TEHNICI de LUCRU

în TERAPIA DE
FAMILIE
TERAPIA
 INDIVIDUALĂ
 DE CUPLU/MARITALĂ
 DE FAMILIE
 DE GRUP

FAMILIA = importantă în abordarea

terapeutică
FAMILIA – un loc cu
POVEȘTI și SEMNIFICAȚII
comune, împărtășite, ce
afectează fiecare membru al
familiei
 TERAPIA DE FAMILIE = a lucra cu toți membrii familiei
(acceptare, nivelul de tensiune)
 VARIANTE: clasică: focalizare pe problemă

pozitivă: focalizare pe scop, dezvoltare

 SCOP:

- identificarea și schimbarea tiparelor

disfuncționale/dezadaptative de interacțiune
- identificarea resurselor interne/externe
- ajutarea C să identifice, să construiască, să utilizeze
perspective ce oferă noi opțiuni, soluții, oportunități
actuale și în viitor
- facilitarea dezvoltării capacităților și îndeplinirii rolului
Focalizare pe problemă
 În terapie este central
diagnosticul
(simptomatologia,
problemele)
 Terapia se bazează pe
motivația de evitare (ce nu
mai doresc, evitarea
problemelor)
 Rigiditate/soluții repetitive
Focalizare pe scop
 Motivație de creștere și apropiere
(ce/cum doresc)
 Implică schimbarea perspectivei
 Facilitează soluții creative,
flexibilitate, creștere,
dezvoltare, perseverență
constructivă
 Identificare capacități, învățare
strategii/abordări
 Orientare spre viitor
 A ști ce dorești
 A alege ce dorești
 A face ce poți pentru asta
 TERAPIA DE FAMILIE = proces dinamic
 PROCESUL terapiei:
- contact inițial
- ședința inițială
important:
să colectăm ceva pozitiv pentru fiecare membru al familiei
să facilităm emoțiile pozitive, confortul emoțional
motivarea
- motivarea/implicarea familiei
- evaluarea funcționării familiei
- strategia de intervenție
- intervenția
- evaluarea finală
evaluarea funcționării familiei

 Care sunt simptomele? Cine prezintă simptomele?

 Istoricul familiei/problemelor

 Care este cel mai indicat membru al familiei cu care să

lucrezi? Care este cel mai cooperant, rezistent/ostil?

 Ce tipare de interacțiune sunt disfuncționale și conduc

la simptome la diferiți membrii ai familiei?

 Ce funcție au simptomele?

 Ce tipare de interacțiune sunt funcționale?

 Care sunt resursele?

 Ce intervenție/tehnici ar putea ajuta mai eficient

familia? Facilitarea schimbării

 CE DOREȘTI SĂ SE ÎNTÂMPLE ÎN TERAPIE?
NECESITATEA unor METODE

ECONOMICE
EFICIENTE
 Dificultăți de implicare, motivare, de a
răspunde așteptărilor tuturor membrilor
 CUM abordăm/motivăm copiii în TF?
 CUM abordăm părinții/motivăm în TF?

 CE tehnici sunt mai adecvate?

 Necesitatea de tehnici diverse care:

▾ să fie adecvate cazului

▾ să favorizeze
- schimbul de informații
- intervenție eficientă/schimbarea
TEHNICI
 Cognitive
 Comportamentale
 Sistemice
 Psihodramatice
 Experențiale
 Joc
 Artă
 Paradoxale
 ………….
 Integrarea diferitelor tehnici în strategia de intervenție
 Integrarea diferitelor tehnici în
strategia de intervenție

Nu este posibil să zbori cu o singură aripă

(indiferent cât de bună/performantă ar fi)
EX. TEHNICI
 Recadrarea terapeutică/schimbare perspectiva-
- poate fi folosită în orice moment al procesului
terapeutic
- promovează răspunsuri comportamentale și
interacțiuni diferite ce favorizează schimbarea
 Tehnici paradoxale/„double-bind” terapeutic

 Genogramă

 Tehnici de aducere a conflictului/problemei în ședință

(tehnici psihodramatice:joc de rol, sculptura familiei)

 A găsi „excepții”

 Scalarea
 Întrebări circulare (ideale pentru a respecta cultura,
tradiția familiei; favorizează neutralitatea, analiza
diferențială, schimbarea perspectivei)
 Întrebarea ”miracol” (care ar fi consecințele, ce s-ar
întâmpla dacă v-ați trezi dimineața și problema ar
fi rezolvată)
 Tehnica „Columbo” pentru a clarifica diferite
aspecte
 Întrebări repetitive ce leagă ideea de scop facilitând
inocularea speranței și inevitabilitatea progresului
 Externalizarea problemei/conflictului
RUTINA - CREATIVITATE

 Tehnici tradiționale – VERBALE,

conversaționale
 Tehnici „netraditionale”
 - JOC
 - ARTA: desen, pictura, modelaj,
dramatice,muzica etc.
 Combinare verbal/nonverbal
 Intervenția – bazată pe teorie, tehnici,

competențe/atributele personale ale T,

caracteristicile personale, nevoile C
Ingrediente vitale pentru funcționarea, dezvoltarea
sănătoasă și reziliența familiei:
•apropierea
• sprijinul
• căldura
• autonomia personală
• respectul
• încrederea
• relaxarea/distracția
• răbdarea
• timp petrecut împreună
• împărtășire/deschidere
 Utilizarea UMORULUI
 Vizualizarea POZITIVĂ a familiei
 Focalizare pe activități/aspecte, amintiri

plăcute
 generează

emoții pozitive → ÎNCREDERE → relații pozitive

 Influența circulară a atașamentului sigur și a

afectivității pozitive
 FROMM – o parte a unei mame bune este să

fie o persoană fericită

 Fericirea/mulțumirea facilitează:
relațiile sociale
comunicarea
comportamentul sănătos
activitatea/performanța
abilitățile de copping
sistemul imunitar
creșterea/dezvoltarea
 Fericirea/mulțumirea corelează negativ cu

consum/dependență de substanță, conflicte

distructive, agresivitate
 Crearea relației/motivare
 Culegere de informații:

OBSERVARE
•Intrarea, așezarea, dispunerea în încăpere
• atitudini
• Schimburile verbale/nonverbale (cine cu cine
interacționează; cum; cine se evită?)
INTERVIU
- întrebări (întâi copiii apoi părinții; generale →
specifice)
- așteptări
- problema
- valori, interese
- temeri/îngrijorări
- bucurii
- resurse
FIECARE MEMBRU ESTE INVITAT /ÎNCURAJAT SĂ ÎȘI
SPUNĂ POVESTEA
 CE activități comune aveți?
 CUM vă relaxați împreună ?
 CUM vă distrați împreună ?
 Ce ai vrea să faceți ?
 CE te face să râzi?
 Cum crezi că poți contribui ?
 CUM este o familie ideală ?
 ………………………………………………………
Utilizarea ARTEI și JOCULUI în tf
DE CE ?
TEHNICILE de JOC și ARTĂ
 favorizează:
- RELAȚIA
- COMUNICAREA
- ÎNȚELEGEREA
- LEGĂTURA EMOȚIONALĂ (Gil, 1994,2000)
- relaxarea
- stare emoțională pozitivă
- diminuarea rezistențelor
DE CE ?
TEHNICILE de JOC și ARTĂ
 deplasează intervenția din lumea intelectuală,
rațională, abstractă, conștientă (a adulților) în
lumea imaginației, spontaneității, metaforei,
creativității (familiară copiilor) (Bailey &Sori,
2000)
 dezactivează „CENZORII instalați de familie”
 permit deplasarea acțiunii într-o zonă dintre

cogniție și emoție în care defensele sunt mai

puțin vigilente
DE CE ?
TEHNICILE de JOC și ARTĂ
 Facilitează exprimarea gândurilor și emoțiilor
ce nu pot fi exprimate direct/creează
disconfort important/depășire blocaje
 Favorizează cooperarea
 Favorizează exprimarea

conflictului/problemelor
 Permit o comunicare la nivel mai profund
 Generează energie creativă
Dificultăți în acceptarea tehnicilor de joc/artă (rezistența
adulților ?!)
Ședința preliminară cu părinții
SCOP = motivare; explicarea rolului tehnicilor
netradiționalee (artă, joc)
1. Identificarea așteptărilor și reprezentărilor
părinților în legătură cu terapia
2. Informare
3. Explicarea beneficiilor cheie ale tehnicilor de
joc și artă
1. IDENTIFICARE AȘTEPTĂRI
 Cum v-ați imaginat că se desfășoară ședințele de TF ?
 Ce credeți că i-ar ajuta pe copii să se simtă mai

confortabil în terapie?
 Credeți că o să le fie greu sau ușor copiilor să discute

direct și deschis despre gândurile și emoțiile lor?

 Credeți că vor avea răbdare să participe la întreaga

ședință?
 Ce credeți că i-ar ajuta să se simtă mai confortabil, mai

relaxat și să fie deschis, să participe la ședință?

2.INFORMARE
 Oferire de informații privind beneficiile
tehnicilor de joc și artă
 Exemple de tehnici utilizate (desen, modelaj,

jucării etc)
 Solicitare feedback privind utilizarea acestor

tehnici
 Normalizarea așteptărilor părinților,

diminuarea rezistențelor
3. Beneficii ale tehnicilor de joc/artă
 Securizante, confortabile, motivante, ușor
acceptate de către copii
 Copiilor le este mai ușor să se exprime prin joc
decât prin metode tradiționale, conversaționale
 Se captează și se susține mai ușor atenția pe
parcursul ședinței
 Jocul favorizează dezvoltarea senzorială,
cognitivă, emoțională și socială a copilului
 Activează „copilul”
 Favorizează relaționarea și exprimarea emoțională
TEHNICI
ARKELL - JOCUL CU ::::::::::::::::::
(BOMBOANE , cuburi, lego, creioane, forme,
hârtii etc) colorate
- 7 fiecărui membru al familiei
- se explică rolul acordat fiecărei culori
- se explică modul de lucru
 Oferă informații privind funcționarea

familiei
ARKELL - JOCUL CU BOMBOANE
Ex. roșu – cuvinte care pot descrie familia
ta
verde - moduri în care se
distrează/relaxează familia ta
galben – lucruri ce te îngrijorează
albastru - ce ai dori să se schimbe
maro - amintiri plăcute/preferate
ARKELL - JOCUL CU BOMBOANE
Discuții finale:
1. Ce ai aflat nou ?
2. Care e cel mai surprinzător lucru pe care l-ai
aflat?
3. Ce vrei/crezi că ai putea să faci pentru a face
schimbările dorite?
LOWENSTEIN - JOCUL DE
CĂRȚI
 UTIL ÎN PRIMA ȘEDINȚĂ DE TERAPIE
 Integrează conversația cu jocul

 52 cărți de joc/cartonașe cu întrebări

 „vom juca împreună un joc de cărți care mă ajuta să vă cunosc

familia”
 Regulile jocului: se trage un cartonaș cu întrebare.

„Alegeți pe rând o carte. Dacă luați o carte cu un număr par va

trebui să răspundeți la o întrebare; dacă luați o carte cu un număr
impar va trebui să puneți o întrebare unui alt membru al familiei;
dacă veți trage un as veți cere cuiva din familie să vă îmbrățișeze;
dacă trageți jockerul , regele sau regina veți alege o surpriză din
punga cu surprize”
LOWENSTEIN - JOCUL DE
CĂRȚI
 Exemple de întrebări:
1. ADEVĂRAT – FALS: când familiile vin la terapeut o fac
pentru că se simt nervoși, încurcați, speriați sau copleșiți.
2. Completați propoziția: Un bun terapeut este cel
care………………
3. Ce ar trebui să se întâmple în ședința de azi ca să simțiți
că a meritat să veniți?
4. Ce credeți că trebuie să se schimbe în familia voastră?
5. ADEVĂRAT – FALS: fiecare din familia ta joacă un rol în a
face ca lucrurile să meargă mai bine.
6. Cum credeți că o să vă simțiți dacă familia primește
ajutorul de care are nevoie?
LOWENSTEIN - JOCUL DE
CĂRȚI
 În timpul jocului se observă familia, relațiile, dinamica
 Întrebările pot fi adaptate diferitelor tipuri de probleme/situații

(pierdere, separare, eșec, etc.)

Jocul poate fi repetat în ultima ședință cu întrebări adecvate:
1. Care e schimbarea pozitivă pe care cineva din familie a făcut-o în timpul terapiei?
2. Ce e capabilă familia să facă acum mai bine?
3. Spuneți ceva ce ați aflat despre cineva din familia voastră în timpul terapiei
4. Identificați o abilitate pe care ați învățat-o în terapie și pe care o puteți folosi pentru a
față problemelor ce pot apărea în viitor
5. Ce sfat ați da unei familii care ar avea probleme similare celor care v-au adus în terapie?
6. Terapeuții învață multe lucruri de la familiile cu care lucrează. Ce credeți că a învățat de
la dvs? întrebați-l.
LOWENSTEIN - „CADOUL FAMILIEI”

 Activitate de evaluare/observare a familiei

 Permite observarea/evaluarea interacțiunilor

familiale: proces și conținut:

- cine/cum interacționează
- mod de expresie verbal/nonverbal (expresii
faciale, ton, nivel de energie, implicare, preferințe,
respingeri, retragere, emoții manifestate……)
- atitudini
- alianțe/ostilități
- ce se spune
- semnificații/metafore
LOWENSTEIN - „CADOUL FAMILIEI”

- se oferă familiei o plasă cu materiale pentru

crearea unui singur cadou (toți membrii familiei
trebuie să fie de acord în alegerea „cadoului”
creat și a utilizării lui în familie)
- după ce a fost creat se introduce în plasa
pentru cadouri
- timp – 30 minute
- discuție
 „CADOUL FAMILIEI”
”discuție
1. Descrieți cadoul
2. Spuneți fiecare cum v-ați simțit în timpul activității
3. Cine a luat deciziile? De ex. cine a decis ce cadou va
fi?
4. Câți/care membrii ai familiei au lucrat bine împreună?
5. A creat cineva tensiune, dificultăți, probleme și cum
au fost depășite?
6. Activitatea derulată vă amintește de felul cum se
desfășoară lucrurile în familia dumneavoastră?
7. Cum poate ajuta acest cadou familia dvs?
8. Ce altceva vă poate fi de ajutor?
„ANIMALELE SĂNĂTOASE”
LOWENSTEIN
 Activitate de desen potrivită pentru finalizarea terapiei
 Scopul = explorarea schimbărilor din cursul terapiei

fixarea achizițiilor/schimbărilor pozitive

 Descriere

- se dă fiecărui membru al familiei hârtie și

instrumente de desenat
- inducere relaxare + exercițiu imagerie:
„Imaginați-vă o familie de animale…..această familie a trecut prin
greutăți…..a supraviețuit greutăților…..ei sunt puternici…..încercați
să vă imaginați cum e să fii un membru al acestei familii de animale
sănătoase…………….când sunteți gata deschideți ochii și desenați
această familie de animale sănătoase.”
„ANIMALELE SĂNĂTOASE”
LOWENSTEIN
 DISCUȚIE:

- similarități/diferențe între desene

- trei cuvinte ce descriu cel mai bine familia animalelor
sănătoase
- trei cuvinte ce descriu cel mai bine familia animalelor rănite
- ce a ajutat familia de animale să depășească dificultățile?
- ce lecții importante de viață ați învățat de la familia de
animale?
- cum credeți că vor folosi animalele punctele lor forte
pentru a depăși greutățile în viitor?
- ce relevă desenele despre viață voastră de familie?
 Discuția se focalizează pe creștere, dezvoltare, viitor(lărgire

scopuri) ca teme importante de urmărit la finalul terapiei

„Barca-furtuna-far” (Post Sprunk)
 Desen comun (în liniște) pe o coală mare:
barcă-furtună-far
 Să scrie fiecare o poveste despre ceea ce

crede că s-a întâmplat ÎNAINTE, ÎN TIMPUL și

DUPĂ furtună
 Se împărtășesc poveștile
 Discuții ghidate de T (frică, pericol, salvare,

cine/cum reacționează, cum a fost solicitat

sprijinul familiei)
„Barca-furtuna-far”
Întrebări:
1. Ce crezi/cum crezi că ar fi fost să fiți în barcă în
timpul furtunii cu familia?
2. Cine ar fi fost cel mai de ajutor?
3. Puteți numi trei emoții pe care le-ați fi avut în cel mai
dificil moment al furtunii?
4. Credeți că ar fi apărut o salvare?
5. Cum credeți că ss-ar fi produs salvarea?
6. Cui/cum ați fi cerut ajutor?
„Barca-furtuna-far”
 Activitatea permite accesul:
- la resursele interne/externe
- caracteristici
- temeri
- atitudini
- comportamente
- slăbiciuni
- puncte forte
- optimism
- eficiență
- încredere
- capacitatea de a mobiliza resursele personale și de accesa
resurse externe în condiții de pericol, conflict
POST SPRUNK – ARUNCĂ MINGEA
 Explicații mod de joc
Partea 1
 Aruncarea mingii asociată cu un compliment, o afirmație
pozitivă (interacțiuni pozitive, coeziune,
exprimare/intimitate emoțională, comunicare alternativă)
 5 min. – cel puțin două afirmații despre fiecare

 Discuții:
1. Cum v-ați simțit?
2. Cum a fost să spui lucruri plăcute celorlalți?
3. Cum a fost să ți se spună lucruri plăcute?
4. Ați primit vreun comentariu la care nu v-ați așteptat?
POST SPRUNK – ARUNCĂ
MINGEA
Partea 2
 Spuneți persoanei ceva ce v-ar plăcea să

faceți împreună (oportunități,

cunoaștere/interacțiune reciprocă)
 5 minute
 Discuții
POST SPRUNK – ARUNCĂ
MINGEA
Partea 3 - focalizare pe schimbare
 La prinderea mingii fiecare spune ce ar dori să schimbe la
propria persoană
 5 minute

 Discuții

ÎNTREBĂRI posibile:
1. Spune două lucruri ce te-ar ajuta la schimbare

2. Cât de importantă e schimbarea (pe o scală 1-10)

a. pentru tine
b. pentru ceilalți
3. În ce mod se va îmbunătăți viața ta în familie după
schimbare?
POST SPRUNK – ARUNCĂ
MINGEA
Partea 4
La prinderea mingii fiecare spune o idee referitor la modul
în care poate contribui la îmbunătățirea vieții de familie
5 minute
Discuții finale: analiza afirmațiilor/sugestiilor
decizii
mod de integrare în viața zilnică
Cum pot fi realizate schimbările?
Avantajele schimbărilor
FAMILIA LUCREAZĂ CA O ECHIPĂ în GĂSIREA SOLUȚIILOR,
REZOLVAREA PROBLEMELOR, IDENTIFICAREA DE SCOPURI
COMUNE
GENOGRAMA
 REPREZENTARE GRAFICĂ prin simboluri a familiei pe
parcursul diferitelor generații (nume, date de naștere,
căsătorie, divorț, deces și alte lucruri relevante)
 GIL - „Play Genogram” ( copiii utilizează obiecte în
miniatură pentru a prezenta imaginea sa asupra familiei)
 CAVETT - „The Family Strengths Genogram” – încurajează
membrii familiei să se focalizeze pe aspectele
pozitive/atmosferă pozitivă/schimbare perspectivă
- reprezentarea grafică
- utilizarea obiectelor miniaturale sau imagini diferite pentru a
reprezenta atributele pozitive ale diferiților membrii ai familiei
(fiecare din genogramă); familia trebuie să decidă împreună asupra
obiectelor/imaginilor alese;
- discuții
GENOGRAMA
 CAVETT - „The Family Strengths Genogram” –
încurajează membrii familiei să se focalizeze
pe aspectele pozitive/atmosferă
pozitivă/schimbare perspectivă
- reprezentarea grafică
- utilizarea obiectelor miniaturale sau imagini
diferite pentru a reprezenta atributele pozitive ale
diferiților membrii ai familiei (fiecare din
genogramă); familia trebuie să decidă împreună
asupra obiectelor/imaginilor alese;
- discuții
POVESTE de FAMILIE
 Se solicită elaborarea/scrierea unei povești
 Se utilizează păpuși/jucării pentru punerea în

scenă/rap
 Observarea familiei în timpul activității
 Discuții (rămânând „în poveste”)
SCULPTURA FAMILIEI cu PĂPUȘI
(HASLAM)
 COMBINĂ abordarea dinamică cu jocul
 Permite exprimarea percepțiilor și

emoțiilor într-un mod creativ,

simbolic, multisenzorial
 Instrucțiuni
 Activitate
SCULPTURA FAMILIEI cu PĂPUȘI
(HASLAM)
Discuție (explorativă și suportivă):
- descrierea/explicarea scenei/sculpturii create
- discutarea interacțiunilor, relațiilor, emoțiilor dintre
personaje:

Ce relații, emoții există între ei?

Care sunt prieteni, se înțeleg bine?
Care se ceartă?
Le e frică unora de ceilalți? Ex.
Se simte vreunul singur su părăsit, neglijat?

Completări de propoziții:
Jocuri de simulare
 1. Informații despre familie
 2. Construirea situației (SCENARIU)
 3. se joacă scenariul elaborat/se înregistrează

(daca participanții sunt de acord)

 4. vizionare
 5. discuții
Jocuri de comunicare
 Spate în spate – dsicuție
 Fața în față – doar contact vizual
 Fața în față – contact vizual + atingere maini
 Fața în față – contact vizual + discuție
 Fața în față – contact vizual + atingere maini

+ discuție („CEARTA”)
JOCURI SISTEMICE
Sisteme deschise/închise
 SISTEM DESCHIS = FUNCȚIONAL

- exprimare de sine liberă, autentică

- negociere
- autonomie
- siguranță
- valorizarea diferențelor
 SISTEM ÎNCHIS = DISFUNCȚIONAL↔tulb. emoț./comport.

- atenție excesivă la ceilalți

- cenzură/blocaj
- disconfort emoțional
- exprimare de sine blocată
- neacceptarea diferențelor (diferențele sursă de
tensiune/conflict)
REGULI de INTERACȚIUNE în cadrul sistemului
familial
1. Întotdeauna de acord
2. Niciodată de acord
3. Raționalizare excesivă
4. Schimbarea subiectului discuției/ evitare,
neatenție, retragere
5. Negociere deschisă
JOCURI DE RELAȚIONARE (Satir)
1. JOCURI DE „SALVARE” (ieșire din conflict)
- se aplică regulile 1, 2, 4
2. Jocuri de COALIZARE (alianțe)
- se aplică regulile 1 și 2; sentiment de excludere
Ex. două persoane de acord/o persoană dezacord sau două dezacord, una acord
3. Jocuri „LETALE” (somatizare/boli psihosomatice)
- se aplică regula 1 – fiecare e de acord cu toți⇉ NEEXPRIMARE, inautenticitate
4. Jocuri „POTRIVIT” și CORECT” (RAȚIONAL, NEGLIJAREA INTUIȚIEI)
- se aplică regula 3 – argumentează indiferent de ceea ce simte/neglijează ceea ce simte
5. Jocuri de DEZVOLTARE și VITALITATE” (ASCULTARE, ÎNȚELEGERE ÎN CONTEXT
REAL)
- Se aplică regula 5
- se exprimă deschis, pe rând
- fiecare își spune părerea
- fiecare îi ascultă pe ceilalți