STUDIU DE CAZ
DATE DE IDENTIFICARE
[Link] masculin, 35 ani din Calarași are zece clase absolvite , este salariat al unei
firme private de transporturi de mărfuri interne, divorțat, fără copii de religie
creștină.
MOTIVELE PREZENTARII LA CABINET
Firma la care lucrează pacientul a efectuat controlul periodic al lucrătorilor săi,
control care a avut ca scop și examinarea din punct de vedere psihologic a
acestora. La examenul psihologic efectuat de F. pentru testarea capacitaților sale de
șofer care transportă mărfuri interne , psihologul specialist a constat că acesta nu a
reușit să obțină avizul pentru a fi apt profesional în meseria pe care o desfășoară,
astfel că a recomandat să meargă la ședinte de consiliere la un [Link] a
fost adus de managerul firmei unde lucrează, pentru ca acesta să efectueze ședinte
de consiliere pentru a se recupera și a nu fi dat afară de la locul de muncă.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Pacientul are colică renală.
ISTORIC PERSONAL
Pacientul locuiește cu parinții , are un frate mai mare care este căsatorit și o soră
mai mică care este la facultate .Tatăl este pensionar , iar mama lui lucrează înca.
Relația cu tatal este tensionată, zilnic au certuri în casă din diverse motive. F. a fost
căsătorit doi ani de zile cu o fată dint-un sat din apropierea Călarașului . A divorțat
acum un an de zile datorită neânțelegerilor care au apărut între ei , legate de faptul
că F. nu aduce suficienți bani în casă, iar soția acestuia” îl înebunea mereu că nu
au bani”. După o perioadă a auzit că soția lui umbla cu altcineva, a prins-o
îmbrațișată cu un vecin, iar el mărturisește că nu a făcut altceva decat să plece și
să divorteze. S-a întors acasă la parinți , iar aceștia îl acuză că el este devină că nu
se întelegea cu soția, că nu este bun de nimic , că este un prost.
A început să nu mai comunice cu cei din jur , iar nevasta lui a venit la serviciu și a
făcut scandal, că el este un hoț care fură din benzina firmei , din mărfuri, ia făcut
atmosferă și renume prost. Colegii au început să îl vorbească pe la spate și să nu îl
mai bage în seamă. Șeful i-a luat mașina și el a stat făra curse, munceaște mai
puțin , dar acest lucru îl nemulțumește. A început să bea în fiecare zi .
ISTORICUL BOLII
În urmă cu șase luni , după o zi în care numai a stat , venind acasă a simțit că își
pierde mințile. A încercat să se sinucidă, să își taie venele, dar a fost văzut de
mama lui .A început să nu mai poată adormi, să nu mai mănânce, era agitat în
timpul zilei ,nu mai avea chef de viață, se simțea inutil , negăsindu-și locul nicăieri.
Parinșii au început să se îngrijoreze și l-au dus la spital . A fost internat cu
diagnosticul de episod depresiv sever în data de 18.04.2014. A luat
tratament(Amoxepin) și i s-au facut investigații și în data de 30. 04.2014 a fost
externat fiind ameliorat diagnosticul inițial. I s-a recomandat să revină la control
peste trei luni de zile. În această perioadă nu a mai lucrat pe mașina , a stat la bază
.
În urma controlului din 16.07.2014, doctorul a considerat că nu mai necesită ca F.
să mai ia tratament , datorită faptului că acum i-a pus diagnosticul de episod
depresiv sever remis terapeutic. La chemat la control peste alte trei luni și în fișa
pacientului doctorul a notat -fără tulburari psihopatologice în prezent.
SCOPUL EXAMENULUI PSIHOLOGIC
Pentru a vedea starea actuală a clientului din punctual de vedere al bateriei de
evaluare standardizate cu scopul de a identifica și îndeparta simptomele care îi
crează discomfort.
Luând în considerare diagnosticul medicului psihiatru și pe baza interviului , am
considerat necesar aplicarea unor probe psihologice pentru diagnosticul de
depresie.
EXAMENUL PSIHOLOGIC
Evaluarea pacientului s-a efectuat cu urmatoarele probe psihologice:
1. Inventarul de depresie Beck ,(21 itemi, cotati 0-3) la care a obtinut un scor
brut de 50,( tristețe, nemulțumire, iritabilitate) ceea ce semnifică o depresie
severă ( 27-42 moderată; 43-52 severă; mai mare de 53 gravă).
2. Interviul clinic structurat pentru tulburările clinice de pe axa I a DSM , în
urma căruia s-a constatat că clientul îndeplinește criteriile pentru tulburare
depresivă [Link]-IV.
3. Chestionarul de personalitate SCID-II și interviul clinic structurat pentru
tulburările clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV TR în urma căruia
am constatat existența unor elemente de personalitate dependentă și de
personalitate evitantă, care nu satisfac criteriile pentru o tulburare de
personalitate .
4. Scala GAFS –conține 100 itemi, la care a obținut un scor de 40 , deteriorare
în mai multe domenii (serviciu,certuri cu colegii, certuri cu familia) gândire
și dispoziție depresivă, incapacitate de a funcționa în aproape toate
domeniile.
Nivel subiectiv-emotional
În urma interviului de evaluare și a testelor aplicate și pe baza informatiilor
obținute prin metoda observației, s-au constatat urmatoarele: pacientul prezintă o
tristețe evidentă , stare depresivă .
Nivel cognitiv
-Atenția este diminuată , a fost evaluat cu testul Kraepelin.
-orientare temporo-spatială pastrată
-funcția mnezică diminuată, testate cu testul cuvintelor.
Nivel comportamental
În urma interviului au fost evidențiate urmatoarele aspecte:
-aspect general: îmbracaminte curată și îngrijită, aspect îngrijit, gestică și mimică
în parametrii normali
-instinct sexual diminuat
-conștiinta bolii: absentă
-activitate: diminuată.
Nivel psihofiziologic
-frecvente somatizări:cefalee, transpirații
-tensiune musculară, mâini reci, roșeată.
Nivel relational
-dizarmonic
-relații tensionate cu fosta soție, cu tatal și colegii de serviciu.
Nivel de personalitate
In urma aplicarii chestionarului de personalitate SCID-II si a interviului clinic
structurat pentru tulburarile clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV-TR am
constatat urmatoarele:
[Link] de personalitate evitantă:
-nu dorește să se asocieze cu alți oameni decât dacă este apreciat;
-evită activitațile profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ,
din cauza fricii de critică, dezaprobare sau rejecție;
-este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat în situații sociale (minim 4
criterii).
[Link] de personalitate dependentă:
-are dificultați în a lua decizii comune fără o cantitate excesivă de consilii și
reasigurari din partea altora;
-necesită ca alții să-și asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii
ale vieții lui;
-are dificultați în a-și exprima dezacordul față de alții din cauza fricii de a nu
pierde suportul sau aprobarea(minim 5 criterii).
DIAGNOSTIC POZITIV
Axa I- Tulburare Depresivă Majoră Recurentă [Link]-IV-TR (tulburari clinice)
Abuz de alcool
Axa II- Nici un diagnostic, elemente de personalitate dependentă (dificultați în a
lua decizii, nu își asumă responsabilitatea acțiunilor sale) și evitantă (frica
de a fi criticat și judecat, nu lucrează în echipă pentru a nu fi dezaprobat
si rejectat) (tulburari de personalitate)
Axa III- Colică renală (condiții medicale generale)
AxaI V- Amenințare de pierdere a serviciului, conflicte cu familia cu soția, cu
grupul de suport social si profesional.
Axa V- GAF= 40 Indicele de funcționare globală (curentă)(ideație suicidară,
nici un prieten, deteriorare în funcționarea socială, profesională și familială, riscul
de a-și pierde serviciul)
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Depresia în cazul acestui client nu se datorează efectelor fiziologice directe ale
unei substanțe ori ale unor condiții medicale generale. Simptomele cauzează o
detresă sau o deteriorare semnificativă clinic în domeniul familial si social.
Criteriile DSM-IV TR pentru Tulburarea Depresivă Majoră Recurentă
A. Prezenta a doua sau mai multor episoade depresive majore:
-dispoziție depresivă în cea mai mare parte a zilei;
-insomnie;
-agitație;
-sentimente de inutilitate;
-diminuarea marcantă a placerii pentru aproape toate activitațile;
-simptomele creează o detresă sau o deteriorare semnificativă clinic în domeniul
social, profesional, familial;
B. Episoadele depresive majore nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizo-
afectivă.
C. Nu a existat niciodată un episod maniacal.
CONCLUZIILE EXAMENULUI PSIHOLOGIC
Clientul prezintă o personalitate structurată dizarmonic de tip dependent și evitant,
fragil psihoemotional.
Pe fondul acestei personalitați și a unei sociabilitați scăzute, a intervenit desparțirea
de parteneră., în urma căreia a fost internat cu episod depresiv sever. Colegii de
muncă au aflat de internarea lui ,șefii nu i-au mai dat de lucru , așa că au apărut
dificultați la locul de muncă, ceea ce a creat clientului o stare de nesiguranță ,
îngrijorare ,insomnie, toate acestea ducand la o depresie severă . Numeroasele
emoții negative disfuncționale , legate de frica zilei de mâine, au contribuit la
accentuarea starii de depresie.
Depresia, îngrijorarea și simptomele somatice i-au cauzat suferință, alterari sociale
și ocupaționale .
OBIECTIVUL INTERVENȚIEI PSIHOLOGICE
[Link] riscului de suicid.
[Link] simptomelor depresiei.
[Link] 7/8 ore de somn pe noapte.
[Link] frecventei gandurilor automate.
5. Prevenire a recaderii in depresie.
[Link] relațiilor.
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE
Programul de intervenție cuprinde tehnici de intervenție pentru depresie:
-restructurarea cognitivă, îndepărtarea accesului la posibilitatea comiterii
suicidului, semnarea unui contract între client și terapeut;
-planificarea recompenselor, programarea activităților, gradarea sarcinilor;
-restructurarea cognitivă, distragerea atenției;
-relaxare, plan de intervenție în cazul insomniei;
-training asertiv;
-training în optimizarea contactelor sociale, planificarea recompenselor,
programarea activităților;
-restructurarea cognitivă, experimente comportamentale;
-optimizarea abilității de rezolvare de probleme și alte abilități;
-recapitularea și exersarea tehnicilor în caz de nevoie.
FRECVENȚA ȘEDINȚELOR
Ținând seama de natura cronică, de lungă durată și rezistența la intervenție a
depresiei , recomand ca planul de intervenție să fie conceput pentru cel putin 20
ședinte cognitive-comportamentale individuale, cu posibilitatea reevaluării
periodice și dupa terminarea acestui set de ședinte.
O ședintă de 50 de minute de doua ori pe saptamană.
Psiholog Cănea Mădălina Manuela
