Numele şi prenumele complet: Rus Consuela Maria

Denumirea masteratului: Consiliere școlară și asistență psihopedagogică

Grupa/ Localitatea: Sighetu Marmației

Forma de învăţământ: ZI

Anul: I
Tema nr. 1 (8 puncte)
Prezentaţi o cercetare pedagogică, realizată pe o temă la alegere, explicitând
următoareleelemente:

1. Titlul lucrării ştiinţifice(Doar titlul, respectiv - 1-2 rânduri)

IMPACTUL PROGRAMULUI „FRIENDS” ÎN DIMINUAREA ANXIETĂȚII DE
EVALUARE LA ELEVII DE CLASA A IV-A
Partea I. Argumentarea teoretică
2. Operaționalizarea conceptelor cheie incluse din titlul cercetării - formulate în termeni
concreţi, operaţionali (2-3 rânduri)
Anxietatea este la temeiul oricărei puneri în act a omului, la temeiul oricărei trăiri, iar
trăirea aceasta vine la rândul ei să o întemeieze.

1. Ausubel , D.; Robinson , F. Învățarea în școală. București: E.D.P., 1981.

2. Davitz si Ball. Psihologia procesului educațional. București: E.D.P., 1987.
3. Cuprinsul lucrării (cel puţin titlurile capitolelor) (1 pagină)
I. Anxietatea de evaluare la școlari
II. Învățarea la școlarul mic
III. Metodologia cercetării
IV. Rezultatele cercetării
V. Concluzii

4. Explicitarea relevanţei temei (½ pagini)-Aici se vor cita cel puțin două surse
bibliografice.
Lucrarea de faţă prezintă sinteza unor investigații prezentate în literatura de specialitate
vizând problematica anxietăţii sociale, a factorilor care stau la baza acesteia precum şi a
teoriilor explicative. Lucrarea continuă cu rezultatele unei cercetări personale, prin
intermediul căreia s-a urmărit stabilirea felul în care genul influenţează anxietatea socială.
Totodată lucrarea prezintă şi rezultatele unui studiu experimental, în care s-au manipulat
expectanţele persoanelor în ceea ce priveşte o viitoare evaluare a interacţiunilor cu ceilalţi.
Am ales această temă deoarece în ultimul timp tot mai mulți elevi se întâlnesc și se confruntă
cu aceasta stare și ca și viitor cadru didactic aș dorii să pot să fac ceva ca să schimb această
situație.
Privim în jurul nostru și nu este greu să o identificăm. Poate este deranjantă prezența ei și
atunci, ca o primă reacție de apărare, avem tendința să o negăm, însă asta nu înseamnă, ca nu
există. O regăsim în diferite stări de indispoziție la nivel fiziologic sau psihologic, influențând
semnificativ, în sens negativ, capacitatea noastră de adaptare la solicitările externe. Ajungem,
astfel, să trăim neputința de a ne bucura de anumite lucruri, de a ne implica în activități,
evitându-le cât mai posibil, conștientizând consumul mare de energie fizică și psihică ce îl
presupune. Toate acestea indică terenul fragil de manifestare al anxietății, o teamă lipsită de un
corespondent real. Astfel, anxietatea devine o temă privilegiată pentru orice activitate de
cercetare, motiv pentru care am ales sa studiez unul din aspectele sale.
5. Prezentarea sintetică a stadiului atins în cercetarea din domeniu(½ pagini)
Prin intermediul acestei lucrări am încercat să diminuez anxietatea la clasele primare și să le
ridic elevilor stima de sine.
Ca şi o concluzie asupra lucrări elaborate, dar şi ca urmare a contactului cu anumite cadre
didactice, cu anumite activităţi practice, am constatat faptul că, fiecare elev este unic în felul
său, activitatea de predare-învăţare depinzând în mod direct de natura elevului şi de dorinţa
acestuia de implicare. Deşi fiecare elev este o fiinţă unică, întotdeaua va exista un punct
comun al tuturor elevilor, un punct care va putea fi acoperit de aplicarea corectă şi adecvată a
unor metode didactice. Dacă ar fi să fac referire la ansamblul recomandărilor educaţionale,
acestea sunt variate şi diferite din toate punctele de vedere.
Drept urmare, din punctul meu de vedere, cea mai bună recomandare educaţională ar trebui să
vizeze, modul în care un cadru didactic transformă o activitate tradiţională într-o experienţă de
viaţă, a cărui principal protagonist nu este altcineva decât elevul dornic de învăţare.
Măiestria profesorului constă tocmai în alegerea potrivite metode didactice prin care să
contribuie la realizarea obisctivelor propuse și prin intermediul cărora să dezvolte, la nivelul
fiecărui elev acele competențe care să să facă viabil pe piața muncii.
Partea II. Metodologia cercetării
6. Întrebarea/ întrebările de cercetare (2-4 rânduri)

7. Scopul/ scopurile cercetării(2-3 rânduri)

Scopul acestei cercetări constă în implementarea programului FRIENDS în diminuarea
anxietății de evaluare la elevii de clasa a IV-a.
8. Obiectivele cercetării(<10 rânduri)
Accentul pune pe următoarele obiective:
1) Evaluarea anxietății față de evaluare a participanților incluși în studiu;
2) Elaborarea unui set de activități de dezvoltare personală pornind de la programul
FRIENDS;
3) Testarea eficienței programului FRIENDS asupra diminuării anxietății de evaluare la
elevii de clasa a IV-a;

9. Ipoteza/ipotezele cercetării(<6 rânduri)

Aplicarea programului FRIENDS v-a duce la creșterea rezilienței, subsecvent la diminuarea
anxietății de evaluare la elevii de clasa a IV-a.
10. Variabilele cercetării(<4 rânduri)
Variabila independent: este programul de intervenție educațională FRIENDS.
Variabila dependentă : este anxietate de evaluare.
11. Eşantionul/ Grupul de participanţi(<1/2 pagini)
Pentru această cercetare a fost utilizat un eșantion de școlari mici format de 24 de elevi , 10
băieți și 14 fete , a clasei a IV-a cuprinsă între 9 - 10 ani integrați în școala de masă.
Chestionarele au fost completate de către elevi în cadrul mediului online.Subiecții provin din
mediul urban(localitatea Sighetu Marmației,județul Maramureș).
 12. Eşantionul de conţinut/Procedura de lucru(1/2 pagini)
Aria curriculară folosită în această cercetare este „Consiliere și orientare” iar modulul tematic
este „Om și societate”.
Obiectivele Programului FRIENDS sunt:
 Creșterea capacității participantului de a recunoaște și regla propriile emoții, gânduri și
comportamente.
 Dezvoltarea abilităților participanților în luarea perspectivei și empatizarea cu ceilalți.
 Îmbunătățirea competențelor de stabilire și menținere a unor relații sănătoase și pline
de satisfacții.
 Furnizarea de strategii pentru a face alegeri constructive și respectuoase cu privire la
comportamentul personal și la interacțiunile sociale.
 Îmbunătățirea rezistenței participanților pentru a depăși nu numai adversitățile, ci și
pentru a profita de provocările pozitive din viitor.
 Dezvoltarea abilităților pentru prevenirea și tratarea problemelor de sănătate mintală.
Programul de intervenție realizat de mine conține doisprezece activități desfășurate pe
perioada noiembrie 2020-februarie 2021, iar metodele folosite în acest program sunt
convorbirea, munca în echipă, observația, jocul de rol și munca individuală.

13. Instrumente de colectare/măsurare a datelor

13.1. Prezentarea tabelară a relației dintre variabilele măsurate – metodele de
cercetare – intrumentele de cercetare
Variabila Metode de cercetare Instrumentele de Tipul instrumentului
dependentă cercetare
Anxietatea de Orale și scrise Chestionarul S.T.A.I. Chestionar
evaluare

13.2. Prezentarea instrumentelor de colectare a datelor: originale, consacrate,

instrumente adaptate, traduse, traduse şi adaptate (1 ½ pagini)
 Prezentarea generală a instrumentului
 Structura instrumentului
 Modalitatea de aplicare
 Modalitatea de cuantificare a datelor
 Aspecte privind standardizarea, validarea instrumentului

Instrumentele cu care am realizat această cercetare au fost chestionarele S.T.A.I având

20 de itemi fiecare scală . Prima scală urmărind starea de anxietate ( A - stare) având
20 de itemi, iar a doua scală urmărește anxietatea ca trăsătură (A - trăsătură) având tot
20 de itemi.
Scopul principal al acestui chestionar este oferitde evaluarea nivelului anxietății
individuale, pe două dimensiuni: anxietatea ca stare (S-Anxiety) și anxietatea ca
trăsătură (T-Anxiety). Raportul prezintă nivelul de anxietate individual pe aceste două
dimensiuni, dar interpretarea rezultatelor trebuie corelată cu trecutul subiectului
evaluat, precum și cu momentul efectuării testării.
Instrucțiunile pentru STAI scala A-trăsăstură vor fi întotdeauna cele tipărite pe
formular. Pentru STAI A-stare, instrucțiunile pot fi modificate pentru a evalua nivelul
intenstătii stării de anxietate pentru o situație sau un interval de timp ce interesează
 experimentatorul sau clinicianul. Când sarcina este de durată, estre utilă instruirea
subiectului să răspundă cum se simte la începutul sarcinii și apoi cum se simte în
timpul lucrului la porțiunea finală a sarcinii. Pentru a măsura schimbările în
intensitatea stării de anxietate în timp, este recomandat ca scala A-stare să fie aplicată
de fiecare dată când este necesară o măsură a stării de anxietate
În cazurile în care de exemplu, măsurători repetate ale stării de anxietate sunt dorite în
timpul realizării unei sarcini experimentale, scale foarte scurte constând în 4-5 itemi ai
scalei A-stare pot fi utilizate pentru a obține măsuri valide ale stării de anxietate(O
Neil, Spielberger și Hansen, 1969 ). în plus, completarea acestor scale scurte pare să nu
interfereze cu performanta la sarcina experimentală.
Scorurile posibile pentru forma X a STAI variază de la un scor minim de 20 de
puncte la un scor maxim de 80, în ambele subscale A-stare și A-trăsătură.
Subiecții răspund la fiecare item a STAI, evaluând ei înșișipe o scală cu 4 puncte. Cele
patru categorii pentru scala A-stare sunt: 1) deloc, 2) puțin, 3) destul, 4) foarte mult.
Categoriile pentru scala A-trăsătură sunt: 1) aproape niciodată 2) câteodată 3) adeseori
4) aproape totdeauna.
Unii dintre itemii STAI de exemplu, "sunt încordat(ă)”, sunt organizați de așa natură
încât o cotă de 4 indică un nivel înalt de anxietate în timp ce alți itemi de exemplu,
"sunt bine-dispus(ă)” sunt organizați astfel încât o cotă mare indică anxietate scăzută.
Ponderile scorurilor pentru itemii ale căror cote ridicate indică o anxietate crescută sunt
aceleași ac și numărul încercuit. Pentru itemii ale căror scoruri ridicate indică o
anxietate redusă, ponderile scorurilor sunt inverse. Scorurile ponderate ale
răspunsurilor marcate 1,2, 3, 4 pentru itemii inverși sunt 4,3,2,1.
Pentru a reduce influența potențială a unui set pentru răspunsurile Ia STAI, este de
dorit ca în cadrul scalelor A-stare și A-trăsătură să se realizeze balansarea cu un număr
egal de itemi pentru care scorurile înalte indică niveluri crescute, respectiv scăzute de
anxietate.
Scala A-stare este balansată cu 10 itemi cotați direct și cu IO cotați invers.
Totuși, nu a fost posibil să se dezvolte o scală balansată A-trăsătură pornind de Ia
itemii originali amestecați.
Scala A-trăsătură are 7 itemi inversați și 13 itemi cotați direct.
Itemii cotati invesr în subscalele STAI sunt: scala A-stare 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16,19,
20.
Scala A-trăsătură: 1, 6, 7, IO, 13, 16, 19.
Șabloanele sunt utile pentru a cota scalele A-trăsătură și A-stare de mâna.

14. Designul de cercetare

- Tipul de cercetare, tipul de design de cercetare, metodele de cercetare utilizate, cu
specificarea etapei în care sunt folosite, procedura de lucru, calendarul cercetării, modalitatea
de analiză a datelor brute (calitativa – tipuri de analize statistice, cantitativă) (<2 pagini)

Design-ul cercetării este unul experimental deoarece avem un grup de elevi

experimental de lungă durată adică un semestru (noiembrie 2020 - februarie 2021)
Etapa pre-experimentală (pretest) a constat în aplicarea celor două chestionare grupului
experimental, pentru identificarea nivelul anxietății individuale dobândite în urma
anilor școlari. Testul a fost structurat pe două scale : A- stare și A-trăsătură.
 Etapa experimentală (test) s-a desfășurat pe parcursul a 4 luni și a fost creat un plan de
intervenție care a cuprins douăsprezece activități pentru diminuarea anxietății elevilor
de clasa a IV-a. Aceste activități au fost realizate pe disciplina „Consiliere și
orientare”.
Etapa post-experimentală (post-test) a avut loc re-evaluarea participanților din grupul
experimental la finalul desfășurării programului de intervenție pentru a se observa dacă
există îmbunătățiri sau schimbări la nivelul diminuării anxietății.

Partea III Analiza si interpretarea datelor cercetării

15.1. Analiza și interpretarea datelor în etapa pre-experimentală (max 2 pagini)
Obiectivul principal al acestei cercetări a fost să se descopere gradul de anxietate la
elevii preșcolari.
În cercetarea actuală s-a avut în vedere anumite date demografice ale subiecților în
vederea studierii influenței acestora privind eliminarea și combaterea anxietății.
Capitolul conține o descriere a datelor demografice, datele descriptive ale variabilelor
de studiu, verificarea ipotezelor precum și un rezumat al acestui capitol.
Demersul de cercetare a avut ca punct de plecare necesar, aplicarea testului elevilor
pe baza căruia s-a stabilit nivelul de anxietate dobândit în urma anilor școlari. Testul
este structurat pe două scale: A - stare și A - trăsătură. Primul chestionar A - stare
pornește de la instrucțiunii bine formulate pentru înțelegerea grupului experimental, iar
apoi un set de 20 de itemi prin care fiecare elev va încercui numărul care îi exprimă
starea lui sufletească în momentul de față. Al doilea chestionar A - stare pornește tot de
la instrucțiuniile bine formulate și apoi cu un set de 19 itemi rezolvându-se tot în
același mod ca la primul chestionar. Pentru a surprinde cât mai bine rezultatele
elevilor, acestea au fost prezentate și sub forma unui grafic sintetizând pentru fiecare
punctajul obținut din totalul elevilor incluși în cadrul experimentului desfășurat.
După cum se poate observa în figura 1. elevii un nivel mediu de anxietate dobândit pe
parcursul anilor școlari.

Etapa pre -
experimentală
12
10
8 8
5 6
4 3
Deloc
0 Puțin
0 Destul
0 Foarte0 Mult

A - Stare A - Trăsătură

15.2. Analiza și interpretarea datelor în etapa post-experimentală (max 2 pagini)

Aplicarea experimentului a adus cu sine și trezirea unei curiozități referitoare la parcursul
demersului investigativ, mai exact constatarea schimbărilor semnificative survenite în urma
introducerii factorului experimental în cadrul lotului experimental.
Finalul cercetării a avut ca punct de plecare compararea rezultatelor inițiale ale elevilor cu
rezultatele finale acestea fiind prezentate în figura 3.
 12 12
8
Etapa
8
post 10- experimentală
8 8 9
5 6 5 6 5
4 3 3
1 2 3 4

Etapa pre - test A - stare Etapa pre - test A - trăsătură

Etapa post - test A - stare Etapa post - test A - trăsătură
Figura 3

Din analiza datelor prezentate în figura 3. se poate constata faptul că, rezultatele elevilor sunt
diferite de cele de la începutul cercetării, progrese înregistrându-se după aplicarea
programului de intervenție.
Dacă la începutul cercetării la chestionarul A -stare 4 elevi au încercuit „deloc”, 6 elevi
„puțin”, 10 elevi „destul” și 8 elevi „foarte mult” iar la chestionarul A - trăsătură 5 elevi au
încercuit „aproape niciodată”, 8 elevi „câteodată”, 3 elevi „adeseori” și 12 elevi „aproape
întotdeauna”, la finele demersurului investigativ, aceași elevi au înregistrat un progres, adică la
chestionarul A - stare 3 elevi au încercuit „deloc”, 5 elevi „puțin”, 8 elevi „destul” și 12 elevi
„foarte mult”, iar la chestionarul A - trăsătură 8 elevi au încercuit „aproape niciodată”, 6 elevi
„câteodată”, 5 elevi „adeseori” și 9 elevi „aproape întotdeauna”. Situația descrisă mai sus se
regăsește și în figura 3.
Comparând rezultatele inițiale ale elevilor cu rezultatele obținute la finele cercetării, am
constatat faptul că s-au înregistrat progrese semnificative diminuând anxietatea elevilor
dobândite în cei patru ani școlari. Prin intermediul acestei analize comparative , am constatat
faptul că, ipotezele de la care am pornit această cercetare s-au confirmat, deoarece în urma
aplicării metodelor activ participative în cadrul lotului experimental, anxietatea a fost
diminuată. Elevii și-au exprimat mult mai ușor sentimentele față de ei și față de persoana
alăturată și cerând mai mult ajutor la nevoie.

Partea IV Concluzii – structurate funcţie de ipoteză(e)

16.1. Concluzii finale și recomandări (1 ½ pagini)

Tehnicile aplicate au adus rezultate frumoase la elevii de vârstă școlară mică. Aceștia și-
au dezvoltat capacitatea de exprimare verbală și nonverbală a dorințelor, sentimentelor și
trăirilor. Se integrează mai ușor în grupuri. Obțin abilități de dezvoltare a încrederii în
sine, de rezolvare a problemelor și conflictelor, spargerea blocajelor emoționale. Își
dezvoltă capacități cognitive. Cunosc cum să facă față anxietății acumulate, stresului,
frustrării și sentimentelor negative. Drept urmare, în cadrul activităților didactice
desfășurate în viitor, aș dorii să utilizez mult mai multe metode activ - participative,
deoarece influențează pozitiv rezultatele elevilor.
Urmărind faptele din jurul nostru, constatăm faptul că, problema tuturor problemelor este
 comunicarea, neputința de a comunica așa cum ne dorim, de a ne exprima fără teamă, fără
rețineri atunci când avem ceva de zis. Soluția acestei probleme are la bază munca elevilor
în grupe, desfășurate în cadrul activităților didactice, prin care elevii își formează cele
mai importante trăsături morale pozitive dar și negative și anume prietenia, solidaritatea,
încrederea în sine dar și în ceilalți. Consider că ar trebui să reamintim faptul că:
alimentația corectă, mișcarea, gândirea pozitivă, rezolvarea problemelor fără a face griji
excesive, exprimare în scris a temerilor și grijilor, exersarea respirației profunde,
zâmbetul, folosirea puterii propozițiilor afirmative, evitarea autovictimizărilor, citirea sau
privirea materialelor motivaționale sunt o bună parte din tehnicile care le-ați putea utiliza
pentru a controla stabilitatea anxietății în viața dumneavoastră.
Prin intermediul acestei lucrări am încercat să diminuez anxietatea la clasele primare și
să le ridic elevilor stima de sine.
Ca şi o concluzie asupra lucrări elaborate, dar şi ca urmare a contactului cu anumite cadre
didactice, cu anumite activităţi practice, am constatat faptul că, fiecare elev este unic în
felul său, activitatea de predare-învăţare depinzând în mod direct de natura elevului şi de
dorinţa acestuia de implicare. Deşi fiecare elev este o fiinţă unică, întotdeaua va exista un
punct comun al tuturor elevilor, un punct care va putea fi acoperit de aplicarea corectă şi
adecvată a unor metode didactice. Dacă ar fi să fac referire la ansamblul recomandărilor
educaţionale, acestea sunt variate şi diferite din toate punctele de vedere.
Drept urmare, din punctul meu de vedere, cea mai bună recomandare educaţională ar
trebui să vizeze, modul în care un cadru didactic transformă o activitate tradiţională într-o
experienţă de viaţă, a cărui principal protagonist nu este altcineva decât elevul dornic de
învăţare.
Măiestria profesorului constă tocmai în alegerea potrivite metode didactice prin care să
contribuie la realizarea obisctivelor propuse și prin intermediul cărora să dezvolte, la
nivelul fiecărui elev acele competențe care să să facă viabil pe piața muncii.

16.2. .Limitele cercetării și noi direcții de acțiune (½ pagini)

Cercetarea efectuată a avut ca limite lipsa inserării unei variabile endogene cum ar fi
atașamentul și apariția pandemiei SarsCov – 2 care a făcut imposibilă întălnirea față în
față iar toată cercetarea a fost derulată online.
Drept urmare, ca direcții viitoare de cercetare pe care le-aș aplica ar fi testarea eficienței
programului FRIENDS pe un lot mai mare de participanți cum ar fi pe toate școlile din
localitatea Sighetu Marmației și realizarea unui studiu privind investigarea optimismului,
autoeficacității în privința diminuării anxietății de evaluare la elevii din ciclul primar.
16.3. Contribuții personale (½ pagini)
Contribuțiile personale aduse în lucrarea de specialitate sunt activitățile create și puse în
aplicare de mine, tehnicile folosite la clasă , rezultatele cercetării și traducerea chestionarului.
Lista bibliografică
Consemnaţi cel puţin patru surse.
1. Ausubel , D.; Robinson , F. Învățarea în școală. București: E.D.P., 1981.
2. Davitz si Ball. Psihologia procesului educațional. București: E.D.P., 1987.
3. Elliott, St.; Travers, J. „Educational Psychology". McGraw and Hill, 2000.
4. Ienistea, O. Dificultatile la invatatura" lasi: Ed. Medicala, 1981.
 5. Kulcsar, T. Factorii psihologici ai reusitei scolare . Bucuresti: E.D.P., 1978.
6. Osterrith, P. Introducere in psihologia copilului. Bucuresti: E.D.P., 1976.
7. Rudica, T. Pihopedagogie curs pt. .D.„ cap. „Devierile comportamentale ale elevilor si
combaterea lor. lasi:Ed.Polirom, 1988.
8. Verza, E. Psihologia vârstelor. Bucuresti: Ed. Prohumanitate, 2000.
9. Wlodarski, Z. Legitatile psihologice ale invatarii si predarii.Bucuresti: E.D.P., 1980.
***Colectiv. Psihopedagogie: curs pentru I.D. lasi: Ed. Polirom, 1998.
10. Bocoş, M. (2003). Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune. Cluj-Napoca:
Presa Universitară Clujeană
11. Bocoş, M. (2013). Instruirea interactivă. Iași: Polirom
12. Bocoş, M., (2006), Paradigma pedagogică a activizării studenţilor, Departamentul
pentru Pregătirea Personalului Didactic, Univesitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
13. Bocoş, M., Jucan, D. (2017). Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia
evaluării. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Cluj-Napoca: Editura
Casa Cărţii de Ştiinţă
14. Bontaş, I., (1998), Pedagogie, Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Editura All
Educational,Bucureşti
15. Bontaş, I., (2007), Tratat de pedagogie, Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Editura Bic All,
Bucureşti
16. Catalano,H., Albulescu, I, (2019), Didactica jocurilor, București: Editura Didactică și
Pedagogică.

Tema nr. 2 (1 punct)

Formulaţi trei titluri de cercetare pentru educaţia în era post-COVID, menționați tipul cercetării
și variabilele implicate.

Nr. Titlul cercetării

crt.
1.
2.
3.

* Note: Se acordă un punct din oficiu.

** Se va respecta structura tabelară dată (tabelul inclus), în mod obligatoriu. Informaţiile
deja scrise în tabelul de la tema 1 se păstrează.