeli-
te atest\ o majoritate covâr[i-
toare a numelor de persoane
formate cu teoforul Iahve/El, `n
schimb o majoritate a toponime-
lor cu teofore p\gâne. Acest lu-
cru ar demonstra faptul c\ iah-
vismul monolatru era religia o-
ficial\ `n sec.al IX-lea `.Hr. a
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Joi, 11 februarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în adic]ie
preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea este
regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48;
mail: centrulsfnicolae@yahoo.com
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu 0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) urm\toare.
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Joi, 11 februarie 2010 Farmacia verde 15

Morcovul, cel mai pre]ios rezervor de vitamine
Originar din zona
mediteranean\, morcovul
a fost cultivat `nc\ din
vremea romanilor [i a
galilor, fiind considerat
un aliment deosebit de
valoros, cu propriet\]i
terapeutice multiple,
valabile `n combaterea unei
game largi de afec]iuni.
de prof. univ. dr.
Constantin MILIC|
Sub denumirea [tiin]ific\ de Da-
ucus carota L., ssp. sativa Hoffm.
(din familia Umbelliferae), mor-
covul s-a dovedit util atât prin r\-
d\cinile `ngro[ate, cât [i prin se-
min]ele uscate [i frunze. Fiind foar-
te bogat\ `n vitamine, zaharuri [i
s\ruri minerale, r\d\cina suculen-
t\ de morcov, de culoare galben\-
portocalie, a fost utilizat\ de multe
secole `n medicina tradi]ional\ ca
un component energizant, un ali-
ment esen]ial pentru copii, bolnavi,
femei gravide [i b\trâni [i o surs\
excep]ional\ de antioxidante natu-
rale contra cancerelor.
Con]inutul biochimic al morco-
vului este foarte diversificat, ceea
ce explic\ multiplele efecte benefi-
ce `n hr\nirea `ntregului organism
[i `n men]inerea s\n\t\]ii.
R\d\cinile au un con]inut ridi-
cat de carotenoizi (ce dau culoarea
portocalie), `n principal beta-caro-
ten, care este transformat de orga-
nism `n vitamina A, numit\ vitami-
na frumuse]ii, cu efecte directe pen-
tru piele, inim\ [i sistem imunitar.
~n afara vitaminei A (120 u. la
100 g), mai exist\ vitaminele B1,
B2, B6, C, E, K, P, PP, ceea ce
explic\ necesitatea unui consum
sus]inut de r\d\cini `n caz de
avitaminoze severe. ~n paralel
ofer\ [i o bog\]ie de s\ruri mine-
rale, absolut necesare cre[terii [i
s\n\t\]ii omului: fier (7%), pota-
siu, fosfor, calciu, magneziu etc.
Efectele terapeutice sunt dato-
rate [i altor compu[i organici cum
sunt glucidele (6 %), mai ales levu-
loz\ [i dextroz\, pectine, proteine,
glicolipide, fosfolipide, steroli, leci-
tine, acizi gra[i (linoleic, palmitic),
aminoacizi (asparagina) [i daucari-
na - un puternic vasodilatator la
nivel cerebral.
Valoarea energetic\ a r\d\cini-
lor este de 30 kcal la 100 g, din ca-
re 93% este energie u[or resorbit\
de organism.
Pagin\ realizat\ de Otilia B|LINI{TEANU
Semin]ele uscate con]in un ulei
eteric complex (0,4-0,8%) `n care
predomin\ sesquiterpenoide `n
propor]ii de peste 50-60 % din total.
~n cantit\]i apreciabile exist\ [i
compu[i monoterpenici oxigena]i
(geraniol, terpineol, acetat de gera-
nil [i de terpinil), precum [i hidro-
carburi monoterpenice (camfen, fe-
landren, tujen, pinen, limonen).
Frunzele con]in acizi organici
(cafeic, ferulic), clorofil\, fibre ve-
getale [i s\ruri minerale (fier, alu-
miniu, zinc, magneziu etc.).
Remediu valoros
`n bolile digestive
[i `n detoxifiere
At=t pentru organismele bolna-
ve, cât [i pentru cele s\n\toase, r\-
d\cina are propriet\]i antianemice,
vitaminizante, mineralizante, to-
nifiante, energizante, imunostimu-
latoare de ap\rare contra infec]iilor
[i stimulatoare `n cre[terea copiilor.
La nivelul aparatului digestiv
are ac]iuni antidiareice, laxative,
purgative, antiseptice, antibiotice,
antiputride, antihemoragice, he-
mostatice, sedative, fluidizante
biliar, regeneratoare hepatic,
cicatrizante gastric [i intestinal,
vermifuge [i tenifuge.
Pentru aparatul respirator are
`nsu[iri expectorante [i pectorale.
~n circula]ia sângelui este hipo-
tensiv, vasodilatator, detoxifiant,
depurativ, hipoglicemiant [i stimu-
lator al form\rii globulelor ro[ii [i a
hemoglobinei. La ochi este un ne`n-
trecut ameliorator al acuit\]ii vizu-
ale datorit\ con]inutului ridicat de
beta-caroten [i vitamina A.
~n afec]iunile dermatice are
propriet\]i antiseptice, astringen-
te, antiinfec]ioase, cicatrizante la
nivelul pl\gilor externe, emoliente,
epitelizante, calmante, rubefiante.
Frunzele uscate de morcov au
ac]iuni aperitive, digestive, stimu-
lente, carminative, emenagoge [i
galactogoge (stimuleaz\ lacta]ia).
Ac]iuni terapeutice
specifice
Cele mai importante ac]iuni te-
rapeutice se constat\ `n tulbur\rile
de cre[tere la copii, rahitism, ane-
mie, debilitate, demineralizare, sur-
menaj, oboseal\, astenie, extenuare,
convalescen]\, nevrism, avitamino-
ze, scorbut. ~n aceste ac]iuni, morco-
vul, crud sau prelucrat, `nt\re[te
imunitatea organismului [i m\re[te
rezisten]a la boli infec]ioase.
~n afec]iunile oculare sunt bine
cunoscute efectele favorabile ale
morcovului datorit\ con]inutului
`n vitamina A, intervenind `n caz
de insuficien]\ vizual\, sc\derea
acuit\]ii vizuale, cataract\ [i he-
meralopie. Legat de aceast\ pro-
prietate important\ este recoman-
dat consumul morcovului `n fiecare
zi la persoanele care au nevoie de o
vedere perfect\ (aviatori, mari-
nari, antomobili[ti, mecanici de lo-
comotiv\), precum [i la bolnavii de
miopie (`ndeosebi la copii), fiind un
factor excelent `n ameliorarea per-
forman]elor vizuale.
La nivelul aparatului digestiv,
morcovul este un ne`ntrecut „prie-
ten“ al ficatului [i al intestinelor
printr-o multitudine de ac]iuni:
- amelioreaz\ tulbur\rile gas-
tro-hepatice, ulcerele gastro-duo-
denale, gastritele hiperacide, he-
patit\ cronic\ [i viral\, ciroz\, as-
cit\, bil\ lene[\, insuficien]\ hepa-
tobiliar\ [i litiaz\ biliar\;
- intervine `n hemoragiile gas-
tro-intestinale, infec]ii intestinale,
enterocolite cronice [i acute, refa-
cerea echilibrului acido-bazic, re-
glarea tranzitului intestinal, cur\-
]irea mucoasei intestinale (datori-
t\ con]inutului de pectine);
- ac]ioneaz\ `n colite, enterite,
constipa]ii, diaree la sugari [i copii,
colibaciloz\, eliminarea toxinelor [i
otr\vurilor din corp, hemoroizi [i
parazitoze intestinale (tenie, oxiuri).
Morcovul reduce
glicemia la bolnavii
de diabet
~n afec]iunile respiratorii inter-
vine `n lini[tirea crizelor de tuse
convulsiv\, astm bron[ic, bron[ite
cronice, r\ceal\, voce voalat\, pne-
umonie [i `n cre[terea rezisten]ei
fa]\ de bacilul tuberculozei (Koch).
~n compozi]ia sângelui are un
rol esen]ial `n regenerarea globule-
lor ro[ii, m\rirea procentului de
hemoglobin\, `n cur\]irea sângelui
prin diminuarea colesterolului
„r\u“ (LDL) fixat pe vasele sangvi-
ne (doi morcovi pe zi reduc coleste-
rolul cu 20%). De asemenea, inter-
vine `n diminuarea glicemiei din
sânge la bolnavii de diabet zaharat
(se recomand\ asocierea morcovu-
lui cu ]elina). Este important [i e-
Constantin I. Milic\ este
profesor universitar la Uni-
versitatea de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ (US-
AMV) din Ia[i. Este speciali-
zat `n fitoterapie [i trateaz\,
anual, sute de persoane din
toate col]urile ]\rii, prescri-
ind pentru orice boal\ prepa-
rate complexe din plante pe
care, cel mai adesea, le igno-
r\m. A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [anse de
supravie]uire, preparatele fi-
ind realizate `n laborator,
dup\ metode [tiin]ifice [i du-
p\ atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
fectul de prevenire [i combatere a
aterosclerozei coronariene.
~n bolile renale [i genitale are un
rol esen]ial prin eliminarea exce-
sului de acid uric, cu efecte favora-
bile `n insuficien]\ renal\, blocaj re-
nal, artritism, reumatism [i gut\.
De asemenea, protejeaz\ mucoasele
genitale (datorit\ carotenului).
O ac]iune de mare importan]\
const\ `n combaterea sterilit\]ii femi-
nine [i reglarea dezvolt\rii fetusului,
cu normalizarea cursului sarcinii.
~n afec]iunile dermatologice,
morcovul este un real protector al
pielii, cu efecte de vindecare `n
r\ni, pl\gi, ulcera]ii, irita]ii, ar-
suri, eczeme, furuncule, ulcere va-
ricoase, cr\p\turi de c\lcâie [i
mâini, pecingine, acnee, bube
dulci, escare, deger\turi, prurit,
pete tegumentare, `n]ep\turi de
insecte, cancer de sân.
Protejeaz\ pielea fa]\ de agresi-
unea radia]iilor ultraviolete [i facili-
teaz\ bronzarea uniform\. Previne
ridurile [i catifeleaz\ tenul uscat.
La nivelul gurii ac]ioneaz\ prin
vindecarea stomatitelor, aftelor, a-
migdalelor, carii cu dureri dentare
[i inflama]ii ale gâtului.
La persoanele `n vârst\ s-au do-
vedit efecte clare `n prevenirea `mb\-
trânirii [i epuiz\rii fizice [i nervoase.
De mare perspectiv\ este ac]iu-
nea constatat\ `n reducerea `mbol-
n\virilor de cancer (la stomac, in-
testine, ficat, pl\mâni, vezic\ uri-
nar\, prostat\, gur\ [i sân). a

plecare, 6 nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*,

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
25 februarie - 03 martie 2010 (7 zile/6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la un pelerinaj
organizat la Locurile Sfinte
Dintre obiective men]ion\m:
Bethleem - locul Na[terii Domnului, Biseri-
ca „Sf. Ecaterina“.
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nos-
tru, Biserica „~n\l]\rii Domnului“, Biserica
„Sfintei Maria Magdalena“ (rus\); Gr\dina
Ghetsemani - Biserica a[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii, Golgota [i
Sfântul Mormânt;
Muntele Sionului - Biserica „Adormirii
Maicii Domnului“ [i Foi[orul „Cina cea de
Tain\“; Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“ [i pe[tera Sfântului Ilie Proorocul, `nchi-
nare la moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam];
Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\
`n preajma izvorului Buna Vestire; Biserica
„Bunei-Vestiri a Maicii Domnului“, satul
Cana;
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ -
Biserica „Schimb\rii la Fa]\“. Capernaum,
casa Sf. Ap. Petru; Biserica de la Tabgha -
locul minunii s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\tu-
rarea celor cinci mii de oameni cu cinci pâini
[i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Yardenit - locul simbolic al Botezului lui
Iisus Hristos `n apele Iordanului.
TARIF: 699 de euro
Servicii incluse `n pre]: transport avion
Ia[i-Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti-Ia[i, taxe
de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i
conform programului, `n camere duble, cu
aer condi]ionat, baie, telefon, televizor (cate-
goria hotelurilor este cea oficial\ pentru
Israel), demipensiune (2 mese pe zi), taxe de
intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, con-
form programului, ghid local vorbitor de
limb\ român\, 15 euro tips pentru ghid [i
conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\,
preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medi-
cal\ obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi
accesat\ pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
16
PE SCURT
~ntrunirea preo]ilor
din Protopopiatul
Pa[cani
La sediul Protopopiatului
Pa[cani a avut loc ieri, 10
februarie 2010, conferin]a
lunar\ cu preo]ii, `n cadrul
c\reia pr. Dumitru Cristea
de la parohia „Sf. M. Mc.
Gheorghe“ din Pa[cani a
sus]inut referatul „Mitropo-
litul Visarion Puiu - via]a
[i activitatea“. Tema a fost
aleas\ pentru c\, la sfâr-
[itul acestei luni, pe 27 fe-
bruarie, va avea loc, ca `n
fiecare an, un simpozion
dedicat mitropolitului Visa-
rion Puiu. ~n cadrul `n-
trunirii au fost abordate
probleme de ordin adminis-
trativ, financiar, pastoral-
misionar. „Am `ndemnat
preo]ii s\ afi[eze pe u[a bi-
sericilor programul liturgic
pe care `l vor desf\[ura `n
perioada Postului Mare. De
asemenea, s-a propus ca `n
perioada Postului Mare s\
aib\ loc mai multe `ntâlniri
ale cercurilor pastorale“, a
declarat pr. Pavel Postola-
chi, protoiereul Protopopia-
tului Pa[cani. (C.C.)
Proiect pentru
sprijinirea
persoanelor
cu dizabilit\]i
Funda]ia „Solidaritate [i
Speran]\“ a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei a
`ncheiat un parteneriat, `n
luna octombrie a anului
2009, cu Asocia]ia Univer-
sitar\ de Colaborare Inter-
na]ional\ (AUCI) din Ita-
lia, prin intermediul c\ruia
persoanele care au unul
sau mai multe membre
amputate pot fi ajutate s\
ob]in\ o protez\. Astfel a
fost ini]iat Proiectul „Ro-
m=nia, b\ie]i pe picioare“,
cu scop socio-sanitar, care
`[i propune intervenirea
asupra unui mare num\r
de subiec]i tineri cu unul
sau mai multe membre
amputate, din România, [i,
deseori, cu o via]\ de mar-
ginalizare [i s\r\cie. Bene-
ficiarii sunt persoane cu
dizabilit\]i cu vârste `ntre
20 [i 40 de ani, dezavanta-
jate din punct de vedere
social [i economic, care, ca
urmare a unui eveniment
traumatic, au suferit am-
putarea unuia sau mai
multor membre. „Proiectul
are scopul de a-i ajuta pe
tinerii români lipsi]i de
membre, de a efectua de-
mersurile [i procedurile
medicale necesare pentru
ob]inerea de proteze de `nal-
t\ calitate estetic\ [i func-
]ional\. Prin acest proiect
european, pe care `l vom im-
plementa `mpreun\ cu
AUCI, vom deveni specia-
li[ti `n crearea unor aseme-
nea proteze [i vom putea, la
rândul nostru, s\ le confec-
]ion\m pân\ la un anumit
stadiu, urmând ca, apoi,
partenerii no[tri s\ le fina-
lizeze“, a declarat pr. Iulian
Negru, director executiv `n
cadrul Funda]iei „Solidari-
tate [i Speran]\“. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
„Sfântul Haralambie este profund
ancorat `n evlavia poporului român“
Credincio[ii din Ia[i [i T=rgu
Neam] l-au serbat ieri, `n mod
deosebit, pe Sf=ntul Mucenic
Haralambie. ~n cele dou\ ora[e
exist\ câte o biseric\ care `l are
ca principal ocrotitor pe Sf=ntul
Mucenic Haralambie. ~n fiecare
an, pe 10 februarie, `n aceste
sfinte l\ca[uri credincio[ii se
roaga Sf=ntului de cu sear\, la
slujba Vecerniei unit\ cu Litia,
iar `n ziua hramului,
`n cadrul Sfintei Liturghii.
de Constantin CIOFU
Biserica „Sf. Haralambie“ din
Ia[i a fost ieri `n s\rb\toare. Pro-
gramul liturgic a `nceput mar]i
seara cu slujba Veceniei unit\ cu
Litia [i a continuat apoi cu Acatis-
tul Sfântului Sfin]it Mucenic Ha-
ralambie. Pr. Constantin Andrei,
protoiereul Protopopiatului Ia[i 1,
a ]inut apoi un cuvânt de `nv\]\-
tur\ `n care a vorbit despre mode-
lul de m\rturisire a credin]ei al
Sfântului Mucenic Haralambie.
„Credin]a `n Dumnezeu o m\rtu-
risim prin Simbolul niceo-con-
stantinopolitan. Pentru a fi des\-
vâr[it trebuie s\ m\rturise[ti cre-
din]a `n orice loc. Sfântul Hara-
lambie este profund ancorat `n ev-
lavia poporului român. Mul]i cre-
dincio[i alearg\ la el [i la al]i
sfin]i, pentru c\ s-au identificat
cu necazurile, cu greut\]ile, iar
prin credin]a lor au s\vâr[it mi-
nuni [i au ajutat pe oameni“, a
spus pr. protopop Constantin An-
drei, care a transmis binecuvân-
t\ri din partea ~nalt Preasfin]itu-
lui P\rinte Teofan, Arhiepiscopul
IDEEA CRE{TIN|
Subjugarea min]ii
de Drago[ D+SC|
Sfântul Nil Athonitul spune:
„Multa grij\ `l `ntunec\ pe om [i
el se face nesim]itor [i se face g\-
tire spre pierzare la antihrist. Iar
lucrarea acestuia este multa grij\
a celor de[arte, materia lucrurilor
lumii [i câ[tigarea metalelor p\-
mântului“. Vedem c\ principalul
scop al celui r\u este cel de a `nde-
p\rta mintea omului de la Dum-
nezeu, de a-i subjuga mintea prin
multe preocup\ri lume[ti care `n-
tunec\ lumina din inimi. ~ntr-o
carte apocrif\ a Vechiului Testa-
ment, se spune despre `ngerii care
s-au lep\dat de rangul ceresc [i
au coborât la fiicele oamenilor: „{i
ei le-au `nv\]at vr\jitorii, farmece
[i `nsu[irile r\d\cinilor [i arbori-
lor“ (Cartea lui Enoh 7, 10). ~ntr-un
capitol urm\tor putem observa
cum demonii i-au `nv\]at pe oa-
meni multele me[te[uguri [i obice-
iuri de[arte: „Azayel i-a mai `nv\-
]at pe oameni s\ fac\ s\bii, cu]ite,
scuturi, plato[e, oglinzi; el le-a ar\-
tat cum s\ fac\ br\]\ri [i podoabe,
cum s\ foloseasc\ vopsele, arta de
a-[i `nnegri sprâncenele, de a folosi
pietrele pre]ioase [i tot soiul de
spoieli, astfel `ncât oamenii s-au
stricat... i-a `nv\]at tot felul de
vr\jitorii, de farmece [i `nsu[irile
Joi, 11 februarie 2010, Nr. 34 (309), Anul II
Biserica „Sf=ntul
Haralambie“
din T=rgu Neam]
Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei. De asemenea, pr. Con-
stantin Andrei a apreciat activita-
tea social-filantropic\ [i caritabil\
care se desf\[oar\ la Cantina „Sf.
Mc. Haralambie“, prin grija p\-
rintelui paroh Radu Brânz\. La
final, reprezentan]ii Centrului de
asisten]\ social\ [i `ngrijire la do-
miciliu „Sf. M. Mc. Mina“, din ca-
drul Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
r\d\cinilor... i-a `nv\]at arta de a
dezlega vr\jitoriile... i-a `nv\]at ar-
ta de a urm\ri stelele, semnele, as-
tronomia [i mi[c\rile lunii“.
Dar „câ[tigarea metalelor p\-
mântului“ [i me[te[ugurile de[ar-
te nu sunt singurele strategii de-
monice de `ndep\rtare a omului
de Dumnezeu. ~n ziua de ast\zi,
poate c\ cea mai mare intoxica]ie
duhovniceasc\ o creeaz\ muzica.
~n veacul ce a trecut am putut fi
martori la adev\rate revolu]ii de-
clan[ate de muzica modern\. Mai
mult ca oricând, muzica joac\ un
rol extrem de important `n via]a
omului. Iar rolul ei este departe
de a fi cel de a ne apropia de Dum-
nezeu. Dac\ citim cu aten]ie
Scriptura, putem ajunge la con-
cluzii dintre cele mai interesante
despre leg\tura dintre Satana [i
muzica modern\. T\lcuind capito-
lul 28 de la Iezechiel, putem pre-
supune c\ Lucifer a fost conduc\-
torul corurilor angelice[ti, rolul
s\u fiind cel de a-L pream\ri prin
cântare pe Dumnezeu: „Tu erai
pecetea des\vâr[irii, deplin\tatea
`n]elepciunii [i cununa frumuse-
]ii. Tu te aflai `n eden, `n gr\dina
lui Dumnezeu; hainele tale erau
`mpodobite cu tot felul de pietre
scumpe: cu rubine, topaze [i dia-
mante, cu crisolit, onix [i iaspis,
[i Bucovinei, au strâns fonduri
pentru persoanele care beneficia-
z\ de servicii de `ngrijire, medica-
le, de recuperare [i sociale.
F\c\torul de minuni
Pentru credincio[ii din parohia
„Sf. Haralambie“ din Tg. Neam],
ziua de ieri a fost o una deosebit\.
~n ajunul s\rb\torii a avut loc
cu safir, smarald, carbuncul [i
aur; toate erau preg\tite [i a[eza-
te cu iscusin]\ `n cuibule]e (aici,
Septuaginta ofer\ urm\toarea va-
riant\ extrem de interesant\: „Lu-
cr\tura tamburinelor [i flautelor
tale ]i-a fost preg\tit\ `n ziua `n
care ai fost creat [i puse pe tine `n
ziua `n care ai fost f\cut. Tu erai
heruvimul pus ca s\ ocrote[ti; te
a[ezasem pe muntele cel sfânt al
lui Dumnezeu [i umblai prin mij-
locul pietrelor celor de foc. Fost-ai
f\r\ prihan\ `n c\ile tale din ziua
facerii tale [i pân\ s-a `ncuibat `n
tine nelegiuirea“. Deci, acest he-
ruvim fusese special creat de
Dumnezeu pentru cântare; el era
„protopsaltul cetelor `ngere[ti“;
instrumentele muzicale prin care
s\-L sl\veasc\ pe Dumnezeu i-au
fost d\ruite „`n ziua `n care ai
fost creat“.
~n sprijinul acestei afirma]ii vi-
ne [i un verset din cartea lui Iov:
„...atunci când stelele dimine]ii
cântau laolalt\ [i to]i `ngerii lui
Dumnezeu M\ s\rb\toreau“ (38,
7). Cine mai este numit `n Biblie
„steaua dimine]ii“? Lucifer. „Cum
ai c\zut tu din ceruri, stea str\lu-
citoare, fecior al dimine]ii! Cum ai
fost aruncat la p\mânt, tu, birui-
tor de neamuri!“ (Isaia 14, 12) ~n
acela[i loc ni se ofer\ am\nunte
despre slujirea care `i fusese `n-
credin]at\ heruvimului: „~n iad s-a
pogorât m\rirea ta `n cântecul
harfelor tale“. „Cântecul harfelor
slujba Vecerniei unit\ cu Litia, la
care a participat pr. Ioan Dogariu,
protoiereul Protopopiatului Tg.
Neam], al\turi de un sobor de 16
preo]i. „A fost o slujb\ frumoas\,
deosebit\, la care au participat
foarte mul]i credincio[i. Slujbele
de sear\ sunt, [i ele, la rândul lor,
t\m\duitoare. Sf. Evanghelist
Matei consemneaz\, `n cap. 8, 16:
«{i f\cându-se sear\, au adus la
El mul]i demoniza]i [i a scos du-
hurile cu cuvântul [i pe to]i cei
bolnavi i-a vindecat». Deci spiritul
omului credincios se domole[te la
aceste slujbe frumoase, de sear\“,
a declarat pr. paroh Teoctist Caia.
~n cadrul Sfintei Liturghii de ieri
au fost pomeni]i ctitorii Bisericii
„Sf. Mc. Haralambie“. Atât mar]i
seara, cât [i ieri, credincio[ii au
participat la o agap\ fr\]easc\.
Cu câ]iva ani `nainte de zidirea
acestui sfânt l\ca[ (1853-1856), `n
Tg. Neam] au fost epidemii de ciu-
m\ [i de holer\ care au f\cut vic-
time `n rândul popula]iei. Câ]iva
negustori din vremea aceea, cu
suflet mare, s-au gândit c\ `n Tg.
Neam] trebuie s\ fie ridicat\ o bi-
seric\ unui sfânt t\m\duitor, [i
atunci l-au ales pe Sf=ntul Hara-
lambie. „Sf=mtul Haralambie a
f\cut minuni `n vremea lui, dar
face [i `n vremea noastr\; de 150
de ani, Sf=ntul face minuni `n bi-
serica ocrotit\ de el, din T=rgu
Neam]. ~ncepând cu anul 1998, de
când sunt `n parohie, am `nceput
s\ consemnez minunile pe care
ocrotitorul acestui l\ca[ de rug\-
ciune le-a f\cut“, a ad\ugat pr.
paroh Teoctist Caia. CM
YK
De 12 ani, la Biserica „Sf. Ha-
ralambie“ r\spunsurile liturgice
de la stran\ sunt date un cor de
copii, `nfiin]at prin grija p\rinte-
lui paroh. Micii cori[ti sunt r\s-
pl\ti]i cu excursii la m\n\stiri [i
cu daruri la Cr\ciun [i Pa[ti. a
tale“... Putem observa c\, de fieca-
re dat\ când `n Scriptur\ se
aminte[te de slava pe care o avea
odinioar\ Lucifer `n ceruri, se face
[i o referire ce ]ine de domeniul
muzicii (instrumente, cânt\ri).
Dar, a[a cum Lucifer a dorit s\
fie mai presus de tronul lui Dum-
nezeu, iar cetele `ngere[ti supuse
lui s\ nu-L mai sl\veasc\ prin
cânt\ri pe Dumnezeu, ci s\-l sl\-
veasc\ pe el, steaua dimine]ii, tot
a[a el vrea ca oamenii s\ i se `n-
chine lui `n loc s\ I se `nchine lui
Dumnezeu. Cum s\ `l adore pe dia-
vol? Prin patimi: subjugarea min-
]ii [i faptele necuviincioase ale
trupului. O tehnic\ eficient\? Mu-
zica. Prin muzica pe care el o in-
spir\ celor care i se deschid lui
prin patimi [i dorin]e de[arte. {ti-
in]a de[art\ a lumii acesteia a
permis conceperea unor instru-
mente care pot `ntrupa `ntuneri-
cul `n note muzicale. Versurile,
mesajele subliminale, concertele
cu iz de celebrare p\gân\ sunt,
toate, metode de a subjuga mintea
[i de a o `ndep\rta de luarea-amin-
te la poruncile lui Dumnezeu.
S\ st\m bine, s\ st\m cu fric\
[i s\ lu\m aminte la cele ce se afl\
`n noi, fiindc\, a[a cum spune
Sfântul Marcu Ascetul, mintea es-
te un altar pe care gândurile sunt
aduse ca jertf\ lui Dumnezeu. Noi
cui aducem jertf\? a

Vineri, 12 februarie 2010
Nr. 35 (1537) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
INTERVIU
Zilele
aliturgice,
zile de ajunare
PAGINA 8
Filatelia, pasiunea care
vorbe[te despre trecut
Prima marc\ po[tal\. Crea]ia
englezului Rowland Hill. Apari]ia
m\rcii po[tale `n }\rile Române a
`nsemnat o adev\rat\ revolu]ie `n
sistemul de comunicare po[tal.
~n România, pasiunea
colec]ion\rii timbrelor a ap\rut
odat\ cu tinerii pleca]i la studii `n
str\in\tate. Se `ntâmpla pe la
jum\tatea secolului al XIX-lea,
perioad\ cunoscut\ ca `nceput al
filateliei române[ti. Ast\zi,
colec]ionarea [i studierea
m\rcilor po[tale intereseaz\ tot
mai pu]ini tineri. Cu toate
CM
YK
acestea, `n spa]iul interna]ional,
profilul colec]ionarului român
POZA ZILEI
Bazilica „Santa Maria della
Salute“ (Sf=nta Maria a S\n\-
t\]ii sau a M=ntuirii), cunoscu-
t\ sub denumirea simpl\ de
„The Salute“, este una dintre
cele mai mari [i atractive bise-
rici aflate `n ora[ul Vene]ia,
Italia. Este a[ezat\ central, pe
o mic\ peninsul\ flancat\ de
Marele Canal [i de Bacino di San
Marco, `n partea lagunei. Este
vizibil\ de la mare distan]\, din
multe p\r]i ale ora[ului. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
ACTUALITATEA FILOCALIA
RELIGIOAS|
Biserica din Despre
nuiele de la trezvie la
Izvoarele Isihie Sinaitul
PAGINA 3 PAGINA 16
basilica.ro
contemporan, de vârst\ `naintat\,
cu o cultur\ vast\ [i foarte RELIGIOS
pasionat, se remarc\ `n mod „ZIARUL LUMINA“ A ~MPLI-
pozitiv. Citi]i `n pagina 9 NIT 5 ANI: „Ziarul Lumi-
na“, primul cotidian cre[-
tin din Rom=nia, s\rb\to-
re[te ast\zi `mplinirea (pe
CM
7 februarie) a cinci ani de YK
apari]ie ne`ntrerupt\. ~n
prezen]a Preafericitului
P\rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Rom=-
ne, se va oficia un tedeum,
`n Catedrala patriarhal\,
`ncep=nd cu ora 12:30.
Pagina 3
S|N|TATE
TIPURI {I METODE DE TRA-
TAMENT ALE DERMATOZE-
LOR ALERGICE: Dermatoze-
le alergice reprezint\ une-
le dintre cele mai frecven-
te boli de piele ale copiilor.
Pentru a `nv\]a cum s\
deosebim aceste boli [i ce
120 de oameni bloca]i `n z\pad\ au fost salva]i trebuie s\ facem `n cazul
`n care suspect\m un ast-
Peste 120 de persoane r\mase blocate, `n
noaptea de miercuri spre joi, pe mai multe dru-
fel de diagnostic, v\ pre-
muri din jude]ul Prahova au fost salvate de c\- zent\m `n cele ce urmeaz\
tre echipajele Inspectoratului pentru Situa]ii principalele tipuri de der-
de Urgen]\ (ISU), care au intervenit pentru de- matoze alergice.
blocarea mai multor autoturisme, a unui auto- Pagina 6
buz [i a unei ambulan]e, `n condi]iile `n care `n
unele zone stratul de z\pad\ atinge doi metri. ECONOMIC
Conform datelor furnizate de ISU Praho- ECONOMIA ROMÂNIEI A IE-
va, pompierii au intervenit `n noaptea de {IT DIN RECESIUNE ~N UL-
miercuri spre joi pentru salvarea a 123 de drumuri, `n zona comunelor Colceag, Berceni, TIMUL TRIMESTRU DIN
persoane [i deblocarea unei ambulan]e, a u- Arice[tii - Rahtivani, {irna, Olari, Fulga. 2009: Economia României
nui autobuz, a unui microbuz [i a 38 de auto- La ac]iunile de salvare au participat apro- a `nregistrat `n ultimele
turisme care au r\mas blocate pe mai multe ximativ o sut\ de ofi]eri [i de subofi]eri. a trei luni ale anului trecut
o u[oar\ cre[tere, compa-
rativ cu trimestrul al trei-
Peste 10%, rata [omajului `n Grecia lea, ceea ce `nseamn\ c\ a
ie[it din recesiune din
Rata [omajului `n Grecia mativ 41.000 decât `n oc- datoria public\. Guvernul, punct de vedere tehnic,
a crescut `n noiembrie la cel tombrie [i cu aproximativ condus de premierul George dar a sc\zut cu 6,6%-7%
mai `nalt nivel `n ultimii 147.000 fa]\ de noiembrie Papandreou, trebuie s\ `m- pe `ntreg anul 2009.
cinci ani, la 10,6%, fa]\ de 2008, când rata [omajului prumute 53 miliarde de e-
uro `n acest an, echivalen- Pagina 5
9,8% `n octombrie, a anun- era 7,8%. Ieri, liderii UE s-
]at ieri Institutul Na]ional au `ntâlnit la Bruxelles, tul a 20 de procente din
de Statistic\, citat de AP. pentru a discuta felul `n Produsul Intern Brut al
~n noiembrie, 531.953 de care ar putea ajuta Grecia Greciei, pentru a acoperi
greci nu aveau locuri de s\-[i rezolve problemele le- deficitul [i a refinan]a dato-
munc\, mai mul]i cu aproxi- gate de deficitul bugetar [i riile existente. a
CM
YK
2 Calendarul zilei
EVANGHELIA ZILEI
Pâinea Hristos hr\ne[te
omenirea
Iisus a spus: „«Eu sunt pâi-
nea vie]ii. P\rin]ii vo[tri au
mâncat man\ `n pustie [i au
murit. Pâinea care se coboar\
din cer este aceea din care, da-
c\ m\nânc\ cineva, nu moare.
Eu sunt pâinea cea vie, care s-a
pogorât din cer. Cine m\nânc\
din pâinea aceasta viu va fi `n
veci. Iar pâinea pe care Eu o
voi da pentru via]a lumii este
trupul Meu». Deci iudeii se cer-
tau `ntre ei, zicând: «Cum poa-
te Acesta s\ ne dea trupul Lui
s\-l mânc\m?». {i le-a zis Ii-
sus: «Adev\rat, adev\rat zic
vou\, dac\ nu ve]i mânca tru-
pul Fiului Omului [i nu ve]i
bea sângele Lui, nu ve]i avea
via]\ `n voi. Cel ce m\nânc\
trupul Meu [i bea sângele Meu
are via]\ ve[nic\, [i Eu `l voi
`nvia `n ziua cea de apoi».“
(Ioan 6, 48-54)
***
~n aceast\ s\pt\mân\, zile-
le de miercuri [i vineri sunt „zi-
le aliturgice“, adic\ nu se s\-
vâr[e[te Sfânta [i dumnezeias-
ca Liturghie. Fragmentul evan-
ghelic de ast\zi ne aminte[te
despre ceea ce Domnul Iisus
Hristos ofer\ fiec\rui suflet de
cre[tin din lume - „pâinea vie-
]ii“. Domnul Hristos m\rturi-
se[te despre Sine: „Eu sunt
pâinea vie]ii… cine m\nânc\
din aceast\ pâine va fi viu `n
veci“. Noi [tim c\ pâinea este
un aliment vital pentru via]\,
pentru hrana de zi cu zi. ~n Ru-
g\ciunea Domneasc\ - rug\-
ciunea „Tat\l nostru“ - ne ru-
g\m: „Pâinea noastr\ cea spre
SF+NTUL ZILEI
Sfântul Meletie,
arhiepiscopul
Antiohiei celei Mari
(zi aliturgic\;
dezlegare la pe[te,
lapte, brânz\ [i ou\)
Sfântul Meletie era originar
din Armenia. Pentru via]a lui
`mbun\t\]it\, pentru blânde-
]ea [i smerenia sa era iubit de
to]i. A fost ales episcop al cet\-
]ii Sevastia, apoi `n Veria Siriei
[i, dup\ ceva vreme, arhiepis-
cop al Antiohiei. Se poveste[te
c\, dup\ ce a intrat `n cetate,
antiohienii l-au primit cu atâta
evlavie, `ncât mul]i dintre ei `[i
botezau copiii cu numele lui.
Sfântul Meletie a fost alungat
de eretici din scaunul episco-
pal, dar a fost rechemat `n tim-
pul `mp\ratului Iulian Aposta-
tul (361-363). Dup\ ce noul `m-
p\rat a `mbr\]i[at credin]a p\-
gân\, acesta l-a exilat pe Sfân-
tul Meletie, care s-a `ntors `n
Antiohia `n timpul `mp\ratu-
lui Iovian. Urm\torul `mp\rat,
Valens, l-a izgonit pe arhiepis-
copul Meletie. Dar [i de data
aceasta Sfântul Meletie s-a `n-
tors `n Antiohia, `n timpul `m-
p\ratului Gra]ian (373-383).
Sfântul Meletie a murit `n tim-
pul desf\[ur\rii Sinodului al
II-lea Ecumenic (381) de la
Constantinopol. Moa[tele sale
au fost duse `n Antiohia.
fiin]\ d\-ne-o nou\ ast\zi“. ~n
vorbirea de zi cu zi noi facem
referire la pâine `n expresii di-
ferite, dar cu sensuri apropia-
te. Spunem despre cineva c\
este „pâinea lui Dumnezeu“
sau c\ este „bun ca o pâine cal-
d\“. Sau ne str\duim s\ mun-
cim pentru a dobândi o pâine.
La maturitate, ni se atrage
aten]ia c\ avem `n mâinile
noastre pâinea [i cu]itul [i noi
trebuie s\ [tim ce fel de felii
t\iem. ~ns\ cuvintele Domnu-
lui Hristos sunt mult mai pro-
funde [i ne `ndreapt\ aten]ia
spre `n]elesul duhovnicesc al
cuvântului „pâine“. Ne spune
Mântuitorul: „Nu numai cu
pâine va tr\i omul, ci [i cu tot
cuvântul ce iese din gura lui
Dumnezeu“. Pâinea [i vinul
sunt daruri pe care le aducem
la biseric\. Acestea sunt cele
ce, pe sfânta mas\ a sfântului
altar, `n timpul Sfintei Litur-
ghii, se transform\, prin Pogo-
rârea Sfântului Duh, `n
Trupul [i Sângele Mântuitoru-
lui. Pentru un cre[tin este
foarte important s\ se `mp\r-
t\[easc\. Prin `mp\rt\[irea cu
Trupul [i Sângele Mântuitoru-
lui devenim „hristofori - purt\-
tori de Hristos“ [i suntem `n
comuniune cu semenii no[tri.
Pâinea Hristos este cre[terea
prunciei noastre, binecuvânta-
rea tinere]ii, `n]elep]irea b\trâ-
ne]ilor [i n\dejdea la plecarea
din aceast\ via]\. Cu o pâine
hr\ne[ti un om, din Pâinea
Hristos se hr\ne[te omenirea!
(pr. Dumitru P|DURARU,
R a d io Trinit a s)
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfintei Cuvioase Ma-
ria, care [i-a schimbat numele
`n Marin; a Sfântului Antonie,
patriarhul Constantinopolului;
a Sfin]ilor Satornic [i Plutin [i
a Sfântului Mucenic Hristea.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Sfântului Cuvios Marti-
nian (dezlegare la pe[te). a
Vineri, 12 februarie 2010
APOSTOLUL ZILEI
Puterea sufleteasc\ izvor\[te din iubire
„Celorlal]i le gr\iesc eu, nu se taie `mprejur. T\ierea `mpre- par]i de obiceiuri cultivate `nde-
Domnul: Dac\ un frate are o fe- jur nu este nimic; [i net\ierea lung. Dragostea transform\ omul
meie necredincioas\, [i ea voie[te `mprejur nu este nimic, ci paza atât de mult, `ncât el `nsu[i se mi-
s\ vie]uiasc\ cu el, s\ nu o lase. poruncilor lui Dumnezeu. Fieca- r\ de puterea sufleteasc\ izvorât\
{i o femeie, dac\ are b\rbat ne- re, `n chemarea `n care a fost din iubire. Referindu-se la pute-
credincios, [i el binevoie[te s\ lo- chemat, `n aceasta s\ r\mân\. rea iubirii, Sfântul Ioan Sc\rarul
cuiasc\ cu ea, s\ nu-[i lase b\r- Ai fost chemat fiind rob? Fii f\r\ exclam\: „Fericit este cel care are
batul. C\ci b\rbatul necredincios grij\. Iar de po]i s\ fii liber, mai o a[a dragoste fa]\ de Dumnezeu,
se sfin]e[te prin femeia credin- mult folose[te-te! C\ci robul, care precum are cel `ndr\gostit de iu-
cioas\ [i femeia necredincioas\ a fost chemat `n Domnul, este un bita sa“. ~n acest context `n]ele-
se sfin]e[te prin b\rbatul credin- liberat al Domnului. Tot a[a cel gem de ce „b\rbatul necredincios
cios. Altminterea, copiii vo[tri ar chemat liber este rob al lui Hris- se sfin]e[te prin femeia credin-
fi necura]i, dar acum ei sunt tos. Cu pre] a]i fost cump\ra]i. cioas\ [i femeia necredincioas\ se
sfin]i. Dac\ `ns\ cel necredincios Nu v\ face]i robi oamenilor. Fie- sfin]e[te prin b\rbatul credin-
se desparte, s\ se despart\. ~n care, fra]ilor, `n starea `n care a cios“. Atunci când `ntre ei exist\
astfel de `mprejurare, fratele sau fost chemat, `n aceea s\ r\mân\ iubire, imposibilul devine posibili-
sora nu sunt lega]i; c\ci Dumne- `naintea lui Dumnezeu.“ (I Co- tate, cel mult dep\rtat de Dumne-
rinteni cap. 7, 12-24)
zeu ne-a chemat spre pace. C\ci,
ce [tii tu, femeie, dac\ `]i vei
zeu g\se[te calea credin]ei prin
credin]a celei iubite. Pe de alt\
mântui b\rbatul? Sau ce [tii tu, *** parte, iubirea deschide drumul
b\rbate, dac\ `]i vei mântui fe- Ce l-a determinat pe Sfântul cunoa[terii, al descoperirii sufle-
meia? Numai c\, a[a cum a dat Apostol Pavel s\ recomande ca fe- tului, al primirii [i oferirii. Iar
Domnul fiec\ruia, a[a cum l-a meia credincioas\ s\ r\mân\ al\- atunci când necredinciosul iubit [i
chemat Dumnezeu pe fiecare, turi de b\rbatul necredicios? R\s- iubitor descoper\ `n adâncul su-
astfel s\ umble. {i a[a rânduiesc punsul `l g\sim `n taina iubirii, fletului iubit taina credin]ei, [i o
`n toate Bisericile. A fost cineva singura care poate schimba omul. vede intim legat\ de via]a celui de
chemat, fiind t\iat `mprejur? S\ Dragostea fa]\ de persoana iubit\ lâng\ el, iubirea mult\ `l `nva]\
nu se ascund\. A fost cineva che- te face s\ renun]i la vicii conside- s\ fie [i el credincios. (Ciprian
mat `n net\iere `mprejur? S\ nu rate parte din fiin]a ta [i s\ te des- OLINICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA BISERICII
~N IMAGINI a
Biserica „Sf=ntul Nicolae - Domnesc“
din Ia[i
Este unul dintre cele mai reprezentative l\ca[uri
de cult din Ia[i, aflat `n vecin\tatea Casei Dosoftei [i
a Palatului Culturii. Biserica a fost ridicat\ `n
apropierea Cur]i Domne[ti din Ia[i, `ntre 1491-1492,
de c\tre voievodul {tefan cel Mare, fiind ref\cut\ `n
secolul al XVII-lea de domnul Antonie Ruset [i care
a `mpodobit-o cu numeroase obiecte de cult. A fost
restaurat\ de arhitectul francez André Lecomte du
Noüy, `ntre 1890-1904, care a desf\cut-o bucat\ cu
bucat\ pentru a o reconstrui din temelie. Cu a-
ceast\ ocazie i-au fost eliminate contraforturile, iar
turla a fost `n\l]at\ pe o baz\ octogonal\. Biserica
are o arhitectur\ `n form\ de cruce, `n stil moldove-
nesc, cu o turl\ pe naos, `n partea exterioar\ fiind
decorat\ cu piatr\ [i c\r\mid\ aparent\ [i teracot\
policrom\ sm\l]uit\, `n partea superioar\ având
mai multe registre cu 282 de firide pictate cu
chipuri de sfin]i. ~n aceast\ biseric\ au fost un[i to]i
domnitorii Moldovei, de la Despot Vod\ pân\ la
Alexandru Ioan Cuza, pân\ spre sfâr[itul secolului
al XVII-lea având rol de catedral\ mitropolitan\. O
copie fidel\ a acestei biserici este Cu]itul de Argint
din Capital\. (Adrian Nicolae PETCU)

„Ziarul Lumina“ a `mplinit cinci ani
Ziarul Lumina, primul cotidian
cre[tin din Rom=nia, s\rb\tore[te
ast\zi `mplinirea (pe 7 februarie)
a cinci ani de apari]ie ne`ntrerup-
t\. ~n prezen]a Preafericitului P\-
rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, se va oficia un
tedeum, `n Catedrala patriarhal\,
`ncep=nd cu ora 12:30. Vor fi evo-
cate apoi, `n Sala „Europa Christi-
ana“ a Palatului Patriarhiei, mo-
mente din activitatea publica]iilor
„Lumina“ [i vor fi acordate diplo-
me de onoare unor colaboratori
sau binef\c\tori, precum [i unor
ostenitori ai acestor publica]ii. Tot
cu acest prilej va fi lansat\ oficial
noua versiune a site-ului www.zi-
arullumina.ro.
Ziarul Lumina a ap\rut `n ur-
m\ cu cinci ani, la Ia[i, la data de
7 februarie, la ini]iativa unui grup
Vineri, 12 februarie 2010
Ast\zi se va lansa oficial noua
versiune a site-ului www.ziarullumina.ro
de laici ortodoc[i, sprijinit\ de Mi-
tropolia Moldovei [i Bucovinei.
Pân\ `n anul 2005, evenimen-
tul religios era reflectat `n presa
scris\ ocazional [i, de cele mai
multe ori, f\r\ profesionalism.
Grupul de ini]iativ\, format din
jurnali[ti cu experien]\, a `n]eles
c\ via]a Bisericii poate fi subiect
de pres\ pentru cititori dac\ este
Actualitatea religioas\ 3
prezentat\ cu mijloacele specifi-
ce jurnalismului ([tire, relatare,
interviu, reportaj, documentar,
investiga]ie etc).
PF Daniel, Patriarhul Români-
ei, pe atunci mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, a apreciat c\, `n mi-
leniul al III-lea, Biserica Ortodox\
Român\ are nevoie de instrumen-
te moderne de comunicare, pentru
o pastora]ie mai eficient\ [i pen-
tru a implementa numeroasele
proiecte sociale ini]iate sau aflate
`n derulare, sprijinind constant a-
ceast\ ini]iativ\ jurnalistic\, uni-
c\ `n spa]iul ortodoxiei.
„Ziarul Lumina“ [i-a câ[tigat
respectul cititorilor s\i prin
prezentarea obiectiv\ a infor-
ma]iei din spa]iul religios, cul-
tural-misionar, dar [i social,
precum [i din domenii impor-
tante pentru dezvoltarea socie-
t\]ii (s\n\tate, `nv\]\mânt,
dezvoltarea proiectelor finan]a-
te cu bani europeni etc).
Credincio[ii au putut citi pri-
mul num\r al „Ziarului Lumina“
pe 7 februarie 2005, chiar `n ziua
când vrednicul de pomenire pa-
triarh Teoctist `mplinea 90 de
ani, evenimentul respectiv con-
stituind [i subiectul primului ar-
ticol de deschidere al noii publi-
ca]ii. Din noiembrie 2007, singu-
rul cotidian cre[tin ortodox din
lume este distribuit la nivel na-
]ional [i este parte component\ a
Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Române.
Al\turi de s\pt\mânalul de
spiritualitate [i atitudine cre[ti-
n\ „Lumina de Duminic\“, „Zia-
rul Lumina“ [i-a asumat „rolul de
a contribui la formarea con[tiin-
]ei cre[tinului implicat `n via]a
bisericeasc\, dar [i activ `n socie-
tatea de azi, deodat\ fiu al Biseri-
cii [i cet\]ean al }\rii“, dup\ cum
men]iona Patriarhul Rom=niei `n
mesajul de felicitare adresat re-
dac]iei pe 7 februarie 2010. a

Unicat `n România: PE SCURT

{edin]a de lucru
Biserica din nuiele de la Izvoarele anual\ a Adun\rii
Eparhiale a
Satul Izvoarele din jude]ul Constan]a nu iese din Arhiepiscopiei Ia[ilor
tiparele tradi]ionale ale satelor dobrogene de pe M=ine, 13 februarie 2010, `n
sala „Dr. Iustin Moisescu“ a
buza Dun\rii, din zona celebrelor m\n\stiri Dervent Centrului Eparhial Ia[i, se vor
desf\[ura lucr\rile {edin]ei a-
[i Pe[tera Sfântului Andrei. {i totu[i, `n acest sat, nuale de lucru a Adun\rii Epar-
aproape uitat de lume, exist\ o misterioas\ hiale a Arhiepiscopiei Ia[ilor.
Lucr\rile vor fi precedate de
biseric\, cu pere]ii f\cu]i din `mpletitur\ de nuiele, slujba Sfintei Liturghii oficia-
bulg\rit\ [i lipit\ cu p\mânt, „un relict din epocile t\ `n biserica „Sf. Gheorghe“ -
vechea catedral\ mitropolitan\,
cele mai vechi ale acestor locuri“ care, „`mpreun\ `ncepând cu ora 7:30. ~n jurul
cu cele din satele vecine Satu Nou [i Strunga, orei 9:30 se va s\vâr[i tedeumul
`n cursul c\ruia se vor aduce
formeaz\ un grup restrâns, cu totul aparte `n mul]umiri lui Dumnezeu pentru
binefacerile rev\rsate asupra
arhitectura sacral\ de lemn din România [i din Eparhiei Ia[ilor `n anul 2009.
Europa“, cum spune arhitectul Vlad Calboreanu, La ora 10.00 vor `ncepe
lucr\rile Adun\rii Eparhiale, `n
ini]iativei c\ruia i se datoreaz\ consevarea ei. care se vor prezenta, examina [i
aproba rapoartele de activitate
ale sectoarelor Centrului Epar-
O biseric\ cu grinzile hial Ia[i, execu]ia bugetar\ pe
de Dumitru prinse `n cuie de lemn anul 2009 [i bugetul Arhiepisco-
piei Ia[ilor pentru anul 2010.
MANOLACHE Pere]ii originalei construc]ii Potrivit Biroului de pres\ al Ar-
Despre aceast\ biseric\ nu se sunt realiza]i din `mpletitur\ de heologice descoperite `n zon\ dicat\ oricând `n vremea Impe- hiepiscopiei Ia[ilor, la aceas-
poate vorbi `n date certe. Nu se nuiele bulg\rit\ [i lipit\ cu p\- (monede romane, bizantine, tur- riului otoman sau poate mult t\ [edin]\ particip\ cei 30 de
mânt, `nt\ri]i [i sus]inu]i cu stâlpi ce[ti [i mai pu]ine române[ti din mai devreme. membri ai Adun\rii Eparhiale
cunoa[te cine a ridicat-o, nici c\- (20 de mireni [i 10 clerici),
rei comunit\]i cre[tine i-a apar- din lemn `ngropa]i un metru `n secolul al XIX-lea), unele chiar ~n anul 2001, Vlad Calborea-
p\mânt. {i, foarte interesant, toa- `n curtea bisericii, atest\ o locui- nu [i locuitorii din Izvoarele au membrii Permanen]ei Consiliu-
]inut, nici alte lucruri care s\ o lui Eparhial [i sunt invita]i re-
te `mbin\rile structurii sunt cio- re intens\ din secolele al IX-lea - restaurat misterioasa biseric\,
poat\ `ncadra exact `ntr-o anu- plite cu toporul [i cu dalta, din prezentan]i ai m\n\stirilor, ai
mit\ epoc\. Toate sunt relative. al XIX-lea. ~n timp ce pictura de redându-i str\lucirea de odinioa-
lemn de stejar, carpen, frasin sau pe icoane ne trimite la secolul al r\, eternizând `ntru Domnul o protopopiatelor, ai [colilor teolo-
O corabie a Domnului, ancorat\ brad, net\iate cu fier\str\ul, rea- gice din eparhie [i ai organiza]i-
la cerul Dobrogei, `n care, de se- XIX-lea, `nainte de 1870, singu- lucrare dedicat\ credincio[ilor
lizate cu cepuri [i cuie din lemn. rele surse biografice cunoscute de pe aceste meleaguri, rug\tori ilor care func]ioneaz\ cu binecu-
cole, se zide[te ne`ncetat cetatea Numai la acoperi[ au fost folosite vântarea Arhiepiscopiei Ia[ilor.
cea mare a credin]ei mântuirii, atest\ faptul c\ `n dreptul satu- Mântuitorului Iisus Hristos, pro-
[i cuie forjate de mân\, cu sigu- lui, pe la 1812, exista pe Dun\re pov\duit de Apostolul Andrei,
`n sufletul cre[tinilor de pe ma- ran]\ provenite de la repara]iile
lul drept al Dun\rii, aici, unde ulterioare, dar nici un cui produs
un loc de iernat pentru vase. Nu cel dintâi chemat la slujirea Ade- „Hristos `mp\rt\[it
se poate afirma dac\ acest ele- v\rului Domnului. „Important
Apostolul Andrei `nsu[i, `mpreu- industrial, cum a constatat arhi- ment istoric are vreo leg\tur\ cu este c\ Biserica «Sfântul Dumi- copiilor“ la parohia
n\ cu ucenicii s\i, apoi, peste se-
cole, al]i sfin]i ai acestor melea-
tectul Vlad Calboreanu. ridicarea bisericii. Este mult mai tru» din satul Izvoarele, jude]ul G\taia
guri au propov\duit adev\rul E- probabil ca l\ca[ul s\ fi fost con- Constan]a, apare ca exponenta
Biserica lui Dumnezeu, struit pentru necesit\]i cultice unui tip de biserici - pu]ine r\- La parohia G\taia din Protopopi-
vangheliei lui Iisus Hristos. E- mase `n toat\ ]ara - care poate atul Deta, cu binecuvântarea
ale popula]iei locale, `n el venind
xisten]a ei ast\zi se datoreaz\ ridicat\ pe o necropol\ la slujbe, probabil, [i cre[tinii de da un r\spuns la `ntrebarea: ce IPS Mitropolit Nicolae al Bana-
arhitectului Vlad Calboreanu, tului, joi, 11 februarie, `ncepând
prin str\dania c\ruia edificiul a- neolitic\ pe vasele care pe timp de iarn\ fel de l\ca[uri de cult au existat
cu ora 11:00, a fost sus]inut\ o
r\mâneau ancorate la mal `n `n secolele `ntunecate ale Evului
juns `n paragin\ a ren\scut din Minunata ctitorie cre[tin\ ui- dreptul localit\]ii lor. Mediu `n care locuitorii acestor catehez\ demonstrativ\ `n ca-
dragoste [i credin]\, spre `n\l]a- me[te [i prin alte detalii arhitec- meleaguri au r\mas cre[tini, dar drul programului „Hristos `m-
rea credincio[ilor. htonice: nu a avut niciodat\ fun- nu au r\mas monumente religi- p\rt\[it copiilor“, de c\tre preo-
Biserica din localitatea Izvoa- da]ie, pardoseala ini]ial\ ur- Un altar cre[tin oase cre[tine?“, spune arhitectul tul paroh Adam Rugaci, infor-
rele - numit\ cândva Pârjoaia, mând aproximativ `nclinarea te- din perioada Calboreanu. meaz\ BASILICA. La aceast\
sau Prejoaia - are dimensiunile renului; stâlpii pere]ilor au fost F\r\ `ndoial\, biserica de la `ntrunire catehetic\ au partici-
unei case tradi]ionale din zon\ [i `nclina]i vizibil [i voit c\tre inte-
ocup\rii otomane Izvoarele este un semn unic al pat grupul catehetic de copii din
poart\ hramul „Sfântul Dimi- rior, pentru a prelua `mpingerile ~n decursul anilor, biserica a vechimii cre[tinismului româ- localitate [i mai mul]i preo]i din
trie“. Nu are turl\, dar posed\ orizontale [i pentru a da o stabi- suferit numeroase renov\ri, toa- nesc care [i-a dob=ndit identita- parohiile `nvecinate, preo]i de-
toate elementele unui l\ca[ orto- litate mai bun\ ansamblului. te f\cute pân\ la epoca cuielor tea prin autocefalia Bisericii sa- semna]i cu reorganizarea activi-
dox: altar semicircular, pronaos, ~ncerc\rile de datare a biseri- industriale. Dup\ cum apreciaz\ le. De aceea, putem spune [i noi, t\]ii catehetice la nivelul parohii-
naos, pridvor, bol]i din lemn, i- cii au r\mas `ns\ f\r\ un rezul- domnul arhitect Vlad Calborea- la fel ca arhitectul restaurator, lor din protopopiatul men]ionat.
coane extraordinare, foarte bine tat cert, pân\ `n prezent. S-a nu, care a `nceput din proprie i- c\, „lâng\ astfel de monumente, Aceast\ activitate se `nscrie `n
conservate etc. Este semi`ngro- constatat c\ biserica, de la altar ni]iativ\ renovarea valorosului po]i sim]i m\re]ia unui l\ca[ mic, demersul Arhiepiscopiei Timi[oa-
pat\, cu nivelul podelei altarului pân\ la poart\, este a[ezat\ pe o [i unicului edificiu cre[tin din care p\streaz\ `n interior o at- rei de sus]inere a preo]ilor cate-
sub nivelul de c\lcare, având veche necropol\, foarte posibil România [i din Europa, prin mosfera de credin]\ cre[tin\, la he]i `n vederea implement\rii
doar pridvorul cu o treapt\ peste din neolitic, apar]inând culturii `n\l]imea sa mic\ [i prin absen- fel de impresionant\ ca aceea re- proiectului catehetic „Hristos `m-
terenul `n pant\. Gumelni]a. Toate materialele ar- ]a turlei, biserica ar fi putut fi ri- sim]it\ `n marile monumente“. a p\rt\[it copiilor“ la nivelul paro-
hiilor din Protopopiatul Deta. a

4 Actualitate
PE SCURT
Rusia nu mai
`mprumut\
Republica Moldova
Negocierile cu Federa]ia Rus\
privind creditul de 150 milioa-
ne de dolari promis Chi[in\u-
lui nu mai sunt valabile, iar
pentru Republica Moldova a-
cest subiect este epuizat, a de-
clarat premierul moldovean
Vlad Filat, citat de Moldpres.
Decizia Federa]iei Ruse pri-
vind acordarea acestui credit
nu mai este valabil\, `ntrucât
fondurile au fost prev\zute `n
bugetul pe anul 2009, a expli-
cat Vlad Filat. Premierul a in-
dicat c\, `n cadrul discu]iilor
pe care le va avea cu partea
rus\, Chi[in\ul va discuta e-
ventualitatea acord\rii unui
nou credit pentru Moldova.
Referindu-se la un alt `mpru-
mut, promis R. Moldova de
c\tre China, Vlad Filat a indi-
cat c\ acesta face `n prezent
obiectul unor negocieri, iar da-
c\ se va ajunge la o `n]elegere
`n acest sens, un acord `ntre
p\r]i va fi semnat `n curând.
Moldpres precizeaz\ c\ Moldo-
va [i China au discutat posibi-
litatea acord\rii unui credit `n
valoare de circa un miliard de
dolari pentru realizarea unor
proiecte de infrastructur\.
SUA construiesc
o nou\ ambasad\
la Belgrad
CM
YK SUA au `nceput, miercuri, con-
struirea viitorului sediu al
Ambasadei americane la Bel-
grad, care va `nlocui cl\direa
avariat\ de protestatari `n ur-
m\ cu doi ani, transmite AP.
Noul sediu, a c\rui finalizare
este prev\zut\ pentru 2011,
va constitui „un simbol al an-
gajamentului Statelor Unite
fa]\ de un parteneriat activ [i
pe termen lung cu Serbia“, a
declarat ambasadorul ameri-
can Mary Warlick, cu prilejul
ceremoniei de inaugurare a
lucr\rilor de construc]ie, esti-
mate la peste 117 milioane de
dolari. „Noul sediu va repre-
zenta cea mai modern\ [i mai
bine echipat\ tehnologic cl\di-
re din regiune“, a subliniat
ambasadorul SUA la Belgrad.
~n februarie 2008, cl\direa
ambasadei americane din capi-
tala Serbiei a fost incendiat\
de manifestan]i care protestau
`mpotriva sprijinului Statelor
Unite `n favoarea independen-
]ei Kosovo.
Zeci de victime ale
caniculei, `n Brazilia
Treizeci [i dou\ de persoane
[i-au pierdut via]a din cauza
temperaturilor foarte ridicate
`nregistrate `n sudul Braziliei,
a declarat pentru AFP un pur-
t\tor de cuvânt al serviciilor
de s\n\tate. „Persoanele res-
pective au decedat `n cursul
nop]ii de luni spre mar]i `n
ora[ul Santos, `n apropiere de
Sao Paulo“, a precizat purt\-
torul de cuvânt. Autorit\]ile
ora[ului au emis alerte pentru
persoanele `n vârst\ [i copii,
pentru a reduce riscurile valu-
lui de c\ldur\ care a cuprins
sudul Braziliei, cu temperaturi
de 40 de grade Celsius [i care,
potrivit prognozelor meteoro-
logice, ar urma s\ creasc\ la
sfâr[itul acestei s\pt\mâni. a
UE dore[te s\ se implice `n modernizarea Rusiei
Exper]i ai Uniunii Europene
au transmis autorit\]ilor ruse un
proiect de program intitulat „Par-
teneriat pentru modernizare“, re-
lateaz\ cotidianul economic
„Kommersant“. ~n opinia Comi-
siei Europene, Rusia trebuie s\
asigure „suprema]ia legii“ pe te-
ritoriul s\u, iar apoi, treptat, s\
aduc\ economia mai aproape de
standardele europene. Conform
Europenii, preg\ti]i s\
sprijine Grecia `n criz\
a Uniunea Monetar\ European\ este supus\ la cel mai exigent test de dup\ crearea sa, `n 1999,
aceasta fiind prima ini]iativ\ de salvare economic\ a unui stat din zona euro a Cele dou\
„motoare“ ale Uniunii Europene, Fran]a [i Germania, `ncearc\ s\ ob]in\ c=t mai rapid un plan
de interven]ie comun, tem=ndu-se de o extindere a crizei elene `n restul Europei a
Pre[edin]ia spaniol\ a Uni-
unii Europene a anun]at c\
]\rile europene vor acorda
sprijinul lor Greciei, pentru a
o ajuta s\ fac\ fa]\ crizei bu-
getare f\r\ precedent pe care
aceast\ ]ar\ o traverseaz\ [i
care a zdruncinat puternic zo-
na euro. „Trebuie sprijinit\
Grecia, este clar. {i o vor face
Europa [i Eurogrupul“, a de-
clarat, miercuri sear\, la Bru-
xelles, prim-ministrul spaniol,
Jose Luis Rodriguez Zapatero,
care asigur\ pre[edin]ia ro-
tativ\ a UE. ~ndemnul formu-
lat de oficialul european a ve-
nit `n ajunul summitului de
ieri al liderilor celor 27 de ]\ri
ale Uniunii Europene, consa-
crat `n mare parte dificult\]i-
lor Greciei, care amenin]\ s\
se `ntind\ [i `n alte ]\ri consi-
derate fragile pe plan bugetar,
ca Spania sau Portugalia.
Fran]a [i Germania
au luat ini]iativa
de a ac]iona singure
Miercuri, mini[trii finan]e-
lor din zona euro au purtat
consult\ri asupra unui plan
care s\ ajute Grecia s\ fac\
fa]\ crizei sale bugetare, dar
f\r\ s\ se profileze un acord
asupra unei ac]iuni concrete.
~n aceste condi]ii, cele dou\
„motoare“ ale Uniunii Europe-
ne, Fran]a [i Germania, care
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROM+NII AU DEPUS
PESTE 3 MII DE RECLAMA}II
LA ADRESA B|NCILOR: ~n
2009, rom=nii au depus la Auto-
ritatea Na]ional\ pentru Protec-
]ia Consumatorului (ANPC) pes-
te 3 mii de reclama]ii, soldate cu
amenzi de peste 500 mii de euro
aplicate institu]iilor de credit.
Cele mai multe sesiz\ri au venit
ca urmare a modific\rii dob=n-
zilor la `mprumuturile contrac-
tate, iar unul din zece reclaman]i
este bucure[tean, se arat\ `ntr-o
informare a ANPC. Potrivit date-
lor prezentate de conducerea in-
stitu]iei, `n topul motivelor de re-
clama]ii la adresa b\ncilor se
mai afl\ refuzul sc\derii dob=n-
CM
YK
unor surse din cadrul reprezen-
tan]ei UE de la Moscova, la acest
program se lucreaz\ intens din
toamna anului 2009. La summi-
tul de la Stockholm, pre[edintele
Comisiei Europene, Jose Manuel
Barroso, s-a referit `n termeni elo-
gio[i la un articol al pre[edintelui
rus Dmitri Medvedev, intitulat
„Rusia `nainte!“, [i a asigurat par-
tea rus\ de `ntreg sprijinul posibil
Merkel [i Sarkozy (foto centru) `ncearc\ s\ impulsioneze statele
din zona euro s\ participe la planul de ajutor destinat Greciei
se tem de o extindere a crizei
elene `n restul Europei, au lu-
at ini]iativa de a ac]iona sin-
gure, lucrând la un plan de a-
jutor comun. Liderii sociali[ti-
lor europeni au respins `ns\ i-
deea de ajutoare financiare a-
cordate Greciei, individual, de
unele state ale zonei euro [i
au cerut un sprijin „`n bloc“ al
tuturor ]\rilor. „F\r\ solidari-
tate, dac\ `ncerc\m s\ con-
struim solu]ii numai pe o baz\
zii, `n ciuda reducerii indicilor de
referin]\, prezen]a `n contracte a
unor clauze abuzive, perceperea
unui comision peste limita de
timp prev\zut\ `n contract, refu-
zul ree[alon\rii creditelor, defici-
en]e `n opera]iunile cu carduri,
pl\]i bancare neoperate `n ter-
men, perceperea comisionului de
retragere la desfiin]area depozi-
telor bancare, sau raportarea la
Biroul de Credit f\r\ o notificare
prealabil\ a clientului.
a PREFECTUL CAPITALEI
CERE SPRIJIN PENTRU PRE-
VENIREA INUNDA}IILOR: Pre-
fectul Capitalei, Mihai At\n\soa-
ei, a cerut, ieri-diminea]\, Coman-
damentelor locale pentru Situa]ii
CM
YK
Vineri, 12 februarie 2010
pentru modernizarea ]\rii. Cu
toate acestea, dup\ cum declar\
ambasadorul Rusiei la Uniunea
European\, Vladimir Cijov, auto-
rit\]ile de la Moscova [i-ar dori ca
partenerii europeni s\ pun\ ac-
centul mai mult pe aspecte legate
de dezvoltarea economic\ [i teh-
nologic\ a Rusiei [i mai pu]in pe
problema statului de drept. Cijov
a subliniat, de asemenea, c\ „nu
bilateral\ `n interiorul zonei
euro, ne asum\m riscul de a
vedea Grecia suferind de noi
presiuni ale pie]elor“, a decla-
rat pre[edintele Partidului
Socialist European, Poul Ny-
rup Rasmussen.
Numero[i oficiali ai UE rea-
mintesc c\ tratatele europene
interzic mecanisme de ajutor
financiar c\tre o ]ar\ din zona
euro [i c\ fiecare stat trebuie
s\ fac\ ordine `n conturile
de Urgen]\, sprijin imediat pentru
combaterea posibilelor inunda]ii
`n Bucure[ti. „Z\pada se tope[te,
s-au `nmul]it apelurile cet\]enilor
prin 112 [i se impune s\ ac]ion\m
pe partea de strângere a apei, pen-
tru a nu ajunge `n cur]ile oameni-
lor“, a spus prefectul Capitalei la
[edin]a de ieri a Comandamentu-
lui de Iarn\. {eful Prefecturii a ce-
rut s\ se ac]ioneze `n zona gurilor
de canalizare, pentru ca apa s\ fie
deversat\, cele mai mari probleme
`n acest sens `nregistrându-se `n
sectoarele 5 [i 6, precum [i `n zo-
nele periferice unde nu exist\ ca-
nalizare. Totodat\, prefectul Capi-
talei a cerut Poli]iei rutiere sprijin
pentru asigurarea ordinii `n zona
este vorba de faptul c\ una din
p\r]i o va moderniza pe cealalt\,
ci de un parteneriat `n condi]ii e-
gale“. De[i nu sunt precizate ter-
menele de punere `n aplicare a
programului [i nici sursele de fi-
nan]are, urm\toarea etap\ `n
procesul de negocieri va fi dezb\-
tut\ la summitul Rusia-UE, pre-
v\zut s\ se desf\[oare `n mai
2010, la Rostov pe Don. a
sale, f\r\ a-i face pe partenerii
s\i s\ suporte poveri bugetare.
Totu[i, acest principiu tinde s\
fie pus din nou `n discu]ie
odat\ cu criza greac\, ce face
ca Uniunea Monetar\ s\ fie
supus\ la testul s\u cel mai
exigent de dup\ crearea sa `n
1999. Liderii sociali[ti eu-
ropeni, inclusiv premierul grec
Papandreou, au cerut `n aceste
condi]ii o adaptare a regulilor,
men]ioneaz\ AFP. a
gurilor de metrou [i pentru fluidi-
zarea circula]iei `n `ntreaga Ca-
pital\. Directorul adjunct al Apa
Nova, Epsic\ Chiru, a declarat c\
s-a declan[at planul pentru situa-
]ii de urgen]\, `n aceste condi]ii de
acumulare pe str\zi a apei prove-
nite din ploile c\zute [i z\pad\ to-
pit\. „Toate echipele sunt `n teren,
cu utilaje de mare capacitate, ca-
pabile s\ desfunde gurile de cana-
lizare, cu echipaje care ac]ioneaz\
cu pompe mobile [i alte [apte
echipe care vor lucra manual pen-
tru degajarea z\pezii din zona
gurilor de canal“, a spus oficialul
Apa Nova. a
Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON}

Constructorii cred c\ garan]ia la „Prima Cas\“ putea cre[te [i mai mult
Produc\torii de materiale de
construc]ie sunt de p\rere c\ ma-
jorarea garan]iilor prin „Prima
Cas\“ pentru locuin]ele care ur-
meaz\ s\ fie construite este o
m\sur\ pozitiv\, dar ar fi fost de
preferat o cre[tere mai mare, iar
dezvoltarea de unit\]i noi ar fi
trebuit s\ fie impulsionat\ `nc\
din 2009. Anun]ul a fost f\cut
dup\ ce premierul Emil Boc a a-
nun]at c\ limita garan]iilor gu-
vernamentale stabilit\ prin Pro-
gramul „Prima Cas\“ va fi men]i-
Economia României a ie[it din
recesiune `n ultimul trimestru din 2009
Economia României a
`nregistrat `n ultimele trei
luni ale anului trecut o
u[oar\ cre[tere
comparativ cu trimestrul
al treilea, ceea ce
`nseamn\ c\ a ie[it din
recesiune din punct de
vedere tehnic, dar a
sc\zut cu 6,6%-7% pe
`ntreg anul 2009, potrivit
estim\rilor anali[tilor.
Trei din cei cinci anali[ti
intervieva]i de Mediafax
consider\ c\ economia
României a crescut u[or
`n ultimele trei luni din
2009 comparativ cu
trimestrul al treilea.
Chiar dac\ situa]ia econo-
mic\ este `nc\ dificil\, anali[-
tii financiari consider\ c\ per-
spectivele sunt bune, av=nd `n
vedere datele economice de p=-
n\ `n prezent. Economia Ro-
m=niei a `nregistrat o cre[tere
timid\ `n ultimele trei luni ale
anului trecut ceea ce `nseam-
n\ c\, din punct de vedere teh-
nic, am ie[it din recesiune.
Cu toate acestea, economis-
tul-[ef al BCR, Lucian An-
ghel, a afirmat c\ datele ajus-
tate sezonier ar putea indica o
cifr\ aproape de zero pentru
evolu]ia ultimului trimestru
fa]\ de intervalul anterior, `n
timp ce C\t\lina Molnar, eco-
nomist la RBS Bank Româ-
nia, a r\spuns c\ exist\ ris-
curi ca economia s\ nu fi ie[it
din recesiune `n trimestrul
patru din 2009, f\r\ a preciza
exact ce evolu]ie anticipeaz\
referitor la PIB.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a 100 MILIOANE DE EU-
RO PENTRU PESCARI: Comu-
nit\]ile [i zonele pesc\re[ti vor
putea accesa 100 milioane de
euro din fondurile europene
pentru dezvoltarea activit\]ilor
economice alternative, a de-
clarat ministrul Agriculturii [i
Dezvolt\rii Rurale, Mihail Du-
mitru. „Banii sunt inclu[i `n axa
4 din Programul Opera]ional de
Pescuit (POP) [i vor putea fi
accesa]i de comunit\]ile locale
[i de grupuri formate prin par-
Vineri, 12 februarie 2010
nut\ la 60.000 de euro pentru lo-
cuin]e deja finalizate, dar va fi
majorat\ la 70.000-75.000 de e-
uro pentru case care urmeaz\ s\
fie construite, pentru imobile noi
urmând s\ fie majorat [i plafonul
total al garan]iilor.
Claudiu Georgescu, pre[edin-
tele Asocia]iei Produc\torilor de
Materiale de Construc]ii din Ro-
mânia, apreciaz\ m\sura pri-
vind cre[terea garan]iilor, dar a-
cuz\ ambiguitatea informa]iilor
oferite de autorit\]i. „O cas\ nu
Pentru termenul de ie[ire
din recesiune nu exist\ o defi-
ni]ie economic\ general accep-
tat\, `ns\ la nivel interna]io-
nal se afirm\ c\ o economie a
ie[it din recesiune atunci când
`nregistreaz\ primul trimes-
tru de cre[tere, dup\ mai mul-
te intervale de sc\dere.
~n mod similar, se afirm\
c\ o economie a intrat `n rece-
siune dup\ ce PIB-ul a `nre-
gistrat dou\ trimestre conse-
cutive de sc\dere, comparativ
cu trimestrul anterior, potri-
vit datelor ajustate sezonier.
Ajustarea sezonier\ are
drept scop eliminarea efecte-
lor sezoniere din cadrul seriei
de date pentru a se eviden]ia
evolu]ia economic\ real\ din
perioade consecutive, iar INS
calculeaz\ aceste date `nce-
pând cu anul 2009.
„Estimez c\ PIB-ul a coborât
`n ultimele trei luni din 2009
teneriate locale `n vederea cre[-
terii condi]iilor de trai [i evi-
tarea depopul\rii acestor zone“,
a spus Dumitru.
a SPRIJIN FINANCIAR a 4.000 DE MAGAZINE
PENTRU REPUBLICA MOL- ALIMENTARE {I RESTAURAN-
DOVA: Guvernul a aprobat a- TE S-AU ~NCHIS ~N 2009: Cele
cordarea a 100 milioane de euro
pentru Republica Moldova. Ba-
nii vor fi oferi]i e[alonat, pe par-
cursul a patru ani, `n intervalul
2010-2013, iar acordarea aces-
tora va fi posibil\ dup\ ce va fi
negociat [i ratificat un acord in-
CM
YK
se face `ntr-un an. M\sura ne a-
rat\ c\ nu avem `nc\ o politic\
foarte clar\ legat\ de construc]ia
de locuin]e“, a spus Georgescu.
Reprezentan]ii patronatului
din industria cimentului [i altor
produse minerale pentru con-
struc]ii din România (CIROM) a-
firm\ c\ m\sura este „`ncuraja-
toare“ [i c\ orientarea programu-
lui c\tre locuin]ele noi putea fi
decis\ mai devreme.
{i al]i reprezentan]i ai patro-
natelor din industrie sus]in c\
cu 5,3% fa]\ de perioada simi-
lar\ din 2008, dar c\ a avansat
cu 0,6% comparativ cu trimes-
trul anterior, potrivit datelor a-
justate la factorii sezonieri.
Astfel, dac\ se adeveresc aces-
te previziuni, economia a ie[it
tehnic din recesiune“, a afirmat
Laurian Lungu, managing par-
tner la Macroanalitica.
Economistul consider\ c\
ie[irea din recesiune a fost de-
terminat\ de o conjuctur\ po-
zitiv\ format\ din efectul de
baz\ favorabil, din faptul c\
alegerile preziden]iale au cre-
at o cerere suplimentar\ `n e-
conomie [i din revigorarea e-
conomiei Uniunii Europene.
El anticipeaz\ c\ economia
va `nregistra `n acest an o
cre[tere economic\ cuprins\
`ntre 1,5% [i 2%, dup\ sc\de-
rea de 7% de anul trecut.
{i senior economistul ING
Bank România, Nicolaie Chi-
terguvernamental. ~n 2010, Re-
publica Moldova va primi prima
tran[\ din acest ajutor, `n va-
loare de 25 de milioane de euro.
4.000 de unit\]i `nchise dintr-un
total de 91.000 de magazine [i
restaurante care reprezint\ co-
mer]ul local cu bunuri de larg
consum au fost paiele puse pe foc
`n cazul businessurilor distribui-
torilor [i produc\torilor lovi]i a-
CM
YK
m\sura este una pozitiv\, de[i
nivelul garan]iilor pentru locuin-
]ele noi ar fi trebuit s\ fie majo-
rat mai mult.
Totu[i, majorarea garan]iei
nu `nseamn\ o veste bun\ pen-
tru cei ce vor s\ `[i construiasc\
sau s\ cumpere o cas\ deoarece
majorarea plafonului de garanta-
re atrage imediat [i majorarea
pre]urilor la locuin]e. Construc-
torii vor majora pre]urile imediat
`n limita maxim\ a plafonului
garantat de stat. a
desciuc, crede c\ economia a
crescut `n trimestrul IV din
2009 cu 0,6% fa]\ de trimes-
trul anterior, potrivit datelor
ajustate sezonier, [i previzio-
neaz\ c\ va continua s\ avan-
seze `n trimestrele urm\toare.
„M\ a[tept c\ cifrele din ul-
timul trimestru al anului tre-
cut vor confirma c\ România a
ie[it din recesiune. ~n termeni
anuali, contrac]ia PIB-ului s-a
redus la 4,8%, datorit\ con-
tribu]iei pozitive a industriei
[i agriculturii, ceea ce `nseam-
n\ c\ economia a sc\zut cu
6,6% `n 2009“, a precizat ofici-
alul ING Bank România.
Economistul-[ef al Raiffei-
sen Bank România, Ionu] Du-
mitru, estimeaz\ c\ PIB-ul a
sc\zut `n trimestrul patru cu
5,5% fa]\ de perioada similar\
din 2008, dar c\ a urcat cu
0,1% comparativ cu trimestrul
al treilea de anul trecut. a
nul trecut de contrac]ia consu-
mului. ~nghe]area credit\rii [i o-
fensiva puternic\ a lan]urilor in-
terna]ionale de magazine au scos
de pe pia]\ aproximativ 3.200 de
magazine din comer]ul tradi]io-
nal, majoritatea de dimensiuni
mici (chio[curi) [i alimentare, [i
1.100 de restaurante, potrivit u-
nui studiu realizat de MEMRB `n
sectorul FMCG. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
Economic 5
PE SCURT
Bechtel amenin]\
din nou cu
disponibiliz\rile
Compania american\ Bechtel
continu\ disponibiliz\rile pe
[antierul Autostr\zii Transil-
vania, cu excep]ia a 300 de
muncitori care vor lucra pe
por]iunea Câmpia Turzii-Tur-
da, sus]in reprezentan]ii sindi-
catului din cadrul Bechtel, ca-
re amenin]\ cu proteste. Lide-
rul sindicatului din cadrul Be-
chtel, Mihai Lup, a declarat,
miercuri sear\, la finalul celor
trei ore de discu]ii cu condu-
cerea Bechtel, c\ reprezen-
tan]ii companiei doresc conti-
nuarea disponibiliz\rilor colec-
tive `ntrucât nu s-au primit
datoriile de la statul român.
„Conducerea Bechtel a refuzat
s\ amâne decizia de disponibi-
lizare colectiv\, invocând fap-
tul c\ nu au primit datoriile
de la CNADNR. Vor s\ con-
tinue cu concedierea colectiv\
a circa 1.600 de persoane [i s\
p\streze doar 300 de angaja]i
pentru lucr\rile la por]iunea
de 10,2 kilometri de la Câmpia
Turzii la Turda“, a spus Lup.
UDMR vrea s\
`mpart\ România
`n 16 regiuni
de dezvoltare
O ini]iativ\ legislativ\ a par- CM
YK
lamentarilor UDMR, prin ca-
re se propune `nfiin]area a
[aisprezece regiuni de dezvol-
tare, printre care una `n care
sunt grupate jude]ele Covas-
na-Harghita-Mure[, precum
[i organizarea a cinci ma-
croregiuni de dezvoltare, a
trecut miercuri de Senat prin
adoptare tacit\. Propunerea
legislativ\, ini]iat\ de to]i
parlamentarii UDMR, avea
termen de adoptare tacit\
data de 10 februarie. ~n pro-
iect se men]ioneaz\ c\ pe te-
rioriul României sunt consti-
tuite 16 regiuni [i cinci ma-
croregiuni de dezvoltare, care
nu sunt unit\]i administra-
tiv-teritoriale [i nu au per-
sonalitate juridic\.
Salariul minim
pe economie ar
putea fi majorat
De[i situa]ia economic\ este
`n continuare dificil\, sala-
riul minim pe economie ar
putea cre[te, de luna viitoare,
de la 600 de lei la 705 lei. As-
ta sus]ine Bogdan Hossu, li-
derul Cartel Alfa, dup\ ce au
avut loc discu]ii la Ministerul
Finan]elor, care consider\
just\ o asemenea decizie. E-
xecutivul ar trebui s\ fac\ o
analiz\ asupra costurilor pe
care le implic\ aceast\ majo-
rare. Sindicatele su]in c\ `n
acest fel se vor elimina dis-
crimin\rile `ntre sectorul pri-
vat [i cel de stat. ~n acest mo-
ment la stat cel mai mic ve-
nit este de 705 lei, `n timp ce
la nivelul firmelor angaja]ii
au un salariu minim de 600
de lei. a
Cursul valutar
12.02.2010
Dolar SUA 2,9849
Euro 4,1071
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Infuzia de odolean
regleaz\ circula]ia
periferic\
Marilena R., jud. Mehedin]i:
„Ce remedii din plante pot
regla circula]ia periferic\?“
Prof. Constantin Milic\: ~n
medicina naturist\ exist\ o se-
rie de procedee care ac-
]ioneaz\ `n mai multe direc]ii,
influen]ând atât ritmul car-
diac, cât [i vasodilata]ia
arterelor [i a venelor, cu rol `n
reglarea circula]iei periferice.
Se administreaz\ sub form\
de infuzii, decocturi sau tinc-
turi `n momentul crizelor, de
preferat seara, la culcare.
Talpa gâ[tei:
- infuzie dintr-o linguri]\ her-
ba uscat\ [i m\run]it\ la 250
ml ap\ clocotit\; se infuzeaz\
5 minute [i se beau dou\ cea-
iuri ne`ndulcite pe zi (diminea-
]a [i seara), timp de o s\pt\-
mân\, având efecte calmante
`n afec]iunile cardiace, pertur-
bate de stresuri [i sup\r\ri;
- tinctur\ din 20 g herba us-
cat\, macerat\ timp de 7-8 zile
`n alcool 700; se strecoar\ [i se
iau câte 20-30 pic\turi, de 2-3
ori pe zi, `nainte de mese. Are
efect de `nl\turare a st\rilor
de excita]ie cerebral\, produce
relaxarea musculaturii netede
a cordului [i a vaselor [i re-
gleaz\ presiunea sangvin\.
P\ducel:
- infuzie dintr-o linguri]\
amestec de flori, frunze [i
fructe uscate la 200 ml ap\ `n
clocot; se infuzeaz\ 10 minute
[i se bea o can\ pe zi, frac]io-
nat\ `n 3-4 reprize, cu efect de
completare a tratamentului cu
medicamente clasice;
- tinctur\ din 20-30 g flori [i
frunze puse la macerat timp
de 7-8 zile `n alcool 700; se
strecoar\ [i se iau câte 15-20
pic\turi, de trei ori pe zi;
- pulbere din flori [i frunze us-
cate [i m\cinate, din care se ia
câte un vârf de cu]it pe zi, ce
se ]ine sub limb\.
Odolean:
- infuzie dintr-o linguri]\
r\d\cini uscate [i m\cinate la
250 ml ap\ clocotit\; se las\
vasul acoperit 15 minute [i se
bea o can\ `n cursul zilei,
frac]ionat\ `n 2-3 reprize,
având efecte sedative, mai
ales `n palpita]ii;
- tinctur\ din 20 g r\d\cini
uscate, macerate `n alcool 700
timp de 8 zile; se iau câte
15-20 pic\turi de 2-3 ori pe zi;
- pulbere din r\d\cini uscate
[i m\cinate din care se ia câte
un vârf de cu]it, de 3 ori pe zi.
Saschiu:
- infuzie dintr-o linguri]\
herba uscat\ la 250 ml ap\
clocotit\; se infuzeaz\ 10-15
minute [i se beau pe parcursul
unei zile, având ac]iuni
`n diminuarea ritmului car-
diac, reducerea hipertensiunii
arteriale [i `n oxigenarea
creierului.
Ungura[:
- infuzie din dou\ linguri]e de
herba uscat\ la 250 ml ap\ `n
clocot, care se infuzeaz\ 15-20
minute; se beau câte 2-3 c\ni
pe zi, având efecte pozitive `n
reglarea ritmului cardiac. a
Tipuri [i metode de tratament
ale dermatozelor alergice
Dermatozele alergice reprezint\ unele dintre cele
mai frecvente boli de piele ale copiilor. Pentru a
`nv\]a cum s\ deosebim aceste boli [i ce trebuie
s\ facem `n cazul `n care suspect\m un astfel de
diagnostic, v\ prezent\m `n cele ce urmeaz\
principalele tipuri de dermatoze alergice.
de dr. Doina
DUMITRIU
Pitiriazisul alb este o der-
matoz\ care afecteaz\ `n spe-
cial copiii `n v=rst\ de la 3-4
ani [i p=n\ la pubertate. Din
punct de vedere clinic, leziu-
nile sunt reprezentate de pete
rotund-ovale, bine delimitate,
de culoare roz sau de culoarea
pielii, acoperite de scuame
fine, abia vizibile. Leziunile
sunt de diferite m\rimi, a-
v=nd un num\r variabil, de la
c=teva p=n\ la zeci, cele mai
multe fiind localizate la nive-
lul fe]ei, `n special `n jurul
gurii [i pe obraji.
~n cazul pitiriazisului alb,
leziunile nu sunt `nso]ite de
m=nc\rimi, `ns\ durata lor se
`ntinde pe c=teva luni de zile.
Apari]ia de leziuni noi `n-
seamn\ prelungirea evolu]iei
bolii. Pacien]ii care sufer\ de
aceast\ boal\ este bine s\ [tie
c\ pentru administrarea unui
tratament potrivit este bine
s\ se adreseze medicului der-
matolog, deoarece medica]ia
trebuie s\ ac]ioneze [i la nive-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONSUMUL DE B|U-
TURI DULCI, CAUZ| A CAN-
CERULUI DE PANCREAS:
Potrivit unui studiu publicat `n
revista „Cancer Epidemiology,
Biomarkers & Prevention“, con-
sumul a dou\ sticle de b\uturi
dulci pe s\pt\mân\ cre[te ris-
cul de declan[are a cancerului
pancreatic, din cauza aportului
lul pielii, astfel `nc=t aceasta
s\ revin\ la culoarea normal\.
Dishidroza constituie un
alt tip de dermatoz\, cu carac-
ter recidivant, care se `nt=l-
ne[te la copiii `ntre 10 [i 16
ani. Poate fi recunoscut\ du-
p\ urm\toarele semne carac-
teristice: pusee eruptive vezi-
culoase, prezente la nivelul
palmelor [i fe]elor laterale ale
degetelor m=inilor [i, `ntr-o
m\sur\ mai mic\, la nivelul
t\lpilor picioarelor. Trebuie
men]ionat faptul c\ m=nc\ri-
mea este prezent\ la ace[ti
Prurigo poate ap\rea `n momentul `n care schimba]i
mare de zah\r `n sânge. Partici-
pan]ii la acest studiu care obi[-
nuiau s\ consume cel pu]in
dou\ sticle de b\uturi dulci pe
s\pt\mân\ erau `n majoritate
b\rba]i tineri, care nu f\ceau
sport, fum\tori, consumatori de
alcool [i adep]i ai unui regim a-
limentar bogat `n calorii. Cer-
cet\torii au `ncercat s\ stabi-
leasc\ diverse leg\turi `ntre de-
scoperirile lor [i alte elemente
de alimenta]ie asociate cu can-
cerul de pancreas, precum con-
sumul de carne ro[ie. „B\nuim
c\ zah\rul este vinovatul prin-
cipal, `ns\ nu putem s\ o dove-
dim cu certitudine“, a explicat
Mark Pereira, cercet\tor la Uni-
versitatea Minnesota din State-
le Unite, unul dintre autorii stu-
diului. El a precizat, totodat\,
c\ acest studiu nu a luat `n cal-
cul toate tipurile de b\uturi
dulci prezente pe pia]\. Cance-
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Vineri, 12 februarie 2010
bolnavi chiar cu dou\-trei
s\pt\m=ni `nainte de apari]ia
veziculelor. De asemenea, `n
multe dintre cazuri apar re-
cidive la intervale de c=teva
s\pt\m=ni, cel mai frecvent
de tip sezonier (prim\vara [i
vara). Din cauza m=nc\rimi-
lor intense, veziculele se pot
suprainfecta.
Este important de [tiut c\
tratamentul local [i general
trebuie urmat sub stricta re-
comandare a medicului der-
matolog.
Prurigo strofulus este o
dermatoz\ ce se prezint\ tot
sub form\ de vezicule, d\
m=nc\rimi [i evolueaz\ `n
pusee, fiind `nt=lnit\ la copiii
cu v=rste cuprinse `ntre 1 [i 7
ani. Din cauza sc\rpinatului,
veziculele se rup [i sunt `nlo-
cuite cu o crust\ brun\, care
se deta[eaz\ `n 4-6 zile. Din
cauza evolu]iei `n pusee, vezi-
culele pot fi diseminate pe `n-
aerul, `n vacan]\, la mare sau la munte
rul pancreatic este tipul de can-
cer cu cea mai rapid\ evolu]ie la
adul]i, mai pu]in de 5% dintre
pacien]i reu[ind s\ tr\iasc\
cinci ani de la diagnosticare.
a MAMELE CU V+RSTE
~NAINTATE RISC| S| DEA
NA{TERE UNOR COPII CU
AUTISM: Riscul de a avea un
copil cu autism cre[te odat\ cu
vârsta mamei, `n timp ce vârsta
tat\lui pare s\ aib\ o mai mic\
influen]\, conform unui nou
studiu american realizat pe a-
proximativ 5 milioane de na[-
teri. Studiul, realizat de cerce-
t\tori de la Universitatea Cali-
fornia, sus]ine c\ mamele care
au dep\[it vârsta de 40 de ani
`ntâmpin\ un risc cu 50% mai
ridicat de a aduce pe lume un
copil cu autism decât mamele de
20 de ani. ~n cazul ta]ilor, cei cu
vârsta de peste 40 de ani `ntâm-
treg corpul: trunchi, membre,
inclusiv pe palme [i t\lpi, cap
[i fa]\.
~n general, cauza bolii este
de origine extern\, leziunile
produc=ndu-se la nivelul pielii
descoperite a corpului, cu apa-
ri]ie uneori brusc\ la schim-
barea locului, respectiv a loca-
lit\]ii, `n vacan]e, la munte
sau la mare. De asemenea,
al]i factori declan[atori ai a-
cestui tip de dermatoz\ sunt
alimentele, apa [i condi]iile
climatice.
Ca tratament este impor-
tant s\ se respecte regimul i-
gienico-dietetic, s\ se evite `n-
]ep\turile de insecte. ~n cazul
erup]iilor extinse, se vor ad-
ministra medicamente anti-
histaminice [i corticosteroizi.
Local, se vor administra lo]i-
uni alcoolice calmante.
* DR. DOINA DUMITRIU
ESTE MEDIC SPECIALIST MEDICIN| DE FAMILIE
pin\ un risc cu 36% mai ridicat
de a avea un copil autist decât
cei de 20 de ani. Cu toate aces-
tea, riscul pentru o femeie de
peste 40 de ani de a aduce pe lu-
me un copil cu autism r\mâne
mai mic de 4/1.000 de na[teri,
sus]ine Maureen Durkin, cerce-
t\tor la Universitatea din Wis-
consin, care a studiat de aseme-
nea influen]a vârstei p\rin]ilor
asupra riscurilor de a avea copii
cu autism. Vârsta tat\lui r\mâ-
ne un factor de risc doar `n ca-
zul `n care mama este foarte tâ-
n\r\. ~n cazul mamelor de pân\
`n 25 de ani, frecven]a na[teri-
lor de copii auti[ti este de dou\
ori mai mare dac\ tat\l are
peste 40 de ani. Concluziile a-
cestui studiu sunt bazate pe a-
nalizarea a 5,6 milioane de na[-
teri produse `n California `ntre
1 ianuarie 1990 [i 31 decembrie
1999. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

Noul Executiv european
[i-a
a preluat mandatul
a Parlamentul European a aprobat cu o majoritate larg\ noua componen]\ a Comisiei
Europene condus\ de Jose Manuel Durao Barroso, iar `ncep=nd cu 10 februarie Executivul
[i-a preluat mandatul a De asemenea, Legislativul a aprobat un set de principii de baz\
ce vor fi implementate `n cadrul acordului revizuit `ntre Parlament [i Comisie,
acord ce `i confer\ puteri sporite [i o anume influen]\ `n deciziile Comisiei a Din perspectiva
lui Dacian Ciolo[, colaborarea cu PE `n domeniul agricol va fi una „foarte strâns\“
a „Va fi `nceputul unui nou mod de lucru direct [i pragmatic legat de tot ce reprezint\
dosar agricol european“, a declarat comisarul pentru Agricultur\ [i dezvoltare rural\ a
Eurodeputa]ii au aprobat
mar]i noua Comisie European\
condus\ de portughezul Jose
Manuel Durao Barroso cu 488
voturi pentru, 137 `mpotriv\ [i
72 ab]ineri. ~mpreun\ cu pre[e-
dintele, noua echip\ num\r\ 27
de membri, câte unul din fieca-
re stat membru, iar paisprezece
dintre ace[tia au f\cut parte [i
din colegiul anterior. Echipa
Barroso II a intrat `n func]ie
dup\ numirea sa de c\tre lide-
rii UE, mandatul de cinci ani
urm=nd a se desf\[ura pe peri-
oada 10 februarie 2010-31 oc-
tombrie 2014. „Este pentru pri-
ma oar\ `n istoria noastr\ când
numim Comisia European\ `n
calitate de co-legiutor real. A-
cest lucru reprezint\ `nceputul
unei noi decade care implic\ [i
un nou mod de lucru al in-
stitu]iilor europene“, a declarat
pre[edintele Parlamentului,
Jerzy Buzek.
Dacian Ciolo[: s\ avem
curaj `n a aborda acest
mandat
Majoritatea din Parlamentul
European cu care a fost `nves-
tit\ Comisia Barroso II ne per-
mite s\ avem curaj `n a aborda
acest mandat, care `ncepe `ntr-
o situa]ie dificil\, a declarat, la
pu]in timp dup\ votul din PE,
comisarul european pentru A-
gricultur\ [i dezvoltare rural\
Dacian Ciolo[. „Dincolo de situ-
a]ia economic\, de solu]ionarea
problemelor privind criza care
va trebui s\ se reg\seasc\ [i `n
ac]iunile Comisiei, avem Trata-
tul de la Lisabona, un tratat
nou, ce schimb\ pu]in configu-
ra]ia puterii [i care necesit\ o
CE adaptabil\ [i adaptat\ la
situa]ia politic\ nou\, dar care
creeaz\ [i un context nou `n
care sper s\ existe mai mult di-
namism `n a propune [i aplica
politici“, a declarat Ciolo[.
Dup\ cum spunea el, Politi-
ca Agricol\ Comun\ (PAC) va fi
reformat\, `ns\ acum poate fi
regândit\ [i adaptat\ aceast\
politic\, `n condi]iile noii pers-
pective financiare a Uniunii, ca-
re va permite o dezbatere „lar-
g\ [i clar\“ privind viitorul
PAC. „Urmeaz\ s\ preg\tim o
consultare cât mai larg posibil\
privind reforma PAC. M\ voi
`ntâlni `n perioada urm\toare
cu ministrul spaniol al Agricul-
turii, doamna Espinoza, apoi cu
grupurile politice din Parla-
ment, mai ales `n cadrul comi-
siei AGRI, pentru a discuta mai
detaliat abord\rile [i a[tept\ri-
le membrilor AGRI. Apoi voi fa-
ce vizite `n ]\rile membre,
practic va fi o perioad\ `nc\r-
cat\ `n tot acest an“, a mai spus
Dacian Ciolo[.
Vineri, 12 februarie 2010
Colaborarea cu PE
`n domeniul agricol
va fi „foarte str=ns\“
Rom=nul a ad\ugat c\ dosa-
rul cel mai important din acest
an va fi preg\tirea PAC dup\
2013, care va constitui priori-
tatea primei p\r]i a mandatului
s\u. „Voi avea apoi discu]ii cu
comisarul european pentru co-
mer], Karel De Gucht, [i sper ca
agricultura [i dezvoltarea rura-
l\ s\ se reg\seasc\ `n aceast\
abordare strategic\ pentru care
Comisia [i UE o au pentru vii-
tor, Strategia 2020“, a ad\ugat
comisarul european pentru A-
gricultur\.
Din perspectiva lui Dacian
Ciolo[, colaborarea cu PE `n do-
meniul agricol va fi una „foarte
strâns\“. „Va fi `nceputul unui
nou mod de lucru direct [i prag-
matic legat de tot ce reprezint\
dosar agricol European“, a `n-
cheiat Dacian Ciolo[.
Picior de egalitate `ntre
Parlament [i Comisie
Parlamentul a aprobat un
set de principii de baz\ ce vor fi
implementate `n cadrul acordu-
lui revizuit `ntre Parlament [i
Comisie. Pre[edintele CE a ac-
ceptat cerin]ele Parlamentului,
reflect=nd astfel noua pozi]ie a
Parlamentului conform Trata-
tului de la Lisabona. ~n prezent,
cele dou\ institu]ii sunt `n pro-
cesul de revizuire a a[a-numitu-
lui acord-cadru care le define[te
rela]iile, inclusiv responsabi-
lit\]ile politice, fluxul informa-
]iei [i coordonarea legislativ\.
A doua faz\ a negocierilor va
fi ini]iat\ imediat dup\ instala-
rea noii Comisii pentru a se a-
junge `n mai-iunie 2010 la un
acord-cadru ambi]ios, ce va fi a-
doptat de c\tre plenul Parla-
mentului.
Una dintre realiz\rile ma-
jore ale Legislativului a fost an-
gajamentul CE de a garanta
aplicarea principiului de baz\
al tratamentului egal pentru
Parlament [i Consiliu, `n spe-
cial `n ceea ce prive[te accesul
la reuniuni [i documenta]ii con-
crete referitoare la `nt=lnirile
sale cu exper]ii na]ionali.
De asemenea, Comisia a ac-
ceptat s\ sprijine Parlamentul
`n viitoarele negocieri privind
Serviciul European de Ac]iune
Extern\ (SEAE), pentru a ga-
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
Rom=nia `n UE 7
ranta responsabilitatea deplin\
a acestui serviciu, inclusiv pro-
cedura transparent\ de numire
a reprezentan]ilor speciali [i a
ambasadorilor.
PE [i-a c=[tigat o pozi]ie mai
puternic\ `n cadrul procesului
legislativ, Comisia angaj=ndu-se
s\ `nt\reasc\ pozi]ia tuturor ce-
rerilor de prezentare a unei pro-
puneri legislative solicitate de
c\tre Parlament. Acordul impu-
ne [i date-limit\ clare care tre-
buie respectate de Executiv.
~n publica]ia german\ „Deuts-
che Welle“, eurodeputatul ger-
man cre[tin-democrat Werner
Langen explic\ de ce Parlamen-
tul a `ncercat s\ impun\ mai
multe chestiuni din acordul-ca-
dru. „Realitatea era c\ de `ndat\
ce Consiliul European lua o de-
cizie, Comisia se mobiliza `nc\
de a doua zi pentru a pune `n
aplicare respectiva hot\r=re, `n
vreme ce deciziile Parlamentu-
lui European rareori erau luate
`n seam\“, a subliniat acesta.
Un alt deputat european,
Rebecca Harms, a sus]inut c\
Barroso a fost acceptat pentru
un nou mandat `n fruntea CE
`n schimbul mai multor prero-
gative ale Parlamentului. a
PE SCURT
Energia regenerabil\
din Marea Britanie
va fi etichetat\
Marea Britanie a lansat un sistem de
certificare [i etichetare a energiei pro-
duse din surse regenerabile pentru a
ajuta consumatorii [i micile companii
s\ aleag\ tarifele care `ncurajeaz\ re-
ducerea emisiilor, transmite Reuters.
Autoritatea britanic\ de reglementare
energetic\ anun]\ c\ furnizorii de e-
nergie trebuie s\ demonstreze unei
comisii independente c\ desf\[oar\
activit\]i adi]ionale pentru a-[i supli-
menta aportul de energie regenerabil\
[i pentru a-[i reduce emisiile de gaze
cu efect de ser\. „Doar 2% dintre bri-
tanici cump\r\ energie regenerabil\,
dar sper c\ o etichet\ credibil\ `i va
convinge pe mul]i s\ treac\ pe verde“,
a declarat Solitaire Townsend, expert
`n dezvoltarea energiei sustenabile.
Comisia evalueaz\ `n prezent tarifele
practicate de [apte companii, printre
care British Gas, E.ON , EDF Energy,
RWE npower, Scottishpower, Scottish
and Southern Energy [i Good Energy.
Italia va suspenda
Programul „Rabla“
Ministrul italian al Industriei, Clau-
dio Scajola, a anun]at c\ primele de
casare pentru sectorul auto nu vor fi
re`nnoite `n 2010, transmite AFP. Mi-
nistrul, care a declarat de mai multe
ori `n ultimele luni c\ primele trebuie
prelungite `n 2010, nu a exclus s\pt\-
mâna trecut\ oprirea lor definitiv\.
Este a[teptat\ [i decizia Guvernului
`n acest sens. Pe de alt\ parte, `nchi-
derea uzinei Fiat de la Termini Ime-
rese, `n Sicilia, programat\ pentru
2011, face subiectul unor dispute
aprinse `ntre constructorul auto [i gu-
vern. ~n fa]a acestei decizii, sindicate-
le [i mul]i oameni politici au f\cut
apel la guvern s\ nu re`nnoiasc\ dis-
pozitivul primei de casare, care a ex-
pirat anul trecut [i care a permis con-
structorilor auto din Italia s\-[i
men]in\ vânz\rile. „Nehot\rârea nu
este bun\, frâneaz\ consumul. Anul
acesta, vom ajuta alte sectoare indus-
triale, iar pentru sectorul auto ne
vom concentra pe stimularea
inova]iei [i cercet\rii. M\ voi adresa
consiliului de mini[tri“, a ad\ugat el.
UE cere protec]ia
datelor minorilor `n
re]elele de socializare
Conform unui studiu efectuat la nive-
lul Uniunii Europene, 50% din tinerii
europeni difuzeaz\ pe internet infor-
ma]ii cu caracter personal care risc\
s\ r\mân\ permanent online [i s\ fie
vizualizate de oricine. Comisia Euro-
pean\ a transmis tinerilor, cu ocazia
s\rb\toririi „Zilei pentru un internet
mai sigur“, s\ fie mai pruden]i `n a-
cest sens pentru o mai bun\ protec]ie.
„Dac\ dorim ca minorii s\ gândeasc\
bine `nainte de a publica informa]ii
online, companiile care gestioneaz\
re]ele de socializare trebuie s\ afi[eze
informa]ii corecte `ntr-un limbaj adec-
vat. Profilurile minorilor trebuie s\
fie confiden]iale. Internetul reprezin-
t\ un instrument vital pentru copiii
no[tri [i este de datoria noastr\, a tu-
turor, s\ `l facem mai sigur“, a de-
clarat Viviane Reding, comisarul UE
pentru Societate Informa]ional\ [i
Media. Anul trecut, cu ocazia „Zilei
pentru un internet mai sigur“, com-
paniile care gestioneaz\ re]ele de so-
cializare au recunoscut necesitatea ca
tinerii utilizatori - [i p\rin]ii lor - s\
se simt\ `n siguran]\ atunci când so-
cializeaz\ online [i au aderat `n acest
sens la „Principiile pentru re]ele de
socializare mai sigure“. Concluziile
raportului arat\ c\, din cele 23 de
site-uri, 19 ofer\ sfaturi legate de si-
guran]\ [i informa]ii `ndreptate ex-
pres c\tre copii [i/sau adolescen]i. a

8 Interviu
Zilele aliturgice, zile de ajunare
~n Biserica Ortodox\, Sfânta [i
dumnezeiasca Liturghie, adic\ slujba
Jertfei Legii celei Noi, reprezint\ cea
mai important\ slujb\ din cult. Precum
Jertfa de pe cruce a Domnului nostru
Iisus Hristos a fost centrul activit\]ii
Sale de r\scump\rare a `ntregului
neam omenesc, tot a[a Sfânta
Liturghie, care actualizeaz\ acea
P\rinte profesor, când se
s\vâr[e[te Sfânta Litur-
ghie?
Toate slujbele s\vâr[ite `n
Biserica noastr\ constituie o
introducere `n slujba Sfintei Li-
turghii sau sunt `ntr-o leg\tu-
r\ direct\ sau indirect\ cu
dumnezeiasca Liturghie.
Din tradi]ie vedem c\ P\rin-
]ii Bisericii `nv\]au ca Litur-
ghia s\ fie s\vâr[it\ `n fiecare
zi a anului bisericesc. ~n felul a-
cesta s-a manifestat [i comuni-
tatea din Ierusalim `n perioada
de pruncie a Bisericii când Li-
turghia se s\vâr[ea zilnic (vezi
Faptele Apostolilor 11, 46).
CM
~n timp, Liturghia s-a limi-
YK
tat, mai ales `n comunit\]ile
din diaspor\, la o singur\ zi -
duminica, mai apoi sâmb\ta [i
duminica sau miercurea, vine-
rea, sâmb\ta [i duminica.
Ast\zi, `n m\n\stiri, `n ca-
tedrale chiriarhale, se oficiaz\
Sfânta Liturghie `n fiecare zi a
anului bisericesc, a[a cum reco-
mand\ Sfântul Simeon al Te-
salonicului, care vorbe[te de-
spre obliga]ia preotului de a li-
turghisi zilnic.
Ce sunt zilele aliturgice?
Vedem din calendarul nos-
tru cre[tin, din c\r]ile de slujb\
[i din rânduiala Bisericii noas-
tre - tradi]ia Bisericii - c\ sunt
`n cursul anului bisericesc câ-
teva zile aliturgice, adic\ zile
`n care nu se s\vâr[e[te Sfânta
Liturghie nici chiar `n m\n\s-
tiri sau catedrale.
Sunt zile `n care tipicul [i
c\r]ile de slujb\ prev\d ajuna-
re, adic\ post pân\ seara.
Explica]i-nne care sunt a-
ceste zile [i care este spe-
cificul lor!
Vinerea Patimilor este o zi
de `ntristare [i de post, pentru
c\ `n aceast\ zi a fost r\stignit
[i `ngropat Domnul nostru Ii-
sus Hristos. ~n popor, vinerea
aceasta mai este numit\ [i „Vi-
nerea seac\“. ~n aceast\ zi nu
se s\vâr[e[te liturghie din do-
u\ motive, pentru c\ Sfânta Li-
turghie este o tain\ pascal\, o
zi de bucurie, o zi `n care cre-
dincio[ii sunt chema]i la pr\z-
nuire [i din acest motiv s\vâr-
[irea ei este nepotrivit\ cu zile-
le de plâns [i de post. ~n aceas-
t\ zi a fost r\stignit, a murit [i
a fost `ngropat „Domnul [i st\-
pânul nostru“, de aceea nu ne
putem bucura, nu putem s\
pr\znuim cu veselie.Cine este
cel care râde, petrece, se bucu-
r\ atunci când cineva drag este
condus c\tre mormânt? ~n al
doilea rând, amintirea p\timi-
rii Domnului nostru Iisus Hris-
tos, petrecut\ `n aceast\ zi [i
Jertf\, este temelia [i miezul `ntregului
cult ortodox. ~n cursul anului
bisericesc sunt câteva zile aliturgice,
adic\ zile `n care nu se s\vâr[e[te
Sfânta Liturghie nici chiar `n m\n\stiri
sau catedrale. Despre acestea [i
despre importan]a lor ne vorbe[te `n
interviul ce urmeaz\ p\rintele lect. dr.
Marian Mihai.
pe care credincio[ii Bisericii
noastre o tr\iesc plenar, cu
zbucium [i cu tânguire, atât `n
via]a personal\, „`n chilia su-
fletului“, cât [i `n rânduiala Bi-
sericii, s-a socotit atât de com-
plet\, `ncât nu s-a mai socotit
folositor [i logic s\ se redubleze
prin s\vâr[irea Sfintei Litur-
ghii, care de fapt este aceea[i
tem\. Tradi]ia Bisericii o rezu-
m\ Sfântul Simeon al Tesalo-
nicului care ne spune: „Iar `n
Sfânta [i Marea Vineri nu fa-
cem Liturghie deplin\, c\ci
Domnul, predând joi Tainele
`ntru pomenirea Patimii Sale,
`n ziua de vineri a r\bdat de
bun\voie patima [i prin cruce a
slujit Tat\lui din voia Lui, a[a
cum se spune, dându-Se pe
Sine, [i nu fiind predat, celor
care vroiau s\-L omoare. De a-
ceea, fiind f\cut\ jertfa atunci
prin Sfânta Sa gur\ nu mai es-
te nevoie ca noi s\ o facem din
nou `ntru pomenirea Patimii
Sale, când El a f\cut aceasta.
De aceea nu am primit din
tradi]ie s\ facem jertfa deplin\
atunci“.
Zile aliturgice sunt [i luni [i
mar]i din prima s\pt\mân\ a
Postului Pa[tilor - aceste zile
sunt zile de post cu ajunare de-
plin\. Sfin]ii P\rin]i au rându-
it ca aceast\ prim\ s\pt\mân\
a postului s\ fie p\zit\ cu cea
mai mare rigoare posibil\.
Mul]i monahi [i mul]i cre[tini
`mbun\t\]i]i r\mân f\r\ s\
m\nânce nimic pân\ vineri.
Cre[tinii rânduiesc ca aceast\
prim\ s\pt\mân\ a postului
lor s\ fie p\zit\ cu t\rie [i o so-
cotesc drept cea mai curat\
printre toate celelalte zile ale
Postului Mare. Din acest mo-
tiv, aceast\ s\pt\mân\ era nu-
mit\ „S\pt\mâna curat\“ pen-
tru a ar\ta c\ felul `n care tre-
buie s\ fie p\zit\ trebuie s\ fi-
e model pentru toate celelalte
s\pt\mâni ale Postului Mare.
~n ciuda diversit\]ii de st\ri a
cre[tinilor, cu to]ii trebuie a-
tunci „s\ se fac\ monahi“, consa-
crându-se postului [i rug\ciunii.
Dup\ patriarhul Cosma Ati-
cul, aceasta a fost instituit\ `n
toat\ rigoarea pentru a-i obliga
pe mireni s\ p\zeasc\ cel pu]in
timp de o s\pt\mân\ regulile
pe care monahii [i clericii tre-
buie s\ le respecte tot timpul
Postului Mare.
Râvna [i rigoarea la care
suntem chema]i `n timpul aces-
tei s\pt\mâni, [i mai ales `n
primele zile, corespund cu `nv\-
]\turile Sfin]ilor P\rin]i date
`ncep\torilor `n via]a duhovni-
ceasc\. Discret trebuie s\ aler-
g\m c\tre Hristos, moderat tre-
CM
YK
buie s\ culegem virtu]ile nece-
sare mântuirii noastre [i cu st\-
ruin]\ patimile trupe[ti [i sufle-
te[ti s\ le biruim din tinere]ile
noastre. „Adu-i lui Hristos `n ti-
nere]ea ta ostenelile tale, ca s\
prime[ti la b\trâne]e bog\]ia
nep\timirii. C\ci ceea ce am a-
dunat la tinere]e hr\ne[te [i `n-
t\re[te pe cei ce au sl\bit la b\-
trâne]e“, citim `n opera Sfântu-
lui Ioan Sc\rarul, „Scara“.
„Miercurea [i vinerea
din S\pt\mâna
brânzei, pridvor
spre Postul Mare“
Exist\ zile aliturgice [i `n
afara Postului Mare?
Da. Nici `n miercurea [i vi-
nerea din S\pt\mâna brânzei
nu se oficiaz\ Sfânta [i dumne-
zeiasca Liturghie, pentru c\ `n
aceste zile, premerg\toare [i
preg\titoare pentru Postul Ma-
re, se cânt\ „Aliluia“ `n loc de
„Dumnezeu este Domnul“, se
fac metanii [i se ajuneaz\. Ca-
racteristica cea mai importan-
t\ a sujbelor din aceste zile de
miercuri [i vineri, zile `n care
nu se s\vâr[e[te liturghie, este
[i rolul Utreniei care este cel
din Postul Mare `nso]it de tro-
pare fixe, metanii [i rug\ciu-
nea frumoas\ a Sfântului E-
frem Sirul.
„Doamne [i St\pânul vie]ii
mele…“: aceasta se roste[te
pentru prima dat\ la sfâr[itul
Utreniei din miercurea aceas-
ta, a s\pt\m=nii l\satului sec
de brânz\, [i ea `nceteaz\ `n
miercurea din S\pt\mâna Ma-
re. Miercurea din S\pt\mâna
brânzei nu are stihiri ale Trio-
dului tocmai pentru a pune `n
eviden]\ faptul c\ aceast\ zi
`nc\ nu ]ine de Postul Mare, ci
este doar un pridvor ce ne con-
duce spre el. Este o zi `n care se
p\streaz\ rânduiala obi[nuit\
a anului bisericesc, adic\ ziua
liturgic\ `ncepe de seara spre
diminea]a, iar nu de diminea]\
spre sear\, cum se desf\[oar\
oficiul `n timpul Postului Mare.
Ultimele zile aliturgice din
timpul anului sunt zilele de vi-
neri dinaintea Cr\ciunului [i a
Bobotezei, când aceste praznice
cad duminica sau lunea.
~n aceast\ zi de vineri se a-
juneaz\. Tradi]ia palestinian\
impunea s\ nu se s\vâr[easc\
nici Liturghia euharistic\, pen-
tru c\ se afl\ `n contradic]ie cu
aceste zile de post [i de antici-
pare a Postului Mare, nici Li-
turghia Darurilor mai `nainte
sfin]ite, fiindc\ nu s-a intrat
CM
YK
Vineri, 12 februarie 2010
CM
YK
Pr. lect. dr. Marian Mihai: „Caracteristica
cea mai important\ a sujbelor din aceste zile de
miercuri [i vineri, zile `n care nu se s\vâr[e[te
liturghie, este [i rolul Utreniei care este cel din
Postul Mare `nso]it de tropare fixe, metanii [i
rug\ciunea frumoas\ a Sfântului Efrem Sirul.“
`nc\ `n perioada celor 40 de zile ~n jurul anului 1200 a ie[it
ale Postului Mare. din uz s\vâr[irea Liturghiei
Darurilor din S\pt\mâna brân-
zei, din primele zile ale Postu-
„Exigen]a rigorii [i a
lui Mare [i din Vinerea Mare.
`ndr\znelii ascetice Sfântul Simeon o pune pe
nu contrazice blânde]ea seama instaur\rii tipicului mo-
nahal de la Ierusalim, care a a-
[i discern\mântul“ vut loc `n acea perioad\ [i a a-
Dup\ o tradi]ie destul de ve- dus schimb\ri importante `n
che, zilele care ast\zi sunt ali- cultul Bisericii.
turgice erau zile `n care se s\- Din observa]iile Sfântului
vâr[ea Liturghia la Constanti- Simeon al Tesalonicului, din
nopol pân\ `n secolele al XII- toate dovezile pe care le avem,
lea - al XIII-lea. din jurnalul de c\l\torie al
Tipicul Sf. Sofia de la Con- Egeriei (secolul al IV-lea) [i
stantinopol din secolul al IX- pân\ la Tipicul bisericii ~nvie-
lea noteaz\ c\ dup\ Evanghe- rii din Ierusalim din anul 1122,
lia Vecerniei „diaconul zice ec- remarc\m c\ Liturghia nu se
tenia mare [i celelalte ale Li- s\vâr[ea la Ierusalim.
turghiei Darurilor mai `nainte Recapitulând cele de mai
sfin]ite“. Alte elemente care ne sus, amintim c\, dup\ practica
l\muresc destul de clar c\ se `ntregii Biserici Ortodoxe, se
s\vâr[ea Liturghia Darurilor interzice s\vâr[irea Sfintei Li-
sunt consemnate `n codicele Ti- turghii `n zilele de miercuri [i
mon Stavron 40, Patmos 266, vineri din S\pt\mâna brânzei
`n Tipicul M\n\stirii Everghe- pentru c\ apar]in din punctul
lidos, Codicele Atena 788 din de vedere liturgic postului [i
secolul al XII-lea. nici luni [i mar]i `n s\pt\mâna
Liturghia Darurilor, din vine- `ntâi din post nu se s\v=r[e[te
rea mare, o subân]eleg [i codi- Liturghie. S\pt\mâna l\satu-
cele Sinai 150, Atena 662, 713, lui sec de brânz\ stabile[te o
Vatopedi 861, toate din secolul trecere blând\ `ntre dou\ ci-
al XII-lea. cluri liturgice - fix [i mobil - [i
Lucrul acesta l-a observat [i-l `ncheie perioada de preg\tire
consemneaz\ [i Sfântul Sime- printr-o lucrare l\untric\ [i ex-
on al Tesalonicului, care vor- terioar\ `n vederea intr\rii `n
be[te despre s\vâr[irea Litur- „arena postului“ `n care exigen-
ghiei Darurilor chiar `n Vinerea ]a rigorii [i a `ndr\znelii as-
Mare, cu mici diferen]e fa]\ de cetice nu contrazice blânde]ea
cea s\vâr[it\ `n Postul Mare. [i discern\mântul. a
Interviu realizat de diac. Ciprian B+RA

Filatelia, pasiunea care vorbe[te despre trecut
Prima marc\ po[tal\. Crea]ia
englezului Rowland Hill. Apari]ia
m\rcii po[tale `n }\rile Române a
`nsemnat o adev\rat\ revolu]ie `n
sistemul de comunicare po[tal. ~n
România, pasiunea colec]ion\rii
timbrelor a ap\rut odat\ cu tinerii
pleca]i la studii `n str\in\tate. Se
`ntâmpla pe la jum\tatea secolului al
de Raluca BRODNER
Filatelia este pasiunea celor
care colec]ioneaz\ m\rci po[tale,
tocmai din dorin]a de a descoperi
trecutul [i de a p\trunde `n lo-
curi, spa]ii [i momente istorice
inaccesibile. Dac\ pentru unii a-
ceast\ pasiune este un refugiu
colec]ionistic, pentru al]ii devine
domeniu de studiu [i cercet\ri.
Perioada de pionierat
Nu se [tie cine a fost primul
colec]ionar român, `ns\ avem ca
reper temporal emiterea la 15 iu-
lie 1858 [i punerea `n circula]ie
la 22 iulie 1858, la Biroul po[tal
din Ia[i, a celebrei m\rci Cap de
bour (prima emisiune de marc\
po[tal\ gumat\ din sud-estul Eu-
ropei), urmat\ mai apoi de Prin-
cipatele Unite sau Cuza.
Dup\ circula]ia acestei prime
serii de timbre, la 1 noiembrie
1858 a fost pus\ `n circula]ie e-
misiunea a doua Cap de bour. De
aceast\ a doua apari]ie de marc\
po[tal\ se leag\ povestea unui e-
xemplar Zimbrulu [i Vulturulu
(ziar ap\rut `n secolul al XIX-lea
`n Moldova), care a ajuns s\ fie
cel mai scump ziar din lume, da-
torit\ faptului c\ i s-au aplicat
opt m\rci po[tale Cap de bour,
din a doua emisiune.
Marca a avut putere de circu-
la]ie numai `n Moldova, ultima
dat\ de circula]ie cunoscut\ fiind
3 mai 1862, la Oficiul po[tal din
Boto[ani. ~n prezent, `n lume,
sunt monitorizate 750 de exem-
plare de Cap de bour din prima e-
misiune. Dintre acestea, 50 se a-
fl\ `n România.
Pasiunea pentru timbre, deve-
nit\ o mod\ `n Europa, a atras in-
teresul colec]ionarilor individuali,
ba chiar [i al comercia]ilor de tu-
tun autohtoni, cei care au fost, de
fapt, primii vânz\tori de m\rci
po[tale la noi. Perioada de pio-
nierat a filateliei române[ti a fost
marcat\ de personalit\]i precum:
Dimitrie C. Butculescu, Constan-
tin Moroiu, Al. Cantacuzino, Ioan
Otetele[anu. A fost momentul `n
M\rcile po[tale false
Conform lucr\rii lui Marcel
D\nescu - Filatelia de la A la
Z, Editura Sport - Turism,
1987 -, m\rcile po[tale false
sunt m\rci po[tale contraf\cu-
te, `n dauna po[tei sau a fila-
teli[tilor. La aproape toate e-
misiunile po[tale ale m\rcilor
române[ti se cunosc falsuri to-
tale sau par]iale, de la e-
misiunile „Cap de bour“ pân\
la „Ferdinand“ din anul 1920,
excep]ie f\când emisiunile
„~ngerii“ (1906), „25 de ani de
regat“ (1906), „40 de ani de
domnie“ (1906), „Gravate“
(1906), „Obolul“ (1907), „Jubi-
Vineri, 12 februarie 2010
XIX-lea, perioad\ cunoscut\ ca
`nceput al filateliei române[ti. Ast\zi,
colec]ionarea [i studierea m\rcilor
po[tale intereseaz\ tot mai pu]ini
tineri. Cu toate acestea, `n spa]iul
interna]ional, profilul colec]ionarului
român contemporan, de vârst\
`naintat\, cu o cultur\ vast\ [i foarte
pasionat, se remarc\ `n mod pozitiv.
care tot mai mul]i filateli[ti [i ne-
gustori pasiona]i s-au organizat `n
societ\]i [i cluburi filatelice. Do-
rin]a colec]ionarilor de timbre de a
comunica eficient [i rapid a dus la
apari]ia, `n 1881, a primei reviste
de filatelie din România, Timbro-
philo (cu un num\r limitat de apa-
ri]ii, de numai trei numere). Pân\
`n 1900 au mai ap\rut [i alte re-
viste: Timbrofilul, Monitorul So-
ciet\]ii Filatelice Române, Der
Bukarester Philatelist, Curierul
M\rcilor Po[tale.
~n nr.12 al lunii octombrie din
1891, Timbrofilul f\cea referire la
`nceputurile Muzeului filatelic al
Po[tei, organizat de colonelul
Gorjan [i care „cuprindea colec]ia
complet\ a tuturor m\rcilor po[-
tale, telegrafice [i diverse impri-
mate, folosite anterior Unirii Ro-
mâniei [i pân\-n prezent, ca [i o
sec]ie cu costume de posta[i, in-
scrip]ii [i diverse obiecte care s-au
folosit `n ]\rile române“.
„Românul cel mai
popular, apostolul
patriotismului“
Prima asocia]ie filatelic\ din
]ar\ - Societatea Român\ de Tim-
brologie - apare, `n 1891, ca urma-
re a ini]iativei deputatul Dimitrie
C. Butculescu, ales pre[edinte al
organiza]iei. Dimitrie Butculescu
este primul colec]ionar român, ca-
re a ap\rut la doi ani dup\ tip\ri-
rea primei emisiuni Cap de bour,
organizator al primei expozi]ii fi-
latelice `n propria cas\, `n decem-
brie 1891. ~ntr-o [edin]\, organi-
zat\ la scurt timp dup\ `nfiin]a-
rea organiza]iei, s-a hot\rât
schimbarea numelui acesteia `n
Societatea Filatelic\ Român\. Cu
aceast\ ocazie a fost adoptat [i un
statut de func]ionare, „`n scopul
de a oferi timbrofililor din Româ-
nia un centru de `ntâlnire [i a-[i
concentra for]ele“.
Visul frumos al fondatorilor
noii societ\]i nu a rezistat decât
un an, pentru c\, `n iulie 1892,
vicepre[edintele, I. Thorad, [i se-
cretarul, Constatin Moroiu, au
demisionat. Moroiu a re`nfiin]at,
leul Societ\]ii Române de Geo-
grafie“ (1927), m\rcile po[tale
cu supratipar „8 iunie 1930“ [i
valoarea de 10 lei de la emisiu-
nea „Jubileul de 30 de ani de
la `nfiin]area palatului P.T.T.“
(1932). Dup\ anul 1945 nu s-
au mai semnalat falsuri `n fi-
latelia româneasc\.
CM
YK
sub pre[edin]ia sa, cu sediul `n
propria cas\, Societatea Român\
de Timbrologie (23 membri), `m-
preun\ cu un grup de filateli[ti.
~n condi]iile date, Societatea
Filatelic\ Român\, cu 42 de mem-
bri, [i-a reconstruit comitetul.
~n 1894, cu ocazia Expozi]iei
Cooperatorilor, din gr\dina Ci[-
migiu, a avut loc o manifestare fi-
latelic\ notabil\, prilej cu care a
fost editat\ o carte po[tal\, ilus-
trat\ `n trei nuan]e (ro[u, galben
[i albastru), cre=ndu-se [i prima
[tampil\ special\ (Bucuresci Ex-
pozi]ie), considerate primele e-
xemplare realizate `n ]ara noas-
tr\. Expozi]ia s-a desf\[urat sub
`naltul patronaj al prin]ului mo[-
tenitor Ferdinand [i al principe-
sei Maria. Prezent la deschidere,
regele Carol I i-a adresat lui Di-
mitrie C. Butculescu urm\torul
elogiu: „Românul cel mai popu-
lar, apostolul patriotismului“.
Butculescu a fost cunoscut `n e-
poc\ nu doar ca un fin pasionat
de timbre, dar [i ca un bun arhe-
olog. A realizat `mpreun\ cu Ale-
xandru Odobescu numeroase cer-
cet\ri [i a organizat chiar prima
expozi]ie de arheologie la Hotel
Boulevard. Mai mult, a fost ales
deputat `n Parlamentul Români-
ei `n trei legislaturi. ~n anul 1893
a condus grupul parlamentar ro-
mân la Conferin]a de la Bru-
xelles, unde a militat pentru vo-
tarea unei mo]iuni privitoare la
drepturile na]ionalit\]ilor.
De re]inut. Evenimente,
personalit\]i, `ntâmpl\ri
~n 1895, la Foc[ani, vede lumi-
na tiparului „Po[ta Român\“,
primul ziar filatelic na]ional, sub
direc]ia lui Garabet Alsan. ~n a-
cela[i an, la Caransebe[, s-a con-
stituit „Uniunea de schimb de
francaturi po[tale“, care a ajuns
,`n 1898, la 150 de membri (`n a-
cea perioad\ era considerat\ cea
mai mare din sud-estul Europei).
Rowland Hill, creatorul
primei m\rci po[tale
Prin 1841, „Times“ (ziar en-
glez) a publicat pentru prima
dat\ un anun] care f\cea referi-
re la cump\rarea de m\rci po[-
tale. Pân\ `n acel moment, cei
pasiona]i colec]ionau timbre
pentru ornamentarea obiecte-
lor. Astfel au ap\rut primii fila-
teli[ti: John Edwuard Green
(func]ionar la British Museum),
Victor Wetzel [i Rowland Hill
(creatorul primei m\rci po[tale).
Primul timbru din lume -
Penny Black - a ap\rut `n Ma-
rea Britanie, pe 6 mai 1840, la
propunerea lui Rowland Hill.
Inova]ia consemna pre]ul pe
scrisoare [i `ncasarea anticipa-
t\ a taxei de transport. Tariful
stabilit pentru transportul unei
scrisori de 15 grame, pentru
CM
YK
Documentar 9
Primul timbru rom=nesc, „Cap de bour“
Doi ani mai târziu, la Pite[ti,
apare „Anunciatorul m\rcilor“,
un jurnal filatelic pentru colec]io-
nari [i comercian]i de m\rci, cu
articole `n român\, francez\ [i
german\.
Rezumând, se poate spune c\,
`nainte de izbucnirea Primului
R\zboi Mondial, filatelia a avut o
activitate bogat\ - apari]ia unor
reviste filatelice de `nalt\ ]inut\
(Der Banater Philatelist, Tribu-
na Filatelic\, Revista Filatelica
Roman\, Revista Societ\]ii Fila-
telice Române, der Briefmarken
Bote); organizarea de expozi]ii fi-
latelice `n multe localit\]i din ]a-
r\. Avântul pe care l-a cunoscut
atât `n ]ar\, cât [i `n str\in\tate
i-a asigurat titlul de regin\ a co-
lec]iilor. Pe bun\ dreptate, deoa-
rece, `n afar\ de valoroasa colec-
]ie regal\ (`nchegat\ mai cu sea-
m\ `n vremea lui Carol al II-lea,
el `nsu[i filatelist de la vârsta de
[ase ani, [i care l-a clasat, `n acel
moment, pe locul al treilea `n
lume), o serie de colec]ii impor-
tante [i-au f\cut apari]ia, precum
cele ale lui Mateescu-Sinaia,
Witzleben, Geza von Jakots, Lu-
dovic Dengel.
Anii care au urmat Primului
R\zboi Mondial s-au confundat,
dup\ cum era de a[teptat, cu o
paralizie acut\ a activit\]ilor `n
domeniul filatelic.
Penny Black, primul
timbru din lume
orice destina]ie, era un penny.
Marca reprezint\ portretul Re-
ginei Victoria [i `n prezent po-
ate fi achizi]ionat\ la sume re-
zonabile, datorit\ faptului c\ s-
a emis `ntr-un tiraj foarte mare.
De re]inut c\ pe 23-24 mai
1920, la Timi[oara, a avut loc
prima expozi]ie filatelic\ din Ro-
mânia dup\ Marea Unire de la 1
Decembrie 1918. Mergând pe fi-
rul evenimentelor din istoria fi-
lateliei române[ti, merit\ s\ fie
CM
YK
re]inut\ data 1924, octombrie,
când s-a desf\[urat, sub `naltul
patronaj al regelui Ferdinand
(pasionat colec]ionar), o mare
expozi]ie filatelic\.
„~]i trebuie
anumite calit\]i
ca s\ faci filatelie“
Al Doilea R\zboi Mondial a a-
dus schimb\ri politice, inclusiv `n
politica filatelic\, schimb\ri care
se fac sim]ite pe o perioad\ rela-
tiv limitat\. „Bucure[ti ‘58“ este
numele unei expozi]ii organizate
de Departamentul Po[telor [i Tel-
ecomunica]iilor `mpreun\ cu Aso-
cia]ia Filateli[tilor din România.
Eveniment precedat o alt\ expo-
zi]ie, interna]ional\ de aceast\
dat\, prilejuit\ de Centenarul
primei m\rci po[tale române[ti,
la care au participat 145 de colec-
]ionari din ]ar\ [i din str\in\tate.
1958 a fost [i anul `nfiin]\rii
Asocia]iei Filateli[tilor din Româ-
nia, care `[i schimb\ numele `n
Federa]ia Filatelic\ Român\
(FFR), `n anul 1990. ~n 1998 [i `n
2004 filatelia româneasc\ a orga-
nizat evenimente de `nalt\ ]inu-
t\, dup\ care a venit EFIRO
2008, prima Expozi]ie Filatelic\
Mondial\ desf\[urat\ `n Româ-
nia, cu ocazia anivers\rii a 150 de
ani de la emiterea primei m\rci
po[tale române[ti, Cap de bour.
„Profilul colec]ionarului român [i
interna]ional este acela al unei
persoane cu o vârst\ `naintat\ [i
cu o bun\ preg\tire intelectual\.
Este un hobby frumos, dar foarte
greu, care nu poate fi practicat
chiar de oricine. ~]i trebuie anu-
mite calit\]i ca s\ faci filatelie.
~n plan interna]ional suntem
aprecia]i, datorit\ nivelului ridi-
cat al colec]ionarilor no[tri s-au
câ[tigat numeroase medalii de
aur. Particip\m, exclusiv prin
for]e proprii, la toate expozi]iile
europene [i mondiale care se
organizeaz\ pe parcursul unui
an“, a declarat Leonard Pa[canu,
pre[edintele FFR. a
10 Opinii
CRONICA DETALIILOR
CUV+NT DIN AMVON
Ispita devenit\ sfin]enie
de pr. Sever Negrescu
Sfântul preacuvios p\rinte
Martinian, pr\znuit `n fiecare
an la 13 februarie, a fost un
om asemenea nou\ tuturor,
celor de ieri, de azi sau de
mâine. A fost tân\r, a fost
b\rbat `n toat\ puterea cu-
vântului, a fost b\trân, a fost,
mai tot timpul, a[a cum este
fiecare dintre noi, ispitit.
Ceea ce l-a deosebit de noi
oamenii de ieri, de azi [i de
mâine a fost hot\rârea lui `n
fa]a ispitei.
Proloagele (pe care eu le
consider acele fapte care au
luat-o `naintea cuvintelor, de-
venind semne de sfin]enie) ne
redau trei trepte ale salv\rii
de ispit\. Prima treapt\ este
cea `n care sfântul este salvat
de comunitate. La optsprezece
ani, Martinian s-a retras `ntr-
o pe[ter\ dintr-un munte de
lâng\ Cezareea Palestinei.
Dou\zeci [i cinci de ani a tr\it
aici, o via]\ plin\ de `nfrâna-
re, de rug\ciune, mul]i oa-
meni din cetate urcând a-
proape zilnic, la o anumit\
or\, spre a se folosi de cuvin-
tele, rug\ciunile [i sfaturile
lui. Trecuse [i ziua `n care, f\-
r\ s\ afle, `mplinise patruzeci
[i doi de ani. Seara, se l\sase
o ploaie mare [i rece. S-au au-
zit b\t\i `n u[a de la chilia
sfântului. A deschis, era o fe-
meie tân\r\, frumoas\, neru-
[inat\, plin\ de viclenie dia-
voleasc\, plângând s\ nu fie
l\sat\ afar\. Sfântul s-a `ndu-
plecat! O chema Zoe.
Odat\ intrat\ `n chilia lui
Martinian, femeia a m\rturi-
sit c\ venise pentru el, pentru
a se convinge to]i c\ via]a lui
nu este vrednic\ de laud\, de-
oarece acolo unde nu este foc,
nu arde fânul. Cuviosul, as-
cultând-o, se `nvoia, pu]in câ-
te pu]in `n inima sa, stând a-
proape s\ cad\. ~n acele clipe,
mai multe voci s-au auzit `n a-
propierea chiliei. Erau credin-
cio[ii care se `ntorseser\ din
drum, spre a cere `nc\ o dat\
binecuvântarea cuviosului [i
Vineri, 12 februarie 2010
Testis unus, testis nullus
de Sorin LAVRIC
Foarte multe din umilin]ele de
care am avut parte `n via]\ le-am
putut suporta numai pentru c\, `n
momentul c`nd le `nduram, de fa]\
nu a fost nimeni care s\ m\ vad\.
Nu c\ n-ar fi fost ]ipenie de om, ci
c\, dintre cei care erau de fa]\, nici
unul nu m\ putea recunoa[te mai
t`rziu. {i astfel, chiar dac\ fusesem
umilit `n fa]a unor oameni, prin
chiar am\nuntul c\ ace[tia `mi e-
rau str\ini, `ntr-un fel nu m\ sim-
]eam cu adev\rat umilit. Lipseau
parc\ martorii propriu-zi[i ai umi-
lin]elor mele, cei care ar fi putut
peste un timp s\ depun\ m\rturie
pentru ceea ce p\]isem: cunoscu]ii
mei. De c`te ori nu m-am surprins
cum, trec`nd prin clipe `njositoare,
mi-am spus, `n chiar clipa `n care le
tr\iam, „ce bine c\ nu e vreun a-
propiat ca s\ m\ vad\.“ Dac\ a-
tunci a[ fi fost v\zut de o cuno[tin-
]\, a[ fi intrat `n p\m`nt de ru[ine,
suferind de o mie de ori mai mult.
Asta `nseamn\ trei lucruri: 1) U-
milin]a nu e at`t sentimentul pe ca-
re ]i-l d\ g`ndul c\ orgoliul t\u a
fost strivit `n prezen]a unor oa-
meni, ci umilin]a e rana pe care ]i-
o d\ con[tiin]a faptului c\ cei care
au asistat la c\derea ta au fost ni[-
te cunoscu]i la a c\ror p\rere ]i-
neai. Ceea ce te doare nu e c\ ai
fost umilit, ci c\ lucrul acesta are
s\ se afle, [i nu de oricine, ci chiar
de prietenii sau du[manii t\i. Te
doare nu durerea ta, ci c\ ea va fi
savurat\ `n zilele urm\toare de r\-
utatea oamenilor. 2) A[a cum `n fi-
zic\ parametrii unui eveniment de-
pind de starea `n care se afl\ obser-
vatorul, tot a[a, `n cazurile de ter-
l\muriri asupra cuvântului e-
vanghelic pe care li-l spusese
la desp\r]ire despre duhul ca-
re este osârduitor [i despre
trupul care este neputincios
(Mc. 14, 38).
A doua treapt\ este cea `n
care sfântul fuge de comunita-
te. ~n]elegând c\ lupta cu ispi-
tele cere s\ fugi din fa]a lor,
cuviosul s-a ascuns pe o in-
sul\ pustie. Zece ani a tr\it a-
colo pân\ când, `ntr-o dimi-
nea]\, a trebuit s\ plece. O co-
rabie se sp\rsese de o stânc\,
`necându-se cu to]i, `n afara u-
nei fete care se ag\]ase de o
scândur\. O chema Rotina.
Sfântul i-a l\sat fetei hrana [i
ad\postul s\u, apoi, zicându-
[i: „Fugi, Martiniane, s\ nu te
ajung\ ispita!“, s-a aruncat `n dându-[i sufletul de mucenic
mare, `notând pân\ la ]\rm. al vie]ii curate `n Bra]ele lui
A treia treapt\ a salv\rii de Dumnezeu. Cele dou\ femei,
ispit\ este cea `n care sfântul ispititoare odi-nioar\, Zoe [i
intr\ `n Biseric\. Ultima r\- Rotina, `[i vor des\vâr[i via]a
m\[i]\ a vie]ii, Martinian [i-a `ntr-o sfânt\ m\n\stire, do-
petrecut-o pribegind din loc `n bândind [i ele, de la Duhul
loc pân\ când, `ntr-o zi, in- Sfânt, semnele sfin]eniei.
trând `n Biserica cea Mare di- ~ntorcându-ne la `nceputul
n Atena, s-a `ntins la p\mânt, acestei realit\]i, sfin]enia nu
CM
YK
felire a orgoliului omenesc, propor-
]iile umilin]ei depind de `nsemn\-
tatea ochilor care au apucat s-o va-
d\. A[a se face c\ oamenii pe care
ajungem s\-i ur=m cel mai mult
s`nt cei care au fost martorii sl\bi-
ciunilor noastre. Nu le putem ierta
c\ ne-au surprins `n `mprejur\ri
st`njenitoare de pe urma c\rora i-
maginea noastr\ s-a ciobit. {i, ai-
doma unor criminali dornici s\
scape basma curat\, ne apuc\ ne-
r\bdarea de a [terge urmele umi-
lin]ei [i de a `nl\tura martorii inco-
mozi, [i asta pentru c\ una dintre
motiva]iile ce ne `mping `n via]\ e
dorin]a de a nu le da satisfac]ie
du[manilor. Totul e s\ nu le dai
prilejul s\ jubileze pe seama c\de-
rilor tale. S\ nu le dai posibilitatea
de a se bucura dr\ce[te `n urma
cl\tin\rii tale. 3) ~n t\r`mul mora-
lei publice, principiul juridic testis
unus, testis nullus (un singur mar-
tor e totuna cu nici un martor) nu e
valabil. E `ndeajuns ca o singur\
pereche de ochi s\ te vad\ `n ge-
nunchi [i, dac\ perechea aceea e u-
na de crucial\ importan]\ social\,
atunci dec\derea ta va fi cu mult
mai mare dec`t dac\, s\ zicem, ai fi
fost batjocorit `n pia]a public\ `n fa-
]a a mii de oameni. Un singur mar-
tor poate `nsemna iadul pe p\m`nt.
{i cine este prin excelen]\ mar-
torul unic din fa]a c\ruia nu te
po]i ascunde? Partea bun\ a aces-
tei situa]ii este c\, `n compara]ie
cu acuitatea privirii divine asupra
ta, cea a oamenilor `[i pierde p`n\
la anulare puterea de oropsire.
Cui `i e ru[ine de Dumnezeu nu se
mai poate sim]i umilit `naintea
semenilor. Se `nt`mpl\ `ntocmai
ca `n cazul fricii de Cel de sus sau
de cei de l`ng\ tine. a
este deloc o poveste, la prima
treapt\ `n care sfântul era
salvat de comunitate, [i con-
statând c\ tr\im `ntr-o lume
care se complace `n prezen]a
ispitei, ultimul r\cnet al aces-
teia fiind navigarea pe inter-
net, - ne `ntreb\m, firesc: mai
exist\ comunit\]i care s\ sal-
veze sfin]enia? a

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
C=nd v\ a[eza]i la rug\ciune, s\ v\ aduce]i
aminte c\ Domnul este aproape [i aude
MICUL CATEHISM
C=nd se fac pomeniri individuale pentru cei adormi]i
Rug\ciunile pentru cei ador-
mi]i sunt momente de interiori-
zare sufleteasc\ [i comuniune
cu cei r\posa]i. Biserica a r=n-
duit anumite zile de pomenire,
iar la toate aceste zile de pome-
nire se oficiaz\ slujba parasta-
sului. Este bine ca aceste pome-
niri s\ fie `n leg\tur\ cu s\v=r-
[irea Sfintei Liturghii, pentru
c\ aceasta este cea mai impor-
tant\ slujb\ de mijlocire pentru
cei adormi]i. Apoi, se poate mer-
ge la casa celui adormit sau la
morm=nt. ~n practica biseri-
ceasc\ se obi[nuie[te ca slujba
parastasului s\ se oficieze la bi-
seric\, apoi se merge la mor-
m=nt sau la casa celui adormit,
unde preotul binecuv=nteaz\
darurile [i prinoasele care se
dau de poman\.
Parastasele sunt ierurgii
speciale prin care noi suntem
al\turi de cel adormit, prin ru-
ISTORII CU T+LC
Calea mântuirii
Spunea un b\trân c\ era un
frate care tr\ia `n lini[te [i t\-
cere `n chilia lui [i z\bovea pu-
rurea citind Sfintele Scripturi,
patericele [i vie]ile Sfin]ilor P\-
rin]i, [i a[a a petrecut dou\zeci
de ani. Dup\ aceea, `ntr-una din
zile, i-a venit o umilin]\ [i un
gând ca s\ ias\ [i s\ mearg\ `n
pustie, s\ petreac\ `n lini[te
Vineri, 12 februarie 2010
g\ciune, [i ne `nf\]i[\m lui
Dumnezeu cu rug\ciuni fier-
bin]i, cer=ndu-I s\ `i ierte p\ca-
tele. Verbul grecesc „paristemi“
`nseamn\ a se alinia al\turi de
cineva, a sta `n r=nd cu cineva,
a fi camaradul de lupt\, apro-
piatul, tovar\[ul de sacrificiu al
cuiva.
Soroacele r=nduite de biseri-
c\ pentru a face pomenire sunt
urm\toarele: ziua a treia, a no-
ua, a patruzecea, la trei luni, la
[ase luni, la nou\ luni [i la un
an, apoi `n ziua decesului, `n fie-
care an (p=n\ la [apte ani). Toa-
te aceste zile se calculeaz\ din
ziua decesului [i nu din ziua `n-
morm=nt\rii. Se obi[nuie[te ca,
de ziua numelui celui adormit,
`n locul felicit\rilor care i se a-
duceau c=nd era `n via]\, dup\
trecerea la cele ve[nice, tot din
dragoste, s\ i se fac\ pomenire.
Se recomand\ ca zilele de pome-
f\r\ de gâlceav\; precum au pe-
trecut [i Sfin]ii P\rin]i cei de de-
mult. {i a[a a ie[it din chilia sa
[i a plecat s\ mearg\ `n pustie.
Mergând spre pustie, l-a `ntâl-
nit avva Isaac, care l-a `ntrebat,
zicând:
- Unde mergi, fiule?
Fratele i-a r\spuns:
- Dou\zeci de ani sunt de
când pururea citesc Sfintele
Scripturi, vie]ile [i `nv\]\turile
Agenda cre[tinului 11
Este at=t de puternic\ Rug\ciunea lui Iisus?
Rug\ciunea lui Iisus este mai puternic\ dec=t
toate numai datorit\ numelui celui atotputernic al
Domnului Iisus, al M=ntuitorului, atunci c=nd este
chemat cu credin]\ deplin\, fierbinte, care nu se
poate cl\tina. C\ El este aproape, vede [i aude tot
[i ascult\ cu tot sufletul ceea ce I se cere [i este gata
s\ `mplineasc\ [i s\ d\ruiasc\ cele cerute. O ase-
menea n\dejde nu va fi f\cut\ de ru[ine. Dac\ u-
neori `mplinirea `nt=rzie, aceasta se datoreaz\ fap-
tului c\ cel ce a cerut nu este `nc\ gata s\ pri-
measc\ cele cerute.
Pentru ce se face Rug\ciunea lui Iisus?
Pentru ca inima s\ ard\ de dragostea pentru
Dumnezeu [i tr\irea pentru Dumnezeu s\ nu se
dep\rteze. Pentru aceasta este r=nduit\ Rug\ciu-
nea lui Iisus: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, miluie[te-m\ pe mine p\c\tosul“. Ru-
g\ciunea aceasta s-o repeta]i mai des [i ve]i ajunge
la deprinderea ca limba s-o rosteasc\ singur\.
Rug\ciunea lui Iisus s\v=r[i]i-o [i `n `ntregime,
[i pe jum\tate: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluie[-
te-m\“, „Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluie[te-m\“.
Cum se dob=nde[te Rug\ciunea inimii?
Rug\ciunea ne`ncetat\ este darul harului [i
pentru aceasta trebuie s\ ne rug\m: „Doamne, d\-
ruie[te-mi mie s\ m\ rog }ie ne`ncetat!“. Pentru
`ndeletnicirea cu Rug\ciunea lui Iisus stabili]i a-
numite momente, diferite de cele `n care v\
s\v=r[i]i rug\ciunile de diminea]\ [i de sear\. De
dou\ ori `nainte de mas\, de dou\ ori dup\ mas\,
de fiecare dat\ f\c=nd o sut\ de „Doamne Iisuse..“,
la bobi]ele metanierului. R=nduindu-v\ astfel, ve]i
s\v=r[i rug\ciunea `n fiecare zi, f\r\ s\ c\uta]i o
scuz\ pentru a nu o face. C=nd v\ a[eza]i la
rug\ciune, `ndat\ s\ v\ aduce]i aminte c\ Domnul
este aproape [i vede, [i aude, [i dore[te s\ v\ dea
ceea ce este spre m=ntuire. Statornicia `n `mplini-
rea rug\ciunii este principala condi]ie a izb=ndei.
(Sf=ntul Teofan Z\vor=tul, Rug\ciunea)
nire s\ fie respectate pentru c\ deces, care, de obicei, corespun-
de cu ziua `nmorm=nt\rii, se
fiecare dintre ele are o interpre-
tare teologic\ [i simbolic\. Pri- face `n cinstea Sfintei Treimi [i
`n amintirea ~nvierii celei de a
ma pomenire, la trei zile dup\ treia zi a Domnului, Care s-a
f\cut `nceput al `nvierii celor
adormi]i.
Sfin]ilor P\rin]i, iar acum vreau
s\ merg s\ `ncep [i cu lucrul po- Pomenirea de la nou\ zile se
organizeaz\ `n cinstea celor no-
runcile [i `nv\]\turile pe care
le-am citit. u\ cete `ngere[ti c\rora ne ru-
B\trânul, f\când rug\ciune, g\m s\ mijloceasc\ pentru cel
l-a binecuvântat, zicând: r\posat, spre a se bucura de co-
- Domnul Dumnezeu s\ te bi- municarea cu ace[tia. Tot `n a-
necuvânteze, fiule, s\ te `ndrep- ceast\ zi, pentru `nt\rirea du-
teze [i s\ te pov\]uiasc\, ca s\ hovniceasc\ a membrilor fami-
mergi [i pe urma Sfin]ilor P\- liei `ndoliate, se obi[nuie[te
rin]i la calea mântuirii. (Cuvin- s\v=r[irea slujbei Aghezmei
te folositoare ale sfin]ilor b\- celei mici [i stropirea casei `n
trâni cei f\r\ de nume, Editura care a locuit cel plecat la Dom-
Doxologia, 2009) nul. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXXXVIII)
Dialogul teologic
`ntre Biserica Ortodox\
Român\ [i Biserica
Evanghelic\
din Germania (I)
Primul dialog teologic `ntre Biseri-
ca Ortodox\ Român\ [i Biserica
Evanghelic\ din Germania a avut
loc la Goslar (Germania), `ntre 19-
23 noiembrie 1979. Delega]ia Bise-
ricii Ortodoxe Române a fost for-
mat\ din Preasfin]itul dr. Vasile
Coman, episcopul Oradiei, con-
duc\torul delega]iei, pr. prof. dr.
Dumitru St\niloae, pr. prof. dr.
Dumitru Popescu, pr. prof. dr. Du-
mitru Radu, diac. asist. Ioan Cara-
za, de la Institutul Teologic Uni-
versitar din Bucure[ti, [i pr. prof.
dr. Ioan Ic\, de la Institutul Teolo-
gic Universitar din Sibiu. Din de-
lega]ia Bisericii Evanghelice din
Germania au f\cut parte: pre[e-
dintele dr. Heinz Joachim Held
(Serviciul de rela]ii externe al Bi-
sericii Evanghelice din Germania),
conduc\torul delega]iei, dr. Ger-
hard Heintze, episcopul Bisericii
Evanghelice Luterane a Landului
Braunschweig, pastorul prof. dr.
Hans Helmut Esser, de la Univer-
sitatea din Münster, moderatorul
Alian]ei Reformate, pastorul prof.
dr. Ferdinand Hahn [i pastor prof.
dr. Georg Kretschmar, de la Uni-
versitatea din München, [i pas-
torul prof. dr. Peter Hauptmann,
de la Universitatea din Münster.
Ca observatori ai Bisericilor
Protestante din România au par-
ticipat pastorul prof. dr. Hermann
Piters (Biserica Evanghelic\ din
România, Sibiu) [i pastorul prof.
dr. Zoltán Gálfy (Biserica Reforma-
t\ din România, Cluj-Napoca).
Tema general\ a dialogului teo-
logic a fost: Sfânta Scriptur\, Tra-
di]ia [i M\rturisirea, aprofundat\
de cele dou\ p\r]i prin urm\toare-
le referate: pr. prof. dr. Dumitru
St\niloae, „Sfânta Scriptur\ [i
Tradi]ia apostolic\ `n M\rturisirea
Bisericii“; prof. dr. Ferdinand
Hahn, „Sfânta Scriptur\ `n calitate
de canon [i ca cea mai veche Tradi-
]ie cre[tin\“; prof. dr. Peter Haupt-
mann, „M\rturisirea ca form\ a
Sfintei Tradi]ii [i ca r\spuns al
credin]ei“; PS episcop dr. Vasile
Coman, „~nsemn\tatea Sfintei
Scripturi [i Tradi]ii `n via]a litur-
gic\ (cultic\) a Bisericii Ortodoxe“;
pr. prof. dr. Ioan Ic\, „M\rturisirea
de credin]\ ast\zi pe baza Sfintei
Scripturi [i a Tradi]iei, ca sarcin\
permanent\ a Bisericii“; pr. prof.
dr. Dumitru Radu, „Sfintele Taine
`n via]a Bisericii“, [i pre[edintele
dr. Heinz Joachim Held, „Sfintele
Sacramente `n via]a Bisericii, `n
lumina Sfintei Scripturi [i Tra-
di]ii“. (pr. Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Spectacole-concurs
la Palatul Mogo[oaia
Centrul Cultural „Palatele Brân-
covene[ti“ [i Radio România
Cultural organizeaz\ `n peri-
oada ianuarie-iunie 2010, la
Palatul Mogo[oaia, 12 spectaco-
le-concurs intitulate „Drumul
spre celebritate“, `n cadrul Pro-
iectului „Mogo[oaia - Palatul
speran]elor“. Proiectul, coordo-
nat de Sebastian Cr\ciun, `[i
propune promovarea tinerilor
muzicieni talenta]i. Spectacolele
se vor desf\[ura bilunar sâmb\-
ta diminea]a, `ncepând cu ora
11:00, [i vor fi `nregistrate [i di-
fuzate la Radio România Cultu-
ral. Fiecare edi]ie va fi dedicat\
unui instrument sau unui grup
de instrumente [i va avea ca in-
vitat un maestru al instrumen-
tului respectiv, care va r\spunde
`ntreb\rilor din public [i va sus-
]ine un microrecital. Sâmb\t\,
13 februarie, de la ora 11:00, pu-
blicul este invitat la un concert
sus]inut de violoncelistul Ale-
xandru Moro[anu - solist con-
certist al Orchestrelor Radio
Bucure[ti.
MNIR prezint\
„muzeele lumii“
„Prin muzeele lumii“ este gene-
ricul sub care se vor desf\[ura,
la Muzeul Na]ional de Istorie a
României (MNIR), `n perioada
februarie-iulie, o serie de `ntâl-
niri care `[i propun prezen-
tarea, pe mai multe planuri - is-
torie, geografie, via]\ cultural\
[i social\ - a unor state. Potrivit
MNIR, prima `ntâlnire va fi
consacrat\ Lituaniei. Prezenta-
rea ora[ului Vilnius, cunoscut
`n special datorit\ centrului is-
toric baroc, care este cel mai
mare din Europa, a Dealului
Crucilor, reprezentând unul
dintre locurile spirituale ale Li-
tuaniei, al\turi de biserici ca
„Sf. Ana“ [i „Sf. Petru [i Pavel“,
dar [i prezentarea celor mai im-
portante muzee, precum Muze-
ul Mikalojus Konstantinas Ciur-
lionis, `n memoria pictorului
care a marcat cultura lituani-
an\, vor constitui doar câteva
din atrac]iile primei `ntâlniri.
Urm\toarele `ntâlniri vor fi
dedicate Greciei (19 martie),
Siriei (6 aprilie), Israelului (7
mai), Croa]iei (18 iunie) [i Egip-
tului (16 iulie).
Concert de vioar\
la Sala Radio
Violonistul Bogdan Zvori[tea-
nu, `n prezent concertmaestrul
uneia dintre importantele or-
chestre simfonice europene,
Suisse Romande din Geneva,
va fi invitatul Orchestrei Na]io-
nale Radio, `n concertul pe care
aceasta `l va sus]ine ast\zi la
Sala Radio. Concertul, care se
va desf\[ura sub bagheta diri-
jorului Ovidiu B\lan, va cu-
prinde `n prima parte Concer-
tul `n re major pentru vioar\ [i
orchestr\ op. 61 de Beethoven.
~n a doua parte a programului,
Orchestra Na]ional\ Radio va
interpreta Simfonia Manfred,
op. 58 de P. I. Ceaikovski. Vio-
lonistul Bogdan Zvori[teanu a
absolvit cursurile Universit\]ii
Na]ionale de Muzic\ din Bucu-
re[ti `n anul 1993, la clasa pro-
fesorului {tefan Gheorghiu, [i a
continuat s\ studieze la „Inter-
national Menuhin Music Aca-
demy“ din Gstaad (Elve]ia), cu
Alberto Lysy. a
Rom=nia a semnat acordul cu CERN
Ministrul Educa]iei, Cerce-
t\rii, Tineretului [i Sportului,
Daniel Petru Funeriu, a sem-
nat, la Geneva, acordul Româ-
niei cu Organiza]ia European\
pentru Cercet\ri Nucleare
(CERN) privind statutul de
candidat al ]\rii noastre pentru
aderare la CERN. Al\turi de
ministrul Daniel Funeriu, la
Geneva a fost prezent [i pre[e-
dintele Autorit\]ii Na]ionale
pentru Cercetare {tiin]ific\,
Adrian Curaj. La invita]ia per-
Cum po]i ajunge student `n Marea Britanie
Liceenii claselor
terminale din `ntreaga
]ar\ au posibilitatea s\
`nve]e, `n luna martie, de
la doi tineri români care
studiaz\ `n Marea
Britanie cum pot deveni,
la rândul lor, studen]i la o
universitate britanic\,
gra]ie trainingului
„Destination UK“ pe care
`l va organiza centrul
Shakespeare School. Doi
studen]i români din
Marea Britanie doresc s\
`mp\rt\[easc\ liceenilor
din România despre
experien]a lor, dup\ ce au
constatat ca admiterea la
universit\]i de prestigiu
din str\in\tate „este un
proces nu foarte u[or“.
„~n zilele de 27 [i 28 martie
vom relua Proiectul «Destina-
tion UK», iar pe 5 [i 6 iunie
vom organiza prima edi]ie a
trainingului «Destination
USA». Vrem s\ extindem a-
cest training, pentru c\ a cu-
noscut un real succes“, a spus
directoarea Shakespeare
School, Adriana Alionte.
„Destination USA“, progra-
mul de training `n care se va
vorbi elevilor de liceu despre
oportunit\]ile de a studia `n
Statele Unite, va fi sus]inut
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PROIECTE PENTRU
PARTENERIATE ~NTRE {CO-
LILE EUROPENE: Academia
{colilor din Europa Central\ d\
startul unui nou concurs de pro-
iecte dezvoltate `n parteneriat
de [colile din regiune, partici-
pan]ii fiind invita]i s\ aplice pro-
puneri de proiecte creative, care
s\ vizeze solu]ionarea conflicte-
lor `n [coal\ [i `n societate. {coli-
le [i liceele din ora[ele din Rom=-
nia (cu elevi cu vârstele cuprinse
`ntre 12-17 ani) se pot `nscrie `n
competi]ie, al\turi de [coli din
alte 14 ]\ri din Europa. Elevii [i
profesorii sunt invita]i s\ g\-
seasc\ [coli partenere [i s\ apli-
ce `mpreun\ propuneri de pro-
iecte, incluzând [i ideile lor de
colaborare. Pentru a facilita g\-
sirea de [coli partenere, a fost
CM
YK
sonal\ a ministrului Educa]iei,
la ceremonia de semnare a
acordului a participat [i Tudor
Giurgica-Tiron, elev `n clasa a
X-a la Colegiul Na]ional din Ia[i,
laureat al concursurilor na]iona-
le [i interna]ionale de fizic\.
Gestul ministrului Daniel Pe-
tru Funeriu reprezint\ o premie-
r\ absolut\ la acest nivel [i un
semn de pre]uire fa]\ de rezulta-
tele ob]inute de elevii români la
olimpiadele interna]ionale pe
discipline.
de doi profesori ai centrului,
originari din America, care le
vor explica tinerilor români,
`n cadrul trainingului, `ntre-
gul proces de admitere la o
universitate american\. Adri-
ana Alionte a ar\tat c\ cele
dou\ programe de training
urm\resc s\-i `nve]e pe tine-
rii liceeni ce trebuie s\ fac\
pentru a reu[i s\ studieze `n
America [i Marea Britanie la
universit\]i de prestigiu, cu
sprijinul tinerilor traineri ca-
re [i-au oferit disponibilitatea
de a `mp\rt\[i genera]iilor
urm\toare din experien]a lor.
Cei doi tineri studen]i români
din Marea Britanie, Teodor
Zidaru [i Olivia Vicol, doresc
s\ `mp\rt\[easc\ liceenilor
implementat un motor de c\uta-
re on-line pe www.aces.or.at.
Propunerile pot fi trimise pân\
la 30 aprilie 2010. Proiectele
premiate vor fi sprijinite cu bur-
se `n valoare de 1.000 de euro
(pentru fiecare [coal\ partener\)
pentru a putea fi implementate.
De asemenea, elevii vor primi in-
strumente on-line [i consiliere
pentru a-[i duce la final ini]iati-
vele. ~n cursul fazei de imple-
mentare a proiectelor (septem-
brie 2010-martie 2011), vor avea
loc dou\ `ntâlniri interna]ionale
`ntre delega]ii ale [colilor parte-
nere, unde participan]ii primesc
suport adi]ional [i beneficiaz\ de
oportunit\]i excelente pentru
schimbul de idei, precum [i de
evalu\ri ale proiectelor.
a BURSE PENTRU STR|-
INI LA UNIVERSITATEA
CM
YK
Vineri, 12 februarie 2010
„Aderarea ]\rii noastre este un
proces care dureaz\ de foarte
mul]i ani [i la care au pus um\rul
mai mul]i mini[tri ai Educa]iei, fi-
ind necesar [i un efort diplomatic
sus]inut. Este un pas esen]ial pen-
tru dezvoltarea cercet\rii [tiin-
]ifice, mai ales c\ importante in-
stitute de cercetare [i cel pu]in trei
universit\]i (Universitatea «Po-
litehnica» din Bucure[ti, Facul-
tatea de Fizic\ din cadrul Univer-
sit\]ii Bucure[ti [i Universitatea
de Vest din Timi[oara) sunt im-
din România despre experien-
]a lor din afara ]\rii, deoarece
au constatat ca admiterea la
universit\]i de prestigiu din
str\in\tate „este un proces
nu foarte u[or“.
Olivia Vicol a spus c\ ideea
proiectului i-a venit chiar
atunci când a aplicat pentru
universit\]i britanice. „Dife-
ren]ele dintre sistemele edu-
ca]ionale român [i britanic,
examenele, terminologia, câ-
teodat\ [i simpla alegere a
unui curs sau a unei universi-
t\]i dintre sute de op]iuni, pot
p\rea cople[itoare. Când am
aplicat, mi-a[ fi dorit s\ exis-
te cineva care s\ `mi r\spun-
d\ la `ntreb\ri [i s\ `mi expli-
ce pa[ii aplica]iei pe limba
„DUN|REA DE JOS“: Univer-
sitatea „Dun\rea de Jos“ din
Gala]i este una dintre cele mai
solicitate institu]ii de `nv\]\-
mânt superior din ]ar\ `n ceea
ce prive[te acordarea de burse
pentru studii doctorale [i burse
de cercetare post-doctorale „Eu-
gen Ionescu“, a spus purt\torul
de cuvânt al institu]iei, Luiza
{erb\nescu, conform Agerpres.
Pentru anul universitar `n curs,
institu]ia g\l\]ean\ a primit
peste 50 de cereri din partea
candida]ilor din ]\rile francofo-
ne membre ale Organiza]iei In-
terna]ionale a Francofoniei,
dintre care Biroul Europei Cen-
trale [i de Est din cadrul Agen-
]iei Universitare a Francofoniei
a validat deja 23, situând Uni-
versitatea g\l\]ean\ pe primul
loc `n topul celor mai solicitate
plicate `n cercetarea pe care Ro-
mânia o are deja `n domeniul fi-
zicii al\turi de CERN“, a spus mi-
nistrul Daniel Petru Funeriu.
CERN a fost `nfiin]at `n anul
1954, sub denumirea de Conseil
Européen pour la Recherche Nu-
cléaire - CERN. Unul dintre obiec-
tivele sale este organizarea unui
laborator european de cercetare
[tiin]ific\ `n domeniul fizicii nucle-
are, vizând facilitarea colabor\rii
[tiin]ifice `ntre ]\rile membre prin
realizarea `n comun a unei infra-
structuri de cercetare imposibil de
realizat `n mod independent de
nici una din ]\rile membre. a
mea (literalmente), scutind
ore de c\ut\ri haotice [i de
`ndoieli! Din p\cate, nu am
descoperit nici un program de
acest gen, `ns\ tocmai asta
m-a determinat s\ `nfiin]ez
proiectul «Destination UK»
`mpreun\ cu Shakespeare
School“, a spus Olivia Vicol,
`n prezent student\ la The
University of Birmingham.
Ea a spus c\ a ales o uni-
versitate din UK pentru tradi-
]ia de secole a `nv\]\mântului
superior britanic, care a im-
pus, `n timp, o rigurozitate a
educa]iei [i o dedica]ie pentru
cercetarea [tiin]ific\. „Am
vrut s\ `nv\] de pl\cere [i [ti-
am c\ UK va fi mediul ideal.
{tiam c\ reputa]ia lor fasci-
neaz\ studen]i din toat\ lu-
mea [i c\ va fi o ocazie unic\
s\ cunosc, s\ dezbat idei [i s\
`nv\] din experien]a unor oa-
meni pe care, altfel, poate nu
i-a[ `ntâlni niciodat\. Acum
nu numai c\ am `ntâlnit, dar
mi-au devenit prieteni de su-
flet oameni din Oman, Belgia,
Fran]a, Vietnam [i India“, a
spus studenta. „Ai nevoie de
zeci de ore pentru c\utare.
Când ai deja preg\tite datele,
po]i ar\ta exact unde se pot
g\si informa]iile valoroase
pentru a preg\ti cariera de
student `n UK“, a spus, la
rândul s\u, Teo Zidaru, stu-
dent la faimoasa London Col-
lege. Trainingul Proiectului
«Destination UK», lansat anul
trecut de Shakespeare School,
a strâns deja 46 de tineri par-
ticipan]i din 23 de ora[e, mul]i
dintre ace[tia reu[ind s\ fac\
deja aplica]ia c\tre universi-
t\]ile pe care le doresc. a
universit\]i române[ti. Apelul
interna]ional pentru depunerea
de candidaturi `n vederea ob]i-
nerii unei burse „Eugen Iones-
cu“ pentru anul universitar
2009-2010 s-a desf\[urat la
sfâr[itul anului trecut [i s-a fi-
nalizat cu primirea a 90 de do-
sare de candidaturi: 58 pentru
doctorat [i 32 pentru post-docto-
rat. Cele mai multe candidaturi
vin din Africa Central\ (59), iar
restul - din ]\ri ale Europei
Centrale [i de Est (17), Africii
de Vest (8), Europei de Vest (5)
[i Asiei (1). Domeniile `n care
bursierii pot studia sunt ingine-
rie electric\, litere, economie,
[tiin]e alimentare, artele spec-
tacolului (teatru), istorie. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 CM
YK

Vineri, 12 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
Federa]ia Filantropia achizi]ioneaz\ servicii de
mentenan]\ IT. Valoarea total\ estimat\ a con-
tractului este de 12.400 de lei f\r\ TVA. Pl\]ile vor
fi asigurate din bugetul proiectului SOCIAL - ANP
derulat de Federa]ia Filantropia cu o cofinan]are
din Fondul Social European prin Programul Opera-
]ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013. Criteriul aplicat pentru stabili-
rea ofertei câ[tig\toare va fi pre]ul cel mai mic, cu
condi]ia respect\rii condi]iilor minimale impuse prin
caietul de sarcini. Informa]iile detaliate cu privire la
aceast\ achizi]ie sunt disponibile pe internet la adre-
sa: http://www.federatia-ffilantropia.ro/index.php?pg
#achizitiiff. Pentru informa]ii suplimentare legate
de contractul de achizi]ie, v\ rug\m s\ lua]i leg\-
tura cu Cosmin Grigorescu, la numarul de telefon:
0722 505155.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia
Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Vineri, 12 februarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
{I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
22.25-2
22.30 Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
11.00-1
11.02 Info TRINITAS
23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
23.37-2
23.40 Promo
12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
12.25-1
12.30 Omul priceput
(miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00)
03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
(miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
(Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de pelerinaj BASILICA
TRAVEL v\ invit\ s\ participa]i
la urm\toarele pelerinaje:
ASIA MIC| - CAPPADOCIA ISRAEL
TROIA - PERGAM - SMYRNA - EFES -
PAMUKKALE - CAPPADOCIA -
SFÂNTA LUMIN| LA IERUSALIM
01-07 aprilie 2010; 865 de euro; toate taxele in-
CONSTANTINOPOL
cluse
PLEC|RI: 7 mai; 4 iunie; 17 septembrie; 15
octombrie CADOU un DVD: „ISRAELUL P|MÂNTUL
350 de euro/persoan\ MÂNTUIRII“
SERVICII INCLUSE: Se viziteaz\: IERUSALIM, IERIHON, HOZE-
VA, BETHLEEM, NAZARETH;
- transport cu autocar modern cu AC;
Participare la Sf=nta Liturghie la Biserica ro-
- 9 nop]i cazare hoteluri 3* [i 4*;
- 9 mic dejun [i 5 cine tip bufet; mâneasc\ din Ierusalim sau la Sf=ntul Mormânt.
- ghid român, preot `nso]itor.
Date de contact:
SERVICII NEINCLUSE: Str. Doamnei, nr. 20, sector 3, Bucure[ti
- taxe intr\ri obiective; Tel./Fax: 021/3163503
- asigurare medical\;
Diana Iorga - Director Agen]ie: 0732 128997
- ghid turc autorizat `n interiorul obiectivelor
(aprox. 15 euro/pers.); Indreiu Gabriela -
- excursii op]ionale. Consultant Turism: 0732 128993
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Vineri, 12 februarie 2010 Analiz\ 15

Nout\]ile Legii pensiilor
Proiectul final al noii Legi a
pensiilor a fost aprobat `n
[edin]a de guvern de
miercuri, urm=nd ca legea s\
fie aprobat\ de Parlament [i
apoi s\ intre `n vigoare.
Principalii viza]i de noua lege
sunt beneficiarii prevederilor
speciale, ce `ncaseaz\ drept
indemniza]ie (pensie) sume
de c=teva zeci de mii de lei. ~n
baza noii legi, pensiile
acestora vor fi recalculate.
Noua Lege a pensiilor
men]ine, `n continuare,
pensiile anticipate [i grupele
de munc\ `n condi]ii
deosebite.
Guvernul a aprobat `n [edin]a
de miercuri forma final\ a pro-
iectului privind Legea pensiilor,
urm=nd ca ulterior s\ fie aprobat
de Parlament.
Potrivit legii actuale, vârsta
standard de pensionare ar trebui
s\ fie ast\zi de 58,2 ani la femei
[i de 63,9 ani la b\rba]i, `ns\ vâr-
sta medie real\ este de 54,7 ani,
ceea ce `nseamn\, `n opinia lui
Boc, o ie[ire anticipat\ din sis-
tem, prin ocolirea cadrului legal.
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj
BASILICA TRAVEL
Pelerinaje interne `n luna MARTIE
 6 martie, sâmb\ta: Bucure[ti - M-rea Der-
vent (Biserica cu trei altare, ctitoria arhim. E-
lefterie Mihai) - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ (sec.
XXI) - M-rea Pe[tera Sf. Ap. Andrei (Bethleemul
neamului românesc, pictur\ deosebit\) - Bucu-
re[ti. Tarif: 70 de lei
 7 martie, duminica: Bucure[ti - Biserica
„Sf. Nicolae“ din {cheii Bra[ovului, participare la
Sf. Liturghie - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ din
Poiana Bra[ov - M-rea Sinaia („Catedrala Carpa]i-
lor“, ctitoria lui Mihail Cantacuzino, se viziteaz\
Biserica veche pictat\ de P=rvu Mutu, Biserica
mare [i muzeu) - Bucure[ti. Tarif: 70 de lei
 13 martie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Fr\-
sinei („Athosul României“, singura m\n\stire ne-
secularizat\, ctitorie a Sf. Calinic de la Cernica, se
viziteaz\ [i biserica veche) - M-rea Cozia (ctitoria
domnitorului Mircea cel B\trân)- M-rea Turnu
(ctitoria Mitropolitului Varlaam al }\rii Româ-
ne[ti) - Bucure[ti. Tarif: 60 de lei
 14 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Glavacioc, participare la Sf. Liturghie (ctitorie a
domnitorului Vlad C\lug\rul) - M-rea Trivale (cti-
toria familiei St\nce[tilor din Pite[ti [i a Mitropo-
litului Varlaam) - M-rea Bascovele Ursoaia (sec.
XVIII, ctitoria lui {erban Cantacuzino) - Bucu-
re[ti. Tarif: 60 de lei
 20 martie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Ce-
t\]uia (locul unde a pustnicit Sf. Ioanichie de Mus-
cel; se urc\ cca. 20 min.) - M-rea N\m\ie[ti (bise-
rica rupestr\, icoana fac\toare de minuni descope-
rit\ `n vremea lui Negru-Vod\) - M-rea Negru-Vo-
d\ (ctitorie a primilor domnitori Basarabi) - M-rea
Proiectul de act normativ a-
doptat miercuri de Guvern pre-
vede [i principiul contributivit\-
]ii, adic\ „eliminarea privilegii-
lor [i a discrimin\rilor din sis-
tem“. ~n termen de cinci luni de
la intrarea `n vigoare a legii, a-
ceste pensii speciale vor fi recal-
culate pe principiul contribu-
tivit\]ii, a men]ionat Boc. „Pro-
iectul vizeaz\ recalcularea pen-
siilor speciale ]inând cont de
principiul contributivit\]ii. ~n
termen de cinci luni de la intra-
rea `n vigoare a legii, acestea vor
fi recalculate. Acum, `n Româ-
nia, sunt 5,8 milioane de pensio-
nari, din care 180.000 au pensii
speciale“, a explicat Boc. Potrivit
acestuia, 85% dintre persoanele
care primesc pensii speciale, din
armat\ [i din poli]ie, nu vor fi a-
fectate de cuantumul pensiilor.
„Pensiile militarilor de pân\ la
30 milioane de lei vechi nu vor
sc\dea, iar unele, cele de 14-15
milioane de lei vechi chiar vor
cre[te. Doar pentru 15% cu pen-
sii exagerate vor fi sc\deri“, a
mai spus Boc. Acesta a precizat
c\ `ncepând de la 30 milioane de
lei vechi, va avea loc o diminua-
re a pensiei, `n func]ie de cuan-
tumul acesteia stabilit `n pre-
zent [i de recunoa[tere de c\tre
stat a contribu]iei pe care a f\cu-
t-o, „`n sensul c\ statul a pl\tit
pentru ei `n decursul timpului
contribu]ia la bugetul asigur\ri-
lor sociale“.
Date de contact:
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
Indreiu Gabriela -
Consultant Turism: 0732128993
Aninoasa (pictur\ excep]ional\ a bisericii executa-
t\ de Pârvu Mutu) - Bucure[ti. Tarif: 65 de lei
 21 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Crasna, participare la Sf. Liturghie (sec. XIX) - M-
rea Zamfira (se viziteaz\ biserica mare, pictat\ de
Nicolae Grigorescu si muzeul) - M-rea Ghighiu (se
viziteaz\ izvorul Maicii Domnului [i biserica ma-
re, `nchinare la icoana f\c\toare de minuni a Mai-
cii Domnului „Siriaca“) - Bucure[ti. Tarif: 55 de lei
 25 martie, sâmb\t\, Praznicul Bunei Ves-
tiri: Bucure[ti - M-rea Cotmeana, participare la Sf.
Liturghie de hram (cea mai veche biseric\ din ]a-
r\, ctitorie a lui Mircea cel B\trân, se viziteaz\ Bi-
serica veche [i paraclisul m\n\stirii) - M-rea V\-
leni (a[ezare pustniceasc\ din sec. XVII a schimo-
nahului Zosima) - M-rea Curtea de Arge[ (capo-
doper\ a arhitecturii române[ti medievale) - M-rea
Tutana (cu hramul „Sf. Atanasie al Athonului“, d-
atat\ de la 1377) - Bucure[ti. Tarif: 65 de lei
 26-28 martie, pelerinaj de Intrarea Dom-
nului `n Ierusalim `n Oltenia [i Ardeal
1. Bucure[ti - M-rea Govora (ctitoria lui Radu
cel Mare [i a Sf. Constantin Brâncoveanu) - M-rea
Bistri]a (`nchinare la moa[tele Sf. Grigorie Decapo-
litul, veche vatr\ de cultur\ [i spiritualitate româ-
neasc\ ) - M-rea Hurezi (cea mai de seam\ ctitorie a
Sf. Martir Constantin Brâncoveanu, se viziteaz\ pa-
raclisul [i muzeul) - M-rea Tismana, cazare+mas\.
2. Mic dejun - M-rea Lainici (sih\strie unde a
vie]uit Sf. Cuv. Irodion, duhovnicul Sf. Calinic
Cernicanul) - M-rea Prislop (mormântul pr.
Arsenie Boca) - Deva - Sibiu - M-rea Sâmb\ta de
Sus (ctitoria Sf. Constantin Brâncoveanu [i a Mi-
tropoli]ilor Ardealului Nicolae B\lan [i Antonie
Pl\m\deal\), cazare+mas\.
Principiul
contributivit\]ii,
principalul criteriu
pentru noile pensii
Potrivit proiectului de lege a-
probat de Guvern, principalul
criteriu care va sta la stabilirea
pensiilor va fi cel al contributivi-
t\]ii, f\r\ s\ mai existe excep]ii
de nici un fel. ~n momentul de fa-
]\ sunt persoane care au contri-
buit pentru o pensie de 2.000 de
lei pe lun\, `ns\ pentru c\ au lu-
crat `n anumite domenii de acti-
vitate unde au avut `n ultima pe-
rioad\ salariu de 10.000 de lei,
au ajuns s\ aib\ o pensie de 80%
din ultimele venituri, respectiv
8.000 de lei.
Acestora le vor fi recalculate
pensiile aplic=ndu-se principiul
punctului de pensie [i, `n func]ie
de c=te puncte au fost acumulate,
at=]ia bani vor primi.
Recalcularea presupune trans-
formarea `n puncte de pensie a ve-
niturilor brute, la care s-a re]inut
contribu]ia de asigur\ri sociale
(CAS), realizate de-a lungul `ntre-
gii cariere a beneficiarului. Pentru
aceasta, se realizeaz\, mai `ntâi,
punctajul lunar, prin raportarea
veniturile lunare brute realizate
`ntr-un an (`ncepând cu primul an
al carierei), la valoarea salariului
mediu brut pe economie din luna
respectiv\. Apoi, se ob]ine puncta-
V| OFER|:
- Bilete de avion pe toate destina]iile `nce-
p=nd cu cele mai mici pre]uri;
- Rezerv\ri hoteliere pe toate destina]iile;
- Asigur\ri medicale de c\l\torie.
3. Participare la Sf. Liturghie de Florii - masa de
prânz - Bra[ov - M-rea Sinaia - Bucure[ti. Tarif: 400 de lei
 27 martie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea „Sf.
Pantelimon“ Turnu (biserica monument istoric sec.
XVII) - Schitul Sf. Nicolae Chi]orani (biserica datat\
sec. XIV) - M-rea Zamfira (se viziteaz\ biserica mare,
pictat\ de Nicolae Grigorescu [i muzeul) - M-rea M\-
l\ie[ti - „Sf. Antonie cel Mare“ (sec. XX). Tarif: 60 de lei
 28 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea Nu-
cet, participare la Sf. Liturghie, ctitoria pârc\labu-
lui Gherghina, cumnatul lui Vlad C\lug\rul - M-
rea Dealu la Sf. Liturghie (ctitoria lui Radu cel Ma-
re - 1499, `nchinare la moa[tele Sf. Nifon, capul lui
Mihai Viteazul) - M-rea Viforâta (ctitoria lui Vla-
dislav Voievod Basarab (1447-1456), `nchinare la i-
coana f\c\toare de minuni a Sf. Gheorghe, se vizi-
teaz\ [i muzeul) - Catedrala Mitropolitan\ Târgo-
vi[te (ctitoria Sf. Neagoe Basarab). Tarif: 55 de lei
 28 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
„Sf. Nicolae“ Giurgiu, participare la Sf. Liturghie
(singura m\n\stire ce a fost geamie `n timpul o-
cupa]iei otomane, `nchinare la moa[tele Sf. Vasile
cel Mare, Grigorie Dialogul [i Sf. Macrina) - Tur-
nul cu Ceas - Catedrala episcopal\ din Giurgiu -
M-rea „Sf. Gheorghe“, Biserica Dr\g\nescu, pic-
tat\ de pr. Arsenie Boca (a pictat `n timpul s\u
ceea ce avea s\ se `ntâmple `n zilele mai de pe
urm\) - Bucure[ti. Tarif: 50 de lei
Singurii c\rora li se vor reduce pensiile sunt
beneficiarii legilor speciale, precum magistra]ii
sau cei care au lucrat `n industria aeronautic\
jul anual (se `mparte la 12 suma
punctajelor lunare dintr-un an),
iar la final, punctajul mediu anual
- suma punctajelor anuale se ra-
porteaz\ la suma anilor de activi-
tate. Punctajul mediu anual se `n-
mul]e[te cu valoarea unui punct
de pensie (732,8 lei `n 2010, con-
form Legii Bugetului asigur\rilor
sociale de stat) [i rezultatul este
pensia.
~n ceea ce prive[te v=rsta de
pensionare, aceasta este prev\-
zut\ `n lege de 65 de ani, at=t
pentru b\rba]i, c=t [i pentru fe-
mei, cu condi]ia s\ fi `ndeplinit
stagiul minim de cotizare, de 15
ani, sau cel complet, de 35 de ani.
Pensia anticipat\
De[i ini]ial se discutase de eli-
minarea pensiei anticipate, totu[i
aceasta a fost men]inut\ [i `n noul
proiect de lege. Aceasta se acord\
persoanelor care mai au 5 ani p=-
n\ la v=rsta legal\ de pensionare
(adic\ au 60 de ani), `ns\ cu condi-
]ia ca s\ fi dep\[it cu cel pu]in 8
ani stagiul complet de cotizare, a-
dic\ au 43 de ani de contribu]ie. ~n
calculul anilor de contribu]ie se ]i-
ne cont [i de grupele de munc\. ~n
plus, se acord\ [i pensia anticipa-
t\ par]ial, `ns\ `n acest caz se pri-
mesc mai pu]ini bani fa]\ de c=t ar
trebui de fapt, deoarece se aplic\ o
serie de reduceri.
Cuantumul pensiei anticipate
se stabile[te din cuantumul pen-
siei pentru limit\ de v=rst\, prin
diminuarea acestuia `n raport cu
stagiul de cotizare realizat [i cu
num\rul de luni cu care s-a redus
v=rsta standard de pensionare.
Pentru stagiul de cotizare rea-
lizat de p=n\ la 1 an peste sta-
giul complet se diminueaz\ pen-
sia pentru fiecare lun\ de antici-
pare cu un procent de 0,50% din
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
punctajul ob]inut `n total `n pe-
rioada de cotizare.
Stagiul realizat peste 1 an di-
minueaz\ pensia cu 0,45%, stagiul
realizat peste 2 ani diminueaz\
pensia cu 0,40%, stagiul realizat
peste 3 ani diminueaz\ pensia cu
0,35%, stagiul realizat peste 4 ani
diminueaz\ pensia cu 0,30%, sta-
giul realizat peste 5 ani dimi-
nueaz\ pensia cu 0,25%, stagiul
realizat peste 6 ani diminueaz\
pensia cu 0,20%, stagiul realizat
peste 7 ani diminueaz\ pensia cu
0,15%, stagiul realizat peste 8 ani
diminueaz\ pensia cu 0,10%.
Pensiile anticipate devin pen-
sii pentru limit\ de v=rst\ auto-
mat `n momentul `n care se ajun-
ge la limita legal\ de v=rst\.
Grupele de munc\
De asemenea, noua Lege a
pensiilor p\streaz\, `n continua-
re, [i grupele de munc\, acestea
fiind socotite, la r=ndul lor, la
calcularea pensiilor.
Potrivit proiectului de lege, per-
soanele care au lucrat `n condi]ii
deosebite de lucru, catalogate drept
Grupa a doua de munc\, beneficia-
z\ de o majorare a punctajelor lu-
nare cu 25%, [i cu 50% cei care au
lucrat `n Grupa I de munc\.
Referitor la pensia de invalidi-
tate, s-a decis c\ acestea se cuvin
celor care [i-au pierdut total sau
cel pu]in jum\tate din capacitatea
de munc\, din cauza accidentelor
de munc\ [i bolilor profesionale, a
neoplaziilor, schizofreniei [i SIDA
[i a bolilor obi[nuite [i accidente-
lor care nu au leg\tur\ cu munca.
Aceste persoane sunt evaluate
de c\tre medicii speciali[ti din
cadrul Casei de Pensii, iar pensia
se acord\ `n urma deciziilor aces-
tora [i a documentelor care ates-
t\ boala. a

Pelerinaj Siria - Liban unde se mai vorbe[te aramaica, limba vorbit\ pe timpul Mântuitorului) - viz-
itarea M\n\stirii „Sf. Serghie“ [i a M\n\stirii „Sf. Tecla“. Vizitarea zonei Syda-
naya - m\n\stirea `nchinat\ Maicii Domnului (construit\ de `mp\ratul bizan-
PRE}UL NU INCLUDE:
- bac[i[uri obligatorii pentru ghid, [oferi, personal hotel: 30 de euro/pers. (se
achit\ la aeroport reprezentantului agen]iei).

 06-14 martie 2010 

Ziua 1: 06 martie: ~ntâlnire la Aeroportul „Henri Coand\“ (Otopeni) - plec\ri
interna]ionale, ora 21:30. Decolare ora 23:30. Sosire ora 04:05. Deplasare la hotel.
Cazare Beirut - hotel 4*.
Ziua 2: 07 martie: Mic dejun. Zi `ntreag\ dedicat\ vizit\rii ora[ului Beirut,
supranumit „Perla Orientului“. Se viziteaz\ Pigeon Rock, Muzeul Na]ional [i
centrul vechi. ~n jurul Beirutului se viziteaz\ Deir Al Kamar, Beiteddine, Ca-
stelul lui Moise, Râul Barouk. Cin\ [i cazare Beirut.
Ziua 3: 08 martie: Mic dejun. Deplasare spre Tripoli. Trecerea grani]ei `n
Siria. Scurt\ oprire la Krak De Chevaliers (Castelul Cavalerilor), cel mai bine
p\strat castel cruciat din Evul Mediu (sec. XII). Oprire la Castelul lui Saladin
de lâng\ portul Lattakia. Cin\ [i cazare Lattakia - hotel 4*.
Ziua 4: 09 martie: Mic dejun. Plecare spre Aleppo (353 km), ora[ vechi
`nconjurat de ziduri medievale. Trecere prin Ugarit, unde a fost inventat primul
alfabet din lume, `n jurul anului 12.000 `.Hr. Oprire la M\n\stirea „Sf. Simeon“
(Qala'at Samean), ridicat\ `n sec. al V-lea `n jurul stâlpului unde a stat Sf. Si-
meon Stâlpnicul. Vizitarea Catedralei ortodoxe „Sf. Ilie“. Cin\ [i cazare Aleppo
- hotel 4*.
Ziua 5: 10 martie: Mic dejun. Aleppo - vizitarea Citadelei, una dintre cele
mai impresionante fortifica]ii din lumea arab\. Deplasare c\tre Palmyra, ora[ul
legendarei regine Zenobia, descendenta Cleopatrei, ridicat la rang de colonie ro-
man\ pe vremea `mp\ratului Caracalla. Vizitarea unor obiective din Palmyra:
Templul lui Bel, Tetrapylonul [i Via Regia. Cin\ [i cazare Palmyra - hotel 4*.
Ziua 6: 11 martie: Mic dejun. Continu\m vizitarea obiectivelor din Palmyra:
Templul Baal Shamin [i Teatrul Antic. Deplasare la Ma’aloula (singurul loc
tin Iustinian), unde se afl\ o icoan\ f\c\toare de minuni a Maicii Domnului a
Sf. Apostol Luca. Cin\ [i cazare Damasc - hotel 4*.
Ziua 7: 12 martie: Mic dejun. Zi de vizitare a ora[ului Damasc - Catedrala
Patriarhiei Antiohiei, Palatul Azem, Mosheea Umayyad (ad\poste[te capul Sf.
Ioan Botez\torul), Biserica „Sf. Pavel“ [i Casa lui Anania, Strada Dreapt\, unde
Sf. Ap. Pavel a avut revela]ia divin\, Bazarul Al Hamidieh (cu o vechime de 300
de ani, prima strad\ comercial\ complet acoperit\ din lume). Cazare [i cin\
Damasc.
Ziua 8: 23 martie: Mic dejun. ~ntoarcere `n Liban. Vizitarea celor dou\ cet\]i
biblice Tyrr [i Sidon, Eshmoun Temple, Khan El Efranj, Cana Al Jaleel,
Maghdousheh. Cin\ [i cazare Beirut.
Ziua 9: 14 martie: Trezire foarte devreme. Transfer c\tre Aeroportul din
Beirut (ora 02:00). Decolare ora 04:50, sosire pe Otopeni la ora 07:20.
TARIF: 1025 de euro/pers. loc `n dubl\ pentru grup de minimum 30 pers.
Pentru grup `ntre 20-29, pre]ul se majoreaz\ cu 60 de euro/pers.
Suplimentul de single: 190 de euro.
PRE}UL INCLUDE:
- transport avion Bucure[ti-Beirut-Bucure[ti, taxe de aeroport;
- transport cu autocarul cu aer condi]ionat;
- taxe de viz\ pentru Liban [i Siria [i taxe de frontier\;
- taxe de intrare la obiectivele prev\zute `n program;
- cazare 8 nop]i `n hotel categoria 4* (clasificare local\) cu demipensiune;
- ghid vorbitor de limba englez\;
- preot `nso]itor [i `nso]itor de grup (translator).
Documentele necesare c\l\toriei: pa[aport valabil cel pu]in 6 luni de la data
`ntoarcerii.
ATEN}IE!!!!! Persoanele care au `n pa[aport [tampil\ de ISRAEL: NU
PRIMESC VIZA DE INTRARE ~N SIRIA. SE RECOMAND| SCHIMBAREA
PA{APORTULUI
Termen limit\ de `nscriere: cu 2 s\pt\mâni `nainte de data plec\rii, când
se depun tabele pentru ob]inerea vizelor.
- Programul se poate modifica `n func]ie de anumite situa]ii speciale,
p\strându-se caracterul deplas\rii.
- Agen]ia nu r\spunde `n cazul refuzului autorit\]ilor de la punctele de
frontier\ de a primi turistul pe teritoriul propriu sau de a-i permite s\
par\seasc\ teritoriul propriu. Turistul `[i asum\ riscurile de a-i fi refuzat\ in-
trarea `n ]\rile vizitate.
- Compania aerian\/orarul de zbor se pot modifica.
- Categoria hotelurilor [i a mijloacelor de transport este cea atribuit\ de au-
torit\]ile locale.
- Contravaloarea taxelor (de aeroport, viz\, etc.) pot suferi modific\ri p=n\ la
data plec\rii.
- ~n cazul neacord\rii vizei de intrare `n Siria, taxa de viz\ NU ESTE
RAMBURSABIL|.
- A[ezarea `n autocar se face `n ordinea achit\rii avansului.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\, Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap.
Pavel“, Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13; 0788/
728.542; pelerinaje_antim@yahoo.com; Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
021.313.37.45, 021.313.37.46; 0788/728.544; patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Filocalia Vineri, 12 februarie 2010

Despre trezvie la Isihie Sinaitul

Isihie Sinaitul este un reprezentant de seam\ al
spiritualit\]ii sinaite, `mpreun\ cu Diadoh al
Foticeei, Sfântul Ioan Sc\rarul [i Filotei Sinaitul.
Acest tip de spiritualitate se concentreaz\ asupra
lini[tii interioare, pe care omul o poate ob]ine prin
rug\ciune [i prin paza min]ii de toate gândurile
p\tima[e. Pentru Isihie, `ntreaga via]\ spiritual\ se
reduce la trezvie, care, `ns\, numai `mpreunat\ cu
rug\ciunea ne poate duce la cuno[tin]a tainic\ de
Dumnezeu. Adev\rata rug\ciune const\ `n
chemarea continu\ a numelui lui Iisus.

re a lui `nc\ din faza incipien-

de Drago[ Mihail
OLTEANU
Despre Isihie Sinaitul [tim
c\ a tr\it `n aceea[i m\n\sti-
re a Rugului Preasfintei N\s-
c\toare de Dumnezeu, ca [i
Filotei Sinaitul. Preocup\rile
celor doi sunt asem\n\toare,
iar faptul c\ `n unele codice
Capetele despre trezvie ale lui
Isihie sunt a[ezate dup\ cele
ale lui Filotei dovede[te c\ ei
au tr\it cam `n aceea[i perioa-
d\. Monah `n m\n\stirea Ru-
t\. „C\ci trezvia [i aten]ia
continu\ prin care devine ha-
rul eficace este [i ea o `ncorda-
re extraordinar\, poate mai
mare decât oricare alta; nu-
mai pasiv\ nu poate fi numit\
aceast\ virtute. Sau, poate, [i
mai just e c\, presupunând
condi]iile inferioare ale asce-
zei exterioare `mplinite, Isihie
`n aceast\ scriere se ocup\ cu
treapta mai `nalt\ a cur\]irii
p\catului din\untru. Dovad\
c\ Sc\rarul, care e tot din spi-
ritualitatea sinait\, descrie la CM
YK

gului de pe muntele Sinai, Isi- `nceput asceza exterioar\ [i a-

hie este autorul celor dou\ su-
te de capete Despre trezvie [i
virtute. Uneori acestea sunt
atribuite lui Isihie preotul din
Ierusalim, dar `n mod gre[it ,
pentru c\ Isihie din Ierusalim
a tr\it `n secolul al V-lea, spre
deosebire de autorul acestor
dou\ sute de capete, care a
tr\it mai târziu. Acest lucru
este `nt\rit [i de faptul c\ el
reproduce de mai multe ori din
Marcu Ascetul, din Ioan Sc\-
rarul [i din Sfântul Maxim
M\rturisitorul, care au tr\it pe
la mijlocul secolului al VII-lea.
Reprezentant al
spiritualit\]ii sinaite
Citându-l pe Irénée Hau-
sherr, p\rintele Dumitru St\-
niloae arat\ c\ Isihie face
parte, al\turi de Diadoh al
Foticeei, Sfântul Ioan Sc\ra-
rul [i Filotei Sinaitul, din
spiritualitatea sinait\. Acest
tip de spiritualitate se deose-
be[te de cea mo[tenit\ de la
Sfântul Vasile cel Mare sau de
spiritualitatea constantinopo-
litan\ din m\n\stirea Studi-
on, prin aceea c\ este mai pa-
siv\, `ntrucât acord\ un rol
mai mare harului dumneze-
iesc decât virtu]ilor active,
„dintr-o convingere despre ne-
putin]a omeneasc\“ (Filocalia,
vol. IV, Editura Humanitas,
Bucure[ti, 2008, p. 40). Astfel
se justific\ accentul pe care `l
pune aceast\ spiritualitate pe
lini[tea interioar\ ob]inut\
prin rug\ciune [i paza min]ii
de orice gânduri [i n\luciri.
Putem spune c\ spiritualita-
tea sinait\ este mai interioa-
r\, `n sensul c\ atrage aten]ia
`n mod deosebit asupra cauze-
lor interioare ale p\catului [i
asupra metodelor de combate-
bia pe treptele ultime virtu]ile
exterioare“ (p. 40).
Coordonatele doctrinare
~n scrierile lui Isihie `ntâl-
nim dou\ principii dominan-
te: unul psihologic [i altul
dogmatic, a[a cum remarc\
Irénée Hausherr. Potrivit ce-
lui psihologic, gândul st\ la o-
riginea p\catului, iar din
punctul de vedere dogmatic,
f\r\ M`ntuitorul Hristos nu
putem s\ facem nimic. De aici
rezult\ toate consecin]ele doc-
trinei spirituale a lui Isihie.
~n acest sens, asceza exterioa-
r\, adic\ postul, `nfrânarea,
culcarea pe jos, nu este sufici-
ent\, pentru c\ ea `mpiedic\
p\catul doar cu fapta. Doar a-
ten]ia se opune p\catului care
se na[te din gânduri. Vechiul
Testament simbolizeaz\ asce-
za exterioar\, pe când Noul
Testament, trezvia. Primul
este pedagog spre ultimul.
„Vechiul Testament este chi-
pul nevoin]ei trupe[ti, exteri-
oare [i sensibile, iar Sfânta E-
vanghelie, care este Noul Tes-
tament, este chipul aten]iei,
adic\ al cur\]iei i-nimii“ (p.
64). Prin activitate, unirea cu
Dumnezeu se rea-lizeaz\ doar
`n aparen]\. Unirea adev\ra-
t\ se câ[tig\ prin virtutea a-
ten]iei, care este paza min]ii,
sau prin lini[tea lipsit\ de n\-
luciri. „Dac\ vrei s\ nu fii nu-
mai la ar\tare monah bun, `n-
g\duitor [i unit totdeauna cu
Dumnezeu, ci s\ fii `ntr-ade-
v\r [i de fapt a[a, `ngrije[te cu
toat\ puterea de virtutea a-
ten]iei, care este paza [i obser-
varea min]ii, o dulcea]\ des\-
vâr[it\ a inimii, o lini[te f\r\
n\luciri, o stare fericit\ a su-
fletului, lucru care nu se afl\
`n mul]i“ (p. 65).
~ntreaga via]\ spiritual\
se reduce la trezvie
Principala virtute care st\
`n centrul preocup\rilor lui I-
sihie este cea a trezviei sau a
aten]iei. ~n viziunea lui, `n-
treaga via]\ spiritual\ se re-
duce la trezvie, pentru c\ ea
este metoda durabil\ prin in-
termediul c\reia mai `ntâi o-
mul se purific\ de toate gân-
durile p\tima[e [i de p\cate,
dup\ care, `n final, ajunge la
cuno[tin]a tainic\ de Dum-
nezeu. „Trezvia este o metod\
duhovniceasc\ durabil\, ur-
m\rit\ cu râvn\, care, cu aju-
torul lui Dumnezeu, izb\ve[te
pe om cu totul de gânduri [i
cuvinte p\tima[e [i de fapte
rele; urm\rit\ astfel, ea `i d\-
ruie[te apoi cuno[tin]a sigur\
a lui Dumnezeu cel necuprins,
atât cât e cu putin]\, [i dezle-
garea tainelor dumnezeie[ti [i
ascunse“ (p. 43). Ea `l ajut\ pe
om s\ treac\ prin toate trep-
tele, din faza activ\ pân\ `n
cea contemplativ\. „Trezvia
d\inuind mult `n om, se face
c\l\uz\ a vie]ii drepte [i pl\-
cute lui Dumnezeu. Iar urcu-
[ul `n aceasta ne deprinde cu
contempla]ia [i cu felul cum
trebuie s\ punem `n mi[care,
`n chip cuvenit, cele trei p\r]i
ale sufletului (ra]iunea, voin-
]a [i sentimentul) [i s\ ne p\-
zim f\r\ gre[eal\ sim]urile“
(p. 44). Trezvia este identifica-
t\ cu lini[tea inimii (isihia),
dar [i cu paza min]ii. Ea re-
prezint\ aten]ia continu\ la
sine, care `l duce pe om la toa-
te virtu]ile. „Trezvia e calea a
toat\ virtutea [i porunca lui
Dumnezeu. Ea e numit\ [i li-
ni[tea inimii (isihia). Iar des\-
vâr[it\ p`n\ la golirea de orice
n\lucire, e tot ea [i paz\ a
min]ii“ (p. 44). Isihie o carac-
terizeaz\ astfel: „Trezvia e fi-
xarea st\ruitoare a gândului
[i a[ezarea lui `n poarta inimii
ca s\ priveasc\ gândurile ho-
]e[ti care vin [i s\ asculte ce
zic [i ce fac uciga[ele [i care
este chipul f\urit [i `n\l]at de
diavoli, care `ncearc\ s\ am\-
geasc\ mintea prin n\luciri.
~nsu[indu-ne aceste osteneli,
ele ne `nva]\, cu mult\ [ti-
in]\, iscusin]a r\zboiului min-
]ii“ (p. 45).
Chemarea ne`ncetat\
a numelui lui Iisus
Cel mai important ajutor
pe care `l ofer\ trezvia este
chemarea ne`ncetat\ a nume-
lui lui Iisus. „Am spus din ex-
perien]\ c\ este cu adev\rat
un mare bun ca cel ce voie[te
s\-[i cur\]easc\ inima s\ che-
me necontenit pe Domnul Ii-
sus `mpotriva vr\jma[ilor spi-
rituali. Dar iat\ cum se acope-
r\ cuvântul spus de mine din
experien]\ cu m\rturiile
Scripturii: Preg\te[te-te, zice,
Israile, s\ chemi numele
Domnului Dumnezeului T\u.
Iar Apostolul zice: Ruga]i-v\
ne`ncetat (I Tesaloniceni III,
17). Domnul nostru de aseme-
nea zice: F\r\ de Mine nu pu-
te]i face nimic; cel ce r\mâne
`ntru Mine [i Eu `ntru el, a-
cela aduce rod mult (Ioan XV,
5). {i iar\[i: De nu va r\mâ-
nea `n Mine, se va scoate afa-
r\ ca ml\di]a (Ioan XV, 6).
Mare bun este rug\ciunea.
C\ci ea cuprinde toate bunu-
rile, ca una ce cur\]e[te ini-
ma, `n care Dumnezeu se face
v\zut celor credincio[i“ (p.
56). Aceast\ accentuare a che-
m\rii numelui lui Iisus o `n-
tâlnim mai `ntâi la Diadoh al
Foticeei. Isihie ne aten]ionea-
z\ asupra faptului c\ `ntregul
nostru efort ascetic este lipsit
de sens dac\ nu avem `n min-
te numele continuu al lui Ii-
sus. Astfel, trezvia [i `mpotri-
virea, ca mijloace de respinge-
re a gândurilor p\tima[e, tre-
buie s\ fie `mpreunate cu ru-
g\ciunea ne`ntrerupt\. „Dup\
ce am `nceput s\ vie]uim cu a-
ten]ie la minte, dac\ `mpreu-
n\m smerenia cu trezvia [i `n-
so]im rug\ciunea cu `mpotrivi-
rea, vom merge bine pe dru-
mul cuget\rii, `nfrumuse]=nd,
m\turând, `mpodobind [i cu-
r\]ind casa inimii noastre de
r\utate, c\l\uzi]i de numele
cel sfânt [i `nchinat al lui Iisus
Hristos, ca de un sfe[nic de lu-
min\. Dac\ ne vom `ncrede `n-
s\ numai `n trezvia sau aten-
]ia noastr\, repede vom c\dea
r\sturnându-ne, fiind `mpin[i
de vr\jma[i, [i ne vor r\pune
viclenii [i `n[el\torii; [i tot mai
mult ne vom prinde `n mrejele
gândurilor rele, ba chiar vom fi
sfâ[ia]i cu u[urin]\ de c\tre ei,
neavând ca suli]\ puternic\
numele lui Iisus Hristos. C\ci
numai cu]itul acesta preacin-
stit, `nvârtit foarte des `n ini-
ma ce nu se `ngrije[te decât de
una, [tie s\ strâng\ [i s\ taie
gândurile venite de la aceia, s\
le ard\ [i s\ le `ngroape, ca fo-
cul paiele“ (p. 73). a

CM
YK

~n aten]ia
abona]ilor
Vineri, 12 februarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 35 (1537) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 35 (310) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
Filatelia, pasiunea care
vorbe[te despre trecut
Prima marc\ po[tal\. Crea]ia
englezului Rowland Hill. Apari]ia
m\rcii po[tale `n }\rile Române a
`nsemnat o adev\rat\ revolu]ie `n
sistemul de comunicare po[tal.
~n România, pasiunea
colec]ion\rii timbrelor a ap\rut
odat\ cu tinerii pleca]i la studii `n
str\in\tate. Se `ntâmpla pe la
jum\tatea secolului al XIX-lea,
perioad\ cunoscut\ ca `nceput al
filateliei române[ti. Ast\zi,
colec]ionarea [i studierea
m\rcilor po[tale intereseaz\ tot
mai pu]ini tineri. Cu toate
CM
YK
acestea, `n spa]iul interna]ional,
profilul colec]ionarului român
POZA ZILEI
Bazilica „Santa Maria della
Salute“ (Sf=nta Maria a S\n\-
t\]ii sau a M=ntuirii), cunoscu-
t\ sub denumirea simpl\ de
„The Salute“, este una dintre
cele mai mari [i atractive bise-
rici aflate `n ora[ul Vene]ia,
Italia. Este a[ezat\ central, pe
o mic\ peninsul\ flancat\ de
Marele Canal [i de Bacino di San
Marco, `n partea lagunei. Este
vizibil\ de la mare distan]\, din
multe p\r]i ale ora[ului. a
CM
YK
Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
ACTUALITATE INTERVIU ACTUALITATEA
RELIGIOAS|
Proiecte Zilele Biserica din
ale Editurii aliturgice, nuiele de la
„Doxologia“ zile de ajunare Izvoarele
PAGINA 16 PAGINA 8 PAGINA 3
basilica.ro
contemporan, de vârst\ `naintat\,
cu o cultur\ vast\ [i foarte RELIGIOS
pasionat, se remarc\ `n mod „ZIARUL LUMINA“ A ~MPLI-
pozitiv. Citi]i `n pagina 9 NIT 5 ANI: „Ziarul Lumi-
na“, primul cotidian cre[-
tin din Rom=nia, s\rb\to-
re[te ast\zi `mplinirea (pe
CM
7 februarie) a cinci ani de YK
apari]ie ne`ntrerupt\. ~n
prezen]a Preafericitului
P\rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Rom=-
ne, se va oficia un tedeum,
`n Catedrala patriarhal\,
`ncep=nd cu ora 12:30.
Pagina 3
S|N|TATE
TIPURI {I METODE DE TRA-
TAMENT ALE DERMATOZE-
LOR ALERGICE: Dermatoze-
le alergice reprezint\ une-
le dintre cele mai frecven-
te boli de piele ale copiilor.
Pentru a `nv\]a cum s\
deosebim aceste boli [i ce
120 de oameni bloca]i `n z\pad\ au fost salva]i trebuie s\ facem `n cazul
`n care suspect\m un ast-
Peste 120 de persoane r\mase blocate, `n
noaptea de miercuri spre joi, pe mai multe dru-
fel de diagnostic, v\ pre-
muri din jude]ul Prahova au fost salvate de c\- zent\m `n cele ce urmeaz\
tre echipajele Inspectoratului pentru Situa]ii principalele tipuri de der-
de Urgen]\ (ISU), care au intervenit pentru de- matoze alergice.
blocarea mai multor autoturisme, a unui auto- Pagina 6
buz [i a unei ambulan]e, `n condi]iile `n care `n
unele zone stratul de z\pad\ atinge doi metri. ECONOMIC
Conform datelor furnizate de ISU Praho- ECONOMIA ROMÂNIEI A IE-
va, pompierii au intervenit `n noaptea de {IT DIN RECESIUNE ~N UL-
miercuri spre joi pentru salvarea a 123 de drumuri, `n zona comunelor Colceag, Berceni, TIMUL TRIMESTRU DIN
persoane [i deblocarea unei ambulan]e, a u- Arice[tii - Rahtivani, {irna, Olari, Fulga. 2009: Economia României
nui autobuz, a unui microbuz [i a 38 de auto- La ac]iunile de salvare au participat apro- a `nregistrat `n ultimele
turisme care au r\mas blocate pe mai multe ximativ o sut\ de ofi]eri [i de subofi]eri. a trei luni ale anului trecut
o u[oar\ cre[tere, compa-
rativ cu trimestrul al trei-
Peste 10%, rata [omajului `n Grecia lea, ceea ce `nseamn\ c\ a
ie[it din recesiune din
Rata [omajului `n Grecia mativ 41.000 decât `n oc- datoria public\. Guvernul, punct de vedere tehnic,
a crescut `n noiembrie la cel tombrie [i cu aproximativ condus de premierul George dar a sc\zut cu 6,6%-7%
mai `nalt nivel `n ultimii 147.000 fa]\ de noiembrie Papandreou, trebuie s\ `m- pe `ntreg anul 2009.
cinci ani, la 10,6%, fa]\ de 2008, când rata [omajului prumute 53 miliarde de e-
uro `n acest an, echivalen- Pagina 5
9,8% `n octombrie, a anun- era 7,8%. Ieri, liderii UE s-
]at ieri Institutul Na]ional au `ntâlnit la Bruxelles, tul a 20 de procente din
de Statistic\, citat de AP. pentru a discuta felul `n Produsul Intern Brut al
~n noiembrie, 531.953 de care ar putea ajuta Grecia Greciei, pentru a acoperi
greci nu aveau locuri de s\-[i rezolve problemele le- deficitul [i a refinan]a dato-
munc\, mai mul]i cu aproxi- gate de deficitul bugetar [i riile existente. a

„Ziarul Lumina“ a `mplinit cinci ani
„Ziarul Lumina“, primul cotidi-
an cre[tin din Rom=nia, s\rb\to-
re[te ast\zi `mplinirea (pe 7 febru-
arie) a cinci ani de apari]ie ne`n-
trerupt\. ~n prezen]a Preafericitu-
lui P\rinte Daniel, Patriarhul Bi-
sericii Ortodoxe Rom=ne, se va ofi-
cia un Te Deum, `n Catedrala pa-
triarhal\, `ncep=nd cu ora 12:30.
Vor fi evocate apoi, `n Sala „Euro-
pa Christiana“ a Palatului Patri-
arhiei, momente din activitatea
publica]iilor „Lumina“ [i vor fi
acordate diplome de onoare unor
colaboratori sau binef\c\tori, pre-
cum [i unor ostenitori ai acestor
publica]ii. Tot cu acest prilej va fi
lansat\ oficial noua versiune a
site-ului www.ziarullumina.ro.
„Ziarul Lumina“ a ap\rut `n ur-
m\ cu cinci ani, la Ia[i, `n data de
7 februarie, la ini]iativa unui grup
Vineri, 12 februarie 2010
Ast\zi se va lansa oficial noua
versiune a site-ului www.ziarullumina.ro
de laici ortodoc[i, sprijinit\ de Mi-
tropolia Moldovei [i Bucovinei.
Pân\ `n anul 2005, evenimen-
tul religios era reflectat `n presa
scris\ ocazional [i, de cele mai
multe ori, f\r\ profesionalism.
Grupul de ini]iativ\, format din
jurnali[ti cu experien]\, a `n]eles
c\ via]a Bisericii poate fi subiect
de pres\ pentru cititori dac\ este
Actualitatea religioas\ 3
prezentat\ cu mijloacele specifi-
ce jurnalismului ([tire, relatare,
interviu, reportaj, documentar,
investiga]ie etc.).
PF Daniel, Patriarhul Români-
ei, pe atunci mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, a apreciat c\, `n mi-
leniul al III-lea, Biserica Ortodox\
Român\ are nevoie de instrumen-
te moderne de comunicare, pentru
o pastora]ie mai eficient\ [i pen-
tru a implementa numeroasele
proiecte sociale ini]iate sau aflate
`n derulare, sprijinind constant
aceast\ ini]iativ\ jurnalistic\,
unic\ `n spa]iul Ortodoxiei.
„Ziarul Lumina“ [i-a câ[tigat
respectul cititorilor s\i prin
prezentarea obiectiv\ a infor-
ma]iei din spa]iul religios, cul-
tural-misionar, dar [i social,
precum [i din domenii impor-
tante pentru dezvoltarea socie-
t\]ii (s\n\tate, `nv\]\mânt,
dezvoltarea proiectelor finan]a-
te cu bani europeni etc.).
Credincio[ii au putut citi pri-
mul num\r al „Ziarului Lumina“
pe 7 februarie 2005, chiar `n ziua
când vrednicul de pomenire pa-
triarh Teoctist `mplinea 90 de
ani, evenimentul respectiv con-
stituind [i subiectul primului ar-
ticol de deschidere al noii publi-
ca]ii. Din noiembrie 2007, singu-
rul cotidian cre[tin ortodox din
lume este distribuit la nivel na]i-
onal [i este parte component\ a
Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Române.
Al\turi de s\pt\mânalul de
spiritualitate [i atitudine cre[ti-
n\ „Lumina de Duminic\“, „Zia-
rul Lumina“ [i-a asumat „rolul de
a contribui la formarea con[tiin-
]ei cre[tinului implicat `n via]a
bisericeasc\, dar [i activ `n socie-
tatea de azi, deodat\ fiu al Biseri-
cii [i cet\]ean al }\rii“, dup\ cum
men]iona Patriarhul Rom=niei `n
mesajul de felicitare adresat re-
dac]iei pe 7 februarie 2010. a

Unicat `n România: PE SCURT

Concurs de eseuri
Biserica din nuiele de la Izvoarele religioase la Bac\u
Liceul de art\ „George Apostu“
din municipiul Bac\u va g\zdui
Satul Izvoarele din jude]ul Constan]a nu iese din mâine, 13 februarie 2010, a XII-a
edi]ie a Concursului jude]ean de
tiparele tradi]ionale ale satelor dobrogene de pe eseuri [i crea]ie literar-religioas\
buza Dun\rii, din zona celebrelor m\n\stiri Dervent „Lumin\ din lumin\“. Evenimen-
tul va avea loc cu binecuvântarea
[i Pe[tera Sfântului Andrei. {i totu[i, `n acest sat, PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Romanu-
aproape uitat de lume, exist\ o misterioas\ lui [i Bac\ului, fiind organizat de
biseric\, cu pere]ii f\cu]i din `mpletitur\ de nuiele, Inspectoratul {colar Jude]ean
Bac\u `n colaborare cu
bulg\rit\ [i lipit\ cu p\mânt, „un relict din epocile Arhiepiscopia Romanului [i
Bac\ului [i Liceul de art\
cele mai vechi ale acestor locuri“ care, „`mpreun\ „George Apostu“. Vor participa
cu cele din satele vecine Satu Nou [i Strunga, elevi din clasele IX-XII de la
colegiile [i liceele din Bac\u.
formeaz\ un grup restrâns, cu totul aparte `n Concursul de anul acesta va fi or-
ganizat pe trei sec]iuni: „Sfânt [i
arhitectura sacral\ de lemn din România [i din sfin]enie `n cre[tinismul româ-
Europa“, cum spune arhitectul Vlad Calboreanu, nesc“, „Cunoa[terea lui Dumne-
zeu“ [i „Sfântul Constantin cel
ini]iativei c\ruia i se datoreaz\ conservarea ei. Mare [i credin]a cre[tin\“.
„Tematica are `n vedere faptul c\
Patriarhia Român\ serbeaz\
O biseric\ cu grinzile Anul omagial al Crezului Ortodox
[i al Autocefaliei române[ti. La
de Dumitru prinse `n cuie de lemn aceast\ edi]ie particip\ 100 de
MANOLACHE Pere]ii originalei construc]ii elevi selecta]i de profesorii de
sunt realiza]i din `mpletitur\ de Religie. Din fiecare liceu partici-
Despre aceast\ biseric\ nu se heologice descoperite `n zon\ dicat\ oricând `n vremea Impe- pant vor veni câte trei elevi care
poate vorbi `n date certe. Nu se nuiele bulg\rit\ [i lipit\ cu p\- (monede romane, bizantine, tur- riului otoman sau poate mult
mânt, `nt\ri]i [i sus]inu]i cu stâlpi vor fi `nscri[i la sec]iunile din con-
cunoa[te cine a ridicat-o, nici c\- ce[ti [i mai pu]ine române[ti din mai devreme. curs. Evaluarea tinerilor partici-
rei comunit\]i cre[tine i-a apar- din lemn `ngropa]i un metru `n secolul al XIX-lea), unele chiar ~n anul 2001, Vlad Calborea- pan]i la concursul de eseuri reli-
p\mânt. {i, foarte interesant, toa- `n curtea bisericii, atest\ o locui- nu [i locuitorii din Izvoarele au gioase se va face de c\tre trei
]inut, nici alte lucruri care s\ o
te `mbin\rile structurii sunt cio- re intens\ din secolele al IX-lea - restaurat misterioasa biseric\, echipe, pentru fiecare sec]iune `n
poat\ `ncadra exact `ntr-o anu- plite cu toporul [i cu dalta, din
mit\ epoc\. Toate sunt relative. al XIX-lea. ~n timp ce pictura de redându-i str\lucirea de odinioa- parte, alc\tuite din profesori de
lemn de stejar, carpen, frasin sau pe icoane ne trimite la secolul al r\, eternizând `ntru Domnul o Religie, avându-se `n vedere anu-
O corabie a Domnului, ancorat\ brad, net\iate cu fier\str\ul, rea-
la cerul Dobrogei, `n care, de se- XIX-lea, `nainte de 1870, singu- lucrare dedicat\ credincio[ilor mite criterii bine stabilite“, a de-
lizate cu cepuri [i cuie din lemn. rele surse biografice cunoscute de pe aceste meleaguri, rug\tori clarat pr. Constantin Gherasim,
cole, se zide[te ne`ncetat cetatea Numai la acoperi[ au fost folosite inspector `n probleme de tineret [i
cea mare a credin]ei mântuirii, atest\ faptul c\ `n dreptul satu- Mântuitorului Iisus Hristos, pro-
[i cuie forjate de mân\, cu sigu- lui, pe la 1812, exista pe Dun\re pov\duit de Apostolul Andrei, mass-media al Arhiepiscopiei
`n sufletul cre[tinilor de pe ma- ran]\ provenite de la repara]iile Romanului [i Bac\ului. (C.C.)
lul drept al Dun\rii, aici, unde un loc de iernat pentru vase. Nu cel dintâi chemat la slujirea Ade-
ulterioare, dar nici un cui produs se poate afirma dac\ acest ele- v\rului Domnului. „Important
Apostolul Andrei `nsu[i, `mpreu- industrial, cum a constatat arhi-
n\ cu ucenicii s\i, apoi, peste se- tectul Vlad Calboreanu.
ment istoric are vreo leg\tur\ cu este c\ Biserica «Sfântul Dumi- „Hristos `mp\rt\[it
ridicarea bisericii. Este mult mai tru» din satul Izvoarele, jude]ul
cole, al]i sfin]i ai acestor melea-
probabil ca l\ca[ul s\ fi fost con- Constan]a, apare ca exponenta copiilor“ la parohia
guri au propov\duit adev\rul E-
vangheliei lui Iisus Hristos. E- Biserica lui Dumnezeu, struit pentru necesit\]i cultice unui tip de biserici - pu]ine r\- G\taia
ale popula]iei locale, `n el venind mase `n toat\ ]ara - care poate
xisten]a ei ast\zi se datoreaz\ ridicat\ pe o necropol\ la slujbe, probabil, [i cre[tinii de da un r\spuns la `ntrebarea: ce La parohia G\taia din Protopopi-
arhitectului Vlad Calboreanu, atul Deta, cu binecuvântarea IPS
prin str\dania c\ruia edificiul a- neolitic\ pe vasele care pe timp de iarn\ fel de l\ca[uri de cult au existat
Mitropolit Nicolae al Banatului,
r\mâneau ancorate la mal `n `n secolele `ntunecate ale Evului
juns `n paragin\ a ren\scut din Minunata ctitorie cre[tin\ ui- dreptul localit\]ii lor. Mediu `n care locuitorii acestor joi, 11 februarie, `ncepând cu ora
dragoste [i credin]\, spre `n\l]a- me[te [i prin alte detalii arhitec- meleaguri au r\mas cre[tini, dar 11:00, a fost sus]inut\ o catehez\
rea credincio[ilor. htonice: nu a avut niciodat\ fun- nu au r\mas monumente religi- demonstrativ\ `n cadrul progra-
Biserica din localitatea Izvoa- da]ie, pardoseala ini]ial\ ur- Un altar cre[tin oase cre[tine?“, spune arhitectul mului „Hristos `mp\rt\[it copi-
rele - numit\ cândva Pârjoaia, mând aproximativ `nclinarea te- din perioada Calboreanu. ilor“, de c\tre preotul paroh Adam
sau Prejoaia - are dimensiunile Rugaci, informeaz\ BASILICA. La
renului; stâlpii pere]ilor au fost ocup\rii otomane F\r\ `ndoial\, biserica de la aceast\ `ntrunire catehetic\ au
unei case tradi]ionale din zon\ [i `nclina]i vizibil [i voit c\tre inte- Izvoarele este un semn unic al
poart\ hramul „Sfântul Dimi- participat grupul catehetic de copii
rior, pentru a prelua `mpingerile ~n decursul anilor, biserica a vechimii cre[tinismului româ- din localitate [i mai mul]i preo]i
trie“. Nu are turl\, dar posed\ orizontale [i pentru a da o stabi- suferit numeroase renov\ri, toa- nesc care [i-a dob=ndit identita- din parohiile `nvecinate, preo]i de-
toate elementele unui l\ca[ orto- litate mai bun\ ansamblului. te f\cute pân\ la epoca cuielor tea prin autocefalia Bisericii sa- semna]i cu reorganizarea activit\-
dox: altar semicircular, pronaos, ~ncerc\rile de datare a biseri- industriale. Dup\ cum apreciaz\ le. De aceea, putem spune [i noi, ]ii catehetice la nivelul parohiilor
naos, pridvor, bol]i din lemn, i- cii au r\mas `ns\ f\r\ un rezul- domnul arhitect Vlad Calborea- la fel ca arhitectul restaurator, din protopopiatul men]ionat.
coane extraordinare, foarte bine tat cert, pân\ `n prezent. S-a nu, care a `nceput din proprie i- c\, „lâng\ astfel de monumente, Aceast\ activitate se `nscrie `n de-
conservate etc. Este semi`ngro- constatat c\ biserica, de la altar ni]iativ\ renovarea valorosului po]i sim]i m\re]ia unui l\ca[ mic, mersul Arhiepiscopiei Timi[oarei
pat\, cu nivelul podelei altarului pân\ la poart\, este a[ezat\ pe o [i unicului edificiu cre[tin din care p\streaz\ `n interior o at- de sus]inere a preo]ilor catehe]i `n
sub nivelul de c\lcare, având veche necropol\, foarte posibil România [i din Europa, prin mosfera de credin]\ cre[tin\, la vederea implement\rii proiectului
doar pridvorul cu o treapt\ peste din neolitic, apar]inând culturii `n\l]imea sa mic\ [i prin absen- fel de impresionant\ ca aceea re- catehetic „Hristos `mp\rt\[it copi-
terenul `n pant\. Gumelni]a. Toate materialele ar- ]a turlei, biserica ar fi putut fi ri- sim]it\ `n marile monumente“. a ilor“ la nivelul parohiilor din Pro-
topopiatul Deta. a
 CM
YK

Vineri, 12 februarie 2010 Filocalia 13

Despre trezvie la Isihie Sinaitul

Isihie Sinaitul este un reprezentant de seam\ al
spiritualit\]ii sinaite, `mpreun\ cu Diadoh al
Foticeei, Sfântul Ioan Sc\rarul [i Filotei Sinaitul.
Acest tip de spiritualitate se concentreaz\ asupra
lini[tii interioare, pe care omul o poate ob]ine prin
rug\ciune [i prin paza min]ii de toate gândurile
p\tima[e. Pentru Isihie, `ntreaga via]\ spiritual\ se
reduce la trezvie, care, `ns\, numai `mpreunat\ cu
rug\ciunea ne poate duce la cuno[tin]a tainic\ de
Dumnezeu. Adev\rata rug\ciune const\ `n
chemarea continu\ a numelui lui Iisus.

re a lui `nc\ din faza incipien-

de Drago[ Mihail
OLTEANU
Despre Isihie Sinaitul [tim
c\ a tr\it `n aceea[i m\n\sti-
re a Rugului Preasfintei N\s-
c\toare de Dumnezeu, ca [i
Filotei Sinaitul. Preocup\rile
celor doi sunt asem\n\toare,
iar faptul c\ `n unele codice
Capetele despre trezvie ale lui
Isihie sunt a[ezate dup\ cele
ale lui Filotei dovede[te c\ ei
au tr\it cam `n aceea[i perioa-
d\. Monah `n m\n\stirea Ru-
t\. „C\ci trezvia [i aten]ia
continu\ prin care devine ha-
rul eficace este [i ea o `ncorda-
re extraordinar\, poate mai
mare decât oricare alta; nu-
mai pasiv\ nu poate fi numit\
aceast\ virtute. Sau, poate, [i
mai just e c\, presupunând
condi]iile inferioare ale asce-
zei exterioare `mplinite, Isihie
`n aceast\ scriere se ocup\ cu
treapta mai `nalt\ a cur\]irii
p\catului din\untru. Dovad\
c\ Sc\rarul, care e tot din spi-
ritualitatea sinait\, descrie la CM
YK

gului de pe muntele Sinai, Isi- `nceput asceza exterioar\ [i a-

hie este autorul celor dou\ su-
te de capete Despre trezvie [i
virtute. Uneori acestea sunt
atribuite lui Isihie preotul din
Ierusalim, dar `n mod gre[it ,
pentru c\ Isihie din Ierusalim
a tr\it `n secolul al V-lea, spre
deosebire de autorul acestor
dou\ sute de capete, care a
tr\it mai târziu. Acest lucru
este `nt\rit [i de faptul c\ el
reproduce de mai multe ori din
Marcu Ascetul, din Ioan Sc\-
rarul [i din Sfântul Maxim
M\rturisitorul, care au tr\it pe
la mijlocul secolului al VII-lea.
Reprezentant al
spiritualit\]ii sinaite
Citându-l pe Irénée Hau-
sherr, p\rintele Dumitru St\-
niloae arat\ c\ Isihie face
parte, al\turi de Diadoh al
Foticeei, Sfântul Ioan Sc\ra-
rul [i Filotei Sinaitul, din
spiritualitatea sinait\. Acest
tip de spiritualitate se deose-
be[te de cea mo[tenit\ de la
Sfântul Vasile cel Mare sau de
spiritualitatea constantinopo-
litan\ din m\n\stirea Studi-
on, prin aceea c\ este mai pa-
siv\, `ntrucât acord\ un rol
mai mare harului dumneze-
iesc decât virtu]ilor active,
„dintr-o convingere despre ne-
putin]a omeneasc\“ (Filocalia,
vol. IV, Editura Humanitas,
Bucure[ti, 2008, p. 40). Astfel
se justific\ accentul pe care `l
pune aceast\ spiritualitate pe
lini[tea interioar\ ob]inut\
prin rug\ciune [i paza min]ii
de orice gânduri [i n\luciri.
Putem spune c\ spiritualita-
tea sinait\ este mai interioa-
r\, `n sensul c\ atrage aten]ia
`n mod deosebit asupra cauze-
lor interioare ale p\catului [i
asupra metodelor de combate-
bia pe treptele ultime virtu]ile
exterioare“ (p. 40).
Coordonatele doctrinare
~n scrierile lui Isihie `ntâl-
nim dou\ principii dominan-
te: unul psihologic [i altul
dogmatic, a[a cum remarc\
Irénée Hausherr. Potrivit ce-
lui psihologic, gândul st\ la o-
riginea p\catului, iar din
punctul de vedere dogmatic,
f\r\ M`ntuitorul Hristos nu
putem s\ facem nimic. De aici
rezult\ toate consecin]ele doc-
trinei spirituale a lui Isihie.
~n acest sens, asceza exterioa-
r\, adic\ postul, `nfrânarea,
culcarea pe jos, nu este sufici-
ent\, pentru c\ ea `mpiedic\
p\catul doar cu fapta. Doar a-
ten]ia se opune p\catului care
se na[te din gânduri. Vechiul
Testament simbolizeaz\ asce-
za exterioar\, pe când Noul
Testament, trezvia. Primul
este pedagog spre ultimul.
„Vechiul Testament este chi-
pul nevoin]ei trupe[ti, exteri-
oare [i sensibile, iar Sfânta E-
vanghelie, care este Noul Tes-
tament, este chipul aten]iei,
adic\ al cur\]iei i-nimii“ (p.
64). Prin activitate, unirea cu
Dumnezeu se rea-lizeaz\ doar
`n aparen]\. Unirea adev\ra-
t\ se câ[tig\ prin virtutea a-
ten]iei, care este paza min]ii,
sau prin lini[tea lipsit\ de n\-
luciri. „Dac\ vrei s\ nu fii nu-
mai la ar\tare monah bun, `n-
g\duitor [i unit totdeauna cu
Dumnezeu, ci s\ fii `ntr-ade-
v\r [i de fapt a[a, `ngrije[te cu
toat\ puterea de virtutea a-
ten]iei, care este paza [i obser-
varea min]ii, o dulcea]\ des\-
vâr[it\ a inimii, o lini[te f\r\
n\luciri, o stare fericit\ a su-
fletului, lucru care nu se afl\
`n mul]i“ (p. 65).
~ntreaga via]\ spiritual\
se reduce la trezvie
Principala virtute care st\
`n centrul preocup\rilor lui I-
sihie este cea a trezviei sau a
aten]iei. ~n viziunea lui, `n-
treaga via]\ spiritual\ se re-
duce la trezvie, pentru c\ ea
este metoda durabil\ prin in-
termediul c\reia mai `ntâi o-
mul se purific\ de toate gân-
durile p\tima[e [i de p\cate,
dup\ care, `n final, ajunge la
cuno[tin]a tainic\ de Dum-
nezeu. „Trezvia este o metod\
duhovniceasc\ durabil\, ur-
m\rit\ cu râvn\, care, cu aju-
torul lui Dumnezeu, izb\ve[te
pe om cu totul de gânduri [i
cuvinte p\tima[e [i de fapte
rele; urm\rit\ astfel, ea `i d\-
ruie[te apoi cuno[tin]a sigur\
a lui Dumnezeu cel necuprins,
atât cât e cu putin]\, [i dezle-
garea tainelor dumnezeie[ti [i
ascunse“ (p. 43). Ea `l ajut\ pe
om s\ treac\ prin toate trep-
tele, din faza activ\ pân\ `n
cea contemplativ\. „Trezvia
d\inuind mult `n om, se face
c\l\uz\ a vie]ii drepte [i pl\-
cute lui Dumnezeu. Iar urcu-
[ul `n aceasta ne deprinde cu
contempla]ia [i cu felul cum
trebuie s\ punem `n mi[care,
`n chip cuvenit, cele trei p\r]i
ale sufletului (ra]iunea, voin-
]a [i sentimentul) [i s\ ne p\-
zim f\r\ gre[eal\ sim]urile“
(p. 44). Trezvia este identifica-
t\ cu lini[tea inimii (isihia),
dar [i cu paza min]ii. Ea re-
prezint\ aten]ia continu\ la
sine, care `l duce pe om la toa-
te virtu]ile. „Trezvia e calea a
toat\ virtutea [i porunca lui
Dumnezeu. Ea e numit\ [i li-
ni[tea inimii (isihia). Iar des\-
vâr[it\ p`n\ la golirea de orice
n\lucire, e tot ea [i paz\ a
min]ii“ (p. 44). Isihie o carac-
terizeaz\ astfel: „Trezvia e fi-
xarea st\ruitoare a gândului
[i a[ezarea lui `n poarta inimii
ca s\ priveasc\ gândurile ho-
]e[ti care vin [i s\ asculte ce
zic [i ce fac uciga[ele [i care
este chipul f\urit [i `n\l]at de
diavoli, care `ncearc\ s\ am\-
geasc\ mintea prin n\luciri.
~nsu[indu-ne aceste osteneli,
ele ne `nva]\, cu mult\ [ti-
in]\, iscusin]a r\zboiului min-
]ii“ (p. 45).
Chemarea ne`ncetat\
a numelui lui Iisus
Cel mai important ajutor
pe care `l ofer\ trezvia este
chemarea ne`ncetat\ a nume-
lui lui Iisus. „Am spus din ex-
perien]\ c\ este cu adev\rat
un mare bun ca cel ce voie[te
s\-[i cur\]easc\ inima s\ che-
me necontenit pe Domnul Ii-
sus `mpotriva vr\jma[ilor spi-
rituali. Dar iat\ cum se acope-
r\ cuvântul spus de mine din
experien]\ cu m\rturiile
Scripturii: Preg\te[te-te, zice,
Israile, s\ chemi numele
Domnului Dumnezeului T\u.
Iar Apostolul zice: Ruga]i-v\
ne`ncetat (I Tesaloniceni III,
17). Domnul nostru de aseme-
nea zice: F\r\ de Mine nu pu-
te]i face nimic; cel ce r\mâne
`ntru Mine [i Eu `ntru el, a-
cela aduce rod mult (Ioan XV,
5). {i iar\[i: De nu va r\mâ-
nea `n Mine, se va scoate afa-
r\ ca ml\di]a (Ioan XV, 6).
Mare bun este rug\ciunea.
C\ci ea cuprinde toate bunu-
rile, ca una ce cur\]e[te ini-
ma, `n care Dumnezeu se face
v\zut celor credincio[i“ (p.
56). Aceast\ accentuare a che-
m\rii numelui lui Iisus o `n-
tâlnim mai `ntâi la Diadoh al
Foticeei. Isihie ne aten]ionea-
z\ asupra faptului c\ `ntregul
nostru efort ascetic este lipsit
de sens dac\ nu avem `n min-
te numele continuu al lui Ii-
sus. Astfel, trezvia [i `mpotri-
virea, ca mijloace de respinge-
re a gândurilor p\tima[e, tre-
buie s\ fie `mpreunate cu ru-
g\ciunea ne`ntrerupt\. „Dup\
ce am `nceput s\ vie]uim cu a-
ten]ie la minte, dac\ `mpreu-
n\m smerenia cu trezvia [i `n-
so]im rug\ciunea cu `mpotrivi-
rea, vom merge bine pe dru-
mul cuget\rii, `nfrumuse]=nd,
m\turând, `mpodobind [i cu-
r\]ind casa inimii noastre de
r\utate, c\l\uzi]i de numele
cel sfânt [i `nchinat al lui Iisus
Hristos, ca de un sfe[nic de lu-
min\. Dac\ ne vom `ncrede `n-
s\ numai `n trezvia sau aten-
]ia noastr\, repede vom c\dea
r\sturnându-ne, fiind `mpin[i
de vr\jma[i, [i ne vor r\pune
viclenii [i `n[el\torii; [i tot mai
mult ne vom prinde `n mrejele
gândurilor rele, ba chiar vom fi
sfâ[ia]i cu u[urin]\ de c\tre ei,
neavând ca suli]\ puternic\
numele lui Iisus Hristos. C\ci
numai cu]itul acesta preacin-
stit, `nvârtit foarte des `n ini-
ma ce nu se `ngrije[te decât de
una, [tie s\ strâng\ [i s\ taie
gândurile venite de la aceia, s\
le ard\ [i s\ le `ngroape, ca fo-
cul paiele“ (p. 73). a

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Vineri, 12 februarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în adic]ie
preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea este
regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48;
mail: centrulsfnicolae@yahoo.com
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu 0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) urm\toare.
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Vineri, 12 februarie 2010 Analiz\ 15

Nout\]ile Legii pensiilor
Proiectul final al noii Legi a pensiilor a fost aprobat `n
[edin]a de guvern de miercuri, urm=nd ca legea s\ fie
aprobat\ de Parlament [i apoi s\ intre `n vigoare.
Principalii viza]i de noua lege sunt beneficiarii
prevederilor speciale, ce `ncaseaz\ drept indemniza]ie
(pensie) sume de c=teva zeci de mii de lei. ~n baza
noii legi, pensiile acestora vor fi recalculate. Noua
Lege a pensiilor men]ine, `n continuare, pensiile
anticipate [i grupele de munc\ `n condi]ii deosebite.
Guvernul a aprobat `n [edin]a iectului privind Legea pensiilor,
de miercuri forma final\ a pro- urm=nd ca ulterior s\ fie aprobat
de Parlament.
Potrivit legii actuale, vârsta
standard de pensionare ar trebui
s\ fie ast\zi de 58,2 ani la femei
[i de 63,9 ani la b\rba]i, `ns\ vâr-
sta medie real\ este de 54,7 ani,
ceea ce `nseamn\, `n opinia lui
Boc, o ie[ire anticipat\ din sis-
tem, prin ocolirea cadrului legal.
Proiectul de act normativ a-
doptat miercuri de Guvern pre-
vede [i principiul contributivit\-
]ii, adic\ „eliminarea privilegii-
lor [i a discrimin\rilor din sis-
tem“. ~n termen de cinci luni de
la intrarea `n vigoare a legii, a-
ceste pensii speciale vor fi recal-
culate pe principiul contribu-
tivit\]ii, a men]ionat Boc. „Pro-
iectul vizeaz\ recalcularea pen-
siilor speciale ]inând cont de
principiul contributivit\]ii. ~n
termen de cinci luni de la intra-
rea `n vigoare a legii, acestea vor
fi recalculate. Acum, `n Româ-
nia, sunt 5,8 milioane de pensio-
nari, din care 180.000 au pensii
speciale“, a explicat Boc. Potrivit
acestuia, 85% dintre persoanele
care primesc pensii speciale, din
armat\ [i din poli]ie, nu vor fi a-
fectate de cuantumul pensiilor.
„Pensiile militarilor de pân\ la
O catedral\ 30 milioane de lei vechi nu vor
sc\dea, iar unele, cele de 14-15
pentru Capital\! milioane de lei vechi chiar vor
Patriarhia Rom=n\ cre[te. Doar pentru 15% cu pen-
sii exagerate vor fi sc\deri“, a
Administra]ia Patriarhal\ mai spus Boc. Acesta a precizat
Cod Fiscal: RO4430779 c\ `ncepând de la 30 milioane de
Conturile deschise la BCR - lei vechi, va avea loc o diminua-
filiala sector 4 Bucure[ti - re a pensiei, `n func]ie de cuan-
pentru sus]inerea construirii tumul acesteia stabilit `n pre-
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI zent [i de recunoa[tere de c\tre
stat a contribu]iei pe care a f\cu-
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 t-o, „`n sensul c\ statul a pl\tit
USD: RO26RNCB0075004895030110 pentru ei `n decursul timpului
EURO:RO96RNCB0075004895030111 contribu]ia la bugetul asigur\ri-
lor sociale“.
Principiul
contributivit\]ii,
principalul criteriu
pentru noile pensii
Potrivit proiectului de lege a-
probat de Guvern, principalul
criteriu care va sta la stabilirea
pensiilor va fi cel al contributivi-
t\]ii, f\r\ s\ mai existe excep]ii
de nici un fel. ~n momentul de fa-
]\ sunt persoane care au contri-
buit pentru o pensie de 2.000 de
lei pe lun\, `ns\ pentru c\ au lu-
crat `n anumite domenii de acti-
vitate unde au avut `n ultima pe-
rioad\ salariu de 10.000 de lei,
au ajuns s\ aib\ o pensie de 80%
din ultimele venituri, respectiv
8.000 de lei.
Acestora le vor fi recalculate
pensiile aplic=ndu-se principiul
punctului de pensie [i, `n func]ie
de c=te puncte au fost acumulate,
at=]ia bani vor primi.
Recalcularea presupune trans-
formarea `n puncte de pensie a ve-
niturilor brute, la care s-a re]inut
contribu]ia de asigur\ri sociale
(CAS), realizate de-a lungul `ntre-
gii cariere a beneficiarului. Pentru
aceasta, se realizeaz\, mai `ntâi,
punctajul lunar, prin raportarea
veniturile lunare brute realizate
`ntr-un an (`ncepând cu primul an
al carierei), la valoarea salariului
mediu brut pe economie din luna
respectiv\. Apoi, se ob]ine puncta-
jul anual (se `mparte la 12 suma
punctajelor lunare dintr-un an),
iar la final, punctajul mediu anual
- suma punctajelor anuale se ra-
porteaz\ la suma anilor de activi-
tate. Punctajul mediu anual se `n-
mul]e[te cu valoarea unui punct
de pensie (732,8 lei `n 2010, con-
form Legii Bugetului asigur\rilor
sociale de stat) [i rezultatul este
pensia.
~n ceea ce prive[te v=rsta de
pensionare, aceasta este prev\-
zut\ `n lege de 65 de ani, at=t
pentru b\rba]i, c=t [i pentru fe-
mei, cu condi]ia s\ fi `ndeplinit
stagiul minim de cotizare, de 15
ani, sau cel complet, de 35 de ani.
Pensia anticipat\
De[i ini]ial se discutase de eli-
minarea pensiei anticipate, totu[i
aceasta a fost men]inut\ [i `n noul
proiect de lege. Aceasta se acord\
persoanelor care mai au 5 ani p=-
n\ la v=rsta legal\ de pensionare
(adic\ au 60 de ani), `ns\ cu condi-
]ia ca s\ fi dep\[it cu cel pu]in 8
Singurii c\rora li se vor reduce pensiile sunt
beneficiarii legilor speciale, precum magistra]ii
sau cei care au lucrat `n industria aeronautic\
ani stagiul complet de cotizare, a-
dic\ au 43 de ani de contribu]ie. ~n
calculul anilor de contribu]ie se ]i-
ne cont [i de grupele de munc\. ~n
plus, se acord\ [i pensia anticipa-
t\ par]ial, `ns\ `n acest caz se pri-
mesc mai pu]ini bani fa]\ de c=t ar
trebui de fapt, deoarece se aplic\ o
serie de reduceri.
Cuantumul pensiei anticipate
se stabile[te din cuantumul pen-
siei pentru limit\ de v=rst\, prin
diminuarea acestuia `n raport cu
stagiul de cotizare realizat [i cu
num\rul de luni cu care s-a redus
v=rsta standard de pensionare.
Pentru stagiul de cotizare rea-
lizat de p=n\ la 1 an peste sta-
giul complet se diminueaz\ pen-
sia pentru fiecare lun\ de antici-
pare cu un procent de 0,50% din
punctajul ob]inut `n total `n pe-
rioada de cotizare.
Stagiul realizat peste 1 an di-
minueaz\ pensia cu 0,45%, stagiul
realizat peste 2 ani diminueaz\
pensia cu 0,40%, stagiul realizat
peste 3 ani diminueaz\ pensia cu
0,35%, stagiul realizat peste 4 ani
diminueaz\ pensia cu 0,30%, sta-
giul realizat peste 5 ani dimi-
nueaz\ pensia cu 0,25%, stagiul
realizat peste 6 ani diminueaz\
pensia cu 0,20%, stagiul realizat
peste 7 ani diminueaz\ pensia cu
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
0,15%, stagiul realizat peste 8 ani
diminueaz\ pensia cu 0,10%.
Pensiile anticipate devin pen-
sii pentru limit\ de v=rst\ auto-
mat `n momentul `n care se ajun-
ge la limita legal\ de v=rst\.
Grupele de munc\
De asemenea, noua Lege a
pensiilor p\streaz\, `n continua-
re, [i grupele de munc\, acestea
fiind socotite, la r=ndul lor, la
calcularea pensiilor.
Potrivit proiectului de lege, per-
soanele care au lucrat `n condi]ii
deosebite de lucru, catalogate drept
Grupa a doua de munc\, beneficia-
z\ de o majorare a punctajelor lu-
nare cu 25%, [i cu 50% cei care au
lucrat `n Grupa I de munc\.
Referitor la pensia de invalidi-
tate, s-a decis c\ acestea se cuvin
celor care [i-au pierdut total sau
cel pu]in jum\tate din capacitatea
de munc\, din cauza accidentelor
de munc\ [i bolilor profesionale, a
neoplaziilor, schizofreniei [i SIDA
[i a bolilor obi[nuite [i accidente-
lor care nu au leg\tur\ cu munca.
Aceste persoane sunt evaluate
de c\tre medicii speciali[ti din
cadrul Casei de Pensii, iar pensia
se acord\ `n urma deciziilor aces-
tora [i a documentelor care ates-
t\ boala. a

plecare, 6 nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*,

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
25 februarie - 03 martie 2010 (7 zile/6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la un pelerinaj
organizat la Locurile Sfinte
Dintre obiective men]ion\m:
Bethleem - locul Na[terii Domnului, Biseri-
ca „Sf. Ecaterina“.
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nos-
tru, Biserica „~n\l]\rii Domnului“, Biserica
„Sfintei Maria Magdalena“ (rus\); Gr\dina
Ghetsemani - Biserica a[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii, Golgota [i
Sfântul Mormânt;
Muntele Sionului - Biserica „Adormirii
Maicii Domnului“ [i Foi[orul „Cina cea de
Tain\“; Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“ [i pe[tera Sfântului Ilie Proorocul, `nchi-
nare la moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam];
Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\
`n preajma izvorului Buna Vestire; Biserica
„Bunei-Vestiri a Maicii Domnului“, satul
Cana;
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ -
Biserica „Schimb\rii la Fa]\“. Capernaum,
casa Sf. Ap. Petru; Biserica de la Tabgha -
locul minunii s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\tu-
rarea celor cinci mii de oameni cu cinci pâini
[i doi pe[ti; Muntele Fericirilor;
Yardenit - locul simbolic al Botezului lui
Iisus Hristos `n apele Iordanului.
TARIF: 699 de euro
Servicii incluse `n pre]: transport avion
Ia[i-Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti-Ia[i, taxe
de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i
conform programului, `n camere duble, cu
aer condi]ionat, baie, telefon, televizor (cate-
goria hotelurilor este cea oficial\ pentru
Israel), demipensiune (2 mese pe zi), taxe de
intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, con-
form programului, ghid local vorbitor de
limb\ român\, 15 euro tips pentru ghid [i
conduc\torul de autocar `n }ara Sfânt\,
preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medi-
cal\ obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi
accesat\ pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
16 Edi]ia de Moldova
Vineri, 12 februarie 2010, Nr. 35 (310), Anul II

PE SCURT
{edin]a anual\
de lucru
Proiecte ale Editurii „Doxologia“
Editura „Doxologia“ a
a Adun\rii Mitropoliei Moldovei [i
Eparhiale a Bucovinei a ini]iat `n anul
Arhiepiscopiei 2009 mai multe proiecte
Ia[ilor editoriale care au venit `n
~n sala „Dr. Iustin `nt=mpinarea cititorilor.
Moisescu“ a Centrului ~n prezent, lucr\rile editurii
Eparhial Ia[i, se va
desf\[ura m=ine, 13 sunt distribuite prin
februarie 2010, {edin]a intermediul Depozitului
anual\ de lucru a
Adun\rii Eparhiale a central „Sf. Ap. Luca“
Arhiepiscopiei Ia[ilor. sau prin comand\ on-line.
Lucr\rile vor fi prece-
date de slujba Sfintei
Liturghii, oficiat\ de Constantin CIOFU
`ncep=nd cu ora 7:30 `n
Biserica „Sf. M. Mc. Pentru Editura „Doxologia“ a
Gheorghe“ - vechea Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei,
Catedral\ mitropoli- anul 2009 a fost unul de punte `n-
tan\. ~n jurul orei 9:30 tre 2008 [i 2010. ~n 2009 au fost
se va s\v=r[i slujba de continuate proiectele ini]iate cu un
Te Deum, `n cadrul an `n urm\, dar au fost proiectate
c\reia se vor aduce [i alte planuri, pentru 2010. Anul
mul]umiri lui Dumne- care s-a `ncheiat a stat sub semnul editurii Mitropoliei Moldovei [i Bu-
zeu pentru binefacerile unor schimb\ri, `n sensul intensi- Apari]ii-eveniment s\rb\torilor dedicate Sfintei Cuvi-
covinei. Lucr\rile de pe site sunt oase Parascheva a fost lansat volu-
rev\rsate asupra Epar- fic\rii (calitative [i cantitative) ac- grupate pe domenii, astfel `nc=t ac- ale anului 2009 mul „«Poveste[te ce a f\cut Sf=ntul
hiei Ia[ilor `n anul tivit\]ii editoriale. ~n anul 2009, cesarea lor s\ fie facil\ tuturor ce-
~n anul 2009 a fost lansat\ car- pentru tine...». Via]a [i minunile
2009. La ora 10:00 vor c\r]ile s-au editat [i publicat sub lor interesa]i. „~n anul 2009 am in-
cele dou\ branduri: TRINITAS [i tea p\rintelui Dimitrie Bejan Sf=ntului Luca Doctorul, Arhiepis-
`ncepe lucr\rile tensificat prezen]a noastr\ `n me- copul Simferopolului“. „Ca o conti-
Adun\rii Eparhiale, `n „Doxologia“. ~n decembrie 2009, dia. Nout\]ile editoriale au fost re- „Oranki, amintiri din captivitate“,
Editura TRINITAS a Mitropoliei care a venit `n urma lans\rii altei nuare a acestei lucr\ri, `n prezent
care se vor prezenta, cenzate `n «Ziarul Lumina», au fost se afl\ `n curs de editare [i publica-
examina [i aproba Moldovei [i Bucovinei a devenit prezentate la Radio TRINITAS [i lucr\ri, „Simple povestiri“, `n ca-
efectiv Editura „Doxologia“, editu- drul Simpozionului „Preotul Dimi- re Via]a, Acatistul [i Paraclisul
rapoartele de activitate `n revista «Dilemateca». De ase- Sf=ntului Luca Doctorul. Anul
ale sectoarelor r\ `nfiin]at\, de altfel, `nc\ din lu- menea, am fost prezen]i la T=rgul trie Bejan - m\rturisitor al credin-
na martie a aceluia[i an. Tot din ]ei ortodoxe“, care a avut loc la acesta, la Editura «Doxologia» a
Centrului Eparhial Ia[i, Na]ional de carte «Librex», la
execu]ia bugetar\ pe 2009, lucr\rile publicate sub egida T=rgul Na]ional de Carte, Muzic\ H=rl\u, `n luna aprilie a anului ap\rut lucrarea de referin]\ pen-
anul 2009 [i bugetul Editurii „Doxologia“ se distribuie [i Film (CAMUFI), la Salonul trecut. S-a `ncercat o colaborare [i tru Ortodoxia rom=neasc\ «Prele-
Arhiepiscopiei Ia[ilor prin Depozitul central „Sf. Luca“, C\r]ii rom=ne[ti de la Biblioteca cu alte medii, Editura „Doxologia“ geri de estetic\ a Ortodoxiei», a
pentru anul 2010. La aflat `n curtea Facult\]ii de Teolo- «Gh. Asachi». Pentru anul 2010, lans=nd, astfel, la `nceputul lunii prof. dr. Mihail Diaconescu, `n do-
aceast\ [edin]\ partici- gie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ ne-am g=ndit la realizarea `n for- decembrie a anului 2009, la Uni- u\ volume: «Teologie [i estetic\» [i
p\ cei 30 de membri ai din Ia[i. De anul trecut, [i pagina mat audio a multor texte din versitatea de Medicin\ [i Farmacie «Ipostazele artei». Tot `n acest an a
CM
Adun\rii Eparhiale (20 de internet a Editurii „Doxologia“ lucr\rile noastre, care se bucur\ (UMF) „Grigore T. Popa“ din Ia[i, ap\rut lucrarea «Omilii la facerea YK

de mireni [i 10 clerici), are o nou\ `nf\]i[are. Pe site-ul de un interes sporit din partea cartea „Credin]a ta te-a m=ntuit. O omului. Omilie la Rai», autor Sf=n-
membrii Permanen]ei http://editura.doxologia.ro se g\- cititorilor“, a spus C\t\lin Jeckel, viziune ortodox\ asupra bolii [i a tul Vasile cel Mare“, a mai ad\u-
Consiliului Eparhial, fi- sesc publica]iile „Doxologia“, [tiri directorul Editurii „Doxologia“ a mor]ii“, de Dominique Beaufils, di- gat directorul Editurii Mitropoliei
ind invita]i [i reprezen- [i evenimente legate de activitatea Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei. acon [i medic din Fran]a. ~n cadrul Moldovei [i Bucovinei. a
tan]i ai m\n\stirilor, ai
protopopiatelor, ai [coli- CUV+NTUL DUHOVNICULUI
lor teologice din Epar-
hie [i ai organiza]iilor
care func]ioneaz\ cu
binecuv=ntarea
Duhul Sf=nt e prezent `n via]a omului menii la care nici nu te a[tep]i; nu
totdeauna dintre cei mai `nv\]a]i,
dar `ntotdeauna dintre cei mai iu-
Arhiepiscopiei Ia[ilor.
(Biroul de Pres\ al
Arhiepiscopiei Ia[ilor)
c=nd acesta are lacrimile poc\in]ei bitori de Hristos. C\ci ce este du-
hovnicul? E cel care adun\ prin ru-
Sf=nt e prezent `n via]a omului rang sau de societate. Cine nu are g\ciune, prin poc\in]a, prin `nv\-
atunci c=nd are lacrimile poc\in- p\rinte duhovnicesc e pe calea ]\tur\, prin nevoin]\, dragostea [i
{edin]a lunar\ de arhim. Calinic POPA ]ei, iar cel dint=i semn al prezen]ei pierz\rii. ~n fa]a duhovnicului nu lumina Duhului Sf=nt `n inima sa
[i o d\ruie[te altora. El d\ruie[te
a preo]ilor din Dup\ s\v=r[irea slujbei de Pa- Duhului Sf=nt `n cre[tini e recu- ar\t\m ceea ce e bun, ci ceea ce
noa[terea p\catului, pentru c\ Du- lipse[te, a[a cum `n fa]a medicului oamenilor ceea ce a primit de la
Protopopiatul rastas la M\n\stirea Sih\stria, pe Dumnezeu. Pace din pacea Duhu-
hul Sf=nt nu se `mpac\ cu p\catul. ar\t\m nu s\n\tatea, ci boala, su-
data de 16 octombrie 1993, la trei lui Sf=nt, bucurie din bucuria Du-
Ceahl\u Sinodul al VI-lea Ecumenic spune ferin]a.
ani dup\ trecerea la cele ve[nice a c\ duhovnicul trebuie s\ fie ca un At=t e de mare rolul duhovnicu- hului Sf=nt `mp\rt\[e[te cu ade-
marelui duhovnic Paisie Olaru, medic, care s\ cunoasc\ [i t\m\- lui, `nc=t unul dintre ierarhii seco- v\rat un duhovnic.
Preo]ii din Protopopia- Preafericitul Daniel, Patriarhul Dac\ ne-am convins c\ nu ne
tul Ceahl\u s-au `n- duirea cu ierburi dulci, [i cu ier- lului al XIX-lea, Filaret al Mosco-
Bisericii Ortodoxe Rom=ne, mitro- buri amare, dup\ cum e nevoie. vei, a spus c\ lumea aceasta `n ca- putem m=ntui f\r\ ajutorul [i po-
trunit ieri, 11 februarie politul de atunci al Moldovei [i Bu- v\]uirea unui duhovnic, nu ne r\-
2010, `n [edin]\ lunar\. Deci, `n experien]a aceasta a vin- re tr\im poate fi schimbat\ numai
covinei, a vorbit foarte frumos de- dec\rii de patimi [i p\cate sim]im dac\ avem duhovnici buni, para- m=ne dec=t s\ ne rug\m lui Dum-
Pr. Sorinel Ioan Platon, spre persoana p\rintelui duhovnic nezeu s\ ne `ndrume pa[ii spre un
de la parohia Soci, a Duhul Sf=nt prin duhovnic. fraz=ndu-l pe Arhimede, care a
[i importan]a acestuia pentru via]a Duhovnicul este omul care are spus: „Da]i-mi duhovnici buni [i astfel de p\rinte duhovnicesc, [i
sus]inut tema: „Botezul, duhovniceasc\ a fiilor Bisericii. p\rintele, prin care vom sim]i c\
poc\in]a, taine ale re- cea mai mare r\spundere fa]\ de fi- voi schimba fa]a lumii“.
~nalt Preafin]ia Sa spunea atunci c\ ne iube[te Dumnezeu, acela este
na[terii spirituale“. ul s\u duhovnicesc, pentru c\ este Deci, un duhovnic bun e un izvor
„nu sunt cuvinte suficiente pentru a duhovnicul cel mai bun pentru noi.
„Subiectul a fost foarte cel care poart\ r\spunderea pierde- de `nnoire, un izvor de schimbare P\rin]ii duhovnice[ti, cu adev\rat
spune c=t valoreaz\ `n via]a Biseri- rii sau m=ntuirii sufletului s\u. Du- `n bine a lumii `ntregi, de aceea
bine preg\tit, iar preo- cii, `n general, [i a Bisericii Ortodo- harismatici, sunt foarte pu]ini [i
]ii au prezentat diferite hovnicia implic\ sim]ul r\spunderii marii domnitori ai Moldovei aveau am putea spune c\ num\rul ade-
xe, `n special, un duhovnic“. Duhov- pentru m=ntuirea altora. duhovnici de tain\. Un duhovnic `n
aspecte din activitatea nicul e cel care are `n el pe Duhul v\ra]ilor duhovnici se `mpu]ineaz\
pastoral\ de la parohii, Dac\ noi, `n general, ne `ngrijim m\n\stire e c\utat de la sute de ki- pe zi ce trece. De aceea, se cade s\
Sf=nt [i se lupt\ ca Duhul Sf=nt s\ fiecare de m=ntuirea noastr\, du- lometri, iar frumuse]ea [i slava
mai ales de la Taina fie prezent `n via]a fiilor Bisericii. st\ruim mai mult `n rug\ciune,
hovnicul e cel care poart\ r\spun- unei m\n\stiri se pierd sau se c=[- pentru ca Dumnezeu s\ ridice ia-
Sfintei Spovedanii. S-a Unul dintre marii teologi con- derea [i grija, de zi [i de noapte, fa]\ tig\ `n raport cu duhovnicii pe ca- r\[i ceea ce lipse[te ast\zi lumii,
prezentat planificarea temporani, episcopul Kllistos Ware, de to]i fiii duhovnice[ti pe care `i re-i are m\n\stirea, pentru c\ doar
`ntrunirilor preo]e[ti spune c\, „`n Ortodoxie, experien]a p\rin]ii plini de Duhul Sf=nt,
are. El nu e o ma[in\ care d\ dezle- zidurile nu sunt suficiente. pnevmatofori. Ast\zi nu avem du-
din anul 2010 la pro- Duhului se face `n modul cel mai gare `n mod automat, ci e medicul Dumnezeu r=nduie[te [i bel[ug
topopiat [i a cercurilor profund `n rela]ia dintre duhovnic hovnici buni, spunea, `ntr-o confe-
care vrea s\ salveze pe cineva de la de duhovnici, dar [i secet\, ca s\ rin]\, IPS Casian al Dun\rii de Jos,
pastorale. Au mai fost [i ucenic“. Ortodoxia nu are experi- moarte. De aceea, duhovnicul se ne d\m seama mai bine de c=t pre]
expuse ultimele dis- pentru c\ nu avem c\ut\tori de
en]a Duhului Sf=nt `n exaltarea lupt\ pentru cei care vin la el, `i po- are un duhovnic. ~n general, Dum- duhovnici [i, a[a ad\uga, c\ fiecare
pozi]ii primite de la limbilor, `n glosolalie sau `n alte fe- mene[te `n rug\ciuni, pl=nge cu cei nezeu r=nduie[te p\stori mari [i
Centrul Eparhial Ia[i“, popor are duhovnicii pe care-i me-
luri entuziaste, ci experien]a Du- ce pl=ng, se bucur\ cu cei care se ri- duhovnici buni potrivit dragostei rit\, potrivit credin]ei sale [i evla-
ne-a relatat pr. Mihai hului Sf=nt `n Ortodoxie e una pa[- dic\ din patimi [i p\cate. poporului fa]\ de El. Dac\ poporul
Damian, protoiereul viei fa]\ de Dumnezeu.
nic\, profund\ [i se vede `n primul Duhovnicul e necesar tuturor, are dragoste fierbinte, Dumnezeu * ARHIM. CALINIC POPA
Protopopiatului r=nd `n taina poc\in]ei. Duhul indiferent v=rst\, de preg\tire, de `i formeaz\ duhovnici, uneori oa- ESTE EGUMENUL M|N|STIRII SIH|STRIA
Ceahl\u. (C.C.)

S=mb\t\, 13 februarie 2010
Nr. 36 (1538) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
AMVON PATRISTIC
Sfântul Grigorie
Palama [i textul
Sfintei Scripturi
PAGINA 16
„Ace[ti copii
sunt biserica mea“
De 12 ani exist\ `n Bucure[ti o mân\ de
oameni care ofer\ sprijin - material,
educativ, psihologic, medical - copiilor `n
nevoie [i familiilor lor. ~mpreun\ formeaz\
Funda]ia „Sfântul Dimitrie“, o organiza]ie
despre care se [tie prea pu]in, dar care face
gesturi deosebite. „Ajutorul trebuie s\ fie
discret“, este de p\rere p\rintele Marian
Fârtat, duhovnicul Centrului social pentru
copii, din cadrul funda]iei, [i se pare c\
acesta este principiul dup\ care se
organizeaz\ activitatea. Comunicativi [i
zâmbitori, calzi [i foarte deschi[i, a[a i-am
g\sit `n casa lor, sediul funda]iei ocrotite de
Sfântul Dimitrie, atât pe membrii colectivului
CM
YK
cât [i pe copii, beneficiari ai serviciilor
oferite. Citi]i `n paginile 8-9
Cinci ani de misiune cre[tin\ prin „Ziarul Lumina“
Ieri, `n Catedrala patriarhal\,
Preasfin]itul Varlaam Ploie[teanul, E-
piscop-Vicar Patriarhal, a oficiat un Te
Deum cu ocazia `mplinirii, pe data de
7 februarie, a 5 ani de apari]ie ne`ntre-
rupt\ a „Ziarului Lumina“, primul co-
tidian cre[tin din România. PS Varla-
am a vorbit despre `ndelungata tradi-
]ie a presei biserice[ti, men]ionând
faptul c\ „dup\ proclamarea autocefa-
liei BOR, mai mul]i ierarhi [i teologi
de seam\ au subliniat `n nenum\rate
rânduri necesitatea apari]iei unui coti-
dian cre[tin care s\ reflecte via]a dina-
mic\ a Bisericii din ]ara noastr\“.
Dup\ sfâr[itul slujbei de mul]umi-
re, `n Sala „Europa Christiana“ din Pala-
tul patriarhal, `n prezen]a Prefericitului
P\rinte Patriarh Daniel [i a altor ierarhi
ai BOR, au fost evocate momente din isto-
ria publica]iilor „Lumina“. Cosmin Oli-
nici, consilier patriarhal pentru publica]i-
ile „Lumina“, a prezentat principalele di-
rec]ii de dezvoltare ale „Ziarului Lumina“
`n ultimii cinci ani [i câteva proiecte de
viitor. ~n continuare, pr. Constantin Stur-
zu, membru fondator al „Ziarului Lumi-
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
Apel la unitate
[i demnitate
româneasc\
na“, a precizat c\ „`nceputurile acestei pu-
blica]ii stau sub semnul apostolatului me-
diatic. A[a cum Mântuitorul a chemat la
Sine [i apoi a trimis s\ propov\duiasc\ pe
ucenicii S\i, tot a[a [i noi, cei care am fost
`mpreun\-lucr\tori la na[terea acestei
publica]ii, am sim]it c\ am primit, `n cali-
tate de fii ai Bisericii, o chemare mai pre-
sus de noi“. Cei prezen]i la festivitate au
]inut un moment de reculegere pentru re-
gretatul membru fondator [i director edi-
torial Florin Zamfirescu, numit `n lumea
CM
YK
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ACTUALITATEA
RELIGIOAS|
PAGINA 4
jurnalistic\ [i „arhitectul de gaze-
te“ sau „omul din hârtie de ziar“.
~n cadrul festivit\]ii, a fost lan-
sat noul site al „Ziarului Lumina“,
www.ziarullumina.ro, `ntr-o nou\
[i `mbun\t\]it\ variant\, care de-
p\[e[te limitele edi]iei tip\rite [i
care `[i propune s\ se constituie `n-
tr-o „bibliotec\ virtual\ [i `ntr-un
portal de resurse ortodoxe“.
P\rintele Patriarh a felicitat pe
membrii fondatori, pe ostenitorii [i
pe cititorii „Ziarului Lumina“, despre
care a spus c\ este „o lumin\ pentru
cre[tinul prezent [i activ `n societate“
[i „o necesar\ punere `n valoare a
spiritualit\]ii ortodoxe“.
Preafericirea Sa a d\ruit membrilor re-
dac]iilor ziarului din Bucure[ti [i din Ia[i,
ca instrumente de lucru, „Enciclopedia Or-
todoxiei Române[ti“, recent tip\rit\, [i vo-
lumul „Ierarhii [i domnitorii }\rii Româ-
ne[ti. Ctitoriile [i mormintele lor“. De ase-
menea, Patriarhul Rom=niei a oferit diplo-
me de onoare celor care s-au distins `n mod
deosebit prin contribu]ia la buna desf\[ura-
re a activit\]ii „Ziarului Lumina“. a
1 LEU exemplarul
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
ANIVERSARE
Misiunea
„Ziarului
Lumina“
PAGINA 3
basilica.ro
EDUCA}IE
1.000 DE PROFESORI VOR
OB}INE A DOUA SPECIALIZA-
RE LA ID: Ministerul Educa-
]iei, Cercet\rii, Tineretului
[i Sportului deruleaz\ Pro-
iectul „Formarea profesio- CM
YK
nal\ a cadrelor didactice
din `nv\]\mântul preuni-
versitar pentru noi oportu-
nit\]i de dezvoltare `n cari-
er\“, prin intermediul c\ru-
ia aproximativ 1.000 de
profesori din `nv\]\mântul
preuniversitar vor avea o-
portunitatea de a ob]ine o a
doua specializare.
Pagina 12
S|N|TATE
DESPRE COPIII HIPERACTIVI
CU DEFICIT DE ATEN}IE:
Sindromul hiperkinetic cu
deficit de aten]ie (ADHD)
este o tulburare de compor-
tament a copilului, care se
manifest\ prin deficit de a-
ten]ie [i dificult\]i `n desf\-
[urarea unei sarcini. Aceas-
t\ afec]iune este frecvent
`ntâlnit\, debuteaz\ `n co-
pil\rie, dar poate persista
[i la vârsta adult\.
Pagina 6
ROM+NIA ~N UE
APELE DIN SUDUL ROM+NI-
EI, CONTAMINATE CU NI-
TRA}I: Potrivit unui raport
publicat de Comisia Euro-
pean\, apele din sudul Ro-
m=niei sunt printre cele
mai poluate din Uniunea
European\. Nivelul crescut
de nitra]i, d\un\tori oame-
nilor, este cauzat `n princi-
pal de folosirea fertilizato-
rilor `n agricultur\.
Pagina 7
2 Calendarul zilei S=mb\t\, 13 februarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Tratatul de bune maniere al cre[tinului „Cel c\ruia i se pare

Iisus a zis: „Lua]i aminte ca
faptele drept\]ii voastre s\ nu le
face]i `naintea oamenilor ca s\
fi]i v\zu]i de ei; altfel nu ve]i
avea plat\ de la Tat\l vostru
Cel din ceruri. Deci, când faci
milostenie, nu trâmbi]a `nain-
tea ta, cum fac f\]arnicii `n sina-
gogi [i pe uli]e, ca s\ fie sl\vi]i
de oameni; adev\rat gr\iesc vo-
u\: [i-au luat plata lor. Tu `ns\,
când faci milostenie, s\ nu [tie
stânga ta ce face dreapta ta, ca
milostenia ta s\ fie `ntr-ascuns,
[i Tat\l t\u, Care vede `n as-
cuns, `]i va r\spl\ti ]ie. Iar când
v\ ruga]i, nu fi]i ca f\]arnicii c\-
rora le place, prin sinagogi [i
prin col]urile uli]elor, stând `n
picioare, s\ se roage, ca s\ se
arate oamenilor; adev\rat gr\-
iesc vou\: [i-au luat plata lor.
Tu `ns\, când te rogi, intr\ `n c\mara ta [i,
`nchizând u[a, roag\-te Tat\lui t\u, Care es-
te `n ascuns, [i Tat\l t\u, Care este `n as-
cuns, `]i va r\spl\ti ]ie. Când v\ ruga]i, nu
spune]i multe ca neamurile, c\ ele cred c\ `n
multa lor vorb\rie vor fi ascultate. Deci nu
v\ asem\na]i lor, c\ [tie Tat\l vostru de cele
ce ave]i trebuin]\ mai `nainte ca s\ cere]i voi
de la El. Deci voi a[a s\ v\ ruga]i: Tat\l nos-
tru, Care e[ti `n ceruri, sfin]easc\-se numele
T\u; vie `mp\r\]ia Ta; fac\-se voia Ta, pre-
cum `n cer [i pe p\mânt. Pâinea noastr\ cea
spre fiin]\ d\-ne-o nou\ ast\zi; [i ne iart\
nou\ gre[elile noastre, precum [i noi iert\m
gre[i]ilor no[tri; [i nu ne duce pe noi `n ispi-
t\, ci ne izb\ve[te de cel r\u. C\ a Ta este
`mp\r\]ia, [i puterea, [i slava `n veci. Amin!“.
(Matei 6, 1-13)
***
Citind cuvintele Domnului Iisus Hristos
din fragmentului evanghelic din aceast\ zi,
putem spune c\ exist\ [i un cod de bune ma-
niere `n ceea ce prive[te via]a duhovniceas-
c\. Prima cerin]\ este discre]ia - un om cre-
dincios [tie s\ fie [i discret `n cele pe care le
face pentru sufletul s\u. Chiar se spune c\
cea mai mare calitate a omului discret este
s\ [tie s\-[i ascund\ discre]ia. Cu discre]ie
s\ facem milostenie, cu discre]ie s\ ne fie ru-
g\ciunea, cu discre]ie s\ ne fie postul, cu dis-
cre]ie s\ ne ar\t\m [i s\ ne tr\im credin]a.
Din discre]ie se na[te [i delicate]ea omului
duhovnicesc. Un om credincios [tie s\ fie [i
delicat, [i discret, `n acela[i timp. Nu strive[-
te cu buna sa inten]ie, cu dorin]a sa de a face
binele, pe nimeni din jurul s\u. Are `n]elege-
re pentru cel de lâng\ el [i pentru faptele
acestuia. Chiar se spune: cre[tinismul nu
convinge, el seduce. S\ privim la „predica de
pe munte“ a Domnului Hristos. Nimic nu es-
te for]at sau spus `n mod aspru, `ns\ toate
`nv\]\turile sunt directe, pe `n]eles, [i rosti-
te cu autoritatea unui p\rinte-`nv\]\tor. {i,
oare, cine ne-ar fi putut `nv\]a mai bine cum
s\ ne rug\m, cum s\ facem milostenie [i
cum s\ postim, dac\ nu Domnul Hristos, Fi-
ul lui Dumnezeu? Milostenia s\ fie f\cut\ `n
ascuns - [i Tat\l ceresc ne va r\spl\ti. Rug\-
ciunea s\ nu fie o `n[iruire de vorbe goale [i
nici f\cut\ de complezen]\ - [i Dumnezeu-
Tat\l o va asculta. Postul s\ nu fie doar un
gest de imagine [i nici ostentativ - [i Milosti-
vul Dumnezeu ne va vedea toat\ osteneala.
Delicate]ea, discre]ia [i dreapta socotin]\
sunt primele capitole din „tratatul“ de bune
maniere al cre[tinului. Nu doar s\-l r\sfoim,
ci s\ ne `nsu[im [i s\ urm\m tot ceea ce
Domnul Hristos ne-a `nv\]at. Toate s\ le fa-
cem din dragoste pentru Dumnezeu [i pentru
semenii no[tri. (pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
c\ st\ neclintit
s\ ia seama s\ nu cad\“
„Dar cei mai mul]i dintre ei nu au
pl\cut lui Dumnezeu, c\ci au c\zut `n
pustie. {i acestea s-au f\cut pilde
pentru noi, ca s\ nu poftim la cele re-
le, cum au poftit aceia; nici `nchin\-
tori la idoli s\ nu v\ face]i, ca unii
dintre ei, precum este scris: «A [ezut
poporul s\ m\nânce [i s\ bea [i s-au
sculat la joc»; nici s\ ne desfrân\m
cum s-au desfrânat unii dintre ei, [i
au c\zut, `ntr-o zi, dou\zeci [i trei de
mii; nici s\ ispitim pe Domnul, pre-
cum L-au ispitit unii dintre ei [i au
pierit de [erpi; nici s\ cârti]i, precum
au cârtit unii dintre ei [i au fost nimi-
ci]i de c\tre pierz\torul. {i toate aces-
tea li s-au `ntâmplat acelora, ca pre-
`nchipuiri ale viitorului, [i au fost
scrise spre pov\]uirea noastr\, la ca-
re au ajuns sfâr[iturile veacurilor. De
aceea, cel c\ruia i se pare c\ st\ ne-
clintit s\ ia seama s\ nu cad\.“ (I
Corinteni 10, 5-12)
***
Istoria Vechiului Testament nu es-
te una a trecutului, ci o istorie simbo-
lic\. Ra]iunea transmiterii cu mult\
grij\ a scrierilor Legii Vechi se g\se[-
te `n nevoia de a `nv\]a din pilda alto-
ra. Cre[tinul intr\ `n dialog cu isto-
ria, care devine apropiat\ de prezent.
O vorb\ din popor spune c\ `n]eleptul
`nva]\ din exemplul altora, adic\ este
atent la ceea ce se `ntâmpl\ `n jurul
s\u, prive[te [i `nva]\. Pericopa apos-
tolic\ se `ncheie cu avertizarea apos-
tolului: „Cel c\ruia i se pare c\ st\
neclintit s\ ia seama s\ nu cad\“. Au-
zim des `ndemnul s\ avem `ncredere
`n noi `n[ine, s\ ne baz\m pe proprii-
le noastre puteri, s\ fim siguri pe noi.
~ncrederea `n noi nu este un p\cat,
dar atunci când noi devenim centrul,
considerând c\ f\r\ noi nu se poate
face nimic, `ncepem s\ p\c\tuim.
Via]a ne `nva]\ de multe ori cât de ne-
sigur este viitorul programat [i cât de
pu]ine reu[im s\ facem `n fa]a bolii [i
a suferin]ei. Atunci când ni se pare c\
avem de toate, o boal\ ne face s\ dis-
pre]uim siguran]a material\ [i s\ c\-
ut\m s\n\tatea. Atunci când cazi, de-
[i e[ti foarte sigur pe tine, poate inter-
veni [i dezn\dejdea. Biserica vorbe[te
de permanenta trezvie, adic\ grija de
a nu ne pierde `n nep\sare. (Ciprian
OLINICI, Radio Trinitas)

Ast\zi: Sfântul
Cuvios Martinian
(dezlegare la pe[te)
Originar din Cezareea
Palestinei, Cuviosul Marti-
nian (secolul al IV-lea) a de-
venit sihastru la vârsta de
18 ani. Printre multe alte is-
pite, dup\ 25 de ani de via]\
c\lug\reasc\, a fost ademe-
nit de diavol, care a luat chi-
pul unei femei. Dup\ ce a bi-
ruit [i aceast\ ispit\, a ple-
cat pe o stânc\ din mare, un-
de a locuit zece ani, fiind
hr\nit de un cor\bier. A ple-
SF+NTUL ZILEI
cat de acolo, pentru c\ o fat\
sc\pat\ dintr-un naufragiu
a ajuns pe aceea[i stânc\ cu
el. Cu ajutorul unor delfini,
a ajuns la uscat [i s-a stabilit
la Atena, unde a murit [i a
fost `ngropat cu mare cinste
de episcopul locului.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Apostoli
[i Mucenici Acvila [i so]ia sa,
Priscila; a Sfântului Cuvios
Evloghie, arhiepiscopul Ale-
xandriei, [i a Sfântului Cuvi-
os Simeon, ctitorul M\n\stirii
Hilandar din Muntele Athos.
M=ine: Sfântul
Cuvios Auxen]iu
(dezlegare la pe[te;
l\satul secului pentru
Postul Sfintelor Pa[ti)
Sfântul Auxen]iu a tr\it
`n secolul al V-lea, `n timpul
`mp\ratului Teodosie cel
Mic (403-450). A fost un om
`nv\]at, care, dup\ ce s-a c\-
lug\rit, s-a retras pe munte-
le Oxia, aproape de Calce-
don. Cre[tinii din satele `n-
vecinate au construit o chilie
`n vârful muntelui, de unde,
printr-o fereastr\ mic\, Au-
xen]iu `i pov\]uia s\ fac\
fapte bune [i `i vindeca pe cei
bolnavi. ~n anul 451 a parti-
cipat la Sinodul al IV-lea
Ecumenic de la Calcedon,
condamnând ereziile lui Eu-
tihie [i Nestorie.
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Sfântului
Cuvios Maron; a Sfântului
Cuvios Avraam; a Sfântului
Filimon, episcopul Gazei; a
Sfântului Mucenic Nicolae
din Corint [i a Sfântului Cu-
vios Mucenic Gheorghe Me-
tilineanul. a
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
Nicolae Adam - p\rintele
m\rturisitor
S-a n\scut la 23 februarie 1891,
`ntr-o familie simpl\, din Letea Ve-
che, jud. Bac\u. A urmat Seminarul
teologic „Veniamin Costachi“ din
Ia[i, apoi, `n 1915, a fost numit ca
paroh la R\c\t\u, jud. Bac\u. Râv-
na pe care o depunea `n slujirea
pastoral-misionar\ a atras aten]ia
organelor locale ale statului [i de
partid, care nu acceptau manifest\-
rile religioase. A fost anchetat `n
mai multe rânduri, prima dat\ `n
1954, apoi `n 1958, când a fost [i
arestat. A fost acuzat de „activitate
legionar\“, obi[nuita `nvinuire adu-
s\ clericilor ortodoc[i, apoi de „unel-
tire contra ordinii sociale“, prin fap- ]iile la adresa sa nu aveau suportul
juridic procedural, la 24 septembrie
tul c\ submina „transformarea soci-
1958 p\rintele Adam a fost condam-
alist\ a agriculturii“. De asemenea,
organelor de represiune nu le-a sc\- nat la 10 ani de „`nchisoare corec]i-
pat din vedere ajutorul material onal\“. Nu a putut rezista regimu-
oferit de p\rintele Adam unor sol- lui de deten]ie din `nchisorile comu-
da]i germani, care `n 1945 se ascun- niste, `ncât la 10 noiembrie 1959 a
deau `n p\durea Horge[ti, din apro- decedat `n penitenciarul din Gala]i.
pierea localit\]ii. Chiar dac\ acuza- (Adrian Nicolae PETCU)
 S=mb\t\, 13 februarie 2010 Actualitatea religioas\ 3
ANIVERSARE

Misiunea Ziarului Lumina

Cotidianul „Ziarul Lumina“ se defi-
ne[te public, `n prezent, deopotriv\ drept
„cotidian al laicatului ortodox“, dar [i ca
publica]ie asumat\ integral de Patriar-
hia Rom=n\, fiind nominalizat\ `n art.
198 din Statutul pentru organizarea [i
func]ionarea Bisericii Ortodoxe Rom=ne.
Astfel, el se adreseaz\ credincio[ilor din
Rom=nia, clerici [i laicat deopotriv\, ne-
fiind un „ziar de ni[\“ adresat exclusiv
cre[tinilor practican]i sau cu prec\dere
clericilor, neurm\rind doar agenda spe-
cific\ a acestora. Este un ziar cu puterni-
ce [i moderne accente misionare, al c\rui
scop este, printre altele, cel de a sus]ine
lucrarea de profund\ `ncre[tinare a po-
porului, spre a convinge pe fiecare c\, pe
l=ng\ cet\]enia rom=n\, poate de]ine [i
un pa[aport de Cet\]ean al Cerului. O
misiune nu tocmai u[oar\, `ntruc=t se
`mpline[te, nu rareori, `n fa]a unui pu-
blic decre[tinat de ateismul metodic [i i-
deologizant profesat `n timpul regimului
comunist, dar [i de discursurile de import
ce urm\resc metodic evacuarea Bisericii
[i a cre[tinismului din spa]iul public.
Ce `nseamn\
perspectiva cre[tin\
Ziarul Lumina a fost `nc\ de la `nce-
put, c=nd se numea, simplu, „Lumina“,
un cotidian redactat din perspectiv\
cre[tin\. ~n editorialul ap\rut `n 7 fe-
bruarie 2005, data primei apari]ii, Flo-
rin Zamfirescu, membru fondator, de
cur=nd trecut la cele ve[nice, explica ce
`nseamn\ anun]ata „perspectiv\ cre[ti-
n\“: „~nseamn\ c\ Lumina este un ziar
care nu va transforma violen]a `n su-
biect de pres\ [i nici via]a privat\ a
personalit\]ilor `n prilej de bârf\ (...)
~nseamn\ c\ Lumina este un ziar o-
nest, echilibrat [i cu o singur\ ambi]ie:
s\ readuc\ speran]a printre oameni,
s\-i ajute s\-[i aduc\ aminte c\ prezen-
tul lor se sprijin\ [i pe amintirile din
albumul de fotografii al familiei, dar [i
pe crucile din cimitir, unde se odihnesc
p\rin]ii, bunicii [i str\bunicii no[tri.“
Politica editorial\ a cotidianului „Zi-
arul Lumina“ a urm\rit, `nc\ de la `nce-
put, informarea corect\ referitoare la e-
venimente care intervin `n via]a de zi cu
zi a unui cre[tin, `ntr-un mod netabloi-
dizant [i nedirijat de nici un fel de par-
tizanat politic. Pe de alt\ parte, cotidia-
nul a urm\rit o lung\, temeinic\ [i pli-
n\ de bl=nde]e politic\ de catehizare a
publicului prin con]inutul paginilor de
actualitate religioas\, de opinii ale teo-
logilor [i ale personalit\]ilor-reper ale
societ\]ii civile, de via]\ a Bisericii `n
rela]ie cu societatea, toate aceste pagini
fiind scrise `ntr-un limbaj accesibil unui
cititor adesea obosit de agresivitatea la
care este supus zilnic de majoritatea ca-
nalelor media.
Abordarea editorial\ a cotidianului
„Ziarul Lumina“ a pornit de la bun `nce-
put pe principiul structurii ADN, dou\
lan]uri paralele, rulate elicoidal `n jurul
unui ax central. Subiectele jurnalistice
sunt `mp\r]ite `n dou\ principale dome-
nii - Actualitate Religioas\ [i Actualitate
Social\. Dac\ `n structura ADN cele do-
u\ lan]uri elicoidale sunt legate unul de
altul prin solide pun]i moleculare, actua-
litatea religioas\ [i cea social\ prezint\
ca un ansamblu rela]ia om-existen]\-ve[-
nicie. Prin urmare, nu consider\m c\ ar
exista o rela]ie dihotomic\ `ntre actuali-
tatea religioas\ [i cea social\, ci una de
armonie, pentru `nchegarea unui mesaj
unitar, specific unei institu]ii de dimen-
siunea Patriarhiei Rom=ne. F\r\ acest
tip de abordare, concentrat pe informa]ia
petrecut\ „ieri“, care se `nt=mpl\ „azi“
sau va avea loc „m=ine“, nu ne-am putea
numi „cotidian“, ci un pachet de [ase s\p-
t\m=nale cu apari]ie `n fiecare zi a
s\pt\m=nii.
Cotidianul „Ziarul Lumina“ a avut
dintru `nceput un public pe care l-a fide-
lizat oferindu-i statutul de abonat. Este
una dintre explica]iile pentru care nu-
m\rul abonamentelor a crescut constant
`n cei cinci ani de zile, `n luna ianuarie,
anul acesta, dep\[indu-se cota de 27.000
de abonamente la nivelul Patriarhiei Ro-
m=ne. Cre[terea fa]\ de anul 2008 este
de peste 100%, iar fa]\ de anul 2009, de
25%. Statistic privind lucrurile, tirajul
actual a crescut cu 800% fa]\ de luna de-
cembrie 2007, momentul `n care redac]ia
s-a mutat de la Ia[i la Bucure[ti.
Aceste cifre nu sunt doar rezultatul u-
nei evalu\ri interne, ci reprezint\ conclu-
ziile raportului de audit al tirajului care a-
re loc semestrial, din anul 2008, publica]i-
ile „Ziarul Lumina“ [i „Lumina de Dumini-
c\“ de]in=nd statutul de membru BRAT
(Biroul Rom=n de Audit al Tirajelor).
Extinderea ziarului
prin edi]ii regionale
De[i tiparul ziarului se face doar la
Bucure[ti [i la Ia[i, prin bun\voin]a Po[-
tei Rom=ne, distribu]ia acoper\ 39 de ju-
de]e din Rom=nia, nu toate cu ponderi
comparabile. Cele mai multe abonamen-
te le au eparhiile componente ale Mitro-
poliei Munteniei [i Dobrogei (60%), ale
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei (15%),
respectiv ale Mitropoliei Olteniei (5%).
Prin aria de distribu]ie actual\, cotidia-
nul „Ziarul Lumina“ este catalogat drept
publica]ie na]ional\, conform ultimelor
reglement\ri `n domeniu.
O publica]ie nu poate fi receptat\ cu a-
cela[i interes `n oricare regiune a ]\rii, da-
c\ nu abordeaz\ problematica specific\ ci-
titorilor din respectiva comunitate. De a-
ceea, edi]ile regionale (sau locale, dup\
caz) reprezint\ solu]ia care conduce la fi-
delizarea cititorilor afla]i oric=t de depar-
te de centrul de editare. Un exemplu bun
poate fi cel al edi]iei de Moldova a Ziarului
Lumina care, prin paginile editate local [i
care nu apar `n edi]ia na]ional\, a reu[it
s\ colecteze, `n luna ianuarie 2010, aproa-
pe 4500 de abonamente, o cre[tere de pes-
te 100% fa]\ de perioada anterioar\ lan-
s\rii edi]iei regionale de Moldova.
De aceea, extinderea Ziarului Lumina
prin edi]ii regionale pare a fi cea mai bu-
n\ solu]ie pentru a ob]ine un tiraj conso-
lidat de minimum 100.000 exemplare. La
un asemenea tiraj, orice articol ap\rut
va fi studiat cu mare aten]ie, pentru c\
va da un semnal important trimis `n pes-
te 100.000 de gospod\rii.
Ca atare, cel mai important proiect e-
ditorial pentru anul 2010 este lansarea
edi]iei de Transilvania cu redac]ia [i ti-
parul la Sibiu, deoarece acolo exist\ dis-
ponibilitate, capacitate [i tradi]ie pentru
un asemenea proiect editorial. Resursele
financiare necesare `ntre]inerii subre-
dac]iei de la Sibiu [i tip\ririi Edi]iei de
Transilvania vor rezulta din economiile
pe care ziarul le face lunar din reducerea
taxelor de distribu]ie, acordat\ de Com-
pania Na]ional\ „Po[ta Rom=n\“ S.A. A-
ceasta, prin bun\voin]a dlui director ge-
neral Tudor Gabriel Boh=l]anu, a [tiut
s\ r\spund\ cu promptitudine la la ape-
lul adresat de Preafericitul P\rinte Pa-
triarh Daniel, care a solicitat Po[tei Ro-
m=ne reducerea comisioanelor de difuza-
re `n scopul sprijinirii lucr\rii misonare
a publica]iilor Lumina, care nu au fost
niciodat\ publica]ii comerciale, ci doar
misionare [i non-profit.
Proiecte de viitor
Al\turi de acest proiect important, co-
tidianul „Ziarul Lumina“ `[i mai propune
pentru anul 2010 o edi]ie online `n limba
englez\ pentru sec]iunea de actualitate
religioas\, publicarea `n volume temati-
ce a celor mai valoroase articole ap\rute
`n publica]iile Lumina `n ultimii cinci
ani, finalizarea arhivei offline a publica-
]iilor Lumina care s\ ofere pe un singur
DVD, `n format electronic, toate edi]iile
ap\rute p=n\ acum, cu bogate instru-
mente de arhivare.
Din punctul de vedere grafic, redac]ia
„Ziarului Lumina“ lucreaz\ la o machet\
`mbun\t\]it\, desenat\ `ntr-o manier\
care s\ conduc\ la ideea de sobrietate `n
form\ [i con]inut, dar inspir=ndu-se din
designul modern. Aceast\ machet\ va fi
lansat\ de s\rb\toarea hramului Cen-
trului de pres\ Basilica.
Din punctul de vedere editorial, pro-
iectele pentru 2010 pun un accent deose-
bit pe c\utarea de tineri rom=ni angaja]i
`n institu]iile europene [i ecumenice,
pentru a deveni coresponden]i ai Ziaru-
lui Lumina care s\ semnaleze temele im-
portante aflate `n dezbaterea institu]iilor
europene. Aceasta este [ansa noastr\ de
a dep\[i abord\rile provinciale [i de a
p\trunde `ntr-o problematic\ de interes
pentru rom=nii din ]ar\ [i de dincolo de
grani]e. Trat=nd astfel de subiecte inter-
na]ionale [i mai ales printr-un schimb de
experien]\ `ntre jurnali[tii de la publica-
]iile cre[tine, deschiderea ziarului c\tre
noutate ar fi [i mai vizibil\, aceasta f\-
c=nd din cotidianul Patriarhiei Rom=ne
un ziar interna]ional cre[tin. Pe l=ng\ a-
ceasta, cotidianul „Ziarul Lumina“ va or-
ganiza la Bucure[ti, cu ocazia hramului
Catedralei patriarhale, un colocviu cu
toate cotidienele cre[tine importante din
Europa, `n vederea cooper\rii jurnalisti-
ce [i a deschiderii interna]ionale.
Cei cinci ani de zile au reprezentat o
munc\ deloc u[oar\, dar desf\[urat\ cu
entuziasm de un colectiv `n permanent\
c\utare a celei mai potrivite formule jur-
nalistice, a celui mai adecvat mod de a
transmite c=t mai direct mesajul milenar
al Bisericii. Ace[ti cinci ani nu ar fi fost
posibili f\r\ `ndrumarea p\rinteasc\ [i
plin\ de `n]elegere a Preafe-ricitului P\-
rinte Patriarh Daniel, cel care a avut cu-
rajul de a pune `n practic\ un g=nd ce
st\ruia, de altfel, de mai mult\ vreme `n
con[tiin]a misionar\ a Bisericii. (Cuv=n-
tul rostit ieri `n Sala „Europa Christia-
na“ de dl Cosmin Olinici, consilier patri-
arhal - publica]iile „Lumina“)

PRECIZARE

Preo]ii ortodoc[i români nu sunt privilegia]i
~n articolul Preo]ii, scuti]i din
ra]iuni electorale, ap\rut `n coti-
dianul Jurnalul Na]ional din ziua
de 12 februarie 2010, sub sem-
n\tura domnului Daniel Iona[cu,
se afirm\ c\ «preo]ii... nu pl\tesc
contribu]ii la bugetul asigur\rilor
sociale [i au prin aceast\ lege re-
glement\ri speciale». Pentru co-
recta informare a opinei publice,
Biroul de pres\ al Patriarhiei
precizeaz\ urm\toarele:
~n timpul regimului comunist
din România, prin decretul 718/
1956, toate cultele religioase din
]ara noastr\ au fost excluse din
sistemul public de pensii [i obli-
gate s\-[i `nfiin]eze propriile Ca-
se de pensii [i ajutoare. Dup\ a-
nul 1990, prin Legea nr. 52/ 1993
privind integrarea sistemului de
asigur\ri sociale al personalului
Bisericii Ortodoxe Române `n sis-
temul asigur\rilor sociale de
stat, patrimoniul Casei de pensii
[i ajutoare a Patriarhiei Române
a fost preluat de c\tre Ministerul
Muncii [i Protec]iei Sociale. E-
xemplul Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne a fost apoi urmat de unele
culte religioase recunoscute din
România (Biserica Armean\, Bi-
serica Greco-Catolic\, Cultul mo-
zaic [i Cultul musulman), altele
având [i `n prezent sisteme pro-
prii de pensii.
~n concluzie, din anul 1993 cle-
ricii ortodoc[i români `[i pl\tesc
contribu]iile la bugetul asigur\ri-
lor sociale de stat ca toate celelalte
categorii socioprofesionale din Ro-
mânia, integrate `n sistemul pu-
blic de pensii, [i nu beneficiaz\ de
privilegii sau un regim special, a[a
cum `n mod tenden]ios [i nedocu-
mentat las\ s\ se `n]eleag\ auto-
Biroul de pres\ al
rul articolului. (B
Patriarhiei Române)

4 Actualitatea religioas\
Hot\rârile Sfântului Sinod
~n zilele de 10 [i 11 februarie 2010, la
Re[edin]a patriarhal\, sub pre[edin]ia
Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, a
avut loc [edin]a de lucru a Sfântului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române.
Dintre hot\rârile luate, Biroul de pres\
al Patriarhiei Rom=ne men]ioneaz\:
- Publicarea la Editura Institutului Bi-
blic [i de Misiune ,`n cursul anului 2010,
Apel la unitate [i demnitate româneasc\
La `nceputul anului 2010, proclamat de Sfântul Sinod
Anul omagial al Crezului Ortodox [i al Autocefaliei
române[ti `n Patriarhia Român\, `n contextul anivers\rii
a 125 de ani de când Biserica Ortodox\ Român\ a devenit
autocefal\ [i a 85 de ani de la ridicarea la rangul de
Patriarhie, ierarhii Sfântului Sinod adreseaz\ un Apel de
suflet c\tre to]i clericii [i mirenii ortodoc[i români, din
afara grani]elor ]\rii, afla]i f\r\ binecuvântare `n alte
Biserici Ortodoxe surori sau `n structuri biserice[ti
necanonice, de a reveni `n comuniune direct\ cu Biserica
Mam\, adic\ `n jurisdic]ia canonic\ a Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române.
Realizarea acestui deziderat
reprezint\ `mplinirea prevederi-
lor din Statutul pentru organiza-
rea [i func]ionarea Bisericii Orto-
doxe Române, care men]ioneaz\
faptul c\ Biserica Ortodox\ Ro-
mân\ este Biserica neamului ro-
mânesc [i `i cuprinde pe cre[tinii
ortodoc[i din ]ar\ [i pe cre[tinii
ortodoc[i români din afara grani-
CM
YK ]elor ]\rii (art. 5), iar organizarea
canonic\ [i pastoral\ a credin-
cio[ilor ortodoc[i români din afara
grani]elor României se asigur\ de
c\tre Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române (art. 8). Acest
principiu este `n deplin\ concor-
dan]\ cu hot\rârea Conferin]ei
Presinodale Panortodoxe de la
Chambésy-Elve]ia (6-13 iunie
2009), care precizeaz\ c\ fiecare
Biseric\ autocefal\ are dreptul de
a-[i p\stori propria diaspor\.
Prevederile statutare men]io-
nate exprim\ datoria Bisericii Or-
todoxe Române [i se bazeaz\ pe
canonul 16 de la Sinodul I Ecu-
menic (325), care afirm\ principiul
c\ nu este `ng\duit unei eparhii
s\ primeasc\ `n jurisdic]ia sa
clerici [i credincio[i ortodoc[i, f\r\
binecuvântarea Bisericii (eparhi-
ei) c\reia ace[tia `i apar]in.
~n acest sens, amintim [i fap-
tul c\ procesul de revenire a cle-
rului [i a credincio[ilor ortodoc[i
de diferite na]ionalit\]i la Biseri-
cile-mame (de exemplu `n Patri-
arhia Rus\ [i `n Patriarhia Sâr-
b\) a `nceput deja, `n urm\ cu
mai mult timp, [i a ar\tat c\, prin
coresponsabilitate [i solidaritate
etnic\ ortodox\, se pot dep\[i dez-
bin\ri istorice conjuncturale, mo-
tivate `n trecut pe criterii politice.
Acum, la 20 de ani de la c\de-
rea regimului comunist `n Euro-
pa R\s\ritean\, când România
este membr\ a Uniunii Europene
[i a NATO [i `n condi]iile `n care
Biserica Ortodox\ Român\ dez-
volt\ o activitate f\r\ precedent
`n afara grani]elor ]\rii prin re-
organizarea [i `nfiin]area de nu-
meroase eparhii `n `ntreaga lu-
me, apreciem c\ nu mai sunt mo-
tive `ntemeiate de a respinge
chemarea Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române la
unitate [i comuniune ortodox\
româneasc\.
Suntem `ncredin]a]i c\ aceas-
t\ atitudine de re`nviere [i recon-
CM
YK
S=mb\t\, 13 februarie 2010
2008 [i derulat pân\ `n prezent `n parte-
neriat cu funda]ia World Vision-România
`n 10 eparhii din Mitropolia Munteniei [i
programului `n toate eparhiile cu
cooptarea a noi parteneri;
- Sfântul Sinod a definitivat Scrisoarea
proclamat de c\tre Sfântul Sinod „Anul o- Dobrogei [i din Mitropolia Moldovei [i pastoral\ c\tre clerul [i credincio[ii
magial al Crezului Ortodox [i al Auto- Bucovinei; ortodoc[i `n leg\tur\ cu colecta organizat\
cefaliei române[ti“, a volumelor: Autocefa- - Sfântul Sinod a apreciat rezultatele `n toate bisericile [i m\n\stirile `n
lie, libertate [i demnitate, Autocefalie [i programului social-filantropic Masa Bucu- Duminica Ortodoxiei (prima din Postul
responsabilitate [i Autocefalie [i comuni- riei, ini]iat `n urm\ cu un an de c\tre Pa- Sfintelor Pa[ti, 21 februarie 2010) pentru
triarhia Român\ [i Societatea Selgros Fondul Central Misionar, destinat lucr\-
une. Biserica Ortodox\ Român\ `n dialog Cash&Carry S.R.L., program prin care a rii misionare, sociale [i caritative a
[i cooperare extern\ (1885-2010); fost sprijinit\ activitatea a 153 de in- Bisericii Ortodoxe Române;
- Extinderea anul acesta, la nivel na- stitu]ii social-filantropice ale Bisericii care - Sfântul Sinod a adresat un Apel la u-
]ional, a programului socioeduca]ional de acord\ asisten]\ `n mod constant pentru nitate [i demnitate româneasc\ c\tre cle-
prevenire a abandonului [colar Alege aproape 14.000 persoane aflate `n dificul- rul [i credincio[ii din diaspora româneasc\.
{coala!, ini]iat de Patriarhia Român\ `n tate. Ca atare, s-a hot\rât continuarea (Biroul de pres\ al Patriarhiei Române)
† Petron
niu
Episcopul S\lajului
† Gurie
Episcopul Devei [i Hunedoarei
† Danniill
Episcop-loc]iitor (administrator)
al Episcopiei Daciei Felix
† Silluan
n
Episcopul Ortodox Român al Un-
gariei
† Silluan
n
Episcopul Ortodox Român al
Italiei
† Timotei
Episcopul Ortodox Român al
Spaniei [i Portugaliei
ciliere ortodox\ româneasc\ va
† Macarie
consolida [i va intensifica lucra-
Episcopul Ortodox Român al
rea pastoral-misionar\, social-fi- Europei de Nord
lantropic\ [i cultural-educa]iona-
l\ a Bisericii Ortodoxe Române † Mihhaill
de pretutindeni, `nt\rind `n ace- Episcopul Ortodox Român al
la[i timp demnitatea ortodox\ Australiei [i Noii Zeelande
româneasc\, prin eliberarea u-
† Ciprian
n Cââmpin
neannull
nora dintre românii ortodoc[i de
Episcop-vicar patriarhal
complexul de a fi „c\ut\tori de
umbrele canonice“ la str\ini. † Varllaam Plloie[tean
null
Regret\m c\, din motive mul- Episcop-vicar patriarhal
tiple, unii dintre fra]ii no[tri
ortodoc[i români s-au `ndreptat † Varsan nuffie Prah
hovvean
null
spre alte jurisdic]ii ortodoxe, `n Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
timpul comunismului, `ns\ ceea Bucure[tilor
ce a fost scuzabil `n trecut a de-
† Callin
nic Boto[\n
nean
null
venit nejustificabil [i chiar re- Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
gretabil `n prezent, adic\ `nstr\i- Ia[ilor
narea românilor unii de al]ii pâ-
n\ la dezbinarea lor bisericeasc\. † Petru † Casian
n † An
ndrei F\g\r\[ean
null
~ncredin]a]i fiind c\ apelul Arhiepiscopul Chi[in\ului, Mitro- Arhiepiscopul Dun\rii de Jos Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
nostru la unitate [i demnitate or- politul Basarabiei [i Exarh al Pla- Sibiului
iurilor † Timotei
todox\ româneasc\ va fi receptat Arhiepiscopul Aradului
cu bucurie [i responsabilitate, ca † Irin
neu Bistri]ean
null
† Seraffim Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
dorin]\ de comuniune [i coope- Arhiepiscopul Ortodox Român al † Nicollae
Vadului, Feleacului [i Clujului
rare fr\]easc\, v\ `mp\rt\[im Germaniei, Austriei [i Luxembur- Arhiepiscopul Ortodox Român al
celor dou\ Americi
tuturor aleas\ pre]uire [i p\rin- gului [i Mitropolitul Ortodox Român † Vasille Some[eannull
teasc\ binecuvântare. al Germaniei, Europei Centrale [i de
Nord † Justin
nian
n Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Arhiepiscop onorific, Episcopul Vadului, Feleacului [i Clujului
Bucure[ti, 11 februarie 2010 † Iosiff Ortodox Român al Maramure[ului [i
S\tmarului † Paisie Lugojean
null
Arhiepiscopul Ortodox Român al
Pre[edintele Sfântului Sinod al Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Europei Occidentale [i Mitropolitul
Bisericii Ortodoxe Române † Ioan
n Timi[oarei
Ortodox Român al Europei Occi-
†DANIEL dentale [i Meridionale Arhiepiscop onorific, Episcopul
Arhiepiscopul Bucure[tilor, Covasnei [i Harghitei † Emillian
n Lovvi[tean
null
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Mitropolitul Munteniei [i Dobrogei, † Niffon
n
Loc]iitorul tronului Cezareei Mitropolit onorific, Arhiepiscop al † Corn
nelliu Râmnicului
Episcopul Hu[ilor
Capadociei [i Târgovi[tei [i Exarh Patriarhal
† Ioach
him B\c\uannull
Patriarhul Bisericii † Lucian
n
† Teod
dosie Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române Episcopul Caransebe[ului
Arhiepiscopul Tomisului Romanului [i Bac\ului
† Teoffan
n † Soffron
nie † Soffian
n Bra[ovvean
null
Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mitropo- † Pimen
n Episcopul Ortodox Român al Ora-
Arhiepiscopul Sucevei [i R\d\u- Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
litul Moldovei [i Bucovinei diei Ortodoxe a Germaniei, Austriei [i
]ilor
Luxemburgului
† Lauren n]iu † Nicod
dim
† An
ndrei Episcopul Severinului [i Strehaiei
Arhiepiscopul Sibiului [i Mi- † Marc Nem]eannull
tropolitul Ardealului Arhiepiscopul Alba Iuliei
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
† Vin
ncen
n]iu
† Gh
herasim Ortodoxe Române a Europei
† Bartollomeu Episcopul Sloboziei [i C\l\ra[ilor
Arhiepiscopul Râmnicului Occidentale
Arhiepiscopul Vadului, Feleacu-
lui [i Clujului † Gallaction
n
† Efftimie Episcopul Alexandriei [i Teleor- † Ioan
n Casian
n de Vicin
na
Mitropolitul Clujului, Albei, Cri- Arhiepiscopul Romanului [i Ba- Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
manului
[anei [i Maramure[ului c\ului Ortodoxe Române a celor dou\
Americi
† Ambbrozie
† Irin
neu † Epiffan
nie Episcopul Giurgiului
Arhiepiscopul Craiovei [i Mitro- Arhiepiscopul Buz\ului [i Vran- † Iustin
n Sigh
heteannull
politul Olteniei cei † Sebbastian
n Arhiereu-vicar al Episcopiei Orto-
Episcopul Slatinei [i Romana]ilor doxe Române a Maramure[ului [i
† Nicollae † Callin
nic S\tmarului
Arhiepiscopul Timi[oarei [i Mi- Arhiepiscopul Arge[ului [i Mus- † Visarion
n (Biroul de pres\
tropolitul Banatului celului Episcopul Tulcii al Patriarhiei Române)
CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 13 februarie 2010 Economic 5

MAE ucrainean: „Revizuirea deciziei `n litigiul cu Rom=nia este imposibil\“
Ministerul de Externe al Ucrainei a pus
punct valului de specula]ii generat de recente-
le declara]ii ale premierului Iulia Timo[enko,
care, cu câteva zile `naintea celui de-al doilea
tur al scrutinului preziden]ial (desf\[urat du-
minic\, 7 februarie), a promis aleg\torilor s\i
c\ va `ncerca s\ ob]in\ revizuirea deciziei Cur-
]ii Interna]ionale de Justi]ie privind `mp\r]i-
rea zonelor economice `n Marea Neagr\, `ntre
Ucraina [i România, relateaz\ Agen]ia de pre-
s\ Nov=i Reghion. „Ucraina nu va putea s\ ob-
]in\ o revizuire a verdictului Cur]ii Interna]io-
nale de Justi]ie de la Haga `n disputa cu Româ-
nia“, a declarat ministrul de Externe ucrainean,
Piotr Poro[enko, `n cadrul unei interven]ii sus-
]inute, joi, `n plenul Parlamentului unicameral
de la Kiev (Rada Suprem\). „Pot s\ v\ spun
clar [i responsabil c\ nu exist\ o procedur\ de
revizuire a deciziei instan]ei de la Haga. Aceas-
t\ decizie este definitiv\“, a continuat Poro[en-
ko, r\spunzând `ntreb\rilor deputa]ilor. {eful
diploma]iei Kievului a subliniat c\, `n aceste
condi]ii, Ucrainei nu-i r\mâne decât s\ pun\
`n aplicare decizia instan]ei interna]ionale, pe
care a considerat-o „o `nfrângere“ pentru Kiev,
cu toate c\ 19 dintre cele 25 de sectoare cu pe-
trol [i gaze i-au revenit Ucrainei `n Marea Nea-
gr\, dup\ cum a recunoscut chiar oficialul de
la Kiev. Curtea Interna]ional\ de Justi]ie [i-a
pronun]at verdictul `n contenciosul dintre
România [i Ucraina la 3 februarie 2009, dup\
un proces ce a durat mai bine de patru ani.
Potrivit deciziei, din cele 12 mii de kilometri
p\tra]i ai platoului disputat, Romania a
primit 80%, adic\ 9.700 de kilometri p\tra]i,
cu rezerve aproximate la 70 miliarde de
metri cubi de gaze [i 12 milioane de tone de
petrol. Decizia CIJ este obligatorie, definitiv\
[i imediat aplicabil\. a
PE SCURT
S=rbii au vrut s\
ne v=nd\ partea lor
din Por]ile de Fier
Criza acut\ cu care se con-
frunt\ a determinat Serbia
s\ fac\ o propunere Rom=niei
de a cump\ra jum\tatea lor
din hidrocentrala de la
Por]ile de Fier, cea mai mare
hidrocentral\ din ]ar\. Statul
sârb trecea printr-o criz\ eco-
nomic\ profund\ [i avea

Liderii UE au ajuns la un acord de nevoie de lichidit\]i ca de

aer, `ns\ oferta lor nu a avut
ecou `n Rom=nia. Informa]ia
a venit din partea fostului

principiu pentru ajutarea Greciei pre[edinte al AVAS, Teodor

a Detaliile pachetului de asisten]\ financiar\ nu sunt deocamdat\ finalizate,
urmând a fi decise la reuniunea mini[trilor de Finan]e europeni de s\pt\mâna viitoare
a Grecia are nevoie `n prezent de `mprumuturi de 53 miliarde de euro `n acest an
pentru acoperirea deficitului s\u bugetar [i refinan]area datoriei publice,
care va ajunge la aproape 290 miliarde de euro, ceea ce `nseamn\ 120% din PIB a
Liderii europeni, reuni]i,
joi, `n cadru informal la Bru-
xelles, au ajuns la un acord
de principiu cu privire la aju-
torul financiar pentru Grecia,
unde un deficit bugetar
imens a aruncat ]ara `ntr-una
dintre cele mai grave crize
economice [i financiare. De-
taliile pachetului de asisten-
]\ financiar\ nu sunt deo-
camdat\ finalizate, urmând a
fi decise la reuniunea mini[-
trilor de Finan]e europeni de
s\pt\mâna viitoare, dup\
cum a declarat pre[edintele
Consiliului European, Her-
man Van Rompuy, `n confe-
rin]a de pres\ de la finalul
reuniunii de joi. „Este un
acord care arat\ solidaritatea
existent\ `n interiorul Uniu-
nii“, a spus Van Rompuy, ca-
re a ad\ugat c\ liderii euro-
peni au cerut autorit\]ilor de
la Atena s\ ia m\suri supli-
mentare pentru a recâ[tiga
`ncrederea `n economie. Pre-
[edintele Comisiei Europene,
José Manuel Barroso, a fost
mai re]inut `n declara]iile de
la finalul reuniunii informale
de joi [i a spus c\, practic, gu-
vernul grec nu a solicitat deo-
camdat\ asisten]\ financiar\
de la Uniune. {eful CE a su-
bliniat `ns\ c\ important\
este `n prezent disponibilita-
tea [i solidaritatea ar\tate de
celelalte ]\ri membre.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CEA MAI IEFTIN| DA-
CIA DUSTER 4X2 COST|
13.040 DE EURO: Pe site-ul de
vânz\ri auto mobile.ro au ap\-
rut anun]uri care ofer\ spre vân-
zare modelul Dacia Duster 4x2
la pre]uri cuprinse `ntre 13.040
de euro [i 16.630 de euro, `n
func]ie de versiuni [i motoriz\ri,
iar firma care a postat ofertele
este un dealer Renault-Dacia din
Germania. Anun]urile de vânza-
re a primului SUV Dacia sunt
postate atât pe site-ul dealeru-
lui, cât [i pe portalurile de speci-
alitate mobile.ro [i mobile.de,
cea mai mare pia]\ auto virtual\
din Germania. Cel mai ieftin
Duster este un model 4x2 cu mo-
tor pe benzin\ de 1,6 litri, 105
Grecia are nevoie
de 53 miliarde de euro
numai `n acest an
Grecia are nevoie `n pre-
zent de `mprumuturi de 53
miliarde de euro `n acest an
pentru acoperirea deficitului
s\u bugetar [i refinan]area
datoriei publice, care va ajun-
ge la aproape 290 miliarde de
euro, ceea ce `nseamn\ 120%
din PIB. Deficitul bugetar al
Greciei a fost `n 2009 de
CP, care cost\ 13.040 de euro,
disponibil pe mobile.ro.
a PLAFONUL PENTRU
„PRIMA CAS|“ VA FI DE 700
MILIOANE DE EURO: Progra-
mul „Prima Cas\“ va avea alocat
`n acest an un plafon total de ga-
rantare de 700 milioane de euro,
a declarat ministrul Finan]elor
Publice, Sebastian Vl\descu. A-
nul trecut, limita plafonului de
garantare a fost de un miliard de
euro. Programul „Prima Cas\“,
prin care statul garanteaz\ cre-
ditele imobiliare contractate de
persoanele fizice, a fost introdus
de Guvern la mijlocul anului
2009. Prin acest program, per-
soanele pot contracta credite cu
un avans de 3.000 de euro pentru
12,7% din PIB, de peste pa-
tru ori mai mare decât plafo-
nul de 3% din PIB acceptat
pentru ]\rile din zona euro,
iar pân\ la finalul acestui an
obiectivul asumat de Guver-
nul de la Atena ar fi aducerea
la 8,7% din PIB a acestui in-
dicator. Asisten]a pentru
Grecia ar putea include anu-
mite forme de `mprumut,
pentru a ajuta acest stat s\-[i
gestioneze [i problema dato-
riei publice, [i se va baza pe
o locuin]\ de maximum 60.000 de
euro, cu o rat\ a dobânzii EURI-
BOR la 3 luni plus maximum 4%
pe an, la credite `n euro, respec-
tiv ROBOR la 3 luni plus maxi-
mum 2,5 puncte procentuale.
Marja include [i nivelul total al
comisioanelor percepute de fi-
nan]ator.
a A CRESCUT CONSUMUL
DE ENERGIE ELECTRIC|:
Consumul de energie electric\ a
crescut cu 1% `n ianuarie 2010
fa]\ de luna similar\ din 2009 [i
are tendin]e de redresare pe par-
cursul anului `n curs, a declarat
joi, `ntr-o conferin]\ de pres\, [e-
ful Direc]iei de Strategie Corpo-
rativ\, Pia]\ de Capital `n cadrul
Transelectrica, R\zvan Purdil\.
expertiza B\ncii Centrale
Europene (BCE) [i a Fondu-
lui Monetar Interna]ional
(FMI), `ns\ nu va implica
fonduri de la FMI. ~n acela[i
timp, ]\rile care au adoptat
moneda euro vor trebui s\ `n-
treprind\ ac]iuni „pentru a-
p\rarea stabilit\]ii financia-
re a eurozonei ca `ntreg“ [i
pentru a preveni apari]ia u-
nor situa]ii similare `n ]\ri cu
datorii publice ridicate, pre-
cum Spania [i Portugalia. a
„Consumul de energie electric\ a
crescut cu 1% `n ianuarie 2010
fa]\ de luna ianuarie 2009, dup\
ce, pe parcursul anului trecut, a
avut o sc\dere cu 8,3%. Consu-
mul are tendin]e de redresare `n
anul 2010“, a declarat R\zvan
Purdil\. Consumul final de ener-
gie electric\ a contorizat, anul
trecut, 48,672 miliarde kWh, cu
8,2% mai pu]in fa]\ de anul
2008, `n timp ce iluminatul pu-
blic a `nregistrat o cre[tere cu
6,5%, iar consumul popula]iei a
crescut cu opt procente, relev\
datele provizorii publicate de In-
stitutul Na]ional de Statistic\. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
Atanasiu. Atanasiu spune c\
partea român\ putea pl\ti
exclusiv cash, ori o parte
cash plus energie gratuit\ pe
o perioad\ limitat\ de pân\
la cinci ani. Sârbii ar fi
preferat `ns\ varianta cash.
Pia]a PC `[i revine
`n primul semestru
Vânz\rile de calculatoare `[i
vor reveni `n primul trimes-
tru al acestui an, estimeaz\
Acer, unul dintre cei mai
mari juc\tori de pe pia]a lo-
cal\, care se a[teapt\ la du-
blarea livr\rilor de calcula-
toare pentru primul trimes-
tru, comparativ cu aceea[i pe-
rioad\ a anului trecut. „Esti-
m\m un rezultat de mini-
mum 100% peste cel de anul
trecut `n primul trimestru“, a
CM
YK
declarat Bogdan Iftemie, di-
rector de vânz\ri al Acer.
Cererea va veni din segmen-
tul consumer, iar vânz\rile
[i-au revenit, de fapt, `n ul-
timul trimestru al anului tre-
cut, când rezultatele au fost
peste a[tept\ri, sus]ine Ifte-
mie. Aceast\ afirma]ie vine
dup\ ce, `n ultima perioad\,
v=nz\rile au cunoscut o oare-
care stagnare.
Pre]ul imobilelor va
sc\dea [i mai mult
Pia]a tranzac]iilor cu locuin]e
din România nu are cum s\
`[i revin\ anul acesta, atât
pentru c\ b\ncile nu vor pu-
tea relua creditarea atât de
repede, cât [i pentru c\ re-
ducerile de pre] nu sunt `n
acest moment suficient de
mari pentru a atrage dori-
torii. „Corec]ia pre]urilor nu
a fost, totu[i, atât de mare,
având `n vedere pre]ul `n eu-
ro din acea perioad\. }in=nd
cont c\ pre]urile sunt expri-
mate `n euro, corec]ia a fost,
`n mare parte, anulat\ de
deprecierea monedei na]iona-
le. Pre]ul de vânzare pentru
locuin]ele nou listate este cu-
prins `ntre 900 [i 1.200 de
euro/mp, iar 60% din ofert\
este sub pre]ul mediu de vân-
zare“, sus]in anali[tii imobili-
ari ai Jones Lang LaSalle.
Pre]ul locuin]elor a cunoscut
o sc\dere important\ `n ulti-
mul an, ajung=nd aproape de
pre]ul real, `ns\ dezvoltatorii
imobiliari ]in `n continuare la
pre], cu motiva]ia c\ au
cump\rat materialele de con-
struc]ie la pre]uri mari. a
Cursul valutar
13.02.2010
Dolar SUA 3,0431
Euro 4,1270

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Nu abuza]i de carne
[i be]i multe lichide,
dac\ suferi]i de
pietre la rinichi
Ionel G., Suceava: „Ce ali-
menta]ie trebuie urmat\ pen-
tru prevenirea [i dizolvarea
pietrelor la rinichi?“
Prof. Constantin Milic\: Prin-
cipala recomandare f\cut\ pa-
cien]ilor pentru prevenirea [i
dizolvarea calculilor renali
const\ din cre[terea aportului
de lichide nes\rate [i nealcoo-
lice, la cantitatea de 2,5 litri pe
zi, iar `n lunile de var\ chiar
cantitatea de 3-4 litri, asi-
gurând o diurez\ de minimum
2 litri pe zi, pentru a opri pre-
cipitarea s\rurilor. Fac excep]ie
persoanele cu suferin]e car-
diace. Cel pu]in o jum\tate din
cantitatea de ap\ se va con-
suma `n orele de diminea]\
pân\ la amiaz\, iar seara se
beau `nc\ 200-250 ml lichide,
pentru a evita stagnarea urinei
peste noapte. Lichidele consu-
mate zilnic se iau sub form\ de
ap\ plat\, ap\ de robinet fiart\
[i r\cit\, lapte, ceaiuri medici-
nale [i aromatice, sucuri natu-
rale de fructe [i compoturi. ~n
momentul declan[\rii durerilor
violente se `ncepe o cur\ de trei
zile `n care nu se m\nânc\
nimic, ci doar câte dou\ pahare
cu suc de mere.
Urmeaz\ 5 zile de regim diri-
jat, [i anume:
- ziua 1: suc de pepene verde
(câte 250 ml la intervale de 2-3
ore);
- ziua 2 [i 3: câte o linguri]\
ulei de m\sline la intervale de
15 minute [i sucuri naturale de
fructe;
- ziua 4: se consum\ numai
fructe proaspete, repartizate `n
3-4 mese;
- ziua 5: diminea]a numai fruc-
te, la amiaz\ piure de cartofi cu
salat\ de zarzavaturi, iar seara
mere cu pâine Graham.
Dup\ aceste zile se vor consuma
supe de legume (morcov, fasole
verde, tomate, dovlecei), salate
de crudit\]i (ceap\, lactuca, ar-
dei gras, usturoi, morcov, ridi-
che neagr\ ras\, sfecl\ ro[ie,
varz\, p\trunjel, m\rar, p\stâr-
nac, praz, castrave]i), salat\ de
vinete, cartofi fier]i, fructe cru-
de, l\mâi (2-4 fructe pe zi), pe-
pene verde [i galben, mere,
pere, l\mâi, piersice, grepfru-
turi, coac\ze, fragi (300-500 g pe
zi), afine, sucuri [i compoturi
din fructe, stafide, struguri (1-2
kg pe zi pe o durat\ de dou\ zile
s\pt\mânal), nuci, alune de p\-
dure. Aceste alimente au efecte
diuretice prin s\rurile de pota-
siu care alcalinizeaz\ urina. Se
va controla abuzul de alimente
unilaterale, atât predominant
vegetariene (]elin\, spanac, ciu-
perci, hrean, mur\turi, mu[tar,
boia de ardei, condimente iu]i,
fructe acre), precum [i abuzul
de carne, gr\simi, ou\, creier, fi-
cat, rinichi, alcooluri tari, cioco-
lat\, ceai negru, coca-cola, care
favorizeaz\ precipitarea ura]i-
lor. Prin acest regim cu caren]\
`n sare se va elimina o mare
cantitate de ap\ din organism,
u[urând, totodat\, activitatea
inimii. Castrave]ii se consum\
prospe]i sau sub form\ de suc
(300-500 ml pe zi) sau `n combi-
na]ii cu sucuri de morcov, sfecl\
ro[ie [i ridiche neagr\ (câte 200
ml), ad\ugând 10 g miere de al-
bine din care se bea câte un
p\h\rel de trei ori pe zi. a
S=mb\t\, 13 februarie 2010
Despre copiii hiperactivi
cu deficit de aten]ie
- când copilul prezint\ sem-
Sindromul hiperkinetic cu deficit de `ntâlnit\, debuteaz\ `n copil\rie, dar nele unor tulbur\ri mentale,
aten]ie (ADHD) este o tulburare de poate persista [i la vârsta adult\. Dac\ precum depresia [i anxietatea,
care dureaz\ de câteva s\pt\-
comportament a copilului, care se nu este depistat\ [i tratat\ mâni sau simptomele s-au `n-
manifest\ prin deficit de aten]ie [i corespunz\tor, poate perturba r\ut\]it `n ultima perioad\;
- când copilul prezint\ e[ec
dificult\]i `n desf\[urarea unei sarcini. semnificativ activitatea social\, [colar [i probleme de compor-
Aceast\ afec]iune este frecvent [colar\ sau profesional\. tament. Speciali[tii care pot
diagnostica [i aplica tratamen-
]ionism provocator, tulburarea - când sesizeaz\ simptomele tul ADHD sunt: medicul de fa-
de ADHD (neaten]ie, hiperacti- milie, medicul pediatru, medi-
de conduit\, tulbur\rile afecti-
de dr. C\t\lina vitate [i impulsivitate) la un co- cul psihiatru de copii, neurolo-
ve (depresia) [i tulbur\rile an-
PANAINTE xioase. Tratamentul hiperacti- pil cu vârsta mai mic\ de 7 ani; gul de copii. Un tratament efi-
- când simptomele de ADHD cient presupune un diagnostic
~n perioada pre[colar\, cele vit\]ii va contribui la controlul corect [i o evaluare exact\ a a-
trei simptome caracteristice produc dificult\]i la [coal\, a-
simptomelor, permi]ând o cre[- cas\ [i `n rela]iile interperso- bilit\]ilor [i problemelor copi-
ale sindromului hiperkinetic
tere [i dezvoltare normal\. nale. Aceste probleme sunt se- lului.
cu deficit de aten]ie (neaten]ia, Este recomandat ca p\rin]ii
hiperactivitatea [i impulsivi- sizate de c\tre p\rin]i [i profe-
s\ solicite sfatul medicului `n sori, odat\ cu intrarea `n clasa * DR. C|T|LINA PANAINTE, MEDIC REZIDENT
tatea) fac parte din comporta- FARMACOLOGIE CLINIC|, MEMBR| AMFOR (ASOCIA}IA
mentul normal al copilului. De urm\toarele situa]ii: `ntâi primar\; MEDICILOR {I FARMACI{TILOR ORTODOC{I ROM+NI)
aceea, este dificil de diferen-
]iat ADHD de comportamentul
normal specific vârstei. Simp-
tomele devin evidente sau
sunt accentuate, odat\ cu `n-
ceperea activit\]ii [colare, de-
oarece mediul social [i cerin-
]ele prev\zute de programa
[colar\ solicit\ tocmai acele
abilit\]i care, `n cazul copiilor
cu ADHD, nu sunt deloc punc-
tele lor tari.
~n perioada adolescen]ei, `n-
tre 13-18 ani, tulburarea este
relativ stabil\. ~n schimb, da-
c\ nu se intervine terapeutic,
problemele pot s\ persiste sau
s\ se agraveze. Astfel, `n ado-
lescen]\ vor avea perfoman]e
[colare slabe, care devin evi-
dente mai ales la schimbarea
[colii sau la trecerea `n gim-
naziu sau liceu.
Familia unui copil hiperki-
netic este de multe ori `n difi-
cultate. P\rin]ii trebuie s\ ur-
m\reasc\ atent comportamen-
tul copilului [i trebuie s\ `nve-
]e s\ r\spund\ adecvat. Exis-
t\ numeroase dovezi care evi-
den]iaz\ c\ ADHD se asociaz\
frecvent cu una sau mai multe
tulbur\ri mentale, precum
dislexia, tulburarea de opozi-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
in]\ au declarat c\ dulciurile [i copiilor testa]i prezenta simp- fica din timp aceste probleme, iar
alcoolul stimuleaz\ acelea[i cir- tome ale depresiei, au stabilit medicii [i mamele pot lua m\su-
cuite nervoase din creier. Cerce- cercet\torii americani. rile necesare pentru ca sarcina s\
t\torii de la Monell Chemical a GRAVIDELE HIPERTEN- se dezvolte normal. Dr. Dennis
Senses Center le-au cerut celor Mook-Kanamori [i colegii s\i de
SIVE RISC| S| NASC| PRE-
300 de copii din grupul de studiu, MATUR: Conform unui studiu la Centrul medical Erasmus din
Rotterdam au studiat cazurile a
cu vârste cuprinse `ntre 5 [i 12 realizat de cercet\tori olandezi,
ani, dintre care jum\tate prove- citat de Reuters, femeile hiper- 1.631 de femei gravide ce au fost
neau din familii `n care au exis- tensive [i cele cu sângele prea bo- scanate cu ultrasunete `ntre cea
tat membri care s-au confruntat gat `n celule ro[ii `ntâmpin\ un de-a 10-a [i cea de-a 13-a s\pt\-
cu dependen]a de alcool, s\ `n- grad ridicat de risc de na[teri mân\ de sarcin\. ~n aceast\ pe-
a DULCIURILE PROVOAC| cerce cinci feluri de b\uturi dulci, premature [i de a aduce pe lume rioad\ de dezvoltare intrauteri-
DEPRESIA LA COPII: Un stu- ce con]ineau diverse concentra]ii copii subdezvolta]i. ~n aceea[i si- n\ rapid\, fetu[ii cei mai mici `n-
diu al cercet\torilor americani de zah\r. Copiii au fost ruga]i s\ tua]ie se afl\ [i mamele care fu- tâmpinau cel mai ridicat risc de
arat\ c\ dulciurile consumate `n spun\ care dintre b\uturile tes- meaz\ sau cele care nu au luat na[tere prematur\ [i de a se na[-
exces pot provoca depresia la co- tate li s-a p\rut cea mai bun\, corect suplimentele alimentare. te sub greutatea normal\. ~ns\,
piii provenind din familii `n care iar medicii le-au pus diverse `n- Ace[ti factori afecteaz\ dezvol- pe m\sur\ ce cresc, ace[ti copii
exist\ membri care s-au confrun- treb\ri care aveau rolul de a tarea f\tului `n primele trei luni tind s\ se dezvolte prea repede,
tat cu probleme legate de consu- identifica eventualele simptome de via]\ intrauterin\. Scan\rile situa]ie `n care unii dintre ace[-
mul excesiv de alcool sau care au de depresie. Un sfert din totalul cu ultrasunete pot, `ns\, identi- tia devin obezi. a
prezentat simptome de depresie.
~ns\, sus]in cercet\torii, nu este
clar, deocamdat\, dac\ atrac]ia Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
pentru dulciuri este provocat\ de „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
dezechilibre de natur\ chimic\ sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com
sau de educa]ie. Oamenii de [ti-
 S=mb\t\, 13 februarie 2010 Rom=nia `n UE 7
major\ `n general, nu numai `n
Romii [i imigran]ii s\raci ar putea primi noile state membre. Printre comu-
nit\]ile marginalizate se num\r\
PE SCURT
bani pentru a-[i cump\ra locuin]e popula]ia rom\, care `n momentul
de fa]\ este cea mai afectat\ de
Milioane de
britanici, afecta]i
s\r\cie `n Europa. Van Nistelrooij
a Fonduri pentru comunit\]ile s\race din Europa vor fi arat\ `ns\ c\ exist\ [i alte comu- de reforma pensiilor
accesate `ncep=nd din acest an de c\tre toate statele membre nit\]i ce trebuie abordate `n acest
context, de exemplu imigran]ii le- Planul guvernului britanic de a
a Grupurile ]int\ sunt comunit\]ile de romi [i imigran]ii legali a gali. „Comisia va adopta o list\ de cre[te vârsta de pensionare `n
criterii pentru determinarea zo- mod gradual, pân\ la 68 de ani,
Comunit\]ile s\race din toate dul European de Dezvoltare Re- din zonele rurale, c=t [i din cele va provoca probleme enorme
]\rile membre UE ar putea primi gional\ era dedicat amelior\rii urbane, `n toate cele 27 de state nelor afectate de excluderea so-
cial\“, a explicat Van Nistelrooij. pentru milioane de cet\]eni,
bani din fondurile regionale euro- condi]iilor de locuit ale per- membre. „Casele decente repre- deoarece trei sferturi dintre bri-
pene pentru a-[i renova casele sau soanelor defavorizate din ora[e, `n zint\ o condi]ie de baz\ pentru ~n perioada 2007-2013, FEDR este
de 28 de miliarde de euro pe an. tanici vor fi prea bolnavi pentru
pentru a cump\ra locuin]e noi, 12 state membre care au aderat `n combaterea s\r\ciei [i a exclud- a continua s\ lucreze, transmite
conform unui regulament votat 2004 [i 2007. ~n acest context, erii sociale“, a spus raportorul „Pentru ameliorarea condi]iilor de
locuit se aloc\ maximum 3% din „Efe“. Concluzia reiese dintr-un
s\pt\m=na aceasta de Parlamen- s\racii de la sate nu beneficiau de parlamentar Lambert van Nistel- nou studiu comandat chiar de
tul European. Sumele sunt prev\- ajutor, `n timp ce acum, odat\ cu rooij. Acesta a explicat c\ PE a ex- programele opera]ionale rele-
vante sau 2% din aloca]ia total\ guvern, potrivit c\ruia britanicii
zute pentru persoanele marginali- schimb\rile adoptate de deputa]ii tins regulamentul la toate statele
pe stat membru“, a explicat rapor- mai s\raci tr\iesc `n medie cu
zate at=t din zonele rurale, c=t [i europeni, de acest fond vor benefi- membre, deoarece comunit\]ile
din cele urbane. P=n\ acum, Fon- cia persoanele marginalizate at=t vulnerabile reprezint\ o problem\ torul. a [apte ani mai pu]in decât cei
boga]i, care la rândul lor se bu-
cur\ 17 ani `n plus de o stare

Apele din sudul Rom=niei,

bun\ a s\n\t\]ii, `n compara]ie
cu ceilal]i. Speran]a de via]\ a
celor mai nevoia[i a crescut cu
2,9% `n ultima decad\ `n Marea
Britanie, `ns\ sunt necesare

contaminate cu nitra]i `nc\ foarte multe eforturi dac\

se dore[te cre[terea vârstei de
pensionare la 68 de ani. Guver-
nul britanic dore[te cre[terea
vârstei de pensionare deoarece
a Potrivit unui raport publicat de Comisia European\, apele din sudul Rom=niei milioane de lucr\tori nu reu[esc
sunt printre cele mai poluate din Uniunea European\ a Nivelul crescut de nitra]i, s\ economiseasc\ suficient pen-
tru perioada b\trâne]ii. Potrivit
d\un\tori oamenilor, se datoreaz\ `n principal folosirii fertilizatorilor `n agricultur\ a planurilor actuale, `n cazul fe-
meilor, vârsta de pensionare va
Sudul României figureaz\ Anglia, Flandra (Belgia) [i re- cre[te gradual de la 60 la 65 de
printre zonele din Uniunea giunea Bretania din Fran]a. ani, `ncepând din acest an.
European\ `n care apele subte- Concluzia raportului este Aceasta va continua s\ creasc\
rane con]in niveluri crescute `ns\ c\ la nivelul tuturor celor apoi, atât pentru femei, cât [i
27 de state membre se consta- pentru b\rba]i, de la 65 la 68 de
de nitra]i, se arat\ `ntr-un ra- ani, `ntre 2024 [i 2046.
port referitor la implementa- t\ o sc\dere a cantit\]ilor de
rea Directivei Nitra]ilor, publi- nitra]i din ap\ [i c\ implemen-
cat de Comisia European\. tarea legisla]iei menite s\ `m- Tinerii educa]i
Folosirea agricol\ a fertili- piedice poluarea terestr\ [i a pot c=[tiga
apelor de suprafa]\ cu nitra]i
zatorilor chimici [i organici cu
proveni]i din agricultur\ con-
cu 20% mai mult
nitra]i este o surs\ major\ de
poluare a apei `n Europa, ara- stituie un succes. Un tân\r care provine dintr-o
t\ raportul citat, care precizea- La nivelul UE sunt imple- familie educat\ poate câ[tiga o
mentate peste 300 de progra- leaf\ cu 20% mai mare decât
z\ c\, de[i sunt vitali pentru media, iar un descendent al
cre[terea recoltelor, nitra]ii me de ac]iune a c\ror perfor-
man]\ se `mbun\t\]e[te con- unei familii cu mai pu]in\ carte
d\uneaz\ oamenilor. poate câ[tiga cu 16% mai pu]in
Raportul privind implemen- stant, potrivit raportului. Prin- decât media, se arat\ `ntr-un
tarea Directivei Nitra]ilor, do- tre aceste m\suri se num\r\ studiu al Organiza]iei pentru
cument legislativ menit s\ ]in\ interzicerea, pe anumite peri- Cooperare [i Dezvoltare Econo-
oade, a utiliz\rii fertilizatori- mic\ (OECD). Influen]a mediu-
sub control poluarea [i s\ ame- lui familial [i persisten]a peste
lor sau controlarea utiliz\rii [i
lioreze calitatea apei, indic\ o genera]ii a nivelului de
r\spândirii nitra]ilor `n apro-
stabilizare [i chiar o sc\dere a pierea surselor de ap\. salarizare sunt resim]ite mai
prezen]ei concentra]iilor de ni- Statele Uniunii Europene mult `n ]\rile din Europa de
tra]i `n UE. Sud, Belgia, Fran]a, SUA [i
au stabilit o serie de teritorii `n Marea Britanie, iar statele `n
Raportul arat\ `ns\ c\, `n care aplic\ aceste programe.
pofida acestor tendin]e `ncura- care tân\rul este cel mai pu]in
Exist\ `ns\ [i unele ]\ri - Aus- stânjenit de lipsa de studii a
jatoare, exist\ numeroase regi- tria, Danemarca, Finlanda, p\rin]ilor sunt cele din nordul
uni unde nivelul concentra]i- Germania, Irlanda, Lituania, Europei, Austria, Grecia,
ilor de nitra]i este la dimensi- Luxemburg, Malta, Olanda [i Canada [i Coreea. Autorii rapor-
uni alarmante. Slovenia - care au decis s\ a- tului mai eviden]iaz\ c\ `n
Astfel, concentra]ii mari de Danemarca, Finlanda, Italia [i
plice programe de ac]iune pe Luxemburg probabilitatea ca un
nitra]i sunt localizate `n apele tot teritoriul na]ional pentru a tân\r ai c\rui p\rin]i au studii
subterane din Estonia, nord- asigura un nivel uniform de universitare s\ mearg\ la facul-
estul Olandei, regiunea Flan- protec]ie. tate este cu 30% mai mare decât
dra din Belgia, Anglia, `n unele Raportul referitor la imple- `n cazul unuia al c\rui tat\ are
p\r]i din Fran]a, nordul Italiei, mentarea Directivei Nitra]ilor doar studii medii, ceea ce duce
nord-estul Spaniei, sud-estul se redacteaz\ o dat\ la patru la perpetuarea inegalit\]ilor e-
Slovaciei, `n sudul României, ani, pe baza informa]iilor ofe- duca]ionale [i, implicit, a celor
`n Malta [i Cipru. CE a identi- salariale. ~n Grecia [i Irlanda,
rite de autorit\]ile na]ionale, probabilitatea scade sub 30%. ~n
ficat de asemenea concentra]ii raportul fiind bazat pe infor- Irlanda, Italia, Luxemburg,
deosebit de mari de nitra]i `n m\rile transmise `n perioada Olanda, Spania [i Marea Brita-
apele de suprafa]\ din Malta, 2004-2007. a nie, cea mai mare influen]\ o
are nivelul educa]ional al tat\-
lui. Conform exper]ilor OECD,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a pentru stimularea mobilit\]ii
educa]ionale a tinerilor, se reco-
a ACORDUL SWIFT, RESPINS DE PARLA- noiembrie, permite SUA s\ continue s\ „urm\- 2008), cele mai afectate fiind locuin]ele second- mand\ ca `n [coli s\ fie pu[i
MENTUL EUROPEAN: Parlamentul European reasc\“ finan]area activit\]ilor teroriste, uti- hand, potrivit datelor publicate miercuri de `mpreun\ elevi din medii sociale
a respins mar]i, cu o larg\ majoritate, contro- lizând datele bancare colectate de societatea Institutul Na]ional de Statistic\ din Spania [i culturale diferite. P\rin]ii pot
versatul acord SWIFT ce permite accesul belgian\ SWIFT (Societatea pentru Teleco- (INE), transmite EFE. Potrivit datelor INE, afecta rezultatele copiilor lor pe
Statelor Unite la datele bancare ale cet\]enilor munica]ii Financiare Interbancare Mondiale), vânz\rile din locuin]e s-au situat `n 2009 la pia]a muncii prin productivitate
UE, `n cadrul luptei `mpotriva terorismului, care opereaz\ o re]ea utilizat\ de circa 8.000 jum\tate din num\rul record de 775.300 de (adesea influen]at\ de alegerea
transmite AFP. Parlamentul [i-a exercitat de institu]ii financiare. locuin]e vândute `n 2007 `n mijlocul „boom- [colilor) [i investi]ia `n educa]ia
pentru prima dat\ dreptul de veto asupra unui a ~N 2009, SPANIOLII AU V+NDUT CU ului“ imobiliar. ~n 2009, `n Spania s-au vândut, tinerei genera]ii. a
acord interna]ional, conferit prin Tratatul de 25% MAI PU}INE CASE: Vânz\rile de locuin- `n medie, 1.115 locuin]e la fiecare 100.000 de
la Lisabona, intrat `n vigoare `n decembrie ]e `n Spania au `nregistrat `n 2009 o sc\dere `n locuitori. Majoritatea locuin]elor achizi]ionate
2009. Acordul interimar SWIFT, parafat de ritm anual de 24,9%, fiind realizate 414.811 de `n Spania anul trecut (89,7 procente) au fost Pagin\ realizat\
mini[trii europeni de Interne la sfâr[itul lui tranzac]ii (fa]\ de 550.000 de tranzac]ii `n locuin]e libere (nesubven]ionate). a de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Reportaj S=mb\t\, 13 februarie 2010

„Ace[ti copii sunt biserica mea“

De 12 ani exist\ `n Bucure[ti o mân\ de oameni
care ofer\ sprijin - material, educativ, psihologic,
medical - copiilor `n nevoie [i familiilor lor.
~mpreun\ formeaz\ Funda]ia „Sfântul Dimitrie“, o
organiza]ie despre care se [tie prea pu]in, dar care
face gesturi deosebite. „Ajutorul trebuie s\ fie
discret“, este de p\rere p\rintele Marian Fârtat,
duhovnicul Centrului social pentru copii, din
cadrul funda]iei, [i se pare c\ acesta este principiul
dup\ care se organizeaz\ activitatea. Comunicativi
[i zâmbitori, calzi [i foarte deschi[i, a[a i-am g\sit
`n casa lor, sediul funda]iei ocrotite de Sfântul
Dimitrie, atât pe membrii echipei cât [i pe copii,
beneficiari ai serviciilor oferite.

merge la centru. Vine din

de Raluca BRODNER
~n urm\ cu trei ani, Diana
a deschis pentru prima dat\
u[a Funda]iei „Sfântul Dimi-
trie“. Auzise ce o a[teapt\ din-
colo de u[ile `nalte de la parte-
rul cl\dirii din strada Matei
Basarab, nr. 50, de la fratele
CM
YK ei mai mare, Dan. A fost ideea
bunicii s\-i aduc\ pe amândoi
la un centru social, pentru a-i
putea scoate de la orfelinat.
Casa cu mul]i copii ai nim\-
nui le-a fost celor doi fra]i,
pentru o perioad\, refugiu
salvator, pasul f\cut la timp
pentru a nu ajunge `n strad\.
~n tot acest timp, mama `i
„veghea“ din `nchisoare. Pe
tata nu l-au cunoscut nicioda-
t\. Un singur an le-a fost dat
Dianei [i lui Dan s\ duc\ o
via]\ de familie, cât de cât
normal\. Aceasta a fost peri-
oada `n care s-au putut bucu-
ra de mama lor, care a murit
la scurt timp dup\ ce a ie[it de
dup\ gratii, din cauza unei tu-
mori. Ast\zi, Dan nu mai
când `n când, `n vizit\. ~n
schimb, Diana este `n conti-
nuare beneficiar al serviciilor
oferite de funda]ie. Dup\ ore-
le petrecute aici [i la [coal\ se
`ntoarce acas\ - o garsonier\
`n care locuiesc fratele, m\tu-
[a [i cei doi copii ai acesteia.
„Impresionant la Diana
este sentimentul viu cu care
ea poart\ imaginea mamei, a-
semenea unei icoane. Mie mi-
a desenat chipul mamei [i pe
fa]a ei apar ni[te semne, ca
ni[te lacrimi. Era, de fapt, o
grupare de aluni]e, rispite pe
fa]\. Colegele mi-au confir-
mat. ~n toate desenele copilei
apare aceea[i grupare de pe
chipul mamei, ca o proiec]ie
interioar\. Mult timp a avut
impresia c\ o vede pe mama
`n apropiere [i am crezut c\
era o tulburare. Nu era
a[a. M\tu[a ei mi-a confirmat
c\ `n cartierul `n care locuiesc
exist\ o persoan\ cu o con-
forma]ie fizic\ asem\n\toare
mamei Dianei“, afirm\ Flo-
rentina Dr\ghici, psiholog.
Diana este doar una din ce-
le 40 de pove[ti triste de la
Centrul de zi «Sfântul Dimi-
trie». 40 de copii f\r\ [ans\,
care, cu siguran]\, au tr\it
mai multe rele decât oricare
dintre adul]ii care trec zilnic
prin fa]a funda]iei. Cu toate a-
cestea, micu]ii nu las\ nim\-
nui de `n]eles trauma pe care
o poart\. Sunt voio[i, mereu
zâmbitori [i deschi[i fa]\ de
oricine se ofer\ s\-i ajute la
teme, s\ coloreze `mpreun\
sau s\ se joace.
~n ajutorul
familiilor nevoia[e
„Misiunea noastr\ este sa
fim de folos copiilor (cu vârste
cuprinse `ntre 6 [i 18 ani) [i
Activit\]ile extra[colare sunt pe placul copiilor
familiilor aflate `n nevoie. Do-
rim ameliorarea calit\]ii vie]ii
acestora printr-un program de
servicii sociale, educative [i
psihologice desf\[urate sub
supraveghere specializat\ `n
cadrul centrului de zi [i la do-
miciliul unor copii cu deficien-
]e locomotorii u[oare [i medii.
De asemenea, avem `n vedere
[i nou-n\scu]ii abandona]i `n
maternitate [i mame cu risc
de abandon. ~n total, sunt `n
jur de 100 de beneficiari“, pre-
cizeaz\ Anca Stoian, directo-
rul centrului de zi.
Echipa de la centru afl\ de
ace[ti copii [i p\rin]ii lor de la
Direc]ia General\ de Asisten]\
Social\ [i Protec]ia Copilului-
Sector 3, dup\ care, timp de o
lun\ de prob\, `[i dau seama
dac\ pot sau nu continua pro-
gramul cu `ntreg pachetul de CM
YK
servicii preg\tit. {i vorbim aici
de responsabilitatea p\rin]ilor
[i dorin]a lor de comunicare [i
colaborare, care de multe ori
lipsesc cu des\vâr[ire.
~n cazul `n care familia este
cooperant\, aceasta semnea-
z\ un contract cu Funda]ia
„Sfântul Dimitrie“, `n baza c\-
ruia se angajeaz\ s\ respecte
anumite condi]ii, obliga]ii [i
`ndatoriri.
Odat\ intra]i `n program,
copiii petrec, `n medie, cinci
ore pe zi la centru, timp `n
care sunt ajuta]i la teme,
desf\[oar\ diverse activit\]i
educative, recreative, li se o-
fer\ asisten]\ psihologic\ [i
medical\ [i, de asemenea,

Funda]ia „Sfântul Dimitrie“, 12 ani de existen]\

La `nceput, sediul `n care Centrul
de zi «Sfântul Dimitrie» `[i desf\[oa-
r\ activitatea era un adev\rat para-
dis pentru [obolanii [i câinii vaga-
bonzi, care conve]uiau `n bun\ `n]ele-
gere. Gra]ie unui sprijin financiar o-
ferit de un str\in, `n 1996 a luat fiin-
]\ Centrul de zi, care ini]ial a purtat
numele Funda]ia Stavropoleos, prin
voin]a membrilor s\i fondatori din
parohia Stavropoleos, sub coordona-
rea p\rintelui Iustin Marchi[.
La 19 martie 1998 se `nfiin]eaz\
Centrul social pentru copii „Sfântul
Dimitrie“. Gândit la `nceput ca un
spa]iu de primire pentru copiii str\-
zii, `n timp, centrul [i-a diversificat [i
[i-a `mbog\]it activitatea. Astfel, din
anul 2001, programele funda]iei
se orienteaz\ spre servicii [i activi-
t\]i de prevenire a abandonului fa-
milial [i [colar [i de sus]inere a fa-
miliei aflate `n dificultate.
~n anul 2003, funda]ia se va des-
prinde din punctul de vedere admi-
nistrativ de parohia Stavropoleos, ca-
re va deveni m\n\stire, [i totodat\
`[i va schimba numele `n Funda]ia
„Sfântul Dimitrie“.
~n cei 12 ani de activitate, funda]ia
a oferit programe de asisten]\ social\
[i educative unui num\r de peste
1500 de copii cu familiile lor.
De asemenea, centrul de]ine un a-
telier de creativitate, DecoArt, care o-
fer\ servicii la domiciliu copiilor [i ti-
nerilor cu handicap locomotor. Ace[-
tia desf\[oar\ activit\]i manuale
simple, `n schimbul unui contract in-
dividual de munc\ [i al unui salariu
lunar. Toate opera]iunile (obiecte din
lut, felicit\ri) se realizeaz\ manual.
Ini]iativa s-a dovedit un succes, o-
biectele merg foarte bine la vânzare,
fapt care a dat curaj echipei de la cen-
tru pentru dezvoltarea unei activit\]i
economice, cu o dubl\ finalitate - inte-
grarea social\ a unor tineri cu handi-
cap [i posibilitatea de autofinan]are a
funda]iei.
Cei care vor s\ ofere un sprijin
funda]iei pot oferi sponsoriz\ri `n
bani [i produse neperisabile, medica-
mente [i materiale tehnico-sanitare,
produse de papet\rie [i birotic\, re- Echipa centrului social din strada Matei Basarab, nr. 50
chizite, sau pot ajuta prin voluntariat
`n cadrul Centrului social pentru Pentru dona]ii prin banc\: Banca Co- 50 RNCB 0082 0441 6872 0001/ RON,
copii „Sfântul Dimitrie“. mercial\ Român\, sucursala Unirea RO RO 93 RNCB 0082 0441 6872 003/ EUR.

CM
YK

primesc o mas\ cald\ pe zi.
Centrul este deschis micu]i-
lor [i `n perioada vacan]elor,
moment prielnic pentru des-
f\[urarea de tabere, excursii
[i activit\]i extra[colare. {i
p\rin]ii acestora sunt aju-
ta]i, iar efortul funda]iei `n
acest sens difer\ de la caz la
caz. ~n urma unor anchete
sociale la domiciliul acestora,
se stabile[te sprijinul care
urmeaz\ a fi oferit, `n func]ie
de nevoile fiec\ruia. Ajutorul
este acordat doar `n m\sura
`n care s\ le ofere acestor oa-
meni echilibrul, pentru c\ nu
se dore[te transformarea lor
`n asista]i permanen]i, de-
penden]i. Sunt `ncuraja]i,
consilia]i, li se ofer\ tot su-
portul necesar, mai ales `n
c\utarea unui loc de munc\.
Duhovnicul
centrului de zi
Din anul 1998 , de când e-
xist\ funda]ia, preotul Mari-
an Fârtat s-a al\turat echipei,
a c\rei structur\ s-a schimbat
`n timp, `ns\ p\rintele a r\-
mas pân\ ast\zi.
~nalt [i bine legat, cu o con-
stitu]ie care impune respect
numai prin prezen]\, duhov-
nicul de la Centrul de zi este
un om d\ruit misiunii sale. Pe
S=mb\t\, 13 februarie 2010
lâng\ consilierea spiritual\ a
copiilor, a p\rin]ilor lor, dar [i
a colegilor s\i, p\rintele se
implic\ `n toate activit\]ile
care necesit\ o mân\ de aju-
tor, fie ele administrative, e-
ducative sau recreative.
Harul cu care a reu[it s\
strâng\ `n jurul s\u oamenii
simpli, care pân\ mai ieri e-
rau dezn\d\jdui]i, i-a f\cut pe
mul]i dintre ace[tia s\-l alea-
g\ p\rinte spiritual pentru
pruncii lor. Florin este unul
dintre p\rin]ii care l-au ales
pe preotul Marian Fârtat na[
pentru cel de-al doilea copil al
s\u. Potrivit spuselor p\rin-
telui, tân\rul este unul dintre
exemplele pozitive din rândul
beneficiarilor funda]iei. Prin
’98, Florin `[i ducea veacul
prin Gara de Nord. Era foarte
tân\r pe atunci. Debusolat,
lipsit de un ad\post, f\r\ fa-
milie, tân\rului nu-i mai r\-
m\sese nici m\car speran]a,
`ncrederea c\ existen]a sa va
putea urma un alt sens. Aici a
intervenit Sfântul Dimitrie, o-
crotitorul centrului [i al aces-
tui om, ast\zi b\rbat `n toat\
regula, cu un serviciu, c\s\to-
rit [i cu doi copii.
„Florin ne viziteaz\ [i as-
t\zi. Suntem foarte apropi-
a]i. Important este c\ ne `n-
tâlnim la scaunul de spove-
Ssttt! Un bobocel se concentreaz\
CM
YK
Micu]ii sunt ajuta]i zilnic la teme de educatorii [i voluntarii centrului
danie [i c\ unii dintre cei ca-
re au fost asista]i continu\
s\ vin\ [i dup\ ce nu mai fac
parte din program. Pentru
mine e o mare bucurie când
con[tientizeaz\ cât de nece-
sar\ - vital\ - este sp\larea
c\m\[ii sufletului. Cât `i pri-
ve[te pe cei mici, facem cu a-
ce[tia un mic program de ru-
g\ciune, spun mic pentru c\
e important s\ fac\ ceva de
drag. ~n timp, dac\ vor sim]i
nevoia s\ cunoasc\ lucruri
mai profunde, o pot face, ia
eu o s\ le fiu al\turi. Deo-
camdat\, r\mân cu acest mi-
nim de rug\ciuni `ncep\toa-
re: rug\ciuni adresate Maicii
Domnului, Sfintei Treimi, `n-
va]\ s\-[i cear\ iertare unii
de la al]ii, s\ se `ng\duie re-
ciproc. De fapt, copiii ace[tia
sunt biserica mea“, spune pe
ton calm p\rintele Marian
Fârtat.
{tefania H\l\uc\, educator
la Funda]ia „Sfântul Dimi-
trie“, este un alt exemplu al u-
nui destin cu final fericit. Cu
ani `n urm\, tân\ra absolven-
t\ de teologie social\ a fost be-
CM
YK
neficiar\ a programelor oferi-
te de centru, iar ast\zi se ocu-
p\ ea `ns\[i de copiii afla]i `n
nevoie. Recunoa[te c\ nu a
vrut s\ se despart\ de colecti-
vul oamenilor cu suflet bun,
care pân\ mai ieri i-au fost
pedagogi, iar acum i-au deve-
nit colegi, dar care au r\mas
aceia[i buni prieteni.
„Ajutorul trebuie
s\ fie discret“
„Nu trebuie doar s\ vorbim
despre ajutorul pe care-l ofe-
rim, ci trebuie s\-l facem. {i
aspectul acesta este valabil
pentru fiecare dintre noi. Ne-
voia de ajutor a oamenilor din
jurul nostru e enorm\, iar noi
putem s\ le oferim sprijin,
discret, cât s\ nu-i facem s\ se
simt\ stingheri]i“, este de p\-
rere p\rintele Fârtat, care in-
voc\ grija sa [i a `ntregului co-
lectiv cu privire la viitorul se-
diu al funda]iei. Potrivit preo-
tului, funda]ia este `n pericol
de a r\mâne f\r\ un loc `n ca-
re s\-[i desf\[oare activitatea,
ca urmare a expir\rii contrac-
9
tului de `nchiriere la finalul a-
cestui an. Speran]a fiec\ruia
dintre membrii echipei [i a be-
neficiarilor centrului este de a
g\si cât mai repede un sediu,
care poate fi [i pe lâng\ o pa-
rohie, oriunde `n capital\.
~ntre timp, Diana o s\ vin\ CM
YK
zilnic la Funda]ia „Sfântul Di-
mitrie“. O s\ `mpart\ creioa-
nele colorate cu prietena ei
cea mai bun\, o s\ se bucure
de pove[tile din c\r]ile cu
prin]ese [i o s\ g\seasc\ pute-
rea s\ zâmbeasc\.
„Faptul c\ vine aici o ajut\
foarte mult. A reu[it s\ dep\-
[easc\ trauma suferit\ `n ur-
ma pierderii mamei sale. {tie
c\ aici este `n]eleas\, asculta-
t\, echilibrat\ comportamen-
tal [i emo]ional. A f\cut mari
progrese `n comunicare. Este
mai legat\ de centru decât cei
de acas\“, adaug\ psihologul
Florentina Dr\ghici.
„~ntre timp, poate m\ con-
vinge s\ `nve]e [i psaltica. ~[i
dore[te foarte mult. Are voce
de cânt\re] oriental Diana
noastr\“, conchide p\rintele
Marian Fârtat. a
10 Opinii S=mb\t\, 13 februarie 2010

EUROPA CRE{TIN|

Vizita „ad limina

a“ a episcopilor români
de pr. Cornel CADAR
De regul\, o dat\ la cinci ani,
fiecare episcop diecezan din Bise-
rica Catolic\ trebuie s\ fac\ o vi-
zit\ oficial\ la Vatican. Este un
fel de dare de seam\ pe care epis-
copii o fac despre mersul diecezei
lor [i o modalitate de a `nt\ri [i a
manifesta comuniunea lor cu E-
piscopul Romei. Se nume[te vizi-
t\ „ad limina apostolorum“ (`n
traducere din latin\, vizit\ „la
pragul apostolilor“). „Prag“ se re-
fer\ la intrarea la mormintele
celor doi apostoli care au predicat
evanghelia la Roma. Mormântul
Sfântului Petru se afl\ `n bazili-
ca „Sfântul Petru“ din Vatican,
iar cel al Apostolului neamurilor,
`n bazilica dedicat\ lui `n afara
zidurilor Romei.
~n afar\ de pelerinajul la mor-
mintele celor doi apostoli, episco-
pii, `n cadrul vizitei „ad limina“,
se `ntâlnesc cu papa [i viziteaz\
diferite congrega]ii, dicasterii,
consilii sau oficii ale Sfântului
Scaun pentru a prezenta proble-
mele, a cere informa]ii [i l\mu-
riri pastorale [i pentru a r\spun-
de la eventualele `ntreb\ri.
Cea de-a patra vizit\ „ad limi-
na“, dup\ redobândirea libert\-
]ii, prima cu actualul pap\, s-a
desf\[urat, `n perioada 8-13 fe-
bruarie. Este vorba de episcopii
celor [ase dieceze romano-catoli-
ce [i cinci greco-catolice care `m-
preun\ formeaz\ Conferin]a E-
piscopilor din România. Lor li s-a
ad\ugat Episcopul de Chi[in\u
(Republica Moldova). ~n total, `m-
preun\ cu episcopii auxiliari sunt
17 episcopi. Asemenea vizite, du-
p\ pr\bu[irea comunismului, au
avut loc `n anii 1991, 1996 [i 2003.
~n cadrul vizitei de anul aces-
ta, episcopii au prezentat un ra-
port asupra situa]iei generale [i
religioase din România [i au fost
primi]i individual de Sfântul P\-
rinte pentru a analiza chestiunile
proprii diecezei lor. Conform „A-
nuarului pontifical“, `n România
exist\ 1.885.608 catolici (1.879 de
parohii, 1.598 de preo]i diecezani
[i 220 de preo]i c\lug\ri).
IPS Ioan Robu, Arhiepiscop
Mitropolit de Bucure[ti, [i PS
Cornel Damian, Episcop auxiliar,
au fost primi]i `n audien]\ de c\-
tre papa luni, 8 februarie. Suve-
ranul pontif s-a interesat de situ-
a]ia catolicilor din Arhidieceza de
Bucure[ti, a clerului [i a persoa-
nelor consacrate (c\lug\ri [i c\-
lug\ri]e), de rela]iile ecumenice.
Benedict al XVI-lea, subliniind
c\ este informat despre situa]ia
actual\ a catedralei „Sfântul Io-
sif“, [i-a exprimat regretul c\ a-
cest l\ca[ de cult este `nc\ `n pe-
ricol, de[i reprezentan]ii Arhie-
piscopiei Romano-Catolice de Bu-
cure[ti cer `nc\ din anul 2001 a-
utorit\]ilor române s\ ia m\suri
pentru ocrotirea catedralei.
~n cadrul Congrega]iilor (pen-
tru Doctrina Credin]ei, Episcopi,
Cler, Via]a Consacrat\, Familie,
Cultul Divin, Educa]ia Catolic\,
Dreptate [i Pace, Migran]i, Dia-
log Interreligios etc.), episcopii
au ar\tat starea diecezelor pro-
prii `n ceea ce prive[te frecventa-
rea bisericii [i a Sfintelor Taine,
preocup\rile catolicilor [i rela]ii-
le cu ceilal]i credincio[i, [colile,
activitatea caritativ\, angajarea
Bisericii din punctul de vedere
social, rela]iile cu autorit\]ile,
activitatea congrega]iilor c\lug\-
re[ti, activitatea preo]ilor [i a a-
socia]iilor catolice, catehizarea
diferitelor grupuri, presa [i c\r]i-
le, starea familiilor, urgen]ele [i
priorit\]ile pastorale, etc.
Fiind `n Anul Sfintei Preo]ii,
Congrega]ia pentru Cler s-a inte-
resat de situa]ia preo]ilor [i de ini-
]iativele legate de acest an dedicat
preo]ilor. Aflând despre `ntâl-
nirile periodice la nivel na]ional
ale preo]ilor catolici din Ro-mâ-
nia, pentru aprofundarea tr\irii
darului Sfintei Preo]iei [i `nt\ri-
rea comuniunii fraterne, Congre-
ga]ia pentru Cler a apreciat [i a
`ncurajat asemenea ini]iative.
Fragilitatea cuplurilor, emi-
gra]ia spre ]\rile occidentale, a-
vând adesea drept consecin]\ `n-
credin]area grijii copiilor `n mâi-
nile bunicilor, separarea for]at\
a so]ilor, mai ales când mama es-
te cea care pleac\ `n c\utare de
lucru, practicarea r\spândit\ a
avortului, controlul na[terilor
prin metode contrare demnit\]ii
persoanei umane, urgen]a cate-
hezei [i a educa]iei noilor genera-
]ii sunt alte probleme care au
stat `n centrul aten]iei `n cadrul
acestei vizite.
Miercuri, 10 februarie, epis-
copii au participat [i la audien]a
general\ a suveranului pontif.
La audien]\ au fost prezen]i [i
peste 130 de studen]i semina-
ri[ti, formatori [i profesori de la
Institutul Teologic Romano-Ca-
tolic din Ia[i. Dup\ cateheza
obi[nuit\, papa s-a adresat `n
limba român\: „Salut cu afec]i-
une studen]ii teologi de la Semi-
narul Mare din Ia[i, `nso]i]i de
educatorii lor. Iubi]i prieteni,
redescoperi]i darul urm\rii lui
Cristos, aderând mereu, cu aju-
torul s\u, la voin]a Tat\lui.
Preg\ti]i-v\ sub aspect spiritu-
al, teologic [i pastoral s\ `nde-
plini]i `n mod temeinic viitorul
vostru minister `n contextul so-
ciet\]ii de ast\zi, `n mare parte
secularizat\. V\ `nso]esc cu ru-
g\ciunea mea [i v\ binecu-
vântez din inim\“.
Pornind de la rapoartele ge-
nerale pe care episcopii le-au
`naintat cu ocazia acestei vizi-
te, papa `[i va face o viziune de
ansamblu asupra situa]iei Bise-
ricii [i societ\]ii din România [i
va formula câteva `ndemnuri
concrete pentru p\storii români
[i pentru turmele `ncredin]ate
lor. Cu siguran]\, din mesajul
care va fi `ncredin]at episcopi-
lor nu vor lipsi `ndemnuri cu
privire la voca]ii, la continua-
rea drumului ecumenismului [i
al dialogului cu ceilal]i cre[tini,
la formarea uman\ [i religioas\
a laicilor, la catehizarea tineri-
lor [i a copiilor, la grija pentru
preo]i. a

RETINA V|ZDUHULUI

O impostur\ istoric\ de propor]ii - „AGORA“ de Alejandro Amenábar

de Elena DULGHERU
De la `nceputurile cinematografului, nu-
m\rul filmelor explicit antireligioase l-a
prevalat cu mult pe cel al speciali[tilor dis-
pu[i s\ le amendeze. Situa]ia nu s-a schim-
bat nici azi, cu toate c\ steagurile politice
sub care defileaz\ marile industrii de film
nu mai arboreaz\ svastica ori secera [i cio-
canul. Pe de alt\ parte, frica de a fi acuzat\
de „spirit inchizitorial“ [i bigotism (?!) deter-
min\ critica la o extrem\ reticen]\ `n de-
mascarea instig\rilor la ur\ [i discriminare
religioas\, ori a gogonatelor imposturi isto-
rice (precum cea a lui James Cameron din
„Mormântul pierdut al lui Iisus“ sau `n e-
craniz\rile dup\ Daniel Brown).
Unul dintre cinea[tii nefast consacra]i
`n aceast\ op]iune este spaniolul Alejandro
Amenábar, autorul r\sun\torului „Mar a-
dentro“/ „Marea dinl\untru“ (2004), o tul-
bur\toare [i subtil\ pledoarie pentru euta-
nasie, `mbr\cat\ `n ambalajul unei drame
psihologice complexe [i seduc\toare, laure-
at\ cu cele mai prestigioase premii.
Dar iat\ c\ multioscarizatul cineast nu
se mul]ume[te cu postura (avantajoas\)
de liber-cuget\tor, militant pentru drep-
turile omului, ci o `mbr\]i[eaz\ f\]i[ pe a-
ceea de lupt\tor angajat `mpotriva credin-
]ei `n general, a cre[tinismului `n special,
dar mai ales a adev\rului istoric [i a… bu-
nului sim] scenaristic. Oscarurile ob]inute
i-au permis s\ se angajeze, `mpreun\ cu
coscenaristul Mateo Gil [i cu produc\torii
Fernando Bovaira [i Álvaro Augustin, `n
aventura unei superproduc]ii istorice
costisitoare (50 mil. euro), „Agora“, o des-
cindere `n labirintul de conflicte politice [i
religioase ale Alexandriei elenistice (sec.
IV d.H.); perspectiva virulent anticre[tin\
abordat\ este probabil cea care le-a dat
realizatorilor speran]a c\… „investi]ia va
fi recuperat\“! Numai c\ ambi]ia a surcla-
sat cu mult competen]ele `n domeniu [i
cheful de documentare ale echipei artisti-
ce, convins\, probabil (de un Cameron, de
un Daniel Brown [i de al]ii), c\ orice im-
postur\ istoric\, dac\ e politic corect\, e
salutat\ de spectatori [i de industria fil-
mului. Dar nu e tocmai a[a, mai ales când
tenden]iozitatea imposturii se bate cap `n
cap cu preten]iile elucubrante, ridicole [i
contradictorii ale realizatorilor. ~ncerca]i
s\ vizualiza]i, `n termeni hollywoodieni,
subiectul filmului din prezentarea f\cut\
chiar de Amenábar: „Agora este povestea
unei femei, a unui ora[, a unei civiliza]ii [i
a unei planete. Agora este o planet\ pe ca-
re trebuie s\ locuim `mpreun\. Am c\utat
s\ punem `n eviden]\ realitatea uman\ `n
contextul tuturor speciilor de pe P\mânt,
iar P\mântul `n context cu Universul; oa-
menii, care sunt ca ni[te furnici pe P\-
mânt, iar P\mântul ca o minge `ntre mul-
te alte stele“. Da, filmul este o cacealma,
pentru c\ piesele-cheie care-i lipsesc sunt
focala (sau perspectiva) [i subiectul.
Stabilirea subiectului poate fi ea `ns\[i
subiectul unei hermeneutici: filmul este
despre o fecioar\ savant\, filozoaf\ neo-
platonician\, Hypatia din {coala alexan-
drin\ a Egiptului (personaj real) [i despre
concuren]a a doi elevi ai acesteia la mâna
ei, despre cum Hypatia renun]\ atât la iu-
birea ambi]iosului aristocrat Orestes (alt
personaj real), pentru a se dedica studiu- ile sunt modificate pentru a impune in- medievale ori Conquistei spaniole, ba
lui mi[c\rii planetelor, cât [i la oferta ce- ten]ionat un sens str\in, chiar opus celui chiar obsedantelor decenii totalitare!! ~n
luilalt pretendent de a se converti de coni- al evenimentului evocat. ~n semiotic\, se viziunea sa egalizatoare, cre[tinismul,
ven]\ la cre[tinism, despre Biblioteca ale- nume[te „deturnare semantic\“, iar `n ter- dup\ trei veacuri de mucenicie [i cata-
xandrin\ `n sine [i despre una din incen- meni juridici, rapt, calomnie, impostur\. combe, s-ar fi adoptat `n mas\, asemeni
dieriile acesteia (la sf. sec.IV), atribuit\ u- Filmul a fost amendat pentru anti- carnetului de partid, din oportunism
nor fanatici cre[tini, despre luptele dintre cre[tinism pân\ [i de cronicarii cei mai („trebuie s\ fii de partea puterii“, sug-
„hoardele“ de cre[tini, iudei [i romani (a[a pu]in interesa]i de credin]\; recursul la ereaz\ fostul sclav al Hypatiei, Davus,
cum numai un `mp\timit al MTV-ului, ca- cre[tinofobie e cu atât mai evident, cu convertit de curiozitate la cre[tinism [i
re nu a citit niciodat\ o carte de istorie an- cât filmul e mai lipsit de structur\ [i lo- ajuns peste noapte episcop), martiriul nu
tic\, [i le-ar imagina), despre lapidarea gic\ scenaristic\. Povestea se r\sfir\ `n- ar fi decât joc fachiric (ne arat\ predica-
Hypatiei de c\tre o alt\ „hoard\“ de cre[- tre planuri narative [i teme multiple, pe torul Ammonius, ce ]op\ie ca un dervi[
tini (fapt consemnat, se pare, de doi isto- care nici regizorul, nici coscenaristul nu prin j\ratec, instig\ la ur\, acoperindu-
rici ai epocii, Socrate Scolasticul [i Euna- le mai ]in sub control: tema fecioarei de- se viclean cu citate evanghelice, [i se
pius de Sardis), dar [i despre ve[nicul con- dicate virtu]ilor, `n]elepciunii [i [tiin]ei - laud\ c\ Dumnezeu `i vorbe[te tot tim-
flict dintre [tiin]ele liberale, care `nnobi- motiv antic grecesc, exaltat mai târziu pul), iar omiliile, o sfor\itoare poliloghie
leaz\ [i mântuie, [i religiile `nrobitoare [i de renascenti[ti [i romantici; tema bib- de partid. Gesturile [i faciesurile grupu-
obscurantiste. C\ filmul este un mare fi- liotecii, f\r\ apanajul mistic borgesian, rilor de cre[tini amintesc de cele ale pa-
asco e pu]in spus. ci ca simplu ([i ipocrit) stindard al ata- pua[ilor dintr-un ritual orgiastic ori, `n
S\ fim bine `n]ele[i: o oarecare distan- [amentului pentru erudi]ie (dac\ ar fi cel mai bun caz, de ale suporterilor la un
]are de veridicitatea istoric\ nu e neap\- fost real, filmul n- ar fi ar\tat astfel!), [i meci de fotbal. Culmea „subtilit\]ii“ re-
rat un p\cat, inadverten]e istorice se g\- tema „eternului“ conflict dintre pro- gizorale e atins\ când momentul pro-
sesc `n multe opere repere ale literaturii gresism [i obscurantism (primul, ata[at hodirii unui episcop - personaj episodic,
universale [i ale filmului. Mari creatori prin defini]ie partizanilor lui Euclid, cel neutru `n film - este acompaniat sonor
(de la Shakespeare la Eminescu [i de-al doilea, discipolilor lui Hristos [i ai de un ap\s\tor bâzâit de mu[te (pro-
Tarkovski) `[i permit s\ „modeleze“ detalii oric\rei teofanii). cedeu defel original, de altfel)… Al\turi
ale istoriei `n favoarea ideii dramatice, Este uimitor cum regizorul atribuie de atâta ur\, obtuzitate [i ignoran]\,
f\r\ a compromite evenimentul evocat. ~n Veacului de Aur al cre[tinismului, care a orice elogiu al Palas-Athenei `[i de-
termeni juridici, o fac cu „bun\-credin]\“. dat marea {coal\ Patristic\ Alexandri- conspir\ singur duplicitatea, lovit chiar
Reaua-credin]\ apare când, mizând pe ig- n\ [i despre care a curs atâta cerneal\, de palo[ul, intolerant la ipocrizie, al
noran]a sau neaten]ia auditoriului, detali- cli[eele Inchizi]iei, r\zboaielor religioase olimpienei fecioare! a

CM
YK

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
Dac\ nu se obi[nuiesc s\ posteasc\ de mici,
nu vor ]ine posturile nici când se vor m\ri
MICUL CATEHISM
Semnifica]ia pomenirii la patruzeci de zile
La patruzeci de zile se face
pomenire `n amintirea `n\l]\rii
la cer a M=ntuitorului, dorind ca
[i sufletul celui r\posat s\ se
`nal]e la cer. Pomenirile de la
trei, [ase [i nou\ luni se fac `n
cinstea Sfintei Treimi, iar prin
cea de la un an urm\m exemplul
cre[tinilor din primele secole,
care cinsteau ziua mor]ii marti-
rilor [i a sfin]ilor, s\v=r[ind
Sf=nta Liturghie [i amintind de
via]a [i faptele lor, ziua mor]ii
martirilor reprezent=nd na[te-
rea lor la via]a ve[nic\.
Termenul de [apte ani, c=nd
se face tot slujba Parastasului,
este legat de simbolistica unui
num\r sf=nt, cele [apte zile ale
crea]iei. Obiceiul, `nt=lnit `n une-
le zone, de a se deshuma osemin-
tele la `mplinirea a [apte ani [i a
se re`nhuma nu este prev\zut `n
c\r]ile biserice[ti. Asemenea ce-
ISTORII CU T+LC
Despre grija pentru
mântuirea sufletului
Un frate oarecare, silitor fiind
spre poc\in]\ [i mântuirea sa,
mergând la Muntele Sinai [i g\-
sind acolo o chiliu]\ veche `n care
locuise un p\rinte dintre cei de
demult, s-a s\l\[luit `ntr-`nsa. ~n
ziua dintâi, când s-a a[ezat `n
acea chiliu]\, a g\sit o scrisoare
pe un lemni[or, scris\ de un frate
dintre cei care tr\iser\ mai `na-
inte `n acel loc. {i era scris aces-
tea: „Eu, Moise, am venit m\rtu-
S=mb\t\, 13 februarie 2010
lorlalte zile de pomenire, [i la
[apte ani se oficiaz\ tot slujba
Parastasului.
Se obi[nuie[te ca, la patruzeci
de zile sau la un an de la plecarea
la Domnul a unei persoane apro-
piate, s\ se dea de poman\ dife-
rite lucruri, `n special `mbr\c\-
minte, `nc\l]\minte, obiecte de
uz casnic, f\r\ ca aceast\ jertf\
s\ aib\ un caracter obligatoriu.
Oric=nd se poate da de poman\
spre iertarea p\catelor unei per-
soane dragi, care nu mai este `n
via]\, dar nu orice. Nu se pot da
de poman\ lucruri care, prin fo-
losirea lor, conduc la p\cat (]i-
g\ri, droguri etc.), chiar dac\
acestea au fost pl\cute celui
adormit.
Pomenirile sunt jertfe, fapte
de milostenie care se ofer\ `n
amintirea [i spre iertarea p\ca-
telor celui adormit, spre folosul
risindu-m\ lui Teodor“. El, v\-
zând acea scrisoare [i citind-o,
foarte s-a umilit [i a `nceput a
plânge cu lacrimi, zicând:
- O, frate, unde e[ti acum tu,
cel care ai scris aici c\ ai venit
m\rturisind? Unde este acum
mâna aceea, care a scris aici? O,
frate, `n ce stare e[ti?
{i a[a `n toate zilele f\cea, pu-
nând `naintea ochilor s\i acel
lemn scris, apoi plângea cu la-
crimi, vorbind cu dânsul, ca [i
cum ar fi fost viu, de fa]\ [i, a[a,
aducându-[i aminte de moartea
Ce folos avem din postire?
Sfin]ii P\rin]i, prin ilumina-
rea Duhului Sfânt, au rânduit
doar anumite zile [i perioade de
post. Vede]i, din pricina sl\biciu-
nii noastre nu putem s\ postim
tot anul, a[a cum am fi f\cut-o `n
mod natural, dac\ ne-am fi izb\-
vit `n `ntregime de cele materia-
le, dac\ am fi apar]inut `n exclu-
sivitate lui Dumnezeu, dac\ am
fi fost duhovnice[ti, [i nu tru-
pe[ti. ~ns\, exact acesta este sco-
pul postului `n Biseric\: s\ deve-
nim duhovnice[ti. Pentru c\,
prin postire, trupul se smere[te
`mpreun\ cu inima [i se omoar\
progresiv toate patimile. Deci,
`n]elege]i cât de mare este folosul
postului!
Copiii trebuie s\ posteas-
c\ tot timpul?
Copiii, când sunt bolnavi sau
sl\bi]i, s\ nu posteasc\. Când
sunt, `ns\, s\n\to[i, de ce nu?
Dac\ nu se obi[nuiesc s\ pos-
teasc\ de mici, nici când se vor
m\ri nu vor ]ine posturile Biseri-
cii noastre.
Când este `ng\duit\ in-
dignarea?
Când cineva v\ nec\je[te, in-
dignarea este ne`ndrept\]it\,
c\ci se na[te din egoism. Atunci
vr\jma[ul este lâng\ noi. {i câ[-
tig\...
Indignarea [i mânia sunt `n-
g\duite doar când se `ntorc `mpo-
triva gândurilor [i a dorin]elor
rele.
oamenilor s\raci din comunita-
tea respectiv\. De aceea, este bi-
sa, plângea `n toate zilele cu
amar\ umilin]\. El avea lucrul
mâinilor sale scrisoarea, c\ [tia
s\ scrie slov\ curat\ [i scria
c\r]i. {i i-au adus lui fra]ii hâr-
tie, cheltuial\ [i plat\ pentru
scris, iar el, luând hârtia [i plata
de la fra]i, n-a scris nim\nui ni-
mic, numai câte un text, [i l-a pus
la hârtia [i plata fiec\rui frate,
scriind a[a:
- Ierta]i-m\, p\rin]ilor [i fra]i
ai mei, c\ am avut pu]intic\ trea-
b\ cu cineva [i pentru aceea n-am
avut vreme ca s\ v\ scriu vou\
c\r]ile. (Cuvinte folositoare ale
sfin]ilor b\trâni cei f\r\ de nu-
me, Editura „Doxologia“, 2009)
Agenda cre[tinului 11
Ne este `ng\duit s\ avem
antipatii fa]\ de unii oa-
meni?
Multe sunt p\catele care pro-
voac\ mânia lui Dumnezeu, dar
mai presus de toate sunt acestea
dou\: p\catele trupe[ti [i dispre-
]ul fa]\ de ceilal]i. Dispre]ul fa]\
de semenii no[tri este o patim\
grea. C\uta]i `nl\untrul vostru [i
afla]i cauza care a creat-o. Dup\
aceea, f\r\ s\ sta]i mult pe gân-
duri, lua]i hot\rârea s-o smulge]i
din inim\, oricât v-ar p\rea de
`ndrept\]it\.
Unde se afl\ sufletele p\-
c\to[ilor care au murit ne-
poc\i]i?
Imediat dup\ moartea tru-
peasc\ a omului, fie a celui virtu-
os, fie a celui p\c\tos, sufletul lui
sufer\ a[a-numita judecat\ per-
sonal\ par]ial\. Adic\ este jude-
cat `ntr-o prim\ faz\ de c\tre
Dumnezeu [i, `n continuare, este
a[ezat `ntr-un loc mai presus de
sim]uri, unde, a[tept=nd judeca-
ta definitiv\ [i universal\, pre-
gust\ fie desf\tarea raiului, dac\
a fost drept, fie chinul iadului,
dac\ a fost p\c\tos [i nu s-a po-
c\it p=n\ la ceasul ie[irii lui din
trup. Deci, `ngr\dite `n acest loc
stabilit doar de Domnul [i cunos-
cut doar de El, sufletele p\c\to[i-
lor nepoc\i]i a[teapt\ cu cutre-
mur, groaz\ [i ru[ine momentul
os=ndirii lor definitive. (Sfântul
Teofan Z\vorâtul, C\l\uzire c\-
tre via]a duhovniceasc\)
ne ca aceste pomeniri s\ nu se
transforme, `n mod gre[it, `n me-
se de familie sau mese la care
sunt invita]i doar vecini. Se reco-
mand\ s\ fie invita]i [i cre[tini
nevoia[i, iar toate cele oferite la
mas\ s\ fie consumate cu decen-
]\ [i echilibru, pentru c\, altfel,
risc\m s\ ne `ndep\rt\m de la
semnifica]ia [i caracterul de jert-
f\ al acestor fapte de milostenie.
(pr. Gheorghe MIH|IL|)
TEZAUR PATRISTIC
„Nu trebuie s\ socotim cu-
vintele sfin]ilor golite de pute-
re. Ele sunt lucr\toare [i gr\i-
te dup\ Dumnezeu. Dar, fiind-
c\ noi suntem pironi]i `n cele
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXXXIX)
Dialogul teologic
`ntre Biserica
Ortodox\ Român\ [i
Biserica Evanghelic\
din Germania (II)
Primul dialog teologic `ntre
Biserica Ortodox\ Român\ [i
Biserica Evanghelic\ din Ger-
mania a avut loc la Goslar
(Germania), `ntre 19-23 no-
iembrie 1979. Tema general\
a dialogului teologic a fost:
„Sfânta Scriptur\, Tradi]ia [i
M\rturisirea“. Dup\ referate
au urmat discu]ii, `n care s-au
aprofundat tema [i implica]iile
ei, s-au eviden]iat elementele
complementare [i convergente
[i s-au f\cut pa[i pe drumul
cunoa[terii [i apropierii reci-
proce. S-a subliniat din partea
ortodox\, de c\tre p\rintele
profesor Dumitru St\niloae,
necesitatea c\ut\rii `mpreun\
a unor formule [i formul\ri
mai cuprinz\toare, paradoxa-
le, ale adev\rului de credin]\
care implic\ rela]ia `ntre fac-
torul divin [i uman `n `n]ele-
gerea [i redarea acestuia. Prin
astfel de formule sau formu-
l\ri, protestantismul ar ie[i
din imobilismul `n care este
]inut de autoritatea exclusiv\
a unei singure confesiuni
ini]iale (Confesiunea Augusta-
n\) sau de dezvoltarea exclu-
siv\ pe linia ei, iar Ortodoxia
ar reveni cu nuan]\ri `n unele
formul\ri, nuan]\ri mai apro-
piate de spiritul hot\rârilor
Sinoadelor Ecumenice. Referi-
tor la rela]ia dintre Sfânta
Scriptur\ [i Sfânta Tradi]ie,
s-a men]ionat faptul c\ Sfânta
Scriptur\ a Noului Testament
este a[ternerea `n scris a Tra-
di]iei apostolice. Taina revela-
]iei cuprinse `n ea nu va putea
fi `n]eleas\ niciodat\ de c\tre
oameni `n plenitudinea sa in-
finit\. De aceea, nici o m\r-
turisire de credin]\ a Bisericii
nu poate cuprinde `ntreg con-
]inutul Sfintei Scripturi. M\r-
turisirile de credin]\ au fost
formulate pentru a exprima
mai exact unul sau mai multe
adev\ruri de credin]\, care au
fost contestate sau au fost
`n]elese gre[it. Biserica a evi-
tat s\ fixeze cu u[urin]\ de-
taliile credin]ei; dimpotriv\,
numai `n situa]ii de criz\ a
hot\rât exprim\ri sau defini]ii
noi. Din acest motiv, credin]a
cre[tin\ r\mâne mereu ra-
portat\ la baza larg\ a
Tradi]iei apostolice, cu con-
]inutul ei inepuizabil.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
trupe[ti [i materiale, nu putem
`n]elege cele gr\ite de sfin]i.“
(Sf. Varsanufie [i Ioan, Scrisori
duhovnice[ti, r\sp. 383, `n Fil.
rom., vol. XI, p. 387)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Poetul Grigore Vieru,
omagiat la Vene]ia
Poetul Grigore Vieru va fi o-
magiat, m=ine, la sala Spazio
Eventi a libr\riei Mondadori
din Vene]ia (Italia), unde va fi
lansat\ cea mai recent\ an-
tologie bilingv\ din opera sa,
conform Institutului Cultural
Român (ICR) din Vene]ia.
Titlul antologiei este „Orfeo
rinasce nell’amore“ („F\-
g\duindu-m\ iubirii“), selec]ia
[i traducerea `n limba ita-
lian\ apar]inând Olg\i Irim-
ciuc. Volumul a ap\rut la `n-
ceputul acestui an, la editura
Graphe.it din Perugia, fiind
publicat cu sprijinul ICR, prin
programul Translation and
Publication Support Program-
me (TPS). Invita]ii la manifes-
tarea organizat\ de Institutul
Român de Cultur\ [i
Cercetare Umanistic\ de la
Vene]ia sunt academicianul
Mihail Dolgan, critic [i istoric
literar, [eful catedrei de lite-
ratur\ român\ [i teorie litera-
r\ a Universit\]ii de Stat din
Chi[in\u, scriitorul [i jurna-
listul Cristian Teodorescu, Ro-
berto Russo, directorul editu-
rii Graphe.it din Perugia, Ol-
ga Irimciuc, autoarea traduce-
rii `n limba italian\ [i repre-
zentanta Asocia]iei de Promo-
vare Social\ Italia-Moldova
Onlus din Besozzo, Natale
Fioretto, `ngrijitorul volumu-
lui, profesor la Universitatea
din Perugia. Invitatul de o-
noare al manifest\rii va fi
Raisa Vieru, so]ia poetului. E-
venimentul este organizat de
Institutul Român de Cultur\
[i Cercetare Umanistic\ de la
Vene]ia, `n parteneriat cu li-
br\ria Mondadori din Vene]ia
[i `n colaborare cu Asocia]ia de
Promovare Social\ Italia-Mol-
dova Onlus din Besozzo [i cu
editura Graphe.it din Perugia,
beneficiind de sprijinul ICR.
Ministerul Culturii
va elabora un
Cod al Patrimoniului
Ministrul Culturii [i Patrimo-
niului Na]ional, Hunor Kele-
men, vrea s\ elaboreze un
Cod al Patrimoniului care s\
cuprind\ [i o serie de sanc]i-
uni severe `n cazul deterior\-
rilor sau interven]iilor nea-
decvate asupra imobilelor de
patrimoniu. „Una dintre pri-
orit\]ile ministerului vizeaz\
protejarea patrimoniului con-
struit [i, ca atare, dorim s\ ne
folosim de orice oportunitate
care ar `nsemna un pas `nain-
te `n acest domeniu. Ne-am
propus elaborarea unui cod al
Patrimoniului care ar aduna
laolalt\ reglementarea a tot
ce ]ine de patrimoniu [i ar
prevedea [i sanc]iuni pentru
deteriorarea sau interven]iile
neadecvate asupra imobilelor
de patrimoniu“, a spus min-
istrul, `n cadrul unei `ntreve-
deri cu ambasadorul Turciei
la Bucure[ti, Ayse Sinirlioglu,
conform Agerpres. Reprezen-
tan]i ai Ministerului Culturii
[i Patrimoniului Na]ional
(MCPN) au spus c\ `n perioa-
da ce urmeaz\ Hunor Kele-
men va discuta pe acest su-
biect cu speciali[ti `n dome-
niu. Ministrul Culturii este de
p\rere c\ zilnic se pierde câte
o construc]ie de patrimoniu,
tocmai din cauza lipsei unor
sanc]iuni severe. a
Festivalul de Filme „Astra“, adus la Bucure[ti
Pelicule care au rulat anul
trecut la Festivalul Interna]io-
nal de Film Documentar „Astra“
din Sibiu (26 octombrie-1 no-
iembrie 2009) vor fi prezentate,
`n perioada 19-21 februarie, la
Muzeul }\ranului Român [i la
Eurocinema Tinerimea Româ-
n\, conform Institutului Cultu-
ral Român.
Cele mai bune filme documen-
tare ale edi]iei 2009 a Festivalu-
lui „Astra“ pot fi v\zute timp de
trei zile `n Bucure[ti. Programul
evenimentului cuprinde o dimi-
1.000 de profesori vor ob]ine
a doua specializare la ID
Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii, Tineretului [i
Sportului (MECTS)
deruleaz\ Proiectul
„Formarea profesional\
a cadrelor didactice din
`nv\]\mântul
preuniversitar pentru noi
oportunit\]i de
dezvoltare `n carier\“,
prin intermediul c\ruia
aproximativ 1.000 de
profesori din `nv\]\mântul
preuniversitar vor avea
oportunitatea de a ob]ine
o a doua specializare.
Dup\ finalizarea cursurilor,
la sfâr[itul perioadei de pân\ la
doi ani de studii de nivel postu-
niversitar, profesorii vor ob]ine
o diplom\ de conversie profesio-
nal\ care s\ le faciliteze asigu-
rarea normei didactice `ntr-o
singur\ [coal\. Profesorii vor
deveni mai bine preg\ti]i, cu in-
forma]ii actualizate din dome-
niul disciplinei de studiu, bene-
ficiind, totodat\, de experien]a
parcurgerii unui program mo-
dern de studii, adaptat nevoilor
lor de formare, precum [i de con-
di]ii [i facilit\]i adecvate `nv\]\-
mântului la distan]\. Formarea
celor 1.000 de cadre didactice se
va realiza `n formatul educa]iei
la distan]\ [i fiecare program de
studii va con]ine un modul de
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UN ANSAMBLU ROM+- cel, c\rora li se va al\tura Roxa-
NESC CONCERTEAZ| LA na Constantinescu, mezzosopra-
n\. Programul recitalului de la
NEW YORK {I LONDRA: En- New York include lucr\ri de
semble Raro, ansamblul `n rezi-
den]\ al Festivalului SoNoRo, va
concerta `n premier\ pe 16 febru-
arie la Carnegie Hall din New
York (Sala Zankel), conform A-
gerpres. Recitalul din Statele U-
nite va fi urmat, pe 26 martie, de
un concert cameral la Wigmore
Hall din Londra. Cele dou\ eve-
nimente sunt organizate de Aso-
cia]ia SoNoRo `n parteneriat cu
Institutul Cultural Român (ICR)
[i fac parte din turneul Ensemble
RARO & SoNoRo Festival on
Tour. Ensemble Raro este com-
pus din Diana Ketler - pian, Ale-
xander Sitkovetsky - vioar\,
R\zvan Popovici - viol\, Bern-
hard Naoki Hedenborg - violon-
CM
YK
nea]\ dedicat\ exclusiv copiilor,
pe 19 februarie.
~n cadrul evenimentului va a-
vea loc [i o dezbatere dedicat\
necesit\]ii conserv\rii patrimo-
niului `n acele zone `n care aces-
ta poate fi afectat de dezvoltarea
economic\, dezbatere care se va
concentra `n special pe situa]ia
specific\ a localit\]ii Ro[ia Mon-
tan\ din jude]ul Alba.
Proiec]iile de film se desf\[oar\
`n paralel, `n dou\ cinematografe
din Bucure[ti: Noul Cinematograf
al Regizorului Român de la Muze-
Tehnologia Informa]iei [i Comu-
nica]iei (TIC), procesul didactic
beneficiind astfel de un nivel ri-
dicat de utilizare a TIC. Cele 12
domenii de specializare vizate
sunt matematic\, fizic\, chimie,
biologie, educa]ie tehnologic\,
tehnologia informa]iei, limba [i
literatura român\, limba [i lite-
ratura englez\, limba [i litera-
tura francez\, psihopedagogie,
geografie [i istorie. Pe termen
lung, proiectul genereaz\ efecte
care `i asigur\ sustenabilitatea
[i care vizeaz\ `mbun\t\]irea o-
portunit\]ilor de dezvoltare `n
carier\ pentru cadrele didactice
din `nv\]\mântul preuniversi-
tar, prin ob]inerea unei diplome
de conversie profesional\, `mbu-
n\t\]irea capacit\]ii institu]ii-
lor de `nv\]\mânt superior de a
dezvolta [i implementa progra-
me de formare continu\ prin ED
de calitate, adresate cadrelor di-
dactice, un nivel mai bun de
George Enescu, Robert Schu-
mann [i Peteris Vasks, iar la
Londra va cuprinde [i lieduri de
Richard Strauss.
a EXPOZI}IE LIVIU SU-
HAR LA BOTO{ANI: Profesorul
universitar doctor Liviu Suhar,
de la Facultatea de Arte Plastice,
Decorative [i Design din cadrul
Universit\]ii de Arte „George E-
nescu“ din Ia[i, a deschis, mier-
curi, prima sa expozi]ie de pictu-
r\ `n municipiul Boto[ani. Lu-
cr\rile, realizate pe pânz\, au
fost expuse la Galeriile de art\
„{tefan Luchian“, sub genericul
„Transfigur\ri“. „Pictura nu este
altceva decât o transfigurare,
prin mijloace specifice culturii [i
CM
YK
S=mb\t\, 13 februarie 2010
ul }\ranului Român [i Centrul
Na]ional\ de Art\ Tinerimea Ro-
mân\ - Eurocinema. Accesul la
proiec]iile de film este gratuit pe
toat\ durata evenimentului.
Printre cele peste 20 de produc-
]ii de la „Astra“, care vor fi proiec-
tate la Bucure[ti, se num\r\ „B\-
t\lie contra curentului/Upstream
Battle“ (Germania) de Ben Kem-
pas, „Copiii uraniului“ (România)
de Adina Popescu [i Iulian Gher-
vas, „Althea“ (Turcia) de Petra
Holzer [i Ethem Özgüven [i „A-
gainst Blood Justice/F\r\ v\rsare
preg\tire al elevilor [i studen]i-
lor, care beneficiaz\ de cadre di-
dactice formate `n spiritul meto-
delor interactive de predare-`n-
v\]are [i centrate pe elev/stu-
dent [i care utilizeaz\ tehnolo-
giile de informare [i comunicare
(TIC) `n procesul didactic, sti-
mularea cadrelor didactice pen-
tru participarea la educa]ia per-
manent\ [i crearea unei culturi
a `nv\]\rii pe tot parcursul vie]ii.
Proiectul se va derula pe o
perioad\ de trei ani, fiind imple-
mentat `n parteneriat cu Euro-
pean Foundation for Quality in
eLearning - EFQUEL, Universi-
tatea Politehnic\ din Bucure[ti,
Universitatea Tehnic\ de Con-
struc]ii din Bucure[ti, Universi-
tatea Babe[-Bolyai din Cluj-Na-
poca, Universitatea Petrol [i
Gaze din Ploie[ti, Universitatea
Transilvania din Bra[ov, Uni-
versitatea din Bucure[ti etc. a
prin personalitatea, cultura, sen-
sibilitatea [i talentul artistului.
Cred c\ am venit `n `ntâmpina-
rea unui public, care, cu siguran-
]\, va putea s\ mediteze `n urma
acestei expozi]ii. Lucr\rile mele
sunt ni[te trimiteri sau sugestii,
care `l provoac\ pe privitor s\ se
`ntoarc\ spre sine“, a spus auto-
rul. ~ncepând cu anul 1968, artis-
tul expune constant, f\r\ `ntre-
rupere, lucr\ri de pictur\ [i de-
sen, `n expozi]ii personale, de
grup, colective - jude]ene, na]io-
nale [i interna]ionale.
a CURS DE M|IESTRIE
ARTISTIC| LA COLEGIUL DE
ART| IA{I: Un curs de m\ies-
trie interpretativ\ sus]inut de pi-
anistul Andreas Henkel din Ger-
mania va fi organizat `n perioada
15-20 februarie la Colegiul Na]io-
de sânge“ (Fran]a) de Nathalie
Rossetti [i Turi Finocchiaro.
Festivalul Interna]ional de
Film Documentar de la Sibiu,
„Astra“, este organizat de Studi-
oul Astra Film - Departamentul
de antropologie vizual\ al CNM
„Astra“ din Sibiu [i de Funda]ia
Astra Film, cu sprijinul Centru-
lui Na]ional al Cinematografiei,
Programului Media al Uniunii E-
uropene, Consiliului Jude]ean
Sibiu, Prim\riei Sibiu, Funda]iei
Ra]iu, Ambasadei Fran]ei, Am-
basadei Olandei, Ambasadei Is-
raelului, Funda]iei Soros Româ-
nia, editurii Cartier [i Ministeru-
lui Culturii. a
„C\l\torie
`n Bretania“,
prelungit\ la MNAR
Expozi]ia „C\l\torie `n Bre-
tania. Arti[ti francezi [i români
descoperind cultura breton\“,
deschis\ la Muzeul Na]ional de
Art\ al României (MNAR), care
a reu[it s\ atrag\, `n Fran]a, a-
proape 30.000 de vizitatori [i
peste 5.000 de iubitori ai arte-
lor plastice `n România, a fost
prelungit\ pân\ pe data de 28
februarie. „Succesul expozi]iei,
care a fost organizat\ `n colabo-
rare cu Ambasada Fran]ei `n
România [i cu Institutul Fran-
cez la Bucure[ti, ne-a determi-
nat s\ prelungim perioada de
expunere, cu acordul parteneri-
lor de la Muzeul Departamen-
tal Breton din Quimper“, a spus
Alina P\tru, de la Departamen-
tul Educa]ie, Comunicare, Pro-
iecte Culturale de la MNAR.
Cei mai tineri vizitatori pot
opta astfel pentru completarea
unui traseu interactiv al expo-
zi]iei, care con]ine indicii ce tri-
mit de la o lucrare la alta,
transformându-le astfel c\l\to-
ria `n Bretania `ntr-o experien-
]\ pl\cut\ [i instructiv\. „Expo-
zi]ia [i-a propus s\ ilustreze nu
numai puterea de seduc]ie a lu-
mii bretone asupra arti[tilor
din orizonturi culturale diferi-
te, ci mai ales s\ redea arti[ti-
lor români locul care li se cuvi-
ne `n contextul artistic euro-
pean, pentru care Bretania a
fost un adev\rat centru“, a spus
directorul general al MNAR,
Roxana Theodorescu, conform
Agerpres.
Cele peste 200 de piese de ar-
t\ plastic\ [i decorativ\ ofer\ o
imagine concludent\ asupra Bre-
taniei care i-a cucerit pe arti[tii
români de la sfâr[itul secolului al
XIX-lea [i din prima jum\tate a
secolului al XX-lea. a
nal de Art\ din Ia[i. Cursul este
realizat `n colaborare cu Colegiul
Na]ional de Art\ „Octav B\ncil\“
din Ia[i, Funda]ia Crescendo In-
ternational [i Inspectoratul {co-
lar Jude]ean Ia[i. Maestrul An-
dreas Henkel este un pianist de
excep]ie care pred\ la Conserva-
torul „Heinrich Schutz“ din Dres-
da. El este invitat la Ia[i pentru
a doua oar\ s\ sus]in\ cursuri
interna]ionale de m\iestrie ar-
tistic\ - pian, urmând s\ lucre-
ze cu tineri talenta]i. ~n Sala de
Festivit\]i a Colegiului Na]io-
nal de Art\ „Octav B\ncil\“ din
Ia[i vor avea loc sâmb\t\, 20 fe-
bruarie, la orele 17:00, Concer-
tul de Gala al cursan]ilor [i
`nmânarea diplomelor. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 CM
YK

S=mb\t\, 13 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
APEL UMANITAR
Andreea Mihaela Pandelescu, `n vârst\ de 1 an
[i 5 luni, a fost diagnosticat\ pe 13 octombrie 2009
cu leucemie limfoblastic\ acut\.
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ crunt\, Andreea
are nevoie de un tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma necesar\ pentru
aceast\ interven]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi-
nanciare ale p\rin]ilor.
Cei care doresc s\ o ajute pe micu]a Andreea Mi-
haela Pandelescu pot dona bani `n contul deschis pe
numele mamei: Mancila Ani[oara, tel:
0730.043.527
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont
Cod: RZBR ROBU
RO30RZBR0000060011797090
Adresa: str. Unirii, bl. H3, parter, BUZ|U
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia
Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
S=mb\t\, 13 februarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
{I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
22.25-2
22.30 Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
11.00-1
11.02 Info TRINITAS
23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
23.37-2
23.40 Promo
12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
12.25-1
12.30 Omul priceput
(miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00)
03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
(miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
(Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj BASILICA
TRAVEL v\ invit\ s\ participa]i
la urm\toarele pelerinaje:
ISRAEL - EGIPT Cadou un DVD: „Israel P\mântul
(Egipt cu Sinai) Mântuirii“
Se viziteaz\: IERUSALIM, BETH-
- 20-29 mai [i 8-17 septembrie 2010
875 de euro, toate taxele incluse - LEEM, NAZARETH, IERIHON, HO-
ZEVA, EILAT, SF. ECATERINA, CAI-
Cadou un DVD: „Israel P\mântul
Mântuirii“ RO, ALEXANDRIA.
Se viziteaz\: IERUSALIM, BETH-
LEEM, NAZARETH, IERIHON, HO- Date de contact:
Str. Doamnei, nr. 20, sector 3,
ZEVA, EILAT, SF. ECATERINA.
Bucure[ti
Tel./Fax: 021/3163503
ISRAEL - EGIPT Diana Iorga - Director Agen]ie:
(Egipt cu Sinai [i Cairo) 0732 128997
- 21 mai-02 iunie [i 3-15 septembrie Indreiu Gabriela - Consultant Turism:
2010; 975 de euro, toate taxele incluse - 0732 128993
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

Marius Lazurca: „Ambasada de la
Chi[in\u este o misiune de prim\ linie“
a Diplomatul desemnat s\ reprezinte interesele României la Chi[in\u, Marius Lazurca, vorbe[te despre priorit\]ile
]\rii noastre `n rela]ia cu Republica Moldova [i despre provoc\rile c\rora va trebui s\ le fac\ fa]\ `n aceast\ misiune a Fostul
reprezentant al Rom=niei la Vatican spune c\, „`n jargon profesional, Ambasada de la Chi[in\u e o misiune de prim\ linie,
al\turi de cele de la Bruxelles, de cea de la ONU [i de cele din marile capitale: Paris, Washington sau Moscova“
a ~ntr-un interviu acordat agen]iei Agerpres, Marius Lazurca a afirmat c\ va `ncerca s\ caute, pe ambele maluri
ale Prutului, „ocazii [i persoane apte s\ actualizeze creativ enormul poten]ial cultural al celor dou\ state“ a
Vorbi]i italiana, cunoa[-
te]i latina, ave]i o bogat\
cultur\ [i a]i gestionat cu
succes misiunea României
la Sfântul Scaun. ~n acest
context, cum a]i primit
numirea pentru postul de
ambasador la Chi[in\u?
Nu o s\ v\ ascund c\ am fost
surprins. Nu pentru c\ mi s-ar fi
propus o alt\ misiune, asta s-ar
fi `ntâmplat oricum, mai devre-
me sau mai târziu. Am fost sur-
prins, f\r\ ipocrizie, de faptul c\
am fost considerat potrivit pen-
tru o sarcin\ profesional\ atât de
complex\, atât de sofisticat\, po-
trivit\ - mi se p\rea - unor diplo-
ma]i mai experimenta]i. ~n jargon
profesional, Ambasada de la Chi[i-
n\u e o misiune de „prim\ linie“,
al\turi de cele de la Bruxelles (UE
[i NATO), de cea de la ONU [i de
cele din marile capitale: Paris,
Washington sau Moscova.
„Nic\ieri `n lume limba
român\ nu e luat\
atât de tare `n serios
ca la Chi[in\u“
A]i fost numit ambasador
`ntr-oo ]ar\ cu o majoritate
vorbitoare de limba româ-
n\, dar `n care sintagma
„limba român\“ este subi-
ect tabu. ~n aceste condi-
]ii, care este pentru dum-
neavoastr\ cea mai mare
provocare c\reia va trebui
s\-ii face]i fa]\?
A[ spune c\ limba român\ e
un subiect de dezbatere public\ [i
de reflec]ie constitu]ional\. Perso-
nal, a[ fi `nclinat s\ v\d dimensi-
unea pozitiv\ a focaliz\rii aten]iei
politice asupra limbii: nic\ieri `n
lume limba român\ nu e luat\
atât de tare `n serios ca la Chi[i-
n\u. Cred c\ ar trebui s\ lu\m
aminte la aceasta [i, spre exem-
plificare, v-a[ invita s\ citi]i blo-
gurile moldovene[ti: sunt scrise
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj
BASILICA TRAVEL
Pelerinaje interne
`n luna FEBRUARIE
† 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea
Dervent - M-rea „Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea
Pe[tera Sf. Ap. Andrei - Bucure[ti. Pre]: 65 de
lei
† 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea
Sinaia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea
„Sf. Nicolae“ Predeal - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Dintr-un Lemn - M-rea Bistri]a, `nchinare
la moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul - M-rea
Hurezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Fr\sinei - Catedrala Râmnicu Vâlcea - M-
rea Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
† 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Trivale, participare la Sf. Liturghie - M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, `nchinare la
moa[tele Sf. Mc. Filofteia - Bucure[ti. Pre]: 60
de lei
† 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea Cet\]uia (se urc\ cca 20 min) - M-rea
N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti. Pre]:
65 de lei
S=mb\t\, 13 februarie 2010
`ntr-o limb\ român\ mai `ngriji-
t\, mai cultivat\ decât multe,
prea multe bloguri române[ti.
Ministrul Teodor Bacon-
schi afirma recent c\ Am-
basada României la Chi[i-
n\u trebuie s\ devin\ [i
un centru pentru elitele
culturale locale. Cum in-
ten]iona]i s\ realiza]i
acest deziderat? Care sunt
schimb\rile pe care v\
propune]i s\ le face]i?
Voi spune, mai `ntâi, c\ o am-
basad\ nu e un centru cultural [i
c\ voca]ia sa primordial\ este de
natur\ politic\. Orice misiune di-
plomatic\ este, prin urmare, che-
mat\ s\ fie mai curând un medi-
ator cultural, un multiplicator de
spa]ii [i timpi de contact `ntre
antreprenori culturali din ]\rile
respective. Asta vom face `n pri-
mul rând: vom c\uta, pe ambele
maluri ale Prutului, ocazii [i per-
soane apte s\ actualizeze creativ
enormul poten]ial cultural al ce-
lor dou\ state.
Date de contact:
Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Tel./ Fax: 021/316.35.03
Diana Iorga -
Director Agen]ie: 0732128997
Indreiu Gabriela -
Consultant Turism: 0732128993
† 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea Cheia, participare la Sf. Liturghie - M-rea
Suzana - M-rea Ghighiu - M-rea Zamfira -
Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
† 26-2 28 februarie: pelerinaj la Râpa
Robilor din Aiud „Rug\ciune la martirii nea-
mului românesc“
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedrala
arhiepiscopal\ - Alba-Iulia, Catedrala Re`ntre-
girii - M-rea Râme], cazare+mas\
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din A-
iud (Râpa Robilor) - Catedrala ortodox\ Aiud -
Casa Memorial\ Lucian Blaga din Lancr\m -
Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea
Brâncoveanu Sâmb\ta de Sus - masa de prânz
- M-rea Cheia - V\lenii de Munte - Bucure[ti.
Pre]: 350 de lei
† 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. Pantelimon“ Turnu (Târg[or) - Schitul
„Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea
M\l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti.
Pre]: 60 de lei
† 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-
rea „Sf. M. Mc Gheorghe“ din Giurgiu -
Catedrala episcopal\ - M-rea Comana - Bi-
serica Dr\g\nescu (pictat\ de pr. Arsenie
Boca). Pre]: 55 de lei
CM
YK
România [i Republica
Moldova au semnat recent
Acordul privind micul tra-
fic la frontier\, care preve-
de c\ persoanele care lo-
cuiesc pân\ la 30 km de
grani]\ vor putea intra `n
România pe o distan]\ de
pân\ la 50 km f\r\ vize,
pe baza unui permis.
Foarte mul]i se `ntreab\
cum va putea fi controlat\
aceast\ distan]\: basara-
benii beneficiari ai Acor-
dului vor avea dreptul s\
vin\ pân\ la Ia[i, dar nu [i
pân\ la Foc[ani sau Bucu-
re[ti? Dup\ aderarea Ro-
mâniei la Spa]iul Schen-
gen, vor avea cale liber\
`n `ntreaga Uniune Euro-
pean\?
Chestiunea e complicat\ [i
angajeaz\ competen]a mai mul-
tor institu]ii române[ti, mai ales
pe cea a Ministerului Adminis-
tra]iei [i Internelor. Succint, voi
spune c\ un acord privind micul
trafic are ca obiectiv, `n primul
rând, acela de a nu `mpiedica ad-
Odihn\ [i tratament `n cele mai bune sta]iuni,
prin urm\toarele programe sociale:
„O s\pt\m=n\ de refacere
`n sta]iunile balneare“
- 20 ianuarie-30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
- 7 zile/6 nop]i cazare cu mic dejun;
- 2 proceduri terapeutice/zi, pe baza re-
comand\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 270 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 330 de lei.
„Decada balnear\“
- 20 ianuarie-30 aprilie 2010 -
Pachet servicii:
- 10 zile/9 nop]i cazare cu pensiune complet\;
- minimum 7 zile tratament [i o con-
sulta]ie medical\ la `nceputul sejurului;
- tratamentul se face pe baza recoman-
d\rii medicale.
Hotel 2 stele - tarif: 650 de lei;
Hotel 3 stele - tarif: 750 de lei.
STA}IUNI: Amara; B\ile Herculane; B\-
ile Ol\ne[ti; B\ile Tu[nad; C\lim\ne[ti-C\-
ciulata; Covasna; Moneasa; Praid; Pucioasa;
Sinaia; Sl\nic-Moldova; Sovata; Turda.
CM
YK
ministrativ circula]ia liber\ a
popula]iei de frontier\. Atunci
când dou\ state prietene se `nve-
cineaz\, persoanele care locuiesc
`n apropierea grani]ei trebuie s\
poat\ fructifica oportunit\]ile
private, comerciale sau turistice,
ce rezult\ din traversarea ne`n-
gr\dit\ a frontierei. Documentul
bilateral cuprinde, desigur, situ-
a]ii `n care prevederile sale ar
putea fi `nc\lcate [i instituie un
regim de sanc]iuni, mergând pâ-
n\ la `ndep\rtarea de pe terito-
riul na]ional a eventualului con-
travenient.
„Timpul lucreaz\ mereu
`n favoarea celor
r\bd\tori [i fideli“
~n Republica Moldova
func]ioneaz\ dou\ mitro-
polii ortodoxe, `ntre care
exist\ diferende: una su-
bordonat\ Patriarhiei Ro-
mâne, alta - Patriarhiei
Moscovei. V\ ve]i implica
`n solu]ionarea acestor di-
ferende?
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
Bulgaria: Balcik (2 zile/1 noapte)
- 27-28 februarie 2010 -
Ziua I
Bucure[ti-Balcik, se viziteaz\:
Castelul reginei Maria [i Gr\dina
Botanic\, cazare [i cin\ la hotel***;
Ziua II
Mic dejun, M-rea Alagea din
stânc\ - Varna, participare la Sf.
Liturghie la Catedrala mitropoli-
tan\ „Adormirea Maicii Domnu-
lui“ - Bucure[ti.
PRE}: 70 de euro/pers.
SERVICII INCLUSE:
¾ Transport cu autocar mo-
dern, cu aer condi]ionat;
¾ 1 noapte cazare la hotel 3*;
¾ Cin\ [i mic dejun;
Interviu 15
Ca [i Republica Moldova, Ro-
mânia este un stat care garan-
teaz\ libertatea cultelor de a se
autoadministra potrivit proprii-
lor statute. Aceasta este o dova-
d\ a `ncrederii `n capacitatea co-
munit\]ilor religioase, a Bisericii
Ortodoxe `n spe]\, de a gestiona
autonom inclusiv dificult\]ile ca-
re pot interveni. ~n cazul de fa]\,
se [tie c\ au existat discu]ii di-
recte `ntre cele dou\ Patriarhii
cu privire la situa]ia credincio[i-
lor ortodoc[i din Republica Mol-
dova. ~n calitate de membru al
Uniunii Europene, România ur-
m\re[te constant ca standardele
europene privind libertatea reli-
gioas\ [i drepturile conexe s\ fie
deplin respectate `ntr-un stat ca
Republica Moldova, angajat `n
procesul de asociere la Uniune.
~n acest sens, d\m o mare impor-
tan]\ punerii `n practic\ a decizi-
ei CEDO din 2001 referitoare la
Mitropolia Basarabiei [i sper\m
ca aceast\ institu]ie s\-[i poat\
redobândi toate propriet\]ile con-
fiscate [i s\-[i vad\ pozi]ia `nt\ri-
t\ prin `nregistrarea tuturor p\r-
]ilor sale componente.
Pentru c\ sunte]i la fina-
lul unei misiuni, cea de
ambasador la Sfântul Sca-
un, v\ rog s\ v\ referi]i [i
la activitatea pe care a]i
avut-oo acolo timp de peste
trei ani.
Despre Vatican se spune c\ e
„o fereastr\ spre lume“. Nu e o
simpl\ metafor\, ci recunoa[te-
rea faptului c\ Sfântul Scaun du-
ce o politic\ la scar\ global\ [i c\
nu exist\ dosar interna]ional
semnificativ - de la Procesul de
Pace `n Orientul Mijlociu, la pro-
blematica schimb\rilor climatice
- asupra c\ruia diploma]ia ponti-
fical\ s\ nu se pronun]e articulat
[i inteligent. Una dintre lec]iile
cele mai importante pe care un
diplomat le poate asimila la
Sfântul Scaun este c\ priorit\]ile
strategice trebuie urm\rite cu te-
nacitate, indiferent de dificult\]ile
contextuale, cu `ncrederea c\ tim-
pul lucreaz\ mereu `n favoarea ce-
lor r\bd\tori [i fideli. a
¾ Ghid preot/teolog.
NU SUNT INCLUSE:
¾ Intr\rile la obiective (20 de
leva, circa 10 euro);
¾ Asigurarea medical\;
¾ Masa de prânz.
Informa]ii suplimentare:
Patriarhia Rom=n\, Centrul de
Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3;
Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13;
0788/728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788/728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com
 CM
YK

16 Amvon patristic S=mb\t\, 13 februarie 2010

Sfântul Grigorie Palama

[i textul Sfintei Scripturi
Tradi]ia hermeneutic\ patristic\ ofer\ bazele
apropierii de textele biblice [i ale interpret\rii
acestora `ntr-o manier\ vie, existen]ial\.
Teologia [i teoptia, de[i aparent sunt termeni
f\r\ o prea mare leg\tur\ cu hermeneutica,
sunt adesea chei esen]iale `n demersul de
interpretare. Textul Scripturii este izvor de har
[i `n]elepciune, [i nu un simplu fragment de
oper\ literar\ care poate fi pus oricum sub
lupa atent\ a c\ut\rii dialectice.
Dumnezeu [i vestea plin\ de
de pr. drd. Roger bucurie a mântuirii prin Cru-
cea [i ~nvierea lui Iisus Hris-
CORESCIUC tos, viabilitatea tainei prin
harul Sfântului Duh creeaz\ o
nou\ direc]ie `n teologia bib-
Teologia, adic\ lic\. De la c\utarea dialectic\
sim]irea lui Dumnezeu a teologiei apusene, s\ tre-
cem, dup\ cum sus]ine [i
Textul na[te teologia cea Sfântul Grigorie Palama, la
CM
YK

vie, tradi]ia mereu vie a inter- stadiul tradi]iei teofanice, al

pret\rii, caracterizat\ de nu-
an]e charismatice si chiar pro-
fetice. De aceea Sfântul Grigo-
rie Palama `i nume[te teologi
pe to]i marii P\rin]i ai Biseri-
cii, ca unii care au reu[it s\
descifreze pentru coordonate-
le lor istorice [i temporale cu-
vântul mântuirii. Rug\ciu-
nea, studiul intens al Scriptu-
rii, via]a `n cur\]enie au per-
mis marilor teologi s\ p\stre-
ze viu dialogul ermineutic or-
todox dintre abordarea textu-
lui scripturistic [i realit\]ile
imperioase ale drumului c\tre
unirea cu Dumnezeu. Teolo-
gia, vorbirea despre Dum-
nezeu, descifrarea dup\ pu-
tin]a omeneasc\ a tainelor
dumnezeie[ti [i stabilirea ja-
loanelor dogmatice ar fi r\-
mas `ns\ un demers sec [i lip-
sit de r\sunetul plin de via]\
pe care `l recunoa[tem ast\zi
tradi]iei ermineutice ortodo-
xe, dac\ s-ar fi limitat doar la
un act intelectual de precizare
[i interpretare. Teologia deve-
nea `ns\ mereu la P\rin]i te-
optie: vederea lui Dumnezeu
[i unirea cu El.
Slava care nu cade
„Noi `ns\, subliniaz\ Sfân-
tul Grigorie Palama, conside-
r\m c\ nu putem ajunge la
cunoa[terea slavei celei ade-
v\rate prin ra]ionamente [i
silogisme, ci o descoperim pe
aceasta prin fapte [i via]\; [i o
descoperim nu numai ca ade-
v\rat\, ci [i ca una care nu ca-
de [i este neschimb\toare“.
Profesorul Hristou Oikono-
mou accentueaz\ aceste as-
pecte `ntr-un studiu care are
`n vedere ermineutica ortodo-
x\: „Deoarece Evanghelia cu-
prinde evenimentul ~ntrup\-
rii Fiului [i Cuvântului lui
tradi]iei ermineutice ortodo-
xe. Alt lucru este s\ vorbim
despre Dumnezeu (teologia),
[i alt lucru este s\ ne `ntâl-
nim cu Dumnezeu [i s\ dialo-
g\m cu El (teoptia). Teoptia,
ca participare [i interpretare
a tainelor mântuirii ,este da-
rul Sfântului Duh. Prima, te-
ologia, poate s\ fie o `ndelet-
nicire teoretic\ a fiec\ruia, a
doua este lucrarea celor de-
s\vâr[i]i“.
Aceast\ distinc]ie `ntre teo-
logie [i teoptie era foarte obi[-
nuit\ la P\rin]i. Nu `nseamn\
nicidecum c\ teologia ar fi
desconsiderat\. S\ nu uit\m
c\ Sfântul Grigorie Palama `l
nume[te pe Hristos Teologul
prin excelen]\, „singurul [i
oare sunt lucruri accesibile fi- cele care cu adev\rat ne `m- gândirea sa omul poate studia
Dumnezeu, [i Teolog“. Este rii omene[ti pe care o au cei piedic\ de la cunoa[terea [i de despre Cel Necreat, dar `ntâl-
`ns\ nevoie de o bun\ preciza-
neputincio[i, dac\ nu prin cu- la `nsu[irea `nv\]\turilor du- nirea cu Dumnezeu are loc
re a termenilor [i a cadrului `n r\]ia cea din virtu]i ?“. {i tot hovnice[ti sunt numai trând\- doar `n momentul coborârii
care apropierea de textul
Sfântul Grigorie Palama ne via [i nep\sarea noastr\, pre- min]ii `n inim\, atunci cand
Scripturii poate avea loc. spune `ntr-una din omiliile sa- cum [i grija exagerat\ pentru mintea devine teofor\ având
le: „Domnul nostru Iisus Hris- lucrurile vie]ii de aici [i pen- drept s\la[ inima. Teologia se
„A vorbi despre tos {i-a ales ucenicii nu dintre tru cele trec\toare, de unde prelunge[te `n teoptie atunci
Dumnezeu [i a te `ntâlni `n]elep]ii veacului acestuia, vine [i faptul c\ nu afl\m nici când prin via]a `n cur\]enie o-
nici dintre cei de neam nobil, timp, nici loc pentru asculta- mul [tie s\ fac\ loc cuvintelor
cu El nu e acela[i lucru“ nici dintre bog\ta[i sau dintre rea, cugetarea [i rememora- Duhului Sfânt [i s\ le asume
Din punctul de vedere ome- cei cu bun renume, ci dintre rea celor auzite, [i nici nu ne existen]ial.
nesc, teologia poate deveni a- pescari, tâmplari [i s\raci, [i facem griji pentru cele viitoa- ~ntr-o stihir\ din slujba
desea doar o ocupa]ie intelec- dintre oamenii necultiva]i, ca re si vesnice“. Sfântului Grigorie, acesta
tual\ sau o prelucrare silogis- s\ arate tuturor c\ nici lipsu- Ermineutica ortodox\, jalo- este numit „organ al in]elep-
tic\ a con]inutului credin]ei. rile, nici ignoran]a, nici sim- nat\ [i de Sfântul Grigorie ciunii, trâmbi]a cuvânt\rii
Pericolul este strict sanc]ionat plitatea sau strâmtorarea [i Palama, are [ansa mereu `n- lui Dumnezeu, minte care
de Sfântul Grigorie Palama: nimic altceva dintre unele ca noit\ de a se feri de o aborda- st\ `naintea Min]ii celei din-
„Teologia `ns\ atât este de de- acestea nu sunt piedic\ pen- re `n primul rând ra]ional\, tâi“. Sunt apelative lesne de
parte de vederea cea `ntru lu- tru zidirea virtu]ilor [i pentru dialectic\, care aminte[te de `n]eles pentru cel care spu-
min\ [i atât de separat\ de cunoa[terea dumnezeie[tilor metoda ermineutic\ [i de pre- nea `ntr-o alt\ Omilie a sa:
vorbirea cu Dumnezeu, pe cât cuvinte [i ale tainelor Duhu- misele [i ipotezele teologice a- „Cuvântul Evangheliei se a-
este de departe ideea de pune- lui, ba chiar [i cel mai lipsit, le lui Varlaam [i ale celor ase- seam\n\ cu un fagure de
rea ei `n practic\. C\ci a vorbi mai s\rac [i mai simplu om, menea lui. Ochii suflete[ti ai miere. {i graiul Mirelui su-
ceva despre Dumnezeu [i a te dac\ arat\ râvn\ pentru `n- omului, aminti]i de Sfântul fletului este dulce dup\ cum
`ntâlni cu Dumnezeu nu e ace- toarcerea fireasc\ spre bun\- Grigorie Palama `n câteva din spune autorul Cânt\rii Cân-
lasi lucru. S\-L câ[tigi pe tate, poate nu numai s\ cu- scrierile sale, au nu doar rolul t\rilor. {i acela[i autor al
Dumnezeu `n tine, s\ te u- noasc\ `nv\]\tura dumneze- de a scruta cuno[tin]ele de- Cânt\rii Cânt\rilor ne spu-
ne[ti cu Dumnezeu prin cur\- iasc\, ba chiar s\ devin\ el `n- spre cele create si implicit de ne cât de mult dore[te sufle-
]ie, s\ fii unit cu lumina cea su[i `nv\]\tor pentru al]ii a asuma aceea[i pozi]ie [i `n tul s\ se `nso]easc\ prin
mai presus de amestec, cum prin darul lui Dumnezeu. Dar interpretarea Scripturii. Cu nunt\ cu El“. a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
S=mb\t\, 13 februarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 36 (1538) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 36 (311) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA

EVENIMENT ACTUALITATEA ANIVERSARE

RELIGIOAS|
„Martirii anticomuni[ti ar Misiunea
fi bine s\ fie canoniza]i Apel la unitate
[i demnitate „Ziarului
pentru credin]\, nu
pentru crezul politic“ româneasc\ Lumina“
PAGINA 16 PAGINA 4 PAGINA 3

„Ace[ti copii basilica.ro

sunt biserica mea“ EDUCA}IE

1.000 DE PROFESORI VOR
OB}INE A DOUA SPECIALIZA-
De 12 ani exist\ `n Bucure[ti o mân\ de RE LA ID: Ministerul Educa-
oameni care ofer\ sprijin - material, ]iei, Cercet\rii, Tineretului
[i Sportului deruleaz\ Pro-
educativ, psihologic, medical - copiilor `n iectul „Formarea profesio-
nevoie [i familiilor lor. ~mpreun\ formeaz\ nal\ a cadrelor didactice
din `nv\]\mântul preuni-
Funda]ia „Sfântul Dimitrie“, o organiza]ie versitar pentru noi oportu-
despre care se [tie prea pu]in, dar care face nit\]i de dezvoltare `n cari- CM
YK
er\“, prin intermediul c\ru-
gesturi deosebite. „Ajutorul trebuie s\ fie ia aproximativ 1.000 de
discret“, este de p\rere p\rintele Marian profesori din `nv\]\mântul
preuniversitar vor avea o-
Fârtat, duhovnicul Centrului social pentru portunitatea de a ob]ine o a
copii, din cadrul funda]iei, [i se pare c\ doua specializare.
Pagina 12
acesta este principiul dup\ care se
organizeaz\ activitatea. Comunicativi [i
zâmbitori, calzi [i foarte deschi[i, a[a i-am {edin]a anual\
de lucru a Adun\rii
g\sit `n casa lor, sediul funda]iei ocrotite de
Eparhiale a
CM
Sfântul Dimitrie, atât pe membrii colectivului Arhiepiscopiei Ia[ilor
YK
cât [i pe copii, beneficiari ai serviciilor ~n sala „Dr. Iustin Moisescu“ a
oferite. Citi]i `n paginile 8-9 Centrului Eparhial Ia[i, se va
desf\[ura ast\zi, 13 februarie
2010, {edin]a anual\ de lucru a
Adun\rii Eparhiale a Arhiepisco-

Cinci ani de misiune cre[tin\ prin „Ziarul Lumina“
Ieri, `n Catedrala patriarhal\,
Preasfin]itul Varlaam Ploie[teanul, E-
piscop-Vicar Patriarhal, a oficiat un Te
Deum cu ocazia `mplinirii, pe data de
7 februarie, a 5 ani de apari]ie ne`ntre-
rupt\ a „Ziarului Lumina“, primul co-
tidian cre[tin din România. PS Varla-
am a vorbit despre `ndelungata tradi-
]ie a presei biserice[ti, men]ionând
faptul c\ „dup\ proclamarea autocefa-
liei BOR, mai mul]i ierarhi [i teologi
de seam\ au subliniat `n nenum\rate
rânduri necesitatea apari]iei unui coti-
dian cre[tin care s\ reflecte via]a dina-
mic\ a Bisericii din ]ara noastr\“.
Dup\ sfâr[itul slujbei de mul]umi-
re, `n Sala „Europa Christiana“ din Pala-
tul patriarhal, `n prezen]a Prefericitului
P\rinte Patriarh Daniel [i a altor ierarhi
ai BOR, au fost evocate momente din isto-
ria publica]iilor „Lumina“. Cosmin Oli-
nici, consilier patriarhal pentru publica]i-
ile „Lumina“, a prezentat principalele di-
rec]ii de dezvoltare ale „Ziarului Lumina“
`n ultimii cinci ani [i câteva proiecte de
viitor. ~n continuare, pr. Constantin Stur-
zu, membru fondator al „Ziarului Lumi-
na“, a precizat c\ „`nceputurile acestei pu-
blica]ii stau sub semnul apostolatului me-
diatic. A[a cum Mântuitorul a chemat la
Sine [i apoi a trimis s\ propov\duiasc\ pe
ucenicii S\i, tot a[a [i noi, cei care am fost
`mpreun\-lucr\tori la na[terea acestei
publica]ii, am sim]it c\ am primit, `n cali-
tate de fii ai Bisericii, o chemare mai pre-
sus de noi“. Cei prezen]i la festivitate au
]inut un moment de reculegere pentru re-
gretatul membru fondator [i director edi-
torial Florin Zamfirescu, numit `n lumea
jurnalistic\ [i „arhitectul de gaze-
te“ sau „omul din hârtie de ziar“.
~n cadrul festivit\]ii, a fost lan-
sat noul site al „Ziarului Lumina“,
www.ziarullumina.ro, `ntr-o nou\
[i `mbun\t\]it\ variant\, care de-
p\[e[te limitele edi]iei tip\rite [i
care `[i propune s\ se constituie `n-
tr-o „bibliotec\ virtual\ [i `ntr-un
portal de resurse ortodoxe“.
P\rintele Patriarh a felicitat pe
membrii fondatori, pe ostenitorii [i
pe cititorii „Ziarului Lumina“, despre
care a spus c\ este „o lumin\ pentru
cre[tinul prezent [i activ `n societate“
[i „o necesar\ punere `n valoare a
spiritualit\]ii ortodoxe“.
Preafericirea Sa a d\ruit membrilor re-
dac]iilor ziarului din Bucure[ti [i din Ia[i,
ca instrumente de lucru, „Enciclopedia Or-
todoxiei Române[ti“, recent tip\rit\, [i vo-
lumul „Ierarhii [i domnitorii }\rii Româ-
ne[ti. Ctitoriile [i mormintele lor“. De ase-
menea, Patriarhul Rom=niei a oferit diplo-
me de onoare celor care s-au distins `n mod
deosebit prin contribu]ia la buna desf\[ura-
re a activit\]ii „Ziarului Lumina“. a
piei Ia[ilor. Lucr\rile vor fi prece-
date de slujba Sfintei Liturghii,
oficiat\ `ncep=nd cu ora 7:30 `n
Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe“ -
vechea Catedral\ mitropolitan\.
~n jurul orei 9:30 se va s\v=r[i
slujba de Te Deum, `n cadrul
c\reia se vor aduce mul]umiri lui
Dumnezeu pentru binefacerile re-
v\rsate asupra Eparhiei Ia[ilor `n
anul 2009. La ora 10:00 vor `n-
cepe lucr\rile Adun\rii Eparhia-
le, `n care se vor prezenta, exam-
ina [i aproba rapoartele de activi-
tate ale sectoarelor Centrului
Eparhial Ia[i, execu]ia bugetar\
pe anul 2009 [i bugetul Arhiepis-
copiei Ia[ilor pentru anul 2010.
La aceast\ [edin]\ particip\ cei
30 de membri ai Adun\rii Epar-
hiale (20 de mireni [i 10 clerici),
membrii Permanen]ei Consiliului
Eparhial, fiind invita]i [i repre-
zentan]i ai m\n\stirilor, ai pro-
topopiatelor, ai [colilor teologice
din Eparhie [i ai organiza]iilor
care func]ioneaz\ cu binecuv=nta-
rea Arhiepiscopiei Ia[ilor. (Biroul
de Pres\ al Arhiepiscopiei Ia[ilor)
 CM
YK

S=mb\t\, 13 februarie 2010 Amvon patristic 13

Sfântul Grigorie Palama

[i textul Sfintei Scripturi
Tradi]ia hermeneutic\ patristic\ ofer\ bazele
apropierii de textele biblice [i ale interpret\rii
acestora `ntr-o manier\ vie, existen]ial\.
Teologia [i teoptia, de[i aparent sunt termeni
f\r\ o prea mare leg\tur\ cu hermeneutica,
sunt adesea chei esen]iale `n demersul de
interpretare. Textul Scripturii este izvor de har
[i `n]elepciune, [i nu un simplu fragment de
oper\ literar\ care poate fi pus oricum sub
lupa atent\ a c\ut\rii dialectice.
Dumnezeu [i vestea plin\ de
de pr. drd. Roger bucurie a mântuirii prin Cru-
cea [i ~nvierea lui Iisus Hris-
CORESCIUC tos, viabilitatea tainei prin
harul Sfântului Duh creeaz\ o
nou\ direc]ie `n teologia bib-
Teologia, adic\ lic\. De la c\utarea dialectic\
sim]irea lui Dumnezeu a teologiei apusene, s\ tre-
cem, dup\ cum sus]ine [i
Textul na[te teologia cea Sfântul Grigorie Palama, la
CM
YK

vie, tradi]ia mereu vie a inter- stadiul tradi]iei teofanice, al

pret\rii, caracterizat\ de nu-
an]e charismatice si chiar pro-
fetice. De aceea Sfântul Grigo-
rie Palama `i nume[te teologi
pe to]i marii P\rin]i ai Biseri-
cii, ca unii care au reu[it s\
descifreze pentru coordonate-
le lor istorice [i temporale cu-
vântul mântuirii. Rug\ciu-
nea, studiul intens al Scriptu-
rii, via]a `n cur\]enie au per-
mis marilor teologi s\ p\stre-
ze viu dialogul ermineutic or-
todox dintre abordarea textu-
lui scripturistic [i realit\]ile
imperioase ale drumului c\tre
unirea cu Dumnezeu. Teolo-
gia, vorbirea despre Dum-
nezeu, descifrarea dup\ pu-
tin]a omeneasc\ a tainelor
dumnezeie[ti [i stabilirea ja-
loanelor dogmatice ar fi r\-
mas `ns\ un demers sec [i lip-
sit de r\sunetul plin de via]\
pe care `l recunoa[tem ast\zi
tradi]iei ermineutice ortodo-
xe, dac\ s-ar fi limitat doar la
un act intelectual de precizare
[i interpretare. Teologia deve-
nea `ns\ mereu la P\rin]i te-
optie: vederea lui Dumnezeu
[i unirea cu El.
Slava care nu cade
„Noi `ns\, subliniaz\ Sfân-
tul Grigorie Palama, conside-
r\m c\ nu putem ajunge la
cunoa[terea slavei celei ade-
v\rate prin ra]ionamente [i
silogisme, ci o descoperim pe
aceasta prin fapte [i via]\; [i o
descoperim nu numai ca ade-
v\rat\, ci [i ca una care nu ca-
de [i este neschimb\toare“.
Profesorul Hristou Oikono-
mou accentueaz\ aceste as-
pecte `ntr-un studiu care are
`n vedere ermineutica ortodo-
x\: „Deoarece Evanghelia cu-
prinde evenimentul ~ntrup\-
rii Fiului [i Cuvântului lui
tradi]iei ermineutice ortodo-
xe. Alt lucru este s\ vorbim
despre Dumnezeu (teologia),
[i alt lucru este s\ ne `ntâl-
nim cu Dumnezeu [i s\ dialo-
g\m cu El (teoptia). Teoptia,
ca participare [i interpretare
a tainelor mântuirii ,este da-
rul Sfântului Duh. Prima, te-
ologia, poate s\ fie o `ndelet-
nicire teoretic\ a fiec\ruia, a
doua este lucrarea celor de-
s\vâr[i]i“.
Aceast\ distinc]ie `ntre teo-
logie [i teoptie era foarte obi[-
nuit\ la P\rin]i. Nu `nseamn\
nicidecum c\ teologia ar fi
desconsiderat\. S\ nu uit\m
c\ Sfântul Grigorie Palama `l
nume[te pe Hristos Teologul
prin excelen]\, „singurul [i
oare sunt lucruri accesibile fi- cele care cu adev\rat ne `m- gândirea sa omul poate studia
Dumnezeu, [i Teolog“. Este rii omene[ti pe care o au cei piedic\ de la cunoa[terea [i de despre Cel Necreat, dar `ntâl-
`ns\ nevoie de o bun\ preciza-
neputincio[i, dac\ nu prin cu- la `nsu[irea `nv\]\turilor du- nirea cu Dumnezeu are loc
re a termenilor [i a cadrului `n r\]ia cea din virtu]i ?“. {i tot hovnice[ti sunt numai trând\- doar `n momentul coborârii
care apropierea de textul
Sfântul Grigorie Palama ne via [i nep\sarea noastr\, pre- min]ii `n inim\, atunci cand
Scripturii poate avea loc. spune `ntr-una din omiliile sa- cum [i grija exagerat\ pentru mintea devine teofor\ având
le: „Domnul nostru Iisus Hris- lucrurile vie]ii de aici [i pen- drept s\la[ inima. Teologia se
„A vorbi despre tos {i-a ales ucenicii nu dintre tru cele trec\toare, de unde prelunge[te `n teoptie atunci
Dumnezeu [i a te `ntâlni `n]elep]ii veacului acestuia, vine [i faptul c\ nu afl\m nici când prin via]a `n cur\]enie o-
nici dintre cei de neam nobil, timp, nici loc pentru asculta- mul [tie s\ fac\ loc cuvintelor
cu El nu e acela[i lucru“ nici dintre bog\ta[i sau dintre rea, cugetarea [i rememora- Duhului Sfânt [i s\ le asume
Din punctul de vedere ome- cei cu bun renume, ci dintre rea celor auzite, [i nici nu ne existen]ial.
nesc, teologia poate deveni a- pescari, tâmplari [i s\raci, [i facem griji pentru cele viitoa- ~ntr-o stihir\ din slujba
desea doar o ocupa]ie intelec- dintre oamenii necultiva]i, ca re si vesnice“. Sfântului Grigorie, acesta
tual\ sau o prelucrare silogis- s\ arate tuturor c\ nici lipsu- Ermineutica ortodox\, jalo- este numit „organ al in]elep-
tic\ a con]inutului credin]ei. rile, nici ignoran]a, nici sim- nat\ [i de Sfântul Grigorie ciunii, trâmbi]a cuvânt\rii
Pericolul este strict sanc]ionat plitatea sau strâmtorarea [i Palama, are [ansa mereu `n- lui Dumnezeu, minte care
de Sfântul Grigorie Palama: nimic altceva dintre unele ca noit\ de a se feri de o aborda- st\ `naintea Min]ii celei din-
„Teologia `ns\ atât este de de- acestea nu sunt piedic\ pen- re `n primul rând ra]ional\, tâi“. Sunt apelative lesne de
parte de vederea cea `ntru lu- tru zidirea virtu]ilor [i pentru dialectic\, care aminte[te de `n]eles pentru cel care spu-
min\ [i atât de separat\ de cunoa[terea dumnezeie[tilor metoda ermineutic\ [i de pre- nea `ntr-o alt\ Omilie a sa:
vorbirea cu Dumnezeu, pe cât cuvinte [i ale tainelor Duhu- misele [i ipotezele teologice a- „Cuvântul Evangheliei se a-
este de departe ideea de pune- lui, ba chiar [i cel mai lipsit, le lui Varlaam [i ale celor ase- seam\n\ cu un fagure de
rea ei `n practic\. C\ci a vorbi mai s\rac [i mai simplu om, menea lui. Ochii suflete[ti ai miere. {i graiul Mirelui su-
ceva despre Dumnezeu [i a te dac\ arat\ râvn\ pentru `n- omului, aminti]i de Sfântul fletului este dulce dup\ cum
`ntâlni cu Dumnezeu nu e ace- toarcerea fireasc\ spre bun\- Grigorie Palama `n câteva din spune autorul Cânt\rii Cân-
lasi lucru. S\-L câ[tigi pe tate, poate nu numai s\ cu- scrierile sale, au nu doar rolul t\rilor. {i acela[i autor al
Dumnezeu `n tine, s\ te u- noasc\ `nv\]\tura dumneze- de a scruta cuno[tin]ele de- Cânt\rii Cânt\rilor ne spu-
ne[ti cu Dumnezeu prin cur\- iasc\, ba chiar s\ devin\ el `n- spre cele create si implicit de ne cât de mult dore[te sufle-
]ie, s\ fii unit cu lumina cea su[i `nv\]\tor pentru al]ii a asuma aceea[i pozi]ie [i `n tul s\ se `nso]easc\ prin
mai presus de amestec, cum prin darul lui Dumnezeu. Dar interpretarea Scripturii. Cu nunt\ cu El“. a

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
S=mb\t\, 13 februarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte
droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i
licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i.
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în adic]ie
preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea este
regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48;
mail: centrulsfnicolae@yahoo.com
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu 0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) urm\toare.
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

S=mb\t\, 13 februarie 2010 Interviu 15

Marius Lazurca: „Ambasada de la
Chi[in\u este o misiune de prim\ linie“
a Diplomatul desemnat s\ reprezinte interesele României la Chi[in\u, Marius Lazurca, vorbe[te despre priorit\]ile
]\rii noastre `n rela]ia cu Republica Moldova [i despre provoc\rile c\rora va trebui s\ le fac\ fa]\ `n aceast\ misiune a Fostul
reprezentant al Rom=niei la Vatican spune c\, „`n jargon profesional, Ambasada de la Chi[in\u e o misiune de prim\ linie,
al\turi de cele de la Bruxelles, de cea de la ONU [i de cele din marile capitale: Paris, Washington sau Moscova“
a ~ntr-un interviu acordat agen]iei Agerpres, Marius Lazurca a afirmat c\ va `ncerca s\ caute, pe ambele maluri
ale Prutului, „ocazii [i persoane apte s\ actualizeze creativ enormul poten]ial cultural al celor dou\ state“ a
Vorbi]i italiana, cunoa[-
te]i latina, ave]i o bogat\
cultur\ [i a]i gestionat cu
succes misiunea României
la Sfântul Scaun. ~n acest
context, cum a]i primit
numirea pentru postul de
ambasador la Chi[in\u?
Nu o s\ v\ ascund c\ am fost
surprins. Nu pentru c\ mi s-ar fi
propus o alt\ misiune, asta s-ar
fi `ntâmplat oricum, mai devre-
me sau mai târziu. Am fost sur-
prins, f\r\ ipocrizie, de faptul c\
am fost considerat potrivit pen-
tru o sarcin\ profesional\ atât de
complex\, atât de sofisticat\, po-
trivit\ - mi se p\rea - unor diplo-
ma]i mai experimenta]i. ~n jargon
profesional, Ambasada de la Chi[i-
n\u e o misiune de „prim\ linie“,
al\turi de cele de la Bruxelles (UE
[i NATO), de cea de la ONU [i de
cele din marile capitale: Paris,
Washington sau Moscova.
„Nic\ieri `n lume limba
român\ nu e luat\
atât de tare `n serios
ca la Chi[in\u“
A]i fost numit ambasador
`ntr-oo ]ar\ cu o majoritate
vorbitoare de limba româ-
n\, dar `n care sintagma
„limba român\“ este subi-
ect tabu. ~n aceste condi-
]ii, care este pentru dum-
neavoastr\ cea mai mare
provocare c\reia va trebui
s\-ii face]i fa]\?
A[ spune c\ limba român\ e
un subiect de dezbatere public\ [i
de reflec]ie constitu]ional\. Perso-
nal, a[ fi `nclinat s\ v\d dimensi-
unea pozitiv\ a focaliz\rii aten]iei
politice asupra limbii: nic\ieri `n
lume limba român\ nu e luat\
atât de tare `n serios ca la Chi[i-
n\u. Cred c\ ar trebui s\ lu\m
aminte la aceasta [i, spre exem-
plificare, v-a[ invita s\ citi]i blo-
gurile moldovene[ti: sunt scrise
`ntr-o limb\ român\ mai `ngriji-
t\, mai cultivat\ decât multe,
prea multe bloguri române[ti.
Ministrul Teodor Bacon-
schi afirma recent c\ Am-
basada României la Chi[i-
n\u trebuie s\ devin\ [i
un centru pentru elitele
culturale locale. Cum in-
ten]iona]i s\ realiza]i
acest deziderat? Care sunt
schimb\rile pe care v\
propune]i s\ le face]i?
Voi spune, mai `ntâi, c\ o am-
basad\ nu e un centru cultural [i
c\ voca]ia sa primordial\ este de
natur\ politic\. Orice misiune di-
plomatic\ este, prin urmare, che-
mat\ s\ fie mai curând un medi-
ator cultural, un multiplicator de
spa]ii [i timpi de contact `ntre
antreprenori culturali din ]\rile
respective. Asta vom face `n pri-
mul rând: vom c\uta, pe ambele
maluri ale Prutului, ocazii [i per-
soane apte s\ actualizeze creativ
enormul poten]ial cultural al ce-
lor dou\ state.
România [i Republica
Moldova au semnat recent
Acordul privind micul tra-
fic la frontier\, care preve-
de c\ persoanele care lo-
cuiesc pân\ la 30 km de
grani]\ vor putea intra `n
România pe o distan]\ de
pân\ la 50 km f\r\ vize,
pe baza unui permis.
Foarte mul]i se `ntreab\
cum va putea fi controlat\
aceast\ distan]\: basara-
benii beneficiari ai Acor-
dului vor avea dreptul s\
vin\ pân\ la Ia[i, dar nu [i
pân\ la Foc[ani sau Bucu-
re[ti? Dup\ aderarea Ro-
mâniei la Spa]iul Schen-
gen, vor avea cale liber\
`n `ntreaga Uniune Euro-
pean\?
Chestiunea e complicat\ [i
angajeaz\ competen]a mai mul-
tor institu]ii române[ti, mai ales
pe cea a Ministerului Adminis-
tra]iei [i Internelor. Succint, voi
spune c\ un acord privind micul
trafic are ca obiectiv, `n primul
rând, acela de a nu `mpiedica ad-
ministrativ circula]ia liber\ a
popula]iei de frontier\. Atunci
când dou\ state prietene se `nve-
cineaz\, persoanele care locuiesc
`n apropierea grani]ei trebuie s\
poat\ fructifica oportunit\]ile
private, comerciale sau turistice,
ce rezult\ din traversarea ne`n-
gr\dit\ a frontierei. Documentul
bilateral cuprinde, desigur, situ-
a]ii `n care prevederile sale ar
putea fi `nc\lcate [i instituie un
regim de sanc]iuni, mergând pâ-
n\ la `ndep\rtarea de pe terito-
riul na]ional a eventualului con-
travenient.
„Timpul lucreaz\ mereu
`n favoarea celor
r\bd\tori [i fideli“
~n Republica Moldova
func]ioneaz\ dou\ mitro-
polii ortodoxe, `ntre care
exist\ diferende: una su-
bordonat\ Patriarhiei Ro-
mâne, alta - Patriarhiei
Moscovei. V\ ve]i implica
`n solu]ionarea acestor di-
ferende?
Ca [i Republica Moldova, Ro-
mânia este un stat care garan-
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
teaz\ libertatea cultelor de a se
autoadministra potrivit proprii-
lor statute. Aceasta este o dova-
d\ a `ncrederii `n capacitatea co-
munit\]ilor religioase, a Bisericii
Ortodoxe `n spe]\, de a gestiona
autonom inclusiv dificult\]ile ca-
re pot interveni. ~n cazul de fa]\,
se [tie c\ au existat discu]ii di-
recte `ntre cele dou\ Patriarhii
cu privire la situa]ia credincio[i-
lor ortodoc[i din Republica Mol-
dova. ~n calitate de membru al
Uniunii Europene, România ur-
m\re[te constant ca standardele
europene privind libertatea reli-
gioas\ [i drepturile conexe s\ fie
deplin respectate `ntr-un stat ca
Republica Moldova, angajat `n
procesul de asociere la Uniune.
~n acest sens, d\m o mare impor-
tan]\ punerii `n practic\ a decizi-
ei CEDO din 2001 referitoare la
Mitropolia Basarabiei [i sper\m
ca aceast\ institu]ie s\-[i poat\
redobândi toate propriet\]ile con-
fiscate [i s\-[i vad\ pozi]ia `nt\ri-
t\ prin `nregistrarea tuturor p\r-
]ilor sale componente.
Pentru c\ sunte]i la fina-
lul unei misiuni, cea de
ambasador la Sfântul Sca-
un, v\ rog s\ v\ referi]i [i
la activitatea pe care a]i
avut-oo acolo timp de peste
trei ani.
Despre Vatican se spune c\ e
„o fereastr\ spre lume“. Nu e o
simpl\ metafor\, ci recunoa[te-
rea faptului c\ Sfântul Scaun du-
ce o politic\ la scar\ global\ [i c\
nu exist\ dosar interna]ional
semnificativ - de la Procesul de
Pace `n Orientul Mijlociu, la pro-
blematica schimb\rilor climatice
- asupra c\ruia diploma]ia ponti-
fical\ s\ nu se pronun]e articulat
[i inteligent. Una dintre lec]iile
cele mai importante pe care un
diplomat le poate asimila la
Sfântul Scaun este c\ priorit\]ile
strategice trebuie urm\rite cu te-
nacitate, indiferent de dificult\]ile
contextuale, cu `ncrederea c\ tim-
pul lucreaz\ mereu `n favoarea ce-
lor r\bd\tori [i fideli. a

port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6

PELERINAJ la LOCURILE SFINTE - ISRAEL
25 februarie - 03 martie 2010 (7 zile/6 nop]i)
Centrul de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la un pelerinaj
organizat la Locurile Sfinte
Dintre obiective men]ion\m:
Bethleem - locul Na[terii Domnului, Biserica
„Sf. Ecaterina“.
Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nostru, Bi-
serica „~n\l]\rii Domnului“, Biserica „Sfintei Ma-
ria Magdalena“ (rus\); Gr\dina Ghetsemani - Bi-
serica a[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului;
Drumul Crucii, Golgota [i Sfântul Mormânt;
Muntele Sionului - Biserica „Adormirii Maicii
Domnului“ [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“; Hoze -
va - M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Sfântului Ilie Proorocul, `nchinare la moa[tele
Sfântului Ioan Iacob de la Neam];
Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\ `n
preajma izvorului Buna Vestire; Biserica „Bunei-
Vestiri a Maicii Domnului“, satul Cana;
Muntele Tabor: M\n\stirea Ortodox\ - Biseri-
ca „Schimb\rii la Fa]\“. Capernaum, casa Sf. Ap.
Petru; Biserica de la Tabgha - locul minunii s\vâr-
[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii de
oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti; Muntele Ferici-
rilor;
Yardenit - locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului.
TARIF: 699 de euro
Servicii incluse `n pre]: transport avion Ia[i-
Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti-Ia[i, taxe de aero-
nop]i cazare la hoteluri de 3* [i 4*, conform pro-
gramului, `n camere duble, cu aer condi]ionat, ba-
ie, telefon, televizor (categoria hotelurilor este cea
oficial\ pentru Israel), demipensiune (2 mese pe
zi), taxe de intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer condi]ionat,
conform programului, ghid local vorbitor de limb\
român\, 15 euro tips pentru ghid [i conduc\torul
de autocar `n }ara Sfânt\, preot `nso]itor.
Nu sunt incluse `n pre]: Asigurarea medical\
obligatorie.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi
accesat\ pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii
suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i
(`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
16
Slujiri arhiere[ti
`n Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
M=ine, `n Duminica l\satului sec
de brânz\, ~nalt Preasfin]itul P\-
rinte Teofan, Arhiepiscopul Ia[i-
lor [i Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, va s\vâr[i Sfânta Litur-
ghie la M\n\stirea Hlincea din
jude]ul Ia[i, iar IPS Pimen, Ar-
hiepiscopul Sucevei [i R\d\u]ilor,
va sluji la M\n\stirea Probota.
PS Calinic Boto[\neanul, Epis-
cop-Vicar al Arhiepiscopiei Ia[i-
lor, va oficia slujba Sfintei Litur-
ghii `n parohia Ar\moaia, Proto-
popiatul Târgu Neam], iar PS
Ioachim B\c\uanul, Episcop-Vi-
car al Arhiepiscopiei Romanului
[i Bac\ului, va sluji la Catedrala
arhiepiscopal\ din Roman. (C.C.)
PE SCURT
„In memoriam Grigore
Vieru“ la Pa[cani
La Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe“
din Pa[cani va avea loc m=ine, 14
februarie 2010, o manifestare cul-
tural-religioas\ intitulat\ „In
memoriam Grigore Vieru“. ~ntâl-
nirea este organizat\ de Biserica
„Sf. M. Mc. Gheorghe“, Casa muni-
cipal\ de Cultur\ „Mihail Sado-
veanu“, Centrul de studii „{tefan
cel Mare [i Sfânt“ din Pa[cani,
Colegiul Na]ional „Mihail Sadovea-
nu“ din Pa[cani, Clubul copiilor
ATOR Pa[cani [i Gr\dini]a nr. 1
din Pa[cani. Dup\ slujba Sfintei
Liturghii va avea loc slujba de po-
menire a poetului Grigore Vieru, la
care vor participa preo]i, autorit\]i
locale, profesori, elevi [i tineri basa-
rabeni care studiaz\ `n Pa[cani. ~n
deschiderea manifest\rii, prof. dr.
Viorel Enea va sus]ine alocu]iunea
„Grigore Vieru, un simbol al culturii
române“. ~n final va avea loc un
spectacol de poezie [i cântec pe ver-
surile poetului Grigore Vieru, care
ar fi `mplinit anul acesta, pe 14 fe-
bruarie, 75 de ani. „Trebuie s\ ]i-
nem minte c\ Grigore Vieru a fost
român de-al nostru, c\ a fost un
poet care a sim]it române[te. P\rin-
]ii lui Grigore Vieru i-au oferit aces-
tuia o educa]ie cre[tin\ [i i-au insu-
flat dragostea de ]ar\ [i de neam.
N\d\jduim prin aceast\ manifes-
tare s\ `nchin\m o rug\ciune c\tre
Dumnezeu pentru sufletul fratelui
Grigore Vieru. Avem sentimentul
c\ vom duce mai departe mesajul
poetului de a iubi credin]a, valorile
[i tradi]iile neamului“, a declarat
pr. paroh Dumitru Cristea. (C.C.)
Campanie de prevenire
a faptelor antisociale
`n [colile ie[ene
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei,
`n parteneriat cu Poli]ia Comunita-
r\ Ia[i, a `nceput `n aceast\ lun\
derularea unei campanii de pre-
venire a consumului de droguri, al-
cool, dar [i a faptelor antisociale. ~n
Ia[i a crescut consumul de plante
etnobotanice, iar prin `ncheierea
acestui parteneriat s-a dorit o abor-
dare complet\ a acestei campanii
de preven]ie. „Prin acest parteneri-
at se vor desf\[ura mai multe lec]ii
`n cadrul orelor de dirigen]ie `n [co-
lile [i liceele din municipiul Ia[i.
Angaja]ii Funda]iei, al\turi de po-
li]i[tii comunitari, vor vorbi copiilor
[i tinerilor despre efectele negative
ale consumului de droguri, care duc
de obicei la fapte antisociale“, a de-
clarat pr. Iulian Negru, director
executiv `n cadrul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
S=mb\t\, 13 februarie 2010, Nr. 36 (311), Anul II
„Martirii anticomuni[ti ar fi bine s\ fie canoniza]i
pentru credin]\, nu pentru crezul politic“
~n Aula Magna „Mihai
Eminescu“ din corpul A al
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din
Ia[i au avut loc s\pt\mâna
aceasta mai multe
conferin]e dedicate
activit\]ii Bisericii Ortodoxe
Române (BOR) `n perioada
comunist\. Ciclul de
conferin]e organizat de
tinerii ascoreni din Ia[i
reprezint\ un `nceput `n
l\murirea trecutului istoric
dinainte de 1989.
de Constantin CIOFU
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i Români (ASCOR) - fili-
ala Ia[i a organizat `ncepând de
mar]i, 9 februarie, pân\ ast\zi,
13 februarie 2010, un ciclu de
conferin]e `n Aula „Mihai Emi-
nescu“ din Corpul A al Universi-
t\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i. Confe-
rin]ele s-au desf\[urat sub titlul
generic „Biserica Ortodox\ Ro-
mân\ [i puterea politic\ `n peri-
oada comunist\“. Conferin]a „Co-
munismul, o religie atee“ l-a avut
ca invitat pe lect. univ. dr. Radu
Preda, de la Facultatea de Teolo-
gie Ortodox\ a Universit\]ii „Ba-
be[-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Por-
nind de la istoria ideii de comu-
nism, lect. univ. dr. Radu Preda a
demonstrat faptul c\, timp de
aproape jum\tate de veac, comu-
nismul a fost o religie atee. Aces-
ta a adus `n discu]ie scrierile poe-
tului grec Nikos Kazantzakis, `n
care coborârea pelerinilor la mor-
mântul Mântuitorului Iisus Hris-
tos este comparat\ cu coborârea
CUV+NT DIN AMVON
Afar\ din rai
de pr. Claudiu RUGIN|
Ori de câte ori `ncepem postul,
mai ales Postul Mare, omul este
readus la origini. I se aminte[te
iar, [i iar c\ a gre[it [i c\ situa]ia
`n care se afl\ este deznod\mân-
tul tragic al faptelor sale. {i este
firesc s\ fie a[a. Trebuie s\ ne
asum\m faptele, pentru c\ ele
sunt rodul libert\]ii noastre [i
~nsu[i Dumnezeu le respect\.
Dumnezeu `l respect\ pe om pâ-
n\ `n cele mai mici sau mai mari
acte, mai bune sau mai rele. ~l res-
pect\ chiar [i când a gre[it, chiar
când a ales moartea. Am v\zut
duminica trecut\ cum tat\l pri-
me[te `napoi pe fiul s\u nevred-
nic, [i, a[a cum `i oferise averea
cuvenit\ [i libertatea cu toat\
dragostea [i bun\voin]a, la `n-
toarcere face la fel. Dumnezeu
este acela[i totdeauna, c\ci este
ve[nic, numai noi suntem schim-
b\tori [i nestatornici.
~ns\ faptul c\ Dumnezeu ne
`n]elege [i c\ noi recunoa[tem
p\catele nu duce automat la re-
cuperarea [i `ndreptarea noas-
tr\. Dumnezeu este milostiv, dar
este [i drept. Miluie[te, dar [i pe-
depse[te. {i atunci trebuie s\ pu-
nem lucrurile `n ordinea lor fi-
reasc\. Am gre[it, s\ [i repar\m,
s\ [i restaur\m. Acela[i drum
trebuie parcurs invers pentru a fi
pelerinilor `n mausoleul lui Lenin
din Moscova.
Miercuri, 10 februarie, `nce-
pând cu ora 18:00, a fost proiec-
tat documentarul „De ce nu ca-
noniz\m martirii anticomu-
ni[ti?“, o produc]ie TVR semna-
t\ de Rafael Udri[te. „Noi nu am
subscris ideii din documentar,
care a ar\tat c\ martirii ar fi ca-
noniza]i mai mult pentru crezul
politic. Martirii anticomuni[ti ar
fi bine s\ fie canoniza]i doar
pentru credin]a lor, nu pentru
crezul politic“, a declarat Silviu
Cluci, coordonatorul Departa-
mentului Credin]\-cultur\ din
cadrul ASCOR Ia[i.
autentic\ `ndreptarea noastr\.
Ca `n Pilda fiului risipitor de ca-
re vorbeam.
Duminica ce urmeaz\ poart\
tocmai acest semn al c\derii [i
repudierii noastre. E Duminica
izgonirii lui Adam din rai, [i a
Evei, bine`n]eles. O duminic\ ce
trebuia s\ fie a `nvierii este una
a c\derii; dar, nu-i nimic, va veni
[i aceea `n curând. Numai noi s\
[tim cum s\ trecem prin cele [ase
s\pt\mâni de post [i apoi prin
S\pt\mâna Mare, a patimilor, ca
s\ `nviem.
Ce trebuie s\ fi fost `n sufletul
lui Adam, când, c\lcând agale, se
`ndrepta spre poarta minunatei
gr\dini, aruncând poate câte-o pri-
vire fugar\ spre ceea ce avusese [i
nu pre]uise? Nu [tiu dac\ s-a r\s-
puns; poate vreun gest artistic de
mare intui]ie s\ fi schi]at ceva;
poate `n lacrimile [i tremurul co-
pilului ce [i-a pierdut definitiv cea
mai drag\ juc\rie; poate `n pa[ii
vreunui c\lug\r ce se retrage ti-
mid [i [ov\ielnic din lume sau ci-
ne [tie `n ce momente de maxim\
tensiune [i sfâ[iere pe care doar
un om le poate `ncerca.
Suntem `n afara por]ii [i tre-
buie s\ intr\m `napoi, dar nu tot
pe aici, pentru c\ aici st\ falnic,
ne`ndur\tor, un arhanghel cu sa-
bie de foc, care, `n picturile mari-
lor renascenti[ti, aproape c\ `[i
mi[c\ sabia, asemeni soldatului
roman `n gr\dina Ghetsimani.
Dar, iat\ o alt\ gr\din\! Aceea a
fost gr\dina c\derii noastre prin
Perioada comunist\,
o enigm\
Joi, 11 februarie, de la ora
18:00, a fost sus]inut\ conferin-
]a „Biserica [i Securitatea“, de
dr. George Enache, membru al
Consiliului Na]ional de Studiere
a Arhivelor Securit\]ii (CNSAS)
[i lector la Facultatea de Istorie
din Gala]i. „Domnia sa a plecat
de la leg\tura dintre ideea de se-
curitate promovat\ de Partidul
Comunist [i ideea de poli]ie din
secolul al XVII-lea, care avea ca
atribu]iune supravegherea tutu-
ror activit\]ilor din societate.
Apoi a mers pe firul istoric, de la
vechiul Adam, aceasta este gr\-
dina `nvierii noastre prin noul
Adam, prin Hristos. Cum le re-
zolv\ Dumnezeu pe toate dup\
planuri tainice, prin gr\dini de
El zidite. Atunci n-a ascultat
Adam, acum ascult\ Hristos, [i
a[a se `nchide cercul. S-a realizat
isp\[irea [i `nvierea la modul on-
tologic, fiin]ial; acum r\mâne ca
fiecare dintre noi, având mode-
lul, s\ realiz\m `nvierea noastr\.
E un drum greu [i lung: ]ine o
via]\. E o via]\ `ns\ a c\rei dura-
t\ nu o [tim... Cât timp s\ fim
buni, cât timp trebuie s\ isp\-
[im? Buni trebuie s\ fim tot tim-
pul, cât despre isp\[ire, despre
pedeaps\, r\spunde fiecare dup\
cât crede c\ mai gre[e[te. ~n pri-
mul rând nu exist\ `ndreptare
f\r\ isp\[ire, pentru c\ ai de lu-
crat la fiin]a ta; e ca [i cum ai lu-
cra la o cas\ d\râmat\, mai `ntâi
trebuie s\ cure]i locul, apoi s\ re-
zide[ti [i apoi, aten]ie, s\ re`nfru-
muse]ezi. O cas\ nu e gata pân\
nu e bun\ de locuit [i nu e confor-
tabil\; [i lucrurile astea nu se pot
face dintr-o dat\. Trebuie timp,
r\bdare [i munc\. Asta ni se cere
acum, `n timpul postului: s\ `n-
cerc\m s\ restaur\m fiin]a noas-
tr\ [i s\ o `nfrumuse]\m. Ve]i `n-
treba de unde [tim c\ e c\zut\,
c\ e distrus\, c\ci nu avem pro-
bleme deosebite. Unora le merge
bine [i unii nu simt nici o p\rere
de r\u dup\ ceva ce au f\cut?
Da, a[a este, dar noi ne adres\m
acelora cu con[tiin]\, acelora ca-
instalarea comuni[tilor la pute-
re `n România pân\ `n perioada
anilor ’90, ar\tând rela]ia dintre
Securitate [i BOR.
Cea de a treia conferin]\, „Fi-
le din Patericul `nchisorilor: Va-
leriu Gafencu“, a avut loc loc
asear\ [i a fost sus]inut\ de mo-
nahul Moise de la M\n\stirea
Oa[a, Alba. „Perioada comunis-
t\ este, `nc\, o enigm\ mai ales
pentru tinerii n\scu]i dup\ 1990.
CM
Acest ciclu de conferin]e se do- YK
re[te a fi un `nceput `n l\muri-
rea istoricului ]\rii noastre [i
mai ales al rela]iei Bisericii cu
puterea politic\ comunist\“, a
mai ad\ugat Silviu Cluci. a
re mai recunosc `n ei urme ale
chipului pierdut al lui Dumne-
zeu. {i, mai ales, acelora `n care
cuvântul lucreaz\. ~n principiu,
vorbim c\tre to]i, dar niciodat\ `n
istorie n-au r\spuns [i n-au reac-
]ionat oamenii la fel. Am vrea ca
to]i s\ se mântuiasc\ [i s\ redo-
bândeasc\ gr\dina pierdut\, dar
aici lucrurile se fac nu cu for]a, nu
de sil\ sau cine [tie din ce obliga-
]ie, ci se fac cu cercetare de sine,
autoevaluare, `n]elegere, smere-
nie, supunere spre o judecat\ din
afar\ [i cu dragoste.
P\rin]ii Bisericii, care cunosc
bine vechile rânduieli liturgice
din perioada Triodului, ne spun
c\ tema izgonirii lui Adam din
rai, legat\ de Duminica l\satului
sec de brânz\, reprezint\ o tran-
spunere a expulz\rii temporare a
peniten]ilor `n afara Bisericii, ca-
re odinioar\ avea loc atunci. A-
ce[tia trebuiau s\ r\mân\ `n afa-
ra u[ilor bisericii (ca oarecând A-
dam, `n fa]a u[ilor `ncuiate ale
raiului) [i s\-[i plâng\ p\catele
pân\ la sfâr[itul Postului Mare,
când erau reintrodu[i `n ea `m-
preun\ cu cei care `nc\ nu f\ceau
parte din comunitatea biseri-
ceasc\. De aceea imnografia a-
cestei duminici se `ntemeiaz\ pe
imaginea lui Adam tânguindu-se
`naintea por]ilor raiului.
* PR. CLAUDIU RUGIN|, PAROHIA „SF. TREI IERARHI“ -
BUHU[I, PROTOPOPIATUL BAC|U NORD
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Cronologie liturgic\ 14 februarie 2010
Nr. 6 (223) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Postul Mare este o [coal\
a `nceputului `n care ne 1,50 LEI exemplarul
aducem aminte atât de tim- 5 LEI abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse
pul `nainte de timp al lumii,
cât [i de c\derea protop\-
rin]ilor no[tri. De acolo `n- www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
cepe istoria pe care o tr\im
ast\zi, dar tot de acolo o pu-
tem `ncepe [i noi. Cu alte
cuvinte, suntem a[eza]i de

PAGINILE 12-13
c\tre Biseric\ la `nceputul
istoriei, cu scopul de a o
Binecuvântare [i Sfâr[itul
schimba. F\r\ a spune lu-
cruri mari, f\r\ a epata
PAGINA 11 blestem: cu sau domina]iei
printr-un discurs ambi]ios,
Biserica ne integreaz\ `ntr-o
f\r\ Dumnezeu [tiin]elor
istorie care multora ni se
pare distant\ [i rezervat\
doar celor „care conteaz\“.

Postul - ofrand\ a
(Ciprian OLINICI)
PAGINA 3

iubirii de Dumnezeu
Mântuitorul Iisus Hristos ne arat\ c\ iertarea este
basilica.ro `nceputul bun pentru post. Ne iert\m unii pe al]ii
pentru ca [i Dumnezeu s\ ne ierte p\catele [i
gre[elile noastre. Iertarea este o r\stignire a
propriului nostru egoism, pentru a deschide sufletul
spre o nou\ stare de comunicare [i comuniune cu
Dumnezeu [i cu oamenii.
Postul este o stare spiritual\ de jertf\ sau ofrand\ a
celui care poste[te, dorit\ `n mod liber, dup\ puterea
fiec\ruia. Postim pentru c\ iubim pe Dumnezeu din
Iertarea, condi]ia ceruri, D\ruitorul vie]ii ve[nice, mai mult decât toate
intr\rii `n ~mp\r\]ie darurile materiale trec\toare, bucatele gustoase [i
PAGINA 10 b\uturile rafinate. Astfel, postul adev\rat produce o
schimbare a felului nostru de a fi, trecerea de la
l\comie de cele materiale la d\ruirea de sine
spiritual\, pentru a cultiva mai intens comuniunea
cu Dumnezeu Cel nematerial, nelimitat [i netrec\tor.
PAGINILE 4-5 [i 8-9

Balamuci,
str\veche vatr\
sih\streasc\ a
Codrilor Vl\siei
PAGINILE 6-7

Sfânta Scriptur\
`n alc\tuirea
rânduielilor
liturgice din
perioada Triodului
PAGINA 3

Inima milostiv\ e v\dit c\ va primi milostivire; „

„ iar cea care nu este a[a, pe cele dimpotriv\.
Marcu Ascetul
CM
YK
2 Opinii
Cre[tinii din Iran
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Primii misionari cre[tini
[i-au `nceput activitatea `n
Iran `nc\ din perioada „ele-
nistic\“ a dinastiei par]ilor
[i au continuat-o pân\ `n
jurul anului 200 d. Hr. ~n
vremea par]ilor s-a produs
un amestec de elemente
culturale iraniene, babilo-
niene, siriene [i grece[ti.
De asemenea, tot acum a
crescut influen]a cre[tinis-
mului nou-ap\rut, contri-
buind la o diversificare a
peisajului cultural (cf. Al.
Bausani, Die Perser. Von
den Anfängen bis zur Ge-
genwart, Tübingen, 1967,
p. 42). Mii de iranieni s-au
convertit la cre[tinism,
chiar dac\ zoroastrismul a
r\mas pe mai departe reli-
gia iranian\ dominant\.
~n prezent, cre[tinii ira-
nieni sunt reprezenta]i de
gruparea etnic\ a armeni-
lor - `n cea mai mare parte,
de origine apostolic\ - ca [i
de grup\ri mai mici de pro-
testan]i [i catolici. La ace[-
tia se adaug\ [i cre[tinii a-
sirieni [i chaldei. Toate a-
ceste trei grup\ri etnice au
lungi tradi]ii `n istoria ira-
nian\. Nu `n ultimul rând,
num\rul cre[tinilor `n Iran
se datoreaz\ [i noii mi[c\ri
a a[a-numitelor „Biserici
de familie“.
Conform unui raport din
anul 2007, ast\zi tr\iesc `n
Iran `n jur de 300.000 de
cre[tini, majoritatea ar-
meni. De altfel, armenii [i
chaldeii sunt comunit\]i
etnico-religioase care au o
identitate na]ional-etnic\
[i cre[tin\. ~n rândul arme-
nilor cre[tini exist\ [i cato-
lici [i protestan]i. De-a lun-
gul secolelor s-au conser-
vat ca o comunitate `nchi-
Postul, exerci]iul dragostei
~n]elegerea pe care o are
orice occidental cu privire la
post este puternic legat\ de i-
deea de renun]are, de a sacri-
fica ceva pentru Dumnezeu.
~n Biserica Ortodox\ de R\-
s\rit, `ns\, postul are un `n]e-
les mult mai adanc. Postul nu
`nseamn\ doar a da ceva de-
oparte ci reprezint\ [i ob]ine-
rea unor daruri care nu pot fi
altfel dobândite, decât prin
`mplinirea acestui exerci]iu
spiritual.
~ntr-o viziunea legalist\ a-
supra mântuirii se perpetuea-
z\ ideea c\ Hristos S-a `ntru-
pat pentru a `mplini o dato-
rie, a repara o ofens\ adus\
lui Dumnezeu de omenirea
neascult\toare. Jertfa Sa pe
cruce satisface aceast\ dato-
rie de onoare [i umanitatea
reintr\ `n gra]ia Dumnezeias-
c\. Privit din aceast\ per-
spectiv\, postul poate c\p\ta
o simbolistic\ similar\, aceea
a unei jertfe personale menite
s\-L `mbuneze pe Dumnezeu.
~n concep]ia apusean\, aceas-
s\, au acceptat arareori c\-
s\toriile mixte, respingând
`n majoritatea cazurilor
c\s\toriile cu musulmani.
Se consider\ o grupare re-
ligioas\ local\, deta[ându-
se evident de cre[tinii „oc-
cidentali“. Pe de alt\ parte,
femeile de origine armean\
trebuie s\ se `mbrace `n
[colile [i bi-sericile armene
dup\ re-gulile musulmane.
~n anul 1990, un centru ar-
menesc din Teheran a fost
`nchis pentru simplul mo-
tiv c\ femeile armene care
erau `n interior nu purtau
`mbr\c\minte conform le-
gii musulmane.
~n Iran, minorit\]ile
religioase sunt tratate
discriminatoriu
din punct de vedere
legislativ
Cre[tinii chaldeeni [i a-
sirieni fac parte din seria
mi[c\rilor socotite schis-
matice, care s-au separat
de Biserica nestoriano-siri-
an\ de R\s\rit; `n Iranul
de ast\zi, atât cre[tinii
chaldeeni, cât [i cei asiri-
eni sus]in cu t\rie autono-
mia lor religioas\. ~ns\, `n
pofida tuturor diferen]elor,
asirienii [i chaldeii au fost
privi]i totdeauna ca o uni-
tate etnico-religioas\, iar
armenii, ca o a doua grupa-
re etnic\.
Conform aceluia[i raport
din 2007, num\rul cre[ti-
nilor asirieni ar fi `ntre
10.000 [i 20.000. Aceste
date ar putea fi `ns\ ine-
xacte, `ntrucât mul]i cre[-
tini nu `[i fac public\ ade-
v\rata credin]\, din ra]i-
uni arhicunoscute. Pe de
alt\ parte, conform datelor
oficiale oferite `n urma re-
cens\mântului din 1996,
`n Iran ar tr\i doar 79.000
t\ jertf\ poate fi orice, `nce-
pând de la renun]area la cio-
colat\ pân\ la evitarea televi-
zorului sau a internetului pe
durata postului. Problema es-
te c\ astfel de sacrificii super-
ficiale r\mân departe de mie-
zul adev\rat al postului.
Dumnezeu nu are nevoie de
astfel de renun]\ri frivole,
a[a cum nu mai are nevoie
nici de jertfele-de-tot ale
Vechiului Testament.
Prin reducerea postului la
nivel de simbol, la o simpl\ i-
dee de post, toat\ lucrarea sa
cur\]itoare a este pervertit\
`n mod grosolan. Postul devi-
ne o no]iune teoretic\ ce
poate fi atins\ printr-un act
care implic\ un minimum de
efort, acceptat `ns\ pentru c\
nu postul `n sine este impor-
tant de satisf\cut, ci doar i-
deea de post. Aceast\ reduce-
re intelectual\ este `nc\ un
simptom al c\derii, al firii
noastre pervertite, al separ\-
rii ontologice dintre minte [i
inim\.
de cre[tini (vezi E. Sanasa-
rian, A. Davidi, „Domestic
Tribulations and Interna-
tional Repercussions: The
State and the Transforma-
tion of non-Muslims `n I-
ran“, `n Journal of Interna-
tional Affairs, vol. 60,
2007, p. 66). Diferen]a din-
tre evalu\rile f\cute con-
st\ `n faptul c\ mul]i cre[-
tini au emigrat. Raportul
Congresului SUA pe anul
2008, de pild\, afirm\ c\ de
la `nceputul anului 2000 `n
jur de 15-20.000 de cre[tini
au p\r\sit anual Iranul.
~n general, zoroastrienii,
evreii, cre[tinii, asemenea
tuturor celor care nu sunt
musulmani, sunt socoti]i [i
trata]i ca „necredincio[i“.
Dac\ cineva vrea s\-[i pro-
tejeze cu adev\rat via]a, a-
verea, onoarea [i renume-
le, trebuie s\ se conver-
teasc\ la Islam. Este ade-
v\rat, cre[tinii, evreii [i zo-
roastrienii sunt considera]i
`n Iran „proteja]i“ (dhim-
mi), minorit\]i recunoscute
din punct de vedere religios,
dar trata]i ca fiind kafar [i
najis, „necredincio[i“ [i „miz-
erabili“. Conform prescrip]i-
ilor Dreptului civil iranian,
un „necredincios“ (kafar)
nu poate mo[teni nimic de
la un musulman, `n vreme
ce un musulman poate
mo[teni totul de la un ne-
musulman.
~n plus, nici un musul-
man nu poate fi condamnat
la moarte dac\ ucide un
nemusulman. Nu acela[i
lucru se `ntâmpl\ când un
nemusulman omoar\ un
musulman, `n sensul c\ a-
cesta este condamnat la
moarte. ~n acest context,
interesant\ este `ncasarea
a ceea ce se cheam\ „banii
sângelui“. Diyeh, „banii
sângelui“, reprezint\ o for-
m\ de compensa]ie financi-
ar\ pentru pedeapsa cu
moartea. Conform unor da-
te, sângele unui musulman
valoreaz\ 12.000 de drah-
me, pe când cel al unui
~n lumea fantasmagoric\
pe care o creeaz\ mintea sa-
turat\ de valori seculare, im-
portan]a implic\rii totale a
trupului `n post este uitat\,
pentru c\ pentru minte doar
simbolul conteaz\, nu `mpli-
nirea fizic\ a poruncii. Omul
`ns\ nu tr\ie[te `ntr-o fantas-
m\ a min]ii, ci `n lumea rea-
l\, ca o persoan\ adev\rat\:
trup [i suflet, fizic [i spiritual.
Hristos mântuie[te lumea
nu prin simpla r\spândire a i-
deii de mântuire, ci prin `n-
s\[i venirea Sa, prin `ntrupa-
rea din Sfânta Fecioar\, prin
`nomenirea sa f\r\ t\gad\.
Hristos nu vine ca un duh, ci
devine om `n carne [i oase, ca
noi to]i. Moartea Sa pe cruce
nu este doar o poveste moral-
izatoare, ci momentul de-
finitoriu al unei noi etape `n
existen]a omenirii.
Nu câ[tig\m nimic prin in-
telectualizarea seac\ a tot ce
ne `nconjoar\, pentru c\ ast-
fel ajungem s\ tr\im `ntr-o
lume iluzorie, l\sând adev\-
Duminic\, 14 februarie 2010
b\rbat „protejat“ (dhim-
mi), doar 800 de drahme.
Sângele unui kafar, respec-
tiv al unuia care apar]ine
unei religii nerecunoscute,
cum ar fi mi[carea Bahai,
nu are absolut nici o va-
loare.
Conform articolului
1059 din Dreptul civil ira-
nian, o femeie de religie
musulman\ nu are voie s\
se c\s\toreasc\ cu un ne-
musulman. Dimpotriv\,
b\rba]ii musulmani se pot
c\s\tori cu femei nemusul-
mane, dup\ cum tot la fel
de bine pot `ncheia c\s\to-
rii pe un termen limitat cu
femei evreice [i cre[tine.
Conform Codului familiei
din anul 2000, `n eventuali-
tatea `n care se prefigurea-
z\ c\s\toria `ntre un b\rbat
nemusulman [i o musulma-
n\, b\rbatul trebuie s\ se
angajeze c\ se va converti
necondi]ionat la Islam.
Misionarii din Iranul de
azi n-au o via]\ u[oar\
~n anii ’90, situa]ia
cre[tinilor din Iran s-a `n-
r\ut\]it permanent. Au
fost aresta]i, `nchi[i [i u-
ci[i mul]i preo]i. ~n anul
1996, doar `n dou\ bise-
rici, din Rasht [i Teheran,
se putea predica `n limba
persan\. ~n celelalte bise-
rici se predica `n armean\
[i asirian\, existând te-
merea c\ predicile ar pu-
tea fi `n interesul musul-
manilor iranieni.
~n pofida tuturor acestor
aspecte, cre[tinismul irani-
an prime[te noi membri,
mai ales prin intermediul
mi[c\rii „Bisericilor de fa-
milie“. ~n multe case private
se adun\ cre[tini, constitu-
indu-se `n mici biserici de
familie, `n ciuda ac]iunilor
de contestare, pân\ la agre-
sivitate, din partea mass-
mediei. ~n asemenea comu-
nit\]i, cre[tinii au acces [i
comunic\ cu alte comunit\]i
rata via]\ s\ treac\ pe lâng\
noi. ~n `n]elegerea ortodox\,
omul este dureros de con[ti-
ent c\ tr\ie[te `ntr-o lume
real\, c\ posed\ o fire c\zut\
[i coruptibil\, c\ trupul s\u
este supus patimilor care `i
afecteaz\ starea `ntregii sale
fiin]e. Controlându-[i trupul
prin post, `ntreaga fire a omu-
lui se `ndreapt\ c\tre Dum-
nezeu pentru c\ „un trup
strunit prin post aduce sufle-
tului libertate, putere, sobrie-
tate, cur\]enie [i bun\ deose-
bire“ (Sfântul Ignatie Brian-
cianinov). Paradoxal, prin `n-
fometarea trupului `ntreaga
fiin]\ omeneasc\ se hr\ne[te
spiritual [i poate „s\ se ridice
la cer, s\ contemple cele de
sus [i s\ pun\ cele cere[ti mai
presus de lucrurile dezmier-
date ale vie]ii“. (Sfântul Ioan
Gur\ de Aur).
Nu putem `ns\ nici sc\dea
postul la o simpl\ diet\ vege-
tarian\. Postul Mare este o pe-
rioad\ de transformare total\,
de metanoia, a[a cum o nu-
mesc p\rin]ii greci. Postitorul
se str\duie nu doar s\ ]in\
postul pântecelui, ci `ncearc\
s\-[i schimbe total `ntregul
Pr. Nicolae Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor la
Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i
cre[tine similare prin inter-
mediul internetului [i al
televiziunii prin satelit.
Misionarii din Iranul de
azi n-au o via]\ u[oar\. De
pild\, Biblia nu poate fi ti-
p\rit\ [i r\spândit\ decât
sub un control strict al au-
torit\]ilor. Cre[tinii necon-
verti]i din punct de vedere
etnic, de pild\, sunt soco-
ti]i nici mai mult nici mai
pu]in decât „agen]i ai Occi-
dentului“.
~n mod paradoxal, pre-
siunea crescând\ asupra
cre[tinilor iranieni poate fi
explicat\ [i prin interesul
crescând al musulmanilor
pentru cre[tinism. Este
foarte adev\rat, informa]ii-
le `n aceast\ privin]\ sunt
s\race. Totu[i, ziarul Los
Angeles Times (vezi D. Tre-
itfeld [. a., „Former Mus-
lims Reach Out“, `n Los An-
geles Times, 27.03.2006),
prin vocea unui preot cre[-
tin iranian, afirm\ c\ nu
mai pu]in de 50.000 de ex-
musulmani s-au convertit la
cre[tinism. a
mod de via]\, redefinind prio-
rit\]i, `ncercând s\ ating\ de-
s\vâr[irea `n Hristos. Iat\ ce
spune Sf. Vasile cel Mare: „A-
dev\ratul post const\ `n res-
pingerea r\ului, `n `nfrânarea
limbii, `n oprirea urii, `n alun-
garea poftei, a cuvintelor rele
[i a `nc\lc\rii leg\mintelor.“
Din aceast\ perspectiv\
putem spune, parafrazând pe
Sf. Ioan Gur\ de Aur, c\ pos-
tul trupului este osp\]ul su-
fletului. Un suflet eliberat de
greutatea unui trup prea`n-
destulat, suflet hr\nit cu ma-
na virtu]ilor, poate atinge
`n\l]imi spirituale neb\nuite,
nemaifiind ]inut de patimile
care `l leag\ de p\mânt. Un
astfel de suflet se poate ruga
mai mult, poate ierta mai
mult, poate iubi mai mult.
Postul devine nu doar o sim-
pl\ renun]are, ci un exerci]iu
al dragostei, dup\ cum [i
mântuirea nu este doar un sa-
crificiu satisf\c\tor al onoarei
dumnezeie[ti, ci este cea mai
mare dovad\ a dragostei pe
care Dumnezeu o poart\ ome-
nirii. (pr. Vasile TUDORA,
Biserica „Sfântul Ioan Bote-
z\torul“, Dallas, Texas, SUA)
 Duminic\, 14 februarie 2010
LUMINA DIN CUV+NT
Comuniunea, bucuria `ntâlnirii oamenilor
Omul voie[te s\ cunoasc\ sau
s\ cuprind\ `n con[tiin]a sa toa-
te, pentru c\ prin toate poate
ajunge mai u[or la Creatorul [i
sus]in\torul tuturor. A fi persoa-
n\ `nseamn\ a participa la tot
ceea ce este. Aceasta pentru c\ fi-
ecare om este un focar dornic s\
proiecteze `n el razele tuturor lu-
crurilor, dar [i lumina Celui mai
presus de ele, dar [i s\ se `ntoar-
c\ spre ele, luminat de ele. Omul
trebuie s\ le adune `ntr-un fel pe
toate [i s\ se uneasc\ cu cât mai
mul]i, nu numai pentru a le ve-
dea `n unitatea lor pe toate [i pe
to]i, ci pentru a vedea prin toate
[i prin to]i pe Cel care este mai
presus de toate [i de to]i. ~n dep\-
[irea real\ a tuturor, omul se
afl\ nu numai pe sine ca subiect
superior lor, dar `ntins spre subi-
ectul absolut, ci [i pe semenii s\i.
Transcenderea continu\ spre ei
`i este, [i ea, o transcendere rea-
l\, care completeaz\ transcende-
rea spre lume [i spre sine `nsu[i,
pentru c\, `n transcenderea spre
ei constat\ c\, pe de o parte,
ajunge `n interiorul real al lor,
dar, pe de alta, `i r\m=n necu-
prin[i ca [i sinea proprie, dar `n
acela[i timp `i vede `nseta]i de
Cel cu adev\rat necuprins de el
[i de ei. ~n unirea sa cu ei [i `n
unirea tuturor `n Cel necuprins,
se vede [i pe sine confundat cu ei
[i cu Subiectul suprem. Tocmai
`n aceasta st\ bucuria lui, c\ e `n
unire cu al]ii [i le cuprinde pe
toate `n comuniune cu al]ii, dar
f\r\ s\ se confunde cu ei. ~ar `n
aceast\ comuniune se simte liber
[i `n ea poate `nainta la nesfâr[it,
cum se simte liber [i `n comuniu-
nea pe care o are f\r\ s\ se satu-
re de ea, cu Dumnezeu, când ve-
de `n ei pe Dumnezeu [i comuni-
Opinii 3
c\ prin ei cu Dumnezeu, fa]\ de
care r\mâne neconfundat. Fieca-
re vrea s\ aib\ tot mai mult ca al
s\u modul celuilalt de a le `n]ele-
ge pe toate sau s\ aib\ unit cu si-
ne, `n `n]elegerea lor, pe cel\lalt.
C\ci prin aceasta prime[te darul
de sine deplin al celuilalt. Fiind-
c\ atunci fiecare vede pe cel\lalt
prelungit cu fiin]a lui `n Dumne-
zeu cel infinit. Dar, `ntrucât nici
unul nu `nceteaz\ vreodat\ de a
`nainta `n d\ruire, când `l are pe
Dumnezeu `n sine, nici unul nu
se poate d\rui vreodat\ `ntreg. E
un prilej de bucurie ce spore[te `n
eternitate. (pr. prof. dr. Dumitru
St\niloae, Chipul ne emuritoor al P\rintele Dumitru
lui Dumneezeeu din om) St\niloae (1903-1993)

INVITATUL S|PT|M+NII EDITORIAL

Sfânta Scriptur\ `n alc\tuirea rânduielilor Cronologie liturgic\

liturgice din perioada Triodului
de pr. prep. drd.
Marian VILD
Una dintre cele mai bogate [i
mai complexe perioade liturgice ale
anului bisericesc, perioada Triodu-
lui este o veritabil\ „[coal\“ a po-
c\in]ei, un binecuvântat „timp al
mântuirii“ [i o „cale“ sigur\ de `n-
toarcere la P\rintele ceresc. Rân-
duielile ce o alc\tuiesc - [i pe care
le afl\m `n cartea de cult cu acela[i
nume, care ghideaz\ `ntreaga peri-
oad\ - au o puternic\ fundamenta-
re biblic\, `ntrucât, f\r\ nici un
echivoc, rug\ciunea Bisericii este
una eminamente biblic\. Aceasta,
pentru c\ Sfânta Scriptur\ este un
element esen]ial al credin]ei [i vie-
]ii ortodoxe [i, a[a cum se [tie, pe
ea s-a `ntemeiat `ntregul edificiu
liturgic al Bisericii. Acest adev\r
este, parc\, mai evident dac\ ur-
m\rim cu aten]ie rânduielile litur-
gice din perioada Triodului. La o
privire atent\ asupra acestor rân-
duieli, se pot face cel pu]in dou\
observa]ii `n ceea ce prive[te tema
care ne intereseaz\: Sfânta Scrip-
tur\ este lecturat\ `n cult `ntr-o
m\sur\ mai mare decât `n alte pe-
rioade ale anului bisericesc [i mare
parte din imnografia Triodului are
un substrat biblic, ea inspirându-
se, descoperind [i aprofundând te-
me ale teologiei biblice.
Lecturile biblice ale perioadei
Triodului pot fi, [i ele, urm\rite pe
mai multe planuri. ~n primul rând,
se cuvine s\ men]ion\m aici citirea
c\r]ii Psalmilor. Aceasta, ca prima
carte de cult a Bisericii pe baza c\-
reia s-a creat limbajul liturgic, r\-
mâne pân\ ast\zi structura funda-
mental\ a slujbelor ortodoxe. Ceea
ce atrage acum aten]ia nu sunt
Psalmii „permanen]i“ (de la Vecer-
nie, Utrenie, Ceasuri etc.), nici
prochimenul (versete din Psalmi
care se c=nt\ mai ales la Vecernie
[i Utrenie), comune `n tot anul bi-
sericesc, ci lecturarea catismelor
din Psaltire. Astfel, observ\m c\,
dac\ `n tot anul bisericesc (cu ex-
cep]ia S\pt\mânii luminate) catis-
mele din Psaltire sunt `mp\r]ite
pentru Vecernia [i Utrenia zilnic\
astfel `ncât Psaltirea s\ fie citit\
integral `n fiecare s\pt\mân\, `n-
cepând cu a patra duminic\ a Tri-
odului, deci de la `nceputul Postu-
lui Mare, aceast\ citire se dublea-
z\. ~ntreaga Psaltire se cite[te in-
tegral de dou\ ori `n fiecare s\pt\-
mân\ a Postului Mare, catismele
punându-se nu numai la Vecernie
[i Utrenie, ci [i la Ceasuri. ~ntru-
cât Psaltirea este mai mult rug\-
ciune, prin cuvintele ei sufletul
vorbind cu Ziditorul s\u, am putea
spune c\ dublarea citirii ei s\pt\-
mânale `n Postul cel Mare vine ca
o intensificare a efortului duhovni-
Pr. prep. drd. Marian VILD,
Catedra de Teologie
Biblic\, Facultatea
de Teologie Ortodox\
„Justinian Patriarhul“,
Universitatea Bucure[ti
cesc, postul fiind `mpreunat cu ru-
g\ciune mai mult\.
Apoi, ne re]ine aten]ia prezen]a
permanent\ a paremiilor (acele ci-
tiri din Vechiul Testament de la
Vecernie) `n `ntreg Postul Mare.
Astfel, sunt citite integral c\r]ile
Facerea, Isaia [i Pilde, pân\ la Du-
minica Floriilor, iar `n S\ptâmâna
patimilor - fragmente din c\r]ile:
Facere, Ie[ire, Iosua, III [i IV Regi,
Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel,
Sofonie, Zaharia, Iona [i Iov. Desi-
gur c\ alegerea celor trei c\r]i citi-
te complet poate fi pus\ `n leg\tu-
r\ cu `mp\r]irea Bibliei la vechii
evrei `n: Legea (Tora), Profe]ii (Ne-
viim) [i Scrierile (Ketuvim). ~n
aceast\ perspectiv\, prezen]a câte
unei c\r]i din fiecare categorie
poate fi interpretat\ [i ca recapitu-
larea `ntregului Testament Vechi
pe parcursul Postului Mare. ~ntr-a-
dev\r, perioada Triodului este aso-
ciat\ cu perioada vechi-testamen-
tar\, perioad\ de preg\tire [i de
poc\in]\ `n a[teptarea `ntâlnirii cu
Mesia, timp pe care `l reiter\m
personal prin `ndep\rtarea noas-
tr\ de Hristos `n urma p\c\tuirii
[i apropierea noastr\ din nou de El
prin poc\in]\, lucru `nlesnit de
rânduielile acestei perioade. Pe
lâng\ acestea, trebuie s\ spunem
c\ cele trei c\r]i, corespunz\toare
celor trei p\r]i ale Bibliei ebraice
nu au fost alese la `ntâmplare. Ast-
fel, Facerea este aleas\ din cele
cinci c\r]i ale lui Moise, `ntrucât
ea red\ istoria crea]iei [i a c\derii
`n p\cat, precum [i a f\g\duin]ei
r\scump\r\rii. Cartea profetului
Isaia este una dintre cele mai im-
portante c\r]i profetice [i este citi-
t\ [i pentru numeroasele profe]ii
mesianice pe care le con]ine, Isaia
fiind supranumit [i „evanghelistul
Vechiului Testament“. {i, `n sfâr-
[it, cartea Pildelor corespunde (du-
p\ Sf. Vasile cel Mare [i Sf. Grigo-
rie de Nyssa) primei trepte a vie]ii
duhovnice[ti: cea a f\ptuirii sau
cur\]iei.
~n orice caz, lecturile biblice ale
Triodului doresc s\ ofere o hran\
duhovniceasc\ consistent\ `n peri-
oada Postului Mare, `ntrucât: „Nu
numai cu pâine va tr\i omul, ci cu
tot cuvântul care iese din gura lui
Dumnezeu“ (Deut. 8, 3; Mt. 4, 4).
„Dar nu numai lecturile directe
au leg\tur\ cu Sfânta Scriptur\, ci
imnografia Bisericii `n general, [i a
Triodului `n special, are o r\-
d\cin\ biblic\. Troparele, sedelne-
le, condacele, canoanele etc. care
alc\tuiesc Triodul „respir\“ din
Scripturi, ele evocând, aprofun-
dând, tâlcuind [i asumând texte
biblice. ~n acest sens, amintim aici
bogata imnografie dezvoltat\ pe
marginea majorit\]ii duminicilor
Triodului (Duminica vame[ului [i
a fariseului, a fiului risipitor, a `n-
frico[\toarei judec\]i, a izgonirii
lui Adam din Rai, a Sfintei Cruci, a
Floriilor). La acestea ad\ugând
S\pt\mâna patimilor, `n care rela-
tarea evenimentelor biblice ce pre-
ced ~nvierea sunt centrale `n imno-
grafie.
Demn de amintit aici este [i Ca-
nonul Sfântului Andrei Criteanul,
citit de dou\ ori: `n prima s\pt\-
mân\ a Postului Mare, fragmentat
`n patru p\r]i de luni pân\ joi, [i a
doua oar\ la denia de miercuri
seara, din s\pt\mâna a V-a a Pos-
tului. Acest Canon `n cele peste
300 de tropare care `l alc\tuiesc re-
itereaz\ istoria c\derii sau/[i a ri-
dic\rii din p\cat a unor personaje
biblice. Imnograful prezint\ perso-
najele respective din Vechiul Tes-
tament (cânt. I-VIII) [i Noul Testa-
ment (cântarea a IX-a) nu doar ca
pe ni[te modele pozitive sau nega-
tive, ci ca pe istoria c\derii [i ridi-
c\rii fiec\ruia dintre noi. Astfel,
drama c\derii unor personaje evo-
cate devine drama c\derii persona-
le a fiec\rui credincios, care este
chemat la biruin]a asupra p\catu-
lui prin poc\in]\.
Desigur, nu am trasat aici decât
câteva linii mari ale leg\turii din-
tre Sfânta Scriptur\ [i rânduielile
Triodului. ~ns\, ceea ce trebuie s\
re]inem este nu numai faptul c\
exist\ o continuitate istoric\, litur-
gic\ [i teologic\ `ntre Noul Testa-
ment [i cultul cre[tin, ci [i faptul
c\, tr\ind taina comuniunii cu
Dumnezeu-Cuvântul `n Biseric\,
fiii acesteia sunt hr\ni]i de Cuvân-
tul lui Dumnezeu revelat `n Scrip-
turi [i asumat `n cult, care devine
pentru ei [i vehicul de comunicare
[i comuniune cu Dumnezeu. a
de Ciprian OLINICI
Istoria ca [tiin]\ este preocupat\ de trecutul omenirii
punctând evenimente [i men]ionând persoane care au
nuan]at curgerea vremii. Suntem, astfel, introdu[i `n lu-
mea cauzelor [i efectelor, a dorin]elor [i a e[ecurilor, a
intrigilor m\runte [i a deciziilor esen]iale. Reflectând `n
perimetrul acestei [tiin]e, `ncerci câteodat\ s\ g\se[ti cri-
terii care s\ legitimeze intrarea unei persoane `n istorie.
Cu bune sau rele, istoria impune respect. Ca elev, ve-
deam `n cei care ilustrau nominal lec]iile trecutului per-
soane care nu mor niciodat\. {tiam c\ despre ei vor `n-
v\]a, peste ani, [i alte genera]ii. Nu erau contemporani
cu mine, dar f\ceau parte din trecutul [i din viitorul
meu. Semn\tura lor, pus\ peste un act sau un eveni-
ment, i-a introdus `n primele pagini ale memoriei colec-
tive. Uit\m adesea c\ dincolo de aceste capitole intro-
ductive, de mare sintez\, ne vom ascunde [i noi, cu
numele [i faptele noastre.
Istoria ca [tiin]\ ofer\ unui num\r restrâns de per-
soane posibilitatea s\ fac\ parte din paginile tip\rite [i
retip\rite ale manualului care `[i reclam\ voca]ia con-
semn\rii esen]elor trecutului. Dar, pe lâng\ istoria dru-
mului omului din paleolitic `n postmodernitate, mai
avem [i istoria c\l\toriei omului (din)spre Dumnezeu.
~ntr-un astfel de registru, f\r\ periodiz\ri conven]io-
nale [i dileme `n evaluare, se `ncadreaz\ [i dou\ dintre
duminicile Triodului, anume, cele care premerg `nceputu-
lui Postului Mare. Ordinea a[ez\rii lor eludeaz\ crono-
logia fireasc\ din cuprinsul oric\rui manual obiectiv de
istorie. Judecata final\, parte a viitorului nostru, prece-
d\ izgonirea lui Adam [i a Evei din rai, eveniment al
trecutului omenirii. Astfel, lec]ia evalu\rii istoriei este
a[ezat\ `nainte de lec]ia `nceputului drumului dramatic
al umanit\]ii c\zute. Predarea startului se face dup\ in-
dicarea regulilor.
Postul Mare este o [coal\ a `nceputului `n care ne
aducem aminte atât de timpul `nainte de timp al lumii
lumii, cât [i de c\derea protop\rin]ilor no[tri. De acolo
`ncepe istoria pe care o tr\im ast\zi, dar tot de acolo o
putem `ncepe [i noi. Cu alte cuvinte, suntem a[eza]i de
c\tre Biseric\ la `nceputul istoriei, cu scopul de a o
schimba. F\r\ a spune lucruri mari, f\r\ a epata printr-un
discurs ambi]ios, Biserica ne integreaz\ `ntr-o istorie
care multora ni se pare distant\ [i rezervat\ doar celor
„care conteaz\“. Istoria este un exerci]iu al deciziilor, iar
orice rezolu]ie a noastr\ este privit\ de m\sura timpu-
lui `n mod responsabil. Aceast\ pozi]ie este icoana unui
un act de demnitate, dar [i de imens\ responsabilitate.
~n multe dintre cânt\rile Postului Mare se vorbe[te
despre „`nceput“, tocmai pentru a recupera tema Dumi-
nicii izgonirii primilor oameni din rai. ~nv\]\m c\ pu-
tem recupera un start gre[it, c\ putem repara un pas
culpabil [i putem vindeca o ran\ accidental\. ~n spa]iul
liturgic ve[nicia `nlocuie[te periodizarea, iar prezentul
este vindecat de r\nile [i complexele trecutului.
Este greu s\ schimbi [i mai ales s\ te schimbi. De ace-
ea perioada postului este una a nevoin]ei, a renun]\rilor.
Un dialog asupra schimb\rilor din istorie este Canonul
Sfântului Andrei Criteanul. Ne sunt prezentate nume de
persoane care au avut atitudini diferite `n via]a lor du-
hovniceasc\: unii au gre[it [i s-au poc\it, pe când al]ii au
c\zut [i au r\mas `n c\dere. Canonul de poc\in]\, a[ezat
`n acest `nceput de istorie, smulge omului vanul orgoliu
de a crede c\ dificult\]ile sale sunt noi, precum [i ispita
de a se crede dat afar\ dintre cei „care conteaz\“.
Postul Mare `ncepe cu izgonirea lui Adam [i a Evei
din rai [i se `ncheie tot cu imaginea lor. Astfel, icoana
s\rb\torii ~nvierii ~l are `n centru pe Hristos Domnul
Care `i ridic\ din iad tocmai pe ei, cei care au gre[it [i
au con[tientizat, `ntr-un final, fapta rea. Privirea pleca-
t\ din clipa izgonirii este ridicat\ `n ziua ~nvierii, con-
semnând speran]a, rea[ezând demnitatea [i z\rind ve[-
nicia. ~n zilele postului, noi retr\im istoria lor [i o lu-
cr\m pe a noastr\. P\[im `ntre c\derea [i ridicarea lor,
alerg\m `ntre c\derile [i chemarea la ridicarea noastr\.
Toate acestea se desf\[oar\ `n spa]iul interior al sufle-
tului care g\zduie[te dialectica devenirii noastre ca per-
soane istorice [i totodat\ ve[nice. a
4 Evanghelia de duminic\ Duminic\, 14 februarie 2010

Postul - ofrand\ a iubirii de Dumnezeu

Duminica izgonirii lui Adam din rai
(a l\satului sec de brânz\), Matei 6, 14-21
„C\ de ve]i ierta a oa
amenilor gre[a alele lor, ierta
a-vva
[i vou\ Tat\l vostru Cel ceresc. Ia ar de nu ve]i ierta a
oa
amenilor gre[a alele lor, nici Tat\l vostru nu v\ va a
iertaa gre[aalele voaastre. Când posti]i, nu fi]i tri[ti ca a
f\]aarnicii; c\ ei `[i smolesc fe]ele, ca a s\ se araate oaa-
menilor c\ postesc. Adev\ra at gr\iesc vou\, [i-a au luaat
plaata
a lor. Tu `ns\, când poste[ti, ung ge ca
apul t\u [i
fa
a]aa ta
a o spa al\. Ca a s\ nu te ar\]i oa amenilor c\
poste[ti, ci Tat\lui t\u, Ca are este `n ascuns, [i Tat\l
t\u, Ca are vede `n ascuns, `]i va a r\spl\ti ]ie. Nu v\
aduna a]i comori pe p\mânt, unde molia a [i rug
ginaa le
stric\ [i unde furii le sa ap\ [i le fur\. Ci aduna a]i-v
v\
comori `n cer, unde nici molia a, nici rug gina
a nu le
stric\, unde furii nu le sa ap\ [i nu le fur\. C\ci unde
este comoa ara
a taa, acolo va
a fi [i inimaa ta
a.“

prin oameni. Fiecare om `n

† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
Evanghelia acestei Du-
minici, a Izgonirii lui A-
dam din rai sau a L\satu-
lui sec de brânz\, este o lu-
min\ pentru sufletul nos-
tru `n toat\ perioada Pos-
tului Sfintelor Pa[ti `n care
se intr\ acum. Duminica a-
ceasta are o importan]\ de-
osebit\, deoarece dup\ ea
`ncepe o perioad\ de urcu[
duhovnicesc interior spre
~nviere.
Iertarea semenilor
lumineaz\ sufletul
nostru pentru a gândi
dumnezeie[te
Evanghelia acestei zile
este adânc\ `n `n]elesurile
ei, de[i cuvintele ei par
simple [i pu]ine. Mântuito-
rul Iisus Hristos ne arat\
c\ iertarea este `nceputul
bun pentru post. Ne iert\m
unii pe al]ii pentru ca [i
Dumnezeu s\ ne ierte p\-
catele [i gre[elile noastre.
De aceea, primele zile ale
postului sunt [i zilele `n ca-
re, `n mod deosebit, culti-
v\m aceast\ virtute a ier-
t\rii, pentru a tr\i `n pace
[i comuniune cu semenii
no[tri [i a ne asem\na cu
Dumnezeu Cel Milostiv [i
Iert\tor. Evanghelia ne
spune c\ trebuie s\ iert\m
gre[elile semenilor no[tri,
pentru ca Dumnezeu, Ta-
t\l din ceruri, s\ ne ierte
p\catele noastre. Prin a-
ceasta, Evanghelia ne `n-
va]\ c\ rela]ia noastr\ cu
Dumnezeu depinde de re-
la]ia noastr\ cu semenii
no[tri, c\ nu ne putem a-
propia de Dumnezeu neso-
cotind pe semenii no[tri.
~ntrucât fiecare om este
chipul lui Dumnezeu `n-
tors spre noi, exist\ o leg\-
tur\ sfânt\ `ntre Dum-
nezeu [i fiecare om creat
dup\ chipul S\u. Aproape-
le nostru, cel v\zut, este
cea dintâi `ntâlnire a noas-
tr\ cu iubirea [i lucrarea
lui Dumnezeu `n lume, `n-
trucât El lucreaz\ mai ales
parte este chemat la comu-
niune ve[nic\ cu Dum-
nezeu Cel Ve[nic [i to]i oa-
menii `mpreun\ sunt che-
ma]i la comuniune etern\
cu Preasfânta Treime. Mo-
dul [i m\sura `n care noi a-
r\t\m iubire fa]\ de se-
meni contribuie mult la
construirea, cultivarea, a-
dâncirea [i luminarea rela-
]iei noastre cu Dumnezeu,
F\c\torul cerului [i al p\-
mântului. Nu se poate in-
tra `n post, ca lupt\ duhov-
niceasc\ spre cur\]ire de
p\cate [i de luminare a su-
fletului, dac\ nu iert\m, fi-
indc\ prin iertarea altora
cultiv\m smerenia noas-
tr\. De aceea, la Vecernia
din duminica aceasta se o-
bi[nuie[te s\ se exprime
iertarea reciproc\, prin ce-
rerea de iertare [i `mp\ca-
re cu to]i cei prezen]i la ru-
g\ciune. Iertarea altora es-
te, de fapt, o r\stignire a
propriului egoism, pentru a
deschide sufletul spre o
nou\ stare de comunicare [i
comuniune cu Dumnezeu [i
cu oamenii. Prin iertarea Preafericitul P\rinte Daniel: „Postul adev\rat produce o schimbare a felului
cuiva se recunoa[te c\ per- nostru de a fi, trecerea de la l\comia de cele materiale la d\ruirea de sine spiri-
soana respectiv\ este mult tual\, pentru a cultiva mai intens comuniunea cu Dumnezeu Cel nematerial,
mai de pre] decât o fapt\ a nelimitat [i netrec\tor. Postul este ridicarea omului deasupra darurilor materi-
sa s\vâr[it\ la un moment ale, p\mânte[ti, pentru a se uni `n rug\ciune cu Dumnezeu Cel milostiv, Tat\l
dat al vie]ii sale. nostru Cel ceresc. Postul este, a[adar, dor de cer, de via]\ [i bucurie ve[nic\“
Cât prive[te postul, E-
vanghelia ne arat\ c\, a- nezeu mai mult decât da- presus de lucrurile trec\- cu postul, s\ fim l\uda]i
tunci când cineva poste[te, rurile Lui materiale pe ca- toare [i limitate din lumea sau comp\timi]i [i admi-
postul trebuie s\ se fac\ re le consum\m. Ne `ncre- aceasta. Deci postul sus]i- ra]i `n acela[i timp, `ntru-
nu `n stare de triste]e, ci de din]\m Lui, pentru c\ la El ne rug\ciunea omului cre- cât adesea postul `ntristea-
bucurie: „Când posti]i, nu este Izvorul vie]ii noastre. dincios care face din rela]ia z\ fa]a omului postitor. Cei
fi]i tri[ti ca f\]arnicii. Tu Via]a noastr\ se men]ine [i leg\tura sa cu Dum- care, `n timpul Mântuito-
`ns\, când poste[ti, unge din darurile Sale create nezeu centrul [i sensul sau rului Iisus Hristos, umblau
capul t\u [i fa]a ta o spal\, pentru om : aerul, apa, lu- lumina vie]ii sale. Cine cu fa]a trist\ [i `[i puneau
ca s\ nu te ar\]i oamenilor mina, roadele p\mântului poste[te [i nu se roag\ nu cenu[\ pe cap ca s\ atrag\
c\ poste[ti, ci Tat\lui t\u, [i multe altele. imprim\ o semnifica]ie te- aten]ia oamenilor `[i f\-
Care este `n ascuns, [i Ta- Mântuitorul spune: „Ta- ologic\ postirii sale, ci r\- ceau din postire un merit
t\l t\u, Care vede `n as- t\l t\u, Care vede `n as- mâne doar la un nivel de e- al unei jertfe care trebuie
cuns, `]i va r\spl\ti ]ie.“ cuns, `]i va r\spl\ti ]ie“, a- xerci]iu biologic [i psiholo- s\ fie l\udat\. De aceea,
Deci nu postim pentru a dic\ El vede tainic aceast\ gic, motivat igienic, estetic Mântuitorul ne spune `n E-
fi v\zu]i sau l\uda]i de oa- d\ruire de sine a omului sau economic. vanghelia Sa c\ cel ce pos-
meni, ci postim ca s\ ne a- care poste[te. Postul este, te[te nu trebuie s\ fie trist.
propiem mai mult de Dum- a[adar, o stare spiritual\ Smerenia [i bucuria, Nu trebuie, deci, s\ postim
nezeu. Astfel, postul este o de jertf\ sau ofrand\ a ce- nici pentru a aduna admi-
d\ruire a noastr\ fa]\ de lui ce poste[te, dar este o semnele postului ra]ie [i laud\, nici pentru a
Dumnezeu, o ofrand\ de si- stare de jertf\ sau ofrand\ adev\rat trezi mil\ sau comp\-
ne adus\ lui Dumnezeu ca de sine dorit\ `n mod liber timire. Trebuie s\ postim
recuno[tin]\ [i ca dorin]\ [i dup\ puterea fiec\ruia. Postul este o virtute, a- cu smerenie [i cu bucurie
de sfin]ire a vie]ii (cf. Ro- Postul este semnul iubirii, dic\ o lucrare spiritual\ bi- tainic\, f\r\ publicitate [i
mani 12, 1). Postul se reali- ca unire `n rug\ciune a o- nepl\cut\ lui Dumnezeu, slav\ de[art\. Aceast\ pos-
zeaz\ din evlavie [i iubire mului credincios cu Dum- când se face din iubire pen- tire `n stare de smerenie e
pentru Dumnezeu. Postim nezeu Cel netrec\tor [i ne- tru El. ~ns\ nu trebuie s\ cea dintâi `nv\]\tur\ de-
pentru c\ ~l iubim pe Dum- limitat, Cel ce Se afl\ mai postim ca s\ ne mândrim spre post. ~n acest sens,
 Duminic\, 14 februarie 2010
ANA MARIA GRADINACIUC
Mântuitorul spune, „tu
când poste[ti unge capul
t\u [i fa]a ta o spal\, ca s\
nu te ar\]i oamenilor c\
poste[ti“. A unge capul, `n
tradi]ia ebraic\, `nseamn\
a ar\ta bucuria, normali-
tatea vie]ii, a ar\ta c\ tr\-
ie[ti via]a ca binecuvânta-
re primit\ de la Dum-
nezeu. A sp\la fa]a `nsem-
na a avea o atitudine fi-
reasc\, de `ntâlnire [i co-
municare cu oamenii, fa]\
c\tre fa]\, f\r\ a atrage a-
ten]ia printr-o `nf\]i[are
posomorât\ sau chip `ntu-
necat (smolit). ~n acest caz,
smoala sugera smerenia,
dar ascundea mândria.
Ungerea capului [i sp\la-
rea fe]ei pot fi [i semne de
mul]umire adus\ lui Dum-
nezeu pentru darul vie]ii.
A[adar, nu trebuie s\ atra-
gem aten]ia prin semne ex-
terioare asupra postului,
care este o lucrare interioa-
r\, intim\, sufleteasc\, de
comuniune personal\ cu
Dumnezeu, Care vede tai-
nic [i t\cut sufletul [i fapte-
le omului credincios [i jert-
felnic, rug\tor [i postitor.
~n Evanghelia acestei
Duminici se arat\, de fapt ,
motiva]ia postului. Postim
pentru c\ iubim pe Dum-
nezeu din ceruri, D\ruito-
rul vie]ii ve[nice, mai mult
decât toate darurile mate-
riale trec\toare, bucatele
gustoase [i b\uturile rafi-
nate. Astfel, postul adev\-
rat produce o schimbare a
felului nostru de a fi, trece-
rea de la l\comia de cele
materiale la d\ruirea de si-
ne spiritual\, pentru a cul-
tiva mai intens comuniu-
nea cu Dumnezeu Cel ne-
material, nelimitat [i ne-
trec\tor. Postul este ridica-
rea omului deasupra daru-
rilor materiale, p\mân-
te[ti, pentru a se uni `n ru-
g\ciune cu Dumnezeu Cel
Milostiv, Tat\l nostru Cel
ceresc. Postul este, a[adar,
dor de cer, de via]\ [i bucu-
rie ve[nic\. ~ntrucât postul
este dezlipire de cele p\-
mânte[ti [i unire cu cele
cere[ti, Mântuitorul ne `n-
deamn\: „Nu v\ aduna]i
comori aici pe p\mânt un-
de moliile [i rugina le stri-
c\“, adic\ unde se constat\
zi cu zi cum fa]a lumii tre-
ce, se schimb\, iar lucruri-
le `[i pierd valoarea, [i „un-
de furii le sap\ [i le fur\“,
adic\ unde nimic nu este
sigur, nu este stabil, ci to-
tul este imprevizibil. Ve-
dem cum, prin `nv\]\tura
Sa, Mântuitorul Iisus Hris-
tos cheam\ la o muta]ie, la
o ridicare a omului din pla-
nul vie]ii p\mânte[ti `n
planul vie]ii cere[ti, duhov-
nice[ti, zicând: „Aduna]i-v\
comori `n ceruri“, deci co-
mori netrec\toare, iar apoi
adaug\: „Unde este comoa-
ra ta acolo este [i inima ta“.
~ntrucât Hristos Domnul
vorbe[te de comorile duhov-
nice[ti netrec\toare [i de-
spre inima care le adun\ `n
ea, trebuie s\ c\ut\m [i s\
adun\m comorile duhovni-
ce[ti. Aceste comori spiritu-
ale nu se schimb\, nu se
devalorizeaz\ [i nu se pierd
niciodat\, ci r\mân ve[nice.
Comorile acestea sunt da-
rurile Duhului Sfânt, road-
ele harului `n sufletul omu-
lui. Aceste comori duhovni-
ce[ti trebuie adunate mai a-
les `n perioada Postului
Sfintelor Pa[ti.
Dac\ o comoar\ este p\-
mânteasc\, material\ [i li-
mitat\, iar inima noastr\
se leag\ excesiv de aceas-
ta, atunci inima r\mâne
sclav\ a lucrurilor p\mân-
te[ti. Dac\ o comoar\ este
cereasc\, spiritual\, mereu
crescând `n rela]ia cu
Dumnezeu Cel nem\rginit
[i netrec\tor, inima noas-
tr\ sau sufletul nostru se
deschide spre Dumnezeu,
spre iubirea Lui cereasc\
infinit\ [i etern\. Astfel,
sufletul omului nu se mai
leag\ `n mod p\tima[ [i de-
finitiv de lucrurile limitate
[i trec\toare, ci se umple [i
cre[te mereu `n lumina,
harul [i iubirea ve[nic\ a
Preasfintei Treimi Cea ne-
trec\toare [i nelimitat\.
Postul, timpul
nevoin]elor pentru
a spori comorile din
„traista“ sufletului
~ntr-un limbaj poetic sau
metaforic, P\rintele Ilie
Cleopa de la M\n\stirea
Sih\stria de Neam], vor-
bind despre comorile din
ceruri, zicea c\ ele se adu-
n\ `n „traista“ sufletului
nostru, fiindc\ omul este
c\l\tor sau pelerin `n a-
ceast\ lume, spre Patria
cereasc\. Dar ce adun\m,
de fapt, `n sufletul nostru
prin post, rug\ciune, prive-
ghere, nevoin]\, poc\in]\,
milostenie [i `mp\rt\[irea
cu Sfintele Taine? Adun\m
prezen]a iubitoare a lui
Dumnezeu Cel Ve[nic `n
sufletul nostru. Adun\m
lumina iubirii Lui `n inima
noastr\. Ca atare, omul
duhovnicesc, rug\tor [i
postitor, luminat de harul
lui Hristos, are privire du-
hovniceasc\, folose[te cu-
vinte duhovnice[ti, izvorâ-
te din gânduri duhovni-
ce[ti, s\vâr[e[te fapte du-
hovnice[ti, care se aseam\-
n\ cu lucr\rile lui Dum-
nezeu. Prin urmare, cât\
lumin\ a harului adun\m
`n via]a aceasta p\mân-
teasc\, atâta lumin\ du-
cem cu noi dincolo, `n lumi-
na cea ne`nserat\ a ~mp\-
r\]iei Cerurilor, când vom
trece din lumea aceasta.
Astfel, sufletul nostru se
vaa `n\l]a
a `n intensita atea
a nu a postit, pe de alt\ par-
luminii prezen]ei lui Dum-
nezeu [i a sfin]ilor S\i, pe
treaapta
a de lumin\ pe ca are
o avem noi dejja caa o arvu-
n\ `n sufletul nostru. De a-
ceea, Mântuitorul spune:
„~mp\r\]ia lui Dumnezeu
este `nl\untrul vostru, adi-
c\ este `n inimile voastre“
(cf. Luca 17, 21). Când `n i-
nimile noastre adun\m lu-
min\ din lumina iubirii lui
Dumnezeu, atunci Postul
Sfintelor Pa[ti devine un
urcu[ spre lumina ~nvierii,
a `nvierii sufletului din
moartea p\catului [i a lu-
min\rii sufletului ca pri-
mire a prezen]ei luminii
Preasfintei Treimi `n ini-
mile noastre. Ca atare,
timpul postului este lupt\
cu `ntunericul p\catelor,
pentru a cultiva lumina
virtu]ilor, lupt\ pentru a
ne dezlipi de cele trec\toa-
re, pentru a ne uni cu
Dumnezeu Cel netrec\tor.
~n timpul Postului Sfinte-
lor Pa[ti, spune Sfântul
Vasile cel Mare, sl\bim
trupe[te, dar ne `nt\rim
duhovnice[te. Reducem
hrana material\, dar spo-
rim hrana spiritual\. ~n
timpul Postului Sfintelor
Pa[ti, Biserica `ntreag\
practic\ postul rânduit de
Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii,
ei `n[i[i fiind mari posti-
tori [i p\stori de suflete.
Iar aceast\ postire a tu-
turor ortodoc[ilor cre[tini,
cler [i popor, este o cin-
stire a postului de 40 de
zile pe care l-a `mplinit
Mântuitorul `n pustie,
pentru a ne ar\ta nou\ c\
la cur\]irea de p\cate [i
sfin]irea vie]ii nu se poate
ajunge f\r\ post [i ru-
g\ciune.
Adam a fost izgonit din
rai pentru c\ n-a postit
Exist\ o leg\tur\ spiri-
tual\ `ntre postul Mântu-
itorului de 40 de zile, pe
de o parte, [i izgonirea lui
Adam din rai pentru c\
te. Postul Sfintelor Pa[ti
se refer\ deodat\ la gre-
[eala lui Adam celui din-
tâi [i la `ndreptarea ei de
c\tre Hristos, Noul Adam.
Nu `ntâmpl\tor, duminica
aceasta ultim\ dinainte
de `nceperea postului se
nume[te [i Duminica Izgo-
nirii lui Adam din rai.
Ne `ntreb\m, de ce a fost
izgonit Adam din rai? R\s-
punsul este simplu: pentru
trei mari gre[eli. Pentru c\
nu a ascultat de Dumnezeu,
nu a postit (nu s-a `nfrânat)
[i nu s-a poc\it dup\ ce a
5
gre[it, ci a dat vina pe feme-
ie, iar femeia pe [arpe.
Hristos - Noul Adam
ne `nva]\ s\ lupt\m
cu ispitele
Din postul de 40 de zile
al Mântuitorului Iisus
Hristos `nv\]\m s\ ne `n-
frân\m [i s\ lupt\m du-
hovnice[te. Domnul Iisus
Hristos a respins, la prima
ispit\, l\comia fa]\ de cele
materiale, la a doua ispit\
a respins pofta de st\pâni-
re a lumii acesteia, iar la a
treia ispit\ a refuzat ispita
slavei de[arte, venit\ din
partea lui Satan, adic\ a-
ceea de a Se arunca de pe
templu, considerând c\ `n-
gerii ~l vor sus]ine ca s\ nu
Se vat\me. ~n concluzie,
Mântuitorul Iisus Hristos
respinge toate ispitele afir-
m\rii egoiste a omului des-
p\r]it de Dumnezeu prin
neascultare de El.
Ascultarea lui Hristos -
Noul Adam vindec\
neascultarea lui Adam
cel vechi
Sfin]ii P\rin]i spun c\
Mântuitorul a fost r\stig-
nit la ceasul al [aselea din
zi, adic\ la mijlocul zilei,
când {i-a `ntins mâinile pe
cruce `n semn de smerit\
ascultare, ca s\ `ndrepte
gre[eala lui Adam, care, la
mijlocul zilei, `n mijlocul
gr\dinii raiului, prin neas-
cultare, [i-a `ntins mâinile
spre pomul oprit, c\zând
`n p\catul neascult\rii, al
l\comiei [i al nepoc\in]ei
(lipsei de responsabilitate).
~n concluzie, putem spu-
ne c\, `n aceast\ perioad\ a
Postului Sfintelor Pa[ti, [i
noi suntem chema]i s\ `n-
drept\m comportamentul
lui Adam cel vechi din noi,
nu dând vina pe al]ii, nu a-
cuzând sau judecând pe al-
]ii, ci plângând p\catele
noastre, judecându-ne pe
noi `n[ine `n Taina Poc\in-
]ei sau a Spovedaniei, sme-
rindu-ne pe noi `n[ine [i ce-
rând iertare. Astfel vom pri-
mi iertarea de la Dumnezeu
[i eliberarea de un trecut a-
p\s\tor [i `ntunecat, pentru
deschiderea perspectivei u-
nui prezent [i a unui viitor
luminat de Dumnezeu cu
bucuria prezen]ei Sale `n
sufletele noastre.
~n timpul Postului Sfin-
telor Pa[ti trebuie s\ c\u-
t\m, cu dragoste [i dor, mai
ales eliberarea noastr\ de
p\cat, de atitudinea p\ti-
ma[\ fa]\ de lucruri [i oa-
meni, sfin]indu-ne priviri-
le, v\zând pe oameni ca a
fra
a]i `ntru Hristos, privind
lumea din jurul nostru ca a
daar al lui Dumnezeu care
se cere d\ruit [i altora, tr\-
ind `ntreaga noastr\ via]\
ca pe o arvun\ de fericire `n
comuniunea a etern\ a Prea a-
sfintei Treimi, spre slava
lui Dumnezeu [i a noastr\
mântuire. Amin. a
6 Documentar
Balamuci, str\veche vatr\
sih\streasc\ a Codrilor Vl\siei
~n partea de nord-est a jude]ului Ilfov,
`ntr-un petic de p\dure, apar]inând
cândva str\vechilor codri ai Vl\siei,
se g\se[te M\n\stirea Balamuci sau
M\n\stirea Sitaru, dup\ satul cu
acela[i nume, aflat `n apropiere.
Primul hrisov care aminte[te de
de Raluca BRODNER
„...Ne-am oprit seara, când
am ajuns la o m\n\stire cu
hramul „Sfântul Nicolae“,
numit\ M\n\stirea Bala-
muci. Este a[ezat\ pe ma-
lul unui râu [i ai crede c\
ar fi chiar râul Alep, atât
de argintii [i de dulci sunt
apele [i atât de dese sunt
rândurile de s\lcii care
cresc pe malurile sale. Aici
am dormit peste noapte“,
scria `n 1657, `n jurnalul
s\u de c\l\torie, arhidiaco-
nul Paul de Alep, cu prile-
jul vizitei la Balamuci a pa-
triarhului Macarie al Anti-
ohiei. C\l\torul nume[te
a[ez\mântul monahal „schi-
tul din ape“, pentru c\ locul
pe care a fost `n\l]at era o
insul\, `nconjurat\ de ape-
le Ialomi]ei. Mult\ vreme i
s-a mai spus [i „biserica din
lunc\“.
Ctitoria boierului
Papa Greceanu
Despre originea numelui
m\n\stirii - „Balamuci“, C.
Z\voianu afirm\ c\ acesta
deriv\ de la numele Jupâ-
ni]ei Mu[a Greceanu (buni-
ca viitorului ctitor), `necat\
`n 1548, `n acest loc, `n ape-
le `nvolburate ale Ialomi]ei.
Astfel, `n cinstea ei locul s-a
numit „Valea Mu[ii“. ~n
timp, sintagma a fost alte-
rat\ [i prin denatur\ri suc-
cesive s-a ajuns la „Bala-
mucii“. Aceasta este doar
una dintre ipotezele vehi-
culate `n jurul acestui nu-
me, care stârne[te curiozi-
tatea pelerinilor de ast\zi
m\n\stire dateaz\ din 15 aprilie 1631.
Boierul Papa Greceanu a construit
prima biseric\ din zid a m\n\stirii,
dup\ unii autori, `n 1627, pe locul
unei „bisericu]e de lemn cu hramul
«Sfeti Nicolae», abia `ngr\dit\ de
ni[te sfin]i pustnici p\dure]i“.
[i care, de altfel, nu este a-
testat\ de eviden]e certe,
sus]inute de documente.
O parte dintre documen-
tele g\site, referitoare la
m\n\stire, pu]ine de altfel,
certific\ printre altele c\
aceste locuri erau de]inute,
`nc\ din secolul al XIV-lea,
de familia boierului Papa
Greceanu, str\bunicul vii-
torului domn Constantin
Brâncoveanu. Acesta a fost
ctitorul primei biserici din
zid de la Balamuci, ridicat\
imediat dup\ r\scump\ra-
rea mo[iei Greci, care se a-
fla, pân\ la `nceputul seco-
lului al XVII-lea, `n proprie-
tatea M\n\stirii Snagov.
Despre Papa Greceanu
se [tie c\, sub domnia lui
Mihai Viteazul, pe la 1597,
a fost numit logof\t al II-lea
[i registrator al Divanului
Domnesc. Acest descendent
de seam\ al familiei Grece-
nilor a fost una dintre per-
sonalit\]ile de prim\ linie
ale ]\rii, mai ales c\, timp
de peste 30 de ani, a avut
un rol important la curtea
domnitorilor din }ara Ro-
mâneasc\.
Data la care a fost ridi-
cat acest prim l\ca[ nu a
fost consemnat\ `n docu-
mente, ceea ce a f\cut pe
diferi]i istorici, cercet\tori
s\ propun\ diferite date.
Actele acelor vremuri sus-
]in c\, `nainte de construirea
bisericii, a existat un schit
(secolul al XVI-lea), de fapt
„o bisericu]\ din lemn cu
hramul «Sfeti Nicolae», a-
bia `ngr\dit\ de ni[te sfin]i
pustnici p\dure]i“.
Dup\ unii autori, prima
biseric\ din zid dateaz\ `n-
c\ din 1627 [i a fost con-
struit\ de Papa Greceanu
(tot cu hramul „Sfântul Ni-
colae“).
Din pisania de la intrarea
`n biserica din anul 1752,
afl\m c\ m\n\stirea a fost
`nchinat\. Mai `ntâi, `n sec-
olele al XVIII-lea [i al XIX-
lea, M\n\stirea Balamuci a
devenit metoc al M\n\stirii
S\rindar din Bucure[ti.
Apoi, ambele sfinte l\ca[uri
au fost `nchinate M\n\stirii
Sfin]ii P\rin]i din Ianina
(cunoscut\ [i ca M\n\stirea
Paterias din Rumelia).
Tot din pisanie, afl\m c\,
la jum\tatea secolului al
XVIII-lea, biserica zidit\ de
Papa Greceanu s-a n\ruit,
f\r\ a se specifica ce a cau-
zat ruinarea l\ca[ului de
cult. Astfel, ieromonahul
Antim, egumenul M\n\sti-
rii S\rindar, [i Gheorghe
Greceanu hot\r\sc s\ o re-
fac\ `n perioada 1751-1752.
Se pare c\ aceast\ inter-
ven]ie nu a fost deloc su-
perficial\, ci a implicat mo-
dific\ri semnificative, pre-
cum: ad\ugarea pridvoru-
lui sus]inut de coloane de
piatr\ sculptat\ `n stil
brâncovenesc, montarea co-
loanelor care despart nao-
sul de pronaos etc. De ase-
menea, `n 1753, biserica a
fost `mpodobit\ `n `ntregi-
me cu picturi, atât `n inte-
rior, cât [i `n exterior.
„Biserica Popa
Gheorghe din lunc\“
Odat\ cu Decretul de se-
cularizare a averilor m\-
n\stire[ti, dat de Cuza, a-
nul 1864 a marcat `ncepu-
tul unei grele perioade pen-
tru m\n\stire.
Ob[tea, format\ exclusiv
din c\lug\ri români, s-a re-
dus foarte mult. S-au pier-
dut toate domeniile aflate
`n proprietatea sfântului
l\ca[. Totu[i, a[ez\mântul
monahal `nceteaz\ s\ mai
fie `nchinat grecilor, nu
mai depinde de M\n\stirea
S\rindar [i trece `n subor-
dinea direct\ a Mitropoliei
Bucure[ti [i a Ministerului
Cultelor (pân\ `n anul
1887). Cât prive[te ob[tea,
`n 1887 schitul avea cinci
Duminic\, 14 februarie 2010
M\n\stirea „Sfântul Nicolae“ - Sitaru,
situat\ `n jude]ul Ilfov. ~nconjurat\ de ceea ce a
mai r\mas din str\vechii codri ai Vl\siei,
prima biseric\ din zid dateaz\ `nc\ din 1627
[i a fost construit\ de Papa Greceanu
vie]uitori, dintre care doi C\lug\rii [i-au s\pat un
preo]i. ~n anii dinaintea bordei `n p\mânt, pentru
Primului R\zboi Mondial, locuit, `ntrucât vechile chi-
`n m\n\stire a r\mas un lii au fost complet distruse.
singur vie]uitor, un preot Cu mult\ munc\ [i trud\,
b\trân, Gheorghe. Despre monahii, ajuta]i de locuito-
acest preot se spune c\ era rii din satul Balta Neagr\,
`nduhovnicit [i p\stra o le- au redat schitul cultului.
g\tur\ deosebit\ cu local- Pentru c\ `n sat nu exista
nicii, c\rora le era un ade- biseric\, schitul a avut [i rol
v\rat p\rinte spiritual. De de biseric\ parohial\ pen-
altfel, oamenii din acele tru oamenii din Balta Nea-
gr\.
vremuri [i chiar unii b\trâ-
ni de ast\zi, din satele `n-
vecinate, numesc m\n\sti- Ani tulburi
rea „Biserica Popa Gheor-
Din fericire, cutremurul
ghe din lunc\“.
din 1940 nu a afectat m\-
Moartea b\trânului preot n\stirea. A r\mas neclinti-
a adus pustiul la M\n\sti- t\, preg\tit\, parc\, pen-
rea Balamuci. Mai mult, o tru furiile ce aveau s\ vin\.
perioad\ de timp l\ca[ul de ~n anul 1944, odat\ cu
rug\ciune a fost ad\post sosirea celor 24 de c\lug\ri
pentru vite. de la M\n\stirea Noul
~n anul 1928, doi c\lu- Neam] (Chi]cani), din Ba-
g\ri de la M\n\stirea C\l- sarabia, se formeaz\ aici o
d\ru[ani, Atanasie [i Mar- ob[te puternic\. Recunos-
tirie, au descoperit m\n\s- c\tori c\ au sc\pat cu via]\
tirea p\r\sit\, `n drumul din calea tancurilor sovieti-
lor prin p\dure. Monahii au ce, monahii [i-au construit
cerut imediat blagoslovenie chilii de chirpici, acoperite
de la stare]ul M\n\stirii cu stuf [i au dus o via]\
C\ld\ru[ani, pentru a se m\n\stireasc\ normal\, cu
stabili aici. Astfel M\n\sti- tunderi `n monahism [i hi-
rea Balamuci devine schit rotonii. ~n anul 1946, Mi-
al M\n\stirii C\ld\ru[ani. tropolia a decis ca Schitul
 Duminic\, 14 februarie 2010
Icoana Deisis, situat\ pe peretele sudic,
Balamuci s\ se desprind\
de M\n\stirea C\ld\ru-
[ani. Chiar [i a[a, condi]iile
de trai au devenit din ce `n
ce mai aspre. Din pu]inul
p\mânt pe care `l adminis-
tra, m\n\stirea trebuia s\
asigure hrana ob[tii, dar [i
cotele impuse de autorit\]i-
le comuniste, astfel `ncât, `n
1948, `n l\ca[ul de rug\ciu-
ne au mai r\mas doar 9
vie]uitori.
Ca urmare a Decretului
nr. 410/1959, impus de co-
muni[ti, care viza alunga-
rea c\lug\rilor din m\n\s-
tiri, la Balamuci nu a mai
r\mas decât p\rintele Ve-
niamin Gavrilovici. La
scurt timp, tot ca o conse-
cin]\ a decretului, M\n\s-
tirea Balamuci redevine
schit al M\n\stirii C\ld\-
ru[ani. Pân\ `n aprilie
1965, p\rintele Veniamin
este singurul vie]uitor al
sfântului l\ca[. La scurt
timp, vine [i p\rintele iero-
diacon Damian Stanciu, ca-
re devine egumenul m\-
n\stirii [i responsabil de
conducerea m\n\stirii.
Un nou `nceput, p\rintele
Damian Stanciu
Venirea p\rintelui Da-
mian la Balamuci a `nsem-
nat un nou `nceput pentru
m\n\stire. Timp de doi
ani, p\rintele Damian a
vie]uit de unul singur. Ta-
bloul m\n\stirii din acea
perioad\ este r\v\[itor. O
ruin\. P\rintele Damian
nu s-a descurajat [i a `nce-
put lucr\rile de refacere a
m\n\stirii. Un prieten ar-
hitect l-a ajutat s\ fac\ un
proiect - construirea unui
corp de chilii `n partea de
nord a incintei m\n\stirii,
pe locul vechilor chilii din
secolul al XIX-lea. Pu]inii
bani ai p\rintelui Damian
au ajuns doar cât s\ se toar-
ne funda]ia. La scurt timp,
lucr\rile au fost `ntrerupte.
A fost ajutat `ns\ de p\rin-
tele arhimandrit Gherontie
Ghenoiu, de la Catedrala pa-
triarhal\ din Bucure[ti, ca-
re, `n urma unui apel f\cut
credincio[ilor pentru strân-
`n biserica mare
gere de fonduri, a ob]inut
banii necesari lucr\rilor.
Aceast\ lucrare deosebi-
t\ l-a apropiat suflete[te pe
p\rintele Gherontie de p\-
rintele Damian, care s-a
decis s\-[i petreac\ ultima
parte a vie]ii la Balamuci.
Exemplul i-a fost urmat de
unul dintre fiii s\i duhov-
nice[ti, avocatul Gheorghe
P\r\u[anu, un om de mare
ajutor al p\rintelui Damian,
care s-a c\lug\rit [i a pri-
mit numele de Gherasim.
~ncet-`ncet, cu bani pro-
veni]i din dona]ii, lucr\rile
au fost finalizate, iar din
1973 au venit tot mai mul]i
fra]i. Curând, chiliile au
devenit insuficiente.
Pentru c\ biserica veche
nu avea posibilit\]i de `n-
c\lzire, p\rin]ii s-au gândit
c\ ar fi necesar\ construi-
rea unui paraclis, necesar
pentru slujbele din timpul
iernii. Era `n plin\ epoc\
Fresc\ din turla bisericii reprezentând pe Maica Domnului Platytera
(mai `nalt\ decât cerurile). ~n aceast\ icoan\, Mântuitorul
a[a `ncât [i El, [i ea privesc spre cel care se roag\ `naintea icoanei
ceau[ist\, când peste tot se
demolau biserici, iar imposi-
bilitatea ob]inerii unei auto-
riza]ii de construc]ie pentru
un paraclis era evident\.
„P\rintele Damian a re-
curs la o stratagem\. A so-
licitat aprobare pentru con-
struc]ia unui turn de ap\ [i
a unor anexe gospod\re[ti,
necesare, de altfel, pentru
m\n\stire. Dar a construit
[i un paraclis, iar `n turla lui
a amplasat bazinul de ap\.
~n continuarea acestuia a
ridicat un corp de chilii, la
cap\tul c\ruia se g\seau [i
anexele gospod\re[ti. A ur-
mat o anchet\, `n urma c\-
reia p\rintele Damian [i
avocatul Gheorghe P\r\u-
[anu au fost aresta]i. ~n tot
acest timp, p\rintele Ghe-
rontie s-a rugat ne`ncetat,
`n genunchi, la moa[tele
Sfântului Dimitrie. Minu-
ne a fost prezen]a unui in-
divid `n mijlocul inchizito-
rilor, care a cerut elibera-
rea celor doi aresta]i, spu-
nându-le comuni[tilor c\,
dac\ Ceau[escu va `ntreba
cine a dispus eliberarea lor,
s\ `i dea numele s\u. P\-
rintele Damian [i avocatul
P\r\u[anu au fost elibe-
ra]i. Lucr\rile au fost fina-
lizate `n anul 1986“, men]i-
oneaz\ preotul Hrisostom,
secretarul m\n\stirii.
De asemenea, p\rintele
Damian s-a `ngrijit [i de bi-
serica veche, c\reia i-a re-
f\cut pardoseala, a consoli-
dat turla de pe pronaos, a
ref\cut pictura, la fel ca [i
pictura mural\ interioar\.
Mai mult, s-a `ngrijit de
construirea unei noi gospo-
d\rii, noi spa]ii de locuit
pentru ob[te, dar [i pentru
este `nf\]i[at `n medalion, la pieptul Maicii Sale,
vizitatori, lucr\ri care au
fost finalizate `n anul 2001.
Dup\ c\derea comunis-
mului, Schitul Balamuci a
redevenit m\n\stire de si-
ne st\t\toare, cu numele
M\n\stirea „Sfântul Nico-
lae“ - Balamuci. De aseme-
nea, `n aceast\ perioad\,
ca urmare a Legii nr.
18/1991, i-au fost restituite
m\n\stirii cele 7 ha teren
arabil care au fost coopera-
tivizate `n 1961.
Biserica m\n\stirii,
un ansamblu artistic
de mare originalitate
Apreciat\ de cercet\torii
artei medievale drept un
cap\t de serie al arhitectu-
rii muntene[ti din veacul al
XVIII-lea, biserica M\n\s-
tirii Balamuci era conside-
rat\ [i `n epoc\ un model.
Biserica a fost pictat\ la co-
manda noilor ctitori ai se-
colului al XVIII-lea, a[a
cum reiese din inscrip]ia de
la proscomidie: „Pomene[te
preote [i zugravii care au
zugr\vit: Neac[a ierei, Di-
ma ierei, Grigorie, {erban,
Constantin [i Constanda-
che, 1753“. O parte dintre
pictorii care au activat la
Balamuci zugr\vesc, cu ze-
ce ani mai devreme, biseri-
ca din Mic[une[tii Mari
(1743) aflat\ `n apropiere,
care apar]inea tot boierilor
Greceanu.
Despre zugravul Dima -
preotul („ierei“), se [tie c\
venea de dincolo de mun]i
[i era chiar str\bunicul lui
Tudor Vladimirescu. Ace[ti
zugravi erau reprezentan]i
de seam\ ai [colilor de pic-
tur\ post-brâncovene[ti.
7
A[a se explic\ ansamblul
artistic de o surprinz\toare
originalitate pe care l-au
creat la Balamuci, `n ca-
drul c\ruia au articulat cu
pricepere numeroase ele-
mente preluate din arta oc-
cidental\. ~nainte de a-i
trece pragul, biserica cuce-
re[te prin frumuse]ea fa]a-
delor [i aminte[te de cadrul
fabulos al bisericilor din
Bucovina.
{i `n ceea ce prive[te de-
cora]ia exterioar\, biserica
M\n\stirii Balamuci poate
fi comparat\ cu numeroase
alte „bijuterii“ ale artei
muntene[ti, ca Biserica
Stavropoleos (1724) sau Bi-
serica „Sfântul Elefterie“
(1747) din Bucure[ti, `ns\
aici „m\sura [i bunul gust
a[az\ pe me[terii care au
realizat aceast\ biseric\
printre cei mai de seam\ ai
veacului XVIII“ (N. Ghica
Bude[ti - Evolu]ia arhitec-
turii `n Muntenia [i Olte-
nia, partea a IV-a, 1936,
pg. 49).
„Strâmt\ este poarta
[i `ngust\ calea
ce duce la via]\“
Pictura din interiorul bi-
sericii urm\re[te cu rigoare
canoanele pe care tradi]ia
teologic\ le-a impus zugra-
vilor de biserici. Pictura al-
tarului ilustreaz\ Taina
Euharistiei (a Sfintei ~m-
p\rt\[anii). O alt\ imagine
nelipsit\ din spa]iul altaru-
lui este aceea a Maicii Dom-
nului Platytera (cea mai
`nalt\ decât cerurile, atoa-
tecuprinz\toare), care sim-
bolizeaz\ Taina ~ntrup\rii.
Potrivit speciali[tilor, origi-
nalitatea picturii altarului
de la Balamuci const\ `n
ilustrarea, prin opt scene
distincte, a temei na[terii
Sfintei Fecioare Maria.
Naosul red\ biserica p\-
mânteasc\, de aceea pere]ii
acestuia sunt decora]i cu
scene ce amintesc drama
istoric\ a lui Iisus. Pronao-
sul este dedicat `n pictura
de la Balamuci exclusiv
Sfintei Fecioare. Aceea[i
profunzime teologic\ reiese
[i din selec]ia scenelor ce
decoreaz\ u[a de la intra-
rea `n biseric\. U[a aceasta
este imaginea simbolic\ a
„por]ii strâmte“, asupra c\-
reia ne atrage aten]ia ~nsu[i
Mântuitorul, `n predicile
Sale: „Sili]i-v\ s\ intra]i
prin poarta strâmt\, c\
mul]i, v\ zic vou\, vor c\u-
ta s\ intre [i nu vor putea“
(Luca, 13-24), c\ci „strâmt\
este poarta [i `ngust\ calea
ce duce la via]\ [i pu]ini
sunt cei care o afl\“ (Matei,
7-14). Scenele care decorea-
z\ aceast\ u[\ subliniaz\
ideea mântuirii: Pilda ino-
rogului (a omului urm\rit
de p\cate) [i Iona `n burta
chitului. Imaginea suflete-
lor drep]ilor, care `ncheie
arcul u[ii, `ntrege[te discur-
sul simbolic. a
 CM
YK

8 Documentar Duminic\, 14 februarie 2010

Postul `n tradi]ia biblic\ vechi [i nou-testamentar\

Experien]a duhovniceasc\ a postului ne descoper\
temeiurile biblice ale apropierii omului de
Dumnezeu. Postind, ne facem p\rta[i experien]ei
drep]ilor [i marilor profe]i din Vechiul Testament,
urmând pe Hristos ~nsu[i, dar [i pe marii Sfin]i
P\rin]i ai Bisericii, `nv\]\torii no[tri. ~n]elegem
astfel c\ postirea are un sens adânc, cuprinzând nu
doar `nfrânarea trupului, ci, `nainte de toate, o
lucrare a sufletului c\ut\tor de Dumnezeu, sub
umbrirea harului S\u. ~nstr\inându-ne de dragostea
Tat\lui, suspin\m apoi, iar lacrimile aduc
mângâiere [i mângâierea na[te n\dejde. Acesta
este drumul de la c\dere prin poc\in]\ spre `nviere.
al XI-lea, este descris\ tocmai
de lect. Alexandru convie]uirea lupului [i a mie-
lului, a leopardului [i a c\pri-
MIH|IL| oarei, a vi]elului [i a puiului de
~ncepem o perioad\ de 40 leu, supraveghea]i de un copil;
de zile de post, preg\titoare atunci, leul `[i va redobândi fi-
pentru S\pt\mâna Mare, care rea paradisiac\, sc\pând de
culmineaz\ cu ~nvierea Mân- transformarea sa `ntr-un ani-
tuitorului sau Sfintele Pa[ti. mal de prad\: „Leul, ca [i boul,
Poate c\ unora li se pare un va mânca paie“ (11, 7).
timp prea `ndelungat sau pos- ~n perioada biblic\ vechi-
tul prea aspru (cunoa[tem zi- testamentar\, postul se ]ine
cala: „lung\ cât o zi de post“). ca o ajunare total\ pân\ seara
Totu[i, postul de 40 de zile nu pe parcursul unei singure zile
constituie o inven]ie eclezias- (Judec\tori 20, 26; II Regi 1,
tic\ având ca scop mortifica- 12) sau repetat `n mai multe
rea credinciosului, ci se `n- (de exemplu [apte zile, I Regi
scrie `ntr-o venerabil\ tradi- 31, 13; I Paralipomena 10,
]ie biblic\. 12). Este o modalitatea diferi-
t\ oarecum de postul modern,
`n care se p\streaz\ acela[i
Postind, omul se orar al meselor, doar c\ nu se
`ntoarce la starea m\nânc\ „de dulce“. Doar la
m\n\stiri, vechea tradi]ie a
paradisiac\ postului, ajunarea pân\ sea-
Mai `ntâi, postul nu trebu- ra, mai este p\strat\.
ie v\zut ca o regul\ impus\, o Asociat\ postului este expri-
constrângere [i contorsionare marea durerii prin `mbr\carea
a firii umane. Nici m\car ca cu „sac“ (de fapt, o p\turic\ din
un program de sl\bit, de deto- material aspru, precum cel
xifiere a organismului. Sfân- folosit la confec]ionarea sacilor
tul Vasile spune c\ postul pentru grâne) [i prin pres\ra-
„are aceea[i vechime ca [i rea de praf sau cenu[\ pe cap
omenirea“, pentru c\ omul a (Neemia 9, 1). Aceste gesturi
fost creat dintru `nceput spre sunt luate din ritualul `nmor-
postire. Dumnezeu i-a f\cut mânt\rii, fiind asociate jelirii.
pe oameni vegetarieni, spu- De fapt, credinciosul se umile[- Moise a postit pentru primirea Legii, când s-a urcat pe Muntele Sinai, ceea
nându-le: „Iat\, v\ dau toat\ te, `[i plânge p\catele `naintea
lui Dumnezeu, ca [i cum aces- ce-l determin\ pe Sfântul Vasile s\ observe c\ postul este mai vechi decât
iarba ce face s\mân]\ de pe Legea. Pe de alt\ parte, postul de 40 de zile preg\te[te vederea lui
toat\ fa]a p\mântului [i tot tea i-au adus moarte. Isaia 58,
pomul ce are rod cu s\mân]\ textul cel mai important despre Dumnezeu pe munte [i leg\mântul `ncheiat cu Israel
`n el. Acestea vor fi hrana post din `ntreg Vechiul Testa-
ment, prezint\ postul ca smeri- triste, de ex. distrugerea tem- Un post excep]ional este termin\ pe Sfântul Vasile s\
voastr\“ (Facerea 1, 29). De alt- plului (cf. Zaharia 7, 5: „A]i ]i- cel al Esterei. Aflat\ `ntr-o si- observe c\ postul este mai
fel, [i animalele au fost create re a omului `naintea lui Dum-
nezeu: „Este, oare, acesta un nut post [i v-a]i tânguit“), dar tua]ie deosebit de dificil\, de vechi decât Legea. Pe de alt\
s\ se hr\neasc\ cu vegetale, `n cele din urm\ postul va do- via]\ [i de moarte pentru `n- parte, postul de 40 de zile pre-
ceea ce arat\ c\ postul nu se post care ~mi place, o zi `n care
omul `[i smere[te sufletul s\u? bândi starea lui profund\ de tregul popor evreu, Estera nu g\te[te vederea lui Dumne-
`ndreapt\ `mpotriva naturii, a mâncat [i nu a b\ut trei zile
ci este `n concordan]\ cu ea. S\-[i plece capul ca o trestie, s\ bucurie duhovniceasc\: „A[a zi- zeu pe Munte [i leg\mântul
se culce pe sac [i `n cenu[\, ce Domnul Savaot: Postul din (Estera 4, 16). Acest tip de `ncheiat cu Israel. ~n cartea
Practic, postind, omul se post extrem `l vom reg\si `n-
`ntoarce la starea paradisia- oare acesta se cheam\ post, zi luna a patra, a cincea, a [aptea Ie[irii 24, 18, se relateaz\: „{i
pl\cut\ Domnului?“ (v. 5). [i a zecea vor fi pentru casa lui s\ la Moise, cu adev\rat s-a suit Moise pe munte [i a
c\, atunci când nu trebuia s\ „campionul“ ajun\rii totale.
verse sânge pentru a se hr\- Iuda spre veselie [i bucurie [i intrat `n mijlocul norului; [i a
zile bune de s\rb\toare!“ (Za- De fapt, Moise devine un pro- stat Moise pe munte patru-
ni, ci se bucura de roadele d\- Postul, prim\vara haria 8, 19). totip, reluat de proorocul Ilie, zeci de zile [i patruzeci de
ruite de p\mânt. Consumul dar mai ales de Mântuitorul:
de carne a fost permis de cea duhovniceasc\ ~n Isaia, capitolul al 58-lea
timp de 40 de zile [i 40 de
nop]i“. ~nc\ nu se precizeaz\
se subliniaz\ c\ postul real nu nimic despre ajunarea total\
Dumnezeu prin iconomie abia a sufletelor trebuie limitat la aceste gesturi nop]i ab]inere complet\ de la `n r\stimpul acesta, `ns\, foar-
dup\ Potop, dup\ ce omeni- mâncare [i b\utur\.
rea cunoscuse „vârste“ de per- Aten]ie, postul `n sine nu es- de jelire, ci se cuvine s\ aib\, `n te important, perioada este
primul rând, o func]ie moral\: Desigur c\ omene[te acest
vertire [i f\r\delegea se `n- te `ntristare, jelire, pentru c\ asociat\ `ntr\rii `n mijlocul
„Nu [ti]i voi postul care ~mi post total atât de lung este
mul]ise (Facerea 6, 5). Abia a- Sfântul Ioan Gur\ de Aur `l imposibil. Trebuie s\ vedem norului. Pentru Sfântul Gri-
tunci, dup\ p\trunderea uci- nume[te de altfel „prim\vara place? - zice Domnul. Rupe]i gorie de Nyssa, suirea lui
care sunt semnifica]iile lui
derii, a poligamiei, dup\ scur- cea duhovniceasc\ a suflete- lan]urile nedrept\]ii, dezlega]i duhovnice[ti [i de ce tocmai el Moise pe munte echivaleaz\
tarea vie]ii [i dup\ ce omul s-a lor“: „Pl\cut\ este cor\bierilor leg\turile jugului, da]i drumul a devenit etalonul preg\tirii cu urcu[ul duhovnicesc:
dovedit a fi „numai trup“ (Fa- prim\vara, pl\cut\ [i plu- celor asupri]i [i sf\râma]i jugul pascale a credinciosului orto- „Muntele `n\l]at piepti[ [i
cerea 6, 3), Dumnezeu pune garilor! Dar nici cor\bierilor, lor. ~mparte pâinea ta cu cel dox, ca cele 40 de zile ale Pos- greu de urcat este cunoa[te-
`n animale frica fa]\ de om. nici plugarilor nu le este atât fl\mând, ad\poste[te `n cas\ tului Mare. rea lui Dumnezeu (teologia)“.
Astfel, postul biblic `nseam- de pl\cut\ prim\vara, cât de pe cel s\rman, pe cel gol `mbra- Doar a[a, p\r\sind tab\ra
n\ recuperarea raiului pier- pl\cut le este celor care vor s\ c\-l [i nu te ascunde de cel de israeli]ilor, simbol al patimi-
dut, chiar [i eshatologic. Pe filosofeze cu adev\rat timpul un neam cu tine. Atunci lumi- Moise, „campionul“ lor, Moise poate tinde spre te-
muntele lui Dumnezeu, `n `m- postului“. ~n cartea profetului na ta va r\s\ri ca zorile [i t\- ajun\rii totale ologie, unde se `nvrednice[te
p\r\]ia mesianic\, Dumnezeu Zaharia, postul apare, `ntr- m\duirea ta se va gr\bi. Drep- de paradoxul cunoa[terii lui
veste[te redobândirea p\cii adev\r, asociat `ntrist\rii, pen- tatea ta va merge `naintea ta, Moise a postit pentru pri- Dumnezeu mai `ntâi `n lumi-
dintre animale [i oameni. ~n tru de fapt era legat de come- iar `n urma ta slava lui Dum- mirea Legii, când s-a urcat pe n\, iar apoi `n `ntuneric.
proorocia lui Isaia, la capitolul morarea unor evenimentele nezeu“ (58, 6-8). Muntele Sinai, ceea ce-l de- „Atunci Dumnezeu S-a ar\tat

CM
YK

Duminic\, 14 februarie 2010
`n lumin\, acum `n `ntuneric
[…]. Când deci Moise ajunge
mai tare `n cunoa[tere, m\rtu-
rise[te c\ vede pe Dumnezeu
`n `ntuneric, pentru c\ este
propriu firii lui Dumnezeu s\
fie mai presus de orice cunoa[-
tere [i `n]elegere“ (pp. 72, 74).
~n cele din urm\, dup\ con-
templare paradoxal\, Moise
ajunge el `nsu[i izvor de lu-
min\, pentru c\ fa]a `i radia
str\lucitoare lumina harului
lui Dumnezeu (Ie[ire 34, 29-
35). Unindu-se cu lumina,
Moise devine el `nsu[i lumin\.
Observ\m c\ perioada de
40 de zile [i 40 de nop]i se lea-
g\ de cele trei trepte ale des\-
vâr[irii: asceza (eliberarea de
patimi), iluminarea (vederea
`n lumin\) [i unirea cu Dum-
nezeu (intrarea `n `ntunericul
apofatic [i `mp\rt\[irea de lu-
min\). Sfântul Grigorie `[i
subintituleaz\ opera dedicat\
vie]ii lui Moise Despre des\-
vâr[irea cea `ntru virtute, a-
r\tând c\ experien]a lui Moi-
se din cele 40 de zile poate de-
veni un model al des\vâr[irii
cre[tine.
~n cartea Ie[irii capitolul
34 abia, deci dup\ consuma-
rea episodului cu vi]elul de
aur, atunci când Moise este
obligat s\ repete procesul [e-
derii timp de 40 de zile [i 40
de nop]i pe munte, `ntâlnim
detaliile clare referitoare la a-
junare. „Moise a stat acolo, la
Domnul, patruzeci de zile [i
patruzeci de nop]i; [i nici pâi-
ne n-a mâncat, nici ap\ n-a
b\ut. {i a scris Moise pe table
cuvintele leg\mântului: cele
zece porunci“ (Ie[ire 34, 28).
Dac\ ne gândim c\ nimic `n
Scriptur\ nu este `ntâmpl\-
tor, putem spune c\ `n prima
faz\, `n Ie[ire 24, [ederea res-
pectiv\ nu este asociat\ aju-
n\rii, pentru c\ nici nu este
asociat\ `ntrist\rii. Ideea ge-
neral\ a capitolului const\ `n
bucuria `mpreun\-petrecerii,
Moise, Aaron [i b\trânii ur-
cându-se pe munte, bând,
mâncând [i veselindu-se `na-
intea lui Iahve (v. 9-11). E o
[edere a bucuriei, a comuniu-
nii cu Dumnezeu. Abia `n Ie-
[ire 34, `n a doua faz\, Moise
„poste[te“ cu `ntristare. E ace-
ea[i experien]\, de data a-
ceasta `ns\ cu accent ascetic,
pentru c\ Moise isp\[e[te
`naintea lui Dumnezeu p\ca-
tul idolatriei poporului.
Acest aspect se observ\
mai bine `n Deuteronom, un-
de se recapituleaz\ istorisi-
rea, dar se adaug\ o informa-
]ie suplimentar\. {ederea de
40 de zile, descris\ `n amân-
dou\ fazele ca fiind o ajunare,
f\r\ mâncare [i f\r\ b\utur\,
este asociat\ [i cu „rug\ciu-
nea pentru p\cate“: „Când
m-am suit eu pe munte, ca s\
primesc lespezile de piatr\,
tablele leg\mântului, pe care
l-a `ncheiat Domnul cu voi,
am stat `n munte patruzeci de
zile [i patruzeci de nop]i, [i
nici pâine n-am mâncat, nici
ap\ n-am b\ut. Atunci mi-a
dat Domnul dou\ table de
piatr\, scrise cu degetul lui
Dumnezeu“ (Deuteronom 9,
9-10). Apoi, dup\ p\catul cu
vi]elul de aur [i spargerea pri-
melor table, „am `ngenunchiat
a doua oar\ `naintea Domnu-
lui, ca [i `ntâia oar\, patru-
zeci de zile [i patruzeci de
nop]i, f\r\ s\ m\nânc pâine
[i f\r\ s\ beau ap\; m-am ru-
gat pentru p\catele voastre
cu care a]i gre[it voi, f\când
r\u `naintea ochilor Domnu-
lui Dumnezeului vostru [i
m=niindu-L“ (9, 18).
Idolatria poporului evreu,
urmare a nepostirii
Sfântul Vasile scrie, referi-
tor la aceast\ istorisire: „{tim
c\ Moise, prin post, s-a urcat
`n munte. C\ n-ar fi `ndr\znit
s\ se apropie de vârful mun-
telui care fumega, nici n-ar fi
cutezat s\ intre `n nor dac\
n-ar fi fost `narmat cu postul.
Prin post a primit poruncile
scrise pe pl\ci de degetul lui
Dumnezeu. Sus, pe munte,
postul a prilejuit darea legii;
iar jos, la poalele lui, l\comia
la mâncare a `nnebunit pe oa-
meni s\ se `nchine idolilor“.
Idolatria, p\catul cel mai
grav `ndreptat `mpotriva lui
Dumnezeu, este, deci, v\zut\
ca o urmare a nepostirii. De
altfel, pe scara p\catelor capi-
tale, l\comia pântecelui este
considerat\ ca punct de pleca-
re pentru toate celelalte.
Experien]a lui Moise pe
munte a `nsemnat vederea lui
Dumnezeu, darea Legii (Cu-
vântul lui Dumnezeu) [i `n-
cheierea Leg\mântului. Toa-
te acestea sunt interpretate
cre[tin ca referindu-se la
Hristos. Teofania vechi-testa-
mentar\ se refer\ de fapt la
vederea lui Hristos, Dumne-
zeu ~ntrupat, pentru c\ Tat\l
r\mâne incognoscibil („Pe
Dumnezeu nimeni nu L-a v\-
zut vreodat\; Fiul cel Unul-
N\scut, Care este `n sânul
Tat\lui, Acela L-a f\cut cu-
noscut“ - Ioan 1, 18). De ase-
menea, Hristos este adev\ra-
ta Lege, El fiind cu adev\rat
Cuvântul, Logosul dumneze-
iesc. ~n fine, Hristos `ncheie
Noul Leg\mânt, scris nu pe
table de piatr\, ce se pot spar-
ge, ci pe tablele inimii, un le-
g\mânt interiorizat.
Toate aceste elemente ne
arat\ c\ postul de 40 de zile
`nso]e[te, unit cu rug\ciunea,
urcu[ul duhovnicesc care are
la cap\t comuniunea cu Hris-
tos. Lectura cre[tin\ a Ve-
chiului Testament ni-l prezin-
t\ pe Moise ca pe un b\rbat
des\vâr[it, care a cunoscut
taina lui Hristos `nainte de
~ntrupare. Nu ar fi singurul,
pentru c\ Noul Testament `i
[tie pe sfin]ii Legii Vechi ca
`mp\rt\[indu-se de cunoa[te-
rea lui Hristos `nc\ din vre-
mea lor: Avraam (Ioan 8, 56),
David (Fapte 2, 29-31) sau
Isaia (Ioan 12, 41).
Postul de 40 de zile [i 40 de
nop]i al lui Moise este repetat
de Sfântul Ilie, pentru c\ da-
c\ Moise reprezint\ Legea,
Ilie reprezint\ profetismul.
Ilie ajunge pe acela[i munte
ca [i Moise (numit Sinai sau
Horeb), dar nu pentru a primi
o alt\ lege, ci pentru a se `m-
p\rt\[i de teofanie `ntr-un
mod similar, [i totu[i specific.
{i el „a mers patruzeci de zile
[i patruzeci de nop]i, pân\ la
Horeb, muntele lui Dumne-
zeu“ (III Regi 19, 8), dar aici
ar trebui s\ fim aten]i iar\[i
la detalii. Dac\ Moise „st\“ 40
de zile, Ilie „merge“ 40 de zile,
`nscriind Teofania de data
aceasta `ntr-o dinamic\ a con-
templ\rii. {i aici putem dedu-
ce c\ este vorba de un post de
40 de zile, pentru c\ Ilie este
`nt\rit special de un `nger
`nainte de c\l\toria sa ini]ia-
tic\. Departe, `n pustiu, sub
un ienup\r, Ilie se va culca,
dar va fi trezit de dou\ ori de
un `nger, care `i aduce pâine
CM
YK
Repetând modelul lui Moise, Sfântul Ilie ne arat\ c\
postul de 40 de zile devine un etalon al `n\l]\rii
duhovnice[ti. Nimeni nu se poate ridica spre
Dumnezeu f\r\ `mproprierea acestui exerci]iu
ascetic, dar [i contemplativ. Postul este, deopotriv\,
[i liter\, Lege, adic\ regul\ a vie]uirii [i a fugii de
patimi, dar [i duh, vânt lin, bucurie spiritual\
[i ap\. Abia dup\ ce prinde
putere de la aceast\ mâncare
`ngereasc\, porne[te `n lunga
c\l\torie: „«Scoal\ de m\nân-
c\ [i bea, c\ lung\-]i este ca-
lea!» {i s-a sculat Ilie [i a
mâncat [i a b\tut [i `nt\rin-
du-se cu acea mâncare, a
mers patruzeci de zile [i pa-
truzeci de nop]i“ (19, 7-8).
Dac\ Moise vede spatele
lui Dumnezeu, fiind ascuns `n
„scobitura stâncii“ (Ie[ire 33,
22), [i Ilie intr\ `ntr-o pe[ter\
preg\tindu-se de Teofanie (III
Regi 19, 9). Dar dac\ `n mo-
mentul „trecerii“ lui Dumne-
zeu, adic\ al manifest\rii sla-
vei Lui negr\ite, Moise este
`ndemnat s\ intre `n cavitate,
Ilie este chemat afar\ din pe[-
ter\: „Ie[i [i stai pe munte
`naintea fe]ei Domnului“ (III
Regi 19, 11). Ilie st\ `naintea
fe]ei, Moise vede doar spatele.
Apoi, Moise se `ntâlne[te pe
Sinai cu Dumnezeu, Care i Se
arat\ `n foc [i cutremur: „Iar
Muntele Sinai fumega tot, c\
Se pogorâse Dumnezeu pe el
`n foc; [i se ridica de pe el
fum, ca fumul dintr-un cup-
tor, [i tot muntele se cutre-
mura puternic“ (Ie[ire 19, 18),
pe când, `n cazul lui Ilie, toc-
mai vijelia, cutremurul [i fo-
cul sunt descrise ca unele `n
care Dumnezeu nu este (III
Regi 19, 11-12). Dumnezeu i
Se arat\ `ntr-un vânt lin (v.
12), iar Ilie, cople[it de taina
minunat\, `[i acoper\ el sin-
gur fa]a cu mantaua [i st\ la
gura pe[terii (v. 13). De fapt,
`n cazul Sf. Ilie, ca prooroc, se
pune accentul pe Duh (`n
CM
YK
ebraic\ ruach `nseamn\ [i
„vânt“, dar [i „duh“), pentru
c\ proorocii gr\iesc interpre-
tarea Legii purta]i fiind de
Duhul lui Dumnezeu.
Postul l-a f\cut pe Ilie s\
vad\ priveli[te de tain\
„Postul `i na[te pe profe]i“,
concluzioneaz\ Sfântul Vasi-
le. „Postul l-a f\cut pe Ilie s\
vad\ priveli[te de tain\. Du-
p\ ce timp de 40 de zile [i-a
cur\]it sufletul prin post, a
fost `nvrednicit s\ vad\ pe
Domnul `n pe[tera din Mun-
tele Horeb, atât cât e cu pu-
tin]\ unui om s\-L vad\“.
Cele dou\ experien]e de
post de 40 de zile sunt com-
plementare. Amândoi, [i Moi-
se [i Ilie, se preg\tesc prin
postul de 40 de zile pentru Te-
ofanie, amândoi ~l v\d [i se
`mp\rt\[esc de Hristos. Repe-
tând modelul lui Moise, Sfân-
tul Ilie ne arat\ c\ postul de
40 de zile devine un etalon al
`n\l]\rii duhovnice[ti. Ni-
meni nu se poate ridica spre
Dumnezeu, f\r\ `mproprierea
acestui exerci]iu ascetic, dar [i
contemplativ. Postul este deo-
potriv\ [i liter\, Lege, adic\
regul\ a vie]uirii [i a fugii de
patimi, dar [i duh, vânt lin,
bucurie spiritual\. Este rug\-
ciune pentru p\cate, care adu-
ce str\lucirea fe]ei, dar [i mers
`n pustie, pentru preg\tirea
misiunii profetice. Postul este
[edere, dar [i umblare; `ntris-
tare, dar [i bucurie.
Tocmai aceast\ experien]\
este repetat\ [i de Mântuito-
9
rul Hristos la `nceputul acti-
vit\]ii publice. ~n Evanghelia
dup\ Marcu, cea mai veche,
experien]a este redactat\ pe
scurt: „{i `ndat\ Duhul L-a
mânat `n pustie. {i a fost `n
pustie patruzeci de zile, fiind
ispitit de satana“ (1, 12-13),
dar `n Evangheliile dup\ Ma-
tei [i Luca accentul cade toc-
mai pe petrecerea `n post: „a
postit patruzeci de zile [i pa-
truzeci de nop]i“ (Matei 4, 2);
„`n aceste zile nu a mâncat ni-
mic“ (Luca 4, 2).
Fl\mânzind la sfâr[it,
Mântuitorul este ispitit de sa-
tana s\ transforme miraculos
pietrele `n pâini. R\spunzân-
du-i diavolului prin citatul
din Deuteronom 8, 3: „Nu nu-
mai cu pâine tr\ie[te omul, ci
omul tr\ie[te [i cu tot Cuvân-
tul ce iese din gura Domnu-
lui“, Hristos Se prezint\ pe
Sine ca adev\rata Pâine, Cu-
vântul (Logosul) n\scut din
Dumnezeu-Tat\l. Practic, ne
arat\ c\ experien]a postului
de 40 de zile trimite special la
~mp\rt\[irea de Hristos, Pâi-
nea cea adev\rat\. Moise fu-
sese hr\nit cu man\ `mpreu-
n\ cu poporul, Ilie cu pâinea [i
apa aduse de `nger, dar aceste
minuni nu sunt decât tipuri
ale `nfrico[\toarei Taine a ~m-
p\rt\[irii de Pâinea vie]ii,
Hristos, spre care postul de 40
de zile ne preg\te[te.
Sfântul Nil Ascetul comen-
teaz\: „Toate acestea, desi-
gur, sunt `ntâmpl\ri minuna-
te, dar au [i o ra]iune. C\ci e
cu putin]\ ca cineva s\ tr\-
iasc\ [i f\r\ s\ m\nânce, a-
tunci când vrea Dumnezeu.
Doar cum a ispr\vit Ilie calea
de 40 de zile, `n puterea unei
singure mânc\ri? {i cum a
petrecut Moise 80 de zile pe
munte, vorbind cu Dumne-
zeu, f\r\ s\ guste mâncare o-
meneasc\ (num\rând `mpre-
un\ cele dou\ experien]e de
post - n.n.)? […] Ce ra]iona-
ment omenesc ar putea expli-
ca mul]umitor aceast\ minu-
ne? Cum a putut natura tru-
pului s\ se cheltuiasc\ atâta
vreme, f\r\ s\ se `ntregeasc\
ceea ce se `mpr\[tia din put-
erea lui `n fiecare zi? Aceast\
nedumerire o dezleag\ cuvân-
tul lui Dumnezeu, care zice:
«Nu numai cu pâine va tr\i o-
mul, ci cu tot cuvântul care ie-
se din gura lui Dumnezeu“.
De altfel, a[a cum a ar\tat
p\rintele Alexander Schme-
mann, slujba Pa[tilor este,
eminamente, o liturghie bap-
tismal\, pentru c\ `n Biseri-
ca primar\ catehumenii e-
rau boteza]i [i `mp\rt\[i]i cu
Sf=nta Euharistie pentru
prima dat\. Pentru ei, postul
de 40 de zile devenea preg\-
tirea `ntâlnirii cu Hristos `n
Botez, Mirungere [i Euharis-
tie, preg\tire care `nsemna
[i imitarea postului Mântui-
torului din pustie. Dar cum
acest post nu este pe m\sura
omului obi[nuit - dup\ iero-
monahul Makarios Simono-
petritul „obiectul regulilor
postului [i al typikon-ului
este acela de a permite cre-
dincio[ilor s\ participe la
«postul lui Hristos» adaptân-
du-l prin «iconomie» la sl\bi-
ciunea lor“. A[adar, intrând
`n acest post, urm\m o `nde-
lungat\ tradi]ie ascetic\, de
exerci]iu duhovnicesc, pen-
tru a ne reactualiza Botezul,
dar [i pentru a ne uni tainic,
teofanic, cu Hristos `n noap-
tea de Pa[ti. a
10 Spiritualitate Duminic\, 14 februarie 2010

Iertarea, condi]ia intr\rii `n ~mp\r\]ie

P\[ind pe calea Postului celui Mare, suntem
chema]i s\ cerem iertare celor c\rora le-am
gre[it, dar [i s\ `i iert\m cu toat\ inima pe fra]ii
no[tri. De ce tocmai iertarea, acum, `n pragul
unui drum care urc\ spre jertfa [i ~nvierea
Domnului? R\spunsul ni-l dau textele Sfintei
Scripturi [i imnele liturgice ale Bisericii:
ne`mp\ca]i nu vom putea intra nicicând `n
„c\mara Mântuitorului“, cu ve[mânt de nunt\,
nep\tat. Avem aici un principiu: harul lui
Dumnezeu este cel care na[te con[tiin]a c\ am
gre[it [i c\ trebuie s\ ne `ndrept\m, dar [i
puterea de a ierta. S\-l cerem [i-l vom primi.

Duminica ce preced\ `n- c\derea lui Adam [i a tutu-

ceperea Postului Mare, al
Sfintelor Pa[ti, este numi-
t\ Duminica izgonirii lui
Adam din rai, dar [i Dumi-
nica iert\rii; ceea ce `n-
seamn\ c\ ne pune `n fa]\
dou\ teme fundamentale
ale existen]ei umane: c\de-
rea `n p\cat [i alungarea
din rai, pe de o parte, [i ier-
tarea, pe de alt\ parte.
Izgonirea lui Adam din
rai ne aminte[te de gre[ea-
la protop\rin]ilor, dar [i de
gre[elile noastre, ale fiec\-
ruia. Prin c\derea `n p\-
cat, omul s-a `mboln\vit de
necunoa[terea lui Dum-
nezeu, boal\ pe care o pur-
t\m [i noi `n firea noastr\,
iar prin descoperirea lui
Dumnezeu [i comuniunea
cu El, ne vindec\m de a-
ceast\ boal\ [i putem fi
p\rta[i la via]a ve[nic\: „{i
aceasta este via]a ve[nic\:
s\ Te cunoasc\ pe Tine,
singurul Dumnezeu adev\-
rat [i pe Iisus Hristos, pe
Care L-ai trimis“ (Ioan 17,
3). Imaginea lui Adam iz-
gonit din rai, plânsul lui
dup\ raiul pierdut, ne `n-
deamn\ spre poc\in]\,
pentru c\ [i noi ne asu-
m\m starea lui Adam. Re-
alismul cu care este tr\it\
aceast\ stare este sublini-
at `n aceast\ perioad\ [i de
imnografia Bisericii. ~n
practica Bisericii primare,
aceast\ asumare era relie-
fat\ [i de scoaterea din bi-
seric\ a peniten]ilor (a ce-
lor ce s\vâr[iser\ p\cate
grave), `n Duminica izgoni-
rii lui Adam din rai, [i r\-
mânerea lor `n fa]a u[ilor
bisericii pân\ `n Joia Mare
din S\pt\mâna Patimilor,
când erau reprimi]i, `mpre-
un\ cu catehumenii - cei ca-
re urmau s\ fie boteza]i. (Ie-
rom. Makarios Simonope-
tritul, Triodul explicat, edi-
tura Deisis, p. 315).
Jertfa lui Hristos,
premisa iert\rii
p\catelor noastre
Ceea ce ne `ndrept\]e[te
s\ punem `n leg\tur\ `nce-
putul Postului Mare cu
sfâr[itul acestuia, `n care
ror oamenilor n\scu]i din
Adam este asumat\ de A-
dam cel Nou, Fiul lui Dum-
nezeu `ntrupat. De aceea [i
`n ultima s\pt\mân\ din
Post, prin slujbele [i rân-
duielile biserice[ti, ~l vom
`nso]i pas cu pas pe Mântu-
itorul, Care ne aduce prin
jertfa Sa iertarea p\catelor
[i mântuirea. De aceea, c\-
derea [i mântuirea omului
sunt cei doi poli ai existen-
]ei sale [i ai istoriei mântu-
irii (Ibidem, p. 315) Pentru
a nu dezn\d\jdui, pe par-
cursul Postului, cre[tinul -
chiar din ziua amintirii iz-
gonirii str\mo[ilor din E-
den - se `mp\rt\[e[te din
roadele iert\rii divine, ier-
tare la care este chemat s\
participe `n mod concret [i
activ: „De ve]i ierta oame-
nilor gre[elile lor, ierta-va
[i vou\ Tat\l vostru cel Ce-
resc“ (Matei 6, 14). Textul
evanghelic citit la Sfânta [i
dumnezeiasca Liturghie
este un fragment din predi-
ca de pe munte, ce urmea-
z\ imediat dup\ rug\ciu-
nea Tat\l nostru (Matei 6,
9-13). ~n cuvintele Mântui-
torului, citite `n Biseric\ `n
aceast\ Duminic\, ni se
descoper\ de fapt o nou\
perspectiv\ asupra vie]ii:
logica divin\ r\stoarn\ lo-
gica instaurat\ de cel r\u,
prin p\cat, pentru c\ sosi-
se vremea judec\]ii [i alun-
g\rii lui din aceast\ lume:
„Acum este judecata aces-
tei lumi; acum, st\pânito-
rul acesteia va fi aruncat a-
far\“ (Ioan 12, 31). Elibe-
rându-se de `n[el\ciunea
celui r\u, omul ajunge s\
cunoasc\ o singur\ pl\ce-
re: „unirea sufletului cu
Cuvântul, a c\rei lips\ este
un chin f\r\ de sfâr[it, care
se `ntinde `n chip firesc
peste toate veacurile“; [i-n
acela[i timp, „…singura pa-
gub\ pe care ar putea-o a-
vea - continu\ Sfântul Ma-
xim M\rturisitorul -, chiar
dac\ ar st\pâni toate bu-
nurile p\mântului, este
nedobândirea a[teptatei
`ndumnezeiri dup\ har“
(Filocalia, vol. II, Editura
Humanitas, p. 243)
Dumnezeu ne cheam\ [elile prin jertfa Sa, [i noi sup\r\toare, pentru a ne
suntem chema]i s\ iert\m dovedi f\r\ patim\ [i pen-
s\ iert\m celor ce ne celor ce ne gre[esc; nu tru a nu ne desp\r]i de cei
gre[esc putem primi iertarea, f\r\ de o fire cu noi, cum nici
a o tr\i noi, `n via]a noas- Dumnezeu nu S-a desp\r]it
Noua perspectiv\ asu-
pra vie]ii este dat\ de fapt tr\. ~n rug\ciunea Tat\l de noi, când L-am r\stignit,
nostru ne rug\m: „[i ne ci, dimpotriv\, ne-a `n\l]at
de noua stare spiritual\ a
omului, dobândit\ prin bo- iart\ nou\ gre[elile noas- [i ne-a a[ezat de-a dreapta
tre, precum [i noi iert\m Tat\lui (Ibidem, p. 248).
tez, `n care a murit omul
cel vechi al p\catului [i s-a gre[i]ilor no[tri.“ Precum Numai `n aceast\ stare
Dumnezeu iart\ f\r\ pati- putem s\ tr\im `ndemnul li-
n\scut la o nou\ via]\, `n
Hristos: „Au nu [ti]i c\ to]i m\ celor ce I-au gre[it, la turgic: „S\ ne iubim unii pe
fel [i noi, oamenii, trebuie al]ii, ca `ntr-un gând s\ m\r-
câ]i `n Hristos ne-am bote-
zat, `ntru moartea Lui ne- s\ iert\m, ar\tându-ne f\- turisim pe Tat\l, pe Fiul [i
am botezat?“ (Romani 6, 3) r\ patim\ fa]\ de cele ce ni pe Sfântul Duh, Treimea cea
De aceea, precum Dum- s-au `ntâmplat. Mai mult, de o fiin]\ [i nedesp\r]it\!“
nezeu ne-a iertat toate gre- trebuie alungat\ amintirea (Pr. Vasile GAVRIL|)
Rânduiala practicii [i Evanghelia `n mâna dreapt\, [i fiecare
frate, trecând `naintea lui, `i face o metanie,
s\rutând Evanghelia [i mâna sa dreapt\.
liturgice a iert\rii Dup\ care, to]i `[i fac unii altora o metanie,
Tema iert\rii era subliniat\ `n unele co- cerându-[i iertare [i dorindu-[i „Post bun“,
munit\]i monahale, sau chiar [i-n unele co- `n timp ce corul cânt\ un imn lung [i solemn
munit\]i parohiale, de un ritual al iert\rii, (la Simonos Petras „Pentru rug\ciunile
Sfin]ilor P\rin]ilor no[tri…“). La sfâr[itul a-
care se mai p\streaz\, `n mod r\zle], [i as-
t\zi. Reamintim c\ ultima mas\ solemn\, cestui oficiu de iertare reciproc\ se sting
candelele [i fiecare intr\ `n chilia sa, pentru
comun\, se servea `n Duminica izgonirii lui
Adam din rai, seara. Vecernia, care `n mod a-[i `ncepe nevoin]a. (ierom. Makarios Simo-
obi[nuit se s\vâr[e[te `n jurul orei 15:00, `n nopetritul, Triodul explicat, Editura Deisis,
aceast\ situa]ie are loc seara, la apusul soa- p. 318)
relui. Aceast\ practic\ este `ntâlnit\ [i-n Bise-
ricile slave, fapt pentru care Duminica a-
~n Muntele Athos se p\streaz\ urm\toa-
rea rânduial\: dup\ Vecernia s\vâr[it\, a[a ceasta este numit\ Duminica iert\rii.
cum am amintit, la apusul soarelui, se intr\ Chiar [i `n parohii, dup\ oficierea Vecer-
`n trapez\ (sala de mese), `n procesiune, un- niei, preo]ii, cu epitrahilul pe grumaz, stau
de se ia ultima mas\ cu produse care vor fi cu sfânta cruce `n mân\ [i se pleac\ `n fa]a
oprite pe parcursul Postului Mare (pe[te, tuturor credincio[ilor, cerându-[i iertare, iar
ou\ [i lactate). ~n acest timp, se cite[te un credincio[ii, la rândul lor, fac acela[i gest,
cuvânt patristic despre izgonirea lui Adam cerând iertare [i s\rutând crucea [i mâna
din rai, sau un cuvânt de `ndemn la post [i dreapt\ a preotului. Apoi continu\ s\-[i cea-
la practicarea virtu]ilor. La sfâr[itul mesei, r\ iertare [i s\ se `mbr\]i[eze `ntre ei. ~n a-
to]i monahii `ncep s\ cânte de la locul lor ca- cest timp, la stran\ se cânt\ solemn Cano-
tavasiile canonului Acatistului, urmate de nul Sfintelor Pa[ti.
troparele hramului, `ncheind cântarea cu Aceast\ rânduial\ `[i g\se[te originea `n
condacul Acatistului. Dup\ rug\ciunile o- practica monahilor din Palestina, care, du-
bi[nuite [i de mul]umire, se sting lumân\ri- p\ ce-[i luau iertare unii de la al]ii, plecau
le [i un cite] cite[te, singura dat\ `n an, Pa- `n pustie, pentru a se nevoi `n post [i rug\-
vecerni]a Mic\ `n trapez\. La sfâr[itul ei, e- ciune, urmând a se `ntoarce `n m\n\stire la
gumenul cite[te o rug\ciune de dezlegare Duminica stâlp\rilor.
peste toat\ ob[tea `ngenuncheat\. Dup\ ca- Pentru cre[tini, poate fi o bun\ practic\
re st\ `n picioare la u[\, purtând epitrahilul de exersare a iubirii [i a iert\rii fr\]e[ti.
 Duminic\, 14 februarie 2010 Documentar 11
Binecuvântare [i blestem: cu sau f\r\ Dumnezeu
Prin binecuvântare, omul invoc\ autoritatea lui
Dumnezeu, iar binecuvântarea lui Dumnezeu
imprim\ energia Sa d\t\toare de via]\. Cel care
binecuvinteaz\ are `n inima lui darul lui
Dumnezeu, pe când cel care iube[te blestemul
este departe de Dumnezeu. P\catul `mpotriva lui
Dumnezeu nu atrage blestemul. Adic\ Dumnezeu
iube[te atât de mult omul, `ncât, `n momentul `n
care gre[e[te `mpotriva Lui, `i blestem\ cadrul,
p\mântul `n care tr\ie[te. Omul `[i atrage
blestemul direct `n momentul `n care `l ucide pe
semen. ~n m\n\stire, binecuvântarea `nseamn\ s\
te a[ezi sub mantia duhovnicului, care acoper\ pe
monah de toate ispitele. Cel care cere
binecuvântare este, `ntotdeauna, ferit de multe
ispite, de `ncerc\ri. Blestemul preotului sau al
p\rin]ilor nu se prinde atunci când nu are o
motiva]ie clar\. Dar atunci când este justificat, se
poate ridica numai prin c\in]\, spovedanie [i
citirea rug\ciunilor de dezlegare. Pentru lucrurile esen]iale din via]a noastr\ trebuie
s\ cerem binecuvântare. Dac\ nu, vom orbec\i toat\ via]a
nului, p\catul `mpotriva se- chiar principiul binecuvânt\- trimi[i `n osânda ve[nic\ sunt Nimic f\r\ binecuvântare. Bi-
menului, aduce blestemul, [i rii se arat\ `ntr-un mod necu- cei care nu au rod, cei usca]i“. necuvântarea `nseamn\ s\ te
de diac. George nu direct p\catul `mpotriva
noscut pân\ atunci, [i anume, a[ezi sub mantia duhovnicu-
ANICULOAIE lui Dumnezeu, cum a fost ne-
chiar Cuvântul ~ntrupat. Alt- lui care acoper\ pe monah de
ascultarea protop\rin]ilor; ce-
fel spus, „Cuvântul, esen]a bi-
„Nimic f\r\ toate ispitele. Cel care cere bi-
Binecuvântarea [i bleste- ea ce arat\ marea iubire a lui
mul, dou\ st\ri total diferite. Dumnezeu, pentru c\ Dum- necuvânt\rii, se `ntrupeaz\ `n binecuvântare“ necuvântare este `ntotdeauna
Ambele stau `n mâinile lui om, `[i asum\ firea omeneas- ferit de multe ispite, de `ncer-
nezeu iart\ p\catul `ndreptat ~n zilele noastre, omul folo- c\ri, de r\zboiul nev\zut de
Dumnezeu. Acesta i-a binecu- `mpotriva Sa, `ns\, pe de alt\ c\. Dac\ pân\ atunci omul
primea binecuvântarea oare- se[te foarte des cuvântul, fie care vorbe[te Sfântul Nico-
vântat pe Adam [i Eva dup\ parte, arat\ [i efectul p\catu- ca s\ fericeasc\, s\ binecu-
ce i-a creat. ~n schimb, l-a cum indirect, `n Noul Testa- dim Aghioritul. R\zboiul ne-
lui `mpotriva semenului“, vinteze, fie ca s\ denigreze, v\zut nu are putere, for]\ fa-
blestemat pe [arpe pentru c\ spune lect. dr. Alexandru Mi- ment o prime[te prin comuni-
unea direct\ cu Hristos, ceea s\ blesteme pe semenul s\u. ]\ de omul care cere perma-
i-a ispitit. A blestemat [i p\- h\il\ de la Facultatea de Teo- Prin puterea cuvântului, noi
mântul `n care aveau s\ tr\- ce constituie o diferen]\ majo- nent binecuvântare, care face
logie Ortodox\ din Bucure[ti. putem s\ facem bine sau r\u. ascultare fa]\ de mai-marele
iasc\ oamenii dup\ c\dere. ~n esen]\, [i binecuvânta- r\“, explic\ doctorul `n Ve-
chiul Testament. A[adar, avem o responsabili- s\u. Deci binecuvântarea `n
„Dumnezeu `ns\ nu i-a bles- rea, [i blestemul sunt referiri tate imens\ fa]\ de cuvântul
temat pe primii oameni care Dumnezeu blestem\ [i `n via]a monahal\ este esen]ia-
la ceea ce urmeaz\ s\ se `n- rostit. Sfânta Scriptur\ spu- l\. Este unul dintre aspectele
au gre[it. Adam a pierdut ra- tâmple. „Este o diferen]\ foar- Noul Testament. Smochinul ne: „{i a iubit binecuvântarea
iul, comuniunea cu Dum- este de data aceasta destina- de care trebuie s\ ]inem sea-
te mare `ntre binecuvântarea [i va veni peste dânsul. {i nu ma permanent, nu doar novi-
nezeu, dar nu a fost bleste- omului [i binecuvântarea lui tarul. Dar de ce? Pentru c\ a iubit binecuvântarea [i va
mat. Dumnezeu blestem\ la Hristos Domnul constat\ c\ cii, ci [i cei care au trecut prin
Dumnezeu, `n sensul c\ omul fugi de la el“. Arhim. Timotei focul `ncerc\rilor [i al vie]ii
`nceput doar [arpele, pentru nu poate s\ ofere garan]ia `m- acesta nu avea road\. Detali- Aioanei, exarh cultural al Ar-
c\ el fusese unealta p\catu- az\ lect. dr. Alexandru Mih\- c\lug\re[ti. Ascultarea mo-
plinirii referirilor respective, hiepiscopiei Bucure[tilor, sus- nahului se `ncheie la mor-
lui. Interesant c\ blestemul ci doar s\ invoce autoritatea il\: „Nu trebuie s\ vedem `n ]ine c\ doar cel care binecu-
asupra omului apare pe firul aceasta un act de pedeaps\, mânt, indiferent cine este mo-
lui Dumnezeu. Pe când bine- vinteaz\ are `n inima lui da- nahul respectiv, dac\ este ce-
istoriei biblice abia `n leg\tu- cuvântarea lui Dumnezeu are de r\utate din partea lui rul lui Dumnezeu, pe când cel
Hristos, cât mai degrab\ con- lebru sau nu, indiferent pe ce
r\ cu Cain, primul uciga[ de un efect direct, pentru c\ care iube[te blestemul este treapt\ a ajuns `n slujirea Bi-
om. Cain este realmente pri- Dumnezeu binecuvântând im- statarea c\ ceva care era me- departe de Dumnezeu. „Bine-
nit din start s\ ofere roade es- sericii“, mai spune arhim. Ti-
mul om pe care Dumnezeu `l prim\ energia sa d\t\toare de cuvântarea `nseamn\ darul motei Aioanei. Totdeauna lip-
blestem\. ~n cazul lui Adam, via]\“, mai spune Alexandru te g\sit lipsit de ele. Este evi- lui Dumnezeu, iar blestemul sa binecuvânt\rii atrage un
blestemat este doar p\mân- Mih\il\. Ca diferen]\ `ntre bi- dent un simbol al judec\]ii o- un lucru r\u, adic\ s\ `i do- r\zboi puternic care ne poate
tul, omul `ns\ nu. Este o dife- necuvântarea din Vechiul mului. Hristos când constat\ re[ti aproapelui t\u un lucru dobor`. Mul]i au plecat din
ren]\ pe care Sfântul Ioan Testament [i binecuvântarea la Judecata Universal\ c\ ci- pe care nu ]i-l dore[ti ]ie, m\n\stirea de metanie f\r\
Gur\ de Aur o observ\ ara- din Noul Testament ar fi fap- neva este p\c\tos nu-l bles- ceea ce nu-i specific `nv\]\- binecuvântare, mergând din
tând c\ abia uciderea seme- tul c\ `n Noul Testament team\. Blestema]ii care sunt turii cre[tine. Cine binecu- m\n\stire `n m\n\stire, ne-
vinteaz\ are din prisosul ini- g\sindu-[i lini[tea. „Lini[tea
mii [i al gurii sale ceva din vine [i din primirea acestei bi-
Cum sc\p\m Dumnezeu. Cine folose[te cu-
vinte de blestem, cine dore[te
necuvânt\ri, [i din permanen-
ta ascultare pe care mo-nahul
de blestem aceste lucruri aproapelui, nu
este `ntru Dumnezeu“.
trebuie s\ o s\vâr[easc\ pân\
la u[a mormântului“.
„Nu se recomand\ preo]ilor [i monahilor Binecuvântarea nu este do- Aceast\ binecuvântare,
s\ blesteme. P\rin]ii Bisericii [i Sfânta ar un cuvânt, ci [i un act: de ascultare, o putem extrapola
Scriptur\ `ndeamn\ la binecuvântare. Ea a dezlegare, din partea superio- [i la lumea laic\. ~n general,
fost `ntotdeauna semnul leg\turii cu Dum- rului, [i de supunere, din par- binecuvântarea se cere pen-
nezeu, iar blestemul - o barier\, un zid, a[ zi- tea celui mai mic. Spre exem- tru toate lucrurile [i faptele
ce o desp\r]ire `ntre noi [i Dumnezeu. De a- plu, `n m\n\stire binecuvân- vie]ii noastre. „~ns\ nu tre-
ceea, cei care blestem\ - indiferent cine sunt tarea `nseamn\ totul. „P\rin- buie s\ c\dem `n cealalt\ ex-
ei, chiar [i slujitori ai Bisericii -, mai ales ]ii de demult [i cei din vremea trem\, s\ devenim scrupu-
când este vorba de lucruri obi[nuite, consi- noastr\ recomand\ monahi- lo[i. Doar pentru lucrurile e-
der c\ fac un p\cat foarte grav, care trebuie lor s\ nu fac\ nimic f\r\ bi- sen]iale trebuie s\ cerem bi-
evitat“, spune arhim. Timotei Aioanei. ~n ge- marele duhovnic al jum\t\]ii a doua a veac- necuvântare. Binecuvântarea necuvântare, dar sunt [i oa-
neral, blestemul nu se prinde atunci când nu ului al XX-lea, spunea: „Blestemul de mam\ [i ascultarea fa]\ de ierarh, meni `ntr-adev\r smeri]i ca-
exist\ o motiva]ie clar\. P\rintele recoman- este ca blestemul de preot, se prinde“. De a- fa]\ de conduc\torul unei m\- re cer pentru toate lucrurile.
d\ `ndelunga r\bdare, s\ nu apel\m imediat ceea nu recomanda blestemul: „Nu bleste- n\stiri, fa]\ de duhovnic, `n- Dac\ aceast\ stare vine din
la blestem. „Un p\rinte care `[i iube[te cu ma]i copiii, c\ se prinde. Nu spune]i la sup\- seamn\ via]\ [i aduce daruri- smerenie este bine-venit\,
adev\rat copilul `l va ierta permanent, ca [i rare, `ntr-o `ncercare, anumite cuvinte grele, le cele bogate ale lui Dum- dac\ este doar de fa]ad\ es-
p\rintele cel bun din Evanghelie. Cu toate pentru c\ ele se prind“. „~n aceste cazuri, tre- nezeu. ~n Pateric se vorbe[te te un pericol mai mare. Du-
acestea, blestemul de mam\ [i de preot, buie s\ ne spovedim [i s\ cerem preo]ilor s\ adeseori despre binecuvânta- hovnicul `n]elept [i peniten-
atunci când este justificat, se poate ridica citeasc\ rug\ciunile de dezlegare de bles- re, monahii nu f\ceau nici tul ascult\tor [tiu pân\
numai prin c\in]\ [i prin iertare sincer\ a tem. S\ spunem la spovedanie c\ am strecu- m\car un pas f\r\ binecuvân- unde merge aceast\ asculta-
persoanei care a gre[it atr\gând asupr\-[i rat `ntre cuvintele noastre [i cuvinte de bles- tare, [i când aveau ceva de re“, spune arhim. Timotei A-
acest blestem“. Cunoscutul p\rinte Cleopa, tem“, ne `nva]\ arhim. Timotei Aioanei. spus cereau binecuvântare. ioanei. a
 CM
YK

12 Religie [i [tiin]\ Duminic\, 14 februarie 2010

Sfâr[itul domina]iei [tiin]elor

Dup\ lunga domina]ie a [tiin]elor `n aproape toate
fronturile de cunoa[tere a mediului `nconjur\tor, ale
Universului sau ale celor care vizau minunata f\ptur\
uman\, dup\ dou\ secole de `ncredere aproape f\r\
margini `n proiectul m\re] al metodelor [i teoriilor
[tiin]ifice, de explicitare cuprinz\toare a lumii [i vie]ii, au
ap\rut primele frontiere decisive. Mecanica cuantic\ a
produs rezultate care au anun]at limit\ri severe. ~ns\[i
structura materiei pune un hotar `n precizia descrierilor
[tiin]ifice, `ntrucât date simple de felul celor ce privesc
pozi]ia [i impulsul unei particule sau cele care fac
referire la starea energetic\ a unui sistem cuantic la un
moment de timp precis nu pot fi cunoscute.

~n mai multe articole din a- ~n acest fel, proiectul [tiin-

ceast\ rubric\ au fost men]io-
nate schimb\rile semnificati-
ve de optic\ din lumea [tiin]ei
petrecute la `nceputul secolu-
lui al XX-lea. {tiin]a [i-a revi-
zuit extensia idealurilor ei de
cunoa[tere. Rezultatele aces-
tea ob]inute de fizicieni sta-
tueaz\ limite formale evidente
`n proiectul de descriere preci-
s\ a realit\]ii. La nivel cuan-
tic, o descriere exhaustiv\ nu
este posibil\, `n principiu.
Pe de alt\ parte, relativita-
tea restrâns\ postuleaz\ c\
viteza luminii este finit\, trei
sute de mii de kilometri pe se-
cund\. La nivelul terestru, a-
ceasta pare a fi foarte mare,
`ns\ `n condi]iile giganticului
Univers, finitudinea ei limi-
teaz\ sever accesul nostru la
evenimentele care se petrec
`n Univers. O parte din Uni-
vers r\mâne practic invizibi-
l\, imposibil de detectat, indi-
ferent de rezolu]ia dispoziti-
velor noastre de observa]ie,
tocmai pentru c\ `n preajma
noastr\ nu au ajuns radia]ii
care s\ ne „aduc\“ informa]ii
dinspre zonele lui `ndep\rtate.
De asemenea, relativitatea
general\ [i cea special\ arat\
pe c\i diferite c\ nu tr\im
`ntr-o lume `ntins\ pe coordo-
nate absolute. L\rgimea spa-
]iului nu este un fundal fix,
imuabil, a[a cum am fi tenta]i
s\ constat\m plecând de la
reperele experien]ei directe.
De asemenea, nici timpul nu
este un [ir de momente care
se succed pretutindeni `n mod
imperturbabil, `n acela[i ritm.
~n Universul `n care tr\im nici
timpul, nici spa]iul nu sunt
absolute. Timpul este `n mod
nea[teptat legat de spa]iu, am-
bele având caracteristici strâns
legate de distribu]ia materiei
`n Univers. ~n zonele `n care
densitatea materiei este mai
mare, spa]iul se curbeaz\, iar
timpul se contract\, ambele
dovedindu-se a fi coordonate
contingente.
~n fine, acestor rezultate
celebre produse de fizica re-
cent\, verificate printr-o su-
medenie de experimente f\cu-
te `n ultimul secol, matemati-
ca [i [tiin]ele complexit\]ii au
ad\ugat alte rezultate semni-
ficative, care certific\, de data
aceasta pe calea conceptelor [i
ra]ionamentelor teoretice, c\
exist\ spa]ii ale cunoa[terii
[tiin]ifice unde certitudinea,
conturul clar sau descrierea
precis\ a unor evenimente nu
este nicicum posibil\.
]elor a suferit transform\ri
importante, idealul lor de pre-
cizie [i exhaustivitate a fost
restrâns `n mod sever. ~n ur-
ma acestor resitu\ri defensi-
ve ale [tiin]elor, s-au extins
alte teritorii vaste, s-au dese-
nat noi grani]e `n cunoa[terea
naturii [i omului. Un impera-
tiv nou a eliberat o parte sem-
nificativ\ a realit\]ii de sub
domina]ia [tiin]elor: dac\ o-
biecte simple din realitatea
sensibil\, precum o particul\
material\, nu pot fi descrise
precis de [tiin]e, atunci nes-
fâr[ita bog\]ie a vie]ii interi-
oare a omului, abisul con[tiin-
]ei lui, lumea vie]ii sau eveni-
mentele istoriei, credin]a sau
expresiile cuprinse `n artele
plastice [i `n literatur\ se si-
tueaz\, cu siguran]\, `n afara
competen]elor [tiin]elor.
Filosofia gr\be[te
mi[carea [tiin]ei c\tre
`ntâlnirea cu teologia
Toate aceste descoperiri
privind limitele [tiin]elor, sau
constrângerile ce vin dinspre
intrumentele [i metodologiile
specifice lor au redeschis, du-
p\ mult\ vreme, un câmp nou
de lucru, deosebit de fertil, a-
cela al dialogului dintre [tiin-
]e [i religie.
Re`ntâlnirea aceasta a [ti-
in]elor cu teologia a avut loc
dup\ replierea [tiin]elor `ntr-
un spa]iu de competen]e mai
bine delimitat, dup\ pozi]ii
radical diferite asumate vre-
me de mai multe secole, dup\
tensiunile existente cu prec\-
dere `n spa]iul occidental. De-
osebit de semnificativ este `ns\
faptul c\ la `ntâlnirea teologiei
cu [tiin]a, `n spa]iul european,
a participat [i filosofia.
Exist\ importante proiecte
`n filosofie, care analizeaz\
noile situa]ii din [tiin]\, re-
flectând cu prec\dere la impli-
ca]iile pe care aceste descope-
Edmund Husserl
(1859-1938) -
fondatorul
fenomenologiei, un
proiect filosofic ce
amendeaz\ preten]iile
de obiectivitate ale
[tiin]elor
Viteza limitat\ a luminii `ngr\de[te accesul la Universul `n care tr\im.
Privind spre om, fenomenologia deschide [tiin]ele spre teologie
riri ar putea s\ le aib\ asupra
modului `n care ne situ\m `n
lume. Newton considera c\ `n
filosofia naturii trebuie s\ fa-
cem abstrac]ie de sim]uri1.
Descartes observa [i el, cu
mai bine de trei secole `n ur-
m\, c\ „percep]iile sim]urilor
nu ne `nva]\ ce exist\ cu ade-
v\rat `n lucruri“2. Mai aproa-
pe `n timp, `n ultimele decenii
ale secolului trecut, pe seama
descoperirilor [tiin]ifice pome-
nite deja aici, `n filosofie au
ap\rut tot mai multe abord\ri
ce vizeaz\ limitele cunoa[terii.
Una dintre ele apar]ine fi-
losofului Jose Ortega y Gas-
set. ~ntr-un eseu publicat `n
19243, acesta face câteva con-
sidera]ii relevante, afirmând
c\ abordarea reduc]ionist\ a
[tiin]elor se rezum\ la inves-
tiga]ia tot mai adânc\ a lu-
crurilor, pentru dezv\luirea
structurilor [i constituen]ilor
lor. ~n particular, defini]ia -
„forma exemplar\ pe care o ia
ratio“, spune y Gasset, `n-
seamn\, de fapt, „a descom-
pune un produs `n elementele
sale ultime“. ~ns\, la cap\tul
acestui drum, când mintea se
afl\ `n fa]a elementelor ulti-
me, abordarea „anatomic\“ nu
mai poate continua. Ea „nu
poate descompune mai mult“.
De vreme ce sunt „lucruri ul-
time“, aceste „structuri inti-
me“ nu mai pot fi p\trunse
printr-o activitate „disecatoa-
re [i analitic\“, ci doar prin
ele `nsele. Neavând „intersti-
]ii“ care s\ fie scoase la ivea-
l\, constituen]ii ultimi nu mai
pot fi p\trun[i de ra]iune prin
opera]iile ei obi[nuite, ci doar
`ntr-un mod intuitiv. ~n viziu-
nea lui y Gasset, aceasta rele-
v\ faptul c\ `ntreg edificiul
cunoa[terii ra]ionale se spriji-
n\, `n ultim\ instan]\, pe ce-
va diferit, pe intui]ii. Pe de al-
t\ parte, `ntr-o abordare ra-
]ionalist\, [i categoriile fizice,
substan]a [i cauza, sunt com-
plet ira]ionale. Cauza, de e-
xemplu, presupune mereu o
alt\ cauz\, `ncât [irul regre-
siunilor ar putea fi f\r\ sfâr-
[it. ~n fine, abordând fiecare
fenomen doar ca pe un sim-
plu rezultat al condi]iilor sa-
le, ra]iunea se vede nevoit\
pân\ la urm\ s\ vizeze tota-
litatea condi]iilor (sau a cau-
zelor), pentru a cuprinde `n-
tregul. ~ns\ aici filosoful `l in-
voc\ pe Kant, potrivit c\ruia
„totalitatea condi]iilor (sau a
cauzelor) nu `i este oferit\
niciodat\ gândirii, ci `i este
propus\ ca sarcin\ sau pro-
blem\ infinit\“.
O alt\ men]iune a demer-
surilor filosofice cu privire la
noua situa]ie a [tiin]ei ar pu-
tea fi proiectul recent al unei
metafizici probabiliste. Re-
flec]ia filosofic\ incorporeaz\
aici, `n forme specifice, anu-
mite rezultate ale [tiin]elor,
preluând situa]ii precum in-
determinismul `ntr-o `ncer-
care de a contura o nou\ ma-
nier\ de `n]elegere a lumii.
Sunt avute `n vedere nume-
roasele experien]e sau date
privind limitele cunoa[terii,
ale ra]iunii [i instrumentaru-
lui matematic. Sunt pomeni-
te, `ntre altele, formele de in-
completitudine din geometrie,
din aritmetic\ [i teoria mul]i-
milor, sugerându-se c\ limite-
le certitudinii [tiin]ifice nu
sunt conjucturale, ci constitu-
tive, proprii instrumentelor [i
metodelor [tiin]elor. Or, toate
aceste rezultate conduc cum-
va la ideea c\, prin ra]iona-
ment, sunt imposibil de atins
certitudinea, exactitatea sau
universalitatea absolut\4.
Fenomenologia pune
temeiurile tuturor
[tiin]elor `n om
~ns\, `n mod particular, la
`ntâlnirea [tiin]elor cu teolo-
gia, filosofia are o alt\ contri-
bu]ie major\. Printr-o anumi-
t\ abordare curajoas\, filoso-
ful Edmund Husserl (1859-
1938) a reu[it s\ construiasc\
o analiz\ lucid\ a limitelor

CM
YK

Duminic\, 14 februarie 2010
cunoa[terii [tiin]ifice [i a te-
meiurilor ei, prin proiectul ex-
traordinar al fenomenologiei.
Cu pu]ine decenii `naintea
lui, un alt filosof german, Wil-
helm Dilthey (1833-1911), re-
cuno[tea deja faptul c\ tot
ceea ce poate sesiza omul `n
lume se dezv\luie prin trupul
s\u. Cunoa[terea mediului
`nconjur\tor [i a lumii fizice
este de fapt posibil\, tocmai
pentru c\ o parte a lumii ex-
terioare se afl\ `ntr-un raport
mai strâns cu via]a noastr\
spiritual\. Corpul, credea
Dilthey, este acel „ceva fizic“,
un „fragment al naturii“, care
ne asigur\ `ntâlnirea cu ea.
Corpul este deci o parte a lu-
mii exterioare care se afl\ `n-
tr-un raport special, legic, fa-
]\ de via]a spiritual\ a omu-
lui, astfel `ncât percep]iile
senzoriale, ac]iunile volitive
[i manifest\rile afective `[i au
un corespondent `n anumite
st\ri corporale5.
Husserl merge mai depar-
te, `n construc]ia proiectului
s\u filosofic al fenomenologi-
ei, spunând mai ap\sat c\ `n
spatele descoperirilor [tiin]ifi-
ce, a conceptelor menite s\ al-
c\tuiasc\ teoriile [tiin]ifice ce
descriu realitatea, `n `ns\[i
structura prin care sunt conce-
pute [i construite experimen-
tele de verificare ale teoriilor
[tiin]ifice se ascunde subiecti-
vitatea uman\. Cu mult\ luci-
ditate, fenomenologia lui Hus-
serl dezv\luie faptul c\ [tiin]a
`ns\[i se `ntemeiaz\ `n subiec-
tivitatea uman\, ele neavând
alte temeiuri `n afara ei.
Husserl afirm\ c\ [tiin]a
este considerat\, de cele mai
multe ori, din perspectiva
con]inutului [i conexiunilor ei
teoretice6, `ntre unit\]i, con-
cepte sau construc]ii mentale.
Totu[i, spune el, chiar dac\
cercet\torul formuleaz\ pro-
pozi]ii pe care le sus]ine `n
mod natural, el omite s\ spu-
n\ ceva despre judec\]ile sale
sau ale altcuiva, vrând s\ se
pronun]e doar despre st\rile
de fapt corespunz\toare. Prin
aceste perspective, fenomeno-
logia (re)conecteaz\ de fapt
„fundamentele [tiin]elor“ la
„condi]ia existen]ial\ imediat\
a umanit\]ii“. Ca „[tiin]\ ri-
guroas\“, fenomenologia scoate
la iveal\ contextul aprioric al
tuturor [tiin]elor obiective7.
Universul ca antroposfer\
[i fenomenologia
Din perspectiva dialogului
dintre teologie [i [tiin]\, pro-
iectul fenomenologic de a pu-
ne r\d\cina tuturor construc-
]iilor teoretice `n subiectul u-
man este o `ntreprindere so-
lidar\ discursului teologic.
Sfântul Maxim M\rturisito-
rul vede `ntreg Universul ca
fiind un macro-antropos, o
antroposfer\ menit\ s\-i asi-
gure omului spa]iul de mi[ca-
re al vie]ii, prin istorie, `nspre
devenirea lui spiritual\. Uni-
versul este o scar\ pe care o-
mul parcurge urcu[ul s\u
spre Dumnezeu.
Fenomenologia arat\, pe de
alt\ parte, c\ formele particu-
lare ale func]ion\rii con[tiin]ei
umane [i facult\]ile superioa-
re ale contempla]iei `nso]esc
toate drumurile cunoa[terii,
`ncât pân\ [i cele mai abstrac-
te dintre descrierile teoriilor
[tiin]ifice, cu toat\ str\dania
cercet\torului de atingere a o-
biectivit\]ii, r\mân esen]ial
legate de subiectul uman, de
con[tiin]a care reflect\ lume [i
care elaboreaz\ instrumente [i
concepte pentru descrierea ei.
~n acest fel, scopul medierii
`ntre teologie [i [tiin]\ poate
fi `n]eles ca „redescoperire a
subiectivit\]ii umane, ca cen-
tru al manifest\rii [i dezv\lu-
irii universului `n ambivalen-
]a sa paradoxal\ de fiin]\ ce
con]ine (...) universul [i este
con]inut\ de acesta“8. Altfel
spus, proiectul dialogului din-
tre teologie [i [tiin]\ se `nve-
cineaz\ cu fenomenologia, `n-
trucât „fundamentul unei re-
la]ii `ntre teologie [i [tiin]\ se
situeaz\ (...) numai `n profun-
zimile subiectului uman“9.
R\d\cinile [i
frontierele [tiin]elor
A[adar, pe de o parte, efor-
tul de a cuprinde lumea prin
ra]iune pare s\ duc\ spre con-
statarea c\ „certitudinea cu-
noa[terii - fie `n sensul de ne-
mijlocire psihologic\, fie `n cel
de adev\r logic sau de precizie
complet\ a m\surilor - este de
neatins“10. Adev\rul nu pare a
fi ceva posibil de circumscris
sau descriptibil `n mod deta-
liat, `ntr-un mod propriu
[tiin]elor. Adev\rul pare a fi,
`n cel mai bun caz, ceva spre
care investiga]ia [tiin]ific\ ar
putea cel mult s\ tind\11. ~n
`ntreg câmpul [tiin]elor, sunt
diverse fapte [i date care sem-
naleaz\ diferite grani]e sau
limite. Unele ]in de structura
logicii `nse[i, altele de situa-
]ia observatorului, de condi]ia
lui `n Univers, altele de natu-
ra edificiului matematic sau
de caracteristicile intrinsece
ale lumii cuantice. Din per-
spectiv\ teologic\, se poate
observa c\ [i efortul de cu-
noa[tere a lumii, la fel ca [i
`n]elegerea deplin\ a lucr\rii
lui Dumnezeu `n ea se v\d, `n
maniera ra]ional\, doar „ca `n
ghicitur\“12.
Pe de alt\ parte, „r\d\ci-
nele“ [tiin]elor conduc nu spre
temeiuri teoretice absolute, ci
spre con[tiin]a subiectului u-
man, care le gânde[te, care le
elaboreaz\ `n acord sau `n le-
g\tur\ cu lumea experien]ei
directe. Ruperea acestei leg\-
turi dintre lume [i om nu este
posibil\, nici m\car din punct
de vedere teoretic, sau ca ex-
CM
YK
periment imaginar. „Punctele
de vedere [tiin]ifice potrivit
c\rora existen]a mea este un
moment al lumii sunt naive [i
incorecte, pentru c\ ele con-
sider\ de la sine `n]eles, f\r\
men]iune special\ a celuilalt
punct de vedere, al con[tiin]ei,
prin care se constituie punctul
de plecare al unei lumi `n jurul
meu [i `ncepe s\ existe pentru
mine“13. ~n aceast\ perspecti-
v\, fenomenologia adun\ efor-
turile de `ntemeiere ale [tiin-
]elor [i le `nr\d\cineaz\ `n om:
c\utarea unui adev\r cu refe-
rire la lume conduce spre om,
spre con[tiin]a lui care le re-
flect\ pe toate.
Privind de aici, se vede c\
omul este cel care adun\ lu-
mea, `n mod simbolic, `n el, ca
fiin]\ `nzestrat\ cu trup sen-
sibil [i suflet inteligibil. ~n om
se `ntâlne[te lumea sensibil\
[i cea inteligibil\, prin sim]u-
rile care percep lumea [i `n
mintea care desprinde `n]ele-
suri de pe urma activit\]ii lor.
Omul adun\ lumea
`n sine [i o ridic\
la Dumnezeu
Semnificativ aici este fap-
tul c\ reflec]ia patristic\ a su-
bliniat existen]a unei leg\turi
foarte strânse `ntre sim]ire [i
minte. Aceast\ leg\tur\ face
posibil\, `n ultim\ instan]\,
cunoa[terea, prin trup, a celor
sensibile. „Sim]irea [i cele su-
puse sim]urilor au fost create
ca s\ slujeasc\ min]ii“14. Mai
mult chiar, „mintea f\r\ sim-
]uri nu-[i arat\ nicidecum
lucr\rile sale [i nici sim]urile
pe ale lor f\r\ minte“15. ~ncer-
când s\ surprind\ aceast\ al-
c\tuire extraordinar\ a omu-
lui, care poate s\ `n]eleag\ cu
mintea date despre lumea
sensibil\ sesizat\ prin sim-
]uri, Sf. Maxim M\rturisito-
rul se `ntreab\: „Cum se une[-
te mintea [i ceea ce se `n]elege
prin `n]elegerea de la mijloc [i
care e rela]ia ce une[te cele
desp\r]ite `n jurul `n]elesului
rezultat din amândou\, de se
cuprind una pe alta...?“.
~n om a[adar, ca fiin]\ cu
suflet `n]eleg\tor [i trup ma-
terial, se `ntâlne[te lumea
material\ [i cea spiritual\. ~n
el „se une[te mintea `n]eleg\-
toare cu cele `n]elese `n `n]e-
legerea lui; la fel, actele lui
Spa]iul [i timpul nu formeaz\ un fundal absolut,
a[a cum par `n experien]a noastr\ direct\
CM
YK
Religie [i [tiin]\ 13
Lumea cuantic\ a diminuat preten]iile de precizie
absolut\ ale [tiin]elor, chiar din interiorul lor
perceptive, cu lucrurile sensi-
bile `n sim]irea lui“. Lucrurile
sensibile, cu structurile lor
ra]ionale, pot fi `n]elese de
om, `ncât toate cele percepute
din lumea sensibil\ sunt adu-
nate, cu `n]elesurile lor, `n
mintea lui. Acest lucru este,
a[adar, deosebit de semnifica-
tiv, `ntrucât arat\ c\ spiritul
uman „adun\ `n el tot univer-
sul“16.
Teologia vede `ns\ `n aces-
tea o leg\tur\ strâns\ `ntre
lumea `nconjur\toare [i om
care dep\[e[te o leg\tur\
simpl\. Potrivit reflec]iei pa-
tristice, omul este chemat s\
adune `n el `n]elesurile s\dite
`n lume de Dumnezeu, evi-
tând `ns\ `n]elesurile p\tima-
[e [i c\utându-le pe cele cu-
rate, pentru a descoperi prin
ele purtarea de grij\ a lui
Dumnezeu [i a ridica lumea [i
pe sine la El.
1
Cf. Jose Ortega y Gasset, „Semni-
fica]ia istoric\ a teoriei lui Einstein“,
în vol. Tema vremii noastre, Editura
Humatias, Bucure[ti, 1997, p. 174.
2
Cf. Regulae ad Directionem In-
genii, II, &3, apud Patrick Suppes,
Metafizica probabilist\, Editura Hu-
manitas, 1990, p. 195.
3
Este vorba despre eseul „Nici vi-
talism, nici ra]ionalism“, în rev. Re-
vista de Occidente, octombrie 1924,
tradus [i publicat în limba român\ în
Tema vremii noastre, pp. 195-207.
4
John Dewey, A short catechism
concerning truth, Middle Work, pp.
5-6, vol. 6, 1 141, apud Ali Benmakh-
louf, „Adev\r“, în Dic]ionar de istoria
[i filosofia [tiin]elor, Dominique Le-
court coord., Editura Polirom, Bucu-
re[ti, 2005, p. 58.
5
Poul Lubke, „Wilhelm Dilthey.
Spirit [i Natur\“, în Filosofia în Seco-
lul XX, coord. Anton Hugli [i Poul Lub-
ke, vol. I, Fenomenologia, hermeneuti-
ca, filosofia existen]ei, teoria critic\, E-
ditura All, Bucure[ti, 2008, p. 41.
6
Edmund Husserl, Cercet\ri logi-
ce II. Cercet\ri asupra fenomenologi-
ei [i teoriei cunoa[terii. Partea întâi,
Cercet\rile 1 [i 2, Editura Humani-
tas, Bucure[ti, 2009, p. 134.
7
Alexei Nesteruk, Universul în co-
muniune. C\tre o sintez\ neopatristi-
c\ a teologiei [i [tiin]ei, Editura Cur-
tea Veche, Bucure[ti, 2009, p. 132.
8
Ibidem, p. 79.
9
Patrick Suppes, op. cit. 195.
10
Ibidem, p. 186. „A a[tepta ca te-
oriile s\ posede o form\ tare de com-
pletitudine ar însemna a ne a[tepta
la prea mult. [...] Din diversele exem-
ple apare evident faptul c\ ne putem
a[tepta la forme slabe de completitu-
dine în cazul unor teorii referitoare la
sfere restrânse ale experien]ei“. Ibi-
dem, p. 208.
11
Ali Benmakhlouf, art. cit., în
Dic]ionar de istoria [i filosofia
[tiin]elor
12
„C\ci vedem acum ca prin oglin-
d\, în ghicitur\, iar atunci, fa]\ c\tre
fa]\; acum cunosc în parte, dar atunci
voi cunoa[te pe deplin, precum am fost
cunoscut [i eu“. (I Corinteni 13, 12)
13
Maurice Jean Jacques Merleau
Ponty, Phenomenology of Perception,
p. ix, apud. Alexei Nesteruk, op. cit.,
p. 261.
14
Talasie Libianul, Despre dragos-
te, înfrânare [i petrecerea cea dup\
minte, cap. 5, în Filocalia, vol. IV, p. 33.
15
Sf. Simeon Noul Teolog, Cele
225 de capete teologice [i practice,
cap. 34, în Filocalia, vol. VI, p. 66.
16
Pr. Dumitru St\niloae, nota. 256,
în Ambigua, Editura Institutului Biblic
[i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, Bucure[ti, 2006, p. 306-307.
Pagini realizate de diac.
Sorin MIHALACHE,
Centrul de Studii
Interdisciplinare `n
Religie [i {tiin]\,
Funda]ia „Solidaritate
[i Speran]\“, Ia[i
14 Amintirile unei pagini de ziar Duminic\, 14 februarie 2010

„Clima cea de iarn\ a Sinaiei e f\r\ pre]“

Prilej de odihn\ [i tratament pentru unii, subiect
de cercetare pentru al]ii, locurile frumoase din
]ar\ erau reg\site deseori `n paginile ziarelor
interbelice prin descrierile am\nun]ite care
reprezentau [i un `ndemn la vilegiatur\. Cititorii
puteau s\ se conving\ c=t de frumo[i sunt
Mun]ii Neam]ului cu m\n\stirile lor, c=t de curat
[i t\m\duitor era aerul de la Sinaia [i care sunt
surprizele unei expedi]ii `n s\lb\ticia Deltei
Dun\rii. Cititorii mai aflau c\ „`n Rom=nia, ca [i
`n Fran]a, exist\ o serie de mun]i de foc care nu
mai erup de mult\ vreme, a[a-numi]ii vulcani
stin[i, cu cratere `mp\durite. Ace[ti vulcani nu
sunt `ns\ definitiv adormi]i“.

„O expedi]ie [tiin]ific\ austri-
ac\ `n regiunea gurilor Dun\rii“
din 20 octombrie 1924 din „Ade-
v\rul“ ar\ta care sunt „Impresiile
unui savant vienez“ din „Neue
Freie Presse“. Aici afl\m c\ un
„consilier guvernamental, dr. Vic-
tor Pietschmann, ichtyologul Mu-
zeului de Istorie Natural\, s'a `n-
tors `mpreun\ cu d. dr. O. Koller
dintr'o c\l\torie de explorare [i
colec]ionare `n regiunea gurilor
Dun\rii (...) Regiunea inundat\ a
Dun\rii `n preajma deltei sale cu-
prinde peste 8000 de metri p\-
tra]i, aproape jum\tate din su-
prafa]a Austriei de Jos, [i e aco-
perit\ `n cea mai mare parte de
p\duri dese, mla[tini [i lacuri (...)
Vrednice de remarcat sunt `n spe-
cial unele insule plutitoare care
adesea `ntrec cu mult `n m\rime
suprafa]a ora[ului Viena [i sunt
alc\tuite din r\d\cinile `mpletite
ale trestiilor `nalte de trei p=n\ la
patru metri. ~n special `n aceste
regiuni inaccesibile tr\iesc nenu-
m\rate p\s\ri de mla[tini [i apele
foiesc de pe[ti“.
Mun]ii Neam]ului, precum [i
`ntreg ]inutul m\n\stirilor din
Moldova de Nord erau printre
cele mai des `nt=lnite destina]ii
ale vilegiatur[tilor din perioada
interbelic\, a[a cum arat\ ziare-
le de atunci. Vizitatorii acestor
locuri erau chiar [i „turi[ti“ str\-
ini de soi care aveau un program
organizat din timp, a[a cum ara-
t\ articolul „Vizita unor savan]i
str\ini `n Bucovina“ din Adev\-
rul, 26 august 1933. ~ntre cei [a-
se savan]i str\ini care erau a[-
tepta]i de autorit\]ile rom=ne se
aflau [i „doi vechi prieteni ai ]\rii
noastre: profesorul dr. Laignel -
Lavastine (Paris) [i profesorul
dr. P. Capparoni (Roma)“.
Printre altele, savan]ii urmau s\
viziteze „m\n\stirile Putna [i
Sucevi]a. Pr=nzul va fi luat la
fabrica de sticl\ din Putna. Dup\
amiaz\ se va vizita m\n\stirea
Humorului, castelul regal din
Poiana I]cani, iar seara va fi ple-
carea la b\ile Vatra Dornei.
Urmeaz\ apoi, a doua zi, o excur-
sie cu plutele pe Bistri]a“.
Un c\l\tor prin Mun]ii Neam-
]ului este evocat `n articolul „~n
amintirea lui Calistrat Hoga[„ de
C. R. Ghiulea din „Adev\rul“ 11
iunie 1924. „~n ceasurile de sin-
gur\tate, `n anii cei mai fragezi
ai vie]ii, Hoga[ visa prin f=n [i
prin copaci, primind m=ng=ierea
plantelor [i ascult=nd glasul p\-
m=ntului. Mai t=rziu, `n lungile
vacan]e de var\ fugea din aridi-
tatea ora[elor pentru a se dedica
excursiilor lungi prin mun]ii
Neam]ului, spre m=n\stiri, pe
culmea Ceahl\ului. At=t de mult
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
se identificase cu natura `nc=t `[i
f\cuse timp obi[nuit de munc\
din ceasurile nop]ii, c=nd ora[ele
adormite `]i dau r\gaz s\ sim]i,
s\ auzi limba vie a frunzi[ului [i
r\coarea ]arinei“.
La fel, `n articolul „Prin mun-
]ii Neam]ului. Agapia“ de A. Se-
maca, din 12 august 1924, ziarul
„Adev\rul“, era evocat farmecul
locurilor, apreciat de numero[i
vizitatori: „Dac\ bunul nostru
prozator G. Galaction, ca [i at=]i
al]ii cu mai pu]in talent, dar cu
suflet tot at=t de mare, a r\mas
entuziasmat la sunetul vestitelor
clopote de la Neam], care `[i lea-
g\ undele p=n\ departe umpl=nd
v\zduhul cu o muzic\ divin\, so-
cotesc c\ `mi fac o pioas\ datorie
ad\og=nd c\ nu exist\ toac\ mai
minunat\ ca la Agapia.
Clopotele de la Neam] [i toaca
de la Agapia sunt o not\ specifi-
c\ fiec\reia din cele dou\ m\n\s-
tiri [i care se adaug\ la farmecul
lor odat\ cu trecutul glorios [i
frumuse]ea locurilor (...) Cunosc
Agapia `nc\ din copil\rie c\ci ani
de-a r=ndul mi-am petrecut `n a-
cest col] de lume cele c=teva luni
de var\. Locurile acestea care
mai t=rziu mi-au c\zut nostalgi-
ce le-am iubit din prima zi. M=-
n\stirea, care se `nal]\, alb\ [i
sever\ `n mijlocul codrilor, Bla-
goslovul cu cimitirul [i bisericu]a
de lemn, muncelul ple[uv, ve[nic
b\tut de soare [i de v=nturi, dru-
mul `n susul p=r=ului spre che-
restea [i mai departe la Sihla, iar
mai presus de toate soarele Aga-
piei [i nop]ile cu lun\ sunt clipe
ce vor r\m=ne pentru totdeauna
vii `n amintire“.
„Vulcani noroio[i care
se mai numesc [i p=cle“
Pentru o parte din cititorii zia-
relor interbelice, multe zone ale
]\rii reprezentau adev\rate curi-
ozit\]i. „Vulcanul de metan Cop-
[a Mic\“ este subiectul din „Ade-
v\rul“, de pe 15 iunie 1933, `n ca-
re se descrie un fenomen intere-
sant: „Coloana de gaze care p=n\
ieri a format la Cop[a Mic\ un fel
de vulcan invizibil, aprinz=ndu-
se, ofer\ acum un spectacol gran-
dios [i `nfior\tor“. De aici afl\m
c\ „Pe muntele «Puturosul», pe a-
locuri, gazul iese prin fundul la-
curilor [i atunci apa bolborose[te,
are un miros special [i ucide une-
ori viet\]ile din ea sau se aprind
focuri juc\u[e pe luciul iazului.
Astfel, la Borsec, `n jude]ul Ciuc
[i la Borca, `n Suceava, sunt f=n-
t=ni bolborositoare din cauza bio-
xidului de carbon. Aceste ape ca-
p\t\ denumirea de borvisuri (a-
pe cu acid carbonic), cum se g\-
sesc la Dorna, Borsec, Tu[nad,
Malna[, V=lcele etc.
La Bados, pe muntele Putu-
rosu, `n jude]ul Trei Scaune, sunt
pe[teri cu bioxid de carbon, `n
care un animal care intr\ acolo
nu mai iese viu, deoarece gazul `l
asfixiaz\ (...) La Lop\tari, `n jud.
Buz\u, sunt focuri nestinse, iar
`n regiunea petrolifer\ gazele
produc incendii ce dureaz\ une-
ori luni sau ani `ntregi a[a cum a
fost incendiul faimoasei sonde de
la Moreni“.
Tot de aici afl\m [i despre
„Vulcanii noroio[i. La Barca [i
Policiori, `n jud. Buz\u [i `n jud.
R=mnic, sunt salze, adic\ vulcani
noroio[i care se mai numesc [i
p=cle. Unii din ace[ti vulcani de
noroi au conul `nalt de 1,50 m“.
O priveli[te neobi[nuit\ o ofe-
rea „coloana de foc de la Cop[a
Mic\. A fost de ajuns, desigur, ca
una din pietrele asv=rlite de vul-
can, c\z=nd pe o alt\ piatr\ da-
r\, s\ scapere o sc=nteie pentru
ca `ntreaga gur\ de gaze s\ se
aprind\“.
Dac\ „profanii“ nu [tiau, aveau
prilejul s\ afle, din „Adev\rul“ de
pe 23 iulie 1933, c\ „«Suntem o
]ar\ vulcanic\, ba una din cele
mai vulcanice din Europa `n-
treag\», ne spune d. prof. I. Simio-
nescu, eminentul geolog [i popu-
larizator al [tiin]ei. Profanii cred `n
mod gre[it c\ `n Europa ar fi numai
5 vulcani, anume Etna, Vezuviul [i
Stromboli `n Italia, Hecia `n
Islanda, Santorin `n Grecia.
~n Rom=nia, ca [i `n Fran]a,
exist\ o serie de mun]i de foc ca-
re nu mai erup de mult\ vreme,
a[a-numi]ii vulcani stin[i, cu cra-
tere `mp\durite. Ace[ti vulcani
nu sunt `ns\ definitiv adormi]i.
{i pe Vezuviu se cultiva vi]a de
vie veacuri de-a r=ndul, p=n\ e-
„Ce-ar putea
deveni Sinaia“
Un articol semnat de I. Teodo-
rescu `n edi]ia de pe 29 septem-
brie 1924 a „Adev\rului“ arat\
c\ Sinaia ar putea fi „Un Sim-
mering sau un Saint Maurice al
Rom=niei“.
Autorul face o pledoarie pen-
tru Sinaia, sta]iune care ar pu-
tea fi „exploatat\“ mai ales `n
timpul iernii. Are „altitudine fa-
vorabil\ (circa 900 de metri), p\-
duri de tot soiul, clim\ bun\, ap\
de b\ut minunat\, cum poate nu
este alta `n ]ar\, toate acestea [i
multe altele i le-a h\r\zit natu-
ra. Oamenii au ad\ugat drumuri
[i ni]el confort, mai deosebit ca `n
alte sta]iuni climaterice. Dac\
rupse `n anul 78. d.Hs. `ngro-
p=nd `n lav\ ora[ele Hercula-
num, Stabia [i Pompei“.
„Viligiaturi[tii dela
Tu[nad pot fi
deocamdat\ lini[ti]i“
Savantul a ar\tat c\ „nu to]i
vulcanii vars\ dar foc, lav\ [i ce-
nu[e. Regiunea noastr\ petrolife-
r\ e considerat\ drept o regiune
vulcanic\, ipotez\ ce s'a confirmat
acum patru ani cu prilejul erup]i-
ei de la Moreni. ~n ad=ncul p\-
m=ntului sunt mase de gaze la
presiune de sute de atmosfere, ce
a[teapt\ str\pungerea straturilor
ce le acoper\ spre a erupe luni [i
ani de zile. A fost o gre[eal\ soda-
jul f\cut la Moreni `n 1929, p=n\
la stratul meotic, care odat\
str\puns a permis explozia groza-
v\ de la 27 Mai 1929 [i aprinde-
rea gazelor. Focul de la Moreni s'a
stins abia dup\ 840 de zile, pro-
voc=nd economiei na]ionale o pa-
gub\ cifrat\ la miliarde de lei,
prin degazefiarea regiunei“.
Sinaia mai poseda [i ape mi-
nerale, cine [tie ce devenea p=n\
ast\zi. De sigur c\ valea actual\
n'ar fi fost suficient\ [i s'ar fi `n-
tins p=n\ la Poiana }apului. Ea
are `ns\ ceva pe care pu]in `l cu-
nosc [i care va forma miezul arti-
colului de fa]\. Aceea c\ Sinaia
de iarn\ `ntrece imens pe cea de
var\, adic\ vreau s\ spun c\ cli-
ma cea de iarn\ a Sinaiei e f\r\
pre], e incomparabil\ pentru
c\utarea s\n\t\]ii. ~n adev\r,
iarna aerul devine aci de-o usc\-
ciune [i de-o limpezime extraor-
dinar\, cea]a [i umezeala care
vara sunt sup\r\toare, iarna,
dela Decembrie - Martie inclusiv,
dispar cu totul. Un soare cald,
dela orele 10 - 3, [i un cer senin
ziua ca [i noaptea str\luce[te a-
proape `n permanen]\, peste z\-
pada sclipitoare. Praful e atunci
„Mai avem `n Ardeal [i al]i
vulcani. La 3 km. de Tu[nad e la-
cul Sf. Ana. Acest lac, at=t de fru-
mos, are drept fund un crater si-
tuat la 950 m altitudine. Viligia-
turi[tii dela Tu[nad pot fi deo-
camdat\ lini[ti]i, dar `n ziua
c=nd se va str\punge aci p\m=n-
tul la c=teva sute de metri ad=n-
cime s’ar repeta gre[elile dela
Moreni [i Cop[a Mic\.
Mun]ii }eble[ului, Harghita,
C\liman [i zona rocelor eruptive
formeaz\ a[a-numitul lan] de foc
al Rom=niei. ~n ]ara noastr\ se
g\se[te cel mai lung [ir de mun]i
vulcanici din toat\ Europa, `nce-
p=nd din Maramure[, p=n\ la
Tu[nad. Cuprinde mun]ii: Viho-
riat, S\l\u[ul, Oua[, Gutin, }ib-
le[, Calimanii, Gurghiul, H\rghi-
ta, Barotul [i Puciosul. Craterul
vulcanului de la Sovata are o l\r-
gime de 4 kilometri, o ad=ncime
de 700 metri. E acoperit cu p\-
duri seculare de brazi“.
„Vulcanii Rom=niei sunt vul-
cani lini[ti]i. For]a lor e `n
ad=ncime. De aceea `n viitor ar
trebui mai mult\ pruden]\ `n e-
xecu]ia lucr\rilor de foraj“. a
necunoscut. Aceast\ usc\ciune e
a[a de intens\ `nc=t carnea
prinde coaj\ `ntr-o zi [i locuitorii
sunt nevoi]i s\ `[i acopere [unca,
br=nzeturile [i alte alimente cu
c=rpe ude spre a le putea p\stra.
Prin urmare tot ce e ran\ ex-
tern\ sau intern\ se usuc\ [i se
`nchide repede `n acest climat hi-
bernal. De-asemenea neuraste-
niile, diabeturile, uremiile, chiar
reumatizmele, scrofulele deschi-
se, afec]iunile pulmonare sunt
foarte repede influen]ate `n bine“.
Autorul articolului observ\ c\
mul]i oameni suferinzi mergeau
„`n str\in\tate, cu sdruncin
cumplit [i cu grele cheltuieli (...)
Nimeni nu s'a g=ndit s\ le spue
c\ Sinaia le st\ la dispozi]ie, c\
sta]iuni cilimaterice ca Sinaia
pu]ine se g\sesc“.

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al
B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 -
Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, Silviu DASC|LU, secretariat; 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, 0232/244.302; fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina STURZU, e-m
mail: info@ziarullumina.ro,
Dan TEODORESCU, pr. Cezar }|B+RN|
www.ziarullumina.ro CONSILIER PATRIARHAL: ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr.
Cosmin OLINICI SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: 19318
DIRECTOR FONDATOR: Florin ZAMFIRESCU Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul
DIRECTOR Foto : „NONY“ redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin
DIRECTOR EDITORIAL: Narcisa BALABAN Tehnoredactare: Lucian APOPEI, factorii po[tali pân\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Constantin MATEI, Andreea TOMA urm\toare. Abonamentele pentru Muntenia, Dobrogea [i
Corectura : Alina Narcisa BOSAC, Oltenia se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\
REDACTOR-{EF diac. Cosmin PRICOP de contact Ioan GRIGORE) sau prin factorii po[tali pân\ pe
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Departament distribu]ie:
Augustin P|UNOIU
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
De asemenea, s\pt\mânalul
„LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\ `n
a Centrului de Pres\ BASILICA Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
REDACTOR-{EF DOBROGEA [i OLTENIA)
al Patriarhiei Ortodoxe Române Departament economic: Tip\rit la BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE SOCIAL|): ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
Cristina ZAMFIRESCU
ISSN 1841-141X Consilier juridic : Ana MANEA IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Române, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 Duminic\, 14 februarie 2010
Cum s\ renun]\m la fumat cu ajutorul fitoterapiei
Tabagismul este o intoxica]ie cronic\ [i
acut\ cu substan]e toxice existente `n
frunzele de tutun dup\ un consum
excesiv [i de lung\ durat\. Nicotina
este implicat\ `n provocarea bolilor
de prof. univ. dr.
Constantin MILIC|
Indiferent de sexul fum\to-
rilor, tabagismul se afl\ la ori-
ginea multor boli:
- afec]iuni cardiovasculare,
inclusiv angina pectoral\, in-
farct miocardic, cre[terea ten-
siunii arteriale, arterite obli-
terante [i tromboze;
- boli pulmonare cronice [i
acute, bron[ite, tuse tabagic\,
pneumonie, scleroz\ pulmo-
nar\, emfizem pulmonar, tu-
berculoz\;
- cancere cu diferite locali-
z\ri (pl\mâni, laringe, esofag,
buze, limb\, pancreas, ficat,
stomac, colon, prostat\);
- boli gastro-intestinale
(gastrite, ulcer gastric [i duo-
denal, halen\);
- sl\birea reflexelor la con-
duc\torii auto, contribuind la
cre[terea riscurilor de acci-
dente.
O boal\ grav\ provocat\ de
tabagism este bronho-pneumo-
nia cronic\ obstructiv\ (BPOC),
care afecteaz\ aproximativ 600
de milioane de locuitori pe plan
mondial, din care peste 1 mil-
ion români. Prin acutizare,
boala prezint\ câteva simp-
tome distincte: sufocare seve-
r\, producerea excesiv\ de spu-
t\, respira]ie [uier\toare, ustu-
rime `n gât, congestie [i hiper-
secre]ie nazal\, tuse, febr\,
somnolen]\, intoxicare cu CO2,
insomnie, depresie psihic\, pof-
t\ de alimente dulci [i reduce-
rea aten]iei. La o acutizare mai
avansat\, unul din opt pacien]i
necesit\ spitalizare [i terapie
intensiv\.
Fumatul este un factor de
risc care poate declan[a com-
plica]ii `n timpul opera]iilor
chirurgicale sau postoperatorii,
ducând la afec]iuni circulatorii,
pulmonare, infec]ioase [i de ci-
catrizare a r\nilor. Riscul aces-
tor complica]ii se reduce sem-
nificativ `n cazul renun]\rii la
fumat cu cel pu]in dou\ luni
`nainte de opera]ie.
B\rba]ii care fumeaz\ peste
15-20 ]ig\ri pe zi vor avea
pl\mânii puternic afecta]i, cu
manifest\ri de la tuse pân\ la
cancer pulmonar, arterite obli-
terante la picioare, chiar cu ris-
cul amput\rii lor.
Cele mai grave efecte,
la femei [i adolescen]i
La femei, consumul de tutun
este mult mai d\un\tor, fiind
asociat cu declan[area multor
boli grave, inclusiv cancere de
sân, de col uterin, de stomac,
colon [i pl\mâni. La fum\toare
cardiovasculare, cu ac]iune direct\ asupra
vaselor sangvine [i a celulelor nervoase
din creier; cre[te tensiunea arterial\ [i
colesterolul din sânge, cu risc de
congestie cerebral\ [i tromboze vasculare.
mar. Din nefericire, cancerul de
pl\mâni provocat de tabagism
se poate finaliza cu decesul pa-
cientelor `n numai 5 ani dup\
punerea diagnosticului. Im-
portant este [i rolul fumatului
asupra `mb\trânirii [i rid\rii
premature a pielii, `ntrucât pro-
voac\ o cre[tere `n derma fu-
m\toarei a secre]iei unei enzi-
me care deterioreaz\ colagenul,
cel care asigur\ elasticitatea, su-
ple]ea [i vigurozitatea tenului.
La copii [i adolescen]i exist\
riscul cel mai mare al depen-
den]ei [i intoxica]iei cu tutun.
Aceast\ dependen]\ se in-
staleaz\ cu o rapiditate sur-
prinz\toare, fiind suficiente
numai câteva zile de fumat, `n-
trucât creierul tinerilor, `nc\ `n
formare, este mai vulnerabil la
intoxica]ia tabagic\ compa-
rativ cu creierul adult.
Nefum\torii care inhaleaz\,
f\r\ voia lor, fumul de ]igar\
din mediul de via]\ (locuin]e,
birouri, [edin]e, restaurante,
trenuri) vor trebui s\ benefici-
eze de o protec]ie special\, `n-
trucât se apreciaz\ c\ fum\-
torii preiau doar 15% din fum,
iar restul de 85% se `mpr\[tie
`n atmosfera din jur. Fum\torii
pasivi, `n primul rând copiii, se
pot `mboln\vi de acelea[i boli
ca [i fum\torii activi. Mai `ntâi
apar irita]ii oculare, urmate de
afec]iuni ale c\ilor respiratorii
(tuse, bron[ite), ulcere, boli
coronariene [i unele forme de
cancer (pulmonar [i laringian).
S-a constatat c\ un nefum\tor
care st\ 20 de ani lâng\ o per-
soan\ ce fumeaz\ câte 20 ]ig\ri
pe zi acumuleaz\ `n pl\mâni
circa 4 kg de funingine, prezen-
tând cantit\]i mari de nicotin\
`n sânge [i urin\.
Toate aceste date demon-
streaz\, f\r\ nici o exagerare,
c\ tabagismul poate fi compa-
rat cu ravagiile generate de tu-
berculoz\, prin caracterul s\u
agresiv [i prin consecin]ele ne-
faste, adesea iremediabile.
Remedii din
plante pentru
renun]area la fumat
Simptomele intoxic\rii cu
tutun `ncep cu dureri de cap,
ame]eli, grea]\, vom\, obosea-
l\ general\, pierderea memo-
riei, tremur\turi, sughi], tran-
spira]ii reci, saliva]ie abun-
dent\, degradarea din]ilor [i a
papilelor gustative, lipsa pof-
tei de mâncare, sc\derea rapi-
d\ `n greutate, uneori le[in.
Tratamentele fitoterapeuti-
ce recomand\, `n uz intern, fo-
losirea produselor care modifi-
c\ gustul nicotinei sau ac]io-
neaz\ `mpotriva tulbur\rilor
provocate de lipsa acestui drog:
- infuzie de pedicu]\, numi-
t\ [i br\di[or, preparat\ din 5
g pulbere uscat\ [i m\cinat\
la 200 ml ap\ clocotit\: se in-
fuzeaz\ 5 minute, se strecoar\
[i se bea diminea]a, pe stoma-
Pagina de s\n\tate 15
- infuzie de cimbri[or, 4 lin-
guri la 1 litru ap\ clocotit\; se
infuzeaz\ 3 minute, se stre-
coar\ [i se bea `ntreaga canti-
tate frac]ionat\ `n doze de 50
ml la intervale de 15-20 minu-
te. La aprinderea ]ig\rii apare
senza]ia de vom\ care dispare
imediat dup\ `nl\turarea fu-
mului;
- decoct din rizomi de obli-
gean\, din care se bea câte o
lingur\, `nainte [i dup\ mese-
le din cursul zilei;
- sirop de creson, din care se
ia câte o linguri]\ de 8-10 ori
pe zi, la intervale de dou\ ore;
- mestecarea unei linguri]e
de rizomi sau frunze uscate de
obligean\, care se ]ine `n gur\
timp de 5-10 minute, de 3-4 ori
pe zi, având un gust amar [i
aromat, cu efect de diminuare
a poftei de fumat [i de respin-
gere a fumului.
Alte tratamente recomand\
ceaiuri cu alga brun\ sau c\-
tunic\, decoct din frunze de
nuc sau hrean ( dou\ c\ni pe
zi), macerat din usturoi (o ca-
n\ diminea]a), leurd\, frunze
de p\trunjel, ulei de ment\
sau de ricin.
~n uz extern se pot aplica pe
abdomen cataplasme cu frun-
ze fierte de pelin.
Regimul alimentar
Regimul alimentar va in-
clude câteva re]eta care [i-au
dovedit eficacitatea:
- semin]e de dovleac (60 g) Infuzia de pedicu]\ se bea diminea]a, pe stomacul
decojite [i pisate care se ames- gol, cu o or\ `nainte de micul dejun, `ntr-o
tec\ cu 20 g zah\r [i 10 g coji cur\ de durat\, pân\ la abandonarea fumatului
de portocale rase `n 160 ml a-
p\; se bea prin `nghi]ituri ra- - evitarea locurilor cu mul]i n\viri grave, cre[te speran]a
re, iar dup\ 5 ore se ia o lin- fum\tori (restaurante, cafene- de via]\ [i se pot economisi
gur\ cu ulei de ricin; le, cluburi, discoteci); sume importante din bugetul
- semin]e de dovleac (300 g) - evitarea fumatului `n spa- familiei.
decojite [i bine pisate, ameste- ]ii `nchise (birouri, dormitor, Exist\ opinia c\ renun]area
cate cu miere de albine pentru camera copiilor); la tutun poate duce la cre[te-
a fi consumate diminea]a, pe - renun]area la fumatul din rea `n greutate a corpului, `n
nemâncate, iar dup\ câteva ore timpul nop]ii [i mai ales la ]i- medie, cu 2-3 kg la b\rba]i [i
se ia o lingur\ de ulei de ricin. gara foarte d\un\toare de di- peste 5 kg la femei. ~n acest
La acest tratament se adau- minea]\, luat\ pe nemâncate; caz se va reduce o cantitate de
g\ o cur\ cu propolis, drojdie - vor fi `ndep\rtate toate o- 300-500 calorii din alimenta-
de bere, bor[ de t\râ]e [i o]et biectele ispititoare (]ig\ri, pi- ]ia zilnic\, mai ales la carne,
de mere. pe, scrumiere, brichete, chibri- mezeluri, sosuri, cartofi pr\-
Se vor evita alimentele cu turi) care nu vor mai fi l\sate ji]i, pâine alb\, alcool [i cafea.
gust amar (cafea, ciocolat\ a- pe masa de lucru sau `n buzu- Dup\ reu[ita renun]\rii de-
m\ruie, bere, sucuri cu cofei- narele fum\torului; finitive la fumat va fi `nl\tu-
n\, alcooluri tari, unele miro- - diminea]a [i seara se va rat din organism monoxidul
face o baie cald\ [i o sp\lare
denii), care pot trezi dorin]a de de carbon `n timp de 12 ore, va
fumat. De asemenea, se vor pe din]ii `ng\lbeni]i; dispare nicotina dup\ 2 zile,
- membrii de familie,
evita alimentele care `ngra[\ se va `mbun\t\]i circula]ia
prietenii [i colegii de munc\,
(dulciuri, paste f\inoase, pâi- sângelui `n membrele inferi-
de preferat nefum\tori, vor
ne) [i se va face `nlocuirea lor oare dup\ dou\ luni, iar riscul
cu fructe, legume sau alte ali- sus]ine ideea renun]\rii totale cancerului pulmonar [i al bo-
[i definitive la fumat `ntrucât
mente s\race `n calorii. lilor cardiovasculare se va re-
reducerea treptat\ a num\ru-
lui de ]ig\ri s-a dovedit inefi- duce substan]ial dup\ un an.
Tratamentul balnear se va
Sfaturi pentru cace, pacientul c\utând u[or
face `n orice sta]iune de la ma-
noi pretexte de a relua fu-
abandonarea definitiv\ matul intensiv; re sau, mai ales, de la munte
a fumatului - `n perioada de sevraj, când pentru aerohelioterapie, de
reapare pofta de fumat, se va preferat sta]iunile cu ape mi-
Pentru abandonarea defini- nerale alcaline, unde se pot
tiv\ a fumatului se propun ur-
mesteca un fruct, un morcov,
face inhala]ii.
bomboane mentolate [i se va
m\toarele ac]iuni: bea mult\ ap\ pentru a elimi- * CONSTANTIN I. MILIC| ESTE PROFESOR UNIVERSITAR LA
- alegerea perioadei optime na toxinele din sânge. UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN|
de renun]are la fumat, `n zile ~n cazul copiilor [i tinerilor VETERINAR| (USAMV) DIN IA{I. ESTE SPECIALIZAT `N
lipsite de stres, fiind preferate fum\tori este necesar\ o edu- FITOTERAPIE {I TRATEAZ| ANUAL SUTE DE PERSOANE DIN
TOATE COL}URILE }|RII, PRESCRIIND PENTRU ORICE BOA-
concediile petrecute la munte ca]ie mai atent\, atât `n fami- L| PREPARATE COMPLEXE DIN PLANTE PE CARE, CEL MAI
sau `n momentul apari]iei u- lie, cât [i `n [coli, f\r\ pedepse ADESEA, LE IGNOR|M. A SALVAT OAMENI C|RORA NU LI SE

cre[te, `n mod dramatic, inci-
den]a cancerului pulmonar,
mai ales la vârste `ntre 40-60
de ani, ajungând s\ se apropie
de frecven]a cancerului ma-
cul gol, cu o or\ `nainte de mi-
cul dejun, `ntr-o cur\ de dura-
t\ pân\ la abandonarea fuma-
tului, provocând o senza]ie de
vom\ la aprinderea ]ig\rii;
nor afec]iuni care impun inter-
zicerea fumatului (gripe, gutu-
rai, bron[ite, viroze respirato-
rii, pneumonie, ulcere, infarct
miocardic);
[i interdic]ii severe, dar cu e- MAI D|DEAU {ANSE DE SUPRAVIE}UIRE, PREPARATELE
FIIND REALIZATE ~N LABORATOR, DUP| METODE {TIIN}IFICE
xemplu personal al educatoru- {I DUP| ATENTA ANALIZ| A FIEC|REI AFEC}IUNI ~N PARTE.
lui, urm\rind inocularea con-
vingerii c\ prin renun]are la Pagin\ realizat\ de
fumat scade riscul unor `mbol- Otilia B|LINI{TEANU

16 Pagina copiilor
Spre post, prin iertare [i rug\ciune
La acest `nceput de post, s\
cerem [i s\ d\m iertarea celor
din jurul nostru [i s\ ne
`ndrept\m cu pa[ii rug\ciunii
c\tre Dumnezeu [i
s\rb\toarea ~nvierii!
Duminica iert\rii
Dragi copii, cu siguran]\ [ti]i c\ as-
t\zi este duminica dinaintea Postului
Mare, care se mai nume[te [i Duminica
iert\rii. Aceast\ denumire vine de la
obiceiul cre[tinilor ortodoc[i de a-[i cere
iertare unii de la al]ii, `mbr\]i[ându-se
[i rugându-L pe Dumnezeu s\ ne ajute
s\ punem `nceput bun Postului. Acest
ritual se s\vâr[e[te la sfâr[itul Vecerni-
ei de sâmb\t\ seara [i el ne preg\te[te
pentru intrarea `n post `mp\ca]i cu cei
din jurul nostru. {i Evanghelia din a-
ceast\ duminic\ ne vorbe[te despre ier-
tarea aproapelui ca despre o mare fapt\
bun\ [i mult pl\cut\ lui Dumnezeu. A-
r\tând cât de important\ este iertarea
aproapelui [i faptul c\ vom g\si ierta-
rea doar `n m\sura `n care [i noi iert\m,
Mântuitorul ne spune: „De ve]i ierta oa-
menilor gre[alele lor, ierta-va [i vou\
Tat\l vostru Cel Ceresc; iar de nu ve]i
ierta oamenilor gre[alele lor, nici Tat\l
vostru nu v\ va ierta gre[alele voastre.“
(Matei 6, 14-15)
Cuvinte `ncruci[ate
Completând corect rebusul de mai
jos, ve]i afla ce trebuie s\ cerem [i s\
d\m la acest `nceput de Post.
1. Tr\dat [i vândut ca sclav de fra]ii
s\i, i-a iertat pe ace[tia, ajutându-i `n
vreme de foamete.
2. Zi de post `n amintirea zilei `n care
a fost r\stignit Mântuitorul.
CM
YK
Din zicerile copiilor
Andrei (10 ani): Iertarea este o mare u[urare pentru om.
}inerea de minte a r\ului este o greutate care `l chinuie[te
pe om. Dorin]a de a face pace este la `nceput ca o lupt\
`mpotriva celui r\u. Când ier]i `ns\ pe cineva, ai o mare
u[urare, pentru c\ ai pus greutatea la picioarele Crucii.
Gavril (3 ani) - ~ntr-o sear\, dup\ rug\ciunea de sea-
r\, mama spune: Sfinte Nicolae, roag\-l pe Dumnezeu
s\-l miluiasc\ pe Gavril, s\ `i trimit\ `nger de paz\, s\-i
d\ruiasc\ iubire curat\ [i credin]\ tare, s\n\tate [i bu-
curie dumnezeiasc\. Copila[ul r\spunde cu foc: Mersi la
fel, mami scump\!
Dintre toate, iertarea este `nsu[irea
care `l aseam\n\ cel mai mult pe om cu
Dumnezeu. Iertarea trebuie s\ vin\ din
toat\ inima, c\ci Dumnezeu ne iart\ no-
u\ toate p\catele [i ne arat\ atâta mil\,
deci nici noi nu putem face altfel fa]\ de
cei din jurul nostru. De aceea, s\ o l\s\m
mereu s\ p\trund\ `n inima noastr\,
cerându-ne iertare ori de câte ori gre[im
[i iertând pe ceilal]i când ne gre[esc!
Postul ca jertf\ din iubire
~n Evanghelia citit\ ast\zi la Sfân-
ta Liturghie, Hristos ne `nva]\ despre
puternica leg\tur\ dintre post, rug\-
ciune [i iertare. Dar s\ vorbim pu]in [i
despre post.
De la 1 septembrie (`nceputul anului
bisericesc), calendarul nostru ortodox
con]ine patru posturi mari: Postul Na[-
terii Domnului, Postul Sfintelor Pa[ti,
3. Prima duminic\ din Postul Pa[tilor
se nume[te Duminica…
4. ~n prima s\pt\mân\ din Postul Mare
se s\vâr[e[te Canonul Sfântului Andrei…
5. Sfântul care i-a iertat pe ho]ii care l-
au pr\dat [i i-au pricinuit mult r\u se
nume[te Sfântul… de Sarov.
6. Zi de post `n amintirea zilei `n care
a fost vândut Mântuitorul.
7. Sfântul Mucenic pomenit pe 17 fe-
bruarie se nume[te… Tiron.
O poveste
adev\rat\
~ntr-o zi, un preot aude
o voce `n biseric\, dar cu-
vintele erau de ne`n]eles.
Apropiindu-se de locul
de unde venea vocea, el g\-
se[te un copil care spunea
ceva [i `[i d\ seama c\ nu-i
`n]elegea cuvintele fiindc\,
de fapt, copilul repeta alfa-
betul.
Atunci preotul l-a `ntre-
bat:
- De ce tot repe]i literele?
- P\i, a[a `mi fac eu ru-
g\ciunea, r\spunde copilul.
- Cum a[a? Eu aud doar
c\ spui alfabetul, se mir\
preotul.
- Da, dar eu am uitat cu-
vintele rug\ciunii [i atunci
`i dau lui Dumnezeu litere-
le, c\ [tie El s\ le pun\ `n
ordinea care trebuie...
Duminic\, 14 februarie 2010
Postul Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel [i
Postul Adormirii Maicii Domnului. Ast-
fel, cele mai de seam\ s\rb\tori ale anu-
lui bisericesc sunt precedate de perioade
de post mai lungi sau mai scurte. Dintre
acestea patru, Postul Sfintelor Pa[ti este
cel mai lung [i mai aspru (cu mai pu]ine
dezleg\ri), de aceea i se [i spune Postul
Mare. El `nchipuie postul de 40 de zile al
Mântuitorului [i este rânduit de Biseri-
c\ `n vederea preg\tirii noastre pentru
`ntâmpinarea celei mai importante s\r-
b\tori cre[tine de peste an: ~nvierea
Domnului Iisus Hristos.
Postul nu `nseamn\ doar renun]area
de bun\voie la anumite mânc\ruri [i b\-
uturi, ci [i renun]area la gânduri [i fapte
rele, pentru a ne cur\]i sufletul, a ne `n-
noi via]a [i a tr\i dup\ voia lui Dumne-
zeu. El reprezint\ o cinstire a lui Dum-
nezeu, pentru c\ este o jertf\, adic\ o re-
nun]are voit\ la ceva ce ne este `ng\du-
it, [i izvor\[te din iubirea [i respectul pe
care-l avem fa]\ de Dumnezeu.
„Aripile“ postului
Pentru a fi binepl\cut lui Dumnezeu,
postul trebuie unit totdeauna cu rug\-
ciunea [i cu milostenia. Sfin]ii P\rin]i
chiar aseam\n\ postul cu o pas\re, ale
c\rei aripi sunt rug\ciunea [i miloste-
nia. Când postim numai cu trupul, f\r\
a ne ruga [i a face milostenie, sufletul
nostru nu se poate `n\l]a spre Dumne-
zeu. Acestea, rug\ciunea [i milostenia,
`mpreun\ cu postul fac sufletul mai pu-
ternic, mai u[or [i `i dau aripi.
Dumnezeu ne vorbe[te prin Sfânta
Scriptur\, prin preo]i, p\rin]i, profesori,
iar noi ne apropiem de El [i ~i vorbim
prin rug\ciune. Prin rug\ciune ~i mul-
]umim lui Dumnezeu pentru toate câte
ne-a d\ruit, ~l l\ud\m pentru dragostea
DIN VIE}ILE SFIN}ILOR
Rug\ciunea Sfântului Nectarie
~ntâmplarea pe care v-o povestesc as-
t\zi s-a `ntâmplat cu mai bine de 150 de
ani `n urm\, `n Constantinopol. Aici tr\ia
un om bun [i credincios, un negu]\tor pe
nume Temistocle, care vindea `n pr\v\lia
lui tablouri [i rame de tot felul.
~ntr-o diminea]\ friguroas\ de iarn\,
pe drumul spre pr\v\lie, se `n-
tâlni cu Anastasie, un b\ie]el
cuminte [i harnic, care lucra
`ntr-un atelier din apropiere.
Copilul muncea f\r\ alt\ pla-
t\ `n afara por]iei zilnice de
mâncare, de aceea purta me-
reu haine vechi [i rupte, chiar
[i pe ger cumplit, a[a cum era
[i `n diminea]a aceea.
Aflând c\ merge la po[t\ s\
duc\ o scrisoare, domnului Te-
mistocle i se f\cu mil\ de b\iat
[i `i spuse c\ o va duce el.
Pe drum, citind cu uimire c\ destina-
tarul acestei scrisori era Domnul Iisus
Hristos din ceruri, domnul Temistocle
deschise scrisoarea [i citi urm\toarele
rânduri:
Hristoase al meu, m-ai intrebat de ce
plâng. Mi s-au rupt hainele, mi s-au pr\-
p\dit `nc\l]\rile de mi-au ie[it degetele
Dragi copii, m-a[ bucura foarte mult
dac\, `ncepând de ast\zi, mi-a]i tri-
mite desenele, pove[tile sau poeziile,
`ntreb\rile sau chiar propunerile voastre pen-
tru aceast\ pagin\. Pute]i face acest lucru pe
Pagin\ realizat\ de Magdalena GHEORGHE
Lui fa]\ de noi, ~i cerem ajutorul pentru
ceea ce ne este de folos. Ne putem ruga
ori de câte ori sim]im nevoia, dar mai
ales diminea]a, seara, când ne a[ez\m [i
ne ridic\m de la mas\, când `ncepem [i
termin\m un lucru. Ne putem ruga ori-
unde ne afl\m: acas\, la [coal\, la bi-
seric\. {i, nu `n ultimul rând, ne putem
ruga pentru noi, pentru p\rin]i, bunici,
prieteni, colegi [i chiar pentru du[mani.
Când ne rug\m, s\ avem mintea la
Dumnezeu [i atunci faptele noastre vor
fi bune, iar gândurile, frumoase. S\ ne
rug\m cu st\ruin]\ [i inim\ curat\, a-
vând `ncredere c\ Dumnezeu ne ascul-
t\. Mântuitorul ne spune: „{i toate câte
ve]i cere, rugându-v\ cu credin]\, ve]i
primi.“ (Matei 21, 22) S\ nu ne tul-
bur\m atunci când cerem ceva [i Dum-
nezeu nu ne `mpline[te cererea, c\ci
poate aceasta nu ne e de folos atunci.
Deci rugându-ne, fiind milostivi [i
iert\tori, s\ ne apropiem `n acest ost de
Sfânta ~mp\rt\[anie, cur\]indu-ne `na-
inte prin Taina Spovedaniei.
S\ fim mai buni, mai smeri]i, mai
genero[i, mai `n]eleg\tori, mai iert\tori
– acestea sunt adev\ratele roade pe ca-
re trebuie s\ le aduc\ Postul `n noi. a
afar\ [i mor de frig. Mi-e foarte frig, a-
cum, iarna. M-am dus asear\ la stapâ-
nul meu [i m-a alungat. Mi-a spus s\
scriu acas\, parin]ilor, s\-mi trimit\ ei.
Hristoase al meu, de atâta amar de vre-
me muncesc aici [i n-am trimis maicii
mele niciun b\nu]. Acum, ce s\ m\ fac?
Cum s\ o scot la cap\t f\r\ haine? Tot
muncind, s-au rupt. Iart\-m\ c\ Te ne-
c\jesc. M\ `nchin }ie [i Te iu-
besc eu, robul T\u, Anastasie.
Profund impresionat de
rug\ciunea curat\ a copilu-
lui, negustorul cel milostiv a
hot\rât s\ `i trimit\ un pa-
chet cu h\inu]e groase [i ni[te
b\nu]i, al\turi de o carte po[-
tal\ pe care a scris De la Hris-
tos pentru Anastasie.
Cu greu poate fi descris\
bucuria lui Anastasie la prim-
irea acestui r\spuns. Dar cât
de mult s-a bucurat [i domnul Temisto-
cle! ~i era tare drag acest copil bun [i cu-
minte despre care nici nu b\nuia c\ pes-
te ani va deveni un mare sfânt, Sfântul
Nectarie, f\c\torul de minuni.
Iat\, dragi copii, c\ nicio rug\ciune,
fie ea un gând, un cuvânt sau o scrisoa-
re, nu r\mâne neascultat\ [i f\r\ de
r\spuns.
adresa redac]iei („Ziarul Lumina“, Intrarea
Miron Cristea nr.6), neap\rat cu men]iunea
pe plic – Pagina copiilor, sau pe adresa de e-
mail gheorghe_magdalena@yahoo.com.
V\ a[tept cu drag!

Luni, 15 februarie 2010
Nr. 37 (1539) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
PATRISTICA
Botez [i
Euharistie
`n Didahie
PAGINA 16
CM
YK
POZA ZILEI
Sfântul Andrei, arhiepiscopul
Cretei, este autorul Canonului celui
Mare care se s\vâr[e[te `n primele
patru zile din Postul Mare [i mier-
curi `n s\pt\mâna a cincea. Dep\-
[ind prin m\rime orice alt canon
imnografic, Canonul Sf=ntului An-
drei Criteanul `l cheam\ pe credin-
cios s\-[i altoiasc\ via]a spiritual\
pe drumul lui Hristos, spre Golgo-
ta [i spre ~nviere. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
BIOGRAFII LUMINOASE ANIVERSARE
Meritul episcopului „Ziarul Lumina“ - o
Melchisedec {tef\nescu alternativ\ cu accent
`n recunoa[terea
pe aspectul formativ
autocefaliei BOR
PAGINA 8 PAGINA 4
Perioada c\in]ei
[i a `ntoarcerii
la Dumnezeu basilica.ro
Biserica Ortodox\ a rânduit pentru drept-credincio[ii RELIGIOS
cre[tini mai multe perioade de post. Postul, ca porunc\ „POSTUL ESTE DOR DE CER,
divin\ [i practic\ tradi]ional\ a Bisericii, este foarte bine DE VIA}| {I BUCURIE VE{-
NIC| NETREC|TOARE“: Ieri,
rânduit `n cadrul anului bisericesc, fiind strâns legat [i `n Duminica izgonirii lui A-
de succesiunea marilor s\rb\tori. Ast\zi, credincio[ii dam din rai sau a l\satului CM
sec de brânz\, Preafericitul YK
ortodoc[i `ncep cal\toria duhovniceasc\ spre minunata P\rinte Daniel, Patriarhul
noapte a ~nvierii Domnului [i Mântuitorului nostru Iisus Bisericii Ortodoxe Române,
a rostit un cuvânt de
Hristos. Postul `nseamn\ ab]inerea de la mâncarea „de `nv\]\tur\ `n Paraclisul
dulce“, adic\ de la lapte, ou\, carne, pe[te [i derivate ale patriarhal cu hramurile
acestora, dar [i `nfrânarea faptelor [i a gândurilor „Sfântul Prooroc Ilie Tesvi-
teanul“, „Sfântul Cuvios
noastre, o `nfrânare de dragul lui Dumnezeu [i al celor Daniil Sihastrul“ [i „Sfântul
din jur. P\rintele asist. drd. Silviu Tudose de la Grigorie Lumin\torul“.
Pagina 3
Facultatea de Teologie Ortodox\ „Justinian Patriarhul“
din Bucure[ti ne vorbe[te despre aceast\ perioad\ a S|N|TATE
Postului Mare, despre rânduielile speciale [i despre DIN CONSECIN}ELE CER-
NOBÂLULUI: Se `mplinesc,
importan]a ei. Citi]i `n pagina 9 la 26 aprilie anul curent,
24 de ani de la explozia
reactorului num\rul 4 al
~ncepe bacalaureatul centralei nucleare de la
Cernobâl. Timp de mai
Prima sesiune a examenului de bacalaureat multe zile particule radio-
2010 `ncepe ast\zi, 15 februarie, cu evaluarea active, dintre care iod 131
competen]elor lingvistice de comunicare oral\ [i cesiu 137, s-au risipit `n
`n limba [i literatura român\ (proba A), in- atmosfer\.
formeaz\ un comunicat de pres\ al Ministeru-
Pagina 6
lui Educa]iei, remis Agen]iei Agerpres. Proba
se va desf\[ura `n zilele de 15, 16 [i 17 febru- OPINII
arie, iar pentru sus]inerea ei s-au `nscris
204.708 elevi, repartiza]i `n 1.411 centre de bele orale poate participa la probele scrise, `ns\ POSTUL IERT|RII: ~n ziua
examen. Pe zile, a fost stabilit urm\torul desf\- nu poate promova examenul de bacalaureat. `n care credincio[ii orto-
[ur\tor: 83.233 de candida]i pe 15 februarie, Pentru prima oar\ `n istoria postdecembrist\ a doc[i `[i iau la revedere de
75.689 pe 16 februarie, respectiv 45.778 pe 17 bacalaureatului, examenul `ncepe `n timpul la bucatele „de dulce“, `n
februarie. Un elev care nu se prezint\ la pro- anului [colar, [i nu la sfâr[itul acestuia. a l\ca[urile de cult se cite[-
te, `n cadrul Sfintei Litur-
ghii, pericopa de la Matei
„Pensia nu va sc\dea pentru cei 6, versetele 14-21. Frag-
mentul se refer\ la post,
5.600.000 de oameni cu pensii normale“ con]inând sfaturi bine-ve-
nite legate de asceza fie-
Premierul Emil Boc a dat pensia nu va sc\dea. Ace[tia ate de Guvern, nu vor fi afec- c\ruia dintre noi.
asigur\ri, sâmb\t\, `n cadrul nu vor pierde nici un leu] din tate pensiile militarilor care (pr. Mihai GOJGAR)
unei emisiuni la postul de ra- mân\“, a declarat, sâmb\t\, se afl\ sub cuantumul sumei Pagina 10
dio Antena Satelor, c\ cele Emil Boc. Acesta a spus c\ de 30 milioane de lei vechi. El
circa 5.600.000 de pensii cal- sc\derile de pensii de mii de a afirmat c\ magistra]ii, mili-
culate pe sistemul contribu]i- euro reprezint\ primul pas tarii au salarii mari, au con-
ei la bugetul de pensii nu vor pentru asigurarea pensiilor tribu]ii mari la bugetul de
sc\dea. „Pentru cei 5.600.000 mici. Premierul a garantat c\, stat, deci vor avea [i pensii
de oameni cu pensii normale, `n urma unei simul\ri efectu- mai mari. a
CM
YK
2 Calendarul zilei
EVANGHELIA ZILEI
„Miluie[te-m\, Dumnezeule,
miluie[te-m\!“
„Iar Iisus a zis:
«Vede]i s\ nu fi]i
am\gi]i, c\ci mul]i
vor veni `n numele
Meu, zicând: Eu
sunt, [i vremea s-a
apropiat. Nu mer-
ge]i dup\ ei. Iar
când ve]i auzi de
r\zboaie [i de r\z-
meri]e, s\ nu v\ `n-
sp\imânta]i; c\ci
acestea trebuie s\
fie `ntâi, dar sfâr[i-
tul nu va fi curând».
Atunci le-a zis: «Se
va ridica neam pes-
te neam [i `mp\r\]ie peste `mp\-
r\]ie. {i vor fi cutremure mari [i,
pe alocurea, foamete [i cium\ [i
spaime [i semne mari din cer vor
fi. Dar, mai `nainte de toate aces-
tea, `[i vor pune mâinile pe voi [i
v\ vor prigoni, dându-v\ `n sina-
gogi [i `n temni]e, ducându-v\ la
`mp\ra]i [i la dreg\tori, pentru
numele Meu. {i va fi vou\ spre
m\rturie. Pune]i deci `n inimile
voastre s\ nu gândi]i de mai `na-
inte ce ve]i r\spunde; c\ci Eu v\
voi da gur\ [i `n]elepciune, c\reia
nu-i vor putea sta `mpotriv\, nici
s\-i r\spund\ to]i potrivnicii vo[-
tri. {i ve]i fi da]i [i de p\rin]i, [i de
fra]i, [i de neamuri, [i de prieteni
[i vor ucide dintre voi. {i ve]i fi
urâ]i de to]i pentru numele Meu.
{i p\r din capul vostru nu va pie-
ri. Prin r\bdarea voastr\ ve]i do-
bândi sufletele voastre. Iar când
ve]i vedea Ierusalimul `nconjurat
de o[ti, atunci s\ [ti]i c\ s-a apro-
piat pustiirea lui. Atunci cei din
Iudeea s\ fug\ la mun]i, [i cei din
mijlocul lui s\ ias\ din el, [i cei de
prin ]arin\ s\ nu intre `n el. C\ci
acestea sunt zilele r\zbun\rii, ca
s\ se `mplineasc\ toate cele scrise.
Dar vai celor care vor avea `n pân-
tece [i celor care vor al\pta `n ace-
le zile. C\ci va fi `n ]ar\ mare
strâmtorare [i mânie `mpotriva
acestui popor. {i vor c\dea de as-
cu]i[ul s\biei [i vor fi du[i robi la
toate neamurile, [i Ierusalimul va
fi c\lcat `n picioare de neamuri,
pân\ ce se vor `mplini vremurile
neamurilor. {i vor fi semne `n soa-
re, `n lun\ [i `n stele, iar pe p\-
mânt spaim\ `ntru neamuri [i ne-
dumerire din pricina vuietului
m\rii [i al valurilor. Iar oamenii
vor muri de fric\ [i de a[teptarea
celor ce au s\ vin\ peste lume,
c\ci puterile cerurilor se vor cl\ti-
na. {i atunci vor vedea pe Fiul
Omului venind pe nori cu putere [i
cu slav\ mult\. Iar când vor `nce-
pe s\ fie acestea, prinde]i curaj [i
ridica]i capetele voastre, pentru c\
r\scump\rarea voastr\ se apro-
pie». {i le-a spus o pild\: «Vede]i
smochinul [i to]i copacii: Când `n-
frunzesc ace[tia, v\zându-i, de la
voi `n[iv\ [ti]i c\ vara este aproa-
pe. A[a [i voi, când ve]i vedea f\-
cându-se acestea, s\ [ti]i c\ aproa-
pe este `mp\r\]ia lui Dumnezeu.
Adev\rat gr\iesc vou\ c\ nu va
Seminarul Teologic
„Chesarie Episcopul“
din Buz\u
A fost `nfiin]at `n urma adopt\rii
`n 1834 a legii pentru [colile biseri-
ce[ti de preg\tire a clericilor din
}ara Româneasc\. {i-a deschis cur-
surile la ini]iativa neobositului epis-
cop Chesarie C\p\]ân\, `n data de
15 august 1836, cu ocazia praz-
nicului Adormirii Maicii Domnului
al Catedralei episcopale. Ini]ial,
noul seminar, cu un ciclu de patru
ani, a func]ionat `n casele domne[ti
din Buz\u. Ulterior, episcopul
Chesarie a ridicat un local `n curtea
trece neamul acesta pân\ ce nu
vor fi toate acestea. Cerul [i p\-
mântul vor trece, dar cuvintele
Mele nu vor trece. Lua]i seama la
voi `n[iv\, s\ nu se `ngreuieze ini-
mile voastre de mâncare [i de b\-
utur\ [i de grijile vie]ii, [i ziua
aceea s\ vine peste voi f\r\ de
veste, ca o curs\; c\ci va veni pes-
te to]i cei ce locuiesc pe fa]a `ntre-
gului p\mânt. Priveghea]i dar `n
toat\ vremea rugându-v\, ca s\
v\ `nt\ri]i s\ sc\pa]i de toate
acestea care au s\ vin\ [i s\ sta]i
`naintea Fiului Omului».“ (Luca
21, 8-36)
***
Ne afl\m `n prima s\pt\mân\
din Postul patimilor, r\stignirii [i
~nvierii Domnului nostru Iisus
Hristos. Din aceast\ zi `ncepem
un urcu[ duhovnicesc spre Golgota
R\stignirii [i spre Ierusalimul ~n-
vierii. Vom fi asemenea ucenicilor
Domnului Hristos [i-L vom `nso]i
pe drumul dureroaselor suplicii,
dar [i pe luminata cale a ~nvierii.
Aceast\ prim\ s\pt\mân\ din
post o mai numim [i „s\pt\mâna
duhovniceasc\“. Folosim acest
apelativ deoarece privim cu mai
mult\ luare aminte la cuvintele
Mântuitorului, la faptele noastre,
la sufletul nostru. Toate slujbele
s\vâr[ite `n aceast\ perioad\ `n
biserici ne `ndeamn\ s\ ne evalu-
\m `n mod obiectiv via]a noastr\
duhovniceasc\, ne `ndeamn\ s\
ne gândim la toate cele pe care
Domnul Iisus Hristos le-a primit
pentru mântuirea noastr\. Fiul
lui Dumnezeu a urcat pe Cruce,
ducând cu Sine toata crea]ia lui
Dumnezeu. ~n s\pt\mâna aceas-
ta, de luni [i pân\ joi inclusiv, `n
biserici se s\vâr[e[te slujba Pave-
cerni]ei celei Mari [i Canonul de
poc\in]\ al Sfântului Andrei Cri-
teanul. Toat\ rânduiala acestor
slujbe ne aminte[te de preocupa-
rea pe care trebuie s\ o avem pen-
tru sufletul nostru. De aceea, pu-
tem auzi o rug\ciune rostit\ de
multe ori: „Miluie[te-m\, Dumne-
zeule, miluie[te-m\!“. Aceste
cuvinte, am putea spune, sunt
mottoul Postului Mare. S\ pos-
tim, s\ ne spovedim [i s\ lucr\m
pentru mântuirea sufletului nos-
tru! (pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
episcopiei, cu etaj, `n stil neoclasic,
cu 16 s\li [i care a fost inaugurat la
20 noiembrie 1838. Noua cl\dire
ar\ta ca un palat somptuos, `ntr-un
ora[ cu cl\diri foarte s\r\c\cioase [i
drumuri nepavate, admirat de to]i
c\l\torii care poposeau prin Buz\u,
descris `n cele mai elogioase cuvinte
inclusiv `n memoriile de c\l\torie [i
presa vremii. ~n 1893, seminarul a
fost desfiin]at, pentru ca `n 1914 s\
fie deschis din nou. Cursurile i-au
fost `ntrerupte `n vremea Primul
R\zboi Mondial, apoi redeschise `n
1918, sub ocupa]ie german\, dar `n
alte cl\diri din Buz\u. Seminarul a
revenit `n localul s\u abia `n 1921,
unde a func]ionat pân\ la desfiin]a-
rea, a doua oar\, din 1948. Din 1863
APOSTOLUL ZILEI
Mântuitorul S-aa `ntrupat
pentru ca prin iubire s\ [tearg\ ura
„Vede]i ce fel de iubire ne-a d\ru-
it nou\ Tat\l, ca s\ ne numim fii ai
lui Dumnezeu, [i suntem. Pentru
aceea lumea nu ne cunoa[te, fiindc\
nu L-a cunoscut nici pe El. Iubi]ilor,
acum suntem fii ai lui Dumnezeu [i
ce vom fi nu s-a ar\tat pân\ acum.
{tim c\ dac\ El Se va ar\ta, noi vom
fi asemenea Lui, fiindc\ ~l vom ve-
dea cum este. {i oricine [i-a pus `n El
n\dejdea, acesta se cur\]e[te pe si-
ne, a[a cum Acela curat este. Oricine
f\ptuie[te p\catul s\vâr[e[te [i ne-
legiuirea, [i p\catul este nelegiuirea.
{i voi [ti]i c\ El S-a ar\tat ca s\ ri-
dice p\catele [i p\cat `ntru El nu es-
te. Oricine r\mâne `ntru El nu p\c\-
tuie[te; oricine p\c\tuie[te nu L-a
v\zut nici nu L-a cunoscut. Copii, ni-
meni s\ nu v\ am\geasc\. Cel ce s\-
vâr[e[te dreptatea este drept, pre-
cum Acela drept este. Cine s\vâr[e[-
te p\catul este de la diavolul, pentru
c\ de la `nceput diavolul p\c\tuie[te.
Pentru aceasta S-a ar\tat Fiul lui
Dumnezeu, ca s\ strice lucrurile dia-
volului.“ (I Ioan 3, 1-8)
***
Sfântul Ioan, Apostolul iubirii, a
vorbit mult `mpotriva p\c\tuirii,
pentru c\ p\catul este opusul iubirii.
El `ncol]e[te chiar [i `n cele mai bune
fapte ale noastre. Ideal ar fi s\ nu
p\c\tuim, dar puterea fiec\ruia nu-
mai Dumnezeu o cunoa[te. Dac\ p\-
catul este atât de subtil `ncât se furi-
[eaz\ [i `n faptele noastre bune,
SF+NTUL ZILEI
Sfântul Apostol Onisim
(`nceputul Postului Sfintelor
Pa[ti; zi aliturgic\)
Sfântul Onisim a
fost sluga romanului
Filimon, apoi a devenit
ucenicul Sfântului
Apostol Pavel. Dup\
moartea conduc\toru-
lui s\u duhovnicesc,
Sfântul Onisim a fost
prins [i dus `naintea
lui Tertul, eparhul Ro-
mei, care l-a trimis la
Puteoli. ~n ciuda chi-
nurilor la care a fost
supus, Sfântul Onisim
nu a renun]at la cre-
din]a `n Hristos [i a
fost ucis din porunca
lui Tertul.
Tot ast\zi, Biserica
face pomenirea Sfân-
tului Mucenic Maior [i
a Sfântului Cuvios Eu-
sebiu.
Mâine, Biserica face
pomenirea Sfântului
Sfin]it Mucenic Pamfil
(zi alliturgic\). a
Catedrala episcopal\ [i seminarul
din Buz\u (`nceputul secolului al XX-lea)
seminarul a func]ionat sub obl\dui-
rea autorit\]ilor statului, episcopul
neputând s\ participe la `ndru-
Luni, 15 februarie 2010
aceasta s\ ne fie
spre `nv\]are, c\
nimic din ceea ce
facem noi nu fa-
cem spre meritul
nostru. Cea mai
eficient\ arm\
`mpotriva aces-
tei aparen]e a bi-
nelui, `mpotriva
p\catului `nf\[u-
rat `n haina drep-
t\]ii, este smere-
nia, ca recunoa[-
tere a omene[tii
neputin]e [i cere-
re a dumnezeies-
cului ajutor. Avva
Sisoe din Pate-
ric, la moartea
sa, v\zând pe `n-
geri c\ `l luau la
cer, `nc\ se mai
ruga de ei s\-l
mai lase, c\ nici
nu a apucat s\ se
poc\iasc\. Mai bi-
ne s\ uit\m fap-
tele noastre bune
[i s\-L l\s\m pe
Dumnezeu s\ {i le aminteasc\ la tuitorul S-a `ntrupat, a venit `n lume,
vremea cuvenit\. Ce s\ facem noi? pentru ca prin lumin\ s\ descopere
Apostolul de ast\zi, expunând r\uta- r\utatea, ca prin iubire s\ [tearg\
ura [i prin d\ruire s\ alunge vicle-
tea din p\c\tuire, ne `ndeamn\ s\
fim aten]i la fiecare gest, cuvânt [i nia. ~n Hristos, ne spune apostolul,
fapt\, pentru c\ `n ele se poate as- nu este p\cat, pentru c\ inten]ia ve-
cunde p\catul, r\ul. P\catul nu r\- nirii Sale este `ndreptat\ c\tre bine,
mâne izolat, ci se amestec\ `n toate iar dorin]a coborârii Sale este jertfa.
motiva]iile [i ac]iunile noastre. Mân- (Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)
C+NT|RILE ORTODOXIEI
Cetatea `nsufle]it\
ad\pat\ de râul cel sfânt
al cuvintelor lui Dumnezeu
„Repejunile râului, cuvintele cele negr\ite ale pro-
pov\duitorului harului, care au `mbog\]it p\mântul
din raiul desf\t\rii, te-au veselit foarte pe tine, cel ce
te-ai ar\tat cetate `nsufle]it\ a lui Dumnezeu; C\ru-
ia te-ai [i f\cut slug\ harnic\, `nv\]ând cele cere[ti,
preafericite, care nu este cu putin]\ a le gr\i oame-
nii.“ (Minei pe Februarie, Editura Re`ntregirea, Alba
Iulia, 2002, p. 151)
Evanghelia mântuirii [i a vie]ii celei ve[nice, care
izvor\[te din Trupul lui Hristos Cel `nviat prin Duhul
Sfânt d\ruit lumii la Cincizecime, se transmite, se
aprofundeaz\ [i devine via]\ `n oameni prin apostolii
Bisericii care s\desc s\mân]a mântuirii `n sufletele
oamenilor. Sfântul Apostol Pavel este asem\nat de
Biserica lui Hristos cu un râu `mbel[ugat de har care
tope[te ghe]urile p\catului, care duce la vale toate ce-
le de prisos [i adap\ cu lumin\ p\mântul `nsufle]it al
oamenilor. Acest râu al harului izvor\[te din raiul
desf\t\rii, adic\ din Hristos, „p\mântul celor vii“, [i
se revars\ pe p\mânt ca o ploaie, deopotriv\ lin\ [i
irezistibil\, luminoas\ [i arz\toare de p\cate. Iar
Sfântul Apostol Onisim, pentru credincio[ia [i stator-
nicia sa `n credin]\ [i `n ascultarea P\rintelui s\u
este asem\nat cu o cetate `nsufle]it\, ad\pat\ de râul
cel sfânt al cuvintelor lui Dumnezeu. (pr. asist. dr.
Ioan Valentin ISTRATI)
Seminarul din Buz\u
marea spiritual\ a elevilor semina- [coli. ~n 1951 a fost re`nfiin]at, func-
ri[ti, situa]ie care a n\scut conflicte ]ionând pân\ `n prezent. (Adrian
`ntre episcopie [i conducerea acestei Nicolae PETCU)
 Luni, 15 februarie 2010 Actualitatea religioas\ 3

„Postul este dor de cer, de via]\ Bilan] `n

Arhiepiscopia Ia[ilor
~n data de 13 februarie 2009,

[i bucurie ve[nic\, netrec\toare“

`n Sala „Dr. Iustin Moisescu“ a
Centrului Eparhial Ia[i, s-au
desf\[urat, sub pre[edin]ia
~nalt Preasfin]itului Mitropolit
Teofan, lucr\rile [edin]ei anu-
ale de lucru a Adun\rii Epar-
Ieri, `n duminica Izgonirii lui Adam din rai sau a hiale a Arhiepiscopiei Ia[ilor,
L\satului sec de brânz\, Preafericitul P\rinte Daniel, `n care s-au prezentat, s-au ex-
aminat [i s-au aprobat ra-
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un poartele de activitate ale sec-
cuvânt de `nv\]\tur\ la paraclisul patriarhal cu toarelor Centrului Eparhial,
execu]ia bugetar\ pe anul
hramurile Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, Sfântul 2009 [i bugetul Arhiepiscopiei
Cuvios Daniil Sihastru [i Sfântul Grigorie Lumin\torul. pentru anul 2010, informeaz\
Biroul de pres\ al
~n cuvântul rostit la finalul Sfintei Liturghii, P\rintele Arhiepiscopiei Ia[ilor. La
Patriarh a explicat `n]elesurile duhovnice[ti ale aceast\ [edin]\ au participat,
al\turi de membrii Adun\rii
Evangheliei dup\ Matei care s-a citit ieri, eviden]iind Eparhiale, [i reprezentan]i ai
ideile principale ale acesteia: iertarea p\catelor, m\n\stirilor, ai protopopi-
atelor, ai [colilor teologice din
`n]elesul postului [i `nv\]\tura despre dezlipirea de eparhie [i ai unor organiza]ii
comorile trec\toare, materiale, p\mânte[ti [i adunarea care func]ioneaz\ cu binecu-
vântarea Arhiepiscopiei
de comori duhovnice[ti, netrec\toare. Ia[ilor. Potrivit sintezei `n
date [i `n cifre a activit\]ii
s\ ascult\m ce dore[te Dum- Arhiepiscopiei Ia[ilor, `n 2009
nezeu de la noi. Când iert\m a fost `nfiin]at\ Funda]ia „Mi-
de diac. Ciprian BÂRA pe cineva ne asem\n\m cu
tropolitul Varlaam“ care va
conferi cadrul legal pentru
La `nceputul cuvântului, Dumnezeu Cel milostiv, Cel func]ionarea unei [coli pri-
Patriarhul României a expli- iert\tor, care iart\ p\catele, mare confesionale ce urmeaz\
cat importan]a deosebit\ a a- nu ]ine minte r\ul [i care ne a fi deschis\ `ncep=nd cu
cestei duminici, când to]i cre[- arat\ c\ valoarea unei persoa- toamna anului 2010. Din 2
tinii `ncep o perioad\ de urcu[ ne este mai mare decât o fap- februarie 2009, Arhiepiscopia
duhovnicesc interior spre ~n- t\ pe care persoana a s\vâr- Ia[ilor editeaz\, cu acordul
viere. „Aceast\ Evanghelie a [it-o la un moment dat. Când Patriarhiei Rom=ne, o edi]ie
Dumnezeu iart\ gre[elile, iar- de Moldova a Lumina, activi-
fost rânduit\ de Sfin]ii P\- tate sus]inut\ `n parte [i de
rin]i ca s\ ne arate cât de t\ pentru c\ El cunoa[te va- imprimeria de ziare Albina.
mare este nevoia iert\rii se- loarea `ntregii persoane [i cu- Activitatea caritabil\ a Arhie-
menilor no[tri, pentru a primi noa[te [i viitorul lucr\rii fie- piscopiei Ia[ilor `n anul 2009 a
iertare de la Dumnezeu, cât c\rei persoane“, a spus PF P\- fost `ndeplinit\ prin programe
de folositor din punctul de rinte Patriarh Daniel. Patri- social-filantropice [i e-ducative
vedere duhovnicesc este pos- arhul României a ar\tat c\ implementate de re]eaua celor
tul [i c\ aceast\ perioad\ de taina iert\rii este taina unui 40 de unit\]i filantropice din
post este o perioad\ de re- `nceput luminos, un `nceput eparhie, dintre care 20 de
ber fa]\ de Dumnezeu. Re- c\toare“ [i a mai eviden]iat c\ unit\]i sunt acreditate pentru
nun]are la cele materiale pen- de rela]ie de comuniune cu se- nun]\m la lucrurile materia- Dumnezeu, v\zând c\ noi vrem
menii [i cu Dumnezeu, iar a- un num\r de 28 de tipuri de
tru o `mbog\]ire duhovniceas- le, la mâncare [i b\utur\, s\ ne d\ruim Lui prin aceast\ servicii, de care au beneficiat,
c\“, a spus Preafericitul P\- tunci când iert\m pe semenii pentru a ne hr\ni mai intens stare duhovniceasc\ de unire anul trecut, 48.943 de persoa-
rinte Patriarh Daniel. no[tri noi tr\im `n lumina iu- cu prezen]a lui Dumnezeu, cu cu El prin post [i rug\ciune, ni ne. Bugetul total general uti-
birii iert\toare [i milostive a harul Lui, prin rug\ciune. se d\ruie[te ca pace, bucurie, lizat pentru aceste servicii a
„Când iert\m pe lui Dumnezeu. Postul care nu e `nso]it de ru- luminarea sufletului [i `nt\- fost de 4.945.791 lei. Din
Fondul eparhial „P\storul cel
cineva ne asem\n\m g\ciune nu este post religios, rirea voin]ei spre cele bune. Bun“ destinat sprijinirii paro-
„Dumnezeu d\ruitorul e este o simpl\ auto`nfometare, Explicând partea a treia a
cu Dumnezeu“ hiilor s\race [i a preo]ilor
mai mare [i mai iubit de un exerci]iu fizic, sau este un Evangheliei, Patriarhul Ro- afla]i `n dificultate (sau a
~ntâist\t\torul Bisericii noi decât darurile Sale“ efort de a reda din punctul de mâniei a relevat c\ Mântui- familiilor acestora), s-au alocat
noastre a explicat c\, `n aceas- vedere igienic-sanitar s\n\ta- torul Iisus Hristos a ar\tat `n anul 2009 sume `nsum=nd
t\ Evanghelie, Mântuitorul Ii- ~n continuare, ~ntâist\t\to- tea trupului. Postul ca ofran- necesitatea postului ca dez- 489.426 lei. Funda]ia
sus Hristos ne arat\ c\ rostul rul Bisericii noastre a eviden- d\ a iubirii noastre fa]\ de lipire de cele materiale. ~n „Solidaritate [i Speran]\“ a
vie]ii duhovnice[ti este aduna- ]iat c\ o alt\ `nv\]\tur\ pe ca- Dumnezeu `nseamn\ c\ noi timpul postului adun\m co- Mitropoliei Moldovei [i Bu-
rea de comori cere[ti, `n sufle- re Mântuitorul nostru Iisus recunoa[tem c\ Dumnezeu mori de lumin\, `n suflet, lu- covinei a oferit, cu un buget
d\ruitorul e mai mare [i mai mina aceasta a prezen]ei iu- total de 2.540.843 lei, servicii
tul nostru, ca preg\tire a Hristos ne-o arat\ `n aceast\ specializate de asisten]\ so-
noastr\ pentru a dobândi ~m- Evanghelie este aceea privind iubit de noi decât darurile Sa- bitoare, iert\toare [i sfin]i- cial\ pentru 5.074 persoane.
p\r\]ia lui Dumnezeu. „Fieca- postul, subliniind c\ postul a- le. Postim pentru c\ iubim pe toare a lui Dumnezeu `n su- ~n cursul anului 2009, s-au `n-
re om este chipul lui Dum- dev\rat este postul `ntru sme- Dumnezeu mai mult decât da- fletul nostru. ~n timpul pos- registrat 660 [antiere (103 `n
nezeu `ntors spre noi, a[tep- renie, pentru c\ el nu prive[te rurile Lui pe care le consu- tului, prin citirea Sfintei mediul urban [i 557 `n mediul
tând r\spunsul nostru la ape- rela]ia cu oamenii, ca ierta- m\m“, a spus Patriarhul Ro- Scripturi, prin citirea scrieri- rural). Dintre acestea,
lul s\u tainic, uneori f\r\ cu- rea, ci prive[te rela]ia noastr\ mâniei. lor sfin]ilor, prin poc\in]\ cu men]ion\m cele 189 de
vinte. Dar `ns\[i prezen]a cui- direct\ cu Dumnezeu. „Postul Preafericirea Sa a subliniat lacrimi [i prin spovedanie, ne [antiere cu biserici noi, `n con-
va `n fa]a noastr\ este o [ans\ `nseamn\ o ofrand\, o d\ruire c\ „postul este dor de cer, de lumin\m“, a spus P\rintele struc]ie, dintre care 29 au fost
ca noi s\ vedem, s\ sim]im [i de sine, exprimat\ `n mod li- via]\ [i bucurie ve[nic\, netre- Patriarh Daniel. a finalizate pân\ la sfâr[itul an-
ului 2009, respectiv cele 78 de
[antiere cu lucr\ri de consoli-
~n Biserica Ortodox\ se va s\vâr[i A doua `ntrunire a Comisiei mixte dare, restaurare sau reparare
a unor l\ca[uri de cult. ~n ceea
Canonul Sfântului Andrei Criteanul Patriarhia Român\ - Academia Român\ ce prive[te activitatea so-
ciomedical\, cu sprijinul Cen-
~n Biserica Ortodox\ este duce aminte [i de frumoasele `n- Pe 12 februarie, `n Sala Sino- a]i g\sit timp s\ veni]i, `ntr-o trului Eparhial, Spitalul „Provi-
rânduit ca `ncepând de ast\zi, 14 toarceri c\tre Dumnezeu. Sufle- dal\ din Re[edin]a patriarhal\, a vreme `n care toat\ lumea este den]a“ a achizi]ionat aparatur\
februarie, [i pân\ joi, 18 februa- tul este invitat s\ s\vâr[easc\ a- avut loc cea de-a doua `ntrunire a foarte ocupat\. E bine ca un pro- performant\ `n va-loare de 2,2
rie, s\ se oficieze slujba Canonu- ceast\ c\l\torie duhovniceasc\ [i Comisiei mixte a Patriarhiei [i iect a[a mare s\ fie realizat `n [e- milioane lei, ceea ce a condus la
lui Sfântului Andrei Criteanul, s\ revad\ cu ochii min]ii aceste Academiei Române pentru elabo- din]a Sfântului Sinod [i `n [edin]a func]ionarea acestui a[ez\m=nt
unit\ cu Pavecerni]a. Canonul fapte ale personajelor biblice [i rarea enciclopediei „Istoria Mo- Adun\rii Na]ionale Biserice[ti. S- medical la `ntreaga sa capacita-
cel Mare ne descoper\ p\catele [i s\ `nve]e de la ele s\ câ[tige po- nahismului Ortodox Român de la a primit cu bucurie vestea c\ se te, e-xist=nd `n mod constant,
nevoia de poc\in]\ printr-o adân- c\in]a `mp\cându-se cu Dum- origini pân\ ast\zi“. Comisia a lucreaz\ deja la acest proiect [i c\ `n ultima parte a anului trecut,
c\ medita]ie asupra istoriei bibli- nezeu. Aceasta este marea bucu- fost prezidat\ de Preasfin]itul va fi de mai scurt\ durat\ decât solicit\ri care au dep\[it
ce, o istorie a p\catului, a poc\in- rie pe care Sfântul Andrei Cri- P\rinte Ciprian Câmpineanul, E- presupunea la `nceput“. Comisiile num\rul de paturi disponibile.
]ei [i a iert\rii. „Se propune o `n- teanul o face credincio[ilor `n pri- piscop-vicar patriarhal, delegatul comune ale celor dou\ institu]ii ~n 2009, Centrul Eparhial a a-
genunchere `n poc\in]\, o recule- ma s\pt\mân\ a postului“, a de- Preafericitului P\rinte Patriarh au definitivat planul lucr\rii, co- cordat, cu titlu gratuit, prin in-
gere [i o aducere-aminte a p\ca- clarat pentru Radio TRINITAS Daniel, informeaz\ TRINITAS ordonatorii [i metodologia de termediul Sectorului agricol [i
telor, prin care omenirea [i per- p\rintele Teofil An\st\soaie, e- TV, citat de BASILICA. Referitor redactare. Membrii comisiei consi- silvic, 8.555 mc material lemnos
sonajele biblice au sup\rat pe xarhul m\n\stirilor din Arhie- la acest proiect, Preafericirea Sa der\ c\ primul volum al enciclope- unor unit\]i de cult (parohii,
Dumnezeu. ~n acela[i timp se a- piscopia Bucure[tilor. a a spus: „V\ felicit\m pentru c\ diei va fi publicat anul acesta. a m\n\stiri sau schituri), `n val-
oare total\ de 1.280.713 lei. a
 CM
YK

4 Aniversare Luni, 15 februarie 2010

„Ziarul Lumina“ - o alternativ\

cu accent pe aspectul formativ
„Ziarul Lumina“ a s\rb\torit cinci ani de existen]\
ne`ntrerupt\, vineri, 12 februarie, al\turi de
prieteni, colaboratori [i sus]in\tori, printre care [i
mai mul]i membri ai Sfântului Sinod. Am mul]umit
lui Dumnezeu pentru ajutorul primit, la Te Deum,
apoi, al\turi de `ndrum\torul nostru, Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel, am evocat cei cinci ani,
i-am premiat pe sus]in\tori [i am lansat noul site
al publica]iei. Am primit [i aprecieri, [i sfaturi...
P\rintele Patriarh ne-a urat ca peste cinci ani s\
avem nu 27.000 de abonamente, ci 270.000!
bucurie [i recuno[tin]\. S-a ]inut
un moment de reculegere pentru
de diac. George unul dintre fondatorii publica]i-
ANICULOAIE ei, Florin Zamfirescu, plecat de
curând la Domnul. Gazd\ a fost
Primele aprecieri au venit i- dl Cosmin Olinici, consilier patri-
mediat dup\ Te Deum, de la PS arhal pentru publica]iile „Lumi-
Varlaam, Episcop-vicar patriar- na“, care a prezentat principalele
hal, care a subliniat c\ apari]ia direc]ii de dezvoltare ale „Ziaru- z\ `n standardele `n uz ale mari- treilea rând, „presa scris\ din Bisericii `n secolul al XXI-lea“,
unui cotidian cre[tin a constituit lui Lumina“ `n ultimii cinci ani [i lor site-uri de ziare de pe web, es- România avea nevoie [i de o ne-a declarat arhim. Vitalie
un deziderat de mai multe dece- câteva proiecte de viitor. te `ntregit de un flux de [tiri, re- publica]ie care s\ constituie un Danciu, stare]ul M\n\stirii Go-
nii, eviden]iat `n unele din inter- Preotul Constantin Sturzu, di- ligioase [i sociale; subsec]iunea reper de normalitate, adic\ un lia (Ia[i), membru fondator, u-
ven]iile de la `nceputul anilor rector executiv al „Ziarului Lu- video din sec]iunea Multimedia, mod de abordare nep\tima[\, e- nul dintre cei premia]i. {i dom-
’90 ale P\rintelui Dumitru St\- mina“ [i membru fondator, a a- unde vor fi postate [i jurnalele chilibrat\, a aspectelor vie]ii so- nul Viorel Roman, om de afaceri
niloae. Preasfin]ia Sa a amintit mintit `nceputurile primului co- zilnice TRINITAS TV; un vast ciale [i un spa]iu de promovare a [i fondator al ziarului, a primit
CM c\ ini]iativa, binecuvântarea [i tidian cre[tin din România, sin- sistem de linkuri [i interco- speran]ei `n societatea româ- distinc]ie: „Ziarul Lumina este
YK
purtarea de grij\ pentru `nde- gurul cotidian ortodox din lume nexiuni care leag\ articolele `n- neasc\“, a spus ~nt=ist\t\torul un proiect la care am lucrat
plinirea acestui proiect jurna- la ora actual\. tre ele; un dosar special dedicat Bisericii Ortodoxe Rom=ne, care chiar din prima zi. Dup\ ce am
listic misionar apar]in Preaferi- „Anul Crezului ortodox [i al Au- ne-a urat ca peste cinci ani s\ a- primit binecuvântare de la
citului P\rinte Daniel, Patriar- tocefaliei române[ti“ etc. vem nu doar 27.000 de abona- P\rintele Patriarh am c\utat o
hul Bisericii Ortodoxe Române, „Este un proiect Preafericitul P\rinte Patri- mente, ci 270.000. echip\ de redac]ie. Am g\sit-o
care „cu mari eforturi“, acum de succes“ arh a eviden]iat rolul „Ziarului P\rintele Patriarh a oferit a- pe a domnului Florin Zamfires-
cinci ani de zile, „a reu[it s\ co- Lumina“ de „a oferi o alternati- poi 10 diplome de onoare „Ba- cu, avea 22 de oameni, [i `mpre-
aguleze un grup de mireni foarte ~n continuare, P\rintele Patri- v\ cu accent deosebit pe aspec- silica“ celor care s-au distins un\ cu pr. Vitalie [i pr. Sturzu
credincio[i [i foarte valoro[i, dar arh a lansat oficial noua versiune tul formativ, nu doar pe latura prin contribu]ia la buna desf\- am plecat la drum, bine`n]eles
[i ata[a]i Bisericii. Ace[tia au a site-ului www.ziarullumina.ro. informativ\“. Ideea acestui pro- [urare a activit\]ii „Ziarului `ntotdeauna ne-am consultat [i
alc\tuit un comitet de redac]ie [i E o nou\ [i `mbun\t\]it\ varian- iect jurnalistic a plecat de la Lumina“ `n cei cinci ani. „Ziarul am avut binecuvântarea Prea-
astfel, `n data de 7 februarie a t\, care dep\[e[te limitele edi]iei constatarea c\ „dinamica vie]ii Lumina, care a ap\rut acum fericirii Sale. Cei din pres\ au
anului 2005, a ap\rut primul tip\rite [i care `[i propune s\ se biserice[ti din ]ara noastr\ tre- cinci ani de zile, la `nceput mai spus c\ ziarul va disp\rea dup\
num\r al acestui cotidian. ~n cei constituie „`ntr-o bibliotec\ vir- buia reflectat\ `ntr-o publica]ie timid, ast\zi s-a dezvoltat la ni- câteva luni. Ast\zi le-am dove-
cinci ani de existen]\, ziarul a- tual\ [i `ntr-un portal de resurse cotidian\, ritmul de apari]ie vel na]ional. Are un rol deosebit dit c\ acest ziar este unul ade-
cesta a adus speran]a, bucuria [i ortodoxe“. s\pt\mânal sau lunar al unor pentru Biseric\, dar [i pentru v\rat, toat\ lumea `l respect\ [i
lumina cuvântului Mântui- Mai mult decât o simpl\ pagi- reviste nefiind mul]umitor“. ~n mine, pentru c\ reprezint\ un consider c\ proiectul nostru
torului Iisus Hristos `n casele n\ de ziar online upgradat\ zil- al doilea rând, credincio[ii au re- lucru `nsemnat pentru mi- este unul de succes. Au fost ni[-
multor credincio[i“. nic, noua structur\ a site-ului zi- sim]it nevoia de a citi zilnic in- siunea Bisericii. Este mai mult te eforturi extraordinare, am
Momentul festiv, organizat `n arullumina.ro se prezint\ [i ca o forma]ii religioase [i sociale, decât un ziar obi[nuit, este un trecut prin multe clipe grele,
Sala „Europa Christiana“ a Pala- platform\. Aerul modern al gra- `ns\ f\r\ partizanat politic sau manual de catehez\ [i un ele- dar am fost al\turi de echip\,
tului patriarhal, a adus clipe de ficii ziarullumina.ro, care `l a[a- goan\ dup\ senza]ional. ~n al ment important de misiune a sprijinindu-i `ntotdeauna“. a

Lumina - o altfel de [coal\ Unii speciali[ti din presa rom=neas-

~nceputurile „Ziarului Lumina“ au
stat sub semnul apostolatului mediatic.
A[a cum M=ntuitorul a chemat la Sine [i
apoi a trimis s\ propov\duiasc\ `n lume
pe ucenicii S\i, tot a[a [i noi, cei care am
fost `mpreun\ lucr\tori la na[terea aces-
tei publica]ii, am sim]it c\ `mplinim, `n
calitate de fii ai Bisericii, o chemare mai
presus de noi `n[ine.
„Ziarul Lumina“ s-a n\scut, de fapt, `n
octombrie 2004, de hramul Sfintei Cuvi-
oase Parascheva de la Ia[i, atunci c=nd
„arhitectul de gazete“ sau „omul din h=r-
tie de ziar“, a[a cum a fost supranumit
Florin Zamfirescu, a r\spuns pozitiv che-
m\rii celui care era pe atunci mitropolit
al Moldovei [i Bucovinei, actualul patri-
arh al Bisericii Ortodoxe Rom=ne. Trecut
de cur=nd la cele ve[nice, regretatul Flo-
rin Zamfirescu devine astfel un simbol al
laicatului sensibil la chemarea Bisericii,
dispus s\ renun]e la proiecte [i interese
personale pentru a fi, cu toat\ fiin]a sa,
doar `n slujba lui Dumnezeu-Cuv=ntul.
Trebuie s\ v\ dezv\lui c\, `n semn de
pre]uire [i recuno[tin]\, prin purtarea de
grij\ a Preafericitului P\rinte Patriarh
Daniel, va fi instituit premiul „Florin
Zamfirescu“, premiu ce va fi acordat `n
fiecare an, `ncep=nd chiar cu anul acesta,
celui mai activ jurnalist cre[tin din presa
laic\. O pres\ care a dovedit - prin echipa
care a fondat, acum cinci ani de zile,
„Ziarul Lumina“ - c\ poate primi `n i-
nima ei s\m=n]a cea bun\.
Duhovnice[te vorbind, acum cinci ani
de zile, la Ia[i, asta s-a `nt=mplat de fapt:
Dumnezeu a r=nduit, dup\ mul]i ani de
preg\tire, ca, din p\m=ntul cel bun al
presei scrise, o anumit\ parcel\ s\ pri-
measc\ s\m=n]a Evangheliei din m=na
inspirat\ a unui sem\n\tor vizionar [i
neobosit `n a cultiva mijloace noi de pro-
pov\duire a Cuv=ntului lui Dumnezeu.
Profesional vorbind, acum cinci ani de
zile, la Ia[i, asta s-a lansat: un cotidian
pentru o ]ar\ `ntreag\, o premier\ `n
mass-media ortodox\, o provocare, `n
sensul bun al cuv=ntului, pentru toate
celelalte ziare care nu au crezut c\ se
mai poate face pres\ `n Rom=nia de azi [i
cu „[tiri pozitive“.
c\ au fost, de altfel, sceptici, gr\bindu-
se s\ anun]e o via]\ scurt\ pentru acest
inedit proiect editorial. {i dac\ aceast\
lucrare nu ar fi fost de la Dumnezeu, ci
doar de la oameni, poate c\ a[a s-ar fi
`nt=mplat. Pentru c\ au fost [i greut\]i,
deloc pu]ine, au fost [i momente de `n-
cercare, nu f\r\ urm\ri. Dar c=nd ai
bucuria [i [ansa de a lucra `n ogorul
Domnului, nu po]i s\ te poticne[ti `n fi-
ecare piatr\ ascuns\ `n p\m=nt [i nici
nu dai `napoi doar pentru c\ v=ntul `]i
mai biciuie din c=nd `n c=nd fa]a.
Poate c\ nu `n]elegem cu to]ii, osteni-
torii de la „Lumina“, adev\rata anvergu-
r\ a acestui apostolat mediatic, dar avem,
cu siguran]\, cu to]ii r=vna de a o `mplini.
Poate nu avem cu to]ii dragoste depli-
n\ pentru Biseric\ [i pentru semeni, dar
ne str\duim s\ o cultiv\m `n fiecare zi.
Poate c\ nu reu[im s\ exprim\m `n
pagini de ziar tot ce se ridic\ la mintea [i
la inima noastr\, dar cu siguran]\ pu-
nem suflet `n tot ceea ce facem.
Dincolo de datele ce pot descrie profi-
lul acestei publica]ii, dincolo de articolele
ce se r=nduiesc zi dup\ zi `ntr-o arhiv\ la
care acum ne uit\m cu uimire, „Ziarul
Lumina“ `nseamn\ oameni, `nseamn\
cre[tini care se str\duiesc s\ transforme
fiecare edi]ie tip\rit\ `ntr-un prilej de e-
dificare spiritual\.
Ace[tia, oamenii de la „Lumina“, con-
stituie ast\zi o altfel de [coal\ `n presa
scris\, dar [i o altfel de [coal\ `n misiu-
nea de a propov\dui Evanghelia, Vestea
cea Bun\. G=nd de recuno[tin]\ se cuvi-
ne s\ `ndrept\m acum c\tre cel care este
`ntemeietorul [i `ndrum\torul acestei
[coli, Preafericitul P\rinte Patriarh Da-
niel. G=nd de pioas\ recuno[tin]\ se cu-
vine s\ `ndrept\m [i c\tre cel care a fost
profesorul prin excelen]\ al [colii de pre-
s\ „Lumina“, Florin Zamfirescu. G=nd de
recuno[tin]\ se cuvine s\ `ndrept\m c\-
tre to]i cei care, clerici sau mireni, au
sprijinit aceast\ altfel de [coal\ cu fapta
sau cu rug\ciunea.
Iar celor care sunte]i ast\zi aici, prie-
teni ai „Luminii“, v\ mul]umim pentru
dragostea ar\tat\ [i pentru `ncurajare,
rug=ndu-v\ s\ ne fi]i mereu al\turi pen-
tru a r\sp=ndi lumin\ din Lumina cea ne-
`nserat\ a ~mp\r\]iei lui Dumnezeu. (C Cu-
v=ntul rostit vineri, 12 februarie 2010, la
s\rb\torirea a cinci ani de apari]ie
ne`ntrerupt\ a primului cotidian cre[tin
din Rom=nia, de pr. Constantin Sturzu,
director executiv al „Ziarului Lumina“)

CM
YK
 CM
YK

Luni, 15 februarie 2010 Interviu 5

„A tr\i [i a `mp\rt\[i
Evanghelia `n secolul al XXI-llea“
~n fiecare an, la Roma, episcopi din diferite p\r]i ale
continentului se `ntâlnesc la `ntrunirea interna]ional\
a comunit\]ii Sant’ Egidio. Din partea Bisericii
Ortodoxe Române au participat [i anul acesta ~nalt
Preasfin]itul Serafim, Mitropolitul Germaniei,
Europei Centrale [i de Nord, Preasfin]itul Visarion,
Episcopul Tulcii , [i Preasfin]itul Siluan, Episcopul
românilor ortodoc[i din Italia. Din partea Bisericii
Greco-catolice din România a participat PS
Alexandru Mesian de la Lugoj.
PS Episcop Visarion, care particip\ de câ]iva ani la
aceast\ adunare, ne-a vorbit la `ntoarcea `n ]ar\
despre congresul „Cre[tini [i p\stori pentru
Biserica de mâine“ organizat de comunitatea
Sant’Egidio, `n perioada 3-7 februarie.
Preasfin]ia Voastr\, `n ghii `n rit catolic, prezidat\ de
primul rând, vorbi]i-n
ne, Episcopul Vincenzo Paglia de
v\ rog, despre comunita-
tea Sant’ Egidio! Terni, dup\ care s-a vizitat
Comunitatea Sant’Egidio a mormântul Papei Ioan Paul I.
luat fiin]\ `n anul 1968, `nda- Participan]ii au fost primi]i a-
t\ dup\ Conciliul al II-lea de poi `n audien]\ de SS Papa
la Vatican, [i cuprinde ast\zi Benedict al XVI-lea, `n Sala
peste 50.000 de membri mi- Paul al VI-lea din Vatican.
Lucr\rile propriu-zise ale de rug\ciune, de evlavie [i de cre[tine [i a `nfr\]irii `ntre po- goj, am vizitat un azil de b\- CM
reni care, sub supravegherea a sta mereu `n sprijinul poare. A urmat apoi o recep]ie trâni dintr-un cartier al ora-
YK

Bisericii [i a slujitorilor ei, au congresului au `nceput `n du-

obiective primordiale rug\ciu-
nea, `mp\rt\[irea Evanghe-
liei, `ntrajutorarea celor s\-
raci, ecumenismul [i dialogul
inter-religios.
Ea `[i desf\[oar\ activita-
tea `n peste 70 de ]\ri din a-
proape toate continentele, fi-
ind condus\ de un grup de
membri avându-l `n frunte pe
prof. dr. Andreea Ricardi, din
Roma, cunoscut [i la noi prin
lucrarea „Martirii secolului
XX“, ap\rut\ `n urm\ cu câ]i-
va ani [i `n limba român\.
~n 1998, comunitatea Sant’E-
gidio a organizat la Bucure[ti o
`ntrunire interna]ional\ cu te-
ma „Pacea este numele lui
Dumnezeu“, la care au partici-
pat aproximativ 3000 de repre-
zentan]i ai diverselor religii.
Aceast\ adunare a avut
un ecou interna]ional pozitiv
[i a fost ca un preambul al vi-
zitei Papei Ioan Paul al II-lea
`n ]ara noastr\ `n anul ur-
m\tor, 1999.
Iat\ c\ [i anul acesta a]i
participat din partea Bise-
ricii Ortodoxe Române, la
`nceputul lunii februarie ,
la `ntrunirea Sant’ Egidio.
Cum s-a au desf\[urat lu-
cr\rile acestei `ntruniri
interna]ionale?
Ajuns la cea de a XII-a edi-
]ie, congresul din acest an a
avut tema principal\ „A tr\i
[i a `mp\rt\[i Evanghelia `n
secolul al XXI-lea“ [i la lu-
cr\rile lui au participat apro-
ximativ 100 de episcopi cato-
lici din Europa, Africa, Asia,
America de Sud.
Lucr\rile au debutat mier-
curi, 3 februarie a.c., prin s\-
vâr[irea, la mormântul Sf. Pe-
tru din subsolul Bazilicii San
Pietro din Roma, a unei Litur-
p\-amiaza aceleia[i zile `n sa-
la de conferin]e a comunit\]ii
Sant’Egidio din cartierul
Trastevere - Roma.
Prof. Andreea Ricardi,
pre[edintele comunit\]ii, a
sus]inut referatul „A tr\i [i a
`mp\rt\[i Evanghelia `n se-
colul al XXI-lea“, `n care s-a
reliefat importan]a slujirii
lui Hristos prin slujirea a-
proapelui,mai ales a celui
aflat `n suferin]\ [i lipsuri.
A fost amintit\ vizita pe
care Papa Benedict al XVI-
lea a f\cut-o `n 27 decembrie
2009 la sediul comunit\]ii,
unde a luat cina `mpreun\ cu
persoane defavorizate care se
bucur\ de ajutorul membri-
lor comunit\]ii.
Dup\ expunere, au urmat
discu]ii din partea episcopilor
prezen]i, ziua `ncheindu-se cu
Rug\ciunea comun\ `n bazili-
ca „Santa Maria“ `n Trasteve-
re din Roma.
La aceast\ `ntrunire s-a a
vorbit [i despre situa]ia
din Haiti. Ce mesaj au
transmis ierarhii Bisericii
Ortodoxe Române partici-
pan]i la `ntrunirea Sant’
Egidio?
~n diminea]a zilei de 4 fe-
bruarie au continuat lucr\rile
`n plen pe marginea temei pre-
zentate anterior de prof. Ri-
cardi. Un cuvânt emo]ionant a
rostit Episcopul Pierre Duma
din Haiti, ]ar\ grav zguduit\
de un devastator cutremur `n
12 ianuarie a.c., `n urma c\ru-
ia peste 250.000 de oameni au
murit, iar câteva milioane au
r\mas f\r\ ad\post.
A luat cuvântul IPS Sera-
fim, mitropolit al Germaniei,
vorbind despre datoria p\s-
torilor suflete[ti de a fi pilde
semenilor.
Luând cuvântul, am trans-
mis congresului binecuvânta-
rea Preafericitului P\rinte
Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, ar\tând a-
poi importan]a temei alese
pentru discu]ie. Am subliniat
apoi faptul c\, la ini]iativa PF
P\rinte Daniel, `n toat\ Patri-
arhia Român\ s-au organizat
colecte `n bani pentru ajutora-
rea victimelor cutremurului
din Haiti, precum [i faptul c\
s-au f\cut rug\ciuni pentru o-
dihna celor pieri]i, ca [i pen-
tru mângâierea celor r\ma[i
`n urma dezastrului.
Dup\-amiaz\, `n sala de
conferin]e a casei San Bernar-
do din Roma a avut loc vizio-
narea unui film `nchinat Ru-
g\ciunii pentru Pace de la
Kracovia - Polonia din sep-
tembrie 2009 [i la care au par-
ticipat reprezentan]i ai ma-
rilor religii ale lumii, rug\ciu-
ne urmat\ de un pelerinaj la
lag\rele de concentrare din
Auschwitz [i Birkenau.
Seara, `n grandioasa bazili-
c\ „San Giovanni in Latera-
no“ - vechea catedral\ a episc-
opilor Romei, a avut loc o
miss\ solemn\, prezidat\ de
c\tre Excelen]a Sa Cardinalul
Angelo Bagnasco, pre[edinte
al Conferin]ei Episcopale Ita-
liene, [i la care au slujit to]i e-
piscopii catolici prezen]i. Au
fost de fa]\ autorit\]i de stat
italiene, reprezentan]i ai Bi-
sericilor cre[tine din Roma [i
o mare mul]ime de credincio[i.
La sfâr[itul slujbei, Cardina-
lul Angelo Bagnasco a rostit
un cuvânt de `nv\]\tur\ [i de
felicitare pentru activitatea
meritorie a comunit\]ii
Sant’Egidio, `n slujba carit\]ii
`n Palatul Episcopal din
Lateran la care au participat
oficialit\]ile prezente, `n timp
ce `n curtea interioar\ a aces-
tuia câteva sute de persoane
asistate luau parte la o agap\
a dragostei cre[tine.
Ziua de 5 februarie a.c. a
debutat cu o Liturghie oficia-
t\ de episcopii catolici `n bi-
serica Sf. Pavel din com-
plexul monahal Tre-Fontane
- Roma, chiar `n locul `n care
Apostolul neamurilor a fost
martirizat. Profesorul Ar-
mando Pueg de la Facultatea
de Teologie din Barcelona a
rostit o medita]ie, reliefând
leg\tura dintre Jertfa Mân-
tuitorului Hristos [i jertfa
martirilor [i continuarea a-
cesteia `n jertfa cre[tinilor
de ast\zi.
Ca o prelungire a acestei
atmosfere de reculegere, s-a
f\cut un pelerinaj la Cata-
combele St. Domitilla, din a-
propiere, unde au fost vizitate
locurile ce amintesc de via]a
primilor cre[tini din Roma.
La casa „San Bernardo“,
prof. Marco Impagliazzo a pre-
zentat referatul „Comunitatea
Sant’Egidio [i s\racii“, dup\
care s-a vizionat un film `n-
chinat vizitei Papei Benedict al
XVI-lea la sediul comunit\]ii,
`n 27 decembrie 2009, când a
luat masa cu s\racii din Roma.
Dup\ mas\, participan]ii
`mp\r]i]i pe grupe au vizitat
principalele centre sociale [i
de asisten]\ din Roma care
sunt `n grija comunit\]ii
Sant’Egidio.
~mpreun\ cu IPS Mitropo-
lit Serafim [i PS Alexandru,
Episcop greco-catolic de Lu-
Interviu realizat de Alexandru CHITU}|
[ului Roma, unde am avut `n-
tâlniri cu asista]ii.
Sâmb\t\, 6 februarie, lu-
cr\rile au continuat `n plen,
Episcopul Vincenzo Paglia
prezentând referatul „Frater-
nitatea noastr\ spiritual\“,
dup\ care au fost prezentate
concluziile congresului, mul]u-
mindu-se tuturor partici-pan-
]ilor. Seara, congresul s-a `n-
cheiat printr-o Liturghie sluji-
t\ `n bazilica „Santa Maria“ `n
Trastevere [i la care au slujit
to]i episcopii romano - catolici.
Duminic\, 7 februarie, s-a
f\cut un pelerinaj la locurile
franciscane din Umbria, c\l\-
torie `ncheiat\ cu un prânz o-
ferit de Episcopia Catolic\ din
Terni `n Palatul episcopal.
V-a
a]i `ntâlnit [i cu ro-
mâni?
Da, la invita]ia Preasfin]i-
tului Siluan am s\vâr[it Sfân-
ta Liturghie arhiereasc\ sâm-
b\t\, 6 februarie, `n biserica
comunit\]ii române[ti din La-
dispoli, p\storit\ de c\tre pr.
Petru-Lucian Bârzu. La Sfân-
ta Liturghie au participat
mul]i credincio[i, `n special ti-
neri, iar la sfâr[itul slujbei s-a
s\vâr[it [i slujba de pomenire
a celor r\posa]i, fiind sâmb\-
ta mor]ilor (Mo[ii de iarn\).
Prin tema tratat\, prin dis-
cu]iile purtate ca [i prin expe-
rien]a `mp\rt\[it\ pe parcur-
sul desf\[ur\rii lui, Congre-
sul Interna]ional al Comuni-
t\]ii Sant’Egidio a fost cu ade-
v\rat un moment de m\rturie
a tuturor celor chema]i s\ fie
p\stori, vestitori [i tr\itori ai
Evangheliei Mântuitorului
nostru Iisus Hristos `n lumea
contemporan\. a

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Bolnavii de
Alzheimer trebuie
s\ consume multe
alimente ce con]in
vitamina B9
Carmen I., Sibiu: „Bunica mea,
`n v=rst\ de 78 de ani, a fost
diagnosticat\ cu boala
Alzheimer. A[ dori s\ [tiu ce
regim alimentar recomand\ `n
aceste cazuri prof. Milic\. V\
mul]umesc.“
Prof. Constantin Milic\: Boala
implic\ un meniu dedicat `nt\-
ririi memoriei, a puterii de
concentrare [i creativit\]ii [i
implic\ o cur\ de sucuri [i cru-
dit\]i timp de dou\ luni, din
care s\ nu lipseasc\ sucul de
morcov (150 ml de 3 ori pe zi,
cu 10 minute `nainte de mese),
sucul de mere (200 ml de 2 ori
pe zi, la orele 10 [i 16) [i sucul
de portocale (minimum o ju-
m\tate de pahar zilnic). Aceste
sucuri de legume [i fructe, con-
sumate timp de minimum trei
ori pe s\pt\mân\, reduc de pa-
tru ori riscul de `mboln\vire,
ac]ionând prin reducerea riscu-
lui atacurilor cerebrale [i al
tensiunilor intelectuale, ca ur-
mare a con]inutului ridicat `n
vitamine (mai ales C). Unele
legume (broccoli, varz\, ]elin\,
cartofi, ceap\, ridichi) stim-
uleaz\ memoria deteriorat\ [i
previn evolu]ia maladiei
Alzheimer prin efectul contra
oboselii psihice [i a surmenaju-
lui intelectual. O recomandare
men]ionat\ de British Medical
Journal este corelat\ cu efectul
consumului s\pt\mânal de
pe[te (somon, ton etc.), fructe
de mare (scoici, creve]i - 100 g
zilnic) [i ulei de pe[te oceanic
(`n capsule) care con]ine un im-
portant poliacid gras nesaturat
de tip omega-3. Aceste produse
reduc cu 30 % riscul bolii Al-
zheimer, prin protejarea vase-
lor de sânge, diminuarea rit-
mului de `mb\trânire a creie-
rului [i prin regenerarea celu-
lelor nervoase deteriorate. A-
ce[ti acizi gra[i nesatura]i se
mai g\sesc `n nuci, ulei de ra-
pi]\ [i `n iarba gras\ (Portula-
ca oleracea) folosit\ ca salat\.
Nu putem exclude consumul la
mas\ a 1-2 pahare de vin ro[u
pe zi (nu mai mult) care previ-
ne apari]ia BA [i a altor boli
mentale prin reducerea inci-
den]ei afec]iunilor psihice [i
neurologice. ~n plus, vinul ro[u
are un con]inut ridicat de an-
tioxidan]i (ex. flavonoide). ~n
regimul de alimenta]ie la per-
soanele `n vârst\ de peste 60-
65 de ani se va asigura plafo-
nul necesar de vitamin\ B9 (a-
cid folic), existent `n legume
verzi (spanac, salat\, [tevie,
p\trunjel, ceap\ verde, broc-
coli, p\p\die), precum [i `n po-
rumb, ficat de pui [i de vit\. A-
ceast\ vitamin\ intervine `n
sinteza mai multor neuro-
transmi]\tori [i particip\ la
buna func]ionare a creierului.
Se exclud din alimenta]ie car-
nea de porc, gr\simile animale,
cafeaua, b\uturile alcoolice `n
exces, berea, zah\rul alb [i pro-
dusele zaharoase, precum [i
adausurile de excitante, colo-
ran]i chimici [i stabilizatori ca-
re pot provoca pierderi de me-
morie, autism [i BA. Chiar [i
pâinea alb\ ar trebui s\ fie `n-
locuit\ cu pâine neagr\, de se-
car\ sau graham. a
Din consecin]ele Cernobâlului
Se `mplinesc, la 26 aprilie
anul curent, 24 de ani de
la explozia reactorului
num\rul 4 al centralei
nucleare de la Cernobâl.
Timp de mai multe zile
particule radioactive,
dintre care iod 131 [i
cesium 137, s-au risipit `n
atmosfer\. Au fost
evacuate aproximativ
220.000 de persoane din
zonele cele mai
contaminate, pe o
suprafa]\ de 1.500 km2.
~n schimb, milioane de
persoane au continuat
s\ tr\iasc\ `ntr-un
mediu contaminat.
de prof. univ. dr.
Ostin MUNGIU
~n urma evenimentului, au
urmat polemici `ntre cei care
subliniau pericolul contami-
n\rii mediului [i cei care mi-
nimalizau acest pericol. ~mi a-
mintesc c\, la scurt\ vreme
dup\ eveniment, am scris un
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MIGRENELE CRESC DE
DOU| ORI RISCUL DE ATAC
CARDIAC: Conform unui studiu
realizat `n SUA, citat de AFP,
persoanele care sufer\ `n mod re-
gulat de migrene `ntâmpin\ un
risc de atac cardiac de dou\ ori
mai mare decât persoanele care
nu sufer\ din cauza acestei afec-
]iuni. Autorii studiului au con-
statat, de asemenea, c\ pacien]ii
care sufer\ de migrene `ntâmpi-
n\ [i riscuri crescute de a suferi
atacuri cerebrale, de diabet, hi-
pertensiune arterial\ [i de a a-
vea niveluri ridicate de colesterol
editorial `n revista medico-
chirurgical\ intitulat „Dece-
niul p\timirii noastre“, `n ca-
re atr\geam aten]ia asupra
posibilit\]ii apari]iei unor tul-
bur\ri legate de prezen]a `n a-
er [i sol a elementelor radioac-
tive sus-men]ionate. Imediat
au ap\rut voci care [i-au ar\-
tat ne`ncrederea `n cele prog-
nozate de mine.
Iat\, `ns\ c\, `n urm\toa-
rele decenii, `n teritoriile con-
taminate, medicii au semna-
lat la copii tulbur\ri cardiace
pe care le-au pus `n leg\tur\
cu cesium 137, prezent `n ali-
mentele din zon\. ~nc\ din a-
nii ’90, un medic bielorus, Iuri
Bandajevschi, a semnalat frec-
ven]a tulbur\rilor de ritm car-
diac `ntr-una din zonele situ-
ate `n teritoriile contamina-te.
Deranjate de observa]iile sale,
autorit\]ile bieloruse l-au
trimis, pentru un timp, la `n-
chisoare, pentru a-i `ntrerupe
cercet\rile.
Relativ recent, aceste cer-
cet\ri au fost reluate pe scar\
larg\ sub coordonarea Insti-
tutului Francez de Radiopro-
tec]ie [i Siguran]\ Nuclear\.
Studiul include 18.000 de co-
pii [i adolescen]i [i a debutat
`n luna mai a anului trecut.
Jum\tate dintre ace[ti copii
tr\iesc `n teritoriile contami-
`n organism, de asemenea factori
declan[atori ai maladiilor cardio-
vasculare. „De obicei, migrenele
sunt v\zute ca ni[te afec]iuni mi-
nore, care doar afecteaz\ confor-
tul cotidian, `ns\ acestea pot a-
menin]a starea general\ de s\-
n\tate“, a declarat dr. Richard
Lipton, profesor de neurologie la
Facultatea de Medicin\ Albert
Einstein a Universit\]ii Yeshiva
din New York, coordonatorul a-
cestui studiu. Studiul a fost reali-
zat pornind de la chestionarea a-
m\nun]it\ [i evaluarea st\rii de
s\n\tate a 11.000 de americani
`ntre 18 [i 80 de ani, dintre care
6.102 sufereau de migrene.
a DE CE APARE B+LB+IA-
LA: C=]iva geneticieni americani
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Luni, 15 februarie 2010
nate, cealalt\ jum\tate ser-
vind ca lot martor.
Pentru studiu a fost aleas\
regiunea Briansc, care se g\-
se[te pe teritoriul rus, `ntre
Bielorusia [i Ucraina, la mai
pu]in de 200 km de centrala
de la Cernobâl. ~n aceast\ zo-
n\ se deplaseaz\ echipe medi-
cale, `n [coli, echipate cu ma-
terialul necesar detec]iei de
cesium 137 `n organism, pre-
cum [i diagnostic\rii eventua-
lelor tulbur\ri de ritm ale ini-
mii. Aceste echipe au mijloa-
cele tehnice necesare care s\
poat\ face diferen]a `ntre o
malforma]ie ap\rut\ la na[te-
re [i tulbur\rile care au ap\-
rut ca urmare a consumului
cronic de alimente contamina-
te. S-a constatat c\ popula]ia
din zon\ `n tot acest timp a
consumat produsele locale sub
forma fructelor, ciupercilor
sau a vânatului.
Rezultatele preliminare a-
rat\ c\ procentul copiilor care
prezint\ nivele de cesium pâ-
n\ de cinci ori limita anual\
admis\ este mai mic de 1%.
Este `ns\ nevoie de continua-
rea acestor studii, pentru a se
face o compara]ie statistic va-
labil\. Rezultatele definitive
vor fi cunoscute abia peste pa-
tru ani [i se a[teapt\ a fi pre-
zentate Comisiei Independen-
au ajuns la concluzia c\ muta]iile
genetice joac\ rolul principal `n
declan[area bâlbâielii. Studiul
realizat de cercet\torii americani
de la National Institute on Deaf-
ness and Other Communication
Disorders (NIDCD) identific\ `n
premier\ cauzele pân\ acum
misterioase ale acestei tulbur\ri
de vorbire, ce afecteaz\ aproxi-
mativ 1% din totalul adul]ilor.
Studiile precedente au stabilit
deja o leg\tur\ `ntre muta]iile a
dou\ din cele trei gene care de-
clan[eaz\ bâlbâiala [i alte tulbu-
r\ri metabolice rare, ce vizeaz\
reciclarea celular\. Acest studiu
a reu[it s\ stabileasc\ o leg\tur\
`ntre cea de-a treia gen\ [i bâlbâ-
ial\. Potrivit exper]ilor ameri-
cani, muta]ia genetic\ care de-
Prof. univ. dr. Ostin
C. Mungiu este pre[edintele
Asocia]iei de Algeziologie
din Rom=nia
te de Cercetare [i Informare
asupra Radioactivit\]ii.
Nu am cuno[tin]\, `nc\, de
vreun studiu asem\n\tor sau
legat de alte aspecte patologice
`n rela]ie cu radioactivitatea, `n
zona noastr\, aflat\ la aproxi-
mativ 400 km de Cernobâl.
Speria]i de gripa porcin\ [i
de tam-tamul stârnit de con-
sumul de drogurile etnobota-
nice, nu b\g\m de seam\ po-
sibilitatea unei patologii posi-
bile, cauzat\ de alimentele in-
suficient controlate, provenite
de la est de Prut. a
clan[eaz\ bâlbâiala se situeaz\
pe cromozomul 12. ~n opinia a-
cestora, aproximativ 9% dintre
persoanele bâlbâite prezint\ o
muta]ie a cel pu]in uneia din cele
trei gene. ~n prezent, aceea[i e-
chip\ de geneticieni coordoneaz\
un studiu epidemiologic la nivel
mondial, pentru a determina pro-
centajul de persoane purt\toare
a uneia dintre aceste muta]ii. Ei
`ncearc\ s\ afle astfel felul `n ca-
re aceste anomalii metabolice a-
fecteaz\ structurile cerebrale ca-
re au un rol esen]ial `n vorbirea
articulat\, f\r\ bâlbâial\. Terapi-
ile actuale folosite pentru a trata
bâlbâiala constau `n special `n re-
ducerea anxiet\]ii, ajutarea per-
soanei care se bâlbâie s\ respire
mai u[or [i s\ vorbeasc\ corect. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Luni, 15 februarie 2010
Comisia European\: Serviciul unic 112 trebuie mai intens mediatizat
Cu ocazia Zilei Europene 112,
care s-a desf\[urat la 11 februa-
rie, comisarul european pentru
Agenda digital\, Neelie Kroes,
s-a adresat `n scris statelor mem-
bre invitându-le s\-[i intensifice
eforturile de sensibilizare a cet\-
]enilor cu privire la num\rul eu-
ropean unic de urgen]\ 112. Trei
sferturi dintre cet\]enii UE nu
au aflat nici pân\ `n prezent c\
pot suna la 112 `n caz de urgen]\
pentru a chema poli]ia, pompierii
sau serviciile medicale, indife-
rent dac\ se afl\ acas\ sau `n c\-
l\torie `n UE. Reflexul de a suna
la acest num\r, care func]ionea-
z\ acum `n toate ]\rile Uniunii,
ar face posibil\ salvarea multor
vie]i [i ar reduce consecin]ele
grave ale multor accidente. „Un
num\r european unic de urgen]\
ropean. ~n 21 de ]\ri din UE, nu-
poate fi util numai dac\ este cu-
noscut“, a subliniat oficialul eu- m\rul european de urgen]\ 112
Un elev seminarist din Buz\u a c=[tigat
un concurs european pentru traduc\tori
a Teodor Baciu, elev `n clasa a XI-a la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Chesarie Episcopul“
din Buz\u, a fost desemnat c=[tig\torul din partea Rom=niei la Concursul
„Juvenes Translatores“, organizat de Comisia European\ a Teodor Baciu va petrece
trei zile la Bruxelles, unde `[i va ridica premiul din m=na comisarului european
pentru Educa]ie, cultur\, multilingvism [i tineret [i se va `nt=lni cu traduc\tori din UE a
Comisia European\ (CE) a anun]at la
sf=r[itul s\pt\m=nii trecute câ[tig\torii
celei de-a treia edi]ii anuale a concursului
„Juvenes Translatores“ (tineri traduc\-
tori), organizat de Executivul european [i
adresat elevilor de liceu.
Câ[tig\torul din România, Teodor Baciu,
este elev la Seminarul Teologic Liceal
„Chesarie Episcopul“ din Buz\u [i a tradus
un text din limba englez\ `n limba român\
- Artizanii [i modelatorii Europei contem-
porane. „~i felicit pe to]i câ[tig\torii. Con-
cursul nostru de traducere devine tot mai
popular `n fiecare an [i sper c\ acest con-
curs va determina un num\r tot mai mare
de tineri s\ `nve]e limbi str\ine. Cunoa[te-
rea limbilor str\ine le poate aduce multe
avantaje [i le ofer\ mai multe [anse de a-[i
g\si un loc de munc\“, a declarat Androul-
la Vassiliou, comisarul pentru Educa]ie,
cultur\, multilingvism [i tineret.
Cei 27 de câ[tig\tori, desemna]i de Di-
rec]ia general\ de Traduceri din cadrul
CE, vor primi ca premiu o excursie de trei
zile la Bruxelles, pentru dou\ persoane, [i
vor lua parte la ceremonia de premiere din
25 martie 2010, `n cadrul c\reia comisarul
Vassiliou le va `nmâna premii [i diplome
de participare. De asemenea, ei vor avea
ocazia s\ `ntâlneasc\ traduc\tori din UE
la locul lor de munc\.
Concursul de traduceri,
la cea de-a treia edi]ie
Potrivit oficialului european, citat de
site-ul CE, la aceast\ edi]ie, cea de-a treia,
au participat 599 de [coli din `ntreaga Uni-
une, `nscrierile cresc=nd cu 30% fa]\ de
anul precedent.
Concursul s-a desf\[urat la data de 24
noiembrie 2009, `n acela[i timp `n toate
statele membre, sub supravegherea [coli-
lor, iar elevii au avut la dispozi]ie dou\ ore
pentru a traduce un text din oricare dintre
cele 23 de limbi oficiale ale UE `n oricare
alta, la alegerea lor (de exemplu, din engle-
z\ `n român\ sau din suedez\ `n spaniol\).
Potrivit organizatorilor, s-au primit nu mai
pu]in de 2.253 de traduceri, acoperind toa-
te limbile oficiale, [i au existat 139 de com-
bina]ii lingvistice.
Juriul c\ruia i s-a `ncredin]at sarcina de
a alege c=[tig\torii a fost alc\tuit din tra-
duc\tori ai Direc]iei Generale de Traduceri
este `nscris `n c\r]ile de telefon,
iar `n 20 de ]\ri, pe vehiculele de
(DGT) a Comisiei Europene, fiecare tradu-
cere fiind evaluat\ de c\tre un vorbitor na-
tiv al limbii `n care a fost tradus textul.
Apoi, un comitet prezidat de directorul ge-
neral al DGT a ales cea mai bun\ traduce-
re din fiecare stat membru.
Concursul „Juvenes Translatores“ este
singurul de acest fel care ofer\ elevilor `n
vârst\ de 17 ani posibilitatea de a-[i testa
aptitudinile de traducere `n oricare dintre
limbile oficiale ale UE. Desf\[urat pentru
prima dat\ `n 2007, competi]ia are rolul de
a permite tinerilor s\-[i fac\ o impresie ge-
neral\ asupra a ceea ce `nseamn\ s\ fii
traduc\tor [i s\ promoveze atât profesia de
traduc\tor, cât [i `nv\]area limbilor str\i-
ne `n [coli. ~nc\ de la `nceput a fost primit
cu mare entuziasm de c\tre [colile partici-
pante, deoarece reprezint\ o oportunitate
pentru elevi de a-[i pune la `ncercare apti-
tudinile lingvistice dobândite `n [coal\.
Limbile str\ine, `ndr\gite
de elevii Seminarului din Buz\u
Potrivit site-ului oficial al Seminarul Te-
ologic Liceal Ortodox „Chesarie Episcopul“
Rom=nia `n UE 7
urgen]\. Potrivit unui raport al
CE, numai 22% dintre cet\]eni
afirm\ c\ au fost informa]i `n le-
g\tur\ cu acest num\r.
Majoritatea (62%) au decla-
rat, de asemenea, c\ nu sunt su-
ficient de informa]i `n acest
sens, iar o persoan\ din zece are
probleme de comunicare `ntr-o
limb\ str\in\ atunci când sun\
la 112 din str\in\tate, de[i sta-
tele membre declar\ c\ centrele
de urgen]\ 112 de pe teritoriul
lor pot gestiona apelurile cel pu-
]in `n englez\.
112 este num\rul european de
urgen]\ la care se poate suna
gratuit de pe telefoane fixe sau
mobile pretutindeni `n UE. Din
iulie 2009, cet\]enii care `[i folo-
sesc telefoanele mobile `n roaming
`ntr-o alt\ ]ar\ din UE primesc
un SMS cu informa]ii despre
acest num\r. a
din Buz\u, 5 elevi de 17 ani, sub `ndruma-
rea profesorului Marius Cristian Dima, au
participat la concursul european „Juvenes
Translatores“, organizat de Direc]ia Gene-
ral\ de Traduceri a Comisiei Europene.
Limbile str\ine sunt foarte `ndr\gite de
elevii acestei institu]ii de `nv\]\m=nt, do-
vad\ st=nd activit\]ile [i concursurile la
care au participat `n ultimii ani. Astfel, `n
perioada 15-22 iulie 2008, seminarul a or-
ganizat Tab\ra na]ional\ de Limba engle-
z\, la Maliuc, Tulcea, unde au participat
peste 40 de elevi [i profesori de la diferite
licee din jude]ul Buz\u [i de la Seminariile
de la M\n\stirea Neam] [i de la Gala]i. ~n
anul [colar 2008-2009, seminari[tii buzo-
ieni au participat la diferite activit\]i di-
dactice de comunicare [i documentare, cu
prilejul Zilei europene a limbilor str\ine -
26 septembrie [i a Zilei francofoniei - 20
martie, organizate `n parteneriat cu diferi-
te licee din ]ar\ [i str\in\tate, ocazie cu ca-
re s-a oficiat [i practica liturgic\ `n Limba
francez\, potrivit informa]iilor oferite pe
site-ul Seminarului din Buz\u. a
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
PE SCURT
Fran]a: Reguli mai
dure pentru imigran]i
Potrivit unui anteproiect de lege
consultat de AFP, Fran]a `[i va
`n\spri legisla]ia referitoare la
imigra]ie, prin adoptarea unor
m\suri care s\ r\spund\ sosi-
rilor masive de refugia]i. Docu-
mentul propus de ministrul Eric
Besson prevede transformarea
`n zon\ de a[teptare a oric\rui
loc unde vor fi descoperi]i imi-
gran]i clandestini. Textul mai
prevede interzicerea revenirii pe
teritoriul francez pentru str\inii
expulza]i, pentru o perioad\ ne-
precizat\. Besson vrea [i modifi-
carea Codului muncii, `n sensul
descuraj\rii firmelor de a an-
gaja str\ini f\r\ permis de rezi-
den]\, sub pedeapsa sanc]iu-
nilor administrative [i judiciare.
~n schimb, pentru a `ncuraja
„imigra]ia aleas\“, promovat\
de pre[edintele Nicolas Sar-
kozy, ministrul prevede crearea
unei carte de sejur, denumite
„carta albastr\ european\“, cu
o durat\ de 3 ani, re`nnoibil\,
pentru str\inii cu un nivel de
instruire minimum „bac^3“ [i
cu un salariu egal cu cel pu]in o
dat\ [i jum\tate din salariul
mediu anual din Fran]a. Noile
prevederi trebuie adoptate
pân\ la sfâr[itul lunii iunie.
Marea Britanie:
Ridicarea restric]iilor
depinde de
redresarea economiei
Ridicarea restric]iilor impuse
pentru români [i bulgari pe
pia]a muncii din Marea Britanie
depinde de stabilizarea situa]iei
economiei britanice, a declarat
ministrul britanic pentru Euro-
pa, Chris Bryant, `ntr-un inter-
viu acordat postului na]ional de
radio bulgar, citat de site-ul
Novinite.com. El a precizat c\
este foarte dificil, `n momentul
de fa]\, ca Marea Britanie s\ re-
nun]e la restric]ii, deoarece situ-
a]ia economic\ este dificil\, iar
o astfel de m\sur\ trebuie s\ fie
precedat\ de o stabilizare a eco-
nomiei. Bryant a ad\ugat c\ au-
torit\]ile de la Londra au impus
restric]iile `n momentul ader\rii
României [i Bulgariei la UE
deoarece economia britanic\ era
mai pu]in stabil\ decât cu trei
ani `nainte, când aderaser\ la
Uniune alte zece state.
Decizia UE privind
scanerele corporale
va fi adoptat\
[i de Rom=nia
România se va conforma pozi]i-
ei comune adoptate la nivelul
`ntregii Uniunii Europene, pri-
vind securitatea pe aeroporturi
[i introducerea scanerelor cor-
porale, [i, `n principiu, autori-
t\]ile sunt de acord cu aceasta,
pentru c\ siguran]a cet\]enilor
este cea mai important\, a ex-
plicat pentru Agerpres Marin
Anton, secretar de stat `n
Ministerul Transporturilor [i
Infrastructurii, la finalul unei
reuniuni informale a mini[-
trilor europeni de resort.
Potrivit declara]iilor f\cute la
finalul reuniunii de ministrul
spaniol al dezvolt\rii, José
Blanco, „CE [i-a asumat pro-
punerea `mp\rt\[it\ de to]i
mini[trii, aceea a prezent\rii,
`n luna aprilie, a unui raport
care s\ determine calea pe care
o vor lua toate ]\rile“. a
 CM
YK

8 Biografii luminoase Luni, 15 februarie 2010

Meritul episcopului Melchisedec {tef\nescu

`n recunoa[terea autocefaliei BOR
Ast\zi se `mplinesc 187 „B\rbatul cel mai cu
de ani de la na[terea [tiin]\ printre prela]ii
marelui ierarh al Bisericii contemporani“
Ortodoxe Române Timp de 15 ani cât a fost
profesor, episcopul Melchise-
Melchisedec {tef\nescu. dec a alc\tuit pentru seminar-
Acesta a fost un mare ele teologice mai multe manu-
lupt\tor pentru unirea ale, a fost un mare pasionat de
cercetarea documentelor [i a
Principatelor Române [i izvoarelor privitoare la istoria
pentru recunoa[terea Bisericii sau a ]\rii noastre. A
f\cut numeroase c\l\torii de
autocefaliei Bisericii studiu `n ]ar\ [i peste hotare,
Ortodoxe Române de publicând rezultatele cercet\-
rilor sale. A cercetat, de ase-
c\tre Patriarhia menea, via]a [i faptele unor
Ecumenic\. Bogatele sale personalit\]i de seam\ din tre-
cutul Bisericii noastre [i a avut
cuno[tin]e teologice, [i preocup\ri teologice. Astfel,
istorice, didactice, a tradus din limbile german\,
literare [i filologice au greac\ [i slavon\ c\r]i de
slujb\. ~n afara cercet\rilor [i
contribuit la alegerea sa a tradu-cerilor sale, a mai scris
ca membru activ al o mul]ime de studii, predici,
cuvânt\ri funebre, discursuri,
Academiei Române. lucr\ri de diserta]ie, memorii.
Importan]a deosebit\ pe care
Ales `n 1857 deputat `n Di- episcopul Melchisedec a acor-
CM
vanul ad-hoc din partea cleru- dat-o culturii `n general [i pre-
YK
lui din Hu[i, arhimandritul g\tirii preo]ilor `n special reie- CM
YK

Melchisedec avea s\ poarte pe se [i din testamentul s\u: „F\-

umeri gândurile [i dorin]ele r\ cultur\, clerul va fi amor]it
celor care `[i puneau n\dejdea [i st\pânit de prejudicii vul-
`n el, fiind convins c\ „Bi- gare [i de vicii, iar Biserica va
serica nu poate avea `nrâurire deveni o institu]ie moart\, des-
asupra societ\]ii române[ti tinat\ numai a `nso]i pe mor]i
dac\ reprezentan]ii ei nu la mormânt. Numai [tiin]a u-
binecuvinteaz\ mi[c\rile `nal- nit\ cu sentimentul adev\rat
te [i aspira]iunile mari ale na- religios va ridica clerul [i Bise-
]iunii“. Astfel, a su]inut `n Di- rica noastr\ la `n\l]imea cu-
van mai multe deziderate, venit\ [i la con[tiin]a datoriei“.
precum ridicarea moral\ [i Datorit\ preg\tirii [i bogatelor
material\ a clerului, `nfiin]a- sale cuno[tin]e teologice, is-
rea unei autorit\]i centrale si- torice, didactice, literare [i filo-
nodale pentru treburile du- logice, a fost ales, `n [edin]a
hovnice[ti [i disciplinare, in- din 10 septembrie 1870, mem-
dependen]a Bisericii Ortodoxe bru al Societ\]ii Academice
Române fa]\ de orice chiriar- Române. Melchisedec {tef\-
tul Legii organice din decem- 1882, c=nd Camera Deputa]i- piscop Melchisedec {tef\nes- nescu a `mbog\]it biblioteca A-
hie str\in\. Unirea Principa-
brie 1872, numai c\ aceast\ lor a luat `n discu]ie problema cu pentru a `ntocmi r\spun- cademiei Române cu multe
telor Române `n 1859 [i cuce-
autoritate trebuia recunoscu- ridic\rii Bisericii noastre `n sul, care a fost `ntemeiat pe documente g\site cu prilejul
rirea independen]ei ]\rii
noastre `n 1877 au crescut t\ de c\tre Patriarhia din rangul de patriarhie (la 9 urm\toarele considerente: a cercet\rilor sale, c\r]i de val-
prestigiul României, dar [i au- Constantinopol. martie), iar la 25 martie `n a- ar\tat c\ `nv\]\tura cre[tin\ oare [i chiar cu bogata sa bi-
toritatea Bisericii, autoritate Reformele lui Cuza, `n spe- cela[i an, s-a sfin]it pentru a p\truns pe teritoriul ]\rii bliotec\, alc\tuit\ din 2511 vo-
men]ionat\ atât `n Constitu- cial oprirea `nchin\rii de m\- prima dat\ la noi Sfântul Mir, noastre `nainte de a exista lume, `mpreun\ cu 83 de ma-
]ia promulgat\ la 30 iunie n\stiri la Muntele Athos [i aceasta fiind prerogativa unei Constantinopolul, a men]ionat nuscrise [i 95 monede de aur,
1866, care arat\ c\ „Biserica textul din Legea organic\ ce Biserici autocefale. Patriarhul ajutoarele acordate de români argint [i aram\. Marele istoric
Ortodox\ Român\ este [i r\- prevedea autocefalia Bisericii ecumenic Ioachim al III-lea de-a lungul istoriei [i atitudi- Nicolae Iorga `l nume[te pe
mâne neatârnat\ de orice chi- Române, au provocat unele (1878-1884) adreseaz\ o scri- nea Patriarhiei Ecumenice fa]\ Melchisedec „b\rbat cu o che-
riarhie str\in\, p\strându-[i disensiuni `n rela]ia cu Patri- soare plin\ de mustr\ri Sfân- de Biserica noastr\, `n lupta de mare [tiin]ific\ net\g\duit\“,
`ns\ unitatea cu Biserica Ecu- arhia Ecumenic\. Nemul]u- tului Sinod al Bisericii Orto- afirmare [i de rena[tere na]io- iar Bogdan Petriceicu Hasdeu,
menic\ a R\s\ritului `n pri- mirile patriarhului ecumenic doxe Române, iar Sfântul Si- nal\. Melchisedec {tef\nescu ilustrul istoric [i lingvist, scrie
vin]a dogmelor“, cât [i `n tex- au crescut [i mai mult `n nod a delegat pe c\rturarul e- `[i `nchide r\spunsul sus]i- despre episcopul Melchisedec
nând: „Biserica noastr\ nu mai c\ „a fost b\rbatul cel mai cu
crede c\ Sfântul Duh trebuie s\ [tiin]\ printre prela]ii con-
Episcopul c\rturar Melchisedec se pogoare mai `ntâi la Con-
stantinopol sau aiurea [i apoi
temporani [i locul s\u `n Aca-
demia Român\ nu e o simpl\
de acolo s\-L cerem [i s\-L convenien]\ politic\ sau gre-
{tef\nescu a p\storit trei eparhii dobândim [i noi, ci trebuie s\-L
c\ut\m [i s\-L cerem de sus de
[eal\ de adres\. ~n episcopul
Melchisedec str\lucea munca
N\scut la 15 februarie 1823 `n satul Gâr- toarcere a fost numit profesor [i rector al Se- la P\rintele luminilor [i d\t\- literar\, iar ca academician va
cina, jude]ul Neam], Mihail {tef\nescu a minarului de la Hu[i. ~n anul 1857 a fost a- torul a tot darul des\vâr[it“. r\mâne, `n tot dreptul, `n Pan-
fost fiul unui preot de ]ar\. Dup\ studiile din les delegat al clerului `n Divanul ad-hoc, fi- Acest r\spuns a deschis ca- teonul na]ional, pentru c\ ale-
localitatea natal\, a `nv\]at la Seminarul ind, al\turi de fra]ii Scriban, unul dintre cei lea spre recunoa[terea autoce- gerea lui ca membru activ al
„Veniamin Costachi“ de la Ia[i, pe care l-a mai mari ap\r\tori ai unirii Principatelor, faliei Bisericii Ortodoxe Ro- Academiei Române nu s-a da-
absolvit `n anul 1843, an `n care a fost c\lu- spunând c\ unirea este „cerut\ de unitatea mâne, ceea ce s-a `ntâmplat la torat nici numelui s\u de fa-
g\rit, primind numele Melchisedec. Arhi- credin]ei, a limbii, a moravurilor, precum [i 25 aprilie 1885, sub patriarhul milie, nici vreunei influen]e
mandritul Filaret Scriban, observându-i me- de identitatea limbii“. ~n anul 1860 e numit Ioachim al IV-lea (1884-1886), l\turalnice, ci numai persona-
ritele la `nv\]\tur\, l-a numit profesor la So- arhimandrit, iar apoi episcop la Hu[i, unde a care a primit o nou\ scrisoare lit\]ii lui [i valoarei reale a o-
cola, iar apoi a fost trimis pentru des\vâr[i- r\mas trei ani. Din 1864 este numit episcop formulat\ tot de acest mare ie- perelor pe care le-a conceput [i
rea studiilor teologice la Academia Teologic\ la nou-`nfiin]ata Episcopie a Dun\rii de Jos. rarh Melchisedec {ef\nescu. publicat“. a
din Kiev, pe care a absolvit-o `n anul 1851 cu ~n 1879 este ales episcop la Roman, unde p\s-
titlul „magistru `n teologie [i litere“. La `n- tore[te pân\ la moarte (16 mai 1892). Pagin\ realizat\ de Ioan BU{AG|
CM
YK
 CM
YK

Luni, 15 februarie 2010 Interviu 9

Perioada c\in]ei [i a `ntoarcerii la Dumnezeu
Darurilor mai `nainte sfin]ite.
Biserica Ortodox\ a rânduit pentru drept-cre- Sâmb\ta [i duminica se m\-
dincio[ii cre[tini mai multe perioade de post. nânc\ de dou\ ori pe zi, legu-
me fierte cu untdelemn [i pu-
Postul, ca porunc\ divin\ [i practic\ tradi]ional\ a ]in vin (de fiecare dat\ când se
s\vâr[e[te Dumnezeiasca Li-
Bisericii, este foarte bine rânduit `n cadrul anului turghie este [i dezlegare la
bisericesc, fiind strâns legat [i de succesiunea pu]in vin). Dezlegare la unt-
delemn [i vin se d\ [i la unele
marilor s\rb\tori. Ast\zi, credincio[ii ortodoc[i s\rb\tori cu cruce neagr\, `n
`ncep cal\toria duhovniceasc\ spre minunata orice zi ar c\dea: Aflarea Ca-
pului Sfântului Ioan Botez\-
noapte a ~nvierii Domnului [i Mântuitorului nostru torul (24 februarie), Sfin]ii 40
Iisus Hristos. Postul `nseamn\ ab]inerea de la de Mucenici (9 martie), Joia
Canonului Sfântului Andrei
mâncarea „de dulce“, adic\ de la lapte, ou\, carne, Criteanul, `nainte-serbarea [i
pe[te [i derivate ale acestora, dar [i o `nfrânare a dup\-serbarea Bunei Vestiri
(24 [i 26 martie), precum [i `n
faptelor [i a gândurilor noastre, o `nfrânare de ziua Sfântului Gheorghe (23
dragul lui Dumnezeu [i al celor din jur. ~n cele ce aprilie). De Buna Vestire [i
Florii, dup\ cum bine se [tie,
urmeaz\, p\rintele asist. drd. Silviu Tudose, de la se dezleag\ [i la pe[te. Dac\
Buna Vestire cade de luni pâ-
Facultatea de Teologie Ortodox\ „Justinian n\ joi `n S\pt\mâna Mare, se
Patriarhul“ din Bucure[ti, ne vorbe[te despre dezleag\ numai la untdelemn
[i vin, iar când cade `n Joia
aceast\ perioad\ a Postului Mare, despre sau Vinerea Mare, se dezlea-
rânduielile speciale [i despre importan]a ei. g\ numai la vin.
Trebuie s\ fim `ns\ reali[ti
[i s\ recunoa[tem c\ pentru
P\rinte profesor, cum a a- cre[tinii zilelor noastre aceas-
p\rut ceea ce numim noi
ast\zi Postul Mare? t\ rânduial\ este foarte greu
Dac\ dori]i s\ facem o in- de respectat. Nu e imposibil\,
cursiune istoric\, pentru a fi `ns\ ea e respectat\ `n m\-
foarte exac]i, ne-ar trebui n\stiri cu o tradi]ie ascetic\
mult timp. Pe scurt, dintot- mai aspr\ [i de c\tre cre[tinii
mai râvnitori. Ea este un ide- CM
deauna, `n Biseric\, oamenii al la care fiecare ajungem,
YK

au postit `nainte de a come- mai mult sau mai pu]in, `n

mora Patimile [i ~nvierea
Mântuitorului. ~n Biserica
primelor veacuri cre[tine,
noaptea Sfintelor Pa[ti era u-
nul dintre momentele când
primeau botezul catehumenii.
Func]ia principal\ a postului,
]inut cu acest prilej de `ntrea-
ga comunitate, era acela de a-i
preg\ti pe catehumeni pentru
importantul eveniment. U-
neori redus la dou\ sau trei
zile, postul reprezenta un mij-
loc pentru catehumeni, dar [i
pentru comunit\]ile din care
f\ceau parte, de a-[i `nte]i o
via]\ de c\in]\ [i cur\]ire, ab-
solut necesar\ pentru primi-
rea lumin\rii baptismale. Cu
timpul, s-a statornicit ca pos-
tul dinaintea Sfintelor Pa[ti
s\ dureze 40 de zile, `n amin-
tirea postului pe care l-a ]inut
Mântuitorul, dup\ Botezul
S\u `n râul Iordan. A devenit
cel mai important post din
cursul anului bisericesc. Este
perioada prin excelen]\ a c\-
in]ei [i a `ntoarcerii la Dum-
nezeu, Sfintele Pa[ti fiind mo-
mentul ~nvierii `mpreun\ cu
Hristos.
Faptul c\ dureaz\ 40 de
zile i-a dat [i denumirea P\-
resimi (de la latinescul Qua-
dragesima) sau Patruzecime.
A fost numit a[a `nc\ de tim-
puriu, chiar la Sinodul I Ecu-
menic, `n canonul 5. De ase-
menea, `n Constitu]iile Apos-
tolice, unul dintre cele mai
timpurii documente liturgice
care ni s-au p\strat, se spune
c\ suntem datori s\ ]inem
postul Patruzecimii, spre a-
ducere aminte de postul
Domnului `n pustiu [i de da-
rea Legii, pe Muntele Sinai,
lui Moise, care [i el postise `n
prealabil 40 de zile.
Sfintelor Patimi sau P\timiri
ale Mântuitorului, din S\pt\-
mâna Mare. Rezult\, a[adar, o
perioad\ de 47 de zile de post.
Responsabilitatea
Pr. asist. drd. Silviu
Tudose: „E mângâietor duhovnicului
[i deosebit de frumos s\
~n privin]a modului de pos-
[tii c\ poste[ti al\turi de tire, ce ne pute]i spune?
milioane de oameni, de Rânduielile biserice[ti pri-
dragul lui Dumnezeu“ vitoare la Postul Mare sunt
dintre cele mai aspre. ~nc\ de
Tot legat de aceast\ cifr\, o
timpuriu au ap\rut astfel de
erminie interesant\ g\sim la prescrip]ii, consemnate [i `n
unul dintre cei mai cunoscu]i
colec]ia de canoane, ceea ce a-
mistagogi, Sf. Simeon al Tesa- rat\ `nc\ o dat\ importan]a a-
lonicului. El vede `n aceast\
cestei perioade. Este foarte
perioad\ o „zeciuial\“ anual\ cunoscut un astfel de canon
a vie]ii noastre. De fapt, exclu-
(69 apostolic), care osânde[te
zându-se sâmbetele [i dumini-
foarte aspru pe cei care nu
cile din post, când este interzi-
s\ ajunarea, rezult\ 36 de zile, postesc miercurea, vinerea [i
care reprezint\ aproximativ o `n Postul Mare: pe clerici cu
zecime din zilele unui an, afie- caterisirea, iar pe laici cu afu-
rosite lui Dumnezeu. risirea sau excomunicarea. Se
`n]elege c\ acest canon nu-i
A]i spus c\ Postul Mare include pe cei suferinzi, care
dureaz\ 40 de zile, `ns\
dac\ cineva num\r\ zilele
primesc dezlegare, `n func]ie
`n calendar constat\ c\ de neputin]ele pe care le au.
sunt mai multe. De ce? Postul Mare este [i perioada
Sunt mai multe nu pentru de ajunare prin excelen]\. Este
c\ cei care au alc\tuit calen- motivul pentru care Biserica a
darul au gre[it, ci pentru c\ a- hot\rât ca `n zilele de rând, de
colo sunt consemnate, de fapt, luni pân\ vineri, s\ nu se
dou\ posturi: Postul Mare, ca- s\vâr[easc\ o liturghie obi[nu-
re `ncepe dup\ Duminica Izgo- it\, a Sf. Ioan Gur\ de Aur sau
nirii lui Adam din Rai [i ]ine a Sf. Vasile cel Mare. A[a a a-
40 de zile, pân\ `n Duminica p\rut Liturghia Darurilor mai
Floriilor sau a Intr\rii Dom- `nainte sfin]ite, a Sf. Grigorie
nului `n Ierusalim, [i Postul Dialogul, care nu este altceva
decât un ritual al `mp\rt\[irii
de sear\, dup\ o zi de ajunare,
unit cu vecernia. Tot `n zilele
de rând, sunt oprite pr\znuiri-
le sfin]ilor mai importan]i, a-
cestea fiind transferate sâmb\-
ta sau duminica.
Sunt interzise `n Postul
Mare [i manifest\rile de bu-
curie cum ar fi nun]ile sau
zilele onomastice, ale nefiind
`n conformitate cu starea de
poc\in]\, smerenie [i cump\-
tare la care suntem invita]i cu
to]ii acum.
~n privin]a mânc\rii, `n ve-
chime, postul era cu mult mai
aspru decât este ]inut acum.
Zilele de rând erau toate zile
de ajunare, adic\ de ab]inere
complet\ de la orice aliment [i
b\utur\, pân\ spre sear\. Ex-
cep]ie f\ceau zilele de sâmb\-
t\ [i duminic\, când se s\vâr-
[ea Sfânta Liturghie [i ajuna-
rea era `ntrerupt\.
Cu timpul, s-a stabilit ca
regula postirii `n P\resimi s\
fie urm\toarea: luni [i mar]i,
`n prima s\pt\mân\, se aju-
neaz\ pân\ seara, când se
poate mânca pâine [i bea ap\;
tot a[a [i de luni pân\ sâmb\-
t\ `n S\pt\mâna Patimilor,
cu excep]ia Joii Mari. ~n res-
tul postului, `n zilele de rând,
se m\nânc\ uscat o singur\
dat\ pe zi, spre sear\, eventu-
al dup\ s\vâr[irea Liturghiei
Interviu realizat de diac. Ciprian B+RA
func]ie de neputin]ele noas-
tre. E bine ca acest aspect al
vie]ii noastre s\-l stabilim cu
duhovnicul, care are responsa-
bilitatea s\ ne `ndrume cum e
mai bine s\ respect\m rân-
duiala postirii, pentru ca ea s\
ne fie cu adev\rat de folos.
„Postul adev\rat este
cel pe care `l ]inem de
dragul lui Dumnezeu“
P\rinte profesor, `n `nche-
iere, care crede]i c\ ar fi u-
nul dintre cele mai con-
ving\toare motive pentru
ca cineva s\ posteasc\?
~n]eleg c\ nu a[tepta]i un
r\spuns clasic, de genul „a[a
ne-a poruncit Dumnezeu“.
Cred c\ unul dintre cele
mai conving\toare motive
pentru ca cineva s\ posteas-
c\ acum, `n Postul Pa[tilor,
este gândul c\ ceilal]i pos-
tesc. Când [tii c\ fra]ii t\i de
credin]\ au pornit pe aceast\
cale, au pornit aceast\ c\l\-
torie spre ~nviere, nu po]i r\-
mâne pe dinafar\. E mângâ-
ietor [i deosebit de frumos s\
[tii c\ poste[ti al\turi de mi-
lioane de oameni, de dragul
lui Dumnezeu. Postul adev\-
rat este cel pe care `l ]inem
de dragul lui Dumnezeu [i,
de ce nu, de dragul celorlal]i.
Postul Mare e o „provocare“
din partea Bisericii, care, da-
c\-i r\spundem pe m\sur\,
`nfrânându-ne de la p\cate [i
unele bucate, rugându-ne mai
intens [i participând la slujbe,
spovedindu-ne [i `mp\rt\[in-
du-ne cu Sfintele Taine, va
face s\ sim]im cu totul altfel
bucuria ~nvierii Domnului. a

CM
YK
10 Opinii Luni, 15 februarie 2010

LA R|SCRUCE DE SENSURI

Postul iert\rii
faptelor rele ale celor din jur, de patimi. A ]ine post de gân- uzi, la ceasul de Apoi, c\ sun-
pe care `ns\ calci cu fric\ de duri rele nu este u[or, a ig- tem slugi bune [i credincioa-
Dumnezeu, cu `ncredere `n nora nepl\cerile, voite sau se, fii recunosc\tori ai Lui.
mila Sa, cu n\dejdea `n pro- nu, ale celor de lâng\ noi este Adam a ales s\ aib\ co-
nia divin\ care ne fere[te de o cerin]\ dificil\. Putem fi lu- moar\ `n Eden bog\]ia cu-
chiun\. Putem s\ o lu\m [i ca ispite [i vr\jma[i. a]i drept „fraieri“, „oameni no[tin]ei, dar a primit `n
de pr. Mihai GOJGAR o form\ a iubirii de sine, a Sentimentul iert\rii a- slabi“, „u[or de p\c\lit“. Con- schimb s\r\cirea prezen]ei
dorin]ei de mântuire a noas- proapelui este foarte pl\cut. teaz\ `ns\ cum ne cred cei- lui Dumnezeu, foamea sufle-
~n ziua `n care credincio[ii tr\. Dac\ iertarea p\catelor De altfel, cu cât este mai ma- lal]i? Nu tocmai la discre]ie teasc\ [i izgonirea din Rai.
ortodoc[i `[i iau la revedere de noastre, multe [i grele, depin- re gre[eala acestuia fa]\ de ne invit\ Hristos `n aceast\ Haide]i s\ ne propunem un
la bucatele „de dulce“, `n l\- de de noi, de ce s\ fim aprigi noi, cu atât este mai `nalt sal- duminic\? La intimitatea post discret, dup\ puterile
ca[urile de cult se cite[te, `n cu cei din jur, cercetându-le tul nostru c\tre Dumnezeu. postului, a rug\ciunii [i a noastre, dominat de iertarea
cadrul Sfintei Liturghii, peri- vie]ile, descoperindu-le erori- Oricum, nu noi suntem cei faptelor bune? De ce am valo- aproapelui, delicate]e, sensi-
copa de la Matei 6, versetele le, condamnându-le metehne- care iert\m, ci El, dar nou\ riza atât de mult impresiile bilitate [i fr\]ietate!
14-21. fragmentul se refer\ la le? Cât de bine este ca drumul ni se cere s\ urm\m exem- tuturor? Ele nu trebuie negli-
post, con]inând sfaturi bi- t\u spre ~mp\r\]ia cerurilor plului S\u, dup\ puterile jate, ci doar supuse dorului * PR. MIHAI GOJGAR , REDACTOR TRINITAS TV, ESTE
DOCTORAND ~N OMILETIC| LA FACULTATEA DE TEOLOGIE
ne-venite legate de asceza fie- s\ fie b\t\torit cu pietrele noastre sl\b\nogite de vicii [i de Dumnezeu, dorului de a a- „JUSTINIAN PATRIARHUL“ DIN BUCURE{TI
c\ruia dintre noi. O ascez\
ne`mplinit\ de protop\rin]ii
neamului omenesc, Adam [i
Eva, ceea ce a dus la izgonirea
lor din Rai, eveniment ce a
dat [i numele acestei duminici
(a Izgonirii lui Adam din Rai).
Atunci când vorbim de post
sau când c\ut\m sfaturi `n a-
ceast\ privin]\, gândul nostru
zboar\ spre re]inerea de la a-
numite produse, de origine a-
nimal\. {i nu pu]ini sunt cei
care afirm\ c\ „nu pot ]ine
post“, deoarece nu se pot hr\-
ni f\r\ carne, lactate etc. Din
start se pleac\ gre[it, c\ci, de
am fi aten]i la versetele mai
sus men]ionate, am observa
c\ prima `ndrumare nu este
de natur\ alimentar\, ci de
tip comunional: „C\ de ve]i
ierta oamenilor gre[alele lor,
ierta-va [i vou\ Tat\l vostru
Cel ceresc“ (v. 14). Cu alte cu-
vinte, orice drum `ncepe `n pa-
ce cu ceilal]i, cu iertarea lor,
cu `ng\duirea c\derilor aces-
tora. Doamne, de am avea bu-
curia s\ ni se acopere ochii la
c\derile semenilor [i s\ tre-
cem u[or peste gre[elile lor...
„Iar de nu ve]i ierta oamenilor
gre[alele lor, nici Tat\l vostru
nu v\ va ierta gre[alele voas-
tre“ (v. 15). Deci este funda-
mantal s\ avem lini[te `n su-
flet, `n dialogul nostru cu to]i
oamenii. S\ nu urâm, s\ nu
dorim r\ul, s\ nu purt\m ran-

IDEEA CRE{TIN|

Postul cre[tin
de Viorel I. COMAN
Cu to]ii purt\m `n noi do-
rul nestins al faptelor mari [i
cu eficien]\ profund\, trans-
formatoare, ce ne poate `n-
scrie `n fila milenar\ a deve-
nirilor esen]iale, cuceritoare
ale „culmilor umanului“ din
vecin\tatea cerurilor. Sunt
oameni cu altitudini duhov-
nice[ti care, doar ridicându-
ne gândul spre ei, ne fac s\
ne smerim, devenind `ns\ `n-
crez\tori privind str\lucitele
victorii ale umanului proniat
[i lansat `n aventura ~nvierii
prin gama deloc u[oar\ a as-
cezei. Sfântul Pavel din Teba,
Antonie cel Mare, Macarie
Alexandrinul [i al]ii sunt
reperele mereu vii [i veri-
ficate pentru oricine face ges-
tul p\[irii pe drumul postului
[i al rug\ciunii. Mântuitorul
Iisus Hristos reprezint\ pa-
radigma suprem\ [i sursa in-
epuizabil\ de putere `n via]a
cre[tin\ demonstrând c\ pre-
facerea l\untric\ a fiec\ruia
`n aluat al ~mp\r\]iei se rea-
lizeaz\ [i biruind asalturile
for]elor demonice prin acte de
post, rug\ciune [i fapte bune.
Acestei fapte spirituale a
postului `i corespunde o `nfrâ-
nare de la poftele dezordonate
care `nrobesc persoana uma-
n\. Trebuie `ns\ punctat fap-
tul c\ ab]inerea de la o anumi-
t\ hran\ trupeasc\ este o la-
tur\ sau un aspect, `ntr-ade-
v\r, constitutiv acestei jertfe
asumate [i pe care o numim `n
mod generic post. Actul de a
posti `nsumeaz\ `ns\ [i alte
aspecte, ce presupun deta[a-
rea sau rezerva fa]\ de orice
r\u [i p\cat. Postul ca e-
xerci]iu de voin]\ pune stavil\
spectacolului dizgra]ios [i
ieftin al patimilor [i al r\ului,
inaugurând zborul dep\[irii
hotarelor vremelniciei [i z\-
mislind `n om foamea dup\
Dumnezeu. „Postul `l face pe
om s\ tr\iasc\ `n propria fi-
in]\ foamea profund\ a `ntre-
gii f\pturi... foamea pe care
numai Duhul o poate s\tura.
C\ci numai Duhul Sfânt d\
mereu finalitate postului [i
rug\ciunii,“ aprecia, perti-
nent, André Louf.
Postul se adreseaz\ persoa-
nei umane `n globalitatea [i
integralitatea ei, [i nu numai
compartimentului digestiv.
Postim autentic `n m\sura `n
care impunem acest gest tutu-
ror sim]urilor noastre: privi-
rii, gustului, tactilului, auzu-
lui, mirosului. Exist\ o ava-
lan[\ de imagini degradante,
dezgust\toare [i incitante la
p\cat ce se ofer\ omului actu-
al. Cuvinte dec\zute [i per-
vertite, cuvinte care ucid [i
r\nesc omul din noi fac deli-
ciul societ\]ii. Tot ce vedem [i
auzim ne structureaz\ `ntr-
un anumit fel, ne amprentea-
z\. Postim `n mod real când `n
locul cuvintelor pervertite ne
culcu[im `n sfera cald\, `nte-
meietoare a cuvântului rug\-
ciunii, a cuvântului Scripturii
[i a Sfin]ilor P\rin]i, `n sfera
cuvântului care nu pierde, ci
câ[tig\. Suntem postitori nu-
mai când reu[im s\ ne purifi-
c\m [i privirea, când prioritar
pentru ochi este frumosul din
orice om, dintr-o imagine sau
icoan\, frumosul `n toat\ deli-
cate]ea, ging\[ia [i ofertantul
lui apelativ.
Postul ca act al vie]ii cre[-
tine asumate concret se fun-
damenteaz\ `ntotdeauna pe
iubirea omului fa]\ de Dum-
nezeu [i, coroborat cu alte ges-
turi de iubire, dincolo de a fi
un scop, acesta este un mijloc
al dobândirii vie]ii celei ve[-
nice. ~n cartea „Via]a din ini-
ma mor]ii“, Olivier Clement a-
minte[te de o `ntâmplare din
via]a mitropolitului Antonie
Bloom. El avea un prieten
care adesea i se plângea c\ nu
are timp de medita]ie [i ru-
g\ciune, iar post nu poate ]i-
ne. Când acesta se `mboln\-
ve[te de cancer, mitropolitul
merge [i `l viziteaz\, spunân-
du-i `ncrez\tor: „Acum ai timp
destul. Folose[te-l pentru a `]i
reciti via]a [i pentru a o `mp\-
ca.“ {i, `ncet-`ncet, `l `nva]\
postul, rug\ciunea, `l sf\tu-
ie[te s\-[i smulg\ din inim\
ura, ranchiuna [i resenti-
mentul. La sfâr[itul vie]ii, a-
gonizând, bolnavul m\rturi-
se[te: „Simt c\ o s\ mor, dar
niciodat\ nu m-am sim]it atât
de viu.“ Afirma]ia ulterioar\ a
mitropolitului Antonie este
remarcabil\: „{i a intrat `n
moarte ca o fiin]\ vie.“ a

CM
YK
 Luni, 15 februarie 2010 Agenda cre[tinului 11
MICUL CATEHISM ISTORIA
CRE{TINISMULUI
Sf=nta Liturghie, cea mai important\ (MCDXL)

slujb\ pentru cei adormi]i

Moartea a fost o consecin]\ a p\catului pro- Cultul mor]ilor este respectat cu mult\ evla-
top\rin]ilor, care nu au respectat porunca dat\ vie de cre[tinii ortodoc[i [i se cuvine precizat c\
de Cel Care i-a creat: „A dat apoi Domnul rug\ciunile pe care le adres\m lui Dumnezeu
Dumnezeu lui Adam porunc\ [i a zis: Din to]i pentru cei adormi]i au o ordine a importan]ei:
pomii din rai po]i s\ m\nânci, iar din pomul Sf=nta Liturghie, slujba Parastasului, `n cadrul
cuno[tin]ei binelui [i r\ului s\ nu m\nânci, c\reia locul central `l ocupa rug\ciunile de dez-
c\ci, `n ziua `n care vei mânca din el, vei muri legare rostite de arhiereu sau de preot, apoi
negre[it!“. Dumnezeu l-a creat pe om nu pentru rug\ciunile particulare pentru cei adormi]i [i
a muri, ci pentru a tr\i ve[nic. De aceea, toate formele de milostenie.
potrivit `nv\]\turii cre[tine, Dumnezeu nu a Rug\ciunile de cerere ale cre[tinilor sunt
creat moartea, ea a ap\rut `n lume dup\ c\de- foarte puternice atunci c=nd sunt adresate `n
rea primilor oameni `n p\catul neascult\rii. Cu
toate acestea, moartea nu este o trecere `n ne-
cadrul Sfintei Liturghii, pentru c\ ele se unesc Dialogul teologic
cu jertfa mijlocitoare a Domnului Hristos (Sf.
fiin]\, ea este o „poart\“ spre via]a ve[nic\. O-
Euharistie - Trupul [i S=ngele Domnului), Care
`ntre Biserica
mul, dup\ `nv\]\tura cre[tin\, `[i continu\,
prin sufletul s\u, existen]a `n ve[nicie, dup\ legi se jertfe[te pe altarele bisericilor, cer=nd `mpli- Ortodox\ Român\ [i
pe care par]ial Dumnezeu ni le-a descoperit prin nirea cererilor adresate de cei prezen]i la slujba
sf=nt\. Aceast\ `nv\]\tur\ a fost propov\duit\
Biserica Evanghelic\
Sf=nta Scriptur\ [i Sf=nta Tradi]ie. Potrivit
acestora, sensul vie]ii de dincolo este determinat de Sf. Ap. Pavel atunci c=nd a afirmat c\: „A- din Germania (III)
de modul `n care omul a tr\it pe p\m=nt ]in=nd vând Arhiereu mare, Care a str\b\tut cerurile,
Primul dialog teologic `ntre Bi-
cont de dou\ elemente: credin]a [i faptele bune. pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu..., s\ ne apropiem, serica Ortodox\ Român\ [i Bi-
Acestea dou\ sunt evaluate la judecata particu- deci, cu `ncredere de tronul harului, ca s\ lu\m serica Evanghelic\ din Germa-
lar\, care are loc la scurt timp dup\ deces (pa- mil\ [i s\ afl\m har, spre ajutor, la timp potri- nia a avut loc la Goslar (Germa-
truzeci de zile), [i la judecata universal\. vit“. (pr. Gheorghe MIH|IL|) nia), `ntre 19-23 noiembrie
1979. Tema general\ a dialogu-
lui teologic a fost: Sfânta Scrip-
BIBLIA - VERSET CU VERSET tur\, Tradi]ia [i M\rturisirea.
Ortodoc[ii au subliniat faptul c\
m\rturisirea de credin]\ este
Statornicia dreptului Lot nu a fost afectat\ r\spunsul credin]ei la cuvântul
lui Dumnezeu [i exprim\ `n-
treaga `nv\]\tur\ propov\duit\
de r\utatea agresiv\ a celor din jur [i predat\ de la `nceput de Bise-
ric\ pe baza Sfintei Scripturi [i
Sfintei Tradi]ii [i ea o m\rturi-
Facerea 19, 4: „Dar mai `nainte se[te dup\ con]inutul [i obiectul
ei, atât `n forma ei concentrat\
de a Se culca Ei, sodomenii, `n Simbolul niceo-constantino-
locuitorii cet\]ii Sodoma, tot poporul politan [i `n forma sa mai dez-
voltat\, `n hot\rârile Sinoadelor
din toate marginile; de la t=n\r ecumenice care au dobândit va-
p=n\ la b\tr=n, au `nconjurat casa.“ labilitate permanent\, cât [i `n
m\rturisirile din secolele XVI [i
Accept=nd invita]ia dreptului Lot, cei doi Oaspe]i se pre- XVII, sau `n `nv\]\tura dezvol-
g\tesc s\ `nnopteze `n casa acestuia. Greu de realizat acest lu- tat\ a Bisericii (`n c\r]i de `nv\-
cru `ns\, `ntr-o comunitate unde r\utatea era la ea acas\. „So- ]\tur\ bisericeasc\, catehisme
domenii, locuitorii cet\]ii Sodoma, tot poporul din toate mar- [.a.). Izvorul m\rturisirii de cre-
ginile; de la t=n\r p=n\ la b\tr=n, au `nconjurat casa“, ne spu- din]\ este `ntreaga `nv\]\tur\
ne Scriptura, care adaug\ `n fragmentul urm\tor c\ localnicii revelat\ care este cuprins\ `n
voiau s\-i agreseze pe cei doi Str\ini. Pornind de la acest al Sfânta Scriptur\ [i `n Sfânta
patrulea verset al celui de-al nou\sprezecelea capitol, at=t Tradi]ie, respectiv `n Tradi]ia
Sf=ntul Vasile cel Mare, c=t [i Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur au apostolic\ care se continu\ de-a
remarcat statornicia `n credin]\ a dreptului Lot, care, locuind lungul veacurilor, ca Tradi]ie
de-at=ta vreme `n cetatea Sodomei, nu a fost cuprins de pa- bisericeasc\ dinamic\, ca r\s-
timile locuitorilor ei. „S\ nu trecem cu u[urin]\ peste aceste puns la noile probleme ale fiec\-
cuvinte, nici s\ vedem `n ele numai nebunia lipsit\ de iertare rei epoci. De aceea M\rturisirile
de credin]\ din secolele XVI [i
a sodomi]ilor, ci s\ ne gândim [i la aceea c\ dreptul Lot locuia XVII sunt expresii ale Tradi]iei
`n mijlocul unor fiare atât de s\lbatice, [i totu[i a str\lucit [i biserice[ti ca r\spuns al Biseri-
s-a ar\tat atât de viguros c\ a putut `ndura nelegiuirea lor, c\ cilor Ortodoxe la problemele
n-a fugit din cetate, c\ a mai putut sta de vorb\ cu ei“, a scris acelor timpuri. De aceea, ele au
Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur. „Lot `n Sodoma, `n timp ce se `n- o mare `nsemn\tate istoric\ [i
vârtea `n mare impietate, nelegiuire [i nedreptate, [i-a p\s- teologic\ ca ni[te c\l\uze, `ns\
trat virtutea `ntreag\, f\r\ s\ fie ab\tut\ `ntr-o parte de ispi- ele pot [i trebuie s\ fie adâncite
tele rele“, a comentat Sf=ntul Vasile cel Mare. continuu prin o nou\ valorifica-
E greu de crezut c\ expresia „tot poporul“ (sau „tot noro- re a Sfintei Scripturi [i Sfintei
dul“, dup\ alte traduceri) face referire efectiv la to]i locuitorii Tradi]ii. De asemenea, m\rtu-
Sodomei, p=n\ la ultimul om. Probabil c\ aceast\ expresie `n- risirea credin]ei este [i o sarcin\
seamn\ o mare mul]ime de oameni, `n general reprezentând permanent\ `n Biseric\, f\r\ ca
toate grupele sociale, motiv pentru care se pare c\ a [i fost in- prin aceasta s\ fie suprimate
serat\ precizarea „de la t=n\r p=n\ la b\tr=n“. Oricum, s\ fi m\rturisirile vechi; aceast\ sar-
fost sau nu to]i sodomeii de fa]\, cert e c\ ideea principal\ a cin\ este `mplinit\ prin conti-
fragmentului r\m=ne nealterat\: r\utatea era `nr\d\cinat\ nua adâncire a Sfintei Scripturi
profund `n via]a Sodomei, at=t de mult `nc=t nici zece drep]i [i Sfintei Tradi]ii, al c\ror con]i-
nu s-au g\sit aici `nc=t cetatea s\ fie salvat\ de la pieire. „{i nut revelat nu poate fi epuizat
a mai zis Avraam: «S\ nu se m=nie St\p=nul meu de voi mai `n nici o formul\ [i expresie
gr\i `nc\ o dat\: Dar de se vor g\si acolo numai zece drep]i?» scris\. Pentru aceea este nevoie
Iar Domnul i-a zis: «Pentru cei zece nu o voi pierde»“ (Facerea de exprim\ri mereu noi, confor-
18, 32). (Lucian APOPEI) me timpului [i care s\ poat\ fi
acceptate [i `nsu[ite de contem-
porani. (pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC lua cununile mucenice[ti din mâi- lâng\ el, crezând `n numele Dom-
nile lui Hristos [i vom fi primi]i `n nului, l-au t\iat. Pe cel ce s-a
Datoria de a ierta [i munci]i, unul umilindu-se cu ceata mucenicilor. lep\dat de Hristos, l-a `ntrebat: TEZAUR PATRISTIC
inima a zis celuilalt: Acestea zicând, i-a f\cut metani- - Pentru ce ieri nu te-ai lep\-
aproapelui - Frate, iat\, mâine ne vor e dup\ obiceiul c\lug\resc, gr\ind: dat de Hristos? Ca s\ nu te fi chi- „Când se `nal]\ `n noi Soa-
scoate la judecata lor [i ne vor - Iart\-m\, frate, ca s\ fii [i tu nuit? rele drept\]ii prin faptele cele
~n timpul prigoanelor, când munci [i ne vor omor` [i vom mer- iertat de mine [i de Dumnezeu! R\spuns-a lui acela: bune [i prin cuno[tin]a adev\-
prigoneau [i omorau pe cre[tini ge c\tre Domnul. Pentru aceea, Iar acela, fiind biruit de vr\j- - Când L-am l\sat eu pe Dum- rat\, atunci se opre[te luna `n
pentru credin]a `n Hristos, au dar, vrajba [i pizma ce a fost [i m\[easc\ pizm\, n-a vrut nicide- nezeul meu [i nu m-am `mp\cat rânduiala ei; adic\ firea noas-
prins [i pe doi fra]i c\lug\ri s\-i este [i acum `ntre noi, s\ cade s\ cum s\-l ierte. Iar a doua zi dac\ cu fratele meu, atunci [i pe mine tr\, care e supus\ schimb\rii
munceasc\ [i i-au aruncat `n tem- o l\s\m, s\ ne `mp\c\m, s\ ne s-a f\cut ziu\, i-au scos pe ei din m-a l\sat [i m-a p\r\sit ajutorul [i nestatorniciei, prime[te o
ni]\ pân\ a doua zi, ca a doua zi iert\m unul pe altul, mai `nainte temni]\, ca s\-i taie. Atunci cel Lui [i r\mânând gol de Dânsul, rânduial\ fix\ [i stabil\.“ (Sf.
s\-i scoat\, s\-i munceasc\ [i s\-i de moartea noastr\, ca s\ lu\m, care n-a vrut s\ se `mpace [i s\ m-am lep\dat de Hristos. (Cuvin- Maxim M\rturisitorul, ~ntre-
omoare. Ace[ti doi fra]i aveau cura]i fiind, muncile [i moartea ierte pe fratele s\u, v\zând c\ vor te folositoare ale sfin]ilor b\trâni b\ri, nedumeriri [i r\spun -
vrajb\ [i pizm\ `ntre dân[ii. Fiind pentru credin]a [i dragostea lui s\-l taie, `nsp\imântându-se, s-a cei f\r\ de nume, Editura Doxolo- suri, r\sp. 36, `n Fil. rom., vol.
deci ei `n temni]\ arunca]i, b\tu]i Hristos [i a[a ne vom `nvrednici a lep\dat de Hristos, iar pe cel de gia, 2009) II, pp. 222, 223)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Bustul lui
Grigore Vieru,
pe Aleea Clasicilor,
la Chi[in\u
La Chi[in\u a fost dezvelit, la
sf=r[itul s\pt\m=nii trecute,
bustul lui Grigore Vieru de pe
Aleea Clasicilor din Gr\dina
public\ „{tefan cel Mare [i
Sfânt“, un eveniment care se
`ncadreaz\ `n seria de mani-
fest\ri dedicate poetului care,
la 14 februarie, ar fi `mplinit
75 de ani. Bustul poetului, care
st\ acum al\turi de clasicii lit-
eraturii române, a fost binecu-
vântat de un sobor de preo]i de
la Biserica „Sfânta Teodora de
la Sihla“, l\ca[ul sfânt la care
mergea poetul. Sute de locui-
tori ai Chi[in\ului au partici-
pat la eveniment [i i-au adus
un omagiu celui care a fost [i
va r\mâne un simbol al con[ti-
in]ei na]ionale, conform Ager-
pres. „Nu exist\ fiin]\ pe p\-
mânt care n-a trecut prin ini-
ma lui Vieru. Acest bust este
unul dintre pu]inele lucruri pe
care am reu[it s\ le facem pen-
tru marele poet al neamului“, a
spus pre[edintele interimar,
Mihai Ghimpu. Premierul Vlad
Filat a subliniat c\ anul 2010
va fi un an preg\titor pentru
evenimentele din 2011, care va
fi anul poetului Grigore Vieru,
`n care opera sa va intra `n fie-
care cas\. Bustul lui Grigore
Vieru a devenit realitate gra]ie
eforturilor Ministerului Cultu-
rii, Prim\riei Municipiului
Chi[in\u, ale sculptorilor Vic-
tor Macovei [i Ruslan Tihon-
ciuc, care au câ[tigat concursul
anun]at de autorit\]i.
„Dacii `n curbura
Carpa]ilor“, expozi]ie
la Miercurea Ciuc
Muzeul Na]ional al Carpa]ilor
R\s\riteni din Sfântu Gheor-
ghe a deschis, la sec]ia sa din
Miercurea Ciuc, o expozi]ie de
arheologie cu tema: „Dacii din
Curbura Carpa]ilor“. Zeci de
vase ceramice, podoabe, vâr-
furi de s\ge]i, obiecte de
bronz [i argint folosite pentru
vestimenta]ie, monede sau
statuete au fost prezentate iu-
bitorilor de istorie din mu-
nicipiu. Expozi]ia reune[te,
pentru prima dat\, piesele
cele mai reprezentative des-
coperite `n cinci situri aflate
de-o parte [i de alta a
Carpa]ilor de Curbur\. Este
vorba de [antiere de la Cârlo-
m\ne[ti - „Cet\]uia“, Pie-
troasa Mic\ - „Gruiu D\rii“,
Olteni - „Cariera de nisip“,
Covasna - „Cetatea Zânelor“ [i
Raco[ - „Tipia Ormeni[ului“.
Pe lâng\ acestea sunt incluse
[i dou\ tezaure excep]ionale,
`n replic\, reprezentative pen-
tru aceast\ zon\, [i anume
tezaurele dacice de la Surcea,
din jude]ul Covasna, [i
Sâncr\ieni, din jude]ul Har-
ghita. „Aceast\ expozi]ie `n-
cearc\ s\ fac\ o sintez\ a cer-
cet\rilor din ultimii 20 de ani,
cu piese spectaculoase, care
merit\ v\zute“, a spus arheo-
logul Radu Z\greanu, conform
Agerpres. La organizarea ex-
pozi]iei au participat cinci mu-
zee - Muzeul Na]ional al Car-
pa]ilor R\s\riteni, Muzeul Na-
]ional de Istorie a Transilvani-
ei, Muzeul Jude]ean Buz\u,
Muzeul Jude]ean de Istorie
Bra[ov [i Muzeul Br\ilei. a
Cultur\ prin re]eaua Biblionet, `n zone izolate
Ministrul Culturii, Kelemen
Hunor, a inaugurat la sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute re]eaua Bi-
blionet din comuna sa natal\,
Câr]a. Ministrul consider\ c\
Programul Biblionet este extrem
de benefic, nu doar pentru c\
multe biblioteci publice benefici-
az\, din partea Funda]iei Bill &
Melinda Gates, de sprijin con-
stând `n calculatoare [i accesorii
IT, dar [i pentru c\ mul]i biblio-
tecari sunt instrui]i. Ministrul
Culturii este de p\rere c\ inter-
netul `n cultur\ `nseamn\ „s\ ai
acces la con]inutul cultural pe ca-
Me[te[ugurile tradi]ionale,
revigorate de rom=nii din Timoc
Societatea cultural\
„Tibiscus“ din localitatea
Uzdin, situat\ `n Provincia
Autonom\ Voivodina din
Serbia, a demarat la
sf=r[itul s\pt\m=nii trecute
un proiect cultural de
valorificare [i perpetuare a
me[te[ugurilor tradi]ionale
române[ti. De asemenea,
societatea cultural\ a
organizat, la sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute,
numeroase activit\]i
culturale la care a participat
un numeros public.
Pre[edintele societ\]ii, scri-
itorul [i publicistul Vasile
Barbu, a spus c\ `n cadrul Ca-
sei române[ti din Uzdin, unde
s-a organizat [i va avea carac-
ter permanent [i o expozi]ie et-
nografic\, vor debuta cursuri
practice de ini]iere `n tainele
lemn\ritului, picturii naive,
]esutului covoarelor [i costu-
melor populare, confec]iona-
tului `mpletiturilor din r\chi-
t\ [i ale cusutului goblenuri-
lor, conform Agerpres.
„Multe dintre aceste `nde-
letniciri casnice sunt pe cale de
dispari]ie. Con[tient de faptul
c\ ele ne reprezint\ [i, totoda-
t\, ne protejeaz\ identitatea,
`mpreun\ cu Funda]ia cultu-
ral\ Lumina din Drobeta-Tur-
nu Severin, am stabilit un par-
teneriat [i, `mpreun\, vom
desf\[ura cursuri practice pri-
vind `nv\]area meseriilor de-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONCURSUL „IDEI {TI-
IN}IFICE INOVATIVE“: Funda-
]ia Scientica, sub auspiciile Aca-
demiei Oamenilor de {tiin]\ din
România (AO{R), va organiza
concursul pentru studen]i [i cer-
cet\tori de pân\ `n 30 de ani
„Idei [tiin]ifice inovative“, care
`[i propune s\ `ncurajeze creati-
vitatea inginereasc\ `n rândul ti-
nerilor, potrivit Universit\]ii Bucu-
re[ti. Premiile, de 1.800 de euro
(premiul I - 1.000 de euro, pre-
miul al II-lea - 500 de euro, pre-
miul al III-lea - 300 de euro), vor
CM
YK
re altfel nu l-ai putea ob]ine“,
precizând c\ folosind internetul
po]i s\ „r\sfoie[ti“ exemplare ra-
re ale unor c\r]i. ~n Harghita, `n
prima rund\ a programului Bi-
blionet au fost incluse 19 locali-
t\]i. Este vorba de Avr\me[ti,
Câr]a, Ciumani, Cozmeni, Cris-
turu Secuiesc, Frumoasa, Gheor-
gheni, Lunca de Jos, Lunca de
Sus, Odorheiu Secuiesc, P\uleni-
Ciuc, Pl\ie[ii de Jos, Praid, Re-
metea, Sândominic, S\rma[, To-
pli]a, Tulghe[ [i Vl\hi]a.
~n urma acestui program, bi-
bliotecile din Harghita au pri-
spre care, `n multe cazuri, se
vorbe[te la timpul trecut“, a
spus Vasile Barbu. Pentru fie-
care me[te[ug, s-a identificat
un me[ter care va avea sarcina
de a-i `nv\]a pe cei aproape 30
de „ucenici“ secretele meseriei
alese. Ac]iunile ce se vor desf\-
[ura timp de trei luni la Casa
româneasc\ din Uzdin vor fi fi-
nan]ate din fonduri europene.
Produsele care vor rezulta `n
timpul practicii vor fi expuse
`n cadrul unor expozi]ii.
„Dup\ absolvirea cursurilor,
iubitorii me[te[ugurilor popu-
lare române[ti vor avea posibi-
litatea s\-[i deschid\ propriile
lor ateliere de producere a obiec-
telor etnografice, de uz casnic [i
artizanat“, a spus Vasile Bar-
bu, conform Agerpres.
Lumea satului,
reflectat\
`n pictura naiv\
Societatea Cultural\ „Ti-
biscus“ a deschis, la Galeria
de art\ „Torna, torna, fratre“,
o expozi]ie de pictur\ naiv\
româneasc\. Vasile Barbu a
spus c\ au expus lucr\ri pic-
torii naivi ai localit\]ii Uzdin,
devenit\ celebr\ `n urm\ cu
50 de ani, când `n provincia
Voivodina din Serbia a luat
na[tere fenomenul picturii nai-
ve române[ti.
„Ceea ce este unic `n lumea
artei, arti[tii din Uzdin sunt
agricultori. Ei nu au `nv\]at
`n [coli tainele [evaletului, ci
s-au n\scut cu ele“, a spus Va-
sile Barbu, conform Agerpres.
Pânzele pictorilor Daniela Su-
sa, Viorel Bosic\, Aurora Ve-
fi acordate de un juriu format din
membrii AO{R, iar câ[tig\torii
vor fi sprijini]i pentru valorifica-
rea ideilor [i tehnologiilor premi-
ate. Concuren]ii trebuie s\ pro-
pun\ o idee inginereasc\ prezen-
tat\ sub forma unui brevet de in-
ven]ie `n care s\ prezinte obiecti-
vele [i elementele inovative `n
domeniul propunerii, impactul
direct [i indirect al implement\-
rii inven]iei, precum [i rezultate-
le scontate [i poten]ialii benefici-
ari. Participan]ii vor trebui s\ al-
c\tuiasc\ un buget [i un plan de
afaceri necesare valorific\rii ideii.
CM
YK
Luni, 15 februarie 2010
mit 87 de calculatoare dotate cu
accesorii, 20 de imprimante [i
20 de scannere. Toate biblioteci-
le locale au fost dotate cu route-
re wireless.
30 de bibliotecari de la bibli-
otecile publice din jude] au par-
ticipat la cursuri de instruire,
iar doi bibliotecari ai Bibliotecii
Jude]ene au participat la cursuri
de formare [i au fost acredita]i
`n calitate de formatori.
Valoarea total\ a echipamen-
telor IT [i a cheltuielilor de in-
struire a fost 368.000 de lei, la
care se adaug\ investi]iile locale
lici, Adam Neta [i Viorica {ol-
dean sunt inspirate din lumea
satului românesc, din tradi]ii-
le [i activit\]ile cotidiene ale
celor peste 3.000 de români
câ]i tr\iesc `n acest spa]iu.
„Picturile lor se vând cu suc-
ces `n România, Austria, Ger-
mania, Fran]a, SUA [i Cana-
da“, a spus Vasile Barbu.
Colocviul [tiin]ific
„Limba rom=nilor
din Timoc“
La sf=r[itul s\pt\m=nii
trecute, la Biblioteca „Petru
Mezin“ din Uzdin a avut loc
Colocviul [tiin]ific „Limba ro-
mânilor din Timoc“, eveni-
ment la care au participat oa-
meni de cultur\ din Serbia [i
a PROIECT DE PROMOVA-
RE A CULTURII ~N METROUL
BUCURE{TEAN: Un concurs de
poezii pentru elevii bucure[teni
din clasele I-VIII a fost lansat la
ini]iativa organiza]iei neguver-
namentale Ajutor REAL, proiec-
tul fiind promovat de Metrorex,
`n sta]iile de metrou. „Evenimen-
tul se `nscrie `n seria de proiecte
derulate de Metrorex `n colabo-
rare cu diferi]i parteneri, având
ca scop promovarea culturii `n
metroul bucure[tean“, arat\ Me-
trorex. ~n cadrul proiectului, inti-
`n renovarea spa]iilor destinate
bibliotecilor.
Datele statistice arat\ c\ `n
cursul lunii ianuarie serviciile
centrelor Biblionet au fost acce-
sate de peste 3.500 de ori. Con-
form coordonatorului proiectului
`n Harghita, Melinda Bedo, Bi-
blioteca Jude]ean\ „Kájoni Já-
nos“ dore[te s\ includ\ `n pro-
gram alte 13 localit\]i. Este vor-
ba de L\zarea, D\ne[ti, Zetea,
{imone[ti, Capâlni]a, B\ile Tu[-
nad, Corbu, Ditr\u, Corund, Su-
seni, Atid, Siculeni, Sâncr\ieni,
conform Agerpres. a
România, care au prezentat
lucr\ri privind diferite aspec-
te ale istoriei românilor, ce vor
fi tip\rite `n volum `n cursul
anului. ~n opinia unui partici-
pat, prof. dr. Gheorghe Flo-
rescu din Drobeta-Turnu Se-
verin, `n comunit\]ile româ-
ne[ti din nordul [i sudul Du-
n\rii se vorbe[te dialectul da-
co-roman, cu specificul lui fol-
cloric [i etnografic, dar [i cu
influen]e din partea popula]i-
ei majoritare sârbe `n special
`n voca-bular. La „Casa româ-
neasc\“ din Uzdin s-a deschis
[i o expozi]ie de carte româ-
neasc\ unde sunt expuse toa-
te cele 120 de titluri de carte
tip\rite la Editura „Tibiscus“,
ce apar]in unor scriitori, isto-
rici [i profesori din Serbia [i
România. a
tulat „Se caut\ cele mai frumoase
poezii ale copiilor din ora[“, un ju-
riu profesionist al Asocia]iei Scrii-
torilor Bucure[ti va alc\tui o anto-
logie cu cele mai reu[ite crea]ii.
Copiii cei mai talenta]i vor fi pre-
mia]i la `nceputul lunii martie.
Volumul va fi pus `n vânzare `n
Libr\riile Humanitas [i Emines-
cu, iar fondurile ob]inute vor fi in-
vestite `ntr-un program de sus]i-
nere a copiilor talenta]i care se re-
marc\ `n cadrul acestei ac]iuni. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 CM
YK

Luni, 15 februarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 0213614756/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
APEL UMANITAR
Andreea Mihaela Pandelescu, `n vârst\ de 1 an
[i 5 luni, a fost diagnosticat\ pe 13 octombrie 2009
cu leucemie limfoblastic\ acut\.
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ crunt\, Andreea
are nevoie de un tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma necesar\ pentru
aceast\ interven]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi-
nanciare ale p\rin]ilor.
Cei care doresc s\ o ajute pe micu]a Andreea Mi-
haela Pandelescu pot dona bani `n contul deschis pe
numele mamei: Mancila Ani[oara, tel:
0730.043.527
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont
Cod: RZBR ROBU
RO30RZBR0000060011797090
Adresa: str. Unirii, bl. H3, parter, BUZ|U
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR FONDATOR:
Florin ZAMFIRESCU
DIRECTOR EDITORIAL:
Narcisa BALABAN
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina ZAMFIRESCU
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia
Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Luni, 15 februarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
{I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25 Promo
22.25-2
22.30 Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
11.00-1
11.02 Info TRINITAS
23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
23.37-2
23.40 Promo
12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
12.25-1
12.30 Omul priceput
(miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
02.30-0
03.00 Cuv=nt pentru suflet (r)
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00)
03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25 Filocalia
rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
(miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
(Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
Agen]ia de Pelerinaj BASILICA
TRAVEL v\ invit\ s\ participa]i
la urm\toarele pelerinaje:
ISRAEL - EGIPT Cadou un DVD: „Israel P\mântul
(Egipt cu Sinai) Mântuirii“
Se viziteaz\: IERUSALIM, BETH-
- 20-29 mai [i 8-17 septembrie 2010
875 de euro, toate taxele incluse - LEEM, NAZARETH, IERIHON, HO-
ZEVA, EILAT, SF. ECATERINA, CAI-
Cadou un DVD: „Israel P\mântul
Mântuirii“ RO, ALEXANDRIA.
Se viziteaz\: IERUSALIM, BETH-
LEEM, NAZARETH, IERIHON, HO- Date de contact:
Str. Doamnei, nr. 20, sector 3,
ZEVA, EILAT, SF. ECATERINA.
Bucure[ti
Tel./Fax: 021/3163503
ISRAEL - EGIPT Diana Iorga - Director Agen]ie:
(Egipt cu Sinai [i Cairo) 0732 128997
- 21 mai-02 iunie [i 3-15 septembrie Indreiu Gabriela - Consultant Turism:
2010; 975 de euro, toate taxele incluse - 0732 128993
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Luni, 15 februarie 2010 Pagina consumatorului 15

Compensa]ii `n bani de la furnizorii de energie electric\
a Consumatorii casnici pot primi desp\gubiri de la v=nz\torii de energie electric\ gra]ie unui ordin privind
aprobarea Standardului de performan]\ pentru serviciul de furnizare a energiei electrice intrat `n vigoare
de la 1 februarie 2010 a De exemplu, `n cazurile `n care se contest\ valoarea unei facturi, iar `n termen de 10 zile
de la `nregistrarea reclama]iei consumatorul nu prime[te un r\spuns, furnizorul este obligat s\ pl\teasc\ acestuia
50 de lei a Compensa]iile se scad din factura pe luna urm\toare sau se pot solicita direct de la casieriile furnizorilor a
~n urma emiterii ordinului ~n cazul `n care consumatorul p\[easc\ 4 ore, `n caz contrar, fur-
privind aprobarea Standardului contest\ valoarea unei facturi `n nizorul va pl\ti consumatorului o
de performan]\ pentru serviciul termen de 15 zile de la primirea compensa]ie de 35 de lei, la care se
de furnizare a energiei electrice, ei, furnizorul este obligat s\ ana- adaug\ 35 de lei dup\ fiecare in-
consumatorii casnici pot cere lizeze contesta]ia [i s\ trimit\ un terval de 24 de ore de `nt=rziere.
desp\gubiri de la furnizori `n ca- r\spuns `n 10 zile de la `nregis- ~n cazul locurilor de consum a-
zul `n care anumite drepturi le trarea reclama]iei. Dac\ terme- limentate cu energie electric\ pe
sunt `nc\lcate. Ordinul Autorit\- nul este dep\[it, `i poate cere fur- baza de contract de furnizare re-
]ii Na]ionale de Reglementare `n nizorului o compensa]ie de 50 de glementat, furnizorul este obli-
Domeniul Energiei a intrat `n vi- lei. Dac\ factura este pl\tit\, iar gat s\ respecte dreptul consuma-
goare la data de 1 februarie. apoi se dovede[te c\ suma factu- torului de a alege tipul de tarif,
Compensa]iile introduse prin rat\ este mai mare decât cea da- cu respectarea prevederilor legis-
intermediul actului legislativ re- torat\, furnizorul trebuie s\ pl\- la]iei `n vigoare. Timpul de rezol-
prezint\ anumite sume de bani teasc\ diferen]a, plus major\rile vare a solicit\rii de modificare a
pe care furnizorul le pl\te[te con- de `ntârziere. tarifului de furnizare, respectiv
sumatorului `n cazul `n care ni- intervalul dintre primirea de c\-
velul garantat al unui indicator 30 de lei pentru tre furnizor a solicit\rii [i rezol-
de performan]\ nu este atins. nerespectarea timpului varea ei, nu trebuie s\ dep\[eas-
Astfel, dac\ durata de emitere c\ 10 zile lucr\toare. ~n cazul `n
a ofertei de furnizare dep\[e[te 15
de r\spuns la reclama]ii care acest termen este dep\[it, ]ire a activit\]ii de furnizare, e- ti]iilor de mai sus, de regul\, prin
zile, `n cazul consumatorilor cas- {i consumatorii casnici deco- consumatorul va primi o compen- xist\ un standard de performan- acela[i mijloc prin care a primit
nici sau necasnici mici, furnizorul necta]i din motive de neplat\ au sa]ie de 30 de lei. ]\ care trebuie atins de furnizor, scrisoarea sau, dac\ acest lucru
va pl\ti consumatorului respectiv dreptul la compensa]ii. Astfel, {i `n cazul peti]iilor referitoa- `n caz contrar fiind pasibil de nu este posibil, prin po[t\ `ntr-
o compensa]ie de 50 de lei, la care timpul de comunicare c\tre opera- re la serviciul de furnizare, res- plata unor compensa]ii c\tre con- un termen de 15 zile lucr\toare
se adaug\ o majorare de 5 lei/zi torul de re]ea a solicit\rii de relu- pectiv reclama]ii, solicit\ri de in- sumatori. Astfel, furnizorul tre- de la primire sau, `n cazurile mai
pentru fiecare zi de `nt=rziere. are a furniz\rii nu trebuie s\ de- forma]ii, propuneri de `mbun\t\- buie s\ transmit\ r\spunsul pe- complicate, `n 30 de zile.
Dep\[irea acestor termene a-
trage dup\ sine plata unor com-
Drepturile [i obliga]iile - dreptul de a solicita furnizorului modi- sanc]iunile ulterioare putând consta `n sis- pensa]ii de 30 de lei c\tre con-
ficarea [i completarea contractului de furni- tarea temporar\ a furniz\rii ori rezilierea sumatori.
consumatorului zare [i a anexelor acestuia, atunci când a- contractului de furnizare; Mai mult, furnizorul este obli-
de energie electric\ par elemente noi, ori când consider\ - obliga]ia de a nu vinde energia electri- gat s\ `nfiin]eze unul sau mai
necesar\ detalierea sau completarea unor c\ [i gazele naturale achizi]ionate; multe puncte de lucru pentru asi-
Autoritatea Na]ional\ de Reglementare clauze contractuale; - obliga]ia de a r\spunde pentru daunele gurarea comunic\rii optime cu
`n Domeniul Energiei a trasat un num\r de - dreptul de acces la grupurile [i sisteme- cauzate furnizorului; consumatorii. Ordinul stipuleaz\
drepturi [i obliga]ii ale consumatorului de le de m\surare; - obliga]ia de a ob]ine toate aprob\rile le- c\ fiecare punct de lucru din ca-
energie electric\ [i gaze naturale, date pu- - dreptul de a solicita furnizorului s\ ia gale prealabil efectu\rii oric\ror modific\ri drul Serviciului clien]i trebuie s\
blicit\]ii pe site-ul institu]iei: m\suri pentru remedierea defec]iunilor [i a instala]iei de utilizare a energiei electrice asigure consumatorului acces la
- dreptul de acces la re]elele de energie e- a deranjamentelor survenite `n re]elele de sau a gazelor naturale; registratura furnizorului, pentru
lectric\ [i gaze naturale; energie electric\ [i gaze naturale; - obliga]ia de a informa, de `ndat\, furni- `nregistrarea documentelor men-
- dreptul de a consuma energie electric\ - dreptul de a fi desp\gubit pentru dau- zorul la constatarea oric\rei defec]iuni `n ]ionate `n standardul de perfor-
[i gaze naturale; nele provocate de c\tre furnizor. func]ionarea aparatului/sistemului de m\- man]\, cel pu]in `n intervalul o-
- dreptul de a-[i alege furnizorul de ener- Obliga]iile consumatorului de energie e- surare sau a instala]iei de utilizare a ener- rar 8-16 al fiec\rei zile lucr\toa-
gie electric\ [i gaze naturale f\r\ plata vre- lectric\ [i gaze naturale: giei electrice ori a gazelor naturale; re. Acesta va fi suplimentat de
unei taxe pentru schimbarea acestuia; - obliga]ia de a achita contravaloarea e- - obliga]ia consumatorului de energie e- un num\r de fax [i o adres\ de
- dreptul de a fi informat `n leg\tur\ cu nergiei electrice [i a gazelor naturale con- lectric\ cu o putere instalat\ de cel pu]in po[t\ electronic\. a
condi]iile generale de contractare, pre]urile sumate; 1.000 kVA de a prezenta prognoze orare de
[i tarifele aplicabile, `ntreruperile progra- - obliga]ia de a achita penaliz\ri, `n cazul consum furnizorului cu care are rela]ii con- Pagin\ realizat\
mate `n furnizarea gazelor naturale etc.; nerespect\rii contractului de furnizare, tractuale.
de Oana NISTOR

Patriarhia Rom=n\ - Centrul de Pelerinaj

PELERINAJE INTERNE
Luna FEBRUARIE:
€ 6 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Dervent-M-rea
„Sf. Ioan Botez\torul“ - M-rea Pe[tera Sf. Ap. Andrei Bucure[ti.
Pre]: 65 de lei
€ 7 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea Sinaia, M-rea
„~n\l]area Sfintei Cruci“ Caraiman - M-rea „Sf. Nicolae“ Predeal
- Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
€ 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Dintr-un Lemn -
M-rea Bistri]a, M-rea Hurezi - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 13 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Fr\sinei - Catedra-
la Râmnicu-Vâlcea - M-rea Cotmeana - Bucure[ti. Pre]: 65 de lei
€ 14 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea Trivale, M-rea
V\leni - M-rea Curtea de Arge[, Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
€ 20 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Cet\]uia (se urc\
cca 20 min.) - M-rea N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - Bucure[ti.
Pre]: 65 de lei
€ 21 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea Cheia, participa-
re la Sf. Liturghie - M-rea Suzana - M-rea Ghighiu - M-rea Zam-
fira - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
€ 26-2 28 februarie: pelerinaj la Râpa Robilor din Aiud „Ru-
g\ciune la martirii neamului românesc“
I. Bucure[ti - M-rea Cozia - Sibiu, Catedrala arhiepiscopal\
- Alba-Iulia, Catedrala Re`ntregirii - M-rea Râme], caza-
re+mas\;
II. Schitul „~n\l]area Sfintei Cruci“ din Aiud (Râpa Robi-
lor) - Catedrala ortodox\ Aiud - Casa Memorial\ Lucian Blaga
din Lancr\m - Sibiu - M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\;
III. Participare la Sf. Liturghie la M-rea Brâncoveanu Sâm-
b\ta de Sus - masa de prânz - M-rea Cheia - V\lenii de Munte -
Bucure[ti. Pre]: 350 de lei
€ 27 februarie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea „Sf. Pantelimon“
Turnu (Târg[or) - Schitul „Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira -
M-rea M\l\ie[ti „Sf. Antonie cel Mare“ - Bucure[ti. Pre]: 60 de lei
€ 28 februarie, duminic\: Bucure[ti - M-rea „Sf. M. Mc.
Gheorghe“ din Giurgiu - Catedrala episcopal\ - M-rea Comana -
Biserca Dr\g\nescu (pictat\ de pr. Arsenie Boca). Pre]: 55 de lei
Luna MARTIE:
 6 martie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Dervent, M-rea „Sf.
Ioan Botez\torul“ (sec. XXI) - M-rea Pe[tera Sf. Ap. Andrei (Be-
thleemul neamului românesc, pictur\ deosebit\) - Bucure[ti.
Tarif: 70 de lei
 7 martie, duminic\: Bucure[ti - Biserica „Sf. Nicolae“ din
{cheii Bra[ovului, participare la Sf. Liturghie - M-rea „Sf. Ioan
Botez\torul“ din Poiana Bra[ov - M-rea Sinaia - Bucure[ti.
Tarif: 70 de lei
 13 martie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Fr\sinei - M-rea
Cozia - M-rea Turnu - Bucure[ti. Tarif: 60 de lei
 14 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea Glavacioc, partici-
pare la Sf. Liturghie - M-rea Trivale - M-rea Bascovele Ursoaia
- Bucure[ti. Tarif: 60 de lei
 20 martie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea Cet\]uia - M-rea
N\m\ie[ti - M-rea Negru-Vod\ - M-rea Aninoasa - Bucure[ti.
Tarif: 65 de lei
 21 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea Crasna - M-rea
Zamfira - M-rea Ghighiu - Bucure[ti. Tarif: 55 de lei
 25 martie, sâmb\t\: Praznicul Bunei Vestiri: Bucure[ti -
M-rea Cotmeana - M-rea V\leni - M-rea Curtea de Arge[ - M-rea
Tutana - Bucure[ti. Tarif: 65 de lei
 26-228 martie: pelerinaj de Intrarea Domnului `n Ierusa-
lim `n Oltenia [i Ardeal
1. Bucure[ti - M-rea Govora - M-rea Bistri]a - M-rea Hurezi -
M-rea Tismana, cazare+mas\.
2. Mic dejun - M-rea Lainici - M-rea Prislop - Deva - Sibiu -
M-rea Sâmb\ta de Sus, cazare+mas\.
3. Participare la Sf. Liturghie de Florii - masa de prânz -
Bra[ov - M-rea Sinaia - Bucure[ti. Tarif: 400 de lei
 27 martie, sâmb\t\: Bucure[ti - M-rea „Sf. Pantelimon“
Turnu - Schitul „Sf. Nicolae“ Chi]orani - M-rea Zamfira - M-rea
M\l\ie[ti - „Sf. Antonie cel Mare“ (sec. XX). Tarif: 60 de lei
 28 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea Nucet - M-rea Vifo-
râta - Catedrala mitropolitan\ Târgovi[te. Tarif: 55 de lei
 28 martie, duminic\: Bucure[ti - M-rea „Sf. Nicolae“ Giur-
giu, participare la Sf. Liturghie - Turnul cu ceas - Catedrala e-
piscopal\ din Giurgiu - M-rea „Sf. Gheorghe“, Biserica Dr\-
g\nescu - Bucure[ti. Tarif: 50 de lei.
PELERINAJE EXTERNE
1. ISRAEL - IORDANIA
- 15-223 martie, 19-227 aprilie -
ZIUA 1: ~nt=lnire Aeroport Henri Coand\ (Oto-
peni) 8:15 (martie)/ 7:20 (aprilie), decolare ora 11:15/
10.20. Sosire pe Aeroportul Ben Gurion - 13:55/12:50.
Coasta Mediteranei la Haifa - vizitarea M\n\stirii Ste-
la Maris - Tiberias. Cazare [i cina `n Tiberias hotel 4*.
ZIUA 2: Mic dejun. Muntele Tabor - vizitarea bise-
ricii ortodoxe ridicat\ pe locul unde s-a petrecut Schim-
barea la Fa]\ - Cana Galileii - Nazareth, vizitarea bi-
sericii catolice Buna Vestire, bisericii ortodoxe „Sf.
Gavriil“ - plimbare cu o copie a „b\rcii lui Iisus“, pe Ma-
rea Galileii. Cin\ [i cazare `n Tiberias.
ZIUA 3: Mic dejun. Capernaum - Tabgha - Muntele Fe-
ricirilor - Râul Iordan - Ben She’an (Decapolis), trecând din
Israel `n Iordania - Aman. Cin\ [i cazare Aman hotel 3*.
ZIUA 4: Mic dejun. Petra - Valea lui Moise, reve-
nim la Aman. Cin\ [i cazare `n Aman.
ZIUA 5: Mic dejun. Jerash - Forumul Oval, temple-
le lui Zeus [i Artemis, b\i [i teatre. Continu\m la Ma-
bada - biserica ortodox\ „Sf. Gheorghe“ - Muntele Nebo
- Aman. Cin\ [i cazare `n Aman.
ZIUA 6: Mic dejun. Valea Iordanului - Israel - Ho-
zeva - Qumran la Marea Moart\ - Ierihon - vizit\ la
„Dudul lui Zacheu“ [i la Biserica Româneasc\. Cin\ [i
cazare Ierusalim hotel 4*.
ZIUA 7: Mic dejun. Bethleem - biserica ortodox\ ri-
dicat\ pe locul unde s-a n\scut Domnul - biserica cato-
lic\ [i Grota laptelui - vizitarea M\n\stirile „Sf. Sava“
[i „Sf. Teodosie“. Ierusalim - Golgota, Piatra Ungerii -
Biserica Sf. Mormânt. Cin\ [i cazare `n Ierusalim.
ZIUA 8: Mic dejun. Muntele M\slinilor - se vor vizita:
Biserica Pater Noster (Tat\l Nostru), Biserica Dominus
Flevit (Domnul a plâns), Gr\dina Getsimani cu Biserica
Na]iunilor, Mormântul Maicii Domnului [i Pe[tera Getsi-
mani - Muntele Sion la Biserica Adormirii Maicii Domnului,
Foi[orul „Cina cea de Tain\“, Mormântul psalmistului Da-
vid [i Zidul Plângerii. Cina [i
cazare `n Ierusalim.
ZIUA 9: Mic dejun. Ein
Karem - Biserica „Sf. Ioan“ - Fântâna Sfintei Fecioare
Maria - Lida - Biserica „Sf. Gheorghe“ - Ben Gurion, de-
colare ora 17:10/19:35, aterizare Otopeni - 20:05/22:25.
TARIF: 1.010 euro//pers pentru grup de 40 de per-
soane
1.040 euro//pers pentru grup 30-339 pers
SERVICII INCLUSE: Bilet de avion Bucure[ti/ Tel
Aviv/ Bucuresti, taxe de aeroport; cazare hoteluri 3*
(4* clasificare local\) `n camer\ dubl\ (3* `n Aman),
demipensiune (bufet suedez); transport cu autocar
modern cu aer condi]ionat; taxe de intrare la obiective,
taxa viza Iordania, asigurare medical\; asisten]\ reli-
gioas\ (preot) [i ghid vorbitor de limba român\ `n
Israel [i de limb\ englez\ `n Iordania.
NU SUNT INCLUSE: Tipsul de 40 euro care se va
achita `nso]itorului de grup la aeroport; b\uturi, mese
op]ionale sau alte intr\ri care nu sunt incluse `n pro-
gram.
~n func]ie de m\surile de securitate, programul
poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare, sau se pot
`nlocui unele obiective [i hoteluri.
Acte necesare: pa[aport valabil minimum
6 luni de la data `ntoarcerii `n ]ar\
Not\: `n pre] sunt incluse [i intr\rile
la obiective care dep\[esc 100 $ !!!!!!!!!
2. EGIPTUL CRE{TIN
- 1-112 MAI 2010; 975 deeuro; toate taxele incluse -
Se viziteaz\: CAIRO, ALEXANDRIA, SINAI,
SF. ECATERINA, HURGHADA.

Sediul-KKre]ulescu
Calea Victoriei nr. 45, sector 1, Bucure[ti
Repere: `ntre Biserica Kre]ulescu [i Magazinul Muzica
Tel/ Fax: 021.313.37.45 sau 021.313.37.46
E-mmail: patriarhia_pelerinaje@yahoo.com
Sediul-UUnirea
Sediul Doamnei
B-dul Corneliu Coposu nr. 1D, sector 3, Bucure[ti
Repere: `n apropiere de Magazinul Unirea pe fostul Bd. C\l\ra[i B-dul Doamnei, nr. 20, Sector 3, Bucure[ti
Reper: `n apropiere de BNR
[i vizavi de intrarea Carrefour Unirea [i fosta Pia]a Unirii Tel./ Fax: 021/316.35.03
Tel/Fax: 021.310.99.21, 021.337.48.13
E-mmail: pelerinaje_unirea@yahoo.com [i pelerinaje_antim@yahoo.com

www.pelerinaj.ro www.basilicatravel.ro

CM
YK
 CM
YK

16 Patristica Luni, 15 februarie 2010

Botez [i Euharistie `n Didahie

Sunt multe texte cre[tine r\mase f\r\ autor cert
care ne capteaz\ aten]ia, precum Epistola c\tre
Diognet sau Constitu]iile Apostolice. Printre
ace[tia se num\r\ [i Clement, iar exemplele ar
putea s\ continue cu o u[urin]\ debordant\.
Printre acestea se num\r\ [i Didahia celor
doisprezece Apostoli, un text foarte vechi, a c\rui
aproximare temporal\ s-a stabilit `ntre anii 50 [i 90
d.Hr. Locul acestei scrieri este Siria. ~n mod
surprinz\tor, din Siria avem multe documente
importante ale acestei perioade, majoritatea f\r\
autori sau atribuite eronat unora.
dere c\ aici `ntâlnim informa-
de Adrian AGACHI ]ii despre desf\[urarea Bote-
zului [i a Liturghiei, despre
importan]a postului [i a m\r-
„Didahia ne-a adus turisirii p\catelor, precum [i
`n sfâr[it lumin\“ am\nunte fundamentale de-
spre ierarhia bi-sericeasc\.
Pân\ `n secolul al XIX-lea,
Didahia nu era cunoscut\ de- Cele dou\ c\i:
cât ca simpl\ men]ionare `n via]a [i moartea
câteva lucr\ri patristice. Nu
exista niciun manuscris, iar Didahia debuteaz\ cu o fra-
titlul `mpodobea lunga list\ a z\-cheie: „Sunt dou\ c\i - una
scrierilor pierdute sau p\stra- a vie]ii [i alta a mor]ii - [i este
te sub alt titlu `n cuprinsul al- mare deosebire `ntre cele do- CM
YK

tor lucr\ri. Mitropolitului Fi- u\ c\i“ (PSB, vol. I: I, 1, p. 26).

lotei Vriennios `i revine meri-
tul de a fi reu[it s\ descopere
`n Biblioteca Sfântului Mor-
mânt manuscrisul care cu-
prindea [i aceast\ scriere. ~n
ciuda faptului c\ Didahia este
o oper\ de mici dimensiuni,
descoperirea ei a suscitat con-
troverse aprinse, mai ales du-
p\ descoperirea clar\ a vechi-
mii foarte mari. Didahia este
considerat\ un document ex-
trem de important, a c\rui
plasare poate fi situat\ pân\
`n apropierea anului 50 d.Hr.
P\rintele Dumitru Fecioru a-
firma: „Poate nicio scriere
cre[tin\ n-a fost discutat\ a-
tât de mult, `ntr-un timp atât
de scurt, ca Didahia. La apari-
]ia ei, Harnack a exclamat:
«Didahia ne-a adus `n sfâr[it
lumin\»“, ca apoi s\ urmeze [i
un [ir `ntreg de ipoteze, de
contest\ri, de respingeri, de
t\g\duiri ale autenticit\]ii, de
compara]ii cu alte scrieri cre[-
tine, eretice sau chiar iudaice,
unele mai apropiate de epoca
apostolic\, altele mai `nde-
p\rtate. Dar, `n ciuda tuturor
acestor ipoteze, Didahia r\-
mâne, a[a cum foarte bine o
define[te J. Tixeront, un vade
mecum al credinciosului [i, a-
[a cum o caracterizeaz\ J.
Quasten, documentul cel mai
important al perioadei din i-
mediata apropiere a Apostoli-
lor [i izvorul cel mai vechi al
legisla]iei biserice[ti“ (Intro-
ducere la Didahia, `n: PSB,
vol. I, EIBMBOR, p. 17). F\r\
`ndoial\, ipotezele aduse `n
discu]ie privind timpul `n care
a fost scris\ Didahia sunt `n
continuare destul de diferite,
dar, `n principiu, cercet\torii
s-au pus de acord `n privin]a
situ\rii scrierii `n secolul I
d.Hr. Importan]a documentu-
lui este imens\, având `n ve-
~n primele patru capitole ale
scrierii este detaliat\ calea
vie]ii ,cu modul `n care aceas-
ta trebuie urmat\. Folosind
numeroase cit\ri scripturis-
tice, autorul necunoscut pune
la baza c\ii vie]ii poruncile
evanghelice, utilizând toto-
dat\ [i câteva recomand\ri
vechi-testamentare. ~nchina-
rea la idoli [i jertfele pentru a-
ce[tia sunt criticate [i excluse
de la bun `nceput. La finalul
recomand\rilor se afl\ un pa-
saj-cheie: „~n biseric\ s\-]i
m\rturise[ti p\catele tale [i
s\ nu te duci la rug\ciune cu
con[tiin]a rea“ (IV, 14, p.29).
Aceasta este una dintre cele
mai vechi men]ion\ri ale Tai-
nei Poc\in]ei. ~n cadrul capi-
tolului V este descris\ calea
mor]ii cu lucrurile pe care a-
ceasta le cuprinde [i le produ-
ce `n cei care o urmeaz\.
Botezul [i Euharistia
„Cu privire la botez, a[a s\
boteza]i: dup\ ce a]i spus mai
`nainte toate cele de mai sus
boteza]i `n numele Tat\lui [i
al Fiului [i al Sfântului Duh
`n ap\ proasp\t\. Iar dac\ n-
ai ap\ proasp\t\, boteaz\ `n
alt\ ap\; iar dac\ nu po]i `n a-
p\ rece, `n ap\ cald\. Dac\ nu
ai de ajuns nici una, nici alta,
toarn\ pe cap de trei ori ap\,
`n numele Tat\lui, al Fiului [i
al Sfântului Duh. ~nainte de
botez s\ posteasc\ cel ce bo-
teaz\ [i cel botezat [i al]i câ-
]iva, dac\ pot. Porunce[te, `n-
s\, ca cel ce are s\ se boteze
s\ posteasc\ o zi sau dou\
`nainte“ (VII, 1-4, p. 30). Se
observ\ c\ esen]ial formula de
botez red\ recomandarea
Mântuitorului din finalul E-
vangheliei dup\ Matei. Bote-
zul se face `n numele Sfintei
Treimi. La `nceput se f\cea
prin cufundare `n ap\ rece,
dar, din lips\ de ap\, se putea
face [i prin turnare sau stropi-
re. Biserica Ortodox\ interzi-
ce acest tip de botezare prin
turnare sau stropire, urmând
prevederilor ulterioare ale
Sfin]ilor P\rin]i. Cu toate a-
cestea, `n situa]ii-limit\ (vezi
de exemplu botezul lui Nico-
lae Steinhardt `n temni]\!), se
mai poate folosi metoda.
Postirea era o condi]ie esen-
]ial\ pentru efectuarea bote-
zului. Cum ne afl\m `ntr-o pe-
rioad\ `n care botezul adul]i-
lor era cel mai frecvent, posti-
rea nu poate fi considerat\ o
condi]ie bizar\. ~n capitolul
urm\tor se vorbe[te despre
postirea corect\ [i rug\ciune:
„Posturile voastre s\ nu fie ca
cele ale f\]arnicilor, c\ ei pos-
tesc lunea [i joia; voi, `ns\, s\
posti]i miercurea [i vinerea.
Nu v\ ruga]i ca fariseii, ci
cum a poruncit Domnul `n E-
vanghelia Sa! (…) de trei ori
pe zi s\ v\ ruga]i a[a“ (VIII, 1-
3, pp. 30-31). Rug\ciunea la c-
are se face referire aici [i pe
care nu am mai redat-o este
Tat\l nostru. Autorul reco-
mand\, prin urmare, ca pos-
tul cre[tinilor s\ nu fie `n ace-
lea[i zile precum cel al iudei-
lor, iar rug\ciunea s\ nu cu-
prind\ influen]e iudaice. Cât
despre Taina Euharistiei, lu-
crurile sunt [i mai detaliate.
~n primul rând avem un text
despre Sfin]irea Darurilor:
„Iar cu privire la Euharistie,
a[a s\ face]i Euharistia: mai
`ntâi cu privire la potir: «I]i
mul]umim }ie, P\rintele nos-
tru, pentru sfânta vie a lui
David, sluga Ta, pe care ne-ai
f\cut-o nou\ cunoscut\ prin
Iisus, Fiul T\u. }ie slava `n
veci.» Cu privire la frângerea
pâinii: «I]i mul]umim }ie,
P\rintele nostru, pentru via]a
[i cuno[tin]a pe care ne-ai f\-
cut-o cunoscut\ nou\ prin Ii-
sus, Fiul T\u. }ie slava in
veci.» Dup\ cum aceast\ pâi-
ne frânt\ era `mpr\[tiat\ pe
mun]i [i fiind adunat\ a ajuns
una, tot a[a s\ se adune Bise-
rica Ta de la marginile lumii
`n ~mp\r\]ia Ta. C\ a Ta este
slava [i puterea, prin Iisus
Hristos `n veci. Nimeni s\ nu
m\nânce, nici s\ bea din Eu-
haristia voastr\, ci acei care
au fost boteza]i `n numele
Domnului. C\ci cu privire la
aceasta, a spus Domnul: «Nu
da]i ceea ce este sfânt câini-
lor»“ (IX, 1-5, p. 31). De ase-
menea, exist\ o rug\ciune de
mul]umire dup\ `mp\rt\[ire.
„Dup\ ce v-a]i `mp\rt\[it,
mul]umi]i a[a: «I]i mul]umim
}ie, P\rinte Sfinte, pentru
Sfânt numele T\u, pe care l-ai
s\l\[luit `n inimile noastre, [i
pentru cuno[tin]a, credin]a [i
nemurirea pe care ne-ai f\cut-
o nou\ cunoscut\ prin Iisus,
Fiul T\u. }ie slava `n veci. Tu,
St\pâne atotputernice, ai zidit
toate, pentru numele T\u.
Mâncare [i b\utur\ ai dat oa-
menilor spre desf\tare, ca s\-
}i multumeasc\ }ie, iar nou\
ne-ai d\ruit, prin Fiul T\u,
mâncare [i b\utur\ duhov-
niceasc\ [i via]a ve[nic\. ~na-
inte de toate, ~]i mul]umim, c\
e[ti puternic. }ie slava `n veci.
Adu-]i aminte, Doamne, de Bi-
serica Ta, ca s-o izb\ve[ti de
tot r\ul [i s-o des\vâr[e[ti `n
dragostea Ta [i adun\ din cele
patru vânturi aceast\ Biseric\
sfin]it\ `n ~mp\r\]ia Ta, pe
care ai preg\tit-o. Ca }ie este
puterea [i slava in veci. S\
vin\ harul [i s\ treac\ lumea
aceasta! Osana Dumnezeului
lui David!» Dac\ este cineva
sfânt, s\ vin\! Dac\ nu este,
s\ se poc\iasc\! Maran atha.
Amin“ (X, 1-6, p.31-32). Anafo-
raua euharistic\ este una din-
tre cele mai simple `ntâlnite `n
documentele biserice[ti, dar
p\streaz\ cu toate acestea
`n]elesurile esen]iale: Sfin-
]irea Darurilor [i mul]umirea
pentru acestea.
Vademecum cre[tin
Am observat `mpreun\ im-
portan]a acestui document
foarte clar [i concis din perioa-
da apostolic\. Chiar dac\ nu
poate fi atribuit `n niciun caz
Sfin]ilor Apostoli, ne rezerv\m
dreptul de a preciza c\ urmea-
z\ `ntru totul `nv\]\turilor
propov\duite de ace[tia. De a-
ceea, titlul lung al acestei scri-
eri, „~nv\]\tur\ a celor doi-
sprezece Apostoli c\tre nea-
muri“, are o oarecare baz\ rea-
l\. Textul nu a fost scris de A-
postoli, dar cuprinde motivele
esen]iale ale vestirii lor. Afir-
ma]ia lui J. Tixeront, c\ Dida-
hia reprezint\ un vademecum
(manual de buzunar) pe care u-
nii cre[tinii este posibil s\-l fi
purtat asupra lor pentru a-[i
reaminti `nv\]\turile Legii Iu-
birii, confirm\ faptul c\ lucra-
rea merit\ s\ fie citit\ [i `n
prezent de cre[tinii drept-cre-
dincio[i. Sfaturile bune nu tre-
buie `ngropate printre hârtiile
speciali[tilor, ci `n inimile
noastre. Doar acolo pot aduce
un rod cu adev\rat bogat. a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Luni, 15 februarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 37 (1539) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 37 (312) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
ACTUALITATE INTERVIU ANIVERSARE
„Libertatea este Perioada „Ziarul Lumina“ - o
cea mai mare c\in]ei [i a alternativ\ cu accent
[ans\, dar [i cea `ntoarcerii
mai grea povar\“ pe aspectul formativ
la Dumnezeu
PAGINA 16 PAGINA 5 PAGINA 4

Activitatea desf\[urat\ de
Arhiepiscopia Ia[ilor `n anul 2009
~n data de 13 februarie 2010, `n Sala „Dr. Iustin execu]ia bugetar\ pe anul 2009 [i bugetul
Moisescu“ a Centrului Eparhial Ia[i, s-au desf\[urat, arhiepiscopiei pentru anul 2010. La aceast\ [edin]\ basilica.ro
sub pre[edin]ia ~nalt Preasfin]itului P\rinte au participat, al\turi de membrii Adun\rii Eparhiale,
Mitropolit Teofan, lucr\rile {edin]ei anuale de lucru [i reprezentan]i ai m\n\stirilor, ai protopopiatelor,
RELIGIOS
a Adun\rii Eparhiale a Arhiepiscopiei Ia[ilor, ai [colilor teologice din eparhie [i ai unor „POSTUL ESTE DOR DE CER,
`n care s-au prezentat, examinat [i aprobat rapoartele organiza]ii care func]ioneaz\ cu binecuv=ntarea DE VIA}| {I BUCURIE VE{-
de activitate ale sectoarelor Centrului Eparhial, Arhiepiscopiei Ia[ilor. Citi]i `n paginile 8-9 NIC| NETREC|TOARE“: Ieri,
`n Duminica izgonirii lui A-
dam din rai sau a l\satului CM
sec de brânz\, Preafericitul YK

P\rinte Daniel, Patriarhul

Bisericii Ortodoxe Române,
a rostit un cuvânt de
`nv\]\tur\ `n Paraclisul
patriarhal cu hramurile
„Sfântul Prooroc Ilie Tesvi-
teanul“, „Sfântul Cuvios
Daniil Sihastrul“ [i „Sfântul
Grigorie Lumin\torul“.
Pagina 3

CM
YK
POZA ZILEI
Sfântul Andrei, arhiepiscopul
Cretei, este autorul Canonului celui
Mare care se s\vâr[e[te `n primele
patru zile din Postul Mare [i mier-
curi `n s\pt\mâna a cincea. Dep\-
[ind prin m\rime orice alt canon
imnografic, Canonul Sf=ntului An-
drei Criteanul `l cheam\ pe credin-
cios s\-[i altoiasc\ via]a spiritual\
pe drumul lui Hristos, spre Golgo-
ta [i spre ~nviere. a
S|N|TATE
DIN CONSECIN}ELE CER-
NOBÂLULUI: Se `mplinesc,
la 26 aprilie anul curent,
24 de ani de la explozia
reactorului num\rul 4 al
~ncepe bacalaureatul centralei nucleare de la
Cernobâl. Timp de mai
Prima sesiune a examenului de bacalaureat multe zile particule radio-
2010 `ncepe ast\zi, 15 februarie, cu evaluarea active, dintre care iod 131
competen]elor lingvistice de comunicare oral\ [i cesiu 137, s-au risipit `n
`n limba [i literatura român\ (proba A), in- atmosfer\.
formeaz\ un comunicat de pres\ al Ministeru-
Pagina 6
lui Educa]iei, remis Agen]iei Agerpres. Proba
se va desf\[ura `n zilele de 15, 16 [i 17 febru- OPINII
arie, iar pentru sus]inerea ei s-au `nscris
204.708 elevi, repartiza]i `n 1.411 centre de bele orale poate participa la probele scrise, `ns\ POSTUL IERT|RII: ~n ziua
examen. Pe zile, a fost stabilit urm\torul desf\- nu poate promova examenul de bacalaureat. `n care credincio[ii orto-
[ur\tor: 83.233 de candida]i pe 15 februarie, Pentru prima oar\ `n istoria postdecembrist\ a doc[i `[i iau la revedere de
75.689 pe 16 februarie, respectiv 45.778 pe 17 bacalaureatului, examenul `ncepe `n timpul la bucatele „de dulce“, `n
februarie. Un elev care nu se prezint\ la pro- anului [colar, [i nu la sfâr[itul acestuia. a l\ca[urile de cult se cite[-
te, `n cadrul Sfintei Litur-
ghii, pericopa de la Matei
„Pensia nu va sc\dea pentru cei 6, versetele 14-21. Frag-
mentul se refer\ la post,
5.600.000 de oameni cu pensii normale“ con]inând sfaturi bine-ve-
nite legate de asceza fie-
Premierul Emil Boc a dat pensia nu va sc\dea. Ace[tia ate de Guvern, nu vor fi afec- c\ruia dintre noi.
asigur\ri, sâmb\t\, `n cadrul nu vor pierde nici un leu] din tate pensiile militarilor care (pr. Mihai GOJGAR)
unei emisiuni la postul de ra- mân\“, a declarat, sâmb\t\, se afl\ sub cuantumul sumei Pagina 10
dio Antena Satelor, c\ cele Emil Boc. Acesta a spus c\ de 30 milioane de lei vechi. El
circa 5.600.000 de pensii cal- sc\derile de pensii de mii de a afirmat c\ magistra]ii, mili-
culate pe sistemul contribu]i- euro reprezint\ primul pas tarii au salarii mari, au con-
ei la bugetul de pensii nu vor pentru asigurarea pensiilor tribu]ii mari la bugetul de
sc\dea. „Pentru cei 5.600.000 mici. Premierul a garantat c\, stat, deci vor avea [i pensii
de oameni cu pensii normale, `n urma unei simul\ri efectu- mai mari. a
 Luni, 15 februarie 2010 Actualitatea religioas\ 3

„Postul este dor de cer, de via]\ Apel la solidaritate

cu victimele
cutremurului din Haiti

[i bucurie ve[nic\, netrec\toare“ ~n semn de compasiune [i so-

lidaritate fr\]easc\ cu cei afec-
ta]i de cutremurul devastator
din Haiti, care a curmat nu-
meroase vie]i omene[ti [i a pro-
Ieri, `n duminica Izgonirii lui Adam din rai sau a vocat mari pagube materiale,
Patriarhia Român\ adreseaz\
L\satului sec de brânz\, Preafericitul P\rinte Daniel, ierarhilor, clerului [i credin-
cio[ilor ortodoc[i de la parohii [i
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un m\n\stiri rug\mintea de a or-
cuvânt de `nv\]\tur\ la paraclisul patriarhal cu ganiza colecte `n bani pentru
ajutorarea celor r\ni]i [i a fa-
hramurile Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, Sfântul miliilor `ndoliate din cauza a-
Cuvios Daniil Sihastru [i Sfântul Grigorie Lumin\torul. cestui cutremur devastator.
Rug\m ca sumele colectate s\
~n cuvântul rostit la finalul Sfintei Liturghii, P\rintele fie depuse `n urm\toarele conturi
pentru sinistra]i ale Patriarhiei
Patriarh a explicat `n]elesurile duhovnice[ti ale Române: RO54RN CB00750048
Evangheliei dup\ Matei care s-a citit ieri, eviden]iind 95030091 (lei), RO27RNCB0075
004895030092 (euro), RO97RN
ideile principale ale acesteia: iertarea p\catelor, CB0075004895030093 (USD), cu
`n]elesul postului [i `nv\]\tura despre dezlipirea de men]iunea „PENTRU SINIS-
TRA}I“, conturile fiind deschise
comorile trec\toare, materiale, p\mânte[ti [i adunarea la Banca Comerciala Român\, fi-
liala sector 4, Bucure[ti. Ajutorul
de comori duhovnice[ti, netrec\toare. financiar din partea clerului [i a
credincio[ilor ortodoc[i români va
fi oferit de Patriarhia Român\ di-
s\ ascult\m ce dore[te Dum- rect celor care au avut de suferit
de diac. Ciprian BÂRA nezeu de la noi. Când iert\m `n urma cutremurului [i fami-
pe cineva ne asem\n\m cu liilor sinistrate din Haiti, cu spe-
La `nceputul cuvântului, Dumnezeu Cel milostiv, Cel ran]a c\ generozitatea Bisericii
Patriarhul României a expli- iert\tor, care iart\ p\catele, Ortodoxe Române va aduce un
nu ]ine minte r\ul [i care ne strop de alinare sufleteasc\ [i
cat importan]a deosebit\ a a- ajutor pentru refacerea moral\ [i
cestei duminici, când to]i cre[- arat\ c\ valoarea unei persoa- material\ a comunit\]ilor atât de
tinii `ncep o perioad\ de urcu[ ne este mai mare decât o fap- greu `ncercate din aceast\ ]ar\
duhovnicesc interior spre ~n- t\ pe care persoana a s\vâr- de pe continentul american.
viere. „Aceast\ Evanghelie a [it-o la un moment dat. Când (Biroul de Pres\ al Patriarhiei
Dumnezeu iart\ gre[elile, iar- Române)
fost rânduit\ de Sfin]ii P\-
rin]i ca s\ ne arate cât de t\ pentru c\ El cunoa[te va-
mare este nevoia iert\rii se- loarea `ntregii persoane [i cu-
menilor no[tri, pentru a primi noa[te [i viitorul lucr\rii fie-
iertare de la Dumnezeu, cât c\rei persoane“, a spus PF P\-
de folositor din punctul de rinte Patriarh Daniel. Patri-
vedere duhovnicesc este pos- arhul României a ar\tat c\
tul [i c\ aceast\ perioad\ de taina iert\rii este taina unui
post este o perioad\ de re- `nceput luminos, un `nceput ber fa]\ de Dumnezeu. Re- c\toare“ [i a mai eviden]iat c\
nun]are la cele materiale pen- de rela]ie de comuniune cu se- nun]\m la lucrurile materia- Dumnezeu, v\zând c\ noi vrem
tru o `mbog\]ire duhovniceas- menii [i cu Dumnezeu, iar a- le, la mâncare [i b\utur\, s\ ne d\ruim Lui prin aceast\
c\“, a spus Preafericitul P\- tunci când iert\m pe semenii pentru a ne hr\ni mai intens stare duhovniceasc\ de unire
rinte Patriarh Daniel. no[tri noi tr\im `n lumina iu- cu prezen]a lui Dumnezeu, cu cu El prin post [i rug\ciune, ni
birii iert\toare [i milostive a harul Lui, prin rug\ciune. se d\ruie[te ca pace, bucurie,
„Când iert\m pe lui Dumnezeu. Postul care nu e `nso]it de ru- luminarea sufletului [i `nt\-
cineva ne asem\n\m g\ciune nu este post religios, rirea voin]ei spre cele bune.
„Dumnezeu d\ruitorul e este o simpl\ auto`nfometare, Explicând partea a treia a
cu Dumnezeu“
mai mare [i mai iubit de un exerci]iu fizic, sau este un Evangheliei, Patriarhul Ro-
~ntâist\t\torul Bisericii noi decât darurile Sale“ efort de a reda din punctul de mâniei a relevat c\ Mântui-
noastre a explicat c\, `n aceas- vedere igienic-sanitar s\n\ta- torul Iisus Hristos a ar\tat
t\ Evanghelie, Mântuitorul Ii- ~n continuare, ~ntâist\t\to- tea trupului. Postul ca ofran- necesitatea postului ca dez- O catedral\
sus Hristos ne arat\ c\ rostul rul Bisericii noastre a eviden- d\ a iubirii noastre fa]\ de lipire de cele materiale. ~n
vie]ii duhovnice[ti este aduna- ]iat c\ o alt\ `nv\]\tur\ pe ca- Dumnezeu `nseamn\ c\ noi timpul postului adun\m co- pentru Capital\!
rea de comori cere[ti, `n sufle- re Mântuitorul nostru Iisus recunoa[tem c\ Dumnezeu mori de lumin\, `n suflet, lu- Patriarhia Rom=n\
tul nostru, ca preg\tire a Hristos ne-o arat\ `n aceast\ d\ruitorul e mai mare [i mai mina aceasta a prezen]ei iu- Administra]ia Patriarhal\
noastr\ pentru a dobândi ~m- Evanghelie este aceea privind iubit de noi decât darurile Sa- bitoare, iert\toare [i sfin]i- Cod Fiscal: RO4430779
p\r\]ia lui Dumnezeu. „Fieca- postul, subliniind c\ postul a- le. Postim pentru c\ iubim pe toare a lui Dumnezeu `n su- Conturile deschise la BCR -
re om este chipul lui Dum- dev\rat este postul `ntru sme- Dumnezeu mai mult decât da- fletul nostru. ~n timpul pos- filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
nezeu `ntors spre noi, a[tep- renie, pentru c\ el nu prive[te rurile Lui pe care le consu- tului, prin citirea Sfintei CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
tând r\spunsul nostru la ape- rela]ia cu oamenii, ca ierta- m\m“, a spus Patriarhul Ro- Scripturi, prin citirea scrieri-
lul s\u tainic, uneori f\r\ cu- rea, ci prive[te rela]ia noastr\ mâniei. lor sfin]ilor, prin poc\in]\ cu LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
vinte. Dar `ns\[i prezen]a cui- direct\ cu Dumnezeu. „Postul Preafericirea Sa a subliniat lacrimi [i prin spovedanie, ne USD: RO26RNCB0075004895030110
va `n fa]a noastr\ este o [ans\ `nseamn\ o ofrand\, o d\ruire c\ „postul este dor de cer, de lumin\m“, a spus P\rintele EURO:RO96RNCB0075004895030111
ca noi s\ vedem, s\ sim]im [i de sine, exprimat\ `n mod li- via]\ [i bucurie ve[nic\, netre- Patriarh Daniel. a

~n Biserica Ortodox\ se va s\vâr[i A doua `ntrunire a Comisiei mixte

Canonul Sfântului Andrei Criteanul
~n Biserica Ortodox\ este
rânduit ca `ncepând de ast\zi, 14
februarie, [i pân\ joi, 18 februa-
rie, s\ se oficieze slujba Canonu-
lui Sfântului Andrei Criteanul,
unit\ cu Pavecerni]a. Canonul
cel Mare ne descoper\ p\catele [i
nevoia de poc\in]\ printr-o adân-
c\ medita]ie asupra istoriei bibli-
ce, o istorie a p\catului, a poc\in-
]ei [i a iert\rii. „Se propune o `n-
genunchere `n poc\in]\, o recule-
gere [i o aducere-aminte a p\ca-
telor, prin care omenirea [i per-
sonajele biblice au sup\rat pe
Dumnezeu. ~n acela[i timp se a-
duce aminte [i de frumoasele `n-
toarceri c\tre Dumnezeu. Sufle-
tul este invitat s\ s\vâr[easc\ a-
ceast\ c\l\torie duhovniceasc\ [i
s\ revad\ cu ochii min]ii aceste
fapte ale personajelor biblice [i
s\ `nve]e de la ele s\ câ[tige po-
c\in]a `mp\cându-se cu Dum-
nezeu. Aceasta este marea bucu-
rie pe care Sfântul Andrei Cri-
teanul o face credincio[ilor `n pri-
ma s\pt\mân\ a postului“, a de-
clarat pentru Radio TRINITAS
p\rintele Teofil An\st\soaie, e-
xarhul m\n\stirilor din Arhie-
piscopia Bucure[tilor. a
Patriarhia Român\ - Academia Român\
Pe 12 februarie, `n Sala Sinodal\ din
Re[edin]a patriarhal\, a avut loc cea de-a
doua `ntrunire a Comisiei mixte a Patriar-
hiei [i Academiei Române pentru elabora-
rea enciclopediei „Istoria Monahismului
Ortodox Român de la origini pân\ ast\zi“.
Comisia a fost prezidat\ de Preasfin]itul
P\rinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-
vicar patriarhal, delegatul Preafericitului
P\rinte Patriarh Daniel, informeaz\ TRI-
NITAS TV, citat de BASILICA. Referitor la
acest proiect, Preafericirea Sa a spus: „V\
felicit\m pentru c\ a]i g\sit timp s\ veni]i,
`ntr-o vreme `n care toat\ lumea este foar-
te ocupat\. E bine ca un proiect a[a mare
s\ fie realizat `n [edin]a Sfântului Sinod [i
`n [edin]a Adun\rii Na]ionale Biserice[ti.
S-a primit cu bucurie vestea c\ se lucreaz\
deja la acest proiect [i c\ va fi de mai scur-
t\ durat\ decât presupunea la `nceput“.
Comisiile comune ale celor dou\ insti-
tu]ii au definitivat planul lucr\rii, coordo-
natorii [i metodologia de redactare.
Membrii comisiei consider\ c\ primul
volum al enciclopediei va fi publicat anul
acesta. a
 CM
YK

Luni, 15 februarie 2010 Interviu 5

Perioada c\in]ei [i a `ntoarcerii la Dumnezeu
Darurilor mai `nainte sfin]ite.
Biserica Ortodox\ a rânduit pentru drept-cre- Sâmb\ta [i duminica se m\-
dincio[ii cre[tini mai multe perioade de post. nânc\ de dou\ ori pe zi, legu-
me fierte cu untdelemn [i pu-
Postul, ca porunc\ divin\ [i practic\ tradi]ional\ a ]in vin (de fiecare dat\ când se
s\vâr[e[te Dumnezeiasca Li-
Bisericii, este foarte bine rânduit `n cadrul anului turghie este [i dezlegare la
bisericesc, fiind strâns legat [i de succesiunea pu]in vin). Dezlegare la unt-
delemn [i vin se d\ [i la unele
marilor s\rb\tori. Ast\zi, credincio[ii ortodoc[i s\rb\tori cu cruce neagr\, `n
`ncep cal\toria duhovniceasc\ spre minunata orice zi ar c\dea: Aflarea Ca-
pului Sfântului Ioan Botez\-
noapte a ~nvierii Domnului [i Mântuitorului nostru torul (24 februarie), Sfin]ii 40
Iisus Hristos. Postul `nseamn\ ab]inerea de la de Mucenici (9 martie), Joia
Canonului Sfântului Andrei
mâncarea „de dulce“, adic\ de la lapte, ou\, carne, Criteanul, `nainte-serbarea [i
pe[te [i derivate ale acestora, dar [i o `nfrânare a dup\-serbarea Bunei Vestiri
(24 [i 26 martie), precum [i `n
faptelor [i a gândurilor noastre, o `nfrânare de ziua Sfântului Gheorghe (23
dragul lui Dumnezeu [i al celor din jur. ~n cele ce aprilie). De Buna Vestire [i
Florii, dup\ cum bine se [tie,
urmeaz\, p\rintele asist. drd. Silviu Tudose, de la se dezleag\ [i la pe[te. Dac\
Buna Vestire cade de luni pâ-
Facultatea de Teologie Ortodox\ „Justinian n\ joi `n S\pt\mâna Mare, se
Patriarhul“ din Bucure[ti, ne vorbe[te despre dezleag\ numai la untdelemn
[i vin, iar când cade `n Joia
aceast\ perioad\ a Postului Mare, despre sau Vinerea Mare, se dezlea-
rânduielile speciale [i despre importan]a ei. g\ numai la vin.
Trebuie s\ fim `ns\ reali[ti
[i s\ recunoa[tem c\ pentru
P\rinte profesor, cum a a- cre[tinii zilelor noastre aceas-
p\rut ceea ce numim noi
ast\zi Postul Mare? t\ rânduial\ este foarte greu
Dac\ dori]i s\ facem o in- de respectat. Nu e imposibil\,
cursiune istoric\, pentru a fi `ns\ ea e respectat\ `n m\-
foarte exac]i, ne-ar trebui n\stiri cu o tradi]ie ascetic\
mult timp. Pe scurt, dintot- mai aspr\ [i de c\tre cre[tinii
mai râvnitori. Ea este un ide- CM
deauna, `n Biseric\, oamenii al la care fiecare ajungem,
YK

au postit `nainte de a come- mai mult sau mai pu]in, `n

mora Patimile [i ~nvierea
Mântuitorului. ~n Biserica
primelor veacuri cre[tine,
noaptea Sfintelor Pa[ti era u-
nul dintre momentele când
primeau botezul catehumenii.
Func]ia principal\ a postului,
]inut cu acest prilej de `ntrea-
ga comunitate, era acela de a-i
preg\ti pe catehumeni pentru
importantul eveniment. U-
neori redus la dou\ sau trei
zile, postul reprezenta un mij-
loc pentru catehumeni, dar [i
pentru comunit\]ile din care
f\ceau parte, de a-[i `nte]i o
via]\ de c\in]\ [i cur\]ire, ab-
solut necesar\ pentru primi-
rea lumin\rii baptismale. Cu
timpul, s-a statornicit ca pos-
tul dinaintea Sfintelor Pa[ti
s\ dureze 40 de zile, `n amin-
tirea postului pe care l-a ]inut
Mântuitorul, dup\ Botezul
S\u `n râul Iordan. A devenit
cel mai important post din
cursul anului bisericesc. Este
perioada prin excelen]\ a c\-
in]ei [i a `ntoarcerii la Dum-
nezeu, Sfintele Pa[ti fiind mo-
mentul ~nvierii `mpreun\ cu
Hristos.
Faptul c\ dureaz\ 40 de
zile i-a dat [i denumirea P\-
resimi (de la latinescul Qua-
dragesima) sau Patruzecime.
A fost numit a[a `nc\ de tim-
puriu, chiar la Sinodul I Ecu-
menic, `n canonul 5. De ase-
menea, `n Constitu]iile Apos-
tolice, unul dintre cele mai
timpurii documente liturgice
care ni s-au p\strat, se spune
c\ suntem datori s\ ]inem
postul Patruzecimii, spre a-
ducere aminte de postul
Domnului `n pustiu [i de da-
rea Legii, pe Muntele Sinai,
lui Moise, care [i el postise `n
prealabil 40 de zile.
Sfintelor Patimi sau P\timiri
ale Mântuitorului, din S\pt\-
mâna Mare. Rezult\, a[adar, o
perioad\ de 47 de zile de post.
Responsabilitatea
Pr. asist. drd. Silviu
Tudose: „E mângâietor duhovnicului
[i deosebit de frumos s\
~n privin]a modului de pos-
[tii c\ poste[ti al\turi de tire, ce ne pute]i spune?
milioane de oameni, de Rânduielile biserice[ti pri-
dragul lui Dumnezeu“ vitoare la Postul Mare sunt
dintre cele mai aspre. ~nc\ de
Tot legat de aceast\ cifr\, o
timpuriu au ap\rut astfel de
erminie interesant\ g\sim la prescrip]ii, consemnate [i `n
unul dintre cei mai cunoscu]i
colec]ia de canoane, ceea ce a-
mistagogi, Sf. Simeon al Tesa- rat\ `nc\ o dat\ importan]a a-
lonicului. El vede `n aceast\
cestei perioade. Este foarte
perioad\ o „zeciuial\“ anual\ cunoscut un astfel de canon
a vie]ii noastre. De fapt, exclu-
(69 apostolic), care osânde[te
zându-se sâmbetele [i dumini-
foarte aspru pe cei care nu
cile din post, când este interzi-
s\ ajunarea, rezult\ 36 de zile, postesc miercurea, vinerea [i
care reprezint\ aproximativ o `n Postul Mare: pe clerici cu
zecime din zilele unui an, afie- caterisirea, iar pe laici cu afu-
rosite lui Dumnezeu. risirea sau excomunicarea. Se
`n]elege c\ acest canon nu-i
A]i spus c\ Postul Mare include pe cei suferinzi, care
dureaz\ 40 de zile, `ns\
dac\ cineva num\r\ zilele
primesc dezlegare, `n func]ie
`n calendar constat\ c\ de neputin]ele pe care le au.
sunt mai multe. De ce? Postul Mare este [i perioada
Sunt mai multe nu pentru de ajunare prin excelen]\. Este
c\ cei care au alc\tuit calen- motivul pentru care Biserica a
darul au gre[it, ci pentru c\ a- hot\rât ca `n zilele de rând, de
colo sunt consemnate, de fapt, luni pân\ vineri, s\ nu se
dou\ posturi: Postul Mare, ca- s\vâr[easc\ o liturghie obi[nu-
re `ncepe dup\ Duminica Izgo- it\, a Sf. Ioan Gur\ de Aur sau
nirii lui Adam din Rai [i ]ine a Sf. Vasile cel Mare. A[a a a-
40 de zile, pân\ `n Duminica p\rut Liturghia Darurilor mai
Floriilor sau a Intr\rii Dom- `nainte sfin]ite, a Sf. Grigorie
nului `n Ierusalim, [i Postul Dialogul, care nu este altceva
decât un ritual al `mp\rt\[irii
de sear\, dup\ o zi de ajunare,
unit cu vecernia. Tot `n zilele
de rând, sunt oprite pr\znuiri-
le sfin]ilor mai importan]i, a-
cestea fiind transferate sâmb\-
ta sau duminica.
Sunt interzise `n Postul
Mare [i manifest\rile de bu-
curie cum ar fi nun]ile sau
zilele onomastice, ale nefiind
`n conformitate cu starea de
poc\in]\, smerenie [i cump\-
tare la care suntem invita]i cu
to]ii acum.
~n privin]a mânc\rii, `n ve-
chime, postul era cu mult mai
aspru decât este ]inut acum.
Zilele de rând erau toate zile
de ajunare, adic\ de ab]inere
complet\ de la orice aliment [i
b\utur\, pân\ spre sear\. Ex-
cep]ie f\ceau zilele de sâmb\-
t\ [i duminic\, când se s\vâr-
[ea Sfânta Liturghie [i ajuna-
rea era `ntrerupt\.
Cu timpul, s-a stabilit ca
regula postirii `n P\resimi s\
fie urm\toarea: luni [i mar]i,
`n prima s\pt\mân\, se aju-
neaz\ pân\ seara, când se
poate mânca pâine [i bea ap\;
tot a[a [i de luni pân\ sâmb\-
t\ `n S\pt\mâna Patimilor,
cu excep]ia Joii Mari. ~n res-
tul postului, `n zilele de rând,
se m\nânc\ uscat o singur\
dat\ pe zi, spre sear\, eventu-
al dup\ s\vâr[irea Liturghiei
Interviu realizat de diac. Ciprian B+RA
func]ie de neputin]ele noas-
tre. E bine ca acest aspect al
vie]ii noastre s\-l stabilim cu
duhovnicul, care are responsa-
bilitatea s\ ne `ndrume cum e
mai bine s\ respect\m rân-
duiala postirii, pentru ca ea s\
ne fie cu adev\rat de folos.
„Postul adev\rat este
cel pe care `l ]inem de
dragul lui Dumnezeu“
P\rinte profesor, `n `nche-
iere, care crede]i c\ ar fi u-
nul dintre cele mai con-
ving\toare motive pentru
ca cineva s\ posteasc\?
~n]eleg c\ nu a[tepta]i un
r\spuns clasic, de genul „a[a
ne-a poruncit Dumnezeu“.
Cred c\ unul dintre cele
mai conving\toare motive
pentru ca cineva s\ posteas-
c\ acum, `n Postul Pa[tilor,
este gândul c\ ceilal]i pos-
tesc. Când [tii c\ fra]ii t\i de
credin]\ au pornit pe aceast\
cale, au pornit aceast\ c\l\-
torie spre ~nviere, nu po]i r\-
mâne pe dinafar\. E mângâ-
ietor [i deosebit de frumos s\
[tii c\ poste[ti al\turi de mi-
lioane de oameni, de dragul
lui Dumnezeu. Postul adev\-
rat este cel pe care `l ]inem
de dragul lui Dumnezeu [i,
de ce nu, de dragul celorlal]i.
Postul Mare e o „provocare“
din partea Bisericii, care, da-
c\-i r\spundem pe m\sur\,
`nfrânându-ne de la p\cate [i
unele bucate, rugându-ne mai
intens [i participând la slujbe,
spovedindu-ne [i `mp\rt\[in-
du-ne cu Sfintele Taine, va
face s\ sim]im cu totul altfel
bucuria ~nvierii Domnului. a

CM
YK
 CM
YK

Luni, 15 februarie 2010 Biografii luminoase 7

Meritul episcopului Melchisedec {tef\nescu
`n recunoa[terea autocefaliei BOR
Ast\zi se `mplinesc 187 „B\rbatul cel mai cu
de ani de la na[terea [tiin]\ printre prela]ii
marelui ierarh al Bisericii contemporani“
Ortodoxe Române Timp de 15 ani cât a fost
profesor, episcopul Melchise-
Melchisedec {tef\nescu. dec a alc\tuit pentru seminar-
Acesta a fost un mare ele teologice mai multe manu-
lupt\tor pentru unirea ale, a fost un mare pasionat de
cercetarea documentelor [i a
Principatelor Române [i izvoarelor privitoare la istoria
pentru recunoa[terea Bisericii sau a ]\rii noastre. A
f\cut numeroase c\l\torii de
autocefaliei Bisericii studiu `n ]ar\ [i peste hotare,
Ortodoxe Române de publicând rezultatele cercet\-
rilor sale. A cercetat, de ase-
c\tre Patriarhia menea, via]a [i faptele unor
Ecumenic\. Bogatele sale personalit\]i de seam\ din tre-
cutul Bisericii noastre [i a avut
cuno[tin]e teologice, [i preocup\ri teologice. Astfel,
istorice, didactice, a tradus din limbile german\,
literare [i filologice au greac\ [i slavon\ c\r]i de
slujb\. ~n afara cercet\rilor [i
contribuit la alegerea sa a tradu-cerilor sale, a mai scris
ca membru activ al o mul]ime de studii, predici,
cuvânt\ri funebre, discursuri,
Academiei Române. lucr\ri de diserta]ie, memorii.
Importan]a deosebit\ pe care
Ales `n 1857 deputat `n Di- episcopul Melchisedec a acor-
CM
vanul ad-hoc din partea cleru- dat-o culturii `n general [i pre-
YK
lui din Hu[i, arhimandritul g\tirii preo]ilor `n special reie- CM
YK

Melchisedec avea s\ poarte pe se [i din testamentul s\u: „F\-

umeri gândurile [i dorin]ele r\ cultur\, clerul va fi amor]it
celor care `[i puneau n\dejdea [i st\pânit de prejudicii vul-
`n el, fiind convins c\ „Bi- gare [i de vicii, iar Biserica va
serica nu poate avea `nrâurire deveni o institu]ie moart\, des-
asupra societ\]ii române[ti tinat\ numai a `nso]i pe mor]i
dac\ reprezentan]ii ei nu la mormânt. Numai [tiin]a u-
binecuvinteaz\ mi[c\rile `nal- nit\ cu sentimentul adev\rat
te [i aspira]iunile mari ale na- religios va ridica clerul [i Bise-
]iunii“. Astfel, a su]inut `n Di- rica noastr\ la `n\l]imea cu-
van mai multe deziderate, venit\ [i la con[tiin]a datoriei“.
precum ridicarea moral\ [i Datorit\ preg\tirii [i bogatelor
material\ a clerului, `nfiin]a- sale cuno[tin]e teologice, is-
rea unei autorit\]i centrale si- torice, didactice, literare [i filo-
nodale pentru treburile du- logice, a fost ales, `n [edin]a
hovnice[ti [i disciplinare, in- din 10 septembrie 1870, mem-
dependen]a Bisericii Ortodoxe bru al Societ\]ii Academice
Române fa]\ de orice chiriar- Române. Melchisedec {tef\-
tul Legii organice din decem- 1882, c=nd Camera Deputa]i- piscop Melchisedec {tef\nes- nescu a `mbog\]it biblioteca A-
hie str\in\. Unirea Principa-
brie 1872, numai c\ aceast\ lor a luat `n discu]ie problema cu pentru a `ntocmi r\spun- cademiei Române cu multe
telor Române `n 1859 [i cuce-
autoritate trebuia recunoscu- ridic\rii Bisericii noastre `n sul, care a fost `ntemeiat pe documente g\site cu prilejul
rirea independen]ei ]\rii
noastre `n 1877 au crescut t\ de c\tre Patriarhia din rangul de patriarhie (la 9 urm\toarele considerente: a cercet\rilor sale, c\r]i de val-
prestigiul României, dar [i au- Constantinopol. martie), iar la 25 martie `n a- ar\tat c\ `nv\]\tura cre[tin\ oare [i chiar cu bogata sa bi-
toritatea Bisericii, autoritate Reformele lui Cuza, `n spe- cela[i an, s-a sfin]it pentru a p\truns pe teritoriul ]\rii bliotec\, alc\tuit\ din 2511 vo-
men]ionat\ atât `n Constitu- cial oprirea `nchin\rii de m\- prima dat\ la noi Sfântul Mir, noastre `nainte de a exista lume, `mpreun\ cu 83 de ma-
]ia promulgat\ la 30 iunie n\stiri la Muntele Athos [i aceasta fiind prerogativa unei Constantinopolul, a men]ionat nuscrise [i 95 monede de aur,
1866, care arat\ c\ „Biserica textul din Legea organic\ ce Biserici autocefale. Patriarhul ajutoarele acordate de români argint [i aram\. Marele istoric
Ortodox\ Român\ este [i r\- prevedea autocefalia Bisericii ecumenic Ioachim al III-lea de-a lungul istoriei [i atitudi- Nicolae Iorga `l nume[te pe
mâne neatârnat\ de orice chi- Române, au provocat unele (1878-1884) adreseaz\ o scri- nea Patriarhiei Ecumenice fa]\ Melchisedec „b\rbat cu o che-
riarhie str\in\, p\strându-[i disensiuni `n rela]ia cu Patri- soare plin\ de mustr\ri Sfân- de Biserica noastr\, `n lupta de mare [tiin]ific\ net\g\duit\“,
`ns\ unitatea cu Biserica Ecu- arhia Ecumenic\. Nemul]u- tului Sinod al Bisericii Orto- afirmare [i de rena[tere na]io- iar Bogdan Petriceicu Hasdeu,
menic\ a R\s\ritului `n pri- mirile patriarhului ecumenic doxe Române, iar Sfântul Si- nal\. Melchisedec {tef\nescu ilustrul istoric [i lingvist, scrie
vin]a dogmelor“, cât [i `n tex- au crescut [i mai mult `n nod a delegat pe c\rturarul e- `[i `nchide r\spunsul sus]i- despre episcopul Melchisedec
nând: „Biserica noastr\ nu mai c\ „a fost b\rbatul cel mai cu
crede c\ Sfântul Duh trebuie s\ [tiin]\ printre prela]ii con-
Episcopul c\rturar Melchisedec se pogoare mai `ntâi la Con-
stantinopol sau aiurea [i apoi
temporani [i locul s\u `n Aca-
demia Român\ nu e o simpl\
de acolo s\-L cerem [i s\-L convenien]\ politic\ sau gre-
{tef\nescu a p\storit trei eparhii dobândim [i noi, ci trebuie s\-L
c\ut\m [i s\-L cerem de sus de
[eal\ de adres\. ~n episcopul
Melchisedec str\lucea munca
N\scut la 15 februarie 1823 `n satul Gâr- toarcere a fost numit profesor [i rector al Se- la P\rintele luminilor [i d\t\- literar\, iar ca academician va
cina, jude]ul Neam], Mihail {tef\nescu a minarului de la Hu[i. ~n anul 1857 a fost a- torul a tot darul des\vâr[it“. r\mâne, `n tot dreptul, `n Pan-
fost fiul unui preot de ]ar\. Dup\ studiile din les delegat al clerului `n Divanul ad-hoc, fi- Acest r\spuns a deschis ca- teonul na]ional, pentru c\ ale-
localitatea natal\, a `nv\]at la Seminarul ind, al\turi de fra]ii Scriban, unul dintre cei lea spre recunoa[terea autoce- gerea lui ca membru activ al
„Veniamin Costachi“ de la Ia[i, pe care l-a mai mari ap\r\tori ai unirii Principatelor, faliei Bisericii Ortodoxe Ro- Academiei Române nu s-a da-
absolvit `n anul 1843, an `n care a fost c\lu- spunând c\ unirea este „cerut\ de unitatea mâne, ceea ce s-a `ntâmplat la torat nici numelui s\u de fa-
g\rit, primind numele Melchisedec. Arhi- credin]ei, a limbii, a moravurilor, precum [i 25 aprilie 1885, sub patriarhul milie, nici vreunei influen]e
mandritul Filaret Scriban, observându-i me- de identitatea limbii“. ~n anul 1860 e numit Ioachim al IV-lea (1884-1886), l\turalnice, ci numai persona-
ritele la `nv\]\tur\, l-a numit profesor la So- arhimandrit, iar apoi episcop la Hu[i, unde a care a primit o nou\ scrisoare lit\]ii lui [i valoarei reale a o-
cola, iar apoi a fost trimis pentru des\vâr[i- r\mas trei ani. Din 1864 este numit episcop formulat\ tot de acest mare ie- perelor pe care le-a conceput [i
rea studiilor teologice la Academia Teologic\ la nou-`nfiin]ata Episcopie a Dun\rii de Jos. rarh Melchisedec {ef\nescu. publicat“. a
din Kiev, pe care a absolvit-o `n anul 1851 cu ~n 1879 este ales episcop la Roman, unde p\s-
titlul „magistru `n teologie [i litere“. La `n- tore[te pân\ la moarte (16 mai 1892). Pagin\ realizat\ de Ioan BU{AG|
CM
YK

8 Bilan]
Activitatea desf\[urat\ de
Arhiepiscopia Ia[ilor `n anul 2009
~n data de 13 februarie 2010,
`n Sala „Dr. Iustin Moisescu“
a Centrului Eparhial Ia[i, s-au
desf\[urat, sub pre[edin]ia
~nalt Preasfin]itului P\rinte
Mitropolit Teofan, lucr\rile
{edin]ei anuale de lucru a
Adun\rii Eparhiale a
Arhiepiscopiei Ia[ilor, `n care
s-au prezentat, examinat [i
aprobat rapoartele de
activitate ale sectoarelor
Centrului Eparhial, execu]ia
bugetar\ pe anul 2009 [i
bugetul arhiepiscopiei pentru
anul 2010.
La aceast\ [edin]\ au
participat, al\turi de membrii
Adun\rii Eparhiale, [i
reprezentan]i ai m\n\stirilor,
ai protopopiatelor, ai [colilor
teologice din eparhie [i ai
CM
YK unor organiza]ii care
func]ioneaz\ cu
binecuv=ntarea
Arhiepiscopiei Ia[ilor.
Fiecare `nceput de an este,
pentru via]a fiec\rei eparhii din
cadrul Bisericii Ortodoxe Rom=-
ne, [i un moment de necesar\ ana-
liz\ a activit\]ii desf\[urate `n
anul precedent, precum [i de sta-
bilire a priorit\]ilor pentru anul
`n curs. Prezentarea d\rilor de
seam\ ale sectoarelor Centrului
Eparhial `n fa]a membrilor Adu-
n\rii Eparhiale nu reprezint\
doar o `mplinire fireasc\ a unor
exigen]e statutare, ci [i o `ncerca-
re de a surprinde `n cuvinte, `n
Slujba de resfin]ire a
M\n\stirii Had=mbu din
11 octombrie 2009.
Al\turi de IPS Teofan
[i PS Calinic
Boto[\neanul,
a participat [i
PS Vincen]iu,
Episcopul
Sloboziei [i
C\l\ra[ilor
Lucr\rile {edin]ei anuale de lucru a Adun\rii Eparhiale
fapte sau `n date concrete, un lu-
cru extrem de greu, de altfel, de
surprins: via]a unui popor al lui
Dumnezeu dintr-un anumit teri-
toriu canonic.
Cei care doresc s\ ia pulsul
vie]ii biserice[ti din Arhiepisco-
pia Ia[ilor `n anul 2009 pot face
acest lucru urm\rind materialul
ce urmeaz\, cu precizarea c\,
mai ales `n aceast\ situa]ie, ceea
ce nu se poate prinde `n cuvinte
sau `n imagini poate fi mai im-
portant dec=t cele ce pot fi sur-
prinse ca atare. Vom trece, a[a-
dar, `n revist\ activitatea desf\-
[urat\ timp de un an de zile de
c\tre Cancelaria Eparhial\ [i ce-
le 10 sectoare ale Centrului Epar-
hial al Arhiepiscopiei Ia[ilor.
CM
YK
a Arhiepiscopiei Ia[ilor, 13 februarie 2010
Itinerariul pastoral
al ierarhilor
Cancelaria Eparhial\, prin cei
23 de angaja]i ai s\i, a desf\[u-
rat o activitate fructuoas\ `n ca-
drul a 8 compartimente: Cabine-
tul Chiriarhului [i al Episcopului-
Vicar, Secretariatul, Registratu-
ra, Arhiva, Corpul de Inspec]ie [i
control, Biroul de comunica]ii [i
rela]ii cu publicul, Compartimen-
tul fonduri externe, respectiv
Oficiul canonic-juridic.
Itinerariul pastoral pe anul
2009 al ~nalt Preasfin]itului P\-
rinte Mitropolit Teofan [i al
Preasfin]itului P\rinte Episcop-
Vicar Calinic Boto[\neanul, pre-
zentat Adun\rii Eparhiale, in-
clude s\v=r[irea Sfintei Liturghii
`n l\ca[uri de cult din toate cele
12 protopopiate ale Arhiepiscopi-
ei Ia[ilor, s\v=r[irea de sfinte
taine [i ierurgii, s\v=r[irea sluj-
belor de sfin]ire a unor biserici
noi, precum [i a slujbelor de re-
sfin]ire a unor l\ca[uri consolida-
te sau restaurate, vizite la paro-
hii [i m\n\stiri pentru a[ezarea
de sfinte antimise, vizite la [coli-
le teologice, audien]e, `nt=lniri cu
autorit\]ile locale [i particip\ri
la diferite evenimente, participa-
rea la [edin]ele Sinodului Mitro-
politan al Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei, Consiliului Eparhial
sau la cele ale Permanen]ei Con-
siliului Eparhial.
Compartimentul Fonduri ex-
terne a oferit, `n 2009, consul-
tan]\ `n managementul proiecte-
lor pentru diferite unit\]i biseri-
ce[ti sau institu]ii care func]io-
neaz\ sub obl\duirea Arhiepisco-
piei Ia[ilor, [i a `ntocmit [i depus
4 proiecte `n vederea ob]inerii de
finan]are european\.
Oficiul canonic-juridic a avut
de rezolvat `n anul 2009 un nu-
m\r de peste 100 de dosare la di-
ferite instan]e. O component\
important\ a activit\]ii juridice
pe anul 2009 a reprezentat-o con-
silierea unit\]ilor de cult din
eparhie `n vederea demar\rii
procedurii de ob]inere a titlurilor
de proprietate asupra terenurilor
CM
YK
Luni, 15 februarie 2010
[i imobilelor biserice[ti, prin ac]i-
uni `n constatare. Dintre acestea,
470 de unit\]i, adic\ 37%, au de-
marat deja aceast\ ac]iune, par-
curg=nd una sau mai multe din-
tre etapele stabilite de lege.
Eparhia Ia[ilor cuprinde
1.209 parohii [i filii
Activitatea administrativ-bi-
sericeasc\ a Arhiepiscopiei Ia[i-
lor a urm\rit, [i `n anul 2009, in-
tensificarea misiunii Bisericii, a
lucr\rii de propov\duire a Evan-
gheliei lui Hristos, a particip\rii
credincio[ilor la via]a liturgic\, a
rug\ciunii [i tr\irii duhovnice[ti
`n spiritul [i `nv\]\tura Sfin]ilor
P\rin]i ai Bisericii. Aceast\ lu-
crare a fost posibil\ prin activita-
tea celor 3.456 de persoane anga-
jate `n unit\]ile de cult aflate pe
raza celor 3 jude]e - Ia[i, Boto-
[ani [i Neam] -, din teritoriul ca-
nonic al eparhiei, persoane care
[i-au desf\[urat activitatea cu
sprijinul nemijlocit al credincio[i-
lor din parohii, m\n\stiri sau al
altor institu]ii biserice[ti. Arhie-
piscopia Ia[ilor cuprinde 1.206
parohii [i 3 filii, grupate `n cele
12 protopopiate, cu un num\r de
1.111 preo]i.
La nivelul Eparhiei Ia[ilor
sunt 95 de a[ez\minte monahale
dintre care 57 de m\n\stiri [i 38
de schituri, cu un total de 1.909
vie]uitori (800 de monahi [i 1.109
monahii).
~n 2009, Sectorul exarhat a
fost implicat `n organizarea unor
sfin]iri sau resfin]iri de biserici
sau institu]ii din a[ez\minte mo-
nahale sau `n organizarea unor
evenimente culturale. Din Fon-
dul de `ntrajutorare al m\n\sti-
rilor „Mitropolit Iosif Naniescu“
au fost sprijinite, anul trecut, o
serie de m\n\stiri s\race.
Activit\]i de catehizare
pentru 7.346 de copii
Ca [i alte institu]ii similare
din ]ar\, Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\niloae“
din Ia[i [i cele [ase Seminarii Te-
ologice Liceale (localizate `n Ia[i,
M\n\stirea Neam], M\n\stirea
Agapia, Piatra Neam], Boto[ani
[i Dorohoi) au desf\[urat, `n anul
2009, activit\]i didactice [i cultu-
rale sub binecuv=ntarea Sf=ntu-
lui Vasile cel Mare [i a celorlal]i
Sfin]i Capadocieni. ~n anul uni-
versitar 2008-2009 au fost `n-
scri[i la Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\niloae“
1.155 de studen]i, al]i 286 fiind `n-
scri[i la Master, iar 41 la cursuri
de Doctorat.
La cele [ase seminarii teologi-
ce din Arhiepiscopia Ia[ilor au
promovat `n anul [colar 2008-
2009 un num\r de 949 de elevi.
Cei mai merituo[i au fost premi-
a]i la diferite olimpiade [i con-
cursuri na]ionale unde au ob]inut
un num\r total de 22 de premii.
~n jude]ele din Arhiepiscopia
Ia[ilor, disciplina Religie a fost
predat\ `n anul [colar 2008-2009
de 794 de cadre didactice.
Biroul de catehizare din ca-
drul Sectorului `nv\]\m=nt [i
activit\]i cu tineretul al Arhie-
piscopiei Ia[ilor a continuat, [i `n
2009, organizarea activit\]ilor
catehetice la nivel de parohii CM
YK
prin promovarea [i distribuirea
curriculumului biblic Hristos
`mp\rt\[it copiilor, `n activit\-
]ile catehetice din 376 de parohii
fiind implica]i un num\r de
7.346 de copii.
~n anul 2009 a fost `nfiin]at\
Funda]ia „Mitropolitul Varlaam“
care va conferi cadrul legal pen-
tru func]ionarea unei [coli
primare confesionale ce urmeaz\
a fi deschis\ `ncep=nd cu toamna
anului 2010.
Activitatea Editurii
DOXOLOGIA
Editura mitropolitan\ DOXO-
LOGIA, noua denumire sub care
func]ioneaz\ editura Arhiepisco-
piei Ia[ilor, a publicat `n anul
2009 cele dou\ periodice („Can-
dela Moldovei“, respectiv „Teolo-
gie [i Via]\“), precum [i alte 243
de lucr\ri, dintre care 52 de ti-
tluri au reprezentat nout\]i edi-
toriale. Prin m\suri de reorgani-
zare [i eficientizare a activit\]ii
s-a realizat o cre[tere cu 27,48%
a produc]iei tipografiei mitropoli-
tane `n 2009 fa]\ de anul 2008.
Din 2 februarie 2009, Arhie-
piscopia Ia[ilor editeaz\, cu acor-
dul Patriarhiei Rom=ne, o edi]ie
de Moldova a cotidianului „Ziarul
Lumina“, activitate sus]inut\ `n
parte [i de imprimeria de ziare
Albina. Acordarea unui spa]iu
mai amplu pentru evenimentele
din cele 4 eparhii ale Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei, prin edita-
rea a cel pu]in unei pagini zilnic
dedicat\ acestui areal, s-a reflec-
tat [i `ntr-o cre[tere cu 27% a
num\rului de abonamente.
Filantropie `n sprijinul
comunit\]ilor locale
Activitatea caritabil\ a Arhie-
piscopiei Ia[ilor `n anul 2009 se
reg\se[te, `n primul r=nd, `n pro-
cesul de transmitere [i `nv\]are a
preceptelor evanghelice ale iubi-
rii [i slujirii aproapelui [i, `n al
doilea r=nd, `n mod practic, fie
prin serviciile social-filantropice

oferite popula]iei (mare parte ne-
cuantificabile, `ntruc=t se reg\-
sesc `n milostenia f\cut\ `n ca-
drul parohiilor sau m\n\stiri-
lor), fie prin serviciile specializa-
te acreditate oferite de unit\]ile
caritative [i ONG-urile care func-
]ioneaz\ cu binecuv=ntarea Arhi-
episcopiei Ia[ilor. Misiunea
aceasta a fost `ndeplinit\ prin
programe social-filantropice [i
educative implementate de re]ea-
ua celor 40 de unit\]i filantropice
din eparhie, dintre care 20 de
unit\]i sunt acreditate pentru un
num\r de 28 de tipuri de servicii,
de care au beneficiat, anul trecut,
un num\r de 48.943 de persoane.
Bugetul total general utilizat
pentru aceste servicii a fost de
4.945.791 de lei.
Din Fondul eparhial „P\storul
cel Bun“ destinat sprijinirii paro-
hiilor s\race [i preo]ilor afla]i `n
dificultate (sau familiilor acesto-
ra), s-au alocat `n anul 2009 su-
me totaliz=nd 489.426 de lei.
Funda]ia „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ a Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei a oferit, cu un buget
total de 2.540.843 de lei, servicii
specializate de asisten]\ social\
unui num\r de 5.074 de persoa-
ne. Pentru a avea o imagine ge-
neral\ asupra diversit\]ii activi-
t\]ilor desf\[urate, men]ion\m
c\, `n cadrul acestei funda]ii
func]ioneaz\ un centru de asis-
ten]\ social\ [i `ngrijire la domi-
ciliu pentru v=rstnici, un centru
de consiliere [i reabilitare a per-
soanelor dependente de alcool [i
droguri, 2 centre de zi pentru co-
pii, 2 gr\dini]e „Bunavestire“ `n
Ia[i, {coala postliceal\ pentru
pedagogi „Olga Sturdza“, un cen-
tru de formare `n agroecologie,
un centru de studii interdiscipli-
nare `n religie [i [tiin]\.
De asemenea, prin interme-
diul altor asocia]ii sau funda]ii
ortodoxe s-a asigurat consiliere
psihologic\ [i spiritual\, asisten-
]\ medical\, educa]ie, reabilita-
re, recuperare sau reintegrare
social\ pentru un num\r de pes-
te 3.000 de persoane.
~n cursul anului 2009, s-a `n-
registrat un num\r total de 660
de [antiere (103 `n mediul urban
[i 557 `n mediul rural). Dintre
acestea, men]ion\m cele 189 de
[antiere cu biserici noi, `n con-
struc]ie, dintre care 29 au fost fi-
nalizate p=n\ la sf=r[itul anului
2009, respectiv cele 78 de [antie-
re cu lucr\ri de consolidare, res-
taurare sau reparare a unor
l\ca[uri de cult.
O parte dintre publica]iile editurii „Doxologia“ din anul 2009
Luni, 15 februarie 2010
Cu sprijinul Centrului Eparhial, Spitalul „Providen]a“ a achizi]ionat
aparatur\ performant\ `n valoare de 2,2 milioane de lei, ceea ce a condus
la func]ionarea acestui a[ez\m=nt medical la `ntreaga sa capacitate
Cu toate acestea, din cele
1.209 de parohii [i filii din Arhie-
piscopia Ia[ilor, 486 nu au case
parohiale, iar la alte 85 de paro-
hii sunt `n curs de construc]ie
astfel de edificii, extrem de im-
portante pentru o prezen]\ con-
stant\ a preo]ilor `n mijlocul eno-
ria[ilor pe care `i p\storesc.
Spitalul „Providen]a“
func]ioneaz\ la `ntreaga
sa capacitate
Activitatea socio-medical\ din
Arhiepiscopia Ia[ilor din 2009 a
cunoscut schimb\ri majore `n ce-
ea ce prive[te dezvoltarea [i mo-
dernizarea serviciilor medicale
[i, implicit, `n ceea ce prive[te
grija ar\tat\ celor afla]i `n sufe-
rin]\.
Cu spri-
jinul Centrului Eparhial, Spi-
talul „Providen]a“ a achizi]ionat
aparatur\ performant\ `n val-
oarea de 2,2 milioane de lei, ceea
ce a condus la func]ionarea aces-
tui a[ez\m=nt medical la `ntrea-
ga sa capacitate, exist=nd `n mod
constant, `n ultima parte a anu-
lui trecut, solicit\ri care au de-
p\[it num\rul de paturi disponi-
bile. {i `n anul 2009, a fost o-
ferit\ asisten]\ medical\ cari-
tabil\ prin intermediul unit\]ilor
medicale aflate `n structura
Centrului Medical „Providen]a“
din Ia[i (adic\ spital, dispensar
[i cabinet stomatologic), dar [i
prin unit\]ile medicale din teri-
toriu, respectiv prin cabinetele
de medicin\ general\ de la M\-
n\stirile Agapia, V\ratec [i Pe-
tru-Vod\, precum [i prin cabi-
netele stomatologice de la Pro-
topopiatul Dorohoi [i de
la M\n\stirile Sih\stria [i Pe-
tru-Vod\ din jude]ul Neam].
Activitatea Sectorului agricol
[i silvic a avut ca obiectiv princi-
pal cre[terea rentabilit\]ii econo-
mice, astfel `nc=t din veniturile
realizate s\ se poat\ asigura su-
mele necesare pentru efectuarea
de noi investi]ii `n vederea cre[-
terii performan]ei activit\]ii
agricole, dar [i asigurarea unui
suport financiar pentru unele ac-
tivit\]i misionare [i caritative
desf\[urate `n Eparhia Ia[ilor.
~n 2009, Centrul Eparhial a
acordat, cu titlu gratuit, prin in-
termediul Sectorului agricol [i
silvic, 8.555 mc material lemnos
unor unit\]i de cult (parohii, m\-
n\stiri sau schituri), `n valoare
total\ de 1.280.713 lei.
Ca o concluzie, se poate spune
c\ activitatea Arhiepiscopiei Ia-
[ilor, desf\[urat\ `n anul 2009 la
nivel de Centru Eparhial, proto-
popiate, parohii [i m\n\stiri sau
la nivelul altor institu]ii sau uni-
t\]i biserice[ti a fost una divers\
[i cu multe consecin]e benefice
asupra misiunii Bisericii. Dac\
lucrurile bune le consider\m a fi
rodul binecuv=nt\rii Preasfintei
Treimi asupra acestei de Dumne-
zeu p\zite eparhii, ne`mplinirile
[i aspectele mai pu]in luminoase
din via]a Arhiepiscopiei Ia[ilor ni
le asum\m cei care ne-am str\-
duit, mai mult sau mai pu]in, s\
`mplinim, fiecare `n parte, res-
ponsabilitatea ce ni s-a `ncredin-
]at. Limitele ostenitorilor Cen-
trului Eparhial au fost, `ns\, `n
multe situa]ii, impuse [i de anu-
mite neajunsuri de ordin financi-
ar sau juridic.
Proiecte pentru 2010
Pentru anul 2010, Adunarea
Eparhial\ a Arhiepiscopiei Ia[i-
lor este chemat\ s\ analizeze [i
s\ aprobe o serie de proiecte me-
nite s\ contribuie la o amplifica-
re a operei cultural-misionare, e-
9
duca]ionale, filantropice, inclusiv
prin asigurarea unei baze ma-
teriale adecvate. Dintre m\surile
propuse [i aprobate amintim:
1) ~nfiin]area [colii „Varlaam
Mitropolitul“ cu clasele I-IV care
va func]iona `n cl\direa din stra-
da Lasc\r Catargi, nr. 33, din
Ia[i.
2) Desf\[urarea de c\tre Arhi-
episcopia Ia[ilor a unor activit\]i
de tab\r\ pentru copii [i tineret
`n Centrul Cultural Pastoral „Sf.
Daniil Sihastru“ din Dur\u [i `n
Centrul Cultural So-cial „Sf. Ilie“
din Micl\u[eni.
3) Publicarea de c\tre Editura
DOXOLOGIA a unei serii de
audiobook-uri (c\r]i `n format
audio) cu unele dintre cele mai
importante titluri tip\rite `n anii
anteriori.
4) ~nfiin]area a dou\ noi pro-
topopiate, unul cu sediul `n Ia[i,
cu denumirea Protopopiatul Ia[i
3, altul cu sediul `n municipiul
Boto[ani sau `ntr-o alt\ localita-
te, `n vederea unei mai eficiente
coordon\ri a activit\]ii preo]ilor
din protopopiatele Ia[i 1 [i Ia[i 2,
respectiv din Boto[ani.
5) Accesarea [i implementa-
rea unor proiecte `n domeniul
asisten]ei sociale cu finan]are din
fonduri structurale europene
post-aderare.
6) Finalizarea dot\rii [i extin-
derea num\rului de paturi la
Spitalul „Providen]a“ din Ia[i [i
deschiderea de noi cabinete me-
dicale sau puncte de prim ajutor
la m\n\stirile mai mari din
Arhiepiscopia Ia[ilor.
7) ~nfiin]area [i demararea ac-
tivit\]ii Funda]iei PROVITUR a
Arhiepiscopiei Ia[ilor, av=nd ca
obiectiv promovarea [i valori-
zarea identit\]ii turismului reli-
gios din Rom=nia, folosind infra-
structura de mas\ [i cazare a
eparhiei.
8) ~nfiin]area unui Centru de
calificare-recalificare profesiona-
l\ pentru personalul din structu-
rile de primire turistic\ din ca-
drul Arhiepiscopiei Ia[ilor.
9) ~nfiin]area de c\tre Asocia-
]ia silvic\ bisericeasc\ Ia[i a unei
Direc]ii silvice, `n conformitate
cu legisla]ia `n vigoare, pentru o
mai bun\ chivernisire a vegeta]i-
ei forestiere de]inute de Arhie-
piscopia Ia[ilor.
Toate aceste proiecte [i altele
care vor fi ini]iate [i derulate `n
2010 vor avea `ns\ nevoie de un
sprijin consistent [i constant,
at=t din partea credincio[ilor, c=t
[i din partea unor institu]ii care
`n]eleg [i apreciaz\ lucrarea pe
care Biserica o desf\[oar\ `n sluj-
ba oamenilor [i a comunit\]ilor
locale.
Fideli poruncilor [i `ndemnu-
rilor M=ntuitorului, cei care se
ostenesc `n cadrul unor institu]ii
ale Bisericii se vor str\dui [i `n
anul 2010 s\ aduc\ bucurie acolo
unde este suferin]\, m=ng=iere
acolo unde dezn\dejdea cople[e[-
te inimile [i pace `ntr-o lume tot
mai risipit\ `n lucr\ri ce o `nde-
p\rteaz\ de Dumnezeu. {i toat\
aceast\ osteneal\ nu se poate fa-
ce dec=t cu g=ndul la `ndemnul
Domnului nostru Iisus Hristos,
pe care-l reg\sim `n Evanghelia
dup\ Matei, `n versetul 16 al ca-
pitolului 5: „A[a s\ lumineze lu-
mina voastr\ `naintea oameni-
lor, a[a `nc=t s\ vad\ faptele
voastre cele bune [i s\ sl\veasc\
pe Tat\l vostru Cel din ceruri“.
(Text redactat de pr. Constan-
tin STURZU, consilier cultural,
pe baza rapoartelor de activitate
[i a propunerilor `naintate de
sectoarele Centrului Eparhial
Ia[i c\tre Adunarea Eparhial\ a
Arhiepiscopiei Ia[ilor)
 CM
YK

Luni, 15 februarie 2010 Patristica 13

Botez [i Euharistie `n Didahie

Sunt multe texte cre[tine r\mase f\r\ autor cert
care ne capteaz\ aten]ia, precum Epistola c\tre
Diognet sau Constitu]iile Apostolice. Printre
ace[tia se num\r\ [i Clement, iar exemplele ar
putea s\ continue cu o u[urin]\ debordant\.
Printre acestea se num\r\ [i Didahia celor
doisprezece Apostoli, un text foarte vechi, a c\rui
aproximare temporal\ s-a stabilit `ntre anii 50 [i 90
d.Hr. Locul acestei scrieri este Siria. ~n mod
surprinz\tor, din Siria avem multe documente
importante ale acestei perioade, majoritatea f\r\
autori sau atribuite eronat unora.
dere c\ aici `ntâlnim informa-
de Adrian AGACHI ]ii despre desf\[urarea Bote-
zului [i a Liturghiei, despre
importan]a postului [i a m\r-
„Didahia ne-a adus turisirii p\catelor, precum [i
`n sfâr[it lumin\“ am\nunte fundamentale de-
spre ierarhia bi-sericeasc\.
Pân\ `n secolul al XIX-lea,
Didahia nu era cunoscut\ de- Cele dou\ c\i:
cât ca simpl\ men]ionare `n via]a [i moartea
câteva lucr\ri patristice. Nu
exista niciun manuscris, iar Didahia debuteaz\ cu o fra-
titlul `mpodobea lunga list\ a z\-cheie: „Sunt dou\ c\i - una
scrierilor pierdute sau p\stra- a vie]ii [i alta a mor]ii - [i este
te sub alt titlu `n cuprinsul al- mare deosebire `ntre cele do- CM
YK

tor lucr\ri. Mitropolitului Fi- u\ c\i“ (PSB, vol. I: I, 1, p. 26).

lotei Vriennios `i revine meri-
tul de a fi reu[it s\ descopere
`n Biblioteca Sfântului Mor-
mânt manuscrisul care cu-
prindea [i aceast\ scriere. ~n
ciuda faptului c\ Didahia este
o oper\ de mici dimensiuni,
descoperirea ei a suscitat con-
troverse aprinse, mai ales du-
p\ descoperirea clar\ a vechi-
mii foarte mari. Didahia este
considerat\ un document ex-
trem de important, a c\rui
plasare poate fi situat\ pân\
`n apropierea anului 50 d.Hr.
P\rintele Dumitru Fecioru a-
firma: „Poate nicio scriere
cre[tin\ n-a fost discutat\ a-
tât de mult, `ntr-un timp atât
de scurt, ca Didahia. La apari-
]ia ei, Harnack a exclamat:
«Didahia ne-a adus `n sfâr[it
lumin\»“, ca apoi s\ urmeze [i
un [ir `ntreg de ipoteze, de
contest\ri, de respingeri, de
t\g\duiri ale autenticit\]ii, de
compara]ii cu alte scrieri cre[-
tine, eretice sau chiar iudaice,
unele mai apropiate de epoca
apostolic\, altele mai `nde-
p\rtate. Dar, `n ciuda tuturor
acestor ipoteze, Didahia r\-
mâne, a[a cum foarte bine o
define[te J. Tixeront, un vade
mecum al credinciosului [i, a-
[a cum o caracterizeaz\ J.
Quasten, documentul cel mai
important al perioadei din i-
mediata apropiere a Apostoli-
lor [i izvorul cel mai vechi al
legisla]iei biserice[ti“ (Intro-
ducere la Didahia, `n: PSB,
vol. I, EIBMBOR, p. 17). F\r\
`ndoial\, ipotezele aduse `n
discu]ie privind timpul `n care
a fost scris\ Didahia sunt `n
continuare destul de diferite,
dar, `n principiu, cercet\torii
s-au pus de acord `n privin]a
situ\rii scrierii `n secolul I
d.Hr. Importan]a documentu-
lui este imens\, având `n ve-
~n primele patru capitole ale
scrierii este detaliat\ calea
vie]ii ,cu modul `n care aceas-
ta trebuie urmat\. Folosind
numeroase cit\ri scripturis-
tice, autorul necunoscut pune
la baza c\ii vie]ii poruncile
evanghelice, utilizând toto-
dat\ [i câteva recomand\ri
vechi-testamentare. ~nchina-
rea la idoli [i jertfele pentru a-
ce[tia sunt criticate [i excluse
de la bun `nceput. La finalul
recomand\rilor se afl\ un pa-
saj-cheie: „~n biseric\ s\-]i
m\rturise[ti p\catele tale [i
s\ nu te duci la rug\ciune cu
con[tiin]a rea“ (IV, 14, p.29).
Aceasta este una dintre cele
mai vechi men]ion\ri ale Tai-
nei Poc\in]ei. ~n cadrul capi-
tolului V este descris\ calea
mor]ii cu lucrurile pe care a-
ceasta le cuprinde [i le produ-
ce `n cei care o urmeaz\.
Botezul [i Euharistia
„Cu privire la botez, a[a s\
boteza]i: dup\ ce a]i spus mai
`nainte toate cele de mai sus
boteza]i `n numele Tat\lui [i
al Fiului [i al Sfântului Duh
`n ap\ proasp\t\. Iar dac\ n-
ai ap\ proasp\t\, boteaz\ `n
alt\ ap\; iar dac\ nu po]i `n a-
p\ rece, `n ap\ cald\. Dac\ nu
ai de ajuns nici una, nici alta,
toarn\ pe cap de trei ori ap\,
`n numele Tat\lui, al Fiului [i
al Sfântului Duh. ~nainte de
botez s\ posteasc\ cel ce bo-
teaz\ [i cel botezat [i al]i câ-
]iva, dac\ pot. Porunce[te, `n-
s\, ca cel ce are s\ se boteze
s\ posteasc\ o zi sau dou\
`nainte“ (VII, 1-4, p. 30). Se
observ\ c\ esen]ial formula de
botez red\ recomandarea
Mântuitorului din finalul E-
vangheliei dup\ Matei. Bote-
zul se face `n numele Sfintei
Treimi. La `nceput se f\cea
prin cufundare `n ap\ rece,
dar, din lips\ de ap\, se putea
face [i prin turnare sau stropi-
re. Biserica Ortodox\ interzi-
ce acest tip de botezare prin
turnare sau stropire, urmând
prevederilor ulterioare ale
Sfin]ilor P\rin]i. Cu toate a-
cestea, `n situa]ii-limit\ (vezi
de exemplu botezul lui Nico-
lae Steinhardt `n temni]\!), se
mai poate folosi metoda.
Postirea era o condi]ie esen-
]ial\ pentru efectuarea bote-
zului. Cum ne afl\m `ntr-o pe-
rioad\ `n care botezul adul]i-
lor era cel mai frecvent, posti-
rea nu poate fi considerat\ o
condi]ie bizar\. ~n capitolul
urm\tor se vorbe[te despre
postirea corect\ [i rug\ciune:
„Posturile voastre s\ nu fie ca
cele ale f\]arnicilor, c\ ei pos-
tesc lunea [i joia; voi, `ns\, s\
posti]i miercurea [i vinerea.
Nu v\ ruga]i ca fariseii, ci
cum a poruncit Domnul `n E-
vanghelia Sa! (…) de trei ori
pe zi s\ v\ ruga]i a[a“ (VIII, 1-
3, pp. 30-31). Rug\ciunea la c-
are se face referire aici [i pe
care nu am mai redat-o este
Tat\l nostru. Autorul reco-
mand\, prin urmare, ca pos-
tul cre[tinilor s\ nu fie `n ace-
lea[i zile precum cel al iudei-
lor, iar rug\ciunea s\ nu cu-
prind\ influen]e iudaice. Cât
despre Taina Euharistiei, lu-
crurile sunt [i mai detaliate.
~n primul rând avem un text
despre Sfin]irea Darurilor:
„Iar cu privire la Euharistie,
a[a s\ face]i Euharistia: mai
`ntâi cu privire la potir: «I]i
mul]umim }ie, P\rintele nos-
tru, pentru sfânta vie a lui
David, sluga Ta, pe care ne-ai
f\cut-o nou\ cunoscut\ prin
Iisus, Fiul T\u. }ie slava `n
veci.» Cu privire la frângerea
pâinii: «I]i mul]umim }ie,
P\rintele nostru, pentru via]a
[i cuno[tin]a pe care ne-ai f\-
cut-o cunoscut\ nou\ prin Ii-
sus, Fiul T\u. }ie slava in
veci.» Dup\ cum aceast\ pâi-
ne frânt\ era `mpr\[tiat\ pe
mun]i [i fiind adunat\ a ajuns
una, tot a[a s\ se adune Bise-
rica Ta de la marginile lumii
`n ~mp\r\]ia Ta. C\ a Ta este
slava [i puterea, prin Iisus
Hristos `n veci. Nimeni s\ nu
m\nânce, nici s\ bea din Eu-
haristia voastr\, ci acei care
au fost boteza]i `n numele
Domnului. C\ci cu privire la
aceasta, a spus Domnul: «Nu
da]i ceea ce este sfânt câini-
lor»“ (IX, 1-5, p. 31). De ase-
menea, exist\ o rug\ciune de
mul]umire dup\ `mp\rt\[ire.
„Dup\ ce v-a]i `mp\rt\[it,
mul]umi]i a[a: «I]i mul]umim
}ie, P\rinte Sfinte, pentru
Sfânt numele T\u, pe care l-ai
s\l\[luit `n inimile noastre, [i
pentru cuno[tin]a, credin]a [i
nemurirea pe care ne-ai f\cut-
o nou\ cunoscut\ prin Iisus,
Fiul T\u. }ie slava `n veci. Tu,
St\pâne atotputernice, ai zidit
toate, pentru numele T\u.
Mâncare [i b\utur\ ai dat oa-
menilor spre desf\tare, ca s\-
}i multumeasc\ }ie, iar nou\
ne-ai d\ruit, prin Fiul T\u,
mâncare [i b\utur\ duhov-
niceasc\ [i via]a ve[nic\. ~na-
inte de toate, ~]i mul]umim, c\
e[ti puternic. }ie slava `n veci.
Adu-]i aminte, Doamne, de Bi-
serica Ta, ca s-o izb\ve[ti de
tot r\ul [i s-o des\vâr[e[ti `n
dragostea Ta [i adun\ din cele
patru vânturi aceast\ Biseric\
sfin]it\ `n ~mp\r\]ia Ta, pe
care ai preg\tit-o. Ca }ie este
puterea [i slava in veci. S\
vin\ harul [i s\ treac\ lumea
aceasta! Osana Dumnezeului
lui David!» Dac\ este cineva
sfânt, s\ vin\! Dac\ nu este,
s\ se poc\iasc\! Maran atha.
Amin“ (X, 1-6, p.31-32). Anafo-
raua euharistic\ este una din-
tre cele mai simple `ntâlnite `n
documentele biserice[ti, dar
p\streaz\ cu toate acestea
`n]elesurile esen]iale: Sfin-
]irea Darurilor [i mul]umirea
pentru acestea.
Vademecum cre[tin
Am observat `mpreun\ im-
portan]a acestui document
foarte clar [i concis din perioa-
da apostolic\. Chiar dac\ nu
poate fi atribuit `n niciun caz
Sfin]ilor Apostoli, ne rezerv\m
dreptul de a preciza c\ urmea-
z\ `ntru totul `nv\]\turilor
propov\duite de ace[tia. De a-
ceea, titlul lung al acestei scri-
eri, „~nv\]\tur\ a celor doi-
sprezece Apostoli c\tre nea-
muri“, are o oarecare baz\ rea-
l\. Textul nu a fost scris de A-
postoli, dar cuprinde motivele
esen]iale ale vestirii lor. Afir-
ma]ia lui J. Tixeront, c\ Dida-
hia reprezint\ un vademecum
(manual de buzunar) pe care u-
nii cre[tinii este posibil s\-l fi
purtat asupra lor pentru a-[i
reaminti `nv\]\turile Legii Iu-
birii, confirm\ faptul c\ lucra-
rea merit\ s\ fie citit\ [i `n
prezent de cre[tinii drept-cre-
dincio[i. Sfaturile bune nu tre-
buie `ngropate printre hârtiile
speciali[tilor, ci `n inimile
noastre. Doar acolo pot aduce
un rod cu adev\rat bogat. a

CM
YK
14 Actualitate Luni, 15 februarie 2010

FMI va discuta pe 19 februarie Raportul despre România
Boardul de Conducere al
Fondului Monetar Interna]ional
(FMI) se va `ntruni pe data de
19 februarie, pentru a analiza
Raportul de evaluare a `ndepli-
nirii de c\tre România a preve-
derilor Acordului Stand-By, in-
formeaz\ o [tire ap\rut\ vineri
pe site-ul FMI. ~n cazul aprob\-
rii Raportului de evaluare reali-
zat de misiunea care s-a aflat la
Bucure[ti `n perioada 20-27 ia-
nuarie, vor putea fi acordate
tran[ele a treia [i a patra ale
`mprumutului, `n valoare total\
de 2,3 miliarde de euro.
~n cadrul conferin]ei de pres\
care a avut loc la Bucure[ti,
Jeffrey Franks s-a ar\tat sa-
tisf\cut de rezultatele analizei
[i ale convorbirilor cu autorit\-
]ile române [i a precizat c\ va
recomanda Boardului `ncheie-
rea Raportului de evaluare [i,
implicit, acordarea celor dou\
tran[e. Acordul semnat de Ro-
mânia [i FMI anul trecut, `n
luna mai, prevede acordarea
unui `mprumut `n sum\ total\
de 12,9 miliarde de euro, divizat
`n opt tran[e. Pân\ `n prezent,
România a `ncasat primele do-
u\ tran[e de la FMI `n valoare
total\ de 6,9 miliarde de euro,
precum [i un miliard [i jum\-
tate de euro din `mprumutul de
cinci miliarde de euro, acordat
de Uniunea European\. a
PE SCURT
Pensiile nu vor sc\dea
`n urm\torii ani
Noua lege a pensiilor nu va
aduce modific\ri `n ceea ce
prive[te cuantunul pensiilor cal-
culate `n baza contributivit\]ii,
singurele care vor sc\dea fiind
cele speciale, a anun]at ministrul
Muncii, Mihai {eitan. „Ast\zi, `n

Locuin]e de serviciu pentru medicii România, valoarea unui punct de

pensie, care d\ de fapt nivelul
pensiei, este de 732 de lei.
Fiecare persoan\ ob]ine o pensie

[i profesorii din mediul rural `n care punctajul pe care `l are se

a Reprezentan]ii Guvernului au anun]at c\ 25.000 de locuin]e vor fi construite de Ministerul
Dezvolt\rii Regionale [i Turismului pentru speciali[tii care lucreaz\ `n mediul rural a Decizia are
drept scop atragerea cadrelor didactice [i a medicilor s\ profeseze `n mediul rural a
Medicii, profesorii care lu-
creaz\ `n mediul rural vor bene-
ficia de locuin]e de serviciu con-
tra unor chirii modice dac\ pro-
iectul Guvernului va fi pus `n
aplicare [i vor fi construite lo-
cuin]e `n mediul rural.
Executivul va dezvolta, `nce-
pând de anul acesta, un pro-
gram na]ional prin care s\ se
construiasc\ locuin]e pentru
medicii [i cadrele didactice care
lucreaz\ `n zona rural\, dup\
modelul casei parohiale.
„Avem un program la Minis-
terul Dezvolt\rii pe care-l con-
cepem `n momentul de fa]\, de
a construi `n fiecare comun\ lo-
cuin]e pentru medic, pentru `n-
v\]\tor sau profesor, dup\ mo-
delul casei parohiale. Avem o
problem\ la sate, `n comunele
noastre, pentru c\ vine medicul
diminea]a la ora trei [i pleac\
acas\ `n or\[elul cel mai apro-
piat, pentru c\ n-are bani s\-[i
construiasc\ o cas\. Are o con-
di]ie total dezavantajat\ fa]\ de
unul care st\ la ora[“, a decla-
rat premierul Emil Boc, la pos-
tul de radio Antena Satelor.
Acest program are scopul de a-
i atrage pe medici [i pe profesori
`nspre mediul rural [i face parte
din strategia de `ncurajare a spe-
ciali[tilor de a r\mâne la sate.
„Noi suntem, o ]ar\ care n-am
`ncheiat `nc\ Abecedarul civi-
liza]iei: asfalt, curent electric...
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ESTONIENII ~{I VOR DE-
SEMNA ALE{II PRIN TELEFON:
Estonia [i-a câ[tigat supranumele
de „E-stonia“, datorit\ sectorului
s\u informatic de vârf [i ofertei de
servicii adresate persoanelor par-
ticulare prin internet [i telefonul
portabil, comenteaz\ AFP. Astfel,
la alegerile ce vor avea loc `n 2011,
cet\]enii vor avea posibilitatea s\
voteze cu ajutorul internetului sau
al telefonului mobil. De asemenea,
estonienii au `n prezent posibili-
tatea s\-[i cumpere biletele de
[i mai avem mult de lucru aici,
pentru egalizarea condi]iilor de
trai de la ora[ cu cele de la sat.
Dar cât timp nu e asfalt, nu e
luminat, canalizarea este doar o
poam\ rar\ `n foarte multe co-
mune din aceast\ ]ar\. Acum,
fondurile europene ne dau o
foarte mare [ans\ s\ ne moder-
niz\m“, a mai spus Boc.
Premierul a mai men]ionat
c\, prin sprijinul Ministerului
Economiei [i `n parteneriat cu
Ministerul Administra]iei, anul
acesta se va lucra la un pro-
gram pentru ca toate satele s\
aib\ electricitate.
„Pân\ la sfâr[itul acestui e-
xerci]iu bugetar 2007-2013,
când avem banii, ace[tia 31 de
miliarde de euro de la Uniunea
European\, din care aproape
jum\tate sunt pe agricultur\ [i
modernizarea satului, se va
schimba via]a românilor `n bi-
ne“, a conchis Boc.
25.000 de locuin]e
din banii de la ANL
Ministrul Dezvolt\rii Regio-
nale [i Turismului, Elena Udrea,
a declarat vineri c\ un num\r
de 25.000 de locuin]e vor fi con-
struite de Ministerul Dezvolt\-
rii Regionale [i Turismului
(MDRT) pentru speciali[tii care
lucreaz\ `n mediul rural.
transport [i s\-[i pl\teasc\ locurile
de parcare prin telefonul portabil,
sau s\-[i declare impozitele online.
Plecat\ de la aproape nimic când s-
a eliberat din lan]ul sovietic `n
1991, aceast\ mic\ ]ar\ de pe malul
Balticii, cu 1,3 milion de locuitori,
este de acum unul dintre statele ce-
le mai avansate `n utilizarea tehno-
logiilor de vârf `n cadrul UE.
a MIGRA}IE RECORD ~N CHI-
NA, CU OCAZIA ANULUI NOU:
G\rile, autog\rile [i aeroporturile
Chinei erau supra`nc\rcate sâm-
~n fiecare comun\ va fi ridi-
cat un ansamblu reziden]ial de
10 locuin]e unifamiliale, cu o
suprafa]\ de 100 de metri p\-
tra]i fiecare [i cu arhitectur\
specific\ zonei.
Pre]ul unei locuin]e va fi de
30.000-35.000 de euro [i benefi-
ciarul va pl\ti o chirie minimal\.
Execu]ia lucr\rii va fi realizat\
prin Agen]ia Na]ional\ pentru
Locuin]e - ANL - [i va putea `nce-
pe la sfâr[itul acestei ierni.
Elena Udrea a subliniat c\
va fi nevoie ca Legea ANL s\ fie
modificat\ `n {edin]a de Gu-
vern de miercuri pentru a cre[-
te suprafa]a unei locuin]e pe ca-
re o poate construi ANL. Casele
vor putea fi gata `n [ase luni [i
b\t\, sute de milioane de chinezi
gr\bindu-se s\ ajung\ acas\ la fa-
miliile lor din provincie, cu ocazia
s\rb\toririi Noului An Lunar, re-
lateaz\ AP. Aceast\ migra]ie fes-
tiv\ este [i cea mai mare mi[care
anual\ de popula]ie din lume.
Ministerul chinez al C\ilor Ferate
a estimat c\ peste 210 milioane de
oameni, mai mult decât `ntreaga
popula]ie a Rusiei, vor utiliza tre-
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU [i Bogdan CRON}
autorit\]ile locale vor decide ci-
ne vor fi ocupan]ii (doctori, pro-
fesori, ingineri).
Programul va fi realizat `n
colaborare cu autorit\]ile lo-
cale, care vor oferi terenuri, iar
locuin]a va avea caracter de
locuin]\ de serviciu.
MDRT va mai realiza [i câte
un program `n parteneriat cu
Ministerul Ap\r\rii Na]ionale [i
Ministerul S\n\t\]ii pentru con-
struirea de locuin]e pentru medi-
cii reziden]i [i pentru militari.
„Sper\m c\ acest program
va face ca tinerii medici s\ nu
mai p\r\seasc\ ]ara [i s\ profe-
seze `n România“, a spus Elena
Udrea. a
nurile pe parcursul sezonului de
c\l\torie al Anului Nou. Oficial,
s\rb\toarea dintre ani dureaz\
[ase zile, dar mul]i muncitori `[i
iau pân\ la o lun\ de concediu. A-
cesta este cel mai important eveni-
ment anual `n China, familiile au
s\rb\torit venirea Anului Nou la
miezul nop]ii de sâmb\t\ spre du-
minic\, cu focuri de artificii ce du-
reaz\ câteva ore. a
`nmul]e[te cu aceast\ sum\.
~ncepând din momentul `n care
intr\ legea aceasta `n vigoare,
valoarea punctului `ncepe s\
creasc\ [i cre[te `ntruna. Nu se
reduce. Deci nu are cum s\ scad\
ca pensie, ea va cre[te cu 100%
infla]ia [i 50% din cre[terea real\
a salariului“, a precizat ministrul
Muncii. Acesta a dat [i un exem-
plu al modului de calcul al punc-
tului de pensie.
Guvernul preg\te[te
un program de
ajutare a fermelor
Fermierii vor beneficia de noi for-
me de sprijin din partea Guver-
nului `n perioada urm\toare, au
anun]at reprezentan]ii Guvernu-
lui. Este vorba de un program
preg\tit de Ministerul Agricultu-
rii, astfel `ncât ace[tia s\ poat\
primi motorin\ pentru efectuarea
lucr\rilor agricole. Ministerul de
resort `ncearc\ s\ g\seasc\ meto-
de de atragere a fondurilor pen-
tru subven]ionarea activit\]ilor
agricole. Reprezentan]ii Guvernu-
lui au declarat c\ România tre-
buia s\ negocieze un termen mai
lung de trei ani pentru contracta-
rea subven]iilor pentru agricul-
tur\ de la Uniunea European\.
Boc cere Eximbank s\
taie salariul conducerii
la 1.000 de euro
Premierul Boc a cerut Eximbank
s\ reduc\ salariul conducerii de
la circa 20.000 euro `n prezent la
1.000 de euro, corespunz\tor in-
demniza]iei unui secretar de
stat, dup\ modelul Fondului
Proprietatea, avertizând c\ alt-
fel vor fi identificate [i alte
solu]ii pentru a efectua dimi-
nuarea. El a afirmat c\ ar fi
normal ca salariul directorului
Eximbank s\ fie stabilit la
nivelul indemniza]iei unui secre-
tar de stat, ar\tând c\, `n caz
contrar, pot fi g\site solu]ii `n
acest sens. Fostul director ge-
neral al Fondului Proprietatea,
Daniela Lulache, a `ncasat anul
trecut 1,86 milioane lei (441.000
de euro) de la Fond, banii
reprezentând indemniza]ii de
conducere, bonus de perfor-
man]\ [i compensa]ii. Ea a fost
revocat\ din func]ie, `n locul s\u
fiind numit Ionu] Popescu, con-
silier pe probleme economice al
premierului Emil Boc. a

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Otilia B|LINI{TEANU, diac. Ciprian B+RA, Raluca Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
BRODNER, Bogdan CRON}, Constantin CIOFU, Silviu 0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
DASC|LU, Oana NISTOR, Narcis POHOA}|, Oana IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
RUSU, Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
www.ziarullumina.ro
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU „Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
DIRECTOR FONDATOR: Cosmin OLINICI Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Florin ZAMFIRESCU Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
DIRECTOR Constantin MATEI, Andreea TOMA
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
DIRECTOR EDITORIAL: diac. Cosmin PRICOP Departament distribu]ie: prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Narcisa BALABAN Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al DOBROGEA [i OLTENIA) `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
(ACTUALITATE SOCIAL|): Departament economic: Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
Cristina ZAMFIRESCU ISSN 1841-141X Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Luni, 15 februarie 2010 Interviu 15

„A tr\i [i a `mp\rt\[i
Evanghelia `n secolul al XXI-llea“
~n fiecare an, la Roma, episcopi din diferite p\r]i ale
continentului se `ntâlnesc la `ntrunirea interna]ional\
a comunit\]ii Sant’ Egidio. Din partea Bisericii
Ortodoxe Române au participat [i anul acesta ~nalt
Preasfin]itul Serafim, Mitropolitul Germaniei,
Europei Centrale [i de Nord, Preasfin]itul Visarion,
Episcopul Tulcii , [i Preasfin]itul Siluan, Episcopul
românilor ortodoc[i din Italia. Din partea Bisericii
Greco-catolice din România a participat PS
Alexandru Mesian de la Lugoj.
PS Episcop Visarion, care particip\ de câ]iva ani la
aceast\ adunare, ne-a vorbit la `ntoarcea `n ]ar\
despre congresul „Cre[tini [i p\stori pentru
Biserica de mâine“ organizat de comunitatea
Sant’Egidio, `n perioada 3-7 februarie.
Preasfin]ia Voastr\, `n ghii `n rit catolic, prezidat\ de
primul rând, vorbi]i-n
ne, Episcopul Vincenzo Paglia de
v\ rog, despre comunita-
tea Sant’ Egidio! Terni, dup\ care s-a vizitat
Comunitatea Sant’Egidio a mormântul Papei Ioan Paul I.
luat fiin]\ `n anul 1968, `nda- Participan]ii au fost primi]i a-
t\ dup\ Conciliul al II-lea de poi `n audien]\ de SS Papa
la Vatican, [i cuprinde ast\zi Benedict al XVI-lea, `n Sala
peste 50.000 de membri mi- Paul al VI-lea din Vatican.
Lucr\rile propriu-zise ale de rug\ciune, de evlavie [i de cre[tine [i a `nfr\]irii `ntre po- goj, am vizitat un azil de b\- CM
reni care, sub supravegherea a sta mereu `n sprijinul poare. A urmat apoi o recep]ie trâni dintr-un cartier al ora-
YK

Bisericii [i a slujitorilor ei, au congresului au `nceput `n du-

obiective primordiale rug\ciu-
nea, `mp\rt\[irea Evanghe-
liei, `ntrajutorarea celor s\-
raci, ecumenismul [i dialogul
inter-religios.
Ea `[i desf\[oar\ activita-
tea `n peste 70 de ]\ri din a-
proape toate continentele, fi-
ind condus\ de un grup de
membri avându-l `n frunte pe
prof. dr. Andreea Ricardi, din
Roma, cunoscut [i la noi prin
lucrarea „Martirii secolului
XX“, ap\rut\ `n urm\ cu câ]i-
va ani [i `n limba român\.
~n 1998, comunitatea Sant’E-
gidio a organizat la Bucure[ti o
`ntrunire interna]ional\ cu te-
ma „Pacea este numele lui
Dumnezeu“, la care au partici-
pat aproximativ 3000 de repre-
zentan]i ai diverselor religii.
Aceast\ adunare a avut
un ecou interna]ional pozitiv
[i a fost ca un preambul al vi-
zitei Papei Ioan Paul al II-lea
`n ]ara noastr\ `n anul ur-
m\tor, 1999.
Iat\ c\ [i anul acesta a]i
participat din partea Bise-
ricii Ortodoxe Române, la
`nceputul lunii februarie ,
la `ntrunirea Sant’ Egidio.
Cum s-a au desf\[urat lu-
cr\rile acestei `ntruniri
interna]ionale?
Ajuns la cea de a XII-a edi-
]ie, congresul din acest an a
avut tema principal\ „A tr\i
[i a `mp\rt\[i Evanghelia `n
secolul al XXI-lea“ [i la lu-
cr\rile lui au participat apro-
ximativ 100 de episcopi cato-
lici din Europa, Africa, Asia,
America de Sud.
Lucr\rile au debutat mier-
curi, 3 februarie a.c., prin s\-
vâr[irea, la mormântul Sf. Pe-
tru din subsolul Bazilicii San
Pietro din Roma, a unei Litur-
p\-amiaza aceleia[i zile `n sa-
la de conferin]e a comunit\]ii
Sant’Egidio din cartierul
Trastevere - Roma.
Prof. Andreea Ricardi,
pre[edintele comunit\]ii, a
sus]inut referatul „A tr\i [i a
`mp\rt\[i Evanghelia `n se-
colul al XXI-lea“, `n care s-a
reliefat importan]a slujirii
lui Hristos prin slujirea a-
proapelui,mai ales a celui
aflat `n suferin]\ [i lipsuri.
A fost amintit\ vizita pe
care Papa Benedict al XVI-
lea a f\cut-o `n 27 decembrie
2009 la sediul comunit\]ii,
unde a luat cina `mpreun\ cu
persoane defavorizate care se
bucur\ de ajutorul membri-
lor comunit\]ii.
Dup\ expunere, au urmat
discu]ii din partea episcopilor
prezen]i, ziua `ncheindu-se cu
Rug\ciunea comun\ `n bazili-
ca „Santa Maria“ `n Trasteve-
re din Roma.
La aceast\ `ntrunire s-a a
vorbit [i despre situa]ia
din Haiti. Ce mesaj au
transmis ierarhii Bisericii
Ortodoxe Române partici-
pan]i la `ntrunirea Sant’
Egidio?
~n diminea]a zilei de 4 fe-
bruarie au continuat lucr\rile
`n plen pe marginea temei pre-
zentate anterior de prof. Ri-
cardi. Un cuvânt emo]ionant a
rostit Episcopul Pierre Duma
din Haiti, ]ar\ grav zguduit\
de un devastator cutremur `n
12 ianuarie a.c., `n urma c\ru-
ia peste 250.000 de oameni au
murit, iar câteva milioane au
r\mas f\r\ ad\post.
A luat cuvântul IPS Sera-
fim, mitropolit al Germaniei,
vorbind despre datoria p\s-
torilor suflete[ti de a fi pilde
semenilor.
Luând cuvântul, am trans-
mis congresului binecuvânta-
rea Preafericitului P\rinte
Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, ar\tând a-
poi importan]a temei alese
pentru discu]ie. Am subliniat
apoi faptul c\, la ini]iativa PF
P\rinte Daniel, `n toat\ Patri-
arhia Român\ s-au organizat
colecte `n bani pentru ajutora-
rea victimelor cutremurului
din Haiti, precum [i faptul c\
s-au f\cut rug\ciuni pentru o-
dihna celor pieri]i, ca [i pen-
tru mângâierea celor r\ma[i
`n urma dezastrului.
Dup\-amiaz\, `n sala de
conferin]e a casei San Bernar-
do din Roma a avut loc vizio-
narea unui film `nchinat Ru-
g\ciunii pentru Pace de la
Kracovia - Polonia din sep-
tembrie 2009 [i la care au par-
ticipat reprezentan]i ai ma-
rilor religii ale lumii, rug\ciu-
ne urmat\ de un pelerinaj la
lag\rele de concentrare din
Auschwitz [i Birkenau.
Seara, `n grandioasa bazili-
c\ „San Giovanni in Latera-
no“ - vechea catedral\ a episc-
opilor Romei, a avut loc o
miss\ solemn\, prezidat\ de
c\tre Excelen]a Sa Cardinalul
Angelo Bagnasco, pre[edinte
al Conferin]ei Episcopale Ita-
liene, [i la care au slujit to]i e-
piscopii catolici prezen]i. Au
fost de fa]\ autorit\]i de stat
italiene, reprezentan]i ai Bi-
sericilor cre[tine din Roma [i
o mare mul]ime de credincio[i.
La sfâr[itul slujbei, Cardina-
lul Angelo Bagnasco a rostit
un cuvânt de `nv\]\tur\ [i de
felicitare pentru activitatea
meritorie a comunit\]ii
Sant’Egidio, `n slujba carit\]ii
`n Palatul Episcopal din
Lateran la care au participat
oficialit\]ile prezente, `n timp
ce `n curtea interioar\ a aces-
tuia câteva sute de persoane
asistate luau parte la o agap\
a dragostei cre[tine.
Ziua de 5 februarie a.c. a
debutat cu o Liturghie oficia-
t\ de episcopii catolici `n bi-
serica Sf. Pavel din com-
plexul monahal Tre-Fontane
- Roma, chiar `n locul `n care
Apostolul neamurilor a fost
martirizat. Profesorul Ar-
mando Pueg de la Facultatea
de Teologie din Barcelona a
rostit o medita]ie, reliefând
leg\tura dintre Jertfa Mân-
tuitorului Hristos [i jertfa
martirilor [i continuarea a-
cesteia `n jertfa cre[tinilor
de ast\zi.
Ca o prelungire a acestei
atmosfere de reculegere, s-a
f\cut un pelerinaj la Cata-
combele St. Domitilla, din a-
propiere, unde au fost vizitate
locurile ce amintesc de via]a
primilor cre[tini din Roma.
La casa „San Bernardo“,
prof. Marco Impagliazzo a pre-
zentat referatul „Comunitatea
Sant’Egidio [i s\racii“, dup\
care s-a vizionat un film `n-
chinat vizitei Papei Benedict al
XVI-lea la sediul comunit\]ii,
`n 27 decembrie 2009, când a
luat masa cu s\racii din Roma.
Dup\ mas\, participan]ii
`mp\r]i]i pe grupe au vizitat
principalele centre sociale [i
de asisten]\ din Roma care
sunt `n grija comunit\]ii
Sant’Egidio.
~mpreun\ cu IPS Mitropo-
lit Serafim [i PS Alexandru,
Episcop greco-catolic de Lu-
Interviu realizat de Alexandru CHITU}|
[ului Roma, unde am avut `n-
tâlniri cu asista]ii.
Sâmb\t\, 6 februarie, lu-
cr\rile au continuat `n plen,
Episcopul Vincenzo Paglia
prezentând referatul „Frater-
nitatea noastr\ spiritual\“,
dup\ care au fost prezentate
concluziile congresului, mul]u-
mindu-se tuturor partici-pan-
]ilor. Seara, congresul s-a `n-
cheiat printr-o Liturghie sluji-
t\ `n bazilica „Santa Maria“ `n
Trastevere [i la care au slujit
to]i episcopii romano - catolici.
Duminic\, 7 februarie, s-a
f\cut un pelerinaj la locurile
franciscane din Umbria, c\l\-
torie `ncheiat\ cu un prânz o-
ferit de Episcopia Catolic\ din
Terni `n Palatul episcopal.
V-a
a]i `ntâlnit [i cu ro-
mâni?
Da, la invita]ia Preasfin]i-
tului Siluan am s\vâr[it Sfân-
ta Liturghie arhiereasc\ sâm-
b\t\, 6 februarie, `n biserica
comunit\]ii române[ti din La-
dispoli, p\storit\ de c\tre pr.
Petru-Lucian Bârzu. La Sfân-
ta Liturghie au participat
mul]i credincio[i, `n special ti-
neri, iar la sfâr[itul slujbei s-a
s\vâr[it [i slujba de pomenire
a celor r\posa]i, fiind sâmb\-
ta mor]ilor (Mo[ii de iarn\).
Prin tema tratat\, prin dis-
cu]iile purtate ca [i prin expe-
rien]a `mp\rt\[it\ pe parcur-
sul desf\[ur\rii lui, Congre-
sul Interna]ional al Comuni-
t\]ii Sant’Egidio a fost cu ade-
v\rat un moment de m\rturie
a tuturor celor chema]i s\ fie
p\stori, vestitori [i tr\itori ai
Evangheliei Mântuitorului
nostru Iisus Hristos `n lumea
contemporan\. a

CM
YK
16
PE SCURT
Preot paroh pentru
comunitatea
din Avr\meni
PS Calinic Boto[\neanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor, a ofi-
ciat ieri, 14 februarie 2010, slujba
Sfintei Liturghii `n parohia Avr\-
meni, Protopopiatul T=rgu Neam].
~n cadrul acestei slujbe, t=n\rul dia-
con Irineu Grigore a fost hirotonit
preot pe seama parohiei Avr\meni.
La finalul Sfintei Liturghii, pr. Ioan
Dogariu, protoiereul Protopopiatului
T=rgu Neam], a vorbit credincio[ilor
prezen]i despre momentul important
din via]a unei parohii atunci c=nd
este instalat un nou preot. La r=ndul
s\u, pr. Cristinel B=zd=g\ de la
parohia Bor[eni, cel care a suplinit
activitatea pastoral-misionar\ de la
Avr\meni, a mul]umit credincio[ilor
pentru `ncrederea [i sus]inerea pe
care i-au acordat-o timp de 20 de
ani. (C.C.)
Colect\ pentru
acordarea asisten]ei
sociale la domiciliu
Reprezentan]ii Centrului de asis-
ten]\ social\ [i `ngrijire la domi-
ciliu „Sf. M. Mc. Mina“ din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
au str=ns ieri, 14 februarie 2010,
fonduri pentru persoanele care be-
neficiaz\ de servicii de `ngrijire,
medicale, de recuperare [i sociale,
de la enoria[ii Bisericii „Sf. M. Mc.
Mina“ din Ia[i. Proiectul de acor-
dare a asisten]ei sociale la domi-
ciliu al Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ ofer\ servicii pentru per-
soane imobilizate ori greu deplasa-
bile, afectate de boal\, s\r\cie [i
excluziune social\, neglijate, p\r\-
site sau f\r\ familie. Cei care doresc
s\ contribuie la ajutorarea acestor
persoane pot veni la sediul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“, situat `n
Ia[i, pe str. Costache Negri, nr. 48,
l=ng\ Biserica „Sf. Sava“, sau pot
face depuneri `n contul RO 08
BACX 0000 0030 1208 2003. (C.C.)
CUV+NTUL PROFESORULUI
Cum este posibil ca regele autor s\ se critice pe el `nsu[i?
Dac\ `n edi]ia din 26 ianuarie 2010 a
„Ziarului Lumina“ pr. Petre Semen,
profesor la Catedra de Vechiul
Testament din cadrul Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i, ne-a oferit
c=teva dintre semnifica]iile titlului
c\r]ii Ecleziastului, `n continuare,
pr. Semen ne aduce c=teva l\muriri
`n leg\tur\ cu autorul, respectiv
data la care a fost scris\ cea de-a
21-a carte a Vechiului Testament.
Aceast\ carte are un specific cu
totul aparte `n compara]ie cu alte
texte sacre al poporului evreu.
Arunc=nd o privire de ansamblu
asupra textului [i dac\, desigur,
pornim de la premiza c\ Eclezias-
tul a fost scris de c\tre regele Solo-
mon la v=rsta senectu]ii, cum se
presupune, c=nd era cel mai `n-
drept\]it de crezare [i c=nd, proba-
bil, f\cea [i un bilan] al vie]ii, am
putea aprecia c\, din cauza tonu-
lui s\u cam pesimist, nu prea s-ar
bucura de un mare succes printre
cei tineri, ca de altfel nici printre
cei maturi, `ntruc=t se observ\ de
departe c\ d\ glas unui punct de
vedere, unei mentalit\]i specifice
celor de v=rsta a treia. Este una-
nim recunoscut de c\tre sociologi
c\ cei din aceast\ categorie sunt
Edi]ia de Moldova
Luni, 15 februarie 2010, Nr. 37 (312), Anul II
„Libertatea este cea mai mare [ans\,
dar [i cea mai grea povar\“
~n Duminica izgonirii lui
Adam din rai, ~nalt
Preasfin]itul P\rinte
Teofan, Arhiepiscopul
Ia[ilor [i Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei,
a slujit la M\n\stirea
Hlincea din jude]ul Ia[i.
Credincio[ii, prezen]i
`n num\r mare,
au `mpodobit cu
rug\ciunile lor slujba
arhiereasc\ din vechea
ctitorie a domnitorului
Vasile Lupu.
de Constantin CIOFU
Biserica „Sf. M. Mc. Gheor-
ghe“ a M\n\stirii Hlincea a fost
arhiplin\ ieri, 14 februarie
2010, c=nd a fost s\v=r[it\ sluj-
ba Sfintei Liturghii de c\tre
~nalt Preasfin]itul P\rinte Teo-
fan. Arhip\storul Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei a fost `n-
t=mpinat `n curtea vechiului
sf=nt l\ca[ de cult de ob[tea
monahal\ de aici [i de credin-
cio[ii din Ia[i, apropia]i m\n\s-
tirii. Din soborul de [apte preo]i
[i diaconi a f\cut parte [i
arhim. Nichifor Horia, exarh
administrativ al Arhiepiscopiei
Ia[ilor. R\spunsurile la stran\
au fost date de un grup de
tineri studen]i [i absolven]i ai
Facult\]ii de Teologie „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i, care au in-
tonat mai multe c=nt\ri speci-
fice perioadei Triodului. ~n
cuv=ntul de `nv\]\tur\ pe care
cei mai dezam\gi]i de via]\, de[i
nu vor s\ recunoasc\ faptul c\ nu
via]a `n sine cu toate necazurile [i
bucuriile ei ar fi insuficient\, ci
aproape exclusiv diminuarea posi-
bilit\]ilor proprii de a se mai bucu-
ra de cele ce ofer\ via]a [i, `n con-
cluzie, `ncep s\ condamne tot tre-
cutul, cu temei sau f\r\.
Chiar dac\ s-a considerat de
c\tre mul]i c\ regele Solomon
(970-930 `.Hr.), foarte vestit pen-
tru bog\]ia [i `n]elepciunea sa
apreciat\ [i prin realiz\ri literare
de excep]ie (I Regi 4, 9), ar fi auto-
rul c\r]ii, argumentele nu sunt
prea conving\toare `n aceast\ di-
rec]ie. De fapt, nu se men]ioneaz\
niciodat\ `n mod explicit numele
scriitorului, chiar dac\ autorul
c\r]ii se autointituleaz\ „fiul lui
David care a domnit `n Ierusalim“
(cap. 1, 1). Dac\, `ntr-adev\r, au-
torul a fost regele Solomon, mul]i
se `ntreab\ atunci cum este posibil
ca regele autor s\ se critice pe el
`nsu[i c\ nu a fost `n stare s\-[i
struneasc\ subalternii corup]i [i
mai ales s\ afirme despre sine c\
ar fi cam pu]in la minte (cap. 4, 13;
10, 16-17, 20) [i c\ nu s-a putut
impune `n fa]a propriei adminis-
tra]ii pentru a-i stopa nedrept\]ile
(cap. 4, 1; 5, 8). Pe de alt\ parte,
este evident c\ nici un alt rege de
dup\ Solomon nu ar fi putut afir-
ma despre sine, f\r\ a c\dea `n ri-
l-a adresat credincio[ilor dup\
Sf=nta Liturghie, ~nalt Prea-
sfin]itul P\rinte Teofan a vorbit
despre semnifica]iile Evanghe-
liei din Duminica izgonirii lui
Adam din rai. „Cea mai mare
dorin]\ a omului este redob=n-
direa raiului pierdut. Duminica
izgonirii lui Adam din rai ne
aduce aminte de bucuria [i dra-
ma, deopotriv\, a libert\]ii o-
mului. Dumnezeu a dorit ca
f\ptura Sa s\ r\m=n\ `n leg\-
tur\ cu Sine, s\ r\m=n\ `n `m-
p\r\]ie. Omul a fost creat de
Dumnezeu ca fiin]\ liber\, cu
posibilitatea de a cunoa[te bi-
nele [i r\ul, astfel `nc=t s\ a-
leag\ dup\ propria voin]\ dru-
mul pe care dore[te s\-l parcur-
g\ `n via]\. Libertatea este cea
dicol, c\ ar fi fost mai `n]elept de-
c=t to]i regii care ar fi domnit `na-
intea lui (cap. 1, 16).1 Se [tie c\
acel rege obi[nuia s\-i convoace
periodic pe b\tr=nii poporului pes-
te care domnea, pe c\peteniile se-
min]iilor [i pe to]i capii de familie
(I Regi 8, 1), `nc=t ar p\rea cu to-
tul justificat [i titlul de „Convoca-
torul“ [i, evident, [i „Predicatorul“,
de[i `nv\]a]ii iudei consider\ c\
este eronat a se traduce astfel. Da-
te fiind nenum\ratele obliga]ii de
domnie, n-ar fi deloc exclus ca o al-
t\ persoan\ s\ fi colectat [i fixat
`n scris ceva mai t=rziu vorbele `n-
]elepte ale lui Solomon. De altfel,
exist\ multe voci autorizate care,
pornind de la observa]ia c\ vocabu-
larul [i structura frazei c\r]ii Ec-
leziast nu se suprapun `ntru totul
pe stilul clasic al limbii ebraice,
consider\ c\ ar fi vorba de o redac-
tare mult mai t=rzie, fie perioada
de dup\ exilul babilonic2, deoarece
ar corespunde `ntru totul deziluzi-
ei cvasigenerale, fie perioadei ele-
nistice (circa 250 `.Hr.)3, chiar dac\
poate fi un iudeu doritor de `n]e-
lepciune, crescut `n tradi]ia str\-
mo[easc\ dar cultivat realmente [i
`n spiritul culturii [i filosofiei gre-
ce[ti bine reprezentate prin centrul
elenistic din Alexandria Egiptului.
Un oarecare reper privind data
scrierii Ecleziastului l-ar constitui
anul 150 `.Hr., dac\ se ia `n calcul,
mai mare [ans\, dar [i cea mai
grea povar\. Omul este liber
atunci c=nd `ndep\rteaz\ de la
sine dorin]a de a-l domina pe
cel\lalt, c=nd prime[te «liber-
tatea m\ririi fiilor lui Dumne-
zeu» (Ep. c\tre Romani a Sf.
Ap. Pavel 8, 21)“, a spus IPS Te-
ofan, care a mai vorbit despre
dob=ndirea a dou\ virtu]i: neju-
decarea aproapelui [i cur\]ia
trupeasc\, despre care se amin-
te[te `n Epistola c\tre Romani
a Sf. Ap. Pavel citit\ ieri `n ca-
drul Sfintei Liturghii.
350 de ani de la sfin]ire
La final, protos. Metodie O-
pric\, stare]ul M\n\stirii Hlin-
desigur, [i descoperirea manuscri-
selor de la Qumran (1947) care
atest\ clar c\ la acea dat\ textul
era `n uz.4 Un alt termen p=n\ la
care poate urca `n timp presupusa
dat\ a apari]iei c\r]ii ar putea fi
anul 500 `.Hr., deoarece, a[a cum
se poate constata, apar `n text cu-
vinte persane (spre exemplu:
= pardes), cap. 2, 5; sau
substantivul: = sentin]\,
decizie, hot\r=re, cap. 8, 1. Al]ii
g\sesc o asem\nare `ntre limba
acestei c\r]i mult apropiat\ de
Mi[na [i au tras concluzia c\ ar fi
vorba de secolele al III-lea sau al
IV-lea `.Hr. Sunt interesante
aceste puncte de vedere, numai c\
este greu de admis c\ limba per-
san\ s-ar fi n\scut [i r\sp=ndit ex-
act odat\ cu apari]ia imperiului
persan. Pe de alt\ parte, chiar unii
`nv\]a]i iudei accept\ ideea unei
redact\ri de mai t=rziu a c\r]ii.
Astfel, conform Talmudului (B. B.
14-a), regele Iezechia [i cohortele
lui ar fi scris Ecleziastul.5 Aceasta
ar reie[i, printre altele, [i din fap-
tul c\ din text lipsesc elementele
apocaliptice, cu toate c\ sunt
destule alte elemente care tr\dea-
z\ apropieri clare de a[a-numita
mi[care sapien]ial\ din anticul
Orient Apropiat, `n special cea de
factur\ mesopotamian\. ~n ve-
chiul Israel ca [i `n Mesopotamia
se suprapun uneori teme care
vobesc despre dreptatea divin\ ce
se implic\ `n via]a muritorilor sau
cea, a mul]umit ~nalt Preasfin-
]itului Teofan pentru prezen]\
[i `nalta binecuv=ntare pe care
a dat-o p\rin]ilor [i credincio-
[ilor care frecventeaz\ sfintele
slujbe la aceast\ m\n\stire.
„Este o mare bucurie atunci
c=nd ierarhul este `n mijlocul
p\stori]ilor. Acest lucru ne d\
mai mult\ `ndr\zneal\ spre a
ne ruga, spre a ne ierta unii cu
al]ii. Anul acesta se `mplinesc
350 de ani de c=nd a fost
CM
sfin]it\ biserica `nchinat\ Sf=n-
YK
tului M. Mc. Gheorghe. Din
genera]ie `n genera]ie, cre[tinii
no[tri din toate timpurile s-au
rugat `n aceast\ biseric\, iar
Dumnezeu le-a d\ruit toate ce-
le de folos“, a afirmat protos.
Metodie Opric\. a
Pr. prof. dr. Petre SEMEN,
Facultatea de
Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“, Ia[i
valoarea bunului nume al omului.
Asociindu-se stilului de via]\ al
epocii, Solomon a reunit la curtea
sa b\rba]i `n]elep]i ca s\ colec]io-
neze [i cultive ultimele achizi]ii
literare [i nu numai, fiindc\ se
spune despre sine c\ a colec]ionat
[i vorbele `n]elepte ale vremii.
1
Cartea Eclesiast, în „Dic]ionar Biblic“,
Editura Cre[tin\ Stephanus, traducere din lim-
ba francez\ de Constantin Moisa, vol. 1, A-H,
Bucure[ti, 1995, p. 3996. Roland E. Murphy, O.
Carm, Qohelet în Grande Commentario Biblico,
p. 684;
2
Book of Ecclesiastes, în The Illustrated Bi-
ble Dictionary, Part 1 Aaron-Goliath, Inter-
Varsity Press, 1998, p. 408;
3
Blank S. H. Ecclesiastes, în The Interpre-
ter’s Dictionary of the Bible-An Illustrated En-
cyclopedia, Abingdon Press, Nashville, 1990, E.
J. Vol. II, p. 6;
4
Muilenberg J. Bulletin of American School
of Oriental Research, 135 (1954), p. 20-28;
5
Geoffrey Wigoder, Enciclopedia Iudaismu-
lui, Editura Hasefer, Bucure[ti, 2006, p. 190.
 CM
YK

Mar]i, 16 februarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 38 (1540) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

REVISTA PRESEI FARMACIA VERDE ROMÂNIA ~N UE

INTERNA}IONALE
Forme de utilizare „Este necesar\
Un b\rbat `n stare a morcovului
vegetativ\ comunic\ crearea u