Psihodiagnosticul personalității

Nume student: Humaru Daniela-Gabriela

An III, semestrul I, grupa 6

 Consimțământ informat

Subsemnatul, I.S, de bună voie consimt să particip la evaluarea psihologică realizată în scop
didactic de către studenta Humaru Daniela-Gabriela.

Am primit informații satisfăcătoare cu privire la scopul general al evaluării, precum și o

descriere a ceea ce trebuie să fac.

Înțeleg că rezultatul evaluării poate fi relativ, deoarece studenta parcurge un proces de

învățare.

Cunosc faptul că mă pot retrage din evaluare în orice moment și că datele vor fi confidențiale.

Semnătura participantului,
 Raport de Psihodiagnostic și Evaluare Clinică (Examinare Psihologică)

I. Informaţii despre Client:

Nume și Prenume (sau Cod): I.S.
Vârsta: 24
Genul: Feminin
Ocupaţie: Administrator control producție

II. Obiectivul Psihodiagnosticului și Evaluării Clinice:

• Psihodiagnosticul și Evaluare Clinică are ca scop identificarea stărilor psihologice de
sănătate și/sau boală și a mecanismelor psihologice de etiopatogeneză și/sau de sanogeneză,
cu relevanţă
pentru_________________________________________________________

III. Descrierea succintă a Componentelor Psihologice:

• Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Dispoziția afectivă Scala de depresie Hamilton

Anxietatea ca stare Scala STAI x2

• Nivel Cognitiv
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

• Nivel Comportamental
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Nivelul de ostilitate care se manifestă prin: Inventarul de Ostilitate

suspiciune, negativism, asalt, ostilitate
indirectă, violență verbală, iritabilitate și
resentimente.

• Nivel Psihofiziologic
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Au fost evaluate simptomele somatice care Scala de Depresie Hamilton

pot afecta calitatea funcționării individului.
• Nivel de Personalitate si Mecanisme Defensive/Adaptare
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri
clinice)

Anxietatea ca trăsătură Scala STAI x1

Dimensiunile personalității (nervozitate, Inventarul de Personalitate Freiburg
agresivitate, depresie, excitabilitate,
sociabilitate, calm, dominare, inhibiție,
sinceritate, labilitate emoțională,
masculinitate).

• Nivel de Relaţionare Interpersonală

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri
clinice)

Sociabilitatea Inventarul de Personalitate Freiburg (FPI 5)

Capacitatea de a stabili contacte Inventarul de Personalitate Freiburg (FPI 8)
Atitudinile în cadrul situațiilor interpersonale Inventarul de Ostilitate

IV. Concluzii (Sumarizarea informaţiilor în termeni psihologici):

I.S., are 24 de ani, ocupă poziția de administrator control producție într-o fabrică de
ustensile din Marea Britanie (interviul a fost realizat în țară când aceasta s-a întors acasă
pentru sărbători). Aceasta a absolvit Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a
Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe specializarea de asistență socială. Pe
parcursul anilor de facultate a fost bursieră, iar licența realizată pe tema efectelor emigrării
părinților asupra dezvoltării copiilor a fost finalizată cu 10. Așa cum însăși afirmă, a fost
motivată să aleagă acest subiect datorită plecării mamei ei în străinătate, fapt care a afectat-
o destul de profund. Relația dintre părinți s-a deteriorat întratât încât s-a soldat cu un divorț,
iar comunicarea s-a realizat exclusiv prin intermediul ei. De asemenea, familia extinsă din
partea tatălui (singura cu care are contact, rudele mamei fiind plecate în Italia) și-au
exprimat dezacordul cu privire la atitudinea mamei și au devenit suportivi în ceea ce-l
privește pe tată. Acest lucru i s-a părut extrem de nedrept pentu că în contextul dat ea a fost
cea care s-a sacrificat pentru a acoperi nevoile financiare ale familiei. Anii în care venitul a
fost asigurat preponderent de mama plecată au făcut-o să se simtă ca o povară pentru
familie. A început să compenseze acest sentiment de inutilitate cu îndeplinirea sarcinilor
casnice (ex. gătitul, care ia devenit hobby odată cu trecerea timpului). În schimb, tatăl și
fiica, deși în aparență (în cadrul familiei extinse) păreau că au o relație foarte bună, în
realitate se confruntau cu multe nemulțumiri, reproșuri și conflicte. De aceea, la vârsta de 22
de ani s-a căsătorit, dorind să aibă un loc liniștit doar al ei. Când vine în țară este găzduită
de familia soțului, iar față de familia din care provine are o atitudine rece, rezervată.
În Marea Britanie lucrează pe un post prost plătit (este plătită la fel de mult ca un lucrător
de la bandă, deși postul ei necesită o mai mare pregătire și responsabilitate). De asemenea,
pe parcursul interviului a menționat că îi este rușine cu partenerul de viață pentru că, deși un
om muncitor, nu are studii superioare și adesea face greșeli elementare (de ex. greșeli
gramaticale, nu poate ține pasul cu discuția pentru că nu are informații referitoare la subiect,
etc). Acest lucru o jenează când se află-n cercul de prieteni. Totodată, își reproșează faptul
că nu și-a continuat studiile în domeniu. Nu este satisfăcută de situația curentă, dorindu-și să
se întoarcă în țară unde să-și construiască o vilă și să aibă 2 copii. Totuși, pe parcursul
interviului nestucturat, când s-a revenit la acest aspect a abordat o viziune pesimistă în care
toate planurile ei erau în cel mai fericit caz realizabile parțial.
Conform scalei STAIT (măsoară anxietatea ca trăsătură) pacienta are un nivel general
ridicat de anxietate. La nivel concret se observă o frecvență mai ridicată a stărilor anxiogene
ca răspuns la situațiile percepute ca fiind amenințătoare. Din interviul clinic reiese că
situațiile ce presupun evaluări a propriilor competențe sau cele care au în vedere
interacțiunea socială într-un grup numeros de oameni îi crează o stare de disconfort și
anxietate. La momentul testării anxietatea a fost măsurată cu STAIS (măsoară anxietatea ca
stare) pacienta având o stare de anxietate ușoară spre medie. Acest fapt poate fi generat și de
ideea de evaluare în sine (cauză generală a stărilor anxiogene).
Din inventarul de ostilitate conchidem că I.S. se încadrează-n medie cu un scor de 37
(scor ușor mai scăzut decât indicele de referință). În urma analizei s-au identificat scoruri
ridicate la următoarele dimensiuni: negativism, iritabilitate și violență verbală. Astfel,
persoana evaluată are un comportament aflat în opoziție cu autoritatea. Așa cum a afirmat
în cadrul interviului clinic îi place să se ghideze după propriile reguli, iar orice încercare
de impunere a unui alt set de principii care nu corespund cu credințele personale se
soldează cu un eșec. În general își manifestă dezacordul apelând la violența verbală,
manifestată prin țipete, limbaj licențios și amenințări pe care le regretă ulterior. De
asemenea, acest limbaj agresiv este adoptat și în cadrul dezbaterilor cu persoane mai puțin
pregătite (pe care știe că le poate domina), discuții în care nu cedează până când
interlocutorului nu îi dă dreptate. Are frecvente izbucniri în care se pierde cu firea și își
insultă cu precădere partenerul de viață atunci când acțiunile sale nu coincid cu așteptările
ei.
În urma evaluării prin intermediul scalei de depresie Hamilton s-a constat că I.S. are
manifestări ușoare. Acestea se pot datora atât divorțului părinților, relația lor fiind
deteriorată și în prezent, cât și nemulțumirilor pe plan profesional. I.S. regretă că nu și-a
continuat studiile în țară și acum când se confruntă cu dificultăți financiare se teme că
propria căsnicie se va degrada. La pacientă predispoziția depresivă a fost ușor evidentă,
simțind nevoia de a plânge și necesitând câteva pauze. Această manifestare a fost însoțită și
de un simptom somatic: apariția unor pete roșii pe piept. I.S. a relevat că și-a pierdut
interesul pentru hobby-urile pe care le practica, pentru responsabilitățile de lucru cât și
pentru aspectul fizic (își neglijează igiena personală, dieta, etc). La nivel psihic și somatic se
confruntă cu evidente manifestări ale anxietății precum: iritabilitate preponderent îndreptată
către partener, tulburări digestive și gură uscată. Alte simptome somatice care au suferit
ușoare modificări au fost pierderea apetitului, scăderea dorinței sexuale și stare de epuizare
care pare disproporționată cu efortul depus. De exemplu, a invocat oboseala după activități
precum îmbrăcatul.
Conform Inventarului de Personalitate Freiburg, comportamentele specificice
dimensiunilor agresivitate și dominare se încadrează-n media populației. De asemenea,
rezultatul obținut la dimensiunea sinceritate, relevă tratarea cu onestitate a itemilor
prezentați. Evaluarea a surprins o dimensiune dominantă a personalității, iritabilitatea, care
o caracterizează ca fiind susceptibilă, ușor de decepționat și pesimistă. S-au identificat
tendințe provenite din valori ridicate în cazul urmăroarelor dimensiuni: nervozitate (FPI 1),
depresie (FPI 3), excitabilitate (FPI 4), inhibiție (FPI 8). I.S. este adesea iritabilă, fiind
deranjată chiar și de cele mai mici aspecte. În cadrul interviului a afirmat că are un grad
înalt de nemulțumire ce nu poate fi suprimat nici măcar în public. De aceea, a avut o serie de
ieșiri nervoase la adresa celor dragi pe care le regretă și de care se rușinează. În general
situațiile de stres prelungit, anxietate sau nervozitate accentuată sunt însoțite de manifestări
somatice precum înroșirea pieptului, tremur la nivelul membrelor superioare și tulburări
digestive. Stările anxiogene cu care se confruntă sunt adesea cauzate de dificultăți banale,
dar agravate de tendința de a procastina și utilizarea unor strategii de coping neadecvate
situației (utilizează strategii de coping bazate pe emoții). În relațiile interumane se
caracterizează prin timiditate și inhibiție. Întâmpină dificultăți în crearea relațiilor pe termen
lung. S-au identificat tendințe provenite din valori scăzute în cazul urmăroarelor dimensiuni:
sociabilitate (FPI 5), extroversiune (FPI E) și masculinitate (FPI M). I.S. nu dorește să
mențină relații de lungă durată, preferând solitudinea în detrimentul unei vieții sociale
active. De aceea, evită să inițieze un contact dacă nu este strict necesar (în interes de
serviciu, de exemplu). Are tulburări psihosomatice generale precum: mâini și picioare reci
(indiferent de anotimp), constipație și sensibilitate la schimbările armosferice (reumatism).
Analiza globală a rezultatelor au evidențiat aspecte discordante între instrumentele
aplicate. Astfel, în interiorul Inventarului de Personalitate Freiburg calmul caracterizat de
Scala FPI E (extroversiune) nu coincide cu rezultatele scalelor tendință și cu dimensiunea
dominantă, iritabilitatea. De asemenea, nu este o caracteristică specifică persoanei evaluate.
O altă discordanță se regăsește între Inventarul de Personalitate Freiburg și Inventarul de
Ostilitate. Mai specific, între scala FPI N (labilitate emoțională) și scala resentimentului.
Astfel, prima o caracterizează ca având tendința de a se simți nedreptățită, în timp ce ultima
prezintă contrariul.
O ultimă discordanță s-a identificat între Chestionarul STAIT (anxietate ca trăsătură de
personalitate) și scala de depresie Hamilton. Cotarea evaluatorului pe baza interviului relevă
ușoară stări de epuizare disproporționate cu acțiunile pe care le realizează, însă
autoevaluarea subiectului în cea ce privește nivelul de epuizare a fost mult mai mic.
Aceste discordanțe ar fi putut fi generate de dorința subiectului de a părea mai dezirabil
social. De asemenea, în cazul evaluării epuizării, având în vedere că I.S. pune toate
simptomele pe seama surmenajului și a mediului diferit din afara țării, putem conchide că se
află-n faza de recunoaștere parțială în care simptomatologia este minimizată.
Din sinteza instrumentelor clinice aplicate pacientului I.S. reies următoarele: existența
unei depresii ușoare cu un nivel parțial de recunoaștere a simptomatologiei, un nivel ridicat
de anxietate ca trăsătură de personalitate și un nivel scăzut de ostilitate. Inventarul de
personalitate Freiburg relevă o dimensiune accentuată, iritabilitatea, care îi domină și
corelează puternic cu celelalte laturi ale personalității identificate.
 CHESTIONAR DE EVALUARE
S.T.A.I. FORMA –X1-

INSTRUCȚIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stări sufletești. Citiți fiecare
descriere în parte și încercuiți acea cifră din dreapta descrierii care corespunde cu felul în
care vă simțiți acum, în acest moment. Nu există răspunsuri bune sau rele. Nu pierdeți prea
mult timp cu vreo descriere și dați acel raspuns care pare să înfățișeze cel mai bine felul în
care vă simțiți în prezent.

Nr Descriere Deloc Puțin Destul Foarte

mult

1 Mă simt calm(ă). 1 2 3 4

2 Mă simt liniștit(ă). 1 2 3 4

3 Sunt încordat(ă). 1 2 3 4

4 Îmi pare rău de ceva. 1 2 3 4

5 Mă simt în apele mele. 1 2 3 4

6 Sunt trist(ă). 1 2 3 4

7 Mă îngrijorează niște neplăceri posibile. 1 2 3 4

8 Mă simt odihnit(ă). 1 2 3 4

9 Mă simt neliniștit(ă). 1 2 3 4

10 Mă simt bine. 1 2 3 4

11 Am încredere în puterile mele. 1 2 3 4

12 Mă simt nervos (nervoasă). 1 2 3 4

13 Sunt speriat(ă). 1 2 3 4

14 Mă simt iritat(ă). 1 2 3 4

15 Sunt relaxat(ă). 1 2 3 4

16 Mă simt mulțumit(ă). 1 2 3 4

17 Sunt îngrijorat(ă). 1 2 3 4

18 Mă simt agitat și “scos din fire”. 1 2 3 4

19 Mă simt vesel(ă). 1 2 3 4

20 Sunt bine dispus(ă). 1 2 3 4

Itemii inversați:
I 1 – 3 => cotare : 2
I 2 – 3 => cotare : 2
I 5 – 2 => cotare : 3
I 8 – 2 => cotare : 3
I 10 – 2 => cotare : 3
I 11 – 2 => cotare : 3
I 15 – 3 => cotare : 2
I 16 – 2 => cotare : 3
I 19 – 1 => cotare : 4
I 20 – 2 => cotare : 3

CHESTIONAR DE EVALUARE
 S.T.A.I. FORMA –X2-

INSTRUCȚIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stări sufletești. Citiți fiecare
descriere în parte și încercuiți acea cifră din dreapta descrierii care corespunde cu felul în
care vă simțiți de obicei. Nu există răspunsuri bune sau rele. Nu pierdeți prea mult timp cu
vreo descriere și dați acel răspuns care pare să înfățișeze cel mai bine felul în care vă simțiți
de obicei.

Nr Descriere Aproape Câteodată Adeseori Aproape

niciodată totdeauna

21 1 2 3 4
Sunt bine dispus(ă).
22 Obosesc repede. 1 2 3 4

23 Îmi vine să plâng. 1 2 3 4

24 Aș dori să fiu la fel de fericit(ă) cum par 1 2 3 4

să fie alții.

25 De multe ori îmi scapă unele lucruri 1 2 3 4

pentru că nu mă pot decide destul de
repede.

26 Mă simt odihnit(ă). 1 2 3 4

27 Sunt calm, cu “sînge rece” și concentrat. 1 2 3 4

28 Simt că se adună greutățile și nu le mai 1 2 3 4

pot face față.

29 Mă frământă prea mult anumite lucruri 1 2 3 4

care în realitate nu au importanță.

30 Sunt fericit(ă). 1 2 3 4

31 Sunt înclinat(ă) să iau lucrurile prea în 1 2 3 4

serios.

32 Îmi lipsește încrederea în puterile mele. 1 2 3 4

33 Mă simt în siguranță. 1 2 3 4

34 Încerc să evit un moment critic sau o 1 2 3 4

dificultate.

35 Mă simt abătut(ă). 1 2 3 4
36 Mă simt mulțumit(ă). 1 2 3 4

37 Îmi trece prin minte câte un gând lipsit 1 2 3 4

de importanță și mă sâcâie.

38 Așa de mult pun dezamăgirile la suflet 1 2 3 4

încât nu mai pot scăpa de ele.

39 Sunt un om echilibrat. 1 2 3 4

40 Când mă gândesc la necazurile mele 1 2 3 4

prezente, devin nervos (nervoasă) și
prost dispus(ă).

Itemii inversați:
I 21- 2 => cotare: 3
I 26- 3=> cotare: 2
I 27- 2 => cotare: 3
I 30- 3 => cotare: 2
I 33- 4 => cotare: 1
I 36- 2 => cotare: 3
I 39- 3 => cotare: 2

Calcularea rezultatelor:

 STAI (x-1) = STAIS (anxietatea ca stare)

Scor brut: 2+2+1+2+3+1+1+3+1+3+3+1+1+1+2+3+1+1+4+3= 39

Scor standard (conform tabelului de etalonare STAI-1, la genul feminin): 47,40.
  STAI (x-2) = STAIT (anxietatea ca trăsătură)

Scor brut: 3+2+2+1+2+2+3+3+2+2+3+3+1+4+2+3+1+2+2+3= 46

Scor standard (conform tabelului de etalonare STAI-2, la genul feminin): 54,82.

Interpretarea rezultatelor:

 În urma completării scalei STAIS (anxietatea ca stare), participantul a obținut scorul

brut de 39 căruia îi corespunde scorul standard de 47,40. Scorul înregistrat la această
scală este unul scăzut spre mediu. Așadar, putem concluziona că situația evaluată
generează anxietate într-o mică măsură. De asemenea, scorul reflectă faptul că însăși
situația evaluării ar fi putut genera o ușoară stare anxiogenă.

 În urma completării scalei STAIT (anxietate ca trăsătură), participantul a obținut

scorul brut de 46 căruia îi corespunde scorul standard de 54,82. Scorul înregistrat la
această scală este unul ridicat. De aceea, putem concluziona că, în general, va
manifesta creșteri frecvente ale anxietății ca stare, deoarece va percepe mai multe
situații ca fiind periculoase/ amenințătoare. De asemenea, va ră++spunde printr-o stare
anxiogenă crescută în situațiile ce implică relații interpersonale, ce amenință stima de
sine. Diferența dintre cele două scoruri înregistrate (cea de la scala de anxietate ca
stare și cea de la anxietate ca trăsătură) se poate datora felului în care participantul s-a
raportat la situație. În sensul că, raportarea la situația din momentul evaluării (cerută
de scala anxietății ca stare) nu a fost percepută ca fiind la fel de amenințătoare. De
aceea, nu a generat același grad de anxietate.

 Prin analiza rezultatelor se remarcă faptul că scorul scalei de anxietate ca stare

(STAIS) este mai scăzut comparativ cu scorul scalei de anxietate ca trăsătură (STAIT)
ceea ce arată că raportarea la situația din momentul evaluării este în mică măsură
cauzatoare de anxietate. Cu toate acestea, nivelul mai ridicat al scalei de anxietate ca
trăsătură (încadrându-se în categoria scorurilor ridicate) arată că există anumite situații
care generează stări anxioase puternice.

Grila răspuns ostilitate

NR DA NU NR DA NU NR DA NU NR DA NU
1. 21. 41. 61.

2. 22. 42. 62.

3. 23. 43. 63.

4. 24. 44. 64.

5. 25. 45. 65.

6. 26. 46. 66.

7. 27. 47.

8. 28. 48.

9. 29. 49.

10. 30. 50.

11. 31. 51.

12. 32. 52.

13. 33. 53.

14. 34. 54.

15. 35. 55.

16. 36. 56.

17. 37. 57.

18. 38. 58.

19. 39. 59.

20. 40. 60.

Calcularea rezultatelor :

1. Negativism (NE) – Itemii punctați: 1-A, 8-A, 15-A, 22-A, 29-A

Calcul: 1+1+1+1+0= 4

2. Resentiment (RE)- Itemii punctați: 2-A, 9-A, 16-A, 23-A, 30-A, 36-F, 42-A, 48-A.
Calcul: 0+0+0+1+1+0+1+0= 3
 3. Ostilitate indirectă (OI)- Itemii punctați: 3-A, 10-F, 17-A, 24-F, 31-A, 37-A, 43-F,
49-A, 54-A.
Calcul: 1+0+0+0+1+1+1+1+0 = 5

4. Asalt (AS)- Itemii punctați: 4-A, 11-F, 18-A, 25-A, 32-A, 38-F, 44-A, 50-A, 55-A,
59-A.
Calcul: 1+0+1+1+0+0+0+1+0+0= 3

5. Suspiciune (SU)- Itemii punctați: 5-A, 12-A, 19-A, 26-A, 33-A, 39-A, 45-A, 51-A,
56-F, 60-F.
Calcul: 1+0+1+0+0+0+0+1+0+0= 3

6. Iritabilitate (IR)- Itemii punctați: 6-A, 13-F, 20-A, 27-A, 34-F, 40-A, 46-A, 52-A,
57-A, 61-F, 63-A.
Calcul: 1+1+0+1+1+1+1+1+1+0+1= 9

7. Violență verbală (OV)- Itemii punctați: 7-A, 14-A, 21-A, 28-A, 35-F, 41-A, 47-A,
53-A, 58-F, 62-A, 64-A, 65-F, 66-F.
Calcul: 1+0+0+1+1+1+1+1+1+1+1+0+1= 10

8. Scor total general: NE+RE+OI+AS+SU+IR+OV

Calcul: 4+3+5+3+3+9+10= 37

Interpretarea rezultatelor:

În urma evaluării, subiectul a obținut un scor total general de 37, raportându-se scoruri
ridicate la următoarele dimensiuni: negativism (NE), iritabilitate (IR) și violență verbală
(OV).
 Negativism (NE)
La scala negativism, subiectul a obținut scorul 4. Acest scor este unul ridicat și reflectă
un comportament opozant față de autoritate, manifestat prin: refuzul de a coopera,
lipsa de bunăvoință și răzvrătirea față de reguli și convenții. Astfel, concluzionăm că
subiectul este o persoană care se ghidează după propriile principii și reguli,
răzvrătindu-se sub presiunile autorității. Atunci când îi sunt impuse sau se lovește de
reguli și convenții din exterior, ce nu corespund propriilor principii, își manifestă
dezaprobarea prin lipsa de cooperare.
 Violența verbală (OV)
Un alt scor ridicat (scorul 10) a fost înregistrat la scala violenței verbale. Acest rezultat
implică exprimarea trăirilor negative la nivel verbal, atât prin modul de exprimare, cât
și prin conținut. Astfel, persoana evaluată se caracterizează printr-un stil de
argumentare agresiv, însoțit de țipete și strigăte atunci când simte că nu face față unei
discuții în contradictoriu. Conținutul verbal cuprinde amenințări și hipercriticism la
adresa persoanelor cu care intră-n polemică, pentru a le determina să se retragă din
discuție.
 Iritabilitate (IR)
S-a obținut un scor ridicat, respectiv scorul 9. Rezultatul reflectă faptul că subiectul
are o reacție explozivă chiar și la cele mai mici provocări. Are frecvent izbucniri, se
pierde cu firea, utilizează grosolănii și manifestă o nemulțumire acută.
Pe baza evaluării, s-au identificat următoarele dimensiuni cu scoruri scăzute: resentiment
(RE), ostilitate indirectă (OI), asalt (AS) și suspiciune (SU).
 Resentiment (RE)
La scala resentiment subiectul a obținut un scor scăzut, respectiv 2. (scor 2 < 4). El
reflectă lipsa geloziei, subiectul fiind mulțumit de propriile realizări. De asemenea, se
simte tratat corect și nu trăiește pe plan imaginar/ real trăiri de necaz/ supărare care să
aibă drept cauză acest aspect ( realizarea unei nedreptăți la adresa acestuia).
 Ostilitate indirectă (OI)
S-a obținut un scor scăzut (scorul 5 < 6). Subiectul își manifestă ostilitatea în manieră
directă, recurgând rareori la bârfe/ comentarii răutăcioase. De asemenea, nu îi sunt
caracteristice manifestările agresive precum: trântitul ușilor sau pierderea firii pentru
a-și descărca trăirile generale de ostilitate.
 Violența fizică/ asalt (AS)
S-a obținut un scor scăzut, respectiv 4 (4 < 6). Subiectul nu recurge la violență fizică
pentru a soluționa disputele cu ceilalți și nici ca modalitate de descărcare a trăirilor
generale de ostilitate.
 Suspiciune (SU)
S-a obținut un scor scăzut, respectiv 3 (3 <4). Subiectul nu își proiectează propria
ostilitate asupra celorlați și nu manifestă o prudență excesivă în relațiile interumane.
Oferă încredere și nu consideră că cei din jur urmăresc să o lezeze în mod voit.

 Caracterizarea generală a persoanei:

În urma evaluării subiectul a obținut un indice de ostilitate generală de 37, indice mai mic
decât cel de referință. Pe baza analizei individuale a fiecărei scale s-au identificat scoruri
ridicate la următoarele dimensiuni: negativism, iritabilitate și violență verbală. Astfel,
persoana evaluată are un comportament aflat în opoziție cu autoritatea. Îi displac regulile
impuse de ceilalți, preferând să se ghideze după propriile principii. În situațiile în care
presiunea autorității este puternică își manifestă dezacordul prin lipsa cooperării și
răzvrătire față de convențiile impuse. Totodată, în cadrul acestor situații sau în cazul
conflictelor deschise cu cei din jur va apela la violența verbală, atât sub forma conținutului
cât și a modului de transmitere a mesajului. Își argumentează ideile într-o manieră agresivă,
apelând la un ton ridicat pentru a domina interlocutorul. Conținutul verbal este amenințător
și critic în scopul de a intimida persoana cu care se confruntă și pentru a o determina să
renunțe. În general, este o persoană nervoasă, prost dispusă, care se aprinde de la cele mai
mici provocări sau situații care nu decurg așa cum își dorește. Violența verbală este adesea
însoțită de grosolănii și de o nemulțumire acută, exprimată fățiș.
Evaluarea a relevat scoruri scăzute la următoarele dimensiuni: resentiment, ostilitate
indirectă, asalt și suspiciune. Pe baza acestor dimensiuni putem descrie participantul ca fiind
o persoană mulțumită de sine și propriile realizări. De aceea, nu este gelos pe cei din jurul
său și nici nu resimte că este neîndreptățit sau tratat incorect. Își manifestă ostilitatea în mod
direct, apelând rareori la bârfe sau comentarii răutăcioase. Nu recurge la agresivitate față
de obiecte (ex. trântitul ușilor) sau asupra celorlalți (violență fizică) pentru a își descărca
trăirile generale de ostilitate sau pentru a soluționa conflictele. De asemenea, nu-și
proiectează ostilitatea asupra celorlalți, nu este suspicios cu privire la intențiile celor din jur
și nu consideră că ceilalți urmăresc să-l lezeze în mod voit. Acordă încredere în relațiile pe
care și le creează.
 Scala de depresie- Hamilton

1. Stare depresivă (tristețe, deznădejde, lipsa de interes)

0 – absentă - absenţa totală sau uşoară, sentimentele ocazionale nu mai intense decât
sentimentele normale ale pacientului în stare de bine, normală.
1 – uşoară - semnalată doar dacă subiectul este întrebat, redată ca sentimentul de a-i
merge prost, indispus, descurajat, pesimist, trist; mai intense decât cele ocazionale;
 - pot fi uşurate prin companie, prezenţa la muncă, activitate.
2 – moderată - semnalată spontan;
- sentimente persistente de depresie, abătut;
- simte des nevoia de a plânge, uneori chiar o face;
- nu este foarte simplu de uşurat prin companie.
3 – marcată - comunicată nonverbal;
- sentimente şi mai intense;
- plânge frecvent;
- persistă pe timpul zilei şi de la o zi la alta.
4 – severă - persistentă sentimentelor severe
- subiectul nu vorbeşte decât despre stările lui afective
- este descrisă frecvent ca nemaifiind în stare sa plângă; durează
- sentimente chinuitoare, agonizante, persistente, sentimente imposibil de uşurat.

2. Sentimente de vinovăție (0-4)

0 – absent - sau foarte uşoare sentimente de autoblamare, vinovăţie – aflate la graniţa
cu normalitatea.
1 – uşoară – părere proastă despre sine, persistă sentimentele de regret pentru acţiunile
trecute care în sine nu sunt foarte neobişnuite, autoreproşuri, ideea de a fi cauzat un
prejudiciu oamenilor.
2 – moderată – sentimente insistente şi persistente de vinovăţie şi autoblamare – care
sunt evaluate ca fiind patologice de cel care face cotarea; meditaţii asupra erorilor
trecute sau asupra unor acţiuni condamnabile.
3 – severă – sentimente de vinovăţie, autoblamare sau lipsa de interes faţă de multiple
arii ale existenţei. Apar adesea idei ca: boala = pedeapsă pentru greşelile din trecut;
idei delirante de culpabilitate.
4 – iluzia condamnării, învinovăţirii; convingerea vinovăţiei cu sau fără halucinaţii
auditive – voci acuzându-l, denunţându-l sau halucinaţii vizuale.

3. Ideea de “suicid” (0-4)

0 – absent
1 – are impresia că viaţa nu merită efortul de a fi traită – sentiment persistent sau care
revine
2 – îşi doreşte moartea dar fără gânduri clare de sinucidere
3 – idei suicidare, planuri elaborate asupra sinuciderii sau chiar gesturi, crestarea cu
cuţitul, luarea unor cantităţi de medicamente mai mari dar nu o doză letală.
4 – tentative de suicid.

4. Insomnie - seara devreme (0-2)

0 – absentă sau uşoare perturbări ale adormirii nu mai dese decât cele normal
experienţiate.
1 – uşoare dificultăţi de adormire (durata 30-60 min.) (până la 30 min. Considerată
normală)
2 – severe – dificultăţi de adormire în fiecare seară (1h-2h).
5. Insomnie - mijlocul nopţii (0-2)
0 – absentă sau treziri normale, fiziologice
1 – treziri de 2-3 ori pe noapte fără probleme de readormire
2 – se trezeşte peste noapte frecvent şi readoarme greu - plimbări în timpul nopţii
(fiecare sculare din pat primeşte 2 puncte, în afară de satisfacerea nevoilor organice)

6. Insomnie – dimineaţa (0-2)

0 – absente – somn cu durată normală, trezire normală
1 – uşoară – se trezeşte mai devreme decât ora obişnuită de trezire cu ½ sau 1h, dar
readoarme
2 – severă – treaz cu mai mult de 1 h faţă de timpul uzual, incapabil să mai adoarmă
dacă se trezeşte (rezistenţă la medicamente hipnotice, deseori fără alte tipuri de
insomnie)

7. Muncă şi activităţi – interese (0-4)

0 – absenţa dificultăţii – activitate desfăşurată normal.
1 – uşoară – o pierdere definită, dar uşoară a interesului (şi bucuriei sau plăcerii)
pentru muncă, hobby-uri, activităţi casnice sau sociale. Sarcinile esenţiale sunt
îndeplinite bine în continuare. Gânduri de incapacitate, slăbiciune, oboseală cu referire
la muncă, activităţi.
2 – moderată – scăderea performanţei, pierdere semnificativă a interesului “dezertării”
repetate de la îndeplinirea sarcinilor chiar şi a celor esenţiale, indecizii, ezitări
(descrise direct sau indirect).
3 - marcată – pierderea eficienţei devine imposibil de ascuns, deficienţele apar peste
tot dând naştere la comentariu, sarcinile casnice nu mai sunt îndeplinite, munca este
total dezorganizată, igiena şi autoîngrijirea lasă de dorit, probleme cu prietenii
(abandon).
– în spital se cotează cu 3 puncte dacă bolnavul nu petrece cel puţin 3h pe zi în
activităţi ca: ajută infirmierele sau terapie ocupaţională (se exclud sarcinile de rutină
din salon).
4 – incapabil să se descurce în viaţă, în societate, caută spitalul ca o protecţie (nu vine
pentru investigaţie sau observaţie) sau abandonarea muncii datorită bolii sale actuale.
Rudele sau vecinii îi fac cumpărăturile şi treburile în casă, incapabil să aibă grijă de
sine însuşi.

8. Retardare - scădere a ritmului ideativ şi a ritmului vorbirii, afectarea abilităţii de

concentrare, activitate motorie scăzută (0-4)
0 – absentă – limbaj şi gândire normale
1 – uşoară – încetinirea uşoară a conversaţiei, comunicării, fixitatea expresiei sau
oscilaţii ale răspunsului emoţional.
2 – moderată – vizibilă în conversaţie – voce monotonă, întârzierea răspunsului,
tendinţa de a
 sta fără să se mişte.
3 – marcată – conversaţie dificilă – răspunsurile sunt date cu o asemenea încetineală,
încât fac
interviul dificil prelungindu-l peste măsură.
4 – severă – conversaţie imposibilă, stupoare

9. Agitaţie (0-4)
0 – absentă sau minimă, în limite normale
1 – uşoară – se joacă cu mâinile, părul, picioarele
2 – moderată – se trage de păr, îşi strânge, şifonează în palme batistele, hainele
3 – marcată – se mişcă tot timpul, nu poate sta liniştit în timpul interviului
4 – severă – se mişcă atât de mult încât interviul poate fi luat doar pe fugă.

10. Anxietate la nivel psihic - psihic anxios (0-4)

0 – absentă
1 – uşoară – tensiune subiectivă şi iritabilitate – griji nefondate, tensiuni care nu sunt
permanente, care nu ocupă tot timpul pacientului.
2 – moderată – simptome frecvente şi de mare intensitate şi care preocupă subiectul un
timp îndelungat.
3 – marcate – fobie, riscă apariţia reacţiilor de panică – nelinişte evidentă în expresia
facială şi limbaj (anxietate severă).
4 – severă – temeri exprimate fără a i se pune întrebări, anxietate intensă, vecină
panicii care domină viaţa mentală a pacientului şi întreaga discuţie în timpul
interviului. Atacuri frecvente de panică şi fobie (atacuri de panică invalidante).

11. Anxietate la nivel somatic - manifestări fizice ale anxietăţii

0 – absentă
1 – uşoară (discretă) – gastro-intestinale – gură uscată, tulburări digestive, diaree,
colici, eructaţii – apar mai rar decât de 2 ori pe săptămână
2 – moderată – creşte intensitatea şi severitatea simptomelor – apar mai des decât de 2
ori pe săptămână
3 – marcată – cardio-vasculare, cefalee persistente, frecvente, apar zilnic. Ocazional
apar simptome foarte severe, invalidante
4 – severă – simptome severe şi persistente – incapacitate funcţională

12. Simptome somatice: gastro-intestinale (0-2)

0 – absente – apetit normal
1 – pierderea poftei de mâncare, dar mănâncă fără a fi îndemnat de infirmiere; senzaţie
de greutate abdominală; apariţia constipaţiei
2 – severă – simptome accentuate, distincte – scăderea progresivă a apetitului,
instalarea definitivă a constipaţiei, reclamând folosirea unei cantităţi neobişnuite de
laxative.

13. Simptome somatice generale (0-2)

 0 – absente
1 – uşoară – oboseală ce apare disproporţionată faţă de efortul depus; greutate la spate,
cap
sau membre; pierderea energiei, fatigabilitate
2 – severă – simptome accentuate, distincte, nevoia frecvenţa de a se odihni, se simte
epuizat de activităţile fizice, dificultate de a susţine un efort, simte corpul greu,
epuizare.

14. Simptome genital – pierderea libidoului

0 – absentă – activitate normală
1 – uşoare – o pierdere uşoară a interesului sau o scădere a activităţii
2 – severă – absenţă totală a interesului şi activităţii

15. Ipohondrie – (0-4)

0 – absentă
1 – uşoară – atenţia concentrată asupra propriului corp, relevată atunci când pacientul
este întrebat, când nu este chestionat asupra acestor probleme ele nu apar spontan în
discuţie.
2 – moderată – preocupare pentru simptomele fizice şi gânduri asupra unor afecţiuni
organice, relevate voluntar
3 – marcată – convingere iraţională puternică de a fi bolnav fizic – plângeri frecvente,
cerere de ajutor, se pot desprinde informaţii şi din starea pacientului
4 – severă – idei delirante ipohondrice.

16. Pierderea greutăţii (0-2)

a). DUPĂ SPUSELE BOLNAVULUI:
0 – absentă – nicio pierdere în greutate
1 – uşoară – pierdere de greutate legată probabil de boala actuală
2 - marcată – pierdere de greutate semnificativă
b). APRECIATĂ DE CÂNTĂRIRI:
0 – absentă – mai puţin de 500 gr. / săptămână
1 – uşoară – peste 500 gr. / săptămână
2 – marcată – mai mult de 1000 gr. / săptămână

17. Autoanaliza (0-2)

0 – prezentă – recunoaşte că este deprimat şi bolnav
1 – pierdere parţială – recunoaşte că este bolnav, dar atribuie aceasta hranei, climei,
surmenajului, unui virus, unei nevoi de linişte
2 – absentă – neagă că este bolnav

Interpretarea reazultatelor:

0-7: depresie normală

8-17: depresie slabă

18-25: depresie moderată

peste 26: depresie severă

Foaie de răspuns – HAMILTON

1. Stare depresivă 2

2. Sentimente de vinovăţie 1

3. Ideea de “suicid” 0
4. Insomnie (seara devreme) 1

5. Insomnie (mijlocul nopţii) 0

6. Insomnie (de dimineaţă) 1

7. Muncă şi activităţi 2

8. Retardare 0

9 Agitaţie 0

10. Anxietate la nivel psihic 1

11. Anxietate la nivel somatic 1

12. Simptome somatice: gastro-intestinale 1

13. Simptome somatice: generale 1

14. Simptome genitale 1

15. Ipohondrie 1

16. Pierderea greutăţii 0

17. Autoanaliza 1

TOTAL 14

Interpretarea rezultatelor:

Subiectul a obținut un scor de 14 la scala de depresie Hamilton, ceea ce înseamnă că se

încadrează la depresie slabă.
Simptomele moderate identificate la participant pe baza interviului sunt: sentimente
persistente de deznădejde și pesimism față de viitor, însoțite de crize frecvente de plâns
cauzate de motive minore (fapt necaracteristic în trecut). De asemenea, din spusele clientei
reiese că aceste simptome nu sunt atenuate/ diminuate de prezența unei persoane apropiate
(ex. partenerul de viață). Dezvăluirile au fost spontane, fără intervenția directă sau ghidajul
intervievatorului. Un alt simptom identificat în cadrul interviului este lipsa interesului față de
responsabilitățile de muncă, cât și față de hobby-urile care în trecut îi făceau plăcere. La
muncă a înregistrat o scădere a performanței, manifestate prin lipsa de concentrare și
comiterea unor greșeli în planificările care i-au fost atribuite. Astfel, s-a confruntat cu mai
multe mustrări din partea șefei sale și a trebuit să rămână peste program pentru a-și corecta
erorile. I.S. are o viață rutinieră, mergând doar la muncă, restul timpului petrecându-l exclusiv
în casă. A afirmat în repetate rânduri pe parcursul interviului că și cele mai simple sarcini i se
par obositoare și le realizează cu greu sau chiar le amână (de exemplu, își neglijează rutina
zilnică, își amână băile, nu iese din casă pentru că i se pare dificilă pregătirea de dinainte, etc).
În ceea ce privește hobby-urile, a fost pasionată de citit, ciclism și gătit, plănuind chiar să-și
promoveze prăjiturile în mediul online. În prezent, nu mai realizează nici una din activitățile
menționate mai sus.
S-au identificat ușoare sentimente de vinovăție manifestate printr-o părere generală
proastră despre sine, cât și prin autoreproșuri frecvente la adresa unor acțiuni trecute sau
prezente, care nu sunt neobișnuite sau deplasate în contextul dat. I.S. se confruntă frecvent cu
dificultăți de adormire, cu durată cuprinsă între 45-60 de minute. De asemenea, se trezește
mai devreme cu o oră decât ora obișnuită de trezire (cea stabilită pentru a se pregăti de
muncă) și readorame, dar cu dificultate. Dă dovadă de ușoare simptome de anxietate la nivel
psihic, manifestat prin iritabilitate și tensiune generată de griji nefondate, unele plasate în
viitor fără certitudinea împlinirii lor. Acestea sunt însoțite de manifestări ușoare la nivel
somatic, cu precădere tulburări digestive. De asemenea, a raportat o scădere a apetitului,
mâncând o singură masă de pe zi, formată din alimente gata procesate (ex. conserve, pufuleți,
etc). O altă manifestare la nivel somatic este oboseala dispropoționată cu efortul depus,
pierderea energiei în urma realizării unor sarcini ușoare și fatigabilitate. I.S. a semnalat o
scădere a activității intime între ea și partenerul de viață, ceea ce ia accentuat starea de
anxietate. În urma chestionării cu privire la sănătate, subiectul și-a concentrat întreaga atenția
asupra propriului corp și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la unele manifestări fizice uzuale
(ex. oboseala ochilor, dureri de spate, etc) pe care le-a corelat cu afecțiuni severe (ex.
scolioza).
Participantul nu are gânduri și nici comportamente suicidare. De asemenea, nu s-au
observat pe parcursul interviului simptome specifice retardului sau agitației. Dimprotrivă, a
avut un limbaj coerent, cu un ritm normal, însoțite de gesticulări normale pentru a accentua
ideile transmise. S-a observat o ușoară agitație (ex. jucatul cu mâinile) la subiectele sensibile
discutate. Nu există scăderi în greutate semnalate de bolnav și nici apreciate în urma
cântăririi.
Participantul recunoaște că are o problemă, că se comportă diferit decât o făcea înainte, dar
atribuie toate aceste schimbări surmenajului și nevoii sale de liniște.

NR DA NU 7 14 21

1 8 15 22

2 9 16 23

3 10 17 24

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27
28 56 86 114

29
FPI-FOAIE DE57
RĂSPUNS 87 115

30 58 88 116

31 59 89 117

32 60 90 118

33 61 91 119

34 62 92 120

35 63 93 121

36 64 94 122

37 65 95 123

38 66 96 124

39 67 97 125

40 68 98 126

41 69 99 127

42 70 100 128

43 71 101 129

44 72 102 130

45 73 103 131

46 74 104 132

47 75 105 133

48 76 106 134

49 77 107 135

50 78 108 136

51 79 137

52 80 NR DA NU 138

53 81 109 139

54 82 110 140

83 111 141

NR DA NU 84 112 142

55 85 113 143
144 172 202

145 173 203

146 174 204

147 175 205

148 176 206

149 177 207

150 178 208

151 179 209

152 180 210

153 181 211

154 182 212

155 183

156 184

157 185

158 186

159 187

160 188

161 189

162 190

191

NR DA NU 192

163 193

164 194

165 195

166 196

167 197

168 198

169 199

170 200

171 201
  Pașii interpretării:

1. Centralizarea itemilor cu ajutorul grilelor de control (cotarea răspunsurilor participantului

în conformitate cu itemii de corecție și obținerea scorurilor brute prin însumarea
punctajelor):

Scala FPI 3 (depresie-

Scala FPI 1 (nervozitate, Scala FPI 2 (agresivitate, indispus, nesigur de sine-
tulburat psihosomatic- agresiv-spontan, imatur mulțumit, sigur de sine)
netulburat psihosomatic) emoțional-negativ, Itemii de Cotare
Itemii de Cotare neagresiv-nestăpânit) corecție răspunsuri
corecție răspunsuri Itemii de Cotare participant
participant corecție răspunsuri 6-Da Nu (0p)
8-Da Da (1p) participant 30-Da Da (1p)
9-Da Nu (0p) 18-Da Nu (0p) 39-Da Da (1p)
10-Da Nu (0p) 25-Da Nu (0p) 41-Da Nu (0p)
16-Da Nu (0p) 45-Da Da (1p) 52-Da Da (1p)
Scala FPI 4Da(emotivitate-
21-Da FPI 6 (caracter
Scala (1p) calm, Scala
58-Da FPI 5 Nu (sociabilitate,
(0p) 55-Da Da (1p)
iritabil,
22-Da
cu sângeușor frustrat-calm,
rece,Nu (0p)
încredere în sociabil,
59-Da vioi-nesociabil,
Nu (0p) 56-Da Nu (0p)
apatic)
27-Da bine dispus,
sine, Nu (0p) iritabi, retras)
64-Da Nu (0p) 60-Da Nu (0p)
Itemii
31-Da
ezitant) de Nu Cotare
(0p) Itemii
68-Da de Cotare
Da (1p) 77-Da Da (1p)
corecție
37-Da
Itemii răspunsuri
deDaCotare
(1p) corecție
84-Da răspunsuri
Nu (0p) 88-Da Da (1p)
38-Da
corecție Da participant
(1p)
răspunsuri 93-Da participant
Nu (0p) 89-Da Da (1p)
11-Da
42-Da Nu Da (1p)
(0p)
participant 26-Da
96-Da Nu (0p) 103-Da Da (1p)
17-Da
43-Da
4-Da Nu NuNu (0p)
(0p)(0p) 34-Da
95-Da Nu (0p)
Da (1p) 108-Da Da (1p)
44-Da
48-Da
24-Da Nu Da (1p)
(0p)
Nu (0p) 62-Da
114-Da Nu (0p) 130-Da Da (1p)
46-Da
49-Da
36-Da Nu DaNu (1p)
(0p)(0p) 85-Da
123-Da Nu (0p) 138-Da Da (1p)
105-Da
54-Da
Scala Da Nu
57-Da FPI 7 (tendința (0p)
(1p)
Nu (0p) de 98-Da
128-Da Nu (0p) 140-Da Da (1p)
122-Da
63-Da
dominare,
71-Da Da Da
reactiv,
Nu (1p)
(1p)agresiv,
(0p) 102-Da
139-Da FPI Nu
Scala Da (0p)
8 (1p)
(inhibiție, 147-Da Da (1p)
133-Da
67-Da
știe
74-Da să se Da Da
impună-fire(1p)
(1p)
Nu (0p)care 120-Da
inhibat,
145-Da în Da (1p)
tensiune-degajat,
Nu (0p) 152-Da Da (1p)
136-Da
79-Da ponderat)
cedează,
75-Da Da
DaDa (1p)
(1p)
(1p) 172-Da
capabil Nu (0p)
165-Da de contacte) 157-Da Nu (0p)
146-Da
80-Da
Itemii
99-Da de Da Da
Cotare (1p)
(1p)
Nu (0p) 174-Da
Itemii
169-Da de Da
Nu (1p)
Cotare
(0p) 158-Da Nu (0p)
149-Da
81-Da
corecție
106-Da Da Da (1p)
(1p)
răspunsuri
Nu (0p) 181-Da
corecție
171-Da Nu (0p)
răspunsuri 164-Da Nu (0p)
155-Da
104-Da
118-Da Da Da (1p)
(1p)
participant
Nu (0p) 186-Da
182-Da Da (1p)
participant
Nu (0p) 177-Da Da (1p)
162-Da
110-Da
132-Da
23-Da Da Da
NuNu (1p)
(1p)
(0p)(0p) 199-Da
Scala
15-Da
192-Da Nu
FPI 9 (fireDa(0p)
deschisă,
(1p) 187-Da Da (1p)
163-Da
112-Da
156-Da
28-Da Nu
Da DaNu (1p)
(0p)
(1p)(0p) 3-Nu
autocritic-fire
19-Da
208-Da Da
NuDa(0p)
închisă,
(1p) fără 189-Da Da (1p)
175-Da
116-Da
166-Da
29-Da Da Da
NuNu (1p)
(1p)
(1p)(0p) 7-Nu
simț autocritic)Da
35-Da
212-Da NuNu(0p)
(0p) 193-Da Da (1p)
191-Da
126-Da
167-Da
32-Da Nu DaNu (1p)
(0p)(0p) 13-Nu
119-Nu de Nu
Itemii
53-Da Da(1p)
Cotare
(1p) 205-Da Da (1p)
194-Da
127-Da
173-Da
33-Da Nu Da (1p)
(0p)
Da (1p) 14-Nu
corecție
72-Da
185-Nu DaDa(0p)
răspunsuri
(1p) 206-Da Da (1p)
200-Da
153-Da
198-Da
50-Da Da DaNu (1p)
(1p)
(1p)(0p) 20-Nu
87-Da Da
Scor total brut:Da(0p)
participant
5(1p) 178-Nu Nu (1p)
203-Da
154-Da
201-Da
51-Da Da Da
NuNu (1p)
(1p)
(0p)(0p) 40-Nu
12-Da
107-Da DaNu(0p)
Da (1p)
(0p) Scor total brut: 21
210-Da
159-Da
204-Da
69-Da Da
Nu NuNu (0p)
(1p)
(0p)(0p) 73-Nu
47-Da
111-Da DaDa(0p)
Da (1p)
(1p)
61-Nu
160-Da
207-Da
70-Da Nu Nu (1p)
(0p)
Nu (0p) 100-Nu
66-Da
135-Da NuDa(1p)
Da (1p)
(1p)
Scor total brut:
170-Da
209-Da
76-Da DaNu 17
(1p)
(1p)(0p) 117-Nu
83-Da
137-Da DaDa(0p)
Nu (0p)
(1p)
196-Da
78-Da Da
Nu
Scor total brut: 2 (1p)
(0p) 125-Nu
97-Da
143-Da DaDa(0p)
Da (1p)
(1p)
197-Da
82-Da Da (1p)(1p) 134-Nu
101-Da
144-Da DaDa(0p)
Da (1p)
(1p)
91-Nu
92-Da Nu (1p)
Da 142-Nu
169-Da
148-Da DaDa(0p)
Nu (0p)
(1p)
Scor
115-Da total brut:
Nu (0p)20 176-Nu
113-Da
151 -Da Da
Da (0p)
Da(1p)
(1p)
131-Da Nu (0p) 180-Nu
121-Da
202-Da NuDa(1p)
Da (1p)
(1p)
150-Da Nu (0p) 188-Nu
141-Da
65-Nu Da
Da (0p)
Nu(1p)
(1p)
161-Da Nu (0p) 211-Nu
168-Da
86-Nu DaNu(0p)
Da (1p)
(1p)
183-Da Nu (0p) Scor
179-Da
90-Nu total brut:
Da 6
Nu(1p)
(1p)
184-Da Da (1p) 190-Da
124-Nu Nu
Nu(0p)
(1p)
5-Nu Da (0p) 195-Da
129-Nu Da
Nu(1p)
(1p)
Scor total brut: 6 Scor
Scortotal
totalbrut:
brut:1118
Scala FPI E (extraversiune- Scala FPI M (masculinitate-
Scala FPI N (labilitate
introversiune) feminitate)
emoțională- stabilitate
Itemii de Cotare emoțională) Itemii de Cotare
corecție răspunsuri Itemii de Cotare corecție răspunsuri
participant corecție răspunsuri participant
25-Da Nu (0p) participant 25-Da Nu (0p)
2.
34-Da Nu (0p) 30-Da Da (1p) 33-Da Nu (0p)
57-Da Nu (0p) 41-Da Nu (0p) 59-Da Nu (0p)
62-Da Nu (0p) 52-Da Da (1p) 64-Da Nu (0p)
85-Da Nu (0p) 55-Da Da (1p) 98-Da Nu (0p)
86-Da Nu (0p) 56-Da Nu (0p) 121-Da Da (1p)
98-Da Nu (0p) 89-Da Da (1p) 124-Da Nu (0p)
102-Da Nu (0p) 103-Da Da (1p) 129-Da Nu (0p)
105-Da Nu (0p) 113-Da Da (1p) 167-Da Nu (0p)
120-Da Da (1p) 138-Da Da (1p) 178-Da Nu (0p)
122-Da Da (1p) 140-Da Da (1p) 198-Da Nu (0p)
123-Da Nu (0p) 152-Da Da (1p) 207-Da Nu (0p)
139-Da Da (1p) 155-Da Da (1p) 9-Nu Nu (1p)
165-Da Nu (0p) 157-Da Nu (0p) 14-Nu Da (0p)
172-Da Nu (0p) 158-Da Nu (0p) 27-Nu Nu (1p)
181-Da Nu (0p) 163-Da Da (1p) 37-Nu Da (0p)
199-Da Nu (0p) 164-Da Nu (0p) 81-Nu Da (0p)
3-Nu Da (0p) 168-Da Da (1p) 87-Nu Da (0p)
20-Nu Da (0p) 175-Da Da (1p) 127-Nu Nu (1p)
26-Nu Nu (1p) 189-Da Da (1p) 143-Nu Da (0p)
117-Nu Da (0p) 194-Da Da (1p) 144-Nu Da (0p)
134-Nu Da (0p) 200-Da Da (1p) 147-Nu Da (0p)
142-Nu Da (0p) 61-Nu Nu (1p) 148-Nu Da (0p)
Scor total brut: 4 99-Nu Nu (1p) 151-Nu Da (0p)
106-Nu Nu (1p) 196-Nu Da (0p)
Scor total brut: 19 197-Nu Da (0p)
Scor total brut: 4
Transformarea scorurilor brute în stanine (în conformitate cu tabelul cu note stanine pentru
femei cu vârstă cuprinsă între 15-30 de ani) :

Scala Scorul brut Stanine

FPI 1 20 7
FPI 2 5 4
 FPI 3 21 7
FPI 4 17 8
FPI 5 6 2
FPI 6 2 1
FPI 7 6 5
FPI 8 18 8
FPI 9 11 5
FPI E 4 2
FPI N 19 7
FPI M 4 2

3. Unirea punctelor (clasele) pentru a obține profilul psihologic de personalitate ce trebuie

interpretat

F.P.I- Profil

Nume & prenume: I.S. Data testării: 29.12.2020

Sex: Feminin Studentă: Humaru Daniela-Gabriela
Vârstă: 24
Loc de muncă: Administrator control producție
Studii și calificare: studii superioare (licență-asistență socială)

SCALA BR VALOAREA 9 8 7 6 5 4 3 2 1 STANINE

STANDARD
54 %
Nervozitate Nederanjat
deranj ● ● ● ● ● ● ● ● ●
FPI 1 psihosomatic

Agresivitate
agresiv spontan ● ● ● ● ● ● ● ● ● Neagresiv
FPI 2 necopt emoţional stăpânit
Depresie Mulţumit
dispoziţie proastă ● ● ● ● ● ● ● ● ● sigur de sine
FPI 3
Emotivitate Calm
iritabil, uşor ● ● ● ● ● ● ● ● ● Apatic
FPI 4 frustrat
Sociabilitatea Nesociabil
sociabil, vioi ● ● ● ● ● ● ● ● ● retras
FPI 5 calm
Calm Iritabil
cu încredere în sine ● ● ● ● ● ● ● ● ● ezitant
FPI 6
Tendinţă de dominare Fire care
cedeaza
FPI 7 agresiv reactiv ● ● ● ● ● ● ● ● ● ponderat
Reţinere Natural
reţinut ● ● ● ● ● ● ● ● ● capabil de
FPI 8 încordat contact
Caracter deschis Caracter
închis
FPI 9 sinceritate, loialitate ● ● ● ● ● ● ● ● ●
necritic
 Extraversie
Introversie
FPI E extravertit ● ● ● ● ● ● ● ● ●
Introvertit
Labilitate emoţională
labil emoţional ● ● ● ● ● ● ● ● ● Stabil
FPI N emoţional

Masculinitate
autocaracterizare ● ● ● ● ● ● ● ● ●
FPI M autocaracterizare
tipic masculină tipic
feminină

 Interpretare pe scale:

 Scala FPI 1 (nervozitate):

Subiectul a obținut scorul brut 20 căruia îi corespunde scorul standard 7. Așadar, concluzionăm pe baza
rezultatului că are o tendință spre afecțiuni de ordin vegetativ (ex. circulație, respirație sau tulburări
motorii) și acuze somatice. Are tendința de a simți disconfort psihosomatic concretizat prin tulburări de
somn, dureri și stări generale proaste, fatigabilitate și fenomene de epuizare, neliniște, iritabilitate,
metereopatie. De asemenea, afectele sunt însoțite de somatizări precum tulburări vegetative și musculare
intense. Valorile de testare mari la FPI 1 corelează puternic cu FPI 3 (scor standard 7 => tendință spre
depresie), FPI 8 (scor standard 8 => tendință la scala reținere) și FPI 4 (scor standard 8 => tendință spre
irascibilitate).

 Scala FPI 2 (agresivitate):

Subiectul a obținut scorul brut 5 căruia îi corespunde scorul standard de 4. Concluzionăm că, persoana se
încadrează în clasa 4 și manifestă un comportament tipic, mediu. Valorile FPI 2 corelează pozitiv puternic
cu valorile mari ale scalei FPI 9 (scor standard 5 => mediu), FPI 3 (scor standard 7 => tendință spre
depresie) și FPI 4 (scor standard 8 => tendință spre irascibilitate). Acest lucru reiese și din evaluare.

 Scala FPI 3 (depresie):

Subiectul a obținut scorul brut 21 căruia îi corespunde scorul standard de 7. Concluzionăm pe baza
rezultatului că are o tendință spre fluctuații mari în dispoziții, prevalând însă stările depresive, tensionate
și pesimiste. Se caracterizează prin tendința de a fi prost-dispus, lipsit de vitalitate, epuizat, iritabil,
nemulțumit și ursuz. Mai mult decât atât, are tendința de a fi anxios, având sentimentul de pericol
nedefinit, amenințător, singuratic, resimte apatie și un gol lăuntric. Este adesea pus pe gânduri, dar
acestea sunt inutile. Are un complex de inferioritate puternic înrădăcinat, care îi generează o insatisfacție
generală și se manifestă sub forma autoagresiunilor. Cota ridicată obținută la această scală este asociată
cu cote similare la scalele FPI 1 (scor standard 7 => tendință la nervozitate), FPI 4 (scor standard 8 =>
tendință la emotivitate), FPI 7 (scor standard 5 => mediu), FPI 8 (scor standard 8 => tendință la inhibiție),
FPI 9 (scor standard 5 => mediu) și cote mici la FPI M (scor standard 2 => tendință la masculinitate).

 Scala FPI 4 (excitabilitate):

Subiectul a obținut scorul brut 17 căruia îi corespunde scorul standard 8. Acesta reflectă o tendință spre
iritabilitate, tensiune, susceptibilitate și emotivitate. Toleranța la frustrare este scăzută, simțindu-se
deranjat chiar și de dificultăți banale. Este nerăbdător și neliniștit. Devine ușor irascibil și furios, urmat de
agresivitate și amenintări (vorbe necugetate). Este puțin inhibat în afecte. Cotele mari la această scală sunt
asociate cu cote similare la scalele FPI 1(scor standard 7 => tendință) , FPI 2 scor standard 4=> mediu),
FPI 3 (scor standard 7=> tendință), FPI 7 (scor standard 5=> mediu) și FPI N (scor standard 7=>
tendință).

 Scala FPI 5 (sociabilitate):

Subiectul a obținut scorul brut 6 căruia îi corespunde scorul standard 2. Acest scor reflectă tendința de a
evita contactele sociale, fiind mulțumit de propria persoană. Întâmpină unele dificultăți în crearea
relațiilor interumane și poate fi perceput ca ciudat, retras, țeapăn, distant, rezervat. Are un cerc redus de
cunoștințe, este puțin întreprinzător, taciturn.

 Scala FPI 6 (calm):

Subiectul a obținut scorul brut 6 căruia îi corespunde scorul standard 1. Acest scor reflectă o dimensiune
dominantă, persoana evaluată caracterizându-se prin iritabilitate și pesimis. Este susceptibil și descurajat,
ia lucrurile foarte în serios și se simte deranjat pus în situații penibile. Preferă să amâne luarea deciziilor
pentru a evita acțiunile impulsive. Aceasta este o scală independentă, care nu corelează cu nici una dintre
celelalte scale.

 Scala FPI 7 (dominare):

Subiectul a obținut scorul brut 6 căruia îi corespunde scorul standard 5. Așadar, persoana se încadrează în
media populației, manifestând un comportament tipic.

 Scala FPI 8 (inhibiție):

Subiectul a obținut scorul brut 18 căruia îi corespunde scorul standard 8. Acesta reflectă tendința spre
timiditate, inhibiție în contact cu ceilalți, în special în colectivități. Este stingher, cu trac și emoții
manifestate somatic prin tremurături, roșeață, tulburări digestive. Nu este dispus să lupte pentru realizarea
celor propuse, este fricos și foarte iritat când se știe observat. Cotele mari la această scală sunt asociate cu
cote similare la scalele: FPI 1 (scor standard 7 => tendință), FPI 3 (scor standard 7 => tendință), FPI N
(scor standard 7 => tendință) și cote mici la FPI 5 (scor standard 2 => tendință), FPI M (scor standard 2
=> tendință) și FPI 6 (scor standard 1=>dominantă)

 Scala FPI 9 (sinceritate):

Subiectul a obținut scorul brut 11 căruia îi corespunde scorul standard 5. Acest rezultat reflectă nivelul de
sinceritate a participantului evaluat. Așadar, scorul mediu indică faptul că participantul a fost sincer pe
parcursul evaluării ( s-a obținut un scor standard mai mare de 1 sau 2) și că nu a denaturat informația
(scorurile extreme pot fi un indicator al denaturării).

 Scala FPI E (extroversiune):

Subiectul a obținut scorul brut 4 căruia îi corespunde scorul standard 2. Acest rezultat reflectă o tendință
spre nesociabilitate. Se manifestă prin preferința de a sta singur, dificultatea de a lega prietenii,
mulțumindu-se cu sine însuși. Calmul nu reprezintă o caracteristică a persoanei evaluate, aspect evidențiat
și de scala FPI 6 (dimensiune dominantă, caracterizată prin iritabilitate). Este o persoană puțin
comunicativă, evită să fie în centrul atenției și vrea să nu fie solicitat de ceilalți.

 Scala FPI N (labilitate emoțională):

Subiectul a obținut scorul brut 19 căruia îi corespunde scorul standard 7. Acest rezultat reflectă o tendință
spre indispoziție. Este preponderent depresiv, trist, apăsat, lipsit de vlagă și prost dispus. De asemenea, se
caracterizează prin iritabilitate, agresivitate, este morocănos, ușor agitat, supărăcios. Visează cu ochii
deschiși și își pierde ușor concentrarea. Adesea se simte nedreptățit sau greșit înțeles, iar în unele situații
manifestă un comportament apatic. Creează cu dificultate relații interpersonale și este apăsat de
sentimente de vinovăție. Valorile de testare mari la FPI N se află în legătură vădita cu valorile minime la
FPI M (scor standard 2=> tendință).

 Scala FPI M (masculinitate):

Subiectul a obținut scorul brut 4 căruia îi corespunde scorul standard 2. Astfel, concluzionăm că
participantul are tendința de a fi timid, rezervat, în anumite situații inhibat. Se descurajează ușor, este
pesimist, neîncrezător în forțele proprii și se confruntă cu tulburări psihosomatice generale (mâini și
picioare reci, constipație și sensibilitate la schimbările atmosferice).
  Caracterizare generală a persoanei evaluate:

În urma evaluării s-a constat că subiectul a obținut scorurii medii la 3 scale și anume: FPI 2
(agresivitate), FPI 7 (dominare) și FPI 9 (sinceritate). Rezultatele reflectă faptul că persoana se încadrează
în media populației, manifestând comportamente tipice în concordanță cu contextul. Scala FPI 9 relevă că
s-a răspuns onest pe parcursul evaluării, fără a se urmări denaturarea informației în vreun fel (în favoarea/
defavoarea sa). Așadar, conchidem că evaluarea îndeplinește criteriul necesar (depășirea valorilor stanine
de 1 sau 2) pentru a putea fi interpretat.
Testarea a surprins o dimensiune dominantă a personalității participantului și anume iritabilitatea
(relevată din rezultatul scalei FPI 6- caracter calm/ iritabil). Așadar, I.S. este susceptibil, ușor de
descurajat și de decepționat. În general, tratează lucrurile cu prea multă seriozitate, fapt ce cauzează
disconfortul pe care îl simte când se confruntă cu situații penibile. În ceea ce privește luarea deciziilor,
fie le evită, lăsând responsabilitatea pe seama partenerului de viață, fie preferă să aștepte pentru a le
analiza. Nu acționează și nu ia hotărâri impulsive. În situațiile dificile, adoptă o atitudine pesimistă, care-i
alimentează îngrijorarea și iritabilitatea.
În cadrul celorlalte 8 scale (incluzându-le și pe cele suplimentare) s-au obținut scoruri tendință, plasate
atât la nivel superior cât și inferior. Astfel, ne raportăm la valori ridicate în cazul următoarelor scale: FPI
1 (nervozitate), FPI 3 (depresie), FPI 4 (excitabilitate) și FPI 8 (inhibiție). Există o tendință spre afecțiuni
de ordin vegetativ precum tulburări de circulație sau motorii. De asemenea, această predispoziție se
concretizează și prin acuze somatice precum: tulburări de somn, fatigabilitate, epuizare, iritabilitate, stări
generale proaste. Datorită corelației puternice dintre scalele menționate, simptomele somatice pot fi
cauzate/ pot însoți fluctuații mari de dispoziție, stări de iritabilitate și inhibiție. Astfel, situațiile
generatoare de anxietate vor fi urmate de manifestări la nivel fizic precum roșeața pieptului/ feței,
tulburări de ordin digestiv sau tremurături la nivelul membrelor superioare. De asemenea, aceste
manifestări se regăsesc și în cazul stărilor accentuate de nervozitate.
Subiectul are tendința de a fi indispus, fără vitalitate, adeseori iritabil, nemulțumit și ursuz. De
asemenea, are tendințe anxioase care se concretizează și în cazul unui pericol nedefinit. Mai mult decât
atât, are o predispoziție spre a se autodenigra (pot fi semnele unui complex de inferioritate), fapt care îi
amplifică sentimentul de culpabilitate. Întâmpină anumite dificultăți de concentrare, se pierde în propriile
gânduri, adesea fără aplicabilitate pe plan real. Corelația puternică a scalei FPI 3 cu scalele FPI 1, FPI 4,
FPI 7, FPI 8, FPI 9, indică manifestarea simultană a caracteristicilor specifice fiecărei scale. Astfel, stările
de iritabilitate au la bază nivelul ridicat de susceptibilitate sau sunt cauza unor factori anxiogeni la care
subiectul reacționează (manifestări relevate în scala FPI 4). De asemenea, acele fluctuații de dispoziție
sunt însoțite de simptome somatice, inhibiție în relațiile interumane, stări de frică și tendința de a renunța
la obiectivele propuse.
S-au înregistrat tendințe în ceea ce privește emotivitatea și susceptibilitatea. Subiectul are toleranță
redusă la frustrare, având stări anxiogene generate chiar și de dificultăți banale. În diverse situații are
tendința de a fi nerăbdător, de a reacționa agresiv, utilizând preponderent violența verbală (vorbe
necugetate urmate de regret și culpabilitate). Cota ridicată la această scală se află-n concordanță cu
scorurile obținute la scalele FPI 1 (nervozitate), FPI 2 (agresivitate), FPI 3 (indispoziție), FPI 7
(dominare), FPI N (labilitate emoțională). Această concordanță arată manifestări consistente semnalate de
toate cele 5 scale menționate anterior.
I.S. se caracterizează și printr-o tendință spre timiditate și inhibiție în raport cu ceilalți, fapt observat cu
precădere în colectivități. În situațiile solicitante din punct de vedere social, subiectul are tendința de a fi
stingher și poate avea trac dacă este rugat să intervină cu un comentariu public. Toate aceste manifestări
sunt însoțite de somatizări precum bâlbâieli, roșeată, tulburări digestive. Întâmpină dificultăți în a
întreprinde și menține obiectivele stabilite pe termen lung, datorită tendinței de a renunța. Valoarea
ridicată la această scală corelează cu scorurile ridicate de la scalele menționate anterior. De asemenea,
persoana evaluată are o tendință de a apela la agresivitate pentru a solda discuțiile. Este supărăcioasă,
simte că este nedreptățită sau greșit înțeleasă de cei din jur. În unele situații adoptă un comportament
apatic. Similaritatea rezultatelor obținute la scalele ce se află-n strânsă corelație, ne permit să conchidem
că am surprins robustețea personalității subiectului.
 Ne raportăm la valori scăzute în cazul următoarelor scale: FPI 5 (sociabilitate), FPI E (extroversiune)
și FPI M (masculinitate). Așadar, scorul mic obținut la dimensiunea „caracter sociabil” indică tendința
spre solitudine, fiind mulțumit de propria companie. Are un cerc restrâns de prieteni, iar crearea relațiilor
noi este dificilă. În anumite situații poate adopta o atitudine distantă, rezervată, retrasă. Valoarea redusă a
scalei FPI 5 este legată de valori mari ale scalei FPI 8, cele două corelând negativ. Din analiza lor
extragem următoarea concluzie: subiectul nu are nici capacitatea și nici dorința de a stabili contacte sau
de a acționa în acest sens. Această caracterizare este întărită de rezultatul scalei FPI E (extroversiune) care
reflectă o tendință spre nesociabilitate. Pe de altă parte, există o neconcordanță între dimensiunea
introversiune caracterizată prin calm și rezultatele înregistrate la dimensiunile iritabilitate, excitabilitate,
indispoziție și labilitate emoțională care indică o predispoziție generală proastă însoțită de reacții
agresive. Subiectul preferă să nu atragă atenția și dorește să nu fie solicitat de ceilalți.
Rezultatul scalei FPI M (masculinitate) reflectă o predispoziție spre tulburări psihosomatice generale
precum: mâini și picioare reci, constipație și sensibilitate la schimbările atmosferice. De asemenea,
caracterizează subiectul ca fiind inhibat, neîncrezător în forțele proprii, pesimist și timid.