NJ

n0A
J
30
J-\ NJ? .!...JF
r 9fl'lf!J bWl!la PJ'IJ
:!:rr
!l9 8!J19f'l
COWJBFjlrQ)f! i'lJ-\DJ9
f,&; ];j':.0 J;;rr
(; J-\ o J.WJj\JJ;:-IIFlJJ
]D1l f 11L!J

-{lll
I
,
1
Decor4re4 cu
Fototapetul
poate}1 lipit
(asemenea
alt tapet)
direct pe un
peretefoarte
neted ori - mai
bine - pe un
panou de placaj
gros de 4 mm,
astfel nct, la
nevoie,
fi lesne mutat.
i n loc de lapet,
peretele poate fi
pictat direct
(gen
}olosindu-se
culori de
(tempera) la care
se adaug{l i 5%
aracetin. inainte
de a fi piclat,
peretele va fi
cu
vinarom (care
va servi drept
grund). Se
cu
pensule, care
vopseaua
pe un desen
in prealabil cu
creion moale.
EI
Eventual, pot fi
folosite

din folie de
acetofan.
.. VODA
M n important ele-
ment de decor interior
ntr-o este foto-
tapelul sau o rea-
direct pe perete,
Oricare dintre aceste
variante este recoman-
pentru o
mare de zi , Ii-
ving) , unde ocupe
majoritatea
unui perete. Poate fi ales
un tapet care
un peisaj preferat (marin,
montan, floral etc.) sau o
reproducere o
n fine,
poate fi preferat un tapet
(sau o pe perete)
care dea impresia de

ceea ce face ca
mai
Aspect ul estetic
este intotdeauna
deosebit.
1:""'\ UM iulie 2000
II
.,.
(II)
"Ioan vOleu
Cum era de scrisoarea tnrulw din Hurezu i-a determinat pe
cititori ne scrie. nu am gsrt nici o scrisoare din care nu
revolta de situatia de-a dreptul in care se gene-
ral ie, milioane de copii ce vor in Romnia mileniului trei. .Este
trist - incepe lunga-j domnul profesor Titei Alexandrescu din Salu
Mare - ultima de privind viitorul nsa fost
Domnia sa revine de cteva ori pe parcursul scrisorii la o in
cu vreo luni ntr-un ziar central de mare tiraj. Un sondaj mai mult
de 60 la dintre tinerii atlali in clase de liceu dorinja de
a \3ra. Este, un semnal de pentru noi Mai
pulin pentru cei care nici nu ar trebui mai somn la auzul unor
a,<;emenea Dar somnul acestora - se pare, de mai bine de un dece-
niu. intr-o adormire - se n continuare Nici un demni
tar al vreunui minister, nici un parlamentar nu irosi "prelioasele" clipe de
activitate pentru lucruri att de simple cum sunt accesul la

Cazultui Crinu Ion Crstea nu este singular. Sunt cei care doresc
se formeze ori se ntro meserie, exercite cu pasiune
dar societatea le respinge cu orice
Cititorul Adrian Grigore, absolvent de liceu cu profi lul din Slobozia,
ce ne dorinla sa de a ajunge un bun specialist n domeniul
ne pune intr-o adresndu-ne ntrebarea: "Ce
am de a imi este greu dar li doresc
din tot succesul!
Pol, n schimb, ceva mai domnului inginerVasite Nestor din
a scrisoare o reproduc n totalitate: .inainte de a-mi spune
despre o societate care nu nimic, dar chiar nimic tineretului, care
valorile, rog pe gazetarii ,
curajul: unde-i pe tinerii spe
pe unde ii putem ntlni , deoarece acolo unde ar trebui lie
locul!"
Domnule Nestor, curajul nu ne ct despre a pe unde sunt, nu
emitem chiar totul. Pe medicii i ntlnim
demonstriind pe pen!nJ cei gras de tot din banul public au uitat,
pur in buget. Pe i ntlnim fie pe la buticuri ,
ndeletnicindu-se cu lor (pe care, oricum, politicienii ni le
servesc de vreo zece ani de ne-au intoxicat), fie la cozi primirea aju-
torului de fie, demonstrnd in n
mai poate fi Iar pe foarte -
tineri ori mai vrstnici i ntlnim la interminabilele din fala ambasadelor
pentru a o de sperante.
ca un argument al de mai sus, voi reproduce scurte frag-
mente din scrisoarea de domnul Morar Vasile din Trgu " .. . am
46 de ani, .. . sunt absolvent al de din Cluj-Napoca, pro-
1979, am crescut cu revista TEHNIUM de prin anii '70, de pe
vremea cnd sti epuiza repede pe la de ziare nu
.prindeam" toate numerele. Anii au trecut dintr-un hobby, am viitoarea
mea profesie. Am lucrat timp de 14 ani la o ntreprindere, cndva de prestigiu,
ca tehnolog mai apoi ca al atelierului audio-casetofoane,
ampl ificatoare, la de calcul... anul 1990, o
zic eu, a ca dintr-o intreprindere de vrl se azi la un ade-
dezastru. Pe mai aproximativ 200 de oameni de
3000, cli erau inainte de 1990. O cu intreprinderea, sau poate mai repede,
de prin anul 1992, am .picat" eu, mai pe am avut o
ce m-a dus la pensionarea pe caz de gradul", asta pen-
tru am lucrurile ne de sub nu mai putem asigura salari-
ile la oameni... avut scrisoarea, vreau
de fapt. eu ani de ntrerupere caut
din nou cu curiozitate".
stimate domn, convins rndurile pe
care le n se vor a fi, n continuare, o pledoarie pentru
ncrederea in capacitatea romnilor, n acest popor, care a
dat lumii valori dintre cel.e mai apreciate, va drumul spre
bine prosperitate. - prin demersul nostru oferim tuturor celor
putem ndrepta acul busolei spre cea
TEHN/UM iulie 2000
DIN SUMAR
O
Amplificator
pentru banda FM 4
Capacimetru 6
Stabilizator de curent 9
limitator 16
Minicasetofonul 18
Incinte acustice 20
Tuburi electronice
de emi sie 22
Convertor radio 24
Electronica ABC 26
enciclopedie 27
10
Laminor la rece 10
Vehicul pentru
transport manual 11
14
la 30
de mobilier 34
de cartofi 35
[O
Imprimanta cu jet
de 12
Raliul
17
Energetica 28
n pe luna
AUGUST
Stabilizator de tensiune
Amplificator TV
Reglarea
a unei de
cu energie
Cositoare
Detector de semnal
FICATOARE
Tot mai frecvent in bogata
de la cititori este
de a fi prezen-
late amplificatoare de
antene pentru emisiunilor
radio TV din gamele
UHF
Venind in ntmpinarea acestor
chiar n acest
al revistei amplifica-
toare de cteva tipuri de
antene, urmnd ca pe viitor alte
materiale cu acest subiect
prezinte asemenea
Amplificator
pentru banda FM
. .. Ing. George MIHAI
(C;? cu modelul tehnic de a
<2::) programelor de televiziune este insta-
de la mare a emisiunilor
radio cu de (FM).
Ampli ficatorul prezent are particularitatea
poate fi acordat pe diverse din

4>4 3,2
/
1* '" D-t,'i.'t

+1 10;-

tl ti
, o 1

H
Gl G2
.r.l:.
J
"
"
n
"



00] o
3 Rl

......
o t
o
,


C5

11=+

f -4T
-t

II--
o
J
,.
Cablaj

'1.
II
Elementul amplificator este un tranzistor
MOS-FET cu din seria BF940,
BF966, care are zgomot propriu foarte mic,
de amplificare mare,

Amplificatorul are de intrare de
300 O se direct la dipolul nchis al
unei antene Vagi. amplificatorului se
face cu un cablu de 75 n
Amplificatorul are un de 30 dB.
Acordul circui tului de intrare se face cu
diode varicap de tip 88139 sau 8B109. La
acord, banda de trecere este de 2 MHz pe
ntreaga de emisie FM ntre
72 108 MHz.
Semnalul de la se primarului
bobinei L 1. n secundar sunt cuplate cele
diode varicap, care, n de tensiunea
pe ele, de rezo-
a circuitului.
Alimentarea amplificatorului se face prin
cablu de 75 n, la care se o tensiune
ntre 15 26 V.
Prin L3, tensiunea se stabiliza-
torului de tensiune 7BL12, care o ten-
siune de 12 V pentru polarizarea
tranzistorului, dar, de la intrarea stabilizatoru-
lui , tensiunea se diodelor varicap.
r
t
I
Alimentatorul are ca element stabilizator un
circuit integrat LM317, prin
potentiometrul de 2,5 kn, i se poate regla ten-
siunea de n limitele 15-26 V.
mare de tensiune impune folosirea
unui transformator care asigure
edresoare o tensiune de 24 V.
Redresarea se cu patru diode de
ip 1 N4001 sau cu o punte redresoare manc-
1 PM. Consumul total de curent nu
15-18 mA.
t
i
Bobina L 1 se pe o cu
diametrul de 6 mm cu miez de feri -
Carcasa este de tipul existent n blocurile
de intrare UUS de la radioreceptoare.
are 2,75 spire, iar SQcun-
darul 6,75 spire, ambele din de CuEm
0,5 mm.
Bobina L2 din drena tranzistorului se face pe
un tor de pentru UUS, pe care se
2 x 3 spire din CuEm $ 0,3 mm.
L3 din ramura de alimentare se face pe
un mic miez de cu diametrul de 3 mm, pe
care se spire CuEm 0,3 mm.
TEHNIUM iulie 2000
3
le
0104
LM 317
4x1N-4001
O
- 24V
C3
C4
'000"
10'
40V 25V
Asemenea carcase se pot de la aparate
scoase din uz sau gata
tip de de se mon-
n alimentator, la cuplarea tensiunii pe
cablul coaxial. Constructorul va regla acordul
circuitului de intrare din amplificator prin sim-
pla manevrare a de 2,5 kO.
n alimentator, de radio-
TEHN/UM iulie 2000
2
L2 R4
R1 47
220
oe
f-
e7
RF
-.
220 RF
.,
TV
21<5
c5

'"
O
40V
LM 317
R2
11<8
A
se un rezistaT de
47 O: , n serie cu cablul coaxial ce duce a
amplificator. Traiectul de cablu coaxial ce face
cuplajul cu televizorul are montat un condell-
sator cu valoarea de 220 pF. Aces:
condensater trecerea
de curent de la alimentare, dar permite tre-
cerea semnalului RF.
II
CAPAC.
pentru condensatoare
eleetrolltice
* Dr. ing. Andrei CIONTU
Nu este un secret la ora
condensatoarele electrolitice care se vnd n
sunt foarte scumpe. Radioamatorii
constructori pot recupera adesea, din
radioechipamentele dezmembrate, multe astfel
de condensatoare electrolitice. Problema care
se pune este acestea n timp
valoarea nominale nu
pierderile de De aceea,
nu este de
construirea unui capacimetru special pentru
condensatoarele electrolitice, care le
capacitatea cu o precizie ct mai
ne ajute, astfel, la sortarea IOl:
rol rincipiul de este
V
carea a conden-
satoarelor de'testat la Tr = et
unei tensiuni con-
tinue (Vomed). n figura 1 este
schema de princi-
piu a capacimetrului ,
trebuie i se mai adauge
schema alimentatoru!ui,
se un aparat inde-
pendent, alimentat de la relea.
Cu un CI de tip CDB400 se
un mu!tivibrator
care tensiunea
meandre (5ign-5in) din figura
2a, avnd Tr = cI care
pentru a comanda pe
pinul PJ circuitul integrat CI2
=PE555. Cnd nivelul tensiunii
Vi scade sub'0,33 V+ (V+ este
II
Tabel 1

UM
1
C,
"F
1 + 100
R kn 20
tensiunea de alimentare a CI -
PE555), intrarea n CI2 este
iar condensatorul Cx
se prin R11 (R12,
R13) la valoarea de 0,66
V+(fig. 2b) ntrun timp T La
atingerea acestei valori, CI2
Cx se
brusc. La al doilea impuls Vi,
procesele se reiau La
C12 tensiunea drept-
(fig. 2c) va avea va-
loarea medie:
Vomed,::Vol
Tr
n
(1 )
Vo = V+ - 2 VSE tensiunea
de OUT la C12.
Cum V+ = 12 V VBE =
=0,7V,
Va = 122 0.7 = 10.6 V.
T = 1,1 RCx durata
impulsului (2)
Alegem Tmax .= 0,22 s
(RCx) max= 0,2 s.
Tr = perioada de repetare a
impulsurilor.
Evident, trebuie ca Tmax
< Tr.
Alegem Tr .=::. 2 Tmax =
= 0,4664 s.
(Valoarea se va regla la ope-
de cal ibrare cu aju-
torul lui R4.)
Pentru a
ntre 1 1 000 jlF, vom folosi
trei game, comutnd rezistorii
de R11 , R12, R13
trimer).
2 3
10 + 100 100 + 1000
2 0.2
Formul a (1) se mai scrie:
Vomed = Va 1,1 RCx (3)
Tr
n cadrul game, ten-
siunea Vomed vari-
ntre limite,
anume:
Vomedmin='06
,
,'20,(J3,CJ'6
,
0,4664
=0,5V
TEHNfUM iulie 2000
.11
25K
><0.1
.'2
21<5
"
.,3
O,5K
-_._.- ._._._.-
1

C,
1.
O,JJV +
Ve
,,0
I
I
S
7
4
ALO
PS
ae.,
BE55SN
V.
Vo
PJ
I
I
5
3
2
.3
C1

V:+12V
H f-::-. -+--*l--l
470F DZ5V1
14
,-.-.---.-.--.-.--.- --------l
I
i
I
I
3
C2
8
i M _
9
10
I 21<5
I CDB400 .
I I
L.. .. J:.--.-.-.-----.- .-.-.--.'----. ...l
O,66V +
----+---- --+----
I
\A:rned inax = 10 Vaned mUl = 5 V
Deci voltmetrul de ce de la
va avea scala de 5 V.
Cum Vomed liniar cu
Cx, se va alege un instrument
magnetoelectric cu scala
Scala va fi n
pF (1 + 10 pF) va fi
cu ordine de
(X 10 X 100).
o VO
V 2V
SE
VO med
Ve :sot
V
TEHNIUM iulie 2000
I
I
I
I
I
I
I n cazul n care capacimetrul
este conceput ca o la
aometru, trebuie
scala de lucru de 5 V (sau 6) a
aparatului (comutat ca voit-
metru de ce) n ).lF.
n figurile 3a 3b se prezin-
la scara 1 : 1 schema de
cablaj (pe substrat simplu pla-
cat) modul de echipare cu
componente. Placa
este dinspre piese.
B
I
I
=
"O
o ; O o ftl o o-jj-o
"O;W[JO O
"O
. "
-
-
-
Cx
+
O,, 10
.

conductori cu
Fig. 4 si crocOdil
D
n figura 4 se un aspect
constructiv posibil, C?ar9 are pe
panou numai
radi o normale 6), un comu-
tator cu 3 x 1 un
microampermetru (de exem-
plu, de 1 00 Instrumentul
are Ri = 7,4
k.o , 1 deci valoarea
R2 pentru a-I trans-
forma in voltmetru de 5 V
din
_--"S_---;; = 1 00 ' 10,6,
R2 +7,4'10
3
'
R2 = 42,6 kO
semireglabil
deSOkO)
Cum microampermetrul este
folosit ntr-o de volt-
metru de ce cu scala de 5 V,
se
orice n
de instrumentul de
aflat la O
LED pe panou
ar indica faptul "microfarad-
metrul" nost ru este ga1a de
lucru.
+
12V
conductor; de
alimentare
TEHNIUM Iulie 2000
Stabilizator de curent

o n figura 1 se schema
unui stabilizator de curent sim-
plu eficace, realizat cu compo-
nente discrete (T1, 03, T2). EI poate
fi pentru acumula-
toarelor mici cu CdNi sau ZnAg.
U1
1
.. Tony E. KARUNDY
Tranzistorul regulatar T1 preia
de tensiune produse
de lui Us (cu gradul de
al acumulatorului),
astfel tensiunea la bornele
rezistorului R1 (100 sau 20 Q)
510n

VI
I 20' 250mA
T1
,
I
ElO

8D238 R1 100'
I
1!
\L-
,,[]
50H'!:
"
2 I 03
SOmA
O
N
oii
2x1N4002

100c,F
40V 1
LED

K
50mA 250mA '
STABILIZATOR DE CURENT
+
TEHNIUM iulie 2000
DZ5V6
T2
Bom
(' R2
I

buc ..
radio
I
K
(ca curen-
tul care trece prin el).
tensiunea la bor-
nele lui R1 este:
U
z
3 . UBEZ = 5.6 . 0,7 =
4.9 V = el
-
'U,
--,
A
"
I
C

U
M
-
U
r J 82
-
l
-1
A
T
O
R
Curentul prin R1 este: I ::. 50
mA sau I ::. 250 mA (in
de pozitia comutatorului K) el
este, practic, curentul prin
(de a acumu-
lalorului), deoarece 162 este
neglijabil (se va alege T2 cu Il
mare). Ca dioda LED fie
prin ea trebuie asigu-
trecerea unui curent de 10
mA. Cnd curentul Is (deci 1)
scade ca urmare a
acumulatorului, curentul pri n
LED scade iluminarea aces-
tuia va fi mai Tensiunea
U1 = 20-28 V o tensiune
Us = '4 V (Rs = 280 Il)
la
Pentru schema din figura 1 nu
o de cablaj care
este simplu de proiectat exe
cutat de fiecare radioama-
tor constructor. n figura 2 su-
numai cum poate
boxa in care se poate plasa
montajul, inclusiv transforma-
torul pe tole E10. Pentru
care sunt necesare con-
ductoare (culori: negru
cu banane radio la un
cap cu crocodili la
EI
I
I
LAMINOR la rece
o
o
o o
b
n figura 1
un model simplu de laminer
de mici dimensiuni, fixat pe o
cu ajutorul
fasona, la rece, piese din
un anumit profil.
desen, construi la minorul cu ajutorul celor
zece tipuri de piese care apar n desen. Practic, falia
de este prin capul de formare
tuit din piesele (1) (2), asamblate cu (3)
(4), cu ajutorul piesei (5) al cablului (6) impletit din
srme de prin jgheabul (7), de troliul
nat manual , compus din piesele (8), (9) manivela
(10). Profilul pieselor laminate astfel depinde, natural,
forma capului laminorului.
In figurile 2a 2b modele cu cap
de profil U V.
DISPOZITIV
pentru

tablA
-.n se n detaliu
construirea unui dispozitiv
simplu eficient de
(deformat plastic
de sau din materi-
al plastic rigid. Piesele compo-
nente, metalice toate, sunt
prezentate n desene.
Dimensiunile lor le stabili
singuri, n de
pieselor pe care le prelu-
cra. Unealta o
fixa, fie definitiv, pe bancul de
lucru din atelier, fie pe un
suport mobil din

TEHNIUM iulie 2000
VEHICUL pantftl
transport manual
un
model de
care poate fi mpins
ori tras cu mna,
folositor pentru a
transporta cu
moderat diferite
obiecte grele sau volu-
minoase: mobilier,
butoaie (legate de
gri/ajul plaiformei),
lemne deloc sau pen-
tru
coceni de porumb sau
tulpini de floarea
soarelui, snopi etc.
W este din
tipuri de piese, iden-
tificate cu cifrele
toare n cele desene de
sus (vedere de dea-
supra).
Materialefe necesare sunt:
de lungi de
1 850 mm pentru prghlile (6) ;
cte alte piese de scan
pentru suportul platformei
(3) suportul (4) al rolilor ;
rigle de pentru grila-
jul platformei (1); de
cauciuc (7) recuperate de la o

sau de la un de copil;
le (5 8) ; axul rOlllar
(9) colierele meta iee
respective.
Prelucrare montare.
Dimensional; toate
piesele lemnoase potrivit
formelor cote lor indicate n
desene. apoi asam-
blarea, desenele cu
detalii. E recomandabil ca
imbinarea pieselor lemnoase
s-o cu ajutorul unor
(nu cUie), ca
reziste mal bine la
mecanice.
TEHNIUM iulie 2000
Dat fiind modul de uti-
lizare, nu e .....
vopsirea stratul de
vopsea s-ar distruge repede
pe unele rezultnd apoi
un aspect
L
880
8
1850
Imprimanta cu jet de cemeall (II)
Proiectarea unui sistem de deplasare a
.. Dr. In!!. Iosif
Ing. Valeriu Dan MINCIU
7
. 4., p rincipali ai cilindrice cu
1 2, ale angrenaJutui pentru transmiterea
de la motorul pas cu pas la transmi sia
cu f ir
Pe de criterii constructive de gabaril, comparativ
cu la modelele similare, s-au adoptat n
prealabil:
- numerele de ale 1 2
zi
- dintre axele dinjate 1 2
81 ,2 o: 16,51mm].
acestor parametrii permite calculul raportului
de transmitere il,2 al modulului ml ,2, rezultnd valorile:
il,2 = z2/z1 =' 48/24 = 2; m1,2 = 2al.21[21 (1 + il ,2)] '"
216,5/[24 (1 + 2)1'" 0,458 '" 0,5/mm].
De subliniat a lui ml,2.
Parametrii caracteristici principali ai elementelor
necesari s-au stabilit pe baza cen-
tralizate n tabelul 5,44, pag. 112 ... 114 din [3] conform
problemelor rezolvate n [4]. Ca urmare au datele
n tabelul 1.
In ce dimensiunile cilindrice cu
cu profilul flancurilor n acestea
s-au determinat orientativ date in tabelul
5.65, pag. 114, completate cu figura 5.i81 , e, (fig. 9), pag.
143, din l3] ,prezentate n tabelul 2 pentru modulul ml,2.
Referitor la precizia acestor dinjate s-a tinut seama de
tabelul 5.45, pag. 115, din [3] ,adoptandu-se treapta de pre-
cizie 7, care randamentul angrenaJelor.
5. Paramet rii nominali al motorului de pas
cu pas
Cunoscndu-se raportul de transmitere il ,2 liIi n3 =::
n2, ntruct tamburul 3 roata 2 sunt pe
arbore (vezi fig. 6), se poate calcula
nI a arborelui motor, care este cu cea a rotii
1, nI . Se .
ni '" nI '" il ,2n2 :: 2 288,11 = 576,22 [roVrnin].
Cu privire la pulerea a maiorului pas cu pas,
prin analogie cu cazurile cunoscute din
sltua.tu slrn!lare,la Pn = PI = 3 [W1 de para-
metri i nommali se frecventa fn '" 50 [Hz).
6. Puteri le disponibile la diferite ni vele
Valorile acestor puteri, n raport de necesitate, sunt:
- !a arborele II, pe care sunt montate roata
2 tamburul 3, avnd trei spire ale ele-
mentului de tractiune,
PII '" 11aPI '" 0,983 '" 2,94 [W],
unde 11a '" 0,98 randamentul angrenajului;
- la arborele /II, pe care este roia 4.
la
(Urmare din numArullr9Cuf)
l
1
2
Pili = I")lr PII = 0,952,94 = 2,793 [W],
unde T)tr :: 0,95 randamentul transmisiei
mecanice cu fir;
- la arborele IV, cu roia 5 pe aceasta, fiind identic
cu arborele III,
PIV = PUI", 2,793 [W] .
7. Momentele de torsiune la nivelul arborilor
Acestea au valorile:
- la arborele 1:
Mini = 9549,3 PIini", 9549,33/576,22 "" 49, 717 [Nmm] ,
ni ... n1;
- I arborele II:
Mtnll = 9549,3 Pll/nl! '" 9549,32,94/288,1 1 '" 97,445
[Nmm] , n1\ . n2 ... n3;
- la arborele 11/:
MlnUI = 9549,3 PlU/nUI = 9549,32,793/327,40 "" 81,464
[Nmml , n\ll .. n4",n5;
8. Componentele de angrena re aferente
angrenajului '-2
Fortele-tangen)iale Ftl Ft2, respectiv radiale Fr1 Fr2
(fig. 10) - se cu cunoscule,obtinndu-se:
Ftl =2 Mtn,lIdw1 = 249,717/12 "" 8,826 [NJ;
Frl '" Ft1(lw '" 8,826 tg200"" 3,016 {N);
Ft2 =2 Mln,UJdw2 = 297,445/24 '" 8,120 [NJ;
Fr2 '" FI2(lw '" 8,120 tg200"" 2,955 (N].
9. Cal cul ul de al danturil angrenajului 1-2
Acest calcul nu se impune, avndu-se n vedere, pe de o
parte, valorile mult reduse ale componentelor de
angrena re, iar, pe de parte, cu
a dispozitivului periferic.
(Continuare n viilor)
TEHNIUM iulie 2000
,
,
.II'M'!tl'4SH"t"14j'lj'
'"
Tabelul 1. Parametrii caracteristici principali ai elementelor dintate strict necesari ,
Dlametrele [mm] Modulul t


Roata dintre axe

de de de de divizare
m1,2 a1,2 h
cap picior de rostogolire
[mm] [mm]
[mmj
da df
d _ dw
1 z1 = 24
,.
11 12
s-a pus
0,5 16,5
problema
1
2
,2 48 26 23 2. profilurilor
dmlilor
Tabelul 2 . Dimensiunile de ale i cilindrice
I
. [mm]


dO db b Ib
0,5

8 3 10
I
,b,
, ca butucu' , S',


CRONICA
" .&
""" 1 tlll!;;l
Organizat de IBM Romnia, Cisco Systems SYSCO, elementele ce compun de afaceri
seminarul "Empovering the Next Generalion of e-busi- distribuitori , furnizori) prin intermediul intranetului,
ness" propus prezinte extranelului sau web-ului". Aeferindu-se la etapele pe
prin care serviciile bazate pe Internet i pot care le parcurge o n drumul spre e-business,
ajuta dezvolte afaceril e. dela IBM, Cisco vorbitorul a precizat: valoare pentru business
SYSCO au oferit ample despre cele mai indi- apare cnd se intranetul, extranetul sau Web
eate pentru derularea afacerilor, despre cele site-ul cu sistemele de business existente, realizndu-se
mai recente de servi re ori eChipamente de o cu furnizorii.
dar despre cele ma bune de securitate. Marea Schimbare este o companie de succes in e-
s-a precizat dintre IBM Global Service business o modificare n medi ul de afaceri
Cisco va oferi o de servicii, drept o oportunitate, nu o provocare" -. Concret, s-a
care de e-busi- precizat cele patru etape in e-business
ness lucru n ale Drept argumente in sunt: transformarea proceselor proprii de business,
acest sens _sunt opiniile a Irei dintre celor construirea de noi exploatarea unui mediu
companii: nl n de la modelul tradilional de afaceri scalabil valorificarea
e-business, au nevoie de coor- ilor. Nu exist o ordine sau o ierarhie, e-busi-
donare din partea furnizorilor de tehnologie" (Dr. James nessuri de succes intrnd in acest sistem la momente
Vanderslice). "Internetul tuturor afa- diferite.
cerilor credem dintre Cisco IBM Dintre de prezentate de dl Mihai
valoarea pentru Tudor am
comuni, migreze noul model de busi- Decizia de Network Solutions Inc {primul loc in
ness bazat pe Internet (Selby Wellman). "Construirea lume in furnizarea de servicii de localizare pe Internet. cu
unei puternice constituie elementul-cheie pentru peste 10 milioane de nume in registrul de afaceri) de a
pe strategiile de e-business" utiliza servere IBM RS 6000 S80 pentru serverele de
(S,?m Palmisano). nume rool A de servere de nume .com,
In expunerea sa, domnul Mihai Tudor, director de .net .org .
n cadrul IBM Romnia, a de mai bine Linux va fi utilizat pe serverele de intreprindere S/390.
de doi ani se de e-business, care este un con- Este cea mai IBM de strategia de
cepl simplu: "0 e-business este o organiza- a introduce acest sistem de operare ffentru ntregul
lie care sistemele vitale n mod direct la portofoliu de servicii e-business Ioan VOI CU).
TEHNIUM iulie 2000
\.--
- simplu de construit _
are de a fi n :-__ .:;\,,\,\0
pnza, de unui vnt
moderat, iar n lipsa acestuia una sau
vs/e. Att vela ct vslele sunt folos ite
pentru crmirea .

CJ F
.1 1.
28
II
TEHNIUM iulie 2000
cum n figura de ansamblu, ambar-
are fundul plat, pe care este o cu
de numai 250 mm, ceea ce-i permite plutirea
pe ape adncL Barca este de jurm-
prejur cu un bru de frnghie (auxiliar, la care puteti
folositor celor care noate.
poate fi cu succes pentru pes-
cuit.
Materiale necesare: placaj gros de 7 mm pentru
fundul de brad sau stejar cu dimen-
siunile de 25 x 75 x 1 200 pentru de
brad de 40 mm pentru vertical al
catargului; de brad de 20 mm pen-
tru borduri late raii) pentru cele stinghii
interioare de o de stinghie de brad
de 50 x 60 x 700 mm pentru grinda de la prova
de brad de 20-25 mm pentru bor
dura care frnghia; o din lemn de stejar
sau brad, de 1 200 mm, cu profil circular, avnd
diametrul de 40 mm, pentru catarg; vergele de
lemn (sau din material plastic) pentru fixarea
laturi lor lungi ale velei , de 1 200, respectiv 1 280 mm;
placaj gros de 57 mm pentru vslelor;
cu profil circular, cu diametrul de 40 mm, de
1 200 mm, pentru fiecare de
de 1-2 mm, de 400 mm de 60
mm, pentru fixarea de lernn al catargului;
de de 1 mm pentru consolidarea
chilei la fundul cte patru cu
cu diametrul de 20-25 mm, pentru fiecare
5 m frnghie de rufe; pentru (de
pentru lemn; bitum
vopsea pentru lemn; de bumbac
(de pentru cusuI tivurile velei.
Prelucrare montare. Cu creionul, profil urile
tuturor pieselor din material lemnos ale (scn-
durile vor fi date la rindea) , respectnd cu exactitate
formele dimensiunile pe care le n desenele
cu detalii de Apoi cu fi
muchiile cu hrtie
cu cele patru vasle. piesele
metalice.
Cand totul la pe naval",
montajul pri n asamblarea ramei borduri lor
pe care apoi fundul din placaj . Toate
piesele lemnoase le monta numai cu ajutorul
lor pentru lemn, la distanta de 80
100 mm unul de altul. ct mai rezistent
delemn al catargului pe scndura respec-
cu ajutorul unui colier de care intro-
pe cea din
spatele ei, la locurile indicate n desene.
frnghia cu ajutorul al unor
cum n detaliul din stnga figurii 1. ce
toate aceste au fost terminate, montati scn-
dura chilei cu multe pe sub
fundul cu coliere de (ndoite n de
L), fixate tot cu (ca n figura-detaliu,
dreapta-jos). apoi bine tot fundul
borduri le ei laterale (cam la
scndurii) cu bitum fierbinte dat cu o bidinea sau o
mai mare folosire, pensula se
bine cu petrol lampant, apoi cu un detergent).
TEHNIUM iulie 2000
9

in de sus al catargului (cu burghiul) un
orificiu prin care introduce frnghia de fixare a
velei (ca n figura 2, detaliul din dreapta-sus).
catargul prin ncastrare in
din (lung de 140 mm). Pe cele laturi lungi
ale pnzei (cu cte un tiv, in
care tijele rigide de lemn sau din
material plastic ori aluminiu. Vopsiti partea de sus a
borduri lor tot interiorul ei cu un strat dublu de
vopsea de ulei. in una sau vasle.
Cu aceasta, poate fi la

li un fan ion distinctiv (n-
tr-un al velei sau plasat pe o vergea la
pupa-bordul din spate) scrie, un
nume pe cele borduri laterale. De asemenea, ii
monta o sau laruri ,
lumini de etc. alimentate de la baterii electrice.
EI

1
1
LIMITATOR
n imita rea valorii maxime a
LS semnalelor de JF
aparilia supramodulaliei
implicit, a "splatter"-elor ce de-
att de mult traficul
radio n benzile aglomerate.
Vocea produce sem-
nale nesimetrice, de aceea
este limitarea sepa-
a semnalelor pozitive sau
negative.
Prin U1, semnalele sunt
amplificate la cea 5 Vvv. Cu U2
se un filtru tip
cu doi poli, avnd o
cu neuniformi-
tate de 1 dB, filtru ce reduce
armonicele mai mari de 3 kHz.
Caracteristica de a
acestui filtru este in
figura 2, iar efectul n
figura 3. lui U1 se
..
".
lOC ",v H
J
+
lNPUT
.1d..I!!... ,.
'"
" '" ..
,,.
"
220k
"
'"
Co'" _

""rTTm
i ." f-t+ltI
J
"'f-++ftI

"" t-HftI
unui divizor de tensiune
(R10-R12). se
un nivel mai mare, se va
na una din Rl1
sau R12.
Alimentat cu 12 V, montajul
. cea 30 mA.
Verificarea se face
asigurndu-se, dintr-un gene-
rator de ton cu de 1
,
POSITl<;(
ClIP
'"
..
.-.JV'M'
.-"'AI'v--i"
" ..

Cl iP LtYEl
l'
"
(> VI (V$)
C V{CI:2)
,
" ."
... ,
""'"
\
kHz, un semnal de 100 mV. Se
R4 R13,
semnalele de
pe un asciloscop.
1/
DST
... Pagina. de
Ing. Vasile
RiO aOk
r
__ -t-jO'JTI'UT
,00 ... 2GO mV
R1Z 10. RII 11)1<
/
\
.\)
"
0.8"'. 1.2 "'.
I.e",o
"".
TEHN/UM iulie 2000
,

/ Raliul '
\' lor l.--f
f-
... Selectie prezentare
FIzician Petru CIONTU
r brevet: 114106 din 199
Int. CI6 :B60C 5/12
Inventator: MARCU
EUGENIU

n brevet se descrie o de autovehicul
de aer, cu n n cazul producerii

-
g
....
......
-

i5
:z:
1&1
i5
:>
ICI:.
=
S
:lE
J!
ICI:

....
......
1&1
unor evenimente rutiere cauzate de explozia anvelopei.
Roata cuprinde o (1), de aer, pre-
cu incinte pneumatice (a, b), separate de un
perete median (e) care ntre discuri metalice
(2) ce janta (A) se prin strngerea
acestora cu (3) ce sunt introduse in ori-
ficii (g) practicate la periferia peretelui median (e). Peretele
median (e) este cu cuIe de inflexlune (d)
cu ori/ jcii II} in care este cte o (6) cu
orificiu calibrat h) prin care cele incinte pneumatice
(a b) Intre ele n vederea presiunii
aerului. In cazul exploziei uneia dintra incintala pneumatice
(a sau b), se produce deprasurizarea a incintei
intacte, prin el iminarea aerului spre incinta
oferind timpul necesar avariei opri rii autovehicu-
,


a:i!:.
lului n vederea nlocuirii Umflarea anvelopei (1) se
face introducnd aerul sub presiune print r-o
in peretele median (c), avnd rami-
ce n Incintele pneumatice (a b).
se la un ampl ificator de de putere, destinat ampli -
n putere a semnalalor generate de un aparat de redare audio (1) de l ip mag
netofon, compact disc etc. in vederea unui semnal de fidelitat e, ampli -
ficatorul este cu o relea de reaclie (21, 23) relativ
avnd n un preamplificalor (2) de de utilizat ca ge-

nerator de curent cu panta de cu care se

un bloc amplificator de putere (3) . Acesta face o Inversare de are o relea de
(22, 24) relativ este formal dintr-un bloc amplifi-
r brevet: 115394 din 2000 calor de tensiune (3a) constituit din mal multe etaje de amplificare de A, avnd
In!. CI6 :H03F 1/32,' ca ultim elaj un amplilicator prellnal , dintrun l inal amplilicator de curent (3b) de
AB, ale distorsiuni sunt eli minate cu ajutorul unor (25, Z6) de
H03F 1/34 Amplificalorul de mai are in un amplificator ope-
Inventator: CS1KOS IOSIF (4) pentru la pe (care dintr-un difuzor (5) de
a unei tensiuni continue de decalaj (oflset) de foarte valoare.
z, 2 4 3. 36 z, !i
ii
,
\
f
\
m::
,
i
!
I
r- -- -
I
I r----,
CII I
I R.I.. I
r-
- ,
-
I I
CII
I I
, ,
+ I
'--- - '

I
',1
L _ __
------'
I
r - J?,- l
!il ii
---tJ
I ,

!!I
ii
'"
\
,
I
I
I ,
I
!:! e:
\
c
f
,
.. CII
,
I
i ...
,-
,
,
,
\
, \
CII_
z,
z,
z. 3
z,
TEHN/UM iulie 2000
Il




"

PLAY
HEAD
Reh{):
j lj
Printre minicasetofoanele pentru care ni s-au solicitat schemele se aparatul
RQ-P30, produs al firmei "Panasonic".
RQ-P30
Elementul electronic principal din acest minicaselofon este ci rcuitul integrat BA3528Fp,
care toate (amplificator preamplificator audio plus controlul
maiorului de antrenare a benzii magnetice).
Publicnd schema de principiu dispunerea pieselor pe cablaj , citi-
tori lor interesati in utilizarea ca n repararea acestui aparat.
e20 1l41Qf
f

R>S
52-1 3
,
, I
CI5
1
1\-470- OI" ,
JI
O
_...L' YR1-1 RSI ti' Cg O __
R3
56K
OVO.4'" 2 : :: .
,CS R1 S r"'::'-C:"'!:"-' t;l(\} _________ _
(3 RI 8

:;c




K4V-41 390 ::::::11 NI200P 91.5
O
C1 K4V47
- .L

K4V 1 R" 1'182 P ISIii
t.. R 1 1( ce
-:-- C 16 VRl -2 K OVO.41 2
U;: 1,,"'1 '1< " ,') Vte p,
C 10 ' r )
1116 l'iH'l'lO
3 2' leI( 1 BA352srp
52'2 - PRE/!'OWEIi AMP ... MOTOR DRIVER
I
O., FI.I1


.t
';:;;J
li cu
K4V220
HI20DP
Jif-
z
BATTERY
CI2 ... "
un - 3Jt2
1 . SI I
IJVI
R93.91( RIO 41K T g<..o>
VRZ "ti
1 J.
1
!6
; r
)
3
.LI J2
DC IN JRCK
1
g I I I
'\
J
)
J2
DC IN

, ,
1 1
rl-<> : I
LLJJJ
,
i
;
..1-
3ATTERy
I
+
UM-J'2
r
,
te:
CII

1
RIO

S2 HEADPHONES
VOLUME
TA PE SELECTOR JACK '

-_.
0-11--
C20
Il.
3
PLAY
BAC K
._.


RED
B;. .. ACK
Iiof. Ne
I
F>... N<l.
RESISTORS
Rl . 2 EROS2TJ391
R3.' ERDS2TJS63
RS.$ EROS2TJ103
EPOS2TJI53
!R9 ERDS2TJ392
1" 10
EROS2TJ473
1'"
RflSA3gJI'I60tH

EROS2T J1A8T

EROS2TJ102 .
Ri5. !" EROS2TJ1&:J
TEHN/UM iulie 2000
MOTOR
SI
MOTOR
SWITCH
Ne
i
f'Na No
CAPAOTOR
::;;.2 EC8T1H5II1KS5
C3.'.7 ECAOGK470
EC8T1C822MSS
'"
ECEAIHKR41
elc.lI ECEAOCiK221
C
EC8TH!122NR5
17.18.
'"
'"

C1S.16,ZO
ECSilt'4.11KB5
I
f-
I
INCINTELOR ACUSTIC
(V)
.. Ing. Aurellan MATEESCU
(Urmare din numArul trecut)
Cu materialul prezentat n aceste pagini ncheiem
un prim ciclu de articole avndu-I ca autor pe ing
A urelian Mateescu, considernd au/ost abor-
. date principalele aspecte privind
_ incintele acustice.
In numerele viitoare vom prezenta alte materiale,
semnate de colaboratori, pe de
tot mai /atg interes.
opiniile cititorilor privind utilitatea mate-
rialelor prezentate la rubrica AUDIO,
precum descrierea practice
pe care le-au
+
In
- (li
-
o
... r

'\ '\
- "-- ,
-
Inci nte nchise cu mai multe
woofere
Utilizarea a sau mai multe
woofere in cadrul incinte
poate conferi o serie de avantaje. In
mod curent se folosesc trei configu
de standard, push-pu!l
compus (compound).
1. st andard pre-
supune utilizarea a sau mai
multe woofere identice, montate fn
ct mai aproape
unul de In cazul fn care se
woofere. se
cum
frecvenla de a
ansamblului va fi ca a unui
singur difuzor;
Qrs va avea valoare ca
pentru un singur difuzor;
Vas va avea valoare
de cazul unui singur difuzor;
ansamblului este
n cazul legarii fn para-
le n cazul in serie;
(Continuare fn pag. 23)
]

-10

:6
-
-
push-puU modul de conectare in paralel in serie
...

-
+
-
1 a, b

c( ) (

+-
...
rI
1- ,l.(
-
'r\
- "\.
I
c
a b c
-
(compound) conectarea a wooferelar
TEHNIUM iulie 2000
., , r
Alocarea
Cutlal MHz
Video Sunet
MEMORATOR


Band I 2 47-54 48.2 53.7
3 54-61 55,26 60,75 I n:n! IE""'2'O'O'OJ

61-68 62,25 67,75
Repartitra
Cteva calcule matematice (1)
canalelor de
televiziune pe Band III 5 174-181 175,25 180,75
Scriere eXprilllare
benzi; valorile
6 181 - 188 182,25 187.75
7 188-195 189.26 194,75 Nu electronist practician care in 20 de cifre chiar un calcul cu
de 8 195-202 196,25 201,75
timpul unor nu nevoie de creionul poate conduce la erori sub-
imagine
9 202-209 203.25 208,75
unele calcule matematice mai mult sau stan!iale. Ca aceste
10 209-216 210,25 215,75
sunet. Ecartul de 11 21&--223 217,26 222.75 mai complicate. Toate fenomenele numere, la R:uterile lui 10. Aici
pe
12 223-230 224,26 229.75 din n special din au o 10 = 10; 10
2
= 10 x 10= 100;
benzj este
Band IV 2' 470-478 471.25 476.75 o verificare 10 = 1 000 etc. sau puterea
22 471>-486 479,25 484,75
prin calcule matematice. in vorbirea cte zerouri cifrei 1. Reamintim
torul: Banda I : 23 486-494 487,25 492,75
se folosesc uneori expresii care 100 = 1 nu zero.
41-68 MHz;
24 494-502 495,25 500,75
'"
502-510 503,25 508,75
nu exactitatea de care avem Pentru R = 10 M n scriem 10 10
6

Banda II : 87.5- 26 510-616 611,25 516,76 nevoie formele lingvistice reco- "zece ori zece la a
100 MHz; Banda
27 518-526 519,25 . 524,75
mandate acceptate. ohmi sau 3 kn = 3 . 10 n.
III: 174-230
28 526-534 527.25 532,75
A. Semnele conventionale exprimare, alunci
29 534-542 535,26 540,75
MHz; Banda IV :
30 542-550 543,25 548,75
n primul rnd trebuie avem n calculele cu de devin
31 550-558 551,25 556,75 vedere n n general se folo mai
470606 MHz; 32 558-566 559,25 564,75
sese foarte multe semne Apelnd la memorie, ne amintim
Banda V : 606
33 566-574 567,26 572,75
860 MHz.
34 574-582 575,25 580,75

care sau fraze o valoare 0,3 se mai scrie
35 582-590 583.25 588,75 exprimate de vorbitor. De exemplu: V2 3/10 sau 310' . Deci , puterea
36 590-598 691 .25 596,75
se poate V indice 2" sau V virgulei n
37 59!H'106 599.25 604.75
doi" sau .tensiunea doi". 1
2
se poate Astfel 2 310-
3
= 0,023; 340-
Band V 38 606-61' 607.25 612,75
exprima prin "' sau I cu I
10.
2
= 3,40
39 614-622 615.25 620.75
sau I la puterea a doua. R1 > R2 = R1 Dar cu puterile lui 10 putem face
40 622-530 623,25 628,75
41 630-638 631,25 636.75
este mai mare ca R2 exemplele sunt de la un mic
.2 63S-646 639,25 644,75 numeroase. Ele ct de necesare 2 . 10
4
X 5 . 102 = 2 x 5 . 10
4
+ =
43 646-554 647,25 652.75
sunt semnele expri = 25 . 10
6
sau
44 654-002 655,26 660,75
marea lor fiind 7 105 x310
2
=7x3 105-2=21 .103
45 662-670 663,25 666,75
46 670-678 671,25 676,75 B. Puterile lui 10 Astfel, calculele se fac prin adunarea
47 678-686 679,25 684,75 Constanta de timp sau a unui puterilor.
48 686-694 687,25 692,75
oscilator RC este de formula t = 0,7 Calculnd acum constanta ,au
4. 694-702 695.25 700,75
50 702-710 703,25 708,75
RC, cu valoarea n secunde R se perioada unui circuit RC, reamintim
5'
710---718 711,25 716,75 n n C n farazi. Cum n prac expresiile de puterile lui 10
52 718-726 719,25 724,75
nu se cu piese ce au 1 F, se lor:
53 726-734 727,25 732.75
la sub cum sunt micro giga = G =10
9
5'
734-742 735,26 740.75
55 742-750 743,25 748,75
faradul, nanofaradul sau picofaradul. mega= M = 10
6
56 750-758 751,25 756,75 dorim constanta kilo = k = 10
3
57 758-766 759,26 764,75
de timp la A= 10 C = 120pF tre- mi ii = m = 10-
3
58 766-774 767,25 712,75
micro = )1 = 10-6
59 774-782 775.25 780,75
buie scriem t = 0,7 x 10000000 x
60 782-790 783,25. 788.75 0,000 000 000 012. Este greu de imagi nano = n '" 10.
9
68 852-860 853,26 858,75 nat vom calculatoare ce pot pico = P = 10.
12

4
(Continuare n viitor) 1 I

Tuburi electronice de emisie
v, (V) ".mJI'iOft.
appllrotion 1,!A)
f
'. ' .. '.
W.
(MH.) (kV)
")
(",..1) ,W)
'.
W.
(kV)
'W)
P1;05/25 12.6 C
"'"
0'
'"
.,
"
,.,
"
R . .,. P'/w<C
0' C al, mod.
""
0' m
" "
O,
"

PE06/.0E lH C ,cle8/ . ro O.,
,.,
'" "
M
"
R.r-. p<!w.r 0.65 C a&, mod
.,
O., 160') ...
.,
" "
pon.ode Bm""'. O.,
""
23()') 100')
0'
"
PE06/.0N
,.,
1'0. lunh d.t. $ee PE06f<40E
U

"
For furlhe. data Jee PE06/40E
U

PElflOa 12.6 elol.i',
.,
W
'" '" '"
'0
"
R,r-. pow", U C aa. mod ro O.,
""
iZ'
"
'0
"
pento:>dc B mod.
,.,
'"
268') J9<I")
' .0
"
un" V, (Vj OperAt;"" e,,,,dl''''., 1
<lppll""aon IIIA)
-_ ..
--'r---'- v.-- j' ;, --' .-
,,,','''"
(MH:I (kV) (V) (mA ) 'W)

IkY) ' W)
---",- .----
_ .. .. _._---
-
-----
QBl/lSO
"
C ,ol<g'.
"
W
""
,.,
275 HI
'"' R.F. beam
,
CUib mild.
"
'.6
"" '"
'"
'.6
"
JXIWO' pen\ode "'fi m<>d,
" '"
2'X1') ./90') ,.,
'" ----
QDJi lOO
R,F.
lelrodc
----- -
QBJjJ(l{l
R.F. power
'.I'od.
QBJ;'JOIlG'"
Q83.5,7S0
R,F.
'elrooe
--- -
----

C
'" "
,.,
C 220 U
Cal!, m"d. >O 2.'
C ag, mod. nu
"
Ilmoo.l. (.75
---- --- ----
C telev.
'"
l."
.,
C "ll. mod .
"" "
Ilmoo. 2.5
Motal-!I,ell gW'1 ba""
F", ru.lhe< da'" oe<
J4.J
C 'dc1!'.
C ' !l, mud.
a mud.
"
"
.,
M
"
- _ .. , .. , .,--'._- - -
'" '" "" '" 2511
'"
IlO U
""
U, 210 2.5
""
.,
"
,.,
>ro nu') 175')
" ---
""
,,,
""
'"
""
'00
'"

216')
] 12
nI

m 3.0
'00
,.,
145' )
"
1000 4.0
5111 3.2
1240') 4.Q
"
"
"
"
" - --
125
"
12.\
- - --- - --- ---
QB3.$()'!OCA Oinot ba.e
Fn, fu,'''''r QB3.SiHO
--
,
,
BOUC""MCUM'
Mu. dimtnslo.,
diom. Img.h
o'
, ,
. ,
'-"""""10'"
dimm,i",,,
di;;;" .-
o'
",0<>
"-n,
"
v

'\'. 4Q
.-'
-,:L...6
, ,
Tuburi electronice de emisie
,
>.
I
c::::
a:
I
)=\.
r:::r
p
't:::1
a b
(Urmare din pag. 20)
- sensibilitatea ansamblului
cu + 3 dB pentru conectarea in paralel
scade cu - 3dB pentru conectarea n
serie de un Singur difuzor;
- excursia membranelor va f j
la de cazul unui
singur difuzor.
Uti lizarea a patru woofere n con-
serie-paralel aduce o
a cu + 6 dB.
2. push-puJl
apare atunci
cnd woofere sunt montate n
spate In spate sau
n conform figurii 3, iar din
punct de vedere electriC sunt conec-
tate n Avantajul acestei
2 i 6 810
TEHNJUM iulie 2000
c
ncinte nchise
este dai de anularea dls-
lorsiuni!or nelineare de ordin impar.
Cele la stan-
dard sunt valabile n cazul confi-
in push-pull. acest
t ip de se poate utili za nu
numai n incinte nchise, ci in cele
bassreflex sau cu radiator pasiv.
3. (com-
pound) nu esle de fiind
in ani! '50 de Olson.
Sistemul acesta mai este denumi t
izobaric (presiune are
cteva avantaje majore de al te
de difuzoare:
- Qts este ca in cazul unui
singur di fuzor;
- de fs este
20
20
Nomograma Lorenz
J:J...
1::::::(
I
L
CJ 't:::(
d e
cu a unul singur di fuzor;
- Vas volumul asociat al incintei,
Vb, vor fi din valoarea
a unui singur di fuzor;
- la conectarea n paralel, Impe-
dan)a esle din
unUi di fuzor;
- sensi bilitatea perechii compuse
este cu a unui singur difuzor
cu 4 dB impedantei
de 4 ohmi, dar scade cu 3 dB din
cauza masei membranei).
Avantajul major al acestei configu-
ratii este oferit de reducerea la
taie a volumului incintei, astfel
devine Ideal pentru de
subwoofere.
r=
I
I
1
,
I
Convertor radio
(UUS) CCIR-GIRT
.. Ing. PeIre PREDOIU
Y07-045 G5
Montajul prezentat n figura l
programelor radio UUS din banda CCIR (88-
108 MHz) cu ajutorul unui radioreceptor con-
struit n standardul GIRT (66-73 MHz),
ca acestuia din i se
constructive,
deci putndu-se n continuare
programele GIRT
n ultimul timp au multe posturi de radio
(unele private) n banda CCIR,
cu programe interesante. Posesorii de aparate
n standardul GIRT pot aceste
programe cu convertorul conceput ca
un bloc separat care se
la receptorul existent.
Principi ul de se
pe conversia semnalului
CCIR p:e o din
banda OIAT, de exemplu 66 MHz
sau n
de localitate.
Schema de principiu se compune
din etale: un ampli ficator de
cu tranzistorul T1 =
BF2QO un de
autooscllant cu tranzis-
torul T2 = BF506.
Circuitul de Intrare, realizat cu
bobinele L 1 L2 cuplate inductiv,
este de acordat pe
mijlocul benzii (98 MHz) . Bobina L2
se in interiorul bob inel de
L 1.
Pentru acord n s-a folosit
un condensator variabil dublu MA-
MF de din
care se folosesc MF. Se
poate folosi un variabi l romnesc
cu dielectrlc solid, dar gabari!ul
este mai mare.
Pentru a asigura factorul de
acoperire al benzjj de intrare (y =
1,227), n serie cu variabil ul s-a
montal condensatorul ceramic C5
de 22 pF.
Evitarea se face
prin R5 de 47 Q , mon
in colectorul lui BF200.
Sunt de a asigu
ra la o
de 66 MHz: frecven a oscilatorulu
ntre 22 42 MHz saI.
ntre 154 174 MHz. Varianta G
doua mai mi ci ,
dar, fiind foarte mare.
este coreclia deviatiei de
aceea s-a lolosi
l
prima varianta.
Oscllalorul esle de tip Hartley Cl
anodul comun. In circuitul L5, C1C
se Intermedi
de 66 MHz. Bobina L6 asi
o de 75 n , estE
inductiv cu L5 r
R6 300K
L 1 L2
C1
1040p
C2
82p
R1
1K
R2
'K7
T1 e7
BF200 R5 2,2p
c-r=J-j---1
C5
22p
R'
47{l
L3
I
I
, i
L ._ .. _ _ ._ ._ ._...l
8K7
C9
6,8p
L4
C8
5-25
R7 47 CI.
T2
BF506
ClO
5-20
C11
H
10,
L5
R8
270 fi
9V
K
o
-
R'
TEHNIUM iulie 200
,
interiorul acesteia. Datele COnstruc-
tive ale boblnelor sunt prezentate in
labei. Cu ajutorul comulalorulul K,
montat pe cutia conver.torului, se
antena baston fie pe con
vertor, fie direct pe aparat.
Montajul se pe un cir-
cuit imprimat montat intr-o culie din
sau de 0f5
mm grosime, cum se n
figura 2. Converlorul se pe
caseta aparatului astfel ca butonul
de acora tie accesibi l. Racordul
cu receptorul se face cu conduc-
loare flexibi le.
Converlorul a fost experimentat
pe un receptor de lip "Selena"
satisfaclie. Pentru rscep-
loare care au minusul la
schema unele
Pentru reglare punere la punct se
folosesc un generator FIF, un
frecvenlmetru un voltmetru elec-
tronic. Cum cel mai amatori nu
aceste aparate, reglarea se
face pe posturile locale.
o
'"
'e< -r-
A" C6 \ r
CJ > ""' I I C8
\,:::::>0-\0=..-1
C1..... , I

1.\m T1
\ c L3
b I I b
IA C7 -
I
25 20 20
-=9", --
'n"8
""\ '1
K
'uiei\
I l6
11
25
Bobine convertor (UUS) CCIR-OIRT
Bobina CuEm 0 0Dom
(mm) (mm)
l1 1,0 5,0
l2 0,45 2,0
l3 1,0 5,0
l 4 0,26 -
l5 1,0 8,0
L6 1,0 5,0
ProIectarei
inclntllor Icuatici
(Urmare din pag. 23)
Se vor avea n vedere
detalii constructive:
- incinta se ca o
utiliznd valoarea Qts a unui
woofer Vas/2;
- tunelul n care se difu-
zoarele poate fi sau Cilindric, din
lemn saucarton tare, n multe straturi
lipite ntre ele;
- pe peretele tunelului se pune un strat
subtire de material fonoabsorbant, n
rest tunelul este gol
- atenQe ca membrana difuzorului
nu atinga magnetul difuzorului din
sa:
- tunelul se va cu
Incinte nchise cu filtru
Acest tip de este o
care are montat un filtru acustic
serie n fata difuzorului, reprezentat de o
cu un rezonator
Helmholtz. Nici acest tip de nu
este nou datnd din 1934 (Andre
d'Altof!), dezvoltat ulterior de mai multi
cercetatori, lui Ahmad Bose
fii nd destul de cunoscute (sistemul
Acoustimass constnd din doi
un subwoofer).
mai multe variante constructive
TEHNIUM iulie 2000
I Nr. spire Inductanla

D (diametrul
carcasei - mm)

6,0 0,13 -
10,0 0,093 -
9,0 0,22 -
16,0 1,45 6,0
9,0 0,437 -
3,0 0,054
-
ale acestui tip de
a. varianta cu un singur difuzor;
b. difuzoare n push-pull;
c. push-pull compound;
d. varianta cu
e. n push-
puiI.
b volumul
necesar ambelor difuzoare. Camera
a variantelor cu
este In vol um cu suma volume lor
celor difuzoare. In b,
c d
l
difuzoarele sunt defazate indife-
rent sunt legate n sene sau in
paralel.
Incinte nchise aperiodice. Acestea
o varianta a incintelor inchise
care folosesc un dispozitiv numit
Variovent, produs n special de Scan
Speak Dynaudio. Dispozitivul se mon-
ntr-o deschidere cu diametrul de
100 mm un sandwich din fibre
de cu grosimea de 1 {2,54 mm)
care se opune trecerii aerulUi.
Comportarea sa este cu
umpferea incintei 100% cu material
fonoabsorbant de mare densitate,
ambele tehnici avnd ca rezultat
aparent volumului incinteL
UtiHzarea Varioventului este pe
spatele incintei se taie o gaur In care
se dispozitivul: unul pentru
incinte cu volum de la 50 de litri,
pentru volume de la 80 delitn
trei pentru volume de peste 80 de litri.
Nomograma Lorenz. poate



la spira 4,5
cu miez magnetlc,
la spira 4
Sp. ir'?
priza la splra 4,5

o sau anacro-
diversele diagrame intocmite de
firmelor constructoare au va-
loarea for, I?utnd oferi utile
ntr-un timp foarte scurt. Spre exemplifi-
care, diagrama (nomogra-
ma) cu cteva zeci de am n
de finnei lorenz, la
care se au n vedere difuzoare cu
diametrul activ cuprins ntre 45 mm
300 mm, notat pe pri ma parte a abscisei
cu 2a (cm). Deasupra absdsei se
dreptele corespunzatoare volumului in
cintei inchise, exprimat in dm
3
(sau li tri).
Cea de-a doua parte a absclsei este
de de a
ansamblului difuzor +

fo' (Hz), iar deasupra se afla
curbele ce de rezo-
fo a difuzorului n
avem diametrul difuzorului, sa
de fo ne propunem un
volum al incintei, se o
diametrului la
cu dreapta
volumului propus. linia din
punctul de va ntlni curba
frecvenlei de rezo
a difuzorului. Verticala n acel
punct va ntlni abscisa in punctul ce va
reprezenta de a
ansamblului. Se poate proceda invers.
pare nomograma
rapid utile calcule labo-
rioase cu o precizie
pentru calcule preliminare.
Eli1
la unele montaje pe care dorim le COI'l-
strlim pnmm ndicalia ca valoarea curentu-
lui de colector fie, de exerf1)lu, de 1 mA.
EVIdent, cel care a experimentat montajul a
utilizat un tranZIStor. tranzistorul
de care dspunem are alti parametri, vor tre-
bui !AculO unele retu{luri la valorile rens-
taarelor de polarizare. Pentru aceasta, in
montaj. in locul reZl storului Rl , de 68 kn se
monteaza P, de 100 kO, lfi
reZistor de 5 1<0, ca in figura 5.
Determmarea punctului de
se face astfel. se voltmetrul la
bornele rezistorului de emitor (1 kfl) se
butonul potentiometrului P
cnd instrumentul 1 V. Se
apoi polentiometrul din
punctul X cu un ohmmetru, se
mtre X Y, deci poten)iometrul plus rezis-
torul de 5 k!l . Se apoi intre
:nmusul bateriei baza un rezistor care
cele elemente utilizate la
reQ'aj . . cele rezistoare
conectate la AI A2
(figu0le 28, 2.b din trecut), au
mennea de a lixa a polaritate.
i ntre emitar, tensiunea
este tie 0,15 + 0,25 V (Ia tranzistoarele cu
gennaniu) 0,5 + 0,7 V (la tranzistoarele
cu siliciu).
Dlvizorul rezisllv din
toarele SI1ua)ii:
reZlstorul Al este pus 1n scurt-
CirCUit, tranZIstorul se (se dis-
truge prin curentului
de colector), iar rezistorul A1 esle
intrerupt, baza nu mai este
tl&nZlslOrul se
Lipsa rezlstorului A2 produce
curentului de colector tranzis-
lorului, iar nu se
la timp, tranzistorul se poate defec-
ta. Cnd R2 este n scurtcircuit, deci baza
este la tranzistorul se
etajul nu
tranzistorul RE RC in
stare avnd conectat instrumen-
tul ca in figura 2a, putem face
<?!i nd Rl este ntrerupI sau R2 n
scurtcircuit , valoarea tensiunii
e.ste ze.ro; R2 este intrerupt sau AI
mult valoarea, tensiunea
are valori mult mai mari dect
norma,le, la tensi-
unII baterlel sau ctuar mai mult
ac
cazuri in care trebuie
un aparat care are mai multe etaje.
decurg succesiv din etaj
in etaj, determinndu-se astle. regimul de
lucru al tranzistoarelor.
Montajul din figura b un ampli-
ficator de construit cu
un semnal la
mtrare pnn condensatorul Ci in difuzor
nu se aude nimic, detenninm
cauza La prima
tl?are, instrumentul pe rezistorul
din emitorul tranzistorului 11 confonn
indicate anterior, presupunem am
ajuns la concluzia acest etaj este n
stare de funclionare.
deci. verificarea etajului
tor. ConectAm aici , mai inMii, instrumentul
pe rezistorul RE2. instrumentul
l? este foarte probabil ca etajul
fie In r8f!lm normal de func\iOnare, li atunci
vom Ci
Ce, poSIbilitatea ca unul dintre ele
fie defect.
ar fi ca pe rezislOru! AE2
nu fie tensiune. instrumentul pe
colectorul 12. Upsa tensiunii
pe colector ori primarul transfor-
y
6.9W
100
,F
-,v
matorul 1r este dezliplt tie la sursa de ali-
mo;:ntare, ori este intrerupl.
In cazul n care pe colectorul tranzistoru-
lui o tensiune, aceasta
va fi ca valoare cu tensiunea sursei
de alimentare, rezultnd tranzistorul ori
este blocat, ori este defect (s-s
tensiunea pe emitor este zero),
Pentru edificare,
ins.trumentul pe Prezenla unei tensi-
Uni pe tranzisorul este defect
lipsa pe ne veri:
In pnmul rnd rezistorul A4.
ce s-a depistat o
a lost
tensiunile de polari zare ale
tranzistorului, numai in acest fel
o a montaju-
lui.
Trebuie avuI n vedere toate
torile se lac cu un vollmetru a impe-
este de cel 20 'rdW. Se reca!
voltmetrele electronice care au
de inl/are foane mare. Utilizarea
!-'nor cu . de
mirare regimul etajului supus
iar valoarea tensiunii
este
Trebuie avut in vedere nu numai
tranzistoarele sunt importante intr-un mon-
taj, ci toate componentele: rezistoare, con-
densatoare, bobine etc. Aceasta impune
constructorului folosirea manipularea
a tuturor pieselor, in special in
momentul in care incepe conectarea lor
intr-un circuit.
Aeamitim orice constructor amator
trebuie dis mai nti de un ciocan
de lipit cu putere de la 60 W (se reco-
unul cu puterea de 35 W) . Pentru
lipit se va utiliza aliaJul din plumb cositor
cunoscui sub denumirea de Huder.
La lipire, ca decapant se
colofoniul (saczul). Nu se vor folosi acizi
intruct sunt faane corozivi . COloloniui
dizol vat n spirt o deosebit
de de in tehnica lipirii, Mai
intai, tie pe firele care sunt iz.olate se
pe pof\iunea ce a fi
apoi acestea se ung cu solutie de
co!,ofoniu, care se lipesc.
_ izolaliei de email de la lila de
maltA este deosebit de
prin mijloace mecanice, atunci se
recurge la procedeu: ce
a fi 6pit se pe o de
cu vrlul clQC8llului de lipit (pe
care este pUlin fluder), se
cteva secunde stratul de email este dizol-
vat, iar vrful firului lifat este cositorit.
t;:nd se un tranzistor, o un
reZistor sau un condensator, vrful cioca-
nului de lipit nu se va mai mult
de cnci secunde, intruct piesa poate li dis-
din cauza in intervalul
de cinci secunde lipitura nu a
ciocanul de lipit,
def'SPantul. dup care se hpirea.
In procesul de lipire, vrful ciocanului nu
trebuie sau prezinte defor-
nu de lipiturilor
depinde In mare unui
montaj.
TEHNIUM iulie 2000
-
I
,.
,
'.
enciclopedie TEHNIUM

sutelor de primite de la cititorii con-
electronice cu aplicabilitate, dar cu grad mediu de comple.;dtate.
care att inceptori
ct eeror realizeze montaje utile.
Ne ndeplinim o datorie selectnd spre publicare
o serie de scheme electronice cu mare aplicabilitate
de la regretatul radioama/or pasionat constructor ing, Sergiu (Y03SF).
de scheme ajost la de prietenul apreda/ului
cunoscutul publicist ing. Ilie Mihaescu (Redactor al revistei TEf-fNtUM n anul 7997).
(, 'O{F057
,UI 33
BD 135
U,
220Y
+
+
R'
1-
O.?xUj
2500I-
1>---
." F
O
-
UJ Us
, Rx(n) I D
l
O0
J-lF
--
12 6 150 PL 6V1Z
14 7,5 180 PLBVZ
15 9 220 PL9VZ
A '
- - - -
18 12 270 PL 12VZ
de tensiune de 0,1 A.
F 057
2N)OSS
,," ,.

f"' r 1001'1/1 ....
- l100J.'F DZ 306
J.2.6V 1.
de tensiune 6 V/0,5
Transformatorul este tip sonerie.
de
tensiune sta-
6 V/l
A cu tranzis-
tor montat n
paralel.
TEHN/UM iulie 2000
470.1)
2w
1N 3005
DZ 306
,
Alimentarea
CU energie
a aparatelor
electronice (II)
(Urmare din numl1rul trecut)
Pentru a dimensiona un transfor-
mator de putere, trebuie se
tensiunea nece-
U curentul solicitat de con-
sumalor 1.
Astfel, tensiunea In
Us va fi:
Us =1L = JL. =O,7U
V2 1,41
de curent ul solicitat, se va lua
n calcula valoare
. Is = 1,4 I
In secundarul transformator ului Ps
puterea este:
Ps = Us . Is '" 0,98 U.I.
miezului de t ra nsforma-
tor S este formula:
S = 1,2 VPs In cm
2
de splre din
se poate calcula cu for-
mula:
ns = 4Stus
Cunoscnd curentul Is, se poate
stabili diametrul conductorului pen-
tru
du-se densitate de
2 Almm .
Pentru se ia n
considerare puterea n
secundar:
Pp = 220 x Ip = Us . Is
La stabil irea numrului de spi re
din ca a
diametrului conductorului, se vor
aplica formulele anterioare.
Redresarea curentul ui alternativ
se cu ajutorul elementelor
semiconductoare.
Utilizndu-se schemele de redresare
cu una, sau patru elemente
semiconductoare, pot fi redresate una
sau ambele ale curentului
alternativ.
(Continuare fn numarul viitor)
Ei
I
I
LOCUINTA
energetic (1) ca
.. Ing. Gheorghe MANEA
Grupul Romn de Lucru pentru Energie -
Sunt mai multe
pentru
de sistem
energetic al unei
Q
"restransa se rejera
la consumul de
energie la instala-
necesare pentru

rea aerului, conser-
varea alimentelor,
functionarea aparaturii
. electrocasnice, a celei
de comunicatii, TV,
pentru asigurarea ilu-
minatului, prepararea
_ alimentelor etc.
In schema din figura
1. sistemul energetic
de generare, transport
. dlstrzbulre a
energiei se suprapune
subsistemelor proprii
Este schema
cel mai des
pentru a desemna
energetica
In cele ce
vorfi prezentate
va aspecte relevante
pentru conturarea
domeniului pentru
stimularea interesului
cititorilor revistei.
viitorului
mal multe criterii . pentru a
defini secolului al XXI-lea: cri
terlul en.ergetic. , c.el ecol09ic, eC9no-
miC, SOCial etc. 1"01 ne vom ocupa
numai de cu un consum
mInim de energie.
in toale se se
prototipuri de asemenea
locuinte. Aceste au ca fina-
litate Ob\inerea autonomiei ener,getice
a locuin ei sau, mai mult, realizarea
unei generatoare de energie
Gaz nalural
Biog1U.
Celule solAre
,
, Tm'bina de gA:t

Gellct.2tOI'
deeurenl
_______ __ .J
EleCII'oIr
- . -,
ElectridtAle
DepO'Litartl SC1.oniera de ""'m" II
Apa I.': a]da
Locuinte
Sistemul energetic al viitorului
Germania propune o construclie mo
du in care modulere se
(camerele sunt circulare;
In forma este
Iar organizarea modulelor derlnde de
membrilor de familie,
Dintre materIalele de se
din ce n ce mal mult la lemn,
punndu-se in valoare
Izolatoare ale acestuia
l
_ valoarea
a energiei nglooate i n el,
regenerarea materialurui, sImplitatea
valorificat ll lui ca
Disponibj((tatea lemnului este un alt
TEHNIUM iulie 2000
argument n favoarea acestui material,
ca mo-
delam, a fimsarll.
de materialele
apar noi materiale de cu
redus de energie
de lemn fi ert n zer cu
reacl,e (pentru a nu putrezi
a fi respins de insectelt folosit ca mate-
rial termoizolant n Germania),
de introduse in compo-
ziti,! (in. Elvelia). bollari,
realizate din de ter-
(Romnia), straturi ter-
moizolante din polimerice (n
Ungaria), Ilgle din bitum depus pe un
suport din fibre de etc.
Prefabricarea, rnodularea, preasam-
blarea sunt ele tehnici de construc!,e
caracterizate prin consum de energ e,
timp efort reduse.
Sistemul energetic al
Schema din figura 1 a prefigurat, n
mare.) sistemul enerqetic al
fiind valorificarea pe scara
a energiei solare (panouri gene-
ratoare de electricitate de
a energiei eollene, recurgerea
la cogenerare de energie
as1fel, cu 20%, a
raodamentulUi centralelor energetice.
In n-au fost Incluse
pompele de care o
parte din 'energia a apei Irea-
tice sau a solului pentru a
aerul din interiorul Pe de
part e. integrarea garaJului auto n
ansamblul locuin\ei face
lui n timpul Iernii, garajul
prel und o parte din
prin de locuit.
Colectarea apei de ploaie poate
asigura consumul de apa pentru WC,
pardoselelor,
stropirea Ea poate li
cu ajutorul panourilor solare.
. (Continuare n numarul viitor)
de solar
Q
TEHNIUM iulie 2000
.c
u

i5
-
"O
CI:
n se schemele de ansamblu cu
detalii de ale unei de
gratuit, cu ajutorul energiei solare, n anotimpul
cald. Forma gabaritul inslalaliei sunl
in desenul din stnga. Capaci'tatea este de
110 litri.
Tot exterior (din spate lateral. precum
cele patru picioare) sunt dm de
circa 25 mm. Aparatul este mobil , putnd fi orientat,
cu mna, astfel nct se afle ct mai mult timp
cu fata spre soare. Alimentarea cu rece se face
fie prin turnare cu sau un furtun prin orifici
ul de sus (o), fie printr-un furtun dotat cu robinet
permanent. conectat la o de rece
Evacuarea apei se face prin
!
eava sau din material plastic) cu robinet
R), de la care va curge, printr-un racord flexibil sau
urtun, la locul de consum.
are cinci componente principale. identi -
ficate cu cifrel,.astfel:.{n = scndura carcasei; (2) =
din tabla de 0,4 n
deasup,ra acesfela se monteaza o metallca
de 1/2', de asemenea
l
n negru
(3), cum se vede 11'1 desenul-detaliu ain mijloc-
jos; (4) = izolatoare din polistiren
expandat cu grosimea de 40 mm; (5) = bazinul cu
rece. Compartimentul (din
este protejat cu un geam (8) gros de 4
mm.
Circulnd n acest sistem izolat. temperatura apei
poate ajunge la SOC.
m
I
I
LA (II)
Despre presiune, strngere altele
... Prof. dr. ing. Mihai STRATULAT
Un factor cu asupra consumului este gradul de urnllare a
pneuri/or. Se o cu presiunii aerului din rezis-
la rulare a pneului pe sol se Efectul este de
viteza de trafic: cu ct presiunea este mai viteza mai mare, cu att
la rulare este mai cum se n figura 1.
8(1
L-__ .-__ -. ____
2 6
I1 ,', bar
1;:-
IO-L..-,--,--,------r---- -1 ---1
30 4IJ 50 60
-,--
70 V
10 zu
Acest fenomen se prin
intensificarea interne din
masa elementelor elastice -
., precum prin
de contact dintre pneu
so deci a in ansamblu. Se
toate acestea conduc la
pierderi ener!:lel ice, care trebuie fie
din rezervorul de com-
bustibil. In exemplul prezentat in figu-
ra 2, risipa de atinge 6 litn la
suIa de kilometri pentru o mo-
de 60 krn/h, ceea ce,
les, nu este deloc neglijabil (n
viteza de rulaj Veste n
kmih)
de ce trebuie con-
cepJia unor auto care cir-
cula cu pneurile moi pentru
a le elasticitatea chipurile, a
proteia caroseria. Practica poate fi
ra rUlaJul pe un drum cu
foarte polei),
de contact dintre
pneu sol lntructva
aderenta sporind securitatea circu-
Dar, aceste;
pneul trebuie fie readus la
presiunea
Un auto foarte grijuliu
corect va controla periodic presiunea
din pneuri, o va adapta la
concrete ale rulajului n conformi -
tate cu uzinei construc-
toare_ Pneurile vor fi mai umflate cnd
se sarcini mari, cnd
starea drumului impune rulajul cu
vileze inferioare n anotimpurile
De asemenea,
a fost intr-un garaj
incalzit, scoaterea ei
presi unea aerului din
ele trebuie deoarece, pr in
ea scade. controlul
practic zilnic al presiunii din pneuri nu
este un lux sau o nu
trebuie efectuat la ochi, cu vrful
ori cu ciocanul, ci cu un
manometru bine reglat , deoarece
abateri ale presiunii de O, I bari nu pot
fi sesizate, dar ele uzura
anvelopei consumul de
combustibil cu 15-20%, ceea ce la un
turism de medie
2-3 VIOD km.
Pierderea aerului din pneuri n ti m-
pul mersului ar trebui sa fi e
operativ, [lentru a nu ru la cu roata
lucru ce ar putea duce la
distrugerea camerei chiar a
anvelopei. Cnd incidentul se produce
la una din din n timp ce
TEHNIUM iulie 2000
1
-
I
..
,
1
merge cu mar!,_ poate dea
seama de panel datonta efortului la volan
pentru de a se abate
de la drumul rectiliniu unui zgomot aparte produs
de greoaie pneului pe La dezum-
fl area din rolll.e posterloare, simte o a
manevrarl! volanulUl , Iar autovehiculul are de a se
de pe o pe alta a drumului. n spate auz in du-
se un zgomot ca C3nd ar trece peste unor
de beton ale drumuluI.
In ceea ce pentru un tip sau altul de
trebuieJelev,!1 la vlleze pe dru-
mUri cu aderenla buna, toate se
aproape la fel din punctul de vedere al consumului stabi-
vehiculului. Numai la vi teze ridicate pe soiUri dificile
apar la viteze mari , pneurile cu sigla SR sunt mai
mari consumatoare de energie, deoarece rezis-
la rulare mai mari dect cele ale anvelopelor conce-
pute special petru rulajul rapid din seria VA.
Este mult pneului
sau consumului. Anvelopele radiale cu
metahca aSigura un consum de combustibil mai mic
cu 5-B,!o_dect cere diagonale. Aceast a se printr-o
:nal al l!necare. a pneu lui pe sol, mai mici pierderi
Interne deCI un mal redus grad de transformare a energiei
mecanice in
Nu ntotdeauna se pot cu
cele privind stabili tatea vehiculului capacitatea de progre-
reflectndu-se n ceea dimen-
SIUnile pneulUl. cu presiune redusa (fig. 3, c), con-
ceput pentru vehicul elor n terenuri foarte moi sau
pe pare o extindere n a pneuJui normal (fig.
3, a);. el o progresivitate mare n situalll[e
menponate! de combusti bil. Pneul
cu IlltermE! dlare lflg. 3, .. b), numit superb.alon,
confera autovehicuiuiui o buna stabilitate la viteze marto
de dimensiuni, desenul benzii de rulare este
extrem de important in economic al rulajului .
Anvelopa de (modelul din figura 4, a) este
automobilelor exploatate pe rutiere cu acoperire tare
modernizate. Creasta sa are care
85% din totalul ariei benzii de rulare, pe care se face con-
tactul cu o cale iar canalele de zigza-
se disting printr-o mare la asigura un
rulaj o pe drumurile umede.
Pneur ile universale (fig. 4, b) se fo losesc pentru
exploatarea n conditii diverse, de la la dru-
mUrile de Desenul benzii de rulare o
de proeminente cu diferite forme centrale
ncadrate de radiale spre flanc. Suprafala proemi-
este mai (50-70%), iar la
uscate este dar aderenta pe drumuri
acoperire sau cu este mai consumul
de combustibil pe uscate este mai mare dect n
cazul precedent.
Pneu riie de progresivitate (fig. 4, c d) sunt desti-
nate vehiculelor care circula predominant pe dru-
muri sau n terenuri neamenajate. Pentru o
profilul este dota! cu masive cu
canale ate profunde, care se ferm cu soiurile
moi. numai 35-55% din
totalul ariei benzii de rulare. Foarte aderente pe suprafele
moi, la rulajul pe drumuri tari aceste pneuri se compor
zgomotos, reduc confortul, sporesc consumul de com-
bu.stibil se rapid.
In fiQura 4, e se profi lul unui pneu destinat
exploatarii pe soiuri stncoase n cariere, fiind deseori
ntlnit in echiparea autobasculantelor cu sarcina de
peste 20 t. EI se printr-o la
pe care i-o largile laterale,
de,.spar!,te de canale cu relatiV
In pentru rul.ajul exclusiv pe polei timp
ndelungat, este folOSit pneul cu (pneurl el
nu are o prea mare a (55-65%)
pentru a-i asigura o aderenla prin
care pe uscate sau umede. Profil ul este foarte sinu-
os, iar laterale sunt cu anti-
derapante (fig. 4, f). Acestea au forma unor bare cilindrice,
din pUlbere de olel speCial , sinterizat.
Toate tipuri le de anvelope speciale descrise trebuie fie
folosite numai n de drum pentru care au fost
proiectate; att utilizarea unor pneuri de ee terenuri
cu ct folosirea unora de inalta progresi-
TEHNfUM iulie 2000
e
K
f
vitate sau cu pe losele cu acoperire tare sunt la fel
de pen ru consum, pentru anduranta
pneurilor, iar ultimele pentru suprafata drumului. be
aceea, modificate condiliile de drum, anvelopele tre-
buie inlocuite cu altele, noilor caracteristici
de trafic. trebuie fie pentru
utilizarea antiderapante, a neinlocuire la timp
consumul de carburant distrugerea
anvelopelor cnd se pe drumuri cu acoperire tare.
Strngerea a pe luzete sau pe axele
planetare poate avea rezultate dezastruoase. O strngere
Insuficienta ru!ajul sporind I;onsumul prin
rezistenlei la rulare ntre rOli sol, precum prin
crearea unor eforturi suplimentare in butuc. Nu mai
ce aceasta pentru rulmenli , axe pneuri, care,
evident, vor fi scoase prematur din
Strngerile excesive pe axele planetare sunt ele
toare, efectul lor cu acela al frnelor
incorect reglate. Roata se greu se
iar consumul de Un procedeu comod de
testare a din acest punct de vedere este metoda
rulajului liber, rezultatul se n limite
normale, toate piesele transmisiei , propulsiei ,
frnele sunt n stare corect
regla e. In caz contrar va trebui succesiv
organele enumerate, deoarece se
nu numai efectul ci al strngerii

_______________________ _
P STA.
-
T EHNaCA.
.. Grigore - 8rlad
cum se aspi-
ratorul, trebuie
de la motor.
se la magazinele cu
produse electrice. atent
cum uza
monta rea celor noi nu mai
constituie o
.. Ion - Judetul Giurgiu
la simpla cuplare la
a pompei de se arde
de la tablou, reiese
motorul pompei are un scurt-
circuit n bobinaj. Consulta)i
un atelier de bobinaj din
Giurgiu. dar,
asemenea defecte nu mai pot
fi remediate se

+- Sener - Baia Mare
Magnetofonul ZK140T este
destul de vechi. n
scrisoare se aude foarte
infundat ne "ce
poate
din cauza ndelungatei uti-
sunt uzate capetele mag-
netice. Aceste capete nu se pot
se
+ Zanc Eduard -
Denumirea ' LNC
convertor cu zgomot propriu
redus nu face altceva dect
banda de 10
GHz n banda de 1 GHz.
Satelitul emite pe 10 GHz,
iar intrarea recept6rului este
pe 1 GHz (evident, cu o
deplasare sus-jos a frec-

LNC-uri se la maga-
zinele specializate.
fi
.. lonel-
Nu ce de
sunt pentru postul de
televiziune la care
referire.
.Nieolaescu -
de Vede
Un detector de alfa
sau gama are ca element prin-
cipal un tub Geiger. Nu am
de vnzare n magazine
asemenea piese. Mai -
nu se de unde apare.
.. Pop Tiberiu - Hunedoara
Aparatura nu se
se
Seutaru Adrian -
ce
ce sensibilitate are
instrumentul cum
se face un voltmetru.
Damian Valentin -
Prin punerea n paralel a trei
rezistoare de 0,1 n, se
un rezistor de 0,0333 0.. Cnd
prin acesta trece un curent de
21 A, de tensiune
este de 0,7 V, tocmai
tensiunea de deschidere a
tranzistorului ce pro-
la supracurent. Puterea
pe care trebuie o
suporte rezistenta este de RI2
14,5 W. In se
rezistoare de 0,1 D la
5 W, dar !a 7 W. Punerea lor
in paralel satisface necesi-
tatea anterior.
Diaconu Marcel -
Vom publica un automat
pentru aprinderea luminii la
intunericului stin-
gerea acestuia la ivirea zorilor.
*ln dialog cu ci1ilonl,
Ion PAICEPUTU
+ Ionescu Cristi -
n curnd telecomenzi apoi
CB.
+ Dan - Suceava
Numai cu de
radioamator. Ce ar
lumea ar construi

.Marin Radu - Craiova
Zgomotul la radiore-
ceptor este determinat de
conden-
satorului de filtraj montat la
pun redresoare.
condensatorul
vechi un conden-
sator nou de 4 700 V.
+Rusu Paul-
Programul 2 al Televiziunii
Romne este transmis n
UHF, canal 22, cu un
din Bucegi.
+ Nan Marius - Cfuj-Napoca
Att tranzistorul 2N3371 ct
tranzistorul 2N3372 au
curentul de colector de 30 A.
Tranzistorul 2N3372 are tensi-
uni de lucru superioare lui
2N3371; astfel, la 2N3371 ten-
siunea este de
50 V, pe cnd la 2N3372
tensiune este de 100
V. Ambele sunt npn.
Tranzistorul 2N2369 este de
nu de
+ Stroe Gheorghe -
Stnd sub radia-
solare, cablul pierde
n timp electrice.
Poate este ntrerupt.
recomand cablul
punctele de
conexiune.
TEHNfUM iulie 2000
1
j
1
REDACTIEI
PRISECARU SORIN - Slobozia, jud. lalomita.
Ne-a bucurat mult scrisoarea pe care adresat-o. sa
pe rnd la problemele ridicate. Multe dintre materialele
publicate au ca de revistele cu care avem
schimburi ori care ne parvin de la colaboratorii
din pe care le avem cu respective ne
interzic modificarea ori adaptarea continutului. Materialul fa care
referili se n aceste .
Aveti drep.tate cnd manifestati nemultumirea la adresa celor care
nu bibJiografia. Noi acest lucru de in
cadrul rubrici i "In colaboratorilor".
Sunt deosebit de interesante propuneri le temati ce pe care ni le
'I Mi-ar ne la curent cu ce se mal n
domenii ca: nanotehnologia, laserul pentru radia! ii R6ntgen, utili zarea
termonucleare, Ingineria directe creier-cam
pUS1 ciorim cititor perse-
vere.Jl t c<!re sunteti de Il!.jJrimul al revistei.
CAPRARIN EUGEN IONU r -Motru, jud. Gorj.
pentru adresate, pentru aprecieri le la adresa
Vom reproduce o parte din rnduril e care ne
dar ne n demersurile noastre: " ... revista Tehnium
70 se poate mndri a se n
tuturor cititori lor pasionati ai tehnicii. Trebui e fim mereu
aproape, p'entru ca, cu revista Tehnium, toate
n vederea construirii aparatelor. televizoarelor etc. Eu
felicit, dragi membri ai revistei Tehnium, pentru de a
eXista rezista acum. zece ani de democratie".
CITITORII CITITORI ----....
Pentru a veni n sprijinul celor care diverse scheme, adrese
ori piese, rubrica care se de un mare suc-
ces n rndul cititorilor.
nu nici o privind aspectele materiale
ale ofertelor. cititorilor reciproc conditiile
n care se fac ofertele la
VLASOV VLADIMIR - Dorohoi, Aleea Prieteniei nr. 2, apt. 4,
ud. schemele televizorului DYNASTY, model
CX520CK.
T NICOLAE - Localitatea str. Horia nr. 262, cod
0111, jud. Dmbovita - schema televizorului PHILIPS cu'
Indicativele 27CE4292102C 63KE572S/02C.
OANCEA SORIN - Localitatea Breaza, str. Col. Dr. Popovici nr. 24,
cod 2165, jud. Prahova - soli scheme: TV color
SONY KV-1820E, TV color LG-20D30 V, Radiocasetofonul ML 6102
URSS), Radiocasetofonul SANWA 7007
Germania), Radioreceptorul auto stereo SR 3003
Electronica SA) Multimetrul digital E 0302.
BOIANGIU CRISTIAN - Locafitatea cod 8359,
jud. - scheme de FM.
MUNTEAN FLORiN - Localitatea Petrila, str. Nicolae nr.
5/1, cod 2684, jud. Hunedoara - datele tehnice ale
receptorului TV satelit "ORBITECH x 100 plus".
N ATENTIA COLABORATORILOR
Revista este cititor, singurul criteriu pentru publi-
care fiind calitatea art icolului.
Colaboratorii sunt rugat i ne materialele numai dactilo-
grafiate, nsotite de bibliografice complete (autor, titlu,
an etc.) (desen n negru sau pe calcu-
lator dac!3 se poate, fotografii de ansamblu sau detalii).
Pentru ca autorii drepturile integrale, cola-
vor fi de telefon o xerocopie de pe adresa
din actul de identitate.
tv1anuscrisele nepublicate nu se restituie.
In conformitate cu ar!. 205-206 Cod Penal , intreaga
pentru solutiile publicate revine
integral autorilor respectivi.
TEHNIUM iulie 2000
TEHNIUM
International 70
Revlst4 pentru constnJctorli amatori
1n anul 1970
Sene nouA, Nr. 333
IUUE 2000
Editor
Presa Nationali SA
Pla;a Presei Ubere Nr. 1,
Redactor sef
Ing. Ioan vOleu
n srrAinatate
C. Popesc:u . S.U.A.
S. Lozneanu - Israel
G. Rotman - Germania
N. TurutA l V. Rusu . Republ ica
Moldova
G. Bonlhady . Ungaria
Redactia: Piata Presei Libere Nr. 1
Casa Presei Corp C, etaj 1.
camera 119, Telefon: 2240067.
interior: 1444
Telelon direct: 2221916; 2243822
Fax: 2224832: 2243631

Revista TEHNIUM
pta;a Prese! Ubere Nr. 1
CAslJ1a 68, - 33
Difuzare
Tel efon: 224 00 67/1117
Abonamente
la orice oliciu
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Romne)
Colaborl1ri cu din srrAinArare
Amaterske Rado (Cehia), EIektor & Funk
Amateur (Gennania). Honzonty Tecmlke
(polonia), Le Haul Parieur (Frama) .
Modellst Constructor & Radio (Rusia),
Radio-Televlz!a Electronlka (Bulgaria),
Radlolecnnlka (Ungaria). Radio Rlvlsta
(ilalia), Tehnllc& Novlne (Iugoslavia)
Grafica Mariana SteJereanu
Irina RAzvan
Editorul ceclin ouce
responsabilitate i n privinta opiniilOl. reco
Si solutiilor in roavist.
aceasta revenind inlagral autonlor.
VokmJl xxx. Nr. 333, ISSN 1224-5925
GI Toate drepturile rezervate.
Reproducerea sau part iala
este cu n
absenla scrise prealabile
a editorului.
Tiparul Romprlnt SA
I
I
=
I-
I
I
O
n partr;a I vedeti un , dulap
construI! pentru a pastra expune estetic unele coleclll
de obiecte: machete de case! soldati ,
bibelouri, vase de etc, Pnntre aces ea pot
figura statuete\ vaze ...
Materialele de sunt: sau pal cu
Qrosimea de 2025 mm pentru cadrul general (cele patru
raturi) doi supor)i vertical! interi,ori; placaj sau presaJ
gros de 4 mm pentru peretele din spate (care ngldlzeaza
mobila). Geamul clar (A), gros de 4 mm, pentru toate raf-
turile. se pe stinghil de lemn, pe cornier de aluminiu
ori va fi ncastrat direct n date n de lemn,
cum se vede n desenul cu detalii (dreapta).
In desenul din mijloc dota
dulapul cu trei tuburi electrice fluorescente (Lt
j
a
se va filtra printr-un geam mat (O) n lor,
pe Acest geam se pe o de
de 20 mm (F).
GARNITU
DEMOBIUER
din plici . modul
Se va ca toate muChiile din ale raf-
turilor de sticla sa fie cizelate p'rin frecare cu
vor fi instalate electrice/-vor fi date ori-
fieii pentru aerisire n partea de sus (t;.) a dulaRului.
lemnoase pot fi lacuite cu incolor sau
acoperite cu vopsea


1432
lesnieioase.
Materialele necesare se la
de 20 mm (indiferent
e;senla) sau de pal (melaminat ori
slrnp u) gros de 18 mm; vopsea

Prelucrare montare. Mai sus obser-
desenele celor patru piese-modul,
n timp ce in pag. 36 gata asam-
blate: biblioteca-raft, paltll, masa
scaunul modulare din care se
compun. Dimensiunile modulelor pot fi
modificate de fiecare constructor,
dar respectnd De
toate dimensiunile celor patru
module pot fi marite cu 10 la 30%.
Peste va fi
cu grosime mai mare (25-30
mm), altminteri unele se vor curba.
ce piese de
mobi))er vreti sa lucra)1 in cate exem-
plare fiecare. in de
aceasta", cte din fiecare
modul va sunt necesare. Apoi
(pe materialul lemnos) eate una din
fiecare respectnd forma
dimensiunile. cu
dali-Ie scobiturile necesare
imea acestora va fi cu aproximativ 1
mm mai dect grosimea scndurii
folosite, astfel i ncat sa ncastrarea
Finisali toate muchiile
tUrilor cu hrtie s Folosind apoi
aceste prime piese ca pe
de exemplare
ce sunt necesare din fiecare modul .
cu straturi de vopsea tip
se usuce bine.
care nu va mai dect
le asamblat;' patului va fi o
din pal sau cateva
scnduri alaturate, avnd lungimea
n de celui
care-I va lolosl de obicei. Peste aceas-
ta direct o saltea tip "Relaxa" ori
una din trei perne-modul din
burete de material plastic gros de 80
mm (sau folii groase de 40 mm,
supra(!use) introdus In din de
mobila. cte o
pe scaune. Biblioteca
poate fi din trei corpuri
de numai cte sunt n desen). n
acest caz vep avea ca obiectele
cele mai grele fie sub
tatea ei ori o ancora de
perete la partea pentru a
preveni o
mesei poate fi cu geam sau
linoleum spre a evita roade rea vopselei.
TEHNIUM iulie 2000
1
I
1
,

aici
mu/i randamentul
cartofi lor
reduce elortu 1 depus
cu acest prilej, mai
ales permite o mai
a
corpului. Ea este de
jolos mai ales pentru
ogoare mai
mari, care
o de cuiburi.
TEHNIUM iulie 2000
-
dm He
fag) 9fOasa
forma de
reunire.
surub<Jrl r
roti: or s
o\el sau
filetate, de
metal.
singuri dimensi


cartofi