GRUPA MIJLOCIE

STUDIU DE CAZ
Probleme comportamentale, integrarea în
colectivitate, agresivitate

COPIL: Z.A.
I.-DATE PERSONALE
Numele şi prenumele: Z.A
Locul şi data naşterii:20.03.2014
Domiciliul:

II. -DATE DESPRE FAMILIE

- provine dintr-o familie cu părinţi şi bunici;
- climat familial adecvat;
- situaţie materială foarte bună;
- are un frate, nu îl recunoaște ca membru al familiei (”mama și tata au un copil în casă dar nu
e fratele meu”);
- crescut în mare parte de către bunica maternă.

III.-DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE

- este bine dezvoltat din punct de vedere fizic;
- îmbolnăviri: specifice vârstei;
- la activităţi este foarte agitat, nu stă pe scăunel mai mult de 5 minute, nu poate stabili
contactul vizual;
- comunică relativ  ;
- dezvoltarea cognitivă normală specifică vâstei.

IV.- DATE PRIVIND DEZVOLTAREA PROCESELOR COGNITIVE

Caracteristici ale proceselor cognitive:

- predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei;
- percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare;
- controlează şi coordonează mişcările mai greu, la fel coordonarea
ochi- mână pentru redarea unor teme plastice, grafice,dovedeşte de lipsă
de interes în timpul activităţilor.
Memoria: bună
Imaginaţia: medie, reproductivă – pentru activităţi practice, artistico-plastice.
Limbajul: - evită să ia parte la discuţii, nu manifestă iniţiativă în comunicarea
orală, pronunţă relativ corect sunetele limbii române.
Nivel de inteligenţă: -nivel mediu
Încredere în sine: nu are încredere în sine.
Afectivitatea: - emoţiile sunt profunde ,dar de scurtă durată; manifestă sentimente
faţă de membrii familiei, mai puţin faţă de colegi.

1
 Conduita în timpul activităţii: - atenţia şi interesul inegale, fluctuante;
- nu răspunde întotdeauna când este solicitat;
- abateri comportamentale destul de dese.
Conduita de grup: - stabileşte foarte greu relaţii cu ceilalţi copii, tinde să domine
tot timpul, comunică destul de greu cu copii, când nu i se face
pe plac loveşte, muşcă copiii.
Motricitatea: din punct de vedere al motricităţii are echilibru ortostatic de bază, mers
echilibrat, stă într-un picior, sare, aruncă, apucă, are o cordonare relativă în
schema corporală. Motricitatea fină însă este slab dezvoltată, lateralitatea
manuală este nedefinită, iar orientarea spaţială se realizează cu dificultate.

V.- CARACTERISTICI ALE PERSONALITĂŢII

Temperamentul:- impulsiv, iritabil, uneori agresiv;
-mai greu adaptabil, mai reţinut, uneori nepăsător,interiorizat;
- coleric, flegmatic.
Aptitudini: îi plac jocurile de construcţii, jocuri cu maşinuţe.

Definirea problemei: - la intrarea în grădiniţă evita contactul vizual cu adulţii şi copiii, evita
comunicarea cu educatoarele, îngrijitoarele, copiii şi prefera să se joace mai mult singur.
În momentul când colegii nu îi făceau pe plac, Z.A. avea un comportament agresiv lovind
sau muşcând copiii refuzând să respecte regulile grupului şi nu accepta observaţiile făcute de către
educatoare fără să-i pese de consecinţele faptelor săvârşite. În cadrul activităţilor artistico-plastice
şi practice avea ieşiri violente mototolind hârtia sau mâzgălind cu creionul sau pensula până
ruperea hârtiei. În timpul deplasărilor în grup refuza să dea mâna copiilor şi nu avea răbdare, nu se
concentra dovedind lipsă de interes.
În timpul somnului de la prânz nu avea o poziţie corectă, la început stând în şezut şi apoi
ghemuit cu capul pe saltea, nu accepta să fie acoperit.
Faţă de grupa mică,acum –la grupa mijlocie- comunică mai uşor, acceptă prieteniile unor copii şi a
început să aibă mai multă încredere in sine.
2. STABILIREA ECHIPEI CARE PARTICIPA LA SOLUTIONAREA PROBLEMEI
 Consilier psihopedagog
 Părinţii copilului
 Educatoarele grupei
 Director
3. STABILIREA OBIECTIVELOR:

Obiective pe termen lung:

- dezvoltarea potenţialului cognitiv al copilului în vederea integrării lui în grupul de copii;
- relaţionarea şi dezvoltarea abilităţii de a intra în relaţii cu cei din jur;
- participarea la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor cât
şi în calitate de auditor;
- dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor
verbale;

Obiective pe termen scurt:

-să reuşească stabilirea unui contact vizual când discută cu adultul sau copilul de lângă el;
-să întrebe şi să răspundă la întrebări;
-să ia parte la activităţile de învăţare în grup;
-să participe la discuţii în mici grupuri informale.

2
 4.STABILIREA LOCULUI DE DESFASURARE
-Sala de grupă

Orarul derulării programului :

Locul de desfăşurare
Nume şi prenume Sala de grupă Cabinetul psiho-pedagogic

Z.A. zilnic Luni :11-11,30

Miercuri:11-11,30

Părinţi Zilnic se discută evoluţia Luni : 17,00

copilui

5. ALEGEREA MODALITATILOR SPECIFICE :

Metode :
 Observaţia copilului 
 Analiza cazului 
 Jocul de rol 
 Discuţii pe marginea unei poveşti 
 Metoda biografică 
 Braistorming-ul 
 Convorbirea
PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZATA
Programul de intervenţie personalizat are la bază metode şi strategii centrate pe copil, în
funcţie de particularităţile lui, pentru a creea un mediu care să favorizeze şi să sprijine învăţarea.
1. Terapia cognitivă
Prin activităţile ludice l-am determinat să perceapă şi să discrimineze între diferite forme,
mărimi, culori : obiecte,imagini, forme geometrice, tipuri de contururi, să execute cu succes
jocurile de tip incastre şi puzzle cu diferite grade de dificultate, să sorteze şi să potrivească
imaginile unor obiecte , fiinţe după diferite clasificări, jocuri de tip loto,domino, din jumătăţi
întreg. Am încercat apoi să-i formăm unele comportamente şi deprinderi cum ar fi : să cunoască şi
să utilizeze corect coala de hârtie, creionul, creioanele colorate, creta albă şi cea colorată, carioca,
plastilina ; să execute diferite tipuri de trasări peste modele date ; să urmărească perceptiv şi
motric anumite trasee, să completeze desene simple începute, având părţi care lipsesc.
Prin analiza rezultatelor am putut constata că jocul de masă este o activitate pe care nu şi-o
doreşte şi nu o face cu plăcere. Singura activitate care îi făcea plăcere era jocul pe calculator motiv
pentru care am costituit din acesta o recompensă.
2. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare
Planul nostru de intervenţie a avut drept scop relaţionarea şi dezvoltarea abilităţii de a
intra în relaţii cu cei din jur, să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în
calitate de vorbitor cât şi în calitate de auditor; să-şi îmbogăţească vocabularul cu unele cuvinte
care denumesc obiecte, fiinţe, fenomene observate, cunoscute, însuşiri caracteristice, acţiuni,
poziţii spaţiale, relaţii interpersonale, unele trăiri afective.
Obiectivele acţiunii sunt conturate raportat la particularităţile individuale şi de vârstă ale lui
Z.A:
 să transmită un mesaj simplu în cadrul activităţilor de învăţare ;
 să primească mesaje, să îndeplinească acţiuni simple ;
 să răspundă adecvat ( verbal sau comportamental) la ceea ce i se cere.
3
 Scopul propus a fost atins atins prin diverse tipuri de joc: de rol, de construcţii, didactic, de
socio-afective: ,,De-a familia”, ,,În vizită”, ,,Ziua prietenului meu”,

CONSILIREA FAMILIEI
Pentru obţinerea unor rezultate pozitive, sigure, am considerat că este necesar să colaborăm
cu familia atât noi educatoarele cât şi consilierul printr-un program comun convenit. Analizând
natura problemelor copilului Z.A. le-am spus părinţilor lui că aspectele reieşite - la vârsta
copilului lor nu ţin neapărat de patologic, care să implice un tratament special şi le-am sugerat, in
schimb să-i acorde mai mult timp şi atenţie pozitivă. să comunice în toate situaţiile cu copilul.
Referindu-mă la influenţa pe care o are în general familia asupra formării personalităţii
copilului i-am ajuat să înţeleagă că ceea ce cred ei ca părinţi despre “viaţă “ va determina felul în
care îşi vor educa copilul, contribuind astfel la formarea concepţiei fundamentale a copilului
despre el însuşi.
In informarea educaţională şi sprijinul acordat am urmărit:
 ca părinţii să înţeleagă că pot influenţa şi controla comportamentul copilului însuşindu-şi
abilităţile de bază în acest sens;
 să-i conving să aibă răbdare cu copilul în îndeplinirea unor sarcini;
 să acorde cu consecvenţă atenţie pozitivă, mai multe aprecieri pozitive şi mai multe
recompense;
 să-l încurajeze pe copil pentru a se juca cu partenerii de aceeaşi vârstă, intr-o relaţie în care şi
ei , părinţii să îi fie parteneri de joc empatizând cu copilul ;
 îmbunătăţirea relaţiei mamei / tatălui cu copilul, prin acordarea de timp şi mai multă
înţelegere;
 să recunoască eforturile copilului chiar şi atunci când nu reuşeşte pe deplin ;
 să încurajeze copilul să mentină permanent o comunicare deschisă;
 să fie mai afectuoşi faţă de copil ajutându-l să aibă mai multă încredere în el.
6.REALIZAREA EVALUARILOR
Pentru cunoaşterea obiectivă a profilului psihologic al copilului şi mai ales pentru adoptarea
unor măsuri pedagogice adecvate particularităţilor individuale am folosit un set de probe
psihologice care mi-au permis identificarea unor particularităţi ale dezvoltării ce au putut fi
surprinse prin intermediul altor metode.
Probe utilizate: probă de comportament în diferite situaţii, proba de determinare a gradului de
orientare spaţio-temporală, proba de evidenţiere a capacităţii de discriminare a culorilor şi
denumirea lor, probă de coordonare manuală, probă de percepţie vizuală a formei şi de capacitate
grafică, probă pentru stabilirea dominanţei manuale, oculare şi a piciorului , probe pentru
cunoaşterea dezvoltării intelectuale, desenul ca probă psihologică, desenul “ Omuleţul”, “Familia
mea”.
In urma aplicării probelor şi testelor psihologice a reieşit că Z.A. avea nevoie de : afecţiune din
partea mamei/tatălui, câştigarea încrederii în sine şi în comunicare, a respectului celor din jur.
7. CONCLUZII:
Programul de intervenţie personalizat presupune colaborarea în echipă, formată din
educatoare, psiholog, familie, toţi cei implicaţi în activitatea desfăşurată de Z.A. pe parcusul unei
zile pentru a forma un cerc de susţinere, echilibrare şi integrare a copilului in comunitate.
In urma intervenţiei educative am reuşit să realizăm un progres favorabil prin ameliorarea
comporzamentului agresiv în relaţiile cu copiii. Activitatea noastră în grădiniţă s-a axat pe
urmărirea evoluţiei copilului implicat şi pe creearea de prilejuri pentru a exersa suplimentar
activităţi necesare urmărind totodată dezvoltarea încrederii în fortele proprii. Acest fapt l-am
realizat prin aplicarea unor metode şi procedee eficiente pentru integrarea copilului în colectivul
grupei, relaţionarea sa cu ceilalti copii şi cu adulţii, formarea deprinderilor comportamentale,
motrice , socio-afective.
4
Bibliografie: Cunoaşterea copilului preşcolar Colecţia ,,CATHEDRA”

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor e la 3 la 6/7ani,M.E.C.T. / 2008