Nr.

55
Aprilie 2011
 R e vi s t ă a F u n d a Ń i e i C u l t u r a l e " G a v r i i l G a l i n e s c u " – H a n g u . D i r e c t o r f o n d a t o r : T e o c t i s t G a l i n e s c u

HRISTOS A ÎNVIAT!

Iepuraşul
Prof. Margareta Vasile
Strângând cu noi belşug în clăi!

Ce alb este iepuraşul! Să-i dau şi un măr acuma.

Tati ieri mi l-a adus Vai ce repede-l mănâncă!
Să-i aşez iar covoraşul Vino lângă mine, mamă,
Că-ntre jucării l-a pus. Vezi? Cotorul îl aruncă!

Uite, Ńine-ntre lăbuŃe, Vrea să urce-n farfurie

Morcovul ce i l-am dat Unde-s ouă colorate
Parc-a vrut el din mânuŃe Azi e Paştele şi ştie!
Pancu Tiberiu cl. a IV-a Să mi-l ia; l-a şi mâncat! Mic, dar ce isteŃ, măi frate!
Şc. Hangu, înv. Elena Nacu

PROGRAMUL ICONOGRAFIC AL BISERICII RĂPCIUNI, JUDEłUL NEAMł ł

– continuare din numărul trecut a programului iconografic al bisericii salvate din lac –
Muzeograf Ala Movileanu – Muzeul NaŃional al Satului Dimitrie Gusti – Bucureşti
Registrul I – peretele nord :
Partea jos, din imediata vecinătate a Pantelimon, Sfânta Varvara, Sfântul
Naosul, din punct de vedere
credincioşilor, este ocupată cu Mucenic Dimitrie cu chipuri distinse.
arhitectonic, este partea centrală cea mai reprezentări ale sfinŃilor mari mucenici şi Pe peretele de sud se continuă suita de
impozantă a unei biserici. Forma sfinŃi militari. Pe peretele de nord sunt sfinŃi: Sfântul Mucenic Gheorghe,
obişnuită a spaŃiului pe orizontală, de
expuse siluetele SfinŃilor Haralambie, Sfânta MuceniŃă Ecaterina, Sfânta
pătrat sau dreptunghi, este simbolul lumii
Andrei, Ştefan, Sfântul Mare Mucenic Preacuvioasa Paraschiva în straie
terestre a celor patru zări. Axul vertical al
naosului, ingenios rezolvat de meşterii Tiron, Sfântul Mare Mucenic cernite, Sfântul Mucenic Ioan cel Nou
constructori, este marcat de o cupolă GGMMGGGG de la Suceava, toŃi reprezentaŃi în
(calotă sferică). Sfera în coordonatele
sale simbolice exprimă perfecŃiunea
divină.
Biserica Răpciuni sau Biserica
salvată din lac, aşa cum am numit-o noi
printr-o formulare metaforică, are naosul
dreptunghiular, mărit prin două abside
laterale pentagonale, creându-se un spaŃiu
foarte generos la o biserică de lemn,
pentru desfăşurarea programului
iconografic.
SfinŃi, bogat înveşmântaŃi, sunt
reprezentaŃi şi pe laturile naosului, iar în
medalioane, în registrul superior, sunt
redate scene iconografice complexe.
Cupola centrală, chiar în punctul din care
porneşte lanŃul ce susŃine candelabrul,
este dominată de Duhul Sfânt în chip de
porumbel cu aripile amplu desfăcute. Foto Dan Dinescu
un (continuare la pag. 4)
FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu"
łARA HANGULUI
Revistă cultural-istorică,
cu apariŃie trimestrială,
anul XVI, nr. 55, mai 2011
editată de
F u n d a Ń i a C u l t u r a l ă
“GAVRIIL GALINESCU”
HANGU – NEAMł
Preşedinte:
FELICIA GERMAN
Vicepreşedinte:
Florica Galinescu
Director executiv:
Andrei Galinescu
Director economic:
Daniela Bîndilă
Director revistă:
prof. FELICIA GERMAN
RedacŃia:
înv. Nacu Elena – redactor şef
prof. Felicia German – redactor şef adjunct
prof. Dorel Rusu,
Prof. Univ. Doctor Vasile Vasile,
muzeograf Ala Movileanu,
prof. Mihai Doroftei,
prof. Margareta Vasile,
prof. Carmen Munteanu,
înv. Dumitrina Caia,
prof. Mihaela Haldan,
prof. Carmen Belecciu,
prof. Cosma Iordache,
prof. Valentina Iordache,
înv. Florica Galinescu,
înv. Iuliana Gheorghieş,
ing. Mircea Onofreiciuc
donatori: fam. Marin Mihai, New York
Tehnoredactare şi machetare:
ing. Iustin – Gabriel German
prof. Felicia German
Administrator site:
ing. Mihai Onofreiciuc
PublicaŃia este înscrisă încatalogul de presă
RODIPET NeamŃ, la nr. 9009/1996, ISSN 1582-8972
16 pagini – 8 lei
Site – ul FundaŃiei :
http ://galinescu.wordpress.com/
cont Raiffeisen bank: RO52 RZBR 0000 0600 1247 8119
CIF: 7983633
Telefoane de contact:
Florica Galinescu – 0233/257.605
Felicia German (Buc.) – 021/77.22.878 (fix)
sau 0314027203(rds fix) 0771472427(rds
mobil) sau 0724992209 (mobil)
E-mail: felix1_ro@yahoo.com
Daniela Bîndilă – 0745069390
Elena Nacu – 0722884603
łara Hangului Anul XVI, Nr. 55
Nedumerire
Survenind o bine-venită pauză de activitate prilejuită de
Săptămâna Mare şi vacanŃa Sfintelor Paşti, pentru mai mulŃi
apropiaŃi ai revistei noastre, rude şi cititori, a fost un bun
prilej pentru a «naviga» pe internet, pentru a reciti unele
pagini mai interesante din revista noastră, pentru a găsi alte
«noutăŃi» pe – acum – cunoscuta noastă adresă de „http”. Şi
unora dintre ei le-a fost dat să fie direcŃionaŃi, „întâmplător”,
pe un «site» care îşi informează, ritos, cititorii despre
„încetarea apariŃiei revistei łara Hangului”. Ştiind ei că
asigurarea continuităŃii activităŃii de redactare a acestei
publicaŃii constituie una dintre principalele preocupări ale
comitetului de redacŃie, foarte contrariaŃi, s-au grăbit să
formeze numărul meu de telefon pentru a obŃine lămuriri. Şi,
„săpând” după informaŃii, am aflat, şi eu, şi ei, că «postarea»
citată mai sus are legătură cu faptul că, în urmă cu un an, o
parte dintre colaboratorii revistei «łara Hangului» au optat
pentru continuarea activităŃii redacŃionale prin editarea unei
noi publicaŃii, „Ecoul Hangului”.
Bun, am gândit eu, în fond, cu cât mai multe reviste
care să aducă informaŃii şi memorialistică de pe meleagurile
„BistriŃei de la poalele Ceahlăului”, cu atât mai bine ! Iar
dacă, în euforia apariŃiei primului număr din noua publicaŃie,
„Ecoul Hangului”, s-a strecurat acea informaŃie falsă şi
nefericită, nu-i nici o problemă, postarea respectivă poate fi
retrasă, din respect pentru propriii cititori şi pentru o corectă
informare a acestora.
Au hotărât, aşadar, unii dintre cei care au primit
informaŃia ireală că ar fi un moment prielnic pentru o faptă
creştinească, oamenii fiind mai buni, mai luminaŃi de marea
sărbătoare, aşa încât au luat legătura cu responsabili ai
«site»–ului care „le-a oferit ştirea neadevărată”, «site» care
găzduieşte şi redacŃia revistei „Ecoul Hangului”, pentru a
încerca să lămurească situaŃia. Dar nu mică le-a fost mirarea
când au fost informaŃi că orice rectificare privind informaŃiile
postate poate fi realizată doar în urma unei solicitări scrise,
cu expunerea detaliată a motivaŃiei pentru care este
solicitată rectificarea.
Aflând eu care sunt dificultăŃile întâmpinate de
binevoitorii noştri cititori, foarte nedumerită, am reluat
lectura numerelor 51 – 54 ale «łării Hangului», editate în
ultimul an. Şi am recitit articole interesante, semnate de
personalităŃi marcante din zonă sau având legături cu
meleagurile nemŃene : Domnul Profesor Universitar Dr.
Vasile Vasile (personalitate care nu necesită prezentare),
Doamna Profesoară Margareta Vasile (soŃia distinsului
muzicolog şi bizantinolog), P.S. Părintele Avârvarei
Gheorghe (parohul din ChiriŃeni), Domnul Profesor Dorel
Rusu (binecunoscut tuturor hanganilor şi celor din Poiană,
neobosit creator şi descoperitor de nestemate religioase şi
etno-culturale), Doamna muzeograf Ala Movileanu,
(cercetător la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti,
născută în Moldova de peste Prut, venită să ne arate că, la
Chişinău, competenŃa profesională, probitatea, autoexigenŃa
nu sunt cu nimic mai prejos decât la Bucureşti, la Iaşi, la
Timişoara sau la Cluj), Doamna Profesoară Mihaela Haldan
(cadru didactic având o prodigioasă activitate corală, distins
cu nenumărate premii şi diplome pentru participarea la
numeroase spectacole şi competiŃii), Doamna Dr. Ec. Susana
Geangalău, personalitate marcantă din conducerea
Forumului Montan Român – Filiala NeamŃ şi sponsor
permanent al publicaŃiei până în 2008. Domnul Profesor
Mihai Doroftei, personalitate cunoscută tuturor apropiaŃilor
revistei cunoscută tuturor apropiaŃilor (AIA(Continuare
CU ARTICOLUL
la pag. 3)
2
 FundaŃia culturală "Gavriil Galinescu"
HRISTOS HRISTOS
A ÎNVIAT!A ÎNVIAT!
Acum, în astă sfântă noapte,
Mister e-n jur şi s-aud şoapte.
De-odată clopotele bat:
„Bing – bang”, Hristos a înviat! ”
Mirate, florile-şi deschid potirul,
Lăsând în stropi spre noi să curgă mirul.
Un freamăt nou pluteşte peste sat,
Răspuns şoptit: „Adevărat a înviat!”
Foto Liliana Oprişan
NEDUMERIRE
(Continuare de la pag. 2)
revistei noaste, stimaŃii colegi şi prieteni, cadre
didactice din Hangu sau din Bucureşti care, număr
după număr, contribuie la editarea revistei prin
articole şi creaŃii artistice proprii sau ale elevilor din
clasele lor (Doamna ÎnvăŃătoare Elena Nacu,
redactor şef al publicaŃiei noastere, Doamna
Profesoară Carmen Munteanu, Doamna ÎnvăŃătoare
Dumitrina Caia, Doamna învăŃătoare SteluŃa
Manolache, Doamna Profesoară Dorinela – Valentina
Iordache, Domnul Profesor Cosma Iordache şi mulŃi
alŃii, pe care, din economie de spaŃiu publicistic, nu-i
voi nominaliza, dar cărora li se cuvin acelaşi respect
şi recunoştinŃă. Desigur, o informaŃie falsă, precum
cea privind încetarea, în primăvara anului trecut, a
apariŃiei revistei «łara Hangului» aduce prejudicii
cititorilor interesaŃi de meleagurile Ceahlăului şi
BistriŃei moldave, descurajându-i să caute numerele
mai recente ale revistei şi, implicit, privându-i de
plăcerea de a citi articole despre P.S. Părintele Iustin
Pârvu, despre Pc. S., Părintele Proclu, despre Pc. S.
Părintele Ghenadie Gheorghe, despre soarta bisericii
de la Răpciuni, strămutarea acesteia la Bucureşti şi
lucrările reuşite de restaurare, despre multe alte
subiecte de larg interes. Şi, trebuie remarcat, nu am
găsit în aceste numere nici o referire neprietenoasă
privitoare la persoane din redacŃia publicaŃiei „Ecoul
Hangului” sau la publicaŃia domniilor lor.
3
łara Hangului Anul XVI, Nr. 55
Prof. Mihai Doroftei,
Borca, aprilie 2010
Creştini se-ndreaptă spre altare,
Lumini s-aprind cât vezi în zare,
Sobor de preoŃi, coruri cântă
În noaptea noastră cea mai sfântă.
Spre ceruri imnul lor s-avântă.
Un suflu sfânt e-n atmosferă,
Începe-n lume-o altă eră.
Acum Iisus, al nostru Împărat
Prin înviere moartea a călcat,
Cu morŃi din morŃi „Hristos a înviat!”
crescut şi
LUAłI DINTRU ACESTA TOłI…
n.r.: Am găsit, pe internet, fotografii ale
unei superbe colecŃii de icoane pe sticlă
aparŃinând muzeului Pr. Zosim Oancea
din Sibiel.
Dacă drumurile vă vor purta prin
meleagurile Sibiului, faceŃi un popas care
îmbogăŃeşte sufletul.
Adresăm calde mulŃumiri doamnei
Liliana Oprişan pentru generozitatea cu
care ne-a pus la dispoziŃie aceste comori.
Dar, ceea ce este cu adevărat regretabil, este
impactul pe care anunŃul fals din „Ecoul
Hangului” îl are asupra zecilor de copii de la
şcoala din Hangu sau de la şcoli din Piatra
NeamŃ, din Bucureşti etc., pentru care revista
«łara Hangului» a devenit o punte de legătură şi un
spaŃiu de exprimare şi de dezvoltare a creativităŃii.
Pentru aceşti elevi, care ştiu că au trimis revistei
«łara Hangului» articole, creaŃii artistice şi literare,
ştirea că există adulŃi care contestă faptul că revista
la care colaborează ei îşi continuă activitatea
editorială, le provoacă o grea nedumerire.
Fie ca perioada de graŃie dintre Sfintele Paşti
şi ÎnălŃarea Domnului să aducă lumină în minŃile
şi sufletele tuturor şi să le înŃelepŃească faptele.
Dacă, totuşi, iluminarea nu se va produce, în
numele copiilor care colaborează la editarea
revistei «łara Hangului» voi iniŃia o petiŃie şi o
strângere de semnături din partea tuturor
personalităŃilor marcante care şi-au pus
semnătura pe articole din publicaŃia noastră, prin
care să facem apel la buna-credinŃă a
personalităŃilor responsabile din conducerea
redacŃiei publicaŃiei „Ecoul Hangului” pentru a
reveni la gânduri mai bune cu privire la revista
noastră şi intenŃiile lăudabile de punere în valoare
a acestor frumoase meleaguri.
Prof. Felicia German
 FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu”
Programul iconografic al bisericii Răpciuni – Jud. NeamŃ
– continuare din numărul trecut a programului iconografic al bisericii salvate din lac –
(continuare
(continuarededelalapag.
pag.1)1)
de la Suceava, toŃi reprezentaŃi în
picioare. Pe acelaşi peretele de sud, în
locul unde se obişnuia să fie imortalizaŃi
ctitorii lăcaşului sfânt, zugravul i-a redat
pe SfinŃii Mari ÎmpăraŃi Constantin şi
Elena. Aceasta este unica porŃiune de
pictură deteriorată, vizibile rămânând
doar veşmintele din partea inferioară şi o
bucată din cruce.
ToŃi aceştia, prin icoanele lor, au
rolul mărturisit de a fi exemplu şi întărire
credincioşilor, sau primitorilor de
Dumnezeu, căci naosul este prin
excelentă locul dedicat lor. Credinciosul,
luminat prin Taina Botezului, aici în
naos, se desăvârşeşte în credinŃă prin
împărtăşirea cu Sfintele Taine.
Sfântul Mucenic Haralambie
Sfântul este zugrăvit în picioare între
două coloane. În veşminte de ierarh,
poartă barbă lungă, părul îi cade liber pe
umeri, aureolă în jurul capului, Ńine în
mâna dreaptă Evanghelia închisă, iar în
stânga o cruce. Înveşmântat în stihar
albastru, epitrahil cu bederniŃă şi felon
roşu, încălŃări negre.
Reprezentările Sfântului Haralambie,
pe icoane şi în interiorul lăcaşelor
bisericeşti, sunt foarte dese, fiind
considerat apărător al oamenilor şi
animalelor împotriva bolilor şi sunt de
factură laică, cu caracter popular,
contribuind la ceea ce Romulus
Vulcănescu denumeşte „folclor religios”.
InscripŃie cu litere chirilice:
СФ СФ МЧεНИК/ ХРАЛАМПЇE
Sfântul Apostol Andrei
Personaj reprezentat în picioare,
desculŃ, Ńinând în mâini un rotulus. Poartă
chiton roşu şi himation albastru. Este
zugrăvit în picioarele goale.
În tradiŃia iconografică, Sfântul
Apostol Andrei este redat la fel de bătrân
ca şi fratele său Petru, deşi, potrivit
Scripturilor, Sfântul Andrei era mai tânăr
decât Petru.
TradiŃia Bisericii Ortodoxe
spune că, după înălŃarea Domului la
Cer şi după Cincizecime, Apostolii au
tras la sorŃi şi au mers în toată lumea
pentru propovăduire, atunci acestui
întâi chemat, i-a căzut sorŃul să
meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi
Macedonia, cu Ńinuturile din jurul
Mării Negre, până la Dunăre şi SciŃia
(adică Dobrogea noastră)1 şi până în
Crimeia. Sfântul Apostol Andrei a
avut un sfârşit de mucenic, fiind ucis
prin răstignirea pe cruce. Este
1 Fiind
La 4 km depărtare de localitatea Ion Corvin este situată peştera „Sântului Apostol Andrei”,
2
considerată primul lăcaş de cult de pe teritoriul Ńării noastre.
Din gr. Στέφανος, „coroană”.
3
4
Din gr. Παντελεήµων „milostivul”.
Sfântul potir este păstrătorul unei taine, este simbolul unei mântuirii. Deşi în iconografie
potirul apare ca un accesoriu, totuşi prezenŃa sa focalizează atenŃia.
łara Hangului Anul XVI, Nr. 55
muzeograf Ala Movileanu
ocrotitorul spiritual al României este Fiind un vraci bun în timpul vieŃii, prin
sărbătorit în toată lumea la data de 30 martirajul pe care l-a suportat pentru
noiembrie. credinŃa creştină, şi a rămas la fel şi după ce
InscripŃie: СФ АПОСТОЛ АНДРЇИ a ajuns în cer, continuând să facă minuni.
InscripŃie: СX: МАРЕ МУЧЕНÏК
Sfântul Mucenic şi ПА ТΣЛΣÏМωН
Н
Arhidiacon Ştefan
Personaj reprezentat în picioare Sfânta Mare MuceniŃă Varvara
Ńinând în mână stângă crucea, cu dreapta Personaj reprezentat în picioare,
cădelniŃează. Poartă veşminte specifice are coroană pe capul descoperit, simbol al
rangului său de arhidiacon: stihar purităŃii, cu aureolă, înveşmântată în
albastru, sacos roşu, cu bordură tunică albastră, strânsă cu un cordon la
ornamentată în partea inferioară, orar mijloc, mantie dublă de culoare roz cu
diaconesc. blicuri gri şi negre, Ńine în mâna dreaptă
Sfântul, slăvitul şi mult lăudatul un potir4 în stânga o floare stilizată.
Apostol Ştefan Întâiul Mucenic2 a fost Sfânta Varvara este una dintre
unul din primii convertiŃi creştini dintre puŃinele sfinte cu numeroase atribuŃii de
evreii greci, unul din primii şapte diaconi protector, îi apără pe copii, pe mamele
hirotoniŃi şi primul mucenic al Bisericii acestora, pe tinerele fete şi pe minieri.
Ortodoxe. Credincioşi au un InscripŃie: СX: МаРЕ МУЧЕНÏЦА ВЪРВАРА
cult deosebit pentru acest sfânt, astfel s-
au zidit numeroase biserici ce poartă Sfântul Mare Mucenic Dimitrie
hramul Sfântul Ştefan, chipul Sfântului Personaj reprezentat în picioare,
Mucenic este zugrăvit în lăcaşurile Ńinând într-o mână o suliŃă şi în cealaltă
sfinte de cele mai multe ori. crucea. Poartă veşminte militare: tunică
InscripŃie: СФ ÎТЪЮЛ МУЧЕНЇК lungă, pantaloni scurŃi, platoşă şi mantie
АРХИДЇАКОН СТ Σ ФАН roşie lungă, apărătoare de zale în picioare.
Chipul tânăr este tratat cu smerenie.
Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron Acest mucenic vrednic de laudă, pe
După cum se cunoaşte foarte bine, care Maximilian împăratul l-a făcut
biserica ortodoxă are o veche tradiŃie
pentru omagierea mucenicilor, voievod în locul tatălui său, a fost primit
cu mare cinste de cetăŃeni, cârmuind cu
mărturisitori şi cuvioşi proveniŃi din
rândul militarilor. MulŃi SfinŃi Mari multă vrednicie poporul şi propovăduind
Mucenici au fost prin excelenŃă militari
cu grade diferite: de la generali (Sfântul
Mare Mucenic Dimitrie, Sfântul Mare
Mucenic Gheorghe, etc.) şi mergând
până la tironi, adică recruŃi, precum
Sfântul Mucenic Teodor Tiron.
Personaj reprezentat în picioare, cu
suliŃă şi cruce, ce simbolizează lupta
asupra răului. Chipul tratat în semiprofil,
cu barbă scurtă, aureolă cărămizie,
contur verde. Este înveşmântat în haine
militare: poartă tunică scurtă, platoşă,
mantie roşie, apărătoare din zale la
picioare şi pantaloni scurŃi.
InscripŃie: СX: МАРЕ МУЧЕНÏК
ОТΣ ТÏРOН
slavă, în
Sfântul Mare Mucenic Pantelimon
Personaj reprezentat în picioare; Ńine
în mână o suliŃă şi o cruce, iar în cealaltă
o cutie. Poartă veşmânt militar, tunică
scurtă roşie, apărătoare din zale la
picioare, pantaloni şi mantie lungă de
culoare albastră.
Sfântul Mare Mucenic Pantelimon3
este considerat doctorul doctorilor
(doctor fără de arginŃi) şi sfânt militar.
Foto Dan Dinescu
Continuare la pag.5 ►
4
 FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu”
Programul iconografic al bisericii Răpciuni – Jud. NeamŃ
\\
– continuare din numărul trecut a programului iconografic al bisericii salvate din lac –
► continuare de la pag. 4
dreapta credinŃă întru Hristos. Sfântul
Mare Mucenic Dimitrie a fost martirizat
pentru credinŃa sa.
InscripŃie: СX: МАРЕ МУЧЕНÏК
ДИМИЇТРЇε
Registrul I – peretele sud :
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
Personaj reprezentat în picioare, cu
suliŃă şi o cruce în mână dreaptă, în
stânga scut. Poartă veşminte militare,
conform rangului: tunică lungă, pantaloni
scurŃi, platoşă şi mantie.
În interiorul bisericii răsăritene,
sfinŃii militari sunt întotdeauna plasaŃi în
naos şi întotdeauna dispuşi în friză, la
baza iconografiei Întrupării Domnului.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, numit
în calendarul ortodox „purtătorul de
biruinŃă” înrolat în armata romană, în
timpul împăratului Diocletian (284 –
305), unde a devenit în scurtă vreme
renumit pentru forŃă, priceperea şi vitejia
lui în luptă, încât a fost ridicat la rang de
ofiŃer în garda imperială, este primul
sfânt zugrăvit în dreapta iconostasului.
InscripŃie: СX: МАРЕ МУЧЕНÏК
ГεωРГЇε
Sfânta Preacuvioasa Paraschiva
Sfânta Mare MuceniŃă Ecaterina
Personaj feminin reprezentat în
picioare, Ńinând în mână crucea, iar în
Foto Dan Dinescu
Foto Dan Dinescu uşor
5
Născut în Trapezunt, ajuns la Cetatea Albă prin anul 1330 (1332 după alte surse), a fost „vândut” de italianul Reiz şi martirizat de
tătarii nogai pentru că a apărat credinŃa ortodoxă. În timpul lui Alexandru cel Bun în 1402 (după alŃi istorici în 1415) sfintele moaşte
ale Marelui Mucenic Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava.
łara Hangului Anul XVI, Nr. 55
muzeograf Ala Movileanu
cealaltă roata – simbolul martirajului său. cu roşu şi mantie albă, petrecută peste
Poartă veşminte de împărăteasă, coroană umărul stâng, cu blicuri trasate cu ocru
peste părul lung, lăsat liber – simbol al galben. În mâna dreaptă, adusă la piept,
purităŃii, două rânduri de tunici şi o Ńine o cruce. Are înfăŃişarea unui bărbat
mantie. matur, cu barbă şi păr castaniu.
Tânăra cu alese calităŃi, refuză în Veşmintele sunt drapate în cute ample,
timpul vieŃii favorurile lumeşti, devenind lucrate cu pensulaŃii largi şi păstoase.
una dintre cele mai frumoase şi aprige InscripŃie: СX: M. МУЧЕНÏК ωАН ЧεЛ
propovăduitoare a creştinismului într-o НОУ СУЧА
epoca de mare prigoană. Dându-şi în final
drept jertfa supremă, chiar propriul trup
SfinŃii ÎmpăraŃi Constantin şi Elena
Ecaterina devine Mireasa a lui Hristos. Această reprezentare a suferit grave
degradări, nu se mai pot distinge decât
Cele mai vechi imagini iconografice
crucea, siluetele personajelor şi partea
ale Sfintei MuceniŃe Ecaterina aparŃin
marelui cnezat al Novgorodului (în inferioară a veşmintelor.
biserica Спаса-на-Нередице ctitorită în SfinŃii descrişi mai sus sunt
încadraŃi între coloane cu capitel,
1199), dar şi în lăcaşurile sfinte ale
zugrăvite cu brun şi conturate cu alb,
Pskovului,unde chipul sfintei este tratat
cu deosebită cinste. ceea ce denotă că autorul a folosit drept
model de inspiraŃie pictura în frescă a
Despre cinstea pe care o acordau
bisericilor de zid. Deasupra sfinŃilor
credincioşii din răsărit acestei sfinte
sunt trasate cu şablonul bogate
muceniŃe ne vorbesc dovezile istorice. În
ornamente în registre suprapuse, de la
1714, după trei ani de la campania de pe
Prut a lui Petru cel Mare împotriva partea superioară a pereŃilor până la
baza calotei, formând un lanŃ de cercuri
turcilor, a fost în instituit de către Ńar
Ordinul Eliberării cu numele Sfânta intersectate între ele, rozete, panglică
Ecaterina. şerpuită, panglică şerpuită cu flori
InscripŃie: СX: МаРЕ МУЧЕНÏЦЪ
punctiforme, fleuroane, zigzag-uri.
ЇεКАТЄРЇНА La baza calotei, tot cu şablonul, este
realizat un registru lat cu ornament
vegetal stilizat; vrej subŃire cu
ramificaŃii şi frunze trilobate.
Personaj feminin în
picioare, Ńinând în mână crucea
de martir. Poartă veşmânt Registrul II – calota naosului
monahal de culoare închisă.
Zugrăvirea Sfintei Paraschiva în La baza cupolei naosului,
iconografia bizantină s-a făcut deasupra iconostasului, este amplasat,
începând cu secolul IX. În lumea Iisus Hristos al Patimilor, programul
slavă a fost o sfântă preferată iconografic continuând cu scene biblice
încă de la începutul creştinării. din viaŃa lui Iisus în săptămâna
Era, de obicei, înveşmântată cu Patimilor: Rugăciunea lui Iisus Hristos
maforion roşu (deseori o înălŃată în Grădina Ghetsemani; Sărutul
năframă albă) şi cu sfânta cruce lui Iuda; Arestarea lui Iisus; Judecata lui
în mâna dreaptă - ca simbol al Isus de către cei doi judecători ai
muceniciei sale, dar şi al Sinedriului evreiesc, Ana şi Caiafa;
răstignirii lui Iisus Hristos. Procesul înaintea lui Pontiu Pilat;
Sfânta Mare MuceniŃă Flagelarea Domului Iisus Hristos;
Paraschiva este considerată Drumul Crucii către Golgota
ocrotitoarea Moldovei şi a Răstignirii. Şapte scene ample, înscrise
Bucovinei, de aceea zugrăvirea în medalioane cu motive punctate,
Sfintei în bisericile din această realizând un dublu cerc cu frunze
zonă era frecventă. înscrise oblic între cercurile punctate.
InscripŃie: СX: ПРEКУВИOАСA Medalioanele alternează cu serafimi,
ПAРАСКИВА redaŃi cu aripile în diferite culori:
galben-auriu, cărămiziu, verde.
Sfântul Ioan cel Nou de la Iisus Hristos al Patimilor
Suceava5 Pictura naosului (deasupra
Personajul este reprezentat în moleniilor, între naos şi altar) este
picioare, de dimensiuni dominată de remarcabila compoziŃie
monumentale, corpul şi capul Iisus Hristos al Patimilor, această
uşor întoarse spre stânga, imagine pune în evidenŃă înfăŃişarea
îmbrăcat în tunică dublă albastru tristă, (Continuare la pag. 6)
5
 FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu” łara Hangului Anul XV, Nr. 53

Programul iconografic al bisericii Răpciuni – Jud. NeamŃ

– continuare din numărul trecut a programului iconografic al bisericii salvate din lac –
(Continuare de la pag. 5) precum Tu voieşti”. În întunericul şi lor mergea Iuda, ce se apropie de învăŃătorul
tristă, cu ochii plecaŃi, a Dreptului liniştea nopŃii, între măslinii sălbatici, a său şi îl sărută, cuprinzându-l cu mâna dreaptă
Judecător, fiind „mielul care a fost apărut şi îngerul cu aripi şi stihar roşu, după umeri, arătând astfel pe cel vândut pe 30
înjunghiat chiar de la întemeierea întinzându-I paharul predestinat înainte de arginŃi.
lumii”6. Reprezentare foarte rară a de toŃi vecii.
acestei teme iconografice, Iisus În partea
este redat în această ipostază cu dreaptă a
una dintre uneltele chinurilor sale medalionului, trei
– suliŃa ; înveşmântat în tunică ucenici dorm,
albastră cu mâneci lungi şi largi. fiecare având o
Capul lui Iisus Hristos, uşor mână sau chiar
înclinat spre umărul său drept, este amândouă sub
înconjurat de o aureolă sub formă cap. în spatele
de raze în nuanŃe de galben crom. copacilor se
Expresia chipului Său este cea a proiectează o
Puternicului Atotvăzător, sobru şi clădire, semănă
milostiv, care cunoaşte că se apropie cu o biserică de
ce a glăsuit Scriptura: „Vedea-vor pe zid, cu învelitoare
Care L-au împuns, când Mă va de Ńiglă şi patru
împunge cu suliŃa în coastă, după turle.
proorocia lui Zaharia Proorocul” Foto Dan Dinescu
Arestarea lui Iisus
Ostaşii îl leagă ca pe un răufăcător,
ucenicii se risipesc, fug şi se ascund, văzând
cele întâmplate. Scena îl reprezintă Pe Iisus
Hristos legat de mâni, precum un răufăcător,
doi ostaşi îl flanchează, Ńinând funia, în
dreapta Mântuitorului armata romană îi
urmează cu suliŃele în poziŃie verticală. În
fundal, dealuri, copaci, cerul închis albastru –
verzui, biserica se vede doar parŃial.

Judecata lui Isus de către cei doi judecători

ai Sinedriului evreiesc, Ana şi Caiafa
Iisus este dus în înaintea arhiereilor
Anna şi Caiafa. Scena reia prezenŃa suitei de
ostaşi cu suliŃe, în fundal, dealurile, copacii,
cerul închis albastru, iar biserica se vede
aproape integral.

Foto Dan Dinescu Procesul înaintea lui Pontiu Pilat

Pilat l-a întrebat: „De ce eşti Tu
Sărutul lui Iuda
Această remarcabilă compoziŃie, Pe când se ruga cu cele mai fierbinŃi vinovat?”. Domnul nu îi răspundea, numai
atât prin raritatea sa, cât şi prin lacrimi, ce cădeau pe pământ, grădina ochii-i îi lăcrimau. În Evanghelia după Marcu
excepŃionala execuŃie tehnică, dar şi Ghetsimani se umplu de ostaşi, îmbrăcaŃi se relatează clar faptul, în mai multe rânduri,
efectul psihologic pe care zugravul în uniforme militare romane, cu coif pe cap, tăgăduirea lui Hristos de a-şi arăta adevărata
reuşeşte să îl transmită privitorului, cu făclii aprinse şi suliŃe ridicate. În fruntea esenŃă, cea a Dumnezeului întrupat.
este flancată de scenele din ciclul lor nnnn Fundalul
„Patimile lui Iisus Hristos”, înscrise scenei se repetă,
în medalioane, ce atrag în mod inclusiv suita de
special atenŃia. ostaşi, dealurile,
Sărutul lui Iuda copacii, cerul
Rugăciunea lui Iisus Hristos Pe când se ruga cu cele mai fierbinŃi închis albastru,
înălŃată în Grădina Ghetsimani lacrimi, ce cădeau pe pământ, grădina biserica redată
După ce au cinat cu toŃii (Iisus Ghetsimani se umplu de ostaşi, îmbrăcaŃi aproape integral,
şi ucenicii), au mers împreună pe în haine milităreşti romane, cu coif pe cap, unicul personaj
muntele Măslinilor şi lăsându-şi cu făclii aprinse şi suliŃe ridicate. În ce apare în locul
ucenicii să vegheze, Iisus se fruntea lor mergea Iuda, ce se apropie de judecătorilor
depărtează şi intră în grădina Sinedriului
Ghetsimani. În compoziŃia acestei învăŃătorul său şi îl sărută, cuprinzându-l
cu mâna dreaptă după umeri, arătând evreiesc, este
scene, Hristos este îngenuncheat, cu
mâinile întinse într-un gest de astfel pe cel vândut pe 30 de arginŃi. Pilat ce stă pe un
Foto Dan Dinescu scaun-jilŃ,
rugăciune în momentul când zice:
„Tată, să treacă paharul acesta de la reprezentat cu
Mine, dar nu precum voiesc Eu, ci mustaŃă,
Continuare la
6
Apocalipsa 13:8. pag. 7 ►
7 Foto Dan Dinescu
Zaharia 12, 10.
6
 FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu” łara Hangului Anul XV, Nr. 53

Programul iconografic al bisericii Răpciuni – Jud. NeamŃ

– continuare din numărul trecut a programului iconografic al bisericii salvate din lac –
► continuare de la pag. 6 răstignit
îmbrăcat în straie de culoare roşie cu răstignit, Pilat dă sentinŃa de moarte, Duhul Sfânt, la ortodocşi şi greco-
ordură galbenă şi cu fes roşu cu bordură săvârşindu-se o judecată nedreaptă, aşa catolici, este a treia persoană din Sfânta
albă. O mână o are sprijinită pe cum procedează multe popoare şi mulŃi Treime9. În rugăciuni, Duhul Sfânt e
marginea scaunului, dreapta o are judecători nedrepŃi. numit „Împărat ceresc” pe temeiul
întinsă către Iisus. Iisus, sfârşit de suferinŃă, căzând din
însuşirilor lui comune cu celelalte două
când în când sub greutatea crucii, suie înpersoane ale Sfintei Treimi. El mai este
Flagelarea Domului Iisus Hristos tăcere dealul, golindu-şi singur paharul. numit „Mângâietorul” şi „Duhul
După o noapte de stat în închisoare, Zugravul L-a înfăŃişat pe Iisus la a adevărului”.
Iisus este dus înăuntrul curŃii, legat cu o cincia staŃionare, atunci când Simon din În Noul Testament Sfântul Duh ia
funie în biciuiri nemiloase şi umilinŃe, Cirene a fost silit să-l ajute pe Hristos parte la întruparea Fiului, care s-a născut
spre batjocură au venit cu o coroană de să-şi ducă Sfânta Cruce. după trup „de la Duhul Sfânt şi din
spini şi i-au pus-o pe cap („Ecce Fecioara Maria”10 coboară peste Isus la
Homo!” - „Iată Omul! ”). Duhul Sfânt botezul său în Iordan, iar la
Este reprezentat legat la stâlp, Scenele înscrise în medalioane Cincizecime, Duhul Sfânt este trimis în
numai cu o năframă albă în jurul oferă un spectacol estetic de un fast cu lume.
coapselor, doi soldaŃii cu coif roman pe totul neobişnuit. ŞtiinŃa compoziŃiei,
cap îl biciuiesc cu bile de plumb. stilizarea personajelor, splendoarea şi muzeograf,
strălucirea armoniilor cromatice,
impresionează în mare măsură. Iar peste Ala Movileanu
Drumul Crucii către Golgota
Răstignirii aceste scene îşi desface aripile din
După ce poporul a strigat să fie eliberat centrul calotei, Duhul Sfânt transfigurat
în porumbel. au ştiut (Va urma)ească ,,taina cea
tâlharul Varava8, cerând ca Iisus să fie din veac
8
La evrei era obiceiul de Paşte să fie eliberat un condamnat la moarte.
9
La Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol din 381 a fost formulată învăŃătura despre Duhul Sfânt: „Şi întru Duhul Sfânt,
Domnul de viaŃă făcătorul, carele de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit
prin prooroci”.
10
Matei 1:18, Matei 1:20.

InteracŃiunile pozitive părinŃi-copii, condiŃii esenŃiale în realizarea unei adaptări şcolare.

Trăim într-o grabă suspectă. Parcă timpul se contractă şi
nu mai avem percepŃia că-l putem atinge. Suntem înconjuraŃi de
cioburi de timp, le călcăm în picioare, uneori ne înŃeapă şi abia
atunci mai avem câte o discuŃie adevărată noi cu noi, cu
partenerul, cu copiii. Doar aşa ne reevaluăm priorităŃile.
Familia este una dintre ele şi, în contextul actual, este
important să poŃi rezolva problemele cronice sau acute apărute.
EducaŃia în familie, cei şapte ani de acasă, influenŃează
puternic întreaga existenŃă a individului, indiferent dacă el
recunoaşte sau nu, şi în ciuda derapajelor inerente vieŃii.
PărinŃii sunt modele pe care copiii, conştient sau
inconştient, le văd cu ochii minŃii şi le urmează.
La o privire superficială, totul pare simplu. Doar că, în
marea grabă în care ne aflăm, se pare că ne găsim timp pentru
toate, mai puŃin pentru a vorbi cu cei din familie, cu copiii.
DiscuŃiile cu copiii trebuie să decurgă în aşa fel încât aceştia să
se simtă membri importanŃi ai echipei pe care o formează
familia. Copiii reacŃionează pozitiv şi respectă calmul,
încrederea, fermitatea şi afecŃiunea părinŃilor.
Conflictul între generaŃii, deosebirile de atitudini şi
aspiraŃii dintre copii şi părinŃi se datorează diferenŃei de vârstă,
de gusturi. Comunicare sinceră, expunerea părerilor în linişte
soluŃionează momentele de criză.
PărinŃii nu trebuie să uite că şi ei au fost copii, iar copiii
că părinŃii acŃionează în interesul celor care i-au născut şi cărora
le doresc numai bine.
7
Prof. înv. primar Munteanu Ştefania Carmen
Şcoala cu clasele I- VIII, Hangu, jud. NeamŃ
Copiii au nevoie să fie consultaŃi în problemele de familie,
informaŃi şi să le fie ascultat punctul de vedere.
Trebuie să oferim copilului regulile de bază ale
comportării, exemple concludente; părintele nu trebuie să Ńină o
predică. El trebuie să fie realist, ştiind să nu ceară mai mult decât el
poate da, flexibil, gata să facă nişte schimbări pentru a-i acorda
copilului o şansă în rezolvarea problemelor, să fie capabil să
zâmbească, ştiind că o glumă poate salva o situaŃie dificilă.
O slabă comunicare poate crea probleme emoŃionale,
copilul pierzându-şi încrederea în adulŃi şi retrăgându-se într-o
lume a sa; scăderea performanŃelor şcolare ca o pedeapsă
involuntară pe care copilul o aplică părintelui prea ocupat, tulburări
de comportament, inadaptări şcolare.
Dacă părintele foloseşte forŃa pentru obŃinerea
comportamentului dorit, comunicarea va avea grav de suferit,
abuzul fiind o metodă devastatoare pentru copil. Aplicarea
frecventă a unor pedepse neadecvate va conduce către întreruperea
comunicării.
Cheia unei relaŃii sănătoase între membrii unei familii este
ca fiecare să-l asculte pe celalalt cu adevărat, nu de faŃadă. Fie
părinte, fie copil are datoria de a asigura liniştea şi armonia în
familie, depinde însă de capacitatea fiecăruia de a-şi asuma
responsabilitatea şi de gradul de toleranŃă cultivat.
PărinŃii prin acŃiunile lor trebuie să inoculeze în mintea şi
sufletul copiilor ideea că, oricând, au unde să vină şi de unde să
plece, la necaz sau la bucurie.
FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu” łara Hangului Anul XVI, Nr. 55
SĂ NE CUNOAŞTEM RĂDĂCINILE UN BUN PEDAGOG
MAMA MEA
Prof. Înv. preşcolar Valentina - Daniela Iordache, Prof. Cosma Iordache, Şc. Nr 1 Voluntari
grădiniŃa nr. 2 Berceni, jud. Ilfov
Moştenirea de familie lăsată, cântecul, ne-a
A fost odată o mamă tânără şi frumoasă.
determinat să găsim pe portativ note muzicale
Ea era mama…
făcute să ne umple sufletele, să ne încânte, aducând
Ce să spun despre dânsa ca s-o aveŃi mai bine în
în suflet bucuria învierii.
faŃa ochilor?
Ce poate fi mai frumos şi mai înălŃător decât
Un lucru este cu neputinŃa să nu-l amintesc.
speranŃa în mântuire datorată sacrificiului făcut de
Mama putea oricând să se lipsească de un lucru al
Domnul Iisus pentru noi oamenii?
ei, pentru mine. Şi timpul a trecut, iar mama nu mai
Un bun pedagog reuşeşte să transpună copiilor
este.
noştri, pe lângă cunoştinŃele muzicale dobândite şi
Copiii sunt izvorul tinereŃii mamei. Asemenea
marea dragoste şi recunoştinŃă pentru credinŃă.
băiatului care a ales o inimioară de turtă dulce
Doamna Cecilia Lungu profesor de vioară la
pentru a-i înlocui mamei sale inima bolnavă, aş găsi
Şcoala de arte, a întărit încrederea copiilor noştri în
şi eu ceva pentru a o păstra mereu tânără şi
visul lor, călăuzindu-le paşii şi monitorizându-i în
frumoasă, pentru a rămâne mereu lângă mine,
permanenŃă. În căminul dumneaei, alături de pian şi
pentru a fi mereu cu mine, dar asta…, şi totuşi o
vioară, întotdeauna s-a văzut şi făcut cunoscută
păstrez mereu în inima mea şi am compus pentru ea
dragostea şi recunoştinŃa faŃă de Dumnezeu, pentru
un imn pe care l-am transmis copiilor mei şi care se
acest dar minunat, muzica. Frumoasele decoraŃiuni
află scris pe crucea de la căpătâiul său.
interioare prilejuite de diferite sărbători religioase,
Aceste versuri le-am păstrat în minte şi ori de
umplea sufletul de bucurie copiilor noştri, astfel
câte ori simt nevoia de a –mi fi alături, în diferite
încât orice prilej de întâlnire aducea zâmbetul pe
momente ale vieŃii, le repet în gând, iar ochii îmi
chipul lor. Cu mult tact pedagogic, multă grijă şi
sunt plini de lacrimi.
responsabilitate i-a încurajat şi susŃinut ca să
Interpretată muzical, copiii mei o cânta ori de
reuşească pe frumosul, dar anevoiosul drum al
câte ori simt nevoia, în diferite momente ale carierei
muzicii clasice, având o imensă experienŃă
lor muzicale şi artistice.
profesională dobândită la şcoala germană, unde a
funcŃionat ca pedagog mai bine de 20 de ani. Din
Lucrul cel mai sfânt este mama pe pământ,
poveştile spuse despre renumiŃii compozitori
Ea apare ca o rază dulce strălucind.
germani, despre modul în care au compus şi
Mama, cuvântul, pe care noi toŃi îl rostim,
legătura pe care au avut-o cu Dumnezeu, a întărit
E în inima noastră pe buze oricând.
credinŃa copiilor noştri şi a dezvoltat dragostea
Azi e ziua ta, zi de sărbătoare, mama mea!
pentru muzică.
Vreau ca în dar, să-Ńi pot oferi inima mea,
Fiecare sărbătoare Pascală a făcut să trezească
Tot ce-i mai bun, aş vrea astăzi să-Ńi dăruiesc,
şi mai mult interesul pentru progres şi perseverenŃă,
Dar, sunt prea mic, şi nu cred că pot să reuşesc.
copiii noştri au reuşit de fiecare dată să obŃină
Flori aş aduna, şi în dar eu Ńi-aş da,
rezultate bune de la concursurile la care au
Dar se ofilesc, şi nu ai vedea,
participat în fiecare an, aducând premii importante.
Cât durează dragostea ce-Ńi port, mămica mea!
Mesajul religios pe care îl aduce Sărbătoarea
Nimeni nu-i ca tine în toata lumea!
Pascală asociată cu primăvara, simbolizează noua
Pentru mama mea, cerul este cald strălucitor,
viaŃă pe care creştinii au câştigat-o prin crucificarea
Plin de speranŃa, de vise calde şi de dor.
şi Învierea lui Iisus.
Din cer în noapte, coboară o micuŃă stea,
Hristos a înviat!
Ca să îŃi spună cât te iubesc, mămica mea!
Tudorel şi
Tudorel şi Georgeta
Georgeta Iordache
Iordache alături de
alături de d-na profesoară
verişoara lor Cecilia Lungu
Cimpoca - Maria

8
FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu” łara Hangului Anul XVI, Nr. 55
DIN CREAłIILE COPIILOR
PRIMĂVARA PRIMĂVARA
Primăvara a venit,
Este primăvară. Toată natura a întinerit.
Copacii au înverzit. Ciripitul dulce al păsărelelor
Vestita rândunică Se îngână cu vocile noastre.
La noi iarăşi a sosit. Mirosul suav al floricelelor
Ne umple sufletul de linişte şi pace.
Ghiocelul s-a ivi Soarele se trezeşte din amorŃire,
Primăvara ne-a vestit Să dea naturii căldură şi mulŃumire.
Florile au înflorit Copiii zburdă cu mieii împreună,
Pe câmpia minunată. Şi totul în jur e voie bună.
Haide, haide dragi copii, Totu-i cânt şi ciripit.
Primăvara a sosit. Primăvară, bun venit! Stoian Alexia cl.I A,
Şc. nr.198, Bucureşti,
Cădere Maria – Elisabeta înv. Cernica LuminiŃa
Măriei Alex Clasa I, Şcoala cu Clasa a IV-a. Înv. Nacu Elena
clasele I-VIII, Hangu
Înv. Munteanu Ştefania Carmen

Delia Costache, – Clasa a III-a A step by step,

Şcoala nr. 198, Înv. inst. Silvestru Veronica
şi Lazăr Maria
PRIMĂVARA
După iarna cea lungă şi friguroasă, natura renaşte schimbandu-şi înfăŃişarea. Ghiocelul a ieşit
demult la suprafaŃă strălucind ca niciodată. Pătura albă de nea a fost înlocuită cu o mătase verde şi
proaspătă. În grădini pomii sunt împodobiŃi cu o frumoasă coroană de flori ce răspândesc un parfum suav
iar albinele hărnicuŃe roiesc în jurul florilor.
Păsărelele cântă vesele în pădurea verde şi animăluŃele hoinăresc bucuroase de venirea
primăverii. Se întorc şi păsările călătoare după un drum lung.
Florile multicolore decorează câmpiile asemeni unor beculeŃe sclipitoare. Copiii ies veseli afară la
joacă şi privesc norii pufoşi ce valsează în jurul soarelui de aur.
Noaptea, de necaz că a venit primăvara, se face pe zi ce trece mai mică, iar ziua creşte de
bucurie.
Iarna a rămas doar o amintire.
Se apropie şi Paştele, sărbătoarea creştină a Învierii Domnului Iisus Cristos. Lumea este mai
veselă, mai bună.
Frumoasă eşti, primăvară!
Cristina-Maria Mihai,
11 ani, clasa a 6-a, New York

9
FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu” łara Hangului Anul XVI, Nr. 55

OBICEIURI ŞI TRADIłII DE PAŞTI SUNTPENTRU

SUNT PENTRUMUZICĂ
MUZICĂ! !
Prof. Cosma Iordache,
Şc. Nr. 1, Voluntari, jud. Ilfov „Cei vechi au avut muzica prin
Paştele estre cea mai importantă sărbătoare creştină a anului; care se clădeau de la sine zidurile
pentru prima dată a fost sărbătorită în jurul anului 1400 î.Hr., când
evreii au părăsit Egiptul. Paştele creştin este similar cu două tradiŃii
Tebei, modernii au născocit pe
antice: una evreiască şi alta păgână, ambele sărbătoresc Învierea, aceea care ar fi în stare să
trezirea la viaŃă. dărâme piramidele.”
Paştele creştin derivă din Paştele evreiesc, numit PESACH – (N. Iorga)
cuvântul de origine al cuvântului Paşti. Cu ocazia ieşirii din Egipt, când Aşa mă gândeam zilele
au sărbătorit pentru prima data Paştele, toŃi evreii trebuiau să ia un trecute, ascultând (silită) „muzica”
miel şi să îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de de azi, care străpunge creierul şi
lemn ale uşilor de la casele in care locuiau aceştia. În noaptea aceea, lasă doar ecoul prostiei…
îngerul morŃii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt şi a omorât toŃi fiii
întâi născuŃi ai egiptenilor în casele care nu aveau pe masa sângele Dar oare ce este muzica
mielului. În casele israelienilor nu a murit nimeni, pentru că aceştia adevărată ? Pentru fiecare, ea
ascultaseră porunca lui Dumnezeu şi au pus sângele mielului pe uşile reprezintă altceva : amintirea
lor. unei iubiri, zâmbetul bunicilor, firul
Sângele mielului oferea o garanŃie, un semn vizibil prin care de iarbă ridicat spre lumină,
credincioşii dădeau de înŃeles că au luat în serios avertismentul lui lacrima cu care te desparŃi de
Dumnezeu.
În ceea ce priveşte creştinii, Dumnezeu a reînviat legământul prieteni… Poate fi dulce, sau
făcut cu izraeliŃii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul amară, apăsătoare sau
Său Mesia, legământ făcut cu toate popoarele care vor să primească înălŃătoare, dar niciodată inutilă.
iertarea păcatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Este un curcubeu al persoanei,
Legământul cel vechi purta sigiliul unui miel care trebuie un al doilea „eu”. Cine nu s-a
sacrificat de Paşti. La Cina cea de taină, în noaptea în care a fost descoperit fredonând o melodie,
trădat înainte de a fi prins şi arestat, Domnul Iisus a instituit
fie şi doar pentru sufletul său ?
sărbătoarea Paştelui, Noul Testament, după porunca ce I-a fost dată
de Dumnezeu. Muzica este o apă care te poartă
De Paşti, se sărbătoreşte învierea lui Iisus, fiul lui Dumnezeu. spre rai, punând lumea întreagă
Duminică, a treia zi după Scripturi – femeile purtătoare de mir au găsit la picioarele tale. Este o
mormântul gol, pentru că Iisus înviase. născocire a minŃii omeneşti,
Împotriva tuturor celor care L-au acuzat şi batjocorit de atunci şi pentru a putea trece mai uşor prin
până astăzi, Hristos a izbândit cea mai strălucită biruinŃa ce s-a văzut
vreodată.
viaŃă.
Din marŃea Săptămânii Mari, dar mai ales în zilele de joi, vineri Dacă lumea noastră ar fi
si sâmbătă, în toate gospodăriile se vopsesc ouă roşii. Ouăle roşii alcătuită numai din muzică şi
simbolizează sângele vărsat de Fiul Domnului întru mântuirea omenirii culoare, oamenii ar fi flăcări
şi miracolul renaşterii Sale, devenind elementul definitoriu al sărbătorii strălucitoare şi nimeni n-ar mai fi
pascale. trist. Vocea şi muzica… Două
De Sărbătoarea Sărbătorilor, de Sfintele Paşti, trebuie să ne elemente care pot descrie o
rugăm la Dumnezeu să aducă în sufletele noastre bucurie, curaj şi
pace, iar noi să căutăm să aducem aceleaşi daruri semenilor noştri. persoană. Cu cât mai civilizată,
Învierea Domnului Iisus să ne călăuzească totdeauna spre cât mai blândă, cu atât mai dulce e
mai multă iertare şi spre cât mai multe fapte bune. Postul ne va folosi glasul ! AtenŃie, deci, să nu
dacă îi vom ierta pe cei ce ne-au greşit, dacă facem milostenie şi vom strigăm : deranjăm muzica şi
ajuta pe cei în necaz. De Paşti se ciocnesc ouă roşii şi se mănâncă toată ordinea acestei lumi ! Şi
friptură de miel, sugerând sacrificiul lui Iisus. tăcerea este o muzică a sufletului,
Ideea sacrificării este necesară pentru o schimbare, pentru a dar nu mulŃi o pot auzi ! Linişte,
reuşi, şi este o veche practică a civilizaŃiilor vechi ale omenirii.
În Postul Sfintelor Paşti credincioşii trebuie sa nu mănânce se cântă !
prea mult, să nu bea peste măsură, să se abŃină de la carne, brânză,
ouă, lapte, să ducă o viaŃa cinstită, ca şi găsirea puterii de a înfrânge Prof. lb. engleză,
limba să vorbească minciuni, blasfemii sau defăimări; să nu fure, să Carmen Belecciu
nu bată pe cineva sau să facă alte nedreptăŃi, mintea să nu fie Şc. nr. 114
înceŃoşată de gânduri necurate, ură, rele. „Principesa Margareta”
Mântuitorul ne-a învăŃat şi cum să postim: „Când postiŃi nu fiŃi
ca făŃarnicii… Tu când posteşti, spală faŃa ta, piaptănă capul tău şi nu
te arăta oamenilor că posteşti”.
Continuare la pag. 11
10
FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu” łara Hangului Anul XV, Nr. 55

OBICEIURI ŞI TRADIłII DE PAŞTI

(Continuare de la pag. 10)

Adevărul învierii Domnului reiese din următoarele mărturii;
chiar în prima zi El S-a arătat femeilor purtătoare de mir şi ucenicilor
IARNA
Săi; S-a arătat lui Luca şi Cleopa în apropiere de Ierusalim pe drumul
către Emaus. La opt zile după aceea S-a arătat celor 11 ucenici fiind
de faŃă şi Toma. S-a arătat de mai multe ori şi altora pentru ca un
număr cât mai mare de oameni să creadă în El.

Azi toŃi credincioşii în noaptea Învierii cântă cu credinŃă:

Hristos a Înviat din morŃi

Cu moartea pe moarte călcând,
Şi celor din morminte,
ViaŃă dăruindu-le.
Bîrdîzău Adela cl. a IV-a
În Săptămâna Patimilor sau Săptămâna mare, se crede că
spiritele morŃilor ies din mormânt; de aceea, se fac pomeni pentru a-i Şc. Hangu, înv. Elena Nacu
îmbuna dar şi pentru a le asigura hrana trupului nevăzută din lumea
cealaltă.
De Joia Mare, morŃii vin la fosta casă şi stau până la Moşi (sâmbăta de dinainte de Rusalii).
Pentru ei rudele pregătesc colaci şi oale de împărŃit.
În ajunul Sărbătorilor de Paşte, oamenii se pregătesc îndelung pentru a fi demn de ele. Se
pregătesc pe dinăuntru cu post şi rugăciuni timp de 7 săptămâni şi se pregătesc pe dinafară, curăŃând şi
înnoind totul în jurul lor.
În familie este armonie, bunicii şi părinŃii sunt exemple pentru nepoŃi şi copii, având obligaŃia de a-i
învăŃa cum să respecte tradiŃiile populare de Paşte moştenite din tată în fiu, să le povestească faptele şi
întâmplările din viaŃa lor legate de acest eveniment, să meargă la biserică, să participe la slujbe şi denii.
Moştenirea de familie lăsată, cântecul, ne-a determinat să găsim pe portativ note muzicale făcute să ne
umple sufletele, să ne încânte, aducând în suflet bucuria învierii.
Ce poate fi mai frumos şi mai înălŃător decât speranŃa în mântuire datorată sacrificiului făcut de
Domnul Iisus pentru noi oamenii?
Din poveştile şi datinile de Paşte înfiripate în sufletul nostru, au reieşit următoarele versuri:

LA PAŞTI

Îngerii din cer, toŃi s-au minunat,

Că Iisus cel sfânt, azi a înviat
Pe braŃe L-au luat, şi L-au înălŃat,
Sus la Tatăl Său, Bunul Dumnezeu.
Doamne Iisuse Hristoase,
Ce ai fost răstignit
Sus pe cruce,
Ai murit pentru noi
Ca un miel
Al lui Dumnezeu.
Mare minune se-arată
Că mormântul e gol
Dintr-o dată.
Îngerii văzând,
ToŃi au strigat:
- Hristos a înviat.
Cu toŃii cântau, vesele cântări,
Oameni, ascultaŃi şi va bucuraŃi,
Că Iisus cel sfânt, azi a înviat, Cădere Maria – Elisabeta
Hai să ne-nchinăm şi să-l lăudăm. Clasa a IV-a. Şc. Hangu,
înv. Elena Nacu
11
FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu”
HRISTOS A ÎNVIAT!
Hristos a înviat!
Tot satul e în armonie.
Chiar şi păsările au aflat
Că azi e sărbătoare mare!
E foarte frumos afară!
Totul, totul e senin
Ca în prima zi de primăvară.
Un porumbel alb ca o năframă,
Zboară fericit şi lin
Spunând:
- Hristos a înviat!
Şi pisica lângă troiŃă,
Stă şi se roagă
Pentru fiica sa,
Dar spune-n gândul ei:
- Hristos a înviat!
Chiar şi soarele-a aflat
Că azi în sat,
E o sărbătoare sfântă,
Şi a zis:
- Hristos a înviat!
Botă Andreea – Ştefania
cl. a III-a, Şc. Nr.1 Hangu,
înv. Caia Dumitrina
Cojocaru Andreea
cl. a III-a Şc. Hangu,
înv. Caia Dumitrina
łara Hangului Anul XV, Nr. 55
LA PAŞTI
La poalele Ceahlăului, mândria Moldovei, se află
lacul de acumulare Izvorul Muntelui.
În zonă există o comună foarte mare ca întindere
şi frumoasă prin pitorescul ei, numită HANGU.
Are în componenŃa ei un sătuc – CHIRIłENI – în
care trăiesc o mână de oameni gospodari harnici şi
sufletişti.
OcupaŃia principală este creşterea animalelor şi
cultivarea pământului.
La necaz sau bucurie noi sătenii ne ajutăm fiindcă
suntem cu frică de Dumnezeu.
Cu ajutorul şi contribuŃia sătenilor şi a
credincioşilor din alte zone, s-a ridicat încet-încet
bisericuŃa care se află la intrarea în sat dinspre Poiana
Teiului.
Biserica veche, monument istoric de valoare, şi
cimitirul în care odihnesc şi osemintele celor strămutaŃi
din biserica de sub lac, se află sus la munte, şi acolo
mergem la morminte pentru a-i pomeni pe cei adormiŃi
din familiile noastre.
După sărbătoarea Floriilor, fiecare gospodar se
pregăteşte pentru Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului
nostru Iisus Hristos, făcând curăŃenie în case şi curŃi,
reparând ce s-a stricat după iarna ce a trecut.
Sântul Paşti ne aduce o bucurie mare în suflet,
fiind aşteptat de toŃi hanganii noştri, dar cel mai mult de
copiii aşteptând cu nerăbdare să îmbrace hăinuŃele noi
şi să se ducă la scrânciob, care se află în centrul
Hangului.
În săptămâna mare gospodinele se pregătesc de
marea sărbătoare, fiind harnice ca furnicuŃele, pregătind
mâncăruri tradiŃionale. La noi în zonă se taie miei, se
face drob, ciorbă sau borş de miel şi friptură, cozonac,
pască şi se înroşesc ouă.
În noaptea de înviere creştinii merg la biserică
pentru a se ruga şi pentru a lua lumină.
DimineaŃa când ajung acasă, se aşează la masă şi
mănâncă din bucatele preparate.
TradiŃia spune că în noaptea de înviere se pune un
bănuŃ şi un ou roşu într-o cană cu apă, iar dimineaŃa
membrii familiei se spală cu acea apă, rugându-se
pentru sănătate şi ajutor în familie. ToŃi membrii familiei
ciocnesc ouă roşii spunându-şi:
- Hristos a înviat!
- Adevărat a înviat!
A consemnat:
Cădere Stelian, sat ChiriŃeni, com. Hangu
12
FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu” łara Hangului Anul XVI, Nr. 55

DIN CREAłIILE COPIILOR

łARA MEA DE LA LUME ADUNATE...

Departe am plecat, - De ce ai nasul aşa roşu? îl întreabă un vecin pe Ion .

Dar eu nu am uitat, - Deoarece a venit la şcoală un iluzionist, şi mi-a scos nişte monezi din nas !
De unde am plecat. - Şi te-a durut ?
Acasă m-am întors, - Atunci nu, dar după!!!
- Nu înŃeleg ?
Şi-mi pare atât de bine, - După ce a plecat iluzionistul toŃi copiii m-au tras de nas cu speranŃa să le
Că pot iar să vorbesc, iasă bani!
Aşa cum îmi place mie. *
- Alo ? Jardarmeria ?
Eu sunt român, - Da !
Şi asta nu o voi uita, - VeniŃi imediat că mi-a intrat în casă un câine !
Că România este Ńara mea, - Bine cucoană, dar pentru acest lucru nu trebuie să ne chemaŃi pe noi !
Şi mă mândresc cu ea. - Pardon, eu nu sunt o cucoană, eu sunt pisicuŃa Miau , Miau !
Popoaia Cristian A consemnat, Munteanu Bogdan, Clasa a IV-a, Şc. Hangu
Clasa I , Şc. Hangu Înv. Nacu Elena
Înv. Prof. Munteanu Carmen
A SOSIT PRIMĂVARA
PRIMĂVARA
Este primăvară,
Zăpada s-a topit, Ghioceii-au răsărit
Primăvara a sosit, Şi dragul nostru Soare,
Cu flori şi mărŃişoare, Iar a revenit.
Este zi de sărbătoare!
GărgăriŃa, buburuza,
La viaŃă s-au trezit.
Soarele străluceşte, Copiii la şcoală,
Natura înverzeşte. MărŃişoare şi-au dăruit.
Păsările ciripesc,
Ghioceii înfloresc. Nu mai e zăpadă,
HaideŃi copii afară, Iarna a trecut.
Popa Andra – Ioana E primăvară afară
Este iarăşi primăvară!
Clasa a II-a B, Şi mă bucur mult.
Şc nr. 198, Bucureşti,
Tilă Estera, cl. a II-a B,
Înv. prof. Felicia German Tilă Estera, cl. a II-a B
Şc nr. 198, Bucureşti,
Înv. prof. Felicia German
CARTEA
Cartea este izvorul de înŃelepciune şi de bucurie. Din cărŃi
noi învăŃăm lucruri noi. Ea ne îmbogăŃeşte vocabularul cu multe
expresii frumoase.
Eu, dacă aş scrie o carte, aş pune toate aventurile mele
petrecute zi de zi. Atunci când voi fi mare, voi putea reciti
întâmplările din copilăria mea şi îmi voi reaminti vremurile
frumoase pe care le-am trăit cândva.
Eu am citit cartea Robinson Crusoe de Joules Verne şi am
aflat aventurile acestuia. Mi-a plăcut personajul principal,
deoarece este curajos şi harnic.
Cartea este cel mai bun prieten.
„Ai carte, ai parte!”
Cădere Mihaela Tache Andrei – Ion cl. a II-a B,
Clasa a IV-a Şc. Hangu, Şc nr. 198, Bucureşti,
înv. Elena Nacu Înv. prof. Felicia German
13
FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu” łara Hangului Anul XVI, Nr. 55

ANOTIMPURILE
Au fost odată pe această planetă două regate : unul dintre ele se numea Regatul GheŃii, iar
celălalt, Regatul Florilor.
Regele Regatului GheŃii era temutul Ger, iar al Regatului Florilor, Roşul Mac. Regele Ger avea o
fiică pe care o chema Luna şi Regele Mac avea un fiu pe care-l chema Soare.
Într-o noapte friguroasă, regele Ger a visat că el e stăpânul planetei.
A doua zi, el a trimis o scrisoare către Roşul Mac, în care i-a poruncit să se predea şi să-i dea
regatul său.
Acesta nu a fost de acord şi a propus să unească regatele, să fie pace şi sa-i dea fiului său
mâna fiicei sale.
Regele Ger nu a vrut şi a declarat război.
Când a auzit, le-a spus florilor să se pregătească
pentru război. Valea răsuna de clinchetul ghioceilor. Florile
erau alarmate.
În celălalt regat, fulgii porniseră la luptă.
Ajungând în valea unde avea loc războiul, regii,
văzând frumuseŃea naturii, au cedat şi şi-au unit regatele.
La palat a fost o nuntă mare şi frumoasă.
Peste mulŃi ani, când PrinŃesa Lună şi PrinŃul Soare
au îmbătrânit, aveau patru fete : Iarna, Toamna, Vara şi
Primăvara.
Ca moştenire, tatăl le-a dăruit ce e mai preŃios pentru
fiecare : Anotimpurile.
Iernii i-a dăruit jocul fulgilor de nea, fiindcă era cea mai
zburdalnică. Toamnei i-a dăruit parfumul fructelor şi
culorile frunzelor. Verii i-a dat bogăŃia căldurii şi a luminii,
că era fată bună şi cuminte, iar Primăverii i-a dăruit
puterea de a trezi natura la viaŃă pentru că era cea mai
sprintenă, veselă şi prietenoasă.
Şi au trăit fericiŃi până la adânci bătrâneŃi şi mai trăiesc
şi astăzi, dacă n-au murit încă.
Hârjanu Cristina – Clasa a IV-a B, Prună Cristina – Clasa a IV-a,
Şcoala nr. 198 Bucureşti,
Înv. prof. Trandafir Milica Şcoala Hangu, Înv. Nacu Elena

VESTITA PRIMĂVARĂ PUIŞORUL NĂZDRĂVAN

Este primăvară. Florile au înflorit Soarele arată că ziua este la amiază.

înveselind natura.acum, iarba de un verde crud
este presărată cu floricele mărunte, pe care le
culeg copiii jucăuşi.
Eu şi fratele meu am ieşit afară să ne
bucurăm de natura trezită la viaŃă şi de ciripitul
păsărelelor. Prin grădină, copiii zburdă precum
mieluşeii. Ne-am dat în scrânciob, ne-am jucat
la nisip şi ne-am urcat în copacii înfloriŃi. Când
s-a înserat am mers pe terasă şi am ascultat
cucul ce-şi strigă numele.
A fost atât de frumoasă ziua aceea, încât
noaptea am avut un vis de basm.
Ce frumoasă este primăvara dacă o
priveşti şi o asculŃi cu atenŃie!
Măriei LetiŃia
Clasa a IV-a, Şcoala Hangu,
Înv. Nacu Elena
Maria şi fratele său mai mic, Mihai au
pornit către mătuşa lor, care locuieşte la
marginea satului. Mama le-a dat un coşuleŃ
cu câŃiva puişori de găină să-i ducă mătuşii.
Copiii mergeau liniştiŃi, aruncând din
când în când câte o privire grijulie spre
coşuleŃul cu bulgări aurii. Un puişor a sărit
din coşuleŃ. Ei nu au observat că un pui
lipseşte. Pe drum, puişorul s-a rătăcit. Maria
vrea să-i numere, dar Mihai nu a lăsat-o
deoarece el nu s-a gândit că un pui poate
lipsi. O vulpe vicleană l-a văzut pe pui. Ea l-
a fugărit până ce a ajuns în spatele copiilor.
Când să ajungă la mătuşa lor, amândoi au
auzit un piuit de puişor. Maria l-a luat în
braŃe şi l-au dus la mătuşa lor. Ei au fost
bucuroşi că au găsit puişorul cel năzdrăvan.
Ce bine este să auzi toate sunetele din
jurul tău !
Cădere Maria – Elisabeta
Clasa a IV-a, Şcoala Hangu,
Înv. Nacu Elena

14
 FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu” łara Hangului Anul XVI, Nr. 55
ELEVII ŞCOLII NR. 114 „PRINCIPESA MARGARETA”, SECTOR V, BUCUREŞTI
PROFESOR COORDONATOR: MIHAELA HALDAN
Muzica în lumea mea Glasul muzicii

Do, Re, Mi, sunt primele trei note din octavă Când clopoŃelul sună,
Toate trei formează, pe mare, o imensă navă. Copiii în clasă se-adună.
Şi intrând în cabinet
Fa, Sol, La, urmează după primele trei. Se aude-un clarinet.
Până acum, toate şase notele, stau la baza operei. Glasuri vesele, zglobii,
Si şi Do de sus sunt ultimele note din această gamă. Ce venind de la copii
Do de sus se uită la celelalte ca o minunată mamă. Înveselesc clasele pustii.
Saxofonul şi acordurile de chitară fac muzica un dar divin Şi venind din La minor,
Dacă nu se cântă şi acordă bine, pentru urechi va fi un chin. Se aude-un bas pe hol
Vioară şi violoncel, pană şi condei, Coborând pe coridor
Pian şi mandolină, imaginaŃie şi idei. Ca s-ajungă-n Re major.
Am înşirat cam tot ce ştiu despre operă şi muzică. Gamele le-am învăŃat,
Nu ştiu foarte multe, dar le învăŃ până duminică. Do major am repetat.
C-o chitară şi un flaut
Voicu Andrei – Daniel, cl. a VII-a C Pe hol notele le caut.
Dar mergând spre baie,
O cam fac de oaie
Pentru că-am găsit,
VIOARA Un Fa cam ascuŃit.
O chiuvetă s-a crăpat,
Vioara este un instrument muzical cu coarde şi arcuş. Coardele Oglinda s-a speriat.
CopoŃelul a sunat,
sunt acordate în cvinte perfecte şi sunt întinse peste una din feŃele Ora s-a şi terminat.
unei cutii de rezonanŃă, vibrând atunci când arcuşul este tras peste
ele sau când sunt ciupite.
Preda Cătălina cl. a VII-a C
Comparativ cu celelalte instrumente cu coarde şi arcuş (viola,
violoncelul şi contrabasul), vioara este cel mai mic instrument şi
generează sunetele cele mai înalte. Muzica – cel mai bun mod de
AlŃi termeni populari folosiŃi pentru vioară sunt : violină, scripcă, eliberare
diblă, lăută sau regional ceteră.
Persoana care cântă la vioară se numeşte violonist sau lăutar. Şlagărele timpului s-au născut
Persoana care construieşte sau repară o vioară se numeşte lutier. dintr-o lacrimă sau un zâmbet al
compozitorului. Din ură, dezamăgire
sau iubire. Asta pentru că muzica e
modul perfect de exprimare şi
eliberare a sentimentelor.
Pentru fiecare eveniment din
viaŃă, avem o melodie ce ne
ISTORIA VIORII aminteşte de acel moment. Nu v-i s-a
întâmplat ca atunci când ascultaŃi o
Vioara a apărut în nordul Italiei, în prima parte a secolului al XVI- melodie, să vi se pară că e inspirată
lea. Cel mai probabil a fost inspirată de trei tipuri de instrumente : din viaŃa voastră?
rebec (care exista încă din secolul al X-lea), viola da gamba şi viola Asta tocmai pentru că muzica
da braccio. Una din primele descrieri explicite a instrumentului, eliberează sentimente şi dă drumul
inclusiv a folosirii lui, a fost în Epitome musical de Jambe de Fer într- creaŃiei iubirii pentru artă.
o lucrare publicată în anul 1556, la Lyon. Deja la acea vreme vioara Costache Maria cl. a VII-a C
începea să se răspândească în Europa.
Vioara sau violina este cel mai răspândit instrument muzical
care face parte din familia instrumentelor cu coarde. Datorită
timbrului cristalin, expresiv şi plin de frumuseŃe, vioara este
principala purtătoare a melodiei. Strălucirea şi căldura sunetului ei o
aşează în fruntea instrumentelor din orchestră. Sunetele emise de
vioară pot reda cele mai variate sentimente, ca : duioşie, măreŃie,
visare, forŃă etc.

Florin Răzvan – Mihai cl. a VI-a A

15
 FundaŃia culturală „Gavriil Galinescu” łara Hangului Anul XVI, Nr. 55

Soare, tu stăpânul lumii,
Ce răsari în orice zi
Şi ne dai nouă, mulŃimii
LecŃii despre a iubi!
Tu ne încălzeşti cu milă
Pe cei buni şi pe cei răi,
Fără să ne porŃi vreo vină,
Căci toŃi suntem fiii tăi.
Ne trimiŃi a tale raze
De lumină şi căldură,
Ce sunt minunate oaze
Pentru orişice făptură.
Tu te oglindeşti în ape,
Pe pământ, pe-nalta creastă,
Şi-ale noastre roade toate,
Numai tu le faci să crească.
SOARELUI
Însă tu ai vrea, maestre,
Să pătrunzi în suflete,
Ca prin nişte largi ferestre
Deschise spre cer cu sete.
Totuşi, câte dintre ele
ÎnŃeleg a ta voinŃă?
Şi te-asemăn unei stele,
Făr’ a şti că eşti fiinŃă.
Tu eşti astrul fără seamăn
În al nostru Univers,
Ce n-ai printre stele geamăn
Şi veghezi al lumii mers.
Dar, noi te rugăm, Stăpâne
În prag de mileniu trei
Să te-nduri un pic, bătrâne,
Şi fă razele mai moi.
Căci nicicând a ta lumină
Nu a fost mai arzătoare;
Pentru toate-acestea vină
Cine poate s-aibă, oare?
Nu tot noi suntem aceia
Ce prin ale noastre fapte
S-ar putea de-acum ca Geea
Să intre mereu în noapte?
Oare câŃi, din noi, Stăpâne,
În Era ce va să vină,
Vom reuşi a rămâne
Cu toŃi a trăi-n lumină?
Melania Mihai,
august 2000

Alexandra Athanasovici, – Clasa a IV-a D, Cosmina Păvăloiu, – Clasa a III-a B step by step,
Şcoala nr. 198, Înv. Roman Mona Şcoala nr. 198, Înv. prof. Drăgan Daniela
CREIONUL şi Vasiloancă Gabriela
Din ciclul: poveşti cu tâlc
prin bunăvoinŃa Domnului ing. Mircea Onofreiciuc
Copilul îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întrebă:
- Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zâmbi si-i spuse nepotului:
- E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar
plăcea să fii ca el, când vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse nimic special la acesta.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaŃa mea!
- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Există cinci calităŃi la creion, pe care dacă reuşeşti să le
menŃii, vei fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea.
Prima calitate: poŃi să faci lucruri mari, dar să nu uiŃi niciodată că există o Mâna care ne conduce
paşii. Pe aceasta mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinŃei Lui.
A doua calitate: din când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuŃitoarea. Asta
înseamnă un pic de suferinŃă pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuŃit. Deci, să ştii să suporŃi
unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun.
A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit. Trebuie să înŃelegi că
a corecta un lucru nu înseamnă neapărat ceva rău, ceea ce trebuie neapărat este să ne
menŃinem pe drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior.
Tot aşa, îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău.
Şi, în sfârşit, a cincia calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă. Tot aşa, să ştii că ceea ce faci în
viaŃa va lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta.
Tipărit de AsociaŃia „PRO BURDUJENI” sub îndrumarea preoŃilor LaurenŃiu Stamatin şi Bogdan Iacoban
– parohia „Izvorul Tămăduirii” Suceava 06 – martie – 2011
16