Invata-ma sa nu lovesc

Studiu de caz
Preda (Tanase) Ana Mirela, PIPP, Anul I, Universitatea din Piteti

Abstract
In institutiile de invatamant ale societatii contemporane ,educabilii se confrunta cu provocari de
ordin social ,emotional si comportamental datorita faptului ca sunt gresit perceputi si tratati la
voia intamplarii in ciuda faptului ca actualmente se cunosc numeroase lucruri despre
identificarea, ameliorarea sau tratarea tulburarilor de comportament .Un numar semnificativ de
cadre didactice experimenteaza un stres sporit legat de comportamentul manifestat in salile de
clasa ale acestor educabili, la care se adauga discutiile cu parintii si lipsa de suport in ceea ce
priveste solutionarea problemelor acestor copii. Cu toate acestea in spatele copilului ostil ,ce
prezinta manifestari si comportamente distructive ,se ascunde o fiinta umana care modelata
corespunzator poate devenii adultul admirabil al societatii de maine .Articolul de fata prezinta
un studiu de caz realizat asupra unui prescolar si doua interventii atat din perspectiva
pedagogica cat si din perspectiva psihologica ,menite sa faciliteze modelarea comportamentala.
Prezenta lucrare vine in intampinarea viitoarelor cadre didactice dar si a actualelor cadre
didactice din invatamantul prescolar ,propunand potentiale abordari asupra manifestarilor
agresive ale copiilor prescolari.

I. Cadru teoretic
1.1 Dezvoltarea psihofizica a prescolarului
Stadiul prescolarului mare (5-6 ani) cunoaste o perioada favorizanta a dezvoltarii proceselor
senzoriale , a dezvoltarii limbajului ,a afectivitatii,si a personalitatii.
Procesele senzoriale caracteristice acestei etape sunt evidentiate prin necesitatea de cunoastere
curiozitatea lui este vie si permanenta (Paisi,M.,2007,p.66).Perceptiile si reprezentarile capata
o conotatie concreta si au corespondenta in real ,astfel prescolarul mare observa si apreciaza
insurile concrete si corecte ale lumii inconjuratoare .
Dezvoltarea intelectuala a prescolarului prezinta schimbari semnificative ,gandirea este
intuitiva ,precauzala,preconceptuala, si situativ-concreta .Limbajul prescolarului la varsta de 6
ani contine aproximativ 2500 cuvinte ,devine coerent in exprimare ,limbajul contextual este
prezent si se exprima sub forma monologului,prescolarul fiind capabil sa povesteasca intamplari
iar acestea sa fie intelese de cei din jurul sau.Utilizeaza verbele la timpul prezent in majoritatea
exprimarilor sale ,gesturile nu mai sunt la fel de evidente cedand in favoarea unui limbaj
dezvoltat .
In perioada aceasta copilul imita comportamente si moduri de a actiona in diferite
ipostaze,comportamente care si le insuseste si le va utiliza ulterior .Prezinta un interes sporit fata
de lectura ,fata de povesti ,ii face placere sa le asculte si la randul sau doreste sa fie ascultat
.Comunicare cu prescolarul este diversificata incepand cu limbajul care se dezvolta intr-un ritm
foarte intens si continuand cu mesajele transmise prin intermediul desenelor si creatiilor sale.
Orizontul dezvoltarii sale depaseste cadrul restrans al familiei astfel prescolarul interactioneaza
cu copiii de varsta lui ,cadrul educativ isi mareste dimensiunea iar prescolarul cunoaste normele

societatii .Este perioada cea mai importanta din viata prescolarului ,perioada in care isi
contureaza constiinta morala si care este strans legata de imaginea de sine a acestuia ,(...) prin
interiorizarea imaginilor parentale (Paisi,M.,2007,p.74).
1.2 Cauzele,manifestarile si prevenirea agresivitatii prescolarului
Agresivitatea poate fi definita ca fiind o insurire a manifestarilor comportamentale sau verbale cu
caracter distructiv ,agresivitatea este definita diferit de fiecare autor care a studiat-o ,unii autori
pun acent pe actul agresiv altii pe intentia care produce actul in sine.
Sigmund Freud afirma ca agresivitatea este innascuta ,ca fiintele umane se nasc cu impulsul
de a produce daune fizice sau morale .Freud considera ca agresivitatea are doar caracter
distructiv si cum nu se poate inlatura sunt necesare cautarea solutiilor pentru corectarea acesteia
prin educare,fiind necesara o canalizare a energiei negative.
Cercetatorii de la Yale University din SUA definesc agresivitatea ca fiind un raspuns la
frustrare,astfel frustrarea devine cauza agresivitatii .Conform teoriei invatarii sociale
agresivitatea este un comportament social invatat.
Generalizand cauzele manifestarilor agresive sunt :
1) factori care tin de individ (frustrarea, atacul, durerea fizica, aglomeratia, substantele nocive,
factorii care tin de climat caldura ridicata favorizeaza manifestarile agresive)
2) factorii ce tin de mediul familial (pedepsele fizice-bataia,incestul,abuzul)
3) mass media ( violenta expusa in presa si televiziune)
In ceea ce priveste prescolarul cauzele manifestarilor agresive sunt legate de incapacitatea unei
comunicarii eficiente caracteristica copiilor pana in 5 ani,aceasta cauza se diminueaza dupa
varsta de 5 ani datorita dezvoltarii limbajului prescolarului.Alti factori favorizanti manifestarilor
agresive sunt :gelozia si egocentrismul (fiind obisnuit sa se afle in centrul atentiei),autocontrolul
scazut al emotiilor,frustrarile (un copil neimplinit se va manifesta agresiv,introvertirea este o
forma pasiva de agresivitate) ,mediul familial de unde copilul invata prin imitatie,si mass-media
Manifestarile caracteristice agresivitatii:
Porot.A sustine ca aceasta trasatura fundamentala a fiintelor vii se manifesta in doua directii
(Porot,A.,apund Enachescu,C.,2008,p.281)
- Acte cu caracter ostil, ditructiv sau raufacator indreptate fie catre exterior
(heteroagresivitate)
- Acte orientate catre sine (autoagresivitate)
Prescolarii se manifesta pasiv-agresiv sau activ-agresiv,agresivitatea lor este individuala si
diferita atfel atentia unora se indreapta spre obiecte,lovesc,musca sau asupra propriei
persoane.Agresivitatea pasiva se manifesta sub forma refuzului de cooperare ,refuzul de a asculta
sau de a-si exprima nevoile.
Prevenirea agresivitatii :
- Un stil educational echilibrat in mediul familial ( renuntarea la stilurile: laissez-faire
cand copilului i se indeplinesc toate dorintele fara a fi nevoit sa respecte reguli si
renuntarea la stilul hiperautoritar unde manifestarile parintilor sunt la polul opus fata de
stilul enuntat anterior urmarile acestui stil sunt fie un copil anxios si timid fie unul
agresiv
- Utilizarea conditionarilor (coportamentele pozitive sunt stimulate ,premiate)

Modelele comportamentale (cercetarile psihologului Bandura A. cu privire la invatarea

sociala a agresivitatii de catre copii au demonstrat faptul ca acestia isi insusesc
comportamentele agresive din randul oamenilor maturi ,astfel un copil care vede un om
matur manifestandu-se agresiv va imita comportamentul acestuia)
Ascultarea activa (prescolarii au nevoie de atentie si afectiune in lipsa acestora se vor
manifesta agresiv)

II. Studiu de caz

1.Date personale :
Numele si prenumele copilului (initiale) : G.C.
Data nasterii : 04.08.2010
Locul nasterii : Pitesti
Gradinita : Gradinita cu Program Normal Nr.7, Pitesti
Grupa : Pregatitoare
2. Prezentarea cazului :
Pentru a studia comportamentul subiectului se vor folosi cateva repere teoretice.
Subiectul observat, G.C. , in varsta de 6 ani frecventeaza Gradinita cu Program Normal Nr.7,
Pitesti, de curand a fost transferat de la o alta gradinita motivele transferului sunt strict legate de
situatia finaciara a parintilor.Manifestarile comportamentale ale subiectului sunt: instabilitate in
desfasurarea actiunilor; s-a integrat mai greu in colectiv, fiind mai apropiat de copii cu o
capacitate de integrare sociala asemanatoare cu a sa(se intelege mai bine cu o fetita si petrece
mai mult timp cu ea, stau in aceeasi banca pentru ca si ea la inceput, a avut probleme de a vorbi
fluent si era data la o parte); lipsa de concentrare; vorbeste urat unor colegi; ii place sa coloreze,
sa cante, sa numere; recunoaste cifrele, animalele si emotiile exprimate de imaginile prezentate
de educatoare; este agitat; are probleme cu disciplina; intreprinde alte activitati fata de cele ale
colectivului din care face parte; se plictiseste; este neascultator fata de parinti si violent cu
bunicii etc.
G.C. este un copil care deranjeaza colegii, atat in timpul orelor, cat mai ales
in pauze. Subiectul prezinta tulburri de comportament, perturba permanent activitatile, ncalca
frecvent regulile clasei, are dificultati n meninerea si stabilirea relatiilor interpersonale.
Cauzele care conduc prescolarul spre manifestari agresive sunt multiple si sunt legate
stric de mediul familial sau social in care acesta isi desfasoara activitatile .
In cazul lui G.C. se poate discuta de o neglijenta a parintilor si de o atitudine autoritara,
greselile copilului fiind atentionate prin amenintari cu pedepse si chiar punerea in practica a
pedepselor. Relatia tensionata dintre parinti si dintre parinti - bunici este o alta caracteristica a
mediului familiar. Conflictele conjugale pot determina o crestere a stresului familial.
Cand comportamentul agresiv al copilului apare in copilaria timpurie, parintii sunt
indrumati de catre educatori sa adopte masuri preventive si terapeutice de corectare ale acestuia,
in caz contrar copilului ii vor lipsi mai tarziu abilitatile social-emotionale ce au rol integrator.
Parintii lui G.C. nu sunt siguri de dezvoltare cognitiva si sociala a copilului lor, frecvent
intreband-o pe doamna educatoare daca aceasta considera ca G.C. este un copil cu probleme.

Doamna educatoare le spune ca G.C. nu este un copil cu probleme, sustine insa ca s-a integrat
mai greu deoarece atat la fosta gradinita cat si acasa G.C. asculta doar cand era amenintat cu
nuiaua. Doamna educatoare a considerat ca nu este o metoda buna de educare si impreuna cu
parintii s-a decis sa nu se mai practice aceasta metoda acasa. Parintii petrec putin timp cu el, mai
ales tatal. Parintii vorbesc putin cu copilul , preferand sa il lase sa se joace mai mult singur.
Exista putina rabdare, atunci cand copilul intampina probleme mama vorbeste cu copilul, ii
explica si il incurajeaza. G.C. este mai apropiat de mama sa.
Specialistii considera ca in aceasta situatie este necesara o consiliere a parintilor si a
familiei,dat fiind faptul ca agresivitatea copilului este conditionata de mediul in care traieste.
In cadrul acestei consilieri parintii invata sa-i faciliteze copilului un comportament nou, mai
putin agresiv, iar pe de alta parte copilul este abordat ca si individualitate. Din aceste motive
parintii au decis ca este necesara consilierea psihologica atat cu copilul, cat si cu dansi.
n ceea ce priveste exprimarea emotiilor, G.C. stie sa exprime foarte bine furia. Acest
lucru a putut fi observat in cadrul organizarii unei activitati in care copiii de la gradinita invatau
sa joace o piesa de teatru pentru Crciun. n cadrul piesei de teatru, G.C. il interpreta pe Irod in
momentul in care dadea ordin soldatilor ca toti bebelusii pana la 2 ani din regat sa fie ucisi. G.C.
intra in ,,scena si recita exact cum a fost invatat de doamna O. de la teatru. G.C. reda intocmai
un imparat furios cu o tonalitate ridicata, cu gesturi (cu o mana ridicata, iar cu cealalta il tine pe
soldat de umar), mimica fetei si privirea sunt dedicate rolului sau (incrunta sprancenele).
Agitatia si plictiseala au putut fi observate in urmatoarele actiuni intreprinse de subiect.
G.C. dupa ce termina de recitat rolul, imita un sunet de motor : ,,brrrrrrrr,, . El nu tine cont de
vorbele ridicate si atentionarile doamnei , insa la adresarea : ,,Hai , dragu ule! Uite aici! G.C. se
aseaza la locul sau, fiind pus de doamna pe scaun. G.C. continua sa imite sunetul, iar doamna il
roaga sa inceteze, dar el continua, deranjeaza neintentionat un scaun si isi cauta locul, se aseaza
pe scaun. Agitatia se poate observa si prin comportamentele de a- i roti capul si de a mri.
Plictiseala i agitaia sunt trsturi prezente frecvent in comportamentul subiectului : pune
minile in cap, se intinde; se uit la fiecare copil in parte i artnd cu degetul
spune : ,,6,6,6,6,6,...6 ; vorbeste cu colegii in timpul repetiiei i exclam :,,Nu!Nu!Nu si nu!;
bag degetul in gura i se mic fa-spate; mpreuneaz minile, le pune sub barb, le ridic sub
form de triunghi in faa ochilor, i pup un deget. Manifesta acte de medie agresivitate: se duce
ctre un coleg - care in ziua precedent l suprase, iar in acel moment i pusese piedic - i
,,imit un gest violent l atinge pe coleg cu pumnul pe fa. Colegul acesta l prive te pe G.C.
i nu spune nimic. G.C. pune pumnii la gur si rznd spune: ,, Ai n eles?. Cand un baiatul cu
care intrase G.C. in conflict spune c dorete el rolul sau deoarece G.C. plecase din clasa, G.C. se
duce inspre acel coleg i face acelai gest de agresivitate. Cand i sunt apreciate calitatile
subiectul este atent. De exemplu, doamna spune in fata colectivului ca doar G.C. si inca doi copii
au interpretat si invatat replicile corect, el este atent la ce se spune.
In ceea ce l privete pe G.C. gradul su de agresivitate nu este unul ridicat dar este
indicat s i se acorde o atenie deosebit acestui copil, astfel inct prin strategii de interven ie
de fraternizare, de negociere, de ritual si rutin, strategii de motivare, terapie ocupaionala,
consiliere i prin implementarea unui program de prezentare si motivare a problemei
-

3. Ipoteza referitoare la factorii psihosociali implicati in comportamentul deviant al copilului:

greselile copilului sunt atentionate prin amenintari cu pedepse si chiar punerea in practica a
pedeselor (factori declansatori)
o atitudine autoritara a parintilor (factorii declansatori)

agresivitatea verbala si uneori fizica a tatalui (factori declansatori).

o neglijenta a parintilor (factorii favorizanti)
instabilitate emotionala, introversia (factorii predispozanti)
relatia tensionata dintre parinti si dintre parinti - bunici (factori de mentinere)
stresul familial (factori de mentinere)
incapacitatea de a se integra in grupurile de la gradinite (factori de mentinere)
4. Ipoteza referitoare la eficienta unui anumit tip de terapie:
Tulburarea de comportament poate fi tratat prin intermediul diferitelor tipuri de terapii,
printre care se numr i terapiile cognitiv-comportamentale.Terapiile cognitiv-comportamentale
au ca scop schimbarea schemelor de gndire, a credinelor, care pot declana tulburarea de
comportament. Aceasta abordare poate fi eficienta in acest in caz in sensul atingerii urmatoarelor
obiective :
5. Obiectivele terapeutice :
- Obisnuirea parintilor in a isi asuma fiecare responsabilitatea lui si de a isi cunoaste rolul
in cadrul familiei.
- Formarea deprinderii de a vorbi numai n contextul temei abordate; de a rspunde atunci
cnd este ntrebat si de a nu interveni impertinent peste alte persoane care poarta o
discutie .
- Imbunatatirea abiliti de comunicare verbal si nonverbal.
- Diminuarea comportamentului impulsiv i deviant manifestat.
- Stabilirea rolului institutiei educative in dezvoltarea copilului
- Inlocuirea emotiilor negative cu emotiile pozitive.
6. Structura procesului de interventie desfasurat de psihologul institutiei
Prima sedinta:
-obiective: obtinerea acordului parintilor cu privire la desfasurarea terapiei in
conformitate cu conditiile specific acestui cadru si crearea unei relatii terapeutice cu acestia
printr-o abordare structurat i prin orientarea sarcinilor.
Pentru inceput, membrii familiei sunt informati cu privire la modul de desfasurare al
sedintelor terapeutice,metodele si strategiile utilizate, la costuri, confidentialitatea datelor si
importanta colaborarii cu familia si implicarea tuturor persoanelor care participa la educarea si
dezvoltarea lui G.C.
In cea de a doua sedinta:
obiectiv: culegerea cat mai multor date ce prezinta importanta in acest caz.
psihoterapeutul se va folosi de interviul semi-structurat pentru culegerea datelor relevante
si o grila de observatie pentru notarea aspectelor referitoare la relatia parinte-parinte, parintecopil.
obiectiv: crearea unei relatii terapeutice cu subiectul ce trebuie dezvoltat n cadrul
interaciunilor cu copilul i familia sa. In acest sens psihoterapeutul manifesta urmatoarele
comportamente:
apeluri i ntrebri formulate direct copilului;
prezentarea problemei si motivarea ei copilului, familiei prin discuii privind normele si
responsabilitile colare

 acordarea de suport copilului prin contact fizic (de ex: punerea minii pe umrul lui) n
situaiile dificile (de ex: n jocul de rol);
manifestarea bucuriei, laudei, exprimrii calme dar clare a furiei resimite.

A treia sedinta :
obiectiv: observarea in detaliu a modului de manifestare a agresivitatii, impulsivitatii, plictiselii,
neastamparului copilului pentru crearea si consolidarea unor strategii adecvate cazului.
obiectiv: observarea impactului atitudiniilor si comportamentului parintilor asupra copilului si
reactiile copilului la acestea.
Pentru atingerea acestui obiectiv in prima parte a acestei sedinte parintii vor fi rugati sa
nu acorde atentie copilului, sa poarte discutii cu psihoterapeutul despre subiecte total
neinteresante pentru subiect. Astfel, copilul se ma plictisi si se va manifesta impulsiv pentru a
atrage atentia. Ulterior, tatal va fi rugat sa isi manifeste autoritatea fata de copil, pedepsindu-l.
In cea de a doua parte a sedintei, psihoterapeutul va ruga parinti sa astepte in afara
cabinetului vreme de cateva minute pentru a se putea face o diferentiere cu situatia in care acestia
erau prezenti.
In final, psihoterapeutul alaturi de parintii vor observa faptul ca atitudinea neglijenta, dar
si autoritara il fac pe copil sa adopte comportamente deviante, iar cand acesta nu mai are parte
nici macar de prezenta lor fizica prezinta tulburari de comportament diverse (insultarea i
ironizarea propriei persoane, i njur propriul comportament - de exemplu cnd greete; ii
roade unghiile, se lovete n cap, face micri ale capului i ale corpului prin care s se loveasc).
Strategiile utilizate sunt: schimbarea stimulilor, a contextului si eliminarea emotiilor
disfunctionale (expunerea repetat la stimuli amenintori: neglijenta parintilor, autoritatea
tatalui, marginalizarea, singuratatea).
In patra sedinta :
obiectivele vizeaza: mbuntirea observaiei, abiliti de comunicare verbal, nonverbal atat a
subiectului cat si a parintilor; constientizarea responsabilitatilor cuvenite si cunoasterea locului in
cadrul familiei de catre parinti.
In acest sens, se stabilesc prin negociere aciunile si sarcinile pe care fiecare membru le
va indeplini. Psihoterapeutul se va folosi de strategia de ntrire (apreciere pozitiv fa de
prini, bunici, de educator). Prin tehnica intririi difereniate a altor comportamente sunt ntrite
alte comportamente, n afara comportamentului int (excluzandu-se comportamentele impulsive
si agresive). Metoda de lucru: jocul de rol. Astfel, copilul poate invata si imita ulterior
comportamente dezirabile prin care isi poate dezvolta abilitatile de comunicare verbal si
nonverbal.
Avand in vedere concluziile sedintei anterioare in jocul de rol vor fi implicati si parintii
copilului pentru a crea conexiuni intre acestia si pentru ii apropia fizic si psihic in situatii noi,
optime dezvoltarii copilului lor si pentru responsabilizarea acestora fata de rolul avut in familie.
In a cincea sedinta :
- obiectiv: stabilirea rolului institutiei educative in dezvoltarea copilului
Pentru acest aspect se vor stabili si urma urmatoarele: cresterea interesului fata de
gradinita, prin tratare diferentiata si aprecierea progreselor facute; adoptarea acelor stategii de
evaluare care sa ii permita sa isi valorifice cunostintele si deprinderile(joc de rol, exercitii de
creativitate, picture, desen); lucrul pe echipe; cresterea respectului fata de sine si de cei din jur
(prin intarirea comportamentelor dezirabile si stingerea comportamentelor deviante).

In a sasea sedinta:
obiectiv : instiintarea familiei si a copilului in legatura cu evolutia lor.
obiectiv : inlocuirea emotiilor negative cu cele positive, crearea unei legaturi armonioase intre
membrii familiei cresterea increderii in sine si in partenerul de cuplu, parinte, respective copil.
Se culeg date cu privire la comportamentul lui G.C. la gradinita, acasa si alte imprejurari.
Pe baza acestora si a grilei de observatie a tuturor sedintelor de terapie, se va observa o evolutie
considerabila a lui G.C. referitor la atitudinea si comportamentele sale implusive, agresive si fata
de tulburarile sale comportamentale, dar si o evolutie pozitiva a relatiilor dintre parinti si parintecopil.
Prin laude si recompense (diploma pentru tata, mama, fiu) familia este sustinuta si
incurajata in acest demers atat de important pentru evolutia fiecaruia. Acest fapt construieste si
consolideaza increderea intre membrii familiei si in fortele proprii.
7. Structura procesului de interventie realizata de educatoare

Avnd in vedere cele precizate mai sus se utilizeaza comunicarea permanent, folosirea
in continuare a educaiei difereniate, colaborarea cu familia, implicarea i solicitarea in
actiuni diversificate astfel incat modelarea comportamentala sa aiba rezultate pozitive.
Succesul programului depinde de modul cum activitatea educatorului si a psihologului
,dar i cu cea a prinilor i a bunicilor se coreleaza prin promptitudine si perseveren in
aplicarea msurilor de intervenie.
Implicarea prescolarului in actiuni colective ,concursuri,sesiuni informative, desfasurate
in cadrul institutiei sau extracurriculare
Actiuni individuale ce presupun comunicare cu prescolarul dar si ascultarea acestuia
Metodele si instrumentele utilizate in modelarea comportamentala a prescolarului sunt
diverificate astfel incat sa prezinte interes si sa diminueze instalarea obisnuintei ,se
utilizeaza : jocurile de rol,povestile terapeutice,exercitiile de relaxare ,o lista de reguli
pentru acordarea punctelor .

In urma implementarii acestor programe rezultatele sunt urmatoarele :

- Intalnirile de grup au ca obiectiv reducerea tensiunii, descoperirea legaturii dintre manifestari si
consecinte ,exersarea empatiei,familiarizarea cu reolvarea de probleme,controlul furiei,
- Stabilizarea si fixarea comportamentelor pozitive si adecvate situatiilor de viata
- Managementul emotiilor , transformarea emotiilor negative in emotii pozitive
-Se reduce frecvena apariiei comportamentului neadecvat;
-G.C. se conformeaz regulilor de grup;
-G.C. respect persoanele din grup i la gradinita si acas
-Recompensele duc la creterea ncrederii n sine, stima de sine pozitiv
-Subiectul contientizeaz c ntrebarea nu este numai pentru el;
-Copilul sta n banc, respectnd regulile de comportament adecvate din timpul orei.

-Parintii constientizeaza responsabilitatile cuvenite si cunoasc rolul cuvenit in cadrul familiei.Legaturie dintre membri familiei sunt mai apropiate si prezinta o evolutie pozitiva in sensul
existentei unei increderi reciproce si de sine.
- Constientizarea emotiilor negative ,identificarea motivelor acestora
- Se obtine o relatie deschisa intre educabil-educator

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Bibliografie :
Dumitrana, Magdalena Dezvoltarea psihic uman,Bucuresti, editura INTEGRAL, 2000
Ezechil,Liliana,Laborator precolar.Calitate in mentoratul educaional, Bucuresti,Editura
V.INTEGRAL, 2008
Ciuhan,Geanina ,Cursuri Psihoterapia copilului si a adolescentului, Pitesti, 2014.
Raban, Motounu Nicoleta ,Cursuri Introducere in psihoterapie, Pitesti, 2014.
Enachescu,Constantin,Tratat de igiena mintala ,Bucuresti,Editura Polirom,2008
Cretu,Romeo,Amprenta comportamentala si evaluarea personalitatii,Bucuresti,Editura
Polirom,2010
Paisi,Lazarescu,Psihologia varstelor,Bucuresti,Editura V.I Integral,2007
Greene,Ross,Cum sa imbunatatim disciplina copiilor la scoala,Bucuresti,Editura
Orizonturi,2015
http://www.lapsiholog.com/tulburarea-de-conduita.html (02:30 / apr.2016)