Revista Romana de Statistica Supliment nr.3 2016

Institutul Naţional de Statistică
National Institute of Statistics
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Revista Română

de Statistică
Revista Română de Statistică
B-dul Libertăţii, nr. 16, sector 5,
Bucureşti
Telefon/fax: 0213171110
e-mail: rrs@insse.ro
www.revistadestatistică.ro/supliment
Supliment
ISSN 2359 – 8972
Romanian Statistical Review

Supplement
3/2016
www.revistadestatistică.ro/supliment
REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT
SUMAR / CONTENTS 3/2016

EVOLUŢIA PRODUCŢIEI AGRICOLE ÎN ROMÂNIA 3
EVOLUTION OF THE AGRICULTURAL PRODUCTION IN ROMANIA 7
Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE
Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE
Conf. univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHEL
TENDINŢE ÎN COMERCIALIZAREA EXTERNĂ A ROMÂNIEI, DUPĂ 1995 11

TRENDS IN ROMANIA’S EXTERNAL TRADE, DURING THE LAST TWO
DECADES 27
Prof. univ.dr. habil. Gheorghe SĂVOIU
Conf. univ. dr. PhD. Emilia GOGU
Doctorand Alexandru IONESCU
ANALIZA EVOLUŢIEI PRODUSULUI INTERN BRUT ÎN ANUL 2015 43

ANALYSIS OF THE GROSS DOMESTIC PRODUCT EVOLUTION FOR 2015 50
Conf. univ. dr. Mădălina - Gabriela ANGHEL
Drd. Marius POPOVICI
DEFICITUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE CARE NU AU

ADERAT LA ZONA EURO 57
THE DEFICIT OF THE EU MEMBER STATES THAT HAVE NOT JOINED THE
EURO AREA 65
Drd. Adrian AMARIȚA
ANALIZA EVOLUŢIEI SCHIMBURILOR COMERCIALE INTERNATIONAL ALE

ROMÂNIEI 73
ANALYSIS OF THE EVOLUTION OF ROMANIAN FOREIGN COMMERCIAL
EXCHANGE 82
Prof. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHE
CORELAŢIA DINTRE EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI PIAŢA MUNCII 91

CORRELATION BETWEEN THE EVOLUTION OF THE POPULATION AND THE
LABOR MARKET 102
Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE
Drd. Alexandru URSACHE
ABORDĂRI ALE VOLATILITĂŢII CURSULUI DE SCHIMB EUR/USD 112

APPROACHING VOLATILITY FOR EUR/USD EXCHANGE RATE 122
Cadru didactic asociat Florin Dan PIELEANU
www.revistadestatistica.ro/supliment
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016
Evoluţia producţiei agricole în România
Prof. univ. dr. Constantin Anghelache
Academia de Studii Economice, Bucureşti
Universitatea „Artifex” din Bucureşti
Prof. univ. dr. Alexandru Manole
Conf. univ. dr. Mădălina Gabriela Anghel
Abstract
Acest articol prezintă principalele aspecte privind rezultatele

agriculturii din România, măsurate la nivelul iunie 2015. Datele reflectă faptul
că România are un potenţial agricol semnificativ, care poate fi valorificat
pentru a realiza rezultate majore. România ocupă, ca potenţial şi rezultate
agricole, poziţii medii şi chiar favorabile în ierarhiile Uniunii Europene.
Cuvinte cheie: agricultură, rezultat, suprafaţă, creşterea animalelor,
producţia vegetală
După cum se ştie, România este una dintre ţările cu cel mai pronunţat
caracter agrar dintre ţările Uniunii Europene.
Din păcate, acest lucru nu înseamnă implicit un aport corespunzător
al agriculturii la formarea PIB, fapt pe care l-am menţionat, deja, anterior, şi
nici, cu atât mai mult, un grad ridicat de eficienţă, ca nivel de productivitate
deopotrivă rezultat din compararea sectorului cu alte sectoare din economia
noastră, cât şi, mai ales, cu randamentele la diverse culturi şi specii de
animale înregistrate în restul ţărilor europene. Aceeaşi situaţie, dacă nu chiar
mai accentuată, o regăsim şi la randamentele la cartofi şi rapiţă şi la floarea
soarelui, ultima însă nefiind o cultură semnificativă în celelalte state membre
UE.
Deosebit de semnificative sunt datele cu privire la potenţialul agricol
a celor mai mari producători agricoli din UE, în care se încadrează, desigur, şi
România, privite prin prisma locului şi ponderii ocupate în total UE din punct
de vedre al suprafeţelor cultivate şi al producţiei.
Astfel, la grâu, România ocupă din punct de vedere al suprafeţei, locul
4 cu o pondere de 8,5% în total, însumând împreună cu Franţa, Germania şi
Polonia aproape 50% din totalul suprafeţei cultivate din totalul UE.
La producţia de grâu, însă, România ocupa doar locul 7, cu trei locuri
mai jos decât la suprafaţă, respectiv, cu o pondere de 3,7% în total producţie
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 3

de grâu a UE. Împreună cu Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia, Italia
şi Danemarca, ponderea în producţie ajunge la peste 75%.
Mai interesant se prezintă cultura porumbului, România ocupând ca
suprafaţă locul I cu o pondere de peste un sfert (27,4%) în totalul suprafeţei
cultivate de statele membre ale UE. Din punct de vedere al producţiei de
porumb, ne situăm însă pe locul II, după Franţa, cu 13,8%, cu un ecart,
deci, faţa de ponderea în suprafaţa cultivată de peste 50%. În 2013 și 2015
înregistrăm două momente diferite. În timp ce în 2013 recoltele au înregistrat
nivele scăzute record, datorită factorului „meteorologic”, aspect care s-a
repetat și în 2015.
O situaţie similară se constată şi în ceea ce priveşte efectivul de
animale. De unde în trecut România se detaşa printre primele ţări în Europa
din punct de vedere al efectivelor de bovine, porcine, ovine şi caprine, astăzi,
la numărul de bovine de circa 2 milioane cinci sute de mii de capete, România
este depăşită cu puţin de Belgia şi, în mod semnificativ, de Franţa, Germania,
Marea Britanie, Italia, Spania, Irlanda, Polonia şi Olanda. La efectivele de
porcine, România ocupă doar locul 9 după Germania, Spania, Franţa.
Doar la ovine şi caprine ne menţinem în top, pe locul 4, după Spania,
Marea Britanie şi Grecia. Evoluţia ramurii agricole în 2015 comparativ cu
2014 exprimă o uşoară creştere, urmare unei sporiri în aceeaşi valoare a
producţiei vegetale, cu puţin mai mică a producţiei animale şi cu 2,7% a
serviciilor agricole, care, însă, nu deţin o pondere însemnată.
Ponderea producţiei vegetale de 53,5% în 2014 este sensibil mai mică
decât media anilor 2006 – 2010. Este demn de relevat faptul că ponderea
producţiei animale este scăzută faţă de potenţialul ţării noastre în această
privinţă.
Lotizarea şi lipsa oricăror asolamente, a seminţelor de calitate în toate
cazurile, au fost cele care au determinat atât recolte scăzute, cât şi o calitate
deficitară.
Din cele aproximativ 4 milioane de exploataţii (4,3 milioane în 2005 şi
3,87 milioane în 2013), peste 98% reprezintă exploataţii caracterizate, potrivit
standardelor UE, ca fiind mici şi foarte mici. Acestea utilizează, în proprietate
sau în alte forme, cu puţin peste 60% din suprafaţa agricolă a ţării, având o
producţie evaluată în medie pe exploataţie, la mai puţin de 8 ESU.
Pentru cei care, poate, nu sunt familiarizaţi, amintesc că ESU reprezintă
o unitate de dimensiune economică stabilă la nivel european printr-un proces
relativ complex de estimare a valorii diferitelor produse agricole (vegetale şi
animale), respectiv un ESU este echivalat la 1200 euro.
Cu un număr foarte scăzut, de doar 0,1%, exploataţiile agricole mari
de peste 40 ESU pe unitate, în general exploataţii agricole cu personalitate
4 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

juridică, deţin şi utilizează peste un sfert din suprafaţa agricolă. Dimensiunea
economică medie a unei exploataţii agricole în România se situează la
aproximativ 1 ESU ceea ce ne plasează, din acest punct de vedere, în urma
tuturor celorlalte state membre, aceasta implicând şi structura ce rezultă din
gruparea exploataţiilor agricole după dimensiune.
Evoluţia producţiei ramurii agricole până în iunie 2015*

(media anilor 2002-2005 = 100)
Sursa de date: Cercetări statistice.

*) Date provizorii MADR.
Tipologia exploataţiei agricole româneşti arată o prevalenţă a

numărului exploataţiilor agricole specializate în culturi de câmp şi în culturi
mixte, însumând 36-37% în cadrul termenului generic al producţiei vegetale,
respectiv 40% specializate în creşterea animalelor.
O altă caracteristică a exploataţiei agricole româneşti este reprezentată
de desfăşurarea activităţii combinate de cultură vegetală şi creştere a animalelor,
ponderea lor situându-se în jur de 20%.
Concluzii
Agricultura românească beneficiază de un potenţial productiv major,
în cadrul Uniunii Europene, comparativ cu celelalte ţări membre. Datele
analizate relevă corelarea doar parţială între suprafaţa cultivată şi rezultatele
obţinute. Chiar dacă ţara noastră ocupă poziţii fruntaşe în clasamentele
realizate pe baza suprafeţelor cultivate, la culturi precum grâu şi porumb, în
ierarhiile care iau în considerare producţia realizată, agricultura românească
nu este la fel de bine clasată.

S-au diminuat, de asemenea, rezultatele obţinute în activitatea de
creştere a animalelor. Ca efective de animale, România deţine locuri de nivel
mediu în clasamentele europene. Considerăm că potenţialul agricol al ţării
noastre, valorificat corespunzător, oferă posibilitatea îmbunătăţirii poziţiei
sale în agricultura UE.
Bibliografie selectivă
- Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică în continuă creştere,
Editura Economică, Bucureşti
- Anghelache C. şi alţii (2015). The Production Indices in Agriculture, Romanian
Statistical Review – Supplement no. 1/2015, pp. 67-71
- Anghelache C., Ursache A. (2016). The major Macroeconomic Evolutions by the
end of July 2015, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 1/2016, pp. 87-90,
Romanian Statistical Review este revistă indexată în bazele de date internaţionale
Index Copernicus, DOAJ, EBSCO, RePEc, ISSN 2359–8972
- Anghelache C., Manole A., Anghel M.G. (2015). Macroeconomic Evolutions in
Romania by the End of The Year 2014, Romanian Statistical Review Supplement,
Issue 2, Romanian Statistical Review este indexată în bazele de date internaţionale
RePEc, DOAJ, Index Copernicus, ICAAP, EBSCO, pp. 46-54, ISSN 2359-8972
CNCSIS, categoria B+
- Bălăceanu C., Apostol D. (2012). The Sustainability Approach of Romanian
Agriculture. International Journal of Academic Research in Accounting, Finance
and Management Sciences, Volume (Year): 2 (2012), Issue (Month): Special 1
(May), pp. 103-107
- El Shazly F.A.A., Anghelache C., Mitruţ C., Ţiţan E. (2008). Piaţa agricolă,
Simpozionul Ştiinţific Internaţional organizat de Societatea Română de Statistică la
09.05.2008 „ROMÂNIA ÎN STRUCTURILE EUROPENE”, +
supliment nr. 5/2008,
pp. 13-18, cod ISSN 1018-046x, CNCSIS, categoria B ,
- Ion R. A., Novac C.M., Novac O.C. (2014). Romanian Agriculture – Analysis Of
Vegetal Sector. Karoly Robert University College in Acta Carolus Robertus, Volume
(Year): 04 (2014), Issue 2
- Rabontu C.I., Babucea A.G. (2013). Economic Aspects Of The Romanian Agriculture
Evolution. Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series,
Volume (Year): 6 (2013), Issue (Month): (December), Pages: 95-100
- Sponte (Piștalu) M. (2015). Romanian Agriculture in European Context. The
Journal of the Faculty of Economics – Economic, University of Oradea, Faculty of
Economics, Volume (Year): 1 (2015), Issue (Month): 1 (July), pp. 320-327
- www. insse.ro

EVOLUTION OF THE AGRICULTURAL
PRODUCTION IN ROMANIA
Prof. Constantin Anghelache PhD.
Bucharest University of Economic Studies
„Artifex” University of Bucharest
Prof. Alexandru Manole PhD.
Assoc. Prof. Mădălina Gabriela Anghel PhD.
Abstract
This paper presents the main aspects regarding the output of the
Romanian Agriculture, measured for the June 2015 horizon. The data
reveal the fact that Romania has a great agricultural potential, which can
be capitalized to produce significant outputs. Romania occupies, as potential
and also from the viewpoint of outputs, average and even favorable positions
in the hierarchies of the European Union.
Key words: agriculture, output, surface, animal breeding, vegetal
production
As it is well known, Romania is one of countries of the most

pronounced agrarian profile from the European Union. Unfortunately, this
character does not mean implicitly neither a corresponding contribution of the
agriculture to the GDP forming, as already mentioned previously, nor a high
level of efficiency as productivity level resulting both out of the comparison
of this sector with other sectors of our economy and, mainly, with the yields
for various cultures and animal species recorded by the other European
countries.
The same situation, if not even more underlined, is stated out when
considering the yields for potatoes and rape, as well as for sun-flower, although
the last one is not a significant culture for the other EU member states.
Extremely significant are the statistics regarding the agricultural potential of
the greatest agricultural producers from the EU, among which Romania is
placed as well, considered from the point of view of the place and weight held
within the total EU, as cultivated surfaces and production.
Thus, for wheat, Romania is holding the 4th place from the point of
view of the cultivated surface, with a weight of 8.5% in total, accounting
together with France, Germany and Poland, almost 50% of the total cultivated
surface of the total EU.

But as far as the wheat production is concerned, Romania is holding the
7th place only, by three places lower that in the case of the surface, respectively
with a weight of 3.7% of the total production of wheat of the EU. Together
with France, Germany, Great Britain, Poland, Italy and Denmark, the weight
in the production counts for over 75%. The corn production is by far more
interesting, as Romania holds as surface, the 1st place with a weight of over a
quarter (27.4%) in the total surface cultivated by the EU member states.
From the point of view of the corn production, we are holding the 2nd
place only, after France, with 13.8%, whereof a gap as against the weight of
over 50% in the cultivated surface. In 2013 and 2015, we record two different
moments. In 2013 we achieved harvests, maybe the highest after 2000, while
in 2014 the harvests have recorded low levels, due to the “meteorological”
factor, situation which we faced again in 2015.
A similar situation is stated out in respect of the animal effectives.
Contrary to the situation in the past, when Romania counted among the first
countries from Europe from the point of view of the effectives of bovines, porcine,
ovine and goats, presently, with its about 2 million five hundred thousand bovine
heads, Romania is slightly outrun by Belgium and in a significant manner, by
France, Germany, Great Britain, Italy, Spain, Ireland, Poland and Holland. As
to the porcine effectives, Romania is holding the 9th place only, after Germany,
Spain and France. We manage to maintain ourselves on the 4th position of the
top for ovine and goats only, after Spain, Great Britain and Greece.
The evolution of the agricultural branch in 2015 comparatively with 2014,
is showing a slight increase, as a result of the increase of the same value recorded
by the vegetal production, a little lower increase of the animal production and
an increase of 2.7% of the agricultural services which, however, are not holding
a significant weight. The weight of the vegetal production in 2014, counting for
53.5%, is noticeably lower than the average of the years 2006 – 2010. The fact
that the weight of the animal production is however low, as comparatively with
the potential of our country in this respect, has to be emphasized.
On the other hand, splitting the land into small parcels and lack
of any crop rotation whatsoever, lack of a proper quality seed as a general
feature, are the factors counting as determinants for both the poor crops and
their poor quality.
Out of the approximately 4 million of exploitations (4.3 million in
2005 and 3.87 million in 2013), over 98% are representing exploitations
characterized, according to the EU standards, as small and very small. They
are utilizing, as ownership or other forms, over 60% of the agricultural surface
of the country, with a production estimated as average per exploitation to less
than 8 ESU.

For those who, maybe, are not familiar with, I recall that ESU represents
a unit o stable economic size at European level, through a relatively complex
process of estimating the value of different agricultural products (both vegetal
and animal), namely an ESU equals to 1200 euro.
Counting for a very low number, of 0.1% only, the large agricultural
exploitations of over 40 ESU per unit, generally agricultural exploitations with
legal personality, are holding and utilizing over a quarter of the agricultural
surface.
The evolution of the agricultural branch production until June 2015

(the average of the years 2002-2005 = 100)
Data source: Statistical researches

*) Provisional data MADR.
The average economic size of an agricultural exploitation in Romania

levels up to approximate 1 ESU which, from this point of view, is placing us
behind all the other member states, this implying also the structure resulting
out of grouping the agricultural exploitations in accordance with their size
(see the following tables).
The typology of the Romanian agricultural exploitation shows the
number of the agricultural exploitations specialized for field cultures and
mixed cultures is prevailing, as they are amounting 36-37% in the frame of
the generic term of the vegetal production, as well as the 40% specialized in
the animal breeding.
Another feature of the Romanian agricultural exploitations is given
by carrying on combined activities of vegetal culture and animal breeding,
their weight counting for about 20%.

Conclusions
Romanian agriculture benefits of a major productive potential, within
the European Union, compared to the other member countries. Analyzed data
reveals the correlation that is only partial between cultivated surface and
results achieved. Even if our country occupies leader position in rankings
made on the basis of cultivated surfaces, at cultures as wheat and corn, in the
hierarchies that consider the production achieved, Romanian agriculture is not
as well placed.
There is a decrease, also, of the results related to animal breeding. As
animal count, Romania holds middle position in European rankings. We do
consider that the agricultural potential of our country, properly capitalized, offers
the possibility to improve its position in the European Union agricultural sector.
References
- Anghelache C. şi alţii (2015). The Production Indices in Agriculture, Romanian
Statistical Review – Supplement no. 1/2015, pp. 67-71
- Anghelache C., Ursache A. (2016). The major Macroeconomic Evolutions by the
end of July 2015, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 1/2016, pp. 87-90,
Romanian Statistical Review este revistă indexată în bazele de date internaţionale
Index Copernicus, DOAJ, EBSCO, RePEc, ISSN 2359–8972
- Bălăceanu C., Apostol D. (2012). The Sustainability Approach of Romanian
Agriculture. International Journal of Academic Research in Accounting, Finance
and Management Sciences, Volume (Year): 2 (2012), Issue (Month): Special 1
(May), pp. 103-107
- El Shazly F.A.A., Anghelache C., Mitruţ C., Ţiţan E. (2008). Piaţa agricolă,
Simpozionul Ştiinţific Internaţional organizat de Societatea Română de Statistică la
09.05.2008 „ROMÂNIA ÎN STRUCTURILE EUROPENE”, +
supliment nr. 5/2008,
pp. 13-18, cod ISSN 1018-046x, CNCSIS, categoria B ,
- Ion R. A., Novac C.M., Novac O.C. (2014). Romanian Agriculture – Analysis Of
Vegetal Sector. Karoly Robert University College in Acta Carolus Robertus, Volume
(Year): 04 (2014), Issue 2
- Rabontu C.I., Babucea A.G. (2013). Economic Aspects Of The Romanian Agriculture
Evolution. Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series,
Volume (Year): 6 (2013), Issue (Month): (December), Pages: 95-100
- Sponte (Piștalu) M. (2015). Romanian Agriculture in European Context. The
Journal of the Faculty of Economics – Economic, University of Oradea, Faculty of
Economics, Volume (Year): 1 (2015), Issue (Month): 1 (July), pp. 320-327
- www. insse.ro

Tendinţe în comercializarea externă a României,
după 1995
Prof. univ.dr. habil. Gheorghe Săvoiu
Universitatea din Pitești
Conf. univ. dr. PhD. Emilia Gogu
Doctorand Alexandru Ionescu
Academia de Studii Economice, București
Abstract
Articolul descrie statistic și instrumental, de o manieră succintă dar
coerentă, fluxurile reunite sau disparate, parțial compensate dar majoritar
finalizate cu un deficit destul de important în ultimele două decenii ale
comercializării externe a economiei românești. După o scurtă repertoriere a
unor lucrări de referință, dedicate analizelor statistice realizate în România pe
această temă și autorilor acestora, o secțiune majoră descrie câteva tendințe
ale comercializării externe a economiei naționale după 1995. Semnalele pentru
ultimii cinci ani în economia națională sunt încurajatoare dar evoluția cu o
destinație definită printr-un firesc excedent de balanța externă a României ca
indicator de pilotaj major este una de lungă durată și mai ales una de așteptat
în deceniul următor.
Cuvinte cheie: comercializare externă, export, import, grad de
acoperire, indici ai valorii unitare (UVI) indici ai raportului de schimb.
Introducere
Părintele Avuției națiunilor, Adam Smith a remarcat efectele pozitive
ale comerțului internațional asupra creșterii și dezvoltării economiilor lumii,
iar în istoria economică a României, cu un decalaj temporal semnificativ
secular, A.D. Xenopol a subliniat capacitatea și vizibilitatea deținută de
„comerțul exterior al unei țări […] ca oglinda cea mai sigură a stării sale
economice, care prin exportul său arată puterea de producție a poporului,
iar prin obiectele importate se va vedea până întru cât acest popor depinde
economicește de alte popoare”. Caracterul contrastant și parțial compensat
al fluxurilor de export și, mai ales de import, a fost remarcat de nimeni altul
decât Gustave Flaubert, care considera în exprimarea sa literară de o mare
plasticitate importul ca fiind „viermele care roade comerțul” subliniind
și anticipând astfel impactul devastatator al balanței necompensate și al
deficitului cronic al unei comercializări externe păguboase sau falimentare.
Orice analiză statistică a comercializării externe a României se va afla sub

impactul certitudinii dominanței clare în ultimele decenii în ambele fluxuri a
pieței Uniunii Europene (UE), dar și al precarităţii tendințelor de compensare
parțială și deloc favorabilă în balanța comercială externă a României, evadând
din determinismul abstract al teoreticului, în cuantificarea instrumentală,
conform unor autori care au realizat investigații în acest spațiu economic
tematic cu o specificitate națională dovedită (Enescu, 1993; Anghelache,
1999; Korka,Tuşa 2004; Anghelache, Mitruţ, Isaic-Maniu, Voineagu, 2009;
Săvoiu, Dinu, Tăchiciu, 2012).
”Ansamblul importurilor (M) și exporturilor (X) de bunuri economice
ale unei țări completează imaginea generală și activitatea de comercializare
externă a acesteia într-o manieră relativ succintă Comerțul exterior modifică
structura materială a produsului intern brut (PIB), ritmul lui de creștere și,
mai ales, volumul său valoric, așa cum s-a constatat din influența exportului
net (X-M) în calculul PIB după metoda consumului” (Săvoiu, 2013).
O analiză succintă a principalelor evoluții, tendințe, compensări de

fluxuri și termeni de schimb
Metodologia de elaborare a articolului pleacă de investigarea
schimbărilor structurale și adaugă o ipoteză conform căreia criza și recesiunea
economică au modificat evoluția comercializării externe a României în
sens pozitiv ca grad de acoperire a fluxurilor de import prin export în timp
ce demersul inițial al comerțului exterior românesc și aderarea efectivă a
României la Uniunea Europeană au schimbat radical structura fluxurilor sale.
Conform unei baze de date având drept sursa Eurostat1 axată pe un număr
redus de 11 indicatori macroeconomici semnificativi, analiza fluxurilor
comerciale externe ale României pentru perioada 1995-2014, este relevantă
în raport cu un proces îndelungat de adaptare, integrare și chiar convergență
către economia tipic europeană, definită în cadul UE.
Pornind de la datele statistice ale Eurostat (Anexa 1), dar și de la
instrumentele specifice de cuantificare din literatura economică și statistică2
unde se regăsesc sisteme de indicatori diverși și cu valențe variate în analiza
comercializării externe se poate identifica o tendință de adaptare generală
favorabilă dezvoltării moderne a economiei naționale, dar și favorizantă
unei dinamici reale și durabile a deschiderii comerțului exterior al României.
Pornind de la informațiile ultimilor 20 de ani, în prima etapă a analizei, s-a
realizat o caracterizare a principalelor tendințe ale comerțului de bunuri și
servicii în perioada 1995-2014 (incluzând anii de criză şi post-criză), în plan
național. Evoluția importurilor și exporturilor de bunuri și servicii .
1.Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do accesat ianuarie 2016
2. Begu, Stelian, (1999), Statistică internaţională, Editura ALL Beck, Bucureşti, pag. 19.

Este important de menționat că anul 19951 a reprezentat anul în care
România a depus în mod oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană,
ceea ce a determinat în cea mai mare măsură dezvoltarea comerțului exterior,
cu pondere importantă a UE în comerțul nostru exterior.
Potrivit Acordului de Asociere la UE, România a redus gradual
şi asimetric taxele vamale la importul de produse industriale din UE,
suprimându-le complet la l ianuarie 2002 (în timp ce UE a eliminat aceste
taxe în relațiile comerciale cu România încă de la l ianuarie 1997), precum
şi restricțiile cantitative pentru traficul mărfurilor în scopul prelucrării (un
exemplu edificator în acest sens rămâne lohn-ul în cazul exportului de produse
textile şi confecții, care a determinat practic creșterea ponderii acestei grupe în
exporturile totale ale României în UE).
Evoluția comparativă a importurilor și exporturilor de bunuri și servicii

Figura nr.1
Evoluția oscilantă a României prin cicluri specifice de dezvoltare

imediat după 1990, este contrastantă în raport cu implicarea tot mai intensă
a economiei sale în comerțul internațional și poate fi observată din dinamica
exporturilor, importurilor de bunuri și servicii. Din analiza celor două
dinamici, se constată că dinamica anilor 1996-1999, 2001 și 2003-2009 față
de 1995, a importurilor depășește ușor dinamica exporturilor, însă în ultimii 5
ani consecutivi, situația a fost inversă.
1. În data de 22 iunie 1995, România a depus în mod oficial cererea de aderare la Uniunea
Europeană.

Indicele de dinamică a exporturilor și importurilor de bunuri și servicii
Anul 1995 = 100 %
Tabelul nr.1
Dinamica Dinamica Dinamica
Dinamica
Dinamica exporturilor Dinamica Importurilor Importului
Exportului
exporturilor (FOB) din care: importurilor (CIF) din care: (CIF) de
Ani (FOB) de
de bunuri și de bunuri și combustibili
combustibili
servicii de de servicii de de şi materiale
si uleiuri
bunuri servicii bunuri servicii conexe
1996 104,8 104,5 106,5 113,7 114,4 110,2 97,9 112,4
1997 121,0 122,9 111,9 125,6 126,7 119,7 94,1 110,7
1998 116,4 121,2 92,9 130,3 133,1 116,2 71,9 75,2
1999 128,3 132,3 109,0 124,8 126,2 117,6 80,3 58,3
2000 182,1 186,6 160,3 176,8 181,3 153,9 166,6 101,4
2001 204,7 208,3 187,0 210,4 218,4 169,3 163,5 129,3
2002 234,6 241,0 203,2 227,3 237,7 174,0 238,8 123,9
2003 249,5 255,9 218,2 253,4 267,0 183,7 210,5 136,2
2004 298,6 311,2 236,6 312,3 330,4 218,8 263,9 183,5
2005 360,3 365,7 333,5 393,7 409,5 312,2 489,5 268,0
2006 430,6 425,9 453,6 493,9 513,8 391,5 534,6 325,1
2007 498,8 485,3 565,4 621,5 645,8 496,6 460,6 324,6
2008 523,4 444,0 914,5 652,8 661,9 605,9 631,7 419,2
2009 449,8 395,5 717,0 464,0 445,6 559,0 356,9 214,8
2010 558,7 537,8 661,6 555,8 568,4 491,3 407,7 279,3
2011 670,3 658,6 728,2 645,0 668,4 524,2 533,5 366,2
2012 682,6 682,0 685,6 646,3 671,0 519,4 516,1 394,8
2013 782,5 720,7 1086,6 666,9 706,2 464,2 532,4 321,3
2014 845,1 768,8 1220,7 711,7 724,0 648,2 646,2 321,0
Sursa: Calcule realizate de autori pe baza datelor Eurostat [on-line] accesate în 19 ianuarie 2016
la http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do
Exporturile au avut astfel după 2010 o creștere mai mare decât

importurile, iar faptul că a existat o bază competitivă de pornire relativ redusă,
pe fondul unei economii axate pe o industrie aflată într-un proces de contracție
de mare intensitate, pot explica practic existența în trecut a unei incapacități de
export cronicizate a economiei românești comparativ cu importurile timp de
aproape un deceniu și jumătate.

Confruntarea dinamicilor importurilor și exporturilor de bunuri și
servicii
g
Figura nr.2
Figura 2 evidențiază o creștere comparativ constantă a celor 6

indicatori în perioada 1996-2007, după care ritmurile sunt complet dispersate
de recesiunea globală care a afectat profund și UE, dar și România, pentru cea
din urmă constituind poate unicul instrument de corecție macroeconomică,
simultan și de o mare profunzime structurală, dar și de o forță de reechilibrare
a balanței comerciale prin schimbarea ritmurilor fluxurilor de export și import,
accentuând dinamica exportului.

Evoluția volumului exportului și importului românesc și a ritmurilor
procentuale ale acestuia
Tabelul nr.2
Exporturile Ritmuri cu bază Importurile Ritmuri cu bază Ecartul
de bunuri de bunuri dinamicii mobile
Fixă Mobilă Fixă Mobilă
Anul și servicii și servicii XRt/t-1 - MRt/
XRt/0 XRt/t-1 MRt/0 MRt/t-1
(FOB) (CIF) t-1
Mil. euro % % Mil. euro % % Modificări %
1995 7327,6 8766
1996 7682 4,84 4,84 9966,1 13,69 13,69 -8,85
1997 8868,2 21,02 15,44 11010,2 25,60 10,48 4,96
1998 8530,3 16,41 -3,81 11424,1 30,32 3,76 -7,57
1999 9403,9 28,34 10,24 10936,9 24,77 -4,26 14,51
2000 13346,9 82,15 41,93 15501,6 76,84 41,74 0,19
2001 14996,7 104,66 12,36 18447 110,44 19,00 -6,64
2002 17193,2 134,64 14,65 19926,7 127,32 8,02 6,63
2003 18283,9 149,52 6,34 22214,9 153,42 11,48 -5,14
2004 21882,6 198,63 19,68 27372,1 212,25 23,22 -3,53
2005 26401,1 260,30 20,65 34512,3 293,71 26,09 -5,44
2006 31553,2 330,61 19,51 43296,7 393,92 25,45 -5,94
2007 36548,9 398,78 15,83 54484 521,54 25,84 -10,01
2008 38353,9 423,42 4,94 57222,5 552,78 5,03 -0,09
2009 32958,2 349,78 -14,07 40676,1 364,02 -28,92 14,85
2010 40941,4 458,73 24,22 48724,8 455,84 19,79 4,43
2011 49117,5 570,31 19,97 56537,9 544,97 16,04 3,94
2012 50018,8 582,61 1,83 56659 546,35 0,21 1,62
2013 57338,2 682,50 14,63 58457,2 566,86 3,17 11,46
2014 61926,3 745,11 8,00 62388,2 611,71 6,72 1,28
Din această perspectivă, analiza ecartului dinamicii mobile subliniază

caracterul de anticiapre a recesiunilor majore pe care acest instrument statistic
specific îl posedă pentru economia României de o manieră pronunțată.
Evoluția fluxului de import, export și al soldului balanței comerciale

Figura nr.3

Pentru a măsura gradul de echilibrare sau nivelul de compensare al
schimburilor se valorifică și un alt instrument statistic denumit gradul de
acoperire, cu trimitere fie la comerțul cu un anumit produs, fie la ansamblul
balanței comerciale, cuantificat ca simplu raport între valoarea exporturilor
(FOB) și valoarea importurilor (CIF).
Soldul balanței comerciale și gradul de acoperire a importurilor prin

exporturi
Tabelul nr.3
Soldul balanței comerciale FOB/CIF (mil. Gradul de acoperire a importurilor prin
euro) exporturi %
Exportul
Ani Exportul Exportul Combustibili Total Combustibili
Net De De
Net de Net de minerali, comerț minerali,
bunuri și bunuri servicii
bunuri servicii lubrifianti etc. exterior lubrifianti etc.
servicii
1995 -1438,4 -1250,9 -187,5 -1211,2 83,59 82,96 86,83 28,63
1996 -2284,1 -2032,6 -251,5 -1432,3 77,08 75,79 83,97 24,93
1997 -2142 -1821,1 -320,9 -1421 80,55 80,43 81,18 24,33
1998 -2893,8 -2387,2 -506,6 -926,8 74,67 75,56 69,40 27,37
1999 -1533 -1206,4 -326,6 -600,1 85,98 86,97 80,50 39,38
2000 -2154,7 -1945,1 -209,6 -910,9 86,10 85,39 90,44 47,04
2001 -3450,3 -3351,4 -98,9 -1400,9 81,30 79,10 95,90 36,18
2002 -2733,5 -2768,9 35,4 -942,9 86,28 84,13 101,43 55,16
2003 -3931 -4013,5 82,5 -1289,4 82,30 79,52 103,15 44,23
2004 -5489,5 -5299,5 -190 -1831,9 79,94 78,15 93,90 41,17
2005 -8111,2 -7789,2 -322 -2170,1 76,50 74,09 92,76 52,28
2006 -11743,5 -11777,1 33,6 -2919,9 72,88 68,78 100,60 47,07
2007 -17935,1 -17855,1 -80 -3271,2 67,08 62,34 98,87 40,62
2008 -18868,6 -21549,8 2681,2 -4044,4 67,03 55,65 131,07 43,14
2009 -7717,9 -8623,8 905,9 -1911,1 81,03 73,64 111,38 47,57
2010 -7783,4 -8968,4 1185 -2759,3 84,03 78,51 116,93 41,79
2011 -7420,4 -8960,5 1540,1 -3623,4 86,88 81,74 120,63 41,70
2012 -6640,2 -7722 1081,8 -4192,7 88,28 84,32 114,62 37,42
2013 -1119 -7945,7 6826,7 -2865,4 98,09 84,67 203,25 47,44
2014 -461,9 -6327,7 5865,8 -2308,8 99,26 88,10 163,54 57,62
Sursa: Calcule realizate de autori pe baza datelor Eurostat [on-line] accesate în 2 februarie 2016
la http://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/overview
Din datele din tabelul 3 se observă că gradul de acoperire a importului prin

export, calculat ca raport dintre valoarea exporturilor FOB (în Euro) şi valoarea
importurilor CIF (în Euro), este mai mic decât 100% în toată perioada analizată,
rezultat care semnifică faptul că prin activitatea de export, România nu compensează
importurile, situație reflectată de altfel în deficitul balanței comerciale.
Este de menționat faptul că în ultimii șapte ani consecutiv coeficientul
de acoperire a importului prin export de servicii este supraunitar, ceea ce
conduce la diminuarea deficitului balanței comerciale, astfel în ultimul an

gradul de acoperire per total este de 99,26% cel mai bun rezultat din toată
perioada analizată.
Gradul de acoperire acomerțului exterior al României

Figura nr.4
Un alt aspect semnificativ al comercializării externe îl constituie

analiza ponderii bunurilor și serviciilor în total exporturi și importuri. Politica
comercială de liberalizare comercială adoptată de România în anul 1990 a avut
ca obiectiv deschiderea internațională a ţării, iar situația ar fi fost una pozitivă
dacă nu ar fi existat dezechilibrele generate de balanța comercială, al cărei deficit,
situat între 5% şi 14% în perioada analizată, a afectat echilibrul intern. Pentru
a suporta acest deficit al balanței comerciale, România a trebuit să apeleze la
resurse de finanțare externe, iar drept urmare, perpetuarea acestui deficit a erodat
tot mai mult PIB-ul, fapt care a impus ca feedback, o reducere a importurilor
prin orice mijloace posibile, în contextul aflat sub presiunea crizei sau recesiunii,
când creșterea semnificativă a exporturilor părea imposibilă (deoarece aceasta
implică produse competitive, adică o restructurare masivă a întregii economii
naționale sau reindustrializarea sau reorientarea către servicii a acesteia).
Datele din tabelul 4 prezintă indicatorii deschiderii economiei
privind comerțul exterior al României, reflectând astfel implicarea acesteia în
schimburile comerciale externe în perioada analizată.
Pentru obținerea acestui indicator de intensitate s-au determinat:
• ponderea exporturilor (FOB) în PIB, care indică partea din PIB
destinată piețelor externe;
• ponderea importurilor (CIF) în PIB sau rata de completare a
resurselor interne prin importuri;

• ponderea soldului balanței comerciale (FOB-CIF, exprimat în valori
absolute) în PIB;
• gradul (rata) de deschidere sau intensitatea comerțului, prin
raportarea comerțului exterior exprimat în euro, la PIB, (determinat
ca un cumul al exportului FOB cu importul CIF din volumul PIB-
ului, în valori nominale).
După cum se poate observa din datele calculate, gradul de deschidere a
economiei naționale, a sporit semnificativ în cei 20 de ani de la 55,95% la 82,75%,
reconfirmând caracterul dezvoltării comerțului internațional. Până în anul 2009,
gradul de deschidere al României a avut o evoluție oscilantă, după care înregistrează
o creștere anual constantă. În primii 15 ani analizați, o contribuție importantă au
avut-o importurile (în medie 56% din deschiderea comerțului provine din importuri)
iar ulterior dinamica ascendentă a deschiderii este cauzată dominant de exporturi.
Ponderea exportului și importului în PIB și gradul de deschidere a

economiei (%)
Tabelul nr.4
Ponderea Ponderea Ponderea soldului Gradul de deschidere a
Ani exportului (FOB) importului (CIF) balanței comerciale economiei (X+M)/PIB
în PIB în PIB în PIB
1995 25,48 30,48 -5,00 55,95
1996 26,28 34,10 -7,81 60,38
1997 27,99 34,75 -6,76 62,74
1998 22,86 30,62 -7,76 53,48
1999 27,71 32,22 -4,52 59,93
2000 32,72 38,00 -5,28 70,71
2001 32,96 40,54 -7,58 73,50
2002 35,22 40,82 -5,60 76,05
2003 34,54 41,97 -7,43 76,51
2004 35,64 44,58 -8,94 80,21
2005 32,91 43,02 -10,11 75,93
2006 32,06 43,99 -11,93 76,05
2007 29,15 43,45 -14,30 72,59
2008 26,93 40,19 -13,25 67,12
2009 27,37 33,78 -6,41 61,15
2010 32,30 38,44 -6,14 70,74
2011 36,85 42,41 -5,57 79,26
2012 37,46 42,44 -4,97 79,90
2013 39,75 40,52 -0,78 80,27
2014 41,22 41,53 -0,31 82,75
Practic, tendința de deschidere a României in cadrul schimburilor
economice internaționale prin comerț exterior este evidentă, iar fluctuațiile
înregistrate în această perioadă sunt nesemnificative pentru a spune că a existat

o tendință de diminuare a deschiderii, mai ales că ele s-au datorat crizei și
recesiunii economico-financiare internaționale.
Intensitatea comerțului se datorează în cea mai mare măsură relațiilor
cu UE în perioada de preaderare şi respectiv, apartenenței la UE, în perioada
postaderare. Ponderea exporturilor în PIB a înregistrat şi ea o tendință
ascendentă în ultimii 5 ani, valoarea maximă fiind atinsă în anul 2014, când
ponderea a fost de 41,22% (cea mai mare din perioada analizată), ceea ce
denotă o influență semnificativă şi în sens pozitiv a dezvoltării economiei
naționale post recesiune într-un format dependent majoritar de piața UE.
Pentru a avea imaginea mai bună cu privire la mutațiile structurale
ale exportului și importului şi pentru a le putea aprecia corespunzător, se mai
determină comparativ și alți indicatori, referitori la dinamici ale:
• ponderii exporturilor de bunuri sau servicii în total exporturi;
• ponderii importurilor de bunuri sau servicii în total importuri;
• ponderii de combustibili și uleiuri minerale; materii bituminoase
în total exporturi de bunuri sau importuri de bunuri etc. (Tabel 5)
Ponderea exportului și importului de bunuri și servicii în total exporturi

și importuri în România, în perioada 1995-2014
Tabelul nr.5
Pondere în total exporturi Pondere în total Pondere combustibili si uleiuri
% importuri % minerale; materii bituminoase %
Ani
Export Export Import Import în exportul de în importul de
Bunuri Servicii Bunuri Servicii bunuri bunuri
1995 83,12 16,88 83,75 16,25 7,98 23,11
1996 82,85 17,15 84,26 15,74 7,47 22,72
1997 84,39 15,61 84,51 15,49 6,11 20,18
1998 86,53 13,47 85,51 14,49 4,73 13,06
1999 85,66 14,34 84,68 15,32 4,84 10,69
2000 85,15 14,85 85,86 14,14 7,12 12,92
2001 84,58 15,42 86,93 13,07 6,26 13,69
2002 85,38 14,62 87,57 12,43 7,90 12,05
2003 85,24 14,76 88,23 11,77 6,56 11,80
2004 86,63 13,37 88,62 11,38 6,76 12,84
2005 84,38 15,62 87,12 12,88 10,67 15,13
2006 82,22 17,78 87,12 12,88 10,01 14,63
2007 80,87 19,13 87,02 12,98 7,57 11,62
2008 70,51 29,49 84,92 15,08 11,35 14,64
2009 73,10 26,90 80,43 19,57 7,20 11,14
2010 80,01 19,99 85,64 14,36 6,05 11,36
2011 81,66 18,34 86,80 13,20 6,46 12,66
2012 83,05 16,95 86,94 13,06 6,04 13,60
2013 76,56 23,44 88,69 11,31 5,89 10,52
2014 75,62 24,38 85,20 14,80 6,70 10,25
Sursa: Calcule realizate de autori pe baza datelor Eurostat [on-line] accesate în 10 februarie
2016 la http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do

Potrivit datelor din tabelul 5, în perioada celor 20 de ani analizați,
bunurile au avut pondere în total export de minim 70,51% (2008) și maxim
86,53% (1998). La importuri ponderea bunurilor este ceva mai ridicată
dar mai puțin oscilantă , de min 80,43% (2009) și maxim 88,69% în 2013.
Este interesantă de urmărit și evoluția ponderii combustibililor și uleiurilor
minerale, materiilor bituminoase în total exporturi de bunuri sau importuri de
bunuri. Atât la exporturi, cât și la importuri acestea prezintă variații sporite și
ponderi diferite, la exporturi de la 4,73% la 11,35%, la importuri de la 23,11%
la 10,25%. Trendurile pe flux sunt contrare și semnificative conturând o nuanță
clară de evoluție în direcția unei creșteri a independenței de această resursă
economică majoră și de echilibrare pe fluxuri în cazul României.
Corelând ponderea combustibililor și uleiurilor minerale în totalul
exporturilor de bunuri (xi) cu ponderea combustibililor și uleiurilor minerale
în totalul importurilor de bunuri (Yi) se obține o funcție de regresie y =
0,5545x + 9,9474, cu un raport de determinație (Rsquared) R² = 0,0657,
ceea ce subliniază că nu există nicio legătură statistică între variația celor
doi indicatori analizați, ci evoluțiile acestora sunt independente, specifice
economiilor de piață deja formate.
Indicii valorici ai PIB și ai comercializării externe completează
imaginea deja formată cu alte câteva informații prețioase. Mutațiile care
se manifestă în domeniul comerțului exterior sunt determinate atât de
fluctuaţii ale valorii sau prețurilor produselor exportate sau importate, cât
şi de fluctuații ale cantităţilor aferente acestora, care se reflectă în modificări
ale volumului valoric şi cantitativ al exportului şi al importului şi se exprimă
cu ajutorul indicatorilor dinamicii schimburilor cu străinătatea (termenii
de schimb), delimitați astfel: indicii volumului valoric şi cantitativ ai exportului
şi importului, coeficienții de elasticitate şi indicii raportului de schimb.
Influența modificării prețurilor la export sau import se poate elimina
prin compararea indicelui valoric al exportului, respectiv al importului, cu
indicele valoric al PIB.
Cei doi indici, indicii valorii unitare a importurilor şi indicii valorii
unitare a exporturilor sunt indici ai prețului mediu anual la exporturi şi
importuri. Interpretarea se face în raport cu fenomenul de staționaritate
statistică sau nivelul de 100%, traducând valori medii unitare care de regulă
cresc. Dacă în cazul exportului este de preferat un indice al valorii unitare să
fie de peste 100%, situația este inversă în cazul importului unde preferința
pentru reducere ar fi la fel de evidentă.
În tabelul 6 indicii valorici ai comerțului exterior (cu baza an precedent)
sunt determinați în condiții comparabile, separat pentru export si import, din
valori exprimate în Euro.

Indicii valorii, ai volumului fizic și ai prețurilor (IVU) la export și import
(an precedent = 100) %
Tabelul nr.6
Indici de preț sau ai valorii unitare Indici ai volumului
Indici ai valorii
(IVU) fizic
Anul PIB Exporturi Importuri Exporturi Importuri Exporturi Importuri
2000 120,2 141,9 141,7 108,9 103,6 130,3 136,8

2001 111,5 112,4 119,0 100,6 99,7 111,7 119,4
2002 107,3 114,6 108,0 98,5 98,7 116,3 109,4
2003 108,4 106,3 111,5 98,2 96,7 108,2 115,3
2004 116,0 119,7 123,2 105,1 100,7 113,9 122,3
2005 130,7 120,6 126,1 109,5 105,3 110,1 119,8
2006 122,7 119,5 125,5 108,2 103,6 110,4 121,1
2007 127,4 115,8 125,8 106 98,2 109,2 128,1
2008 113,6 104,9 105,0 103,8 103,4 101,1 101,5
2009 84,6 85,9 71,1 89,3 89,3 96,2 79,6
2010 105,3 124,2 119,8 107 104,2 116,1 115,0
2011 105,2 120,0 116,0 107,9 106,2 111,2 109,2
2012 100,2 101,8 100,2 103,9 100,8 98,0 99,4
2013 108,0 114,6 103,2 97 98 118,1 105,3
2014 104,1 108,0 106,7 98,5 97,6 109,6 109,3
Sursa: Determinări confruntate de autori după http://appsso.eurostat.ec.europa.eu și www.
tempoonline INS accesate în 12 februarie 2016
Potrivit determinărilor de mai sus, rezultă că, în perioada 2004-2009

și 2010-2012, indicii valorii unitare a exporturilor au indicat o creștere a
prețului mediu fată de anul de anteriori, deşi în anii precedenţi se înregistraseră
scăderi. Indicii valorii unitare a exporturilor în perioada 2001-2003 și anii
2007, 2013, 2014 sunt plasati sub un nivel de 100% .
Creșterea indicilor valorii unitare a exporturilor ar fi putut fi
îmbucurătoare, dacă aceasta ar fi asigurat un excedent de balanță și nu ar fi fost
însoţită de o tendinţă similară a indicilor valorii unitare a importurilor, a căror
creștere a depăşit frecvent creşterea indicilor valorii unitare a exporturilor.
O scădere mai accentuată la importuri decât la exporturi semnifică faptul că
dacă se menține cantitatea constantă în perioada curentă, fluctuațiile de preţ la
import în sensul scăderii le depășesc pe cele la export, concluzie care poate fi
interpretată ca fiind favorabilă, în contextul acestei metodologii de calcul.
Indicatorii raportului de schimb au constituit concret o ultima analiza
posibila intr-un spațiu atât de restrâns, realizată aprofundat prin obținerea unor
concluzii pertinente şi obiective.
Evoluția comerțului exterior se poate exprima şi prin raportul de
schimb, cu ajutorul căruia se determină cantitatea de bunuri necesară a fi
exportată de o ţară, de la o perioadă la alta, pentru a putea importa aceeași
cantitate de bunuri. Pentru acest indicator s-au determinat:

1) Indicele raportului de schimb valoric (IRSV) cunoscut și ca indice
al gradului de acoperire (IGA) a importurilor prin exporturi;
2) Indicele raportului de schimb brut (IRSB) definit și ca raport de
schimb cantitativ;
3) Indicele raportului de schimb net (IRSN) sau raportul termenului
de schimb;
4) Foarfecile de prețuri în comerțul exterior (FP), calculat numai în
condițiile în care IRSN mai mare de 1 sau 100 % ;
5) Indicele puterii de cumpărare a exporturilor (IPC „X”)
IqMobtenabile1etc.
Indicii raportului de schimb (%)

Tabelul nr.7
Indicele raportului de schimb valoric
Indicele raportului de
(IRSV) / Dinamica gradului de acoperire
schimb
(IGA)
IPC „X”
Anul FP q Comerțul Comerțul Comerțul Comerțul de
I Mobtenabile
Valoric Brut Net exterior exterior exterior combustibili
IRSV IRSB IRSN de bunuri de de si uleiuri
și servicii bunuri servicii minerale
2000 100,14 95,27 105,12 - 136,97 100,1 98,2 112,3 119,4
2001 94,45 93,61 100,90 - 112,74 94,4 92,6 106,0 76,9
2002 106,11 106,33 99,80 0,20 116,11 106,1 106,4 105,8 152,5
2003 95,34 93,88 101,55 - 109,93 95,4 94,5 101,7 80,2
2004 97,16 93,09 104,37 - 118,87 97,1 98,3 91,0 93,1
2005 95,64 91,97 103,99 - 114,53 95,7 94,8 98,8 127,0
2006 95,22 91,17 104,44 - 115,35 95,3 92,8 108,5 90,0
2007 92,05 85,28 107,94 - 117,92 92,0 90,6 98,3 86,3
2008 99,90 99,52 100,39 - 101,45 99,9 89,3 132,6 106,2
2009 120,82 120,82 100,00 - 96,19 120,9 132,3 85,0 110,3
2010 103,67 100,96 102,69 - 119,19 103,7 106,6 105,0 87,8
2011 103,45 101,82 101,60 - 112,99 103,4 104,1 103,2 99,8
2012 101,60 98,57 103,08 - 100,99 101,6 103,2 95,0 89,7
2013 111,05 112,19 98,98 1,02 116,94 111,1 100,4 177,3 126,8
2014 101,22 100,29 100,92 110,66 101,2 104,0 80,5 121,5
Notă: Cifrele bolduite reprezintă anii/ valorile în care IqM < IqMobtenabile
Sursa: Determinări confruntate de autori după http://appsso.eurostat.ec.europa.eu și www.
tempoonline INS accesate în 12 februarie 2016
În literatura de specialitate (Ardelean, 2003), indicele raporturilor de

schimb net (terms of trade index) este considerat indicele care redă cel mai clar
eficienţa cu care o ţară participă la schimburile internaţionale, deoarece acesta
măsoară costurile în cursul de revenire al importului în termeni ai exportului,
1. IqM < IqMobtenabile reprezintă un efect de ameliorare a balanței comerciale (majorarea exce-
dentului anterior sau diminuarea deficitului în raport cu perioada de bază) ca rezultat al unui
import efectiv sub limita obtenabilă conform puterii de cumpărare a exporturilor.

evidenţiind astfel efectul preţurilor. Indicele poate fi considerat un indicator al
puterii de cumpărare externe care este dobândită de o naţiune prin intermediul
exporturilor. Dacă produsele importate sunt în medie mai scumpe decât cele
exportate, condiţiile raportului de schimb sunt defavorabile, deoarece pentru
a-şi procura bunurile din străinătate, respectiva ţară trebuie să producă şi să
vândă mai multe bunuri şi servicii. Un rezultat mai mare decât l (sau 100%)
reprezintă un aspect favorabil al ţării respective, deoarece arată o ieftinire a
importului faţă de perioada de bază. Un rezultat mai mic decât l (sau 100%)
reprezintă un aspect nefavorabil, deoarece arată o scumpire a importurilor.
Din compararea indicelui puterii de cumpărare a exportului cu indicele
cantitativ al importurilor se constată că în anii 2001, 2003-2008 România a
importat mai mult decât i-ar fi permis puterea de cumpărare a exporturilor,
deteriorând continuu propria balanța comercială.
O remarcă finală
Indicele raporturilor de schimb net redă o evoluție bine susținută
și profesionalizată a unei școli economice de comerț exterior care a activat
în ultimele două decenii în practica internațională, de o calitate majoritar
bună, care a reușită un termen de schimb favorabil economiei României în
comerțul internațional în marea majoritate a perioadei (numai în 2002 și 2013
nereușind valori mai mari decât 1 sau 100%). Foarfecele de preţuri, derivat
dintr-un IRSN sub nivelul admis, semnalează o situaţie de cedare gratuită
de valoare naţională nou creată, pentru ca firmele și economia în ansamblu
din România să se menţină pe anumite pieţe internaţionale, dar mai ales pe
piața Uniunii Europene (UE). Indicatorul de pilotaj al comercializării externe
rămâne deficitul balanței comerciale și din păcate România mai are nevoie
de ani buni de evoluții favorabile și de dezvoltare, pană la rezultate strict
excedentare.
Bibliografie
- Albu, C., Ghibuţiu, A., Oehler Şincai, I., Lianu, C., Giurgiu, A. (2013), Perspective şi
provocări ale exporturilor româneşti în perioada 2010-2014, prin prisma relaţiilor
comerciale bilaterale şi regionale ale Uniunii Europene, Studii de Strategie şi
Politici (SPOS), Studiul nr. 4, București.
- Andrei, T., Stancu, S., Iacob, A.I., Tușa, E., (2008), Introducere în econometrie
utilizând Eviews, Ed. Economică, București.
- Ardelean, V., (2003), Multiplicatorul exportului. Eseu asupra unui model keynesian
cu aplicaţii la economia românească, Oeconomica, nr.1, anul XII, 91-98.
- Enescu C., (1993), Modele de analiză a activităţii de comerţ exterior, Ed. Academiei
Române, Bucureşti.
- Anghelache, C., (1999), Comerţul exterior-finanţare şi analiza financiar-bancară,Ed.
Economică, Bucuresti.

- Korka, M.,Tuşa, E., (2004), Statistică pentru afaceri internaţionale, Ed. ASE,
Bucureşti.
- Begu, L.S., (2009), Statistică internațională – analize comparative, Ed. Universitara,
Bucureşti.
- Anghelache, C., Mitruţ, C., Isaic-Maniu, Al.,Voineagu, V. (2009), Analiza structurală
a activităţii de comerţ exterior, Revista Română de Statistică, vol. (9), pag.21-35.
- Săvoiu, G., Dinu, V. and Tăchiciu, L. (2012), Romania Foreign Trade in Global
Recession, Revealed by the Extended Method of Exchange Rate Indicators.
Amfiteatru economic, 14(31), pp.173-195.
- Săvoiu G., (2013), Situații statistice financiar-contabile și sisteme de indicatori
statistici derivați. Editura Universitară, București.
- Săvoiu, G., Econometrie, Ed. Universitară, București, 2011.
- Săvoiu, G., Modelarea economico – financiară, Ed. Universitară, București, 2013.
- Trebici, V., Mica enciclopedie de statistică, Ed. științifică și enciclopedică,
București,1985.
- ***Anuarele statistice ale României, INS, București
- ***http://appsso.eurostat.ec.europa.eu
- ***http:// www.tempoonline INS
- ***http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do
- ***http://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/overview

ANEXE - BAZA DE DATE
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Indicatorii macroeconomici ai României în perioada 1995-2014
Pre‫܊‬uri curente, mil. euro

Anul Exporturile Export de Export de Importurile Import de Import de Exportul Exportul Exportul Exportul de Importul de
de bunuri ‫܈‬i bunuri servicii de bunuri ‫܈‬i bunuri servicii Net =EX- net de net de combustibili si combustibili
servicii servicii IM bunuri servicii uleiuri minerale; minerali, lubrifianti
materii bituminoase si materiale conexe
(FOB) (CIF)
1995 7327,6 6090,9 1236,7 8766,0 7341,8 1424,1 -1438,4 -1250,9 -187,5 485,8 1697
1996 7682,0 6364,4 1317,7 9966,1 8397,0 1569,1 -2284,0 -2032,6 -251,4 475,7 1908
1997 8868,2 7484,0 1384,2 11010,2 9305,1 1705,1 -2142,1 -1821,2 -320,9 457 1878
1998 8530,3 7381,4 1148,9 11424,1 9768,6 1655,6 -2893,8 -2387,2 -506,7 349,2 1276
1999 9403,9 8055,3 1348,5 10936,9 9261,7 1675,2 -1533,0 -1206,4 -326,6 389,9 990
2000 13346,9 11364,6 1982,2 15501,6 13309,7 2191,9 -2154,7 -1945,0 -209,7 809,1 1720
2001 14996,7 12684,5 2312,2 18447,0 16035,9 2411,1 -3450,3 -3351,4 -98,9 794,1 2195
2002 17193,2 14680,2 2512,9 19926,7 17449,1 2477,6 -2733,6 -2768,9 35,3 1160,1 2103
2003 18283,9 15585,6 2698,4 22214,9 19599,1 2615,8 -3931,0 -4013,6 82,6 1022,6 2312
2004 21882,6 18956,8 2925,8 27372,1 24256,3 3115,8 -5489,5 -5299,5 -190,0 1282,1 3114
2005 26401,1 22277,0 4124,1 34512,3 30066,2 4446,1 -8111,3 -7789,3 -322,0 2377,9 4548
2006 31553,2 25943,5 5609,7 43296,7 37720,6 5576,1 -11743,5 -11777,1 33,6 2597,1 5517
2007 36548,9 29556,1 6992,8 54484,0 47411,2 7072,8 -17935,1 -17855,1 -80,0 2237,8 5509
2008 38353,9 27043,9 11310, 57222,5 48593,7 8628,7 -18868,5 -21549,8 2681,3 3068,6 7113
2009 32958,2 24090,8 8867,4 40676,1 32714,6 7961,5 -7717,8 -8623,8 905,9 1733,9 3645
2010 40941,4 32758,9 8182,4 48724,8 41727,3 6997,5 -7783,5 -8968,4 1184,9 1980,7 4740
2011 49117,5 40111,8 9005,6 56537,9 49072,3 7465,7 -7420,5 -8960,4 1540,0 2591,6 6215
2012 50018,8 41539,5 8479,3 56659,0 49261,5 7397,5 -6640,2 -7722,0 1081,8 2507,3 6700
2013 57338,2 43899,7 13438 58457,2 51845,4 6611,8 -1119,0 -7945,7 6826,6 2586,6 5452
2014 61926,3 46829,5 15097 62388,2 53157,2 9231,0 -461,8 -6327,7 5865,9 3139,2 5448
26
TRENDS IN ROMANIA’S EXTERNAL TRADE,
DURING THE LAST TWO DECADES
Professor PhD. habil. Gheorghe SĂVOIU
University of Pitești
Lecturer PhD. Emilia GOGU
PhD. candidate Alexandru IONESCU
The Bucharest Academy of Economic Studies
Abstract
The paper describes, statistically and instrumentally, in a succinct yet
coherent manner, the combined or disparate flows, which were partially offset,
but mostly completed with a very important deficit in the last two decades’
foreign trade in the Romanian economy. After a short repertoire of a number
of reference papers dedicated to the statistical analyses conducted in Romania
on this issue and their authors, a major section describes some trends of the
external marketing in the national economy after 1995. The signals for the
past five years in the national economy are encouraging; however, progress
having a destination defined by a natural surplus of Romania’s foreign trade
balance, as a major pilot indicator, is a lengthy evolution, and especially one
to be expected for the next decade in the most optimistic variant.
Key words: foreign trade, export, import, coverage, unit value indices
(UVI), indices of the exchange rate.
Introduction
Adam Smith, the author of The Wealth of Nations, noted the
positive effects of international trade on the growth and development of
world economies, while, in Romania’s economic history, with a significant
yet understandable century-long time lag, A.D. Xenopol emphasized the
capacity and visibility of “a country’s foreign trade [...] as the safest mirror
of its economic state and position, which by its export shows the people’s
production power, and, judging by the objects imported one can clearly see
to what extent that nations is economically dependent on other nations”. The
contrasting, and partly compensated character of the flows of export – and
especially of import flows – was noted by none other than Gustave Flaubert,
who believed, and expressed it in his own personal literary style full of great
plasticity, that import was “the worm that eats trade”, thus highlighting and
anticipating the devastating impact of an uncompensated balance and a chronic
deficit of a type of damaging or ruinous external trade. Any statistical analysis
of Romania’s foreign trade will be made under the impact of the certainty

of the clear prevalence, in recent decades, of the European Union (EU), as
far as both market flows are concerned, and also of the precariousness of the
trends of partial, totally unfavorable compensation in Romania’s foreign
trade balance, escaping the abstract determinism of theoretical aspects, in
instrumental quantifying, in keeping with the work of a number of authors who
conducted investigations in this economic theme area with a proven national
specificity (Enescu, 1993; Anghelache, 1999; Korka,Tuşa 2004; Anghelache,
Mitruţ, Isaic-Maniu, Voineagu, 2009; Săvoiu, Dinu, Tăchiciu, 2012).
“The ensemble of the imports (M) and exports (X) of economic goods
by a country completes its overall picture and activity of foreign trading, in
a relatively brief manner. Foreign trade changes the material structure of the
Gross Domestic Product (GDP), its rate of growth and, especially, its value
volume, as seen from the influence of net exports (X-M) in calculating GDP
using the method of consumption” (Săvoiu, 2013).
A Brief Overview of The Main Developments, Trends, Flow

Compensations and Terms of Exchange
The methodology we used in drafting this paper starts from the
investigation of structural changes and adds a hypothesis according to which
crisis and economic recession changed the evolution of Romania’s foreign
trade in a positive way, as coverage of import flows through exports, while
the original endeavour of Romanian foreign trade, and Romania’s effective
joining the European Union have changed the structure of its flows. According
to a database whose source was Eurostat1, focusing on a small number (11)
of significant macroeconomic indicators, the analysis of Romania’s foreign
trade flows for the period 1995 to 2014, is relevant in relation to a long process
of adaptation, integration and even convergence to the typically European
economy, as defined within the framework of EU.
Starting from the statistics of Eurostat (Annex 1), and also from the
specific tools of quantification to be found in the literature of economics
and statistics2, where there are systems of various indicators, having diverse
valencies in analyzing foreign trade, a trend of general adaptation can be
identified, favourable to the overall modern development of the national
economy, which is equally favouring a real and sustainable dynamics of
opening Romania’s foreign trade. Based on the information extracted from
the last 20 years, in the first step of the analysis a characterization of the main
1. Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do accessed in the 10th of

January, 2016.
2. Begu, Stelian, (1999), Statistică internaţională (International Statistics), ALL Beck Publi-
shers, Bucharest, p. 19.

trends of trade in goods and services was performed for the period 1995-2014
(including the crisis and post-crisis years of) nation-wide, the evolution of
the imports and exports of goods and services. It is important to note that
19951 was the yaer when Romania officially applied for membership in the
European Union, which prevalently resulted in a development of foreign trade,
where a significant share was represented by our EU foreign trade partners.
According to the Association Agreement to the EU, Romania has gradually
and asymmetrically reduced customs duties on imports of industrial products
from the EU, suppressing them completely on January 2002 (while the EU
eliminated these duties in its trade with Romania as early as January 1997),
as well as the quantitative restrictions for goods traffic aimed at processing (a
highly illustrative example in this respect is lohn in the field of the export of
textile and clothing products, which virtually resulted in an increased share of
that group in Romania’s total exports to the EU).
Comparative evolution of imports and exports of goods and services

Figure 1
Romania’s meandering evolution, through specific development

cycles, immediately after 1990, is in stark contrast to its economy’s growing
involvement in world trade, and can be noted in the dynamics of exports and
imports of goods and services. The analysis of the two lines of development
reveals that the dynamics of the years 1996 to 1999, 2001 and 2003 to 2009,
compared to 1995, favours imports, which slightly exceed exports, but in the
last 5 consecutive years, the situation was reversed.
1. On 22 June 1995 Romania officially applied for EU membership.

The dynamics index of exports and imports of goods and services
Year 1995 = 100 %
Table 1
Dynamics Dynamics of Dynamics Dynamics of Dynamics Dynamics of
of exports exports (FOB), of imports exports (CIF), of export import (CIF)
Years of goods of which: of goods of which: (FOB) of of fuels and
and and fuels and associated
Goods Services Goods Services
services services oils materials
1996 104.8 104.5 106.5 113.7 114.4 110.2 97.9 112.4
1997 121.0 122.9 111.9 125.6 126.7 119.7 94.1 110.7
1998 116.4 121.2 92.9 130.3 133.1 116.2 71.9 75.2
1999 128.3 132.3 109.0 124.8 126.2 117.6 80.3 58.3
2000 182.1 186.6 160.3 176.8 181.3 153.9 166.6 101.4
2001 204.7 208.3 187.0 210.4 218.4 169.3 163.5 129.3
2002 234.6 241.0 203.2 227.3 237.7 174.0 238.8 123.9
2003 249.5 255.9 218.2 253.4 267.0 183.7 210.5 136.2
2004 298.6 311.2 236.6 312.3 330.4 218.8 263.9 183.5
2005 360.3 365.7 333.5 393.7 409.5 312.2 489.5 268.0
2006 430.6 425.9 453.6 493.9 513.8 391.5 534.6 325.1
2007 498.8 485.3 565.4 621.5 645.8 496.6 460.6 324.6
2008 523.4 444.0 914.5 652.8 661.9 605.9 631.7 419.2
2009 449.8 395.5 717.0 464.0 445.6 559.0 356.9 214.8
2010 558.7 537.8 661.6 555.8 568.4 491.3 407.7 279.3
2011 670.3 658.6 728.2 645.0 668.4 524.2 533.5 366.2
2012 682.6 682.0 685.6 646.3 671.0 519.4 516.1 394.8
2013 782.5 720.7 1086.6 666.9 706.2 464.2 532.4 321.3
2014 845.1 768.8 1220.7 711.7 724.0 648.2 646.2 321.0
Source: The calculation was made by the authors based on the data from Eurostat [on-line]
accessed on the 19th of January 2016 at http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do
Thus, the exports after 2010 had a higher increase than the imports,
and the fact that there was a relatively low competitive start basis, against the
background of an economy focused on an industry undergoing a very ample
process of contraction, can practically account for the existence, in the past,
of a chronic inability of the Romanian economy to export compared to the
imports for nearly a decade and a half.

Direct comparison of the dynamics of the imports and exports of goods
and services
Figure 2
Figure 2 highlights a comparatively steady increase of the 6 indicators

over the period 1996-2007, after which the rates got completely dispersed
by the global recession that deeply affected the EU itself, not only Romania;
for the latter it represented perhaps the only instrument of macroeconomic
correction, which had, in addition and simultaneously, a deep structural
character, and also a force to rebalance the trade balance by changing the flow
of the export and import rates, by strengthening the exports.

The evolution of Romanian exports and imports and their percentage rates
Table 2
Exports of Rates of Imports of Rates of Spread of
goods and Fixed Mobile goods and Fixed Mobilă mobile dynamics
Year services basis basis services basis MRt/t-1 XRt/t-1 - MRt/
(FOB) XRt/0 XR t/t-1 (CIF) MRt/0 t-1
Mil. euro % % Mil. euro % Mil. euro
1995 7327.6 8766
1996 7682 4.84 4.84 9966.1 13.69 13.69 -8.85
1997 8868.2 21.02 15.44 11010.2 25.60 10.48 4.96
1998 8530.3 16.41 -3.81 11424.1 30.32 3.76 -7.57
1999 9403.9 28.34 10.24 10936.9 24.77 -4.26 14.51
2000 13346.9 82.15 41.93 15501.6 76.84 41.74 0.19
2001 14996.7 104.66 12.36 18447 110.44 19.00 -6.64
2002 17193.2 134.64 14.65 19926.7 127.32 8.02 6.63
2003 18283.9 149.52 6.34 22214.9 153.42 11.48 -5.14
2004 21882.6 198.63 19.68 27372.1 212.25 23.22 -3.53
2005 26401.1 260.30 20.65 34512.3 293.71 26.09 -5.44
2006 31553.2 330.61 19.51 43296.7 393.92 25.45 -5.94
2007 36548.9 398.78 15.83 54484 521.54 25.84 -10.01
2008 38353.9 423.42 4.94 57222.5 552.78 5.03 -0.09
2009 32958.2 349.78 -14.07 40676.1 364.02 -28.92 14.85
2010 40941.4 458.73 24.22 48724.8 455.84 19.79 4.43
2011 49117.5 570.31 19.97 56537.9 544.97 16.04 3.94
2012 50018.8 582.61 1.83 56659 546.35 0.21 1.62
2013 57338.2 682.50 14.63 58457.2 566.86 3.17 11.46
2014 61926.3 745.11 8.00 62388.2 611.71 6.72 1.28
Source: The calculations were made by the authors based on Eurostat data [online], accessed on
25 January 2016 at http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do
From this perspective, the analysis of the spread of mobile dynamics

highlights the anticipating nature of this statistical tool for major recessions,
which is specific for the Romanian economy in a quite distinct manner.
Evolution of the flow of imports and exports, and the trade balance
Figure 3

In order to measure the degree of balance, or the compensation level of
the exchanges, another statistical tool is made use of, which is called coverage,
referring to either the trade in a particular product, or the entire trade balance,
quantified as a simple ratio between the value of exports (FOB) and the value
of imports (CIF).
The trade balance and the coverage of imports by exports

Table 3
Trade balance FOB / CIF (million euros) Coverage of imports by exports %
Mineral Mineral
Years Net exports Net Net Total
fuels, fuels,
of goods exports of exports of foreign Goods Services
lubricants, lubricants,
and services goods services trade
etc. etc.
1995 -1438.4 -1250.9 -187.5 -1211.2 83.59 82.96 86.83 28.63
1996 -2284.1 -2032.6 -251.5 -1432.3 77.08 75.79 83.97 24.93
1997 -2142 -1821.1 -320.9 -1421 80.55 80.43 81.18 24.33
1998 -2893.8 -2387.2 -506.6 -926.8 74.67 75.56 69.40 27.37
1999 -1533 -1206.4 -326.6 -600.1 85.98 86.97 80.50 39.38
2000 -2154.7 -1945.1 -209.6 -910.9 86.10 85.39 90.44 47.04
2001 -3450.3 -3351.4 -98.9 -1400.9 81.30 79.10 95.90 36.18
2002 -2733.5 -2768.9 35.4 -942.9 86.28 84.13 101.43 55.16
2003 -3931 -4013.5 82.5 -1289.4 82.30 79.52 103.15 44.23
2004 -5489.5 -5299.5 -190 -1831.9 79.94 78.15 93.90 41.17
2005 -8111.2 -7789.2 -322 -2170.1 76.50 74.09 92.76 52.28
2006 -11743.5 -11777.1 33.6 -2919.9 72.88 68.78 100.60 47.07
2007 -17935.1 -17855.1 -80 -3271.2 67.08 62.34 98.87 40.62
2008 -18868.6 -21549.8 2681.2 -4044.4 67.03 55.65 131.07 43.14
2009 -7717.9 -8623.8 905.9 -1911.1 81.03 73.64 111.38 47.57
2010 -7783.4 -8968.4 1185 -2759.3 84.03 78.51 116.93 41.79
2011 -7420.4 -8960.5 1540.1 -3623.4 86.88 81.74 120.63 41.70
2012 -6640.2 -7722 1081.8 -4192.7 88.28 84.32 114.62 37.42
2013 -1119 -7945.7 6826.7 -2865.4 98.09 84.67 203.25 47.44
2014 -461.9 -6327.7 5865.8 -2308.8 99.26 88.10 163.54 57.62
Source: The calculations were made by the authors based on Eurostat data [online], accessed on
the 25th of January 2016 at http://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/overview
From the data in Table 3 one can notice that the coverage of imports
by exports, calculated as ratio between the value of exports FOB (in Euro)
and the value of imports CIF (in euros), is less than 100% throughout the
period under review, a result which means that Romania does not, through
its export activity, compensate imports, a situation that is actually reflected in
the trade deficit. It should be noted that, over the last seven consecutive years,
the coefficient of coverage of import by export of services is greater than one,
which leads to a lower trade deficit; hence, in the last year the overall coverage
was 99.26%, the best result throughout the period analysed.

Coverage of Romania’s foreign trade
Figure 4
Another significant aspect of external trade is the analysis of the share of the
goods and services in the total exports and imports. The liberalization trade policy
adopted by Romania in 1990 aimed at openness of the country to the world, and the
situation would have been positive if there had not existed imbalances generated by
the trade balance, the deficit of which, of 5% to 14% throughout the period analyzed,
affected the internal balance. To sustain this trade deficit, Romania had to seek
resources from external financing, and as a result, perpetuating this deficit further
eroded the GDP, which required, in the form of feedback, a reduction in imports by
any means possible, in the context of crisis or recession pressure, when a significant
increase in exports seemed impossible (since it involves competitive products,
that is a massive restructuring of national economy, or its re-industrialization and
reorientation towards the sphere of the services). The data in Table 4 show the
indicators illustrating the opening of Romania’s economy as to its foreign trade,
which reflects its involvement in foreign trade in the period under review.
To get that intensity indicator the following factors were determined:
• the share of exports (FOB) in GDP, which indicates the proportion
of the GDP that is intended for foreign markets;
• the share of imports (CIF) in GDP, or the rate of balancing the
domestic resources through imports;
• the share of the trade balance (FOB-CIF, expressed in absolute
values) in GDP;
• the degree (the ratio) of opening, or trade intensity, calculated by
comparing the external trade, in euro, to GDP (determined as a
sum of exports FOB and CIF import against the volume of GDP, in
nominal values).

As can be seen from the data calculated, the degree of openness of
the national economy significantly increased in the 20 years, from 55.95% to
82.75%, confirming once again the character and nature of the development
of international trade. By 2009, Romania’s opening had a mixed, meandering
evolution, after which there was a constant annual increase. In the first 15
years analyzed, an important contribution was that of imports (on average
56% of the trade opening comes from imports), and then opening the upward
dynamics was dominantly generated by exports.
Share of exports and imports in GDP and the openness of economy (%)
Table 4
Share of exports Share of imports Share of trade balance Level of economic
Years
(FOB) in GDP (CIF) in GDP in GDP openness (X+M)/GDP
1995 25.48 30.48 -5.00 55.95
1996 26.28 34.10 -7.81 60.38
1997 27.99 34.75 -6.76 62.74
1998 22.86 30.62 -7.76 53.48
1999 27.71 32.22 -4.52 59.93
2000 32.72 38.00 -5.28 70.71
2001 32.96 40.54 -7.58 73.50
2002 35.22 40.82 -5.60 76.05
2003 34.54 41.97 -7.43 76.51
2004 35.64 44.58 -8.94 80.21
2005 32.91 43.02 -10.11 75.93
2006 32.06 43.99 -11.93 76.05
2007 29.15 43.45 -14.30 72.59
2008 26.93 40.19 -13.25 67.12
2009 27.37 33.78 -6.41 61.15
2010 32.30 38.44 -6.14 70.74
2011 36.85 42.41 -5.57 79.26
2012 37.46 42.44 -4.97 79.90
2013 39.75 40.52 -0.78 80.27
2014 41.22 41.53 -0.31 82.75
Source: Calculations by authors based on Eurostat data [online] accessed on the 29th of January
2016 at http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do
Basically, Romania’s trend towards opening within the international

economic exchanges via foreign trade is obvious, and the fluctuations recorded
in this period are too insignificant to say that there was a downward trend of
openness, especially since they were due to the international economic and
financial crisis and recession.
The trade intensity is largely due to the relations with the EU over the
period prior to accession, and, respectively, to EU membership, in the post-
accession period. The share of exports in GDP also recorded an upward trend
over the past five years, and the maximum value was reached in 2014, when

the percentage was 41.22% (the highest in the period under review), which
shows a significant positive influence in connection with the development
of the national economy susequent to the recession, in a format that was
prevalently dependent on the EU market.
To have a better picture of the structural changes of export and import,
and to be able to estimate them adequately, further indicators are comparatively
determined, which concern the dynamics of:
• the share of exports of goods and services in total exports;
• the share of imports of goods and services in total imports;
• the share of fuels and mineral oils, and bituminous materials in
the total exports of goods or imports of goods, etc. (Table 5).
Share of exports and imports of goods and services per total exports and
imports in Romania
Table 5
Share of fuels and mineral oild,
Share in total exports % Share in total imports %
bituminous materials % in the
Years
Exports of Exports of Imports of Imports of Exports of Imports of
goods services goods services goods goods
1995 83.12 16.88 83.75 16.25 7.98 23.11
1996 82.85 17.15 84.26 15.74 7.47 22.72
1997 84.39 15.61 84.51 15.49 6.11 20.18
1998 86.53 13.47 85.51 14.49 4.73 13.06
1999 85.66 14.34 84.68 15.32 4.84 10.69
2000 85.15 14.85 85.86 14.14 7.12 12.92
2001 84.58 15.42 86.93 13.07 6.26 13.69
2002 85.38 14.62 87.57 12.43 7.90 12.05
2003 85.24 14.76 88.23 11.77 6.56 11.80
2004 86.63 13.37 88.62 11.38 6.76 12.84
2005 84.38 15.62 87.12 12.88 10.67 15.13
2006 82.22 17.78 87.12 12.88 10.01 14.63
2007 80.87 19.13 87.02 12.98 7.57 11.62
2008 70.51 29.49 84.92 15.08 11.35 14.64
2009 73.10 26.90 80.43 19.57 7.20 11.14
2010 80.01 19.99 85.64 14.36 6.05 11.36
2011 81.66 18.34 86.80 13.20 6.46 12.66
2012 83.05 16.95 86.94 13.06 6.04 13.60
2013 76.56 23.44 88.69 11.31 5.89 10.52
2014 75.62 24.38 85.20 14.80 6.70 10.25
Source: Calculations by authors based on Eurostat data [online] 2016, accessed on the 10th of
February at http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do
According to the data in Table 5, during the 20 years under review,

the goods’ share in total exports was minimum 70.51% (2008), and maximum
86.53% (1998). The share of imports of goods was a little higher, but less

hesitant: minimum 80.43% (2009), and a maximum of 88.69% in 2013. It is
also interesting to see the evolution of the share of fuels and mineral oils, and
bituminous materials in the total exports of goods or imports of goods. For
both exports and imports, they show increased variations and different shares:
in exports from 4.73% to 11.35%, and in imports from 23.11% to 10.25%. The
flow trends are contrary and significant, outlining a clear upward tendency
towards a increase in the independence of this major economic resource, and
a balancing per flows for Romania.
By correlating the share of fuels and mineral oils in the total exports
of goods (xi) and the share of fuels and mineral oils in total imports of
goods (Yi), a regression function is obtained, y = 0,5545x + 9,9474, with a
determination ratio (Rsquared) R² = 0,0657, which emphasizes that there is no
statistical relationship between the variation of the two indicators analyzed,
rather their evolutions are independent, being typucal of already formed
market economies.
The value indices of GDP and of external trade complete the already
formed picture with several other pieces of valuable information. The mutations
manifest in the field of foreign trade are determined by both fluctuations in
the value or price of products exported or imported, and fluctuations in their
quantities, which is reflected in changes in the volume value and quantity of
exports and imports, and are expressed by means of the indicators of with
foreign exchange dynamics (terms of trade), defined as follows: the indices of
value and volume of export and import quantity, the elasticity coefficients and
the exchange indices of trade.
The influence of the changes in the prices of import or export can be
eliminated by comparing the value index of export, and import, respectively,
with GDP value index.
The two indices, unit value indices of imports and unit value indices of
exports are annual average price indices for exports and imports. Interpreting
them is done in relation to the phenomenon of statistical stationarity, or the
level of 100%, translating average unit values that usually grow. If for the
export a unit value index above 100% is preferable, the situation is reversed
for imports, where preference for lowering may be equally obvious.
In Table 6 the foreign trade indices (base: the previous year) are
determined in comparable conditions, separately for exports and imports,
from values expressed in Euro.

Indices of value, of physical amolunt and of price (IVU) for exports and
imports
(previous year = 100)%
Table nr. 6
Indices of price or unitary value Indices of physical
Indices of value
index (UVI) amount
Year GDP Exports Imports Exports Imports Exports Imports
IvGDP IvX IvM IpX or UVIX IpM or UVIM IqX IqM
2000 120.2 141.9 141.7 108.9 103.6 130.3 136.8
2001 111.5 112.4 119.0 100.6 99.7 111.7 119.4
2002 107.3 114.6 108.0 98.5 98.7 116.3 109.4
2003 108.4 106.3 111.5 98.2 96.7 108.2 115.3
2004 116.0 119.7 123.2 105.1 100.7 113.9 122.3
2005 130.7 120.6 126.1 109.5 105.3 110.1 119.8
2006 122.7 119.5 125.5 108.2 103.6 110.4 121.1
2007 127.4 115.8 125.8 106 98.2 109.2 128.1
2008 113.6 104.9 105.0 103.8 103.4 101.1 101.5
2009 84.6 85.9 71.1 89.3 89.3 96.2 79.6
2010 105.3 124.2 119.8 107 104.2 116.1 115.0
2011 105.2 120.0 116.0 107.9 106.2 111.2 109.2
2012 100.2 101.8 100.2 103.9 100.8 98.0 99.4
2013 108.0 114.6 103.2 97 98 118.1 105.3
2014 104.1 108.0 106.7 98.5 97.6 109.6 109.3
Sources: Determinations compared by the authors in keeping with http://appsso.eurostat.
ec.europa.eu and www.tempoonline INS accessed on the 12th of February 2016
According to the determinations above, it follows that, in 2004-2009

and 2010-2012, the export unit value indices indicated an increase in the
average price compared to the previous years, although in the previous years
declines had been recorded. The unit value indices of exports in 2001-2003
and 2007, 2013, 2014 were situated below the level of 100%.
The increased unit value indices of exports could have been felicitous
if they had secured a surplus of balance and had not been accompanied by
a similar trend of the unit value indices of imports, the growth of which
frequently exceeded the increase in the unit value indices of exports. An even
sharper decrease in imports than in exports means that, if the amount remains
constant for the current period of time, the downward import price fluctuations
exceed the export ones, a conclusion that can be interpreted as favourable in
the context of the present methodology of calculation.
The exchange ratio indicators concretely represented a final analysis
possible within such a narrow space, achieved in-depth, by getting relevant
and objective conclusions.

The development of foreign trade can also be expressed by the exchange
ratio, by means of which the amount of goods is determined that needs to be
exported from one country, from one period to another, in order to import the
same amount of goods. For this indicator the following were determined:
1) The index of value of trade –IVER, also known as the coverage
index of imports through exports;
2) The index of gross exchange ratio – IGER (the gross barter terms
of trade index), also defined as the quantitative exchange ratio;
3) The index of netexchange ratio – INER (the net barter terms of
trade index), or term exchange ratio;
4) The price scissors in foreign trade – PSFT (the foreign trade price
shears – FTPS), calculated only if the gross barter terms of trade
index is smaller than 1 or 100%;
5) The purchasing power of exports index (PPI „X”) or IqM obtainable1 etc.
Indexes of exchange ratio %

Table 7
Index of value exchange ratio (IVER)
Index of exchange ratio / Dynamics of coverage (Degree of
Coverage Index -DCI)
PSFT PPI„X”
Foreign
Year or or
trade of
Value Gross Net FTPS IqMobtenaible
goods Foreign Foreign Fuel and
IVER IGER INER
and trade of trade of mineral
services goods services oils trade
2000 100.14 95.27 105.12 - 136.97 100.1 98.2 112.3 119.4
2001 94.45 93.61 100.90 - 112.74 94.4 92.6 106.0 76.9
2002 106.11 106.33 99.80 0.20 116.11 106.1 106.4 105.8 152.5
2003 95.34 93.88 101.55 - 109.93 95.4 94.5 101.7 80.2
2004 97.16 93.09 104.37 - 118.87 97.1 98.3 91.0 93.1
2005 95.64 91.97 103.99 - 114.53 95.7 94.8 98.8 127.0
2006 95.22 91.17 104.44 - 115.35 95.3 92.8 108.5 90.0
2007 92.05 85.28 107.94 - 117.92 92.0 90.6 98.3 86.3
2008 99.90 99.52 100.39 - 101.45 99.9 89.3 132.6 106.2
2009 120.82 120.82 100.00 - 96.19 120.9 132.3 85.0 110.3
2010 103.67 100.96 102.69 - 119.19 103.7 106.6 105.0 87.8
2011 103.45 101.82 101.60 - 112.99 103.4 104.1 103.2 99.8
2012 101.60 98.57 103.08 - 100.99 101.6 103.2 95.0 89.7
2013 111.05 112.19 98.98 1.02 116.94 111.1 100.4 177.3 126.8
2014 101.22 100.29 100.92 110.66 101.2 104.0 80.5 121.5
Note: The bold figures represent the years/ values where IqM< IqMobtainable
Source: Determinations compared by the authors in keeping with http://appsso.eurostat.
ec.europa.eu and www.tempoonline INS accessed on the 12th of February 2016
1. IqM < IqMobtainable represents an effect of improving the trade balance (maximizing the pre-
vious excedent or lowering the deficit in relation to the base period) as a result of an actual
import made under the obtainable limit according to the purchase power of the exports.

In the literature (Ardelean, 2003), the index of the relations of net
exchange (terms of trade index) is considered to be the index that shows
most clearly the efficiency with which a country participates in international
trade, because it measures costs at the rate of income of the imports in terms
of exports, thus evincing the effect of prices. The index can be considered
an indicator of external purchasing power of a nation, which is got through
exports. If the products imported are on average more expensive than those
exported, the terms of trade are unfavourable, because in order to obtain goods
from abroad, the country in question must produce and sell more goods and
services. A figure greater than l (or 100%) is a positive aspect of that country,
because it shows a cheapening of imports compared to the base period. A
figure smaller than l (or 100%) is a negative aspect because it shows a rise in
imports price.
By comparing the purchasing power index of exports with the quantity
index of imports, one can see that in 2001 and 2003 to 2008 Romania imported
more than the purchasing power of exports would have allowed it to, and so its
trade balance deteriorated continuously.
A Final Remark
The index of net exchange ratio expresses a well-supported and
professionalized development of an economic school of foreign trade that has
worked in international practice over the past two decades, an activity whose
quality was mostly good, which managed to get a term of exchange favourable
to the Romanian economy in international trade in the overwhelming majority
of the period (it failed to get values greater than 1 or 100% only in 2002
and 2013). The price scissors, derived from a INER below the admitted level,
signals a situation of gratuitous cession of newly created national value for
businesses and the economy of Romania as a whole to remain on certain
international markets, especially the EU market. The pilot indicator of foreign
trade or marketing is still the external trade deficit, and unfortunately Romania
still needs many years of favourable evolution and economic development
until strictly surplus results are obtained.
BIBLIOGRAPHY
- Albu, C., Ghibuţiu, A., Oehler Şincai, I., Lianu, C., Giurgiu, A. (2013), Perspective şi
provocări ale exporturilor româneşti în perioada 2010-2014, prin prisma relaţiilor
comerciale bilaterale şi regionale ale Uniunii Europene, Studii de Strategie şi
Politici (SPOS), Studiul nr. 4, București.
- Andrei, T., Stancu, S., Iacob, A.I., Tușa, E., (2008), Introducere în econometrie
utilizând Eviews, Ed. Economică, București.
- Ardelean, V., (2003), Multiplicatorul exportului. Eseu asupra unui model keynesian

cu aplicaţii la economia românească, Oeconomica, nr.1, anul XII, 91-98.
- Enescu C., (1993), Modele de analiză a activităţii de comerţ exterior, Ed. Academiei
Române, Bucureşti.
- Anghelache, C., (1999), Comerţul exterior-finanţare şi analiza financiar-bancară,Ed.
Economică, Bucuresti.
- Korka, M.,Tuşa, E., (2004), Statistică pentru afaceri internaţionale, Ed. ASE,
Bucureşti.
- Begu, L.S., (2009), Statistică internațională – analize comparative, Ed. Universitara,
Bucureşti.
- Anghelache, C., Mitruţ, C., Isaic-Maniu, Al.,Voineagu, V. (2009), Analiza structurală
a activităţii de comerţ exterior, Revista Română de Statistică, vol. (9), pag.21-35.
- Săvoiu, G., Dinu, V. and Tăchiciu, L. (2012), Romania Foreign Trade in Global
Recession, Revealed by the Extended Method of Exchange Rate Indicators.
Amfiteatru economic, 14(31), pp.173-195.
- Săvoiu G., (2013), Situații statistice financiar-contabile și sisteme de indicatori
statistici derivați. Editura Universitară, București.
- Săvoiu, G., (2011), Econometrie, Ed. Universitară, București.
- Săvoiu, G., (2013), Modelarea economico – financiară, Ed. Universitară,
București.
- Trebici, V., (1985), Mica enciclopedie de statistică, Ed. științifică și enciclopedică,
București..
- ***Anuarele statistice ale României, INS, București
- http://appsso.eurostat.ec.europa.eu
- http:// www.tempoonline INS
- http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do
- http://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/overview

ANNEXES - DATABASE
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Source: Calculations by the authors based on Eurostat data [online], accessed on the 9th of
Annex 1 Romania’s macroeconomic indicators in 1995-2014
January 2016 at http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do

Current prices, million euro
Year Exports of Exports of Exports Imports of Imports of Imports External External External Exports of mineral Imports of mineral
goods and goods of goods and goods of balance of balance - balance - fuels and oils ; fuels , lubricants
services services services services goods and Goods Services bituminous and related
services materials materials
1995 7327,6 6090,9 1236,7 8766,0 7341,8 1424,1 -1438,4 -1250,9 -187,5 485,8 1697
1996 7682,0 6364,4 1317,7 9966,1 8397,0 1569,1 -2284,0 -2032,6 -251,4 475,7 1908
1997 8868,2 7484,0 1384,2 11010,2 9305,1 1705,1 -2142,1 -1821,2 -320,9 457 1878
1998 8530,3 7381,4 1148,9 11424,1 9768,6 1655,6 -2893,8 -2387,2 -506,7 349,2 1276
1999 9403,9 8055,3 1348,5 10936,9 9261,7 1675,2 -1533,0 -1206,4 -326,6 389,9 990
2000 13346,9 11364,6 1982,2 15501,6 13309,7 2191,9 -2154,7 -1945,0 -209,7 809,1 1720
2001 14996,7 12684,5 2312,2 18447,0 16035,9 2411,1 -3450,3 -3351,4 -98,9 794,1 2195
2002 17193,2 14680,2 2512,9 19926,7 17449,1 2477,6 -2733,6 -2768,9 35,3 1160,1 2103
2003 18283,9 15585,6 2698,4 22214,9 19599,1 2615,8 -3931,0 -4013,6 82,6 1022,6 2312
2004 21882,6 18956,8 2925,8 27372,1 24256,3 3115,8 -5489,5 -5299,5 -190,0 1282,1 3114
2005 26401,1 22277,0 4124,1 34512,3 30066,2 4446,1 -8111,3 -7789,3 -322,0 2377,9 4548
2006 31553,2 25943,5 5609,7 43296,7 37720,6 5576,1 -11743,5 -11777,1 33,6 2597,1 5517
2007 36548,9 29556,1 6992,8 54484,0 47411,2 7072,8 -17935,1 -17855,1 -80,0 2237,8 5509
2008 38353,9 27043,9 11310, 57222,5 48593,7 8628,7 -18868,5 -21549,8 2681,3 3068,6 7113
2009 32958,2 24090,8 8867,4 40676,1 32714,6 7961,5 -7717,8 -8623,8 905,9 1733,9 3645
2010 40941,4 32758,9 8182,4 48724,8 41727,3 6997,5 -7783,5 -8968,4 1184,9 1980,7 4740
2011 49117,5 40111,8 9005,6 56537,9 49072,3 7465,7 -7420,5 -8960,4 1540,0 2591,6 6215
2012 50018,8 41539,5 8479,3 56659,0 49261,5 7397,5 -6640,2 -7722,0 1081,8 2507,3 6700
2013 57338,2 43899,7 13438 58457,2 51845,4 6611,8 -1119,0 -7945,7 6826,6 2586,6 5452
2014 61926,3 46829,5 15097 62388,2 53157,2 9231,0 -461,8 -6327,7 5865,9 3139,2 5448
th
42
Analiza evoluţiei Produsului Intern Brut în
anul 2015
Conf. univ. dr. Mădălina – Gabriela ANGHEL
Drd. Marius POPOVICI
Abstract
Analiza Produsului Intern Brut oferă o perspectivă de nivel înalt asupra
evoluţiei economiei României. În acest articol, autorii evidenţiază principalele
aspecte privind dinamica PIB, ca indicator principal al creşterii economice:
evoluţia trimestrială a PIB – serie brută şi ajustată, analiza pe categorii de
resurse, contribuţia categoriilor de utilizări la formarea PIB. De asemenea,
autorii discută unii factori externi care au impact asupra dinamicii indicatorului,
cum ar fi schimbările politice. Situaţia şi evoluţia din 2015 este importantă
şi din alt punct de vedere: defineşte bazele pentru viitor, în special pentru
2016. Evoluţiile economiei globale ridică unele semne de îngrijorare asupra
posibilităţii unui nou şoc, astfel monitorizarea trendurilor macroeconomice este
deosebit de sensibilă, iar rezultatele pot fi utilizate de decidenţi.
Cuvinte cheie: PIB, evoluţie, activitate, sezonier, contribuţii, resurse
Analiza Produsului Intern Brut, indicatorul de rezultate cel mai

complex al României, este deosebit de importantă. Aceasta deoarece, pe de
o parte, instituţiile de profil internaţionale au emis anumite previziuni privind
evoluţia acestui indicator în anii următori, iar pe de altă parte, Institutul
Naţional de Prognoză al României a prezentat studii de perspectivă pe aceeaşi
temă. Nu este lipsit de interes nici faptul că în luna noiembrie 2015 s-a efectuat
o schimbare la guvernare, iar anul 2016 este unul dublu electoral, care poate
avea influenţă asupra programului de evoluţie social-economică a României.
În realitate, putem aprecia, cu suficiente argumente că, în 2016, activitatea
macroeconomică se desfăşoară fără un program de evoluţie concret, majoritatea
activităţilor decurgând din programul iniţial al USL apoi, uşor amendat, din
programul PSD şi al celorlalte formaţiuni politice aflate încă în coaliţie.
Semnificativ este faptul că, în trimestrul patru al anului 2015,
comparativ cu trimestrul anterior, PIB, în termeni reali, a crescut cu 1,1%.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a
înregistrat în trimestrul patru din 2015 o creştere cu 3,7% pe seria brută şi de
3,8% pe seria ajustată sezonier.
Evoluţia Produsului Intern Brut trimestrial

Tabel 1
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An
- în % faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent -
Serie brută 2013 102,2 101,6 104,2 105,3 103,5
2014 104,3 101,7 103,2 102,8 103,0
2015 104,3 103,4 103,6 103,7 103,7
Serie ajustată sezonier 2013 102,1 102,0 104,1 105,0 -
2014 104,0 102,3 103,2 102,8 -
2015 104,0 103,7 103,6 103,8 -
- în % faţă de trimestrul precedent -
Serie ajustată sezonier 2013 101,1 101,6 100,8 101,3 -
2014 100,1 100,1 101,7 100,9 -
2015 101,3 99,8 101,5 101,1 -
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Comunicat de presă nr. 58/8 martie 2016
Din studiul datelor cuprinse în tabelul nr.1, rezultă că, trimestrial, în

întreaga perioadă 2013-2015, comparativ cu perioada similară din anul precedent,
Produsul Intern Brut a înregistrat creşteri, atât ca serie brută, cât şi ca serie
ajustată sezonier. Creşterile mai mici s-au înregistrat de regulă în trimestrul doi al
fiecărui an. Comparând realizările trimestriale comparate cu cele din trimestrul
precedent, în toţi cei trei ani, constatăm sporuri, ceea ce evidenţiază o activitate
managerială bună la nivel macroeconomic. În toate cele 12 trimestre supuse
analizei, numai în trimestrul doi al anului 2015, se înregistrează o reducere cu
0,3 faţă de luna precedentă. Referindu-ne la creşterile anuale din fiecare an, faţă
de anul anterior, înregistrăm creşterile anuale din fiecare an, faţă de anul anterior,
înregistrăm creşteri, după cum urmează: 103,5% în 2013 faţă de 2012, 103,0% în
2014 faţă de 2013 şi 103,7 în 2015 faţă de 2014. Calculele s-au efectuat conform
metodologiei pentru seria brută de date. Exprimat în cifre absolute, Produsul
Intern Brut trimestrial înregistrat în 2015 este prezentat în tabelul nr. 2.
Produsul Intern brut trimestrial, în anul 2015 - serie ajustată sezonier

Tabel 2
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
Milioane lei, preţuri curente 176470,8 173062,5 179617,9 180047,3
In % faţă de trimestrul precedent 101,3 99,8 101,5 101,1

In % faţă de perioada corespunzătoare din
anul precedent 104,0 103,7 103,6 103,8

Pe întregul an, valoarea PIB este de 709.198,5 milioane lei. Exprimat
în Euro la cursul de 1 Euro = 4,50 lei, Produsul Intern Brut a înregistrat
valoarea de 157.599,7 milioane Euro.
Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul
IV 2015 a fost de 180047,3 milioane lei preţuri curente, în creştere, în termeni
reali, cu 1,1% faţă de trimestrul III 2015 şi cu 3,8% faţă de trimestrul IV 2014.
Analiza evoluţiei PIB în perioada 2000-2014 pe categorii de surse,
este prezentată în graficul nr. 1:
Evoluţia PIB - serie ajustată sezonier în perioada 2000-2015

Grafic 1
280,0
% (media trimestriala a anului 2000=100)
230,0
180,0
130,0
80,0
30,0
2000T1
2000T3
2001T1
2001T3
2002T1
2002T3
2003T1
2003T3
2004T1
2004T3
2005T1
2005T3
2006T1
2006T3
2007T1
2007T3
2008T1
2008T3
2009T1
2009T3
2010T1
2010T3
2011T1
2011T3
2012T1
2012T3
2013T1
2013T3
2014T1
2014T3
2015T1
2015T3
Agricultura Industrie Constructii
Servicii Impozite nete de subventii PIB
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de

209996,9 milioane lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 3,7%
faţă de trimestrul IV 2014.
Produs Intern Brut trimestrial, în anul 2015 - serie brută

Tabel 3
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An 2015
Milioane lei, preţuri curente 140355,7 162661,5 197252,5 209996,9 710266,6
In % faţă de perioada corespunzătoare
104,3 103,4 103,6 103,7 103,7
din anul precedent

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2015 a fost de 710266,6
milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,7% faţă de
anul 2014.
În continuare, sunt analizate datele referitoare la Produsul Intern Brut
în preţuri curente, indicii de volum şi indicii deflatori, serie brută şi serie
ajustată sezonier, pentru trimestrul IV şi anul 2015.
La creşterea PIB în anul 2015 au contribuit toate ramurile economiei,
cu excepţia Agriculturii, silviculturii şi pescuitului. Contribuţii pozitive mai
importante au avut, în primul rând comerţul cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri
şi restaurante, cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi al căror volum de
activitate s-a majorat cu 6,4%. În domeniul construcţiilor, s-a înregistrat o
creştere de 8,8%, având o o pondere de 7,4% la formarea PIB. De asemenea,
informaţiile şi comunicaţiile, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%),
au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate, de 11,8% în
2015 faţă de 2014. Şi în 2015 industria a avut o pondere ridicată la formarea
PIB şi a înregistrat un volum de activitate cu 2,0% mai mare. Impozitele nete
pe produs au avut o pondere de 12,1% la formarea PIB şi au înregistrat un
volum de activitate în creştere cu 5,7%.
Aceste activităţi au avut o pondere de 15,8% la formarea Produsului
Intern Brut. Activitatea desfăşurată în aceste domenii a înregistrat o majorare
de 6,4% în 2015 faţă de 2014.

Contribuţia categoriilor de resurse la formarea şi creşterea Produsului
Intern Brut, în trimestrul IV şi anul 2015
Tabel 4
Contributia la formarea PIB - % Contribuţia la creşterea PIB - %
Trim. IV An Trim. IV An
Agricultură, silvicultură şi pescuit 2,8 4,2 -0,2 -0,5

Industrie 22,1 23,2 0,3 0,5
Construcţii 13,4 7,4 1,4 0,6
Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi motocicletelor;
transport şi depozitare; hoteluri şi
restaurante 15,3 15,8 0,6 1,0
Informații și comunicații 5,3 5,7 0,5 0,6
Intermedieri financiare şi asigurări 3,1 3,5 0,0 0,0
Tranzacţii imobiliare 7,3 8,0 0,2 0,2
Activități profesionale, științifice și tehnice;
activități de servicii administrative și
activități
de servicii suport
8,4 7,3 0,5 0,3
Administrație publică și apărare; asigurări
sociale din sistemul public; învățământ;
sănătate și asistență socială 9,0 10,2 0,0 0,2
Activități de spectacole, culturale și
recreative; reparații de produse de uz casnic
și alte servicii 2,4 2,6 0,1 0,1
Valoarea adăugată brută – total 89,1 87,9 3,4 3,0
Impozite nete pe produs 10,9 12,1 0,3 0,7
Produsul intern brut 100,0 100,0 3,7 3,7
Analizată din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat,

în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei
volum s-a majorat cu 6,2% contribuind cu 3,8% la creşterea PIB şi formării
brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,8%, consecinţă a creşterii cu 7,5%
a volumului său.
Şi în anul 2015, o contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul
net (-1,6%), consecinţă a creşterii cu doar 4,7% a volumului exporturilor de
bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de
bunuri şi servicii, care a fost de 8,4%.

Contribuţia categoriilor de utilizări la formarea şi creşterea Produsului
Intern Brut, în trimestrul IV şi anul 2015
Tabel 5
Contributia la formarea PIB - % Contribuţia la creşterea PIB - %
Trim. IV An Trim. IV An
Consumul final efectiv total 72,4 75,1 4,7 4,0

Consum final individual efectiv al
gospodăriilor populaţiei 65,6 68,0 4,6 3,9
Cheltuiala pentru consumul final al
gospodăriilor populaţiei 58,7 61,3 4,5 3,8
Cheltuiala pentru consumul final al
instituţiilor fără scop lucrativ în
serviciul gospodăriilor populaţiei 0,6 0,3 0,0 0,0
Cheltuiala pentru consumul final
individual al administraţiilor publice 6,3 6,4 0,1 0,1
Consumul final colectiv efectiv al
administraţiilor publice 6,8 7,1 0,1 0,1
Formarea brută de capital fix 25,2 24,5 2,6 1,8
Variaţia stocurilor 4,7 1,0 -1,5 -0,5
Exportul net de bunuri şi servicii -2,3 -0,6 -2,1 -1,6

Exportul de bunuri şi servicii 34,2 40,9 -0,7 1,9
Importul de bunuri şi servicii 36,5 41,5 1,4 3,5
Produsul intern brut 100,0 100,0 3,7 3,7
Concluzii
Analiza detaliată a Produsului Intern Brut, aşa cum este prezentată în
acest articol, oferă informaţii cheie despre starea macroeconomică a României.
Evoluţiile principalului indicator sunt caracterizate prin influenţele diferiţilor
factori, iar noile informaţii dobândite conferă valoare adiţională studiului.
Prezentarea rezultatelor dobândite în 2015 reprezintă un punct de
sprijin cu privire la evoluţia social-economică a ţării în anul 2016. Anul pe
care îl parcurgem este deosebit de semnificativ, mai ales în contextul actual
în care evoluţiile ţărilor din Asia Centrală prefigurează riscul repetării crizei
financiar-economice declanşată în 2006 şi ajunsă la punctul negativ maxim,
inclusiv în România, în 2008. Revirimentul înregistrat în 2012, cu creşteri
economice succesive în 2013, 2014 şi 2015, pare a se zădărnici în 2016. Pe
acest fond, este de observat că în 2015, în toate trimestrele PIB a înregistrat
creşteri faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.
- Anghelache C., Manole A., Anghel M.G. (2015). Modele macroeconomice de
analiză şi previziune a creşterii economice (PIB) – Evoluţii în primul trimestru al
anului 2015, comunicare susţinută în cadrul Seminarului Ştiinţific Naţional „Octav
Onicescu” organizat de Societatea Română de Statistică în data de 11 iunie 2015

- Dumitrescu D., Anghel M.G., Anghelache C. (2015). Analysis Model of GDP
Dependence on the Structural Variables, Theoretical and Applied Economics,
Volume XXII, No.4 (605), Winter, pp. 151-158, revistă indexată în bazele de date
internaţionale EconLit, RePEc (IDEAS, Econpapers), DOAJ, EBSCO Publishing,
ICAAP, ISSN 1841-8678
- Anghelache C., Manole A., Anghel M.G. (2015). Analysis of final consumption and
gross investment influence on GDP – multiple linear regression model, Theoretical
and Applied Economics, No. 3/2015 (604), Autumn, pg 137-142, ISSN 1841-8678
(ediția print) / ISSN 1844-0029 (ediția online), categoria B+, revistă indexată în
baze de date internaţionale EconLit, RePEc (IDEAS, Econpapers), DOAJ, EBSCO
Publishing, ICAAP
- Anghelache C., Anghel M.G. (2015). GDP Analysis Methods through the Use of
Statistical – Econometric Models, „ECONOMICA” Scientific and didactic journal,
nr. 1 (91), Chişinău, Republica Moldova, pp. 124-130, ISSN: 1810-9136, categoria
B, revistă indexată în baza de date internaţionale OAJI (Open Academic Journals
Index)
- Anghelache C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura
Economică, Bucureşti, ISBN-978-973-709-380-6
Editura Economică, Bucureşti, ISBN 978-973-709-757-6
- Anghelache C., Anghel M.G. (2015). Statistică. Teorie, concepte, indicatori şi studii
ce caz, Editura Artifex, Bucureşti, 248 pg., ISBN 978-606-8716-01-5
- Murarita I. Ciurlau F.C. (2008). Tendencies of the Gross Domestic Product
at the level of the South-Western developing Region Oltenia, Revista Tinerior
Economisti(The Young Economists Journal), Volume (Year): 1 (2008), Issue
(Month): 11 (November), pp. 153-162
- Chang A.C., Li P. (2015). Measurement Error in Macroeconomic Data and
Economics Research: Data Revisions, Gross Domestic Product, and Gross Domestic
Income, Board of Governors of the Federal Reserve System (U.S.) in Finance and
Economics Discussion Series with number 2015-102.
- Schonauer(Sacală) C. (2015). Developments of regional gross domestic product and
the unemployment rate in Romania during 2000-2012, Computational Methods in
Social Sciences (CMSS), Volume (Year): 3 (2015), Issue (Month): 2 (December),
pp. 15-20
- Sîrbu R.M., Borca C., Farkas Z.B. (2014). Debate On Romania Integration In
European Union. SEA - Practical Application of Science, Volume (Year): (2014),
Issue (Month): 3 (April), pp. 554-564
- Institutul Naţional de Statistică, Comunicat de presă nr. 58/8 martie 2016
- www.insse.ro

ANALYSIS OF THE GROSS DOMESTIC
PRODUCT EVOLUTION FOR 2015
Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.
“Artifex” University of Bucharest
Assoc. prof. Mădălina Gabriela ANGHEL PhD.
“Artifex” University of Bucharest
Marius Popovici PhD. Student
Abstract
The analysis of the Gross Domestic Product provides a high-level overview
on the evolution of the Romanian economy. In this paper, the authors outline the
main aspects regarding the progress of the GDP, as main indicator of the economic
growth: the quarterly evolution of GDP – gross and adjusted series, the analysis
on categories of sources, the contribution of various uses to the formation of
GDP. Also, the authors discuss some external factors that impact on the dynamic
of the indicator, such as the political changes. The evolution and situation for
2015 is also important from another viewpoint: it represents a base for the future,
especially for 2016. The evolutions of the global economy raise some concerns on
the possibility of another shock, thus the monitoring of macroeconomic trends is
especially sensitive and the results can be used by decision makers.
Key words: GDP, evolution, activity, seasonal, contributions,
resources
The analysis of the Gross Domestic Product, the most complex result
indicator for Romania, is of great importance. This happens, partly, because
the specialized international institutions issued certain forecasts regarding
the evolution of this indicator for the next years; and, on the other hand, The
Romanian Institute for Economic Forecasting made evaluations on this topic. In
November 2015 when took place an interesting government change, followed
by an election year 2016, the macroeconomic activity still goes on following
no development program, while most of activities follow the initial platform of
USL easily amendable by PSD and other co-allied political parties platforms.
It is important to notice that that in the first trimester of 2015, compared
to the previous trimester, the GDP, increased by 1,1% in real terms.
As against the fourth trimester of 2014, the GDP registered an increase
of 3.7% on the gross series and 3.8% for the seasonable adjusted series on the
same trimester of 2015.

Evolution of quarterly GDP
Table 1
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An
- in % as against same period in the previous year -
2013 102,2 101,6 104,2 105,3 103,5
Gross Series 2014 104,3 101,7 103,2 102,8 103,0
2015 104,3 103,4 103,6 103,7 103,7
2013 102,1 102,0 104,1 105,0 -
Seasonally adjusted
2014 104,0 102,3 103,2 102,8 -
series
2015 104,0 103,7 103,6 103,8 -
- in % as against previous quarter -
2013 101,1 101,6 100,8 101,3 -
Seasonally adjusted
series 2014 100,1 100,1 101,7 100,9 -
2015 101,3 99,8 101,5 101,1 -
Source: The National Institute of Statistics, press release no.58/8 March 2016
As for the analysis of data comprised in the table no.1, between 2013
and 2015, compared to the similar period of the last year, for each trimester
the GDP registered increases, both for gross series, and for the seasonal
adjusted series. The less increases were registered regularly in the second
trimester of each year. Compared to the trimester achievements in all three
years, there were increases as consequence of a good managerial activity at
macroeconomic level. For the 12 analyzed trimesters, a decrease of 0.3% was
registered as against the previous month for the second trimester of 2015. As
to the annual growth compared to previous year, increases are registered as
follows: 103.5% in 2013 as against 2012, 103% in 2014 as against 2013, and
103.7% in 2015 as against 2014. The calculations were made according to the
methodology used for the gross data series. In absolute expression, the GDP
for each trimester in 2015 is presented in the table no.2.
Quarterly GDP in 2015, seasonally adjusted series

Table 2
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
Million lei, current prices 176470,8 173062,5 179617,9 180047,3
% as against previous quarter 101,3 99,8 101,5 101,1
% as against same period in the 104 103,7 103,6 103,8
previous year

For the whole year. the GDP value is 709,198.5 million Lei. In Euro,
for the exchange rate of 4.50 Lei for 1 euro, the GDP registered 157,599.7
million euro.
The GDP in seasonal adjusted data, estimated for IV trimester of 2015
was 180,047.3 million Lei in current prices, increasing in real terms by 1.1% as
against III trimester in 20115, and by 3.8% as against the IV trimester of 2014.
The analysis of the GDP between 2000 and 2014 on source category
is presented in the following graphic:
GDP evolution – seasonally adjusted series, 2000-2015

Chart 1
The estimated GDP for the IV trimester in 2015 was 209,996.0 million
Lei in current prices, increasing in real terms with 3.7% as against the IV
trimester in 2014.

Quarterly GDP in 2015 - gross series
Table 3
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV 2015
140355,7 162661,5 197252,5 209996,9 710266,6
Million lei, current prices
% as against same period
104,3 103,4 103,6 103,7 103,7
in the previous year
Source: The National Institute of Statistics, Press release no.58/8 March 2016.
The GDP estimated for 2015 was 710,266.6 million Lei in current
increasing in real terms with 3.7% as against 2014.
Data regarding the GDP in current prices, volume indices and deflator
indices, gross series and seasonal adjusted series for the IV trimester in 2015
are analyzed.
For the GDP increase for 2015 all economic branches are implied,
except for the agriculture, forestry and fishing activities. Thus, important
contributions came from wholesale and retail, autos and motor repair,
transportation and storage, hotels and restaurants by 15.8% weight in GDP,
and an increase of activity volume with a 6.4% increase. For construction
activities, an increase of 8.8% was registered with a weight of 7.4% in GDP
formation. Communications and information, with a reduced weight in GDP
formation (5.7%), registered a significant increase of the activity volume of
11.8% in 2015 as against 2014. In 2015, industry weight was increased as to
the GDP formation and registered a 2.0% increased activity. The net taxes
per product had have a 12.1% weight in GDP formation with an increased
volume of activity of 5.7%.
These activities shared 15.8% from GDP, with activities increased by
.4% in 2015 as against 2014.

Table 4: Contribution of resources categories to the formation and growth
of the Gross Domestic Product in Q4 and 2015
Contribution to GDP Contribution to GDP
formation - % growth - %
Trim. IV Year Trim. IV Year
Agriculture, silviculture and fishing 2,8 4,2 -0,2 -0,5

Industry 22,1 23,2 0,3 0,5
Constructions 13,4 7,4 1,4 0,6
Engross and retail trade; repairing
autos and motorcycles; transport and 15,3 15,8 0,6 1,0
storage; hotels and restaurants
Information and communications 5,3 5,7 0,5 0,6
Financial and insurance brokerage 3,1 3,5 0,0 0,0
Real estate transactions 7,3 8,0 0,2 0,2
Professional, scientifical and
technical activities; administrative 8,4 7,3 0,5 0,3
service and support service activities
Public administration and defense;
social insurances in the public system; 9,0 10,2 0,0 0,2
education; health and social assistance
Show, cultural and entertainment
activities; repairing home-used 2,4 2,6 0,1 0,1
products and other services
Gross Value Added – total 89,1 87,9 3,4 3,0
Net product taxation 10,9 12,1 0,3 0,7
Gross Domestic Product 100,0 100,0 3,7 3,7
Source: The National Institute of Statistics, Press Release no.58/8 march 2016
As to the utility of GDP, the increase is owed to the final consume

expenses of the population household, whose volume increased by 6.2%
contributing by 3.8% to the GDP growth and the gross formation of fix capital,
with a contribution of 1.8%, as a consequence of an increase of 7.5% of the
GDP volume.
In 2015, a negative contribution to GDP was produced by the net
export (-1.6%), following the increase by 4.7% of the export volume for goods
and services in correlation with increased imports of goods and services by
8.4%.

The contribution of the categories of activities to the GDP formation
and growth
Table 5
Contribution to GDP Contribution to GDP
formation - % growth - %
Trim. IV Year Trim. IV Year
Final effective total
consumption 72,4 75,1 4,7 4,0
Final individual effective
consumption of households 65,6 68,0 4,6 3,9
Expenses for the final
consumption of households 58,7 61,3 4,5 3,8
Expenses for the final
consumption of non-profit entities
in the service of households 0,6 0,3 0,0 0,0
Expenses for the final individual
consumption of the public
administrations 6,3 6,4 0,1 0,1
Final collective effective
consumption of public
administrations 6,8 7,1 0,1 0,1
Gross formation of fixed capital 25,2 24,5 2,6 1,8

Variation of inventories 4,7 1,0 -1,5 -0,5
Net export of goods and services -2,3 -0,6 -2,1 -1,6

Export of goods and services 34,2 40,9 -0,7 1,9
Import of goods and services 36,5 41,5 1,4 3,5
Gross Domestic Product 100,0 100,0 3,7 3,7
Source: The National Institute of Statistics, Press release no. 58/8 March 2016.
Conclusions
The in-depth analysis of the Gross Domestic Product, as presented in
this paper, provides key information on the macro-economic status of Romania.
The evolutions of the main indicator are characterized by the influence of
various factors, and the new information adds value to the study.
The economic achievements for 2015 represent an important
marker for the social-economic evolution of Romania for 2016. This year
seems to be extremely significant with regard to the actual context where
the evolutions of the central Asian countries seem to configure the risk of a

new financial-economic crisis similar to that of 2006 that reached its peak in
2008, Romania included. The sudden change registered in 2012, followed by
successive increases for 2013, 2014 and 2015, seem to fail in 2016. Based on
this observation, someone can see that in 2015, for all trimesters, the GDP
registered increases as against the similar period of the preceding year.
References
- Anghelache C., Manole A., Anghel M.G. (2015). Modele macroeconomice de
analiză şi previziune a creşterii economice (PIB) – Evoluţii în primul trimestru al
anului 2015, comunicare susţinută în cadrul Seminarului Ştiinţific Naţional „Octav
Onicescu” organizat de Societatea Română de Statistică în data de 11 iunie 2015
- Dumitrescu D., Anghel M.G., Anghelache C. (2015). Analysis Model of GDP
Dependence on the Structural Variables, Theoretical and Applied Economics,
Volume XXII, No.4 (605), Winter, pp. 151-158, revistă indexată în bazele de date
internaţionale EconLit, RePEc (IDEAS, Econpapers), DOAJ, EBSCO Publishing,
ICAAP, ISSN 1841-8678
- Anghelache C., Manole A., Anghel M.G. (2015). Analysis of final consumption and gross
investment influence on GDP – multiple linear regression model, Theoretical and Applied
Economics, No. 3/2015 (604), Autumn, pg 137-142, ISSN 1841-8678 (ediția print) / ISSN
1844-0029 (ediția online), categoria B+, revistă indexată în baze de date internaţionale
EconLit, RePEc (IDEAS, Econpapers), DOAJ, EBSCO Publishing, ICAAP
- Anghelache C., Anghel M.G. (2015). GDP Analysis Methods through the Use of
Statistical – Econometric Models, „ECONOMICA” Scientific and didactic journal,
nr. 1 (91), Chişinău, Republica Moldova, pp. 124-130, ISSN: 1810-9136, categoria B,
revistă indexată în baza de date internaţionale OAJI (Open Academic Journals Index)
- Anghelache C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura
Economică, Bucureşti, ISBN-978-973-709-380-6
Editura Economică, Bucureşti, ISBN 978-973-709-757-6
- Anghelache C., Anghel M.G. (2015). Statistică. Teorie, concepte, indicatori şi studii
ce caz, Editura Artifex, Bucureşti, 248 pg., ISBN 978-606-8716-01-5
- Murarita I. Ciurlau F.C. (2008). Tendencies of the Gross Domestic Product
at the level of the South-Western developing Region Oltenia, Revista Tinerior
Economisti(The Young Economists Journal), Volume (Year): 1 (2008), Issue
(Month): 11 (November), pp. 153-162
- Chang A.C., Li P. (2015). Measurement Error in Macroeconomic Data and
Economics Research: Data Revisions, Gross Domestic Product, and Gross Domestic
Income, Board of Governors of the Federal Reserve System (U.S.) in Finance and
Economics Discussion Series with number 2015-102.
- Schonauer(Sacală) C. (2015). Developments of regional gross domestic product and the
unemployment rate in Romania during 2000-2012, Computational Methods in Social
Sciences (CMSS), Volume (Year): 3 (2015), Issue (Month): 2 (December), pp. 15-20
- Sîrbu R.M., Borca C., Farkas Z.B. (2014). Debate On Romania Integration In
European Union. SEA - Practical Application of Science, Volume (Year): (2014),
Issue (Month): 3 (April), pp. 554-564
- The National Institute of Statistics, press release no.58/8 March 2016
- www.insse.ro

Deficitul statelor membre ale Uniunii Europene
care nu au aderat la zona euro
Drd. Adrian AMARIȚA
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Abstract
Tratatul de stabilitate, coordonare și guvernanță a fost semnat în
anul 2012 de către 25 state membre ale Uniunii Europene, inclusiv de țările
care nu au aderat încă la zona euro. Acest fapt presupune că, în momentul
în care aceste state vor adera la zona euro, vor avea obligația de a respecta
dispozițiile ce derivă din prevederile tratatului.
În esență, se poate afirma că deficitele statelor care nu fac parte din zona
euro sunt mai reduse decât cele ale țărilor care au aderat la moneda euro.
Cuvinte cheie: Uniunea Europeană, deficit, zona euro, deficit
structural, state membre, Tratatul de stabilitate, coordonare și guvernanță
Tratatul de stabilitate, coordonare și guvernanță a fost semnat în anul

2012 de către 25 state membre ale Uniunii Europene, inclusiv de cele care nu
au aderat încă la zona euro.1 Acest fapt presupune că, în momentul în care
aceste state vor adera la zona euro, vor avea obligația de a respecta dispozițiile
ce derivă din prevederile tratatului.
Studiul de față își propune să analizeze deficitul statelor care nu fac
parte din zona euro în perioada 2010 – 2013 și perspectiva acestora în viitor,
prin raportare la prevederile tratatului și luând în considerare sancțiunile
aplicabile în cazul depășirii limitei admise a deficitului.
La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene care nu fac parte din zona
euro, situația deficitului în perioada 2010 – 2013 se prezintă astfel:2
2010 2011 2012 2013
Bulgaria -3.2 -2 -0.5 -1.2
Cehia -4.4 -2.9 -4 -1.3
Danemarca -2.7 -2.1 -3.9 -0.7
Croatia -6 -7.7 -5.6 -5.2
Ungaria -4.5 -5.5 -2.3 -2.4
Polonia -7.6 -4.9 -3.7 -4
România -6.6 -5.5 -3 -2.2
Suedia 0 -0.1 -0.9 -1.3
Marea Britanie -9.6 -7.6 -8.3 -5.8
1. Alina Neagu, HotNews.ro, 2 martie 2012

2. http://ec.europa.eu/eurostat

Din datele prezentate în perioada de referință 2010 – 2013, situația
statelor member ale Uniunii Europene care nu fac parte din zona euro se
prezintă astfel:
- Bulgaria a redus deficitul de la – 3,2% în anul 2010 la – 2% în anul
2011, - 0,5% în 2012 și – 1,2% în 2013;
- Cehia a redus deficitul de la – 4,4% în anul 2010 la - 1,3% în anul 2013;
- Deficitul Croației s-a redus de la – 6% în 2010 la – 5,2% în anul 2013;
- Danemarca a realizat o reducere importantă a deficitului de la – 2,7%
în anul 2010 la – 0,7% în anul 2013, acest stat fiind în prezent foarte aproape
de limita impusă prin dispozițiile Tratatului pentru Stabilitate, Coordonare și
Guvernanță;
- În Marea Britanie deficitul s-a redus de la – 9,6% în anul 2010 la –
5,8% în anul 2013, dar acest deficit este departe de baremul stabilit de Tratat;
- În Polonia deficitul s-a redus de la – 7,6% în anul 2010 la – 4% în
anul 2013;
- România a redus deficitul de la – 6,6% în anul 2010 la – 5,5%
în 2011, - 3% în 2012 și – 2,2% în anul 2013, fiind remarcabilă reducerea
constantă a deficitului într-un ritm susținut, astfel încât există premise ca într-o
perioadă relativ scurtă de timp țara noastră să se încadreze în plafonul impus
de dispozițiile Tratatului;
- În Suedia deficitul a crescut de la 0% în anul 2010 la – 0,1% în 2011,
- 0,9% în 2012 și – 1,3% în anul 2013, statul aflându-se aproape de limita
dispusă prin stipulațiile Tratatului;

- Ungaria a redus deficitul de la – 4,5% în anul 2010 la – 2,4% în anul
2013, iar reducerea acestuia cu aproape jumătate din cel existent în anul 2010
creează premise pentru încadrarea în prevederile Tratatului într-o foarte scurtă
perioadă de timp.
În ansamblu, se poate afirma că deficitele statelor care nu fac parte din
zona euro sunt mai reduse decât cele ale țărilor care au aderat la moneda euro.
Conform clasificării utilizate în cazul statelor din zona euro, niciunul dintre
statele care nu au aderat până în prezent la moneda euro nu se situează în prima
grupă (deficit mai mic sau egal cu – 0,5%), dar statele acestei zone, printr-un
efort economic susținut, se pot alinia la limita stabilită de Tratat pentru care nu
se aplică sancțiuni.
Clasificarea statelor care nu au aderat la moneda euro, conform
criteriului utilizat anterior se prezintă astfel:
a) state care se încadrează în limita impusă de prevederile Tratatului
(- 0,5%) : niciun stat din zona membrilor care nu au aderat la moneda euro nu
se încadrează în această grupă;
b) state cu deficit până la – 2%: Danemarca – 0,7%, Bulgaria – 1,2%,
Cehia – 1,3%, Suedia – 1,3%
c) state cu deficit între – 2% și – 5%: România – 2,2%, Ungaria –

2,4%, Polonia – 4%

d) state cu deficit mai mare de – 5%: Croația – 5,2%, Marea Britanie
– 5,8%
Trebuie menționat că Norvegia, care nu este stat membru, a realizat

un excedent relavant în perioada 2010 – 2013, net superior tuturor statelor din
Uniunea Europeană: + 11% în anul 2010, + 13,4% în anul 2011, + 13,8% în
anul 2010 și +11,3% în anul 2013.
Consider că toate statele membre ale Uniunii Europene care se

confruntă cu efectele produse de criza economică și politică trebuie să elaboreze
strategii adecvate de redresare a acțiunii factorilor care influențează negativ
creșterea economică. De asemenea, putem aprecia că o analiză economică a
statelor membre sau nemembre ale Uniunii Europene care au realizat o creștere
economică în condițiile crizei mondiale poate contribui la stabilirea unor căi
de eficientizare a economiilor statelor care au înregistrat deficite însemnate în
actualele circumstanțe.
Articolul publicat de Daniel Dăianu în ziarul “Adevărul” din data de
14.03.2014 cu titlul “A fi, sau a nu fi în zona euro – reîntoarcerea “geopoliticii””
dezbate impactul pe care îl poate avea Tratatul pentru stabilitate, coordonare și
guvernanță asupra statelor membre ale Uniunii Europene1.
Autorul face o analiză privind aderarea la zona euro, în care
“geopoliticul” poate fi în centrul atenției. Analiza face abstracție de declarația
“we will do whatever it takes to save the euro” (Mario Draghi, Londra, iulie
2012) și de acțiunile Băncii Centrale Europene și are la bază dezideratul formării
unui nucleu al Uniunii Europene mai integrat. Metamorfozarea zonei euro este
1. Daniel Dăianu: A fi, sau a nu fi în zona euro - reîntoarcerea “geopoliticii” în www.hotnews.ro

un proces anevoios, care poate lăsa în afara ei state membre, indiferent de voința
acestora. Acest proces actualizează ideea importanței “geopoliticului” în noile
circumstanțe, în mod similar cu momentul introducerii monedei euro. Apariția
monedei euro nu a împiedicat statele care nu erau pregătite pentru aderare
la zona euro să aibă acces la aceasta. Aderarea la zona euro a presupus un
proces de convergență în ceea ce privește veniturile, dar a generat dezechilibre
externe, cu precădere între statele din nordul și sudul Europei, decalaje care
s-au accentuat ulterior și au profunde implicații în performanța economică.
Dăianu subliniază ideea că actuala criză este “răzbunarea economicului asupra
politicului”. În ceea ce privește intențiile de aderare, autorul opinează că state
mici precum Lituania și Letonia pot adera mai ușor la zona euro, ținând seama
de faptul că regimul de politică monetară reduce enorm riscurile, având în
vedere dimensiunea mică a economiilor și datoriile publice relativ mici. Un
rol important în acest sens îl are și faptul că aproape în toate statele care au
aderat recent la Uniunea Europeană sectoarele bancare sunt controlate masiv
de grupurile străine.
Autorul apreciază că dispozițiile Tratatului de la Maastricht nu asigură
o stabilitate zonei euro, iar criza acesteia este determinată și de gradul de
îndatorare a sectorului privat. În acest context, Comisia Europeană a impus
procedura de deficit extern excesiv care are drept consecință procedura
referitoare la dimensiunea deficitului bugetar. Dezechilibrul extern al statelor
ce rezultă din evoluția bugetului public și a sectorului privat are efecte intrinseci
asupra deficitului bugetar. State precum Spania și Irlanda, care au înregistrat
datorii publice relativ mici și deficite bugetare în limite normale, s-au confruntat
cu o puternică criză economică, deoarece supraîndatorarea privată a acestora a
fost foarte mare. Cauzele supraîndatorării au fost atât creditarea excesivă, cât
și competitivitatea necorespunzătoare. Sub acest aspect, România trebuie să ia
măsuri eficiente în sensul unei reforme a companiilor de stat, aceasta putând
lua și forma privatizării lor. Competitivitatea unei economii trebuie să aibă la
bază o productivitate crescută a întregului sistem economic bugetar și privat,
iar aceasta nu trebuie să fie devansată de veniturile salariaților. Creșterea
productivității impune și flexibilitatea alocării resurselor, astfel încât aceasta
să se reflecte în flexibilitatea piețelor. Rolul cursului de schimb este acela
de corectare a dezechilibrelor și de compensare a rigidității, dificultăților de
adaptare și a tensiunilor acumulate în timp.
În articol se subliniază faptul că aderarea României la zona euro nu
este posibilă în anul 2015, deoarece în prezent nu sunt întrunite condițiile
necesare pentru atingerea acestei ținte. O condiție care să favorizeze aderarea o
constituie întărirea zonei euro, ceea ce ar favoriza ordonarea politicii economice
și ar da semnalul că prevederile Tratatului pot fi transpuse în realitate. Un

factor important îl reprezintă îndeplinirea criteriilor de convergență nominală
și de convergență reală. În ceea ce privește criteriile nominale, datoria
publică, deficitul bugetar pot fi îndeplinite, dar trebuie luate măsuri eficiente
pentru impactul favorabil al regionalizării cu scopul evitării unor complicații
în privința bugetului public central. Analiza economică asupra inflației și
dobânzilor diferențiate are menirea să examineze convergența rapidă spre
nivelurile de referință din zona euro. Un aspect important este creșterea
substanțială a productivității, care are rolul de a asigura stabilitatea cursului
de schimb.
Criza zonei euro a demonstrat că performanțele economice sunt în
concordanță cu calitatea instituțiilor, care se reflectă în capacitatea impunerii
unei discipline bugetare fără a produce dezechilibre economice, în încasări
fiscale în corelație cu producția de bunuri publice, precum și într-o relație de
echilibru între bugetul public și mediul de afaceri.
Un element care trebuie să fie luat în considerare este capacitatea
României de a avea în următorii ani flexibilitatea statelor dezvoltate din zona
euro.
În cazul în care ar exista o uniune bancară, așa cum a fost aceasta
evocată de Herman van Rompuy, care să aibă o capacitate fiscală de a permite
statelor membre ale Uniunii Europene să reziste la șocurile asimetrice și prin
scheme de asigurare sau transferuri fiscale, aderarea la zona euro ar fi perfect
realizabilă. Acest deziderat este condiționat de un buget relevant al zonei
euro.
Un handicap pentru România este faptul că nu a aderat la spațiul
Schengen, dar acesta va fi înlăturat deoarece există premise favorabile în acest
sens. Cu toate acestea, intrarea în spațiul Schengen nu este un pilon rezistent,
în cazul în care statele membre ale Uniunii Europene nu primesc dovezi
relevante asupra creșterii economice din țara noastră.
Autorul apreciază că elementele principale care pot contribui la
aderarea României la zona euro sunt:
- absorbția intensă de fonduri europene;
- modernizarea agriculturii;
- formarea brută de capital fix;
- atragerea unor investiții mari în sectoarele strategice;
- reformarea sistemului de asigurări sociale;
- corelarea sistemului bancar cu nevoile de dezvoltare a producției
locale;
- reforma companiilor de stat și a sectorului public.
Un factor important pentru aderarea României la zona euro îl
constituie climatul general din Europa, cu predilecție a politicilor la nivelul

zonei euro, care trebuie să aibă la bază diferența dintre ciclurile economice ale
statelor care compun Uniunea Europeană. De asemenea, o analiză detaliată
în ceea ce privește așteptările cetățenilor și încrederea lor în guvernare este o
condiție sine qua non pentru îndeplinirea țintei statelor membre în zona euro.
În situația în care recesiunea se va menține în statele din sudul zonei euro,
iar rata șomajului va fi mare în continuare în state precum Spania, Portugalia
sau Grecia, există riscul destabilizării statelor membre. O cale de îndreptare a
acestor circumstanțe o constituie reajustările în programele de consolidare și
corecție fiscală.
Concluzia autorului este că: “Deși aspecte “geopolitice” revin în prim
plan, logica economică nu poate fi dată la o parte; ea poate avea, din nou, efect
de bumerang dacă este neglijată”.
BIBLIOGRAFIE
- Dăianu Daniel: “A fi, sau a nu fi în zona euro - reîntoarcerea “geopoliticii”” în
www.hotnews.ro
- Neagu Alina: „Tratatul privind guvernanța fiscală în UE, semnat de liderii a 25 de
state” www.hotnews.ro, 2 martie 2012
- http://ec.europa.eu/eurostat

THE DEFICIT OF THE EU MEMBER STATES
THAT HAVE NOT JOINED THE EURO AREA
PhD. Candidate Adrian AMARIȚA
Ministry of Regional Development and Public Administration
Abstract
The Treaty for Stability, Coordination and Governance was signed in
2012 by 25 European Union member states, including countries that have not
yet joined the euro area. This means that when these countries join the euro
area it will be required to comply with the provisions arising from the Treaty.
Essentially, it can be said that the deficit countries that are not part of the
eurozone are lower than those of the countries that joined the euro.
Key Words: Euro, Treaty on Stability, Coordination and Governance,
member states, European Union, structural deficit.
JEL Classification: F 15, F 33, H 62
The Treaty for Stability, Coordination and Governance was signed in

2012 by 25 European Union member states, including those that have not yet
joined the euro. This means that when these countries join the euro area it will
be required to comply with the provisions arising from the Treaty.
The present study aims to analyze deficit countries that are not part
of the euro zone in the period 2010 - 2013 and the prospect of their future
in relation to the Treaty provisions and taking into account penalties for
exceeding the permissible deficit.
In the member states of the European Union that are not part of the
euro the area deficit situation in the period 2010 - 2013 is as follows:
2010 2011 2012 2013

Bulgaria -3.2 -2 -0.5 -1.2
Czech -4.4 -2.9 -4 -1.3
Denmark -2.7 -2.1 -3.9 -0.7
Croatia -6 -7.7 -5.6 -5.2
Hungary -4.5 -5.5 -2.3 -2.4
Poland -7.6 -4.9 -3.7 -4
Romania -6.6 -5.5 -3 -2.2
Sweden 0 -0.1 -0.9 -1.3
Great Britain -9.6 -7.6 -8.3 -5.8

The data in the reference period 2010 - 2013, the situation of the EU
member states that are not part of the euro area is as follows:
- Bulgaria reduced the deficit from - 3.2% in 2010 to - 2% in 2011; -
0.5% in 2012 and - 1.2% in 2013;
- the Czech Republic reduced its deficit from - 4.4% in 2010 to -
1.3% in 2013;
- Croatia’s deficit decreased from - 6% in 2010 to - 5.2% in 2013;
- Denmark has achieved a significant reduction in the deficit from
- 2.7% in 2010 to - 0.7% in 2013, this state is now very close to the limit
imposed by the Treaty for Stability, Coordination and Governance;
- In the UK the deficit decreased from - 9.6% in 2010 to - 5.8% in
2013, but the deficit is far from the scale established by the Treaty;
- In Poland the deficit decreased from - 7.6% in 2010 to - 4% in
2013;
- Romania has reduced its deficit from - 6.6% in 2010 to - 5.5% in
2011 - 3% in 2012 and - 2.2% in 2013; the way in which Romania has steadily
reduced the deficit in a sustained pace is remarkable, so there are prerequisites
that show that in a relatively short period of time our country will remain
within the ceiling imposed by the Treaty;
- In Sweden, the deficit increased from 0% in 2010 to - 0.1% in 2011
- 0.9% in 2012 and - 1.3% in 2013, the state being close to the limit arranged
by the treaty stipulations ;
- Hungary reduced its deficit from - 4.5% in 2010 to - 2.4% in 2013
and by reducing it by nearly half of the deficit which was in 2010 , it creates
prerequisites for compliance with the provisions of the Treaty in a very short

period of time.
Overall, we can say that deficits in the countries that are not part of
the eurozone are lower than those of the countries that joined the eurozone.
According to the classification used for the euro area, none of the states that
have not joined the euro so far are outside the first group (deficit less than or
equal to - 0.5%), but the states of this area, through sustained economic effort,
can align to the limit established by the Treaty for which no penalties are
imposed.
Ranking of countries that have not joined the euro, according to
criteria previously used are as follows:
a) States which fall within the limit imposed by the Treaty provisions
(- 0.5%) Out of the members of any state which are not party of the euro has
fallen into this group;
b) deficient states up to - 2%: Denmark - 0.7%, Bulgaria - 1.2%, the
Czech Republic - 1.3%, Sweden - 1.3%
c) countries with deficit between - 2% - 5%: Romania - 2.2%, Hungary

- 2.4%, Poland - 4%

d) states with higher than – 5% deficit: Croatia - 5.2%, the United
Kingdom - 5.8%
It should be noted that Norway, which is not a member state has a

relevant surplus during 2010 - 2013, significantly higher than all countries in
the European Union: + 11% in 2010, + 13.4% in 2011, + 13.8 % in 2010 and
+ 11.3% in 2013.
I believe that all European Union member states which faced the
effects of economic and political crisis should develop appropriate strategies
for recovery action that negatively influence growth factors. We can also
appreciate that an economic analysis of Member States and non EU which
have achieved economic growth under the global crisis may help establish
ways to streamline the economies that have experienced significant deficits in
the current circumstances.
Daniel Daianu’s article published in the “Adevarul” newspaper
dated 03/14/2014 entitled “To be or not to be in the eurozone - the return of
“geopolitics “ discusses the impact of the Treaty for Stability, Coordination
and Governance on member states of the European Union.
The author makes an analysis on joining the euro area, where the
“geopolitics” may be in the spotlight. The analysis disregards the statement
“we will do whatever it takes to save the euro” (Mario Draghi, London, July
2012) and the European Central Bank’s shares and is based on the desire to
form a more integrated core of the European Union. Eurozone metamorphosis
is a difficult process that can leave them outside the member states, irrespective
of their control. This process updates on the importance of “geopolitics” in the

new circumstances, in a similar manner when the euro was introduced. The
advent of the euro has not prevented states that were not ready for accession
to the euro area have access to it. Joining the euro area required a process of
convergence in terms of income, but generated external imbalances, particularly
between northern and southern European states, gaps that have widened
further and have profound implications in the economic performance. Daianu
emphasizes the idea that the current crisis is “the revenge of economics over
politics.” Regarding the intentions of accession, the author opines that small
countries such as Lithuania and Latvia can adhere more easily to the euro
zone, given that monetary policy regime greatly reduced risk, given the small
size of the economies and relatively small debt. An important role in this
respect is the fact that almost all states that have recently joined the European
Union banking sectors are heavily controlled by foreign groups.
The author believes that the provisions of the Maastricht Treaty does
not provide a stable eurozone and its crisis is determined by the degree of
indebtedness of the private sector. In this context, the European Commission
imposed an excessive external deficit procedure which results in the procedure
relating to the size of the budget deficit. The external imbalance of the member
states resulting from the public budget developments and the private sector
has intrinsic effect on the budget deficit. Countries such as Spain and Ireland,
which have had relatively low public debt and budget deficits within normal
limits, faced with a deep economic crisis because their private indebtedness was
very high. The causes of indebtedness were both excessive lending and poor
competitiveness. In this respect, Romania must take effective steps towards a
reform of SOEs, which may take the form of privatization. Competitiveness of
an economy should be based on increased productivity of the entire economic
system and private budget and it should not be surpassed by the employees’
income. Increased productivity and flexibility requires allocation of resources,
so that it is reflected in the flexibility of markets. The role of the exchange rate
is correcting imbalances and clearing stiffness, difficulties in adaptation and
tensions accumulated over time.
The article points out that Romania’s accession to the eurozone is not
possible in 2015, as they currently haven’t reached the conditions necessary
to achieve this target. A condition which favors joining the euro area is the
strengthening of the euro zone, which would favor the ordination of economic
policy and would signal that the Treaty provisions can become a reality. An
important factor is the nominal convergence criteria and real convergence.
Regarding the criteria of nominal public debt, budget deficit can be met, but
we have to take effective measures for a favorable impact of regionalization in
order to avoid complications regarding central government budget. Economic

analysis on inflation and differentiated interest aims to examine rapid
convergence to the reference levels in the euro area. An important aspect is
the substantial increase in productivity, which is meant to ensure the exchange
rate stability.
The Eurozone crisis has shown that economic performance is in
line with the quality of institutions, which is reflected in imposing budget
discipline without causing economic imbalances in tax receipts in relation to
the production of public goods and in a relationship of balance between the
public budget and business.
One element that must be considered is Romania’s ability to have the
same flexibility as the eurozone developed countries in the coming years.
If there were a banking union, as it has been evoked by Herman van
Rompuy, which had a fiscal capacity to allow member states of the European
Union to withstand asymmetric shocks through insurance schemes or fiscal
transfers, accession to the euro area would be perfectly feasible. This goal is
conditioned by a relevant budget eurozone.
A handicap for Romania is that it has not joined the Schengen area,
but this will be removed because there are favorable conditions in this regard.
However, entry into the Schengen area is not a strong pillar, as long as EU
member states do not receive relevant evidence on economic growth in our
country.
The author believes that the main elements that can contribute to
Romania’s accession to the euro area are:
- intense absorption of European funds;
- modernization of agriculture;
- gross fixed capital formation;
- attracting large investments in strategic sectors;
- reforming the social security system;
- correlation of the banking system with the development needs of
local production;
- reform of state companies and public sector.
An important factor for the accession to the eurozone is the general
climate in Europe, predominantly policies in the euro area must be based on the
difference between the economic cycles of the states that make up the European
Union. Also, a detailed analysis in terms of citizens’ expectations and their
confidence in government is a sine qua non for achieving the target in the euro
area of the member states. If the recession continues in the southern euro zone
and the unemployment rate is still high in countries like Spain, Portugal or
Greece, there is a risk of destabilizing the member states. One way of correcting
these circumstances is the readjustment in fiscal consolidation programs.

The authors conclude that: “Although “geopolitical” aspects come
back to the fore, economic logic can not be set aside; it may once again have
a boomerang effect if neglected. “
BIBLIOGRAPHY
- Daniel Daianu: “To be, or not to be in the eurozone - the return of ”geopolitics” in
www.hotnews.ro
- Alina Neagu ‘Treaty on fiscal governance in the EU, signed by leaders of 25
countries “www.hotnews.ro, March 2, 2012
- http://ec.europa.eu/eurostat

Analiza evoluţiei schimburilor comerciale
international ale României
Prof. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHE
Abstract
În acest articol, autorii analizează comerţul internaţional al României
în decursul ultimilor ani. Demersul de cercetare are în vedere indicatori precum
valoarea importurilor şi exporturilor, situaţia pe grupe de produse, evaluarea
relaţiilor comerciale cu ţările partenere din interiorul şi din afara UE, atât
pentru import, cât şi pentru export. De asemenea, sunt evidenţiate segmentele
de date care descriu cele mai favorabile evoluţii ale indicatorilor analizaţi.
Cuvinte cheie: export, import, bunuri, parteneri, excedent
După creşterile înregistrate în fiecare lună în cursul anului 2008 faţă de

luna corespunzătoare din 2007 în ceea ce priveşte schimburile internaţionale
din 2009 şi până în 2012, se înregistrează un recul pronunţat ca diferenţă
procentuală şi trecerea de la creşterea pozitivă la cea negativă, atât la import
cât şi la export. După 2013 se remarcă o înviorare a importurilor.
La export, la unele grupe de bunuri s-au obţinut creşteri (la mijloace
de transport), iar la import a crescut ponderea grupei produse chimice şi mase
plastice.
Majoritatea grupelor de bunuri au cunoscut scăderi, cele mai afectate
fiind produsele metalurgice şi produsele minerale la export, precum şi mijloacele
de transport şi produsele minerale la import. Din punctul de vedere al modului
în care s-au realizat importurile şi exporturile pe cele trei grupe (definitive,
după prelucrare activă, pentru prelucrare pasivă), structura a fost următoarea:
• pentru export: exporturi definitive – 49,2%; exporturi după
prelucrare activă – 49,3% şi exporturi pentru prelucrare pasivă –
1,5%;
• pentru import: importuri definitive – 74,2%; importuri pentru
prelucrare activă – 23% şi importuri după prelucrare pasivă –
2,8%.

Se impune un prim comentariu, respectiv, importurile definitive au
depăşit exporturile definitive, cu aproape 25% iar exporturile pentru prelucrare
activă, deci prelucrare în exterior, folosind forţă de muncă străină, au fost mai
mult decât duble comparativ cu prelucrările active, adică importurile realizate
pentru a fi continuată prelucrarea în ţară în vederea exportului ulterior.
Aceste două elemente se întâlnesc, de regulă, la ţările cu un nivel
scăzut de dezvoltare.
Din punctul de vedere al ponderii principalelor grupe de mărfuri din
Nomenclatorul combinat în totalul operaţiunilor de export pentru prelucrare
activă, reţinem că ponderea esenţială au avut-o: articole de îmbrăcăminte
confecţionate din ţesături tricotate sau croşetate, materii textile, maşini şi
dispozitive mecanice, aparate electrice de înregistrat şi reprodus sunet şi
imagini, încălţăminte şi articole similare, mijloace şi materiale de transport,
produse metalurgice.
În perioada 1.I-31.VII 2015, exporturile şi importurile au crescut cu
5,9%, respectiv cu 7,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.VII 2014. În perioada
1.I-31.VII 2015 exporturile FOB au însumat 32072,4 milioane euro, iar
importurile CIF au însumat 36007,5 milioane euro.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VII 2015
a fost de 3935,1 milioane euro, mai mare cu 561,0 milioane euro decât cel
înregistrat în perioada 1.I-31.VII 2014.
În luna iulie 2015 exporturile FOB au fost de 5043,3 milioane euro,
importurile CIF au fost de 5684,9 milioane euro, rezultând un deficit de 641,6
milioane euro. Faţă de luna iunie 2015, exporturile din luna iulie 2015 au
crescut cu 5,8%, iar importurile au crescut cu 3,6%.
Exporturile, importurile şi soldul balanței comerciale în perioada

ianuarie 2010 – iulie 2015
Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015.

În structura pe ţări, cele mai mari deficite au fost înregistrate cu
Ungaria, China, Kazahstan, Austria, Germania, Federaţia Rusă.
Este totuşi de semnalat, reducerea deficitului cu Germania, datorită
creşterii exportului de autoturisme, ceea ce a determinat transformarea
deficitului semnificativ în 2011.
Deficitul cu Federaţia Rusă s-a redus ca urmare a scăderii importurilor
de ţiţei şi gaz natural din această ţară în toată această perioadă. Deficitul cu
China a crescut ca urmare a creşterii importurilor de aparate telefonice pentru
telefonia mobila şi pentru alte reţele, fără fir, această tară plasându-se acum pe
locul 2 în ierarhia ţărilor cu care România are cele mai mari deficite.
Se remarcă reducerea excedentului cu Bulgaria ca urmare a reducerii
exporturilor de produse petroliere către această ţară.
Solduri pozitive s-au înregistrat în principal cu: Serbia, Norvegia,
Republica Moldova, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Liban, Gruzia, Irak,
Regatul Unit, Republica Arabǎ Sirianǎ.
Referitor la exporturile şi importurile realizate, se constată cel puţin
trei caracteristici comune. Prima caracteristică este că evoluţia în 2013 faţă de
2012 a exporturilor şi a importurilor, cu mici excepţii, Irlanda, Malta, Finlanda
şi Regatul Unit, la export, respectiv, Estonia, Irlanda, Letonia şi Malta, la
import, a marcat trenduri pozitive, desigur, diferenţiată de la ţară la ţară.
A doua caracteristică, că, atât la export cât şi la import, în toate ţările,
s-au înregistrat evoluţii negative şi, aş spune, cu un specific dat de o magnitudine
crescută plasată în intervalul 15-30% şi chiar peste această valoare în cazul
importului, aici putând nominaliza, alături de România, Bulgaria, Estonia,
Letonia, respectiv Finlanda.
În sfârşit, a treia caracteristică este marcată prin faptul că devansarea
scăderii exporturilor de diminuarea importurilor a condus implicit la reducerea
deficitului comercial.
Astfel, întâlnim două ipostaze: state care şi-au mărit excedentul
comercial în 2014 comparativ cu anul 2009: Irlanda, Belgia, Danemarca,
Rep. Cehă şi Ungaria; şi ţări în care excedentul, deşi se menţine în continuare
la un nivel relativ mai redus. Este cazul Germaniei, Olandei, Suediei şi
Finlandei. Cu o reducere a deficitului, România se înscrie printre ţările cu cele
mai mari reduceri ale deficitului. În structura pe ţări, cele mai mari deficite
în anul 2014 au fost înregistrate cu Ungaria, China, Kazahstan, Germania,
Austria, Federaţia Rusă, spre deosebire de anul 2011 când ierarhia ţărilor cu
care România înregistra cele mai mari deficite cuprindea Germania, Federaţia
Rusă, Ungaria, Kazahstan, China, Austria.
Notabilă este reducerea deficitului cu Germania datorită creşterii
exporturilor de autoturisme şi autovehicule pentru transportul mărfurilor. De

asemenea, deficitul cu Federaţia Rusă s-a redus ca urmare a scăderii importurilor
de ţiţei şi gaz natural din această ţară. Criza economică globală s-a manifestat acut
în domeniul comerţului exterior, în fiecare lună din 2011 înregistrându-se scăderi
ale exporturilor româneşti comparativ cu lunile corespunzătoare din anul 2012,
care au confirmat tendinţele manifestate anterior, începând cu 2008. Din 2013,
s-a remarcat revenirea la un ritm mai accelerat al schimburilor internaţionale.
Dinamicile superioare ale exporturilor comparativ cu importurile au
determinat o scădere a deficitului comercial al României. Evoluţia numărului
de exportatori şi importatori în perioada 2006 – 2014, perioadă care surprinde
atât efectul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, s-a
caracterizat printr-o creştere semnificativa a numărului acestora.
Este de remarcat faptul că din circa 22.000 de exportatori, 756 de
exportatori (cu exporturi anuale de peste 5 milioane de euro) acoperă aproape
76% din volumul anual al exporturilor anului 2013.
În cazul importurilor, din circa 68.450 importatori, 1.100 importatori
(cu importuri anuale de peste 5 milioane de euro) acoperă aproape 70% din
volumul importurilor. De remarcat că ponderea exporturilor şi importurilor
de produse agroalimentare (inclusiv băuturi şi tutun) în total exporturi
respectiv importuri a scăzut în primele șapte luni din 2015 cu circa 0,9%
în cazul exporturilor şi 2,0% în cazul importurilor. Expedierile de produse
agroalimentare că tre ţările Uniunii Europene au avut o pondere valorică de
circa 69% iar introducerile de produse agroalimentare din statele membre UE
au deţinut o pondere de cca. 29,7%.
Evoluţia numărului de exportatori si importatori in perioada 2006-2014

Principalii parteneri comerciali din Uniunea Europeană pentru
exporturile de produse agroalimentare, băuturi şi tutun sunt: Italia, Bulgaria,
Ungaria, Grecia, Germania, Spania şi Olanda.
Principalele ţări partenere ale României în 2015

import
Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic Lunar nr. 7/2015.
În cazul importurilor de produse agroalimentare, băuturi şi tutun,

principalii parteneri comerciali din Uniunea Europeană sunt: Ungaria,
Germania, Bulgaria, Olanda, Italia şi Polonia.
În cazul importurilor apar şi ţări partenere importante din spaţiul
extracomunitar, cum ar fi China (telefoane, acumulatori şi baterii,
transformatoare, încălţăminte, circuite electrice) cu 4,6%.
În perioada 1.I-31.VII 2015, ponderi importante în structura
exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi
echipamente de transport (44,3% la export şi 36,6% la import) şi alte produse
manufacturate) (33,1% la export şi respectiv 31,5% la import).

Structura comerțului internațional pe grupe de produse,
în perioada 1.I-31.VII 2015
În luna iulie 2015, conform estimărilor preliminare ale Institutului

Naţional de Statistică, exporturile FOB au însumat 32.072,4 milioane euro, iar
importurile CIF au însumat 36.007,5 milioane euro.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în luna iulie 2015
de 2295,2 milioane lei (520,3 milioane euro), mai mic cu 232,7 milioane lei
(52,7 milioane euro) decât cel înregistrat în luna iulie 2013. Exporturile FOB
realizate în perioada 1.I-31.VII 2014 au fost de 135138,6 milioane lei (30299,3
milioane euro), iar importurile CIF au fost de 150063,6 milioane lei (33655,4
milioane euro).
Comparativ cu perioada 1.I-31.VII 2013, atât exporturile cât şi
importurile au crescut cu 8,9% la valori exprimate în lei (7,5% la valori
exprimate în euro).
Deficitul comercial FOB-CIF în perioada 1.I-31.VII 2014 a fost de
14925,0 milioane lei (3356,1 milioane euro), mai mare cu 1265,6 milioane lei
(248,4 milioane euro) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VII 2013.

Soldurile balanţelor comerciale INTRA-UE28 și EXTRA-UE28 în
perioada ianuarie 2013 – iulie 2015
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în

perioada 1.I-31.VII 2014 a fost de 96622,2 milioane lei (21687,5 milioane euro)
la expedieri şi de 113090,4 milioane lei (25386,6 milioane euro) la introduceri,
reprezentând 71,6% din total exporturi şi 75,4% din total importuri.
Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în
perioada 1.I-31.VII 2014 a fost de 38516,4 milioane lei (8611,8 milioane euro)
la exporturi şi de 36973,2 milioane lei (8268,8 milioane euro) la importuri,
reprezentând 28,4% din total exporturi şi 24,6% din total importuri.
Concluzii
În total activitatea de comerţ exterior, putem aprecia că aceasta a
evoluat negativ din punctul de vedere al volumului, precum şi al celor două
elemente, import şi export.
Reducerea exporturilor şi a importurilor, a fost stimulată şi de uşoara
apreciere a monedei naţionale. Pe acest fond, elementul pozitiv al aprecierii
(instabilităţii) leului are efect negativ asupra exporturilor. Mulţi dintre
exportatori, fie şi-au temperat activităţile, fie au înregistrat, dacă nu pierderi,
cel mult câştiguri modeste.
Pe lângă efectele crizei economico-financiare, un alt element care a
determinat evoluţia exporturilor şi importurilor într-un ritm mai lent decât al
importurilor, este acela că procesul de privatizare şi restructurare a determinat
închiderea unor societăţi comerciale sau regii autonome sau calitatea produselor
realizate nu a fost în măsură să satisfacă exigenţele beneficiarilor externi.
Principalul aspect, dincolo de structura exportului şi importului pe categorii

majore de bunuri (de capital, intermediare şi de consum) îl reprezintă faptul
că reducerea masivă a schimburilor de bunuri intermediare, cu precădere a
importurilor, a fost de natură să diminueze capacitatea productivă a industriei,
dar şi a altor activităţi, şi să afecteze în perspectivă activităţile economice
din lunile următoare. Din punct de vedere al dinamicii comerţului cu ţările
partenere, atât la import cât şi la export, se remarcă aproape în toate cazurile
scăderi, în unele cazuri importante.
- Anghelache C., Mitruţ C., Dincă I. (2011). Factorii determinanţi ai comerţului
exterior al României, Scientific Research Themes/Studies Communications at the
National Seminary „Octav Onicescu”, Romanian Statistical Review Trim. 3/2011,
pp. 38-41.
- Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura
Economică, Bucureşti
- Anghelache C., Anghelache G.V., Anghel M.G., Bardaşu G., Sacală C. (2014). The
International Trade Evolution, Romanian Statistical Review Supplement, Issue
1, pp. 84-87, Romanian Statistical Review este revistă indexată în bazele de date
internaţionale DOAJ, Index Copernicus, EBSCO, ICAAP, RePEc, ISSN 2359-8972
- Anghelache Gabriela Victoria, Anghel Mădălina Gabriela (2015). Model for the
analysis of foreign trade and Gross Domestic Product of Romania, International
Symposium „Economic and Social Evolutions of Romania in European Context”
organizat de Universitatea „ARTIFEX” din Bucureşti în colaborare cu Academia
de Studii Economice din Bucureşti - Departamentul de Statistică şi Econometrie,
Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Academia Oamenilor
de Ştiinţă din România, Universitatea „Valahia” din Târgovişte – Facultatea de
Ştiinţe Economice, Universitatea Politehnică din Czestochowa – Facultatea de
Management, Polonia, Universitatea din Perugia, Italia, 14-15 May, Bucharest,
Romania, volumul conferinţei ISBN 978-606-8716-09-1
- Anghelache C.; Manole A. (2012). Romania’s Foreign Trade by the End of 2011,
Metalurgia International, nr. 5/2012, pp. 140-144, ISSN 1582-2214, Editura
ştiinţifică F.M.R., revistă citată în bazele de date internaţionale SCOPUS, EBSCO,
THOMSON SCIENTIFIC MASTER JOURNAL LIST, Sci Search
- Anghelache C., Cruceru D. (2015). Some Aspects regarding International Exchange
of goods and services, International Symposium „Economic and Social Evolutions of
Romania in European Context” organizat de Universitatea „ARTIFEX” din Bucureşti
în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucureşti - Departamentul de
Statistică şi Econometrie, Academia de Studii Economice din Republica Moldova,
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Universitatea „Valahia” din Târgovişte
– Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea Politehnică din Czestochowa –
Facultatea de Management, Polonia, Universitatea din Perugia, Italia, 14 – 15 May,
Bucharest, Romania, volumul conferinţei, pp. 6, ISBN 978-606-8716-09-1

- Negrea A. (2013). Concepts And Metodologies Regarding The Improvement Of
Romanian Foreign Trade (I), University of Oradea, Faculty of Economics in The
Journal of the Faculty of Economics – Economic, Volume (Year): 1 (2013), Issue
(Month): 1 (July), pp. 139-148
- Rusu N. (2011). Structural Adjustment of Romanian Foreign Trade after EU
Accession, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year):
XI (2011), Issue (Month): 1 , (May), pp. 1879-1884
- Rusali M.A. (2013). Evaluation Of The Romanian Agricultural Products
Specialization In The Intra-Sectoral Foreign Trade, Agricultural Economics and
Rural Development, Volume (Year): 10 (2013), Issue 1, pp. 77-83
- Stefanescu R., Dumitriu M. (2014). Investigation on the relationship between
Romanian foreign trade and industrial production, University Library of Munich,
Germany in its series MPRA Paper with number 62547.
- *** Comunicate de presă pe anul 2014 şi 2015 ale Institutului Naţional de
Statistică.
- www. insse.ro

ANALYSIS OF THE EVOLUTION OF
ROMANIAN FOREIGN COMMERCIAL
EXCHANGE
Prof. Gabriela Victoria Anghelache PhD.
Assoc. prof. Mădălina Gabriela Anghel PhD.
Abstract
In this paper, the authors analyze the international trade of Romania
in the recent years. The research overviews indicators such as the value of
imports and exports, the situation on groups of products, the valuation of trade
relation with partner countries inside and outside the EU, for both import, and
export. Also, there are emphasized the data segments that describe the most
favorable evolutions of the analyzed indicators.
Key words: export, import, goods, partners, excedent
After the increases recorded for each month during the year 2008
comparatively with the corresponding month of 2007, as far as the international
exchanges in 2009 and until 2012 are concerned, they are recording a
pronounced return, as percentage difference and, as the passage form the
positive to the negative growth, for both import and export.
After 2013, a revival of export is experienced.
If considering the export, certain groups of goods recorded increases
(for instance, the conveyance vehicles), while in the import case there is the
group of chemicals and plastics which increased.
The majority of the groups of goods recorded decreases, the most
affected being the metallurgical products and mineral products in terms of export,
as well as the conveyance vehicles and mineral products in terms of import. From
the point of view of the way the imports and the exports have been achieved
by the three groups (defined, depending on the processing level, as after active
processing, for passive processing) , the structure has been as follows:
• As to export: final exports – 49.2%; exports after active processing
– 49.3% and exports for passive processing – 1.5%;
• As to import: final imports – 74.2%; imports for active processing

– 23% and imports after passive processing – 2.8%.
Here there is a first comment to make, respectively, the final
imports exceeded the final exports by almost 25%, while the exports for
active processing, namely the processing performed abroad, involving
the employment of foreign labor force, have been more than double as
comparatively to the active processing, namely the imports achieved with
the purpose of continuing the processing in the country in order to export
them afterwards. These two elements are usually encountered in the case of
countries of low level of development.
From the point of view of the weight of the main groups of goods out
of the combined Classified List, in the overall export operations for active
processing, the main weights went to: clothes articles made out of knitted and
crocheted, textile materials, mechanical equipments and machinery, electric
apparatus for recording and reproducing sound and images, shoes and similar
items, conveyance means and materials, metallurgical products.
During the period 1.I – 31.VII.2015, the exports and imports
increased by 5.9%, respectively by 7.0%, comparatively with the period 1.I –
31.VII.2014. During the period 1.I – 31.VII.2015, the FOB exports amounted
32072.4 million euro while the CIF imports amounted 36007.5 million euro.
The commercial balance deficit (FOB/CIF) during the period 1.I – 31.VII.2015
counted for 3935.1 million euro, by 561.0 million euro bigger that the one
recorded for the period 1.I – 31.VII.2014.
In July 2015, the FOB exports amounted 5043.3 million euro, the CIF
imports amounted 5684.9 million euro, resulting a deficit of 641.6 million
euro. As against June 2015, the exports of July 2015 increased by 5.8% while
the imports increased by 3.6%.
Exports, imports and trade balance in January 2010 - July 2015

Data source: National Insitute of Statistics, Press release no. 249/07.10.2015.
In the structure by countries, the biggest deficits have been recorded with
Hungary, China, Kazakhstan, Austria, Germany, Russian Federation, contrary to
2008, when the hierarchy of the countries of the biggest deficits for Romania
included Germany, Russian Federation, Kazakhstan, Austria and China.
However, to note the diminishing of the deficit with Germany,
by about 37%, due to the increase of the cars export, which generated the
transformation of the significant deficit in 2011.
Meantime, the deficit with the Russian Federation has been reduced
as a result of the decrease recorded by the import of natural gas and crude oil
from this country during this entire period.
The deficit recorded with China increased as a consequence of the
imports increases for telephone devices for the mobile telephony and other
kind of networks, this country holding presently the second place within the
hierarchy of the countries of the highest deficits for Romania.
To note also the decrease of the surplus recorded with Bulgaria
as a result of the diminishing of the exports of mineral oil products to this
country.
Positive sold have been recorded mainly with: Serbia, Norway,
Republic of Moldova, Egypt, United Arab Emirates, Lebanon, Georgia, Iraq,
United Kingdom, Syrian Arab Republic. As regards the exports and imports
achieved with the above mentioned countries, there are at least three common
characteristics.
The first characteristic consists of the fact that the evolution of exports
and imports recorded during 2013 as comparatively with 2012, leave apart
some small exceptions such as Ireland, Malta, Finland and United Kingdom
for exports, respectively Estonia, Ireland, Latvia and Malta for imports,
has marked positive trends although, of course, differing from country to
country.
The second characteristic is given by the fact that for both export and
import, all the countries have recorded negative developments which, I’d say,
evidenced a given particularity implied by an increased magnitude, placed
within the interval 15-30%, even over this value in the import case, such
as for instance, Romania, Bulgaria, Estonia, Latvia, Lithuania, respectively
Finland.
At last, the third characteristic is marked by the fact that the outrun of
the exports decrease by the imports diminishing led implicitly to the decrease
of the trade deficit.
Thus, we are meeting two hypostasis: those countries which increased
their trade deficit in 2014 as comparatively with the year 2009: Ireland,

Belgium, Denmark, Czech Republic and Hungary and countries where the
surplus is maintained, although at a relatively lower level. This is the case of
Germany, Holland, Sweden and Finland.
With a diminishing deficit of almost 14%, Romania is joining the
countries having recorded the biggest deficit reductions.
Within the structure by countries, the largest deficits in 2014 have
been recorded with Hungary, China, Kazakhstan, Germany, Austria, Russian
Federation, contrary to the year 2011 when the hierarchy of the countries with
which Romania recorded the biggest trade deficits included countries such as
Germany, Russian Federation, Hungary, Kazakhstan, China and Austria.
The diminishing of the deficit with Germany is also noticeable,
being due to the increase of the exports of cars and auto-vehicles for goods
transportation. Meantime, the deficit with the Russian Federation has been
reduced, as a consequence of the diminished imports of gas and crude oil from
this country.
The global economic crisis showed itself critically in the foreign
trade field, each month in 2013 recording decreases of the Romanian export
as comparatively with the corresponding months of the year 2012, which
confirmed the tendencies occurring previously, starting with 2008.
In 2013, there was observed the come back to a more intense rhythm
of international exchanges.
The higher dynamics of the exports in comparison with the imports
have generated a decrease of the trade deficit of Romania.
As the submitted statistics are showing, the exports dynamics have overrun
the imports dynamics in 2013 too.
The evolution of the number of exporters and importers during the period
2006 – 2014, a period which grasps the effect of the adhesion of Romania
to the European Union, since January 2007 on, consisting of a significant
increase of their number.

Evolution of the exporters and importers number
during period 2006-2014
Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2014.
To note that out of about 22000 exporters, 756 exporters (recording

annual exports of over 5 million euro) are covering almost 76% of the exports
volume of the year 2013.
As to the importers, out of about 68350 importers, 1100 importers
(recording annual imports of over 5 million euro) are covering almost 70% of
the imports volume of the year 2013.
To note that the weight of the exports and imports of agro-alimentary
products (including beverage and tobacco) in the total exports, respectively
imports, has decreased during the first six months of 2015 by about 0.9% in
the exports case and by about 2.0% in the case of imports.
The deliveries of agro-alimentary products to the European Union
countries held a value weight of about 69% while the entries of agro-alimentary
products from the EU countries held a weight of about 29.7%.
The main commercial partners from the European Union for the
exports of agro-alimentary products, beverage and tobacco are the following:
Italy, Bulgaria, Hungary, Greece, Germany, Spain and Holland.

Structure of international trade by groups of products
during the period 1.I-31.VII.2015
In the case of the imports of agro-alimentary products imports,

beverage and tobacco the main commercial partners from the European Union
are the following: Hungary, Germany, Bulgaria, Holland, Italy and Poland.
In the case of the imports, there are also important partner countries
from the extra-communitarian space, such as China (phone devices,
accumulators and batteries, foot-ware, electric circuits) with a weight of 4.6%.
During the period 1.I – 31.VII.2015, significant weights in the structure of
the exports and imports are held by the groups of products: machines and
transport equipment (44.3% for export and 36.6% for import) and other
manufactured products (33.1% for export and 31.5% for import). In July 2015,
according to the preliminary estimation of the National Institute of Statistics,
FOB exports amounted for 32.072,4 million lei, while CIF imports recorded
36.007,5 million lei. The deficit of the trade balance (FOB/CIF) was, in July
2015, 2295.2 million lei (520.3 million euro), lower by 232.7 million lei (52.7
million euro) than the level recorded in July 2014. The FOB exports realized
during the period 1.I-31.VII 2014 were 135138.6 million lei (30299.3 million
euro), and CIF imports amounted 150063.6 million lei (33655.4 million euro).
Compared to the period 1.I-31.VII 2013, both exports and imports grew by
8,9% as values in lei (7,5% for values in euro). The commercial deficit
FOB-CIF during the period 1.I-31.VII 2014 was 14925.0 million (3356.1
million euro), greater with 1265.6 million lei (248,4 million euro) than the
one recorded for the period 1.I-31.VII 2013.

Sold of the commercial balances INTRA-UE28 and EXTRA-UE28
during the period January 2013 – July 2015
The values of the intra-communitarian (Intra-UE28) exchange of

goods during the period 1.I-31.VII 2014 was 96622.2 million lei (21687.5
million euro) for deliveries and 113090.4 million lei (25386.6 million euro)
for inputs, that is 71.6% of total export and 75.4% of total import. The value
of the extra-communitarian (Extra-UE28) goods exchange during the period
1.I-31.VII 2014 was 38516.4 million lei (8611.8 million euro) for export and
36973.2 million lei (8268.8 million euro) for import, representing 28,4% of
total export and 24,6% of total import.
Conclusions
Along with the effects of the economic and financial crisis, another
element which generated a slower rhythm of evolution of the exports and imports,
consists of the fact that the process of privatization and restructuring involved
the closing-up of a number of companies or autonomous State supervised
administrations, as well as of the fact that the quality of the manufactured
products was not in the position to meet the foreign customers requirements.
The main aspect apart the export structure by major categories of
goods (capital, intermediary and consumption goods) is represented by the
fact that the massive reduction of the exchange of intermediary goods, mainly
as far as the import are concerned was of the nature to diminish the productive
capacity of the industry and other activities as well, during the last months
of the year 2008, jeopardizing meantime the perspective of the economic
activities for the months to come.

From the point of view of the dynamics of the trade with the partner
countries, to note for both import and export, the decreases recorded for almost
all the cases, some of them quite significant.
On an overall basis, we can appreciate that the foreign trade activity
did develop negatively from the point of view of the volume but negatively as
well as considering the two components, import and export.
The decrease of the exports and imports has been stimulated also by
the slight appreciation of the national currency. On this ground, the positive
element of the appreciation (volatility)of leu implies a negative effect on the
exports.
Many of the exporters either tempered their activities, or recorded
modest gains to the best, if not pure losses.
References
- Anghelache C., Mitruţ C., Dincă I. (2011). Factorii determinanţi ai comerţului
exterior al României, Scientific Research Themes/Studies Communications at the
National Seminary „Octav Onicescu”, Romanian Statistical Review Trim. 3/2011,
pp. 38-41.
- Anghelache C., Anghelache G.V., Anghel M.G., Bardaşu G., Sacală C. (2014). The
International Trade Evolution, Romanian Statistical Review Supplement, Issue
1, pp. 84-87, Romanian Statistical Review este revistă indexată în bazele de date
internaţionale DOAJ, Index Copernicus, EBSCO, ICAAP, RePEc, ISSN 2359-8972
- Anghelache Gabriela Victoria, Anghel Mădălina Gabriela (2015). Model for the
analysis of foreign trade and Gross Domestic Product of Romania, International
Symposium „Economic and Social Evolutions of Romania in European Context”
organizat de Universitatea „ARTIFEX” din Bucureşti în colaborare cu Academia
de Studii Economice din Bucureşti - Departamentul de Statistică şi Econometrie,
Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Academia Oamenilor
de Ştiinţă din România, Universitatea „Valahia” din Târgovişte – Facultatea de
Ştiinţe Economice, Universitatea Politehnică din Czestochowa – Facultatea de
Management, Polonia, Universitatea din Perugia, Italia, 14-15 May, Bucharest,
Romania, volumul conferinţei ISBN 978-606-8716-09-1
- Anghelache C.; Manole A. (2012). Romania’s Foreign Trade by the End of 2011,
Metalurgia International, nr. 5/2012, pp. 140-144, ISSN 1582-2214, Editura
ştiinţifică F.M.R., revistă citată în bazele de date internaţionale SCOPUS, EBSCO,
THOMSON SCIENTIFIC MASTER JOURNAL LIST, Sci Search
- Anghelache C., Cruceru D. (2015). Some Aspects regarding International Exchange
of goods and services, International Symposium „Economic and Social Evolutions of
Romania in European Context” organizat de Universitatea „ARTIFEX” din Bucureşti
în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucureşti - Departamentul de
Statistică şi Econometrie, Academia de Studii Economice din Republica Moldova,

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Universitatea „Valahia” din Târgovişte
– Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea Politehnică din Czestochowa –
Facultatea de Management, Polonia, Universitatea din Perugia, Italia, 14 – 15 May,
Bucharest, Romania, volumul conferinţei, pp. 6, ISBN 978-606-8716-09-1
- Negrea A. (2013). Concepts And Metodologies Regarding The Improvement Of
Romanian Foreign Trade (I), University of Oradea, Faculty of Economics in The
Journal of the Faculty of Economics – Economic, Volume (Year): 1 (2013), Issue
(Month): 1 (July), pp. 139-148
- Rusu N. (2011). Structural Adjustment of Romanian Foreign Trade after EU
Accession, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year):
XI (2011), Issue (Month): 1 , (May), pp. 1879-1884
- Rusali M.A. (2013). Evaluation Of The Romanian Agricultural Products
Specialization In The Intra-Sectoral Foreign Trade, Agricultural Economics and
Rural Development, Volume (Year): 10 (2013), Issue 1, pp. 77-83
- Stefanescu R., Dumitriu M. (2014). Investigation on the relationship between
Romanian foreign trade and industrial production, University Library of Munich,
Germany in its series MPRA Paper with number 62547.
Statistică.
- www. insse.ro

Corelaţia dintre evoluţia populaţiei şi piaţa
muncii
Prof. univ. dr. Constantin Anghelache
Academia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea „Artifex” din Bucureşti
Prof. univ. dr. Alexandru Manole
Conf. univ. dr. Mădălina Gabriela Anghel
Drd. Alexandru Ursache
Abstract
Acest articol prezintă cele mai importante aspecte care descriu
corelaţia dintre populaţia României şi evoluţia pieţei forţei de muncă. Printre
indicatorii analizaţi, autorii se concentrează pe populaţia rezidentă, migraţia
internaţională temporară, numărul de salariaţi, populaţia ocupată, setul de
indicatori privind recompensarea forţei de muncă, şomajul şi pensionarii.
Cuvinte cheie: populaţie, migraţie, ocupare, salarii, şomaj
Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele – atât salariaţi cât şi

lucrători pe cont propriu – care exercită o activitate productivă în cadrul
limitelor producţiei din Sistemul European de Conturi.
La 1 ianuarie 2015 populaţia rezidentă a fost de 19 861 mii persoane,
în scădere cu 85,9 mii persoane faţă de 1 ianuarie 2014. Cauza principală
a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (-69 522 persoane).
Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv
51,1%). Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre
populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani crescând
la peste 300 mii persoane (3 376 mii faţă de 3 072 mii persoane). Indicele
de dependenţă demografică a crescut de la 47,1 la 48,1 persoane tinere şi
vârstnice la 100 persoane adulte. Soldul migraţiei internaţionale temporare de
lungă durată a fost negativ (-42 177 persoane). La 1 ianuarie 2015, populaţia
rezidentă din mediul urban a fost de 10 695 mii persoane, în scădere cu 0,5%
faţă 1 ianuarie 2014. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2015 a fost de 10 141
mii persoane, în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Populaţia rezidentă pe sexe şi vârste, la 1 ianuarie 2015
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1

ianuarie 2014 remarcându-se scăderea numărului persoanelor tinere (0-14
ani) şi creşterea numărului persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele
de îmbătrânire demografică a crescut de la 106,5 (la 1 ianuarie 2014) la 109,9
persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2015). Ponderea
populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a păstrat constantă (15,5%) în ambii
ani, dar ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a crescut de
la 16,5% în 2014 la 17,0% la 1 ianuarie 2015. Astfel, indicele de dependenţă
demografică a crescut de la 47,1 (la 1 ianuarie 2014) la 48,1 persoane tinere
şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2015). România continuă
să fie o ţară de emigrare. Soldul migraţiei internaţionale din anul 2014p a
fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu 42 mii
persoane. În cursul anului 2014, la fel ca şi in anul 2013, femeile au emigrat
într-o proporţie mai mare decât bărbaţii (56,8%). În rândul imigranţilor,
bărbaţii au fost majoritari (55,1%).

Migraţia internaţională temporară de lungă durată pe sexe şi grupe de
vârstă, în anul 2014
Acest număr diferă semnificativ de cel al salariaţilor cu care se

operează în mod curent. El cuprinde totalul salariaţilor determinaţi conform
conturilor, în cadrul cărora sunt luate în calcul, atât sursele de date utilizate
pentru determinarea ocupării forţei de muncă, precum Ancheta asupra forţei
de muncă în gospodării (AMIGO); Ancheta privind costul forţei de muncă
(S3); Ancheta structurală anuală în întreprinderi (ASA); cât si surse de date
administrative (informaţii provenind de la Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative etc.); situaţii financiar-contabile ale societăţilor
financiare.
Precizez că în numărul salariaţilor sunt incluşi şi cei ce lucrează în
economia neobservată, stabiliţi conform metodologiei de calcul.
O altă categorie o reprezintă lucrătorii independenţi (pe cont propriu),
aceştia fiind persoanele care sunt singurii proprietari sau coproprietari de
entităţi fără personalitate juridică, în care muncesc. Din această categorie mai
pot face parte: lucrătorii familiali neremuneraţi şi lucrătorii la domiciliu care
produc pentru piaţă, lucrătorii care exercită, atât individual cât şi colectiv,
activităţi de producţie cu privire exclusiv la consumul final sau formarea de
capital pe cont propriu.
Populaţia ocupată conform metodologiei SEC este singurul indicator
ce indică potenţialul uman al forţei de muncă ocupate ce poate fi utilizat la
determinarea productivităţii sociale a muncii ca raport între PIB şi populaţia
ocupată.
Evoluţia productivităţii muncii este, în cadrul acestei serii, destul de

fluctuantă, de la niveluri pozitive ridicate la reduceri constante începând cu
trimestrul I 2009 până în trimestrul I 2010, pentru ca să înregistreze o revenire
la o tendinţă pozitivă, de 1,6% în trimestrul II 2010 faţă de anul precedent, de
1,9% în trimestrul III 2010 faţă de trimestrul III 2009. În 2014 și în primele
șase luni din 2015, productivitatea nu a manifestat oscilații deosebite, dar a
înregistrat un nivel încă redus.
Productivitatea reală pe oră marchează, în principiu, aceeaşi evoluţie
ca şi productivitatea reală pe persoana ocupată.
În analiza populaţiei ocupate se remarcă evoluţia procentuală
a structurii ocupate în ceea ce priveşte categoriile mari de salariaţi şi
întreprinzători individuali. În acest context, conform şi Sistemului European
de Conturi ediţia 1995, salariaţii deţin o pondere de cca. 70% din populaţia
ocupată.
Pe ramuri de activitate, cea mai mare pondere o deţine agricultura
cu 27,6%, urmată de industrie cu 22,5% şi transporturi cu 21%. Indicatorul
populaţia ocupată din România comparativ cu alte ţări vădeşte o discrepanţă
în sens negativ îngrijorătoare şi unde cred că trebuie concentrată atenţia
factorilor decizionali.
Informaţiile referitoare la „sectorul bugetar” trebuie analizate cu
atenţie, deoarece datele se referă la statisticile din activităţile economice
(agregate după activitatea omogenă), conform CAEN Rev.2. de: administraţie
publică, învăţământ, respectiv sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector
privat pentru învăţământ - cca.2%, respectiv cca. 4,5% pentru sănătate şi
asistenţă socială), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI,
MAI etc.).
Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel
de furnizare de informaţii pe activităţi economice, conform CAEN Rev.2.
Sectorul bugetar s-a caracterizat în perioada 2010 - 2015 prin scăderi
continue ale efectivului de salariaţi. Cele mai accentuate scăderi s-au înregistrat
în anul 2010 şi primele nouă luni ale anului 2011.
De asemenea, scăderi ale efectivului salariaţilor înregistrate în unităţile
administraţiei publice locale se regăsesc şi în activităţile cu caracter secundar
desfăşurate de acestea, de tipul: activităţi culturale, sportive şi recreative,
peisagistică şi servicii pentru clădiri, agricultură, distribuţia apei, salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, construcţii, transport şi
depozitare, producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă
caldă şi aer condiţionat, închiriere şi sub-închiriere a bunurilor imobiliare etc.
În ceea ce priveşte evoluţia câştigurilor salariale medii lunare nete în
perioada 2009 - 2015, acestea s-au caracterizat, în principal, prin scăderi de
la o lună la alta, cu excepţia lunilor în care s-au acordat, conform legislaţiei

naţionale, premii anuale şi premii ocazionale, sume din alte fonduri. După
2013 s-a revenit la majorarea salariilor, care fuseseră diminuate cu prilejul
contractării creditelor externe.
Scăderea ratei locurilor de muncă vacante a fost mai accentuată
în sănătate şi asistenţă socială (cu 2,53 puncte procentuale), urmată de
administraţia publică (cu 0,67 puncte procentuale), iar în învăţământ rata
locurilor de muncă vacante a rămas neschimbată (0,26%).
Puţin peste 10% din totalul locurilor de muncă vacante s-au înregistrat
în fiecare din activităţile: administraţie publică (2,7 mii locuri vacante),
respectiv sănătate şi asistenţă socială (2,4 mii locuri vacante), în timp ce în
învăţământ cererea de locuri de muncă a fost de circa o mie.
Comparativ cu perioadele anterioare, în sănătate şi asistenţă socială
s-a înregistrat cea mai semnificativă diminuare a numărului de locuri de
muncă vacante: cu 7,8 mii locuri vacante, reprezentând mai mult de două
treimi (67,5%) din numărul locurilor de muncă vacante care s-a diminuat într-
un an de zile în întreaga economie, respectiv cu 0,8 mii locuri vacante faţă de
trimestrul precedent.
În luna iulie 2015, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2563
lei, cu 1,9% mai mare decât în luna iunie 2015. Câştigul salarial mediu nominal
net a fost de 1849 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 31 lei (1,7%).
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au
înregistrat în extracţia petrolului brut, şi a gazelor naturale (4907 lei), iar cele
mai mici în hoteluri şi restaurante (1088 lei).
Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu
nominal net a crescut cu 7,6%.
Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului
precedent a fost de 109,4%. Indicele câştigului salarial real a fost de 101,9%
pentru luna iulie 2015 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990,
indicele câştigului salarial real a fost de 140,1%, cu 2,6 puncte procentuale
mai mare faţă de cel înregistrat în luna iunie 2015.

Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor
salariale medii nete, în perioada iulie 2013 - iulie 2015
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au
înregistrat după cum urmează: cu 14,2% în fabricarea produselor farmaceutice
de bază şi a preparatelor farmaceutice, respectiv cu 14,1% în alte activităţi
extractive; între 6,0% şi 8,0% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport,
silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), repararea,
întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, producţia şi furnizarea de
energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor
mijloace de transport; între 4,5% şi 5,5% în extracţia cărbunelui superior şi
inferior, hoteluri şi restaurante, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, activităţi
de producţie cinematografică, etc., construcţii.
Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost
determinate de acordarea în luna iunie de premii ocazionale (inclusiv prime de
vacanţă), sume din profitul net şi din alte fonduri.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au
înregistrat după cum urmează: cu 10,9% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor
electronice şi optice; între 9,5% şi 10,0% în activităţi de editare, fabricarea băuturilor;
între 2,0% şi 4,5% în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor,
fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, cercetare-dezvoltare, activităţi
de servicii anexe extracţiei, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.
În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net
faţă de luna precedentă astfel: administraţie publică (2,2%), sănătate şi asistenţă
socială (1,3%), ca urmare a aplicării prevederilor legale de la 1 iulie 2015.
În învăţământ s-a înregistrat o scădere a câştigului salarial mediu net
(-3,4%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor

didactice pe perioada vacanţei şcolare. Între ţările Europei, evoluţiile faţă de
2010 sunt divergente: astfel tendinţa de reducere se observă în 12 ţări, creştere
în 12 ţări în timp ce în 3 ţări ponderea salariaţilor din administraţie a rămas
constantă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
În iulie 2015, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de
6,8%. Rata şomajului în luna iulie 2015 a avut acelaşi nivel cu cel înregistrat
în luna precedentă. Rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 2,2 puncte
procentuale pe cea a femeilor.
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 6,8%, nivel identic
atât cu cel din luna precedentă cât şi cu cel înregistrat în luna iulie 2014. Numărul
şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna iulie din anul curent este
de 630 mii persoane, în creştere faţă de luna precedentă (627 mii persoane), dar
neschimbat faţă de aceeaşi lună a anului anterior (630 mii persoane).
Numărul de şomeri în perioada iulie 2013 - iulie 2015

R – date revizuite, P – date provizorii

Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 2,2 puncte
procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,8% în cazul
persoanelor de sex masculin şi 5,6% în cazul celor de sex feminin).
Rata şomajului pe sexe (%) iulie 2015
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată

la 5,6% pentru luna iulie 2015 (6,5% în cazul bărbaţilor şi 4,4% în cel al
femeilor).
Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 76,3% din
numărul total al şomerilor estimat pentru luna iulie 2015.
Indicele câştigului salarial real urmează îndeaproape evoluţia indicelui
câştigului salarial mediu nominal net, aşa cum rezultă şi din graficul ce
evidenţiază tendinţele înregistrate în ultimii doi ani. Fenomenul se explică prin
diminuarea ratei de creştere a inflaţiei, de care se ţine seama la determinarea
câştigului salarial real.
În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial
determinate, în principal, de acordarea primelor ocazionale (al 13-lea salariu,
prime de vacanţă, prime de sărbători acordate în lunile martie/aprilie, respectiv
decembrie).
Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în
care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor
câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
În luna iulie 2015, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2563
lei, cu 1,9% mai mare decât în luna iunie 2015.
Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1849 lei, în creştere
față de luna precedentă cu 31 lei (1,7%). Valorile cele mai mari ale câştigului
salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracția petrolului brut şi a
gazelor naturale (4907 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1088
lei).
Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu
nominal net a crescut cu 7,6%.

Indicele câştigului salarial real față de aceeaşi perioadă a anului
precedent a fost de 109,4%.
De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate
de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte),
precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activități
economice.
În trimestrul II 2015: numărul mediu de pensionari a fost de 5307 mii
pers., în scădere cu 25 mii pers. faţă de trimestrul precedent; raportul dintre
numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor
a fost de 10 la 10; pensia medie lunară a fost de 892 lei, mai mare cu 0,2%
faţă de trim. precedent; pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 886
lei, iar raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat pentru limită
de vârstă cu stagiu complet de cotizare şi câştigul salarial mediu net a fost de
58,6% (comparativ cu 60,8% în trim. precedent); indicele pensiei medii reale
faţă de trimestrul precedent a fost de 100,3%.
Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de
stat şi cel al salariaţilor prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de
la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti la 17 la 10 în
judeţul Giurgiu. Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe
semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă
depăşind 400 de lei (711 lei în judeţul Giurgiu faţă de 1122 lei în Municipiul
Bucureşti).
Evoluţia indicelui pensiei nominale şi a indicelui preţurilor de consum în

perioada 2013-2015

Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în
numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă
88,2% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul
pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (73,8%) în cadrul
pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii
– anticipată şi anticipată parţial - au reprezentat 2,1%.
Concluzii
După luna octombrie 2013, în toate activităţile sectorului bugetar,
s-au înregistrat creşteri salariale, datorate plăţii premiilor ocazionale (inclusiv
a primelor de vacanţă), a sumelor din alte fonduri (inclusiv pentru perioadele
anterioare), a cumulului de funcţii aferente personalului didactic, precum
şi a plăţii orelor suplimentar lucrate în unele unităţi sanitare. De asemenea,
creşterea câştigului salarial a fost influenţată şi de disponibilizările de personal
cu salarii mici din acest sector.
În luna iulie 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic,
nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă
ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru stabilirea salariului de bază
minim brut pe ţară garantat în plată, acordării de premii ocazionale (inclusiv
prime de vacanţă şi pentru performanţe deosebite), sume din profitul net şi din
alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), dar şi realizărilor de
producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).
Romania by ohe End of The Year 2014, Romanian Statistical Review Supplement,
- Pociovălişteanu D.M., Sorici O.C. (2012). The Impact of Post-Enlargement on the
Romanian Labour Market, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series,
Volume (Year): XII (2012), Issue (Month): 1 (May), pp. 265-269
- Pociovãlişteanu D.M., Badea L.(2012). Some Aspects Concerning The Romanian
Labour Market In The Context Of Emigration, The USV Annals of Economics and
Public Administration, Volume (Year): 12 (2012), Issue (Month): 1(15) (June), pp.
24-31
- Popescu C., Paunescu L.-M. (2014). The Evolution, Blocking Steps And New Trends
On The Romanian Labour Market, Constatin Brancusi University of Targu Jiu An-
nals - Economy Series, Volume (Year): Special (2014), Issue (Month): (May), pp.
266-270

- Stanef M.R. (2014). Economic disparities between urban and rural Romanian la-
bor market. Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): XXI (2014), Issue
(Month): 9(598) (September), pp. 61-70
- *** Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, revistă editată de Institutul
Naţional de Statistică, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010,
2011, 2012, 2013 şi 2014
Statistică.
- www. insse.ro

CORRELATION BETWEEN THE
EVOLUTION OF THE POPULATION AND
THE LABOR MARKET
Bucharest University of Economic Studies, „Artifex” University of Bucharest
Prof. Alexandru Manole PhD.
Assoc. prof. Mădălina Gabriela Anghel PhD.
Alexandru Ursache PhD. Student
Abstract
This paper presents the most significant issues that describe the link
between the population of Romania and the evolution of the labor market.
Among the indicators analyzed, the authors focused on the resident population,
the temporary international migration, the number of employees, the occupied
population, the set of indicators regarding the rewards of the labor force, the
unemployment, the pensioners.
Key words: population, migration, occupation, wages,
unemployment
The occupied population includes all persons – both employees and

freelancers – who develop a productive activity within the production limits
of the European Accounts System.
By January 1st, 2015, the resident population counted for 19,861 thousand
persons, by 85.9 thousand persons less as against January 1st, 2014. The main
cause of this decrease consists of the negative natural growth ( - 69,522 persons).
The urban and feminine populations are of a majority (53.8%,
respectively 51.1%). The phenomenon of demographic ageing became more
prominent, the gap between the old population of 65 years and over and the
young population of 0 – 14 years old increasing up to over 300 thousand
persons (3,376 thousand as against 3,072 thousand persons). The index of
demographic dependence increased from 47.1 to 48.1 young and of full
age persons for 100 adult persons. The sold of the international temporary
migration of long duration was negative (-42,177 persons). By January 1st
2015, the resident population of the urban milieu counted for 10,695 thousand
persons, decreasing by 0.5% as against January 1st, 2014. Also by January 1st,
2015, the feminine population amounted 10,141 thousand persons, decreasing
by 0.6% as against the same date of the previous year.

The resident population by sex and age, January 1st, 2015
The process of the demographic ageing deepened comparatively with

January 1st, 2014, showing the decrease of the number of the young persons
(0-14 years old) and the increase of the number of old persons (65 years old
and over). The index of the demographic ageing increased from 106.5 (by
January 1st, 2014) to 109.9 old persons against 100 young persons (by January
1st, 2015). The weight of the population of 0-14 years old in the total of the
population kept on remaining constant (15.5%) for both years but the weight of
the population of 65 years old and over in the total population increased from
16.5% in 2014 to 17.0% by January 1st, 2015. Thus, the index of demographic
dependence increased from 47.1% (by January 1st, 2014) to 48.1 young and
old persons against 100 adult persons (by January 1st, 2015).
Romania keeps on being a country of emigration. The sold of the international
migration for the year 2014 was negative, the number of emigrants exceeding
the number of immigrants with 42 thousand persons. During the year 2014,
as well as in 2013, the female population emigrated at a higher proportion in
comparison with the male population (56.8%). As to the immigrants, the male
incomers were in a majority (55.1%).

The international temporary migration of long duration, by sexes and
age groups, in the year 2014
This number differs significantly form the one of employees that is

currently operated with. It includes the number of employees determined in
compliance with the accounts, that take into consideration, both data sources
used to determine the cost of labor force occupation, such as the Survey
on labor force in households (AMIGO); the Inquiry regarding the cost of
labor force (S3); Annual structural survey in enterprises (ASA); and also
administrative data sources (information provided by the Ministry of Foreign
Affairs, Ministry of Labor, Family and Equality of Chances, Ministry of
Interior and Administrative Reform etc.); accounting situations of commercial
companies. I state that the number of employees includes those working in the
hidden economy, established according the computation methodology.
Another category is represented by the independent workers
(freelancers), they being the sole owners or co-owners of the entities without
judicial personality they work in. In this category, can also be included: family
workers, non-paid and home workers that manufacture for market; workers
that exert, both individually and collectively, productive activities regarding
exclusively the final consumption or formation of capital on their own account.
The occupied population, according to the SEC methodology, is the
sole indicator that indicates the human potential of the occupied labor force
that can be used to determine the social productivity of labor as a ratio between
the GDP and the occupied population.
The evolution of the productivity of labor is, within the series,
fluctuant enough, from positive elevated levels, to constant decreases starting

quarter I 2009 until quarter I 2010, to record a comeback to a positive trend, of
1.6% in quarter II 2010 against the previous year, of 1.9% in quarter III 2010
against quarter III 2009. In 2014 and during the first six months of 2015, the
productivity have not manifested significant oscillations, but recorded a still
low level.
Real hourly productivity marks, in principle, the same evolution as
the real productivity per occupied person.
In the analysis of the occupied population, it can be observed the
percent evolution of the structure occupied regarding the great employees
categories and individual entrepreneurs.
In this context, according to the European Account System edition
1995 also, the employees hold a weight of some 70% out of the occupied
population.
On activity branches, the greatest weight is held by agriculture, with
27.6%, followed by industry, with 22.5% and transports with 21%.
The indicator occupied population of Romania compared to other
countries proves a concerning discrepancy in negative way and where I think
the attention of decisional factors must be focused.
The information regarding the “budget sector” must be carefully
analyzed, because the data refer to the statistics from economic activities
(aggregated on homogenous activity) according to CAEN Rev.2.: pubic
administration, education, respectively health and social assistance (including
private education – some 2%, respectively some 4.5% for health and social
assistance), excluding the armed forces and assimilated personnel (MApN,
SRI, MAI etc.).
These statistics do not take into account the financing form, their
purpose being to provide information on economic activities, according to
CAEN Rev.2.
During the period 2010 - 2015 by continuous decreases of the number
of employees. The most accentuate declines were recorded in 2010 and during
the first nine months of 2011.
Also, declines in the effective of employees recorded in the pubic
administration units can be found in the secondary activities developed by
these entities: cultural, sport, and recreational activities, landscape design and
services for buildings, agriculture, water supply, sanitation, waste management,
de-contamination, constructions, transport and storage, production and supply
of electrical and thermal energy, gases, hot water and air conditioning, lease
and sub-lease of real estate goods etc.
As for the evolution of average monthly net salary gains during the
period 2009 - 2015, they were characterized, mainly, by declines from one

month to another, excepting the months when annual and occasional premiums
were granted, according to the national law, sums from other funds. After
2013, there was re-ruled the increase of salaries, which have been decreased
when foreign credits were drawn.
The rate of the vacant jobs diminished in the health and social
assistance sector (by 0.20 percent points), in the public administration (by
0.11 percent points), while in the education sector an increase (by 0.12 percent
points) has been recorded.
The evolution of the vacant work places ratio was more accentuated in
health and social assistance (by 2.53 p.p.), followed by public administration
(0.67 p.p.), and for education the ratio kept unchanged (0.26%).
Slightly over 10% of the total vacant work places were recorded in
each of the activities: public administration (2.7 thousand vacant places),
respectively health and social assistance (2.4 thousand vacant places), while
in education the demand for work places was of some one thousand.
Comparatively against the previous periods, in health and social
assistance, the most significant decrease of number of vacant places recorded:
by 7.8 thousand vacant places, representing more than two-thirds (67.5%)
of the number of vacant places that diminished within a year in the whole
economy, respectively with 0.8 thousand vacant places against the previous
trimester.
In July 2015 the average gross nominal salary gain counted for 2563
lei, by 1.9% higher as against June 2014.The average net nominal salary gain
counted for 1849 lei, increasing with 31 lei (1.7%) as against the previous
month.
The highest values of the average net nominal salary have been
recorded in the field of the extraction of crude oil and natural gas (4907 lei)
while the lowest ones in the domain of hotels ad restaurants (1088 lei).
Comparatively with month of July of the previous year the average
net nominal salary gain increased by 7.6%. The index of the real salary gain
as against the same period counted for 109.4%. The index of the real salary
gain for July 2015 was 101.9% as against the previous month.
Comparatively with October 1990, the index of the real salary gain
counted for 140.1%, by 2.6 percent points higher than the one recorded for
June 2015.

The evolution of the consumer prices indices and of the indices of the
average net salary gains, during the period July 2013 – July 2015
The most significant increases of the average net salary gain have been
recorded as follows: by 14.2% for the production of basic pharmaceuticals
and pharmaceutical preparations, respectively by 14.1% for other extractive
activities; between 6.0% and 8.0% for storage and other auxiliary activities for
transport, sylviculture forestry and forestry exploitation (inclusive fishing and
aqua-culture), repair, maintenance and installing machines and equipment,
production and supply of electric and thermic energy, gas, hot water and
conditioned air, fabrication of other conveyance means; between 4.5% and 5.5%
for superior and inferior coal extraction, hotels and restaurants, agriculture,
hunting and annex services, cinematographic production activities, videos
and television programs (inclusive radio recordings and activities of musical
editing; activities of programs broadcasting and transmission); residues
collecting, treating and eliminating (inclusive activities of recyclable materials
recuperation, activities of decontamination; wood processing, fabrication of
wooden and poplar products, excepting the furniture (inclusive the fabrication
of products of straws and other weaved vegetal materials); the fabrication of
cloths ware, constructions.
The decreases of the average net salary gain as against the previous
month have been generated by the fact that for June occasional premiums had
been granted (inclusive bonuses for holydays, as well as sums out of the net
profit and other funds.

Meantime, the decreases of the average net salary gain have been
generated by production failures or by or smaller receipts (depending on
contracts), as well as by hiring personnel with low salary gains in certain
economic activities.
The most significant decreases of average net salary gain have been
recorded as follows: by 10.9% for the computers and electronic and optical
products fabrication; between 9.5% and 10.0% for publishing activities and
beverage fabrication; between 2.0% and 4.5% for printing and reproduction on
supports and recordings, fabrication of rubber products and plastics, research-
development activities, activities of annex services to the extraction of crude
oil and natural gas.
In the budgetary sector, increases of the average net salary gain have
been recorded as against the previous month, as follows: public administration
(2.2%), health and social assistance (1.3%), as consequences of the enforcement
of the legal provisions starting with July 1st, 2015.
For education, a decrease of the average net salary gain (-3.4%) has
been recorded as a consequence of the diminishing of the amounts representing
hour-payment of the didactic personnel during the period of the summer
vacation.
Among the European countries, the evolutions as against 2010
are divergent: thus, the diminishing tendency is notices in 12 countries,
increasing in 12 countries while in 3 countries the weight of the employees in
administration remained constant comparatively with the same period of the
previous year.
In July 2015, the unemployment rate in its seasonally adjusted form
counted for 6.8%. The unemployment rate in July 2015 kept the same level
as that recorded for the previous month. The unemployment rate for men is
exceeding by 2.2 percent points the one recorded for women.
The unemployment rate in its seasonally adjusted form counted for
6.8%, identical level with the one of the previous month, as well as with that
recorded in July 2014.
The number of unemployed (of age between 15-74 years), estimated
for the month of July of the current year, counts for 630 thousand persons
increasing as against the previous month (627 thousand persons) but unchanged
as against the same month of the previous year (630 thousand persons).

Number of unemployed people during the period July 2013 – July 2015
R- revised data, P – provisional data

Data source: National Insitute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.
By sexes, the unemployment ratio for men is by 2.2 percentage points

higher than the one for women (the values being 7.8% for men and 5.6% for
women).
Unemployment rate by sexes (%)

2014 2015
July Aug Sept Oct Nov Dec Jan Feb March April May June July
Total
15-74 yrs 6.8 6.8 6.7 6.7 6.7 6.6 6.9 6.9 6.8 6.8 6.8 6.8 6.8
25-74 yrs 5.5 5.4 5.4 5.3 5.4 5.2 5.5 5.5 5.4 5.6 5.6 5.6 5.6
Men
15-74 yrs 7.3 7.3 7.1 7.1 7.1 6.9 7.5 7.5 7.4 7.6 7.6 7.6 7.8
25-74 yrs 6.0 5.9 5.8 5.8 5.8 5.7 6.1 6.1 6.1 6.4 6.4 6.4 6.5
Women
15-74 yrs 6.1 6.1 6.1 6.1 6.1 6.1 6.1 6.0 6.0 5.8 5.8 5.7 5.6
25-74 yrs 4.8 4.8 4.8 4.7 4.8 4.7 4.7 4.7 4.6 4.6 4.5 4.4 4.4
For adult persons (25-74 years), the unemployment rate was estimated
as 5.6% for July 2015 (6.5% in the case of the men and 4.4% for women), out
of the total number of unemployed estimated for July 2015.
In the quarter II 2015, the average number of pensioners counted for
5307 thousand, deceasing with 25 thousand as against the previous quarter.
The ratio between the average number of state social security
pensioners and the employees’ number was 10 to 10; the average monthly

pension amounted 892 lei, by 0.2% higher as against the previous quarter;
the average state social security pension counted for 886 lei, while the ratio
between the average state social security pension for age limit with complete
stage of subscription and the average net salary gain counted for 58.6%
(comparatively with 60.8% for the previous quarter); the index of the average
real pension as against the previous quarter was 100.3%.
The evolution of the nominal pension index and the consumer prices
index, during the period 2013-2015
The ratio between the average number of state social security

pensioners and the employees’ number is showing significant fluctuations in
territorial profile, from 5 pensioners only to 10 employees in the Municipality
of Bucharest, to 17 to 10 in the district Giurgiu. the average state social security
pension varied with significant discrepancies in territorial profile as well, the
gap between the minimum value and the maximum one exceeding 400 lei
(711 lei in the district Giurgiu against 1122 lei in Bucharest).
The social security pensioners hold the majority (99.9%) of the total
number of pensioners. The social security pensioners represent 88.2% of the
total number of those of social security pension. By categories of pension, the
number of the pensioners of age limit was preponderant (73.8%) in the frame
of the category of the social security pensioners. The pensioners included in
the categories - anticipated pension and partially anticipated – represented
2.1% only.

Conclusions
After October 2013, all the activities of the budgetary sector recorded
wage increases due to the payment of the occasional premiums (inclusive the
vacation bonuses), of the sums of other funds (inclusive for the previous periods),
of the holding of a plurality of offices connected to the didactic personnel, as
well as to the payment of the additional working time registered in some of the
sanitary units. Meantime, the increase of the wage gain has been influenced also
by the dismissal of the personnel with low salaries from this sector.
In July 2015, for the majority of the activities of the economic sector,
the level of the average net salary gain was higher than the one recorded for the
previous month, as a consequence of the enforcement of the legal provisions
as regards the setting up of the minimum basic gross salary, guaranteed for
payment, of the granting of occasional premiums (inclusive bonuses for
holydays and particular performances), of sums out of the net profit and
other funds (inclusive meal tickets and gift tickets), but also a result of the
production achievements or bigger receipts (depending on contracts).
References
- Pociovălişteanu D.M., Sorici O.C. (2012). The Impact of Post-Enlargement on the
Romanian Labour Market, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series,
Volume (Year): XII (2012), Issue (Month): 1 (May), pp. 265-269
- Pociovălişteanu D.M., Badea L.(2012). Some Aspects Concerning The Romanian La-
bour Market In The Context Of Emigration, The USV Annals of Economics and Public
Administration, Volume (Year): 12 (2012), Issue (Month): 1(15) (June), pp. 24-31
- Popescu C., Paunescu L.-M. (2014). The Evolution, Blocking Steps And New Trends
On The Romanian Labour Market, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals
- Economy Series, Volume (Year): Special (2014), Issue (Month): (May), pp. 266-270
- Stanef M.R. (2014). Economic disparities between urban and rural Romanian la-
bor market. Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): XXI (2014), Issue
(Month): 9(598) (September), pp. 61-70
- *** Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, revistă editată de Institutul
Naţional de Statistică, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010,
2011, 2012, 2013 şi 2014
Statistică.
- www. insse.ro

Revista Romana de Statistica Supliment nr.3 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Romana de Statistica Supliment nr.3 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Institutul Naţional de Statistică

National Institute of Statistics

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Revista Română

Romanian Statistical Review

SUMAR / CONTENTS 3/2016

TENDINŢE ÎN COMERCIALIZAREA EXTERNĂ A ROMÂNIEI, DUPĂ 1995 11

ANALIZA EVOLUŢIEI PRODUSULUI INTERN BRUT ÎN ANUL 2015 43

DEFICITUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE CARE NU AU

ANALIZA EVOLUŢIEI SCHIMBURILOR COMERCIALE INTERNATIONAL ALE

CORELAŢIA DINTRE EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI PIAŢA MUNCII 91

ABORDĂRI ALE VOLATILITĂŢII CURSULUI DE SCHIMB EUR/USD 112

Acest articol prezintă principalele aspecte privind rezultatele

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 3

4 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Evoluţia producţiei ramurii agricole până în iunie 2015*

Sursa de date: Cercetări statistice.

Tipologia exploataţiei agricole româneşti arată o prevalenţă a

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 5

6 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

As it is well known, Romania is one of countries of the most

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 7

8 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

The evolution of the agricultural branch production until June 2015

Data source: Statistical researches

The average economic size of an agricultural exploitation in Romania

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 9

10 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 11

O analiză succintă a principalelor evoluții, tendințe, compensări de

12 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Evoluția comparativă a importurilor și exporturilor de bunuri și servicii

Evoluția oscilantă a României prin cicluri specifice de dezvoltare

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 13

Exporturile au avut astfel după 2010 o creștere mai mare decât

14 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Figura 2 evidențiază o creștere comparativ constantă a celor 6

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 15

Din această perspectivă, analiza ecartului dinamicii mobile subliniază

Evoluția fluxului de import, export și al soldului balanței comerciale

16 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Soldul balanței comerciale și gradul de acoperire a importurilor prin

Din datele din tabelul 3 se observă că gradul de acoperire a importului prin

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 17

Gradul de acoperire acomerțului exterior al României

Un alt aspect semnificativ al comercializării externe îl constituie

18 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Ponderea exportului și importului în PIB și gradul de deschidere a

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 19

Ponderea exportului și importului de bunuri și servicii în total exporturi

20 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 21

2000 120,2 141,9 141,7 108,9 103,6 130,3 136,8

Potrivit determinărilor de mai sus, rezultă că, în perioada 2004-2009

22 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Indicii raportului de schimb (%)

În literatura de specialitate (Ardelean, 2003), indicele raporturilor de

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 23

24 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 25

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2016

Pre‫܊‬uri curente, mil. euro

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 27

A Brief Overview of The Main Developments, Trends, Flow