UNIVERSITATEA OVIDIUS

FACULTATE DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZARE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

STRESUL STUDENȚILOR ÎN SESIUNEA DE

EXAMEN

PROFESOR COORDONATOR PROIECT: BICA ANDREEA

SĂLCEANU CLAUDIA
REALIZAT DE: NICHIFOR VALENTINA-ROXANA
PÎRLEALĂ GEROGETA
STÂNGĂ GEORGIANA
ERCUȘ LUMINIȚA
 ELEMENTE TEORETICE
• Stresul studenților este definit de experți ca fiind interacțiunea dintre un subiect și mediul său de
viață, adică modul în care o persoană percepe anumite situații care i se impun și cum reacționează
la acestea (Lazarus, 1966; Sutherland & Cooper, 2010 ).

• Stresul prelungit face adaptarea dificilă pentru studenți și pentru adulți.

• Stresul este „un moment de dezechilibru sever între cerințele mediului și capacitatea organismului
de a răspunde” (Mc Grath).
• Stresul are o componentă subiectivă importantă, în sensul că ceea ce este dificil, ușor sau chiar
relaxant pentru o persoană, pentru alta, poate deveni amenințător sau de neatins. Diferențele
individuale în răspunsul la stres se datorează atât compoziției genetice, cât și experiențelor de viață
diferite (Roesch si colab., 2002).
• În 1935, Hans Selye a introdus și definit pentru prima dată termenul de stres în sensul său biologic
modern. Astfel, pentru prima dată, stresul apare doar într-un sens limitat ca proprietate a materiei
vii, iar absența sa completă, se echivalează cu moartea.
• (citat. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1993, p. 618).
• În teoria stresului, autorul menționat mai sus face o distincție între stres ca stare de disconfort și
suferință, termen derivat din engleza medievală care înseamnă necaz, dificultate dificilă, situație
neplăcută. (apud. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1993, p. 618).
O definiție mai largă, cuprinzând mai multe note , care precizează principalii
factori de stres, este dată de M. Golu, conform căreia, reprezintă o stare de
tensiune și disconfort determinată de influențe cu conotație negativă , de
frustrare sau reprimarea anumitor stări motivaţionale ,precum nevoi, dorinţe și
aspiraţii, de dificultate sau imposibilă de rezolvat anumite probleme” [15,
p.481].

Stresul are o componentă subiectivă importantă, în sensul că ceea ce este dificil,

ușor sau chiar relaxant pentru o persoană, pentru alta, poate deveni amenințător
sau de neatins. Diferențele individuale în răspunsul la stres se datorează atât
compoziției genetice, cât și experiențelor de viață diferite (Roesch si colab.,
2002).

Diverse studii iau în considerare următoarele perspective asupra stresului:

stresul este un stimul – condițiile stresante produc răspunsuri adaptative la
studenți și se pot datora unor factori externi precum: ritm, izolare, lucru sub
presiune, temperatură, schimbări bruște de mediu sau intern. (Weinman, 1987).
• Într-un context academic, stresul studenților în timpul
orelor este caracterizat ca rezultat al anxietății cu privire
la pregătirea pentru examen, frica de note și presiunea
socială din cauza așteptărilor mari.
• Acest lucru poate fi rezultatul unor cantități mari de
material de studiu, termene limită strânse sau așteptări
personale ridicate.
• O componentă importantă a stresului de predare a
studenților este anxietatea de testare. Aceasta se referă la
emoțiile negative asociate cu evaluările performanței,
cum ar fi teama de eșec, presiunea de a obține rezultate
bune și teama de a afla dacă informațiile primite sunt
suficiente pentru a rezolva cerințele examenului.
• Stresul afectează concentrarea, memoria și capacitatea
de a lua decizii raționale și duce la performanțe
academice slabe.
• Stresul studenților în timpul orei poate avea un impact
major asupra sănătății lor mintale.
• În facultăți se pot identifica două tipuri de factori
de stres: factori interni, creați de nevoi personale,
așteptări mari, dorința de a menține controlul și
eforturile de dezvoltare declarate pentru atingerea
acestui scop și factori externi, creați de mediul în
care se află oamenii, care au legătură cu data
depunerii anumitor teme, cu succesul anumitor
examene într-o perioadă de timp, cu finalizarea
anumitor lucrări într-un grup, prezentarea
anumitor teme către colegi, neînțelegerea
anumitor concepte, conținutul predat la clasă,
mecanismul limitelor de timp pentru îndeplinirea
obligațiilor de studiu.
• Reacțiile la stres se pot manifesta la nivel
cognitiv, dar și emoțional, fizic și
comportamental.
• La nivel cognitiv și emoțional se observă neliniște
și hiperactivitate, tristețe, anxietate constantă,
dificultăți de concentrare, dificultăți de gândire,
probleme de memorie, iritabilitate, argumente
ostile, frică, incapacitatea de a îndeplini sarcinile,
lipsa dorinței de a învăța, neliniștea și/sau dorința
LISTA DESCRIPTORILOR FINALI
1. Dificultăţi în concentrare.
2. Iritabilitate excesivă.
3. Lipsă de motivație.
4. Evitarea socială.
5. Manifestare unor obiceiuri
nesănătoase. (consumul excesiv de
cofeină).
6. Simptome fizice precum dureri de
cap.
7. Teama de eșec.
8. Lipsa de respectare a colegilor.
LISTA ITEMILOR ELIMINAȚI
• În pauzele regulate din timpul studiului fac mișcare.
• Acest item a fost eliminat prin vot, deaorece am considerat că majoritatea studenților nu fac mișcare și nu
practică nici-un sport, dorind să-și ocupe timpul cu alte activițăți.
• Renuț la hobby-uri pentru a-mi mări timpul de studiu.
Am eliminat acest item, pentru că majoritatea stundenților reușesc să imbine hobby-urile cu timpul de
studiu.
• Evit mulțimea pentru a învăța mai mult.
• Am eliminat acest item, deoarece formularea sa nu a fost una potrivită din punctul nostru de vedere.
• Critic constant acțiunile colegilor.
Am considerat că acest item trebuie eliminat deoarece critica constantă crează un plus de stres în
perioada examenelor.