CUNOATEREA COLECTIVULUI DE ELEVI

Cunoaterea colectivului de elevi vizeaz surprinderea acelor caracteristici ale

colectivului de elevi prin care acesta se definete ca un tot, ca un sistem ,cu autonomie dar i ca
un subsistem al unui sistem mai cuprinztor-sistemul social.
Specificul sistemului numit clasa de elevi se refer la natura psihosocioeducaional
a acestuia, la interdependena ntre factorii psiho-sociali i cei educaionali n
formarea,dezvoltarea i modelarea personalitii.Pentru punerea n eviden a acestui specific
este necesar cunoaterea colectivului de elevi,cu metode specifice.
I.Nicola (1978) sintetizeaz urmtoarele obiective ale cunoaterii colectivului de
elevi:
1. descrierea i relevarea particularitilor structurale ale clasei de elevi structura
formal i structura informal,
2. cunoaterea relaiilor dintre liderii formali i liderii informali,
3. detectarea normelor,valorilor i regulilor care tind s determine viaa intern a colectivului
de elevi,
4. problematica coeziunii colectivului de elevi,
5. identificarea legitilor colective rezultate prin interaciunile dintre personalitile
individuale i personalitatea de grup a colectivului.
Observm c aceste obiective se refer la caracteristicile clasei de elevi ,la dimensiunile
colectivului de elevi,la dimensiunile managementului clasei de elevi.
Raportndu-ne la clasificrile pedagogiei moderne ale obiectivelor educaionale am putea
identifica urmtoarele obiective ale cunoaterii colectivului de elevi specifice mai ales pentru
lecia de dirigeni:
obiectivele

cognitive (analiz,sintez,nelegere,evaluare)a principaleleor particulariti de

cunoatere ale membrilor colectivului de elevi i ale clasei de elevi .
obiective

afectiv-motivaionale ,de modelare a afectivitii, de dezvoltare a motivaiei

pozitive, intrinseci,superioare de natur socio-cultural.
Obiective

psiho-motorii i comportamentale de dezoltare a deprinderilor, priceperilor,

abilitilor socio-comportamentale mature,echilibrate,potrivit vrstei dar i cerinelor societii.
Obiective

volitiv-caracteriale, atitudinale , de formare i dezvoltare a caracterului elevilor

neglijat de procesul educaional, de modelare a nucleului personalitii eul ,de structurare a
atitudinilor de responsabilitate,iniiativ,consecven,corectitudine n relaiile cu propria
persoan i cu ceilali.
Din punct de vedere pedagogic toate influenele mediului socio-educaional se rsfrng
asupra contiinei i conduitei elevilor prin intermediul condiiilor interne ale personalitii lor.
I.Nicola arat c dac la nivelul personalitii unui membru al grupului este valabil
relaia :
1.M - P- R unde M=mediul social,P=personalitatea ;R=rspunsul la nivelul personalitii de
grup sete valabil relaia:
2.M- S- R unde M=mediul social, S=sintalitatea (personalitatea de grup), R=rspunsul,
Dar cea mai complet relaie care surprinde interaciunea ntre personalitate i
sintalitate este dup I.Nicola urmtoarea:
3.M- P-S R unde P=personalitatea iar S=sintalitatea .

Dac n prima formul personalitatea individual este cea care filtreaz influenele
mediului exterior ,n formula a doua acest rol este ndeplinit de personalitatea de grup
sau sintalitate iar formula a treia ,cea mai complet pune n eviden relaia de inter dependen
ntre personalitatea individual i cea de grup care realizeaz selecia influenelor
externe.Profesorul-manager i profesorul-diriginte trebuie s cunoas att personalitatea
individual a membrilor grupului si ct i personalitatea lor de grup n aa fel nct s poate
dirija i coordona influenele mediului educaional cu scopul modelrii benefice a personalitii
elevilor cu ajutorul factorilor educaionali.
a. Metode i tehnici de cunoatere a colectivului de elevi
Dintre cele mai cunoscute tehnici de cunoatere a colectivului de elevi I.Nicola se
refer la :
I.Tehnica studierii transversale sau structurale ,la un moment dat a colectivului de elevi care
se refer la descrierea caracteristicilor de structur ale acestuia.
II.Tehnica studierii longitudinale sau dinamice a transformrilor petrecute n timp la nivelul
colectivului de elevi.
Tehnica studierii transversale se refer la analiza,nelegerea,evaluarea caracteristicilor
structurale ale clasei de elevi n ceea ce privete numrul elevilor n clas,raportul ntre
numrul de biei i numrul de fete,rezultatele la invtur ale elevilor,aptitudini i capaciti
speciale determinate de profilul i specializarea clasei,alte nclinaii,interese i aspiratii ale
elevilor la momentul respectiv.
Tehnica studierii longitudinale impune cunoaterea colectivului de elevi pe o perioad
mai ndelungat, optim ar fi pe o perioad de 4-5 ani.n acest fel se pot pune n eviden
stabilitatea anumitor trsturi ale sintalitii clasei de elevi sau schimbarea acestora,dinamica
sau transformarea lor,consistena sau instabilitatea acestora.
Tehnologia cunoaterii colectivului de elevi a realizat un salt de la cunoaterea
empiric, nemijlocit a manifestrilor exteriorizate i accesibile direct la cunoaterea mijlocit
ca rezultat al prelucrrii i interpretrii datelor.Una dintre cele mai folosite mijloace de
cunoatere a colectivului de elevi este:observaia psihosocial.
Observaia psihosocial se caracterizeaz-dup autorul citat prin:
Contactul

nemijlocit ntre observator profesorul-manager sau profesoruldiriginte i

colectivul de elevi,
Caracterul

participativ,din interior al observatorului,profesorul fiind liderul formal al

colectivului de elevi dar putnd s devin i lider informal,
Delimitarea

obiectivelor observaiei : conduita colectiv, aspecte normale i excepionale ale

clasei de elevi, devieri de comportament, performane ale elevilor, progrese sau regrese la
nvtur,etc.
Observaia psihosocial este eficient dac rspunde la anumite ntrebri:
a) Cand s-a produs fapta respectiv?
b) Cum s-a produs aceasta,n ce condiii,n ce context?
c) Care sunt cauzele posibile ale faptei respective?
d) Care sunt factorii responsabili de producerea faptei ?
Testul sociometric const n formularea unor ntrebri prin intermediul crora se solicit
fiecrui elev s-i exprime simpatiile i antipatiile fa de ceilali colegi ai si. Pentru a fi
eficient testul sociometric trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

formularea

clar a ntrebrilor,
determinarea

unor rspunsuri sincere din partea elevilor,

ntrebrile

s reflecte preocuprile i interesele subiectilor testai,

subiecii

s-i exteriorizeze anumite triri afective.

De exemplu putem ntreba elevii : Cu cine ai prefera s nvai mpreun?
Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu dubl intrare unde att pe
orizontal ct i pe vertical sunt trecui elevii din colectivul respectiv.
Testul sociometric se poate folosi ntr-o cercetare transversala pentru a surprinde
evolutia relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar rezultatele
obtinute sa fie comparate ntre ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale
prea scurte i diminueaza eficacitatea, subiectii orientndu-se mai mult dupa raspunsurile
anterioare, care sunt nca vii n memorie, dect dupa ceea ce simt n momentul respectiv. De
asemenea n cazul n care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta
stricta dintre fenomene. Putem recomanda pe baza experientei reluarea testarii sociometrice
anual.
Etapele aplicarii testului sociometric:
a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii:
- fiecare si va cunoaste mai bine locul n grup,
- n repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale,
- se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si n structura formala a grupului;
b) se obtine ncrederea subiectilor n caracterul confidential al raspunsurilor la ntrebari;
c) se distribuie membrilor grupului formularele cu ntrebari ce urmeaza a fi completate si se
explica clar modul de completare;
d) se precizeaza caracteristicile situatiei:
- grupul n cadrul caruia se fac alegerile si respingerile;
- sensul fiecarei ntrebari;
- limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3 sau 5 raspunsuri n functie de
marimea grupului;
- se explica faptul ca poate raspunde att ct corespunde preferintelor sale dar sa nu depaseasca
numarul maxim indicat;
- se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine valorica, cel de pe locul nti sa fie
cel mai preferat, iar urmatorii n ordine descrescatoare;
- nu se impune o limita de timp pentru completare.
e) se recolteaza raspunsurile.
Voi prezenta n continuare un test sociometric care are la baz un chestionar prezentat elevilor .
ntrebrile sunt :
1. Cu cine din clas ai prefera s mergi n excursie ?
a ) prima opiune va avea + 3 puncte
b) a doua opiune va avea + 2 puncte
c) a treia opiune va avea + 1 punct
2. Cu cine din clas nu ai prefera s mergi n excursie ?
a ) prima opiune va avea - 3 puncte
b) a doua opiune va avea - 2 puncte
c) a treia opiune va avea - 1 punct

n funcie de alegerile fcute se va calcula indicele de statut preferenial ( Isp ) dup

care se va trece la prelucrarea datelor i se va reprezenta SOCIOGRAMA INT
Matricea sociometrica
Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu doua intrari, unde att pe
verticala ct si pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv. Pe verticala se trec
punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizati, iar pe orizontala
perceptiile pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor.
Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic dect unul de cunoastere.
Ea faciliteaza descoperirea si ordonarea datelor brute pe care ni le ofera testul si asigura
conditiile necesare pentru manipularea si prelucrarea lor.
Pe verticala se trec n ordine, corespunzator fiecarui elev, cu culoare rosie +3, +2, +1
puncte n dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu culoare albastra - 3, - 2, - 1 puncte n
dreptul colegilor respinsi, nominalizati la ntrebarea a doua. Pe orizontala se trec perceptiile
pozitive reprezentate prin cercuri rosii si perceptiile negative reprezentate prin cercuri
albastre. Mai apoi n capetele de tabel ale matricii sociometrice se calculeaza suma
punctelor obtinute din alegeri si respingeri si suma perceptiilor pozitive/negative.
Matricea sociometric-exemplu
Elevi
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
B.I
1
/
B.L
2
/
B.F.
3
/
C.A.
4
/
C.M.
5
/
D.C.
6
/
E.L.
7
/
F.V.
8
/
G.G.
9
/
G.A.I.
10
/
I.C.
11
/
M.N.
12
/
N.S.
13
/
N.I.
14
/
P.P.
15
/
P.E.
16
/
S.R.
17
/
T.A.
18
/
Total
alegeri
Total
respingeri
Indici sociometrici
Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute n matrice se pot calcula o
multime de indici sociometrici. Cel mai simplu de calculat este indicele statusului sociometric,
4

care arata pozitia ocupata de o persoana n cadrul grupului si se calculeaza dupa formula:
I=n / (N- 1), unde n = numarul alegerilor primite de
respectiva persoana,
N = numarul membrilor grupului
* acest indice masoara si gradul de integrare a individului n grup, cu ct valoarea e mai mare
cu att individul e mai bine integrat n grup.
Sociograma
Pe baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem ntocmi sociograma care ne
prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate n
evidenta printr-un mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele
interpersonale. Aceste retele se cuantifica n sociograma prin diferite simboluri grafice.
Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu sunt altceva dect
un extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui elev asa cum rezulta ea din
totalitatea relatiilor cu ceilalti colegi.
O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legaturilor dintre molecule)
sau sub forma "tinta" (relatiile sunt prezentate n cadrul unui numar de cercuri concentrice).
Numarul cercurilor din care e formata "tinta" poate fi mai mic sau mai mare n functie de
numarul elevilor din clasa sau n functie de distanta sociometrica dintre elevi. Este
recomandat un numar de cercuri impar astfel nct cercul de nivel mediu este nivelul
corespunzator statutului sociometric nul. Cercurile din interior corespund nivelului de
integrare, n care se afla elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior corespund
nivelului de "neintegrare", n care se afla elevii cu punctaj total negativ.
Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul cercului
numarul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un elev are un punctaj
mai mic cu att se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup .
Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se
stabileste n interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relationeaza din
punctul de vedere al afinitatilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o sageata rosie
B), iar respingerile printr-o sageata albastra(A l alege pe B, adica A B). Relatiile
reciproce ne apar ca o linie(A l respinge pe B, adica A continua dubla cu vrful spre
ambele sensuri, n culoarea corespunzatoare. Se pot realiza analize multiple si foarte
complexe, ct si aprecieri calitative diverse n functie de: numarul alegerilor/respingerilor,
subgrupurile care se formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup
sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric
mare are alta semnificatie dect un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut
sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau una negativa
n raport cu pozitia subgrupului din care face parte n cadrul colectivului clasei.
Cadranele sociometrice ne ofera posibilitatea de a prelucra si interpreta relatiile
interpersonale sub aspectul dinamicii lor n timp. Comparnd datele ce figureaza n cadrane
se pot desprinde o serie larga de trasaturi ale colectivului ca ntreg. Observnd ponderea
distributiei elevilor n cadrane se pot cunoaste influentele si "constrngerile" pe care

colectivul le poate exercita asupra lor. Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale n
intimitatea lor.
Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele generale) dar si
individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este
recomandat a se scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim
climatul psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui
elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora
pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative.
Metoda aprecierii obiective a personalitatii
Metoda, dupa cum se poate constata din nsusi enuntul ei, urmareste cunoasterea unor
trasaturi de personalitate. Acest lucru se realizeaza cu concursul celor ale caror trasaturi
vrem sa le cunoastem. Datele necesare sunt obtinute de la elevi prin aprecierile pe care sunt
solicitati sa le faca asupra propriilor colegi n motivarea alegerii sau respingerii lor. Ipoteza
ce sta la baza metodei este aceea ca aprecierile pe care le fac elevii asupra colegilor lor
includ informatii reale despre personalitatea acestora. Cu ct elevii convietuiesc mai mult
mpreuna, cu att se cunosc mai bine si ca atare aprecierile vor fi mai obiective. Elevii au
posibilitatea sa se observe reciproc n situatii concrete de activitate si comportare,
aprecierile avnd un suport real.
Se impune necesitatea mbinarii metodelor mai sus prezentate pentru a obtine n cele din urma
o cunoastere ct mai exacta a colectivului de elevi. Cunoasterea clasei sau plutonului nu poate
fi o actiune de campanie ce se desfasoara n anumite momente, ci una continua.
Bibliografie
1.Iosifescu S., Elemente de management strategic si proiectare, Editura Corint, Bucuresti,
2000;
2.Jinga I., Conducerea invatamantului. Manual de management instructional, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1993.