Problematica inadaptarii scolare la preadolescenti

1. Aspecte teoretice privind adaptarea si inadaptarea scolara 1.1 Preadolescenta - un inceput dificil Perioada preadolescentei reprezinta o vrsta de mari transformari. In aceasta etapa au loc modificari corporale considerabile, mari schimbari in sistemele biochimice, fiziologice si in comportamentul social, Sistemul biologic devanseaza prin maturizarea sa celelalte sisteme; astfel ca apare o disjunctie majora intre dezvoltarea biologica si cea sociala: daca organismul fizic este matur din punct de vedere functional pna la inceputul adolescentei, creierul si functiile sale se maturizeaza doar la sfrsitul acestei perioade (in adolescenta trzie . ! asemenea disparitate in dezvoltare creeaza nu de putine ori probleme. "olurile parentale in socializarea la aceasta vrsta sunt in descrestere, cu deosebire in familiile in care ambii parinti lucreaza. #inerii cu care preadolescentul alege sa se asocieze si sa interactioneze e$ercita asupra sa influente ce%i modeleaza atitudinile si comportamentele fata de scoala, educatie, societate si sine. &rupul de vrsta (peer group influenteaza conduitele viznd se$ualitatea, fumatul, consumul de alcool si drog, actele antisociale; aceasta are impact asupra dezvoltarii cognitive si a succesului scolar. In general predomina confuzia in ceea ce priveste rolurile vietii de adult. Preadolescentii au dificultati in a vedea in perspectiva, cu deosebire pe termen lung. 'aca la aceasta mai adaugam eroziunea sistemului familial si a retelelor de suport si accesul facil la mecanisme, substante si activitati ce pun in pericol viata, avem un tablou complet al problemelor cu care preadolescentii se confrunta. Participarea la un grup de vrsta care sa ofere stabilitate, sentimente de afiliere si acceptare, un raspuns nevoii de a avea relatii predictibile, pe care sa se poata baza, incepe sa devina o prioritate la aceasta vrsta. Insasi perceptia de sine este influentata de prezenta sau absenta relationarilor pozitive cu un astfel de grup. (n tnar american declara: )*ai curnd as fi acceptat moartea dect respingerea celor de%o vrsta cu mine...). +ceasta declaratie ct si realitatea concreta intlnita in practica, au motivat in buna parte alegerea acuta de a studia problematica inadaptarii scolare in cadrul microgrupului de elevi. Inainte de aceasta, trebuie abordata din punct de vedere teoretic problematica adaptarii si inadaptarii scolare. 1.2 Adaptare versus inadaptare scolara ,. Piaget vorbea despre adaptare in termeni de asimilare si acomodare in cadrul interactiunii om%mediu. Adaptarea este, deci, acordul individului cu mediul (in primul rnd cu mediul social social , presupunnd acomodarea optima la mediul dat si raspunsul favorabil la solicitarile si exigentele sale . -e este in acest conte$t adaptarea scolara .

Pornind de la aceasta definitie, la care adaugam particularitatile specifice activitatii instructiv educative, putem sa aratam ca adaptarea scolara este data de calitatea si eficienta realizarii concordantei relatiei dintre personalitatea elevului si cerintele scolare, concretizate intr%un rezultat favorabil al procesului de invatamnt. (n elev adaptat din punct de vedere scolar face fata cerintelor educative conform disponibilitatilor sale bio% psiho% sociale, in acord cu regulile pretinse de programa scolara. -u alte cuvinte, acesta si%a insusit cu succes rolul si statusul de elev. 'aca adaptarea scolara reprezinta un deziderat major, vizat in cadrul oricarui sistem de invatamnt, inadaptarea scolara este un fenomen de mare amploare, cu o cauzalitate si o etiologie multipla, ce se doreste limitat si pe ct posibil controlat. +stfel, pregatirea copilului pentru o buna adaptare la cerintele scolii se face inca din primii ani de viata ai copilului, in familie si la gradinita (grupa pregatitoare urmareste tocmai acest lucru , premergator, deci perioadei scolare. Problemele de inadaptare scolara nu sunt insa apanajul primului an de scolarizare. 'esi intlnite inca de la intrarea in scoala, situatiile de inadaptare pot sa apara la orice vrsta de%a lungul perioadei petrecute de elev in scoala, fiind insa mai frecvente la tranzitia de la o etapa de scolarizare la alta (clasa I, a /%a, a /III%a etc. , deoarece aceste treceri necesita prin insasi natura lor, o readaptare a elevului, la noi cerinte educative, la un alt mod de organizare al procesului de invatamnt etc. Pe de alta parte, tranzitia insasi este acuta in functie de perioadele de dezvoltare ontogenetica asa cum le descrie ,. Piaget. !rganizarea scolara este legata de schimbarile de dezvoltare; spre e$emplu, cresterea puberala denota apropierea tranzitiei scoala generala%liceu. +ceasta se intmpla deoarece pusse%urile de crestere si perioada in care acestea se produc au o profunda influenta asupra practicii educationale. 0enomenele de adaptare si respectiv de inadaptare scolara pot fi recunoscute si identificate pe baza anumitor indicatori specifici. /or fi prezentati in continuare doar indicatorii adaptarii scolare, deoarece acestia sunt valabili, prin inversiune, si pentru celalalt fenomen. 1.3 Indicatorii ai adaptarii scolare -oasan (1233 prezinta in urma studiilor desfasurate urmatorii indicatori specifici ai adaptarii scolare: a. insusirea continutului invatamntului de catre elev, adica a ansamblului de cunostinte pe care acesta trebuie sa le dobndeasca din principalele domenii ale cunoasterii; b. reusita scolara, considerata de majoritatea specialistilor drept cel mai important si mai relevant criteriu de evaluare al adaptarii scolare si anume calitatea rezultatelor scolare ale elevului. -a observatie, intre reusita scolara si adaptare e$ista o corelatie puternica, semnificativa, insa inversul nu coreleaza in aceeasi masura (insucces scolar%inadaptare . Se poate vorbi despre cazuri de insucces scolar care nu sunt insa si cazuri de inadaptare. c. indicatori relationali%valorici, precum: % integrarea in grup; % perceperea pozitiva a grupului scolar (clasa ; % perceperea pozitiva a elevului de catre grup;

% asimilarea unor valori corespunzatoare vrstei; d. indicatori comportamentali: conduita corespunzatoare. 'in analiza acestor indicatori se desprinde concluzia ca intotdeauna adaptarea scolara va corespunde unei situatii de randament scolar asociat cu conformarea la normele de conduita sociala. 1.4 tiologia fenomenului de inadaptare scolara In ceea ce priveste factorii cauzali care pot conduce la aparitia fenomenului de inadaptare, cercetarile din domeniu au dus la identificarea mai multor categorii de factori. #. 4ulcsar, facnd o clasificare a acestora ii imparte in felul urmator: A. !actori interni (care tin de individ : a. factori intelectuali de forma inteligentei scolare, aceasta reprezentnd gradul de adaptare la activitati de tip scolar; b. factori nonintelectuali, ce tin de personalitatea copilului, de motivatie: nivel de aspiratie, stabilitate emotionala, incredere in sine, deprinderi, priceperi, atitudini, aptitudini, perseverenta, interes cognitiv etc. Putem vorbi, deci, despre factori biologici si anume dezvoltarea normala a copilului, de rezistenta sa la solicitarile fizice si psihice, ct si despre factori ce tin de personalitate, care este prin insasi natura ei o conditie subiectiva. 'in acest punct de vedere este inadaptat acel elev care nu obtine performantele scontate in concordanta cu nivelul sau de inteligenta (adaptarea scolara definindu%se in functie de inteligenta elevului . ". !actori externi. a. factori pedagogici (de natura scolara ; b. factori familiali; c. factori sociali (de e$emplu, de interactiune in grupul de vrsta . a. factorii de natura pedagogica ce intervin cauzal in aparitia fenomenului de inadaptare sunt: % forma de organizare a invatamntului. +naliza comparativa a formelor de organizare clasica cu cele alternative denota diferente adaptative, de competenta sociala ulterioara a elevilor. % metode si mijloace didactice, mai ales adecvarea acestora la copil si la tipul de personalitate a acestuia; % natura cerintelor scolare, mai ales sub aspectul cantitatii apar semne de intrebare: ct de mult i se poate cere unui elev care petrece 5%6, chiar 3 ore la scoala, astfel inct sa satisfaca si cerintele de calitate ale activitatii scolare; % cadrul didactic este unul din factorii cu influenta puternica asupra fenomenului, prin: % pregatire profesionala; % atitudinea fata de profesiune; % atitudinea fata de elevi etc. 7$emplu: "eactia profesorului, spre e$emplu, la abaterile de conduita ale elevului, modul in care evalueaza situatia, sunt determinante pentru evolutia ulterioara a conflictului. % relatiile elev%cadru didactic; % relatiile elev%colectiv de elevi;

7$emplu: ! relatie pozitiva, de acceptare si valorizare reciproca, este mai curnd corelata cu o buna adaptare scolara, cu un comportament adecvat in scoala. b. factorii familiali: dintre care se remarca drept cei mai importanti % nivelul educational%cultural al familiei. In ceea ce priveste acest factor, o cercetare sociologica desfasurata in anii 58 in S(+, care a avut in vedere 5988888 de elevi, a evidentiat ca mostenirea materiala, culturala a familiei, nivelul de aspiratii al parintilor relativ la copiii lor e$prima, in primul rnd, diferentele de reusita, deci si gradul de adaptare sau inadaptare scolara. +celasi lucru reiese si din "aportul Plo:den (1256 care sublinia din nou ca atitudinea parintilor fata de scoala si viitorul copiilor e$plica discrepantele intre reusitele elevilor, nu numai variabilele )obiective) precum: originea sociala, conditiile de viata, venitul, pregatirea scolara si calificarea profesionala a acestora. "aportul lui -h. ;am (1268 arata ca numarul de studenti in tari precum 0ranta si +nglia este de 3:1 in favoarea celor proveniti din clasele favorizate ale societatii. % colaborarea cu alti factori educativi si sociali. +ceasta devine necesara din dorinta de a uniformiza directiile de actiune asupra elevului, astfel inct acestea sa nu fie contradictorii. c. factorii sociali, se refera, in primul rnd, la: % sistemul de relatii e$trafamiliale si e$trascolare intre limitele caruia se desfasoara e$perienta de viata a elevului; % influenta grupului de vrsta, efectele acestuia asupra elevului. +ceste categorii de factori interactioneaza in sisteme de relatii si corelatii, adevarate retele interconditionate, greu separabile, care pot conlucra pozitiv, favoriznd o buna adaptare scolara, sau, din contra, negativ, determinnd instalarea si mentinerea fenomenului de inadaptare.

0igura 1: Interactiunea factorilor cauzali in adaptarea scolara a. Pozitiv (< : duce la adaptare scolara b. ;egativ (% : duce la inadaptare In literatura de specialitate sunt prezentate si descrise urmatoarele forme de inadaptare scolara: % esec scolar; % imaturitate scolara; %inteligenta scolara de limita sau sub limita; % instabilitatea psihomotorie si emotionala; % tulburari instrumentale;

% tulburari de comportament; % abandon scolar. 'incolo de dimensiunile si perspectivele teoretice se afla insa cazurile reale de inadaptare scolara, fiecare dintre aceste cazuri avnd o istorie proprie. Inadaptarea este determinata de mai mult dect un singur factor cauzal. 7$ista diversi factori % afectivi, caracteriali, morali, familiali, sociali, pedagogici % care pot perturba echilibrul dinamic elev%scoala. +naliza fenomenului nu este completa, insa, fara o abordare practica, pe teren, a realitatii scolare actuale, asa cum poate fi ea intlnita intr%o scoala generala a municipiului +lba Iulia. 2. #tudii de ca$ Problematica investigata% inadaptarea scolara &etode si procedee de investigatie: interviul semistructurat si liber, observatia, ancheta sociala, studiul documentelor scolare. Perioada: semestrul al II%lea, an scolar =888%=881 santion: doua (= microgrupuri, segregate pe se$e 'umar total de subiecti: cinci (9 , doi (= baieti si trei (> fete #pecificul grupurilor: asocierea in abaterile de conduita &rupul I -omponenta: doi baieti: ".'., vrsta 1> ani; ?./., vrsta 1@ ani S%au identificat urmatorii factori: 0+-#!"I I#I'I/I'(+AI: ".'.: instabilitate psihomotrica, deficit prose$ic (de atentie , insolenta, nivel de aspiratie scazut, dezinteres fata de scoala si activitatea scolara, rezistenta scazuta la frustrare, control scazut al tendintelor si pulsiunilor violente, tulburari de comportament. ?./.: insolenta, lipsa de respect fata de instantele de autoritate, dezinteres fata de activitatea scolara, nervozitate, agitatie, tendinte de bravare (manipulate de ".'. , tulburari de comportament. In cadrul interviului se arata retras, tacut, evaziv in raspunsuri. 0+-#!"I 0+*IAI+AI: ".'.: lipsa supravegherii parentale (orfan de mama tatal absent intreaga durata a zilei datorita naturii locului de munca , neglijare in copilarie datorita situatiei date, conditii materiale modeste, asteptari reduse din partea familiei in ceea ce il priveste in plan scolar. (n frate in vrsta de =1 ani. ?./.: familie cu istoric violent (tatal si cu antecedente psihiatrice (mama , climat familial tensionat, conditii materiale modeste. *ai are un frate (cls. a /%a si o sora in vrsta de =8 ani. +steptari reduse in ceea ce priveste evolutia scolara. Se doreste calificarea minimala pentru o meserie si intrarea in cmpul muncii. 0+-#!"I P7'+&!&I-I: ".'.: reusita scolara slaba, majoritatea mediilor sunt de cinci(9 , notele variind intre = si 6, corigenta la biologie pe semestrul I , slaba pregatire scolara: nu a obtinut note de trecere la simularea e$amenului de capacitate. Slaba integrare in grupul de elevi al clasei, perceput negativ, respins de catre acestia. Profesorii il considera un caz

irecuperabil. -onflicte cronicizate cu acestia ("' ii considera incorecti fata de el, mai ales la evaluare . ?./.: reusita scolara slaba, majoritatea mediilor sunt de cinci, cu note intre = si 6 situatie similara cu a lui ".'., cu diferenta ca ?./. apreciaza conduita profesorilor ca )in general corecta) fata de el in cadrul evaluarilor. ;u a acumulat cunostintele necesare trecerii simularii e$amenului de capacitate. 0+-#!"I S!-I+AI: Interactiunea in cadrul diadei Profesorul diriginte declara in ceea ce ii priveste: )-ei doi formeaza un cuplu nefericit. Singurul motiv pentru care mai sunt in scoala este faptul ca invatamntul este obligatoriu pna clasa a /III%a). In urma discutiilor reiese clar faptul ca sunt perceputi ca o unitate. Similaritatile dintre cei doi sunt numeroase si coreleaza puternic. Spre e$emplu, numarul de absente este apro$imativ acelasi: peste 28 in ambele cazuri. *asuri adoptate de scoala: +cestea surprind prin ineficienta si caracterul lor unilateral. Sunt in primul rnd sanctiuni, in toate formele permise de regulamentul scolar: % avertismente verbale; % chemarea parintilor la scoala; % scaderea notei la purtare, inclusiv nota 5, pentru numar mare de absente nemotivate si indisciplina; % discutarea cazurilor de catre consiliul profesoral; % implicarea politiei ()*, chemata in doua rnduri pentru )linistirea) lor. Sanctionati de catre aceasta prin acordarea a doua amenzi pentru )tulburarea ordinii in clasa), in decembrie =888 si in februarie =881. !bservatie: ;u s%a luat nici o masura cu valoare adaptativa sau integrativa ( mai ales daca tinem cont de faptul ca sanctiunile au nefericitul efect de a intari comportamentele nedorite . &(P(A II -omponenta: trei fete : '.*., in vrsta de 1@ ani; ?.*., in vrsta de 1@ ani P.-., in vrsta de 1> ani; 0+-#!"I I;'I/I'(+AI: 0etele manifesta: dezinteres pentru scoala, valorizeaza activitati e$trascolare precum calatoriile, iesirile, frecventarea cluburilor de disco etc., maturizare se$uala precoce, interes pentru se$ul opus (au )prieteni) in vrsta de 16 respectiv =8 de ani . ;u considera necesar sa demonstreze ceea ce stiu sau pot in privinta activitatii scolare, declarnd: )+m putea mult mai mult, dar nu vremB). Pregatirea pentru scoala este superficiala. -unoscute ca )batause), demonstreaza putine abilitati de rezolvare nonviolenta a situatiilor conflictuale, de coping cognitiv. 'eclara cu usoara emfaza: )Aa nervi as putea ucide un om), declaratie cu care sunt de acord toate trei. 0+-#!"I P7'+&!&I-I: "eusita scolara. ?* slaba % medii de 9%5, '* foarte slaba % medii de 9 majoritar, P- mediocra % in general medii de 5. Integrarea in clasa: relativ slaba, unele conflicte cu colegii, fara efecte pe termen lung. +titudinea fata de profesori % in general, pozitiva; probleme cu unii dintre ei

datorita insolentei. ;eintelegeri cronicizate cu profesorul diriginte. 0+-#!"I 0+*IAI+AI: 1. ?.*. % absenta instantelor parentale mama este plecata in Italia de 9 ani; tatal a parasit familia in 1232 cnd ?.*. avea > ani. ;u stie unde se afla acesta. ;u are frati. Aocuieste cu bunica. -onditii materiale e$celente =. P.-. % absenta instantelor parentale. ;u stie unde este tatal. +cesta nu a locuit niciodata cu mama ei. *ama este plecata de = ani 5 luni in Spania. Aocuieste cu o matusa si cu familia acesteia. -onditii materiale e$celente. >. '.*. % parinti decedati, este in tutela unei surori mai mari. "eteaua de frati pe care ii are, capabili sa o intretina, ii permite sa oscileze de la unul la altul, cnd apar probleme si tensiuni. -onditii materiale bune. 0+-#!"II S!-I+AI: Influentele reciproce din cadrul grupului e$plica similaritatile care e$ista intre ele, att din punct de vedere valoric ct si comportamental. Se asociaza in abaterile de la disciplina (de e$emplu, cnd fug de la ore, pleaca intotdeauna impreuna . '.*. si P.-. au o istorie de incaierari cu colegii, in scoala si in afara scolii. Petrec majoritatea timpului impreuna si in compania prietenilor. *asuri luate de scoala: % avertismente verbale; % chemarea sustinatorilor la scoala; % scaderea notei la purtare pentru absente; % implicarea politiei, in urma unui raid in scoli, pentru a identifica elevii care fug de la ore. !?S7"/+#II *asurile adoptate nu au avut ca efect imbunatatirea situatiei elevilor sau a conduitei in scoala. Incercarile dirigintelui de a fractiona, de a disocia grupurile s%au soldat cu esec, avnd chiar un rol catalizator, de intarire a grupului. +bsenta figurilor parentale, nesupravegherea, dezinteresul, acordarea unui timp insuficient pregatirii scolare, lipsa de intelegere a profesorilor fata de dificultatile si problemele specifice vrstei, stiluri pedagogice neadecvate caracteristicilor de vrsta, e$acerbarea masurilor punitive adoptate de scoala, au fost dintre cei mai importanti factori cauzali% e$plicativi identificati in practica de teren. ;iciunul dintre acestia nu este insurmontabil. 'oar indiferenta si lipsa de cunostinte a instantelor cauzale, cu rol de interventie, ii poate face astfel. 3.Posibile efecte ale inadaptarii scolare asupra evolutiei ulterioare a individului 'intre cele mai importante efecte negative pe care le poate avea inadaptarea scolara, se remarca riscul parasirii precoce a sistemului de invatamnt, inainte de a avea o calificare. In sistemul de invatamnt american, aceasta este considerata o forma de abandon scolar, si se cheltuiesc sume enorme pentru prevenirea si combaterea fenomenului. Aa noi nu sunt resurse. Societatea nu are banii necesari pentru a dezvolta programe care sa incerce sa provoace o schimbare pozitiva. +cesti tineri se comporta asa cum considera ei de cuviinta, pentru ca nimeni nu le%a oferit un model alternativ de comportare. Pentru a vorbi doar de situatia intlnita in teren se poate observa usor ca acesti elevi se prezinta in fata e$amenului de capacitate foarte slab pregatiti.

;ereusita la acest prim e$amen le reduce mult lista de optiuni viitoare. In ceea ce priveste integrarea in munca se observa ca nu au capacitate buna de a vedea in perspectiva, raspunsul al intrebarea )(nde crezi ca vei fi peste 9 ani .) este invariabil: in strainatate. Scoala prin cerintele si structura ei le apare a fi incompatibila cu ceea ce se intmpla in cmpul muncii, aceasta fiind mult mai atractiva dect continuarea studiilor, mai ales o munca bine platita in strainatate. +ceasta nu necesita nici un fel de studii. ;ici un fel cunostinte scolare. *ai mult. -nd scoala este perceputa de catre elev ca o e$perienta negativa, creatoare de frustrari, care aduce lovituri puternice stimei de sine si autoperceptiei, nu este de mirare ca acesta va cauta portite de scapare. Instinctul de autoconservare ii determina o reactie normala de indepartare a stimulului perceput ca periculos. Pe de alta parte sanctiunile corective aplicate de scoala nu vor avea nici un efect daca situatia generala a acestor copii nu se imbunatateste, aceasta deoarece problemele care stau la baza conduitelor dezadaptative ramne nerezolvata. ;u de putine ori pronosticul evolutiei lor ulterioare este incert. Stiind insa ca unele conduite care apar in perioada adolescentei se rezolva de la sine in timp odata cu inaintarea in vrsta este posibil ca aceasta sa fie pozitiva. +ceasta in conditiile in care societatea le ofera in continuare oportunitati de dezvoltare. 4. &asuri alternative pentru diminuarea fenomenului de inadaptare scolara% re$olvarea problemelor copiilor problema +cesta este raspunsul dat de e$pertii in domeniu in ceea ce priveste interventia in scoli pentru combaterea acestui fenomen. *. StanbaC spunea despre esecul scolar ca acesta marcheaza in primul rnd din adaptarea scolii la elev. 7secul repetat si mai sever (spun ;uttin, +ndreD, ,. Ae. *an pare sa favorizeze agresivitatea conduitele dezorganizate, redresive, care la rndul lor constituie factori inhibitori ai dezvoltarii individului cu efecte negative asupra integrarii sale scolare. 'intre masurile adoptate de alte state pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor de inadaptare scolara se remarca: % la nivel individual: % depistarea cauzelor insuccesului pentru combaterea inadaptarii scolare; % interventia timpurie; % individualizarea masurilor; % programe de interventie individualizate; % curriculum specific; % reforma in scoala: % consiliere intensiva sustinuta pentru tinerii cu probleme; % crearea unei retele de servicii scolare; % educatie remediatorie; % implicarea si intarirea retelelor de suport a copilului; % reforma in afara scolii: % strategii de preventie a fenomenului la nivel national; % formularea de programe scolare alternative; % forme de educatie alternative. +lti autori, precum #c+on si ,amburg, mai adauga la cele anterioare:

% Schon (in 1233 enumera urmatoarele posibile masuri: politici sociale pe termen lung care sa imbunatateasca oportunitatile tineretului, interventie sistematica timpurie. % Eamburg (in 1235 propunea abordari actionale la nivelul grupului de vrsta, consiliere si modelare in grup. In urma celor prezentate, concluziile se trag singure. 0enomenul nu tine de un singur factor cauzal. Se poate vorbi de un cerc vicios, care se auto perpetueaza. 7ste, deci, necesara o interventie multidimensionala care sa rupa acest )lant al slabiciunilor), iar rezultatele pot fi generalizate la nivelul intregului sistem. +mintesc, in final, ceea ce spunea imparatul ,aponiei cu referire la educatie: )'ati totul educatiei si veti avea totulB). "I"-I./0A!I ?7"&7, +., -opilul dificil, 7.'.P., ?ucuresti, 126= ?7"&7, +., 'efecte ale parintilor, 7'P. , ?ucuresti, 1256 ?!"!S, *., Profesorul si elevii, 7d. &utinul, 122@ -!+S+;, +., /+SIA7S-(, +., +daptarea scolara, 7d. Stiintifica si #ehnica , ?ucuresti 1233 -"7#(, -., -urriculum diferentiat si personalizat % ghid metodologic, 7d. Polirom, 1223 -(-!S, -., *iniuna, contrafacere, simulare, 7d. Polirom, Iasi, 1226 '(*I#"7S-(, I., +dolescentii, 7d. Scrisul "omnesc, 1238 4(A-S+", #., 0actorii psihologici ai reusitei scolare, 7.'.P, ?ucuresti, 1263 "('I-+ , #., 0amilia in fata conduitelor gresite ale copilului, 7.'.P., ?ucuresti, 1231 ;I-!A+, I., *icrosociologia colectivului de elevi, 7.'.P., ?ucuresti, 126@ I!;7S-(,I., Sociologia scolii, 7d. Polirom, Iasi, 1226 *((SS, "., coordonator , +dolescent ?ehavior and SocietD, 7d. *c&ra: Eill, Inc., (S+, 1228, "7+'I;&S: Preparing for life % the critical transition of adolescence, '. E+*?!("& #he adjustment of earlD adolescent to school transition, '. ?AF#E, SI**!;S; S. -+"A#!;% 0!"' "eaching out to +mericas dropouts: :hat to do., +. E+E; #he effects of puberal timing on bodD image, school behavior and deviance, P. '(47, A. '(;-+;. Peer group socialisation, '.-. '(;PEF