STUDIU DE CAZ

DATE DE IDENTIFICARE

F.sex masculin, 35 ani din Calarași are zece clase absolvite , este salariat al unei
firme private de transporturi de mărfuri interne, divorțat, fără copii de religie
creștină.

MOTIVELE PREZENTARII LA CABINET

Firma la care lucrează pacientul a efectuat controlul periodic al lucrătorilor săi,

control care a avut ca scop și examinarea din punct de vedere psihologic a
acestora. La examenul psihologic efectuat de F. pentru testarea capacitaților sale de
șofer care transportă mărfuri interne , psihologul specialist a constat că acesta nu a
reușit să obțină avizul pentru a fi apt profesional în meseria pe care o desfășoară,
astfel că a recomandat să meargă la ședinte de consiliere la un psiholog.Pacientul a
fost adus de managerul firmei unde lucrează, pentru ca acesta să efectueze ședinte
de consiliere pentru a se recupera și a nu fi dat afară de la locul de muncă.

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

Pacientul are colică renală.

ISTORIC PERSONAL

Pacientul locuiește cu parinții , are un frate mai mare care este căsatorit și o soră
mai mică care este la facultate .Tatăl este pensionar , iar mama lui lucrează înca.
Relația cu tatal este tensionată, zilnic au certuri în casă din diverse motive. F. a fost
căsătorit doi ani de zile cu o fată dint-un sat din apropierea Călarașului . A divorțat
acum un an de zile datorită neânțelegerilor care au apărut între ei , legate de faptul
că F. nu aduce suficienți bani în casă, iar soția acestuia” îl înebunea mereu că nu
au bani”. După o perioadă a auzit că soția lui umbla cu altcineva, a prins-o
îmbrațișată cu un vecin, iar el mărturisește că nu a făcut altceva decat să plece și
să divorteze. S-a întors acasă la parinți , iar aceștia îl acuză că el este devină că nu
se întelegea cu soția, că nu este bun de nimic , că este un prost.
A început să nu mai comunice cu cei din jur , iar nevasta lui a venit la serviciu și a
făcut scandal, că el este un hoț care fură din benzina firmei , din mărfuri, ia făcut
atmosferă și renume prost. Colegii au început să îl vorbească pe la spate și să nu îl
mai bage în seamă. Șeful i-a luat mașina și el a stat făra curse, munceaște mai
puțin , dar acest lucru îl nemulțumește. A început să bea în fiecare zi .

ISTORICUL BOLII

În urmă cu șase luni , după o zi în care numai a stat , venind acasă a simțit că își
pierde mințile. A încercat să se sinucidă, să își taie venele, dar a fost văzut de
mama lui .A început să nu mai poată adormi, să nu mai mănânce, era agitat în
timpul zilei ,nu mai avea chef de viață, se simțea inutil , negăsindu-și locul nicăieri.
Parinșii au început să se îngrijoreze și l-au dus la spital . A fost internat cu
diagnosticul de episod depresiv sever în data de 18.04.2014. A luat
tratament(Amoxepin) și i s-au facut investigații și în data de 30. 04.2014 a fost
externat fiind ameliorat diagnosticul inițial. I s-a recomandat să revină la control
peste trei luni de zile. În această perioadă nu a mai lucrat pe mașina , a stat la bază
.

În urma controlului din 16.07.2014, doctorul a considerat că nu mai necesită ca F.

să mai ia tratament , datorită faptului că acum i-a pus diagnosticul de episod
depresiv sever remis terapeutic. La chemat la control peste alte trei luni și în fișa
pacientului doctorul a notat -fără tulburari psihopatologice în prezent.

SCOPUL EXAMENULUI PSIHOLOGIC

Pentru a vedea starea actuală a clientului din punctual de vedere al bateriei de

evaluare standardizate cu scopul de a identifica și îndeparta simptomele care îi
crează discomfort.

Luând în considerare diagnosticul medicului psihiatru și pe baza interviului , am

considerat necesar aplicarea unor probe psihologice pentru diagnosticul de
depresie.
EXAMENUL PSIHOLOGIC

Evaluarea pacientului s-a efectuat cu urmatoarele probe psihologice:

1. Inventarul de depresie Beck ,(21 itemi, cotati 0-3) la care a obtinut un scor
brut de 50,( tristețe, nemulțumire, iritabilitate) ceea ce semnifică o depresie
severă ( 27-42 moderată; 43-52 severă; mai mare de 53 gravă).
2. Interviul clinic structurat pentru tulburările clinice de pe axa I a DSM , în
urma căruia s-a constatat că clientul îndeplinește criteriile pentru tulburare
depresivă cf.DSM-IV.
3. Chestionarul de personalitate SCID-II și interviul clinic structurat pentru
tulburările clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV TR în urma căruia
am constatat existența unor elemente de personalitate dependentă și de
personalitate evitantă, care nu satisfac criteriile pentru o tulburare de
personalitate .
4. Scala GAFS –conține 100 itemi, la care a obținut un scor de 40 , deteriorare
în mai multe domenii (serviciu,certuri cu colegii, certuri cu familia) gândire
și dispoziție depresivă, incapacitate de a funcționa în aproape toate
domeniile.

Nivel subiectiv-emotional

În urma interviului de evaluare și a testelor aplicate și pe baza informatiilor

obținute prin metoda observației, s-au constatat urmatoarele: pacientul prezintă o
tristețe evidentă , stare depresivă .

Nivel cognitiv

-Atenția este diminuată , a fost evaluat cu testul Kraepelin.

-orientare temporo-spatială pastrată

-funcția mnezică diminuată, testate cu testul cuvintelor.

Nivel comportamental

În urma interviului au fost evidențiate urmatoarele aspecte:

-aspect general: îmbracaminte curată și îngrijită, aspect îngrijit, gestică și mimică

în parametrii normali
-instinct sexual diminuat

-conștiinta bolii: absentă

-activitate: diminuată.

Nivel psihofiziologic

-frecvente somatizări:cefalee, transpirații

-tensiune musculară, mâini reci, roșeată.

Nivel relational

-dizarmonic

-relații tensionate cu fosta soție, cu tatal și colegii de serviciu.

Nivel de personalitate

In urma aplicarii chestionarului de personalitate SCID-II si a interviului clinic

structurat pentru tulburarile clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV-TR am
constatat urmatoarele:

1.Elemente de personalitate evitantă:

-nu dorește să se asocieze cu alți oameni decât dacă este apreciat;

-evită activitațile profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ,

din cauza fricii de critică, dezaprobare sau rejecție;

-este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat în situații sociale (minim 4

criterii).

2.Elemente de personalitate dependentă:

-are dificultați în a lua decizii comune fără o cantitate excesivă de consilii și

reasigurari din partea altora;

-necesită ca alții să-și asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii
ale vieții lui;
-are dificultați în a-și exprima dezacordul față de alții din cauza fricii de a nu
pierde suportul sau aprobarea(minim 5 criterii).

DIAGNOSTIC POZITIV

Axa I- Tulburare Depresivă Majoră Recurentă cf.DSM-IV-TR (tulburari clinice)

Abuz de alcool

Axa II- Nici un diagnostic, elemente de personalitate dependentă (dificultați în a

lua decizii, nu își asumă responsabilitatea acțiunilor sale) și evitantă (frica
de a fi criticat și judecat, nu lucrează în echipă pentru a nu fi dezaprobat
si rejectat) (tulburari de personalitate)
Axa III- Colică renală (condiții medicale generale)

AxaI V- Amenințare de pierdere a serviciului, conflicte cu familia cu soția, cu

grupul de suport social si profesional.

Axa V- GAF= 40 Indicele de funcționare globală (curentă)(ideație suicidară,

nici un prieten, deteriorare în funcționarea socială, profesională și familială, riscul
de a-și pierde serviciul)

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Depresia în cazul acestui client nu se datorează efectelor fiziologice directe ale

unei substanțe ori ale unor condiții medicale generale. Simptomele cauzează o
detresă sau o deteriorare semnificativă clinic în domeniul familial si social.

Criteriile DSM-IV TR pentru Tulburarea Depresivă Majoră Recurentă

A. Prezenta a doua sau mai multor episoade depresive majore:

-dispoziție depresivă în cea mai mare parte a zilei;

-insomnie;

-agitație;
-sentimente de inutilitate;

-diminuarea marcantă a placerii pentru aproape toate activitațile;

-simptomele creează o detresă sau o deteriorare semnificativă clinic în domeniul

social, profesional, familial;

B. Episoadele depresive majore nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizo-

afectivă.

C. Nu a existat niciodată un episod maniacal.

CONCLUZIILE EXAMENULUI PSIHOLOGIC

Clientul prezintă o personalitate structurată dizarmonic de tip dependent și evitant,

fragil psihoemotional.

Pe fondul acestei personalitați și a unei sociabilitați scăzute, a intervenit desparțirea

de parteneră., în urma căreia a fost internat cu episod depresiv sever. Colegii de
muncă au aflat de internarea lui ,șefii nu i-au mai dat de lucru , așa că au apărut
dificultați la locul de muncă, ceea ce a creat clientului o stare de nesiguranță ,
îngrijorare ,insomnie, toate acestea ducand la o depresie severă . Numeroasele
emoții negative disfuncționale , legate de frica zilei de mâine, au contribuit la
accentuarea starii de depresie.

Depresia, îngrijorarea și simptomele somatice i-au cauzat suferință, alterari sociale

și ocupaționale .

OBIECTIVUL INTERVENȚIEI PSIHOLOGICE

1.Reducerea riscului de suicid.

2.Reducerea simptomelor depresiei.

3.Odihna 7/8 ore de somn pe noapte.

4.Reducerea frecventei gandurilor automate.

5. Prevenire a recaderii in depresie.

6.Ameliorarea relațiilor.
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE

Programul de intervenție cuprinde tehnici de intervenție pentru depresie:

-restructurarea cognitivă, îndepărtarea accesului la posibilitatea comiterii

suicidului, semnarea unui contract între client și terapeut;
-planificarea recompenselor, programarea activităților, gradarea sarcinilor;
-restructurarea cognitivă, distragerea atenției;
-relaxare, plan de intervenție în cazul insomniei;
-training asertiv;
-training în optimizarea contactelor sociale, planificarea recompenselor,
programarea activităților;
-restructurarea cognitivă, experimente comportamentale;
-optimizarea abilității de rezolvare de probleme și alte abilități;
-recapitularea și exersarea tehnicilor în caz de nevoie.

FRECVENȚA ȘEDINȚELOR

Ținând seama de natura cronică, de lungă durată și rezistența la intervenție a

depresiei , recomand ca planul de intervenție să fie conceput pentru cel putin 20
ședinte cognitive-comportamentale individuale, cu posibilitatea reevaluării
periodice și dupa terminarea acestui set de ședinte.

O ședintă de 50 de minute de doua ori pe saptamană.

Psiholog Cănea Mădălina Manuela