Gazeta

Rom=neasc\
Sclavi cu partita Iva
R
O
M
A
N
I
A
INFO WIND.IT
CALL YOUR COUNTRY
SUN N ROMNIA NCEPND
DE LA 5 CENI PE MINUT
Nr. 30, An IX 29 iulie - 4 august 2011 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20
Reg. Trib. Roma nr. 118/2003 del 17.03.2003 g Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA
INFO WIND.IT
CALL YOUR COUNTRY
SUN N ROMNIA NCEPND
DE LA 5 CENI PE MINUT
R
O
M
A
N
I
A
Ovidiu
Marin,
un om
bun la
toate
Ana
Maria, o
student\
plin\ de
pasiune
Irena Cara
Ne umplem gura cu toate ca -
lit\]ile noastre: suntem muncitori,
inteligen]i, de[tep]i, femeile ro -
m=n ce sunt cele mai frumoase,
elegante, epilate de pe planet\.
Suntem exploata]i de italieni - `n
Spania, de spanioli, `n Germania
de nem]i, etc - toate popoare cu
mult mai prejos dec=t noi, popoa-
re de pro[ti, puturo[i, incul]i [i
nes p\la]i! Care nu [tiu s\ fac\ ni -
mic, nu [tiu limbi str\ine cum [tim
noi, nu sunt harnici ca noi, femei-
le lor [tiu doar s\ mearg\ la coafor
[i la sal\ (nu eram noi alea `ngriji-
te?) [i nu au cultul familiei [i
c=te [i mai c=te. O strig\m peste
tot pe unde avem ocazia.
Bine`n]eles, o facem c=nd sun-
tem `ntre noi, pentru c\, `n fa]a
altora, nu avem curajul s\ ne pre-
tindem nici drepturile sau respec-
tul de baz\.
(continu\ la pag. 18)
Pentru un
pumn de euro
pag. 16
pag.
19
Consilier
la Ronco
Canavese
pag. 8
{omerii, scuti]i
de ratele bancare
De suspendarea pl\]ii la
credite pe o perioad\ de
trei ani ar urma s\ benefi-
cieze persoanele aflate `n
stare de s\r\cie extrem\.
Amicalul cu
Argentina, anulat
Federa]ia de Fotbal din
Argentina a anun]at c\ a
anulat meciul amical cu
Rom=nia, programat pe 10
august pe Na]ional Arena.
pag. 31 pag. 39
E oficial! Spania
ne impune restric]ii
Guvernul de la Madrid a
anun]at c\ rom=nii vor avea
nevoie `n viitor de un per-
mis de munc\ pentru a
putea lucra `n Spania.
pag. 22
Rom=n `nscris `n Lega Nord,
www.gazetaromaneasca.com
Constantin Isachi a fost ales cu 8 voturi
Comunitatea rom=neasc\ din Ronco
Canavese (provincia Torino) num\r\ 10 oameni,
dintre care unul a fost ales consilier local.
pag. 3
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 2 SPECIAL
Scriitorul rom=n Mihai Mircea
Butcovan a participat la Bologna
la Bine ai venit!, eveniment de -
dicat culturii rom=ne[ti. Integra -
rea exist\, `ns\ este `nchis\ `n inte-
riorul caselor. Prejudec\]i create
cu art\ de cei care caut\ consens
electoral, este diagnosticul pus
de Butcovan, `ntr-un interviu aco -
r dat agen]iei Redattore Sociale.
~n Italia din 1991, Butcovan,
42 ani, scriitor [i publicist rom=n
de limb\ italian\, spune c\ `n
Italia, integrarea este mai pu]in\
dec=t `n urm\ cu 20 de ani. De-a
lungul anilor a existat o construc -
]ie de stereotipuri create cu art\ de
po liticieni cu putere de convin-
gere `n c\utare de consens electo -
ral. Pericolul de prejudecat\ este
bidirec]ional [i prive[te pe fiecare
dintre protagoni[tii `nt=lnirii dintre
Italia [i Rom=nia: Nu sunt numai
rom=nii `n Italia, ci [i mul]ii `ntre-
prinz\tori italieni care au venit s\
investeasc\ `n Rom=nia [i care nu
s-au comportat `ntotdeauna bine.
~n acela[i fel, odat\ cu imigra]ia `n
mas\ a rom=nilor `n Italia au sosit
[i exemple de comportament pu]in
pozitiv.
~n afar\ de lumea politic\, [i
mass-media (cu unele excep]ii) `[i
face partea pentru a ]ine preju -
dec\]ile pe linia de plutire, pentru
c\, spune Butcovan, este [tire
mai degrab\ evenimentul senza -
]io nal negativ, [i prea des exist\
interes fa]\ de pove[ti de cronic\
de privit prin gaura cheii. De altfel
- continu\ scriitorul - s\ ai imi-
grantul ca ]ap isp\[itor este
lini[titor `ntr-un moment `n care
lumea este dezorientat\ din punct
de vedere economic [i politic, `ns\
acest lucru `i ia cet\]eanului res -
ponsabilitatea de a alege cum s\
g=ndeasc\.
Adev\rata integrare r\m=ne
`nchis\ `n interiorul caselor, `n
familiile care primesc `ngrijitoare
[i pe [antierele de construc]ii pline
de lucr\tori str\ini. Aceste per-
soane nu aduc numai o contribu]ie
economic\ ci [i una uman\.
Fa]\ de toate acestea acestea
exist\ `ns\ [i semnale pozitive: ~n
Italia a crescut num\rul asocia -
]iilor de rom=ni. {i acest lucru
demonstreaz\ c\ din partea imi-
gran]ilor exist\ dorin]a de inte-
grare `n ]esutul social [i de partic-
ipare la via]a civic\ a ]\rii.
Rom=nii `ncep s\ simt\ Italia ca o
cas\ unde s\ tr\iasc\ pe deplin
asum=ndu-[i propriile respons-
abilit\]i.
Trebuie s\ ne amestec\m pri -
vindu-ne `n ochi, f\r\ a ne g=ndi s\
salv\m puritatea cu orice pre] -
`ncheie scriitorul -. Persoanele se
deplaseaz\, [i odat\ cu ele bog\]ia
cultural\. Vechiul slogan s\-i
ajut\m la ei acas\ este o r\m\[i]\
de imperialism, este anacronic.
Butcovan: ~n Italia mai pu]in\
integrare fa]\ de acum 20 de ani
Mihai Mircea Butcovan
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3
Constantin Isachi este
c\s\torit, are 35 de ani [i originar
din Bac\u. Locuie[te `mpreun\
cu so]ia `n localitatea Ronco
Canavese de mai bine de trei ani.
~n prezent lucreaz\ ca magaziner
la una din firmele din apropiere,
dar meseria sa de baz\ e [ofer,
meserie pe care a practicat-o
pentru mai bine de 9 ani. A venit
`n Italia `n anul 2007 dar a mai
avut c=teva `ncerc\ri e[uate de a
se stabili.
Prima dat\ am venit `n Italia
`n anul 2002, dar cum nu am
g\sit un loc de munc\ ce mi-ar fi
permis s\ lucrez legal am
renun]at. Am fost mereu `mpotri-
va muncii la negru, pentru c\
sunt convins c\ nu poate fi o
adev\rat\ integrare, at=ta timp
c=t trebuie s\ te ascunzi, s\ nu ai
siguran]a zilei de m`ine [i s\ fii
lipsit de o gr\mad\ de drep\turi.
Am revenit `n 2007 [i am reu[it
s\ g\sesc o munc\ cu acte `n
regul\.
B\c\uanul a venit `n
Peninsul\, hot\r=t s\ schimbe `n
mai bine via]a lui [i a familiei.
Sunt tipul de persoan\ care e
mereu `n c\utarea unor noi opor-
tunit\]i, a unei situa]ii mai bune.
~n Rom=nia nu se poate realiza
a[a ceva prin munc\ cinstit\ [i
tocmai de aceea am ales calea
str\in\t\]ii.
Ronco Canavese este situat\
`n celebrul parc natural Gran
Paradiso. Num\rul oficial al
reziden]ilor este de 377, dar cei
care locuiesc efectiv pe tot tim-
pul anului, abia dac\ ajung la
jum\tate. E o zon\ de munte,
deosebit de frumoas\, unde [i-au
construit case de vacan]\ mul]i
str\ini, `n special francezi.
Vin doar pentru perioadele de
vacan]\, iar `n restul anului,
num\rul reziden]ilor scade.
Comunitatea este mic\, la fel [i
cea rom=neasc\. Suntem doar 10
adul]i [i un copil.
Voluntariat
De[i stabilit de pu]ini ani,
b\c\uanul a fost un membru
activ al asocia]iei Proloco, care
are ca obiect de activitate organi-
zarea manifest\rilor culturale [i
sportive din localitate. Activez
de aproape doi ani la Proloco [i
nu m-am g=ndit nicio secund\ c\
asta m\ va propulsa s\ candidez
pentru un loc `n prim\rie. Sunt o
persoan\ activ\ [i mi-a pl\cut
mereu s\ m\ implic `n asemenea
activit\]i. Am vrut de multe ori s\
m\ `nscriu la Crucea Ro[ie dar
nu am reu[it. La Proloco [tiam c\
se organizeaz\ tot felul de activ-
it\]i culturale dar cel mai impor-
tant este c\ te po]i implica `n
via]a localit\]ii. Totul e pe baz\
de voluntariat, nu sunt avantaje
materiale dar te ]ine al\turi de
comunitate. Iar `ntr-o localitate
a[a mic\, participarea fiec\ruia
se vede imediat.
Ideea candidaturii pentru con-
siliul local i-au dat-o prietenii
italieni din asocia]ie, dar
hot\r=rea a luat-o dup\ ce s-a
sf\tuit cu ceilal]i rom=ni din
localitate. Participarea la activ-
it\]ile Proloco m-a pus `n contact
cu comunitatea. ~n preajma
alegerilor mi s-a propus s\ par-
ticip pe lista Insieme per la
montagna [i dup\ ce am discutat
cu rom=nii am decis s\ accept.
Propunerea mi-a fost f\cut\ [i
pentru faptul c\ am participat la
c=teva ac]iuni de cur\]are [i reac-
tivare de trasee turistice din zon\.
Obiectivul principal al celor din
list\ era de fapt [i o revitalizare a
turismului `n zon\, prin
`nfiiin]area de puncte turistice [i
de trasee. Am participat cu mare
drag [i eu, neg=ndindu-m\ nicio
clip\ c\ asta `mi va aduce avanta-
je sau m\ va propulsa `n politica
local\.
Surprize la alegeri
Rezultatul alegerilor din
Ronco Canavese a adus multe
surprize. Au fost ni[te paradox-
uri. La noi a fost cea mai slab\
participare, pu]in peste 31%, dar
primarul a fost ales cel mai clar.
A ob]inut aproape 82% din
totalul voturilor. Apoi, am fost
ales eu, din cadrul comunit\]ii
rom=ne[ti, cu doar 8 voturi. Au
mai fost dou\ voturi pentru mine,
dar anulate. Pot spune c\ trebuie
s\ mul]umesc rom=nilor de aici.
Suntem 10 cu drept de vot [i to]i
au votat cu mine. Au fost [i vreo
doi italieni care au spus c\ m-au
votat, dar matematica spune
altceva. {i eu `i cred pe rom=nii
mei.
De pu]in timp, b\c\uanul s-a
`nscris `n Lega Nord. Iat\ [i moti-
va]iile sale: L\s=nd la o parte
faptul c\ majoritatea celor din
Ronco Canavese sunt cu Lega,
pentru mine a fost o alegere
u[oar\. {i asta pentru faptul c\
rela]iile cu membrii sunt foarte
bune, nu am sim]it niciodat\ c\
noi rom=nii de aici suntem
izola]i sau discrimina]i.
P=n\ la urm\, cei din Lega
Nord sunt `mpotriva clandes-
tinilor, a muncii la negru, a
infractorilor. Eu m-am `ntors `n
]ar\ `n 2004 pentru c\ nu reu[eam
s\-mi g\sesc un loc de munc\
legal. Am considerat c\ nu-i
locul meu aici dac\ nu pot s\ m\
integrez cum trebuie. Am
revenit, am reu[it s\ muncesc [i
s\ tr\iesc legal. Ce-i r\u `n asta?
E drept c\ unii lideri fac
declara]ii cu caracter rasist sau
xenofob, dar eu fac politic\ aici
la mine, `mpreun\ cu ni[te
oameni care ne trateaz\ de la
egal la egal.
Proiecte
Ce proiecte are Constantin
Isachi `n calitatea de consilier
comunal? Am organizat deja o
manifestare cultural\ `n care am
prezentat costume populare
rom=ne[ti, obioceiuri [i folclor [i
italienii de aici au primit foarte
bine acest lucru. Ba chiar ne-au
felicitat [i ne-au `ncurajat s\ mai
organiz\m. ~ncerc s\ fac ceva [i
mai frumos cu ocazia s\rb\torilor
de iarn\. De asemenea, am de
g=nd s\ propun o `nfr\]ire cu o
localitate din Rom=nia [i cred c\
va fi una din jude]ul Bac\u,
asem\n\toare ca num\r de
locuitori [i relief. Apoi, vreau s\
m\ implic cu adev\rat `n via]a
comunei pentru c\ ideea de a m\
`ntoarce `n Rom=nia devine tot
mai `ndep\rtat\.
Andi R\diu
Constantin, consilier leghist `n Nord
~n localitatea Ronco Canavese,
situat\ `n provincia Torino, comuni-
tatea rom=neasc\ este format\ din
10 adul]i [i un copil. De[i pu]ini,
ace[tia au dat dovad\ de o exem-
plar\ unitate, iar la alegerile admin-
istrative care au avut loc `n luna
mai, au reu[it s\ ob]in\ pentru can-
didatul lor un loc `n consiliul local al
prim\riei. Este vorba de Constantin
Isachi, `n scris `n Lega Nord, care cu
doar 8 voturi a devenit al doilea
rom=n care a devenit consilier la
ultimele alegeri, dup\ Adrian Ichim
din Cirie (tot `n provincia Torino).
Ales cu 8 voturi
consilier la Ronco
Canavese
Cei din Lega Nord
sunt `mpotriva
infractorilor

Constantin Isachi, Lega Nord

Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 4 ACTUALITATE
180.000 de rom=ni `n Lazio
Sosesc la Roma ca imigran]i, [i
apoi pleac\ din capital\ din motive
economice (costul vie]ii este mai
scump, al locuin]elor `n primul r=nd)
[i de calitate a vie]ii (este mai satis -
f\c\tor `n localit\]ile mici). Dar r\ -
m=n `n regiune, stabilindu-se `n alte
provincii din jurul Romei. ~n Lazio
sunt 180.000 de reziden]i ro m= ni, o
treime dintre to]i str\inii. Este una
din descoperirile studiului Lazio `n
lume, comandat de Re giu nea Lazio
[i realizat de Centrul de studii
Idos/Caritas Migrantes. Studiul a
fost prezentat pe 19 iulie la Roma.
Roma are un efect centrifug
asupra str\inilor, spune studiul.
Acest efect este dovedit de cifre:
`n provincia Roma, `n perioada
2002-2009 prezen]a imigran]ilor a
crescut `ntr-o mai mic\ m\sur\
(^86,7%) fa]\ de celelalte
provincii (Frosinone ^221,6%,
Rieti ^276,8%, Latina ^278,2% [i
Rieti ^300%).
La finele lui 2009, arat\ studi-
ul, au fost `nregistra]i 497.940 de
str\ini reziden]i, 11,8% din totalul
na]ional, `ns\ prezen]ele regulare
efective sunt 565.000, dac\ se iau
`n considerare alte 70.000 de per-
soane care nu [i-au `nregistrat `nc\
reziden]a sau sunt `n a[teptarea
`ncheierii procedurii.
~n Lazio num\rul imigran]ilor
este `n cre[tere: `n 2009 cre[terea
anual\ a fost de 10,6%, aproape
dou\ puncte procentuale `n plus
fa]\ de media na]ional\. Dep\[e[te
media na]ional\ [i procentul imi-
gran]ilor fa]\ de reziden]i (8,8%
fa]\ de 7,0% na]ional).
Cei mai mul]i, rom=nii
Majoritatea imigran]ilor sose[ -
te `n Lazio de pe continentul euro-
pean (62%), predomin=nd cet\ -
]enii comunitari (48,3%).
Rom=nii (179.469 `n `ntreaga
regiune) sunt prima colectivitate `n
fiecare dintre cele cinci pro vin cii
laziale, o treime din popula]ia str\ -
in\ regional\. Albanezii (22.344)
se plaseaz\ pe locul al doilea `n trei
provincii (Frosinone, Rieti,
Viterbo), la fel ca indienii la Latina
[i filipinezii la Roma (11.708 [i
respectiv 29.746 `n `ntreaga
regiune). Pe al treilea loc `n Lazio
sunt, `n func]ie de contextele
provinciale, marocanii (10.774),
ucrainenii (17.142), ma cedonenii
(6.783) [i polonezii (23.826).
Filipinezii sunt a doua colectiv-
itate `n regiune, de[i sunt de [ase
ori mai pu]ini fa]\ de rom=ni.
La nivel regional, imigran]ii au
o v=rst\ medie de 33,1 ani, mai
joas\ fa]\ de popula]ia rezident\
(v=rsta medie de 43,1 ani). Alt
aspect este c\ num\rul de copii
este mai mare pentru femeile
str\ine fa]\ de cele italience.
Bani trimi[i acas\
Lazio se plaseaz\ pe primul loc
printre regiunile italiene `n ce
prive[te sumele de bani trimise
acas\ de imigran]i (cel pu]in cele
trimise acas\ prin intermediul
canalelor formale) `n ]ara de orig-
ine: 1,9 miliarde de euro din cele
peste 6 miliarde [i jum\tate `nreg-
istrate la nivel na]ional `n 2009.
Cele mai consistente sunt ale
colectivit\]ii chineze [i filipineze.
Lazio este pe locul al cincilea
`n Italia ca num\r de firme cu
patron str\in. `n 2003 aceste firme
erau `n num\r de numai 5.488, `n
[apte ani num\rul lor a crescut de
peste patru ori (23.000 `n mai
2010).
Integrare [i siguran]\
Cre[terea num\rului de imi-
gran]i nu echivaleaz\ unei cre[teri
a ilegalit\]ii, subliniaz\ raportul.
{i `n acest caz este indicat cazul
emblematic al rom=nilor care, la
egalitate cu alte colectivit\]i, `n
fa]a unei cre[teri puternice a
prezen]elor (`n ultimii trei ani
^142,0%, astfel c\ actualmente
peste o treime din popula]ia din
Lazio este de cet\]enie rom=n\) au
`nregistrat o sc\dere a num\rului
de denun]uri contra lor (-13,7%).
Tendin]\ similar\ [i pentru colec-
tivitatea moldovean\, [i aceasta `n
cre[tere puternic\ (^52,1%), [i
pentru care num\rul de denun]uri
s-a diminuat cu 24,8%.
Directorul Caritas din Roma,
Enrico Feroci, intervenind la
prezentarea raportului, a declarat:
Mobilitatea este [i un factor stim-
ulator. ~n toate realit\]ile umane se
d\ [i se prime[te. Imigran]ii vin `n
Italia pentru c\ au nevoi: `nainte
de toate de munc\ [i de venit, dar
[i - `n func]ie de cazuri - de
educa]ie, de `ngrijiri medicale, de
libertate civil\ [i religioas\.
Dar [i Italia are nevoie de imi-
gran]i. Din cauza tendin]ei demo -
grafice negative viitorul ]\ri ar fi
de neg=ndit f\r\ ei. Dac\ ei ar lip -
si, diferite sectoare de munc\ ar
in tra `n dificult\]i serioase [i
echilibrul pensiilor s-ar resim]i din
greu. A ie[it `n eviden]\ faptul c\,
f\c=nd bine calculele, ceea ce
primim de la imigran]i este mai
mult dec=t ceea ce le d\m. Este de
`n]eles s\ se aib\ `n vedere legi
care s\ reglementeze imigra]ia,
dar `ntotdeauna bazate pe justi]ie,
pe un minim de solidaritate [i pe o
perspectiv\ cel pu]in pe termen
mediu.
O treime dintre
str\inii din regiune
P\m=nt de emigra]ie
Raportul Idos/Carotas Migrantes a studiat [i emi-
gra]ia italienilor din regiunea Lazio. Num\rul emi-
gran]ilor de origine lazial\ `n lume
este de 360.000, dintre care
276.000 originari din provincia
Roma, 50.000 din Frosinone,
24.000 din Latina [i circa 5.000
originari din Viterbo [i respectiv
Rieti (datele se refer\ la perioada din-
tre 1986 [i 2010).
Cel mai mare procent de emigran]i s-au
`nregistrat `n provincia Frosinone, 13,9% (unul
se afl\ `n str\in\tate la fiecare 7 reziden]i).
Colectivit\]ile laziale cele mai consistente se g\sesc
`n America (60%) [i `n Europa (30%): Brazilia
(81.000 laziali), Argentina (54.000), Statele Unite [i
Regatul Unit (peste 20.000), Germania [i Peru (peste
15.000).
Fenomenul mobilit\]ii umane nu trebuie neglijat
pentru dimensiunile structurale pe care le-a
atins, a pus consilierul regional pentru
Politici sociale [i familie, Aldo Forte. Lazio
este a doua regiune ca num\r de imigran]i
(dup\ Lombardia), [i a treia ca num\r de
emigra]i `n str\in\tate (dup\ Sicilia [i
Campania). Iat\ de ce - anun]\ consilierul
Aldo Forte - obiectivul este acela
de a re`nnoda raporturile cu emi-
gra]ii laziali `n str\in\tate, `n spe-
cial cu noile genera]ii care, la fel ca
tinerii de origine str\in\ reziden]i `n
Italia, pot g\si `n cultura lor dubl\ o
mare oportunitate de cre[tere profesional\.
Roma a devenit Capitala rom=nilor
ROMNIA
E TOT MAI
APROAPE.
SUNI N ROMNIA LA 5 CENI PE MINUT CTRE REEA FIX,
9 CENI PE MINUT CTRE REEA MOBIL.
GRATIS IN PROMOZIONE IL COSTO SEMESTRALE PER I PRIMI 6 MESI.
I CU NOUA OPIUNE SUPER NOI WIND
AI 400 MINUTE I 400 SMS I MMS CTRE TOI AMICII WIND
LA DOAR 3 PE SPTMN FR COST DE ACTIVARE.
CALL YOUR COUNTRY
i dac activezi pn la 4/9/2011 SUPER NOI WIND te cost doar 2 pe sptmn pentru primele 3 luni.
Alege Wind. Sunnd la 155, asculi noutile i primeti asisten n limba romn.
Call Your Country: impuls la rspuns 16 ceni. Tarifare la impulsuri de 60 secunde. Cost semestrial 4.
Pentru noi clieni activarea opiunii Call Your Country n valoare de 7 este gratis pn la 4/9/2011.
ACTIVEAZ CALL YOUR COUNTRY
CU UN SMS GRATUIT
NCADRND CODUL
CU SMARTPHONEUL TU
ACTIVEAZ SUPER NOI WIND
CU UN SMS GRATUIT
NCADRND CODUL
CU SMARTPHONEUL TU
PENTRU MAI MULTE INFO DESPRE COSTURI, CONDIII I LIMITRI, INTR PE SU WIND.IT
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 6 ACTUALITATE
Maria [i Corvin Avram [i-au
deschis afacerea la Citt di
Castello acum cinci ani. Corriere
dellUmbria scrie despre poves -
tea unui magazin devenit punct de
referin]\ al unei comunit\]i con-
sistente. Magazinul cu produse
specifice al celor doi este un punct
de referin]\ pentru rom=nii din
`ntreaga Umbrie.
Ast\zi Maria [i Corvin Avram
sunt un punct de referin]\ pentru
`ntreaga comunitate rom=neasc\
din Alta Valle del Tevere, datorit\
magazinului lor de produse speci-
fice rom=ne[ti din Citt di
Castello.
Au venit `n Italia `n urm\ cu 10
ani, de la Giurgiu. Ca `n cazul
multor al]i cona]ionali, spune Co -
rrie re dellUm bria, povestea lor
este marcat\ de evenimentele care
au caracterizat Rom=nia `n ultimii
ani. C=nd a c\zut Ceau [escu, `n
1989, s-a n\scut [i fiul lor, George
M\d\lin. Speran]ele unei vie]i mai
bune sunt cur=nd spulberate [i
`ncepe adev\ rata criz\ economic\,
f\cut\ din specula]ii [i [oma:
Corvin `[i pierde locul de munc\
ca mecanic, ea cel de centralist\.
Mul]i fug din ]ar\ pentru a veni
`n Italia; `n 2001 Corvin cere un
`mprumut un or amici vine la Citt
di Castello unde tr\ia de c= ]iva ani
o prieten\ de familie. Rom=nia nu
este `nc\ `n UE, astfel c\ el intr\ ca
clandestin, doarme o iarn\ `ntr-un
ga raj, lucreaz\ cum poate; mul]i `l
ajut\ apreciindu-i disponibilitatea.
~ntre timp intr\ `n legalitate, su
Sanatoria, [i odat\ cu documentele
apare [i un loc de munc\ stabil.
Dup\ un an [i jum\tate `l
urmeaz\ so]ia [i fiul; drumul este
`nc\ plin de multe hopuri, `ns\
timpul [i c=]iva vecini mai amabili
rezolv\ totul. ~n urm\ cu circa
cinci ani decid s\ deschid\ un
magazin, Madi.Rom (`n onoarea
fiului) cu produse rom=ne[ti.
Ne pl\cea ideea de a nu
renun]a la cultura noastr\ culinar\
- spune Maria - [i atunci am f\cut
`n]elegeri cu c=]iva distribuitori
en-gros [i am `nceput afacerea. ~n
zon\ nu era nimic asem\n\tor [i `n
scurt timp s-a dus vestea.
S=mb\ta [i duminica este
mereu coad\. Pentru duminic\
preg\tim carne de mici, sunt foarte
ceru]i, a[a cum sunt sarmalele.
S=mb\ta, `n schimb, pe la noi trece
autocarul care merge `n Rom=nia
[i persoanele vin la magazin ca s\
lase pachetele de trimis acas\.
Ne-ar pl\cea s\ vin\ mai mul]i
italieni, exist\ `nc\ ceva
ne`ncredere fa]\ de m=ncarea
noastr\, dar e normal.
So]ii Avram spun c\ nu le e dor
de Rom=nia: O dat\ pe an ne
`ntoarcem mereu, `ns\ nu ne
lipse[te mult Rom=nia; `n fiecare
an ni se pare c\ lucrurile merg mai
r\u: corup]ie, [omaj, infrac]ionali-
tate. Casa noastr\ este la Citt di
Castello [i ne sim]im bine aici;
poate odat\ ie[i]i la pensie ne vom
re`ntoarce `n Rom=nia, `ns\ pentru
moment ne place via]a de aici din
Umbria.
S\n\tatea imigran]ilor se `nr\ut\]e[te pen-
tru c\ m\n=nc\ allitaliana. Sosesc `n Italia
cu o s\n\tate bun\, dar apoi `ncep s\ sufere de
patologiile italiene, din cauza schimb\rii obi-
ceiurilor alimentare. Printre afec]iunile ma jo -
re se num\r\ diabetul, tulbur\rile gastrointen-
stinale, hipertensiunea, care variaz\ `n func -
]ie de etnie: diabetul afecteaz\ `n special ro -
m= nii [i senegalezii (din cauza consumului
ex cesiv de paste [i p=ine), `n timp ce ucrai -
nenii, `n special femeile, sunt hipertensivi.
Acesta este rezultatul studiului privind
obiceiurile alimentare ale popula]iei imigrate
din provincia Cagliari, realizat, pentru prima
dat\ `n Sardegna, de Serviciul de promovare
a s\n\t\]ii de la Asl8 din Cagliari, `n colabo-
rare cu Universitatea din Cagliari [i cu
Provincia.
Un studiu care analizeaz\ cum schimbarea
obiceiurilor alimentare, a ritmurilor, a stilului
de via]\, este un indicator fundamental al
st\rii de s\n\tate [i a integr\rii sociale a imi-
gran]ilor. Obiectivul studiului este pro-
movarea unei interven]ii sanitare [i sociale
care s\ poat\ garanta r\spunsuri diferen]iate,
pe baza fiec\rei specificit\]i - explic\ Silvana
Tilocca, director al Serviciului de promovare
a s\n\t\]ii Asl8 -. Din acest motiv vom con-
tinua anchetele, descompun=nd studiul pe
etnii, pentru a organiza apoi `nt=lniri de
informare cu reprezentan]ii diferitelor comu-
nit\]i.
Printre afec]iunile cele mai r\sp=ndite -
explic\ Tilocca - sunt cele legate de schim-
barea obiceiurilor alimentare (problemele de
ordine gastrointenstinal constituie 35-40%
dintre patologiile prezente), cele legate de
condi]iile dezavantajate de via]\ [i munc\: de
la tulbur\rile respiratorii [i pulmonare la cele
de ordin osteoarticular, la patologiile din
sfera genital\, `n mod tipic feminine.
Timpul de [edere `n Italia este fundamen-
tal, fiindc\ este str=ns corelat cu s\n\tatea -
adaug\ Tilocca -: exist\ tulbur\ri care apar `n -
c\ din primul an, cum sunt cele de ordin gas-
troenterologic [i respirator [i patologiile care
apar dup\ mai mul]i ani, cum sunt diabetul,
afec]iunile cardiovasculare [i tumorale.
Erorile principale
Pe l=ng\ aceasta, studiul analizeaz\ obi-
ceiurile [i necesit\]ile alimentare ale imi-
gran]ilor: printre erorile principale, consumul
excesiv de paste, coca-cola, b\uturi carboga-
zoase [i cafea care determin\ tahicardie [i
probleme gastrice; prea multe dulciuri, care
provoac\ prezen]a de carii dentare [i alte
patologii ale aparatului bucal, `n special la
copii. ~n timp ce resimt o caren]\ de c\rnuri,
condimente [i unele verde]uri din ]\rile lor de
origine, deseori necunoscute `n Italia.
~n diete, multe cereale [i pu]ine fructe:
75% m\n=nc\ cereale sau derivate o dat\ sau
de mai multe ori pe zi, iar 27% consum\
fructe mai pu]in de o dat\ pe lun\; dintre pro-
teine, cea mai folosit\ este carnea; 63% con-
sum\ lapte o dat\ sau de mai multe ori pe zi,
20% nu au consumat niciodat\ iaurt sau
br=nzeturi. Tentativa de a-[i reconstrui cul-
tura este `mpiedicat\ de o serie de dificult\]i
- continu\ Tilocca -, `ncep=nd de la g\sirea
m=nc\rii pe pia]\; [i apoi sunt condi]iile eco-
nomice, deseori dezavantajate.
{i mai ales, proasta informare: Ar fi ne -
ce sar\ o reeducare alimentar\: nu pot s\ asi -
mileze numai aspectele negative ale stilului
nostru de via]\, ci trebuie s\ le permitem s\-
[i p\streze propriile obiceiuri, astfel `nc=t [i
noi s\ putem prelua aspectele pozitive: inte-
grarea se realizeaz\ [i prin schimb cultural.
Produse tipice rom=ne[ti `n Umbria
Rom=nii din Italia,
predispu[i la diabet
Imigran]ii au o s\n\tate mai [ubred\, din cauza alimenta]iei `n stil ital-
ian. Tulbur\ri gastrointestinale, diabet, hipertensiune, cele mai r\sp=ndite
afec]iuni. Serviciului de promovare a s\n\t\]ii de la Asl 8 din Cagliari a
f\cut un studiu [i a aflat la ce boli sunt predis[u[i str\inii din Italia. Rom=nii
sunt predispu[i la diabet, pentru c\ exagereaz\ cu pastele [i p=inea.
Maria [i Corvin Avram
treci lu enl qas e |uce unu lu I5 septemhtle
si cu ucbetul |lnk e site-ul enl.com vei uveu.
oo| .uou. -'-..o|.- o- 50 euto ,-. sos.|--u -| ,o,-| o- .o.u.. |lnk ,-. juz- su '|u
oo| .uou. -'-..o|.- o- I00 euto ,-. sos.|--u -| ,o,-| o- .o.u.. |lnk ,-. juz- s| '|u
|o|'- .uou. s- ,o. o'os| 'u s.u.||'- enl su aqlp cate uo-u
|o|'- s. .|'|zuo|'-, o,u u..|vu-, ` .-- o- 2- '| `.-,uo . ou.u o- 5/2/2U |o s| -j'u-. ,- enl.com
enl qas e |uce solutiu ceu mui simlu
pna |a I00 euto
n honutl cathutant cadou
daca a|eql pe enl.com
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 8 ACTUALITATE
Zeci de po -
ve[ti ascultate
`n ca se, centre
de primire, ba -
r\ci [i, mai ales
pe [antiere. Do -
menico Perro -
tta, cercet\tor
`n sociologie la
Uni versitatea
din Bergamo, a explorat timp de
patru ani condi]iile de via]\ ale
rom=nilor din Italia.
O cercetare pe teren `n ade -
v\ratul sens al cuv=ntului, deoare -
ce Perrotta s-a angajat ca muncitor
pe un [antier bolognez, `ncerc=nd
s\ `n]eleag\ rela]iile lucr\torilor
rom=ni cu ceilal]i colegi (italieni,
pakistanezi, tunisieni) [i dispozi]ia
c\tre munca [i via]a din Italia.
O experien]\ care acum a de -
venit o carte cu titlul Vie]i pe [an -
tiere. Migra]ia [i munca rom=nilor
`n Italia (Vite in cantiere.
Migrazione e lavoro dei rumeni in
Italia, editat\ de Il Mulino).
Legile noastre privind imi-
gra]ia, continuele campanii de
pres\ anti-rom=ni [i faptul de a fi
insera]i pe treapta cea mai joas\ a
pie]ei de munc\, f\r\ putere de
negociere - explic\ Perrotta pentru
Redattore Sociale - nu au favorizat
integrarea. Mul]i rom=ni nu au
`ncredere `n institu]ii [i le este greu
s\-[i proiecteze o via]\ aici.
Pove[tile spuse `n carte `ncep
din primii ani de dup\ 2000, c=nd
imigra]ia din Rom=nia `n Italia
sufer\ o accelerare brusc\ din
cauza crizei care love[te economia
Rom=niei. Pentru rom=nii care
sosesc `n Italia perspectiva cea
mai comun\ este munca la negru
pe [antiere, `n plin\ explozie a sec-
torului construc]iilor.
Au fost `ntotdeauna lucr\tori
vulnerabili, cu putere slab\ de co -
ntractare [i sub amenin]area con-
tinu\ a repatrierii - poveste[te Pe -
rro tta -. Timp de ani de zile rapor-
turile de munc\ s-au distins printr-
o continu\ negociere a ritmurilor,
a condi]iilor de siguran]\, a sar -
cinilor de munc\ [i salariilor. Din
acest motiv, dup\ mine, construc] -
iile au devenit un sector pu]in
r=vnit de italieni: prezen]a de per-
soane cu protec]ii reduse [i [anta-
jabile `n mod continuu a diminuat
calitatea muncii pentru to]i.
Dou\ luni pe [antier
Cercet\torul, `n afar\ de faptul
c\ a f\cut interviuri, a aprofundat
chestiunea lucr=nd `n mod direct
pe [antiere timp de dou\ luni. A
`ncercat s\ `n]eleag\ care este
rela]ia lucr\torilor rom=ni cu
colegii lor [i cu angajatorii italieni.
Inserarea nu a fost u[oar\ -
poveste[te -. La `nceput te privesc
cu suspiciune, le este team\ c\ po]i
avea rol de spion sau c\ te po]i alia
cu angajatorul. Pentru a le c=[tiga
`ncrederea trebuie s\ te ar\]i loial
[i dispus s\ `mp\rt\[e[ti munca la
bine [i la r\u.
Intrarea Rom=niei `n UE, `n
2007, aduce `mbun\t\]iri ale con -
di]iilor de via]\ [i de munc\, `n
timp ce libera circula]ie `mpinge
rom=nii s\ se mute acolo unde
g\sesc condi]iile cele mai avanta-
joase. Ast\zi, nemairisc=nd repa-
trierea, rom=nii sunt mai pu]in
[antajabili. ~n acela[i timp `nc\ se
chinuie s\-[i construiasc\ un viitor
stabil `ntr-un loc [i se deplaseaz\
`n continuare `n c\utarea de salarii
[i condi]ii de munc\ mai bune.
Mul]i dintre rom=ni au considerat
`ntotdeauna Italia numai ca o ]ar\
`n care s\ c=[tige [i at=t.
Studiul lui Perrotta s-a `ntins pe
o perioad\ de patru ani, din 2004
p=n\ `n 2008, [i a implicat circa
[aizeci de lucr\tori rom=ni, inter-
vieva]i `n locuin]ele lor, `n centre
de primire, rulote, bar\ci, dar [i cu
ocazia unor s\rb\tori religioase,
c\s\torii [i a c=torva c\l\torii `n
Rom=nia.
Sclavi pl\titori
de TVA
Num\rul lucr\torilor din construc]ii cu par-
tita Iva a crescut cu 20% `n ultima vreme. De
fapt, nu sunt liber profesioni[ti, ci muncitori
obliga]i de patroni s\-[i deschid\ firm\ individ-
ual\. ~n acest fel patronii descarc\ pe umerii
muncitorului orice responsabilitate contribu-
tiv\ sau asigurativ\.
Cgil `i nume[te fal[i profesioni[ti.
Sindicatul Fillea Cgil Lombardia a prezen-
tat un raport privind starea sectorului construc -
]iilor [i munca imigran]ilor. Raportul spune c\
peste jum\tate din muncitorii care construiesc
noul Milano au partita Iva. Vin `n principal
din Romania, Albania, Maroc. Pl\ti]i cu pu]in
[i ocazional, cu niciun fel de protec]ie `n caz de
accidente de munc\ sau boal\, zero concedii [i
mare parte dintre orele lucrate pl\tite f\r\ a fi
trecute pe statul de plat\. La negru.
~n Lombardia `n 2010 munca subteran\ din
sectorul construc]iilor a crescut cu 20%, spune
Cgil. Cifrele din raport vorbesc despre un
record al evaziunii fiscale, care `n regiune este
estimat\ a fi de circa 1,394 de miliarde de euro.
15,73% din cifra la nivel na]ional.
Metodele pentru evaziune merg de la con-
tracte part-time stipulate unor lucr\tori care de
fapt lucreaz\ full-time, la cre[terea orelor de
absen]\, p=n\ la `ncadrarea muncitorului `n pri -
ma categorie (lucr\torul nespecializat), chiar
da c\ sarcinile sale sunt de a doua sau a treia
categorie. ~n construc]ii pia]a muncii s-a
trans format `ntr-un hipermarket al for]ei de
munc\ - spune Walter Schiavella, secretar ge -
ne ral al Fillea Cgil - `n special din cauza politi-
cilor economice care au aruncat sectorul `n
abis.
Angajatorii `ncearc\ s\ reduc\ costurile `n
orice fel, `n defavoarea lucr\torilor, a taxelor
[i a siguran]ei pe [antiere, adaug\ Franco De
Alessandri, secretar general al Fillea Cgil din
Milano.
Din studiu reiese faptul c\ recesiunea este
nemiloas\ `n special cu lucr\torii imigran]i: `n
2009, pe [antierele din Milano lucrau 71.000
de str\ini. Dintre ace[tia, 34.000 numai `n Mi -
lano, unde reprezint\ 52% din totalul angaja ]i -
lor din sector: un record na]ional. ~ntr-o pe -
rioad\ de 12 luni, `ns\, s-
a `nregistrat o sc\dere de
trei puncte procentuale:
as t\zi sunt 63.5000 de
imigran]i care lucreaz\ pe
[antierele lombarde,
31.000 `n cele milaneze.
F\c=nd calculele, aproa -
pe zece mii de str\ini
neitaliene [i-au pierdut
locul de munc\.
De[i reprezint\ majoritatea for]ei de munc\,
imigran]ii sunt `n medie pl\ti]i cu mai pu]in -
salariile lor ajung la numai 41% din totalul
salariilor din sector - [i deseori sunt obliga]i s\-
[i deschid\ partita Iva, rezult=nd a fi liber
profesioni[ti. ~n acest fel angajatorii sunt
scuti]i de responsabilit\]i `n caz de accidente [i
muncitorului `i revine sarcina de a pl\ti taxele
pentru salariul `ncasat. O practic\ c\reia i se
adaug\ a[a-numita munc\ gri. ~ntre 2009 [i
2010 - explic\ De Alessandri - la oficiului nos-
tru de pl=ngeri aproape 250 de imigran]i au
semnalat c\ au primit jum\tate din salariu `n
afara statului de plat\. {i c\ au c=[tigat cealalt\
jum\tate la negru.
Un cercet\tor printre
[antieri[tii rom=ni
Domenico Perrotta a tr\it printre
lucr\torii rom=ni angaja]i pe [antierele
bologneze. A luat zeci de interviuri, pen-
tru a le explora [antieri[tilor rom=ni
via]a de zi cu zi, la cald [i f\r\ filtre.
Rezultatele sunt prezentate `n cartea
Vie]i pe [antiere. Migra]ia [i munca
rom=nilor `n Italia.
Anchet\ pe [antier
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 9
Carlo Giovanardi este `ngrijorat. Italienii
`mb\tr=nesc [i nu mai fac copii, risc=nd s\
devin\ o minoritate `ntr-o ]ar\ care atrage mai
mul]i imigran]i [i mai mult.
Secretarul a dus pe 22 iulie `n Consiliul de
Mini[tri schi]a proiectului s\u, Planul
Na]ional pentru politicile pentru familii, o
serie de m\suri, inclusiv fiscale, care trebuie s\
favorizeze na[terea copiilor `n Italia. Se
`ncearc\ abordarea a ceea ce, dup\ cum a sub-
liniat Giovanardi, nu este o problem\, ci
problema Italiei pentru viitor.
Dac\ nu se face nimic, aceasta problema va
inversa raportul dintre italieni [i str\ini. ~ntre
rata natalit\]ii, `mb\tr=nirea popula]iei [i
migra]ia, ori se inverseaz\ tendin]a, ori `n anul
2050, care este foarte aproape, o genera]ie [i
jum\tate, noi italienii din Italia, vom fi o
minoritate a popula]iei, a profe]it secretarul.
Acest lucru, a spus Giovanardi, nu ar fi o
problem\ grav\ `n sine. Din fericire vin imi-
gran]i din toat\ lumea pentru a acoperi golurile
l\sate de sc\derea ratei natalit\]ii italiene, doar
c\ problema dramatic\ este c\ dac\ noi nu mai
suntem, nu mai reusim s\-i integr\m pe ceila l -
]i.Procesul de integrare a str\ini lor - a speci-
ficat apoi secretarul - devine problematic `n ca -
zul `n care Italia nu reu[e[te s\ se apropie cel
pu ]in de natalitatea altor ]\ri europene, care deja
este sc\zut\ `n compara]ie cu alte ]\ri ale lumii.
Magdi Allam: Nu ne trebuie
imigran]i, s\ facem mai mul]i copii
Criza demografic\ din Italia trebuie rezolvat\ cresc=nd natalitatea
italienilor, sprijinind familiile naturale [i mamele astfel `nc=t s\ aib\
posibilitatea s\ aleag\ s\ se dedice pe deplin propriilor copii.
Este gre[it s\-]i imaginezi c\ criza demografic\ a Italiei se poate
rezolva cu un aflux masiv de imigran]i dispera]i. Nu trebuie s\ fim com-
plici la traficul controlat de crima organizat\. Trebuie s\ cre[tem natali-
tatea italienilor, sprijinind familia natural\ [i mamele.
Sunt cuvintele lui Magdi Cristiano Allam, `ntr-un editorial publicat
`n Il Giornale.
Potrivit lui Alam, el `nsu[i imigrant, chiar dac\ nu mai vrea s-o
recunoasc\, Italia nu trebuie `n niciun fel s\ aprobe [i s\ fie complice a
traficului de clandestini gestionat de criminalitatea organizat\ care prof-
it\ de pe urma acelor tineri dispera]i, ceea ce ne impune s\-l combatem
cu fermitate pentr a-i pune cap\t, mai ales dac\ acesta a provocat deja
moartea a mii de persoane ale c\ror corpuri zac `n ad=ncurile
Mediteranei.
Criza demografic\ din Italia trebuie rezolvat\ cresc=nd natalitatea
italienilor, sus]in=nd familia natural\ [i mamele astfel `nc=t s\ aib\ posi-
bilitatea de a alege s\ se dedice pe deplin propriilor copii sau `n orice
caz s\-i `ngrijeasc\, a[a cum trebuie s\-i ajut\m pe tineri ca prin inter-
mediul stabilit\]ii `n munc\ s\ poat\ deveni protagoni[ti `n regenerarea
de nou\ via]\.
Din contr\ - continu\ Alam - `n ce prive[te imigran]ii dispera]i care
se pun `n m=inile criminalit\]ii organizate pl\tind de persoan\ o sum\ de
peste o mie de euro, solu]ia nu st\ `n afluxul masiv, necontrolat [i arbi-
trar `n Italia sau `n Europa. Noi am intrat `n criz\ prin sosirea `n luna mai
a circa 25.000 de imigran]i tunisieni [i africani, p=n\ la punctul de a intra
`n conflict cu Fran]a care nu a fost dispus\ s\-i primeasc\ pe cei care [i-
au exprimat inten]ia de a se duce acolo, [i de a denun]a cu tonuri ulti-
mative Uniunea European\ care predic\ bine [i ac]ioneaz\ prost
cer=ndu-ne s\-i primim pe to]i f\r\ distinc]ie `ns\ refuz=nd s\ pl\teasc\
ajutoare financiare adecvate costului efectiv suportat de Italia.
Magdi Allam, 59 ani, este un jurnalist [i politician egiptean, natural-
izat `n Italia. Musulman la origine, a luat pozi]ii foarte critice contra
Islamului. S-a convertit la catolicism, lu=ndu-[i [i numele de
Cristiano. ~n 2009 a fost ales membru `n Parlamentul European.
Giovanardi: Dac\ mergem tot a[a, vor
fi mai mul]i imigran]i dec=t italieni.
Secretarul de stat la Pre[edin]ia Consiliului de Mi ni[tri cu delega]ie
pentru Familie, Carlo Giovanardi (PdL), cuget\ ad=nc referitor la
sc\derea natalit\]ii [i `mb\tr=nirea Italiei: Dac\ mergem tot a[a, vor fi
mai mul]i imigran]i dec=t italieni. Nu ar fi o problem\, dar dac\ nu vom
mai fi noi, cine-i va integra?
Carlo Giovanardi este `ngrijorat
Pensii de urma[, norma `mpotriva
so]iilor badante este lege
Pensia de urma[ pentru
tinerele v\duve au fost t\iate
pentru cazurile `n care
c\s\toria a durat mai pu]in de
zece ani. Dar numai dac\ nu
exist\ copii
Dubiile de neconstitu]ion-
alitate [i acuza]iile de xenofo-
bie nu au reu[it s\ opreasc\
normativa `mpotriva so]iilor
`ngrijitoare, care acum a devenit lege.
Intrarea `n vigoare a manevrei financiare a lui Giulio Tremonti a
t\iat `n mod drastic pensiile de urma[ pentru cazurile `n care exist\
o diferen]\ mare de v=rst\ `ntre so]i [i c\s\toria a durat mai pu]in de
zece ani.
Obiectivul guvernului este protejarea fondurilor de protec]ie
social\. ~n Italia sunt tot mai frecvente c\s\toriile dintre b\tr=ni [i
tinere, care deseori sunt `ngrijitoarele lor str\ine. Odat\ decedat
so]ul, Inps este constr=ns s\ pl\teasc\ decenii la r=nd pensia v\duvei.
Totul se schimb\ odat\ cu noile reguli propuse de ministrul
Economiei Giulio Tremonti. De acum `nainte, dac\ bunicu]ul (sau
bunicu]a) s-a c\s\torit c=nd avea cel pu]in 70 de ani [i so]ia sa (so]ul)
are cu peste 20 de ani mai pu]in, pensia de urma[ va fi redus\ cu
10% pentru fiecare an de c\s\torie lips\ p=n\ la `mplinirea a 10.
S\ lu\m exemplul lui Danilo, un b\tr=n vioi de 74 de ani, care se
c\s\tore[te cu Mihaela de 50 de ani [i dup\ trei ani de c\s\torie se
duce `ntr-o lume mai bun\. Dac\ potrivit vechii legi Mihaela avea
dreptul la o pensie de urma[ de 1.000 de euro pe lun\, odat\ cu noua
lege va b\ga `n buzunar numai 300. Adic\ cu 70% mai pu]in, din
moment ce `i mai lipseau 7 ani p=n\ la s\rb\torirea a zece ani de
c\s\torie.
Noile dispozi]ii vor avea efecte asupra pensiilor de urma[
`ncep=nd de la 1 ianuarie 2012 [i nu se vor aplica atunci c=nd exist\
copii minori, studen]i sau infirmi.
Elvio Pasca
Nu mai e o afacere
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 10 ACTUALITATE
Luni, 18 iulie, PS Siluan a par -
ti cipat la o conferin]\ pastoral\ `n
biserica Parohiei Orto doxe Rom= -
ne Sf=nta Muceni]a Agata din
Catania, dup\ care s-a `nt=lnit cu
Mons. Francesco Montenegro,
Ar hi episcop [i Mitropolit de Agri -
gento, cu care a semnat documen -
tele de pre dare-primire a bisericii,
Chiesa di San Nicola pentru Pa -
rohia Ortodox\ Rom=n\ Sf=nta
Mu ce ni]a Filotea din Canicatt,
p\storit\ de Pr. Pavel Matyas.
Potrivit acordului de comodat
semnat, biserica San Nicola din
Canicatt, `ncredin]at\ comuni t\ ]ii
rom=ne[ti `n decembrie 2009, va fi
locul de cult al comunit\]ii orto-
doxe pentru al]i 99 de ani.
~n timpul ceremoniei de sem -
nare a acordului, la care a partici-
pat [i primarul din Canicatt,
Vincenzo Corbo, biserica cato lic\
a donat ortodoc[ilor o relicv\ a
Sf=ntului Nicolae.
Donarea r\m\[i]ei sacre a sf=n -
tului c\ruia `i este dedicat locul de
cult reprezint\ un pact de alian]\
`ntre cre[tinii din Orient [i cei din
Occident. Este cu adev\rat o
mare bucurie pentru noi to]i c\ `n
jurul bisericii [i a relicvei Sf=ntu-
lui Nicolae ne-am `nt=lnit fra]ii
cre[tini ai Orientului [i Occident u -
lui [i suntem foarte recunosc\tori
at=t Arhiepiscopiei c=t [i comu-
nit\]ii din Canicatt pentru dis po -
ni bilitatea [i deschiderea sa ini-
moas\ care ne permite s\ ne tr\im
credin]a, s\ tr\im potrivit principi-
ilor noastre cre[tine [i `n acela[i
timp s\ fim cet\]eni ai acestei ]\ri
[i ai acestui ora[, a spus PS
Siluan. Noi suntem cre[tini [i
chiar dac\ am tr\it o istorie care
ne-a dus la separare, nu putem uita
c\ avem aceea[i r\d\cin\. ~mp\rt\ -
[im valori comune de sfin]enie [i
credin]\, de aceea `i invit pe to]i s\
vin\ `n Biserica Sf=ntul Nicolae
care este deschis\ tuturor, catolici
[i ortodoc[i.
Noi ne rug\m pentru m=ntui rea
tuturor [i nu numai pentru a noas-
tr\, acest drum c\tre unitate merge
mai departe prin intermediul unor
asemenea gesturi, astfel comuni-
tatea cre[tin\ reg\ se[te spiritul fra-
ternit\]ii [i generozit\]ii care este
normal printre cre[tini.
Biseric\ la Ragusa
Mar]i, 19 iulie, `n biserica San
Paolo din cartierul Ibla din Ra -
gusa, PS Siluan [i Mons. Paolo
Urso, Episcopul de Ragu sa, au
semnat documentele de `ncredin -
]are a loca[ului de cult pentru Pa -
rohia Ortodox\ Rom= n\ Sf=nta
Cuvioasa Melania Romana din
Provincia Ragusa p\storit\ de Pr.
Neculai Chilcos.
Comunitatea de rit ortodox
are acum posibilitatea - a comen-
tat Mons. Paolo Orso - de a-[i
putea desf\[ura propriul cult `ntr-
un loc adecvat. Biserica San
Paolo, potrivit celor mai acreditate
surse isto rice, a fost ridicat\ `n
1690, dar `n urma cutremurului a
fost par]ial ref\cut\ `n 1747.
Interiorul se caracterizea z\ prin
prezen]a a trei altare. Fa]a da este
`mbog\]it\ cu o mic\ poar t\ cu
mici rozete sculptate, o fereastr\
cu ram\ cu forme romboi dale, un
mic clopot [i o f=nt=n\ `n form\ de
cap de leu, `ncastrat\ `n zid.
Vizit\ la Siracusa
Tot mar]i, PS Siluan s-a `n t=lnit
cu Mons. Salvatore Papa lardo
Arhiepiscop [i Mitropolit de Sira -
cusa, `n Re[edin]a Arhi episcopal\
[i a vizitat biserica unde `[i desf\ -
[oar\ activitatea Parohia Ortodox\
Rom=n\ Sf=n tul Apostol Pavel
din Provincia Siracusa, p\storit\
de Pr. Mihai Ichim.
Suntem ferici]i s\ fim aici la
Siracusa, unde a fost apostolul
Sf=ntul Paul, a spus Episcopul
Siluan. ~n provincia Siracusa se
estimeaz\ o prezen]\ de circa
5.000 de rom=ni. [i de circa un an
Biserica Ortodox\ a format o
parohie g\sind g\zduire `n biserica
San Martino din centrul istoric din
Ortigia.
Trebuie s\ `nv\]\m din iubirea
Evangheliei - a spus Mons. Pappa -
lardo -. M=ntuirea se realizeaz\ [i
prin schimbul de gesturi fraterne:
depinde de noi dac\ suntem la
`n\l]imea a ceea ce primim.
Ne `nt=lnim sub semnul fra-
ternit\]ii - a ad\ugat PS Siluan .
M\ g=ndesc la momente de
`mp\rt\[ire. Sau chiar la progra-
marea unui plan pastoral pentru
urgen]ele din teritoriu. Dar [i a
unor momente de s\rb\toare lao-
lalt\ pentru a descoperi tradi]iile
legate de Cr\ciun sau de Pa[ti.
Domnul ne cheam\ s\ tr\im `n
generozitate. Se `ncepe de la pa[i
mici - a `ncheiat arhiepiscopul din
Siracusa - pentru a se ajunge la cu
totul altceva, la o comuniune care
s\ ne fac\ s\ fim unul l=ng\
cel\lalt.
Dup\ vizita la arhiepiscopat,
espicopul Siluan a `nt=lnit comu-
nitatea rom=neasc\.
Vizita pastoral\ a PS Siluan `n Sicilia
~n zilele de 18 si 19 iulie 2011, Preasfin]itul P\rinte
Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Romane a
Italiei a efectuat o vizit\ pastoral\ `n Protopopiatul
Misionar Sicilia. Preasfin]itul a vizitat Catania,
Canicatt, Ragusa [i Siracusa [i a semnat acorduri
importante pentru biseric\.
PS Siluan cu primarul din Canicatti, Vincenzo Corbo
Episcopul Italiei, `n mijlocul enoria[ilor sicilieni
Preasfin]itul Siluan s-a `nt=lnit cu Mons. Salvatore Papalardo
VISTORI NE NATEM,
MILIONARI DEVENIM.
Dac nu ai 18 ani, nu poi juca.
P
O

I C

T
I
G
A

P
O
T
U
L
D
E
M
I
L
I
O
A
N
E
.
SIGNORINA,
UNA
SCHEDINA!
CASA TA
E PRECUM CASA
POPORULUI?
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 12 ACTUALITATE
De ce italienii merg
la dentist `n Rom=nia
Pre]ul `n Rom=nia,
19.500 euro. Pre]
`n Italia, 42.000 euro
Dentistul este una dintre cele mai
mari cheltuieli pentru italieni. Iar
denti[tii italieni sunt `n general
putrezi de boga]i, circul\ cu Ferrari
sau Porsche [i `[i fac vile din
`ncas\rile stratosferice. Italienii mai
chibzui]i `ncearc\ s\ economiseasc\
[i unii dintre ei pleac\ `n Rom=nia
s\-[i fac\ dantura. Ies mai ieftin, cu
siguran]\. Dar exist\ [i riscuri?
Cotidianul La Nazione a publicat
cazul unei italience din Floren]a
care a fost la Bucure[ti. Iat\ cum
poveste[te femeia, [i ce r\spunde
chiar directorul cotidianului.
Tocmai m-am `ntors de la
Bucure[ti [i uite aici. Doamna
Elena Tardini deschide gura [i ne
invit\ s\-i privim cu aten]ie pro-
teza nou-nou]\. Cu mine - spune
Elena - denti[tii no[tri au ajuns s\
se `mbog\]easc\. S\ fie un pic mai
mode[ti, s\-[i cumpere mai pu]ine
ma[ini Porsche [i Mercedes [i vile
`n Sardegna [i vor vedea c\ lumea
se va re`ntoarce la ei. Eu am mers,
cu o prieten\ de-a mea [i cu so]ii
no[tri, `n Rom=nia pentru a-mi
reface dantura. Avem pu]in peste
60 de ani [i eram s\tui s\ nu mai
avem un z=mbet prezentabil.
Medicul nostru - continu\
Elena - ne prezentase o not\ de
plat\ ame]itoare. Am aflat de la
prieteni de aceste clinici din
Rom=nia. Am ales un ambulatoriu
din Bucure[ti. I-am contactat prin
e-mail. Ne-au dat toate indica]iile:
costuri, transporturi, hotel (45 de
euro pe noapte), analize [i radi-
ografii pe care trebuia s\ le facem
`n Italia pentru a ne putea trimite o
estimare de pre].
Am f\cut o vacan]\ de dou\
s\pt\m=ni la Bucure[ti. Cheltuie-
lile pentru [edere, fiindc\ esti-
marea dep\[ea 5.000 de euro de
persoan\, nu au existat. Da, ne-au
cazat gratis, pe cheltuiala lor.
Totul perfect
Cum a mers? Am venit la La
Nazione tocmai pentru a v\ spune
c\ totul a fost precum s-a promis.
Am luat avionul de la Pisa pentru
c\ pre]ul era mai mic. Cu Wizz
Air, 100 euro dus-`ntors. ~n alter-
nativ\ am fi putut s\ plec\m [i din
Bologna. Dar la Blue Air e mai
scump.
La aeroportul din Bucure[ti au
venit s\ ne ia cu un microbuz. A
doua zi am mers la Cabinetul
stomatologic implanturi dentare,
adic\ la clinic\. Ghidul care ne
`nso]ea vorbea foarte bine italiana,
la fel cum vorbea italiana o asis-
tent\ a dentistei. Ea, doctori]a
Nausica, ne-a povestit c\ a fost `n
Canada pentru a face cursuri de
perfec]ionare.
~n cabinet totul era nou.
Dentistul meu de aici din Firenze
are materiale mai vechi [i acest
lucru m\ sup\r\ [i mai mult.
Lucrarea pe care v-o fac dvs. [i
so]ului dvs., mi-a spus Nausica,
este cea mai bun\ posibil\.
`ntoarce]i-v\ acas\ [i spune]i-le
prietenilor dvs. S\-i trimite]i la
mine. Aici, `n schimb, c=nd m-am
`ntors, am auzit spun=ndu-se c\
denti[tii din Rom=nia p\c\lesc
str\inii cu materiale de calitate
slab\. Nu cred. A[ vrea s\ ias\ la
lumin\ cine a fost p\c\lit. S\
povesteasc\ a[a cum am f\cut eu.
Noi am cheltuit `n doi 19.500 de
euro [i prietenii no[tri nici 16.000:
[i c=nd te g=nde[ti c\ la noi la
Firenze ne-au cerut 42.000 de
euro [i lor 35.000. Face]i voi
socotelile.
Panic\ `ntre denti[ti
Directorul cotidianului La
Nazione, Mauro Tedeschini, a
scris un comentariu pe tema
vizitei doamnei Elena Tardini la
dentistul din Rom=nia, dup\ ce
pre[edintele Comisiei stoma-
tologilor italieni, nemul]umit de
laudele aduse de femeie rom=ni -
lor, a scris [i el ziarului, sus]in=nd
c\ medicii rom=ni fac lucr\ri low
cost, de calitate inferioar\.
Stimat\ doamn\ Tardini, dac\
sunte]i sigur\ de ceea ce spune]i
despre `ngrijirile stomatologice la
care a]i fost supus\ `n Rom=nia, v\
propun un test, [i sunt gata s\ fac
maxim\ publicitate rezultatelor:
furniza]i Comisiei Stomatologilor
pe care o conduc documenta]ia
clinic\.
Permite]i-ne s\ facem ipoteze
privind lucrarea [i privind cos-
turile aferente pe care le-a]i fi avut
aici `n Italia. Pariez c\ `ngrijirile
pe care le-a]i primit sunt de cali-
tate inferioar\ pentru pre]ul pe
care l-a]i pl\tit fa]\ de cele pe care
le-a]i fi primit `n Italia pentru
acela[i pre].
Dr. Cosimo Tomaselli
R\spunde directorul
Mauro Tedeschini
G\sesc foarte potrivit\ prop-
unerea pre[edintelui Comisiei
stomatologilor, Cosimo Toma -
selli, de a supune doamna unei
con sulta]ii prin care s\ se con-
troleze munca denti[tilor rom=ni.
Pre]urile sunt imbatabile, dar cali-
tatea este de prim\ clas\? Aceasta
este problema.
Medicii no[tri po vestesc dese-
ori c\ trebuie s\ intervin\ pentru a
repara stric\ciunile cauzate de
colegii de la Bucu re[ti, care
r\spund sus]in=nd c\ este vorba de
insinu\ri r\ut\ cioase, puse `n prac-
tic\ pentru a distruge o concuren]\
care `ncepe s\ deranjeze foarte
mult. ~n consecin]\, o consulta]ie
(gratuit\) f\cut\ celor care se
`ntorc din Rom=nia ar furniza
tuturor indica]ii utile.
Dentistul meu din
Floren]a are materiale
mai vechi dec=t cele
de la Bucure[ti
Pacient\ italianc\

Pariez c\ `ngrijirile
din Rom=nia sunt de
calitate inferioar\ fa]\
de cele din Italia
Pre[edintele
denti[tilor italieni

29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 13

S=mb\t\, 23 iulie, `ncep=nd cu
ora 21 a avut loc o videoconferin]\
a jurnali[tilor rom=ni din str\i n\ -
tate pe tema votului prin core-
sponden]\. Dezbaterea a fost orga-
nizat\ de publica]ia Impact din
Montreal `mpreun\ cu Radio
Metafora din Seattle, `n parteneri-
at cu DC News [i sus]inut\ de pos-
tul Realitatea TV. Au participat
jurnali[ti din Canada, SUA, Noua
Zeeland\, Germania, Spania, Ca -
na da, Italia, Republica Moldova,
Germania [i Kazahstan, modera-
tor fiind analistul Bogdan Chireac.
Este pentru prima dat\ c=nd jur-
nali[tii din diaspora se `nt=lnesc la
o dezbatere `n acest mod. Din
partea Gazetei Rom=ne[ti a parti-
cipat jurnalistul Andi R\diu.
Discu]iile au scos la iveal\
teama rom=nilor din diaspora c\
politicienii au devenit interesa]i de
voturile diasporei pentru c\ sunt
mult mai u[or de fraudat.
Jurnali[tii din str\in\tate au
analizat proiectul votului prin
coresponden]\ [i au convenit c\
cea mai mare problem\ este ridi-
cat\ de lipsa unei baze de date `n
care s\ fie `nregistra]i to]i rom=nii
din diaspora.
S-a dezb\tut [i problema mo -
ralit\]ii votului rom=nilor din
str\ in\tate, care s-a ridicat dup\
ultimele alegeri preziden]iale, `n
care diaspora a `nclinat balan]a `n
favoarea lui Traian B\sescu.
Jurnali[tii consider\ c\ exist\ o
mare parte a rom=nilor care nu s-
au desprins de realit\]ile rom= -
ne[ti, pentru c\ ]in leg\tura cu
familia, urm\resc programele
rom=ne[ti [i sunt la curent cu tot
ceea ce se `nt=mpl\.
Toat\ lumea are drept de vot,
chiar [i cei care se v=nd pe un kilo-
gram de zah\r sau de ulei. Votul
este universal. Problema este ca
cei care voteaz\, dac\ sunt un mil-
ion, p\i un milion s\ fie, nu 50.000
[i restul s\ fie doar din liste, a
`ncercat s\ rezume discu]ia
Bogdan Chirieac de la DCNews.
~n cadrul dezbaterii s-a ridicat
[i problema m\surilor de siguran]\
`mpotriva fraud\rii voturilor, care
nu sunt specificate clar `n proiec-
tul de lege.
~n leg\tur\ cu proiectul de le -
ge pe care `l am `n fa]a mea. La
articolul 15, alineatul 4 scrie c\
imprimarea se face pe h=rtie care
con]ine elemente de siguran]\. As
vrea si eu sa stiu ce con]ine acea -
st\ h=rtie. Este foarte neclar. Nu ni
se dau niciun fel de date. Acesta
este un element foarte important,
a spus Oana Perju de la Radio
Metafora, Otawa, Canada.
Va exista un adeziv special, un
autocolant special care se lip[te pe
h=rtia pe care ne exprim\m votul.
Din comisie vor putea face parte
reprezentan]i ai partidelor politice.
Acesea sunt elementele de sigu-
ran]\ care, spun ei, nu pot fi falsifi-
cate. ]in=nd cont c\ din comisie
vor face parte reprezentan]i ai par-
tidelor [i fiecare plic care ajunge la
ambasad\ sau consulat va fi verifi-
cat de cei care sunt `n comisia res -
pectiv\. Autocolantul `l prime[ti la
4 zile dup\ ce ai f\cut cererea,
`mpreun\ cu buletinul de vot.
Aces tea sunt singurele m\suri de
si guran]\, a completat Andi R\ -
diu, reprezentantul Gazetei Ro -
m=ne[ti.
S-a propus constituirea unei
noi asocia]ii a jurna li[tilor rom=ni
din str\in\tate. Au fost amintite
asocia]ii ale jurna li[tilor rom=ni
din diaspora, care sunt prea pu]in
cunoscute [i care ar trebui s\
reprezinte o voce pentru rom=nii
din afara grani]e lor.
Este vorba de Asocia]ia
Jurna li[ti lor Rom=ni din America
[i Canada, care s-a `nfiin]at la
Chicago, anul trecut. De aseme-
nea `n Europa, Marian Voicu de la
TVR a `nfiin]at o asocia]ie a jur-
nali[tilor rom=ni din Europa. De
doi ani se organizeaz\ congresul
jurnali[tilor rom=ni de pretutin-
deni. Aceste trei instrumentre ar
trebuie s\ fie ni[te voci pentru
rom=nii din afara grani]elor a
spus Daniela Soro[ de la agen]ia
Romanian Global News. G.R.
Noi episoade din r\zboiul politic privind
votul prin coresponden]\. Dup\ ce ini]iatorul
proiectului, ministrul Teodor Baconschi, a
anun]at c\ PDL [i-a asumat politic proiectul,
care urmeaz\ s\ ajung\ rapid `n Parlament,
exist=nd posibilitatea ca guvernul s\-[i asume
r\spunderea pe lege, senatorul PNL Varujan
Vosganian a afirmat c\ aprobarea votului prin
coresponden]\ ar reprezenta o lovitur\ de
stat. Vosganian crede c\ `n cazul introducerii
votului prin coresponden]\ `n forma propus\
de Teodor Baconschi, va fi reluat\ ocuparea
Pie]ei Universit\]ii, ca `n 1990.
Dac\, prin absurd, votul prin corespon-
den]\ este aprobat atunci va trebui s\ relu\m
Pia]a Universit\]ii. A doua zi voi ]ine o con-
ferin]\ de pres\ `n Pia]a Universit\]ii, acolo
unde ]in minte c\ am stat, la ie[irea din
metrou, intersec]ia dintre Magheru [i Carol I.
Dac\ nu am fi avut experien]a din 2008, cu
votul de la ambasade, poate am mai putea
discuta acum despre votul prin corespon-
den]\, a declarat pe 24 iulie Vosganian.
Replica a venit de la pre[edintele PDL
Diaspora, William Br`nz\, un `nfocat
suporter al votului po[tal: Rom=nii din
str\in\tate sunt patrimoniul nostru [i nu ni[te
dictatori pe care trebuie s\ `i ]inem departe de
]\r\, a[a cum insinua]i dumneavoastr\.
Rom=nii din diaspora, cei care au sus]inut
economia ani de-a r=ndul, au dreptul s\
voteze. Este un drept pe care l-au c=[tigat, la
fel ca noi to]i. A le oferi condi]iile pentru
exercitarea acestui drept [i rom=nilor, care au
f\cut zeci [i chiar sute de kilometrii pentru a-
[i exprima op]iunea politic\, este o datorie
moral\ a Rom=niei, a declarat Br`nz\.
El l-a acuzat pe Vosganian c\ a devenit
bol[evic: Ura pentru rom=nii din
str\in\tate care [i-au exprimat clar de fiecare
dat\ op]iunea de dreapta - dreapt\ din care
dumneavoastr\ [i seful dvs. Antonescu a]i
ales s\ o tr\da]i, pentru a urca `n barca
sociali[tilor, de unde `i ataca]i permanent pe
cet\]enii Rom=niei din str\in\tate - este de
neadmis pentru un lider politic a c\rui datorie
este s\ `[i apere cet\]enii si nu s\ `i oprime.
V\ asigur, Domnule Vosganian, c\ `ncer -
c\ rile disperate, ale dumneavoastr\ [i uniunii
bol[evice din care face]i parte, de a-i dezbina
pe rom=nii din ]ar\ [i pe cei din str\in\tate su -
nt sortite e[ecului. Voi sus]ine acest proiect,
pe care l-am ini]iat, [i o voi face nu pentru
partidele politice, ci pentru binele Rom=niei
[i a rom=nilor, a concluzionat Br`nz\.
Votul po[tal, dezb\tut
de jurnali[tii din diaspora
Andi R\diu
Vosganian: Aprobarea votului po[tal, lovitur\ de stat
varujan Vosganian iese `n pia]\
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 14 FLAGRANT
Tragedie la Buccino, `n provincia Salerno.
S=mb\t\, 23 iulie, `n centrul istoric al
localit\]ii, Costel Tudor, un zidar rom=n de 35
ani, de 4 ani `n Italia, [i-a omor=t so]ia, Carla
Radu, de 35 ani, cu un ciocan, apoi [i-a sugru-
mat copilul, Raimond, de 11 ani, dup\ care
asasinul s-a predat poli]iei. La originea crimei
este, se pare, gelozia b\rbatului, care a avut un
raptus dup\ o dicu]ie cu so]ia sa. Era convins
c\ so]ia lui `l `n[al\.
Sub ochii `ngrozi]i ai copilului, a luat un
ciocan de zid\rie (mazzetta) [i a lovit-o pe
femeie `n cap, `n mod repetat. Apoi s-a repez-
it la copul [i la str=ns de g=t. ~n stare de [oc,
criminalul a vegheat dou\ ore corpurile, apoi a
chemat un vecin [i i-a povestit ce-a f\cut.
Vecinul a chemat carabinierii. ~n jurul miezu-
lui nop]ii, au sosit carabinierii din Buccino `n
casa unde a avut loc masacrul. Rom=nul a fost
arestat. A sc\pat de la moarte al doilea copil al
cuplului, o fat\ de 15 ani, care `n acel moment
nu se afla `n cas\, pentru c\ ie[ise cu prietenii
la o pizza. Fata a fost `ncredin]at\ serviciilor
sociale. Asasinul era considerat un om la locul
lui, muncitor, cu o conduit\ irepro [abil\. So]ia,
dup\ ce muncise `ntr-o fabric\ de conserve de
ro[ii, renun]ase la servici [i decisese s\ stea
acas\ pentru a se dedica so]ului [i copiilor.
Salerno, [i-a ucis so]ia [i copilul
Localitatea Buccino, `n stare de [oc
~ngrijitoarea mo[tene[te
asistata, intervine parchetul
S-a `nt=mplat la Mon -
selice, `n provincia Padova.
O b\tr=n\ `ngrijit\ de o
rom=nc\ a murit pe nea[tep-
tate [i `ngrijitoarea a
prezentat un testament prin
care primea toat\ averea
decedatei. Un nepot al
b\tr=nei a f\cut pl=ngere la
parchet: M\tu[a se sim]ea
bine. S-a dispus autopsia.
Procurorii au suspiciuni
privind testamentul `n
favoarea rom= ncei. La cinci zile de la `nmorm=ntare, procurorul a dis-
pus exhumarea cadavrului. Antonietta Martinengo, 90 ani, a fost g\sit\
moart\ `n cas\ de `ngrijitoarea sa rom=nc\, `n diminea]a de 11 iulie.
Antonietta, v\duv\ de mai mul]i ani, s-a stins din cauze naturale, a
scris `n certificat medicul legist chemat s\ constate decesul femeii, `n
casa sa din San Bortolo, zon\ din Monselice. O moarte nea[teptat\ -
spun `ns\ rudele - fiindc\ Antonietta Martinengo nu se sim]ea chiar a[a
r\u. Dup\ `nmorm=ntare, `n m=inile `ngrijitoarei apare dintr-o dat\ un
testament semnat de b\tr=na doamn\ cu c=teva zile `nainte de a muri.
~n document femeia [i-ar fi scris ultimele dorin]e, deciz=nd s\ lase o
bun\ parte dintre terenurile sale [i un imobil femeii care o `ngrijise `n
ultimii ani.
Vestea pune pe g=nduri rudele. Niciodat\, scrie nepotul Ettore
Martinengo `ntr-o pl=ngere depus\ la Procuratur\ pe 18 iulie, m\tu[a nu
ar fi ar\tat o asemenea inten]ie. Dimpotriv\, `n denun]ul redactat de
avoca]i se face referire la un testament olograf redactat de b\tr=n\ `n
urm\ cu c=]iva ani, prin care era numit mo[tenitor al c=torva terenuri,
a unor bani [i imobile nepotul Ettore, rezident la c=]iva kilometri de
Monselice, la Correzzola. Dar denun]ul nu con]ine numai asta.
Avoca]ii au cerut procurorului Sergio Dini, care se ocup\ de dosar,
s\ stabileasc\ cauzele mor]ii b\tr=nei, av=nd `n vedere diferitele certifi-
cate medicale eliberate de Spitalul din Monselice cu c=teva zile `nainte
de moarte, `n care se vorbe[te de o pacient\ cu o stare bun\ de s\n\tate
f\r\ a se da vreun indiciu al unei nea[teptate [i iminente c\deri fizice.
Pentru a face lumin\ asupra misterului, procurorul a dispus
exhumarea corpului. Autopsia din 21 iulie a stabilit c\ b\tr=na a murit
din cauze naturale. Ancheta continu\, pentru c\ nepotul continu\ s\
sus]in\ c\ rom=nca a profitat starea b\tr=nei, pentru a fi trecut\ `n tes-
tament.
Maradoni[ti `n ac]iune la Imperia
Poli]i[tii rom=ni sunt s\tui de modul de operare de tip maradonist
- adic\ bazat pe iu]eala de m=n\ [i neb\garea de seam\. Italienii nu
prea au auzit de a[a ceva. Este o `n[el\ciune prin care un individ solic-
it\, de exemplu, s\ i se schimbe banii, din bancnote mari `n mai m\run]i.
La un moment dat se r\zg=nde[te, `[i cere banii `napoi, iar la
`napoierea celor primiti de la cel acre i-a schimbat, trage mai bine de
jum\tate din sum\.
Prin aceast\ metod\, doi rom=ni cu antecedente penale, de 28 [i 31
de ani, Radu Ciuc\ [i Marian Mihai, au reu[it s\ p\c\leasc\ cu 300 de
euro un comerciant din Camporosso (Imperia), c\ruia `i ceruser\ s\ le
schimbe 100 de bancnote de 5 euro (la un total de 500 de euro) `n bani
mai mari.
C\nd comerciantul [i-a dat seama de p\c\leal\, a chemat carabinierii.
Cel care a pus `n practic\ jocul, `n timp ce colegul s\u `ncerca s\-l
distrag\ pe cel\lalt angajat, a fost Radu Ciuc\, care s-a apropiat de com-
erciant propun=ndu-i schimbul: 100 de bancnote de 5 euro, pentru
c=teva de 100 [i 200 de euro. ~n mod inten]ionat, `i d\ 490, `n loc de 500.
Comerciantul `[i d\ seama, `i spune c\ lipsesc 10 euro [i escrocul ia
din nou banii pentru a-i num\ra. }in=nd teancul de bani `n palm\ se
pune pe num\rat, d\ dreptate comerciantului; apoi `i d\ din nou teancul
de bani, dar mai `nt=i, cu o mi[care fulger\toare prinde cu dou\ degete
mai multe bancnote de 5 euro (la un total de 300 de euro), pe care le
ascunde `n pumn [i le bag\ `n buzunar, pref\c=ndu-se c\ este `n c\utarea
celor 10 euro care lipsesc.
La final, bag\ m=na `n cel\lalt buzunar, scoate 10 euro [i `i d\ com-
erciantului. Cei doi salut\ [i pleac\. D=ndu-[i seama imediat de banii
lips\, comerciantul fuge afar\ [i reu[e[te s\ vad\ num\rul de `nmatricu-
lare al ma[inii lor, un Opel Astra, alerteaz\ serviciul 112 al carabinier-
ilor care `i opresc pe cei doi la ie[irea dintr-o banc\ din Ventimiglia,
unde se duseser\ pentru a schimba din nou `n bancnote de 5 euro banc-
notele de 100 [i 200 euro provenite din `n[el\torie.
B\tr=na a murit din cauze naturale
Radu Ciuc\ [i Marian Mihai au fost aresta]i la Imperia
DESCOPERA OFERTA
N MAGAZINELE WIND
Easy Travel Romania: opiune accesibil clienilor care au Call Your Country activ din 15 noiembrie 2010.
Impuls la rspuns pentru apeluri efectuate 40 ceni, fr impuls pentru apelurile primite.
Tarifare la impulsuri de 60 secunde. Costul lunar de 3 este gratis pentru primele 3 luni.
Opiune activabil expediind un SMS cu textul Romania SI la numrul gratuit 4033.
Promoie activabil pn la 4 septembrie 2011
EASY TRAVEL ROMANIA.
SUNI I PRIMETI DIN ROMNIA FIX I MOBILE
ITALIENE I ROMNETI LA 9 CENI PE MINUT.
WIND CONVINE
SI DIN ROMNIA.
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 16 ROM+NI ~N ITALIA
O student\ plin\ de pasiune
Ana Maria Bagiu s-a n\scut la
Piatra-Neam] cu un an `naintea
Revolu]iei. Acum este student\ la
Facultatea de {tiin]e Politice din
cadrul universit\]ii La Sapienza
din Roma, profilul Comunicare pub-
lic\, `n anul trei. Pentru a se `ntre]ine
la studii, a muncit ca baby-sitter, a
dat medita]ii la englez\, matematic\,
limba rom=n\, a lucrat ca secretar\
pentru o perioad\ de timp scurt\, a
`mp\r]it pliante [i a fost agent de
v=nz\ri de parfumuri pentru com-
pania polonez\ FM Group [i de
stand pentru Wind Infostrada. Din
ianuarie 2011 a muncit ca ajutor de
buc\tar, iar din martie 2011 lucreaz\
ca osp\t\ri]\ s=mb\ta [i duminica la
un restaurant pe malul m\rii. Face
toate acestea cu o pasiune
neobi[nuit\.
Ana Maria a ajuns `n Italia `n
2003, la sf=r[itul clasei a opta,
dup\ examenul de capacitate
(media 9.57). A venit la mama ei,
care era de doi ani [i jum\tate la
Roma. P\rin]ii ei se desp\r]iser\,
iar ea a ales s\ r\m=n\ cu mama.
M-am acomodat destul de
repede, am `nv\]at limba italian\
foarte u[or, cel mai greu mi-a
fost `n primele [ase luni de zile,
timp `n care a trebuit s\ m\
obi[nuiesc cu un stil de via]\ cu
totul [i cu totul diferit.
La Roma locuie[te cu mama [i
cu fratele ei [i mai are o sor\ care
a r\mas `n Rom=nia, dar cu care
se vede des. Familia este primul
spri jin `n via]\, spune Ana Maria:
Sunt binecuv=ntat\ s\ am o fa -
milie care m\ sus]ine [i m\ ajut\
s\ `mi urmez planurile de viitor.
Se define[te o persoan\ plin\
de entuziasm [i extrovers\, [i [tie
c\ meseria ei din viitor nu trebuie
s\ se desf\[oare `n absen]a con-
tactului cu oamenii. nu am decis
`nc\ exact ce meserie vreau s\
practic.
Am fost des acuzat\ de logo -
ree [i am primit multe replici gen
du-te [i lucreaz\ la un post de
radio, acolo sigur te vor!. Sunt o
fire curioas\, cu sete de cuno[ -
tin]\ [i `mi plac descoperirile,
nout\]ile. Nu a[ rezista mult timp
`ntr-un job care nu mi-ar pl\cea
c=t de c=t sau care pentru care nu
a[ sim]i o pasiune. Consider c\ `n
orice faci, `n orice munc\, pentru
a nu te plafona, trebuie s\ o faci
cu pasiune [i dedica]ie. Dac\ nu,
nu are sens [i nici nu iese bine!
Dorin]\ de emancipare
Studiaz\ {tiin]e Politice, So -
cia le [i ale Comunic\rii (curs de
3 ani), dar `nc\ nu s-a decis ce
mas ter va urma: Mi-a[ dori un
Mas ter de c=teva luni la o com-
panie care s\ ofere training ca
dup\ aceea s\ m\ introduc\ `ntr-
un context profesional practic [i
concret, s\ pot lucra c=t mai
repede.
Nu am tat\ [i nu pot continua
`nc\ 2-3 ani pe cheltuielile [i
chiria mamei mele. Joburile pe
care le fac ocazional nu `mi dau
certitudine, deoarece nu am nici-
un contract [i m\ cheam\ c=nd au
nevoie de serviciile mele. Aceia
sunt doar bani de buzunar, `ns\
nu `mi permit s\ m\ emancipez [i
s\ m\ mut singur\, s\ tr\iesc
100% pe banii mei.
E greu s\ conciliezi timpul cu
studiul [i cu un serviciu stabil;
to]i vor experien]\, dar nimeni nu
`]i ofera posibilitatea sau r\gazul
necesar ca s\ o cape]i. Tr\im `n
epoca `n care tot [i imediat
domnesc, ceea ce eu chem
regres, nu progres.
Globalizarea
Dup\ studii, nu vrea s\ se
`ntoarc\ `n Rom=nia. O s\
`ncerc `n toate modurile [i o s\
bat la toate por]ile astfel `nc=t s\
g\sesc de munc\ `n domeniul
meu aici, la Roma, spune Ana
Maria. Ar pleca [i `n alt\ ]ar\
european\, dac\ ar avea o ofert\
bun\ de munc\, dar nu ar pleca
pe alt continent. C=t despre
Rom=nia, va r\m=ne mereu `n
sufletul meu, probabil c=ndva m\
voi stabili [i m\ voi `ntoarce
acolo, `ns\ sper s\ m\ `ntorc `ntr-
o altfel de Rom=nie, `n care s\ se
tr\iasc\ decent... nu m-a[
`ntoarce `n Rom=nia de azi.
{ansele s\ reu[easc\ ale unui
t=n\r rom=n care a studiat `n
str\in\tate sunt exponen]ial mai
mari dec=t cele ale unui t=n\r (fie
c\ e rom=n, italian, spaniol etc)
cu orizonturi restr=nse, s\rac `n
experien]e, crede Ana Maria.
~ntr-o vreme ca aceasta `n care
viitorul e extrem de incert, glob-
alizarea cere tineri preg\ti]i,
c\li]i [i umbla]i. Ideea de fond
este c\ e greu peste tot, din cauza
recesiunii, s\ continui s\ tr\ie[ti
`ntr-un mit necl\tinat de m=ine
va fi totul bine [i frumos.
Percep]ia mea este aceea c\
tr\ im, respir\m, m=nc\m, dor -
mim, g=ndim `ntr-o atmosfera ra -
refiat\ de darwinism social [i de
scepticism care ne doboar\ fun-
damentele [i punctele de reper,
iar nou\ nu ne r\m=ne dec=t s\ ne
ag\]\m, periodic, de ceea ce ne
confer\ siguran]\ [i garan]ie.
Genera]ia activ\
Ana Maria face parte dintr-o
nou\ genera]ie, activ\ [i plin\ de
ambi]ie. Ne d\ chiar ea c=teva
exemple: ~n urm\ cu c=teva
s\pt\m=ni am reg\sit o fost\
coleg\ din clasele primare, pe
Facebook, iar cum toate dru-
murile duc la Roma, [i ea se afl\
aici, de 9 ani: studiaz\ Stiin]e
Pedagogice `n anul doi, e o stu-
dent\ foarte bun\, a ob]inut o
burs\ Erasmus, iar `n septembrie
va pleca `n Granada. Comco -
mitent, lucreaz\ part-time la o
agen]ie imobiliar\. Acesta e un
exemplu de t=n\r\ realizat\ [i
ambi]ioas\, la fel [i al]i studen]i
rom=ni cu o carier\ universitar\
foarte bun\ - un b\iat din
Civitavecchia a avut ocazia s\
plece la New York pentru un
proiect; o fat\ cu care am vorbit
doar virtual [i e tot din Piatra
Neam] [i-a dat doctoratul `n
matematic\ la Salerno.
Pasiune la [coal\, la munc\ [i
`n timpul liber, mai afl\m de la
uimitoarea Ana Maria: Pasiunea
mea recent\ este Fotografia, m-
am `nscris la un curs care va
`ncepe `n septembrie [i mi-am
investit economiile `ntr-un aparat
profesional. Planurile de viitor se
rotesc `n jurul achizi]iilor de
accesorii pentru aparat - obiectiv,
filtre. De asemenea, am avut din-
totdeauna un interes pentru vesti-
menta]ie [i urm\resc rubrici [i
tendin]e online, mi-ar pl\cea s\
scriu coloane despre fashion.
Merg periodic la karaoke [i `mi
doresc nespus s\ `mi permit s\
`nv\] s\ c=nt la un instrument,
pian sau chitar\.
Crina Suceveanu
Sper s\ m\ `ntorc
`ntr-o altfel de
Rom=nie, `n care s\
se tr\iasc\ decent

O student\ eminent\...
Pasionat\ de fotografie
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 17
Liviu Dumitrache:
M-am n\scut `n discotec\
Ini]iativa deschiderii acestui
club apar]ine lui Liviu
Dumitrache, 29 de ani, originar
din Foc[ani, de 11 ani stabilit `n
Peninsul\. Rom=nul a investit
timp de trei ani `ntr-o discotec\
asem\n\toare, dar mult mai mic\
`n localitatea Fonte Nuova.
T=n\rul consider\ c\ la noua
adres\ este o zon\ plin\ de
rom=ni, de la Roma, Passoscuro,
Ladispoli, Cerveteri, Santa
Marinella, p=n\ la Civitavecchia.
`ncerc\m s\ ne plas\m `n mijlocul
lor. {i nu numai. Ar fi [i prima dis-
cotec\ rom=neasc\ l=ng\ mare.
Noua loca]ie are o capacitate
de 1500 de persoane, `n vreme ce
alte discoteci rom=ne[ti din
Peninsul\ pot primi un maxim de
200 - 250 de persoane. Avem
dou\ ambiente: unul `nchis, altul
`n aer liber, locul este dotat [i de o
parcare mare cu o capacitate de
80 de ma[ini. Totul este supraveg-
heat de camerele video instalate
`n `ntreaga incint\ [i afar\ com-
pleteaz\ patronul.
Liviu Dumitrache, originar din
Foc[ani, a venit `n Italia `n anul
2000, `ns\ abia doi ani mai t=rziu
a putut s\ continue ceea ce f\cea
`n Rom=nia [i ceea ce `i place cel
mai mult: Dj, lucr=nd `ntr-o dis-
cotec\ din centrul Romei.
M-am n\scut `n discotec\!
Este via]a mea [i `ncerc s\ devin
din ce `n ce mai bun ca Dj, iar
atmosfera pe care o creez s\ fie
dintre cele mai pl\cute,
m\rturise[te t=n\rul.
Petreceri duminicale
Din septembrie `n noua loca]ie
va fi deschis [i un restaurant
rom=nesc, unde se vor putea orga-
niza [i nun]i, botezuri, Revelion
sau alte petreceri private. ~n plus,
duminica, Liviu va organiza
petreceri pentru familii, unde va
invita trupe de muzic\, grupuri
folclorice cunoscute sau comici
din Rom=nia. Intrarea va fi de
doar 5 euro, iar distrac]ia va ]ine
p=n\ la 4 diminea]a.
Totodat\, duminica, `n par-
carea din fa]a clubului, vor
sta]iona autocarele [i microbu zele
care pleac\ spre ]ar\ pentru a pre-
lua pachetele rom=nilor.
Liviu Dumitrache recunoa[te
c\ de[i `n zon\ se mai afl\ dou\
discoteci (una la Ladispoli [i alta
la Bracciano), concuren]a nu `l
sperie. Foc[\neanul consider\ c\
`n munca sa conteaz\ seriozitatea
cu care te prezin]i [i pasiunea pe
care o pui `n ceea ce dore[ti s\
realizezi.
La inaugurarea Clubului 45 au
venit s\ se distreze circa 150 de
persoane. Este o discotec\ `n aer
liber [i asta m\ `nc=nt\ spune
C\t\lin. B\iatul a venit la petre-
cere de la Roma.
Sunt rom=n [i m\ simt bine
numai `ntre rom=ni, mai spune
C\t\lin, de profesie muncitor, de
[apte ani stabilit `n Italia. C=nd
sunt liber, frecventez numai locu -
rile `n care [tiu c\ sunt cona]ion-
alii mei. Avem un alt fel de a fi, de
a vorbi, de a s\rb\tori [i de aceea
optez s\ petrec rom=ne[te, com-
pleteaz\ C\t\lin.
Adina are 30 de ani [i a venit
de la Guidonia la discotec\ cu pri-
etenul ei italian. Prietenul meu
[tie c\ mie `mi place atmosfera
din discotecile noastre, muzica pe
care o pot auzi aici [i desigur fap-
tul c\ `mi rev\d amicii. Doar
s=mb\t\ seara ce ne `nt=lnim [i
noi, c\ `n rest muncim, spune
Adina, originar\ din Bac\u.
Prietenul ei, Antonio m\rturi -
se[te c\ `i place muzica disco ro -
m=neasc\, dar [i cea de petrecere.
Nu m\ deranjeaz\ c\ stau cu ro -
m=nii. Mul]i dintre prietenii no[ tri
sunt rom=ni, deci sunt obi[nuit cu
ei. Pe de alt\ parte recunosc c\ voi
v\ distra]i mult mai bine dec=t
noi, italienii. Nu mai spun c\
petrecerile de multe ori la voi se
`ncheie dimine]a, `n zori, pe c=nd
la noi se st\ p=n\ cel t=rziu ora
dou\ noaptea, observ\ Antonio.
S=mb\t\ seara st\m cu pri-
etenii, spune [i Ionu], care a ve -
nit la discoteca de la Cerenova de
la 60 de km, de la Ostia. Suntem
rom=ni [i cel mai bine ne sim]im
`ntre noi, completeaz\ b\iatul,
`nso]it de prietena sa rom=nc\ [i
ea. Nu sunt multe locuri rom= -
ne[ti [i ne bucur\m de fiecare dat\
c=nd descoperim unul. Avem
nevoie s\ ne sim]im pu]in ca
acas\, chiar dac\ suntem la 2000
distan]a de ]ar\, mai spune Ionu].
Cristiana Tudor
Sunt rom=n [i
m\ simt bine numai
`ntre rom=ni

~n plin sezon estival [i `n ciuda

actualei crize economice, un rom=n
a decis s\ deschid\ o discotec\
rom=neasc\ la c=]iva pa[i de mare.
Discoteca se nume[te Club 45, se
afl\ pe via Aurelia, nr 45, la 5 km
distan]\ de ora[ul Ladispoli, imedi-
at dup\ Cerenova `n direc]ia spre
Santa Marinella. La inaugurarea
care a avut loc s=mb\t\ seara, 23
iulie, au fost prezente circa 150 de
persoane, rom=ni [i italieni.
Liviu Dumitrace are discoteca lui pe via Aurelia
Discoteca poate primi 1500 de persoane
Club 45
Via Aurelia, Km 45,
Cerenova, Roma.
tel 329 108 4603
contact@club45.info
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 18 ROM+NI ~N ITALIA
Ovidiu Marian (Mario pentru italieni) are
29 de ani. Este originar din Vatra Dornei [i `n
Napoli a ajuns acum 6 ani. Din Rom=nia a ple-
cat din cauza lipsei de bani [i a locurilor de
munc\. ~n Italia a muncit `n agricultur\, a f\cut
cur\]enie, a sortat juc\rii, a lucrat ca zidar, apoi
a lucrat la moar\, la ridicat saci. Se
autodefine[te un om bun la toate.
C=nd l-am cunoscut, era coco]at pe schele,
la 5 metri `n\]ime, de mi se f\cea mie r\u
uit=ndu-m\ la el. Ultima oar\, l-am v\zut
sort=nd juc\rii.
Nu regret\ alegerea pe care a f\cut-o [i e
mul]umit de locul de munc\ actual. ~mi spune
c\ patronul e de treab\. Dar tot el `mi zice c\
acest om de treab\ `l cheam\ la lucru 6 zile
din 7, 12-13 ore pe zi. Pentru suma modic\ de
20 de euro pe zi.
C=nd `l `ntreb cum `[i petrece timpul liber,
`mi dau seama c\ e absurd\ `ntrebarea. Care
timp liber? ~mi spune c\ `[i ocup\ pu]inul timp
liber relax=ndu-se acas\, sau f\c=nd o plimbare
cu prietena lui. Nu `[i poate permite, de exem-
plu, un lux cum ar fi s\ mearg\ la teatru.
Satisfac]ii [i dezam\giri
Aici e mult mai bine fa]\ de Rom=nia,
via]a e mult mai u[oara. Comparativ cu
munca din Rom=nia, cea din Italia i se pare
floare la ureche. Asta pentru c\ fostul lui loc de
munc\ acas\ a fost la Crucea, singura min\ de
uraniu din ]ar\. Radia]ii [i munc\ grea. De asta
a [i plecat. ~n min\ r\m\seser\ doar turele de
noapte, pl\tite prost [i periculoase. Nu `njur\
statul rom=n, nu se r\zvr\te[te `mpotriva des-
tinului. Nu are regrete [i prive[te `nainte. La
capitolul dezam\giri `mi spune c\ a lu crat `n
Foggia 3 luni pe c=mp f\r\ s\ fie pl\tit [i a me -
rs o s\pt\m=n\ pe jos. Din Puglia s-a mutat `n
Napoli, unde oamenii i se par mai corec]i, dar
[i aici i s-a `nt=mplat sa munceasc\ gratis.
Dor de Rom=nia
Din ]ar\ ii lipsesc m=ncarea [i prietenii. Nu
se duce des: `n 6 ani a fost doar de trei ori.
Familia lui e r\sp=ndit\ `n `ntreaga lume:
mama lui este la Pescara, o sor\ tr\ie[te `n
Belgia, un frate acas\, `n Rom=nia. S-a obi[nuit
`n Italia: [i-a f\cut prieteni, are o logodnic\, `i
place marea [i ador\ s\ fac\ o plimbare cu pri-
etena sa la malul m\rii.
Cu rom=nii din Napoli este prudent. ~n
Napoli, rom=nii se `nt=lnesc la Statuie (piaz-
za Garibaldi), `n Burg( nel Borgo), la o bere.
Ovidiu evit\, `ns\, s\ frecventeze o anumit\
categorie, adic\ cei care fac scandaluri, se iau
la b\taie.
Nu i se pare c\ ziarele italiene ar exagera:
Chiar a[a e situa]ia. Sunt `nv\]a]i s\ fure, nu
lucreaz\. I se pare, `n schimb, o exagerare,
acuzarea romilor de toate relele p\ m=ntului. ~n
general, acestia cer [esc, mai [i fur\, dar prea
pu]ini.
Resemnare
Mi se pare corect ca noi s\ p\r\sim ]ara.
Dac\ nu este de munc\, nu ai ce face. Poate c\
de asta plec\m toti, `n ]ar\ nu mai ai ce face.
Are resemnarea omului simplu `n fa]a destinu-
lui: S-ar putea face ceva `n ]ar\, pentru a
schimba lucrurile, dar nu are cine. Ei `n loc s\
fac\ locuri de munc\, le `nchid.
Ovidiu este un tip obi[nuit cu greul. Este
timid [i nu se uit\ `n ochii mei. Ca [i cum `[i
cunoa[te locul umil `n lume. Acee[i atitudine o
are [i fa]\de patronul s\u. Un servitor
recunosc\tor. Poate ca este singura modalitate
de a supravie]ui, aceea de a-]i accepta condi]ia.
Dar asta nu `nsemn\ c\ e o persoan\ lipsit\ de
aspira]ii, sau mai bine zis, una f\r\ speran]\.
Pentru c\ devine un altul spre sf=rsitul intervi-
ului, c=nd ghea]a dintre noi s-a spart.
Schi]eaz\ un z=mbet firav c=nd `l `ntreb ce pla-
nuri de viitor are. Fa]a i se lumi neaz\ [i ochii i
se umezesc. Trag concluzia c\ atunci c=nd
viseaz\, e fericit: sper\ s\ i[i poat\ cump\ra o
cas\, s\ se stabileasc\ aici.
Ruxandra Dr\goescu
Ovidiu Marian, un om bun la toate
Ovidiu este obi[nuit cu greul
(continu\ de la pag. 1)
Ne l\s\m exploata]i, viola]i,
umili]i pentru un pumn de euro.
Tot ei, strainii, sunt de vin\!
Dar trebuie s\ recunoa[tem c\
suntem neam de oameni descur c\ -
re]i. Str\inii ne retribuie cu un pu -
mn de euro? Nu-i bai, [tim noi
cum s\ scoatem bani din piatr\
seac\, f\r\ s\ mi[c\m un deget.
Doar gura o mi[c\m, ca s\ [anta -
j\m am\r=tul sau am\r=ta care are
nevoie.
Cau]i de munc\? {tiu eu un loc,
dar nu vorbesc dec=t dac\ pl\te[ti!
Nici m\car num\rul de telefon nu
]i-l dau gratis! {i, dac\ ob]ii locul
\la de munc\, nu m\ intereseaz\
c\-]i moare b\tr=na `n mai pu]in
de-o lun\ sau c\ tu decizi c\ acel
loc de munc\ nu e pentru tine [i-l
la[i imediat. Mie `mi datorezi sala-
riul pe o lun\!
V\ sun\ cunoscut? Da, v\ sun\
foarte cunoscut. V\ v\ita]i peste
tot, pe c\i l\turalnice sau ascun[i
`n spatele unui monitor. Cred c\
nu exist\ rom=n care s\ fi venit `n
Italia [i s\ nu fi auzit aceste cuvin-
te de la cona]ionalii lui. Dar c=nd
vine vorba de dat nume [i prenu-
me sau de denun]at la poli]ie,
devin to]i mu]i ca pe[tii! Nu [tiu!
Nu [tiu eu de-astea!
Credeam c\ exist\ doar `n
limba italian\ cuv=ntul omert,
dar [ti]i, exist\ [i `n limba rom=n\.
~nseamn\ c=rd\[ie, complicitate,
mafie. Este exact ceea ce face]i
voi: permite]i proliferarea mafiei
locurilor de munc\, a amenin -
]\rilor, printre scr=[nituri de din]i
sau prin sms-uri, pe care apoi
neg\m c\ le-am fi scris noi de pe
telefonul nostru: Dac\ nu-mi dai
banii imediat, s\ nu mai ie[i din
cas\, c\ am rela]ii `n Torino!
To]i rom=nii au `nv\]at o poezie
pe care o repet\ la nesf=r[it:
Rom=nii nu sunt uni]i, rom=nii
nu se ajut\ `ntre ei. Ei bine,
schimba]i placa. ~ncepe]i s\ v\
vede]i defectele adev\rate. Rom= -
nii care-i ajutau pe al]i rom=ni au
disp\rut. Au existat c=ndva, au
fost tra[i `n piept, batjocori]i,
s\pa]i tocmai de cei pe care i-au
ajutat, chiar atunci c=nd erau, c=t
de c=t, rude. Apoi au ap\rut
[mecherii, care fac pe informatorii
de profesie: pl\te[ti, `]i spun; nu
pl\te[ti `]i rup picioarele!
Multe badante au f\cut
[coala [mecheriei la persoane mai
importante, care [i-au construit
vile pentru ei [i pentru tot neamul,
`ncas=nd primul salariu (dac\ nu [i
al doilea) pentru fiecare loc de
munc\ oferit nevoia[ilor. Loc de
munc\ pe care-l pierdeau, f\r\
motive aparente, `n caz de neplat\.
Personal, cunosc multe cazuri
`ntre badante. Cunosc [i tactica
lor: cum apare una nou\, cum i se
coase haina de depravat\, putu-
roas\, hoa]\ [i cine [tie ce altceva,
chiar dac\ nimeni n-o cunoa[te,
dar ce conteaz\? Faima asta `i va
sta `n calea g\sirii unui loc de
munc\. Dac\ g\se[te un loc de
munc\ mai bine pl\tit ca mine?!
Este o mizerie ceea ce se `n -
t=mpl\ `n aceast\ a[a zis\ comuni-
tate romanesc\. Rom=ni care
exploateaz\ rom=ni, care se `m -
bog\]esc pe spinarea ultimului
sosit `n c\utarea unei p=ini mai
albe. Dar, mai ales, rom=ni care
[tiu doar s\ se vaiete, s\ dea vin
ape al]ii, dar care demonstreaz\
la[itate c=nd vine vorba de denu n -
]at. A[a s-au `nmul]it mafio]ii,
a[a s-au multiplicat agen]iile de
munc\, care v\ trag `n piept,
lu=ndu-v\ bani [i promi]=ndu-v\
ceea ce nu exist\, dar ale c\ror pra-
guri continu\ s\ fie rupte de al]i
dispera]i, pe care nimeni nu vrea
s\-i pun\ `n gard\! A[a s-au
`nmul]it jigodiile care profit\ de
voi! Sunt rom=ni, exact ca voi!
Orice referin]\ la persoane [i
`nt=mpl\ri adev\rate nu este deloc
`nt=mpl\toare! Dori]i s\ rupe]i
lan]ul c=rd\[iei? Denun]a]i cazul
la gazeta@stranieriinitalia.it.
Pentru un pumn de euro
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 19
Timp de patru ore, duminic\,
24 iulie, seara, la Riano, ora[ de
l=ng\ Roma, s-a dansat, c=ntat [i
m=ncat rom=ne[te, `n cadrul
s\rb\torii Dragu mi-i cu neamul
meu, s\rb\toare organizat\ de
Asocia]ia Spirit rom=nesc.
Este a doua edi]ie a s\rb\torii
comunit\]ii rom=ne[ti din Riano
precizeaz\ Gabriel P=rjolea, core-
graful grupului folcloric Dor
c\l\tor [i membru al asocia]iei
organizatoare.
Rom=nii nu au nevoie at=t de
s\rb\toare, c=t de identitate cultur-
al\, de identitatea noastr\ rom= -
neasc\ [i asta lipse[te enorm aici,
`n str\in\tate. Ne lipse[te nou\,
celor mari, dar lipse[te `n acela[i
timp [i copiilor, pentru c\ nu mai
este o integrare, este o asimilare,
din punctul nostru de vedere. De
aceea `ncerc\m s\ promov\m cul-
tura [i tradi]iile noastre populare,
pentru c\ asta ne reprezint\ cu
adev\rat, afirm\ rom=nul.
La Riano locuiesc cu reziden]\
1400 de rom=ni, `ns\ num\rul lor
real este mult mai mare. Autori -
t\]ile locale sus]in ac]iunile dedi-
cate cet\]enilor rom=ni `n vederea
unei mai bune integr\rii. Vicepri -
marul din Riano, Italo Arcuri, nu a
ratat ocazia de a m=nca o por]ie de
mici [i de a bea o bere cot la cot cu
rom=nii. Am dorit aceast\ s\rb\ -
toare `n mod special, deoarece noi
consider\m c\ integrarea repre -
zint\ calea cea mai bun\ pentru ca
rom=nii s\ interac]ioneze cu ital-
ienii, cu at=t mai mult cu c=t la
Riano este o mare comunitate de
rom=ni. Este mai mult dec=t nece-
sar ca cele dou\ na]ionalit\]i s\ se
`nt=lneasc\ [i s\ socializeze c=t
mai mult, este de p\rere Arcuri.
El a mai completat c\ rom=nii nu
se confrunt\ cu lipsa locurilor de
munc\, deoarece ei fac meserii pe
care italienii nu le mai accept\.
Dup\ prima parte a concertului
sus]inut\ de grupul Dor c\l\tor,
pe scena a urcat interpretul de
muzic\ popular\ Sorin Filip, coor-
donatorul ansamblului Ciprian
Porumbescu din Suceava, aflat
pentru prima dat\ pe o scen\ din
Italia. Publicul este foarte cald,
se cunoa[te c\ sunt rom=nii no[tri
dragi [i ne-au primit a[a cum poate
ne a[teptam, cu mult\ c\ldur\ a
m\rturisit Sorin Filip.
Referitor la evolu]ia grupului
Dor c\l\tor pe scen\, un grup de
amatori, Sorin Filip a comentat c\
aceasta presupune `nc\ o dovad\
c\ sunt rom=ni adev\ra]i [i c\,
chiar dac\ au plecat de acas\, nu
[i-au uitat portul, tradi]ia, datinile
[i obiceiurile, cee ace este foarte
important pentru to]i rom=nii
afla]i `n str\in\tate.
~n publicul prezent la eveni-
ment se afla [i Leontina Ionescu,
fost consilier la Prim\ria din
Marcellina, o rom=nc\ originar\
din Bucure[ti, stabilit\ de 29 de
ani `n Peninsul\. Doresc ca s\ se
transmit\ [i la noile genera]ii tra -
di]iile noastre rom=ne[ti. Absolut
tot. S\ nu ne uit\m cultura, s\ nu
ne uit\m limba m\rturise[te fe -
meia, care s-a sim]it la s\rb\toare
ca acas\. Printre rom=ni se aflau
[i c= te va zeci de italieni. Este
pentru prima dat\ c=nd v\d aceste
dansuri rom=ne[ti, la fel cum pen-
tru prima dat\ am m=ncat c=rna]i
[i mici de la voi, ne-a spus Bruno
Marra ci no din Riano. ~mi place.
Locu iesc aici, `n zon\, am c=]iva
amici rom=ni [i astfel mi-am pro-
pus s\ vin aici s\ descop\r c=teva
dintre tradi]iile rom=nilor. Trebuie
s\ re cunosc c\ v\z=nd aceste
dansuri am decis s\ fac o plimbare
p=n\ `n ]ara voastr\. Sunt convins
c\ me rit\. P\cat c\ nu avem mai
multe ocazii s\ descoperim c=teva
aspecte din cultura voastr\, a mai
spus italianul.
Cristiana Tudor
Pe 15 iulie, la Galeria de art\ Aripa din
Torino, a Marianei Papar\, a avut loc inaugu-
rarea expozi]iei de art\ cu titlul Apocalipsul
Azi - Eterna `ntoarcere.
Sunt expuse operele a 23 de arti[ti din Ro -
m=nia, Moldova, Italia, Canada [i Germa nia.
Pictur\, instala]ii, reelabor\ri fotografice, inci -
zii, grafic\ experimental\ [i offset, sunt c=teva
din multiplele limbaje prezente `n expozi]ie.
Este preg\tit\ [i o Guest zone, `n care sunt
expuse operele unor mae[tri activi ai artei con-
temporane din Torino, precum Aida Sacco,
Giacomo Soffiantino, Piero Ruggeri, Fran -
cesco Casorati, Ezio Gribaudo, Sergio Agos -
tim provenien]e din colec]ii private.
Sunt prezen]i mul]i arti[ti rom=ni, pentru
c\ eu ]in foarte mult s\-i promovez, s\-i fac cu -
noscu]i pe cei tineri, spune Mariana Papar\.
Ea spune c\ operele trebuie s\ circule, iar
pre]urile s\ fie accesibile, f\r\ a subevalua tal-
entul artistului. Este foarte m=ndr\ de faptul c\,
de[i galeria este nou\, i-au fost date `n conce-
siune operele unor arti[ti faimo[i. Am avut
norocul s\ `nt=lnesc persoane disponibile, care
m-au considerat o coleg\. Prezen]a acestor
arti[ti `n galeria mea este de mare importan]\,
pentru c\ ei atrag colectionistii [i iubitorii de
art\, care ajung s\-i cunoasc\ [i pe arti[tii care,
dup\ mine, au o mare valoare, dar nu sunt
cunoscu]i.
Preg\tesc o expozi]ie personal\, `mpreun\
cu Aida Sacco, la Torino, `n septembrie. Apoi
preg\tim un grup [i pentru Fiera di Verona, `n
octombrie, pentru c\ am fost accepta]i ca
galerie.
Mariana Papar\, pictori]\ rom=nc\, special-
izzata `n iconografie bizantin\, s-a n\scut la
Br\ila, `n anul 1955, este diplomat\ la
Academia de Art\ Ion Andreescu din Cluj
Napoca, [i a urmat o [coal\ de art\, cu profilul
arta-terapie pentru copii. Timp de peste
dou\zeci de ani, a predat desenul la Liceul
Artistic din Piatra Neam].
Tr\ie[te la Torino din anul 2000, iar `n anul
2006 a fondat Asocia]ia artistic\ interna]ional\
Aripa, o galerie de art\ [i, `n acela[i timp, o
[coal\ de art\.
Mariana Papar\ este membru al Uniunii
Arti[tilor Profesioni[ti din Rom=nia [i a
Asocia]iei Interna]ionale a Arti[tilor Profe sio -
ni[ti (AIAP) Unesco. Operele sale sunt ex puse
at=t `n Rom=nia, Italia, Olanda, Belgia, Fran]a,
etc, `n colec]ii publice sau private.
Galeria Aripa - nume ales de pictori]\ `n
speran]a c\ arti[tii care expun aici vor g\si o
for]\ de protec]ie cereasc\ - v\ a[teapt\ la
Torino, `n via Bertola 27/I, www.aripa.eu si
www.galleriaaripa.it .
Irena Cara
S\rb\toarea rom=nilor din Riano
Galeria Aripa din Torino, expozi]ia Apocalipsul azi
Mariana Papar\
Riano, un exemplu de integrare a rom=nilor
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 20 MOLDOVA
Contrariat de [tirile din Moldova
Preg\tirile pentru Ziua
Independen]ei sunt realizate `n
propor]ie de 80 la sut\, a
declarat viceprim-ministrul pe
probleme sociale, Mihai
Moldovan. Pe 27 august, Pia]a
Marii Adun\ri Na]ionale din
Chi[in\u nu va fi `ngr\dit\, a[a
cum se practica `n ultima vreme.
Asta pentru a nu crea obstacole
la desf\[urarea paradei militare.
Cu toate acestea, spune min-
istrul de Interne, Alexei Roibu,
vor fi luate m\suri sporite de
securitate. {i nu-i bun?, m\
`ntreb. Ba e, `mi [opte[te sceptic-
ul din mine, at=t numai c\ nu
prea avem cu ce ne m=ndri [i ce
s\rb\tori de Ziua Independen]ei.
Pentru c\ uite ce mai spune
buletinul de [tiri: Doar o treime
din popula]ia Republicii Mol -
dova contribuie la Fondul de
asigur\ri medicale obligatorii.
Guvernul spune c\ nu mai are
bani s\ achite diferen]a. La ora
actual\ doar 34% din popula]ia
]\rii contribuie la Fondul asigu -
r\rilor obligatorii de asisten]\
medical\ (FAOAM), alte circa
30% nu pl\tesc oficial niciun
ban. Restul sunt pensionari,
invalizi, copii [i alte categorii
care beneficiaz\ de servicii med-
icale gratuite, pe bani aloca]i din
bugetul de stat.
Ei las\, zic, guvernul o s\-[i
bat\ capul ca s\ pl\teasc\ [i
ceilal]i ori va face `n a[a fel ca
asigur\rile medicale de s\n\tate
s\ fie cu adev\rat avantajoase.
C\ doar lucrurile nu stau pe
loc, economia cre[te, uite ce zice
buletinul: Potrivit unui ra port
BERD privind evolu]iile din re -
gi unea `n care opereaz\, econo-
mia R. Moldova continu\ s\
crea s c\. Astfel, speciali[tii de la
BERD afir m\ c\ recuperarea ec -
o nomic\ a ]\rii noastre es te sus]i -
nut\ de cre[terea exporturilor [i
remi ten]elor, [i de banii institu -
]iilor financiare interna]ionale.
Cu toate acestea, economia
R. Moldova este vulnerabil\ la
cre[terea mai slab\ a economiei
principalilor parteneri comerciali
[i fluxurile nesigure de remi ten -
]e, precizeaz\ autorii raportului.
Conform BERD, cre[terea
economic\ a R. Moldova `n anul
2011 va fi de 5,5%, cu 0,7 puncte
procentuale peste media celor 29
de state `n care opereaz\ BERD.
Cea mai mare cre[tere econom-
ic\ `n regiune este a[teptat\ `n
Turkmenistan - 10%, Mongolia -
9%, iar `n Kazahstan, Turcia [i
Uzbekistan cu 7%. Cele mai
slabe evolu]ii vor `nregistra eco -
nomiile Croa]iei - 1,1%, Rom= -
niei - 1,9% [i Bosniei [i Her]ego -
vinei - 2,0%.
La care scepticul exclam\: Ai
g\sit de ce s\ te bucuri! O
economie care cre[te pe baza
remiten]elor [i a `mprumuturilor
organismelor financiare interna -
]io nale! Acestea n-au `mbo g\]it
pe nimeni, poate doar pe cei care
[i-au lins degetele de mierea
acestor `mprumuturi...
Mai r\sfoind internetul, dau
`ns\ de o [tire care `mi pare (mie,
intransigentului ateu) mai dulce
ca mierea, care m\ `nc=nt\ [i m\
face s\ r=d singur, fericit ca un
om care, exilat pe o planet\
nepopulat\, d\ din `nt=mplare
peste un alt nefericit ca [i d=nsul,
cu care poate s\ schimbe o vorb\
ori s\ mearg\ la v=n\toare.
E vorba despre un mic text
publicat pe site-ul unor b\ie]i
`ndr\zne]i, site care nu putea s\
se numeasc\ altfel dec=t
Curaj.Net. Iat\-l:
Gazetarii moldavi
[i habotnicia
ProTV-ul a mai dat pe post
un reportaj cu titlu de [tire care
are drept efect `ndoctrinarea
popula]iei. Pentru acest canal tv,
inaugurarea unei r\stigniri sau
plimbarea unor sfinte moa[te,
dup\ cum se exprim\ profesionist
[i deontologic reporterii ei, ar
reprezenta un eveniment extraor-
dinar, care bucur\ `ntreaga pop-
ula]ie.
Nu a fost suficient c\ a prelu-
at vocabularul clerului [i ne
prezint\ f\c\tura de [tire ca pe
ceva aprioric sublim, frumos [i
moral, ci i-a mai [i agresat pe
unii locuitori mai sceptici sau
mai rezerva]i vizavi de eveni-
mentul care a emo]ionat-o `ntr-
un hal f\r\ de hal pe cuvioasa
reporteri]\.
De exemplu, s-a apropiat de
un [ofer [i l-a `ntrebat ce face, de
obicei, `nainte de a porni la
drum. Respectivul i-a r\spuns c\
`[i pune centura de siguran]\.
R\spuns gre[it! Sau cel pu]in nu
cel a[teptat de habotnica cu
reportofon de la ProTV. Care a
decis s\-l trag\ de limb\, s\-l
mai ghionteasc\ un pic, poate-i
ofer\ r\spunsul mult a[teptat.
Deci, l-a `ntrebat va-bank, cu un
r=s exaltat ce a[tepta confir-
mare: Da cruce v\ face]i?.
{i cruce, bine`n]eles, i-a
r\spuns [oferul str=ns cu u[a.
Nu `n]eleg de ce popimea nu a
decorat `nc\ canalele tv din RM
pentru genoflexiunile servile
f\cute de ziari[ti `n direc]ia lor.
Cu a[a televiziune, n-au nevoie
nici de Trinitas TV sau ceva de
genul \sta, specializat strict pe
religie. Oricum, to]i ne prezint\
realitatea din perspectiva bis-
ericii oficiale, de parc\ [i-ar fi
f\cut culcu[ sau colib\ `n ograda
mitropoliei.
Bravo, b\ie]i, a[a s-o ]ine]i!
Iar scepticul, adre s=ndu-se c\tre
anonimul autor al artico la[ului, a
zis [i el: E[ti pe calea cea
dreapt\, fiule!
Victor Dru]\
Cu a[a televiziune,
n-au nevoie nici
de Trinitas TV

FcrtaIuI imigratiei
n ecare zi tiri, anchete i informaii utile
pentru toi strainii din Italia
O icoan\ te p\ze[te de rele
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ MOLDOVA 21
Italienilor li se propun cursuri medicale
universitare `n Republica Moldova
~n condi]iile `n care concuren]a la
admiterea la facult\]ile de stat de me -
dicin\ [i stomatologie din Peninsu l\
este foarte mare, de aproximativ 17-
20 de persoane pe un loc, mul]i ital-
ieni prefer\ s\ studieze `n Spania,
Fran]a, America, Rom=nia sau, mai
nou, `n Republica Moldova. Pentru a
face cunoscut\ oferta educa]ional\
din acest an, profesorul Ion Ababii,
rectorul Universit\]ii de Medicin\
Nicolae Testemi]anu din Chi[in\u,
a avut o `nt=lnire la Roma cu
reprezentan]ii mai multor univer-
sit\]i din Peninsul\.
Dumnealor au `ncheiat cu noi
un acord de colaborare cu un an [i
jum\tate `n urm\, care ]ine de for-
marea viitorilor speciali[ti `n
Universitatea din Chi[in\u, a
declarat, imediat dup\ `nt=lnire,
rectorul de la Chi[in\u.
Noi avem experien]a respec-
tiv\, lucr\m cu mai mult de 30 de
universit\]i. Am v\zut lucruri
foarte interesante la universitatea
lor, La Sapienza, care are un
imens num\r de studen]i, 310.000.
Am v\zut spitalul universitar de
acolo, care are tot o experien]\
deosebit\ [i forma lor de conlu-
crare cu Ministerul S\n\t\]ii, cu
compania de asigur\ri, cu univer-
sitatea [i multe elemente dintre
acestea ar putea s\ fie preluate [i
pentru Universitatea noastr\ din
Republica Moldova, a recunos-
cut rectorul Ion Ababii.
Pe de alt\ parte se are `n vedere
o mai bun\ colaborare `n privin]a
cercet\rii [tiin]ifice. Avem de
g=nd s\ `ncepem s\ facem
cercet\ri comune `n diferite
domenii. Dumnealor sunt gata s\
sprijine [i financiar [i experien]a
pe care o au. Pe parcursul anilor o
s-o prelu\m [i noi [i s\ facem asta
`n comun cu dumnealor, cu
finan]are care ar putea s\ fie din
partea unor structuri italiene, mai
completeaz\ rectorul moldovean.
3.500 euro pe an
~n prezent, la Universitatea de
Medicin\ Nicolae Testemi]anu
din Chi[in\u studiaz\ peste o mie
de studen]i str\ini, majoritatea din
Israel, India, Germania [i ]\ri
arabe. Vreau s\ v\ spun c\ p=n\
la 10%-15% dintre studen]ii
str\ini abandoneaz\ pe parcurs,
fiindc\ cerin]ele sunt foarte mari
de a face studii la medicin\. ~ncep
[i, pe urm\, ori nu au poten]ialul
respectiv ori chiar singuri le e greu
[i abandoneaz\, a constatat Ion
Ababii.
Dac\ `n Republica Moldova un
an de studiu la universit\]ile de
stat (locurile cu plat\) cost\ 3.500
de euro pentru cet\]enii de alt\
na]ionalitate, `n Rom=nia, un an
universitar variaz\ `ntre 1.500 [i
2.000 de euro.
Potrivit prof. dr. Mario Festa,
co ordonator al rela]iilor dintre pa -
tru universit\]i americane [i patru
italiene, doar trei studen]i italieni
urmeaz\ `n prezent cursurile Fa -
cul t\]ii de Medicin\ din Chi[in\u,
`n vreme ce `n centrele univer-
sitare din Rom=nia sunt `nscri[i
peste 300 de italieni la facult\]ile
de stat, `n vreme ce la cele partic-
ulare - `n jur de 700 de italieni.
Noi am constatat c\ exist\ un
mare interes, `n special `n cazul
anumitor facult\]i, cum ar fi med-
icina dentar\, deoarece `n Italia se
face prea pu]in\ practic\ cu
pacientul. Se studiaz\ foarte mult
teorie, dar raportul cu pacien]ii
este redus, mai ales `n primii ani.
`n Republica Moldova, cum intri
la facultate, `ncepi [i stagiul de
practic\ asupra pacien]ilor, desig-
ur, sub supravegherea medicului.
Deci am remarcat o aten]ie
deosebit\ asupra acestui aspect
din partea studen]ilor no[tri [i deja
15 studen]i vor pleca `n septem-
brie la Chi[in\u pentru a studia, a
declarat Mario Festa.
Un bun renume
Profesorul italian colaboreaz\
de [apte ani cu Universitatea
Vasile Goldi[ din Arad [i con-
sider\ c\ [coala medical\ universi-
tar\ din Rom=nia r\m=ne la un
nivel `nalt, `n ciuda imaginii create
de diplomele false acordate `n tre-
cut de unele universit\]i.
Sunte]i un nume bun,
deoarece se `nva]\ foarte bine la
voi este de p\rere Mario Festa.
Au existat numeroase proble-
me din Rom=nia, at=t din partea
Universit\]ii din Oradea, c=t [i de
la alte facult\]i. Acolo a fost o
problem\ special\, deoarece uni-
versitatea avea autorizate cursuri
speciale pentru cet\]enii italieni.
Studen]ii se duceau la cursuri 15
zile, studiau `n italian\, examenele
erau `n italian\, asta `n contextul `n
care peste tot `n Rom=nia studiul
este obligatoriu numai `n limba
rom=n\, dup\ care reveneau `n
Italia [i f\ceau alt drum la Oradea
dup\ [ase-[apte luni. Aceasta este
clar c\ nu este permis, potrivit
normelor interna]ionale.
~n plus, a existat o acreditare pe
baza unor a[a-zise credite
adev\rate sau false, cu care
anumi]i studen]i au fost admi[i
direct `n cel de-al treilea an de
studiu, ceea ce atrage aten]ia.
Pe deasupra, au fost realizate
teste asupra cuno[tin]elor de limb\
rom=n\ [i s-a descoperit c\ un pro-
centaj destul de mare de studen]i
nu [tiau un cuv=nt `n limba
rom=n\, iar `n acest context
Ministerul `nv\]\m=ntului s-a
`ntrebat: dar cum au dat exam-
enele dac\ trebuiau s\ le fac\ `n
limba rom=n\ [i ei nu [tiu s\ vor-
beasc\ sau s\ citeasc\ [i asta a dus
la o anchet\, `n urma c\reia au fost
introduse anumite norme legisla-
tive a explicat profesorul univer-
sitar Mario Festa.
Una dintre normele introduse
este aceea c\ italienii pot da
admitere la o facultate de medi-
cin\ din Rom=nia numai dac\ au
sub 35 de ani.
~n Italia un stomatolog din cin -
ci profeseaz\ f\r\ s\ aib\ califica -
rea necesar\, iar mul]i dintre fal[ii
denti[ti din Peninsul\ [i-au cum p\ -
rat diplome din Rom=nia. Potrivit
unor anchete realizate de Asocia -
]ia Italian\ a Denti[tilor, la `nce -
putul acestui an, 1.000 de astfel de
cazuri sunt depistate de poli]ie `n
fiecare an, `ns\ f\pta[ii scap\ doar
cu o amend\ de 500 de euro.
Cristiana Tudor
Acum sunt o mie de
studen]i str\ini la
Universitatea de
medicin\ din Chi[n\u
La Roma s-a discutat despre studen]ii italieni din R. Moldova
Profesorul Ion Ababii, rectorul Universit\]ii din Chi[in\u
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 22 ACTUALITATE
Madridul a anun]at vineri, 22
iulie, c\ rom=nii vor avea nevoie
`n viitor de un permis de munc\
pentru a putea lucra `n Spania,
ceea ce pune cap\t unui mortato-
riu de doi ani [i jum\tate.
M\sura temporar\ nu va
afecta rom=nii care fac deja parte
din for]a de munc\ din Spania, a
precizat purt\torul de cuv=nt al
Guvernului de la Madrid, Jose
Blanco. El a dat asigur\ri [i c\
nu va afecta libertatea de circu-
la]ie a cet\]enilor `n UE, un prin-
cipiu pe care Spania l-a ap\rat
`ntotdeauna. Restric]iile adop-
tate de Executivul din Spania vor
fi aplicate temporar, urm=nd s\
fie revizuite `n func]ie de
evolu]ia pie]ei muncii.
~n Spania, rata [omajului a
ajuns la peste 21%, una dintre
cele mai mari din Europa.
Rom=nii care se afl\ `n Spania
sunt `ns\ [i mai dur lovi]i de criza
din aceast\ ]ar\, `n r=ndul comu-
nit\]ii de rom=ni rata [omajului
situ=ndu-se `n prezent de 35%.
Popula]ia Spaniei, de 46 de
milioane de oameni, include
864.000 de rom=ni `nregistra]i
oficial. Num\rul lor a crescut de
patru ori `n ultimii cinci ani,
potrivit autorit\]ilor de la
Madrid.
UE cere explica]ii
Comisia European\ a cerut
Spaniei s\ ofere date care s\ jus-
tifice decizia de a `n\spri
restric]iile pentru rom=nii care
vor s\ lucreze `n aceast\ ]ar\.
Purt\torul de cuvnt al CE,
Chantal Hughes, a anun]at c\ lib-
era circula]ie pentru cet\]enii
unei ]\ri intrate recent `n UE nu
poate fi limitat\ dec=t `n anumite
condi]ii. ~nainte de orice, tre-
buie ca guvernul spaniol s\
demonstreze c\ exist\ un risc de
distorsiune sau impact major
asupra pie]ei muncii, trebuie
a[adar s\ existe cifre care s\
sus]in\ acest lucru. V\ ream-
intesc `ns\ c\ este pentru prima
oar\ c=nd Comisia prime[te o
astfel de cerere, a[a c\ ne afl\m
pu]in `ntr-un domeniu al ne -
cunoscutului, a explicat Hu -
ghes. De asemenea, oficialul a
mai spus c\ num\rul muncito-
rilor rom=ni din Spania a sc\zut
`n ultimii ani.
Spania nu poate, `n principiu,
s\ introduc\ restric]ii temporare
`mpotriva muncitorilor rom=ni,
declara, anterior, David Boubil,
purt\tor de cuv=nt al CE.
Vom face o evaluare con-
form regulilor UE. Dar Spania [i-
a liberalizat pia]a muncii [i `n
acest context, `n principiu, nu
poate introduce acum noi
restric]ii temporare `mpotriva
muncitorilor din Rom=nia, a
spus Boubil.
Spania nu mai vrea
muncitori rom=ni
Guvernul spaniol a anun]at, vineri, 22 iunie, c\ s-a
decis reintroducerea permiselor de munc\ pentru
rom=ni, astfel c\ cet\]enii care vor veni s\ lucreze `n
Spania vor trebui s\ prezinte o autoriza]ie prealabil\
emis\ pe baza existen]ei unui contract de munc\.
Totodat\, guvernan]ii spanioli au anun]at c\
restric]iile de munc\ din Spania vor fi temporare [i se
pot revizui `n func]ie de evolu]ia pie]ei.
CE a[teapt\ informa]ii
despre impactul pe care
romnii l au pe pia]a
muncii din Spania
Guvernul spaniol a decis
reintroducerea permiselor
de munc\ pentru romni
Dreptul rom=nilor de
a mai munci `n Spania,
`n m=inile UE
Spania nu are neap\rat nevoie de und\
verde de la Executivul European pentru a
introduce restric]ii, dar c\ dac\ o face f\r\
dovezile cerute de legea comunitar\ poate fi
acuzat\ de `nc\lcarea liberei circula]ii [i
risc\ sanc]iuni. Madridul poate primi o apro-
bare pentru aceast\ m\sur\ de la statele
membre, `n Consiliu.
Spania a ridicat de la 1 ianuarie 2009
restric]iile impuse pe pia]a muncii pentru
rom=ni, de la aderarea Rom=niei la UE `n
2007. Num\rul rom=nilor care se stabilesc `n
Spania cre[te `n fiecare an, astfel c\ au ajuns
s\ formeze comunitatea cea mai numeroas\
din cele formate de str\inii reziden]i `n ]ara
iberic\, potrivit datelor furnizate de Institutul
spaniol de statistic\ (INE). La 1 ianuarie
2011, `n Spania se aflau 864.278 de rom=ni
(15% din totalul str\inilor), cu peste 33.000
mai mul]i fa]\ de aceea[i dat\ a anului trecut.
Tratatul de aderare a Rom=niei la Uniunea
European\ prevede faptul c\ statele UE, chiar
dac\ au ridicat restric]iile impuse pe pia]a
muncii, pot recurge la anumite proceduri `n
acest sens p=n\ la sf=r[itul perioadei de [apte
ani de la data ader\rii.
Astfel, `n cazul `n care `ntr-un stat mem-
bru se produc sau se prevede producerea
unor perturb\ri pe pia]a for]ei de munc\, de
natur\ s\ amenin]e grav nivelul de trai sau
nivelul de ocupare a for]ei de munc\ `ntr-o
anumit\ regiune sau `n cadrul unei profesii,
respectivul stat membru informeaz\ Comisia
[i celelalte state membre cu privire la aceasta
[i furnizeaz\ acestora toate detaliile perti-
nente.
Pe baza acestor informa]ii, statul membru
poate solicita Comisiei s\ declare sus-
pendarea, total\ sau par]ial\, a aplic\rii arti-
colelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr.
1612/68 (privitor la libera circula]ie), `n ved-
erea normaliz\rii situa]iei din regiunea sau `n
cadrul profesiei respective. Comisia decide
cu privire la domeniul de aplicare [i durata
suspend\rii `n termen de cel mult dou\
s\ptam=ni de la primirea acestei solicit\ri [i
notific\ decizia sa Consiliului, `n termen de
dou\ s\pt\m=ni de la adoptarea deciziei
Comisiei. De asemenea, la un alt paragraf,
Tratatul mai stipuleaz\ c\ un stat membru
poate, `n cazuri urgente [i excep]ionale, s\
suspende aplicarea articolelor 1-6 din
Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adres=nd
ulterior Comisiei o notificare motivat\.
De[i clauzele de salvgardare au ap\rut
`n fiecare Tratat de aderare, ele nu au fost
activate niciodat\ p=n\ acum.
~n prezent, 10 state membre ale UE aplic\
m\suri tranzitorii `n cazul cet\]enilor rom=ni
[i bulgari pentru protejarea pie]ei lor interne
a for]ei de munc\ [i evitarea distorsiunilor pe
aceste pie]e. Perioada de tranzi]ie de cel mult
7 ani se `ncheie la 31 decembrie 2013, c=nd
toate statele din UE-25 vor trebui s\ `[i
deschid\ total pie]ele muncii pentru lucr\torii
rom=ni [i bulgari. Actualmente este `n curs a
doua faz\ a perioadei men]ionate, faz\ care
se `ncheie la 31 decembrie 2011.
Romnii vor trebui s\ stea din nou la cozi pentru ob]inerea permiselor
Dac\ discut\m despre a ceast\
inten]ie a Spaniei vreau s\ `i
facem s\ `nteleag\ [i s\-i lini[tim
pe cei 860.000 de cet\]eni rom=ni
reziden]i [i cu drept de munc\ `n
Spania, `n leg\tur\ cu modul `n
care vor fi sau nu afecta]i.
~n primul r=nd, a[a cum am
afirmat deja, ne afl\m `n fa]a unei
posibilit\]i, a unei inten]ii expri-
mate, dar care nu a derulat proce-
dura conform\. Spania trebuie s\
notifice Comisia Euro pean\, apoi
Comisia s\ ia o decizie `n baza
notific\rii, dec izia s\ fie trimis\
c\tre Consiliu si Consiliul mini[ -
trilor s\ voteze. F\r\ a avea
aceast\ procedur\ `ndeplinit\,
decizia de restric]ie nu poate fi
aplicat\, a spus deputatul PDL.
Decizie temporar\
Br`nz\ sus]ine c\ a primit asig-
ur\ri de la autorit\]ile spaniole
c\ decizia este una cu caracter
temporar [i care nu se va aplica
retroactiv. ~n cazul `n care acest\
inten]ie se va transforma `n
decizie sus]inut\ [i la nivelul UE,
atunci ea se va aplica doar
rom=nilor care vor face for-
malit\]\le pentru identificarea
unui loc de munca, ulterior
adopt\rii deciziei de c\tre
autorit\]ile spaniole, a mai pre-
cizat pre[edintele Comisiei pen-
tru comunit\]ile de rom=ni din
afara grani]elor ]\rii.
Deputatul PDL sus]ine c\
num\rul rom=nilor `n Spania,
`nainte de criz\, era de peste 2
milioane [i c\ acum a sc\zut, deci
nu poate fi vorba de un nou val
de imigran]i rom=ni, cum sus]in
spaniolii. Ceea ce am ar\tat [i
interlocutorilor mei spanioli [i v\
eviden]iez [i dumneavoastr\ este
faptul c\ avem statistici care ne
arat\ clar c\ `n 2007 [i 2008,
num\rul rom=nilor `n Spania era
aproximativ de 2 milioane (cu [i
f\r\ drept de munc\) iar de atunci
[i p=n\ `n prezent nu putem vorbi
de o cre[tere a prezen]ei
cona]ionalilor no[tri ci, dim-
potriv\, de o diminuare a
num\rului acestora! Prin urmare
este ilogic s\ vorbim despre un
nou val de rom=ni din 2011 `n
Spania, sus]ine William Br`nz\.
~n]elegem c\ `n prezent
economia spaniol\ se confrunt\
cu anumite dificult\]i [i ceea ce
ne dorim este s\ colabor\m pen-
tru c\ deciziile luate s\ nu pro-
duc\ efecte nedorite fie c\ vorbim
despre rela]ia bilaterala sau ne
referim la comunitatea de rom=ni
at=t de bine integrate `n spa]iul
iberic!, a ad\ugat deputatul
rom=n.
Weber reac]ioneaz\
n PE
Europarlamentarul PNL
Renate Weber a trimis o scrisoare
Comisiei Europene `n leg\tur\ cu
decizia luat\ de Spania privind
introducerea restric]iilor pe pia]a
muncii pentru rom=ni. Webber
consider\ c\ impunerea res -
tric]iilor pe pia]a muncii re -
prezint\ o m\sur\ v\dit discrim-
inatorie, care creaz\ un prece-
dent periculos la nivelul Uni -
unii. Europarl amentarul PNL
solicit\ Comisiei un r\spuns con-
cret cu privire la ce inte n]ioneaz\
s\ `ntreprind\ `n acest caz.
Consider\ Comisia - din
informa]iile primite de la
Guvernul Spaniei - c\ exist\
motive suficient de `ntemeiate
pentru a se impune restric]ii pe
pia]a muncii spaniole cet\]enilor
europeni?
Spania impune aceste
restric]ii doar pentru lucr\torii
provenind din Rom=nia. Cum
reac]ioneaz\ Comisia la aceast\
m\sura v\dit discriminatorie la
adresa cet\]enilor unui stat mem-
bru UE?
Consider\ Comisia c\ un
stat membru al UE care a liberal-
izat pia]a muncii poate reintro-
duce restric]ii, f\r\ ca acest lucru
sa `nsemne o grav\ `nc\lcare a
libert\tii de mi[care `n UE?
Ce inten]ioneaz\ s\ `ntre-
prind\ Comisia `n leg\tur\ cu
aceast\ m\sur\ f\r\ precedent,
dar care creaz\ astfel un prece-
dent pe care `l consider periculos,
la nivelul Uniunii?, se arat\ `n
scrisoarea lui Renate Weber.
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 23
Senatorul PDL Diaspora, William Br`nz\, pre[edin-
tele Comisiei pentru comunit\]ile de rom=ni din afara
grani]elor ]\rii, din Camera Deputa]ilor, a emis un
comunicat de pres\, `n care `ncearc\ s\-i lini[teasc\
pe cei 860.000 de rom=ni reziden]i [i cu drept de
munc\ `n Spania.
Br`nz\: Num\rul rom=nilor
din Spania a sc\zut
Weber: Impunerea
permiselor de
munc\ este v\dit
discriminatorie
I
nten]ia Spaniei de a intro-
duce restric]ii pentru
rom=ni pe pia]a muncii
este un caz f\r\ precedent,
dificil de judecat, a spus min-
istrul Muncii, Sebastian
L\z\roiu. Spania e primul stat
care a liberalizat pia]a for]ei de
munc\ [i revine cu restric]ii.
Viorel Badea: M\sur\ discriminatorie
Senatorul Viorel Badea, pre[edintele comisiei pentru rom=nii de
pretutindeni din cadrul Senatului, a declarat, `ntr-un comunicat, c\
decizia autorit\]ilor spaniole de a restric]iona accesul rom=nilor pe
pia]a muncii este una discriminatorie.
M\sura de reintroducere a permiselor de munc\ pentru rom=ni,
dincolo de argumentele de ordin intern, con]ine [i o serie de ele-
mente care ne fac pe noi s\ credem c\ este vorba despre o discrim-
inare la adresa rom=nilor. `n primul r=nd, este vorba despre faptul
c\ m\sura se aplic\ numai cet\]enilor rom=ni, a declarat Badea.
El a ad\ugat c\, `n opinia sa, este vorba [i despre o decizie cu
caracter electoral. Totodat\, tind s\ cred c\ este o m\sur\ care vine
foarte mult `n `nt=mpinarea campaniei electorale pentru partidul
socialist, pentru c\ aceast\ decizie nu a fost luat\ `nainte de
alegerile locale, unde rom=nii aveau drept de vot. Acum, la
alegerile generale, rom=nii nu mai au drept de vot [i devine clar c\
m\sura este pentru a capta bun\voin]a electoratului spaniol, a spus
el.Badea a men]ionat c\, `n calitate de reprezentant `n Parlament al
rom=nilor de pretutindeni, se simte deranjat de inten]ia anun]at\ de
autorit\]ile de la Madrid, iar PDL va avea consult\ri pe aceast\
tem\ cu forma]iunile din PPE.
William Br`nz\, senatorul PDL Diaspora
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 24 MUNC|
Restric]iile existente pe pia]a
muncii nu i-au `mpiedicat pe
rom=ni s\ plece masiv `n ultimii
ani `n ]\ri ca Italia, Germania sau
Anglia. Singura diferen]\ `n ]\rile
cu restric]ii, pe l=ng\ o eventual\
limitare numeric\ (cum e cazul `n
Marea Britanie), este c\ angaja-
torul trebuie s\-]i ob]in\ un permis
de munc\ `nainte de a te `ncadra.
Nu mai pu]in de 102.000 de ro -
m=ni au plecat la munc\ `n
Germania `n 2010 prin intermedi-
ul ANOFM, `n baza acordurilor
bil aterale dintre Rom=nia [i statul
ger man. {i `n 2011, angajatorii
germani caut\ rom=ni, `n special
pentru activit\]i din agricultur\ [i
turism.
Din cei 140.000 de rom=ni care
au semnat contracte de munc\ `n
str\in\tate anul trecut, prin
agen]iile de plasare de personal,
cei mai mul]i au ales ]\ri cu
restric]ii pe pia]a muncii: Marea
Britanie (17.000), Germania
(15.000) sau Italia (9.000), potriv-
it unei statistici Tjobs. Spania s-a
situat anul trecut abia pe locul 6 `n
lista ]\rilor unde rom=nii [i-au
g\sit un loc de munc\.
Dintre cele 15 ]\ri UE `n care
nu exist\ restric]ii pe pia]a muncii
pentru rom=ni [i bulgari, cele mai
interesante oferte de angajare vin
`n momentul de fa]\ din
Danemarca, Cehia [i Suedia.
Angajatorii din Danemarca au
aproape 1.000 de joburi disponi-
bile pentru rom=ni `n prezent,
potrivit Tjobs. Cele mai multe
oferte de munc\ sunt `n agricul-
tur\, ferme de animale, cons -
truc]ii, dar sunt c\uta]i [i [oferii [i
inginerii. Salariile `ncep de la
1.200 de euro lunar [i pot ajunge,
`n func]ie de specializare, la 5-
6.000 euro (de exemplu, pentru
medici). Unui specialist IT i se
ofer\ 7.000 euro pe lun\, dar tre-
buie s\ aib\ experien]\ pe un post
de conducere. Se caut\ [i medici
psihiatri, iar salariul e de cel pu]in
5.000 euro lunar.
Danemarca s-a situat anul tre-
cut pe locul 2, dup\ Germania, `n
lista ]\rilor `n care rom=nii au fost
trimi[i de ANOFM prin acorduri
bilaterale.
Perspective
pentru necalifica]i
Angajatorii din Cehia au cele
mai multe oferte pentru rom=ni `n
2011, pe segmentul muncitorilor
necalifica]i. Dintr-un total de
6.000 de slujbe oferite de com-
paniile str\ine muncitorilor ro -
m=ni necalifica]i, peste 10% (deci
600 de joburi) provin din Cehia.
Cele mai multe posturi disponi-
bile `n Cehia se adreseaz\ munci-
torilor `n fabrici de asamblare
piese (mai ales fabrici auto) [i
muncitorilor `n abatoare. Salariile
`ncep de la 6-700 de euro [i pot
ajunge la 1.100-1.200 euro,
potrivit firmelor de recrutare.
Potrivit portalului EURES,
num\rul joburilor vacante `n
Suedia pentru cet\]enii europeni
este de 36.000 de posturi.
Angajatorii din Suedia caut\ `n
Rom=nia `n special personal med-
ical, [oferi, muncitori califica]i `n
construc]ii [i ingineri. Salariile
variaz\ `ntre 900 [i 2.500 de euro
lunar, cu excep]ii de p=n\ la 8.000
de euro pentru medici.
Multe oferte pentru medici sunt
[i `n Irlanda, unde se caut\ rezi-
den]i [i speciali[ti pentru posturi `n
spitale de stat.
Rom=nii mai pot opta pentru
joburi sezoniere `n Grecia [i Cipru
(mai ales `n agricultur\, pentru
salarii de sub 600-1.000 de euro
lunar) sau pentru oferte `n afara
spa]iului UE, cum ar fi vasele de
croazier\ sau ]\rile din Orientul
Mijlociu.
Salarii tentante
`n Norvegia
Bursa locurilor de munc\ `n
]\rile din nordul Europei are
destule oferte pentru rom=nii
interesa]i. ~n Norvegia se caut\
medici psihiatrii si radiologi pen-
tru spitale, dar [i pentru clinici pri-
vate. Salariul e de cel pu]in 3.000
euro pe lun\, `ns\ poate ajunge [i
la 10.000 de euro lunar. Orele
suplimentare se pl\tesc, primi]i
patru luni de concediu de educa]ie
profesional\ pl\tit la fiecare cinci
ani [i 14 zile libere pe an pentru
congrese, pl\tite de c\tre spital, pe
l=ng\ salariul `ntreg.
~n ce ]\ri pot munci
rom=nii refuza]i de Spania
Cele mai interesante
destina]ii pentru rom=nii
sunt Danemarca, Cehia
[i Suedia
Cum Spania cere permise de
munc\ rom=nilor, mul]i cona]ionali
se orienteaz\ c\tre alte ]\ri unde
pot c=[tiga mai bine dec=t munci-
torii `n construc]ii sau c\p[unarii.
{i `n ]\rile nordice g\se[ti de munc\
`n construc]ii sau `n agricultur\. }i
se cere s\ [tii limba englez\, iar
salariile trec de 1.500 de euro.
Oferte interesante vin [i din Cehia,
Grecia [i ]\rile din Orientul
Mijlociu.
Salarii de 12.000 de dolari
pentru medici `n Dubai
Clinicile [i spitalele private din Dubai recruteaz\ peste 100 de
medici rom=ni. Salariile variaz\ `ntre 5.000 [i 12.000 de dolari pe
lun\, `n func]ie de experien]\ [i specializare.
Work Vision, agen]ie de plasare de for]\ de munc\ `n afara ]\rii,
recruteaz\ pentru Clinicile [i spitalele private din Dubai 100 de
medici rom=ni cu specializ\ri `n dermatologie, anestezie,
chirurgie, obstretica-ginecologie [i pediatrie, ortopedie, radiologie
[i gastroenterologie. Angajatorii ofer\, pe l=ng\ salariile de 5.000 -
12.000 de dolari lunar, asigurare medical\ [i malpraxis, transport
gratuit [i cazare, dar [i un bonus de 800 de dolari lunar pentru chel-
tuieli de `ntre]inere [i 600 de dolari lunar aloca]ie pentru fiecare
membru al familiei. Medicii [i asisten]ii medicali rom=ni sunt
primii pe listele agen]iilor de plasare a for]ei de munc\ `n afara
]\rii, potrivit unei statistici Tjobs.ro, site care reune[te ofertele de
angajare a peste 500 de agen]ii de plasare de for]\ de munc\ `n
afara ]\rii. `n prezent, medicii [i asisten]ii medicali rom=ni pot apli-
ca pentru peste 4.500 de posturi `n afara ]\rii.
Un num\r de peste 8.500 de medici cu diverse specializ\ri [i
asisten]i medicali au ob]inut, `n 2010, contracte de munc\ `n clin-
icile [i spitalele din alte state.
}
\rile din UE care `[i
men]in `n 2011
restric]iile pe pia]a
muncii pentru rom=ni [i bul-
gari sunt Austria, Belgia,
Fran]a, Germania, Irlanda,
Italia, Luxembourg, Malta,
Olanda [i Marea Britanie. La
aceast\ list\ se va ad\uga [i
Spania, `ncep=nd cel mai
probabil cu 1 august.
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ POLITIC 25
Timp de 4 zile, la B\ile Tu[nad,
`n cadrul manifest\rii Tusvanyos
22, un vicepremier [i un secretar
de stat din Ungaria, secunda]i de
Tokes Laszlo [i locotenen]ii s\i, s-
au pronun]at din nou pentru acor-
darea autonomiei unor jude]e din
Transilvania. Ca [i `n alte situa]ii
similare, ministrul de Externe,
celelalte autorit\]i nu au avut nicio
reac]ie. Nici m\car PDL nu l-a
taxat pe Tokes, care a cerut
Rom=niei s\ cear\ scuze Ungariei
pentru vini imaginare.
Pe 20 iulie, uzan]ele diplomat-
ice au fost grav `nc\lcate de
vicepremierul Ungariei, Semjen
Zsolt. ~naltul oficial de la
Budapesta i-a `ndemnat pe
maghiarii din Rom=nia s\ nu
renun]e la idealul privind acor-
darea autonomiei. Eu nu cred c\
putem s\ renun]\m [i c\ trebuie s\
renun]\m la acest ideal al nostru -
autonomia, un ideal care deja s-a
`nf\ptuit `n alte locuri din Europa.
(...) Noi suntem foarte, foarte mult
devota]i acestui ideal al au -
tonomiei pentru c\ reprezint\ o
posibilitate de afirmare pentru
comunitatea na]ional\ maghiar\
din Rom=nia.
Nu a fost aceasta singura voce
din Budapesta care a sus]inut teza
autonomiei. La r=ndul s\u, secre-
tarul de stat `n MAE de la
Budapesta, Nemeth Zsolt, a
sus]inut c\ existen]a ]inutului
Secuiesc ca regiune autonom\ nu
sl\be[te suveranitatea statului
rom=n. Existen]a regiunii se cui -
e[ti nu sl\be[te suveranitatea Ro -
m=niei. Regiunea ]inutul Secuiesc,
autonom a[a cum `mi place mie s\
spun, consolideaz\ suveranitatea
statului rom=n, consolideaz\ acest
stat [i acest demers `l putem con-
sidera o alian]\ `ntre drepturi [i
coeziune, a fost principala afir-
ma]ie a lui Nemeth Zsolt.
Orban Viktor, cu ochii
pe Rom=nia
{i prim-ministrul Ungariei,
Orban Viktor - el a ]inut s=mb\t\,
23 iulie, o prelegere la B\ile
Tu[nad -, s-a pronun]at pe tema
auto nomiei, dar a l\sat s\ se `n]e -
leag\ c\ nu o vede realiz=ndu-se
`ntr-un viitor imediat. Totu[i,
declara]ia premierului maghiar a
mai sugerat ceva: o posibil\ imixi-
une a guvernului ungar. ~n priv-
in]a reorganiz\rii Rom=niei, nu a
venit momentul `n care Guvernul
de la Budapesta s\ se manifeste.
Poate va veni acel moment.
Deocamdat\ trebuie s\ spun c\
comunitatea maghiar\ trebuie s\
adopte o pozi]ie comun\ [i s\
comunice asta Guvernului de la
Bucure[ti. (...) Dup\ ce va fi o
pozi]ie comun\ care ne va fi comu-
nicat\ [i nou\ vom decide dac\ tre-
buie s\ intervenim, a spus Viktor
Orban.
Acesta a mai precizat c\
maghiarii de pretutindeni trebuie
s\ lupte [i mai ales s\ fie uni]i.
Na]iu nea maghiar\ trebuie s\ fie
con[tient\, coerent\ [i o na]iune
unit\. Dubla cet\]enie, economia
ungurilor [i a maghiarilor din
Rom=nia, via]a cultural\ ungar\ [i
a celor din bazinbul Carpa]ilor,
membri academiei artistice trebuie
s\ fie uni]i. Astfel, [i Rom=nia [i
Bulgaria trebuie s\ fac\ parte din
spa]iul Schengen, a precizat
Orban.
Dac\ oficialii de la Budapesta,
precum [i liderii celorlalte forma -
]iuni maghiare din Rom=nia au
pedalat serios pe cartea auto -
nomiei, liderul UDMR, Kelemen
Hunor, a manifestat o pruden]\ `n
abordarea subiectului.
Tokes: Rom=nia, datoare
cu scuze maghiarilor
Vicepre[edintele PE Tokes
Laszlo a spus c\ puterea ro -
m=neasc\ trebuie s\ cear\ iertare
pentru p\catele pe care le-au
suferit maghiarii `n epocile post-
Trianon [i post-comunism, ei
cer=nd `n schimbul teritoriilor
pierdute drepturi, inclusiv
autodeterminare limitat\ [i orice
form\ de autonomie.
Dac\ raportul Tism\neanu cere
iertare victimelor comuniste, inclu-
siv victimele maghiare, atunci
`ndrept\]it cerem [i propunem ca
puterea politic\ rom=neasc\ dintot-
deauna s\ cear\ iertare maghiarilor
pen tru p\catele pe care le-am sufer-
it `n epocile post Trianon [i postco-
munism. Dac\ am pierdut teritoriu,
atunci cerem `n schimbul teritori-
ilor drepturi, inclusiv auto deter mi -
nare limitat\, orice form\ de auto -
nomie, a fost declara]ia lui Tokes.
Tokes, care este [i liderul
Consiliului Na]ional al Maghi a -
rilor din Transilvania (CNMT), a
vorbit la B\ile Tu[nad, despre
Partidul Popular Maghiar din
Tran silvania (PPMT), a c\rui
`nregistrare a fost respins\ de
Tribunalul Bucure[ti.
Viktor Orban: Na]iunea
maghiar\ trebuie s\ fie unit\!
Viktor Orban [i Semjen Zsolt, pre-
mierul [i vicepremierul Ungariei, au
ce rut din nou autonomia }inutului Se -
cu iesc. Membrii importan]i ai scenei
politice din Ungaria au fost prezen]i la
Universitatea de Var\ de la B\ile Tu[ -
nad, unde s-au discutat teme delicate,
precum dubla cet\]enie [i dreptul la vot
al maghiarilor, `n fiin]area Partidului
Popular al Ma ghiarilor din Tran -
silvania, auto nomie [i }inutul Secuiesc.
Ministerul de ex terne rom=n, Teodor
Bachonschi sau premierul Boc nu au
avut niciun fel de reac]ie la declara]iile
periculoase ale oficialilor maghiari.
Laszlo Tokes spune
c\ maghiarilor din
Transilvania li se
cuvine autonomia
Ungurii nu renun]\ la ideea autonomiei }inutului Secuiesc
Reac]ia Opozi]iei
De[i majoritatea liderilor Opozi]iei se afl\ `n vacan]\, o prim\ reac]ie
a venit din partea unui vicepre[edinte al PSD, senatoarea Olgu]a
Vasilescu: A[adar se cere pe fa]\, `nc\ o dat\, de un `nalt oficial al stat-
ului maghiar autonomia teritorial\ a unor jude]e din Transilvania, iar\[i
nu avem nicio reac]ie din partea unui oficial rom=n, cum ar fi Traian
B\sescu, Baconschi, Boc. (...) Pre[urile de la Palatul Cotroceni [i de la
Palatul Victoria au trecut `nc\ o dat\ f\r\ s\ observe, peste o astfel de
declara]ie, care din punctul nostru de vedere este grav\. {i conserva-
torii, prin vocea unui vicepre[edinte, au solicitat MAE s\ intervin\ [i s\
adopte o pozi]ie clar\ fa]\ de declara]iile oficialilor maghiari.
PNL a ales o cale practic\ s\ r\spund\ afirma]iilor f\cute la Tu[nad.
Astfel, PNL a dat publicit\]ii `n presa din zon\ un sondaj din care rezul-
ta c\ aproximativ 53% dintre locuitorii de etnie maghiar\ din municipi-
ul Sf=ntu Gheorghe [i peste 97% dintre rom=ni nu sus]in ideea
autonomiei.
Autorit\]ile rom=ne,
f\r\ reac]ie `n fa]a
declara]iilor oficialilor
din Ungaria
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 26 ACTUALITATE
Antonie Solomon [i-a
reluat mandatul de
primar al Craiovei
Primarul Craiovei, Antonie
Solomon, [i-a reluat luni 25 iulie,
mandatul de edil pe care l-a
c=[tigat la alegerile locale din
2008, dar pe care a fost nevoit s\
`l `ntrerup\ `n martie anul trecut,
dup\ ce a fost arestat pentru pre-
supuse fapte de corup]ie.
La intrarea `n prim\rie a fost
`nt=mpinat cu aplauze de c\tre
angaja]i.
Sunt emo]ionat, a spus
Antonie Solomon, la c=teva
minute dup\ ce a p\[it `n
Prim\ria Craiova, relateaz\
Evz.ro.
Vreau mai `nt=i s\ am o
`nt=lnire cu viceprimarii, cu
angaja]ii prim\riei, cu consilierii
locali, s\ v\d care este stadiul
proiectelor aflate `n derulare.
Dup\ aceea, probabil c\ voi bate
Craiova cu piciorul s\ stabilim ce
avem de f\cut `n continuare, a
continuat edilul.
~nainte de a pleca `n sala de
[edin]e, unde era a[teptat de
peste o sut\ de angaja]i ai
prim\riei, Solomon a vorbit
despre decizia care `i permite s\
profeseze din nou.
Aceast\ m\sur\ (interdic]ia
de a-[i exercita mandatul - n. r.)
nu [tiu dac\ trebuia impus\. La
mine exist\ prezum]ia de nevi-
nov\]ie. Dac\ justi]ia m\ va g\si
vinovat am s\ fac pu[c\rie, dac\
nu, nu o s\ `njur pe nimeni [i nu
am s\ critic pe nimeni pentru ce
s-a `nt=mplat, a spus Solomon.
Se g=nde[te la concediu
Solomon a mai declarat c\ ar
vrea, totu[i, s\ plece [i `ntr-o
scurt\ vacan]\, de zece zile, pen-
tru a-[i r\sf\]a so]ia.O s\ cer
voie [i o s\ anun] prefectul [i
consiliul local c\ vreau s\-mi iau
un concediu de zece zile. De ce?
Vreau s\-mi r\sf\] nevasta!
Vreau s\ plec cu ea zece zile.
|sta e primul lucru pe care-l
fac, a spus primarul.
Magistra]ii Cur]ii de Apel
Gala]i au decis, prin sentin]\
definitiv\ [i irevocabil\, c\
Antonie Solomon poate s\ `[i
reia func]ia de primar, dar s\ [i
aib\ libertatea de a c\l\tori prin
]ar\. Antonie Solomon este jude-
cat pentru fapte de corup]ie
al\turi de omul de afaceri Cornel
Penescu, Drago[ George Stancu
[i Pieca Gheorghi]\ `ntr-un dosar
aflat pe rolul Tribunalului Gala]i.
Candideaz\ la prim\rie
din partea UNPR
Antonie Solomon, a anun]at
c\ inten]ioneaz\ s\ candideze la
alegerile locale din 2012 din
partea UNPR. ~n declara]ia dis-
tribuit\ presei, actualul pre[e -
dinte al PDL Craiova precizeaz\
c\ a luat decizia dup\ ce s-a
sf\tuit cu foarte mul]i cet\]eni
din Craiova. Exist\ o vorb\
rom=neasc\ de care am ]inut cont
`n toat\ cariera politic\: Spune-
mi cu cine te `nso]e[ti ca s\-]i
spun cine e[ti. Eu vreau s\ am
al\turi oameni serio[i, care au
servit interesul na]ional [i au
asigurat stabilitatea politic\ `n
Rom=nia, sus]ine Solomon `n
comunicatul de pres\. Contactat
telefonic de reporterul Ade -
v\rul, primarul a precizat c\ nu
[i-a dat `nc\ demisia din PDL.
Solomon a fost ales primar `n
2004, din partea PSD, `ns\ un an
mai t=rziu a plecat din partid,
pentru ca `n 2006 s\ ajung\ `n
barca Partidului Democrat. Anul
trecut, dup\ eliberarea din arest,
acesta declara la un post local de
televiziune c\ nu va pleca din
PDL pentru c\ nu vrea s\ fie
javr\.
Antonie Solomon s-a ntors
la Prim\ria Craiova
Antonie Solomon:
Voiam s\ mor, s\ uit de tot!
Au fost momente `n care nu `mi mai doream s\ m\ trezesc
diminea]a. S\ mor, s\ uit de tot. Scuteam [i familia mea de aceast\
povar\ a deplas\rilor c\tre penitenciarele din Coliba[i [i Gala]i,
drumuri aglomerate, iar pe mine de mult\ umilin]\. Vreau s\ fac
ni[te analize s\ v\d cum am trecut peste aceste [ase luni de arest.
Dumnezeu mi-a ]inut mintea `ntreag\. Au trecut toate [i s\ vedem
ce hot\r=re voi lua `n termen de c=teva zile, s\ m\ g=ndesc bine, a
declarat primarul suspendat al Craiovei, eliberat dup\ [ase luni `n
arest. ~n interviul acordat `n primele ore de libertate unui post local
de televiziune, Solomon a mai spus c\ `n cele dou\ locuri de
deten]ie `n care a stat timp de [ase luni, Penitenciarul din Coliba[i
[i cel de la Gala]i, s-a bucurat de respectul colegilor de celul\,
noteaz\ Mediafax.
Am fost respectat `n ambele penitenciare din Coliba[i [i Gala]i
de de]inu]i. Nu am fost un privilegiat, nu am stat la proteja]i. Am
acceptat de la `nceput celul\ cu foarte mul]i de]inu]i. La Coliba[i
eram 18 de]inu]i, iar la Gala]i 12. Oamenii au recunoscut [i acolo
calit\]ile mele umane, a declarat Antonie Solomon.
Antonie Solomon este din nou pri-
marul Craiovei. Acesta s-a `ntors `n
fruntea institu]iei, `n uralele
angaja]ilor, dup\ ce magistra]ii au
decis, joi, 21 iulie, c\ Antonie
Solomon poate reveni n func]ia de
primar al municipiului Craiova,
func]ie din care fusese suspendat n
martie 2010. Solomon a stat n
deten]ie mai bine de [ase luni, fiind
trimis n judecat\ pentru fapte de
corup]ie. Este acuzat de mit\, fals
intelectual [i uz de fals, dup\ ce ar fi
primit de la omul de afaceri Cornel
Penescu 50.000 de euro pentru elib-
erarea unor avize necesare con-
struc]iei magazinului PIC din
Craiova.
Solomon, primit
cu aplauze la
Prim\ria Craiova
Cercetat pentru fapte de corup]ie, Solomon a stat [ase luni `n deten]ie
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 27
Procurorii din cadrul Direc]iei
Na]ionale Anticorup]ie au dispus
pe data de 18 iulie `nceperea
urm\ririi penale fa]\ de Adrian
Severin, membru al Parla -
mentului European, `n sarcina
c\ruia s-au re]inut infrac]iunile
de luare de mit\ [i trafic de influ-
en]\, conform unui comunicat al
DNA.
Sunday Times a scris c\ euro -
parlamentarii Adrian Severin,
Ernst Strasser (fost ministru aus-
triac de interne) [i Zoran Thaler
(fost ministru de externe sloven)
au acceptat 100.000 de euro pe
an de la reporteri care se d\deau
drept lobby[ti, pentru a prezenta
amendamente la proiectele de
directive ale UE referitoare la
sectorul bancar. Ulterior, ziarul a
publicat cazul unui al patrulea
europarlamentar implicat `n
scandalul bani contra amenda-
mente, fiind vorba despre Pablo
Zalba Bidegain, din Spania,
membru al Partidului Popular
European. ~n urma scandalului,
Adrian Severin [i-a prezentat
demisia din PSD la 28 martie,
dar a refuzat s\ demisioneze din
PE, `n pofida cererii exprese `n
acest sens adresate de pre[edin-
tele PE, Jerzy Buzek, [i a aluzi-
ilor evidente venite dinspre pro-
priul grup socialist. ~n prezent,
Severin figureaz\ ca europarla-
mentar neafiliat.
~n [edin]a din 23 iunie 2011,
Parlamentul European a hot\r=t
ridicarea imunit\]ii lui Adrian
Severin [i a `ncredin]at pre[edin-
telui Parlamentului European
sarcina de a transmite imediat
aceast\ decizie autorit\]ilor com-
petente [i lui Adrian Severin.
La discu]ii, la sediul DNA
Adrian Severin s-a prezentat,
vineri, 22 iulie, la DNA, el
declar=nd c\ a fost vorba despre
o discu]ie preliminara cu
procurorii.
Adrian Severin a spus c\ va
colabora cu DNA pe durata
`ntregii proceduri, consider=nd
c\ se afl\ de aceea[i parte a bar-
icadei cu aceast\ institu]ie.
Voi colabora cu ei, pentru c\
m\ consider de aceea[i parte a
baricadei cu ei. Eu ast\zi (vineri-
22 iulie, n.r.) plec `n concediu [i
chiar m\ bucur c\ `nainte s\ plec
am avut aceast\ discu]ie, a mai
spus Severin, ad\ug=nd c\ cel
mai probabil va avea [i alte
`nt=lniri cu procurorii DNA.
Eurodeputatul Adrian Severin
[i-a reafirmat n mai multe rn-
duri nevinov\]ia cu privire la
acuza]iile formulate de
publica]ia britanic\ The Sunday
Times.
{i `n cazul celorlal]i doi
eurodeputa]i, autorit\]ile na]io -
nale cu atribu]ii `n tratarea
cazurilor de corup]ie au ini]iat
anchete. Ernst Strasser si Zoran
Thaler au demisionat deja din
PE, `n urma scandalului.
Eurodeputatul Severin,
urm\rit penal de DNA
Capcana `ntins\ de jurnali[tii
englezi europarlamentarului Adri -
an Severin are efecte din cele mai
grave. Pentru c\ ar fi acceptat s\
primeasc\ bani `n schimbul adop -
t\rii unor amendamente `n Parla -
mentul European, Severin este
acum cercetat pentru luare de mit\
[i trafic de influen]\ de c\tre pro -
curorii DNA. Severin a demisionat
din PSD, dup\ ce a fost amenin]at
cu excluderea din partid, `ns\ a
anun]at c\ nu va demisiona din
Parlamentul European, `n ciuda
faptului c\ demisia sa a fost cerut\
[i de Jerzy Buzek, pre[edintele PE.
DNA s-a autosesizat `n cazul s\u,
dup\ izbucnirea scandalului.
Europarlamentarul,
urm\rit penal pentru
luare de mit\
[i trafic de influen]\
Severin la DNA: Vom
colabora pentru a aduce
adev\rul la suprafa]\
Adrian Severin spune c\
e victima unei `nscen\ri
Adrian Severin sus]ine c\, la fel ca fostul
[ef al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a fost
victima unei farse preg\tite cu mult\
m\iestrie. Eurodeputatul spune c\-[i poate
dovedi nevinova]ia.
Europarlamentarul Adrian Severin a
declarat c\ vrea s\ clarifice cazul s\u,
acuz=nd manevre absolut asem\n\toare [i
de `nscen\ri absolut din aceea[i familie ca
`n cazul lui Strauss-Kahn.
Conform declara]iilor sale, Adrian
Severin le-a prezentat colegilor drept prob\
un e-mail trimis de falsa companie de lobby
care atest\ faptul c\ suma de 12.000 de
dolari nu i-a fost oferit\ pentru introducerea
unui amendament, ci pentru a face parte
dintr-un consiliu de exper]i.
Aceast\ fars\ s-a construit cu mare
maiestrie. A[ spune, dac\ se poate afirma
a[a ceva, `n chip profesionist. Prin urmare,
trebuie o anchet\ foarte serioas\ [i sofisti-
cat\ pentru ca ea s\ fie demontat\ nu numai
pentru mine. Eu nu am nicio team\ person-
al\. ~ns\ trebuie demontat\ pentru opinia
public\, care a fost `n[elat\. Pentru c\ aici
victima principal\ este opinia public\, eu
sunt victima colateral\. Dar opinia public\
este cea care este victim\. A[ `ndr\zni s\
spun c\ [i `n cazul domnului Strauss-Kahn.
Este vorba despre manevre absolut
asem\n\toare [i de `nscen\ri absolut din
aceea[i familie, a spus Severin.
Chiar dac\ este urm\rit penal, Severin nu renun]\ la postul din PE
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 28 ACTUALITATE
~n noaptea de s=mb\t\, 23 iulie,
pe o teras\ din centrul loc\lit\]ii
Deta a izbucnit un conflict `ntre mai
multe persoane, `n urma c\ruia trei
tineri au fost injunghia]i.
Agresorul a fost identificat ca
fiind Bogdan Daniel Roman (31 de
ani), fiul primarului din orasul Deta,
Petru Roman (PDL). Potrivit
politi[tilor, [i fratele acestuia, C\lin
Roman (27 de ani), a fost implicat `n
scandalul de la teras\ din centrul
ora[ului Deta.
~n aceast\ cauz\ sunt cerceta]i
at=t fiii primarului din Deta, c=t [i
alte trei persoane. Patru dintre
ace[tia au fost re]inu]i, iar Bogdan
Roman este `n continuare c\utat,
fiind dat `n urm\rire na]ional\ [i `n
consemn la frontier\.
C\lin Roman, unul dintrei cei doi
copii ai primarului din Deta, le-a
povestit poli]i[tilor, n drum spre
judec\toria Deta, c\ a folosit sabia
ca s\ apere onoarea fetelor din ora[.
}iganii s-au pus cu noi. Se credeau
mari [mecheri. Ne-am enervat c\ se
d\deau la fetele noastre. Nu am rezi-
stat [i le-am dat o corec]ie. Noi am
vrut s\ facem un bine, a explicat
agresorul motivul pentru care s-a
folosit de sabie ca s\ fac\ dreptate pe
str\zile din Deta.
T\ia]i cu sabia
de fa]\ cu poli]ia
Victimele internate la Spitalul
Jude]ean din Timi[oara au declarat
c\ scandalul a avut loc de fa]\ cu
poli]ia! Tinerii le-au spus anchetato-
rilor c\ i-au rugat pe oamenii legii s\
trag\ un foc de avertisment `n aer
pentru a-l speria pe atacator, dar
ace[tia ar fi refuzat. Alexandru
{tefan, b\rbatul t\iat cu sabia pe tot
spatele, paralel cu [ira spin\rii, a fost
cusut de medicii de la urgen]\ timp
de 4 ore!
Mi-e fric\ s\ nu vin\ oamenii
primarului s\ ne amenin]e ca s\ ne
retragem pl=ngerea. Fiul meu s-a
`ntors din Germania acum dou\ zile
[i uite `n ce hal l-a t\iat fiul primaru-
lui. Putea s\ `l omoare cu sabia!, a
declarat Aurelia Geradner, mama
t=n\rului Bogardo Geradner, b\rbat-
ul cu t\ieturi ad=nci pe ambele
m=ini.
{eful Poli]iei din Deta, Ioan
Viorel Golosie, `n cazul c\ruia a fost
`nceput\ cercetarea prealabil\ `n
urma scandalului, a demisionat din
func]ie, a declarat, luni, 25 iulie,
ministrul de Interne, Traian Iga[.
Potrivit [efului Poli]iei Rom=ne,
Liviu Popa, cercetarea prealabil\ `n
cazul [efului Poli]iei din Deta va
continua, chiar dac\ acesta [i-a dat
demisia din func]ie.
Beizadelele primarului,
spaima ora[ului
Fiii primarului Petru Roman
(PDL), pe lng\ taxele de protec]ie
pe care le cereau, erau [i c\m\tari.
C\lin [i Bogdan Roman, b\ie]ii
edilului, i-au mprumutat n urm\ cu
o lun\ nu mai pu]in de 5.000 de euro
lui Alexandru {tefan, bani necesari
pentru traficul de ]ig\ri. Se pare c\,
potrivit anchetatorilor, acesta este
motivul alterca]iei.
Bogdan Roman [i C\lin Roman
sunt n continuare considera]i nevi-
nova]i de propriul lor tat\, dar [i de
prietenii lor. C\lin Roman era anga-
jat al Agen]iei de Pl\]i [i Interven]ie
n Agricultur\ Timi[, unde i ajuta pe
fermieri s\ ob]in\ fonduri pentru
culturile lor. Noaptea, C\lin Roman
[i ga[ca fratelui s\u, Bogdan
Roman, f\ceau dreptate pe str\zile
din Deta cu sabia, ei cernd taxe de
protec]ie cuprinse ntre 2.000 [i
8.000 de euro.
n timp ce fratele mai mic
lucreaz\ la stat, Bogdan Roman,
capul re]elei, lucreaz\ la un restau-
rant [i un bar din Deta, unde se
ocup\ de aprovizionare. Copiii mei
sunt studio[i, nu se ocup\ de afacer-
ile ilegale cu ]ig\ri [i nici nu fac
dreptate cu pistoalele sau cu s\biile
pe str\zi. Eu refuz s\ cred una ca
asta. M\ doare sufletul s\ aud c\
sunt acuza]i, c\ au fost la un pas s\
omoare trei tineri, a spus Petru
Roman, primarul din Deta.
Fiii primarului din Deta,
interlopi `n ora[
Clipe de co[mar tr\ite de locuitorii
din Deta, un mic ora[el aflat la grani]a
cu Serbia. ~n noaptea de s=mb\t\, 23
iulie, pe o teras\ din centrul localit\]ii
a izbucnit un conflict `ntre mai multe
persoane, `n urma c\ruia trei tineri au
ajuns la spital b\tu]i [i `njunghia]i.
Printre agresorii celor trei tineri s-au
aflat [i fra]ii Daniel [i C\lin Roman,
fiii primarului din Deta. Mai mult,
tinerii t\ia]i cu sabia le-au declarat
anchetatorilor c\ fiul primarului i-a
atacat de fa]\ cu poli]ia, oamenii legii
neintervenind pentru a aplana con-
flictul. Beizadelele primarului sunt
cunoscu]i `n ora[ drept c\m\tari care
`mp\r]eau dreptatea `n ora[ prin
legea pumnului.
Fiii primarului erau
c\m\tarii trafican]ilor
de ]ig\ri
{eful Poli]iei
din Deta, cercetat
Fiii edilului din Deta,
interlopi de carier\
Tax\ de protec]ie, c\m\t\rie [i trafic cu ]ig\ri sunt doar c=teva din-
tre acuza]iile aduse `n ultimii ani celor doi fii ai primarului din locali-
tatea Deta (Timi[). Ace[tia au sc\pat `ns\ de pu[c\rie pentru c\, de
fiecare dat\, victimele [i-au retras subit pl=ngerile. Reprezentan]ii
Poli]iei [i ai Procuraturii sus]in c\, `n momentul de fa]\, mai sunt c=teva
dosare pe rol av=ndu-i ca autori pe cei doi fra]i Roman, `n care ace[tia
sunt acuza]i de contraband\ cu ]ig\ri [i fapte cu violen]\.
Trafic de ]ig\ri la grani]a cu Serbia
Deta este un or\[el de 6.500 de locuitori, situat n vestul ]\rii, la
aproape zece kilometri de grani]a cu Serbia.
O pozi]ionare strategic\ pentru afacerile de frontier\, cum ar fi
traficul de benzin\ (pe vremea embargoului impus fostei Iugoslavii),
cel de ]ig\ri (care nu ia pauz\ niciodat\) [i tradi]ionala industrie a
[p\gii. Este mediul ideal n care trafican]ii, poli]i[tii [i administra]ia
local\ sunt tenta]i s\-[i dea mna pentru a fonda, cu mari beneficii
financiare, mafia de frontier\.
C\lin Roman, fiul cel mic al primarului din Deta
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 29
~nainte de fiecare rund\ elec-
toral\, politicienii rom=ni s-au
`ntrecut `n promisiuni care au
vizat cre[terea rapid\ a nivelului
de trai sau `mbun\t\]irea infra-
structurii. Au dat bine la popor
programe de genul vom face mii
de locuin]e, vom bag\ sute de
euro `n buzunarele poporului,
vom da salarii [i pensii mai mari.
Realitatea este de departe alta.
Locuin]ele, un vis
Oric=t ar p\rea de surprinz\tor,
deficitul de locuin]e din ]ara noas-
tr\ s-a men]inut constant din 1991
`ncoace: aproximativ 1 milion de
unit\]i.
Majoritatea politicienilor au
sesizat rapid poten]ialul unei
oferte electorale, a[a c\ au specu-
lat de fiecare dat\ acest domeniu.
Dac\ promisiunile ar fi fost
respectate, deficitul s-ar fi redus
la jum\tate. Cea mai mare
am\gire `n materie a fost rostit\
de politicieni `n toamna anului
2004, c=nd absolut toat\ lumea
promitea de la 200.000 de
locuin]e `n sus. Cea mai recent\,
`n 2009, se referea la un program
capabil s\ furnizeze anul 16.000
de case ANL. Unde ne afl\m
`ns\, `n pofida optimismului
afi[at de autorit\]i? Cu 404
apartamente la 1.000 de locuitori,
Bucure[tiul r\m=ne cu mult `n
urma unor ora[e similare din
Europa Central\ [i de Est:
Var[ovia, Praga sau Budapesta.
Deficitul numai `n metropola
autohton\ este de 150.000 -
170.000 de locuin]e. La nivel
na]ional situa]ia este [i mai dra-
matic\. Aproape jum\tate din
spa]iile locative sunt subdimen-
sionate [i mai vechi de 40 de ani.
Povara fiscal\
Conform realit\]ii politicie-
nilor, `n ]ara noastr\ ar fi trebuit
acum s\ se aplice o cot\ unic\ de
impozitare de 10%-14% (promi-
siune din alegerile preziden]iale
2009), s\ avem un nivel al TVA
de 19% [i CAS mai mic\ cu cel
pu]in 3%. ~ns\, Rom=nia este
vicecampioan\ mondial\ la taxe [i
impozite pentru companii: 113 la
num\r iar acest cuantum nu se
va reduce prea cur=nd. TVA a
urcat la 24% [i nu va mai cobor`
de acolo cel pu]in doi ani.
Amintim c\ guvernul a modificat
Codul Fiscal de nu mai pu]in de
12 ori pe parcursul unui singur
an!
Mai mult, fiscalitatea sufo-
cant\ a condus la cre[terea `n pro-
gresie geometric\ a economiei
subterane, `n ciuda declara]iilor
optimiste f\cute de guvernan]i.
Estim\rile institu ]iilor financiare
interna ]ionale arat\ c\ bugetul de
stat pierde anual cel pu]in 20 de
miliarde de euro din activit\]i
economice care nu au nicio
legatur\ cu economia real\.
Infrastructura [i cruda
realitate
Numai `n perioada 2008-2009
au fost promi[i 850 de kilometri
de autostrad\ ce ar fi trebuit final-
iza]i p=n\ `n 2012. Ad\uga]i la cei
330 de kilometri deja termina]i,
rezult\ c\ acum ne-am fi l\udat
lumii cu 1.130 de kilometri. Vom
aloca pentru investi]ii 20% din
banii ]\rii, era `n urm\ cu doi ani
cel mai r\sun\tor motto al unor
demnitari. Socoteala nu s-a prea
potrivit. Ast\zi, abia dac\ mai
sunt fonduri pentru terminarea
c=torva zeci de kilometri.
{i ace[tia afla]i `n litigiu. Dac\
lu\m `n calcul [i angajamentele
politicienilor `nainte de campania
din 2008, am fi avut peste 2.500
de kilometri de autostrad\. Unde
ne afl\m acum? Anual, `n ]ara
noastr\ mor 2.500-3.000 de
oameni `n accidente rutiere.
Drumul cu trenul de la Bucure[ti
la Constan]a dureaza cinci ore,
de[i s-a lucrat 15 ani la reabil-
itarea c\ii ferate. Construim
aproximativ 30 de metri de
autostrad\ pe zi, adic\ 11 kilo-
metri pe an. 80% din podurile
Rom=niei sunt `n pericol de
pr\bu[ire. Jum\tate din drumurile
na]ionale au nevoie urgent\ de
repara]ii.
Rom=nia este considerat\ a fi o ]ar\ bogat\, cu
resurse suficiente pentru o dezvoltare continu\. Din
p\cate, r=nd pe r=nd, au fost spulberate mituri precum
cele de genul Rom=nia, gr=narul Europei, Mun]ii
no[tri aur poart\ [i chiar Bucure[tiul, micul Paris.
Suntem din ce `n ce mai s\raci, dar, `n schimb, extrem
de boga]i la capitolul promisiuni. Din cele electorale.
Rom=nia real\: promisiuni
multe, realiz\ri pu]ine
S\ tr\i]i bine! Salariile [i pensiile, reduse
Un guvern respectabil nu ar avea o mare problema s\ `[i asume o
cre[tere agresiv\ a salariului minim pe economie, spuneau politi-
cienii `n 2009. Inevitabil a urmat [i propunerea: salariul minim de
300 de euro p=n\ la sf=r[itul lui 2011! Bine, la sf=r[itul anului 2008
se vorbea [i de un salariu mediu de 550 de euro... Tot a[a cum profe-
sorii ar fi avut acum salarii minime de peste 2.000 de lei, iar Rom=nia
ar fi fost guvernat\ de bun-sim] `n materie de salarii [i pensii.
Vizavi de acestea din urm\, dac\ la alegerile din 2004 se vehiculau
sume cuprinse `ntre 100 [i 150 de euro pentru pensia medie (realiz-
abil p=n\ `n 2008), iar pentru 2009 se promitea un punct de pensie de
aproape 200 de euro, dup\ acel moment s-a vorbit doar de men]inerea
acestora neschimbate, a venit anul de gra]ie 2010, a[a c\ reducerile
au fost cuprinse `ntre 10% [i 70% la diferite categorii de pensionari.
Construim aproape
30 de metri de
autostrad\ pe zi, adic\
11 kilometri pe an
Rom=nia politicienilor:
2.500 km de autostrad\,
salarii de la 500 E [i
cot\ unic\ de 10%
A sc\zut ncrederea n politicieni
Avem cea mai slab\ clas\ politic\ din `ntreaga Europ\. Cel
pu]in a[a relev\ o ampl\ cercetare f\cut\ de compania GfK la
nivel interna]ional. Studiul afirm\ c\ rom=nii sunt popula]ia
european\ care are cea mai mic\ `ncredere `n politicienii s\i.
Ceea ce `nseamn\ c\, indiferent c\ au avut sau nu inten]ii bune,
ale[ii no[tri nu au reu[it s\ ne c=[tige `ncrederea. Ba din contr\,
[i-au pierdut-o de la an la an.
Acelea[i cercet\ri, f\cute `n anii anteriori, arat\ c\ `ncrederea
noastr\ `n politicieni s-a degradat de la 16% `n 2006 p=n\ la 8%
`n prezent. Pentru o imagine c=t mai relevant\, `ncrederea de care
beneficiaz\ pompierii este de aproape doisprezece ori mai mare,
de 93 procente.
Politicienii promit multe pentru un vot
Banca ta
e toata aici.
Carta Enjoy.
Tot ceea ce ai nevoie
cu doar 1 pe luna!
5l ln LuS C|l 18lMl1L 8Anl Cu
Mesa[ publlclLar cu scop promolonal. enLru condlllle conLracLuale consulLal lndlcallle
dln pllanLele lnformauve dlsponlblle in LoaLe llalele 8ncllor dln Crupul u8l 8anca. 800.759.759 - www.ubibanca.com
entru a avea totu|, fr a avea un cont.
Ln[oy || s|mp||hc v|aa, pentru c || d toate avanta[e|e unu| cont curent, fr a avea un cont curent. entru
a-| pr|m| sa|ar|u|, pentru a face cumprtur| |n toate magaz|ne|e | pe |nternet, pentru a retrage grans |n toat
Ita||a de |a gh|ee|e A1M | |n str|ntate |n c|rcu|tu| Mastercard, pentru a-| |ncrca ce|u|aru| | pentru mu|te a|te
serv|c||, a|ege comod|tatea. A|ege Cardu| Ln[oy.
V|no acum |a U8I 8anca! entru a gs| h||a|a cea ma| aproape de nne v|z|teaz s|te-u|
www.ub|banca.com]nuov|-|ta||an| sau sun |a numru| verde 800 759 759.
De suspendarea pl\]ii la cred-
ite pe o perioad\ de trei ani ar
urma s\ beneficieze persoanele
aflate `n stare de s\r\cie
extrem\, pe care proiectul de
lege le define[te ca fiind cele
care nu au asigurate alimente `n
valoare de minimum patru lei pe
zi. Pe durata celor trei ani exe-
cutarea silit\ a acestora pentru
neplata ratelor va fi interzis\. La
sf=r[itul intervalului, plata ratelor
va fi reluat\ f\r\ dob=nzi supli-
mentare. Pentru a ob]ine sus-
pendarea pl\]ii ratelor, [omerii [i
persoanele f\r\ venituri vor tre-
bui, potrivit propunerii legisla-
tive, s\ depun\ o cerere la
prim\ria pe raza c\reia func]i -
oneaz\ banca de la care au con-
tractat creditul. Dup\ ce va face o
anchet\ social\ pentru a-i verifi-
ca veniturile, prim\ria va elibera
solicitantului un certificat de
for]\ major\ [i va notifica banca
`n leg\tur\ cu scutirea acestuia de
la plata ratelor.
Deputa]ii, genero[i
[i cu firmele
Pe l=ng\ suspendarea ratelor
la b\nci pentru [omeri, proiectul
con]ine `ns\ alte dou\ prevederi
care ridic\ multe semne de `ntre-
bare. Una dintre acestea este cea
prin care suspendarea ratelor se
extinde `n cazul agen]ilor eco-
nomici care angajeaz\ cu con-
tract de munc\ dou\ sau mai
multe persoane aflate `n stare de
s\r\cie extrem\, titulare ale certi-
ficatului declara]iei de for]\
major\ [i anchetei sociale cores -
pun z\toare. Da, e intrepre -
tabil... O s\ propun un amenda-
ment... ca oamenii `n s\r\cie
extrem\ s\ presteze munc\ `n
folosul comunit\]ii [i s\-i
pl\teasc\ Prim\ria..., s-a `ncur-
cat unul din coini]iatorii proiectu-
lui, deputatul PSD Lauren]iu
Nistor.
O alt\ prevedere care na[te
controverse este cea potrivit
c\reia b\ncile `[i vor acoperi
ratele nepl\tite dintr-o rezerv\
constituit\ `n acest scop la dis-
pozi]ia BNR. Nu, nu, s-a stre-
curat o gre[eal\. Nu are cum s\
fie a[a, a sus]inut Lauren]iu
Nistor. [i ini]iatorul Mircia
Giurgiu s-a ar\tat la fel de `ncur-
cat. Da, sunt anumite prevederi
care... care nu o s\ r\m=n\ a[a... o
s\ vedem la comisie, o s\ fie
amendamente, a spus Giurgiu.
Propunerea legislativ\ a fost
depus\ la Senat la `nceputul lunii
aprilie, iar `n prezent se afl\ la
Comisia pentru buget, care
urmeaz\ s\ `ntocmeasc\ un
raport. Guvernul nu sus]ine `ns\
proiectul de lege, care are [anse
mici de reu[it\. Chiar dac\ va
trece de Senat, unde Puterea [i
Opozi]ia sunt la egalitate, ini]iati-
va risc\ s\ fie blocat\ `n Camera
Deputa]ilor, unde ale[ii arcului
guvernamental au majoritatea.
B\ncile: ~nc\ o propunere
legislativ\ aberant\
Propunerea legislativ\ privind
suspendarea pl\]ii ratelor pe o
perioad\ de trei ani pentru per-
soanele aflate `n situa]ia de
s\r\cie extrem\ este consider-
at\ nesustenabil\ de c\tre
bancheri [i inclus\ pe lista
m\surilor populiste. Noi ne-am
spus p\rerea privind aceast\
propunere legislativ\. M\sura nu
este sustenabil\, face parte din
categoria m\surilor populiste
care nu se sus]in, a declarat pen-
tru Adev\rul Radu Gra]ian
Ghe]ea, pre[edintele Asocia]iei
Rom=ne a B\ncilor (ARB).
Acesta a ad\ugat c\ exist\ foarte
multe alte variante de elaborare a
unor programe de natur\ social\.
Nu `n]eleg de ce se fac astfel de
legi `n condi]iile `n care exist\
multe alte solu]ii pentru a face
programe sociale. Nu este viabil\
[i nu va avea rezultate, a mai
spus pre[edintele ARB.
~n propunerea legislativ\ se
men]ioneaz\ c\ b\ncile `[i vor
acoperi cheltuielile aferente
ratelor suspendate ale consuma-
torilor din rezerva constituit\ `n
acest scop la dispozi]ia B\ncii
Na]ionale a Rom=niei (BNR).
Ghe]ea spune `ns\ c\ nu exist\ o
astfel de rezerv\ la BNR [i c\
proiectul legislativ este unul plin
de neclarit\]i. Este o ini]iativ\ `n
care nu se [tie de unde vin banii,
nu exist\ la Banca Na]ional\ rez-
erva specificat\ de ei. Domnii
care au ini]iat-o, s\ o explice mai
clar, a mai spus el.
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 31
Proiect de lege: [omerii,
scuti]i de ratele de la banc\
Dup\ ce `naintea alegerilor din
2008, aproape to]i parlamentarii au
votat majorarea salariilor profeso-
rilor cu 50%, lege care nu s-a apli-
cat niciodat\, ale[ii preg\tesc
terenul `nc\ din acest an pentru
alegerile din 2012. Astfel, un grup
de opt deputa]i ai Puterii [i ai
Opozi]iei au `naintat `n Senat o
ini]iativ\ legislativ\ care prevede ca
[omerii s\ fie scuti]i timp de trei ani
de plata ratelor la b\nci. Firmele
care angajeaz\ cu contract de
munc\ persoane aflate `n stare de
s\r\cie extrem\ ar urma s\ benefi-
cieze [i ele de suspendarea datori-
ilor. Bancherii au catalogat aceast\
ini]iativ\ drept aberant\.
Politicienii promit
[omerilor c\ vor
fi scuti]i de ratele
la banc\
Legea Falimentului persoanelor
fizice, blocat\ `n Parlament
~n prezent, proiectul de lege care reglementeaz\ falimentul per-
soanelor fizice este blocat la comisia juridic\ din Camera
Deputa]ilor. O astfel de lege ar proteja pe rom=nii care nu-[i mai
pot pl\ti datoriile la b\nci din cauz\ c\ au fost concedia]i sau pen-
tru ca li s-au diminuat lefurile. Astfel c\ b\ncile nu `i vor mai
putea executa silit pe datornici, iar datoriile vor putea fi
ree[alonate pe o perioad\ de c=]iva ani. Pre[edintele Asocia]iei
Rom=ne a B\ncilor, Radu Ghe]ea, a declarat, `n repetate r=nduri,
c\ `n acest moment nu ar fi oportun\ implementarea unei aseme-
nea legi, a falimentului persoanei fizice. ~n plus autorit\]ile s-au
angajat `n fa]a FMI s\ nu promoveze legea falimentului personal.
~n c\utare de voturi,
ale[ii am\gesc rom=nii
cu promisiuni
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 32 ACTUALITATE
~n Bucure[ti sunt cele mai
multe locuri de munc\, cele mai
mari salarii, cele mai mari [anse
de a fi observat [i de a observa,
`n acela[i timp, `ndeaproape, tot
ce se `nt=mpl\ `n economia
rom=neasc\ [i `n societate, `n
general.
Pe de alt\ parte, tot `n Capital\
sunt [i cele mai mari chirii,
apartamentele sunt mai scumpe
dec=t `n alte ora[e, iar la pia]\
pl\tim mai mult pentru legume [i
fructe. {i prestatorii de servicii `[i
stabilesc `ntotdeauna tarife mai
mari dec=t `n restul ]\rii.
Competi]ia este, de asemenea,
mai mare, la fel [i tenta]iile de tot
felul, iar toate acestea creeaz\, `n
general, o presiune suplimentar\
pe cel care decide s\ se mute din
provincie `n Bucure[ti. Faptul c\
`n fiecare an mii de tineri din
toat\ ]ara decid s\ vin\ la facul-
tate [i s\ r\m=n\, `n cele din
urm\, definitiv aici arat\ c\ avan-
tajele c=nt\resc mai greu dec=t
dezavantajele vie]ii din Capital\.
Cele mai mari salarii
Un studiu recent, realizat de
A.T. Kearney, confirm\ c\ anga-
ja]ii din Bucure[ti au cele mai
mari salarii, cu o medie net\ de
2.091 de lei pe lun\.
Comparativ, `n Cluj [i
Timi[oara, alte dou\ ora[e cu
activitate economic\ important\,
angajatorii ofer\ salarii cu circa
30% mai mici. La fel stau
lucrurile [i `n cazul ie[enilor, iar
la Zal\u [i C\l\ra[i diferen]ele
sunt chiar mai mari de at=t,
salariile din aceste ora[e fiind la
jum\tate fa]\ de nivelul din
Bucure[ti.
Este adev\rat c\ nici costul
vie]ii nu este la fel de ridicat ca
`n Capital\. Diferen]ele `ns\ nu
sunt la fel de mari. Spre exem-
plu, dac\ salariile `n Ia[i sunt cu
aproape 30% mai mici dec=t `n
Bucure[ti, costul vie]ii este doar
cu 2,8% mai sc\zut.
Un exemplu [i mai gr\itor este
C\l\ra[i, ora[ul cu cea mai mare
diferen]\ de salarii fa]\ de
Bucure[ti - 47,6%. ~n ciuda aces-
tei diferen]e, costul vie]ii este cu
doar 9% mai mic dec=t `n
Capital\.
Faptul c\ locuitorii acestor
ora[e reu[esc s\ se descurce `n
aceste condi]ii poate avea mai
multe explica]ii. Una ar fi c\ `n
provincie mult mai pu]ini sunt
cei care pl\tesc chirie sau care au
rate la banc\ pentru credite ipote-
care, deci din start sunt excluse
dou\ categorii importante de
cheltuieli. ~n plus, op]iunile de
petrecere a timpului liber sunt
mai restr=nse [i, `n consecin]\, [i
cheltuielile alocate `n acest scop.
Povara cheltuielilor
Un t=n\r de 22 de ani, care
abia a `nceput s\ lucreze [i care
nu c=[tig\ mai mult de 1.500 de
lei trebuie s\ treac\ `n fiecare
lun\ printr-un adev\rat tur de
for]\ pentru a face fa]\ cheltu-
ielilor obligatorii. Cei mai mul]i
dintre cei care fac parte din
aceast\ categorie stau cu chirie,
astfel `nc=t pl\tesc lunar circa
600 de lei `n acest scop. Urmeaz\
cheltuielile cu utilit\]ile, care pe
timp de var\ ajung la aproxima-
tiv 200 de lei. M=ncarea mai
cost\ alte 300 de lei, iar pentru
petrecerea timpului liber [i alte
bunuri [i servicii mai are nevoie
de aproape 300 de lei. ~n total, o
lun\ `n Bucure[ti `l cost\ pe t=n\r
1.390 de lei, adic\ aproape to]i
banii pe care `i c=[tig\.
Exemplele sunt `ns\ mult mai
numeroase [i variate [i depind
foarte mult de venituri, a[tept\ri,
capacitatea de a face concesii sau
expunerea la risc. Cert este c\
via]a `n Capital\ nu este deloc
ieftin\, iar dac\ ajungi s\ com-
pari costurile cu cele din alte
ora[e, concluziile sunt adesea
dezarmante. Totu[i, r\m=ne cel
mai puternic magnet de talente [i
for]\ de munc\ din Rom=nia,
lucru care este greu de crezut c\
se va schimba prea cur=nd, oric=t
de mult ar putea cre[te costul
vie]ii de aici.
Tinerii, atra[i de via]a din Capital\
Perspectiva unui salariu mai mare dec=t oriunde
altundeva `n ]ar\ este principalul criteriu care `i deter-
min\ pe tineri s\ aleag\ Capitala. V\zut de la distan]\,
Bucure[tiul are un farmec aparte, care atrage `n
fiecare an locuitori din ora[ele mai mici. Caut\ o via]\
mai bun\, dar pentru `nceput g\sesc doar o via]\ mai
scump\ [i mai agitat\. ~n principiu, via]a `n Capital\
cost\ at=t c=t c=[tigi, scrie revista Business Magazin.
Traiul `n Capital\
nu este deloc ieftin
Bucure[tiul r\m=ne
cel mai puternic
magnet de talente
[i for]\ de munc\
Str\in\tatea,
o alternativ\
Interesant este [i faptul c\ pu]ini dintre
cei pentru care costurile ridicate ale vie]ii
din Bucure[ti sunt prea `mpov\r\toare aleg
s\ se `ntoarc\ `n ora[ul din care au plecat.
Aleg mai degrab\ s\ emigreze, chiar dac\ `n
str\in\tate vor lucra sub preg\tirea lor.
Salariile mai mari `i fac `ns\ s\ devin\ mult
mai maleabili.
A[tept\rile salariale ale candida]ilor
pornesc de la minimum 800 de euro pentru
locuri de munc\ `n domenii precum agricul-
tur\ sau construc]ii, pe c=nd speciali[tii [i
muncitorii califica]i sunt `n cautarea unor
locuri de munc\ pl\tite cu sume cuprinse
`ntre 1.000 [i 1.500 de euro lunar, spune
Cristian Tudorache, directorul general al
agen]iei Thera Group, care recruteaz\ for]\
de munc\ pentru str\in\tate. Agen]ia a orga-
nizat un studiu `n r=ndul candida]ilor intere-
sa]i de un loc de munc\ `n str\in\tate, iar
rezultatele arat\ c\ majoritatea `[i doresc s\
lucreze `n domeniul agriculturii, constru -
c]iilor sau `n industria hotelier\.
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 33
Primele date de la Statistic\
`nregistrate dup\ aplicarea noului
Cod al Muncii (intrat `n vigoare
pe 1 mai 2011) arat\ c\ `n luna
mai s-au angajat 24.300 de per-
soane, iar la finele lunii num\rul
total de angaja]i din Rom=nia a
ajuns la 4,155 milioane de per-
soane. Acesta este primul rezultat
care poate fi legat de inciden]a
noului Cod al muncii, conform
Ziarului Financiar.
P=n\ acum, impactul noii leg-
isla]ii era m\surat numai prin
intermediul declara]iilor pre-
mierului Emil Boc [i prin comu-
nicatele date de Inspec]ia Muncii,
care raportau c=teva zeci sau chiar
sute de mii de contracte de munc\
nou-`ncheiate de la s\pt\m=n\ la
s\pt\m=n\, f\r\ a preciza `ns\ [i
num\rul contractelor `ncetate `n
aceea[i perioad\.
Evolu]ia num\rului de salaria]i
de la Statistic\ reprezint\ soldul
net al efectivului de angaja]i `n
prima lun\ de la aplicarea
Codului muncii, proiect ai c\rui
ini]iatori spuneau c\ va crea
90.000 de noi locuri de munc\ pe
termen scurt.
R\m=ne de v\zut `ns\ dac\ cei
24.300 de noi angaja]i `nregistra]i
`n luna mai sunt o consecin]\ a
noului Cod al muncii sau urmeaz\
un trend ascendent normal, av=nd
`n vedere c\ `n luna aprilie,
`nainte de aplicarea noului Cod al
muncii, `n eviden]ele INS au
intrat 17.700 de noi salaria]i.
Motivul real?
Cre[terea num\rului de sala -
ria]i `nregistrat\ la Statistic\ este
de peste zece ori mai mic\ dec=t
cea `nregistrat\ prin intermediul
contractelor de munc\ nou-
`ncheiate `n aceea[i perioad\,
`ntruc=t Inspec]ia Muncii a rapor-
tat c\ `n luna mai s-au `ncheiat
286.000 de contracte noi de
munc\. Cum explic\ Ministerul
Muncii aceste diferen]e?
Reamintim faptul c\ un anga-
jat poate avea mai multe con-
tracte. A[a cum [ti]i [i din alte
discu]ii, Inspec]ia Muncii are o
metodologie diferit\ de cea a INS.
INS ia `n calcul numai firmele
care au cel pu]in 4 angaja]i.
Inspec]ia Muncii num\r\ toate
contractele individuale `nregis-
trate, inclusiv pe cele ale firmelor
care au mai pu]in de 4 angaja]i, iar
acestea nu sunt pu]ine. To]i anga-
jatorii sunt obliga]i s\ depun\ `n
registrul electronic de eviden]\ a
salaria]ilor `nregistr\rile de con-
tracte individuale de munc\. Este,
mai ales, responsabilitatea anga-
jatorilor. Noi nu am f\cut dec=t s\
interog\m bazele de date, a spus
Ioana {anta, purt\tor de cuv=nt `n
cadrul Ministerului Muncii.
Totu[i, statisticile arat\ c\
num\rul salaria]ilor noi `nregis-
tra]i `n luna mai a acestui an - de
24.300 de persoane - este de dou\
- trei ori mai mare dec=t `n perioa-
da similar\ din anii de boom eco-
nomic: `n mai 2008 cre[terea era
de numai 9.200 de persoane, iar `n
perioada similar\ din 2007 era de
18.800 de persoane.
Diferen]ele nu ar trebui s\ fie
at=t de mari, spun speciali[tii.
Exist\ un cumul de explica]ii
pentru diferen]ele dintre aceste
statistici: un factor care a influ-
en]at cre[terea num\rului de anga-
ja]i/contracte este faptul c\ legis-
la]ia mai aspr\ a adus `n economia
formal\ o parte din salaria]ii la
negru. O alt\ explica]ie este efec-
tul sezonier al unor contracte de
munc\, pentru c\ sunt firme care
au `ncheiat contracte cu angaja]ii
`n 2010 pentru o perioad\ de un
an [i pe care le-au re`nnoit anul
acesta. ~n plus, [i m\surile de
relansare economic\ au determi-
nat multe companii s\ reia
angaj\rile, este de p\rere Laurian
Lungu, managing partner `n
cadrul Macroanalitica.
Se reiau angaj\rile
La un salariu mediu brut de
2.008 lei `n luna mai, contribu]iile
sociale [i impozitele pl\tite de
angajatorii care au `ncheiat cele
24.300 de noi contracte de munc\
`n luna mai se ridic\ la o valoare
lunar\ de 7 milioane de euro,
aceasta fiind suma `ncasat\ lunar
de stat la o valoare a contribu]iilor
sociale de 44% din venit [i din
impozitul pe venit de 16%.
Statul a `ncasat anul trecut
peste 15 miliarde de euro din con-
tribu]iile sociale, taxele [i impo -
zitele aferente salariilor anga -
ja]ilor rom=ni. Num\rul de
salaria]i rom=ni ajunsese `n luna
februarie a acestui an la 4,096
milioane de persoane, acesta fiind
cel mai sc\zut nivel din ultimii 50
de ani, fiind la jum\tate fa]\ de
efectivul `nregistrat la `nceputul
anilor 90. Din februarie p=n\ `n
mai, num\rul de angaja]i a
`nceput s\ creasc\, iar anali[tii
spun c\ aceast\ tendin]\ va con-
tinua. Exist\ o perioad\ de timp
de la revenirea economic\ p=n\ la
redresarea pie]ei muncii. Dup\
dou\ trimestre de u[oar\ cre[tere
economic\, se vede [i o evolu]ie a
num\rului de angaja]i, de aceea
cred c\ num\rul de salaria]i va fi
pe o pant\ ascendent\ `n contin-
uare, a mai spus Lungu.
Economia Rom=niei a crescut
dou\ trimestre consecutiv - cu
0,1% `n T 4 din 2010 [i cu 0,7%
`n T1 din 2011 - , datele marc=nd
o ie[ire tehnic\ din recesiune..
C=]i angaja]i noi a adus Codul Muncii
~n luna mai, 24.300 de persoane [i-au g\sit un loc de
munc\, iar num\rul total de angaja]i din Rom=nia a
ajuns la 4,155 milioane de persoane, potrivit datelor
de la INS `nregistrate dup\ aplicarea noului Cod al
Muncii.
Num\rul de salaria]i
a crescut cu 24.300 `n
mai, dup\ aplicarea
noului Cod al muncii
PFA-urile, schimbate
`n contracte de munc\
Angaja]ii spun c\ modific\rile aduse de guvernul Boc `n
legisla]ia muncii au fost benefice. Schimb\rile au ap\rut `nainte de
noul Cod al muncii, `nc\ din toamna anului trecut, dup\ ce
Guvernul a schimbat regimul de taxare la PFA-uri. Dup\ un an [i
jum\tate `n care am lucrat pe PFA - pentru c\ la `nceputul lui 2009,
`n plin\ criz\, a trebuit s\ accept acest lucru pentru c\ nu prea
aveam alternativ\ - angajatorul a decis s\-mi fac\ contract de
munc\. Ar fi bine ca Guvernul s\ intensifice controalele, iar inspec-
toratele teritoriale de munc\ s\ acorde o mai mare aten]ie rela]iilor
cu angaja]ii, pentru c\ multe multina]ionale `nc\ `[i permit prea
multe cu angaja]ii, sub ochii autorit\]ilor, care `i las\ `n continuare
pe str\ini s\ nu pl\teasc\ impozite, spune Mihai C., 32 de ani,
angajat `n cadrul unei multina]ionale din domeniul consultan]ei.

2
0
1
0

W
L
S
1
L
R
N

U
N
I
O
N

H
O
L
D
I
N
C
S
,

I
N
C
.

A
l
l

r
i
g
h
I
s

r
e
s
e
r
v
e
d
.
E m
a| uor s tr|m
|(| ban|
n
R
o
m

n
|a
| M
o
|d
o
va
d
a
!
Transfer de bani pe www.westernunion.it
Disponibilitatea fondurilor este in general dup 12 ore, fcnd subiectul termenelor i condi[iilor
serviciului , incluznd orarul de func[ionare al loca[iilor agen[ilor autoriza[i i diferen[ele de
fus orar. Pentru restric[ii citi[i Formularul pentru trimis bani. ln plus fa[ de comision, Western
Union i agen[ii si ctig i cnd schimb banii dumneavoastr din Euro. Ofert valabil in-
cepnd cu 12/10/ 2010 pentru tranzac[ii ctre Romnia i Moldova din provinciile: Caserta,
Reggio Calabria, Roma, Torino, Latina, verona, Padova, vicenza, Catania, Palermo, Napoli, Mi-
lano, Monza Brianza, Bologna, Brescia, venezia, Firenze, Bergamo, Frosinone, Cremona, Como,
Novara, Lodi, Genova, Cosenza, Foggia
Tar|fe ncepnd de |a
transfer de bani
Western Union e disponibil in mai mult de 18.000 puncte
de vnzare in ltalia
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 35
Raportul poli]iei arat\ c\
num\rul cet\]enilor rom=ni a
crescut la Paris cu 72% `n prima
jum\tate a acestui an, fa]\ de
perioada similar\ a anului trecut,
ajung=nd la 5.860, fa]\ de 3.294
`n primele [ase luni din 2010.
Aceast\ delincven]\, de cele
mai multe ori comis\ de tineri, ia
toate formele, de la furtul de
portofele, la escrocherii care au la
baz\ acte caritabile, trec=nd la
furtul din diferite spa]ii, la preju-
dicii cauzate persoanelor `n
v=rst\ care utilizeaz\ banco-
matele.
Mai nou, aceasta vizeaz\ tele-
foanele mobile l\sate imprudent
pe mesele de pe terase sau din
bistrouri [i, `n acela[i timp, se
dezvolt\ furtul de cupru, al c\rui
pre] este `n cre[tere pe pia]\.
Schimb\ri de tactic\
Raportul f\cut de prefectul
Poli]iei din Paris, Michel Gaudin,
pune accentul pe diversificarea
activit\]ilor ilicite ale acestor
delincven]i sau mici delincven]i
hiperactivi, coordona]i de per-
soane mai `n v=rst\. El a dat ca
exemplu cazul unei familii care a
adus m=ini mici din Rom=nia,
c=[tig=nd 100 de euro de per-
soan\ din cer[it sau din furat.
Copiii, care `n cea mai mare
parte sunt at=t agresori c=t [i vic-
time, sunt pedepsi]i dac\ nu
str=ng suficien]i bani.
Autorit\]ile locale au notificat
ministrului de Interne agravarea
fenomenului, pe fondul imi -
gra]iei ilegale, `n special `n Lyon,
Lille [i Marsilia, unde s-au insta-
lat p=n\ la 1.500 de rom=ni `n
ultimele luni.
Acest lucru determin\ au -
torit\]ile s\ cread\ c\ este vorba
despre sosirea unui al doilea
val, la un an dup\ marea
opera]iune `mpotriva celor care
locuiau `n tabere.
~n Paris, este suficient s\ tra-
versezi cartierele turistice pentru
a constata schimbarea climatului.
B\ie]i [i fete se `nv=rt `n jurul
marilor magazine [i siturilor
istorice, unii p\r=nd c\-[i
urm\resc prada, al]ii travers=nd
prin mul]ime `n toate direc]iile,
de pe un trotuar pe altul.
Unii au fost re]inu]i de 20, 30
sau chiar 50 de ori, dup\ ce au
fost prin[i `n flagrant, spune
comisarul Gilles Beretti, care
lucreaz\ cu norm\ `ntreag\ pe
acest segmen de popula]ie.
Am multiplicat alertele
privind riscul de furturi de tele-
foane mobile de pe terasele
cafenelelor sau de la bancomate,
a afirmat prefectul Gaudin.
Dificultatea const\ `n identifi-
carea copiilor care nu-[i dau
niciodat\ numele adev\rat sau
v=rsta atunci c=nd sunt prin[i.
Astfel, a fost introdus\ o
echip\ de opt ofi]eri de poli]ie
rom=ni pentru a ajuta poli]ia
francez\.
Comisarul Berettti este neli-
ni[tit `ns\ de noul comportament
al minorilor rom=ni. Cum ei [tiu
c\ sunt proteja]i de lege, dezvolt\
comportamente agresive [i nu
ezit\ s\ arunce la p\m=nt o
b\tr=n\ pentru c=]iva euro, nici s\
loveasc\ poli]i[tii care `i re]in, a
declarat Beretti.
Pentru justi]ie e dificil s\ des-
curejeze recidiva. Du[i `n centre
de plasament, ace[ti copii scap\
dup\ c=teva ore. Ei nu pot
r\m=ne, legal, mai mult de trei
luni `mpreun\ cu p\rin]ii `n
Fran]a. Dar, `n 2014, Rom=nia va
fi un membru cu drepturi depline
al Uniunii Europene. Cooperarea
judiciar\ cu Bucure[tiul a devenit
indispensabil\, noteaz\ presa
francez\.
Rom=nii dau din nou
b\t\i de cap francezilor
De la Paris la Marsilia, delicven]a rom=n\ d\
b\t\i de cap autorit\]ilor franceze, un raport al poli]iei
ar\t=nd c\ `n capitala Fran]ei num\rul cet\]enilor
rom=ni a crescut, `n primele [ase luni ale acestui an, cu
peste 70 la sut\ fa]\ de aceea[i perioad\ a anului tre-
cut, relateaz\ Le Figaro.
Delincven]a
rom=neasc\, tot mai
agresiv\ `n Fran]a
Comunitatea rom\ are `n
continuare circa 15.000 de
membri `n Fran]a, cifr\
stabil\ din 2007
Situa]ia romilor din Fran]a [i dificult\]ile `n
integrarea lor au r\mas neschimbate la un an
de la discursul pre[edintelui Nicolas Sarkozy,
`n care acesta a dat asigur\ri c\ taberele de
imigran]i ilegali vor disp\rea, discurs ce a
generat tensiuni cu Rom=nia, relateaz\ Les
Echos.
I-am cerut ministrului de interne s\ elim-
ine taberele ilegale de romi (...). `n trei luni,
jum\tate dintre aceste tabere ilegale vor
disp\rea, a spus pre[edintele francez la
Grenoble, `n urm\ cu un an.
Discursul a generat o polemic\ aprins\ [i
tensiuni, `ns\ nu a schimbat nimic, potrivit
asocia]iei Romeurope. A fost un discurs doar
pentru imagine politic\. Au fost anun]ate
multe lucruri, dar nimic nu s-a schimbat, a
subliniat Laurent El Ghozi, membru al aso-
cia]iei. Num\rul repatrierilor rom=nilor [i bul-
garilor, majoritatea romi, a sc\zut chiar `n
2010, arat\ un raport al Biroului francez pen-
tru imigra]ie [i integrare. ~n 2010, 9.761 per-
soane (dintre care 7.520 adul]i [i 2.241 copii)
au beneficiat de sistemul de repatriere uman-
itar\, dintre care 8.182 rom=ni [i 959 de bul-
gari, adic\ o sc\dere cu 21% fa]\ de 2009,
potrivit documentului. Comunitatea rom\ are
`n continuare circa 15.000 de membri `n
Fran]a, o cifr\ stabil\ din 2007. {i nici
num\rul taberelor ilegale nu ar fi sc\zut, scrie
Les Echos.
Se observ\ o tendin]\ de dispersare, cu
mai pu]ine familii pe fiecare teren, dar sunt
tot at=t de multe terenuri ocupate, a subliniat
Michele Mzard, reprezentant al Mdecins du
monde. Reinstalarea, pe acela[i teren sau `n
apropiere, urmeaz\ repatrierilor, ceea ce are
consecin]e nefaste pentru familii.
Expulz\rile blocheaz\ orice politic\ de inte-
grare. Toate eforturile f\cute pentru
[colarizarea copiilor sau privind asisten]a
medical\, toate acestea se opresc, atrage
aten]ia [i Michel Fevre, membru al
Romeurope.
~ndep\rtarea de pe teritoriul Fran]ei este
justificat\ prin ocuparea ilegal\ a terenurilor,
`ns\ majoritatea familiilor vizate se `ntorc
oricum `n Fran]a dup\ c=teva luni, `n baza
principiului liberei circula]ii `n Europa.
Exist\ libertate de circula]ie, `ns\ at=t timp
c=t romii nu vor avea acces egal pe pia]a
muncii, la fel ca restul cet\]enilor europeni,
problema integr\rii va persista, a explicat
Alexandre Le Cleve, de la ONG-ul Cimade.
Politica lui Sarkozy `mpotriva romilor, f\r\ efect
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 36 SPORT
Voin]a Sibiu [i Steaua au ter-
minat la egalitate, scor 1-1,
`nt=lnirea disputat\ s=mb\t\, 23
iulie, `n cadrul primei etape a
Ligii 1.
~n continuare lipsit\ de aportul
lui Mihai Costea, f\r\ drept de
joc, Steaua a venit la Sibiu cu
scopul de a ob]ine toate cele trei
puncte [i a face uitat\ `nfr=ngerea
suferit\ `n Supercupa Rom=niei
`n fa]a O]elului Gala]i.
Steli[tii au deschis scorul prin
Tatu, n minutul 36, gazdele
reu[ind egalarea prin Negu], cu
dou\ minute `nainte de fluierul
final al meciului. Antrenorul
echipei Steaua Bucure[ti, Roni
Levi, a declarat c\ deocamdat\
forma]ia sa att poate, preciznd
c\ mai are nevoie de 3-4 juc\tori.
Prima repriz\ a fost bun\, dar
deocamdat\ att putem. Eu sper
s\ vin\ nc\ 3-4 juc\tori, care pot
aduce calitate echipei. Sunt
extrem de dezam\git. E foarte
greu cnd e[ti egalat pe final.
Trebuie s\ fim sus [i pentru asta
avem nevoie de juc\tori. Gigi
Becali e patronul echipei [i dac\
vrea s\ vorbeasc\, vorbe[te. Eu
nu pot s\-l controlez sau s\-i spun
ce s\ fac\. Poate spune ce vrea,
a afirmat Levi. Finan]atorul FC
Steaua, Gigi Becali, c\ este
sup\rat pe mijloca[ul Mihai
R\du] [i a apreciat c\ antrenorul
Roni Levi a gre[it cnd l-a intro-
dus pe acesta n teren.
Golul primit de noi e golul lui
R\du]. A sc\pat singur acolo [i a
dat pas\ la adversar. Probabil [i
gre[eala lui Roni Levi, care l-a
b\gat pe R\du] cnd aveam 1-0.
Sup\rarea mea e numai pe R\du],
asta e, a spus Becali la Gsp TV.
Steaua aduce juc\tori
Steaua a lovit de dou\ ori `ntr-
o zi pe pia]a transferurilor, ro[-
alba[trii reu[ind s\-i `nregi-
menteze, luni, 25 iulie, pe
Alexandru Bourceanu [i Stefan
Nikolici, de la Poli Timi[oara.
Clubul b\n\]ean a f\cut pub-
lice detaliile mut\rilor celor doi
fotbali[ti la Steaua. Astfel, Bour -
ceanu a fost cedat definitiv pen-
tru 700.000 de euro, `n timp ce
Nikolici a fost `mprumutat un
sezon `n schimbul a 250.000 de
euro, echipa lui Becali av=nd
posibilitatea de a-l achizi]iona
definitiv dac\ achit\ al]i 750.000
de euro. Din sumele `ncasate,
clubul `[i va pl\ti cheltuilelile de
func]ionare, `n special datoriile
curente la bugetul statului, se
arat\ `ntr-un comunicat al
timi[orenilor, care precizeaz\ c\
discut\ [i despre cedarea portaru-
lui Costel Pantilimon, cel mai
probabil la gruparea italian\
Udinese. ~n continuare, sunt
negocieri deschise pentru trans-
ferul portarului Costel
Pantilimon, clubul preconiz=nd
c\ din aceast\ tranzac]ie s\-[i
echilibreze bugetul de venituri [i
cheltuieli. V\ vom informa cu
privire la fiecare moment impor-
tant pe care-l va parcurge clubul
`n aceast\ perioad\. Steli[tii `i
mai a[teapt\ `n aceste zile la
echip\ pe atacantul brazilian
Junior Moraes, de la TSKA
Sofia, [i pe mijloca[ul Andrei
Prepeli]\, `nc\ aflat sub contract
cu Universitatea Craiova.
Tensiuni `ntre MM [i Levy
Roni Levy a r\mas singur
dup\ numai dou\ meciuri oficiale
pe banca echipei ro[-albastre,
fiind abandonat de omul care l-a
adus at=t la Unirea Urziceni, c=t
[i la Steaua. Conflictul dintre cei
doi a pornit de la un diferend pe
seama achizi]iilor f\cute `n vara
asta. Levy s-a declarat ne -
mul]umit de transferurile f\cute
de Meme [i a cerut `nt\riri, con-
sider=nd c\ Popa [i B\jenaru nu
aduc nimic echipei.
Solicitarea israelianului l-a
deranjat profund pe managerul
stelist, care s-a sim]it tr\dat [i din
cauza apropierii dintre israelian [i
directorul sportiv Narcis R\ -
ducan, cu care el e `n conflict.
Pentru a se razbuna [i pentru
a-i ar\ta tehnicianului c\ nu-l mai
dore[te, Mihai Stoica n-a vrut s\
`nso]easca echipa `n autocar dup\
meciul cu Voin]a, prefer=nd s\
plece de la Sibiu separat, `ntr-o
ma[i n\, al\turi de Marius Ianuli [i
fratele lui, informeaz\ Gazeta
Sporturilor. Schimbarea de atitu-
dine a lui Mihai Stoica s-a produs
`ntr-un timp foarte scurt. La pri -
mele antrenamente, managerul
Stelei laud\ intens metodele isra -
elianului.
Mihai Stoica este `ns\ aproape
de a se certa cu toat\ lumea la
Steaua. Meme are o rela]ie din ce
`n ce mai tensionat\ [i cu patronul
Gigi Becali, care este nemul]umit
de startul ratat din noul sezon.
S-a dat startul noului sezon din
Liga I, campionat ce ar putea
aduce un reviriment din partea
granzilor bucure[teni, dup\ ce
ani la r=ndul echipele din provincie
au confiscat titlurile. Echipa
Steaua Bucure[ti a debutat cu o re -
miz\ n noul sezon, ro[-alba[trii
terminnd la egalitate, n de -
plasare, scor 1-1, cu forma]ia Voi -
n]a Sibiu, nou-promovat\ pe prima
scen\. M\cinat\ de conflicte interne
[i cu juc\torii `n permanen]\ criti-
ca]i de patronul Becali, Steaua
sper\ s\ ias\ din corzi prin aduc-
erea lui Bourceanu [i Nikolici, fo[ti
juc\tori ai Timi[oarei, transferuri
deja perfectate de stele[ti.
Steaua, doar egal
`n debutul campionatului
Bourceanu [i Nikolici,
noile achizi]ii ale
ro[-alba[trilor
Antrenorul Levy a
r\mas f\r\ sus]inerea
managerului Stoica,
cel care l-a adus la
Steaua `n aceast\ var\
Ce promite noul sezon din Liga I
Vineri, 22 iulie, Liga 1 a revenit `n for]\ cu un nou sezon,
2011/2012, unul care se anun]\ mai lipsit de spectaculozitate [i mai
plin de scadaluri dec=t `n trecut. F\r\ Poli Timi[oara [i Gloria
Bistri]a, retrogradate pe motiv de licen]\, f\r\ Universitatea
Craiova, cu granzii din Bucuresti evacua]i de pe stadioanele
tradi]ionale [i f\r\ echip\ calificat\ direct `n grupele Ligii
Campionilor, lupta pentru titlu se anun]\ a fi nu foarte interesant\,
de[i, la nivel declarativ, cel pu]in 5-6 echipe se vor lupta pentru
primele pozi]ii din clasament. Forma]iile nou-promovate nu pot
emite preten]ii, chiar dac\ unele dintre ele au un nume mare `n fot-
balul rom=nesc, a[a c\, foarte probabil, ele vor fi cele care se vor
lupta pentru evitarea retrograd\rii.
Steaua, egal ru[inos cu nou-promovata Voin]a Sibiu
Rapidul a `nceput cum nu se
putea mai bine Liga 1 2011/2012
[i a c=[tigat cu 3-0 contra uneia
dintre cele mai bune echipe ale
sezonului trecut, ocupanta locului
al treilea, FC Vaslui.
Deac, Surdu [i Herea au marcat
cele trei goluri ale alb-vi[iniilor,
Rapid domin=nd aproape tot
meciul o echip\ `nc\ `n vacan]\ a
vasluienilor. Antrenorul Rapi -
dului, Lucescu jr. s-a declarat
mul]umit de presta]ia elevilor s\i.
Era un meci important pentru
noi, mai ales c\ l-am disputat n
condi]ii total speciale, mpotriva
Vasluiului, o echip\ cu un lot de
juc\tori foarte valoro[i. Era foarte
important s\ c[tig\m pentru c\
asta arat\ o ncredere foarte mare.
E o victorie de nceput pe care o
consider important\. Trebuie s\
fim foarte determina]i de fiecare
dat\ cnd intr\m pe teren, doar cu
sacrificiu putem avea rezultate., a
spus R\zvan Lucescu la Digi
Sport. Am `nt=lnit o echip\
super-pregatit\, super-motivat\,
care a jucat excep]ional. Am
`nt=lnit azi (vineri,22 iulie- n.r.)
viitoarea Barcelona din Liga I. Au
avut ocazii dup\ ocazii, mai ales
dup\ ce au r\mas `n 10. M-au sur-
prins total. Noi `ncepem campi-
onatul din etapa viitoare., a
declarat pe un ton ironic, antre -
norul Vasluiului, Viorel Hizo, la
finalul meciului.
Porumboiu critic\
arbitrajul
Nici bine nu a `nceput campi-
onatul, c\ Porumboiu a [i `nceput
s\ critice arbitrajul. Patronul
echipei FC Vaslui, Adrian
Porumboiu, a contestat presta]ia
arbitrilor dup\ `nfr=ngerea cu
Rapid, scor 0-3.
A `nceput festivalul umorului
cu arbitri. At=t am de spus., a fost
declara]ia lui Porumboiu la finalul
meciului. Pre[edintele Constantin
Zotta consider\ `ns\ c\ gre[elile
arbitrilor nu au fost inten]ionate.
Am v\zut c\ au fost faze contro-
versate, dar au fost gre[eli de arbi-
traj omene[ti. Mai ales c\ a fost [i
tot staful UEFA prezent la Under
19 `n tribun\. Poate altul ar fi fost
meciul dac\ era 1-1 `n minutul
12., a spus Zotta.
C=inii, victorio[i
Antrenorul Liviu Ciobotariu a
debutat cu succes pe banca tehnic\
a primei echipe a lui Dinamo:
haita a c=[tigat cu 1-0 jocul cu
FCM Tg. Mure[, din startul cam-
pionatului. Unicul gol a fost mar-
cat de Marius Niculae, in minutul
12, `ntr-un meci pe care c=inii l-
au jucat pe terenul Astrei, la
Ploie[ti.
Dup\ gol, fanii dinamovi[ti au
aruncat dou\ fumigene `n teren, a
doua fiind aproape s\-l loveasc\
pe observatorul partidei, Romeo
Pascu. Meciul a fost `ntrerupt,
fiind nevoie de interven]ia c\pi -
tanului dinamovist Ionel D\nci-
ulescu pentru calmarea fanilor.
Dinamo a jucat la Ploie[ti deoa -
rece clubul din [oseaua {tefan cel
Mare a fost sanc]ionat cu penali-
tate sportiv\ de 20.000 lei [i
interzicerea dreptului de organi-
zare a jocurilor pe teren propriu
pentru un joc, dup\ incidentele
provocate de suporterii dinamo-
visti la finala Cupei Rom=niei.
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ SPORT 37
Rapid [i Dinamo au nceput cu
dreptul noua stagiune. Chiar dac\
nu au putut disputa meciul `mpotri-
va celor de la Vaslui pe Giule[ti din
cauza litigiului cu Ministerul Trans -
porturilor, elevii lui Lucescu Jr. s-au
impus cu 3-0, `ntr-un meci `n care
patronul Vasluiului, Adrian Por -
umboiu a acuzat arbitrajul. {i Di -
namo a reu[it s\ c=[tige primul me ci,
c=inii de p\[ind cu 1-0 pe nou-pro-
movata FCM Tg. Mure[.
Rapid [i Dinamo, primele victorii
Rapid a ob]inut
prima victorie
a sezonului: 3-0
cu FC Vaslui
Dinamo - Tg. Mure[
1-0. Ciobotariu,
primul succes ca
antrenor al c=inilor
Universitatea Cluj a debutat cu o victorie `n
noua edi]ie a Ligii 1, c=[tig=nd cu mari emo]ii
la Mioveni meciul cu nou-promovata din
localitate. Singurul gol al meciului a fost
`nscris de Gabriel Machado pu]in `nainte de
pauz\, Mioveniul av=nd numeroase ocazii de
gol `n finalul dramatic al `nt=lnirii.
~n fa]a unei echipe nou-promovat\,
Universitatea Cluj n-a ar\tat la Mioveni jocul
ofensiv din amicalele disputate `n aceast\ var\.
At=t clujenii c=t [i cei de la Mioveni au prefer-
at un joc `nchis, tacticizat, f\r\ riscuri inutile.
Cu multe nume grele `n primul
unsprezece, Mioveniul a `ncercat s\ `mping\
jocul c=t mai mult spre poarta lui Marius
Popa. Linia ofensiv\ format\ din Neaga, Dic\
[i T\nas\, ajuta]i din spate de M\rg\ritescu, a
presat tot mai insistent `n jum\tatea advers\,
iar din repriza secund\ ocaziile de gol [i-au
f\cut apari]ia la poarta clujenilor.
Antrenorul echipei CS Mioveni, Ionu]
Popa, spune c\ a fost imposibil s\ omoge-
nizeze echipa `n 3 s\pt\m=ni, dar a ad\ugat c\
a fost impresionat de public, care nu a taxat
prea tare juc\torii pentru erorile comise.
~mi pare foarte r\u c\ am `nceput prost
sezonul, rezultatul este mincinos, dar mai tre-
buie s\ ai [i noroc c=teodata. Lipsa de
omogenitate [i-a spus cuv=ntul, nu po]i face `n
3 s\pt\m=ni o echip\. Cine spune c\ poate s\
fac\ o echip\ `n timp scurt, vorbe[te prost. Nu
vreau s\ comentez arbitrajul, `ns\ eu am v\zut
un 11 metri. M-a impresionat publicul care a
venit `n num\r mare [i pentru c\ nu a fost dras-
tic cu echipa [i cu juc\torii. Primele 5-6 etape
sunt foarte grele pentru noi [i apoi echipa
poate s\ ajung\ la un nivel bun. M\rg\ritescu
[i Neaga s-au antrenat foarte pu]in, iar Naidin
[i Iordache nu au putut fi legitima]i. Asta ne-a
costat scump, a spus antrenorul echipei din
Mioveni, Ionu] Popa.
Universitatea Cluj s-a impus cu emo]ii la Mioveni
Surdu [i Deac au `nscris prima dat\ pentru Rapid
Punctele ISI din Romnia
www.isi.eu.com
800 - 22 . 00 . 55
ALBA-ILULIA Str. Toporasilor Nr. 20
ALBA-ILULIA Str. Tudor Vladimirescu Nr. 1
BAC|U Str. Oituz Nr. 1
BAC|U Str. Nicolae B\lcescu Nr. 10
BAC|U Str. Nicolae B\lcescu Nr. 12
BAC|U Str. Pie]ii Nr. 2
BAC|U Str. Letea Bl. 2
BAC|U Str.. Republicii Nr.9 Sc.B Ap.2
BAC|U Str. Republicii Nr. 21
BAC|U Str. Miron Costin Nr.47
B+RLAD Bdul. Republicii 296, BL10, Sc.C Parter
B+RLAD Bdul. Republicii Nr.200
B+RLAD Bdul. Republicii Nr.181
B+RLAD Str. Republicii Nr.200 - Complex comercial parter
BOTO{ANI Str. Mihai Eminescu Nr.63
BOTO{ANI Str. Calea Na]ional\ Nr.47
BOTO{ANI Str. Po[tei Nr.1
BOTO{ANI Str. Prim\verii Nr.26
BOTO{ANI Str.Grivi]a Nr.Z 10-1
BOTO{ANI Str. Bucovinei Nr.6
BOTO{ANI Str. Octav Onicescu Nr.12
BR|ILA Str. 1 Decembrie 1918
BR|ILA Calea Gala]i Nr. 57 Bl.C Ap.23
BR|ILA Str. Pia]a Traian Nr.14
BR|ILA Str. Ro[ie Nr.2
BR|ILA Str. Br\ilei Bl. A3-A4
BRA{OV Str. Cri[ului Nr.18 Mall Magnolia parter
BRA{OV Str. Oltet Nr.26
BRA{OV Str. Vlahu]\ Nr.21
BRA{OV Str. Uranus Nr.17
BRA{OV Str. Jupiter Nr.1
BUCURE{TI Bdul. 1 Decembrie 1918 Nr.37, Sector 3
BUCURE{TI Str. Liviu Rebreanu Nr.6A, Magazin Titan
BUCURE{TI Calea Rahovei Nr.330-334, Bl.43
BUCURE{TI Str. Mihai Bravu Nr.114
BUCURE{TI {o[. Bucure[ti-Ploie[ti Nr. 22, Bl.VIII/2, Sector 2
BUCURE{TI Str.Radu Beller Nr.3-5 Sector1
BUCURE{TI Str. Calea Mo[ilor Nr.229
BUCURE{TI Str. {tefan cel Mare Nr.31, Sector 2
BUCURE{TI Str. Ion Mihalache Nr.60, Bl. 40
BUCURE{TI Pia]a G\rii de Nord Nr.2, Sector 1
BUCURE{TI Calea Crnga[i Nr.20, Bl.45, Sector6
BUCURE{TI Bdul. Iuliu Maniu Nr.78-92
CLUJ NAPOCA Str. Napoca Nr 6
CLUJ NAPOCA Str. 21 Decembrie Nr.5
CODLEA Str. Lung\ Nr.102
CONSTAN}A Str. Tomis Nr.146
CONSTAN}A Aleea Garofi]ei Nr.53
CONSTAN}A Str. Unirii Nr.71 Parter
CONSTAN}A Str. Soveja Nr. 66 Bl.O5
CONSTAN}A Str. Eliber\rii Nr.8, Bl.L1, Sc.A
CONSTAN}A Bdul. I.G. Duca Nr.11
CRAIOVA Str. Calea Unirii Nr.18, Bl.24 ABC
CRAIOVA Str. Caracal St Anexa Nr. 160
CRAIOVA Bdul. 1 Mai Bl. S59 Parter
CRAIOVA Aleea Hortonsiei Big 2500 Nr.4
CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Nr.38A Rotonda
CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Stand 219
CRAIOVA Str. Mihail Kog\lniceanu Nr.2
CRAIOVA Bdul. Olteni]ei Nr.1 Parter
CRAIOVA Bdul. Calea Bucure[ti Bl.A8B
CRAIOVA Str. Craiovi]a Nou\ BL17 Sc.4 Ap.2
CRAIOVA Pia]a G\rii Bl. V
CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Bl.17C
CRAIOVA Bul. 1 Mai, Nr. 5, Spitalul 1
CRAIOVA Str. Calea Bucure[ti Bl. 27 C parter
CRAIOVA Str. Romnia Muncitoare Nr.50
CRAIOVA Str. Unirea Bl. M2 Parter
CRAIOVA Str. Unirii Bl. 24 D
CRAIOVA Calea Bucure[ti BL M 18 B
CRAIOVA Calea Bucure[ti Nr. 6
CRAIOVA Pia]a G\rii Bl.V Parter
CUGIR Str. Alexandru Sahia Nr. 15
CUGIR Str. Alexandru Sahia Nr. 19
DOROHOI Str. Grigore Ghica Bl. C5
DOROHOI Str. Dumitru Furtun\ Nr. 4-6
DROBETATURNU SEVERIN Str. Cri[an Nr.16
FALTICENI Str. Gr\niceri Nr.2 Bl.12 Parter
FILIA{I Str. Stadion Bl.L1 Parter
FOC{ANI Bdul. Unirii Nr. 14
FOC{ANI Bdul. Unirii Nr. 1
FOC{ANI Bdul. Independen]ei Nr. 12
FOC{ANI Str. Mare a Unirii Nr. 24
FOC{ANI Str.Unirii Nr. 39
FOC{ANI Str. Bucure[ti Nr. 9
FOC{ANI Bdul. Unirii Nr. 20
FOC{ANI Str. Republicii Nr. 66
GALA}I Str. Br\ilei Bl.B2, Ap.42
GALA}I Str. O]elarilor Nr.11
GALA}I Str. Domneasc\ Nr.13
GALA}I Str. Traian Vuia Nr. 8 Bl. L 5 Ap. 23
GALA}I Str. Siderurgilor SD6B-SD6C
GALA}I Str. Br\ilei Nr.185, Bl.B2, Ap. 4
GALA}I Str. Feroviarilor Nr.10
GALA}I Str. Prelungirea Br\ilei
GALA}I Str. O]elarilor Nr.30 Aferent Bl. O3
GALA}I Str. Br\ilei Nr.165 A
GALA}I Str. 1 Decembrie 1918 Aferent Liceului Metalurgic
GALA}I Str. Br\ilei Nr.126
GIURGIU Pia]a Comer]ului Libr\ria 5
H+R{OVA Str. Revolu]iei Nr. 32
HUNEDOARA Str. Nicolae B\lcescu Nr. 12
HUNEDOARA Bdul. Dacia Nr.7 Bl.B1 Parter
IA{I Pia]a Unirii Nr.6 Bl.6 Sc.C Ap.3
MANGALIA Str. {tefan cel Mare Nr.15, Bl.20, Sc.A, Ap.3
M|R|{E{TI Str. Republicii Bl.P2
MEDIA{ Str. Petofi Sandor Nr.3
MEDIA{ Str. Ferdinad Nr.28
ODOBESTI Str. {tefan cel Mare Bl.A2
ONE{TI Str. Republicii Nr.47
ONE{TI Str. Republicii Nr.8
ONE{TI Bdul. Republicii Bl.10, Ap.19
ONE{TI Bdul. Republicii Nr. 27, Ap. 24
OR|{TIE Str. Victoriei Nr.1
PANCIU Str. Libert\]ii Nr.2, Bl.2
PETRO{ANI Str. 1 Decembrie 1918 Bl.76
PIATRA NEAM} Pia]a {tefan cel Mare Nr.1
PIATRA NEAM} Bdul. Decebal Nr.1 Magazin Winmarkt
PIATRA NEAM} Str. Maratei Nr.140, Bl.A1
PIATRA NEAM} Bdul. Decebal Nr.9
PIATRA NEAM} Str. 1 Decembrie 1918, BL 25
PIATRA NEAM} Bdul. Decebal Nr.55
PIATRA NEAM} Pia]a Mihail Kog\lniceanu Nr.4
PIATRA NEAM} Str. Ulmilor
PIATRA NEAM} Str. Republicii Nr.2 Gar\
PIATRA NEAM} Bdul Traian Bl. A5
PIATRA NEAM} Bdul. Republicii Nr.13
R+{NOV Str. Caraiman Nr.16
ROMAN Str. {tefan cel Mare Bl.M4
ROMAN Str. Nicolae Titulescu Nr.13
ROMAN Str. Libert\]ii Bl.12
S|CELE Str. Pia]a Libert\]ii Nr.1
S|CELE Str. Viitorului Nr.10 A
SEBE{ Str. Lucian Blaga Nr. 58
SIBIU Calea Dumbr\vii Nr. 14
SIBIU Str. Nicolae B\lcescu Nr.20
SIBIU Str. Vasile Milea Nr.23
STREHAIA Str. Unirii Nr. 3
SUCEAVA Str. {tefan cel Mare Nr.56 Centrul Com. Bucovina Cometex
SUCEAVA Str. {tefan cel Mare Nr.56 Centrul Com. Bucovina Comaliment
SUCEAVA Str. Petru Rare[ Nr.7 Pia]\ Mare
TRGOVI{TE Str. 9 Mai Nr. 2B
TECUCI Str. Gheorghe Patrascu Nr.9 Bl.F1
TG NEAM} Str. {tefan cel Mare B1
TIMI{OARA Str. Proclama]ia de la Timi[oara Nr 7
TIMI{OARA Str. Daliei Nr.11 C\minul Studen]esc
TIMI{OARA Str. Demetriade Iulius Mall stand E66 Etaj 1
TIMI{OARA Str. Proclama]ia de la Timi[oara Nr.5
TIMI{OARA Str. Demetriade Iulius Mall Stand P39
TULCEA Str. Unirii Nr. 1
VASLUI Str. {tefan cel Mare Nr.101
Z|RNE{TI Str. Tiberiu Sparchez Nr.12
ORA{ ADRESA ORA{ ADRESA
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ SPORT 39
Lovitur\ de teatru pentru
rom=nii care a[teptau s\ vad\ un
regal fotbalistic pe 10 august.
Federa]ia Argentinian\ de Fotbal a
anun]at, pe site-ul s\u oficial, c\
partida amical\ cu Rom=nia, de pe
10 august - Na]ional Arena, a fost
anulat\.
Comisia Na]ional\ de Selectie
a decis rezilierea `n]elegerii cu
selec]ionerul Ser gio Batista [i anu-
larea amicalului cu Rom=nia, din
luna august, se precizeaz\ pe
site-ul oficial al Federa]iei
Argentiniene de Fotbal. Guillermo
Toffoni, cel care se ocup\ de orga-
nizarea partidelor amicale ale
Argentinei anun]ase cu o zi `nainte
c\ meciul nu poate fi anulat
deoarece exist\ un contract sem-
nat cu FRF, iar biletele deja au fost
v=ndute aproape `n totalitate.
Chiar [i a[a, Federa]ia
Argentinian\ a oficializat anularea
`nt=lnirii de pe Arena Na]ional\,
urm=nd ca termenii suspend\rii s\
fie discuta]i cu oficialii forului
condus de Mircea Sandu.
Na]ionala Argentinei este con-
struita `n mare parte pe fotbali[tii
echipelor Real Madrid [i FC
Barcelona. Cele dou\ mari grup\ri
ale fotbalului mondial au f\cut
presiuni uria[e c\tre Federa]ia de
Fotbal a Argentinei pentru ca
juc\torii legitima]i pe Santiago
Bernabeu [i Camp Nou s\ nu vin\
la Bucure[ti, pe 10 august.
Motivul este unul simplu: Real
[i Barca se vor duela pe 14 [i 17
august `n Supercupa Spaniei.
Messi, Mascherano, Gabi Milito
(FC Barcelona), Higuain, Di
Maria [i Gago (Real Madrid) sunt
juc\torii viza]i. Nu cred c\ ar fi
fost mai bine dac\ Argentina ar fi
venit f\r\ vedetele ei, pentru c\
rom=nii au pl\tit s\ `i vad\ pe
Messi [i pe ceilal]i, a comentat
decizia Argentinei, fostul interna-
tional Gic\ Popescu.
38.000 de bilete
deja v=ndute
~n urm\ cu pu]in timp, organi-
zatorii au anun]at c\ aproximativ
38.000 de bilete au fost v=ndute
pentru amicalul cu Argentina.
Cum Pumele au renun]at in
ultimul moment, pentru FRF este
aproape imposibil sa gaseasca un
adversar in timp util. FRF poart\
`n acest moment negocieri cu
na]ionala Portugaliei, `ns\
Cristiano Ronaldo [i compania au
programat un amical `n
Luxembourg.
~n cazul `n care Argentina [i
Portugalia nu vor veni la
Bucure[ti, atunci inaugurarea sta-
dionului National Arena va fi
facut\ `n septembrie, la meciul cu
Fran]a, din preliminariile
Campionatului European din
2012. Dac\ nu vin cele dou\,
atunci vom inaugura Na]ional
Arena cu Fran]a, in septembrie, a
dezvaluit Sandu.
Pre[edintele FRF a specificat [i
ce se va `nt=mpla cu biletele deja
v=ndute pentru amicalul cu
Argentina. ~n cazul `n care nu
vine Argentina [i nici Portugalia,
biletele deja v=ndute vor fi vala-
bile pentru partida oficial\ cu
Fran]a, din septembrie. Va exista
[i posibilitate ca suporterii s\-[i
primeasc\ banii `napoi, a conchis
Sandu.
Mircea Sandu
tun\ [i fulger\
Pre[edintele Federa]iei Ro -
m=ne de Fotbal, Mircea Sandu
(foto jos), a declarat c\ `n cazul `n
care meciul Rom=nia-Argentina
nu se va mai disputa va cere
desp\gubiri federa]iei sud-ameri-
cane mai mari de dou\ milioane
de euro. Am `ncheiat scrisoarea
c\tre pre[edintele Julio Grondona
cu precizarea c\ m\ voi adresa
FIFA `n cazul `n care nu va avea
loc pentru daune substan]iale, dar
nu m\ intereseaz\ asta. Se `n]elege
c\ neparticiparea unor juc\tori
atrage dup\ sine penalit\]i. Dac\
nu mai vin `i dau `n judecat\. Eu le
voi cere mul]i bani, `n mod cert.
Nu [tiu ce se va decide. Dou\ mil-
ioane de euro? Mai pune]i peste...
Eu nu pot s\-mi bat joc de oamenii
\[tia. Rom=nia tr\ie[te `ntr-o stare
emo]ional\ de ceva timp c\ vine
Argentina, vine Messi. Starea asta
de emo]ii a unui om nu i-o po]i
cump\ra, a declarat Sandu.
Dac\ decizia oficialilor din
]ara tangoului r\m=ne neschim-
bat\, va fi prima dat\ cand se
`nt=mpl\ ca o selec ]ionat\ argen-
tinian\ s\ anuleze un meci amical.
Argentina a anulat
amicalul de la Bucure[ti!
Federa]ia de Fotbal din Argen tina
a anun]at c\ a anulat meciul amical
cu Rom=nia, programat pe 10
august. Anun]ul vine ca un [oc pen-
tru FRF, care a v=ndut deja 38.000
de bilete pentru me ciul cu na]ionala
pumelor. FRF `n cearc\ acum s\
conving\ na]ionala Portugaliei s\
renun]e la amicalul cu Luxemburg
pentru un meci `mpotriva selec]ion-
atei antrenate de Victor Pi]urc\. ~n
cazul `n care Portugalia nu va fi con-
vins\, inaugura rea Na]ional Arena
va avea loc `n septembrie, `n partida
contra selec]ionatei Fran]ei.
{eful FRF amenin]\
c\ va cere desp\gubiri
de dou\ milioane euro
Real Madrid [i FC
Barcelona - marile
vinovate pentru
anularea amicalului
Amicale tari
pe 10 august
Na]ionalele cu nume din
fotbalul mondial au deja pro-
gramate partide amicale pen-
tru data de 10 august. ~n
aceste conditii, este imposi-
bil s\ vedem forma]ii precum
Germania, Italia, Olanda,
Spania sau Fran]a la
Bucure[ti.
Iat\ lista amicalelor puter-
nice:
Germania - Brazilia
Portugalia - Luxemburg
Anglia - Olanda
Italia - Spania
Fran]a - Chile
Na]ional Arena ar putea fi inaugurat la meciul cu Fran]a
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 40 PUBLICITATE
CABINET STOMATOLOGIC
DENTIST
Dr. MINO VICI
Dentistul vostru la Milano
Telefon: 320 7515221
proteze totale 350
extrac]ie 35
coroan\ ceramic\ 250
coroan\ acrilic metal 150
abla]iune tartru 35
plomb\ simpl\ 40
plomb\ cu lamp\ 50
Certificat
de
garan]ie!
CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST)
D
D
r
r
.
.
P
P
e
e
t
t
r
r
u
u
C
C
o
o
v
v
a
a
c
c
i
i
Metrou A - Cornelia Largo Boccea
Via Taddeo da Sessa, 12
(intrarea vizavi de Upim)
Tel. 06-66019505,
Cell. 347-3493913
Reduceri 50% pentru romni
Posibilitate finan]are plat` \n 24 rate, dobnd` zero
Specialistul n zboruri charter,
low cost i zboruri de linie.
Arad
Bacu
Bucureti
Cluj Napoca
Constana
Craiova
Iai
Oradea
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Timioara
Trgu Mure
Rezervri Avion, Tren, Hotel, nchiriere de maini n Romnia, chiar i telefonic, la preuri imbatabile.
TURISADRIA VIAGGI
Viale Carducci 164, 47042 Cesenatico (FC)
Tel. 0547.82492 0547.674221 - 340.7089484
www.voliromania.com
Gazeta
Rom=neasc\
Abonament la
Cost anual (44 edi]ii): Euro 90.00
Plata: Cont curent po[tal nr. 50655786
Titularul contului: Stranieri in Italia srl
~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i
numele ziarului la care v\ abona]i
Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele,
adresa [i num\rul vostru de telefon.
Pentru mai multe informa]ii:
email: distribuzione@stranieriinitalia.it
Tel: 06.94354516 Fax: 06.97998632
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ PUBLICITATE 41
Noua Gazeta Rom=neasc\
registrazione al Tribunale di Roma
nr. 118/2003 il 17.03.2003
Via Eleonora Duse n 53
IV piano, 00197 Roma
Tel. 06 943545 15; Fax 06 9799 8632
www.gazetaromaneasca.com
e-mail: gazeta@stranieriinitalia.it
Editore: STRANIERI IN ITALIA srl
Via Eleonora Duse n 53, 00197 Roma
Ttel. 06 943545 01; Fax 06 9799 8632
www.stranieriinitalia.com,
info@stranieriinitalia.it
Direttore responsabile: Sergio Talamo
Direttore editoriale: Sorin Cehan
Collaboratori: Gabriela Chiril\ Iordan, George
Sima, {tefan Dabu, Stefano Camilloni, Elvio
Pasca, Nicoleta Mogo[, Andi R\diu, Miruna
C\jv\neanu, Crina Suceveanu, Georgiana Baciu,
Irena Cara, Ruxandra Dr\goescu, Octavian Marin
Grafica: Carmen Florea, C\t\lina P\un
Pubblicit:
Tel. 06 943545 05; Fax 06-97998632
pubblicita@stranieriinitalia.it
Distribuzione:
Messaggerie Internazionali
Via Manzoni, 8 - 20089 Rozzano
Numero Verde: 800 827 112
Distribuzione locale
e abbonamenti: Anca Gliz
Tel. 06-94354507; Fax 06 9799 8632
distribuzione@stranieriinitalia.it
CENTRO STAMPA QUOTIDIANI
SpA via dell'industria 52 -
25030 Brescia
Ziarul rom=nilor din Italia
Gazeta
Rom=neasc\
Largo Porto di Classe, 8 20133- MILANO (ATM 54/93/MM Piola)
tel/fax: 02.70003232 Rspundem la telefon i n romnete
exemplu:
curare tartru 40 extracie 50
obturaie estetic lamp 70 devitalizare mono 80
coroan ceramic 350 protez total 700
CONDIII FAVORABILE PENTRU CETENII STRINI REZIDENI
LA MILANO
Acest centru care funcioneaz de peste 20 ani cu maxim seriozitate
i profesionalism anun c aplic tarife extrem de favorabile pentru
cetenii strini rezideni la milano pentru a reduce la maxim
diferena de costuri a tratamentelor dentistice fa de ara de
origine.
6Lh0L 0LhI8I6
"6I 800I"
Pentru rezervri i informaii, telefonai de la ora 15 la ora 20
Posibile pli n rate fr dobnd, garanie total 5 ani, preventiv i prima vizit
gratuite, albire gratuit la sfritul tratamentului.
I candidati si occuperanno della promozione e
vendita dei servizi ISI direttamente nel punto
vendita.Si richiede precedente esperienza in
attivit di vendita, e disponibilit immediata a
lavorare sia part time che full time, che nel ne
settimana. Completano il prolo dinamicit,
essibilit e forte predisposizione alla vendita
nonch massima serieta e disponibilita.
Se interessati mandare curriculum con foto a:
e-mail: customerservice@isi.eu.com
oppure telefonare orario u cio ai numeri
06 87410555 - 06 87410412
ISI RICERCA
HOSTESS E PROMOTER
IN TUTTA ITALIA.
Italia - Romnia
Transport s`pt`mnal colete [i persoane
Garan]ie maxim`
[i pre]uri convenabile
Costel Chitacu
Transportator autorizat
\n Romnia [i Italia
Tel. Italia
347 7723735
327 0073930
Tel. Romnia
0745 806040
0745 014180
1
euro/kg
www.elephantmoving.eu
www.turismpointromania
*PRETURI MICI, SERVICII DE CALITATE
- MUTARI DE DOMICILIU INTERN SI INTERNATIONAL
- TRANSPORT DE: MARFURI, COLETE, MOBILA,
- AUTOTURISME DIN/IN: SPANIA, ITALIA, FRANTA, ANGLIA;
- BILETE DE AVION PENTRU ORICE DESTINATIE
INCEMPAND DE LA 25 euro;
- RENT A CAR (inchirieri auto) DE LA 20 euro/zi (LOGAN, FORD, OPEL);
- SEJURURI IN TARA SI STRAINATATE;
- CIRCUITE SI CROAZIERE;
- ASIGURARI RCA SI DE CALATORIE
FOCSANI: str. Stefan cel Mare, nr. 7 (in spate la Club Dance)
tel.: 0237 230 234 - mob.: 0763 924142
ROMA - ITALIA: Via del Fringuello, 50a
tel.: 0039 06885 44652
Gazeta Rom=neasc\ 29 iulie 2011 42 MONDEN
Dup\ ce [i-a botezat b\iatul,
C\t\lin M\ru]\, prezentatorul
emisiunii Happy Hour de la
PRO TV, se preg\te[te de con-
cediu. C\t\lin [i Andra au ales s\
mearg\ tot `n Spania [i `n acest an
[i sigur vor ajunge [i la restauran-
tul lor preferat din Marbella. E
vorba de un restaurant excelent,
Tiberio se nume[te. ~n afar\ de
faptul c\ arat\ superb, au acolo [i
o m=ncare irezistibil\, meniul e
plin de specialit\]i locale [i inter-
na]ionale, ne place cam tot ce au
`n meniu. |sta chiar a devenit un
tabiet de vacan]\, a povestit
C\t\lin M\ru]\ pentru PRO TV
Magazin.
Alt cuplu celebru, Smiley [i
Laura Cosoi (foto), a reu[it s\-[i
g\seasc\ o s\pt\m=n\ numai a lor,
pentru o vacan]\ romantic\ petre-
cut\ `n Italia.
Smiley [i Laura Cosoi vor
pleca `n Italia, Sardinia mai
exact. A fost un an `n care am
muncit foarte mult, a[a c\ de ziua
mea `mi fac cadou o vacan]\. Vor
fi singurele mele zile libere, pen-
tru c\, o dat\ ce m\ `ntorc, `ncep
film\rile pentru <Vocea
Rom=niei>, urmeaz\ apoi cara-
vana <Rom=nii au talent> [i
multe alte proiecte cu colegii de
la Hahaha Production,
poveste[te Smiley.
Delia [i iubitul ei pleac\
pe Coasta de Azur
C=nt\rea]a Delia Matache va
pleaca `ntr-o nou\ vacan]\ cu
iubitul ei, R\zvan Munteanu, pe
celebra Riviera francez\.
Cuplul de `ndr\gosti]i a bifat
numeroase loca]ii exotice, pre-
cum Jamaica, Cuba, China, Hong
Kong, Thailanda si Vietnam, dar
au explorat [i frumuse]ile patriei
noastre.
Dup\ c=teva zile petrecute pe
litoral, unde a avut c=teva con-
certe de sus]inut, Delia `mpreun\
cu R\zvan vor ajunge pe Coasta
de Azur, unde vor petrece c=teva
zile la Monaco [i St. Tropez
printre celebrit\]ile care `[i petrec
vacan]a acolo, potrivit bar-
fazilei.ro. Delia este at=t de
`nc=ntat\ de rela]ia cu iubitul ei,
`nc=t nu exclude chiar posibili-
tatea apari]iei unui copil peste un
an-doi. {i are toate motivele s\-[i
fac\ planurile de viitor, pentru c\
R\zvan este la fel de `ndr\gostit [i
o r\sfa]\ tot timpul nu numai cu
c\l\torii, ci [i cu condi]ii de lux,
ei beneficiind tot timpul de
zboruri business class [i hoteluri
de cinci stele.
Destina]ii de
vacan]\ pentru
vedetele autohtone
A venit vara iar majoritatea vedetelor autohtone au
ales s\ plece `n vacan]\ departe de fanii din Rom=nia.
Majoritatea arti[tilor prefera]i ai rom=nilor a ales des-
tina]ii exotice precum Grecia, Italia, Spania sau chiar
India. C\t\lin M\ru]\ [i Andra [i-au f\cut deja pla-
nurile de vacan]\ pentru vara aceasta [i este foarte
posibil ca David Alexandru, b\ie]elul lor, s\-i
`nso]easc\. Dac\ Andra [i M\ru]\ au ales Spania, la fel
ca anul trecut, mult r=vnitul concediu `i prinde pe
Smiley [i iubita sa, Laura Cosoi, `n Italia.
C\t\lin M\ru]\ [i
Andra, prima
vacan]\ `n trei!
Adela Popescu [i Radu V=lcan,
vacan]\ romantic\ `n Grecia
Adela Popescu [i Radu V=lcan, cei doi actori care vor juca din
toamn\ `n serialul Pariu cu via]a de la PRO TV, au petrecut
dou\ s\pt\m=ni de vis pe malul M\rii Egee, `n Grecia.
Adela Popescu [i Radu V=lcan voiau ini]ial s\ mearg\ `n Italia,
`ns\ Adela a suferit o opera]ie care i-a spulberat planurile. Planul
ini]ial era s\ mergem `n Italia, dar, din cauza unei opera]ii de
devia]ie de sept, nu am mai putut zbura a[a c\ ne-am reorientat
spre o vacan]\ cu ma[ina. Cel mai la `ndem=n\ ne-a fost
Halkidiki, spune Adela Popescu.
Radu V=lcan, iubitul ei, a fost `nc=ntat de drumul cu ma[ina
p=n\ `n Grecia. ~mi place s\ [ofez [i peste 1.000 de kilometri nu
m-au speriat a[a c\ am fost de acord imediat cu ideea Adelei,
aceea de a petrece un concediu la malul M\rii Egee. Am mers
ceva mai greu prin Bulgaria, am recuperat `n Grecia, adaug\
interpretul lui Tudor din serialul Pariu cu via]a, `n care Adela
Popescu va juca rolul unei profesoare de teorie muzical\, Raluca.
29 iulie 2011 Gazeta Rom=neasc\ HOROSCOP 43
Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino.
Esen]a
informa]iei!
{tii ce se
\ntmpl`
acas`?
H
O
R
O
S
C
O
P
BERBEC
Pleca]i `ntr-o
c\l\torie `n care
ave]i mari satisfac]ii pe plan
social [i financiar. ~nt=lni]i o
persoan\ care v\ propune o
colaborare nesperat de avan-
tajoas\. V\ sf\tuim s\ accep-
ta]i oferta.
TAUR
La serviciu au
loc schimb\ri
ne a[teptate. Este posibil s\
se manifeste nemul]umirile
acu mulate `n timp. Nu se -
mna]i liste de adeziuni, pen-
tru c\ s-ar putea s\ v\ lega]i
la cap f\r\ s\ v\ doar\.
GEMENI
Sunte]i nevoit s\
face]i cheltuieli
neprev\zute, cu care parte -
nerul de via]\ nu este de
acord. Este posibil chiar s\
ajunge]i la ceart\. Ve]i primi
un telefon care v\ schimb\
programul.
RAC
Primi]i o veste
despre o mo[ -
tenire [i deveni]i agitat. V\
preg\ti]i s\ pleca]i `ntr-o c\ -
l\torie cu `ntreaga familie.
Este posibil s\ ave]i dificult\]i
de comunicare cu prietenii.
Nu v\ precipita]i.
FECIOAR~
Realiz\ri impor-
tante pe plan
social [i material. Profita]i de
ocaziile care apar, pentru c\
ave]i [anse s\ ob]ine]i c=[tiguri
frumoase! Ave]i r\bdare [i nu
for]a]i lucrurile. L\sa]i totul s\
curg\ de la sine!
LEU
Este momentul
s\ v\ folosi]i
inspira]ia [i creativitatea `n
afaceri. Ar fi bine s\ ]ine]i
cont de sfaturile unei rude mai
`n v=rst\. Evita]i s\ `i face]i
repro[uri partenerului de via]\
[i ave]i mai mult\ r\bdare.
BALAN}~
S-ar putea s\
`nt=mpina]i difi-
cult\]i la serviciu, din cauza
c\ sunte]i stresat de prob-
lemele b\ne[ti. V\ sf\tuim s\
v\ p\stra]i calmul, altfel pute]i
avea probleme cu s\n\tatea
din cauza stresului.
SCORPION
Sim]i]i nevoia
s\ face]i ceva
deosebit, s\ ie[i]i din
[abloane. ~ncerca]i, este mai
bine dec=t s\ v\ pierde]i tim-
pul cu nimicuri! Pute]i face
schimb\ri `n cas\. Nu in -
vesti]i sume mari.
S~GET~TOR
Ave]i ocazia s\
face]i o schim-
bare important\ pe plan pro-
fesional: fie g\si]i alt loc de
munc\, fie sunte]i avansat.
Oricum, partenerul nu este
mul]umit, pentru c\ va trebui
s\ munci]i mai mult.
CAPRICORN
Afla]i o veste
rea cu privire la
o persoan\ cunoscut\ [i sun -
te]i nevoit s\ v\ schimba]i
programul. S-ar putea chiar
s\ pleca]i `ntr-o c\l\torie.
Partenerul reu[e[te s\ v\ li -
ni[ teasc\. Odihni]i-v\!
V~RS~TOR
Ave]i o stare
confuz\ la servi-
ciu [i la o `nt=lnire cu pri-
etenii. Nu `ncepe]i mai multe
treburi deodat\. Fi]i mai pru-
dent c=nd vorbi]i, pentru c\ s-
ar putea s\ nu v\ pute]i
respecta promisiunile!
PE{TI
O rud\ apropiat\
v\ invita la o pe -
trecere `n ultima clip\. Che l -
tuielile pe care sunte]i nevoit
s\ le face]i v\ dep\[esc [i tre-
buie s\ v\ `mprumuta]i. Nu v\
face]i probleme, totul se rezol-
va mai u[or dec=t crede]i.