Universitatea Spiru Haret

Faculatatea Management Financiar Contabil

Referat
Student: Profesor:
Lungu Iulian Constantin Marin Elena

INFLATIA
Inflatia este proces de crestere
a nivelului general al preturilor de consum,
mecanism care provoaca variatii multiple de
lunga durata, generalizeaza el insusi cauzele
permanentei sale si exprima prin majoritatea
cea mai mare parte a preturilor.
Termen larg folosit pretutindeni, inflatia continua sa ramana insuficient
conturata. rocesul inflationist a aparut, este unananim acceptat acest punct de
vedere, cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, anainte de toate un proces
monetar, preci!area naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice
pe care le"au im#racat #anii.
Initial s"a manifestat su# forma de!voltarii mascate a monedelor din
metale pretioase, acest proces fiind cunoscut in pre!ent su# denumirea de
inflatie monetaro-baneasca .$lementele definitorii ale acestei inflatii sunt
%separarea continutului nominal al monedelor metalice &mai mare 'de continutul
lor real &mai mic'( transformarea e)istentei * aur a monedei in aparerenta *aur(
aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina ( scaderea puterei
de cumparare a monedelor falsificate.
Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de de"a +"a forma
de inflatie. In perioada formarii economiei de piata in $uropa, tinerele state au
fost preucupate de lic,idarea ,aosului monetar specific epocii feudale tar!ii,
,aos ce atins cote inalte in sec. -.I"lea. S"a actionat pentru sisteme #anesti
sta#ile si o circulatie monetara sanatoasa & normala ' acestea #a!andu"se pe
etalonul aur. /and #anii de ,artie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea
semnelor valorii oglindea legile circulatiei #anilor * aur cu valoare deplina. 0e
altfel, acestea puteau fi convertiti li#er in aur. /orespun!ator, cantitatea #anilor
de ,artie se limitau la aurul pe care acesti #ani il repre!entau in circaulatie. In
aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea #a!a de desfasurare.
0ar, relativ repede, canalele circulatiei #anesti au inceput sa se aglomere!e.
Intr"o anumita perioada, acestea s"a datorat insuficientei cantitatii de marfuri
aflate in circulatie. 0aca #anii de ,artie intreceau propria lor masura &daca ei
depaseau cantitatea monedelor de aur cu aceeasi denumire ce ar fi tre#ui sa
circule', acesestia se discreditau in fata agentilor economici . Scaderea puterii de
cumparare a #anilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de
acest gen aparea atunci cand cantitatea #anilor de ,artie aflata in circulatie o
depasea sensi#il pe care re!ulta din raportul dintre masa de aur monetar si
etalonul aur &o cantitate de aur ce era ase!ata la #a!a unei unitati #anesti'
ra#usirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie *
inflatia banilor de hartie neconvena#il in aur. Acum, e)istenta functionala a
#anilor de ,artie o a#soar#e pe cea materiala. /a urmare, in conditiile cand
singurile elemente de sta#ilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat
al #anilor si din increderea populatiei in #una lor functionare, inflatia poate sa
apara ca un proces ce iese1 din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta
un e)cedent de #ani.
2 asemenea inflatie face o#iectul acestui capitol. Aceasta delimitare
istorica nu inseamna nicidecum ca sarcina noastra se simplifica foarte mult.
Formele pe care le"a cunoscut inflatia #anilor neconverti#ili in aur si a celor
neconverti#ili in general au fost si sunt destul de diferite in timp si spatiu. $le s"
au diversificat si mai mult pe seama realitatilor din tarile foste socialiste. /a
urmare, pro#lema naturii inflatiei ramane actuala si comple)a.
Punctele de vedere cu privire la natura inflatiei .
In literatura de specialitate se utili!ea!a diferite criterii de delimitare a
formelor inflatiei.0in punct de vedere al intensitatii intalnim%
inflatia moderata caracteri!ata printr"o crestere medie anuala a
preturilor si serviciilor de 34"54 care duce la deprecierea lenta si
progresiva a #anilor , fara !guduiri economice
inflatia desc,isa in care cresterea anuala a preturilor este intre 64 si
784 si este insotita de cresteri economice mai reduse sau c,iar
stagnari
inflatia declarata , in care preturile cresc anual cu 784"764
inflatia galopanta , in care preturile si tarifele cresc annual cu mai
mult de 764 , provocand mari de!ec,ili#re economice si sociale
,iperinflatia , forma cea mai periculoasa si e)cesiva a inflatiei la care
preturile cresc la intervale scurte de timp , antrenand de!ec,ili#re
generale in economia nationala
de!inflatia se manifesta prin incetinirea dura#ila si autointretinuta a
ritmului de crestere a nivelului general al preturilor
cresterea economica neinflationista este o inflatie moderata insotita de
o crestere economica mai mare decat inflatia
cresterea economica inflationista releva un ritm po!itiv de crestere a
productiei nationale , insotit de o rata a inflatiei mai inalta decat cea a
dinamicii economice
stagflatia desemnea!a acea situatie din economia in care coe)ista
inflatia cu lipsa de crestere economica
slumpflatia sinteti!ea!a coe)istenta inflatiei galopante cu recesiunea
economica
Fiind un fenomen deose#it de comple) , inflatia se poate masura si ilustra
prin utili!area simultana a mai multor inidici si indicatori , fiecare din acestia
evidentiind o anumita fateta a inflatiei ./ei mai importanti sunt%
"diferenta dintre cererea solva#ila si oferta reala de marfuri ,#unuri si
servicii
"indicele general al preturilor
"indicele preturilor de consum
"indicele costului vietii
"scaderea de cumparare a #anilor pe piata interna si cea e)terna
"depasirea de catre masa monetara in circulatie a produsului national
$)primarea a#soluta a inflatiei se determina ca diferenta dintre cererea
a#soluta nominala si cantitatea reala de #unuri si servicii pe care le pot oferi spre
van!are agentii economici.
Indiferent de cau!a declansarii inflatiei , desfasurarea ei, perpetuarea si
agravarea inflatiei are determinari multifactoriale.In conditiile economiei
actuale, inflatia are la #a!a factori de ordin economic , monetar socio"politic , de
natura interna si e)terna care actionea!a simultan si se influientea!a reciproc.
Inflatia monetara
Se datorea!a introducerii si mentinerii in circulatie a unei mase monetare
e)cedentare raportata la cantitatea de #unuri si servicii de pe piata.$)cedentul
de masa monetara poate fi determinat de%
"emisiunea de moneda
"crearea de moneda scripturala
"controlul insuficient al puterii asupra emisiunii de moneda
"cresterea vite!ei de circulatie a #anilor
"scaderea increderii in moneda nationala
Inflatia prin cerere este un fenomen de crestere a pretului provocata de o
situatie de de!ec,ili#ru intre o cerere agregata solva#ila prea mare in raport cu
oferta agregata la un anumit pret.In conditii normale , e)cesul de cerere
stimulea!a marirea productiei.0aca insa cresterea volumului cererii nu
determina o crestere corespun!atoare a productiei , a ofertei ,preturile cresc si se
manifesta fenomenul inflational.
$)cesul cererii de consum a populatiei poate constitui , uneori , factorul
principal al inflatiei./resterea cererii de consum a populatiei pote sa provina
dintr"o utili!are e)cesiva a economiilor #anesti.$a pote avea ca sursa si cresterea
e)cesiva a salariilor , fara o crestere corespun!atoare a productiei sau a
productivitatii muncii.
2 alta cau!a a inflatiei prin cerere este e)cesul cererii guvernamentale
peste posi#ilitatile #ugetare curente.
Inflatia prin oferta
0e!ec,ili#rul inflationist dintre cerere si oferta este e)plicat adeseori prin
insuficienta ofertei , prin penuria de #unuri materiale si servicii pe piata.
Inflatia prin costuri
Inflatia prin costuri e)prima acea crestere inflationista a preturilor datorata
cresterii elementelor ce intra in preturi&materii prime , salarii , #eneficii'.
/onsecintele inflatiei sunt e)aminate prin prisma deprecierii monetare.
"consecintele inflatiei sunt receptionate in primul rand de agentii economici
cumparatori
"su# incidenta inflatiei cad economiile agentilor economici diminuandulise
resursele datorita scaderii puterii de cumparare a #anilor.
"inflatia ii de!avanta9ea!a pe creditori
"in timpul inflatiei productia scade
"inflatia elimina o parte din resursele acumulate
"inflatia pune deacord capacitatile de productie cu cerintele sociale reale
"inflatia constituie un factor de!organi!ator al oricarei economii nationale
"descura9ea!a investitiile productive , de lunga durata
"generea!a si e)tinde soma9ul
"afectea!a caderea societatii civile
"accentuia!a deprecierea monedei nationale
entru com#aterea inflatiei factorii de deci!ie tre#uie sa ai#a in atentie
franarea cresterii masei monetare si a preturilor , atragerea economiilor #anesti
si transformarea lor in capitaluri active , revalori!area #anilor , reducerea cererii
agregate , reducerea incertitudinilor e.t.c.Succesul presupune inglogarea unor
astfel de masuri in pac,ete care sa se complete!e cat mai #ine pe termen mediu
si lung.
Cauzele inflatiei:

Inflatia contemporana repre!inta un de!ic,ili#ru structurat monetaro"real, care
e)prima e)istenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile
economiei, fapt ce antrenea!a deprecierea #anilor neconverti#ili in aur si a celor
neconverti#ili in general, ca si cresterea dura#ila si generali!ata a preturilor.
In manuale si tratate, cau!ele inflatiei sunt anali!ate pe rand &dupa principiul
caeteris parsi#us', fiecare dintre acestea generand o forma specifica de inflatie.
In momentul dat al anali!ei.
Adesea inflatia este e)plicata doar prin emisiunea e)cesiva de semne #anesti
&inflatia prin moneda'. $conomistul american :.Friedman afirma ca inflatia este
legata mai ales de oferta de moneda, suplimentarea acesteea decurgand din
deci!iile agentilor economici speciali!ati in sensul sporirii activelor lor de &#ani
de credit'.
Un loc aprte ocupa acele conceptii care considera drept cau!a principala
&unica' a inflatiei insuficienta productiei &inflatia prin oferta '. Sporirea
veniturilor, indeose#i a salariatilor, nu"I compensata printr"o crestere
corespun!atoare a productivitatii. Apare, astfel o penurie de #unuri materiale si
de servicii. Specialistii numesc un asemenea de!ic,ili#ru inflatie reala.
/resterea su#stantiala a creditului duce relativ repede la de!ic,ili#rul
inflationist, la e)cesul de crestere nominala pentru #unurile de consum &inflatie
pe credit'. In anumite conditii, profiturile cresc mai incet decat masa
economiilor disponi#ile ale inreprindelor. /a urmare, guvernele cauta sa
promove!e programe proprii de investitii, pe seama #ugetului.
$volutia ratei inflatiei in R2:ANIA%
7;;<% 767,54
7;;=% 58,>4
7;;;% 65,=4
$volutia lunara a ratei inflatiei in anul 7;;=%
" Ianuarie 5,;4
" Fe#ruarie <,+4
" :artie 3,=4
" Aprilie +,<4
" :ai +,34
" Iunie 7,34
" Iulie 7,34
" August 8,>4
" Septem#rie +,<4
" 2ctom#rie 3,;4
" Noiem#rie 7,;4
- 0ecem#rie =4
-
Rata inflatie pe anul 7;;=% 58,>4
$volutia lunara a ratei inflatiei in anul 7;;;%
" Ianuarie 34
" Fe#ruarie +,;4
" :artie >,54
" Aprilie 5,=4
" :ai 6,34
" Iunie 6,74
" Iulie 7,<4
" August 7,+4
" Septem#rie 3,+4
" 2ctom#rie 5,+4
" Noiem#rie 54
" 0ecem#rie +,; 4
Rata inflatiei pe anul 7;;;% 65,=4
Bibliografie:
$conomia de iata /oralia Angelescu1
$ditura $conomica 7;;6 ?ucuresti.