Revistă a FundaŃiei Culturale "Gavriil Galinescu" – Hangu.
Director fondator: Teoctist Galinescu
A PLECAT ÎN VEŞNICIE PROFESOARA
ANASTASIA SAVIN (GALINESCU)
Era o zi călduroasă la 20 septembrie
1927, o zi aureolată de toamnă când am
observat că mama nu se simte prea bine.
S-a retras în iatac cu moaşa Nastasia lui
Codău de la FârŃâgi, o femeie îmbrăcată
curat, în port naŃional, simŃită şi atentă.
Mama mi-a spus să mă joc pe afară şi
să nu intru în iatac, că dacă stau cuminte,
o să-mi aducă un pui mic. Aveam 10 ani.
La un moment dat am auzit un
orăcăit de copil mic şi apoi moaşa
Nastasia a ieşit cu o fetiŃă mică învelită
într-un cearceaf, fapt ce mi-a stârnit
curiozitatea şi bucuria că mai am o
surioară. Mama i-a pus numele
Anastasia, fiindcă pe bunica o chema tot
aşa, aceasta fiind botezată de Anastasia
lui David Creangă de la Pipirig, rudă a
bunicii.
Dar mai avea o obligaŃie, de a-i pune
numele TuŃa, după numele fiicei
preotului Vasile Marcoci de la Neagra
Şarului Dornei, soŃia lui Costăchel
Vasiliu, mare proprietar şi afacerist din
Piatra-NeamŃ.
A fost mezina familiei, favorizată şi
protejată de toŃi. În toamna anului 1934 a
intrat la şcoala primară de fete din
Hangu, care era în casa noastră la Ioan
Galinescu, condusă de Balaşa Galinescu,
soŃia fratelui nostru-preotul Mihai, a
cărei elevă a fost. A avut colege şi pe
Coca Coroamă şi LucreŃia Roşu.
La terminarea celor patru clase, a
reuşit prin concurs admiterea ca elevă a
Şcolii Normale de fete din Piatra NeamŃ.
Era prin clasa a III-a când Gavriil
Galinescu m-a solicitat să transport cu
căruŃa 825 kilograme de mere.
În timp ce aşteptam să predau merele,
TuŃa a dat de căruŃă şi a început să
împartă din mere la colege, aşa fel că am
reuşit să mai predau 400 de kilograme,
fapt pentru care a fost admonestată de
Gavriil Galinescu. A terminat şcoala în
1946, când eu funcŃionam învăŃător la
Hangu şi fusesem repartizat pentru acel
an şcolar să predau la clasa I şi după
efectuarea recensământului copiilor, am
găsit 160 de copii apŃi pentru şcoală.
Am luat diploma TuŃei anexată la
situaŃia copiilor şi m-am dus la
inspectoratul şcolar, care a numit-o
învăŃătoare la Hangu.
În anul 1948 am fost arestat şi deŃinut
politic şi TuŃa a rămas acasă alături de
părinŃii bătrâni şi bolnavi, persecutaŃi de
comunişti şi tata, trecut la chiaburi. Nu
ştiu dacă tata avea vreo pensie, fiindcă a
fost cântăreŃ bisericesc, aşa că numai din
salariul TuŃei era întreŃinută financiar
casa. A trebuit să se comporte în aşa fel
cu organele comuniste, încât să nu fie
dată afară din învăŃământ. În această
situaŃie, de unde puteau, îmi trimeteau şi
mie câte un pachet la închisoare cu mari
sacrificii, însă prin faptul că n-au reuşit
să mă viziteze nici o singură dată, un alt
deŃinut a profitat de ocazie, eu
neputându-le comunica faptul că nu le
primesc; le primea el şi le consuma
nestingherit, pe când eu muream de
foame.
Chiar dacă eforturile ei n-au avut
finalitatea dorită, îi voi fi mereu
recunoscător ca a încercat să-mi uşureze
greaua perioadă de detenŃie.
A mai funcŃionat la Ceahlău, Tulgheş,
Poiana Teiului şi s-a înscris la secŃia
Naturale – Geografie de la Institutul
Pedagogic din Bucureşti, pe care l-a
absolvit în anul 1957, la fără frecvenŃă
S-a căsătorit cu Iosif Savin în
septembrie 1954.
Dar viaŃa îŃi aduce uneori greutăŃi sau
bucurii, astfel, în anii 1959 – 1960, cu
strămutarea din zona lacului de
acumulare, a trebuit să demoleze casa şi
să se stabilească la Piatra-NeamŃ,
reclădindu-şi casa. A fost numită
provizoriu la şcoala generală din
Săvineşti, unde a funcŃionat un an, apoi
transferată la casa de copii – fete din
Piatra-NeamŃ, unde a funcŃionat ca
profesor de biologie, chimie, geografie
până în anul 1983, când a ieşit la pensie.
A fost onorată în anul 1974 prin
acordarea gradaŃiei de merit.
A fost un cadru didactic conştiincios,
cu mult devotament şi dăruire.
În familie a avut o viaŃă bună, în
înŃelegere cu soŃul, şi prin muncă şi-au
creat o gospodărie înfloritoare. Au avut
grijă deosebită de mama, pe care au
întreŃinut-o până când a închis ochii.
Din căsătoria lor au rezultat doi fii,
crescuŃi în respect pentru valorile
tradiŃionale şi devotaŃi familiilor lor :
Ciprian, inginer şi mare întreprinzător, şi
Bogdan, unul dintre puŃinii oameni
oricând dornici de a-i ajuta pe cei în
nevoie.
Au 5 nepoŃi, care de care mai isteŃ, cu
care se mândrea când ne vizitau pe la
ChiriŃeni.
A stat la pensie 24 de ani. A decedat
la data de 25 aprilie 2007, înainte de a
împlini vârsta de 80 de ani. S-a stins ca o
candelă, căreia i s-a terminat feştila.
Când a venit salvarea după ea, îşi
dăduse ultima suflare. A fost
impresionant că la înmormântarea ei au
participat multe rude, prieteni, cunoscuŃi
şi, aşa cum a venit pe lume într-o zi
călduroasă de toamnă, a dispărut în
eternitate, într-o zi călduroasă de
primăvară.
A fost un om deosebit, respectat de
toŃi, a fost sora mea!
Dumnezeu s-o ierte !
Teoctist Galinescu
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu" łara Hangului

łARA HANGULUI Atestare documentară

Revistă cultural-istorică, “În anul 1458, februarie 13, Ştefan cel Mare
cu apariŃie trimestrială, întăreşte stăpânirea Mănăstirii NeamŃului peste
anul XII, nr. 43, iulie 2007 monastioara de la Hangu în vechile hotare”.
editată de (I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, vol. 1,
pag. 6).
FundaŃia Culturală
Cu ocazia vizionării de fotografii vechi din
“GAVRIIL GALINESCU” expoziŃia de la biserica sfinŃii Apostoli “Petru şi
HANGU – NEAMł Pavel” cu ocazia hramului, dl profesor Gh. Drugă ne-
a atras atenŃia asupra comemorării a 550 ani de
Preşedinte de onoare: atestare documentară a “HANGULUI “.
Până ne vom propune un program al sărbătoririi,
TEOCTIST GALINESCU ne-am gândit să ne străduim să iasă de sub tipar
lucrarea “Legendă şi adevăr ” în monografia
Preşedinte executiv:
Hangului şi un număr al revistei łara Hangului să fie
CloŃer Florica
dedicat acestui eveniment.Aşteptăm sugestii!
Director revistă:
prof. GHEORGHE DRUGĂ
Preşedinte FundaŃie,
RedacŃia: Florica CloŃer
Liliana BOSTAN, bibliotecar - redactor şef 1 iulie 2006
înv. Teoctist GALINESCU,
prof. Gheorghe DRUGĂ, ing. Mihai BULAI,
prof. Dorel RUSU, înv. Florica GALINESCU, Notă
preot Ioan SMIRAŞ, Gelu SAVIN Datele din articolul “Locuri, oameni şi şcoli de pe
Comitetul de conducere: plaiurile nemŃene” din nr. 42, au fost culese de
Florica CLOłER – preşedinte Gr. Grigorescu.
Gheorghe DRUGĂ
Marcelica BRÂNZUCĂ
Gheorghe SAVIN – secretar-gospodar
Cenzori:
prof. Ecaterina PINTILIE
eleva Cătălina NIłOAIA

Sponsori:
Centrul pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare”
Piatra-NeamŃ – director Constantin ALUPULUI-
RUS, Electromontaj Suceava – director ing. Ştefan
BALAN, RIFIL SA – director Ioan STRĂTILĂ,
Senator Şerban STRĂTILĂ, Grigore TĂRÂłĂ, ing.
Dan BUIUM, CarpaŃi Orient – Ion MANOLACHE,
Felicia şi ing. Ioan GALINESCU, ing. Stelian
GALINESCU, Mona CROITORU – Timişoara,
Cornelia PASCALI – USA, Valeria COGOIU –
Braşov, LucreŃia DARIE – Suceava, Total
Construct SA – Dan TURLICĂ
PublicaŃia este înscrisă în
catalogul de presă RODIPET NeamŃ,
Telefoane
la nr. 9009/1996, ISSN de contact:
1582-8972

Liliana Bostan – 0722/936.339, 0233/257.501

Gavril LUPU – 0233/257.524
Teoctist Galinescu – 0233/257.605 Culegere, tehnoredactere, procesare foto:
Felicia German (Bucureşti) – 021/77.22.878 Ciprian Aileni - Editura NONA

2
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu"
SCRISOARE CATRE „łARA HANGULUI”
Plecam pentru totdeauna din Hangu
într-o dimineaŃă de iunie. Din trandafirii ce
atârnau greu de crengile din grădina
familiei Marcelei ConuŃ picura roua, iar din
ochi îmi curgeau lacrimile după vremea pe
care ştiam că n-am s-o mai întâlnesc
niciodată.
Sufletul îmi era greu. Adio Hangu care
ai dat copilăriei noastre farmec. Poate
atunci când lacul nu va mai fi şi când
cercetătorul istoric va scrie datele
trecutului, va spune ca şi Schlieman la
Hisarlik: aici a fost cândva un neam, care
avea cutare ocupaŃii, se folosea de cutare
unelte, avea cutare grad de
civilizaŃie…Ilarică resemnare!
Cei peste 60 elevi care constituiau
prima clasă la început de existenŃă a
Gimnaziului Unic Hangu, copii a unei
epoci aspre şi adesea foarte prozaice,
încercăm azi să ne rezervăm dreptul de a
reînvia în noi şi la vârsta noastră imaginile
ce ne-au umplut fantezia. Aceasta vrea să
însemne că Hangu de pe vremea noastră nu
ne va fi răpit, indiferent câtă apă îi stă
deasupra. Iubim şi azi ca şi atunci locurile,
oamenii, întâmplările, aşa cum au fost,
refuzând cu îndârjire să acceptăm că
acestea nu mai există decât în nostalgia
revoltată a generaŃiei noastre. Căci la urma
urmelor la ce bun să ne debarasăm în mod
inutil de poezie? Timpul îndelungat şi
multitudinea celor ce s-au perindat prin
viaŃa noastră ar fi putut şterge cei trei ani de
şcoală din Hangu. Dar mereu şi întotdeauna
ne-au trimis spre ei câmpul şi pomii
înfloriŃi în mai şi toate cele ce alcătuiesc
frumuseŃea naturii divine, când alergam
nedumeriŃi şi aiuriŃi prin crânguri şi
prunduri găsind în toate mirare şi bucurie.
Cred că Hangu îşi avea mândria lui cu noi.
Ilustra doamnă directoare Maria Ciobanu
avea grijă de buna reputaŃie a şcolii şi a
elevilor, iar distinşii dascăli Cicerone
Ghiorghiu, Emilia Cojoc, Ioan Beringhe,
Titus Hotnog, Aurelia Galinescu,
Pantelimon Grigoriu, pretindeau o atitudine
cu totul solemnă faŃă de şcoală şi
învăŃătură.
Noi am ştiut să ne respectăm dascălii,
dar pe cei de la Gimnaziu din Hangu i-am
iubit. Aşa ar trebui să-şi iubească toŃi elevii
dascălii iar dascălii să fie icoane
călăuzitoare pentru elevii lor.
Domnul profesor Dorel Rusu, dascăl şi
publicist, spunea în „łara Hangului” că la
înmormântarea vrednicului învăŃător Ioan
N. Ciucanu erau doar 20 de oameni. Cu
neasemuită tristeŃe se întreba - unde sunt
multele generaŃii cărora le-a pus creionul în
mână şi le-a descoperit slova? Să fie acesta
sistemul de mărginire şi de referinŃă a
limitelor noastre? Faptul subliniază că
suntem mult pe lângă, că avem de luptat
mult cu noi înşine şi că de multe ori buna
cuviinŃă aşteaptă intrarea în drepturi.
Printre personalităŃile Hangului se
proemina figura Domnului Teoctist
Galinescu, dascăl de o anumită francheŃe,
calm şi zâmbitor, preocupat mereu de viaŃa
artistică şi culturală a locului. Lui îi
datorăm şi lui îi mulŃumim pentru că nu a
lăsat să se şteargă această bucată de Ńară din
istoria locurilor şi de a o reda prin linii de
fond şi trăsături de esenŃă celor ce vor veni
după noi. Multitudinea datelor culese,
adunate şi publicare, impresionează. Pentru
familia Teoctist şi Florica Galinescu şi
pentru toŃi colaboratorii revistei „łara
Hangului” şi a altor publicaŃii răspândite pe
valea BistriŃei, care au lucrat mult la averea
pe care o lasă posterităŃii, toată cinstea şi
preŃuirea.
A scrie despre toate întâmplările şi
trăirile noastre din cei 3 ani de gimnaziu
n-aş şti ce să iau, sau ce să las, toate
ocupând acelaşi loc în amintirea-mi. Cei ce
stăteam în gazdă, mergeam în fiecare
sâmbătă acasă pe jos la 18-20 km, eu,
Cecilia Bălan, Tănase Grigore, Vasile
Dorneanu, şi alŃii. Punctul esenŃial al
călătoriei era de fiecare dată puntea de
peste râul Bistricioara. Această punte dintr-
un brad era stăpânită de primul care
ajungea şi care balansând-o în aşa chip, nu
mai permitea altuia s-o treacă. Era riscul de
a cădea în apa nu prea mare, dar rece şi
repede. Stăteam aşadar pe mal până când
stăpânul binevoia s-o părăsească. Şi aşa,
mai cu jocuri, mai cu hazuri făcea să ne
pară mai uşor drumul obositor după orele
de şcoală.
Erau vremuri grele după război şi în ani
cumpliŃi de secetă.
Pentru elevii orfani şi mai lipsiŃi de
posibilităŃi de la gimnaziu prin grija
Doamnei Ciobanu şi cu sprijinul PrinŃesei
Sturza care patrona întrucâtva gimnaziul,
s-a înfiinŃat o cantină pe lângă spitalul
„Regele Carol”. În marea curte a spitalului
erau întinse mese unde elevii primeau o
masă pe zi, salvatoare. Unele produse
alimentare ne mirau, nu erau de pe la noi,
brânză de Olanda ambalată deosebit, din nu
ştiu ce surse auzisem că sunt din Suedia.
Aşadar într-o zi când se anunŃase o vizită a
prinŃesei Sturza care venea însoŃită de o
prinŃesă suedeză ne aşezarăm toŃi în flac în
curtea spitalului ca la o mare paradă.
PrinŃesa suedeză ne-a prezentat nişte
albume cu imagini frumoase întrebându-ne
despre ce reprezentau. Dar noi care la
vârsta când trebuia să o cunoaştem pe
ScufiŃa Roşie n-a fost cine să ne-o prezinte,
stăteam cuminŃi fără răspuns. În suflet
admiteam un eşec. Când însă ni se puse
3
łara Hangului
întrebarea ce înseamnă banderola de la
reverul hainei elegante, se făcu o linişte
parcă şi mai apăsătoare. Deodată se auzi un
glas plăpând: - este drapelul Suediei –
PrinŃesa Sturza îi traduse marii vizitatoare,
aceasta zâmbi satisfăcută, faŃa doamnei
Ciobanu se lumină într-un zâmbet, iar noi
zâmbeam uşuraŃi aşişderea, Costin Artenie,
mai mic, mai slăbuŃ, mai puŃin antrenat în
zburdălniciile noastre, ne salvase.
Aşa cum spuneam, trebuia să mergem
în fiecare sâmbătă acasă să ne aducem cele
necesare pentru încă o săptămână. La
întoarcere însă drumul ne era de multe ori
mai uşor fiindcă mergeam cu pluta.
Niciodată un plutaş nu ne-a împiedicat să
ne urcăm pe plută. Ba ştiind că n-aveam
bani pentru maşină şi că trebuie să mergem
la şcoală la Hangu, aduceam pluta mai
aproape de mal să ne putem urca. Citind
cartea „Plutaşii pe BistriŃa” a Domnului
Teoctist Galinescu salutăm cu adâncă
recunoştinŃă creionarea plutăritului ca
episod din istoria trăitorilor pe aceste
minunate şi străbune meleaguri.
Privind participarea omului în timp şi
arhaica neîmpăcare dintre om şi ireversibil,
te trezeşte uneori adumbrit de un nihilism
care inhibă.
În piesa „Purificarea” a lui Sarah Kane
jucată pe scena teatrului din Cluj anul
trecut, un actor ridicat pe un cub în mijlocul
scenei se întreabă ce rost are să iubeşti, să
gândeşti, să faci, să dregi? Totul nu are nici
un rost. Apoi vine întrebarea: dar moartea?
Şi după ce dispare o clipă revine: Moartea?
nu are niciun rost. Nimic nu are rost. Are
rost doar faptul că nimic nu are rost. După
asemenea întrebări: dar ca să vezi o
asemenea piesă are rost? Dar să scrii o carte
are rost? Da: are un mare rost, pentru că din
prea multe unghiuri de vedere te pune pe
gânduri, te face să taci câteva ceasuri şi să
te gândeşti pe tema rostului, te provoacă să
cauŃi un rost a lucrurilor, al gândurilor, al
faptelor, al năzuinŃelor, ba poate te obligă
să şi scrii despre lucruri mici şi mari ale
lumii contemporane care se laudă că
hotărăşte demersul mileniului al treilea. Un
rost mare îl are această muncă a familiei
Teoctist Galinescu, cu şansa de a străbate şi
alte veacuri.
Îi mulŃumim şi pentru evocarea
copilăriei noastre ca elevi ai gimnaziului
din Hangu, copilărie purtată în gând şi în
suflet pe toate cărările vieŃii cu imagini,
oameni, întâmplări, aşa cum era vremea
noastră de atunci. Dacă cei ce-l vor urma pe
Domnul Teoctist Galinescu vor încununa
aceleaşi strădanii, atunci lumea de altădată
şi lumea din vremea lor cu obiceiurile,
porturile, datinile, sărbătorilor, actele de
eroism şi sacrificiu, nu vor dispărea lesne.
Cu stimă deosebită!
Prof. Florentina Bădău
Cluj Napoca
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu"
Să ne cinstim eroii
neamului românesc!
Într-o atmosferă de adâncă pioşenie
astăzi 17 mai 2007, credincioşii din
parohia SfinŃilor Apostoli Petru şi Pavel
din satul Audia au sărbătorit ÎnălŃarea
Domnului nostru Iisus Hristos, sărbătoare
ce coincide cu Ziua Eroilor neamului
românesc.
Preotul paroh Ioan Simiraş, după
slujbă, în cuvântul său a arătat
semnificaŃia religioasă a acestei zile, dar
şi adânca recunoştinŃă pe care orice
român trebuie să o nutrească faŃă de eroii
neamului românesc, care şi-au jertfit
viaŃa pe parcursul celor două milenii de
existenŃă a acestui popor, începând cu
perioada formării poporului român şi a
limbii române, până în zilele noastre.
S-a intonat „Imnul eroilor” de către
cântăreŃii din strană, enoriaşii ascultând
cu toată dragostea şi recunoştinŃa
semnificaŃiei versurilor din acest imn.
După slujbă, elevii claselor I-IV au
intonat cântece închinate eroilor, au
recitat poezii, ilustrând jertfa acelora care
au murit pentru independenŃa, libertatea
şi propăşirea neamului românesc.
Alături de învăŃătoarele Nacu Elena,
Manolache SteluŃa, Munteanu Carmen şi
Ropotoae Raluca, elevii au depus o
coroană de flori la mormântul eroilor şi
au Ńinut un moment de reculegere cu
prilejul acestei sărbători.
La slujbă au fost prezenŃi veteranii de
război, care şi-au depănat amintiri legate
de viaŃa lor de pe front, Ńărani care şi-au
primit drepturile lor de veterani,
gospodine-văduve de război, intelectuali,
tineri şi bătrâni, care prin prezenŃa lor la
această sărbătoare, au demonstrat că sunt
alături de eroi, păstrând valorile
culturale, datinile şi obiceiurile
strămoşeşti.
Nu în suficientă măsură - conchide
preotul Simiraş – unii români ştiu să
păstreze şi să valorifice tradiŃiile acestui
popor, importând din obiceiurile nu
tocmai adecvate vieŃii rurale, ritmurile
postului şi obiceiurile unor civilizaŃii
străine, care nu au nimic comun cu viaŃa
spirituală a românilor, conducând la
nocivitatea în limbajul postului,
comportamentul tineretului, în atitudinea
acestuia faŃă de Ńară şi neamul nostru
românesc.
Florica CloŃer
Consiliul Local Hangu
ULTIMUL
BISCUIT
Într-un aeroport stătea o tânără care
urma să facă o călătorie mai lungă. Şi-a
cumpărat de acolo o carte ca să treacă
mai repede timpul şi un pachet de
biscuiŃi. S-a aşezat pe un scaun, şi-a pus
bagajele lângă ea şi s-a apucat să
citească. La un moment dat s-a întors să
ia un biscuit din pachetul de lângă ea. A
observat cu surprindere că la mică
distanŃă era aşezat un domn care citea
un ziar, şi care fără să-i ceară
permisiunea a început să ia şi el din
pachetul de biscuiŃi.
Cu toate că s-a simŃit indignată,
politeŃea a împiedicat-o să îi reproşeze
că are un comportament nepotrivit. Dar
pe măsură ce ea lua câte un biscuit, lua
şi el unul şi asta a făcut ca până la urmă
tânăra să devină foarte nemulŃumită.
Când a luat din pachet penultimul
biscuit, ea s-a întrebat plină de
resentimente: „Oare îndrăzneşte să mi-l
ia şi pe ultimul?”
Bărbatul a luat într-adevăr ultimul
biscuit, l-a rupt în două şi i-a oferit
zâmbind cald o jumătate. SimŃind că el
a depăşit limita bunului simŃ, tânăra s-a
ridicat furioasă şi s-a îndreptat spre un
alt colŃ al sălii de aşteptare. A deschis
geanta ca să pună înăuntru cartea
şi…spre marea ei surprindere a văzut
înăuntru pachetul de biscuiŃi pe care îl
cumpărase.
În acel moment a copleşit-o un
sentiment de ruşine. A înŃeles că
pachetul din care mâncase nu era al ei,
ci al bărbatului care citea ziarul…El a
împărŃit plin de bunătate chiar şi ultima
bucăŃică pe care o avea, fără să se simtă
indignat, superior sau furios.
MORALA:
Oare de câte ori în viaŃă am mâncat
biscuiŃii altcuiva? Ar fi mai bine ca
înainte să ne grăbim să-i judecăm pe
alŃii să privim cu atenŃie în jur…şi mai
ales în sufletul nostru!
Cum vi se pare istorioara asta? O
întâmplare tristă? Sau una amuzantă?
În care dintre personaje vă regăsiŃi?
Cine aŃi prefera să fiŃi, tânăra cu
cartea sau domnul cu ziarul? Sper să
aveŃi o zi frumoasă de care mâine să vă
amintiŃi cu plăcere!
Rubrică realizată de
pr. Simiraş Ioan
Parohia Audia-Hangu
4
łara Hangului
VERNISAJ
O expoziŃie de fotografie veche -
„Ruinele de sub ape” din łara Hangului
– a fost organizată sub egida SC
ZIMCA SA din Piatra-NeamŃ vineri 5
decembrie 2003.
În perioada de după anul 1997
revista łara Hangului ne-a fost
tehnoredactată la săptămânalul
Telegraful de către domnul Gelu
Amarinei, cu care m-am împrietenit şi
ne-a vizitat acasă la ChiriŃeni de mai
multe ori şi i-am arătat colecŃiile mele
de fotografii, mai noi sau mai vechi
care i-au produs interes şi mi-a propus
să facem o expoziŃie şi am selectat 100
bucăŃi, care au fost mărite 20/30 mm,
sub egida SC ZIMCA SA, iar întreaga
procesare a fost efectuată de către
doamna Smaranda Florian şi domnul
Gelu Amarinei, redactori şi ai revistei
łara Hangului.
Au fost invitate personalităŃi şi au
participat primarii de pe Valea
Muntelui şi GrinŃieş, Taşca, Agapia,
domnul director al SM RIFIL SA
Săvineşti Ion Strătilă, domnul Vasile
Ouatu, hangani, rude, precum şi din
personalul întreprinderii.
Vernisajul a fost deschis de d-na
Smaranda Florian, cu unele explicaŃii
unde a fost nevoie, care a apreciat
realizarea, felicitând pe păstrătorul
acestor comori şi omagiind pe domnul
director Nicolae Homoc, care cu multă
bunăvoinŃă a suportat toate cheltuielile.
În cuvântul său, domnul Teoctist
Galinescu, entuziasmat de realizare,
mulŃumeşte celor ce au contribuit să fie
înfăptuită expoziŃia ce a prezentat-o,
completând cu unele detalii.
Doamna Smaranda Florian din
partea săptămânalului Ecoul MunŃilor a
oferit diplome personalităŃilor invitate
şi participante şi în mod deosebit
diplome de excepŃie domnilor Grigore
Caraza (fost deŃinut politic 23 ani, erou
luptător anti comunist) şi Teoctist
Galinescu.
Din partea comunei Hangu au
participat domnul Ionel Pântea - vice-
primar şi bibliotecara Liliana Bostan.
Din partea întreprinderii a fost
oferită o masă protocolară, iar
tablourile prezentate au fost donate SC
ZIMCA SA, cu deplină consideraŃie,
pentru donaŃia în sprijinul realizării.
Teoctist Galinescu
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu" łara Hangului

P R I M A R I I C O M U N E I H A N G U
1864-2007
Până la 1964 unitatea administrativ-teritorială era isprăvnicia corespunzătoare prefecturii, ajutaŃi de zapcii-subprefecŃi şi şefi de
plase – pretorii de mai târziu.
„Prin decretul nr. 394 din 31 martie 1864 se instituie „COMUNA”, o unitate administrativă alcătuită din mai multe sate, sau
chiar unul singur dacă era mai mare.” (Piatra-NeamŃ – MONOGRAFIE autori Vasile Gherasim, Ionel Marin, - Tipografia Piatra-
NeamŃ cod 5403-1972 p. 53.
În manuscrisele învăŃătorului Grigore Grigorescu, Caiet 20, pag. 75 ni se dă un tabel cu primarii comunei Hangu de la
înfiinŃarea comunei la 1864, pe cât posibil i-a fost, cronologic şi timp cât a funcŃionat. Îl redăm deocamdată aşa cum ni l-a lăsat.

1. T. Tapalagă 20. Ion Rotaru 38. Gh. Irimia Ion

1864-1870 1926-1927 1950-1951
2. Toader NemŃanu 21. Victor Matasă 39. Toader BrănuŃ
1870-1873 1927-1928 1951-1953
3. Vasile Blăgescu 22. Gavril Mândru 40. Pleşa
1873-1876 1928-1931 1953
4. Toma Coroamă 23. Toader Bălănescu 41. V. Tanasă
1876-1881 1931-1932 1953-1955
5. Vasile Vlad 24. Victor Matasă 42. Costică Caia
1881-1882 1932-1933 1955-1960
6. PunguŃă 25. Ion Rotaru 43. Costică Iftinca (Rotaru)
1882-1883 1933-1936 1960-1966
7. GafiŃa 26. Gavril Mândru 44. Neculai Crudu
1883-1885 1936-1938 1966-1968
8. Gheorghe Tomescu 27. Gheorghe Pintilie Ungureanu 45. Constantin Ungureanu
1885-1886 1938-1940 1968-1971
9. Simion Ardeleanu notar G. Pitaru 28. Gavril V. Schiman 46. Vasile Gheorghieş
1886-1888 1940 vreo 2 luni 1971-1973
10. Gh. Tolomei 29. Neculai Platon 47. Mihai Ursu
1888-1890 1940-1941 1973-1976
11. Gheorghe Ştefănescu Coman 30. Vasile Iosub 48. Mihai Amarinei
12. 1890-1909 1941-1941 1976-1980
13. Mihai Al Luca 31. Vasile Balan 49. Ion Tumurug
1909-1912 1942-1943 1980-1982
14. Gavril Mândru 32. Costică łaranu 50. Caia Ilie
1912-1914 1943-1944 1982-1983
15. Ion Iftodor 33. Gavriil Galinescu 51. Neculai Nacu
1914-1916 1944 din martie la 1 septembrie 1983-1989
16. Gavril Mândru 34. Vladimir Andronic 52. Grigore Pintilie
1916-1919 1944-1945 1990-1996
17. Gheorghe Vasiliu 35. Cristea Cerchez 53. Ion Pântea
1919-1920 1945-1948 1996-2000
18. Dumitru Matasă 36. Toader Porfir 54. Gavril Lupu
1920-1922 1948-1949 2000-2007
19. Ion Hotnog 37. Măciucă
1922-1926 1949-1950 ***
După cum se vede, cel care a avut realizată funcŃionarea ca primar al comunei Hangu a fost Gh. Ştefănescu-Coman 11 ani şi
ca să pomenim din marele realizări din timpul lui: Spitalul Rural Regele Carol I şi clădirea modernă a şcolii primare Regina Maria
din Gura Hangului.
Gavril Mândru a fost primar în 4 rânduri.
Urăm succes primarului actual precum şi celor ce vor urma spre a ridica comuna Hangu la înălŃimea ce i se cuvine, faŃă de
vrednicia celor ce au fost, iar noi să ne străduim să fim la înălŃimea lor.
A consemnat Teoctist Galinescu
ChiriŃeni 10 mai 2007
5
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu" łara Hangului

TESTATI-VA CUNOSTINTELE
1. Artera este vasul sanguin care transportă sângele c) „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
a) de la inimă în corp de război”
b) din corp la inimă
c) de la inimă la plămâni 12. „Naira” este moneda utilizată în:
a) Mozambic
2. Anticorpii sunt produşi de: b) Nicaragua
a) hematii c) Nigeria
b) leucocite
c) limfocite 13. Opera „LecŃia de muzică” aparŃine pictorului

Răspunsuri corecte: 1-a, 2-c, 3-c, 4-c, 5-b, 6-b, 7-a, 8-b, 9-a, 10-b, 11-b, 12-c, 13-b, 14-a, 15-b, 16-a, 17-a, 18-b, 19-b, 20-b.
a) Francois Boucher
3. Renaşterea, perioadă din istoria culturii europene, a b) Nicolas Lancret
început, în anul 1400, în: c) Goya
a) FranŃa
b) Italia 14. „Mărul discordiei” este:
c) Spania a) Mărul aruncat de Paris, Afroditei
b) „Mărul lui Adam”
4. Mezoliticul înseamnă: c) Fructul oprit
a) Epoca metalului
b) Epoca pietrei 15. Prima carte tipărită pe teritoriul României, în anul
c) Epoca de mijloc a pietrei 1508, a fost:
a) „Octoihul”
5. Lev Nikolaevici Tolstoi, a scris: b) „Liturghierul”
a) FraŃii Karmazov c) „Tetraevanghelul”
b) Anna Karenina
c) Pământ desŃelenit 16. Insulele Maldive se află în:
a) Oceanul Indian
6. Adolf Hitler a murit în anul: b) Oceanul Atlantic
a) 1944 c) Oceanul Pacific
b) 1943
c) 1945 17. Dublin este capitala:
a) Islandei
7. „Restul e tăcere!” este replica lui: b) Irlandei
a) Hamlet c) Indoneziei
b) Romeo
c) Danton 18. În ce an, echipa naŃională a Românei a ajuns în
sferturile de finală ale Campionatului Mondial
8. „Focul bengal” este: a) 1994
a) focul sacru b) 1970
b) un foc de artificii c) 1990
c) focul din templele romane
19. Cine a fost supranumită „Cea mai frumoasă dintre
9. „In vino veritas!”, înseamnă: muritoare”:
a) „În vin e adevărul!” a) Afrodita
b) „Vinul e veritabil!” b) Helena
c) „Nu există adevăr!” c) Filomena

10. Versurile „Zâmbeşte trist cu raze reci/SperanŃelor 20. Ioana D’Arc este eroina:
deşarte/În veci iubi-o-vei, în veci/Va rămânea a) RevoluŃiei franceze
departe”, aparŃin poeziei: b) Războiului de 100 de ani
a) „Luceafărul” c) Războiul rozelor
b) „Dacă iubeşti fără să speri”
c) „Ce suflet trist” „PoŃi să ucizi un om, împuşcându-l, dar poŃi (tot atât de
sigur) să-l omori, lipsindu-l de ceea ce dă sens vieŃii sale”.
11. Cezar Petrescu a scris: (Emmanuel Roblés)
a) „Delirul”
b) „Întunecare” Liliana Bostan

6
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu"
Au dreptul la NEMURIRE
„Sunt candele sfinte! Pâlpâie încă…
Mai dă-le onorul! Acestor oameni trişti.
łi-au dat viitorul în piatră şi stâncă,
Şi-au murit pentru tine, ca tu să exişti.”
Nu demult, în România s-a
sărbătorit ziua victoriei forŃelor aliate
din cel de al doilea război mondial –
pe frontul din Europa.
În această zonă de puternică
spiritualitate creştină care este Valea
Muntelui, „Ziua Eroilor” este un
moment solemn când cu pioşenie ne
amintim de acei oameni care la
chemarea Ńării, s-au aflat în locuri şi
momente de referinŃă ale parcursului
nostru naŃional pentru progres,
demnitate, independenŃă şi
suveranitate. Ei au făurit miracolul
supravieŃuirii noastre.
În ziua de „ÎnălŃarea Domnului”,
17 mai 2007, clopotele bisericilor şi
mănăstirilor de pe Valea Muntelui au
chemat din nou pe eroii căzuŃi să
primească ofrande din mâna
bătrânilor, unii din ei îmbrăcaŃi în
costume naŃionale şi flori din
mânuŃele elevilor – odată cu
momentul înălŃător al TE-DEUM-
urilor săvârşite.
SpaŃiul nu ne permite să dăm
numele tuturor eroilor identificaŃi
oficial pe câmpurile de bătălie. Din
comunele Borca, Farcaşa, Poiana
Teiului (fostele comune Galu şi
Călugăreni), GrinŃieş, Ceahlău şi
Hangu (aici şi fostele comune
BuhalniŃa şi Secu) au murit la
datorie: 51 de eroi în Războiul de
IndependenŃă din 1877-1878; 213
eroi în Războiul din 1916-1918; 325
în Războiul din 1941-1945 şi 2 în
timpul Loviturii de Stat din
decembrie 1989.
Dacă ne referim la toŃi eroii
români identificaŃi oficial sunt
înhumaŃi în 30 de Ńări din Europa şi
Asia (căzuŃi în perioada celor trei
războaie amintite mai înainte) un
număr de 95.987 de militari români.
Dintre aceştia: 71.000 militari români
au murit în Campania din Est în
perioada iunie 1941 – august 1944.
Pe teritoriul FederaŃiei Ruse au murit
17.400 militari români (pe front sau
în lagărele de prizonieri). În
provincia românească Moldova în
Cimitirul de Onoare de la łIGANCA
sunt înmormântaŃi 1020 de militari
români (din totalul de 4969 care îşi
dorm somnul de veci în pământul
acestei provincii). MulŃi dintre eroii
noştri au fost daŃi dispăruŃi în timpul
acestor dramatice confruntări
militare.
Eroii noştri de pe Valea Muntelui
au scris pagini de glorie la Turtucaia,
la Cireşoaia, pe Mureş, în
Cehoslovacia şi Ungaria, la
Stalingrad şi Cotul Donului. Unii
dintre ei au fost răsplătiŃi cu înalte
ordine şi melodii de război printre
care şi cea de „Cavaler al Ordinului
Mihai Viteazu”. (În acest sens dăm
un singur exemplu: cpt. Neculai C.
Gheorghiu – fost inginer silvic din
Hangu).
Tot pe Valea Muntelui s-au născut
şi mari personalităŃi militare. Tot un
singur exemplu nominalizăm:
generalul Dumitru T. Coroană, născut
în comuna Hangu, Cavaler al
Ordinului „Mihai Viteazul”.
O parte dintre distinşii veterani
din al doilea război mondial ne-au
părăsit: învăŃătorii Gheorghe Baltă,
Vasile Achiriloaei, Ioan Ciucanu,
Constantin Popovici, ş.a. AlŃi
veterani de război încă ne mângâie cu
prezenŃa: scriitorul Neculai
Alecsandrescu, distinsul cărturar
colonel (R) Teoctist Galinescu – un
adevărat patriarh al munŃilor, Mitică
LeŃ din Ceahlău, ş.a.
Grigore TAR³à (Llulu
Coroamă), ş.a. Unii dintre ei încă nu
şi-au primit răsplata cuvenită din
partea guvernanŃilor actuali.
Şi…încet-încet se sting şi ei, dar
flacăra lor va rămâne pentru
eternitate.
„N-o şti nimeni că m-am dus
Bine ca-nverzit pădurea
Nu or mai vedea că nu-s…”
Bravii noştri eroi, veteranii de
război au avut un alt sentiment de
patrie şi o altă percepŃie a
istoriei…Ne mândrim cu cei care au
7
łara Hangului
luptat în cadrul „Vânătorilor de
munte”, în „Batalionul Fix NeamŃ”, -
mai ales cu cei din Compania
Farcaşa. Aici îmi permit să mai
amintesc un nume: sergentul Ioachim
GV Rusu, de la Borca.
În acest ireversibil proces de
globalizare, eroii şi veteranii noştri
fac parte din valorile morale ale
poporului român care nu vor putea fi
anulate niciodată. Amintirea lor este
în acelaşi timp o speranŃă sfântă a
neamului românesc. Ei şi-au lăsat
urmaşi demni pe această Vale a
Muntelui. Tot un exemplu amintim:
generalul de Brigadă DASCĂLU I.
GHEORGHE, născut în satul Poiana
Teiului, comuna Poiana Teiului.
De acolo, din ceruri, eroii observă
că în cinstea lor, în şcoli nu arde o
candelă şi nu există un colŃ al eroilor,
că în comunele noastre nu s-au
realizat „CARTEA DE AUR”.
TroiŃele, monumentele închinate
acestor eroi şi martiri de pe Vale sunt
ca şi icoanele din casele noastre şi cer
dreptul la NEMURIRE pentru EROI.
Prof. pens. DOREL I. RUSU
Membru în
Consiliul Director NeamŃ
„Cultul eroilor”
MARTIE
Prin frunze căzute
De fag şi de stejar.
De sub zăpadă, veseli,
Albi ghiocei răsar.
Iisuse dă-mi şi mie
BlândeŃe ca de miel
Şi alba curăŃie,
A unui ghiocel.
Irimia C. Maria
cl. A VII-a
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu"
Satul AUDIA
Satul Audia se află la nord de
Hangu, pe văile pâraielor Audia şi
Boboteni, care, unindu-se, se varsă în
BistriŃa (azi în lac). Este înconjurat de
numeroase culmi muntoase ce fac
parte din lanŃul munŃilor Stănişoara –
care în această parte poartă numele
de munŃii Hangului, Malu, Muncelu,
ş.a. Audia se leagă de satele din
depresiunea subcarpatică (valea
Cracăului) prin poteci de o rară
frumuseŃe şi singurătate. Străbătând
aceste păduri seculare, pe cărări ştiute
numai de călăuze, ai impresia că te-ai
desprins de lumea satelor şi oraşelor
Ńării. Audia are un istoric interesant,
aici fiind aşezată o tabără a tătarilor
sub comanda unui şef cu numele
Altan. Se găsesc şi azi urmele unei
cetăŃi. S-au făcut săpături în jurul
acestei presupuse aşezări tătărăşti, dar
fără rezultate concrete. Un punct din
apropierea acestei aşezări purta
numele de «Bouria lui Altan»,
probabil acolo îşi aveau ocoalele cu
boi. Satul Audia a fost vizitat în
scopuri geologice de cercetători
români, germani, englezi, care au
făcut săpături căutând mine.
Şi locuitorii din acest sat sunt
veniŃi tot de prin Ardeal cam prin
anul 1800. În sat sunt câteva familii
Ungureanu, ceea ce dovedesc că au
obârşia din Ardeal. Deşi sat izolat
Mănăstirea Hangu
sătenii sunt dornici de învăŃătură, îşi
trimit copiii la şcoală se interesează
de noutăŃi, unii chiar se abonează la
gazete. Procentul analfabeŃilor era, în
1934, de 27%.
Se preocupă cu creşterea vitelor,
în special cresc oi multe, cu
exploatarea pădurilor şi unii sunt
plutaşi. Femeile lucrează Ńesături de
lână, în special scoarŃe frumose,
lăicere, poclăzi, sumane şi frumoase
costume naŃionale pe care le îmbracă
cu mândrie la sărbători.
Limba şi credinŃa sunt bine
păstrate, dar sunt superstiŃioşi, mai
ales femeile. łin mult la vechile
obiceiuri, mai ales cele în legătură cu
oieritul, apoi la nunŃi, hramuri, Anul
Nou, ş.a. Toate aceste obiceiuri sunt
prilejuri de petreceri cu multă
băutură.
Şcoala
Până în anul 1892, în Audia n-a
fost şcoală oficială. PuŃinii copii care
erau daŃi la şcoală, mai mult băieŃi,
mergeau la şcoala din Hangu care era
bine organizată. Totuşi, înainte de
1892 se pomeneşte de preotul I.
Pântescu, absolvent al seminarului
din Ismail, care făcea şcoală şi cu 30-
40 de copii. Pe 1 octombrie 1892 ia
fiinŃă şcoala oficială din Audia care
deservea satele Audia şi Boboteni.
8
łara Hangului
Erau înscrişi 53 de elevi din care
frecventau 25. Primul învăŃător a fost
N. GrinŃescu, învăŃător titular (1892-
1896), urmat de Gheorghe Tablan
(1901-1902), C. Vasiliu (1914-1919),
Gheorghe GavrileŃeanu (1919-1920),
preotul Ştefan Gheorghiu şi soŃia sa
Emilia Gheorghiu, Vasile Berbece,
toŃi învăŃătorii titulari. Din 1920
funcŃiona neîntrerupt Alexandru
Săvescu, învăŃător ajutor, titularizat,
iar mai târziu, în postul II soŃia
acestuia, AristiŃa Săvescu, învăŃătoare
titulară. În anul şcolar 1934-1935,
şcoala avea înscrişi 119 elevi din care
frecventau 97 elevi la cele două
posturi.
Satul Boboteni îşi avea şcoală
separată, cu un post în care funcŃiona
N. Zaharia, învăŃător titular.
De la Audia au ieşit câŃiva
intelectuali – între care un inginer
silvic (Ghervasia), un învăŃător – V.
Berbece, profesor Gavriil Galinescu,
un bun meşter de mobilă – Ion T.
Ghervasia, ş.a.
În sat sunt două biserici, una
veche, de lemn, clădită în 1828 şi
care s-a ruinat şi una clădită mai
târziu. Între preoŃii ce-au păstorit în
acest sat amintim pe Vasile Bătrânu,
N. Cilihoescu, I. Pantescu, V.
Prundeanu, datorită căruia s-a clădit
noua biserică din Boboteni.
Date culese de
Alexandru Săvescu
ZIUA MAMEI
Mâine este ziua mamei
Cea mai frumoasă din an,
O să-i aduc inima mea
Şi-un zâmbet de opt ani.
Mama mea e cea mai bună,
E un dar mare de tot,
E o zână dintr-o carte
Să n-o iubesc nu pot.
Dar mămica mă iubeşte
Eu nu pot ca să o mint,
Ea mă-nvaŃă româneşte
Şi un cântec de alint.
Ropotoae Miruna Cosmina
clasa a II-a
Hangu
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu" łara Hangului

Psalmul 32 – DAVID
1. BucuraŃi-vă voi drepŃii, întru Dumnezeu prea sfântul!
Celor drepŃi li se cuvine laude pe tot pământul!

2. LăudaŃi pe Domnu-n harpe! Toate tobele să sune!

LăudaŃi-L pretutindeni, cu psaltirea-n zece strune!

3. Lui cântaŃi cântare nouă! Fiecare strige-I, tare!

Cânte-I toŃi cu bucurie, din lăute şi chitare,

4. Că e drept în veşnicie Sfântul Domnului cuvânt

Şi-mplinite de-a Lui dreaptă, toate zisele Lui sânt!

5. El iubeşte judecata şi dreptatea-n veci de veci

Şi de mila lui sunt pline a pământului poteci!

6. Cerurile-ntemeiate prin cuvântul Lui au fost

Şi prin duhul gurii Sale, a lor oaste, pe de rost!

7. Apa mărilor, grămadă, El a strâns-o între maluri

Şi-a-nchis ca-ntr-o vistierie ale-adâncurilor valuri!

8. Să se teamă-adânc de Domnul toată greutatea humii

Şi să tremure-nainte-I toŃi locuitorii lumii!

9. Fiindcă Dumnezeu grăit-a şi-au luat fiinŃă toate;

El a poruncit şi toate s-au zidit, cum El scoate!

10. Gândul neamurilor, Domnul, îl răstoarnă într-o clipă!

Ale neamurilor sfaturi, ca pe-un fum El le risipă!

11. Ale Sale planuri însă, merg cu veacurile-n rânduri

Şi din neam în neam, trec, sfinte, ale inimii Lui gânduri!

12. FericiŃi cei ce din legea Domnului în veci nu es

Şi poporul ce de Domnul, moştenire a ales!

13. El, din cerurile Sale, cată peste-ntreaga fire

Şi de-acolo vede Domnul pieritoarea omenire!

9
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu" łara Hangului

14. Dumnezeu priveşte pururi, din lăcaşul Său cel sfânt

Peste toŃi locuitorii frământatului pământ!

15. El făcut-a cu-a Lui mână inimile tuturor

Şi priveşte, plin de grijă, la tot mersul faptei lor!

16. Nu cu oştile Lui multe, mântuieşte-se un rege,

Nici prin marea lui putere, cel viteaz nu se alege!

17. Cine crede în puterea calului, greşit socoate,

Căci a calului tărie, ca să-l mântue nu poate!

18. Dumnezeu îşi Ńine ochii înspre cei ce-L au în teamă

Şi spre cei ce cu nădejde, bunătatea Lui o chiamă,

19. Sufletele de la moarte, cu puterea-L să le scape

Să-i hrănească-n vremea foamei şi, la sete să-i adape!

20. Sufletele noastre-n Domnul vor nădăjdui, sub ele

El e scutul nostru pururi! Ajutorul nostru, El e!

21. Inimile noastre vecinic veseli-vom întru Dânsul;

Vom nădăjdui-ntru Domnul şi nu vom cunoaşte plânsul!

22. Doamne mila Ta cea mare, peste noi în veci Tu Ńine,

Precum şi noi, cu credinŃă, am nădăjduit în Tine!

Minunile puterii, înŃelepciunii şi bunătăŃii lui Dumnezeu.

StăruinŃa sufletelor drepte de a recunoaşte şi a înălŃa aceste puteri Dumnezeieşti.
Timuş I. 379
10
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu"
VIAłA LA łARĂ: Comuna HANGU
În derulare - mai multe programe investiŃionale
Împreună putem aduce un plus de prosperitate
„În raportul de activitate pe anul
2005 sunt prezentate doar o parte din
realizările mai importante ale
primarului şi ale personalului din
primărie, pe linia administraŃiei
publice locale. Pentru că, se ştie, zi
de zi apar tot felul de situaŃii, la
primărie vin oamenii cu tot felul de
necazuri, trebuie să le rezolvi şi pe
acestea. Chiar dacă eşti presat de
timp, de proiecte ce trebuie depuse
până la o anumită dată, de investiŃiile
care au termene scadente de
finalizare.
Pentru ce s-a făcut în 2005, nu ne
putem declara pe deplin mulŃumiŃi.
Chiar dacă am realizat foarte multe în
PROTECłIA SOCIALĂ, ÎN ATENłIA EDILILOR
Între priorităŃile administraŃiei
publice locale se înscriu şi cele legate
de sprijinirea şi protecŃia persoanelor
defavorizate. De ajutorul social
acordat în virtutea Legii 416/2001,
anul trecut, au beneficiat 160 de
persoane, care au primit suma de
736.170.000 lei ROL. Totodată,
aceste familii au beneficiat şi de
ajutorul de încălzire acordat pentru
lunile noiembrie-martie, valoarea lui
fiind de 184.320.000 lei ROL. Tot
anul 2005 s-au mai acordat 13
ajutoare de urgenŃă şi 3 ajutoare de
înmormântare.
După cum se ştie, ajutorul social
se acordă condiŃionat persoanelor
apte de muncă, motiv pentru care
respectivii oameni trebuie să presteze
diverse lucrări în comună. Cu aceste
persoane s-a lucrat la reparaŃia şi
întreŃinerea drumurilor comunale,
asigurarea pazei comunitare,
curăŃarea cursurilor de apă Hangu,
BuhalniŃa şi Boboteni, menŃinerea
curăŃeniei pe arterele de circulaŃie,
săparea de şanŃuri şi rigole, reparaŃii
curente la unităŃile de învăŃământ,
comună, îŃi zici că poate ar fi trebuit
mai mult. Am finalizat ori avem în
derulare investiŃii majore, pentru
realizarea cărora ne-am zbătut să
atragem fonduri în comună, pentru că
ele nu ar fi fost posibile dacă ne-am fi
cămine culturale şi la unităŃi de cult.
Aplicând prevederile Legii 519/2002
privind drepturile persoanelor cu
handicap, în evidenŃa primăriei s-au
aflat 19 persoane cu handicap grav,
13 persoane beneficiază de asistent
personal, iar 6 beneficiază de
indemnizaŃie. Anul trecut au fost
întocmite 260 de dosare pentru
alocaŃiile complementare şi de
susŃinere. Referindu-se la protecŃia
copilului, trebuie menŃionat că, pe
parcursul anului 2005, 8 copii au fost
daŃi în plasament, la asistenŃi
11
łara Hangului
rezumat numai la bugetul local. În
raport sunt prinse detaliat toate aceste
programe investiŃionale, cele de acum
şi cele de perspectivă.
Sunt prezentate acŃiunile pe care
le vom întreprinde în perioada
următoare în domeniul cetăŃenesc,
edilitar-gospodăresc şi de protecŃie
socială. Toate acestea vor putea fi
duse la îndeplinire numai dacă sunt
uniŃi, dacă ne implicăm cu toŃii:
salariaŃii din primărie, consilierii
locali, întreaga comunitate. Cum de
altfel s-a făcut în tot ceea ce s-a
realizat până acum. Numai împreună
vom aduce un plus de prosperitate în
comuna Hangu.
maternali, 3 copii în plasament
familial, unul la centrul de
recuperare, iar 3 în centre de
plasament. Cheltuielile făcute cu
protecŃia copiilor s-au ridicat, la
nivelul anului trec suma de 230
milioane lei.
Pentru a diminua rândurile
şomerilor din comuna Hangu, la
primărie au fost angajate 5 persoane
până în luna august, iar în perioada
septembrie-decembrie alte 10
persoane au părăsit rândul şomerilor.
►
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu"
INVESTIłII MAJORE, REALIZATE SAU ÎN CURS DE DERULARE
La acest important capitol din
viaŃa oricărei comunităŃi locale, edilii
din Hangu au multe obiective de bifat
în agenda lor de lucru, ca lucrări
finalizate ori în derulare sau
proiectare. Un proiect de modernizare
a infrastructurii rurale, realizat pentru
drumurile comunale din satul
Rugineşti, a fost finalizat pe
parcursul anului 2005. Fondurile, în
sumă de 75.000 dolari, au fost alocate
prin FRDS, lucrările de construcŃie
fiind adjudecate şi executate de SC
HidroconstrucŃia SA Bacău, în
condiŃii de calitate şi eficienŃă
ridicate. Un alt proiect ambiŃios, în
sumă de 22 miliarde lei, s-a
materializat în realizarea sistemului
de alimentare cu apă a localităŃilor
Hangu (Audia şi Boboteni),
Grozăveşti şi ChiriŃeni, care a fost dat
în folosinŃă. Fondurile necesare
implementării acestui program
investiŃional au fost accesate prin
Programul SAPARD, lucrările fiind
adjudecate şi executate tot de către
SC HidroconstrucŃia SA Bacău. Prin
Inspectoratul Şcolar JudeŃean NeamŃ
s-a derulat programul de reabilitare a
şcolii din satul Rugineşti, fondurile
necesare provenind de la Banca
Mondială. Aici a fost construită o
şcoală nouă, dotată cu mobilier nou,
cu sisteme de încălzire centrală şi apă
curentă, au fost construite grupuri
sociale moderne. Lucrările la această
unitate de învăŃământ au fost
executate de SC Generalconstruct
Piatra NeamŃ, ca urmare a câştigării
licitaŃiei de construcŃie. La acest
proiect a contribuit şi Primăria Hangu
cu suma de 210 milioane lei, fonduri
care s-au cheltuit pentru conectarea
şcolii la reŃeaua electrică trifazată. Pe
parcursul anului 2005 au început şi
lucrările de reabilitare a Şcolii
Generale Hangu, investiŃie care se
realizează tot cu fonduri de la Banca
Mondială, derulate prin Inspectoratul
Şcolar JudeŃean NeamŃ. Pentru
finalizarea acestui obiectiv
investiŃional va trebui să contribuie şi
Primăria Hangu cu o cotă parte de
finanŃare, în sumă de 500 milioane de
lei, bani necesari realizării sistemului
de încălzire centrală.
Ca urmare a inundaŃiilor din vara
trecută, infrastructura a fost serios
afectată în zona drumului judeŃean
155 K, pe drumul comunal 149 şi
drumul forestier Sasu, precum şi o
porŃiune din aducŃiunea de apă
realizată cu fonduri SAPARD. Pentru
refacerea stricăciunilor produse de
12
łara Hangului
ape, a fost alocată suma de
3.543.000.000 lei ROL. Din această
sumă s-a reparat infrastructura pe DJ
155 K, s-a consolidat piciorul şi aripa
podului de la km 3+400 m, s-a
reparat infrastructura la drumul
comunal 149 şi pe drumul forestier
Sasu, s-a construit un zid de sprijin la
rezervorul 2 de la aducŃiunea de apă.
Prin hotărâre de guvern, comunei
Hangu i-a fost alocată suma de
12.000.000.000 lei ROL, fondurile
fiind necesare efectuării următoarelor
lucrări: gabioane pe 450 m.l. şi
decolmatarea cursurilor de apă Audia
şi Boboteni, pe o lungime
aproximativ 3,5 km.
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu" łara Hangului
DARURILE DOMNULUI
Într-un colŃ frumos de luncă,
Sta odată un voinic…

ToŃi sătenii, mare, mic

Împrejur cădeau de muncă,
Dar voinicul de mai sus,
Ziua întreagă dormea dus,
Fără a lucra nimic,
Iar când se trezea din somnu-i totdeauna lung şi greu,
Cel voinic, în gura mare, suduia pe Dumnezeu :

- Am pierdut un sfert din viaŃă de când mila Ta aştept,

Căci, nerod, crezui ce preoŃii din Altare pururi spun :
„Dumnezeu e drept şi bun !”
Să Te am în faŃă, Doamne, łi-aş striga, cu mâna-n piept :

Unde-łi este bunătatea ? Cum eşti milostiv şi drept,

Când de-atât amar de vreme
Sufletul din mine geme,
Pururi mila Ta cerând-o în genunchi, cu ochii uzi,
Făr’ ca Tu, din a Ta slavă, să mă vezi sau să m-auzi ?…
Cum eşti drept, când dai atâtor oameni, aur şi castele,
Fericiri care-i înalŃă până dincolo de stele,
Pe când mie Tu nu-mi dai,
Să trăiesc de azi pe mâine,
Decât coaja de mălai
Care-o dai oricărui câine ?
Ce păcat fără pereche am putut cândva să fac,
De mă Ńii de-atâta vreme fără seamăn de sărac …
I-a răspuns atunci un şarpe, de sub nişte flori de mac :

- Omule, de vrei tu galbeni, o căldare-acum să ai,

Îmi dai voie, măna dreaptă de la umăr să Ńi-o tai ?…
- Mâna dreaptă ? zise omul, dar ce, crezi c-am băut laur ?…
N-aş primi să-mi taie dreapta, nici pe-o butie de aur !…
- Două butii îŃi dau frate, dacă mintea-Ńi nu-i nătângă
Şi mă laşi să-Ńi tai, nu dreapta, ci, încalte, mâna stângă !
- Să rămân schilod pe viaŃă ? să mă facă lumea „ciung” ?…
Chiar cu şapte buŃi de galbeni să mă-mbii şi tot te-alung !

13
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu" łara Hangului

- Atunci şapte buŃi cu aur îŃi voi da, şi-acum socot

Că primeşti şi-o să-mi dai voie, în schimb, ochii să Ńi-i scot !
- Ochii mei ?! Să vreau eu ochii, pentru aur, să mi-i scoată
Şi să nu mai văd atâtea câte sunt sub firea toată ?
Să mă-nghită noaptea neagră în adânc pe totdeauna

Şi să nu mai văd de-apururi : cerul, soarele şi luna ?…

Eşti nebun tu, bade şarpe şi de-ncerci a doua oară
Să-mi ceri ochii, oricât aur mi-ai da-n schimb pe-a lor comoară
Dreapta mea, cu-această bâtă, într-o clipă te omoară !
- Bine, de nu-mi dai nici ochii, iată, vorba mea se schimbă :
ÎŃi dau zece buŃi de galbeni pe netrebnica ta limbă…
Cred că nu mai ai ce zice şi că târgul s-a făcut !…
- Să-mi tai limba, zici tu, şarpe ?, să rămân pe viaŃă mut ?
Să nu mai grăiesc o vorbă ?, ca măgarii-apoi să rag
Şi să nu mai pot eu spune ce mă doare, ce mi-e drag ?
Pleacă, şarpe, cât mai iute, că te tai cu-acest baltag !…
- Am să plec, dar mai-nainte, fiindcă eşti aşa sărac,
Cea din urmă încercare, orice-ar fi, eu tot mai fac :
Uite-Ńi dau, cu nestemate,
Nouăzeci de mii de saci,
Pentru-ntreaga sănătate
Câtă ai… Aşa mă placi ?…
PoŃi să ai orice pe lume, însă pururea să zaci !…
Drept răspuns, atunci voinicul ridică baltagu-n sus,
Însă şarpele, scuipându-l, l-a-mpietrit şi-apoi i-a spus :

- Vezi, netrebnică făptură, vierme păcătos ce eşti,

Cât de bun a fost cu tine Cel din slăvile cereşti ?
Nu Ńi-a dat comori de aur, nici măriri şi nici castele,
Cum zici tu c-a dat la alŃii, să-i înalŃe pân’la stele,
Dar, prin ceea ce Ńi-a dat,
Eşti atâta de bogat,
Că n-ai vrut să dai nimica schimb, pe marile-mi comori ;
Ba ai vrut să mă omori
Cu-n topor să-mi vii de hac…
Iată dar că tu n-ai drept,
Pe Cel Sfânt să-L iei de piept
Şi să-I strigi că eşti sărac !
Vasile Militaru

14
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu" łara Hangului

MAMA TATAL SI FECIORII

Mama mea, sunt fericită
Că sunt de tine-ocrotită,
Ori ce-aş face mă păzeşti
Şi de rele mă fereşti. Zicătoare: ”În unire stă tăria”
Eu şi frăŃiorul meu
Noi suntem soarele tău, Un tată îşi sfătuia feciorii să trăiască în bună înŃelegere, dar ei nu-l ascultau. Într-o
Fie noapte fie zi zi, el le-a arătat un mănunchi de nuiele şi le-a poruncit:
Lângă noi mereu vei fi. - FrângeŃi-le!
Au încercat, s-au străduit, dar nici unul n-a putut să le frângă. Atunci, tatăl a luat
Te iubesc mămica mea, mănunchiul, l-a dezlegat şi a dat feciorilor să frângă câte o nuia.
Nimeni nu mi te va lua, Feciorii au frânt uşor nuielele una câte una.
Vei fi mămica mea întotdeauna Atunci tatăl le-a spus:
Cât răsare soarele şi luna. - Aşa se va întâmpla şi cu voi. Dacă veŃi trăi în bună înŃelegere, uniŃi, veŃi fi
puternici. Dacă nu veŃi fi uniŃi, lesne va putea oricine să vă facă rău.
Dacă suntem mici şi răi, De această dată, feciorii au înŃeles sfatul tatălui lor.
Noi suntem copiii tăi,
Totdeauna ne înveŃi
Ca să fim copii isteŃi.
Unirea
Tu eşti femeia ce m-a născut
Şi pe lume ne-ai adus, Nisipul de pe maluri Când se uneşte însă
Stricăm totul, eram răuŃă, Văzut-aŃi ce uşor Grăunte cu grăunte
Dar tu mă vedeai bunuŃă.
E spulberat în aer Şi-o stâncă se încheagă
Azi, îŃi mulŃumesc mămică De orice vântişor? Din firele mărunte,
Că de mine grijă-ai avut,
Voi fi alături de tine
Şi de-a pururi Ńi-oi fi scut.

Ce-i pasă atunci stâncii

Cu devotament de la Asavei Oana din
ChiriŃeni pentru mama De-a vântului suflare?
fiica Paraschivei şi Ştefan Asavei.
Din loc nici uraganul

CORBII S-o mişte nu-i în stare.

De treci codrii de aramă
Peste apa de argint,
Se ivesc în depărtare
. Un corb mare şi-unul mic.
Corbul cel mare în slavă
Se învârte-n zbor
Şi duce în depărtare
Croncănind al nostru dor.

Corbul cel mai mic

Încercând să zboare,
Cade din copac,
Dar nimic nu are.

Şi corbul mare şi corb mic

Sunt vieŃuitoare
De pe-al nostru drag meleag
Ce trăiesc sub soare.

Adumitresei Cătălin Cezar clasa a V-a

Şcoala Gimnazială Gavriil Galinescu Din cartea de Limba Română cl.a II-a, partea a II-a 1969, pagina 16.
Hangu NeamŃ. Autori - Anca I. Maria şi Radu I. Maria
Diriginte profesor Gh. Drugă
15
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu" łara Hangului

Pe BistriŃa Moldavă
de Teoctist Galinescu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
*
2
*
3
* * *
4
*
5
*
6
* *
7
* * *
8
* *
9
* *
10
* *
ORIZONTAL: 1- Activitate de transport buşteni conifere pe BistriŃa Moldavă. 2- Transport
în aceeaşi localitate. – Nume de fată provenit din cel mai preŃios metal. 3- Vasile Savin. –
Local luxos de petrecere. 4-RămăşiŃă măruntă de fân. – Rumegător acoperit cu lână. 5- copaci
care cresc pe malul apelor. – Încheietura mâinii între braŃ şi antebraŃ. 6 – Bluză femeiască la
portul naŃional. – Buşteni de apărare pe marginile unui căpătâi de plute. 7 – Îi punem pe „T”
în cap şi aflăm un cuvânt care ne indică conŃinutul unei lucrări. - Ursu Anton. 8 – Apă
stătătoare puŃin adâncă (baltă). – Agricol (prescurtat). 9 – Tivitură ornamentală cu şnur de păr
negru la sumanu cu falduri. – Eu popular. 10. – În noaptea de Anul Nou felicit prietenii şi
rudele. – Titulatura celui de al II-lea gimnaziu din Hangu.

VERTICAL. 1 – A miza la un joc de cărŃi – Îi punem un „l” în cap şi aflăm cu ce măsurăm

vinul. 2 – Peşte răpitor mare din apele BistriŃei. 3 – Ursu Costică. – Diminutivul unităŃii
monetare din Kapadochia. 4 – Loc unde erau predate plutele de buşteni la Piatra-NeamŃ. –
Aurel Onu. 5 – Turciei i-am mai putea spune… . – Opărit. 6 – Canal care duce apa la moară.
7 – Ion Andrei. – O proprietate este împrejmuită cu… (nearticulat). 8 – Toader Onu. – Sunt
ascuŃite, au câte o ureche şi ne folosesc la cusut. 9 – Barcă îngustă şi uşoară cu pânză sau cu
lopeŃi – Mai multe cămăşi femeieşti naŃionale – 10 Limitele unui drum. – Lovitura unui
obiect sunător cu ciocanul.

Dezlegare careu: Şi oraşele patriei

BUCUREŞTI – ALEXANDRIA – CARACAL – ŞI – ARC – IL – BOD – U – HAT –
CRAA – CELULAR – CEZAR – OSAT – AL – SIRJO – I – ETAC – I – VAS – RI – SA.

16