Nume: Ungureanu Alexandra-Bianca

Grupa: 938 C

Agricultura romaneasca in context European

In prezent, sistemul agroalimentar cunoaste noi continuturi si trasaturi generate de procesul
globalizarii economiei mondiale . Inceputurile procesului de industrializare au generat mutatii in
intreaga economie, inclusiv in agricultura, care a fost tot mai mult atrasa in angrenajul economic
national. A avut loc un proces tot mai intens de amplificare si adancire a legaturilor dintre agricultura
si alte activitati economice aflate in amontele si avalul activitatilor agricole, agricultura devenind o
parte constitutiva, axul central al sistemului agroalimentar.

Anul 2007, data aderării României la Uniunea Europeană,a marcat o epocă nouă în economia
agricola şi de dezvoltare rurală a ţării noastre. Aderarea la UE este cel mai puternic factor de
presiune pentru reforma rapidă a agriculturii şi economiei rurale româneşti, dată fiind necesitatea
integrării cu succes în economia rurală europeană.

Astfel, integrarea in Uniunea Europeana a avut urmatoarele efecte pozitive: creșterea

sustenabilității – ca aliniere a practicilor agricole la normele și obiectivele de ecologizare ale UE, dar
si cresterea antreprenoriatului in zonele rurale, cu scopul de a decupla activitatea din aceste
regiuni de la agricultura de subzistență. Oportunitățile de diversificarea economică prin
activități non-agricole, precum turismul rural, au câștigat teren în ultimii 10 ani în România,
facilitate și de libera circulație a persoanelor. Studiul lui Iorio și Corsale (2010) indică spre
experiențele pozitive ale antreprenorilor cu afaceri în acest domeniu.

Efectele negative au stat la baza zootehniei: fermele de vaci au fost printre cele mai lovite după ce
România a aderat la Uniunea Europeană, iar creşterea competiţiei, majorarea importurilor de lapte
şi volatilitatea preţurilor la furaje au acţionat sub forma unui cocteil distructiv.

Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre piaţă,

îndeplinind, totodată, şi alte funcţii publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător, oferirea unor
aşezari rezidenţiale mai convenabile pentru populaţia din spaţiul rural, precum şi integrarea
agriculturii cu mediul înconjurător şi cu silvicultura.
Agricultura joacă un rol important în România, raportat la mărimea populaţiei rurale şi la gradul de
ocupare a forţei de muncă. Aproximativ 45,7% din populaţia din România locuieşte în mediul rural,
comparativ cu aproximativ 23,6% în statele membre UE. Aproximativ 30% din populaţie este
angajată în agricultură, comparativ cu aproximativ 2% în vechile state membre şi 3-14% în noile state
membre. (2021)

Conform Bancii Mondiale (anul 2016), valoarea adaugata bruta (VAB) a reprezentat 3,9% din
produsul intern brut (PIB), de trei ori mai mare decat valoarea Uniunii Europene. Tara a ocupat in
anul 2016 primul loc in Uniunea Europeana, urmata de Ungaria si Bulgaria (3,8%).

O schimbare structurala este data de procentul VAB în PIB care a scăzut de 4,6 ori în perioada 1995-
2016 –, în timp ce evoluția UE a rămas relativ constantă.

De asemenea, Romania a detinut cel mai mare număr de exploatații agricole din UE, de 2,6 milioane
în anul 2013. ). Convergența spre o situație similară cu cea din UE este înceată (scădere cu 14,7% a
numărului de ferme în România față de 25% în UE, în 2013 comparativ cu 2005).

Sursa: Eurostat (2013)

Evolutia in context European a situat Romania in anul 2019 pe a saptea pozitie la valoarea productiei
agricole. Cu aproape 19 mld euro/ 5%, Romania a fost devansata de Franta, Germania, Italia, Spania,
Olanda si Polonia.
 Sursa: Eurostat (2019)

Productia agricola pe ultimii zece ani prezinta o evolutie majora in anul 2011 ( peste 18 miliarde
euro), urmată de o cădere în 2012 (sub 14,5 miliarde euro) și o revenire în ultima perioadă, plecată
de la platoul relativ scăzut din 2015 – 2016 ( aproape de 15,5 miliarde euro).

Evolutia din anul 2011 s-a datorat in mare parte climei favorabile, iar valorile ridicate ale anilor
precedenti au fost influentate de digitalizarea agriculturii: muncitorii au primit fonduri prin care s-a
reusit investirea in utilaje.

Peste 2 milioane de persoane formează forța de muncă în agricultură în anul 2016, cel mai
ridicat număr din UE-28, adică aproape un sfert din forța de muncă ocupată, comparativ cu numai
4,5% din populație la nivelul UE-28. Totuși, atât numărul, cât și ponderea celor ocupați în
agricultură este în scădere (Figura 4.6) comparativ cu anii din perioada tranziției, în bună măsură
ca urmare a reorientării spre alte domenii și a migrației populației din mediul rural.
Fermierii opteaza pentru munca in strainatate, Germania fiind una dintre tarile in care predomina
fermierii romani.
 Evoluția ponderii populației ocupate în agricultură în România și UE-28, 1995-

2016

Sursa: Eurostat (2016)

Valoarea producției agricole a scăzut anul trecut cu aproximativ 1%, în comparație cu producția
anului 2019, atunci când s-a înregistrat o valoare-record.

De altfel, România a înregistrat cea mai drastică scădere de la nivel european, 11%, în timp ce au fost
state care s-au dovedit mult mai rezistente, valoarea producției agricole crescând într-un an aflat sub
spectrul pandemiei.

Graficul de mai jos reprezinta raportul dintre suprafaţa arabilă a ţării și numărul de locuitori si
denotă faptul că fiecărui locuitor din România îi revin circa 0,41 ha teren arabil, valoare superioară
multor ţări din Uniunea Europeană şi aproape dublă faţă de media UE 27, care este de 0,212
ha/locuitor.

Suprafata agricola, dupa modul de folosinta este repartizata in felul urmator:

România a ocupat in 2017 locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (cu 17,5 miliarde
euro sau 4% din total).

România este singura ţară din lume care a primit calificativul excepţional la toate recoltele agricole,
lucru explicat de specialiştii Clubului Fermierilor Români pentru „Adevărul” nu numai din punct de
vedere al fenomenelor meteorologice, ci şi al tehnologiei folosite.

Conform Eurostat, Romania inregistreaza anul acesta cel mai bun rezultat agricol din istorie, după
cum arată experţii din domeniu. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din
agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde euro.
Conform Institutului National de Statistica (INS), un alt rezultat impresionat se poate remarca in
urma cu 2 ani, in anul 2019, cand Romania s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană atât privind
suprafaţa cultivată cât şi producţia realizată de porumb boabe şi floarea soarelui.

Sursa: INS, Eurostat (2019)

Zootehnia Romaniei vs UE

Zootehnia are un rol important în reechilibrarea comerţului cu produse agroalimentare din România.
Având în vedere producţia de cereale semnificativă (mai ales de porumb) şi apropierea față de
pieţele mari, România este bine așezată pentru a-şi dezvolta în continuare sectorul de creştere a
porcilor, păsărilor, bovinelor și ovinelor pentru a profita de oportunităţile de creştere de pe piaţa
externă.

Conform Eurostat, Romania s-a aflat pe locul II in anull 2019 la efectivele de ovine, avand peste 10
milioane de exemplare, fiind depasita doar de Spania. Spania este ţara cu cea mai mare populaţie de
animale exploatate în scop comercial sau pentru consum propriu din UE – înregistrând 22% din
totalul populației de porcine, 9% din numărul de bovine, 25% din cel de ovine şi 23% din cel de
caprine.

Conform Institutului National de Statistica, ‘’România a ajuns să raporteze în 2019 cel mai mare
efectiv de oi din ultimii zece ani. În ceea ce priveşte bovinele, datele Eurostat arată că România avea
în decembrie 2019 un efectiv de 1,922 milioane de exemplare, echivalentul a circa 2,5% din totalul
UE-27, din care 1,38 milioane de vaci crescute pentru producţia de lapte.’’
În pofida obiceiurilor de consum ale populaţiei, sectorul de creştere a porcilor este încă
subdimensionat. Doar puţin peste 3,8 milioane de capete erau înregistrate în România la finalul
anului trecut, cu 1,6 milioane de exemplare mai puţin faţă de acum un deceniu.

Sursa: Eurostat, anul 2019

Graficul de mai jos reprezinta numarul de animale/locuitor:

Concluzii:
1. Agricultura a reprezentat un sector important pentru economia României în perioada de
tranzitie.

2. Anul 2007, anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a reprezentat o baza a economiei
agricole, România a trebuit să modernizeze și să retehnologizeze.
3. Forta de munca in acest domeniu este in scadere, fermierii se reorienteaza sau migreaza din
mediul rural. Tara cu cel mai mare procentaj de muncitori romani este Germania.
4. Evolutia agriculturii a stat la baza tehnologizarii: fermierii au primit fonduri prin care s-a
investit in utilaje. De asemenea, un alt factor important al evolutiei agriculturii a fost clima
favorabila.

Bibliografie:
I. Carti online:

1. Albu, L. L., Ghizdeanu, I., Dinu, S., Iordan, M. (2016). Considerații privind convergența în

UE și corelații macroeconomice în perspectivă, (pp. 277-328), în: Strategia de dezvoltare a

României în următorii 20 de ani, Volumul III, Partea a 2-a (coord. Ionel-Valentin Vlad),

Editura Academiei Române.

2. Alexandri, C., Luca, L. (2008). Romania and CAP Reform, Agricultural Economics and Rural

development, New Series, V(3–4): 161–180.

3. Giurcă, D. (2005). Elemente de impact pre- si post-aderare – evaluari pentru sectorul

agroalimentar si rural din România, Oeconomica, 1, 561-594.

II. Articole:

1. ‘’Comisia Europeană (2015b). Fondurile structurale și de investiții europene: 2014- 2020:

texte

oficiale și comentarii’’- disponibil la adresa-

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/blue_book/blueguide_ro.pdf

2. ‘’AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN’’ – disponibil la adresa -

AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN (comunicatedepresa.ro)
3. ‘’Romania in context european. Avantaje si dezavantaje privind integrarea in Uniunea
Europeana.’’ – disponibil la adresa -Romania in context european. Avantaje si dezavantaje
privind integrarea in Uniunea Europeana. — ACUM.TV
4. ‘’ PARTICULARITIES OF ROMANIAN AGRICULTURAL SUSTAINABLE DEVELOPMENT IN
EUROPEAN CONTEXT’’- disponibil la adresa- Rolul pragului de semnificatie in audit si
contabilitate (ulbsibiu.ro)

III. Baza de date EUROSTAT

IV. Baza de date INS