Vlad Anamaria

Anul II Management Educaţional

STUDIU DE CAZ

Eleva O.R., din clasa a IV-a, din şcoala noastră prezintă deficienţe de adaptare şi
integrare şcolară şi socială reflectate în nivelul scăzut al randamentului şcolar, precum şi o
criză de identitate.
OBIECTIVE:
 Determinarea cauzelor;
 Eliminarea cauzelor;
 Propunerea unui proiect educativ de intervenţie.
ETAPE:
ABORDAREA CAZULUI
a) Prezentarea cazului - situaţia actuală:
 probleme la învăţătură;
 criză de identitate;
 relaţii conflictuale cu colegii de clasă.
b) Procurarea şi sistematizarea informaţiilor:
1. Analiza activităţii şcolare:
 calificative mici la majoritatea materiilor;
 nu îşi îndeplineşte darcinile şcolare decât cu mare greutate;
 nu participă activ la ore şi chiuleşte de câte ori are prilejul;
 manifestă interes la: limba română, muzică, educaţie plastică;
 manifestă dezinteres la: matematică, ştiinţe, istorie.
2. Observaţii psihopedagogice:
 inteligenţa - corespunzătoare vârstei;
 gândirea - concretă;
 limbajul scris/oral - destul de bogat în semnificaţii;
  memoria - în general mecanică şi de scurtă durată;
 imaginaţia - în general de tip reproductiv;
 atenţia - capacitate redusă de concentrare, oboseşte uşor;
 voinţa - lipseşte, evită să ia decizii majore, este nehotărâtă, nu are răbdare,
este uşor influenţabilă de cei din jur;
 motivaţia - de tip extrinsec;
 deprinderi verbale, senzoriale, motrice - normale, corespunzătoare vârstei;
 deprinderi de gândire şi percepţie - puţin sub posibilităţi;
 afectivitate - prezintă dezechilibre afective majore, oscilează între dispoziţii
afective pozitive şi negative în perioade foarte scurte de timp, este hiper
emotivă, chiar dacă se strădieşte să nu o arate;
 caracter - pozitiv, destul de cooperantă dacă are interes
- dezinteresată de şcoală pentru că nu are un stil de muncă
corespunzător, este împrăştiată, învaţă în salturi pe de rost şi în totdeauna pe
ultima sută de metri,
- are o atitudine oscilantă faţă de propria persoană şi de colegi, în
general sociabilă, dar extrem de agresivă (verbal) dacă îi sunt lezate interesele;
 echilibrul sistemului nervos - eleva prezintă o labilitate psihică destul de
accentuată generată în principal de problemele personale şi familiale,
- se plictiseşte uşor, nu rezistă la stres şi nici la efort intelectual susţinut,
- are o fire sociabilă, un temperament extrovertit,
- nu are încredere în forţele proprii;
- pentru a beneficia de compasiunea colegilor sau ca o formă de apărare, pentru
a-şi proteja propria persoană, recurge la minciuni din cele mai ciudate.
3. Probleme medicale
 eleva prezintă o dezvolate psihosomatică normală pentru vârsta ei, dar are şi
afecţiuni care necesită o atenţie specială;
 afecţiuni renale care au necesitat mai multe săptămâni de spitalizare;
 afecţiuni stomatologice datorate unei lipse de calciu majore agravată de
medicaţia pentru rinichi;
  alimentaţie defectuoasă care poate evolua spre ulcer.
4. Relaţii sociale
 familie - relaţii deosebit de încordate între părinţi, care au culminat cu un
recent divorţ;
 tatăl este deosebit de agresiv cu toţi membrii familiei, în special cu soţia;
- foarte autoritar, cu un temperament predominant coleric,
- nu realizează nici un fel de venit deoarece de peste 12 ani nu a binevoit să-şi
caute un loc de muncă, trăind din veniturile soţiei,
- este preocupat doar de propria persoană şi de multiplele relaţii extraconjugale,
- nu are şi nu a avut decât un rol decorativ în creşterea şi educarea celor trei
copii.
 mama face totul în familie, de la asigurarea siguranţei financiare, la
creşterea şi educarea copiilor,
- este dezechilibrată afectiv şi emoţional, hiperemotivă, suprasaturată de
multitudinea de sarcini şi de factori de stres cărora trebuie să le facă faţă,
- din cauza problemelor personale, problemele copiilor au trecut pe planul doi.
 fraţi - eleva are doi fraţi mai mari, unul de 16 ani şi unul de 12 ani cu care se
află în relaţii cordiale.
 grupul de prieteni - are prieteni puţini,
 colegii de clasă - are relaţii încordate cu colegii de clasă care au izolat-o
după ce au prins-o cu minciuni.
c) Istoricul evoluţiei problemei
1. Istoricul problemei
Problemele au apărul o dată cu intrarea în şcoală şi s-au agravat la terminarea clasei
a treia, când datorită dezinteresului pentru şcoală, a unor probleme medicale şi a numărului
mare de absenţe, eleva repetă anul şcolar. În noua clasă se integrează greu, nefăcând faţă
obligaţiilor şcolare decât cu mare greutate. Pentru a stârni compasiunea colegilor începe să
mintă în legătură cu situaţia ei familială, afirmând că "nu are mamă", "este crescută de
mama vitregă", "numai tatăl se ocupă de ea" etc.
2. Istoricul evoluţiei şcolare
- fără probleme deosebite până în clasa a III-a pe care o repetă, din motive medicale
(parţial), respectiv datorită indolenţei şi inadaptării şcolare (parţial).
3. Istoricul dezvoltării intelectuale
- dezvoltare intelectuală normală, corespunzătoare vârstei.
4. Istoricul dezvoltării fizice
- dezvoltare psihosomatică aproximativ corespunzătoare vârstei
- fire mereu bolnăvicioasă, datorită problemelor la rinichi.
5. Istoricul familiei
- în familie au existat întotdeauna relaţii conflictuale, o atmosferă tensionată, greu
de suportat,
- mama este cea care impune tuturor calea de urmat " Eu am banii, eu decid!", fără
a ţine cont de aspiraţiile copiilor,
- tatăl a lăsat copiilor posibilitatea de a-şi alege drumul în viaţă încurajând alegerile
lor.
6. Istoricul relaţiilor sociale
- eleva are un cerc restâns de prieteni.
d) Descoperirea cauzelor
- conflictualitatea familiei, tensiunile în relaţiile dintre părinţi subminează nevoia de
protecţie şi de siguranţă a fetei,
- starea dată suprapusă peste structura astenică a fetei face ca aceasta să fie
predispusă la insucces şcolar,
- răsturnarea sistemului de valori al tinerei duce la criza de identitate,
- lipsa de comunicare şi autoritarismul excesiv, agresivitatea, produc grave
dezechilibre emoţionale.
CONFIGURAREA SITUAŢIEI
În urma discuţiilor cu eleva R.O. şi cu mama acesteia, am constatat că visul ei cel
mai mare este să continue şcoala şi şi-ar dori să studieze vioara.
Pentru viitorul apropiat, eleva şi-a propus:
- să nu mai lipsească de la şcoală;
- să studieze suplimentar la obiectele la care are probleme, eventual, solicitând
ajutor din partea colegilor;
- să-şi rezolve problemele de relaţionare cu părinţii şi colegii de clasă;
 - să înceapă şi să se ţină de cursurile de studiat vioara.
ELABORAREA STRATEGIILOR DE ACŢIUNE
Se acţionează la nivel personal prin:
 creşterea încrederii în forţele proprii;
 stimularea motivaţiei pentru învăţare;
 motificarea atitudinii elevei faţă de învăţătură;
 modificarea atitudinii elevei faţă de colegi şi relaţiile cu aceştia;
 şedinţe de psihoterapie;
 modificarea sistemului de valori al tinerei.
Se acţionează la nivelul clasei de elevi:
 înlesnirea integrării în grup;
 solicitarea elevei în realizarea unor activităţi desfăşurate în grup;
 participarea la activităţi extraşcolare: excursii, programe distractive.
Se acţionează la nivelul tuturor factorilor: părinţi, învăţători, colegi, aturaj.
LUAREA ŞI SUSŢINEREA HOTĂRÂRII
 elaborarea unui proiect educativ de intervenţie;
 formularea de prognoze privind evoluţia ulterioară a elevei.
PROIECT EDUCATIV DE INTERVENŢIE
Plan de acţiune comună şcoală - familie
Scop:
- intensificarea colaborării şcolii cu familia astfel încât să se rezolve situaţiile
tensionate din familie;
- elevei să-i fie stimulată motivaţia pentru învăţare;
- eleva să poată să depăşească criza de identitate.
PROGNOZA EVOLUŢIEI ULTERIOARE A ELEVEI
Starea pedagogică
 intensificarea interesului pentru învăţătură;
 continuarea şcolii, absolvirea liceului.
Starea intelectuală
 va creşte rezistenţa la efort intelectual;
  se va optimiza capacitatea de concentrare a atenţiei.
Starea de sănătate
 uramarea unor tratamente adecvate;
 se va dezvolta normal.
Prognoza dezvoltării pesonalităţii
 dezvoltarea încrederii în sine;
 rezolvarea crizei de identitate;
 recâştigarea respectului de sine.
Relaţii sociale
 va relaţiona pozitiv cu colegii, se va integra în colectiv;
 va fi acceptată în colectiv pentru realizarea sarcinilor în echipă.
Relaţii familiale
 se vor detensiona şi îmbunătăţi relaţiile dintre părinţi;
 se vor modifica relaţiile tinerei cu ambii părinţi care vor renunţa la
comportamentul autoritarist, în favoarea unei atitudini ferme, dar flexibile;
 părinţii vor învăţa modalităţile cele mai bune de abordare şi gestionare a
situaţiilor de criză.
În ceea ce priveşte cazul elevei O. R., voi emite următoarele sugestii:
- conştientizarea de către părinţi a responsabilităţilor care le revin în educarea
copiilor lor, a necesităţii tratării diferenţiate a fiecărui copil în funcţie de particularităţile de
vârstă;
- modificarea atitudinilor comportamentale ale părinţilor în raport cu copiii lor
pentru o mai mare deschidere către aceştia pentru stimularea gândirii pozitive, pentru
găsirea metodelor nonagresive de abordare şi rezolvare a situaţiilor de criză;
- cunoaşterea reciprocă părinţi - educatori, pentru realizarea unei cooperări reale
şcoală - familie;
- implicarea şi stimularea motivaţională a părinţilor în rezolvarea problemelor
conflictuale dintre fii, fără implicarea familiei;
- modificarea atitudinii elevei faţă de rezolvarea sarcinilor şcolare;
- stimularea motivaţională adecvată a elevei pentru învăţare;
 - realizarea unui program de activitate echilibrat, fără suprasolicitări sau eforturi în
salt, cu sarcini repartizate în funcţie de posibilităţile elevei, cu întărirea succesului şi
diminuarea insuccesului;
- dezvoltarea încrederii în forţele proprii, dezvoltarea şi îmbunătăţirea imaginii de
sine a elevei;
- favorizarea integrării în grup prin realizarea de acţiuni comune cu colegii;
- orientarea către şedinţe de psihoterapie pentru rezolvarea problemelor afective şi
emoţionale precum şi a crizei de identitate.