Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Arte

Catedra de Psihologie

Program de diminuare, combatere și prevenire

a stresului ocupațional la cadrele didactice
(Realizat în cadrul cursului universitar Stresul din perspectivă psihologică)

Coordonator: lect. univ., Daniela Cazacu

Elaborat: Taisia Dascal, PS21Z

Bălți, 2018
Tema: Diminuarea, combaterea și prevenirea stresului ocupațional la cadrele didactice
Scopul: Dezvoltarea abilităților de combatere a stresului la cadrele didactice
Finalităţi: După definitivarea trenningului praticipanții:
 vor deține strategii de combatere a stresului;
 vor poseda abilități de management a stresului ocupațional;
 vor dispune de rezistență la stresul ocupațional;
 își vor monitoriza eficient energia afectivă, pentru a reduce distresul și a spori șansele de valorificare
a eustresului.
Grupul ţintă: membrii colectivului profesoral
Durata unei ședințe : 90 min.
Frecvența ședințelor : 2 ori pe săptămână
Importanța programului : Actualmente, se afirmă că stresul accentuează sensul vieții, creând un echilibru
cu partea opusă. Dar în acelaşi timp stresul este una din bolile societăţii postmoderne, care este o societate
activă, dinamică, foarte solicitată şi productivă. A fost recunoscut că stresul afectează aproape toate
profesiile fără a diferenția cele cu „guleralb” și celelalte, cunoscut și ca un fenomen mondial.
Cunoasterea şi înţelegerea, pe de-o parte, şi prevenirea şi combaterea acţiunii factorilor asociaţi stresului
ocupaţional academic, pe de altă parte, constituie probleme importante ale psihologilor. În primul rând,
preocuparea pentru această problemă se explică prin faptul că nivelul de stres este un indicator al sănătăţii
organizaţiei, al eficacităţii şi eficienţei acesteia. La rândul lor, eficacitatea şi eficienţa organizaţiei sunt
indicatori ai asigurării calităţii învăţământului. În al doilea rând, multitudinea de studii consacrate acestei
teme, reflectă necesitatea specialiștilor de a identifica şi caracteriza factorii ce contribuie la generarea unor
nivele ridicate de stres ocupaţional şi de a interveni eficient asupra acestora în direcţia îmbunătăţirii
condiţiilor de muncă şi prin urmare în valorificarea competenţelor cadrelor didactice. În al treilea rând,
interesul pentru această problematică se explică şi prin extinderea numărului celor care părăsesc această
profesie, sau, dimpotrivă, scăderea dramatică a interesului celor mai bine pregătiţi absolvenţi pentru a-şi
construi o carieră în acest domeniu.
Profesia este acea parte din viața noastră, care joacă un rol important, atât din punct de vedere social, cât
și ca sursă de bază pentru supravețuire. O jumătate din viață o petrecem la locul de munca, unde sunt
crescute așa calități ca responsabilitatea, atenția, curajul, acuratețea, dăruirea de sine, dar nu și fără
consecințe nefavorabile. Frecvent, activitatea organizată incorect duce la stres.
Stresul este un factor destul de impunător, cu două fețe a monedei: pe de o parte poate interveni ca un
stimul spre a atinge noi scopuri, pe de altă parte, scăparea de sub control a acestuia are consecințe nu din
cele mai plăcute, începând cu sănătatea persoanei, până la modificarea stilului de viață spre unul negativ.
Prezența acestui factor aduce cu sine sindromul Burnout – „epuizare emoțională asociată cu atitudine
negativă ”.
 Stresul poate avea consecinţe grave pentru starea de sănătate a pedagogilor, dar şi asupra celor cu care
cadrele didactice interacţionează – elevi, colegi, părinţi şi membrii familiei. În acest context, sunt necesare
identificarea măsurilor concrete de prevenire şi adaptare la stres și aplicare a lor pentru combaterea stresului.
Pornind de la cele expune, mi-am propus elaborarea acestui program, care are ca scop: dezvoltarea
abilităților de combatere a stresului la cadrelor didactice, iar ca finalitate: diminuarea, combaterea și
prevenirea stresului ocupațional la cadrele didactice.

Descrierea succintă a activităţilor:

Ședința 1 Titlul activității Timp

Activitatea
1 Diagnosticarea gradului de expunere 30 minute
la stres
2 Definirea stresului 10 minute
3 Alegerea definiției tipice a stresului 5 minute
4 Situații stresante în mediul academic 10 minute
5 Factori, semne, simptome și prejudicii 20 minute
cauzate de stres
6 Feed-backul ședinței 10 minute
Timp total ședința 1 90 minute

Ședința 2 Tipul activității Timp

Activitatea

1 Percepții și reprezentări la fazele stresului 15 minute

ocupațional

2 Reacții la stres la diferite arii de 10 minute

manifestare

3 Portretul persoanei stresate 15 minute

4 Cunoașterea propriului stil emoțional 10 minute

5 Combinația proprie a dimensiunilor 10 minute

stresului emoțional

6 Autoevaluarea predispunerii către 10 minute

sindromul stresului

7 Peisajul interior 15 minute

8 Feed-backul ședinței 10 minute

Timp total ședința 2 90 minute

Ședința 3 Tipul activității Timp

Activitatea

1 Cum facem față stresului 10 minute

 2 Verbalizarea nevoilor prin formularea 10 minute
mesajelor asertive

3 Lista priorităților mele 15 minute

4 Autoprotejare în situații de stres 15 minute

5 Jurnalul meu antistres 10 minute

6 Relaxare 10 minute

7 Feed-backul ședinței 10 minute

Timp total ședința 3 90 minute

Ședința 4 Tipul activității Timp

Activitatea

1 Realizări în combaterea stresului 15 minute

2 Evaluarea nivelului de stres 30 minute

3 Diploma mea pentru combaterea stresului 30 minute

personal

4 Feed-backul ședinței 15 minute

Timp total ședința 4 90 minute

Timp total
6 ore
ședințe

Sedința 1
Scopul ședinței: Diagnosticarea, definirea și sensibilizarea profesorilor față de prejudiciile pe care le poate
cauza stresul.

Obiectivele ședinței:

- diagnosticarea nivelului de stres propriu;

- definirea stresului;
- identificarea situațiilor ce provoacă stres în arealul profesional didactic;
- elucidarea necesității cunoașterii semnelor, simptomelor și prejudiciilor cauzate de stres;
- conștientizarea influenței stresului ocupațional asupra sănătății psihice a cadrelor didactice;
- autoevaluarea nuvelului competenței de management al stresului ocupațional;
- autoaprecierea limitelor personale de autocontrol;
- motivarea profesorilor de ași dezvolta abilități ce le-ar permite să facă față stresului și să-l combată.

Activitatea 1 ,,Diagnosticarea gradului de expunere la stres” - 30 minute

 Rezultate aşteptate :

- Sesizarea expunerii la stres;

- Aprecierea gradului individual de expunere la stres;
- Conștientizarea faptului că stresul face parte din viața nostră și mereu suntem puți în situație de a
rezista, de a face față stresului, de al combate.

Metode / tehnici utilizate:

- Chestionarul ,,Gradul de expunere la stres” S. Briceag, 2007;

- Conversația;
- Metoda euristică.

Resurse: chestionar, pixuri, foi.

Procedura: Moderatorul împarte tuturor profesorilor câte un chestionar (Anexa 1), apoi le explică modul de
completare a lui: ,,Pentru fiecare din întrebări, alegeți unul dintre răspunsuri :,,nu”/ ,,da uneori” / ,,da
deseori”” , după care urmează completarea propriu-zisă a chestionarului. După completare, moderatorul
sugerează profesorilor să calculeze rezultatele: ,,pentru fiecare întrebare a cărui răspuns este ,,nu” să
acorde 1 punct, pentru fiecare întrebare a cărui răspuns este,, da uneori”, să acorde 2 puncte și pentru
fiecare întrebare a cărui răspuns este ,,da deseori”,să acorde 4 puncte și pe toate punctele, în final, să le
sumeze” și să observe gradul de expunere a lor la stres, în timp ce moderatorul interpretează rezultatele:

 ,, Sub 41 de puncte: Felicitări! Ai ales o viață liniștită, care te pune la adăpost de influențele nefaste
ale stresului;
 Între 41 și 81 de puncte: Faci parte din categoria candidaților la stres, dar din când în când reușești
să scoți din priză mașinăria agitației cotidiene. Mai multe clipe petrecute în intimitatea cu tine însuți
și cu cei dragi ți-ar prinde bine.
 Între 81 și 160 de puncte: gradul tău de expunere la stres este foarte mare. Atenție la falsele soluții
de combatere a acestuia: alciil, tranchilizante, activitate fizică intensă. ”

Sugestii pentru formatori:

- Asigurați-vă că fiecare dintre profesori a primit chestionarul;

- Monitorizați eficient timpul de completare a lui;
- Concluzionați faptul că ,,stresul face parte din viața noastră și suntem mereu expuși la el, avem
nevoie să cunoaștem și să posedăm competențe de a face față stresului, de al combate, dar și de al
preveni”.

Debriefing:

- Cum vă simțiți?
 - La care dintre întrebări ați răspuns cu dificultate?
- Gradul de expunere la stres, obținut în urma cotării rezultatelor corespunde cu gradul de expunere
propriu la stresul organizațional?
- Câte procente din viața dumnevoastră îl ocupă stresul?
- Care este necesitatea conștientizării nevelului de stres personal?

Activitatea 2 ,,Definirea stresului” - 10 minute

Rezultate aşteptate :

- Definirea stresului;

Metode utilizate:

- Conversația

Resurse: foaie, pix

Procedura: Moderatorul propune fiecărui dintre profesori să elaboreze noțiunea sa care definește stresul ,
apoi să o comunice întregului grup, găsind ideile și punctele comune în definirea stresului.

Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Încurajați expunerea definițiilor stresului.

Debriefing:

- Care este avantajul definirii stresului?

Activitatea 3 ,,Alegerea definiției tipice a stresului” - 5 minute

Rezultate aşteptate :

- Analiza informației referitoare la specificul stresului ocupațional;

- Corelarea definiției alese cu semnificația proprie a stresului.

Metode / tehnici utilizate:

- Conversația;

Resurse: tablă/ foaie de flipchart

Procedura: Profesorilor li se propune să aleagă din definițiile propuse ale stresului, notate pe tablă sau pe o
foaie de flipchart, pe cea mai apropiată de sine:
 ,, - dezechilibru între forță și recompensă;
-dezechilibru între solicitările de mediu și resursele persoanei;
-răspunsul ulterior la agentul sau evenimentul stresant exterior;
-supratensiune din cauza concentrării aspupra unei persoane concrete, dizarmonie între individ;
-factor major în provocarea riscului psihosocial la locul de muncă, ce crează dificultăți individuale
și profesionale. ”

Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Faceți corelația dintre definiția stresului aleasă și ceea ce reprezintă stresul pentru profesori,
raportându-o la situațiile tipice din viața lor.

Debriefing:

- Pe o scală de la 1 la 10, cât de mult corespunde definiția aleasă cu propria viziune a dumnevoastră
asupra stresului?
- Care este utilitatea ascestei activități?

Activitatea 4 ,,Situații stresante în mediul academic” - 10 minute

Rezultate aşteptate :

- Evidențierea situațiilor stresante din mediul academic;

- Conștientizarea factorilor ce cauzează stresul în rândul profesorilor.

Metode utilizate:

- Conversația;
- Metoda euristică;
- Expunerea.

Resurse: foaie, pix

Procedura: Moderatorul sugerează profesorilor să se gândească la situațiile din mediul academic ce le

provoacă stres, apoi să le noteze, după care să le discute în perechi, apoi la nivel de grup, iar în final să
realizeze un top al situațiilor stresante în instituția de învățământ, unde activează profesorii.

Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Încurajați expunerea tuturor situațiilor ce crează stres în rândul profesorilor, la nivel de instituție.
 Debriefing:

- Care este utilitatea conștientizării situațiilor stresante?

- Care dintre situațiile stresante enumerate este caracteristică și pentru dumnevoastră?

Activitatea 5 ,,Factori, semne, simptome și prejudicii cauzate de stres” - 20 minute

Rezultate aşteptate :

- Sesizarea factorilor ce provoacă stresul;

- Înțelegerea semnelor stresului;
- Perceperea simptomelor stresului;
- Conștientizarea prejudiciilor cauzate de stres.

Metode utilizate:

- Metoda euristică;
- Conversația;

Resurse: foaie, pix, tablă/ coală de flipchart

Procedura: Profesorilor li se propune să completeze tabelul (Anexa 2) în perechi, identificând factorii,

semnele, simptomele și prejudiciile cauzate de stres, apoi, la nivel de grup, se analizează cele notate.
Moderatorul subliniază faptul că ,,Primul pas în înfruntarea/combaterea stresului este acela de a
conștientiza faptul că ești stresat, de a percepe propriile senzații fizice și mentale și de a accepta acest
lucru”.

Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Insistați asupra completării celei de a patra coloană, a prejudiciilor cauzate de stres;
- Acordați valoare, ideii că ,, primul pas în înfruntarea/combaterea stresului este acela de a
conștientiza faptul că ești stresat, de a percepe propriile senzații fizice și mentale și de a accepta acest
lucru”.

Debriefing:

- La ce ne ajută conștientizarea factorilor, semnelor, simptomelor și a prejudiciilor cauzate de stres?

- Cum influențează stresul ocupațional asupra sănătății psihice?
- Pe o scală de la 1 la 10, cât de motivați sunteți să acceptați stresul ,atunci când vă aflați într- o situație
de încordare psihică?
 Activitatea 6 ,,Feed-backul ședinței” - 10 minute

Rezultate aşteptate :

- Sesizareaa propriului grad de satisfacție a gestionării situațiilor stresante;

- Perceperea nivelului de motivare în crearea din stres a unui prieten.

Metode / utilizate:

- Conversația

Procedura: Moderatorul discută cu profesorii, adresând următoarele întrebări:

- Pe o scală de la 1 la 10, cât de mulțumit sunteți de faptul cum reacționați la stres?

- Dar cum gestionați situațiile stresante?
- De la 1 la 10, cât de mult vă doriți să faceți față stresului în orice situație?
- Dar cât de dispuși sunteți să faceți din el un prieten?

Moderatorul anunță scopul și obiectivele trainingului:

Scopul: Dezvoltarea abilităților de combatere a stresului la cadrelor didactice

Obiectivele trainingului:

- însușirea strategiilor de combatere a stresului;

- dezvoltarea competenței de management a stresului ocupațional;
- formarea rezistenței la stresul ocupațional;
- dezvoltarea abilităților de autoprotejare în situații de stres;
- monitorizarea eficientă a energiei afective, pentru a reduce distresul și a spori șansele de valorificare a
eustresului.

La final, moderatorul propune profesorilor ca până la următoarea ședință, să noteze toate situațiile
stresante. Iar în momentul în care se confruntă cu acea situație, să facă o pauză de câteva clipe și să perceapă
factorii ce le provoacă stres, reacțiile pe care le au la toate cele 3 nivelui: fizic, psihologic și
comportamental, să accepte stresul și să conștientizeze care pot fi urmările situației stresante.

Sugestii pentru formatori / dificultăţi anticipate:

- Oferiți-le tuturor profesorilo ocazia să-și expună punctul de vedere;

- Monitorizați eficient timpul;
- Anunțați faptul că urmează în ședințele următoare să învățăm , prin activități practice, să facem din
stres un prieten.

Debriefing:
 - Cum vă simțiți?
- Ce luați pentru dumnevoastră folositor din acestă ședință?
- Cât de motivați, pe o scală de la 1 la 10, sunteți să continuați trainingul și să vă dizvoltați abilități de
rezistență și combatere a stresului?

Sedința 2
Scopul ședinței: Conștientizarea influenței stresului ocupațional asupra sănătății psihice a cadrelor
didactice.

Obiectivele ședinței:

- evidențierea percepțiilor și reprezentărilor în cazul situațiilor stresante la fiecare dintre fazele

stresului ocupațional;
- sublinierea efectelor negative și a celor pozitive, în situații de stres, la fiecare dintre ariile de
manifestare: cognitivă, emotivă, comportamentală;
- conturarea profilului cadrului dadactic rezistent la stres;
- conștientizarea propriului stil emoțional, prin analiza comportamentului în situații tipice;
- autoevaluarea predispunerii către sindromul stresului cronic;
- sesizarea legăturii dintre gânduri și emoții, în declanșarea situațiilor stresante;
- constatarea consecințelor distructive și a efectelor constructive ale stresului ocupațional al cadrelor
didactice, asupra activității educaționale;
- aplicarea remediilor ce au ca finalitate înlăturarea stresului cronicizat.

Activitatea 1 ,,Percepții și reprezentări la fazele stresului ocupațional ”- 15 minute

Rezultate aşteptate :

- Cunoașterea celor patru faze ale stresului ocupațional;

- Sesizarea propriilor reacții la fiecare dintre cele patru faze ale stresului ocupațional;
- Conștientizarea faptului că fazelor stresului ocupațional sunt specifice oricărei situații stresante și
nici o fază nu poate fi eliminată, precum nici nu poate fi modificată ordinea lor.

Metode utilizate:

- Conversația;
- Metoda euristică.

Resurse: foaie, pix, tablă/foaie flipchart

Procedura: Profesorilor li se propune să-și amintească două situații stresante din viața lor de pedagog și să
completeze tabelul (Anexa 3), notând la fiecare dintre cele patru faze ale stresului ocupațional: faza de
alarmă, faza de rezistență, faza de epuizare și faza de resemnare, percepțiile și reprezentările avute în
momentul confruntării cu stresul.
 După completarea tabelului, profesorii verbalizează cele notate și identifică asemănările și deosebirile
dintre percepțiile și reprezentările proprii și ale celorlalți colegi, avute la fiecare dintre cele patru faze.

Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Încurajați verbalizarea celor notate;
- Evidențiați faptul că fazelor stresului ocupațional sunt specifice oricărei situații stresante și nici o fază
nu poate fi eliminată, precum nici nu poate fi modificată ordinea lor.

Debriefing:

- Ce ați descoperit nou în urma activității desfășurate?

- La care dintre cele patru faze, percepțiile și reprezentările dumnevoastră sunt cele mai bine
conturate?
- Care este utilitatea acestei activități?

Activitatea 2 ,,Reacții la stres la diferite arii de manifestare” - 10 minute

Rezultate aşteptate :

- Constatarea consecințelor distructive și a efectelor constructive ale stresului ocupațional al cadrelor

didactice, asupra activității educaționale;
- Perceperea reacțiilor la stres la diferite arii de mnifestare;

Metode utilizate:

- Metoda euristică;
- Conversația.

Resurse: foaie, pix, foaie flipchart/tablă

Procedura: Moderatorul propune profesorilor să analizeze reacțiile la stres, la diferite arii de manifestare:
cognitivă, emotivă, comportamentală, pornind de la situațiile stresante specifice fiecărui didactic și să le
noteze în tabel (Anexa 4), lucrând individual, apoi în grup, iar la final să-și expună insideurile (cele
descoperite).

Sugestii pentru formatori:

- Explicați noțiunile: distres și eustres;

- Monitorizați eficient timpul;
- Oferiți posibilitate doritorilor să comunice cele descoperite?
 Debriefing:

- În ce proporție, procentual, în viața dumnevoastră, oferiți atenție distresului și în ce proporție-

eustresului?
- Care dintre cele trei arii are o pondere mai mare, în viața dumnevoastră, atunci când vă confruntați cu
stresul ?
- Ce învățați pentru dumnevoastră din această activitate?

Activitatea 3 ,,Portretul persoanei stresate” - 15 minute

Rezultate aşteptate :

- sesizarea caracteristicilor unei persoane stresate permanent;

- recunoașterea componentelor care îi caracterizează pe profesori, similare cu a unei persoane stresate
permanent.

Metode utilizate:

- Conversația;
- Metoda euristică.

Resurse: pix, foaie, tablă/foaie flipchart.

Procedura: Moderatorul propune profesorilor să creeze împreună portretul unei persoane stresate
permanent (model Anexa 5), notând ideile pe tablă sau pe o foaie de flipchart. Apoi, din lista creată,
profesorii aleg acele caracteristici care le sunt specifice și lor în situații de stres.

Sugestii pentru formatori :

- Monitorizați eficient timpul;

- Încurajați profesorii să fie sinceri cu sine în alegerea caracteristicilor comune cu a unei persoane
stresate permanent.

Debriefing:

- Care sunt consecințele unui stres permanent?

- Care este utilitatea acestei activități?

Activitatea 4 ,,Cunoașterea propriului stil emoțional” - 10 minute

Rezultate aşteptate :

- Conștientizarea propriului stil emoțional, prin analiza comportamentului în situții tipice.

 Metode utilizate:

- Conversația;
- Metoda euristică.

Procedura: Moderatorul comunică profesorilor că deși ei pot avea o experiență profesională similară,
pot răspunde în moduri extrem de diferite la același eveniment din activitatea lor didactică, datorită
stilurilor emoționale pe care le posedă. Profesorii identifică propriul stil emoțional din cele patru stiluri
caracterizate de moderator:

 Stilul intelectualii- cucetătorul intens: se exprimă clar, au o gândire analitică și exclusivă ce se

bazează pe judecata obiectivă, rațională. De asemenea, au o simțire de sine și se enervează greu. Își
mențin calmul chiar și în situații stresante. În schimb, nu au încredere în ei înșiși. Le lipsește
îndrăzneala și se tem de emoții puternice. Adesea nu știu cum să le facă față. Acțiunea înseamnă
responsabilitate pentru ei. Mai pot fi caracterizați prin senzualitate și caracter jucăuș.
 Stilul empaticii- buretele emoțional: pot fi caracterizați ca o categorie de persoane extrem de
afectuoase, iubitoare și sensibile. Empaticii sunt cei care îi încurajează și îi stimulează pe cei din
jurul lor, acordând în permanență sprijin moral și emoțional. Emoțiile reprezintă modul de a exista al
empaticilor. Tendința lor este de a simți orice.
 Stilul stânca-tipul puternc și silențios: Cei care aparțin emoțional acestei categorii sunt persoane
consecvente, stabile, tipul de persoane în care poți avea încredere și pe al căror sprijin te poți baza.
Vor fi acolo lângă tine, pentru tine, ori de câte ori ai nevoie. În preajma lor te simți confortabil și în
siguranță, putandu-ți exprima emoțiile liber, fără ascunzișuri. Persoanele-stânca știu să asculte și nu
le place să judece. Sunt însă reticente și reținute atunci când vine vorba de exprimarea propriilor
sentimente,, pentru că nu fac niciodată acest lucru cu ușurință.
 Stilul vulcan-acordat la emoții: Persoanele aparținând acestei acestei categorii sunt acordate la
emoțiile lor și în perfect echilibru cu ceea ce simt. Nu se feresc deloc să își împărtășească
sentimentele și le împărtășesc într-un mod dezinvolt, cu mare drag. Sunt capabile să se desprindă
de negativitate, trecând peste lucrurile negative și mai puțin plăcute. În același timp însă, sunt
înclinate să împărtășească ,,prea mult” celor din jur. Iar acest lucru îi poate obosi și consuma
energetic pe cei din jurul lor.

Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Sugerați alegerea stilului emoțional cel mai specific, prin prisma ochilor celorlalți.

Debriefing:

- Care este legătura dintre stres și stilul emoțional?

 - La ce ne ajută cunoașterea propriului stil emoțional;

Activitatea 5 ,,Combinația proprie a dimensiunilor stresului emoțional ”- 10 minute

Rezultate aşteptate :

- Perceperea modului în care fac față pofesorii stresului, prin prisma propriului stil emoțional.

Metode utilizate:

- Conversația;
- Metoda euristică.

Procedura: Profesorii sunt îndemnați să-și identifice propriul stil emoțional, având posibilitatea să creeze
o combinație proprie diferită a celor șase dimensiuni ale stilului emoțional:

 un profesor școlar cu un nivel ridicat de deschidere față de experiențele noi are o intuiție socială
puternică, fiind conștient de sine;
 un profesor școlar conștiincios are o intuiție socială bine dezvoltată, un stil de atenție concentrat și o
sensibilitate la context;
 un profesor școlar extravertit își revine rapid în urma unei adversivități, situându-se, în acest fel, la
capătul recuperare rapidă a spectrului rezilienței, păstrând o perspectivă pozitivă;
 un profesor școlar agreabil are o sensibilitate la context extrem de bine orientată și o reziliență
puternică, păstrând o perspectivă pozitivă;
 un profesor școlar cu un nivel ridicat de stres se recuperează încet, fiind o persoană care dezvoltă o
perspectivă sumbră, negativă și relativ insensibil la context și tinde să fie neconcentrat în stilul său.

După identificarea propriului stil emoțional, profesorii își pot împărtăși gândurile, concluziile cu colegii
pedagogi.

Sugestii pentru formatori :

- Explicați noțiunea de ,,reziliență”- rezistență la șoc;

- Oferiți posibilitate ca toți profesorii doritori să-și expună ideile vizavi de stilul emoțional propriu;
- Monitorizați eficient timpul;
- Sugerați-le profesorilor că în identificarea propriului stil emoțional este posibilă combinarea unor
caracteristici a diferitor stiluri emoționale.

Debriefing:

- La ce ne ajuă cunoașterea propriului stil emoțional?

- Ce lucruri ați descoperit la dumnevoastră prin această activitate ?

Activitatea 6 ,,Autoevaluarea predispunerii către sindromul stresului ”- 10 minute

 Rezultate aşteptate :

- Autoevaluarea predispunerii către sindromul stresului cronic, pornind de la conștientizarea de sine și

încadrarea în una dintre grupe: perfecționiștii, pedanții, demonstrativii, emotivii.

Metode utilizate:

- Conversația;
- Metoda euristică.

Procedura: Moderatorul propune participanților să se familiarizeze cu tipurile de peronalitate care au

predispoziții mai accentuate spre apariția sindromului stresului cronic și să adere la grupul ce li se potrivește
cel mai bine:

 ,,Perfecționiștii” sunt persoanele care au cerințe exagerate față de sine. În concepția acestor
persoane, un specialist veritabil trebuie să fie întruchiparea desăvârșirii și impecabilității
profesionale. Ei asociază munca pe care o îndeplinesccu o misiune specială. De aceea, la aceste
persoane, de obicei, hotarul dintre serviciu și viața personală este foarte vagă.
 ,,Pedanții” sunt persoane care tind spre idealizare. Lor le este proprie o acuratețe patologică,
meticulozitate și minuțiozitate excesivă. Deseori aceste persoane sunt legate de trecut.
 ,,Demonstrativii” – acest tip de persoane tind să fie primii în toate, să fie întotdeauna ,,la vedere”.
Cu toate acestea, lor le este caracteristic nivelul înalt de epuizare în executareaunor activități
nesemnificative, de rutină. Extenuarea emoțional la aceste persoane este exprimată prin irascibilitate
sporită și nervozitate. Pe acest fon crește tensiunea arterială și apar tulburări ale somnului.
 ,,Emotivii” sunt persoane foarte vulnerabile și impresionabile. Au o tendință patologică de a trăi
durerea cuiva ca pe propria durere, fapt ce duce la autodistrugere din cauza lipsei de forțe și energie
de a lupta u ,,orice rău”. În situații de stres, la aceste persoane crește nivelul de anxietate și suferă de
insomnii.

Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Stabiliți corespondența dintre tipul de personalitate și predispunerea lasindromul cronic.

Debriefing:

- Ce sentimente vă corespund, specifice propriului stil de persinalitate?

- Ce ați dori să schimbați, să îmbunătățiți, vizavi de stilul de personalitate al dumnevoastră?
- Care este avantajul cunoașterii propriului tip de personalitate?

Activitatea 7 ,,Peisajul interior” - 15 minute

Rezultate aşteptate :
 - Conștientizarea situațiilor care declanșează diverse emoții;
- Perceperea modalității în care sentimentele negative au intervenit în comportament, împiedicîndu-i pe
pedagogi să obțină un rezultat favorabil.
- Sesizarea persoanelor care pot declanșa ,cel mai ușor, emoțiile de:furie, fericire, teamă, anxietate,
tristețe.

Metode utilizate:

Resurse: pix, foaie

Procedura: Moderatorul sugerează profesorilor ca în carnetul lor de notițe să scrie pe rând, următoarele
emoții: furie, fericire, teamă, anxietate, tristețe, iar sub fiecare emoție să descrie, pe scurt, situația cu care s-
au confruntat în ultimele zile și care au dat naștere acelui sentiment, senzațiile corporale resimțite și
gândurile avute în acel moment.
Apoi profesorii urmează să revizuiască lista sentimentelor și să le noteze de la 1 la 10 din punct de vedere
al intensității lor. Dacă rezultatul situației înregistrate a fost nesatisfăcător sau neutru, pedagogii notează
modalitatea în care cred că sentimentele lor au intervenit în comportament, împiedicându-i să obțină un
rezultat favorabil.
După aceasta, profesorii, pentru fiecare dintre cele cinci emoții, fac câte o listă, notând situațiile specifice
care le declanșează de obicei și o altă listă cu persoanele care pot declanșa cel mai ușor aceste sentimente.

Sugestii pentru formatori:

- Explicați-le profesorilor faptul că sentimentele notate cu cele mai multe puncte, ce demonstrează o
intensitate puternică, indică probabil, punctul lor sensibil, care atunci când este atins, se poate
interfera cu relații interpersonale puternice, cu rezolvarea eficientă a problemelor în testarea realității
cu mintea limpede;
- Monitorizați eficient timpul.

Debriefing:

- Care este utilitatea acestei activități?

Activitatea 8 ,,Feed-backul ședinței” - 10 minute

Rezultate aşteptate :

- Conștientizarea importanței monitorizării stresului ocupațional.

Metode utilizate:
 - Conversația

Procedura: Moderatorul sugerează profesorilor să aducă cât mai multe argumente ce vizează necesitatea
monitorizării stresului ocupațional, apoi le propune ca până la următoarea ședință, dar și mai apoi, să urmeze
câteva remedii cu ajutorul cărora pot scăpa de stresul cronic:

1. să păstreze o relație bună cu colegii de serviciu;

2. să ia o pauză scurtă, de câteva minute, atunci când simt că au nevoie, în care să încerce să nu se
mai gândească la problemele stresante;
3. să-și decoreze sălile de clasă, catedrele ntr-un mod plăcut și confortabil pentru ei;
4. să-și noteze și să folosească diminața și seara, formule de autosugestie;
5. să doarmă cât simt că este necesar pentru organismul lor;

Sugestii pentru formatori:

- Argumentați importanța respectării celor cinci remedii.

- Monitorizați eficient timpul;

Debriefing:

- Ce ați descoperit nou în pesonalitatea dumnevoastră?

- Ce luați folositor pentru dumnevoastră din această ședință?

Sedința 3

Scopul ședinței: Dezvoltarea abilităților de combatere și prevenire a stresului ocupațional la cadrele

didactice.
Obiectivele ședinței:
- însușirea strategiilor de combatere a stresului;
- dezvoltarea competenței de management a stresului ocupțional;
- monitorizarea eficientă a energiei afective pentu a reduce distresul și a spori șansele de valorificare a
eustresului;
- formarea rezistenței la stresul ocupațional;
- controlul emoțiilor, al comportamentelor prin învățarea și exersarea tehnicilor de combatere a
stresului;
- dezvoltarea abilităților de autoprotejare în situații de stres;
- perceperea stresului ce pe un prieten, prin evidențierea aspectelor pozitive ale eustresului;
- aprecierea obietivă a nevoilor personale.

Activitatea 1 ,,Cum facem față stresului” – 10 minute

 Rezultate aşteptate :

- conștientizarea modalităților prin care profesorii fac față stresului;

- adoptarea noilor modalități de combatere a stresului.

Metode utilizate:

- Expunerea;
- Metoda euristică;
- Expunerea.

Resurse: foaie, pix

Procedura: Moderatorul propune profesorilor să completeze un tabel, în care să scrie modalitățile de

combatere a stresului: pe cele similare cu ale tuturor oamenilor, pe cele similare cu a unora dintre ei și pe
cele specifice doar lor, apoi, formând un cerc, să comunice cele notate.

Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Sugerați profesorilor ideea că: în combaterea stresului pot adopta modalitățile expuse de colegii lor.

Debriefing:

- Care dintre modalitățile expuse de colegiați dori să le adoptați?

- Care, după părerea dumnevoastră, este cea mai eficientă metodă de a face față stresului?

Activitatea 2 ,,Verbalizarea nevoilor prin formularea mesajelor asertive” - 10 minute

Rezultate aşteptate :

- Conștientizare situațiilor care le provoacă o încordare psihică profesorilor;

- Exteriorizarea emoțiilor, a necesităților, prin însușirea abilităților de comunicare asertivă;
- Combaterea situațiilor stresante prin verbalizarea propriilor nevoi.

Metode utilizate:

- Conversația;
- Exercițiul.

Procedura: Profesorilor li se comunică faptul că o metodă de eliberare a tensiunii interioare o constituie

exteriorizarea propriilor emoții, trăiri, nevoi, prin formularea mesajelor asertive. Moderatotul sugerează
profesorilor să-și amintească o situație în care au trăit stresul, ce constituie o reacție la gândurile și emoțiile
neexteriorizate și să scrie mesaje asertive, care le-ar permite exteriorizarea tensiunii psihice, continuând
următoarele propoziții: În situația când..., eu simt..., de aceea mi-aș dori... , pe care apoi să le verbalizeze.

Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Îndemnații pe profesori să utilizeze, în relaționarea cu alte persoane și, în deosebi, în situațiile
stresante, mesajele asertive;

Debriefing:

- Pe o scală de la 1 la 10, cât de eficiente sunt mesajele asertive în eliberarea tensiunii psihice?
- De la 1 la 10, în ce măsură sunteți motivați să utilizați mesajele asertive, ca tehnică de exterorizare a
tensiunii interioare?

Activitatea 3 ,,Lista priorităților mele” - 15 minute

Rezultate aşteptate :

- Dezvoltarea abilităților de management a stresului ocupațional;

- Sporirea capacității de management al timpului;
- Canalizarea energiei emoționale asupra formulării deciziei de acordare a timpului pentru sine.

Metode utilizate:

- Conversația;

Resurse: tablă flipcheart, coală de hârtie, foaie, pix.

Aranjamente practice:

Procedura: Moderatorul propune profesorilor o serie de exerciții, pe care le fac individual, apoi discută în
perechi și în final, la nivel de grup, apoi verbalizează ideile cele mai importante pe care le au în legătură cu
managementul timpului.

1. Stabilirea scopurilor pe care profesorii doresc să le atingă, timp de un an.

2. Numerotarea scopurilor, în funcție de prioritățile pe care le au.
3. Din lista făcută, identificarea acelor scopuri care vizează bunăstarea personală, îmbunătățirea
sănătății/ menținerea ei, activități planificate cu familia, realizarea unor dorințe din copilărie...
4. Evaluarea procentului acestor scopuri din numărul total de scopuri.
5. Acordarea propriului procent dorit pentru activitățile personale, pentru sine, fără a se gândi la
cerințele înaintate din partea celorlalți, la postul de muncă etc.
 6. Formarea unei noi liste cu scopuri strict pentru dorințele personale;
7. Revizuirea primei liste și elaborarea unei noi liste cu priorități, care ar include scopurile propuse din
ambele liste, respectând propriul procent dorit pentru activitățile dedicate sinelui (procent stabilit la
exercițiul 5).
8. Stabilirea priorităților în noua listă elaborată, notându-le în ordinea importanței lor pentru fiecare
dintre profesori.

Sugestii pentru formatori:

- Notați exercițiile pe o tablă de flipchart sau pe o coală de hârtie;

- Sugerați profesorilor să-și planifice activități dedicate propriilor dorințe și plăceri;
- Subliniați importanța timpului acordat pentru sine în reducerea stresului;
- Monitorizați eficient timpul.

Debriefing:

- Ce inside-uri ați avut?

- Care este importanța stabilirii priorităților?
- Care este avantajul acordării timpului pentru activitățile proprii dorite?
- Ce gânduri de moment aveți;
- Ce emoții simțiți?
- Ce doriți să schimbați în viața personală?

Activitatea 4 ,,Autoprotejare în situații de stres” – 15 minute

Rezultate aşteptate:

- Învățarea modalităților de autoprotejare în cazul situațiilor stresante;

- Perceperea stresului ca pe un prieten, evidențiind aspectele pozitive ale lui;
- Adoptarea în viața cotidiană a modalităților de autoprotejare în situații de stres.

Metode utilizate:

- Expunerea;
- Conversația;
- Metoda euristică;
- Descrierea.

Procedura: Profesorilor li se prezintă mai multe metode prin care își pot dezvolta abilitățile de autoprotejare
în situații de stres. Moderatorul exersează împreună cu aceștia în dezvoltarea acestora:
1. Respirația. Li se propune profesorilor să închidă ochii și să vizualizeze stresul care le inundă
întreaga ființă, să încerce să se focalizeze asupra emoțiilor pe care le trăiesc, de obicei în situațiile
stresante, pe reacțiile fizice avute și să-și analizeze respirația, apoi să inspire adânc și relaxat,
spunânduși ,,amintește-ți de respirație”.
2. Întreabă-te: ,,Care a r fi cel mai bun lucru pe care să-l fac pentru mine în acest moment? ” ,,Ascultă-
ți răspunsul. Dacă este un lucru realizabil- întru totul sau parțial, atunci fă-l! Dacă este irealizabil,
joacă-te cu iluzia că l-ai făcut.
3. Visatul cu ochii deschiși. ,,Acum ia o pauză pe plan mintal și gândește-te la un loc liniștitor sau
distractiv în care ai dori să fii. Mai simți stresul sau ai uitat pe un moment de el? El parcă s-a
detașat”.
4. Masarea timusului. ,,Timulsul este o glandă ce se găsește în coșul pieptului. Prin ,,masarea”acestei
zone îi stimulezi funcțiile și îi mărești nivelul de energie. Folosește-ți trei degete pentru a masa
apăsat mijlocul pieptului într-o mișcare circulară, inversă acelor de ceasornic. Va trebui să masezi
pornind de la mijlocul pieptului în sus spre umărul stâng și apoi spre cel drept. Repetă aeastă mișcare
timp de un minut și chiar mai mult. Ai putea observa când e gata după felul în are respiri.”
5. Scapă de ,,ochelarii de cal”. ,,Acum ridică-ți ochii și privește stresul de la distanță, îndreaptă-ți
spatele și relaxează-te. Privește în jur și observă trei lucruri care îți convin, verbalizează-le.”
6. Permisiunea de a sta degeaba. ,,Acordă-ți permisiunea de a sta degeaba preț de un minut, cel puțin.
Lasă în urmă ,,pălăvrăgeala” creierului (imaginează-ți-o intrând pe o ureche și ieșind pe cealaltă) și
rămâi nemișcată. Respiră adânc și relaxat. Statul degeaba nu este un lucru pasiv!
7. Folosirea simbolurilor. ,,Imaginează-ți un obiect, un lucru, la văzul căruia te calmezi. Tu ești calm,
nu mai ai nevoie de el, deși ții foarte mult la el, dar îl împarți și cu celălalt. Imaginează-ți că stresul
este un copil mic și capricios și el are nevoie să se liniștească și să-și îndrepteze resursele psihice
asupra rezolvării problemei. Dăruiește-i acest obiect stresului și mulțumește-i pentru trei lucruri care
s-au întâmplat cu tine. Verbalizează gândurile pe care le ai. Acum dați mâna cu stresul și
îmbrățișați-vă!”.

Sugestii pentru formatori:

- Spuneți-le profesorilor exact când trebuie să închidă ochii și când să-i deschidă;
- La etapa respirației, îi puteți ruga să-și descrie emoțiile pe care le trăiesc, ce reacții fizice au;
- Sugerați profesorilor să-și noteze aceste tehnici și să apeleze la ele oricând simt nevoia;
- Monitorizați eficient timpul.

Debriefing:

- Cum vă simțiți?
- Ce gânduri aveți?
- Ce ați descoperit?
 - Care este utilitatea acestei tehnici?
- Când o puteți folosi?

Activitatea 5 ,,Jurnalul meu antistres” - 10 minute

Rezultate aşteptate :

- Elaborarea principiilor, regulilor, modalităților proprii de depășire a situațiilor stresante;

- Identificarea celor mai eficiente modalități de a face față stresului, pornind de la individualitatea
personală;
- Conștientizarea importanței utilizării acestor reguli, metode, în situații de stres.

Metode utilizate:

- Expunerea,;
- Metoda euristică.

Resurse: pix, foaie.

Procedura: Moderatorul propune profesorilor să-și creeze propriul jurnal de depășire a stresului,
intitulat ,,Jurnalul meu antistres” și să noteze principiile, regulile, procedeele, sursele, modalitățile, tehnicile
care îi pot ajuta să depășească situațiile stresante.
După notarea acestora, să aleagă 3, cele mai importante pentru ei și să le comunice colegilor, argumentând
importanța lor pentru ei.

Model: Jurnalul meu antistres

- îmi formulez obiectivele cât mai corect;
- îmi planific cât mai bine timpul;
- realizez activitățile ce îmi aduc plăcere cel puțin de două ori pe săptămână;
- îmi rezervez un moment de liniște în fiecare zi;
- păstrez un echilibru între muncă și recreație, între muncă și familie,
- folosesc procedeele de relaxare zilnic,
- ofer și primesc cu regularitate afecțiune;
- discut dificultățile proprii cu ceilalți;
- utilizez umorul;
- gândesc pozitiv în orice situație;
- practic exercițiile fizice cel puțin la sfârșit de săptămână și zilnic mersul pe jos;
- mă odihnesc suficient;
- spun ,,Nu”unor activități care depășesc posibilităție mele de rezolvare/ manifestare;
 - caut să realizez permanent o comunicare amicală cu cei din jur;
- păstrez vacanțele, sfârșiturile de săptămână într-un mod liniștit, cât mai agreabil, în mijlocul
membrilor familiei;
- folosesc dimineața și seara formule de autosugestie care mă motivează și mă fac mai încrezător în
forțele proprii.;
- în orice situație îmi păstrez determinarea proprie.
-
Sugestii pentru formatori:

- Sugerați-le profesorilor să noteze regulile, principiile de la persoana I singular, timpul prezent;

- Încurajați profesorii să noteze acele reguli, principii, de care va ține cont el atunci când va dori să
depășească situația stresantă și care crede că vor fi eficiente pentru el;
- Oferiți posibilitate fiecărui profesor să verbalizeze cele trei principii cele mai importante pentru el;
- Insuflați profesorilor idea că viața le aparține lor și modul în care o vor trăi depinde de ei.
- Monitorizați eficient timpul.

Debriefing:

- La ce ne ajută elaborarea unui jurnal antistres propriu?

- Care este importanața utilizării acestor reguli, principii, în viața cotidiană?
- De la 1 la 10, cât de importantă este întocmirea uni astfel de jurnal?
- Pe o scală de la 1 la 10, cât de motivați sunteți să folosiți acest jurnal?
-

Activitatea 6 ,,Relaxare” - 10 minute

Rezultate aşteptate:

- Relaxare, eliberare de stres;

- Însușirea unei tehnici de relaxare.

Metode / tehnici utilizate:

- Exercițiul lui Schaffer;

- Conversația.

Procedura: Moderatorul propune profesorilor să ia o poziție relaxantă, să închidă ochii și să trăiască cele
comunicate:

,, Mă simt pe deplin liniștit.

Toate se vindecă la mine.

Gândurile mele se liniștesc.

Totul este fără deosebire.

Nimic nu mă tulbură.

Corpul meu este relaxat în întregime.

Sunt pe deplin liniștit.

Mâna mea dreaptă e foarte grea.

Greutatea stăpânește umerii înainte.

Greutatea presează pe coapsa mea dreaptă.

Greutatea a cuprins mâna dreaptă, dreaptă înainte.

Mâna dreaptă e foarte grea.

Mâna mea dreaptă e foarte caldă.

Căldura urcă în umăr, antebraț și palma stângă.

Căldura gâdilă extremitățile degetelor.

Mâna dreaptă e foarte grea.

Mâna mea dreaptă e foarte caldă.

Mă simt pe deplin liniștit.

Mâinile și picioarele mele sunt foarte grele.

Răcoarea sufletului alintă fața mea.

Fruntea mea este ușo răcorită.

Sunt copleșit de o liniște plăcută.

Liniștea mă înconjoară.

Eu sunt cu totul predispus liniștii.

Sunt pe deplin liniștit”.

Sugestii pentru formatori:

 - Alegeți și pregătiți din timp fundalul muzical pentru relaxare;
- Modelați-vă timbrul și registrul vocii astfel ca să fie plăcut auzului și relaxant;
- Faceți trecerea treptată și nu bruscă de ieșire din momentul de relaxare.

Debriefing:

- Cum va-ți simțit?

- În ce situații puteți folosi această tehnică de relaxare?

Activitatea 7 ,,Feed-backul ședinței” - 10 minute

Rezultate aşteptate :

- Conștientizarea importanței activităților ședinței;

Metode utilizate:

- Conversația.

Procedura:

Sugestii pentru formatori:

- Oferiți posibilitate fiecărui profesor să-și expună ideile cu referire la cele discutate;
- Sugerați profesorilor să utilizeze abilitățile însușite;
- Monitorizați eficient timpul.

Debriefing:

- Ce luați pentru dumnevoastră util din această ședință?

- Care sunt momentele pe care le ve-ți respecta în situațiile în care ve-ți dori să faceți față stresului?
- Pe o scală de la 1 la 10, cât de încrezători sunteți acum că puteți depăși cu brio situațiile stresante?

Sedința 4
Scopul ședinței: Evaluarea nivelului de stres și recompensarea proprie a profesorilor pentru
performanțele realizate în combaterea stresului.

Obiectivele ședinței:

- Evaluarea nivelului de stres la moment, după finalizarea ședințelor programului;

- Conștientizarea schimbărilor provocate de aplicarea programului de diminuare, combatere și
prevenire a stresului.
Activitatea 1 ,,Realizări în combaterea stresului” - 15 minute

Rezultate aşteptate:

- Conștientizarea performanțelor profesorilor în combaterea stresului;

- Creșterea nivelului încrederii în sine privind depășirea situațiilor stressante.

Metode utilizate:

- Conversația.

Procedura: Profesorilor li se propune să se gândească la metodele utilizate de depășire, combatere a

stresului și să se împărtășească cu performanțele avute.

Sugestii pentru formatori:

- Oferiți timp fiecărui profesor să-și expună ideile cu privire la performanțele avute în combaterea
stresului;
- Monitorizați eficient timpul?

Debriefing:

- Care este importanța împărtășirii reciproce cu performanțele avute în depășirea stresului?

Activitatea 2 ,,Chestionar privind îmbunătățirea condițiilor de muncă și relaționare în

instituția școlară” - 30 minute

Rezultate aşteptate :

- Evaluarea propriului nivel de stres de moment;

- Propunerea soluțiilor pentru reducerea factorilor de stres din instituție;
- Sesizarea momentelor ce necesită schimbare în legătură cu serviciul profesorilor;
- Conștientizarea dorințelor în legătură cu activitatea profesională a pedagogilor.

Metode utilizate:

- Chestionar ,,Școla-factor de stres?”, S. Briceag (adaptat);

- Conversația.

Resurse: chestionar, foi, pixuri.

Procedura: Moderatorul împarte câte un chestionar fiecărui profesor (Anexa 7) și profesorii completează
chestionarul, apoi își aleg 3 întrebări (la dorință) și comunică cele notate celorlalți, argumentând alegerea
făcută.
 Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Oferiți posiblitate tuturor profesorilor să comunice răspunsurile notate la cele trei întrebări alese.

Debriefing:

- Ce idei de moment aveți?

- La ce vă servește completarea acestui chestionar?
- Cum vă simțiți?

Activitatea 3 ,,Diploma mea pentru combaterea stresului personal” - 30 minute

Rezultate aşteptate :

- Sporirea mulțumirii de sine;

- Creșterea încrederii în sine;

Metode utilizate:

- Conversația;
- Expunerea.

Resurse: cartone/ foi colorate, pixuri.

Procedura: Moderatorul împarte fiecărui profesor cîte o monstră de diplomă (Anexa 8), pe care ei o
completează cu :
Numele, prenumele, funcția ocupată, nivelul de mulțumire de sine (de la 1 la 10) în depășirea situațiilor
stresante, cea mai mare realizare în combaterea stresului și obiectivele atinse.

Sugestii pentru formatori:

- Monitorizați eficient timpul;

- Citiți dvs. diplomele fiecărui profesor, înmânați-le și felicitații pentru performanțele realizate.

Activitatea 4 ,,Feed-backul ședinței” - 15 minute

Rezultate aşteptate:

- Sporirea încrederii în forțele proprii de a depăși și preveni stresul.

Metode utilizate:
 - Conversația.

Procedura: Moderatorul comunică cu profesorii, întrebându-i ,,Ce schimbări observabile s-au produs cu ei
pe parcursul ședințelor?”, ,,Cum se simt la încheierea trainingului?”, fac o totalizare și o evaluare a atingerii
scopului și a obiectivelor trainingului. La final, moderatorul îi felicită pentru performanțele obținute și le
dorește succes în preîntâmpinarea stresului, amintindu-le ideea că ei sunt experții propriilor vieți.

Sugestii pentru formatori:

- Felicitați profesorii pentru performanțele obținute și doriți-le succes în preîntâmpinarea stresului;

- Amintiți-le profesorilor idee că ,,Ei sunt experții vieții lor”.

Bibliografie

BRICEAG, S. (coord.) et al. Managementul stresului ocupaţional în mediul educaţional: (suport teoretico-
aplicativ pentru psihologi/cadre didactice). Acad. de Şt. a Rep. Moldova, Univ. de Stat „A. Russo”, Bălţi,
2008. 290 p.

ȘELARU, M,. BOIȘTEANU, P,. Relaxarea (culegere de tehnici și metode). Iași: Ed. Psihomnia, 2000.
ȘOVA, T. Rezistența la stres. Chișinău: Tipografia din Bălți, 2014. 95 p.
ȘOVA, T. Toleranța la stres. Chișinău: Tipografia UPS ,,I. Creangă”), 2014. 95 p.
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Stresul%20ca%20problema%20a%20cadrelor
%20didactice.pdf, accesat 14.04.2018.

Anexe

Anexa 1
1. Ești șomer sau ești amenințat de pierderea locului de muncă?
2. Ai probleme cronice de sănătate, pe care nu știi cum să le rezolvi?
3. Ai divorțat (ești în curs de divorț) și nu te discurci cu această situație?
4. Ai impresia că viața ta nu are nici un sens, iar această constatare te deranjează?
5. Nu te simți bine în pielea ta?
6. Consideri că munca pe care o faci este plictisitoare sau, dimpotrivă, atât de acaparantă, încât nu-ți
lasă timp să respiri?
7. Îți este greu să te adaptezi la constrângerile și agresiunile lumii moderne?
8. Consideri că ești mai degrabă singur în viață sau izolat de prieteni, familie, iar prezența lor îți
lipsește?
9. Ți se pare că ai puține satisfacții în viață?
 10. Ești mai degrabă nesatisfăcut de viața ta profesională sau te consideri un inadaptat la locul de muncă?
11. Crezi că-ți lipsește o doză de umor pentru a depăși micile mizerii și mischinării cotidiene?
12. Te consideri un introvert?
13. Ești nesatisfăcut de viața de cuplu? – dacă trăiești singur, răspunde ,,nu”
14. Te enervezi din nimic?
15. În ultimii ani ai suferit prea multe schimbări în viață?
16. De câte ori ți se întâmplă ceva rău, ai tendința să macini aceleași gânduri timp de mai multe zile?
17. Ești sensibil la critici?
18. Îți este greu să te detașezi de situațiile agresive și, în general, de toate evenimentele negative?
19. Îți este greu să te afirmi?
20. Dai o importanță exagerată detaliilor?
21. Consideri că locul de muncă și/ sau căminul familial sau pentru tine o sursă de agresiuni, de conflicte
sau de constrângeri?
22. Îți lipsește afecțiunea celorlalți?
23. Întâmpini dificultăți la organizarea și gestionarea timpului?
24. Viața ta este conflictuală, agresivă, constrângătoare și nesatisfăcătoare?
25. Munca pe care o faci presupune mari responsabilități sau riscuri deosebite?
26. Te afli într-o situație de competiție continuă?
27. Ai tendința să-ți depășești limitele?
28. Ești o persoană invidioasă?
29. Crezi că ai o igienă de viață defectuoasă?
30. În viața ta sunt prea puțini factori de compensare pentru agresiunile și necazurile pe care le înduri?
31. Te gândești că viața ta este plictisitoare și lipsită de pasiune?
32. Ai sentimentul că ești devalorizat sau ignorat de către cei apropiați sau de către colegi?
33. Ți se pare că te irosești în prea multe activități?
34. Ai tendința să amâni luarea unor decizii?
35. Ești pensionar și această situație te face să te simți singur și plictisit? – dacă nu ești pensionar,
răspunde prin ,,nu”
36. Ai tendința să te culpabilizezi?
37. Ți se întâmplă că nu poți relativiza agresiunile și dificultățile pe care le întâmpini?
38. Ești o persoană foarte exigentă, care vrea să fie mereu cea mai bună?
39. Ai pierdut în ultimele luni sau ani o persoană dragă și această perdere te-a marcat profund?
40. Ți se întâmplă să te superi pe tine fiindcă nu ai fost la înălțimea propriilor așteptări?

Anexa 2
Factori ce provoacă Prejudiciile cauzate
Semnele stresului Simptomele stresului
stresul de stres
6. Fizice

9. Psihologice

12. Comportamentale

Anexa 3

Situația 1 Situația 2
Fazele stresului ocupațional
Percepții și reprezentări Percepții și reprezentări

Faza de alarmă

Faza de rezistență

Faza de epuizare

Faza de resemnare

Anexa 4
 Efecte negative Efecte pozitive
Arii de manifestare
distres eustres

Aria cognitivă

Aria emotivă

Aria comportamentală

Anexa 5
Portretul unei persoane stresate permanent:

- permanent este presat de sentimentul constant de urgență;

- dedică prea puțin timp propriei familii.
- îi lipsește timpul pentru relaxare;
- simte tensiuni în toate relațiile (certuri, neânțelegeri,
jigniri);
- este cuprins de mania evadării (în camera personală);
- are senzația că timpul curge prea repede;
- prezintă un sentiment de vinovăție determinat de
ideea că nu a reușit să facă tot ce ar fi putut pentru cei dragi;
- discută permanent cu cei din jur despre vremurile mai bune;
- posedă dorința constantă de a avea o viață mai simplă și mai liniștită;

Anexa 6

Metode de combatere a stresului

Ca toți Ca unii Ca mine

Anexa 7
 Chestionar
1. Cât de mult vă place locul dumnevoastră de muncă?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
2. Cât de mulțumiți sunteți de aprecierea pe care o primiți pentru ceea ce faceți?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
3. Cât de des vă gândiți la schimbarea locului de muncă?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
4. Dacă ați avea posibilitatea să-i adresați o singură întrebare managerului dvs., care ar fi
aceasta?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
5. Să presupunem că puteți schimba un singur lucru în legătură cu serviciul dvs., care ar fi
acesta?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
6. Dacă ați pescui peștișorul de aur, care ar fi cele trei dorințe pe care ați dori să vi le
îndeplinească în legătură cu serviciul dumnevoastră?
I. ___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
II. ___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
III. ___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
7. Care sunt punctele de care sunteți mulțumiți cel mai mult în legătură cu actualul loc de
muncă?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
8. Cum credeți, care este nivelul dvs. de stres la momentul actual?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
9. Ce ați schimba în școala dvs., dacă ați avea puterea de decizie?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
10. Să presupunem că dumnevoastră sunteți șeful. Ce ați face pentru a îmbunătăți rezultatele
școlii dvs.?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
11. Cum ați reduce factorii de stres în organizația dvs.?

Factorul de stres Soluția

Anexa 8

Diplomă
 Se decernează
___________________________________________,
__________________în ______________________________________,
pentru obținerea unui nivel de mulțumire de sine în depășirea situațiilor stresante,
pe o scală de la 1 la 10, de ___,

cea mai mare realizare obținută în combaterea stresului fiind

_______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
și pentru următoarele obiectivele atinse:
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Felicitări pentru performanțele obținute în combaterea stresului!

Moderatorul trainingului: Nume, prenume

Semnătura