SĂLCEANU CLAUDIA REALIZAT DE: NICHIFOR VALENTINA-ROXANA PÎRLEALĂ GEROGETA STÂNGĂ GEORGIANA ERCUȘ LUMINIȚA ELEMENTE TEORETICE • Stresul studenților este definit de experți ca fiind interacțiunea dintre un subiect și mediul său de viață, adică modul în care o persoană percepe anumite situații care i se impun și cum reacționează la acestea (Lazarus, 1966; Sutherland & Cooper, 2010 ).
• Stresul prelungit face adaptarea dificilă pentru studenți și pentru adulți.
• Stresul este „un moment de dezechilibru sever între cerințele mediului și capacitatea organismului de a răspunde” (Mc Grath). • Stresul are o componentă subiectivă importantă, în sensul că ceea ce este dificil, ușor sau chiar relaxant pentru o persoană, pentru alta, poate deveni amenințător sau de neatins. Diferențele individuale în răspunsul la stres se datorează atât compoziției genetice, cât și experiențelor de viață diferite (Roesch si colab., 2002). • În 1935, Hans Selye a introdus și definit pentru prima dată termenul de stres în sensul său biologic modern. Astfel, pentru prima dată, stresul apare doar într-un sens limitat ca proprietate a materiei vii, iar absența sa completă, se echivalează cu moartea. • (citat. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1993, p. 618). • În teoria stresului, autorul menționat mai sus face o distincție între stres ca stare de disconfort și suferință, termen derivat din engleza medievală care înseamnă necaz, dificultate dificilă, situație neplăcută. (apud. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1993, p. 618). O definiție mai largă, cuprinzând mai multe note , care precizează principalii factori de stres, este dată de M. Golu, conform căreia, reprezintă o stare de tensiune și disconfort determinată de influențe cu conotație negativă , de frustrare sau reprimarea anumitor stări motivaţionale ,precum nevoi, dorinţe și aspiraţii, de dificultate sau imposibilă de rezolvat anumite probleme” [15, p.481].
Stresul are o componentă subiectivă importantă, în sensul că ceea ce este dificil,
ușor sau chiar relaxant pentru o persoană, pentru alta, poate deveni amenințător sau de neatins. Diferențele individuale în răspunsul la stres se datorează atât compoziției genetice, cât și experiențelor de viață diferite (Roesch si colab., 2002).
Diverse studii iau în considerare următoarele perspective asupra stresului:
stresul este un stimul – condițiile stresante produc răspunsuri adaptative la studenți și se pot datora unor factori externi precum: ritm, izolare, lucru sub presiune, temperatură, schimbări bruște de mediu sau intern. (Weinman, 1987). • Într-un context academic, stresul studenților în timpul orelor este caracterizat ca rezultat al anxietății cu privire la pregătirea pentru examen, frica de note și presiunea socială din cauza așteptărilor mari. • Acest lucru poate fi rezultatul unor cantități mari de material de studiu, termene limită strânse sau așteptări personale ridicate. • O componentă importantă a stresului de predare a studenților este anxietatea de testare. Aceasta se referă la emoțiile negative asociate cu evaluările performanței, cum ar fi teama de eșec, presiunea de a obține rezultate bune și teama de a afla dacă informațiile primite sunt suficiente pentru a rezolva cerințele examenului. • Stresul afectează concentrarea, memoria și capacitatea de a lua decizii raționale și duce la performanțe academice slabe. • Stresul studenților în timpul orei poate avea un impact major asupra sănătății lor mintale. • În facultăți se pot identifica două tipuri de factori de stres: factori interni, creați de nevoi personale, așteptări mari, dorința de a menține controlul și eforturile de dezvoltare declarate pentru atingerea acestui scop și factori externi, creați de mediul în care se află oamenii, care au legătură cu data depunerii anumitor teme, cu succesul anumitor examene într-o perioadă de timp, cu finalizarea anumitor lucrări într-un grup, prezentarea anumitor teme către colegi, neînțelegerea anumitor concepte, conținutul predat la clasă, mecanismul limitelor de timp pentru îndeplinirea obligațiilor de studiu. • Reacțiile la stres se pot manifesta la nivel cognitiv, dar și emoțional, fizic și comportamental. • La nivel cognitiv și emoțional se observă neliniște și hiperactivitate, tristețe, anxietate constantă, dificultăți de concentrare, dificultăți de gândire, probleme de memorie, iritabilitate, argumente ostile, frică, incapacitatea de a îndeplini sarcinile, lipsa dorinței de a învăța, neliniștea și/sau dorința LISTA DESCRIPTORILOR FINALI 1. Dificultăţi în concentrare. 2. Iritabilitate excesivă. 3. Lipsă de motivație. 4. Evitarea socială. 5. Manifestare unor obiceiuri nesănătoase. (consumul excesiv de cofeină). 6. Simptome fizice precum dureri de cap. 7. Teama de eșec. 8. Lipsa de respectare a colegilor. LISTA ITEMILOR ELIMINAȚI • În pauzele regulate din timpul studiului fac mișcare. • Acest item a fost eliminat prin vot, deaorece am considerat că majoritatea studenților nu fac mișcare și nu practică nici-un sport, dorind să-și ocupe timpul cu alte activițăți. • Renuț la hobby-uri pentru a-mi mări timpul de studiu. Am eliminat acest item, pentru că majoritatea stundenților reușesc să imbine hobby-urile cu timpul de studiu. • Evit mulțimea pentru a învăța mai mult. • Am eliminat acest item, deoarece formularea sa nu a fost una potrivită din punctul nostru de vedere. • Critic constant acțiunile colegilor. Am considerat că acest item trebuie eliminat deoarece critica constantă crează un plus de stres în perioada examenelor.