Tinerii liberali, nr.

8, Costesti

Site-uri utile:
http://www.tnlcostesti.xhnost.ro
http://arges.tnl.ro/

1. Trecut si prezent
pag. 2
2. Cine n-are tarani sa-si
cumpere
pag. 3
3. Ion C. Bratianu
pag. 4
4. Reclame contrafacute
pag. 5
5. Momente haioase la CM
2010
pag. 6
6. Jabulani şi Vuvuzele –
Retrospectiva Mondialului
2010
pag. 7
7. Bancuri
pag. 8
8. Amintirile omului de lut
pag. 9
Caseta tehnica:

Dan Serban - redactor sef

Sorin Andi Pandele este unul Tinerii liberalii, nr. 8 a aparut
Colaboratori:
dintre parlamentarii Romaniei care a intr-un nou format prin care vom incerca
votat pentu taierea pensiilor si salariilor alaturi de actualii si viitorii colaboratori
Marian Lazar
acum o luna si jumatate in Parlament. sa prezentam teme caracteristice pe-
Oana Toboiu
El a fost ales ca deputat din rioadei dificile pe care o traversam.
Ivan Ionut Daniel
partea PD-L pe colegiul Costesti. Votul Avand in vedere ca este singura
Elena Caragea
acordat este dovada clara ca nu a publicatie locala a orasului Costesti,
reprezentat interesele cetatenilor care sustinuta de tinerii liberalii din TNL
l-au votat sustinand masurile luate im- Costesti si nu numai, vom promova
potriva lor. tinere valori si vom incerca sa avem
Mai multe informatii gasiti pe pe: obiectivitate in subiectele tratate.
http://www.lista-rusinii.com/ Dan Serban,
Presedinte TNL Costesti
 Trecut si prezent
M-am intors acasa dupa mai bine de o luna. Am aflat noutatile din oras inainte sa ajung acasa. Asa
se intampla cand locuiesti intr-un orasel ca al meu.
Vestile despre dezastrul din Moldova era pe buzele tuturor.
“Ai vazut?”
“Da”
“S-au strans bani.”
“Degeaba. Tot nu o sa ii aduca inapoi pe cei dusi si nici nu o sa le refaca
locuintele…”
“Asa e”
Ultima grija e intotdeauna una personala.
“Daca vine apa si la noi?”
Liniste.
Mi-e teama de momentele de liniste. Prevestesc numai pledoarii suspicioase, ganduri negre si drame
inchipuite. “Cum ar fi…? Ce s-ar intampla daca… Ce ne facem?”
Nu facem nimic. Pentru ca nu ne sta in fire. Importante sunt doar problemele noastre. Celelalte sunt numai
ipoteze terifiante care ,,noua nu ni se pot intampla’’.
Nu imi vine in minte decat pilda casei zidita pe stanca si a celei zidita pe nisip. Am uitat vechile in-
vataturi? Atunci, poate ca e timpul sa ni le reamintim. Nu e repetitia mama invataturii? Nu poate sa-L in-
vinuiasca cineva pe Dumnezeu ca nu are rabdare cu noi. Nimeni nu a mai avut o limita de 2000 de ani
pana acum.
Urmatoarea bomba in linie dreapta : statul nu mai construieste case pentru sinistrati. De ce au con-
struit pana acum, ma intreb. La ce le-a folosit? Intr-o tara in care esti nevoit sa-ti asiguri si caciula din cap,
ca e pericol de retrocedare, tu te duci si iti faci casa intr-o mlastina. Din chirpic ce-i drept, dar cu ter-
mopane ca nu vrei sa auzi zgomotul ratelor dimineata.
Da, e o viata grea. Da, avem multe lipsuri. Da, situatia nu se va remedia prea curand. Dar hai sa in-
vatam putin din trecut. Nu tot. Dar macar lucrurile esentiale.
E absurd sa crezi ca e vina destinului. E vina noastra. Nu stim sa ne alegem “alesii”. Nu stim sa
apreciem oamenii de valoare si nici nu acceptam sfaturile celor in cunostinta de cauza. Daca v-a uimit
pragmatismul meu (a se retine: am spus pragmatism , nu cinism) incerc sa va imbunez pe final.
Se spune ca atunci cand a facut lumea, Dumnezeu a rasturnat sacul cu minuni in locul unde este
acum Romania. Uimit si putin socat de bunavointa excesiva a Stapanului sau, un inger Il intreaba: Ce faci
Doamne, le dai prea multe! Si Dumnezeu ii raspunde: Stai sa vezi ce conducatori le dau!

Ela.

2
 Cine n-are țărani să-și cumpere
de Oana Toboiu

Ce dimineaţă frumoasă. Nu m-am mai trezit la 6 ci la 9. Bucurie. Cât de mult contează 4 ore. Şi îmi
amintesc ce am visat, doar subiectul dar e un progres. Visam ceva despre dialogurile lui Platon când un
miros încântător mă trezeşte la realitatea. Anca intrase în cameră şi mi-a aşezat lângă pernă ceaşca cu
cafea. Îmi testa senzorii. E interesant cum o substanţă neagră şi amară poate să placă atâtor persoane. Se
anunţă o zi ploioasă dar voi merge la ai mei, acolo unde îmi petrec mereu duminica în familie (în conso-
nanţă cu Mihaela Rădulescu). Dar deocamdată să ascultăm puţin radio Guerrilla şi să bem otrava dimineţii,
care paradoxal ne trezeşte din realitate.
...
A fost o zi minunată. Am mâncat cu ai mei, tradiţia noastră de duminică la prânz, am mers la rude
după care m-am legănat o după-amiază întreagă în balansoar citind şi mâncând cireşe. Este superb să stai
la casă, să poţi să ieşi şi să respiri aer curat, să auzi ciripitul multor păsări neliniştite din pomii din curte
care acum îmi sunt nişte prieteni. Nişte prieteni tăcuţi care sunt martori la copilăria şi sper şi maturitatea
mea deşi unii din ei au început să-şi piardă din vlagă şi să se usuce. Şi ce trist când copacul cu care ai cres-
cut trebuie să cadă. Ce trist când câinele care ţi-a fost credincios o viaţă întreagă te părăseşte şi pleacă în
lumea cealaltă. Ce trist când aleea pe care ai păşit atâtea drumuri începe să crape, pământul sub tine pare să
se desparte şi să te ia la adăpost, la adăpost de lumea asta, rece şi rea. Câtă durere când pomul plantat de
bunic nu mai rodeşte, nu îţi mai transmite nimic. Câtă tristeţe când calul îţi îmbătrâneşte şi carul îţi rămâne
în urmă. Dar toate-s ale vieţii, pe toate le iubim şi toate ne vor lângă ele, bune sau rele.
La ţară viaţa este mai bună, mai liniştită şi mai gustoasă. Nu te poţi enerva, nu te poţi mâhni pe lu-
cruri lipsite de importanţă căci simţi că-i mânii pe zei, zeii pământului. Şi ce-mi plac oamenii simpli de la
ţară, ţăranii care astăzi sunt asemuiţi cu diferite specii de la oraş. Să nu-i jignim pe ţărani, ei au o istorie şi
un merit de a fi dus tradiţia, cultura, obiceiurile mai departe, singurele pentru care poate alţii mai ştiu unde
să arate pe harta lumii că este România. Graiul lor este simplu şi expresiv, privirea caldă iar mâinile negre
îţi dau încredere în munca de jos.
Acolo vecinii se ajută, se iubesc şi se apără reciproc. Aici îţi bat în ţeavă când ai exagerat cu deci-
belii.
Acolo bei iarna ţuică fiartă şi te uiţi la viaţa satului, aici mergi la club si savurezi un cocktail.
Acolo citeşti la umbra unui nuc o carte bună, aici mergi la mall şi faci poze pe care le încarci pe site-
uri de socializare.
Acolo saluţi pe toată lumea, aici întorci capul pentru că e mai la modă să-ţi vezi de treaba ta.
Acolo oamenii au umor, aici ei sunt ironici.
Acolo se iubesc, aici se răzbună.
Acolo au timp de conversaţii, aici au timp de răutăţi.
Acolo oamenii nu fac şcoală dar sunt deştepti, aici au şi doctorate şi sunt proşti.
Acolo au căruţe, aici au maşini scumpe.
Acolo simt miros de tei şi lumânări arse la biserică, aici simţim parfumuri scumpe şi lumânări parfu-
mate în momente erotice.
Acolo îţi rupi pantalonii muncind pământul, aici îi cumperi deja rupţi.
Acolo dorm mai mulţi într-o cameră şi dorm bine, aici avem şi baie proprie şi ne simţim singuri.
Acolo iubim şi atingem pământul cu dragoste, aici ne urâm şi cimentăm totul, inclusiv sentimente.

Îi ador pe bătrânii ţărani, pe cei care muncesc indiferent că încă mai au. Ei muncesc că aşa le este
dat, că asta e menirea lor şi nu le este ruşine. De altfel, nici nu au de ce să le fie, ruşine celor care râd de
aceştia, celor care cred că boierimea se face furând, minţind sau celor care superficial gândind, consideră
pământul doar ca ceva care ne hrăneşte atunci când ne este foame şi poftă. Nu, pământul este aceea materie
care ne sprijină să nu cădem în gol şi cinste acelora care îl muncesc, îl respectă şi-l iubesc. Prin simplitatea
lor, ţăranii ştiu să facă economie, politică, social şi cultură. Poate nu citesc foarte mult, poate nu vorbesc
corect gramatical, poate nu sunt la zi cu marile descoperiri ale cercetătorilor dar nu pentru că nu pot, ci
pentru că nu au timp. Ei nu se plictisesc.

3
 Ion C. Bratianu
-pagini din istoria liberala-

Ion C. Brătianu (n. 2 iunie 1821, Piteşti; d. 16 mai 1891,

satul Florica, judeţul Argeş) a fost un om politic român, născut
la Piteşti în Ţara Românească. A urmat cursurile primare la
Piteşti avându-l ca dascăl pe Nicolae Simonide. A intrat în ar-
mata munteană în 1838 şi a vizitat Parisul pentru a studia. În-
tors în Muntenia, a luat parte, împreună cu prietenul său, C.A.
Rosetti şi alţi politicieni proeminenţi, la rebeliunea română din
1848, fiind prefect al poliţiei în guvernul provizoriu al acelui
an.

După restaurarea Rusească şi Otomană la puţin timp

după aceea, s-a mutat în exil, refugiindu-se la Paris, şi dorind să
influenţeze opinia publică franceză în favoarea uniunii propuse
şi autonomia principatelor dunărene.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866),

Brătianu a fost un lider liberal proeminent. A asistat în 1866 la demiterea lui Cuza şi la alegerea Prinţului
Carol I al României, sub domnia căruia a avut mai multe mandate ministeriale în următorii patru ani. A fost
arestat pentru complicitate în revoluţia din 1870, dar eliberat la scurt timp.

În 1876, ajutat de C. A. Rosetti, a format un cabinet liberal, care a rămas la putere până în 1888,
fiind ministru în timpul Războiul Ruso-Turc din 1877, Congresului de la Berlin, formarea Regatului
Român, revizuirea constituţiei şi alte reforme.

După 1883, Brătianu a fost singurul lider al liberalilor, cu ajutorul lui C.A. Rosetti, prietenul şi
aliatul politic al său timp de aproape patruzeci de ani.

În afară de a fi un politician important al României în timpul anilor critici 1876-1888, Ion C. Bră-
tianu fost şi scriitor. Pamfletele sale politice în franceză: Mémoire sur l'empire d'Autriche dans la question
d'Orient (1855), Réflexions sur la situation (1856), Mémoire sur la situation de la Moldavie depuis le traité
de Paris (1857) şi La Question religieuse en Roumanie (1866) au fost bine primite la Paris.

Este una dintre personalitatile marcante ale vietii politice din Romania secolului al XIX-lea,Ion C.
Bratianu,este considerat fauritorul Romaniei moderne.Participant de frunte la revolutia din 1848 si unirea
Principatelor ii revine meritul ca a stiut, in calitate de prim-ministru al tarii ,sa conduca tanarul stat roman
spre dezvoltare si prosperitate.Pentru a realiza biografia politica a acestui mare roman,este necesara tre-
cerea in revista a principalelor elemente care au dus la formarea sa intelectuala si implicit politica.

I.C.Bratianu crea conceptul “prin moi insine”,adica al unei dezvoltari economice pe calea mobi-
lizarii prioritare a tuturor energiilor nationale.Dar cine sa-si asume un asemenea rol inconditiile unei tari
tinuta multe secole sub dominatie straina ,de abia intrata in concertul natiunilor libere ale lumii?Statul tre-
buia sa devina factorul de coeziune si de incurajare a tut uror elementelor sociale care voiau sa se afirme in
calitate de intrprinzatori ,in toate sferele activitatii economice .Caci daca o natiune cucerita prin sabie isi
pastra intact dreptul de revendicare a emanciparii,precum si mijloacele de atingere a acesteia,dimpotriva,in
cazul in care era cucerita”mijloace economice este nimicita pentru totdeaunain drept si in fapt”.

4
Reclame contrafacute
de Ivan Ionut Daniel

5
Momente haioase de la CM 2010

6
Din diversele preocupari ale tinerilor liberali
Jabulani şi Vuvuzele – Retrospectiva Mondialului 2010
de Vuvuzelu’

Mondialul de fotbal din 2010 a luat sfârşit stimaţi microbişti.

Catalogat de unii ca fiind un Turneu Final echilibrat şi plin de sur-
prize, subsemnatului i-a trezit însă unele dileme:
– oare naţionala noastră s-ar fi comportat mai bine?
– oare „masoneria” pariurilor sportive a devenit o caracatiţă
din Jurassic?
– cât de mult contează Champions League-ul ori Balonul de
Aur, faţă de trofeul Jules Rimet?
– când vor pricepe fostele glorii de pe Mapamond, că geniul
din iarbă, rar se păstrează şi în postura de selecţioner.
Răspunsuri personale: R1 – dacă nu am fost în stare să ne cal-
ificăm, ipotezele şi scenariile sunt utopice; R2 – economia subterană
încearcă să iasă la lumină, în forţă, v. cazul Zenit St. Petersburg; R3
– foarte mult! una e să zdrobeşti coloşii Europei (Real, Barça, Man.
Utd, Chelsea, Bayern, Inter, Milan sau Arsenal) în faţa a 50.000 de „tifossi”; alta să calci în picioare
Elveţia, Togo, Honduras, Coreea de Nord, Trinidad pe un stadion de 15.000 de desculţi; R4 – când te nu-
meşti Maradona, Hagi, Piţi Stoicovič şi lumea te alintă Pepita de Aur, Geniul din Carpaţi sau Pele de pe
Varna, crezi că adversarii se vor speria de renumele tău şi echipa îţi va câştiga, meci de meci. Wrong an-
swer! Mourinho’s the best!
Revenind la subiectul iniţial, cum arată tabloul retrospectiv?
Faza grupelor a consemnat:
gr.A) jumulirea Cocoşului Gallic;
gr.B) imaginea consilierilor tehnici, şoptindu-i obsesiv de des lui Maradona, indicaţii de joc; gr.C) jocul
încâlcit al Albionului,
gr.D) calificarea Pantzerelor, după o înfrângere în faţa Flavilor;
gr.E) evoluţia dezamăgitoare a Leilor Neîmblânziţi;
gr.F) jocul de „cizmă” al Azzurilor, campionii en-titre;
gr.G) „Grupa Morţii” … cică … Moartea cui? A interesului spectatorilor pentru fotbal, poate! „Jogo
bonito” – un fiasco! Lusitanii, zmei doar în faţa unor desculţi! Ivorienii … mai mult bananieri, decât de
fildeş. Cât despre nord-coreeni, merită urmărită reacţia comuniştilor; eu le prevăd fotbaliştilor, soarta lui
Stahanov!
gr.H) Matadorii s-au trezit repede, după duşul rece helvet şi s-au strecurat până în finală.
În Optimi, nu au fost surprize mari. Stelele Negre ghaneze au făcut istorie, în vreme ce acvila teu-
tonă a călcat în picioare un Leu briton tranchilizat parcă de cei de la Discovery – aşa cum tancurile hit-
leriste au întins pe şenilele proprii, impenetrabila Linei Maginot.
Abia din Sferturi, Campionatul a devenit interesant. Starurile Braziliei şi Argentinei au plecat mai
devreme acasă, dornici probabil, să vadă Turul Franţei. Kaka şi Messi să-l sune frate pe Mutu pentru o
reţetă de Sibutramină, să le mai slăbească faima hiperbolizată de mass-media! Să mai amintim aici, că
Mannschaft-ul avea în 5 meciuri 13 goluri înscrise şi doar 2 primite? Nu are rost! Cifrele astea nu le-a atins
România în toată campania de calificare!
Finalele desfăşurate în week-end, au adeverit încă o dată, previziunile cefalopodului Paul, transfor-
mându-l într-un nou Oracol din Delphi. (– Haideţi să-l cumpărăm noi şi să-l întrebăm dacă mai luăm 5 de
la Serbia!). Titlul suprem i-a revenit Spaniei, o reprezentativă compusă majoritar din extratereştrii Catalani
ai Barcelonei. Felicitări!
– Cu ce amintiri rămânem după acest Turneu Final?
– Cu vuvuzelele asurzitoare şi cu acel Jabulanii ce dansează şerpuitor în aer! Bine că revenim în
Liga lui Mitică şi ne batem pentru glorie în Europa cu Olympia Bălţi, Skonto Riga şi FC Vaduz!
Adelante Contador! Spre Paris în tricoul Galben …

7
Bancuri:
Un italian angajeaza 3 romani sa-i vopseasca
gardul care-i imprejmuia casa. Dis-de-dimineata, in-
Moare ţiganul, iar în iad se-ntâlneşte cu
ainte de a pleca la serviciu, italianul le da celor 3 in-
Ceuşescu:
structiunile:
- Măi ţigane, când a fost mai bine, in vremea
-Aveti aici 3 galeti de vopsea care va vor ajunde
mea, sau acum?
sa vopsiti tot gardul. In bucatarie e mancare, cand o
- In vremea ta, jupâne, că pă vremea aceea politi-
sa va vina foame, va puteti servi. Aaa, era sa uit. Ati
cienii făcea politică, muncitorii lucrea, iar ţiganii
vazut calul pe care il tin inchis in spatele curtii? Sa
fura. Acu‘ insă… politicienii fură, muncitorii fac
nu cumva sa lasati poarta dechisa sa scape de acolo
politică, si toti vrea…. să lucrez eu.
ca nu stiu ce fac cu voi. S-a inteles?
-Am inteles sefu, raspund romanii intr-un glas.
Intr-un salon de reanimare, toti conectati la
Pleaca italianul, iar romanii se apuca de treaba. Nu
aparate de mentinere a vietii.
dupa mult timp, unul din ei zice:
Electricianul baga capul pe usa:
-Ma, mie mi-a venit foame, hai sa vedem ce are
- Baieti, luati o gura mare de aer ca schimb o sig-
asta de mancare!
uranta!
Bucataria italianului, plina de bunatati. Dupa un
ospat pe cinste, romanii cauta si ceva de baut, dar
Un tip suna la usa unui apartament. Usa se de-
nu gasesc decat apa si suc. Atunci, unul dintre ei
schide si apare o gagica tare…
zice:
-Doamna, dumneavoastra stiti sa faceti sex? Fara
-Ma, stiu eu cum sa facem rost de bautura.
nici un cuvant, gagica ii tranti usa in nas. A doua zi,
Mergem si vindem o galeata de vopsea, cumparam
tipul iar suna la usa, iar deschide gagica…
bautura, iar vopseaua de ramane o mai diluam, o
-Doamna, dumneavoastra stiti sa faceti sex? La
mai “lungim” si terminam noi gardul. Dupa ce au
fel de suparata, gagica ii tranteste usa in nas.
baut s-au apucat de vopsit, dar cand mai aveau vreo
Seara discuta cu sotul ei, ii povesteste ce si cum.
3 m din gard se termina vopseaua.
Acesta din urma decide sa ramana a doua zi
-Acum ce dracu facem? De unde luam vopsea?
acasa. Bineinteles, soneria se face auzita a doua zi.
Italianul o sa-si dea seama ca noi am luat-o…
Gagica deschide usa si tipul pune obisnuita intre-
-Ma fratilor, las’ pe mine,zice unul mai istet, ca
bare:
stiu eu cum facem. Mai strangem putina vopsea pe
-Doamna, dumneavoastra stiti sa faceti sex?
pensula si dam pe botul la cal, iar cand va veni ital-
Plina de tupeu, cu sotul ascuns dupa usa gata sa in-
ianul ii vom spune ca acesta a scapat si a mancat-o.
tervina, gagica raspunde:
Zis si facut. Pe seara, ajunge si italianul acasa.
-Da!
-Ma, ce-ati facut cu vopseaua? Eu am calculat la
-Atunci, va rog sa faceti sex si cu sotul dum-
fix si trebuia sa va ajunga.
neavoastra, ca sa-mi lase nevasta in pace…
-Sefu’, ne pare tare rau, dar a scapat calul si a
mancat-o.
Boc propune ca in semn de recunostinta sa se ti-
La auzul acestor vorbe, italianul intra in casa, ia
pareasca un timbru cu Basescu. Se duce Basescu,
pusca si nici una nici doua, impusca calul.
deghizat, la un oficiu postal, sa vada cum se vinde
-Ce naiba dom’le, pt o galeata de vopsea ai
timbrul.
omorat saracul animal? Iti cumparam noi alta…
- Nu se vinde, spune functionarul.
-Ba fratilor, vedeti voi casa asta? Tot cu romani
- De ce? - Nu se lipeste.
am facut-o. Da-l in mortii mamii lui de cal ca mi-a
Cere Basescu un timbru, scuipa pe lipici, il pune
mai mancat 30 de saci de ciment, 800 de caramizi, 4
pe un plic si-i arata functionarului:
grinzi…
- De ce spui ca nu se lipeste?Uite, se lipeste! -
- Da, spune functionarul, dar toti scuipa pe
partea cealalta.

8
Din diversele preocupari ale tinerilor liberali

Amintirile omului de lut

de Marian Lazăr

Cartea I (continuare)
VII

Moartea viteazului şi înţeleptului nostru rege Artakhşathra, adusese tristeţe fără margini în sufletele
noastre şi aruncase regatul în prăpastia pierzării. Luptele pentru tronul Regelui Regilor se iscaseră la scurtă
vreme după ce bunul nostru stăpân închisese ochii şi sângele vărsat ameninţa să stingă stirpea lui
Hakhamaniş.
[...]
Şi astfel, după doi ani de tulburări, pe tron s–a urcat un alt Daraiavauş, prin venele căruia curgea
sânge adevărat de hakhamanid. Înţelept, cumpătat în pedepse şi generos când era cazul, ştiuse să–i atragă
de partea lui pe toţi cei ce ţineau frâiele ţării.
Zbuciumul de la Palat se răspândise şi în satrapii, iar în cele de la marginile regatului, se reaprinsese
flacăra libertăţii. Cete înarmate făceau rele fără asemănare şi cum obţineau câte o victorie, fie ea şi cât de
neînsemnată, cum răspândeau zvonul că asuprirea persană fusese înlăturată. În unele părţi, rebeliunile au
durat luni întregi, în altele, trupele regale locale sau cele din’prejur, au înecat în sânge actele de ne-
supunere.
Ionia era privită mereu cu neîncredere la Palat, indiferent de cine se afla pe tron. De aceea, satrapul
ei primise trupe de sprijin, încă din vremea în care bătrânul rege Artakhşathra se zbătea să scape din
ghearele morţii. Amintirea înfrângerilor suferite în trecut din partea elenilor era încă vie în sufletele per-
sanilor, care aşteptau revolta polisurilor greceşti, ca să–şi spele armele în sânge proaspăt. Toată lumea ştia
că elenii sprijineau zvârcolirile grecilor şi că grecii îi sprijineau pe aceea dintre ei care aveau curajul
nesăbuit de a lua armele în mâini şi de a lupta împotriva noastră.
De aceea, cetele înarmate ale satrapului străbăteau neobosite satul, răscolind fiecare locşor unde se
bănuia că se ascundeau răzvrătiţii blestemaţi. Grecii de opuneau, se jurau că nu ştiau nimic şi se blestemau
în numele Zeilor lor, că nu mişcau un deget împotriva stăpânirii persane. Însă, în fiecare zi erau demascate
noi intrigi; noi comploturi erau înăbuşite din faşă şi alţi tineri îngroşau numărul celor ce luau calea tem-
niţelor. Uneori mai cădeau şi nevinovaţi, dar, de cele mai multe ori, erau întemniţaţi cei ce–şi ziceau Fiii
lui Eol.
– Cine erau ei?
– Greci de diferite vârste, care, din felurite motive, îndeplineau vrerea unui grup de zarafi foarte put-
ernici şi care împrăştiau în întuneric, vise firave de libertate. Şi ca să–şi atragă sprijinul tuturor, se
plasaseră sub aripa protectoare a Zeului Vânturilor ce aleargă nestingherite peste ogoare.
Tulburările produse afectau pe toată lumea, dar cel mai mult îl necăjeau pe Karim, negustorul de
mirodenii. Satrapul ştia că el se afla în spatele multor nelegiuiţi şi se străduia să–l întemniţeze cât mai
curând posibil. De aceea, trimitea zilnic trupe, care, făcându–se că întreabă, ba de una, ba de alta, căutau
să–l prindă cu ceva. Dar bătrânul negustor nu se lăsa prins atât de uşor şi, deşi prin venele sale curgea
sânge persan, se înţelegea mai bine cu duşmanii, decât cu cei din neamul său.
Nimeni nu cunoştea motivele acţiunilor sale şi nici Karim nu se arăta dornic să le destăinuie, ori să
le schimbe …

9
 Știați că ...
de Ionita Alexandru

Am creat această nouă rubrică pornind de la premisa că un om este cu adevărat liber numai atunci
când este informat. Aici veţi găsi informaţii diverse, pe care poate nu le ştiaţi.

10 lucruri interesante despre şerpi

1. Cele mai multe specii de serpi au un singur pla-

man - cel drept. Datorita formei alungite a corpului,
s-a ajuns la aceasta solutie… de compromis: un sin-
gur plaman functional. Celalalt e absent sau atat de
redus (vestigial), incat nu mai are niciun rol in respi-
ratie.
2. Rinichii serpilor sunt asezati nu unul langa
altul, ca la toate vertebratele, ci unul in prelungirea
altuia. Cauza? Aceeasi: dezvoltarea corpului "pe
lung", in dauna latimii.
3. Serpii nu au picioare, stim. Si totusi… unii
serpi au pastrat, in cursul evolutiei, niste rudimente de centura pelviana (oase ale bazinului) si de membre
posterioare. La serpii boa si la pitoni, vestigiile picioarelor din spate sunt inca vizibile, sub forma unor
"pinteni" asezati de o parte si de alta a a cloacei.
4. Serpii masculi au doua organe copulatoare - doua hemipenisuri. (Nu, nu le folosesc pe amandoua de-
odata, pentru ca femela are o singura cloaca).
5. Serpii nu isi pot inchide ochii, pentru ca nu au pleoape mobile. Ochii sunt acoperiti de membrane
transparente, fixe, care sunt, de fapt, solzi modificati, specilizati.
6. Exista multe simboluri asociate sarpelui (multe dintre ele negative); si totusi, in Occident, serpii sunt
si un simbol al medicinei - al tamaduirii, asadar. Cum s-a ajuns la asta? Serpii naparlesc periodic; inaintea
naparlirii, pielea devine foarte uscata si lipsita de luciu, iar ochii se opacifiaza - ce mai, bietul sarpe arata
ca si mort. Insa, odata lepadata vechea piele, sarpele reapare in lume cu o piele nou-nouta, stralucitoare, ca
si cand s-ar fi tamaduit in mod miraculos, iar acest comportament a facut ca el sa devina un simbol al vin-
decarii, prin extensie - al medicinei (desi aceasta nu te vindeca intotdeauna, din pacate).
7. Nu exista serpi vegetarieni; toti consuma hrana de origine animala: mananca mamifere (mai mari ori
mai mici, de la soareci pana la antilope, in functie de cat de mare e sarpele cu pricina), pasari, reptile, amfi-
bieni, pesti, moluste, insecte sau oua. Unii dintre ei sunt foarte specializati: cobra regala din Asia si bandy-
bandy din Australia se hranesc cu alti serpi; unii "mancatori de moluste" din subfamilia Pereatine au mai
multi dinti pe partea dreapta a gurii decat pe cea stanga, deoarece melcii cu care se hranesc au cochilia
dextra, adica incolacita de la stanga spre dreapta - un exemplu de co-evolutie dintre cele mai interesante.
8. Serpii nu isi mesteca hrana si nici nu rup bucati din ea, ci o inghit intreaga. Pot face asta deoarece au
o adaptare speciala la nivelul maxilarelor - cel doua jumatati ale falcii inferioare sunt unite printr-un liga-
ment extrem de elastic, ceea ce le permite sa caste o gura enorma si sa inghita prazi cu diametrul mult mai
mare decat diametrul lor (al serpilor).
9. Procesul de digestie consuma atat de multa energie, incat sarpele care-si mistuie hrana e amortit si
greoi, aproape imobil. Un sarpe deranjat in timpul acestei activitati va regurgita adesea prada abia inghitita,
pentru a scapa cu viata. Dar aceasta digestie este si foarte eficienta, serpii mistuind aproape in intregime
corpul prazii - inclusiv oasele; fac exceptie formatiuni cheratinoase ca parul si ghearele, care sunt elimi-
nate.
10. In India exista un festival dedicat serpilor, celebrat de hindusi. (De altfel, tot acolo exista temple
dedicate cobrelor.) In timpul acestei sarbatori, oamenii aduc serpilor ofrande - lapte si bijuterii de argint -,
pentru ca acestia sa-i apere de rau.

10