Gazeta

Rom=neasc\
Caut munc\, ofer 500 euro
R
O
M
A
N
I
A
INFO WIND.IT
CALL YOUR COUNTRY
SUN N ROMNIA NCEPND
DE LA 5 CENI PE MINUT
Nr. 43, An IX 11 - 17 noiembrie 2011 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20
Reg. Trib. Roma nr. 118/2003 del 17.03.2003 g Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA
INFO WIND.IT
CALL YOUR COUNTRY
SUN N ROMNIA NCEPND
DE LA 5 CENI PE MINUT
R
O
M
A
N
I
A
Partidul
Poporului
racoleaz\
membri
`n Italia
Surfing
cu v=sle,
pasiunea
Iulianei
Petecariu
P=inea otr\vit\
Conecteaz`-te
la comunitate!
www.gazetaromaneasca.com
pag.
16
pag.
15
R\zboi
contra
p=inii din
Rom=nia
pag. 7
www.gazetaromaneasca.com
Repubblica sugereaz\ c\ vrem s\-i otr\vim pe italieni
Sorin Cehan
{tirea c\ un sfert din p=inea
con gelat\ care este v=ndut\ `n
supermarketurile din Italia provi-
ne din Rom=nia, publicat\ de
Repubblica, a agitat spiritele c=te -
va zile `n Peninsul\. De fapt este
vor ba de 20%, [i nu provine nu -
mai din Rom=nia, ci din Est,
zo n\ pe care ziari[tii italieni o
consider\ un fel de loc neguros,
de unde le vin toate nenorocirile.
Dar pentru comoditatea relat\rii [i
pentru pl\cerea de a folosi expre-
sii ca p=ine din ]ara lui Dracula,
informa]ia a fost simplificat\: un
sfert vine din acea ]ar\ din Est,
adic\ Rom=nia.
De aici [i p=n\ la specula]ii pri-
vind otr\vurile din p=inea respec-
tiv\ nu a fost dec=t un pas. Tot
felul de exper]i au ie[it la
ramp\, critic=nd baghetele f\cute
la Cluj Napoca sau la Bucure[ti,
unii avans=nd chiar ideea c\ s-ar
putea ca acea p=ine (...)
(continu\ la pag 6)
pag.
3-4
V`ntu se `ntoarce
dup\ gratii
Sorin Ovidiu V`ntu [i al -
te nou\ persoane sunt acu-
zate de delapidare [i sp\lare
de bani. Prejudiciul statului
se ridic\ la 98.000.000 euro.
Campionul Bute,
invincibil
Pugilistul rom=n [i-a
ap\rat pentru a noua oar\
centura mondial\, `nvin -
g=ndu-l la puncte pe jamai-
canul Glen Johnson.
pag. 21 pag. 36
Lege pentru copiii
emigran]ilor
Romnii care pleac\ la
munc\ n str\in\tate, sanc ]io -
na]i dac\ [i abandoneaz\
copiii. Oficial, exist\ 80.000
de orfani cu p\rin]i.
pag. 26
Invazie de baghete congelate
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 2 SPECIAL
O
f
e
r
t

v
a
la
b
il
p

la
e
p
u
iz
a
r
e
a
s
t
o
c
u
r
ilo
r
. F
o
t
o
g
r
a
ile
a
u
v
a
lo
a
r
e
p
u
r
ilu
s
t
r
a
t
iv

. D
e
s
c
r
ie
r
i
i p
r
e

u
r
i v
a
la
b
ile
c
u
e
x
c
e
p

ia
e
r
o
r
ilo
r
t
ip
o
g
r
a
c
e

i a
o
m
is
iu
n
ilo
r
d
e
t
ip
a
r
. O
f
e
r
t
e
le
s
u
n
t
lim
it
a
t
e
la
a
c
h
iz
i
ia
d
e
c
a
n
t
it

i p
e
n
t
r
u
u
z
f
a
m
ilia
l.
... i cteva exemple din oferta noastr

L
a

S
p
e
s
a

i
n
t
e
l
l
i
g
e
n
t
e
1,
Ciuperci Champignon
600 g
la kg Luro 1,67
1,
rnzic 16
buc.
280 g
la kg Luro 3,57
1,

Ton gaIben n uIei

de msIine
160 g
la kg Luro 6,25
1,
erve]eIe monostrat
250 buc.
1,
89
TorteIIi cu
hribi
500 g
la kg Luro 3,70
1,
19
VongoIe
n suc naturaI
190 g / heI 95 g
la kg Luro 12,53
0,
99
GeI de baie
neutru
1,
49
aIsam cIasic
marsigIia
4 L
la L Luro 0,37
de la 10 la 19 noiembrie 2011
Tragedie pe 5 noiembrie
la o ferm\ agricol\ din Ca -
varzere (Venezia). Ma ria
Muntean, rom=nc\ de 22
de ani, sosit\ de pu]in timp
`n Italia, a murit `ntr-un ac -
cident de munc\. Zdrobit\
de un elevator condus de
patronul fermei agricole.
Maria sosise `n Italia joi, pe 3 noiembrie.
Venise singur\, pentru un contract de munc\
sezonier\. Era domiciliat\ la Chioggia, `ntr-
un loc de cazare temporar pe care i-l g\sise
patronul.
Femeia fusese angajat\ de firma Agricola
Boscolo Enzo e Vito Gioachina, la San Pietro
di Cavarzere, firm\ de ambalare [i expediere
de fructe [i legume. Maria era unica angajat\.
Pe 5 noiembrie diminea]a, patronul firmei,
Enzo Boscolo, de 42 de ani, muta ni[te pale]i
cu un elevator electric. Pe timpul manevrei
b\rbatul a lovit-o accidental pe fat\, care `n
acel moment era `ntoarsc\ cu spatele, lovind-
o puternic `ntre g=t [i omo-
pla]i. Fata a c\zut imediat
la p\m=nt, f\r\ cuno[tin]\.
Angajatorul a chemat
imediat 118 [i medicii care
au intervenit au `ncercat s\
o reanimeze timp de
aproape o or\, din p\cate
f\r\ niciun rezultat. Maria
Muntean a murit din cauza numeroaselor
traumatisme suferite. La locul accidentului
au intervenit [i carabinierii de la unitatea din
Cavarzere, pompierii [i personalul de la
Spisal, serviciul de prevenire, igien\ [i sigu-
ran]\ la locurile de munc\. Spisal se va ocupa
de efectuarea anchetelor prin care se va veri-
fica dac\ la firm\ au fost respectate norma-
tivele `n materie de siguran]\ la locul de
munc\.
Enzo Boscolo, foarte probabil, va fi acu -
zat de omor din culp\. Asupra corpului fetei,
av=nd `n vedere claritatea dinamicii acciden-
tului, nu a mai fost efectuat\ autopsia.
Rom=nc\ accidentat\
mortal la munc\
C\zut de pe schel\
la Brembate
Un muncitor ro -
m=n de 39 de ani a
suferit un accident
de munc\ pe 1 no -
iembrie la Brem bate
Sopra, `n pro vincia
Bergamo. Rom=nul [i-a fracturat un picior
[i a primit un prognostic de vindecare de
35 de zile. Accidentul putea avea con-
secin]e mult mai grave.
Muncitorul, rezident la Roma [i angajat
pentru o firm\ de cur\]enie din Capital\,
lucra pe o schel\ mobil\: cur\]a ferestrele
rotunde ale unui bloc construit de pu]in\
vreme. ~n timp ce d\dea o g\leat\ unui co -
leg, a alunecat [i a c\zut de la o `n\l]ime de
trei metri. Nu s-a lovit la cap, `ns\ [i-a frac-
turat piciorul drept. A primit primul ajutor
[i a fost transportat la spitalul din Ponte
San Pietro, unde a fost tratat [i i s-a pus pi -
ciorul `n ghips. La locul accidentului s-au
dus personalul de la 118 cu o auto medical\
[i angaja]ii oficiului pentru prevenire [i
accidente de munc\ de la Asl di Bonate.
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3
Mai `nt=i a ap\rut articolul lui Paolo Berizzi
`n La Republica, cu titluri [i subtiluri
alarmiste: Ce bun\ e p=inea noastr\, dar vine
din Rom=nia, Invada]i de p=inile made in
Romania. Ca [i cum p=inea din Rom=nia ar
avea ceva `n neregul\, sau mai mult, ar fi
otr\vitoare!
De ceva vreme, produc]ia de p=ine din ]ara
din Est (adic\ Rom=nia - n.r.) a s\rit la 4 mil-
ioane de kilograme. O bun\ parte o m=nc\m
noi (italieni - n.r.). Aproape un sfert din pro-
dusul ambalat v=ndut `n supermarket-urile
noastre vine de acolo. Semipreparat\ [i conge-
lat\ dureaz\ doi ani [i este de ajuns o coacere
rapid\. Pu]ine se [tiu privind aspectele igienice
[i nu exist\ obliga]ia explic\rii provenien]ei pe
etichet\, a[a `[i `ncepe Berizzi articolul.
Apoi face apel la na]ionalism `n domeniul
panifica]iei: Era numit\ arta alb\. ~ntr-o
vreme. ~nainte s\ fi descoperit convenien]a
cuptoarelor din Transilvania. Era o art\ alb\,
ro[ie [i verde (culorile steagului Italiei - n.r.).
Acum gata. Vina p=inii rom=ne[ti. Precoapt\,
congelat\, `nc\lzit\. {i m=ncat\. De italieni.
Una din patru p=ini ambalate pe care le g\sim
`n supermarket-uri [i pe care le m=nc\m `n can-
tine [i c=nd lu\m masa `n self-service, este
made in Rom=nia. Baghete, franzele, p=ine
feliat\, p=ine rotund\. Nici vorb\ de excelen]\
de-a noastr\: p=inea rom=neasc\ este coapt\ `n
cuptoare la Bucure[ti, Timi[oara, Constan]a,
Cluj-Napoca. Cost\ mai pu]in de jum\tate fa]\
de a noastr\ [i ]ine doi ani.
Articolul vorbe[te apoi de cei 24.000 de
brutari italieni c\rora p=inea din Rom=nia le-
ar face concuren]\.
Primul care a lansat alarma a fost Luca
Vecchiato, fost pre[edinte na]ional al asocia]iei
de categorie, Federpanificatori. La Padova
familia sa produce p=ine din 1889. Foarte
mul]i m\n=nc\ p=ine str\in\, printre care `n
general [i cea `n form\ de baghet\ francez\, [i
nu [tiu c\ este produs\ `n Rom=nia sau `n
Bulgaria. 20% din ceea ce se vinde `n super-
market-urile ora[ului sose[te de acolo. Este
p=ine precoapt\ c\reia `i este de ajuns apoi o
ultim\ `nc\lzire `n cuptor.
Berizzi sugereaz\ apoi c\ p=inea din
Rom=nia ar putea fi periculoas\: Numi]i-o,
dac\ vre]i, p=ine globalizat\. Dac\ este [i con-
traf\cut\ [i un pericol pentru s\n\tate, aceasta,
`n absen]a trasabilit\]ii, nu se poate [ti. Numai
`n Rom=nia se produc anual 4 milioane de kilo-
grame de p=ine congelat\ cu conservare
`ndelungat\ (24 de luni).
Dup\ ce spune c\ peste 25% din p=inea
ambalat\ din Italia vine din Rom=nia [i alte ]\ri
din Est (Bulgaria, Ungaria, Moldova), articolul
se opre[te tot la Rom=nia: Importurile din
Rom=nia de produse pe baz\ de cereale mai
mult dec=t s-au dublat `n ultimul an. 1,3 mil-
ioane de kilograme, cu un plus de 136%.
Sunt efectele lipsei de transparen]\ asupra
p=inii `n v=nzare - crede Sergio Marini,
pre[edintele Coldiretti - care `mpiedic\ con-
sumatorul s\ cunoasc\ ]ara unde au fost culti-
vate cerealele pentru c\ nu este obligatorie
indicarea originii pe etichet\. La `nceput se
delocalizeaz\ provenien]a materiilor prime.
Imediat dup\, instala]ia de transformare [i lab-
oratorul de producere.
C=t cost\ p=inea rom=neasc\? De ce
import\m cantit\]i at=t de mari? Costul pe pia]\
a unui kilogram de p=ine produs\ pe malurile
Dun\rii nu dep\[e[te doi euro pe kilogram. Mai
pu]in de jum\tate fa]\ de cea expus\ `n vitrinele
brut\riilor noastre (4-5 euro)., se mai spune `n
articol.
Tot Repubblica `l citeaz\ pe Francesco La
Sorsa, pre[edintele Federpanificatori, care
spune c\ p=inea rom=neasc\ `i pune `n dificul-
tate pe brutarii italieni.
Cu siguran]\ `n Rom=nia nu sunt supu[i
regulilor [i normativelor la care suntem supu[i
noi. Vorbesc de siguran]\ la locul de munc\, de
trasabilitate, de certificare [i de controale de
calitate. Acest lucru permite produc\torilor din
aceste ]\ri - [i nu e numai Rom=nia - s\ reduc\
costurile de produc]ie [i s\ fie foarte agresivi pe
pia]\, declar\ La Sorsa, care sugereaz\, [i el,
c\ ar putea fi probleme de calitate cu p=inea
rom=neasc\: Nimeni nu poate garanta privind
calitatea lor. Din acest motiv este bine ca
cet\]enii s\ cumpere p=inea de la brut\rii sau,
dac\ se duc la supermarket, s\ cumpere p=ine
ambalat\ pe a c\rei ambalaj s\ fie specificat\
originea cerealelor [i locul de prelucrare.
R\zboiul p=inii
Corriere: Invazii de
baghete rom=ne[ti
~n polemic\ intr\ [i Corriere della Sera,
care nu putea rata bomba aruncat\ pe pia]\
de Repubblica.
~ntr-un material intitulat ~n Veneto
izbucne[te r\zboiul p=inii: invada]i de
baghete rom=ne[ti, se citeaz\ brutarii din
Veneto, care o spun direct: P=inea din
Est este un produs congelat [i de proast\
calitate. Iat\ cum descrie Corriere acest
r\zboi: Izbucne[te r\zboiul p=inii.
Brutarii vene]i arat\ cu f\c\le]ul contra
concuren]ei neloiale [i periculoase din
]\rile din Est, Rom=nia `n capul listei, pro-
duc\toare a 25% dintre franzelele,
baghetele [i p=inile rotunzi congelate [i
`nc\lzite `n v=nzare `n supermarket-urile
noastre, dar [i `n self-service-uri [i multe
cantine.
~n acele state sunt `n vigoare norme
igienico-sanitare diferite de riguro[ii para-
metrii italieni - avertizeaz\ padovanul
Luca Vecchiato, fost pre[edinte [i acum
consilier al Federpanificatori - dar cine
vinde produsul ambalat `n str\in\tate nu
este `nc\ obligat s\ scrie pe etichet\ prove-
nien]a real\ [i astfel consumatorul nu se
poate ap\ra. Nu [tie ce cump\r\ [i aceasta
este nedreptatea pe care o contest\m. Un
client este liber s\ aleag\ ceea ce vrea,
chiar [i o p=ine de proast\ calitate [i mai
pu]in costisitoare, dar trebuie s\ fie infor-
mat.
Corriere della Sera `l citeaz\ [i pe
pre[edintele din Veneto al unei asocia]ii de
consumatori, Adiconsum, care ar vrea ca
Garda Finaciar\ [i Carabinierii s\ con-
troleze p=inea rom=neasc\, eventual s-o
sechestreze:
Ast\zi unicul instrument de ap\rare
este s\ cumperi p=ine proasp\t\ din
brut\riile cu calitate certificat\ - reco-
mand\ pre[edintele regional Walter
Rigobon -. Dup\ care Nas [i Garda
Financiar\ ar trebui s\ `nceap\ s\ pro-
grameze controale, pentru a vedea dac\
p=inea congelat\ r\spunde cerin]elor igien-
ico-sanitare cerute `n Italia..
~n fine, pre[edintele Regiunii Veneto,
leghistul Luca Zaia a anun]at verific\ri
la societ\]ile care promoveaz\ produse
tipice str\ine, `n loc de produse venete sau
italiene, inclusiv p=inea rom=neasc\.
P=ine congelat\ rom=neasc\
`n magazinele italiene
P=ine congelat\ f\cut\ `n Rom=nia [i v=ndut\ `n supermarketurile din
Italia. Alarm\ general\. La Repubblica a publicat un fel de anchet\ `n care
se spune c\ 25% din p=inea v=ndut\ `n Italia vine congelat\ din ]\rile din
Est, pentru ca apoi s\ se vorbeasc\ doar de Rom=nia. Alte publica]ii au
relansat subiectul, vorbind despre p=inea de pe t\r=mul lui Dracula, care
ar putea fi periculoas\. Nimeni din partea rom=n\ nu a luat atitudine.
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 4 SPECIAL
Dup\ atacurile din La Repu -
bblica [i Corriere della Sera
contra p=inii importate din Ro -
m=nia, nicio institu]ie rom=neasc\
sau asocia]ie de produc\tori din
]ar\ nu a avut vreo reac]ie. Dario
Dongo [i Roberto La Pira au pub-
licat, pe site-ul ilfattoalimen -
tare.it, o ap\rare foarte argumen-
tat\ a produc\torilor rom=ni.
La Repubblica atac\ p=inea
rom=neasc\ v=ndut\ `n super-
marketuri cu acuza]ii grele. Dar
chiar face r\u sau nu place pen-
tru c\ e rom=neasc\?
Articolul lui Paolo Berizzi
privind p=inea rom=neasc\ publi-
cat `n prima pagin\ a cotidianului
La Repubblica din 1 noiembrie
2011, sus]ine c\ un sfert din
p=inea v=ndut\ `n supermarketuri
vine din Rom=nia.
Autorul las\ s\ se `n]eleag\ c\
franzela rom=neasc\ precoapt\,
congelat\, `nc\lzit\ [i m=ncat\
este de calitate proast\. ~n
sus]inerea bizarei teorii intervine
reprezentantul Federpanificatori,
care `ntr-un interviu declar\ c\
nimeni nu poate garanta privind
calitatea aluaturilor congelate [i
asupra p=inii precoapte.
Jurnalistul de la Repubblica
avan seaz\ suspiciuni [i privind ca -
litatea materiei prime [i refe rin du-
se la p=inea rom=neasc\ v=n dut\
`n supermarket-uri scrie: Dac\
este [i contraf\cut\ [i un pericol
pentru s\n\tate, aceasta, `n absen]a
trasabilit\]ii, nu se poate [ti.
Este vorba de concepte bizare
scrise (sper cu bun\ credin]\) de
un Berizzi care nu a studiat bine
materia, ci s-a l\sat pe m=na co -
municatelor de pres\ ale Coldi -
retti, transform=nd teorii verosim-
ile `n adev\ruri absolute.
Berizzi nu [tie c\ toate alimen-
tale produse [i/sau importate [i/sau
comercializate `n Europa (inclusiv
p=inea rom=neasc\) trebuie s\
respecte acelea[i cerin]e de sigu-
ran]\ stabilite `n regulamentul CE
nr. 178/02, General Food Law.
Potrivit regulamentului, toate
companiile din filier\ trebuie s\
aib\ registrele privitoare la trasa -
bilitatea produselor alimentare.
Cu alte cuvinte brutarii, morarii
care furnizeaz\ f\ina, importatorii
care v=nd cerealele [i to]i subiec]ii
filierei trebuie s\ aib\ informa]iile
necesare pentru reparcurgerea
pa[ilor care merg de la materia
prim\ la produsul finit.
Mai mult, potrivit jurispru -
den]ei recente a Cur]ii de Justi]ie
UE, [i supermarket-urile sunt
responsabile de siguran]a pro-
duselor v=ndute pe rafturi.
~n orice caz, trebuie explicat lui
Berizzi c\ trasabilitatea nu are
nimic de-a face cu s\n\tatea [i cu
calitatea produsului, sunt concepte
diferite [i poate este necesar\ o
revedere a materiei.
Pentru a `n]elege c=t sunt de
nefondate acuza]iile este de ajuns
s\ amintim c\ cele mai bune paste
italiene [i cei mai buni cozonaci
de Cr\ciun, con]in f\in\ de `nalt\
calitate importat\ din ]\ri precum
Rusia [i America de Nord. {i `n
acest caz originea materiei prime
nu este indicat\ pe etichet\, la fel
cum se `nt=mpl\ `n cazul p=inii
rom=ne[ti, `ns\ nimeni nu n\sco -
ce[te ipoteze fanteziste privind
calitatea [i privind ipotetice peri-
cole pentru s\n\tate.
(sursa: ilfattoalimentare.it)
Dracula
[i Cernob`l
Expresia preferat\ a multor publica]ii care
au vorbit de r\zboiul contra p=inii rom=ne[ti
a fost p=ine din ]ara lui Dracula
Site-ul blitzquotidiano.it scrie astfel: O
baghet\ din patru dintre cele pe care le
achizi]ion\m din supermarket vine din
Transilvania. Este gustoas\, cost\ pu]in, une-
ori pare proasp\t scoas\ din cuptor pentru c\
`nc\ este pu]in cald\. Nu e a[a.
Este precoapt\, congelat\ [i `nc\lzit\.
Mirosul [i prospe]imea sunt iluzorii. Nu este
posibil, `n ciuda directivelor europene, s\-i
cunoa[tem originea [i aspectele igienice.
Italia nu oblig\ pe nimeni s\ scrie pe etichet\
provenien]a produsului p=ine. Un drept negat
consumatorului.
[i o pagub\ pentru brutarii italieni, zdrobi]i
de o concuren]\ agresiv\ [i `n mod substan]ial
anonim\. Singurii care c=[tig\ sunt importa-
torii foarte con[tien]i de lipsa unei normative
stringente.
Putem fi siguri c\ aceast\ p=ine e bun\?
Pentru moment nu au fost `nt=lnite anomalii,
[i pentru c\ nu exist\ elemente pentru
trasabilitate.
De pe meleagurile lui Dracula ne sosesc
a[adar fantome de neatins. S\ se aib\ `n
vedere apoi c\ printre cei mai mari consuma-
tori (for]a]i, fiindc\ nu au drept de alegere)
sunt elevii din [coli, lucr\torii la cantine.
Dac\ ar fi fost obligatorie indicarea pe
etichet\ am putea s\ alegem.
Al\turi de p=inea de Genzano, de Terni, de
chifla mantovan\ [i de infinita varietate
regional\ italian\, ar trebui s\ se poat\ citi
p=ine de Timi[oara, franzel\ de Bucure[ti,
p=ine rotund\ de Cluj, baghete de Constan]a.
Este sigur c\ op]iunea de achizi]ionare
na]ional\ ar cre[te pe loc. Pentru moment
c=[tig\ pre]ul mic. P=inea rom=neasc\ cost\
la produc\tor jum\tate fa]\ de cea italie-
neasc\.
Cotidianul La Sicilia scrie: Poate
numai adep]ii contelui Dracula [tiu unde se
afl\ Cluj-Napoca. Este fosta capital\ a
Transilvaniei, la circa 500 de km de
Bucure[ti, ast\zi sediul uneia dintre cele mai
mari fabrici de p=ine din Europa. De acolo
pleac\ franzelele globalizate - [i congelate
- care deja de mai mult timp au invadat
supermarket-urile italiene. Inclusiv Sicilia,
de unde pleac\ cruciada brutarilor
tradi]ionali `mpotriva concuren]ei neloiale
ale fabricilor de p=ine.
Un atac dur a venit de la Elisa Terzoni, pe
blogul it.paperblog.com, `n articolul intitulat
C=nd p=inea face r\u pentru c\ vine din
str\in\tate. ~n articol se spune: P=inea din
Rom=nia `n supermarket-urile noastre, gra]ie
conservan]ilor. D\-ne nou\ ast\zi p=nea noas-
tr\ cea de toate zilele. Este o rug\ciune, dar
c=nd se pune pe mas\ acum trebuie s\ se
adauge [i cuv=ntul italian\. Descoperim c\
m=nc\m p=ine produs\ `n Rom=nia. Bagheta
francez\ achizi]ionat\ din supermarket-urile
italiene este produs\ `n Rom=nia, cu gr=ul
produs probabil `n Ucraina, poate `n
apropiere de solul radioactiv din Cernob`l.
Trist de spus, dar p=inea face r\u. C=nd
p=inea este plin\ de conservan]i [i nu se stric\
niciodat\!
~n ap\rarea p=inii rom=ne[ti
CALL YOUR COUNTRY
SI SUPER NOI WIND.
PENTRU A SIMTI MAI APROAPE TOATA LUMEA TA.
ACTIVEAZ CALL YOUR COUNTRY
CU UN SMS GRATUIT NCADRND
CODUL CU SMARTPHONE-UL TU
ACTIVEAZ SUPER NOI WIND
CU UN SMS GRATUIT NCADRND
CODUL CU SMARTPHONE-UL TU
PENTRU MAI MULTE INFORMAII DESPRE COSTURI, CONDIII I LIMITRI, INTR PE WIND.IT
Call Your Country. Cost minut ctre Romnia: 5 ceni ctre reea x i 9 ceni ctre reea mobil.
Cost semestrial 4 euro gratis n promoie pentru primele 6 luni. Cost de activare 7 euro, gratis pentru noii clieni pn la 13/11/2011. Impuls la rspuns 16 ceni,
tarifare la impulsuri de 60 de secunde. Super Noi Wind: fr cost de activare pentru toi clienii.
CALL YOUR COUNTRY. VORBETI CU ROMNIA NCEPND CU 5 CENTESIMI PE MINUT.
I CU SUPER NOI WIND N FIECARE SPTMN, LA DOAR 3, AI 400 MINUTE I 400 MESAJE CTRE TOI AMICII TI WIND.
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 6 ACTUALITATE
Imagini apocaliptice de la
Genova, unde ploile din ultimele
zile au devastat orasul, iar r=ul
Bisagno [i afluentul s\u
Fereggiano [i-au ie[it din albie.
{ase persoane [i-au pierdut via]a
`n inunda]ii la Genova. ~n timp ce
autorit\]ile f\ceau bilan]ul vic-
timelor [i cel al pierderilor materi-
ale, nu au lipsit [i cei care au `ncer-
cat s\ profite de tragedie, jefuind
magazinele distruse de inunda]ii.
Astfel, poli]i[tii au arestat nou\
persoane, a[a numi]ii [acali,
printre care trei rom=ni, surprin[i
`n timp ce furau marf\ din localuri
aflate `n zonele afectate. Al\turi de
rom=ni, au fost aresta]i al]i [ase
cet\]eni str\ini: doi tunisieni, o
basarabeanc\ [i trei sud americani
originari din Ecuador.
Rom=nii, cu v=rsta cuprins\
`ntre 29 [i 37 de ani, au fost prin[i
pe Via XX Settembre din Genova,
la ie[irea dintr-un magazin de cos-
metice. Au fost aresta]i [i du[i la
`nchisoarea din localitate, unde
vor r\m=ne p=n\ la data procesu-
lui. Cei trei au negat acuza]iile,
sus]in=nd c\ nu au furat nimic.
Rom=nii au fost trimi[i `n judecat\
pentru furt, [i sunt cerceta]i `n lib-
ertate, `n a[teptarea procesului.
{tirea despre cei nou\ [acali,
to]i str\ini, care au jefuit maga-
zinele din Genova, a fost preluat\
de mass media din Peninsul\ [i a
dezl\n]uit o adev\rat\ furtun\ de
comentarii `mpotriva imigran]ilor.
Genova in ginocchio E gli scia-
calli in agguato. Arrestati nove
immigrati- iat\, spre exemplu,
titlul unui articol publicat de
cotidianul Il Giornale.
Risc de lin[aj
Al]i trei [acali rom=ni se pot
considera noroco[i dup\ ce po -
li]i[tii italieni au reu[it s\-i salveze
de o mul]ime furioas\ care era c=t
pe ce s\-i lin[eze. Presa scrie c\ cei
trei s-au dat drept voluntari pe via
Fereggiano din Genova, `ntr-una
din cele mai afectate zone `n tim-
pul inunda]iilor.
Rom=nii s-au dat drept oameni
angaja]i pentru a cur\]a str\zile
pline de noroi. Dota]i cu o fur-
gonet\, se pref\ceau c\ ajut\ la
`nl\turarea noroiului dintr-un
magazin de mobilier.
~n realitate, cei trei `nc\rcau
mobila `n furgoneta lor. Fiindc\
av eau un mod ciudat de a face cu -
rat, ceilal]i voluntari au devenit
suspicio[i. Au `nceput s\-i urm\ -
reasc\, p=n\ au avut certitudinea
c\ era vorba de [acali.
~n acel moment s-au n\pustit
asupra celor trei rom=ni, care au
riscat s\ fie lin[a]i de cel pu]in ze -
ce persoane care au `nceput s\-i
ba t\, lovindu-i cu m=inile [i pici o -
a rele [i arunc=nd cu pietre asupra
furgonetei. Au fost salva]i, `ns\, de
c=]iva carabinieri care au interven-
it la scurt timp, apoi i-au arestat.
Al]i [acali, l\sa]i liberi
~n acela[i timp, a `nceput s\ cir-
cule pe internet un video `n care se
poate vedea cum mai multe per-
soane culeg pur [i simplu
obiecte de pe trotuarele m\turate
de ape, `n fa]a magazinelor.
Este [i cazul unui cuplu de
v\rsta a doua, care nu se jeneaz\ s\
culeag\ obiecte purtate de valuri
`n strad\. Un poli]ist observ\ scena
[i strig\ Doamn\, l\sa]i jos, nu v\
e ru[ine? Sunte]i ni[te [acali.
Totu[i, poli]istul nu `i opre[te pe
cei doi, care `[i continu\ nest=n -
jeni]i drumul.
De ce v\ lua]i de str\ini, cei
doi erau clar, italieni, dar nu au
fost re]inu]i- comenteaz\ un
internaut.
Printre cele [ase persoane care
[i-au pierdut via]a `n timpul inun-
da]iilor se num\r\ [i o mam\
albanez\ de 28 de ani, `mpreun\
cu cele dou\ fiice ale ei, de opt ani
[i un an. Toate au fost prinse `n
capcan\ de puhoaiele r`ului
Fareggiano, dup\ ce au `ncercat s\
se refugieze `n holul unui bloc.
Primarul din Genova, Marta Vin -
cenzi, a decretat zi de doliu. M.C.
{acali rom=ni aresta]i la Genova
Zg=rci]i la Padova
Un padovan [i-a uitat borseta pe corso Stati Uniti. ~ngrijorat a
sunat la 112 [i `n timp ce vorbea cu carabinierii a primit un apel
telefonic de la un cet\]ean rom=n care i-a comunicat c\ a g\sit
borseta. B\rbatul, de team\ s\ nu fie victima unei extorc\ri, s-a
dus la `nt=lnirea cu rom=nul `mpreun\ cu carabinierii. La predarea
borsetei rom=nul i-a cerut 10 euro, `ns\ padovanul nu i-a dat nici
m\car un cent, scrie Il Gazzettino.
P=inea otr\vit\
(continu\ de la pag. 1)
(...) s\ fie f\cut\ cu f\in\ ob]inut\ din gr=u cultivat la Cernob`l. Mai
r\u de-at=t ce s-ar putea spune?
Marile lan]uri de distribu]ie alimentar\ din Italia cump\r\ specialit\]i
de panifica]ie congelate din Rom=nia, pe care, dup\ o coacere rapid\, le
v=nd la tejghea `n magazine [i supermarketuri. Evident, pre]ul `n
Rom=nia e mai mic dec=t dac\ acelea[i produse ar fi f\cute `n Italia.
For]a de munc\ din Rom=nia este prost pl\tit\, dar asta asigur\ produse-
lor rom=ne[ti o competitivitate crescut\ pe pie]ele externe.
~ntr-un cuv=nt, globalizare. Nu e nicio otrav\, nicio conspira]ie de a-
i asasina cu p=ine pe ginga[ii consumatori italieni.
Dar nimeni din partea panificatorilor rom=ni nu s-a sinchisit s\ dea
vreo replic\. Poate biroul economic al Ambasadei putea `ncerca un
comunicat. T\cerea, `n astfel de cazuri, nu e de aur, ci se poate interpre-
ta ca o recunoa[tere a unor nereguli.
Cele mai proaspete [tiri,
\n fiecare s`pt`mn`
Ziarul romnilor din Italia
Gazeta Rom=neasc\
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 7
O rom=nc\ de 43 de ani din
Padova a tip\rit cinci mii de flutu-
ra[i pe care a scris c\ ofer\ 500 de
euro oricui `i va da un loc de
munc\ de baby-sitter sau `ngriji-
toare. {tirea a ap\rut `n Corriere
del Veneto, care o citeaz\ [i pe
Franca Porto, sindicalist\ la Cisl:
Este un fenomen `ngrijor\tor.
Se caut\ de lucru. ~n mod dis-
perat. Chiar [i cu plat\. ~n regiunea
Veneto, care se confrunt\ cu un
[omaj f\r\ precedent (aproape
atinge cota de 6%, cu familii
s\race a c\ror num\r a crescut cu
20% [i cu o familie din patru care
declar\ c\ nu reu[e[te s\ su]in\
cheltuielile neprev\zute), salariul
este tot mai mult un miraj.
Pentru a reu[i s\ ob]in\ un loc
de munc\, o rom=nc\ din provin-
cia Padova a ajuns `n punctul de a
oferi o recompens\ pentru locul
de munc\: ofer\ 500 de euro oricui
`i g\se[te un loc de munc\. Un
bac[i[, spune ea. Un stimulent
pentru ca cineva s\ vin\ cu o prop-
unere concret\.
Zilele trecute, rom=nca de 43
de ani care tr\ie[te la Feriole di
Teolo a tip\rit cinci mii de flutu-
ra[i care au fost introdu[i `n cutiile
po[tale [i distribui]i familiilor
padovane. A fost ajutat\ de
partenerul s\u, un comerciant ital-
ian din zon\.
El este cel care r\spunde la
num\rul de telefon prezent pe flu-
tura[. Am pus la dispozi]ie suma,
pentru a o ajuta la c\utare. Am
r\sp=ndit anun]ul [i pe diferite
site-uri de internet, dar din p\cate
p=n\ acum nimeni nu a r\spuns,
explic\ b\rbatul.
Flutura[ul este frumos, color,
cu fotografia candidatei. {i, mai
ales, nu las\ loc interpret\rilor:
Ofer imediat cinci sute de euro
recompens\ celui care m\ ajut\ s\-
mi g\sesc un loc de munc\ ca
baby-sitter sau la `ngrijirea unei
femei `n v=rst\.
Julia, acesta este numele can-
didatei explic\ faptul c\ are orig-
ini rom=ne[ti, dar c\ tr\ie[te `n
Italia de opt ani [i c\ are o bun\
cunoa[tere a limbii. Se prezint\ ca
o persoan\ foarte serioas\ [i
nefum\toare [i garanteaz\ maxi -
m\ seriozitate [i referin]e optime.
Un fel de curriculum pus negru
pe alb pe acel flutura[, care `ns\ se
`ncheie cu un apel care are gustul
disper\rii a cuiva care a `ncercat
cu adev\rat totul: Dac\ voi nu
sunte]i interesa]i, poate `ncerca]i
s\ `ntreba]i vreun cunoscut de-al
vostru.
Recompensa pe locul de
munc\, arat\ c=t este de compli-
cat\ g\sirea unui loc de munc\, `n
special pentru categoriile cele mai
vulnerabile. Indic\ situa]ia `n
care se afl\ [i regiunea noastr\,
explic\ secretarul general al Cisl
din Veneto, Franca Porto.
Adev\rul e c\ accesul la
lumea muncii apare blocat, [i
[omerii `ncearc\ de toate pentru a-
[i g\si un loc de munc\.
~ns\ Franca Porto este sceptic\
privind eficacitatea subterfugiului
studiat de femeia de 43 de ani [i de
partenerul ei. ~n fa]a dificult\]ii
de a ob]ine o angajare, tot mai
mult se recurge la c\utarea din om
`n om. Dar s\ oferi bani, ajung=nd
s\ pui o recompens\, nu cred c\
va func]iona.
Problema, explic\ sindicalista
de la Cisl, este c\ prea des [omerii
sunt abandona]i la voia `nt=m -
pl\rii. Ace[ti flutura[i demon-
streaz\ cum `n Italia nu se `nfrunt\
`n mod adecvat problema sus]iner-
ii persoanelor f\r\ loc de munc\.
Oficiul de munc\, `n mod evident,
nu reu[e[te s\ dea r\spunsuri con-
crete tuturor. Din acest motiv sunt
necesare politici mai eficace, `n
m\sur\ s\ garanteze formare [i
ajutoare [i economice celor care
nu reu[esc s\-[i g\seasc\ un loc de
munc\ stabil.
Dou\ companii de asigur\ri au fost
denun]ate pentru c\ au tarife mai mari pentru
str\ini. Atitudine discriminatoare, aceasta este
acuza]ia adus\ de avoca]ii de la ASGI [i
Avvocati per Niente `mpotriva grupurilor de
asigurare Zurich Italia [i Quixa, pentru c\
poli]ele auto prev\d tarife majorate c=nd auto-
mobilistul nu este italian.
Asocia]ia de Studii Juridice privind
Imigra]ia (ASGI) [i Avvocati per Niente au
decis s\ denun]e pentru discrimin\ri grupurile
de asigurare Zurich Italia [i Quixa. Avoca]ii
Alberto Guariso [i Livio Neri au `ncercat s\
calculeze online estim\rile de pre] pe site-urile
celor dou\ companii.
~n acelea[i condi]ii, dac\ la Zurich tariful
pentru un italian este de 465 de euro, pentru un
ecuadorian sau un chinez sare la 632 de euro,
iar pentru rom=ni, senegalezi, albanezi sau
camerunezi la 665 de euro.
Idem cu Quixa, care se pare c\ se teme `n
special de camerunezi, astfel c\ estimarea de
pre] de 414 euro pentru italieni sare la 625 `n
cazul `n care la volan sunt persoane originare
din Camerun.
Potrivit avoca]ilor, este vorba de o discrim-
inare, pentru c\ cele dou\ companii de asigu-
rare `ncalc\ articolul 43 din Textul unic privind
imigra]ia care interzice impunerea de condi]ii
mai dezavantajoase unui str\in numai din
cauza condi]iei sale de str\in.
Criteriul cet\]eniei pentru stabilirea
poli]elor auto induce `n eroare, pentru c\ dup\
cum se [tie, po]i fi cet\]ean italian [i s\ te fi
n\scut [i s\ fi tr\it [i s\ fi luat permisul de con-
ducere `n Argentina - se spune `n recursul
prezentat la Tribunalul din Milano - [i po]i fi
cet\]ean ecuadorian [i s\ fii n\scut, s\ fi tr\it [i
s\-]i fi luat permisul la Milano.
ASGI [i Avvocati per Niente cer
Tribunalului civil din Milano s\ constate dis-
criminarea, s\ impun\ celor dou\ companii s\
elimine cerin]a cet\]eniei `n calcularea
asigur\rii auto [i, mai ales, s\-i desp\gubeasc\
pe asigura]ii lor str\ini pentru majorarea tari-
far\ p=n\ acum aplicat\.
Pe 9 mai, printr-o scrisoare, ASGI [i
Avvocati per Niente [i-au ar\tat obiec]iile
grupului Zurich pentru caracterul discrimina-
tor al tarifelor pentru poli]ele auto. `n recursul
la Tribunal, Alberto Guariso [i Livio Neri
citeaz\ r\spunsul de pe 7 iulie al companiei
Zurich: Factorul cet\]eniei, potrivit unor
dovedite eviden]e statistice - scrie grupul de
asigur\ri - reprezint\ unul dintre factorii care
prezice gradul de risc, [i intr\ de aceea `n deter-
minarea asigur\rii finale, al\turi de al]i fac-
tori...; acestui element `i corespunde o tipolo-
gie de comportament la volan [i, `n consecin]\,
o tipologie de risc.
Nu e numai o problem\ italian\. ~n Regatul
Unit Legea Egalit\]ii, care a intrat `n vigoare pe
1 octombrie 2010, interzice disctinc]iile `ntre
na]ionalit\]i la calcularea tarifelor de asigurare.
La fel [i `n Germania, a[a cum a recomandat
Agen]ia Federal\ Antidiscriminare.
Denun]: Asigur\ri mai mari pentru imigran]i
Ofer 500 pentru un loc de munc\
Acel testament nu este origi-
nal. Procurorul Stefano Star gio -
tti din Ravenna a cerut trimiterea
`n judecat\ a unei badante ro -
m=nce acuzat\ c\ a determinat un
b\tr=n din Casola Valsenio s\ o
numeasc\ mo[tenitoare unic\,
pro fit=nd de starea psihic\ pre-
car\ a acestuia. Acuza]ia este de
`n[elare de persoan\ infirm\.
Audien]a preliminar\ se va ]ine `n
a doua parte a lunii noiembrie `n
fa]a judec\toarei Antonella
Guidomei, scrie Il Resto del
Carlino.
Ancheta a fost demarat\ `n
sea ra de 23 mai 2009, c=nd ne -
poata octogenarului a cerut inter-
ven]ia carabinierilor `n casa `n
care b\tr=nul locuia `mpreun\ cu
`ngrijitoarea rom=nc\ angajat\ de
pu]in timp. ~n acea sear\, c=nd
nepoata [i so]ul s-au dus s\-l
viziteze, l-au g\sit pe b\tr=n legat
de pat [i `n condi]ii igienice nu
tocmai bune; `ngrijitoarea [i o
prieten\ de-a sa cinau.
Au fost chema]i carabinierii [i
`n urma acestei circumstan]e, ne -
poata [i so]ul au `nceput s\ dea
aten ]ie afirma]iilor pe care obi[ -
nuia s\ le fac\ b\tr=nul `n mo -
men tul vizitelor, c\ a dispus efec-
tuarea unui testament la un notar
prin care o numea pe `ngrijitoare
mo[tenitoare unic\.
~n acelea[i ocazii b\rbatul a
spus [i c\ a fost uneori legat de
pat, `ns\ rudele nu au dat nicio-
dat\ prea mult\ aten]ie afirma -
]iilor sale.
Astfel din acea zi de 23 mai
`ngrijitoarea a fost anchetat\ nu
numai pentru sechestrare de per-
soan\ (ipotez\ arhivat\ apoi, sta-
bilindu-se c\ acest lucru era nece-
sar pentru siguran]a b\rbatului),
ci [i pentru `n[elarea unei per-
soane infirme.
Era vorba `ns\, `n prim\
instan]\, de g\sirea testamentului.
[i documentul a ie[it la lumin\
dup\ ceva timp. Era la un notar
faentin. ~n acel moment trebuia
stabilit dac\ octogenarul, c=nd s-
a hot\r=t s\ dispun\ de voin]a sa,
era `n deplin\tatea facult\]ilor
mintale sau `ntr-o situa]ia psihic\
de asemenea manier\ `nc=t putea
fi foarte u[or sugestionabil.
Expertiza psihic\ dispus\ de
judec\torul pentru investiga]ii
preliminare Corrado Schiaretti [i
efectuat\ de Roberto Zanfini,
specialist `n psihiatrie [i director
al centrului de s\n\tate mintal\ de
la Ausl din Ravenna, a con-
cluzionat `n favoarea sugestion-
abilit\]ii facile a b\rbatului al
c\rui deficit cognitiv se manifes-
ta c=nd [i c=nd [i c\ astfel dac\
era posibil s\ nu fie recunoscut
`n anumite momente devenea de
recunoscut prin contacte frec -
vente [i/sau prelungite.
Procurorul Stargiotti a trimis-o
`n judecat\ pe baza expertizei.
Inculpata a negat mereu acuza -
]iile, eviden]iind cum `n lunile `n
care ea a desf\[urat munca de
`ngrijitoare, rela]iile cu b\rbatul
au fost lini[tite, spre deosebire de
perioadele precedente.
Caracte rul extrem de dificil al
b\rbatului constr=nsese mereu
rudele la o schimbare continu\ a
`ngrijitoarelor. Cum s-ar spune,
prin nu mirea ei ca mo[tenitoare,
b\tr= nul doar vroia s\-i
mul]umeasc\.
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 9
Testamentul `ngrijitoarei e fals
C\lcat de dou\ ma[ini
Valentin Gorb\nescu, rom=n de 44 de ani,
rezident la Monza, a murit la spital dup\ ce a
fost lovit de dou\ ma[ini. ~n noaptea dintre 1
[i 2 noiembrie, `n jurul orei 2.30, mergea pe o
strad\ din Agrate Brianza, de-a lungul caros-
abilului. Gorb\nescu a fost lovit de ma[ina
Af la a unui milanez de 35 de ani; `n urma
impactului a fost aruncat `n mijlocul carosabi -
lului [i acolo a fost lovit de o a doua ma[in\,
condus\ de un t=n\r de 25 de ani din Cernusco
care venea din direc]ia opus\. Rom=nul a
decedat la spitalul San Gerardo din Monza.
Accident l=ng\ Foggia
Pe 8 noiembrie, o rom=nc\ de 29 de ani a
murit `ntr-un accident rutier petrecut pe o
strad\ provincial\, `ntre Stornara [i Storna -
rella, `n provincia Foggia. Potrivit reconsti-
tuirii carabinierilor din Cerignola, un Opel
Astra `n care se aflau trei rom=nce a derapat,
lovindu-se mai `nt=i de un tractor care mergea
`n acela[i sens, apoi de o remorc\ a unui alt
mijloc agricol, care venea din sens opus. Din
cauza impactului, femeia aflat\ pe locul din
dreapta `n fa]\, a murit.
O victim\ la Milano
Un rom=n de 40 de ani, G.S.V., a murit pe
7 noiembrie, `n urma r\nilor suferite `ntr-un
accident rutier suferit duminic\, 6 noiembrie,
pe tangen]iala Est din Milano, `n dreptul
ie[irii Paullo.
Pe o vreme ploioas\, b\rbatul se afla la
volanul unui Mercedes clasa B, a ie[it de pe
carosabil, din cauza ciocnirii cu alt\ ma[in\,
lovindu-se de parapet. Transportat la spitalul
Humanitas din Rozzano, a murit din cauza
traumatismelor. Victima era un zidar rezident
la Cologno Monzese.
Doi mor]i la Trapani
Doi rom=ni au murit [i unul a fost grav r\ -
nit pe 2 noiembrie `n urma unui accident ru ti -
er produs `n provincia Trapani, `ntre Buseto
Pa lizzolo [i Castellammare del Golfo. Auto -
tu rismul `n care se aflau rom=nii, un Seat, s-a
ciocnit cu o alt\ ma[in\, un Mercedes cu dou\
persoane la bord, care nu au fost r\nite.
Victimele tocmai jefuiser\ o cas\ la Balata
di Baida: la bordul ma[inii victimelor au fost
g\site obiectele furate cu pu]in timp `nainte
dintr-o cas\. Cei trei ho]i au intrat `n locuin]a
din Balata, profit=nd de absen]a proprietari -
lor. Au `ncercat s\ deschid\ seiful. Zgo mo tele,
`ns\, au atras aten]ia vecinilor care au chemat
carabinieri.
V\z=ndu-se descoperi]i, cei trei au fugit
dup\ ce au luat c=teva obiecte de mic\ valoa -
re, introduc=ndu-le `n interiorul unui rucsac.
Cursa lor s-a `ncheiat la racordul spre Sco -
pello. Pe asfalt, printre cioburi [i p\r]i metal-
ice militarii au g\sit uneltele utilzate pentru
dat spargeri [i bunurile furate. Unul dintre cei
trei rom=ni `nc\ purta m\nu[ile din latex uti-
lizate de ho]i pentru a nu l\sa amprente.
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 10 FLAGRANT
{aisprezece ani [i dou\ luni de
deten]ie, aproape jum\tate din cei
treizeci dispu[i `n prim\ instan]\:
este pedeapsa aplicat\ de jude -
c\torii Cur]ii cu Juri de Apel din
Torino rom=nului de 27 de ani,
C\t\lin Jitaru, acuzat de uciderea
elevului de 15 ani Geiorgino
Mun teanu, omor=t prin
`njunghiere `n parcul de pe via
Vib, la Torino, pe 30 ianuarie
anul trecut.
Curtea a recunoscut inculpatu-
lui, f\r\ antecedente la momentul
comiteriii faptei, circumstan]e
atenuante generice, considerante
echivalente circumstan]ei agra-
vante de motive ne`nsemnate dis-
pus\ de procurorul general Anto -
nio Riccomagno, care la `nche -
ierea unui rechizitoriu dur ceruse
confirmarea pedepsei la 30 de ani
de `nchisoare pentru complicitate
la omor voluntar.
Cel\lalt responsabil al crimei,
Cosmin Jitaru, fratele lui C\t\lin [i
minor la momentul comiterii
faptei, a fost `ntre timp condamnat
`n apel la doisprezece ani de
`nchisoare. El a fost autorul mate-
rial al omorului: [i el s-a bucurat
de o reducere a pedepsei dup\ cei
15 ani aplica]i la `ncheierea proce-
sului `n prim\ instan]\. C\t\lin,
acuzat c\ i-a dat cu]itul fratelui
s\u, a ajuns dup\ gratii pentru
complicitate la omor. Ambii erau
be]i `n acea zi. Au b\ut vin [i bere
pe b\ncile parcului. ]igara refuzat\
de Giorgino a fost pretextul pentru
`nceperea cer]ii. Pe aleea din par-
cul de pe via Vib a izbucnit o
`nc\ierare. Cosmin, nesatisf\cut
de pumnii da]i `n fa]a b\iatului, a
luat cu]itul [i l-a ucis. Trei lovituri
de cu]it, una i-a sec]ionat aorta.
Giorgino avea numai 15 ani,
frecventa liceul artistic.
Lacrimi de mam\
Este o sentin]\ ru[inoas\ a
comentat `nl\crimat\ Elena Ignat,
de 44 de ani, mama victimei. ~n
ace[ti doi ani am men]inut o mare
demnitate `ncerc=nd s\ vorbesc
c=t mai pu]in posibil. Dar nu a
folosit la nimic. Am avut `ncre -
dere `n justi]ia italian\ [i acum am
r\mas dezam\git\: judec\torii s-au
g=ndit la to]i, mai pu]in la mine [i
la fiul meu care nu mai este. Nu a
fost f\cut\ dreptate. Sentin]a nu
m-a dezam\git numai pe mine, ci
[i pe alte persoane. Ne a[teptam
cel pu]in la confirmarea pedepsei
aplicat\ `n prim\ instan]\. A[a,
`ns\, suntem [oca]i [i f\r\ cuvinte:
via]a unui b\iat de 15 ani, care nu
a f\cut niciodat\ nimic nim\nui,
valoreaz\ numai c=]iva ani de
`nchisoare.
~n semn de protest, Elena Ignat
a intrat `n greva foamei. ~mi do -
resc din toat\ inima ca Procu ratu-
ra general\ din Torino s\ atace
sen tin]a din apel pentru ca s\ fie
modificat\ la Casa]ie. Nu accept
aceast\ `nfr=ngere.Elena nu mai
are `ncredere `n justi]ia italian\.
Aveam. Ast\zi m\ simt `nfr=nt\.
~n prim\ instan]\ unul dintre agre-
sorii fiului meu a fost condamnat
la treizeci de ani, `n apel sentin]a a
fost aproape `njum\t\]it\. V\ pare
posibil\ acceptarea unui asemenea
lucru? O mam\ nu poate.
Este hot\r=t\ s\ merg\ p=n\ la
cap\t: Vreau ca moartea fiului
meu s\ serveasc\ la ceva. La afir-
marea faptului c\ s\ iei via]a unui
adolescent de 15 ani pentru o ]iga -
r\ este un lucru gre[it. S\ acep]i
aceast\ sentin]\ este ca [i c=nd ai
`ncuraja alte persoane s\ ucid\. S\
se justifice delincven]ii.
O ru[ine pentru justi]ia italian\
Este o ru[ine, sunt f\r\ cuvinte [i
dezam\git\ de justi]ia italian\. Aceasta
este izbucnirea dur\ a mamei lui George
Munteanu zis Giorgino, adolescentul
rom=n de 15 ani ucis pentru o ]igar\ la
Torino, pe 30 ianuarie 2010.
Pe 1 noiembrie, unul dintre asasinii
s\i, C\t\lin Jitaru, cona]ional de 27 de
ani, a fost condamnat de Curtea de Apel
din Torino la 16 ani de `nchisoare,
aproape jum\tate fa]\ de cei 30 ceru]i `n
prim\ instan]\.
Ho]ul de br`nz\
Gheorghe St\nculea (foto), de 50 de ani, a
fost prins `ntr-un supermarket din Vittoria cu 15
buc\]i de parmezan cu greutatea de 10 kilo-
grame, `n valoare de c=teva sute de euro,
ascunse printre hainele pe care le purta.
B\rbatul [i-a f\cut plinul la raft [i ie[ea f\r\ a
trece pe la cas\ c=nd agen]ii patrulei de poli]ie,
ajun[i `n mod tempestiv la fa]a locului, l-au oprit
[i perchezi]ionat. Au num\rat 15 buc\]i de br=n -
z\, care au fost duse `napoi la raionul de br=nzeturi. St\nculea,
fiind vorba de un subiect recidivist, cu viciul de a fura din maga-
zine, a fost arestat `n flagrant delict [i ulterior a fost transportat la
`nchisoarea din Ragusa la dispozi]ia autorit\]ii judiciare.
{i-a aruncat colegul de pe
acoperi[, 12 ani `nchisoare
O condamnare pentru omor [i o achitare pentru c\ fapta nu sub-
zist\. Aceasta este decizia judec\torului pentru investiga]ii prelim-
inare de la Tribu nalul din Santa Maria Capua Vetere, Antonio
Baldassare, care l-a condamnat la 12 ani de deten]ie pentru omor vol-
untar pe rom=nul George Corbu, de 32 de ani. Corbu l-a aruncat de
pe acoperi[ul centrului comercial din Trentola Ducenta pe 13 martie
2010 pe un cona]ional de-al s\u, Dubinga Florin, care a murit pe loc.
Cei doi, angaja]i regular de patronul centrului comercial din
provincia Caserta, lucrau pe acoperis, la gurile de scurgere a apei
c=nd au `nceput s\ se certe. La un moment dat, Florin a c\zut [i a
murit. C\derea muncitorului a p\rut ini]ial un accident de munc\. ~ns\
Corbu a fost deconspirat de imaginile `nregistrate de camerele de
supraveghere ale structurii comerciale. Judec\torul l-a achitat pe
patronul centrului comercial, care fusese acuzat de omor pentru c\ nu
le-a furnizat celor doi muncitori echipamente de siguran]\.
Mama victimei, Elena Ignat
George Munteanu avea 15 ani
RO
M
A - 27 N
O
VEM
BRE 2011
dalle ore 15.00 alle ore 20.30
TEATRO
TEN
D
A
A
STRISC
IE
VIA G
IORGIO PERLASCA 69 - ROMA
(PORTAPORTESE2
TOGLIATTI)
- IN
G
RESSO
G
RATU
ITO
-
partner media
INSIEME PER CONOSCERCI MEGLIO ALLA
FESTA NAZIONALE DELLA ROMANIA 2011
vi invita
ospiti speciali
La troupe Talisman
con il patrocinio di
C O N C E R T O S P E T T A C O L O
Presentano Concerto
DEDI CATO AL 150 ANNI VERSARI O DELL UNI T D I TALI A
Alin Oprea
Eugen Terteleac
La Troupe
Rapsodia
Ion
Creteanu
Johnny
Badulescu
Laura
Lavrig
Aurel Moldoveanu Maria Stroia
MUNICIPIOVII
sponsor
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 12 LEGISLA}IE
Restituirea taxelor consulare
`n conformitate cu art.10 alin.(1),
lit. a) [i b) din Legea nr.198/2008
privind serviciile consulare pen-
tru care se percep taxe [i nivelul
taxelor consulare la misiunile
diplomatice [i oficiile consulare
ale Rom=niei `n str\in\tate se
face `n urm\toarele cazuri:
a) c=nd serviciul consular nu a
fost sau nu a putut fi prestat;
b) c=nd plata s-a f\cut f\r\ just
temei sau dintr-o interpretare
gre[it\ a legii.
~n vederea restituirii taxelor
consulare conform legii, per-
soanele interesate depun cereri
motivate la misiunea diplomatic\
sau oficiul consular de carier\ la
care au achitat taxele respective,
prin care solicit\ restituirea
sumelor depuse, la care vor
anexa chitan]ele de `ncasare `n
original. Consulul `ntocme[te un
referat cu privire la situa]ia servi-
ciului consular ini]ial solicitat de
petent (cauzele pentru care nu a
fost sau nu a putut fi prestat) care
va fi supus aprob\rii [efului mis-
iunii diplomatice sau oficiului
consular. Restituirea taxelor se
va face cu aprobarea [efului mis-
iunii diplomatice sau oficiului
consular `n cazul `n care solic-
itarea se `nregistreaz\ `n termen
de p=n\ la trei luni de la achitarea
acestora. Dup\ trecerea termenu-
lui de trei luni dar f\r\ a se dep\[i
termenul general de prescrip]ie
de 3 ani, restituirea se va putea
face numai cu aprobarea conduc-
erii Ministerului Afacerilor
Externe, la propunerea Direc]iei
Generale Management Financiar
[i Logistic.
Dac\ `n taxele a c\ror resti-
tuire se solicit\ sunt incluse [i
taxe pentru prestarea serviciului
consular `n regim de urgen]\,
lucr\torul financiar contabil al
misiunii diplomatice sau oficiu-
lui consular opereaz\ `n evi -
den]ele contabile sumele restitu-
ite cu acest titlu [i informeaz\
Direc]ia General\ Management
Financiar [i Logistic.
(Sursa: Ambasada
Rom=niei la Roma)
Restituirea taxelor consulare
Comitetul de Consiliere privind Migra]ia
(MAC) din Marea Britanie a publicat pe 3
noiembrie un raport de 100 de pagini privind
restric]iile pentru muncitorii rom=ni [i bulgari,
`n care apreciaz\ c\ men]inerea acestora ar
contribui la remedierea dezechilibrului grav
de pe pia]a muncii britanice, recunosc=nd
totu[i c\ exist\ o nesiguran]\ considerabil\ `n
ceea ce prive[te efectele benefice ale unei ast-
fel de m\suri.
Comitetul a primit `n mai 2011 sarcina de a
efectua un studiu care s\ stabileasc\ dac\ pia]a
muncii britanice se confrunt\ `n prezent sau
este amenin]at\ de un dezechilibru grav [i s\
analizeze consecin]ele men]inerii sau ridic\rii
actualelor restric]ii de pe pia]a muncii pentru
muncitorii rom=ni [i bulgari.
MAC estimeaz\ c\ pia]a muncii resimte
`nc\ efectele adverse ale recentei recesiuni, c\
cre[terea PIB este redus\ [i c\ nu poate sus]ine
o sc\dere a [omajului `n prezent, subliniind c\
anali[tii independen]i sugereaz\ c\ situa]ia de
pia]a muncii din Marea Britanie nu se va
`mbun\t\]i `n viitorul apropiat.
~n plus, se estimeaz\ c\ pia]a muncii va
suferi noi efecte adverse `nainte de a-[i reveni
din cauza unor factori ca diminuarea cre[terii
economice, turbulen]ele financiare [i sc\derea
consumului.
Credem c\ este rezonabil s\ concluzion\m,
`n baza acestor factori, c\ pia]a muncii din
Marea Britanie este `ntr-o stare de dezechilibru
grav, apreciaz\ autorii raportului.
De la aderarea Bulgariei [i Rom=niei la
Uniunea European\ (UE) `n 2007, fluxurile de
imigran]i din aceste ]\ri au fost relativ mici,
datorit\ `n primul r=nd faptului c\ mul]i dintre
ace[tia au venit `n Marea Britanie prin inter-
mediul unor programe temporare, precum
Seasonal Agricultural Workers Scheme
(SAWS, Programul pentru muncitorii din agri-
cultura de sezon), iar ulterior un num\r consid-
erabil de rom=ni [i bulgari au revenit `n ]\rile
natale.
Totu[i, apreciaz\ raportul MAC, num\rul
cet\]enilor bulgari [i rom=ni din Marea
Britanie a crescut substan]ial din 2007.
Ridicarea restric]iilor pentru accesul pe pia]a
muncii pentru bulgari [i rom=ni este probabil
s\ schimbe comportamentul imigran]ilor din
]\rile A2. Este plauzibil ca unii imigran]i din
]\rile A2, care `n prezent decid c\ nu imigreze
`n Marea Britanie, s\ fie `ncuraja]i de accesul
`mbun\t\]it pe pia]a muncii britanic\ dac\
restric]iile sunt ridicate.
De asemenea, `nl\turarea restric]iilor i-ar
`ncuraja pe unii cet\]eni din ]\rile A2 afla]i `n
prezent `n Marea Britanie cu angajamente tem-
porare s\ caute slujbe permanente, se
men]ioneaz\ `n raportul MAC.
~ntr-o rezolu]ie adoptat\ recent de
Parlamentul European se cere tuturor statelor
UE trebuie s\ permit\ accesul bulgarilor [i
rom=nilor pe pia]a for]ei de munc\ p=n\ la
sf=r[itul anului 2011, `naintea termenul-limit\
din 2013.
Conform Tratatului de Aderare a Rom=niei,
p=n\ la 1 ianuarie 2014 exist\ o perioad\ de
tranzi]ie `n care fiecare stat membru trebuie s\
liberalizeze gradual accesul muncitorilor
rom=ni pe pia]a muncii.
11 state din Uniunea European\, `ntre care [i
Italia, men]in `nc\ restric]ii `n anumite sec-
toare, pentru muncitorii rom=ni.
Raport britanic de 100 de pagini:
Men]ine]i restric]iile pentru rom=ni
Pute]i cere banii
`napoi de la consulat
`n termen maxim
de trei ani
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 13
Inaugurarea Bisericii a avut loc
duminic\, 6 noiembrie. O zi de
neuitat pentru o comunitate care
se zbate de aproape doi ani de zile
s\ devin\ o adev\rat\ parohie.
Peste 200 de credincio[i rom=ni
au asistat, emo]iona]i, la prima
slujb\ `n noul loca[, celebrat\ de
un sobor de preo]i.
Au fost prezen]i [i rom=ni din
alte localit\]i `nvecinate, precum [i
preotul paroh catolic, Don
Domenico, al\turi de reprezen-
tan]i ai prim\riei din Marcellina,
ai carabinierilor, de fostul primar
Passacantilli [i de al]i italieni .
A fost un eveniment peste a[ -
te pt\ri, ne spune p\rintele Lucian
Vasilache, parohul comunit\]ii de
rom=ni de la Marcellina. Au ve -
nit mul]i credincio[i, am fost [ase
preo]i, printre care [i reprezentan-
tul PS Episcop Siluan. Apoi, ne-
am bucurat de prezen]a multor
ofi cialit\]i din localitate. Pentru
noi, era foarte important s\ avem
un loca[ al nostru, pentru c\ ro m= -
nilor ortodoc[i din Marcellina le
era destul de greu, `nainte s\ ajun -
g\ la Tivoli sau la alt\ biseric\,
duminica circul=nd foarte pu]ine
mijloace de transport `n comun.
Chiar cu c=teva zile `nainte de
inaugurarea de duminic\, p\rintele
Lucian a celebrat [i primul botez,
cu mari emo]ii [i bucurie, dar `n
cur=nd sper\m s\ le putem face pe
toate, cu ajutorul lui Dumnezeu.
Proprietate privat\
Biserica poart\ hramul Sf.
Cuvios Ioan de la Prislop [i a fost
`nfiin]at\ `ntr-un local care apar]i -
ne unui italian, Filippo Meucci,
ca re ne-a povestit cum s-a n\scut o
parohie ortodox\ pe proprietatea
sa: Am restructurat localul, pen-
tru a-l `nchiria, eram sigur c\ va fi
luat pentru a fi folosit `n scop
comercial. Dar primii care s-au
prezentat au fost reprezentan]ii
comunit\]ii de rom=ni. Am fost
extrem de fericit c=nd am aflat c\
vor s\-l transforme `n biseric\.
Chiar mama mea, catolic\ con-
vins\, de 87 de ani, a exclamat,
c=nd a auzit vestea: Ce frumos,
sunt fericit\!.
Filippo Meucci, `mpreun\ cu
un grup de prieteni italieni, a asis-
tat cu emo]ie la slujba de
duminic\: A fost o experien]\
minunat\, mi-am dat seama c\
acel local este parc\ f\cut anume
s\ g\zduiasc\ o biseric\: este de
piatr\, o o bolt\ frumoas\, o
gr\dine [i o curte lini[tit\, dar e sit-
uat `n centrul ora[ului. ~n plus, `n
c=teva zile, parc\ am asistat la o
alt\ minune, c=nd domnul Mihai,
un me[ter rom=n cu m=ini de aur,
a f\cut altarul din lemn, o
adev\rat\ oper\ de art\. Iar slujba
mi-a adus aminte de cum se cele-
brau slujbele noastre, catolice,
acum zeci de ani.
Slujbe `n bibliotec\
Din aprilie 2010, slujbele s-au
]inut `n Biblioteca din Marcellina,
o m=n\ `ntins\ de administra]ia
local\, numeroasei comunit\]i de
rom=ni. P\rintele Sebastian Cos -
ma, de la Guidonia, venea `n fie -
ca re duminic\, dis de diminea]\ [i
transforma biblioteca `ntr-un loc
de rug\ciune. Despacheta, `n fie -
care duminic\, de la 8 diminea]a,
altarul, apoi ]inea slujba pentru
noi, credincio[ii din Marcellina.
La ora zece trebuia s\ fie la paro-
hia lui de la Guidonia, unde slujea
o a doua oar\, poveste[te Leon -
tina Ionescu, fost consilier comu-
nal la Marcellina.
Leontina este prima rom=nc\
stabilit\ la Marcellina, acum mai
bine de 25 de ani. C=nd am venit
eu, eram pu]ini rom=ni `n Italia,
iar `n Marcellina, niciunul. Atunci,
dac\ mi-ar fi spus cineva c\ `ntr-o
zi vom avea o biseric\ rom=neasc\
aici, nu a[ fi crezut! M-am c\s\ to -
rit [i mi-am crescut fiul aici. Apoi
am v\zut comunitatea cresc=nd,
din ce `n ce mai numeroas\, mai
ales `n ultimii ani. Am `nceput,
atunci, s\ nutresc speran]a c\, `ntr-
o bun\ zi, vom putea avea un loca[
de cult, mai ales dup\ ce s-au
n\scut parohiile ortodoxe din cele-
lalte ora[e din apropiere, cum ar fi
Guidonia sau Monterotondo.
Semn\turi pentru biseric\
Al\turi de al]i rom=ni, printre
care sindicalistul Daniel Grigoriu
[i al]i reprezentan]i ai comunit\]ii
din Marcellina, Leontina Ionescu
a `nceput s\ str=ng\ semn\turi
pentru a aduce un preot
rom=nesc aici.
A[a s-a ajuns la solu]ia provi-
zorie, de a ]ine slujbele `n bibliote-
ca pus\ la dispozi]ie de prim\rie.
Este un vis realizat, nu m\ a[tep-
tam s\ vin\ at=t de mult\ lume,
chiar de la Roma, cum ar fi Oana
Liscan de la Ambasada Rom=niei,
sau Iulian Manta [i mul]i al]ii,
c\rora le mul]umesc `n numele
tuturor rom=nilor din Marcellina.
~n ianuarie 2011, s-a schimbat
regulamentul comunal `n ceea ce
prive[te spa]iile de]inute de
prim\rie: noile reguli stabilesc o
contribu]ie fix\ de 40 de euro de
fiecare dat\ c=nd este folosit\ bib-
lioteca. Atunci, rom=nii s-au
g=ndit s\ caute un local de `nchiri-
at, care s\ devin\ biseric\.
Astfel, s-a ajuns la sfin]irea
loca[ului din Corso Vittorio
Emanuele.
1.000 de sarmale
Un eveniment care va r\m=ne
`n memoria unei comunit\]i puter-
nice- rom=nii alc\tuiesc circa 13%
din popula]ie. Enoria[ii au pus
m=n\ de la m=n\, `mpreun\ cu p\ -
rintele paroh, pentru a pl\ti chiria,
dar [i pentru inaugurare. Femeile
rom=nce din localitate au f\cut
peste o mie de sarmale, iar cofe -
t\ria din Guidonia, gestionat\ de o
familie de cona]ionali, a pus la dis -
pozi]ie dulciurile oferite oaspe]ilor.
Iar la bucuria comunit\]ii au
participat [i italienii din Marce -
llina: spre exemplu, proprietarul
farmaciei din localitate a cump\rat
dou\ icoane [i le-a donat bisericii
nou `nfiin]ate.
P\rintele Lucian, c\s\torit, cu
doi copii de 2 [i 5 ani, se g=nde[te
deja la viitor: Avem multe de
f\cut, `n primul r=nd cre[tem cu
propriile for]e, ale rom=nilor din
comunitate, [i cu ajutorul lui
Dumnezeu, avem un an pentru a
ne preg\ti pentru s\rb\torirea hra-
mului nostru, pe 13 septembrie.
Miruna C\jv\neanu
Inaugurarea bisericii la Marcellina
Cei peste 1200 de rom=ni din localitatea Marcellina,
situat\ la 35 de km de Roma, au, `n sf=r[it, un loca[ de
cult unde se vor putea `nchina `n fiecare duminic\.
Pentru prima dat\, preo]ii au slujit `ntr-o biseric\ adev\rat\
Cl\direa a fost ne`nc\p\toare pentru cei peste 200 de enoria[i
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 14 ROM+NI ~N ITALIA
Rom=nii din Italia au [anse mari s\ revin\
`n Rom=nia pentru a fi angaja]i de investitorii
italieni, iar eu voi sus]ine acest lucru, mai
ales c\ primii pa[i au fost f\cu]i. ~n Rom=nia
sunt peste 30.000 de societ\]i cu capital ital-
ian sau mixt care au angajat mai mult de
800.000 de rom=ni, a declarat primarul
ora[ului Trieste, Roberto Cosolini, `n cadrul
`nt=lnirii pe care a avut-o cu William Br`nz\,
potrivit unui comunicat al deputatului.
Pe agenda discu]iilor au figurat situa]ia
economic\, social\ [i cultural\ a comunit\]ii
de rom=ni din zon\, dar si subiecte de interes
bilateral. ~n acest sens, cei doi oficiali au sta-
bilit de comun acord demararea procedurilor
necesare pentru organizarea unui forum eco-
nomic rom=no-italian, primarul Roberto
Cosolini r\spunz=nd pozitiv invita]iei depu-
tatului Br`nz\ de a vizita Rom=nia, `mpreun\
cu un grup de investitori.
William Br`nz\ [i Roberto Cosolini au fost
de acord s\ colaboreze pentru stabilirea unui
program comun de desf\[urare a unor cam-
panii de informare pentru rom=nii din Italia,
`n vederea `nscrierii acestora `n registrul
electoral, astfel `nc=t s\ poat\ participa la
alegeri. William Br`nz\ a adresat aceast\
solicitare la propunerea asocia]iilor de
rom=ni din zon\, care i-au cerut sprijin `n
acest sens, explic=nd c\ `n unele zone comu-
nitatea de rom=ni ar putea avea consilieri
locali, fapt ce ar contribui la o mai buna
reprezentare [i promovare a drepturilor
rom=nilor.
Cosolini l-a asigurat pe deputatul rom=n
c\ va sprijini logistic [i administrativ toate
ac]iunile culturale de promovare a valorilor
autentice rom=ne[ti, aceasta fiind, de altfel, o
alt\ dolean]\ a comunit\]ii de rom=ni trans-
mis\ parlamentarului `n cadrul `nt=lnirii pe
care acesta a avut-o la Consulatul General al
Rom=niei la Trieste.
William Br`nz\ [i-a manifestat satisfac]ia
fa]\ de declara]ia primarului potrivit c\ruia
rom=nii sunt foarte bine integra]i, con-
tribuind activ la dezvoltarea economic\ a
Italiei [i la consolidarea rela]iilor bilaterale
prin ac]iunile pe care le organizeaz\.
De asemenea, Br`nz\ a r\spuns afirmativ
propunerii comunit\]ii de rom=ni care a
solicitat prezen]a `n zon\ a speciali[tilor `n
fonduri europene. Deputatul s-a angajat `n
acest sens s\ faciliteze o `nt=lnire `n cel mai
scurt timp posibil.
Participare la slujb\
Pe 7 noiembrie, William Br`nz\ a partici-
pat, la invita]ia comunit\]ii de rom=ni din
nord-estul Italiei, la slujba Bisericii Ortodoxe
Rom=ne din Udine.
La invita]ia preotului, deputatul PDL a
luat cuv=ntul `n fa]a a peste 300 de enoria[i,
participan]i la slujb\, c\rora le-a transmis
mesajul s\u de unitate [i solidaritate, dar si un
mesaj prilejuit de inaugurarea Bisericii
Cuviosul Ioan de la Prislop, urmare a solici-
tarii comunit\]ii de rom=ni din Marcelina.
Potrivit unui comunicat, Br`nz\ a declarat:
Acest l\ca[ este o binecuv=ntare pentru
comunitate [i o dovad\ `n plus c\ por]ile c\tre
lumea bisericeasc\ ne-au fost deschise, iar
autorit\]ile italiene reconfirm\ prezen]a a
peste 1 milion de rom=ni `n Peninsul\.
Datorit\ Italiei, drumul recunoa[terii
Bisericii Ortodoxe Rom=ne este deschis
acum [i `n celelalte state.
Tema recunoa[terii bisericii a fost abor-
dat\ [i la `nt=lnirea cu enoria[ii Bisericii
Penticostale din Udine, care i-au solicitat
deputatului sprijinul pentru `mplinirea aces-
tui deziderat, procedurile fiind deja demarate
de reprezentan]ii cultului penticostal.
M\ voi implica personal `n solu]ionarea
acestei probleme care, `ntr-o Europ\ unit\, cu
drepturi [i obliga]ii, trebuie s\ `[i g\seasc\
rezolvarea `n cel mai scurt timp posibil.
Consider c\ este normal ca, `n baza unor
acorduri bilaterale, bisericile recunoscute `n
Rom=nia s\ se bucure de acela[i statut [i `n
afara grani]elor a declarat pre[edintele
Comisiei pentru rom=nii din str\in\tate, dep-
utatul William Br`nz\.
Ministerul diasporei
~n cadrul discu]iilor cu rom=nii, dar [i cu
autorit\]ile italiene, regionale [i locale, depu-
tatul a subliniat necesitatea continu\rii coop-
er\rii la nivel regional, local [i na]ional,
declar=nd :
Este binevenit\ vizita mini[trilor rom=ni
la omologii lor, dar de multe ori constat\m c\
situa]ia dintre cele dou\ ]\ri nu se
`mbun\t\]e[te, pentru c\ discu]iile purtate la
nivel `nalt nu sunt continuate [i la nivel local,
regional, cu cei `n puterea c\rora se afl\ nu
doar decizia, ci [i bugetul. Avem deja o punte
de leg\tur\ puternic\ format\ din
comunit\]ile de rom=ni care, `n unele regiuni,
num\r\ zeci sau sute de mii.
Practic, `n str\in\tate avem adev\rate
jude]e rom=ne[ti. Dac\ ne pas\ de politica
unui jude] din Rom=nia [i de cet\]enii
jude]ului, aceea[i politic\ trebuie abordat\ [i
`n cazul rom=nilor din regiunile italiene,
spaniole, franceze, grece[ti, etc.
Regret c\ nu am fost `n]eles la `nceputul
mandatului, `n 2008, c=nd am propus
`nfiin]area unui minister al diasporei, a[a cum
au vecinii no[tri unguri, bulgari, dar [i alte
state membre. Acesta ar fi reprezentat cel mai
bun mod de a realiza acea leg\tur\ direct\ cu
comunit\]ile de rom=ni, dar [i cu reprezen-
tan]ii regiunilor `n cadrul c\rora ace[tia s-au
integrat. Desigur, situa]ia poate fi `ndreptat\,
pentru c\ realit\]ile actuale ne oblig\ s\
facem acest lucru. Cei mai mul]i dintre
rom=nii pleca]i `n str\in\tate opteaz\ pentru a
r\m=ne definitiv `n afara grani]elor, Rom=nia
ram=n=nd ]ara lor de origine, ]ara de suflet.
~n acest context este de `n]eles c\, datorit\
comunit\]ilor de rom=ni, leg\tura cu celelalte
state membre UE nu trebuie s\ se bazeze
doar pe rela]ii diplomatice, ci [i pe pragma-
tism, viziuni si o agenda comun\. Atunci
c=nd mergem la Roma sau Madrid, nu
mergem doar la politicienii italieni sau span-
ioli, ci la sutele, milioanele de romani care
tr\iesc acolo.
~n numeroasele vizite pe care le-am real-
izat la comunit\]ile de rom=ni [i la autorit\]ile
locale, am constat c\ acestea din urm\ vor un
dialog mult mai pronun]at cu politicienii
rom=ni. Este important deci, ca `n vizitele
noastre, ale politicienilor, sa includem
`nt=lniri [i cu responsabilii, factorii de decizie
ai regiunii `n care tr\iesc cona]ionalii no[tri.
Br`nz\ vrea minister
pentru diaspora
Pe 6 noiembrie, deputatul PDl William Br`nz\ a f\cut o vizit\ la
Trieste, unde s-a `nt=lnit cu primarul ora[ului, Roberto Cosolini (PD) [i
cu rom=nii din zon\, iar pe 7 noiembrie a participat la slujbele de la dou\
biserici din Udine. Potrivit unui comunicat, William Br`nz\ a lansat tema
`nfiin]\rii unui minister al diasporei.
William Br`nz\ a vizitat nordul Italiei
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 15
pcutru...
a-i trimitc
Ia studii pc
cepiii mci
pcutru...
a-mi
dczveIta
activitatca
pcutru...
a Iucra pc
ceut
prepriu
pcr... arc!
MI Ck0CkII0 I h IIALIA
Fcutru a uccpc sau a dczveIta activitatca
ta, a sustiuc amiIia dc dcpartc, a da
uu viiter cepiiIer tai:
FcrMicre c auterizzata aII'cscrcizie dcII' attivit iuauziaria si scusi dcII'art. 106 - u. di iscr. 41437.
FcrMicre cstc prima secictatc itaIiauaspcciaIizatau acerdarca dc micrecrcditc pc tet tcriteriuI uatieuaI.
Activitatca secictatii FcrMicre sc iuspiradiu cca a secictatii Cramccu 8auk eudatadc Muhammad uuus, prcmiuI hebcI pcutru pacc 2006.
Fua Ia 15.000 cure
pcutru tiuc, pcutru mari epertuuitati.
~n Roma [i `mprejurimi pot fi
v\zu]i `n ultima perioad\ sute de
flutura[i, lipi]i pe panouri, st=lpi,
`n sta]iile de autobuz sau la
intrarea la metrou care `ndeamn\
rom=nii s\ contribuie la schim-
barea `n bine a ]\rii sprijinind
Partidul Poporului, condus de Dan
Diaconescu, care sus]ine c\ are 18
filiale `n Italia.
Am sunat la num\rul tip\rit pe
manifeste [i am cerut informa]ii
despre aceast\ ini]iativ\.
La num\rul de pe afi[ r\spunde
Alexandru Neac[u, responsabil al
Partidului Poporului - Dan
Diaconescu la Roma [i `n impre-
jurimi. Foarte politicos [i amabil,
ne-a declarat c\ lipirea flutura[ilor
nu reprezint\ `nceputul unei cam-
panii electorale, ci este mai
degrab\ o ini]iativ\ care are
menirea de a aduna miile de sim-
patizan]i care `nc\ nu [tiu despre
existen]a noastr\, a filialelor.
Pentru Neac[u, campanie elec-
toral\ este atunci c=nd sunt nomi-
nalizate persoane, candidaturi.
Da, am lipit foarte multe mani-
feste dar asta nu `nseamn\ c\ am
`nceput o campanie electoral\. E
ca o publicitate oarecare. {i un
ma gazin sau o asocia]ie fac acela[i
lucru c=nd vor s\ afle lumea des -
pre ei. La noi e diferit pentru c\
su nt foarte mul]i simpatizan]i ai
partidului, dar nu [tiu exact unde
se `nt=lni [i unde pot face politic\
organizat.
Despre filiala din Roma,
Alexandru Neac[u ne-a declarat c\
are mai mult de 400 de membri,
iar la [edin]ele ]inute s\pt\m=nal
particip\ constant circa 100 de
persoane. Oamenii vor s\ vin\,
vor s\ discute, s\ `[i spun\ p\rerea
[i cel mai `mbucur\tor este c\
sus]in proiectele prezentate de
Dan Diaconescu. Lumea vede
prin ce dezastru trece Rom=nia,
[tie de ce a plecat de acas\ [i are
`ncredere `n liderul partidului nos-
tru. F\r\ prea mult\ publicitate [i
avem peste 400 de `nscri[i, ne
`nt=lnim s\pt\m=nal aproape 100
de persoane.
Activitatea partidului `n Italia e
foarte activ\, a declarat Neac[u. Fi -
lialele se `nt=lnesc cel pu]in lu nar
sau ori de c=te ori e nevoie. Pe 20
noiembrie va avea loc la Ro ma o
[edin]\ la care vor fi pre zen]i nu
doar reprezentan]i ai filialelor, ci [i
Eugen Mihalache, res ponsabil cu
problemele diasporei din cadrul
biroului permanent al partidului.
Mul]i dintre simpatizan]i [i-au
exprimat dorin]a de a participa la
[edin]a din 20 noiembrie de la Ro -
ma. Dar `i avertizez c\ nu vor pu -
tea intra dac\ nu au semnat adezi-
unile. Mi se pare normal s\ fie c=t
mai mul]i prezen]i, s\ asculte ce
vom discuta [i cu ce proiecte vom
merge pe viitor, dar trebuie s\ fie
membri de partid. Oricum, noi la
Roma ne `nt=lnim des. Nu avem
spa]ii adecvate pentru c=te per-
soane ar dori s\ participe.
Alexandru Neac[u ne-a mai
declarat c\ e pu]in dezam\git de
faptul c\ foarte mul]i rup afi[ele,
dar pentru ei are un mesaj: Pentru
cei care pierd timpul cu ruptul
afi[elor noastre, ]in s\-i anun] c\
nu au at=tea degete [i at=ta timp,
c=te afi[e avem noi de g=nd s\
lipim. Oricum \sta e un semn c\
au fric\ de noi, pentru c\ `n caz
contrar nici nu ar b\ga `n seam\
manifestele [i nu le-ar rupe.
Andi R\diu
Partidul Poporului caut\ membri
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 16 ROM+NI ~N ITALIA
Iuliana a ]inut s\ precizeze c\
acest sport, de[i foarte pu]in
cunoscut, va avea foarte mul]i
practican]i `n viitor, c\ este la
`ndem=na tuturor [i c\ e benefic
s\n\t\]ii. Am descoperit acest
sport absolut nou, de care m-am
`ndr\gostit nebune[te. Un sport
pe care `l sugerez oricui, pentru
c\ `n afara satisfac]iei pe care ]i-
o d\ dominarea valurilor, se
poate practica la orice v=rst\, `n
orice anotimp [i peste tot acolo
unde este ap\ [i are de la 30 cm
`n sus. Foarte important este c\
nu este costisitor, fiind nevoie
doar de o plac\ [i o v=sl\ spe-
ciale, care nu necesit\ mari efor-
turi financiare. Nu este necesar
s\ [tii s\ `no]i, pentru c\ nu e
nevoie s\ te `ndep\rtezi foarte
multe de mal. Deloc de ignorat
este [i faptul c\ este un sport
complet care ajut\ la sl\bit [i la
`ntre]inerea tonusului muscular.
Munc\ [i studiu
Iuliana Petecariu are 33 de ani
[i este originar\ din Vaslui.
~nainte de a-[i fi g\sit timpul [i
situa]ia care s\-i permit\ s\ aib\
aceast\ pasiune, a cunoscut prob-
lemele celor care decid s\ plece
din ]ar\. ~nceputul perioadei nu a
fost tocmai u[or, fiind nevoit\ s\
munceasc\ foarte mult.
Ceea ce apreciaz\ mult e c\ a
avut posibilitatea s\ continue
studiile. Am ajuns `n Republica
San Marino `n urm\ cu 6 ani, cu
scopul de a cunoa[te o nou\ real-
itate [i de a m\ confrunta cu o
alt\ cultur\ [i mentalitate.
Ca mai to]i rom=nii care merg
peste hotare, odat\ ajuns\ `n San
Marino mi-am c\utat de munc\.
Am g\sit la un restaurant unde
era greu, foarte greu lucram 14
ore pe zi, f\r\ zi liber\, practic
vedeam doar patul [i locul de
munc\.
Dup\ 6 luni de restaurant, `n
condi]ii pu]in spus grele, am
abandonat angaj=ndu-m\ la un
bar. Aici via]a mea s-a schimbat
radical, aveam zi liber\, con-
cediu [i un salariu decent. Ceea
ce a fost cel mai important pentru
mine este c\ munca mi-a permis
s\-mi continui studiile. Am aban-
donat studiile de farmacie pe
care le `ncepusem [i am continu-
at la Academia de teatru [i canto,
pentru c\ mereu am ales s\ fac ce
m\ pasioneaz\ cu adev\rat.
Fire optimist\ [i pozitiv\,
Iuliana consider\ c\ marele s\u
c=[tig este c\ a `nt=lnit un grup de
prieteni `n care s-a integrat per-
fect [i care au ajutat-o foarte
mult. ~n ciuda tuturor
greut\]ilor pe care le-am putut
`nt=lni nu m-am dat b\tut\ [i
datorit\ caracterului pozitiv pe
care `l am, `ncet, `ncet am
`nceput s\-mi construiesc o re]ea
de prieteni pe care eu o numesc
imperiu, c=[tig=ndu-le `ncred-
erea r\mas\ [i ast\zi `n picioare.
Se zice c\ orice schimbare este o
oportunitate, iar la mine a
func]ionat `n avantajul meu.
~ncerc s\ dau valoare prezentului
[i a ceea ce fac `n momentul de
fa]\, nu sunt o mare vis\toare.
Surf cu v=sl\
Rom=nca a devenit o pasion-
at\ a unui sport ce prinde tot mai
mult `n Italia, care se manifest\
`n tot mai multe campionate [i
concursuri. Se nume[te SUP
(StandUpPaddling) [i este o vari-
ant\ a surfului, diferen]a fiind c\
sportivii folosesc [i o v=sl\ spe-
cial\.
Ideea mi-a venit `n vara
aceasta `n timp ce mergeam la
mare, la Vela club Marano, sit-
uat la Riccione. Un club de sport
nautic unde fiecare asociat are o
pasiune pentru sporturile pe ap\.
Acolo am v\zut pentru prima
dat\ o plac\ de SUP. Din joac\
am urcat pe acea plac\, am
`nceput s\ v=slesc, dup\ care mi-
a intrat `n s=nge imediat.
Atunci mi-am zis: asta era
sportul meu preferat [i am
`nceput s\ m\ informez. E intere-
sant\ chiar [i originea. ~nc\ nu se
[tie cu claritate, dar multe leg-
ende `l asociaz\ cu antica cultur\
care a luat na[tere `n Hawaii
unde prin secolul 18, c\pitanul
James Cook spune c\ a v\zut un
polinezian alunec=nd pe un val,
`n picioare, pe o plac\ din lemn.
~nc\ se mai g\sesc desene [i
povestiri cum c\ pe acea vreme
canoi[tii hawaiani urcau pe acele
placi din lemn merg=nd la pes-
cuit [i de aici a luat origine acest
sport numit SUP.
Iuliana a `nceput s\ ia `n serios
practicarea SUP-ului [i s-a
`nscris la concursuri de amatori.
Nu s-a oprit aici [i s-a `nscris la
cursuri de instructori.
A treia oar\ c=nd am urcat pe
acea plac\ a fost c=nd am partic-
ipat la primul concurs de ama-
tori. Am c=[tigat locul 3, deci v\
da]i seama c=t de mult m-a prins
acest sport [i c=t de tare l-am luat
`n serios. Acum m\ antrenez
aproape zilnic ajung=nd deja s\
fac 16 kilometri pe zi.
Peste o lun\ merg `n Caraibe,
epuiz=nd toate economiile mele,
cu inten]ia de a m\ preg\ti mai
adecvat `n SUP. Inten]ionez s\
merg mai departe pentru c\ `n 26
[i 27 noiembrie voi face un curs
pentru ob]inerea licen]ei interna -
]io nale ca instructor ISA (Inter -
na ]ional Surfing Association).
Cursul `l voi sus]ine la Vela Club
Marano Riccione. ~n perioada
ime diat urm\toare inten]ionez s\
particip la concursuri din campi-
onatul na]ional organizat de
Federa]ia Italian\ SUP
(FISURF).
Club rom=nesc
Cea mai mare ambi]ie pe care
o are este legat\ de publicizarea
[i `n Rom=nia. {i-ar dori `ns\ s\
formeze [i aici `n Italia un grup
de cona]ionali pasiona]i. Rom= -
nia nu are o federa]ie, nici m\car
un club, de[i repet c\ nu e nevoie
de valuri imense sau de sute de
km de plaj\. Ca dovad\ este fap-
tul c\ inclusiv Slovacia, ]ar\ care
nu are ie[ire la mare, are fede -
ra]ie. Mi-ar place s\ promovez o
asemenea idee. Dar `nainte, ar fi
frumos s\ ne `nt=lnim c=t mai
mul]i aici `n Italia.
Andi R\diu
Iuliana Petecariu, o rom=nc\ pe val
Rezident\ `n Republica San Marino
de mai bine de [ase ani, Iuliana
Petecariu [i-a g\sit marea sa pasiune
practic=nd un sport aproape necunos-
cut `n Peninsul\ [i care `n Rom=nia nu
are nici m\car un club de practican]i:
SUP (StandUpPaddling). Acesta este
apropiat de surf, diferen]a fiind c\
sportivii folosesc `n plus [i o v=sl\ spe-
cial\.
Iulia Petecariu
ipetecariu@gmail.com
Premii de la primul concurs
Un sport `nc\ necunoscut `n Rom=nia
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 17
Mircea Marciu a crescut `n
Giurgiu, la malul Dun\rii. 500 de
metri `l desp\r]eau de fluviu. Eva -
darea dintr-o lume gri, pr\ fui t\, cu
blocuri comuniste, i s-a conturat
`n suflet de mic. Copil fiind, ca [i
Huckleberry Finn, ero ul lui Mark
Twain, visa s\ fu g\ de acas\, dar `n
loc de Mi ssissipi, avea fluviul
rom=nesc.
Povestea lui italian\ a fost posi-
bil\ datorit\ faptului c\ a crescut
`ntr-un ora[ mic, f\r\ perspective.
Mircea define[te, glumind, ora[ul
Giurgiu ca zona crepuscular\,
ora[ul unde nu se `nt=mpla nicio-
dat\ nimic.
C=nd a ajuns `n Italia, la Roma,
prima oar\, se a[tepta s\ apar\ din
senin un roman, cu tog\ [i sandale.
Imaginea lui despre aceast\ ]ar\
era u[or idealizat\: cuno[tea ace a -
s t\ ]ar\ din lecturile despre luptele
dintre daci [i romani. La fa]a locu-
lui, `n schimb, a r\mas impresion-
at de abunden]\, de culori, de
soarele din Roma, at=t de generos
`n Ora[ul Etern fa]\ de cenu[iul
dominant din ora[ul s\u natal.
Trist [i f\r\ bani
~n Rom=nia a terminat facul-
tatea de Istorie. P=n\ `n februarie
1996 a predat istoria [i educa]ia
cet\]eneasc\ la un liceu `n Giur -
giu. R\m\sese orfan de p\rin]i.
Mai avea doar un frate. ~ntr-o zi,
`n cancelarie, uit=ndu-se la tris -
te]ea colegilor s\i, are revela]ia de
a pleca: Eram trist, r\m\sesem
f\r\ bani, aveam o stare de ago-
nie, a[a c\ a decis s\ plece. ~nce -
pe aventura Italia. Ajunge la Ro -
ma, unde lucreaz\ de la `nceput `n
domeniul hotelier: `nt=i portar de
hotel, apoi pe cont propriu, a[tepta
turi[tii str\ini la aeroport [i `i con-
ducea la hotel.
~ntre 1999 [i 2007 a administrat
dou\ structuri bed and break-
fast. ~n 2007, decide s\ se `n toar -
c\ `n Rom=nia, unde r\m=ne p=n\
`n 2009, se `nscrie la facultatea de
limbi str\ine [i `n 2009 d\ cu suc-
ces examen la Ministerul Culturii,
devenind traduc\tor [i interpret (`n
domeniul juridic) autorizat pentru
limbile italian\ [i rom=n\.
Traduc\tor de top
Criza din 2009 `l `mpinge s\ se
re`ntoarc\ `n Italia. Acum lucreaz\
ca help desk reception la un hotel
din Roma. De noapte. Ziua tra-
duce, iar acum o lun\ a fost inter-
pret de conferin]\ pentru partida
Vaslui - Lazio. Un eveniment de
an vergur\, unde `n afar\ de cu -
noa[ terea perfect\ a ambelor lim -
bi, trebuie s\ ai nervi tari [i st\ p= -
nire de sine. Dar el a acceptat pro -
vocarea cu siguran]\ de sine. Cu
ocazia acestui eveniment, a f\cut o
constatare: mi-a m\rturisit c\ `i
tremura inima pentru ai no[tri.
{tii, `n momentele alea `]i dai
seama c\ e[ti rom=n.
Cu fotbalul e o poveste lung\.
Ca de altfel cu sportul `n general.
Mircea se consider\ un sportiv [i
spune c\ exist\ persoane care au o
astfel de `nclina]ie, cum exist\
persoane predispuse la `nv\]at.
Mircea a `nceput ca junior la
Fotbal Club Olimpia, funda[ ex -
tre m\ dreapta. Ceau[escu decisese
ca trei juniori s\ treac\ la echipa
mare de club, iar Mircea era unul
dintre ace[ti juniori. De altfel,
Mir cea era un bun alerg\tor: de
mic fusese poreclit Iepuril\. Dimi -
nea]a se antrena la fotbal, iar seara
la judo. ~n Italia continu\ s\ alerge
[i s\ se antreneze. Practic\ [i box.
A participat la diverse com-
peti]ii [i partide amicale. La una
dintre ele, o partid\ de fotbal a
hotelierilor, i se `nt=mpl\ ceva
emblematic legat de faptul de a fi
rom=n: Mircea a faultat un juc\tor
napoletan, care a c\zut la p\m=nt.
Napoletanul l-a scuipat [i i-a stri-
gat: Tigan de rahat. Mircea a
ripostat, zic=ndu-i: {\ [tii c\
]iganii scuip\. Acela[i napoletan
l-a c\utat la serviciu [i i-a cerut s\
munceasc\ pentru el.
Obtuzitate
A fi rom=n `n Italia e ca o arm\
cu dou\ t\i[uri. Pe de o parte,
exist\ rom=ni care la coad\ la
supermarket r\spund `n italian\,
`ntr-o italian\ chinuit\. Pe de alt\
parte, `mi spune, un carabiniere,
vecin de palier cu unul din bed
and brekfasturile sale, `l exaspera
pe vremuri cu afirma]ii negative la
adresa rom=nilor. ~l oprea `n
fiecare zi s\ `i spun\ ce crim\ au
mai f\cut rom=nii. Orice argument
aducea Mircea, nu era ascultat, se
oprea de un zid.
~ncetul cu `ncetul Mircea a
renun]at s\ mai lupte. ~mi spune c\
min]ile obtuze nu pot fi `nvinse
dec=t atunci c=nd e[ti pe picior de
egalitate. Lui i-au trebuit ani, la
`nceput era la m=na italienilor.
Abia c=nd a devenit autonom, a
devenit mai sigur pe el.
{i limba a fost important\: dup\
c=teva luni era capabil s\ lege
fraze complete, dar `i este recu -
nos c\tor unei foste prietene, pu gli -
ese, care l-a `nv\]at gramatica ital-
ian\ cu rigla `n m=n\.
Mircea `mi spune c\ nu [tie
dac\ va r\m=ne aici, cum nu [tie
unde va pleca. Iube[te soarele [i
clima cald\, `i place senza]ia de
libertate, nu vrea s\ tr\iasc\ legat
de un t\r=m. Nu este credincios,
dar `n ultimul timp se consider\
spiritual. Cea mai mare realizare
personal\ a fost `n 1999, c=nd a
devenit gestionarul primului bed
&breakfast.
Cea mai mare ne`mplinire es te
faptul c\ nu a urcat pe un podium
na]ional, de[i i s-a `nt=mplat s\ se
califice al optulea. Are o voce
sub]ire c=nd `[i aduce aminte de
p\rin]i: ei insistau ca el s\ studie -
ze, pentru c\ sportul nu `i poate da
de m=ncare. Nu au apucat s\ `l va -
d\ plec=nd. Dar el crede ca sunt
m=ndri de el, [i de acolo de sus, `l
sus]in.
Ruxandra Dr\goescu
O via]\ `ntre sport [i traduceri
Mircea Marciu are 44 de ani, dar arat\ cu 10 ani
mai pu]in. ~n Italia tr\ie[te de 15 ani. Fotbalist, judo-
can, boxer, motociclist, traduc\tor [i interpret. O per-
sonalitate poliedric\, un spirit liber, care a p\r\sit
Rom=nia sim]ind o chemare pentru `nsorita Italie.
Mircea Marciu
www.traduttoreromeno.ro
tel. 328 5388 294
mirceamarciu@gmail.com
Mircea Marciu `mbin\ sportul cu munca [i traducerile
DESCOPERA OFERTA
N MAGAZINELE WIND
EASY TRAVEL EUROPA: impuls la rspuns, prevzut doar pentru apelurile efectuate, egal cu 35 ceni.
Tarifare la impulsuri anticipate de 60 de secunde. Cost lunar 3. Promoie activabil expediind un SMS la numrul gratuit 4033
cu textul OPZIONE EUROPA SI. Pentru mai multe informaii, intr pe wind.it
WIND CONVINE
SI DIN ROMNIA.
EASY TRAVEL EUROPA.
SUNI CU 15 CENTI
SI ESTI SUNAT CU 10 CENTI PE MINUT.
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ MOLDOVA 19
Confrunt=ndu-se cu o puternic\
criz\ demografic\, care o face s\
piard\ anual circa un milion de
persoane active, Rusia este o ]ar\
care are o stringent\ nevoie de
imigran]i. {i imigran]ii nu `nt=rzie
s\ apar\. Vin mai ales din fostele
republici unionale ale Uniunii
Sovietice. Vin din Republica
Moldova. La Moscova [i `n subur-
biile sale se estimeaz\ c\ ar lucra
circa 150.000 de moldoveni.
Merg la munc\, mai ales munci
sezoniere, `n Rusia circa 300.000
de moldoveni. Sunt discrimina]i,
maltrata]i de poli]ie, dar merg
oricum, pentru c\ nu au nevoie de
vize, iar o viz\ pentru Europa `l
cost\ pe un moldovean mai mult
de 3000 de euro. Care e atmosfera
`n care tr\iesc imigran]ii `n Rusia,
cum `i prive[te societatea, ce `i
a[teapt\ `n viitor? {i care sunt `n
genere perspectivele Rusiei, c\ci
de acestea depinde `n mare m\sur\
[i soarta imigran]ilor?
~ncerc=nd s\ r\spund la aceste
`ntreb\ri, am deschis edi]iile on-
line ale principalelor ziare ruse[ti.
Noutatea cea mai important\ pe
care acestea o dau `n acest `nceput
de noiembrie este aceea despre
Russkii Mar[. Mar[ul Rusesc e
o manifestare anual\, ajuns\ deja
la a [asea edi]ie, a for]elor na]iona -
liste [i de extrem\ dreapt\ din Ru -
sia. Se produce mai ales la Mos co -
va, dar [i `n multe alte ora[e. Iat\
principalele lozinci ale demon-
stra]iei de anul acesta: S\ nu mai
hr\nim Caucazul!, Imigrantule,
acas\!, Moscova nu este un
aul! (aul - sat `n Asia), Rusia -
pentru ru[i!, Jos Corup]ia!
Tr\iasc\ Revolu]ia!,
Nu - islamiz\rii!, Rusul e
rapid!, Rusul e puternic, Ru[ii
aleg sportul!.
Urm\ri]i `ndeaproape de for]e
masive de poli]ie, cu tunurile de
ap\ a]intite asupra lor, demonstr a -
n ]ii au m\r[\luit prin cartierul mo -
s covit Liublino. Unii purtau pra -
puri ortodoxe, ar\t=ndu-[i cre di n ]a
str\mo[easc\, al]ii duceau dra pe -
lele alb-galben-negre ale fos tului
im periu ]arist, grupuri de sportivi
f\ceau flot\ri `n pumni ca s\ dov e -
deasc\ c\ ru[ii nu sunt un popor de
be]ivi, ci un popor voinic [i demn.
M\r[\luiau fete `n costume popu-
lare [i c=nt\re]i la balalaic\,
exalt=nd adeziunea la valorile tre-
cutului. Dar [i tineri fasci[ti care,
dispre]uind memoria milioanelor
de compatrio]i c\zu]i `n lupta cu
fascismul, `[i aruncau mainile `n
sus strigand Sieg Heil!...
E greu s\ `n]elegi aceste lozinci
f\r\ a te pune la curent cu istoria [i
realit\]ile ruse[ti. Demonstra]ia
aceasta dovede[te c\ `n societatea
ruseasc\ exist\ o nemul]umire
latent\ care `ncearc\ s\ ias\ la
suprafa]\ [i s\-[i g\seasc\ o expri-
mare. Pr\bu[irea regimului totali-
tar sovietic nu a `nsemnat pentru
Rusia democra]ie [i prosperitate.
Democra]ia de la suprafa]\
ascunde un regim corupt, afaceri
mafiote, jurnali[ti `mpu[ca]i [i o
pr\pastie foarte ad=nc\ dintre
s\raci [i boga]i. Fuga a sute de mii
de ru[i din fostele republici
unionale zguduite de conflicte
interetnice a provocat puternice
sentimente de frustrare.
La fel r\zboiul s=ngeros din
Cecenia, soldat cu crearea la
Grozny a regimului dictatorial al
lui Kadyrov, sus]inut pe banii con-
tribuabilului rus. Au fost foarte
frustrante atentatele teroriste din
chiar inima Moscovei. E frustrant
s\ [tii c\ economia nu prea merge
[i c\ Rusia continu\ s\ tr\iasc\ pe
baza resurselor naturale v=ndute
`n str\in\tate. E frustrant s\ vezi
oameni be]i pe strad\.
~n aceast\ grav\ situa]ie e
nevoie s\ iei m\suri. S\-]i faci
cumva curaj, s\ exaltezi trecutul
imperial, gloriile sportive, arta
ruseasc\. [i mai e nevoie de un
vinovat. Iar imigrantul e un vino-
vat ideal. Criminalitatea - e din
cauza blestema]ilor de caucazieni!
[omajul - ne fur\ locurile de
munc\ moldovenii! Chiar [i lipsa
`nzestr\rii tehnice a unei `ntre-
prinderi poate fi pus\ `n c=rc\ imi-
gran]ilor, pentru c\ e mai rentabil
s\ pui la lucru 10 tadjici cu lope]ile
dec=t un buldozer!
V\ imagina]i deci ce `nseamn\
pentru un imigrant s\ respire `n
aceast\ atmosfer\ otr\vit\ [i c=t de
deosebit\ este situa]ia celor care
emigreaz\ `n Rusia de a celor care
emigreaz\ `n Europa occidental\.
{i totu[i. Nu se poate de spus c\
participan]ii Mar[ului Rusesc ar
reprezenta fa]a adev\rat\ a
poporului rus. Sunt o minoritate,
tot a[a dup\ cum se poate spune c\
sunt o minoritate nesemnificativ\
dezechilibra]ii care [i-au f\cut de
cap pe 15 octombrie la Roma. C\
ru[ii nu au rafinate]ea occiden-
talilor e adev\rat, dar au bun\tatea,
m\rinimia lor, care nu sunt deloc
neglijabile.
{i apoi au o intelectualitate de
tot respectul. Nu am g\sit `n zia -
rele [i revistele importante ru se[ti
nici o p\rere favorabil\ mar[ului.
To]i comentatorii scot `n eviden]\
caracterul foarte pestri] al demon-
stran]ilor, care, e adev\rat, mani-
fest\ mult na]ionalism absurd, dar
critic\ totodat\ [i partidul de la
putere, Rusia Unit\, partidul lui
Putin, poreclit de unii Partidul
Ho]ilor [i Golanilor.
Unii comentatori au zis c\
Mar[ul Rusesc de la 4 noiembrie
nu e dec=t o supap\ prin care s\ se
dezumfle dorin]a de a protesta a
nostalgicilor comunismului, la 7
noiembrie, fosta s\rb\toare a marii
revolu]ii socialiste din octombrie,
declarat\ mai apoi Zi a Unit\]ii
Poporului.
~ntre timp, o alt\ noutate im -
por tant\ este aceea c\ Vladimir
Pu tin va candida din nou la alege -
rile preziden]iale din 2012. Deci, e
de a[teptat un alt regim semi-dem-
ocratic, semi-]arist, lucru care `i
`n tristeaz\ mult pe intelectualii
pro gresi[ti, sorti]i s\ tr\iasc\ cu
nos talgii occidentale `n mijlocul
unui popor deprins s\-[i alinte
despo]ii.
Iar moldovenii, oare ce g=n -
desc moldovenii din Rusia? Fie
cum ar fi, numai de lucru s\ fie!.
Ori poate `[i pun speran]e c\ Vlad
Filat va reu[i `n sf=r[it s\ liberal-
izeze regimul de vize cu Uniunea
European\?
Victor Dru]\
~ncotro m\r[\luie[te Rusia?
La Moscova se respir\ o atmosfer\ anti-imigran]i
FcrtaIuI imigratiei
n ecare zi tiri, anchete i informaii utile
pentru toi strainii din Italia
Imigrantul
e un vinovat ideal
Fostul [ef al PSD, Mircea
Geoan\, a fost propus, luni, 7
noiembrie, pentru `nlocuirea din
func]ia de pre[edinte al Senatului
chiar de c\tre conducerea cen-
tral\ a partidului. Cu toate aces-
tea, pesedi[tii par s\ [ov\ie s\
mearg\ p=n\ la cap\t cu aceast\
decizie, exist=nd riscul ca func]ia
de pre[edinte al Senatului s\
revin\ PDL-ului, odat\ cu debar-
carea lui Geoan\.
Problema Geoan\ s-ar putea
tran[a `n forurile pesediste,
pre[edintele Victor Ponta cer=nd
excluderea din partid a fostului
prezi den]iabil. Conducerea PSD
i-a propus lui Mircea Geoan\ s\
se retrag\ de bun\voie de la con-
ducerea Senatului, iar `n schimb
s\ preia conducerea Comisiei de
politic\ extern\ a Senatului.
Geoan\ a refuzat propunerea
[i a calificat decizia drept una
complet aiurit\. Mircea
Geoan\ a apreciat c\ decizia con-
ducerii PSD reprezint\ o
gre[eal\ strategic\, pentru c\
aceasta va duce la pierderea de
c\tre social-democrati a pozi]iei
de pre[edinte al Senatului.
Nu este prima oar\ c=nd
Mircea Geoan\ este luat la ochi
de colegii din PSD. ~n decembrie
2010, el a fost suspendat din par-
tid pentru [ase luni, dup\ ce i s-a
repro[at c\ inten]iona formarea
unei platforme critice `n interi-
orul PSD.
Ponta vrea excluderea
lui Geoan\ din PSD
Pre[edintele PSD, Victor
Ponta, a declarat c\ partidul va
`ncepe procedurile pentru
excluderea lui Mircea Geoan\
din forma]iunea politic\, dup\ ce
acesta nu s-a supus deciziei de
`nlocuire de la conducerea
Senatului.
Vom `ncepe procedurile pen-
tru excluderea domnului Geoan\
din PSD. Eu voi sesiza Comisia
de Integritate Moral\ [i Arbitraj,
care va `ntocmi un raport [i va
lua o decizie. Una dintre posi-
bilele sanc]iuni este desp\r]irea
lui Mircea Geoan\ de partid, a
declarat Victor Ponta.
Geoan\ se ap\r\
Mircea Geoan\ crede c\ lid-
erii PSD vor s\-l dea afar\ din
partid `n urma unei frustr\ri a lui
Victor Ponta legate de o vizit\ pe
care a ratat-o `n America.
Ceea ce a deranjat probabil
este c\ Ponta a `ncercat s\-[i
organizeze o vizit\ `n America
f\r\ s\ m\ roage, poate aveam
ni[te cuno[tin]e. (...) S-a `ncercat
organizarea unei vizite [i, din
motive care `mi scap\, nu s-a
putut face, a declarat pre[edin-
tele Senatului, Mircea Geoan\.
Eu m\ duc `n America cel
pu]in de dou\ ori pe an. (...) M\
duc `n America la fel cum m\ duc
la D\buleni, at=t de u[or m\ duc,
pentru c\ mi-am construit rela]ii,
lumea m\ cunoa[te, a explicat
[eful Senatului.
~n cazul `n care va fi exclus
din PSD, Geoan\ ar putea adera
la UNPR-ul lui Gabriel Oprea
sau chiar s\ `[i formeze propriul
s\u partid de st=nga, afirm\ surse
politice apropiate de PSD.
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 20 POLITIC
Geoan\ nu mai
este dorit `n PSD
Zilele lui Mircea Geoan\ `n PSD par num\rate,
dup\ ce fostul preziden]iabil a reu[it s\ deranjeze
actualii lideri ai partidului. Geoan\ a fost deja propus
pentru `nlocuirea din func]ia de pre[edinte al
Senatului de c\tre colegii s\i senatori, iar pre[edintele
PSD, Victor Ponta, a anun]at c\ va propune exclu -
derea acestuia din partid. Fostul lider PSD ar putea fi
dat afar\ din partid, dup\ ce a efectuat o vizit\ per-
sonal\ `n Statele Unite [i a declarat c\ ia `n calcul o
eventual\ candidatur\ la pre[edin]ie. Mircea Geoan\
ar putea nfiin]a un nou partid de stnga dac\ va fi
exclus din PSD.
Iliescu [i N\stase nu sunt de acord
cu excluderea lui Geoan\
Exact `n acela[i moment `n care Ponta pleda pentru excluderea lui
Geoan\ din PSD, pre[edintele de onoare al social-democra]ilor, Ion
Iliescu f\cea turul televiziunilor, declar=nd contrariul. ~ntrebat cum
comenteaz\ afirma]iile lui Victor Ponta conform c\rora Geoan\ nu
mai are loc `n PSD, Iliescu a spus c\ asta e p\rerea lui Ponta.
Acesta a mai spus c\ la Comisia de integritate a PSD discu]ia nu va
porni de la premisa sanc]ion\rii lui Geoan\, ci de la necesitatea unor
clarific\ri. {i Adrian N\stase a declarat c\ PSD nu va continua demer-
surile procedurale pentru revocarea lui Geoan\. Trecem la al doilea
plan, rela]ia lui Geoan\ cu partidul.
N\stase a explicat c\ PSD nu va accepta vacantarea postului de
pre[edinte al Senatului [i apoi, `ntr-o alt\ etap\, votarea unui nou
pre[edinte, pentru c\ astfel ar putea pierde func]ia, c\ci o s\ fie o
invazie de propuneri PDL.
Geoan\ explic\ furia
lui Ponta: El a ratat
vizita n SUA, eu merg
n America la fel cum
merg la D\buleni
Iliescu [i N\stase
nu `l vor exclus pe
Geoan\ din partid
Problema Geoan\,
greu de gestionat `n PSD
Mircea Geoan\ a agitat `n ultima vreme spiritele `n PSD. L-a
criticat dur pe pre[edintele de onoare al partidului, Ion Iliescu,
apoi, la c=teva zile dup\ valurile provocate de aceast\ ie[ire,
Mircea Geoan\ s-a autopropus drept candidat USL la
preziden]iale, de[i liderii Opozi]iei anun]aser\ c\ au b\tut palma
pe varianta Crin Antonescu pre[edinte, Victor Ponta premier. Mai
mult, Geoan\ [i-a programat o vizit\ `n Statele Unite dup\ ce
aflase c\ Antonescu [i Ponta au preg\tit un demers similar.
Geoan\ a declarat, recent, c\ nu exclude o nou\ candidatur\ la
alegerile preziden]iale, `n urma unei competi]ii `n PSD [i c\ Ion
Iliescu are o r\utate adunat\ `n timp.
Geoan\, debarcat de la Senat: S\ m\ bat\ Dumnezeu dac\ n]eleg
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 21
Oamenii de afaceri Sorin
Ovidiu V`ntu, Octavian }urcan
[i, surpriz\, Liviu Luca au ajuns
gratii pentru 29 de zile. Despre
cei trei, procurorii Parchetului
General sus]in c\, al\turi de [apte
persoane, sunt artizanii pr\bu[irii
fostei societ\]i Petromservice,
actualmente PSV Company, enti-
tate din care au delapidat
aproape 84 milioane euro.
98.000.000 de euro,
gaur\ la stat
Potrivit procurorilor, probele
administrate p=n\ `n acest
moment al urm\ririi penale au
relevat c\ falimentarea controlat\
a Petromservice a condus la
prejudicierea societ\]ii cu suma
de 83,1 milioane euro [i
afectarea a 72.000 membri ai
Asocia]iei Salaria]ilor care, `n
calitate de ac]ionari minoritari,
nu au mai putut `ncasa dividen-
dele, din cauza activit\]ilor
frauduloase de diminuare semni-
ficativ\ a valorii ac]iunilor.
De asemenea, procurorii mai
spun c\ falimentarea controlat\ a
Petromservice SA a produs, indi-
rect, un prejudiciu bugetului de
stat de aproximativ 98 milioane
euro.
Concomitent cu re]inerea
lotului Petromservice, procurorii
Parchetului de pe l=ng\ `nalta
Curte de Casa]ie [i Justi]ie au pus
sub sechestru asigur\tor, `n ved-
erea recuper\rii ulterioare a prej-
udiciului, [i 46 terenuri intravi-
lane [i extravilane, cinci aparta-
mente, hoteluri, restaurante,
spa]ii comerciale, un bloc de opt
etaje, autoturisme, ambarca]iuni
[i conturi bancare.
Cum se spal\ banii
Acest dosar al Parchetului
General a fost disjuns dintr-unul
deschis anterior, `n care
procurorii l-au trimis `n judecat\
pe avocatul clujean Laszlo Kiss
[i o alt\ parte a conducerii
Petromservice `n frunte cu direc-
torul Sorin Mihai. Respectiva
anchet\ viza, de asemenea, mai
multe tranzac]ii suspecte de
sp\lare de bani.
~n cauza de fa]\, procurorii au
solicitat, prin comisie rogatorie,
autorit\]ilor din Cipru rela]ii
despre aproximativ 20 de soci-
et\]i offshore prin care au fost
rula]i banii care proveneau din
fosta Petromservice, descoperind
[i metodele prin care a fost
devalizat\ societatea. Una din
schemele alese de board-ul
Petromservice a fost alocarea, `n
perioada 2008-2009, de sume de
ordinul miliardelor de lei vechi
pentru cump\rarea de titluri `n
unele firme sau `nfiin]area unor
societ\]i de tip offshore, majori-
tatea `n Cipru. Procurorii spun c\
ac]iunile cump\rate de
Petromservice la diferite alte
societ\]i erau supraevaluate,
prejudiciind astfel compania.
Rezultatele comisiilor roga-
torii, au relevat p=n\ `n prezent
c\, `n unele situa]ii, pre]ul achitat
de S.C. Petromservice S.A. a fost
de peste 50 de ori mai mare dec=t
pre]ul pl\tit ini]ial de vechiul
de]in\tor al ac]iunilor.
Cum au disp\rut banii
din Realitatea TV
~n afar\ de companiile off-
shore, Petromservice a mai pom-
pat sume importante de bani `n
SC Realitatea Media SA, soci-
etate care de]ine postul de tele-
viziune Realitatea TV [i care se
afl\ [i ea `n stare de insolven]\.
La mijloc sunt 14,2 milioane
euro. Potrivit unor surse judicia-
re, o mare parte din ace[ti bani ar
fi fost sco[i din Realitatea prin
intermediul unor contracte sem-
nate de societate cu firme de tip
offshore. Prin acele contracte,
Realitatea se obliga s\ pl\teasc\
diferite servicii. O alt\ societate
din ]ar\ unde s-au scurs sume
importante de bani este S.C.
Imobiliar Network 2002 S.A.,
fosta Gelsor Network (6,7 mil-
ioane euro) [i S.C. GM Invest
S.A. (1,3 milioane euro).
~n total, [efii Petromservice au
b\gat `n offshorer-uri circa 331
milioane lei, adic\ peste 80 mil-
ioane euro.
Sorin Ovidiu V`ntu,
arestat pentru delapidare
Magistra]ii Tribunalului Bucure[ti au decis, mar]i, 8
noiembrie, arestarea preventiv\ pentru 29 de zile a
omului de afaceri Sorin Ovidiu V`ntu, a liderului de
sindicat Liviu Luca [i a altor opt persoane, `n dosarul `n
care sunt acuza]i de procurorii Parchetului General c\
au falimentat controlat compania Petrom Service.
Procurorii sus]in c\ prejudiciul cauzat de opera]iunile
financiare pe care ace[tia le-au supervizat s-a `ntins pe
dou\ direc]ii: 98 milioane euro `n dauna statului [i
aproape 84 milioane euro `n dauna societ\]ii.
Toate drumurile duc la Popa
Procurorii Parchetului instan]ei supreme sus]in,
`n referatul cu propunera de arestare a zece per-
soane acuzate de delapidarea Petromservice, c\ o
parte din banii sco[i din companie, prin `mprumu-
turi, ar fi ajuns, prin mai multe societ\]i, la o firm\
din Indonezia, la care era ac]ionat Nicolae Popa.
n septembrie 2010, Liviu Luca a fost audiat n
calitate de martor n dosarul lui Sorin Ovidiu
Vntu privind favorizarea lui Nicolae Popa.
Numele lui Liviu Luca n ancheta privind fuga lui
Nicolae Popa este legat de un transfer bancar, cont
pentru care era mputernicit s\ opereze.
Nicolae Popa a fost director al grupului de
firme Gelsor [i membru al Consiliului de `ncredere
al Sov Invest, societatea de administrare a
Fondului Na]ional de Investi]ii. Popa a fost dat `n
urm\rire interna]ional\ la `nceputul anilor 2000,
c=nd a fugit din Rom=nia `n Indonezia. A p\r\sit
]ara dup\ izbucnirea scandalului FNI `n care peste
400.000 de persoane au fost p\gubite. Acesta a fost
re]inut pe 2 decembrie 2010, la Jakarta, unde se
ascundea din 2002. n luna apriliea a acestui an a
fost adus n ]ar\.
Sorin Ovidiu V`ntu [i
Liviu Luca, principalii
artizani ai pr\bu[irii
Petromservice
~mpreun\ cu alte
nou\ persoane, este
acuzat de delapidare
[i sp\lare de bani
Primele rezultate furnizate la
`ncheierea recens\m=ntului au
confirmat temerile [i esti m\rile
speciali[tilor: popula]ia a sc\zut
cu dou\ milioane. Informa]iile
provizorii ale Institutului
Na]ional de Statistic\ arat\ c\ au
fost recenzate 19,6 milioane de
persoane. Cifra nu reprezint\ pop-
ula]ia efectiv\ a Rom=niei, `ns\
diferen]a `ntre aceasta [i cea final\
nu poate fi foarte mare.
Primele date privind popula]ia
efectiv\ a ]\rii se vor publica la
`nceputul anului 2012. Compa -
rativ, la recens\m=ntul anterior,
realizat `n 2002, Rom=nia avea
21,7 milioane de locuitori, iar la
cel din 1992 - 22,8 milioane.
Rom=nii pleac\,
str\inii nu vin
Din cauza num\rului mare al
rom=nilor pleca]i la munc\ peste
hotare, `n ]ar\ cre[te `ngrijor\tor
raportul `ntre popula]ia inactiv\ [i
cea activ\, care sus]ine, de fapt,
economia.
Avem cea mai slab\ rat\ de
ocupare din Europa, de aproxima-
tiv 57%, iar raportul dintre inac-
tivi [i activi o s\ tot creasc\. De
aici vine nefericirea. O ]ar\ cu
patru milioane de salaria]i este un
dezastru, spune Ilie {erb\nescu,
analist economic [i fost ministru
al Economiei.
El precizeaz\ c\ ]\rile dez-
voltate care se confrunt\ cu prob-
lema depopul\rii apeleaz\ la
str\ini. Dar la noi, unde salariile
sunt at=t de mici, cine s\ vin\?
Salariile acestea ne protejeaz\ pe
noi de imigran]i, spune analistul
economic.
Ilie {erb\nescu apreciaz\ c\
politicile de `ncurajare a natalit\]ii
ar putea avea rezultate, `ns\ peste
un num\r mare de ani. Aceste pro-
grame de stimulare ar presupune
prime de na[tere, programe de
protec]ie pentru mame [i copii,
precum [i sprijin pentru ta]i.
Nu avem bani pentru
a `ncuraja natalitatea
Vasile Ghe]\u, directorul
Centrului de Cercet\ri Demo -
grafice, apreciaz\ c\ redresarea
situa]iei demografice nu poate
proveni dec=t din cre[terea natal-
it\]ii. Evolu]ia depinde de
nivelul natalit\]ii, concret, de
num\rul de copii pe care `i na[te o
femeie, precizeaz\ el, men -
]ion=nd c\ `ncurajarea natalit\]ii
presupune programe costisitoare
pe care bugetul actual nu ar avea
cum s\ le suporte. Mai mult,
vine un an electoral, `n care prior-
it\]ile sunt, cu siguran]\, altele.
Criza puternic\ se va resim]i
`ncep=nd cu 2020. Pe de alt\
parte, `n vremuri de criz\ eco-
nomic\, ini]ierea unor astfel de
programe nu este recomandat\.
Exist\ riscul cre[terii num\rului
de na[teri `n r=ndul popula]iei
dezavantajate, explic\ specialis-
tul. El precizeaz\ c\ reducerea
natalit\]ii `ncep=nd cu 1990 va
avea efecte economice puternice
dup\ 2020. Atunci, genera]iile
n\scute dup\ revolu]ie vor trebui
s\ `ntre]in\ economic popula]ia
v=rstnic\, numeroas\.
Doi oameni activi la
un pensionar `n 2060
Perspectivele nu sunt sumbre
doar pentru Rom=nia, ci [i pentru
`ntreaga Europ\. Un raport real-
izat de Eurostat arat\ c\ num\rul
de pensionari din ]\rile UE va
cre[te `n urm\toarele decenii.
P=n\ `n 2060, se va ajunge la
un raport de numai doi oameni
activi pentru fiecare persoan\ `n
v=rst\ de cel pu]in 65 de ani. Rata
de mortalitate va fi mai ridicat\
dec=t cea de natalitate `n Uniunea
European\, `ncep=nd cu 2015, iar
Marea Britanie va avea, probabil,
cea mai mare popula]ie din UE -
77 de milioane- [i se va situa
`naintea Fran]ei [i a Germaniei.
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 22 ACTUALITATE
Tot mai pu]ini romni n ]ar\
Datele provizorii ale
recens\m=ntului arat\ o
diminuare a popula]iei cu
dou\ milioane, iar per-
soanele active, care sus]in
economia, sunt din ce `n
ce mai pu]ine. Cre[terea
natalit\]ii ne-ar putea
scoate din impas, dar nu
`n viitorul apropiat.
~n urma ultimului recens\m=nt, popula]ia a sc\zut cu dou\ milioane
Conform rezultatelor
provizorii, popula]ia
a sc\zut cu 2 milioane
Efectul migra]iei: a
crescut mult raportul
`ntre popula]ia
inactiv\ [i cea activ\
Mii de rom=ni au r\mas nerecenza]i
~n timp ce autorit\]ile sunt mul]umite c\ au dus la bun sf=r[it
recens\m=ntul, iat\ c\ ies la iveal\ detalii mai pu]in `mbucur\toare
despre organizarea studiului. Mii de rom=ni au r\mas nerecenza]i
[i persist\ `ntrebarea: Mai poate cineva s\ cread\ `n rezultatele
acestui studiu?
Ceea ce s-a vrut a fi cel mai mare studiu al popula]iei [i al
locuintelor s-a dovedit un fiasco total. Responsabili? Nimeni.
Institutul Na]ional de Statistic\ d\ vina pe autorit\]ile locale, iar
prim\riile, pe statisticieni, care ar fi `mp\r]it defectuos str\zile `n
circumscrip]ii de recenzare. Sute de sibieni, precum [i zeci de
bucure[teni din sectorul 1 nu vor ap\rea niciodat\ `n cifrele
recens\m=ntului de anul acesta. De ce? Pentru c\ niciun recenzor
nu i-a vizitat [i sunt ca [i inexisten]i pentru autorit\]i.
La Sibiu, autorit\]ile nu se consider\ vinovate. INS nu a
`mp\r]it str\zile corect. Blocurile omise se afl\ la grani]a dintre
dou\ circumscrip]ii diferite [i nu au fost cuprinse `n nici una,
sus]in reprezentan]ii Prim\riei Sibiu.
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 23
Litrul de benzin\ va cre[te cu
16% fa]\ de nivelurile actuale,
avertizeaz\ economi[tii de la
Ernst & Young, cita]i de The
Telegraph.
Exper]ii se a[teapt\ ca un plin
s\ coste 108 lire sterline pentru
un model Ford Mondeo cu rezer-
vor de 70 de litri, `n cre[tere fa]\
de nivelul actual de 93 de lire,
arat\ un raport al organiza]iei
ITEM Club a Ernst & Young.
Aplic=nd acela[i procent de
cre[tere la pre]urile din Rom=nia,
ar rezulta un pre] de 7,2 lei/litru,
`n linie cu ce au avertizat `n dese
r=nduri [i reprezentan]ii benzi-
narilor din ]ara noastr\.
~n ciuda sc\derilor de pre]
pentru barilul de ]i]ei, la care am
asistat `n ultimele luni, este de
a[teptat ca pre]ul s\ creasc\ din
nou, dup\ ce efectele conflictului
din Libia [I efectele urganului
Irene se vor disipa. P=n\ `n
2013, pre]urile la pomp\ vor
mu[ca din finan]ele gospod\riilor
din nou, a declarat Neil Blake,
consultant economic senior la
ITEM Club.
Raportul se constutuie `ntr-un
avertisment at=t pentru pop -
ula]ie, c=t [i pentru produc\torii
auto, care ar trebui s\ conceap\
tehnologii nepoluante [i cu un
consum mai mic, pentru a nu fi
prin[i la mijloc de cre[terea
pre]urilor [I sc\derea v=nz\rilor.
Scumpiri `n lan]
`n Rom=nia
~n Rom=nia, Ion Tache,
pre[edintele Asocia]iei Benzi -
narilor Particulari, declara `n
data de 4 noiembrie c\ `n 2012
benzina [i motorina vor dep\[i
nivelul de 7 lei/litru. Anul trecut,
benzina [i motorina s-au scumpit
cu 30%.
Asocia]ia Oamenilor de
Afaceri din Rom=nia (AOAR)
aprecia recent c\ argumentele
oferite de companiile petroliere
pentru scumpirile operate `n
Rom=nia sunt neconving\toare
[i cerea introducerea unei taxe
Robin Hood. Oamenii de afaceri
amintesc c\ argumentul Petrom
este c\ nu se produc destui car-
buran]i `n Rom=nia iar diferen]a
este importat\.
C=t cost\ acum benzina
Cel mai scump sortiment de
benzin\ de la Rompetrol cost\
acum 6,14 lei litrul `n vreme ce
la Lukoil pre]ul este de 5,95 lei.
La `nceputul lui 2009, c=nd
barilul se situa la 40 de dolari pe
bursele de m\rfuri, cel mai ieftin
sortiment comercializat de
Petrom era de 2,93 de lei/litru, la
Lukoil era 2,96 lei, `n vreme ce
Rompetrol comercializa un litru
din cel mai ieftin produs la 3,15
lei.
Petroli[tii contest\ argu-
mentele industria[ilor [I trans-
portatorilor [i spun c\ scumpirile
din ultima vreme sunt conduse
de cre[terea cererii, `n vreme ce
acelea de la `nceputul anului au
sosit ca urmare a cre[terii
accizelor [i influen]ei major\rii
TVA de la 19% la 24%.
Companiile din domeniu argu-
menteaz\ c\ jum\tate din pre]ul
car buran]ilor `l constituie ac -
cizele [i taxele impuse de stat.
Litrul de benzin\ va ajunge la 7,2 lei!
Previziunile economi[tilor bag\ spaima `n rom=ni.
Ace[tia estimeaz\ o cre[tere substan]ial\ a pre]ului
carburan]ilor la nivel mondial fapt ce ar putea face ca
benzinarii s\ efectueze noi scumpiri `n ]ara noastr\.
Conform calculelor, un litru de benzin\ ar putea
ajunge `n viitor s\ fie cump\rat de la pomp\ cu 7,2 lei,
aproximativ 1,65 euro.
~n viitorul apropiat pre]ul la carburan]i se va majora cu 16%
Cel mai scump
sortiment de benzin\
de la Rompetrol cost\
acum 6,14 lei/litru
Cu ct se scumpesc
alimentele din 2012
Alimentele se vor scumpi de anul viitor cu
5-7 procente, spun patronatele din industrie.
Scumpiri pe band\ rulant\ sunt anun]ate la
pine, lapte sau preparate din carne. Cre[te -
rile de pre] merg mn\ n mn\ cu scumpirile
la gaze, combustibil [i curent.
Pre]urile vor cre[te `n urm\toarele dou\-
trei luni de zile cu aproximativ 5-7%, a
declarat pre[edintele Federa]iei Na]ionale a
Sindicatelor din Industria Alimentar\, Drago[
Frumosu. Explica]iile patronatelor pentru
aceste cre[teri de pre] sunt legate de
modific\rile tarifelor la combustibil, energie [i
gaze naturale. De o bun\ perioad\ ele tot
cresc [i pre]urile la alimente nu au fost modifi-
cate. ~n condi]iile astea, se poate vorbi despre
o cre[tere a pre]urilor care s\ fie un cumul al
procentelor cu care au crescut aceste produse
de-a lungul timpului, `n decursul ultimei
jum\t\]i de an sau chiar un an, a mai spus
Drago[ Frumosu. Al]i factori care vor influ-
en]a cre[terile de pre]uri de anul viitor sunt
scumpirile operate de transportatori, pre]urile
de la burs\ ale cerealelor sau o eventual\
depreciere a cursului leu-euro.
~n plus, patronatele sus]in c\ s\r\cia i-a
adus pe rom=ni `n situa]ia de a cump\ra tot
mai pu]ine alimente. V=nz\rile au sc\zut dra-
matic `n ultima perioad\, ca urmare a sc\derii
puterii de cump\rare. `n doi ani de zile cam cu
25-28%. Ne referim la o medie `n care intr\ [i
p=inea [i laptele [i carnea [i preparatele din
carne. `n general lucrurile care se consum\ zil-
nic, a conchis Drago[ Frumosu.
2012 aduce scumpiri la benzin\, ]ig\ri,
cafea, alcool [i curent electric
Cursul leu-euro afecteaz\ buzunarele rom=nilor, diminuare mon-
edei na]ionale `n raport cu moneda european\, `nsemn=nd noi scum-
piri `ncep=nd cu 1 ianuarie 2012. Este vorba despre accizele [i tax-
ele la ]ig\ri, benzin\, energie electric\ care au fost calculate de
autorit\]i la cursul de schimb din data de 1 octombrie 2011, de
4,3001 lei/euro. Ceea ce `nseamn\ ca ]ig\rile, benzina, energia elec-
tric\ se vor scumpi cu cel pu]in 1,5% `ncep=nd de la 1 ianuarie 2012.
Vor cre[te pre]urile la
combustibili, energie,
]ig\ri, alcool [i cafea
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 24 ACTUALITATE
Recent, Agen]a Na]ional\ pen-
tru Resurse Minerale (ANRM) a
prezentat un raport conform
c\ruia rezervele sigure de petrol [i
gaze naturale ale Rom=niei erau
estimate s\ acopere consumul `n
urm\torii 15 ani, respectiv 10 ani,
`ns\ ar putea cre[te dup\ ce com-
paniile care de]in concesiuni de
explorare vor `ncepe lucr\rile `n
Marea Neagr\. Printre companiile
care de]in perimetre concesionate
`n Marea Neagr\ se num\r\ OMV
Petrom, Exxon, Lukoil, Sterling [i
MOL, `ns\, se pare c\ le-a fost
st=rnit interesul gigan]ilor
petrolieri, `n condi]iile `n care rez-
ervele dovedite de petrol ale lumii
ne mai ajung doar 50 de ani la
produc]ia actual\, toat\ lumea se
orienteaz\ spre zonele necercetate
`nc\. Marea Neagr\ este una din-
tre ele [i, p=n\ acum, ad=ncimea
ei nu a permis prospec]iuni foarte
exacte. `ns\, echipamentele au
evoluat, iar acum apele ad=nci
sunt noua provocare.
Ru[ii investesc
1,9 miliarde de dolari
Rom=nia a c=[tigat la Curtea
Interna]ional\ de Justi]ie de la
Haga, `n 2009, o suprafa]\ consid-
erabil\ a platoului continental, pe
care a `mp\r]it-o `n cinci perime-
tre petrolifere, scoase la licita]ie
anul trecut de Agen]ia Na]ional\
pentru Resurse Minerale (AN -
RM). Dou\ dintre ele au fost
adjudecate de ru[ii de la Lukoil, `n
consor]iu cu Vanco International.
La finele lunii trecute, prezent la
Bucure[ti, Vladimir Nekrasov,
prim-vicepre[edinte al Lukoil, a
anun]at c\ ru[ii vor investi aici
pentru explor\ri 400 de milioane
de dolari `n urm\torii trei ani [i
`nc\ 1,5 miliarde de dolari dac\
vor g\si petrol [i gaze.
Britanicii investesc
130 milioane de euro
Alte dou\ perimetre dintre cele
c=[tigate la Haga au fost conce-
sionate de compania britanic\
Melrose Resources, `mpreun\ cu
Petromar Resources, firm\ din
grupul Upetrom, de]inut de omul
de afaceri Gabriel Com\nescu. `n
urm\ cu o s\pt\m=n\, ambasa -
dorul britanic la Bucure[ti, Martin
Harris, a scris pe blogul s\u c\
Melrose va veni cu 130 de mil-
ioane de euro pentru a explora
aceast\ zon\. Guvernul a aprobat
deja acordurile petroliere semnate
de cele dou\ consor]ii, iar
lucr\rile vor `ncepe `n primul
semestru al anului viitor, au
declarat reprezentan]ii ANRM.
Americanii investesc p=n\
la 10 miliarde de dolari
Tot `n Marea Neagr\, dar `ntr-
un perimetru concesionat `n anul
2000 de Petrom (Neptun), va
investi sume uria[e gigantul
american ExxonMobil, cea mai
mare companie petrolier\ din
lume. Ei vor aduce `n apele
rom=ne[ti ale M\rii Negre p=n\ la
finele acestui an un vas uria[,
numit Deepwater Champion, con-
struit special pentru a fora `n ape
ad=nci de peste 2.000 de metri.
Vasul, lung de 230 de metri, a fost
adus `n aprilie `n Marea Neagr\ [i
foreaz\ acum `n apele turce[ti, iar
pentru a trece prin Str=mtoarea
Bosfor a trebuit dezasamblat.
Prima sond\ de explorare va fi
forat\ la finele acestui an sau la
`nceputul anului viitor [i ne va
costa un milion de dolari pe zi.
Dac\ vom descoperi petrol [i
gaze, investi]ia pentru extrac]ia
lor va fi `ntre 3 [i 10 miliarde de
dolari, a precizat Ian Fischer,
[eful opera]iunilor din Rom=nia
ale Exxon.
Canadienii investesc
1 miliard de dolari
Un alt c\ut\tor de aur negru `n
Marea Neagr\ este compania
canadian\ Sterling Resources
(Midia Resources - numele fil-
ialei din Rom=nia).
Lucr\rile au fost blocate `n
2009, c=nd o comisie parlamen-
tar\ a fost desemnat\ s\ verifice
modul `n care compania a ob]inut
acordurile de explorare. `n urm\
cu o s\pt\m=n\, Sterling a anun]at
c\ va relua lucr\rile [i c\ va
investi aici, `mpreun\ cu alte dou\
companii, p=n\ la un miliard de
dolari.
Petrolierii se bat pe rezervele
din Marea Neagr\
Rom=nia extrage ]i]ei din
Marea Neagr\ de 25 de ani
}ara noastr\ are o tradi]ie remarcabil\ `n sectorul petrolier, fiind
prima din lume cu o produc]ie `nregistrat\ de ]i]ei, `n anul 1857. Tot
atunci a `nceput s\ func]ioneze [i prima rafin\rie din lume, la Ploie[ti.
Produc]ia de gaze a demarat `n anul 1909. Rom=nia a `nceput `nc\ din
1975 s\ caute ]i]ei [i gaze pe platoul continental al M\rii Negre, iar
prima produc]ie a fost `nregistrat\ `n anul 1987. `n prezent, Petrom
exploateaz\ dou\ perimetre maritime, care asigur\ circa 18% din pro-
duc]ia de petrol [i gaze din Rom=nia a companiei.
Rezervele dovedite de petrol ale ]\rii ne mai ajung `nc\ 15 ani,
potrivit Agen]iei Na]ionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Alexandru P\tru]i, pre[edintelui ANRM, consider\ c\ un rol impor-
tant pentru asigurarea aprovizion\rii cu gaze a Rom=niei va fi crearea
unei pie]e unice la nivel mondial, la fel ca `n cazul petrolului. Vom
r\m=ne dependen]i de importul de petrol `n viitor, avantajul este c\
pentru petrol este o pia]a mondial\ [i avem surse diverse de
aprovizionare. `n privin]a gazelor naturale, depeden]a de import este
mai redus\, dar [i aici produc]ia este `n sc\dere. Perspectivele imedi-
ate `n privin]a gazelor naturale sunt mai `ncurajatoare dec=t la petrol,
exist=nd posibilitatea de noi descoperiri `n zone ad=nci [i `n Marea
Neagr\, a m\rturisit P\tru]i.
Este Marea Neagr\ rezervorul de petrol [i gaze al
viitorului, care va ajuta Rom=nia s\ ias\ din criz\?
Resursele neexploatate de petrol [i gaze naturale din
apele rom=ne[ti ale M\rii Negre atrag ca un magnet
marile companii ale lumii, care sunt gata s\ investeasc\
miliarde de euro pentru a extrage ]i]ei [i gaze.
Exploat\rile din Marea Neagr\ ar scoate Rom=nia din criz\
Dac\ se vor descoperi
gaze [i petrol `n ]ar\,
investi]iile vor fi de
p=n\ la 15 miliarde $
Marea Neagr\ ar
putea asigura
necesarul de petrol
`ntregii lumi
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ POLITIC 25
Prezent, joi, 3 noiembrie, la
Reuniunea Comisiei de monitor-
izare a progreselor `nregistrate de
Rom=nia `n domeniul reformei sis-
temului judiciar [i al luptei
`mpotriva corup]iei de la
Ministerul Justi]iei, pre[edintele
Traian B\sescu a lansat un atac
extrem de dur la adresa
magistra]ilor.
Dac\ am pune `n aplicare
hot\r=rile judec\tore[ti, Rom=nia
ar fi `ntr-o situa]ie extrem de difi-
cil\. Cine adopt\ o lege care
vizeaz\ adoptarea bugetului de stat
trebuie s\ spun\ [i sursa de
finan]are a hot\r=rilor judec\ -
tore[ti. Unde e ra]iunea acestui
mod de a proceda?, a declarat
Traian B\sescu.
O ]ar\ care `mprumut\ ca s\-[i
asigure costurile, de unde poate
scoate 9 miliarde de lei ca s\-[i
pl\teasc\ cheltuielile judec\tore[ti,
ca s\-[i arate respectul pentru
hot\r=rile justi]iei?, adaug\ [eful
statului.
Pre[edintele Traian B\sescu a
criticat dur modul `n care justi]ia a
ac]ionat `n ultimii ani `n Rom=nia,
consider=nd c\ acesta este princi-
palul motiv pentru care ]ara noas-
tr\ nu a fost acceptat\ `n spa]iul
Schengen. ~n mod categoric,
modul cum a ac]ionat justi]ia, [i
c=nd spun justi]ie m\ refer la
`ntregul sistem, nu neap\rat
procurori, judec\tori sau chiar
poli]i[ti, ne-a ]inut `n afara
spa]iului Schengen, chiar dac\
nedrept. Dar a fost o justificare,
pentru un stat `n mod deosebit, s\
aduc\ `n mod real lipsa de
`ncredere cu privire la justi]ie, a
spus B\sescu.
M=ine-poim=ine ve]i
decide cine e [eful statului
Se `nt=mpl\ lucruri `n neregul\
`ntre echilibrul puterilor `n stat.
Aten]ie la echilibrul puterilor `n
stat. M=ine-poim=ine ve]i decide,
prin hot\r=ri judec\tore[ti, cine
este pre[edintele Rom=niei. Noi nu
avem niciun mecanism de stabilire
a echilibrului `ntre executiv, leg-
islativ [i justi]ie, adaug\ B\sescu.
{eful statului [i-a continuat
atacul lansat `mpotriva
magistra]ilor. Am impresia c\ nu
se are `n vedere urm\torul lucru:
de c=te ori un dosar revine `n
urm\toarea [edin]\ de judecat\.
Mai mult de jum\tate din ele au
avut deja c=te 10 termene.
Judec\torii nu judec\, am=n\ con-
tinuu. Am=narea la nesf=r[it face
justi]ia ineficient\. Nu m\ refer
nici la to]i judec\torii, nici la to]i
procurorii. Sunt foarte mul]i dedi-
ca]i, dar sunt [i destui la care
lucrurile nu sunt `n regul\, a mai
spus B\sescu.
Justi]ia nu se supune!
~ntreg mediul profesional a
reac]ionat la declara]iile pre[edin-
telui Traian B\sescu. Consiliul
Superior al Magistraturii `[i
exprim\ rezerve cu privire la
amplitudinea [i corectitudinea de
fond a declara]iilor f\cute de
Traian B\sescu, `n timp ce
Asocia]ia Magistra]ilor [i Aso -
cia]ia Procurorilor din Rom= nia `l
acuz\ pe pre[edinte c\ `i cheam\ la
ordine pe magistra]i, pe un ton
dictatorial [i `i `nfrunt\ ostil,
amenin]\tor. Ace[tia afirm\ c\
hot\r=rile judec\tore[ti sunt pro-
nun]ate `n baza legilor, iar nere-
spectarea actului de justi]ie [i insti-
garea la nerespectarea actului de
justi]ie atrag repercusiuni tot prin
lege stabilite.
Pe de alt\ parte, magistra]ii con-
sider\ c\ statul este unicul deb-
itor, care `[i permite, prin v\dit
abuz de putere, s\ stabileasc\ el,
deasupra legii fundamentale,
condi]iile `n care s\-[i satisfac\
creditorii, care nu sunt al]ii dec=t
cet\]enii ]\rii.
B\sescu, `n r\zboi cu Justi]ia
Hot\r=rile judec\tore[ti nu sunt
pe placul lui Traian B\sescu. {eful
statului le-a cerut magistra]ilor s\
indice [i sursa de finan]are atunci
c=nd dau hot\r=ri `mpotriva legilor
adoptate pentru diminuarea veni-
turilor unor categorii de personal.
El a precizat c\, dac\ aceste decizii
ar fi aplicate, Rom=nia ar fi `ntr-o
situa]ie extrem de dificil\. Atacul
pre[edintelui la adresa judec\torilor
este un temei pentru declan[area
procedurii de suspendare din
func]ie a acestuia, sus]ine li derul
PNL, Crin Antonescu.
Opozi]ia: Afirma]iile
lui B\sescu, temei
pentru suspendare
Liderii Opozi]iei s-au declarat revolta]i de
atacul f\r\ precedent al [efului statului la
adresa magistra]ilor. Liderul liberal Crin
Antonescu a afirmat c\ declara]iile presedin-
telui Traian Basescu referitoare la justi]ie sunt
un motiv de suspendare, iar partidul va partic-
ipa la ini]ierea procedurii cel t=rziu dup\
alegerile parlamentare.
Declara]iile lui Traian B\sescu sunt com-
plet inacceptabile `n statul de drept [i
reprezint\ un temei de declan[are a proce-
durii de suspendare a pre[edintelui, a
sus]inut Antonescu.
PNL va fi parte a init\[ierii acestei proce-
duri imediat ce va avea [ansa politic\ s\ fie
pus\ `n aplicare, a precizat el
~ntrebat c=nd se va `nt=mpla acest lucru,
liderul PNL a r\spuns: Cel t=rziu dup\
alegerile parlamentare, c=nd Rom=nia va
avea un parlament legitim.
{i liderul PSD Victor Ponta a declarat c\
declara]iile pre[edintelui sunt motiv de sus-
pendare.
~n ceea ce priveste suspendarea [efului
statului, Ponta a spus c\ `n momentul `n care
va exista [ansa ca un asemenea demers s\
reu[easc\, nici el, [i nici liderul PNL, Crin
Antonescu, nu vor ezita s\-l ini]ieze.
Ideea e nu s\ ini]iem, ideea e s\ [i reu[im
[i imediat ce avem un vot `n plus nu o s\ ezit
nicio secund\, nici eu [i nici domnul
Antonescu, a aratat acesta.
B\sescu: De unde
scoate Guvernul 9
miliarde de lei ca s\-[i
arate respectul pentru
hot\r=rile justi]iei?
PNL: B\sescu este ca
Stalin, trebuie demis!
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 26 ACTUALITATE
Politicienii vor s\ se implice
`n cazul dramelor tr\ite de copiii
l\sa]i acas\, `n Rom=nia, de
p\rin]ii pleca]i peste hotare la
munc\. ~n acest sens, la Camera
Deputa]ilor a fost depus\ o prop-
unere legislativ\ pentru ini]ierea
Legii privind protec]ia copiilor
ai c\ror p\rin]i sunt pleca]i tem-
porar `n str\in\tate. Printre
ini]iatori se num\r\ [i deputatul
PDL de Foc[ani, R\zvan Mustea
{erban. Acesta consider\ c\
desp\r]irea copiilor de p\rin]i
reprezint\ un factor de risc,
`mping`ndu-i pe cei mici `n
depresii sau tulbur\ri de compor-
tament, de genul infrac]ionalit\]ii
juvenile, consum de droguri [i
alcool, prostitu]ie [i chiar aban-
don [colar. Num\rul copiilor
afecta]i de fenomenul migra]iei a
dep\[it ordinul sutelor de mii, o
treime r\m`n`nd f\r\ ambii
p\rin]i pleca]i la munc\ `n
Occident. A ajuns s\ fie un
fenomen social de mare
amploare cu repercusiuni grave
asupra copiilor abandona]i
acas\, se arat\ `n expunerea de
motive a proiectului de lege,
sus]inut [i de R\zvan Mustea
[erban. Parlamentarii sunt de
p\rere c\ fenomenul copiilor
uita]i `n Romania este deosebit
de important pentru evolu]ia
societ\]ii rom=ne[ti [i c\
amploarea fenomenului nece-
sit\ o aten]ie special\ [i o regle-
mentare specific\, dup\ cum
spun ini]iatorii.
Amenzi pentru p\rin]ii
iresponsabili
Autorit\]ile doresc ca p\rin]ii
care vor s\ plece la munc\ peste
hotare s\ depun\ dosare [i insti-
tu]iile abilitate (Serviciul Public
Local de Asisten]\ Social\,
Direc]ia General\ de Asisten]\
Social\ [i Protec]ia Copilului) s\
fie obligate ca `n termen de 30 de
zile s\ verifice cazul copilului
sau al micu]ilor r\ma[i `n urm\ `n
]ar\. P\rin]ii care nu `ndeplinesc
condi]iile nu au voie s\ p\r\ -
seasc\ domiciliul din ]ar\, prop-
un ini]iatorii legii.
Potrivit actului normativ per-
soana `n grija c\reia r\m=ne
copilul se va stabili `n baza unui
act notarial [i trebuie s\ fie rud\
de p=n\ la gradul patru. ~n plus,
trebuie s\ aib\ cu 18 ani mai mult
dec=t minorul, un venit echiva-
lent cu salariul minim brut pe
economie [i s\ treac\ un test psi-
hologic. Un rol important `l vor
avea [i profesorii. Ace[tia trebuie
s\ `l informeze pe psihologul
[colii la cea mai mic\ modificare
de comportament.
Ini]iatorii legii copiilor
p\r\si]i propun [i sanc]iuni pen-
tru p\rin]i, `ntre 2.500 [i 10.000
lei, dar [i pentru autorit\]ile care
nu dau dovad\ de `n]elegere fa]\
de cazurile copiilor abandona]i
de p\rin]ii pleca]i la munc\ `n
str\in\tate.
Oficial, 80.000 de copii au
p\rin]ii pleca]i la munc\ `n
str\in\tate. ~n realitate, num\rul
este mult mai mare.
Parlamentarii vor protec]ie soci -
al\ pentru copiii abandona]i de
rom=nii care pleac\ la munc\ peste
hotare. Deputa]ii din comisia de
mun c\ au v\zut c=t de mult sufer\
ace[ti copii [i au hot\r=t c\ o lege
este absolut necesar\. ~nainte s\ `[i
fac\ bagajele, rom=nii care vor s\
emigreze trebuie s\ anun]e pri -
m\ria [i s\ g\seasc\ un `ngrijitor
din familie, care s\ `ndeplineasc\
anumite condi]ii. ~n plus, asisten]ii
sociali `i vor vizita s\pt\m=nal pe
minori [i vor `ntocmi rapoarte
lunare privind evolu]ia lor. Mai
mult, ini]iatorii legii copiilor
p\r\si]i propun [i sanc]iuni pentru
p\rin]i, `ntre 2.500 [i 10.000 lei.
Copiii stranierilor se
`ntorc `n [colile din ]ar\
Inspectoratele [colare din toat\ ]ara se
confrunt\ cu o situa]ie mai pu]in obi[nuit\.
Copii care au nv\]at n [coli din str\in\tate,
ca urmare a plec\rii p\rin]ilor la munc\, se
repatriaz\ [i depun cereri pentru a-[i contin-
ua studiile acas\. Timizi [i f\r\ prea mult
sprijin, se lovesc de un sistem total diferit
fa]\ de cel cu care au fost obi[nui]i.
Mul]i elevi au ajuns s\ repete clasa, dup\
ce au `nv\]at `n str\in\tate mai mul]i ani.
Comportamentul lor este tipic copiilor
care n-au apucat s\ prind\ r\d\cini niciunde
pentru c\ au fost plimba]i dintr-o ]ar\ `n alta
pentru scurte perioade de timp, spun psi-
hologii. Ei atrag aten]ia asupra faptului c\
ace[ti copii sunt traumatiza]i psihic [i spun
c\ au mare nevoie de ajutor. Asist\m la un
fenomen invers fa]\ de anii trecu]i, c=nd ele-
vii abandonau cursurile din Rom=nia.
Acum, tot mai mul]i copii se re`ntorc la
[colile de unde au plecat pentru c\ p\rin]ii
nu-[i mai permit s\-i ]in\ al\turi de ei `n
str\in\tate din cauza crizei economice.
Mul]i sunt trimi[i singuri acas\, al]ii vin cu
tot cu familii [i sunt nevoi]i s-o ia de la
cap\t, a spus Daniel Botezatu, inspector
general adjunct la Inspectoratul [colar al
Jude]ului Boto[ani.
Legea copiilor p\r\si]i de emigran]i
~
n cifre absolute, nu [tie
nimeni c=]i copii cresc f\r\
p\rin]i `n Rom=nia. Studii
realizate de UNICEF [i
Funda]ia Soro[ aduc statistici
cople[itoare. ~n urm\ cu trei
ani aproximativ 350.000 de
copii aveau p\rin]ii pleca]i la
munc\ `n str\in\tate, iar
400.000 au tr\it pentru o scurt\
vreme f\r\ mam\ sau f\r\ tat\,
`n total 750.000 de copii din
totalul de cinci milioane c=t
are Rom=nia au fost la un
moment dat afecta]i de
migra]ia for]ei de munc\.
Proiect de lege:
Romnii care pleac\ la
munc\ n str\in\tate,
sanc]iona]i dac\ [i
abandoneaz\ copiii
Transfer de bani
Un motiv s
trimii bani
acas
Un motiv
s zmbeti
TRANSFER DE BANI N
ROMNIA I MODOVA
DE LA
4.90*
Disponibilitatea fondurilor face subiectul termenelor i condiiilor serviciului, incluznd orarul de funcionare al locaiilor agenilor autorizai i diferenele de fus orar. Pentru restricii citii Formularul pentru trimis bani.
Banii trimii vor putea ridicai de ctre destinatar dup 12 ore de la efectuarea tranzaciei. n plus fa de comision, Western Union ctig i cnd schimb banii dumneavoastr din Euro.
Ofert valabil ncepnd cu 06/09/2011 pentru tranzacii ctre Romnia i Republica Moldova din locaiile Western Union din provinciile: Roma, Torino, Caserta, Reggio Calabria, Latina, Verona, Padova, Vicenza, Catania,
Palermo, Napoli, Milano, Monza Brianza, Bologna, Brescia, Venezia, Frosinone, Cremona, Como, Novara, Lodi, Firenze, Bergamo, Genova, Cosenza, Foggia, Agrigento, Alessandria, Ancona, Aosta, Arezzo, Ascoli Piceno,
Barletta, Brindisi, Caltanissetta, La Spezia, Lucca, Massa Carrara, Modena, Olbia Tempio, Parma, Pavia, Perugia, Pescara, Pisa, Pistoia, Pordenone, Prato, Ragusa, Ravenna, Salerno, Savona, Siena, Sondrio, Teramo,
Trapani, Trieste, Udine, Varese, Viterbo, Treviso.
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 28 ACTUALITATE
Guvernul Boc trebuie s\ mai
dea afar\ 40.000 de func]ionari ca
s\ ajung\ la num\rul din 2004,
c=nd Adrian N\stase se afla la
conducerea Executivului.
La sf=r[itul lunii iulie 2011 erau
199.000 de func]ionari `n adminis-
tra]ia public\ [i ap\rare, cu 40.000
mai mult decat `n decembrie 2004,
atunci c=nd a venit la putere
alian]a PDL-PNL.
Acest surplus reprezint\
func]ionarii publici din ministere,
agen]ii guvernamentale [i
reprezentan]ele ministerelor `n
jude]e. Dac\ ace[tia ar fi disponi-
biliza]i, acest lucru ar `nsemna o
reducere a cheltuielilor bugetare
cu 20%, scrie Ziarul Financiar.
~n perioada 2008-2011 nu s-au
f\cut concedieri, dimpotriv\,
num\rul func]ionarilor publici a
crescut, cre=ndu-se noi locuri de
munc\ `n interiorul partidelor.
~ns\ sub presiunea FMI, guver-
nul Boc a fost nevoit s\ realizeze
disponibiliz\ri. Conform Institu -
tului Na]ional de Statistic\, `n iulie
2010 erau 222.000 de func]ionari,
c=t erau [i `n 2008, `ns\ cu 23.000
mai mult dec=t `n prezent.
Cheltuielile de personal au fost de
28,8 miliarde de lei `n primele
nou\ luni ale anului 2011, cu 14%
sub nivelul `nregistrat `n aceeasi
perioad\ din 2010. Din datele de
la Ministerul Finan]elor reiese c\
Guvernul a [ters peste 150.000 de
bugetari de pe statele de plat\ din
decembrie 2008 pn\ n iulie, ns\
dintre ace[tia numai 23.000 sunt
cu adev\rat func]ionari publici.
Ce s-a `nt=mplat
`n anii trecu]i
Anul trecut, `n august,
Guvernul s-a angajat `n negocier-
ile cu FMI s\ concedieze 74.000
de bugetari p=n\ la sf=r[itul lui
2010, dup\ ce f\cuse deja 27.000
de concedieri de la `nceputul anu-
lui. De asemenea, `n 2011 urmau
s\ fie disponibiliza]i al]i 15.000 de
bugetari, potrivit scrisorii de
inten]ie la acordul stand-by, deci
ar rezulta c\ Guvernul [i-a dep\[it
obiectivul (de 116.000 de disponi-
biliz\ri), dac\ se iau `n considerare
datele de la Finan]e. Potrivit
datelor Ministerului Finan]elor, `n
2008 lucrau `n sistemul bugetar
1.398.757 de salaria]i, iar la
sf=r[itul lunii aprilie 2011 num\rul
a cobor=t la 1.245.980.
Conform unor statistici afer-
ente anului 2009, din cei 1,38 mil-
ioane de bugetari un num\r de
485.000 erau personal contractual
([oferi, secretare etc.), adic\ 35%
din total, 285.000 erau profesori,
136.000 erau func]ionari publici,
133.000 erau militari, 76.000 erau
poli]i[ti, 50.000 erau medici.
BM: 100.000 de romni
ar putea deveni [omeri
Un sfert din cele 760 companii
de stat, precum RADET, CFR,
Oltchim, sunt neperformante, cu
active neviabile [i intrate de
facto n faliment, astfel c\
aproape 100.000 angaja]i ar putea
r\mne f\r\ un loc de munc\ dac\
aceste unit\]i s-ar nchide, rezult\
dintr-un studiu al B\ncii
Mondiale. Printre cele mai mari
companii considerate ca fiind de
facto n faliment se num\r\
RADET, CFR SA, Oltchim, CFR
Marf\, Termoelectrica, Com pania
Na]ional\ a Huilei, CET Ia[i,
Electrocentrale Oradea, CET
Bra[ov [i Apaterm. Aceste com-
panii nsumeaz\ 24% din num\rul
total de 413.859 angaja]i din com-
paniile de stat.
40.000 de func]ionari,
viza]i de Guvernul Boc
Bugetarii nu au motive de bucu -
r ie, Executivul Boc fiind obligat s\
re nun]e la `nc\ 40.000 de salaria]i din
aparatul de stat. Dup\ ce `n perioada
2008-2011 autorit\]ile au concediat
peste 150.000 de bugetari, se pare c\
disponibiliz\rile vor continua [i `n
anul urm\tor. n total, Guvernul
spune c\ exist\ 1,23 milioane de
bugetari, dar aici intr\ [i personalul
din educa]ie [i s\n\tate, adic\ perso -
nalul productiv [i nu func]ion\resc.
Statul ar putea economisi 3 miliarde de euro,
numai din managementul corect al companiilor
de stat. Aceste sume sunt u[or de ob ]inut, cu
pu]in\ coeren]\ administrativ\: sc\derea trans-
ferurilor bugetare c\tre companiile aflate `n
pierderi, economii, reducerea pierderilor [i a
salariilor uria[e. Exist\ companii de stat care
p\streaz\, prin contractul colectiv de munc\,
prevederi potrivit c\rora salaria]ii pot primi
p=n\ la 10% din profit la repartizarea acestuia.
Este vorba de angaja]i ai societ\]ilor aflate `n
subordinea Ministerului Economiei, precum [i
angaja]ii Transgaz [i Romgaz. Cele mai mari
c=[tiguri salariale `n companiile de stat din sec-
torul energetic se acord\ la Nuclearelectrica -
7.658 lei, Hidroelectrica - 5.181 lei, Electrica -
4.958 lei, Transelectrica - 4.222 lei [i la
Romgaz - 4.044 lei. Avem `n continuare com-
panii cu sute de angaja]i `n sectoare `n care s-ar
putea munci la fel de eficient [i cu un num\r
mai mic de oameni. Potrivit documentului,
Tarom are un personal tehnic excedentar, chiar
gigantic fa]\ de dimensiunile companiei. Astfel
c\ 750 de oameni sunt `ncadra]i `n acest sector
fa]\ de un num\r necesar de numai 90. De alt-
fel, spun speciali[tii, av=nd `n vedere necesarul
de mentenan]\ existent pe pia]\, o mare parte
din personalul tehnic care se ocup\ de mente-
nan]\ ar putea fi externalizat cu succes. CNAD-
NR are [i ea `n jur de 500 de persoane angajate
`n sediul central, iar Direc]iile Regionale de
Drumuri cu toate unit\]ile adun\ `n jur de 5.000
de angaja]i, muncitori [i personal TESA.
Companiile de stat toac\ 3 miliarde de euro, anual
Executivul trebuie s\
dea afar\ al]i 40.000
de func]ionari publici
Companiile de stat,
luate la bani m\run]i
de exper]ii FMI
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 29
Situa]ia ar puta fi salvat\ de o
rectificare bugetar\, care `n anii
trecu]i, `n situa]ii similare, a
acoperit lipsa fondurilor. Repre -
zen tan]ii Ministerului de Finan]e
anun]\, `ns\, c\ nu au `n plan a[a
ceva, drept urmare, pacien]ilor li
se vor `nchide u[ile spitalelor.
Situa]ie bolnav\
`n Rom=nia
Lucian Du]\, pre[edintele
Casei Na]ionale de Asigur\ri de
S\n\tate (CNAS) anticipeaz\
probleme de finan]are pentru
luna decembrie, dar spune c\ va
`ncerca s\ le rezolve s\pt\m=na
viitoare cu Ministerul Finan]elor
(MF). Vom transfera aproxima-
tiv 150-160 milioane lei din
decembrie pentru luna noiembrie
pentru rezolvarea problemelor de
finan]are a spitalelor. `n felul
acesta finan]area pe luna noiem-
brie va fi rezolvat\, a precizat
Du]\.
Oficialii ministerului nu sunt
`ns\ prea optimi[ti. Bani se pot da
doar dac\ se face o rectificare
bugetar\. Deocamdat\, nu este
niciuna anun]at\ `n perioada
urm\toare, potrivit lui Cristian
Marin, purt\torul de cuv=nt al MF.
Cine salveaz\ spitalele?
La Cluj, dac\ nu se face o rec-
tificare de buget p=n\ la 15
noiembrie, majoritatea spitalelor
de clas\ 1 se vor `nchide.
Am primit bani pentru
primele dou\ s\pt=m\ni din
aceast\ lun\ [i a[tept\m rectifi-
carea bugetar\. Lunile noiembrie
[i decembrie nu sunt acoperite de
la bugetul Casei de Asigur\ri de
S\n\tate. Eu cred c\ problemele
se vor rezolva deoarece `n
fiecare an, spre sf=r[it, au existat
aceste discu]ii, altfel `nchidem
spitalul [i mergem acas\, a
declarat Cristian Ciortea, direc-
torului Spitalului Jude]ean Cluj,
cel mai mare din Rom=nia. Banii
asigura]i de Casa de Asigur\ri de
S\n\tate Cluj pentru spitale din
jude] acoper\ doar plata salari-
ilor.
Pentru celelalte cheltuieli
legate de `ntre]inerea, de hrana
pacien]ilor sau de achizi]ia de
medicamente [i materiale san-
itare nu mai r\m=ne niciun leu.
Spitalul Clinic Jude]ean are
1.777 de paturi, peste 3.000 de
angaja]i, iar pentru buna
func]ionare a acestuia este nece-
sar un fond, `n fiecare lun\, de
peste 2,4 milioane de euro. Am
func]iona la limita de avarie [i cu
1.9 milioane de euro, dar nu cred
c\ `n ultimele luni am primit
ace[ti bani, a conchis Ciortea.
87 lei, buget pentru spital
~n Bucure[ti, situa]ia este la
fel de dificil\ ca la Cluj. [eful
Insitutului de Cardiologie C. C
Iliescu, unde sunt interna]i anul
14.000 de bolnavi, a anun]at c\
de luna viitoare institu]ia se
`nchide din lipsa fondurilor.
Pentru luna noiembrie mai sunt
bani doar de salarii, iar `n decem-
brie avem 87 de lei. Nu mai
avem finan]are de la Casa de
Asigur\ri.
Anul trecut, s-a `nt=mplat la
fel, `n ultima parte a anului. Am
avut `ns\ un fond de rezerv\ de
un milion de euro, pe care l-am
folosit. Anul acest, nu mai avem
nicio rezerv\. Sper\m `ns\ c\ se
va g\si o solu]ie, astfel `nc=t spi-
talul s\ nu fie `nchis, a declarat
managerul [erban Bubenek.
Urgen]\! Intr\
`n faliment!
Nici la Spitalul Universitar,
unul dintre cele mai mari din
]ar\, situa]ia nu e mai bun\. Noi
mai avem resurse la limita exis-
ten]ei, din ce am economisit.
Chiar [i cu un contract normal nu
e `n regul\ finan]area. Dar nu
cred c\ situa]ia se va rezolva
pentru c\ nu avem de unde s\
primim mai mul]i bani, spune
managerul C\t\lin C=rstoiu.
La Spitalul Sf. Maria din
Capital\, directorul Narcis Copc\
admite c\ situa]ia este mai bun\
dec=t `n alte unit\]i, `ns\ pentru
a nu ajunge la faliment e nece-
sar\ `ndeplinirea a dou\ condi]ii -
rectificare bugetar\ pentru
acoperirea lunii decembrie [i rec-
tificare bugetar\ din bugetul
prim\riei Bucure[ti.
Oricare nu rectific\ bugetul,
s\ `[i asume responsabilitatea
pentru `nchi derea unit\]ilor san-
itare.
Spitalele sunt aproape de faliment
Sistemul sanitar din Rom=nia se
confrunt\ cu o problem\ critic\.
Lipsa banilor duce la imposibili-
tatea acord\rii de asiten]\ social\
bolnavilor. {efii mai multor spitale
din ]ar\ anun]\ c\ vor `nchide
por]ile de la 15 noiembrie, dac\
Ministerul de Finan]e nu va face o
rectificare bugetar\ [i s\ aloce c\tre
unit\]ile medicale sumele de bani
necesare func]ion\rii p=n\ la
sf=r[itul anului.
Din 2007 au emigrat
20.000 de medici
Din datele Ministerului S\n\t\?ii reiese c\, din
2007 ?i p=n\ `n prezent, au fost eliberate aproape
20.000 de certificate, inclusiv pentru medici,
stomatologi [i farmaci[ti. Acest certificat este
necesar pentru a profesa medicina `n str\in\tate
Un medic t=n\r specializat pe un anumit domeniu
are un salariu lunar de aproape 400 de euro, prea
pu]in, comparativ cu alte ]\ri, unde salariile por-
nesc de la c=teva mii de euro. Practic, acesta
c=[tig\ c=t un muncitor cu studii medii. Spre com-
para]ie, `n Italia, un medic are un salariu net de
2.000 euro lunar, iar `n Anglia [i Germania, un
medic poate ajunge la un salariu de 6.000 de euro,
dup\ ce a terminat o specializare. Un lucru este
cert. Motiva]ia principal\ a emigr\rii este legat\ de
aspectul economic [i condi]iile de munc\.
Majoritatea care pleac\ din sistemul sanitar auto-
hton este format\ din medici. `n afar\ de
nemul]umirile legate de salarii, mai apar [i
nemul]umirile vizavi de condi]iile de munc\, a
spus Viorel Rotil\, pre[edintele Federa]iei
Solidaritatea Sanitar\.
Casa de asigur\ri nu
mai poate aloca bani
pentru noiembrie
[i decembrie
Bolnavii nu mai pot fi trata]i p=n\ la sf=r[itul anului
Banca ta
e toata aici.
Carta Enjoy.
Tot ceea ce ai nevoie
cu doar 1 pe luna!
5l ln LuS C|l 18lMl1L 8Anl Cu
Mesa[ publlclLar cu scop promolonal. enLru condlllle conLracLuale consulLal lndlcallle
dln pllanLele lnformauve dlsponlblle in LoaLe llalele 8ncllor dln Crupul u8l 8anca. 800.759.759 - www.ubibanca.com
entru a avea totu|, fr a avea un cont.
Ln[oy || s|mp||hc v|aa, pentru c || d toate avanta[e|e unu| cont curent, fr a avea un cont curent. entru
a-| pr|m| sa|ar|u|, pentru a face cumprtur| |n toate magaz|ne|e | pe |nternet, pentru a retrage grans |n toat
Ita||a de |a gh|ee|e A1M | |n str|ntate |n c|rcu|tu| Mastercard, pentru a-| |ncrca ce|u|aru| | pentru mu|te a|te
serv|c||, a|ege comod|tatea. A|ege Cardu| Ln[oy.
V|no acum |a U8I 8anca! entru a gs| h||a|a cea ma| aproape de nne v|z|teaz s|te-u|
www.ub|banca.com]nuov|-|ta||an| sau sun |a numru| verde 800 759 759.
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ IMOBILIARE 31
Pre]ul apartamentelor va
stagna `n 2012 sau, `n scenariul
cel mai r\u, ar urma s\ scad\ cu
aproximativ 10%. Acestea sunt
previziunile speciali[tilor `n imo-
biliare, care nu `ntrev\d cre[teri
ale tranzac]iilor.
Consultan]ii imobiliari afirm\
c\ anul viitor nu vor exista
modific\ri semnificative ale
pre]urilor la apartamente.
Din 2008 p=n\ `n prezent
metrul p\trat la apartamentele
noi a sc\zut aproape de jum\tate,
de la 1.569 euro la 877, `n vreme
ce la apartamentele vechi a
sc\zut de la 1.700 euro la 950.
Cel mai probabil, afirm\ spe-
ciali[tii `n imobiliare, dup\ ce
anul viitor se va constata stabi-
lizarea, o cre[tere a pre]ului
apartamentelor vom `nregistra `n
2013 [i 2014. Odat\ cu pre]ul se
a[teapt\ [i la o cre[tere a
tranzac]iilor imobiliare.
Pesimism [i anul viitor
Este posibil ca anul 2011 s\ se
`ncheie cu performan]e mai slabe
pe pia]a reziden]ial\ dec=t `n
2010. Asta din cauza noilor
m\suri de austeritate ce vor fi
luate de Guvern [i a metodei con-
servatoare de creditare a
b\ncilor, se precizeaz\ `n ultimul
raport de pia]\ realizat de Jones
Lang LaSalle (JLL) `n parteneri-
at cu firma polonez\ REAS.
~n ciuda sui[urilor [i
cobor=[urilor `nregistrate pe par-
cursul ultimelor trimestre, pre]ul
mediu al unei locuin]e a r\mas
cam la acela[i nivel comparativ
cu anul trecut. Cu toate acestea,
`nc\ exist\ poten]ial de corec]ie a
pre]urilor consider=nd v=nz\rile
slabe `nregistrate pe pia]\, se mai
arat\ `n raport. Nivelul de pre]
ob]inut `n urma negocierii poate
fi semnificativ mai mic dec=t
pre]ul cerut ini]ial, `ns\ chiar
dac\ majoritatea apartamentelor
sunt disponibile la pre]uri mai
mici de 1.000 de euro/mp, media
pie]ei este la circa 1.200 de
euro/mp.
Pre]uri `n sc\dere
Pre]ul mediu cerut pentru un
metru p\trat util a ajuns, la nivel
na]ional, la sf=r[itul lunii prece-
dente, la 1.023 de euro, cu 4,4%
mai pu]in dec=t valoarea `nregis-
trat\ `n aceea[i perioad\ a anului
trecut. Decizia (m\rirea avansu-
lui pentru creditele imobiliare `n
euro n.r.) este un factor de descu-
rajare a credit\rii. Dup\ p\rerea
mea, `ntr-un an, pre]urile ar putea
sc\dea cu p=n\ la 10%, a
declarat Adrian Crivii, director
general al companiei de consul-
tan]\ Darian.
Noile m\suri de creditare
prev\d un avans de minimum
25% la creditele imobiliare `n
euro [i 40% pentru `mprumu-
turile imobiliare `n alte valute,
dac\ veniturile clientului nu sunt
exprimate sau indexate `n acea
valut\ (20%, `n cazul `n care sunt
exprimate sau indexate `n valuta
de `mprumut). De asemenea,
pentru creditele imobiliare `n
moned\ na]ional\, clien]ii vor fi
nevoi]i s\ aduc\ un avans de cel
pu]in 15%. Noul regulament de
creditare i-ar putea determina pe
poten]ialii cump\r\tori, fie s\
mai a[tepte p=n\ c=nd str=ng
diferen]a necesar\ pentru avans,
fie s\ se `ndrepte c\tre locuin]e
care corespund criteriilor progra-
mului Prima Cas\, este de p\rere
Alexandru Pricop, managing
partner Coldwell Banker
Affiliates of Romania.
2012, an de criz\ `n imobiliare
Pia]a imobiliar\ din Rom=nia a
avut un start promi]\tor `n acest an,
`ns\ din august-septembrie, gradul
de pruden]\ a crescut, iar acest trend
se va men]ine [i `n primele 6 luni din
2012, consider\ anali[tii imobiliari.
Pre]ul mediu al apartamentelor de
pe pia]a reziden]ial\ local\ a `nregis-
trat, `n luna octombrie, cea mai mare
sc\dere lunar\ din ultimul an, circa
2,4%, potrivit unei analize realizate
de portalul imobiliare.ro.
Sectorul imobiliar va fi afectat de noile condi]ii de creditare. Pre]urile apartamentelor vor continua s\ scad\
Performan]ele pie]ei
reziden]iale au fost
mai slabe n acest an
C=t mai valoreaz\ casa ta
n prezent, o garsonier\ din cartierele m\rgina[e ale Capitalei
cost\ ntre 25.000 [i 40.000 de euro, n timp ce un apartament de
dou\ camere, la periferie, se tranzac]ioneaz\ la maximum 60.000 de
euro. ~n Capital\, apartamentele noi cu dou\ camere s-au scumpit cu
1,9%, cele cu trei camere cu 1,7%, iar garsonierele noi s-au ieftinit
cu 0,5% `n ultimele treizeci de zile.
~n octombrie, apartamentele vechi din Capital\ s-au ieftinit, `n
medie, cu 0,9%, iar valoarea indicelui imobiliar a ajuns la 1.101
euro/mp de suprafa]\ util\. Fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut,
apartamentele vechi sunt mai ieftine cu 2,1%.
~n Bra[ov, pre]ul mediu cerut pentru apartamentele scoase la
v=nzare este de 852 euro/mp de suprafa]\ util\, cu 1% mai pu]in
dec=t `n luna septembrie.
Pre]ul mediu al apartamentelor noi din ansamblurile reziden]iale
bra[ovene a fost de 861 euro/mp, foarte apropiat\ de media `nregis-
trat\ `n cazul apartamentelor vechi, unde s-a `nregistrat o sc\dere de
0,7%, p=n\ la 851 euro/mp util.
Indicele imobiliare.ro pentru Cluj-Napoca a `nregistrat cea mai
mare sc\dere `n luna octombrie dintre toate ora[ele analizate, de 4%.
Pre]ul mediu pentru apartamentele scoase la v=nzare `n Cluj-Napoca
este `n prezent de 925 euro/mp util, cu 7,9% mai mic dec=t cel `nreg-
istrat `n urm\ cu 12 luni. Pre]ul mediu cerut pentru apartamentele
vechi scoase la v=nzare `n Cluj-Napoca a `nregistrat o sc\dere de
1,1% `n octombrie, cobor=nd la 977 euro/mp.
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 32 ACTUALITATE
Pentru anul viitor avem deja
cereri de la un mare tour operator
britanic, cu care lucr\m de mai
mul]i ani, pentru organizarea a
[ase nun]i ale unor englezi [i a
dou\ evenimente ale unor com-
panii multina]ionale la Castelul
Pele[, a spus Gheorghe Fodo -
reanu, prezent la T=rgul de
Turism World Travel Market,
care s-a desf\[urat la Londra.
El a ad\ugat c\ mai exist\
cereri din partea englezilor [i
pentru nun]i [i team building-uri
la Castelul Bran [i la alte castele
din Transilvania, dar [i la biseri-
cile fortificate din aceast\
regiune.
Pre]ul unei nun]i, cu o sut\ de
invita]i, la Castelul Pele[, cu
meniu inclus, este, potrivit lui
Fodoreanu, `ntre 14.000 euro [i
18.000 euro, iar la Bran `ntre
8.000 euro [i 10.000 euro.
Un eveniment pentru o com-
panie organizat `ntr-o biseric\
fortificat\ cost\ 3.000-5.000
euro, iar `ntr-un castel pre]urile
sunt 2.000-4.000 euro. To]i
occidentalii sunt zg=rci]i atunci
c=nd cump\r\ produsul turistic de
baz\, dar ajun[i la destina]ie
englezii, cel pu]in, sunt cheltu-
itori dac\ g\sesc amintiri de val-
oare, m=ncare [i b\uturi bune, a
spus Fodoreanu.
Rom=nia a participat la T=rgul
de Turism de la Londra cu un
stand de 255 metri p\tra]i, `n care
au fost prezen]i 31 de expozan]i,
printre care agen]ii de turism,
hoteluri [i organizatori de eveni-
mente. World Travel Market, cel
mai mare t=rg de turism din lume
destinat speciali[tilor a reunit
anul acesta expozan]i din 152 de
]\ri.
Fascina]i de Rom=nia
Frumuse]ea zonelor montane
ale Rom=niei, abia atinse de civi-
liza]ie, p\durile [i v\ile largi,
tradi]iile satelor rom=ne[ti `ncep
s\ impun\ Rom=nia treptat pe
harta turistic\ a lumii. Presa
str\in\ `ncepe s\ vad\ spa]iul
mioritic ca pe un echivalent al
parcului na]ional Yellowstone din
Statele Unite, asta `n condi]iile `n
care printre pinii din mun]ii no[tri
se plimb\ jum\tate din popula]ia
de ur[i a Europei, iar p\durile
noastre reprezint\ o parte impor-
tant\ din rezerva forestier\ a
B\tr=nului Continent. Prin com-
para]ie cu p\durea carpatic\,
Elve]ia este o gr\din\, scrie
prestigioasa publica]ie Financial
Times, `ntr-un articol dedicat
explor\rii Transilvaniei. Asupra
occidentalilor obi[nui]i cu aglom-
era]ia din marile centre urbane,
Rom=nia exercit\ o fascina]ie
aparte. De p\durile noastre [i de
satul rom=nesc tradi]ional nu s-a
`ndr\gostit doar prin]ul Charles, ci
[i numero[i str\ini fermeca]i de
lini[tea [i de singur\tatea din
mun]i sau de micile a[ez\ri unde
la cin\ se serve[te ceea ce cre[te `n
gr\dina din spatele casei.
Via]a rural\, gur\
de oxigen pentru turism
}ara noastr\ poate miza pe
p\durile sale [i pe via]a rural\
pentru a se impune ca destina]ie
turistic\. Acest lucru presupune [i
acordarea unei aten]ii mai mari
t\ierilor ilegale de copaci. Bine
ar fi ca Rom=nia s\ urmeze exem-
plul statului Costa Rica, unde o
treime dintre p\duri sunt protejate
prin lege. Ecoturismul este
viitorul, a declarat Paul Lister,
fondatorul European Nature
Trust, care militeaz\ pentru
conser varea spa]iilor s\lbatice
precum Mun]ii Carpa]i acoperi]i
de p\duri. ~n sprijinul p\durilor
rom=ne[ti a s\rit [i prin]ul Charles
al Marii Britanii, care, `n docu-
mentarul Wild Carpathians,
face apel la salvarea ultimelor
zone neatinse de m=na omului din
Europa [i la protejarea lor, `nainte
ca acestea s\ dispar\.
Un sur=s din Est
Nu doar jurnali[tii de la
Financial Times au dedicat un
spa]iu amplu promov\rii Rom= -
niei ca destina]ie turistic\. Tele -
viziunea francez\ France 5 a real-
izat un reportaj intitulat Ro -
m=nia, un sur=s venit din Est, `n
care sunt promovate mai multe
destina]ii turistice din ]ara noas-
tr\, respectiv Bra[ovul, mun]ii
Carpa]i, Bucure[tiul [i litoralul.
~ntr-un articol din The
Telegraph, ambasadorul britanic
Sir John Ure vorbe[te despre
existen]a a trei lumi istorice [i
emo]ionale `n Rom=nia. Exist\,
potrivit acestuia, o Rom=nie a
fanteziei gotice, plin\ de temni]e,
turnuri [i castele, unde perla este
Castelul Bran; una a satelor
s\se[ti [i o ultima a fantomei
lui Nicolae Ceau[escu.
Am avut un sentiment de
mul]umire, pentru c\ am v\zut o
]ar\ care reu[e[te s\ se ridice dup\
zeci de ani de comunism lipsit de
via]\, scrie fostul diplomat.
Str\inii descoper\ Rom=nia
Turi[tii englezi caut\ `n Rom=nia circuite culturale,
rurale [i sejururi `n Delt\, dar au `nceput s\ cear\ [i
organizarea de nun]i [i team building-uri la castelele
Pele[ [i Bran.
Avem nevoie
de infrastructur\
Calitatea serviciilor [i infrastructura slab\
afecteaz\ capacitatea Rom=niei de a `ncasa
mai mul]i bani din turism, fiind necesare
atragerea mai multor investi]ii str\ine `n acest
domeniu, `mbun\t\]irea semnificativ\ a
infrastructurii rutiere [i know how-ului, dar [i
educarea angaja]ilor. De[i are unul dintre
cele mai ridicate poten]iale din turism din
regiune, Rom=nia atrage destul de greu turi[ti
str\ini care sunt dispu[i s\ cheltuiasc\, `n
medie, de 12 ori mai mult dec=t cei auto-
htoni, a declarat `ntr-un comunicat econo-
mistul-[ef al BCR, Lucian Anghel.
Banca estimeaz\ c\ fluxurile din balan]a
turismului ar putea cre[te cu 1-1,5 miliarde
euro `n 2016 prin atragerea mai multor
investi]ii str\ine directe, care ar contribui la
`mbun\t\]irea serviciilor [i ar pune bazele
pentru cre[terea num\rului de turi[ti str\ini,
precum [i a duratei sejururilor petrecute `n
Rom=nia. Raportul face referire la opt ]\ri din
Europa Central\ [i de Est, respectiv Austria,
Ungaria, Bulgaria, Cehia, Polonia, Croa]ia,
Slovacia [i Rom=nia.
Dintre ]\rile vizate, Rom=nia atrage cei
mai pu]ini turi[ti str\ini, al\turi de Slovacia,
potrivit unui raport BCR, care citeaz\ datele
Eurostat. Totodat\, turi[tii str\ini petrec cele
mai scurte perioade `n Rom=nia, iar turismul
autohton este pe penultimul loc dup\ banii
cheltui]i de turi[tii str\ini.
Castelul Pele[, `nchiriat de str\ini pentru evenimente speciale
Englezii vor s\ fac\
nun]i la castelele
Pele[ [i Bran
13%este cre[terea
num\rului turi[tilor str\ini
`n Rom=nia, `n primele opt
luni ale acestui an fa]\ de
aceea[i perioad\ din 2010
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 33
Dup\ Paris, Stockholm [i
Helsinki a venit r=ndul Mont -
realului s\ fie `nscris `n foaia de
parcurs a ho]ilor pleca]i din
Rom=nia `n str\in\tate
Noile dezv\luiri despre faptele
infractorilor rom=ni care ac]io -
neaz\ `n str\in\tate sunt f\cute de
data aceasta de c\tre publica]ia
canadian\ Journal de Montreal.
~n articolul intitulat Ho]i globe-
trotter, sunt demascate re]elele
interna]ionale de infractori
rom=ni care ac]ioneaz\ `n
Montreal, av=nd drept ]int\ per-
soane `n v=rst\.
Canadienii, teroriza]i
de rom=ni
~nc\ din 2008, relateaz\ Jur -
nalul Na]ional, furturile cu autori
rom=ni au `nceput s\ le dea serios
de furc\ autorit\]ilor canadiene
din Montreal. ~n trei ani au fost
`nregistrate peste 200 de pl=ngeri
din partea p\gubi]ilor, iar poli]ia a
organizat trei opera]iuni de
prindere [i anihilare a re]elelor
organizate de infractori rom=ni.
Prima a vizat faptele reclamate `n
21 de pl=ngeri privind furturi `n
valoare de 76.000 de dolari cana-
dieni, cea de-a doua, dup\ 76 de
pl=ngeri viz=nd furturi `n valoare
de 123.000 de dolari, iar cea de-a
treia [i cea mai recent\,
opera]iunea Feinte 2, a vizat
123 de pl=ngeri pentru furturi `n
valoare de 177.000 de dolari.
123 de furturi
`n c=teva luni
Modul de operare a uneia din-
tre aceste re]ele, condus\ de
C\t\lin Miclescu, de 18 ani, care
venise la tat\l lui, `n Montreal, `n
data de 31 august , era unul c=t se
poate de simplu [i de cunoscut,
dar `nc\ foarte eficient. Re]eaua
lui ac]iona `n hipermarket-uri,
unde viza persoane `n v=rst\.
Membrii re]elei le urm\reau p=n\
ajungeau la cas\, iar c\nd pl\teau
cu cardul, urm\reau [i memorau
codul pin. Apoi, le `nso]eau p=n\
`n sta]ia de autobuz sau `n parcare
[i le abordau desf\[ur=nd o hart\ a
Montrealului `n fa]a lor [i
rug=ndu-le s\ le indice cum pot
ajunge `ntr-un anumit loc. `n timp
ce persoana respectiv\ `i explica
escrocului unde trebuie s\ ajung\,
un complice `i fura victimei
portofelul cu acte [i bani. Apoi,
ho]ii se duceau imediat la banco-
mat [i goleau cardul victimei sau
`n alte magazine unde f\ceau
cump\r\turi [i achitau cu cardul
furat. Una dintre victime a aflat c\
ho]ii luaser\ un credit `n contul ei
`n valoare de 12.000 de dolari.
Europenii, victimele
ho]ilor rom=ni
Re]eaua lui Miclescu a fost
luat\ `n colimator `n cadrul celei
mai recente opera]iuni a poli]iei
din Montreal, Feinte 2. Miclescu
[i [apte dintre membrii re]elei sale
au fost aresta]i pe 4 octombrie [i
sunt acuza]i de furt [i fraud\. Se
pare c\ fac parte dintr-o re]ea mai
vast\ de ho]i rom=ni ce ac]ioneaz\
`n Canada [i care au comis 123 de
furturi ce au f\cut obiectul celor
trei opera]iuni poli]iene[ti.
~nainte de a ajunge `n Canada,
ei au comis furturi `n mai multe
]\ri europene, faptele lor fiind
descoperite `n Fran]a, Finlanda [i
Suedia, unde unii dintre ei au fost
condamna]i. Tendin]a acestor
infractori este de a se organiza tot
mai bine [i de a migra dintr-o ]ar\
`n alta, a observat poli]istul
Mario Lamonthe, care se ocup\
de infrac]iunile contra pro -
priet\]ii.
Furturile comise de ei sunt
pri oritatea noastr\. Ne-am
imbog\]it [i noi cuno[tin]ele
(despre ei, n.r.) [i ne-am format
anchetatori foarte buni, care au [i
mult\ energie, a[a c\, `n cur=nd,
ho]ii rom=bni vor fi nevoi]i s\
[terg\ din turneul lor de mari des-
tina]ia Montreal, a precizat
Lamonthe.
Montrealul, noua destina]ie
pentru infractorii rom=ni
Canadienii sunt de-a dreptul
`nsp\im=nta]i de bandele de infrac-
tori rom=ni, care au l\sat Europa [i
au trecut Oceanul c\tre noi opor-
tunit\]i de dezvoltare. Autorit\]ile
din Montreal au destructurat re]ele
ample de infractori rom=ni care
ac]ionau cu prec\dere asupra per-
soanelor `n v=rst\, subtiliz=ndu-le
cardurile de credit, pentru ca apoi
s\ retrag\ sume de bani de la ban-
comate.
~n trei ani au fost
`nregistrate peste
200 de pl=ngeri din
partea p\gubi]ilor
O grupare
infrac]ional\ condus\
de un rom=n este
spaima canadienilor
Cer[etorii rom=ni din
Fran]a invoc\ discriminarea
Cer[etorii romi din Rom=nia du[i `n
instan]\ `n Fran]a invoc\ discriminarea,
sus]in=nd c\ nu au acces la locuri de munc\
sau servicii pentru copii, iar poli]ia `i
v=neaz\ din cauza etniei.
Dou\ rom=nce, Maria [i Genovita, au
ap\rut luni, 7 noiembrie, `n fa]a tribunalului
din Bobigny, acuzate de neglijen]a unui
minor, dup\ ce au fost prinse cer[ind `n
strad\ cu copiii. Avocatul lor, Henri Braun,
sus]ine c\ este vorba despre persecutarea
romilor. Femeile risc\ [apte ani de
`nchisoare pentru c\ [i-au folosit copiii la
cer[it [i o amend\ de o mie de euro, `ns\
legea a fost foarte rar invocat\: din 2005,
este nevoie de certificate medicale care s\
arate c\ s\n\tatea copilului a fost pus\ `n
pericol prin aceast\ practic\, pentru a con-
damna adul]ii.
Ofensiva pornit\ iarna trecut\ continua,
v=n\toarea de rromi continu\, spune avo-
catul, care dore[te abrogarea legii care
prevede pedeapsa cu `nchisoarea pentru cei
care cer[esc folosind copii.
E uimitor, `n acest dosar, c\ poli]i[tii au
spus - s\ g\sim o femeie rrom\ [i s\ o
interpel\m. Vreau s\ dispar\ acest articol
din lege, pe care `l consider anti-romi, pen-
tru c\ p=n\ acum nu am v\zut s\ fie viza]i
dec=t romii, spune avocatul, care e dispus
s\ mearg\ p=n\ la CEDO ca s\ demonstreze
c\ cer[itul nu este un delict [i c\ pedeapsa
este dispropor]ionat\.
Expulz\rile romilor din Fran]a au
`nceput `n 2010, la ini]iativa pre[edintelui
Nicolas Sarkozy, iar zeci de tabere ilegale
au fost d\r=mate p=n\ atunci. Sute de rromi
au fost trimi[i `napoi `n Rom=nia [i
Bulgaria, `ns\ mul]i r\m=n `n continuare `n
Fran]a, iar o parte dintre ei folosesc [i copi-
ii pentru a cer[i.
VISTORI NE NATEM,
MILIONARI DEVENIM.
Dac nu ai 18 ani, nu poi juca.
P
O

I C

T
I
G
A

P
O
T
U
L
D
E
M
I
L
I
O
A
N
E
.
SIGNORINA,
UNA
SCHEDINA!
CASA TA
E PRECUM CASA
POPORULUI?
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N LUME 35
Am surprins `ntr-o zi un frag-
ment de conversa]ie `ntre un b\iat
[i o fat\, `ntr-un autobuz spre
Stratford: {i ce zicea jegosul \la
asear\?, `ntreab\ el. S\ nu stau
degeaba, c\ el nu a pl\tit camera la
hotel ca eu s\ stau, r\spunde ea.
Concluzia o trage el: Las\, c\
dac\ merge bine [i `n seara asta,
m=ine `]i cump\r br\]ara aia de
300 de lire!
Pe site-uri cu mic\ publicitate
pentru rom=ni apar frecvent
anun]uri de genul c\ut\m dansa -
toare, stripteuze sau fete pentru
video chat. Un anun] de acest gen
l-am g\sit pe 13 octombrie [i `n el
se precizeaz\ c\ se ofer\ inclusiv
training pentru fetele `ncep\toare .
Persoana de contact Denisa. Am
sunat [i am ajuns s\ `nt=lnim dou\
fete, care lucreaz\ ca escort [i
dame de companie.
Meserie riscant\
Cristina, 27 de ani este din
Br\ila [i ne-a povestit, la o cafea,
c=te ceva din via]a tumultuoas\ de
dam\ de companie. Este blond\,
`nalt\, a terminat o facultate [i un
master, ultimul chiar aici `n
Londra, timp `n care a fost [i dam\
de companie. Acum a decis s\
renun]e la aceast\ meserie. Este o
meserie foarte riscant\. Dac\ nu
e[ti foarte ra]ional\, `]i po]i pierde
`n orice clip\ capul. Tenta]ii sunt
multe [i la tot pasul: droguri,
cadouri scumpe, croaziere prin
lume...
Ca dam\ de companie, intri
`ntr-un mediu ame]itor, haluci-
nant. Azi e[ti `ntr-un hotel de lux
din Londra, m=ine e[ti la Paris, iar
peste trei zile la Roma. Iar c=[tig-
urile sunt mari, `ntr-o zi po]i
c=[tiga 400 de lire sau chiar mai
mult, depinde de tine cum [tii s\
negociezi. Eu am fost pe cont pro-
priu `n afacerea asta, de la `nceput
p=n\ la sf=r[it, adic\ nu am avut
[ef. Prima dat\ am debutat ca
maseuz\ la domiciliul clien]ilor.
Mi-am l\sat num\rul de telefon pe
Gumtree [i a[a `mi c=[tigam banii
de chirie. Era cam riscant, dar
slav\ Domnului, nu am avut pro-
bleme niciodat\! Apoi am cunos-
cut un t=n\r om de afaceri arab
care m-a introdus `n lumea bun\,
cum se spune.
De ce apeleaz\ barba]ii la dame
de companie? ~n primul r=nd, acei
b\rba]i caut\ compania unei fete,
nu neap\rat doar sex.
Clien]ii sunt oameni de afac-
eri `n general. Sunt oameni stila]i,
cultiva]i care sunt interesa]i de
discu]ii, vor s\ te compor]i exact
ca o doamn\. Nu se ajunge
neap\rat la sex. Conteaz\ foarte
mult atitudinea fetei, prezen]a ei
de spirit, intui]ia [i nu `n ultimul
r=nd cultura, ne spune Cristina.
Mereu am vrut s\ r\m=n cu
picioarele pe p\m=nt [i s\ nu uit
cine [i de ce sunt acolo, cu acel
b\rbat. Exist\ at=t de multe tenta]ii
[i clien]i care te fac s\ te sim]i
bine, `nc=t multe fete chiar ajung
s\ cread\ c\ apar]in acelei lumi
str\lucitoare, dar realitatea este
dur\.
La un moment dat, m\
`nt=lneam cu un om de afaceri `n
vila sa, destul de des. Aveam
v=rste apropiate [i ne `n]elegeam
foarte bine. El era foarte discret cu
plata. ~ntr-o zi, c=nd am g\sit
plicul cu bani, am fost tentat\ s\
nu-l iau, fiind prins\ `n mrejele lui.
~ns\, brusc mi-am revenit [i am
luat banii tocmai pentru a nu uita
care este rolul meu `n aceast\
poveste. Nu am uitat niciodat\
cine sunt [i nici de unde am ple-
cat, `[i aminte[te Cristina. At=t
de multe lucruri am auzit de la
b\r ba]i, `nc=t a[ putea scrie o carte.
De[i mai am c=]iva ani p=n\ s\ `m -
plinesc 30, pot spune c\ acum am
mai mult\ experien]\ de via]\ de -
c=t o femeie de 45, a mai spus ea.
Regula de baz\: s\ nu te
`ndr\goste[ti de client: De-a lun-
gul experien]elor mele, am v\zut
fete superbe care erau dame de
companie sau prostituate [i care au
f\cut impruden]a de a se `ndr\ -
gosti de clien]i. Nu trebuie s\ uite
nici o clip\ c\ ei trebuie s\ pl\ -
teasc\ pentru a sta cu ele. S\ nu se
`ndr\gosteas\ de cineva care le [tie
trecutul, a completat Crist ina.
Via]\ scump\
Cea de a doua fat\ care a accep-
tat s\ stea de vorb\ cu noi, Iulia,
este din Pite[ti. A plecat din
Rom=nia acum patru ani dup\ o
mare dezam\gire `n dragoste. F\r\
a fi o frumuse]e r\pitoare, Iulia are
tr\s\turi fizice pe care [i le
accentueaz\ pentru a atrage
aten]ia.
Bruneta cu p\rul cre], are ochii
c\prui spre verzi, s=ni mici [i talie
de viespe. Ea este `nc\ student\,
dar traiul scump din Londra a
`mpins-o c\tre acest gen de
meserie. Ca student nu am voie
s\ lucrez dec=t part-time. Cu 20 de
ore pe s\pt\m=n\ nu reu[e[ti s\-]i
pl\te[ti chiria, transportul,
m=ncarea [i s\ te mai [i `mbraci.
Iar dac\ aici ai preten]ii, deja
lucrurile se schimb\ radical. De
acas\ nu aveam ce s\ a[tept.
Mama, v\duv\ de la 30 de ani, cu
4 copii a[teapt\ ea ajutor de la
mine.
Am `nceput simplu, aproape pe
neg=ndite. Adunam pahare de
bere `ntr-un pub din centrul
Londrei c`nd l-am cunoscut pe
Harry. Un om de afaceri american,
33 de ani, nec\s\torit.
De la el am primit primul meu
colier de perle naturale, [i primele
bijuterii cu diamante. Am fost
`mpreun\ `n hoteluri luxoase, am
c\l\torit mult... ne sim]eam bine,
Harry era [i foarte amunzant. La
un momennt dat mi-a oferit un job
la el la firm\ [i chiar mi-a f\cut
unele propuneri s\ mergem la el `n
Ohio s\-i cunosc familia. Am
refuzat., ne spune Iulia.
Via]\ de lux
Nu e prostitu]ie, dar nici
moral nu e, simplific\ Iulia, cu
naivitate, fi[a postului. M\ simt
`ns\ mai OK cu acest stil de via]\,
am bani, m\ plimb unde vreau, iau
masa la restaurante de cinci stele
si, nu `n ultimul r=nd, cunosc
oameni stila]i. Cu toate c\ la
`nceput mi-a fost destul de greu.
Trebuie s\ te `mbraci `ntr-un anu-
mit fel, trebuie s\ fii punctual\, s\
nu faci gafe, s\ fii pus\ la punct cu
unele nout\]i [i s\ [tii s\ sus]ii o
conversa]ie.
Dup\ Harry, l-a cunoscut pe
Antonio. Un italian frumusel, de
37 de ani, stabilit de 15 ani `n UK
[i cu foarte mul]i bani. Tony avea
`ns\ o obsesie s\-i fac un copil.
Ne `n]elegeam bine, cu
excep]ia momentelor `n care `l
apuca gelozia de latin. Aveam o
cot\ de bani pe lun\ pe care mi-o
v\rsa `n cont, iar periodic
mergeam `mpreun\ la shoping.
Am fost [i la re[edin]a sa de la
Hong-Kong cu Tony, tot `n
c\l\torii de afaceri. Am mai fost `n
vacan]\ `n Bali unde ne-am
`mboln\vit am=ndoi de febra gal-
ben\. {i el a avut unele tenta]ii de
a m\ prezenta mamei lui. Am
refuzat politicos. Acum Iulia este
`ntr-o rela]ie cu un om de afaceri
arab. Mai am un an de facultate [i
dup\ aceea vom mai vedea. Cu
unii dintre clien]ii mei am p\strat
leg\tura, `n sensul c\ mai vorbim
la telefon, doar at=t, [i-a `ncheiat
Iulia povestirea. La cei 24 de ani
ai s\i, fata nu s-a g=ndit c\ va veni
o zi c=nd va trebui s\ renun]e la
aceast\ ocupa]ie [i s\ se `ntoarc\ `n
lumea real\.
Doina Ganea
Fete tinere, oferim companie
domnilor singuri!
~n Anglia sunt numeroase femei
care au venit sa munceasc\ pentru a-
[i ajuta familia. De multe ori `[i `n -
so]esc so]ii, dar sunt multe care au
venit [i singure. Majoritatea ocup\
locuri de munc\ mai pu]in calificate,
cum ar fi `n cur\]enie, `ngrijire copii
sau b\tr=ni. Altele lucreaz\ `n me -
serii bine pl\tite, dar ele nu fac subi -
ectul pove[tii noastre. Sunt [i tinere
rom=nce care `[i folosesc farmecele
feminie pentru avantaje materiale.
~ntr-o zi
po]i c=[tiga
400 de lire
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 36 SPORT
Dup\ ce `n aceast\ var\ l-a
`nvins prin KO pe Jean Paul
Mendy, campionul mondial la
versiunea IBF a categoriei super-
mijlocii, Lucian Bute, l-a `nt=lnit
pe Glen Johnson, un boxeur
experimentat. Jamaicanul, `n
v=rst\ de 42 de ani, intra `n lupt\
cu un palmares de 51 de victorii,
din care 35 prin KO [i 16 `nfr=n -
geri. A fost poate cel mai greu
meci din cariera lui Bute, rom=nul
ie[ind `nving\tor [i demonstr=ndu-
[i `nc\ o dat\ valoarea.
~nc\ de la `ncepulul meciului
pugilistul rom=n a dovedit c\ are
un plus din punct de vedere al
vitezei [i al rezisten]ei. Jamaicanul
Johnson a dominat repriza a patra,
singura de altfel `n acest meci,
dup\ care a `nceput s\ cedeze din
ce `n ce mai mult, odat\ cu
`naintarea `n reprize.
Dup\ 12 reprize, jamaicanul a
r\mas `n picioare dar decizia
unanim\ a arbitrilor a fost clar\,
oferind victoria lui Bute. Rom=nul
a boxat mult mai tactic decat `n
celelalte partide, fiind mult mai
concentrat [i dorind s\ demon-
streze c\ este cel mai bun. ~n
Quebec, `n fa]a a peste 15.000 de
oameni, Lucian Bute a ob]inut cea
de-a 30-a victorie din carier\, din
care 24 prin KO, r\m=n=nd f\r\
`nfr=ngere p=n\ `n acest moment
la profesioni[ti. Conform anun -
]ului oficial facut `n sal\, to]i cei
trei arbitri au oferit victoria lui
Bute: 119-109, 120-108 [i 120-
108. Raportul oficial arat\ c\ 306
din loviturile trimise de Bute [i-au
atins ]inta, `n timp ce Johnson a
punctat de doar 128 de ori.
Johnson: M\ consider
c=[tig\tor
Lucian Bute s-a declarat
mul]umit de rezultatul partidei dar
[i de evolu]ia sa. M-am preg\tit
foarte serios, i-am pus multe pro-
bleme. St=nga mi-a func]ionat
foarte bine. Am `ncercat s\ evit
loviturile, m-am mi[cat foarte
bine. Sunt foarte mul]umit de
rezultat, chiar dac\ am c=[tigat la
puncte, este o etap\ `n cariera mea,
o trec la experien]\., a spus Bute.
Glen Johnson a fost extrem de
nemul]umit de rezultat partidei
sus]in=nd c\ Bute nu merita victo-
ria. M\ consider c=[tig\tor. L-am
b\tut cu o singur\ m=n\. ~n repriza
a patra am sim]it dureri la bra]ul
drept [i nu mai puteam lovi. Cred
c\ l-am `nvins la puncte. Este greu
s\ c=[tigi `n curtea altuia, unde
mul]imea `ncurajeaz\ adversarul,
a declarat Johnson.
Froch, cel mai probabil
viitor adversar
De[i ar dori s\ boxeze `n
urm\torul meci cu Andre Ward, pe
care `l vede ca [i c=[tig\tor al
turneului SuperSix, Lucian Bute
are [anse mai mari de a se `nt=lni
cu cel\lalt finalist, Carl Froch.
Meciul Ward-Froch, `n care sunt
puse `n joc centurile mondiale
WBA [i WBC, va avea loc pe 17
decembrie, la Los Angeles.
Ar fi mai u[or ca Lucian s\-l
`nt=lnesc\ pe Froch, am g\si mai
rapid un loc de disputare a meciu-
lui [i negocierile ar fi mai u[oare
`ntre promoteri, a declarat pre[e -
dintele Interbox Jean Bedard.
Cred c\ Ward nu va dori s\
boxeze `n Quebec [i ar cere o
avere, chiar dac\ nu e un nume care
s\ atrag\ fanii. Froch ar ac cep ta s\
boxeze pe teren neutru sau ne-ar
invita s\ urc\m `n ring `n Anglia.
Lui Lucian i-ar pl\cea s\ boxeze `n
SUA, a mai spus Bedard.
Carl Froch vorbe[te prea mult
despre mine, dar eu vreau s\
boxez cu c=[tig\torul din Super
Six. Cert e c\, dac\ Ward c=[tig\
meciul cu Froch [i nu vrea s\ box-
eze cu mine, `l vom alege pe
Froch, a declarat [i Bute.
Lucian Bute [i-a p\strat titlul de campion mondial
IBF la categoria supermijlocie, dup\ o lupt\ de 12
runde `n care [i-a ]inut mai mereu adversarul sub con-
trol. Rom=nul a c=[tigat prin decizie unanim\ celor
trei arbitri, `n fa]a jamaicanului Glen Johnson.
Lucian Bute
este invincibil
Bute [i-a p\strat titlul
de campion mondial
Patru ani de glorie
Pe 20 octombrie 2007, Lucian Bute a ajuns `n aten]ia `ntregii
lumi dup\ ce a c=[tigat pentru prima dat\ centura mondial\ IBF, la
Montreal. Rom=nul l-a `nvins prin KO, `n repriza a 11-a, pe
columbianul Alejandro Berrio dup\ un meci destul de dificil. De
atunci, Lucian Bute nu a mai cedat titlul mondial, c=[tig=nd `nc\
opt meciuri cu centura pe mas\.
Glen Johnson a reu[it s\ reziste 12 reprize `n fa]a lui Bute, per-
forman]\ pe care a mai reu[it-o [i mexicanul Librado Andrade, pe
24 octombrie 2008, la Bell Centre tot `n Canada. Dup\ acel meci
Andrade avea s\ spun\ c\ ar fi fost dezavantajat [i c\ Bute trebuia
declarat `nvins. Rom=nul i-a acordat revan[a mexicanului dup\
doar un an, pe 29 noiembrie 2009, `n Quebec. Dup\ doar patru
reprize, Lucian Bute l-a trimis pe Andrade `n lumea viselor, demon-
str=nd `ntregii lumi c\ victoria din 2008 a fost meritat\.
Dup\ ce [i-a ap\rat pentru a noua oar\ centura mondial\, Lucian
Bute a mai dat o palm\ celor care nu au crezut `n el [i au contestat
mai mereu valoarea adversarilor rom=nului. Principala explica]ie
pentru victoriile lui Bute nu ar trebui s\ fie dat\ de valoarea adver-
sarilor, ci de munca asidu\ din spatele acestor meciuri, dar mai ales
de talentul [i d\ruirea lui Lucian, un adev\rat campion al Rom=niei.
C=[tiguri impresionante din box
~n cei 11 ani, de c=nd a trecut la profesioni[ti, Lucian Bute a
ob]inut c=[tiguri impresionante `n urma succeselor pe care le-a
`nregistrat. Munca [i sacrificiile pe care puglistul le-a depus pen-
tru a ajunge `n v=rful lumii au fost recompensate pe m\sur\.
Sportivul n\scut la Pechea s-a ales cu c=[tiguri totale de 10,7 mil-
ioane de dolari. Bute a `nceput cu o burs\ de 200.000 de dolari la
primul meci `n care a c=[tigat titlul mondial, cu Alexandro
Berrio, [i a continuat cu dou\ burse de c=te 700.000 de dolari,
pentru meciurile cu William Joppy [i Librado Andrade.
Pentru meciul cu Fulgencio Zuniga, rom=nul a avut o burs\ de
500.000 de dolari, `n timp ce la revan[a cu Librado Andrade
suma a crescut la 908.000 de dolari. Pentru meciurile cu Edison
Miranda [i Jesse Brinkely, Bute a `ncasat 700.000, respectiv
1.000.000 de dolari, iar la penultimul meci, cu Brian Magee, a
primit `nc\ 2.000.000 de dolari. Victoria pe care a ob]inut-o `n
luna iulie la Bucure[ti, `n fa]a lui Jean-Paul Mendy, i-a mai adus
lui Bute 2.000.000 de dolari, la fel cum s-a `nt=mplat [i la meci-
ul cu Magee. ~n cel mai recent meci al s\u, cu jamaicanul Glen
Johnson, Bute a avut, de asemenea, o burs\ de 2.000.000 de
dolari.
Rom=nul [i-a ap\rat pentru a noua oar\ centura `nving=ndu-l pe Johnson
Actualmente atacant la Cesena, interna]ion-
alul rom=n l-ar putea `nlocui la AC Milan pe
Cassano. Administratorul delegat al
milanezilor, Adriano Galliani, a fost mereu fan
Mutu, iar la Milanello se vorbe[te despre
rom=n ca `nlocuitorul potrivit pentru
Fantantonio, scrie presa din Peninsul\. De
asemenea, Briliantul ar fi mai mult dec=t
`nc=ntat de acest transfer, `ntruc=t, conform
unor surse din cadrului clubului Cesena, Mutu
nu este deloc stimulat de proiectul echipei, care
ocup\ ultimul loc `n clasamentul din Serie A [i
[i-ar dori s\ plece.
Carier\ `n Serie A
Internazionale Milano(1999-2000)
Dup\ ce a fost transferat la Inter, Mutu n-a
reu[it s\ se impun\ `n Serie A, unde a jucat
doar 10 meciuri [i n-a marcat deloc. `ns\ `n
Cupa Italiei a jucat 4 meciuri, marc=nd 2
goluri. Apoi a fost transferat la Hellas Verona.
Hellas Verona (2000-2002)
Pentru Verona Mutu a marcat 17 goluri `n
62 de meciuri, un golaveraj de care Parma a
fost impresionat\. La Verona, Martin Laursen a
spus despre Mutu c\ era foarte dotat tehnic,
`ns\ nu era tot timpul profesionist
AC Parma (2002-2003)
Sezonul lui Mutu la AC Parma a fost cel
mai prolific din cariera lui `n Serie A. A marcat
18 goluri `n 31 de meciuri `n Serie A, ajut=nd-
o pe Parma s\ se califice `n Cupa UEFA.
Ulterior, a fost transferat la Chelsea Londra.
Juventus Torino (2005-2006)
Mutu a semnat un contract pe 5 ani cu gru-
parea torinez\, Juventus, c=nd `nc\ era sus-
pendat, motiv pentru care nu a jucat 5 luni.
`ns\, clubul a retrogradat `n 2006, iar mul]i
juc\tori au plecat. A fost [i cazul lui Adi Mutu,
care a ajuns la Fiorentina.
ACF Fiorentina (2006-2011)
Echipa din Floren]a a anun]at c\ a semnat
contractul cu Mutu, `n 2006, moment `n care
avea o poft\ incredibil\ de goluri. `n 17 meci-
uri a marcat 10 goluri [i era pe locul trei al
clasamentului de golgeteri `n Serie A, dupa
Totti [i Spines.
A.C. Cesena (2011-)
Adi Mutu a semnat cu Cesena un contract
pe 2 ani cu posibilitate de prelungire pe `nc\ un
sezon. Salariul este estimat la suma de 1,8 mil-
ioane de euro pe an. ~n prezent, Mutu nu este
deloc stimulat de proiectul actualei sale echipe
[i ar dori s\ plece la AC Milan.
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ SPORT 37
Drama lui Antonio Cassano,
operat pe cord [i indisponibil cel
pu]in jum\tate de an, ar putea
reprezenta [ansa lui Adrian Mutu
de a ajunge la AC Milan.
Mutu, dorit la AC Milan
FABULOASE
NOUTA

TI
Cumpara mobilier si elemente
complementare de la 1.000 la
peste 10.000, adauga doar 1
si vei primi imediat foarte multe
produse si excursii!
ADAUGA

1
*
LA CUMPA

RA

TURILE
TALE SI DUCI ACASA

MULT MAI MULT
UNIVERSUL ECONOMISIRII
DE LA 7.000
LA 9.999
DE LA 1.000
LA 1.999
DE LA 4.000
LA 6.999
DE LA 2.000
LA 3.999
PESTE
10.000


































AB F
















BULOAS
















SE


















































AB F
















BULOAS
A AAU AA G D

1

















SE
1
*










































































































































































Atacantul rom=n [i-ar dori
s\ plece de la Cesena, care
este pe ultimul loc `n Serie A
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 38 SPORT
Revela]ia Stelei
Steaua a legat trei victorii
consecutive, dou\ `n Liga I [i
una `n Liga Europa, [i sper\ din
nou la c=[tigarea campionatului.
Ro[-alba[trii au `nvins, tot pe
Arena Na]ional\, cu scorul de 2-
1, echipa Concordia Chiajna.
Juc\torii steli[ti au purtat tri-
couri pe care scria: Stop
violen]\! Al\turi de Gala!.
Legat de mesajul coechipierilor,
George Galamaz spune c\
nefericitul eveniment de la
Ploie[ti reprezint\ momentul
care i-a unit pe steli[ti. M\ tem
pentru siguran]a mea, dar [i pen-
tru cea a so]iei sau a copilului
meu pe un stadion de fotbal.
Trebuie s\ fim mai civiliza]i.
Am vorbit cu Gigi Becali, voi
lua `n calcul prelungirea con-
tractului cu Steaua. Echipa avea
nevoie de un astfel de moment,
ne-a f\cut s\ fim mai uni]i. Prin
acest incident s-au ar\tat c=teva
bube ale fotbalului rom=nesc.
Stadionul este un loc periculos
[i trebuie `ndreptate aceste pro-
bleme. Acest incident m\ va
urm\ri mult timp de acum
`nainte, a spus Galamaz.
Derby-ul etapei
Dinamo a `nvins, `n depla -
sare, cu scorul de 3-2, forma]ia
CFR Cluj, `n derby-ul etapei a
XIII-a, echipa bucure[tean\
men]in=ndu-se pe prima pozi]ie
`n clasamentul Ligii I. Ca s-o
bat\ pe Dinamo, [efii din Gruia
au pus pe mas\ o sum\ colosal\
pentru, nu mai pu]in de 15.000
de euro ar fi `ncasat fiecare elev
al lui Jorge Costa, asta dac\
dinamovi[tii nu le-ar fi dat pla-
nurile peste cap. C=inii ro[ii
au plecat de la Cluj [i cu toate
cele trei puncte, dar [i cu bani `n
buzunare. Spre deosebire de
adversarii s\i, elevii lui Liviu
Ciobotariu au fost premia]i cu
suma 25.000 de euro.
Revenirea campioanei
Dorinel Munteanu este decis
s\ demonstreze c\ performan]a
o]elarilor de anul trecut nu a
fost o `nt=mplare. Echipa sa
merge din ce `n ce mai bine `n
Liga I, iar tehnicianul neag\ [i
ofertele de a antrena forma]ii
din Germania. O]elul Gala]i a
`nvins, `n deplasare, cu scorul de
1-0, forma]ia Pandurii T=rgu
Jiu. Presa german\ a scris c\
fostul interna]ional rom=n ar
putea preg\ti pe MSV Dusiburg,
din Bundesliga II. Nu plec `n
Germania, [ti]i cum e cu ce se
scrie. Eu am un contract cu
O]elul Gala]i. Chiar [i dac\ am
`nceput mai pu]in bine acest
campionat eu `l voi respecta. Se
fac de aceea [i aceste specula]ii
c\ plec `n Germania la mai [tiu
eu ce echip\, dar nu e a[a.
Deocamdat\ sunt stabil la
Gala]i, c=t timp am rezultate,
dar mai t=rziu nu [tiu ce va fi ,
a spus Munteanu.
~n ceafa liderului
Rapid a `nvins, `n deplasare,
cu scorul de 2-0, echipa FCM
T=rgu Mure[, ob]in=nd trei
puncte care `i propulseaz\ `n
lupta pentru titlu. Giule[tenii s-
au `ntrecut `n rat\ri `n Ardeal,
dar au reu[it s\ treac\ peste CFR
`n clasament. Antrenorul
rapidist R\zvan Lucescu sus]ine
c\ meciul cu FCM T=rgu Mure[
a fost mai u[or dec=t se pre-
coniza datorit\ faptului c\ elevii
s\i au c\p\tat experien]a meci-
urilor din 3 `n 3 zile. Am avut
foarte multe ocazii, poate ar fi
trebuit s\ marc\m mai multe
goluri. A fost o perioad\
`nc\rcat\, cu meciuri din 3 `n 3
zile [i cu absen]e multe, dar
`nlocuitorii s-au comportat bine.
Absolut orice juc\tor din lot
poate face parte din prima
echip\. Suntem `ntr-o form\
bun\, avem experien]a meci-
urilor din 3 `n 3 zile, dar nu vrem
deocamdat\ s\ ne pronun]\m `n
privin]a luptei pentru titlu.
Juc\torii mei arat\ foarte mult\
`ncredere a spus Lucescu.
Au pus gaz pe foc
Gaz Metan Media[ a `ncheiat
la egalitate, scor 1-1, meciul
sus]inut pe teren propriu, `n com-
pania echipei FC Vaslui.
Antrenorul Vasluiului, Viorel
Hizo, a luat foc dup\ meciul de
asear\ cu Gaz Metan Media[,
]inta fiind, evident, arbitrul
Sebastian Col]escu.
Tehnicianul moldovenilor a
repro[at arbitrului at=t eliminarea
lui Paul Papp din finalul primei
reprize, c=t `ntreaga manier\ a
brig\zii de arbitri. Este al treilea
joc c=nd suntem efectiv deca -
pita]i. Ce a f\cut acest Col]escu,
ca manier\ de arbitraj, este
incredibil. Ne-a l\sat `n 10
oameni pentru un motiv imaginar.
Banca de rezerve a arbitrat acest
meci, pentru c\ ei au strigat fault
[i Papp a fost eliminat. Este scan-
dalos ce se `nt=mpl\ pe banca de
rezerve a Media[ului, a declarat
Viorel Hizo.
Etapa 13, cu noroc
pentru granzii din Liga I
Etapa a XIII-a a Ligii I a fost cu noroc pentru
echipele cu preten]ii la titlu, Steaua, Dinamo, Rapid,
O]elul Gala]i, care au c=[tigat toate cele trei puncte
puse `n joc. Excep]ie face FC Vaslui. Echipa antrenat\
de Viorel Hizo nu a reu[it dec=t un egal la Media[ [i
acuz\ categoric arbitrajul.
Steaua, Dinamo,
Rapid [i O]elul au
c=[tigat toate cele
trei puncte
Steli[tii au `nregistrat a treia victorie consecutiv\
Rezultate
etapa XIII
CS Mioveni - Ceahl\ul 1-2
Voin]a - FC Bra[ov 2-1
Astra - Petrolul 1-1
CFR Cluj - Dinamo 2-3
Sportul - U Cluj 2-4
Pandurii - O]elul 0-1
Steaua - Concordia 2-1
FC Mure[ - Rapid 0-2
Gaz Metan - FC Vaslui 1-1
Clasament
Liga I
1. Dinamo - 30 pct
2. Rapid - 28 pct
3. CFR Cluj - 26 pct
4. U Cluj - 25 pct
5. Steaua - 22 pct
6. Pandurii - 22 pct
7. FC Vaslui - 21 pct
8. O]elul - 21 pct
9. Astra - 20 pct
10. Ceahl\ul - 16 pct
11. Gaz Metan - 16 pct
12. Petrolul - 13 pct
13. Voin]a - 13 pct
14. FC Bra[ov - 12 pct
15. Sportul - 9 pct
16. Concordia - 9 pct
17. FC Mure[ - 8 pct
18. CS Mioveni - 8 pct
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ SPORT 39
~n cadrul primei conferin]e de
pres\ sus]inut\ dup\ atacul
asupra sa, George Galamaz a
declarat c\ va da `n judecat\
firma de paz\ care s-a ocupat cu
securitatea la meciul cu Petrolul
[i pe suporterul care l-a lovit `n
timpul partidei, Drago[ Petru
Enache, urm=nd ca eventualele
daune materiale s\ le doneze
copiilor.
Trage un semnal
de alarm\
Galamaz nu vrea s\ lase
lucrurile la voia `nt=mpl\rii, fapt
pentru care inten]ioneaz\ s\
ac]ioneze `n instan]\ at=t firma
de paz\ care se presupunea c\
trebuie s\ asigure protec]ia la
meciul de la Ploie[ti, c=t [i pe
agresorul Drago[ Petru Enache,
care i-a provocat leziuni fizice [i
psihice. `n urma procesului va
cere [i daune morale, sum\ de
bani pe care o va dona copiilor
cu probleme. Sper ca legea s\-[i
fac\ datoria `n privin]a
suporterului. `i zic suporter pen-
tru c\ m-a rugat mama s\ nu-l
jignesc. Voi `ncerca s\ dau `n
judecat\ firma de paz\. Banii pe
care `i voi ob]ine `i voi dona pen-
tru copiii cu probleme din sec-
torul 6. Nu vreau s\ ob]in eu nici-
un venit, vreau s\ ajut. Am f\cut
deja o declara]ie la poli]ie. Sper
ca lucrurile s\ treac\ pe f\ga[ul
normal [i s\ fie aspru pedepsit, a
spus Galamaz.
Vrea s\ fie aspru pedepsit
Funda[ul stelist a men]ionat c\
vrea agresorul s\ fie aspru
pedepsit pentru a nu mai exista
un caz asem\n\tor `n viitor.
Galamaz nu ac]ioneaz\ `n
instan]\ pentru bani, ci `n scopul
a trage un semnal de alarm\ [i
pentru a preveni viitoarele astfel
de atacuri asupra sportivilor.
Suporterul acesta trebuie dat
exemplu. Dac\ va sc\pa u[or,
poate fi un alt caz asem\n\tor `n
timp. Orice b\ie]a[ care va mai
dori s\ intre pe teren trebuie s\ se
g=ndeasc\ de o sut\ de ori. Nu e
normal s\ fac\ un asemenea gest.
Deocamdat\, am dat doar o
declara]ie la poli]ie, pentru c\ eu
sunt partea v\t\mat\. Poli]ia s-a
autosesizat `n acest caz. Voi avea
o discu]ie cu avoca]ii, s\ v\d cum
trebuie s\ abordez aceast\ prob-
lem\, vreau s\ fie un exemplu
acest caz, a mai spus Galamaz.
Diagnosticat cu fractur\
de os zigomatic
~n urma cercet\rilor, ancheta-
torii au stabilit c\ Drago[ Petru
Enache l-a lovit pe George
Galamaz cu un obiect conton-
dent. Dup\ ce a v\zut radiografi-
ile, funda[ul stelist este convins
c\ suporterul avea ceva `n m=n\
atunci c=nd l-a lovit. Am v\zut
radiografiile. Cred c\ a avut ceva
`n m=n\. Osul s-a `nfundat [i
numai de la o lovitur\ cu un
obiect se `nt=mpl\ a[a ceva, a
precizat funda[ul stelist. George
Galamaz vrea ca orice stadion
rom=nesc s\ devin\ un loc sigur
pe viitor. S-au ar\tat c=teva
bube ale fotbalului rom=nesc. Nu
putem merge a[a `nainte. Trebuie
s\ punem punctul pe i. Doresc ca
eu s\ fiu primul [i singurul exem-
plu de acest fel. Trebuie s\ se
schimbe legile de organizare.
Trebuie ca stadionul s\ devin\ un
loc civilizat `n care s\ po]i merge
cu familia. Eu acum nu m\ pot
duce cu familia, cu copilul la un
meci. Trebuie s\ se schimbe
aceste lucruri, a ad\ugat el.
Galamaz, un sportiv cu atitudine
Victima violen]elor de pe stadionul de fotbal,
George Galamaz, a fost externat [i este gata s\ `[i reia
antrenamentele. Cu toate c\ va purta o casc\ de pro-
tec]ie, a[a cum a f\cut-o [i Cristi Chivu dup\ opera]ia
suferit\ anul trecut, funda[ul stelist spune c\ nimic nu
va mai fi ca `nainte, tr\ind o adev\rat\ traum\.
Funda[ul stelist
va ataca `n instan]\
agresorul [i firma
de paz\
George Galamaz, victima violen]elor de pe terenul de fotbal
}iriac, uimit c\
juc\torii de la Petrolul
nu au intervenit
Fostul juc\tor de tenis Ion }iriac s-a ar\tat
total surprins de faptul c\ fotbali[tii echipei
Petrolul nu au intervenit `n momentul `n care
suporterul grup\rii prahovene l-a lovit pe
juc\torul Stelei, George Galamaz. Pe mine
m-a stupefiat faptul c\ juc\torii de la Petrolul
nu s-au autosesizat, pentru c\ \ia nu sunt fani,
fanii sunt bunicul cu nepotul care bat din
palme [i strig\ Hai Petrolul!. E injust s\
generaliz\m. Din oamenii care erau acolo, 99
la sut\ erau probabil oameni de bun\ credin]\
veni]i s\ vad\ un spectacol bun. Din c=nd `n
c=nd e mai violent [i pe teren, dar nu are nicio
leg\tur\ cu tribuna [i cu justi]iarii. ~n]eleg c\
acest cet\]ean a spus c\ a fost sup\rat c\ s-a
dat penalty, a spus }iriac la emisiunea
Dup\ 20 de ani de la ProTV.
Evenimente care au marcat
lumea sportului
Ion }iriac a precizat c\ evenimentele trag-
ice au f\cut ca arenele sportive s\ devin\ din
ce `n ce mai sigure. Au fost evenimente care
au marcat schimbarea `n sport, ca `n Anglia pe
Hillsborough, `n Belgia pe Heysel [i Monica
Seles-Steffi Graf, la Hamburg, c=nd m\ aflam
`n tribun\. La Wimbledon, pe vremea mea,
erau 5.000 de locuri `n picioare, venea omul
la 11 diminea]a [i st\tea p=n\ la opt seara `n
picioare. Din momentul `n care s-au `nt=mplat
aceste evenimente cu acei mor]i din cauza
maselor care se `mpingeau, toat\ lumea a fost
obligat\ s\ aib\ loc pe scaune. C=nd s-a
`nt=mplat evenimentul cu Seles, ATP [i WTA
au f\cut un regulament c\ ai obligativitatea ca
pe terenurile unde au loc meciuri oficiale plus
cele oficiale de antrenament s\ ai minimum
[ase oameni de ordine, a explicat }iriac.
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 40 PUBLICITATE
Largo Porto di Classe, 8 20133- MILANO (ATM 54/93/MM Piola)
tel/fax: 02.70003232 Rspundem la telefon i n romnete
exemplu:
curare tartru 40 extracie 50
obturaie estetic lamp 70 devitalizare mono 80
coroan ceramic 350 protez total 700
CONDIII FAVORABILE PENTRU CETENII STRINI REZIDENI
LA MILANO
Acest centru care funcioneaz de peste 20 ani cu maxim seriozitate
i profesionalism anun c aplic tarife extrem de favorabile pentru
cetenii strini rezideni la milano pentru a reduce la maxim
diferena de costuri a tratamentelor dentistice fa de ara de
origine.
6Lh0L 0LhI8I6
"6I 800I"
Pentru rezervri i informaii, telefonai de la ora 15 la ora 20
Posibile pli n rate fr dobnd, garanie total 5 ani, preventiv i prima vizit
gratuite, albire gratuit la sfritul tratamentului.
CABINET STOMATOLOGIC
DENTIST
Dr. MINO VICI
Dentistul vostru la Milano
Telefon: 320 7515221
proteze totale 350
extrac]ie 35
coroan\ ceramic\ 250
coroan\ acrilic metal 150
abla]iune tartru 35
plomb\ simpl\ 40
plomb\ cu lamp\ 50
Certificat
de
garan]ie!
CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST)
D
D
r
r
.
.
P
P
e
e
t
t
r
r
u
u
C
C
o
o
v
v
a
a
c
c
i
i
Metrou A - Cornelia Largo Boccea
Via Taddeo da Sessa, 12
(intrarea vizavi de Upim)
Tel. 06-66019505,
Cell. 347-3493913
Reduceri 50% pentru romni
Posibilitate finan]are plat` \n 24 rate, dobnd` zero
Specialistul n zboruri charter,
low cost i zboruri de linie.
Arad
Bacu
Bucureti
Cluj Napoca
Constana
Craiova
Iai
Oradea
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Timioara
Trgu Mure
Rezervri Avion, Tren, Hotel, nchiriere de maini n Romnia, chiar i telefonic, la preuri imbatabile.
TURISADRIA VIAGGI
Viale Carducci 164, 47042 Cesenatico (FC)
Tel. 0547.82492 0547.674221 - 340.7089484
www.voliromania.com
Gazeta
Rom=neasc\
Abonament la
Cost anual (44 edi]ii): Euro 90.00
Plata: Cont curent po[tal nr. 50655786
Titularul contului: Stranieri in Italia srl
~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i
numele ziarului la care v\ abona]i
Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele,
adresa [i num\rul vostru de telefon.
Pentru mai multe informa]ii:
email: distribuzione@stranieriinitalia.it
Tel: 06.94354516 Fax: 06.97998632
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ PUBLICITATE 41
I candidati si occuperanno della promozione e
vendita dei servizi ISI direttamente nel punto
vendita.Si richiede precedente esperienza in
attivit di vendita, e disponibilit immediata a
lavorare sia part time che full time, che nel ne
settimana. Completano il prolo dinamicit,
essibilit e forte predisposizione alla vendita
nonch massima serieta e disponibilita.
Se interessati mandare curriculum con foto a:
e-mail: customerservice@isi.eu.com
oppure telefonare orario u cio ai numeri
06 87410555 - 06 87410412
ISI RICERCA
HOSTESS E PROMOTER
IN TUTTA ITALIA.
Infortunistica stradale e sul lavoro
risarcimenti danni materiali e sici,
consulenze medico-legali, strutture
sioterapiche in convenzione
SENZA ANTICIPO SPESE
Malasanita
servizio di assistenza e consulenza
legale e medico-legale
SENZA ANTICIPO SPESE
Immigrazione
permesso di soggiorno,
cittadinanza, ricongiungimento
familiari, visti, assunzione lavoratore,
polizze e deiussioni
Tutela e assistenza legale
civile, del lavoro, familiare,
condominiale
Opposizione a sanzioni
amministrative
ingiunzioni di pagamento, multe,
cartelle esattoriali, ricorsi
Consulenze e controversie di
lavoro
conteggi buste paga, assistenza
contratti, colf e badanti.
Centro raccolta caf e patronato
Via dei Noci, 27 00172 Roma (zona Centocelle)
Tel/fax . 06-2424154 - Cell: 3356224724
possiamo risolvere i tuoi problemi, ti assistiamo e tuteliamo i tuoi diritti
CONSULENZA GRATUITA
PROFESSIONISTI E AVVOCATI
IN SEDE SU APPUNTAMENTO
www.elephantmoving.eu
www.turismpointromania
*PRETURI MICI, SERVICII DE CALITATE
- MUTARI DE DOMICILIU INTERN SI INTERNATIONAL
- TRANSPORT DE: MARFURI, COLETE, MOBILA,
- AUTOTURISME DIN/IN: SPANIA, ITALIA, FRANTA, ANGLIA;
- BILETE DE AVION PENTRU ORICE DESTINATIE
INCEMPAND DE LA 25 euro;
- RENT A CAR (inchirieri auto) DE LA 20 euro/zi (LOGAN, FORD, OPEL);
- SEJURURI IN TARA SI STRAINATATE;
- CIRCUITE SI CROAZIERE;
- ASIGURARI RCA SI DE CALATORIE
FOCSANI: str. Stefan cel Mare, nr. 7 (in spate la Club Dance)
tel.: 0237 230 234 - mob.: 0763 924142
ROMA - ITALIA: Via del Fringuello, 50a
tel.: 0039 06885 44652
Conecteaz`-te la comunitate!
www.gazetaromaneasca.com
Aflat `n Statele Unite ale
Americii unde dezvolt\ diverse
proiecte muzicale, Marius
Moga, unul dintre cei patru
antrenori de la Vocea Ro -
m=niei, a ajuns [i pe platourile
de filmare de la The Voice,
varianta american\ a formatului
difuzat de Pro TV. Marius a fost
invitat pe platouri de coordona-
torul muzical al show-ului din
SUA.
~ntr-una dintre pauzele de la
film\ri, Marius Moga l-a cunos-
cut pe Adam Levine, solistul tru-
pei Maroon5 [i, totodat\, unul
dintre antrenorii de la The
Voice. L-am v\zut pe Adam, i-
am spus c\ sunt [i eu antrenor `n
varianta rom=neasc\ a show-ului
[i c\ am compus o piesa pentru
el. Mi-a spus c\ piesa `i place
foarte mult [i c\ au [i `nregistrat-
o. Este o pies\ pe care am com-
pus-o `mpreun\ cu Bryan West,
produc\torul lui Nelly Furtado,
acum o lun\, `n Los Angeles.
Piesa a fost pus\ atunci pe lista
de a[teptare de c\tre managerul
celor de la Maroon5, dar cu
ocazia acestei `nt=lniri am aflat
c\ a [i fost `nregistrat\. Am
schimbat contacte cu Adam [i a
r\mas s\ ne vedem `n L.A., s\
mai lucr\m [i la alte piese, a
povestit Marius Moga.
Pentru c\ tot s-a `nt=lnit cu
Adam Levine, Marius Moga a
schimbat c=teva impresii cu
acesta despre postura de
antrenor. `i spuneam c\ poate
gre[esc c\ sunt mult prea pre-
ten]ios, dar m-a asigurat c\ a[a
trebuie s\ procedezi.
Av=nd `n vedere c\ sezonul
trecut Javier Colon, membru al
echipei sale, a c=[tigat com -
peti]ia, `nseamn\ c\ sunt [i eu pe
drumul cel bun cu echipa pe
care mi-am ales-o, a mai
povestit Marius Moga.
Gazeta Rom=neasc\ 11 noiembrie 2011 42 MONDEN
Marius Moga a compus o pies\ pentru Maroon5
Marius Moga a m\rturisit c\ trupa american\
Maroon5 a `nregistrat o pies\ compus\ de el `mpreun\
cu Bryan West, produc\torul c=nt\re]ei Nelly
Furtado.
Noua Gazeta Rom=neasc\
registrazione al Tribunale di Roma
nr. 118/2003 il 17.03.2003
Via Eleonora Duse n 53
IV piano, 00197 Roma
Tel. 06 943545 15; Fax 06 9799 8632
www.gazetaromaneasca.com
e-mail: gazeta@stranieriinitalia.it
Editore: STRANIERI IN ITALIA srl
Via Eleonora Duse n 53, 00197
Roma
Tel. 06 943545 01;
Fax 06 9799 8632
www.stranieriinitalia.com,
info@stranieriinitalia.it
Direttore responsabile:
Sergio Talamo
Direttore editoriale: Sorin Cehan
Collaboratori: Miruna C\jv\neanu,
Andi R\diu, Crina Suceveanu,
Cristiana Tudor, Irena M\d\lina
Carave]eanu, Ruxandra Dr\goescu,
Georgiana Baciu, Nicoleta Mogo[,
Gabriela Chiril\, {tefan Dabu, Marin
Octavian, Elvio Pasca,
Stefano Camilloni
Grafica: Carmen Florea,
C\t\lina P\un
Pubblicit:
Tel. 06 943545 05; Fax 06-97998632
pubblicita@stranieriinitalia.it
Distribuzione:
Messaggerie Internazionali
Via Manzoni, 8 - 20089 Rozzano
Numero Verde: 800 827 112
Distribuzione locale
e abbonamenti: Anca Gliz
Tel. 06-94354507; Fax 06 9799 8632
distribuzione@stranieriinitalia.it
CENTRO STAMPA QUOTIDIANI
SpA via dell'industria 52 -
25030 Brescia
Ziarul rom=nilor din Italia
Gazeta
Rom=neasc\
De 17 ani
Transport autorizat de colete s\pt\m=nal,
de la [i la domiciliu (mobil\, motorete, diverse)
din Roma [i `mprejurimi, pentru jude]ele:
Bra[ov, Covasna, Neam], Bac\u, Suceava, Ia[i [i Bucure[ti
Tel. Constantin Costel 329 135 7478 (IT), 744 538 020 (RO)
Neac[u Petru 328 289 0329 (IT), 744 282 465 (RO)
1,5 euro /kg.
La cantit`]i mari se negociaz`.
Cerin]e:
limba italian\,
utilizare pc,
carnet de conducere.
Angaj`m agent de vanz`ri
cu experien]` \n domeniul alimentar
A[tept\m CV cu foto la adresa de e-mail:
dan.tulbure@romania-prodotti.it
11 noiembrie 2011 Gazeta Rom=neasc\ HOROSCOP 43
Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino.
Esen]a
informa]iei!
{tii ce se
\ntmpl`
acas`?
H
O
R
O
S
C
O
P
BERBEC
Dac\ vi se ofer\
ocazia s\ pleca]i
`ntr-o excursie `mpreun\ cu
persoana iubit\, ar fi bine s\
nu sta]i mult pe g=nduri. Ori -
cum, ar fi bine s\ face]i ceva
pentru rela]iile sentimentale.
Nu v\ ocupa]i de afaceri!
TAUR
Ave]i o mare
pu tere de con -
vingere [i rela]iile cu cei din
jur sunt excelente. Pute]i s\
negocia]i contracte sau s\
semna]i acte oficiale. Ave]i
r\bdare [i nu `ncerca]i s\
ob]ine]i c=[tiguri imediate.
GEMENI
Ave]i [anse s\
rezolva]i o pro -
blem\ de familie. Sunte]i en -
tuziast [i dori]i s\ `ncepe]i o
lucrare planificat\ mai de -
mult. Dac\ `nt=mpina]i difi-
cult\]i, v\ sf\tuim s\ apela]i la
o persoan\ mai `n v=rst\.
RAC
Nu ave]i o clip\
de r\gaz, dar
reu[i]i s\ termina]i tot ce v-a]i
propus, gra]ie unor idei origi-
nale. Profita]i de aceast\ con-
junctur\ favorabil\, dar cu
m\sur\. Partenerul v\ apreci-
az\ ini]iativele [i v\ sus]ine.
FECIOAR~
Pleca]i `ntr-o c\ -
l\torie `n interes
personal, care v\ apropie mai
mult de persoana iubit\. Pe
drum, face]i cuno[tin]\ cu o
persoan\ care v\ d\ sfaturi
pen tru afaceri. Nu face]i
promisiuni!
LEU
Cei din jur v\
apreciaz\ serio -
zitatea [i v\ cer sfatul. Pute]i
lega noi prietenii. Ar fi bine s\
profita]i de aceast\ perioad\,
`n care ave]i un randament
deosebit. V\ sf\tuim s\ nu
neglija]i persoana iubit\.
BALAN}~
Ave]i succes `n
toate activit\]ile
legate de c\min [i v\ `n]e -
lege]i foarte bine cu familia.
Sunte]i bine dispus [i comu-
nica]i cu mare u[urin]\. Pute]i
rezolva chiar probleme ale
celor din jur.
SCORPION
Este posibil ca
persoana iubit\
s\ v\ fac\ un cadou deosebit,
cu care v\ impresioneaz\.
Tre buie s\ lua]i o decizie im -
portant\ privind rela]iile sen-
timentale. V\ recomand\m s\
v\ asculta]i intui]ia.
S~GET~TOR
V\ preocup\
ex ce siv propria
persoan\! Acor da]i mai mul -
t\ aten]ie rela]iilor sentimen-
tale. Am= na]i activit\]ile im -
portante pentru alt\ dat\. V\
prinde bine o ie[ire cu per-
soana iubit\.
CAPRICORN
Munca din ulti-
ma perioad\ `n -
ce pe s\ `[i arate roadele. Ave]i
satisfac]ii pe plan social [i
financiar. V\ pute]i asigura
succesul `n continuare prin
rigurozitatea [i seriozitatea
care v\ caracterizeaz\.
V~RS~TOR
Sunte]i hot\r=t
s\ v\ asuma]i
noi responsabilit\]i. Conjunc -
tu ra este favorabil\ activit\ -
]ilor intelectuale. Ave]i ocazia
s\ v\ afirma]i. O persoan\ de
sex opus v\ va remarca
farmecul.
PE{TI
Sunt favorizate
rela]iile cu pri-
etenii [i cu rudele. V\ `nt=lni]i
cu o persoan\ pe care o apre-
cia]i [i cu care nu v-a]i v\zut
de mult\ vreme. Pute]i s\
rezolva]i probleme familiale
`ndelung am=nate.