Studiu de caz

SUBIECTUL: B. D

Data şi locul naşterii: ..............,

Domiciliul: comuna
Școala Gimnazială
Clasa a III-a
Tatăl: B.C 45 ani
Ocupaţia: agricultor
Mama: B. P. 40 ani
Ocupaţia: casnică
Date despre familie: Fetiţa locuieşte împreună cu pă rinţii şi cei patru fraţi ai să i, ea
fiind cea mai mică . Provine dintr-o familie cu o stare materială precară , singurul venit
fiind ajutorul social şi alocaţiile copiilor. Pă rinţii, cu un nivel scă zut de inteligenţă ,
manifestă dezinteres faţă de nivelul de pregă tire al copilului, refuzâ nd orice colaborare
cu şcoala. Fetiţa nu este nici întrebată nici controlată de că tre nimeni din familie cu
privire la activită ţile educative realizate la şcoală şi nici nu este ajutată în privinţa
temelor. În familie au loc numeroase certuri la care asistă şi copiii.

Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii: Fetiţa este nă scută la termen, fă ră complicaţii la

naştere. Din punct de vedere fizic este oarecum dezvoltată normal, însă , la nivelul clasei
este cea mai mică . Nu a suferit pâ nă la această dată boli sau traumatisme care să
influenţeze dezvoltarea sa normală . Din punct de vedere al limbajului comunică foarte
greu, rosteşte foarte puţine cuvinte, primele cuvinte fiind rostite la vâ rsta de 4 ani.

Antecedente: nu prezintă boli cu care să fie luată în evidență .

Particularităţi ale debutului ciclului şcolar: problemele au fost sesizate încă de la

începutul clasei pregă titoare. Situația școlară este una foarte slabă , la sfâ rșitul ciclului
achizițiilor fundamentale nivelul cunoștințelor fiind mult sub medie. Este foarte retrasă ,
comunică foarte greu și nu reține informațiile prezentate.
 
 PREZENTAREA CAZULUI:
Nu are formate deprinderi de citit-scris, recunoaşte foarte puţine litere, nu are
dezvoltat câ mpul vizual de o silabă formată din 2 litere. Copiază , dar nu are auz
fonematic şi deprinderi de natură analitico-fonetică -sintetică în scrierea independentă .
Nu poate pă stra râ ndul drept pâ nă la capă t, nu deosebeşte spaţiile de scriere a literelor
mici sau a literelor mari.
Aude sunetul iniţial în cuvinte des auzite, rosteşte cu greutate cuvinte, repetă doar
ceea ce i se spune. Exprimarea este nesigură , ca şi cum s-ar teme de propriile-i cuvinte.
Nu povesteşte, nu comunică sentimente, pă reri, capacitatea de reproducere a mesajelor
orale este foarte redusă .
Cunoaşte numeraţia 0-10, dar nu reţine cum se citesc numerele 10-30. Sistemul
poziţional de formare a numerelor îi ră mâ ne necunoscut. Numă ră crescă tor 0-20, cu
sprijin, dar nu şi descrescă tor. Nu recunoaşte locul numă rului într-un şir (vecini), nu face
comparaţii. Rezolvă operaţii 0-10 doar cu material concret - de mâ nuit.Încurcă semnele
plus şi minus.
Este ancorată în prezent. Nu stabileşte relaţii temporale, nu plasează evenimente
în timp. Pentru o zi,cunoaşte perioada de dimineaţă , după -amiază , dar nu orele.
Nu este interesată de schimbă rile din jurul ei şi nu reţine cunoştinţe de natură
ştiinţifică , ci doar ce se bazează pe propria-i experienţă şi atunci cu întrebă ri de
orientare.

 
ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI ȘI DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

Pă rinţii nu colaborează cu şcoala, nu se interesează de situaţia copilului, nu-i

acordă sprijin, acasă nu sunt de gă sit iar la telefon nu ră spund atunci câ nd sesizează că
sunt sunaţi de la şcoală . În general, vine la şcoală îmbră cată cu aceleaşi haine, nu are
pachet iar igiena corporală nu se face consecvent.
Simte nevoia de afecţiune şi este foarte fericită câ nd este apreciată şi încurajată de
colegi. Este acceptată de colectivul clasei, copiii încearcă să o ajute şi să o înţeleagă .
Fiind foarte timidă şi retrasă nu intră în conflict cu colegii.

Comportamentul:
  Memoria şi atenţia sunt foarte scă zute.
 Imaginaţia lipseşte, fiind ancorată în prezent.
 Nu face corelaţii, semn că lipseşte gâ ndirea logică .
 Comunicarea este lacunară .
 Nu reţine decâ t cu material concret, prin reluă ri permanente.
 Are nevoie de atenţie, din partea pă rinţilor, colegilor, cadrului didactic.
 Permanent are nevoie de sprijin.

 
Dialog cu eleva:
- G. C. Este o elevă foarte liniștită , comunică foarte greu cu cadrele didactice și cu
colegii de clasă .
- Ră spunsurile ei sunt monosilabice, este foarte rușinoasă , iar uneori mult prea
retrasă .
- Manifestă bucurie față de colegi, îi îmbră țișează , atâ t pe ei câ t și pe mine. Simte
nevoia de afecțiune însă nu dorește să comunice nimic din ceea ce se întâ mplă
acasă .
 

Dialog cu mama:

 Mama nu este conștientă de ceea ce se întâ mplă cu copilul ei crezâ nd că lucrurile

se rezolvă de la sine.
  Fratele ei a abandonat școala, muncind în prezent la o stâ nă .
 Mama spune că îi este greu să se descurce și cu ceilalți copii și nu are timpul
necesar de a-i acorda atenția de care copila are nevoie. Nu spune nimic de
comportamentul tată lui în familie.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR:

 
        Avâ nd în vedere nivelul de dezvoltare al subiectului G.C. în momentul de faţă şi
ţinâ nd cont de nevoile acestui copil, am întocmit la începutul semestrului I un Program
de Intervenţie Personalizat pentru dezvoltarea deprinderilor de comunicare şi
socializare. La aplicarea programului a participat doar învă ţă torul clasei, deoarece
şcoala noastră nu are profesor de spijin și nici psiholog.

CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:

 
Fixarea obiectivelor
 
Obiective pe termen lung

1. Dezvoltarea abilită ţilor de citit-scris prin utilizarea unor cuvinte uzuale, a textelor
citite,cunoscute

2. Dezvoltarea abilită ţilor de relaţionare şi a comportamentelor emoţionale

3. Dezvoltarea unor competenţe ale intelectului(memorare, gâ ndire logică , stabilirea de

relaţii cauză -efect)

Obiective pe termen scurt

 Domeniul cognitiv
- să identifice unele litere învă ţate ( a, m , i, u,n, e)
- - să scrie corect (semnele grafice) litere de tipar

 Domeniul de intervenţie : Socio-afectiv – emoţional

- Să colaboreze cu colegii în rezolvarea unor sarcini de grup
- Încadrarea elevei într-un grup de lucru( periodic) şi încredinţarea unor sarcini
pe mă sură
- Exprimarea unei opinii, pă reri asupra unor lucruri cunoscute elevei
- Povestirea unor fapte, întâ mplă ri personale.

Metode şi strategii
 Aplicarea unor strategii de lucru individual în ceea ce privește ameliorarea
lacunelor cu privire la cunoștințele sale.
 Aplicarea unor metode de lucru în grup pentru a-și învinge timiditatea față de colegi.
 Acordarea de atenție și sprijin suplimentar, atâ t din partea colegilor câ t și din partea
învă ță toarei.
 O strâ nsă legă tură cu familia, astfel încâ t comportamentul emoțional să fie
îmbună tă țit.

APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:

  În timpul orelor de curs, ală turi de colegi și cu ajutorul permanent al învă ță toarei
eleva a început să înregistreze mici îmbună tă țiri în ceea ce privește domeniul cognitiv.
În ceea ce privește domeniul socio-afectiv, mama a acceptat o colaborare mai strâ nsă cu
școala, a acceptat faptul că acest copil are nevoie de mai multă atenție, în special din
partea familiei.
 

Responsabilităţi
Este ajutată zilnic să ră spundă la unele întrebă ri. Ală turi de o colegă , pentru că nu
reușește singură , ră spunde de împă rțirea materialelor necesare orelor de Arte vizuale.
A primit această sarcină pentru că este un obiect îndră git de ea. Manifestă bucurie în
îndeplinirea acestei sarcini și i se pare foarte importantă .
 
Participarea în clasă
Învă ță toarea și colegii de clasă o vor ajuta zilnic să ră spundă la întrebă ri, să
memoreze unele poezii scurte, să repete zilele să ptă mâ nii, lunile anului etc.  Prin aceste
activită ți se urmă rește participarea sa mai activă la orele de curs.
Implicarea colegilor și a învă ță toarei va scă dea pe mă sură ce eleva va înregistra
progrese. Va fi încurajată pentru fiecare ră spuns, pentru fiecare urmă de implicare în
activită țile școlare, pentru fiecare reuțită , fie ea câ t de mică .
Eleva va realiza că suntem ală turi de ea, că nu se întâ mplă nimic ră u dacă
colaborează cu colegii. Din contră , va realiza câ t de plă cut este să lucreze ală turi de ei ,
să comunice cu ei, să se joace împreună cu ei.
 
Teme scrise
Va realiza teme pe mă sura posibilită ților sale intelectuale.
Se va realiza o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învă ţare, înaintea unei
evaluă ri cumulative.

Aptitudini sociale
 În timpul activită ţilor de grup, va primi sarcini pe care să le poată realiza și va avea
posibilitatea de a alege cu cine dorește să colaboreze.
 
Şedinte de consiliere
Ș edințele de consiliere vor avea loc să ptă mâ nal ori, în funcție de evoluția sa, de câ te ori
este necesar.
Se solicită și participarea mamei mă car o dată pe lună .
 
EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:
La sfâ rşitul semestrului I eleva a înregistrat unele progrese ce constau într-o
îmbună tă ţire a deprinderilor de comunicare câ t şi de ameliorare a unor lacune întâ lnite
în cunoştinţele elevei. Reuşeşte să identifice şi să reproducă sunete emise de diferite
instrumente, identifică şi recunoaşte unele literele,depistează sunetele iniţiale şi
diferenţiază unele litere mari de cele mici. În ceea ce priveşte scrisul, trasează unele
elemente grafice dar nu diferenţiază spaţiul mic de cel mare.

Se integrează încet, încet în grupul de joacă dar vorbeşte la fel de puţin. Are mereu
nevoie de sprijin din partea cadrului didactic şi a colegilor.

 
REZOLVAREA PROBLEMEI

  Școala trebuie să încerce să suplinească – prin oferta sa (educaţională şi de sprijin în

învă ţare şi incluziune) – lipsurile cu care vine elevul din familie şi comunitate şi să
elimine sau să minimalizeze efectele negative pe care o parte dintre aspectele legate de
contextul socializă rii le pot avea asupra şcolariză rii copilului. Rolul şcolii este acela de a
identifica din timp acei elevi care, datorită unor anumite influenţe de factură economică ,
socială , culturală , medicală , riscă să ajungă la un moment dat în situaţia de a abandona
şcoala.
 Şcoala este leagă nul copilă riei, cã minul în care toate speranţele pot deveni
realitate dacă cei care iau parte la activită ţile de învă ţare, pofesori şi elevi,
conştientizează diversitatea şi complexitatea naturii umane şi valorifică fiecare talent
sau latură creativă dă ruită de Dumnezeu. În interiorul copiilor există o lume plină de
surprize şi de miracole, şi mai tot timpul noi, adulţii, consideră m că , dacă aplică m
tehnici corespunză toare, vom avea acces în această lume mirifică . Adevă rul este că
uneori, inima şi dragostea merg împreună spre copilul cu probleme, că utâ nd şi
aşteptâ nd o invitaţie la miracol.

 
CONCLUZII
        
Se recomandă continuarea programului de intervenţie atâ t la nivelul
comunică rii, câ t şi la nivel comportamental şi social. Este nevoie de ajutorul unui
profesor de sprijin câ t şi a unui psiholog. Are permanent nevoie de sprijin, iar eu, ca
învă ţă tor nu am timpul necesar, doar în cadrul orelor de curs, pentru a desfă şura toate
activită ţile de care ea are nevoie. Este nevoie şi de sprijinul familiei pentru a continua şi
acasă activită ţile începute în clasă .