Efectele stresului

asupra cadrelor
didactice

Prof. Coord.: Spiridon vasilica

Echipa: Donea Elena

“Stresul este schimbare, iar în sine Lazar Alina

nu este nici bun, nici rău.” Agape Mirela

Grupa:G8
 Generalităţi

Stresul reprezintă sindromul de adaptare pe

care individul îl realizează în urma agresiunilor
mediului.
Faza de
alarmă
Faza de
Sindrom de adaptare rezisten
ţă
Din perspectiva psihologică, stresul este Faza de
definit ca fiind “o relaţie particulară între epuizare
persoană şi mediu, în care persoana
evaluează mediul ca impunând solicitări care
exced resursele proprii şi ameninţă starea sa
de bine.
 Stresul poate fi atât pozitiv cît și negativ, iar cauzele
generatoare de stres sunt: conflicte familiale, profesionale,
sociale sau din sfera vieții intime.
 Ce este stresul
profesional?
Stresul profesional poate fi definit ca un complex de reacţii fizice, emoţionale,
cognitive, comportamentale şi psihologice, ce apar în cazul unei discrepanţe între
cerinţele locului de muncă şi capacitatea profesională a
lucrătorului.

Stresul profesional este unul dintre cele mai serioase amenintari ale vietii moderne.
El denota stresul generat de situatia de munca: muncile de mare raspundere, cu risc
inalt, activitate care suprasolicita sau subsolicita disponibilitatile individului.
 Cercetări despre stresul
profesional
În zilele de astăzi stresul a devenit pentru noi un mod de viaţă. Stresul este unul dintre
cele mai serioase ameninţări ale vieţii moderne.
Prin munca pe care o desfăşoară, cadrele didactice sunt supuse la o multitudine de
influenţe generatoare de stres care variază în funcţie de situaţie. Amintim: conducera
unităţii, lipsa de consultare şi comunicare, asumarea de riscuri, subapreciere, etc.
A fi cadru didactic înseamnă, pe lângă alte calităţi, a avea un spirit integrativ şi
altruist, să pună suflet în tot ceea ce face. Fiecare eveniment important pentru elevi
presupune implicarea cadrului didactic arătat prin reacţiile emoţionale: frica, teama,
mânia, îngrijorarea, etc. Acestea sunt situaţii stresante care nerezolvate pot duce la
deteriorări accentuate generand: stări de tensiune psihică, încordare, nervozitate,
iritabilitate, pierderea încrederii în sine şi în ceilalţi, anxietate.
Stresul la cadrele
didcatice poate fi
provocat de:
I. Factori generali capabili de a genera stări de stres în
activitatea unui profesor: volumul de lucru, pregătirea
materialelor de lecții/teste, disciplina elevilor,
negestionarea corectă a timpului, conflicte cu
colegii de lucru, deficiențe financiare, participarea
concomitentă și la alte cursuri și proiecte;
II. Condițiile de muncă: aglomerațiile de oameni, prea
mulți elevi în clase, clase slab iluminate și neeficient
ventilate, zgomotul permanent în clase;
III. Relațiile cu elevii: lipsa de cooperare, probleme rasiale
sau religioase, atitudinea elevilor față de pedagogi
(vocabular indecent, lipa de stimă și respect);
IV. Relațiile cu societatea: lipsa de respect public.
Munca în condiții de stres duce la oboseală cronică sau
surmenaj, iar cadrele didactice își pierd capacitatea de
 Profesia de
cadru
didactic
Profesia de cadru didactic este o muncă care nu este izolată, ea este strâns
legată de viaţa socială şi de viitorul sociatăţii, care îi trasează cadrele generale
sociale şi morale de dezvoltare.
Câteva dintre elementele generatoare de stres la cadrele didactice sunt:
insatisfacţie pentru stilul de conducere, relaţiile interpersonale, atmosfera şi
climatul psiho-afectiv, structura organizatorică din scoală, luarea unor decizii,
planificăriile şcolare, subsolicitarea, suprasolicitarea, deplasările de serviciu, lipsa
posibilităţilor de autoperfecţionare, etc.
Pedagogii puternic afectați de stres provoacă emoții, atitudine negativă la ore:
tristețe, scade motivația pentru învățare a elevilor, vinovăție.
 Strategii posibile de ajustare
a stresului la cadrele
didactice
- organizarea muncii să se facă ţinând cont de condiţiile şi specificul
instituţiei respective;
- crearea unor condiţii fizice bune de lucru (spaţiu, confort, etc.);
- evitarea relaţiilor încordate dintre conducere şi subalterni;
- să existe un climat moral afectiv;
- salariile şi gradaţiile de merit să fie acordate celor merituoşi;
- respectul reciproc faţă de colegi indiferent de statutul acestora.
“Stresul este un laborator de studiu care ne învaţă
mereu cum
să rezolvăm cu succes dificultăţile pe care le
întâmpinăm în viaţă."

Concluzie
Stresul poate avea consecinţe grave
pentru starea de sănătate a pedagogilor,
dar şi asupra celor cu care cadrele
didactice interacţionează – elevi, colegi,
părinţi şi membrii familiei.
Cu alte cuvinte nu este posibilă o
prescripţie universală de prevenţie a
stresului la locul de muncă, dar este
posibilă oferirea unor linii de ghidare
pentru procesul de prevenire a stresului în
organizaţii. În toate situaţiile, programele
de prevenţie a stresului implică trei etape
distincte: 1) identificarea problemei, 2)
intervenţia şi 3) evaluarea.
Sitografie

https://
ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Stresu
l%20ca%20problema%20a%20cadrelor%20didactice.pdf
http://
strespsihic.blogspot.com/2016/05/generalitati.html
http://
www.scritub.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de
-diploma-Efectele-st13226619.php