Relația dintre performanţa școlară şi trăirile anxioase la studenți

Educația acoperă toate aspectele vieții noastre. în primii ani de viaţă avem parte de o
educație În formala, în familie, urmata de educația formala, prin schimbarea mai multor medii de
învăţare de-a lungul timpului. Datorita volumului mare de munca, a situaților noi, a amenințării
stimei de sine datorate atmosferei competitive, majoritatea dintre noi ne confruntam cu niveluri
ridicate de anxietate şi depresie (Dammeyer & Nunez, 1999; Shafield & Benjamin, 1985) în şcoală.
Majoritatea cercetărilor din domeniul educaţional asociază trăirile anxioase cu performanţa şcolară
scăzută.

Acest studiu îşi propune să observe rolul pe care aşteptările îl pot avea în relaţia dintre
anxietatea ridicată şi performanţa într-o sarcină, la studenţi.

Anxietatea de testare a fost conceptualizată ca o forma specială a trăsăturii de anxietate (Spielberger

& Vagg, 1995) bazată pe doi factori (Lebert & Morris, 1967): Grija, care se referă la aspectele
cognitive, aşteptări negative cu privire la rezultatul testului şi afectivitatea care se referă la nivelul
înalt de excitare al sistemului nervos autonom (puls rapid şi transpiraţie). Nivelurile ridicate de
anxietate sunt asociate frecvent cu gânduri negative care pot fi percepute ca fiind stresante şi greu
de controlat (Glass &Arnkoff, 1994; Kent & Jambunathan, 1989; Sarason & Sarason, 1990) şi pot
împiedica performanţa în sarcină (Sarason, Pierce & Sarason, 1996).

Performanţa este o funcție a capacităţii şi motivației (Locke, 1965; Locke, Mento, & Katcher,
1978). Datorita faptului ca fiecare individ dintr-un cadru școlar este evaluat şi notat în funcție de
performanta sa, mulți percep aceste situații ca provocând anxietate.

Un aspect foarte important care afectează percepțiile, motivația şi învăţarea studenților

ducând la o performanta redusa sunt așteptările. Înainte de a intra într-un mediu de învățare, elevii
dezvolta așteptări şi îşi construiesc idei despre cum va fi.

Așteptarea este o convingere despre posibilitățile asociate cu o situație viitoare (Olson, Roese,
& Zanna, 1996). Așteptările sumarizează şi reprezintă o istorie de învăţare despre efectele alegerilor
comportamentale într-un format: “ daca……..atunci”.

Ca urmare a trecerii în revistă a datelor teoretice culese din literatura de specialitate despre
starea de anxietate la studenți şi influenţa pe care aceasta o are asupra performanţei, propunem
câteva obiective:

1. Să indicăm spre relaţia cauzală dintre nivelul anxietăţii şi performanţa obţinută la probele şcolare;

2. Să identificăm rolul mediator al aşteptărilor în relaţia dintre anxietate şi influenţa acesteia asupra
performanţei şcolare;

3. Să arătăm cum aşteptările pozitive cu privire la sarcina de performanţă şcolară, în cazul

persoanelor cu anxietate, pot avea un rol pozitiv în creşterea performanţei şcolare;

4. Să arătăm că aşteptările negative cu privire la sarcina de performanţă şcolară, în cazul persoanelor

cu anxietate, pot avea un rol negativ şi pot conduce la scăderea performanţei sarcinii;
5. Să obţinem rezultate cu privire la rolul mediator al aşteptărilor, atât negative, cât şi pozitive cu
referire la sarcina ce urmează a fi realizată, iar în acest fel să putem compara performanţele
persoanelor anxioase, raportându-ne la tipul de aşteptări cu privire la sarcină pe care le au aceştia:
pozitive sau negative.

Ipoteze:

Ipoteza 1:

Studenţii anxioşi, cărora le vor fi stimulate aşteptări pozitive cu privire la o sarcină de

performanţă scolară vor avea performanţe crescute.

Ipoteza 2:

Studenţii anxioşi, cărora le vor fi stimulate aşteptări negative cu privire la o sarcină de

performanţă şcolară vor avea performanţe scazute.

Pentru realizarea acestei propuneri de cercetare vom utiliza un design de tip experimental.
Astfel, vom avea ca variabilă independentă tipul de aşteptări pe care le vom manipula: aşteptări
pozitive sau aşteptări negative cu privire la dificultatea sarcinii şcolare şi şansa de succes.

Pe lângă aceste două grupuri vom avea şi un grup de control, căruia nu îi vor fi manipulate
aşteptările în nici un fel. Variabila dependentă este reprezentată de rezultatele manipulării
aşteptărilor, pe care le vom vedea în performanţa la sarcina şcolară, care poate creşte sau descreşte,
în funcţie de tipul aşteptărilor.

Pentru a analiza varianţa dintre cele trei grupuri (aşteptări pozitive, aşteptări negative şi grup de
control) vom realiza măsurători prin intermediul analizei de varianţă ANOVA multifactorială.

Tipul intervenției

Tipul grupului

Așteptări pozitive(+)
Așteptări negative (-)

Grup de control

I N= 30

II N=30

III N=30

Având in vedere numărul mare de studenți care se confrunta cu stări de anxietate in mediul
universitar, 10-30% (S. Johnson, 1979), stări care interferează cu performanţa școlară, se va selecta
în mod aleatoriu o facultate din municipiul Cluj-Napoca, dintre care vor fi aleși 90 de studenți care să
îşi dea acordul scris că doresc să participe la acest studiu, atât de sex feminin cat şi masculin. Aceştia
trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

1. Să fie studenți in anul I;

2. Să nu fie din oraşul Cluj- Napoca;

3. Să fie la prima facultate;

4. Să obţină un scor de peste 25 de puncte la Hamilton Anxiety Scale (HAM-A).

Primul criteriu este unul important pentru cercetarea noastră, având în vedere că studiile din
domeniul educațional precizează că primul an în cadrul facultăţii este cel mai problematic (McIntosh,
Keywell, Reifman & Ellsworth, 1994; Schick, 1996). Ne așteptam ca în primul an, trăirile anxioase să
fie mai puternice datorita trecerii de la dependenţa de familie, la independenţă, a noului stil de
viaţă, legându-ne astfel şi de cel de-al doilea criteriu.

Faptul că nu sunt din Cluj-Napoca îi obligă să se adapteze şi să lupte din greu pentru a avea grijă
de ei, în noi şi diverse moduri, fiind mult mai predispuși să sufere de niveluri ridicate de anxietate şi
care mai târziu să-şi pună amprenta asupra performanţei şcolare.

De asemenea datorită faptului că sunt la prima experienţă de acest gen (prima facultate), ne
aşteptăm să facă faţă mai greu stimulilor anxioși în comparație cu un student care a mai trecut
printr-o astfel de situație.

Iar ca un ultim criteriu, studenții trebuie să obţină peste 25 de puncte la Hamilton Anxiety Scale
(HAM-A), ceea ce presupune un scor moderat, spre sever, fără implicații clinice. Deși vorbim despre
o anxietate moderată spre severă, lotul nostru de participanți trebuie sa fie unul non clinic.

Alegerea facultăţii în care se va aplica acest studiu se va face prin selecţie aleatoare, după
criteriul: aparţinătoare al municipiului Cluj Napoca. Apoi, decanul facultăţii va fi contactat pentru a-şi
da acordul în vederea realizării acestei cercetări. După aceasta, vor fi selectatele clasele de studenți
din anul I care vor participa la acest studiu, fiind aleși doar acei studenți care sunt la prima facultate
şi nu sunt din Cluj-Napoca. Un aspect esențial este obținerea acordului studenților, pentru
participarea la cercetarea de faţă.

În prima fază, studenții care îndeplinesc criteriile de mai sus vor primi o scală de evaluare a
anxietății: Hamilton Anxiety Scale (HAM-A). Pe baza completării acestei scale, se vor alege 90 de
studenți care vor realiza un scor de peste 25 de puncte, ceea ce semnifică, conform acestei scale că
prezintă simptome de anxietate moderată spre severă. Pentru a stabili o relaţie între anxietate şi
performanţă, aceştia vor primi după două săptămâni o sarcină de performanţă şcolară conform
pregătirii lor educaţionale. Studenților li se va spune cu o săptămână înainte, că vor participa la un
test, ce va cuprinde întrebări dintr-o materie principală din curiculă. Pentru a creşte motivaţia pentru
realizarea sarcinii, li se va comunica faptul că acest test le va da posibilitatea să primească puncte
bonus, care vor fi adăugate la nota finală. Cei 90 de participanţi vor fi selectaţi în mod aleatoriu în 3
grupe, de câte 30 de peroane. Următorul pas va fi manipularea aşteptărilor studenţilor, cu privire la
sarcina ce urmează a fi efectuată. Prima grupa (N=30) va fi manipulata cu așteptări pozitive.
Studenţilor li se va spune că acest test este unul simplu, deloc complicat, care oferă o oportunitate
foarte bună pentru primirea bonusului şi ca 90% din studenţii generațiilor trecute au reușit un
punctaj foarte bun. Pentru următoarea grupa (N=30) așteptările manipulate vor fi de aceasta data
negative. Lor li se va spune ca testul este foarte dificil, nu este o probă concepută pentru a fi trecută
cu uşurinţă de către oricine, este nevoie de mult studiu pentru a putea realiza performanta iar
procentul studenților care au reușit de-a lungul timpului este de 3%.

Pe lângă aceste 2 grupe vom folosi şi unul de control (N=30) care va primi testul fără a le fi
oferite alte explicaţii, şi deci, fără a le fi manipulate nici un tip de aşteptări. Astfel vom putea urmări
impactul aşteptărilor, acest grup fiind cel de referinţă.

După aceste etape, va fi evaluată performanţa obţinută de către studenţi la sarcină. Vom vedea
prin felul acesta rolul mediator al aşteptărilor, şi dacă acei studenţi cărora le-au fost stimulate
aşteptări pozitive vor avea performanţe ridicate, deşi au un nivel crescut de anxietate, spre
deosebire de cei cu aşteptări negative. Pentru a măsura diferenţa între grupuri vom utiliza apoi
analiza de varianţă ANOVA.

În prima fază se va aplica unui număr cât mai mare de studenţi din cadrul facultăţii alese, scala
Hamilton Anxiety Scale (HAM-A) (Hamilton, 1959). Această scală este utilizată pentru a măsura
nivelul de anxietate. Pe baza acestei scale se vor alege cei 90 de studenți participanţi, selectându-i pe
aceia cu gradul cel mai ridicat de anxietate, care prezintă un scor de peste 25 de puncte.

Procedura prin care vom manipula aşteptările participanţilor cu privire la sarcina de

performanţă şcolară va fi una verbală realizată de către unul din experţii din echipa de cercetare.
Înainte de a începe realizarea testului acestora le va fi descrisă sarcina în aşa fel încât le vor fi
stimulate aşteptări pozitive, negative sau nu vor fi stimulate.

Pentru primul grup, explicaţia dinaintea începerii realizării sarcinii va fi una care va prezenta
testul ca fiind de o dificultate medie, chiar uşoară, o oportunitate la îndemâna fiecăruia de a realiza o
performanţă superioară şi a primi bonus. Studenţilor li se va spune că nu trebuie să se îngrijoreze
deloc, deoarece e o sarcină accesibilă, prin care au mai trecut şi alte grupe de studenţi, care s-au
descurcat foarte bine, 90% reuşind să primească bonusul.
 Celui de-al doilea grup, prezentarea sarcinii va fi una opusă celei expuse primului grup. Acestor
studenţi sarcina le va fi prezentată ca una dificilă, care nu e menită să fie realizată de fiecare dintre
ei, constituind bonus doar pentru acei care merită într-adevăr şi care au capacităţi şi cunoştinţe
vaste ce pot duce la realizarea sarcinii. Aşteptările cu privire la posibilitatea rezolvării sarcinii şi
achiziţionării bonusului vor fi manipulate negativ şi prin prezentarea experienţelor altor grupe, din
cadrul cărora doar un procent de aproximativ 3% au reuşit să obţină un succes la acest test.

Cel de-al treilea grup va fi unul de control. Acestor studenţi le va fi prezentată sarcina şi
posibilitatea de a primi un bonus dacă vor rezolva cât mai mulţi itemi, fără a le oferi însă, alte
informaţii şi detalii despre sarcină sau despre alte grupe de studenţi care au mai fost examinaţi prin
acelaşi test.

Pentru a evidenţia relaţia dintre gradul de anxietate şi obţinerea unei performanţe şcolare şi
rolul mediator al aşteptărilor, se va utiliza în această cercetare o probă de examinare potrivită
facultăţii din care fac parte participanţii studiului. În funcţie de specializarea acestora, şi ţinând cont
de faptul că participanţii sunt studenţi în anul I, sarcina de performanţă şcolară va fi alcătuită din 30
de itemi grilă cu 4 posibilităţi de răspuns. Timpul pus la dispoziţie pentru rezolvarea sarcinii va fi de
40 de minute Itemii vor conţine informaţii culese din una dintre materiile de bază a profilului, fiind
de o dificultate medie. Astfel, realizarea probei nu va fi împiedicată datorită gradului de dificultate
prea mare, iar obţinerea performanţei va putea fi atribuită tipului de aşteptări, şi nu unui nivel înalt
de cunoştinţe.

Evaluarea performanţei obţinute la sarcină se va face prin însumarea numărului de itemi

realizaţi în mod corect. Din numărul total de 30 de itemi, completarea corectă a maxim 15 dintre ei
va fi evaluată ca performanţă scăzută, iar peste 16 ca performanţă ridicată. În aşa fel vom putea
vedea dacă subiecţii anxioşi, dar cărora le-au fost stimulate aşteptări pozitive vor obţine
performanţe ridicate, respectiv scăzute, pentru participanţii cu aşteptări negative.

Pentru a realiza această cercetare, tipurile de metode de analiză utilizate sunt atât calitative cât
şi cantitative. Metodele calitative sunt: scala de măsurare a anxietăţii Hamilton Anxiety Rating Scale
(Hamilton, 1959), procedura prin care sunt manipulate aşteptările şi sarcina de performanţă şcolară.

Metodele cantitative sunt reprezentate de metode de măsurare a datelor obţinute, precum analiza
varianţei prin intermediul ANOVA. Analiza de varianţă este un test ce determină dacă anumite
diferenţele detectabile între două sau mai multe grupuri sunt determinate de factorul şansă, de
varianţele naturale. Astfel, cu ajutorul acestei măsurători vom putea compara performanţa obţinută
de fiecare dintre cele trei grupuri (grupul cu aşteptări pozitive, grupul cu aşteptări negative şi grupul
de control), urmărind diferenţele între grupurile care diferă ca medie, comparaţia fiind între fiecare
dintre grupuri 1-2, 2-3, 1-3. Comparaţia se va realiza prin apelul la teste post-hoc, cel mai adecvat
fiind testul Scheffe, oferind o putere statistică mai mare. De o mare importanţă este necesitatea de a
fi evaluată şi mărimea efectului, pentru a vedea cât de semnificativă este diferenţa pe care o găsim
între cele 3 grupuri.

Analiza varianţei se va realiza prin intermediul programului SPSS, selectând Statistics =>
Compare Means => One-Way ANOVA.
 În urma obţinerii datelor, ne aşteptăm sa observam o mediere între starea de anxietate şi
performanţa în sarcina educaţională în cazul stimulării studenţilor, cu aşteptări pozitive şi la un
impact mult mai mare a trăirilor anxioase asupra performanţei in cazul aşteptărilor negative
(scăderea performanţei).

Aşa cum am arătat de-a lungul cadrului teoretic, studiile de specialitate si teoriile care stau la
baza acestora dovedesc ca trăirile anxioase au un efect puternic negativ asupra realizării unei sarcini.
Conform ipotezelor noastre, a căror valoare de adevăr aşteptăm să fie confirmată în mod
experimental şi statistic, anxietatea afectează performanţa şcolară şi prin aşteptările personale, care
pot media în sens pozitiv sau negativ, conducând la creşterea sau la scăderea performanţelor la
sarcini academice.
BIBLIOGRAFIE

1.Allen, G. J., Giat., L., Cherney., R., J. (1974) Locus of control, test anxiety and student performance
in a personalized instruction course.

2.Alpert, R. and Haber, R. N. (1960) Anxiety in academic achievement situations.

3.Atkinson, R. L., Atkinson, R., Smith, E. E., Bem, D. J. (2002). Introducere in psihologie , edituta
Tehnica, Bucuresti.