Universitatea Transilvania

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Master Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapie

Percepția stresului de
către elevii de clasa a8-a din România
în ceea ce privește situația temelor de acasă

Prof. Univ. Dr. : Studenţi:

Elena Cocoradă Vasilca Alina
Dumitru Denisa

1
 1. Elaborati cadrul conceptual al cercetării (1 pag. A4).
2. Descrieti succint contextul cercetării
3. Stabiliti eşantionul cercetării si argumentati optiunea dvs. prin
raportare la obiectivul cercetării.
4. Descrieti etapele cercetării si resursele necesare.
5. Evidentiati 2-3 probleme de etică a acestei cercetării si arati cum le
veti solutiona.
6. Anexati 2-3 documente din esantion (studiul documentelor) sau fisa
de observatie (observatia).
7. Listati lucrările utilizate pentru elaborarea cadrul ui conceptual (10
lucrari).

1. Tema cercetării:
Tema generală a cercetării urmăreşte: înţelegerea modului în care elevii de clasa a 8-a
din România trăiesc stresul legat de efectuarea temelor de acasă şi cum sunt percepute
temele din această perspectivă.
2. Enumerați obiectivele cercetării:
Obiectivul cercetării este acela de a înțelege modul în care elevii de clasa a 8-a trăiesc
stresul legate de efectuarea temelor de acasă şi modul în care sunt percepute temele din
această perspectivă.

3. Formulati intrebarile specifice ale cercetarii.

1. Cum percep elevii stresul generat de efectuarea temelor din punct de vedere
emoţional ?
2. Cum percep elevii stresul generat de efectuarea temelor din punct de vedere
cognitive?
3. Care este impactul intra şi interpersonal pe care efectuarea temelor il are asupra
elevilor?
4.Elaborati cadrul conceptual al cercetării.
4.1 Definirea conceptului- stres
Stresul este denumit boala secolului, ce afectează comportamentele şi eficienţa
comunicării dintre oameni. Stresul este definit ca fiind relaţia dintre indivizi şi mediu,
mediu care poate fi evaluat drept periculos; ca urmarea unei catastrofe sau calamități

2
naturale, indivizii au reacții extrem de variate: unii se panichează mai mult decât este
cazul, având astfel un comportament care nu face decât să îi pună în pericol sau care
periclitează existența celor din jurul lor, pe când alții au o bună stăpânire de sine,
acționând cu calm și într-un mod eficient, reușind astfel să facă față cu brio situației.
În limbajul cotidian este numită ”stres” și situația , condițiile nefavorabile pe care trebuie
să le înfrunte individual, termenul corect pentru acesta fiind ”situația stresantă”.

Selye defineşte stresul ca fiind “ o reacţie non-specifică la factorii externi sau interni”.
( Selye apud Redhwan, 2009). Factorii externi se pot referi la familie, serviciu sau mediul
academic. Agenţii stresori au legătură cu factori precum temperament, locus of control
sau modalitatea de soluţionare a problemelor. Aşadar, nu elementul stresor cauzează stres,
ci percepţia şi reacţia emoţională a individului faţă de factorul stresogen. ( Romano, 1992
apud Ross, 2008).
Acest lucru poate genera anumite simptome specifice, atat la nivel fizic, cat şi la nivel
emoţional. La nivel fizic, pot exista disfuncţionalităţi organice, metabolice, dereglări ale
regimului alimentar sau modificări în ceea ce priveşte odihna.
Stresul este considerat ca factor consubstanțial al vieții inevitabil , diferențiindu-se
două tipuri de stres:Eustresul(stres a cărui prezență este pozitivă, influențând benefic
longevitatea, performanțele) și Distresul (stres a carui prezență este apreciată ca negativă,
cu efecte dezadaptative). Reacțiile la factori stresori sunt individualizate :ceea ce pentru
un elev constituie o provocare, o aventură incitantă, pentru altul este un stresor
negativ.Din acest motiv, H.Seyle a afirmat că nu este important ceea ce ți se întâmplă,
esențial este modul de a reacționa la stresori. Reacțiile la situațiile stresante apar la
nivelfiziologic ca dereglări endocrine ce conduc la apariția” bolilor de adaptare” –ulcer,
tulburări de creștere, hipertensiune arterială, diabet, migrene, astm,alergii
(H.Seyle,1978)și la nivel psihologic: depresie ,insomnii, anxietate, defense.

4.2Temele de acasă- factor stresogen

Pentru activitatea școlară, cei mai cunoscuți stresori sunt:
 Suprasolicitarea intelectuală sau musculară (pentru antrenamentele sportive
susținute)ori dezechilibrul dintre cele două forme de solicitare.
 Examenele foarte dificile , competiția exagerată din grupul școlar sau cea
determinată de selecții severe pentru a fi admis la profiluri, secții înalt cotate.
 Zgomotul, aglomerația din mijloacele de transport( cresc agresivitatea și
diminuează comportamentul prosocial).
 Relațiile interpersonale frustrante cu familia sau cu profesorii
 Temele pentru acasă.

Presiunea de a obţine note bune, de a finaliza temele, proiectele, relaţiile cu profesorii

sau colectivul clasei, sunt cateva dintre sursele de stres din viaţa elevilor.

3
4.3 Stresul perceput în mediul academic:
Relația dinamică dintre persoană și mediu în ceea ce privește percepția stresului este de
luat în considerare îndeosebi în cazul studenților. Problemele și situațiile întâmpinate de
studenți pot să difere de persoanele apropiate de vârstă, dar care nu sunt studenți (Hirsch
și Ellis, 1996). Mediul în care studenții stau este diferit de cel al persoanelor de vârstă
apropiată. Evaluarea continuă cu care studenții se confruntă în contextul academic, cum
ar fi testele și temele săptămânale, este un fapt care nu este experimentat de persoanele de
vârstă apropiată, dar care nu sunt studenți (Wright, 1964). Presiunea de a lua note mari și
se a câștiga o diplomă este foarte ridicată (Hirsch și Ellis, 1996). Notele mari pe care
elevii doresc să le obțină nu sunt singurele surse de stres. Alte potențiale surse de stres
sunt numărul mare de teme, sarcini neclare și săli de clasă inconfortabile (Sgan-Cohen și
Lowental, 1988). Relațiile cu familia și prietenii, obiceiul de a mânca și a dormi și
singurătatea pot, de asemenea, să pună amprenta asupra nivelului de stres al studenților
(Wright,1967).
Evaluarea nivelului de stres a studenților este o temă abordată de mulți autori. De
exemplu, Towbes și Cohen (1996) au elaborat Scala stresului cronic a studenților
(College Chronic Life Stress Survey) în care s-au focusat asupra frecvenței stresului
cronic în perioada studenției. Această scală conține itemi care persistă în timp și duc la
apariția stresului, cum ar fi confricte interpersonale, nivel scăzut al stimei de sine și
dificultăți materiale. Ei au avealuat acești factori de stres în relație cu frecvența pe un
interval de o săptămână. Rezultatele au demonstrat un nivel de stres mai ridicat în cazul
studenților din anul întâi. Totuși rămâne neclară sursa fatorilor de stres, dacă este
dominantă partea care privește relațiile interpersonale sau mediul academic. Această
limitiă poate fi direcția viitoare de cercetare asupra acestui subiect.
Astfel un studiu întreprins ulterior de către Ross, Niebling și Heckert (2008) a arătat că
primordială este sursa de stres intrapersonală, urmată de alte cinci surse de stres,
deasemenea, intrapersonale: modificări în ceea ce privește somnul, vacanțele, modificări

4
în comportamentul alimentar, noi responsabilități și un volum crescut de muncă în cadrul
cursurilor.

5.Descrieți succint contextul cercetării:

Pentru o cercetare calitativă, contextul este important, spre deosebire de

cercetarea calitativă, unde rolul contextului este minor, cel mai adesea
ignorat.Cercetarea calitativă se derulează în locuri speciale în mediul de
viață al participanților unde condițiile specifice continuă să acționeze
asupra indivizilor.Când ne centrăm pe experiențele de viață ale
participanților avem ocazia să înțelegem mai bine semnificațiile pe care ei
le acordă acțiunilor lor, cunoscându-le valorile, credințele și asumțiile
asupra lumii.În cercetarea de față pentru obținerea informațiilor am
analizat părerile exprimate de elevi , pe un site de dezbateri(forum), în cadrul căruia
fiecare participant este liber să-şi exprime opinia faţă de un anumit subiect, în cazul de
faţă, dacă sunt temele necesare. Elevi de clasa aVIII-a, din Raomânia.

6.Stabiliti eşantionul cercetării si argumentati optiunea dvs. prin raportare

la obiectivul cercetării.

Subiecții aleși pentru această cercetare provin din mediul urban.Criteriul

de selecție fiind percepția stresantă a temelor pentru acasă. Am ales acest
criteriu de selecție pentru a putea atinge obiectivul cercetării vizând
percepția stresului asupra temelor de acasă.

7. Descrieți etapele cercetării si resursele necesare.

Cercetarea este de tip calitativ, în cadrul căreia am utilizat metoda studiului

documentelor. A urmat colectarea documentelor relevante pentru tema aleasă, analiza lor,
crearea de teme şi subteme semnificative şi interpretarea rezultatelor obţinute. Resursele
folosite sunt : laptop , accesul la internet și consultarea site-urilor de dezbateri.

8.Evidentiati 2-3 probleme de etică a acestei cercetării si arati cum le veti

solutiona.

5
Prima problemă etică cu care ne-am confruntat a fost cea în care ne-am
dat seama că nu avem consimțământul informat al persoaneleor,pentru c ă
utilizăm informații deja existente pe site-uri pentru a remedia aceasta
problemă , acolo unde a fost posibil am anunțat persoanele în leg ătur ă cu
scopul cercetării noastre.
2.Cea de-a doua problema etică identificată este reprezentat ă de
ascunderea numelor reale ale participanților în cercetare sau omiterea
acestora.Soluționarea acestei probleme ar fi să cerem permisiunea ca
identitatea persoanei sa poată fi regasită în studiu.

9.Anexati 2-3 documente din esantion (studiul documentelor) sau fisa de

observatie (observatia).

Tipul documentelor utilizate sunt documente publice neoficiale,fiind reprezentate de

opiniile elevilor, identificate pe forum, cu privire la percepția stresului în ceea ce privește
temele de acasă.

Răspunsurile identificate de la elevi au fost ordonate şi clasificate în teme şi subteme.

Astfel, au rezultat următoarele teme şi subteme:

1. Simptome ale stresului:

-implicaţii la nivel emoţional- "stresează studenţii; este prea stresant; cauzează stres;
cauzează stres; cauzează stres pentru că influenţează nota şi îţi poate strica media dacă
uiţi de ele sau nu le faci. ; urâm să facem asta; urâm temele".

-implicaţii la nivel cognitiv- "sunt supraestimate; nu ar trebui să existe; sunt

nefolositoare; nu sunt necesare deloc; o povară în plus; nu ne ajută la învăţat; sunt doar o
povară; este deranjant; nu te ajută."

2. Efecte negative ale temelor de acasă la nivel intra şi interpersonal:

3. "ocupă timpul liber al elevilor; weekendul ăsta aş vrea să ies afară să mă joc...dar
avem o tonă de teme de făcut; după şcoală copiii au nevoie de cele câteva ore pentru

6
 interacţiune socială, dar trebuie să mergem acasă să facem teme ca şi când nu am
avea viaţă socială.
- la nivel intrapersonal: "împiedică dezvoltarea copiilor" .

4. Temele de acasă ca instrument neadecvat al învăţării:

- din perspectiva timpului petrecut în scriere si rezolvare:
" profesorii ar trebuie sa predea la clasă sau să ne acorde timp în clasă să lucrăm la ele;
petrecem la şcoală 7 ore pe zi... de ce trebuie să mai petrecem încă două ca să facem
teme; facem teme în timpul mesei; profesorii vor să-şi ia o piatră de pe inimă; învăţatul şi
educaţia ar trebui să rămână la şcoală; tocmai am petrecut 6 ore la şcoală învăţând lucruri
pe care probabil că nu o să le folosesc niciodată, şi merg acasă ca să mai petrec încă o oră
făcând teme;"
- din perspectiva structurii neadecvate: "învăţ mai bine dacă iau notiţe".

10.Listati lucrările utilizate pentru elaborarea cadrul ui conceptual (10

lucrari).

Anexa 1:
Tab.1 Anexa 1: - Ordonarea răspunsurilor, a temelor şi a subtemelor
NR.CRT RASPUNS TEME SUBTEME
1 Stresează studenţii Simptome ale Stres emoţional
stresului
Urâm să facem asta Simptome ale Stres emoţional
stresului
Este prea stresant Simptome ale Stres emoţional
stresului
Profesorii ar trebui să predea la Instrument Timp petrecut
clasă sau să ofere timp în clasă neadecvat al
ca să lucrăm temele învăţării

2 Sunt supraestimate Simptome ale Stress cognitiv

7
 stresului
Ocupă timpul liber al elevilor Efecte negative Nivel interpersonal
petrecem la şcoală 7 ore pe zi... Instrument Timp petrecut
de ce trebuie să mai petrecem neadecvat al
încă două ca să facem teme; învăţării
facem teme în timpul mesei Instrument Timp petrecut
neadecvat al
învăţării
3 Nu ar trebui să existe Simptome ale Stress cognitiv
stresului
Nu sunt deloc necesare Simptome ale Stress cognitiv
stresului
Profesorii vor să-şi ia o Simptome ale Stress cognitiv
piatră de pe inimă stresului
4 Sunt nefolositoare Simptome ale Stress cognitiv
stresului
O povară în plus Simptome ale Stress cognitiv
stresului
Nu ajută la învăţare Simptome ale Stress cognitiv
stresului
învăţatul şi educaţia ar Instrument Timp petrecut
trebui să rămână la şcoală neadecvat al
învăţării
tocmai am petrecut 6 ore la Instrument Timp petrecut
şcoală învăţând lucruri pe care neadecvat al
probabil că nu o să le folosesc învăţării
niciodată, şi merg acasă ca să
mai petrec încă o oră făcând
teme;"
5 Cauzează stres Simptome ale Stres emoţional

8
 stresului
weekendul ăsta aş vrea să ies Efecte negative Nivel interpersonal
afară să mă joc...

dar avem o tonă de teme de Instrument Structura

făcut;
neadecvat al neadecvată
învăţării
6 Împiedică dezvoltarea copiilor Efecte negative Nivel intrapersonal

după şcoală copiii au nevoie Efecte negative Nivel interpersonal

de cele câteva ore pentru
interacţiune socială

7 Chiar nu sunt necesare Simptome ale Stress cognitiv

stresului
Urăsc temele Simptome ale Stres emoţional
stresului
8 trebuie să mergem acasă să Instrument Timp petrecut
facem teme ca şi când nu neadecvat al
am avea viaţă socială. învăţării

Am de făcut chestii acasă şi Instrument Timp petrecut

temele sunt o povară neadecvat al
învăţării
Sunt deranjante Simptome ale Stres cognitiv
stresului
Nu te ajută Simptome ale Stres cognitiv
stresului
Ar trebui făcute în clasă Instrument Timp petrecut
neadecvat al
învăţării

9
 Cauzează stres pentru că Simptome ale Stress emoţional
influenţează nota şi îţi poate stresului
strica media dacă uiţi de ele
sau nu le faci.

Raluca Cercel

7. Analiza datelor

10
 În urma analizei făcute, au fost identificate trei teme principale şi 6 subteme.
Temele principale se referă la simptome ale stresului perceput în momentul rezolvării
temelor, efectele negative ale petrecerii timpului rezolvand teme, la nivel intra şi
interpersonal, dar şi analizarea temelor ca instrument neadecvat al învăţării din
perspectiva timpului petrecut în scriere şi rezolvare şi din perspectiva structurii
neadecvate.
Analiza informaţiilor arată că stresul suscită modificări diverse, ce se pot observa
atat la nivel emoţional, cat şi la nivel cognitiv. Nivelul emoţional a fost identificat prin
cuvinte care exprimă stări emoţionale negative precum anxietate, manie, frustrare (it’s too
stressful; we hated it). La nivel cognitiv, se pot identifica semnificaţii negative pe care
elevii le acordă temelor ( extra burden; unnecessary for learning).
Cea de-a doua temă analizată se referă la efectele negative pe care stresul asociat
temelor îl are asupra relaţiilor interpersonale, dar şi asupra nivelului intrapersonal, prin
faptul că limitează dezvoltarea vieţii sociale ( lose student’s free time; after school, kids
need the precious few hours for finding social learning; it hampers the development of
children).
Ultima temă abordează ideea conform căreia temele sunt un instrument neadecvat
al învăţării. Aceasta are în subordine timpul petrecut în scriere şi rezolvare şi structura
neadecvată ( we spend 7 hours a day at school…why do we need to spend another 2
doing homework; I just spend 6 hours at school learning stuff I’ll probably never use and
go home to spend another hour doing homework; I learn better by taking notes).

Am calculat şi frecvenţele cu care temele şi subtemele detaliate apar în cadrul

cercetării, şi anume:

Tab.2- Analiza frecvenţelor

Teme N Teme % Teme Subteme N Subteme % Subteme
Simptome 15 55.5% Stres nivel 6 40%
ale stresului emoţional

11
 Stres nivel 9 60%
cognitiv
Efecte 5 18.5% Nivel 1 20%
negative intrapersonal
nivel intra şi
Nivel 4 80%
interpersonal
interpersonal
Teme de 7 25.5% Timp 6 85.7%
casă ca petrecut
instrument Structura 1 14.2%
neadecvat neadecvată

Concluzii

Revenind la întrebările de cercetare propuse anterior, putem spune că analiza

datelor colectate, oferă o înţelegere mai clară asupra modului în care sunt percepute
temele de acasă şi maniera în care este perceput stresul asociat acestei situaţii.
Analizandu-se tabelul frecvenţelor, putem conchide că simptomele de ordin
cognitiv generate de stresul temelor, se regăseşte cel mai bine în descrierile făcute de
către elevi, urmate de efectele negative resimţite la nivelul interpersonal, ca urmare a
limitării posibilităţii de a mai stabili relaţii semnificative cu cei din jur.

Limite
Una dintre limitele studiului de faţă o reprezintă fenomenul de dezirabilitate
socială; există posibilitatea să se fi înregistrat mult mai multe opinii dacă nu ar fi
intervenit acest lucru. De asemenea, o altă limită se referă la absenţa aspectelor
demografice ale subiecţilor. Aceste aspecte ar fi fost de folos în realizarea unui studiu
comparativ, în funcţie de gen sau varstă.

12
Direcţii de cercetare
Pentru o mai profundă cercetare, ar fi interesant de investigat care este percepţia
stresului asociat temelor la nivel de populaţie sau cultură. Astfel, s-ar putea obţine
informaţii relevante despre cum sunt percepute temele de casă şi cum se gestionează
stresul asociat acestora în funcţie de credinţele fiecărei culturi în parte.

Argumentare

Am ales metoda studiul documentelor din două puncte de vedere; în

primul rând, din punct de vedere al bogăției datelor obținute, și în al
doilea rând, datorită caracterului acurat al datelor.
Analizând prima variantă, consider că este metoda cea mai potrivită
pentru tema de cercetare aleasă, și anume percepția stresului asociat
temelor de casă în rândul elevilor de liceu. Această metodă oferă date
relevante în ceea ce privește motivația elevilor în învățare, informații
precise legate de rutină și de stilul de viață, și totodată, despre experiența
lor academică. Un alt lucru demn de menționat este acela că are
capacitatea de a reda natura relațiilor sociale ale tinerilor, de a caracteriza
procesele sociale.
Dintr-un alt punct de vedere, se atestă faptul că studiul
documentelor oferă o cunoaștere mai mare a informațiilor oferite prin
intermediul caracterului direct al acesteia. De aemenea, subiecții răspund
în manieră subiectivă la întrebarea propusă, iar acest lucru conduce la o
cercetare originală.

13
Grecu Gabriela

7. Analiza datelor
Temele şi subteme principale ale acestei cercetări au în vedere:
1. simptome ale stresului perceput în timpul rezolvării temelor, resimţite la nivel
emoţional şi cognitiv;
2. efectele negative ale petrecerii timpului rezolvand teme, la nivel intra şi
interpersonal;
3. analizarea temelor ca instrument neadecvat al învăţării din perspectiva
timpului petrecut în scriere şi rezolvare şi din perspectiva structurii
neadecvate.

In ceea ce priveşte prima temă abordată simptomele stresului sunt percepute în

special la nivel emoţional exprimate prin sintagme precum: “Stresează studenţii”, “Le
urâm”, “Este prea stresant” , cat şi la nivel cognitiv prin sintagmele: “este neplăcut”,
“Chiar nu este necesar”, “O povară în plus”, “Nu este necesar pentru învăţare”.
Cea de-a doua temă abordată are în vedere efectele negative ale petrecerii
timpului rezolvand teme, la nivel intra evidenţiate prin sintagmele: ’Împiedică
dezvoltarea copiilor” şi interpersonal prin enunţurile: “după şcoală, copiii au nevoie de
cele câteva ore pentru interacţiune socială”.
Ultima temă cercetată în studiul de faţă priveşte analizarea temelor ca instrument
neadecvat al învăţării din perspectiva timpului petrecut în rezolvarea temelor şi din
perspectiva faptului că nu prezintă un predictor al învăţării.
Aceste percepţii ale elevilor sunt în stransă legătură cu rezultatele obţinute de
Ross, Niebling şi Hecker (2008) în studiul lor legat de percepţia studenţilor în ceea ce
priveşte stresul în cadrul academic.

Concluzii
Tema abordată oferă informaţii utile în înţelegerea factorilor de stres cu care se
confruntă elevii din perspectiva temelor pentru acasă.

14
 Informaţiile dobandite ne pot deschide o nouă perspectivă asupra factorilor stresogeni
întampinaţi de elevi zi de zi, asupra modului în care gestionează stresul şi asupra
manierei în care cadrele didactice pot contribui la diminuarea stresului perceput de elevi.

Limitele cercetării
Una din principalele limite ale cercetării de faţă constă în numărul mic de
respondenţi utilizat în analiza documentelor. Un număr mai mare de respondenţi ar fi
condus la un număr mai mare de păreri care s-ar fi concretizat în extragerea unor date mai
concludente şi elaborate.
O altă limită ar fi folosirea părerilor doar din perspectiva elevilor. Includerea
respondenţilor din alt ciclu de învăţămant ar putea, de asemenea, oferi informaţii
relevante asupra temei cercetării.

Direcţii viitoare
De asemenea o altă direcţie viitoare de cercetare ar putea fi stresul perceput în
cazul studenţilor, atât a celor din anul întâi, cât şi a celor din anii terminali în corelaţie cu
stresul perceput în cazul elevilor. Studiile anterioare au arătat faptul că stresul perceput în
cazul studenţilor din anul întâi este mai ridicat decât a studenţilor din ceilalţi ani, astfel că
o abodare din acestă perspectivă ar putea conduce la obţinerea unor rezultate
semnificative.

Argumentare
La baza alegerii temei generale a cercetării de față au stat
observațiile personale din timpul școlii gimnaziale și liceului în legătură
cu temele pentru acasă.
Pentru a fi în concordanță cu structura cercetării calitative am ales
să clasificăm părerile elevilor luând în considerare trei teme principale:
simptome ale stresului perceput de elevi, efecte negative percepute la nivel
inter și intrapersonal și analizarea temelor ca instrument neadevat al

15
învățări . În acest sens am avut în vedere structurarea într-o manieră clară
și concisă care să atingă punctele esențiale și care care să fie pivotul
acestei cercetări.
Numărul de opinii folosite în cercetarea de față este de 8 păreri,
întrucât am considerat că am ajuns la punctul de saturație, deorece
celelalte păreri ale elevilor nu mai conțineau alte informații noi și
relevante pentru cercetarea de față.
În ceea ce privește eșantionarea la bază au fost mai multe niveluri
de selecție: primul a constat în alegerea opiniilor elevilor de liceu în ceea
ce privește temele pentru acasă, iar al doilea nivel a constat în selectarea
opiniilor negative ale acestora cu privire la temele pentru acasă.
Cercetarea are la bază studiul documentelor, care față de
chestionare oferă informații mai bogate, concludente și relevante privind
calitatea vieții academice, în cazul de față.
Documentele din această cercetare sunt documente publice
neoficiale și primare întrucât sunt păreri exprimate de elevi din întreaga
lume, pe un site specializat de dezbateri, în cadrul căruia fiecare
participant este liber să-şi exprime opinia faţă de un anumit subiect.

Bibliografie

16
1. Cocoradă, E. Curs de Metode de cercetare calitativă. Brașov: Editura Universității
Transilvania.
2. Dyrbye, Liselotte. (2006). Systematic Review of Depression, Anxiety and Other
Indicators of Psychological Distress among U.S and Canadian Medical Students.
Academic Medical, 81:354-373.
3. D’Zurilla, T.J., & Sheedy, C. F. (1991). Relation between social problem-solving
ability and subsequent level psycolocical stress in college students. Journal of
Personality and Social Psychology, 61(5), 841-846
4. Hirsch, J. K., & Ellis, J. B. (1996). Differences in life stress and reasons for living
among college suicide ideators and non-ideators. College student Journal, 30,
337-384.
5. Muresan, S. ( 2013). Relaţia dintre stress şi mecanismele de coping la persoanele
cu hipercolesterolemie. Cartea Albă a Psihopedagogiei Speciale.
6. Redhwan, AAN. ( 2009). Stress and coping strategies among Management and
Science University Students. Medical Science Department, Vol. 8, No.2;
7. Romano, J. L. (1992). Psychoeducational interventions for stress management and
well-being. Journal of Counseling And Developement, 71, 199-202.

8. Ross, S., Niebling, Bradley., Heckert, Teresa. ( 1999). Sources of stress among
college students. College Student Journal, Vol.33, Issue 2, p.312.

9. http://www.debate.org/opinions/ are homework really necessary?, accesat în data

de 11.11.2015.

17