Diferentierea intre gelozia in comportamentul social/de comportare sociala1 si

cea romantica
Trei studii au avut drept scop diferentele dintre gelozia sociala si cea romantica. In primul studiu,
174 de subiecti au evaluat 53 de situatii care provoaca gelozie pe mai multi termeni emotionali.
Aceste raspunsuri au fost analizate la o scara multidimensionala, ceea ce a aratat ca acestia erau
organizati pe doua dimensiuni: compararea sociala vs romantism si drept vs nedrept. Situatiile
romantice au produs evaluari care au implicat sentimente mai ample de manie, suparare, rusinare
decat situatiile de comparare sociala., dar intr-un anumit fel o gelozie mai mica. In al doilea
studio, 18 subiecti au citit niste anecdote scurte care descriau situatii tipice care provoaca
gelozie. Situatiile romantice vs cele sociale au avut ratinguri egale in ceea ce priveste gelozia, iar
cele romantice au avut un efect negative mai mare. Studiul 3 este o continuarea a studiului 2,
folosind 120 de subiecti, care au citit anecdote elaborate si care au fost rugati sa se gandeasca la
acestea in mod personal.2 Din nou, povestirile romantice si cele sociale au avut ratinguri egale
dpdv al geloziei, dar cele romantic au provocat niste sentimente negative despre sine, iubitul si
rivalul. Aceste descoperiri sustin un punct de vedere care considera ca situatiile care au rol
diferentiator in evocarea geloziei sunt mai valoroase, decat cele care incearca sa diferentieze
experienta geloziei vs. invidia.

Dpdv traditional, s-a facut o distinctie intre sentimentele de gelozie si invidie. De exemplu,
Bryson (1977) evidentiaza ca gelozia deriva din aceeasi radacina greceasca ca a cuvantului zelos.
Diferenta dintre cele doua este ca persoana zeloasa este o persoana care este foarte devotata
promovarii unei personae sau a unui obiect, pe cand gelozia se refera la suspiciunea sau
neincrederea ca ceea ce a fost promovat este in pericol sa fie pierdut. Pe de alta parte, invidia
deriva din latinescul invidere care inseamna sa te uiti la ceva cu rautate. Invidia reprezinta o
nemultumire la si dorinta de a avea posesiile altcuiva.

Un alt exemplu, Spielman (1971) descrie sentimentul de gelozie ca fiind mai puternic decat cel
de invidie.; “este implicate mai multa ura”. Acesta spune, “invidia arata dorinta de a avea ce are
celalalt; gelozia inseamna si sa vrei ca cealta persoana sa nu aiba un anumit lucru” (pag. 59-60).
Astfel, invidia, potrivit lui Spielman, face ca cineva sa fie neferict pentru ca o alta persoana are
ceva ce cineva ar vrea sa aiba el insusi si se simte inferior pentru ca el sau ea nu are acel lucru.

1
Sau invidia……un termen mai bun pentru gelozia sociala…
http://www.psih.uaic.ro/~sboncu/romana/Curs_psihologie_sociala/Curs22.pdf

2
Intr-un mod care sa ii implice sip e ei

1
Gelozia, pe de alta parte, implica teama, anxietate, suspiciune sau neincredere, in ceea ce
priveste valoare posesiunii sau afectiunii sau dragostei.

Desi aceste distinctii intre gelozie si invidie sunt facute frecvent in literatura psihologica, am
aflat ca nespecialistii le fac rareori atunci cand am realizat testari pentru doua studii empirice
despre invidie. Mai degraba ei au folosit cuvintele gelozie si invidie mixandu-le si au aparut ca
se refera la aceleasi sentimente. Drept rezultat pentru aceste teste, Bers si Rodin (1984) au
sugerat ca poate exista o valoare euristica3 mai mare atunci cand incerci sa expui situatiile
antecedente care nasc aceste gelozii si invidii inainte sa incerci sa definesti diferitele sentimente
pe care subiectii nu le pot diferentia in totalitate.

Diferentierea acestor cazuri in care obiectul dorit sau scopul era o persoana din acelea care nu era
(si care poate fi tangibila sau intangibila) constituie cea mai usoara distinctie intre evenimentele
aparute. In ambele exemple, atingerea obiectului dorit, obiectivul unei personae, ar fi amenintat
de o alta persoana (care poate fi reala sau imaginara). Atunci cand obiectul dorit e o persoana,
situatia ar produce gelozie sociala; in aceasta tipologie, gelozia romantic este o forma specifica
de gelozie sociala, care apare atunci cand relatia cu obiectul dorit este una romantic. Altfel,
atunci cand obiectul dorit nu este o persoana, situatia de amenintare ar duce la o gelozie de
comparare sociala. Desi etichetele specifice pentru aceste stari nu sunt decat strategii euristice
pentru investigatori, distinctia dintre situatiile antecedente este foarte importanta. O asemenea
distinctie ne permite sa specificam doua categorii majore si abia apoi putem intreba daca acestea
provoaca sau nu stari affective diferite. Alti cercetatori au oferit distinctii situationale intre
gelozie si invidie – care provoaca evenimente; totusi, acest articol reprezinta primul test empirit
daca acestea sunt vazute in mod diferit de subiect si duc la stari sentimentale diferite. Pana la
urma, vom intreba si daca acestea conduc la un comportament diferit.

Pentru a pune aceste intrebari, am dirijat trei stidii care au explorat fie situatiile care au provocat
gelozia sociala, fie cele care au provocat gelzia romantica si au condus la stari afective diferite.
Sentimentele de gelozie vs invidie nu au fost analizate in primul studio, deoarece am dorit numai
sa clarificam situatiile elicite decat sentimentele pe care le pot implica acestea. In studiul 2 am
cautat evaluari ale geloziei (folosind acest termen in sens general), iar in studiul 3 am lasat
subiectii sa diferentieze intre aceste doua stari.
3
Invatarea prin descoperire; prin incercare si eroare

2
In studiul 1, subiectii au evaluat 53 de situatii care au provocat gelozie, in termeni de cantitatea
de gelozie/invidie, suparare, manie sau rusine – sentimente asteptate sa apara. Aceste evaluari au
fost supuse unei analize la o saca multidimensional pentru a determina dimensionalitate cea mai
evidentiata. Acest studiu este menit sa identifice dimensiunile de-a lungul carora aceste situatii
sunt organizate dpdv cognitiv si sa puna in evident cateva dintre situatiile pe care subiectii sunt
presupusi sa le simta in fiecare dintre ele.

Al doilea studiu a avut subiecti care au citit anecdote foarte scurte, care descriau situatii care
provocau gelozie sociala si romantic. Subiectii au fost rugati sa indice cateva dintre reactiile lor
emotionale si cognitive cu privire la aceste situatii pentru a compara modul in care oamenii simt
aceste doua tipuri de situatii. In al treilea studiu, subiectiilor li s-a prezentat niste povestiri de o
anumite dimensiune, care ii implica pe ei si au fost rugati sa se imagineze pe ei protagonist.
Aceste povestiri au fost facute in asa fel incat sa fie mai evocative si mai valide decat anecdotele
din studiul al doilea. Din nou, subiectii au indicat gandurile si sentimentele pe care acele
povestiri le-au scos la iveala.

STUDIUL 1: STRUCTURA SITUATIILOR CARE PROVOACA GELOZIA:

Structura situatiilor care provoaca gelozia a fost examinata in acest studio. Un grup de subiectii
au identificat situatii in care au simtit gelozie sau invidie. 53 de situatii au fost descoperite si
prezentate mai tarziu unui al doilea grup de subiecti care au fost rugati sa evalueze fiecare
situatie conform scarilor de gelozie/invidie, suparare, manie sau rusine. Aceste sentimente au
fost indentificate in jurnalul unui studiu (Rodin & Salovey, 1982) ca fundamentale in ceea ce
privesc situatiile care provoaca gelozie si invidie. Structura inactiva ale acestor situatii a fost apoi
examinata folosind analiza la scara multidimensionala.

Tabelul 1: situatiile de invidie/gelozie prezentate subiectilor

1. Cineva te ignora in timp ce vorbeste cu un prieten de al tau.

2. Nu poti sa faci parte din gasca.
3. Unul din fratii tai mai mici are o slujba mai buna decat a ta.
4. Cineva are mai mult timp liber decat tine.
5. Cineva vorbeste cu prietenul/prietena ta la o petrecere.
6. Cineva are un prieten/prietena foarte atragator(oare).

3
7. Ai intalnit pe cineva cu un cv mai impresionant decat al tau.
8. Iti telefonezi prietenul/prietena si raspunde cineva a carui voce nu ai mai auzit-o.
9. Partenerul/partenera ta stabila ia pranzul cu o persoana de sex opus atragatoare.
10. Prietenul/prietena ta iti spune ca vrea mai mult timp pentru el/ea.
11. Cineva arata mai bine decat tine.
12. Cineva este mai increzator si mai social decat tine.
13. Cineva pare mai realizat decat tine.
14. Cineva isi poate exprima propria personalitate mai bine decat tine.
15. Iubitul tau isi petrece mai degraba vacantele cu parintii decat cu tine.
16. Cineva are o famile mare si apropiata.
17. Cineva este mai popular decat tine.
18. Cineva pare sa aiba totul.
19. Partenera/partenerul tau danseaza cu altcineva la un bal.
20. Cineva flirteaza cu partenera/partenerul tau.
21. Prietenul/prietena ta vrea sa se vada si cu alte personae.
22. Prietenul/prietena ta se desparte de tine.
23. Cineva iese in oras cu persoana pe care o placi tu.
24. Auzi ca un fost prieten de al tau are pe altcineva.
25. Prietenul/prietena ta prefera sa fie cu prietenii sai decat cu tine.
26. Prietenul/prietena ta o/il viziteaza pe fostul/fosta ei/lui.
27. Afli ca iubitul/iubita ta are o aventura.
28. Asculti cum cineva povesteste despre lucrurile pe care le-a facut fara tine.
29. Esti sigur in timp ce altii se distreaza.
30. Vezi pe cineva care e fericit atunci cand tu nu esti.
31. Iubitul/iubita ta iti spune cat de sexi era fostul/fosta lui.
32. Cineva este mai bine decat tine dar nu apreciaza asta.
33. Prietenul/prietena ta vorbeste despre un fost/o fosta.
34. Cineva incearca sa copleseasca relatia pe care o ai cu prietenii tai.
35. O persoana mai putin inteligenta decat tine ia note mai mari.
36. Cineva pe care il urasti este placut de toti ceilalti.
37. Cineva are ceva ce tu vroiai si puteai sa il ai, dar nu il ai.

4
 38. Faci aceeasi munca ca altcineva si esti platit mai putin.
39. Altcineva primeste meritele pentru ceva ce ai facut tu.
40. Prietenul/prietena ta pare sa nu mai fie atat de atrasa dpdv sexual.
41. Cineva are un anumit statut/loc de munca datorita banilor parintilor.
42. Cineva cumpara ceva ce ti-ai dorit dar nu ti-ai permis sa il cumperi.
43. Cineva este mai inteligent decat tine.
44. Cineva este mai talentat decat tine.
45. Trebuie sa muncesti in timp ce colegul tau de camera a iesit in oras sa petreaca.
46. Cineva primeste lucruri in urma manipularilor, in timp ce tu trebuie sa muncesti pt ele.
47. Altcineva primeste slujba pe care ti-o doreai.
48. Prietenul/prietena ta pleaca intr-o excursie fara tine.
49. Un prieten de sex opus face un compliment altui prieten, dar nu tie.
50. Fratele/sora ta este laudat de unul dintre parintii tai.
51. Cineva se apropie de o persoana de care te simti atras.
52. Prietenul/prietena ta iti spune ca doarme mai bine singur(a).
53. Prietenul/prietena ta care nu este din oras nu iti scrie pentru mult timp.

Metode

Subiectii. In prima parte s studiului, 24 de studenti in al patrulea an de facultate au fost rugati sa

scrie 3 sau 4 situatii recente in care au simtit gelozie. Aceasta procedura a evaluat 53 de situatii
discrete/sensibile. Apoi, 173 de studenti care frecventau cursurile de introducere in psihologie la
o universitate privata prestigioasa au fost rugati sa evalueze aceste situatii in functie de anumite
emotii. Barbatii si femeile au fost aproximativi egali in ambele grupuri. Nici un grup nu a primit
compensatii banoase pentru participarea lor, insa al doilea grup au primit credite la examenul lor
de introducere in psihologie.

Materiale. Stimulii primary folositi in acest experiment au fost cele 53 de situatii care provoaca
gelozie, identificate de primul grup de subiecti.situatiile au fost prezentate celui de-al doilea grup
de subiectii in ordine aleatorie. Pentru fiecare situatie, au existat 4 masuratori de 7 puncte pe
scare Likert pentru gelozie/invidie, manie, suparare si rusine pe care subiectii au crezut ca le vor
experimenta in fiecare situatie. Cele 53 de situatii sunt reprezentate in ttabelul 1.

5
Procedura. Subiectii au fost grupati in perechi de la 5 la 8 de un experimentator barbat. Dupa ce
au semnat un acord pentru studiu, li s-a spus ca urma sa vada o lista de 53 de situatii. Aceste
situatii au fost descrise ca fiind situatiile cu care se confrunta un tinerii adulti ca ei. Li s-a spus ca
experimentatorul este interest de reactiile lor la aceste situatii, si in consecinta ar trebui sa o
citeasca pe fiecare atent, sa isi imagineze cum ar fi situatia si sa o consider ape fiecare
independenta de alta. Subiectii au fost dupa familiarizati cu cele 53 de situatii si cu cele 4 scari
de masurare. Dupa ce au completat aceasta sarcina, care a durat circa 30-40 minute, subiectii au
fost interogati minutios.

Rezultate

Ordinea de stimulare a fiecarei situatii. Tabelul 2 arata cele 53 de situatii care provoaca
gelozie in ordine descrescatoare a ratingurilor gelozie/invidie. Situatia de gelozie cu cea mai
mare valoare a fost “afli ca iubitul/iubita ta are o aventura”, urmata de “cineva iese in oras cu
persoana pe care o placi”. Situatiile cu valorile cele mai mici au fost situatii precum
“prietenul/prietena ta iti spune ca doarme mai bine fara tine” si “fratele/sora ta este laudat de
unul din parintii tai”. De asemenea, tabelul 2 prezinta mijloacele fiecarei situatii pentru
sentimentele de manie, suparare si rusine. Subiectii au evaluat descoperirea unei aventuri ca fiind
situatii care provoaca cea mai mare valoare a maniei, urmata de o situatie apropiata in care
altcineva este rasplatit pentru munca facuta. Cele mai triste situatii au fost ruperea unei relatii sau
descoperirea unei aventuri. Rusinea a aparut in putine dintre situatii, desi valori mari au aparut la
descoperirea unei aventuri si prin fiind invidios pe cineva care pare sa aiba totul.

O analiza a structurii inactive a situatiilor care provoaca gelozie folosind analiza la scara
multidimensionala. Organizare situatiilor care provoaca gelozie a fost determinate folosint
analiza la scara multidimensional (MDS). Pentru a conduce MDS potrivit ratingurilor celor 53 de
situatii de gelozie/invidie, a fost folosita o matrice Pearson de 53*53. Fiecare intrare a fost
substrasa din 1.00 pentru a crea matricea de diferentieri. Matricea de diferentieri 53*53, derivata
din corelatiile Pearson modificate, a fost supusa programului computerizat ALSCAL si o analiza
la scara multidimensional nonmetrica euclidiana a fost efectuata. Solutiile din una din cele 4
dimensiuni au fost comparate in functie de usurinta interpretarii, reducerea stresului, R2, si
zgarcenie. Valorile stresului si R3 pentru fiecare din aceste solutii sunt prezentate in tabelul 3. In
trecerea de la una la celelalte 3 dimensiuni, stresul a fost micsorat de la .42 la o dimensiune la .14

6
la 4 dimensiuni. In timp ce stresul nu poate fi caracterizat ca fiind scazut la oricare punct, cea
mai mare reducerea a aparut in trecere de la una la 2 dimensiuni, in timp de dimensiunile 3 si 4
au produs reduceri mai rigide. La fel, R2 a variat de la o valoare scazuta de .49 la o valoare mare
de .83, iar cel mai evidentiat “cot” a aparut dupa 2 dimensiuni.

Tabelul 2:

Situatia nr Gelozie invidie manie suparare rusine

Tabelul 3:

Numarul de dimensiuni stres R2

Ps: sunt numai valori, care se pot gasi si in pdf 

Caracteristicel R2 si ale stresului au impreuna o preferinta pentru dimesiunile cu valoare scazuta

(sunt mai rigide), favorizand un model cu solutie bidimensionala. Acest model este ilustrat in
figura 1. Folosind situatiile din tabelul 1 pentru a interpreta punctele din figura 1, o schimbare
marcanta este descoprita in situatiile de la fiecare colt al dimensiunii orizontale si cea verticala.
In ceea ce priveste dimensiunea orizontala, partea stanga a spatiului este caracterizata de situatii
romantic, in timp ce situatiile sociala sunt localizate in partea dreapta, formand astfel o
dimensiune care poate fi numita comparative romantic vs sociala. Situatiile de la colturile
extreme ale aceste dimensiuni au fost “prietenul/prietena ta vrea sa petreaca mai mult timp
singur” (romantic) si “cineva are mai mult timp liber decat tine” (comparatie sociala).

La varul dimensiunii vertical sunt reprezentate situatiile care par nedrepte, adica, cele pe care
cineva le-a obtinut si nu le merita. Situatiile reprezentate de jumatatea cea mai de jos a
dimensiunii vertical par inevitabile, drepte si meritate. De exemplu, coordonata cu valoarea cea
mai pozitiva la aceasta dimensiune este “cineva are un statut/loc de munca datorita banilor
parintilor”, iar a doua fiind “cineva are ceva anume datorita manipularilor in timp ce tu incerci sa
muncesti pentru acestea”. Cealalta parte a acestei dimensiuni este caracterizata de situatii precum

7
“iubitul tau isi petrece vacantele cu parintii lui” si “cineva are o familie mare si apropiata”.
Astfel, dimensiunea vertical poate fi numita drept vs nedrept sau meritat vs nemeritat.

Figura 1: Solutia analizei la scara multidimensional a celor 53 de situatii care provoaca gelozie
(vezi tabelul 1 pentru acestea):

Nedrept/nemeritat

Comparare sociala

romantic
drept/meritat

Diferentierea sferturilor.
Rezultatul analizei la scara
multidimensional a fost o caracterizare a
situatiilor care provoaca gelozia,
formand astfel 4 sferturi (miscandu-ne in
sensul acelor de ceasornic, din dreapta sus):

a) Nedrept/comparare sociala
b) Nedrept/romantic
c) Drept/romantic
d) Drept/comparare sociala

Caracterul afectiv al situatiilor in fiecare dintre aceste sferturi a fost obtinut in doua moduri
diferite. Primul, am calculate evaluarile medii pentru gelozie/invidie, manie/suparre si rusine in
fiecare dintre aceste sferturi. Aceasta analiza este reprezentata in tabelul 4. O analiza a variatiilor
intr-un singur sens ANOVA4 a demonstrat ca nu sunt diferente semnificative dpdv statistic intre
cele 4 sferturi intre evaluarile invidiei/geloziei, F(3,49)=1.50, p=.23 sau in cazul rusinii,
F(3,49)=1.71, p=.18. Totusi, cele 4 tipuri de situatii au fost diferite in ceea ce priveste
sentimentul de manie pe care le-ar genera, F(3,49)=10.53, p<.0001, si s-au apropiat semnificativ
4
http://en.wikipedia.org/wiki/Analysis_of_variance

8
de situatiile care provoaca suparare, F(3,49)=2.62, p<.06. potrivit procedurii de comparative
multipla a lui Tukey, situatiile nedrept/romantic au cauzat cel mai mult mania si supararea, iar
cele drept/comparare sociala au cauzat cel mai putin.

O alta metoda de a caracteriza diferentele emotionale in aceste situatii a fost sa legam ratingurile
situatiilor de gelozie/invidie, manie, suparare sau rusine de coordonatele lor la spatial
bidimensional MDS. Corelatiile Pearson care reflecta aceasta procedura sunt prezentate in
tabelul 5. Valorile pozitive ale axei x (care indica o comparare sociala crescatoare decat in cazul
situatiilor romantice) au fost legate de ratinguri scazute in cazul maniei, supararii si rusinii si de
ratinguri mai mari in cazul geloziei/invidiei. O coordonata mai mare pe axa y (care indica o
situatie nedreapta crescatoate) a fost asociata pozitiv de manie si putin legata de suparare.

Totusi, deoarece ratingurile au tins sa fie intercorelate, aceasta analiza a fost urmata de doua
proceduri de regresiune in care valoarea coordonatei x si a coordonatei y au fost intoarse la
ratingurile situatiei de gelozie/invidie, manie, suparare si rusine. Dupa cum este prezentat in
tabelul 6, valori mari pentru coordonata x (punctele din dreapta figurii 1) au fost prevazute de
ratingurile mari ale geloziei/invidie, insa situatiile romantic au fost asociate cu o stare mai mare
de manie/suparare si rusine. 62 % dintre variatiile valorilor coordonatei x pot fi raspunzatoare
pentru ratingurile celor 4 ratinguri adoptate.

Valorile coordonatei y au fost semnificativ prevazute doar de ratingurile maniei, unde situatiile
nedrepte asociate cu o stare de manie mai mare, controland ratingurile gelozie/invidie, suparare
si rusine. Totusi, aceste 4 ratinguri au fost raspunzatoare pentru 28% dintre variatiile valorilor
coordonatei y in cadrul solutiei MDS.

Tabelul 4: mijloacele fiecarei situatii care produce gelozie, precum sunt definite de sferturile
solutiei MDS pe baza ratingurilor rezultate:

Ratingurile Comparare Romantic/nedrep Romantic/drept Comparare

sentimetului sociala/nedrept t N=15 sociala/drept
N=16 N=10 N=12
Gelozie/invidie
M
SD

9
 Manie
M
SD
Suparare
M
SD
Rusine
M
SD
NOTA: indicia prezinta rezultatele procedurii comparatiei multiple a lui Tukey. Cei care au
acelasi indice nu difera in mod semnificativ.

Tabelul 5: intercorelatiile ratingurilor si coordonatele X si Y pe Solutia MDS a celor 53 de

situatii care produc gelozie:

Variabila 1 2 3 4 5
1. Coordonata x
2. Coordonata y
3. Gelozie/invidie
4. Manie
5. Suparare
6. rusine

Tabelul 6: regresiunea coordonatelor X si Y la ratingurile initiale:

Dispozitivul de predictive Beta t p

Variabila dependenta= coordonata x
Gelozie/invidie
Manie
Suparare
Rusine
Variabila dependenta- coordonata y
Gelozie/invidie
Manie
Suparare
Rusine

10
Discutii

In acest studio, 53 de situatii, identificate anterior ca provocatoare de gelozie, au fost prezentate

unui grup de subiecti care le-au evaluat pe fiecare pe scarile de gelozie/invidie, manie, suparare
si rusine. Dupa ce informatia descriptiva cu privire la aceste situatii a fost obtinuta,
dimensionalitatea acestor situatii a fost explorata folosind analiza la scara multidimensional.

Situatiile prezentate subiectilor fusesera deja identificate ca provocand sentimentul de gelozie de

un alt grup de student. Ar trebui sa fie asteptat faptul ca majoritatea dintre aceste situatii au
primit evaluari de gelozie/invidie in afara mediei. Doua situatii au primit evaluari mai mari decat
standardul ratingurilie: “afli ca partenerul tau are o aventura” si “cineva iese in oras cu persoana
care iti place tie”. Este interesant faptul ca aceste doua situatii sunt cele mai prototipicie pentru
evenimentele care induc sentimentul de gelozie. Subiectii s-au simtit liberi sa le evalueze cu
valori mari deoarece nu exista rusine atunci cand recunosti ca esti gelos in asemenea situatii (e
chiar normal). Alte situatii, care sunt raportate clinic ca fiind provocatoare de gelozie, precum
“prietenul/prietena ta vrea sa petreaca mai mult timp singur(a)”, nu au fost evaluate de subiecti
ca evocand o stare de gelozie foarte pronuntata.

Un al doilea aspect al situatiilor care merita notate este ca, per ansamblu, situatiile de comparare
sociala au fost evaluate cu ratinguri mai mari decat cele romantic. Probabil ca studentii au
considerat mai amenintatoare o conditie sociala proasta decat legaturile romantice si respingerea.
In aceste privinte, ratinguri mari au avut “altcineva are slujba pe care o vrei” (a treia) si “tu
muncesti la cineva si esti platit mai putin” (a saptea).

In cele din urma, cu exceptia situatiei in care cineva descopera aventura iubitului.iubitei, cele
mai multe din situatiile tipice romantice si de comparare sociala au scos la iveala sentimente de
suparare usoara si o rusine scazuta. Subiectii au parut sa simta o manie puternica numai in
situatiile nedrept/romantic, acolo unde este o amenintare neasteptata a relatiei de dragoste.
Supararea a fost simtita in situatiile unde relatiile de dragoste erau pe punctul de a se termina
nedrept, dar nu si unde acestea erau pe punctual de a se termina in contexte justificate, si nici in
situatiile de comparare sociala.

11
Tehnicile statistice variate au fost folositoare in intelegerea unei structuri inactive a sentimentului
de gelozie si invidie. Faptul ca situatiile de comparare sociala si romantic sunt organizate la
colturi opuse poate fi conceptualizat ca avand valori diferite pentru acelasi set de atribute sau
caracteristici, ceea ce valorifica acest studio pentru folosirea lui in cercetari viitoare. Cu alte
cuvinte, deoarece cele doua situatii apar la colturi opuse ale aceleeasi dimensiuni, diferentele
dintre situatiile de comparare sociala vs romantic pot sta in cantiatte (ex in intensitate) decat in
calitate. Daca cele doua dimensiuni ar fi fost reprezentate de dimensiuni ortogonale, s-ar fi putut
conchide ca ar exista diferente calitative intre ele. Astfel, in variatia stimulilou evidentiati in
acest studiu, gelozia sociala sic ea romantic pot sa fie mai asemanatoare decat diferite; sunt doar
la puncte diferite pe aceeasi linie continua. In studiile 2 si 3, am pus in contrast in mod explicit
aceste doua situatii pentru a descoperi ce simt indivizii cand sunt pusi in fiecare situatie (studiul
2) si cum simt in fiecare dintre ele (studiul 3).

STUDIUL 2: ANECDOTE SCURTE:

In studiul 1, am incercat sa descoperim modul in care situatiile care provoaca diferite tipuri de
gelozie sunt organizate dpdv cognitiv si care sunt reactiile pe care oamenii se asteapta sa le aiba.
Prima dimensiune care a rezultat din aceasta structura inactive au fost situatiile in care indivizii
pot experimenta gelozie sociala vs romantic.

Studiul 2 a examinat cei doi poli ai acestei dimensiuni. Subiectii au primii scurte anecdote care
descriau situatii tipice romantic sau sociale in care poate aparea gelozia. Apoi au fost intrebati sa
isi descrie gandurile si sentimentele pe care le-ar astepta sa le aiba in fiecare din aceste situatii.

Metod

Subiectii. Subiectii din acest studiu au fost 18 absolventi (9 barbati si 9 femei) care au avut
responsabilitate de a participa deoarece luau cursuri de introducere in psihologie. Au primit
credite de practica, insa nici o alta compensatie.

Materiale. Subiectii au citit doua anecdote, fiecare urmata de un chestionar identic de 39 de

puncte. Fiecare subiect a citi o anecdota care descria o situatie romantic si una evidentiind o
situatie de comparare sociala. Totusi, doua versiuni ale aceluiasi tip de anecdota au fost
distribuite aleatoriu subiectilor. Toate cele 4 povesti nu au avut un suport detaliat in ceea ce

12
priveste cantitatea de informatii despre personaje, loc, sau evenimentele descrise, dar au fost mai
degraba construite sa contina numai esentialul de informatii pentru a diferentia situatia care
provoaca gelozie sociala de cea romantic. De exemplu, una din povestile romantic este dupa cum
urmeaza:

Doi prieteni sunt adesea la aceleasi petreceri, intalniri etc. unul din ei, A, crede ca celalalt, B,
este o persoana destul de placuta, insa nu foarte inteligenta sau atractiva. Intr-o zi, C spune ca a
iesit in oras cu B. A se gandeste ca au avut o relatie ingrozitoare.
Un exemplu de anecdota de comparare sociala este urmatorul:

A si B sunt foarte buni prieteni si aplica la acelasi loc de munca. Este un loc de munca foarte
cautat, iar competitia este stransa. Unul din prieteni, A a muncit pentru a obtine acest loc de
munca in ultimii ani; si-a irosit mult timp pregatindu-se pentru acest loc de munca. B vrea si el
locul de munca, insa nu a depus efort mai deloc sa il obtina. De fapt, B nici nu pare sa fie
calificat pentru acest loc de munca in comparatie cu prietenul sau. In cele din urma, B primeste
locul de munca.
Chestionarul care a urmat fiecarei anecdote continea 39 de intrebari cu o scara de 7 puncte,
intreband subiectii sa:

A) sa evalueze cat de intens vor simti 18 emotii diferite (ex manie, respingere, axietate,
gelozie) daca ar fi persoana A.
B) cum ar vedea-o pe persoana B in poveste (placuta, desteapta, ostila); si
C) masura in care erau de acord cu 4 interpretari: altii ar fi gelosi in aceasta situatie, ceea ce
a fost al tau de drept si trebuia sa fie al tau a fost luat/furat, situatia era nedreapta sau ai
fost tratat inegal sau trisat, si ai fi rusinat sau jenat daca prietenii tai ar sti ca esti gelos in
aceasta situatie.

Cele doua anecdote cu chestionare au fost adunate intr-o brosura care a inclus o pagina de
coperta in care erau prezentate scopurile generale ale studiului.

Procedura. Subiectii au fost intretinuti fiecare de un experimentator barbat. Atunci cand au

ajuns la laborator, le-a fost dat un formular de acceptare si informati pe scurt in legatura cu
scopul studiului. Apoi li s-a dat o brosura care continea una dintre cele doua anecdote romantice
si una care continea o anecdota sociala, urmate de chestionare. Dupa efectuarea sarcinii, subiectii
au fost interogati si raspunsurile lor au concis cu ce scrisesera.

13
Analiza statistica. In acest studio, situatia folosirii anecdote (romantic vs sociala) a fost un
factor intra-subiecti, pe cand versiunea anecdotei si genul acesteia un factor inter-subiecti. Am
lamurit intai ca nu existau diferente de gen si versiune. Adica, cele doua povesti sociale nu erau
foarte diferite una de alta, la fel ca si pentru cele romantice. Dupa ce ne-am organizat in privinta
versiunii si genului, analiza a devenit un model unic intra-subiecti, comparand combinatiile celr
doua povesti sociale cu combinatiile celor doua povesti romantic. Analiza de factori a fost
folosita pentru a reduce numarul variabilelor dependente, si o analiza multivariata de diferente
(MANOVA) urmata de o analiza univariata de diferente (ANOVA) au fost folosite pentru a
compara reactiile la cele doua tipuri de anecdote.

Rezultate

Adunarea variabilelor dependente. Chestionarul care a urmat dupa fiecare povestire a fost
divizat intre 3 sectiuni:

a) perceptia sentimentelor protagonistului;

b) perceptia rivalului; si
c) opinii.

Primele doua dintre aceste sectiuni contineau 18 puncte, dintre care fiecare a fost redus la un set
mai mic de variabile dependente via analizei de factor (mijloacele si deviatiile standard pentru
punctele individuale pentru aceste doua sectiuni sunt reprezentate in tabelul 7). Un factor
principal al analizei cu estimari anterioare ale setului comun in ceea ce priveste coeficientul
patrat de corelatie multipla a scos la iveala 3 factori care evidentiaza perceptiile sentimentelor
protagonistului. Primul, denumit nervos a sustinut 65 % din diferente; al doilea, ingrijorat pentru
12 % si al treilea, deprimat, a sustinut 10% din acestea. Punctele care au scos la iveala perceptiile
asupra rivalului au fost analizate in mod similar, evidentiind 4 factori: dragut, sigur pe sine,
posesiv/competitive, si atractiv. Acesti factori au sustinut variatiile comune in procente de 53%,
23%, 10% si 8%. Punctele din fiecare set de factori sunt reprezentate in tabelul 8. Cele 4
intrebari cu privire la opinii si o scara a geloziei de un singur punct au fost analizate individual si
nu au fost incluse in analiza factorilor deoarece am fost interesati in mod special de diferentele
mari dintre aceste puncte, nu de combinatiile lor cu alte puncte.

14
Comparatie intre anecdotele sociale si cele romantice. Tabelul 9 reprezinta mijloacele pentru
povestile romantice vs cele sociale pe fiecare variabile dependente, pentru a proteja impotriva
erorii de experiment de tipul 1, o analiza MANOVA a fost realizata, combinand astfel toate
variabilele dependente. Aceasta analiza a dezvaluit un efect al anecdote semnificativ (romantica
vs sociala), lambda lui Wilks5=0.39, F(8,24)=4.60, p=.0017. de asemenea, tabelul 9 prezintao
analiza ANOVA univariata comparand cele doua tipuri de povestiri pe fiecare din variabilele
dependente. Aceste analize au dezvaluit ca subiectii au simtit protagonistul fiind mai manios si
mai deprimat in povestile romantic, insa cele doua tipuri de povestiri nu au avut efecte de gelozie
sau anxietate diferite. Rivalul a fost vazut drept mai putin dragut, mai putin sigur pe sine si mai
putin atractiv in situatiile romantic. Subiectii au spus ca s-au gandit ca erau mai mult trisati in
conditiile romantice, dar mai rusinati daca ceilalti stiau despre gelozia lor in situatiile sociale.

Tabelul 7:

Item romantic comparare sociala Item romantic comparare sociala

Perceptiile protagonistului Perceptiile rivalului
Manios Placut
M M
SD SD
In control al situatiei Competent
M M
SD SD
Manie ranita Destept
M M
SD SD
Respins Posesiv
M M
SD SD
Teama Independent
M M
SD SD
Deprimat Atractiv
M M

5
Litera greceasca, a 11 litera din alphabet=lambda

15
SD SD
Frustrate Amenintator
M M
SD SD
Singur Merituos
M M
SD SD
Ostil Securizat/sigur
M M
SD SD
Amar Ostil
M M
SD SD
Ingrijora Auto-sacrifica
M M
SD SD
Rusinat Drept
M M
SD SD
Neincrezator Politicos
M M
SD SD
Razbunator Norocos
M M
SD SD
Trist Fericit
M M
SD SD
Neajutorat In control
M M
SD SD
De incredere
M
SD

16
Tabelul 8: crearea varianilelor dependente in studiul 2: punctele si incarcarea factorilor:

Perceptiile protagonistului Perceptiile rivalului

Item incarcare Item incarcare
Factor 1: manios (valoare =8.22) Factor 1: dragut (valoare=6.61)
Ostil Politicos
Amar Merituos
Razbunator Drept
Neincrezator De incredere
Manios Se auto-sacrifica
In control
Factor 2: ingrijoray (valoare=1.50) Factor 2: sigur pe sine (valoare=2.84)
Ingrijorat Fericit
Rusinat In control
Temator Sigur
neajutorat Amenintator
independent
Factor 3: deprimat (valoare=1.26) Factor 3: posesiv-competitiv (valoare=1.28)
Frustrate Posesiv
Deprimat competitiv
Trist
Mandrie ranita
Singur
respins
Factor 4: atractiv (valoare=1.03)
Atractiv
Placut
Competent
Destept

Tabelul 9: analiza diferentelor pentru studiul 2:

item Ro comparare f df p

17
 mantic sociala
Manios Perceptiile protagonistului
Ingrijorat
Deprimat
Gelos
Dragut Perceptiile rivalului
Sigur pe sine
Posesiv-competitiv
Atractiv
Gelos pe altii Opinii
Ce e al tau d edrept a
fost luat
Nedrept-trista
Rusinat daca ar sti altii

Discutii

Ca si in studiul 1, gelozia romantic si cea sociala par sa se diferentieze semnificativ in gravitatea

starii de manie si suparare simtite. Indivizii nu s-au asteptat sa simta sentimente de gelozie sau
invidie in situatiile de comparare sociala vs cele romantic (in studiul 1, totusi, situatiile de
comparare sociala au condus la ratinguri mai mari de gelozie/invidie).

Totusi, in studiul 2 am vrut si sa observam daca subiectii au avut reactii diferite in ceea ce
priveste rivalul in aceste doua tipuri de situatii. Mai clar, rivalul dintr-o situatie de comparare
sociala – individual care are sau ameninta insusirile sau posesiunile pe care cineva le doreste –
este vazut drept o persoana mai draguta, mai sigura pe sine si in mod clar mult mai atractiva
decat rivalul din situatiile romantic – acel individ care ameninta relatia cuiva cu un alt individ.

Contrat studiului 1, situatiile romantice din studiul 2 au fost mai expuse sa fie privite ca fiind
nedrept decat situatiile de comparare sociala. In studiul 1, dreptatea a fost considerata ca fiind o
dimensiune ortogonala a comparatiei romantic/social. Este interesant si faptul ca desi cele doua
situatii au dezvaluit aproximativ o anxietate egala, subiectii au indicat faptul ca ei tind mai

18
degraba sa fie rusinati daca altii ar sti ca erau gelosi in situatiile de comparare sociala. Apare din
nou faptul ca sentimentele de gelozie apar mai mult in situatiile romantic.

Studiul 2 este limitat de un numar de consideratii metodologice. Subiectii citesc anecdote scurte
care nu le pun in functionare in totalitate sistemul lor afectiv. Drept rezultat, efectele reflecta
probabil diferente asteptate decat experimentate in ceea ce privesc gandurile si sentimentele. Alte
problem au fost in ceea ce priveste lipsa unei conditii neutre si de control, o posibila contaminare
datorata decorului intra-subiecti (ambii subiecti au citit ambele tipuri de anecdote) si o analiza
instabila de factori datorata micului numar de exemple. Acestea si alte nelamuriri sunt lamurite
in studiul 3. Totusi, in ciuda limitarilor studiului 2, rezultatele le reproduc pe cele din studiul 1,
chiar si cu o procedura foarte diferita si un grup mic de subiecti.

STUDIUL 3: POVESTI PERSONALE6

Scopul studiului 3 este sa reproduca studiul 2, in timp ce ii inlatura limitarile. Din nou, o
anecdota urmata de un chestioanr a fost folosita; totusi, cateva schimbari majore au fost facute:

a) a fost adaugata o conditie de control, neutral;

b) povestile au fost prezentate intr-un décor inter-subiecti;
c) perceptiile asupra celor 3 personaje din poveste au fost dezvaluite;
d) povestile au fost standardizate, astfel incat locul si informatiile de baza au ramas
invariabile, si numai un detaliu fundamental a fost schimbat pentru a diferentia intre
povesti romantic, de comparare sociala si neutre;
e) povestile au fost scrise astfel incat sa facem subiectii sa se implice cat mai mult in
scenario, pentru a crea imagini reale sis a promovam o identificare maximala cu
protagonistul.

Povestile neutre au fost adaugate astfel incat evaluarile povestilor tinta sa fie comparate cu
oarecare nivel de referinta. Un decor inter-subiecti a fost folosit in aceasta versiune a
experimentului pentru a minimize contaminarea rezultata din citirea mai multor povesti sis a
reducem cererea experimental, care devine mai proeminenta pentru subiecti atunci cand acestia
primesc mai mult versiuni. Pentru acelasi motiv, au fost data subiectilor mai multe povesti care ii
implica pe ei. In loc sa ii rugam sa citeasca niste schite despre indivizi ipotetici (si chiar fara
6
Care se implica pe sine; se auto-implica

19
nume), le-am cerut subiectilor in mod explicit sa se imagineze ca facand parte din scenario si,
dupa ce si-au alocat destul timp imaginandu-se in acea panorama, sa isi foloseasca propriile
reactii emotionale si ganduri pentru a raspunde itemilor din chestionar. Puterea metodelor similar
cu aceasta a fost demonstrate in studii care au implicat inductia starilor comportamentale in
laborator. In cele din urma, insusi chestionarul a fost mai bun in aceasta versiune a
experimentului, intrebandu-i pe subiecti in legatura cu perceptiile auspra lor insisi, ale rivalului si
celeilalte personae (iubitul sau iubita subiectului din toate povestile).

Metoda

Subiectii. In acest studiu, 60 de barbati si 60 de femei absolventi au servit drept subiecti. Nu au

fost remunerate pentru participarea lor, insa au primit credit pentru cursul de introduce re in
psihologie.

Materiale. Subiectii au citit si au fost rugati sa isi imaginezw evenimentele descrise in 1 din
povestile de 12.500 de cuvinte. Apoi au primit un chestionar derivate din cel folosit in studiul 2.
Povestile au fost de 3 feluri: romantic, de comparare sociala si neutre, cu numai 1 sau 2
propozitii foarte importante schimbate pentru a stabili diferentele dintre ele. Doua seturi ale
acestor povesti au fost create (de aici incolo ne vom referi la acestea fiind versiuni) pentru a
stabili faptul ca diferentele intre cele 3 tipuri ar generaliza un singur scenario. De asemenea, a
fost creata si o versiune cu un protagonist barbat si cu o protagonist femeie.

Povestile au fost lungi si incurcate, incluzand material descriptiv, intr-o incercare de a tine
subiectii implicati in evenimentele produse. Primul set de povesti descria un cuplu care se
pregatea sa mearga la o petrecere. La un anumit punct in timpul petrecerii, protagonistul povestii
observa ca iubita lui ori a) saruta o a treia persoana, b) vorbeste cu o a treia persoana despre nota
mai mare obtinuta la un examen recent pe care l-a picat, sau c) doar facea o conversatie cu o a
treia persoana. In a doua versiune a povestii, protagonistul studiaza in biblioteca campusului
toata ziua si pleaca din cubicul 7bibliotecii pentru a da peste una din cele trei situatii descrise mai
sus. Cele trei alternative din fiecare versiune corespund cu cele trei conditii ale experimentului:
romantic, de comparare sociala si neutra. Povestile au avut o lungime aproximativ egala si au
fost construite sa fie plauzibile.

7
Parte a bibliotecii=cubicul (engleza carrel)

20
Inaintea citirii povestii, subiectii au primit instructiuni in care li se cerea sa isi imagineze ca erau
protagonistii si sa reactioneze la situatia descrisa asa cum ar face-o in realitate. Dupa ce au citit
povestea, subiectii au primit un chestionar format din 4 parti. Pe o scara de 7 puncte, subiectii au
intalnit itemi descriind:

a) propriile lor sentimente de parca ar fi fost in situatia aceea

b) perceptiile lor asupra iubitei/iubitului
c) perceptiile lor asupra rivalului
d) acelasi set de 4 opinii din studiul 2.

Ratingurile pentru gelozie si invidie au fost incluse separate in lista de adjective pentru sine,
iubit/iubita si rival.

Procedura. Subiectii au fost intretinuti de un experimentator barbat in grupuri de 5. Inainte de

sosirea lor la laborator, ei au fost in mod aleatoriu alesi pentru conditiile povestilor si versiunile
acestora. Dupa ce au fost intampinati de catre experimentator, subiectii au completat un formular
de consimtamant. Apoi li s-a spus ca vor citi o poveste care implica interactiunea unui individ cu
alte personae. In timp ce citeau povestea, li s-a spus ca ar trebui sa “se integreze” in pielea
protagonistului cat pot de mult. Experimentatorul a explicat ca aceasta tehnica este similara
pocedurii de interpretare a metodei8, ceea ce implica vizualizarea si experimentarea unui anumit
scenario. Li s-a spus ca dup ace terminau de “citit si experimentat evenimentele descrise din
poveste”, vor primi un chestionar scurt. Au fost rugati sa incerce sa tina in minte imaginile si
sentimentele produse de poveste in timp ce completau chestionarul. Dupa ce au terminat,
subiectii au fost interogati cu minutiozitate si s-a alocat mai mult timp pentru a se asigura ca
natura evocativa a experimentului nu a avut efecte persistente.

Decorul si analiza. Studiul reprezinta un model factorial de 3*2*2 cu trei niveluri ale conditiei
povestii (romantic, de comparare sociala si neutra) care se intersecteaza in totalitate cu genul si
cele doua versiuni ale povestii intr-un format inter-subiecti. Variabilele dependente au fost create
folosind analiza factoriala si supuse unei analiza MANOVA tripartita, urmata de o analiza
ANOVAS univariata.

8
M
ethod acting…daca aveti o varianta mai buna folositi-o 

21
Tabelul 10:

Item romantic comparare I R CS N I R CS N

neutru
sociala
Perceptia asupra Perceptia asupra Perceptia asupra rivalului
protagonistului iubitului/iubitei
Nervos Placut Placut
M M M
SD SD SD
Mandrie ranita Competent Competent
M M M
SD SD SD
Respins Destept Destept
M M M
SD SD SD
Temator Fericit Fericit
M M M
SD SD SD
Deprimat Drept Drept
M M M
SD SD SD
Singur Posesiv Posesiv
M M M
SD SD SD
Ostil Nervos Nervos
M M M
SD SD SD
Amar Independent Independent
M M M
SD SD SD
Ingrijorat In control In control
M M M
SD SD SD
Rusinat Competitiv Competitiv

22
M M M
SD SD SD
Neincrezator Politicos Politicos
M M M
SD SD SD
Razbunator Atractiv Atractiv
M M M
SD SD SD
Trist Amenintator Amenintator
M M M
SD SD SD
Neajutorat Merituos Merituos
M M M
SD SD SD
De incredere De incredere
M M
SD SD
Rusinat Rusinat
M M
SD SD
Norocos Norocos
M M
SD SD
Sigur Sigur
M M
SD SD
Ostil Ostil
M M
SD SD
Calduros Calduors
M M
SD SD
Temator Temator
M M

23
 SD SD
Se auto-sacrifica Se auto-sacrifica
M M
SD SD

Rezultate

Adunarea variabilelor dependente. Chestionarul care a urmat povestilor continea itemi de 4

tipuri primare:

a) perceptiile asupra protagonistului/sinelui

b) perceptia iubitului/iubitei
c) perceptia rivalului
d) opinii

Cei 18 itemi din primele trei parti ale acestei sectiuni au fost supusi la o analiza factoriala unde
indicia comuni estimate de coeficientul de corelatie multipla la patrat (mijloacele si deviatiile
standard ale acestor itemi inaintea analizei factoriale sunt prezentati in tabelul 10). Cele 4 opinii
precum si itemii de gelozie si invidie au fost lasati pe dinafara in aceste analize si analizati mai
tarziu in mod separat deoarece am preferat sa examinam diferentele majore intre acesti itemi, in
mod individual, si sa mentinem un procent acceptabil subiecti-itemi. Analiza factoriala asupra
itemilor protagonistului a produs numai un factor stabil, sustinand numai 84 % din variantele
comune. Acest factor general a fost etichetat drept auto-negativ. O analiza similara asupra
itemilor care au masurat perceptiile asupra iubitului/iubitei a dezvaluit 3 factori. Primul, bun,
sustinut 63% sin varianta comuna, si al doilea si al treilea, nesigur si sigur pe sine, au sustinut
13% si 11 % dintre variantele comune. Analiza factoriala pentru perceptia asupra rivalului a
dezvaluit tot trei factori, bun, sigur pe sine si nesigur, sustinand 46%, 27% si 17% din variantele
comune. Itemii care au acesti factori sunt prezentati in tabelul 11.

Tabelul 11: crearea variabilelor dependente in studiul 3: itemi si factori:

Itemi factori Itemi factori

Perceptia asupra protagonistului/sinelui Perceptia asupra iubitului/iubitei) –continuare
Factor 1: auto-negativ Nervos

24
(valoare=11.45) Rusinat
Mandrie ranita Ostil
Trist Auto-protector
Respins Posesiv
Manios Factor 3: sigur pe sine
Amar (valoare=1.74)
Singur In control
Ostil Independent
Deprimat sigur
Frustrate
Rusinat
Neajutorat
Neincrezator
Razbunator
Ingrijorat
temator
Perceptia asupra iubitului/iubitei Perceptia asupra rivalului
Factor 1: bun Factor 1: bun
(valoare=10.18) (valoare=7.12)
De incredere Politicos
Placut Placut
Iubitor Merituos
Politicos De incredere
Calduros Drept
Merituos Calduros
Drept Nu e amenintator
Competent Nu e competitiv
Atractiv Nu e ostil
Nu ameninta Factor 2: sigur pe sine
Factor 2: nesigur (valoare=4.16)
(valoare=2.14) In control

25
 temator Fericit
Independent
Sigur
Norocos
Factor 3: nesigur
(valoare=2.17)
Nervos
Rusinat
Posesiv
temator

Compararea povestilor romantic, comparare sociala si neutre. O analiza tripartida

MANOVA asupra versiunii /genului si conditiei povestii a dezvaluit ca nu au existat efecte
semnificative pentru vreo versiune a povestii sau gen (sau oricare interactiuni care au inclus
aceste variabile independente), si celelalte analize vor lua in considerare numai conditia
(romantica, de comparare sociala sau neutra). Analiza MANOVA in ceea ce priveste conditia a
fost semnificativa, numarul lambda a lui wilks-0.05, F(17,92)=13,87, p<.001, indicand ca cele
trei conditii au diferit consistent de-a lungul combinatiei tuturor variabilelor.

Tabelul 12 reprezinta mijloacele pentru fiecare din variabilele dependente adunate/stranse in

fiecare poveste si arata rezultatele analizei univariate ANOVAS si procedura de comparatii
multiple a lui tukey, pentru a identifica sursele efectelor semnificative. Aceste analize arata ca in
conditia romantic, subiectii au avut sentimente mai negative, percepand cealalta persoana intr-un
mod mai negativ si si-au perceput rivalul mai negativ decat in conditia de comparare sociala. In
mod clar, povestirile romantic au un impact mai negativ decat cele de comparare sociala, ambele
lasand o expresie mai puternica decat povestirile neutre pentru aproape fiecare variabila. Fiind
date aceste diferente intr-un ton negativ per ansamblu, este notabil faptul ca subiectii nu au simtit
gelozie sau invidie in mod diferit pentru povestirile romantice si cele de comparare sociala.

In privinta itemilor pentru opinii, subiectii din conditia romantica, in comparatie cu cei din
conditia de comparare sociala, au fost mai susceptibili sa creada ca ceilalti ar fi gelosi in aceasta

26
situatie, ca ceva ce li se cuvinea in mod drept le fusesera luat, si ca ei au fost tratati nedrept si
trisati. Pe de alta parte, au crezut ca ar fi mai putin rusinat daca altii ar fi stiut ca sunt gelosi in
aceasta situatie. Per ansamblu, situatiile de comparare socialaau promovat aceste convingeri mai
mult decat povestile neutre, insa scenariile romantice au evidentiat aceste sentimente si opinii
mai puternic. Diferentele in ceea ce privesc perceptiile, sentimentele si gandurile care
evidentiaza gelozia romantic vs cea de comparare sociala par sa fie reprezentate in ceea ce
priveste cantitate, mai degraba decat calitatea.

Mai multe probe pentru opinia ca gelozia romantic sic ea sociala au diferente in intensitate decat
in calitate se pot gasi in examinarea structurii factorilor protagonistului/sinelui in fiecare din cele
3 conditii. Aceste analize sunt prezentate in tabelul 13, care dezvaluie o structura destul de
stabila a structurii celor 3 factori in conditiile romantice si cele sociale. Pentru ambele conditii,
factori aproape similari – manie, suparare si teama/mandrie ranita – au rezultat in ordini diferite.
Aceste structuri factoriale, totusi, sunt putin diferite de solutia tetra-factoriala gasita in cazul
conditiei neutre. Structura experientei emotionale in situatiile romantice si cele de comparare
sociala pare chiar similara, si ambele diferea de structura emotiei din conditia de control.

Tabelul 12:

itemi romantic Comp neutr F df pperc

arare u e
sociala
Percepetii asupra protagonistului:
Auto-negativ
Gelos
invidios
Perceptii asupra iubitului/iubitei:
Bun
Nesigur
Sigur pe sine
Gelos
Invidious
Perceptii asupra rivalului:
Bun

27
 Nesigur
Sigur pe sine
Gelos
Invidious
Opinii:
Altii sunt gelosi.
Ceea ce e de drept al tau a fost
luat.
Nedrept/trisat.
Rusinat daca ar sti altii.

Tabelul 13:

Item factor 1 factor 2 factor 3 factor 4

Romantic
Ostil
Amar
Razbunator
Nervos
Singur
Suparat
Deprimat
Neajutorat
Frustrate
Ingrijorat
Mandrie ranita
Temator
Rusinat

28
Neincrezator
Invidious
Gelos
Compararea sociala
Respins
Mandrie ranita
Rusinat
Temator
Ingrijorat
Trist
Neajutorat
Trustrat
Ostil
Amar
Razbunator
Nervos
Singur
Neincrezator
Invidious
gelos

Neutru
Respins
Nervos
Mandrie ranita
Singur
Neajutorat
Trist
Neincrezator
Temator
Anxios
Ostil

29
 Amar
Gelos
Rusinat
Invidious
Razbunator
Deprimat
Frustrat

Discutie

In studiul 3, subiectii au experimentat cantitati egale de gelozie si invidia dup ace si-au imaginat
scenariul romantic sau social, si ambele dintre acestea au dezvaluit mai multa gelozie si invidie
decat in conditiie de control. Astfel, cele doua conditii experimentale par mai puternice decat
conditia de control insa nu evoca mai multa gelozie sau invidie in comparatie cu alta. Totusi, pe
aproape orice alta variabila, comparatia romantic vs sociala conduc la experiente divergente
dpdv emotional si cognitiv. Subiectii s-au simtit mai rau dupa ce si-au imaginat scenariul
romantic, si si-au perceput iubitul/iubita ca fiind mai nesigur sau mai rau. Calomnieri
asemanatoare au fost distribuite rivalului in conditia romantica. In plus, subiectii s-au gandit ca
ceilalti ar fi fost gelosi in situatia romantica decat in cea sociala si era mai probabil sa se creada
ca situatia era nedreapta si ca ceva ce le apartinea de drept le-a fost luat. Acesti subiectii au fost
cei mai putin rusinati atunci cand si-au admis sentimentele negative.

O descoperire interesanta in ceea ce priveste acest studiu o reprezinta lipsa diferentierii in

reactiile afective a sinelui stimulii variati. A rezultat un singur factor negativ atunci cand toate
condotiile au fost combinate, indicand probabil ca implicarea in aceasta sarcina, mai mare decat
in studiile anterioare, ar fi condus la o reactie afectiva negativa mai uniforma. Aceasta stare
generala de nesiguranta/anxietate a fost mai mare in situatiile romantic decat in cele sociale, dar
structurafactorilor a dezvaluit in analize ulterioare ca acestea sunt similar. Aceasta descoperire
este o proba pentru faptul ca sentimentele evidentiate de aceste doua situatii pot sa fie diferite in
ceea ce priveste intensitatea, insa nu si calitatea.

DISCUTII GENERALE

30
Cele trei studii sustin in acest caz argumentul ca este mai folositor sa diferentiem intre situatiile
care promoveaza gelozia romantic decat cele care promoveaza gelozie sociala si sa evaluam
reactiile in aceste situatii, decat sa incercam sa distingem emotia de gelozie de cea de invidie. In
cele 3 studii, situatiile romantice au avut tendinta sa fie activatori mai puternici ai efectelor
negative decat evenimentele de comparare sociala, insa diferentele dintre cele doua au aparut ca
fiind cantitatice decat calitative. Adica, diferite emotii si ganduri nu au rezultat in cele doua
situatii, dar mai degraba, situatia romantica a dus adesea la un gand sau sentiment mai negativ
decat situatia sociala. Intradevar, nespecialistul foloseste termenul de gelozie pentru a descrie
gandurile si sentimentele evocate de una dintre aceste situatii. Invidia poate fi numai gelozia intr-
un context de comparare sociala.

De ce amenintarile asupra relatiei romantic pot avea consecinte mai puternice daca nu sunt
masurate in situatiile de comparare sociala? O diferenta majora intre cele doua este numarul de
oameni implicati. Gelozia sociala rezulta de obicei din competitia reala sau imaginara a doi
indivizi pentru un obiect dorit, o triada P-O-X. Gelozia romantica include trei indivizi, o triada P-
O-O. Incarcatura afectiva crescuta in situatia romantice se poate datora participarii a altor doua
persoane versus numai una in situatia de comparare sociala, insa acestea evidentiaza aceleasi
tipuri de reactii deoarece procesele de mediatizare pot fi aceleasi. De exemplu, ambele situatii
include amenintari asupra auto-evaluarii (Salovey &Rodin, 1984), pierderea controlului si
reluarea unor scenario emotionale puternice (cf Thomkins, 1979), si in consecinta ambele situatii
evidentiaza o stare afectiva de nesiguranta.

Intradevar, prin etichetarea uneia dintre aceste situatii de comparare sociala, nu vrem sa insinuam
absenta compararii sociale in cadrul situatiei romantic. Mai degraba, vrem sa transmitem ca in
prima situatie, compararea sociala si auto-evaluarea si stima de sina suntcaracteristicile majore;
in a doua situatie, se adauga o participare/implicare romantica sau interpersonal. Cu alte cuvinte,
acel cineva simte o gelozie sociala. Atunci cand relatia cuiva este amenintata de un rival, deci,
acel cineva simte gelozie romantica, imaginandu-si pierderea acelei relatii SI gelozie sociala
atunci cand acel cineva mediteaza asupra insusirilor superioare ale rivalului, care i-au permis sa
ii seduca iubita/iubitul.

Deci, gelozia romantica este mai puternica decat cea sociala deoarece primao include pe ultima
cu adaugarea unor elemente mai disturbatoare. Gelozia romantica este intregul, iar gelozia

31
sociala este o parte. Ultima poate fi simtita si fara prima, insa puterea geloziei romantice sta in
amenintarea simultana la o relatie valoroasa si amenintarea la auto-evaluarea pe calea
comparatiei sociale negative. Bineinteles, exista multe alte diferente care caracterizeaza
comparatia situatiilor romatice vs sociale. De exemplu, tradarile romantic pot avea dezamagiri
mai mari si tradari decat comparatia sociala negativa. Descoperirea acestor diferente, totusi,
reprezinta scopul unor cercetari ulterioare.

32