TULBURAREA DE PERSONALITATE EVITANTĂ (TPE)

STUDIU DE CAZ CLINIC - VA

”Într-o lume atât de dinamică, singura strategie care îți garantează eșecul este neasumarea
riscurilor” Mark Zucherberg

V. Andrei, 16 ani este elev în clasa a X-a, la unul dintre cele mai bune licee din Brăila.
Provine dintr-o familie cu situație socio-economică foarte bună, ambii părinți conduc afaceri
personale prospere. Este al doilea copil, fratele mai mare cu 6 ani, este student în America.
Locuiește într-o localitate limitrofă orașului Brăila. Acest fapt îl face dependent de
posibilitatea părinților de a-l aduce la școală, la meditații, la terapie. Mamei îi este îngrozitor
de teamă ”să nu fie răpit, copilul”. De aceea, în frecventele deplasări în străinătate ale
părinților, Andi este luat cu ei și absentează de la școală.
A. ACUZELE PRINCIPALE
Andrei a venit la cabinet în toamna lui 2016, însoțit de mamă, pentru terapie logopedică. Are
dislalie polimorfă – sigmatism, rotacism (limba flască, deficiență de auz fonematic) și un
dezinteres imperial pentru propria exprimare! A frecventat sporadic, fără a înregistra
progrese evidente. Când conștientizează și tensionează aparatul fono-articulator, efectul
dislaliei diminuează considerabil.
În ultimul timp este apatic, plânge frecvent, nu vrea să meargă la școală, la meditații și are
note foarte proaste. Stă izolat și preferă să doarmă (hipersomnie – adoarme instantaneu și
doarme mult) sau să se joace pe calculator, de care este cvasidependent. La rugămintea
telefonică a mamei ”să stau puțin de vorbă cu el” am recurs la un demers cognitiv-
comportamental de consiliere/psihotearpie.
Conform postulatului ”Copilul este simptomul familiei”, în această familie părinții greu de
abordat, (telefonul mamei sună aproape mereu ocupat), se mulțumesc să livreze copilul la
meditații/terapie ”pentru a fi adus pe linia de plutire”. Mama este anxioasă (acuză tiroidită
autoimună Hashimoto) și consideră că pe timpul sarcinii a fost hărțuită de fostul șef, motiv
pentru care copilul se confruntă cu aceste probleme: este mai vulnerabil, mai sensibil, mai
nesigur pe el, această percepție funcționând ca și o profeție autorealizatoare.
Andrei, deși ”înalt cât ușa”, este imatur socio-afectiv. Cu o inteligență peste medie, un
temperament mixt, dominant flegmatic, cu note colerice, are o constituție masivă, dar flască.
Se mișcă lent, când se așează se ”abandonează” pe canapea. Pare un copil bosumflat, care
tocmai s-a trezit din somn, Aparent neglijent, dar întotdeauna îmbrăcat sport-casual, de la
brand-uri renumite, afișează o nonșalanță și o detașare care frizează sfidarea. De la părinți
obține aproape fără efort tot ceea ce-și dorește și mult peste, la acesta contribuind și fratele
mai mare care face un lobby serios în acest sens, pe lângă mamă.
La logopedie vine datorită insistenței și amenințărilor mamei. Nu conștientizează că se
exprimă aproape neinteligibil, celorlalți fiindu-le necesar un efort de atenție pentru a-l
înțelege. Deși nu este agresiv, este retras și are o atitudine care îi ține la distanță pe ceilalți
colegi, fiind perceput de aceștia ca ”pasărea din colivia de aur”. La ceasta contribuie defectul
de vorbire și faptul că absentează frecvent.
B. ISTORIC MEDICAL
Anul trecut, în toamnă, (după începerea școlii) a fost investigat la București pentru acuze
cardiace, dar nu a fost diagnosticat cu nicio tulburare cardio-vasculară. Are o miopie ușoară
corectată cu ochelari. Între timp nu a mai prezentat simptome care să necesite intervenții /
consult medical.
C. STATUS MINTAL ȘI EVALUARE PSIHODIAGNOSTICĂ
a. Status mintal
Andrei este bine orientat spațio-temporal, dar prezintă fatigabilitate și dispoziție depresiv-
anxioasă.
b. Evaluarea psihodiagnostică s-a făcut cu o parte din următoarele instrumente; restul se vor
aplica pe parcurs (evaluare și reevaluare permanentă);
Raven’s Progresive Matrices SPM Plus SETS A-E
Nivel I – intelect de nivel superior
Ghid de identificare a temperamentului (Belov)
Temperament mixt, cu dominanță flegmatică și note colerice
Scala stimei de sine, Rosenberg, 1965
Chestionar de personalitate Eysenck (EPQ-R Eysenck Personality Questionnaire: autori HJ
Eysenck, Sibil B G Eynsenck)
Scor ridicat la nevroticism și adicție
Test atenție concentrată (calcul) (test AC)
Nivel mediu al atenției concentrate
Test atenție distributivă (Tset ADN – Praga)
Nivel mediu al atenției distributive
Profilul distresului emoțional (PDE; David Opriș, Bianca Macavei*
Scala de Evaluare Globală a Funcţionării (EGF/ GAF[Global Assessment of Functioning
Scale)
Chestionarul gândurilor automate (ATQ – Automatic Thoughts Questionnaire; Steve Hollon,
Phillip Kendall)*
Nivel ridicat al gândurilor disfuncționale
Chestionarul Young de scheme cognitive ( YSQ – young Schema Questionnaire; Jeffry
Young) adaptat de Simona Trip*
Scala de atitudini disfuncționale (DAS – Disfunctional attitudes Scale; Aaron Beck et. al)
adaptată de Bianca Macavei*
Scala de cogniții raționale și iraționale (GABS-SF – General attitude and Belifs Scale –Short
Form; autori Raymond Di Giuseppe et.al) apatată de Bianca Macavei*
Interviul clinic structurat pentru tulburările de personalitate de pe AXA II a DSM –IV
(Structured Clinical Interview for DSM-IV SCID – II; autori First, Spitzer, Gibbon,
Williams, 1995)
Chestionarul de convingeri ale personalității (PBQ - Personality Belief Questionnaire,; autori
Beck și Beck, 1991)
*adaptate în România sub coordonarea prof. dr. Daniel David
c. Diagnostic DSM
Diagnosticul categorial. Din perspectiva taxonomică, se conturează un tipar pervaziv
caracterizat prin inhibiție socială, sentimentul de a fi inadecvat și sensibilitate exagerată la
aprecieri negative, care debutează la vârsta de adult tânăr, se manifestă în diverse situații și
îndeplinește toate cele șapte criterii:

1. Evită activitățile profesionale A renunțat la meditația la matematică cu o doamnă profesoară,

care presupun contacte prietenă de familie, unde era singur – lucra, primea și observații
interpersonale semnificative referitoare la atitudine, pentru a face matematică cu alt profesor,
din cauza fricii de a fi criticat, în grup, dar unde se simte mai bine pentru că ”se face caterincă”,
dezaprobat sau respins. nu este atât de exigent, nu este atât de expus criticii.

2. Nu este dispus să se implice în Este timid și nu inițiază singur o relație, chiar și prietenilor de pe
relații cu alte persoane decât Facebook nu le acordă prea mult credit. Consideră că este mai
dacă este sigur că este bine să fie discret…Îi este frică.
simpatizat.

3. Este rezervat în relațiile Acesta este o ”neajutorare învățată”. Este considerat ”bleg”, încă
apropiate din cauza fricii de a i se răspunde la orice inițiativă cu ”Tu nu poți!”, ”Tu nu știi!”
se face de rușine, de a fi
ridiculizat sau umilit.

4. Este preocupat de posibilitatea A schimbat mulți meditatori pentru că ba nu-i plăcea de profesor,
că ar putea fi criticat sau ba nu se simțea în largul său în grupul de elevi.
respins în diferite conjuncturi
sociale.

5. Este inhibat când este Încă nu face diferența între mediul familial și cel extrafamilial și
confruntat cu situații nu are o conduită adecvată social. Uneori se comportă
interpersonale noi, deoarece disproporțional de familiar, își dă seama și apoi de inhibă, se
are sentimente de inadecvare. blochează, se retrage în sine. Probabil și din lipsa experienței dar
și datorită unei inabilități sociale / imaturitate socio-afectivă.
Pendulează între apropiere/deschidere / închidere în sine-
retragere

6. Se consideră inapt din punct Nu își găsește locul printre colegii de clasă, deși sunt de doi ani
de vedere social, lipsit de împreună, încă nu s-a integrat, nu are prieteni, nu face parte din
atractivitate, sau inferior nicio ”bisericuță
altora.

7. Nu dorește să își asume riscuri Este bun la biologie și profesoara i-a propus să meargă la
sau să se angajeze în activități olimpiadă, dar i-a fost teamă de eșec și nu a participat.
noi de teamă că îl pot pune Se înroșește la față când vorbește în public – eritem pudic.
într-o situație jenantă.
 2. Diagnostic dimensional reflectă disfuncții ale personalității care tind de-a lungul unui
continuum, către normalitate, cu note dominante anxios-timide.
Alterări moderate sau mai severe în
funcţionarea personalităţii,
A. manifestate prin probleme caracteristice în două
sau mai multe din următoarele patru domenii:
1. Identitate: prezintă respect de sine scăzut,
asociat cu convingerea că este incapabil de a avea
relaţii sociale, că este lipsit de farmec personal,
sau că este inferior; sentimente exagerate de
ruşine.
2 Autocontrol: prezintă standarde de
comportament nerealiste, asociate cu ezitări în
urmărirea unor obiective, în asumarea riscurilor
sau angajarea în activităţi noi care presupun
contacte interpersonale.
3 Empatie: este preocupat şi sensibil la critică şi
respingere, şi presupune în mod eronat că ceilalţi
au o părere negativă despre el.
4 Intimitate: ezită să se implice în relaţii cu alte
persoane dacă nu este sigur că este simpatizat;
reciprocitate redusă în relaţiile intime din cauza
fricii de a nu se face de ruşine sau de a fi
ridiculizat.
B. Trei sau mai multe din următoarele patru
trăsături de personalitate patologice,dintre care
una trebuie să fie (1) Caracterul anxios:
Caracter anxios (un aspect al domeniului
Afectivitate negativă): sentimente intense de
nervozitate, tensiune sau panică, apărute deseori ca
reacţie la situaţii sociale; este îngrijorat cu privire la
efectele negative ale unor experienţe anterioare
neplăcute şi de posibila apariţie a unor situaţii
negative în viitor; se simte înfricoşat, neliniştit şi
ameninţat de incertitudine; frica de a fi pus în
dificultate.
Retragere (un aspect al domeniului Detaşare): este
reticent în situaţiile sociale; evită contactele şi
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Nu reușește să-și facă niciun prieten în clasă. Sunt
câțiva băieți care s-au așezat în băncile din spate.
Sunt prieteni între ei, fac glume, discută despre
ultimele jocuri...A încercat să se apropie de ei, dar
l-au respins. Când unul dintre ei a absentat și-a
cumpărat locul în bancă: ”Mi-au cerut bani ca să
stau lângă ei. Am crezut că glumesc ! Am fost de
acord, ca să văd până unde se pot înjosi. Măcar
știu care le este prețul!”(submisiv, generează
explicații justificative, dar se supune, chiar dacă
se simte umilit)
Manifestă eritem pudic când vorbește în public.
Deși declară că se simte bine în urma terapiei, se
declară chiar entuziast și se recunoaște în
simptomatologia descrisă, ora următoare lipsește,
astfel că, frecvența ședințelor este 1-2 ori pe lună.
Uită și nu realizează temele pentru acasă. În
cadrul ședinței mărturisește că nu își poate
contola emoția.
A renunțat la sport – făcea kickbox, pentru că era
un băiat care era mai bun ca el și antrenorul îl
compara mereu cu acesta, îi făcea observații.
Este timid și nu inițiază singur o relație, chiar și
prietenilor de pe Facebook nu le acordă prea mult
credit. Consideră că este mai bine să fie discret…
Îi este frică.
A venit în vizită o verișoară de la Constanța de
aceeași vârstă, cu care evită să iasă în oraș și de
asemenea o ignoră, prin casă.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Mama îi reproșează eșecurile școlare, îi
reproșează că nu e bun de nimic, că ”se va alege
praful” de el. Acest fapt l-a durut foarte mult, a
venit plângând spunând că nu este în stare de
nimic, că se simte o nulitate, mama i-a reproșat că
v-a ajunge gunoier !
A schimbat mulți meditatori pentru că ba nu-i
plăcea de profesor, ba nu se simțea în largul său
 activităţile sociale; nu iniţiază contacte sociale. în grupul de elevi.

Anhedonie (un aspect al domeniului Detaşare): nu În afara preocupărilor de gaming și lectura

se bucură, nu se angajează şi nu investeşte energie
pentru experienţele de viaţă obişnuite; capacitate
deficitară de a simţi plăcere sau de a fi interesat de
diferite activităţi.
Evitarea intimităţii (un aspect ai domeniului
Detaşare): evitarea relaţiilor apropiate sau
sentimentale, a legăturilor interpersonale şi a
relaţiilor intime.
revistelor despre ”motoare”, nu manifestă alte
pasiuni. Are un văr mai mare pe care îl consideră
”deșteptul neamului”, foarte priceput la jocuri,
dar și cu acesta comunică și se întâlnește destul de
rar.
Încă nu face diferența între mediul familial și cel
extrafamilial și nu are o conduită adecvată social.
Uneori se comportă disproporțional de familiar,
își dă seama și apoi de inhibă, se blochează, se
retrage în sine.

Axa I Tulburări clinice

- Tulburări de neurodezvoltare / Tulburare de comunicare / Tulburare de pronunție –
315.39
- Tulburări depresive – subclinic - prezintă unele simptome fără a fi îndeplinite criteriile
pentru niciuna dintre tulburările depresive
- Tulburări anxioase – subclinic - prezintă unele simptome fără a fi îndeplinite criteriile
pentru niciuna dintre tulburările anxioase
Axa II – Tulburare de personalitate: subclinic. Pacientul prezintă caracteristici de
personalitate evitantă.
Axa III – Boli somatice sau alte condiții medicale: nimic semnificativ. Eritem pudic.
Axa IV – Stresori psihosociali – mediu familial hiperprotectiv, ”colivia de aur”, care nu-i
oferă libertatea de a se confrunta atât cât este cazul la vârsta lui, cu realitatea. Faptul că este
obligat, de voie, de nevoie, să-și urmeze părinții prin hoteluri și diverse locații în țară și în
străinătate.
Axa V – Indice general de funcționare – GAF 70

Putem concluziona că acestea sunt rezultanta interacțiunii dintre particularitățile unei

personalități vulnerabile, a factorilor culturali și a celor situaționali – părinți hiperprotectivi, o
”neputință învățată”, expunere redusă la influențele mediului social – nu participă la
activitățile extracurriculare, nu este lăsat în tabere, excursii, la zilele onomastice ale colegilor,
etc. Cultivă însă această stare deoarece are beneficii secundare: poate chiuli de la școală
”motivat”, are scuze pentru notele mici, temele nefăcute – a lipsit deoarece a fost plecat cu
părinții și mama îl copleșește cu ”tot ce dorește copilul, numai să nu-l mai văd așa, că mi se
rupe sufletul!” Nu suportă să fie criticat, dezaprobat și respins și nu își poate controla
anxietatea. De aceea preferă să se protejeze prin evitare, dar are un puternic sentiment de
tristețe – plânge des și trece frecvent prin stări depresive.

Lista de probleme. După stabilirea diagnosticului, am convenit cu clientul următoarea listă

de probleme:
 a. Caracterul anxios
1. Declară că nu are noroc, lui i se întâmplă situațiile cele mai jenante, în clasă, la
antrenament, etc.
2. Este îngrijorat de faptul că mama îi prevede un viitor nesigur. Îl supără faptul că mama
îi face reproșuri, este îngrijorat, nu este mulțumită de el, nu are încredere în el.
3. Manifestă eritem pudic și acest fapt îl determină să evite să vorbească în public
b. Probleme de relaționare
1. Se simte umilit pentru că este perceput de către colegi ca un ”copil de bani gata”,
consideră că aceștia îl manipulează.
2. Părinții nu îl lasă să iasă în oraș cu noii săi prieteni, nu sunt de acord cu comportamentul
acestora.
c. Evitarea intimității
3. Fetele, colegele de clasă, nu îl plac, se consideră urât.
4. Ar dori să scape de masca pe care și-o pune în relația cu ceilalți, ar dori să învețe să spună
”NU!”, dar pentru că nu își poate controla emoțiile, preferă să pară ”bleg”, retras,
nesemnificativ.
b. Probleme de gestionare a emoțiilor
5. Îi este foarte dor de fratele său și se simte abandonat de către acesta pentru că nu
comunică cu el, atât cât și-ar dori.
c. Probleme de optimizare, învățare de abilități
6. Scrie încet și nu reușește să termine la timp lucrările, motiv pentru care obține note mici.
7. Corectarea tulburărilor de vorbire este o necesitate în comunicare - ca ceilalți să-i
înțeleagă discursul, dorințele, etc.

D. CONCEPTUALIZAREA COGNITIV- COMPORTAMENTALĂ

Conceptualizarea cazului, respectiv interpretarea tabloului clinic al clientului, a fost făcută pe

baza modelului stres-vulnerabilitate. Acesta presupune faptul că anumite evenimente stresante
interacţionează cu o stare de vulnerabilitate biologică sau psihologică, generând tabloul clinic.
Vulnerabilitatea psihologică poate fi generată de disfuncțiile mediului familial, de filosofia de
viață, de mediul cultural general și valorile acestuia. În cazul lui Andi, valorile mediului său
cultual sunt centrate pe nevoia de securitate, dar această securitate nu se bazează în cazul
familiei sale pe comuniune/ comunitate. Dimpotrivă, adoptând stilul de viață occidental,
datorită frecventelor ieșiri în afară, familia nucleară își duce cu ea ”cuibul” și ”puiul”, de câte
ori pleacă, oriunde pleacă. Nu au încredere să lase copilul cu o rudă, (familia extinsă,
comunitatea) sau să-l lase să se gestioneze singur, acasă, și să-și vadă de treburile lor, iar el,
de școală. Astfel, îi induc acestuia niște perturbări cu consecințe greu de apreciat. Securitatea
și aparenta liniște a părințiilor, Andi o plătește cu echilibrul psiho-emoțional. Această
hibridizare între stilul occidental/individualist și cel neaoș/tradiționalist, între emancipare,
liberă acțiune și dependența/securitatea comunitară se pare că, în cazul acestei familii, este
disfuncțională. Acesta este prețul pe care această familie consideră că merită să-l plătească
pentru propriul confort.
Relația terapeutică și-a definit mai clar coordonatele în momentul în care am mutat centrul
de greutate de pe terapia logopedică pe consiliere psihologică. Copilul s-a deschis, este mult
mai compliant, cooperant, se declară interesat de cunoașterea de sine. Face observații și vine
cu argumente pertinente în timpul ședinței. Își ”notează” trăirile, stările, evenimentele
deosebite întâmplate în intervalul dintre două ședințe pentru a le discuta împreună. Totuși
faptul că nu respectă programările săptămânale, vine cu tema nefăcută, demonstrează
neîncredere și neimplicare. Pentru că nu pot avea control cât obiective sunt în motivele pe
care le invocă mama când copilul nu poate fi adus la terapie, (evitare), în acest caz resimt
sentimentul neputinței, frustrare.
În primele ședințe, Andi mi-a relatat câteva situații din care au rezultat schemele bazale,
cognițiile dezadaptative care îl fac să se simtă singur și deznădăjduit, dar totuși să aleagă
izolarea în locul altor strategii de integrare.
Psihoeducația și familiarizarea cu intervenția. I-am explicat lui Andi că anumiți factori
predispozanți, în cazul lui distorsiunile cognitive (catastrofarea și evaluarea globală negativă
precum: “sunt o nulitate”, „sunt urât” și toată lumea mă umilește”, „fac numai greșeli”), l-au
determinat să interpreteze în mod greşit unele situaţii de viaţă, percepându-le drept
ameninţătoare.
Experiențele de viață ce au condus la structurarea tulburării de personalitate au fost legate mai
ales de faptul că părinții au servicii solicitante. Aceștia sunt plecați frecvent din țară, nu au
suficient timp să i se dedice, iar când merg împreună, el de fapt își petrece timpul tot singur, la
piscina hotelului sau pe laptop, face jocuri. Depresia s-a accentuat de când a plecat fratele la
studii. La școală, în grupul de egal se simte umilit și persecutat. Nici cu profesorii nu se
înțelege prea bine, datorită frecventelor absențe și lacunelor în cunoștințe.
Conflictul-cheie în jurul căruia se dispută lupta cu sine a acestui copil este aceea că și-ar dori
să le demonstreze celorlalți valoarea sa, să fie alături de ei, în compania lor, dar se teme că
va comite greșeli, că va fi ridiculizat, că nu va avea succes/noroc. Este supărat pe sine că nu
își poate controla teama/agitația/furia. A declarat că el este o cu totul altă persoană decât
masca pe care o afișează la școală, dar deja colegii îl știu așa și nu ar mai putea să-l perceapă
așa cum este el de fapt, nu ar fi credibil dacă le-ar arăta adevărata lui personalitate.Temerea
dominantă/ principala amenințare este că ceilalți ar putea să descopere cât este de lipsit de
calități și că îl vor respinge. Pe ceilalți îi consideră critici, deciși să-l respingă
La bază sunt convingerile fundamentale care structurează
- Imaginea despre sine - se simte nesigur pe sine. Se consideră ”urât”, ”prost”,
”neexperimentat” și ”nenorocos/ghinionist”.
- Imaginea despre alter – vede în colegi niște persoane agresive, neprietenoși, care
încearcă doar să-l manipuleze și să-l pună în situații stânjenitoare, profesorii, părinții îl
ridiculizează, nu-l iau în serios, nu-l apreciază, nu-l iubesc.
- Imaginea despre Lume – a fost educat în percepția că ”viața este o junglă”, este dură și
se teme că nu se poate adapta, nu va face față.
Convingerile principale/ centrale – evaluare globală: ”sunt o nulitate”, ”sunt bleg”, ”nu pot
suporta și nu-mi pot stăpâni emoția”
Convingerile condiționale/inferențele: ”dacă oamenii ar ști cât sunt de slab/ bleg/
nepriceput, mă vor manipula, își vor bate joc de mine, mă vor îndepărta, ceea ce nu aș putea
să suport !”
Convingerile instrumentale: ”Ca să nu mă fac de râs, să nu mă simt umilit, mai bine nu
merg în excursie”, ”Ca să nu iau o notă mică la olimpiadă și să râdă școala de mine, mai bine
nu particip.”
Principala reacție emoțională este disforia, o combinație între anxietate și tristețe, pe care o
percepe cu furie, pentru că nu și-o poate stăpâni. Acuză faptul că datorită emoției atunci când
este scos la lecție uită ce a învățat. Anticiparea respingerii generează disforia, cu atât mai
dureroasă cu cât consideră atitudinea de respingere a celorlalți ca fiind justificată. ” ”Dacă
cineva ține la mine, ori nu mă cunoaște, ori are vreun interes ascuns. Mai bine mă retrag
acum, să nu fiu iar rănit.” Fluxul de gânduri automate prezic în sens negativ ceea ce se va
întâmpla: ”nu voi reuși”, ”o să mă fac de rușine”, ”nu mă va plăcea,” Toleranța scăzută la
disforie îl împiedică să dezvolte strategii pentru învingerea timidității și afirmarea asertivă a
propriilor dorințe. Rezultatul a fost materializat într-o atitudine de evitare socială, cognitivă,
comportamentală și emoțională.
Strategiile personale sunt poziționate pe un continuum descendent, la un pol fiind
manifestată puternic tendința de vulnerabilitate socială, evitare și inhibiție iar la celălalt o
slabă manifestare a asertivității și sociabilității. Strategiile de coping adoptate de Andi sunt:
evitarea contactelor sociale și limitarea exprimării și experimentării emoțiilor. Conduita,
acțiunile sale sunt dominate de toleranța scăzută la orice îi produce neplăcere, Este foarte
sensibil la eșec și respingere și în loc să vină în întâmpinarea ajutorului ce i se oferă de către
familie, profesori, colegi, se simte umilit și desconsiderat. Pentru a nu suferi, evită
confruntarea, situațiile în care este evaluat. Tendința de ”evitare cognitivă”, îl face să se
ascundă ”ca struțul”, de propriile gânduri și interpretarea propriilor sentimente.
Se pare că această strategie este o ”caracteristică culturală”, ”de neam”, deoarece și vărul său
mai mic are aceleași principii: ”de ce trebuie să ajut un străin, ca apoi acesta să îmi facă rău ?!
Eu nu am nevoie de prieteni, Mama și tata sunt cei mai buni prieteni”(are doar 9 ani).
Diagrama conceptualizării cognitiv-comportamentale
Informații relevante din copilăria timpurie:
Mama, anxioasă, copleșită de temeri legate de situația copiilor săi.
Tatăl este foarte puțin implicat în problemele familiale, fiind foarte ocupat cu serviciul.
Fratele mai mare cu 6 ani, substitutul părinților, prietenilor, este plecat de 4 ani la studii în Franța,
fapt resimțit foarte dureros de subiect.

Convingeri fundamentale
”Nu pot fi iubit, sunt lipsit de valoare” ”Sunt vulnerabil la emoții negative”

Asumpții condiționale
”Dacă reușesc și mă ascund față de cum sunt în realitate, aș putea fi acceptat de către ceilalți”
”Dacă arăt cine sunt cu adevărat, cât sunt de bleg pentru a nu fi respins”
”Dacă reușesc să îmi controlez emoțiile, voi fi bine.”
”Dacă îmi pierd controlul, mă voi simți rău și nu voi putea suporta acest lucru”
”Dacă evit să vorbesc în public / în clasă, nu mă mai înroșesc până în vârful urechilor!

Strategii de coping
Evită inițierea conversațiilor, mama îi rezolvă problemele la școală, nu are prieteni în clasă printre
colegi, evită să se deschidă în fața acestora, să și-i apropie. Evită să participe la întâlniri colegiale,
 zile onomastice, etc. De asemenea, nici el nu își invită colegii acasă. Nu suportă situațiile
conflictuale, confruntările, le evită. Nu are prieteni nici pe Facebook, are pagină, dar nu o deschide
cu lunile. Este deprimat de dorul fratelui, și își consumă această stare prin gaming.

Situația 1 Situația 2 Situația 3 Situația 4

Mama îi reproșează Colegul i-au cerut bani
Îi plăcea o fată și Când vorbește în
eșecurile școlare, îi pentru a sta cu ei în
încerca să se ”bage în public manifestă
reproșează că nu e bun de bancă. seamă”. Aceasta a eritem pudic
nimic, că ”se va alege reacționat
praful”, de el, ”va ajunge disproporționat la
gunoier”. gluma lui.
Gând automat Gând automat Gând automat Gând automat
Mama nu mă iubește Colegii mă manipulează Fetele nu mă plac Mă fac de rușine
Semnificația gândului
Semnificația gândului Semnificația gândului Semnificația gândului
automat automat automat automat
”Sunt o nulitate!” ”Sunt un bleg!” ”Sunt urât, ”Sunt penibil!”
respingător”
Emoție Emoție Emoție Emoție/ metaemoție
Agitație, furie, plâns umilință Teamă, tristețe Furie, rușine
Comportament Comportament Comportament Comportament
Se încuie în cameră și Își evită colegii, nu Evită compania Evită să răspundă la
refuză să meargă la participă la glumele lor colegelor, nu are ore, chiar când știe,
meditație. în pauze, la petreceri, nu prietenă. evită să-și afirme
merge în tabere. opiniile într-un grup.

E. MODELUL A-B-C

A B C

C. Consecință
A. Situația-stimul 1. - Cogniție
B. Gând Automat
”Sunt penibil!”
Când vorbește în public Disfuncțional
- Emoție
Mă fac de rușine, iar
Furie, rușine (disforie)
m-am înroșit ca un
- Comportament
rac!”
Evită șă răspundă la oră.

F. PLANUL DE INTERVENȚIE
Obiectivul terapiei nu este eliminarea completă a disforiei ci creșterea toleranței la emoțiile
negative. După ce i-am oferit lui Andi informații despre diagnosticul dat și explicații privind
principiile terapiei congnitiv/comportamentale, a obiectivelor, necesitatea complianței
terapeutice, a implicării, pentru a înțelege și a-și însuși o nouă grilă de citire a realității, am
stabilit de comun acord următoarele obiective generale:
a. Depășirea evitării cognitive și emoționale
b. Formarea abilităților
c. Identificarea și testarea convingerilor dezadaptative fundamentale
Tehnicile folosite:
- Imageria
- Psihodrama
- Jurnalul cu predicții
d. Construirea convingerilor pozitive
- Jurnalul pentru experiențe pozitive
Din lista de probleme am convenit împreună să abordăm ca obiectiv specific jena de a vorbi
în public deoarece ”se înroșește ca un rac”
MODELUL A-B-C

A B C

C. Consecință
A. Situația-stimul 1. - Cogniție
B. Gând Automat
Când vorbește în public ”Sunt penibil!”
Disfuncțional
- Emoție/metaemoție
Cred că m-am înroșit
Furie, rușine (disforie)
ca un rac!”
- Comportament
Mă blochez.

A2=C B2 C

C2. Consecință
A2.Metaemoția. - Cogniție
B2. Gând Automat
Mă simt penibil ”Sunt penibil!”
Disfuncțional
- Emoție/metaemoție
Este groaznic,
Furie, rușine (disforie)
trebuie să fac ceva.
- Comportament
Evită șă răspundă la oră.
Când vorbesc în public (A), cred că mă înroșesc ca un rac (B) ceea ce este penibil pentru
mine/rușinos/mă blochez (C=A2) Nu suport să mă simt penibil (A2). Este groaznic (B2). Ca
să nu mă mai fac de râs (de batjocoră – Rușinosul), nu mai răspund la ore/ nu mai vorbesc în
public.
- cogniții iraționale
- cred că mă înroșesc ca un rac;
- este groaznic;
- sunt penibil/ de batjocoră

Intervenția psihologică
Ca un preambul al terapiei, pentru a consolida relația terapeutică și a aborda ceva concret și
fezabil, am abordat ca primă problemă ”eritemul pudic”. Fiind un copil cu nivel ridicat de
cultură și înțelegere, mi-am permis un stil ”academic”, pentru a da mai multă greutate,
demersului:
- l-am informat privind legătura dintre gânduri și emoții;
- i-am explicat mecanismul eritemului pudic, una dintre cele mai evidente manifestări ale
expresivității emoționale;
T: De ce consideri că a roși în public este ceva umilitor ?
P: Colegii îmi spun ”Bashful”- piticul Rușinosul din Albă ca Zăpada...Mă simt nașpa...
T: Deși este un mecanism reflex, deci mai greu de controlat, totuși fiind asociat cu o stare de
tensiune emoțională, acest fenomen poate fi stăpânit. De aceea îți propun pentru început să
exersăm împreună niște tehnici de relaxare. Prin exercițiu, practicând o dată sau de două ori
pe zi, vei reuși să-ți stăpânești acest disconfort și mai mult de atât, vei avea un control mai
bun asupra emoțiilor, în general. Este ca o temă pentru acasă.
P: Nu prea am timp, dar voi încerca.
T: Să știi că aceste exerciții îți dau o stare atât de plăcută, încât creează dependență...
În plus, aș vrea să privești planșa (i-am ilustrat pe flipchart modelul lui Beck, cu elementele
acestuia și modul particular al situației sale particulare). Observă, te rog faptul: consecința
C, eritemul, este de fapt situație stimul A2, pentru sentimentul de rușine/disconfort/ disforie
pe care îl trăiești de fiecare dată când conștientizezi că...te înroșești. Și uite așa, se formează
un cerc vicios.
Restructurarea cognitivă presupune evidențierea credințelor iraționale față de situațiile
activatoare pe baza modelului ABC (Ellis, 2006), disputarea și reformularea acestora și
înlocuirea cu altele mai adaptative;

A B C
B. Situația-stimul 1. C. Consecință
B. Credințe
Când vorbește în public - Cogniție
funcționale
”Chiar dacă m-am înroșit,
Cred că spun lucruri
este ceva natural, semăn cu
interesante și încerc
mama!”
să fiu convingător
- Emoție
Ușoară tensiune și agitație.
- Comportament
Mă focalizez pe cineva
anume, cu privirea.

Argumente care să-i demonteze atribuirea negativă – restructurare cognitivă:

- a avea emoții înseamnă a fi viu, a transmite trăire;
- la curtea Regelui-Soare nobilii se pudrau, se pomădau, pentru a fi expresivi;
- și în prezent, femeile se fardează pentru a avea o față ”atrăgătoare”
- acesta este farmecul tău personal, o moștenești pe mama ta;
- fixează-ți privirea asupra unui coleg amabil din clasă și vorbește ca și când ați fi la o
șuetă, sau ca și când ai dori să-l convingi de ceva important
Planul intervenției psihologice cuprinde și alte aspecte:
- exerciții de control al respirației și relaxare progresivă pentru autocontrol și reducerea
anxietății;
- exerciții de concentrare activă (mindfulness)
- intervenții terapeutice de scurtă durată, colaborative și orientate pe resurse și soluții pentru
întărirea robusteții;
- tehnici rațional-emotive și comportamentale (Ellis, 2006) pentru întărirea stimei de sine
(prin acceptarea necondiționată de sine și acceptarea necondiționată a celorlalți);
- exerciții de reframing de context și de semnificație pentru îmbunătățirea relaționării
interpersonale;
- training asertiv;
- folosirea scalelor de evaluare a rezultatului intervenției psihologice
- urmărirea la fiecare ședință a evoluției prin Feedback Informed Treatment (F.I.T.).
- să identificăm împreună gândurile automate in vivo, în timpul ședinței
- să învețe să identifice și să clasifice gândurile automate distorsionate
- ținte specifice de intervenție: autocritica
- tehnici de contracararea gândurilor automate negative
- disputarea aumpțiilor dezadaptative subiacente
- identificăm împreună ținta terapiei - excesul/deficitul comportamental,
- să își însușească în timpul ședinței abilități asertive – joc de rol
- să aibă mai multe contacte sociale pozitive
- tehnici de dezvoltare a abilităților de rezolvare a problemelor
- găsirea unor resurse pentru îmbunătățirea abilităților de interrelaționare;
- focalizarea atenției pe exprimarea corectă, fără a face din aceasta un stres suplimentar
- întărirea stimei de sine și a robusteții;
- restabilirea modului proactiv în depășirea dificultăților;
- sporirea asertivităţii;
- un stil eficient de managementul timpului;

Obstacole și blocaje în terapie. Principalele obstacole sunt determinate de absențe și de

faptul că nu execută temele pentru acasă. Nu am reușit să stabilesc cu certitudine dacă
motivarea pe care o aduce este reală, dar faptul că nu vine cu temele făcute, demonstrează
complianță redusă la terapie și aceeași atitudine evitantă, în balansoar ”când sus, când jos” a
interesului față de solicitări, indiferent de ce natură ar fi acestea.

Tema pentru acasă

a. Program permanent
- să-și ia co-echipier – pe mama
- să încheie un contract de parteneriat
- să execută de două ori pe săptămână ÎMPREUNĂ CU MAMA programul de relaxare și
cel de concentrare (stick cu programul https://www.curteaveche.ro/dezvoltarea-
inteligentei-emotionale-tehnici-de-a-cultiva-puterea-launtrica-a-copiilor.
b. De completat Scala de atitudini disfuncționale (DAS – Disfunctional attitudes Scale;
Aaron Beck et. al) adaptată de Bianca Macavei*

Bibliografie:

- Daniel David – Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Polirom, 2006;

- Aaron Beck, Arthur Freeman, Denise D.Davis – Terapia cognitivă a tulburărilor de
personalitate, Editura ASCR, Cluj Napoca, 2011;
- DSM-IV TR, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition-
Text Revision, APA, 2000;
- DSM V, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th Edition APA,
2016;
- Dezvoltarea inteligentei emotionale a copiilor. Tehnici de a cultiva puterea launtrica a
copiilor - Introducere si meditatii de Daniel Goleman - Linda Lantieri, Curtea Veche,
2017.