Director fondator - TEOCTIST GALINESCU

Anul XIII, nr 49 / 2009 REVIST A FUNDA IEI CULTURALE “GAVRIIL GALINESCU ”- HANGU

Moto:

„”Smerenia este haina

dumnezeirii,
iar mândria haina
diavolului.
Pe care o îmbr m,
aceluia ne asem m. ”

rintele Iustin Pârvu

ARA HANGULUI
DE PA TI
de la prof. MIHAI DOROFTEI
Lumin , pace i iubire
Inund ast zi întreaga fire;
De har se umple acest P mânt
Prin învierea Celui Sfânt
Minunea sfânt -a învierii
De tain umple faptul serii.
Se-nal -n ceruri imnuri sfinte,
Se scoal mor ii din morminte.
Iisus ne aduce mântuirea
i seam -ntre noi iubirea.
Zvârli i din suflet toat ura,
Iubi i pe oameni i natura!
Ve i fi cu sufletul curat
Iubind tot ce-i adev rat.
piar vrajba i minciuna,
ne iubim întotdeauna!
Iisuse, Învierea Ta,
La to i iertare ne va da.
Iar noi la fel cu El s fim,
ne iubim, s ne iubim!
URARE DE PA TI
( humoristic )
Pa tile ce-ndat vin
v-aduc-un butoi cu vin
i s -l be i din farfurie,
S-ave i mare veselie!
mai da i i la nepo i,
Ca s se îmbete to i!
lua un loc la mas ,
ci n-am vin deloc acas .
to i cu to i s fi i,
Întru mul i ani ferici i!
S-ave i miel i gologani
La anul i la mul i ani!
Versul meu s-a terminat,
ci HRISTOS a ÎNVIAT!
pagina 2 Anul XIII, nr 49
REDACTIA
ara Hangului
Revist cultural-istoric ,
Cu apari ie trimestrial
Anul XIII, num rul 49
Editat de „Funda ia Cultural
„Gavriil Galinescu”
HANGU – NEAM
Pre edinte de onoare:
TEOCTIST GALINESCU
Pre edinte executiv:
Înv. Floarea Clo er
Director revist :
Prof. GHEORGHE DRUG
Redac ia:
Bibliotecar Liliana Bostan,
redactor- ef,
Prof. Gheorghe Drug ,
Prof. Dorel Rusu,
Ec. Mihai Conu – Manager RECL,
Prof. Vasile Marcoci,
Înv. Florica Galinescu,
Ing. Mihai Bulai,
Preot Ioan Simira
Comitetul de conducere:
Prof. Gheorghe Drug
Înv. Floarea Clo er
Publica ia este scris în catalogul
De pres RODIPET Neam , la
nr.9009/1996, ISSN1582-8972
Telefoane de contact:
Liliana Bostan – 0731024838
Gavril Lupu – 0233/257524
Mihai Conu - 0730852042
Dorel Rusu - 0746234493
 ARA HANGULUI pagina 3
ISTORIE LEGENDE
LEGENDELE HANGULUI (pagini din ISTORIA HANGULUI)
A ltan: munte in Hangu situat între satul Audia
i comuna Crãcãoani. Originea numelui
suscitã discu ii. Este un mister care nu a fost
dezlegat pân acum i nici nu se intrev d anse
de a fi dezlegat. Între localnici circul diverse
variante asupra originii i semnifica iei. Foarte
rãspânditã este pãrerea cã “Altan” este un
cuvânt turcesc sau mongol care înseamna “aur”,
sau c , pe acest munte, i-ar fi a ezat tab ra,
un ef mongol, peceneg, cuman sau t tar, numit
Altan.1 Trecerea acestor neamuri prin Hangu
este demonstrat de toponimie , de anumite
porecle ale unor locuitori i de legende.
Alexandru S vescu, mult vreme înv ator la
coala Audia, împreun cu so ia sa, Aristi a,
aduce o informa ie important , un argument c
aceast denumire ar avea originea de la un
nume de persoan . În articolul citat spunea c
un punct din apropierea acelei presupuse tabere
a t rilor purta numele de „ Bouria lui Altan“.
D ac a existat aceast denumire, în forma
men ionat , se concluzioneaz c Altan era
o persoan de la numele c reea s-a denumit i
locul respectiv. Întradev r, sunt localnici care î i
aduc aminte de aceast bourie, semnificând
locul unde se duceau la p scut boii. Unii î i
amintesc de un Ion Amariei care p zea acolo
120 de boi ai localnicilor. În popor este adânc
inregistratã credin a cã acest munte
ad poste te o comoarã aflat într-o pe ter
sau camer i cã este bântuit de for e
supranaturale care o pãzesc. i ast zi exist
persoane care se tem s str bat acel loc.
Originea comorii este incert . Circul mai multe
versiuni. Una spune c aurul de aici ar fi dacic;
alta sugereaz ca aurul de acolo ar proveni de
la t tari. Este i o alt legend care sus ine c o
bab pe nume Auda, venit din p ile de r rit
ale Moldovei, refugiat aici din cauza n lirilor
barbare, foarte bogat fiind i-a îngropat acele
bog ii ale sale sub muntele
1
S vescu Alexandru, Satul Audia, articol în „ ara
Hangului“, nr. 43/2007.
Anul 13, nr 48
TRADI II ISTORIE
Altan. Îngropând averile sale sub munte, le-ar fi
menit diavolului. De aici se explic i re inerea
unor persoane localnice de acircula prin aceast
zon .
M ul i insist nu asupra comorii ca
atare ci relateaz despre camera
subteran care ar exista în muntele respectiv.
Am întâlnit chiar p rerea c acea camer sau
pe ter , despre care unii spun c au i v zut-o,
ar fi acel ad post subteran al lui Zamolxis,
personalitate emblematic a lumii geto-dacice,
mare preot, mare profet , rege i zeu. A fost i
un civilizator al lumii dacice, dup cum ne spun
autorii greci din lumea antic . . Mul i istorici,
filosofi, geografi din antichitatea greac au scris
despre el. Iat ce scrie Herodot despre aceast
personalitate din lumea geto-dacic care i-a
impresionat atât de mult pe scriitorii greci: „
Zamolxis despre care vorbesc, fiind doar un
muritor, a fost rob în Samos i anume la
Pytagoras. Dup aceea , ajungând liber, stânse
bog ii mari i se întoarse în patria lui. Întrucât
tracii ( geto-dacii-n.n.) sunt foarte nevoia i i
raci cu duhul, Zamolxis acesta,........ a cl dit o
cas pentru adun rile b rba ilor, în care îi punea
benchetuiasc pe frunta ii rii, înv ându-i
nici el, nici oaspe ii s i i nici unul dintre
urma ii acestora nu vor muri, ci vor merge într-
un loc unde vor tr i pururi i vor avea parte de
toate bun tile. În vreme ce s vâr ea cele
amintite, a poruncit s i se cl deasc o locuin
subteran . Când a fost gata , Zamolxis a
disp rut din mijlocul lor i coborând el în locuin a
lui de sub p mânt , a tr it acolo vreme de trei
ani. Tracii vroiau mult s -l aib , jelindu-l ca pe
un mort. În al patrulea an, el a ap rut i astfel
Zamolxis f cu vrednice de crezare înv aturile
lui.“ ( Herodot-Istorii ).Tocmai la aceast locuin
subteran fac referire unii locuitori din Hangu
când vorbesc despre Altan. Anticii spun c
locuin a lui Zamolxis era în muntele Kogaionon,
muntele sfânt al dacilor. Am v zut c un locuitor
al Hangului, preot i arheolog, C.Matas , opina
acest munte nu poate fi altul decât Muntele
Ceahl u.
continuare în pagina 4
 ARA HANGULUI pagina 4
LEGENDELE HANGULUI (pagini din ISTORIA HANGULUI)
E xist i o alt versiune, culeas de la
locuitorul din Audia, Simion Aanei,
care povestea c , în timpul r zboiului al II-lea
mondial, curier fiind i stând în preajma unor
ofi eri, i-a auzit discutând despre comoara de la
Altan. Tot atunci a aflat ca aceasta a fost
îngropat de c tre un vestit comandant polonez
care a plecat cu armata sa împotriva turcilor.
Deci, comoara n-ar fi decât tezaurul armatei
poloneze i alte podoabe i bani de aur
provenite din pr zile de r zboi i care s-au
îngropat aici, la Altan. Aceast versiune
porne te de la o realitate istoric . Între anii
1683-1699, polonezii au pornit mai multe
campanii militare împotriva turcilor, toate
desf urate pe teritoriul Moldovei i chiar au
st pânit i controlat regiunea Hangului. Au fost
i încercãri de a descoperi comoara dar fãrã
nici un rezultat. Locuitorul de care am pomenit,
povestea c , dup r zboi, a fost c utat de unul
din ofi erii respectivi, i a participat la efectuarea
unor s turi în zona cet ii Altan. A ajuns la
comoar , într-o înc pere unde a v zut un fel de
opârl uria , s-au speriat i n-au mai
continuat s turile. Tot el afirma c au mai fost
i altii, locuitori de pe la Ceahl u, care au ajuns
la comoar i ar fi luat bani de acolo. Nu a dat
nume. Dac este adev rat sau nu ceea ce
spune, nu pot s zic nimic, nici s confirm, nici
infirm. Ceea tiu cu siguran a este c s-au
cut unele cercet ri i arheologice i geologice,
iar relatarea lui Simion Aanei, s fie o reflectare,
în stil personal, a acestor cercet ri. Un lucru
este sigur. Din relat rile locuitorilor, comoara de
sub ALTAN este accesibil oricui. Oricine poate
lua bani de acolo, dac se afl în zon când, o
dat pe an, se deschid u ile camerei subterane,
dar trebuie s fie cu b gare de seam c ci u ile
nu stau mult vreme deschise ci se închid dup
un timp determinat.
E ste posibil ca denumirea de Altan sã
vinã si de la germanicul “Alt”, vechi,
bãtrân dar i platformã, loc drept, neted
Anul 13, nr 49
Continuare din pagina 3
comparându-l cu toponimul românesc Netedu.
Problema se pune dac pe aceste locuri au fost
nem i sau germani i în ce perioad . R spunsul
la aceast întrebare este afirmativ. Prin 1211
regele maghiar, Andrei al II-lea, a adus pentru a
zi grani a regatului s u ce cuprindea i
Transilvania, pe vesti ii cavaleri teutoni , un
ordin de cavaleri i c lug ri în acela i timp,
format cu prilejul cruciadelor sau a luptelor
pentru recucerirea pamânturilor sfinte din
Palestina, ocupate de turcii lui Seldgiuc, i-a
adus i i-a a ezat, în Tara Bârsei, la curbura
Carpa ilor, pentru a p zi trecerile spre
Transilvania, în fa a atacurilor migratorilor,
pecenegi i cumani, primind i dreptul de
aridica cet i, dar numai în locurile date lor sub
administrare. Nu au stat mult aici, fiind alunga i
de acela rege, în 1225, pentruc nu au
respectat în elegerea, întinzându- i autoritate
lor i asupra altor teritorii din Carpa ii
riteni. Unii istorici cred c ei ar fi costruit i
o cetate pe locul unde se afl ast zi Cetatea
Neam ului. Ajungând în aceast zon a
Neam ului, ei au ridicat o înt ritur i pe locul
care ast zi se nume te Altan, u or de ap rat de
latura pr stioas care o m rgine te i care
este cunoscut sub numele de Palanca.
torul francez Vaillant, trecând pe aici prin
1840, spunea c , în acest loc, o mân de
oameni puteau ine în loc o armat întreag .
Deci denumirea de Altan ar avea originea de
la ace ti cavaleri teutoni, teutoni fiind o alt
denumire sub care sunt cunoscu i germanii sau
nem ii.
E ste i o al a posibilitate ca acest
munte sã fi primit numele din limba
german . Se tie c începând cu anul 1683 ,
armatele poloneze ale regelui Sobieski, au
controlat partea de nord a Moldovei pân -n anul
1699. Asu ocupat polonezii toate cet ile
Moldovei,
Câmpulungul.
inclusiv Hangu, Secu i
continuare în pagina 5
 ARA HANGULUI pagina 5
LEGENDELE HANGULUI (pagini din ISTORIA HANGULUI)
n armata polonez erau mul i mercenari, trupe
Îformate din germani i aceste trupe de
mercenari nem i au ocupat i Altanul, întrucât
de pe vârful acestuia se poate veghea pânã
departe spre Hangu i valea Bistri ei dar i spre
cetatea Neam uluiDe aici se putea strãjui cel
mai bine str vechiul drum de leg tura între
Transilvania i Moldova cunoscut sub numele
de Calea Mare.
P rezen a trupelor poloneze i a mercenarilor
nem i în aceast armat în regiunea
Hangului, este o realitate istoric , probat de
rturii contemporane evenimentelor de la
fâr itul secolului al XVII-lea, de cronicile
române ti dar i de documente din arhivele
poloneze. Evident c armata polonez nu putea
sa nesupravegheat unul din drumurile care
duceau spre cetatea Neam ului, spre Secu,
spre cetatea Neam ului i, mai departe, spre
cetatea Sucevei, locuri pe care le controlau
atunci polonezii, cu atât mai mult cu cât,
Transilvania intrase sub domina ia Austriei,
putere carea urm rea, ca i Polonia, extinderea
domina iei sale i asupra Moldovei.
D up cum v da i seama,
denumirea aceasta a suscitat mult
interes i multe discu ii. Interesul pentru acest
loc, pentru cetatea care se presupune c a
existat, a determinat i efectuarea unor s turi
arheologice, în perioada 1953- 1958, f a se
ti rezultatul cercet rilor. Unii spun c nu au
fost concludente. Se spune c locul ar mai fi
fost cercetat i de alti speciali ti, în scopuri
geologice.
De re inut:
„Marile suferin e sunt dureroase pentru c deschid o ran care nu se mai vindec
niciodat .”
„Singurele lacrimi a c ror am ciune e deplin , sunt acelea care nu cad pe pieptul
nim nui i pe care nu le terge nimeni.”
„Exist în via b lii pe care e bine s le ocole ti; nu din teama c le-ai putea pierde, ci
pentru c ai deveni ridicol, câ tigându-le.”
„Exist sentimente care renasc la unii oameni, iar la al ii nu mor niciodat .”
Anul 13, nr 49
continuare din pagina 4
nc din vremea dacilor i a romanilor
Îexista drumul care trecea peste Dealul
Doamnei în apropiere de muntele Altan. Astfel
cã încã din acele timpuri pe muntele Altan s-a
construit o cet uie care avea rolul de a
supraveghea drumul respectiv. Dovada o
constituie urma unui san care se cunoaste bine
si ast zi, forma locului ca i denumirile Rolul de
supraveghere al muntelui Altan i-a fost conferit
i în epoca feudalã. Locuitorii din Audia
asociaz numele satului lor cu Altanul, cu
cetatea Altan i cu Palanca. Potrivit tradi iei, la
Altan s-a construit o cetate sau o cet uie, cu
rol de supraveghere a drumului pe care puteau
li migratorii asiatici. Lâng Altan se afl i
un loc de trecere îngust i pr stios, unde , cu
pu ine lucr ri de ap rare, un grup mic de
oameni putea s se opun unor cete mari de
litori . Locul respectiv a fost numit Palanca,
semnificând tocmai un asemenea loc cu o
înt ritur rudimentar din lemn i p mânt.
Popula ia retras din calea n litorlor în
locurile mai ferite de pe pârâul Audia, era
avertizat de str jerii de la Altan, prin sunet de
corn i prin focuri aprinse pe în imi care se
puteau u or observa. Când d deau semnalul
din corn c n litorii s-au retras, locuitorii
spuneau : „ Se aude buciumul “.
Legendele care circulã in legaturã cu
Altanul nu constituie decât o reflectare
fantasticã a existen ei cetã uii care, de altfel, nu
a fost singura în zona Hangul
Prof. Gheorghe Drug
 ARA HANGULUI pagina 6 Anul 13, nr 49
O carte elegant , cu o minunat de sugestiv copert ,
conceput de Cristian Dieaconu i cu un titlu sugestiv:
„ Frig ”.

Acesta este volumul ce cuprinde coresponden a dintre Aurel Dumitra cu

i Adrian Alui Gheorghe din perioada anilor 1978 – 1990, ap rut la Editura
„Conta” din Piatra Neam în anul 2008 (edi ie îngrijit de scriitorul Adrian Alui
Gheorghe). Confesiunile dintre cei doi, uneori tensionate, dar de cele mai multe
ori calde i tandre, ne aduc în prim – plan doi eroi atipici, atât de diferi i unul de
altul i atât de apropia i prin poezia pentru care s-au hot rât s tr iasc . În plin
dictatur comunist s-au opus cu toat fiin a lor spiritului colectiv sp imos,
creionându- i personalit i care-i delimitau de restul lumii.
Aurel Dumitra cu scria la 11 februarie 1978: „ M bucur c trec pe drum
i dau „bun ziua!” tuturor, c eu nu uit singura noastr trecere prin via a
aceasta (dup Camus i dup mine, pe drept cuvânt patronat într-un înalt grad
de hazard, de „divina echivalen n scut din anarhie” i poate chiar de „haos”)
absurd i nevinovat ”.
Dac Adrian Alui Gheorghe spune c la început nu aveau repere clare,
eu spun c aveau con tiin a propriei superiorit i. De cele mai multe ori au fost
Adrian Alui Gheorghe tortura i de propriile nemul umiri în ceea ce prive te scrisul: „Nu roadele
imediate conteaz , ci credin a în religia noastr : scrisul. tiu foarte bine c -s aiurea, dar contez mult pe sufletul
meu. A putea fi un „ imaginativ”, dar repet: nu-mi place metaforismul c utat; iubesc omul i toate îndoielile lui.
Eu nu uit c -s om. Cei care construiesc vor obosi într-o zi de construit, dar eu nu voi obosi niciodat de poezie”
Aurel Dumitra cu, 24 februarie 1978
Pe amândoi i-a oripilat lipsa curiozit ii intelectuale a celor din jur, dar, mai ales, dezagregarea
limbajului folosit în fiecare zi( limba de „lemn”). Scrisorile sunt de o frumuse e f seam n, unele mici poeme
în proz . Tot ce au descoperit ei, venea din afara colii ca refuz al ei sau pur i simplu ca ignorare a ei.
Conteaz ceea ce coala nu a reu it s fac din ei. Mai ales pentru Aurel
Dumitra cu coala a fost un exerci iu de dresaj, unde fiecare trebuia s stea în
banca lui. El niciodat nu a consim it liber la condi ia de slug , a a cum nimic nu
i-a trezit interesul, plictisindu-l.
Apoi au început un lung drum al lecturilor din marii autori ai lumii, al polemicilor
care puteau dura mult i bine. C ile circulau de la Piatra Neam la Borca, la fel
i revistele literare.
Poemele publicate de ei în revistele literare, încuraj rile din partea
poe ilor Geo Dumitrescu i Constan a Buzea, îi f cea s uite de lipsa banilor, de
platitudinea celor din jur.
Adrian Alui Gheorghe avea i alte incertitudini, o locuin stabil , un
serviciu pe m sur . Armata f cut într-o min din Valea Jiului i-a ultragiat
sensibilitatea, dar scrisorile lui erau b lioase i pline de umor, pentru c avea
de partea lui poezia.
„Poezia nu-i o bidinea” îi scria Aurel . Amorurile i-au f cut s scrie fraze
fascinante pe aceast tem . Numai c iubitele( Lolitele) nu erau de curs lung ,
frumuse ea lor nefiindu-le celor doi de ajuns. A a cum nu a fost de ajuns nici
Borca pentru Aurel Dumitra cu. La 30 iunie 1980 scria: „M-am s turat de
amor eala în care îmi r mâne creierul deseori. Eu sunt f cut s m cert, s
Aurel Dumitra cu
împart nebunia cu cei cu care am de spus ceva nou. Patetismul e de crezut
numai la copii, dar ipetele mele sunt locuitori descump ni i, se nasc singuri.
Prefer s m priveasc cu dispre un om inteligent, dar nu pro tii, chiar dac îmi place a a de mult s fiu
înjurat de nerozi.”
Cei doi au avut un deosebit cult al prieteniei, prietenii lor fiind mai ales, arti ti. Spre anii ′90 scrisorile
sunt tot mai rare.
Bibliotecar, Iolanda Ana Lupescu continuare în pagina 8
 ARA HANGULUI pagina 7 Anul 13, nr 49

TEOCTIST GALINESCU P STR TOR DE TRADI II I OBICEIURI

O via de excep ie, jalonat de principalele evenimente care
au marcat, începând din al patrulea deceniu al veacului XX, istoria
acestor t râmuri, Teoctist Galinescu a avut privilegiul de a se fi
scut la 24 iulie 1921, în comuna Hangu, jude ul Neam i format
în aceast veche vatr de cultur i spiritualitate, pozi ionat la
poalele Ceahl ului – muntele sacru al românilor din partea de
rit a rii.
Familia în care a venit pe lume avea voca ia prop irii
culturale i economice a zonei natale, îndrum rii spirituale i
educative a comunt ii. A avut numero i reprezentan i – rude
apropiate ale lui Teoctist Galinescu, care au adus o important
contribu ie la cre terea prestigiului localit ii: doi fra i i un cumnat -
preo i, o sor – profesor, un unchi – cunoscut compozitor – Gavriil
Galinescu, folclorist i pofesor, personalitate cultural de prim
importan a „ rii Hangului”.
În anul 1942, Teoctist Galinescu, proasp t absolvent al colii
Normale – conform tradi iei din familie - se preg tea s i înceap , la gimnaziul din comuna natal ,
activitatea de îndrumare a genera iilor de tineri, pe c ile înv turii.
Destinul avea s -i întrerup , îns , brusc, cariera de dasc l, trimi ându-l – dup absolvirea
colii Militare de Ofi eri – la vârsta de 23 de ani, pe prima linie a frontului, în eroicele lupte de pe
Mure . F a se l sa cople it de greaua r spundere ce-i revenea, în calitate de comandant de
pluton, proasp tul locotenent î i îndrum subordona ii, cu deplin maturitate i în elepciune rar
întâlnite la acea vârst , protejându-le via a i integritatea, dar îndeplinindu- i, totodat , datoria fa de
ar . R zboiul las urme adânci în via tân rului înv tor, nu doar ca urmare a r nilor suferite pe
front – pentru care avea s primeasc înalte distinc ii militare, dar i ca urmare a mor ii eroice, pe
frontul de Est, a unuia dintre fra i.
Revenit de pe front, î i începe, la mijlocul anilor 1940, activitatea didactic la gimnaziul din
comuna natal , dar, dup mai pu in de patru ani, o alt grea încercare a sor ii avea s -i schimbe
cursul vie ii. Acuzat de propagand ostil regimului pro-sovietic, care a preluat întreaga putere, dup
îndep rtarea Regelui, este condamnat la zece ani de temni grea, efectuând cinci ani de deten ie în
temni ele i lag rele cu regim de exterminare comuniste –o parte din ei, la Canal. Cu mult noble e
spiritual , Galinescu rememoreaz , f resentimente, perioada de deten ie, accentuând deosebitul
privilegiu de a fi avut, companioni de lag r, mari personalit i culturale, politice i militare ale
României interbelice, mul i dintre ace tia, nu au supravie uit regimului de deten ie.
Greu încercat, dar înt rit de loviturile sor ii, tân rul ce împlinise 32 de ani, reântors în comuna
natal , se preg te te s revin la catedr , dar irul încerc rilor înc nu luase sfâr it. Trecutul s u
„nes tos” de opozant al regimului comunist i de inut politic avea s -l urm reasc înc aproape
dou decenii, prin interdic ia de a- i relua activitatea didactic . Cu mari eforturi, reu te s i
între in familia proasp t întemeiat dup eliberare, activând în func ii slab retribuite, pe posturi
inferiore nivelului s u de preg tire profesional .

FELICIA GERMAN ( GALINESCU)

continuare în pagina 8
 ARA HANGULUI pagina 8 Anul 13, nr 49

TEOCTIST GALINESCU P STR TOR DE TRADI II I OBICEIURI

continuare din pagina 7
Reâncadrat în înv mânt, la începutul anilor 1970, Teoctist Galinescu îndrum , pe c ile cunoa terii, numeroase
genera ii de copii ai satului Chiri eni component a comunei natale având-o al turi pe so ia sa Florica, educatoare în
acela i loca de înv mânt. Voca ia sa de culeg tor i p str tor al tradi iilor culturale ale zonei, îmbinate cu talentul i
bogatele cuno tin e muzicale, au f cut ca, pe durata deceniilor opt i nou ale trecutului secol, activitatea sa didactic s
se împleteasc strâns cu cea artistic .
Organizator i dirijor al corului comunei Hangu, a dat dovad de înalt profesionalism, ob inând numeroase aprecieri
i distinc ii la festivaluri i concursuri corale. Genera iilor de elevi c rora le-a fost dasc l le-a cultivat respectul pentru
tradi ia folcloric , dezvoltându-le ata amentul fa de datinile locale i voca ia de p str tori ai valorii colindelor, ur turilor,
scenetelor de teatru folcloric, asociate cu obiceiurile de Cr ciun i Anul Nou.Dup 1990, înv torul pensionar Galinescu
revine în prim-planul vie ii sociale a comunei, fiind cooptat în Consiliul Local Hangu, ca o recunoa tere a meritelor sale de
opozant al regimului comunist, de lider al organiza iei locale a veteranilor de r zboi i de personalitate de seam a
comunei.
De aproape dou decenii, întreaga sa energie, experien i cuno tin e au fost canalizate spre reactivarea tradi iilor
culturale ale comunei, prin scrieri de memorialistic etno-cultural , vizând punerea în valoare a frumuse ilor cadrului natural
al zonei. Prodigioasa sa activitate publicistic include o publica ie trimestrial ( ara Hangului ) adresat localnicilor i fiilor
comunei, atr gând colaboratori dintre cadrele didactice i diverse personalit i culturale ale comunei Hangu, precum i din
împrejurimi. Primul num r al revistei apare în anul 1995, dup înfiin area Funda iei Culturale Gavriil Galinescu.
Dintre cele mai cunoscute lucr ri publicate, amintim: În zile de s rb tori culegere de datini i obiceiuri de cr ciun
i Anul Nou, având coautor pe fiica sa German Felicia, profesor de muzic , institutor la coala nr. 198 Bucure ti, Pluta ii
de pe Bistri antologie de tradi ii orale în versuri i proz ale zonei, ara Hangului scriere cu caracter auto- biografic,
dar având i o important component cu caracter de monografie a colilor comunei.
=============================================================================

Filologi cu excelente teze
de licen , pedagogie, cu idei
proprii (Adrian a avut o
adev rat coal de poezie la
Casa Pionerilor din Piatra
Neam ), cu volume de poezie
care le-au adus premii
na ionale i i-a situat pe primul
raft al poeziei optzeciste, cu , în
sfâr it stabilitate social , ei înc
erau preocupa i de c r i i de
scris.
Dar boala lui Aurel ,
nel murit pân la moartea
lui, p unii (securi tii) care le
vânau cuvintele i le speriau
mamele, via a îngrozitoare în
care erau obliga i s tr iasc
( ara era în bezn , iar cu
cartelele pentru alimente nu se
putea cump ra nimic,
magazinele fiind goale), toate
le crea o stare de lehamite.
Aurel i-a p strat
verticalitatea moral pân la
sfâr it: Îmi p strez ideea c e
vorba i de igien când nu
accep i s fii în pace cu oricine,
cu impostura, cu abuzurile care
exteriorizeaz bunul sim ... în
aceste vremuri, mai mult decât
orice, caracterul celui cu care
te aduni conteaz . Dispre uiesc
sincer toate curvele , pentru
c o curv
nu poate în l a niciodat o
biseric i Poezia nu se poate
s-o scrii pentru bucuria ta,
doar. Ea se împline te pentru
c vizeaz cultura, circuitul ei.
Iolanda Lupescu
continuare din pagina 6
i cultura nu este
niciodat proprietate
personal .
Frig este o carte care
se cite te cu r suflarea t iat ,
plin de evenimente tr ite cu
cea mai mare intensitate. i
mai este i o radiografie a unei
epoci cumplite.
Dac Aurel ar fi tr it, ar
fi v zut cum se achit nota de
plat în urma politicii în elepte
a partidului unic . i nu i-ar fi
pl cut deloc.
 ARA HANGULUI pagina 9 Anul 13, nr 49

Via a monahal în ara Hangului- Sih stria Ceahl ului

=======================================================
În locul „Sih striei lui Drago ” (sec.XIV – XV) a fost înfiin at un nou a ez mânt, care va fi
cunoscut sub diverse denumiri: Sih stria Ceahl ului, Sih stria Veche, Schitul Sahastru i, uneori,
Schitul Cerebuc, dup numele unui c lug r tr itor acolo. Numele fondatorului i anul înfiin rii r mân
incerte. Dup Arhimandritul Ioanichie B lan, schitul a fost întemeiat în secolul XV „ de câ iva dintre
cei mai vesti i siha tri ai Ceahl ului”, fiin ând, pân în aprilie 1704, iar dup documentele Mitropoliei
Moldovei i Sucevei (Menuar nr. 295/1876), acesta ar fi fost întemeiat în 1603, de c tre p rintele
ascet Andrei ifui, durând pân în 1762 – dat cu totul eronat , întrucât, potrivit tradi iei i majorit ii
documentelor i opiniilor, anul dispari iei este 1704. Cât prive te persoana fondatorului, bucovineanul
Emanoil Grigorovitza sus ine c „documentat din cronici m stire ti” a aflat „de un sihastru Silvestru
ce ar fi zidit, pe urmele bisericu ei lui Drago , alt schit” Îns cercet torul ie ean Gh. Ungureanu a
ajuns la concluzia c schitul a fost întemeiat în 1603, de c tre Andrei ifui, existând pân în 1704.
Gh. Asachi, care a cercetat aceste locuri, îl localizeaz la cap tul Jgheabului Izvorul Alb, iar Gh.
Iacomi g se te i indicii materiale ale existen ei schitului în preajma Stâncii Dochia, într-un cadru
natural foarte retras, favorabil vie ii isihastre, cu o toponimie edificatoare – Pârâul Sahastru, Poiana
Sahastru, Piciorul Sahastru i alte asemenea, atestând c aici, în coasta de est a Ceahl ului a fost
locul unei bogate i efervescente vie i spirituale cre tine ti.
Din unele înscrisuri mân stire ti, Gh. Turcu ajunge la concluzia c acest a ez mânt a fost o
ctitorie cantacuzineasc – „Giupâneasa Ecaterina” fiind nimeni alta decât so ia cneazului Iordache
Cantacuzino. Hramul ini ial al bisericii a fost „Schimbarea la fa ”, iar dup reânnoire „Adormirea
Maicii Domnului” I. B lan („Vetre de sih strie româneasc ”) arat c aceast sih strie „... i-a avut
epoca ei de aur în sec. XVI – XVIII, când num ra zece cuvio i p rin i, foarte spori i în fapte bune. Unii
se nevoiau singuratici sub vârful muntelui, iar al ii petreceau în ob te i numai în posturi se retr geau
în lini te. În general to i practicau postul, rug ciunea lui Iisus, privegherea de toat noaptea, citirea
zilnic a psaltirii, metaniile, s cia, smerenia i înstr inarea des vâr it de lume. Ei tr iau ca ni te
vulturi în munte, în locuri greu accesibile i se mutau la cele ve nice necunoscu i de oameni”. Este
cunoscut, totu i, c ob tea sih striei, care la începutului secolului XVIII, num ra în jur de 15 c lug ri,
ascultau de cuviosul ierischimonah Simeon, fost pustnic în munte. Dup preotul S. Ungureanu din
Izvorul Alb (citat de Gh. Iacomi în lucrarea sa „Din trecutul vie ii monahale i cre tine ti în zona
Ceahl u”), cuviosul Simeon a fost stare 30 de ani. El a reânnoit biserica i a vie uit aici, cu ucenicii
i, cam între anii 1614 – 1704. De ob tea acestei sih strii apar ineau to i c lug rii care se nevoiau în
codrii din jur sau în munte. I. B lan consider c siha trii de aici au pus hramul muntelui la
„Schimbarea la Fa ” (6 august), dup tradi ia athonit , au numit vârful cel mai înalt „Toaca” i Stânca
din fa a acestuia „Panaghia” (care, în grece te înseamn Maica Domnului”), punând pe Toaca un
clopot i o toac de lemn, care, vreme de trei secole, au de teptat siha trii Ceahlui la rug ciunea de
la miezul nop ii – rânduial unic nu numai pentru ara noastr , ci i pentru întreaga ortodoxie.
Ing. MIHAI BULAI, Ceahl u

De re inut:
„Cea mai însp imânt toare team este aceea de a nu-l pierde pe Iisus i odat cu el lini tea i
bucuria sufletului.”
„Dumnezeu reprezint singura alternativ durabil , la toate felurile de iubire pe care le tr im.”
 ARA HANGULUI pagina 10 Anul 13, nr 49

UN DESTIN TRAGIC-SCHITUL CEREBUC

În prim vara anului 1704, o puternic avalan , format prin ruperea n me ilor de sub vârful
muntelui, chiar în noaptea de înviere, a distrus sih stria i vie uitorii ei. „În tradi ia locului – relateaz I.
Balan – se spune c i-a surprins avalan a, chiar în clipa când egumenul citea Evanghelia Învierii,
sprijinit de doi c lug ri, c ci era foarte b trân. Numai unul dintre ei, sco ând afar icoana maicii
Domnului, a sc pat cu via ”.
Într-o alt variant , culeas de Gh. Iacomi, de la o femeie vârstnic , se spune: „Ceea ce am
v spun – poveste te M rioara Marcoci, de 99 de ani în 1967 – le tiu de la str bunii mei din
comuna Ceahl u. Cu mai bine de 200 de ani în urm , în poiana Izvorul Alb, sat a ezat pe atunci la
locul numit Bordeie, au trimis un om la schitul Sahastru s cear de la stare , un preot pentru a face
slujba Învierii, ceea ce li s-a încuviin at. În anul dinaintea întâmpl rii, a fost o iarn grea, cu ninsori
mari i dese. Dup ce preotul a s vâr it Învierea a doua, a plecat din satul Izvorul Alb, întov it de
câ iva s teni, pân dincolo de sat. Preotul, ajuns în apropierea
schitului Sahastru, de la Izvoare, vede totul schimbat, biserica distrus sub mormane de z pad i
bolovani, c lug rii îngropa i sub om t, nu mai era nimic viu pe acolo. Îngrozit i neputincios, pentru a
mai salva ceva, s-a întors în sat, a povestit s tenilor groaznica întâmplare i, împreun cu ei, s-a
întors la schit.
Împreun cu c lug rii de la Mân stirea Pionul, au scos r ele p mânte ti ale siha trilor i
le-a dus la Pionul, s le înmormânteze. Mai apoi, c lug rul r mas viu i cu ajutorul oamenilor din
satele din jur, au ridicat, în câ iva ani, un schit în poiana ce se cheam acum „Poiana Cerebuc”.
Aceast impresionant povestire, este, credem, varianta real .

CONCLUZII I CONSIDERA II

E greu de crezut c Sih stria Ceahl ului a fost înfiin at în secolul XVII ( dup Menuar
i alte opinii), când I. B lan – cea mai autorizat voce – spune c a luat fiin în secolul XV, în
acela i secol în care „Sih stria lui Drago ” a încetat s mai existe. Consider m c este logic
ca via a sih streasc organizat s fi cunoscut o oarecare continuitate aici. De altfel, Gh.
Iacomi - neobositul cercet tor al tuturor probelor – observ „O m rturie contemporan a
întemeierii Sih striei Ceahl ului nu s-a g sit pân acum”. Importan a acestui a ez mânt
sih stresc, a fost deosebit , atât în p strarea dreptei credin e str mo ti, a men inerii
hramului muntelui, a sus inerii vie ii pustnice ti i rânduielii privind toaca i clopotul de pe
vârful Toaca, cât i a men inerii leg turilor fr ti a românilor de pe ambii versan i ai
Carpa ilor.
Demn de men ionat este faptul c renumele de loc retras, consacrat isihasmului, a fost
cunoscut i de celebrul scriitor francez Al. Dumas (tat l), care, în romanul s u „Strigoiul
Carpa ilor” (ac iune care se petrece la Palatul Cnezilor) men ioneaz „Schitul Sahastru drept
int final a c toriei eroinei romanului s u – tân ra i distinsa nobil polonez Helwiga,
refugiat din patria sa, din cauza sângeroaselor conflicte ruso – poloneze. Autorul, oaspete al
cantacuzinilor, va fi aflat de la ei despre aceste locuri râvnite pentru lini tea i frumuse ea lor.

Ing. MIHAI BULAI, Ceahl u

 ARA HANGULUI pagina 11 Anul 13, nr 49

Un proiect finalizat, în zona montan , cu rezultate semnificative

în domeniul preg tirii resurselor umane

La sfâr itul anului 2008 s-a încheiat aplicarea proiectului Reducerea dezechilibrului dintre cererea i
oferta for ei de munc din Regiunea Nord Est a rii REFORCE.
Proiectul a fost finan at prin programul PHARE 2005, Coeziune Economic i Social , Dezvoltarea
Resurselor Umane, M suri Active pentru Ocupare.
Titularul i ini iatorul proiectului a fost Universitatea Politehnica Bucure ti în parteneriat cu Academia
de Studii Economice Bucure ti, Asocia ia Ecoforest Neam i SC Integral Consulting R & D SRL Bucure ti.
Localit ile int vizate de proiect au fost : Municipiul Piatra Neam i comunele Alexandru cel Bun,
Bicazu Ardelean, Bicaz Chei, Borca, Ceahl u, D muc, Farca a, Grin ie , Hangu, Pâng ra i, Poiana Teiului,
Tarc u, Ta ca.

Grupurile int / beneficiarii finali ai proiectului au fost:

v Tinerii omeri cu vârst cuprins între 15-24 ani care au p sit coala sau sunt f calific ri,
reziden i în mediul rural sau urban aferent Regiunii Nord - Est precum i familiilor, precum i tinerii
omeri cu vârst cuprins între 15-24 de ani cu un nivel sc zut de calificare sau cu calific ri ce nu
mai sunt cerute pe pia a for ei de munc , inclusiv familiile acestora , la care se adaug
organiza iile care au nevoie de personal.
v omerii de lung durat (tineri 15-24 ani) dup 6 luni de la intrarea în omaj i organiza iile care
doresc s angajeze personal.
v Adul ii omeri de lung durat (25 – 64 ani) dup o perioad de 12 luni, cu familiile lor i
organiza iile interesate s angajeze personal.
v Persoanele aflate în c utarea unui loc de munc rezidente în mediul rural i persoanele ocupate
în agricultur cu venituri sc zute, care doresc s i creasc ansele, s revin sau s intre pe
pia a for ei de munc .
În cadrul proiectului s-au realizat o serie de activit i menite s fundamenteze con inutul
Studiului privind particularizarea m surilor active preconizate pentru a fi implementate pe pia a muncii
locale i stabilirea direc iilor strategice de interven ie – formularea unei strategii de angajare/ formare
a for ei de munc din regiune.
Astfel, au fost identificate segmentele int din Regiunea Nord – Est i structura local a
calific rilor cerute/ necesare i competen ele pe pia a muncii. Ob inerea informa iilor s-a realizat prin
discu ii purtate cu reprezentan ii autorit ilor publice locale i cu agen ii economici, cu persoanele
care de in informa ii cu privire la structura calific rilor cerute, precum i cu cet enii satelor. Au fost
identificate, totodat , organiza iile din zona care se confrunt cu un deficit de personal i s-au
determinat caracteristicile de baz pentru fiecare grup int în parte, precum i constrângerile care
limiteaz ansele la angajare. Prin aceast activitate s-au determinat deficien ele de preg tire,
aptitudinile i competen ele care necesitau corec ie pentru ca aceste persoane s poat g si mai
or un loc de munc . Echipa de proiect a determinat tipologia de calific ri i competen ele ce
corespund cel mai bine fiec rui grup int pe baza Internetului i surselor statistice locale, pentru a
realiza o analiz structural a ofertei educa ionale i de formare profesional , inclusiv prin
identificarea cerin elor pie ei muncii i a calific rilor existente sau necesare pentru fiecare grup int
în parte.
Dr. ec. Susana Geangal u, Pre edinte Asocia ia Ecoforest Neam ,partener local de proiect
.
 ARA HANGULUI pagina 12 Anul 13, nr 49

pe implicarea cursan ilor în selectarea cursurilor pe care ace tia au dorit s la frecventeze. Un
exemplu l-a constituit cursul de turism, care a fost cel mai bine primit de autorit ile administra iei
publice locale, oferind sprijin logistic pe întreaga perioad de implementare a proiectului. În acela i
timp la cursuri i la orele de consiliere s-a insistat asupra promov rii unei atitudini active de a înv a
i a c uta singuri un loc de munc .
Rezultatele acestei activit i s-a reflectat în participarea a 243 persoane din grupurile int
vizate de proiect la cursurile de ini iere în managementul unit ilor din industria turismului din
comunele prezentate în imaginile foto de mai jos:

Hangu Ceahl u i Grin ie

23 absolven i 19 absolven i

Activit ile privind „Identificarea i atragerea omerilor i a persoanelor din zona rural vizate
de grupurile int cu aptitudini pentru a fi forma i consultan i în servicii de ocupare a for ei de munc
sau pentru începerea unei afaceri” s-a concretizat în participarea la cursuri a 31 persoane, cum
rezult din urm toarele imagini foto:
În scopul dezvolt rii spiritului antreprenorial i accesarea fondurilor structurale a fost
organizat cursul „Formarea antreprenorial pentru grupurile int selectate privind elaborarea
planurilor de afaceri, accesarea de fonduri structurale i management proiect
În scopul dezvolt rii spiritului antreprenorial i accesarea fondurilor structurale a fost organizat
cursul „Formarea antreprenorial pentru grupurile int selectate privind elaborarea planurilor de
afaceri, accesarea de fonduri structurale i management proiect”.

Poiana Teiului Ceahl u i Grin ie

21 absolven i 10 absolven i
 ARA HANGULUI pagina 13 Anul 13, nr 49

Pentru cei 243 participan i la cursuri au fost elaborate i distribuite acestora suporturile de curs
pentru a avea o baz proprie de documentare profesional în continuare.
În urma evalu rii cuno tin elor însu ite pe parcursul desf ur rii de c tre cursan i, au fost eliberate
Certificate de participare la cursuri de c tre Universitatea Politehnic Bucure ti.
Un interes deosebit au manifestat grupurile int din comuna Bicazu Ardelean, care s-au
orientat asupra cursului „Dobândirea competen elor manageriale” pentru a ocupa o func ie de
conducere sau a gestiona propria lor afacere.

Bicazu Ardelean - 41 absolven i

În paralel cu desf urarea cursurilor s-au organizat trei cluburi de locuri de munc în comunele
Hangu, Tarc u i Ta ca. Toate localit ile fiind în mediul rural, cluburile au creat facilit i pentru
furnizarea de consultan solicitan ilor din grupurile int vizate de proiect. În cele 3 cluburi de locuri
de munc au fost consiliate peste 100 persoane pentru întocmirea CV-urilor, prezentarea la interviuri
pentru angajare, instruire pentru a înv a i a c uta singuri un loc de munc , consiliere în alegerea
sau schimbarea profesiei, în educa ie sau formare profesional , în elaborarea traseului profesional
etc.
O activitate distinct a constituit-o „Asisten a i consultan a pentru elaborarea planurilor de
afaceri i pentru a accesa finan ri din fonduri structurale”. De aceste servicii au beneficiat 71
persoane din grupurile int vizate de proiect, care au dorit s ini ieze o afacere pe cont propriu sau
ocupe o
func ie managerial în domeniul proiectelor de finan are. Aceast activitate a fost o continuare a
preg tirii teoretice prin cursul de „Formare antreprenorial ” pentru a concretiza pentru fiecare caz
individual ideea afacerii propus pentru anii 2009 – 2013.
În timpul consilierii au fost prezentate oportunit i de finan are din Fondul European Agricol de
Dezvoltare Rural (FEADR), în special „M sura 313 privind încurajarea activit ilor turistice”; „M sura
121 privind modernizarea exploata iilor agricole”; „M sura 141 privind sprijinirea fermelor se semi-
subzisten ”. La consilierea grupurilor int s-a colaborat cu speciali tii din cadrul Direc iei Agricole de
Dezvoltare Rural a jude ului Neam .
În ultima lun a anului 2008 s-a organizat un Târg de joburi la Piatra Neam , pentru persoanele
cuprinse în grupurile int vizate de proiect Procedura de implementare a acestei activit i s-a bazat
pe elaborarea metodologiei de organizare a unui târg de joburi. A fost publicat un anun în ziarul
„Realitatea” pentru a informa i atrage poten ialii participan i la târg. Au participat 26 persoane din
grupurile int i firme ofertante de locuri de munc .
Consider m c sprijinul financiar acordat de Uniune European prin programul PHARE 2005 i
cofinan area intern a proiectului i-a atins scopul prin implementarea proiectului, contribuind la
 ARA HANGULUI pagina 14 Anul 13, nr 49
dezvoltarea resurselor umane din localit ile montane ale jude ului Neam i a Regiunii Nord – Est a
rii.
Aducem mul umiri i ne exprim m considera ia pentru factorii de interes care au sus inut i contribuit
la implementarea proiectului:
• Universitatea Politehnic Bucure ti ini iator de proiect i partenerii acesteia Academia de tiin e
Economice Bucure ti, Asocia ia Ecoforest Neam i SC Integral Consulting R&D SRL.
• Bucure ti i Cadrelor Universitare: Prof. dr. ing. ec. Gheorghe Militaru – manager proiect, Prof. dr.
Sorin Ionescu, Prof. Dr. Sorin Ciurea, Lector Dr. Corina Dumitrescu i Lector Dr. Cristina Simion;
speciali tilor de la Asocia ia Ecoforest Neam : Dr.ec. Susana Geangal u, Dr.etnol. Elena
Florescu, Dr. ing. Vasile Av nei, Ing. Cornelica Stîngu.
• Autorit ilor publice locale reprezenta i de primarii din comunele Alexandru cel Bun, Bicazu
Ardelean, Bicaz Chei, Borca, Ceahl u, D muc, Farca a, Grin ie , Hangu, Poiana teiului, Tarc u
i Ta ca.
• Conducerii colilor cu clasele I-VIII Vaduri i Pâng ra i.
• Direc ia pentru Agricultur Dezvoltare Rural , jude ul Neam .
• Organiza ii neguvernamentale – ONG –uri: Asocia ia „Valea Bradului” Bicazu Ardelean, Funda ia
Cultural Gavriil Galinescu Hangu, Asocia ia produc torilor montani Farca a, Asocia ia „Teiul”
Poiana Teiului, Asocia ia Eco – Hangan, Funda ia de Ini iativ Local Piatra Neam Filiala
rm ne ti.
• Mass –media – Redac ia Ziarului Realitatea.
Toate aceste organiza ii, precum i cet enii din localit ile int au contribuit pe multiple planuri
(informa ii, atragerea grupurilor int la implementarea proiectului, repartizarea de spa ii pentru
desf urarea cursurilor pentru consiliere i asisten , organizarea cluburilor de locuri de munc , a
târgurilor de joburi, precum i pentru publicitate prin comunicate de pres , anun uri, pliante, afi e,
flutura i etc. diseminate în rândul popula iei, a grupurilor int ).
Tuturor le mul umim i le dorim succese.
Dr. ec. Susana Geangal u
Pre edinte Asocia ia Ecoforest Neam
Pentru mai multe detalii privind rezultatele proiectului vizita i site-ul: www.re_force.info.

TTIIN
NEER
REE TTA
ALLE
ENNTTE
E TTIIN
NEER
REE TTA
ALLE
ENNTTE
E TTIIN
NEER
REE TTA
ALLE
ENNTTE
E

S
Sccrriissooaarree îînnvv ttooaarreeii m
meellee
Ungureanu Andrei Constantin Clasa a IV-a, Înv. Stelu a Manolache

Ea m -nva s iubesc Ea m -nva întotdeauna

Harnicia, prim vara S fiu silitor la coal ,
i pe cei care muncesc Bine e cu ea al turi,
i ne fac frumoas ara. Buna mea înv toare.

E ca o a doua mam i nespus de r u imi pare

i m-nva tot ce-i bun: C ne desp im curând.
Basme, cântece, legende Cu lacrimi în ochi v spun:
De pe-acest p mânt str bun. Draga mea înv toare,
R mas bun !
 ARA HANGULUI pagina 15 An13, nr.49

COALA I FAMILIA

"Trateaz -l pe om a a cum este i a a va r mâne, trateaz -l a a cum poate i ar trebui s fie i va

deveni a a cum poate ar trebui s fie ." ( Goethe )

În formarea personalit ii umane particip o multitudine de factori: familia, coala, biserica, literatura, arta, tiin a, filmul,
mass/media etc.
Familia i coala sunt cei doi stâlpi de rezisten ai educa iei care contribuie prin mijloacele specifice la formarea tinerei
genera ii.
Educa ia este o activitate necesar i permanent nu numai pentru formarea individului, ci i pentru progresul întregii
societ i.
Familia este prima coal a copilului. Ea reprezint nucleul social i r spunde de satisfacerea nevoilor elementare i de
protec ia copilului, exercitând o influen atât de adânc asupra lui, încât urmele ei r mân, uneori, întip rite pentru toata via a în
profilul moral / spiritual al acestuia.
Pentru o bun colaborare între ace ti doi factori este nevoie de comunicare din partea lor. Familia trebuie s în eleag c un
copil nu este un televizor, o juc rie care poate fi reparat atunci când se stric . Copilul are un suflet care trebuie dezvoltat din toate
punctele de vedere, astfel încât s fie capabil s r zbat în via . Fiecare membru al familiei trebuie s devin sensibil la nevoile i
sentimentele copiilor.
P rin ii trebuie s petreac mai mult timp cu copii, s le acorde mai mult aten ie, s -i laude cât mai des, s -i recompenseze,
dar s le stabileasc i limite, s -i pedepseasc . Comunicarea dintre p rinte i copil trebuie s fie bun i permanent .
Copilul are nevoie de un mediu p rintesc, cald, lini tit. P rin ii trebuie s duc un mod de via corect, echilibrat, s dea
dovad de o atitudine civilizat fa de cei din jur.
Procesul de colaborare coal familie asigur atingerea scopului educa ional. coala impune colaborare cu familia sub
diferite aspecte. P rin ii pot completa, sprijini i dezvolta personalitatea copilului cu o singur condi ie: s colaboreze cu coala. Lipsa
de colaborare duce spre un e ec i, din nefericire, cel învins este copilul pentru care dorim tot, pentru care vis m ce este mai bun.
În condi iile actuale se manifest dou aspecte contradictorii: p rin ii sunt îngrijora i de viitorul copiilor, dar în acela i timp,
nu mai au timp i r bdare s acorde aten ie problemelor acestora. Rela ia lor cu coala este ignorat sau evitat , ac iunile educative
ale celor dou p i, coal familie, desf urându-se oarecum separat.
Este o sarcin a colii, a personalului didactic s identifice situa iile problematice, s dirijeze strategiile educative ale familiei
în favoarea elevului i mai ales s con tientizeze faptul c rela ia de colaborare coal familie este determinant în ob inerea
performan elor colare.
Dasc lul este înainte de toate un exemplu atât în ceea ce prive te volumul de informa ii, dar mai ales în ceea ce prive te
comportamentul.
Noi, familia i coala trebuie s -l înv m pe copil cum s înve e, s -i form m capacitatea de a se descurca în orice situa ii
A cre te i a educa un copil este o oper care cere, înainte de toate, mult dragoste: aceasta nu înseamn c nu se impune ra iune,
bazat pe cuno tin e precise. Copilul pe care noi îl cre tem i educ m nu este la fel ca ceilal i , el este unic pentru noi i de aceea
educa ia pe care i-o d m trebuie adaptat personalit ii lui.
Ca i o plant , copilul cre te diferit în func ie de ambian a favorabil sau defavorabil a mediului familial. Aceast ambian ,
acest climat poate s -l ajute sau s -l împiedice s se dezvolte normal i r spunderea o purt m noi, educatorii i p rin ii lui. Copilul are
nevoie s fie ajutat , ap rat, c uzit, are nevoie s se simt important pentru cei din jurul s u .
S conduci c tre maturitate o fiin uman nu este deloc simplu : eforturile, descuraj rile, sl biciunile fac drumul greu. Dac
pe acest drum p rin ii i copiii vor g si sprijin din partea noastr , a educatorilor, mai târziu, peste ani, poate efortul ne va fi r spl tit.

,,Nu exist nici o art mai înalt decât arta de a fi pedagog. Pictorul A consemnat, inst. Carmen
sau sculptorul fac numai o figur f via , iar un în elept tefania Munteanu
pedagog modeleaz un chip viu, de care se bucur i Dumnezeu i
oamenii “ ( Sf. Ioan Gur deAur)
 ARA HANGULUI pagina 16 An13, nr.49

)
-continuare din nr. 48/2008
„ DIN UNIVERSIT ILE SCRIITORULUI GHEORGHE
MORO ANU”

„MAGISTRATUL”
Din anul 1995 pân în anul 1997, lucreaz ca judec tor la
Judec toria Piatra Neam . Începând cu anul 1997 i în prezent, î i
desf oar activitatea de judec tor la Judec toria din ora ul Bicaz, jude ul
Neam .
Pentru dumnealui, aceast meserie este cea mai captivant ,
cea mai tulbur toare i mai frumoas meserie din toate pe care le-a practicat.
Pe justi iabili îi trateaz cu respect i în elegere, având o grij extrem fa de oropsi ii vie ii.
Este un judec tor de mare curaj, un analist profund al justi iei române, un magistrat care d
socoat i satisfac ie celor nec ji i.
Judec torul Gheorghe Moro anu este membru fondator al „Societ ii pentru justi ie” (SOJUST)
– Grupul de la L pu na.
O alt reu it a vie ii sale este faptul c nu a fost colaborator al securit ii lui Ceau escu. De
ceva timp este i pre edinte al Judec toriei Bicaz, din jude ul Neam .
„SCRIITORUL”
Începuturile sale în ale literaturii pornesc odat cu publicarea unui reportaj în „Suplimentul
literar i artistic” al ziarului „Scânteia Tineretului” , în decembrie 1982. La toate locurile de munc a
lucrat cu pl cere, a tiut s selecteze i apoi s i noteze în jurnalele sale intime (multe la num r)
cele mai subtile situa ii umane.
Din „Fabrica de c i – Gheorghe Moro anu „ merit s amintim câteva lucr ri ale sale:
„Judec tor în România” ( 3 volume); „Curriculum vitae ½”; „Patronii i organele constatatoare” (ale
contraven iilor); „Legile p mântului între mafie i indolen ” ( o carte de mare valoare); „Le litige
comercial interna ional - du contract a l’exequatur”; „B taia cu flori” – un scenariu inspirat din
epopeea Metroului Bucure ti; „Din via a P rintelui arhimandrit Iustin Pârvu – Stare al Mân stirii Petru
Vod – jude ul Neam ”.
Magistratul – scriitor, dup ce- i sorteaz gândurile, le a terne pe hârtie, într-o cald i dulce
limb româneasc .
„OMUL – Gheorghe Moro anu”
Este un mare cultivator al prieteniei dintre oameni. Dore te ca în locurile copil riei sale, la
Hangu, s realizeze un „Muzeu al prieteniei.
Scrie, cite te i vorbe te curent limba francez . A absolvit i un curs de drept – comercial
interna ional, urmat la Bucure ti, cu profesori de la Universitatea Sorbona.
Gheorghe Moro anu este un om al comunic rii, al dialogului cu oamenii, întotdeauna sincer i
slobod la vorb , Dumnezeu l-a creat pentru a ajuta pe cei nec ji i i pentru a-i delecta pe cei care
iubesc slova româneasc .
I-am studiat cu aten ie i respect c ile. Sunt d toare de energie i bucurie sufleteasc .

continuare în pagina 17
Prof. Rusu Dorel, Topoliceni - Poiana Teiului
 ARA HANGULUI pagina 17 An13, nr.49

„ DIN UNIVERSIT ILE SCRIITORULUI GHEORGHE MORO ANU”

continuare din pagina 16
„METROUL F CEAU ESCU”
Vineri, 20 iunie 2008, la Hotelul „Ceahl u” din Piatra Neam , a fost lansat lucrarea „Metroul
Ceau escu” a magistratului – scriitor Gheorghe Moro anu, edi ie bilingv româno-francez ,
ap rut la Editura Cetatea Doamnei – Piatra Neam ”.
Volumul este dedicat „ efului s u de echip Gheorghe Laz r, din vremea când lucra ca fierar-
betonist, la Metroul Bucure ti”. Traducerea c ii în limba francez este realizat de prof. Emilia
Chiri ., din Piatra Neam , colega sa de gimnaziu i liceu.
În toamna lui 1975, domnul Gheorghe Moro anu a p sit timp de doi ani locurile natale. A
lucrat la Bicaz, la „Tunelul de aduc iune Ta ca – Bicaz”. Prin acest tunel , apa pârâului Bicaz a fost
transferat în lacul Bicaz. La acest tunel a lucrat ca fierar- betonist, de i, în realitate era miner în
subteran. De la acest tunel, a plecat, împreun cu câ iva colegi, pe antierul Metroului Bucure ti.
Din primele pagini ale c ii, o proz scurt , autobiografic , ne familiarizeaz cu procesele de
munc brut , cu numele unor ma ini sau materiale de pe antier, cu limbajul colorat al muncitorilor de
aici.
Unele dintre personaje sunt caracterizate i prin porecle (Gâlm Mare, Gâlm Mic , Belaz,
.a.) i ne sunt prezentate i în clipe de r gaz, mai ales timpul petrecut în b cile – dormitor, unde,
uneori, de i obosi i, discutau la un pahar de uic „Dou prune”.
Oamenii, locurile i faptele prezentate sunt din vremea când în România, chintesen a o
reprezenta PARTIDUL. În aceast perioad a continuat s fie obsedat de ideea: „trebuie s ajung
scriitor i nu unul oricare”.
Zgomotele produse pe acest antier erau destul de mari, în special cele produse de fixarea
„palplan elor” , zgomote care deranjau tot Splaiul Independen ei din Bucure ti i zona Cotroceni. Pe
antier, din cauza zgomotelor, muncitorii comunicau între ie cu voce tare. Între orele 10 seara i 6
diminea a nu aveau voie s fixeze palplan ele, iar, uneori, chiar în timpul zilei , activitatea de pe
antier era întrerupt , întrucât, vis-a-vis de acest antier era I.C.E.C.H.I.M. – ul condus de Elena
Ceau escu. Întreruperea activit ii era ordonat direct de „prima doamn ” a rii...
În b cile-dormitor condi iile de via erau sub nivelul civiliza iei. Pe pere ii murdari se aflau
postere îndoielnice, decolorate de vreme sau rupte de fo tii locatari. Pe unul dintre pere ii b cii
unde locuia Gheorghe Moro anu se afla un tablou al „St pânei sale”, al „Ei”, cea care a fost, este i
va fi prezent în toate c ile, în toate gândurile i în toate visele sale i care p rea c i se
adreseaz , în fiecare sear „Scrie nu sta, timpul e scurt!”. Ascultându-i parc îndemnul tacit, dup o
zi de munc obositoare, fierarul-betonist, ajuns în camer , adormea târziu în noapte, numai dup ce
nota pe hârtie gândurile i întâmpl rile tr ite în timpul zilei. În camer aveau un ceas de tept tor
ezat într-o oal veche de metal, pentru a-i trezi diminea a. A surprins birocra ia infect de pe
antier, via a trepidant a unor famili ti, „tovar ii mai tri sau ingineri” ajun i la Metrou prin „Pile”,
care nu aveau nicicum preg tirea necesar unei asemenea activit i. În paginile c ii se reg sesc
muncitori antaja i de femeile – tip ale antierelor i palavragiii. Multe dintre personajele c ii se
autocaracterizeaz prin limbajul folosit. Din carte str bate un lucru extraordinar : „Adev rul vie ii este
mai dens i mai u or aflat acolo unde munca este mai grea. B rba ii adev ra i tot acolo se g sesc, în
marea lor majoritate”. Fierarul-betonist, Gheorghe Moro anu, îmbr cat într-o salopet murdar i
„ruginit ”, pe cap cu o casc de protec ie veche î i l sa în fiecare zi câte o bucat de suflet în edificiul
durabil al metroului.

continuare în pagina 18
 ARA HANGULUI pagina 18 An13, nr.49

„ DIN UNIVERSIT ILE SCRIITORULUI GHEORGHE MORO ANU”

continuare din pagina 17

Cartea sa e pres rat cu epitete pline de sens i compara ii totale („Turnul înalt de 180 m al
Termocentralei – Vest, la 4 martie 1977, oscila ca o floret ”). Limbajul brut al muncitorilor, creioneaz
via a aspr de pe antier (Când unul dintre muncitori e avertizat de c tre un „tovar inginer” c face
prea mult zgomot, îi r spunde scurt i r spicat „Eu am venit aici s bat palplan e, palplan e bat! Po i
m reclami i la Alexandru Machedon!”, un alt muncitor î i apostrofeaz feciorul nepriceput: „
Mar i ine funia asta, c-am s i leg un fier de gât s te dau în Bega, s scap dracului de tine, c nu
tiu cui sameni de e ti a a n u”). Scriitorul surprinde i psihologia ascuns a unor personaje
cheie, iar arta disimul rii prezent în conversa ia unora dintre muncitori ne învioreaz i na te
surâsuri. Unul dintre muncitori st rezemat în lopat . Un coleg îl întreab „Ce faci?”, el îi r spunde:
„Da’ ce, munca cu capu’ nu-i tot munc ?!”.
A doua lansare a c ii „Metroul f Ceau escu” a avut loc la Poiana Teiului, în ziua de 1
noiembrie 2008. La acest eveniment au participat oameni de seam de pe Valea Muntelui: primari,
viceprimari, preo i, secretari de comuna, cadre didactice, bibliotecari, rude ale scriitorului, prieteni i,
nu în ultimul rând, membri ai familiei.
Tân rul de odinioar , scriitorul – magistrat de acum, prin valoarea scrierilor sale, dovede te c
a urmat mai multe „universit i” i c pe toate le-a absolvit cu „Magna cum laudae.” Cartea s-a
bucurat de aprecierea cititorilor din ar i de peste hotare, cea mai special scrisoare de felicitare
vine din partea Pre edintelui Fran ei Nicolas Sarkozy.
În urm torul num r al acestei reviste voi prezenta volumul scris de acela i autor - „Judec tor
în România”.
=============================================================================
TTIIN
NEER
REE TTA
ALLE
ENNTTE
E TTIIN
NEER
REE TTA
ALLE
ENNTTE
E TTIIN
NEER
REE TTA
ALLEEN
NTTE
E

S
SCCR
RIIS
SOOA
ARRE
E ÎÎN
NVV TTO
OAAR
REEII M
MEELLE
E

E
E lliinnii ttee îînn nnooaappttee…
… ii cciinnee--ii ooaarree zzâânnaa
ii--nn vviissuull mmeeuu aappaarree CCee m mii--aa ddeesscchhiiss ccuu cchheeiiaa
U
Unn cchhiipp aalleess ii bbllâânndd TTaaiinnaa--nnvv ttuurriii
A
All ddooaam mnneeii îînnvv ttooaarree.. ÎÎnncc ddiinnttrr--aa--nnttââiiaa ??

OO lluummee m miinnuunnaatt ,, EE ddooaam mnnaa îînnvv ttooaarree

D in b a s m
Din basmee ii ppoovvee ttii A l c r e
Al c reii ssuufflleett bbllâânndd,,
MMii ss--aa ddeesscchhiiss îînn ccaallee,, CCuu ddrraaggoossttee ffiieerrbbiinnttee
TT rrââm m îîmmpp rr tteesscc.. ÎÎll ppoorrtt m
meerreeuu îînn ggâânndd..

V
Voomm ccrree ttee,, aannii vvoorr ttrreeccee,,
E u
Eu vvooii rr m
mâânnee--nnttrruunnaa
TTiim
miidd ii ssffiiooaass ..
C u
Cu ddrraagg sseemmnneezz ...... M MIIR RU UN NA
A..

RRooppoottooaaee MMiirruunnaa
CCllaassaa aa IIV
V--aa
ÎÎnnvv.. St e lu
Stelu aa M Maannoollaacchhee