Sunteți pe pagina 1din 16

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului

Bucureti 2013

CUPRINS

I.

CARACTERISTICI ALE AGRICULTURII ROMNETI DE ASTZI Situatia curenta in sectorul agricol romanesc Tendinte pozitive Probleme de soluionat

II.

PREMISELE APARIIEI I APLICRII P.A.C. Obiectivele PAC Principiile fundamentale care stau la baza PAC

III. IV.

IMPLEMENTAREA PAC IN ROMNIA POLITICA EUROPEAN DE COEZIUNE Impactul si rezultatele politicii de coeziune in Romania. Prioritile principale ale politicii de coeziune din Romnia pentru perioada de programare 2007 2013. Principalele probleme pe care trebuie sa le soluioneze Romnia pentru a putea beneficia de sprijinul UE pentru agricultur i dezvoltare rural

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

I. CARACTERISTICI ALE AGRICULTURII ROMNETI DE ASTZI

Situaia curent n sectorul agricol romnesc

Agricultura reprezint 6% din PIB-ul rii (anul 2007), fa de 12,6% n 2004. De asemenea, proporia populaiei angajate n agricultur rmne foarte ridicat. Dup un vrf de 41% n perioada 1999-2001, cnd o mare parte din muncitorii disponibilizai n industria mineritului i prelucrtoare au ngroat rndurile populaiei agricole, aceasta s-a stabilizat la un nivel de 30% n 2006. In prezent, circa trei milioane de romni lucreaz n agricultur, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august 2009), comparativ cu doar 4-5 procente n rile occidentale. Agricultura Romniei este departe de ceea ce se practic n Europa att ca producie, ct i ca tehnologie. Din punct de vedere al mecanizrii, la sfarsitul anului 2009 situaia se prezint astfel: Romnia dispune de o dotare cu tractoare i utilaje agricole printre cele mai slabe din Europa, ncrctura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu UE, unde media este de numai 13 hectare. Parcul intern de tractoare se ridic la circa 170.000 de uniti, din care circa 80% sunt mbtrnite. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, n Romnia ncrctura pe tractor ajunge chiar i la peste 12.000 de ore de utilizare. Problemele majore ale agriculturii din Romnia sunt: lipsa unor investiii majore n agricultur (nu att din cauza lipsei fondurilor de finanare, ci mai degrab din dificutatea accesrii acestora), frmiarea pmnturilor, litigiile legate de proprietate i tehnologia precar. Aceasta a determinat cresterea ineficientei in alocarea resurselor cu consecinte asupra cresterii si competitivitatii fermierilor romani si a intregului sector agricol. Produsele romneti nu corespund ntotdeauna standardelor de calitate ale UE, ceea ce i explic lipsa prezenei pe pieele externe, n timp ce importurile cresc de la an la an, fostul grnar

al Europei n perioada interbelic devenind un importator net, pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele i legumele. Agricultura Romaniei ramane o agricultura de subzistenta, problemele structurale ale acesteaia fiind dificil de rezolvat. ntre tendintele pozitive ale agriculturii romanesti, mentionam : Romnia are un potential agricol important, dar neexploatat la nivel optim. Dupa

suprafata terenurilor agricole, Romnia este pe locul al doilea dupa Polonia n cadrul tarilor Central si Est Europene si pe locul 7 n UE 27. n plus, att solul, ct si conditiile climatice sunt favorabile agriculturii. Importanta agriculturii n economia romneasca a fost semnificativa, n ultimii ani. n perioada 1999 2002, de exemplu, aportul agriculturii n PIB a fost de 10,7 13%. Majorarea ponderii sectorului animal n structura productiei agricole (2002 2004). Productivitatea la cultura grului dur depaseste nivelul mediu din UE. Trend pozitiv la productia de lapte. Integrarea tot mai activa a comertului agricol n comertul european (peste 60% din Importanta eco-turismului. Conform unui studiu olandez, Romnia este a patra tara ca

exporturile agricole merg pe relatia UE si CEFTA; preferinta pentru turistii din UE, care apreciaza autenticitatea traditiilor din spatiul rural (carutele, oieritul si agricultura traditionala), precum si activitatile ecoturistice (calarie,etc.). Existenta zonelor montane este un avantaj si nu un handicap. Tendinta favorabila n dezvoltarea agriculturii organice (de la 18.690 ha la 140.000 ha).

Dintre problemele de solutionat mentionam: Dinamica PIB-ului agricol si a populatiei ocupata n agricultura au avut, pna n 2004, un

trend neconcordant cu tendintele din UE. PIB-ul agricol a scazut la 11%, iar populatia ocupata n

agricultura a crescut de la 28% n 1990, la 40% n 2001. n UE, ponderea agriculturii n PIB a fost, n 2001, de 1,7%, iar populatia din agricultura de 4,2%. Terenurile agricole sunt excesiv fragmentate, ceea ce determina productivitatea scazuta a

sectorului, n lipsa aplicarii lucrarilor mecanizate. n Romnia existau, n 2003, 4.759.229 exploatatii agricole cu o suprafata medie de 2,9 ha, n timp ce, n UE, media suprafetei agricole utilizate este de 18,7 ha. Acces limitat la servicii si imput-uri datorat lipsei de resurse financiare si decapitalizarii sectorului agricol. n anul 2004, n Romnia, ncarcatura pe un tractor era de 53,8 ha, iar pe combina de 86,7 ha. La sfrsitul anului 2003 ha, iar pe combina de 86,7 ha. La sfrsitul anului 2003, din 169.147 tractoare, un numar de 121.170 si ndeplinisera norma de serviciu. n anul agricol 1999/2000, consumul de ngrasaminte chimice a fost de 23,9 kg substanta activa la ha, ceea ce nseamna ca, n Olanda, era de 21 de ori mai mare, n Marea Britanie de 14 ori, n Franta si Germania de 10 ori, n Grecia de 5 ori, n Italia de 6,8 ori, n Polonia de 4,4 ori, n Slovacia de 2,4 ori. Activitatile din agricultura au un caracter preponderent de subzistenta si semisubzistenta.

n anul 2001, contravaloarea consumului de produse din surse proprii reprezinta 57,6% din totalul cheltuielilor gospodariilor de agricultori; numai 12,8% din cheltuielile totale erau destinate cumpararii de marfuri nealimentare si 5,4% pentru plata serviciilor. La nivelul anului 2001, venitul mediu lunar al unei gospodarii de agricultori era de aproximativ 165 euro, ceea ce reprezenta cu 60% din venitul mediu lunar al unei gospodarii de salariati, depasind doar cu 3,4% venitul unei gospodarii de pensionari si cu 12,5% pe cel al unei gospodarii de someri. Productivitatea scazuta a sectorului agricol: n 2001, productivitatea a fost de 2200 euro/persoana ocupata, ceea ce reprezenta doar 6% din valoarea nregistrata n UE. Valoarea productiei agricole/ha a fost, n 2002, de 248 euro/ha comparativ cu 2000 euro/ha n UE. La lapte, productivitatea este de 3000 l/cap de vaca, fata de 5800 l media nregistrata n UE. Gradul redus de competitivitate al produselor agricole prelucrate a transformat Romnia

ntr-o piata de desfacere pentru produsele agro-alimentare din import. Din acest motiv, n ciuda potentialului natural si uman din agricultura, Romnia este net importatoare de produse agroalimentare. n schimb, Romnia exporta materii prime agricole si produse cu grad mare de prelucrare: animale vii, cereale, oleaginoase, vin, ciuperci de padure, trufe si nuci. Dimensiunile mici ale exploatatiilor agricole, caracterul comercial restrns al productiei agricole, preturile mici 5

ale produselor agricole influenteaza asupra veniturilor agricultorilor, a puterii de cumparare si a capacitatii investitionale a acestora. Romnia este net importatoare de produse agro-alimentare. Slaba dezvoltare a economiei rurale neagricole si lipsa de alternative de ocupare si venit Migratia tinerilor din mediul rural spre alte tari sau spre mediul urban, care are ca efect o mbatrnire accentuata a populatiei rurale; Nivelul scazut al ratei de ocupare a populatiei rurale; Ponderea scazuta (doar 43%) a persoanelor care aveau, n 2002, garantia obtinerii unui venit lunar, avnd statutul de salariati; Ponderea ridicata (41%, n 2002) a populatiei ocupate n gospodariile proprii, pe fondul reducerii sectorului public n totalul ocuparii; Tendinta de degradare a situatiei economice a gospodariilor: mai mult de jumatate din numarul total al gospodariilor din mediul rural fie nu au, n componenta lor, nici o persoana activa, fie au o singura persoana activa ; Nivelul redus al infrastructurii rurale fizice (retele de drumuri, de comunicatii) si a

pentru populatia agricola determina:

infrastructurii sociale (unitati scolare si pozitionarea lor fata de domeniul copiilor). n 2001, doar 10% din drumurile judetene si comunale erau modernizate; din totalul de 3,85 milioane locuinte din mediul rural, n anul 2002, doar 42,8% erau dotate cu instalatii de alimentare cu apa rece (14% din reteaua publica), 0,6% din instalatii de alimentare cu apa calda si 14% cu instalatii de alimentare cu apa calda si 14% cu instalatii de canalizare. Am asistat la o crestere a decalajelor dintre mediul rural si cel urban n ceea ce priveste accesul la o forma de instruire a tinerilor: doar 48% din populatia n vrsta de 15 19 ani si 7,7% din populatia n vrsta de 20 24 de ani din mediul rural mai frecventa o forma de nvatamnt, comparativ cu 67,6% si 24,6% n mediul urban. Degradarea solului afecteaza calitatea a cca. 12 milioane ha de teren agricol, din care 7,5 milioane ha sunt teren arabil. Este vorba de eroziunea solului produsa de apa sau de vnt; umiditatea crescuta; salinizarea solului; deteriorarea si compactarea solului, deteriorarea chimica; managementul inadecvat al deseurilor; abandonarea terenurilor, diminuarea excesiva a suprafetelor mpadurite si a pajistilor.

ntrzieri importante n crearea institutiilor pentru preluarea acquis-ului comunitar si

accesarea fondurilor comunitare. Din cele 4 cartonase rosii cuprinse n Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 15 mai 2006, 3 se refereau la ntrzieri n domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale. Toate aceste considerente ne conduc la concluzia ca agricultura romneasca reprezinta una din marile provocari pentru aderarea la Uniunea Europeana. n fapt, agricultura va reprezenta cel mai complex si mai dificil proces integrator n structurile si politicile europene.

II. PREMISELE APARIIEI I APLICRII P.A.C.


Din 1962 de cnd a fost fondat si pn astzi, prima politic elaborat de Comunitatea Economic European - Politica Agricol Comun - de fapt propulsorul unificrii europene, a avut ca principal obiectiv viabilitatea unui sector considerat vital pentru societate n general i pentru comunitatea celor care sunt baza acestuia - fermierii. n cei aproape 50 de ani de via, Politica Agricol Comun a trecut printr-un proces continuu de adaptare, suferind reforme importante, fiind dinamizat practic, de schimbrile socio-economice. Rezultatele de azi ale agriculturii din Uniunea Europeana sunt rezultatul unor eforturi sustinute,vinitiate nca prin Tratatul de la Roma, care prevedea crearea unei piete agricole unice europene. Obiectivul final al acestui demers era sa permita consumatorilor Comunitatii sa-si procure hrana zilnica la preturi accesibile, asigurnd, n acelasi timp, agricultorilor o remunerare echitabila, care sa le recompenseze eforturile facute. Aceasta politica a contribuit decisiv la crearea pietei agricole comune si la transformarea Uniunii ntr-un furnizor de produse agricole si alimentare pentru ntreaga lume. Obiectivele PAC au fost definite de articolul 39 al Tratatului de la Roma si anume: a) Cresterea productivitatii agricole, ncurajnd modernizarea exploatatiilor;

b) Garantarea unui standard de viata echitabil populatiei agricole la paritate cu alte sectoare de activitate, mai ales, prin cresterea veniturilor celor care lucreaza n agricultura; c) Stabilizarea pietelor produselor agricole evitnd alternanta dintre cresterea si prabusirea preturilor; d) Garantarea securitatii aprovizionarii cu alimente, la preturi rezonabile pentru consumatori. Obiectivele PAC au fost concepute att n interesul producatorului, ct si al consumatorului. Dar cum acestea se situeaza adesea n opozitie, cum este si cazul diferitelor interese nationale, PAC a fost realizata pe baza compromisului. Trei principii fundamentale stau la baza Politicii Agricole Comune: I. Crearea si mentinerea unei singure piete si a unor preturi comune (o singura piata n care produsele agricole circula liber); II. Respectul notiunii de preferinta comunitara (n comertul agricol se manifesta preferinta pentru marfurile produse n interiorul Comunitatii, cumparatorii de produse necomunitare trebuind sa plateasca un supracost). Prin aceasta se urmarea protejarea pietei interne mpotriva importurilor masive si la preturi scazute a produselor agricole originare din alte tari; III. Solidaritatea financiara (statele membre participa mpreuna la constituirea resurselor si la ansamblul cheltuielilor legate de PAC). Pentru a finanta cheltuielile PAC, n 1992, a fost creat Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA). O strnsa relatie exista ntre cele trei principii, niciunul neputnd sa existe independent. De-a lungul timpului, aplicarea celor trei principii a adus mari servicii Comunitatii, astfel ca: - securitatea aprovizionarilor a fost asigurata pentru principalele categorii de marfuri alimentare; - milioanele de agricultori din Uniunea Europeana sunt, astazi printre cei mai productivi din lume; - ei produc bunurile alimentare esentiale pentru ntreaga Uniune. n acelasi timp, prin exporturile comerciale, prin intermediul ajutorului alimentar, contribuie la hranirea unui numar important de persoane din alte parti ale globului. 8

Gratie PAC, Uniunea Europeana a devenit o putere agricola, iar amenintarea penuriei alimentare a disparut pentru consumatorul comunitar. PAC nu numai ca a confirmat si a dezvoltat vocatia agricola a Europei, dar n Europa occidentala a contribuit esential la mentinerea unui anumit echilibru ntre oras si sat, pe de o parte, si ntre interesele agricultorilor si cele ale consumatorilor, pe de alta parte. Mai mult, ea a mentinut pe loc o populatie agricola dinamica si a ncetinit exodul rural catre marile aglomeratii urbane. Toate acestea ar fi fost mult mai dificil de realizat fara PAC. Definite prin Tratatul de la Roma si explicitate prin Conferinta de la Stressa, obiectivele PAC au fost puse n aplicare treptat ntre 1958 si 1968, perioada realizarii pietei unice a produselor agricole. Primele produse au fost supuse reglementarilor pietei comune n 1962. Preturile comune nsa, au fost aplicate ncepnd din 1968. n vederea finantarii unitare a PAC, n ianuarie 1962 Consiliul a instituit Fondul European de Orientare si Garantii Agricole (FEOGA). FEOGA cuprinde toate creditele destinate Politicii Agricole Comune, constituind un capitol special si cel mai mare n bugetul UE. Pna n urma cu ctiva ani, FEOGA reprezenta peste 50% din bugetul Uniunii.

III. IMPLEMENTAREA PAC IN ROMANIA nc de dinaintea aderrii, Romniei i s-a impus adoptarea i implementarea unor serii de reglementrii i norme juridice specifice Uniunii Europene, precum implementarea acquis-ului comunitar sau restructurarea diferitelor sectoare cheie (justiie, armat, industrie, economie). Romnia doreste implementarea ntru totul in reglementrile comunitare din domeniul PAC, urmnd s nfiineze, conform art. 68 din Regulamentul CE 1698/2005 Reeaua Naional de Dezvoltare Rural, cu scopul de a grupa la nivel naional organizaiile i autoritile implicate n procesul de dezvoltare rural. Obiectivele acesteia sunt de crea o economie agricol i forestier bazat pe exploataii care trebuie s se angajeze pe calea modernizrii, favorizarea biodiversitii i conservarea mediului, mbuntirea calitii vieii i dezvoltarea economic n spaiu rural, mbuntirea guvernanei locale n vederea crerii i implementrii strategiilor pentru dezvoltare local.

Romnia are o poziie privilegiat din punct de vedere a resurselor agricole i, deoarece terenurile agricole din ara noastr nsumeaz 39,5% din suprafaa total a teritoriului, aceasta este privit n mod frecvent drept principal beneficiar al fondurilor PAC, astfel c pentru perioada 2007-2013, Romnia beneficiaza de aproximativ 7,5 miliarde euro. n cadrul principalelor idei elaborate de MADR referitoare la bugetul PAC, se menioneaz c Romnia susine alocri bugetare ctre PAC, prin care s se asigure un nivel de trai decent i echitabil fermierilor, inndu-se cont i de rolul social important al agriculturii romneti. De asemenea, trebuie s se menin specificitatea zonelor rurale i s se ncurajeze dezvoltarea spre modelul european de agricultur. MADR consider necesar, i n continuare, finanarea din bugetul comunitar i naional, iar banii alocai programelor majore s fie cu preponderen din bugetul comunitar. Nu suntem de acord cu ideea de renaionalizare a PAC sau cu creterea ponderii finanrii naionale a declarat Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale. Referitor la arhitectura PAC, Mihail Dumitru a spus c Romnia solicit meninerea celor doi piloni i posibilitatea trecerii plilor de agromediu pe suprafa, pentru zone defavorizate, din PNDR n Pilonul I. Pilonul I Pli directe i msuri de pia prevede, printre altele, echilibrarea acestora cu cele existente la nivel european i renunarea la referina istoric, din cauza creia fermierii romni sunt pltii cu mai puini bani. n acest context, se dorete pstrarea Schemei de Plat Unice pe Suprafa, care s asigure venituri decente agricultorilor. Se urmrete ca sprijinul direct s cuprind i o remunerare pentru serviciile complexe pe care le presteaz fermierii pentru societate n zonele rurale, cum ar fi prezervarea biodiversitii, conservarea peisajelor rurale sau bunstarea animalelor. Totodat, rolul fermelor/gospodriilor mici (cu mai puin de 5 ha) ar trebui reconsiderat i stabilit un sistem simplificat de plat la hectar, n paralel cu ncurajarea dezvoltrii fermelor mijlocii i a conectrii lor la piee. n cadrul Pilonului II Dezvoltare rural MADR dorete pstrarea componentei de dezvoltare a economiei rurale ca parte a PAC. Pe de alt parte, e necesar s fie identificate noi msuri de sprijin, care s stimuleze comasarea terenurilor, s ncurajeze dezvoltarea activitilor economice neagricole din rural i s contracareze schimbrile climatice.

10

De asemenea, dincolo de oportunitile pe care Romnia le are n ceea ce privete fondurile europene, aplicarea unui cadru de reglementare mai stabil i mai predictibil ca urmare a implementrii PAC ar putea avea efecte pozitive asupra stabilizrii preurilor. ns, n timp ce politicile agricole i instituiile oficiale au ndeplinit n mod formal toate criteriile de aderare la Uniunea European, sectorul agricol n sine nu este nc pregtit s foloseasc n mod eficient oportunitile ivite i s rspund adecvat noilor provocri. Dei Romnia dispune de 14,7 milioane de hectare de teren agricol, recoltele sunt modeste i foarte vulnerabile la excese meteorologice, n timp ce creterea animalelor se face n general n ferme de mici dimensiuni. Cerealele reprezint principala cultur, cu aproape dou treimi din suprafaa cultivat la nivelul anului 2007, ponderea cea mai mare n suprafaa cultivat cu cereale revenind porumbului (49,5%) i grului (37,9%). Pe langa acestea, se mai cultiva floarea-soarelui, rapita, soia, canepa, orez, orz, cartofi, sfecla de zahar, legume i furaje. Stocul de animale este reprezentat n principal de bovine, porcine i psri. Romnia nui poate asigura necesarul intern de produse agro-alimentare, ceea ce a fcut s cunoasc n perioada postcomunist un deficit continuu al balanei comerciale, care a trecut n 2007 de 1,8 miliarde euro. Dei ponderea agriculturii n PIB a sczut de la 18-21%, la nceputul anilor 1990, la doar 6,6%, n 2005, aceasta este mult mai ridicat dect media european.

IV. POLITICA EUROPEAN DE COEZIUNE Uniunea Europeana (UE) este compusa din 27 de state membre, care formeaza o comunitate si o piata unica de 493 de milioane de cetateni. Totusi, ntre aceste tari si cele 271 de regiuni ale lor nca exista importante diferente socio-economice. Politica de coeziune se afla n primplanul efortului de ameliorare a pozitiei competitive a Uniunii n ansamblul ei, si n special a regiunilor ei cel mai putin dezvoltate. Prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si a Fondului Social European (FSE), denumite, de asemenea, Fonduri 11

Structurale, precum si a Fondului de Coeziune, UE investeste n mii de proiecte n toate regiunile Europei, pentru a-si atinge obiectivul principal: acela de a promova coeziunea socio-economica, reducnd disparitatile dintre _arile membre si regiuni. Cu un buget de 347 miliarde de euro pentru perioada de programare 2007-2013, politica de coeziune reprezinta cea mai mare sursa de sprijin financiar privind investitiile n domeniile cresterii economice si locurilor de munca la nivel european, astfel nct sa permita tuturor regiunilor sa intre n concurenta n mod eficace pe piata interna. Impactul si rezultatele politicii de coeziune in Romania Devenind membra a Uniunii Europene abia n 2007, Romnia are pentru prima data posibilitatea de a beneficia de fondurile comunitare din cadrul politicii de coeziune. Analizele preliminare sugereaza ca programele politicii de coeziune din Romnia pot sa contribuie n mod substantial la o crestere totala a produsului intern brut (PIB) de pna la 15% pentru intervalul 2007-2013, sa creeze si sa pastreze aproximativ 200 000 de locuri de munca. Se prevede ca datorita acestor investitii, proportia populatiei cu acces la banda larga moderna va creste cu mai mult de zece ori.

Prioritatile principale ale politicii de coeziune din Romania pentru perioada de programare 2007 - 2013 Ameliorarea infrastructurii transportului de baza si a accesibilitatii sunt considerate drept prioritati esentiale. Aproape 5,3 miliarde de euro (echivalentul a 28% din cantitatea totala a cotelor alocate) vor fi cheltuite n scopul reducerii deficitului mare n infrastructura pe care l are tara. Constructia a aproximativ 1 400 km de noi drumuri va fi finantata din fonduri, astfel cum sunt prevazute de prioritatea Reteaua Transeuropeana de Transport (TEN-T), care traverseaza UE. Politica de coeziune va contribui cu 2,6 miliarde de euro la cercetare si inovare pentru a asigura o competitivitate economica durabila. Aproape 570 miliarde de euro vor fi investite n sustinerea ntreprinderilor, procentul majoritar al acestor resurse prinderilor, fiind axate pe sprijinirea ntreprinderilor mici si mijlocii 12

(IMM-uri). Este de asteptat ca un numar de aproximativ 5 000 de IMM-uri sa primeasca ajutor din partea fondurilor.

Principalele probleme pe care trebuie sa le solutioneze Romania pentru a putea beneficia de sprijinul UE pentru agricultura si dezvoltare rurala Romania a adoptat o Strategie Agricola si Rurala pt Aderarea la UE. Aceasta strategie este cuprinzatoare in ceea ce priveste identificarea schimbarilor necesare pt alinierea la PAC si contine o lista a masurilor necesare pt adaptarea politicilor, structurilor si legislatiei actuale. Strategia va trebui insa sa ia in considerare masurile de reforma a PAC adoptate in iunie 2003 de catre Comisia Europeana. In Romania dezechilibrele structurale din sectorul agricol sunt mai mari, fiind nevoie e corectii mai complicate : 1. Fragmentarea excesiva a proprietatii agricole este unul din principalele neajunsuri. In prezent Romania orienteaza fondurile bugetare atat catre fermele comerciale, cat si catre cele de dimensiune mica (2 mil ha). 2. O alta problema structurala a agriculturii o reprezinta numarul mare de ferme de subzistenta si semi-subzistenta. Autoritatile romanesti trebuie sa realizeze o schema de restructurare a fermelor de semi-subzistenta pe principii de eficienta. 3. O alta problema a agriculturii romanesti o reprezinta ponderea mare a agricultorilor in totalul populatiei ocupate, precum si numarul mare de fermieri varstnici. Pentru acest aspect UE propune pentru agricultura comunitara aplicarea unei scheme de pensionare anticipate (early retirement scheme) care poate garanta venituri totale de pana la 150.000 euro/fermier (in transe egale timp de 10 ani). La randul lor autoritatile romane vor trebui sa aplice aceasta schema care va presupune ca fermierii mai in varsta (min 55 ani) sa inceteze definitiv toate activitatile agricole comerciale, iar utilizarea terenului sa fie transferata altor fermieri mai tineri care vor trebui sa demonstreze ca pot imbunatati viabilitatea exploatatiilor.

13

4. Respectarea standardelor de calitate si a reglementarilor sanitare si fito-sanitare constituie o alta directie de maxima importanta in procesul de armonizare la normele comunitare.

P.A.C. per ansamblu a fost creat pentru a aduce performan n economiile statelor membre Uniunii Europene. Obiectivele sale vizeaz finaliti n acord cu respectul fa de cetean i fa de drepturile sale, punnd nainte de toate sigurana i sntatea individului, astfel c odat cu dezvoltarea P.A.C, n conformitate cu cerinele cetenilor europeni, urmtorii factori au dobndit o importan din ce n ce mai mare: mbuntirea calitii alimentelor n Europa; garantarea siguranei alimentelor; grija pentru bunstarea societii rurale; protejarea mediului pentru generaiile viitoare; crearea unor condiii mai bune de sntate i bunstare a animalelor; realizarea acestor obiective cu cheltuieli minime pentru bugetul UE (finanat n

principal de contribuabili). n acest context, Romnia nu poate avea dect numai de ctigat, cu att mai mult cu ct n ara noastr exist condiiile optime pentru dezvoltarea unei agriculturi puternice care s susin sectorul economic al statului. ns aceasta se poate realiza doar printr-un interes crescut al autoritilor fa de nevoile cetenilor, sprijinirea proiectelor acestora, informarea i ndrumarea cu real interes a proaspeilor fermieri. De asemenea, o atenie mai sporit trebuie acordat politicilor de mediu i celor privind bunstarea animalelor.

14

CONCLUZII

Nu am elaborat nc o poziie oficial, discutat i validat, n ceea ce privete poziia pe care ar trebui s o aib Romnia, referitoare la viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), n sensul c nu am discutat acest subiect la Guvern. Motivul este c ne aflm n plin proces de formulare, de elaborare a ideilor, de discuii i de analiz. ns pot s v spun c principalele idei sunt deja cunoscute, sunt bine stabilite a declarat Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, la conferina Contribuii privind reforma Politicii Agricole Comune privind evoluia acesteia dup 2013, organizat de Reprezentana Comisiei Europene din Romnia mpreun cu Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR). n opinia sa, pentru o fundamentare corect a poziiei Romniei trebuie s se in cont de stadiul actual de dezvoltare a agriculturii, de influena PAC n dezvoltarea sectorului i de stabilirea unor direcii strategice pe termen mediu i lung. Nu trebuie neglijat nici interesul naional, n context european. Fiind o ar cu potenial agricol semnificativ, Romnia consider c, n viitor, PAC trebuie s se fundamenteze n continuare pe un buget consistent, bazat pe cei doi piloni (mecanisme de pia i dezvoltare rural), capabil s contribuie la soluionarea problemelor structurale ale agriculturii romneti i pe mecanisme adaptate la necesitile specifice ale noilor state membre UE. Este nevoie de o reform coerent la nivel european, pentru a satisface cerinele pieei europene i a atenua impactul posibilei liberalizri a comerului agricol mondial asupra agriculturii comunitare.

Implementarea P.A.C n Romnia ridic un ntreg lan de decizii strategice importante, care trebuie evaluate i luate de ctre guvern. Aceste decizii strategice implic selectarea unei scheme de pli pentru msurile de susinere direct a veniturilor, poteniala suplimentare a

15

plilor pe suprafa, modaliti de plat, transferuri ntre alocrile bugetare i, desigur, definiia criteriilor de eligibilitate.

BIBLIOGRAFIE

Politica Agricola Comuna (P.A.C.) www.eumed.net/.../5.%20politica_agricola_comuna.htm www.bursaagricola.ro/Info-Romania_si_Politica_Agricola_Comuna_a_ Uniunii_Europene-95-25048-1.html Agricultura in Uniunea Europeana ec.europa.eu/agriculture/publi/capexplained/cap_ro.pdf Politica regionala a UE http://ec.europa.eu/regional_policy/ Politica de coeziune n Romnia http://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/romania/index_ro.htm Site-ul web national http://www.mfinante.ro/ Fondul Social European http://ec.europa.eu/social/ http://www.fseromania.ro/ 16