Hălăucă V. Mihaela – Ionela(căs.

Babiuc)
P.I.P.P., Conversie profesională
Anul II, sem.II
,, Eu spun una, tu spui multe”
Exersarea pronunţării corecte și pluralul corect al cuvintelor

Obiective:
Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
- Să folosească corect formele de singular şi plural ale substantivelor;
- Să formuleze propoziţii simple şi dezvoltate;
- Să recunoască imaginea şi să indice corect dacă reprezintă un obiect sau
mai multe obiecte;

Resurse necesare:
- jetoane, cutia cu surprize, scrisoarea, jucării

Mărimea grupului:
20 copii – grupa mare

Timp:
15 minute

Etape:
1.Captarea atenţiei se face printr-o cutie cu surprize şi o
scrisoare de la, , Zână Primavara’’.
 - Dragi copiii,
A venit primăvară şi odată cu ea au venit şi surprizele Am
auzit că sunteţi cuminţi, curioşi şi dornici de a afla cât
mai multe. Vă propun să intrăm în lumea minunată a
cuvintelor prin jocul pe care vi l-am trimis.
Cu mulţumiri, , zână Primavara’’
Copiii sunt împărţiţi în două grupe.
Explic cum se va desfăşura jocul precizând regulile de joc.
Jetoanele sunt aşezate în coşuleţe pe măsuţe.
Voi scoate un jeton din coşuleţ. Elevii trebuie să
recunoască imaginea şi să spună dacă este unul sau sunt
mai multe elemente pe jeton. Va trebui să formeze
singularul sau pluralul substantivelor, apoi vor forma o
propoziţie.
Se acordă stimulente pentru fiecare echipă.
2. Prezint copiilor cutia cu surprize. Un copil va scoate
din cutia fermecată o jucărie . Ei vor trebui să spună ce
jucărie au găsit în cutie. Vor formula pluralul şi vor alcătui
propoziţii cu cuvântul respectiv.
Se vor acorda stimulente pentru fiecare răspuns corect de
la echipa respectivă.
Reflecţie şi evaluare:
Un copil de la prima echipă va număra stimulentele,
alt copil de la echipa adversă va numără şi el stimulentele.
Va câştiga echipă cu cele mai multe puncte. Vor fi
răsplătiţi cu aplauze şi bomboane.
Aplicare: Metodă s-a dovedit eficientă cu grupuri de copii
din grup mare cu deficienţe de vorbire, integrarea
cuvintelor în propoziţii dezvoltate; folosirea corectă a
cuvintelor de legătură. exprimarea corectă a singularului şi
pluralului construind propoziţii.
 Studiu de caz

1. Definirea problemei
COPIL: B. M.-I.
VÂRSTA:7 ani
GRUPA: mare
Părinţii lui B.M.-I. sunt plecaţi în Italia de 10 luni şi este afectat de
plecarea lor în străinătate. Deşi B.M.-I. nu recunoaşte faptul că e afectat de
plecarea părinţilor, suferă că a rămas cu bunica, se simte părăsit.
B.M.-I. povesteşte că înainte când mama lui era acasă îl certa mereu că
stă toată ziua afară cu mingea iar seara la calculator. Acum se bucură pe
deoparte că mama este plecată pentru că are mai multă libertate bunica nu îl
controlează, nu îl obligă să facă ce vrea ea, îl lasă să facă ce vrea el fără să
fie controlat relaţia cu mama lui este rece, vorbeşte la telefon, iar atunci
când îi dă sfaturi închide telefonul. Mama îi trimite bani mătușii pentru
haine, diverse lucruri pe care le doreşte să le cumpere.

2. Descrierea problemei
Copilul B.M.-I. frecventează constant grădiniţa, este apreciat de
educatoare ca fiind un copil cu potenţial bun şi adaptat grupului. Se descurcă
bine în cadrul grupei, uneori are uşoară hiperactivitate, când îl resping copiii
dacă este irascibil, dacă îl izolează din cercul de prieteni. În perioada
vacanţei aştepta să vină mama acasă, lucru ce nu s-a întâmplat. La
întoarcerea în grupă s-au putut observa următoarele aspecte, printre care o
uşoară scădere a performanţelor la grupă, copilul nu mai era atent la
activităţi, ceea ce a fost relaţionat cu absenţa părinţilor care aparent,
monitoriza activitatea de la clasă. Reuşeşte să termine cu bine grupa mare
însă cu o scădere evidentă a rezultatelor la evaluările finale. Educatoarea a
încercat să ia legătura cu tutorele, fără succes însă; bunica în grija căreia a
rămas B.M.-I. lucrează şi copilul se pare că nu o anunţă să vină la grădiniţă,
copilul mergând singur acasă.
Perioada vacanţei a fost una nefastă pentru B.M.-I. care nu mai este
îndrumat şi observat de către părinţi. Scăpat de sub atenţia mătușii în grija
căreia a rămas, B.M.-I. aderă la un grup de copii mai mari ca dânsul din
cartierul unde locuieşte care devine pentru el “a doua familie”. În cadrul
acestui grup el este iniţiat în comportamente de risc: jocuri de noroc, să fure
din casă sau de la alţii din buzunare.

3. Factori de formare şi dezvoltare a problemei

În urma discuţiilor cu B.M.-I. am aflat că el nu are nevoi materiale sau
financiare, acestea fiindu-i acoperite de banii pe care îi trimite părinţii, de
asemenea, de ceea ce bunica în grija căreia se află îi oferă; am tot ce-mi
trebuie-afirmă B.M.-I.
B.M.-I. neagă faptul că i-ar lipsi părinţii, nu se simte trist şi nu duce dorul
părinţilor “mă simt bine aşa”, “se poate mai rău”. Consideră că noua lui
familie sunt prietenii de pe strada unde locuieşte, ”mă simt bine în
mijlocul lor, mă înţeleg cu ei, nu duc lipsa părinţilor”, afirmă copilul. Nu
doreşte să se întoarcă părinţii acasă, are numeroase probleme cu colegii din
grupă, este agresiv, loveşte copiii care îl ignoră, se plictiseşte la activităţi,
nu este atent, doreşte să plece cât mai repede acasă să se întâlnească cu
prietenii lui. Discutând cu consilierul şcolii din apropiere am reuşit să-l
însoţesc pe copil să stea de vorbă cu acesta. În discuţiile purtate cu acesta şi-
a mărturisit supărarea sa pe plecarea părinţilor în străinătate şi pe
imposibilitatea de a discuta cu ei. Vrea să devină mai bun dar nu poate face
acest lucru, iar dacă ar avea rezultate bune la grădiniţă tot ar fi în zadar
pentru că nu are cui să-i împărtăşească rezultatele lui.
În discuţiile sale cu consilierul despre părinţi se vede o uşoară tristeţe, de
aceea nu vrea să o anunţe pe bunica să vină la grădiniţă, să nu poată să-i
transmită părinţilor eşecurile sale.

1. Factori de menţinere şi de activare a problemei

Deşi are multe probleme de comportament B.M.-I. este un băiat
inteligent, care ar avea resurse intelectuale să înveţe sau să aibă un
comportament dezirabil social. Problema lui, ca o consecinţă a lipsei de
afectivitate din partea părinţilor, este “aderarea” la un grup nepotrivit de
prieteni de la care învaţă comportamente deviante.

*Percepţia educatoarei : educatoarea acuză comportamentul său, îl critică

des şi îi dă sfaturi autoritare, dar care nu sunt luate niciodată în calcul de
către B.M.-I. La grădiniţă nu este atent, nu rezolvă fişele de lucru la
activităţile de zi cu zi, se comportă urât cu copiii, vorbeşte urât şi povesteşte
de prietenii lui din cartier.

*Percepţia consilierului:B.M.-I. neagă suferinţa lui şi pe fondul scăderii

controlului din partea familiei manifestă comportamente care îl diferenţiază
de ceilalţi colegi, reacţionează aşa să iasă în evidenţă. Problema lui majoră
este comportamentul agresiv, verbal cu cei din jur.

B.M.-I. este puţin comunicativ şi cooperant în comunicarea cu copiii din

grupă, iar atunci când comunică cu ei este foarte agresiv. Atunci când vrea
să iasă în evidenţă bravează printr-o atitudine obraznică sau opozantă. La
activităţile nonformale şi informale este dispus spre comunicare, iar când
participă la activităţile de consiliere simte o nevoie mare de comunicare pe
fondul încrederii şi atitudinii de acceptare necondiţionată.
Îşi recunoaşte şi comunică cu dificultate trăirile şi sentimentele, nevoia lui
de părinţi. Primeşte sfaturi, ajutor de la cei din jur, iar atunci când vine la
cabinet este foarte deschis şi comunică cu multă uşurinţă.
La activităţi participă inconsecvent, are o atitudine de visare, ceea ce
îngreunează achiziţionarea noilor cunoştinţe. În relaţiile cu colegii şi cei
adulţi este agresivă, această atitudine este de la plecarea părinţilor în
străinătate. Comportamentul la grădiniţă al lui B.M.-I. este dezorganizat,
dominat de lipsa de motivaţie pentru învăţare, fiind caracterizat prin:
-lipsă de motivaţie;
-probleme comportamentale la grădiniţă, agresivitate verbală şi fizică cu
colegii;
-nerezolavrea sarcinilor de lucru la activităţi;
-dificultăţi de atenţie la clasă, fără a avea interes pentru activităţi.

2. Planul de intervenţie
 Obiectiv de lungă durată
 Creşterea motivaţiei pentru activităţi;
Obiective Strategie de intervenţie
specifice
1. Dezvoltarea a. - integrarea în jocuri de
abilităţilor asertive echipă cu ceilalţi copii;
şi a rezistenţei la realizarea de lucrări
presiunea colective;
grupului; - rezolvarea unor jocuri
puzzle în cooperare cu
ceilalţi
-discuţie cu consilierul pe
temele
- dezbaterea în perechi;
- realizarea de desene.
Activităţi
„Vrei să fii prietenul
meu ?”
„Cum te-ai simţit
participând la aceste
activităţi?” (discuţii cu
consilierul).
„Ce mi-a plăcut astăzi la
grădiniţă sau acasă?”
,, Gândeşte-te cum eşti şi
desenează cum vrei să fii”
2. Întărirea - b. aplicarea şi 1. copilul să nu îşi dea
legăturii dintre realizarea seama că bunica a aflat de
familie şi recomandărilor, modul cum se comportă la
grădiniţă; sarcinilor simple grădiniţă, cum relaţionează
primite pentru acasă – cu cei din jur;
secvenţializate pentru -copilul să fie sprijinit să
susţinerea atenţională conştientizeze nevoia de a
a activităţii; spune adevărul în tot ceea
- întărirea şi încurajarea ce face.
copilului, oferirea de
mediere şi suport în
realizarea sarcinilor
mai grele, să
evidenţieze şi cele
mai mici reuşite şi
progrese ale copilului;
- să nu ceară prea mult
copilului, să
colaboreze cu cadrele
didactice de la
grădiniţă în ceea ce
priveşte dozarea
cerinţelor;
- utilizarea unor
modalităţi de control
al comportamentului,
recurgând la
recompensă şi
pedeapsă ca mijloace
operante şi efectuând
întăriri primare sau 2. bunica va face
secundare: modificări progresive în
- obiectuale - hrană atitudinea şi relaţia cu
preferată, jucării, mici copilul în aşa fel încât
cadouri. acesta să nu reacţioneze
- cu obiecte exagerat;
semnificative pentru - activităţi preferate – în
copil care valorifică funcţie de interesele
registrul simbolic copilului - joaca afară în
(copacul cu aer liber, jocul pe
recompense, medalii calculator, mersul la
din ciocolată, steluţe, antrenament, la meci;
…). - sociale – lauda,
încurajarea, surprize
diferite, aprecieri,
mângâieri;
aplicarea imediată a acestor
întăriri, după realizarea
comportamentului ţintă –
daca se lasă timp mai mult
de la realizarea unui
comportament bun s-ar
putea să conducă la
neînţelegerea motivului
pentru care a primit
recompensa ( cu cât
acordăm recompensa la
timp cu atât
comportamentul poate fi
remediat mai repede);
-bunica să precizeze pentru
ce primeşte recompense ;
- să aplice în mod
consecvent strategia
întăririi comportamentale
mai ales în formarea unor
comportamente noi –
dezirabile;
- să retragă progresiv
recompensele dacă este
deja dobândit
comportamentul. În
consolidarea
comportamentului format
este utilă amânarea întăririi
– care are ca şi consecinţă
persistenţa în
comportament. În formarea
unui comportament se va
merge pe întărirea
continuă, consecventă, iar
consolidarea şi
automatizarea
comportamentului
respectiv reclamă întărirea
intermitentă;
- să evite pedepsele
corporale care afectează
persoana şi care s-ar putea
să nu aibă impactul dorit
asupra comportamentelor
indezirabile.