Sunteți pe pagina 1din 5

Psihologia educatiei, PH1, 2017-2018

Titular curs: Lect.univ.dr. Ramona Henter


Titular seminar: Lect.univ.dr. Ramona Henter

Bibliografie seminar

Tematica seminar Articole programate/ seminar Saptamana Parte


2. Problematica
psihologiei
educaţiei
3. Relaţia ereditate- - Eysneck, H, Eysenck, M. (2001). Eliberarea potenţialului 3 I
mediu-educaţie în eduaţional. In Descifrarea comportamentului uman. Bucureşti:
dezvoltarea fiinţei Teora.
umane
4. Implicaţii ale - Ionescu, R . (2000). Formarea noțiunilor și operațiilor mintale. în 4
dezvoltarii Didactica Modernă, p. 51-54.
cognitive a celor
care învaţă în - Crahay, M. (2008). Dezvoltarea cognitivă un process multiliniar și
predare-învăţare-
contextualizat. în Psihologia educatiei, p. 273-281.
evaluare
5. Implicaţii ale - Cocorada, Cazan (2011). The development of moral judgement 5
dezvoltarii morale şi during childhood and pre-adolescence in the Romanian setting.
psihosociale a celor Bulletin of the Transilvania University of Braşov Series VII:
care învaţă în Social Sciences – Law, 4(53).
predare-învăţare-
evaluare* - Kohlberg, L. (1968). The child as a moral philosopher.
Psychology Today, 2, 24-30
6. Temperamentul şi - Armstrong, T. (2009). The Foundations of MI Theory. In Multiple 6 II
aptitudinile – intelligence in the Classroom. Alexandria: ASCD. Alexandria:
premisă şi rezultat ASCD, pp.15-19,
al învăţării şi
dezvoltării
- Armstrong, T. (2009). MI Theory and Teaching Strategies. In
Multiple intelligence in the Classroom. Alexandria: ASCD.
Alexandria: ASCD, pp.72-99.

- Stanescu, L-M. (2002). Caracteristicile copilului supradotat. În


Instruirea diferențiată a elevilor supradotați. Iași: Polirom, pp. 44-
55.
7. Formarea şi Martin. J. & Sugarman, J. (1993). Models of classroom 7
modificarea management. Bellingham, Washington: Temeron Books Inc. 119-
comportamentului 143.
în şcoală*
8. Învăţarea şcolară. - Ticu, C. (2006). Motivația în învățare. Date ale cercetării și 8
Factorii sugestii pentru activitatea profesorilor. în Revista de Psihologie și
noncognitivi ai Științele Educației. 1(2), p. 29-40.
învăţării (1-
Motivaţia)
9. Factorii 9
noncognitivi ai - Pekrun, R., Goetz, T., Titz, W., & Perry. (2002). Positive emotion
învăţării (2 – in education. In E.Frydenberg (Ed.). Meeting goals, visions, and
Atentia, challenges. (149-173). Oxford : Oxford University Press.
afectivitatea,
trasaturi de
personalitate –
autoeficacitate,
locus of control,
autohandicapare,
procrastinare, stima
de sine)
1
Psihologia educatiei, PH1, 2017-2018
Titular curs: Lect.univ.dr. Ramona Henter
Titular seminar: Lect.univ.dr. Ramona Henter
10. Factorii cognitivi ai - De Vecchi, G. (2002). Memorisation et attitude face aux 10 II
învăţării. Rolul programme lourds. In Aider les eleves a apprendre. Paris :
metacogniţiei în Hachette, p. 145-158.
învăţare
- Buzan, T. (1984). Use your Head. BBC Books, capitolul 4

- Flavell, J. H. (1979). Metacognition and Cognitive Monitoring A


New Area of Cognitive—Developmental Inquiry. American
Psychologist, 34(10), 906-912.

- Pintrich, P.R. The role of metacognitive knowledge in learning,


teaching, and assessing. Theory Into Practice. FindArticles.com. 04
Oct, 2011.
http://findarticles.com/p/articles/mi_m0NQM/is_4_41/ai_94872708/
accesat la 4.09.2011
11. Efectul profesor - Poenaru, R. & Sava, F. (1998). Didactogenia in scoala. 11 III
Bucuresti: Ed. Danubius.

- Rosentahl, R. (2002). The Pygmalion Effect and Its Mediating


Mechanisms. În Aronson, J. (2002). Improviong Academic
Achievement. Impact of Psychological Factors on Education. San
Diego: Elsevier Science, p. 25-40.

- Trouilloud, D., Sarrazin, P. (2003). Les connaissances actuelles


sur l’effet Pygmalion : processus, poids et modulateurs. Revue
Française de Pédagogie, 145, 89-119.

- Lippitt, R., White R.K. (2001). Studiu experimental privind


activitatea de conducere și viaţa în grup. În A. Neculau (coord.).
Dinamica grupurilor. Texte de bază. Iași: Polirom, pp. 105-115.
12. Condiţii psihologice - Bivolaru, A., Lemeni, G, Mih, V. (1997). Supraîncărcarea 12
ale organizării școlară. Aspecte și consecințe. în Creier, cogniție,
activităţii şcolare* comportament, 3.

- Lemeni, G. (2005). Rolul contextului în procesul de învăţare. Un


studiu al relaţiei dintre abordarea învăţării şi percepţia contextului
de învăţare de către studenţi. în Creier, cogniție, comportament, 1,
151-163.
13. Succes şcolar şi - Orzea, I. (2007). Factorii care influențează reuşita şcolară a 13
eşec şcolar* elevilor imigranţi. O sinteză a literaturii internaţionale. În
Simpozionul Internațional „Universitatea ca resursă de cercetare
valorificată la nivelul comunității locale. Brașov: Editura
Universității Transilvania,

- Croizet, J. C. (2006). Les prejuges sur la resussite et l’echec. In E.


Bourgeois, G. Chapelle (coord). Apprendre et faire apprendre (pp.
285-296). Paris : Presses Universitaire de France.

- Jigău, M (1998). Factorii reușitei școlare. București: Editura


Grafoart, pp. 4-15,
- Jigău, M (1998). Factorii reușitei școlare. București: Editura
Grafoart, pp. 32-43.
14. Coevaluarea si
autoevaluarea
activitatii si
produselor de

2
Psihologia educatiei, PH1, 2017-2018
Titular curs: Lect.univ.dr. Ramona Henter
Titular seminar: Lect.univ.dr. Ramona Henter
seminar

Activitati obligatorii pentru seminar Punctaj


A1. Analiza scrisa 2 articole in engleza sau 4 articole in română - rezumat extins 20 p
A2. Prezentarea in seminar a unuia dintre articolele rezumate (grup de 2 studenţi) 20 p
B. Temele obligatorii -2, la alegere din cele 4 recomandate 40 p
C. Aplicatiile de seminar 10 p
D. 2 probe de evaluare pe parcurs 10 p

1 articol in engleza = 10 p
1 articol in rom = 5 p

Observaţii
Evaluare:
Activităţile solicitate studenţilor pentru evaluarea pe parcurs intră obligatoriu în nota finală.

A. Fişele si articolele prezentate vor fi alese astfel încât să acopere materia de la începutul,
mijlocul şi de la sfârşitul semestrului.
1. Se predau în saptamanile programate
2. Nu se admit temele copiate! Copierea unei teme de la colegi, din surse aflate pe Internet (plagiat)
sau predarea aceleiasi teme la 2 discipline (autoplagiat) se sanctioneaza: 0 puncte fara drept de a
reface tema;
3. Prezentarea articolelor se încarcă pe platforma elearning la sectiunea corespunzătoare seminarului
căruia îi este alocat fiecare articol.

Studenţii care susţin examene de mărire de notă sau restante trebuie să prezinte toate sarcinile aferente
cursului și seminarului.

- Structura fisa de lectura pentru fiecare articol sau capitol de carte


Articol
• Titlu articolului
• Numele autorilor
• Citare (normele APA)
• Abstract / Rezumat
• Cuvinte cheie
• Cadru teoretic / Definirea si operationalizarea conceptelor cheie
• Populatia studiata, esantionare
• Metode de cercetare, instrumente
• Variabile independente (daca este cazul)
• Obiective, ipoteze, ipoteze confirmate
• Evaluarea interventiei (daca este cazul)
• Concluzii (Generalizabilitate/ aplicabilitate/ transferabilitate)
• Analiza critica, din perspectiva studentului, a problemelor abordate, eventual cu argumente din alte
lucrări.
• Alte lucrări (2-3) care abordează o tematică similară

Capitol de carte
• Titlul capitolului de carte
• Numele autorilor
• Citare (normele APA)
3
Psihologia educatiei, PH1, 2017-2018
Titular curs: Lect.univ.dr. Ramona Henter
Titular seminar: Lect.univ.dr. Ramona Henter
• Problematica generală
• Ideea principală a capitolului
• Rezumatul capitolului
• Analiza critica, din perspectiva studentului, a problemelor abordate, eventual cu argumente din alte
lucrări.
• Alte lucrări (2-3) care abordează o tematică similar

- Fiecare student trebuie sa prezinte minimum un articol la seminar (grupuri de 2


persoane)!!!

Criterii de evaluare a prezentării:


- definitii corecte
- selectarea informaţiilor relevante
- limbaj de specialitate, folosirea corecta a conceptelor
- captarea atentiei colegilor
- legaturi cu alte concepte
- documentarea pentru tema prezentata
- incadrare in timp

B. Temele obligatorii
- fiecare student va preda 2 teme din lista cu aplicaţii de seminar. Temele vor fi redactate la calculator si
încărcate pe platforma e-learning după derularea seminarului, în termen de maximum o săptămână.
- fiecare temă se încarcă pe platforma elearning la sectiunea corespunzătoare seminarului căruia îi este
alocat fiecare articol.
- este obligatoriu ca temele să facă parte din seminarii diferite!
- rezolvarea fiecărei teme va fi realizată în 1-3 pagini.

In cazul in care platforma eLearning nu va fi disponibila, temele se vor preda pe suport hartie, dupa acelasi
program.

C. Aplicatii realizate în seminar – va fi evaluată calitatea intervenţiilor şi răspunsurilor la seminar


si realizarea fișelor de lucru

D. Probe de evaluare pe parcurs – nota de la minimum 2 evaluari pe parcurs, în cadrul


seminarului.

B. Teme obligatorii
Tema 1 Implicaţii ale dezvoltării morale şi psihosociale a celor care învaţă în predare-învăţare-
evaluare
 Redactaţi un proiect de intervenţie primară in scoală, folosind dileme morale elaborate de
Kohlberg.

Tema 2. Formarea şi modificarea comportamentului în şcoală

 Elaborați un proiect de management al clasei de elevi, folosind unul dintre modele studiate.

4
Psihologia educatiei, PH1, 2017-2018
Titular curs: Lect.univ.dr. Ramona Henter
Titular seminar: Lect.univ.dr. Ramona Henter

Tema 3. Condiţii psihologice ale organizării activităţii şcolare


 Realizați un proiect de intervenție primară pentru amenajarea unui spațiu școlar real.
sau
 Elaborați orarul ideal al unei zile obișnuite din viața unui elev, cu două părţi diferențiind orarul
activităţilor de la scoală si orarul pregătirii lecțiilor acasă.

Tema 4. Succes şcolar şi eşec şcolar

 Studiu de caz:
P. R. este elev în clasa a XI-a. Este impulsiv şi, când ceva nu îi convine, îşi exprimă direct nemulţumirea prin
cuvinte jignitoare şi prin gesturi abundente. Ajunge să se certe uşor cu sora sa dar şi cu colegii de clasă sau cu
vecinii. La şcoală, când este nemulţumit de note, trânteşte furios cărţile şi azvârle lucrările de control la coşul de
gunoi. Când era la gimnaziu se încăiera adesea cu alţi băieţi. Are o bună rezistenţă la oboseală şi în unele zile
lucrează cu pasiune, aproape fără întrerupere, până seara târziu, deşi a doua zi este epuizat şi deprimat.
Deşi este deosebit de inteligent şi în clasele mici avea note bune, acum nu lucrează cu plăcere la nici o
materie, nu are răbdare să termine de scris şi cu atât mai puţin să înveţe lecţiile. În clasă este neastâmpărat şi dintr-a
IX-a a început să chiulească. Anul acesta are multe absenţe, aproape de exmatriculare, este ameninţat şi în al doilea
semestru de o nouă corigenţă la chimie, unde îi este foarte greu să recupereze.
Mereu i-a plăcut să mânuiască obiectele, să facă excursii, să se implice în activităţile clasei, ale colegilor.
Pentru a evita şi alte note mici, pleacă de la şcoală şi îl poţi găsi adesea la jocurile mecanice, unde este foarte
priceput, prompt în reacţii şi ingenios. A şi câştigat de două - trei ori, dar în ultimul timp norocul l-a părăsit. A
pierdut sume destul de mari, a împrumutat bani de la un amic binevoitor pe care l-a cunoscut la jocuri; acum se
gândeşte îngrozit la ,,ziua scadenţei”, când trebuie să restituie banii. Acesta i-a transmis de curând că doreşte să-i
propună o ,,mică afacere” în contul sumei împrumutate.
Absenţele de la şcoală sunt ,,justificate” faţă de părinţi prin stări de indispoziţie, boală, dar sora şi mama îl
suspectează că minte, deşi îl apără adesea de furia tatălui. Acesta, profesor de educaţie fizică, este foarte sever, îl
pedepseşte uneori prin bătaie şi îi interzice să participe la antrenamentele de judo la care P. R. a mers întotdeauna cu
plăcere. Mama este mult mai blândă, în clasele mici îl ajuta la lecţii şi o face şi acum la unele materii dar, în ultimul
timp, se simte depăşită de programă şi este mai ocupată cu noua slujbă. P.R. a declarat unor colegi că vrea să plece
de acasă, pentru a fi liber şi a scăpa de ,,autoritatea insuportabilă” a tatălui său, de neînţelegerile dintre părinţii săi
care au mereu controverse când discută despre copii.

Cerinţe:
1. Realizați profilul de personalitate al elevului, identificaţi particularitățile de vârstă și explicați din
această perspectivă comportamentul descris.
2. Identificaţi etapa eşecului şcolar în care se află elevul. Argumentaţi.
3. Analizați tipurile de învățare care ar fi potrivite pentru a redresa situația școlară a elevului.
4. Elaborați o strategie de învățare corespunzătoare trăsăturilor de personalitate ale elevului descris
care să îl conducă spre performanțe școlare ridicate.