Anul III. No. 3.

Duminică 19 Ianuarie 1936

Redacţia şi Administraţia;
SF. GHEOSGHE
Piaţa I. C. Brătianu 5.
Telefon 37 şi 9,

ABONAMENT
penlru un an . . . 100 lei
„ şase luni . . 50 lei
„ „ trei luni 30 Iei
Foaie sâptâmânaiâ a Românilor din ţinutul secuizat pentru , aut. şi institujii 200 Iei
propagandă naţională, cultură, ştiinţă şi artă
Fondator I. N. ŢUŢUIANU Director Dr. I. ROŞU

Problemele româneşti spus, că ei sunt venetici, fugari, APEL.

dezertori, hoţi şi tâlhari pri­
păşiţi din Ţările Româneşti, în­ 1. Societatea Crucea Roşie a Doamneior din România,
I în regiunea săcuizată. cât încetul cu încetul s'a slăbit
şi pierdut conştiinţa existenţei
fiiiala Sft.-Gheorghe, urmând ca în ziua de Mercuri 22 Ianua­
rie, oreie 17 precis să inaugureze, în localui „Astrei", cursul
de Prof. Dr. AUREL GOCIMAN — Oituz. şcoalei infirmierelor voluntare învită, pe această caie, pe toate
lor anterioare venirii Săcuilor,
S'ar părea, că problema Ro­ lele din 'ziarele „Curentul", Avem, însă, o serie de alte Doamneie şi Domnişoarele din acest oraş să se înscrie, până'
mânilor din regiunea săcuizată „Universul", „Gazeta Ciucului" elemente sigure, cari să dove­ la acea dată, ca eleve ale[şcoalei,, la secretarul şcoalei Dl Nagy
— a Românilor cari mai re- — Gheorgheni, „Săcuimea" — dească aceasta. Andrei, în orele de serviciu (8—13) la Prefectura Judeţului.
rlstă încă eroic, precum şi a Odorheiu, „Neamul Nostru" — Astfel, sunt documente ale 2. Detaliile asupra şcoalei se văd în Regulamentul pentru
celor cari sau săcuizat — pre­ Sf, Gheorghe, timpului, dar mai ales acele surorile infirmierelor voluntare, care|se va publica în no’viitor.
zintă numai o importanţă locală. Prin modestul studiu de faţă mărturii sigure, cari nu se pot 3. Formularul de înscriere se găseşte la Prefectură, sec-
Deci, cunoaşterea ei interesează — în care, pe lângă cunoştin­ dărâma prin nici o falsă şi şo­ ţia Crucea Roşie.
numai pe localnici, şi ca atare ţele noastre personale, ca fiu vină interpretare, pe care ni le 4. Cursurile vor avea loc în câte două şedinţe (dela orele
rezolvarea ei poate să fie lă­ al locului, vom împrumuta oferă la tot pasul Toponimia, 17 —1880) săptămâna! (probabil Miercurea şi Joia) în localul Astrei.
sată numai la propriile lor po­ unele argumente în special dela cu numirile de locuri, vârfuri Femeia Română a dat totdeauna dovadă de un înalt senti­
sibilităţi. distinsul nostru coleg Dl, Prof, de munţi, râuri ; ele sunt în ment patriotic şi de jertfă, aşa încât avem c'onvingerea că a-
Concepţie profund greşita, S. Opreanu — dorim să pre­ mare majoritate slavo-române ceste cursuri se vor bucura de o atenţiune deosebită.
care totuşi a fost împărtăşită zentăm o scurtă sinteză a şi le găsim în tot cuprinsul Soc, Crucea R, a Doamnelor din România
de mulţi, şi ceia ce e dureros, chestiunii, pentru a fi cunos­ ţinutului. Fiiiala Sft.-Gheorghe
chiar dâ factori, cari trebuiau cută şi pe această cale de cât Că noi am fost aci înaintea JUDEŢUL TREISCAUNE,
să aibă cuvânt şi rol hotărâtor mai mulţi şi pentru a servi, Săcuilor şi, în acelaşi timp, că
în rezolvarea problemei. Acea­
stă concepţie trebue modificată,
pentrucă ne place să credem
dacă se poate, ca un mic sti­
mulent de iniţiative şi activi­
tate serioasă şi susţinută pe
noi am fost totdeauna mai
mulţi decât ei, se poate vedea
şi din tot cea ce le-am împru­
s. o. s.
S, o, S, este . strigătul despe­
B u $ u î u c.
„Busuioc, floarea bătrâneţii,"
— aşa cum a arătat, atât de terenul faptelor cari să aducă mutat noi: „Prea mult au pri­ rat al vaselor în clipa naufragiu E floarea bătrânilor ninşi de
01. Go^a la rezolvarea ei, „ mit ei 4els> Roowsai în tot ceea lui. Acesta este strigătul no­ iama vieţii, a bunicelor cu mer­
congres economic al Ardealu­ Cadrul geografic al problemei ce poate să. caracterizeze o stru astăzi. sul poticnit şi greoi şi cu ca­
lui — că astăzi conştiinţa noa­ cuprinde cele 3 judeţe; Trei unitate etnică, şi prea puţin Salvaţi sufletele românilor ce pul aplecat spre pământul care
stră naţională a ajuns la acel Scaune, Ciuc şi Odorheiu, la noi dela ei, încât să se poată şi-au pierdut graiul şi credinţa îi chiamă, E floarea lor, a ce­
grad înalt de receptivitate şi | care Ungurii au adăogat, pentru crede, că Săcuii ar fi fost îna­ strămoşească. lor cari se duc, ca mâine.
sensibilitate, încât durerile unui rotunzire şi pentru a le veni intea Românilor în Răsăritul Salvaţi pe acei ce duc lipsa E floarea pe care mâini pio­
colţ de ţară, oricât de înde­ în ajutorul scopului urmărit, al Ardealului şi peste tot în hainei-sufleteşti a naţionalismu­ ase o aşează cu cucernicie în
părtat, se resimt, trebue să se 4-lea judeţ; Mureş, Ei au adus Ardeal" (lorga). lui şi în special pe odraslele lor jurul icoanelor şi de care se
resimtă pe întregul cuprins al ei, ^ şi o lege (Legea XX din 1876) Am împrumutat Săcuilor cari au deschis ochii în Marea servesc preoţii la sf. Botez.
Avem şi aici un frumos colţ. prin care se consideră ca al instituţii ca: cnezatul, voevo- Românie, visată şi dorită de Mirosul ei e mireasmă de tă­
dc ţară, care sufere mult şi în Săcuilor întreg teritoriul acestor datul, scaunele. Noi aveam moşii şi strămoşii noştri şi ai lor. mâie ce se împrăştie de la al­
zilele noastre, cum a suferit şi 4 judeţe, făcând, apoi, din ora­ cneaz la Breţeu (Trei Scaune) Salvaţi — dacă se poate — tare şi floricelele ei albe, di­
în trecut (evident, din cauze şul Tg,-Mureş capitala lui. Iată de mult. Diploma regelui Si- şi pe renegaţii noştri români, screte sunt lacrimi plânse pe
diferite). întreaga regiune este o primă curiozitate: să faci gismund, dată din Braşov, în cari ajunşi pe aceste meleaguri ascuns.
un imens cimitir al naţiunii prin lege un ţinut, în speţă 1426, prin care. ridică satul şi-au uitat datoria sfântă — a E floarea ce-ţi inspiră tristeţă
noastre, de unde ne vin stri­ săcuiesc. Breţeu la rang de oraş, îl a- susţinerii naţionalismului şi a şi melancolie: floarea bătrâneţii,.
găte disperate de ajutor. Trebue Noi facem dela început con­ minteşte şi îi întăreşte dreptu­ credinţei noastre, In clipe de rugă ; e floarea
statarea — se va vedea numai rile. Sguduiţi pe aceştia din urmă ce-ţi dă nădejdi şi fumul ei, în­
să-i oprim dela pieire pe cei
decât pe ce temeiuri — că aşa Apoi, am împrumutat din uitaţi ai soartei spre a se trezi frăţit cu al unui bob -de tămâie,
expuşi şi să-i salvăm pe cei zisul „Ţinut al Săcuilor", „Terra
belşug din comoara noastră de din nostalgia efemerelor lor vi­ aprins pe un colţ de vatră, te
pierduţi. Siculorum", „Săcuimea", repre­ datini şi obiceiuri Ia botezuri, suri, care le momeşte mintea îmbărbătează şi în vreme de
Iată problema, care nu poate zintă o ficţiune geografică ten^ nimţi, morţi, colinde, credinţe vijelioasă furtună, te apără de
şi provoacă atâta înveninare
să fie micşprată, nici privită denţioasă, o uzurpaţiune. Nu deşarte, legende, poezie popu­ primejdie,
societăţii.
superficial. Ea prezintă interes se poate numi astfel acest ţinut, lară, artă populară, felul de E floarea care prin puterea
Readuceţi-i la realitate pe acei
naţional de viaţă. Sufletul na­ pentrucă este stabilit, că Săcuii construcţie a caselor, porţilor farmecului său, arată fetelor, în
ce se lasă vânduţi streinilor şi-
ţiei întregi trebue să vibreze au venit peste o populaţie băş­ etc. şi precupeţesc conştiinţele ; iar vis, ursitul. Şi nu e fată care
pentru o asemenea problemă. tinaşe, românească, stăpânitoare Este logic şi natural, că un dacă ezită în a servi interesele să poată spune că sub perna
Este necesar ca ea să învolbu- din vechi a pământului; nu astfel de împrumut aşa de va­ Statului Român, care e atât de ei, în noaptea Bobotezii, nu s'a
reze şi să mobilizeze toate se poate numi „săcuiesc" acest riat şi bogat, nu a putut-o face îngăduitor cu ei, luaţi-i de aici odihnit un fir de busuioc, luat
conştiinţele, toate forţele naţio­ ţinut, în care populaţiunea ro­ decât o populaţie mojjritară. şi trimiteţi-i acolo şi la aceia din căldăruşa preotului... E ti-
nale. mânească a fost totdeauna — Dar dacă privim statistica nereţa care îşi cere partea ei
cărora li se închină !,,.
Ne facem o plăcute datorie aşa cum se constată în mod (ungurească) din 1910 consta­ România este şi va fi numai de jertfă şi care crede încă în
să amintim la acest loc studiile ştiinţific şi cu metode sincere tăm surprinşi, că Românii din a Românilor. visuri şi iluzii.
deosebit de valoroase ale Dlui şi obiective — superioară nu- cele 4 judeţe abia dacă for­ Şaptesprezece ani s'au scurs Şi te slăvesc eu floare, par­
RjCpf. Dr, Sabin Opreanu („Ţi­ mericeşte celei âăcuieşti. mează o cincime din totalul dela înfăptuirea idealului na­ fumată, căci în boabele tale
nutul Săcuilor", „Terra Sicu- Asupra existenţei anterioare populaţiei şi anume; din popula­ albe de lacri se oglindeşte o
ţional.
lorum“, „Săcuizarea Românilor a Românilor nu mai încape ţia totală de 638,000 de locui­ Şaptesprezece primăveri au lume ce se stinge. O lume cu­
prin religie"), precum şi ale nici o îndoială. Este interesant, tori, 502.0GO sunt Săcui şi înveselit schiloadele trupuri ale rată şi bună ; o lume ce ştia să
Dior profesori Popa-Lisseanu şi în acelaş timp dureros, de 116.000 Români, mutilaţilor noştri din războiul creadă. Cu ea se pierde o parte
şi Chindea, cari au contribuit constatat, că pe când la Săcui Astfel stând lucrurile după sfânt şi drept, cari nu au şo­ din cea mai duioasă poezie
mult la cunoaşterea problemei. este încă vie, prin tradiţie, con­ cum le arată statistica rece, văit în a şi face datoria pentru veche, bătrânească,
Apoi cercetările Dior; Prof, ştiinţa venirii lor după Români dar corectată cu anumite sco­ înfăptuirea Marei Românii şi E g.
Dr. Gh, Popoviciu şi Dr, P. („miota a vilâg itt olâhok va- puri, Ungurii au putut spune, cari azi când cercetează mele­ EPIGRAME.
Râmneamţu prin metoda de lânak" — de când lumea aici că ţinutul este „al Săcuilor". agurile stropite cu sângele lor Unul „om“ ce se 'pretinde cu
izohemaglutinare (proba jsan- au fost Românii) la Români Dar statistica, cel puţin în şi al sutelor de mii de eroi, se o mare misiune in săcuime.
guină). De asemenea trebue această conştiinţă s'a pierdut. acest caz, nu arată de loc cutremură văzând că ţara şi Cu marea-ţi misiune,
remarcate — în ceeace priveşte Atât au fost huliţi şi luaţi în Ce te tot făleşti
realitatea. neamul se înstrăinează pe zi Vei fi soare minune
difuzarea problemei —artico­ bătaie de joc, atâta li s’a tot — Urmare în pag, 2-a — ce trece, — Urmare in pag 2-a, — Dar nu , , . Încălzeşti, GETO.
 Neamul Nostru

Probleme româneşti In regiunea săcuizată. MONOGRAFIA COMUNEI PAVA în curtea şcoalei este o gră­
dină, cu copaci fructiferi, copaci-
urmare — altoiti şi cu varietăţi de toate
de Dr, VASILE STROESCU
Realitatea este aceasta pe Finezilor şi altor neamuri în­ — urmare — Preşedintele Căminului Cultural
felurile. Primăvara când direic
care o arătăm noi, şi anume : rudite. ..Marele Voevod Mihai" torul şcoalei face altoirea
Spre răsărit de comuna Pava, nizm pe aceşti români perduti porţiilor, elevii din cursul su­
Chiar din statistica amintită Iată, dacă mai trebuia, su­ chiar dela marginea satului, în­ perior sunt iniţiaţi în acest dome­
se vede, că din totalul de 426 prema dovadă, pe baza căreia cep păduri cu mesteceni, se şi'instrăinati din aceasta comună. niu de către D-sa. Pentru cultura
sate, 40 sate sunt cu majorităţi putem afirma hotărât şi sigur, continuă cu stejari, mai departe Învăţământul. legumelor şi zarzavaturilor, şco­
româneşti şi 332 sate cu popu­ fără putinţă ' de desminţire : apar munţi acoperiţi cu fagi, Şcoala Primară de Stat în ala are la îndemână un teren
laţie românească însemnată. Atât de mult am dat, ca ele­ brazi, molizi şi ienuperi. Munţii comuna Pava este condusă de demonstrativ în care lucrează
din marginea comunei Pava Dl. Deâk Bela Director şcolar, elevii de şcoală.
Aproape nu există sat, în care ment uman, Săcuilor, încât azi
fac parte din lanţul de munţi om luminat, care depune muncă Pentru ridicarea nivelului cul­
să nu fie, sau să nu fi fost populaţia săcuiască este în ai Bretcului, iar munţii din re­ rodnică în aceasta comună. tural al locuitorilor din comuna
Români. Unde au dispărut, marea ei majoritate roniânească giunea comunei Pava sunt : Cretie acestui, destelnic învăţă, Pava, Dl. Director, depune
mai stau mărturie triste biserici ca origine. Palfeie, Buciag, Zirna, Lăcăuti, lor, care este căsătorit cu o muncă extraşcolară fiind D-sa
un bun cunoscător al limbei
părăsite, în ruină şi cimitirele La aceeaşi concluzie ajungem Mordan şi muntele Şoimilor, activă şi distinsă Româncă în­ române, iar pentru reromani-
despre cere munţi se păstrează văţătoare, care este directoarea
părăginite. şi prin cercetarea indicelui ce- de popor unele legende. Grădinei de Copii din comuna zarea populetiunei din aceasta
Apoi, mai constatăm ceva, falic: La Români cleşte 81,60, Din plante medicinale în Pava, loti părinţii copiilor din Comună, care este 90 la sută
foarte concludent, din registrele la Săcui 81,45, iar la Ungurii comuna Pava avem : Amica, Pava, dau la şcoală odraslele secuizată şi înstrâinală. Dl. în­
de stare civilă : sute şi mii de din pusta Ungariei 87,80, (Carul zânelor), Romanita (Ca- lor, încât în aceasta comună, văţător a înfiinţat o bib­
liotecă aleasă cu dărti dela
nume de îamilie ale „săcuilor" Astfel, în lumina celor de momila). Menta, Coada Şori nuMenţionăm avem analfabeţi.
Casa Şcoalelor şi cu câteva
calului, Cimbrişorul, Podbalul, faptul că în mu­
au rezonanţă şi origine româ-! mai sus, ne apare firească izbi­ reviste abonate printre care re­
Spata Dracului, (Feriga), Afine. zeul şcolar din comuna Pava.
nească (acolo unde ele nu au toarea asemănare în datini, cre­ Cinlauru, Centiana, Cirerşa Ov­ în afară de colecfiuni de ce­ marcăm revista Albina, admira­
fost traduse direct în ungureşte) dinţe, produse spirituale şi ca­ reului. (Fisaiis) o plantă din reale, plante, seminţe, pietre, bilă revistă de popularizarea
ca: Miko, Frenco, Borbath, | ractere, la cele două popoare. familia solaneilor adusă din diverse derivate ale ţiţeiului, cunoştinţelor practice pentru
Bokor, Lupan, Magdo, Paizs, j Români şi Săcui. Precum, la America având fructele de mă­ mai avem o colecţie vie de popor. Propunem pe aceasta
rimea şi forma cireşei lupului cactus cu toate varietăţile care cale D-lui Director Deac ca să
Borza, Esztan, Opra, Todor, fel de fireşti ne apar bunele din tara noastră, fructele de în timpul ernei dau flori felurite organizeze şi un curs de limba
Bajko, Koszti, Koszta, Kosz- raporturi dintre ei — până ce Fisaiis înlrebuintându-se în com­ de toată frumuseţea încât ai română, având ca material di­
ta, Kosztandi, Bodo, Bardocz, Săcuii n'au intrat în sfera de poturi, având gust de ananas impresia la Şcoala de Stat din dactic „Lectiunile de limba ro-
Isztojka, Dancs, Lupuj, Niczuj, preocupări politice ale Unguri­ din care cauză i s’a mai dat comuna Pava că te afli într’o mână“ apărute în ziarul „Nea­
grădină inflorită şi în care se mul nostru" din Jud. Treiscaune.
Murguj, LaczkO) Bogdan, Ba- lor — şi legăturile de prietenie numele de Cireaşa ananas predă învăţământul. Dr. V. St:rOf oscu
(ananâsz cseresznye). Covasna.
szarat. Mirese şi nenumărate ale Săcuilor cu Moldova- A- Din arborii medicali se recol
altele. Şi aceste nume de fa­ tunci Săcuii erau priviţi ca lează din comuna Pava : Floa­
milie, întocmai ca şi cele topi­ naţiune separată, chiar duşmani rea de tei, floarea de soc, şi
ce şi ca populaţia rămasă, ro­ ai Ungurilor. Agitaţiile politi- boabe de ienupăr (ienupăr).
Liga Antirevizionistă arătând şi membrii cari compun
comitetele respective:
Pe măsură ce revizioniştii de Ozun : Pr, Florea Victor pre­
mânească, le găsim împrăştiate cianilor unguri din timpurile In timpul verii, femeile din şedinte, Gavrilescu loan secre­
peste hotare nu pierd nici o
uniform peste întreg ţinutul. mai noi, şi după Unire în spe­ comuna Pava aduc în staţiunea ocazie, pentru intensificarea tar, iar membri în comitet:
balneară Covasna cofiţe cu
Deducţia este simplă şi clară: cial, au frânt însă, linia unei fragi şi smeură, panieraşe, cu propagandei revizioniste la ei Puia Gheorghe, Drăgan Ştefan,
Toţi aceşti „Săcui" cu nume tradiţii vechi şi au denaturat afine şi mure.. Gospodarii din în ţară, şi mai ales în streină- Logoteti Eduard, Ardelean Vic­
de origină românească, plus complect mentalitatea şi sufle­ aceasta comună au de toate: tate, mişcarea antirevizionistă tor, Matei loan, Zaizon Vasile,
acei cu numele tradus din româ­ tul Săcuilor. Astăzi mulţi sunt brânză de munte, fructe, legume, pornită la noi din adâncuri, Negrea Nicolae, Teodorescu
neşte (Feher din Albu, Virâg mai şovini chiar decât Ungurii. zarzavatu i, ouă. carne, lapte, prinde tot mai mult teren în Gheorghe, Mânu Nicolae, Rechi
cereale etc. deo.-rece păvenii
din Florea, Kedves din Dragu, Este vina noastră, că ne-am sunt oameni foarte gospodari. masele populare, şi e mult su­ losif şi Traian Coveşan,
Kiesi din Micu, etc.), sunt Ro­ desinteresat complect de ei şi, perioară aceleia desvoltate de Chichiş: Pr. Gheorghe Lincu
mâni săcuizaţi. Ei sunt aceia, în loc ca şă-i atragem în or­ Date Etnografice. duşmanii noştri, tocmai fiind preşedinte, Francisc Sigmond
cari în cursul timpului, au fost bita intereselor româneşti, i-am Portul bărbă'esc al românilor pornită din suflet şi dusă cu secretar, loan Virag casier, iar
forţaţi ca să părăsească în abandonat în braţele acelor din comuna Pav'ti este influenţat convingere. membri: loan Soşu, Luca Fopr
rânduri nesfârşite marea fa­ politiciani unguri, cari i-au mo­ inir’ucâtva de portul unguresc Unde s-ar crede că mişcarea Gheorghe Furcea, Mihail Plu-
lucru care se constată mai
milie românească, îngroşând-o delat în parte după chipul şi ales prin surtucul scurt de cro- antirevizionistă prinde mai pu­ gor. Andrei H, Nagy, Mihail
pe cea săcuiască, înclinând asemănarea lor. aia ungurească şi prin pălării ţin teren şi se înrădăcinează Plugor şi Dominic Plugor,
astfel aşa de mult balanţa Dar mai avem o vină şi mai mici cu margini înguste. mai cu greu, acolo vedem ră­ Eresteghin: Vass Dionisie
„statistică* în favorul Săcuilor, mare ; Prin idioata noastră ne­ Românii din comuna Pava j sărind mici nuclee antirevizio- preşedinte, Uto Bela secretar,
Prin ei naţia noastră a făcut o înţelegere, superficialitate şi unii au păstrat fidel numele niste. Abia se împlineşte anul Baci luliu casier, şi membrii:
continuă şi îmbelşugată trans­ indolenţă am lăsat drum des­ neamului lor prin faptul că nu­ de când a luat fiinţă organiza­ Bacs losif, Gheorghe Celnea,
mele nu şi I au secuizat astfel
fuzie de sânge în corpul să- chis săcuizării Românilor şi avem nume de Vulpoi, Păt­ ţia judeţeană a L. A. R, din Bacs Andrei, Gajdo Ferenc,
cuimii, Intratât, încât azi, şi cu după Unire Căci acesta-i ade­ runjel, Ciubuc, Părcălab. Treiscaune, şi rezultatele întrec Moacşa : Hathazi Samuel pre­
mult mai înainte, sângele Să- vărul brutal, care ar trebui să Casele românilor ca şi a cu mult chiar şi cele mai opti­ şedinte, Uto Bela secretar, Da-
cailor este identic cu al Ro­ lovească în anumiţi obraji ca să:uilor sunt conslruile în lemn miste aşteptări. bijb Alexandru casier, şi mem­
mânilor. Ceea ce s a constatat o cravaşă de foc : In România de brad acoperite cu tencuială brii : Celnea Gheorghe, Albert
Comitetul judeţean al L. A.
în mod riguros exact prin me­ Mare, de 17 ani încoace până pfe o bază de piatră. Casele au Carol, Serban Carol, Toth Jeno,
camere curate, spaţioase, frumos R, cu sediul în oraşul Sf. Gheor-
toda de izohemaglulinare (proba în zilele noastre, procesul de mobilate, cu covoare ţărăneşti Petru Ştefan, Bâjthe losif. Var­
ghe pornind cu încrederea la
sangvină, indice biologic) de ga Alexandru, Sorban Gheor­
săcuizare continuă; aruncăm jc jos şi cu perdele la ferestre, organizarea Ligii pe întreg te-
către Dl. Dr, Gh. Popoviciu, R jmânii din comuna Pava ghe, Olah Ştefan, Bodi David,
ritorul judeţului, are satisfacţia
actual profesor la Fac, de Me­ cu mână de fiu risipitor şi s’au secuizat complect, trecând Opra Ştefan, Todor Andrei,
nebun fraţi buni de-ai noştri la religiunea calvină, având să constate astăzi, că mişcarea
dicină, Cluj, înainte cu 10 ani, Antal loan, Kakas loan, Ilyeş
în crematoriul săcuiesc, biserica reformată. Este nevoie antirevizionistă deşi la primele
şi acum recent de către Dl. de a se da o atenţie deosebită începuturi, pe aceste meleaguri, loan, Kanyo Gavril, Szabo C,
Dr, P. Râmneanţu, colaborato­ D:n Observatorul social-economic acestei comuni pentru ca prin prinde rădăcini, şi pătura ţă­ şi Antal Fr.
rul Dlui Prof. luliu moldovanu. Prof. Dr, Aurel Gocliuan Oltuz. biserică, şcoală şi cursuri corri- Beşeneu : Eross Martin pre­
Se ştia, că indicele biologic (va urma) plimentare să aducem la româ- rănească atunci când i-se ex­ şedinte, t)to Bela secretar, lo­
plică rostul Ligii antirevizioniste sif Gyorgyjakab casier, şi mem­
la Românii din V. Regat, Ba­
nat şi centrul Ardealului este în — urmare ~ nu stă o clipă la îndoială, ca bri ; Pal Ştefan, Celnea Gheor­
să se înregimenteze, declarân- ghe, Pal Albert, Koszta R.
medie 2,20; la Ungurii din Rănile li se redeschid şi ini­ prin tembelismul nostru şi ce duse hotărîţi a şi apăra brazda
Ungaria 1,50—1,70. Dl. Dr. mile li se însângerează când aşteptăm ca streinii să vină şi să Gheorghe, Kovacs Andrei şi
strămoşască până la ultima pi­
Râmneanţu a găsit la Săcui văd că mândrele noastre pla­ ne îndrume cum'să procedăm ? Gyorke Carol.
iuri sunt tot la fel botjocorite Se scriu în gazete pagini, de cătură de sânge. Lunca-Câlnicului: Constan­
(a cercetat 14430 cazuri): în
şi limba românească tot la fel vorbărie, căci se vorbeşte mult După înfiinţarea centrelor de
Odorheiu 2,01, Ciuc 2,02, Trei tin Butoi preşedinte. Constan­
schimonosită, ca acum câteva la noi şi nesfârşit de mult, pe plasă, în Tg.-Săcuesc, Ozun,
Scaune 2,03; iar la Unguri de decenii în urmă. la întruniri, că fenomenul des- tin Dimitriu secretar, loan Pleşa
baştină din apropierea Săcuilor Se svârcolesc eroii în mor­ naţionalizării Românilor în ace­ Covasna şi Baraolt, astăzi în­ casier, şi membri: Elena C. Bu- ■
în Mureş, indicele este 1,77, minte când simt că peste sfin­ astă regiune continuăcu aceiaş registrăm înfiinţarea subcentre- toi, Nicolae Burcoi, Gheorghe
deci aproape exact ca al fra­ tele lor cripte şi azi mai zac furie ca şi cu o sută de ani în lor pe întreg teritorul judeţului Roşu, loan N. Bâju, Petru Colţ
ţilor lor din Ungaria, încremenite cruci pe ungureşte urmă iar noi şi mai cu seamă Cu ocazia sărbătoarei antire- loan Morar şi loan Florea.
scrise. Dar pe noi, netrebnicii acei chemaţi nu văd şi nu aud.„ vizionişte, a zilei de 1 Decem­ Reci: I. Drăgulescu preşe­
S'a constatat, prin urmare,1 urmaşii, ne afurisesc şi ne blăs- Şcoala ne este înstreinată în
că populaţiunea astăzi pretinsă1 tamă că nu suntem în stare să mare parte- iar prin mijloace brie, fruntaşele comune de ju­ dinte, loan Sârbu secretar, Ni­
săcuiască (Săcui şi Români Ie cinstim suprema jertfă. economice şi financiare streine, deţ au pus baza organizaţiilor colae Dasgălu casier, şi mem­
desnaţionalizarea .şi acum se comunale ale Ligii, bri : Constantin Bohăţean, Ele-
săcuizaţi la un loc) are indicele De acolo, de departe, unde ke Jorga Pasere şi Mihail Bajko,
trăesc cu sfinţii, ne dojenesc face în massă. Numai în plasa Ozun din a- (va urma)
biologic mediu la fel ca al amarnic şi ne ceartă părinţii, că Sistemul aplicat de vechea
cest judeţ, au luat fiinţă până
Românilor din oricare altă au zămislit asemenea,., netrebni­ stăpânire pentru maghiarizarea
românilor se aplică cu aceeaş azi, 15 subcentre comunale, a* LUI PETRACHE.
parte a ţării; şi că acest in­ ci, cari lasă să piardă cu timpul intensitate dacă nu mai mult, legându-se comitete comunale
ceia ce au cucerit ei cu viaţa. Când găina cânjă seara
dice biologic se deosebeşte de Dacă am putea, le-am spune iar noi,,. Stăm şt privim. în 15 comune. Ne facem o plă­ Este semn că n’are ou.
acel al Ungurilor, care este că au mare dreptate şi că noi Până când? cută datorie atunci când dăm Şi când el deschide gura
cei ce ne găsim aci în ţinutul Primejdia e aproape, De ace­ Toii exclamă... ,mare boul
1,70 precum se deosebeşte săcuizat suferind la fel ne în­ ia strigăm; Ajutooor 1 numele comunelor unde s-au
înfiinţat subcentrele comunale Stix.
esenţial şi de al Bulgarilor, trebăm : Unde o să ajungeri» loan N. Ţnţuianu
 Neamul Nostr u

dit ne-au dat rezistenţa econo­

Sărbătorirea ziariştilor români mică şi posibilitatea expansiu-
nei peste glie, care se găsea
atunci în mâna păturii condu­
cătoare.
Lecţianidelitnba română Lecţia VlII-a.
Continuare) Al patrulea factor a fost pre­
Dl. dr. Aurel Gocimăn preşe-' de care ati dat dovadă. După sa românească din Ardeal. Cu­
noaştem cu toţii puterea mare Nyelvtan, Gramatică.
dintele Sindicatului Presei din; cum generaţia ziariştilor glorioşi, a slovei tipărite. Crezul nostru,
Ardeal şi Banat a deschis şc-1 căreia aparţineţi a avut idealul Szâmnevek. a) Ismeretcsek Numeralele, a) Numerele se
năzuinţele noastre, sbuciumul
dinţa şi a spus printre altele ei pentru care a ştiut să aducă a szâmok (toszâmnevek): 1, 2, cunosc: 1, 2, 3 etc.;
următoarele ; cete mai mari jertfe, tot aşa trer acestei naţii nu ar fi putut pă­
trunde în toate colţişoarele a- 3 stb,;
„Având întreaga conştiinţă a bue să avem şi noi idealul no- b) Ca să arătăm rândul cui­
sarcinei ce ni s-a încredinţat,1 stru, căci fără un ideal, ziaristi- cestor plaiuri şi nici n-ar fi pu­ b) Hogy megjelolhessuk azt,
tut încălzi toate sufletele şi ar va, într'un şir de|mai mulţi înşi
slujitorii din Ardeal şi Banat ai ca nu se poate ridica la înălţi­ hogy valaki egy tobb egyenbol
fi putut determina toate actele (numerale ordinale, care arată
Presei Româneşti, ne întrebăm mile la cari trebue să se gă­ âllo sorban hânyadik (sorszâm-
cu oarecare sfială, dacă am pu­ sească. de sacrificii, fără presa din ordinea) se pune, înaintea nu­
Ardeal, cari în slova tipărită în nevek), a szămnev ele „al“
tut oare răspunde chemării Idealul nostru trebue să fie mărului, cuvântul al şi după
nenumărate gazete, în cursul szocskât, a szâmnev vegere
noastre şi dacă am avut sufi­ păstrarea patrimoniului nostru număr cuvântul lea. De pildă:
atâtor decenii n-ar fi putut „lea“ szocskât teszunk. PI.; al
cientă înţelegere pentru testa­ naţional obţinut cu atâta trudă al 3-lea (al trei-lea) (harmadik),
mentul pe cari ni l-au lăsat şi cu atâtea jertfe, şi ridicarea păstra conştiiţa trează începând trei-lea (harmadik), al zeci-lea
dela cel mai mare fruntaş până al zeci-lea (tizenik), al cinci-
înaintaşii noştri, generaţia glo­ conştiinţei naţionale, până la cel (tizedik), al cincimii-lea (6t-
rioasă a gazetarilor ardeleni de mai înalt grad de sacrificiu în cea mai umilă colibă din sa­ mii-lea (otezredik) etc,;
ezredik);
pe vremuri, pentru ţară, pentru ca nimic şi tele ardeleneşti. (va uma)
c) Hogy megjelolhessuk az c) Ca să arătăm o bucăţică
în faţa ochilor noştri se perin­ nici odată să nu poată pune în hotărâtă ca mărime (număr frac­
înştiinţare . egesznek valamely reszet (tort-
dă marile figuri gazetăreşti din pericol România noastră scum-
Ardeal, începând cu ziua de 12 pă,care ne este mai presus de szâmnev), a szâmnev ele „o‘‘-t, ţionări punem înaintea număru­
Regulamentul şcoalelor de in­
Martie 1838, cend a apărut cel tot ce avem, şi ne este chiar firmiere voluntare, care urma utâna pedig „me“ szocskât te­ lui cuvântul o şi după număr cu­
dintâiu număr din bătrâna no­ mai presus decât viaţa. Vom fi să fie publicat în acest număr, szunk. PI.: o trei-me (egyhar- vântul me. De pildă : o trei-me
astră Gazeta Transilvaniei, fericiţi dacă învăţând din pilda din cauza că a fost prea multă mad), o şepti-me (egyheted), o (egyharmad), o şepti-me (egy­
Ne apare figura măreaţă a Dvs. ne vom putea ridica la materie în acest număr, se va heted), o suti-me (egyszâzad).
lui Gheorghe Bariţiu, părintele exemplul de iubire de neam şi publica în întregime în numă­ suti-me (egyszâzad.)
gazetăriei româneşti din Ardeal de spirit de sacrificiu pentru rul viitor. Szavak. Cuvinte,
şi odată cu el preludiul lupte­ ţară, de care aţi dat dovadă în Şcoala inîirmierelor voluntare
lor pentru libertate cu vremu­ cursul activităţii Dv. ziaristice. începe a funefiona Miercur 22 a templom biserica
rile eroice din. 1848, lupta des- Sindicatul Presei Române din Ianuarie Ora 17 în localul a szentkep icoana
nădăjduită împotriva uniunii Ardeal şi Banat vă aduce oma­ Astrei. Înscrierile se fac la Dl a kereszt crucea
Ardealului cu Ungaria, apoi e- giul său şi vă doreşte mulţi ani Nagit A. Secretar la Prefectura a szentelt vlz apa sfinţită
poca de adâncă decepţie a ab­ fericiţi. Transmitem în aceiaş judeţului. a szentirâa (egăngelium) evangelia
solutismului austriac, reorgani­ timp urările nostre de sănătate a szent âldozăs (urvaesora) cuminecătura
zarea cadrelor naţionale pentru acelora, cari cu sănătatea adrun- SF. GHEORGHE. a gyertya lumânarea
marea luptă de rezistenţă na­ cinată de vitregiile trecutului lip­ Femeile române unite din Sf Ghe­ a tdmjen tămâia _ '
ţională care a început în 1881, sesc, fără voia lor, dela această az oltăr altarul
orghe au dat un ceai în folosul înfo­ a sirdomb mormântul
a culminat în procesul memo­ festivitate.11
randului şi a adus la biruinţa Luând cuvântul dl, ministru metaţilor Ibasarabeni în localul Astrei rallăsoa (Aagy hiiseges) credincios
noastră definitivă dela 1918. Valeriu Pop a spus între altele in seara de 11 Ian. a. c. Cu această vallăstalan (vagy hiitlenj necredincios
ocazie s'a făcut si o listă de subscripţie, ortodox oriodocs
Iată în scurte cuvinte etapele următoarele ;
principale ale gazetăriei româ- „Sărbătoarea de azi ne face eu donaţiuni bdbevole, eoleetându-se > romai katholikus catolic
n' din Ardei. să ne îndreptăm gândul şi pri­ suma de 2050 lei, care s'a înaintat cent­ reformătus reformai
Fie- 3 din aceste etape a- virile noastre către vremurile ralei Crucei Roşii din Bucureşti, gSriig katholikus greco-cafoHc
vea rosturile şi idealurile ei, din trecutul glorios ale româ­ Felicităm pe 'Doamnele cari au luat o a vallâs religia
urmate de generaţiile noastre nismului din Ardeal, înaintea aşa frumoasă linifiativă şi pilda neobo­ tisztesseges cinstit
gazetăreşti cu un elan şi un ochilor noştri apare epocă lun­ sitelor organizatoare, D-na Dr, Roşu, kedves drăgăstos
entuziasm care singure pot jus- gă, a poporului românesc de pe D-na Cerghi Pop, D-na Călugăru, D-na szâplelku frumos (ca snflet)
tifif-p Hrarfostea neţărmurită în aceste plaiuri, o epocă şi de Păstrov aşteptăm să găsească imvitatoare
altă parte necunoscută, cu care durere şi de glorie. Este epoca domns do. Cornelia Matv^n Grachilor. Egyszerii târsalgâs. Convorbiri uşoare.
lumea românească a îmbrăţişat redeşteptării poporului româ­ stlx.
husz keresztet csinăltam eu am făcnt 20 de cruci
P. S. Lista rdonatorilor în numărul
pe ziariştii români ardeleni. nesc. Multe veacuri de suferinţe viitor. az otSdlk hăznăl lakom la a 5-a casă stau eu
Desigur că în afară de ei mai au trecut peste noi, împrejurări a tizedik sâz (epiilet) a templom biserica e a zecea casă
sunt încă atâţia vrednici repre­ vitrege şi sisteme de viclenie FEMEILOR UNITE, az ân gyetyâm a tiednek a harmada lumânarea mea este o treimea cât a ia
zentanţi ai gazetăriei româneşti întrebuinţate au încercat să fa­ a pap a keresztet hozza preotnl aduce crucea
din Ardeal şi Banat, cari odi­ că din poporul românesc un Cari au dat ceaiul pentru a kăntor a szentelt vlzet hozza cantorul aduce apa sfinţită
nioară au ilustrat cu scrisul lor element inexitent de formă şi Basarabeni. a hutlen nd nem lătja meg az oltărt femeia necrednicioasănn vede altarul
gazetele româneşti de dincoace de drept pe aceste plaiuri. Vio­ (a hutlen no nem mehet a templomba)
de Carpaţi. Azi ei nu mai sunt lenţa şi forţa ne-a scos din cad­ V’am admirat zelul şi munca az Egăngelium szent konyv Evangelia este o carte sfântă
profesionişti ai scrisului, cea rele oricărei legi, cu toate a- La ceaiul pentru’nofmetaţi. a nyolcadik sirdomb az anyămă al optu-lea mormânt este al mamei
mai mare parte dintre ei ajun­ cestea noi am rămas totuşi o „Unitelor" rog daţi porunca : mele
gând la alte situaţii înalte, bine realitate, o adevărată realitate. „Uniţi-vă şi voi bărbaţi*.
meritate în erarchia noastră de Poporul românesc a rămas în­
stat. Sindicatul Presei Române fipt pe solul pe care era în­ Situaţia financiarâ preliminat real veniturile)
nu-i uită şi îi socoteşte — fă­ fiptă această naţie, A rezistat — Sau să prelimine în bu­
când parte din falanga glorioa­ tuturor valurilor înverşunate şi
să a marilor gazetari, trecân- momentul când a sunat ceasul
a Judeţului Treiscaune getul pe 1936/37 numai 10
milioane lei. Dar ca să-şi facă
du-i printre membrii săi de redeşteptării, a ştiiit să nască iluzia că vor încasa 15 mii şi
onoare. Intre aceştia se găsesc din sufletul său, tot ceiace era după raportul prezintat Comtsiunii interimare judeţene
să angajeze cheltueli pe „vră­
figuri ca aceea a venerabililor mai necesar, o manifestaţie de
episcopi. Roman Ciorogariu şi voinţă impunătoare prin care In raporlul prezentai Comi- Ce bine ar fi să fie aşa, dar biile din gard", asta nu este
Nicolae Ivan, a lui Octavian să-şi dovedească conştiinţa trea­ siunei interimare judeţene, cu să ni se dea voie să arătăm gospodărie înţeleaptă.
Goga, Alex. Vaida Voevod, ză şi năzuinţa lui de redeştep­ privire Ia situaţia financiară, cu tnsăşi documentul oficial, că Mai departe raportul spune :
loan Lupaş, Sextil Puşcariu, tare şi unire. găsim date gi cifre, care tre- într’un fel au gândit şi altfel „Cheltuelile, deasemenea în
Silviu Dragomir, Ilie Dăianu, Factorii cari au dat o atât de buesc analizate, pentru ca gre- au făcut, penirucă : raport cu veniturile s’au preli­
Aurel Vlad, Ghiţă Pop, Sever largă contribuţie la această re­
Bocu, Voicu Niţescu, Ion Ma­ deşteptare a a poporului româ­ şalele ce s'au făcut în trecut să — Nu s’au preliminat (pre­ minat numai cele obligatorii,
tei, Onisifor Ghibu, Alexandru nesc, numele lor este pe buzele nu se mai^ repete în anul care văzut) cât mai reel veniturile impuse de legi, reducându se
Ciura, Aurel Domşa şi alţii. noastre. întâiu este sfânta bise­ vine. normale jTperiodice, şi nici: la siliciul necesar şi in măsura
Ţinem să le exprimăm şi de rică care a adăpostit în lungul Iată ce se spune în raport: asigurării bunului mers al ad­
aci omagiul nostru recunoscător lungul veacurilor credinţa şi — Nu s’a luat ca bază pu­
„Situaţia generală financiară terea de plată a contribuabililor ministraţiei.
pentru felul cum au ştiut să dragostea de neam, ocrotindu-le
ilustreze profesiunea de gazetar până în momentul când au în anul 1935/1936, este aceeaşi din acest judeţ, care sunt des­ Cu toate e ceste prevederi
român în vremurile vitrege de început luptele acţitmii ^de re­ ca şi cea a anilor anteriori." tul de bogaţi, dovadă: vile fru­ până astăzi abia s'au putut
dinainte de unire. deşteptare a poporului. In um­ Această afirmare nu ne bucură moase, haine luxoase, beţii ajunge la 33,22°/o încasări şi
Iubiţi confraţi sărbătoriţi! în­ bra bisericii ne-am păstrat cre­ pe noi celăţeniijud. Treiscaune, astfel la executarea bugetelor
găduiţi colegilor • Dvs. mai tineri dinţa şi tot în umbra bisericii multe. In adevăr: Pe anul 1935/
în aceaslă limită abia s’a putut
cari fără a fi cerut asentimen-' am parcurs drumul greu de re­ penirucă în anii trecuţi (1933/34 1336, încasările au fost evaluate
tul, ne-am decis a vă surprin­ deşteptare. şi 1934/35) situaţia a fost jal­ la 15.224 900 lei şi în 7 luni s’au face faţă aconerirei nevoilor
de cu serbătorirea de azi, să vă Alături de biserică, şi isvo- nică : deficitară. Şi nu e lău­ încasat deabia 5.058 922 adică a cestei administra ţii.
exprime sentimentele lor oma­ râtă chiar din acţiunea bisericii dabil, că în doi ani jalea s’a 34 °/o, ceia ce ar face pe 12
giale şi să vă dorească viaţă înde­ dintru'nceputuri, a fost şcoala păstrat mai departe. Noi avem al'ă părere : „Să
lungată şi senină, pentru ca să românească, care adus la cris­ luni încă 4 500.000, adică un nu se întindă nimeni decât
vă puteţi bucurâ cât mai mult talizarea limbii româneşti şi a Mai jos în raport cilim (vezi total de 10 milioane într’un an atâta cât îi este plapoma, alt­
de împlinirea idealului naţional, dus la fortificarea conştiinţei Oituzul din 22 Dec. 1935 pag. 2.): bugetar. fel îi îngheaţă călcâiele".
pentru care aţi muncit o viaţă noastre naţionale prin posibili­ „Faţă de aceaslă situaţie, cu Alunei ce fel de preliminare „Strictul necesar", la chel-
întreagă şi aţi sacrificat cu ab tăţile date îngăduind şi făcând ocaziunea întocmirii şi apro­ reală s’a făcut ? Din contra este
negaţie tot ce aţi avut mai bun accesibilă ştiinţa şi artele din bării bugetelor pe anul 1935/ tuelile judeţene, înseamnă cel
şi mai frumos în sufletele d-nii- lume. fantezistă, căci 10 milioane nu mult atâta cât se încasează.
lor voastre. 1936 s’a căutat a se prelimina sunt 15 milioane şi... atunci Cum să cheltueşti tu judeţ, mai
La aceşti doi factori s'au mai
Generaţia ziariştilor români adăogat alţi doi factori im­ căt mai real veniturile normale gospodarii dela judeţ trebuie să mult de cât ai ? Ce gospodărie
cari vă urmează după unire, portanţi fără de cari lupta şi şi periodice, luându-se ca bază facă una din două: e asta ?
promite a vă urma exemplul rezistenţa nu ar fi putut ,______fie _a puterea de plată a contribua- — Sau să intensifice înca­
cu aceiaş hotărâre şi abnegaţie. tât de dârză. Instituţiile de ere- bililor din acest judel" — Urmare în pag. 4. —
sările (dacă socotesc că au
 Neamul Nostru

Situaţia financiară a Judeţului Ştiri din Ungaria. prezenta la Notarul comunei în

du£ă_ra2orţul_grezintat Comisjunii interimare judeţene
urmare —
Sau încasat până la 31 Od.
1935 lei 4.058.922. Numai atât
trebuia să se cheltuască. aşa
cum a făcut Dl. Min. al Finan­
ţelor cu bugetul tării. Altfel îi
va bate toba ca la cei nesoco­
tiţi în facerea datoriilor la fitecine.
Dar din documentul oficial
judeţean se vede că:
S’au încasat pe 7 luni
lei 5.058,922 lei
— Sau plătit lei 3.882.194 lei
Sold 1.165,838 lei
Adică pe româneşte s’au în­
casat 5 mii, lei, s’au cheltuit
doar 3,9 mii. lei şi a mai rămas
în cassă, la judeţ, ,lei 1.165,838
lei. — Ce bine ar fi să fie aşa I
Dar lucrul stă altfel ;
Cei 1.165.838 lei se compun
din. 405.300 lei bonuri de im­
pozite, cari valorează cam
120.000 lei, iar 760.538 lei sunt
sechestrate de Adtia iinanciară,
ca să se verse la Cassa G-lă
de Pensiuni.
Şi atunci, care e adevărul ?
E jalnic : Din cei 120,000 lei
(val. bonurilor de impozit) tre­
buiesc plătite cheltueli angajate
şi neplătite. Adică :
6,990,810 angajate ; minus
3.892.194 chelt. achitate, sau
3.108.616 lei ce mai au rănas
neplătite pe 7 luni de zile. De
unde va lua aceşti 3 mii. lei ?
Va rămâne datoare ?
Întrebăm ce er face o insti­
tuţie, să zicem Primăria, când
ar afla că un funcţionar al său
ar avea 4000 lei salar hnor şi
ar face pe piaţă datorii de
6000 lei lunar ? L’ar Irimele la
consiliul de disciplină, desigur!
L’ar da afară I
Ce să zicem noi cetăţenii
judeţului când vedem, că "ju­
deţul are 120,000 lei în casă
şi s’a îndatorat (a angajat chel­
tueli) de 3.108,616 lei ? De unde
îi va lua? Ce vor zce negus­
tori 7 Ce va zice lumea ? Asta
e gospodărie 7
SjŞtim răspunsul: S’a rectificat
bugetul 1 Da ! Pe hârtie. Dar.. ,
Ce mai lura-vura: Cu bugetul
aşa îndreptat acum, s’au dublat
încasările 7 S’au anulat cheltu-
elile ?.., Nu !
Atunci... Pentru D-zeu 1 Ce
atâta risipă de nababi, într’un
judeţ pretins sărac? Strângeţi
baerile pungii, onor. gospodari
judeţeni! hie vă milă de banul
nostru. Datoriile Dv. pe piaţă
ne privesc pe noi, căci noi le
şi dacă aparatul de încasare e
slab l’aş sili, l’eş perfecţiona,
ca să se încaseze cel puţin 90
% din preliminare, plus restan-
tele.
IV. N’am cheltui, n’am angaja
nici un leu, până ce nu l’am
avea mai întâi încasat.
Atunci n’am mai avea rezultate
ca acestea:
„Fată de angajările făcute pe
cele 7 luni de lei-6.990.810 şi
de încasări de lei 5,058,022 re­
zultă un deficit de Iei 1.932.788.“
Prn rec'ificarea bugetului sa
face o nouă repartizare a chel-
tuelilor de personal şi material
Irecându-se şi cheltueli de tran­
sport pentru secretarul general
şi şeful Serviciului administrativ
în vederea controlului ce trebue
făcut în judeţ, pentru motivul
că în prezent legătura între
comune şi Prefectură se face
numai prin cele cinci Preturi,
reclamând astfel un control şi
din partea funcţionarilor supe­
riori dela această Prefectură,
'Şi nici nu s’ar mai rectifica
bugetul ca să se adauge chel­
tueli de transport pentru secre­
tarul general şi şeful serv. ad­
ministrativ în vederea contro
lului, căci pentru aceasta avem
pretorii şi prim pretorii.
Rectificarea bugetului, aşa
cum e făcută, când s’a consta­
tat chiar de onor. gospodari
judeţeni că e deficit, are aerul
a risipă, căci dacă nu ai bani,
dacă eşti dator, faci inspecţiile
cu mijloacele actuale (sunt 3
maşini) şi laşi sporirea chel-
tuelilor pe altă dală, când vor
fi bani, nu ecum 1 Intensificaţi
încasările, renut tuli la chelluelile
de prisos. Hotărîti-vă acum cât
mai avem 3 luni din exerciţiul
bugetar!
Tepeş
Şcoala din Zoltan.
Şcoala confesională din ace­
astă comună, deşi nu are drep­
tul de publicitate, deşi i-sa re­
fuzat din motive legale, autori­
zaţia de funcţionare, fără care
autorizaţie nu poate să funcţio­
neze nici o şcoală pe teritorul
Tării, totuşi continuă să funcţio­
neze sfidând legile româneşti şi
ordinele ministeriale.
Revizoratul şcolar tace, in­
spectoratul nu vede nimica, iar
Ministerul Instrucţiunii se com­
place în echivoc. Ia şcolii drep­
tul de publicitate, îi refuză au­
torizaţia de funcţionare, şi cu
toate acestea permite şcoli con­
fesionale, să funcţioneze datori­
tă unor intervenţii oculte. Iar
presa minoritară ţipă mereu că
se închid şcolile şi că se comit
abuzuri etc.
Da, zicem şi noi, se comit
abuzuri, şi încă abuzuri grave,
Com Csenye- — Ca să se
vadă de către concetăţenii no­
ştri Săcui din acest judeţ, cât
de nenorocită este viaţa în Un­
garia, faţă de viaţa dela noi,
iată — după Peşti Hirlap din
8 Iunie 1936 — starea de a-
colo, povestită de un Preot
Baranyai Istvan din Comuna
Csenye — Ungaria:
— „Mie îmi este cu totul in­
diferent ce putere străină, —
cehi, sârbi, români s'au nemţi
— vor ocupa Ungaria, dar aş
vrea să vină cât mai repede,
pentru că numai din partea lor
ne putem aştepta la îmbunătă­
ţirea situaţiei.
Eu predic pacea printre cre­
dincioşii mei, dar aştept să vi­
nă cât mai neîntârziat o pute­
re ^străină, care să ocupe în­
treaga Ungarie.
Nu m'aş înpotrivi dacă ar
veni cehii, sârbii siau românii şi
dacă ei s’ar găsi pe dealul de­
la marginea Comunei, nu aş
îndemna pe credincioşii mei să
tragă cu arma asupra lor ci cu
pâine şi sare aşi eşi înaintea lor.
Să vină să ne ia tot ce a-
vem, căci astăzi se întâmplă a-
celaş lucru: — ni se ia totul
pentru impozite.
Este indiferent dacă Ungaria
va fi ocupată de Cehi, căci ea
e ocupată de pasărea turul
(care simbolizează pe Ungurii
Cuceritori de patrie.)
Ungaria a fost fericită când
se găsea sub stăpânirea Habs-
burgilor şi eră cârmuită întoc­
mai ca celelalte naţionalităţi.
Dumnezeu ne va ajuta şi
poate, peste 40 db ani, când
ţara va fi stăpânită de streini,
neamul Unguresc se va dez­
metici, “
Voi toţi Secuii din judeţul
Treiscaune, Ciuc, Odorhei, Tg.
Mureş, care sunteţi egali în
drepturi cu Românii, voi care
— prin muncă şi cinste — vă
puteţi creşte copii în legea voa­
stră şi cari va puteţi înmulţi
averile, ridica şcoli şi biserici
în voie, voi toţi să luaţi aminte
la traiul celor dela V. de Du­
năre, Şi.., să mulţumiţi lui
Dzeu că în România Mare, noi
vă socotim drept fraţi ai no­
ştri, fraţi Minoritari dela care
cerem doar atâta; Credinţă,
loaialitate,
D. Fundea.
INF.ORMTIUNI.
care s'au născut cerând să fie
înscrişi şi să li se treacă sem­
nalmentele.
Pregătirea premilitară. Ti­
nerii care lipsesc nemotivat
sunt amendaţi cu 40 lei pentru
fiecare lipsă. Acei cari fac stu­
dii superioare nu vor obţine
reducere de serviciu militar,
dacă nu urmează regulat Du­
mineca la cursul de pregătire
premilitară.
9 T I R I
Iaşi. Dna Dr, Borcea dela
Maternitatea din Iaşi a fost
condamnată de Judecătoria
Ocolului II. Urban la o lună
închisoare, un an degradare ci­
vică şi un milion lei despăgu­
biri civile pentru că a pălmuit
pe asistenta sa Dna Dr, Gâr-
neaţă — o distinsă Doctoră —
care în urma acestei brutale
ofense s'a dus acasă, şi-a îm­
brăţişat cei doi copilaşi şi s'a
sinucis.
Cernăuţi. Banda Neagră a
reapărut. Bandiţi necunoscuţi
încă, dar pe cale de a fi des­
coperiţi trimit scrisori de ame­
ninţare negustorilor bogaţi, ce-
rându-le să depună bani în a-
numite locuri, altfel îi ameninţă
că le vor fura copilaşii şi-i vor
ucide. Este cea mai odioasă
dintre crime Pentru asemenea
criminali ar trebui pedeapsa cu
moartea
Beiuş. D. Maurice Joseph
Atanase Merloz, supus francez,
de profesiunea preot, călugăr şi
profesor la Beiuş jud. Bihor,
născut în Savoia (Franţa) de
religie greco-catolică, a cerut
să i se acorde supuşenia ro­
mână încă din anul 1924. Au
trecut zece ani — cât cere le­
gea — de atunci. E deci pe
cale să i se acorde. îi urăm
Dlui Preot Joseph Merloz să
dovedească proverbul; „Că sân­
gele (latin) apă nu se face“ şi
că neamul românesc a dobân­
dit în Sf. Sa un sincer cetă­
ţean Român,
LUI M I K E Ş
Căruia nn i-a venit de hac
. de cât D'l Take Peaha.
Frake Mikheş, cu Mikescu
Zis Istralti, fost-ai frake.
Dar cu Peaha, fără „eseu",
S’a’nfundaf, căci neică Take
In arhivi, citesc când caut,
Ci că te a făcut: Cnocaut.
(Knokow)
Corpul Portăr. Tribunalului Treiscaune,
In atenţia
antoritătilor snperioare.
Un agitator maghiar, Primarul
comunei Chileni, ameninţă cu
bătaia, pe învăţătorul şcoalei
Româneşti. — Ordinele supe­
rioare nu se execută. Nici în
Ungaria Maghiarii n'au
atâta curaj.
Sf. Gheorghe 14. ianuarie.
Pe când Dl, Beldugeanu Ion,
şi Constantin Timofte mer­
geau către casă în seara zilei
de 13 lan. primul învăţător în
comuna chilieni din jud. Trei­
scaune, al doilea învăţător în
Sft.-Gheorghe, au fost încon­
juraţi şi opriţi de cunoscutul
agitator maghiar din nenorocire
primar al comunei Chileni, a-
nume Raduly Ludovic, însoţit
de doi indivizi care erau beţi
morţi. Primarul Raduly pe motiv,
că n’a, putut să-şi desfăşoare
programul artistic al tinere­
tului maghiar, în timpul
sărbătorilor Crăciunului, în loca­
lul şcoalei, au sărit asupra în­
văţătorului Beldugean să-l bătă
eruncându-i cuvinte murdare
care nu cadrează pentru un
Primar funcţionar care mănâncă
pâinea Statului Român. „Nici
un român nu valorează nimic
în fata mea', a strigat agitato­
rul maghiar, „ordinele le execut
aşa cum vreau şi care mi plac
mie, restului mă priveşte." Au­
torităţile române incapabile nu
mă pot opri a-mi desfăşura
programul cultural al tine­
retului maghiar aşa cum
vreau eu.
Acest iredentist periculos, care
este 9Î reprezentantul partidului-
Maghiar, a mai pronunţat zilele
trecute în primărie utmăţoarele
cuoinîe, contra StaluluiRomdn.
„Legile Ţării Româneşti, nu
sunt bune şi de acea admini­
straţia merge prost. Iar dacă
legile ar fi întocmite după legile
Stalului Maghiar, această tară
ar fi cu mult mai departe". Inutil
să mai accentăm că, dacă a-
ceasta s’ar fi permis, pe vre muri
( r fi fost executat la zid sau ar
fi fost târât în lanţuri în temniţele
Szeghedinului.
Pe când, în România Unguri
Primari işi fac de cap — fără
să fie supăraţi de nimeni ba
şi mai mult, ei patronează
nuclee iredentiste. Cerem Onor
Prefecturei anchetă şi trimiterea
lui în judecată cu suspendarea
din serviciu, pentru a pune
la punct pe zelosul primar din
Chileni. _ N. _
Corpul Portăr. Tribuoalulul Treiscaune^
Nr. E 60—1936.

vom plăti nu Dv. ! Dv. numai
le faceţi şi noi ducem greul.
Critica noastră pleacă din adân­
cul sufletului cu o singură do­
rinţă-: Cât mai mult bine!
Dar... A critica e uşor. Ce ati
face de ati fi în locul nostru 7 lată
o întrebare pe care eu dreptul
să ne-o pună gospodarii judeţeni.
Răspunsul e clar:
I. Am evalua (am prelimina),
bugetul numai la 12 milioane.'
II. Am verifica constatările
fiscale. Căci nu se poate ca un
judeţ care are instituţii mari
(C. A. M., Klinger, Ardeleana,
Fabr. de Spirt ele.) cu bugete
totale de circa 1 miliard să nu
găsească, cel puţin aceste 12
milioane.
IU. Am intensifica încasările
Publicaţiune de licitaţie.
Nr. E. 64—1936.
atunci când, contra legii şi or­
dinelor categorice, şcolile con­
De ia Societatea Crucea Roşie Subsemnatul Şefportărel, prin
din Sft'Gheorgbe. Publicaţie de licitaţie. aceasta public în baza decisu­
fesionale funcţionează nestin­
gherite de nimic. Care din auto­ Subsemnatul Şefportărel prin lui No. G, 6446/1935 al Judecă­
Urmând ca zilele acestea să : aceasta publică în baza deci- toriei Mixte Sf, Gheorghe, ca
rităţile noastre şcolare au che­
marea să tolereze încălcările înceapă cursul de „infirmiere ziunii No, G, 373/1935 a jude- în favoarea Băncii Naţionale a
de lege, şi chiar să le calce ele de război" în oraşul nostru I cătoriei mixte Sft.-Gheorghe în României Sf. Gheorghe, repr,
singure în picioare ? Oare n'a Doamnele, de ori ce origine : favorul urmăritorului Mariana prin avocatul Dr. loan Roşu,
pentru încasarea creanţei de
sosit timpul să încetăm odată etnică, religie sau confesiune, I Cosma repr. prin advocatul loan 4000 Lei capital şi accesorii, se
cu duplicitatea ? Raduli pentru încassarea crean­
sunt rugate a se înscrie şi a ne ţei de 1400 Lei şi acc. se fixea fixează termen pentru ţinerea
Aşteptăm răspunsul a torizat
al Ministerului în chestiunea comunica ce zile şi ore le-ar ză termen de licitaţie pe ziua licitaţiunii pe ziua de 27 Ianua­
şcoalei confesionale din comu­ fi mai convenabile, pentru ca de 29 Ianuarie 1936 orele 4 p, rie 1936, la faţa locului în Sf,
na Zoltan. i c. să se poate ţine seama de do­ m. la faţa locului în Sft.-Ghe­ Gheorghe, Str, Grai Averecu
No. 1, unde se vor vinde prin
rinţa majorităţii participantelor. orghe Str, Cuza Vodă No. 29 licitaţie publică judiciară, 1 pe­
UNUI ZIARIST unde se vor vinde prin licita-
înscrierile se fac la Secreta­ ţiune publică judiciară un apa­ reche cisme lac, 3 perechi ghete
Cu blazon de nobil maghiar riat în localul prefecturei. rat de radio, un ceas, un dulap, bărbăteşti, 1 pereche bocanci,
1 canapea, 1 oglindă, evaluate
Dela Cercul de Recrutare, 2 tablouri, un ceas evaluate îa
pe cartea de vizită.
suma de 3800 Lei, în caz de ne­ la suma de 3800 Lei, iar în caz
Se zice că-i nobil, om distins. în luna Martie urmând a se voie chiar şi sub preţul de esti­ de nevoe chiar şi sub preţul
De aceia bea dar vin roş-aprins face recrutarea clasei 1937, toţi mare. de estimare,
In ochii vii poartă fosfor. tinerii născuţi în anul 1915 şi Sft.-Gheorghe, la 14 Ian, 1936, Sf, Gheorghe, la 13 Ian, 1936.
Blazon: O coadă de topor. cari nu au fost înscrişi pe ta­ Şet-Porlărel; Şef-Portărel :
Stix. belele de recensământ se vor Gridan, Gridan,
Tipărit în tipografia „Minerva“ teft.-Gheorghe, teitr. Ştefan cel Mare No. 15'