Industria MORRIO

IN

ROMANIA
DE

B. G. Assan
Inginer mecanic
Membru in comisiunea industriald la Ministerul de Industrie.

Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL, Strada DmneI, 16.

Tiprit cu cernl No.

din fabrica FratiI George Assan.

BUCURESCI
1896

www.dacoromanica.ro

TT.Pt.P oCU E JENARU

.....
V O Liadcak. zzzezu
AIU L.

.v

PR EFATA
Romdnia este cea mal apta tara din Europa pentru cultura cerealelor. Ea a figural tot-a'eauna printre tarife exportal6re a'e fdino'se.
Tarde importatorre de griii claszficate dupd imporlauta cantitalel
introdusd sunl: Englitera, Francia, Italia, Belg-ia, Holanda, Germania, Elvetict, Spania, Grecia, Portugalia, Suedia, Norvegia,
onza si Finlana'a. Ele necesite'zd 1.367.000 vago'ne anual (clupa sta-

tisticianil rzefi in 1894). Din acsta cifra Romdnia exporta' 74.000

vag. in medie pe an, cea ce represinla 5,4 la sitia saz i a 18-a parle
din cererea tuturor tarilor. Cifra este forte importanta pentru o
tara micd; importanta el scatie Usa; dacd ludm in consideratiune
ca griul, ji cerealele in general, forme'dd singura no'stra boga tie natzonald.

Totalul valora exfiortulul Romzinia se urca la 370 mzlio'ne lel

din cari 339 milidne apartia felizzo'selor. Faino'sele represinta decl
peste 91 la suld din intre'ga valo're a exporlatiunilor no'stre.
Pentru ca acesta cste unicul comerciii al Romaniel cu Sta/ele
straine, care 'I aduce un venil aja de mare, ea trebzte sa cultive cal
se po'le ace'sla aptitudzne, ce o are, ji ni cante a trage de ad i cel mal
mare folos.

www.dacoromanica.ro

Carl ar fi mi/lo'cele peniru indeplinirea acestul scop

r. A intinde cullura cerealelor ,si a spori randinentul pe hectare.

2. A le vina'e nu in stare brutti ji Cu prquri micI, ci in stare

fabricatd ,sz cu preturf mal urca/e.
Niel unid din aceste desia'arate n'a lost realisat, cacl numerul
hedarelor de grtz'z cullival a salg'ut de la 1.509.600 in 1890 la 1.392.000

hectare in 1894; lar exportid Mina' n'a facia Ida un progres; el

a ajuns scY represillle fama ce ar eprociucc-o 30.000 hectare numal.

Daca exportul fainel n'a facut nicl un progres, acsta nu provine din causa lipsel de morI perfectionate, lucriz pe care 'l vom
proba pdrui la evidentd; causa constd din lipsa de incuragiareLpe
care ;del n'am
dacd ea n'ar fi acordaid cu cea mal mare
largetd de ea/re guvernele /ardor vecine cm nol, fari earl ne fac o
concurcn/21 tremellcki pe

comune de des/acere.

Morarzl norstri din Braila ji Gaitzt1 (singuril earl prin positiunca lor pot exporta) ac incercal tle pie/ele de des/acere; _Pizza
ndstrcl a mers panel in America de sud (Brasilia) ji peste lot a fost
eliminala de zeflincltalea fdizzurilor straine, iejlinatale provenita din
facilda file ,51 ajutdrele de tot felul acordate de guvernele tarilor producalo're de fajad.

Singurul punt./ in care pulem exporia este Constantinopole,

ji acsla grage mice% distante ce ne separa ji allor conditiunt excepfionale, pe car! dintr'un sentiment de nationalitate
nu le piton desvolta ad.

Dar chiar in aces/ por/ suntem gray amenintail de dina rusesca (Odesa) mal intdirc, de cea ungurdsca (Temz;sdra, Segedin, Buda-

in fine de dina bulgarisal (Burgas, Varna).

Este tzVul ca morara romcinscii sel fie pusd Oe un picior

pesta) apol,

de egalilate, daca nu de superioritate Cu mordrza celor-alle tc'z'rI con-

curen fe, ji acsta cu al& mai mull cu cdt anul 1896 se inaugurzd
firintr'o resirivere a marzlor
ale earl se bucurati morzle
in o're-carl slate europene.

Apr, in Ungaria, partia'ul agrar a reu,sit a restringe Arivilcgzile morilor de acolo, prin trel nu?suri fo'rte jignito're morariel ungave, misurl despre cart vom vorbi in cursul aces/el lucrdri,

www.dacoromanica.ro

ail avut efeclul cd morile d'acolo s'az`i sindical inditel pen'ru a-,st
restringe exportul.

laid dar un fapl, care ne va veni in ajutor, dacd vom sci insi
a profila de el.
Ace/aid curenl, oslil morilor, se inregistrza in Frania, Pin
ideile de cart' este animal ministrul el de agriculturd, d. Viger, del
exprimate inlr'un discurs tinut la Douai, in lanuarie z896.
Dam aci fragmenlul, din acel discurs,relativ la restringerea avan-

lagielor morzlor francese, reslringere de cart noI sunlem dalorl a

profila.

Recoltele de gri in cel din urnid do t ant ar fi pulut suficia

la consumatiunea inleridrd a Frantel, i as/-fel am consta/al cd imporlatiunile de grtii cu plata de yawl az-i scadut.
Dar (last& scdclere a fost aparentd, cdct ne-a fost a'at sa conslatam o suire corespona'enia in aa'nzisiunile timporare, fi acsta
In nisce condigunt necunoscule fidna astil/i.
Admisiunea timporard care suspendd plala vinei" pentru materia prima strilind, cu conclitie ca marfa fabricalci sd se reexpor-

leze, nu trebue de Mt sd fie un mijloc de a facilita munca ina'ustria nationale. Ea nu po'le servi ca metodel de speculatiune pentru
a se ocoli momentan plata drepturilor de vamd. Guvernul va propune o lege pentru a limita ,si regulamenta aa'inisiunea timporard

a griulut strain.
As/-fel dar, Franta ,si alle slate vor face ca ,si Ungaria, h./id-hind intrarea grizzlia, aldl prin tarifele vamale cdt ,si prim restringerea aa'misiunilor limporare.
Ce resultal vor avea fientru acele Mil indsurzle acestea .,3
Va restringe debitul morilor, facndu-le sd macine ma
fapt implinit deja pentru morile ungurescI!

utin,

Canlitalea de fainl pe tare acele Or% o vor mdcina in minus

trebue insd a se consuma, ea este inclispensabila populatiunet din ce
In ce mat consumato're. Clientela acelor moil se va aa'resa morilor
din alte /in, dar numal atuncl and aceste din urma fdr1 vor oferi
gratie avantagiilor de transport ,si al/ele acordale de guvernele
respective fama for mat ieftind.

www.dacoromanica.ro

Dacd Romdnia va fi in stare a furnisa faind cit prelurl mat

jofse, interesele el ca exportato're de gri

dupd cum figuretza astap -

nu vor fi !ignite intru nimic prin restricfiunile impuse la gria; ea

va exporta
Iala dar pentru ce sustinem cd trebue sa favoriscinz industria
morilor spre a da mal intditi de lucru celor carl stagnzei astacti
din lipsa de debufai fi a vedea (Oa instalanclu-se alle noza mori
perfec(ionale.

Slatele-Unife din America az mers prea departe cu acsta tena'inia logica, ast-fel cd astgi posea'a ajs-a de multe marl, in ail pile
exporta tot griul a'isponibil, sub forma de _Mind.
Romcinia insd e departe de ace'std stare de lucrurt. Horde romdnescl (perfecgonate) mai poi asta di mdcina pe an pentru export
20.000 vag. din cele 74.000 vag. grill ce trimitem in stare bruta.
Daca se va stabili un regim mai favorabil pentru acstd industrie, am avea decl o colosald limildpenlru a se slabili alte mori
cum stail insci astap lucrurile, orl-ce noit capital introdus in more:The esle in rizic de a se anzhila saii de a sta neproductiv.
In cdte-va cuvinte, ne putem resuma ast-fel:
Griul 1i respectiv Mina este un aliment indispensabil omulul.
Mai idle fdrile europene consuma' mal mull griii de cdt prodztc.
Romdnia insd produce mat mull de cdt conszinui. Ea consuma 66.000
vago'ne (penlru industrie fi saminfit) 1i produce 143.400 var,o'ne grin'
pe an.
Guvernele europene fac astadt continue modificari in regimul
comerciului international pentru cereale
derivatele lor: jainurile.

Ori-care ar fi regimul pe care 'l vor adopta Slade europene,

cliente/ele no'stre nu pot e,s-i din urmato'rea a'ilemd :

ag sa stabilefsa un regimmal: favorabil intraret faiuurilor.

Sag sd stabileisca un regim mai favorabzl intrdrei griutut.
Ori-cdt ar cauta guvernele acelor Stale de a stabili o egalitate

mire regimul fainel 1i cel al griulut, n'ar putea ajunge la acistal

nu nnmal din imposibilitalea unet apreciafiunl
calculatiuni exacle,
deer fi din cliteritele infizzente ale rerso'nelor guvernczmentale, cart. vor

www.dacoromanica.ro

h. salt in favorul vinOtorilor de grizi (agrarilor) salt in favorul

vinOtoriloc de fdind (morarzlor).
In- Ronzdnia, lupta de interese intre agrari ji moran t ?pc existd
ji nict n'are vre o raliune de a fi, din causd eel nol producenz mai
mult grizt de cdt consumitm. Rafionamentul pe care 'l continuctin acum

este aplicabil flume la fdrile imporldtcfre de

Ast-fel dar, pentru ca Romdnia sa se gase'sca incliferenta ji sa
nu sufere de aces* dese schimbarl de regime economice in larile cart ne

consuma 91 la sut din lotalul viniarilor no'slre exterio're, trebue ca

ea sit tuba dispenibil nu numal grig , dar ,sz. Mina cu prefurt
Reusi-vor parlidele agrare sot impiedice comerciul grdnelor`ndstre
not set putem continua exportul sub forma de _Mina !
Reu,si-vapartidul inclustrialilor a impiedeca comerciul fd hid nefstre

set nu km firin acsia anzhilait in acea tara ji set' continuant a exporta griti !
Sci nu exportam ca asteiari 74.000 vag. grdit ji numat 3.000 vag.
fama, ci 38.000 vag. grizt ji 38.000 vag. fdinct, ba chiar sustinem
ed. exportul "line trebue sa domineze j5e cel al griulut, ji acsta
din diferitele motive, a cdror monografie o vom face.
Intr' o fard care produce mai mult griii de cdt este necesar
pentru consumatiunea el proprie, nu pdte exista antagonism salt
rivalztali intre morar ji agricultor; interesele lor sunt strins legate,
unid doresce prosperzfatea celitt alt. Nu este inset tot asl-fel in farile impel-1,476re de grizt. Acolo interesele morarului se vor lovi de
ale agricultorulut.
Morarul va cere guvernulut sci lase libera de vanza intrarea
Mullet strain. Agriculterul va cere oprirea acestut import. In asemenea fard, moraria nu este o industrie care sd aibet o stabilitate
durabild, ea pote a se ridica salt a scddea, dupd cum guvernul va
favorisa j5e moran t salt pe agrart.
Tara romeine'scci are fericirea de a fi dintre acelea fientru cart
nu pote exista o dzimrgenta de opiniunt in ace'ski przvinfa, de la un
guvern la altut; orl-care ar fi vederile guvernelor, ele trebue sd tindd
spre acelaist seep: incurajarea morArieT, ceea-ce va aduce indirect
un spor singurei ?dare begatzt nationale, agricultura.

www.dacoromanica.ro

Pdnd acum, guvernele ndstre

trebue s'o recundscem

at pro-

cedat intr'un mod cu totul lipsit de mstocla fi iatd cum:

La formarea tarifulul vamal din 1886 s'a pus o vama indestul
de protectdre de 16 fr. la suta de kilogr. pentru faind, acsta vanta
s'a scgut apol la .r.st fr. in 1891, laxa- asemenea inyestul de prolectdre. Cu acersld masurd, guvernul a creg'ut ca rolul sg este sfir,sit,
cdcl a incurajal 'fu deslul morcYria!
Consta/am bisel ca, in acsta decenie, de la 1886 ,si fidna aslciP,

guvernul n'a studiat sd va.a'a ce efecte a produs acsta protectiune

vamalcl. 1Vici o anchetcl nu s'a fcicut pentru a se cuno'sce starea mo_
rdriel ndstre.

Daca s'ar fi fdcut asemenea anche/e, s'ar fi vgut fncd de la

1889 cd incurajarea vamala fi-a produs tot efectul de care era capabill, adicd de a elimina fdina ungursca procluscl tot din griurile

ndstre, ,s'i a de la acea datd inace acstd incurajare a'evcnise cu

totul nefolosito're, putnd

fi mic,sorata la jumatale chiar.

In adevr, dufid primii 3-4 ala de la afilicarea larifului autonom, fdinurile unguresci fiind elimina/e, aii' tncebut a se instala

in rara din ce in ce mal mulle mori. Astgl numrul lor este a,sa
de mare, in cdt ele pot produce mal mult de cdt consumul interior

de ~Id.
Care era consecinta Jalad a acestul fati?
Scaderea prefulul Jaime! la un miniinum, apol suirea fortata a
acestui 'rey, suire provocatd prin iap.'ul cd trebnia sa se amorlis-eze
milicfnele inutil inveslite in plus pentru tabricarea aceslul articol.
A treia parte din caAitalul de 2? pdnci la 25 milio'ne Id investit in mordrie ski astaari neproa'uctiv, ingreundnd industria cu O
dobdna'a ,si amortisment de circa .ro la su/el' asupra acestor 8 milio'ne, cea ce se traduce in cifre cu suma de 800.000 lel, cari apasa
anual asupra firetulut pirre, marindu'l.
Dar, pe ldngd acstd mdrire a'e prei provenitd din causa ca-

pitalulul, mal vine alta mdrire tot atdt de importan/a, firovenind

din intrebuiniarea nelogica a lucrdlorilor. In morarie, lucratoril nu
se fiot pida cu bucata, ei sunt angajail cu luna, ast-fel cd plata lar
curge daca mo'ra lucra san' nu lucrga. IatcZ dar o nou pierden'

www.dacoromanica.ro

proven:41 din rhea utzlisare a salarislor, pierdere pe care o evaludm

la alit 700.000 let pentru morile ndslre perfectionate, cart astdqiplaksc peste 2 milio'ne iqi l salaril. Avem dect 800.000+700.000=
1.500.003 lei ce yin astdart de gravzet preful celar 30.000 vagorne fitina fabricala In lira, suindu-1 de la 14 fr. la stela kgr. la 14,50 fr.
acsla mat Cu deosebfre In detrimentul clase! sirmane.
la suta kg-r.
Cum putem scapa de acsta pierdere inutzla
O singura solufiune exista aceea de a lua Iii solid doleanfele

morariel ri a favorisa exportul de Mina. Tot acsici solufiune ar

fi de adoptal sfire a sccipa de crisa agricolci cO bantice Jara, si a
marl* preful obtinut pe grdul nostru, transformeindu-1 In fain&
a moDacei morara a fost nesocotitct pcina asta 0, causa este
rarilor no,stri, cart nu azi avut nict-odata spirilul de colegillitale ce
caracterisa organisatiunea industrialci moderna; discordia fi invidia
ai domnit In/re moran t in detrimentul lor proprizl.
Ar fi de dorit ca riul sa inceteze sa inauguram o era noult
prin formarea, sub haul de ellforaria Ronicind, a unet socielcitt
similara cu cele ce exista in Francia, Germania, Rusia, elc.
Acist socielate sd aiba de scop a czAara interesele morilor, ,s-i
acersta cu o autor/tate mull mai mare de ail o putem face not
un simplu particular ce in tot d'a-unz vom fi invinuitt, de cel ce vor citi
modesta ncrstra lucrare, cd ne *Irani o causd firoprze personald,zar
nu generala.
Facem apel la tot% morarit din fara set desbrace cestiunea moretriel de ort-ce ames/cc al politicel
sa nu ,pericliteze ast-fel
trefga causa care trebue privita ca un ce patriotic.
ln acsta firivinfd, vom cita ca exemplu comparatiunea ce gasim
in Amicul Agricultorulut relativ la capitalul enorm de forfa intelectuala ce se chelluesce la not in politicet
in treburt absolut
folosito're :

Chelluiala de putert apro'pe unilaterala

permanenta a preset
nrfstre, in directia intereselor de partid, de coterie
de persdnd,
cu excluderea intereselor in adever vi/ale, ce fin de economia nationalit, ne face efectul unor dment absorbift cu totul in lupia pentru
scaunele din fruniea unor mese, pe cand bucatele de per masd se

www.dacoromanica.ro

10

(Meese, se stricd, ori suni flerpelite de pisicl, sag de alft mosezfirl

nepojelitf.

In limitele mifIdcelor no'stre, fi dupd fortele ndstre am stabzlit

acest tram&, care este oglinda prime fi celel mai importante industrzl Morkia RomAna ).
Cifrele no'slre poi fi controlate, expunerile ndstre pot fi verzficale, nu ne temem de acsta; fi credem a pin cele ce zermzci vom
putea aduce un serviciii tare% ndstre.
B. G. Assan.

15 Februarie 1896.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

CONSIDERATIUNI GENERALE
Regretatul nostru profesor de Economie industrial de la Universitatea din Lige Emile de Laveleye, cjicea: o tar trebue s. incurajeze 0 s dea desvoltare acelor industril pentru care ea are nisce
aptitudiril speciale.

cele carI
kl WI, spre transformare, materia prim provenit din agricultura trefsunt mal demne de incurajare de cAt altele, 0 cu tte acestea tocmal
acestor industril li s'ati refusat privilegiile legel pentru incuragiarea

TO suntem de acord a slice d5. industriile agricole

industria
Am numit: morile, fabricele de spirt 0 de bere.
Industria mordriel nu este o industrie stagnant in RomAnia, am
putea slice 61 este una din putinele industril, care se tine mal in curent de perfectionrile moderne 0 care face cele mal marl sacrificiI
bnescl pentru acest scop. Astc,11 morria romAnsc este mal per-

fectionat de at morria francezd 0 acsta se explic frte natural

prin vecintatea nstr de Ungaria, care prin inventiunea cilindrelor
de mAcinat, a transformat cu totul materialul de morrie inlocuind
pietrele .francese.

Dac morkia a fost odini6r o industrie eminamente francez,

acsta se datora renumitelor cariere de silex molar* din La Fert
sous Jouare 0 alte localittl din Franta. Ungaria, prin inventiunea ci

www.dacoromanica.ro

12

lindrelor de otel, fonta 0 porcelan, i-a catigat renumele ce-1 are

pentru acstg industrie, pe cand Franta, din spiritul de conservatiune,
a fost cea din urm care sg-'0 transforme materialul de morgrie, i
ast-fel se explica' pentru ce nol, mai apr6pe de Ungaria, posedgm
morl mal perfectionate.
Ca probg cg moraria este mal perfectionat. in Romania de cat
In Francia, ne-o d urrngtrea scris6re a Ministeyulul de Resbel din
Francia cgtre preedintele Asociatiunei morarilor:
Paris, 11 Alaia, 1887.

Domnule Preqedinte,
al asociatiuneT nationale de morarie francesa

Ca respuns la dorintele ce mi-atil exprimat In numele Asociatiund nationale a morariel franceze, de a cum5sce resultatele anchetd facuta de adrninistratiunea n6stra, relativ la intrebuintarea cilindrelor metalice pentru serviciul de subsistenta militara, ve informam el refacerea caetuluT de sarcinI
pentru furnisarea Mind este actualmente In lucrare. Fara a prejudeca decisiunea defipitiva pe care voiti lua-o in acsta privinta, ve pot anunta c experientele urmate la Paris, ail fost destul de favorabile pentru intrebuintarea
cilin drel or.

Adaog ca prin depese am autorisat macinarea prin cilindre a und cantitatl de 70 vagine grail la Basenon. Acest sistem de macinare, va putea
ded fi admis pentru serviciul militar cu Incepere din anul 1888, daca contra
Incercarea ce se face In acest moment In citatul oras, va confirma resultatele
obtinute la Paris.
PrimitI ve rog, etc., etc.
pentru Ministrul de- resbel,

Raizon, director.

Se vede dar c in 1888, cnd cilindrele erail admise in tte morile romanescI, abia se faceai1 incercgrl ca ele in Francia, unde exista
incg vechiul prejuditiil cg. Mina mcinatg cu pietre este cea maI bung.
AstAcjI recordul constructiunel de morl 11 tine Germania, care

posedg mal buril constructorl de morl de cat Ungaria.

Dupg cum Vom vedea, din tabloul tnorilor sistematice din Romania, capitalul angajat trece peste 23 milieme lel.

www.dacoromanica.ro

13

In vederea acestui mare capital imobilisat in acst. industrie,

este legitim a se lua In sm aceste sacrificil fcute de dinsa.
Am 4is c morria nu este o industrie stagnant in Romania
prin acsta am inteles c nu este stagnant' in ceea-ce privesce perfectionarea

Cu privire ins la m'rirea productiunei, se pte afirma c ea

stagnz, mrginindu-se numal la indestularea consumatiunel locale,
fdr a face un progres In ceea-ce privesce exportul.

Iat. exportul Romaniel de gria, ate 0 Mina in ultimil 7 ani:

1885-1894, calculat In vag6ne de cate 10.000 Kgr.
1888

1889

1890

1891

1892

1893

1894

vag6ne

vagn e

vagn e

vag6ne

vag6ne

vag6ne

Fling .

1.560

1.852

886

1.116

1.731

2.040

3.100

Tgrite .

640

845

342

759

798

1.050

904

83.500

94.500

92.280

66.108

77.100

70.200

68.300

Grig

vagn e

Exportul griului scade de la 94.500 vag. la 68.300 vag. In 1894

Se vede asemenea c In 7 ani am ajuns abia s dublm exportul nostru de find '0 cifra de 3.100 vagne e nimic in raport cu
graul ce se export i in raport cu griul ce se macin. in Romania.

0 idee just '0 pte face cine-va despre acest export, cand
vom spune c' el nu represint de cat productia anual a uneia din
cele 4 mori mal importante ce se afl. in Bucuresci. Pentru a ne face
o idee 0 mal just de putina insemntate a acestel cifre, vom spune
CA ea represint a 35-a parte din griul ce s'a exportat in 1893 0
a 30-a din griul mAcinat in cele 98 mori perfectionate In Romania, neconsiderandu-se morile trnesci.

De multi ani fina strin nu mal intr in Romania 0 de multi

ani exportul Romaniei de fin nu face nici un progres, cu tte cl
morile din tar sunt tte stimulate de aceia0 idee: perfectionarea
m'cinatulul cu to:Ste c progresul in ceea-ce privesce modul de
fabricatiune este In adevr remarcabil.

www.dacoromanica.ro

14

Calitatea finilor romAnescl riva1isdz5 cu cele mal bune fnuri

din Pesta, ba chiar putem dice c le intrece li acata cu privire la

natura griului, sistemul de mAcinat fiind identic.
Este cunoscut ca Ungaria, tari exportatre de grill li ain., '1
procur grll romnesc i morile din Budapesta, pentru a-'i ameliora
calitatea, amestec in proportiuni definite griul unguresc cu griulnostru.
.illa, Austro-Ungaria a importat in 1894 cantittatea de 13.000

vageme de grill romanesc, adic apr6pe V, din griul exportat de

Romnia in 1884 a avut destinatiune pentru Austro-Ungaria. Aceste

13.000 vag6ne represint ceva mal mult de cAt a treia parte din
griul mcinat in RomAnia. Este dar o cifr important de gri romnesc de carl. Unguril nu se pot dispensa peritru ameliorarea linel lor.

In acst privint iat ce gsim scris in jurnalul SocietteI centrale agricol, de d-1 L S. Ordeanu :
Una din cele mal rentabile industril, de care noT, din nenorocire, nu
am sciut sa profitam In de ajuns pana acum, este si industria morilor.
In adev& prin macinare grill! cA.stiga 50 la suta din valre. Cu alte
e cuvinte, daca un chintal de grill se vinde Cu 10 leT, un chintal de faina se
vinde cu 15 leT. S'a constatat de Camera de comert din Viena, de morile
e egleze, austriace si ungurescT, ca cel mal bun grig pentru fdind este cel romcinesc. T6ta lumea o scie acsta, Romftnil insa nu o scil De aceia se si
petrec la noT lucrurl pe care lumea strain nu se p6te In de ajuuns mira.
Ast-fel excelentul griti romanesc so vinde pe preturT de ris, mal cu sma
morilor din Pesta. Acestea 11 macina si amestecAndu-1 flIna cu cea de grill
unguresc o vind strainatateT sub firma de fdind ungurscd.
Si industria faineT a luat o desvoltare uriasa In tara vecina. Cu ajuto ti-u] gr/uluT romlinesc, UnguriT ati pus mAna in ultimiT treT anT pe principalele

piete din occidentul EuropeT, ca: Marsilia, Paris, Londra, etc.

MultT vor socoti ca absurde propunerile n6stre de a realisa o puternica
industrie de faina romAnsca. Si totusl nimic mal usor decat realisarea acestuy

ideal maret. Pentru ca sh dovedim acest lucru vom da ca exemplu tot pe

vecina vdstra. Cele d'intAT masurT, pentru a pune o basa solida si a ridica
industria morilor in Austro-Ungaria, s'a luat In anul 1835, adica Inainte cu
60 anT. AtuncT s'a stabilit mal hitaill prin lege, ca: morile austriace az1 drepitul sd importeze grtfi strain
fdra se platscd vumd
cu conditie ca el sd

fie mdcinat fi reexportat ca Pina.

Un puternic av6nt luase acsta ramura de cfistig In Austria pe la
anul 1880. De la acsta epoca morile austriace si in special cele boeme ail

www.dacoromanica.ro

15

r6mas stationare; In schimb morile unguresc1 ah Inceput sg se desvolte, pro-

gresand cu pasT giganticT. Pe la anul 1884-1885 piata Bucurescilor era

(inundat de fdind de Pesta, produsg de alt-fel tot din grlil romanesc mgcinat
din causa nepricepereT n6stre, fn Ungaria si nu In Romania. Denuntarea
4 conventieT comerciale ea Austro-Ungaria la 1886 a Inpedecat Intru cat-va
desvoltarea luat de- morile ungurescT, punndu-le un mic fi-II In cal-va anY
urmgtorT, Austro-Ungaria nu mal importa acele cantitAT enorme de d'inainte
denuntgreT comerciale. Ast-fel Inainte de 1889 abia s'ati importat din Romaenia_ 12.067 chiantale metrice de grlil Acstg cantitate s'a ridicat treptat In
urrratorul mod: (1)
Asa dar In 1894, adecg dup lncheierea conventiuneT comerciale din
21 Decrmbre 1893, cantiatte de griti importantg de la noT de cgtre AustroUngaria a ajuns la cifra de 1.200.000 chintale metrice sail 120.000.000 chielograme.
4

Pe mult1 din agricultoriT romanT, suntem sigurT, acest mare export II Inveselesce, dupg cum mal pe totT agricultoriT ungurT TI intrista concurenta grluluT

cromanesc. Pe noT Insg IntocmaT ca si pe orT care Roman, cu judecatg mal

adincg si cu veden)! pentru viitor, nu ne Imbucurg exportul In mase marT al
(1) Cnntrolind cifrele publicate de d-nul Ordonnu cu cele din statistica oficiali romana, am fost surprinqI de necoencidenta lor qi am ciutat a consulta i alte documente.
Ne am procurat decl statistica oficiali ungar qi publicim aci paralel resultatul investigatiunilor n6stre.

Exportul griului Romnesc in Austro-Ungaria.

A N U 1.,

Dupi statistica Ungari din

Dup cifrele publicate Dupg statistica oficial (Magyar Kereskedelmi
de d-nu Orclnu
a Rominief
(Museum .

1889
1890
1891
1892
1893
1894

120
245
2.463
6.735
6.760
12.000

vago:511e

2.430
190
5.930
8.390
6.730
10.000

vagne
P

99
245
2.463
7.087
9.545
13.825

vagon
*
*

Daca admitem ca exacta statistici Romandsci trebue si tragem unmit6rea conclusiune: De Ore-ce Ungaria notzi 13.000 vag6ne In loc de 10.000 vag6ne griil Rominesc
acsta probzi a grill' nostru fiind mal' apreciat, tirile vecine (Bulgaria, Strbia) naturaliszi griul lor trecndu-1 ca grill romanesc pentru a obtine un pret mal mare de la moran!
Ungurl. Diferinta intre cifrele din colna 1-ifi yi cele din colna a 3-a trebue se provie din
faptul ca In acsta ultimi col6na se coprinde griul qi secara pe citi vreme in cea d'Anal
figurdzi numaI grIul

www.dacoromanica.ro

16

cgrluluT nostru. In scimb acest export Inveselesce inimele i umple pungile

cmorarilor i industriasilor din Pesta, etc. De aceea ati i sgrit anul trecut mocrarlY si industriasil ungurT de Mina ca, In unire, sl apere grlul romAnesc, cetrnd guvernuluT ungar ca sa lase acest grit' sl intre In Ungaria fr vamA,
si scutit de orT-ce taxe.,
cInteresant i instructiv pentru noT este si modul cum morile ungurescT,
(Incepnd de pe la anul 1890, s'ail ridicat pe ruina si In detrimentul morilor
caustriace. Din t6te aces.tea Romanii ar trebui s cun6sc calea ce trebue se
tapuce pentru ca la riudul lor s p6tK ridica i el morile lor pe ruina si In
edetrimentul morilor unguresa

Modal a'esvoltdrii industriei mordrztulza in Ungaria sei serve

de norma desvoltrzi accstei industrii In Romdnza.
Griul nostru nu este apreciat numal de vecina n6str5. Austro-

Ungaria, dar si de t6te trile din Europa si nu ne aducem aminte

ca in frecuentele visitan l de morl in Germania, Franta, Belgia, a
nu fi intilnit o singurg mr care s.' nu lucreze griti romanesc.

Dacl dar griul este asa de apreciat in strinaate, nu este un

motiv ca fina romnsca sistematic fabricat s nu se bucure de
aceeasi reputatiune.
Unde fina romAnsc este cunoscut i apreciat, acolo concurenta MineI ungurescl devine neputinci6s1 Din nefericire ins, fina
n6str nu este cunoscut de at la Constantinopol, clcI nu putem
numi export cele 4 vag. trimise in 1894 Austro-Ungariel, 16 vag. in
Belgia, 6 vag. in Englitera, 18 vag. in Francia, 12 vag. in Germania,

25 vag. in Grecia; pe cat vreme cele 3.050 vagelne cu destinatie

pentru Turcia pot fi considerate ca o cifr, representAnd o val6re de
6 mil. leI. Acol Ungarid 'I este cu neputint a vinde, cu t6te sfort'rile ce le face pentru a ieftini transportul si cu tte c aceste sforWI a fost coronate de succes, succes datorat
printr'o derisiune
srteI
marinel comerciale romanescI, care
inaugura ast-fel
efectele e bine-filatdrePl
Costul fAinel din Budapesta la Constantinopol a .ajuns, gratie
regieI monopolurilor Statului romnesc, a fi maT ieftin de cat de la
Bucurescl la Constantinopol.
In Tara romAnsca unil administratorl al: serviciilor Statulul nu
urmresc de c5.t urmAtorul scop :

www.dacoromanica.ro

17

A face economie 0 a m'Ari veniturile serviciului administrativ

pe care 'I dirigz5. fr a se inchieta de redele generale ce le vor
da aceste economil sa venituri.
Din momentul ce ail reu0t a spori cu 5 centime venitul in cestiune, ultimul cuvint este slis.
Un fapt de acst natur s'a intimplat cu regia monopolurilor
Statulul, care urmrind un ideal nerealisabil, transportarea la Brila a
miFrei comerciale din Fiume 0 un altul realisabil incheierea until
contract de transport oneros peke, cu morile din Buda-pesta, a venit
a da cea mal mare lovitur morilor din interiorul
Ast5.41 costul transportului fAinei este :

105 lei pe vagon.

De la Bucurescl la Galati 261 kilom.
De la Buda-Pesta la Galati peste 1.200 Idiom. 55 le pe vagon.
Dar acest pret derisori de 55 lei nu l'a fcut 0 nu 'I peke face

hid o companie de navigatiune pe Dunre. Numai singura regia

monopoluluI tutunurilor a repurial acs1Z victorze, care combinat
cu alte avantagil ca facilitti de transbordament, magazinagi gratis

etc., acordate finurilor ungurescl, pun pe acestea din urm inteo

situatiune exceptional de favorisatd fat cu industria romnscA.
Vorn vorbi ins pe larg despre acst afacere la capitolul relativ la transporturi.
CAP. II.

_Producpiunea de griz2 i intrebuinprile lui in Romd,nia,.

Dup cum in America, Republica Argentin este cea mai apt
pentru cultura cerealelor tot aa in Europa se scie c Romtmia multumit fertilittei solulul el, a climatulul sai i prnintuluI negru de
aluviune, udat de Dunre 0 de numero01 el afluentl, e cea mal apt
tar' pentru a produce cereale.
In 1880 suprafata cultivat de grid nu trecea peste o jumAtate
de milion de hectare.
In 1886 suprafata era mal mult de cAt dublat.

In 1892 ea atingea aprpe 1.500.000 hectare 0 produsul se

ridica la aprpe 23 milieme hectolitri.
2

www.dacoromanica.ro

18

Porumbul ocupa in 1880 o suprafat de un milion de hectare

In 1892 maI mult de 1.800.000 hect., iar recolta trece peste 23

mili6ne hectolitri.

IatA productiunea de grid i hectarele cultivate in 1890-94,

comparativ cu recolta porumbulu in vag6ne de cate 10.000 kgr.

Hectare

Vagn e

--Hectare

Vag6ne

Hectare

Vag6ne

Hectare

Vag6ne

Hectare

r.509.60c

r41.000

1.541 000

130.000

1.496.000

170 000

1.284.900

160.00o

1.392.000

i x p200

161.760

1.693.300

156.180

2.822.400

240.650

1.939.200

241 000

1.767.500

78.022

1890

Git8

Porumb 1.7 I

oo

1891

1892
--....------,

1893
...--,---..

1894
.----------.
Vag6ne

SA vedem ce intrebuintArl are griul in Romania, cat se export,

cat se intrebuintzA in industrie (fAinA, scroblA, spirt) cat se intrebuintzA pentru smintA.

Pentru a avea cantitatea de grill intrebuintat in industrie 0 destinat pentru consumatiunea localA vom totalisa pe de o parte griul
recoltat pe an cu cel importat din strAingtate, iar pe de alta griul,
tArita
fAina exportatA cu griul intrebuintat pentru smintA. Diferinta intre aceste douA totalurl va representa griul ce s'a lucrat in
industrie cu destinatiune pentru trebuintele locale.
Pentru ca acest calcul sA nu fie alterat de stokul de gag rAmas
ne vindut 0 in deposite la finele anulul, stok pe care nu-1 putem

avea prin nici o statisticA 0 care pte varia da la un an la altul,

vom proceda luand media celor 5 ani din urmA. Ast-fel vom atenua
influenta stokuluI rAmas in deposite.
Recolta medie 11890-941 de grit' In Romania
GrIul importat I Romania
Totalul griuluT aflat pe an In Romania

143.220 vag.

200
143.420

Cantitatea medie de griti exportaa (1890-94) din tall

Total.

Mina

ate

(A)

74.830 vag.
1.752
768

griti Intreb. la s6mInta (a 200 k. pe h.) 28.800

106.170 vag. (B)

ScAcRnd (B) din (A) gasim:

www.dacoromanica.ro

19

143.420-106 170 = 37.250 vag6ne de grid lucrat de industrie pentru consumatiunea Iocala. Acsta consumatiune s'a afectat
mal tta pentru fabricarea paineI pastelor alimentare 0 altele pentru
alimentatiunea 6menilor, iar tarita s'a intrebuintat pentru nutrimentul
vitelor. Griul intrebuintat la scrobl. i derivatele sale (dextrin glucosa) a fost in cantit'ati aa de midi in cAt nicl nu merita o mentiune.
Cel pentru fabricarea spirtulul a avut o 6re-care importanta in 1894,
&Ind fabricantif de spirt ail gasit convenienta in lipsa porumbului
a lucra si grid mai cu sma din cel avariat; Ins nicI acst con-

sumatiune nu a fost mare, 0 ast41 a incetat cu totul.

In resumat, intrebuintrile grului pentru media anilor 1890 94
a fost :

Tabloul (a)
GRAIL DISPONIBIL PE AN fli ROMANIA

Vagne

Griii recoltat pe an (1890-94)

Grill' importat

gnul recoltat

143.220

ICant. la 0 o din

200

Total

0,14 o

143.420

Tabloul (b)
Vagne

INTREBUINTARILE ACESTUr GRICY DISPONIBIL

Griul exportat sub formg dc faing si MrIte

brut&

Cantitate la 0 o
din gnu! dispanibil

2.540

1,70 0

74 830

52 200 o

transformat de industril si consumat in interiorul Ora

37.250

26,00 o

intrebuintat pentru s6nIntI (a 200 kgr. pe hectar)

28 800

20,1000

143.420

Total

Vedem din aceste tablouri

ca

100,00

griul importat in Romania pre-

www.dacoromanica.ro

20

cum 0 cel exportat sub formA de Minh' 0 tArite este apr6pe nul.
CA cel exportat In form'A brutA este mai mult ca 1/2 din productiunea Romania CA V, din ac6st productiune se cumprA 0 se
consumA de industrie 0 In localitate, iar 1/5 '1 consumA tot agricultura pentru srnInt.

TOTALUL GRIULUI
recoltat i disponibil
in Romania dupa media anilor
1890-1894

GRIUL LUCRAT
intrebuintat in tara

GRiUL BRUT

vag.
\143420/

(68.600 vag. sail 480/0 din total)

exportat in strainatate
(74.800 vag. sari 52% din total)

Macinat

Belgia

qi

(21.800 vag.)

consumat in
interior
(37.250 vag.

26 0/0 din total)

Engletera
(15.600 vag.)

rAnyi F TXRATE EXPORTATE

Germania

Intrebuintat

(14.430 vag.

in tara
pentru se'manta

28.800 vag. 20, /,, din tota

Austro-Ungaria
(10.000 vag.)

Francia, Spania, Italia

Turcia, Olanda, Bulgaria, etc.
NB. Acest Agraficy este lucrat dupa media celor 5 anT 1890-94.--Se exceptri insa reez
tangulele din drpta carT represinta exportul nostru special de grail numaT pe anul 1894.

www.dacoromanica.ro

21

CAP III.

Producpunea porumbului fi intrebuinrarile lui

in Romania.
Cea mai mare concurent. a finel de griii este fina de poafar
Acest aliment care in Europa
rumb sail mlaiul.
nu serv la hrana uman, se intrebuintza in Romania
de Italia
pp o scar mal intins de cat fina de griii.
Pe cand fina de gria sail painea se obicinuesce in orar, fina
de porumb, sati m.mliga, se intrebuintz de populatiunea rural,
ba putem c,lice c mlaiul este singurul aliment al tranilor notri.
Consumatiunea cartofilor, fasolei 0 alte substante amilacee se face in
cantitti mid, comparativ cu consumatiunea griuldi 0 a porumbului.

Pentru a afla cantitatea de porumb consumat la nol in tara,

ne vom servi de acelaqi mod de calculatiune ca 0 pentru grill,
adecl vom totalisa pe de o parte porumbul recoltat pe an cu cel
importat pentru srnint', iar pe de alta porumbul cel exportat, cel
intrebuintat pentru smint 0 cel pentru spirt. Diferentadintre aceste
dou totaluri va fi porumbul intrebuintat pentru alimentatiune i
nutret.
Porumb recoltat pe an (media anilor 1892-93-94)

importat

Totalul porumbuluT aflat pe an In Rmania

Porumbul exportat In medie pe an

186.600 vag.
180
186.780 vag. (A)

85.470 vag.

lucrat pentru fabricarea spirtuluT

19.600 :
intrebuintat la s6m. (cAte 24 kos. la hectar) (2)
4.430
Total
109.500 vag. (B)

sc4nd (B) din (A) gsim :

S'a lucrat pentru spirt in medie (1892-93-94) 74.000 vagdne cereale din cad
800/0 a fost porumb, 160/, orz 0 40/0 secar5. Dec1 consumatia de porumb a fost de 19.600
vag. anual.

Media hectarelor cultivate cu porumb in 1892-93-94 a fost de 1.842.600 hectare.

www.dacoromanica.ro

22

186.780-109.500-77.280 yap:5'1e pentru mmlig5. si pentru nutretul vitelor.

Ne este imposibil a sci ct din acst sum s'a intrebuintat
pentru nutrimentul, rnenilor i cAt pentru animale.
in resumat intrebuintrile porumbului pentru media anilor

1892-93-94 a fost:
Tabloul (c)
PORUMBUL DISPONIB1L PE AN IN ROMANIA

Porumb recoltat (media 1892-93-94).

Porumb importat

Total

Vagne
(de 10.000 kg.)

186.600
180

la 0 0i por.
recoltat

0.100 ,

186.780

Tabloul (d)
INTREBUINTAREA PORUMBULUI DISPONIBIL 1N
ROMANIA

Porumbul exportat pe an
lucrat pentru tabricarea spirtulul
intrebuintat la s6mintl
*
pentru nutriment si nutret
*
D

Total

Vagne

la 0/0 din por.

(de 10.000 kg.)

disponibil

85.470
19.700
4.430
77.280

45,75/,
10,52 *
2,35 *
41,38

186.780

100,000/e

Privind acest tabloil vedem, c din porumbul.:recoltat pe an in

Romnia ceva mal putin ca 12 se export sub form brut, ceva

mal putin ca 2 se consum in tar de 6meni i animale; a 10-a
parte se cumpr de fabricele de spirt si a 50 aparte numal se utiliszd pentru smint.

www.dacoromanica.ro

23

CAP. IV.

Comparapune lntre lntrebuinprile griului fi ale

porumbulul.

Punnd fat in fat: diferitele intrebuintri ale griulul 0 ale porumbului, dupd cifrele Osite mal sus, ajungem la urmkorul tablo :

Tabloul (e)
CANTITATILE DISPONIBILE IN ROMANIA

Vagne
grid

Cantitatea :recoltatl ,in medie pe an .

143.220
200
2.540

s
s
s

importata.

exportata sub forma' de faina $ ate

macinata i consumata In tarl pentru dmen1 qi animale
Intrebuintata la s'mint.

exportata sub forma bruta

transform. in alcol (consum interior)

37.250
28.800
74.830

la a 0 din

cant. recoltatA i
irnportatA

Vag(Sue

porumb

latiochn
cant. rectatall ai
importatl

186.600
180
1,70

26,00
20,10
52,10

77.280
4.430
85.470
19.600

41,38 0
2,35

45,75 s
10,50

Apropierea acestor cifre vorbesce In destul pentru ca s." nu

mai avem nevoe de alte comentarl Vom spune numai c consumatiunea porumbulul mkinat i pentru nutre t este de dou orl
mare de cht consumatiunea grulul mAcinat pentru alimentatiunea (5-

menilor (fh'ing) 0 a animalelor (tkite); c exportul grlulul 0 al porumbului in stare brut se face in cantitkl apr6pe egale pentru ambele aceste grine; c cantitatea griulul necesar pentru smint este
de 9 orl mai mare de cht a
pentru acela0 num.& de hectare
porumbulul, intrebuintat in acela0 scop, lucru care adlogat la ieftinkatea mal mare a porumbulul, favorisz mult cultivarea porumbulul de ckre populatiunea de jos, ckeia lipsesce capitalul nece-

sar pentru a cumpra griul pentru smint ce revine a costa de

12-13 ori mal mult de cht cumprk6rea unel cantitff echivalente
de porumb. Acsta i alte considerante fac, cA cultura porumbulul
este ceva mal intins de cht a grIulul. Pentru grill se cultiv 1.440.000

hectare, iar pentru porumb 1.842.000 hectare anual.

De 0 s'a infiltrat idea ca porumbul este mai bun de cht griul

www.dacoromanica.ro

24

pentru alimentatiunea tranulul nostru, tot4 acsta nu se p6te admite sciintificesce; dat fiind; mica proportivae de amidon ce contine
porumbul fata cu grlul.
Un fapt f6rte regretabil 'la gasim in mica proportine de amidon
continut in porumbul Romanesc fata de porumbul American 0 alte
Distinsul nostru chimist d-nu dr. Bernad in urma nuproveniente.
mer6selor analise acute asupra porumbulul Romanesc a conchis ca:
nu este logic a se atribui pelagra numal existentef until' microorganism vtmator; dar 0 putineI cantitt1 de amidon, singura substanta
hranit6re, a card lipsa in porumb contribue la slabirea organismului

Oranulul nostru 0 da facilitate acelul microorganism de ali produce efectul atat de funest pelagra D-nu dr. Bernad spune a
pelagra este firte atenuata in Italia 0 nu exist' In America de 6rece aceste trl posed un porumb mai amidonos de cat al nostru.
Ar fi de dorit ca faina de grit] 0 secara, se inlocuiasca porumbul in alimentatiunea umana, cad f Ella de grid este mal nutritiva de cat cea de porumb. Tot de odata am don i se vedem ameliorandu-se cultura porumbuluI prin intrebuintarea de seminte mai bune

iar nu degenerate ca semintele nelstre

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

MORILE DE Gift PERFECTIONATE

DIN

ROMNIA, MOLDOVA_ I DOBROGEA

Urmkorul tabloa contine lista tuturor morilor perfectionate de
Ring din regatul Romniel, fail a figura 0 morile tarnesci pentru
porumb i gr, acestea fiind in numr mult mal mare de cat morile
perfectionate de gill
Vom vedea in acest tablo cantitatea de vageme de grid ce fiecare m6r este capabil a mgcina pe 24 ore, cail vaporl sal caii de
ap6 intrebuintati precum i costul de instalatiune a moril propriti
La costul instalatiunel nu s'a luat in consideratiune valrea terenului,
a magasiilor suplimentare i adesea netrebuinci6se in uncle casuri.
De asemenea nu s'ail luat in smA cheltueli exagerate de lucrArl de
ap la morile cu turbine, carl cheltueli intrec de multe ori valrea
fabricel intregl.

Acest tablo a fost elaborat de d-1 Lcefler, inginer constructor

de mori, care in timp de 7 anl prin visitele personale la tte morile

din tar era in ma'sur. de a pune date cu mult mal esacte de cat
ar putea-o face or-ce statistica oficiaa.
Dupd cunoscinta nelstr, o statisticl a morilor n'a existat inc5, in
Romania.

www.dacoromanica.ro

26

Tabloul morilor perfecIionate de fAina din Regatul RomAnieT.

--:

0 ..V.

zci

ORAUJL

1 Bucuresd

(i895)

5
6

7
8

*
*

tructie)
St. StancovicI
I. L Machedon
Ciuflan, (oprit)
Floreasca
Marinescu-Bragadiru

10

Principele B. Stirbey (Bufta)

12
13

*
*

14
15
16
17

1:)

."-' : 1

(-)

C")

5
3

Stefan Teodoru, CoslegI

'tic Iosef

20 Mizil
21 Buz6u
22 Mizell
23 Rimnicul-S.
24 Braila
25
*
26
*
27
*
28
29
30

*
*

31 CalarasI
32

33 Lehliu
34 Borsten1 n.
35 Oltenita
36 Giurgiu
37

38 Zimnicea
39 Alexandria
40 Ruqh-de-Vede
41

42 Valem Olt)
43 Costesd
44 Glescr
45

46 rirgov4te

C. Condeescu
Gheorghe Nicolail
Herq Korn
Fratii Iosef & I. Oroveanu
I. Millas & Fla propria

38
27
25
20
14
24
26
26
12
22
19

120.000,
75.000,
75.000,
45.000,
40.000,
40.000,
80.000,
650.000,
250.000,
750.000,
250.000,
200.000,
150.000,
35 000,

24
19
19
14
14
14
16

75

50

1,5
1
1

45
50
45
300
120
400
200
150
140
35
150
50
80
100
60
100
75
60
75
100
30
40
30

Christoforatos & Cambanos

Romalo Zerman
V. Tenov
Brandlmaier
C. Zappa Succ.
Dim. Niculescu
Ulise I. Negropontes
C, Zappa Succ.
Luca Prosalendis
Badulescu & Thomaidi
Iohann Harrich
Oreste Fotino
Fratif C. Georgescu
Anghel Arezan
Nae Parvulescu
Const. Colibaqan

3
2
2
12
2
1

1,5
2
1,5
2

1,5
1

1,5
2
12

1,
1/3

I. Sabo

1,5

Oppler
Predinger

100.000,

45.000,
74 000,
125.000,
85.000,
125.000,
75.000,
60.000,
80.000,
110.000,
40.000,
60

75

50

35

102

60
60
45
40

V,
2,5
10.-

120
120
90
100
65
40
45
70

1
1

fost Mornand
Galiatatos Freres

Transport .

500.000,
300.000,
300.000,
120.000,
75.000,
325.000,
350.000,
325.000,
225.000,
150.000,
100.000,
55.000,
60.000,

50

N
I-1

250
150

150
150

2,5
1,5
1,5

o
rd
i.

650.000,
556.000,
350.000,

lanca

18
19

C apitalul
normal varsat
in leI noI

300
260
200

,@

70

2,5
3
3
2

Hagi Jecu & Boiciu

Preotul Nic. Ioachimescu
Const. Nasopulo
C. Vasilescu
Tud. Dimitriu

4.'

120

2,5
1,5

E. Ergas
Fratii Paxinos, Buda-Pa-

q ..E

-o
,

6*)
Frati George Assan
Manutanta com. Colentina 4-5
A. A. Popovici (in cons-

3
4

ct

FratICAN.Zahariad-Olmazu

ig

:....w =.
:.1"21
.-.
cg rsa>

Z koe '

11 Ploesd
1

Proprietarul actual

>

4.250

1.085

60.000,

35.000,
70 000,
70.000,
30.000,
8.385.000

53

33
37

14

14

49
24
69

26
22
22
16
22
14
19
22
19
22
19
14
19
22
16
16
16
19
14
16
1.041

*) Prin noile transforman qi instalatiunI proectate productiunea morel va trece peste

7 vagcSne.

www.dacoromanica.ro

27
V.,,i ZS'

,O'how

z6

ORASUL

47 Tirgoviste
48 Pitesci
49
50

51 ampu-lung
52 Slatina
53

54 Bals
55 R. Vlcei
56 Tirgu-Jiu
57 Turnu-Severin
58

59 Craiova
60

61
62
63
04

*
*

Proprietarul actual .5 .x
.1. e 4'
I..,=w:
(1895)
Report .
Fratil Iosef
Societate Gavanne
Dr. Florian
Samuel. A. Iosef

13

1
1

A. Costovid
Fratii Elias

2
2

,d

4.250

43:1

''''

102

1
1,

Delugan & Stoenescu

Costa Donevschi
Petrescu
Capitan Avramescu
C. Grdescu

4)

1'5

cl"

c2

4 d--,E
,->>
1
2

Savoica

xe

.0

55

1.086
60

100
75

40
30
150
25
50
30
25
30

A. Mendl & Fil

Barhu Druga
Rautenstrauch
Marcu Weiss
Total .

2
1
1
112

124

8.384 000
50.000,

125.000,
80.000,
50.000,
35.000,

175.000,
25.000,
45.000,
35.000,

35
250
100
100
50
50
40
4.940

,c
,,,I2

..
,1

i-a

1/2

Beligradeanul&LazarFermo 4 - 5
2
Pomeranz

Capitalul
normal v6rsat
In lei nor

30.006,
40.000,
35.000,
400.000,
125.000,--

150.000,
75.000,
60.000,
40.000,
1 120

9.960.000,

1.041
14
22
20
14
16
12
16
14

16
16
16
16
37
22
22
14
14
16
1.358

Moldova
65 Botop.ni
66
67
68
69

70 Dorohol
71 Mihlileni
72 Ringhilesci
73 Iaqi
74
75

76 Podul-Iloaei
77 Falticeni
78 Minesci
79 Birlad
80

81 Vaslui
82

83 Ivesci

84 Gala ti
85

86
87 Baclil
88
*

89

90 T. Neamtu
91 Husi
92 T.-Ocna
93 Piatra N.

Prima Soc. Morilor cu abur

Aron Abramovici

M. Wechsler
Saniel Bacal
I. H. Zoller & Comp.

1,5

Taxier & Cantar

4
1
12

Carol Linke
Em. Haier
Fratii Klepper
Ghiaale Laa.r.
Wechsler, Pineles & Last
Paladi, Swan & Danicl
In Manoliu
Thierry
Franz Knig
Carl Jekl

2,5
1,5
2,5
1,5
1,5
12

2
1,5
1
12

1,5
5

M. Balq

Christoforatos Frres

I. Millas & 115 (fosta Lambrinidi)

George Nicolaii
Paul Christen
Brill & Kern
Pfeffermann
Alex. Din Teohary
B. Kaufmann
Berl Chaimson
Soc. Dtimna
.

3
1

2,5
1,5
1,5
2
1 2
1

4
56

850,000,

300
150
120
100

450.000,

200.000,d
100

I. L. Steinberg
George Goilav

Total

3
2

250
90
24
150
75
150
75
70
35
100
80
50
30
40
250

40

45.000,

120.000,

75.000,
55.000,

22
19
22
32
14
16
24
19
24
20
20
15
22
20
24

75

35.000,
175.000,

16
19
40

26

120

300.000,
35.000,
200 000,

60
60

www.dacoromanica.ro

45.000,

250.000,
80 000,
200.000,
85.000,
75.000,

150
50

100
30
25
175
2.669

120.000,
175.000,
550.000,
120.000,

40
26

455

750.000,

60.000,
65.000,

125.000,
50.000,

40 000,
350.000,

14

26
19
19
23
16
16

26

5.680.000, 639

28

E.., ..,..
el I 64p

OR AUL

Proprletarul actual 4''..z

:2'21 o o
ea : 0 se
(1895)
I.. d, 4
.3 bllry '
%'11

30

xd

rd

-rt'd

o.
a)

1:/
C.)

Capitalul

normal v ksat
In leI noI

o
;1-4

l4
61

1-4

L)

Dobrogea
94 Constanta
Foscolo
95
Mamaia Fratii Agopcian
Simon Meldonian
96 Tulcea
G. Stamate
97 Macia
Papaianopulo
98 Cernavoda
Total .

1,5

80

1/,
1/,

25
25
35
165

1/2
.

134
3 3/4

30

30

90.000,
35.000,
35.000,
30.000,
45.000,
235.000,

19
16
16
16
19
86

Recapitulage
Muntenia
Moldova
Dobrogea

125
56
33/4

Total.

. 1803/,

5.450
2 669
165
8.284

1.180

9.960.000, - 1.356

455
30
1.665

15.870.000, 2.083

5.680.000, 639
235.000, 86

Din acest tabloil se vede c sunt 98 morl perfectionate in Romania, ca mra cea mal mare este a fratilor Galatiatos (Brila) apoI
vin morile din Bucurescl: a fratilor Zahariad-Olmazu, a fratilor George
Assan m6ra d-lor Millas (1) 0 fiil din Brila i alte 10 sail 12 morl

av6nd o capacitate de la 3 vageme (mcinate pe 4i) in sus.

In total sunt decl 15-20 morl mal importante in Romania, iar
restul de 80 morl existente sunt t6te mal mid de cat capacitatea
de 3 vag. pe li. Este de observat c. printre aceste morl nu figureacyd manutentiunea militar, care dispune de o fort de 200 cal
vaporl. Acdt mr uu este o mr perfectionat, ci numg o simpl
m6r5. trndsc. Totalul capitalulul angajat este dup acest tabloil
de 15.870.000 leI. Ins luand in consideratiune modul cum acest capital a fost calculat, adic cum nu s'a luat in srn nicI o cheltuial
(1) Armatorl i posesorl de 3 morl d-ni! Millas ail representat morkia Romin la
congresul morar din Paris (1889) i ah' reuqit a proba prin acte qi analise, superioritatea
fknurilor ndstre spulberind ast-fel calomniile ce ni se aduceati din partea morarilor Ungurit
Regredm de a nu avea la disposiune acele documente preculn i opiniunile specialiqtilor,

pentru a le publica qi a servi ast-fel tutulor morarilor noqtri carl vor exporta fin i al.
ckor num6r (redus asta-41 la 3 7) va cresce grape ajutoruluI ce spedm a se va (la morbid Romane.

www.dacoromanica.ro

anormaa ca magasil silosurf suplimentare i alte cheltuell ne prevlute, precum i nicl valrea terenurilor; putem cu sigurant fixa

la 23-25 milidne Id cafiztalul angajal In morile romnescI afara

de capitalul rulant cu mult mal mare de cat cel angajat. Numrul
lucratorilor trece peste 2.083 o'me nt representand un salarifi anual

total de peste un =lion ii 1/2 Id.

Tar personalul de biuroil i posturile mai importante ca efi morarl, efri mecanicI, magasinerl, etc. insumz6 un numr de functionarl care trece fieste 400 i carI a salariI de circa 600.000 lei anual.

Se vede dar c morile n6stre perfectionate asigurl existenta a

peste 2.400 dmen1 servindu-le salaril anuale ce Intrec suma de dou4
milidne id.
Bucuresciul este 16gnul i centrul morrieI romAnescl.

Daca Mina de BotoanI are un renume recunoscut, acsta tine

mal mult de calitatea grinelor de acolo, iar nu de perfectiunea morilor.

In Bucurescl s'a infiintat, la 1853, prima mr. cu vaporl de

catre George Assan, introducatorul mainel cu vaporI In Romania (1)
(1) AstadI, cand se cun6sce rolul ce'l jc in industrie maqina cu vaporl, se pote
aprecia mal bine importanta ce are introducerea in Romania a acestul auxiliar indispensabil
fabricelor 0 se pot judeca dificultatile ce ere' de invins i earl astadI s'ar parea o poveste,
Aa pentru transportul cazanulul in greutate de circa 7.000 kgr. s'ail intrebuintat 4 s6pt6-

maid de la Giurgiu la Bucuresd, pe and de la Viena la Giurgiu nu facuse de cat 2 Optmanl i acsta din causi ca trebuia sa se refaca i s se consolideze t6te podurile podetele peste earl trebuia s trcl o greutate relativ mare pentru acele timpurl. Pe unde
,osua era in prst stare se punea scandurl grse, earl indata ce trecea camionul, se
luart de la spate 0 se puneail in fat spre a se face Inca cati-va pa0, i aa mal departe.
Autorittile nu erad mult mal inaintate. Primul coq ce s'a cladit era 24 metri
ded relativ mic pentru astdi, coq unic insa pentru vremea aceea. Nu se ajunsese cu constructiunea la 10 metri i primaria a intervenit s oprsca lucrarea sub cuvint cft(ce, o
mrga pina in cer?
Numal gratie unor staruintI i prin depunurea und cautiunI insemnate s'a putut termina lucrarea, care devenise pentru cat-va timp punctul de curiositate al imprejurimilor Bucuresciulul.

Ateliere de constructiunl nu existail i prima reparatiune ce s'a facut la maqina cu

vaporl a trebuit s fie savir0ta de catre un potcovar neamt,acsta pentru a nu se trimite
la Viena partea deteriorata. 0 a opri fabricatiunea timp de 6 s6pt'mani, cel putin.
Ceva mg' caracteristic 0 care denota starea de cultura in care se gasea tara la acea
epock este ca, o dati pornita m6ra, a fost cu neputinta ca un brutar Ell se hotarasca a

www.dacoromanica.ro

30

Tot Bucuresciul posed. cele mal multe 0 mai perfectionate morI.

Ast-fel pe cAnd morile din Bucuresci sunt capabile a mAcina pe di
36 vag6ne, morile din BrAila pot mkina 26 vagne, cele din Ploescl

15 vag6ne, cele din Botpni 13 vag6ne, cele din Craiova 11 vaOne, cele din Galati 9 vag6ne etc. Morile din Bucurescl macin."
mai mult de dit consumatiunea locuitorilor Capitaliel, ele trimit fin
in t6te p'rtile tril pAn5 i in Iai i Botopni. Dac6 guvernul le-ar
veni in ajutor prin crearea liniel de centur in prejurul Bucuresciului
pentru a le deservi pe t6te, atunci putem fi siguri 6.* Bucuresciul

va fi pentru RomAnia ceea ce Budapesta este pentru Ungaria, u

privire la exportul finef. BrAila i Galatul posed5 morile cele mal
interesante din RomAnia, cad sunt singurele carl astdl export Mina.
Ele pot mcina impreun. 35 vagne pe i, adec apr6pe cAt i
morile din Bucurescl. In Sulina, Constanta i in telt Dobrogea putem
dice c nu exist morl perfectionate, cAci cele carl exist in numr

de 5, abia pot m5cina 4 vag6ne pe- di. Constanta va deveni data'

cu crearea portului un bun centru pentru stabilirea de mori.
- Preferinta ce s'a dat de cAtre moraril noWi porturilor Brlla
Galati se explic nu numal prin facilitatea de transporturi pe ap5
0 a exportultil, dar qi din causa facilittel de a'1 procura grinele
In tot timpul anulni, de tte calittile posibile i cu cele mal reduse
prettni, din causa ieftinttei combustibilulul. (CArbunil Cardif cost5.

la Galati 26 fr. tona, iar la Bucuresci 37 &and tona).

Este sciut, c pentru a se obtine o bun calitate de fin trebue
macina intrinsa nici chiar gratis,si acsta pentru ca, vNnd c se face focul si iese fumul
pe cos, le intrase ideea c m6ra ca foc arde griul: clef, cum se pi:Ste foc flea
Li s'a explicat pe tte tonurile c focul produce aburiT, ca aburiT pun In miscare masina, care la rIndul ei InvIrtesce pietrele; Insa In zadar.
A trebuit elementele s intervina pentru a hotari pe acestI retrogracy sa incerce a
macina.

Prima iarna dupa instalare a fost de o rigurositate ne mai pomenita, ast-fel c t6te
morile de apa aa Inghetat i nevoia a silit pe unul s fac o probl. Este evident Ca In
urma resultatulul a navalit cu totil ca s. cra a li se macina.
Greutatl de soiul acestora si altele nesfirsite in toate directiunile aveail de invins
primiT industriali, earl merita aun, din partea urmasilor lor.
Din nenorocire tusk energia supra-omensca pentru succesul causel reclama viata
George Assan prea de timpuriu, In virsta de 45 anT:pe piatra luT funebr sta scris Introducatorul masineT cu vaporT In Romania.

www.dacoromanica.ro

31

sa se amestece in proportiunl definite mai multe felurl de grine, lucru

ce se p6te practica frte tior la Braila-Galati, unde gasim adunat

tot ce pte produce Romania.

Asemenea aceste porturl sunt singurele carI dispun de docurl
silosuri ale Statului, unde se liberza varante, lucrurl caril facilitza morarilor transactiunile. El g'sesc credite 0 de la exportatoril
de grine.
Exceptandu-se Braila 0 Galatul tte morile din interiorul Regatulul sunt In imposibilitate de a face export din causa diferitelor
cause pe carl le vom examina in detali i dintre carl cea mal vtmtre este aceea a scumpetel transporturilor.
Dup cum vom arta In capitolul urmator, Romania posed
mai multe mori decat sunt necesare pentru consumatiunea de fin.
cu tte acestea morile, de i exist. In mare numr,
a populatiunel
sunt suite a stagna a treia parte a anului din causa ca exportul le
este interlis.
CAP. VI.

Considerariuni speciale asupra strei morritului

Romania.
Considernd c morile trebuesc sa stea pentru reparatiuni o luna

pe an, vedem c. morile actuale pot m'cina 180 vag6ne pe i de

24 ore sail 60.000 vageine pe an comercial de 11 lunI.
S' apropiem cate-va cifre gasite in tablourile (a) (b) cu cifrele
gasite in tabloul morilor romanescl i a-nume:
74.830 vag6ne
Gnu! exportat In forma bruta pe an din Romania
lucrat i consumat In tara pentru alimentatiune . . . . 37.250
ce s'ar putea macina pe an In cele 98 morT din Iara 1) 60.000

Examinand aceste 3 cifre vedem c' cantitatea de griil ce se

exporta ne lucrat din Romania, este esact de de dou orl maI mare
(1) Am considerat o lucrare de 1,1 lunT pe an si o productiune cpinici de 180 vag6ne, am llsat dedi 30 rple pe an necesare la reparatiunL

www.dacoromanica.ro

32

de cb.t cea care se macinh' 'in morile nstre pe an. pentru consumatia interi&A. CA moriledin diferite cause pe cari le vom examina

In detalifinu lucr6zA continuii, ci numal 2 din 3 prti ale anului,

cld:
Maximum de productiune a morilor este de . . . . 60.000 vag6ne griti
,
,
. 39.800
MAcinare efectivl pe an este (tar4 0 export) .
Diferinta este de .. . 20.200 vag6ne Oil

Diferinta ce represintA vagnele cari s'ar mal putea m'cina cu

instalatiunile existente si luAndu-se in consideratiune cA 30 de 4ile pe
an sunt consacrate pentru reparatiune.
Acst diferintA de 20.200 vag. fiind V, din capacitatea morilor
se vede cA morile lucrz. numal 2/8 din timpul posibil, iar 1/8 din
anul lucrAtor (adich din 11 luni) stagnzA. Sunt dar mai multe mori
de cht trebuesc actualuhil debuseti si 1/8 din capitalul angajat de
23-25 miline stA neproductiv in tot timpul, lucru care in combinatiune cu alte inprejurArl ca scumpetea transporturilor, lipsa de capital, lipsa de intreposite, debuseil mArginit, etc., face cA costul mAci-

nisului se mresce, deci si firclul Mind.

Dar nu putem dice CA morile stail numal 1/8 din 11 inn' lucrAtre cad' ele stagnzA in medie si mal mult de re-ce n'arn luat in
consideratiune c din cele 39.800 vag6ne grit' presupus mAcinat in
cele 98 morl perfectionate, o parte se lucrzA la fabricele de spirt
si alta se macinA in morile trnescl, despre cad' nu vom face mentinul in cursul acestei lucrArl; deci prin aceste dou intrebuintdrfjpe
cari am fost siliti a le elimina din lipsa unor date statistice) se
mat sustrage din debitul morilor perfectionate, o parte respectabild;
cea ce face cl ele stAgnzA mal mult de cAt 140 ;lile. arAtate in
calculatiunea de mal sus.
Putem fi frte aprpe de adev6r spunnd cA in termen mediil
morile perfectionate lucrzcZ 205 Pe pe an ,si stagnza 16o Pe. Cea
ce face a ele sunt recluse la neactivitate in limp de 43 de g'ile la roo.
Pentru a face ca morile nstre sA lucreze si in acsta mare parte
a anulul trebue s favorisAm exportul de fAinA, cACI a gsi desfacere

la fainA in interiorul tAril, la acsta nu trebue s ne gAndim, fiind

un lucru imposibil. Consumatiunea flinef si a pAinel nu se pte forta
prin nici un mijloc.

www.dacoromanica.ro

313'

Favorind pxportul de Mina, tara va avea 4 profite difecte;

(profitele indirecte nefiind socotite).
Utilisandu-se mal bine materialul de morkie, pretul macinisulul se va scadea, prin urmare i pretul painel,
Exportandu-se fajina, va intra in tara o sum de batl mal mar

de cal ar intra expoetandu-se uh articol mal ieftin,

Agricultorul vindndu-'s1 griul la morarul din tara va obtine
un pret mai remunerator de cat dac l'ar vinde speculanttlul pentru
export.

Agridultura va mal' castiga prin marea cantitate de matera'

azotse (tate) ce i se vor pune la dispositiune pentru ingrasatul vitelor i respectiv pentru fertilisarea prninturilor. Tarita fiind frte
voluminsa este ,mal greli de a se exporta si mal de preferat a se
vinde in tara (1).
Vom desvolta aceste puncte mal
Idealul ar fi ca tt cantitatea de 74.830 vag6ne grill exportat
sa s macine in tara' i apoi s'a se exporte. Pentru acest scop ax
trebui ...s se instaleze
no nuinr de morl, capabile de a mcina

74.830-20.200

54.630 vagne,
adrc presuptinnd morile actuale- utilisate intensiv 11 lunl pe an, ar

mal trebui sa se instaleze atrope Inca attitea mori alee avem

cacl astall capacitatea morilor este de 60.000 vag6ne si partea griulul
exportat, -pe care morile actuale rfar fi capabile de a o macina, este
de 54.630 vagne.

Pentru macinarea acestor 54.630 vag6ne pe an, ar trebui

se imailiseze in i morl un noll capital de 23 mili6ne lel, dacI s'ar instala morl micI, ca majoritatea morilor nstre. Daca irisa s'ar instala

morl, de la 5-6 vagrie in suslucru mal de preferatatunci s'ar

putea macina aceiasl cantitate cu un capital angajat mal mic, adicl
de circa 17 miline. In fine, dac s'ar instala morl de o capacitate

de la 10 vagne in suSlucru si mal de preferatattncl S'ar putea

macina tot aceiasl cantitate ca un capital angajat i mal mic,
(1) Pentru exportul arlter din IndiI s'a Incercat, fir5. vre-un resultat practic, comprimarea eI $i fabricarea In form de turte spre a ocupa putin loc in vapor si a se dispenta
de sact

www.dacoromanica.ro

34

de 12 milieme &and. Capitalul rulant strict necesar, ar trece peste

18 mili6ne le.
Acst din urm hipotes6 ar presupune instalarea a 16 morl de mrimea celei din Brila, a d-lor frali Galaziatos, ce cost 8/4 de milion

de franci. Aceste 16 noul morl impreun cu cele 98 morl lexistente

ar fi capabile de a mcina tot griul ce-'I produce Romnia pe an.
Din acest interesant calcul se pte judeca ct este de avantagios
pentru o tard de a incuraja instalarea de mori marl, bine situate, i

putine la numr, carl pentru a lucra aceea0 cantitate de grine cer

nu numal un capital pe jumtate dar i spese de administratiune
mal mic, lucrtorl mal putinl, combustibil, materiale etc. in mai mici

cantitti pentru un acelaql travaliti efectuat. Natural, c nu ar fi

logic s se instaleze pea multe morl, cAcI In anil cnd recolta griu-

luI ar fi rea, capitalul angajat In acele morl ar rmne neproductiv, dup5.' cum s'a intimplat In Budapesta, unde morile ail trebuit s

se sindiceze pentru a se micora productiunea. Statele-Unfte din

America, posea asemenea morI capabile de a mcina tot griul recoltat acolo. Credem ins c instalarea a 10-12 morl de cAte 10
vageme fie-care ar aduce cel mal mare profit Orel, lucru pe care '1
vom proba
cu cifre, and vom vorbi i despre balanta comerciului Romania
Cea mal mare med din lume este mra cu aburl a societ5tel
iTillsburg et Hashburn Co. Limited din America de Nord.

Acst

societate posed5 mai multe morl i cea maI mare este mra (A)
care p6te produce pe
7.200 Barells = 1.411.200 Wengl = 635.040 kgr.= 631/2 vag
Tte morile impreun, ale acestel societ541 americane produc pe
1.543.500 kgr. =. 1541/2 'crag. sal] pe 332 de clile
17.500 Barrells
pot mcina 51.200 vag6ne.
Aa dar o asemenea societate dac ar exista in Romnia tot
griul recoltat la noI s'ar exporta sub form5. de Ming., presupunnduse c i morile existente ar lucra intensiv 11 luni pe an.

www.dacoromanica.ro

35

CAP. VII.

Speculafiunea
Se scie c5. unul din factoril importan, carl ail contribuit la sc5.derea pretulul grulul este 0 speculafiunea.
Relativ la acdsta, unul din ceI mal marl morar! din Germania,
d. Mayer, amicul nostru din Hameln, a pronuntat, cu ocasiunea unui
despre care a vorbit i unul din
congres al morarilor, un discurs
ziarele n6stre cotidiane: L' indpendance Roumaine
i In care arka
ce rol j6ca speculatiunea in formarea pretulul grInelor. D. Mayer

arat c5. cea maI mare parte din vinOrile de grAil se fac fr indicatiune de calitate i provenient, lucrurl pe carl morarul in cumprsile sale pune cea mal mare important.
A ceste cumpe'rrI se fac dar, nu pentru ca griul s intre in mr
spre a se mcina, ci pentru a se revinde, dup un timp re-care,,
0 a provoca, prin transporturl de marl cantitti de marf de la un
ora la altul sail chiar fr nicl o deplasare de marf, o scdere
o micorare fortat de preturl. Asemenea manopere dibace adesea
ruinz sa Imbogdtesc pe ceI carI le practic, Ins nicl-odat nu vin
in folosul productorilor sail agricultorilor, nicl al morarilor cari., prin
meseria lor, nu pot specula.
D. Aurelian arat, In Economia Nationa.15., c pricina deprecierel valrei cerealelor nu se datoresce aasiisulul surplus de productiune sail concurentel americane, ci monopolului fcut la bursele din
Europa de speculatoril ovrel, carl And morarilor cerealele nstre cu
se luni mal Inainte de adunarea recoltel.
Guvernul german s'a alarmat de acst spoliare, lund protectiunea agricultorilor din acel Imperiil, a presentat o lege ReichstaguluI ca s impedice vindrile la burg ale productelor neexistente.
In Ungaria, de asemenea, In anul 1895, speculatiunea a produs
un adevrat venin in comerciul cerealelor. Buda-Pesta a fost transformat int'un haos de speculatiunl necorecte, ast-fel c pretul griului

s'a ridicat de la 6 fiorinl 40 cr. in Februarie la 7,50 fiorinl suta de

www.dacoromanica.ro

kgr. pe la finele lui Mai, iar In August s'a scdut la 6,30 fiorinl,
producnd ast-fel marl perderl morarilor.
In Francia acela0 curent se constata contra speculatiunei.
d-nul Viger ministrul agriculturei s'a exprimat ast-fel In Ianuarie 1896
cu ocasiunea inaugurrel uneI qc6le de agricultur din Nordul Franciel:
Cultura grluluT, care tinde spre a se micsora din causa scAderd pretuluT,

ttrebue Incuragiat5, cAcT ea dl mal mult timp de lucru populatikieT rurale.

In adev6r, pe cAnd un hectar de grlil dA. 22 dile de lucru In medie pe
padurile abia o di de
an, livedile artificiale dail 9 dile, ierlAritul 2 dile
lucru pe an si pe hectar.
Este dar necesar de a mentine cultura griuluT, care utilisz6 atAt de
Inuit bratele. In acest stop s'a stabilit tate vamale pentru a impedeca sc5. derea pretulut

(lug o parte din efectele ce se asteptail de la aceste taxe vamale a fost

tneutralisat prin speculatiune. In general, guvernul nu p6te favorisa aceste speculatiunT asupra alimentelor i asupra materiilor prime industriale, earl falsificl
cursurile reale ale mXrfurilor i carl ail un efect fatal atk pentra productor

tcAt si pentru consumator, cAcT ele nu aduc profit de cat unuT mit numr
tde priviligeatT.

In Ungaria ministrul de agricultur d-nul l3arany organisz pentru

qiva de 17 Septembre 1896 un congres international de agricultur.

Printre cestiunile la ordinea glilel este 0 scderea pretulul grinelor
mijk5celo.r de remediat.

Cestiunea speculatiunil agit deci ast.41 tte trile civilisate

ar forma subiectul unul studia prea vast pentru a fi tratat In cadrele
unel lucrrl speciale ca acestea.
Rolul guvernulul unei trl agricole este de a usa de telte mij-

lcele pentru a combate efectele speculatiunei 0 a face ca agricultorul s obtie pretul eel mal remunerator pentru grinele vindute,
grine carl forrnz singura avutie national.
Unul din mij16cele ce le va intrebuinta mai cu folos pentru acest
scop va fi 0 impulsiunea de dat mor'rieI din tara,
i ac6ta pen-

tru ca morria s cumpere cea mal mare parte din grinele n6stre
s nimicdsc tete manoperele speculatiunil exteri6re
interire.
Tot de o dat, s rrnae in ar costul transformrii griulul in fin
sa costul de fabricatiune ce formz. 1/5 din val6rea grlului.

www.dacoromanica.ro

37

Este sciut c agricultoril obtin In tot-d'a-una un pret mal mare

pe griul vIndut la morile din tar, de ea pe griul vindut la expor-t
tatorl pentru strintate.
ComparAnd un mare numr de aceste dou felurl de vincjrl,
am ajuns la conclusiunea c agricultorul a incasat in tot-d'a-una cu

28-30 fr. la vagon mal mult de la vinslarea fcut unti morar de

di de la cea fcut unul exportator.
Explicatiunea acestut fapt o vom face mai IntAid in termenl generali, apol prin cifre.

In terment generalt, acsta se explic prin faptul c morarul

nu e speculant, el oferd pretul care-'I convine si care este un resultat al calculelor lul de rentabilitate, ce aprpe singure 11 conduc; si,
de 6re-ce gsesce o limit de rentabilitate, se va opri In tot-d'a-una
la acea limit.
Contrari se intimpl cu exportatorul ; el nu are acst limit,

ccl scopul lul final este de a decima cAt se pte pretul i a a

specula in extremul posibil pe agricultorl, de re-ce aci se opresce
singurul lul cAstig, pe cAnd castigul morarulul nu se limitzd In ceea

ce va beneficia din cumprarea grIulul; el pune mal mult bas pe

c4tigul vindrel ainet, griprilor, tritel si pe alte beneficil de fabricatiune si de administratiune interi6ra a morel.
Cel maI marl decimatorl al pretuluI griulut sunt intermediarii,
samsaril si spesele diverse de cart se grevz marfa Ora in momentul Incrcref pe vapor, spese ce vin bite in spinarea agricultoruluI
i carl lipsesc In mare parte dac' vindarea se face direct intre produckor (agricultorul) si utilisator (morarul).

Aceste diverse spese, pe cart agricultorul le constat cu regret

ca figurAnd pe nota de export a griulul, sunt urmt6rele :
Comision, provision, misitie, magazinagid, taxe de export, avans,
agio, incdrcare, descrcare, supraveghere, asigurare, loptatul, mua-

male contra ploiel, timbre, porto, corespondent, etc. etc.

T6te acestea inglobate la un loc p6rt numele generic de ciufild, denumire frte usitat pe pietele Brdila-GalatI i care nu are
de loc un Inteles ironic, dup cum s'ar putea crede.
Acestea fiind de dis in termenl generali, s vedem cat repre-

www.dacoromanica.ro

38

sint in cifre acata ciupl

cele-l'alte spese inerente exportarel

griulul.

Agricultora obtin un pret mal mare, vIngland griul morarulul din

urrratrele cause:
Morarul primind marta pe lep in porturile dunrene, este scutit

de taxa de export (taxa de jumtate la suta din valre) de 9 franci

la vagon. Ast-fel, morara cand cumpha marfa de magazie sail de
qlep, o cumpra cu indicatiunea a cabotagiii. sail franco de taxa.
Este adevrat ins ca morarul, exportand Mina., va avea de platit

acst tala de export mal mult ca indoitd, adia. 20 fr. la vagonul

de faina.
Daca irisa Mina este destinata a se consuma in interiorul tareI,
taxa de 9 frand la vagonul de grill venit pe Dunre, nu exista pentru
agricultor.

Intre exportator qi morar se constata o alta diferent de 16-20

fruid la vagon; adic, vincjand griul cu acela0 pret direct morarulul
ca O exportatorulul, agricultorul nostru constata c', la incheerea ambelor decompturi a, morarul i-a pltit cu 16-20 le mal mult la vagon
O acata din urmtrele spese ce fricarc decomptul exportatorulul,
spese pe carl n'am fcut de cat a le anunta mal sus.
1

Comision de obiceifr

ih 0/0

Misitie

Magasinagal pe vagon vara (iarna ceva

. .
mal ieftin)
Avansurl pana la '70 /0 asupra mrfel
consignat5., pltindu-se dobind5.
Cambio (difera) actualmente este de .
Y.

5-6 fruid
8 0/0 pe an
30-50 cent. pe 0/0 de fr.

Timbre, taxe, porto, spese de biuroil

(dup importanta afacerel)
Lop'tatul, asigurare, etc.

2 cent. pe 0/0 Kgr.

Aceste spese grevz cu 16-20 le mai mult costul unui vagon

de griil exportat, comparativ cu un vagon vindut morarulul direct;
O, adaogandu-se taxa de 9 francl, luat la exportul griulul pentru
cheiagiil, revine ca un vagon de grill exportat se grevz cu 25-29
franci mal mult de cat daca agricultorul l'ar vinde direct morarulul.

www.dacoromanica.ro

39

Actualmente se export pe an in RomAnia 74.000 vagne (IQ

se macina 40.000 vage>ne.

Adoptnd cifra de 25 lel la vagon (1), vedem c pe de o parte

(1) D-nu Ministru C. Stoicescu intr'un discurs pronuntat in camera deputatilor voind
sg. arate c taxele percepute la docurile din Brgila-GalatI nu sunt marl, comparativ cu cele

incasate de exportatorI; dg nisce cifre din carl reese c datele nstre mal' sus indicate
sunt mult prea reduse i cl In realitate agricultorul vin46nd grgul moraruld ar cistiga ni;
25-29 leI ci peste 35 leI mal mult la vagon.
Eta fragmentul din acel important discurs:
Dacl facetl socotla asa com se ia, si cum se ja in comun la magazit in Braila de
f. aire particularl, vela' gsi el timpul media de magazinagiii este de dou luth, cae' In
(marea majoritate a casurilor grinele se vind in anul In care ele sosesc. Luand dar drept
tbazg. a magazinagiuluI, de 200 lel pe lung avem:
1.00
Pe tong, magazinagiti pe lung. , . . . ,
Plata cgrutasulul, transport de la vagon la magazie (a 14 Id de va1 40
gon) saii pe tong

Ridicarea sacilor din cgrutl, ducerea $i desertarea lor, a 3 lei de

0.30
vagon sa6 pe tong
Plata unul agent pentru controlul manipulatiunilor, a 1 leti de va0.10
gon, sati pe tong
0.16
C *
Darea la lopatg a 8 banI de chila', pe tong
<La scterea din magazie se mal' adaogg:
0.20
0.14

Chilagiul
Rgnicerul

Pe tong, pentru m6surare

Transport de la magazie la vapor, costg de cgrutg' 0 70, in care se

1.54
incarcl 6 hectolitri; ded pe tong.
C

Hamall pentru sc6terea din cgrutg $i ducerea la bastiment, se plgtesce

ca 7 leI cjiva, ded un hamal transportind 50 a 75 hectolitri, ar

1.75
0.07

veni pe tong.

Asigurarea, 1 la mie pe lung, sati pe tong

Locatiunea sacilor, supliment de ceea ce se plgtesce pentru mar1.00
carea n vrak
Total.
7.67
4Cost5. ceva mal putin la Galaff; acsta este socotla din Brgila.
Cost la Galaff 6 si 35 pe lung, sa pentru un an 15 si 61, fiind cg se micsor6z1
aceste cheltuell, si pentru dou' lunI, 7 ler si 51 banI.

(El bine, sg vedetl acuma ce se plgtesce pentru mgrfurile trimise In dockurl,

pe tong:
tMagasinagiti pe 1 lung

tantgrirea si manutentiunea la primirl

tIdem, idem.
tVnturarea o datg.
tptilisarea cgilor de garagi6

la predare 0.80

Asig urar ea

Total

csati, pe dou6 lunl, 2 leI si 66 banI; iar pe un an 8 leI, 96 bant

www.dacoromanica.ro

0.80
0.80

. ,

0.10
0.10
0.08
2.03

40

exportat, agricultora perd peste

pbntru cele 74.000 vagn 6
1.800.000 lel, iar pentru cele 40.000 vagne gr mcinat in tara,
agricultora, c4tig5. 1_000.0Q0

Agricultorii ar c4tiga i mal mult daca morile-star tnmulti. Dar

immal agricultora vor c4tiga prin mrirea exportulul faineI? Morara
n.0 vor c4tiga? Lucrtpril nu vor c4tiga? Calle ferate nu vor reintegra perderea suferita la reducerea taxelor de transport al fainei,
prin inmultirea transpen-telor de grill, carbunl i alte materiale, totl
furnisoril de obiecte, necesare constructiunei i exploatatiunel morilor,
nu vor catiga dac acata industrie infloresce? i, in fine, acst. industrie ()data pus pe nisce base sanat6se, nu. va fi peste c5.11-va
o adevrata mina de aur pentru veniturile directe i indirecte ale
statulul?

CAP. VIII.

Ava,ntagiile ce a,r decurge pentru agricultura, daca

morile ar prospera in Roma,nia.
La inceputul isbucnirel crizeI agricole, se credea ca ea este datorita supra-plusuluI de productiune al unor trl exportatre i prin
urmare va fi trecatre.
Acsta speranta nu o mal putem avea, cacl vedem c ail trecut
treI anl, i ca tte acestea criza persista. O fe:II-te mic urcare a preturilor cerealelor din anal trecut, n'a putut repara perderle agricultorilor din anal 1893, i mal cu sma din 1894.
Orl ce s'ar 4ice, criza va dura inca, pentru c causele cari
dat nascere, sunt resultatul unor imprejurrl economice, de un ordin
(Comparad cu 7 i 67 de la l3rila, Cu 6, i 35 de la GalatI i yeti vedea c prin
docurile n6stre se realisg, pentru ceT cm-1 aduc marfurl la ele, 700h, din cheltuelile de
41a Braila, i 5600 din cheltuelile de la Galatl; aa in cat trebue sa ne credem fericitl ca.
4 se percep asemenea taxe scachite, care In definitiv inlesnesce frte mult pe producatorl.
4Vedet1 dar c nu este vexatiune in ceea-ee privesse taxele.
Ea sciil a este cine-va care se plinge; dar acel cine,va nu este producdt orui, ci
intermediarul, speculatorul, care nu mal p6te invIrti pe productor cum 11 place la nicl
nu'l mal p6te supune la taxe exorbitante, i gasesce un concurent serios qi ingrijitor in
docurile n6stre (Aplause .

www.dacoromanica.ro

41

cu totul general. Economistil strainl, ca si al nostri ail aratat c4 lu-

crurile nu se vor ameliora de cat treptat cu modificarea ce se va

aduce sistemelor .de culturl si modulul de a trage profit din acele
culturt

La ce ne serva daca producem grill mult, pe care

111,J

aVeni

mijlocul de) a.-'l pune in valre? i daca valrea lul in stare bruta este

depreciata, pe pietele Europe", pentru ce n'am recurge la transformarea si vinderea lul sub forma de fain.?
Prin acsta operatiune, am avea o sporire de veniturl, iat ?vantagiile pe carl tara le-ar trage din mrirea exportulul de MLA si tnicsorarea celul de griil ar fi:
Nimicirea speculatiune si jocurilor de bursa din straingtate,
jocurl ce provoca scaderi neexplicabile de preturl,
Rmanerea in tara a costulul de transformatiune a. griulul in
faing, cost care represint 1/5_ din valrea griulul si care face pentru:
40.000 vag. grill actualmente macinat pe an In tara (a 180 fr.
de vag.) 7.200.000 lei; 74.000 vag. grid exportat ast-di din tar (a
180 fr. de vag.) 13.200.000 lei.
0) Inmultirea transp6rtelor atat pe &Lie ferate cat si carniona"
giul, cacl va trebui a se transporta nu numal o data marfa (griul),
dar de dou orl (griul si fina).
d) Exploatarea minelor de carbunl (lignit, antracit, petrol) necesarl fortel motrice, si marirea traficulul de combustibil pe caile
nstre ferate.
Astadl moraria romana consuma o cantitate de cornbustibil
(redus la val6rea cardifului) egal cu 28 din cantitatea ce o consuma
calle n6stre ferate pe an. Este decl o cifra importanta si care se
calculza in modul urmator;
Moraria dispune de 8.200 cal-vaporl (mot-aria perfectionata fara
a considera morile OrnescI ce sunt in num'r mult mal mare) carl
consuma cate 1, 9 kgr. cardif pe cal-ora, sa,ti 15,600 kgr. pe 24 ore,
safi 8.985 vagne cardif pe 240 dile, cat lucrdza rnorile nOstre, caci
astadl stagnza V, din An, lipsindu-le debuSeul,
Caile ferate romane pe de alta parte consurn, impreuna Cu atelierele si pompele, 9,200 vag6ne carburg strinl, plus lemne, lignit

www.dacoromanica.ro

42

pacural carl, transformate in combustibil de val6rea cardifului, fac

alte 4.000 vag6ne cardif, decl
Drumurile de fier consuma 9.200+4.000=13.200 vagelne carda'.
Moraria actual consuma 8.985 vagne sail mal mult de cht 2/.
din consumul cailor n6stre ferate. Costul acestor 8.985 vagne loco
Brila trece peste 2.400.000 le, iar totalul importului de arbunl
represint o cifra de trel orI mal mare, adica de 30.000 vag6ne anual.
e) Agricultora vor obtine un pret mal mare la grill, cacI vor
scapa de spesele intermediarilor si de spesele exportului (comision, malopatat, timbre, taxe i alte spese).
f.) Tartta. Acsta materie e azot6sa, care e greil de exportat, din
causa volumului el va rmane in tara pentru binele agriculturel, va nutri
vitele ce vor ingrsa apol pminturile slbite prin cultura. Prin acata
ne vom putea dispensa de cAmpiile pentru pasune, cmpa cari tind
a se micsora din 411 in 4i pentru a face loc griulul si altor culturl producat6re de noul veniturl.

g) Daca consideram ea la 100 kgr. de grill corespund, pentru

aceeasi valre, 72 kgr. de fin, transportul acestuI din urma product
este mal putin costisitor pentru ca, la o egala val6re in banl, greu-

tatile se a intre ele, precum 100 se are catre 72; de aci dar deriva ea nol avem un avantagiil de circa 0,75 fr. la suta de kgr.
pentru transport in Anglia, spre exemplu, cnd exportm fain in
locul griului.

.h) S nu se crda ca vom exporta fina, o mara mai scump

de cat griul numal cu 1/ adic cu costul transformarel in falla
Vom exporta o mara de un pret cu mult mal mare; cacI se scie
c exportul de Mina este cu atat mal profitabil cu cat se practica
pentru fainurl mal fine, carl adresndu-se clasdor avute, sunt mal
apte de a suporta spese de transport, vam, comision, etc.
Asa fiind, va intra in tara o mal mare cantitate de aur de cat
s'ar putea presupune la prima vedere.
Credem a fi apr6pe de adev0 spunnd ea, de vom exporta o
ton de grill, vom prinde 100 de le, iar de vom exporta o ton
de Mina vom prinde 200 de lei.
Acsta cestiune vom trata-o pe Jarg In capitolul prin care ara-

www.dacoromanica.ro

43

trn c numai prin exportul fainel am putea ajunge la desiderata

multor economistl, adica s echilibram In favrea ni5stra balanta co,
merciuldt cu Statele strine.
j) Prin acest export de fOina fin va r'mane in tara mal multa
fOing ordinara, firte higienica. In vedere c morarul a avut un caqtig
mal mare de la faina fina exportata', el va putea scalea pretul la
Mina ordinar5., destinata masel poporatiunel nstre. Eata dar cum un
articol de prima necesitate, painea de t6te 4ilele, va deveni mal
eftina in Romania, lucru care va fi de cel mal mare ajutor clasel srmane, cea maI numer6sa In Ora.
Eata cum, favorisand exportul de faina, guvernul va putea veni
indirect In ajutorul maseI poporulul.
j) Cele 98 morl perfectionate, servesc astacy salaril la peste 2.500
lucraorl i funcional-i, salaril carl intrec suma totald de 2 mili6ne
Prin inmultirea instalatiunilor de moil, se vor crea noul intrebuintaI de functiunl particulare i ast-fel maindu-se spiritul de inipriva/a, postulantil vor aspira nu numaI la functiunl de la stat,
dar 0 de la industria privata. Incurajand industria vom vindeca plaga
junctionarismulub, care ne conduce care osocialismul de Slat.
Exportatorul nu are necesitate de grit'', el cump6r numal

cand II convine, del si el a avut grija a contracta livral cu termene mal indelungate. El cumpr decI and ga'sesce convenient
cand preturile sunt sca4ute in mod natural sail in mod artificial, prin
presiunl pe carl exportatoril sunt capabili de a face, sistand pentru
cate-va (pie or-ce cumprare sail prin alte mijk5ce, avnd de scop
a apa.'sa asupra preturilor.

Morarul Ins nu pte cumpra gr dup plac i dupa convenient, el trebue s cumpere continug, sa scump sail ieftin, cad
opri m6ra, a plai in van lucratoril si a suferi
altmintrelea risc
pierden din diferite directil. Pentru a concretisa acsta vom spune
ca cheltuelele mcinatulul sunt de dou felurl: 1) Cheltueli fixe (personal, amortismente, imposite, dobancy, asigurare, etc.) adic cheltuelele cad' curg in casul cand m6ra lucrza sa nu lucrza. 2)
Cheltuelele variabile (combustibil, materiale de uns, spese generale
etc.) cari curg numal cnd m6ra lucrza. Cheltuelele fixe formaa

www.dacoromanica.ro

44

din costul maciniplui cele variabile numaI 1/3 din acest cost.
Se) vede dar cat ar perde morarul daca ar sta cate-va dile pe lung
lucreze.
Morarul trebuind decl a lucra continuii trebue
s i cumpere continuil. lata cum morarul se presint in fata agricultoruluI ca un cumprtor mal serios de cat exportatorul i iata
pentru ce morarul trebue protegiat cultivat, cad nutnal prin inmultirea morilor se va dejuca stratagemele exportatorilor.
f). Iti fine, vom incheia acst lunga enumeratiune a avantagiilor ce morile aduc tril, puand agricultorilor intrebarea; daca in
afara de avantagiile materiale de pret ce-1 obtin, vinc,lnd griul morarului, nu prefer a trata mal bine cu hisce industriali locall, al
caror capital este visibil, de cat a avea afacerl cu nisce intermedianl
exportatorl, al cror capital nu este cunoscut, a cror stabilitate efemera nu const de cat in creditul ce li se acorda i carl dinteo singtul speculatiune nereu0ta pot disparea instantaneti din lumea comercial.
Numal prin asemenea disparitiuni scandal6se, creditul Romaniei
a fast atacat in strinatate .i discreditat din causa unor speculantl
ovref,

Guvernul este dator s faca o ancheta prin care s se vas15. cat

catig' speculantil 0 cat ctig moraril, i apoi s se compare acsta,
cu darile ce uniI i alp pltesc statului.

Se va vedea atuncI cat de asupritt sunt morara,

CAP. IX.

Cum star putea echilibra in favorul nostru balanp

comerciului pentru Romlnia cu Statele str ine
Studiind comerciul Romniel cu State straine, suntem surprin0
de rolul insemnat ce-1 j6ca cerealele pentru echilibrarea balantei comerciulul nostru exterior.
Nu cum5scem Stat care sa vinnd o maI mare cantitate de fln6se comparativ cu vinlarea 1 exportul celor-l'alte producte.

Peste 90 la sut din vinqarea ce o facem in stainaate este

www.dacoromanica.ro

45

in valen-e si in cantitate de articolul Substante flin6se.

Iat exportul general al Romaniei in ultima 5 axil comparat cu
representatg

exportul fainselor:

1890

189

1891

1803

TU vag. In huno! In vag. In francl In vag. In fruid In vag. In franol

,

1894
In vag. In frena

Exportul total al Rom4nie.

223.030 276.968.400 206.460 274.862.000 195.980 285.384.000 289.649 870.001.78 207.110 294.198.800

tain6aelor .

107.981 226.091.000 1 9.578 226.015.100 180.873 261.888.400 275.807 381444.008 190.022 250.048.800

. .

a la 0 ,, din total.

89,140/0

880 o

81,970 n

81,9# o

88,0,0 o

92,020 o

95,2,o0 o

91,0 o 92,to o

se urca la cifra de 12 miline

o cantitate de circa 3.000 vag6ne
statistica nstr., Exportul grluluf este de 70.000 vagne in yak:u-e de
Astgc,11 exportul nostru de

16, ce

faing

faing

represintg

dupg

136 miline
In Statistica oficiar pretul griuluT, al fainei si al tgritei, sant astfel fixate :
Gria .
18 fr. /0 de Kos. (1).
1

Fging

Tarifa'

. 40
6

Dac am ekporta In loc de griti ala si tata, am obtine un

pret de dou off mal mare, pentru aceiasl cantitate, de cgt
dacg am
exporta griul brut.
Sl vedem dar cht5. Mina si tarifa ar trebui s5. exportam in loc
de grill, pentru a ajunge s'A echilibram balanta comerciului nostru
exterior.

Lugm exemplul anuliii 1893, and excedentul intre totalul importulul i exportuluI nostru a fost de:
430.000.000-370.000.000 60.000.000 lei in defavorul hostru.
In acel an am vindut 70.000 vag. gri5 in valen-e de 126.360.000 lel.
(1) SA nu firn surprinsi cl pretul grulul $i rineT stmt mal marl de cAt in realitate,
cAdi nu trebue sA uitim c cifrele din statistica oficiall nu se pot schimba din an in an
fk a face imposibil un studiii comparativ al comerciulul RominieT Cu statele strAine.

www.dacoromanica.ro

87.00 o

46

rentru a mri Cu 60 milieme val6rea griulul exportat ar trebui

S. mcinm i s exportm urmt6rele cantittI:
27.000 vag. gria a 1.800 fr. vag.
. 48.600.000 lel
34.400 vag. fin a 4.000
. 137.600.000
8.600 vag. trit a

600

73.000 vag. Total In val6re de .

scqnd actualul export de grill in valen-e de .

6.160.000
191.360.000 lei
126.360.000 lel
65 000 000 lei

avem un excedent de
sai cu 5 milieme mal mult de cAt ar fi necesar pentru a echilibra
balanta comerciulul nostru, sati cele 60 miline ce strlntatea ne
trimite mal,' mult peste valrea exportulul nostru.
Aceste 5 milieme vor acopen i cu prisos cantittile de materiale,

crbunl, etc., pe carl strintatea ni le va trimite In plus, dac morria s'ar Intinde In Romnia, i dac s'ar stabili morl suficiente pentru
a mcina cele 34.400 vagne grill, ce astOI exportm in stare bruta
si pe preturl derisoril si pe carl ar trebui, pentru a echilibra comertul

nostru exterior, s le mcinm, si apol s le exportm.

S vedem cate morl ar trebui sh' se instaleze pentru acest scop
si ce capital angajat ar necesita.
Mal Inti scim c morile nstre perfectionate, stail mal mult
ca V, parte a anului i c ele sunt capabile a mcina Inc 20.000
vageme, lucrnd numal 11 lunI pe an (o lun fiind necesar pentru
reparatiunl). Deci, pentru echilibrarea in favorul nostru a balanteI comerciuluI, va trebui s instaam morl cap abile de a mcina:

43.000-20.000 = 23.000 vagne pe an.

Morile marI fiind mal economice, att ca prim instalatiune, ct
si in ceca ce privesce cheltuelile de fabricatiune, trebue s adoptm
de la inceput mor de cAte 10 vagelne mcinate pe di (1).

Pentru a mcina cele 23.000 vagne ar trebui s se instaleze

7 morl de cAte 10 vag6ne carl vor lucra cte 330 slile pe an.
Costul acestor morl s'ar ridica la circa 6 miline lel, si ele ar
fi capabile s produc efectul att de dorit de ctre economisti, adic
s se saldeze In favorul nostru balanta comerciului Romniel cu Sta1) Am vaga c ca ma mare m6r din lume, macinI chte 63 I , vag6ne pe gi,
20.000 vagdne pe an de 11 lunI lucatdre.

www.dacoromanica.ro

47

fele stgine. GuvernuluI, sub care se va realisa acest desiderat, i se

va putea c,lice c a bine meritat de la patrie.
Am gis, c prin instaIarea de noul mod vom trebui sa aducem
din strainkate, ma0n1 accesoril de morarie 0 carbunl, decl vom fi
tributari strainatte de o nou sum de banl anual, care ar desechiLibra din noil balanta comerciului nostru, saldat cu un escedent eventual

de 5 miline dup calculele de mal sus.

Putem lesne calcula in banI, materialele ce vom importa in plus
din strinatate, 0 cad vor fi necesare pentru functionarea acestor morl.
Clrbunt consumati pentru cele 43.000 vag. a 30 fr. la fie-care vag. rncinat 1.540.000 ler
Amortisment in timp de 10 anT cite 10 0/0 pe an a capitalului angajat de 3
300.000 lei
mili6ne lef in mqinl aduse din strin'a'tate (exclusiv cl6dirile cu material din tara)

Materiale, panea de mtase, curele, etc., importate din strainItate pe an 160.000 IP

Total . . . 1.900.000 let

Acest total decI nu intrece excedentul de 5 mili6ne lei%

Mara' de acsta, trebue sa lum in consideratiune 0 alte mate-

riale ce morria 'i le procur din tar in cantitatl mai marl de cat
cele din strainatate.
Trebue s considerm ca.' se va da de lucru la attea brate din
tar, c se va stimula exploatarea minelor de lignit, petroleil 0 alte
combustibile din tar5..

Nu vom intra in discutiunea veracitteI balantel comerciului,

care este contestata de unil econom4d, dupa cum este sustinut de
altil, 0 vom trece la capitolul urmator.
CAP. X.

Causele earl ati contribult ca sd, se exclud, morile

de a beneficia de avantagiile legel pentru
incuragiarea industriel.
Am v'dut ca. peste 90 la sua din val6rea exportatiunilor nelstre
este representat prin v6ndarea fin6selor.- Ast-fel dar nu intelegem

orbirea ce a domnit in tot timpul 0 care consta in a nu da rfici cea

mal mica important profitulul pe care tara l'ar avea daca n'ar exporta

aceste fin6se in stare bruta, ci in stare fabricat.

www.dacoromanica.ro

48

A incuragia intemeierea tutulor industriilor este necesar, insa nu

indispensabil, mai cu deosebire atele industril tarl nu-I jail din Iar,
nicI o materie prima. A Inctragia Insa morria i industriile agricole
nu numal
este necesar, dar i ndzsj5ensabii.

Inca odat, spiritui nostril se revolta and vede ca moraria nu

numal ca n'a fost ajutata, dar chiar asuprita comparativ cu cele-l'alte
industril, cad' ea a fost exclus de a participa la avantagiile acordate
prin legea industrial. din 24 Iulie 1887.
Causele cari dup pai-erea nstra
ail condus pe guvern a
lua acsta msura sunt:
Majoritatea persnelor sus puse '0-ail format ideea ca a fi
morar, e a exercita o profesiune de nimic 0 care nu merit nidT. o
atentiune.
Cine e domnul acela? Un moral- 1 Prin acdsta vorb totul se intelegea.

Dispretul pentru ori-ce profesiune industriala a domnit i domnesce Inca In clasa avuta 0 in asa. slisa elit sociala a Romania
Acst tendinta e un rest din domnia nefasta a Fanariotilor In
Trebue, cu t6te acestea, sa constatm ca ea continu a se atenua i probabil va dispare cu totul.
Atund nimen1 nu va mai roi de clasa din care face parte
nimeni nu va aspira &A trca inteo societate mai inalt de cat a sa.
Se va forma deci i la nol clasa burghesa care lipsesce cu desvrire

lath' dar pentru ce nu s'a ascultat nici o dat doleantele morziel.

0 mare influent a avut ideea ce s'a nscut dup aplicarea

tarifului autotiom, adic o dat cu Intemeierea morilor In tara, c
acdst industrie este firte rentabil 0 se cAtig5. mult.

S'a judecat dupa catigul ce se realisa In cel 2-3 ani de la

aplicarea tarifulul protector, cand Mina ungursca a fost exclus din
tara, i ideea c moral-if -catiga mult a rmas Inca, pand asta4I,
cand marea concurenta interi&, combinata cu imposibilitatea exportuluI, a fcut s scad la ultima expresiune catigul morarului.
S'a mal judecat 0 din punctul de vedere personal, adica

avnd In vedere numal pe unil proprietarl bogati, posesori de mod

www.dacoromanica.ro

49

0 fail a se lua in sm ca acele averi ail fost facute in decursul

mai multor generatiunl, s'a 4is c acsta industrie merge bine 0
n'are nevoe de incurajare.

Acest mod de a judeca superficial o industrie, all a se institui

facerea unei anchete oficiale, in scop de se constata adevrata
stare, este un mod frte pernicios pentru desvoltarea nstr economia

Spre infiltrarea ideiel ca mordria c4tiga in deajuns ari contribuit mult i re-carI
moran l din Braila 0 Galati, cari, din spiritul de fanfaronad, inerent natiunei Elene, nu scalpel nicI o ocasiune

de a conduce in morile lor t6te persnele marcante ce se glad sail

treceaii prin numitele porturl, de a le arata cat de mar.'" sunt morile
lor i cat se pte c4tiga de mult. Pe 15110 fanfaronada mal predomina pte i scopul Markei creditului necesar unei intreprinderi
marl 0 care nu mergea tocmai aa de bine dupa cum aparentele
o aratail.
Dar daca nu am incuraja morkia sub cuvintul ca c4tig in
destul, nu ar trebui s incurajem nicl agricultura, care c4tig5. 0 mal
mult. Peste 96 la suta din c4tigul la exportul acestel OH este representat prin producte agricole brute, iar 91 la sut din caqtig este
representat, prin cereale sazi idino'se.

Cea ce a oprit pe diferitele guverne de a nu acorda avantagil mor.'riei, a fost i micqorarea veniturilor Statula Prin faptul ca
morile fiind multe in Romania, daca s'ar scud dup cum prevede
legea
de impositele directe care Stat, jude i comun, veniturile

taril s'ar micora.

aci s'a judecat tot in mod superficial, fr. a se face vre-o ancheta (de natura celef intreprinse in presenta lucrare) pentru a se vedea
cate mori sunt, cate vor cdea in previsiunile legei qi vor trebui
fie scutite de imposite i cu cat se va scadea venitul Statului.
La ministerul de industrie nici nu exist statistica tutulor mo-

rilor din tara, decI nu s'a judecat de cat iar5.0 in mod superficial.
S'a clis c faina este indestul de protejata prin tariful vamal 0 nu mal are nevoe de alte incurajerl.
Acesta este singurul argument serios ce s'a adus, care insl a
fost valabil numai 2-3 aril dup infiintarea tarifulul autonom, Stmt,

www.dacoromanica.ro

50

insa mai mult ca 10 anl de cand protectiunea vatnala (actualmente

de 14 fr. suta kgr.) a devenit ilusorie i ar putea fi micorat5. la 7
fr. chiar, de re-ce morarul nu mal profita de ea. Morile fiind prea
multe in Romania, concurenta interi6r5. a salut pretul fainei liana
la ultima limita
In adevr, &Ina se vinde astaqli in Romania cu 16 fr. suta de
kilogr.; dac morarul ar profita de varna, atunci ar trebu s vinda

cu pretul de 16+14=30 Ir. suta kgr., lucru ce nu existd. Iata dar

ca nici acest argument nu este plausibil pentru un articol, care se
fabric In mai mare cantitate de cat cerintele taril.
Morile din Romania pot produce inc jumatate din cea ce produc actualmente 0 dac s'ar stimula exportul, morile putnd lucra
mal mult, vor scdea pretul finei, lucru frte favorabil pentru clasa

de jos, iar tara ar trimete in strinatate un product fabricat mal

scump de cat cel in stare brut. Ast-fel se va echilibra mal in folosul nostru balanta comerciului.

Daca.' moraria a fost nesocotita 'Ana astdi, causa este 0

morarilor noWi, carl nici odata n'ail avut spiritul de colegialitate ce
caracterisa organisatiunea industriala din straintate. Discordia 0 invidia a domnit intre moran f in detrimentul lor
Sa speram ch.' in curind vom vedea pun6ndu-se basele unel asociatiunl a morarilor din tara sub titlul de Moraria Romana i dup
exemplul ce ni-1 dad industrialil din Franta, Germania, Rusia, etc.
Acsta asociatiune, prin congrese de moran, va sustine interesele comune mal cu autoritate de cat o putem nol face ast(311, prin

modesta nstra lucrare, ce ar putea fi pe nedrept judecairt ca fiind

pornita dinteun interes personal, iar nu general, dup51 cum este.
0 causa care a contribuit A, nu se acorde morariel avantagiile legel industriale a fost, dup' cum am mal spus'o, i lipsa de
metod5. In organisarea de pana acum a serviciilor ministeruluI de
industrie.

In acest departament lipsesce cu totul un serviciti de statistica

i de anchete industriale. Nimeni nu pte culege nicl cea mal mica
informatiune despre starea cutarei sail cutarel industril. Din causa
acsta, premiul de 1.000 lei oferit Societtel geografice romand de

www.dacoromanica.ro

51

cgtre fratil George Assan, pentru cea mal bung geografie industrialg a Romanie, n'a putut fi luat de nimenI, cgcl off 0 cine voia O.

se ocupe de acstg importantg lucrare, nu gsia la minister nici

chiar un inceput sa re-cari base de studil statistice industriale.
Relativ la importanta ce are o asemenea organisare a ministerului de industrie, vom cita urrngt6rele fragmente culese din aTractatul de economie industrial& de C. Adolphe Guilbault, in car&,
pentru a se intelege sensul ce voim a'l da; cititorul va Inlocui vorba
industrial cu vorba mini stru.
Iat acele fragmente :
0 adminisratiune trebue sa fie suficienta si bine Intelsa, Antaiti pentrif
ea evita eruagiunI inutile, al doilea pentru a aduce lumina si ordine In tte

epunctele el mal importante. Industrialul trebue sall organiseze biurourile

eInteun mod destul de inteligent, pentru a vedea chute singura privire ceea
tce se petrece si pentru a urma progresul sat' regresul industrieT. El trebue sa
(organiseze scriptele si statistica pentru a citi faptelele petrecute, situatiunea
epresenta si resultatele dobAndite

uS'ar putea re sustine ca industrialul nu are nevoe de a cunsce situatiu(Ilea de cat data pe an ? Acsta ar fi a se expune adesea sa piara fai ca
esa o scie macarl...
eDaca ordinea si metoda In organisatiune nu pot Inlocui inteligenta si
etalentul industrialuluT, se pte c,lice pe de alta parte ca, calitatile cele mal

(briliante ale omuluI nu pot tine, locul aceste marl puterT, ce se numesce
emotoda.,

Acstg judecatg, ce se rap6rtg la modul cum industrialui trebue

sg-0 conduc industria, se aplicg in mare parte 0 la modul cum ministrul de industrie trebue sg0 conducg departamentul sg.
Nu vom insista asupra acestul punct, care nu este de resortul
nostru 0 cgruia nu am don i s. '1-se dea o intentiune pe care nu o
avem, adicg acea de a atinge susceptibilitti de persne.

www.dacoromanica.ro

52

CAP. XI.

Prim ele ie export fi taxa, de 112 la sut,

Suntem de la inceput contra acestiff mod de incurajare.
Dac s'ar institui o eprim de export, dup cum exist. in Franta

dup cum a existat in Ungaria, acst prim s'ar fixa pe suta de

Kgr., fing exportat fr distinctiune de localitatea unde mra e
situat.

Ac6sta ar face c morilor, cad' ast541 sunt in putint de a exporta (BrAila-Galat1), le-ar veni pe d'asupra un noil avantagiil peste
cele-l'alte inerente positiunei lor favorabile, asa c inegalitatea a.stAg11
existent5. intre mori" nu numal c." nu se va micsora, dar se va m4ri
tot in detrimentul celor defavorisate astgli.
inlocuit prin
Primele de export s'ail abandonat in Ungaria

refactii asupra transporturilor fdine1 destinate a se exporta.

Care ar fi idealul Romniel in privinta exportului de ain5.? Ar
fi ca tte morile de export s fie situate la Brila-Galatl-Constanta 1

Pentru c acest ideal nu se pte realisa, de 6re-ce avem deja instalate in interiorul trel mal multe morl de cal ne trebue pentru
consumatiunea n6str. interir, guvernul este dator s apropie in mod
artificial morile n6stre de porturile Brila-Galati-Constanta, fc6nd
refactii importante pentru transportul ainef i abandon.nd ideia pri-

melor de export.
Acst." politic5 o urrnz." Ungaria, care pentru morile de Buda-

pesta a redus, cu incepere de la 3 Ianuarie 1896 tariful la 1,56 centime tona kilometria. (1) iar pentru cele situate dincolo de Pesta,
le-a considerat ca fiind afltre tot in acel oras, decI le face aprpe
gratis transportul fAinel pentru export de la or-ce oras al UngarieI,
p.n5. la Budapesta.

Mijlocul acesta de incurajare, este de preferat primelor de export, ccI primele de export ar fi de o potriv pentru tte
off-care ar fi situatiunea lor geografic5., pe a:O.' vreme cu refactia
1 Sau cu 61 la suta mal eftin de cat transporturile pe C. F. R

www.dacoromanica.ro

53

de 50 la sut asupra transporturilor, guvernul ar veni mal mult in

ajutorul morilor deprtate de punctul de frontier, i ajutorul ar fi
mal mic pentru morile mal aprpe de frontier.
Ast-fel s'ar egalisa lupta de concurent pe pietele strine intre
morile din interior mal fa situate si cele de la porturi mai favorisate,
iar morilor din interior, nu le va mai fi inter4is exportul, i ast-fel
vor putea utilisa materialul de morrie, ce st5. neproductiv 5 din 12
luni pe an.
Dac moraril din Bealla-Galatl, singuril carl astAcji pot face export, si carl exclusi prin situatiunea lor favorabil da la beneficiile
acestel msuri generale, vor formula vre-o pretentiune, acst preten-

tiune nu va putea fi sustinua pe vre-un motiv plausibil.

Afar de acestea, dac numitele mori nu vor bepeficia de acstl
refactie in timpul verel, ele vor beneficia in timpul iernei, and navigatiunea pe Dunre va fi inchis i cAnd se vor servi de portul
Constanta i de podul de peste Dunre pentru a continua exportul lor.
Suntem deci contra primelor de export si sustinem c. Statul

ar suporta mai lesne o prim de natura refactiel pe calea ferat de

cAt o prim de export ce s'ar numra in bani.
In adevr, pentru morar refactia ar representa in banl o sum5.
6re-care; pe cad vreme Statul nu va putea vice c5. a debursat
acea sum intrg, ci numal o parte, care represint scAderea din
actualul castig net al c'ilor ferate. O refactie pentru morar este in
adevr proportional' cu distanta parcurs pAn la frontier, acst
proportionalitate nu exist ins pentru cifra cu care se va scdea
venitul C. F. R., cdci este sciut c costul unc tone kilometrice nu
este proportional cu numrul de kilometri parcurs de acea ton5., ci
este cu atAt mal mic cu cAt se vor fi parcurs mal multi kilometri.
Ast-fel se explic pentru ce C. F. R. fixzd la 5,50 centime
tona kilometric pentru 50 k. parcurs i la 3 centime tona kilometric. pentru 400 k. parcurs.
Statul deci va suporta mal lesne o prim de acest fel i. mal
greil o prim de export in bani.
Avantagiile acordate industriel exportatre a dou6 ratiuni de
a fi

www.dacoromanica.ro

54

Este logic ca o materie fabricat intr'o tara i grevata de

tte impositele diferite existente in acea tar.' s fie scutite de aceste
dad' in casul ca este destinata a se consuma in sti Aintate. Acsta
scutire se p6te face sail direct pe cale de restituire (prime de export)
a taxelor percepute sati indirect prin favoruff speciale acordate fabricatelor ce se exporta.
La exportarea eI inteo alta tar materia este silita a se greva
de alte noul spese de transport, varn, comisi6ne etc., spese de carl
profita mal cu srn acea tara pentru care marfa este destinata.
Daca dar voirn a facilita exportul de materil fabricate trebue

sa le degrevam de aceste spese enumerate mal sus, lucru care se

pte face prin refactil pentru transport pe caile ferate, stabilindu-se
0 la nol aa nuanitele tarife de penetratiune despre carl vom vorbi
pe larg in capitolul urmator relativ la transporturl.
Unii domni moran, carl ca i noi sunt contra primelor de ex.guvernul ar
port fixe, a exprimat, cu tte acestea, prerea
trebui sa suprime taxa de 1/2 la sut, care este de 20 fr. la fie-care
vagon de fina exportat.
Ne intreblm: Ore acsta supresiune de taxa, in loc sa represinte o prima variabila dupa distanta, la care e situata m6ra; n'ar
represiuta o prima fixa de export?
Daca o asemenea masura' s'ar lua, acsta ar veni numal in
ajutorul celor 5-6 morl exportatege de pe marginea DunareI, iar
restul rnorilor carl vor expedia prin Constanta sa prin frontiera
Carpatilor
unde acst taxa nu se percepe
nu vor avea nic
un avantagi, ele carl ail mal imperiosa necesitate de ajutor.
SuprimAndu-se taxa de 20 fr. la vagon, Statul va pierde peste 60.000

leI anual, judecAnd ca exportul de fain s'ar face ca in 1894 adic

in cantitate de 3.000:i vag6ne expediate numai- prin
Acsta prima de 60.000 lei anual s'ar incassa numal de catra 5-6
moran l (cacI cele-alte morI vor sta ca i astsIl in nelucrare din
lipsa de ajutorare din partea guvernulul) i mai cu deosebire de catre
doi mari proprietari de mod din Braila-Galati.
Ne intrebni: Logic este s se favorisese numg morile favorisate? morl carl a combustibilul cu 40-45% mal ieftin de cat tele

www.dacoromanica.ro

55

din interior; a ckor fin nu are de percurs nict un kilometru pe

fier; cart a la indemAn5. grInarul Intreget RomAnil i dispun (pentru
sortarea g,rinelor i obtinerea unel bune califtt de {Ira) de tte

felurile de grille ce li se pune la dispositiune pe credit (gratie docu pret mat mic de c6t In alte orar din
curilor i exportatorilor)
interior?

Pentru a proba c morarul din BrAila-Galatt cumpr grin'

mat ieftin de cAt morarul din interiorul tret, este destul a se consulta statisticele Ministerulut de Agricultur i Comerciii, relative la
preturile medil ale grinelor In orarle RomAniel.

Aceste preturi medit a fost publicate 0 de care Ministerul de

externe. (Buletinul din Maiii 1891 pag. 909 0 Buletinul din Oct. 1888

pag. 474). De altmintrelea totl scim c in medie preturile

din oborul Bucuresciului, sunt mat mart de cAt la Brila, i acsta
din causa abundentel ofertelor la Brila, lucru care prov6c6 preturile cele mat mid posibile.
Numai atunci Br5ila ar avea griul mai scump de cAt alt ora4
din interiorul Orel, cAnd Br5ila ar fi situat intr'o zon in care nu
se cultiv gr, cdc1 ar trebui s se greveze acest articol cu costul
de transport pe care alte morl situate in zone producare de griti
nu l'ar avea. Dar este sciut c5 districtul Brdila produce tot atA.ta
gr ca alte puncte- ale RomAniet, dect nicf acst. caus nu. se pelte
invoca.

www.dacoromanica.ro

CAP. XII.

TRANSPORTURILE PE USCAT, PE AP SI PE FIER

1.

Transporturile pe uscat (camionagiul).

0 industrie care manipulz asa cantitli colosale de materie

prim trebue O. dispue de cele mal mari facilittIposibile de transport,
lucru care formz. un sine qua non pentru desvoltarea el.

Spre a ne face o idee de ce insemntate este costul transportului, vom lua exemplul unef molt relativ micA, de 5 vag6ne griil
introdus pe c)i, si alte 5 vageme Mind' si trite esite. Usina fiind situat la o distant de 25-30 minute departe de gar, transportul
cu diuta a celor 10 vagne vor costa in Bucuresci, spre exemplu,
pe cy 250 lei, iar costul brut al mcinisului este de circa 750 lei,
decl transportul a cA.tor-va kilometri earl despart usina de calea ferat

cost pe morar 8 parte din ceea ce '1 cost fabricatiunea intrgA.

Prin transportul cu cruta nu se p6te evita perderl prin risip si alte
inconveniente, carl in unire cu scumpetea transporturilor pe C. F. R.,
grevz marfa in asa mod c industria se mrginesce a lucra pentru
un mic centru de consumatiune, si nicl o m6r din interiorul treI,
nu p6te exporta.
Singurele morl ce pot exporta, sunt cele pentru cari transpor1

www.dacoromanica.ro

57

turile cu caruta sunt neinsemnate i carl dispun de cele mal eftine

transporturl cunoscute adica, transporturile pe apa.
Exceptandu-se morile situate pe Dunre, morile din. Braila 0
t6te morile din interiorul regatulul suferd de acst. MA a
transporturilor, nu cun6scem una care sa fie legata cu linie de fer
pan in interiorul usinel 0 la tete le este interslis exportul stagnand
ast-fel o mare parte a anulul.
Daca morile din Bucurescl, carI scot fina ce rivalisza cu cele
mai fine calitatl din Buda-Pesta (1), stagnz o mare parte a anului

0 nu pot exporta inca fina; causa este c nu ail linie de fer pan
In interiorul usinel 0 nu s'ail emancipat Inca' de transporturile cu
caruta, de asemenea i pentru c drumurile nstre de fer nu reduc
costul transportulul pentru Mina exportatg, adoptand aa slisele tarife
de penetractiune.

Rolul guvernulul ar fi ca in centrurile unde se gasesc mori, sa

le vie in ajutor prin crearea de hi-1H ferate, inlesnind ast-fel morilor
s se puie in leg5tur direct prin derivatiunl de la linia principal
pang in interiorul usinel. Drumurile de fer n'ar face de cat a c4tiga,
de re-ce o singur mra relativ mica de 5 vag6ne, i-ar asigura un
trafic anual de peste 3.000 vag6ne gr, fin, carbunI, etc.
In diferite rindurf am cerut guvernelor formarea unel linif de
centur. inprejurul Bucuresciulul i in diferite rindurl am avut numaI
promisiunl.

Cestiunea unul drum de fer de centura cu gara la Obor a fost

speculatd de t6te guvernele 0 a ajuns a purta titlul de apromisiune
electorala.

Cu telte acestea, un drum de fer de centura ar fi singurul lucru care at putea da o desvoltare naturala morilor din Bucurescl,
carl putnd macina mal mult de cat trebuintele capitalef, sunt suite
a trimite fainele lor in alte orar ale trel 'Ana la Botoanl, unde
exist moil, 0 a apsa ast-fel asupra preturilor. In loe de a se construi acsta linie de prima necesitate pentru Bucurescl se proectase
(1) Sunt Inc unii comercianti, putin patriotr, cad vind eub titlul de Mina. de Pesta,
Mina. morilor romanesd. MultY Inca nu schl, a de multl anl nid un kilogram de PlIna unguresca nu mal vine in Romania.

www.dacoromanica.ro

58

facerea unei grf aqa gise Centrale nu pentru ca era s fie argat in centrul capitalef, ci pentru cl trebuia s centraliseze servi-,
ciul de miFare.
Aci trebue s reamintim tendinta universal admis de functionani administratiunei nstre carl nu fac de ct a aduce ameliorrl
servicielor respective, ce dirig6z4, ail a se gndi mult 0 la nevoile
publiculul.

Cea ce lipsesce Capitalei nu este o gara monumental de 30

milieme, ci o linie de centurd care s circondese oraqul 0 s deservsc numersele industni precurn 0 tte punctele Capitalei. La Americani, 6menil mal practici, cel d'ibtAiil lucru este linia; &rile se fac

cAt de ieftin din lemn, 0 dup ce traficul s'a mrit se construesc

0 g5.r1 mal costisit6re din veniturile exploat.'reI.

Pentru a arta cAt de mare intindere a luat stabilirea fabricelor

In prejurul Capitalei, trebue s reamintim cg din 150 fabrice cad'
beneficiaz de avantagiile legel pentru incuragiarea industrief in teot
tara, aprpe 1/8 din ele, adic 45, se afl in Bucurescl.

Pentru a vedea cAt de important ar fi o linie de centur 0

ct de rentabil ar fi ea vom da aci, dup statistica primriel, cantittile de materiale ce se- aduc pe a,n in Bucurescl 0 carl s'ar concentra nu ca Ong astcy in aceia0 parte a oraplui, ci in Vote punctele circumferinteI lui, inlesnind ast-fel transporturile :
Unt

12
13
262
3 365
344
537
1 606
20

Carne pr6s0tA si afuniatI

Zahar
Fling.

Legume uscate
CartofT
VinurT

OteturI
Rachiti
Spirt
Petrol.
Legume

534
99
4 541
25 000

arbunT la usina de gaz (M

axis)

CarbunT pentru fabrid

www.dacoromanica.ro

vag6ne
I.

,
,

2 500il

2.877

59

Bere
Cavea
CeaY

Diferite

s
192
s
24
.
212
.
1 1001 , s
Total . 42.737 vageme

call plkesc accis.

Pe lang aceste cantittl, controlate prin faptul perceptiund acciselor, mal vin o multime de altele, parte introduse prin contrabandl,
care, fie is in trcat, se practicg pe o scar Inspiminttor de
mare
0 alte articole negrevate de tax5., insumand peste 160.000
vagne anual, decI putem afirma c in Capital se aduc anual peste
200.000 vagne de mrfurl 0 materiale de constructil.
Iat dar pe ce trafic s'ar basa rentabilitatea indubitabil a unel
Huff de centurd, care am putea afirma cu siguranta cl ar aduce cel
mal mare venit constatat pari acum pe kilometru in Romania.
Portiunea de centurd, care se impune mai: mult, este eel 5-6
kilometri dintre gara de Nord 0 cel mal mare tirg al Capitaldf a0borul*.

Utilitatea acestel portiunI se pelte judeca din usura constatat a

soselelor Basarab, Bonaparte i Stefan-cel-Mare, ce ajunge in Obor
0 care este cea mal frecuentat sosea din tot5. Romania.
Serviciul respectiv al ministerulul de lucrrf publice, dd care depinde intretinerea acelei sosele, a constatat o usur de 7 (Opte) cm.
pe an 0 pietriul necesar intretinereI soselei se urc la sume colosale. (1.800 m. c. In valre de 18.000 fr., fr. manipulatie.)
Din punctul de vedere al incurajrel industriilor, vom face s
reias folosul ce un drum de fer de centur le-ar aduce, preconisand
numal pentru portiunea de la gara de Nord la Obor traficul la vaOne anual efectuat de acele industril.

Traficul anual in vag6ne efectuat la urmAt6rele industrii

stabilite intre gara de Nord si Obor.
M6ra, fabrica de uleiurl 0 lacurl Fratil George Assan 2.600 vag6ne
v
2.400
M6ra Fratil Zahariad Olmazu

.
, . 2.000
Mra primrief
*
. . 1.500
M6ra Popovicl (in constructie) .

www.dacoromanica.ro

60

.
M6ra Stancovicl
Fabrica de fringhil Drghiceanu

Fabrica de spun Stella

Cr.middria M. Tonola g'i altele
Societtile de tramvay
Diferite fabrce de testurl, turntorie, ateliere

1.000
150
50
350
40
310

10.400 vag6ne

la carI se adaog tt marfa, cherestea, grine, vite, etc., cu destinatie pentru Obor (de 2 orl pe spfmn) plus tirgul anual al Mogilor.

Un fapt de cea mal mare important este traseul acestel lina;

ea trebue tras sail pe zona soselei Stefan-cel-Mare, sa paralel cu
acst sosea la o distant de circa 200 metri departe, adic trecnd
prin fata sail prin dosul morilor sus citate spre a le putea deservi
pe t6te.
Dacg linia s'ar trage de la gara Mogog6ia pn la Obor, ea n'ar
ave a de cAt o utilitate secundar, i numai linie de centur nu s'ar
putea numi, afar de asta distanta ar fi mal lung5..
Sustinem c, pe 15110 utilitatea reald ce ar aduce comerciului
industriel o linie de centur, ea ar mal servi:
La limitarea razel oragulul i pentru a se opri intinderea lui
prea mare;
La suprimarea contrabandel gi a posibilittel pentru Capital
de a-'i incasa taxele de accis, carl in mare parte sunt perdute.
Aceste dou marl' cestiunl, de carl depinde viitorul CapitaleI n6stre
emis varil solutiunl.
a fost tratate in diferite eindurI gi
Nici odat, dup cunoscinta n6st, nu s'a propus, pentru resolvarea lor, solutiunea unul drum de centur.
Relativ la suprimarea contrabandei, sustinem c un drum de fer

de centur, care s aib o imprejmuire de lemn, gi care s nu fie

posibil de traversat de ct pe bariere sail cgile de intrare in ora,
ar fi frte lesne de pzit
Nimenl, neavnd permisiunea a merge in lungul liniel (afar de
amploiatil in uniform al drumului de fer), 0d-cc traversare a liniel
in afar de bariere va fi lesne de observat i numrul guarslilor comunalI, se va micgora mult.

www.dacoromanica.ro

61

Paza centureI Capitalel se va putea efectua si nptea prin luminarea cu electricitate a liniel, luminare ce va servi atat pentru exploatarea liniel, (lucru ce se practic in straintate pe tte liniile cu
trafic mal important), ct 0 pentru supravegherea contrabandef.
Am esi din cadrele acestei lucrarl, daca am desvolta mal mult
avantagiile unel liniI de centura, care ar emancipa morile de costisitorul mod de transport cu cdruta si trebue s fim convir$ ea,'in mordrie cel mai mare rol il fora vostul transportului.

2.
Transporturile pe ap.
Se scie ca transporturile pe ap sunt cele mal ieftine cunoscute.
Romnia situat pe cel mai mare fluvi navigabil al Europel nu putea
Sa ne profite de acest fapt si d-nul Gr. Manu, fost director al Regiel
Monopolurilor Statulul a urmrit si pus in executare acst. idee. De
acord cu prerea d-lul N. C. Fleva exprimat inteo recent lucrare
relativ. la Flota Romniei
nu vom pune ac6st5. cestiune national pe
I.
un teren politic pentru a atenua meritele recunoscute; dar niel nu vom

putea trece cu vederea greselile ce s'a.il acut, c'.cl inregistrandu-le

vom avea pte satisfactiunea de a nu le vedea repetndu-se.

Navigatiune pe Durare ar trebui s se fac de care Statul

Romn inteun mod mal avantagios pentru productele nationale de
cAt pentru productele altor tri strine si mal deprtate de gurile
punka Lucrul insa s'a intimplat cu totul contrar si vom proba ca
prin tarifarea Regiel M. S. ce avea de scop un ideal nerealisabil,
Transpor/area la Galati' a misccirei comerciale din portul Fiume
se lovesce in singura industrie romnsca care exporta si sin gura
care lea 'in lucrare adevrata avutie a Orel, cerealele brute, pentrn
a le m'ari valrea prin transformarea lor in fain'a.
Se scie ca.' tot exportul nostru de Mina se face in Turcia, cad'
3.000 vagne f Aida ail acea destinatiune si numai. 100-200 vag6ne
anual sunt dirigiate in alte tad. Ast-fel fiind, acest debueil castigat
de morile romnescl trebuia mentinut prin t6te mijlcele de catre

www.dacoromanica.ro

62

guvernul roman. Prin tarifarea Regiel M. St. se fcea posibila introducerea fainei unguresei in Constantinopole, cael de unde mal ina-

inte de 1895 transportul fainel de la B.-Pesta la Constantinopole

era mal scump de cat al morilor Romanescf, astadl cu t6t enorma
distanta ce separa B.-Pesta de capitala Turcief, acest transport a
devenit (in urma unor transactiunf, dintre R. M. S. si morile unguresci representate prin comisionaril M. Heller & C-je din B.-Pesta)
mai ieftin, dupa cum se pelte judeca din urmatrele cifre:

Costul transportulul In 1895.

Gri romA.nesc de la GalatI la Budap esta (slepurlei R. M. S.) . 120 fr. p2 vag.
FAinlungurscA de la Budapesta la GalatI (llepurile R. M. S.) . 55,0o
Budapesta la Fiume (605 Idiom.) . . 144,,

Fiume la C-pole (transp. maritim) .

pe Marea Ngra de la Gala tl la Constantinopole . .

90,00

60,0o

In aceste pretrai precum i in tablourile comparative ce yor

urma, nu am luat in consideratiune inearcarea i descarearea marfel
precum niel asigurarea. i trebue s, observm ca or-care cale ar
la-o fina ungursca. din Budapesta (calea Fiume-Constantinopole

cale Dunardna spre Constantinopole) va avea tot atatea incarcrl

descarcari 'Ana la destinatiune, deci putem negligea spesele de transbordament i asigurare, Ast-fel fiind stabilim urmt6rele tablourI comparative:
BadapestarFinme la Constantinopole

Budapesta-Galati la Constantinopole

B.-Pesta la Fiume (Mina) . . . 144, fr. pe vag.

Fiume-C-pole (transp. maritim.) 90, *
Total . . 234,
pe vag.

B.-Pesta la Gala tl (lep. Reg.) 55, fr. pe vag

GalatI-C-pole (transp. marit.) 60, *
Total . . . 115 fr. pe vag.

Inainte de 1895 adica inainte ca Dir. Regiei n6stre s fac pretul

ridicol de 55 fr. pe vag. intre Budapesta i Galai, faina ungursca
avea numal calea Fiume ca cea mal ieftind, caci transportul pe via
Galati costa:
De 4 Budepesta la Galatr (tariful societAte Danubiene) .

Galati. la Constantinopole (transport maritim.) .

Total .

. 230 fr. pe va.

.

60

. 290 fr. pe vag,

Iar transportul finei romanescI din interiorul tare, BucureseI,

spre exemplu, pan'a la acela punct de destinatiune costa:

www.dacoromanica.ro

63

00 fr. la vag.

De la Bucurescl la BrAila

Taxa de I/2 la sua pentru export (Mira)

20 ,

De la BrAila la Constantinopole

60

Total .

. 170 fr. la vag.

Comparand totalurile tablourilor precedente gsim ch. costul

celui mal favorabil transport de fain. de la Budapesta la Constanti-

nopole era in 1894 ca

115 = 118,90 leI
234,90
mal scump de cat in 1895. and R. M. S. a facut insemnata reductiune la transpontul fdinel unguresci i cand transportul pentru morile din interiorul RomnieI devenea mal urcat de cat pentru cele
ungurescl cu :

170 115 = 55 lel

Singurele morl romanescl, carl ail putut si pot inch' lupta cu
sunt cele din
In ceca-ce privesce transportul
Mind ungursca
cari ad de suportat pang la Constantinopole numal taxa

de 60 leI la transport 0 20 lei taxa de V, la suta; iar ca alt avantagia asupra morilor din Budapesta, a faptul c stporta o singura
incarcare pana la Constantinopole, pe and aina ungursca suport
2 'hick-Carl, una la Pesta 0 alta la Galati de pe slep in vaportil maritim.

Dar acatd superioritate a morilor romanescl trebuia s fie anulat printr'un alt avantagiil ce R. M. S. acorda fainel unguresci.
Voim s vorbim de magasinagiul gratis ce l'a obtinut i'l obtine
Inca Mina ungursca la Galati, i prin care ea se dispensad de plata
magasiilor la locul de destinatiune (Constantinopole), de re-ce in Galati

sunt 4ilnic plecarl de vapre cu destinatiune pentru acel port.

lata ce represinta in banl acata -egentiletn a d-lui Gr. Manu,
de a pune magasil gratis la dispositiunea fdineI ungurescI.
La Docurile din Galati se platesce 5 frandf de vagon 0 pe 10
4ile de magasinagiil ceea-ce face ca pentru o luna, vagonul de faina

as costa 15 fr., sail 1.500 lel pentru 100 vagpe pe luna. Acst
suma se sustrage ast-fel de la venitul docurilor statulul din causa ca

o alta administratiune, tot a statului, sub initialele de R. M. S., a

avut mal mare preponderenta asupra administratiunel C. F. R.
intrebm: Logic este ca Directiunea unul no servicia de

www.dacoromanica.ro

64

navigatiune, s impieteze. asupra drepturilor ce le posed o veche di-

rectiune a C. F. R. qi a Docurilor, pentru a inmagasina gratis aina

ungurdsca, nu numal in detrimentul docurilor StatuluI, dar 0 in detrimentul magasfflor particulare 0 al tuturor capitalurilor ce stall astqll

investite in morile romnescl, moil ce asista la trecetea fainel unguresdi sub pavilionul romanesc?
Avea re dreptul, Regia M. S., s lovsca ast-fel in interesele
att ale statului (Docurile) cat 0 ale particularilor ? (moraril 0 proprietaril de magasil din port?)
Trebue s regretam acest fapt, care arata cat de putin sunt definite atributiuftile fie-careI administratiunl in tara acsta, unde un
servicit impietza asupra drepturilor celui alt i unde bate administratiunile

impietza asupra drepturilor cettenilor.

Am vdlit c dupa tariful Societtei Danubiene costal transportului fainef de la Pesta la Galatl este de 230 lei pe vagon, pe
cand R. M. S. '1 face cu 1/4 din acest pret, adica cu 55 lei. Dar
acest
prix (ca s ne servim de ins4I expresiunea intrebuintat
de d-nul Heller in scrisorile
catre Directiunea R. M. S.) nu
este acordat de ct finei ungurescI, iar grul romnesc pentra ace1a0

petcurs (insa vice-versa) platesce dublu, adica 120 lel pe vagon

ac6sta sub pretextul ca merge in susul apel. Este sciut ca 1/2 din
griul exportat de noI se duce in Ungaria pentru a fi macinat. Acest
product national are deci a suporta o taxa de transport de dou'd ori
mal mare de cat fina ungursca (plus taxa de 1/2 la surd pentru
export, care este de 9 fr. la vag. de grill).
Ne mal intrebam, re este patriotic ca agricsultorilor romanl
sa li 5e percp o taxa de 2 ori mat mare la o marfa. pentru care
(o data transformata in faina 0 de o valre dubla) se percepe moKaruluI ungar o tax pe jumtate la un egal percurs kilometric? Acsta

nu revine a Incuragia morria ungursca cu banii noSri?

Se va obiecta de ctre fosta Directiune a R. iyf . S. ca.' nu se
puteail intrce inapol de la B.-Pesta qlepurile gole i ca era. silita a,
lua acesta marf cu un pret
Rspundem la acsta ca: Faina este singurul articol fabricat pe
care Romania '1 exporta pe o piata unica, c nu trebuia sa se aduc
o vatamare singurulul comerciii de marf fabricat ce '1 face Ro-

www.dacoromanica.ro

65

mAnia, care nu export de cAt 40 0 materil fabricate (Mina, trte,

turte uleise si diverse) pe cat5. vreme 450/0 din exportul AustroUngariel sunt mrfuri fabricate; si c se gsiaa frte lesne alte ar
ticole de transportat In spre Orient, articole earl nu fac nicl o concurent comerciului Romniei.

Pentru a arta c asemenea articole se pot g5.'si lesne ne vom

servi de o scrisre adresaf Regid l M. S. de care casa I. Al. Soyrery
din Constantinopole purtnd data de '719 August 1895.
In acst scrisre se atrgea atentiunea Regiel asupra zaheiruha ce: ar face un bun muvement de transporturl pe Dunre, cAcl
pe s'ptmn vin In Constantinopole 30-40 vageme de zachr, can
ar putea fi transportate pe slepurile Regiel cu un pret mult mal mare
de cat ar putea plti o mara mal ieftind ca fina.
Se vede dar a nu lipsesc alte mrfuri, can' s inlocuiasc5. fina
Inteun mod mal avantagios pentru R. M. S.
Cele expuse In acest capitol sunt de o gravitate at& de mare
In cAt pentru a nu rmne vre-o Indoial asupra exactittel lor, vom
da un resumat constatator dup. Dasarul servicialug de granspo'rle
fie Dunare al R. M: S.
Afacerea transportuluT faineT din Buda-Pesta, a fost propus
Regiel de care casa M. Heller et C-je comisionarl-expeditorl din
Buda-Pesta.

Considerantele pe cari se basa M. Heller pentru a sustine afacerea transportului tineI la Galati erail urmt6rele dup textul unel
scrisoff a numitilor domnl.
(Pentru a putea indruma faina ungursc pe DunAre spre Orient in loe-

<de a lua calea Fiume, Directiunea R. M. S. trebue s facA magasinagiul

la Galati mg ieftin de c5.t la Fiume, unde patesce un fiorim (2,10 lei) pe
s6pttnan.' si pe quintal metric (100 kgr.) Docurile din Br6ila-Galati sunt
A fdrte scumpe (1) si acsta formz o mare piedicg pentru fAma ungursc5
(1) Acsta este o afirmatiune falql, pentru ca s se indu A in cr6re Directiunea
R. M. S., cld magasinagiul la Brila-GalatI cost. 0,05 la 0 fr. pe 10 dile plus 20 cent manipulatie la venirea pe ap 0 la incrcarea din noti pe vaponil maritim, ded 25 centime
la 90 k. pe 10 dile. Iar la Fiume este de 2,10 fr. pe s'ptmn i pe 0 o kos , adia aprpc
D-nnl Ministra Stoicescu a aprobat in Parlade 12 off maT scump la docurile n6stre.

ment c la docurile n6stre s- percep cele mat xeduse taxe comparativ cu alte docun
B. G. A.

din Europa.

www.dacoromanica.ro

AA

atarl de ac6sta pornirile de fdira pe Dunke de la Galat1 nu sunt regulate

0 frecuente ca cele din Fiume (1) unde o societate de navigatiune are anegajamentul a face plecarl regulate (2). Din B.-Pesta se fac expeditiunT In loturt

miql maT des spre Fiume, pe cand pe lepurile romanesd nu se pot face
<de cat expeditiunT marT i plecarT neregulate.
D-nu Heller cerea RegieT M. S.

Costul transportuluT s4 nu fie mal ridicat de cat 55 fr. pe vag. Intre

cB.-Pesta. i GalatT.

Regia s1 pue la dispositiunea faineT unguresd magasiT marl i uscate

(la GalatT i sa acorde gratis magasinagiul pe timp de 3 s6ptmanT de la soesirea mArfel (3).

La 30 Iunie 1895 d-nul Heller care obtinuse conditiunile de mai

sus mal punea Regief conditiunea Drepulut de inIcizetate, adicA cu

or-ce pret s'ar face transporturile pe viitor, s i-se dea preferinta

fina ungursc s aib dreptul de intAietate; ca compensatiune
d-nul Heller se angaja ca chiar in casul cnd n'ar transporta cele
2.000 tone s pltsc 11.000 fr. Regief M. S.
Acsta era o obligatiune de form, &dci se obtinuse nisce condi-

tiunl aa de avantagise in ck nicl nu era de scpat efectuarea unor

transporturl reduse la posibil. Ast-fel la 5 Aprilie 1895 Panonia
Miihle din B.-Pesta inckca 2.000 sad de fin. pentru Orient, apoi
alti 2.000 sacI, 2.800 tone plus alte 1.105 tone (acestea in Iulie
1895) tte cu pretul de 55 fr. pe vagon; i tot ast-fel va urma ma

departe dae nu se va gsi un guvern care sd fac din acsta o

cestiune de patriotism i s salveze morkia romnsc.
Transportul until vagon de finh cost ast4i:
Alta afirmatiune falql! In

sunt plead' mal dese de at In Fiume.

B. G. A.
Societatea cAdrias subventionat de guvernul Ungar cu 25.000 fr. pe an.
B. G. A.
Acsta echivalz1 a acorda in tot timpul magasinagiil gratis, ad fina nu 'Ate sta
3 saptrninl la Galatl panA s se reexpedieze. De altmintrelea aqa s'a qi intimplat. Regia
a afectat nisce marl magasiI de sare pe carl le-a reparat cu o cheltuial de chte-va mil d%
lei gi s'aii pus la dispositiunea morilor Unguresd. Acst alcare a prerogativelor Docurilor
Romne sivirqia de o alt administratie a statuld pune in practia formatiunea unui (slat
in :tat.
B. G. A.

www.dacoromanica.ro

67

De la Bucuresd la GalatT (bord) Pdrg inegreare i cu taxa de 1 2 la 0 124 leT

De la B.-Pesta la Galag pe Dungre Pdrg. Inegreare
. . . 55
Diferinta de . . . 69 lel

In favorul f'Ainel ungurescl sail cu 125 la 0 o mal scump pent91 eI

de cAt pentru nol.

A ajuns decl acsta inimica a no'str intim4 a-'0 transporta

Mina peste tara n6str pe o distant de 5 ori mai mare, cu un pret
mal mic ca 2 de di o putem face nol, i acsta gratie sprijinului
marinel comerciale romAnescl care '0 inaugura ast-tel efectele
bine-fcatre.

Vorbind la figurat putem lice:

Ungarza a sciut
asigur4 trecerea firoductelor el fieste mocirla in care se svircolesc fi din care abia pot efi productele ronanescl.

Relativ la transfiorturile fie mare nu putem de cat a aduce cele

mai marl laude guvernuluI nostru, care este animat de dorinta de a
da extensiune acestel ramure de avutie national.
Crearea uneI marine comerciale i utilarea portului Constanta
va face ca acest port O. devie pentru RomAnia cea ce Fiume este
pentru Ungaria i cea ce Triestul este pentru Austria.
Guvernul trebue s'A indrumeze inc6 de acuma exportul nostru
de fAin. prin Constanta, export care va asigura vap6relor romanescl

un trafic regulat sail de 60 vageme pe s'ptmn ca astdll, ci de

peste L000 vag-o'ne pe spfmn, dac cele propuse de noi in cursul acesteI lucrArl se vor realisa.
Pentru acsta luAnd de exemplu modul cum s'a desolvat mofria in Austro-Ungaria guverriul trebue s indrumeze prin Constanta
fdina destinat pentru export, ca modul acesta el va avea un client
asigurat pentru marina comercial romAndsc'd, care astll nu transport5. cele 60 vageme Ming despre carl am vorbit mai sus, cgcl aceste 60 vageme pe s'pfmAn (sail 3.000 vagne pe an) se export6
prin BrAila-Galatl i prin vaprele propril ale morarilor din acele porturl sail prin vap6re englese, austriace, rusesci i altele.
Guvernul nostru este dator a face concurent acestor pavilieme
strine si are interes a dirigea prin Constanta exportul de rinl fr

www.dacoromanica.ro

68

Irish' a opri posibilitatea de export prin alte puncte frontiere de

uscat sail de ap. El are o arm frte puternic in mAn pentru realisarea acestul scop i anume: Neexistenta taxei de /2 la 0/0
In fiortul Constan/a, lucru care favorisk mrfurilor indrumarea lor
pe mai multl kilometri de C. F R. i pe vaprele maritime nationale.
3.

Transporturile pe fier.
Legea pentru incurajarea industriei acordd o reductiune la transporturl care s'a fixat de Directiunea C. F. R., in unire cu Ministerul
de industrie la 45 0/0 din costul indicat In tarifele ordinare existente
intru atAta ct acele tarife n'ar fi tarife exceptional reduse.
In urma acesteI dispositiunI Inch' de la Inceput s'a refusat mo-

rilor dreptul de a beneficia de acst reductie de transporturi, sub

pretextul c taxele la ain, trite, gr, sunt destul de reduse si nu
se mal pot face noul concesiunl, carI ar fi de natur a micsora veniturile C. F. R.
Inch' odat trebue s repetAm cele constatate deja In acst
lucrare, adic:
In tot timpul, administratoril insrcinati cu serviciile speciale ale

Statulul, nu se pun de cht dintr'un punct de vedere care are de

scop final numal prosperarea veniturilor administratiunel ce dirijaz,
fa'r a fi animati de veden l maI largl, mal generale, carl ating economia trel intregi.
Serviciul pe care l'a adus morriel directiunea transporturilor fluviale (noua marina comercia1 rom.n), acelasi serviciil l'a adus
directiunea transporturilor pe uscat a drumurilor de fer.

Nu avem pretentiunea a spune c6 transportul fine destinat

pentru interiorul trei, are nevoe de o reductiune mare din tariful
actual, de re-ce acst fln destinat consumatiunei interieire este
indestul de protegiat prin taxa vamal de 14 fr. 0 Kgr., tax
gratie creia nicl un vagon de fAin strin nu mal pte ptrunde
In RomAnia.

www.dacoromanica.ro

69

Cerem ins, ca ceva imperios, scderea taxelor pentru transportul

Mind' de export, scdere ce ar trebui s fie de cel putin 50/0 din

costal actual 0 in modal pe care 11 vom vedea mal tircp.
,Dac protectiunea vamald de 14 fr. la sut de Kgr. pentru fdina
consumat in tar era necesar la inceput pentru a nimici concurenta
morilor ungurescice mcinail grial nostru spre a ni-'1 trimete 1napol

cu un pret indoittot atat de necesar ar fi fost o alt protectiune

de adus Mind' destinat pentru export.
Dac s'ar fi luat vre-o m'sur, care s stimuleze exportul, de
malt am fi vdut dublndu-se i triplandu-se exportul nostru de Mind
profitand
tara ar fi folosit, vinqlnd un articol mal scump,
pentru nutret de un articol de valre, 'drip, care i-ar fi permis s5.-0
atat de
mrscd suprafata de pdmint destinat culturel cerealelor

favorabil nature' solulul nostru.

Dispannd de o cantitate de nutre t mal mare, ne-am fi dispensat

de a importa 7.170.000 Kgr. de fin din Braov (in 1894), crescerea

vitelorpentru cari locurile de p4une se imputinz din gli In ji ar fi prosperat, i ar fi resultat din acsta o mat bung utilisare a
fortelor n6stre productive.
Dup cate v6c,lurm, idealul Romaniei (relativ mal cu srn la
transporturi), ar fi ca t6te morile pentru export s fie situate la Brila,
Constanta. Atunci am putea tine fat ori-crei concurente pe
pietele strine de desfacere.

Acest ideal s'ar putea in mare parte realisa, 0 el nu depinde

de cht de vointa guvernulul, care ar trebui s" procedeze in modal
urmtor :

De oare-ce morile din interiorul Orel nu lucrz de cat 7 luni

din 12 pe an 0 pentru ca, suma de 23-25 mili6ne investit in

mod' s p6t fi fructificat 0 in cele 5 luni rtmase, guvernul ar trebui
s urmeze exemplul celor-l'alle State europene i s vie in ajutorul

morilor fcnd o lege prin care sti se scada cu so 0 costul transportulut pe calle ferate, fainet destinata fientru export,

ace'sta sca-

a'ere set se faca numai in casul and industrialul va proba ca Mina

a fost exportata. Acst. dispositiune s nu se iea numal pentru

trit, gturil ci i pentru t6te productele fabricate in tara 0 des-

www.dacoromanica.ro

70

tinate straintteI, exceptandu-se materiile brute, carl n'aj primit vre-o

transformare industrial. Printre aceste fabricate eminamente nationale putem cita spirtul, berea, parafina, uleiurile vegetale i resturile
sal turtele ulei6se.

Calle ferate romane nu ail dreptul de a refusa o reductiune de

transport pentru Mina romansc exportat, cand t6te trile acord
asemenea reductiunl pentru productele lor fabricate. Acest soiil de
transporturl reduse se fac in straintate prin asa c,fisele tarife de penetratiune. Numal cu asemenea tarife productele nationale pot patrunde in cele-l'alte Ol si pot concura pe pietele strine.
Gratie acestor tarife, Ungaria pte exporta fina In cele mal
departate State ale AmericeI de Sud, in Brasilia si Republica Argentina.

Pentru a proba ea reductia de 50 la suta asupra trasporturilor

de fain exportat nu este mare, vom compara costul transporturilor
nstre cu cel existent in Ungaria, tara care trebue luata de exemplu
In acst privinta.

Tariful ungar pentru Mina' intre Buda-Pesta i Fiume

Valabil piind la 3 Ianuarie I8p6:
Frena pe

FiorinT pe

vagon

Tarif ordinar. De la Budapesta la Fiume (605 kilom.) . . .

exceptional. Pentru Mina destinatl in Brasialia . . . .

in Europa de Vest i Englitera.
NB. Cursul fiorinulul -= 2,10

vagon

93
66

195

69

144,0

138,60

Centime p
tona kiloMetr.

3,22
2,28
2,39

Tariful rotnnesc pentru fainA

Pe o distantS. de 50 kilom. tona cosa 2,75 leT sal 5,50 cent. tona kilometria
o

100
200
300
400

5,00 o
8,00 o
9,00 *
12,00

*
o

5,00
4,00
3,00
3,00

Tona kilometrica cost decI in Ungaria 3,22 cent., 2,39 cent.

si 2,28 cent., iar in Romania costa: 5,50 cent., 4 cent., si 3 centime.
Pentru a compara costul in Romania cu cele trel costurI din
Ungaria nu putem lua drept bas cifra de 3 centime tona kilometrica'.

din Romania; cad acsta cifra este scris numal pe hartie pentru

www.dacoromanica.ro

71

ca guvernele s. arate Camerelor c drumuriIe nstre de fier ai tarife reduse. Este sciut ins c tarifarea de 3 centime nu se practicl
de ea rare-orI, majoritatea transporturilor fcndu-se pe distante in..
ferire de 300 kilometri.
De asemenea nu putem compara tarifarea Ungariel cu cea aplicat

In Romnia pentru parcursurl micI, adic de 5 cent. i 5,50 cent.,

tona kilometricA.

Vom proceda Intr'un mod frte corect dac vom compara pretul
cel mal usitat i aplicat In Romnia, adic pretul mediti de 4 cent.
tona kilometric cu tarifarea ungar. (1)
Tte calculele acute, reese c tarifarea romneasc de 4 cent.

tona este mal scumpl de at cea ungar, dup cum urmz:

Centime
pe tona

Tarifele ungare in 1895.

Tariful ordinar unguresc pentru Ming.

Cu cit la suta. este

maT eften tariful

kilometrica.

unguresc de at ce!
romanesc.

3,22

Tariful exceptional ung. pentru Europa de vest si Englitera

19%

2,39

400 o

Tariful except. ung. pentru Brasilia si

America de Sud

2,28

43 o

(1) Extragem urmat6rele rindurt 'dintr'un studiti economic aparut In cGazeta din
16 Februarie 1896 i din care reese c percursul medi al fainselor este de 135 kil., ded

urmeaz tarifarea de 5 cent. tona kilometrica iar nu cea de 4 cent pe care am ales'o nor
pentru a nu ni se putea face nici o obiectiune asupra calculatiunilor ce urmeaza:
Tata acel extras:

Distanta medie de transport a cerealelor pe liniile calor ferate este de 135 km.
Ea pare frte redus pentru o taza care are o lungime de 376 km. de la Dorohor
la Braila qi 500 de la Severin la acela port; nu trebue ns s pierdem din vedere ca
mare parte (apr6pe jumatate din totalul exportat prin Sulina 2 900.000 de tone) din grtne
merg la statia dunareana cea maT apropiat pentru a fi incarcate In qlepurl orl caice.
Din acest drum urmat de cereale reiese necesitatea studiereT unor tarife mixte a
cailor ferate i a navigatier pe Dunare.
Actualmente cea maT mare parte a flotild comerciale fiind in mana strainilor, or-ce
avantaj facut cerealelor ca sa ajunga la calea cea eftina a Dunril este in detrimentul manipulatiilor qi transporturilor facute in interiorul tireT.
De ad necesitatea, azi recunoscuta de tog, a inffintarel une marine eamerciale romane ise Duncire, a card' exploatare, prin felul transporturilor eI, trebue si revie chlor ferate. Acestea avind in mina transporturile pe mare, productorul va putea sA le incredinteze grinele sale la gara cea maT apropiata pentru a le trimite direct la locul de consumatie. Directia unica a acestor transporturt va sadea cheltuelile de manipulati i de mijIocitorl, ea va permite, printr'un parcurs mai lung i un trafic asigurat In ambele sensuri o
scadere de taxe atit pe uscat cat i pe apa.

www.dacoromanica.ro

72

Acest tabloil ne arata preturfle ce ail fost valabile in Ungaria

pana la 3 Ianuarie 1896. Astdi insa, in urma noulul regim ce s'4
creat morilor din acea tara i in urma limitreI dreptului de admisiuneternporara a gritlul romanesc limitare prin care morile unguvernul le-a acordat ca comgurescI au Incercat o cruda lovitura
pensatiune o nou reducere la transporturl.
lata acea reducere comparat cu reducerile din anul trecut:
DE LA R-PESTA. LA FIUME (605 kiloin),

Costul in 1895 . . . . 66 flor. sati 138,60 fr. pe vag.

Costul In 1896 . . . . 55 flor. sad 115,50 fr. pe vag.
Decl costul transportulul este:
Tona kilom. .pentru pina' consumata in Ungaria 3,22 cent.
Tona kilom .pentru _Pina exportala din Ung-arza 1,90 cent.
Tona-kilom. pentru dina in Romdnia 4,00 cent.
Comparand starea actual a ambelor tarifrl ungare cu tarifa'
rea existenta In Romania gsim:
Tariful romanesc este cu 24 1 o 711-li. S C ltinfr de cat tariful ordinar

ungar pentru interiorul Ora

Tariful romanesc este cu .rlo lo nzai scump de cat tariful exl
ceptional ungar pentru export.
CredetI ca aci s'el oprit favorurile ce se fac morilor In Ungaria?
Nicl de cum !
Tariful de 55 fiorinI de la B.-Pesta la Fiume este valabil pentru
or-ce cantitate exportat de totalitatea morilor; insa pentru a stiIn casul cand totalitatea finel exportat va trece
mula exportul

peste 7.000 vagne (1) se mal face o reductiune (prin cale de restitutiune la finele anului) de 5 fiorinl la vagon. Ast-fel ca transportul
finel destinat pentru export devine aseadi in realitate :
De la B.-Pesta la Fiume 50 flor. saii 105 leT pe vagon saii 1,73 cent. tona kilometria,

Daca morile ungurescl ail exportat In 1894 peste 10.000 vaOrle faina este natural el in 1896 vor exporta peste 7.000 vageme
decI vor beneficia de tariful redus de 1,73 cent. tona kil.
(1) In 1894 exportul fdinel din Ungaria a fost de 10.964 vag6ne, iar al Rominiet de
3.050 vagdne.

www.dacoromanica.ro

73

ComparAnd din nod acest cost cu transportul fainel in Romn.rfia

Tona kilometria. In RomAnia

Ungaria

4,00 cent.
1,73

2,27 cent.
Cea ce face ca tarzfzel romcluesc este cu 2,27 la 1,73 cent. mal
scump adicd, cu 13.1- la suta mal scump de cat In Ungaria.
Credeti c5. aci
oprit favorurile ce se fac in Ungaria pentru
transportuI finei? Niel* de cum! Ceea ce am comparat ptm acum
ad fost transporturile intre Fiume i Budapesta. Morile situate dincolo
de Budapesta se bucurd de un privilegid mult mal mare i pe care
nicl n'am cuteza
cere DirectiuneI drumurilor nelstre ferate.
Morile situate dincolo de Budapesta sunt considerate ca af15,
t6re chiar in acel ora, i ca atare li se acord5. aprpe gratis transportul fdinel destinat pentru export de la rn6r5. Oa. la Budapesta,
iar de la Budapesta inainte taxarea aceleI fami urmdz5. tariful Fiumal.
Diferintal

SA nu se crd c acst reducere a costului de transport nu

represint o sum important; ccl distantele parcurse sunt f6rte
insemnate. Aa morile din TemiOra profit de un transporb aprepe
gratuit de 303 kilometri pn.n. la Budapesta, cele din Kikinda de
245 kilometri, cele din Segedin de 190 kilometri, etc.
Din partea n6str i pentru salvarea morrief romtmescI cerem
ca o necesitate imperids a se fixa nu la 1,73 cent. tona kil ca in
Ungaria dar la 1,8o cent. 0 acsta nu numai pentru produsele mofdriel (fink trite i griurI) dar i pentru produsele altor industril
agricole ca, spirtul, bcrea, uleiurzle vegetale .ri turtele sazt resturile
uleidse.

Guvernul trebue s favoriseze exportul de materil agricole fabricate i de o mal mare val6re ca materiile brute.
Astddl exportm numai 4/0 materil fabricate, pe cAnd AustroUngaria export peste 450'0 materil fabricate.
Acst msurd nu va produce o mare micorare a veniturilor
(1) Ceca ce Ungaria, a putut face pentru industria eI, Romania o p6tc de a cmcnca
face; cad exploatatiunea liniilor nu costa mal mult In Romania de cat In Ungaria. Com
bustibilul i spesele tractiune, nu influentz mult asupra costului exploatarer, aqa m 1 94

www.dacoromanica.ro

74

C. F. R. (1) i sperm c actuala directiune va lua nsi initiativa

unei asemenea msurl.
Am 4is speram qi vom motiva indoiala nstr prin urrnaorul
incident recent:
Noul Director al C. F. R., d. inginer Saligny, din spiritul de

economie a fcut In budgetul C. F. R. o reductiune important. din

cre-carl gratificatil ce se luail mal cu sdm de amploiatil superiorl,
carI contribuesc la mkirea veniturilor cilor ferate.
Inainte de a se face acst economie budgetark serviciul co-

mercial elabora nisce calcule prin carl se cerea a se constata cu

cAt ar fi scacjut veniturile C. F. R., dacb: ar fi fost In vig6re o tarif mal redus, ce se proecta pentru transporturi pe distante mal
lung-I (200

300 kilom.).

Imediat dup ce budgetul C. F. R. Impreun cu economiile

stabilite la lefurl s'a cunoscut, a ccilut in ap tte calculele ce se
aceail in vederea uneI scaderl eventuale de tarife, scdere ce ar fi
adus o micprare la veniturile C. F. R. i ar fi influentat i asupra
lefurilor functionarilor superiorI.

Acet1 domnl, inteun mod ferte legitim de conservare a intereselor lor, rationz ast-tel:
Dac se va scdea constul transportulul pe dile ferate, veniturile acesteI administratiunI vor fi maI tnicl anul viitor, decl nu vom
avea prilejul de a rec4tiga cea ce am pierdut anul acesta prin economiile budgetare.

Cu cAt drumurile de fer vor da dividende maI micl, cu atAt

salariile n6stre nu vor fi susceptibile de amelioratiune, decl interesul
nostru este In tot-d'auna acela0, adic contrari de interesul publiculuI.

Aci este locul de a cita urrnterea prere a unuI economist

contimporan frances.
cFunctionarul administrativ are pretentiunea de a'qI imagina
C. F. R. art consumat combustibil, unsorI, personal pentru lel 7.568.130, sail 00.037 le% pe
tona kilometric5. bruti. Se vede dar at de putin influentz5. costul tractitmeI asupra costu

lui ce se incaszi pentru transport cld partea tractiund (00.037 lel) este 1/ din ace4 ce
C. F. R. incasza pentru o tonI-kil , aclicl 111 din 4 centime.

www.dacoromanica.ro

75

c n'a fost creat pentru `a, deservi publicul, ci pentru a st deservi

pe el insu0.
Nu pte exista o opiniune mal just.
Dar se va obiecta c total nu depinde numal de functionarul
special al cutruI serviciii, c directiunea general 6onduce mersul a-

facerilor 0 ca atare nu se pte bnui c un inalt funcionar pte

avea nite veden l att de mid',
In adevr, ast-fel ar trebui O. fie; din nenorocire ins lucrul se
petrece cu total contrariil. Directoral general prin multitudinea ocupatiunifor ce i se presint 4ilnic nu pte fi alt-fel de ct influentat
de efii lui de serviciii carl toff din excesul de zel pe care vor s51-1
arate, precum 0 din instinctul natural de stabilire a unel remuneratiuni crescnde proportional cu veniturile anuale vor apAra interesele
propril ale administratiunel fr a lua in mare consideratiune nevoile
publicului.

SA sperm insa car de nu se va gsi un director al C. F. R.

care s iea initiativa onel scAderi de tarife, se va gbisi cel putin un
guvern care s.' fac morilor romnesci acelea0 inlesniri pe cari Unguril 0 Ru01 le fac morilor lor. T6t expunerea de mal sus, relativ
la transporturile pe fier, a fost publicat in Voinia Nationala (Ianuarie, 1896).
La finele 1111 Februarie, 1896, cu plAcere am putut constata
c se realisdz aprdpe comfilect cererile nstre, cci d. C. Stoicescu,
ministru de lucr.'r1 publice, animat de cele mal patriotice veden, ela-

borz 0 pune in aplicare la 20 Februarie, un noii tarif redus pen-,

tru fin 0 cereale, ins valabile numal iarna (1 Decembre, 15

Martie) 0 cu restrictiunea ca numai re-carl orae dunrene s 1)6t
profita de acel tarif redus, ce avea de scop a se favorisa exportul
In timp de iarn prin Constanta.
Prin acest tarif, numit tarif de sezon se face o reductiune de
circa 50/e asupra taxelor in vigre, ast-fel dup cum sunt in Ungana.

Ins medalla trebuia sa alb& reversul el; ad. prin acst dispositiune recenf, guvernul n'a fcut de ct s mksc neegalitatea
existent dintre morile din interiorul t'rei 0 cele de pe Dunre.

www.dacoromanica.ro

76

In adevr prin tariful de sezon se percepe:

De la Brila pn 1 a Constanta (230 kilom).
o
<

<

a
a

Ploescl
Bucurescl
Giurgia
T.-Mgurele
T.-Severin
Botoanl
Craiova

a
d

CC

CC

(290
(230
(305
(472
(594
(553
(481

.
.

47,20 le

89,65 a
91,40
61,40 a
94,40 d
117,60 a
140,20 a

).
).

).

<

). .

).

).

,.

).

. 121

70

Acest tarif nedrep fi vexator pentru morile din Botoanl, Bucurescl, Craiova, etc., i favorabil celor favorisate deja de pe marginea DunreI nu permite morilor o ega1 desvoltare, nicl chiar iarna,
cAnd fina din Bucurescl are acela1 numr de kilometri de parcurs
(Ora la punctul de export) ca 0 fina din BrAila Galati%
Ne intrebAm; care ar fi motivul acestei tendinte, continuil in-

registrat sub telte guvernele de a favorisa Brila 0 Galatul ? Ore

industriele celor alte orar din interiorul Orel n'ail dreptul a se bucura de aceea0 solicitudine, dac nu de o solicitudine mal mare;
dat fiind positiunea lor geografic nefavorabil pentru export?
Prin tariful de sezon morile din Bucurescl, carl sunt mal importante 0 pte mai perfectionate de ct cele din Brila (1) pltesc pentru
un mal mic percurs kilometric o tax. Indoit de cAt cele din Brila,

carl ail probat ast-fel cd dispun de o mat mare influenta fioliticci

ccI nu putem da o altd explicatiune acestul fapt, dup cum nu ne
putem explica pentru ce morile din Ploescl carl ati de percurs 290
kilometri pn la gonstanta, pl'tesc 89,65 fr. de vagon, pe cnd cele
din Bucurescl, pentru 230 kilometri, numal, pltesc mal mult, adic5. 91,40.

s se noteze c. Ploesciul (ca i Bucuresciul) nu este port du-

nrean, ci tot ora de interior, deci nu se pte pretexta motivul,

de altmintrelea arbitrarcare const In a favorisa porturile Dunrene.
(1) Cele 10 moff dinprejurul Bucurescilor, pot macina 36 vag6ne, iar cele 7 morl din
Braila, pot macina numai 26 vag6ne griu pe 24 ore. Morile din Bucuresci plalesc carbuniI
Cu 35 fr. tona franco-gara, lar cele din Braila cu 25 frand; deck' Bucuresciul are cat-bung Cu
10 la 25 sau cu 40 la suta. mal scumpl de cat morile din Braila, ceea-ce face pentru o mra.
de 5 vag6ne grit' macinat pe 4i, o cconomie in combustibil de circa 14.000 Build anual in
favorul Bralleu

www.dacoromanica.ro

'77

Asupra oratilui Ploesa, am don i sa avem explicatiunea

ministru Stoicescu, caruia ne permitem
atrage atentia ca morile din
Ploescl sunt tte morl de ap5., decl a forta motrice gratis, i pot
concura cu Bucuresciul i alte orar; de aceea iara0 nu ne putem

mira In destul fientru ce se mai adaoga fauoruri puncielor favorisate deja?

Desfidem pe orl 0 cine sa probeze c morile din interiorul trel
fac export; numal cele de la Dun're sunt capabile de acsta acelea
nu sunt dintre cele mail perfectionate.
Ungaria, pe care Europa 0 America o ia drept exemplu In
acsta privintd, a inteles mal bine situatiunea 0 a facut sa se egaleze
costul transportului de Ming' destinata pentru export. De re-ce tot
exportul Ungariel iea calea spre Fiume, guvernul ve'cilnd marea distanta ce separ5. morile de portul Fiume, a stabilit tarifele de t,t-ans-

port aa in cat s se fac tte morile din Ungaria ca 0 cum ar fi

situate in Budapesta. Pentru realisarea acestuf mare ideal economic,

a dat transportul aprpe gratis pang la Pesta pentru or-ce mrg, situata dincolo de Budapesta, iar de aci pang' la Fiume, a redus costul
transportuln! cu 57 0/0 mat jos de cdt cel normal romnesc.
Am v'eslut cg acst scadere de transport este un fapt implinit
In Romania pentru re-cati orar, i pentru un anumit timp al anului (iarna).

Rolul Guvernulul Opera Guvernului RomAnesc nu ar

fi

complecta dacg s'ar margini aci, adica la favorurl exceptionale pen-

tru unele orar.

Pentru a se da o adeve'rata i repede impulsiune morariel, pentru a se echilibra In favorul nostru balanta comerciuiul exterior al
Romaniel, comerciil In care cerealele ocupa partea preponderant,
(90 Vo) pentru a se mari cantitatea exportului de materif fabricate
de o maf mare valre, cantitate ce astacy este de 40 o din valrea intreguluf nostru export (restul de 960 0 formand materif exportate In
stare bruta i cu pret mic); pentru ca s scapam de crisa agricol
0 de deprecierea valref grulul nostru; guvernul este dator sg faca
cea ce vecinele n6stre, Rusia 0 Ungaria, o fac, adica a favorisa exportul fainel prin ieftinirea transprtelor.

www.dacoromanica.ro

78

Propunem dar s Se stabilsc costul transportului ainel destinat a fi exportat prin or-ce punct de frontier5., in modul urmAtor :

Tarifa eventual pe C. F. R. pentru Mina de export.

Pentru un percurs pan. la 50 kilom.

De la

50 la 100 kilom

100 200

5,00 cent. tona kilometricA

4,00
3,00
1,80

200 kilom. in Sus

Acst tarifare s nu fie valabil numal pentru produsele morriel (fAin, grisurI i trite) dar si pentru produsele altor industrii
agricole ca spirtul, berea, ulelurile vegetale i turtele sag resturile
uleidse, destinate pentru export.
Relativ la transportul flnei consumat in interiorul trel, de si

in Ungaria aceste transporturi sunt cu 19"/0 mai ieftine de cAt in

Romftnia, totusi opinrn c nu este necesitate de a se iefteni aceste
transportuff, cdci acdsta ar aduce o scAdere in veniturile C. F. R.
fAr a forma de at o compensatiune de scurt durat pentru morl,
de re-ce refactiunea trebuind a se face fr prtinire pentru tte
orasele RomAniei, concurenta interi6r5., va face ca morile s.' fie silite

a scadea i gle pretul finel cu partea echivalent refactiunel obti-

nut de la C. F. R. si din ac6sta nu ar resulta vre-o ameliorare a

streI deplorabile in care se gse;c morile romAnesci. Singurul remedal vom avea in mrirea exportulul fAinel, export la care trebue

se participe nu numal morile de Dunre dar si cele din interior,

lucrp ce nu se p6te realisa fr interventia guvernului. El trebue
In acelasi timp s nu acorde aceleasi tarife reduse pentru materiile
brute nefabricate i acata in scop de a se stimula i favorisa in tar
fabricarea lor si a se mri ast-fel val6rea exportului nostru exterior.

www.dacoromanica.ro

79

CAP. XIII.

Rolul Guvernului relativ la Furniturile de Mina pentru subsistenra militara.

Este sciut ca dintre dou producte de aceeas1 greutate, ing de
valorl diferite, cel care are o valre comercia1 mal mare pte suporta
o scumpire mai mare prin transport sail, ca alte cuvinte, transportul

influentz cu at.t maI putin pretul de vn4are al unul product ca

cat acest product are o val6re mal mare pentru o anumit. greutate.
Acest principal fiind bine stabilit, ne explicam frte lesne pentru

ce Ungaria exporta cea mal mare cantitate de faina final, lar fdina
mal ordinar f6rte .nutritiva o opresce spre a se consuma in interiorul Imperiulul.

Faina ngra, adica cea mal ordinara ca cul6re, nu insa ca va16re nutritiv5., serv pentru armat i pentru populatiunea de jos.
Armata austro-ungara 's1 furnisza fain de la morile particulare.

Contrariul se practica la nol, unde armata are melra sa proprie, asa

cjisa cManutentiea militara, ce fabric dupa sistemul cel mal primitiv
fain dinteo singur macinaturA, fra a se sorta diferitele ca1itt1
a.. se da ast-fel adevrata val6re particular. acelor

Sistemul adoptat de armata romana are urmatrele defecte:

Administratiunea facnd cumprdrile de gri, nicI o data
ele nu se vor face in conditiunl asa de avantagi6se dui:a cum un
morar particular le-ar practica. Decl Mina va fi in realitate mal scump

de cat in casul cand ea s'ar cumprata prin licitatiune de la morile

particulare.

Him va fi mal scump. i prin faptul c ea, macinat in asa

mod barbar, va contine t6te calitatile de la cele cu 30 fr. suta de
kgr. pan la cele de 10 fr. suta de kgr. Decl pretul medal va fi mai
mare de cat dac s'ar cumpra calitatea corespondent de la mod' perfectionate, morl cad, in vederea ca vor putea dispune spre vincjare de
o mal mare cantitate de faina fina, vor micsora pretul finel ordinare
pe.ntru armat i acsta in avantagiul Statulul.

www.dacoromanica.ro

80

S nu se crd ca ministrul de resbel a luat acsta dispositiune pentru a nu fi la discretia morilor din tara, carl vor dicta pote
pretul finei, cad' concurenta intre cele 98-100 moll existente este
aa de mare, in cat pretul fainei va fi in tot timpul redus la minimum. Morile nstre (perfectionate) stati in nelucrare 5 hull' din 12

adica peste 18 din an, deci 0 in acst privint exist un mare

inconvenient pentru economia Orel, care imobilisza un capital nog
pentru a instala o industrie ce abund. .i care din lipsa de desfacere
este silita a vedea cele 23 mili6ne capital investit In mori c st neproductiv peste 1/, din timp i grevza ast-fel prin amortismente
pretul unui articol de prima necesitate.
Guvernul lucrza, dar in modul cel mai putin patriotic, instaland
mori pentru trebuintele armatel, in loc de a-'i procura fina prin cale
de licitatiunl publice.
T6te tratatele de economie politic pledza contra sistemulul
ca Statul s intreprinda o industrie 0 sustin c el nu pelte fi bun
administrator, ca. monopolurile Statului impiedeca progresul, deci sunt
neadmisibile. Nu intrm in discutiunea acestui subiect atat de vast
trecem la punctul al 5-lea, care este cel mai important.

Pentru a combate crisa agricol ce bAntue Ora 0 a scelte

un mai bun profit din griul nostru, pe care strinatatea ne oler
pre aa de derisoriti, trebue s favorisam exportul finei. Pentru acest

scop guvernul nu trebue s ia numai msuri de ajutre directe, ca

aceea a scderei taxelor de transport la Mina destinat spre a fi exportat, ci trebue sa ja i alte msuri de economie intern, cum este
aceea de a creia irr tara o mai mare consumatiune de fin ngra
pentru a rmne disponibil o mai mare cantitate de fin alba, singura

ce se p6te exporta. In adevr, este sciut c Mina fin este un obiect

de lux, ea se adresza clas.elor societtei carl pot sfi
prtsc5.;
deci, ea fiind mai scumpa, pte suporta cheltueli de transporturi indepartate, taxe vamaie, cbmisi6ne1e intermediarilor, etc. Cu ctit dar
vom dispune de un mai mare tok de Mina fin, cu atat exportA
nostru de faina va ptitea fi mai mdre.
Ungaria a intele importanta acestul fapt. Ea a ajuns a exvorta
peste 600/0 din aina fina ce o fabric, 0 cu modul acesta a .putut

www.dacoromanica.ro

81

resista la t6te loviturile ce 'I veneafr din pietele el de export, unde

tarifele vamale pentru Ming s'el suit continul
A. a. in Franta, tariful vamal la t'AMO s'a suit de la 1.20 fr. qo
Kgr. in 1884 la 6 fr. Yo, apol la 8 fr. yo Kgr. in 1887, la 12 fr. li in fine

la 16 fr. astll, iar Ungaria a continuat de a exporta Mina cea mal

fin. in Paris unde se vinde cu preturile ce comport& un articol de lux.
Iat exportul de Ming ungursa. in Franta comparat cu exportul
celor-l'alte OH (Belgia, Germania, Italia, America, etc )

IMPOR.T
Francia a importat In total fdinl
a importatt In speci al din Austro-Ungaria

1894

1893

1 590 vag. 2.022 vag.

1.292

1.638

IFrancia
Se vede dar cd Ungaria tine recordul exportului de Min in
Franta O acsta gratie calitdteI superielre cerut de nite consumatorl
rafinatl. Tot ac6st imprejurare combinat cu aceea c5. in Mina exportat. de TAgaria, se gdsesce amestecat5. Mina din griurile romdTiesa', f...r de care Ungaria ar fi in neputint de a sc6te acele califtl fine, face c morile ungurescl s'ail putut mentine pe piata Parisului,

Cu tt vama exorbitant de 16 fr. la sut. de Kos.

Tot pe aceste base trebue s se pue si morria romAnsca; ea
trebue 61-'0 glsac in tar desfacere la fdinurile mal eftine qi sA
exporte calitOtile mal fine.
Actualmente tocmal contrariul se practicA de cAtre morile din
Baila si Galati, export la Constantinopol mai cu srnd Mina No. 4
i. No. 5, iar armata romn consum'd fdin' mcinat51 in modul cel mal
prirnitiv i cel mai putin rational, adic mAcinAnd dintr'o singur spargere sortAnd numal o parte: (trita) qi fcnd din tot restul o singur
calitate uniform de Mind.
Acst stare de lucrurl ar trebui s inceteze, dacl voim a vedea
intemeindu-se un export durabil de Mina rorndnsc.

Ministerul de resbel din Francia a recunoscut avantagiele ce

o

www.dacoromanica.ro

82

result din acest sistem practicat de mult in Ungaria 0 a decis suprimarea manutentiunilor militare, incepnd mat' int5.I prin cea din
Brest; 0 acsta in contra protestrilor energice ale primriei locale,
care vedea in acst supresiune, o caus de suire a pretului pAinei
prin frptul a.' armata trebuia s se aprovisioneze de aci inainte de
la moraril 0 brutaril din localitate.

www.dacoromanica.ro

CAP. XIV.

NOUL REGIM ADOPTAT PENTRU

MOBILE DIN UNGARIA

oportunitatea pentru Romnia de a ineuragia exportul de fain&

Ungaria este tara care impreun cu Rusia face o mal mare

concurent finel romnescl i ca atare trebue s cunscem starea
morriel de acolo pentru a lua drept exemplu modul cum acst
industrie a prosperat i pentru a profita de noul regim defavorabil
morilor de acolo, regim ce s'a creat cu incepere din Ianuarie 1896.
Credem a face lucru util, expunnd pe larg, starea morriel din Ungana, dupg cum vom face-o pe scurt pentru alte state, in capitolul
urmtor.

In interiorul continentulul la 605 kilom. departe de Fiume

unicul ei port de mare

Buda-Pasta, centrul mordrie1 ungures4 este

frte rig situald pentru export.

Ea se gsesce, in adev6r, pe cel mal mare fluval navigabil din
Europa, ins acest fluvia inghiat5. 1/4 parte a anuluI i opresce ast-fel
ori-ce miscare comercial. Vecina nstr urmand o politic econo-

mic demn de laud, face t6te sfortkile pentru a invinge dificulin Europa a adoptat cele mal
reduse transporturl pe fier, prin asa numitele tarife pe zone. Ea subttile el de transport. Cea

ventionz. cu sume enorme societt1 de navigatiune obligat a face

www.dacoromanica.ro

84

plearl regulate. Portile de fier, acel scut protector al Romniel, vor

fi complect anihilate anul acesta si transporturile ainel ungurescl va
gsi o nou facilitate pentru scurgerea el in Orient.
Cele d'inti msurl pentru a pune o bas. solid si a ridica
industria morilor In Austro-Ungaria s'ail luat in 1855, adicA acum
40 anl. Atuncl, s'a- stabilit prin lege c5.: Horde aii dreptul sei imporleze grizi strain, ftirei set' pldtsca vama, cu conditiune ca el sit- fie
mdcinat ,si reexporlat in forma de ftiina.
AstA41 importanta morrieI ungurescI, reese din faptul c sistemele el ad fost adoptate de t6te statele nevoite de a vinde griul
lor sub forma de fin..
Se scie c'd preprietaril de morI americane, s'aii angajat ca
simpli lucr5torl in morile unguresci pentru a cuneisce organisarea si
secretele de fabricatiune.

In Ungaria, industria mare prevalz, cki morria, gsind numai In export, ratiunea el de a fi, pune In val6re supraproductiunea

de griil sub form de fin pentru a asigura Orel avantagiile

a-

preturel.

Ungaria posed5. 15.000 de mori cu vaporl, cu ap si cu vint, a

cAror productiune este evaluat. la 250.000 vageme, adic, de dou
ori recolta anima a RomAnid.
Printre aceste 15.000 morl, aprelpe 200 sunt morl marl. Cele
11 morl din Buda-Pesta, produc ele singure 74.000 vagne pe an,
cifr care echivalz cu exportul anual de grid al Romniel. Aceste
11 mori, macing dar V, din productiunea tuturor morilor din Ungaria, iar totalitatea morilor dispun de o fort motrice in masini cu
vapoil de 29.000 cal, si in turbine sail rte hidraulice de 49.000 cal.
Iat cantitatea de grid mcinat in morile din Budapesta:
1870
31.063 vag.
1875
1880
1885
1890
1894
. ,
1895 (circa)
.

www.dacoromanica.ro

31.418
36.729
58 139
60 619
71.782
79.000

a
0

85

Este evident, ca moraia ungursc facilitz mult, punerea in

valre a griulul si permite agricultorilor de a vinde productele lor
cu preturl superi6re la cele obtinute de concurentil lor. Geniul technic al acestor morl i puternica lor organisare comerciala asigura
productelor ungurescl o situatiune exceptionala cu telte dificultaile
naturale de invins.
Organisatiunea comerciaba a morilor de exportatiune, a contri-

buit mult la acest resultat. Aceste mod, carl nu Osesc in tara

destul consumatorl pentru finele superi6re, sunt fortate de a-'1
scurge o mare parte din productiunea lor in strainatate. In acest
scop, ele intretin relatiudi solide in tte trile de pe Continent; sunt
In cunoscinta asupra consumatiunei i obiceiurile pietelor strine, cunosc aile de comuuicatiune i tarifele tutulor tarilor, tarife in carl
studiaz i cautd cele mal bune cal de penetratiune; ele studiaza

asemenea, conditiunile financiare ale fie-caul stat.

Personalul morilor, aprepe tot asa de numeros ca i acela al
unul minister, constitue o admirabila organisatiune, in care fie-care
functionar al serviciului technic ji comercial nu incetzd de a-',r1 studia
domeniul se InMi pentru a perfectiona productiunea ji a miciora cheltuelele, al doilea pentru a mar' locurile de desfacere Ft' ci prola de
or-ce ocasiune de vingrare ji de cditig.
Fie-care mora pzesce cu gelosie pentru ca reputatiunea traditionala a produsulul national s nu sufere vre-o depreciare.
Cea d'intal m6ra cu vaporl a fost construit. in Budapesta la 1839,

adia cu 14 anl inainte de a se fonda in Romania prima usina cu

vaporI de care George Assan.
Cea mal veche menl din Ungaria, a prosperat gratie conducatorilor eI i gratie guvernulul, ast-fel c astcji transformat in societate
pe actiunl, a devenit cea mal mare din Ungaria, i pte m' cina 8.000

vageme pe an cu o fort. de 1.200 cal vaporl. Presedintele acestel

societal, d-nul C. B. de Blavar, a fost numit, gratie meritelor sale
pentru desvoltarea ce a dat industriel nationale, membru in camera
magnatilor; cea mal mare distinctiune ce s'a dat vre-unul industrial
in Ungaria.
In monarchia austro-ungar, exist o inimicitie intre agraril ungurl

www.dacoromanica.ro

86

0 moraril din Austria 0 Boemia, de o parte 0 intre morile din Ungana pe de alt. parte.
Acestea din urm s'ail bucurat In tot timpul de avantagiul importulul fr, varn a griulul romnesc, srbesc, etc., cu conditiune
Ins ca 70 A din acest grill A.' fie exportat sub formA de fin." (1).
Iat admisiunile temporare de grit' 0 secar in 1894.

Importul in Ungaria din :

Grail

Secara

1 084 vag.

Romn.nia

Serbia
Bulgaria
Rusia
Germania
Total

124

276
713
4

..

la oh din total

Grail

12.000 vag.
5.147

.
.

525
1.596

21

.
.

62,22
26,67
2,72
8,21
0,18
100,00

2.201 vag . . . . 19.289 vag. . .

.
Din acestea s'ail exportat sub forma de fdin, grirrl i tgrite
.

urmOtrele cantit541 In 1894:

FAin

Gripri

'Mite

. 10.696 vag. In valre de 13.905.000 florin):

141
3

126.919
1.594

Total . . 10.840 vag. In vale)re de 14.132.833 florini

Se vede dar ct de mare important pentru morile unguresci,
are grlul romnesc, gratie cruia Ungaria a putut sd-'0 ameliore
Mina exportat i s cfttige renumele de care se bucur5 ast641 In
strAintate.

Protestatiunile violente ale preseI 0 agrarilor ungurl In contra

liberulul import al griuluI romnesc ail fost combtute in parlament
de M. Wekerle, prerdintele consiliulul de minitri, care a probat c5.
(1) AcstIL intelpta combinatiune economica, ce a fost imitat5. de Italia, Francia si

Germania, combinata cu modul cum se exporta fina, &lic numal cea finI si de o mals
mare val6re, precum si combinata cu faptul ca in Ungaria a existat si exista (Cu bite aparentele ca guvemul ar voi OA fad. A dispara) un agiti de circa 2500, agifi care insemnza
o prima de export de 250, din val6rea lucruluI exportat si tot de odat o eftenire a munceI
de 1, parte, a facut ca moraria sa prospere frte mult in Ungaria si exportul el' s nu fie
infiuentat de prejuditiul adus prin suirea vamel la Mina, in bite statele europene.

www.dacoromanica.ro

87

griul romnesc nu apas asupra preturilor griulul unguresc 0 nu

atinge intru nimic reputatiunea ainel ungurescl.
D-nu Wekerle a pronuntat in 14 Noembre 1894 un lung discurs in care arata c dac calitatea griul romAnesc ar atinge intru
cAt-va reputatiunea ainel ungurescI acsta nu s'ar vinde la Paris cu
un pret superior ainel similare francese. Superioritatea finel ungu
rescl tine att de modul cum se fac amestecAturile de grille locale
strdine ct 0 de technica perfectionat a morilor, cu t6te c ail ajuns la randmente superi6re de '70-75 0/0 ain. Aceste morl perfectionate produc peste 150.000 vag. de fin pe an, cantitate pe
care tara nu ar putea-o consuma. Dac s'ar suprima scutirea de
vam la griurile romnescI
morzle nu
urmz5. d-nul Wekerle
ar mai .putea s sustie concurenta i ar fi iortate de a reduce cu
20-25 0/
lor, adic a reduce cantitatea de grill unguresc, ce ele consuma actualmente, cea ce ar ap5.sa mal mult asupra preturilor.
Afirmatiunile d-lul presedinte al ConsiliuluI erail basate pe o

serie de tablouri frte instructive 0 pe carl credem c trebue s le

punem sub ochiI cititorilor
Morile din B.-Pesta obtin cu 100 kgr. de grill: (1)
19 Vo flin5. No. 0
11

10.

40 0/0 fin.
(1) Astcji In Ronania existg cea maI mare confusiune asupra diferitelor tipurl de
fling carl sunt numerotate arbitrar dupa placul fie-arel mori. Aa in Brgila existg No. 0,
1, 2, 3 etc. In Bucurescl se not6z1 cu cifrele J. P. N. etc. (jimbla, pline, negriturg).
In Budapesta concurenta a flcut ca morile s produa ping la z8 tipurl de fling,
ast-fel c diferenta intre dou'6 tipurl succesive devenise apr6pe inperciptibill. Acstg stare
de lucrurl fiind prejudiciabill morilor, ele s'ail pus de acord pentru a stabili numal 8 tifiurt
ale aror eantili6ne normale sunt depuse la Bursa din Budapesta, cea ce permite de a se
controla autenticitatea or-ard Mine.
Relativ la modul de a se distinge diteritele calitatl de flinurl d-nul dr. S. Cerkez de
la institutul chimic universitar din BucurescI a propus o metod fate practia, bazati pe
cantitatea de uld ce existg intr'o flin i care cantitate este cu atit mal mare cu cit Mina
este mal ngrg. D-nul S. Cerkez analisand peste 200 probe de Plink a constatat superioritatea flinurilor RomanescI. Ar fi de dorit ca resultatul analiselor flinurilor Romluesd
coVarate Cu fdiffez din alte ti,fr! a fie publicat pentru a servi morilor ndstre exportatre.

www.dacoromanica.ro

88

6 0/0 Ming No. 3

4
6,5

5
6

4,5

8
6

4
35

0/0 fAin'llgt.",

In total decf:
75 Vo fdin5.
16,5 trite fine.
5 trite ordinare
1
pierden.
97,50/ randment.

Din aceste finurl se export numai fina No. 0 0 20 la 0/0

din fina(1) No. 1. S'ail obtinut urma6rele preturl la Paris compaEl

rativ cu fina similar5. frances.

PreItirT oblinute pe 150 Kgr. la Paris

nina francesa

Faini ungursca
76,10 fr.

.
1890 1 Ianuarie
53,_ fr.

1891
. .
59,30

1892
.
.
.
58323

47,00
.
. . . .
1893
:

1894
43,75
72,40
Printr'un ultim tabloil d. Wekerle arat c suirea preturilor a
corespuns regulat Cu o recrudescent6 a importatiunilor 0, sd.derea
preturilor cu o diminutiune a importatiunilor de griTi romnesc.
Cu OW aceste probe nu atAt favorabile grtulul romnesc cht
morilor ungare, agrariI ungurl carl se uitati cu chi re la grlul ro777367,5980

(1) Adica faina mal fina, mal scumpa si capabill de a suporta cheltueli de transport,
vaina, coraissi6ne.

Fama ngra si mal higienica ramine, in tara unde se cauta a i se da cat de multe
Intrebuintarl la arrnata, la populatiunea rurala, etc.
Acsta este o politica economica de cea mal mare importanta si pe care Romania
trebue A o imiteze.

www.dacoromanica.ro

89

manesc ce, eliceail el, le face o concurent intolerabil ail reusit

un an dupa pronuntarea discursului de mai sus, adica in Ianuarie
1896, s restring privilegiul de care se bucurall (de 40 am-) morile
gratie cruia exportatiunea de Mina s'a mentinut aa de bine.
Tata veridictul de decaa'enicZ al morzlor ungare:

Cu incepere de la 8 Ianuarie 1896, nu se mal permite importul de grid strain fr plata de cat cu conditiunea ca din 100
kgr. gril importat s se exporte 100 kgr. fina in loc de a se exca pana.' astacy 70 0/0 faina.
Termenul de apretur5., adica termenul in care grinl importat
trebue sa se reexporteze sub forma de Min va fi de 6 luni in loc
de un an, ca Trial Inainte. Or-ce prelungire de timp este interslisa.
Cautiunea vamal ce o vor depune morile ca g-arantie pentru acsta introductiune temporara, se va efectua in banl, iar nu in
efecte de stat ca pang' acum.
Flina ungursca va 066 ca i tte cele alte producte, vama
la intrarea el in Austria.
Aceste masurl restrictive pentru morile ungare nu pot veni de
cat in favorul morilor romnescl, daca acestea din urm vor fi puse
in positiune de a profita de acest regim si a putea lua pietele castigate de faina ungursca.
Cum ea aceste restrictiunl aduc cea mal mare lovitura morilor
ungurescI, o vedem antaiil din modul cum se exprima ziarele ungare, al doilea din examinarea cantitateI lor de grill importat si de
porta

Mina exportat.

Gravitatea faptulul reese dar din cifrele urmat6re:

19.300 vag. gr strain
Ungaria a introdus in 1894
10.840 faing ungursca
exportat
ceea-ce probzd c morarit unguri nu numai c4 exfiortcl tad fama
ameliorza calitatea,
provenild din griurile ?afire, prin car% et
dar mal al necesitate de grid strain pentru consumul din interiorul
monarhiel, cad cele 19.300 vagne grill strain, produc 15.000 vag.
Mina, decl pana la 10.840 vagne, fain exportat, mal rmane un
excedent de 5.840 vageme, fina ce trebue s se consume in interior. Daca dar prin noul regim, se oblig moraril a exporta din 100

www.dacoromanica.ro

00

kgr. griil strdin, 100 kgr. fin, iar nu 70 kgr. ca mal inainte; a-

csta echivalzA Cu o scumpire a pretulul finei, cu o micsorare a

exportulul sail a debitului morilor.
De re-ce morile pentru a funciona, ail nevoe de grill strin,
productiunea lor era fortat, si guvernul Impiedeand intrarea gnulu siin, nu va micsora cantitatea de fin ce se consum5. In inte
rior, ci pe cea care este destinata pentru export si anume :
1892

1894

1893

ln Austria
40 180 vag. 45.360 vag. 48.980 vag.
Din acestea morile din
B.-Pesta ail Turnisat . .
. 18.610 o 20.500 20.930 o
sail la sut din total . . . 46,3/,
45,2%
42,8/e
.

1892

In Sirdinatate : .
. 9,550
Din acestea morile din

1893

1894

10,480

10,650

B.-Pesta afi furnisat

7,970

9,200

8,460

sail la sutd din total

33,50,0

87,8/0

79,5/e

Pentru a arta si locurile speciale de desfacere a f'dine ungurescr, dm aci cifi-ele dup statistica oficiar ungad." pe anul 1894,
cifre a cror publicare aci
suntem sigurl -- nu vaface plcere nobililor nostri vecinl.

Exportul special de Mina al UngarieT In' 1894.

Britania-mare 5.567 vag.
Germania

3.Francia.
4.Brasilia.
5.Elvetia
6.Rusia . .

7.Norvegia

1.578
1.237
996
395
143
134

.
.

o
o

o
g

8.German. de sud 124

9.Turcia
10.

107

India-Olandez5.

65
60
52

11.Belgia
12.

Suedia

o
o

13.Italia
14.Serbia

50 vag.
.

38
34
27

18

17

15
12
5

15.Danemarca
16. Hamburg

.,

17.Egypt
18. Grecia
.
19.Africa .
.
20.Bulgaria
.
21.india-englez6
22.Tunisia . .
23.Romeinia
24.Columbia

www.dacoromanica.ro

o
o

91

Acestea sunt cantittile i destinatiunea fainel de export din

Ungaria, catre care RomAnia trebue s-'0 indrepteze privirile, cad
ea exporta 74.000 vag. gria brut, iar exportul total al Ungariei de
fina este de 50.000 (in Austria 0 strintate) a'eci nal am fi in
stare sa exportam fain& cdt exporta si Ungaria, de re-ce materia
prima o avem Cu prisosint.
Din acsta materie prima exportata sub forma bruta AustroUngaria ne lua a 6-a sail a 7-a parte pentru a o macina. Prin noul
regim adoptat, exportul nostru de grid in Ungaria va suteri, deci
suntem datort ca s cautam o compensatiune la pierderea acestul
prin acapararea locurilor de -desfaceremal sus notateale finei ungurescl, lucru ce nu se pte face fail con cursul patriotic
al guvernuluI romanesc.

Frumosul export de 'Ina al Ungariel, datorat mal cu sm grinelor romAnescl

dup cum liarele ungare nu s." sfiesc de a o
spunenu putea fi de lunga durata trite ar atAt de divisat dupa
cum este monarchia austro-ungara.
Acest pronostic '1 citim in Pester Loyd din 1 0 2 Ianuarie
1896, dupa decretarea restrictiunilor morilor, restrictiurg deja citate.
Grinele importate ne puneati In stare de a concura si domina pietele lumiI, cu ele numal am putut da avint i pune In val6re grinele nstre
Formarea celor mal ieftine preturT la Mina de export nu se p6te face de
cAt printr'o rationall procedare de mkinisiti, prin alegerea i amestecarea juditi6g a griurilor, ceea ce nu se pte efectua fdr ajutorul agrarilor RomnieT
SerbieT. Acestia ar trebui s se plingA pentru oprirea importulur, iar nu
agrariT ungurI.

Putem dice cA acstI reusitl neasteptata a agrarilor echivaleazI cu oprirea exportulul Mind, de re-ce :
Termenul de 6 lunl pentru apretur este prea scurt.

Pentru cl prin obligatiunea de a se exporta din 100 kgr. grit', 100

kgr. fAin5, nu s'a luat In sm scAderea de 10% inevitabill a mAcinisulul
prin curAtare i praE Toleranta din 'nainte era necesar pentru a se obtine
cu grIurile romb.nescI mal mula cantitate de Mill fing. pentru export.
Depunerea cautiuner in banI (In loc de efecte de stat) represina o
pierdere de dobind, care se manifest printr'un adaos de capital si o maT
mare Intrebuintare a creditului morilor.
Presupunem cg am aduce si de aci lnainte gnu strAin; prin prescriptiu-

www.dacoromanica.ro

92

nea de a exporta aina suta la suta, socotim ca vom avea o pierdere prin
praf si manco de 100h, adica 15 creitarT aur sail 18 creitarl hirtie (1) la 0/0 kos.
Obligatiunea de a depune cautiunea in numerar va costa 4 1h creitati pe
0 o Kgr. si In compensatiune ele obtin o reductiune la transport, care echiva-

lza cu 11-16 creitarT.

Avnd In vedere ca indubitabil macinisul se ve restringe, caile ferate
ungare vor pierde circa 100.000 flor. prin micsorarea transporturilor.
Strigatoril agrarT nu ail putut motiva In luptele lor sustinuta tesa de prea
mare prisosingt a morilor si nu vedem din acsta abundenta nicT o vatamare
a agricultureT, ast-fel ca resbelul declarat este putin patriotic.
Exportul nostru de faina in strainatate (exclusiv Austria) a fost In 94
de 10.000 vag. faina fina. Acsta cifra este tocmar 60 010 din totala productiune de faina fina. DecT exportul de faina fina a fost un ce fortat, de Ore-ce
acsta Mill fina nu putea h plasata nicT In tara (Ungaria) nicl in Austria cu
preturile obtinute In strainatate. Acsta necesitate de export ni se impune imperios, cacT face efectul de regulator al pretula. Ria fin formza punctu
de Intreabare al existenteT morilor, lucru ce ocupa actualmente atat pe guven
cat si parlamentul. -- NoT trebue sa ne asiguram acest export de faina si sa-1
desvoltam, cad alt-fel pietele austriace s'ar inunda de fain fina si i-ar causa
depreciarea; consecintele ar fi ca s'ar produce o apsare asupra preturilor
griuluT, lucru ce n'ar fi nicT in interesul agrarilor ungurl, carT ar trebui O. fie
convinsT a fara griul romanesc griul unguresc nu p6te fi pus In val6re.
AstadT, cand totul este sfirsit, nu mar putem sa ne plingem. Ne-am facut
datoria, am pus In vedere c moraria n6stra n'ar fi trebuit O. fie sacrificata
si luata ca un obiect de experienta.
Ambele regime all gasit de cuviinta
sa asculte pe representantiT morilor, ins nu all luat In sm parerea lor. Scim
c agricultorilor si morarilor austriacT de mult morile nstre le aveati ca un
ghimpe in ()chit
Experienta va dovedi cine ail dreptate: moran!? sail agrariT ? Asemenea

se va dovedi cu cat se vor urca preturilor grlulur indigen, daca griul rominesc nu va mal putea depasi granita mistra si cum brutariT si moran! BoemT,

se vor grabi a plati mal bine provenienta ungara 1 Vom constata daca con
sumul se p6te dicta de agrarT1
AstadT constatam cu regret ca Austria a lovit simtitor ?rite() industrie Alno'sd a Ungariet. AcesteT industriT i s'a dat astadT un avantagiil frte slab,
nicI nutrimentul de traiil ; pe cand morarilor BoemT, celor din Austria de jos

si din Moravia li s'a facut pe plac.

(1) Aceste calcule publicate inteun (liar ungar, probg cS. morile pun mare impor-

tantI pe agio la aur, care In contra afirmatiunilor unor economisti romid este de cel
me mare folos pentru industria exportatdre a une! WI,

www.dacoromanica.ro

03

Suntem convinsT ca regimul nostru a capitulat cn greutate la acsta cerere, lucru ce se dovedesce prin urmatrele reducerY de transporturT ce ni le
face noua, (Ungaria) si anume :
cCu incepere de la 6 Ianuarie 1896, pentru via Fiume spre Brasilia, Engletera, Francia (porturiIe franceze situate dincolo de Gibraltar) precum si
epentru porturile belgiane, se reduc simtitor tarifele pe C. F si, anume:
De la Budapesta (Sud) 131111 la Fiume

.. .. 55 cr. In loc de 66 cr. ca

(pina acum.
(De la cele alte statiT din Budapesta pIna la Fiume, 58 In loc de 69 cr.

pe % de kos.
dlorilor situate dincolo de Budapesta, In locul refactieT din 'nainte de
27 creitarl li se acorda 35 cr. la % kos. din tarifele ordinare ale statiilor si
pina la "Fiume. Aceste reflectiT se acorda morilor din provincie, daca tsi iail
tangagiamentul a exporta In 1896 In localitatile sus mentionate o cantitate
td'e 7.000 vag6ne faina.
Daca Insa vor exporta mar mult de 7.000 vag6ne, morile din provincie
cse vor bucura de un alt scacamInt de 5 cr6itarT, asa In cat tarifa de Ia But dapesta (Sud) la Fiume ar reveni la 50 Cr., iar de la cele alte statiT din
(Budapesta 53 cr. Refactia pentru morile din provincie ar reveni atund la 40
vcreitarl pe % kos.
In ceea ce privesce exportul morilor din provincie este de notat ca la
cor-ce statiune ar fi ele, devin ta.rate tot asa ca fi fiind situate in Buda-Pesta.
4Totul tinde In a dirija produsele lor tot la Fiume si ele s'ar bucura de
,aceste avantagiT, daca n'ar intra In vre-o legatura pentru a'sT reduce productiunea.
chi casul cand morile ar accepta aceste conditiunT, pentru ca morile din
(Budapesta si Agram nu ail In realitate prin reducerea tarifuluT o recompensa
cv6dita,

li se acord o refactie de 6 cr. de % de kos. pentru importul de

cgrine straine pe calea ferata. In anul 1896.

Aceste reductiunT de 11, respectiv 16 creitarT (dupa distante) represinta
pentru tte morile o economie sat' prima de 77.000-112.000 florinT. 0 cersetorie I In raport cu avantagiul avut pana acuma prin introducerea grluluT roManesc, avantagiii, care la 6.000 vagdne grin- strain, spre exempla, represintd
un profit de 112 milion de Aria tentru mort.
Nu voim sa despretuim valrea reducereT tarifuluT, vedem ca este o jertfa
Indoita din partea guvernuluT, Insa Cu tta scaderea, eoncurenta morilor straine
nu o vom putea inlatura, si viit6rele pretuti la grInele nstre rgmane un ce Inca
nedeterminat.

Pte ca guvernul a voit sa faca o experienta, satisfac6nd un capricifi al

agrarilor si aducnd marT daune unel industril Infloritre a UngarieT, experienta

care n'are nicl un scop si care va fi In detrimentul nostru. Prevedem a acsta

www.dacoromanica.ro

94

grepll se va repara cu grea mal

and morik cresdnde din statele vetine (Romania) se vor substituf hi loco! nostru.
Din cele de mal sus se vede
dup insa's1 afirmatiunile celiui
mai autorisat ziar din Ungaria Pester Lloyd
ca' morria ungar.

nu pte prospera fr ajutorul admisiunilor temporare de grit' strin

In special de grit"' romanesc, c ori-ce restrictiune s'ar face in
scop de a micsora intrarea acestul griii, ea va fi urmat de o mic-

prare a exportulul de fin ungurscd si nu va putea fi compensatA prin nici un fel de avantagiti in banl, pe caff patriotismul ungar l'ar acorda morilor exportatre, cci condigunea de export nu
Consta lama% In kid, dar ,si in qualitatea fi felul fainei exprtald,
l)icru ce nu se pte modifica prin prime or-cat de marl ar fi ele.
Ungaria '0 va micsora trimeterile de fain in te'rile mentionate.
Aceste taxi ins, nu vor putea fr s consume cantitatea respectiva

de Mink ce le-a fost sustras, de re-ce fina este un articol de

prima necesitate a ckul consumatiune merge crescnd. Acele tarI
arora recolta lor de grid nu le suficiaz
se vor adresa la
alte tri exportatre pentru a '0 procura griul sa respectiv, fina
indispensabil.

Romania, care este clasificat a 3-a tar printre trile exportatre de gria, va fi datre s castige pietele pierdute de Ungaria,
exportand fina.
Iat pentru ce am dat acestul capitol titlul de: Oportunztatea
pentru Romdnia de a incuragia exliortul de faind.
CAP. XV.

Incurajerile ce se daii morgriel" in StrAindtate.

rabricatiunea finei

acest articol alimentar de prima necesitate

este incurajat cu cea mal mare solicitudine de tte Statele europene.

In Francia exist& o prim de export pentru fin, cu tte c

Prancia este o tara, care nu export gri, cci abia produce in destul pentru trebuintele ei propril, cu tte acestea
gratie primelor

www.dacoromanica.ro

de exportexpeditiunile de faina franceza in strinatate, s'ail suit la:

1.967 vagelne In valre de 61 2 mili6ne lel In 1893
a a 1894
2.454

81/4
Acest export de 0 mai mic de cat al Romniel, totu0' nu lip-,
sesce de a ingriji pe moraril germanl, a ckor taina intilnesce fina
francesa' pe pietele strine de desfacere i intimpin., maI cu deosebire In Europa de Nord, marl dificultatl la vinslare.
Relativ la
acst stare de lucrurl, ziarele de morarie germane pun guvernulul
lor intrebarea daca: fag de conventiunile comerciale ji tarifele vaFrancia, (win?" din urma tara,
male existente intre Germania
are vre-un drefit a anihila indirect acele conventiuni, prin acora'area
de prime de export la fama francesa, prime, gratie carora fama germana suter& o concurenta &emend& in Europa de Nord.
Dar Francia nu ajut vechia el industrie nationala numal prin prime
de export, dar 0 _Fin zzdmisiunt temporare, gratie cal-ora griul strain

este admis flea plat de vama, cu conditiunea de a se reexporta

sub forma de faint acsta numal In scop de a incuraja travaliul
national. Admisiumle temporare ail luat In ultimul an nisce proportiunl att de marl, In cat guvernul fiances se gandesce actualmente
de a le restringe, dup ce a constatat efectul lor salutar, adica stabilirea i teinvierea morriel francese, ce era in decadenta mal cu
deosebire din causa tenacitteI morarilor de a-'0 conserva vechia
renumita lor piatra de mra 0 a u inlocui prin cilindrele ungare qi
alte aparate, vechiul material de morkie.
Francia a suit taxa vamala pentru fain de la 1,20 fra O/c, de
kos. In 1884, la 8 fr. Oh, kos. In 1887, la 12 fr. in 1893, 0, In fine,

la 16 fr. In 1895. Tax astky, in vig6re, 0 care este cu 2 lei mal

urcat de cat cea romansca.
Germa,nia, asemenea incurajaz morkia el inteun mod cu
totul special 0 eficace.

De la 1880 0 pang asti comerciul de fain5. al Germaniei a

luat, gratie unel taxe vamale din ce in ce mal urcate, gratie admisiunilor temporare 0 altor ajut6re, o schimbare insemnata, aqa. In
cat de unde Germania importa Mina, asta4I a devenit o tara exporttre.

www.dacoromanica.ro

96

Iat5 istoricul cronologic al vamer germane pentru ain de la

1880 0 pAn5. ast41.

Inainte de 1880 importul finel era liber de vam.. La 1 Ianuarie 1880 se percepea numal o tax minima de 2 mrd /0 de
k. neto; dupa un an 0 1h, in Iulie 1881 vama s'a ridicat la 3 m.

0 la 3 Februarie 1885 s'a mal majorat la 7,50 m. / de kog.

pentru ca la 27 Noembre 1887 s se decreteze 10,50 m. cyo kog.
La Februarie 1892 in urma tratkilor pentru o conventiune va.mal.
ct Austro-Ungaria, acsta din urm a reu0t s." fad a scAdea yam,
pentru importul fdineI in Germania, la 7,30 m vam, ce r6mane respectat pe t6f5 durata conventiuneL
Am notat acst lung enumeratiune cronologic pentru ca s
art.m cA in timp de 12 aril' guvernul german a avut continu5. SColicitudine de morkia trei, dcl in acest scurt timp s'ail acut 5 remanied de taxe vamale favorabile morriel, pe ca vreme la noi
guvernul infiintnd o taxA (pe care o recun6scem ca destul de urcat) n'a mal credut de cuviint a se interesa de srta morriel 0
a institui facerea vre-unel anchete, care :s aitd de scop, daca nu
a remedia, cel putin a controla dole antele acestel industril eminamente national.
Germania, gratie solicitudinel guvernului, a ajuns s5-0 mgrsc

exportul finel de la 8.610 vag6ne in 1880 la 21.540 vag6ne in

1894; cea-ce face o sporire de 150 la 0/
timp de 15 aril.
Jata exportul Germaniel de Mira, gripe'. 0 paine, comparat cu
importul in acest interval.
1880 , . . Import . .
1885 .
1890 .
1894..

.
.

6.808 vagelne Export 8.610 vag6ne

2.814

13.325

2.967

. . 4.327

12,132

21.543
Acst inflorire a mofariel a avut o inriurire firte favorabil
.
.

desvolfarel industrielor colaterale morriel 0 mai cu deosebire industrid constructiunei de ma0n1 0 Accesorii indispensabile morriei,,

Rusia.Dintre t6te Odle exportat6re de grit', Rusia este

cea.,-

d'intAIRomAnia venind in al 3-lea rind. Gratie solicitudineI guver-

www.dacoromanica.ro

97

nulul imperial rusesc exportul fainel s'a triplat in scurtul interval de

5 anl in urmatorul mod:
1889

Export de fin din Odessa .

din tot Imperiul

.
.

2.640 vag.
4.528

1894

.
.

2.560 vag.
13.000

Am dat aci exportul special pentru portul Odessa, cad acolo

sunt morile carl fac concurent5. finel romanescl in Orient, decl cunoscnd starea exportulul OdeseI suntem datorl a lucra pentru a nu
fi anihilatl de aina russd, dup cum suntem aniblati de petroleul
rusesc.

Rusia are cea mal mare limita pentru extensiunea exportuluI de

faina, cad' ea este tara care exporta cea mai mare cantitate de gill
0 secara; 0 putem judeca cat de mare pericol ne aqtpta din partea

Mind rusescI dac vom spune ca Odesa exporta de 27 off ma

mult griii de cat aid..
Prima dispositiune pentru a se restitui morarilor o fiarte din
costul transfiortulul fainei destinata pentru export s'a luat la 1 Ianuarie 1890.In urma initiativeI ministrulul Iermolows, s'a deschis
de curind o bursa de grine 0 fainurl 0 tot de c5.te-va sptmanI
(fanuarie 1896) in urma unul congres de morad a fost consultat representantul Cailor ferate rusesci 0 al Societtei de Navigatiune in
privinta exportuluI de fin.Cu acsta ocasiune morarii ail obtinut
o simtitre reductie la costul transportului.
Se scrie din St. Petersburg ch. In scop de a se Impedica exportul de gene brute 0 a se inlocui prin exportul de Mina, asbciatiunea morarilor de acolo a format un sindicat care sa tie la fie-care
3 aril cate un conges de morarl.AcestuI sindicat i s'a dat dreptul
de c5tre Ministerul de Finance,unde s'a lucrat acsta propunereda a percepe un bir la care s fie supu0 totl morariI 0 earl sa aiba
de scop formarea until fond necesar pentru a se nimici speculatiunea
0 s se formeze ast-fel o bused pentru stabilirea in diferite partI
ale imperiuluI a celor mal equitabile preturl la griti, acest articol de
prima necesitate.
Dupa cum pana astc,11 Rusia a incurajat exportul Rinel pe marea
Baltica spre Belgia, Englitera, Germania 0 Danemarca, privirile bar7

www.dacoromanica.ro

batilor de stat din Rusia s'aii indreptat acum spre debuseurile din
Marea Ngr. Ast-fel dar, din ordinul guvernulul un domn Bodisko
015.toresce necontenit in tte pietele din Orient, unde fina romnsc
este cunoscut i studiac,l posibilitatea i modul cum trebue organisat exportul de fin dup imprejur5rile locale.
Consulul nostru din Odesa, d-nul Mavrogheni, intr'un raport oficial scrie urratrele : Exportul finel din Odesa se face aprpe
exclusiv in Turcia i Egipt. In timpul din urinA, att intre moran,
cht si la ministerul de finance, s'a semnlat o tendintd putemicd de
a desvolta industria de fdin5., and avnt exportuluI el. D-nul G. E.
Waistein, mare proprietar de mod din Odessa si Chersson, a fcut
In congresul morarilor o donatiune de 50.000 ruble pentru infiintarea
in Odessa a uneI scle, avnd de scop pregtirea unor morad cultl.
Atentiunea pe care regimul rusesc o dedic morriel, ar trebui
s fie ca o artare de deget i pentru guvernul nostru.

Statele Unite din America, de Nord.

Gratie favo-

rurilor acute morriei prin facilitatea de transporturI, de magasinagiti, de manipulare (incrcare-descrcare) prin organisarea creditelor,
bncilor, docurilor i liberarea de varanturl la locurile unde griul se
concentz in imense silosurI, precum i gratie multor alte avantagil

Statele Unite ail ajuns a poseda ast41 maI mute mori de cit le sunt
necesare; asa in cAt morile americane, sunt in stare de a mcina tot
griul pang la ultimul bob recoltat.

Statele Unite expora peste 20 miline de barile (1) de fin

pe an si morile lor sunt cele mal marl din lume. Este destul s spunem c exist in Mineapolis o mr care este capabila s macine in
24 ore tot griul ce actualmente '1 lucrz pe c,li cele 98 de morl
perfectlonate ce exist in Romnia.
at de favorisat trebue s fie acst industrie acolo, pentru ca
s5. se motiveze investitiunea unor capitalurl asa de colosale in morArie?

positiunea eI favorabil, prin puternicele mijlce

(1) Un baril cantgresce circa 88 kgr., ded 20 milk:51.1e barile fac 176.000 vag6ne
anual, adia de 60 de or ma mult ca exportul actual de Ming. rominsa.

www.dacoromanica.ro

09

de comunicatiune, canale, ca ferate 0 prin eftinkatea combustibilulul,

a dat cea mai mare impulsiune rnctariel, ast-fel c'd ea, care nu produce grill suficient pentru consumul locuit9rilor el, exportd Mina in
urmatrele proportiuni.

..

IMPORTATILTNE
--

Gria (vagne,
Flin5.

EXPORTATLUNE

1894

1895

1894

1895

121.355

134.377

32.579

2.476

7.262

6.635

2.244

2 220

Cele mai importante morl exportat6re sunt situate in Louvain

0 Anvers.

Portugadia,.

Pentru a favorisa morile ce vor mAcina grifl

portugez, guvernul prin legea din 19 Iulie 1888 decretzk:
Paragraf unie.
Guvernul va acorda libel-A intrare a ma0nelor i uneltelor de morkie, scutire de impositul industrial pe timp
de 10 ani pentru mkinatul ainel, morilor cu \Tint 0 cu apa'., carl
vor mlcina griil portuges. Pe drumul de fer ale statulul etc....
Dup cAli-va anl de la acst lege, guvernul pentru a protege
0 mai mult morile, a luat o ingsura." draconzami qi care consta din
prohibqinnea importului de fama. Astkll, vama la tin. in Portu-

galia este de 11 le O/

kgr.

Italia, Suedia, Norvegia etc

incuragiaz din t6te puterile mo-

t-aria.

Pentru a se controla acst tendint a tuturor guvernelor, dkn

aci un tabloti representnd taxele vamale actuale (1896) pentru faira, comparate ca taxele vamale de acum 10 anl (1886). Vom vedea
ast-fel cum t6te trile ail suit continuil vama pentru fama

In ace14 timp, pentru a se vedea cum acele WI, ail

modi-

ficat taxele vamale pentru grid; vom intinde importanta acestul tabloil, consemnkid 0 cifrele relative la grit.

Acest tabloil va fi util exportatorilor notri de gri 0 fdina

precum i guvernului nostru care trebue sa caute a obtine de la

www.dacoromanica.ro

100

cele alte guverne taxele vamale cele mai reduse pentru ainse, singurul articol de export cAtre care trebue s se Indrepteze solicitudinea nstr., de re-ce peste 90 0/0 din expo rtul nostru este representat prin Einse.

TAXE VAMALE
k

ANUL1

'7'.,*i

,
0

t-

art,n

".

.?.

41

13

cci

to

ba

ea

.5.

41

VI

El

at

44

(,7

4d,

.5.

7s

c;'

.2::

P4

.5'

: "2.

(.7

u)

$4-3

SI

cd

Ci

.74

16

2.
u)

E-,

TAXE VAMALE PENTRU FAINA IN FRANCI PE 0/0 DE KILOGR.

drite
6,40
300/,, Wit aCu

1886

3,15+

1,25 sCUtit Scutit

2,50

8,70

2,0

6,00

80/0
ad. val.

8,73

rf2e40

Cu tiirite

1896

7,87

6,40 2-2,50
Uri ta-

16

9,10 12,50

4,91 5,5-3,5

6,00

rite

80/0 13,26

ad. val.

2,40

TAXE VAMALE PENTRU GRI IN FRANCI PE oh, DE KILOGR.

1886

1896

6,30

3,15

0,80

0,80

0,30 Scutit

5,00

6,25

5,00 sCutit

0,93

0,30 sCUtit

7,00

4,37

5,00 sCutit

9-5

www.dacoromanica.ro

1,60 8%

1,50

ad. v.d.

80/,,

ad. val.

CONCLUSIUNE.

liolul guvernului.
Din cele expuse reese utilitatea de a se da cel mal mare avint
morrief romnescI; mal intiii pentru a pune in val6re griul nostru
depreciat si al doilea pentru a da de lucru morilor n6stre carl stag-

neaz pe an 5 luni din 12.

Pentru a ajunge la acest scop guvernul este dator:
S5. acorde morilor cea ce s'a acordat la cele alte indvstril, cu
totul secundare (si earl in majoritate nu fac de cat s speculeze tariful vamal aduc6nd din strinaate tte materiile lor prime) adic
avantagiele legel pentru incuragiarea industriel si anume: a) Scutiri
de imposite directe ctre Stat, judet si comun. b) Scutirl de taxe
vamale pentru masinf. c) Reductiune la taxele de transport pe
C. F. R.
Relativ la transportuff, morile -n'ail trebuint de nicl o reductiune pentru fina destinat a se consuma in interiorul Orel. Pentru

cea destinat a se exporta, guvernul este dator s stabileascl taxele de f transport in modul urmtor :
Pentru parcursurl 0115. la 50 kilom.

De la 50 la 100 kilometri

De la 100 la 200

.... .

5,00 cent. tona. kil.

4,00
3,00

De la 200 kilometri in sus

1,80
Aceste taxe s fie valabile nu numaf pentru fdin, grisiurl si tV>

www.dacoromanica.ro

102

rite dar si pentru alte fabricate agricole ca sfiirtul, berea, uleiurzle

vegetate i resturile saii turtele de la fabricatiunea uleiurilor destinate a se exporta.
Tot de o dat acest tarif s fie valabil in or-ce directiune frd
restrictiune de punctul frontierel prin care se vor dirigea fabricatele
n6stre agricole.

Suntem contra primelor fixe de export, sistem abandonat inl

Ungaria si in alte state si mentinut mal mult de formdnuma
In Francia.

Relativ la supresiunea taxeI de 1/2 la sutd pentru port, opindm

contra acestel supresiunl care ar equivala Cu o primd fixd de export.

Acsta n'ar aduce nicl un profit morarilor din interior ce ar

exporta prin Constanta si prin frontiera Carpatilor, puncte in carl nu
se percepe taxa de 1/, la sutd (sail 20 fr. la vagon de fdind) si nicl
nu este interesul guvernulul de a percepe acolo acst taxd pentru

a favorisa exportul pe uscat In avantagiul C. F. R. si pentru micrrarea expeditiunilor pe mare in avantagiul agricultorilor si t cum :
Prin micsorarea exportuluI nostru pe mare tara nu p6te de cat

sd c4tige nu numal prin mrirea veniturilor C. F. R. dar si prin

faptul c nu vor veni in porturile nstre atatea vapire Ole spre a
scumpi ast-fel pretul transportului pe mare al granelor nstre.
Ast-ll tonagiul exportuluI si importuluI nostru este de:
Vagne exportate in 1893
72 700
Vag6ne importate
280 000
Deci, exportdm In greutate de 3 orl mal mult de cat importdm,
exportul nostru compunndu-se din lucrurI brute, grele, si de o mied
val6re pe kgr.Nol exportm 96% materil brute si numal 4Ve materil fabricate (find, resturl de rapit si in, lemne fasonate si diverse).
Studiind exportul pe apd al celor mal importante orase ale n6stre
de export si Import gsim:
EXPORT

1893

IMPORT
23.100

82 500 vag. . .
vag.
33 000 . . 18.000 a
Total . . 115.500 vag. . . 41.100 vag.
Aceste cifre (totalul) probeazd din mil, in special pentru BrdilaBrdila
Galatz

Galati',

acelas lucru pe care l'ail probat cifrele de mal sus pentru

www.dacoromanica.ro

103

intrga tr, adic: Tonagiul exportulul este de trell orl mal mere de
cAt tonagiul importului.

Din trel vapre carl intr in porturile nstre pentru a lua grine
unul vine inarcat cu marf fabricat destinat pentru Rom5.nia si
dou vin go'le, lucru care contribue la suirea costulu1 transportuluI
grinelor n6stre, ce se greveazd ast-fel cu un supra-cost in defavorul
nostru constatat la locul de destinatiune al gr1nelor nstre.
Acsta face c agricultorll romAn1 sunt silitl a vinde grinele lor
cu un pret mal mic, pentru a compensa acst grevarp a costulul
transportulul pe mare.
Din acest rationament reese c, guvernul este dator s, caute
a micsora cantitatea de mrfurl ce exportdm pe mare si pentru acsta
dou mijlce i se presintd:
A favorisa exportul nostru pe C. F. R. si prin urmare a micsora taxele de transport.
A nu desfiinta taxa de I 2 la sua, perceput in porturile dunrene, nicl a o infiinta la Constanta, pe unde trebue s se indrumeze
exportul nostru de fdin vara ,s lama 0 unde trebue s se asigure
noilor paviline romAnescI transporturI regulate de fin carl vor ajunge,
nu la 60 vagne pe spfmAn (ce se expediaz ast54I ca vap6re
strine prin Brila-Galatl), dar la peste Lox) vago'ne fie se`fite'mdna dac

cele expuse in presenta lucrare se vor realisa.

Guvernul trebue sg fie convins c in formarea celor mal eftine
preturi pentru aina de export, transporturile ail o influent prepon-

derant si ca atare este dator sl le eftenscg prin tte mijlcele

posibile.

Printre mijlecele de eftenire trebue s citm :

Suprimarea transprtelor cu cruta (camionagiul) si inlocuirea lor

prin transp6rte pe fier. Construind cl ferate prin localittile unde

sunt situate morile si prin apropierea lor, guvernul va facilita derivatiunea de Ella pAn in interiorul usinelor pe carl le va emancipa ast-fel
de costisitorul mod de transport: camionagiul; transport care dup
cum am artat grevz pretul marfel cu 1/2 din costul intregel
fabratiunI.

Prin crearea acestor derivatiunl, Cile ferate nu vor putea de

www.dacoromanica.ro

104

ct s c4tige nisce clientl constantl, carI iail spre manipulare 0 transport cantitli colosale de materie primd.
Guvernul trebue s creeze locuri de desfacere In tara la fina
n6gra si feIrte higienicA, desfiintnd morile saa manutantiunile armatei,
0 cumprnd de la numersele nstre mod' fie fire' eflin fina ngr.
Acsta este politica economic pe care ministerul de resbel frances,
a inaugurat-o anul acesta, prin desfiintarea manutantiuneI militare de

la Brest; 0 acsta este calea de mult indicat5. In Ungaria.

Credem c am adus contingentul nostru de cunoscinte asupra
unc iudustril care formz basa existentel economice a Romaniel i
am reu0t a converti pe ceI ce sustin c.a.' morzle merg bine isi n' ca necesztate de ocrotirea guvernului.

www.dacoromanica.ro

ANEXE
COMISIUNEA INDUSTRIALA
edinta din 4 Martie 1896.

PROCES - VERBAL.

LuAndu-se in discutiune cestiunea morilor:

D-nul Lupulescu dice c5. din 1888 comisiunea industrial a dat

un avis prin care se acord.' morilor ace1e4 avantagir prevNute in

lege 0 call se acord la tte fabricele. Spiritul legel a fost de a nu
se exclude morria de la avantagele generale, c6c1 acst industrie
este cea ma demn de incuragiat dintre industriile agricole. Consiliul de min4trif a refusat in acea epoc aceste avantagii. D-nul Lu-

pulescu e de prere a se reveni asupra acestuf refus 0 a se tine

In srn avisul anterior al comisiunel industriale, de re-ce acsta este
0 prerea actualilor d-n1 membri.
D-nul Cerkez c,ice c cea-ce legea acord morilor nu represint
vre-un avantagia real; de re-ce plata impositelor nu este mare, ma-

Onile sunt scutite prin legea vamal, iar transporturile pe C. F. R.

sunt destul de reduse 0 o noud reducere ar causa pierden l pentru
C. F. R. D-sa este de prere ca s. se fac4 avantagii in cea-ce privesce combuslibilul, care este mal scump in tar de ct in strintate. S se fac posibil intrebuintarea pacuret nstre ca combustibil
la motif, cci, ast-41 dup cum se percepe axis (cAt valrea mrfel)

www.dacoromanica.ro

106

intrebuintarea pAcureI in orme este imposibil 0 arbunil englezescl

o concurz5. nelogic.

D-nul Mandrea dice c.' este de prere c impositul de 0 este

relativ mic 0 n'ar face momentan vre-un mare aiutor, totu0 scutirea
lul d o mal mare sigurant pentru viitor industrialuluI care inchic)nd capitalurl marl in morrie, nu mal este La discretia or-crul per-

ceptor pentru a fi taxat arbitrar dupg venit sati chirie apreciat. de

6men1 necompetentl, 0 in tot-deauna in plus mal mult de cAt in
minus.

D-nul Chiru luand cuvintul dice c ar don i s vad' exportndu-se

griul nostru subt forni de fain i cu o valre, mai mare d,up. cum
Ungaria o face. ApoI vorbind despre mra Millas (Brila) visitat de
d-sa dice c acst mr care. export& in Constantinopole, Malta, etc.,

este cea mal mare din RomAnia, lucru care este contestat de altl
d-nil membri, obiectndu-se c cea mal mare mr, este: 1) mera GAlatiotos (Brila), 2) mra Zachariad Olmazu (Bucurescl), 3) mra Assan
(BucurescI) elag cu mra Millas din Brila.

D-nul Chiru termin licnd c5, este de prere s se incurajeze

morile, ins numal acelea cari pot exporta, carl vor avea instalatiunl
pentru acsta 0 cad' vor face o declaratiune in scris cb.' voesc a

exporta; cdf nu este bine sd se dea avantagil la tte =rile micl,

dar numal la cele marl 0 perfectionate carl pot exporta.

D-niT N. Zachariad 0 B. Assan carl

ail declarat c'a nu

voesc (ca prtl interesate) a intra In discutiune; protest0 contra

celor sustinute de d-nul Chiru, argumente carl de altmintrelea sunt
combtute in modul urmdtor de:
D-nul CAtuneanu (secretar-general). D-sa dice c in ceea ce
privesce morile ar trebui incuragiate cu aceiai solicitudine ca tte
industriile agricole (fabrice de spirt, de ulel., de amidon, de zachr
etc.). Este cu totul de prerea d-lul Chiru in ceea ce privesce mocati nu implinesc conditiunile de capital
rile neperfectionate, midi
0 mainl technice perfectionate cerute de lege. In ceea ce privesce
cele-alte morl perfectionate restrictiunea de a exporta (pentru a beneficia de avantagii) este nedrptzt, de re-ce nu numal morile carl
astdi export, se pot numi exportatre, dar 0 cele carl din causa

www.dacoromanica.ro

107

situatiuneI lor geografice nu pot face export; cdi acestea fac

ele un export indirect, trimit'end flina lor in localitile unde sunt situate morile exportatege i refuldnd ast-feL in afar. Mina acelor
morl.
Ar fi o nedreptate s acordrn nouI avantagil numal morilor
carl astddl sunt privilegiate in mod natural, 0 s cAtittn a le favorisa fr prtinire pe telte de o potriv luAnd in consideratiune
capitalurile enorme ce se investesc in morl perfectionate in telte
punctele Orel.

D-nul Assan multumind d-lui atunnu dice c nu era in destul

ca positiunea geograficg a morilor din Brila-Galatl i Dunre, le-a
venit in ajutor ca un ce natural, dar i guvernele a favorisat aceste
porturl mal mult de cAt pe Vote cele alte orar ale tril, cdi numal
acolo s'ail construit docurl i silosurI ce nu exista in alte orar, acolo
moraril pot dispune de credite indispensabile pentru o industrie mare
ce iea in lucrare marg. de 6 la 10 mil de &and' i1nic pentru o singur mr, mr care consum 150 vag6ne crbunI pe an 0 '1 are
cu 100 fr. mal ieftin la Brila ca la Bucuresci, adic5. cu 15.000 fr.
anual in favorul morel din Brila. Acolo moraril dispunnd de tte
calittile de grid afltre in acest grinar al Romdniei, pot face ast-fel
sorldrae sa amestecturile necesare pentru obtinerea unei calitt1
bune; lucru f6rte important. Mal ail facilittI de export gsind dilnic
vapelre la dispositie.

Dar cea-ce nu ne putem explica este tendinta guvernulul actual de a stabili o mal mare neegalitate intre morile din interiorul
Orel i intre cele din Brila-Galatl, cklin Tariful de Sezon adoptat
acum cAte-va rptmnl de C. F. R., transportul pentru fin i cereale intre Braila-Galati 0 Constanta i intre Bucurescl i Constanta
este de dou orl mal scump pentru Bucurescl ca pentru BrailaGalati, cu tte c numrul chilometrelor de percurs pn la locul de export (Constanta) este acela pentru BucurescI ca i pentru
Brila. Acest tarif de sezon s'a fcut ca s se favoriseze exportul
In timp de iarn pi-in portul Constanta, ins nu trebuia s se dea
un privilegiil morilor din Brila, ci s' se trateze pe picior de egalitate tete monte din tar'. Iat acel tali! nedrept i vexatora pentru
morile din Bucuresci, carl fie jis in trct sunt mal importante de
cAt cele din Brila.

www.dacoromanica.ro

108

Tariful de Sezon.
Pe vagon

De la Braila-Galati pan la Constanta (230 kilom.)

47,20 lei

91,40
Vedell dar, d-lor, nedreptatea recent care se aduce morilor din
Bucuresci

(230 kilom.)

Bucurescl, carl ar fi 0 mal nedrepttite dac s'ar adopta propunerea

d-lul Chiru, cad ele ne put6nd face export din causa scumpetei
transportului vor fi excluse de la avantagiile legel i acsta ca ceva
contrariil or-ca'rel logice sanatse care ar opina ca s se stabilscd
o egalitate intre tte morile din tar cu raport la export.
Desfidem pe ori-cine s probeze c morile din interior fac export, numaI cele de la Dunre sunt capabile de acsta i acelea
nu sunt dintre cele mal perfectionate mori ce avem.
Ungaria pe care Europa 0 America o iea drept exemplu, a inteles mal bine situatiunea 0 a facut s se egaleze costul transportuluI de faina destinat pentru export.
De re-ce tot exportul Ungarief ja calea spre Fiume, guvernul
vcjend marea distanta ce separa morile de portul Fiume (605 kil.

de la Budapesta) a stabilit tarifele de transport aa in cat sa fac

tte morile din Ungaria ca 0 cum ar fi situate in Budapesta. Pentru
realisarea acestuI mare ideal economic a dat transportul gratis pana
la Pesta pentru orl-ce m6r5. situata dincolo de Budapesta, iar de
aci pana la Fiume a redus costul transportului cu 57% mal jos de
cat cel romanesc.
Rog pe onor. nostru coleg d-nul Cerchez (care in comisiunea
nstra a fost in tot-d'auna aprtorul intereselor C. F. R.) O. iea
nota ca Ungaria este capabila a reduce tariful normal cu 57A, mai
ca ea face chiar gratis acest transport cand
jos de cat al nostru
este vorba a se incuragia o industrie national demn de acst
Dar acst scadere de transport este un fapt implinit
favre.
in Romania, cad prin Tariful de sezon despre care am vorbit
redus taxele ca i in Ungaria, ins de acsta reductiune nu beneficiaza tte orwle, ci numal acelea cad a avut o mal mare in/Tumid fiolztica.

www.dacoromanica.ro

109

S. nu credell, d-lor, c transportul aprpe gratis ce se practied In Ungaria nu represint vre-un sacrificid mare pentru venitul
statului? Ve voi fixa atentiunea d-vstr spuindu-ve c morile de la
TemiOra profit de un transport aprpe gratuit pe un percurs de 303
kilom. pn. la Budapesta., cele din Kikinda de 245 kilom. cele din
Segedin de 100 kil. etc.
lath* dar, d-lor, ce face vecina n6str, i cea ce Ungaria o face,
Romnia. de asemenea o pte face.
D-nul Cerkez 4ice c5. Bucuresciul nu este loc bun pentru morl
de export 0 c morile din Bucuresci nu s'a stabilit aci in acest scop.
D-nul Assan obiectz5. c5. dac Bucuresciul nu este loc bun
pentru export, apoi Budapesta in interiorul continentului la 605 kilom.
de mare este i mai defavorisat de cAt nol, cari avem numai 230
kilometri pn. la Constanta.

D-nul Cerkez, respunde ea' Budapesta are Dunrea ca

navigabil.

D-nul Assan dice c5. Dural-ea nu pte compta ca o arter' eficace pentru scurgerea finei unguresci, cdi Dunrea ingbet 3-4
luni pe an, in care timp morile nu pot fi oprite capitalurile s. stea
neproductive pentru un articol clilnic cerut; afar de acesta Portile
de fier formez5. Inc o piedec la navigatiunea pe Dunare, in fine
d-nul Assan se face forte a proba c Budapesta nu se servesce de
Dunre pentru exportul finei, cAci In Constantinopole fdina unguresc abia e cunoscut. (4.000 sad pe an). In RomAnia fina ungu-

rsc6 de 10 ani nu se mai introduce, asemenea i in Rusia despre

Bulgaria 0 Serbia nu peke sci date positive (1), dar totu0 morkib. In(1) De la data acestei sedinte, ne-am putut procura cantit54ile de fling exportata in
1894 de Ungaria in Bulgaria, Serbia si alte tri pentru cad fuina s'ar putea transporta pe
Dunare. lata acele date oficiale:
107 vag.

Turcia
Romania
Serbia
Grecia
Bulgaria

38
17

11

Total . . 175 vag.

Ceca ce nu represinfa nimic pe ling totalul exportuldi Ungar de 10840 vagne

B. G. A.

In 1894.

www.dacoromanica.ro

110

floresce in acele tti i c1 prin urmare aina Ungureasch nu are

clientel spre Dun1re pentru a putea lua acst cale navigabil.
Va proba cu date statistice c1 faina ungursc are de percurs
nu ca cea romnsc1 230 kilom., de C. F., nici 605 kilom. (Budapesta-Fiume), dar peste 900 kilom. de C. F. si cu tte acestea gratie
reducerilor de transport fina iea calea Fiumal, iar nu cea Dun1rn
dupl cum sustine d-nul Cerkez.
Rg1 pe comisiune s amne discutinea acestel cestiunl pn
cnd va publica lucrarea d-sale despre Morria in Rotnnia cu care

sper a face lumin in acst cestiune de care se lg vitalitalea

Romniel.

Relativ la firimele de exportat, d-sa este contra acestuI soiil de

incurajare.

D-nul Cerkez: dar dac1 guvernul vi le-ar acorda, le yeti primi?

(Ilaritate).

D-nul Assan.Guvernul nu p6te acorda un lucru pe care noI

nu-'l solicitm, care a fost abandonat In Ungaria i alte state, si care
astdl este mentinut (de form&) numal in Francia. Asemenea nicl
scutirI de imposite n'ar remedia mult starea actual a morilor.
D-nul N. Zachariad.Revenind la cestiunea scutireI de imposite care Stat, 4ice c1 aceste imposite sunt vexatorif si din punctul
de vedere c ele se percep nu numaI asupra valoreI locative, dar si
asupra capitaluldi rulant al morel.
c moraril cstig destul, i ca probl (11
D-nul
pe colegil presentl, d-nil Zachariad i Assan.
D-nul N. Zachariad, rspunde c1 se mir1 cum adinurI d-nul
Chiru nu qicea acsta i despre d-nul Millas, si dac d-nul Assan
d-sa sunt bogatl, s1 iea In consideratiune d-nul Chiru c aceste averl
a fost fcute In timp de 1/2 de secol i dup1 cte-va generatiunl.
In tar, e fondat1 la 1853 si capitalurile
Mra Assan, cea
fr munc1' i fr risic, cu dobInd1 numal, se dublz In 8 anl.
Incidentul este Inchis.

www.dacoromanica.ro

GRIJL
Totalitatea recoltelor, in i export in
Cu statistice
oficiale, dup'd media anilor 1885-89.
)9 0

prile clasificate
dupa importanta recolteI

L-.

:74
bki

N'>

O
tn.

bki
rd

8.;;;B

5.1

cno

-42."
En

xd
15

CI

cr,

cd

TARILE EXPORTA.TOARE
Statele Unite (America N.) 1.184.200
Rusia (Europ.) i Polonia.
686.400
Incliile Britanice
. .
672 700
Austro-Ungaria
465 600

Rominia
Australia
Canada
Bulgaria qi Rumelia (de vest

Turcia (Europn6.) . .
Algeria
Argentina
Egiptul
Chili . . .
Serbia
Danemarca
Tunis

129.700
102.100
96.800
95.600
61.200
59.500
53.600
42.100
39.900
16.500
13.900
8.400

322.400
264.500
91.900
47.000
64.000
34.400
18.800
19.800
1.800
12.200
11.900
3.200
10.600
2.100
6.400

800
1.800
400
3.600
500
18.200
12.200
100
1.400
100
3.100
200
5.900

862.600
423.700
581.200
422.200
65.300
85.900
90.200
75.900
59.400
48.700
41.800
42.000
29.300
14.600
13.400

321.6001
262.700
91.500
43.400
64.400
16.200
6.600
19.700
1.800
10.800
11.800
100
10.600
1.900
500

TARILE IMPORTATOARE
Francia
Italia
Germania
Spania
Englitera qi Irlanda.
Belgia

Japonia
Olanda
Portugalia
Grecia
Elvetia
Suedia
Norvegia
Finlanda

836.900
320.000
300.000
255.800
207.100
63.800
40.200
16.500
15.600
12.500
11.400
10.700
800
500

1.400
1.100
17.700
2.600
6.000
28.800
1.200
34.100
100
100
600
100

94.700
85.800
43.500
21.900
291.000
81.300
2.700
67.000
10 800
16.700
33.400
4.400
3.200
3.300

www.dacoromanica.ro

93.300
84.700
25.800
19 300
385.000
52.500
1.500
32.600
10.700
16.600
32.800
4.300
3.200
3.300

930.200
404.700
525.800
275.100
529.100
116.300
41.700
49.100
26.300
29.100
44.200
15 000
4.000
3.800

TABLA DE MATERIE
P REFATA
Cap. I.

ConsideratiunT generale. ,

.......

. .

Pagina

'--11-.-

,
Productiunea de griti si Intrebuintarile lul in Romania.
.
Productiunea de porumb si Intrebuintarile luT in Romania. . .
Cap. IV. Comparatiune fntre intrebuintarile griulul si porumbuluT.
Cap. V. Moril perfectionate din Romania .
/Cap. VI. Consideratiuni speciale asupra morilor n6stre.
Cap. VIL Speculatiunea.
Cap. VIII. Avantagiele ce ar decurge pentru tara daca morile s'ar fnmulti,
si daca exportul de Mina s'a mari. "
/ .

Cap. II.
Cap. III.

Cap. IX. Cum s'ar putea salda in favorul nostru balanta comerciulur exterior al Romaniet
,
Causele causele call ari contribuit sa se q(cluda morile de a parCail. X.
,

ticipa la avantagieie legeT industriale.

. . .

Cap. XL Primele de export si taxa de 1/2 la suta. . ..

Cap. XII. Trausporturile pe uscat, pe apa si pe fier. ,
. . .
Cap. XIII. Rolul guvernuluT relativ la furniturile de Mini pentru subsistenta

. .....

militara.

.. ..... ' ..

Cap. XIV. Noul regim adoptat pentru morile din Ungaria si oportunitatea pentru Romania de a incuraja exportul de fling.
.. .
Cap. XV. Cum se incurajasa moraria In alte state
Cap. XVI. Conclusiune. Rolul Guvernulut
.,
?

17

21
23
25
31,

35
40
44

47
52
56
79
83

94
101

ANEX E.
Comisiunea, Industriala. Proces verbal al sedintei din 4 Martie 1886.

Statistica griului pe continent.Tarile in si exportat6re

www.dacoromanica.ro

. ..

105
111

DE ACELAW AUTOR:
Luminatul Cu'gaz si electricitate al Capitale1 Bucuresci.
Cestiunea luminatuluI Capitalei BucurescI.
Industriele Stearine1, Uleiurilor si Sapunurilor In Romania.

www.dacoromanica.ro