Anulu III.
BISERICA SI SCOLA.
•Toia, Toisericésca, s c o l a s t i c a , literaria. si
Ese
Vretiiiln abonamentului :
Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fi.—cr.
„ „ _„ „ jum. anu 2 „ 50 „
Pentru Romani'a si strainetate pe anu 7 „ — „
„ „ n « „ j . a. 3 „ 50 „
Invitare de prenumeratiune.
Poteca nici odată nu s'a semtitu necessi­
tate mai urgenta de o buna ingrigire si tractare
a causeloru nòstre bisericesci si scolari, precum
si de o desvoltare mai succésa si mai repede a
literaturii nòstre, câ chiar in momentulu de facia.
Cele petrecute in timpulu din urma la noi in
tiéra ne au strepusu farà voi'a si concursulu
nostru in un'a din cele mai grele positiuni mai
cu sema in ceea ce privesce scólele nòstre con-
fessionali. In impregiuràrile, in cari ne gasimu
astadi, este deci pré naturalu, cà medilócele de
pana aci nu sunt de ajunsu, pentru câ se putem
infruntâjţ|te pedecile, ce le intempinàmu in des­
voltare, pentru ca se putem urmări cu destulu
succesu unu mersu normalu, si se putem luâ unu
aventu mai insemnatu, indispensabilii pentru sus-
tienerea si desvoltarea nòstra.
In faci'a acestoru consideratiuni s'a ingreu-
iatu multu mai tare si positiunea acestui organn
de publicitate. Necessitatile bisericei si mai cu
sèma ale scólei s'au potentiatu atât de multu prin
cele intemplate in timpulu din urma, — incât
astadi, cand suntem in ajunulu semestrului alu
doilea alu anului 1 8 7 9 ne vedemu necessitati a
angagiâ mai multe puteri de lucru, daca voimu a
satisface detorintiei, ce ne amu luatu asupra-ne,
si daca voimu a corespunde cât mai bine pre-
tensiuniloru celoru multe, ce le are publiculu si
mai cu sema scól'a facia de noi.
Din parte-ne marturisimu, cà suntem gat'a a
face totulu, ce ne va fi prin putintia in acésta
direcţiune. Resultatulu acestei grele intreprinderi
va fi inse pendinte de spriginulu, ce lu-vomu afla
la publiculu romanu.
Martora ne este ceriulu, cà nu amu fundatu,
si nu ne amu angagiatu in servitiulu acestei foi
din nici unu altu indemnu, decât curatu numai
din motivulu de a satisface unei necessitati a
dencu semtite in biserica si scóla, dar mai cu
Aradu, 29)17. luniu 1879. Nr. 2 5 .
economica.
o data jn septemana : Duminec'a.
Pretiulii înserliimiloru s Corespondintiele sè se adreseze Redactiunei
Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu dela „BISERICA SI SCOL'A" in Aradu, la
institutulu pedagogìcu-teologicu, era banii la
cam 150 euvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte secretariatulu consistoriului romanu ortodoxu
4 fl. si mai sus 5 fl. v. a. din Aradu.
sema in dieee#efe Aradu si Caransebesin, si ast-
feliu a depune denariulu nostru pe'altariulu cau-
sei celei sante si mari, ce o urmarimu prin aceste
doue institutiuni fundate de Salvatoriulu lumii.
Numai acestu motivu ne va fi si in viitoriu
idei'a conducetórìa in acésta întreprindere a nòstra,
si daca apelàmu de nou la spriginulu on. pu-
blicu, o facemu acést'a in speranti'a de a mari
cât mai curend formatulu si cuprinsulu fóii nòstre,
dandu incât ne voru permite impregiuràrile câte
unu suplementu, séu chiar facendu se apara din
cand in cand de doue ori pe septemana. L a acésta
resolutiune ne a indemnatu esperientiele de pana
acum, cari ne an coiwinsuŢ cà spaciuln, de care
dispunemu este pré angusti! facia de multele ces-
tiuni, de cari avemu a ne ocupa conform pro­
gramului. , . •
Deschidiendu deci abonamentu nou la „Bi-
seric'a si Scól'a" pe semestrali! alu doilea alu
anului 1 8 7 9 , rugàmu pe on. publicu romanu a ne
da si mai departe spriginulu sen. Specialu invi­
tami! pe acei domni, cari dorescu a prenumerâ
diariulu nostra, cât si pe acei domni abonenti, a
càroru abonamentu espira cu finea lui iuniu, a
trimete costulu abonamentului cât mai in graba,
ca se ne scimu orienta cu tipărirea numerami
esemplarieloru necesarie, si ca se nu venimu in
acea neplăcuta positiune, in carea ne am aflatu
in semestrulu ce espira, de nu am pututu tri-
mete unele esemplane din fòia la domnii abo-
nenti, cari s'au insinuatu mai tardiu.
Preciulu abonamentului remane totu celu
vechiu, adeca 2 fl. 5 0 cr. pe semestru. Banii de
prenumeratiune ne rugàmu a se adresa la admi-
nistratiunea diurnalului : secretariatulu consisto-
riului eparchialu romanu ort. din Aradu. Pentru
inlesnire recomendàmu assignatele postali (Post-
Anweisung, posta-utalvâny.) Redactiunea.
Respunsu la „România libera" si
Transilvaniei."
(Fine.)
Trecandu la subiectulu, ce ne preocupa spe-
eialminte, noi am disu si repetimu, câ procederea
prelatiloru noştri, faeia cu proiectulu de maghia-
risare, erâ in deplinu acordu cu vointi'a naţionala.
V o c e a loru erâ vocea poporului i n s u s i ! Archie-
reii romani au fost trimişi in acesta afacere, ca
se apere dulcea n6stra limba, de insasi naţiunea
romana! „Gazeta Transilvaniei" inca recun6sce,
câ Metropolitii si Episcopii, in urm'a inaltei dem­
nităţi, ce li-o da oficiulu loru eclesiasticu, sunt,
si astadi ca si in trecutu, cei mai destinşi repre-
sentanti ai poporului romanu.*) Si in
presenta „romanii au vorbitu nuni'ăir-prin
loru bisericeşti; naţiunea romana ca naţiune nu
s'a pronuntiatu, si nu se pote pronunciâ, eâci
decandu fu resturnata autonomi'a Transilvaniei,
representantia legala nu au mai avutu." ) Pana
aci „Gazeta" este deplinu corecta in judecat'a
sa, si noi i multiamimu de sincer'a mărturisire,
ce-o aduce in favorea asertiunei nostre, câ bise-
ric'a romana a remasu sinonima cu naţiunea, a
remasu aparatorea naţionalităţii nostre, cu deo­
sebire in afacerile, in care „naţiunea romana ca
naţiune nu s e pote pronunciâ!"
Insa vociferările corespondentelui „Româ­
niei libere" : „mergerea la regele, o noua înjo­
sire, petiti'a de cerşire, prin care se renega prin-
cipiulu de protestare romanescu, si se jura — fur­
tuni — pe constituti'a si legile unguresci, sunt
actele mai noue si mai alese a-le „măriei metro-
polii greco-orientale din Ardealu si Ungaria,"
acestea desteptandu, precum se vede, in „Gazeta"
jalusi'a de reputatiunea ortodocsiei sale in poli-
tic'a naţionala, o face se-si schimbe tonulu didac­
ticii de mai nainte, si se întrebe cu unu felu de
emfasa : „Cine va cuteza insa se sustiena, eâ na­
ţiunea romana a fost representata de catra aceşti
archierei, cari in urm'a înaltului loru oficiu sunt
membri pe vi6"tia ai casei magnatiloru ?" „Ga­
zeta" dara nu mai recunosce, câ episcopii sunt
„representantii cei mai destinşi" ai poporului ro­
manu. „Archiereii cari stau in fruntea
nostre, dice ea, au crediutu de a-loru detoria
merge si înaintea parlamentului si ai spune,
sunt temerile si cari dorintiele credintiosiloru
de aci insa nu se pote nici decum deduce,
ar fi voitu si ar fi potutu se represiune acolo in-
tregu poporulu romanu" . . . . etc. Er mai j o s u
adaoge : „Nu voimu se mai esaminamu, daca
acestu din urma pasu alu Archiereiloru noştri a
fost din punctu de vedere politicu consultu seu
1) „Gazeta Tran-,." UV. 12.
2) „Gazeta Trans." 1 ^ 1 8 . ^
„Gazeta nu, dar marturisimu, ca nu ne-ar fi parutu reu,
daca ar fi lasatu magnatiloru unguri bucuri!a, de
a pote primi cu unanimitate legea de maghiari-
sare" . . . . etc. „Cu tote acestea, termina „Ga­
zeta", dupa a nostra convicţiune, totalitatea ro-
maniloru au consimtitu cu opositiunea ce au fa-
cut'o Archiereii noştri, in apărarea, autonomiei
bisericeşti si şcolare, desu pomenitului proiectu
de maghiarisare, dar a consimtitu numai in prin­
cipiu, nu si cu modalitatea cum s'a facutu acea
3
opositiune" . . . . etc. )
Eta desavuarea propria, pre care „Gazeta"
n'o intielege! Mai nainte ea recunoscuse prela­
tiloru noştri celu pucinu meritulu d'asi fi facutu
cestiunea detori'a, cerendu numai, ca si „naţiunea se si-o
organele faea pe a sa, dandu-le spriginulu cuvenitu si lup-
tandu intre marginile legei in strinsa concordia
atâtu pentru delaturarea noului pericolu, cât si
pentru îmbunătăţirea generala a sortii sale. ) 4
2
Acuma insa ea nu le recunosce nici unu felu de
meritu, ci o spune limpede, câ reu au facutu
prelaţii romani partecipandu la desbaterea me­
moratului proiectu de l e g e in cas'a magnatiloru,
si câ astfelu romanii au consimtitu numai in prin­
cipiu nu si cu modalitatea cum s'a facutu oposi­
tiunea. Ceea ce, cu alte cuvinte, insamna, eâ ro­
manii in fapta nu consimtu cu opositiunea făcuta
de Episcopi. Acest'a e sensulu si logic'a euvin-
teloru „a consimţi cu principiulu si nu cu moda­
litatea", câci nu in principiu, care e unu cuventu
fara putere, sta opositiunea, ci in fapta, si in
casulu concrefu, modalitatea opositiunei e fapta
complinită! Apoi „Gazeta Transilvaniei" inde-
getatu-a ea ore vre-o modalitate, ca in urma se
aiba cuventulu d'a nu fi multiamita cu modalita­
tea urmata de Episcopi ? N o i dicem ca nu ! Er
daca n'a indegetatu, si in fine totuşi desaproba
„modalitatea" opositiunei odată seversita, fia si
pe consideratiuni politice, ore nu vine ea atunci
cu ideile sale dupa consumarea actului ? Sinceru
vorbindu, noi nu vedemu in apreciarile „Gazetei"
din Nr. seu 36 nici o măgulire pentru prelaţii
noştri. A-i provovâ se intrevina cu auctoritatea
si influinti'a loru la locurile competinte, pentru
înlăturarea primejdiei, ce amenintia cultur'a si
bisericiloru
limb'a naţionala, si apoi, dupa o lupta demna si
de-a
opositiunea energica, ce au facutu pomenitului
cari
proiecte de lege, a-i intimpinâ cu ingratitudine, si
loru,
facandu-i culpabili de unu actu contrariu cu ve­
cot ei
derile si simtiemintele natiunei, acestea nu sunt
ele nisce insulte nemeritate ?
Intielegemu scrupulii, ce-i are „Gazeta
Transilvaniei" si „România libera", scrupuli for­
mulaţi pe temeiulu politicei de „passivitate." N o i
3) „Gazeta Trans." Nr. 3«,
i) „Gazeta Trans-." Sr. 12,
insa neavendu missiunea d'a face aci politica de
„passivitate" ori de „activitate" constatamu nu­
mai si astadata, câ atitudinea prelatiloru noştri
in afacerea proiectului de l e g e pentru maghiari-
sare este espressiunea vederiloru si a simtiemin-
teloru naţionale. E i au representatu in acesta
grava si vitala cestiune pe insasi naţionalitatea
romana. Fiacare Episcopu representa o parte a
poporului romanii si toti laolaltă representau in-
tregu poporalii. Si daca Episcopii n'au atinsu in
representatiunile loru aşternute la tronu si in
vorbirele loru espresu, câ ei representa naţiunea
romana in intielesu politicii, cineva judecandu cu
destula logica va afla, câ acesta tăcere aparenta,
si-are motivulu seu in raportulu, care unesce
midilócele cu scopulu, in raportulu, ce esista
intre biseric'a si naţionalitatea romana. Prin ur­
mare nu biseric'a era representata prin Episcopii
sei in parlamentu, ci mai vertosu prin ei bise­
ric'a representa si astadata naţiunea r o m a n a ;
câci nu de dogme séu intrebari teologice se
tracta acolo, ci de limb'a poporului, de limb'a
naţionala! Biseric'a romana avea interesu de
acesta afacere numai pre cât era atinsa si inte­
resata prin ea naţionalitatea romana !
Cand recunóscemu dara capiloru bisericesc!
missiunea d'a representa biseric'a si naţiunea ro­
mana, d'a lucra in numele ei, in vreme de lipsa, prin
acest'a nu voimu a-le dá órecari privilegii si ar-
bitraritate in acţiunile naţionale, bisericesci ori
politice. Aci pretindemu împreuna cu „România
libera" : Cand e vorba de cestiuni naţionale, Ar-
chierei trebne se mérga cu naţiunea, in acordu
cu hotaririle întregului naţionalii." Cu acea de­
osebire numai câ, noi nu recunóscem de liotariri a-le
„întregului naţionalii" facia de unu sino du epar-
chialu, ori congresu nationalu, nici Iiotaririle con-
ferintiei dela Miercurea, nici acelei dela Sibiu,
precum nici hotaririle ori-carei conferintia dupre
calapodulu acestor'a. Chiar in cestiunea legei de
maghiarisare Episcopii au proeesu in acordu cu
vointi'a poporului, si numai provocaţi de densulu.
Acţiunea loru insa nu impedeca de felu, ca na­
ţiunea romana se intre in noua acţiune, si con-
eentrandu-si tote fortiele sale se lupte pentru
egal'a îndreptăţire pe terenele vieţii publice de
stătu. V. M.
Manier'a si A r f a .
(Continuare.)
S'a disu, câ omenii potu ajunge in víétia prin
temperamento tocm'a atât, cât potu si prin talentele
loru. F a r a a ne ocupa de acesta aserţiune notâmu aci
ceea ce este sciutu. câ noroculu omului depinde in mare
parte de temperamentulu seu, dar mai cu sema de disposi-
tiunea sa, de manierele sale afabile, si de promptitudinea,
cu carea se are'ta facia de alţii, cu unu cuventu de lucruri,
cari tete apartienu la purtare. Sunt multe modurile, in
cari se pote face cineva vinovatu de o purtare rea, asia
d. e. prin negligentia in îmbrăcăminte, prin necura-
tienia, seu prin datini stengace si respingetorie. U n u
omu, cârui'a nu-i place curatieni'a, devine neplacutu
in societate, si vatama prin acest'a bunulu gustu si sem-
tiementele altora. A c e s t a impregiurare tradeza lipsa de
atenţiune si politetia. David AnciMon, unu missionariu
v e s t i t u pentru studiulu si marea ingrigire, cu carea
lucra predicele sale dicea : „Acel'a nu areta stima facia
de publicu, carele nu-si da destula ostenela a se pre­
găti cât mai bine, cand pasiesce naintea lui. U n u ast-
feliu de individu comite contra politeţii unu pecatu tocma
asia de mare, ca s i celu ce apare l a o solemnitate im-
bracatu in haine si papuci de casa."
Manier'a perfecta este atât de naturala, incât se
pare, câ este inascuta. Nimicu forciatu nu se unesce cu
manier'a. Rochefoucauld a disu, câ „nimicu nu ne impe­
deca mai multu a fi naturali, ca sforciarea nostra de a
apare de atari." I n maniere totulu trebue ee-se baseze
dara pe sinceritate si adeveru, si se-se manifesteze in poli-
tetia, afabilitate si stima facia de alţii. Omulu de inima
si sincera este prevenitorîu facia de to.ti. Presenti'a
lui inspira societăţii, in carea se afla, unu farmecu, er
prin purtarea lui. cuceresce inimele tuturor. Cu chipulu
acest'a manier'a desvoltata devine pentru omu o adeve-
rata putere.
Se crede de regula, câ manierele frumose sunt
mai cu sema o însuşire a individiloru din clasele mai
înalte ale societăţii. A c e s t a credintia are cuventu, daca
considerâmu bunele impregiurâri, in cari si-au facutu
aceşti omeni educatiunea, Cu tote acestea nn avemu
nici celu mai micu motivu, carele ne ar p o t e conduce
l a conclusiunea, câ este impossibilu, câ clasele de jos
ale societăţii se n a pota adopta in coil'tactulu lorii
sociaht acele maniere frumose ca si clasele superiore.
Astfeliu celu ce muncesce cu diu'a inca pote stima
pre cei de categori'a s'a întocma ca si celu ce mun­
cesce ca spiritulu. Omulu pote fi prevenitorîu si cu
politetia, si cand n'are multe parale in buzunariu.
Politeţi'a nu ne costa nimicit, dar cu ea o putem duce forte
departe. Ea este ajutoviulu celu mai eftinu, si art'a cea mai
modesta dintre tote, este inse atât de folositoria, si ne pre­
para atâtea avantage si plăceri, incât mai ca o amu pote
numerd in rendulu sciintieforu classice.
Fiacare naţiune are câte o parte buna prin T
care întrece pe altele, astfeliu fiacare învetia dela
altele câte ceva bunu. In prîvinti'a manîereloru fran^
cezulu ocupa loculu primu in lume. In Franci'a s i
celu din urma lucratoriu se portă cu tota politeti'a,
si observa bun'a cuviintîa facia de totî. Acesta impre­
giurare scutesc© pre lucratorîulu francezu de multe
rele, i-inspira o stima faeia de person'a sa, si mai
pre sus de tote lu-indemna a-si însuşi unu gustu bunu.
Acest'a este de mare valore pentru vi£tia. E l u ne
face crutiatori, si ne induleesce orele de lucru si de
repaosu, er cand este impreunatu cu diligîntia si cu
împlinirea detorîntieî ne prepara cea mai mare plă­
cere. Grustulu bunu îndemna pre omu mai departe la
cultura, i-inspira bunavointia facia de alţii, si-lu face
veselu, er cand este impreunatu cu afabilitate, sim­
patia si inteligentia este pentru omu o podoba si u n u
îsvoru de plăcere si in cele mai grele impregiurâri
ale vieţii.
Cea dantaiu si cea mai buna scola a manierelorn
ca si a caracterului este totdeuna cas'a parintesca, Fr
femeVa cea mai buna invetiatdria. Manierele ce le ob-
servâmu in societate nu sunt mai bune seu mai rele,
si nu sunt altu ceva, decât oglind'a manîereloru din
familia. D a c a a fost inse cineva' atât de nenorocosu,
ca in familia se nu-si pota insusi o buna maniera,
prin a c e s t a caus'a nu este perduta. R e u l u se pote
repara prin esperienti'a vieţii, si mai cu sefua prin con-
tactulu cu omeni, cari se gasescu in bune conditiuni
in acesta privintia.
Manierele bune se baseza in mare parte pe tactu,
seu pe modulu, dupa carele procedemu noi in diferi­
t e l e impregiurâri ale vieţii facia de alţii. T a c t u l u
este pentru omu in greutâtile vieţii de mai mare folosu,
decât chiar talentulu seu sciinti'a. A c e s t e doue din
urma sunt numai atunci de valore, daca sunt îm­
preunate cu tactu, pentruca numai prin acest'a se potu
aplica in vietia, si potu deveni folositorie individului,
care le posede si societăţii, din carea face parte. „ Ta­
lentulu, dice unu scriitoriu, este putere, tactulu este arta,
talentulu este pondu, tactulu este mişcare, talentulu ne in-
vetia, ce avemu a face, er tactulu ne spune, cum se pur-
cedemu la fapte, talentulu face pre omu capabilu de stima,
er tactulu Iwface, ca se fie stimatu, talentulu este avere,
er tactulu este moneta sunatdria."
O diferintia intre omulu cu t a c t u finu si celu
fara tactu ne infaciseza urmatori'a conversatiune intre
ministrulu de esterne alu Angliei, Palmerston si sculp-
torulu Behnes. L a ultim'a conveniro ce o avură densii,
intrebâ sculptorulu de m i n i s t r u : „Ce avemu nou din
Franci'a, Mylord, cum stâmu cu Louis N a p o l e o n ?
Ministrulu l a ac6sta întrebare incretl fruntea, si dise :
„In adeveru, nu sciu nimicu, domnulu mieu, inca n'am
cetitu diurnalele." B i e t u l u sculpforu posedea multe
calităţi frumose si unu adeveratu talentu, apartienea
inse la acei mulţi omeni cari din lipsa de t a c t u si-gre-
siescu carier'a.
E s t e pre adeveratu, câ forte mulţi omeni intre-
buintieza manierele numai de o masca, sub carea
ascundu sufletele loru negre: U n u ochiu ageru inse
pote totdeun'a deosebi intre manierele frum6se, cari
sunt espressiunea internului si intre insielatiune. I n
acest'a consta adeverat'a rutina de vietia. D e alta
parte sunt mulţi omeni, cari posedu frumose cuno-
scintie si suflete nobile, in vietia inse ii-vedemu f6rte
neajutati si cuprinşi de o sfiela. I n astfeliu de impre­
giurâri ei nu se potu i n a l t i â ' l a loculu, ce le compete
in societate, si nu-si potu folosi nici sieşi nici seme-
niloru loru. D e aceea prim'a detorintia a flăcărui in-
dividu este de a ingrigi ca se-si insusiesca maniere
frum6se.
(Va urma.)
Despre bolduri séu stremuri.
(Continuare.)
2. Boldulu spre cascigu.
A c e s t u boldu merita deosebita atenţiune, càci prin
procedura greşita potè degenera in pecate grele si fapte
nemorale. Sunt pedagogi, cari pretindu sterpirea ace­
stui boldu, càci elu ne léga de cele pamentesci si este
isvorulu multoru rele din lume. Cumca acésta parere e
greşita, nu sufere indoéla. N i c i o însuşire nu e proprie­
t a t e a omului, fara ca se nu aiba unu scopu óre care.
Se stirpimu numai stremurulu spre cascigare séu avere,
si^vomu vede cum se voru respandi : lenea, derapanarea
averiloru, ignoranti a, nedreptatea si multe alte rele. Ore
prin ce ne conservàmu viéti'a, prin ce ne asiguràmu o
viétia mai plăcuta, prin ce vomu ajunge in posessiunea
multoru lucruri, dèca nu prin midilócele materiali ? Se
cere deci ca acestu boldu «e fia cultivatu in direcţiune sa­
ltuaria ; se fìa supusu prescripteloru ratiunei, càci opu-
nendu-se acestor'a — produce multa stricatiune si de-
vine unu adeveratu biciu pentru noi.
Si in privinti'a acestui boldu familia e chiamata
a-i dâ o direcţiune buna. I n cerculu familiei sé se dedeè
copilulu a deosebi obiectele cele pretiuite de catra cele
neinsemnate, si astfeliu a le dejudecâ dupa valórea
loru adeverata. L a inceputu copilulu crede tòte obiec-
tele de ale sale, tractéza cu ele dupa placulu seu, pen-
truca n'are ideia despre proprietate. î n d a t ă ce inse v a
fi i n stare a deosebi intre lucrurile sale si ale altor'a,
va se dica, candu scie ce insemnéza „alu meu" si „alu
teu", atunci educatiunea sè se nevoiésca a îndeplini
cunoscinti'a prin fapte ; se pretindă dela copilu, ca
tòta averea straina se n'o considere ca proprietatea
sa, ci s'o lase in integritatea ei. D è c a capeta in mana
obiecte straine, atunci se le privésca, dar sé nu-i per-
mitemu, ca se faca cu ele ce-i place.
Educatiunea sè se nevoiésca, ca copilulu se in-
v e t i e a pretiui totu ce are in posessiunea sa, adecă
se-lu dedee l a economisare prin ordinea buna. Essem-
plele practice se lamurésca pre copilu intru aceea, cà
tòte câte le are sunt procurate cu multa sudóre, deci
trebue bine păstrate, tienute in ordu bunu si curatienia
mare. Se stimulàmu pre copilu, ca si elu se fia gat'a
la ocasiuni însemnate a dă si a ajutoră pre alţii, candu
pretinde necessitatea si simtiulu de umanitate. Se-i
aretàmu prin ilustratiuni vii, cà societatea n'ar pro­
spera in mesur'a receruta, séu cà dora s'ar si nimici
in lips'a de spriginu reciprocu.
D i n degenerarea boldului spre avere, se nascu :
egoismulu, avariti'a, furtulu si resipirea.
Egoismulu este bas'a releloru, unu adeveratu ve-
ninu, care nimicesce cu incettila ; elu impedeca multe
fapte bune, opresce libertatea si adora sclavagiulu.
Egoistulu se considera ca si centrulu universului, t ò t e
le face si indepiinesce numai pentru interesele proprie;
elu nu cugeta cu lumea, carea lu-impresóra, lui nu-i
pésa de legile si institutiunile intielepte, nu tiene
contu de dreptate, simtieminte morale, iubirea facia
de omenime s'a stinsu din sinulu seu cu totulu. E g o -
istulu nimicesce totu, ce-i potè causa paguba ori cât
de neînsemnata, si tientesce in tòte si preste totu nu-
mai la cascigulu propriu.
Cunoscendu reulu, cauta sè-lu stirpimu cât mai
iute, ca se nu prinda radecini. Copilulu trebue con-
vinsi! inca de micu, cà midilócele materiali nu se consi-
dera ca scopu alu vietii ci numai ca midilocu ; ér societa-
tea nu potè innaintd cand i-se denega spriginulu recerutu.
P r i n raspendirea egoismului ce s'ar alege de iubirea
reciproca si de bucuriile vietii trecatóre ? D d i e u ne iu-
besce pre toti cu asemenea iubire, si elu inca pretinde
dela noi, ca se ne iubimu unulu pre altulu, se ne aju-
toràmu in necasuri si neajunsuri ; de aceea se nu ve-
nàmu numai interesele nòstre, se nu calcarmi in picióre
totu, ce nu ne face prospecte de cascigu. Se nu pretin-
demu dela societate binefaceri, ajutore, dèca noi nu fa-
cemu pentru "éa nimic'a, ci tòte pentru noi. Si aici
ecsemplele sunt detatórie de tonu. Copilulu incungiu-
ratu de asemenea spiritu nu v a degenera in egoismu.
D è c a boldulu spre cascigu se preface in patima,
atunci duce la avaritîa. A v a r u l u traiesce numai pentru
averea sa, tòta bucuri'a lui se reduce la înmulţirea
averei. Si fiindu cà avarulu considera avuti'a ca ide-
alulu vietii sale, eia vietiuesce in cea mai mare retra­
gere, isolatu de societatea omenésca ; sufere neajunsuri,
lipse evidente in mancàri si îmbrăcăminte, se mistuiesce
pe sine insusi numai pentru ca sè se marésca totu mai
 tare avrrti'a sa. Cu t6te aceste avarulu n'are nimic'a;
averea nu este a sa, ci densulu este sclavulu averei.
S i cu cât more mai avutu, cu atât a traitu mai misera-
bilu, in lipse si neajunsuri grele. A v a r u l u nu numai câ
nu se lupta pentru binele comunu, ci strica, nimi-
cesce, de unde crede a trage ceva folosu.
Cu tote câ avariti'a nu e desvoltata inca in
copii, ea inse incepe a se incuibâ in cerculu familiara;
chiar pentru aceea trebue se ne cunoscemu si cu trac-
tarea ei. Părinţii semăna in copii reulu acest'a prin
procedur'a loru necorecta. Adesea se vaiera intre
copii, descriu neajunsurile in cele mai negre colori,
insufla in ei spaima facla de viitoriu, si copiii voind
a-si asigura viitoriulu inca de micuţi incepu a resigna
dela multe lucruri necesarie vieţii loru, devinu pre
crutiatori, chiar si acolo, unde nu se recere, ba e pe-
riculosu. Seu câ părinţii inşii sunt avari, detragu
dela gur'a copiiloru tote, ii-lasa lipsiţi, si copii v o m
vede mai târdiu, câ nu seraci'a parintiloru a fostu
caus'a cumca ei au suferitu atâtea si au traitu asia
de reu. E t a essemplele a t r a g u !
Copii, cari inclina spre avaritia, trebue conduşi
adese in societăţi alese, unde se intimpine iubire, se
auda vorbindu-se despre compătimirea seraciloru, cari
sunt avisati l a ajutoriu strainu ; se fia incungiurati de
individi respectaţi, cari se li descrie in colori urite pa-
tim'a avaritiei dimpreună cu efectele ei stricatiose.
Cu avariti'a merge mana in mana furtulu. Si
aici averea se privesce ca scopu. Boldulu degeneratu,
pre nsioru inclina spre a luâ fara i n v o e l a s i scire pro­
prietatea altui'a, pentru câ seu se se maresca averea
propria, seu se nu sufere scădere. Intru acest'a stâ
furtulu. Si l a acest'a patima contribue educatiunea
greşita din familia. Mai alesu mamele adese deprindu
pre copilaşi la furtu, cându li demanda se merga la
vecini si se aducă unele si altele, dar se grigesca, ca nu
cumva se-i veda cineva. Si aducandu copilulu obiectele
cerute, mam'a inca lu-mai lauda, lu-saruta pentru iste­
ţimea dovedita ; si apoi nu e mirare, daca de altădată
copilulu v a lui. si fara invoel'a cuiva obiectele străine.
E l u crede, câ-i bine, pentru câ a capetatu lauda. Ser-
mana familia cum sapi t u nevinovatiloru grop'a ne-
fericirei !
P e n t r u sterpirea acestui reu, se recere ca se con-
vingemu pre copilu cât mai temeinicu despre conceptele
1
„alu meu' , „si alu teu"; se invetie a stimă lucrurile pro­
prie, era cele străine a nu le atinge fara permissiune,
seu ale aduce si a casa. Cea mai mica ansa la furtu se
n'o desconsideramu; ori ce gresiela bagatela in privinti'a
acest'a se fia pedepsita cu precautiune. Se ne ferimu
inse de a titulâ pre celu ce a gresitu de „lotru", seu a>
descoperi si altor'a faptulu, câ-ci acestu pasu nimicesce
simtiulu de onore alu copilului, lu-face desperatu.
Contrariulu economisirei este resipirea. Resipi-
toriulu e usioraticu, nepasatoriu facia de ceea ce are ;
elu traiesce numai pentru presinte, cu viitoriulu nu-si
sparge multu capulu. Scopulu essistintiei sale este
traiulu celu bunu, petrecerile incantatorie; de aceea
elu arunca fara precugetare totu ce are, resipesce cele
primite pentru a-si satisface pofteloru slabe. Caus'a
resipirei e, câ copilulu e impresoratu in cerculu fami­
liei de multe lucruri plăcute, capeta jocarei de t o t u
feliulu, cari daca le strica se 'nlocuiescu prin altele si
asia merge pe di ce merge, pana candu copilulu nu mai
pretiuesce obiectele, devine necrutiatoriu facia de t o t u
ce are, lui i place varietatea. U n u asemenea individu
p u invetia a cunosce partea rea a l u m e i ; se increde in
poterile, cari sunt midilocele banesci, si secandu odată
aceste, si indestulirea a peritu. Cei resipitori de co­
munu n'au sfirsitu bunu.
Se impiedecâmu lăţirea acestui reu prin dedarea
copiiloru l a economisare.
(Vâ urma.)
Erasi d e s p r e m ă n ă s t i r e a Fibisiului in Banatu.
(Continuare.)
N e obiecteza serbii mai departe, câ ori cum ne
vomu sforciâ noi romanii, totuşi mănăstirile din Ges­
tiune si altele sunt ale loru, si nu ale romaniloru, ca
unele ce sunt ridicate de densii pe banii si averea
cea multa, ce o au adusu din Serbi'a. B a mergu atât
de departe, de dicu, câ ei aru fi ridicatu unele bise­
rici chiar si pentru romani, pentru care romanii le
sunt detori cu multiemita, er nu cu vecsatiuni, si
pretensiuui. A c i intrebu inse, cu ce bani si avere au
potutu veni serbii incoce, ei, cari au scapatu numai cu
fug'a, si cu ce au potutu aduce in spate d'inaintea turci-
loru, a acestora inimici grosnici, ca cari de crudi nu
au mai vediutu Europ'a, si a caror'a tiera a fost de­
v a s t a t a si nimicită cu totulu prin focu si feru de
aceşti barbari? Ca se fi potut veni serbii incoce cu -
bani si avere multa, trebuia antaiu câ Serbi'a, tier'a
loru, se fie fost o tiera avuta si bogata in auru, argintu
si alte producte n a t u r a l e ; dara Serbi'a precum astadi,
asia si atunci, a fost un'a dintre cele mai infertile si
inproductive provincie ale Europei. A l u doilea ar fi tre-
buitu, ca se-si fi vendutii tier'a loru altui'a. Ei, dar
cui erâ se o venda ? Seu dora Venetianiloru si Genove-
siloru ? câci pre acele timpuri, numai acestor'a le tre­
buiau provincie, si aveau putere si bani, pre ce si le
procura ? Acestor'a li-trebuiau inse porturi bogate ca
Triestu, Zara, Bagusa, Cataro si Solunu, si provincie
grase ca Rodu, Cipru, Crimu si Chersonesulu Tracicu, er
nu locuri muntose si sterpe ca Serbi'a, lipsita si pre
apa si pre uscatu de comunicatiuue cu l u m e a !
A s i a dara e falsu asertulu vostru, fratiloru şerbi,
când diceti, câ ati venitu incoce cu bani si avere
multa, voi ati venitu cum ati potutu scapâ eu fug'a
si cu sufletulu in palma de spaim'a turciloru, goi go­
luţi ca puiulu scosu din gaoce. E r noi romanii, po-
poru ospitalu si iubitoriu de străini, v'amu primitu
la vatr'a nostra cea stramosesca, cu iubire si dra­
goste crestinesca, c a pre nisce vecini si coreligionari
ai noştri, dupa cum marturisesce chronicarulu magiaru
Turocz dicendu : „ Valachicam gentem hospitalem f'uisse
„necesse est — quia Slavos sedes querentes inter se hospitio
„exceperunt", a d e c ă : „naţiunea romana a trebuitu se
fie fost ospitala, de pe poporele Slavice, cari si-cercau
locuintia, le a primitu intre sene." Dar voi fratiloru
şerbi mai pe urma, v'ati aratatu ingraţi si inimici
romaniloru, facatoriloru voştri de bine, si favorindu-ve
impregiurârile ati voitu a-i strivi dupa faci'a pămân­
tului, cuprindindu-le averile, precum: bisericile, mă­
năstirile si fondurile, cari si pana astadi le tieneti,
si diceti, câ sunt a l e vostre dupa principiulu „beati
possidentes." A t i facutu cu romanii tocma asia, dupa
cum dice proverbiulu magiaru despre natur'a vostra
a slaviloru, „dai slavului locu dupa mesa, ca se te scota
afara din casa." Nime nu va crede asertulu vostru,
câ noi romanii, dintre carii unii inca din Roma amu
venitu ca creştini, era de totului ne amu crestinatu
sub Constantinu celu mare, de cand neintreruptu amu
avutu ierarchi'a nostra naţionala, câ unu mai avutu
si n u m e r o s u poporu, d i n t r e t ê t e p o p é r e l e eolocuitôre
de 17 secle de ani p r e a c e s t u p a m e n t u , cà noi dieu,
r o m a n i i pe t i m p u l u venirei v ô s t r e , se n u fhnu a v u t u
m acar biserici, ci se fimu fost a v i s a t i l a s a r a c i ' a v é s t r a .
D i e u ! p r o s t u si t e m e r a r i u a s e r t u ! !
N e m a i p u t e n d u fraţii serbi, a s u s t i e n é a c e s t u
focu c u r a t i t o r i u , m e r g u m a i d e p a r t e si dieu, cà desi
a u fostu m ă n ă s t i r i l e a c e s t e a romanesci, acum nu s u n t
m a i m u l t u , cà-ci t r e c a n d u r o m a n i i l a u n i r e , si-au p e r -
d u t u d r e p t u l u l a densele, si c a r a c t e r u l u n a t i o n a l u ro­
manii; é r a ei t o e m a a t u n c i v e n i n d u din Serbi*a, si
m e r i t a ţ i fiindu p e n t r u i m p a r a t i a si c u r t e , dupa cum
a r a t a diplomele lorii, i m p a r a t i ' a si c u r t e a le-au d o n a t u
lorii m ă n ă s t i r i l e acestea, ca pe unele ce r e m a s e s e r a
fara p o p o r u si s t a p a n u . — A c i fraţii serbi ne invino-
v a t i e s c u de n o t a infidelitatis : M a r t u r i s i m u , cà n u ne
am a ş t e p t a ţ i i la o astfeliu de p r o c e d u r a din p a r t e a
serbiloru, pe c a r i l a v e n i r e a loru, câ unu p o p o r u
b l a n d u ce s u n t e m i-am p r i m i t u l a b r a t i u l u n o s t r u .
P e n t r u aceea dicemu, cà si a c e s t u a s e r t u alu loru,
câ m u l t e a l t e l e , e falsu si minoinosu. R o m a n i i n u
s'au u n i t u toti., si m a i v e r t o s u cei din B a n a t u , nu s'au
unitu, fara n u m a i o p a r t e n e î n s e m n a t a din A r d e a l u
l a i n c e p u t u . P r e c u m a t u n c i , asia si p a n a a s t a d i , ro­
m a n i i g r e c o - o r i e n t a l i din A u s t r i ' a s u n t u cu m u l t u m a i
n u m e r o ş i decât r o m a n i i u n i ţ i , m a i n u m e r o ş i chiar
decât t o t i serbii din A u s t r i ' a , cu cei din p r i n c i p a t u l u
S e r b i ' a l a o l a l t a l u a ţ i , daca v o m u s u b t r a g e din ei pe
cele 300,000 de r o m a n i , c a r i se afla acolo, (vedi r e s -
p u n s u l u m i n i s t r u l u i p r e s i e d i n t e alu U n g a r i e i Coloman
Tisa c a t r a d e p u t a t u l u s e r b u Politu in d i e t ' a U n g a r i e i .
1879). Si apoi cum a r fi p o t u t u l u â i m p a r a t i ' a din
m a n i l e r o m a n i l o r u credintiosî si n u m e r o ş i m ă n ă s t i r i l e
acestea, eredite a l u n g u l u t i m p u l u i delà moşii s t r ă ­
moşii loru, si se le fie d a t n S e r b i l o r u de ieri de a l a l t ă ­
ieri v e n i ţ i , si mai p u t i e n u m e r i t a ţ i p e n t r u p a t r i a si
c u r t e ?. I n care diploma se c u p r i n d u a c e s t e l i t e r e dona-
t i o n a l i ? A r a t a t i - n e fratilorn, cà-ci noi nici nu amu
a u d i t u , necum se scimu despre asia cev'a ? ! A u d o r a
p e n t r u n o t ' a infidelităţii, cu care ne i n c u l p a ţ i î n a i n t e a
l u m e i a u facutu c u r t e a asia c e v a ? A c e s t u a s e r t u este
o m i n t i u n a g ô l a ! — P o p o r u l u romanii din provinciele
a u s t r i a c e , d i m p r e u n ă cu clerulu seu, este cu m u l t u m a i
vechiu, si p e n t r u t r o n u si p a t r i a , cu m u l t u m a i meri-
t a t u , d e c â t se n u fi fost m e r i t e l e lui recunoscute l a
î n a l t ' â c u r t e i m p a r a t é s c a , t o c m a i si p e l a i n c e p u t u l u
seclului a l u 18'. cu v e n i r e a s e r b i l o r u in coce, m e r i t a ţ i i
c h i a r si p e n t r u d i n a s t i ' a Habsburgica in specie. L a
a n u l u 1276, r o m a n i i insociti cu Ladîslau IV., R e g e l e
U n g a r i e i , au a j u t o r a t u pe Rudolf de Habsburg, pe carele
in 1272 l u - a l e s e r a o r d i n e l e g e r m a n e de i i n p a r a t u ,
in c o n t r a l u i Ottocar, r e g e l e Bohemiei, care n u voia se-lu
recunôsca de i m p e r a t u , ci se-lu d e t r o n e z e , si pe ruî-
nîle A u s t r i e i , U n g a r i e i si R o m â n i e i i n c a a t u n c i se
ridice u n u m a r e i m p e r i u slavu, care si acum ca s a b î ' a
lui Democle a t â r n a a s u p r a n ô s t r a , si ca o r e t i ' a de
p a i n g i n i voesce sè-se ridice din n o u p r e s t e r u i n i l e
A u s t r i e i , U n g a r i e i si R o m â n i e i , aven du, si aflandu-si
s p r i g î n i t o r i i cei m a i m a r i in serbii moderni. R o m a n i i
au d a t u U n g a r i e i , si E u r o p e i i n c o n t r a mohame-
d a n i s m u l u i i n u n d a t o r i u p r e cei m a i m a r i belidnei p r e -
cum, p r e Ioanu si Maihea Corvinu, Paulu Chînegîanu, si
p r e a l t i comiţi ai Temisianei si voevodî ai Ardeiului,
ér l i t e r a t u r e i p a t r i e i , a u d a t u pre celu mai m a r e
p r e o t u Nicolau Olaku ; si legislatiunei, p r e celu m a i
m a r e i u r i s t n si l e g i s l a t o r î u Francisca Pescăriţi alias
Deàcu. A c é s t ' a o a d e v e r e s c e si n u m e r u l u celu m a r e
si i n s e m n a t u de nobili r o m a n i din A r d é l u si U n g a r i ' a ,
cari s'au b i n e m e r i t a ţ i i p e n t r u p a t r i a si c u r t e a impe­
r i a l a . C h i a r si in -1848 r o m a n i i casi a l t e p o p ó r a in
t i m p u de p e r i c l u s a r i r a i n t r u a j u t o r i u l u t r o n u l u i ; si
daca nu s'au l u p t a t u m a i cu m u l t a b r a v u r a , apoi nici
u n u picu m a i cu p u t i n a d e c â t serbii, cei cu g u r ' a m a r e
si c à r o r n li-place a se l a u d a cu sciinti'a si s p e c i a l i t a t e a
loru cea m i l i t a r é s c a .
V e i n t r e b à m u fratiloru serbi, p r i n c a r e a c t u „de
crìmm lesae maestatis" au comisu r o m a n i i si C l e r u l u
r o m a n u n o t a de infidelitate ? A u d o r a p r i n r e s c ó T a
l u i Nicolau Ursu alias Hora, i n t e m p l a t a m a i t a r d i u , si
d u p a ocuparea m a n a s t i r i l o r u si bisericiloru r o m a n e
p r i n voi ? ! E i ! d a r a asia t u m u l t u r i r u s t i c e s'au in-
t i m p l a t u m u l t e i n t i é r ' a n o s t r a si aeést'a n u a u fost în-
d r e p t a t a in c o n t r a d i n a s t i e i si i n t r e g i t à t i i p a t r i e i , ci in
c o n t r a nobililoru a p ă s ă t o r i c h i a r d u p a p r o p r i ' a fassiune
a a c e s t o r u nobili.
D a c a am v r e a noi r o m a n i i se ve a r a t a m i ! c a ş u r i chiar
in c o n t r a c n r t i e i si i n t r e g i t à t i i p a t r i e i „de nota infi­
delitatis" din p a r t e a v o s t r a a serbiloru, amu sci se ve
a r a t à m u m u l t e , si m ă c a r cà exempla sunt odiosa, t o t u ş i
fiindu cà trahunt, ca de r e v a n g i u , voiu se adueti doue
esemple î n a i n t e .
L a 1690 sub i m p a r a t u l u Leopoldu celu m a r e
Georc/iu IL Brancoviciu, d e s p o t u l u si beliducele s e r b i l o r u
asociandu-se o ş t i r i i o r u î m p ă r ă t e s e i , si suecedandu arme-
l o r u imperiale, a infrange p u t e r e a T u r c i l o r u , si a-i scote
din t i é r a , lui Georgiu si s e r b i l o r u sei a c à r o r a oste con­
s t a t ó r e din serbi si r o m a n i , m a i cà î n t r e c e a cu n u m e r u l u
p r e cea i m p e r i a l a de sub ducele Ludovicii de Baden li-se
n a l u c ì s p e r a n t i ' a , d e u n u v i i t o r i u m a i ferice, c a r e lu-pro-
m i t e a u p r i v i l e g i i l e si c o n s t i t u t i u n e a m a i din n a i n t e , d a r a
m a i v e r t o s n u m e r u l u celu i n s e m n a t u a l u ostasiloru,
cari se m a i i n m u l t i r a p r i n a celoru v e n i ţ i cu A r -
chiepiscopulu Cernoviciu. D e aceea, dieu, elu c u g e t à cu
serbii sei, câ i n t r u aceste espeditiuni norocóse, in c a r e
ehi si cu ai sei s'au l u p t a t u cu m a r e b r a v u r a , ca se re­
s t a u r e z e i m p a r a t i ' a cea m a r e de odinióra a serbiloru.
P e n t r u aceea f a r a voi'a si scirea c u r ţ i i i m p e r i a l e , l u à
t i t l u l u „de Domnitoriu si Rege alu tuturoru Slaviloru", si i
se i n c h i n a si a s c u l t a de elu, t o t i slavii dela D r a v ' a p a n a
l a m u r i i C o n s t a n t i n o p o l e i , si p r i n o l o v i t u r a de m o r t e
voia se p u n a capetti p e n t r u t o t d e u n a domnirei A u s t r i a c e
si M a g i a r e in aceste locuri. I m p a r a t u l u L e o p o l d u p r i -
m i n d u de scire despre a c e s t a î n t r e p r i n d e r e infricosiata
si i n g r o z i t ó r e , d e m a n d a principelui L u d o v i c u de B a d e n ,
c o n d u c a t o r i u l u óstei î m p ă r ă t e s e i , care p r e a t u n c i se
afla in C a s t r e la Niss in B u l g a r i ' a , cà sub órecare p r e ­
t e s t i ! se-lu chiame pe Georgiu l a sine, se-lu p r i n d ă si
se-lu t r a n s p o r t e l a Vieti a, ce s'a si i n t e m p l a t u . B i e t u l u
Greorgiu p e n t r u acést'a r e s t u l u vietiei sale l'a i m p l i n i t u
i n a r e s t u in Vien'a. I n z a d a r au fost d e p u t a t i u n i l e cele
m u l t e , ce s'au m a n a t u din p a r t e a s e r b i l o r u l a i m p a r a t i a
p e n t r u l i b e r a r e a lui, i n z a d a r chiar si i n t r e p u n e r e a lui
Petru celu m a r e , t i a r u l u i Russiei, cand a c e s t ' a a d a t u
vìsita î m p ă r a t u l u i Leopoldu in Vien'a, càci elu a u fost
c o n s t r e n s u a r e m a n e in a r e s t u p a n a l a m o r t e , unde a u
scrisit istori'a n a t i u n e i sale serbe. D u p a m ó r t e a l u i
Georgiu II. Brancoviciu, cu care s'a stilisti asia dicendu
si cea m a i de pe u r m a s e b i n t e i a de v i é t i a politica a ser­
biloru, p e n t r u cà cu i n c e t u l u si g r a d u a t a li s'au c a s a t u
t ò t e d r e p t u r i l e si d i r e g a t o r i i l e n a ţ i o n a l e , in 20 a u g u s t a
1691 p o t e s t a t e a c a p u l u i lumescu s'a i n t r u n i t u cu demni­
t a t e a c a p u l u i bisericescu si t o t i serbii s'au fa cutii
a t a r n a t o r i dela m e t r o p o l i t u l u a t â t în cele s p i r i t u a l e ,
c â t si s e c u l a r e „ Ut omnes Archiepiscopo tamquam capiti
„mo Ecclesiastico, tam in spiritualibus quam secularibus de-
„pendeant"
 A s e m e n e a l a a i m l u 1735, c a n d eas'a D o m n i t o r e
Habsburgica e r a a m e s t e c a t a in_resboiu g r e u cu F r a n -
ci'a, serbii, c a r i a v e a u m i l i ţ i i l e si r e g i m e n t e l e l o r u
n a ţ i o n a l e pe l a n g a Muresiu, Tisa si in Banatu, e r a s i
c u g e t a r ă a fi sositu t i m p u l u b i n e v e n i t u p e n t r u r e s t a u ­
r a r e a Serbiei cei m a r i , si a-i d â i m p a r a t u l u i r e v a n g i u
p e n t r u p e d e p s i r e a cea a s p r a a l u i Georgiu II. Branco-
viciu p e n t r u aceea s u b c o n d u c e r a lui Petru Pera — Pero —
a l i a s Segedenitz, colonelulu si c o m a n d a n t n l u r e g i m e n ­
t u l u i m i l i t a r i u n a t i o n a l u diu Pecica, — a lui Raricu
Tokoli, c a p i t a n u l u si c o m a n d a n t e l e r e g e m e n t i d u i mili­
t a r i u n a t i o n a l u din Aradu, — a lui Scheviciu, vicecolo-
n e l u in r e g i m e n t u l u m i l i t a r i u n a t i o n a l u din Cianadulu
serbescu, — a l u i Ivanu Sterbe (scirbu) a l i a s Csorba si
Dumegyhdzi colonelu si c o m a n d a n t n l u d u o r u r e g i m e n t e
m i l i t a r e de l a n g a M u r e s i u din Nadlacu, a l u i Zaku, co-
m a n d a n t u l u r e g e m e n t u l u i m i l i t a r i u n a t i o n a l u de l a n g a
T i s a din Segedin, t r a g a n d u in p a r t e a l o r u si p e u n i i
u n g u r i si r o m a n i , din c o m i t a t e l e Aradu,. Zarandu, Cia-
nadu, Bichisiu, Bichoru si o p a r t e a Hevesudui, sub con­
d u c e r e a m a g i a r i l o r u Ioanu Vertesi din St.-Andreiu, Mi­
nam Nyidăk din Siarcadu, Ioanu Sebestyen, Pavelu Matula,
Andreiu Pastor si Stefanu Sila, — r e b e l a r a in c o n t r a
c u r ţ i i si i n t e g r i t ă ţ i i p a t r i e i . I n t i e l e g e n d u despre ace­
s t a r e s c o l a c u r t e a , t r i m i s e in c o n t r a l o r u pe Ioanu
Boz, c o m a n d a n t . Solnocului. A c e s t a fu invinsu inse de
r e s c u l a t i l a Serindulu mare, si omoritu in fuga de Mi-
haiu NyulAk. A t u n c i c u r t e a l u a n d u l u c r u l u m a i seriosu,
t r i m i s e in c o n t r a l o r u p e p a l a t i n u l u si m a r e s i a l u l u
Ioanu Pdlfy si b a r o n u l u Laurentiu Orczy, si p a n a a n u
se p u t e i n s o t i cu socii l o r u r e g i m e n t e l e m i l i t a r i n a ţ i o ­
n a l e s e r b e s c i ; ce v e n e a u din Sirmiu, Bacica, Tisa si
Banatu, c a n d a c e s t a r e v o l t a serbesca e r a se d e v i n ă t r a ­
gica si p e r i c u l o s a p e n t r u t r o n u , s p r e n o r o c i r e a c u r ţ i i ;
a c e s t o r - a li sucesera a i n f r a n g e p e r e s c u l a t i si a p u n e
m a n ' a p r e t o t i c o n d u c ă t o r i i loru, p e carii i - b a t u r a in
t i e r a si-ii t r i m i s e r a l a Buâ"a, u n d e Petru Pera, Ioanu
Sebestyen, Andreiu Pastor si Stefanu Silasy fusera t a i a t i
cu r o t a , er c o r p u r i l e l o r u i m p a r t i t e in p a t r u p a r t i , si
espuse p e s p â n z u r ă t o r i l a Aradu, Oradea-mare, Siarcadu
si St.-Andreiu. L a cei m a i m u l ţ i li-se t a i a r a c a p e t e l e ,
e r a Csorba, Scheviciu, Tokoli si Zacu, d u p a r o b i a m u l t a
fura a g r a t i a t i (vedi NagyhJros cronica, si Samuilu Timon
epitome chronologica adunum 1735 ad ealcem libri.")
(Va urma.)
D i v e r s e .
* M a i e s t a t e a S a v a c a l a t o r i in l u n ' a lui a u g u s t u
in T r a n s i l v a n i ' a s p r e a a s i s t a la m a n e v r e l e din T e r -
gulu-Muresiului.
* P a r a s t a s u . I e r i l a orele 11 a. m. s'a t i e n u t u
in biseric'a c a t e d r a l a din A r a d u p a r a s t a s u p e n t r u
fericitulu a r c h i m a n d r i t u si v i c a r i u episcopescu A n d r e i u
P a p u , fiendu de facia corpulu profesoralu alu i n s t i t u ­
t u l u i p e d a g . - t e o l o g i c u si t o t i elevii i n s t i t u t u l u i . Cu
a c e s t a ocasiune a t i e n u t u dlu directorii alu i n s t i t u ­
t u l u i I o a n u R u s u u n u discursu, in carele in t e r m i n i
aleşi espuse b i o g r a n ' a fericitului si m e r i t e l e lui p e n t r u
biserica.
* S o c i e t a t e a a c a d e m i c a r o m a n a s'a o c u p a t u iri
dilele din u r m a cu d e s b a t e r e a s t a t u t e l o r u .
* C o r p u r i l e l e g i i i i t d r i e ale R o m â n i e i a u v o t a t u
r e s p u n s u r i l e la m e s a g i u l u t r o n u l u i .
* M o r t e a p r i n t i u l n i N a p o l e o n i i o descrie u n u
t e l e g r a m u din L o n d r a astfeliu : „ C a p i t a n u l u C a r e y ,
c a r e a fost cu p r i n t i u l u N a p o l e o n u in diu'a m o r ţ i i
sale istorisesce u r m a t ô r i e l e : I n diminéti'a dilei de 1
i u n i u a m u m e r s u eu cu N a p o l e o n u si cu o e s c o r t a de
6 c a v a l e r i ş t i c a l a r e delà c u a r t i r u l u g e n e r a l a din
Chelinsfords cam o d i s t a n t i a de 8 m i l u r i î n a i n t e , a
ficsâ si a d e s e m n a s i t u a t i u n e a t a b e r e i celei m a i de
a p r ô p e . P e l a 3 ôre d. a. a m u descălecaţii l a u n u locu
p o t r i v i t u , u n d e se p ă r e a cà n u se afla sufletu de omu.
D u p a ce n u v a d i u r a m u v r ' u n u inimica, a d a t u N a p o ­
leonu o r d i n u l u de a incalecâ. I n m o m e n t u l u aeel'a
s t r i g a C a r e y , cà vedg p r i n t r e érb'a i n a l t a fecie de
Z u l i . „Le vedu si eu" dise p r i n t i u l u . T o t o d a t ă Z u l i i ,
cari e r a u ascunşi in é r b a d e d u r a o s a l v a t a r e de focu.
N o i t o t i a m u s a r i t u p e cai si a m u g a l o p a t u spre o
vale s t r i m t a , c a r a era camu 200 y a r d s (100 s t a n g i n i )
d e p a r t e , d a r p r i n t i u l u si doi omeni din e s c o r t a lipseau.
C a l u l u lui N a p o l e o n u v e n i in fuga m a r e l a t r a p a ,
cand a c é s t ' a se r e i n t ô r s e . T a r d i u î n t â l n i r ă p e g e n e r .
V o o d cu o escorta. C'unu oeliianu v e d i u r a vre-o 30
de Z u l i in d e p ă r t a r e de vre-o 7 m i l u r i m e r g e n d u
p e s t e u n u dealu si d u e e n d u cu sine 2 cai. I n dimi­
n é t i ' a de 2 i u n i u a m e r s u g e n e r a l u l u - m a r e s i a l u cu 6
e s c a d r ô n e c a v a l e r i a l a faci'a locului. L'a 9 ôre g a s i r a
a p r ô p e de o r i p a c a d a v r u l u lui N a p o l e o n u . E l u z ă c e a
golu, n u m a i u n u l a n t i u si u n u medalionu ce l u - p o r t a
a c a t i a t u de g â t u ii-mai l a s a r a Zulii. A p r ô p e de ca­
d a v r u sa afla u n u pintenii si u n u eiorapu. P r i n t i u l u
a v e a 18 i m p u n s e t u r i de l ă n c i ( n u m i t e „ A s s e g a i " , cu
c a r i s u n t a r m a ţ i Z u l i i ) ; unele din ele i - s t r a b a t u r a
p r i n s p a t e si p r i n p e p t u astfeliu, î n c â t corpulu e r â
acoperiţii de r a n e . O i m p u n s e t u r a c a p e t à si iu ochiolu.
s t a n g u , cu t e t e aceste t r a s u r i l e faciei p r i n t i u l n i n u
e r a u diformate. D i n t ô t e se vedea, cà p r i n t i u l u v o i n d u
se încalece i s'a r u p t u c h i n g ' a delà siea si calulu spa-
r i a t u l'a t r a n t i t u . D u p a aceea a v o i t u se fuga p a n a
i n a p r o p i e r e a ripèi, u n d e a fost ucisu. D o i omeni din
e s c o r t a z ă c e a u a p r ô p e de elu m o r ţ i . P r i n t i u l u a fost
a c o p e r i t u cu o p ă t u r a , si a fost d u s u pe l ă n c i in t a b e r a .
I n t r é g ' a divisiune l u - i n t i m p i n a in p a r a d a P r i n t i u l u a
dovediţii m a i de m u l t e ori c u r a g i u si a l u a t a p a r t e
la o r e c u n ô s c e r e , f a r a a d â inse de inimicu. G e n e r a -
l u l u a v o i t u se oprésca p e p r i n c i p e de a m e r g e cu
e s p e d i t i u n e a , d a r a c e s t a a i n s i s t a t u a luâ p a r t e . P r i n ­
t i u l u a fost forte i n b i t u i n a r m a t a . T a b e r ' a i n t r é g a
jelesce si i m p u t a g e n e r a l u l u i , cà n u a o p r i t u c a t e g o r i c u
p e p r i n t i u l u de a se duce. L o c u l n u n d e a fost omo­
r i t u se afla l a n g a r i u l u I t y o t y o z i .
* N i h i l i s t i i u s e c u i m e . In comitatulu Trei-
scaune, in T r a n s i l v a n i ' a i n t e m p l a n d u - s e m u l t e focuri
s'a p u b l i c a t u s t a t a r i u l u . I n d a t a d u p a p u b l i c a r e s'a
d a t u focu cladiriloru economice ale vioeeomitelui. Or-
dinandu-se in u r m ' a a c e s t u i f a p t u c e r c e t a r e se a p r i n ­
s e r ă apoi clădirile economice ale n o t a r i l o r u incredin-
t i a t i cu e e r c e t a r e a .
* 0 s u v e n i r e . I n t r ' o s o c i e t a t e se p l â n g e a o
dama, cà in aceste t i m p u r i g r e l e este n e c e s s i t a t a a
m e r g e cu flic'a sa b o l n a v a l a o scalda. î n t r e b a t a
fiindu de c a u s ' a bôlei r e s p u n s e cu s â n g e rece, cà „este
o m i c a s u v e n i r e din C a r n e v a l u , coconiti'a a r e neno­
r o c i r e a a fi p r é m u l t a a d o r a t a de t e n e r i , si astfeliu
a dansatu pré multu."
* F e m e i a o r c h e s t r a . — U n u fenomenu de ubi-
q u i t a t e , n e i n t r e c u t p a n a a s t a d i , se vede l a o t e n e r a
copila, pe c a r e n a t u r ' a a i n z e s t r a t o cu t r e i p a r e c h i
de b r a t i e si cu doue p a r e c h i de piciôre. Miss T h e r e -
sita P a c i w o r k , o frumôsa a m e r i c a n a este s i n g u r a nnu
q u a t o r , càci pe cand s t a n d , c â n t a la piano cu doue din
m a n i l e sale de d i n a i n t e , cu cele l a i t e d o u e , e s e c u t a de mi-
nune partea de violina. Acestea cu manile d'inainte; câci
tiner'a virtuosa are doue mani i n spate, cu cari cânta
alto, pe cand cu cele doue piciore suplimentare, com­
binate cu celelalte doue, face parte de violoncela.
A c e s t quator ambulaiitu si-propune a dâ l a Paris
mai multe concerte de musica prin case, si câte-va
representatiuni pe un'a din scenele lyrice francese,
câci pe celelalte l e refusa, precum a mai refusatu ofe­
ririle princiare ale unui bogatu parisianu, incantatu
de talentulu ei. Miss Theresita Paciwork a mostenitu
anulu trecutu o suma de 250.000 franci, ce-i lăsase
prin testamentu unu lordu, unu bogatu admiratorii
alu frumusetiei sale, cârui'a i-refuzase un'a din manile
sale. (Steu'a României.)
Concurse.
Se escrie pentru staţiunea invetiatorésca din comun'a
Jidovinu prot. Versietiului cottulu Carasiului cu terminiihi
pana la 15. iu/iu a. c. st vechiu, in care di se va tiené si ale­
gerea. Emolumintele sunt : 300 fi. v. a. in bani gata, 3
jugere de pamentu aratoriu de clasa a Il-a, jumătate de
jugeru intravilanu, cartiru liberu si 4 orgii de lemne, din
care are a-se incaldi si scol'a. Doritorii de a ocupă acest
post sunt avisati a-si adresă recursele loru, instruate in sen-
sulu stat. org. bis. pré on. domnii Ioane Popoviciu, Mercina
per Var adia, totu deodată au a-se présenta in vreo dominica
séu serbatôre in biserica spre a-si aretd desteritatea in cân­
tare si tipicii.
Jidovinu in 1. iuniu 1879.
Comitetulu paroehialu.
In contielegere cu dlu protopresbiteru tractualu.
Se escrie pentru staţiunea invetiatorésca din comun'a
Salcitia prot. Versietiului, cottulu Timisiului cu terminulu
pana la 22. /uliu a. e. st. v. in care di se va tiene si
alegerea. Emolumintele suntu: 300 fi. v. a. 10 fi. pentru
cercetarea conferintielom, 5fi.pentru scripturistica, cuartiru
liberu si 6 orgii de lemne, din care are a-se incaldi si scol'a.
Doritorii de a ocupă acestu postu sunt avisati a-si trimite
recursele loru, instruate in sensulu stat. org. bis. adresate
comitetului paroehialu la pré on. d. Ioane Popoviciu in Mer­
cina per Varadia, totu deodată au a-se presenta in vreo do-
mineca sau serbatóre in biserica spre a-si aretd desteritatea
in cantare si tipicu.
Salcitia in 1. iuniu 1879.
Convitetulu paroehialu.
In contielegere cu dlu protopresbiteru tractualu.
Conform dispusetiunei Venerabilului Consistoriu ara-
danu din 8 maiu a. c. Nrulu 999\B se escrie concursu
pentru deplinirea vacantei parochii gr.-or. din opidulu
Banatu-Comlosiu, a in an. tr. reposatului parochu Ioanu
Grozcscu, — protopopiatulu Banatu-Comlosiului, in comi-
- loru instruate, amesuratu statutului organicu, si adresate catra co­
•tatulu Torontalu pana la 20. Iulie a. c st v. in care
diua va fi si alegen-ea. Emolumemtele sunt: un'a sessiune
parochiala de 30 jugere catastrale arătura cu apartiene-
tdrele estravilane grădini; birulu si venitulu stolaru legatu;
care impreuna computate — in sensulu §-lui 9. punctidu :
b. că. din regulamentulu provisoriu din anulu 1876 prestau
o dotatiane sigura receruta pentru parochiele de Clas'a I. —
deci recurenţii au a-si substerne recursele loru adresate catra
comitetulu porochialu — înzestrate cu documentele si testi-
moniile de cualificatiuneprescrise pentru parochiele de antai'a
clasa suhscrisului protopopii la Banatu-Comlosiu, via N.-
Kikinda, pana la amintitulu terminu, er amesuratu §-lui 15.
a suscitatului regulamentu a sepresentd in biseric'a parochiei
si a cântă, respective cuventd.
Banatu-Comlosiu, 10. iuniu 1879.
In avut'a contielegere a Comit. Paroch. din 14. maiu si 9. iuniu.
Vicheiitie Sierbanu Stefanu Zsiaiiu
protop. presiedinte.
Nic. Popoviciu
not. corn. paroch.
Pentru vacant'a staţiune invetiatorésca din comun'a
Cfiesea inspectoratulu Belului. Emolumintele sunt in bani
84fii.;16 cubule de bucate, jum. grau, juni. cucuruiUu, 70 jl.
pentru fann. si pae, si 6 stangini de lemne, din care are a se
incaldi si Scai a, cuartiru cu. gradina de jumetate jugeru. Do­
ritorii de a ocupă acesta staţiune au a-si tramite recursele loru
indiestrate cu testimoniulu de cualificatiune, testimoniu celu
puhnu aespi;e absolvirea a loru 3 clase gimnasiale precum si
atestatu despi'e conduit'a loru morala de pana aci. Astfeliu
gătite au a-le adresa „Inspectorului cercualu D. Iosifu Pintia
p. u Ho/Iod in G/anta pana in diu'a de 15. Iu/iu st. v, cand
se va tiene si alegerea.
Chesea la 14. maiu v. 1879.
Comitetulu paroehialu.
In eontielegere cu mine Iosifu Pintia inspectoru scol.
Pentru parocH'a vacanta gr. or. de clas'a a Il-a din «Crocn'a
in protopresviteratulu Borosineului, dieces'a Aradului, se escrie con­
cursu cu terminulu de alegere pe Z9. iuniu a. c. se. v. — Emo­
lumintele sunt : o sessiune pamentu aratoriu, unu intravilanu, biru
dela 180 case, câte o măsura cucuruzii sfermatu si stolele îndati­
nate. Din aceste emohiminte alesulu va folosi numai o jumătate de
sessiune si doue tertialitâti din poporu, si jumătate din intravilanu
pâna la niortea veteranului preotu Ioanu Seracu, cand apoi va trece
in folosinti'a lui intrega sessiunea si totu venitulu paroehialu. Va
mai ave alesulu a da din venitulu, birulu si pamentulu paroehialu
jumătate veduvei preotese si orfaniloru pâna la anulu morţii răpo­
satului preotu Ioanu Halmagianu. Doritorii de a ocupa acesta pa-
rochia recursele loru provediute cu documintele prescrise in regula­
mentulu provisoriu pentru parocliia de clasa a Il-a adresandu-le co­
mitetului paroehialu, le voru trimite la oficiulu protopresviteralu in
Borosineu, celu rnultu pâna la 24. iuniu a. c. st. v.
Crocn'a, 30. maiu 1879.
Comitetulu paroehialu.
In contielegere cu mine X i c o l a u B e l d e a , adm. protopresviteralu.
Pentru deplinirea definitiva a parochiei de classa a ni-a
Hassiasiu, in protopresviteratulu Hassiasiului, cu terminu de
alegere pe 29. iuniu v. a. c. Emolumintele suntu : a) Platiu
paroehialu de jumătate lantiu intra, si jumătate estravilanu ; b) un'a
sessia parochiala de 30 de lantie parte aratoriu parte fenatiu ; c)
câte un'a mesura de cucurudiu in bómbe, si stol'a îndatinata dela
95 case. Doritorii de a ocupa acestu postu sunt avisati, recursurile
mitetulu paroehialu, a le trimite părintelui protopresviteru tractualu
Georgiu Cratiunescu in Belintiu, pana la terminulu prefiptu, pre
langa aceea intru o dumineca ori serbatóre a se presenta in bise­
rica, pentru de a-si aretâ desteritatea in cantari si tipicii.
Hassiasiu, in 27. maiu 1879.
Comitetulu paroehialu.
In eontielegere cu mine : Creorgiu C r a t i u n e s c u , prot. tract.