Modele educationale

din familie si
comportament
deviant

Alexandru Bobeicu-grupa 1903 02.12.2019

 Termenul de educatie deriva din substantivul “educatio”, care inseamna
crestere,hranire,cultivare.Educatia are sarcina de a pregati omul ca element activ al vietii sociale.
Platon definea educatia ca fiind “arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinele
native pentru virtute ale acelora care dispun de ele”.In concluzie,deducem faptul ca prin educatie
se doreste dezvoltarea constienta a potentialului biopsihic al omului si formarea unui tip de
personalitate solicitat de conditiile prezente si de perspectiva societatii.Cu totii stim ca educatia
vine mai intii din partea familiei care reprezinta primul grup de persoane cu care se intilneste o
persoana,cu care interactioneaza si de la care va prelua oarecare traditii,deprinderi etc. Dupa
familie urmeaza institutiile de invatamant si organizatiile sociale care de asemenea influenteaza
asupra educatiei persoanei insa ele exercita mai putina influenta decit familia.

Comportamentul este o activitate observabila a unui organism,o interactiune cu mediul

sau.Acest termen a inceput sa fie folosit in pshiologie de J.B.Watson si H.Pieron,in paradigma
psihologica numita Behaviorism(tradus din engleza de la “behaviour” ce inseamna
comportament”).Deci putem face o corelatie dintre educatie si comportament deoarece
comportamentul persoanei depinde de educatia pe care o primeste fiind la o virsta frageda.

Primele modele de identificare a tinerilor ramin a fi parintii.Datorita unor limite inerente

ale acestei virste,modelele nu se reflecta de la sine si pozitiv in obiecte ale indentificarii deoarece
intervine slaba capacitate de apreciere obiectiva a personalitatii si lipsa de experienta
sociala.Familia se preocupa si de dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor .Ea le dezvolta
spiritul de observatie,memoria si gindirea.

Exista multe modele educationale din familie,atit pozitive cit si negative,iar din cele
negative o sa observam cum apare comportamenul deviant al unei persoane.Un factor social care
influenteaza mult o familie este mediul de trai a familiei care poate fi urban sau rural.In mediul
urban exista posibilitati de folosire a mijloacelor audio-vizuale, contactul cu tehnica,preocuparile
culturale si sportive,si rezulta o schimbare in mentalitatea familiei iar odata cu aceasta schimbare
apare si un alt mod de educare a copilului,unul mai modern care scade sansele aparitiei unui
comportament deviant in public.

Un alt model educational din familie care duce la aparitia comportamentului deviant este
somajul sau chiar opusul sau,deoarece in ambele cazuri,copilului nu i se poate oferi un mod de
trai decent.In asemenea conditii supravegherea copiilor este incredintata unor alte persoane sau
institutii de invatamant,implicarea parintilor in viata tinarului fiind extreme redusa.

Un factor principal care poate creea un model educational pozitiv si negativ este climatul
educational familial ce presupune un ansamblu de stari psihice, modurile de relationare
interpersonala,atitudini ce caracterizeaza grupul familial o perioada mare de timp.Copilul are
nevoie de un mediu de viata in care sa se simta in siguranta.Intr-un climat educativ bun parintii
sunt calmi in raporturile cu copiii,fara a le satisface orice capriciu.Copilul simte ca parintii se
ocupa de el, ca sunt interesati de necazurile si problemele lui, ca si de rezultatele scolare.Familia
este un cadru ferm de disciplina,in care si copiii si parintii impartasesc acelasi nivel de exigent.
In astfel de familie copilul creste fara riscul de a-si crea un portret psihic cu un comportament
deviant.In asa tip de familie copilul creste fara ura si antipatie fata de societate,parintii fiind un
model de ocrotitori,pe care la dorinta acestuia,el il poate prelua,mai apoi manifestind un
comportament decent in societate conformindu-se normelor si conditiilor sociale.

Climatul negativ insa,este caracterizat prin lipsa de autoritate a mamei,rolul de parinte nu

este indeplinit cu calm si consecventa,parintii ajung deseori la divergente in legatura cu
disciplinarea copilului,acestuia fiind aplicate pedepse corporale,poate fi admonestat si chiar
amenintat.In asa caz,copilul preia o multime de calitati negative, necesare pentru aparitia unui
comportament deviant.Pe viitor el poate deveni o persoana sociopatica,cu dereglari mentale si
agresiva,deci o persoana care nici intr-un fel nu se conforma standartelor unei societati pasnice.

Un alt factor negativ care poate aduce la aparitia comportamentului deviant si este
influentat mult de familie este nerealizarea scolara(esecul scolar sau insuccesul scolar).Acesta
este afectat de catre parinti sub aspecte precum: Atitudinea de neacceptare a dorintelor copilului
de catre parinti.Citeva exemple de asa atitudine sunt: respingerea, supraprotectia acestuia si
intreruperea sistematica a copilului in timpul jocului. Copilul respins este brutal,
singuratic,necomunicativ,certaret etc. Alt aspect este asteptarile exagerate si presiunile catre
invatare,fara a-i acorda incurajare si suport afectiv. Atitudinea severa fara de copil, copilul
devine apatic, indiferent, protesteaza, se revolta. Se contureaza 3 tipuri de copii: 1)copilul-pitic
considerat fiinta lipsita de valoare,care trebuie sa fie mereu certata, 2)copilul-marioneta care
trebuie sa fie foarte cuminte,sa corespunda exigentelor parintilor, 3)copilul-salbatic care are
porniri neaparat urite si trebuie sa fie educat. Ultimul aspect este atitudinea negativa fata de
profesori,scoala, activitatea intelectuala.

Rolul familiei este foarte important in dezvoltarea copilului pe plan fizic,moral,intelectual

si estetic:

1.Familia se preocupa de dezvoltarea fizica a copiilor.Ea asigura hrana si imbracamintea

copiilor,ii fereste de pericole,le lasa timp de joaca,le creeaza conditii cit mai bune de odihna si se
ingrijeste de sanatatea lor. Un regim rational de viata nu poate avea decit urmari pozitive asupra
dezvoltarii sale fizice.

2.Dezvoltarea intelectuala este cea mai importanta. In cadrul familiei copilul isi insuseste
limbajul.Volumul,precizia vocabularului si corectitudinea exprimarii copilului depind de munca
depusa de parinti in aceasta directie.Ca prim factor educative,familia ofera copilului aproximativ
90% din cunostintele uzuale(ex: despre plante,animale,ocupatiile oamenilor,obiecte casnice
etc.).Parintii sunt cei care incearca sa explice copiilor sensul unor fenomene si obiecte pentru a le
putea intelege. Copilul obtine rezultatele scolare in functie de modul in care parintii se implica in
procesul de invatare. Parintii trebuie sa-i asigure copilului cele necesare studiului: rechizite
scolare,carti de lectura,manual scolare etc.,cit si niste conditii favorabile de munca: un spatiu,un
calculator si nu in ultimul timp liniste pentru a se putea concentra.Parintii trebuie sa-si ajute
copiii la invatatura:ajutorul trebuie limitat la o indrumare sau sprijin,ne fiind indicat sa efectueze
temele copiilor.Deci,atitudinea parintilor trebuie sa fie una de mijloc: sa nu-l ajute prea mult pe
copil,dar nici sa nu se intereseze de deloc de rezultatele acestuia

3.Educatia morala a copiilor se efectueaza cind in familie se formeaza cele mai

importante deprinderi de comportament: respectul, politetea,cinstea, sinceritatea, decenta in
vorbire si atitudini, ordinea,cumpatarea,grija fara de lucrurile incredintate.In realizarea acestor
sarcini,modelul parental ajuta cel mai mult; parintele este un exemplu pentru copil.Parintii le
spun copiilor ce e bine si ce e rau,ce e drept si ce e nedrept,ce e frumos si ce e urit in
comportamente.Aceste notiuni il ajuta pe copil sa se orienteze in evaluarea comportamentului
sau si a celor din jur. Tot in sens moral,familia il indruma sa fie sociabil,sa fie un bun prieten si
coleg.
 Familia este matrice de viata fundamental pentru existenta si formarea personalitatii
copilului, ca mediu educative determinant,dar si ca sursa de dezadaptare scolara si de
comportament deviant al elevului,prin factori psiho-pedagogici,cu efect cazual negativ.

Ca o concluzie, modelele de conduita oferite de parinti-pe care copiii le preiau prin

imitatie si invatare-precum si climatul socioafectiv in care se exercita influentele educationale
constituie primul model social cu o influenta hotaratoare asupra copiilor privind formarea
conceptiei despre viata,a modului de comportare si relationare in raport cu diferite norme si
valori sociale.Strategiile educative la care se face apel in familie, mai mult sau mai putin
constientizate,determina in mare masura dezvoltarea personalitatii,precum si rezultatele scolare
ale copiilor,comportamentul lor sociomoral. In opinia mea, orice familia trebuie sa-si puna
bazele formarii unor modele educative inainte de a incepe educatia unui copil pentru a elimina
riscul aparitiei comportamentului deviat a unei persoane in societate.Aparitia persoanelor apatice
in societate poate duce la efectuarea unei infractiuni,crime,fraude etc. ceea ce ar duce la
incalcarea normelor si conditiile instaurate de care societate. Astfel tip de persoane sunt mereu
ignorate si respinse de catre societate,fapt care este foarte trist deoarece in asa mod societatea nu
va cunoaste pace si liniste,iar totodata statul nu va putea sa se dezvolte maximal posibil pe plan
social,economic si politic.