C M Y K

Prima n
i
revist` dural
mediul ran
valce

Anul
II, Nr. 18
18 septembrie
-
15 octombrie
2009
REVISTĂ EDITATĂ DE TRUSTUL DE PRESĂ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES
DE DRĂGĂŞANI, ÎN COL ABORARE CU PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL GALICEA
Topologul
Galicea
în ce pu t în nu se
Şcoa la a ridică

e xc ele n te , la nivelul

cond iţ ii investiţi-
ilor făcute pag 08

la Ga l ic e a
Sfaturi
pentru
gricultori

pag 10,23

Condiţiile
de acordare
pag 03,18-
21 a subven-
ţiilor la
motorină pag 24
NE PUTEŢI CITI ŞI PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro
CONŢINE INFORMAŢII ŞI DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRATUIT !!!
02 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2 0 0 9 UTILE...

ATENTIE! ATENTIE! ATENTIE! -CĂTRE TOŢI CETĂŢENII COMUNEI GALICEA-

Psihologul de serviciu al Ziarul PRO ExpreS de Drăgăşani, vă pune la
trustului de presă PRO-
PRESS Rm Vâlcea care dispoziţie serviciile de consultanţă ale unora din-
editează ziarul PRO tre cei mai buni avocaţi din judeţul Vâlcea, în
ExpreS de Drăgăşani, orice problemă juridică, ABSOLUT GRATUIT.
PRO ExpreS de Râmnic şi
revistele comunale, Sorin şi Adi Petruţ pot fi contactaţi, prin
răspunde la întrebările apelarea numărului de telefon 0720-822.208 (apel
dumnevoastră din orice cu tarif normal), la orice oră, prin e-mail, la
domeniu, ABSOLUT
GRATUIT. Luminiţa adresa: alyn_propress@yahoo.com sau prin
Roşoagă poate fi contac- poştă, pe adresa redacţiei: Rm. Vâlcea, Bdul
tată, prin apelarea Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap.
numărului de telefon
0743-878.120 (apel cu tarif 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi dacă
normal), la orice oră, prin e-mail, la adresa: alyn_pro- problemele pe care le veţi relata psihologului nos-
press@yahoo.com sau prin poştă, pe adresa redacţiei: tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul
Rm. Vâlcea, Bdul Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc.
B, Et. 3, Ap. 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi în care veţi omite acest lucru, răspunsurile la
dacă problemele pe care le veţi relata psihologului nos- întrebările pe care le veţi adresa în scris se vor
tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul în regăsi publicate şi în paginile acestei reviste.
care veţi omite acest lucru, răspunsurile la întrebările
pe care le veţi adresa în scris se vor regăsi publicate şi Rugăm şi oferim seriozitate! Scopul nostru este
în paginile acestei reviste. Rugăm şi oferim seriozitate! să vă ajutăm cât mai mult posibil, pentru că
Scopul nostru este să vă ajutăm cât mai mult posibil, deviza trustului nostru de presă este: Cât mai
pentru că deviza trustului nostru de presă este: Cât
mai aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai
cu încredere la serviciile Luminiţei Roşoagă! cu încredere la serviciile avocaţilor noştri!

ATENTI
E! anunţ foarte important
Toţi cei care cred că au ceva de spus, sunt
aşteptaţi să lase materialele lor pentru a fi pub-
licate în revista comunei noastre, la sediul
primăriei comunii Galicea. Revista se
adresează tutu-ror, indiferent de vârstă, naţion-
alitate, rasă sau sex. Aşteptăm chiar cunerăb-
dare articolele tuturor cetăţenilor comunei
Galicea şi, direct, pe adresa de e-mail:
alyn_propress@yahoo.com dacă vă este mai
uşor astfel. Extrem de important de reţinut este
şi faptul că trustul de presă PRO ExpreS nu va
mai tolera, începând de astăzi, nici un comen-
tariu la adresa conţinutului acestei reviste
(indiferent dacă aceste comentarii vor fi pozi-
tive sau negative) atâta timp cât vor veni din
partea unor oameni care habar nu au să scrie,
pentru că dacă s-ar priceoe câtuşi de puţin,
atunci şi-ar exprima opinia de oricâte ori li se
crează ocazia, adică lunar. Aşteptăm materi-
alele dumneavoastră până cel mai târziu pe
data de 10 a fiecărei luni, materialele trimise
ulterior nefiind luate în considerare! Vă mulţu-
mim pentru înţelegere şi colaborare!
INVATAMANT...
10 Sfaturi la început
de an şcolar...
"INCEPE SCOALA" – Iată doua cuvinte care in mod
sigur le umplu multor copii inimile de tristeţe, iar pe a
părinţilor - de bucurie. Asemenea unui ritual anual şi
special al părinţilor, este un moment bun sa ne între-
bam: cum ne putem ajuta copiii astfel încât acest nou an
şcolar sa fie mai productiv din punct de vedere şcolar,
mai plăcut din punct de vedere social şi cât mai sigur
pentru copiii noştri?
1. Organizaţi-va!
Lipiţi pe frigider un calendar lunar sau
anual pentru a pune in evidenta eveni-
mentele ce urmează, termenele etc.
Gândiţi-va şi stabiliţi împreuna cu copiii
programul de dimineaţa: ora de trezire,
regulile şi programul de la baie, îmbră-
catul, luarea unui mic dejun sănătos etc.,
fără mofturi şi fără văicăreli.
2. Discutaţi problemele împreuna.
Organizaţi o "discuţie planificata" cu fie-
care dintre copii, daca aveţi mai mulţi
pentru a stabili obiectivele şcolare pentru
noul an. Exista lucruri de care se teme?
Aveţi grija sa ii vorbiţi despre aşteptările
dumneavoastră fata de performantele lui
– trebuie doar sa aveţi grija ca aşteptările
sa fie potrivite cu (sau poate un pic mai
ridicate) şi corecte, in funcţie de talentul
şi potenţialul lui. Daca este un copil
foarte inteligent, este rezonabil sa va
aşteptaţi sa ia note bune. Daca este un
elev mediu, nu ridicaţi stacheta prea sus,
încât sa fie sigur de la început ca va
eşua. Amintiţi-i ca ceea ce aşteptaţi cu
adevărat este sa muncească mult şi sa se
străduiască, indiferent care îi va fi media
generala la sfârşitul anului. Discutaţi
despre aşteptările pe care le aveţi in
legătura cu temele. Construiţi predicţii
pozitive (optimiste) satisfăcătoare despre
anul ce vine. Spuneţi-i ca mulţi copii se
tem de prima zi de şcoala, dar ca ştiţi ca
se va descurca foarte bine, ca întotdeau-
na. Amintiţi-i despre lucrurile bune care
i s-au întâmplat anul trecut.
3. Discutaţi mai mult cu copilul.
Care îi sunt obiectivele din punct de
vedere social? Are de gând sa-şi facă noi
prieteni? Cum ar putea face asta? Ce
provocări sociale ar putea avea in acest
an? Întrebaţi-l despre ce anume i se pare
important pentru statutul lui social din
şcoala de anul acesta (fiindcă răspunsul
poate fi diferit de cel de anul trecut). Ce
fel de haine, pantofi, rucsac, tunsori se
poarta? Este important sa-i daţi acest tip
de perspectiva adulta, dar – aveţi grija –
statutul social este foarte important pen-
tru noi toţi şi copiii nu fac excepţie. Deci
nu îi subestimaţi sentimentele şi dorinţa
de a se integra social, ci încercaţi sa-l
ajutaţi sa se integreze – in limitele valo-
rilor, gusturilor estetice şi ale posibilităţi-
lor financiare din familia dumneavoas-
tră. Permiteţi-i sa-şi aleagă rechizitele şi
hainele, dar in limitele unui buget stabi-
lit in prealabil şi aplicaţi votul de veto in
situaţii extreme (cum ar fi hainele inde-
cente).
18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009
4. Discutaţi îi planificaţi
masurile de siguranţa privind
mersul la şcoala.
Daca este posibil, lăsaţi copi-
lul sa meargă pe jos la şcoala
(cu sau fără un adult, in funcţie de vâr-
sta). Drumul pe jos spre şcoala este un
exerciţiu fizic grozav şi nu foarte solici-
tant, un timp minunat de socializare cu
prietenii in aer liber. Găsiţi incă vreo doi
colegi de încredere cu care sa meargă la
şcoala in fiecare zi. Amintiţi-i regulile de
circulaţie pe care trebuie sa le respecte
pietonii. Parcurgeţi drumul împreuna pe
jos o data sau de doua ori, indicându-i
pericolele potenţiale de pe traseul ales.
Găsiţi un traseu direct şi sigur, cu riscul
cel mai mic din punctul de vedere al tra-
versărilor.
5. Atrageţi-i atenţia asupra modului in
care trebuie sa le răspundă străinilor care
îl abordează.
Jucaţi împreuna o mica piesa: Ce-ar fi
daca un străin drăguţ ar veni la tine şi te-
ar ruga sa-l ajuţi sa-şi caute căţeluţul lui
drăguţ, care s-a pierdut şi cine ştie unde
este? Daca s-ar oferi sa te duca undeva
cu maşina intr-o zi ploioasa? Dar daca
ti-ar da o acadea, fetiţa draga? Contează
ce înfăţişare are? Aveţi grija sa nu le
insuflaţi frica de o eventuala răpire, ci
doar sa-i învăţaţi se fie prudenţi cu stră-
inii.
6. In cazul in care copilul merge la şcoa-
la cu microbuzul şcolar, pericolul cel
mai mare este reprezentat de urcări şi
coborâri.
Arătaţi-i cum sa aştepte in staţie la câţi-
va paşi distanta de marginea trotuarului,
cum sa se poziţioneze in aşa fel incit sa
fie mereu in zona de vizibilitate a şofe-
rului (şi niciodată in spatele microbuzu-
lui!), cum sa fie foarte atent şi sa nu tra-
verseze prin fata sau prin spatele micro-
buzului riscând sa fie accidentat de
maşinile aflate in depasire. Explicaţi-i
cum trebuie sa se comporte in microbuz
pentru a fi in siguranţa.
7. Nu-i supraincarcati rucsacul de şcoa-
la!
Copilul nu ar trebui sa aibă in rucsac
mai mult de 10-15% din greutatea cor-
pului sau. Încurajaţi-l sa poarte rucsacul
cu ambele barete pe spate pentru a distri-
bui uniform greutatea şi sa aibă baretele
destul de strânse ca greutatea sa fie dis-
tribuita pe partea din mijloc şi de jos a
spatelui. Cumpăraţi-i un rucsac uşor (dar
03
desigur, foarte frumos) cu protecţie pen-
tru umeri, spate şi cu bareta in jurul mij-
locului astfel ca partea de jos a rucsacu-
lui sa stea cu câţiva centimetri deasupra
mijlocului. Învăţaţi copilul sa-şi pună in
centru obiectele cele mai grele.
8. Discutaţi despre potenţialele experien-
ţe neplăcute in care alţi copii răuvoitori
se pot lua de el.
Amintiţi-i ca se poate întâmpla şi asta,
dar este un lucru rău şi inacceptabil, care
nu trebuie încurajat. Spuneţi-i ca daca i
se întâmpla aşa ceva sa vorbească, sa
meargă şi sa nu treacă sub tăcere ce li se
întâmpla. Sa vorbească înseamnă sa-i
spună celui care l-a provocat ca nu-i
place ceea ce face şi ca nu este nici fru-
mos şi nici corect, iar sa meargă înseam-
nă sa-şi continue drumul. Provocatorilor
le plac “victimele” care sunt pasive şi
rămân pe loc; sa nu treacă sub tăcere ce
li se întâmpla înseamnă sa anunţe profe-
sorii şi părinţii. Provocatorilor le plac
copii care păstrează tăcerea astfel încât
ei sa-şi poată continua obiceiurile rele
fără consecinţe. Ca părinte, cereţi ajuto-
rul scolii pentru a opri astfel de situaţii.
9. Discutaţi şi despre lucrurile delicate:
toaletele din şcoala (daca nu discutaţi
dumneavoastră asta, cine o va face?).
Pentru un număr surprinzător de mare de
copii, acesta este lucrul care provoacă
cea mai mare anxietate in timpul in care
copilul este la şcoala. Mulţi dintre ei
suporta marele disconfort de a se abţine
sa se duca la toaleta, pentru ca se tem sa
se confrunte cu ce i-ar aştepta acolo.
Amintiţi-i copilului ca ori de cate ori
simt nevoia, ar trebui sa se duca la toale-
ta, iar daca acolo sunt probleme, ar tre-
bui sa anunţe imediat profesorii sau pe
dumneavoastră. Puteţi juca roluri pentru
a-l învăţa ce sa facă in cazul in care
cineva ar glumi pe seama lui şi i-ar oferi
o ţigara (sau mai rău) la baie.
10. Bucuraţi-va de copii! Bucuraţi-vă de
aventura scolii!
Intr-o buna zi va veţi minuna cât de
repede a trecut perioada şcolara şi poate
veţi regreta ca nu v-aţi bucurat mai mult
de tot ce se întâmpla.
Ion Lăculeanu, director Şcoala cu cla-
sele I-VIII Galicea
 04 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009
Urzicuţe cu fiţe...
Balada unui ciuline
Foaie verde dediţel
Eşti lăstar de păducel
Plin de flori şi mărăcini ,
Şi agăţi lâna la oi
Şi dormi pe un muşuroi ...
Foaie verde foaie lată
Rău e-n lume câteodată
Când te bate vântul, ploaia ,
Şi-ţi mai pică pietre-n cap
De grindină şi plouat ,
Simţi că mic eşti şi turbat....
Şi am zis verde şi-o alună
Te uscai cândva la lună
Şi te minunai la stele
Că sunt mici şi mărunţele ,
Iar tu eşti mic şi pitic
Nu şti să produci nimic!
Frunză verde mărăcine
Iată că vine un câine,
Dă din coadă şi priveşte
Muşuroiu îl striveşte,
Şi-ţi irigă rădăcina
Ca să-ţi mai crească ciulina.
Morala : ,,Prostul nu e prost des-
tul daca nu e si fudul’’
CÂNTEC PENTRU O ŢESTOASĂ
- Tu , urâtă creatură şi fudulă,
De patru veacuri nemăritată şi ştirbă-n
gură,
Nesupusă la reguli şi şefă-n baltă te crezi,
În mocirla-ţi, morală te scalzi şi visezi...
Pe muşuroi, în trestii, pledezi nevinovată,
Cinci facultăţi n-ajung să fii şi tu, odată,
Regina mării, mireasă cu aur şi smaral-
de...
CATERINCA...
STIMATI CETĂŢENI
Sunt unii oameni suparati rau pe viata. Motivul
ar fi dupa unii ,,criza financiara”, altii zic doar ca
este o criza morala. Eu va zic ca mai sunt si alte
crize cum ar fi: criza de idei, criza de inspiratie,
criza pe capra vecinului, criza pe varza vecinu-
lui, criza pe portofelul celui care se urca in auto-
buz, etc., etc... Pamfletarul iese din criza de inspi-
ratie atunci cand scrie, iar harul sau bucura si
incanta cititorul. Lucrurile simple, alese din viata
de zi cu zi, constituie sursa de inspiratie a acestu-
ia si orice asemanare cu realitatea este pur
intamplatoare. Urzicuta este o planta care pisca
si din aceasta pricina nu este prea iubita de
multi, fara a se tine cont ca are si proprietati
terapeutice de vindecare a unor boli. Fitele
reprezinta acele cu care ea inteapa. Rubrica
aceasta este denumita astfel tocmai pentru a
pisca si vindeca unele apucaturi care apartin
unor personaje pur intamplatoare. In ideea ca
m-am facut inteles va dedic aceste simple ver-
suri, cu parerea sincera ca o sa va placa. Aceasta
pagina este un pamflet care merita citit! Al
Dumneavoastră si prieten,
Gheorghe OBOGEANU
Rămâi aşa Şi-i spune înţeleaptă că bou din bou se
cum eşti, râioasă, din bălţile calde! naşte,
Şi bou rămâne–n viaţă şi-n ziua cea de
Iţi porţi, în spate, veşnic, pătulul şi casa Paşte,
Şi burta-ţi atârnă-n faţă precum cocoaşa, Chiar dacă vrea stăpânul şi capra să-l deş-
Şi peştii râd de tine când văd aşa creatură tepte
Cu ifose şi spasme şi creier de murătură. Nimic din ce-i în lume nu-l schimbă din
ce este!
În mocirla-ţi, morală te scalzi şi visezi, Morala: „Doamne, mare-ţi este
Nesupusă la reguli şi şefă te crezi, grădina...!”
Rămâi aşa cum eşti, râioasă, din bălţile
calde,
Regina mării, mireasa fără aur si smaral-
de!
PAMFLETUL, ŢESTOASA
Morala: Broasca ţestoasă trăieşte
5 sau 6 secole fără să producă
ŞI… INCULTUL
nimic în afară de propria sa exis- Un incult, din cât se pare,
tenţă. Mort de mare supărare,
Că, din pix şi din condei,
BOUL ŞI VIŢELUL Este… sursă de idei.
Un bou bătrân şi fără prea multă minte O ţestoasă cam râioasă
Crescu un viţel mic şi ştirb de-un dinte, La incult se cam hlizeşte,
Aşa sâsâit şi prost la turmă el mugea Şi-n ureche îi şopteşte
Şi iarba, la cină, prin dinţi îi rămânea. Că pamfletu-i calomnie.
Şi vaca, cea bătrână, un cui luă din perete El, incult şi fără parte,
Şi scărpină viţelul în coarne şi-n ureche. Dar fudul pe cât se poate,
Şi dinţii îi pileşte cu grijă şi măsură Crede o aşa prostie
Şi tolănit stă plodul la capătul de şură. Şi se plânge la-mpărăţie...
Cu burta care-i geme de fân şi trifoi Şi se uită împăratul
Visează cum, la ciurdă, e mare martafoi, Cum mai râde tot palatul,
Junincile-i stau toate la coarne şi i se- De incultă şi ţestoasă,
nchină Resemnată şi mucoasă!
Şi vânt îi fac din coadă, şi-l cură-ă de tină. Morala: Dacă nu ai citit o
Dar visele sunt scurte, viţelul se trezeşte, carte, plăteşte un ziarist sau un
În colţul şurii, capra se strâmbă şi-l jug- profesor ca s-o facă în locul
neşte: tău.
- Oi fi eu capră mică, dar nu sunt aşa Dacă nu ai bani destui, citeşte
proastă
Ca boii din ogradă şi vitele din coastă! şi tu din clasici sau gratis din
,,Viaţa Galicenilor’’!
OPINII... 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMMBRIE 2009
05

DREPTUL LA CULTURĂ...
Dragi cititori, am, din nou, plăcerea să mă adresez dumneavoastră prin intermediul acestei reviste un subiect zic eu
destul de interesant prin natura evenimentelor la care am fost părtaş mai pe înţelesul tuturor prezent la faţa locului. Dacă în
articolul precedent vorbeam cu multă tristeţe despre o serie de interpreţi de muzică populară din diferite zone ale ţării care au
trecut în nefiinţă, şi promiteam că voi reveni în acest articol şi cu solişti instrumentişti care la fel ne-au părăsit, datorită con-
juncturii de moment am abandonat acest subiect cu promisiunea că voi reveni. Dragii mei pentru a nu lungi prea mult vorba
voi intra direct în subiectul propus pentru acest articol şi iată în continuare despre ce este vorba: Vineri 14 august 2009 în jurul
orei 19 postul de televiziune ETALON DIN RM VĂLCEA a avut zic eu glumind oaspeţi de seamă în persoana Ansamblului
TOPOLOGUL GALICEA,ansamblu condus de subsemnatul la emisiunea despre Vâlcea şi Vâlceni de doamna Jana Sdreală.
Să nu creadă cineva că a fost aşa de simplu să ajungem acolo,pentru că timp de o lună de zile a trebuit să ne pregătim,iar road-
ele muncii s-au văzut pentru că la final a ieşit o emisiune bună cu muzică de bună calitate. Cred că sunt în asentimentul dvs.
Să prezint pe cei care au reprezentat Ansamblul TOPOLOGUL Galicea la această emisiune:
- instructor şi solist vocal Ionel Enache
- vioară: Costică Caliu din Ioneşti.
- acordeon: Ilie Preda din Păuşeşti
- acordeon: Mihai Sorin Ciortan - Băbeni
SOLIŞTI VOCALI
- Ionel Enache - Teiu - Galicea
- Mirabela Andrei – Ostroveni, Galicea
- Silviu Zamfirescu - Ostroveni
- Mihai Sorin Ciortan - Băbeni
Dragi cititori după cum se observă foarte uşor dacă la
solişti vocali noi din Galicea stăm bine dar la cei instrumentişti
este altă situaţie. Fac o mică paranteză şi menţionez că la
pregătirea pe care am făcut-o cum spuneam timp de o lună de zile
a fost prezent şi domnul Nelu Vlangăr dar ghinion în ziua când a
avut loc emisiunea respectivul a trebuit să fie din păcate prezent
la înmormântarea mamei sale. Am amintit de mai multe ori
despre pregătirea pe care am făcut-o şi cred că merită să amintesc
că tot deranjul s-a făcut la casa lui Sorin Ciortan din Băbeni şi pe
această cale îmi cer scuze în numele tuturor, pentru că nu este
simplu să suporţi tămbălău cum se spune zile la rând. La sugestia
colegilor care sunt în temă că eu scriu la această revistă şi m-au
rugat să le fac la fie care o mică caracterizare aşa cum îi văd eu
din punct de vedere muzical cât şi ca oameni şi iată părerea mea.
Vioara - Costică Caliu, un instrumentist care poate cânta tot ce
doreşte omul şi la oricare formaţie din ţară,o persoană foarte
serioasă,în timpul pregătirilor nu l-am văzut măcar zâmbind.
Acordeon – Ilie Preda, profesor de meserie la Şcoala Populară de
Artă din Rm Vâlcea,îl cunosc de 32 de ani şi dacă am spus că e
profesor ce predă la elevi acordeonul şi orgă, cred că e suficient.
Acordeon-orgă – solist vocal Mihai-Sorin Ciortan, un băiat
grozav şi foarte ambiţios,a scos şi un CD cu trei cîntece vocale pe
care le-a prezentat pe data de 12 august la emisiunea FAVORIT
Baterie- Sile Ciupercă, un băiat simpatic,vesel, mereu pus pe
glume şi un baterist bun.
Maria Ianoş, o solistă cu multă experienţă în domeniu şi foarte
ambiţioasă cu o voce bună şi întotdeauna zice să facem un lucru
deosebit.
Mirabela Andrei, elevă în clasa a VIII-a din Galicea o fată fru-
moasă, ambiţioasă având calităţi vocale, îi recomand să nu mai
fie timidă.
Silviu Zamfirescu – elev în clasa X-a la Liceul de Artă din Rm.
Vâlcea, o surpriză plăcută cu o voce bună,în stil Liviu Vasilică,
păstrând desigur proporţia şi foarte serios pentru vârsta lui.
Aceasta ar fi dragi cititori caracterizarea personajelor
care au reprezentat zic eu în mod sigur cu cinste comuna. Despre
mine este normal că nu trebuie să vorbesc, dar faptul că sunt con-
siderat de către colegi instructorul lor şi pentru mine au acceptat
să reprezint comuna spune multe. Dragi cititori, cu mici modi-
ficări din cei prezentaţi mai sus,dumică 30 august 2009 am fost
părtaş la un alt eveniment ce a avut loc la Băbeni şi anume
Festival Pastoral – La Izvorul Dorului, un de am fost invitaţi şi
noi şi am reprezentat din nou comuna. La sugestia colegilor din
acest ansamblu pentru viitor e posibil să nu zic că în mod sigur
această formaţie se va numi „Taraful Ionel Enache”, pentru că şi
patriotismul are limitele lui, fără să mai intru în amănunte.

Cu stimă, al dumneavoastră, Ionel Enache

06 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009
Proprietatea es-
te atat in sens
economic cat
si juridic ex-
presia suprema
DREPTUL DE PROPRIETATE
umane asupra bogatiilor, care, in timp
a accesului a constituit obiectul unor inflacarate
oamenilor la controverse. Dreptul de proprietate are
posesia, folo- ca premisa principala faptul ca el
sinta si dispo- constituie unul dintre drepturile funda-
zitia bunurilor, mentale ale omului si poate fi definit
fiind asadar ca fiind acel drept real care confera
prin excelenta titularului atributele de posesie, folo-
un mod de rea- sinta si dispozitie asupra unui bun,
lizare a unei atribute pe care numai el le poate
puteri exercita in plenitudinea lor, in putere
proprie si in interesul sau propriu cu
respectarea normelor juridice in vigoa-
re. Este dreptul real cel mai deplin
deoarece este singurul drept subiectiv
care confera titularului sau trei atribu-
te: posesia, folosinta si dispozitia, este
absolut si inviolabil, deplin si exclusiv
, perpetuu si transmisibil. Dreptul de
proprietate se poate dobandii prin
contract de vanzare- cumparare,
conventie translativa sau constitutiva
de drepturi reale, succesiune legala,
succesiune testamentara, uzucapiune
sau prescriptie achizitiva, accesiune,
posesia de buna credinta a bunurilor
mobile, dobindirea fructelor de catre
posesorul de buna credinta a bunului
frugifer, traditiune si ocupatiune. Fara
indoiala este faptul ca cel mai impor-
tant mod de dobandire a dreptului de
proprietate este contractul de vanzare
execută:
P F C O N S TA N T I N
- curse interne şi internaţionale la preţuri negociabile
- distribuire colete-intern, internaţional (NON STOP)
AUSTRIA, ITALIA SPANIA, GRECIA, BULGARIA, SLOVE-
NIA, FRANŢA, GERMANIA
curse la mare: 4 persoane la preţul de 100
de euro (100 RON de persoană)
Relaţii şi rezervări la tel. : 0762-816.043
oferta Ziarul PRO EXPRES DE
DRĂGĂŞANI v` pune la dis-
unica pozi]ie o orchestr` profesionist`
pentru ocazii speciale (nun]i,
pentru botezuri, cununii, majorate
nunti, etc.).LaSoli[ti: Mario [i Lucre]ia;
org`: Florin [i Cristi.
botezuri Pre]uri pentru orice buzunar.
Pentru rela]ii [i rezerv`ri,
apela]i cu \ncredere
si alte urm`toarele numere de telefon:
ocazii 0762-816.043,
deosebi 0744-127.847 si
te: 0720-601.488
JURIDIC...
– cumparare sau conventia ce se
caracterizeaza prin acordul de vointa
realizat intre doua sau mai multe per-
soane cu intentia de a produce efecte
juridice si se incheie in forma solemna
in fata unui notar public. Proprietarul
– vanzator, depune la un Notar public
urmatoarele acte : titlul de proprietate
din care reiese ca este unicul proprie-
tar, adeverinta de rol agricol si certifi-
cat fiscal (de pe raza localitatii unde
isi are domicilul stabil) ,plan de
amplasament si delimitare a corpului
de proprietate, extras de pe cartea
funciara. In baza acestor acte se redac-
teaza contractul de vanzare – cumpara-
re care se considera incheiat prin sim-
plul acord de vointa “solo consensu”
primand principiul consensualismului.
In cazul persoanelor in varsta care
doresc sa incheie un contract de van-
zare- cumparare in forma autentica, la
semnarea acestuia este necesar ca din
partea Autoritatii tutelare de pe raza
localitatii de domiciliu sa asiste un
reprezentant. Un contract de vanzare
cumparare nu se incheie sub semnatu-
ra privata ( scris de mana, cu martori)
deoarece in caz de nerespectare nu are
forta probanta in fata instantei de jude-
cata decat in foarte mica masura
constituind un inceput de dovada scri-
sa, atunci cand este recunoscut atat de
catre comparator cat si de catre van-
zator, sau in cazul cand exista mai
multe asemenea acte avand acelasi
obiect trebuie sa cuprinda mentiunea “
bun si aprobat” sau alta echivalenta.
Un asemenea inscris nu este valabil
deoarece nu se poate edifica o
constructie (cei care au cumparat tere-
nul in acest scop) motivat de faptul ca
nu se pot elibera actele necesare
construirii, nu se poate obtine un
imprumut bancar etc. Astfel pentru a
devenii proprietar de drept si pentru a
va fi respectat dreptul de proprietate
privata asa cum prevede Constitutia si
celelalte legi speciale trebuie sa fie
parcurse etapele de mai sus enumerate
succinct.
n Elena FUMURU
Consilier juridic în cadrul primă-
riiei comunei Galicea
SOCIAL... 18 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2 0 0 9 07

Clasamentul, la 06
septembrie 2009:
Clasamentul Ligii a III-a, seria a IV-a: Clasamentul Ligii a V-a, seria a II-a:
1 FC Caracal 4 3 0 1 10-3 9 1.Viitorul V. Mare 3 3 0 0 15-4 9p
2 CS Visina Noua 4 3 0 1 7-3 9
3 FC Arges II Pitesti 4 3 0 1 5-3 9 2.AS Creteni 3 3 0 0 10-4 9p
4 FC Târgoviste 4 2 2 0 6-1 8 3.Oltul Ionesti 3 2 1 0 9-3 7p
5 ALRO Slatina 4 2 2 0 5-2 8 4.Stiinta Lalosu 3 2 0 1 10-3 6p
6 Oltchim Rm. Vâlcea 4 2 1 1 8-7 7 5.Rapid Voicesti 2 2 0 0 8-2 6p
7 Minerul Motru 4 2 0 2 12-7 6 6.Dinamo Susani 3 2 0 1 8-6 6p
8 Armata Craiova 4 1 3 0 5-3 6
9 FCM Alexandria 4 1 3 0 4-3 6 7.Ceramica Lungesti 2 2 0 0 4-2 6p
10 Minerul Matasari 4 2 0 2 2-4 6 8.Victoria Fumureni 3 1 1 1 6-8 4p
11 Primavera Craiova 3 1 2 0 8-4 5 9.Zorile Scundu 2 1 1 0 7-7 3p
12 Ralbex Turcinesti 4 1 1 2 4-6 4 10.Avântul Amarasti 3 1 0 2 9-10 3p
13 Triumf Bârca 3 1 0 2 3-5 3 11.Alma Lex 3 1 0 2 7-9 3p
14 Prometeu Craiova 4 0 3 1 1-4 3 12.Prima Prundeni 3 0 0 3 3-10 0p
15 Girom Albota 4 0 2 2 5-12 2
16 Ghecon Lapusata 4 0 1 3 0-4 1 13.CS Gusoeni 3 0 0 3 5-13 0p
17 Progresul Corabia 4 0 1 3 1-6 1 14.CSR Maciuca 3 0 0 3 2-12 0p
18 Juventus Bascov 4 0 1 3 0-9 1 15.Victoria Stef. 3 0 0 3 0-10 0p
C l a s a m e n t u l L i g i i a I V - a : Clasamentul Ligii a V-a, seria a III-a:
1.Oltul Ionesti 2009 4 4 0 0 16-3 12p 1.Flacara 2005 3 3 0 0 12-7 9p
2.Minerul Berbesti 4 3 1 0 18-4 10p 2.Unirea Tomsani 2 2 0 0 8-2 6p
3.Damila Maciuca 4 3 1 0 12-0 10p 3.Montanta Izv.Rece 3 2 0 1 11-8 6p
4.CSM Dragasani 4 3 1 0 14-6 10p 4.Magura Slatioara 3 2 0 1 7-4 6p
5.Dinamo 2007 Rm. Vl. 4 3 0 1 11-5 9p 5.Rapid Stoenesti 3 2 0 1 3-6 6p
6.Cozia Calimanesti 4 2 2 0 14-5 8p
7.Posada Perisani 4 2 2 0 13-10 8p 6.Pastorul Vaideeni 3 1 1 1 6-5 4p
8.AS Sirineasa 4 2 1 1 9-3 7p 7.Forestierul Romani 3 1 1 1 3-3 4p
11.FC Babeni 4 2 0 2 7-7 6p 8.FC Govora 3 1 1 1 5-7 4p
10.Lotru Brezoi 4 2 0 2 11-12 6p 9.AS Barbatesti 3 1 0 2 9-6 3p
11.Vointa Orlesti 4 2 0 2 5-9 6p
12.AS Mihaesti 4 1 1 2 7-8 4p 10.Minerul Costesti 3 1 0 2 6-5 3p
13.Conexin Runcu 4 1 0 3 2-5 3p 11.Victoria Frâncesti 2 1 0 1 6-8 3p
14.Progresul 4 0 2 2 6-13 2p 12.Viitorul Bunesti 2 1 0 1 5-5 3p
15.Oltetul Alunu 4 0 1 3 2-16 1p 13.AS Pietrari 3 1 0 2 5-10 3p
16.Flacara Horezu 4 0 0 4 6-13 0p
17.Nova Turist 4 0 0 4 4-23 0p 14.Viitorul Folesti 3 0 1 2 5-10 1p
18.Oltetul Balcesti 4 0 0 4 1-22 0p 15.Sportul Genuneni 3 0 0 3 5-10 0p
Clasamentul Ligii a V-a, seria I: Clasamentul Ligii a V-a, seria a IV-a:
1.AS Cazanesti 3 3 0 0 11-4 9p 1.Oltetul Zatreni 3 3 0 0 10-2 9p
2.Sportul Nicolae Balcescu 2 2 0 0 5-1 6p 2.Experti 200 Popesti 3 2 1 0 8-2 7p
3.Minerul Oc. Mari 3 2 0 1 6-7 6p 3.Cerna Fârtatesti 3 2 0 1 12-4 6p
4.Viitorul Olanu 3 1 2 0 7-2 5p 4.AS 2009 Popesti 2 2 0 0 9-2 6p
5.UT Golesti 3 1 2 0 9-5 5p 5.ALX Port Vale 3 2 0 1 11-8 6p
6.Stejarul Vladesti 3 1 2 0 4-1 5p 6.Cerna Copaceni 3 2 0 1 6-5 6p
7.Oltul Daesti 3 1 1 1 4-4 4p 7.Saldi Cernisoara 3 1 1 1 12-8 4p
8.Topologul Galicea 3 1 1 1 6-7 4p 8.Juventus Roesti 3 1 1 1 4-5 4p
9.Unirea Pausesti-Maglasi 2 1 0 1 2-3 3p 9.Inter Lapusata 3 1 1 1 5-8 4p
10.Viitorul Calimanesti 3 1 0 2 7-9 3p 10.Stiinta Gradistea 2 1 0 1 7-6 3p
11.Lotru Voineasa 2 0 2 0 3-3 2p 11.Prim Stroesti 3 1 0 2 7-7 3p
12.AS Marlaur 3 0 1 2 2-8 1p 12.Fauru Livezi 2 1 0 1 3-4 3p
13.Viitorul Budesti 3 0 1 2 4-7 1p 13.Real Cernisoara 3 0 0 3 4-7 0p
14.Foresta Malaia 3 0 0 3 5-10 0p 14.Luceafarul Pesceana 3 0 0 3 6-17 0p
15.Flacara V.Mare Babeni 3 1 0 2 5-8 0p 15.AS Otesani 3 0 0 3 0-15 0p
C M Y K
08 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009
Topologul Galicea nu
se ridică la nivelul
investiţiilor
făcute!...
Echipa de fotbal
Topologul a
comunei
Galicea
este,
la
ora
actuală, extrem de departe ca să se mai poată
ridica la nivelul pretenţiilor. Nu numai la nive-
lul pretenţiilor sponsorului principal, nimeni
altul decât inimosul viceprimar al comunei
Galicea, Florea Udrea, un adevărat om de fot-
bal, care a investit masiv, din propriul său
buzunar în această formaţie de fotbal, dar nici
măcar la pretenţiile oamenilor simpli din
această comună, iubitori de fotbal şi care îşi
doresc ca localitatea lor să dispună de un
ambasador excepţional dincolo de hotarele
sale... Aceasta după ce, după disputarea a
numai trei etaăpe de joc, Topologul Galicea a
reuşit nonperformanţa de a se clasa tocmai
dincolo de jumătatea clasamentului, pe locul
al optulea, cu un total de numai patru puncte
acumulate de la debutul în acest nou tur de
campionat ediţia 2009 - 2010. Acest lucru pla-
sează echipa favorită a tuturor galicenilor, din
păcate, la o distanţă de cinci puncte de ocu-
panta locului I al clasamentului Ligii a V-a,
seria I la fotbal, formaţia AS Căzăneşti.
Decăderea Topologului este cu atât mai gravă
SPORT...
cu cât, după prima etapă disputată, reuşise să
se claseze pe primul loc, iar după c ea de a
doua, pe locul al doilea al Podiumului, pentru
ca lipsa de tragere de inimă a jucătorilor,
manifestată, potrivit viceprimarului comunei
Galicea, Florea Udrea, mai ales în meciurile
disputate pe teren propriu, să aducă formaţia
din Zăvoiul galicean pe acest dezastruos loc
opt. “Nu voi fi mulţumit de această echipă
până când nu o văd pe locul 1. Şi o să consider
cămerită toate eforturile pe care administraţia
locală din Galicea, sponsorii şi eu, personal, le-
am făcut pentru ea, abia atunci când o să ne
vedem promovaţi într-un eşalon fotbalistic
superior! Abia atunci vor merita lăudaţi.
Deocamdată îşi cam bat joc de noi, toţi. Pe ei
nu îi interesează atât de mort sacrificiile de
diverse naturi, mai ales cele de natură finan-
ciară, pe care cu toţii le facem pentru ca
această localitate să aibă într-adevăr un
ambasador bun dincolo de graniţele sale.
Adică eu vin, cu toată inima alături de aceşti
băieţi, investesc bani din propriul buzunar şi,
mai ales acum, cu această criză, să ştiţi că nu
este puţin lucru ca să susţii o echipă de fotbal
şi te doare când vezi că rezultatele sunt care
sunt. Eu unul nu îi înţeleg. În deplasare, să
zicem că mai mişcă, dar acasaă, în faţa pro-
priuilor rude, prieteni, suporteri, se fac de
râs!” n Alin BARBU
C M Y K
OPINII...
,,TO AMNA SE E D I T O R I A L
NUAnul
M2009
AResteA peBultima
OBturnanta
OCII,’’
odata cu intrarea in ultima decada si
inceperea solstitiului de toamna . Unii
mai intelepti mai spun ca ,,tomna se
numara bobocii’’ , fiind un moment al
bilantului muncii fiecaruia dintre gos-
podarii acestei localitati. Anul agrar
2009 se anunta unul mai bogat in com-
paratie cu anii trecuti , asta nu din
vrednicia unor conducatori mai buni ai
treburilor acestui neam , cat mai ales
din sudoarea si priceperea unor oameni
asupra carora Bunul Dumnezeu le-a
varsat o lacrima de mila si le-a udat
ogoarele muncite cu palmele si vitele
ca in neoliticul tarziu . Daca oamenii de
decizie ai acestei lumi ne-au imbogatit
cu o criza de mai mare plansul ,
Dumnezeu , caci doar in El se mai
incred tot mai putini oameni dar o fac
cu toata puterea sufletului , Dumnezeu
s-a indurat si ne-a mai umplut inca
odata hambarele si pivnitele . Sa ne
bucuram pentru aceste daruri , caci
vorba unor batrani si intelepti ai sate-
lor ; ,,cand Domnul nu vrea nici
pamantul nu te mai primeste’’ . Si daca
ne uitam in jurul nostru vedem ca pe
unde calcam cu rautate nici iarba nu
mai traieste , rabdarea si intelepciunea
au devenit virtuti supreme si extreme
in aceste vremuri . Aceste virtuti ar tre-
bui sa stapaneasca si sa inobileze carac-
terul omului in orice timp si moment al
vietii sale ca lucruri obisnunite, fiindca
educatia se primeste de toti in ,, cei
sapte ani de acasa’’ . Si cum unii au
primit mai putin in aceasta perioada ,
nu trebuie sa ne miram de astfel com-
portamente fiindca suntem vinovati cu
totii de lipsurile si carentele lor tot mai
adanci . Toamna se numara si viurtutile
noi dobandite de copii nostri , fiindca s-
a mai adunat un an din cei sapte , lucru
vizibil in comportamentul acestora la
gradinita si scoala . Este un moment al
adevarului pe care orice om simplu si
dascal il observa si il compara cu situa-
tia copilului din anul precedent . Tot in
18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009 09
acest
ano-
timp se va
evalua si evolutia clasei noastre politice
si nu stim la alegeri cine va castiga si
cine va pierde , caci in aceasta toamna
se numara ,,bobocii unui mandat’’ .
Daca taranul are hambarul plin si
muncitorul buzunarul umplut cu para-
le , se va uita de pacatele conducatori-
lor nostri si vor fi priviti acesti deci-
denti cu mai multa bunavointa .
Toamna aceasta nu va fi asa , intrucat
aceste lucruri lipsesc si oricat se va da
vina pe Dumnezeu pentru pacatul omu-
lui , minciuna aceasta nu va mai pacali
pe nimeni . Omul stie ca doar bunul
Dumnezeu il mai asculta si ca doar Lui
trebuie sa-i multumeasca pentru bine-
facerile din acesta lume , oricat de mult
s-ar lauda altii ca au facut pentru el .
Toamna se asterne cu frunze galbene
peste pamantul inghetat si cu inca foar-
te multi peri argintii peste tampla noas-
tra . Si cum parul alb nu este un semn
al slabiciunii ci unul al intelepciunii ,
putem singuri sa ne numaram bobocii
din ograda proprie si sa lasam pe altii
sa numere borcanele sparte si urat
mirositoare de prostie minciuna si ura .
Acestea fiind spuse , eu va indemn la
meditatie si atentie , caci numai ce vede
omul si simte cu propriile sale simturi
emana mai mult adevar decat toata
tevatura care se tese imprejurul unor
interese de tot felul in jurul obiditului .
Fiti vigilenti !
Obogeanu Gheorghe – Secretarul
comunei Galicea.
10 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009
AGRICULTURA

PREGATIREA STUPILOR
PENTRU ANOTIMPUL RECE Sa fi agricultor nu este un lucru atât de usor pe cat am fi inclinati sa cre-
dem.Cei care considera ca albinele nu au nevoie de atentia noastra se
inseala.La fel ca si in cazul altor animale,munca printer stupi este una
constanta si foarte meticuloasa. Ultima luna pentru pregatirea iernatului
este septembrie.In aceasta perioada se actioneaza pentru stramtoarea
cuibului si organizarea lui pentru toata iarna,unirea familiilor slabe,pre-
gatirea matcilor de rezerva.In ceea ce priveste hrana,se intrerup hranirile de
stimulare si se fac ultimele completari cu miere. Luna septembrie este o
perioadă foarte solicitată,atat pentru albine cat si pentru agricultori,intrucat
incep pregatirile pentru iernare.Nu,nu este prea devreme sa facem aceste pre-
gatiri.Principala grija a crescatorilor este sa ne asigure ca familiile de albine
care vor ierna sunt sanatoase.

Rezervele de hrana sunt esentiale!

Printre primele lucruri care ar trebui facute de catre orice agricultor sunt veri-
ficarea efectivelor de albine si stimularea ouatului matcilor cu miere,sirop de
zahar sau cu faguri avand putina miere. Din cauza trudei intense la care au fost
supuse albinele in perioada de culegere a plantelor meliere, calitatea matcii
este scazuta. In conditiile acestea se pune mare prêt pe schimbarea matcilor
necorespunzatoare si pe extragerea surplusului de miere. Fagurii care prez-
inta defecte vor fi indepartati din stupina. In ceea ce priveste rezervele de
hrana,respective mierea si pastura,sunt concentrate in jurul puietului dis-
pus in centrul cuibului.In lipsa acestei lucrari,rezervele de hrana vor fi
facute de catre albine,iar rezultatul poate fi unul nedorit,si anume
fenomenul de blocaj al stupului.Asta inseamna ca datorita spatiului mare
in care
albinele
depoziteaza
frana pentru
timpul iernii spa-
tial pentru ouatul
matcii va fi tot mai mic.Tot in luna septembrie se fac
lucrari de micsorare a urdinisului si a numarului de rame
ocupate. Deblocarea cuiburilor presupune introducerea
unui figure format din celule pentru albine lucratoare,in
mijlocul cuibului.Daca fagurele a fost complet insamantat
cu oua,operatia se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau
chiar mai repede.Ramele cu reserve de hrana vor fi puse la
marginile fiecarui corp,iar cuiburile in zona din mijloc.

Incalzirea stupului
Inepand cu luna septembrie, incep, treptat, ca sa scada si
temperaturile,mai ales pe timpul noptii,asadar este nevoie
sa avem in vedere si asigurarea caldurii in stup.Pentru asta
este necesar sa reducem cuibul,care ca fi format doar din
rame bine acoperite cu albine. Fagurii cu puiet pregatiti
pentru ecluzionare si cei cu miere putina vor fi asezati la
margine sau se vor dispune dupa diagrama,de unde mierea
va fi transportata de albine in cuib. Pentru a asigura o tem-
peratura optima in stupina,cuibul poate fi impachetat cu A început deja programul REMAT,
pernite laterale,iar deasupra podisorului se pune o salteluta
mai groasa. n Iacob Constantin,
atât pentru maşinile vechi cât şi
inginer agronom pentru cele mai noi...
ISTORIE...
Argument
Cu 3500 de
ani in urma, stramosii
nostrii traco- dacii au
creat o remarcabila civiliza-
tie a epocii bronzului pe care
istoricul Vasile Parvan o compara cu civilizatia miceniana din Grecia
si bazinul mediteranean. In structura sa aceasta civilizatie era unitara si
de o mare vitalitate.Bogatele zacaminte de fier, aur, argint, folosite de
catre traci au facut renumite in epoca, uneltele, armele si podoabele
locuitorilor din Carpati si din jurul lor, aceste produse raspandindu- se
pe calea schimbului pana departe spre Vest si Est in Europa. In aria de
locuire a tracilor in secolele VIII- VI anterior lui Hristos se constata
cristalizarea unei populatii ce acoperea o mare suprafata cu centrul in
Carpati individualizandu- se ramura de nord geto- dacica care se con-
stituia intr- o puternica entitate lingvistica, etnica, economica si de civ-
ilizatie la acel timp: de la preocuparile pasnice ale cultivarii cerealelor,
vitei de vie, ale crearii de valori artistice din bronz, aur si argint, ale
cultului specific pentru miticul Zamolxis, proslavit de intelepti precum
Deceneu, dacii au fost intrerupti brusc spre a rezista cu o mare con-
centrare de energii si forte militare, expansiunii romane. Datele cele
mai vechi despre geto- daci sunt din aceeasi perioada cu aparitia
Romei, Herodot consemnand in secolul VI anterior lui Hristos ca
sunt” cei mai viteji si mai drepti dintre traci”, astfel in policromia anti-
cei Europe, de la inceputul mileniului I, Dacia venea cu propria
culoare. Toate acestea au dus inevitabil la dorinta Imperiului Roman
de a cucerii Dacia, lucru care s- a si intamplat de altfel, dupa lungi
stradanii, astfel luand nastere poporul roman cu emblema romana pe
fondul celei mai inalte civilizatii din epoca, a carei seva a hranit per-
manenta romanilor in veacuri de cumplite confruntari cu valurile
migratoare extraeuropene. Dupa retragerea legiunilor romane la sud
de Dunare in urma presiunilor neamurilor barbare , poporul roman se
afirma mai mult ca alte zone ale continentului si prin religia crestina :
in secolul II apostolul Andrei propovaduia crestinismul la poalele
Carpatilor, dupa anul 300 se ctitorea , in Dobrogea primul calendar al
Crestinatatii preluat si de Occident iar in secolele IV si V, treizeci de
episcopate de la Dunarea de jos isi trimiteau misionarii spre a ras-
pandii credinta lui Hristos pe intinse zone carpatine si sud- dunarene.
Pe tarmul romanesc al Marii Negre se scriau carti de filozofie crestina
care azi se afla la Vatican. De aici incepe istoria culturii romanesti ce a
insotit un popor care de la nasterere vorbea latineste., infruntand nea-
muri care navaleau peste tinuturile din Carpati,de la Dunare si la
Marea Neagra. Atunci cand aceste tinuturi au fost coplesite de catre
lumea slava ce si- a impus o vreme limba in biserici, romanii si- au
pastrat in limba latina cuvinte fundamentale si notiuni ale crestinismu-
lui. Tinuturile romanesti vor cunoste valuri dupa valuri de navaliri bar-
bare dupa impartirea Imperiului Roman in Imperiul roman de rasarit
si Imperiul roman de apus. Taifunul distrugator al neamurilor migra-
toare – in special al hunilor- care a deschis seria celor mai cumplite
distrugeri va continua cu unele intreruperi pana in secolul XIII, o con-
tributie foarte insemnata avand- o si tatarii care au incheiat navalirile la
sfarsitul secolului amintit mai sus, Europa cunoaste un mileniu de ras-
trunare generala a vechilor structuri ale civilizatiei de factura predomi-
nant romanica care va determina aparitia unui mare recul al civiliza-
tiei. Socul provocat de neamurile migratoare a fost puternic si distru-
gator dar nu a reusit sa anuleze sintezele istorice; o asemenea sinteza a
reprezentat- o poporul roman, chiar daca dupa unii istorici cu concep-
tii proprii subiective epocii si a acelor state care dominau Europa,
acesta reprezenta o “ pata alba” adica o perioada lipsita de docu-
mente scrise. In timp ce Apusul European cultiva genurile literare,
18 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2009
11
Elena FUMURU,
Consilier juridic în cadrul
primăriei comunei
Galicea
romanii cultivau genul cronicilor supravietuirii si pierdeau intr- o
batalie intre cinci si cinsprezece mii de ostasi incercati, lasati prea ade-
sea singuri pe aceasta baricada continentala. Pentru o dreapta judecata
trebuie sa se inteleaga bine ce a insemnat pavaza estica si sud- estica a
continentului pentru dezvoltarea vertiginoasa a unor tari europene. In
decursul a cinci veacuri sunt momente de o mare gravitate pentru des-
tinele crestinatatii continentului cand puternicele imparatii nu au inter-
venit cu nici un batalion sau cu o caruta cu arme pentru a ajuta ostirile
popoarelor care cu o mana se aflau pe coarnele plugului, iar cu alta pe
arme in stare permanenta de lupta la Dunare si in Balcani pentru a se
apara de invadatori si a macina puterea otomana. Aceste popoare s-
au ridicat in masa la arme, luptandu- se fara intrerupere pe fronturi
militare, in razboaie de gherile sau prin rascoale nationale, nedand
ragaz armatelor otomane sa se consolideze si sa inainteze. Si toate
acestea pentru o Europa care intrase in epoca Renasterii!. In timp ce
Apusul continentului isi construia uriasele catedrale si edificii arhitec-
tonice medievale, expresie a unei civilizatii cu multe virtuti, in Tarile
Romane bisericile se cladeau in valcele, ferite, la poale de munti, nu
mai inalte decat copacii padurilor spre a nu fi descoperite de salbat-
icele cavalcade ale cotropitorilor, dar se contura in aceste mici temple
ale culturii neamului chintesenta valorilor unei civilizatii lovite
napraznic si repetat fara ragaz. In ce conditii s- au creat si s- au pastrat
aceste valori? Cum si cu ce si- au aparat fiinta ? Cum si in ce conditii
au mai putut crea popoarele din aceasta parte a Europei? – iata intre-
bari cu foarte putine raspunsuri scrise in istoriile tarilor lumii. In
schimb despre “ razboiul celor doua roze”, despre “razboiul de o suta
de ani”, al factiilor feudale, despre”noaptea Sfantului Bartolomeu” si”
baia de sange a hughenotilor” sunt tomuri nenumarate si sinteze ras-
pandite spre stiinta in toate scolile lumii. Dar cate carti s- au scris
despre nenumaratele zile si nopti si ani ale altui gen de sfant
Bartolomeu pe care l- au trait popoarele din josul Dunarii? Iata ce
scria marele istoric Jules Michelet despre cum descoperea el poporul
roman prin studierea Evului Mediu: ” In muntii Carpati si pe marile
campii care se intind in jurul acestor munti si la nord de Dunare
locuieste un popor care nu seamana cu popoarele vecine. Inconjurat
de natiuni slave, el vorbeste o limba nascuta din latina, ca franceza si
italiana. Se numeste el insusi roman….Popoare din Occident, care, de
atata vreme , fiind departe de barbarie, cultivati artele pacii, pastrati
totdeauna o amintire recunoscatoare pentru natiunile rasaritene care ,
situate la frontierele Europei, v- au acoperit si aparat. Aceste popoare
i- au acoperit adesea pe barbari, i- au invins deseori macinand furia
dusmanilor lui Dumnezeu si indurand atat de mult. Cum sa numesc
Romania, pe valahi si moldoveni?.....Natiunea sacrificata, una din
marile natiuni ale lumii, ei treceau neobservati. De ce?” – asemenea
intrebari pot fi multiplicate, implicand raspunsuri care asteapta cerc-
etatori cat mai corecti in galeria istoricilor Europei. De- a lungul sec-
olelor romanii au indurat asuprirea otomanilor , a fanariotilor – cea
mai mare umilinta suportata de catre romani, regim in care ii sunt
smulse Tarii Romanesti tinuturi intinse. Mai tarziu urmeaza una din
cele mai mari drame ale poporului roman : rapirea Basarabiei de catre
Rusia tarista, nemaifacand vorbire despre cele doua razboaie mondi-
ale, razboiul rece si epoca comunista. Ca argument, prin aceasta tre-
cere in revista - succinta de altfel- privind poporul roman care a rezis-
tat de- a lungul timpului, tuturor vicisitudinilor incomensurabile cu
care a fost incercat, am dorit sa readuc aminte din ce fel de neam ne
tragem radacinile, sa nu uitam durerea si sacrificiile indurate de
stramosii nostri, in scopul pastrarii identitatii nationale, pentru ca noi
astazi sa putem rostii doua cuvinte simple dar care au atata insem-
natate: SUNT ROMAN !
12 18 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2009
Nu vă jucaţi cu... FOCUL!
Vineri ,28 august 2009
orele 12ºº, în satul Dealu
Galicea, com. Galicea s-a
produs un incendiu de pro-
porţii în care au ars peste 15
ha de mirişte şi a fost afec-
tată şi o parte din pădurea
învecinată. Focul a fost
aprins prin inconştienţa
unor cetăţeni care au igno-
rat sfaturile şi atenţionările
date în permanenţă de
Comitetul Local pentru
Situaţii de Urgenţă Galicea
şi ale factorilor de decizie de
la nivelul Judeţului Vâlcea
şi autorităţilor administra-
ţiei publice centrale.
Incendiul a fost localizat şi
stins prin efortul voluntari-
lor din Serviciul Voluntar de
Urgenţă din Primăria comu-
nei Galicea şi angajaţii
Primăriei , după o luptă de
peste 2 ore cu flăcările . A
fost pericolul de extindere a
focului în pădurile din veci-
nătate, fapt care ar fi afec-
tat locuinţele şi bunurile
cetăţenilor. Mulţumim tutu-
ror celor care au participat
la stingerea acestui incen-
diu, în special şefilor de
grupe de intervenţie din
cadrul SVSU Galicea, res-
pectiv d-l Predescu Florea ,
Udrea Marin, Neacşu Emil
Şef S.V.S.U. cât şi Şefului
de Post al Poliţei Galicea
Gruia Gheorghe pentru
sprijinul acordat în mobili-
zarea voluntarilor şi pentru
capacităţile organizatorice
de care au dat dovadă.
Atenţionăm încă odată că
aprinderea focului în câmp
UTIL...
deschis şi fără respectarea
normelor minime de sigu-
ranţă, cu lipsa permisului
de foc care este dat de
reprezentanţii Primăriei
localităţii , poate produce
efecte dezastruoase atunci
când lucrurile scapă de sub
control. Făptaşii, găsiţi
vinovaţi, sunt pasibili de
amenzi până la 5.000 lei în
cel mai fericit caz.
Sancţiunile pot merge până
la pedepse cu închisoarea şi
repararea în întregime a
pagubelor produse patrimo-
niului public şi privat. În
situaţia în care aţi înţeles
cele relatate vă transmit un
sfat : ” Nu vă jucaţi cu
focul!”
n Gheorghe OBOGEANU,
secretarul comunei Galicea
PUBLICITATE 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2 0 0 9 13
Vând casă în Drăgăşani,
pe strada Podgoriei nr.
47, compusă din 5
PROGRAMUL
camere, bucătărie,
cămară, hol, baie, beci,
RUTIER AL
anexe gospodăreşti,
bucătărie de vară, copert-
SC MATDAN
ină, coteţe de păsări şi
porci,. Teren: 482 mp, în
SERVICE SRL:
totalitate betonat, o Drăgăşani - Rm. Vâlcea: 5:30, 5:40,
5:50, 6:00, 6:15, 6:30, 6:45, 7:00, 7:15,
suprafaţă de 500 mp 7:30, 7:45, 8:00, 8:20, 8:40, 9:00, 9:20, 9:40, 10:00,
amenajată, cu parc de 10:20, 10:40, 11:00, 11:20, 11:40, 12:00, 12:20, 12:40,
13:00, 13:20, 13:40, 14:00, 14:20, 14:40, 15:00, 15:20, 15:40, 16:00, 16:20,
agrement (gazon, cas- 16:40, 17:00, 17:20, 17:40, 18:00, 18:20, 18:40, 19:00, 19:30, 20:00, 20:30
Rm. Vâlcea - Drăgăşani: 5:45, 6:10, 6:30, 7:00, 7:20, 7:40, 8:00, 8:15, 8:30,
cadă, foişor, arbuşti şi 8:45, 9:00, 9:15, 9:30, 9:45, 10:00, 10:20, 10:40, 11:00, 11:20, 11:40, 12:00,
plante decorative), livadă 12:20, 12:40, 13:00 13:20, 13:40, 14:00, 14:20, 14:40, 15;00, 15:20, 15:40,
16:00, 16:20, 16:40, 17:00, 17:20, 17:40, 18:00, 18:20, 18:40, 19:00 19:20,
cu pomi fructiferi în 19:40, 20:00, 20:30, 21:00, 22:00
suprafaţă totală de 1.650 Drăgăşani - Săscioara: 6:45, 12:00, 15:15, 18:30
mp, racord la apă şi Săscioara - Drăgăşani: 5:00, 8:00, 13:30, 17:00
canalizare, gaz, încălzire Drăgăşani - Izvoraşu (Racu): 7:00, 11:00, 14:00, 16:15, 19:00
Izvoraşu (Racu) - Drăgăşani: 5:00, 7:50, 11:50, 14:50, 17:05
cu centrală termică pe
Drăgăşani - Oteşti: 10:00, 14:00, 19:30
gaz şi sobe cu lemne, ali- Oteşti - Drăgăşani: 6:00, 10:45, 14:30
mentare cu apă din
Drăgăşani - Căteţu: 17:15
reţeaua publică şi din Căteţu - Drăgăşani: 5:30
fântână particulară. Preţ Drăgăşani - Scundu: 6:45, 9:00, 11:30, 14:45, 19:15
negociabil, după Scundu - Drăgăşani: 5:00, 8:00, 10:00, 12:45, 15:45
vizionare! Relaţii la tele- Rm. Vâlcea - Cernişoara: 7:30, 11:30, 18:00
Cernişoara - Rm. Vâlcea: 5:30, 9:00, 14:00
fon: 0726-392.644 şi
0744-509.169 Rm. Vâlcea - Băile Govora: 6:00, 7:00, 8:00, 10:15, 12:00, 13:00, 14:00,
15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 20:00, 23:00
Băile Govora - Rm. Vâlcea: 5:45, 6:45, 8:00, 9:00, 11:15, 13:00, 14:00, 15:00,
16:00, 17:00, 18:00, 19:00, 22:00
matrimonial: Rm. Vâlcea (14:00) - Călimăneşti (14:30) - Sibiu (16:13) - Sebeş (17:30) -
Orăştie (18:15) - Deva (18:50)
FBarbat 44 de Deva (6:00) - Orăştie (6:30) - Sebeş (7:20) - Sibiu (8:40) - Călimăneşti (10:00)
- Rm. Vâlcea (10:50)
ani, fara oblig- Slatina (5:00) - Drăgăşani (5:50) - Rm. Vâlcea (6:55) - Călimăneşti (7:30) -
atii, serios, situ- Sibiu (9:08)
Sibiu (18:00) - Călimăneşti (19:30) - Rm. Vâlcea (20:00) - Drăgăşani (21:00) -
atie materiala Slatina (22:00)
buna, doresc fata Drăgăşani - Slatina: 6:30, 8:00, 8:30, 9:30, 10:30, 11:00, 12:00, 12:30, 14:00,
15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 18:30, 19:30, 21:00
numai de la tara, Slatina - Drăgăşani: 5:00, 6:30, 7:30, 8:00, 9:00, 9:30, 10:00, 11:00, 12:30,
14:00, 14:30, 15:30, 16:00, 17:00, 17:30, 18:30, 19:00, 20:00
peste 30 de ani,
Rm. Vâlcea – Cremenari – Galicea: 5:30, 6:30, 7:30, 8:30, 9:30, 10:30, 11:30,
pana in 55 de 12:30, 13:30, 14:30, 15:30, 16:30, 17:30, 18:30, 19:30, 20:30, 21:30
Galicea – Cremenari – Râmnicu Vâlcea: 5:30, 6:30, 7:30, 8:30, 9:30, 10:30,
kg., pentru 11:30, 12:30, 13:30, 14:30, 15:30, 16:30, 17:30, 18:30, 19:30, 20:30, 21:30.
casatorie. numai Drăgăşani - Glăvile: 7:00, 8:00, 9:00, 10:00, 11:00, 12:00, 13:00, 14:00, 15:00,
sms, la numarul 16:00, 17:00, 18:00, 19:00, 21:00
Glăvile- Drăgăşani: 7:00, 8:00, 9:00, 10:00, 11:00, 12:00, 13:00, 14:00, 15:00,
de telefon: 16:00, 17:00, 18:00, 19:00, 21:00
Drăgăşani - Mangalia: 19:30
0724-903.879 Mangalia - Drăgăşani: 10.00
1 4 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2 0 0 9
1. Vând Combinã Class Consul cu
o masã de lucru de 3 metri, aflatã
în stare perfectã de funcþionare,
la preþul de 8.000 Euro, negocia-
bil. Relaþii la telefon: 0767-
764.277.
2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4
metri. Relaþii la telefon: 0767-
764.277.
3. Vând semãnãtoare din import
Germania la 3 metri, stare perfec-
tã de funcþionare. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
4. Vând disc nou, la preþul de
9.000 Ron. Relaþii la telefon:
0767-764.277.
5. Vând prãºitoare + copãitoare
nouã, la 5 rânduri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
6. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 400 litri, suprafaþã de lucru
de 12 metri. Relaþii la telefon:
0767-764.277.
7. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 1.000 litri, suprafaþã de
lucru de 15 metri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
8. Vând Combinã Class Europa
masã de lucru de 2,10 metri,
aflatã în stare bunã de
funcþionare, recent adusã
din Germania, la un preþ
negociabil. Relaþii la tele-
fon: 0721-825.723.
Concep si redactez
lucrari de diploma si
referate la cele mai avan-
tajopase preturi. Relatii la
telefon: 0729-507.307!
PUBLICITATE
Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a
deschide primul post de televiziune online din
jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând
din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30
[i emute pe site-ul ziarului nostru www.pub-
lipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i
obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data
de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea
vedea [i auzi cele mai importante evenimente,
\nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi
relatate \n paginile singurului ziar din
Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului
Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De aseme-
nea, anun]urile de la persoane fizice sau
juridice, publicitatea, muzica de orice gen,
chiar [i manele, pentru c` noi promov`m
absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i
aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiz-
iune. Nu v` trebuie decât un calculator conec-
tat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v`
ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`,
ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiu-
nilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile
sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu
jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu
este supus regulilor CNA! Acest post nu
func]ioneaz` pe principiul selec]iei materi-
alelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe
principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n
momentul \n care ve]i deschide pagina de
internet, ve]i putea vedea o emisiune din
momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate
derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai
g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de
pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu
Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbol-
ic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`!
n Manager PROPRESS,
Alin BARBU
Prima televizune
online din Vâlcea!
PUBLICITATE 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2 0 0 9 15
n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], Vand vin de Dr`g`[ani, numai
\n stare perfect` de func]ionare.
Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 soiuri nobile, cali-
nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, tate excep]ional`,
suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect`
stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la vinul este curat.
telefon: 0765-222.592
nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent
Rela]ii la tel:
adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare.
Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 0720-932.082
SC GRIL IMPEX Vând auto TOYOTA
RAV 4 (SUV). An fabri-

SRL BUCUREªTI
ca]ie 2003, Cap. 1995
cm.p, motorizare pe
motorin`, Euro 3, Km.:
angajeaz` conduc`tori auto posesori de 160.000, ABS
permis de conducere categoria D [i atestat Aerbaguri, oglinzi elec-
pentru transport persoane [i ajutor de trice, far regrabil, Tax`
buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii prim` \nmatriculare
la autogara Gril din spatele Maternit`]ii 850. Pre] negociabil.
Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon: Tel: 0250-810.738,

0768-103.501
0723-033.072
Vând CITROEN
XSARA 2, an fab-
rica]ie 2004, cap.-
Vând mansarde din 1995 cm.p.,
motorizare Diesel,
BCA, strada Dacia, volan regrabil,
oglinzi electrice,
cartier 1 Mai Râmnicu senzori ploaie,
computer bord,
Vâlcea. Rela]ii la tel.: etc. Pre] negocia-
bil.
0751-898.584 Tel: 0723-033.072.
Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993,
instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD SC MATDAN
Player, închidere centralizatã, \n stare SERVICE SRL
perfect` de angajeaz` [oferi posesori de permis
func]ionare. de conducere categoria D [i atestat
pentru transport persoane.
Pre]: 3.500 euro, Rela]ii la telefon:
negociabil.
Rela]ii la telefon:
0762-460.106
0728-242.765
SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`,
import Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc).
V` putem acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri
avantajoase. Râmnicu Vâlcea, Strada Stolniceni, nr. 156.
Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.
C M Y K
16 18 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2009
Terenuri de Joacă pentru
copiii din Teiu şi Cremenari
Nimic nu e mai pretuit in viaţă decât
să faci ceva folositor pentru mai multţi şi
mai ales copiilor.Jocul e activitatea care
ocupă cel mai mult timp din viata copii-
lor si de aceea e necesar sa-i lăsăm pe
copii sa se joace să le asigurăm
climatul,si spaţiul potrivit pentru a se
dezvolta prin intermediul jocului.Terenul
de joacă din curtea şcolii este cel mai bun
spaţiu pentru joc mai ales că acestea sunt
supravegheate pentru a se evita accidente
nedorite. In comuna Galicea s-au amena-
jat astfel de terenuri cu dotările necesare
la şcolile: Galicea-centru,Valea Raului,
Cocoru, Bratia Vale, parcul Stadionului,
rămânând “nerezolvate” scolile Bratia
INVESTITII
Deal Teiu si Cremenari. Un proiect care
datează de mai mult timp iniţiat de
Comitetele de Parinţi de la Şcoala
Cremenari si Teiu în parteneriat cu orga-
nizaţia Wold Vision si Primăria Galicea e
pe cale să se realizeze in scurt timp.Au
fost comandate materialele necesare
(topogane,hinte,canapele)de catre parte-
nerii biroului zonal Wold Vision si pana
la sfarsitul lui septembrie a.c.Primaria
Galicea va amenaja terenurile de joacă şi
va monta aceste obiecte de joc in incinta
şcolii Cremenari si Teiu. Grabiţi-vă, copii
va aşteaptă cu nerabdare!
n Pr. Prof. Ion Tiţu
 C M Y K

OFERTA UNICA... 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2 0 0 9 17

Transport de persoane înSeCostineşti,
oferă şi cazare,
la vilă
camere dotate cu:
- baie proprie
- apă caldă non stop
- televizor

CURSE ZILNIC PRROENŢ /UnNoICa:p1t0e0

LA MARE ppeenrtsruoadnoeu!ă
Rezervări şi informaţii
la numerele de telefon:
0732 - 161. 525
0762 - 688.837

Plecări din
Drăgăşani, în
fiecare seară, de
la ora 19.30. Cel
mai mic preţ din
România!
CONFORT,
RAPIDITATE,
doar cu
SC MATDAN
SERVICE SRL!
18 18 SEPTEMBRIE- 15 OCTOMBRIE 2009 invatamant

8 şcoli pregătite de un...

nou început! In localitatea Galicea functioneaza opt scoli :
- Scoala Galicea I-IV
- Scoala Galicea V-VIII
- Scoala Teiu I-IV
- Scoala Valea Râului I-IV
- Scoala Cocoru I-IV
- Scoala Bratia Vale I-IV
- Scoala Bratia Deal I-VIII
- Scoala Cremenari I-IV
Datorită guvernării PNL 2004-2008 toate şcolile de pe raza
comunei Galicea au căpătat o nouă înfăţişare, si astăzi o spunem cu mândrie
că elevii noştri beneficiază de toate dotările necesare desfăşurării in cele mai
bune condiţii a activitaţii şcolare .Deschiderea anului şcolar 2009-2010 este
un moment important pentru noi toţi . Realizările profesionale se fac în primul
rând prin eforturile depuse de părinti si mai ales prin cele ale învăţătorilor si pro-
fesorilor care cu tact,cu rabdare,cu multe sacrificii,ne-au ajutat să deschidem
pas cu pas usile celor mai misterioase lumi. Parinţii sunt cei care ,te
ajută sa faci primii pasi in viataă iar dascălii sunt cei care te ajută
sa desluşeşti tainele cunoaşterii.Toate aceste momente vor con-
stitui amintiri emoţionante,cu un farmec aparte care nu se
pierde in “negura anilor”. Şcoala înseamnă a învaţa,a-ţi face
prieteni,a deprinde respectul pentru cei care te-au ajutat să-
ţi găseşti vocaţia,drumul in viaţă şi să fi om. Am putea
declara că învăţământul din Galicea are merite deosebite
pentru că de-a lungul timpului a dat societaţii oameni de
nădejde,oameni care au adus faima localităţii noastre.
Doresc, în încheiere, sa urez succes întregului corp profe-
soral,elevilor în noul an şcolar,sănătate si multe satisfacţii.
n Florea UDREA,viceprimarul comunei Galicea

14 SEPTEMBRIE 2009 – DEBUTUL ANULUI

SCOLAR 2009 – 2010
Eveniment important in viata comunitatilor locale , debutul anului scolar 2009 –
2010 aduce cateva schimbari in structura sistemului de educatie din Romania . Aspectele
politice si juridice noi vor influenta substantial viata acestor comunitati si activitatile
curente ale participantilor directi la actul educational (dascali si elevi) cat si a celor indirec-
ti (parinti , factori de decizie ai institutiilor publice locale ) . Trecand peste toate prob-
lemele cu care se confrunta comunitatea noastra , in special de ordin financiar si adminis-
trativ, conducerea administratiei locale a Comunei Galicea ( Primar , Viceprimar ,
Consiliul Local ) au depus eforturri sustinute ca sa asigure conditiile optime pentru bunul
mers al procesului de invatamant . S-au continuat investitiile in unitatile de invatamant si
in acest an , cu predilectie pentru amenajari noi , reparatii , dotari materiale , etc. . Efortul
depus de fiecare cetatean al localitatii , pentru dezvoltarea invatamantului scolar in comu-
nitatea noastra , contribuie in mod substantial la cresterea unor generatii de viitori special-
isti , oameni pregatiti si calificati in domenii cerute pe piata muncii si necesare in viitoarea
dezvoltare durabila a comunei noastre . Avam exemple concrete in care fii ai satelor noastre
s-au intors pe aceste meleaguri si sunt specialisti in diverse domenii ( dascali , juristi , func-
tionari , medici , ingineri , etc, ) , acestia dezvoltandu-si cariere profesionale in activitati
desfasurate in institutiile publice si societatile private din Comuna Galicea.
Bucuria reintoarcerii lor in locul de unde au plecat in viata si au descoperit
tainele unor activitati si experiente de viata noi , care apoi sunt puse in practi-
ca pentru bunastarea semenilor si concetatenilor sai , arata lumii calitatea si
valoarea superioara a scolii din Galicea - calitatati si valori izvorate din
sufletul si umanismul de care dau dovada dascalii acesteia . In calitate de
demnitari al comunei Galicea va adreseam tuturor dascalilor , copiilor si par-
intilor mesajul nostru de succes , sanatate si viata lunga , iar noul an scolar
care a inceput sa fie unul cu realizari si reusite pentru toti . Va asiguram in
continuare de tot sprijunul moral si material pentru ca Scoala din Galicea sa
aiba toate conditiile necesare pentru un proces de invatamant de calitate.
Ion NĂFLIU, Primarul comunei Galicea .
Florea UDREA, Viceprimarul comunei Galicea .
INVATAMANT
Sunt atâtea de
spus privind acest om
minunat,dascălul, in
sufletul căruia stă
ascuns întotdeauna un
copil. Meseria de das-
căl, atunci când este
făcută din vocaţie, se
asemănă cu oficierea
într-o catedrală a sufle-
telor. De aceea se cuvi-
ne să vorbim despre ea
pe şoptite, fiindcă lacă-
tul inimilor de copil nu
poate fi deschis prin
larma cuvântului, ci
doar cu ajutorul cuvân-
tului bine cumpănit
însoţit de binecuvânta-
rea iubirii. Copilul bate
mirat şi sfios la porţile
cunoaşterii, este foarte
important cine îi des-
“DASCĂLUL DE A ZI ÎN ŞCOAL A DE MÂINE”
chide. Dacă ne-am propune să
enumerăm câteva din
„calităţile”necesare dascălului, ar
trebui să reţinem câteva dintre ele:
- să aibă o temeinică pregătire de
specialitate;
- să ţină „cadenţa” cu progresul;
- să considere că pregătirea meto-
dologică este pentru el ca fizica
pentru inginer şi anatomia pentru
medic;
- să aibă „ vocaţie pedagogică”,
adică acele însuşiri morale şi de
caracter care-i înlesnesc comuni-
carea şi dialogul permanent cu
elevii;
- să aibă dragoste pentru copii: „
să iradiezi atâta căldură sufleteas-
că, încât să le topeşti inimile!” ;
- să manifeste, ca însuşiri „ tem-
peramentale”, bună dispoziţie şi
umor;
- să posede, ca „însuşiri intelec-
tuale” , capacitate de asimilare şi
sinteză;
- să aibă o bună memorie, ordine
şi claritate în gândire, atenţie dis-
tributivă şi spirit de observaţie.
De asemenea pentru a fi iubit de
copii, dascălul trebuie să posede
anumite calităţi didactice care
compun ceea ce se cheamă
„măiestrie pedagogică”:
- capacitatea de a expune clar şi
convingător ideile;
- uşurinţă în exprimare, limbaj
adecvat;
18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009
- plasticitatea vocabularului;
- intonaţie corectă şi dicţie plăcu-
tă;
- să aibă „ tactul pedagogic” nece-
sar, adică: simţul măsurii în toate,
talentul de a aprecia rapid şi
corect situaţia, priceperea de a
prevedea reacţiile şi de a anticipa
mintal rezultatul măsurilor luate.
Sigur, unele din aceste calităţi pot
fi native, după cum cele mai
multe pot fi căpătate prin muncă,
mult studiu, perseverenţă, la care
se adaugă mereu anii de experien-
ţă. Anumite trăsături caracteristi-
ce, care compun portretul dascălu-
lui zilelor noastre, le găsim întru-
chipate în personalitatea dascălilor
din trecutul culturii noastre.
Predând într-un fel sau altul
obiectul pe care şi l-au ales , ei au
început să mediteze, să fie preo-
cupaţi de modul de predare, de
problemele de didactica speciali-
tăţii. Pentru apostolatul de care
dădeau dovadă dascălii transilvă-
neni, Nicolae Iorga le-a creionat
un portret de neuitat, care se potri-
veşte tuturor dascălilor de vocaţie.
Istoricul îi vede pe aceştia ca pe
nişte intelectuali a căror preocupa-
re de căpetenie era „ să ştie carte”
. „Înaintea nimănui, spunea
savantul, nu se ridică mai respec-
tuos pălăria decât înaintea profe-
sorului care impune, în hăinuţa lui
ieftină, pentru ce este în comoara
19
minţii lui.”. Am enumerat doar
câteva calităţi ale dascălului de
azi.
Ce se va întâmpla cu dascălul de
azi în şcoala de mâne ?
Dorinţa dascălului de supunere
totală a elevului , va dispărea. De
primă importanţă va fi realizarea
unui climat de intimitate spirituală
prin care să se urmărească „ acor-
darea libertăţii şi spontaneităţii
elevului în gândire şi acţiune.” O
altă condiţie pentru asigurarea
succesului viitor este democratiza-
rea relaţiei învăţător – elev, elev –
învăţător. Si în acest caz vom fi
puşi în situaţia de a înlocui mode-
lul tradiţional al elevului cuminte,
aşezat în bancă, de cele mai multe
ori cu mâinile la spate, care ascul-
tă ceea ce i se spune şi răspunde
numai atunci când este întrebat.
Ce vom pune în locul său ?
Elevului secolului XXI trebuie să
i se creeze un nou mediu de învă-
ţare în care să aibă iniţiativă, să
participe direct la procesul de
învăţare prin valorificarea cunoş-
tinţelor existente, să lucreze inde-
pendent dar, mai cu seamă, să
deprindă abilitatea de a învăţa în
grup, împreună cu colegii săi, de
ase autoevalua şi de a-şi evalua
proprii colegi.
n prof. Laurenţia FLOROIU
2 0 18 SEPTEMBRIE- 15 OCTOMBRIE 2009 INVATAMANT

De ce este necesară abor-

darea “noilor educaţii”
INVATAMANT 18 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2009 21

Un nou început şi la
Şcoala Bratia-Deal
2 2 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009 ISTORIE...

d e a n i de la Naşte re a lu i
192 Mihail
Kogălniceanu năs-
Mihail Kogălniceanu ţiei paşoptiste. Era
urmaş al răzeşilor de pe Kogălnic.
cut 6 septembrie Asta nu l-a împiedicat în niciun fel
1817,Iaşi – să facă studii strălucite în Franţa
decedat 20 şi Germania. In 1839, redactea-
iunie 1891 ză ,,Foaea sătească a prinţipa-
Paris,a tului Moldovei,, publicaţie
fost un nevinovată cu efecte modes-
om poli- te, dar sigure. În mai 1840 a
tic,gaze- anunţat apariţia a 6 tomuri
tar şi din Letopiseţele Valahiei
scrii- şi Moldaviei şi în acelaşi
tor an a pregătit apariţia
unei publicaţii de docu-
mentaţie istorică, întitula-
tă ,,Arhiva românească,
care a apărut în anul
1841.
Kogălniceanu par-
ticipă ca deputat la
Dorohoi la adunarea ad-
hoc de la Iaşi unde este
chemat să se pronunţe
în privinţa Unirii.
Sfetnic al domnitoru-
lui Al.I.Cuza, minis-
tru, apoi prim-minis-
tru al Romaniei, în
perioada 1863 – 1865,
Kogălniceanu a avut
un rol hotărâtor în
adoptarea unor refor-
me cruciale. Ca minis-
tru de externe al ţării
în 1867 şi în perioada
1877-1878 Mihail
Kogălniceanu şi-a legat
numele de actul proclamă-
român. rii independenţei de stat a
,,N-aş schimba României...
săraca Moldovă nici pen- Mihail Kogălniceanu a fost
tru întâiul tron din lume,,afirmă la Lunevile, căsătorit cu Ecaterina Jora , văduva colone-
în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se lului Iorgu Scorţescu.
considera,pe bună dreptate ,, un adevărat fiu A fost înmormântat la Cimitirul
al secolului al XIX-lea ,,. A fost istoric,scrii- Eternitatea din Iaşi.
tor, ziarist , om politic, prim-ministru şi, mai Prim-ministru al României, în funcţie
târziu, ministru de externe.. A jucat un rol – l octombrie1863 – 26 ianuarie 1865
important în Revoluţia de la 1848 şi în lupta Ministru al Afacerilor Externe, în
pentru Unirea Principatelor Române. funcţie, în perioada 27 aprilie 1876 – 23 iulie
Personalitate fascinantă a epocii 1876 şi în perioada 3 aprilie 1877 – 24
moderne,spirit pasionat şi comprehensiv, noiembrie 1878
Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea n Maria Şiţoiu,
celor mai talentaţi reprezentanţi ai genera- Bibliotecar, biblioteca Galicea
AGRICULTURA... 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009
23

BUNĂSTAREA OMENIRII DEPINDE

DE BUNĂSTAREA ANIMALELOR
Creşterea animalelor de fermă are ca scop principal bunăstarea fermierilor şi a populaţiei, prin asigurarea de produse
animaliere de calitate superioară. Atingerea acestui deziderat devine tot mai dificilă în condiţiile creşterii demografice accele-
rate. Potrivit unor publicaţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, sporul anual al populaţiei este de 80 de mii de oameni. În anul
1950 pe glob existau aproximativ 2,5 miliarde de oameni,iar în prezent populaţia globului depăşeşte 6 miliarde,In anul 2010 ,
populaţia lumii va fi de cel puţin 6,5 miliarde,iar în anul 2015 de cel puţin 7,3 miliarde de locuitori. In decurs de câteva dece-
nii este posibilă dublarea populaţiei globului. În mod normal dublarea populaţiei presupune dublarea producţiei zootehnice. De
fapt, ar fi necesară mai mult decât o dublare a producţiei zootehnice, deoarece peste jumătate din populaţia lumii suferă din
cauza insuficienţei produselor alimentare de origine animală.. Dar creşterea producţiei zootehnice nu poate fi realizată pe
seama dublării numărului de animale, deoarece animalele sunt concurente cu omul în ce priveşte consumul de cereale.
Dublarea producţiei va trebui realizată mai ales prin creşterea productivităţii. Sporirea productivităţii presupune artificializarea
în şi mai mare măsură a condiţiilor de viaţă şi extinderea sistemelor intensivă de creştere,cu densităţi crescute pe unitatea de
suprafaţă construită, cu toate procesele de muncă mecanizate. Intr-o oarecare măsură, artificializarea condiţiilor de viaţă pentru
animale este impusă şi de necesitatea presantă de restrângere şi chiar de eliminare a sezonicităţii producţiei care este caracte-
ristică creşterii extensive a animalelor. Sporirea productivităţii şi asigurarea ritmicităţii producţiei bazate pe mecanizarea şi
automatizarea proceselor de muncă,reprezintă caracteristicile definitorii ale stadiului de industrializare a zootehniei,care a fost
deja atins în domeniul creşterii păsărilor şi a porcilior. Timp de mai mult de 3 decenii s-a crezut că industrializarea zootehniei
reprezintă singura cale de ajungere a necesarului de proteină de origine animală în condiţiile creşterii rapide a populaţiei glo-
bului. Dar, ulterior s-a constatat că sistemele intensive de creştere,de tip industrial,,sunt incompatibile cu sănătatea efectivelor
şi conduc la apariţia unei noi boli,numite genetic boli ale civilizaţiei animalelor. Din această categorie fac parte tehnopatiile,
care sunt cauzate de imperfecţiunile tehnologiilor de creştere şi de exploatare a animalelor, infecţiile căilor respiratorii şi diges-
tive, favorizate de stresul prelungit, afecţiunile podale favorizate de pardoselile necorespunzătoare,bolile provocate de micro-
climatul necorespunzător, mamitele favorizate de mulsul mecanic etc. O altă categorie de boli favorizate de sistemele intensive
de tip industrial, o reprezintă etopatiile. Acestea se manifestă prin tulburări de comportament) suptul nenutritiv, pica, coprofa-
gia, malofagia, caudofagia, canibalismul,ticul limbii etc.) ca urmare a unei privaţiuni de lungă durată,care modifică răspunsuri-
le faţă de stimulii externi. Înlocuirea parţială sau totală a muncii manuale,prin mijloace mecanice şi automatizarea unor tehno-
logii, a redus contactul omului cu fiecare animal în parte. În această situaţie,,pe de-o parte,animalele nu mai sunt supraveghea-
te zilnic şi pe de altă parte,îngrijitorii de animale pierd treptat cunoştinţele privind comportamentul fiecărei categorii de anima-
le pe fluxul tehnologic. Cu alte cuvinte tehnologiile moderne înterpun,între animale şi om diferite instalaţii şi dispozitive
mecanice,computere,care nu întodeauna ţin seama de nevoile şi de suferinţa animalelor. Unii fermieri cred că managementul
sănătăţii şi a producţiei animaliere pot fi asigurate fără a vedea zilnic toate animalele,urmărind doar cifrele privind
producţia,consumul de furaje,de apă,medicamente,vaccinuri etc. La astfel de efective stările morbide se descoperă cu întârzie-
re,după ce boala cuprinde un număr mare de animale. Sănătatea animalelor superioare presupune un anumit confort biologic
minimal,care să permită exprimarea integrală a vitalităţii inclusiv a comportamentului natural,adecvat schimbărilor intervenite
în mediul de viaţă. Industrializarea zootehniei,bazată pe densităţi mari de animale, forţaj alimentar, folosirea de biostimula-
tori,hormoni pentru sincronizarea fătărilor, tratamente antinfecţioase şi antiparazitare preventive, codotomie, debecaj etc.,afec-
tează profund calitatea produselor animaliere şi implicit sănătatea consumatorilor. În ţările europene ca expresie a neîncrederii
populaţiei în măsurile de siguranţă alimentară,urmare şi apariţiei de îmbolnăviri grave prin consum de produse de origine ani-
mală aspectoase, dar purtătoare de noxe (toxiinfecţii alimentare cu salmonele, infecţii cu virus gripal, cu E coli de tip
0157,îmbolnăviri mortale cu prioni care produc encefalopatii,cu trichinele etc.) şi a extinderii diferitelor forme de poluare a
mediului şi a alimentelor,s-a conturat un nou mod de creştere a animalelor,bazat pe tehnologii curate,nepoluante,fără antibioti-
ce,pesticide,hormoni şi alte substanţe indezirabile. Produsele obţinute de la astfel de animale sunt etichetate în mod distinct şi
se comercializează separat de produsele convenţionale, fiind numite produse biologice sau ecologice. Obţinerea acestor produ-
se poate fi realizată numai cu ajutorul unor tehnologii speciale de creştere,atât a animalelor cât şi a plantelor consumate de ani-
male. Se porneşte de la premiza că în cadrul lanţului trofic există o circulaţie a informaţiei, un mod de transmitere a calităţii,
care tinde să aibă efecte modelatoare. Astfel, indivizii purtători de calitate biologică, transmit această calitate şi consumatorilor
de produse cu o astfel de origine. Fiecare aliment de origine biologică,purtând această calitate, are valoare de regulator al cali-
tăţii unei anumite funcţii. După Papacostea (specialist român renumit în ecosistemele agrare), calitatea apare ca o undă de
sănătate,care străbate toate nivelurile structurale ale biosferei, reprezentate de sol,plantă, animal şi om. Ca o consecinţă, altera-
rea calităţii biologice a cel puţin unuia din nivelurile amintite se propagă tot ca undă, dar perturbatoare, care determină la înce-
put deficienţe funcţionale şi mai apoi alterări structurale,reprezentând la nivel uman diferite stadii ale maladiilor cronice.
Principala cauză a degradării calităţii biologice se realizează prin intervenţia umană necorespunzătoare,prin nerespectarea legi-
lor care stau la baza structurii şi funcţiei biosferei. Este incontestabil faptul că agricultura ecologică,care asigură produsele de
cea mai bună calitate biologică,nu poate reprezenta decât cel mult 15-25 % din producţia agricolă a unei ţări. Acest tip de
agricultură alternativă, va deservi o categorie restrânsă de populaţie, care dispune de susţinerea financiară adecvată. Pentru
asigurarea necesarului de proteină de origine animală la scara globală, în acord cu creşterea continuă a populaţiei mondiale,
este obligatorie recurgerea la agricultură de tip intensiv şi implicit la zootehnia de tip intensiv (nu neapărat de tip
industrial!),care sunt în măsură să asigure produse mai ieftine şi de calitate acceptabilă (în sensul de a fi lipsite de riscuri toxi-
ce şi infecţioase). Acest tip de agricultură, este ilustrat de conceptul numit agricultură durabilă,care presupune exploatarea
raţională a resurselor naturale care să garanteze o producţie satisfăcătoare sub aspect cantitativ şi calitativ. Trecerea de la zoo-
tehnia de tip industrial la zootehnia de tip intensiv,presupune o atitudine deschisă şi pozitivă faţă de tehnologiile
moderne,intensive, cu condiţia că acestea să fie adaptate la cerinţele fiziologice şi comportamentale ale fiecărei specii.
Asigurarea bunăstării animalelor de fermă,a confortului productiv, reprezintă cheia succesului, deoarece numai animalele în
condiţia de bunăstare deplină, sunt în măsură să exprime potenţialul biologic productiv al raselor de mare productivitate.
n Florian MONEA,
medic veterinar
C M Y K

24 18 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2 0 0 9 ATENŢIE!...

p e ntru ac o rdar ea
Condiţiile ţio nate
motor ine i su b ve n
- Suprafaţa
eligibilă este
de minim l
ha.
- Solicitantul
să facă dova-
da dreptului
de propri-
etate( propri-
etar arendaş,
concesionar
etc.)
- Pentru
obţinerea
sprijinului,
solicitanţii
întocmesc
cereri şi le
depun la
Primăria în a
cărei rază
Conform Ordinului nr.465 din teritorială se află terenul arabil pe
15.07.2009,privind modificarea şi care înfiinţează culturi,însoţită de
completarea anexei F la Ordinul următoarele documente: copie B.I.
Ministrului Agriculturii, Pădurilor sau C.I. pentru persoana fizice,copie
şi Dezvoltării rurale nr.850 din 2006, certificat înmatriculare pentru per-
pentru aprobarea Normelor soana juridice,adeverinţă eliberată
Metodologice privind modul de acor- de primărie conform înscrisurilor
dare a sprijinului financiar şi din Registru Agricol cu suprafaţa de
condiţiile de eligibilitate pentru sub- teren pe care o exploatează.
venţionarea costului motorinei uti- Pentru solicitarea sprijinului finan-
lizate pentru înfiinţarea culturilor de ciar,la depunerea cererii sunt vala-
toamnă,vă facem următoarele pre- bile documentele prevăzute în
cizări: Ordinul 29 din 2009,art.6 alin.1 lit. a
- perioada de depunere a cererilor la şi b., depuse odată cu solicitarea pen-
DADR este cuprinsă între l august şi tru înfiinţarea culturilor de primă-
30 octombrie includiv. vară, dacă nu au intervenit modi-
- Termenul limită de utilizare a adev- ficări ale suprafeţelor aflate în
erinţelor pentru achiziţionarea exploatare. Persoana care se ocupă
motorinei de la furnizori este 15 de primirea cererilor la PRIMARIA
noiembrie includiv. COMUNEI GALICEA este: ing.
agronom Constantin IACOB.
C M Y K
LITERATURA 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009 25

Sonete de după Shakespeare

Wanting me
no more...
It’s no eye drawn on my face that can cry!
Maybe they’ll admit it when I am gone:
It’s no spot of life in me that can die!
Nothin’ can last longer than what I’ve done!
I shall do just like they have done to me:
I’m goin’ to bury them one by one,
After that, I can just say ‘I’m sorry!’
And find the best way, for me, to move on.
This cannot make me better than they were,
But, be damn sure it can make me stronger!
You know, my folks don’t want me anymore...
Their hate for me makes me last longer!
I have learnt that what cannot make you laugh
Makes you able to hate more than enough.
Farther from home
In the end, all turns out to sustain me.
Trust me, it’s best to love me how I am!
Nothing’s able to change reality!
It’s true they found in me the one to blame
For so many things I couldn’t have done!
But, I’m so proud of myself. And it’s so true
I’ve threatened myself with my own gun!
I couldn’t pull the triger to joy you...
Speaking too much without sayin’ a lot
Means I’ve got so much to lose, I know.
But, I hope God shall give me this one shot:
Change life in music, or just let it go!
Raised by no mother makes me be so mean -
Fact that I’ve grown farther from home can be seen!...

Payment day
a g e r u l z i a rului
U, man
Alyn BARB
When my mind flies straight to the begining,
S
PRO Expre
I am admiring my honest soul:
He has been livin’ since all were dreaming;
Since the Hand Of God first fashioned them, all!
They said, in my whole life, I was nothing.
Maybe, if I die, they’ll begin to cry.
I’ll be watchin’ them and I’ll be laughing,
Making them pay for every single lie
They told this world about me every day!
So what if they cry, their tear’s a fake!
I cannot feel sorry for what I say -
Not now, not when they born me on a stake!
Life was meant to pass away
slow and nice -
It’s good! I’ve got sick
playing it at dice!...
2 6 18 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2009 STIATI CA?...

- Muzeul - Cea de-a

World saptea plane-
Trade ta a sistemu-
Center a lui nostru
lansat un solar (in
site care ordinea cres-
pune la canda a
dispozitie departarii
o colectie fata de
Soare) si,
de filme totodata, una
surprinse dintre cele
de martori mai miste-
prin care rioase - plan-
imag- eta Uranus -
inea11/09/ a fost obliga-
2001 sa se ta sa-si
intregeas- "divulge"
ca. O cam- cateva dintre
era de fil- secretele cu
mat din care s-a
Brooklyn inconjurat.
surprinde, Aceasta s-a petrecut in momentul unui spectaculos "rengez-
vous" pe care i l-a dat la 24 ianuarie 1986, sonda spatiala
din spatele unui gard, fumul care iese dintr-unul dintre turnurile americana "Voyager-2". Intalnirea s-a inscris printre princi-
gemene, in timp ce un avion il strapunge pe celalalt. Coli de palele evenimente ale anului spatial 1986. Timp de cateva ore,
hartie zboara prin aer, iar unele dintre ele ajung chiar in mana cat a evoluat in aproprierea acestei indepartate planete,
celui care tine camera. Voyager-2, a captat mai multe informatii decat se acumulasera
in intreaga perioada anterioara. Statia s-a apropiat la
- La 8 ianuarie 2009 81.500 km de Uranus. Niciodata un obiect fabri-
celebrul munte cat de om nu a fost atat de aproape de aceasta

?
Aconcagua a mai facut planeta, care prezinta, in principal, doua mari
o victima, argentinianul enigme:
Federico Campanini, - dimensiunile sale, de 64 de ori mai
poreclit "el Fede". El s- mari decat ale Pamantului;
a stins la numai 400m - absenta aparenta a campului magnet-
ic.
de varf avand alaturi pe Pana la evolutia sondei Voyager-2,
prietenii cu care incer- astronomii nu cunosteau prea multe despre
case ascenciunea. Va Uranus, in afara faptului ca planeta este invalui-
prezentam un video ta in straturi groase de nori si ca masoara ceva
inedit cu ultimele clipe mai mult de 51.500 km in diametru. Se mentioneaza
ale celebrului alpinist si faptul ca Uranus este cea de-a treia planeta gigant cercetata cu
ghid montan. ajutorul sondei automate Voyager-2. Pe intregul traseu stra-
Aconcagua în original batut de Voyager-2 au fost efectuate investigatii atat asupra
în spaniolă, Cerro planetelor Jupiter, Saturn si respectiv Uranus, cat si asupra
Aconcagua, se găseşte satelitilor naturali ai acestora, ceea ce multiplica rezultatele
în Argentina şi este cercetarilor. Daca la trecerea prin apropierea primelor doua
simultan cel mai înalt planete, statia a putut explora, de la distanta comparabila,
munte din ambele simultan, cativa sateliti, in cursul zborului pe langa Uranus,
situatia s-a schimbat. Traiectoria statiei a capatat o configu-
Americi, din emisfera ratie elipsoidala, permitand survolarea la distanta relativ mica
sudică, precum şi cel asupra satelitului Miranda, despre care se stia ca este cel mai
mai înalt munte din aproape de Uranus. Astronomii au fost uimiti, privind dis-
afara Asiei şi unul din punerea celor noua inele ale planetei, descoperind totodata un
Cele şapte vârfuri importante ale lumii, fiecare dintre ele fiind al zecelea inel situat la 50.000 km de centrul planetei, precum
cel mai înalt al continentului sau al sub-continentului din care si cateva semiinele. Un alt fapt remarcabil se refera la satelitii
face parte. planetei. Pana la zborul lui Voyager-2, erau cunoscuti cinci
sateliti ai lui Uranus, carora li s-au dat nume din piesele sciri-
- Leni Riefenstahl, o tanara torului clasic englez Shakespeare, precum si din poemele unor
regizoare in plina ascensi- scriitori contemporani: Oberon, Titania, Umbriel, Ariel si
une in acea perioada , a fost Miranda. Voyager-2, detecteaza alti zece sateliti, asa numiti
apreciata de Adolf Hitler şi "sateliti-pastori". La opt dintre acestia, orbitele se situeaza
intre orbita lui Miranda si inelul Epsilon, iar la ceilalti doi, la
ministrul propagandei lui distanta de 2.000 km de acelasi inel, de o parte si de alta a
Joseph Goebbles si propusa acestuia. Urmare cercetarilor, savantii americani, considera ca
Congresului pentru a realiza pe satelitul Miranda s-au produs procese geologice de
documentarele de propagan- suprafata mai complexe decat pe oricare alt corp ceresc. Pe
da pentru Partidul Nazist. imaginile receptionate se disting cratere, lanturi de munti cu
Triumph des Willens, docu- stanci inalte. Cel mai uimitor fapt este ca pe Miranda exista o
mentarul de prezentare a multitudine de zone cu portiuni striate, incretituri ale scoartei,
celui de-al saselea Congres urme evidente ale activitatii tectonice. Alte zone se infatiseaza
al Partidului Nazist , este acum parte din istorie, si este o ca "terenuri arate" avand forme circulare si primind denumiri
vizionare obligatorie pentru orice persoana interesata in semnificative: Hipodrom, Marele Circ; zone de campie sub
mijloacele contemporane de propaganda politica. forma de patrulater, denumite "Caprior" - considerate forme
unicat in ansamblul sistemului solar.
INTEGRAME... 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009
27
2 8 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009
B A N C U R I . . . B APRIMA
N CZIUDE RŞCOALĂ:
Un tip isi intreaba amicul:
- Stii cumva care este cel mai fiabil
I... Radio Erevan raspunde:
motor din lume?
Amicul curios intreaba:
- Care?
Iar tipul mandru, raspunde:
- Motorul de cautare Google!
- Mamico, nu pot sa dorm! Spune-
mi, te rog, o poveste!
- E trecut de 1 noaptea....
Las' ca vine taticul imediat si cand o
sa-l intreb unde a fost, o sa ne spuna
el o poveste...
- Draga, suntem casatoriti de peste 10
ani si am observat ca facem dragoste
numai cand ai tu nevoie de bani...
- Si ce, dupa tine, acest lucru nu se
intampla suficient de des?...
De ce sunt oltenii ingropati cu fundul
in sus?
.....ca sa ii pupe in cur aia care fac
bancuri pe seama lor...
- De ce are blonda un neuron în plus
faţă de găină?
- Ca să nu se cace în casă.
Bubulina, care era amanta sefului,
ramane peste program, sa si-o puna
cu el. Obosita si incercanata, ajunge
acasă pe la 3 noaptea.
- Unde-ai fost pana acum? întreabă
Bula furios.
- Am fost sa ma fut cu seful,
raspunde Bubulina plictisita.
- Ei, poftim! se supară Bula. Ce-o
întreb eu si ce-mi raspunde ea!
Sotia pleaca din localitate in interes
de serviciu. Sotul il scoala pe copilas
de dimineata, ii pregateste micul-
dejun, il ia de mana sa il duca la gra-
dinita.
La gradinita educatoarea ii spune ca
acest copil ii este necunoscut.
Il duce la o a doua gradinita, si la a
treia. Cand ies de la a patra gradinita,
copilul spune:
- "Taticule, inca o gradinita si astazi
chiar ca intarzii la scoala!"
La Radio Erevan, un ascultator intre-
aba:
- De ce costa divortul atit de mult?
Contradictiile comunismului:
Cu toate ca in comunism se munceste neeficient, treaba
merge foarte bine.
Cu toate ca treaba merge foarte bine, in magazine nu gasesti Că şi tata-i mândru tare, intelectual agrar,
nimic.
Cu toate ca in magazine nu gasesti nimic, omul are acasa tot Pe un post de profesor, cu probleme mai
ce vrea.
Cu toate ca omul are acasa tot ce vrea, el este nemultumit.
Cu toate ca omul este nemultumit, el totusi aplauda.
VOIE BUNA
- Pentru ca merita!
Pe vremea colectivizării, După luni de plictiseală, zile, nopţi canicu-
un ţăran s-a dus să-şi lare,
cosească grâul. A venit Printre halbe, mahmureală, pe la munte, pe
inginerul agronom şi i-a
spus: la mare,
- Măi, Ioane, mai pune Văd aiurea într-un ziar, vestea aia mai
încă o coasă, în sens nasoală
invers, şi o să meargă mai Desenată de tipar :MÂINE-I PRIMA ZI DE
repede. ŞCOALĂ!?
- Bine, dom? inginer, zice
ţăranul, şi montează încă Pe-o terasă, sub umbrele, cu fetiţe decoltate,
o coasă.
Într-adevăr, cositul a mers Arătând precum şi ele,-n anul trei de facul-
mult mai repede. tate,
- Măi, Ioane, mai trage C-am gândit de două ori, ambele la tata
după tine şi un plug, ca să doar,
ari şi pământul. Prezentându-mă în zori, să nu-l văd pe
Trage Ion şi plugul după dracu iar,
el vreo oră, după care
aruncă totul şi fuge.
- Unde fugi, Ioane? strigă Fiind în şcoală cunoscut şi cu ani buni de
inginerul. vechime,
- Eu am venit cu o coasă Într-a patra, c-au sărit toţi din clasa mea pe
simplă, şi mi-aţi pus încă mine,
o coasă. Mi-aţi spus să Însă cu mai mult respect, parcă şi un pic de
trag şi plugul după mine. teamă,
Poate-mi puneţi şi un feli- Lucru ce-l găsesc corect, nefiind de-aceeaşi
nar la coi, să lucrez şi-n
schimbul doi. seamă;
- Ce face o blonda cand Ce mai vâlvă! Ce pupici ! Eu, mai mare
nu are somn? printre ei,
- Scrie bancuri. Se mirau şi-a lor mămici ca de zmeul între
zmei,
Soţia se adresează cu Nu mai zic de-nvăţătoare ce m-au strâns cu
indignare către soţ:
- Iarăşi te-ai îmbătat! Ieri drag la piept
am fost cu adevărat feric- Şi de doamna directoare, c-am putut să mă
ită văzîndu-te treaz. deştept,
Sotul răspunde:
- Da, dar astăzi este rîndul Iar în clasă, prima oră, fără să mă sinchis-
meu să fiu fericit! esc,
Cu-o excepţie minoră, fui lăsat să şi
Sambata dimineata, Bula
sare vioi din pat si ii vorbesc,
spune Bubulinei: Chiar mai mult, mă ascultau, şi nu spun
- Azi e zi de mers la istorioare,
curve. Pedepsit n-am fost să stau, un minut doar,
- Cum adica? intreaba în picioare,
socata Bubulina.
- Uite asa! Eu ma duc s-o Şi apoi, ca niciodata, nimeni nu m-a luat de
calaresc pe Mimi de la 3,
iar tu te duci la mă-ta. prost,
Dup-atâta repetat ştiind toate pe de rost,
Mai cu seamă că a patra aşa mult ce mi-a
plăcut,
De cinci ani, tare ca piatra, altceva nu am
făcut;
Numai mama vise are, la liceu să fiu măcar
uşoare,
Nu cum am, ca-nvăţător, pe la clasele pri-
mare.
UTILE... 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009 29
Cică
Maxima Caricatura majoritatea suntem cu capul
lunii în nori! Nu-i bai, că unii sunt
Lunii cu tot trupul...

“Tata mi-a dat

o inima, dar
dumneata esti
cel care a
facut-o sa
bata!”
(BALZAC)
Citat celebru...
" Mai dulce e atun-
ci cand haina pe PROGNOZA METEOROLOGICÃ
amandoi i-ada-
PENTRU URMÃTOARELE
posteste si cand
povestea de iubire DOUĂ SĂPTĂMÂNI:
prin doua guri se
povesteste!”
(Asclepiades)
SFATUL
LUNII:
Iubirea, da,
doar ea
poate face un
paradis
dintr-o sal-
baticie si
schimba
miasmele-n
miresme!...
30 18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009 UTILE...

Reţetele lunii:
Strudel cu
pere si crema
Ingrediente:

1 pachet aluat de foietaj

(450gr),
4-5 pere,
5+3 linguri zahar,
50gr margarina,
1 plic zahar vanilinat,
1 plic praf de budinca de
vanilie
Preparare:

1. Foile se lasa la
dezghetat si cand sunt
inca foarte reci se aseaza culoare deschisa se adau- frumos. Chiar de la
pe masa si se taie fiecare ga perele si se lasa pe foc inceput asezati sub tava o
foaie in doua. Iar doua pana se resoarbe tot tigaita cu apa sa fie umed
dintre ele se taie sub siropul si caramelul se tot timpul in cuptor
forma de gratar. formeaza din nou. (creste foaia mai frumos).
2. Se prepara budinca Amestecati intre timp. Pofta buna!
dupa instructiunile de pe Lasati sa se raceasca. Mentiuni:
plic din praf de budinca, 5. Montati astfel : asezati
apa, zahar vanilinat si 3 in tava hartie de copt si Varianta care m-a inspi-
linguri de zahar. Se cele doua foi necrestate. rat avea budinca
raceste. Repartizati budinca pe preparata cu lapte iar
3. Se curata perele si se cele doua foi. Iar perele fructele erau capsuni
taie cuburi. asezati-le deasupra. proaspete asezate peste
4. Intr-un vas se Inchideti cu foile gratar. budinca.
caramelizeaza margarina Presati marginile ca sa
cu restul de zahar ramas nu iasa umplutura. Timp Preparare: 1 h
(5 linguri). Cand 6. Dati la cuptor (prein- Complexitate: redusa
caramelul are inca o calzit) pana se rumeneste
Horoscopul pentru perioada
18 SEPTEMBRIE-15 OCTOMBRIE 2009
Pentru Berbeci, se anunta
o luna plina de eveni-
mente importante si in
acelasi timp foarte solici-
tante. La serviciu, astep-
tarile sunt mari, seful
intarzie insa cu marirea de
salariu.
Cei nascuti in zodia
Leului vor fi prinsi in
multitudinea problemelor
casnice si administrative,
dar care se compenseaza
pe de alta parte cu echili-
brul si multumirea din
plan sentimental. O luna
propice relaxarii!
Stresul, problemele si
nemultumirile din ultima
perioada isi spun cuvan-
tul. Pentru Sagetatori este
indicat mai mult repaos,
contrar firii lor agitate cu
nevoia constanta de a se
afla in miscare.
Colectiv redactional
Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N
secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-
TOR CENTRU COMUNITAR
Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS
Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,
Taurii sunt nevoiti sa se
descurce singuri in situati-
ile mai putin placute ce se
prevad pentru luna in curs.
Nu este vorba de faptul ca
prietenii nu doresc sa ii
ajute, ci pur si simplu con-
junctura planetelor...
Pentru Fecioarele nascute
in prima decada a zodiei,
saptamana care urmeaza
va fi una linistita si indica-
ta reflectarii asupra sinelui
si a dorintelor personale.
Singurele neplaceri par sa
vina din domeniul finan-
ciar...
In aceasta saptamana
Capricornii sunt
favoritii zodiacului. La
serviciu lucrurile par a
se fi linistit, financiar
nu au de ce sa se ingri-
joreze. Urmeaza o
perioada buna!
31
Pentru Gemeni, care O luna mai buna decat cea
adora schimbarea, luna precedenta ii asteapta pe cei
ce urmeaza va fi una nascuti sub semnul Racului.
foarte benefica. Se Financiar, lucrurile par sa
intrevad unele schimbari se redreseze, iar la serviciu,
de plan in ultimul desi este posibil sa aiba fie
moment, atentie insa, niste probleme cu sefii, fie
trebuie amanata luarea niste probleme cu subal-
unor decizii de impor- ternii...
tanta maxima.
In luna care urmeaza, O luna ca oricare alta pen-
Balantele vor avea un tru nativii din Scorpion,
cuvant foarte important de cu oarece succese legate
spus in domeniul carierei. de aspectul financiar, dar
de care nu prea se vor
Este posibil sa primeasca putea bucura, caci datori-
o promovare, este de ile din urma trebuie sa fie
asemenea posibil sa obti- si ele achitate. In dragoste
na o marire de salariu. le merge bine!
Pe Varsatori ii asteapta In saptamana care
o saptamana plina de urmeaza, nativii din Pesti
grele incercari pe plan dau dovada de multa
sentimental. Orice ar intuitie si au un deosebit
face se pare ca nu este spirit de initiativa, mai
suficient pentru ca rela- ales in ceea ce priveste
tia sa functioneze. domeniul profesional.
Uneori mici compro- Vor fi apreciati in sfarsit
misuri sunt indicate... la justa lor valoare!
POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER
AGRONOM IACOB CON-
STANTIN
Invatamant: DIRECTOR
SCOALA I-VIII FLOROIU
LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO
ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
C M Y K

comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean