Impactul cognițiilor raționale și

iraționale în inducerea geloziei

B U ZG A U G I U LI A - F R A N CE S CA
 Introducere
• Obiectivul general al proiectului de cercetare a urmărit să confirme existența unor diferențe
semnificative între modul în care inducerea geloziei prin afirmații de tip rațional sau irațional, pot
să influențeze nivelul intensității geloziei și cum percep aceștia infidelitatea emoțională din
perspectivă rațională/irațională.
•Abordări ale geloziei:
- gelozia implică mai multe emoții
- White și Mullen,1989- triunghi amoros
- Freud aseamănă gelozia cu doliul
- teoria evoluționistă și teoria stilurilor de atașament
 Ipoteze

Ipoteza 1. Inducerea geloziei din perspectivă irațională printr-un scenariu cu afirmații iraționale
poate determina un nivel al intensității geloziei mai ridicat subiecților, comparativ cu inducerea
geloziei din perspectivă rațională printr-un scenariu cu afirmații raționale care ar determina un
nivel al geloziei mai scăzut subiecților.

Ipoteza 2. Inducerea geloziei tuturor subiecților prin afirmațiile cu caracter rațional și irațional
care să ateste că partenerul/partenera a trăit o infidelitate emoționala, va contribui de asemenea,
la creșterea nivelului intensității geloziei.
 Fundamentare Teoretica

1. Sabini, J., Silver, M. (2005)

 au realizat 3 studii pe un eșantion de 337 de participanți
 ca și metodă au utilizat metoda scenariului
 În Studiul 1, participanții au citit scenarii prin care se afirma că partenerii lor (chiar și ipotetic)
au mers la un bordel. Spre deosebire de așteptările evoluționiștilor, femeile au raportat că sunt
mai rănite și supărate decât bărbații. Studiul 2 a descris o întâlnire sexuală și una emoțională. Din
nou, contrar interacțiunii prognozate de evoluționiști, ambele sexe au fost supărate mai mult de
infidelitatea sexuală decât de infidelitatea emoțională, iar în studiul 3 scenariul a constat într-o
poveste despre sfârșitul unei aventuri cu o persoană căsătorită. După cum prognoza teoria
evolutivă, bărbații au fost mai puțin supărați când partenerii lor s-au întors la soții lor, decât
femeile atunci când partenerii lor s-au întors la soțiile lor.
 Fundamentare Teoretica
2. Wegner, R., Roy, A. R. K., Gorman, K. R., & Ferguson, K. (2018)
 au dorit să examineze indirect efectul stilurilor de atașament asupra geloziei induse, prin stilul de
comunicare în relație al individului.
 263 de participanți, între 18-62 ani, fiind de mai multe etnii
 studiului a constat într-un survey online pe care au trebuit să îl completeze în 35 de minute
 rezultatele studiului au arătat că dintre stilurile de atașament, numai stilul preocupat era semnificativ corelat
pozitiv cu inducerea geloziei, iar la stilurile de comunicare în relație au fost corelate semnificativ pozitiv cu
inducerea geloziei, cu excepția stilului de comunicare asertiv.
3. Harris, C. R., & Darby, R. S. (2010).
 au urmărit să inducă gelozia activ
 au indus gelozia în relațiile romantice stabile prin metodă computerizată
 experimentul propriu zis, a constat într-un dialog pe calculator pe care unul dintre parteneri l-ar fi avut cu
un alt participant la experiment (rival).
în urma acestui studiu, s-au înregistrat creșteri la nivelul arousalului fiziologic
 Metodologia

1. Designul de cercetare: experimental.

• variabila dependentă- intensitatea gelozii
2. Participanți: 210 subiecți împărțiți în 2 grupe, câte 105 în fiecare.
• metoda de eșantionare am utilizat selecția aleatorie.
• etnia subiecților este română și maghiară
• vârsta subiecților: 25-50 ani
• condiție de participare: să fie implicați într-o relație de cel puțin 6 luni
 Metodologia

3. Instrumente de măsurare
• Self-Rating Jelousy Scale – Hawkins, 1987. Are o validitate de .82
•Metoda scenariului - Sabini, J., & Silver, M. (2005).
•Ad Hoc Jealousy Items - Martínez-León, N. C., Mathes, E., Avendaño, B. L., Peña, J. J., & Sierra, J. C.
(2018).
4. Procedura de lucru:
• în prima fază am aplicat scala Self-Rating Jelousy Scale
•în cea de-a doua fază am distribuit subiecților scenariile cu afirmații raționale și iraționale legate de
infidelitatea partenerului/partenerei
•în ultima fază dupa metoda scenariului, am aplicat scala Ad Hoc Jealousy Items pentru a vedea cum s-a
modificat nivelul intensității geloziei în urma metodei scenariului
 Metodologia

Scenariul 1
,,Gândiți-vă la relația actuală în care sunteți. Într-o zi de sâmbătă seara, stând cu partenerul/a la
discuții și savurând momentele împreună, acesta/aceasta primește un telefon de la un coleg de
muncă. În urma discuției, partenerul/a vă informează că trebuie să plece la o întâlnire cu colegul
de muncă chiar în momentul acela pentru a stabili ultimele detalii a călătoriei de afaceri pe care
urmează să o aibă cei doi peste 2 zile, și de care nu va menționat până acum. Trecând deja 2 ore
vă sunați partenerul/a și aceasta/aceasta vă informează ca nu va ajunge la cină deoarece mai au de
pus la punct detalii. După ce termină discuțiile legate de muncă, aceștia continuă să discute și
încep să se simtă tot mai conectați unul cu celălalt în urma confesărilor din viața privată. Au fost
tentați să treacă mai departe, însă nu au făcut-o. Primele gânduri care vă vin în minte sunt: Ar fi
trebuit să îmi spună despre această călătorie mai devreme. Nu pot suporta că cei doi merg
împreună. Dacă se întâmplă între cei doi ceva atât de profund și mă uită? Nu pot suporta acest
comportament de nepăsare sentimentală pe care îl are față de mine.”
 Metodologie

Scenariul 2
,,Gândiți-vă la relația actuală în care sunteți. Într-o zi de sâmbătă seara, stând cu partenerul/a la
discuții și savurând momentele împreună, acesta/aceasta primește un telefon de la un coleg de
muncă. În urma discuției, partenerul/a vă informează că trebuie să plece la o întâlnire cu colegul de
muncă chiar în momentul acela pentru a stabili ultimele detalii a călătoriei de afaceri pe care
urmează să o aibă cei doi peste 2 zile, și de care nu va menționat până acum. Trecând deja 2 ore vă
sunați partenerul/a și aceasta/aceasta vă informează ca nu va ajunge la cină deoarece mai au de pus
la punct detalii. După ce termină discuțiile legate de muncă, aceștia continuă să discute și încep să
se simtă tot mai conectați unul cu celălalt în urma confesărilor din viața privată. Au fost tentați să
treacă mai departe, însă nu au făcut-o. Primele gânduri care vă vin în minte sunt: Mi-ar fi plăcut să
îmi spună despre această călătorie mai devreme, însă probabil a fost foarte ocupat/ocupată. Aș fi
preferat să nu meargă împreună, însă înțeleg că nu pot să decid eu asta. Mi-ar fi plăcut să poată să
îmi acorde în această seară mai multă atenție, dar înțeleg situația și o accept.”
 Rezultate scontate
10

6
Nivelul de intensitate al geloziei

0
Grupa Irationala și infidelitate emoțională Grupa Rationala și infidelitate emoțională

Chestionar 1 Chestionar 2
 Discuții și limite
Printre multitudinea de abordări ale inducerii geloziei, metoda geloziei din perspectivă
rațională și irațională a fost mai puțin studiată. Astfel, propunerea de cercetare pornește de la
teoria lui Albert Ellis, prin care se dorește a face o distincție între modul în care inducerea
geloziei prin afirmații de tip rațional sau irațional, poate să influențeze nivelul intensității geloziei
și cum percep aceștia infidelitatea emoțională din perspectivă rațională/irațională.
Am considerat relevant să răspund la această întrebare prin acest proiect de cercetare, având în
vedere limita studiilor în acest sens și direcția spre care se îndreaptă societatea de azi, adică spre
o gândire diferențiată în sensul că abordarea de gândire rațională și irațională începe să fie tot mai
acceptată și mai abordată în tot mai multe domenii, inclusiv de către indivizi chiar și în viața
cotidiană.
De asemenea, prin acest studiu am dorit și să demonstrez impactul geloziei asupra modului
nostru de comportament și de gândire, care inevitabil va interfera cu modul de funcționare
cotidian al nostru. Tot mai mulți adolescenți tind să înceapă relații romantice încă de la o vârstă,
puțin fragedă, la care este necesar un anumit nivel de dezvoltare cognitivă și al conștiinței de
sine. Cu toate aceste, putem susține că gelozia este considerată o emoție complexă și deoarece
necesită abilități sociocognitive fundamentale cum ar fi dezvoltarea atașamentului sau
diferențierea dintre sine și ceilalți.
 Discuții și limite
Dacă în urma analizelor statistice, rezultatele ipotezelor sunt valide și confirmate, atunci putem
să spunem că aceste rezultate pot reprezenta dovezi empirice suplimentare pentru cercetări
amănunțite legate de inducerea geloziei prin afirmații raționale și iraționale.
Limite:
- metoda scenariilor
- durată a relației de minim 6 luni
- numărul mic de comportamente prezentate în scenarii care induc gelozia
- lipsa testării diferenței de gen asupra modului de manifestare a intensității geloziei
 Direcții viitoare de cercetare si concluzii
Pentru o direcție viitoare de cercetare, recomand să se ia în considerare cum inducerea geloziei
prin scenariu cu afirmații iraționale și infidelitate emoțională, respectiv afirmații raționale și
infidelitate emoțională poate să cauzeze niveluri diferite ale intensității geloziei atât pentru femei,
cât și pentru bărbați.
După cum este prezentat și cazul din scenariile primite de către participanții la studiu, gelozia
este asociată, în cazul de față, cu convingeri centrale despre ceilalți. Ca urmare a acestor
convingeri, gândirea unei persoane este dirijată de procesare selectivă, prin care partenerul gelos
riscă să interpreteze greșit informațiile neutre, privindu-le ca fiind o amenințare la adresa relației
și astfel apelează la distorsiuni cognitive. Prin urmare, tocmai această teorie stă a baza studiului
de față, prin care am dorit să constat o serie de diferențe care, în principal, sunt datorate modului
în care interpretăm noi evenimentele. Am urmărit prin acest studiu și impactul pe care îl au nu
doar afirmațiile raționale și iraționale asupra geloziei induse, ci și impactul acestor afirmații în
contextul unei infidelități emoționale.
 Bibliografie
1. Harris, C. R., &Darby, R. S. (2010). Jealousy in adulthood.
2. Martínez-León, N. C., Mathes, E., Avendaño, B. L., Peña, J. J., & Sierra, J. C. (2018).
Psychometric study of the Interpersonal Jealousy Scale in Colombian samples. Revista
Latinoamericana de Psicología, 50(1), 21-30
3. Sabini, J., Silver, M. (2005). Gender and jealousy: stories of infidelity. Cognition and
Emotion, 19 (5), 713-727.
4. Sharpsteen, D. J. (1995). The effects of relationship and self-esteem threat on the likelihood of
romantic jealousy. Journal of Social and Personal Relationships, 12, 89–101
5.Wegner, R., Roy, A. R. K., Gorman, K. R., & Ferguson, K. (2018). Attachment, relationship
communication style and theuse of jealousy induction techniques in romantic relationships.
Personalityand Individual Differences, 129, 6–11
6.White, G. L., &Mullen, P. E. (1989). Jealousy: Theory, research, and clinicals trategies. New
York: Guilford