PARLAMENTUL EUROPEAN 2009 - 2014

Document de ședință

A7-0430/2011

30.11.2011

RAPORT
referitor la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței
lanțului alimentar din UE
(2011/2175(INI))

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală

Raportor: Salvatore Caronna

RR\885497RO.doc PE467.138v03-00

RO Unită în diversitate RO
 PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN .................................. 3

EXPUNERE DE MOTIVE ...................................................................................................... 13

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ

ALIMENTARĂ ....................................................................................................................... 15

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR

.................................................................................................................................................. 22

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE.................................................................. 26

PE467.138v03-00 2/26 RR\885497RO.doc

RO
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței lanțului

alimentar din UE
(2011/2175(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere articolele 191 și 192 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
referitoare la ocrotirea sănătății persoanelor și conservarea, protecția și îmbunătățirea
calității mediului,

– având în vedere Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19

noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive1,

– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la Cartea verde a Comisiei
privind gestionarea deșeurilor biologice în Uniunea Europeană2,

– având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la venituri echitabile

pentru agricultori: îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în
Europa3,

– având în vedere Rezoluția sa din 18 ianuarie 2011 referitoare la recunoașterea agriculturii

ca sector strategic în contextul securității alimentare4,

– având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2011 referitoare la PAC în perspectiva anului
2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și
teritorii5,,

– având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la o piață a comerțului cu

amănuntul mai eficientă și mai corectă6,

– având în vedere Studiul pregătitor privind risipa de alimente în țările UE 27 – DG Mediu

Comisia Europeană (2010),

– având în vedere studiul FAO (2011) referitor la pierderile alimentare și risipa de alimente
la nivel global,

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul

Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și cel al Comisiei

1
JO L 312, 22.11.2008, p. 3.
2
Texte adoptate, P7_TA(2010)0264.
3
Texte adoptate, P7_TA(2010)0302.
4
Texte adoptate, P7_TA(2011)0006.
5
Texte adoptate, P7_TA(2011)0297.
6
Texte adoptate, P7_TA(2011)0307.

RR\885497RO.doc 3/26 PE467.138v03-00

RO
 pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0430/2011),

A. întrucât în fiecare an în Europa o cantitate tot mai mare de alimente sănătoase și

comestibile – conform mai multor estimări, până la 50 % – se pierde de-a lungul lanțului
alimentar, inclusiv până la consumator, transformându-se în deșeuri;

B. întrucât un studiu publicat de Comisie evaluează producția anuală de deșeuri alimentare

din cele 27 de state membre la aproximativ 89 de milioane de tone, adică 179 kg pe cap de
locuitor, cu diferențe considerabile între țări și între diferitele sectoare, fără a pune la
socoteală deșeurile alimentare provenite din activitățile agricole și capturile de pește
aruncate înapoi în mare; întrucât cantitatea totală de deșeuri alimentare ar ajunge în 2020
la aproximativ 126 de milioane de tone (o creștere cu 40 %) dacă nu se pun în practică
acțiuni sau măsuri suplimentară de prevenire;

C. întrucât în Uniunea Europeană 79 de milioane de persoane trăiesc în continuare sub pragul

de sărăcie, ceea ce înseamnă că peste 15 % dintre cetățenii UE au un venit cu 60 % mai
mic decât venitul mediu din țara de reședință; întrucât 16 milioane dintre aceștia au primit
ajutoare alimentare de la instituții caritabile;

D. întrucât cifrele alarmante prezentate de FAO, conform cărora există în prezent 925 de
milioane de persoane în întreaga lume care riscă să sufere de subnutriție, fac ca
îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, inclusiv a celor care vizează
reducerea la jumătate a sărăciei și a foametei în lume până în 2015, să fie tot mai
îndepărtată;

E. întrucât, conform studiului FAO, creșterea preconizată a populației mondiale de la 7 la 9

miliarde va necesita o majorare cu cel puțin 70 % a aprovizionării cu produse alimentare
până în 2050;

F. întrucât producția mondială de cereale a crescut de la 824 de milioane de tone în 1960 la

aproximativ 2,2 miliarde de tone în 2010, în fiecare an adăugându-se producției 27 de
milioane de tone; întrucât, dacă producția agricolă globală continuă această tendință,
creșterea producției de cereale până în 2050 în raport cu nivelul actual va fi suficientă
pentru a hrăni populația lumii; întrucât între timp, având în vedere că pierderile ulterioare
recoltării se ridică la 14 % din producția totală și alte 15 procente se pierd în distribuție și
deșeuri menajere, trei cincimi din valoarea totală a creșterii aprovizionării necesare până
în anul 2050 ar putea fi obținute prin simpla evitare a risipei alimentare;

G. întrucât reducerea risipei alimentelor constituie un pas premergător important pentru

combaterea foametei la nivel mondial, care vine în întâmpinarea cererii în creștere
estimate de FAO și îmbunătățește nivelul de alimentație a populației;

H. întrucât risipirea într-o mai mică măsură a alimentelor ar însemna o utilizare mai eficientă
a terenului, o gestionare mai adecvată a resurselor de apă și efecte pozitive pentru întregul
sector agricol la nivel mondial, precum și intensificarea luptei împotriva subnutriției în
țările în curs de dezvoltare;

I. întrucât risipirea alimentelor nu are doar consecințe de natură etică, economică, socială și
alimentară, ci și implicații sanitare și ecologice, având în vedere că munții de alimente

PE467.138v03-00 4/26 RR\885497RO.doc

RO
 neconsumate au o contribuție majoră la încălzirea globală și deșeurile alimentare
generează metan, care este un gaz cu efect de seră de 21 de ori mai puternic decât dioxidul
de carbon;

J. întrucât în țările în curs de dezvoltare risipirea alimentelor de către consumatori este

minimă; întrucât risipirea alimentelor din aceste țări este, în principal, cauzată de limitările
financiare și tehnice existente de-a lungul întregului lanț de producție a alimentelor;

K. întrucât în Europa și America de Nord, în deceniile anterioare, când producția alimentară

era mare, risipa alimentară nu a reprezentat o prioritate politică, ceea ce a condus la
sporirea risipei alimentare la nivel mondial în cadrul lanțului de aprovizionare cu
alimente; întrucât în Europa și America de Nord risipa alimentară survine cu
predominanță în etapa comercializării și în cea a consumului, spre deosebire de lumea în
curs de dezvoltare, unde producția, recoltarea, prelucrarea și transportul sunt etapele în
care pierderile sunt cel mai des întâlnite;

L. întrucât, conform unor studii recente, pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt
eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2; întrucât, în Europa, cele aproximativ 89 de milioane
de tone de deșeuri alimentare produc 170 de milioane de tone de echivalent CO2 pe an, din
care: industria alimentară 59 de milioane de tone de echivalent CO2 pe an, consumul
casnic 78 de milioane de tone de echivalent CO2 pe an, altele 33 de milioane de tone de
echivalent CO2 pe an; întrucât pentru producerea alimentelor care nu se consumă (30 %
din cantitatea totală de alimente) se utilizează o cantitate cu 50 % mai mare din resursele
de apă pentru irigații, iar producerea unui kilogram de carne de vită necesită între 5 și
10 tone de apă;

M. întrucât amenințările la adresa securității alimentare sunt însoțite de probleme opuse în

țările bogate, cum ar fi obezitatea, bolile cardiovasculare și cancerul, care decurg dintr-un
regim excesiv de bogat în grăsimi și proteine, rezultatul fiind că, la nivel mondial,
numărul populației hrănite excesiv este egal cu cel al populației subnutrite și malnutrite;

N. întrucât recenta scădere a factorilor de producție se află în contradicție cu necesitatea de a

crește aprovizionarea cu alimente în UE;

O. întrucât susținerea acordată țărilor în curs de dezvoltare pentru a îmbunătăți eficiența

lanțurilor alimentare ale acestora poate fi benefică nu numai, în mod direct, economiilor
locale și dezvoltării sustenabile a acestor țări, ci și, indirect, echilibrelor din comerțul
mondial cu produse agricole și redistribuirii resurselor naturale;

P. întrucât schimbul de bune practici la nivel european și internațional, precum și asistența

pentru țările în curs de dezvoltare au o importanță majoră în domeniul combaterii risipirii
alimentelor la nivel mondial;

Q. întrucât un număr tot mai mare de state membre întreprind inițiative de sensibilizare a
opiniei publice cu privire la cauzele și consecințele risipei de alimente, la modalitățile în
care aceasta poate fi redusă și la promovarea unei culturi științifice și civice, bazată pe
principiile sustenabilității și solidarității;

R. întrucât risipa alimentelor se produce pe parcursul întregului lanț de aprovizionare cu

RR\885497RO.doc 5/26 PE467.138v03-00

RO
 alimente, începând cu stadiul producției agricole, până la stadiile de depozitare, procesare,
distribuire, gestionare și consum;

S. întrucât principala responsabilitate în ceea ce privește securitatea alimentară și lupta

împotriva risipirii evitabile a alimentelor, atunci când acest lucru este posibil, aparține
actorilor din lanțul de aprovizionare cu alimente;

T. întrucât anumite state membre interzic vânzarea alimentelor sub prețul de cost,
neoferindu-le comercianților cu amănuntul posibilitatea de a vinde consumatorilor la un
preț inferior, către sfârșitul zilei, alimentele proaspete nevândute, contribuind și mai mult
la risipa alimentară din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente;

U. întrucât Regulamentul privind informarea consumatorilor referitoare la produsele

alimentare, adoptat de curând, clarifică faptul că alimentele care prezintă o dată a
valabilității cu mențiunea „a se consuma înainte de” ar trebui considerate nesigure după
expirarea datei respective;

V. întrucât Forumul la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare

cu alimente și Masa rotundă europeană privind producția și consumul durabil depun
eforturi în vederea îmbunătățirii eficienței și sustenabilității de-a lungul lanțului de
aprovizionare cu alimente,

1. consideră că securitatea alimentară este un drept fundamental al omului care se realizează

prin disponibilitatea, accesibilitatea, folosirea și stabilitatea în timp a unei alimentații
sănătoase, suficiente, adecvate și hrănitoare; subliniază că producția mondială de alimente
este condiționată de o serie de factori, inclusiv de caracterul finit al resurselor naturale în
raport cu populația în creștere la nivel mondial, precum și de accesul limitat la hrană al
celor mai vulnerabile straturi sociale;

2. invită Consiliul, Comisia, statele membre și actorii din cadrul lanțului de aprovizionare cu
alimente să abordeze cât mai rapid problema risipei de alimente de-a lungul întregului lanț
de aprovizionare și consum și să elaboreze orientări și modalități de sprijinire în vederea
sporirii eficienței lanțului de aprovizionare cu alimente în fiecare sector în parte și îi
îndeamnă pe aceștia să acorde prioritate acestor aspecte în cadrul agendei politice
europene; în acest context, invită Comisia să intensifice demersurile de informare cu
privire la eforturile care se depun în prezent, atât în cadrul Forumului la nivel înalt pentru
îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente, cât și în cadrul Mesei
rotunde europene privind producția și consumul durabil, inclusiv în ceea ce privește
recomandările privind modalitățile de abordare a risipei de alimente;

3. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, zilnic, o cantitate însemnată de alimente,
deși perfect comestibile, este tratată ca deșeu și că risipa alimentelor produce atât
probleme de natură etică și de mediu, cât și costuri economice și sociale, care cauzează
dificultăți pe piața internă, atât pentru societăți, cât și pentru consumatori; prin urmare,
invită Comisia să analizeze cauzele și consecințele aruncării, risipei și transformării în
deșeuri, în fiecare an în Europa, a aproximativ 50 % din alimentele produse, precum și să
se asigure că este inclusă o analiză detaliată a risipei, alături de o evaluare efectelor
economice, asupra mediului, nutriționale și sociale; de asemenea, solicită Comisiei să ia
măsuri concrete menite să reducă la jumătate, până în 2025, cantitatea de alimente risipite

PE467.138v03-00 6/26 RR\885497RO.doc

RO
 și totodată să prevină producerea de deșeuri biologice;

4 remarcă faptul că risipa alimentelor are cauze diverse: supraproducția, direcționarea

eronată a produselor (dimensiune sau formă neadaptată), deteriorarea produselor sau a
ambalajului, normele de comercializare (probleme de aspect sau defecte de ambalare) sau
gestionarea necorespunzătoare a stocurilor și strategiile de marketing;

5. invită Comisia să evalueze impactul unei politici coercitive în ceea ce privește risipa
alimentelor; speră să se adopte o politică coercitivă în materie de tratare a deșeurilor, care
să vizeze toate părțile implicate în cadrul lanțului alimentar, prin aplicarea principiului
„poluatorul plătește”;

6. consideră că, pentru a limita la maximum risipa alimentară, trebuie implicați toți actorii
din lanțul de aprovizionare cu alimente și vizate diferitele cauze ale acestei risipe pentru
fiecare sector în parte; prin urmare, invită Comisia să efectueze o analiză a întregului lanț
alimentar, pentru a identifica în cadrul cărui sector alimentar se înregistrează cea mai mare
risipă de alimente și care ar fi soluțiile pentru prevenirea acesteia;

7. îndeamnă Comisia să coopereze cu FAO prin stabilirea unor obiective comune pentru
reducerea risipei de alimente la nivel mondial;

8. observă faptul că problema risipei de alimente ar trebui abordată din punctul de vedere al
eficienței resurselor și invită Comisia să lanseze inițiative specifice care să abordeze risipa
de alimente în temeiul inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere
al utilizării resurselor”, pentru a se asigura că această chestiune beneficiază de același grad
de atenție și sensibilizare ca și problema eficienței energetice, deoarece acestea sunt la fel
de importante pentru mediu și pentru viitorul nostru;

9. invită Comisia să stabilească obiective specifice de prevenire a risipei de alimente pentru

statele membre, în cadrul obiectivelor de prevenire a generării deșeurilor, care trebuie
îndeplinite de statele membre până în 2014, conform recomandărilor Directivei-cadru
privind deșeurile din 2008;

10. consideră că este esențială reducerea risipei de alimente de-a lungul întregului lanț
alimentar, de la fermă la consumator; insistă asupra necesității de a adopta o strategie
coordonată urmată de acțiuni concrete, inclusiv un schimb de bune practici, la nivel
european și național, cu scopul de a îmbunătăți coordonarea între statele membre pentru a
evita risipa de alimente și de a spori eficiența lanțului de aprovizionare cu alimente;
consideră că acest lucru se poate obține prin promovarea relațiilor directe dintre
producători și consumatori și prin scurtarea lanțului de aprovizionare cu alimente, precum
și invitând toate părțile interesate să-și asume o mai mare responsabilitate comună și
încurajându-le să intensifice coordonarea pentru a îmbunătăți și mai mult logistica,
transportul, gestionarea stocurilor și procesul de ambalare;

11. invită Comisia, statele membre și părțile interesate să facă schimb de bune practici,
reunind cunoștințe din forumurile și platformele relevante, precum Forumul UE al
comerțului cu amănuntul privind dezvoltarea durabilă, Masa rotundă europeană privind
producția și consumul durabil de alimente, Forumul la nivel înalt pentru îmbunătățirea
funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente, rețeaua informală a statelor membre

RR\885497RO.doc 7/26 PE467.138v03-00

RO
 „Prietenii alimentelor durabile”, Forumul bunurilor de larg consum etc.;

12. invită Comisia să sprijine, atunci când elaborează politici de dezvoltare, măsuri care au ca
scop reducerea risipei de alimente de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente
în țările în curs de dezvoltare în care metodele de producție, gestionarea după recoltare,
infrastructura și procesele de prelucrare și de ambalare sunt problematice și neadecvate;
sugerează încurajarea modernizării acestor echipamente și infrastructuri agricole în scopul
de a reduce pierderile după recoltare și de a extinde perioada de depozitare a produselor
alimentare; consideră, de asemenea, că îmbunătățirea eficienței lanțului de aprovizionare
cu alimente poate ajuta țările în cauză să obțină autonomie alimentară;

13. solicită o mai bună direcționare a măsurilor de sprijin la nivel european în ceea ce privește
distribuirea de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Uniune,
ajutoarele comunitare pentru furnizarea laptelui și a anumitor produse lactate elevilor din
instituțiile școlare sau programul de încurajare a consumului de fructe în școli, pentru a
evita risipa de alimente;

14. ia act de faptul că există confuzii cu privire la definițiile expresiilor „risipă de alimente” și
„deșeuri biologice”; consideră că prin „risipă de alimente” se înțelege în mod obișnuit
totalitatea produselor alimentare eliminate din lanțul de aprovizionare cu alimente din
motive economice ori estetice sau din cauza apropierii datei de expirare, care sunt însă
perfect comestibile și pot să fie destinate în continuare consumului și care, în lipsa unei
posibile întrebuințări alternative, sunt eliminate, producând efecte negative din punct de
vedere ecologic, precum și din punctul de vedere al costurilor economice și al pierderilor
de venit suferite de întreprinderi;

15. ia act de faptul că în Europa nu există o definiție armonizată a risipei de alimente; prin
urmare, invită Comisia să prezinte o propunere legislativă care să definească tipologia
„risipei de alimente” și, în acest context, să stabilească, de asemenea, o definiție separată
pentru „reziduuri alimentare destinate biocombustibililor” sau „deșeuri biologice”, care
reprezintă o categorie separată față de risipa de alimente normală, deoarece sunt reutilizate
în scopul producerii de energie;

16. consideră că toate statele membre ar trebui să permită comercianților cu amănuntul să

reducă substanțial prețurile la alimentele proaspete sub prețul de producție cu puțin timp
înainte de expirarea termenului de valabilitate pentru vânzare, pentru a reduce cantitatea
de alimente nevândute aruncate și pentru a oferi consumatorilor cu venituri disponibile
reduse posibilitatea de a cumpăra produse alimentare de înaltă calitate la prețuri reduse;

17. dorește să evidențieze faptul că agricultura, prin natura sa, este eficientă din punctul de
vedere al resurselor și poate avea un rol fundamental și de pionierat în combaterea risipei
de alimente; prin urmare, îndeamnă Comisia să introducă măsuri ambițioase în acest sens
în următoarele propuneri legislative referitoare la agricultură, comerț și distribuția
produselor alimentare; speră că se va întreprinde o acțiune comună în materie de investiții
în domeniile cercetării, științei, tehnologiei, educației, consilierii și inovării în agricultură,
în vederea reducerii risipei de alimente și a educării și stimulării consumatorilor să adopte
un comportament mai responsabil și mai conștient pentru a preveni risipa de alimente;

18. consideră că cerințele de calitate în ceea ce privește aspectul impuse fie de legislația

PE467.138v03-00 8/26 RR\885497RO.doc

RO
 europeană sau națională, fie de regulile interne ale întreprinderilor, care stabilesc mărimea
și forma, mai ales a fructelor și a legumelor proaspete, stau la baza multor cazuri în care
alimentele sunt aruncate inutil, ceea ce conduce la creșterea cantității alimentelor risipite;
solicită părților interesate să recunoască și să explice valoarea nutrițională a produselor
agricole cu dimensiuni/forme imperfecte, în vederea reducerii aruncării de produse;

19. solicită Comisiei să elaboreze orientări cu privire la punerea în aplicare a articolului 5 din
Directiva-cadru privind deșeurile (2008/98/CE), în care sunt definite subprodusele, având
în vedere faptul că lipsa de claritate juridică în cadrul legislației UE privind diferența
dintre ce este deșeu și ce nu este deșeu ar putea împiedica utilizarea eficientă a
subproduselor;

20. invită Comisia, statele membre, procesatorii și comercianții cu amănuntul să elaboreze

orientări pentru a aborda problema risipei de alimente care poate fi evitată și pentru a
obține o eficiență sporită a resurselor în cadrul sectorului din lanțul de aprovizionare cu
alimente în care aceștia operează, precum și să depună în continuare eforturi în vederea
îmbunătățirii procesării, ambalării și transportului, pentru a reduce risipa inutilă de
alimente;

21. îndeamnă Comisia și statele membre să încurajeze schimbul de bune practici și să

promoveze campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la valoarea produselor
alimentare și agricole, la cauzele și consecințele risipei de alimente și la modalitățile în
care aceasta poate fi redusă, promovând astfel o cultură științifică și civică bazată pe
principiile sustenabilității și solidarității; invită statele membre să încurajeze introducerea
orelor de educație alimentară în toate etapele de învățământ, inclusiv în licee, în cadrul
cărora să se explice, de exemplu cum trebuie depozitate, gătite și eliminate alimentele,
încurajându-se astfel comportamente mai bune; insistă asupra rolului important al
autorităților locale și al întreprinderilor municipale, pe lângă cel al comercianților cu
amănuntul și al mass media, în informarea și sprijinirea cetățenilor în ceea ce privește
prevenirea și reducerea risipei de alimente;

22. salută inițiativele pe care unele state membre le-au luat deja, care vizează recuperarea, la
nivel local, a produselor nevândute și aruncate de-a lungul lanțului de aprovizionare cu
alimente, în vederea redistribuirii acestora către categoriile de cetățeni cu venituri minime
care sunt lipsiți de putere de cumpărare; subliniază importanța schimbului de bune practici
între statele membre în această privință, precum și importanța inițiativelor derulate la nivel
local; în acest sens, subliniază contribuția valoroasă a voluntarilor în ceea ce privește
sortarea și distribuirea acestor produse, pe de o parte, și a societăților profesioniste care
dezvoltă sisteme și măsuri de combatere a risipei de alimente, pe de altă parte;

23. invită comercianții cu amănuntul să se implice în programe de redistribuire a alimentelor

către cetățenii fără putere de cumpărare și să pună în aplicare măsuri care să permită
vânzarea la preț redus a produselor care urmează să expire în scurt timp;

24. salută eforturile depuse de societățile și parteneriatele profesionale, provenite din sectorul
public, privat, academic și al comunității, în ceea ce privește elaborarea și aplicarea, la
nivel european, a unor programe de acțiuni coordonate de luptă împotriva risipei de
alimente;

RR\885497RO.doc 9/26 PE467.138v03-00

RO
 25. consideră că investițiile în metode care conduc la o reducere a risipei de alimente ar putea
avea drept rezultat o reducere a pierderilor suferite de întreprinderile agroalimentare și, în
consecință, o scădere a prețurilor la produsele alimentare, oferind astfel posibilitatea unui
mai bun acces al celor mai sărace categorii de populație la produsele alimentare; invită
Comisia să identifice instrumentele și metode prin care întreprinderile agroalimentare,
piețele cu ridicata, magazinele, lanțurile de distribuție, unitățile de restaurație colectivă
publice și private, restaurantele, administrațiile publice și ONG-urile să se implice mai
mult în practicile de combatere a risipei de alimente; încurajează folosirea internetului și a
noilor tehnologii în acest scop; constată, în acest context, importanța înființării unei
comunități de cunoaștere și inovare (CCI) pentru produsele alimentare, axată, printre
altele, pe prevenirea risipei alimentare; invită Comisia să solicite industriei agroalimentare
și altor părți interesate să-și asume responsabilitatea ce le revine pentru problema risipei
de alimente, în mod deosebit prin punerea la dispoziția consumatorilor a unor porții de
dimensiuni diferite, precum și să evalueze avantajele unei mai mari oferte de produse
alimentare în vrac și să țină seama într-o mai mare măsură de gospodăriile cu un singur
membru, în vederea reducerii risipei de alimente și, astfel, a amprentei de carbon a
consumatorilor;

26. invită statele membre să creeze stimulente economice în vederea limitării risipei de
alimente;

27. subliniază că emisiile de gaze cu efect de seră generate prin producerea, ambalarea și
transportul alimentelor aruncate reprezintă emisii suplimentare inutile; constată că
îmbunătățirea eficienței lanțului de aprovizionare cu alimente, astfel încât să se prevină
risipa de alimente și să se elimine risipa de alimente comestibile, reprezintă o măsură
esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice;

28. invită Comisia să evalueze posibilitatea de a aduce modificări normelor privind achizițiile
publice pentru serviciile de alimentație colectivă și hoteliere, astfel încât să se acorde
prioritate în faza de adjudecare, în cazul în care există altminteri egalitate între candidați,
întreprinderilor care garantează redistribuirea gratuită a produselor neconsumate
(nevândute) către categoriile de cetățeni fără putere de cumpărare și care promovează
activități specifice de reducere ex-ante a risipei de alimente, cum ar fi, de exemplu,
preferința pentru produsele agricole și alimentare fabricate cât mai aproape posibil de
locul de consum;

29. invită Comisia să dea un exemplu și să abordeze problema risipei de alimente în cadrul
instituțiilor UE și să adopte de urgență măsurile necesare în vederea diminuării cantității
deosebit de mari de alimente aruncate în fiecare zi de către cantinele diferitelor instituții
UE;

30. invită Comisia să evalueze și să încurajeze măsurile pentru reducerea risipei de alimente
ex-ante, cum sunt de exemplu etichetarea cu două date (datele limită de comercializare și
de consum) și vânzarea la prețuri reduse a produselor alimentare care se apropie de data
de expirare sau care sunt deteriorate; observă faptul că utilizarea optimă și eficientă a
ambalajelor produselor alimentare poate juca un rol important în ceea ce privește
prevenirea risipei de alimente prin reducerea impactului global al produsului asupra
mediului , nu în ultimul rând prin intermediul proiectării ecologice industriale, care

PE467.138v03-00 10/26 RR\885497RO.doc

RO
 include măsuri precum dimensiuni variate ale ambalajelor, pentru a-i ajuta pe consumatori
să cumpere cantitatea necesară și pentru a descuraja consumul excesiv de resurse, oferirea
de consiliere cu privire la modalitățile de depozitare și de utilizare a produselor și
proiectarea ambalajelor astfel încât produsele să reziste mai mult și să-și mențină
prospețimea, garantând întotdeauna utilizarea unor materiale care nu afectează sănătatea
sau durabilitatea produselor pentru ambalarea și conservarea produselor alimentare;

31. invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să emită recomandări privind
temperatura de refrigerare, pe baza faptului demonstrat că atunci când temperaturile nu
sunt ideale și adecvate, alimentele devin necomestibile prematur și se produce o risipă
inutilă; subliniază faptul că nivelurile de temperatură armonizate pe parcursul lanțului de
aprovizionare ar îmbunătăți conservarea produselor și ar reduce risipa de alimente în cazul
produselor transportate și vândute la nivel transfrontalier;

32. amintește rezultatele anchetei derulate de Comisie („Responsabilizarea consumatorilor în

UE” – SEC(2011)0469), potrivit cărora 18 % dintre cetățenii europeni nu înțeleg
mențiunea „a se consuma de preferință înainte de”; solicită, prin urmare, Comisiei și
statelor membre să clarifice semnificația datelor indicate pe etichete („a se consuma de
preferință înainte de”, „data expirării”, „a se consuma înainte de”), pentru a reduce
incertitudinile consumatorilor referitoare la caracterul comestibil al alimentelor, precum și
să difuzeze informații exacte în rândul publicului, în special cu privire la clarificarea
faptului că termenul minim de valabilitate „a se consuma de preferință înainte de” privește
calitatea, în timp ce „a se consuma înainte de” se referă la siguranță, pentru a-i ajuta pe
consumatori să ia decizii în cunoștință de cauză; îndeamnă Comisia să publice un manual
ușor de folosit pe tema utilizării alimentelor care se apropie de data expirării, asigurând în
același timp siguranța alimentară a produselor folosite pentru donații sau ca hrană pentru
animale și având ca bază cele mai bune practici ale părților interesate din lanțul de
aprovizionare cu alimente, în vederea, de exemplu, a corelării mai rapide și mai eficiente a
cererii cu oferta;

33. invită statele membre să încurajeze și să sprijine inițiativele care vizează stimularea
producției sustenabile la scară mică și medie ce are legătură cu piețele și consumul local și
regional; admite că piețele locale sunt sustenabile din punct de vedere ecologic și
contribuie la stabilitatea sectorului primar; solicită ca politica agricolă comună să asigure,
pe viitor, finanțările necesare pentru promovarea stabilității în sectorul primar, de exemplu
prin intermediul vânzărilor directe, al piețelor locale și al tuturor măsurilor de promovare
a filierelor scurte sau care nu implică transport;

34. invită statele membre să se asigure că micii producători locali și grupurile locale de
producători pot lua parte la procedurile de achiziții publice pentru punerea în aplicare a
unor programe specifice de promovare, în special, a consumului de fructe și de produse
lactate în școli;

35. îndeamnă Consiliul și Comisia să desemneze anul 2013 ca Anul european al combaterii
risipei de alimente, ca o inițiativă esențială de informare și sensibilizare a cetățenilor
europeni și pentru a atrage atenția guvernelor naționale asupra acestei teme importante în
vederea alocării unor fonduri suficiente pentru abordarea provocărilor din viitorul
apropiat;

RR\885497RO.doc 11/26 PE467.138v03-00

RO
 36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și
Comisiei.

PE467.138v03-00 12/26 RR\885497RO.doc

RO
 EXPUNERE DE MOTIVE

Risipa de alimente a atins o dimensiune atât de importantă încât poate fi considerată o

problemă mondială care are repercusiuni asupra tuturor verigilor din lanțul de aprovizionare
cu alimente, de la câmp până la consumator.

Conform datelor înregistrate începând cu 1974 până în prezent, se estimează că risipa de

alimente la nivel mondial a crescut cu 50 %.

Risipa de alimente se înregistrează în câmpurile agricole, în industria de prelucrare, în

întreprinderile de distribuție și în locuințele consumatorilor; se irosesc alimente în țările
industrializate și în țările în curs de dezvoltare. Risipa de mâncare dă naștere unei filiere
paralele cu cea de producție și care generează o serie lungă de efecte negative.

Chestiunea risipei de alimente se opune problemei fundamentale a aprovizionării cu alimente,

care este compromisă în mod grav printr-o serie de factori, printre care se află resursele
naturale limitate în raport cu numărul tot mai mare al populației la nivel mondial și accesul
redus la alimente al celor mai sărace grupuri de populație.

Rezultă astfel o serie de analize și reflecții cu privire la modul în care folosim alimentele care
se află la dispoziția noastră.

Un studiu recent comandat de FAO scoate în evidență date alarmante, în special în ceea ce
privește lumea industrializată: cetățenii europeni și nord-americani irosesc în fiecare an între
95 și 115 kg de mâncare pe cap de locuitor, în comparație cu cei din Africa subsahariană, care
irosesc între 6 și 11 kg.

Cauzele risipei de alimente nu sunt mereu aceleași; ele diferă în funcție de etapa lanțului de
aprovizionare cu alimente, de tipul produsului și de locul unde sunt irosite alimentele. Dacă se
împarte lanțul alimentar în cinci sectoare (producție agricolă, gestionare și depozitare,
procesare, distribuție și consum), se poate observa modul în care diverse comportamente din
fiecare sector duc la eliminarea alimentelor perfect comestibile: începând cu pierderile
înregistrare în timpul recoltării și al depozitării, până la transportul în condiții nesigure, la
greșelile de etichetare și la proastele obiceiuri ale consumatorilor finali atunci când cumpără și
folosesc produsele alimentare.

În ceea ce privește țările industrializate, cea mai mare parte a risipei de alimente are loc în
etapele finale, adică în etapele de distribuție și de consum, în special din cauza
supraabundenței de alimente produse, în timp ce în țările în curs de dezvoltare risipa de
alimente are loc mai ales în primele etapele, din cauza lipsei tehnologiilor agricole avansate, a
sistemelor și infrastructurii de transport eficiente (de exemplu menținerea neîntreruptă la o
temperatură scăzută) și a posibilității de depozitare în siguranță a alimentelor.

Aceste date scot în evidență faptul că, în prezent, alimentele produse pot fi în realitate
refolosite în scopuri alimentare în loc să fie eliminate ca deșeuri, ceea ce are efecte însemnate
din punct de vedere ecologic și economic și generează implicații etice.

RR\885497RO.doc 13/26 PE467.138v03-00

RO
 Într-adevăr, producția de alimente în surplus pe care nu le consumăm implică un cost ridicat
în termeni ecologici, de la folosirea energiei și a resurselor naturale (în primul rând a apei),
precum și emisii de gaz în atmosferă; se estimează că cele aproximativ 89 de milioane de tone
de alimente aruncate în Europa produc anual echivalentul a aproximativ 170 de milioane de
tone de CO2. Alături de daunele aduse mediului prin producerea de alimente care nu sunt
ulterior consumate, trebuie să se țină cont și de costurile legate de procesarea și de eliminarea
alimentelor transformate în deșeuri și de pierderile de venit suferite de întreprinderile de
producție.

Combaterea risipei de alimente trebuie să devină o prioritate pe agenda politică europeană;

Comisia, Consiliul și statele membre trebuie să elaboreze strategii și măsuri concrete menite
să reducă la jumătate, până în 2025, cantitatea de alimente irosite de-a lungul întregului lanț
de aprovizionare, să crească eficiența industriei și să sensibilizeze opinia publică cu privire la
o temă ignorată din multe puncte de vedere.

Cetățenii trebuie să fie informați nu doar cu privire la cauzele și consecințele risipei de

alimente, ci și la modalitățile în care aceasta poate fi redusă; trebuie să se promoveze o cultură
științifică și civică bazată pe principiile sustenabilității și solidarității cu scopul de a încuraja o
conduită mai virtuoasă.

Experiența demonstrează că inițiativele spontane ale asociațiilor, fie ele voluntare sau
profesionale, de promovare și concretizare a unei culturi de combatere a risipei de alimente,
au înregistrat un succes însemnat în zonele în care s-au derulat.

Din acest motiv, Parlamentul solicită ca anul 2013 să fie desemnat Anul european al
combaterii risipei de alimente, ca instrument important de informare și de sensibilizare pe
această temă.

PE467.138v03-00 14/26 RR\885497RO.doc

RO
22.11.2011

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ

ALIMENTARĂ

destinat Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

referitor la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței lanțului alimentar
din UE
(2011/2175(INI))

Raportoare pentru aviz: Anna Rosbach

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru
agricultură și dezvoltare rurală, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în
propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât în Uniunea Europeană pierderile alimentare survenite în etapa de producție, de

post-recoltare și de prelucrare și risipa de alimente din etapa de comercializare și consum
se ridică la 179 kg/an pe cap de locuitor1;

B. întrucât 60 % din risipa de hrană din gospodăriile europene ar putea fi evitată, iar 20 %
din hrană se aruncă din cauza confuziei cu privire la datele de pe eticheta produselor2;

C. întrucât în Europa și America de Nord, în deceniile anterioare, când producția alimentară a

fost foarte mare, risipa alimentară nu a reprezentat o prioritate politică, ceea ce a condus la
sporirea risipei alimentare la nivel mondial pe tot parcursul lanțului de aprovizionare cu
alimente; întrucât în Europa și America de Nord risipa alimentară survine cu
predominanță în etapa comercializării și în cea a consumului, spre deosebire de lumea în
curs de dezvoltare, unde producția, recoltarea, prelucrarea și transportul sunt etapele în

11
. Studiu pregătitor privind risipa alimentară în cele 27 de state membre ale UE, Comisia Europeană, Paris
2010, p. 11.
22
Revista „Mediul pentru europeni”, Direcția Generală Mediu a Comisiei Europene, Luxemburg 2011, p. 8

RR\885497RO.doc 15/26 PE467.138v03-00

RO
 care pierderile pun principalele probleme,

D. întrucât, cu toate că este necesară o schimbare de paradigmă pentru a schimba în mod

categoric comportamentul consumatorilor în vederea reducerii risipei alimentare, se pot
adopta deja măsuri în acest sens în cadrul lanțului alimentar din UE în ceea ce privește
gestionarea depozitării, a transportului și a etapelor de distribuție;

E. întrucât risipa alimentară nu generează doar costuri economice, ci nu este justificabilă nici
din punct de vedere etic și ecologic

F. întrucât producția alimentară este legată de un nivel ridicat de emisii de CO2 și de utilizare
a resurselor (inclusiv sol și apă);

G. întrucât, în plus, se estimează că doar în Europa există anual pierderi post-recoltare în

valoare de 4 miliarde de euro;

1. nutrește convingerea că prevenirea pierderilor alimentare trebuie să constituie principala

prioritate, deoarece alimentele sunt bunuri rare și de valoare, iar milioane de oameni
suferă de foame;

2. solicită să se adopte măsuri pentru a se asigura că în domeniul industriei alimentare și al

comerțului, în restaurante și în unitățile sanitare, școli etc. se reduc emisiile provenite de la
produsele alimentare, întrucât multe deșeuri biologice sunt generate în urma consumului
de produse alimentare;

3. subliniază că nu există nicio definiție armonizată a risipei alimentare, ceea ce dă naștere

unor grave discrepanțe în colectarea datelor statistice și constituie un obstacol în calea
unor acțiuni eficiente la nivel european și național;

4. consideră că politica UE în materie de deșeuri biologice trebuie chibzuită și ajustată, atât

din punct de vedere etic, cât și din punct de vedere ecologic;

5. recunoaște că reducerea risipei de alimente are avantaje ecologice semnificative, nu numai

din punctul de vedere al reducerii efectelor negative ale depozitării deșeurilor, ci și cu
privire la economisirea de energie și apă, reducerea emisiilor și a utilizării terenurilor în
procesul de producție și la reducerea efectelor negative legate de practicile de producție
agricolă potențial nesustenabile, precum poluarea apei sau pierderea biodiversității;

6. consideră că risipa de alimente poate fi prevenită în mare parte dacă lanțul alimentar de la
producător până la consumator este menținut scurt, cu o producție și o distribuție locale
eficiente;

7. este preocupat de faptul că impactul negativ al producției asupra mediului nu se reflectă în

mod corespunzător în prețurile de consum;

8. solicită Comisiei să propună obiective clare privind reducerea risipei alimentare în

Directiva-cadru privind deșeurile; solicită Comisiei să se concentreze în mod deosebit
asupra risipei alimentare în evaluarea programelor, obiectivelor și indicatorilor de
prevenire a acumulării deșeurilor ale statelor membre, în conformitate cu Directiva-cadru

PE467.138v03-00 16/26 RR\885497RO.doc

RO
 privind deșeurile; solicită ca, în cadrul evaluării de impact a fiecărei propuneri legislative
referitoare la alimente, să se estimeze efectele asupra risipei alimentare;

9. solicită statelor membre ca, în cadrul programelor de prevenire a acumulării deșeurilor, să

se concentreze în mod deosebit asupra risipei alimentare și să adopte măsuri legislative
pentru reducerea risipei alimentare de-a lungul întregului lanț de producție, inclusiv la
nivelul comerțului cu amănuntul și al comerțului angro; acestea ar trebui să includă
stabilirea de obiective pentru reducerea, separarea și redistribuirea deșeurilor;

10. solicită aplicarea strictă a ierarhiei deșeurilor stabilită în Directiva-cadru privind deșeurile
și în cazul deșeurilor alimentare;

– evitarea producerii de deșeuri ca primă prioritate, reducând, astfel, emisiile de gaze cu

efect de seră și consumul de apă;

– reutilizarea și reciclarea (de exemplu, compost) ca următoare opțiuni;

– utilizarea pentru producția de biogaz ca următoare etapă a ierarhiei și

– incinerarea sau eliminarea la groapa de gunoi numai în ultimă instanță.

11. subliniază nevoia sporirii numărului de instalații de reciclare ecologică și a intensificării

colectării în gospodării a deșeurilor alimentare inevitabile, precum compușii nedoriți din
produsele alimentare; sprijină acțiuni, precum producerea compostului în gospodării și
reciclarea ecologică în agricultură;

12. consideră că în ceea ce privește protecția sănătății cetățenilor, accentul trebuie pus pe
principiul precauției în cadrul procesării și utilizării deșeurilor biologice, îndeosebi acestea
ar putea reveni în mod indirect în alimente/lanțul alimentar putând fi utilizate în
importurile de produse alimentare și hrană pentru animale;

13. este de părere că ambalajele trebuie optimizate și reduse; cercetarea și inovarea în

domeniul ambalării inteligente trebuie promovate pentru a căuta soluții optime pentru ca
produsele individuale să poată fi utilizate efectiv până la data lor limită de consum;

14. nutrește convingerea fermă că în rândul consumatorilor trebuie încurajată dezvoltarea unei
conștiințe ecologice, în sensul respectării și protejării resurselor de mediu, pentru a ilustra
faptul că orice consum are un impact asupra mediului în care trăim;

15. subliniază că emisiile de GES generate prin producerea, ambalarea și transportul

deșeurilor alimentare reprezintă emisii suplimentare inutile; constată că îmbunătățirea
eficienței lanțului de aprovizionare cu alimente, pentru prevenirea risipei alimentare și
eliminarea deșeurilor alimentare comestibile, reprezintă o acțiune-cheie pe calea atenuării
schimbărilor climatice;

16. consideră că în supermarket-uri ar trebui încurajate vânzările în cantități reduse și în porții

variabile în funcție de necesități pentru reducerea achiziționării de alimente în exces de
către consumatori;

17. solicită să se examineze dacă nu cumva reglementările adoptate anterior prevăd norme

RR\885497RO.doc 17/26 PE467.138v03-00

RO
 inutile care obligă supermarket-urile și magazinele alimentare să arunce alimente care sunt
perfect comestibile;

18. recunoaște că confuzia consumatorilor, necunoașterea și interpretarea greșită a datelor de

valabilitate a alimentelor constituie câteva dintre motivele aruncării la gunoi a alimentelor;
reamintește că legislația privind mențiunile nutriționale pentru consumatori impune
specificarea datei durabilității minime și a datei limită de consum, precum și a unor
indicații privind condițiile speciale de depozitare și utilizare a ambalajelor; invită statele
membre și sectorul alimentar să organizeze campanii de informare care să îi ajute pe
consumatori să înțeleagă marcarea și să interpreteze corect data durabilității minime,
evitând inducerea în eroare a consumatorilor; este conștient totuși că, din motive de
securitate juridică, producătorii de alimente sunt extrem de atenți la stabilirea datelor de
durabilitate minimă;

19. în acest context, subliniază importanța înființării unei Comunități de cunoaștere și inovare
(CCI) pentru produsele alimentare care să se concentreze pe prevenirea risipei alimentare;

20. este conștient de faptul că în Europa, unde în mare parte risipa alimentară are loc la
nivelul comerțului cu amănuntul și la nivelul consumului, eforturile pentru reducerea
risipei alimentare ar trebui îndreptate îndeosebi în direcția schimbului de bune practici,
îmbunătățirea practicilor uzuale în tratarea alimentelor și dintr-o schimbare de
comportament din partea întreprinderilor și a populației de-a lungul întregului lanț
alimentar, de la un capăt la altul, pentru a reduce semnificativ deșeurile alimentare, în
condițiile în care numai o acțiune coordonată între UE și organismele naționale de
reglementare, industrie și organizațiile de consumatori poate duce la rezultate palpabile;
de aceea, solicită Comisiei și statelor membre să sprijine campaniile de sensibilizare, în
special în privința legăturii dintre consum și producție, costuri, deșeuri, sănătate și mediu,
dar și în ideea educării tinerilor, încă din fragedă copilărie, în privința atitudinii față de
alimente, deșeuri și resturi alimentare;

21. solicită Comisiei și statelor membre să includă în pachetul legislativ privind reforma
politicii agricole comune măsuri de prevenire a risipei alimentare în etapele de producție,
recoltare, prelucrare și transport și să propună acțiuni concrete de sensibilizare a
publicului și de sporire a responsabilității consumatorilor în etapele de comercializare și
consum;

22. solicită Comisiei să efectueze o analiză a întregului lanț alimentar pentru a identifica în
cadrul cărui sector alimentar se înregistrează cea mai mare risipă de alimente și care ar fi
soluțiile pentru prevenirea acesteia;

23. invită, de asemenea, Comisia să analizeze proporția produselor alimentare risipite încă din
faza de recoltare; dacă acest procent este semnificativ, Comisia trebuie să propună acțiuni
și măsuri care să îi ajute pe agricultori să evite această situație;

24. consideră că cerințele de calitate exterioară impuse fie de legislația UE sau națională, fie
de regulile interne ale întreprinderilor, care stabilesc mărimea și forma, mai ales a
fructelor și a legumelor proaspete, stau la baza multor cazuri în care alimentele sunt
aruncate inutil, ceea ce conduce la creșterea cantității alimentelor risipite;

PE467.138v03-00 18/26 RR\885497RO.doc

RO
25. încurajează instituțiile publice, sector hotelier, școlile, spitalele și băncile de alimente să
colecteze și să redistribuie alimentele neconsumate care sunt încă adecvate pentru
consumul uman către oamenii nevoiași, în ideea de a completa sistemele de întrajutorare
existente, nu de a le înlocui;

26. consideră că noile evoluții tehnologice, precum frigiderele inteligente și ambalarea cu

ajutorul nanotehnologiilor, pot juca un rol semnificativ în reducerea deșeurilor alimentare;
îndeamnă Comisia ca, în cadrul programelor sale de cercetare, să acorde o atenție
deosebită reducerii risipei alimentare;

27. solicită detailiștilor să ia în serios responsabilitatea de a reduce deșeurile alimentare; de

exemplu, prin diminuarea cerințelor privind standardele de comercializare; solicită
Comisiei să colecteze și să publice politici privind cele mai bune practici pentru reducerea
risipei alimentare în cadrul sectorului comerțului cu amănuntul din UE, precum și soluții
practice de gestionare sau distribuire a produselor alimentare care nu pot fi vândute prin
intermediul canalelor obișnuite;

28. constată că problema risipei alimentare ar trebui inclusă în domeniul de aplicare a

legislației privind utilizarea eficientă a resurselor și solicită Comisiei să pună în aplicare
inițiative specifice care să abordeze risipa de alimente în temeiul inițiativei emblematice
„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”;

29. consideră, în acest context, că trebuie îmbunătățită în general cunoștințele cetățenilor UE

privind alimentele și alimentația;

30. amintește Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la Cartea verde a Comisiei privind
gestionarea deșeurilor biologice în Uniunea Europeană1, în special punctele 1 și 4, în care
Parlamentul solicită Comisiei să prezinte o propunere legislativă concretă pentru tratarea
deșeurilor biologice, din care risipa alimentară este doar o parte;

31. constată că deșeurile alimentare pot constitui o sursă semnificativă și durabilă de biomasă
și pot fi utilizate pentru înlocuirea bioenergiei produse din importuri nesustenabile de
lemn;

32. consideră că reciclarea deșeurilor biologice prin transformarea în compost sau prin
utilizarea în instalații de biogaz este mult mai avantajoasă decât incinerarea acestora, care
trebuie evitată și poate fi acceptată numai dacă se respectă o ierarhie și dacă deșeurile au
fost utilizate la maximum;

33. subliniază că potențialul deșeurilor alimentare în vederea recuperării energetice nu ar

trebui să afecteze sau să amâne acțiunile vizând rezolvarea problemei risipei alimentară;

34. solicită Comisiei să se asigure că problema eficienței consumului alimentar beneficiază de

același grad de atenție și sensibilizare ca și chestiunea privind eficiența consumului de
energie, deoarece acestea sunt la fel de importante pentru mediu și viitorul cetățenilor;

1
Texte adoptate, P7_TA(2010)0264.

RR\885497RO.doc 19/26 PE467.138v03-00

RO
 35. solicită Comisiei să stabilească pentru statele membre obligații de raportare în domeniul
risipei de alimente și o standardizare a metodologiilor de calculare a cantităților de deșeuri
alimentare la nivel de stat membru pentru asigurarea comparabilității;

36. solicită Comisiei ca, până în 2014, să stabilească obiective specifice de prevenire a risipei
de alimente pentru statele membre, în cadrul obiectivelor de prevenire a generării de
deșeuri ce vor fi stabilite de statele membre până în 2014, conform recomandărilor
Directivei-cadru privind deșeurile din 2008;

37. insistă asupra necesității de a crea sisteme de colectare selectivă pentru deșeurile
biologice, astfel încât aceste reziduuri să poată fi valorificate și refolosite în măsura
posibilului și solicită Comisiei să evalueze o posibilă recomandare privind adoptarea de
către statele membre a unor practici de colectare separată a deșeurilor alimentare în cadrul
gospodăriilor și/sau în cadrul sectorului alimentar; de asemenea, ar trebui evaluată
acordarea unor subvenții pentru dezvoltarea unei infrastructuri de colectare și tratare
separată a deșeurilor alimentare.

PE467.138v03-00 20/26 RR\885497RO.doc

RO
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării
Rezultatul votului final
Membri titulari prezenți la votul final
Membri supleanți prezenți la votul final
RR\885497RO.doc
22.11.2011
+: 38
–: 0
0: 15
János Áder, Elena Oana Antonescu, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi,
Martin Callanan, Chris Davies, Esther de Lange, Anne Delvaux, Edite
Estrela, Jill Evans, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan
Gerbrandy, Julie Girling, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-
Cortines, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Karin
Kadenbach, Holger Krahmer, Jo Leinen, Corinne Lepage, Peter Liese,
Kartika Tamara Liotard, Linda McAvan, Radvil÷ Morkūnait÷-
Mikul÷nien÷, Miroslav Ouzký, Antonyia Parvanova, Mario Pirillo,
Pavel Poc, Vittorio Prodi, Frédérique Ries, Anna Rosbach, Oreste
Rossi, Dagmar Roth-Behrendt, Carl Schlyter, Richard Seeber,
Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Salvatore Tatarella, Anja
Weisgerber, Åsa Westlund, Glenis Willmott, Marina Yannakoudakis
Miroslav Mikolášik, Alojz Peterle, Birgit Schnieber-Jastram, Renate
Sommer, Bart Staes, Csaba Sándor Tabajdi, Michail Tremopoulos,
Andrea Zanoni
21/26 PE467.138v03-00
RO
 18.10.2011

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA

CONSUMATORILOR

destinat Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

referitor la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței lanțului alimentar
din UE
(2011/2175(INI))

Raportoare pentru aviz: Anna Maria Corazza Bildt

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru

agricultură și dezvoltare rurală, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în
propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază faptul că risipa de alimente implică probleme ecologice și etice, precum și

costuri economice și sociale, care creează provocări pe piața internă, atât pentru
întreprinderi, cât și pentru consumatori;

2. accentuează faptul că este nevoie de voință politică pentru a se găsi soluții la risipa de
alimente; îndeamnă Comisia ca, în cadrul agendei politice europene, să acorde prioritate
tuturor aspectelor legate de risipa alimentelor; solicită Comisiei să stabilească, după
consultarea statelor membre, obiective pentru reducerea risipei de alimente; solicită
statelor membre și tuturor părților implicate să ia măsuri de ordin practic pentru a
îndeplini obiectivele respective;

3. îndeamnă Comisia să coopereze cu FAO atunci când stabilește obiective comune pentru

PE467.138v03-00 22/26 RR\885497RO.doc

RO
 reducerea risipei de alimente la nivel mondial;

4. amintește rezultatele anchetei derulate de Comisie („Responsabilizarea consumatorilor în

UE” – SEC(2011)0469), potrivit cărora 18 % dintre cetățenii europeni nu înțeleg
mențiunea „A se consuma de preferință înainte de”; solicită, prin urmare, Comisiei și
statelor membre să clarifice semnificația datelor indicate pe etichete („A se consuma de
preferință înainte de”, „Data expirării”, „A se consuma înainte de”), pentru a reduce
incertitudinile consumatorilor referitoare la caracterul comestibil al alimentelor, precum și
să difuzeze informații exacte în rândul publicului, în special cu privire la clarificarea
faptului că termenul minim de valabilitate „A se consuma de preferință înainte de”
privește calitatea, în timp ce „A se consuma înainte de” se referă la siguranță, pentru a-i
ajuta pe consumatori să ia decizii în cunoștință de cauză;

5. constată că Regulamentul privind informarea consumatorilor referitoare la produsele

alimentare, adoptat de curând, clarifică faptul că alimentele care prezintă o dată a
valabilității cu mențiunea „A se consuma înainte de” ar trebui considerate nesigure după
expirarea datei respective;

6. solicită Comisiei, statelor membre și părților interesate să încurajeze inițiativele pentru

informare și educare, începând cu vârsta școlară, cu privire la prevenirea risipei de
alimente, care vor ajuta consumatorii particulari să fie mai conștienți și să ia decizii
responsabile și le vor consolida percepția despre valoarea alimentelor și abilitatea lor de a
evalua caracterul comestibil al alimentelor prin privirea, mirosirea, pipăirea și gustarea
acestora; încurajează, de asemenea, adoptarea de măsuri concrete de prevenire a risipei de
alimente în cantinele școlilor, ale administrațiilor publice, ale întreprinderilor publice și
private și ale instituțiilor europene;

7. invită Comisia să analizeze posibile modificări ale normelor privind achizițiile publice,
îndeosebi cu privire la serviciile de catering, pentru a ține seama într-o mai mare măsură
de problema risipei alimentelor;

8. invită toate părțile interesate să își asume mai mult răspunderea în comun; le încurajează
să intensifice coordonarea pentru a îmbunătăți și mai mult logistica, transportul,
gestionarea stocurilor și ambalarea în vederea abordării problemei risipei de alimente pe
parcursul întregului lanț de aprovizionare; solicită, de asemenea, părților interesate să
recunoască și să explice valoarea nutrițională a produselor agricole cu dimensiuni/forme
imperfecte, în vederea reducerii aruncării de produse;

9. subliniază importanța investirii în continuare în dezvoltarea unor tehnologii de producție

inovatoare, cum ar fi metode eficiente de ambalare și depozitare a produselor;

10. invită industria alimentară și alte părți interesate să pună la dispoziția consumatorilor
produse alimentare în ambalaje de dimensiuni diferite, să evalueze avantajele unei mai
mari oferte de produse alimentare în vrac și să țină seama într-o mai mare măsură de
gospodăriile cu un singur membru, în vederea reducerii risipei de alimente și, astfel, a
amprentei de carbon a consumatorilor;

11. îndeamnă comercianții cu amănuntul și autoritățile locale să se folosească de contactul lor

zilnic cu consumatorii pentru a le comunica moduri mai eficiente de depozitare și de

RR\885497RO.doc 23/26 PE467.138v03-00

RO
 utilizare a alimentelor și pentru a îi încuraja pe aceștia să își planifice cumpărăturile de
produse alimentare (de exemplu prin sfaturi practice sau campanii de sensibilizare);
consideră că reducerile de prețuri ar trebui să vizeze într-o mai mare măsură stocurile
excedentare și alimentele deteriorate dar sigure, care se apropie de data expirării,
oferindu-se, de exemplu, 50 % reducere cu 24 de ore înainte de data expirării produsului;

12. invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să emită recomandări privind
temperatura de refrigerare, pe baza faptului demonstrat că atunci când temperaturile nu
sunt ideale și adecvate, alimentele devin necomestibile prematur și se produce o risipă
inutilă; subliniază faptul că nivelurile de temperatură armonizate pe parcursul lanțului de
aprovizionare ar îmbunătăți conservarea produselor și ar reduce risipa de alimente în cazul
produselor transportate și vândute la nivel transfrontalier;

13. îndeamnă Comisia să publice un manual ușor de folosit pe tema utilizării alimentelor care
se apropie de data expirării, asigurând în același timp siguranța alimentară a produselor
folosite pentru donații sau ca hrană pentru animale și având ca bază cele mai bune practici
ale părților interesate din lanțul de aprovizionare cu alimente, în vederea, de exemplu, a
corelării mai rapide și mai eficiente a cererii cu oferta;

14. observă interesul față de dezvoltarea practicii compostării produselor alimentare

biodegradabile, ca alternativă la aruncarea acestora; salută inițiativele adoptate de statele
membre care oferă cetățenilor spații colective în acest scop; invită Comisia să încurajeze
acest demers promovând schimbul de experiențe și de bune practici la nivel european;

15. invită statele membre să creeze stimulente economice în vederea limitării risipei de
alimente;

16. observă că statele membre pot îmbunătăți gestionarea deșeurilor, contribuind astfel la
eficientizarea lanțului de aprovizionare cu alimente; invită Comisia să studieze legătura
dintre risipa de alimente și calitatea gestionării deșeurilor, precum și să analizeze măsurile
care ar putea fi adoptate în materie de gestionare a deșeurilor în vederea reducerii risipei
de alimente;

17. consideră că este posibilă reducerea risipei de alimente prin consolidarea cooperării dintre
consumatori, producători, fabricanți, comercianți cu amănuntul, unități publice de
restaurație colectivă, restaurante, administrații publice și ONG-uri; încurajează folosirea
internetului și a noilor tehnologii în acest scop;

18. invită Comisia, statele membre și părțile interesate să facă schimb de bune practici,
reunind cunoștințe din forumurile și platformele relevante, precum Forumul UE al
comerțului cu amănuntul privind dezvoltarea durabilă, Masa rotundă europeană a
consumului și producției alimentare durabile, Forumul la nivel înalt pentru îmbunătățirea
funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente, rețeaua informală a statelor membre
„Prietenii alimentelor durabile”, Forumul bunurilor de larg consum etc.

PE467.138v03-00 24/26 RR\885497RO.doc

RO
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării 17.10.2011

Rezultatul votului final +: 32

–: 0
0: 0

Membri titulari prezenți la votul final
Cristian Silviu Bușoi, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António
Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Cornelis de Jong,
Christian Engström, Evelyne Gebhardt, Malcolm Harbour, Iliana
Ivanova, Sandra Kalniete, Hans-Peter Mayer, Gianni Pittella, Mitro
Repo, Robert Rochefort, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas
Schwab, RóŜa Gräfin von Thun und Hohenstein, Bernadette Vergnaud,
Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final Ashley Fox, Anna Hedh, María Irigoyen Pérez, Othmar Karas,
Constance Le Grip, Emma McClarkin, Antonyia Parvanova,
Konstantinos Poupakis, Olga Sehnalová, Kyriacos Triantaphyllides,
Anja Weisgerber

RR\885497RO.doc 25/26 PE467.138v03-00

RO
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării
Rezultatul votului final
Membri titulari prezenți la votul final
Membri supleanți prezenți la votul final
Membri supleanți (articolul 187 alineatul
(2)) prezenți la votul final
PE467.138v03-00
RO
23.11.2011
+: 38
–: 1
0: 0
John Stuart Agnew, Liam Aylward, José Bové, Luis Manuel Capoulas
Santos, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert
Dorfmann, Robert Dušek, Iratxe García Pérez, Sergio Gutiérrez Prieto,
Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Elisabeth Jeggle,
Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, George Lyon, Gabriel Mato
Adrover, Mairead McGuinness, James Nicholson, Rareș-Lucian
Niculescu, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Britta Reimers,
Ulrike Rodust, Czesław Adam Siekierski, Sergio Paolo Francesco
Silvestris, Alyn Smith, Marc Tarabella, Janusz Wojciechowski
Luís Paulo Alves, Salvatore Caronna, Spyros Danellis, Giovanni La
Via, Astrid Lulling, Hans-Peter Mayer, Maria do Céu Patrão Neves,
Valdemar Tomaševski
Anna Maria Corazza Bildt
26/26 RR\885497RO.doc