Romani

În ultimii 26 de ani, datoria țării a crescut de la ZERO la 96 de miliarde,

nou-născuții au scăzut de la 314.000 la 185.000, consumul de carne a
scăzut cu 4%, locurile de muncă s-au înjumătățit, de la 8.2 la 4.6 mil..
Pensionarii au crescut cu 40%, avem cu 36% mai puține paturi de spital
față de 1989, vacile au scăzut cu 60%, oile au scăzut cu 30%, oamenii au
scăzut cu 4 milioane. Cum am ajuns aici, oameni buni? Unde ne-a fost
mintea?

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că macroeconomic Româ nia

este la mare distanţă de 1990, însă unii dintre indicatorii de consum sunt
surprinză tori: consumul de carne per capita este mai redus cu 4%, consumul
de unt este de trei ori mai scă zut. Pe de altă parte, consumul de bere s-a
dublat, iar cel de margarină s-a triplat. În 1990, datoria publică era zero, iar
astă zi este de 54 de miliarde de euro, iar datoria externă a ajuns astă zi la 94
de miliarde de euro, pornind tot de la zero în urmă cu 25 de ani.

Româ nia are astă zi un PIB total de 150 de miliarde de euro, de 3,5 ori mai
mare faţă de cel din 1989. Cu 7.000 de euro per capita, suntem însă pe
penultimul loc din Uniunea Europeană , în faţa Bulgariei. Deosebirea
principală a economiei de astă zi faţă de cea din 1990 este că 96% din cifra de
afaceri a firmelor este desfă şurată de capital privat româ nesc sau al multi-
naţionalelor, doar 4% ră mâ nâ nd sub controlul statului româ n.
Privatiză rile şi destructurarea sistemului de companii de stat au condus la un
proces de dezangajare în anii ’90, care nu a mai fost refă cut în ultimii 15 ani
prin investiţii stră ine sau autohtone private. Astfel, numă rul de salariaţi a
scă zut de la 8,2 milioane în 1990 la 4,5 milioane astă zi, în timp ce numă rul de
pensionari a crescut de la 3,7 milioane în 1990 la 5,2 milioane în prezent.

În ceea ce priveşte educaţia populaţiei, datele arată că a crescut de 3,6 ori

numă rul licenţiaţilor, în timp ce numă rul absolvenţilor de şcoli profesionale –
cei mai vâ naţi candidaţi de pe piaţa muncii astă zi - a scă zut de zece ori.
1
Deşi a crescut numă rul populaţiei cu studii superioare, cu 13% din locuitori
absolvenţi de facultate Româ nia se află departe de alte state europene, avâ nd
în vedere că , în medie, în statele UE 24% din locuitori au studii superioare.

Surprinzător, consumul de carne e în scădere

În timp ce în anii 1990 un româ n consuma anual 56,9 kilograme de carne şi

produse din carne în echivalent, în anul 2013 el consumă cu 4% mai puţin,
adică 54,4 kilograme anual, arată datele Institutului Naţional de Statistică .

În această categorie se evidenţiază însă modifică ri ale consumului pe anumite

tipuri de carne.

De exemplu, consumul de carne de vită s-a înjumă tă ţit, reducâ ndu-se de la

10,9 kilograme/locuitor în 1990 la 5,1 kilograme în 2013. Pe de altă parte,
consumul de carne de porc a înregistrat o creştere de 16%, de la 25,1
kilograme la 29,1 pentru un locuitor, conform celor mai recente date
furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Ar fi trebuit să crească consumul de carne de vită , pentru că se consumă mai
multă în alimentaţia publică . Dar nu avem un consum mai mare de carne de
vită pentru că nu avem o carne de vită de calitate. Iar în Româ nia nu este un
obicei serios de a consuma vită , româ nul consumă mai mult porc“, spune Ioan
Popa, directorul general al Transavia, unul dintre cele mai importante
businessuri din industria alimentară , cu afaceri de peste 100 mil. euro anul
trecut.
„În mezeluri se gă seşte carne roşie, iar vita este mai scumpă , de aceea se
gă seşte mai multă carne de porc“, adaugă Ioan Popa.

Referitor la consumul de carne de pasă re, acesta nu a suferit mari modifică ri

în ultimele două decenii, crescâ nd cu 1%, din cauza majoră rii TVA-ului în
2010 şi apoi a reducerii acestuia în vara anului 2015.
„Din 2009 am avut o uşoară stagnare la consumul de carne de pui, care se
simte odată cu scă derea TVA“, explică directorul general al Transavia.

2
O diferenţă majoră faţă de anul 1990 se evidenţiază la consumul de unt
(100% gră simi), an în care un româ n consuma anual 1,6 kg, în timp ce în
2013 a ajuns să consume aproape de trei ori mai puţin, adică 0,5 kg.

Dacă untul este consumat în cantită ţi de trei ori mai mici, în mod
surprinză tor, consumul de margarină aproape s-a triplat în 2013, faţă de anul
1990: 3 kilograme/locuitor, faţă de 1,3 kilograme/locuitor anual.

Dublări ale consumului se înregistrează la bere, de la 43,5 litri per capita în

1990 la 86,8 litri în 2013, la pepeni de la 12,3 kilograme/locuitor anual în
1990 la 25,4 kilograme/locuitor anual în 2013.

Ş i consumul de varză s-a dublat, româ nii consumau 22 de kilograme/locuitor

în 1990, ajungâ nd în 2013 să consume 44,7 de kilograme/locuitor.

A scăzut de zece ori numărul absolvenţilor de şcoli profesionale

Lipsa absolvenţilor de şcoli profesionale a devenit în ultimii ani „tumoarea”

pieţei muncii din provincie, avâ nd în vedere că multe companii, în special din
industrie, caută candidaţi care să cunoască o meserie. Sculer-matriţerii,
electricienii, sudorii şi chiar operatorii de producţie sunt poziţiile pentru care
companiile fac în prezent angajă ri în toată ţara, însă scă derea numă rului de
absolvenţi de şcoli profesionale, ală turi de migraţia externă a muncitorilor, a
îngreunat semnificativ activitatea de recrutare a companiilor care se extind.

Numărul de salariaţi s-a înjumătăţit

În 1990 Româ nia avea peste 8 milioane de salariaţi, însă numă rul acestora a
scă zut constant odată cu restructură rile fă cute de companiile de stat care au
fost privatizate. În plus, anii de criză economică şi-au pus amprenta şi asupra
efectivelor de personal, astfel că , în 2011, Româ nia a ajuns la un record
negativ de 4,3 milioane de salariaţi (numă rul mediu pe întreg anul; însă în
ianuarie 2011 numă rul de salariaţi ajunsese la 4 milioane).

3
O situaţie paradoxală se înregistrează în ceea ce priveşte numă rul de bugetari
din aceeaşi perioadă : dacă în 1990 un numă r de 800.000 de bugetari
deserveau o populaţie de 22,8 de milioane de persoane, în prezent există 1,2
milioane de angajaţi bugetari, la o populaţie de 19,9 milioane de persoane. Pe
vremea guverului condus de Că lin Popescu Tă riceanu, numă rul de bugetari
ajunsese şi la 1,4 milioane de persoane.

Producţia de grâu este la fel, cea de rapiţă a crescut de 100 de ori

Dacă producţiile de grâ u şi de cartofi au ră mas relativ constante în ultimii 25

de ani, o evoluţie foarte bună a avut-o producţia de rapiţă , care a crescut de
circa 100 de ori. Rapiţa a crescut odată cu preţurile şi pentru că e un produs
mai profitabil decâ t grâ ul şi orzul, alte două produse cu care împarte
terenurile însă mâ nţate în toamnă de fermieri. Totuşi, rapiţa este un produs
mai riscant faţă de grâ u sau de orz şi a crescut odată cu comasarea
terenurilor, pentru că este o cultură ce are asociate costuri mai mari de
înfiinţare şi de întreţinere.

Parcul de tractoare şi maşini agricole a crescut cu 38%

Numă rul de tractoare, dar şi de alte maşini agricole (pluguri, cultivatoare

mecanice, semă nă tori mecanice, maşini de împră ştiat îngră şă minte chimice,
combine pentru recoltat cereale, furaje şi cartofi, prese pentru balotat paie
etc.) a crescut cu 38% în perioada 1990- 2014. Cea mai mare creştere a fost
înregistrată în ceea ce priveşte numă rul de semă nă tori mecanice (de la circa
36.000 în 1990 la 76.300 în 2014) şi cel de tractoare agricole (de la 127.000
în 1990 la 193.000 în 2014).

Efectivele de bovine au scăzut cu 60%, cele de ovine cu 30%

Efectivele de bovine au scă zut cu 61% din 1990 pâ nă în 2014, în timp ce

numă rul porcinelor a scă zut cu 58%, iar cel al ovinelor a înregistrat o scă dere
de 32%. Totuşi, se remarcă o uşoară creştere, în ultimii ani, a efectivelor de

4
bovine ( în 2011 numă rul total era de 1,98 milioane) şi de ovine (care în 2010
ajunsese la un numă r total de 8,4 milioane).

Numărul de locuinţe a crescut cu 10%

Faptul că numă rul de locuinţe a crescut cu doar 10% în ultimii 25 de ani arată
că Româ nia nu a avut o capacitate de construcţie suficient de bine dezvoltată ,
în ciuda faptului că în ultima perioadă piaţa şi-a mai revenit. Piaţa
construcţiilor din Româ nia este un sector de 8 - 9 mld. euro anual. În
perioada de boom, construcţiile aduceau
10 - 11% din PIB şi contribuiau cu două treimi din creşterea economică , însă
în ultimii ani ponderea acestora a scă zut la doar 6 - 8%, fă ră a mai „conta“
însă în vreun fel la avansul PIB.

Numărul de paturi din spitale a scăzut cu 36%

Numă rul de paturi din spitale cu autorizaţie de funcţionare a scă zut cu mai
mult de o treime în ultimii 25 de ani, arată datele de la Institutul Naţional de
Statistică . În ultimii ani, guvernele Româ niei au încercat să reducă numă rul
de paturi din spitale, urmâ nd tendinţa generală de la nivel european de
reducere a acestora, media fiind de circa 5 paturi la 1.000 de locuitori, în
Româ nia acest indicator fiind puţin mai mare (de 6,5 paturi la 1.000 de
locuitori).

Consumul de lapte a crescut cu 70%, până la 237 de litri pe an

Consumul de lapte a crescut cu aproape 70%, de la 140,1 litri/an acum 23 de

ani la 237,4 litri/an în 2013. O mare parte din consum este încă neînregistrat,
fiind vorba de autoconsum, dar ca urmare a scă derii numă rului de vaci din
gospodă riile ţă ră neşti şi a creşterii consumului de lapte din reţelele moderne
de retail, ponderea acestuia se reduce.

Consumul de carne a scăzut cu 4%

5
Consumul de carne a scă zut de la 56,9 kilograme per locuitor/an în 1990 la
54,4 kilograme în 2013, conform ultimelor date furnizate de Institutul
Naţional de Statistică , însemnâ nd o scă dere de 4%. Acesta este cel mai şocant
indicator, avâ nd în vedere că înainte de ’89 magazinele erau goale.

Consumul de carne de vită a scăzut cu 50%

Consumul de carne de vită s-a înjumă tă ţit, reducâ ndu-se de la 10,9

kilograme/locuitor pe an în 1990 la 5,1 kilograme, în 2013. Scă derea ar putea
fi explicată de faptul că vita este mai scumpă , de aceea este preferată carnea
de porc, spune Ioan Popa, directorul general al Transavia.

Consumul de carne de pui a crescut cu 1%

Consumul de carne de pui a înregistrat o uşoară creştere, de 1% per locuitor

anual, fapt care ar fi trebuit să crească şi consumul de ouă , care a ră mas
aproape la fel.„Există sute de ferme de producţie şi un numă r mult mai mare
de pă să ri”, spune Sorin Minea.
„La momentul actual, consumul de carne din Româ nia este cel mai mic din
Europa, însă avem încă o pondere neştiută acoperită de autoconsum, prin
animalele crescute în propriile gospodă rii” , spune Sorin Minea, acţionar al
Angst, producă tor de preparate din carne şi preşedinte al Romalimenta,
patronatul firmelor din industria alimentară .

Produsul Intern Brut a crescut de 3,5 ori

Deşi PIB-ul Româ niei a crescut de 3,5 ori în ultimii 25 de ani, structura
formă rii sale s-a schimbat semnificativ în perioada capitalistă .

Astfel, dacă în 1989 industria avea o contribuţie de 46% la formarea PIB,

pâ nă în 2014 ponderea aproape că s-a înjumă tă ţit (ajungâ nd la 25%), în timp
ce importanţa agriculturii a scă zut de circa 3 ori - de la 14,4% în 1989 la 5,5%
în 2014.

6
În prezent, serviciile financiare (banking şi asigură ri), precum şi cele de IT&C
au împreună cea mai mare contribuţie la formarea PIB-ului ţă rii.

Numărul de pensionari a crescut cu 40%

Dacă în 1989 exista o rată de dependenţă de 2,2 salariaţi la un pensionar, în

2014 raportul a ajuns la 0,85 de salariaţi la un pensionar. Sporul natural
negativ din ultimii ani şi migraţia externă a 2,2 milioane de româ ni au
contribuit la scă derea populaţiei şi, totodată , la scă derea numă rului de
persoane din câ mpul muncii.

Deficitul fondului de pensii a ajuns anul trecut la 12 miliarde de lei şi va

ajunge la 19- 20 de miliarde de lei pâ nă la finalul acestui an, iar o problemă
majoră din acest punct de vedere o va reprezenta intrarea în sistemul de
pensii a „decreţeilor”, cei nă scuţi în perioada 1967- 1972, care reprezintă cele
mai numeroase generaţii din Româ nia.

Anul 2032 este primul an în care, dintr-odată , numă rul de noi pensionari
intraţi în sistem va fi mult mai mare, în timp ce numă rul de noi salariaţi nu
mai are cum să crească foarte mult, pentru că natalitatea este pe un trend
descendent.

Numărul licenţiaţilor a crescut de 3,6 ori

Dezvoltarea învă ţă mâ ntului universitar privat şi accesul mai facil al tinerilor

în învă ţă mâ ntul universitar au condus la o creştere semnificativă a numă rului
licenţiaţilor. De altfel, în perioada 2007- 2008, câ nd au luat avâ nt
“businessurile” universită ţilor private şi câ nd s-au suprapus două promoţii
de absolvenţi (o promoţie cu tineri care au fă cut facultă ţi de patru ani şi o
promoţie cu facultă ţi cu o durată de 3 ani – sistemul Bologna), numă rul de
absolvenţi de facultate depă şea 200.000 pe an.

Deşi numă rul locuitorilor cu facultate a crescut, datele Eurostat arată că doar
13% din populaţia Româ niei din categoria 15-74 de ani au absolvit studii

7
superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa din acest punct de
vedere, media UE fiind de 24% din locutiori cu facultate. În state precum
Marea Britanie, Suedia sau Belgia, mai mult de 30% din populaţie au studii
superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plă ti
salarii de câ teva ori mai mari decâ t în Româ nia.

Datoria publică a depăşit o treime din PIB

► În 1989, Româ nia avea o datorie publică zero şi disponibilită ţi valutare de

1,5 mld. de dolari

► În 2014, Româ nia înregistra o datorie publică netă de 54 mld. euro (adică
36% din PIB).

Datoria publică va depă şi în anii care vin 40% din PIB, va fi undeva la sub
41% din PIB, dar în niciun caz nu va să ri de pragul critic de 45% din PIB,
spun rapoartele guvernamentale. Totuşi, o datorie publică de circa 40% din
PIB este deja relativ înaltă pentru nivelul de dezvoltare economică a
Româ niei, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Dacă Româ nia nu avea deloc datorie publică în anul 1989, situaţia s-a
schimbat ulterior.

Spre exemplu, între 2008 şi 2010 datoria publică a Româ niei a explodat de la
15% din PIB la 39% din PIB.

Datoria externă a depăşit 90 mld. euro

Decizia lui Nicolae Ceauşescu de a rambursa forţat datoria externă „prin

comprimarea mecanică a importurilor, inclusiv a importurilor de completare
necesare funcţionă rii normale a proceselor economice şi prin forţarea
exporturilor, inclusiv în cazul produselor necesare economiei şi consumului
populaţiei” - Bogdan Murgescu, „Româ nia şi Europa. Acumularea decalajelor
economice (1500- 2010)“ - a fost una dintre deciziile economice „aberante”
pe care acesta le-a adoptat. În cazul Poloniei, spre exemplu, o parte din
8
datoria externă a fost ştearsă în 1990.
Datoria externă de 92,3 miliarde de euro din 2014 ră mâ ne încă departe de
nivelul existent câ nd a început criza economică mondială . În decembrie 2008,
datoria externă totală era de 72 mld. euro, din care statul avea 11 mld. euro,
iar firmele private şi bă ncile 61 mld. euro. În urmă cu 10 ani datoria externă
totală era de doar 21 mld. euro. Reducerea datoriei externe a venit pe fondul
ajustă rilor din sectorul privat, care şi-a plă tit datoriile, dar şi ca o consecinţă
a diminuă rii deficitului bugetar şi a rambursă rii unor sume importante (peste
60%) din împrumutul uriaş luat de stat de la finanţatorii externi în 2009.

Natalitatea a ajuns la cel mai redus nivel de după război

În 2014 s-au nă scut mai puţin de 198.000 de copii, cu aproape 40% mai puţin
decâ t în anul 1990, iar nivelul este cel mai scă zut de după al doilea ră zboi
mondial încoace, potrivit datelor de la Statistică .

Specialiştii spun că scă derea populaţiei este unul dintre cele mai grave
fenomene, cu consecinţe negative pe termen lung. Migraţia afectează
semnificativ acest indicator, avâ nd în vedere că , spre exemplu, în 2013
româ ncele din stră ină tate au dat naştere la 22.000 de copii. Lipsa locurilor de
muncă şi a unor politici care să încurajeze natalitatea a fă cut ca acest
indictator să ajungă la un nivel extrem de scă zut, care va avea impact direct
în economie. O femeie din Româ nia naşte, în medie, 1,3 copii, iar rata
fertilită ţii a cunoscut o scă dere aproape dramatică după că derea regimului
comunist.
Specialiştii spun însă că o rată de fertilitate de 2,2 asigură menţinerea
populaţiei la un nivel constant pe termen lung.

Exporturile de bunuri au crescut de 15 ori

► În 1991, exporturile de bunuri ale Româ niei însumau 3,49 mld. euro

► În 2014, Româ nia a exportat bunuri în valoare record de 52,4 mld. euro
Companiile din Româ nia au exportat bunuri în valoare de peste 52 de
9
miliarde de euro anul trecut, nivel de 15 ori mai mare decâ t în 1991 (cele mai
vechi date disponibile), dar au importat produse în valoare de 59 miliarde de
euro în 2014, ceea ce înseamnă că deficitul comercial în comerţul
internaţional cu bunuri a fost de circa 6 miliarde de euro.

În 1991, importurile de bunuri au însemnat 4,74 mld. euro, potrivit datelor

INS.

În toată această perioada, structura exporturilor româ neşti s-a modernizat

foarte mult, astfel că dacă în anii 2000, de exemplu, Româ nia era considerată
„croitorul Europei” şi exporta în principal îmbră că minte şi încă lţă minte, din
perioada 2007- 2008 situaţia a început să se schimbe.

Astfel, în prezent, principalele specializă ri la export ale Româ niei sunt

reprezentate de fabricarea autovehiculelor de transport rutier, fabricarea de
maşini şi echipamente şi fabricarea echipamentelor electrice.

O dezvoltare accelerată a Româ niei s-a înregistrat şi pe partea de exporturi

de servicii. Astfel, exporturile de servicii ale Româ niei au ajuns anul trecut la
valoarea de 15 miliarde de euro, la un nivel dublu faţă de anul 2005, arată
datele Bă ncii Naţionale.

10