MATERIAL PE BORNOUT

CUPRINS
1.PARTE TEORETICA
2.INTERVENTIE IN BURNOUT
3.CHESTIONARE
4.APLICATII
!! NU UITATI CA LA ACEST MATERIAL SE MAI POATE ADAUGA ACELA
PRIMIT DE LA ANNAMARIA PORKOLAB.SPOR LA MUNCA.OVER
FENOMENUL BURNOUT

I .1. Originea i definirea conceptului urnout

Definirea conceptului de burnout a fost introdus pentru prima dat n literatura de
specialitate la nceputul anilor '70 de ctre psihologul clinic Herbert J. Freudenberger (17!" #i de
$hristina %aslach (17&"' psiholog social la (ni)ersitatea din $alifornia.
$*te)a din simptomele pe care H. J. Freudenberger le+a pus n e)iden, au fost-
cinismul' negati)ismul' tendin,a de a fi infle.ibil' de a discuta cu pacien,ii n termeni intelectuali'
apar,in*nd /argonului de specialitate' men,in*nd prin aceasta o neimplicare emo,ional'
comunicare deficitar' retragere #i i0olare (1ines' 2ronson 3 4afr5' 161".
De asemenea' primul studiu a fost cel publicat de $hristina %aslach n 17& ($orsini'
1!" n care a e.aminat c*,i)a factori precipitatori ai burnout 7 ului + suprastimularea sen0orial'
cogniti) #i emo,ional' structurarea redus a programului"' precum #i factori asocia,i cu un ni)el
redus de burnout + un suport social adec)at' scopuri clare #i oportunitatea de a influen,a deci0iile
n ceea ce pri)e#te acti)itatea la locul de munc (1ines' 2ronson 3 4afr5' 16!".
Defini,iile burnout+ului se deosebesc foarte pu,in' dar' cele mai frec)ente sunt
considerate urmtoarele trei-
89++:if 9support;ists<++=1. 89++:endif<++=>n conformitate cu Herbert J. Freudenberger' burnout este
? o stare de oboseal sau de frustrare ce apare n urma dedicrii unei cau0e' unui mod de )ia,
unei rela,ii' care e#uea0 n ceea ce pri)e#te recompensa a#teptat ? (160- 1@".
89++:if 9support;ists<++=A. 89++:endif<++=$h. %aslach descrie fenomenul de burnout ca fiind ? un
sindrom de epui0are emo,ional' de depersonali0are #i de reducere a satisfac,iei personale care
poate aprea la persoanele care lucrea0 ? (16Aa-@".
89++:if 9support;ists<++=@. 89++:endif<++=25ala 1ines #i Blliot 2ronson' burnout7ul este ? epui0area
fi0ic' emo,ional' #i mental determinat de implicarea emo,ional n situa,ii imperati)e ?
(166- ".
Din aceste defini,ii se pot e.trage dou teme de ba0. 1rima este faptul c stresul #i
burnout sunt n general conceptuali0ate ca fiind produsul unei comple.e tran0ac,ii dintre ne)oile
#i resursele indi)idului #i )ariatele solicitri' costr*ngeri #i facilit,i din interiorul mediului.
2 doua ar fi faptul c' at*t burnout' c*t #i stresul sunt fenomene foarte subiecti)e'
conform crora persoanele stresate sunt mai importante dec*t condi,iile actuale din mediu (e. g.
$o.' 176C $aplan' 16@C %aslach'16AC DolembieEsFi' %un0enrider #i Gte)enson' 16&".
;iteratura de specialitate' at*t a stresului ocupa,ional c*t #i a burnout 7 ului se ba0ea0
pe modele psihologice' care ignor ierarhia structurilor sociale care con,in implicit un model al
organi0a,iilor' c*t #i a societ,ii n esen,. $ercettorii din ambele domenii tind s considere c
organi0a,iile sunt subsisteme speciali0ate al )astului sistem social care are forme structurale
specifice ata#ate unor obiecti)e stabilite socialmente. >n consecin,' at*t stresul c*t #i burnout 7
ul sunt frec)ent asociate cu scderea eficien,ei organi0a,ionale' reducerea acestora fiind
benefic pentru conductori' anga/a,i #i beneficiari (e. g. $orlett #i Hichardson' 161C $ooper'
16&C DolembieEsFi et al.'167 C JacFson' 16@aC 1ines 3 %aslach' 167C IuicF et al.'
167".2ceste dou alternati)e au dus la dou seturi de critici-
1. O parte !"#$ %apt!& '( per)a$e&e *#$ )r+a$#,a"## a! !$ r)& pr)a't#-. %a'#&#tat *e p)#/#&#tatea
a'et)ra *e a01# !r2a )/#e't#-e&e #$*#-#*!a&e 1# ')&e't#-e. 'are *#%er( *e ')p!r#&e %)r2a&e a&e )r+a$#,a"#e#
3Stra!.14567 S#&-er2a$ 8 9)$e. 1454:. E# !"#$ %apt!& '(. /!$!& 2er a& !$e# )r+a$#,a"## ete
')$*#"#)$at *e ) per2a$e$t( #$tera'"#!$e ;$tre ')$*!'ere 1# a$+a<a"#.
2. A&"## !"#$ '(. !$e)r#. )r*#$ea )'#a&( ete )p!( *)&ea$"e&)r a$+a<a"#&)r. *ar ete a/)&!t
$e'ear( pe$tr! /!$!& 2er a& )r+a$#,a"#e#. 'are tre/!#e ( e ')$%)r2e,e #te2!&!# )'#a&
3Bra-er2a$.14547 C&e++ 8 D!$=er&e>. 146?7 @)reter. 14637 Ree*. 146A:.
Dup cum am obser)at' #i literatura burnout 7 ului are tendin,a s negli/e0e inter 7
rela,iile dintre aspectul uman #i func,ionarea unei organi0a,ii. Jotu#i e.ist #i e.cep,ii 7 trei
dintre studiile editate ale lui Dardell (171"' 4araseF (17" #i 4ohn 3 Gchooler (16A"
in)estighea0 rela,iile dintre condi,iile de munc #i stresul ocupa,ional.
2t*t literatura ba0at pe studiul fenomenului burnout' c*t #i cea care se a.ea0 pe stresul
ocupa,ional trebuie s de0)olte o anali0 conceptual mai profund a inter rela,iilor dintre
indi)i0i' organi0a,ii #i societate.
>n final putem afirma c' ambele fenomene (stresul ocupa,ional #i burnout" trebuie s
acorde o mai mare aten,ie comple.it,ii interac,iunii dintre rela,iile indi)iduale' condi,iile sociale
#i e.perien,a subiecti).

I .!. "aracteri#ticile feno$enului urnout
!.1. "au%e & factori ale urnout ' ului

Gpeciali#tii n studierea burnout 7 ului la asistentele medicale' medici' stomatologi'
profesori' psihologi' consilieri' asisten,i sociali' manageri' secretare' consultan,i organi0a,ionali'
ofi,eri de poli,ie #i a)oca,i au a/uns la conclu0ia c' cau0a burnout 7 ului se afl n ne)oia
oamenilor de a crede c )ie,ile noastre sunt pline de sens #i c toate lucrurile pe care le facem
sunt utile' importante' chiar eroice. 2#a cum spunea Brnest KecFer n ? Legarea %or,ii ? (17@"'
to,i sim,im ne)oia s ne sim,im eroi #i importan,i' ne place s credem c contm n marele
uni)ers. >n epocile anterioare' religia satisfcea aceast ne)oie e.isten,ial a omului' dar in 0ilele
noastre' din ce n ce mai mult lume s+a deprtat de religie. 2ceast categorie de oameni s+au
reorientat ctre munc pentru a+#i satisface aceast necesitate' ncerc*nd s e.trag din aceasta
ntregul sens al e.isten,ei lor. 2tunci c*nd ei cred c au e#uat' apare ?burnoutM+ul . 2cest lucru
se nt*mpl la persoanele care #i+au ales meseria pentru c au considerat c au )oca,ie pentru
a#a ce)a #i mult mai rar la persoanele care intr n c*mpul muncii foarte moti)a,i' dar reali#ti.
2cest lucru duce la diferen,ierea dintre burnout #i stres.
$onform $hristinei %aslach (16Aa"' ? o suprancrcare #i o epui0are emo,ional este
sufletul sindromului burnout' iar persoana respecti) se simte cople#it de solicitrile din punct
de )edere emo,ional impuse de cei din /urul su. Hspunsul la aceast situa,ie este epui0area
emo,ional 7 pur #i simplu te sim,i secat #i folosit. ? (@". 2stfel de oameni se ? supraimplic
emo,ional ?' pentru c )or s aib impact asupra celor din /ur #i )or ca munca lor s fie
significant. Golicitrile emo,ionale ale celor din /ur nu repre0int un pericol' at*t timp c*t pot fi
satisfcute. Ble de)in o cau0 a burnout 7 ului n' momentul n care persoana respecti) nu are
posibilitatea de a rspunde n mod adec)at. 1entru persoana care #i identific sensul e.isten,ial
n munc' un asemenea e#ec este de)astator' de)enind o cau0 primar a burnout 7 ului' dup
prerea $hristinei %aslach.
Herbert J. Freudenberger (16A" descrie persoanele care sunt predispuse la burnout.
Nni,ial o asemenea persoan intr pe pia,a locurilor de munc plin de bune inten,ii 7 idealiste'
pline de speran, #i chiar nai)e. Bi druiesc totul cu scopul de a ob,ine ? mplinirea de sine ?. >n
acest sens Freudenberger se refer la credin,a oamenilor c munca lor are importan, #i acest
lucru n mod constant. Din cau0a acestor credin,e #i speran,e oamenii care a/ung s manifeste
burnout 7 ul se centrea0 pe reali0rile profesionale care s le furni0e0e o semnifica,ie a
e.isten,ei lor #i a/ung la burnout' atunci c*nd cred c au e#uat. 2ceast perspecti) e.isten,ial
este pre0entat grafic n figura A.1.
Modelul burnout
Nndi)i0ii foarte moti)a,i ncep s lucre0e' a)*nd obiecti)e nalte (pentru ei" #i a#teptri (a
ceea ce le+ar putea furni0a locul de munc". (nele din acele a#teptri sunt uni)ersale (e. g.' s
faci ce)a important' s produci un anume impact' s fi plin de succes"C altele sunt specifice
profesiei. >n ser)iciile pentru oameni' de e.emplu' a#teptrile includ a/utarea celor care au
probleme. 2lte a#teptri sunt personale' poate se ba0ea0 #i pe o imagine romantic interiori0at
a muncii pe care o face care este modelat dup o persoan sau e)eniment important. 2tunci
c*nd aceste a#teptri combinate' stau la ba0a comportamentului de la locul de munc' a/unge ca
acesta s fie ade)ratul sens al )ie,ii persoanei respecti)e.
>ntr+un mediu de sus,inere O suport (care ma.imi0ea0 trsturile negati)e #i po0iti)e"' ei
nu pot s gseasc resursele sau autoritatea necesar pentru a+#i atinge scopurile 7 atunci apare
e#ecul. 1entru persoanele care se a#teapt la o prea mare semnifica,iei a muncii prestate' e#ecul
este unul din cei mai puternici factori care declan#ea0 burnout 7 ul.
1ines 3 2ronson' 166 au reali0at un e.erci,iu e.perimental care s demonstre0e
perspecti)a e.isten,ial a burnout 7 ului. 1entru pregtirea acestui e.erci,iu' ei au rugat
manageri situa,i la un ni)el mediu n organi0a,ii s note0e obiecti)ele #i e.pecta,iile lor legate de
carierele lor #i factorii de stres care au contribuit la burnout. 1articipan,ii la acest e.periment au
fost mpr,i,i n grupe de c*te patru. Fiecare persoan din grupuri trebuia s #i mprt#easc
ntre ei scopurile #i a#teptrile' #i s le identifice pe cele comune. 2ceast ultim informa,ie este
relatat de c*te un repre0entant al fiecrui grup' #i apoi se notea0 pe o tabl. 2cestea repre0int
moti)a,iile participan,ilor specifice profesiei' #i anume- mbunt,irea performan,ei grupului'
reali0area a ce)a important' ascenden,a profesional' contribuirea la bunul mers al organi0a,iei'
contactul cu noi pro)ocri' reali0area unei e)olu,ii personale' s fie sus,inut #i recompensat pe
msur.
1roced*nd identic' li s+a cerut apoi s relate0e factorii de stres semnificati)i care
cau0ea0 burnout+ul 7 ace#tia ar fi- lipsa de resurse umane #i de timp pentru a+#i face treaba a#a
cum trebuie' lipsa de control a unor situa,ii' incapacitatea de a determina performan,a
organi0a,iei n conformitate cu e.pecta,iile' strategiile impuse de organi0a,ie' lipsa de suport din
partea managerilor afla,i n )*rful piramidei organi0a,iei respecti)e' anga/a,ii lipsi,i de
moti)a,ie' a#teptri nerealiste' lipsa de recuno#tin,.
89++:if 9)ml<++=89++:endif<++= >n a treia etap a e.perimentului' li se cere participan,ilor s
anali0e0e cele dou liste de pe tabl #i s stabileasc e)entualele cone.iuni dintre elementele de
pe cele dou liste. $eea ce a de)enit foarte e)ident' este faptul c factorii productori de stres
pot fi defini,i ca fiind obiecti)e #i a#teptri frustrante.$a e.emplu de cone.iune' putem da
e.emplu faptul c a a)ea un control foarte mic #i bloca/ul din partea conducerii' prin lipsa de
sus,inere a acesteia i mpiedic pe manageri de a face lucrurile a#a cum simt ei c trebuie
fcute #i' totodat' este frustrant s nu le fie recunoscut munca #i eforturile depuse pentru a face
ce)a important pentru organi0a,ie. $ea mai important dimensiune este eficien,a personal.
89++:if 9)ml<++=89++:endif<++= $um am artat mai sus' a#teptrile #i obiecti)ele comune rele)
moti)a,iile specifice unei profesii pentru reali0area unei cariere. De e.emplu' pentru asistentele
medicale' moti)a,ia ntotdeauna include u#urarea durerii bolna)uluiC pentru asistentul social 7
a/utarea persoanelor care au problemeC pentru profesori 7 educarea #i ? luminarea ele)ilorM.
2t*t obiecti)ele specifice unei profesii' c*t #i cele uni)ersale reflect semnifica,ia
e.isten,ial pe care munca ni le poate furni0a.
2#a cum a artat e.perimentul' cele mai stresante aspecte ale muncii pot constitui
aproape ntotdeauna obiecti)e #i a#teptri frustrante. De e.emplu' pentru asistentele medicale' a
cror scop este s u#ure0e durerea bolna)ilor' cele mai stresante aspecte ale muncii lor sunt
acele n momente' c*nd' ntr+un spital nu pot efecti) s ameliore0e durerea unui bolna).
$ompar*nd obiecti)ele #i factorii de stres' am a/uns la conclu0ia c' cel mai puternic
aspect care declan#ea0 burnout 7 ul la locul de munc' este mpiedicarea anga/atului cu un ni)el
ridicat al moti)a,iei s #i un sens al e.isten,ei sale prin munca pe care o prestea0.
1entru a pre)eni apari,ia acestui fenomen' cei care profesea0 trebuie s descopere alte
modalit,i de reali0are a obiecti)elor #i a#teptrilor pentru a ob,ine p*n la urm un sens muncii
prestate.
$u alte cu)inte' lucrul cel mai important este eficien,a noastr personal' deoarece este
mult prea simplu s dm )ina pe conducere' pe mediul de la locul de munc. Dec*t d ncercm
s fim creati)i #i s dep#im momentul de burnout.

!.!. (i$pto$e ale urnout ' ului

Gimptomele pot s difere n intensitate' durat #i frec)en,. Declan#area #i manifestarea
lor depind de indi)id #i de mediu #i pot a/unge s afecte0e toate sferele )ie,ii indi)idului (1ines'
2ronson 3 4 afr5' 161".
Jabloul simptomatologic al burnout7ului ar fi urmtorul- lips de )italitate' o slbiciune
fi0ic accentuat' frec)ente dureri de cap' dureri de cap' grea,' tensiuni musculare n umeri #i n
g*t' schimbri n greutate datorate schimbrilor de alimenta,ieC oboseala cronic este adesea
asociat cu tulburri de somn 7 insomnii' co#maruri Cse de0)olt o atitudine negati) fa, de
sine' fa, de munc #i )ia, n generalC sunt raportate insatisfac,ie profesional' sentimente de
inferioritate' o atitudine negati) fa, de al,ii' a/ung*ndu+se p*n la ?de0umani0area? rela,iilor
interpersonale (o con#tienti0are redus a atributelor umane ale celorlal,i' o pierdere a
caracterului uman al rela,iilor interpersonale"C sentimentele de nea/utorare #i disperare sunt #i ele
pre0enteC speran,a #i fericirea sunt nlocuite de sentimentul de 0drnicie' singurtate'
descura/are #i decep,ie.
B.ist trei stadii mari n tabloul simptomatologic al burnout 7 ului- oboseal emo,ional'
depersonali0are' reali0ri personale reduseC dar totul poate fi sinteti0at n epui0are. 2ceasta este
definit de ctre $h. %aslach #i Gusan JacFson ca fiind ?o stare a)ansat de oboseal
emo,ional' depersonali0are #i reducere a sentimentului de reali0are personal' ce se produce la
indi)i0i care lucrea0 cu oamenii ntr+un post sau altul.?
Bpui0area pare s urme0e o e)olu,ie n stadii' care sunt pre0entate schematic n figura
de mai /os.
Fig.A.A. Gtadiile epui0rii #i simptoamele lor-
89++:if 9)ml<++= 89++
:endif<++= 89++:if 9)ml<++=
89++:endif<++=1.
Oboseal emoional
avansat
2. Depersonalizare 3. Realizri personale reduse
I$*#-#*!&B
Se #2te e'(t!#t *e 2!$'(.
Se #2te )/)#t *#2#$ea"a.
Se #2te ep!#,at.
Se #2te %r!trat.
N! -rea ( &!'re,e '! )a2e$##.
A *e-e$#t #$e$#/#& pr)%e#)$a&.
C# tratea,( pe )a2e$# 'a pe )/#e'te.
N! ;# pa( 'e e ;$tD2p&( '! )a2e$##.
S#2te '( a&"## ;& /&a2ea,( pe e&
pe$tr! pr)/&e2e&e &)r.
N! p)ate %a'e %a"( e%#'#e$t
pr)/&e2e&)r.
C)$#*er( '( $! are #$%&!e$"( /!$(
a!pra a&t)ra.
N! p)ate ;$"e&e+e a! ')2p(t#2# pe
a&"##.
N! e 2a# #2te atra *e 2!$'a a.
Sursa: Jackson, S. E. (1984). Handbook of stress coping strategies , p. 9.
Dup cum se obser)' starea de epui0are ncepe cu oboseal emo,ional. (n mod de a
trata aceast stare este distan,area de clien,i' care sunt ?cau0a? oboselii. ;a limit' solu,ia poate
implica tratarea acestora ca obiecte #i nepsarea fa, de ce li se poate nt*mpla. >n final'
indi)idul epui0at are sentimentul reali0rii personale reduse. ?Lu pot lucra cu ace#ti oameni' nu i
a/ut' nu i n,eleg?. De#i detaliile succesiunii fa0elor sunt nc nepuse la punct' cele trei seturi de
simptome descriu o imagine demn de ncredere a epui0rii.
Bpui0area pare s se nt*lneasc cel mai des printre cei care au intrat n ser)iciu cu
idealuri deosebit de nalte. 2#teptrile lor de a de)eni capabili ?s schimbe lume ? )or suferi
frustrri se)ere c*nd se )or lo)i de realitatea clien,ilor nec/i,i (dar adesea percepu,i ca ne#tiind
s aprecie0e" #i de incapacitatea organi0a,iei de a+i a/uta. 1rofesorii s+au sturat s fac poli,ie'
asistentele medicale se ntristea0 c*nd pacien,ii mor' ofi,erii de poli,ie se deprim ocup*ndu+
se n mod constant de ? pier0an,ii societ,ii?.
Ge pune ntrebarea care sunt consecin,ele epui0rii P (nii ncep cu )ite/ie o nou
acti)itate' adesea cu un sentiment de )ino),ie c nu au re0istat n )echea slu/b' al,ii rm*n n
domeniu' dar caut alt post. Q asistent medical epui0at poate s predea cursuri' ca s e)ite
contactul cu bolna)ii. (nii urmea0 cariere administrati)e n domeniul lor profesional' ncerc*nd
s treac ? pe deasupra ? sursei dificult,ii lor. 2ce#tia sunt deseori cei care dau e.emple cinice
subordona,ilor ideali#ti. >n sf*r#it' al,ii rm*n la post #i de)in parte a ? grme0ii )echi ?'
ncas*ndu+#i leafa' dar fc*nd prea pu,in pentru a contribui la misiunea organi0a,iei.

!.). Efecte ale urnout ' ului & * T+e co#t of urning *

Kurnout 7 ul este o e.perien, e.trem de dureroas pentru indi)id #i totodat duntor
bunului mers al organi0a,iei din care face parte. 1entru persoana n cau0' burnout 7 ul este
nso,it de un areal de simptome fi0ice' emo,ionale #i atitudinale.
Gimptoamele fi0ice include oboseal cronic' migrene' tulburri de somn' ulcere' tulburri
gastrointestinale' scderi sau cre#teri n greutate' rceli frec)ente #i prelungite' amplificarea unor
tulburri pree.istente (e. g. diabet' hipertensiune' astm"' rni pro)enite dintr+un comportament
riscant al persoanei' dureri musculare' amplificarea sindromului premenstrual' precum #i cre#terea
consumului de cafea' ,igri' alcool' medicamente #i chiar droguri.
Gimptoamele emo,ionale includ sentimente de depresie' e#ec' nea/utorare' pesimism'
de0ilu0ie #i pierderea satisfac,iei emo,ionale a ser)iciului. 2ceste persoane se simt ca #i cum ar
fi prinse ntr+o capcan' fapt care i nfurie' se simt frustra,i #i le este team c ? o iau ra0na ?.
Gimptoamele atitudinale ale burnout 7 ului se refer la atitudini negati)e #i cinice fa, de
ser)iciu' colegi' #efi' de organi0a,ia ca ntreg. 2ceste atitudini negati)e )or cau0a persoanei la
locul de munc sentimentul de i0olare fa, de colegi #i clien,i' ceea ce )a degenera n conflicte
cu ace#tia #i cu #efii. Joate acestea pot s aib repercusiuni #i n afara ser)iciului' cum ar fi asupra
csniciei' acolo unde este ca0ul (1ines'166".
Gemne ale burnout 7 ului la locul de munc presupun un moral sc0ut' absenteism'
nt*r0ieri la program' o descre#tere a #ederii la locul de munc' cre#terea incidentelor profesionale
#i o performan, sc0ut. >n urma acestor manifestri' colegii de munc #i managerii )or
reac,iona prin lips de ncredere #i respect )i0a)i de persoana n cau0. 2nga/a,ii care sufer de
burnout' )or nt*r0ia la ser)iciu' iar managerii care au a#a ce)a' nu )or mai )eni la #edin,e #i
nt*lniri importante' petrec*nd din ce n ce mai mult timp departe de organi0a,ie #i reduc*nd
totodat timpul acordat contactului cu personalul.
$el mai important este faptul c' pe ansamblu se )a produce o scdere a calit,ii
ser)iciilor oferite clien,ilor (%aslach 3 1ines' 17".


I .). (trategii de coping ,ge#tionare de tip -nfruntare&e.itare/.
0ep1irea urnout 2 ului

?$oping? se refer la eforturile persoanei de a stp*ni rul' amenin,area sau pro)ocarea
atunci c*nd rspunsul automatic nu este pe deplin )alabil (%onat 3;a0arus' 16R". Gtp*nindu+
te pe sine' nu nseamn c ai dep#it situa,ia stresant' numai efortul depus. $oping poate a)ea
loc- la ni)el indi)idual' la ni)elul grupului de la locul de munc sau la ni)elul organi0a,iei.

).1. "oping cu urnout la ni.el indi.idual

Qamenii reac,ionea0 la burnout n moduri diferite (1ines 3 2ronson' 166". (nii
renun, la profesia lor' dar renun,area la carier dup mai mul,i ani este o e.perien, aproape
la fel de dureroas' asociat cu un puternic sentiment al e#ecului. 1ierderea este mare at*t
pentru organi0a,ie' c*t #i pentru societatea ca ntreg.
2l,i oameni renun, la ser)iciu ca re0ultat al burnout 7 ului' dar mai rm*ne n aceea#i
profesie sau organi0a,ie. >n mod obi#nuit' ace#ti oameni se )or ciocni de acelea#i probleme ntr+
un alt loc de munc. Dup manifestarea n serie a burnout 7 ului la mai mult locuri de munc'
aceste persoane a/ung deseori s de0)olte un sens cronic de neputin,' lips de speran, #i
e#ec.
Jotu#i' al,ii aleg calea ascensiunii administrati)e' ca un mod de a scpa de solicitrile
emo,ionale ale ser)iciului' datorit crora a #i a/uns la stadiul burnout. 2u e.istat ca0uri n care'
persoanele afectate s+au rentors la studii pentru o diplom superioar' d*ndu+le astfel
posibilitatea s de)in administratori 7 ceea ce i )a ndeprta de contactul direct cu clien,ii. De#i
aceasta pare re0ol)area pe moment a problemei' apar efecte n urma supra)egherii anga/a,ilor
de ctre unul care sufer de burnout.
%ai e.ist aceia care nu renun, niciodat' chiar #i atunci c*nd sunt total afecta,i de
burnout. 2stfel de oameni sunt de obicei moti)a,i de ne)oia de securitate' iar c*nd slu/ba le ofer
beneficii' deseori ei )or alege s rm*n' chiar dac nu le face bine.
2l,ii se transform ntr+un ? ade)rat trgaci pentru ascenden,a personal ?.
$ri0ele de burnout pot s+i con#tienti0e0e pe anga/a,i (ideali#ti" de problemele lor' ceea
ce i impulsionea0 s+#i pun ntrebri' oferind+le posibilitatea de a+#i autoe)alua priorit,ile n
)ia,' slbiciunile #i capacit,ile lor' modul n care s+#i de0)olte abilit,ile #i performan,ele.
2cest proces poate constitui fundamentul pentru construirea #i mbunt,irea strategiilor
proprii de coping.
(n studiu al rela,iei dintre burnout #i coping identific patru categorii de coping (1ines 3
4afr5'161"-
89++:if 9support;ists<++=1. 89++:endif<++=a't#- E *#re't 3e. +.. 'F#2/area !re# *e tre. ')$%r!$tD$*
per)a$a 'are 'a!,ea,( tre!&:
89++:if 9support;ists<++=2. 89++:endif<++=#$a't#- E *#re't 3e. +.. #+$)rD$* !ra *e tre. tr(#$* #t!a"#a a1a
'!2 ete ea:
89++:if 9support;ists<++=3. 89++:endif<++=a't#- E #$*#re't 3e. +.. -)r/#$* *epre tre '! ) per)a$( 'are (
!"#$(. #2p&#'D$*!0e ;$ a&te a't#-#t("#:
89++:if 9support;ists<++=4. 89++:endif<++=#$a't#- E #$*#re't 3e. +.. ')$!2D$* a&'))&. 2e*#'a2e$te 1# 'F#ar
*r)+!r#:
Gtudiul care implic dou categorii' una cuprinde 1!7 de subiec,i' iar cealalt al,i 6!'
rele) faptul c strategiile acti)e sunt mult mai eficiente n nfruntarea burnout 7 ului. $ele mai
ineficiente au fost cele inacti)e S indirecte. Gtrategiile acti)e alin burnout 7ul pentru c a/ut la
schimbarea at*t a situa,iei' c*t #i a indi)idului. >n multe ca0uri' o schimbare po0iti) determin
cre#terea plcerii e.ercitrii atribu,iilor persoanei n cau0 la locul de munc' regsirea sensului
muncii prestate.
$u scopul de a dep#i burnout 7ul cu succes' indi)idul trebuie s fac urmtoarele patru
lucruri-
89++:if 9support;ists<++=1. 89++:endif<++=S( *e-#$( ')$1t#e$t *e pr)/&e2(. A'et pa pre!p!$e p!r 1#
#2p&! re'!$)a1terea eG#te$"e# pr)/&e2e#. pre'!2 1# pr)-e$#e$"a e# *#$tr0) #t!a"#e trea$t( 'are
;2p#e*#'( rea&#,area )/#e't#-e&)r pr)%e#)$a&e pr)p!e.
89++:if 9support;ists<++=2. 89++:endif<++=A!2area rep)$a/#&#t("## ;$ a %a'e 'e-a pe$tr! a re,)&-a
pr)/&e2a . De 2!&te )r#. )a2e$## a! 2a# 2!&t ')$tr)& a!pra 2e*#!&!# 3*e &a er-#'#!: *e'Dt 're*.Ca e%e't a&
a!2(r## rep)$a/#&#t("##. apare re*!'erea e%e'te&)r $e+at#-e a& $ea<!t)r(r## H $ep!t#$"e#.
89++:if 9support;ists<++=3. 89++:endif<++=Rea&#,area ;$tr0!$ a$!2#t +ra* a '&ar#t("## ')+$#t#-e I
*e,-)&tarea a/#&#t("## *e a *#%ere$"#a 'eea 'e p)ate %# 'F#2/at ;$ 2e*#!& *e 2!$'( 1# 'eea 'e $! p)ate %#
'F#2/at. A'et &!'r! -a per2#te a$+a<at!&!# ( ;1# 'a$a&#,e,e e%)rt!r#&e ;$ pr)'e!& *e re*)/D$*#re a
p&('er## *e a &!'ra ;$ 2e*#!& repe't#-. N! $!2a# 'F#2/area ete /e$e%#'(. *ar 1# 'apa'#tatea *e a rea&#,a
e%e't#- a'eat( 'F#2/are re*!'e pe#2#2!& 1# $ea<!t)rarea ;$ 2)* ')$ta$t a /!r$)!t I !&!#.
89++:if 9support;ists<++=4. 89++:endif<++=De,-)&tarea !$)r $)# J ar2e J pe$tr! ')p#$+. 1# ;2/!$(t("#rea
+ra*!&!# *e *e,-)&tare a -e'F#&)r J ar2e J 3P#$e 8 Ar)$)$.1466. 'F.5:.

).! "oping cu urnout la ni.elul grupului de $unc1

Qbiecti)ele pe care oamenii #i le propun pentru ei' sunt influen,ate de normele grupului
din care fac parte sau ar )rea s fac parte. (n indi)id este deseori membrul mai multor grupuri
sociale- familia' e.tensia familiei' grupul de la locul de munc' un grup profesional sau un partid
politic. 2partenen,a la un grup presupune ntotdeauna ni#te cerin,e din partea acestora. 2stfel'
e.ist anumite a#teptri din partea tatlui' a so,iei' a partenerului de afaceri' a colegului de
munc. Dac nclcm aceste e.pecta,ii' suntem e.pu#i criticii #i ridiculi0rii. >n ca0urile e.treme'
putem di)or,a' putem fi pedepsi,i de lege #i chiar concedia,i. >n raport cu solicitrile' fiecare din
aceste grupuri crora le apar,inem ne )or furni0a la r*ndul lor recompense.
$onferind importan, acestei re,ele elaborate de grupuri sociale care ne ncon/oar pe
fiecare dintre noi' cu beneficiile #i recompensele lor concomitente' nu este surprin0tor atunci
c*nd solicitrile contradictorii a grupurilor men,ionate mai sus' sau incapacitatea de a rspunde
la ele' repre0int factori ma/ori de declan#are a burnout 7ului (1ines' 16@C 1ines 3 2ronson'
166". Jocmai de aceea este important ca aceste solicitri s fie anali0ate' pentru a se stabili
care dintre ele sunt esen,iale' curente' legitime #i re0onabile. Bste n mod special important s se
clarifice orice ambiguitate dintre o solicitare real #i o autosolicitare' care poate conduce la
aspira,ii nerealiste' ce sunt sortite e#ecului.
2lturi de solicitrile din partea grupurilor' acestea pot fi' cum am mai spus sursa unor
importante recompense. (na din acestea poate fi suportul social' care este considerat de
literatura de specialitate ca fiind un mediator al stressului (e. g.' $aplan'17!C $obb' 17&C
;ieberman' 16A". (tilitatea creati) a suportului social ser)e#te de asemenea ca tampon
mpotri)a burnout 7 ului (1ines' 16@C Testman 3 Bt0ion'10C Tinnubust' 10".
Guportul social are o multitudine de func,ii 7 n numr de #ase-
89++:if 9support;ists<++=1. 89++:endif<++=a'!&tarea 3a'!&tarea a't#-(. %(r( ( *a# !$ %at a! ( <!*e'#:
89++:if 9support;ists<++=2. 89++:endif<++=!p)rt!& teF$#' 1# apre'#erea 3*e &a ) per)a$( 'are eGpert( ;$
*)2e$#! 1# ;$ a '(re# )$et#tate e p)ate a-ea ;$'re*ere:
89++:if 9support;ists<++=3. 89++:endif<++=pr)-)'are teF$#'( 3*e &a ) per)a$( 'are ete *et!& *e /!$( ;$tr0
!$ *)2e$#! pe$tr! a %# 'apa/#&( ( #*e$t#%#'e 'e p)ate %# ;2/!$(t("#t 1# '#$e p)ate %!r$#,a pr)-)'area ;$
/e$e%#'#!& $)tr! 1# $! pe J 'Fe&t!#a&a J $)atr(:
89++:if 9support;ists<++=4. 89++:endif<++=pr)-)'area e2)"#)$a&( 3*e &a ) per)a$( 'are $e p)ate a<!ta (
+D$*#2 ra"#)$a&. at!$'# 'D$* !$te2 prea #2p&#'a"# e2)"#)$a& ;$tr0) #t!a"#e:
89++:if 9support;ists<++=A. 89++:endif<++=pr#<#$ e2)"#)$a& 3*e &a ) per)a$( 'are ete *e partea $)atr(.
#$*#%ere$t 'e 0ar ;$tD2p&a:
89++:if 9support;ists<++=K. 89++:endif<++=;2p(rt(1#rea rea&#t("## )'#a&e 3*e &a ) per)a$( 'are -e*e
&!'r!r#&e ;$ a'e&a1# 2)* ;$ 'are &e -e*e2 1# $)#. ;$ 'eea 'e pr#-e1te -a&)r#&e 1# pr#)r#t("#&e:
(n grup de munc' care ndepline#te cel pu,in din aceste trei func,ii a/ut la reducerea
stresului de la ser)iciu #i ne prote/ea0 de burnout (1ines 3 2ronson' 166' ch. 6".
Din pcate' ma/oritatea oamenilor' n special atunci c*nd sunt stresa,i' nu fac eforturi s
profite de spri/inul pe care grupul de munc i+l poate oferi. Heali0*nd faptul c suportul social
implic diferite func,ii reali0ate de diferi,i oameni' care fac parte din mediul nostru.
Ge pune ntrebarea - $um se stabile#te suportul social din partea grupului de munc P(n
mod de a ncepe este acela de a cere spri/in' pro)ocare #i aten,ionri din partea colegilor' la
momentul potri)it. Qricine poate fi instrumentat n a fi schimbat dintr+o persoan care nu sus,ine
pe cel predispus la burnout ntr+o persoan de spri/in. Dac doi sau trei oameni din grupul
respecti) i,i ofer spri/inul #i aprecierea' ceilal,i membrii ai grupului )or a/unge s recunoasc c'
un astfel de comportament tinde s fie contagios.
Din pcate' suportul social este #i foarte costisitor. (n spri/in din partea colecti)ului de
munc nu depinde de o structur birocratic pentru a se de0)olta #i a se men,ine' iar ? costul ?
stabilit este minimal 7 tot ce se cere este faptul c' atunci c*nd se ia o deci0ie n grup' aceasta
s fie de comun acord' merg*nd mpreun p*n la capt' n orice moment #i n orice loc.

).). "oping cu urnout la ni.el organi%a3ional

Qrgani0a,iile care sunt similare n func,ie' structur' mrime #i resurse pot a)ea #i ele
diferite ni)ele de anga/a,i burnout ($o.' 10C DolembieEsFi' 16AC 1ines' 16AC Tinnubst'
10". Li)elele de burnout depind de factori cum ar fi rela,iile de munc' )alabilitatea suportului
social' gradul de autonomie' capacitatea de munc a managerului' interferen,ele birocratice #i
administrati)e' precum #i mediul de la locul de munc luat pe ansamblu.
Uariabilele care contribuie la promo)area sau pre)enirea burnout 7ului pot fi grupate n
caracteristici psihologice' fi0ice' sociale #i organi0a,ionale(1ines' 16A".
Jrsturile psihologice include aspecte care afectea0 dispo0i,ia emo,ional a
anga/atului (cum ar fi sim,irea oportunit,ilor #i n,elesului pe care+l capt e)olu,ia sa ca
persoan"' dar #i cea cogniti) (cum ar fi )arietatea' suprasolicitarea sau subsolicitarea".
Jrsturile fi0ice se refer la aspecte fi.e (cum ar fi adec)area spa,iului' aglomera,ia #i
0gomotul" #i fle.ibilitatea n schimbarea spa,iului n concordan, cu ne)oile #i sarcinile
anga/a,ilor.
$aracteristicile sociale includ toate persoanele care )in n contact direct cu oamenii' cu
anga/a,ii (calitatea rela,iilor dintre ei #i capacitatea lor de a face c*te o pau0' de a+l sus,ine pe
cellalt #i de a mprt#i realit,ile sociale"' supra)eghetori #i administratori (natura feedbacF 7
ului reali0at de ace#ti".
Jrsturile organi0a,ionale includ formalit,ile birocratice' regulamente administrati)e #i
roluri asumate n ca0 de conflicte.
1entru a a/uta anga/a,ii s dep#easc burnout 7 ul' organi0a,iile nu trebuie doar s
minimali0e0e caracteristicile stresante ale mediului n care se lucrea0' dar s #i ma.imi0e0e pe
cele po0iti)e(cum ar fi autonomia' )arietatea' sus,inerea' pro)ocarea #i oportunitatea pentru
e)olu,ia personal" (4anner' 4afr5 3 1ines' 176".
>ntr+un cu)*nt' ceea ce este bun pentru indi)id' este bun #i pentru organi0a,ie. Lumai
dac anga/atul are un sens prin ceea ce face n cadrul organi0a,iei' numai atunci poate fi )orba
de o organi0a,ie lipsit de posibilitatea de burnout.

I .4. M1#uri de pre.enire i reducere a urnout ' ului

Gecretul n a a)ea suficient energie const n a ncetini ritmul de lucru atunci c*nd
consta,i c e#ti mult prea ocupat pentru a a)ea timp s medite0i la stilul de )ia, n momentul
respecti)C n a fi creati) n momentul n care druie#ti compasiune celor din /ur (aceasta n ca0ul
asistentelor medicale"' construindu+,i un uni)ers interior po0iti) cu a/utorul g*ndirii #i medita,iei
po0iti)e.
Lu trebuie s ui,i niciodat s ai gri/ de tine 7 fi0ic' emo,ional #i spiritual.
>n ca0ul asistentelor medicale' ntotdeauna este )orba despre a a)ea gri/ de cine)a' dar'
trebuie s+#i aminteasc s aib gri/ #i de propria persoan.
>n )ederea reducerii burnout 7 ului' n lupta cu epui0area' n ca0ul n care a aprut' se pot
obser)a n schemele din figura de mai /os' strategiile utili0ate de indi)i0i n astfel de ca0uri-

(trategiile utili%ate -n ca%ul apari3iei feno$enului urnout

1. $QLVJNBLJNW2HB2 1HQK;B%BN-
CONTIENTIZAREA
a. Gituea0 corect locul func,ional permite trecerea la re0ol)area
cau0a problemei problemei
b. Gituea0 incorect
locul problemei disfun,ional accentuea0 starea de epui0are
1roblema
Nere'!$)a1terea pr)/&e2e# 3e-#t( re'!$)a1terea %apt!&!# '( eG#t( )
pr)/&e2( I J ata0# -#a"a J: a! e-#t( re,)&-area e# *#%!$'"#)$a& accentuea0 starea de epui0are.
C)$1t#e$t#,area p)ate a''e$t!a te2p)rar tarea *e ep!#,are. pD$( ;$ 2)2e$t!& ;$ 'are e tre'e &a re,)&-area
e#.
2. ASUMAREA RESPONSABILITLMII PENTRU ACMIUNE

Pr)/&e2a C)$1t#e$t#,area S#t!area ')re't(
problemei a cau0ei problemei

>n e.terior >n interior ? ce+i cu mine P ?
a. 2sumarea responsabilit,ii
pentru schimbare func,ional
a. 2sumarea responsabilit,ii
pentru schimbare ?ce pot s facPM
reducerea efectului destabili0ator al sentimentului de
nea/utorare func,ional


b. Leasumarea responsabilit,ii b. Leasumarea responsabilit,ii
pentru schimbare (n special n pentru schimbare
momentul n care indi)idul consider c
?nu este )ina saM disfunc,ional disfunc,ional
persisten,a sentimentului de nea/utorare


3. CLARITATEA COGNITIVL
3'apa'#tatea *e a *#t#$+e ;$tre 'eea 'e p)ate %# 'F#2/at ;$ &e+(t!r( '! 2!$'a a:

1roblem $on#tienti0area 2sumarea
problemei responsabilit,ii
pentru ac,iune.
a. Leclaritate cogniti)- ? totul poate fi schimbatM n
cercri' e#ecuri sentiment de de0nde/de de0)oltarea unei atitudini cinice disfunc,ional
men"#$erea a! a''e$t!area t(r## *e ep!#,are7
?nimic nu poate fi schimbatM sentimentul de nea/utorare disfunc,ional men,inerea
sau accentuarea t(r## *e ep!#,are.
b. $laritate cogniti) Bforturile sunt ndreptate spre ceea ce poate fi schimbat
func,ional schimbarea O sentimentul c poate fi schimbat ce)a cu efectpo0iti) asupra strii de
epui0are.
Discriminarea )i0ea0 n primul r*nd distinc,ia ntre ceea ce poate fi O ceea ce nu poate fi
schimbat' dar' de asemenea' se refer #i la alte aspecte' de e.. Distinc,ia dintre cerin,ele reale #i
ceea ce indi)i0ii consider n mod eronat c trebuie s fac' etc.

!. DBWUQ;J2HB2 GJH2JBDNN;QH DB $Q1NLD

>n special-
De0)oltarea abilit,ilor de diagnosticare #i discriminare
De0)oltarea capacit,ii de stabilire a alternati)elor
De0)oltarea abilit,ilor de ascultare acti) #i comunicare
$ele patru aspecte mai sus pot fi )0ute ca ? momente ? n care pot inter)eni
disfunc,ionalit,i (a#a cum ele au fost semnalate n schem"' cunoa#terea lor fiind necesar
pentru diagnostic #i inter)en,ie. Disfunc,ionalit,ile pot e.ista la toate cele patru ni)ele sau doar
la unul singur.
>n urma acestei scheme' putem descrie urmtoarele msuri de pre)enire #i reducere a
burnout 7 ului-
A. Msuri de preenire5
1. !aracteristici"e #uncii- Designul muncii trebuie s permit utili0area abilit,ilor #i
libert,ii anga/atului' sarcini suficient de )ariate #i pro)ocatoare pentru a men,ine interesul
acestoraC asigurarea c sarcinile nu )in n contradic,ie #i c ele asigur o desf#urare coerent a
munciiC asigur furni0area de feed+bacF asupra performan,ei' permite e.ercitarea
responsabilit,ii de ctre anga/at #i ofer suficient autoritate pentru ca anga/atul s+#i
ndeplineasc responsabilit,ile ntr+un mod adec)atC permite indi)idului s participe la deci0iile
care+i pri)esc propria muncC permite n),areaC asigur scopuri clare' care nu )in n
contradic,ie cu scopurile altora.
A. $e"a%ii"e de #unc&- Guperiorii pot adopta un stil fle.ibil de conducereC acesta permite
concentrarea at*t asupra ne)oilor indi)iduale' c*t #i asupra reali0rii sarcinilor de ctre grupC
asigurarea n cadrul grupului a unui spirit de cooperare.
@. Structura organi'a%iona"&- Heducerea la minim a nl,imii structuriiC proiectarea
re,elelor de comunicare' astfel nc*t s asigure comunicarea ntre departamente' precum #i ntre
diferitele ni)ele ierarhiceC ele permit proceduri rapide #i discrete n ceea ce pri)esc pl*ngerile #i de
asemenea permit comunicarea feed+bacF 7uluiC pri)ind procesele de luare a deci0iei' anga/a,ii de
la fiecare ni)el trebuie s aib posibilitatea de a participa la deci0iile care+i afectea0 propria
munc #i proiectele de )iitor.
!. !u"tura organi'a%iona"&- 2titudinea fa, de anga/a,i este po0iti)' chiar dac e.ist
alte aspecte (de e.. $lien,i' produc,ie" considerate ca priorit,i. 2ten,ia predominant asupra
calit,ii produselor #i ser)iciilor reflect n mod esen,ial aten,ia fa, de cuno#tin,ele #i abilit,ile
anga/a,ilor' este ncura/at asumarea riscului' iar gre#elile sunt considerate ca oportunit,i
pentru n),are' mai degrab dec*t oca0ii pentru criticiC atingerea scopurilor organi0a,ionale este
)0ut ca modalitate de satisfacere a intereselor anga/a,ilorC oportunit,ile de de0)oltare
personal sunt accesibile fiecrui indi)id.
1e l*ng aceste msuri de pre)enire a burnout 7 ului' care sunt legate de mediul de la
locul de munc' trebuie s amintim #i c*te)a strategii ce ,in de indi)id pentru a pre)eni apari,ia
acestuia n timp ce ne ?pasM de ceilal,i-
89++:if 9support;ists<++= 89++:endif<++=(scu"tarea p&reri"or prieteni"or 7 dac cei din /urul
indi)idului au obser)at o schimbare n comportamentul tu' trebuie s iei n considerare faptul c
s+ar putea s aib dreptate. 1rimul pas este recunoa#terea faptului c suferi de burnout #i s fii
deschis la obser)a,iile celorla,i.
89++:if 9support;ists<++= 89++:endif<++=)ncetinirea rit#u"ui de "ucru persona" 7 nici o persoan nu
poate s le fac pe toate. Nndi)idul trebuie s recunoasc c n umanitatea sa' are limite #i s
permit celorlal,i s l a/uteC trebuie s mpart responsabilit,ile' s se obi#nuiasc s cear
a/utor' atunci c*nd este ca0ul #i s n)e,e s spun ?nuM oca0ional. B necesar s #i coboare
a#teptrile legate de sine #i de cei din /urul suC sntatea sa #i starea de bine sunt mai
importante dec*t s+i pese tot timpul de ceilal,i. G+#i stabileasc priorit,ile #i s+#i pstre0e timp
pentru sine.
!oncentrarea pe puterea de a iubi a unei singure persoane 7 permiterea unei persoane s l
iubeasc' chiar dac o face altfel dec*t #i+a nchipuit indi)idul n cau0.
)n*a%area unor te+nici de re"a,are 7 cutarea acelor tehnici care i se potri)esc- audi,ia de
mu0ic' meditarea' plimbri' lectura unei cr,i' grdinritul' odihna prin somn' discu,ii cu un
prieten. Dac este necesar' gsirea unei ci nondistructi)e de a scpa de frustrrile reale.
)ngri-irea s&n&t&%ii persona"e 7 studiile arat c situa,iile de stres sporit pot conduce la multe
obiceiuri nesntoase cum ar fi fumatul' consumul de alcool' de droguri. Bste esen,ial
men,ierea n form- orele de somn' de mas #i e.erci,ii fi0ice' dac este ca0ul' un control
medical.
.en%inerea unui sti" de *ia%& /n afara ro"u"ui de a d&rui0 + acest rol te poate ?nghi,iM.
De0)oltarea unor noi hobb5+uri #i ndeletniciri care s ofere stimularea intelectual #i
determinarea e)olu,iei ca persoan de+sine+stttoare. %en,inerea n mod regulat contactului cu
al,i oameni.
.en%inerea un ro"0 de burnout 7 nregistrarea acelor e)enimente din )ia,a personal care
produc stresul. >n c*te)a sptm*ni )a fi posibil identificarea stresorilor #i gsirea unor posibile
solu,ii.
("c&tuirea unei ec+ipe de /ngri-ire a ce"ui"a"t0 7 nu este obligatoriu s faci fa, singur. $ere
a/utorul celor din familie' prietenilor chiar dac tu cre0i c nu )or s te a/ute. 1o,i s ai sesiuni de
brainstorming n cadrul crora s po,i s #i e.pui ideile' a/ung*ndu+se la ade)rate discu,ii de
grup. ;ucrea0 cu doctori' asistente medicale' terapi#ti' asisten,i sociali pentru a gsi solu,ii care
s func,ione0e n re0ol)area problemelor personale. >n)a, s ai ncredere n ceilal,i' pentru a
putea fi a/utat.
1unerea accentu"ui pe si#%u" u#oru"ui 7 uneori umorul poate ?coloraM cele mai ?negreM situa,ii.
De c*te ori este posibil' trebuie cautat partea )esel a unei situa,ii. Q glum bun te )a face s
te sim,i altfel.
(pe"area "a un a-utor profesionist 7 dup epui0area sugestiilor de p*n acum' daci nu au
func,ionat' atunci se poate apela la a/utorul unui terapeut specialist n reducerea stresului' acesta
put*nd oferi sentimentul de siguran, #i un mediu non 7 critic.
(precierea proprii"or eforturi 7 cea mai bun ngri/ire pe care o poate oferi cine)a unui bolna) nu
poate schimba cursul bolii. Frustrarea n aceste momente de neputin, n fa,a bolii contribuie la
apari,ia burnout 7 ului. Jrebuie s ac,ionm dup principiul- ?Dec*t s depl*ngi incapacitatea ta
de a )indeca ceea ce este incurabil' con#tienti0ea0 puterea ta #i confrunt realist situa,ia. >n
schimb po,i oferi n astfel de situa,ii dragoste' ngri/ire #i demnitate' restul se afl n m*inile lui
Dumne0euM.
$e/nnoirea0 spiritua"& 7 mul,i oameni #i gsesc cea mai ad*nc consolare n credin,a lor' #i
aceasta put*nd constitui un a/utor. 2ceasta poate furni0a o mai bun perspecti)' mai mult
putere #i inspira,ie.
idee diferit&0 7 trebuie s ne g*ndim la faptul c ngri/irea celuilalt este )oluntar. >n acest mod'
ne )om sim,i mult mai stp*ni pe sine' d*nd o alt perspecti) asupra menirii noastre. 2ceast
nou atitudine ne poate a/uta s fim deschi#i altor posibilit,i de a ngri/i.
>n loc s )edem aceste ser)icii ca o admitere a propriilor slbiciuni #i a e#ecurilor' putem
considera c ceea ce facem are )aloare n comunitatea din care facem parte' put*nd s
continum n a+i a/uta pe al,ii' fr s e.perimentm burnout 7 ul.
Depre #$*r)2!& /!r$)!t

S#2pt)2at)&)+#a pe'#%#'a a't!# #$*r)2 e p)ate #$ta&a &a !$ 2)2e$t *at a& 'ar#ere#
a*!&t!&!#. #$ peta at!$'# 'a$* re!re&e. 2a# a&e 'e&e p#F#'e. e2)t#)$a&e $! 2a# !$t
!%#'#e$te pe$tr! a %a'e %ata 'er#$te&)r #$ 'retere #2p!e *e $at!ra <)/!&!#.
Cer'etar#&e pr#-#$* 'a!,a&#tatea # pe'#%#'!& a'et! #$*r)2 arata 'a eG#ta 'ate+)r## a$!2e *e
per)a$e *ar # 'ate-a pr)%e## 'are pre*#p!$ &a *e,-)&atrea #2pt)2at)&)+#e# /!r$)!t.
De 'e&e 2a# 2!&te )r# ete -)r/a *epre per)a$e e$t!,#ate. e$er+#'e. %)arte 2)t#-ate.
*#p!e a e #2p&#'e t)ta& #$ 2!$'a. A'etea a! *e ae2e$ea #*ea&!r# # ta$*ar*e r#*#'ate #$
'eea 'e pr#-ete rea&#,area pr)%e#)$a&a. *e*#'a$*!0e %ara re,er-e pr)%e#!$##.
D#$ +a2a 'ate+)r##&)r pr)%e#)$a&e 'are pr#$ $at!ra 2!$'## p)t pre*#p!$e &a /!r$)!t. %a'
parteB 2a$a+er##. 2e*#'##. &!'rat)r## #$ *#%er#te *)2e$## )'#a&e # e*!'at#)$a&e. pr)%e)r##.
at&et## 3per%)r2er##:.
S!$t %)arte 2!&te ')$teGte # #t!at## 'e p)t ')$*!'e &a /!r$)!t.
Ce&e 2a# %re'-e$te 'a!,e 'e ta! &a /a,a #$ta&ar## #$*r)2!&!# !$tB
o S!pra#$'ar'are '! ar'#$# # rep)$a/#&#tat# &a &)'!& *e 2!$'a. a'etea #$)t#te
*e re!re re*!e # *e%#'#e$te #$ 2a$a+e2e$t!& t#2p!&!#. #$ p&a$#%#'area #
ta/#&#rea pr#)r#tat#&)r #$ a't#-#tat#. re%!,!& #$ *e&e+area rep)$a/#&#tat#&)r.
o I2p&#'area t)ta&a #$ 2!$'a *ar %ara ')p!r# '&are. Per#te$ta #$ 2!$'a %ara
re,!&tate a! pr)+re. t)'2a# pe$tr! 'a $! e '&ar !$*e a$!2e tre/!#e a a<!$+#.
o D#%#'!&tat# #$ a a''epta 'F#2/area at!$'# 'a$* ')$*#t##&e ) )&#'#ta.
#$'apata$area *e a ')$t#$!a #$ -#rt!tea %apt!&!# 'a et# pr)%!$*a ataat
e2)t#)$a& *e 'eea 'e a# rea&#,at pa$a #$ a'e& 2)2e$t.
o @)rtarea. e%)rt!& *e a %a'e 'a #2p)#/#&!& a e pr)*!'a. Ata e #$ta2p&a
a*eea 'a$* a-e2 *e0a %a'e '! pr)/&e2e pe$tr! a 'ar)r re,)&-are $! a-e2
!%#'#e$re re!re.
o S#t!at## *e ')$%&#'t +e$erate *e *#%ere$te +re! ')$'#&#a/#&e #$tre -a&)r#&e
per)$a&e # -a&)r#&e )r+a$#,at#e# 3#$t#t!t#e#. ')2pa$#e#:. At!$'# 'a$* $!
!$te2 #$ a')r* '! 'eea 'e $# e )&#'#ta. 'a$* *e,apr)/a2 a! $! 're*e2 #$
'eea 'e %a'e2.
o Ne-)#a per2a$e$ta *e apre'#ere. I$ 'a,!& #$ 'are )r#'at *e apre'#at et# pe$tr!
'eea 'e %a'#. et# 2ere! $e2!&t!2#t *e #$e.

Ce& 2a# #2p)rta$t ape't 'e tre/!#e 2e$t#)$at a#'# ete a'e&a 'a a'eata er#e *e p)#/#&e
#t!at## *e'&a$at)are a&e #$*r)2!&!# /!r$)!t !$t 2a# p!t#$ re&e-a$te. Ceea 'e 're*e2 $)# #$
&e+at!ra '! 'e e #$ta2p&a #$ <!r!& $)tr!. #$ -#ata $)atra. #$ 'ar#era $)atra. per'ept##&e
$)atre a!pra a'et)r %a't)r# !$t a*e-arate&e 'a!,e 'e ta! &a /a,a a%e'tar##.
I2p)rta$t ete *e ae2e$ea %apt!& 'a eG#ta )&!t## pe$tr! t)t# 'e# 'are a<!$+ a %#e a%e'tat# *e
a'et #$*r)2. Apare$t re'!perarea pare +rea # $e'e#ta ) )are'are per#)a*a #$ 'are per)a$a
ete *at)are a %a'a 'F#2/ar# 2a<)re *e at#t!*#$e. #$ t#&!& *e -#ata. !$e)r# '! e%)rt!r#
!t#$!te. Ca atare pre-e$t#a ete eGtre2 *e #2p)rta$ta.



Recoerin! "rom #urnout
It 2a> /e t)) &ate t) ta&= a/)!t a-)#*#$+ /!r$)!t. Ma>/e >)!N-e
a&rea*> rea'Fe* tFe ta+e OFere >)! are tF)r)!+F&> *##&&!#)$e*
O#tF >)!r <)/ a$* OFere >)! $) &)$+er +et a$>tF#$+ )% e2)t#)$a&
-a&!e %r)2 #t. P)! 2a> %ee& &et *)O$ )r /etra>e* /> >)!r
)r+a$#,at#)$. a$* 2a> /e Q+)#$+ tFr)!+F tFe 2)t#)$Q <!t %)r tFe
2)$e> >)!r <)/ /r#$+ #$.

RF#&e >)! 'a$ *ea& O#tF eGFa!t#)$ /> ta=#$+ a +))* /rea=. ret
2a> $)t '!re tF# e$e )% *##&&!#)$2e$t. TFe pa#)$ a$*
')22#t2e$t tFat >)! pre-#)!&> /r)!+Ft t) >)!r <)/ 2a> $)O Fa-e
')2p&ete&> /!r$e* )!t. R#tF)!t tF#. >)!r 'areer 2a> $)t pr)+re
2!'F %!rtFer.

Pe)p&e *ea& O#tF tF# #t!at#)$ #$ a $!2/er )% *#%%ere$t Oa>. S)2e
are e%%e't#-e. OF#&e )tFer are $)t ) +))*B
Doing Nothing: O%te$. )$e )% tFe O)rt Oa> )% *ea&#$+
O#tF /!r$)!t # t) a''ept #t a$* *) $)tF#$+ a/)!t #t. B>
re2a#$#$+ #$ p&a'e. >)! r#= /e')2#$+ /#tter a$* a$+r> a
)pp)rt!$#t#e pa >)! />. P)!r )r+a$#,at#)$ 2a> ')2e t)
re+ar* >)! a J*ea* O))*S a$* #% tF#$+ *) $)t 'Fa$+e. >)!
2a> /e *))2e* t) a +ra*!a& )r !**e$ *e'&#$e. P)! $ee* t)
'Fa$+e tFe #t!at#)$ #$ )2e Oa>.
Changing Career: I% >)! Fa-e &)t a&& #$teret #$ tFe -a&!e
tFat &e* >)! #$t) >)!r pr)%e#)$ #$ tFe %#rt p&a'e. tFe$
'areer 'Fa$+e 2a> /e tFe /et )pt#)$ )pe$ t) >)!.
TFe %#rt *)O$#*e )% tF#. F)Oe-er. # tFat >)! &)e tFe
/e$e%#t )% tFe pre'#)! eGper#e$'e >)! Fa-e a&rea*> +a#$e*
O#tF#$ tFe pr)%e#)$. I$ e$ter#$+ a $eO pr)%e#)$. >)! O#&&
/e ')2pet#$+ eT!a&&> O#tF pe)p&e 2!'F >)!$+er tFa$ >)!.
a$* tFee pe)p&e 2a> /e O#&&#$+ t) a''ept 2!'F &)Oer
a&ar#e.
A e')$* *)O$#*e # tFat >)! r#= a tr)$+ e$e )% %a#&!re
#$ tFe Oa> >)! Fa$*&e* tF#$+. OFerea /!r$)!t O#&& )$&>
Fa-e /ee$ a te2p)rar> et/a'= #% >)! !''ee* #$ t!r$#$+ tFe
#t!at#)$ ar)!$*.
Changing Jobs: 9)/ 'Fa$+e O#tF#$ tFe a2e pr)%e#)$ #
2nter*entie in burn3out
A.$faturi practice in procesul de consiliere%directii de abordat in
procesul de consiliere psiholo!ica

2 echilibra cerintele personale si profesionale poate constitui o pro)ocare ma/ora.
&ro!ramea'a(ti timp pentru relatia ta prioritara. %a/oritatea relatiilor necesita cel putin A0+@0 de minute
pe 0i' acesta repre0entand Xtimpul de conectareX' fara sa includem aici discutii despre facturi' copii'
telefoane etc. 2cest timp este dedicat con)ersatiilor despre modul in care )+ati petrecut 0iua' planurile de
)iitor' placerea de a fi cu celalalt si X)isareaX in doi.
$and esti pe drum' ai gri/a sa suni acasa in mod regulat si lasa un numar unde poti fi contactat cel mai usor.
$and a/ungi acasa' realoca timp conectarii cu celalalt. De obicei' o ora este de a/uns.
Qca0ional' petrece+ti timp cu celalalt fara a planifica ce)a in sensul asta (o dimineata' o seara' un EeeF+end
de A+@ 0ile" pentru a permite creati)itatii si spontaneitatii sa se manifeste in relatia )oastra.
1rogramea0a+ti o XintalnireX cu partenerul in afara orasului' o data la doua luni. Jrimiteti+)a sms+uri' lasa+i
mesa/e pe robotul telefonului sau adnotari pe masa. Daca )ei face aceste mici nimicuri' )ei e)ita sentimentul
de sfasiere si' in acelasi timp' )ei beneficia de caldura relatiei.
Fa+ti timp pentru prietenii. 2sigura+te ca te incon/ori de oameni distracti)i. $ea mai buna cale este sa iti
incercuiesti acele 0ile din calendar in care )ei acorda timp intalnirilor cu prietenii.
Ai !ri)a de corpul tau. Fa un e.amen medical pentru a e.clude e)entualele probleme. Na in calcul cele trei
aspecte- alimentatia' somnul si e.ercitiile fi0ice. Da mai multa atentie acestor categorii. Na pau0e de !+R
minute la birou. Nnchide ochii' respira ritmic si concentrea0a+te cu ochii mintii asupra unei imagini rela.ante.
Daca te perturba ce)a' incearca totusi sa re)ii la scena rela.anta' golindu+ti mintea de alte probleme de
moment.
Re(e*aminea'a(ti obiectiele pe termen lun!. Faci ceea ce+ti doresti cu )iata taP Daca ai fi pe patul de
moarte' ce ai )rea sa poti spune in legatura cu modul in care ti+ai petrecut acesti aniP
Re(e*aminea'a(ti obiectiele pe termen scurt. 2minteste+ti de lucrurile pe care le+ai reali0at de/a' mai
degraba decat de cele pe care urmea0a sa le reali0e0i. Fa acest lucru 0ilnic. (n moment de reflectare la
birou' cand stai pe scaun' te )a a/uta sa adopti aceasta perspecti)a.
Daca nu poti face asta singur' solicita consiliere psihologica si fa ceea ce iti sugerea0a consilierul.
$u totii stim ca uneori e dificil sa urme0i sfaturile altcui)a' dar incearca sa faci asta macar timp de o luna'
inainte de a te intoarce la )echile obiceiuri.
Controlea'a(ti mintea+
Ai obserat reodata ca in situatiile in care te chinuiesti sa nu te mai !andesti la anumite probleme, pare
aproape imposibil sa te impiedici sa faci acest lucru- Cu cat depui mai mult efort pentru a eita un anumit
!and, cu atat mai !reu este sa ti(l scoti din minte. Nu te alarma+ Cercetarile au doedit ca toata lumea se
confrunta cu .!andurile nedorite..



$hiar daca pare parado.al' gandurile de care ne ferim cel mai mult comporta semnificatiile lor. $and incerci din
rasputeri sa e)iti un gand' una din partile creierului lucrea0a din greu pentru a mentine gandul suparator unde)a
in fundal' cautand un factor care sa te distraga' sa te prote/e0e de ideea ca incerci sa+l e)iti.

Nn acelasi timp' o alta parte trebuie sa )erifice constant ca sarcina a fost indeplinita. Nntr+o maniera neplacuta'
acest proces de monitori0are mentala iti indreapta atentia asupra gandului nedorit' determinandu+te sa fii mai
)ulnerabil fata de ideile de care incerci sa fugi.

1artea amu0anta consta in faptul ca in momentele in care incerci sa nu te gandesti la anumite lucruri' trebuie de
fapt sa+ti amintesti lucrurile pe care doresti sa le e)iti. %emoria' act al psihismului ce se ocupa cu receptarea si
restituirea informatiilor' acti)ea0a gandurile de care ne ferim.

Nntr+un fel' incrancenarea )igilenta de a nu te gandi la ce)a anume fortea0a anumite parti ale creierului sa
pa0easca acel gand. $hiar daca este tinut acolo in mod subconstient' gandul este acti) si cateodata scapa din
locatia in care se afla bine pa0it' erupand printre gandurile acti)e. 2cest lucru se intampla cu precadere in ca0urile
in care esti stresat' te simti coplesit de probleme sau cand acu0i o stare a)ansata de epui0are.

B)itarea gandurilor nedorite se aseamana cu situatiile in care te forte0i sa adormi sau iti dicte0i sa te rela.e0i. $u
cat incerci sa te con)ingi ca+ti )a prinde bine sa adormi cat mai repede' cu atat este mai probabil sa dormi
XiepuresteX sau sa stai mai mult trea0. Daca iti impui sa te rela.e0i' posibilitatea de a de)eni mai an.ios se
mareste.

B.ista o larga paleta de ca0uri cand iti doresti cu disperare sa+ti poti controla mintea. Golutia este sa e)iti
aplicarea controalelor riguroase asupra gandurilor. Daseste+ti o persoana careia ii poti impartasi deschis
gandurile care te apasa sau notea0a+le intr+o agenda. Nn acest fel gandurile XcicalitoareX nu+ti )or mai da batai de
cap.

Q alta modalitate de abordare consta in terapia opusa- fa opusul lucrului pe care doreai de fapt sa+l faci.
Dandurile suparatoare pot fi eliminate definiti) prin re0ol)area lor.

Gtresul

Controlea'a(ti stresul+
/aca te afli in prea)ma unei persoana care nu face fata stresului, cum reactione'i- Te !andesti sa o inscrii
la cursuri de Tai Chi sau o a)uti sa stea pe un scaun, incura)and(o sa inspire adanc si sa e*pire pe !ura-
Tehnicile de rela*are te a)uta pe moment. /ar cum te poti descurca stresului 'ilnic- Afla ce trebuie sa faci
pentru a tine piept factorilor stresori.



1entru a face fata stresului de lunga durata este ne)oie sa o iei treptat. De0)oltand un stil de )iata ce are la ba0a
o alimentatie sanatoasa si e.ercitii regulate' organismul tau functionea0a la un ni)el optim. 2ceasta este cea mai
buna defensi)a impotri)a stresului.


De ce reactionea0a atat de furios corpul tau in fata stresuluiP

Qrganismul tau se straduieste sa fie intr+un echilibru perfect. 1entru mentinerea acestui echilibru lucrurile ar trebui
sa se intample la fel intotdeauna. Qrice impre/urare care determina schimbarea acestui confort intern determina
aparitia stresului. Daca afara e frig' )ei incepe sa tremuriC daca este cald' )ei incepe sa transpiriC daca este ne)oie
sa alergi ca sa prin0i un autobu0' inima ta )a incepe sa bata mai tare' iar muschii tai )or fi solicitati pentru a face
fata efortuluiC daca esti o persoana timida' )ei inrosi cand )ei fi abordata de un strain intr+o discutie. Qrganismul
tau este conectat mediului in care te afli' cea mai mica )ariatie in rutina cau0and o reactie.

$orpul tau functionea0a pentru a preintampina pericolulC el a fost conceput in asa fel incat sa te a/ute cand ti se
schimba starea emotionala- muschii se intind' pulsul inimii se accelerea0a' respriratia de)ine mai rapida'
tensiunea arteriala creste' digestia stagnea0a sG focali0area asupra problemelor este ca si ine.istenta.
Qrganismul asteapta sa faci ce)a pentru ca nu percepe diferentele intre stresul fi0ic si cel emotional. Ge
presupune ca fie infrunti pericolul' fie fugi din fata luiC deci0ia iti apartine in intregime. $ele mai multe persoane nu
anticipea0a pericolul din )iata de 0i cu 0i. $eea ce poti anticipa se refera la- ora la care te tre0esti de dimineata'
condusul copiilor la scoala' mersul la ser)iciu' indeplinirea dead+line+urilor' pran0ul' reintoarcerea acasa la o ora
re0onabila' cina' plimbatul cainelui si sa)urarea clipelor libere alaturi de familie si prieteni.


1rin urmare' ce poate inter)eni in asa fel incat sa produca stresulP

Gituatiile care in mod normal se afla sub controlul tauC acele schimbari neasteptate care inter)in in timpul 0ilei sunt
schimbari normale cu care trebuie sa te confrunti + se termina cerealele pentru micul+de/un' fiul tau pierde
autobu0ul cu care merge la scoala' cainele sparge geamul unei )itrine' iar tu nu poti intar0ia la ser)iciu sub nici o
forma. Nndiferent ca situatiile sunt percepute ca fiind bune sau rele' corpul tau reactionea0a. $u cat sunt mai
frec)ente si mai mari schimbarile' cu atat mai greu ii )ine organismului sa mentina echilibru. Gchimbarea lumii
este un lucru imposibil. Gingurul lucru care+ti sta in putere consta in schimbarea modului in care percepi si
reactione0i. Bsti complet responsabil pentru maniera in care te manifesti fata de lumea din /ur.

$ercetariile au demonstrat ca factorii stresori sunt mai periculosi decat cre0i. B.pertii in sanatate au fost de acord
ca peste 6RY din afectiuni repre0inta un re0ultat direct al stresului necontrolat. 2cest lucru implica maniera in
care procese0i si reactione0i in fata XmicrotraumelorX ce iti influentea0a sanatatea. Hecatiile ostile si furioase sunt
responsabile pentru declansarea posibilelor atacuri de cord sau a accidentelor cardio+)asculare.


$e poti face pentru a pastra fira)ul balant al organismuluiP

Din fericire e.ista foarte multe lucruri ce pot fi facute. Nn primul rand trebuie sa cauti sa reduci factorii stresori.
$antitatea de energie si de timp nu se afla sub controlul tau' dar iata o lista cu masuri pre)enti)e pentru
mentinerea unui bun echilibru-
RELAXAREA CA METOD DE AUTOCONTROL EMOTIONAL. PREZENTARE
GENERAL
Relaxare are dou componente: una muscular si alta psihic. Dar ntre starea
de tensiune a corpului si starea emotional exist o legtur direct si reciproc
(observnd c n strile de supraactivare emotional muschii sunt si ei ncordai,
specialistii care au pus la punct procedeele stiinifice ale relaxrii pornesc invers,
reducnd ncordarea muscular pentru a crea o stare de destindere psihic si
atunci exerciiile care vi!ea! una sau alta dintre componente se finali!ea! de
fapt cu relaxarea ntregului organism.
"rice form de relaxare este preferabil s se reali!e!e (cel putin la nceput, cnd
deprin!i relaxarea# cci initiatii au capacitatea s se relaxe!e oricnd si oriunde
si propun, de pild n timpul concursului sau n tramvai ntr$o atmosfer lipsit
de perturbaii sonore, la o temperatur plcut, ntr$o camer aerisit
corespun!tor. % de dorit s fii mbrcat ct mai le&er, fr curele strnse,
snururi sau bi&uterii... Relaxarea se reali!ea! fcnd apel mai putin la voin
(aceasta presupune o anumit ncordare, un anumit efort si mai mult la 'aripile'
imaginaiei, la repre!entri ct mai plastice, mai sugestive, la formulri verbale
ct mai expresive.
"rice exerciii de relaxare, chiar dac sunt la ndemna oricui, presupun o
anumit do! de responsabilitate si maturitate. %le au reguli care e bine s fie
respectate. (recautia si serio!itatea duc si aici la re!ultate bune. Regularitatea
practicrii exercitiilor duce, numai ea, la progres. Relaxarea e la ndemna oricui,
dar ea are etape si cicluri care se urmea! ntocmai. % singurul drum spre
succes.
1 - Metoda de relaxare analiti! a l"i #ao$%on
%tapa iniial: const n contractarea si relaxarea alternativ a unei singure
grupe de muschi (de la nivelul bratelor, picioarelor, abdomenului, spatelui, cefei,
gtului sau fetei, pentru a rafina simul muscular.
%tapa a doua: extinderea aciunii de la un grup de muschi la teritorii musculare
din ce n ce mai mari astfel nct, prin exercitii progresive, s reusim o relaxare
muscular general a ntregului corp.
)ntr$o fa! si mai avansat (aceasta se obtine dup mai multe sptmni sau
luni de antrenament !ilnic vei fi capabil s constienti!e!i si s controle!i
tensiunile musculare provocate de diverse situatii emotionale, s le reduci apoi
intensitatea prin relaxare si astfel s obtii disparitia suprancordrii emotionale si
instalarea calmului.
*
)n fa!a de initiere, exercitiul se reali!ea! astfel: stai ntr$o po!itie comod,
preferabil culcat pe spate, eventual si cu o pern mic sub cap, asa nct s te
simti confortabil. (entru a simti mai usor relaxarea, ti trebuie pentru nceput un
termen de comparaie: contract mai nti muschii respectivi (de exemplu
muschii bratului drept. +ceasta o reali!e!i prin intermediul unor comen!i verbale
pe care ti le administre!i singur, n gnd ('contract bratul drept# 'simti sen!aia
de contractie,-. +poi dai comen!ile si reali!e!i actiunea invers ('las bratul
moale, relaxea!$l. nsoteste fiecare formulare cu imaginile corespun!toare ale
bratului sau piciorului respectiv. Repre!int$ti foarte clar bratul la care te referi.
Repeti exercitiul de mai multe ori, antrennd progresiv alte !one musculare, fiind
atent la aparitia vreunei forme de oboseal. Dac se ntmpl aceasta, e semn
c a sosit momentul de ncheiere a exercitiului. (.nii practicanti obosesc pentru
c depun un mare efort pentru... contractie# dar aceast contractie nu o reali!m
cu scopul de a ne de!volta muschii/ 0ntensitatea si durata contractiei le
pondere!i singur, n funcie de contributia la sesi!area strii de relaxare.
Reali!e!i acea contractie (minim care te a&ut s simti mai clar fenomenul
opus, al relaxrii. 1e recomand o intensitate de 234 din forta de care dispui.
Dup ce ai depsit aceast fa! (n care ti$ai rafinat simtul muscular, sesi!nd
usor att relaxarea ct si aparitia vreunei contractii, vei practica numai exercitii
de relaxare# le vei extinde treptat la tot mai multe grupe musculare, asa cum
reiese si din practicarea procedeului urmtor
&- Metoda %inteti! de relaxare %a" antrena'ent"l e"to(en al l"i
)*"lt+.
%ste cea mai rspndit form de relaxare, cea mai comod si mai accesibil.
5uprinde un ansamblu de exercitii care au la ba! trirea treptat a sen!atiei de
greutate n membre si a sen!aiei de cldur.
%ste utili!at (singur sau n combinatie cu alte tehnici si metode pentru:
autocontrolul emotional, optimi!area concentrrii atentiei si optimi!area
memoriei, ameliorarea odihnei, refacerea dup efort (deci serveste de minune
pregtirii noastre pentru examen. 0nduce la practicant o stare general de calm,
o liniste fi!ic si psihic favorabile performanelor ridicate. %fectele apar mai
repede sau mai lent, dar perseverarea d ntotdeauna roade.
5ondiiile unei bune relaxri sunt: linistea, temperatura plcut si
semiobscuritatea (!iua poti folosi &alu!elele, noaptea poi manevra
corespun!tor directia si intensitatea luminii unei veio!e.
(o!itia cea mai frecvent pentru acest tip de practic este po!itia se!nd pe un
fotoliu sau chiar pe un scaun comod. 1e mai poate practica si 'po!itia bir&arului'.
(se recomand aceste po!itii deoarece ele pot fi reali!ate cu usurint si n
conditiile din sala de examen, cnd, asa cum vom vedea mai departe, vei reali!a
scurte repri!e de relaxare destinate s$ti asigure starea optim pentru
redactarea lucrrii.
Dac alegi prima po!itie, vei lsa capul s se spri&ine, firesc, pe spetea!a
fotoliului, bratele vor fi ase!ate confortabil pe bratele fotoliului iar picioarele vor
fi meninute ntr$o po!iie stabil, n cea de a doua variant: asea!$te pe
scaun, apleac usor coloana din talie, deprtea! putin picioarele iar coatele
spri&in$le, confortabil, pe coapse.
Durata primelor 6$73 sedinte va fi de 2$8 minute, o dat sau de 9$: ori pe !i.
Dup nsusirea temeinic a tehnicii, se poate prelungi durata relaxrii pn la
73$72 minute. %xcesele sunt, si aici, de evitat.
lat (model pre!entat de dr. 0rina ;oldevici continutul exercitiului de sugerare a
greuttii n membre (s lucrm mai nti asupra braului drept, nchide ochii si
spune$ti n gnd:
'1unt n ntregime linistit si cu desvrsire calm...(pau! scurt... toti muschii
mi sunt destinsi si relaxati...(pau! scurt... o liniste plcut m ncon&oar...
(p.s. calmul m inund... nimic nu$mi tulbur linistea... simt o pace si o liniste
interioar profunde... sunt foarte calm... sunt linistit... bratul meu drept este
linistit si relaxat...din cau!a relaxrii braul meu drept este din ce m ce mai
greu... braul meu drept devine tot mai greu... o greutate ca de plumb mi
cuprinde umrul... apoi braul... mna... si a&unge pn la degete... bratul meu
drept este foarte greu... greu ca de plumb...simt liniste, pace, armonie
interioar, sunt deplin relaxat...'
Ritmul pronuntiei este moderat, pe ct posibil lent (pentru a da prile&ul s
reali!e!i starea muscular respectiv, punctele vi!ea! suspendrile temporare
ale vocii interioare. (ronunt cuvintele rar, eventual pe silabe. %ficiena sugestiei
poate creste considerabil. <e plimbi cu 'ochii minii' asupra fiecrei !one a
corpului la care te referi. 5nd inspiri, spui n gnd 'bratul meu drept' si n
acelasi timp l vi!uali!e!i mental. 5uvintele 'se relaxea!' le spui pe fundalul
expiratiei.
5hiar dac sen!aia nu reuseste de la prima ncercare, continu ntr$o sedin
ulterioar, treptat vei tri tot mai dar experiena greuttii.
+cesta este primul pas/
Dup ce ti$l nsusesti pe deplin, poti continua cu inducerea sen!atiei de greutate
si la cellalt brat, apoi la piciorul drept si apoi la cel stng. <reptat vei fi capabil
s reali!e!i toate aceste relaxri succesiv, ntr$o singur sedin. =enerali!area
sen!atiei de greutate se poate reali!a prin formulri de genul acesta sau
asemntoare: '" liniste plcut m mpresoar...calmul m inund tot mai
mult...simt o liniste si o pace interioar...sunt complet calm...ntregul meu corp
este destins, relaxat...umerii, bratele, minile, picioarele sunt grele, foarte
grele...ntregul meu corp este foarte greu...ntregul meu corp este cuprins de o
greutate foarte mare...corpul meu este greu, greu ca de plumb...linistea si
greutatea m mpresoar...sunt foarte calm si linistit.'
1e poate ca n timpul primelor sedine s simi variate si inedite sen!aii# acesta
este un semn bun/ nseamn c organismul tu este receptiv. Dac apar cumva
si sen!aii suprtoare de ameteal, ncearc po!iia din exercitiul lui >acobson,
cu o pern mic sub cap. 0mportant este s gsesti acel tip de formulare si acea
po!itie care ti se potrivesc tie cel mai bine pentru a obtine relaxarea.
Dup generali!area sen!atiei de greutate poti trece la pasul urmtor: inducerea
sen!atiei de cldur la nivelul braului drept. ?ormulrile de introducere sunt
cele de la exerciiile anterioare. .rmea! : 'o cldur plcut mi cuprinde bratul
drept...o cldur plcut mi cuprinde braul drept, mna dreapt si a&unge pn
la degete...vasele de snge se dilat ca re!ultat al relaxrii si simt o cldur
plcut n bratul drept...bratul meu drept devine cald ca si cnd ar fi cufundat
ntr$o baie cald...bratul meu drept e nvluit ntr$o cldur odihnitoare...linistea,
greutatea, cldura m cuprind...linistea si echilibrul m mpresoar.'
(entru a spori efectul relaxrii poti folosi un fond mu!ical (mu!ica preclasic,
flautul sau harpa au efecte de maxim relaxare prin sonoritatea lor special, prin
ritmul si intensitatea lor uniforme. Deasemenea poi s te nregistre!i pe o
caset sau pe banda de magnetofon si s reali!e!i sedinta de relaxare
ascultndu$ti vocea. % bine si s scrii mai nti continutul fiecrei sedinte de
relaxare# aceasta te va a&uta s retii mai usor @i s ntelegi mai bine sensul si
continutul formulelor pe care doresti s ti le administre!i. ?ormulele care nu ti se
par suficient de eficace, le schimbi# le nlocuiesti cu altele care te a&ut mai bine
s te relaxe!i.
.rmea!, ca si n ca!ul sen!atiei de greutate, generali!area treptat, prin
formule asemntoare, pn la cuprinderea ntregului corp ntr$o 'baie' de
plcut cldur. Re!ultatele acestei practici nu vor ntr!ia s apar. %fectul lor
va spori pe msur ce le vei combina cu alte tehnici de autocontrol. De ndat ce
vei reusi s capeti deprinderile de relaxare, vei putea s treci la combinarea lor
cu elementele imaginatiei diri&ate, la antrenamentul ideomotor si psihoton, la
exercitii simple de respiratie.
,. Un exeriti" %i'-l" de relaxare, recomandat celor care nu au avut timp
s$si nsuseasc toate fa!ele antrenamentului autogen:
'+cum eu m relaxe! si m linistesc...bratele mele se relaxea! si se
ncl!esc...braele mele sunt complet relaxate si calde...picioarele mele se
relaxea! si se ncl!esc...picioarele mele sunt complet relaxate si
calde...trunchiul meu se relaxea! si se ncl!este...trunchiul meu este complet
relaxat si cald...gtul meu se relaxea! si se ncl!este...gtul e complet relaxat
si cald...faa mea se relaxea! si se ncl!este... faa mea e complet relaxat si
cald, ..am o stare de liniste plcut...adnc...deplin...'
5nd spui 'bratele mele', inspiri si vi!uali!e!i bratele cu 'ochii mintii'. 5nd spui
'se relaxea!', vi!uali!e!i si expiri. )n general, expresiile de relaxare se
administrea! pe fundalul expiratiei, firesc, fr a fora.
% bine s observi, pentru a ine mai usor minte formulrile pe care le elabore!i,
c structura exercitiului e urmtoarea:
7$ 1ecvena de identificare si initiere a relaxrii:
)ntrebare $ 5ine, Rspuns $ 'bratul'# ) $ +l cui, R $ 'al meu'# ) $ ce (aciune
face, $ R 'se relaxea!'.
9$ 1ecventa de accentuare a profun!imii relaxrii sau de inducere a relaxrii
depline:
'bratul e (de&a relaxat' sau 'bratul e complet relaxat'.
Dup instalarea strii de relaxare, poi continua cu diri&area imaginaiei, n
detaliu, asupra tuturor momentelor care fac parte din activitatea vi!at,
desfsurndu$le n planul mintal asa cum doresti s se desfsoare si n cursul
activittii reale.
(entru ncheierea exercitiului de relaxare, sunt posibile dou situatii:
a. atunci cnd nu ai nimic special de fcut, ncheie cu formulri de genul 'simt o
stare de pace profund', 'm$am odihnit si m$am linistit', starea mea general
este excelent'.
b. atunci cnd urmea! o anumit activitate, ncheie prin expresii de genul:
'simt o liniste adnc si profund', 'ntregul meu organism se odihneste',
'organismul meu se ncarc cu energie', 'starea mea general este excelent',
'pornesc cu plcere la re!olvarea treburilor mele'. Aa iesirea din starea de
relaxare, n acest ultim ca!, poi face o extensie ampl urmat de cteva
respiratii adnci. +poi te ridici n picioare si faci cteva exercitii de gimnastic de
nviorare.

C0E$TIONAR
$unteti predispusi pentru a de'olta sindromul burnout-
#ifati in dreptul afirmatiilor de mai )os, arianta 1frecenta2 care
se potrieste cel mai bine in ca'ul dumneaoastra. &uteti ale!e doar
una din ariante, pentru fiecare afirmatie.
Nr Afir$a6ii niciodat
7
rareor
i
cateodat
7
de#eor
i
de
c
e
l
e
$
a
i
$
u
lt
e
o
ri
1 .a si#t epui'at,
obosit, fara
energie
!onstat ca nu #a si#t
confortabi" si in
acord cu #unca
pe care o fac
4 5bser* ca i#i este
greu si reusesc
intr3o #asura
#ai #ica decat
ar trebui, sa fiu
#ai aproape de
cei"a"ti
4 .a irita c+iar si
prob"e#e"e
#arunte, sau
ce"e ce tin de
co"egii sau
co"ecti*u" de
#unca
6 .a si#t neinte"es si
prea putin
apreciat de
co"egii #ei
7 Si#t ca nu a# cu cine
discuta despre
prob"e#e"e #e"e
8 !red ca reusesc sa
fac #ai putine
decat ar trebui
8 9u a# suficienta
e#ergie si
deter#inare ca
sa reusesc
9 !onstat ca s"i-ba pe
care o a# nu3#i
ofera ceea ce
a# ne*oie.
1: Si#t ca "ocu" #eu nu
e in institutia in
care "ucre' sau
ca fac o #unca
ce nu #i se
potri*este
11 Sunt frustrat in ceea
ce pri*este une"e
aspecte a"e
#uncii #e"e
1 1o"itici"e institutiona"e
si birocratia i#i
afectea'a
perfor#anta
profesiona"a
14 Si#t ca sarcini"e de
"ucru i#i
depasesc
capacitatea de
#unca
14 9u3#i a-unge ti#pu"
pentru #u"te
dintre "ucruri"e
i#portante ce ar
trebui sa "e fac
pentru a3#i
indep"ini cu
succes sarcini"e
profesiona"e
16 2#i dau sea#a ca nu
reusesc sa3#i
p"anific eficient
atatea cate as
dori sa rea"i'e'.
;ota" (scor):
Interpretarea #corului5
&entru calcularea scorului, faceti totalul pentru fiecare coloana astfel3
pentru fiecare ale!ere in coloana 4niciodata5, a acordati cate 6 punct.
&entru fiecare raspuns cu arianta 4rareori5, a acordati cate 7
puncte, iar pentru arianta 4cateodata5, 8 puncte. Mai departe,
arianta 4deseori5 a fi punctata cu cate 9 puncte pentru fiecare
ale!ere si : puncte pentru arianta 4de cele mai multe ori5. "aceti
totalul !eneral, cifra repre'entand scorul dumneaoastra. Raportati
acel scor la tabelul de mai )os.
("O
R
Interpretare
18219 E:i#ta #e$ne #lae de afectare cu #indro$ul urnout
1;2)! (unteti e:pu# #indro$ului daca unii dintre factorii predi#po%anti
per#i#ta< faceti2.a o anali%a a progra$ului de .iata
))24; Fiti atent= e:i#ta cate.a #e$nale ce de$on#trea%a faptul ca
pre%entati unele #i$pto$e #pecifice urnout
8>28; Treuie #a luati $a#uri cat $ai repede= #i$pto$atologia #pecifica
urnout #e rega#e#te in $odul in care ati ra#pun# la
c+e#tionarul de $ai #u#
?>2@8 E#te e.ident ca in ace#t $o$ent inta$pinati dificultati= nu intar%iati
#a .a angaAati intr2o #c+i$are= apelati la re#ur#ele de care
di#puneti= reorgani%ati2.a= #i&#au cereti #priAin.
Traducere #i adaptare5 p#i+olog 0aniela2Ana Ilioa#a
INVENTARUL MASLACH
Ur2Ut)are&e a%#r2aV## e re%erU &a rea'V##&e *-. %aVU *e 2!$'a pre,e$tU. Pe$tr! %#e'are
a%#r2aV#e 2ar'aV# '! !$ W !$a *#$ p),#V##&e *e &a 1 &a 5. !$*e 1 ;$ea2$U foarte
DIERIT !e "eea "e si#t e$%. & ;$ea2$U foarte '(TRIVIT "$ "eea "e si#t e$%. #ar
) eGpr#2U o *o+i,ie ne$tr-.
1 2 3 4 A K 5
1. MU #2t ep!#,at3U: e2)V#)$a& *#$ 'a!,a 2!$'## 2e&e.
2. MU #2t ')$!2at3U: &a %DrX#t!& !$e# ,#&e *e 2!$'U.
3. MU #2t )/)#t3U: at!$'# 'D$* 2U tre,e' *#2#$eaVa X# Xt#! 'U a2 *e %U'!t
%aVU !$e# $)# ,#&e *e 2!$'U.

4. S#2t !$ *#')$%)rt %aVU *e 2)*!& ;$ 'are 2#0a2 tratat ')&e+## *e 2!$'U.
A. C$Ve&e+ '! !X!r#$VU 'e #2t ')&e+## *e 2!$'U *epre !$e&e &!'r!r#.
K. S#2t 'U ;2# trate, !$## ')&e+# 'a X# 'D$* ar %# J)/#e'teS #2per)$a&e.
5. SU &!'re, '! )a2e$# t)atU ,#!a ete !$ a*e-Urat !r2e$a< pe$tr! 2#$e.
6. Trate, '! e%#'#e$VU pr)/&e2e&e ')&e+#&)r 2e#.
4. MU #2t ep!#,at3U: *e 2!$'a 2ea.
1?. S#2t 'U pr#$ 2!$'a 2ea #$%&!e$Ve, p),#t#- -#eV#&e ')&e+#&)r 2e#.
11. Pr#$ 2!$'a 2ea a2 *e-e$#t 2!&t 2a# #$e$#/#&3U: %aVU *e -#eV#&e ')&e+#&)r
2e# *e 2!$'U.

12. MU te2 'U a'et er-#'#! 2U apreXte e2)V#)$a&.
13. MU #2t %)arte e$er+#'3U:.
14. MU #2t %r!trat3U: *e er-#'#!& 2e!.
1A. S#2t 'U 2!$'e' prea 2!&t pe$tr! er-#'#!.
1K. N!02# prea paU 'e e ;$tD2p&U '! !$## ')&e+# *e 2!$'U.
15. M!$'a *#re'tU '! )a2e$## 2U !p!$e !$!# tre prea 2are.
16. P)t U 'ree, '! !X!r#$VU ) at2)%erU re&aGa$tU 'D$* !$t '! ')&e+## 2e# *e
2!$'U.

14. MU #2t /#$e *#p!3U: *!pU 'e 2!$'e' ;$*eapr)ape '! ')&e+## 2e# *e
2!$'U.

2?. A2 ;$trepr#$ 2!&te &!'r!r# !t#&e ;$ a'et er-#'#!.
21. MU #2t 'a X# 'D$* aX %# &a 'apUt!& p!ter##.
22. La er-#'#! trate, '! 2!&t 'a&2 pr)/&e2e&e e2)V#)$a&e.
23. S#2t '!2 ')&e+## 2e# 2U ;$-#$!#e' pe$tr! !$e&e *#$ pr)/&e2e&e &)r.
INDE.UL DESCRI'TIV AL MUNCII /J0D0I01
3Sat#%a'V#a pr)%e#)$a&U a a$+a<aV#&)r *#$tr0) )r+a$#,aV#e:
Gndii-v la munca pe care o Gndii-v la salariul actual Gndii-v la posibilitile
de
) *e%UX!raV# ;$ pre,e$t. CDt *e CDt *e /#$e 'ara'ter#,ea,U %#e'are pr)2)-are pe 'are &e a-eV# ;$
/#$e 'ara'ter#,ea,U %#e'are *#$ *#$ '!-#$te&e *e 2a# <) a&ar#!& pre,e$t. CDt *e /#$e 'ara'te0
'!-#$te&e a! pr)p),#V##&e *e 2a# *-. a't!a& Y C$ paV#!& +)& *#$ %a0 r#,ea,U %#e'are *#$ '!-#$te&e
<) 2!$'a *-. Y C$ paV#!& +)& Va %#e'Ure# a%#r2aV## 'r#eV#B *e 2a# <) a'ete p)#/#&#tUV#Y
*#$ %aVa %#e'Ure# a%#r2aV## 'r#eV#B D *e &a JDAS. *a'U ea 'ara'ter#0 C$ paV#!& +)& *#$ %aVa %#e'Ure#
D *e &a JDAS. *a'U ea 'ara'ter#0 N *e &a JNUS *a'U $!0& 'ara'te0 a%#r2aV## 'r#eV#B
,ea,U 2!$'a *-. r#,ea,U7 D *e &a JDAS. *a'U ea 'ara'0
N *e &a JNUS. *a'U $0) 'ara'te0 Y *a'U $! -U p!teV# *e'#*e. ter#,ea,U a'ete p)#/#&#tUV#.
r#,ea,U7 N *e &a JNUS *a'U $! &e 'a0
Y *a'U $! -U p!teV# *e'#*e. Y *a'U $! -U p!teV# *e'#*e.
MUNCA ACTUALZ SALARIUL ACTUAL POSIBILITZ[ILE DE
PROMOVARE
1 %)arte atrU+Ut)are 1 a&ar#! p)tr#-#t pe$tr! 1 /!$e p)#/#&#tUV# *e pr)0
2 *e r!t#$U 'Fe&t!#e&# $)r2a&e 2)-are
3 2U at#%a'e 2 e'F#ta/#& 2 p)#/#&#tUV# *e pr)2)0
4 p&#'t##t)are 3 a/#a p)V# trU# *#$ a&ar#! -are )are'!2 &#2#tate
A /!$ 4 pr)t 3 pr)2)-are ')$%)r2
K 'reat#-U A a&ar#!& ;2# per2#te U %a' pr#'eper## pr)%e#)$a&e
5 repe'tatU &!G 4 $#'# ) Xa$U *e pr)2)0
6 $ep&U'!tU K $e#+!r -are
4 p&U'!tU 5 2a# 2#' *e'Dt aX 2er#ta A Xa$e /!$e *e pr)2)0
1? %)&)#t)are 6 !$t /#$e p&Ut#t -are
11 )/)#t)are 4 !$t #$!%#'#e$t p&Ut#t K p)&#t#'U *e pr)2)-are
12 U$Ut)aU $ee'F#ta/#&U
13 t#2!&at)are 5 pr)2)-are re+!&atU
14 prea 2!&te *e %U'!t 6 pr)2)-are eGtre2 *e
1A $!02# *U $#'# ) at#%a'V#e rarU
1K #2p&U 4 Xa$e *e pr)2)-are
15 repet#t#-U *et!& *e /!$e
16 *U ) e$,aV#e *e rea&#,are
GD$*#V#0-U &a Xe%!& *-.. &a %e&!& GD$*#V#0-U &a 2a<)r#tatea per0 GD$*#V#0-U &a &!</a *-..
;$ 'are ;X# *e%UX)arU 2!$'a *e )a$e&)r '! 'are &!'raV# ;$ pre0 [#$D$* ea2a *e t)ate.
')$*!'ere. CDt *e /#$e ;& 'ara'te0 ,e$t a! '! 'are -e$#V# ;$ ')$0 '!2 ete ea ;$ 'e&e 2a#
,ea,U %#e'are *#$ '!-#$te&e a! ta't ;$ pr)'e!& 2!$'##. CDt *e 'a,!r#Y C$ paV#!& +)& *#$
pr)p),#V##&e *e 2a# <)Y C$ paV#!& /#$e 'ara'ter#,ea,U %#e'are *#$ %aVa %#e'Ure# a%#r2aV## 'r#0
+)& *#$ %aVa %#e'Ure# a%#r2aV## 'r#0 '!-#$te&e *e 2a# <) a'ete per0 eV#B
eV#B )a$eY C$ paV#!& +)& *#$ %aVa D *e &a JDAS. *a'U ea 'a0
D *e &a JDAS. *a'U ea 'ara'ter#0 %#e'Ure# a%#r2aV## 'r#eV#B ra'ter#,ea,U &!</a *-.
,ea,U %e&!& *e a %# a& Xe%!&!# *-.. D *e &a JDAS. *a'U ea 'arater#0 N *e &a JNUS *a'U $! )
N *e &a JNUS. *a'U $!0& 'ara'ter#0 ,ea,U per)a$e&e '! 'are &!'raV#. 'ara'ter#,ea,U7
,ea,U7 N *e &a JNUS. *a'U $! &e 'ara'0 Y *a'U $! -U p!teV# *e'#*e
Y *a'U $! -U p!teV# *e'#*e ter#,ea,U7
Y *a'U $! -U p!teV# *e'#*e

\E@UL OAMENII CU CARE SLU9BA CN GENERAL
LUCRE]
1 ;2# 'ere %at!& 1 t#2!&at#-# 1 p&U'!tU
2 +re! *e 2!&V!2#t 2 p&#'t##t)r# 2 pr)atU
3 $ep)&#t#') 3 ;$'eV# 3 #*ea&U
4 apre'#a,U 2!$'a /#$e %U'! 4 Ur#t)r# 4 p#er*ere *e t#2p
tU A pr)Xt# A /!$U
A are ta't K a! #2V!& rUp!$*er## K $!0# *e *)r#t
K #$%&!e$t 5 rap#,# 5 -a&)r)aU
5 &a ,# '! t)ate 6 #$te&#+e$V# 6 pr#$tre 'e&e 2a# re&e
6 $! 2U ;$*r!2U X# ')$tr)&ea0 4 ;X# %a' !X)r *!X2a$# 4 a''epta/#&U
,U !%#'#e$t 1? -)r/e' prea 2!&t 1? *e)e/#tU
4 %a'e %a-)r#t#2e 11 *eXtepV# 11 pr#$tre 'e&e 2a# /!0
1? ;2# p!$e ;$ 'e #t!aV#e !$t 12 &e$eX# $e
11 2U e$er-ea,U 13 $ep&U'!V# 12 $ep&U'!tU
12 ;$'UpUVD$at 14 /Dr%#t)r# 13 2U #2t $e2!&V!2#t
13 '!$)aXte /#$e 2!$'a 1A a't#-# 14 $ep)tr#-#tU
14 rU! 1K '! #$teree ;$+!te 1A eG'e&e$tU
1A #$te&#+e$t 15 te p)V# /#,!# pe e# 1K 2#,era/#&U
1K &a/ p&a$#%#'at)r 16 ;$'UpUVD$aV# 15 ;2# %a'e p&U'ere
15 ;$ apr)p#ere 'D$* ete 16 a2UrDtU
$e-)#e
16 &e$eX
INDE.UL DE TENSIUNE A MUNCII /J0 T0 I01
3N#-e&!& te$#!$## a$+a<aV#&)r &a &)'!& *e 2!$'U:
Toi oamenii se simt deranjai de anumite aspecte ale muncii lor. V rog s indicai ct de des
suntei deranjat la serviciu de fiecare din aspectele descrise. 1 indic faptul c nu suntei deranjat! iar
" indic faptul c v deranjea# tot timpul. V rog s marcai cu un $ una din rubricile
corespun#toare uneia din cele cinci po#iii alese.
1 2 3 4 A
N#'#)*atU Rar U$e)r# A*eea Apr)ape
t)t t#2p!&
1. SU $! Xt## 'e aXteaptU *e &a t#$e )a2e$## '!
'are &!'re,#.

2. Ca$t#tatea *e 2!$'U *ep!U ar p!tea a%e'ta
'a&#tatea a't#-#tUV##.

3. SU 're,# 'U tre/!#e U eGe'!V# 'e-a 'e
')$tra,#'e pr)pr#a0V# <!*e'atU.

4. SU #2V# 'U er-#'#!& tU! t#$*e U0V# a%e'te,e
-#aVa *e %a2#&#e.

A. SU #2V# 'U $! a# !%#'#e$tU a!t)r#tate pe$tr!
a %a'e %aVU rep)$a/#&#tUV#&)r.
K. SU $!0V# %#e '&are ')p!& X# rep)$a/#&#tUV#&e er-#0
'#!&!# tU!.
5. SU $! '!$)Xt# p)#/#&#tUV#&e *e a-a$are H pr)2)-a0
re eG#te$te pe$tr! p)t!& tU!.

6. SU #2V# 'U a't#-#tatea ;V# ete !pra;$'Ur'atU. at%e&
'U $! p)V# ter2#$a ;$tr0) ,# )/#X$!#tU *e 2!$'U.
4. SU 're,# 'U $! -e# %# 'apa/#& U at#%a'# 'er#$Ve&e
')$tra*#'t)r## a&e !per#)r#&)r.
1?. SU #2V# 'U $! eXt# !%#'#e$t 'a&#%#'at pe$tr! a te
*e'!r'a ;$ 2!$'a ta.

11. SU $! Xt## 'e +D$*eXte Xe%!& 3Xe%a: *epre t#$e. U
$! '!$)Xt# 2)*!& ;$ 'are ;V# e-a&!ea,U per%)r2a$Va.

12. @apt!& 'U $! p)V# )/V#$e #$%)r2aV#a $e'earU ;$0
*ep&#$#r## atr#/!V##&)r 2!$'## ta&e.

13. SU tre/!#a'U U #e# *e'#,## 'are U a%e'te,e -#eV#&e
per)$a&e a&e !$)r #$*#-#,# pe 'are ;# '!$)Xt#.
14. SU #2V# 'U p)V# U $! %# a''eptat X# p&U'!t *e
)a2e$## '! 'are &!'re,#.
1A. SU te #2V# #$'apa/#& *e a #$%&!e$Va *e'#,##&e
Xe%!&!# 3Xe%e#:. *e'#,## 'are te a%e'tea,U.
A*2i"atii:
1. I pre,e$tarea #$*#-#*!a&U a 3 2)t#-e. -a&)r# a! pr#$'#p## 'are a!
*eter2#$at a&e+erea a'ete# pr)%e##7
eGB -er/a& a! #$ 'r#. e-e$t!a& !$ 'Fet#)$ar7
2. I &!'r!& #$ e'F#pe. '! ar'#$a *e a ta/#&# '!2 p!tea! a't#)$a
per)$a<e&e *#$ p)-et#r# # 'e 2a# p)t %a'e a'!2 pt. re2e*#erea
#t!aV#e#7
eGB %#e'are e'F#pU pr#2ete ) p)-et#re. pe /a,a 'Ure#a re,)&-U
ar'#$#&e *e &!'r!7
3. I e%e't!area !$!# eGer'#t#! *e ')$)&#*are a t#2e# *e #$e7
eGB %#e'are per)a$U $)tea,U pe ) %)a#e 30A &!'r!r#. %apte pr)pr##
*e 'are ete 2a$*r!. pe !r2a. pe rD$*. e aXa,U pe !$ '!$ *#$
%aVa '&ae# X# p!$eB ^N! -rea! U 2U &a!*. *ar_S X# pre'#,ea,U
!$ &!'r! *e pe &#ta a7 'e#&a&V# ap&a!*U7
4. I *e')per#rea !$)r 2)*a&#tUV# ')$'rete # e%#'#e$te pt. *e,-)&tarea
')&a/)rUr## #$tre 'a*re. '! ')p!& ar2)$#,Ur## X# e'F#&#/rar## re&aV##&)r
pr)%e#)$a&e # per)$a&e *#$tre e#7
eG. per)a$e&e e aXa,U pe <). ## pr#$* 2D#$#&e 2 'Dte 2. pete
'Dte !$!&. ap)# #$'ear'U U e r#*#'e7
A.DETERMINANTII STRESULUI 3#$ter-e$t#e:
(bie"ti3 :
I$*e$t#%#'area #t!at##&)r # a ')$-#$+er#&)r #rat#)$a&e 'are ')$tr#/!#e &a apar#t#a tre!&!#.
'ro"e!$ra:
1:. Ceret# pr)%e)r#&)r a 'r#e pe ) %)a#e . %#e'are #$ parte. 'ate ) #t!at#e pe 'are )
')$#*era trea$ta.
2:. EGp&#'at#0&e '!2 ')$tr#/!#e ')$-#$+er#&e #rat#)$a&e &a apar#t#a tre!&!#.
3:. I&!trat# 'a 2)*#%#'area ')$-#$+er#&)r #rat#)$a&e p)ate *eter2#$a 'F#2/area e2)t##&)r.
re,!&tat!& %##$* *#2#$!area tre!&!#.
4:. Ceret# 'a*re&)r *#*a't#'e a 'r#e 'ate-a ')$-#$+er# #rat#)$a&e re%er#t)r &a tre)r##
#$*#'at#. *!pa 'are #$'er'at# a +a#t# ) er#e *e ')$-#$+er# rat#)$a&e 'are p)t *#2#$!a
#$te$#tatea e2)t##&)r $e+at#-e. re*!'a$* at%e& tre!&.
Dis"$tie:
!:. At# re!#t a #$*e$t#%#'at# ')$-#$+er#&e #rat#)$a&e 'e ta! &a /a,a tre)r!&!#Y
2: Ce e%e't are 'F#2/area ')$-#$+er#&)r #rat#)$a&e #$ ')$-#$+er# rat#)$a&e a!pra
tre)r!&!#Y
3:. Care ete ')$eG#!$ea *#$tre tre)r# # ')$-#$+er#&e #rat#)$a&eY
I$tre/ar# *e per)$a&#,areB
1:. At# %)&)#t -re)*ata +a$*#rea rat#)$a&a pe$tr! re*!'erea tre)r#&)r $e+at#-#Y
2:. C)$#*erat# 'a a'eata trate+#e -a ete !t#&aY
&. 1olemi0ea0a cu tine insuti
Qbiecti)-
De,-)&tarea !$!# ')2p)rta2e$t 2a# %&eG#/#& pr#$ pr)-)'area ')$-#$+er#&)r #rat#)$a&e.
Pr)'e*!raB
1:. D#'!tat# !$ eGe2p&! *e #t!at#e 'are #&!trea,apr#2a ')$-#$+ere #rat#)$a&a pre,e$tata.
De eGe2p&!. Je #$+r),#t)r *a'a t)ate &!'r!r#&e $! %!$'t#)$ea,a aa '!2 -rea! e!S.
2:. I2part#t# pr)%e)r## #$ +r!pe *e 304 per)a$e # 'eret#0&e a )%ere eGe2p&e *e #t!at##
pe$tr! ret!& ')$-#$+er#&)r #rat#)$a&e. S#t!at##&e ar tre/!# a e /a,e,e pe eGper#e$te
pr)pr## a! a&e '!$)'!t#&)r.
3:. D#'!tat# eGe2p&e&e )%er#te *e a'et#a.
4:. Pre,e$tat# ')$'ept!& *e pr)-)'are a ')$-#$+er#&)r. #$ -e*erea *e,-)&tar## !$!# 2)*e&
2a# rat#)$a& *e +a$*#re # a !$)r e$t#2e$te 2a# p),#tr#-e. Pr)-)'area pre!p!$e p!$erea
!$)r #$tre/ar# 'are a te a<!te a pr#-et# #t!at#a #$tr0) a&ta 2)*a&#tate.
A:. EGerat# pr)-)'area 'e&)r&a&te ')$-#$+er# #rat#)$a&e tre'!te pe %)a#a *e &!'r! # 'eret#0
&e a 'r#e ) er#e *e eGe2p&e *e #$tre/ar# *e pr)-)'are 'are p)t %# !t#&#,ate #$ 'a,!r#&e
a2#$t#te.
I$tre/ar# *e ')$t#$!tB1:. C!2 p!tet# pr)-)'a a'ete ')$-#$+er#Y C)$#*erat# 'a -a p)ate
a<!ta '! 'e-a pr)-)'area ')$-#$+er#&)rY
Intrebari de personali#are%
1: A %)t *#%#'#& a #$*e$t#%#'at# #t!at## #$ 'are e #$ta&$e' ')$-#$+er# #rat#)$a&e a! a-et#
*e0a %a'e ,#&$#' '! aa 'e-aY
2: Care a %)t eGper#e$ta *0-)atra #$ pr)-)'area ')$-#$+er#&)rY
3: Da'a $0at# 2a# %)&)#t a'eata teF$#'a #$a#$te. ')$#*erat# 'a ) -et# !t#&#,a #$ -##t)rY