Evaluarea personalităţii

BIG FIVE
-teoria trăsăturilor-5 mari dimensiuni:
-Fiske, Tupes& Christal, Norman;
-analiză factorială- Eysenck, Cattell;
-perspectivă lingvistică- Klages, Allport & Odbert, Cattell, Gough, Eysenck;
-Goldberg & Hofstee- 5 factori:
-1.surgency (izbucnire)-extravert, vorbăreţ;
-2.agreabilitate-plăcut, cooperant;
-3.conştiinciozitate- organizat, sistematic;
-4.stabilitate emoţională-neemotiv, lipsit de invidie;
-5.intelect-creativ, intelectual;
-Costa & McCrae-5 factori, fiecare cu 6 faţete (=> chestionar NEO PI-R, auto & hetero-
evaluare):
-1.nevrotism
-2.extraversie
-3.deschidere
-4.agreabilitate
-5.conştiinciozitate;
-Brokken, De Raad, Hofstee, Goldberg (Olanda): 6 factori=> 5 superfactori:
-1.Extraversie- vesel, exuberant;
-2.Agreabilitate- blând, tolerant;
-3.Conştiinciozitate-grijuliu, prompt;
-4.Stabilitate emoţională- calm, stabil;
-5.Intelect- critic, rebel;
-Ostendorf (Germania)=> 5 factori:
-1.surgency
-2.agreabilitate
-3.conştiinciozitate
-4.stabilitate emoţională
-5.intelect- inteligenţă sau factor intelectual de abilităţi cognitive;
-Caprara & Perugini (Italia)- 5 factori:
-1.Conştiinciozitate
-2.Extraversie
-3.Calmitate vs iritabilitate
-4.Egoism vs altruism
-5.Convenţionalitate- rebel, critic vs servil, conservator;
-3 şi 4 sunt rotaţii ale Agreabilităţii şi Stabilităţii emoţionale;

Modelul Costa & McCrae

-baze biologice=> tendinţe bazale (cei 5 factori)=> adaptări caracteristice (scopuri + atitudini)
+ Imagine de sine (scheme ale eului + mituri personale);

1
 -infl. de biografie obiectivă (reacţii emoţionale, schimbări semnificative) şi
influenţe externe (norme culturale, evenimente, întâlniri);
1.Nevrotism vs Stabilitate emoţională 2.Extraversie vs Introversie
N1.Anxietate E1.Căldură/ entuziasm
N2.Ostilitate E2.Spirit gregar
N3.Depresie E3.Asertivitate
N4.Timiditate E4.Activism
N5.Impulsivitate E5.Căutarea stimulării
N6.Vulnerabilitate E6.Emoţii pozitive
3.Deschidere către experienţă vs Tradiţionalism 4. Agreabilitate vs Duritate
O1.Spre fantezie A1.Încredere
O2.Pe plan estetic A2.Sinceritate
O3.Către modurile proprii de a simţi A3.Altruism
O4.În planul acţiunilor A4.Complianţă
O5.În plan ideatic A5.Modestie
O6.În planul valorilor A6.Blândeţe
5. Conştiiciozitate vs Delăsare & Hedonism
C1.Competenţă C4.Dorinţă de realizare
C2.Ordine C5.Auto-disciplină
C3.Simţ al datoriei C6.Deliberare

Tipuri de instrumente:
-self-report- inventare (chestionare):
-scurte- exclusiv cele 5 domenii: NEO FFI, FF NPQ;
-lungi- NEO PI-R, BFQ, ABCD M, DECAS;
-heteroevaluare- chestionare sau liste de adjective- ex. BFA;
-short Big Five instruments- 5-10 items; rol de screening, nu selecţie/ clinică;
-în Ro:
-NeoFFI, BFA, BFQ, NeoPIR;
-Decas- 5 dimensiuni, 2 faţete/dimensiune- Timişoara;
-ABCDM- Minulescu, TestCentral
-PSY5-Iaşi;
-FFNPQ- nonverbal- imagini-în ce măsură ai face la fel ca persoana din imagine, pe
Lickert în 7 trepte;

NEO PI-3
-e identic cu NEO PI-R, i s-au adăugat 2 chestii:
-NEO Probleme de viaţă (NEO Problems in Living Checklist):
-oferă indici adiţionali extraşi din răspunsurile la chestionar şi oferă sugestii privind
continuarea evaluării şi planificarea tratamentului;
-indică ariile problematice ale persoanei, ca bază pentru definirea obiectivelor de
intervenţie;
-NEO Grafic de stil (NEO Style Graph Booklet):
-este urmărită optimizarea modalităţii de a oferi feedback respondenţilor;
-fiecare grafic arată clientului modul particular în care rezultatele obţinute pt cele 5
domenii evaluate relaţionează, conturând arii personale diferite;
-poate fi util în contexte ocupaţionale sau clinice;

2
 Utilizare clinică a NEO PI-R
-Scopuri:
-stabilirea unui diagnostic clinic (tulb de P, adicţii, parafilici, medicină
comportamentală, violatori);
-înţelegerea clientului/ cazului;
-anticiparea cursului terapiei;
-stabilirea strategiei optime de intervenţie;
-emoţia şi comunicarea terapeut-client;
-feedback şi insight;
-altele: Extraversie & Deschidere  interese vocaţionale; Nevrotism &
Conştiinciozitate  performanţa în muncă şi adaptarea în organizaţii;
-NeoPI3-dă şi ipoteze clinice- DSM-IV, axa II (tulburări de P);
Neo Grafic de stil:
N x E = Style of N+ N-
Well Being
E+ Strongly emotional- interacţiuni Upbeat optimist-veseli, se bucură de viaţă,
tumultoase, experimentează intens dacă se înfurie/ întristează, le trece uşor;
toate emoţiile;
E- Gloomy pesimist –viaţă întunecată, Low Keyed- indiferenţă stoică, viaţa e plată
în perioade stresante fac depresie; emoţional, par ca nişte stânci reci;

N x O= Style N+ N-
of Defense
O+ Hypersensitive-văd pericol şi Adaptative- văd pericol şi ameninţare ca
catastrofe oriunde, au coşmaruri, idei pe o ocazie de a gândi creativ şi a găsi
excentrice, ciudate; soluţii, găsesc în probleme inspiraţie;
O- Maladaptative-preferă să nu se Unconcerned-rar emoţii negative, se duc
gândească la pericol, foloseşte defense în concret, se distrag, au încredere într-o
(negare, reprimare), nu-şi pot exprima putere superioară lor;
stările emoţionale;

N x A=> N+
control furie
A+ Timid-suferă uşor, dar îi e frică să îi
supere pe ceilalţi cu emoţiile lui, deci
îşi direcţionează furia către interior;
A- Temperamental-se înfurie uşor şi îşi
exprimă furia către ceilalţi, e agresiv;
N-
Easy-going-se înfurie greu, uită uşor, preferă
să vadă ambele părţi ale problemei şi caută
rezolvare;
Cold-blooded-se înfurie, dar nu exprimă, se
poate răzbuna atunci când îi convine;

N x C= impuls N+ N-
control
C+ Overcontrolled-fluctuaţii emoţionale Directed –îşi urmăresc scopurile, au o
pe care le ţin foarte bine sub control, bună toleranţă la frustrare şi nu se lasă
se autoincriminează dacă nu-şi ating bătuţi uşor, lucrează şi în condiţii
obiectivele, uşor compulsivi; nefavorabile;

3
C- Undercontrolled –sunt la mila Relaxed –nu simt nevoia să-şi controleze
impulsurilor lor, nu-şi urmăresc comportamentul, au nevoie de ajutor să
scopurile pe termen lung, pot să urmeze un plan medical sau o sarcină
devină dependenţi de substanţe; dificilă;

E x O= stil de E+
interese
O+ Creative interactors-interesaţi de nou,
public speaking, predat, grupuri de
discuţii, posibil antropologi;
O- Mainstream consumers-se interesează de
subiectele la modă, preferă chestii
simple de făcut, alături de ceilalţi;
posibil în vânzări;
E-
Introspectors –multe interese pe care să
le urmeze singur, provocare şi
intimitate; posibil naturalist;
Homebodies – activităţi simple, gen
colecţionat timbre, lucru prin casă;
posibil bibliotecar;

E x A= stil de E+ E-
interacţiune
A+ Welcomers – apreciază compania The unassuming-modeşti, le place să lucreze
celorlalţi, sunt populari, au mulţi singuri, dar nu îi deranjează compania
prieteni; celorlalţi; uneori sunt luaţi de fraieri pentru că
au încredere prea uşor;
A- Leaders –socialul este arena lor, Competitors- ceilalţi sunt competiţia, calcă pe
le place să dea ordine, îi fac pe cadavre, au nevoie de spaţiu şi intimitate;
ceilalţi să lucreze împreună bine;

E x C = stil E+
de activitate
C+ Go-getters-lucrează repede şi
eficient, ştiu ce au de făcut, vor să se
autodepăşească;
C- Funlovers –au multă energie, dar nu
o canalizează spre scop, sunt
impulsivi, spontani, renunţă la o
sarcină ca să se simtă bine, merg la
petreceri, vor aventură;
E-
Plodders- metodici, se concentrează pe o
singură sarcină, încet, până la final; nu se
grăbeşte, are propriul ritm;
The lethargic- fără entuziasm, nu au planuri,
pasivi, răspund doar sub presiune, nu au
iniţiativă, rămân ultimii în grupuri;

O x A = stil O+ O-
de atitudini
A+ Progressives-deschişi spre soluţii noi, Traditionalists –valorile de familie şi tradiţie
au încredere că societatea poate sunt cele care îl ghidează, urmează regulile
evolua prin educaţie şi cooperare; deja stabilite, ele îi aduc prosperitatea;
A- Free-thinkers –nu-i interesează Resolute believers-au reguli personale foarte
tradiţia, se uită la toate opiniile, dar puternice, fixe, morali, vor disciplină
decide ce crede el că e cel mai bine; absolută, ca toată lumea să urmeze regulile;
O x C = stil O+ O-
de învăţare
C+ Good students-le place să înveţe, By the bookers-metodici, organizaţi, au

4
 sunt foarte organizaţi, au aspiraţii
înalte, scopuri academice mari;
C- Dreamers –cu imaginaţie bogată,
urmăresc multe idei, dar nu se ţin de
niciuna, tolerează ambiguitatea, dar
pot să amâne sarcinile;
nevoie de instrucţiuni pas cu pas, de structură,
nu ştiu ce să facă dacă nu au răspunsul corect;
Reluctant scholars-au nevoie de motivaţie ca
să se apuce de învăţat, probleme cu atenţia şi
cu organizarea;

A x C = stil caracterial A+
C+ Effective altruists, lucrează în
interesul grupului, îşi asumă
sarcinile grele;
C- Well-intentioned-le pasă de
ceilalţi, inspiră generozitate, dar
nu fac multe pt că se organizează
greu;
A-
Self-promoters-pot avea succes în
afaceri pentru că unicul lor interes
este propriul lor bine;
Undistinguished – se interesează doar
de confortul propriu, are obiceiuri
nesănătoase de care nu poate să scape;

Neo Probleme de viaţă- există diferite probleme pentru fiecare categorie de scoruri (ce
probleme ar putea exista la fiecare client, în funcţie de scorurile obţinute);
-pentru scoruri extreme, la domenii şi faţete;

BIG FIVE ROMANESTI

-avantaje:
-emic approach vs etic approach în cazul instrumentelor internaţionale;
-libertatea de distorsiuni culturale;
-libertatea de distorsiuni datorate traducerilor;
-validitate de construct
-Big Five în RO: ABCD-M, DECAS;

ABCD-M

-de Minulescu, 2007; are 151 itemi, răspunsuri pe Likert în 5 trepte;

-scoruri standardizate- percentile;
-eşantion de normare de 2 000 pers;
-30 de scale (5 scale pentru subfactori, 5 faţete pentru fiecare superfactor);

Extraversia (E) Maturitate (M)

-extravertul este sociabil, se simte în largul său
printre oameni şi în grupuri mari; dinamic, vioi,
activ, vorbăreţ, participativ, stil proactiv, energic;
-introvert- lipsă a dinamismului şi energiei
implicate în rel. soc, incapac de a participa;
E1.Activism
E2.Optimism
-scoruri mari: bună capac de a respecta oamenii,
de a-şi controla reacţiile, încredere în sine;
-scoruri mici: comportament infantil, centrat pe
sine, revendicativ, instabil în relaţii, orgolios,
reactiv;
M1.Respect
M2.Adaptare

5
E3.Umor M3.Prietenie
E4.Abilitate interpersonală M4.Forţa inhibiţiei
E5.Afirmare personală M5.Forţa eului
Agreabilitate (A) Conştiinciozitate (C)
-scoruri mari: compt stabil, cooperant, simpatetic, -scor mare- îşi urmăresc scopurile, sunt hotărâte
de ajutorare a altora, fire empatică, deschisă, şi cu voinţa formată, par de încredere, punctuale,
onestă; organizate;
-scor mic: compt egoist şi antagonist, lipsit de -scor mic:exactitate în acţiuni scăzută, în
înţelegere pentru ceilalţi, rece, dezinteresat, pregătirea acestora sau în urmărirea scopurilor
nesincer, lipsit de omenie, oarecum amoral; propuse;
A1.Altruism C1.Voinţă-perseverenţă
A2.Romantism C2.Spirit de perfecţiune
A3.Căldură afectivă C3.Raţionalitate
A4.Empatie C4.Planificare
A5.Onestitate C5.Auto-disciplină
Autoactualizare (AC)
-scor mare: pers preocupată de propria evoluţie, motivaţii de tip generativ, ţinta fiind autonimia şi
creativitatea personală;
-scor mic: rutinier, preferă cicluri repetitive, se lasă purtat de motivaţii imediate;
AC1.Aprofundare AC2.Toleranţă AC3.Rafinare
AC4.Independenţă AC5.Creativitate

DECAS
-by Florin Sava; 97 de itemi;
-are 3 indici de validare;
-are recomandări privind interpretările bazate pe combinarea semnificaţiei scorurilor la
perechi de scale;
-Scale Big Five:
-1.Deschiderea: >>: pers independente, creative, cu o cultură bogată, orientate spre
dezbateri; <<: pers pragmatice, conformiste, care preferă valorile conservatoare, tradiţionale;
-2.Extraversia: >>: pers exuberante, sociabile, energice, cu prezenţă socială; <<: pers
tăcute, timide, formale, cu atitudine rezervată;
-3.Conştiinciozitatea: >>: pers disciplinate, cu un simţ al datoriei şi cu o nev puternică
de realizare; <<: pers flexibile, tind să amâne sarcinile;
-4.Agreabilitatea: >>: pers tolerante, înţelegătoare, cu spirit de echipă; <<: pers
individualiste, competitive, centrate pe sarcini, uneori în dauna relaţiilor;
-5.Stabilitatea emoţională: >>: maturitate, pers calme, cu încredere în sine, adaptabile
la stres; <<: pers vulnerabile la stres, cu labilitate emoţională;
-Scale de validare:
-6.SD- Dezirabilitate socială (minciună): tendinţa la distorsiune pozitivă;
-7.RD- Răspunsuri random (la întâmplare): răspunsuri aleatorii;
-8.AP- Aprobare- tendinţa de a răspunde la itemi în sensul aprobării;
-Combinaţii de scale perechi:
-Aspecte generale:
-1.Orientare în viaţă (D&E)
-2.Orientare în societate (D&A)

6
-Aspecte afective şi de relaţionare cu ceilalţi:
-3.Interacţiunea cu oamenii (E&A);
-4.Trăirile afective dominante (E&S);
-5.Reacţia în situaţii de conflict (A&S);
-6.Reacţia în situaţii de stres (S&D);
-Aspecte legate de stilul de muncă:
-7.Stil cognitiv (C&D)
-8.Atitudinea faţă de muncă (C&S)
-9.Modul de implicare în sarcini (C&E)
-10.Tipul caracterial (C&A)
1.Orientare în viaţă (D&E)
E+, D-
Pragmatic-preferă acţiuni de grup unde
implementează soluţii acceptate de societate,
interes pentru ce e la modă, eforturi pentru a nu
rămâne în urmă, pt a urca pe scara socială;
E-, D-
Casnic-activ practice, concrete, în mediu
familiar/ solitar; nu vrea schimbare şi asumare de
riscuri, preferă stabilitatea;
2.Orientare în societate (D&A)
A+, D-
Tradiţional-valori tradiţ, gen familie şi biserică,
nu le pune sub semnul întrebării, crede că ele sunt
necesare pt o societate sănătoasă;
A-, D-
Fundamentalist-multe idei preconcepute, apărate
cu patimă, la care renunţă greu, indiferent de
dovezi; crede că cei care nu respectă legea ar
trebui pedepsiţi aspru;
3.Interacţiunea cu oamenii (E&A);
E+,A-
Autoritarul-dă ordine (nu execută), poziţie de
confruntare dacă e contestat, alege soluţii
îndrăzneţe şi îşi asumă merite;
E-, A-
Competitorul-lucrează independent, păstrează
distanţa faţă de alţii, preferă respect nu prietenie,
se centrează pe sarcină, nu relaţie;
4.Trăirile afective dominante (E&S)
S+, E-
7
E+,D+
Experimentator-abordări inovative, caută senz şi
exp noi, dar se plictiseşte repede de ele; iese uşor
în evidenţă, vrea să fie în centrul atenţiei;
E-, D+
Filozof-interesat de idei şi trăiri afective, < de
oameni; preferă activ solitare (gen fotografie), are
imaginaţie bogată, dar rămâne la stadiu de
fantezie;
A+,D+
Progresist-idealist, deschis, crede că educaţia
contribuie la dezv societăţii; tolerant, acceptă şi
încurajează diversitatea de opinii;
A-, D+
Sofist-poate dezbate cu + şi – orice sit, fără să se
implice afectiv; preferă să facă opinie discordantă
faţă de ceilalţi şi aduce contra-argumente, cu
riscul de a-i răni;
E+, A+
Popularul-leagă uşor relaţii şi prietenii, preferă
compania altora, pune accent pe relaţie, nu pe
sarcini;
E-, A+
Înţelegătorul-execută ce i se cere, fără să
comenteze, liniştit, intră rar în conflict cu alţii,
unii încearcă să profite de el;
S+, E+
Flegmatic- atit indiferentă, puţin afectat de
evenimente (pozitive sau negative), rece şi retras
în relaţii, aduce raţional, nu emoţie;
S-, E-
Melancolic-vede doar probleme, rar oportunităţi,
puţin implicat în relaţii, des trist, nu are energie
să se bucure de viaţă;
5.Reacţia în situaţii de conflict (A&S)
S+, A-
Executor-calculat, cu sânge rece, control absolut
al emoţiilor, poate apela la manipulare pt a-şi
atinge scopurile;
S-, A-
Nervos-se enervează uşor, crede că ceilalţi îi vor
răul; tensiunea se acumulează treptat şi
izbucneşte brusc, uneori coleric şi agresiv;
6.Reacţia în situaţii de stres (S&D)
S+, D-
Acceptor-se lasă pe mâna destinului, acceptă
problema şi nu încearcă să modifice, crede că
sursa stresului nu poate fi eliminată, tinde să
reducă gravitatea problemei la niv perceptiv;
S-, D-
Evitant-evită şi reprimă gânduri negative ca să
scadă anx, tinde să subestimeze problemele şi să
le ignore, nu e în contact cu emoţiile lui;
7.Stil cognitiv (C&D)
C+, D-
Conformist-respectă metodologia întocmai, are
dificultăţi dacă problema nu e f structurată, dacă
nu există soluţii clare, în sit cu multă ambiguitate;
C-, D-
Refractar-preferă sarcini simple, cu metode
tradiţionale de rezolvare, vrea acţiune, nu analiză,
rezistenţă la a învăţa lucruri noi, dezorganizat,
depăşeşte deadlines;
8.Atitudinea faţă de muncă (C&S)
S+, C-
Relaxat-are nevoie de motiv externă, flexibil, mai
ok în situaţii noi decât în medii stabile, mulţumit
de munca prestată;
S-, C-
Impulsiv-puţin rezistent în faţa tentaţiei, face
8
Optimist- orientat spre viitor, apreciază viaţa, nu
se lasă afectat de chestii negative, nu stă supărat,
e vesel şi optimist;
S-, E+
Actor-se implică excesiv în trăiri proprii şi rel cu
alţii (sunt tumultoase, agitate), trăieşte senzaţii
tari, nu-şi controlează impulsuri;
S+, A+
Liniştit-se supără rar şi trece uşor peste, comod,
nu pune suflet, caută consensul în sit de conflict;
S-, A+
Sensibil-se înfurie rar, vrea să-i ajute pe ceilalţi, e
impresionat de dramele lor, se autoînvinovăţeşte
şi caută sprijin emoţional;
S+, D+
Raţionalizator- pt a scăpa de stres analizează
raţional, oferă soluţii originale, îşi restructurează
modul de gândire, apelează la umor şi beneficii
secundare;
S-, D+
Fantezist-preferă izolare şi evadare din real într-o
lume fantasmatică, unde totul e posibil; multă
sensibilitate şi fragilitate, imaginaţie bogată,
interpretează exagerat acţiunile altora;
C+, D+
Analist-restructurează materialul primit în stil
logic şi persuasiv, aspiraţii înalte, situaţii de
muncă independente, cu obiective şi proceduri
clare de lucru;
C-, D+
Proiectant- oferă multe idei şi soluţii, dar le
implementează greu, ele rămân la stadiul de
proiect;
S+, C+
Perseverent-ambiţios, îşi urmăreşte scopurile,
renunţă greu, îşi amână recompensele, puţin
flexibil;
S-, C+
Grijuliu-se sacrifică pe sine pentru ceilalţi,
multe lucruri pe care le regretă apoi, urmează perfecţionist, are standarde greu de atins, frecvent
calea uşoară şi renunţă la primul obstacol, nemulţumit, totul „trebuie”;
acţionează în prezent;

9.Modul de implicare în sarcini (C&E)

E+, C-
Petrecăreţ- dificultăţi în a-şi canaliza energia într-
o direcţie clară, spontan, îi place distracţia,
interacţiuni soc nestructurate;
E-, C-
Pasiv-ia rar iniţiative, lucrează pe ultima sută de
metri şi amână des, e indiferent, intervine rar în
echipă;
E+, C+
Iniţiator-întreprinzător, ştie ce are de făcut, are un
program pe care îl respectă, tinde să-şi impună
stilul, obstacolele sunt provocări;
E-, C+
Prudent-lucrează în ritm propriu, prudent, ok
dacă deadline-ul e anunţat şi nu se modifică, se
adaptează greu la schimbare;

10.Tipul caracterial (C&A)

C+, A-
Carierist-centrat pe sine şi organizat, vrea succes
personal, pune propriile interese pe primul loc;
C-, A-
Comod-nu te poţi baza pe el, renunţă uşor dacă
ceva nu îi convine, vrea confort propriu, poate
nesocoti regulile dacă asta îi aduce un beneficiu
suplimentar;
C+, A+
Loial-te poţi baza pe el, autodisciplinat, putere
mare de muncă, bun coechipier, voluntar;
C-, A+
Receptiv-are intenţii bune, dar e dezorganizat şi
uneori nu se ţine de promisiune, are nevoie de
protecţie din partea celorlalţi şi de relaţii bazate
pe încredere şi bun-simţ;

MCMI-III (Millon Clinical Multiaxial Inventory III)

-by Millon, Millon, Davis & Grossman;

-cel mai utilizat inventar clinic bazat pe sistemul DSM-IV;
-dezvoltat şi standardizat pe loturi clinice (pacienţi psihiatrici);
-destinat evaluării adulţilor; 175 itemi de tip adevărat/fals;
-solicită abilităţi de scris-citit de niv cls a VIII-a (unii zic clasa a VI); se aplică de la 13 ani
(<13-nu înţelege nuanţe în exprimare & trăsăturile de P nu sunt tocmai cristalizate); se poate
aplica individual sau în grup;
-chestionarele nonverbale se pot aplica începând cu 7 ani;
-norme structurate pe sexe;
-realitate clinică-prevalenţă > la ♂ pe majoritatea tulburărilor psi;
-♀> tulb de comportament alimentar şi isterie
-în Ro, adaptat de Daniel David pe 219 pacienţi;
-publicat iniţial în 1977 (T. Millon era în grupul de lucru pentru DSM-III, axa II)=> în 1987
apare MCMI-II (în acelaşi an cu DSM-III-R)=> în 1994 apare MCMI-III (în acelaşi an cu
DSM-IV)=> MCMI-IV în 2015;
-Teoria bioevolutivă a lui T. Millon: personalitatea există pe un continuum care combină 3
polarităţi:
-survival aims: survival vs pleasure;
-adaptive modes: changing vs reacting to environment;

9
 -replication strategies: reinforcement vs nurturing;
-asemănător cu DSM, dar nu o potrivire exactă cu tulb din DSM (sunt tulb în plus, de ex.
agressive/ sadistic, self-defeating);
construcţie test- strategie de validare secvenţială în 3 paşi:
-validare teoretică=> conţinut itemi, corespondenţă cu DSM;
-validarea structurii interne- ex. scala lor pentru PTSD- unidimensionalitate (1 var) +
consistenţă internă + analiză factorială confirmatorie;
-validare de tip criteriu-validitatea convergentă e testată (ex. dacă scala noastră de
PTSD corelează cu alte scale de PTSD cunoscute, de ex. PCL- ea nu are fit bun pe DSM5);
=>> ce itemi se păstrează şi ce greutate are fiecare item (cu cât încarcă scala-
via analiză factorială confirmatorie);
-itemi-„core”- încarcă scala >>;
-„marginali”- încarcă <, se ocupă de aspecte mai marginale;
-Utilitate MCMI-III:
-ajută la evaluarea tulb de pe Axa I şi II din DSM-IV şi a interacţiunilor acestora;
-identifică trăsături de profunzime ale persoanei, ce pot oferi explicaţii privind simptomele;
-permite înţelegerea legăturii între caract de P şi sindr clinice;

Scale MCMI-III
I.Patologia personalităţii (14)
Patternuri 1.Schizoid- slab interes pentru ceilalţi, detaşat, retras, impersonal; rol periferic în
de familie, la muncă, în sit. sociale; nu are sentimente profunde; indiferent la laudă sau
personalitat critică; comunicare vagă, distantă, difuză; nu e deranjat uşor, ia decizii cu uşurinţă,
e (11) autosuficient;
2.Evitant- vrea să se implice şi să fie acceptat de ceilalţi, vigilent la mediu; se simte
anxios, nesigur, reacţionează la evenimente minore; gânduri intruzive, temătoare,
disruputive; se percep ca neadaptaţi şi inadecvaţi; sentim de singurătate, gol, izolare;
sensibil la nevoile şi perspectivele altora, cu compasiune, responsiv emoţional la
problemele altora; risc de fobie socială, depresie;
3.Depresiv- pattern de gânduri, atitudini, compt, concepte de sine legate de depresie;
sentim de non-valoare, inadecvare, vină, autocritică; deznădejde, descurajare, lipsă de
speranţă; neajutorat şi imobil în rezolvarea problemelor de zi cu zi; furios, iritat,
pesimist în relaţii;
4. Dependent-se simte incapabil şi incompetent în a se descurca independent, sentim
de inadecvare, insecuritate, slabă stimă de sine; submisiv şi cooperant în
relaţii;agreabil, minimizează problemele; se face plăcut pentru că e compliant,
valorizează opiniile celorlalţi, dezamorsează conflicte, e cald şi loial în relaţii;
5.Histrionic- dramatic, colorat, emoţional; nu are toleranţă la plictiseală, se descrie ca
fiind activ, egocentric, exibiţionist, certăreţ, extravert, îi place flirtul; fermecător, caută
atenţie, poate fi gălăgios, de necontrolat, demanding, nevoi ridicate de dependenţă;
poate fi cald, responsiv, cu umor, se adaptează uşor social, niv scăzute de stres;
6.Narcisist-simţ exagerat al autoimportanţei şi competenţei, hipersensibil la critică,
regulile fireşti de comportament nu i se aplică; arogant, cu nasul pe sus, snob; se
prezintă inteligent, sofisticat, sociabil, fermecător; nu are empatie; se adaptează uşor,
fără prea mult stres emoţional; risc de abuz de substanţe şi depresie;
7.Antisocial- duplicitar, are compt ilegale cu scopul de a exploata mediul pt câştig
personal; impulsiv, provocativ, violent, centrat pe sine, dominant; evită abuzul perceput

10
 şi victimizarea prin compt lui; ignoră consecinţele compt lui; nu are empatie sau
remuşcare, suspicios, mereu în gardă; poate fi graţios, fermecător, prietenos; risc de
dependenţă de alcool şi droguri;
8.Sadic (agresiv)-îşi ia plăcere din a-i umili pe ceilalţi şi a le viola drepturile; ostil şi
combatant, dominator, antagonistic, frecvent cu acţiuni persecutorii; competitiv,
încăpăţânat, autorita, intolerant social; poate fi agresiv fizic;uneori poate intra în roluri
acceptate social (poliţist), neafectat de durere şi pedeapsă; nu simte ruşine, vină,
sentimentalisme; poate face faţă multor provocări cu multă uşurinţă;
9.Compulsiv-coincide cu OCD din DSM-IV; conformist, disciplinat, formal, aderă la
reguli sociale stricte; conştiincios, bine pregătit, meticulor; îi e frică de dezaprobare
socială, neagă ostilitatea; disciplină, autocontrol, are pretenţii ridicate de la el însuşi;
pasivitate deschis şi complianţă publică; loial, prudent, predictibil; abordează
problemele cu maturitate şi competenţă; high achievers- rar raportează distres;
10.Negativist (pasiv-agresiv)- aprox Pasiv-Agresiv din DSM-III-R; exprimă indirect
emoţiile negative; complianţă pasivă+ resentiment+ opoziţionism; vină şi sentimente
conflictuale; dispoziţie fluctuantă, se plânge des, ostil; nefericit cronic- pesimist,
deluzionat, cinic; imprevizibil; în cel mai bun caz e agreabil şi prietenos, flexibil,
sensibil, responsiv emoţional;
11.Masochist (ego-distonic)-aprox Masochist din DMS-III-R; se pune des în rol de
victimă; se raportează la ceilalţi într-o manieră de sacrificiu de sine şi slugărnicie,
simte că merită să fie umilit; inferior, neindulgent, modest, se pune pe sine în umbră;
neempatic şi neîncrezător în relaţii; anxios, sensibil, trist, tulburat; poate fi conectat cu
ceilalţi şi implicat; poate avea insight bun în probleme- nivel mare de distres cât să îl
motiveze în terapie;
Patologie 12. Schizotipal-detaşat, preferă izolare socială, self-absorbed, ruminativ, excentric,
severă a perceput drept ciudat sau diferit; comunică tangenţial, chestii irelevante, face asocieri
personalităţi magice; unii sunt detaşaţi şi neimplicaţi emoţional, alţii sunt suspicioşi, anxioşi şi
i (3) fricos, receptiv;
13.Borderline-dispoziţie şi comportament instabil, se poate automutila; perioade
intermitente de depresie, anx generalizată, atacuri emoţionale intense asupra altora;
dificultăţi interpersonale (ambivalenţă, instabilitate, intensitate); reacţii puternice la
frica de abandon; îi idealizează sau evaluează negativ pe alţii, simţ al sinelui slab
definit; sentim de gol interior; gânduri dezorganizate, cu ep. psihotice pe timp de stres;
risc de depresie şi suicid;
14.Paranoid-suspicios şi defensiv cu ceilalţi, sentim de superioritate; vigilent la critică
şi înşelătorie, abraziv, sensibil, ostil, iritabil; dă vina pe ceilalţi; se descrie pe sine ca
fiind neînţeles, în drept, suspicios, tratat nedrept, defensiv; îi atacă şi umileşte pe cei pe
care ei îi simte că încearcă să îi controleze sau influenţeze; poate avea iluzii de
grandoare, idei de referinţă, frică de a fi persecutat (inclusiv iluzii psihotice);
-Patternuri de personalitate:
-BR= 70-74- posibil să aibă trăsături ale constructului;
-BR=75-84- trăsături de P semnificative clinic;
-BR=85+- personality disorder;

II. Sindroame clinice (10)

Sindroame clinice moderate (7) 15.Anxietate
16.Somatoform
17.Bipolar-maniacal
18.Distimie
Sindroame clinice severe (3) 22.Tulb de gândire
23. Depresie majoră
19.Dependenţă de alcool
20.Dependenţă de droguri
21.Tulb de stres posttraumatică
24. Tulb delirantă

11
 Sindroame clinice:
-BR=60-74- posibil să aibă unele simptome ale sindromului
-BR=75-84-sindromul este prezent;
-BR=85+- sindromul este proeminent (patologie)

III. Indici de modificare

1.Dezvăluire (X) - disclosure- autodezvăluire vs atitudine defensivă, no BR; >178 sau <34 =>
profil invalid (exagerare simpt sau defensiv);
2.Dezirabilitate -atit de a se pune într-o lumină favorabilă, 21 de itemi, BR>74 – fake good;
(Y)
3.Devalorizare (Z) -debasement, atit de a se pune într-o lumină negativă, 33 itemi, BR>85- a cry
for help sau fake bad;
4.Validitate Indică răspunsuri aleatorii (3 itemi de natură improbabilă); 1 true response-
profil incert; 2-3 true responses- profil invalid;

IV.Scale de faţetă Grossman (14)

-baza= scorurile la patternurile de P şi la cele privind patologia severă a P;
-utilizate pt identificarea proceselor de P pe care se bazează creşterea celorlalte scoruri;
-input pentru deciziile de intervenţie (personalizare terapie)
1.Schizoid -dispoziţie apatică, neimplicat dpdv social, indiferent expresiv;
2.Evitant -rel interpersonale de evitare, imag de sine înstrăinată, reprezentări contrariante;
3.Depresiv -temperament melancolic, imag de sine lipsit de valoare, cognitiv pesimist;
4.Dependent -imag de sine nepotrivit, rel interpersonale submisive, reprezentări imature;
5.Histrionic -imag de sine sociabil, rel interpersonale de căutător de atenţie, expresiv dramatic;
6.Narcisist -imag de sine admirabil, cognitiv expansiv, rel interpersonale de exploatare;
7.Antisocial -expresiv impulsiv, mec de exprimare gestuală şi verbală, rel interpersonale
iresponsabile;
8.Sadic (agresiv) -dispoziţie ostilă, organizare eruptivă, reprezentări dăunătoare;
9.Compulsiv -cognitiv rigid, rel interpersonale respectuoase, imag de sine conştiincios;
10.Negativist -dispoziţie iritabilă, expresiv plin de resentimente, imag de sine nemulţumit;
(pasiv-agresiv)
11.Masochist -reprezentări compromise, cognitiv modest, imag de sine- nemeritat;
(ego-distonic)
12.Schizotipal -imag de sine înstrăinată, cognitiv autist, reprezentări haotice;
13.Borderline -dispoziţie labilă, rel interpersonale paradoxale, imag de sine nesigură;
14.Paranoid -cognitiv suspicios, expresiv defensiv, mecanism de protecţie;
Interpretare MCMI-III
-consideră contextul testării (ce impact are asupra susţinerii testului);
-examinează indicii de validitate;
-review critical items;
-examinează severe personality disorders (patologia severă a personalităţii-Schizotipal,
Borderline, Paranoid; BR>85- maj caract sunt prezente; BR<75 nu se interpretează);
-examine clinical personality patterns (patternurile de personalitate Schizoid, Evitant,
Depresiv, Dependent, Histrionic, Narcisit, Antisocial,Agresiv-sadic, Compulsiv, Pasiv-
agresiv, Masochist); se interpretează mai ales primele 3 cele mai elevate scoruri;
-examinează scalele de faţetă Grossman;

12
-examinează sindroame clinice severe-unii zic să le interpretezi primele (Tulb de gândire,
Depresia majoră,Tulb delirantă); te uiţi la scorul cel mai mare;
-examinează clinical syndromes (sindroame clinice moderate-Anxietate, Somatoform,
Bipolar, Distimic, Dependenţă de alcool, Dependenţă de droguri,PTSD);
-consider other data (background, hx, records review, other test data);
-establish diagnostic;
-generate treatment recommentations
-scrie raportul;
-oferă feedback;
Scorare MCMI-III
-foloseşte scoruri BR (Base Rates), nu scoruri T sau Z (Millon credea că reflectă mai bine
distribuţia tulb de P);
-BR=35- populaţia normală (non-clinic);
-BR=60- standard pentru populaţia clinică;
-BR=75-84- unele caracteristici sunt prezente;
-BR=85+- majoritatea caracteristicilor unei tulb sunt prezente;
BR<75-nu e considerat semnificativ dpdv clinic, nu se interpretează;

Limitări MCMI-III
-populaţie clinică;
-poate indica patologie acolo unde ea nu există;
-mult item overlap;
-necesită scorare pe calculator;
-abordare neconvenţională a normelor (scoruri BR);
-scalele de validitate
-poate să reflecte mai mult teoria, mai puţin DSM;
-nu toate tulb din DSM sunt bine reprezentate;
-alături de MMPI, poţi să grupezi itemii în jurul unor subiecte de interes: preocupare faţă de
sănătate, alienare interpersonală, lipsă de control emoţional, potenţial autodistructiv, abuz în
copilărie, tulb alimentare;

MCMI-IV
-publicat în 2015, are 195 de itemi;
-are 5 scale de validitate, 15 scale de personalitate şi 10 scale de sindroame clinice;
-update al normării, itemi noi, schimbări pentru a rămâne aliniat cu DSM5, includerea
codurilor ICD10, set updatat de faţete Grossman, adăugarea de răspunsuri critice, adăugarea
scalei Turbulent Personality Scale;

MMPI-2 (Minnesota Multiphasic Personality Inventory)

-unele din primele inventare empirice de mare amploare;
-primul mare inventar clinic;
-ed. I – 1951, by Hathaway & McKinley;
-ultima ed-1990 by Butcher, Dahlstrom, Graham & Tellegen;
-construit prin metoda criteriului extern;

13
 -problemă majoră- legată de modificarea concepţiilor privind psihopatologia;
-550 de itemi cu răsp trihotomic (da/nu/nu ştiu);
-normele sunt structurate pe genuri;
-vârstă minimă de aplicare- 16 ani;
I.Scale de validare (7)
1.Scala „?” (Nu ştiu) -nr de răspunsuri de tip „nu ştiu”; scor >> => profil invalid, nu se
interpretează
2. Minciună (L, Lie) -identifică tendinţa la minciună;
3.Frecvenţă (F, Frequency) -identifică răspunsuri de tip neconvenţional, niv general de
anormalitate;
4. Scala K -atit defensivă, tendinţa de a prezenta un profil normalizat;
F-K= investigarea existenţei unui trucaj deliberat al răspunsurilor;
5.TRIN (True response -răsp inconsistente (inconsistenţă în răspunsuri de tip True);
inconsistency)
6.VRIN (Variable response -detectează răsp inconsistente;
inconsistency)
7. Scala Fb -scor >> => situaţie în care respondentul încetează să mai fie atent şi
răspunde aleator;

Scale clinice de bază (10)- comune cu prima versiune a testului, în versiunea 2 au fost
adăugate scale suplimentare
II.Scale clinice de bază (10)
1.Ipohondrie (Hs, Hypocondriasys)
2.Depresie (D, Depression)
3.Isterie (Hy, Histery)
4.Deviaţie psihopată (Pd, Psychopatic
deviation)
5.Masculinitate/ Feminitate (Mf,
Masculinity/ Feminity);
6.Paranoia (Pa, Paranoia)
7.Psihastenie (Pt, Psychastenia)
8.Schizofrenie (Sc, Schizofrenia)
9.Hipomanie (Ma, Hypomania)
10. (0)Introversie socială (Si, Social
introversion)

III.Scale de conţinut (15)

11.Anxietate (ANX)
12.Fears (FRS)
13.Obsesivitate (OBS)
14.Depresie (DEP)
15.Preocupări legate de sănătate (HEA)
16.Ideaţie bizară (BIZ, bizarre
mentation)
17.Furie (ANG)
18.Cinism (CYN)
19.Practici antisociale (ASP)
20.Tipul A (TPA)
21.Stimă de sine scăzută (LSE)
22.Disconfort social (SOD)

14
23.Probleme familiale (FAM)
24.Interferenţe cu munca (WRK)
25.Indicatori de tratament negativ (TRT)

IV.Indicatori ai adicţiei (3)

26.Alcoolism-by Mac Andrew, revizuită (MAC-R)
27.Scala de potenţial adictiv (APS)
28.Scala de admitere a adicţiei (AAS)

V.Scalele de patologie a personalităţii (PSY 5)

-create de Harkness, McNulty, Ben-Porah & Graham, 2002
29.Agresivitate (AGGR)
30.Psihotism (PSYC)
31.Distraint (DISC)
32.Emoţionalitate negativă (NEGE)
33.Introversie/ emoţionalitate pozitivă (INTR)

Interpretarea scorurilor
-se poate face doar în condiţiile unei decizii pozitive privind validitatea protocolului;
-Craig- descrie multiple posibil. de interpretare, în sensul diagnosticelor psihiatrice a
scorurilor la scalele clinice MMPI2;
-prin semnificaţia fiecărei scale în sine;
-pt diferite grupaje de scoruri la 2-3 scale clinice;

Interpretare coduri (vezi scalele clinice de bază, interpretate grupat)

-12/21: probleme somatice, iritabilitate, agitaţie, anxietate, persimism, depresie, tensionat,

pasiv-dependent, gândire concretă, iresponsabilitate;
-13/31: simpt nevrotice şi grijă faţă de corp, rel sociale superficiale, narcisic, evită
responsabilităţile, caută atenţie, iritabil, se plânge mult, tendinţa de a folosi negarea şi
raţionalizarea, e conformist în raport cu atitudinile şi credinţele sale;
14/41:apare mai ales la bărbaţi, probleme în a-şi asuma responsabilităţi, îşi plânge de milă,
atitudine anti-autoritate, narcisic, are probleme cu alcoolul, anxios, nehotărât, are
probleme interpersonale şi vocaţionale;
-15/51: pasivi, dependenţi, indecişi, se plâng constant, dar rareori acţionează; la ♂: nu se
regăseşte în rolul masculin social; la ♀: un niv mare de „unnecessary suffering”;
-16/61:profil rar; sunt ostili, dar nu-şi dau seama de asta, dau vina pe alţii pt problemele lor,
au relaţii interpersonale problematice, relatează multe probleme somatice;
-17/71: introvertiţi, se îngrijorează mult timp de deficienţele lor personale; sunt nesiguri şi au
gânduri obsesive; au un niv ridicat de anx, tensiune şi stres;
-18/81: au probleme interpersonale cronice, tind să acumuleze furie şi resentimente şi să
„explodeze”, inadaptat social, le lipseşte încrederea în oameni, plaţi dpdv afectiv,
structură de schizoid, pot acuza probleme somatice; profilul apare la pers dependente
de subst + tentative de suicid (nu apar la dependent de subst);
-19/91: extraverţi, agitaţi, preocupaţi de probleme fizice, tind să aibă o P. pasiv-dependentă,
pasiv-agresivă, neagă că ar avea probleme de P, se declară pers sociabile, deşi cei din

15
 jur au altă părere; profilul apare la ♀ heterosexuale şi lesbiene care au fost abuzate
sexual;
-23/32: depresivi, anxioşi, obsedaţi de control, acuză probleme somatice, pasiv-dependenţi,
timizi, caută responsabilitatea dar sunt stresaţi de ea, orientaţi către succes şi putere,
sensibili la respingere, tind să aibă sentim de vinovăţie (rol de victimă);
-24/42: depresivi, abuz de subst, sociabili, au probleme de familie şi legale, imaturi,
egocentrici, ambivalenţi, îşi plâng de milă, manipulativi, impulsivi, provin dintr-un
mediu familial destructurat, pot apărea tendinţe sinucigaşe pentru a manipula; la pers
dependente de subst, deţinuţi, violatori, hoţi din magazine, ♀ bulimice;
-25/52: ♀-confuzie de rol sex; ♂: pasivi, noncompetitivi, sensibili, idealişti, fac apel la
fantezie, pot avea depresii uşoare; sunt cooperativi, prietenoşi, pot avea probleme în
relaţionarea cu sexul opus;
-26/62: persoane care exagerează la critică, ideaţie paranoidă, furioşi, ostili, depresivi, au
dific interpersonale şi simt că nu sunt trataţi corect;
-27/72: profil comun; depresivi, agitaţi, temători, cu dific în concentrare, sensibili, pesimişti
centraţi pe deficienţele lor, perfecţionişti, religioşi, meticuloşi; pot avea diverse fobii;
-28/82: profil găsit mai ales la pers internate la psihiatrie; au dific în a fi asertivi, sunt
nefericiţi, au probleme de concentrare şi în a lua decizii, au episoade de retragere
socială, de management al furiei şi gândire obsesivă;
-29/92: profil care apare la pers dependente de subst cu tentative de suici; depresie, agitaţie
psihomotorie, iritabilitate, narcisişti; se simt fără rost şi inadaptaţi, au izbucniri
emoţionale;
-20/02: profil care apare la bulimici, depresivi, persoane schizoide; timizi, nesiguri pe sine,
introvertiţi, simpt de depresie uşoară, retraşi social; le lipseşte căldura interpersonală,
tind să fie pasivi;
-34/43: profil care apare la ♀ lesbiene (inclusiv cele abuzate sexual), la P. histrionice, pasiv-
agresive sau antisociale; furie şi ostilitate cronică, probleme ale autocontrolului,
izbucniri violente, sensibili la critici şi la respingere, pasivi-agresivi, imaturi, nu
conştientizează că ar avea probleme de natură psihologică;
-35/53: profil care apare mai des la ♀; narcisism, folosesc negarea, imaturitate, pasivitate,
stimă de sine redusă, dificultăţi la locul de muncă;
-36/63: profil care apare mai des la ♀; anxioase, tensionate, rigide, frică de critică, au
episoade de izbucnire a furiei, suspicioase, egocentrice, folosesc des proiecţia;
-37/73:profil care apare mai des la ♀ lesbiene abuzate sexual; îşi fac multe griji, anxioase,
tensionate, responsabile, folosesc reprimarea şi negarea, acuză simpt somatice, au
dificultăţi în a se relaxa;
-38/83: profil care apare mai des la ♀ heterosexuale fără abuzuri sexuale; confuzie, stres,
depresive, temătoare, au o gândire autistă şi neconvenţională, vorbire incoerentă, ep.
psihotice, stare generală depresivă;
-39/93: profil care apare mai des la ♀ lesbiene fără istoric de abuz; extroverte, pers
„dramatice”, agresive, cu probleme de natură sexuală, acuză simpt somatice,
emoţional instabile;

16
-30/03: profil care apare mai des la ♀ bulimice; furie şi ostilitate cronică, se lasă controlate de
alţii, au o frustrare mare, probleme interpersonale, emoţionalitate labilă;
-45/54: profil care apare des la pers cu tulb de P dependentă; pasivitate, dependenţă,
submisivitate, nesigure de identitatea de gen;
-46/64: profil care apare la pers pasiv-agresive, narcisice şi paranoide; pers „dramatice”,
emoţionale, rebele, ostile, agresive, egocentrice; dau vina pe alţii pt problemele lor, au
probleme cu management furie;
-47/74: impulsive, au o stare de anx pronunţată, au dific în dinamica independent-dependent,
tind să pună la îndoială regulile şi restricţiile impuse de alţii;
-48/84: rebele, iritabile, probleme în management furie, văd lumea ca pe ceva ameninţător,
distante emoţional şi nefericite în mod cronic;
-49/94: profil care apare la pedofili, violatori, pers antisociale, narcisice; nu învaţă din
experienţă, ignoră standardele sociale, caută stimulare, egocentrice, au relaţii scurte şi
superficiale, narcisice, impulsive, intelectualizează în exces;
-56/65: suspicioase, rezistente, iritabile, reci, autosuficiente,au o mare sensibilitate
emoţională;
-57/75: au conflicte interpersonale, slabă încredere în sine, timide, ruşinoase, au simpt de anx
şi depresie, au spontaneitate redusă;
-58/85: profil care apare des la pers schizoide; au o viaţă haotică, plină de stres, imature,
confuze, nefericite, pasive, asexuale;
-59/95: grandioase, hiperactive, au ideaţii de persecuţie, se plictisesc repede, le place să fie în
control, au o imagine pozitivă despre ele, se simt fericite şi nu conştientizează că ar
avea probleme;
-67/76: anxioase, tensionate, foarte sensibile, active, au probleme în relaţiile interpersonale,
îşi exprimă ostilitatea în mod direct, folosesc mult proiecţia;
-68/86: profil care apare des la pers cu schizofrenie paranoidă sau alte tipuri de schizofrenie;
timizi, evitanţi, introvertiţi, pot avea ep psihotice, pot avea halucinaţii şi fantazează
mult, se simt inferiori, pot apărea ep de grandomanie;
-69/96: suspicioşi, dependenţi, sensibili la criticism, rigizi, anxioşi, au trăsături paranoide, nu
au încredere în pers din jur, le e teamă de implicare emoţională puternică;
-78/87: resimt un grad mare de distres, anxioase până la atacuri de panică, introverte, tind să
se retragă în reverie, sunt pasivi în relaţii, le este greu să se concentreze, le lipseşte
încrederea în sine, se simt dezadaptaţi;
-89/98: profil care apare în tulb bipolară şi unele forme de schizofrenie; au mari probleme de
adaptare, tind să fie schizoizi, se retrag în reverie, nu au capac de a avea relaţii
interpersonale, sunt egocentrice, indecise, ostile, necooperative, negativiste, pot avea
ep de grandomanie sau delir religios;
-123: distres psihologic şi dific de a se adapta psihologic, lipsă de energie, se simte tot timpul
slab, obosit, tensionat, nervos; are simpt fizice ca reacţie la stres (dureri abdominale,
dureri de cap); reacţionează cu îngrijorare exagerată la schimbări fizice minore sau
normale; disforie, nelinişte;
-124: iritaţi, timizi, tind să fie depresivi şi dependenţi de alţi oameni; au probleme în a face
faţă stresului cotidian;
-128: anxioşi, dependenţi, depresivi, pesimişti, se plâng de sănătatea fizică;

17
-129: distres clinic acut, probleme neurologice, depresie mascată;
-136: egocentrici, narcisişti, iuţi la mânie; probleme gastrointestinale sau dureri de cap;
-138: profil care apare la ♀ heterosexuale cu istoric de abuz sexual & pers cu simpt de
schizofrenie; sentimente ambivalente faţă de ceilalţi, suspicioşi, geloşi, plictisiţi,
neliniştiţi; băut excesiv;
-139: poate fi diagnosticat ca Chronic Brain Syndrome (iritabil, izbucniri temperament,
agresivitate excesivă) sau reacţie de conversie;
-149, 178: apar la ♀ care au fost abuzate sexual;
-234: aspiraţii şi standarde înalte, pasiv-agresiv, dependent;
-246: depresivi, agitaţi, pesimişti, nu fac faţă stresului, au trăsături antisociale (slab
autocontrol); mec defensive: proiecţia şi raţionalizarea;
-247: abuz de alcool/ subst; alternează între perioade cu insensibilitate la consecinţele
propriilor acţiuni şi îngrijorare excesivă referitoare la efectele compt lor; episoade cu
vină temporară şi auto-condamnare; simpt somatice vagi, tensiune, oboseală, sentim
de epuizare, de a nu face faţă problemelor din mediu; probleme maritale/ la muncă;
-248: ostili, imaturi, agitaţi, suspicioşi faţă de alte pers, evită rel apropiate, tind să acţioneze
într-un mod antisocial; mare probab. de abuz sexual în istoric;
-249: imaturi, impulsivi, egocentrici; probleme de familie, sociale şi cu legea; abuz de subst;
-258: depresivi, apatici, simt că „nu sunt demni” de nimic, funcţionează la niv scăzut;
-268: la ♀ cu istoric de abuz sexual;
-273: docili, pasivi, par neajutoraţi, caută cu disperare ajutor; apare depresia şi anx, au
aşteptarea ca ceilalţi să aibă grijă de ei;
-274: profil care apare la agorafobici cu atacuri de panică; simpt de anx şi depresie cronică,
simt că sunt inadaptaţi, au sentim de vinovăţie, tind să depindă de alţii; au probleme
cu alcoolul, dar nu recunosc;
-278: dezadaptare psihologică cronică, copleşiţi de anx, depresie şi tensiune; se simt
neputincioşi, singuri, nesiguri şi inadecvaţi; încearcă să-şi controleze grijile prin
intelectualizare şi autoanaliză neproductivă; dific de concentrare şi în luarea
deciziilor; funcţionează la niv scăzute de eficienţă; reacţionează exagerat la stres
minor, dau vina pe alţii pentru problemele lor, stil de viaţă haotic, nu au un job pe
perioadă lungă de timp; preocupaţi cu idei religioase obscure;
-349: impulsivi, imaturi, egocentrici, nu te poţi baza pe ei, au o puternică nevoie de atenţie;
sunt gregari, dar tind să dezvolte relaţii superficiale;
-354: acţionează într-o manieră pasiv-agresivă pt a-şi controla impulsurile antisociale
(inclusiv teama de homosexualitate), sunt pesimişti şi anxioşi; nu sunt siguri de rol-
sexul lor; tind să aibă probleme de familie, maritale şi sociale;
-456: imaturi, egocentrici, au spirit hedonic, manipulativi, rigizi în gândire, dau vina pe alţii
pt problemele lor; ♂ nu sunt siguri de identitatea de gen şi acţionează fie ca macho,
fie ca feminini;
-457: nu se simt securizaţi în rol de ♂, adoptă compt feminine, impulsivi, tind spre
promiscuitate, tensionaţi, anxioşi;
-459: le lipseşte empatia, sunt manipulatori, hedonici, egocentrici, au tendinţe de „acting
out”, adoptă un model feminin (de la îmbrăcăminte la homosexualitate), evită să intre
în confruntări;

18
-462: agitaţi, caută simpatia şi atenţia celorlalţi într-un mod dramatic, tind să îi manipuleze pe
ceilalţi şi să dea vina pe alţii pt problemele sale; au tendinţe depresive daca nu
primesc atenţia de care au nevoie;
-463: foarte manipulativi, au nevoie de multă atenţie, sunt extrem de sensibili la respingere,
foarte atenţi la semne care ar sugera respingere; pot acuza probleme de ordin fizic
pentru a-i fi satisfăcută nevoia de atenţie;
-468: se supără des, sunt furioşi, sensibili, evazivi; au trăsături de paranoid, cu suspiciozitate
ridicată; au probleme în rel cu ceilalţi, probleme de natura sexuală, ideaţie suicidară;
-469: egocentrism şi impulsivitate; ostili şi geloşi faţă de alte persoane, au impresia că nu sunt
trataţi într-un mod corect; pot da dovadă de „superficial suicidal gestures” pt a atrage
atenţia celor din jur; par a fi încrezători în sine şi îşi dau o importanţă mare;
-478: ♂ tind să fie emoţionali, nesiguri pe ei în mod cronic, se simt respinşi social, apar
compt de acting-out, le lipseşte empatia, resping autoritatea; au probleme în a-şi crea
rel sociale apropiate (sunt retraşi social); pot fi diagnosticaţi cu borderline sau abuz de
subst;
-489: profil care apare la abuzatori de copii; extrem de impulsivi, iresponsabili, imaturi, ostili
faţă de figurile de autoritate, dificultăţi în a adera la normele sociale, nu au un grad de
empatie dezv, autocontrol scăzut, probleme cu legea (delicvenţă); pot fi carismatici;
-496: impulsivi, hedonici, egocentrici, grandomani, iritabili; probleme de ordin social,
familial, legal; evită să se ataşeze emoţional de pers, tind să îi folosească pe ceilalţi în
interes propriu; sunt suspicioşi şi sensibili;
-498: iresponsabili, hedonici, egocentrici, manipulatori; mai retraşi, reci emoţional,
imprevizibili; tind să aibă o gândire tangenţială şi confuză; pot abuza de subst;
-678: profilul apare indiferent de gen sau diagnostic psihiatric; suferă de o problemă
psihotică; retraşi social, au ep de decompensare; devin uşor agresivi (chiar fizic) când
lucrurile nu ies cum vor ei; confuzi, de multe ori nu ≠ realitatea de fantasmă; simt că
ceilalţi nu îi înţeleg şi încearcă să îi controleze;

Evaluare cognitivă- WAIS (Wechsler Adult Intelligence Scale), MAB, GAMA

-Wechsler: „Capacitatea agregată sau globală a individului de a acţiona conform unui scop,
de a gândi raţional şi de a face faţă eficient mediului său= abilitate intelectuală globală=
inteligenţă”;
=> inteligenţa e o entitate globală de tip compozit;
=> poate fi estimată prin însumarea unor abilităţi specifice;
=>Wais/Mab măsoară o plajă de abilităţi (dar există şi alte comp ale intel care sunt
dincolo de raza de acţiune a maj eval cogn-de ex. creativitatea);
-WAIS- 11 categorii intelectuale:
-abilitatea verbală (6): cunoştinţe achiziţionate, raţionament verbal, exprimare
verbală, înţelegerea info verbale;
-inteligenţă cristalizată;
-abilitatea de performanţă (5): analiza problemelor acolo unde limbajul e de
importanţă minimă: procesare spaţială, atenţie la detalii, integrare vizual-motorie;
-inteligenţă fluidă;

19
 VL L BA Average AA S VS
IQ <69 70-79 80-89 90-109 110-119 120-129 >130
% pop 2.2% 6.7% 16.1% 50% 16.1% 6.7% 2.2%
-identificare de puncte tari şi puncte slabe- bazată pe diferenţele dintre scorurile la subteste şi
scorul mediu general;
-depinde de ≠ Verbal-Performanţă;
-≠ Verbal-Perf are importanţă statistică şi semantică;
WAIS- Scale Verbale (6)
Subtest Ce măsoară Leg cu job
Vocabular -achiziţie cuvinte, cunoaştere semnificaţie cuv, definiţii, Job în care e imp utilizarea
exprimare vb; lb/ abil de a achiziţiona şi
-dezv limbaj, abil de învăţare şi MLD; reţine cunoştinţe;
-influenţe scor: interese, lectură, exp învăţării unei lb
străine, învăţare şcolară;
Similarităţi -abil de a generaliza şi conceptualiza; Job care necesită abil de a
-abil de a găsi şi sintetiza relaţiile, de a vedea similarităţi dezvolta şi înţelege strategia
între lucruri/idei, de a categoriza grupări logice; şi de a clasifica aspecte
-gândire conceptuală, flexibil în gândire, raţionament comune sau divergente;
inductiv (ex. particular-general);
Aritmetică -cunoştinţe numerice; Job unde utilizare numere e
-conc mentală şi abil mentală computaţională; imp pentru analiza info;
-abil matematice de bază şi abil de a le aplica;
Memoria -durata atenţiei şi conc; MSD auditivă; Job cu alertă mentală pentru
cifrelor -libertate faţă de distractori=> răspunde eficient la toate sarcinile intelectuale,
sarcini multiple simultan; abil de a se focaliza pe
-mem de lucru şi amintirea imediată; sarcini aflate la îndemână şi
abil de a prelua multe
sarcini în acelaşi timp;
Înţelegere -înţelegere verbală şi judecată socială, înţelegere Job care necesită abil de a
convenţii sociale, abil de a utiliza această info în înţelege relaţiile
judecata contextelor sociale; interpersonale şi judecăţile
-„bun simţ”, respectare convenţii sociale, utilizare exp asupra situaţiilor sociale
trecute; (mai ales la niv managerial);
-abil de a verbaliza idei adecvat şi logic;
Informaţie -doar dacă prima lb a candidatului nu e EN; Job care necesită cunoştinţe
-cunoştinţe generale şi abil de a-şi aminti cunoştinţe largi, MLD, amin cun.
achiziţionate ant; MLD; achiziţionate ant;

WAIS-Scale de Performanţă (5)

Subtest Ce măsoară Leg cu job
Completarea -atenţie perceptuală/ analitică (abil de a percepe rapid Job care necesită atenţie
de imagini detalii vizuale); vizuală la detalii, mem
-abil de a distinge detalii esenţiale- neesenţiale; vizuală;
Simboluri -viteză vizual-motorie, coordonare şi acurateţe sub Job care necesită învăţarea
numerice presiunea timpului; unor noi sarcini prin
(codificare) -viteza procesării cognitive; creearea unui sist de
-abil de a se adapta la sarcini clerice nefamiliare, învăţare; oferă indicii despre
capac de a învăţa şi de a răspunde la materiale învăţarea care are loc în
vizuale noi; timp;

20
 -atenţia, conc şi eficienţa mentală în timp ce lucrează
la sarcini clerice;
Block design -abil analitice nonvb, abil de a analiza vizual şi a le -Job unde există o
integra într-un întreg; interacţiune între
-anal. şi sinteza rel spaţiale; conceptualizare vizual-
-formare concepte nonvb, percepţie vizuală a stim spaţială a materialului
abstracţi; nonvb şi rezolvarea de
probleme practice în
realitatea fiziă;
Rezolvare de -procesare info vizuală, rez de probleme abstracte -Job unde e nevoie de abil
matrice nonvb; analitice;
(raţionament) -raţionament inductiv;
-abil analitice, vizualizare spaţială;
-analiză patternuri;
Aranjarea de -înţelegerea cauzalităţii secvenţiale în cadrul unui Job care necesită abil de
imagini context social; planificare şi anticipare în
-abil de raţionament nonvb; context social;
-≠ detalii esenţiale- nonesenţiale;
-anticipează abil de a interpreta corect sit sociale/
consecinţe acţiuni + abil de a planifica

MAB-II- Scale Verbale (5)

Subtest Ce măsoară Leg cu job
Informaţii -gradul în care pers a acumulat un fond de Job cu abundenţă de info:
cunoştinţe despre diverse aspecte, cultură generală; jurnalist, profesor, bibliotecar,
-scor infl de curiozitate, lectură, motiv de a învăţa cercetător, om de ştiinţă;
lucruri noi, receptivitate la idei/ circumstanţe noi,
toleranţă la nou;
Înţelegere -înţelegere vb şi judecată socială, convenţii sociale, Job care necesită abil de a
abil de a le utiliza în context social; dezvolta şi înţelege strategia şi
-bun simţ, convenţii soc, eval şi utilizare exp de a clasifica aspecte comune
trecute; sau divergente;
-abil de a verbaliza idei adecvat şi logic;
Aritmetica -cun. numerice; Job unde utilizarea nr e imp
-conc mentală, abil mentală computaţională; pentru analiza info;
-abil matematice de bază şi abil de a le aplica;
Similarităţi -abil de a generaliza şi conceptualiza; Job unde e nevoie de abil de a
-abil de a găsi şi sintetiza rel., de a vedea similarităţi înţelege rel interpersonale şi
între lucruri/idei, de a categ. grupări logice; judecăţile asupra sit sociale, în
-gândire conceptuală, flexibil în gândire, special la niv managerial;
raţionament inductiv (particular-general);
Vocabular -achiziţia cuv, cunoşterea semnificaţiei cuv, def, Job care necesită cun. generale
exprimare vb; largi, MLD, amintirea
-dezv limbaj, abil de învăţare şi MLD; învăţăturilor acumulate ant;
-infl scor: interese, lectură, exp învăţării unei lb
străine, învăţare şcolară;

MAB-II-Scale de Performanţă (5)

Subtest Ce măsoară Leg cu job
Completare de -atenţie perceptuală/ analitică la detalii-abil de a Job care necesită atenţie
imagini percepe rapid detalii vizuale; vizuală la detalii, mem
-abil de a ≠ detalii esenţiale- neesenţiale; vizuală;
Simboluri -învăţarea unui nou sist de codificare numerică şi Job cu niv mare de atenţie şi

21
numerice utilizarea sa într-un context în care este imp; compt motric: controlor trafic,
(codificare) -activ vizual-motorie (coord mână-ochi); dentist, chirurg, designer,
-adaptare la un set de cerinţe noi; proiectant, tehnician
electronist;
Spaţial -aptit de a vizualiza obiecte vizuale abstracte în Job cu gândire abstractă +
poziţii ≠ în spaţiu 2D, sensibilitate faţă de ≠ creativitate în dom. spaţial:
critice ale unor alternative diverse, la niv vizual arhitect, mecanic, operator
maşini;
Aranjare de -înţelegerea cauzalităţii secvenţiale în cadrul unui Job care necesită abil de
imagini context soc; -abil de raţionament nonvb; planificare şi anticipare în
-≠ detalii esenţiale- non-esenţiale; context social;
-anticipează abil de a interpreta corect sit sociale/
consecinţe acţ şi abil de a planifica;
Ansamblarea -aptit analitice perceptuale care fac posibilă Job cu aptit perceptuale
obiectului vizualizarea felului în care părţi separate ale ob. ar analitice: mecanic, inginer
putea fi reansamblate; procesare mentală a civil, arhitect, constructor;
imaginilor;

Reguli de administrare şi scorare WAIS

-regula de start-cu ce item încep administrarea probei;
-regula de întoarcere- nr de greşeli consecutive la primii itemi administraţi care impune
întoarcerea la itemul 1 al probei;
-regula de oprire- nr de greşeli consecutive după care întrerup administrarea probei;
-regula limitei de timp;
-bonusuri pentru viteza de rezolvare- aplicabilă doar pt o parte dintre probele cu limită de
timp;
-întrebări sumplimentare-doar pt unele probe verbale;

Diferenţe WAIS-III vs. MAB-II

WAIS-III MAB-II
Nr subteste 11 subteste + subteste de rezervă 10 subteste
Administrare exclusiv individual permite administrarea pe
grup
Capac de discriminare discriminează mai bine nivele scăzute discriminează mai bine
de IQ nivele înalte de IQ
Scoruri -ambele oferă cele 3 scoruri IQ + Nu permite calcularea
scoruri la subscale; scorurilor de tip Index (CVI,
-ambele permit identificarea de puncte WMI, PSI, POI);
tari şi slabe;
Standardi timp de -variabil -standardizat: 7 min x 10
zare administrare teste + instructajele
prezentare -valiză cu materiale + foaie de răspuns -2 caiete de test+ foaie de
răspuns;
sarcina pentru -sarcini multiple -alegere răspuns corect;
respondent
format de -variabil -acelaşi format de tip
culegere a alegere multiplă;
răspunsurilor

22
 reguli de -multiple -unică
administrare
scorare -exclusiv manuală -manuală + electronică;

WAIS-IV- prezentare generală (pdf lor)

-Istoric: Wechsler-Bellevue (1939)=> WAIS (1955), WAIS-III (1997), WAIS-IV (2008);
-vârstă participanţi: 16-91 ani;
Scopuri ale reviziei:
1.Update theoretical foundations:
-eliminate dual IQ/Index Score Structure- consistent with WISC-IV
-enhance measure of fluid intelligence- develop additional measure of fluid reasoning (scala
Figure Weights);
-enhance measure of working memory- revise Arithmethic and Digit Span to emphasize WM;
-enhance measure of processing speed- develop additional PS subtest: scala Cancellation;
2.Enhance clinical utility:
-co-normed with the Wechsler Memory Scale-IV;
-Additional special group studies (Mild Cognitive Impairment, Borderline Intellectual
Functioning);
-develop an upgrade kit in 2009 for geropsychologists & neuropsychologists;
3.Improve Psychometric properties:
-expand FSIQ Range (Full Scale Intelligence Quotient= capac cognitivă completă a pers);
-improve floors and ceilings;
-maintains or improve subtest and composite reliability;
-provide initial evidence of validity;
4.Enhance user-friendliness:
-reduce testing time;
-revise instructions;
-redesign record form;
-increase portability;
-separate WAIS-IV and WMS-IV technical manuals;
5.Increase developmental appropriateness:
-add demonstration and sample items;
-reduce vocabulary level of instructions;
-drop Object Assembly;
-reduce emphasis on motor demands & on time-bonus;
-enlarge visual stimuli;
-eliminate auditory concerns on DS and LN;

Structură test: FSIQ:

Verbal Perceptual Reasoning Working Memory Processing Speed
Comprehension Scale Scale Scale Scale
Core subtests: Core subtests: Core subtests: Core subtests:
-Similarities -Block design -Digit span -Symbol search
-Vocabulary -Matrix reasoning -Arithmethic -Coding
-Information -Vizual puzzles (new)!

23
Supplemental Subtests: Supplemental subtests: Supplemental subtests: Supplemental subtests:
-Comprehension -Picture completion -Letter-number -Cancellation- 16-69
-Figure weights-16-69 sequencing-16-69 only; only (new!)
only (new!)

Modificări subteste:
-4 subteste eliminate:
-Object Assembly
-Picture Arrangement
-Coding Recall (digit symbol-incidental learning)
-Coding Copy (digit symbol-copy)
-12 subteste păstrate cu modificări:
-Similarities, Vocabulary, Information, Comprehension;
-Block design, Matrix Reasoning, Picture completion;
-Digit span, Arithmethic, Letter-number sequencing;
-Symbol search, Coding;
-3 subteste noi:
-visual puzzles;
-figure weights;
-cancellation;

Modificări la scale verbale

-Vocabulary: replaced items, revised scoring rules, added sample responses, added picture
items;
- Similarities , Information & Comprehension: replaced items, revised scoring rules, added
sample responses;

Modificări la scale de performanţă

-Block design:
-used Model and Stimulus Book for all teaching items;
-added 4-block diamond items before 9-block items;
-reduced nr of items with time bonus;
-added BDN process score;
-Matrix reasoning:
-retained 2 of 4 item-types;
-added sample item for each type;
-clarified 30-second guideline;
-Picture completion:
-enlarged visual stimuli and added ceiling items;

Modificări la scalele de memorie de lucru

-Digit Span:
-added new sequencing task;
-eliminated rhyming numbers;

24
-Arithmethic:
-omitted reference to English measurement system and currency;
-decreased emphasis on mathematical skills to increase emphasis on working mem.;
-Letter-number sequencing:
-eliminated rhyming numbers and letters;
-omitted use of L, I, O and zero;
-implemented graduated teaching strategy;

Modificări la scalele pentru viteza procesării

-Symbol search:
-enlarged symbols;
-revised format and instructions;
-Coding:
-enlarged symbols and writing space;
-redesigned for more equivalent item difficulty across task;
-revised instructions for consistency with WISC-IV;

Scoruri composite:
-FSIQ-based on 10 core subtests;
-Index Scores: primary interpretation level;
-VCI & PRI: 3 core subtests each;
-WMI & PSI: 2 core subtests each;
-GAI= VCI (verbal comprehension) + PRI (perceptual reasoning) (optional index score);

Process scores:
-Block design
-BDN- Block Design No time bonus
-Digit Span
-DSF- Digit Span Forward; -LDSF-Longest Digit Span Forward;
-DSB- Digit Span Backward -LDSB-Longest Digit Span Backward;
-DSS- Digit Span Sequencing; -LDSS-Longest Digit Span Sequence;
-Letter-Number sequencing:
-LLNS-Longest Letter-Number Sequence;

WAIS-IV Clinical studies

-Intellectual disability (mild & moderate severity);
-Borderline & Gifted Intellectual Functioning;
-Autistic disorder, Asperger’s disorder;
-Learning disability (reading & math);
-ADHD, TBI (traumatic brain injury?)
-Mild cognitive impairment, dementia of the Alzheimer’s type;
-depression

WAIS-IV: Wechsler General Ability Index (pdf lor)

25
-GAI= General Ability Index-oferă o estimare a abilităţii intelectuale generale, cu accent
redus pe memoria de lucru şi viteza procesării relative din FSIQ;
-GAI- prezintă capacitatea cognitivă totală a individului, dacă memoria de lucru şi
viteza de procesare ar fi asemănătoare cu abilităţile verbale şi nonverbale;
-CPI= Cognitive Proficiency Index; este tot un scor opţional pentru WISC-IV şi WAIS-IV;
-e opusul lui GAI, derivat din WM (working memory) şi PS (processing speed);
-reprezintă capacitatea individului de procesare cognitivă (o procesare eficientă
eliberează resurse cognitive care pot fi folosite în sarcini mai complexe);
-GAI este FSIQ fără WM şi PS- FALS! GAI foloseşte WM şi PS, dar într-o măsură mai mică
decât FSIQ; în plus, abilităţile cognitive sunt interconectate, nu poţi să măsori o abilitate
„pură”;
-WM-sistem cu capacitate limitată care facilitează o gamă de activităţi cognitive, de ex.
raţionamente, învăţare şi înţelegere;
-cuprinde 2 sisteme „sclave”:
-bucla fonologică şi visual spatial sketch pad
-short-term maintenance of information;
-cuprinde sistemul executiv central:- îndreaptă atenţia către info relevantă, supresează
info & acţiuni irelevante, coordonează procesele cognitive;
-PS- corelează cu nr de axoni/ sinapse din creier, cu viteza de reacţie;
-folosire GAI, CPI şi FSIQ-scade eroarea de măsurare, interpretări clinice mai subtile;
-perspectivă mai largă, acoperire mai largă a constructului (dar mai puţin specifică
decât pentru scorurile index individuale);
-şi GAI şi CPI folosesc subteste pentru verbal + performanţă;
-oferă o imagine mai clară a punctelor tari şi punctelor slabe;
-Când folosim GAI (comparaţie cu scoruri Non-abilitate- cont’d):
-unele cond. clinice (tulb de învăţare sau memorie): WM şi/sau PS au scoruri mai mici=>
FSIQ e mai scăzut şi diferenţele reale între abilitatea cognitivă şi alte scoruri este mascată;
-GAI oferă o altă perspectivă: potenţial cognitiv vs memorie vs achievement- cum ar putea fi
această discreptanţă diferită dacă problema clinică ar fi tratată cu succes?
-GAI poate fi folosit ca substitut pentru FSIQ- FALS!
-cu excepţii rare (motor impairment, invalid FSIQ score), GAI nu e un substitut
pentru FSIQ;
-FSIQ este mai larg, WM şi PS sunt părţi integrate ale inteligenţei generale;
-FSIQ este invalid dacă există diferenţe ale Index-scores, deci foloseşte GAI-FALS!
-FSIQ e invalid doar dacă sunt prea puţine subteste valide ca să poţi să scoţi un scor
(chiar şi cu substitution and proration);
-maj dintre noi au cel puţin un Index Score care diferă semnificativ de media Index
scorurilor;
-comparaţii ale GAI:
-FSIQ vs GAI- comparaţie a celor 2 măsurători ale abilităţii cognitive generale care
diferă în termeni de accent pus pe WM şi PS;
-GAI vs CPI- comparison of a measure of current knowledge and reasoning ability to
cognitive proficiency;

26
 -GAI vs Achievement or Memory scales- comparison of a measure of general
cognitive ability to measures of achievement or memory;

GAMA - General Ability Measure for Adults

Autori: Jack A. Naglieri, PhD & Achilles N. Bardos, PhD

Măsură: nonverbală / de tip gf
Factorii aptitudinii intelectuale (ai inteligenței)
Inteligența generală – G G
Factori generali – g gf (fluidă) gc (cristalizată)
Factori speciali - s s… s…
s… s…

Corelații: în jur de 0.55 cu măsuri de tip G (MAB II, WAIS).

Număr de itemi: 66

Răspuns: multiple choice (alegere multiplă - 6 variante de răspuns pentru fiecare item, dintre
care 1 corectă).

Timp de aplicare: 25 minute

Structura normelor: pe 16 grupe de vârstă, începând cu 14 ani;

Sarcinile definite prin itemi sunt de 4 tipuri:
1. realizare de comparații (subscala Matching),
2. stabilire de similitudini (subscala Analogies),
3. de înțelegere a succesiunii (subslala Sequences),
4. de construcție mentală cu imagini (subscala Constructions).

Scoruri:
1. Brute – pentru fiecare subscală și pentru scorul general, definite prin numărul total de
răspunsuri corecte.
2. Standardizate (5):
a. Scalate – pentru cele 4 subscale (variază între 1 și 19, bazate pe curba normală, cu
media la 10; a se vedea tabelul lui Kaufman și WAIS)
b. De tip IQ – pentru scorul general (media la 100 și abaterea standard 15; a se vedea
procentele de sub curba normală).

Subscale:
1. MAT - Matching – Identități: măsoară aptitudinea de flexibilitate a structurării din
taxonomia lui Fleishman.
Corelate ocupaționale: asistent medical de laborator, chimist, biochimist, geolog, geograf
sau meteorolog.

27
 2. ANA – Analogies – Analogii: măsoară aptitudinea de raționament inductiv din
taxonomia lui Fleishman.
Corelate ocupaționale: medici, ingineri, oameni de știință.
3. SEQ – Sequences – Succesiuni: măsoară capacitatea de vizualizare, în forma de
mișcare a acesteia, descrisă de Fleishman. În general, scorul al aecastă scală poate fi
privit ca un indicator al abilității de raționament analitic.
Corelate ocupaționale: arhitect, inginer, desenator, grafician.
4. CON – Constructions – Construcții: măsoară capacitatea de vizualizare, în forma de
asamblare a acesteia, descrisă de Fleishman.
Corelate ocupaționale: arhitect, inginer constructor, desenator, grafician, inginer
aerospațial.

Analiza de puncte tari \ slabe (strengths & weaknesses) – în funcție de diferența dintre
scorul scalat la fiecare subscală și media scorurilor scalate la cele 4 subscale.

!!!!!!!!!
Normele MAB II: pe 11 grupe de vârstă, începând cu 12 ani;
Analiza de puncte tari și slabe (MAB II)- Depinde de diferența VIQ – PIQ.
-Dacă VIQ – PIQ este:
-nesemnificativă, analiza se face în funcție de diferența dintre scorul standardizat la
fiecare subtest și media scorurilor standardizate la cele 10 subteste.
-semnificativă, analiza se face separat pentru subtestele verbale și cele de
performanță, în funcție de diferența dintre scorul standardizat la fiecare subtest și media
scorurilor standardizate la cele 5 subteste verbale, respectiv de performanță.

28
Exemplu 1 – diferența VIQ – PIQ este nesemnificativă

Exemplu 2 – diferența VIQ – PIQ este semnificativă

29
30