Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea de Relatii Internationale si stiinte politice

Facultatea de Relatii internationale

Gelozia si invidia

Referat
la diciplina Psihologia sociala

Al
studentei gr 1RI1 ,

Mercusev Natalia,
Deci, vreau sa fac o mica introducere cu notiunea de
psihologia sociala, ce releva ca este subdomeniul
psihologiei care studiaza comportamentul individual in
context social.Ea incerca sa discifreze cauzele si natura
comportamentului in situatii sociale.Psihologia sociala
abordeaza doua aspecte impactul social asupra
comportamentlui individual si aporturile personale in
initierea si cristalizarea unor fapte sociale.

Invidia si gelozia sunt emotii ce se regasesc in toate culturile si in toate


epocile istorice. In Vechiul Testament, de pilda, gelozia are un rol important in
definirea relatiei dintre oameni si Dumnezeu. In Geneza, Dumnezeu se declara
gelos (Sunt un zeu gelos), aratand astfel ca nu va tolera ca poporul sau sa nu
venereze alt zeu.

Conform religiei, invidia (gelozia sau pizma, cum mai


apare in textul biblic) face parte din cele sapte pacate
capitale si reprezinta un paradox al patimii, acela de a te
bucura de raul aproapelui si a te intrista de binele lui. Iata
si cateva exemple celebre de invidie din Biblie: situatia lui
Lucifer, fratii lui Iosif, Cain si Abel, regele Saul si preotii
cei mai de seama din vremea Noului Testament. Religia
crestina crede ca invidia provine de la diavol deoarece el
a fost primul care, invidios pe fericirea de care se bucurau
in rai Adam si Eva, a pus la cale caderea lor.
Conform filosofiei, invidia este "durerea cauzata de
norocul celorlalti" (definitia lui Aristotel in opera Retorica)
sau chiar "repulsia de a ne vedea propriul bine acoperit
de al altuia" (definitie data de filosoful german Immanuel
Kant).

Rene Girard in Violenta si sacru descrie invidia ca izvorand din


admiratie si imitatie. Ne dorim aceleasi obiecte pe care si le vor dori cei
pe care-i admiram, sub efectul dorintei mimetice. Invidia este un
amalgan de iritare si ura fata de cel care este favorizat de soarta decat
noi. Spre exemplu, in Facerea se povesteste ca Iosif era preferatul
tatalui acest lucru atragand dupa sine aceasta emotie universala: invidia.
In ziua de azi invidia se poate amesteca foarte usor cu sentimentul
gelozia, deoarece in limba franceza, cuvantul gelozie este deseori folosit
pentru a desemna invidia.

In DEX, invidia este definita ca sentiment egoist de parere de rau,


de necaz, de ciuda, provocat de succesele sau de situatia buna a altuia si
este echivalenta cu pizma. Pe de alta parte, gelozia primeste urmatoarea
definitie: sentiment chinuitor si obsedant pe care il provoaca in sufletul
cuiva banuiala sau certitudinea ca fiinta iubita ii este necredincioasa.
Dictionarul admite ca in unele cazuri, cei doi termeni sunt sinonimi.
Citarea acestor definitii pune in evidenta faptul ca invidia si gelozia pot
fi sinonime, dar in acelasi timp pot fi distinse dupa posesia unui atribut
dorit sau a unei relatii. Invidia este folosita pentru a desemna emotia pe
care o declanseaza faptul ca dorim sa posedam ceea ce in momentul de
fata poseda altul, astfel termenulde gelozie este folosit pentru a descrie
ambele situatii.

Invidia si gelozia sunt foarte bine evidentiate si cu ajutorul piesei


Othello. In cadrul piesei Othello era un conducator mare, hotarat sa
apere Venetia de atacul turcilor, in schimb Iago un nobile ventian,
resimtea dureros prestigiul de care se bucura Othello, considerand ca
acest post i se cuvenea. El invidia atat pe Othello cat si pe Casio un tanar
nobil pe care Othello il alesesera sa fie locotenent. Pentru a distruge
aceasta armonie, Iago il convinge pe Othello ca sotia lui il inseala cu
Casio, astfel bantuit de aceste ganduri le devine gelos. Prin intermediul
acestei piese s- a dedus faptul ca oamenii invidiaza fericirea si bunurile
altora si sunt gelosi pentru ceea ce doresc sa pastreze. Bineinteles, ca
invidia si gelozia se pot confunda atunci cand bunul sau avantajul sunt
comune pentru doua persoane, devenit astfel rival(a). Este situatia a
doua surori, in care sora mai mare invidiaza cadourile primite de sora ei
mai mica, fiind in acelasi timp geloasa pe atentia si afectiunea parintilor
care acum este impartita intre cele doua surori.

Teza fundamentala a abordarii fenomenologice arata ca invidia si


gelozia pot fi traite diferit. Spielman(1971), de exemplu, a argumentat ca
gelozia este un sentiment mai puternic, dat fiind ca presupune mai multa
ura. Invidia corespunde unei stari de disconfort si nemultumire cauzata
de sentimentul de inferioritate ce apare pentru ca individul vrea sa aiba
posesiunile sau atributele altei persoane. Gelozia poate fi vazuta ca
incapacitatea de a te bucura de fericirea altora. Oamenii nu sunt
niciodata invidiosi pe suferinta altora, ci pe fericirea lor si pe calitatile
lor.

Invidia este o emotie complexa: ea presupune in primul rand o


comparatie intre situatia invidiosului si a celui invidiat, ceea ce
determina constatarea inferioritatii primului in cel putin un domeniu si la
intelegerea faptului ca aceasta inferioritate nu poate fi modficata in
viitorul apropiat. Exista trei tipuri de invidie. Invidia depresiva
(reprezinta aceea invidie dar nu fata de o persoana anume ci fata de
situatia in sine), un alt tip de invidie este invidia ostila (este acel tip de
invidie care ne face sa-l uram fie si numai pentru cateva secunde pe cel
care ne depaseste intr-un domeniu oarecare, sau intr-o situatie in care nu
suntem capabili sa o gestionam indeajuns de bine. Acest sentiment are si
o parte paradoxala. Invidia poate fi si de tip admirativa ( acest tip
implica si o doza de suferinta, dar in acelasi timp indreapta oamenii spre
o emulatie sanatoasa aceea de a dori atingerea aceluiasi nivel a celui pe
care il admira.

Teoria compararii sociale ar putea oferi un cadru foarte adecvat


pentru o abordare situationala a invidiei si geloziei. Situatiile ce
provoaca astfel de emotii complexe presupun adesea comparatii sociale
ce ameninta stima de sine a individului. Ea poate fi implicata in
dezvaluirea mecanismelor invidiei si geloziei, in temeiul faptului ca
astfel de comparatii nefavorabile, pe care le presupun cele doua emotii
complexe, au consecinte insemnate asupra evaluarii de sine.

Cand se confrunta cu situatii ce declanseaza invidia sau gelozia,


indivizii incearca sa reduca posibilitatea compararii sociale sau sa-si
apere evaluarea de sine pozitiva amenintata. Printre actiunile pe care le
pot intreprinde, se numara: schimbarea de sine pentru a reduce feed-
back-ul de compare, schimbarea relatiei cu persoana de comparatie,
negarea meritelor acesteia, reevaluarea performantei ei, actiunea violenta
indreptata impotriva surse feed-back-ului de comparare.

Cercetarile din domeniul compararii sociale au cautat sa


stabileasca daca compararea este motivata de dorinta de a fi similar
altora sau de a-i intrece. Potrivit lui Festinger, in culturile occidentale
indivizii nu numai ca incearca, prin comparatii, sa se autoevalueze, dar
cauta sa-i depaseasca pe altii. Oarecum in legatura cu aceasta,
teoreticienii din sfera emotiilor fac distinctia dintre gelozie si invidie.
Gelozia este dorinta intensa de a avea ceea ce au altii similari. In invidie,
resentimentul ca altul are ceea ce are, se combina cu dorinta de a avea
lucrul sau adjectivul respectiv pentru sine si cu dorinta ca celalalt sa
piarda ceea ce are. Daca il invidiem pe colegul nostru care este stralucit
ca student, aceasta inseamna ca dorim sa fim la fel de inteligent ca el,
dar in acelasi timp, ca el sa nu mai fie atat de inteligent. Invidia este
legata de aceasta tendinta de a-l priva pe celalalt de ceea ce are, nu
numai de tendinta de a dobandi calitatile perfecte sau lucrurile ravnite.
Formele geloziei sunt mai mult niste emotii, o prima reactie
automata: flash-ul geloziei, care apare in prima secunda de dupa
observarea primejdiei ce ameninta relatia. Invidia si gelozia sunt doua
emotii derivate ale maniei. Thupten Jinpa credea cu tarie ca invidia si
gelozia deriva din atasament. Dupa flash-ul de gelozie, care este o
emotie fundamentala, intervin cognitiile(gandurile). Un alt factor
important al invidiei si al geloziei, il constituie discrepanta dintre
aprecierile actuale si cele ideale ale persoanei pe atributele esentiale
pentru definirea de sine. Discrepantele mari dintre real si ideal sunt in
legatura cu o evaluare de sine slaba. Atat marimea discrepantei, cat si
evaluarea de sine negativa faciliteaza aparitia invidiei si a geloziei.

Gelozia reprezinta o emotie la fel de complexa ca si invidia,


singurul diferent fiind amestecul a cel putin trei emotii: teama, furie,
tristete si, uneori, rusine, cu gandurile lor specifice. Invidia nu se
regaseste in grupul emotiilor fundamentale, nu exista expresii faciale
caracteristice si fara indoiala nu reprezinta niciodata un avantaj, dar si ea
este la fel de indispensabila ca si celelalte emotii care stau la baza fiintei
umane. Invidia nu este un rau in sine, ci mai exact un rau necesar atata
timp cat este exploatata in formele sale emulative si admirative, ea
devenind un stimulent pentru cei din jur si pentru societate.

Invidia este comparata si cu simtul dreptatii. Pentru


Freud, simtul dreptatii nu este decat o transformare a
invidiei si a geloziei in sentiment social. Majoritatea
oamenilor incearca mai mult sau mai putin constient sa-si
depaseasca statutul social, sa accede la un nivel superior,
dar daca societatea ofera conditii propice realizarii
acestei ascensiuni, invidia poate ramane la nivel ostil,
emulativ.
Invidia poate fi controlata indeajuns de eficient recunoscand atunci
cand suntem invidiosi( invidia este o emotie naturala, iar existenta ei
face parte din insasi viata noastra); exprimandu-ne in mod pozitiv
emotia sau ascunzand-o, examinand gandurile de inferioritate etc,

Invidia reprezinta o emotie care este traita in prezent, intr-o situatie


actuala creeata de mediul inconjurator, in schimb gelozia poate fi si
retrospectiva, poate actiona si asupra trecutului.

Termenul de gelozie retrospectiva descrie suferinta care ne poate


cuprinde atunci cand intrevedem extazul impartasit de partenerul nostru
alaturi de cei sau cele ce ne-au precedat.

Dupa cum am vazut, gelozia este o emotie universala, aptitudinea


de a fi gelos face parte din patrimoniul genetic al umanitatii. Expunand
teoriile evolutioniste privitoare la gelozie, riscam sa provocam un soc,
chiar respingere, sau sa fim acuzati de masochism. Viziunea
evolutionista asupra geloziei, propune un soclu comun, dar spune ca
educatia si experientele pot sa ne faca sa traim gelozia in mod diferit, ca
desi mecanismele pe care le evidentiaza sunt naturale, nu sunt si morale,
si ca aceste mecanisme sunt inconstiente.
Consecine asupra sntii n urma geloziei i a invidiei:
Cnd ne referim la gelozie i invidie, vorbim despre sentimente i
emoii. Acesta este motivul cu care se constat oamenii profund
din interior, cei care sufer de ea i nu pot avea pace, cu att mai
puin fericire. Acest tip de sentiment este complet distructiv, att
pentru persoana care sufer de ea, precum i cel care o primete.
Nu doar femeile sunt geloase i invidioase, ci i brbaii. Exist
chiar i
cazuri n care persoana geloas poate ataca fizic
persoana pe care o invidiaz, fr nicio justificare.

Care sunt diferentele si asemanarile intre invidie si


gelozie emotii diferite, care insa uneori se pot impleti
si care deseori sunt confundate atunci cand discutam?
Diferenta cea mai evidenta este ca pe cand gelozia apare
atunci cand o persoana se teme sa piarda pe cineva din
viata sa, invidia apare atunci cand persoana doreste sa
obtina ceva ce o alta persoana are deja.

Concluzie

Inviida si gelozia sunt stari pe care omul comun le incearca de mai multe
ori, inconstient sau constient, aceste doua emotii putand fi rezultate ale
comparatiilor ce implica un feed-back amenintator pentru auto-evaluare
intr-un domeniu relevant in raport cu eului individului. Consecintele
intrapersonale si sociale ale invidiei si geloziei constau in incercari ale
individului de a intari evaluarea de stima amenintata de catre alti
oponenti.
Bibliografie
1. Andr, Christophe, 2003, Cum sa ne comportam cu personalitatile dificile, Bucuresti,
Editura Trei.
2. Boncu, Stefan, 2004, Curs de Psihologie Sociala: Emotii complexe invidia si gelozia,
Iasi.
3. Comte Sponville, Andr, 1998, Mic tratat al marilor virtuti, Bucuresti, Editura Univers.
4. Goleman, Daniel, 2005, Emotiile distructive. Cum le putem depasi?, Bucuresti, Editura
Curtea Veche Publishing.
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie_social%C4%83
6. http://www.clickpentrufemei.ro/Gelozia-si-invidia-afecteaza-sanatatea_0_22249.html
7. https://www.divahair.ro/sanatate/psihologie/ce_este_invidia_si_cum_te_poti_vindeca_de
_ea