Director fondator - TEOCTIST GALINESCU
Anul XIII, nr 48 / 2008 REVIST A FUNDA IEI CULTURALE “GAVRIIL GALINESCU ”- HANGU
Moto:
„ În credin e speran , e echilibru,
E înviere, când sufletul e înconjurat de moarte,
E uitare, când memoria e ran deschis ,
E lacrim binef toare, când sufletul e rug aprins.”
Adrian Alui Gheorghe
…f domnul Teoctist Galinescu
E trist, e foarte trist, ca revista la care el a pus
piatra de temelie, care a reprezentat, în ultim instan ,
profesiunea de credin a domnului Teoctist Galinescu, sa
creioneze pe frontispiciu acest titlu.
Avem, la îndemân , un milion de posibilit i de a
deveni mai buni, mai frumo i, mai blânzi, mai sensibili,
un milion de posibilit i de a ne pava c rile, dintre
marile i inevitabilele cotituri ale vie ii, cu iri i, cu
speran e, cu crini, cu bucurii, avem un milion de
posibilit i de a colora existen a noastr în nuan ele
deschise ale curcubeului i de a alunga umbrele viselor
urâte cu zâmbete, un milion de posibilit i de a crea
poduri de flori, peste marile abisuri ale existen ei i de a
le ar ta celor din jur, f râme de iubire, dar nici m car o
posibilitate, una
singur , de a fugi din calea finalului
inevitabil. Domnul Galinescu –
sufletul spiritualit ii din „ ara Hangului”
- un om inteligent, blând, jovial, curajos,
puternic i extraordinar de perseverent, a
exploatat fiecare dintre aceste posibilit i,
pân când, în ziua de 10 august 2008, irul
lor s-a întrerupt irevocabil. Nu i-a mai
mas decât o singur posibilitate, cea mai
nobil , mai special i mai important ,
aceea de a învinge timpul, prin tot ceea ce
a fost i a realizat.
A plecat, l sând în urm o întreag
enciclopedie, cu documente, fotografii,
i, lucr ri i trei volume care au v zut
lumina tiparului, „ ara Hangului”,
„Pluta ii pe Bistri a” i „În zile de
rb tori”, c i care ne vorbesc despre
via a hanganilor, pe care i-a iubit i i-a
respectat atât de mult. A
plecat, l sând în urm amintirea unui
dasc l serios, corect i obiectiv, amintirea
unui om plin de ini iativ i de via , sub
amprenta c ruia s-a înfiin at „Funda ia
Cultural Gavriil Galinescu” i, mai târziu
a fost editat revista „ ara Hangului”, pe
care a reu it, semnând cu sufletul,dar i
implicându-se material, s o aduc la
num rul 47.
A plecat, l sând în urm
amintirea unui hangan, cu spiritul mereu
treaz i deschis spre noi orizonturi, care nu
i-a uitat niciodat originile i nici „ ara
Hangului”, de unde s-a ivit anume, pe
24 iulie 1921, s poarte peste ani,
tradi ia acestei localit i pentru
(continuare în pag. 3)
 ARA HANGULUI pagina 2 Anul XIII, nr 48

DIN PARTEA REDAC IEI

REDAC IA
ANUN ara Hangului
Revist cultural-istoric ,
Începând cu acest num r, revista Cu apari ie trimestrial
Anul XIII, num rul 48
ara Hangului” îmbrac o hain nou , un Editat de Funda ia Cultural
prilej special pentru a mul umi, din suflet, Gavriil Galinescu
tuturor colaboratorilor, prietenilor i, nu în HANGU NEAM
ultimul rând, sponsorilor, pentru
consecven a i loialitatea cu care au Pre edinte de onoare:
sus inut spiritual i material, apari ia acestei TEOCTIST GALINESCU
Pre edinte executiv:
reviste, informându-i, totodat c suntem Înv. Floarea Clo er
deschi i la propunerile i sugestiile venite Director revist :
din partea lor i c ne dorim s p str m Prof. GHEORGHE DRUG
neatinse rela iile pe care regretatatul
înv tor Teoctist Galinescu - fondatorul Redac ia:
acetei reviste - i to i membrii colectivului Bibliotecar Liliana Bostan, redactor- ef,
Prof. Gheorghe Drug ,
de redac ie, le-au avut cu ace tia. Prof. Dorel Rusu,
Îi rug m, de asemenea, s ne ierte Ec. Mihai Conu Manager RECL,
dac , uneori con inutul sau forma revistei Prof. Vasile Marcoci,
noastre nu au fost a a cum i-au dorit, sau Înv. Florica Galinescu,
poate c , din când în când, i-am dezam git. Ing. Mihai Bulai,
Mai avem multe de înv at pân s ajungem Preot Ioan Simira
Comitetul de conducere:
profesioni ti în ale jurnalisticii. Prof. Gheorghe Drug
Men ion m c paginile revistei Înv. Floarea Clo er
teapt noi colaboratori, iar agen ii Publica ia este scris în catalogul
comerciali i firmele care vor s - i extind De pres RODIPET Neam , la nr.9009/1996,
aria de promovare a produselor i serviciilor ISSN1582-8972
pe care le ofer , î i pot g si, în revista
Telefoane de contact:
noastr , un nou prieten care s le fac Liliana Bostan – 0731024838
publicitate. Gavril Lupu – 0233/257524
În speran a c am l sat o mân Mihai Conu - 0730852042
întins tuturor, v mul umim pentru timpul Dorel Rusu - 0746234493
acordat i v tept m!
Culegere, tehnoredactare, procesare foto:
Mihai Conu , Vasile Marcoci
Redactor ef, Liliana Bostan 16 pagini-2 LEI
 ARA HANGULUI pagina 3 Anul 13, nr 48

…f domnul Teoctist Galinescu

-continuare din pagina 1-
spiritualitatea c reia a sacrificat tot ce se putea sacrifica.
Nu s-a plâns niciodat , chiar dac existen a lui nu a curs lini tit i f griji, ci a fost plin de
evenimente dificile, care scoteau la iveal , atunci când ni le povestea, durerile adânc ascunse în suflet.
Mereu avea câte o idee novatoare, era continuu în ac iune, ca i cum îi era team c n-o s -i ajung niciodat
timpul, pentru câte avea de f cut. Cu un caracter extraordinar de puternic, cu spiritul s u mobilizator, onest i
optimist, a insuflat noilor genera ii respectul i considera ia pentru tradi ii i pentru cei care au slujit cu credin
i curaj, patria. . A plecat… Desp irile sunt triste i grele,
indiferent de conjunctur . Marile desp iri îns , î i sfâ ie sufletul, î i frâng aripile i sparg gândurile în mii de
cioburi.
Desp irea definitiv , de domnul Galinescu Teoctist nu poate avea o alt conota ie, pentru noi,
cei care l-am cunoscut i l-am iubit. Mult mai profund, mai acut i mai dureros simte aceast desp ire so ia lui,
doamna Galinescu Florica, o femeie de excep ie, o femeie extraordinar , care î i smulgea zâmbete, oricât de
sup rat ai fi fost.
Indiferent din ce motive, dar mai ales cu cine, ajungeai acolo, so ii Galinescu te primeau cu zâmbetul pe
buze i cu bra ele deschise, gata s i descopere sufletul, s i vorbeasc prietenos i cald, s i arate toat
arhiva, inventariat pe ani i pe domenii. Privindu-i al turi, aveai senza ia c sunt suflete pereche, c sunt
jum ile de sfer , c rora zeii le-au îng duit, printr-un miracol, s se întâlneasc i c , acolo, în c su a lor, mai
mult decât oriunde în alt parte, domne te pacea, lini tea i armonia.
Cu gândul c domnul Galinescu ne prive te din ceruri i zâmbe te, suntem al turi de întreaga familie, în
aceast trist desp ire.
Ne vom aminti mereu de el.
Redactor ef, Liliana Bostan

________________________________________

O DOIN DIN TEMNI A AIUD

De departe, din Aiud, Sângereaz mun ii grei

Bocetele se aud ... C-au r mas pustii i ei,
Dup ziduri cu z brele, Apele în v i s-adun
Putrezesc oasele mele. purt m jalea-mpreun
.
Refren: Luceaf r de noapte Refren: Luceaf r de noapte
Cu raze i oapte, Cu raze i oapte,
Adu-mi-l acas Adu-mi-l acas
Vreau s -i fiu mireas . Vreau s -i fiu mireas

(Auzit de la înv torul TEOCTIST GALINESCU, fost de inut politic în temni a AIUD, în
perioada 12 august 1949 – 5 aprilie 1951 i publicat de prof. DOREL I. RUSU. Chiri eni, 14
iulie 2007
 ARA HANGULUI pagina 4 Anul 13, nr 48

HERALDIC HERALDIC HERALDIC HERALDIC

„BLAZONUL FAMILIAL” – Mihail Sturdza(1795 – 1884)

Prof. Ioni Dumitru-Bistri a - Farca a

Recent, întâmpl tor, a fost descoperit blazonul deveni domn al Principatelor în 1829, unde, de altfel
familial al fostului domnitor al Principatului i candidase.
Moldovei, Mihail Sturdza. (1834- 1849).
Blazonul este confec ionat din bronz, având o
lungime de 40 cm, o l ime variind între 12 i 16 cm
i o greutate de 2,200 kg.
Surprinz tor, acesta cuprinde în emblema sa,
simbolul heraldic muntean – Acvila cruciat
încoronat , cu aripile deschise i cu capul întors.
Aceasta sus ine scutul în centrul c ruia se afl
monograma familie „M.S”, în stil rococo. Sub scut se
afl o e arf cu deviza: „Cu noi Dumnedeu”.
Acest blazon, dup tehnica execu iei i dup
inscrip ie, pare s fi fost confec ionat în primii ani
dup Unirea Principatelor. Simbolul heraldic – acvila
cruciat încoronat simbolizând nostalgia pentru
tronul celuilalt principat – Muntenia, care i-a fost
oferit, în anul 1839, de Ion Ghica, emisarul „partidei
na ionale” muntene, precum i dorin a acestuia de a a

__________________________________________________________________________________________
Viaductului Poiana Largului; - pe lacul de acumulare
POIANA TEIULUI din satul Poiana Teiului;
- vân toare sportiv pe fondul de vân toare a Ocolului
Comuna Poiana Teiului se afl la o important Silvic Galu.
intersec ie de drumuri dinspre Moldova spre • Cultural- tiin ific:
Transilvania i invers. Aceast intersec ie este - vizit la muzeul zoologic „Constantin Romanescu”
marcat prin existen a viaductului de la Poiana din satul Dreptu;
Largului, nu departe de „Piatra Teiului” – monument - alte puncte turistice care pot fi vizitate de turi tii în
al naturii. tranzit:
În spa iul geografic al comunei se pot realiza a) o moar cu ap – pe Pârâul Bol ului, din satul
urm toarele forme de turism: Petru Vod – la Gh. Bârsanu
• montan: b) 2 fier rii în satul Dreptu, proprietari Ion Olaru i
- la stânile din acest spa iu; Ion Macovei.
- la sfânta m stire „Sfin ii Arhangheli Mihail i c) pensiuni turistice: la punctul Poiana Largului, în
Gavril” (impactul religios) – sat Petru Vod imediata apropiere a viaductului Poiana Largului,
• Sportiv: proprietari: Mihai Cr ciun i Gh. R zmeri ;
- pe lacul Bicaz (Izvorul Muntelui) în zona d) stânca Piatra Teiului, .a.
Prof. Scripcaru Paul-Vasile i Scripcaru Bogdan
 ARA HANGULUI pagina 5 Anul 13, nr 48
INCITARE LA LECTUR
=====================================================================================================
===============================================================================================
EMINESCU ISTORIC, PRE UIT DE NICOLAE IORGA
“MILENIUL ÎNTUNECAT”

Cartea este foarte dens si concentrat cu

Autorul Dan Ion Predoiu – Membru titular
al Academiei Oamenilor de tiin din România,
membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din
România – impresioneaz , de la început, prin titlul
completat cu, ”MILENIUL ÎNTUNECAT” al celor
1000 de ani de interzicere a denumirilor “dac” si
“Dacia”
Cartea este bine structurat i gândit pe
patru p i distincte, dar rela ionate din punct de
vedere conceptual.
l Originea, unitate si continuitatea noastr în
spatiul românesc
l Eminescu – istoric al originii noastre dacice
l Lupta pentru men inerea limbii române
l Reconstituirea datelor mileniului întunecat
date istorice, este esenta titlului. Are un continut
complex, referindu-se la limb , economie, politic ,
istorie, cultur , religie, evolutia claselor sociale, etc.
Titlurile foarte scurte si sugestive incit la citire si
nu poti s ri peste ele, f s le fi citit. Este o istorie
am nuntit documentat , romantat , pl cut ,
agreabil si se citeste cu interes.
Pentru a sugera elemente combinate de proz
– poezie, autorul apeleaz la textele lui Eminescu
precum ”Rug ciunea unui Dac”, în care poetul se
roag pentru dusmanul s u care a hot rât interdictia
de a folosi numele de ”dac” si de ”Dacia” sau
”Memento mori” ca dovad a convingerilor
profunde ale poetului privind descendenta dacic a
poporulu român ca si moto-ul din Scrisoarea I ” i
când propria ta viat singur n-o stii pe de rost, O s -
i bat al ii capul s-o p trunz cum a fost?”
Apreciez efortul depus de autorul c ii ani
de zile pentru invesigarea unui însemnat material
documentar, care i-a permis s redacteze o carte de
referint în domeniu, util pentru tot românul dornic
cunoasc trecutul neamului românesc.
M bucur faptul c am o astfel de carte în
biblioteca mea. Felicitându-l pe autor cu acest prilej,
tept cu interes alte apari ii în domeniu.
Doctor în economie, Susana Geangal u
Piatra Neam

De re inut:
E mai bine s ai jum tate din ceva, decât totul din nimic.
Lipsa bucuriei schilode te sufletul oricui.
Compromisurile, oricare ar fi ele, nu te las s te înal i.
Prietenia sfâr te acolo unde începe neâncrederea.
Disperarea se na te din teama c Dumnezeu nu mai este lâng noi.
Mul i pierd micile bucurii ale vie ii, a teptând marea fericire.
nu faci r u nim nui, ca s nu- i faci r u ie.
 ARA HANGULUI pagina 6 Anul 13, nr 48

RESTITUIRI

În vara anului trecut, fiind într-o vizit la domnul Galinescu, l-am rugat s scrie ceva despre esul
Hangului, vestitul es despre care înc î i mai amintesc hanganii mai în vârst . Dup cîteva zile, fiind iar i
în vizit la domnul Galinescu, acesta mi-a înmânat un caiet simplu, pentru colari, ale c rui prime foi erau
scrise de propria mâna. Con inea evocarea intitulat esul Hangului.
Consider c cele ce au fost scrise pentru hangani trebuie redate hanganilor, adic celor pe care
domnul Galinesu i-a pre uit în mod deosebit.
profesor, Gheorghe Drug

“Pentru cei ce am tr it i
ne-am n scut la munte, spa iul
aluvionar mai larg, format în
aval de confluen a pârâului
Hangu cu Bistri a, ni s-a p rut o
întindere destul de mare, c ruia
locuitorii i-au zis simplu, „
esul Hangului“.
i, întradev r, ini ial, în
special dup împropriet rirea
din 1921, dup primul r zboi
mondial, parcelat, f garduri
între propriet i i f case,
aceast mic depresiune
intramontan merita denumirea
de es.
oseaua na ional care
îl traversa îl împ ea în dou ,
era situat paralel cu Bistri a i
era numerotat , kilometric de la
Bac u. Kilometrul 102 era în
centrul Buhalni ei, vis à vis de
cârciuma lui Chele Victor, iar
kilometrul 103 era la poarta
arinii, unde st tea muzicantul
Albin , unde se limita esul
Hangului cu satul Buhalni a, iar
la Hangu, poarta arinii era la
km. 105 _+ 600, deci, în lungime
esul Hangului avea circa 3 km.
i era lat de 1 km i 500 m.
Parcelele împropriet ri ilor erau
pe partea stâng a oselei spre
ESUL HANGULUI
nord, iar partea dinspre sud era
islazul vacilor cu lapte din Gura
Hangului. Pentru fiecare parcel
exista drum de acces.În lungime
esul avea o teras aluvionar ,
cu o diferen a de nivel pân la
10 m., numit Coasta esului.
Nu erau case de locuit decât
numai pe la km, 105, spre nord
de osea unde locuiau familiile
Vasile Herlea zis i aranu i
Boboc i Gheorghe Aboanei zis
i Zaharia, iar pe la km. 104 +
500, la sud de osea, Aftanas
Cre u i Costic Ursu. Aceasta
era prin deceniul 3, secolul XX,
fiindc , în deceniile 4 i 5, mul i
dintre cei împropriet ri i i-au
construit case i a devenit
prelungirea satului Gura
Hangului, pân la Aftanas
Cre u.
Hotarul între Hangu i
Buhalni a era la km. 104 unde
era i o fântân , bine plasat
pentru cei care mergeau pe jos.
În lungul esului, spre
nord, cam la picioarele pantei,
mai era un drum care lega
uli ele dintre parcele i cu
Hangu (Malu-Netedu), pe care
un b trân din Hangu, Aftanas
Farca anu, l-a numit „ Drumul
Datornicilor“, explicându-mi c
De TEOCTIST GALINESCU
acei locuitori care aveau datorii,
nu mergeau pe drumul mare
oseaua), ci pe acest drum
turalnic.
În adev r, „ Poarta
arinii“, era poarta care bara
drumul ( oseaua na ional ), cu
paznic retribuit de s teni, pentru
a nu permite vitelor r zle e s
distrug ogoarele.
Pe islazul vitelor, vacile
erau p zite de un cet ean numit
car. Diminea a prelua vitele
la „ Poarta arinii“ i le preda
tot acolo. Pe islaz nu erau
copaci i nici ad post pentru om
sau pentru vite, pentru vremuri
cu soare puternic sau cu ploi i
furtuni.
Pe es, ca i pe ogoarele
din sat, se cultiva, în special,
porumbul h ng nesc sau
pu oi, cum îi spuneau
hanganii. S-au mai cultivat
grâu, secar , ov z, trifoi,
lucern , sfecl furajer i alte
culturi. Ar turile se f ceau cu
plugul tras de boi sau cu cai.
Erau între inute cu dou pra ile
i numai rareori, când erau ploi
multe, se efectuau trei pra ile,
pentru a nu n di buruienile,
culturile
- continuare în pag.7-
 ARA HANGULUI
ESUL HANGULUI
i coala era
împropriet rit cu vreo dou
hectare în folosin a directorului
colii i erau
lucrate de elevi, pentru
îndrum ri agricole, dar i cu zile
de clac , prestate de p rin ii
elevilor.
Porumbul se recolta
rupându-se de pe strujan, pe
ogor; era transportat acas i
seara se f ceau a a zisele cl ci,
în special cu tineret, se cânta, se
recita , se spuneau basme. Îmi
amintesc de un ran analfabet
care ne recita poezia cu vaporul
Titanic. Îl chema Vasile Marian,
care cânta cu o voce de tenor-
bariton. Cât comoar din
crea ia popular spontan , pe
care, dac a fi putut s o
înregistrez, ar fi fost de o
valoare deosebit . La cl ci am
aflat - versificat i cântat -
drama arderii bisericii de la
Coste t-Arge :
Foaie verde de cire i
Ce stai, Doamne, i jele ti,
Nim nui nu poveste ti
De focul de la Coste ti
. esul Hangului, pe islaz,
Într-o zi de s rb toare
Cam pe la Vinerea Mare
Când prohodul se cânta,
O coroan foc lua.
Sare lumea ca s-o sting ,
Alt coroan s-aprinde,
i vezi, Doamne, cum ardea,
Nimeni, Doamne, n-o stingea.
( atât îmi amintesc-n.a.)
Era o biseric de lemn
cu geamuri mici, cu u strâmt ;
credincio ii s-au îngr dit în
pagina 7
continuare din pag.6
i n-a mai putut nimeni ie i
i a a au ars i oamenii.
Strujenii erau secera i i
lega i în snopi, sau erau cosi i i
cl di i în girezi, nutre pentru
animalele mari, în timp de
iarn .
La Poarta arinii era i
casa laui Gheorghe Zaharia (
Aboanei), care, întreprinz tor,
avea i o pr lioar cu m rfuri
necesare s tenilor, dar cuno tea
i meseria de brutar, realizând
pâine coapt la cuptor, deosebit
de gustoas , pe care, rupând din
scobitur , o mâncam aproape pe
jum tate, pân acas , când
eram trimis dup pâine.
Odat , dup ce am ie it
cu pâinea din pr lie, m-a oprit
un cet ean i mi-a cerut s -i
dau pâinea. N-am protestat i i-
am dat-o. M-a chemat s merg
cu el în pr lie la Zaharia.
Cet eanul a verificat cântarul
dac este corect i a cânt rit
pâinea, care avea un kg. L-a
felicitat pe Zaharia, care i s-a
adresat cu titulatura de „ Domn
Primar“. Primarul era Toader
nescu.
a servit i ca aerodrom pentru
avioanele sanitare. Când se
întâmpla s aterizeze vre-un
avion, tot satul, cu mic, cu
mare, alerga s -l vad de
aproape. Am alergat i eu odat .
Vis à vis de lotul colar,
la sud de osea pe islaz, afost
amenajat un teren de fotbal cu
por i de m rime normal i a
fost ridicat i un pavilion dintr-
un brad înalt de 7-8 m., iar la
activit ile str jere ti era în at
tricolorul în timp ce se cânta
Anul 13, nr 48
imnul str jerilor: „ Trei culori
cunosc pe lume“. Asta în timpul
regelui Carol al II-lea. M rturie
-exist o fotografie la
inaugurarea terenului cu preotul
Mihai Galinescu, înso it de
dasc lul Gavril Galinescu, în
costum na ional, oficiind Te
Deum-ul, cu participarea
înv atorilor, s tenilor i
str jerilor, care stau în genunchi
. ( între 1935-1940).
În timpul
primului r zboi mondial,
preotul Mihai Coroam ( înfiat
de preotul Vasile Coroam de la
Stejaru-Pâng ra i) era elev la
coala Normal i a venit in
vizit la dasc lul Ion Galinescu,
unchiul s u. Era o iarn foarte
grea i pe esul Hangului
oseaua nu se mai cuno tea
decât dup stâlpii de telegraf.
De i Mihai a fost sf tuit s nu
plece de la Ion Galinescu, pe o
a vreme i asupra nop ii, spre
Stejaru, curajos, a plecat. A
auzit urlete în dep rtare. Nici o
cas prin apropiere
Singura sc pare nu
puteau fi decât stâlpii de
telegraf i sim ind apropierea
unei haite de lupi, de fric a
reu it s se aburce pe un stâlp
pân la paharele de sus inere a
sârmelor, iar lupii roat
împrejurul stâlpului i a teptau
le pice prada. Noroc c
tocmai s-a nimerit s traverseze
esul o caravan de c i,
care au f cut larm i lupii au
fugit i Mihai a sc pat
întorcându-se la unchiul s u , la
Hangu
continuare in pag.8
 ARA HANGULUI pagina 8 Anul 13, nr 48

ESUL HANGULUI continuare din pag.7

.
O alt istorie cu lupii care h duiau in haite iarna pe esul Hangului, s-a întâmplat în seara de 7 ianuarie
de Sfântul Ioan, prin deceniul 4, secolul XX.
Tata, Ioan Galinescu,cânt re bisericesc i bun gospodar, era bine v zut în sat. Au venit in vizit , de
patron, preotul, înv tori, avoca i i al i prieteni, neinvita i. Bineîn eles preg tirea era corespunz toare i se
cea fa .
Avea vreo 30 de oi i în seara patronului au fost uitate s fie închise în grajd. Lupii au dat târcoale i
sindu-le neasigurate au f cut mare hram omorându-le aproape pe toate.
Erau la Poarta Tarinii, la sud de osea, pe izlaz, ni te gropi mari r mase de la construc ia oselei, adânci
de 5-7 metri.
La 22 iunie 1948, când am fost arestat, ma ina a avut o pan de curent chiar în dreptul acelor gropi. Era
o noapte întunecoas . Comisarul Aram i oferul erau preocupa i de rezolvarea penei i m-am gândit ce ar fi s
fug, fiindc cuno team locurile, dar m-am socotit c poate fi o curs . Am aruncat doar volumul de poezii al lui
Octavian Goga, care mi-l luase la perchezi ie i pe care eram isc lit. L-am g sit acas , dup 5 ani, când
am fost eliberat.
===============================================================
PROIECTE ÎN HANGU

Domnul Gavril Lupu, se afl la cel de-al treilea mandat de Primar al comunei
Hangu. Acest fapt denot c cet enii comunei l-au ales în anul 2000, pentru c au avut
încredere în el ca om, dar mai ales ca reprezentant al intereselor lor i l-au reales, în 2004
i, mai apoi, în 2008, pentru c nu i-a dezam git, pentru c i-a respectat promisiunile i,
pentru c , a dovedit c le este al turi, prin toate proiectele care s-au materializat în
comuna noastr , în aceast perioad , în care a exploatat orice oportunitate oferit prin
accesarea de fonduri nerambursabile, pentru a îmbun i condi iile de trai ale
hanganilor.
Printre proiectele derulate anul acesta, amintim c s-a aprobat “Proiectul Integrat
pentru “Alimentare cu ap , canalizare, sta ie de epurare i modernizare drumuri
comunale în Buhalni a, Groz ve ti i Rugine ti”, în valoare de 2,5 milioane Euro, urmând
a se efectua licita ii pentru întocmirea proiectului tehnic i pentru firma care va efectua
lucr rile. Amintim i proiectul prin care se urm re te construirea, în centrul comunei
Hangu a unei S li de sport, de dot rile c reia vor beneficia to i cet enii comunei.
Lucr rile la sala de sport vor începe la finele acestui an.
Pentru a înfrumuse a aspectul comunei, se urm re te amenajarea unui parc, în
centrul comunei, cu spa ii verzi i locuri de joac pentru copii, proiect trimis spre
aprobare, la Ministerul Mediului.
În acest moment, pe masa de lucru, se afl “Proiectul Integrat intercomunitar
Hangu – Poiana Teiului – canalizare, sta ie de epurare i modernizare drumuri comunale,
în Hangu, Chiri eni i Groz ve ti”.
REDAC IA
 ARA HANGULUI PAGINA 9
Un Cet ean de onoare al comunei Poiana Teiului
NICOLAE ALECSANDRESCU (n. 1923)
l Scrieri ale sale:
- Trilogia Lungul drum al rug ciunii compus
din:
1. Roman a unei tinere (Povestiri de pe Valea
Bistri ei, 1985)
2. Prizonierul îndr gostit , Roman, 1989
3. Femeia fiordurilor , Roman, 1986.
Iubiri neîmplinite (Incorigibila), Roman, 1993
Poiana margaretelor”, Volum de versuri, 1988
splat târzie , Povestiri, 1993 .a.
l Fragmente din opera sa:
”Nic ieri în lume nu e mai frumos, mai bine ca la
noi pe Valea Muntelui”
(“Roman a unei tinere i”, p. 28)
”În perioada 23-26 mai 2000, regina Margareta a II-
a a Danemarcei, a venit în ara noastr , în România.
Eveniment. Cu aceast ocazie a vizitat i ora ul
Piatra Neam în drum spre m stirile din nordul
Moldovei.
De data asta am z rit-o, am putut s-o v d i la
televizor. Poate c ar fi fost bine s -i fi oferit în dar,
un exemplar din cele trei volume scrise de mine
despre frumoasa Danemarc , despre familia regal
... dar.”
Nu m-am putut apropia de un ”asemenea oaspete de
onoare”, de o veche cuno tin , din cauza puzderiei
fruntea rii, in primele rânduri i în func ii înalte ...
Asta-i...” (însemn ri, 20 iunie)
Anul 13, nr 48
Obs: Nicolae Alecsandrescu a fost i pilot de r zboi,
prizonier în câteva ri din Europa. În Danemarca: a
fost re inut i în închisoarea GRENA, de unde a fost
gra iat de fostul rege al Danemarcei – Cristian al X-
lea. Despre aceast
ar scrie în c ile sale: Prizonierul îndr gostit i
Femeia fiordurilor .
În ara lalelelor a lucrat i la o intreprindere de
comer exterior, firma HOKI, din ora ul
HORSENS.
”La podul cel vechi din Zahorna, la una din c soaie,
sub ea, tr ia o lostri . Se construia podul cel nou
din beton. Un inginer din Bucure ti era a teptat în
vizit pe acest antier. Trebuia s fie primit mai
aparte. Inginerul italian, LO CATELLI, care
conducea lucr rile de construc ie a podului, a a ezat
dinamita la c soaie i au prins lostri a ...
Biata ... a gemut îngrozitor când au scos-o afar din
ap , pe uscat. Oamenii au mai lovit-o în cap i cu
toporul. A mai gemut de câteva ori ca un copil încât
i rupea inima de durere.”
Povestiri de pe Valea Bistri ei , p. 68)
”Când venea luna lui septembrie, mama, dup ce-mi
termina de sp lat, îmi c lca cu mult grij hainele,
le împ turea frumos, le netezea cu mânile ei
muncite, apoi, pe ascuns, cu dosul palmei î i tergea
lacrimile ce se rostogoleau gr bite pe obraz.”
Povestiri de pe Valea Bistri ei”, p. 71)
(Restituite pentru tipar de prof. DOREL I. RUSU,
Topoliceni, 28 iulie 2008)
De re inut:
Sunt poveri pe care nu se cuvine s le
abandonezi i nici s le a ezi pe umeri
str ni .
Adolescen a este vârsta când toat
vitregia existen ei, se tope te în puterea de
neânfrânt a inocen ei.
În adâncul sufletului, fiecare dintre noi
ar vrea s fie în eles, iubit i apreciat.
 ARA HANGULUI pagina 10 Anul 13, nr 48

i noi în ara Hangului

„ Ceahl ul, realitatea unui mit”
problem de origine a limbii i a neamului nostru.
- În 2008 a v zut lumina tiparului cartea E un tezaur de nepre uit, care trebuie p strat în
„CEAHL UL, REALITATEA UNUI MIT”, întregime”.
lucrare cu caracter monografic, elaborat de prof. Pretutindeni, în spa iul Ceahl ului, dar i în
Dr. Daniel Dieaconu i prof.dr. Iulian împrejurimi, se g sesc stânci cu înf ri ciudate pe
ndulache, cuprinzând un studiu complex i care imagina ia poporului le-a împodobit cu
aprofundat asupra Muntelui Ceahl u i a zonelor frumoase povestiri i legende, care sporesc faima
limitrofe acestuia. locului.
Realizat în excelente condi ii grafice, înso it de Scriitorul Dumitru Alma , spunea c f
i, plan e i numeroase poze cu valoare legende, Ceahl ul ar fi un munte anonim, o
documentar , dintre care multe cu o vechime pustietate de piatr . Unele legende i toponime
apreciabil , aceast lucrare, prin volumul i calitatea ascund taine a c ror fire nev zute duc spre vremi
informa iilor, prin zestrea de idei con inut , ancestrale i lumi celeste. Autorii s-au str duit s le
satisface exigen a unor lucr ri tiin ifice cu multiple tâlcuiasc sensul i s le afle obâr ia.
valen e. Un spa iu generos s-a acordat folclorului,
Iubitorul istoriei acestor locuri, turistul în c utare de tradi iilor, obiceiurilor i vie ii spiritual – religioase,
frumos i inedit, vor g si înc o c uz , iar subiecte adesea
cercet torul , un bogat material documentar.
Autorii, de i prin i de obliga ii profesionale, au
si r gazul necesar unei astfel de intreprinderi
(deloc u oar ), care reclam timp, efort i pasiune.
Prima parte a lucr rii (capitolele I – VIII)
este afectat evolu iei colectivit ilor umane din
acest spa iu, în condi iile fr mântatelor evenimente
istorice i a existen ei marii propriet i mo iere ti,
cu rela iile ei specifice, cu detalieri privitoare la
toponimie, la fondul legendar, la tradi ii, obiceiuri i
credin e, la firea, portul i înf area munteanului
de aici. Vestigiile arheologice probeaz existen a
omului în acest areal, înc din epoca pietrei (80 –
70000 ani î.d. H.) i a prezen ei lui în toate epocile
istorice. Rezistând vicisitudinilor, participând la
evenimentele istorice i la toate marile înf ptuiri ale
poporului nostru, ducând o permanent lupt de
emancipare social , f urindu- i o cultur material
i spiritual cu pregnant specific local, i-a
demonstrat perenitatea i ata amentul fa de glie.
Toponimiei locale i s-a acordat aten ia cuvenit .
Acest domeniu vast, divers i atr tor, care poate
oferi pre ioase informa ii, este incomplet cercetat la
nivel na ional. Renumitul cercet tor V. Turcu (din
Izvorul Alb) spunea c aceasta est „O str lucit -continuare in pagina 11
crea ie de milenii a poporului român i a înainta ilor
lui – tracii, dacii sau ge ii i romanii.Aceasta este o
 ARA HANGULUI pagina 11 Anul 13, nr 48

„ Ceahl ul, realitatea unui mit”

-continuare din pagina10

inedite, înv luite în mister. Se crede c Ceahl ul este vestitul Kogaion – muntele sacru al daco-ge ilor, unde
luia zeul lor suprem Zamolxis i c ar fi înzestrat cu puteri divine. Despre Stânca Dochiei, distrus , în
bun parte, de avalan a din 1704 i legenda acesteia, prin ul c rturar Dimitrie Cantemir spunea acum câteva
secole c „E probabil s fi servit pentru cultul idolilor acelor neamuri”, iar reputatul istoric N. Densu ianu
(Dacia preistoric ), socotea acum peste un secol c Stânca Dochiei este „ una dintre cele mai importante i mai
colosale statui megalitice ale Daciei
rb toarea Muntelui Ceahl u sau „hramul muntelui” de la 6 august ( care s-a men inut pân în ultima jum tate
a secolului trecut) este, de asemenea, socotit de unii cercet tori ca fiind de sorginte dac . În acest sens prof.
universitar dr. docent Victor Tufescu conchide c , aceasta este „un fel de evocare a vechiului cult uranian i
solar al str bunilor no tri daci”. Autorii au poposit asupra acestor aspecte, argumentându-le cu vechi i
minunate poze edificatoare.
Este reliefat pregnant i efervescenta via spiritual . În era cre tin , Ceahl ul devenind un s la
al pustnicilor i a multor a ez minte monahale, este socotit de c tre cea mai autorizat voce – arhimandrit
Ioanichie B lan – „munte sacru al românilor, care împreun cu împrejurimile lui ar constitui, dup
tradi ie, una din cele mai vechi vetre de sih strie de pe p mântul rii noastre.”
În viziunea unui c lug r de la Muntele Sinai, care a tr it în secolul al VII-lea, Golgota, Athosul,
Ceahl ul .a. sunt mun i sacri.
Partea a doua a lucr rii este afectat unui studiu tiin ific complex, sub raport geomorfologic,
climatologic, hidrologic i biologic, încheind cu date privitoare la popula ie i o analiz aprofundat asupra
poten ialului turistic al zonei. Sunt sco i în prim plan factorii care confer Ceahl ului caracter de unicitate,
printre care marea diversitate de relief, varietatea i bog ia florei i faunei, a apelor ce- i au obâr ia în coasta de
piatr a muntelui i care, în încle tarea lor cu duritatea stâncii, formeaz
spectaculoase chei i cascade (Cheile Bistrei Mari, Cascada Duruitoarea, etc.). În scopul conserv rii acestor
valori tiin ifice i peisagistice, s-a înfiin at Prcul Na ional Ceahl u”.
Sunt descrise sugestiv, locurile dense în valori peisagistice din zona înalt a muntelui, punctele de
belvedere i traseele turistice cu ce au ele mai reprezentativ. De re inut c cele apte trasee turistice care
traverseaz , în întregime, aria protejat , ofer , cu generozitate, iubitorului de drume ii montane aproape întreaga
zestre de m re ie i sublim a b trânului rege al Carpa ilor Moldovei. Nu sunt omise nici oglinda mirific marii
întinderi de ape – Lacul de acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz , cocheta Sta iune Dur u, din pridvorul
Ceahl ului, monumentala biseric a Mân stiri Dur u, cu originala ei pictur apar inând lui Nicolae Tonitza i
ucenicilor s i, b trâna biseric de „La Palat” (din 1639) a fostei mân stiri Peonul, cu arhitectonica ei sobr i
armonioas , în stil tefanian i multe alte obiective care sporesc poten ialul turistic al acestui spa iu carpatin.
În finalul acestei sintetice i modeste prezent ri a instructivei i atractivei lucr ri „Ceahl ul, realitatea
unui mit”, în care acurate ea i grija pentru respectarea adev rului au constituit un imperativ, opinez c autorii
i-au demonstrat clasa, dar i generozitatea, punând la dispozi ia publicului larg o lucrare elaborat , important
sub multiple aspecte, pentru care merit considera ia i gratitudinea noastr .

redactat de inginer Mihai Bulai Ceahl u, 25 august 2008

 ARA HANGULUI pagina 12
CERCUL DE PROZ
Magia p durii în plin toamn
Este o dup -amiaz dezmierdat de vântul
pl pând de toamn .M plimb, domol, pe poteca
impodobit de frunzele i nucile imbr cate în
i zdren uite din care curge mustul amar.
Stratul gros al frunzelor galben-maronii a reu it s
rgineasc c rarea . P durea trist , aproape
moart , fiindc a ignorat verdele, este acum pustie.
Singurii amici care i-au mai r mas sunt vântul si
frigul.
Intru în padure i v d, uimit , cum pare totul
o magie a locurilor tainice, a locurilor ce ar putea
însemna o minun ie pentru mul i dintre
noi. Farmecul toamnei a schimbat totul în ceva
nemaiv zut , trecând de la « foarte frumos » i
ajungând la expresia « ceva ce n-a mai v zut
mântul » . Lâng mine, râul ce înca i-a mai
strat limpezimea, e m rginit, de o parte i de alta,
de covorul de frunze multicolore, iar cerul,
alt dat senin, e acum , p tat peste tot de nori gri.
Copacii sunt tri ti, fiindc le-au pierit mul i
dintre fra i, maroniul închis fiind culoarea lor
preferat , în acest anotimp. Fiecare lucru are o tain
a sa , una mai special ca alta , dar taina potecilor,
ascunse sub frunzele ucise de sufletul rece i
Anul 13, nr 48
neândurat al toamnei, r mâne ca o confirmare a
idealurilor noastre, destr mate uneori, de
împrejur ri ciudate..
Poate c nimic nu e mai trist decât strig tul
rilor speriate de b trânul vânt rece i nemilos ce
este st pân peste întregul inut.
Soarele palid, se strecoar printre norii care
se adun cu repeziciune pe cer. Dintr-o dat ploaia
a început s p lmuiasc , cu fiecare pic tur , copacii
dezgoli i, iar vântul, sup rat ridic frunzele ude de
la p mânt, într-un dans ciudat . Ceata rece, îi joac
feste întregii p duri Gândul m poart la greierii
însp imânta i c vor r bda , din nou, o iarn
intreag , de foame i de frig..
R coarea serii se las încet , iar noaptea i i
terne perdeaua ce oas i umed , peste p mântul
mohorât. Îmi deschid umbrela i cu pa i m run i,
dar grabi i, m îndrept spre cas . M gândesc i la
faptul c , p rile i-au p sit, de mult cuiburile,
iar oamenii au uitat de magia p durii în plin
toamn i stau la gura sobei ascultând trosnetul
lemnelor mângâiate de fl rile fl mânde ale
focului.
GHEORGHIU LAURA (clasa a VII-a) coala
Hangu
 ARA HANGULUI
OPORTUNIT I PENTRU ELEVII COLII HANGU
= Proiectul coala Virtual
Crengile uscate ale arborilor se leag
anost în v zduhul ce apas ca o plapum grea peste
sufletul u or de copil. Dup mult timp de când
drumul ce duce c tre coal a r mas pustiu, iat c
apar i primele cete de copii zgomoto i, cu ultima
a verii în mâini, buchete colorate i
înc rcate cu parfum.
Cu experien a înc proasp a vacan ei ce
tocmai s-a încheiat, to i încearc s p easc cu
dreptul în noua încercare educativ ce îi a teapt .
Astfel, 11 elevi ai colii Hangu au avut ocazia s î i
dezvolte capacitatea de comunicare i socializare,
i fac noi prieteni i s descopere locuri
interesante, s i îmbog easc cuno tin ele de
informatic i s observe activitatea educativ a
altor coli, în cadrul proiectului „ coala Virtual ”.
Scopul proiectului este familiarizarea
elevilor cu lumea virtual , crearea de leg turi între
elevii colii cu clasele I-VIII Hangu i elevii din
medii similare, din diverse zone ale rii, prin
folosirea capacit ii tehnologice realizat prin
Proiectul „ECONOMIA BAZAT PE
CUNOA TERE”. Obiectivele Proiectului „ coala
virtual ” au fost urm toarele:
• ini ieze elevii în folosirea internetului;
stabileasc rela ii de prietenie cu elevii colilor
partenere;
• comunice prin intermediul e-mail-ului,
chat-ului i a forumurilor;
• promoveze bunele practici i s integreze
lec iile înv ate;
• asigure un cadru de colaborare i un
schimb de idei între colile implicate în
proiect;
• ofere mijloace pentru înt rirea capacit ii
resurselor umane din coli cu accent pe
utilizarea TIC în predare;
• stabileasc i s utilizeze comunit ile de
bune practici (schimbul de experien e
ARA HANGULUI
pagina 13 Anul 13, nr 48
=
• între coli) pentru a împ rt i informa ii i
resurse;
• ofere feed-back pentru obiectivele
educa ionale i pentru activit ile
Proiectului;
• încurajeze utilizarea resurselor existente
pe internet pentru dezvoltarea parteneriatelor
• i pentru schimbul de idei i de experien e
pozitive între coli;
• constituie un grup de persoane-resurs
(compus din membrii cei mai activi ai
echipelor de implementare a proiectelor)
care s ac ioneze ca o real comunitate de
practic i s poat oferi sprijin i
consultan în etapele ulterioare de
implementare a activit ilor în cadrul
proiectului ECONOMIA BAZAT PE
CUNOA TERE.
Proiectul a fost structurat pe 3 p i:
1. S dezleg m tainele Internetului!
Aceast etap a durat 1 lun i a avut 14
participan i. S-a realizat sub forma unor întâlniri în
care domnul profesor Marcoci Vasile i-a introdus pe
elevi în lumea calculatorului i le-a pus la dispozi ie
cuno tin ele sale despre computer, internet, cât i
despre mijloacele de
comunicare specifice acestuia (chat, mail, forum).
Astfel, elevii vor putea coresponda electronic cu
colegi din 5 coli: Ostra – Suceava, Cristine ti –
Boto ani, Târgu Frumos – Ia i, Traian – Bac u i
nd rei – Ialomi a.
2. Cine sunt colaboratorii no tri?
Respectiva etap s-a desf urat în timp de 6
sapt mâni i a constat în deplasarea în
localit ile de provenien a colaboratorilor în
scopul cunoa terii cât mai bune a partenerilor,
realiz rii unor prietenii durabile, identific rii
punctelor de interes comun (adrese e-mail, hobb y,
etc.).
-
. - continuare in pagina 14
pagina 14 An13, nr.48
 = Proiectul coala Virtual
Noroco ii elevi care s-au putut bucura de excursia
ce a durat 5 zile i de ospitalitatea i buna dispozi ie
oferite de gazde au fost: Moro an Corina,
Gheorghiu Laura, Irimia Bianca, Crudu Maria,
Munteanu Oana, Hagiu Bogdan, Prun Mihai,
Pancu Sergiu, Bostan Florin, Munteanu Bogdan i
Brânzuc Eusebiu. Ei au fost atent supraveghea i de
d-na înv. Munteanu tefania Carmen, d-nul prof.
Caraz Gheorghe i de managerul de proiect Conu
Mihai.
3. Colaborare virtual
Pe parcursul acestor 2 s pt mâni elevii vor
discuta on-line, vor face schimburi de materiale
=
- continuare d in pagina 13
diverse în scopul realiz rii unor expozi ii virtuale.
Încheierea proiectului i diseminarea informa iilor
va avea loc în cadrul unei festivit i cu acordare de
premii i diplome în care elevii vor putea face
schimb de idei, p reri i sugestii.
Înc o dat clopo elul anun din nou
începerea anului colar i îi cheam pe elevi în
ncile lor. A mai trecut o var , am mai crescut de
când ne-am întâlnim ultima oar . Îns nu am l sat
timpul s treac far rost. Cu fiecare secund am
înv at mai multe, am devenit mai în elep i. Am
înv at s ne pre uim ara i pe cei de al turi, am
înv at s tr im în societate.

A consemnat,
Munteanu Cosmina-Oana

Grupul de participan i la proiectul “ coala Virtual ”.

ARA HANGULUI pagina 15 Anul 13, nr 48

Scriitori hangani
„Din „universit ile” scriitorului Gheorghe Moro an
Opera sa de excep ie în literatura românâ
contemporan i modern , va fi mai u or în eleas i
gustat de critica literar i de c tre cititorii ei, cu
dou condi ii:
- s se in seama de toate „universit ile vie ii” pe
care le-a absolvit magistratul – scriitor;
- s nu uite nimeni, c domnia sa este n scut pe
Valea Muntelui, din jude ul Neam .
Scriitorul s-a n scut pe 21 martie 1953, în
comuna Hangu, din jude ul Neam . Tata – Ion
Moro anu – originar din zona Maramure , a fost
pluta pe râul Bistri a. Om ferche , curat, dichisit, în
final înghi it de apele aceluia i râu, în zona
viaductului de la Poiana Largului. Mama – Ecaterina
- din familia lui Haralambie Bejan, din Hangu, o
„intelectual ” cu patru clase, n scut din flori. Ea i-
a ajutat cei doi copii, pe Dan i pe Gheorghe, lucrând
prin diverse locuri.
Viitorul scriitor a r mas numai cu mama,
când avea doar trei ani.
Primii ani ai copil riei îi petrece în lumea de
odinioar de pe esul Hangului. Amintirea suprem ,
total , a copil riei tr ite la Hangu, este perioada când
ARA HANGULUI pagina 15
a locuit cu mo ul s u, Haralambie Bejan, la
izvoarele pârâului Hangu, în locul numit Bol u.
„Vremea Bicazului” (când s-a construit barajul de la
Bicaz i hidrocentrala de la Stejaru) i-a obligat
familia s se str mute în Piatra Neam i Dumbrava
Ro ie, pe un câmp plin de „somnoroase”. Pentru
familie, urmeaz o perioad de mari lipsuri materiale
. Casa de la munte, adus aici lemn cu lemn, este
ref cut cu greu. O alt parte a copil riei se scurge
aici, în zona „str muta i”, la Dumbrava Ro ie sau la
Cut.
Primele clase primare le face la coala
primar din comuna Dumbrava Ro ie, unde cite te,
în continuare din „c ile copil riei”. Pasiunea pentru
lectur o va p stra toat via a.
Gimnaziul l-a urmat la Piatra Neam (o clas
i la Bac u). Clasele liceale la Liceul Petru Rare . Ca
licean joac într-o pies de teatru pe scena Teatrului
Tineretului din Piatra Neam . La final de liceu,
prime te un ajutor b nesc din partea profesorilor s i
Mihai Manca i Emilia Danetti. Doamna Danetti,
care i-a fost profesoar de francez , i-a insuflat
dragostea i respectul pentru limba, literatura i
cultura francez .
De i copil ria i-a fost destul de liber , dar
plin de valuri de am ciune i, în gimnaziu sau în
anii de liceu, în sufletul s u a ars ideea c „într-o zi”
va reu i s fie mare scriitor”.
Pentru a câ tiga ceva bani, copilul Gheorghe
Moro anu a vândut sticle goale, fier vechi, zmeur .
În vacan ele colare i dup terminarea
liceului a lucrat pe antiere. Astfel, îl g sim ca
muncitor instalator la blocurile care se construiau în
Piatra Neam , tot ca muncitor la un depozit de
bu teni din Piatra Neam , la por iunea de
„autostrad ” între Piatra Neam i S vine ti,
pedagog la internatul colii Buhalni a, din comuna
Hangu. Din primul salar i-a cump rat multe c i.
A urmat perioada execut rii stagiului militar,
timp în care a conceput i „Jurnalul s u de armat ”
(aranjat pe hârtie în ace ti ani).
(continuare în pag.15)
Anul 13, nr 48
 „Din „universit ile” scriitorului Gheorghe Moro an
continuare din pagina 14
Dup anii de milit rie lucreaz ca muncitor la Uzina de Fibre Sintetice S vine ti, apoi ca betonist la tunelul Ta ca
– Bicaz. La acest tunel a fost un loc de munc greu. În cinstea muncitorilor de la acest tunel de aduc iune a apei, scriitorul
Gheorghe Moro anu compune un cântec simbol foarte frumos.
A urmat o alt verig în cadrul „universit ilor” sale, munca de fierar – betonist la metroul Bucure ti, aspecte pe
care le vom prezenta, pe larg, cu alt prilej.
Revine, dup doi ani, la Piatra Neam . Un timp lucreaz ca muncitor la Combinatul de prelucrare a lemnului din acest
ora . Dup program o ajut pe mama sa care era femeie de serviciu la combinat
Urmeaz o etap nou din via a sa. Face coala de oferi profesioni ti din Roman. Din 1980 este ofer
profesionist. S-a angajat ca ofer la o unitate de mare de transporturi forestiere din Piatra Neam . A lucrat ca ajutor de
ofer i ofer pe ma ini grele de transport forestier, pe pâraiele din Mun ii Neam ului. Meseria era plin de riscuri, în orice
moment se putea confrunta cu moartea, mâinile îi erau mereu r nite de ufa de la troliu, cr pate, negre de ulei, de
motorin i de fum.
De dou ori ratase admiterea la facultate. Era m cinat i de ideea: „Trebuie s ajung scriitor”. În pu inele pauze ca
ofer, în cabina rece i murdar , studia pentru admiterea la facultate. Colegii s i, remorchi tii, în unele momente, l-au
în eles. i ei au dorit ca el s reu easc la facultate.
A reu it ca student la Facultatea de Drept, cursuri de zi, la Universitatea din Bucure ti. A revenit la „ oferii s i”
i fac „lichidarea”. Pân la prima zi de curs mai era ceva timp. A mai lucrat pu in i ca tractorist, înlocuind un
concediu.
A început facultatea la vârsta de 28 de ani i a terminat-o dup patru ani. Studen ia a însemnat, pentru viitorul
magistrat – scriitor, o a doua tinere e. A fost ef de grup , a condus colegi olteni, a scos o revist a grupei sale („Noi
523”). Colegii i se adresau cu formula „ efu”. Examenele erau grele. Vara mergea la munci agricole, împreun cu
facultatea. Ca s mai câ tige ceva bani, vindea fotografii lucrate de el sau dactilografia cursuri. În armat i în facultate l-a
vizitat i mama sa.
În timp ce era student s-a produs i debutul s u literar. În decembrie 1982, Alex tef nescu i-a publicat în
SLAST (Supliment Literar i Artistic al ziarului „Scânteia Tineretului”) un fragment din cartea sa de mai târziu „Metroul
Ceau escu”, atunci sub titlulu „Bucure ti antier metrou”. El i colegii s-au bucurat de reu it . A dat chair autografe,
pe num rul respectiv, de ziar.
Cât a fost student a mai publicat i în presa lui Ion Cristoiu i Cornel Nistorescu. Ace tia chiar l-au trimis ca
„reporter” pe antierul Canalului
Dun re – Marea Neagr . În acest context a fost premiat de Ion Cristoiu cu Premiul „Cel mai bun reporter al anului”.
Dup terminarea facult ii a lucrat mai întâi la C.A.P. R eni, din jude ul Suceava. Moment suprem – aici se
tore te. Prin toate locurile pe unde a umblat sufletul s u, a cultivat prietenia între oameni.
În momentele deosebite din decembrie 1989 a fotografiat imagini unice în Piatra Neam i Bucure ti. În ianuarie
1990, a fotografiat în zone fierbin i ale Bucure tiului, ca reporter angajat al ziarului „Ceahl ul” din Piatra Neam . În zilele
Sfintelor Pa ti – 1990, gra ie unor prieteni, împreun cu al i intelectuali pietreni, prime te în vizit , o delega ie din Fran a.
Gheorghe Moro anu, fotograful, ziaristul, scriitorul, magistratul, va face parte din delega ia pietrean care va merge 10
zile în Fran a, în zona Alsacia. Despre cele 10 zile petrecute între francezi, a scris cartea „Dix jours en Alsace”. Dup
aceast experien francez , scriitorul vede lumea din alt perspectiv . I-a schimbat via a i concep ia despre via .
A fost i o perioad de semi – omaj – 1991 – 1993 – în care a practicat i taximetria particular . Acum scoate un
serial jurnalistic numit „Taxi P” i un s pt mânal particular numit „Mic Boss”, din care au ap rut zeci de numere.
Pentru valorificarea rela iilor cu persoane de o bun calitate intelectual din Fran a, mai ales din zona Strasbourg,
a constituit „Asocia ia Mica Europ ”. La Piatra Neam au ap rut trei numere din din publica ia bilingv „Mica Europ ” /
„La petite Europe”, întrerupt la terminarea fondurilor. A intermediat i afaceri, cu Fran a, pentru utilaje tipografice.
Urmeaz câ i va ani de munc , ca jurist la Cooperativa „Avântul” – Roznov, S.C. Romforest
S.A., „Mecanica „Ceahl ul” – Piatra Neam .
Aici a început lucrarea enciclopedic a vie ii sale, în domeniul legislativ – „Lex index – Mica Europ ”, o eviden
complet a legisla iei române. Continu munca de jurist la „Corpul Gardienilor Publici”, la firma „Köber”, la firma
„Altex”. Când lucra la aceast firm a luat i concursul de judec tor. Firma Altex este, de fapt, firma fanion în cariera sa.
Din lucrarea „Lex index – Mica Europ ” a finalizat volumul „Mi carea Legilor.”

Prof. Dorel Rusu, 26 iulie 2008

ARA HANGULUI pagina 16 Anul 13, nr 48

CERCUL DE POEZIE

elul SPOT Toamna

Iubirea Bonjour! Sunt c elul E toamn i e înserat,
SPOT!
Iubirea-i sentimentul care- i
V-am spus c revin, de Afar plâng copacii
spune:
pot
i m in de promisiune toate frunzele au
Pentru ce- i bate inima,
(Cum se crede-n zut
Uniune)
Pe cine i-ai dori aproape…
i-am s v spun i pleac to i
negre it bobocii...
E greu de explicat…
Ce-am f cut cât am
lipsit. O brum dens s-a
a c spune simplu, doar
Am v zut ri minunate depus,
i le-am îndr git pe
Eu iubesc!
toate: E frig i bate vântul,
Anglia, Italia, Cehia i
i vei vedea c inima i i va
Spania… Iar florile s-au ofilit
rena te!
Când eram mai obosit,
Eu aici m-am reg sit i-au s rutat
O fat i-un b iat,
În România iubit , mantul.
ara cea neasemui
O mam i-un copil,
i-am înv at s iubesc
Afar iar i plou ,
i oameni ce aici
Dovezi de romantism i de
tr iesc, Dar nou nu ne pas
iubire
Sub tricolorul
românesc. ci roadele de
Ne anim ,
Îmi încep drumul spre toamn
cas
Le tr im
C-o amintire frumoas Se v d acum pe mas
i de-aceea dragi copii,
i…… iubim.
Promit c voi reveni,
IRIMIA CLAUDIA-ELENA Ca-mpreun , voi cu IRIMIA CLAUDIA-
clasa a VII-a, coala Hangu mine, ELENA
form m o uniune. clasa a VII-a, coala
IRIMIA CLAUDIA-ELENA Hangu
clasa a VII-a, coala Hangu