ETICA ÎN AFACERI

Conf. univ. dr. Diana Gligor - Cimpoieru

E-mail: diana.gligor@e-uvt.ro, M20 FEAA

 NOTA FINALĂ EXAMEN:
60%* Nota examen scris + 30%* Nota seminar (inclusiv
PROIECTUL OBLIGATORIU) + 10%* Bonusuri curs și
seminar
EXAMEN SCRIS - 2 subiecte – AMBELE OBLIGATORII - cu o notă
peste 5 (Atenție! Dacă o notă este mai mică de 5, nu se calculează
media cu activitatea din timpul semestrului):
 SUBIECTUL I – verificarea cunoștințelor (4 întrebări din prima
jumătate a materiei/PARȚIAL* și 4 întrebări din a doua
jumătate a materiei);
 SUBIECTUL II – subiect tip eseu.

Vă urez ca toți să obțineți nota 10!!!

 NOTA FINALĂ EXAMEN:
 *PARȚIAL: Evaluare intermediară cu 4 întrebări de teorie din prima parte a
materiei și un subiect tip eseu (aproximativ CURSUL 7).
 Nota de la parțial este recunoscută la examen pentru prima jumătate a
materiei!

 TEME (facultative, obligatorii)

 Minim 7 prezențe la curs și 4 prezențe la seminar pentru a fi admisi la

examen la prima prezenare.
 Minim 10 prezente la curs pentru nota 10 la examenul final!

 ** ATENȚIE: Nota 10 la această disciplină se obține destul de greu, fiind o

recompensă nu doar a unei pregătiri temeinice pentru examenul scris final, dar și a
eforturilor constante și susținute de-a lungul întregului semestru!!!

 *** EXTRA SISTEM DE BONUSURI - minim 5 inervenții PENTRU ACTIVITATE

EXCEPȚIONALĂ ÎN TIMPUL SEMESTRULUI
STRUCTURA CURS ETICA ÎN AFACERI

 Partea I

 Semnificația și importanța Eticii în afaceri (Curs 1);

 Evoluția eticii și a eticii în afaceri: personalități și

concepte de referință (Curs 2);

 Aspecte ale eticii aplicative: Etica medicală, Bioetica,

Etica mediului, Etica profesională, Etica tehnologiei
informaţiei și Etica în mass-media (Curs 3);
STRUCTURA CURS ETICA ÎN AFACERI

 Partea a II-a
 Stakeholderii organizațiilor de afaceri: definire,
tipologie, matricea de analiză a stakeholderilor,
managementul stakeholderilor (Curs 4);

 Responsabilitatea socială corporativă (CSR):

definire, tipuri de programe, etape de implementare,
modele de bune practici, etc. (Curs 5, 6);

 PARȚIAL! (Curs 7);

 STRUCTURA CURS ETICA ÎN AFACERI

 Partea a III-a
 Etica relaţiilor de muncă: discriminarea, hărțuirea,
utilizarea muncii copiilor, whistle – blowing, codurile etice;

 Etica în marketing;

 Aspecte etice ale acţionariatului. Etica pe pieţele

financiare;

 Corupţia şi afacerile.
 - CURSUL 1-

Semnificația și importanța
Eticii în afaceri
Ce înseamnă Etica în afaceri?
 O disciplină care studiază
principii și dileme etice din
lumea afacerilor;

 Se referă atât la
comportamentul indivizilor în
cadrul organizațiilor de afaceri
(de ex. angajați) cât și la
comportamentul organizațiilor în
ansamblul lor (de ex. conceptul
de RSC – Responsabilitate
socială corporativă);
 Ce înseamnă Etica în afaceri?
 La modul cel mai general, etica - distincție între ceea ce
este “drept” şi ceea ce este “greşit” , între ceea ce este
”bun” și ”rău”, între ceea ce este ”corect” și ”incorect”

 DEFINIȚIE: “Știinţa binelui şi a răului” în afaceri.

 TEMA 1 CURS: IDENTIFICAȚI O PERSONALITATE CARE A

MARCAT EVOLUȚIA ETICII SAU A ETICII ÎN AFACERI,
PREZENTAȚI ACEASTĂ PERSONALITATE ȘI ALEGEȚI
MINIMUM 3 CITATE ALE SALE (referat 1 pagina) – subiect
la examen, cele mai bune se premiază cu 1 PUNCT
Importanța eticii în afaceri
 Sporirea nivelului de cultură generală;

 Îmbogățirea bagajului de cunoștințe din lumea

afacerilor;

 Modelarea sistemului de valori, oferirea de

exemple de care tinerele generații au nevoie;

 O disciplină care aduce o contribuție semnificativă

atât la dezvoltarea profesională cât și la cea
personală a studenților.
Importanța eticii în afaceri

EXERCIȚIU DE ECHIPĂ
”The smart team quiz” – 20 de întrebări
 Întrebări
 1. Care sunt cele 5 etape
prezentate în documentar prin
care orice produs trece?
 2. Câți ani spune autoarea că a 
petrecut pentru a studia
problemele analizate?
 3. De ce spune autoarea că
sistemul actual este în criză?
 4. Câte dintre entitățile
economice cele mai mari ale
lumii sunt reprezentate de state
și câte de corporații (la
momentul realizării
documentarului)?
 5. Câte din resursele naturale
ale planetei au fost distruse
doar în ultimii 30 de ani?
 6. De câte planete ar fi nevoie
dacă toți oamenii de pe glob ar
consuma și ar produce la fel de
mult gunoi precum americanii?
7. Ce procent din sursele de
pescuit de pe glob sunt folosite
la capacitatea maximă sau peste
capacitatea maximă?
 8. Ce procent din pădurile
originare ale globului au fost
tăiate?
 9. Câți copaci se taie în jungla
Amazoniană în fiecare minut?
 10. Câte substanțe chimice
sintetice sunt utilizate în prezent
în produsele comercializate?
 Întrebări
11. Câte dintre aceste substanțe au fost
testate pentru efectul lor sinergetic?
12. Oferiți 3 exemple de produse care
conțin substanțe pentru ignifugare
neurotoxice?
13. Cum își închipuie autoarea
documentarului că a fost posibil ca
rodio-ul cumpărat să coste 4,99$?
14. Care este procentul copiilor din
Congo care nu mai merg la școală
pentru a lucra în minele de coltan
necesar pentru aparatura electronică?
15. Care este ”inima, motorul” acestui
sistem aflat într-o situație de criză în
care noi ar trebui să ne regăsim
”mulțumirea sufletească și personală”?
16. Ce procent din produsele
comercializate în SUA sunt
încă utilizate după 6 luni?
17. Ce înțelegere autoarea
prin conceptele de ”uzură
planificată” și ”uzură
morală”?
18. Câte reclame vede în
medie un american/zi?
19. Care este explicația pe
care autoarea o are pentru
scăderea nivelului de fericire
al populației?
20. Care este soluția pe care
autoarea o propune la finalul
documentarului pentru
rezolvarea situației de criză?
NU UITAȚI!

 TEMA 1 CURS:
IDENTIFICAȚI O PERSONALITATE CARE A MARCAT
EVOLUȚIA ETICII/ETICII ÎN AFACERI, PREZENTAȚI
ACEASTĂ PERSONALITATE ȘI ALEGEȚI MINIMUM 3
CITATE ALE SALE (referat 1 pagina)
Răspunsuri:
 1. Care sunt cele 5 etape prezentate în documentar prin
care orice produs trece?
EXTRACȚIE, PRODUCȚIE, DISTRIBUȚIE, CONSUM
ELIMINARE
 2. Câți ani spune autoarea că a petrecut pentru a studia
problemele analizate?
10 ANI
 3. De ce spune autoarea că sistemul actual este în criză?
Pentru că este un sistem liniar care nu poate funcționa la
nesfârșit pentru că planeta are resurse finite
 4. Câte dintre entitățile economice cele mai mari ale lumii
sunt reprezentate de state și câte de corporații (la
momentul realizării documentarului)?
49 sunt state și 51 sunt corporații
Răspunsuri:
 5. Câte din resursele naturale ale planetei au fost distruse în ultimii
30 de ani?
O TREIME
 6. De câte planete ar fi nevoie dacă toți oamenii de pe
glob ar consuma și ar produce la fel de mult gunoi precum
americanii?
3-5 PLANETE
 7. Ce procent din sursele de pescuit de pe glob sunt folosite
la capacitatea maximă sau peste capacitatea maximă?
75%
 8. Ce procent din pădurile originare ale globului au fost
tăiate?
80%
Răspunsuri:
 9. Câți copaci se taie în jungla Amazoniană în fiecare
minut?
2000 de copaci
 10. Câte substanțe chimice sintetice sunt utilizate în
prezent în produsele comercializate?
100.000 de substanțe chimice
 11. Câte dintre aceste substanțe au fost testate pentru
efectul lor sinergetic?
NICIUNA
 12. Oferiți 3 exemple de produse care conțin substanțe
pentru ignifugare neurotoxice?
Perine, computere, decorațiuni, canapele, saltele
 Răspunsuri:
 13. Cum își închipuie autoarea documentarului că a fost posibil ca rodio-ul
cumpărat să coste 4,99 $?
În primul rând materiile prime și forța de muncă proveneau din zone sărace
recunoscute pentru exploatarea angajaților sau chiar a minorilor iar nici în
țările dezvoltate salariile plătite angajaților nu erau prea mari și se evita
plătirea contribuțiilor sociale pentru ei. Oamenii din verigile sistemului liniar
descris plăteau adevăratul cost al produsului.
 14. Care este procentul copiilor din Congo care nu mai merg la școală pentru a
lucra în minele de coltan necesar pentru aparatura electronică?
30%
 15. Care este ”inima, motorul” acestui sistem aflat într-o situație de criză în care
noi ar trebui să ne regăsim ”mulțumirea sufletească și personală”?
CONSUMUL
 16. Ce procent din produsele comercializate în SUA sunt încă utilizate după 6 luni?
1%
 Răspunsuri:
 17. Ce înțelegere autoarea prin conceptele de ”uzură planificată” și ”uzură morală”?
Uzură planificată= bunurile sunt proiectate încă de la început pentru a se uza repede (”cum putem să
facem ca lucrurile să se uzeze cât mai repede posibil dar să dureze suficient încât consumatorul să
nu își piardă încrederea în acesta și să meargă să îl cumpere din nou”)
Uzura morală = lucruri care sunt încă perfect folositoare nu mai sunt utilizate pentru că de exemplu
nu mai sunt la modă, aspectul lor se modifică periodic
 18. Câte reclame vede în medie un american/zi? 3000 de reclame/zi
 19. Care este explicația pe care autoarea o are pentru scăderea nivelului de fericire al populației?
Reclamele ne fac să ne simțim nefericiți cu ce avem, să ne dorim tot timpul mai mult. Ajungem să fim
prizonieri într-o capcană de tipul ” muncim mai mult, ne uităm mai mult la televizor și vedem mai
multe reclame, cumpărăm mai mult…” dar în final avem mai puțin timp pentru lucrurile care
contează cu adevărat în viață și ne fac fericiți precum prietenii sau familia, nu mai avem timp liber să
ne bucurăm de ce avem.
 20. Care este soluția pe care autoarea o propune la finalul documentarului pentru rezolvarea situației de
criză?
Reciclarea ajută dar nu este suficientă (cea mai mare parte din poluare se produce în timpul
procesului de fabricație), soluția este transformarea sistemului liniar în unul circular în care toate
resursele deja utilizate se reîntorc în procesul de fabricație – bucle de producție (schimbare de
mentalitate în rândul producătorilor).
 - CURSUL 2 -

EVOLUȚIA ETICII ÎN
AFACERI: PERSONALITĂȚI
ȘI CONCEPTE
TEMA 1 CURS:

IDENTIFICAȚI O PERSONALITATE CARE A MARCAT

EVOLUȚIA ETICII/ETICII ÎN AFACERI, PREZENTAȚI
ACEASTĂ PERSONALITATE ȘI ALEGEȚI MINIMUM 3
CITATE ALE SALE (referat 1 pagina)
 Importanța unui set de valori corect
 ”Fii atent la gândurile tale
Pentru că devin cuvintele tale;
Fii atent la cuvintele tale
Pentru că devin faptele tale;
Fii atent la faptele tale
Pentru că devin obiceiurile tale;
Fii atent la obiceiurile tale
Pentru că devin caracterul tău;
Fii atent la caracterul tău
Pentru că devine destinul tău.”

(Lao Tzu, filozof chinez, secolul 6-5 î.Hr.)

OBS. Importanța setului de valori personale – ne influențează deciziile pe care le

luăm în anumite situații și în final desinul pe care îl avem.
! Schimbările de paradigmă
Evoluția eticii

 Filozofii din Antichitate - Socrate, Platon şi Aristotel

(S,P,A)

SOCRATE

(470 – 399 î.Ch.), filozoful care a

determinat poate în măsura cea mai
mare gândirea modernă occidentală,
peste milenii
 Socrate
 ”Suprema înțelepciune este de a distinge binele de rău”

 În centrul studiilor sale au stat etica şi virtutea morală, el

considerând că omul îşi poate găsi fericirea ducând o viaţă
morală, aceasta putând fi învăţată.

 Considera cunoașterea de sine ca fiind deosebit de importantă

 Socrate considera că există trei reguli sau principii morale:

 (i) niciodată nu trebuie să dăunăm nimănui;
 (ii) trebuie să ne ţinem promisiunile;
 (iii) trebuie să dăm ascultare şi să ne respectăm părinţii şi
învăţătorii.
Socrate
 Socrate era un om deosebit de simplu
(îmbrăcămintea sa era modestă, dar niciodată
neîngrijită) ce își exprima dezaprobarea față de
aroganță și lux.

 A rămas anecdotică o afirmație a sa – atunci când

el vede în agora Atenei obiecte de tot felul expuse
de negustori dar și admirația și lăcomia
cumpărătorilor – ”Câte lucruri de care eu nu am
nevoie există”
Socrate
 Pentru toate acestea și pentru că știa să câștige
simpatia tinerilor este considerat de mai marii vremii un
pericol pentru ordinea socială și este acuzat că nu
respectă zeii fiind condamnat la moarte.

 Refuză ajutorul prietenilor săi care doreau să îl scape

de această sentință și alege să moară prin a bea un
pahar cu otravă.

 “Sfatul meu este să te căsătorești. Dacă vei

avea o nevastă bună, vei fi fericit; dacă nu,
vei deveni filosof”
Platon
 Discipolul lui Socrates, Platon (427 – 347 î. Ch)
supune, de asemenea, etica şi morala analizelor
sale.
Platon
 Lucrarea sa fundamentală este „Republica”, în care ia în
discuţie conceptul de justiţie, descriind o formă ideală de
guvernare (ex. egalitatea între bărbați și femei)

 Ca şi Socrate, Platon considera că buna funcţionare a unei

societăţi este dependentă în mod esenţial de respectarea
principiilor morale.

 O altă importantă parte a operei platoniene o reprezintă

celebrele Dialoguri, lucrări în care abordarea unei anumite
probleme filosofice sau etice se realizează, de regulă, prin
dialogul dintre Socrate şi diverşi cetăţeni atenieni (Dialoguri
socratice). Dialogurile sunt clasificate în 3 categorii (tinerețe,
maturitate, bătrânețe – urmărind evoluția gândirii lui Platon,
deși o cronologie exactă a lor nu a putut fi stabilită)
 Platon
 S-a născut într-o familie aristocratică (tatăl său fiind descendentul
regelui Codros);

 Adevăratul său nume era Aristocles, Platon fiind doar o poreclă, ce

însemna ”cel lat”, primită datorită pieptului sau chipului său plat;

 La 20 de ani devine discipol al lui Socrate, rămânând alături de

acesta vreme de 8 ani, până la moartea nedreaptă a acestuia;

 A fost fondatorul Academiei din Atena, prima instituție de

învățământ superior din lumea occidentală, ce va funcționa vreme de
aproape 1000 de ani pregătind numeroși oameni politici ai vremii;

 ”Să nu intre aici nimeni care nu cunoaște matematica” – Platon

considera că matematica reprezintă cea mai pură formă a
gândurilor.
Platon
 Considera că binele este scopul suprem al vieții;

 Platon accentuează ideea socratică potrivit căreia a

face o nedreptate este în toate împrejurările de o
mie de ori mai rău decât a suferi o nedreptate;

 Cel care săvârșește nedreptăți, chiar dacă se află

în posesia puterii și a tuturor bogățiilor, a onoarei
și a tuturor plăcerilor, este în toate împrejurările
nefericit .
Platon
 Este considerat a fi cel dintâi filozof de la care ne-au
rămas scrieri complete: 35 de lucrări și 13 scrisori
(dintre care doar una, a șaptea, se pare că ar fi
autentică), fiind creatorul speciei literare intitulată
dialoguri;

 S-a stins din viață, după cum spune Cicero ”cu un

condei în mână”;

 “Esențialul este nu să trăiești, ci să trăiești

cum trebuie”.
Evoluția eticii
Aristotel
 O contribuţie esenţială a avut-o elevul lui Platon,
Aristotel (384 – 322 î.Ch.), fondator al logicii
formale ca ştiinţă şi al primei universităţi în
formatul actual. Vastul sistem filozofic şi ştiinţific
conceput de Aristotel, de o mare şi profunzime, a
stat la baza dezvoltării ulterioare a gândirii
medievale creştine şi islamice şi a fost pilonul central
al culturii Occidentului până la sfârşitul secolului al
XVII-lea;

 învăţătorul tânărului Alexandru cel Mare;

Aristotel
 Aristotel – Fericirea

 Fericirea poate fi
atinsă atunci când ne
atingem potențialul
maxim!
Aristotel
 Lucrarea sa ”Despre suflet” – poate fi considerată
primul tratat de psihologie – vorbește despre
existența unui suflet ce se manifestă prin simțire,
gândire, mișcare, iar ”afectele sufletului” sunt
strâns legate de corp

 ”După cum vederea își ia lumina din aerul

înconjurător, tot așa o ia sufletul de la învățătură”
Aristotel
 “Fapte, nu vorbe!”

 “Totul începe și se termină cu

organizarea”

 “Demnitatea constă nu din a poseda

onoruri, ci din conștiința că le merităm”
Sf. Thomas d’Aquino
 În epoca medievală şi modernă, se impune a fi
amintit Sf. Thomas d’Aquino (1225 – 1274),
călugăr dominican, teolog şi filozof, care a încercat
să concilieze filozofia antică de factură
aristoteliană cu cea creştină.
Sf. Thomas d’Aquino
 Principalele idei şi teze cu care a contribuit la dezvoltarea
eticii sunt:

 (i) la baza oricărei autorităţi se află Dumnezeu;

 (ii) adevărul este identificarea cunoştinţelor cu realitatea
(observându-se identitatea de gândire cu Aristotel);
 (iii) cunoaşterea este atât un proces pasiv (realitatea obiectivă
determină cunoaşterea unui subiect), cât şi unul activ
(cunoaşterea este o activitate, nu o simplă acceptare),
 (iv) Dumnezeu l-a creat pe om liber şi îl menţine această
condiţie;
 (v) omul reprezintă cea mai înaltă valoare, fiind independent şi
având un ţel.
Jean Calvin
 Jean Calvin (1509 – 1564) - etica protestantă:
bogăţia ca har de la Dumnezeu, importanţa
hărniciei, considerarea ca păcat capital a leneviei,
luxului, risipei şi cheltuielilor nechibzuite, dar şi
dreptul de acces al celor marginalizaţi la
competiţia socială;
Jean Calvin
 Averea celui care munceşte este pusă în slujba
comunităţii în care trăieşte.
 Bogăţia acestora acţionează pentru comunitate fie
direct, ca un bun de consum de care se bucură toţi cei
care îl cumpără, fie indirect, prin impozitele vărsate la
bugetul public din care se fac redistribuirile în folosul
tuturor, prin investiţiile pe care le face cel care deţine
această bogăţie, generând astfel locuri de muncă prin
care se asigură existenţa decentă a multor oameni sau
prin acumulările de capital de care se folosesc băncile
pentru a împrumuta alţi investitori care multiplică, la
rândul lor, bogăţia comunitară.
Jean Calvin
 Aceasta spirală a bogăţiei nu ar fi posibilă fără
acei oameni care la început dovedesc curaj, au idei
novatoare, tenacitate în urmărirea ţelurilor propuse
şi o pricepere deosebită pentru administrarea
resurselor umane, financiare sau naturale, într-un
mod cât mai ingenios cu putinţă – importanța
antreprenoriatului!
Spinoza
 Un rol esenţial în consolidarea eticii ca ştiinţă l-a
avut Spinoza (1632 – 1677), filozof olandez.
 Chiar sistemul de gândire a lui Spinoza a fost
intitulat „Etica”, pornind de la considerentul că
prima virtute umană este cunoaşterea, iar
cunoaşterea lui Dumnezeu este virtutea supremă.
Benjamin Franklin
 Un reprezentant important al eticii protestante este
Benjamin Franklin (1706 – 1790), diplomat, om
de ştiinţă, inventator, filozof, profesor şi om politic
american, unul dintre Părinţii Fondatori ai Statelor
Unite ale Americii (fiind printre semnatarii
Declaraţiei de Independenţă)
Benjamin Franklin
 “Ia aminte că timpul înseamnă bani. Banii pot produce
bani, iar aceştia, la rândul lor, pot produce şi mai mulţi,
şi aşa mai departe. Cinci şilingi puşi în circulaţie sunt
şase, repuşi în circulaţie şapte şilingi şi trei pence şi aşa
mai departe, până ce se ajunge la o sută de lire
sterline. Cine taie o scroafă nimiceşte pe toţi urmaşii ei
până într-a mia generaţie. Cine distruge o monedă de
cinci şilingi, distruge tot ce s-ar fi putut produce cu ei:
şiruri întregi de lire sterline”
Jean Jaques Rousseau
 Jean Jaques Rousseau (1712 – 1778), iluminist,
personalitate majoră a secolului XVIII, a cărui
ideologie a influenţat Revoluţia franceză de la
1789, a dezvoltat conceptul de „contract social”,
care indică perspectiva unei societăţi perfecte, unde
individul se realizează pe deplin în cadrul
colectivităţii, chiar dacă a renunţat la unele dintre
drepturile sale.

 ”Fericirea este o stare de spirit”

 Adam Smith
 16 iunie 1723 – 17 iulie 1790 (67 ani);
 Filozof moral scoţian şi o figură politică emblematică
a epocii în care a trăit;
 Cel mai cunoscută lucrare a sa este “Avuţia
naţiunilor” (The Wealth of Nations - An Inquiry into
the Nature and Causes of the Wealth of Nations)
apărută în anul 1776 – considerată a fi prima lucrare
modernă în domeniul economiei;
 A promovat concepte precum “mâna invizibilă”,
libertatea pieţelor şi cum se poate obţine prosperitatea.
Immanuel Kant
 Immanuel Kant (1724 - 1804), filozof german,
este printre cei mai importanţi gânditori ai
iluminismului german, fiind socotit unul din cei mai
mari filozofi din istoria culturii apusene.
 "Critica raţiunii pure” - Kant îşi prezintă sistemul etic,
bazat pe convingerea că raţiunea reprezintă cea
mai înaltă instanţă a moralei.
Immanuel Kant
 Kant formulează astfel principiul "imperativului
categoric", considerat ca fundament al moravurilor:
„Comportaţi-vă ca şi când acţiunea întreprinsă de voi
ar deveni o lege universală de comportament pentru
toţi cei care se afla în aceleaşi circumstanţe”, din care
derivă Regula de Aur: ”Acţionaţi aşa cum aţi dori
să acţioneze şi ceilalţi faţă de voi”.

 “Nu-mi dați sfaturi. Știu să greșesc și singur!”

 “Deținerea puterii corupe inevitabil rațiunea”

 Arthur Schopenhauer
 Arthur Schopenhauer (1778 – 1860), filozof
german, a devenit cunoscut prin teoria sa asupra
primatului "voinţei" în sfera reprezentării lumii şi în
comportamentul uman.

 Spre deosebire de Kant, etica lui Schopenhauer nu se

bazează pe raţiune şi pe legile morale, el văzând în
"milă" singura modalitate a comportamentului moral.
Prin compătimire şi înţelegerea suferinţei lumii, omul
îşi depăşeşte egoismul şi se identifică cu semenii
săi.
Friedrich Wilhelm Nietzsche
 Friedrich Wilhelm Nietzsche (1844 - 1900) este
unul din cei mai importanţi filozofi germani moderni,
exercitând o influenţă majoră, dar şi controversată,
asupra gândirii filozofice a generaţiilor următoare.
Un rol central în sistemul său filozofic şi etic îl deţine
conceptul de „voinţă de putere”, acesta fiind un
instrument pentru înţelegerea lumii, de fapt „esenţa
cea mai intimă a existenţei”.

 "Ceea ce nu ne omoară, ne face mai puternici."

Friedrich Wilhelm Nietzsche
 Nietzsche face distincţie între morala slabilor şi cea a
celor puternici. Astfel, în concepţia lui, mila, altruismul,
toate valorile umanitare sunt, de fapt, valori prin care
omul se neagă pe el însuşi pentru a-şi da aparenţa unei
frumuseţi morale şi a se convinge de propria sa
superioritate.

 În anii ‘20, opera lui Nietzsche a fost revendicată de

nazismul german şi de fascismul italian, confiscându-se
conceptul de “voinţă de putere” în sprijinul doctrinei
totalitare.
Peter Singer
 Peter Singer (n. 1946) este un filosof australian de
origine austriacă, profesor la universităţile din
Melbourne, Oxford şi Princeton, cercetător în
domeniul bioeticii, unul dintre cei mai importanţi
susţinători ai variantelor reformist - radicale de
ecologie şi adept al utilitarismului, potrivit căruia
valoarea morală a unei acţiuni este determinată doar
de utilitatea sa, cu alte cuvinte de rezultatul ei, de
contribuţia ei la fericire sau bunăstare în general.
Peter Singer
 Abordează aplicarea eticii şi moralei la o varietate
de situaţii, cum ar fi modul de tratare a minorităţilor
etnice, egalitatea între sexe, folosirea animalelor
pentru cercetarea ştiinţifică şi asigurarea hranei
pentru rasa umană, avorturile, moartea asistată
(eutanasia), obligaţia celor bogaţi de ai ajuta pe cei
săraci.
Amartya Sen
 Laureat al Premiului Nobel pentru economie în anul
1998;

 Filozof de origine indiană;

 Predă la universități precum Harvard sau

Cambridge.
Amartya Sen
 Una dintre contribuțiile majore ale lui Amartya Sen a fost și elaborarea
indicelui dezvoltării umane (denumit Human Development Index în limba
engleză) alături de economistul pakistanez Mahbub ul Haq în anul 1990.

 De atunci acest indicator a fost actualizat și completat, însă în esență

acesta reprezintă un indicator statistic ce analizează în principal trei
aspecte:
- speranța de viață la naștere;
- nivelul de educație;
- asigurarea veniturilor necesare pentru asigurarea unui nivel de trai decent.

 În conformitate cu acest indicator putem identifica patru categorii de

țări: cu un indice de dezvoltare umană foarte ridicat, ridicat, mediu și
redus.
Indicele dezvoltării umane
 Conform statisticilor disponibile în 2013 (ce
analizează situația din anul 2012) țara cu cel mai
ridicat indice de dezvoltare umană este Norvegia,
urmată de Australia, Statele Unite, Olanda și
Germania. În această categorie a țărilor cu un
indice de dezvoltare umană sunt incluse 47 de țări
printre care se află și majoritatea țărilor europene,
inclusiv Slovacia, Ungaria, Polonia și Croația (care
şi încheie lista acestor țări).
 Indicele dezvoltării umane
 România se află din păcate doar în cea de-a doua categorie de
țări, cele cu un nivel de dezvoltare umană ridicat, ocupând în
clasament poziția 56 dintr-un total de 187 de țări analizate cu
ajutorul acestui indicator, cu o scădere de șase poziții față de
clasamentul anterior, fiind urmată îndeaproape de Bulgaria ce ocupă
poziția imediat următoare în clasament (cu o scădere de patru poziții
față de situația anterior analizată).

 În raportul din 2014 (pentru anul 2013) România a urcat pe locul 54,
in vreme ce Bulgaria a mai coborât un loc, ajungând pe poziția 58,
rămânând totuși doar în categoria țărilor cu un indice al dezvoltării
umane dezvoltat (ar trebui să mai urcăm 5 poziții pentru a ajunge în
categoria țărilor cu un indice al dezvoltării umane foarte dezvoltat).
Indicele dezvoltării umane
 De fapt, România și Bulgaria sunt singurele țări membre
ale Uniunii Europene care nu fac parte din categoria
țărilor cu un indice al dezvoltării umane foarte ridicat.

 Alte două țări învecinate, Serbia și Ucraina se află în

aceeași categorie a țărilor cu indice al dezvoltării
umane ridicat, dar Republica Moldova se încadrează
doar în categoria țărilor cu un nivel mediu de
dezvoltare umană.

 În categoria țărilor cu un indice de dezvoltare umană

redus sunt incluse foarte multe țări africane.
Indicele dezvoltării umane
!!!
 Machiavelli – 2 citate : ”scopul scuză mijloacele” -
explicația cu dorința de unificare a Italiei – problemele pe
care le-au avut ex. prima autostradă din lume;
“este de dorit ca un lider să fie și iubit și temut, dar cum
arareori acest lucru este posibil, este mai bine să fi temut”

 Femei filozof

 Filozofia orientală

 Filozofia budistă

 Filozofi români
Bibliografie recomandată
 Peter J. King ”O sută de filozofi – Viața și opera
celor mai mari gânditori ai lumii, Enciclopedia RAO,
2006, București
Tema 2 CURS:
 Documentar “Before the flood” (National Geografic,
Leonardo di Caprio, disponibil gratuit pe youtube)
 - CURSUL 3 –

ETICA APLICATĂ
CURSUL 3 - Etica aplicată
 Urmărește să transpună părțile teoretice ale eticii în
situații reale;

 Are drept scop utilizarea eticii formale în încercarea

de a rezolva probleme și dileme etice efective ale
activităților curente;

 Urmărește să ofere soluții pentru diferite

contradicții ce pot să apară:
- între teorie și practică;
- între diferite concepte teoretice.
Etica aplicată
 Domenii ale eticii aplicate:

 1. Etica medicală și bioetica;

 2. Etica mediului;
 3. Etica profesională;
 4. Etica tehnologiei informațiilor;
 5. Etica în mass-media.
1. Etica medicală
 Este parte a eticii aplicate, în care se analizează
calitatea, riscurile și implicațiile sociale ale
activităților desfășurate în domeniul medical, fiind
sinonimă cu etica îngrijirii sănătății sau etica
asistenței medicale.
Etica medicală
 Mai multe principii ale eticii medicale

 OBS. Între acestea pot apărea contradicții –

 EXEMPLU: - Etica medicală:

 - Deontologia medicală (T. datoriilor) – datoria de a le

transmite pacienților toate informațiile cu privire la starea lor
de sănătate;

 - T. utilitariste a consecințelor – trebuie analizate efectele

posibile asupra pacientului.

 EXEMPLU: Efectul placebo (cu opusul său, efectul nocebo)

Etica medicală
 Subiecte de studiu – argumente PRO și CONTRA:

 Avortul – 2 tabere: ”pro-viață” și ”alegerea

liberă”
OBS. Legătura între moralitate și legalitate
Generația ”decrețeilor”
Particularități: mame minore – caz în România,
expunerea sănătății mamei și/sau a copilului
Etica medicală
 - Clonarea – producerea unui organism identic d.p.d.v.
genetic
 – oița Dolly – cel mai celebru mamifer clonat
 2 tabere: pro și contra
 Pro: - domeniul medical, ex. clonarea organelor
 - clonarea animalelor pe cale de dispariție

 Contra: - mult mai multe – riscuri pe termen lung

 - EX. problemele care au apărut la oița Dolly
 - manipularea embrionilor umani
Etica medicală
 Eugėnia – ameliorarea genetică a indivizilor
 ”cutie a Pandorei”
 nazism

 Euthanasia - provocarea unei morți precoce, nedureroase

 Clinici specializate (OBS. filmul Dr. Death)
 Activă sau pasivă
 Păcat capital în multe culturi și religii

 Erorile medicale (Malpraxisul medical)

Bioetica
 Disciplina care studiază problemele etice rezultate
din progresele medicinii și biologiei.

 Descoperirea genomului uman

 Problema discriminării genetice în viitor !

(Inclusiv în cadrul organizaţiilor de afaceri, în
special la angajare)
2. Etica mediului
Etica mediului
 Rapida industrializare – dezechilibru

 Poluare, încălzire globală, intensificarea intemperiilor

naturii, efectul de seră, reducerea biodiversității, etc.

 Dezvoltare durabilă = abilitatea societății umane de

a asigura satisfacerea necesităților prezente, fără a
compromite abilitatea generațiilor viitoare de a își
satisface propriile necesități

 Dezvoltarea unor noi tehnologii ex. în industria auto –

scandalul Volkswagen
De ce reciclarea este atât de importantă?
CONCLUZII SI TEME DE DEZBATERE

 Sunt imagini dezolante care arată cât de mare este

impactul nostru asupra mediului înconjurător

 Se nasc mai multe întrebări:

- Avem dreptul (moral și/sau legal) să facem așa ceva
mediului înconjurător?
- Avem dreptul să lăsam un astfel de mediu generațiilor
viitoare? Nu ne vor privi oare ca pe niște barbari lipsiți
de valori și educație?

http://www.exposingtruth.com/20-images-that-show-the-
human, -impact-on-the-planet/, 2015
Studiu de caz: cum să reducem
consumul de plastic
Există SOLUȚII: inedite și foarte inteligente
Există SOLUȚII: care să capteze
atenția publicului țintă
3. ETICA PROFESIONALĂ
 Practicile sau codurile etice care guvernează
activitatea celor ce exercită o anumită profesie.

 Ex. de profesii

 Asociații profesionale
ETICA PROFESIONALĂ
 Deși codurile de conduită pot să difere de la o profesie la
alta, de la o asociație la alta sau de la o țară la alta, sunt
câteva principii comune tuturor acestora, precum:

 Dezavuarea mitei – darea și luarea de mită sunt la fel de

grave!;
 Reglementarea conflictului de interese;
 Dezavuarea primirii de foloase necuvenite;
 Dezavuarea traficului de influență – ex. domeniul juridic;
 Diminuarea neglijenței;
 Combaterea abuzului;
 Eliminarea incompetenței.
Dezavuarea mitei
 În ambele forme ale sale:
 1) Luarea de mită – fapta oricărui angajat care
pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i
se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase
sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu
îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la
îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un
act contrar acestor îndepliniri;
 2) Darea de mită – promisiunea, oferirea sau darea
de bani ori alte foloase unui angajat de către o
persoană pentru satisfacerea nelegală a unui interes.
Reglementarea conflictului de interese

 Care se naşte în situaţia în care un angajat are un

interes personal de natură să influenţeze sau să pară
a influenţa asupra exercitării imparţiale şi obiective a
funcţiilor şi atribuţiilor sale; interesul personal poate
cuprinde orice avantaj pentru el însuşi sau în favoarea
familiei sale, a părinţilor, a prietenilor sau persoanelor
apropiate, sau a persoanelor sau organizaţiilor cu care
el a avut relaţii de afaceri sau politice; de asemenea,
interesul include orice obligaţie financiară sau civilă la
care este constrâns în exercitarea funcţiilor sale.
Dezavuarea primirii de foloase necuvenite

 Aceasta reprezentând primirea de către un angajat

de bani ori alte foloase după ce a îndeplinit un act
care intra în atribuţiile sale de serviciu.

 OBS! Primirea de foloase necuvenite se deosebeşte

de luarea de mită prin aceea că banii sau bunurile
se dau ulterior îndeplinirii actului şi nu au
condiţionat emiterea lui.
Dezavuarea traficului de influență

 Acţiunea prin care o persoană denumită promitent,

care are influenţa sau lasă să se creadă că are
influenţa asupra unui angajat, pretinde bani sau
alte foloase de la o persoană fizică sau juridică
pentru a-i rezolva o problema prin convingerea
angajatului respectiv să facă ori să nu facă un act
care intră în atribuţiile sale de serviciu.
Diminuarea neglijenței
 Adică a situaţiei în care un angajat îşi neglijează
sarcinile de serviciu, prejudiciind o persoană, fără
ca fapta acestuia să aibă drept mobil obţinerea
de beneficii personale.
Combaterea abuzului
 Respectiv a situaţiei în care un angajat abuzează
de funcţia deţinută împotriva intereselor unei
persoane fără ca fapta sa să aibă drept mobil
obţinerea de beneficii personale.
Eliminarea incompetenței
 Determinată de situaţia în care un angajat ocupă o
poziţie pentru care este subcalificat şi nu îşi poate
duce la îndeplinire obligaţiile şi sarcinile conform
cerinţelor de competenţă şi profesionalism.
 Dezavuarea mitei – STUDIU DE CAZ
Oricare dintre noi poate să joace un rol important în rezolvarea unor
probleme grave din societate. Marton era doar unul dintre sutele de tineri
din Ungaria care dorea să își obțină permisul de conducere și lua lecții de
conducere de la un instructor autorizat. Însă cu doar câteva zile înainte de
susținerea examenului oficial pentru obținerea permisului de conducere
instructorul său îi spune că îl va costa 25.000 de forinți (aproximativ 100
de dolari) să îl obțină și că el se poate oferi să îl ajute fiind intermediarul
care să plătească ”comisionul” examinatorului. Marton a decis să se
adreseze poliției și să obțină sprijin de la o organizație internațională de
renume în lupta împotriva corupției (Transparency International prin filiala
sa din Ungaria). O schemă de demascare a celor corupți a fost pusă la
punct: banii ce urmau să fie oferiți ca și mită au fost înregistrați poliția
notând seriile bancnotelor, apoi Marton l-a sunat pe instructor să îi dea
banii. Poliția l-a urmărit și filmat apoi pe instructor în timp ce îi transmitea
mita examinatorului, ambii fiind arestați. Marton și-a primit toți banii înapoi
și s-a putut bucura de un examen corect.
(sursa: raportul ”SpeakUp” al Transparency International, Maria
Gorbanova, 2015, pag. 12)
4. Etica tehnologiei informațiilor
 O ramură mai nouă a eticii aplicate, ce s-a
dezvoltat în ultimele decenii, odată cu progresul
tehnologic din domeniul informaticii

 Poate fi definită:

Ramură a eticii aplicate care studiază și

analizează impactul social și moral al integrării
computerelor (tehnologiilor informaționale) în viața
umană
Etica tehnologiei informațiilor
 Acest progres tehnologic a determinat schimbări
majore în toate aspectele vieții sociale și economice:
- la locul de muncă
- acasă
- toate relațiile interpersonale în general

OBS. Deși cantitatea de comunicare interumană a crescut,

nu același lucru se poate afirma și despre calitatea
comunicării!!!
 Dezbatere: rolul tehnologiei în viața
noastră - „Lumea actuală s-a alienat“
 Interviu cu psihologul Marius Negrescu, scris de Laura Dumitrescu, Dilema Veche
 ”Omul de astăzi este depășit de realitate. Trăim într-o epocă plină
de tehnologie, în care nu ne adaptăm, nu reușim să înțelegem și să ne
însușim tehnica modernă. Nu știm să folosim computerele la adevăratul
lor potențial, folosim procesoare cu opt nuclee ca să trimitem
mail-uri sau SMS-uri și să corespondăm pe Facebook...
 Tehnologia ne separă. E un zid între oameni, iar tehnologia ne
ajută să ne închidem mai mult. Ne ascundem în spatele
tehnologiei și comunicăm numai prin intermediul ei. E ca și cum,
în loc să te întîlnești cu o fată, ai trimite un mesager. Relația umană
efectivă lipsește. Observi tinerii cum stau la aceeași masă și discută pe
messenger, în loc să se uite în ochii celor de lîngă ei. Preferăm să ne
uităm la televizor, la videoclipuri de pe internet, în loc să ne bucurăm
efectiv de viață. Vedem tot timpul viața trăită prin ochii altora. E
ca și cum ai merge în concediul altuia – ai o rudă care a fost în
străinătate, îți aduce o casetă video, o privești și te implici în înregistrarea
respectivă, ca și cum ai fi fost acolo. Experiența nu e reală.

 http://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/ne-am-indepartat-de-
bunatatea-oamenilor-de-fericirea-lor-interviu-cu-marius-negrescu
Etica tehnologiei informațiilor
 Utilizarea noilor tehnologii de comunicare determină
apariția a numeroase probleme cu implicații de natură etică,
generate în special de decalajul creat între progresul
tehnologic și evoluția cadrului legislativ

 Adesea legiuitorilor le este destul de greu să țină pasul cu

progresul tehnologic

 Obs. Se dorește implementarea unei noi măsuri administrative,

prin care în momentul în care se efectuează controale fiscale în
cadrul firmelor să se verifice și existența licențelor de utilizare
a diferitelor programe informatice în cadrul acestor firme

 Legătura între legalitate și moralitate

Etica tehnologiei informațiilor
 Printre principalele aspecte abordate de etica
tehnologiei informațiilor se numără și următoarele:

 1. Respectarea proprietății intelectuale – atât în

cazul programelor informatice sau a conținuturilor
de divertisment (combaterea ”pirateriei
informatice”) cât și în cazul altor tipuri de
conținuturi precum cărți, articole, baze de date,
rezultate ale cercetării, etc.
Etica tehnologiei informațiilor
 Proprietate vs. ”Open source” – democratizarea
informației – teoria conform căreia cunoașterea aparține
întregii umanități, și nu trebuie să reprezinte o sursă de
îmbogățire doar pentru unii membrii ai acesteia

 Ex. Wikipedia – s-a dezvoltat pe bază de voluntariat și

de contribuții voluntare; reprezintă o sursă de informații
relativ sigură

 Ex: Dezbaterea Voyo vs. site-uri care oferă conținut

similar în mod gratuit - !Modalitatea de plată pentru
Voyo; Netflix în România
Etica tehnologiei informațiilor
 2. Respectarea confidențialității și asigurarea siguranței
informațiilor

 Ex. baze de date – în domeniul medical, economic – cazuri în

care acestea au fost vulnerabile

 Obs. Motoarele de căutare precum Google au capacitatea de

stocare a informațiilor privind căutările efectuate de un anumit
utilizator – problemă de confidențialitate

 Un nou tip de marketing se dezvoltă pe aceste baze

 Data mining
Etica tehnologiei informațiilor
 3. Respectarea dreptului la viață privată
 - vulnerabilitatea rețelelor de socializare, a e-mail-urilor

 4. Modificarea conduitei sociale și emoționale în

interacțiunea inter-umană

 5. Promovarea unor principii antisociale

 Rasismul, extremismul, terorismul

 6. Cenzura și accesul liber la informație

 Ex. Google în China, revoluția din Egipt
Etica tehnologiei informațiilor
 7. Extinderea infracționalității cibernetice
 - ex. accesarea site-urilor securizate (instituții
publice sau financiare), clonarea cardurilor,
devalizarea bancomatelor, etc.

 - în domeniul activității economice: spionajul

economic – pot fi accesate sau devalizate baze de
date cu informații despre clienți, liste de prețuri,
strategii de marketing, invenții sau inovații (toate
categoriile de informații ce pot fi stocate )
Etica tehnologiei informațiilor
 Obs. Constituirea unor baze de date cu adrese de e-
mail pentru mesaje de tip spam prin transmiterea unor
mesaje ce solicită retrimiterea

 Înregistrarea unor domenii și apoi vinderea lor pentru

sume considerabile
Etica tehnologiei informațiilor
 8. Dezinformarea în masă

 Un mijloc facil și puțin costisitor de manipulare a opiniei

publice
 Calitatea informației nu este verificată – adesea nici de
autorități, nici de utilizatori (“Fake news”)
 Cantitatea prea mare de informații disponibile - deși
poate părea un lucru bun, poate fi și contraproductivă –
informația de calitate se pierde – ”Informația ucide
informația”
5. Etica în mass-media
Etica în mass-media
 Reprezintă o parte a eticii profesionale ce
analizează principiile etice și de bune practici pe
care trebuie să le adopte și să le respecte jurnaliștii
în exercitarea profesiei lor

 - la nivel individual

 - la nivelul trusturilor media

Etica în mass-media
 Principii ale eticii în mass-media:

 - buna credință în relatarea faptelor;

 - acuratețea;
 - corectitudinea;
 - obiectivitatea;
 - imparțialitatea;
 - transparența publică;
 - protejarea intereselor și a imaginii copiilor;
 - protejarea demnității victimelor accidentelor sau
abuzurilor.
 ”Testul Celor Trei” al lui Socrate
Într-o zi, un cunoscut al marelui filosof a alergat spre el agitat şi i-a spus:

- "Socrate, ştii ce-am auzit despre unul dintre studenţii tăi?"

- "Stai o clipă", a replicat Socrate. "Înainte să-mi spui aş vrea să treci printr-un mic test. Se numeşte
Testul celor Trei".

- "Testul celor Trei?"

- "Exact", a continuat Socrate. "Înainte să-mi spui ceva despre studentul meu, hai să stăm puţin şi
să testăm ce ai de gând să spui. Primul test este Adevărul. Eşti absolut sigur că ceea ce vrei să-mi
spui este adevărat?“

 “Nu", a răspunsul omul, "de fapt de-abia am auzit despre acest lucru".

 "Bine", a spus Socrate. "Deci nu ştii concret dacă este adevărat sau nu. Acum să încercăm al
doilea test, testul Binelui. Este, ceea ce eşti pe cale să-mi spui despre studentul meu, ceva bun?”
 ”Testul Celor Trei” al lui Socrate
 "Nu, dimpotrivă..."

 "Deci", a continuat Socrate, "vrei să-mi spui ceva rău despre el, chiar dacă nu
eşti absolut sigur că este adevărat?"

 Omul ridică din umeri, un pic jenat.

 Socrate a continuat. "Ai putea totuşi să-mi spui acel lucru pentru că există un al
treilea test - filtrul Utilităţii. Îmi este de vreun folos ceea ce vrei să-mi spui despre
studentul meu?"

 "Nu, nu chiar".

 "Ei bine", a concluzionat Socrate, "dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici
adevărat, nici bun şi nici măcar util, de ce să mi-l mai spui?
DEZBATERE
 Câte dintre informațiile prezentate în mass-media
credeți că trec de “testul lui Socrate”: sunt sigur
adevărate, prezintă un lucru bun și ne sunt utile?

 De fiecare dată când auziți o astfel de informație,

de exemplu o știre ar trebui să vă puneți
întrebarea dacă este sau nu adevărată, dacă vă
aduce ceva bun sau dacă măcar vă este utilă
DEZBATERE
 De fiecare dată când auziți o astfel de informație,
de exemplu o știre ar trebui să vă puneți
întrebarea dacă este sau nu adevărată, dacă vă
aduce ceva bun sau dacă măcar vă este utilă
Etica în mass-media
 separarea neechivocă între ştiri şi opinii;

 separarea neechivocă între mesajele promoţionale

şi ştiri, toate mesajele promoţionale trebuind
marcate distinct pentru identificare facilă – EX.
Ştirile Pro TV;

 evitarea conflictelor de interese la reporteri, care nu

trebuie să relateze despre situaţii în care pot avea
interese personale, economice sau politice;
Etica în mass-media
 neacceptarea stimulentelor pentru prezentarea
preferenţială a unor anumite puncte de vedere;

 prezentarea echilibrată a punctelor de vedere aflate în

opoziţie;

 acordarea dreptului la replică, în condiţii identice (poziţia

în pagină, oră de difuzare) cu publicarea opiniei care a
generat acest drept la replică;

 solicitarea opiniei unei persoane care poate face

subiectul unei ştiri negative înainte ca această ştire să fie
publicată;
Etica în mass-media
 evitarea intervenţiei proprietarilor în politica editorială;

 păstrarea confidenţialităţii surselor anonime;

 evitarea, pe cât posibil, a surselor anonime;

 prezentarea în contextul corect şi complet a imaginilor,

sunetului sau afirmaţiilor;

 semnalarea clară a tuturor modificărilor, adaptărilor,

trucajelor sau prelucrărilor imaginilor şi sunetelor;

 dezavuarea plagiatului;
 Etica în mass-media
 considerarea ca fapt real doar a evenimentelor care au doi
sau mai mulţi martori oculari şi relatarea evenimentelor cu un
singur martor ocular cu menţionarea acestui fapt;

 publicarea de erate şi corecţii atunci când este necesar;

 tratarea acuzaţilor în procese ca persoane nevinovate şi

evitarea prezentării lor în situaţii care le lezează demnitatea;

 respectarea dreptului la intimitate a persoanelor publice.

 CODUL DEONTOLOGIC AL ZIARISTULUI

ADOPTAT DE CLUBUL ROMAN DE PRESA
 Rolul eticii în mass-media și în social
media - dezbatere
OBS. Kevin Carter, 1993, The New
York Times, Premiul Pulitzer
Studiu de caz – Roșia Montana
(video)