Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

WESTHOFF,KARL
Raportul psihologic : redactare §i evaluare / Karl Westhoff, Marie-Luise Kluck ; trad.: Drago§
Iliescu, Mihaela Minulescu, Catalin Nedelcea, Ion Andrei. - Cluj-Napoca : Sinapsis, 2009 Bibliogr.
ISBN 978-606-531-030-8

I. Kluck, Marie-Luise
II. Iliescu, Drago§ (trad.)
III. Minulescu, Mihaela (trad.)
IV. Nedelcea, Catalin (trad.)
V. Ion, Andrei (trad.)

Toate drepturile sunt rezervate, asupra textului §i a tuturor accesoriilor. Nici o parte a acestui test, foi de
raspuns, caiet de testare sau raport asociat nu poate fi tiparita sau reprodusa prin orice forma, electronic,
mecanic sau fotografic, nu poate fi tradusa §i nu poate fi inclusa in vreun sistem de stocare a informatiei
sau folosita pentru a tipari sau reproduce o interpretare electronica, fara permisiunea prealabila §i
expresa in scris a autorului sau a editorului national aurorizat.

Reprezentat §i distribuit in Romania de D&D / TestCentral.

Acest manual nu poate fi revandut, sublicentiat, redistribuit sau in orice alt mod transferat sau folosit in orice
modalitate de orice alta parte decat persoana sau entitatea careia i-a fost acordata. Orice violare a acestei
prevederi va duce la anularea automata a licentei §i va pune partile implicate in culpa, in conformitate
cu legea drepturilor de autor.
tel.: 0264-423.806,423.807,423.813, fax: 0264-
423.814 email: contact@sinapsis.ro, www.sinapsis.ro
Introducere.............................................................. 1 Informatia cunoscuta Tnainte de a Tncepe
Scopuri 2 evaluarea
Privire generala.............................................. 2
Note privind utilizarea acestei carti............... 4
Profilul cerintelor
Fundamentele abordarii noastre.............................. 7
56

2.1.
Eva Iua rile psiholog ice orientate spre decizie. ..8 6.4.2.
Perspectiva noastra asupra psihologiei.............10 Intrebarile psihologice
2.2.
2.3.
Scopurile evaIuarii orientate spre decizie... 11 6.4.3.
2.4.
Conditii pentru evaluarea psihologica...............12
2.5.
Criterii generale pentru evaluarea rapoartelor Gruparea 6.4.4. Tntrebarilor psihologice conform
psihologice............................................ 13 ecuatiei comportamentale
6.4.5.
Intrebarea clientului....................................................... 15
Decizie pentru sau Tmpotriva Tntrebarii 6.4.6. Intrebari psihologice legate de conditiile
clientului.........................................................................16 motivationale
Postulate necesare........................................................17 6.4.7.
Profilul cerintelor............................................................ 18
Cuno^tinte necesare pentru munca de
Intrebari psihologice legate de conditiile
evaluare20......................................................................7
intelectuale
Predictia comportamentului individual........................... 20 7.1.
Citarea Tntrebarii clientului Tn raportul 7.2.
Intrebari psihologice legate de depa^irea
psihologic....................................................................... 21 7.3.
tensiunii emotionale §i fizice
Selectia variabilelor....................................................... 23 7.4.
Ecuatia comportamentala.............................................. 24
Variabile de mediu.......................................................... 25
Variabile fiziologice.........................................................26
Intrebari
8
psihologice legate de conditiile
Variabile cognitive.......................................................... 28 8.1. sociale
Variabile emotionale....................................................... 30
Variabile motivational..................................................... 31 8.2.
Variabile sociale............................................................. 32 8.3.
Trei clase de informatii pentru explicarea §i Moduri
8.4. alternative de a structura Tntrebarile
predictia comportamentului individual...........................33 psihologice
Criterii pentru selectia variabilelor.................................. 34 8.5.

Intrebarile psihologice
(= Ipoteze).....................................................................37 Construirea
9 orientata de decizie a ipotezelor
Functia Tntrebarilor psihologice..................................... 38 Tn cazul evaluarii cu utilitate juridica, pentru
Construirea Tntrebarilor psihologice.............................. 38 9.1. custodia parentala
Formularea Tntrebarilor psihologice.............................. 39
Numarul de Tntrebari psihologice.................................. 40 9.2.
Planificarea
9.3. evaluarii
Exemplificarea lucrului cu problema unui 9.4.
43...................................................................9.5.
Intrebarea clientului.......................................................44
Rolul planului de evaluare

Planul general al evaluarii

6

Planul detaliat de evaluare

57
 cost-
evaluare.........................................................67
benef ciu
i Functii ale caracteristicilor surselor de
planificar
Momentul §i durata observatiei.....................71
nei
Trasaturile caracteristice ale observatiei.................................72

Raportul
ca istici
?i informare Tnale surselor de informare in
evaluare................................................68
criteriu
Natura observatorului.....................................68
pentru
Continuturile observatiei................................70

evaluari
psihologi

Analiza
strategiei

Analiza
strategiei

Tntrebarile
provenite
din cazuri
specifice

Analiza
calitativa

strategiei

Optimizar

strategiei

evaluare

Analiza
cantitativa

strategiei

Tntrebarile
institution

Analiza
strategiei

Tntrebarile
institution

referitoare

evaluarea
aptitudinil

Caracter
 VI Cuprins

10 Proceduri standardizate de evaluare . .75 catre decizie..................................................108

10.1. Criteriile de selectie a procedurilor Con
standardizate de evaluare.............................. 76 ditii pentru un interviu de evaluare de succes
1 0.2. O definitie teoretica a muncii psihologice .. 76 ........................................................ 108
10.3. Functiile teoriilor care stau la baza procedurilor
de evaluare....................................................77
10.4. Obiectivitatea procedurilor standardizate .. 78
10.4.1....................................................... Obi
ectivitatea Tn aplicare..............................................................78
10.4.2....................................................... Ma
suri pentru cre^terea obiectivitatii Tn aplicare
......................................................... 79
10.4.3....................................................... Ob
iectivitatea Tn scorare..............................................................79
10.4.4....................................................... Ob
iectivitatea interpretarii.............................................................82
10.5. Fidelitatea procedurilor standardizate.......83
10.5.1....................................................... De
cizia asupra unui tip de fidelitate..............................................84
10.5.2....................................................... Ev
aluarea fidelitatii.......................................................................84
10.6. Validitatea procedurilor standardizate.......85
10.7. Cateva comentarii despre marimea
coeficientilor de validitate...............................86

11 Partea tntai a planului de evaluare

pentru tntrebarea clientului considerate
drept exemplu, referitoare la evaluarea
aptitudinilor.....................................................89
11.1. Proceduri standardizate.....................90
11.2. Decizii Tn selectarea procedurilor standardizate
91
11.3. Selectarea procedurilor standardizate92
11.4. Descrierea procedurilor standardizate Tn
raportul psihologic.......................................... 93

12 Interviul orientat catre decizie..................... 95

12.1. Definitie.............................................. 96
12.2. Scopurile diverselor tipuri de interviu. 96
12.3. Ghidul de interviu pentru interviul orientat
catre decizie...................................................97
12.4. Functia ghidului de interviu................ 98
12.5. Caracteristicile ghidurilor de interviu 100
12.6. Structura pe larg a ghidului de interviu 101
12.7. Structura detaliata a unui ghid de interviu. 102
12.8. Caracteristicile Tntrebarilor adecvate103
12.9. Intrebarile inadecvate......................105
Gra
dul de deschidere al unei Tntrebari......................................... 106
Gra
dul de directionare a unei Tntrebari....................... 107
Con

ditiile prealabile efectuarii interviurilor orientate

 13 Partea a doua a planului de evaluare,
pentru cazul-exemplu de evaluare a
aptitudinilor...................................................111
13.1. Ghid de interviu pentru interviul orientat spre
decizie...........................................................112
13.2. Selectia procedurilor semi-standardizate §i a
celor nestandardizate....................................115
13.3. Descrierea procedurilor semistandardizate §i
nestandardizate din raportul psihologic... 116

14 Formarea perceptiei despre alte persoane

§i judecatile evaluative.................................. 119
14.1 . Formarea perceptiei despre celela Ite
persoane, Tn viata cotidiana §i Tn judecatile
evaluative......................................................120
14.2. Importanta cercetarilor realizate Tn psihologia
sociala Tn domeniul formarii perceptiei despre
alte persoane................................................121
14.3. Diferente individuale Tn judecatile evaluative
122

15 Distorsiuni §i erori in procesul de formare

a judecatilor evaluative.................................123
15.1. Descrierea erorilor §i distorsiunilor Tn procesul
de formare a judecatilor evaluative...............124
15.2. Erori §i distorsiuni Tn Tntrebarile psihologice
124
15.3. Erori §i distorsiuni Tn planificarea evaluarii. 127
15.4. Erori §i distorsiuni Tn prezentarea rezultatelor
evaluarii........................................................128
15.5. Erori §i distorsiuni Tn formularea concluziilor
129
15.5.1............................................. Ero
ri §i distorsiuni general observabile Tn concluzii
......................................................................129
15.5.2............................................. Ero
ri §i distorsiuni care sunt determinate de
personalitatea specialistului evaluator. 130

16 Posibilitati de minimizare a erorilor

§i distorsiunilor tn deciziile din cadrul

evaluarii........................................................133
16.1. Extinderea fondului de...........cuno^tinte 134
16.2. Conditii initiale.................................. 135
16.3. Combinarea afirmatiilor.................... 136
16.4. Criterii decizionale............................ 136
16.5. Atribuirea trasaturilor........................ 137
16.5.1. Patru tipuri de descrieri comportamentale. 137

Caracteristici ale trasaturilor de

personalitate 138
....................................................
 Cuprins VII

16.6. Construirea unor Teh

planuri de
documentate.................................................138
evaluare nologia - o necesitate Tn evaluarea psihologica
17 Evaluarea Observatiilor .....................................................................182
Comportamentale................................ 141 21.6.2. Utilitatea ca cel mai Tnalt criteriu al
17.1. Tipuri de observatii comportamentale 142 tehnologiei 182
17.2. Scorarea testelor.............................. 143
Opti
17.3. Prezentarea rezultatelor la teste......mizarea
144 strategiilor de evaluare.............................................. 182
17.4. I nterviuri orientate catre decizie:
analiza... 146 22 Ghid pentru evaluarea rapoartelor
17.5. Rezultatele interviului: prezentare....146 psihologice, pentru persoanele care nu
17.6. Prezentarea rezultatelor din interviu Tn au studii Tn domeniul psihologiei..................185
limbaj 22.1. Structura raportului psihologic..........186
18 Sectiunea de date a exemplului de raport 22.2. Transparenta raportului psihologic.. .187
psihologic............................................149 22.3. Formulari Tn raportul psihologic.......188
22.4. Intrebarile clientului.......................... 188
19 Sectiune de rezultate................................ 157
22.5. Formularea Tntrebarilor psihologice. 189
19.1. Scopurile evaluatorului Tn sectiunea de rezultate 22.6. Descrierea planului de evalua re din
158 raportul
1 9.2. Procedura urmata de evaluator, Tn sectiunea de
psihologic......................................................189
22.7. Scorarea §i analiza testelor §i chestionarelor Tn
rezultate............................................158
sectiunea de date a raportului psihologic.. 190
1 9.3. Recomandari §i sugestii Tn raportul
psihologic.............................................................. 22.8. Descrierea §i analiza interviului §i a

.........160 informatiilor
19.4. Formularile din sectiunea de rezultate......161 scrise nestandardizate din sectiunea de date a
raportului psihologic..........................191
20 Sectiunea de rezultate din raportul-exemplu 163
22.9. Sectiunea de rezultate a raportului psihologic 192

21 Fundamente pentru o teorie a evaluarii psihologice Rec

omandari §i sugestii Tn raportul psihologic. .194
orientate spre decizie... 173
21.1. Postulate ale teoriei.......................... 174 23 Punctaj de idei pentru sprijinul
21.2. Convingerile sunt cognitii care
evaluatorului psihologic pe parcursul
directioneza
procesului de evaluare §i redactare a
actiunea........................................................175
21.3. Expectatiile sunt cognitii care directioneza raportului psihologic........................... 195
actiunea........................................................176 23.1. Checklist:.............. Tntrebarea clientul ui
21.4. Despre posibilitatea de testare a teoriei... 197
178
23.2. Checklist:.................... Profil ui cerintelor
21.5. Primele rezultate ale testelor empirice asupra
197
23.4. Checklist: Selectia grupelor de
teoriei evaluarii psihologice orientate spre
decizie..........................................................179 variabile ... 197
23.5. Checkl ist: Selectia variabilelor de medi
21.5.1 Eval
u... 198
uarea conform legii familiei: cum este §i cum ar
putea fi.........................................................179 23.6. Checklist: Selectia variabilelor organice....
21.5.2. Despre dezvoltarea strategiilor de 198
evaluare.......................................................179 23.7. Checklist: Selectia va riabilelor cog
21.5.3.......................................................... nitive... 198
Inte 23.8. Checklist: Selectia variabilelor
rviul orientat spre decizie Tn evaluarea emotionale. 198
psihologica........................................ 180 23.9. Checklist: Selectia variabilelor motivational 199
21.5.4.......................................................
marea Tn evaluarea psihologica............................................. 181
For 23.10.............................................................
21.5.5. Recomandari pentru procesul de evaluare Che
(Guideltnes for the Assessment Process, cklist:
GAP) Selectia variabilelor sociale............................................ 199
181 23.11........................................................ ’
utila 182 Che
cklist: Criterii pentruselectarea variabilelor 199
23.12.............................................................
cklist: Planul detaliat al evaluarii
 VIII Cuprins

23.15.............................................................. raportului psihologic....................................... 205

Che 23.34..............................................................
cklist Costurile §i beneficiile fiecarei surse de Che
informatie.......................................................200 cklist: Sectiunea de rezultate a raportului
23.16.............................................................. psihologic....................................................... 206
Che 23.35..............................................................
cklist: Evaluarea unui observator..............................................200 Che
23.17.............................................................. Che psihologic....................................................... 206
Che cklist: Formulari Tn sectiunea de rezultate a
cklist: Continutul observatiilor...................................................200 raportului psihologic......................................207
23.18..............................................................
23.37. Checklist: Structura raportului psihologic .. 207
Che
cklist: Caracteristici ale observatiilor §tiintifice
referitoare la comportament...........................200
23.19.......................................................
Ch
ecklist: Criterii pentru selectia procedurilor
standardizate.....................................201
23.20....................................................... Ch
cklist: Criterii pentru scorarea §i analiza
procedurilor de evaluare psihologica...........201
23.22....................................................... Che
cklist: Conditii pentru atingerea celui mai malt
grad posibil de obiectivitate Tn interpretarea
procedurilor standardizate de evaluare
psihologica..................................................201
23.23....................................................... Che
cklist: Fidelitatea procedurilor" standardizate de
evaluare psihologica......................... 202
23.24. Che
cklist: Validitatea procedurilor standardizate de
evaluare psihologica........202
23.25................................................ Che
cklist: Planificarea interviului orientat spre decizie
(DOI).................................................202
23.26................................................ Che
cklist: Structura ampla a ghidului de interviu
......................................................... 203
23.27................................................ Che
cklist: Structura detaliata a ghidului de interviu
......................................................... 203
23.28. Checklist: Formularea Tntrebarilor "bune"..

23.29.............................................................. Che
cklist: Tntrebari distorsionante.................................................. 204
23.30.............................................................. Che
cklist: Conditii pentru interviul orientat spre
decizie...........................................................204
Che
cklist: Prezentarea planului de evaluare Tn
raportul psihologic...................................... 204
23.32. Checklist: Scorarea testelor §i a
chestionarelor §i prezentarea datelor Tn raportul
psihologic... 205
Che
cklist: Analiza §i prezentarea informatiei
provenite din interviuri §i din surse scrise
nes>tandardizate Tn sectiunea de date a
 24 Ghid pentru evaluarea rapoartelor
psihologice de catre specialist fara studii in
domeniu psihologiei......................................209
24.1 . Structura raportului psihologic......................................210
24.2. Transparenta raportului psihologic............210
24.3. Form u Urile cu pri nse Tn ra portul psihologic 210
24.4. Tntrebarea clientului..................................210
24.5. Form ularea Tntreba ri lor psiholog ice......210
24.6. OescrTerea planului de evaluare, Tn raportul
psihologic......................................................210
24.7. Scorarea §i analiza testelor §i a chestionarelor,
Tn sectiunea de date a raportului psihologic211
24.8. Analiza §i prezentarea informatiilor din
interviuri §i din surse nestandardizate de
informatii scrise, Tn sectiunea de date a
raportului psihologic......................................211
24.9. Sectiunea de rezultate a raportului psihologic .
211
24.10. Recomandari §i sugestii, Tn raportul
psihologic 212

BIBLIOGRAFIC......................................................................213

223
Index de termeni....................................................................224
Karl Westhoff

Marie-Luise Kluck

RAPORTUL PSIHOLOGIC:
REDACTARE SI EVALUARE

Traducere §i adaptare:

Drago§ lliescu, Mihaela Minulescu, Catalin Nedelcea, Andrei Ion

Publicat de D&D/Testcentral &SINAPSIS

 1

Capitolul 1
Introducere

1.1. Scopuri — 2

1.2. Privire generala — 2

13. Note privind utilizarea acestei carti — 4

 2 Capitolul 1 • Introducere

1.1. Scopuri planific §i cum pregatesc un raport psihologic? Caror

lucruri trebuie sa le acord atentie in timp ce
Pe parcursul vietii, oamenii se confrunta adesea cu decizii desfa§or evaluarea psihologica? Ce posibile surse
importante. Unele din aceste decizii sunt dificile de eroare exista? Cum ar putea infuenta acestea
pentru ei, deoarece fiecare alternativa implica evaluarea psihologica? Cum pot evita erorile? Cum
consecinte serioase. In astfel de situatii, au introduc informatia in raport, intr- un mod clar?
posibilitatea unei consilieri psi- hologice, care sa Cum pot sa combin informatia generand afirmatii
ofere un sprijin pentru luarea deciziei. Judecatori, utile? Cum sa formulez re- comandarile legate de
medici, profesori, parinti sau cupluri cauta o astfel moduri de actiune pentru viilor? Care este forma
de consiliere §i se a§teapta la raspunsuri care sa-i lingvistica corecta pen- tru un raport psihologic?
sprijine in luarea deciziei. Cea mai detaliata forma Cum pot sa §tiu daca am gandit sau am facut tot
de raspuns este raportul psihologic scris. De obicei, ceea ce se cere?
citito- rul unui astfel de raport psihologic este cel Acestea sunt doar cateva intrebari la care
care decide daca acesta realizeaza in mod real ceea trebuie sa se raspunda §i astfel de decizii trebu-
ce se presupune ca trebuie sa realizeze §i daca este iesc realizate atunci cand psihologii intocmesc
suficient de coerent §i in ultima instanta "bun". Sa rapoarte psihologice. Intentia noastra in aceasta
judeci daca un raport psihologic este bun este o carte este sa-i asistam in acest proces.
sarcina provocatoare chiar §i pentru majoritatea
psihologilor calificati, ca sa nu mai vorbim de
persoanele fara studii psihologice. Pornind de la o 1.2. Privire generala
astfel de problema, intentia acestei carti este aceea
de a descrie caracte- risticile rapoartelor Dupa aceasta introducere, in Capitolul 2 descri- em
psihologice bune. Dupa ce vor parcurge sugestiile fundamentele abordarii noastre, explicand, printre
noastre, persoanele care citesc un raport psihologic altele, ideile de baza aflate in spatele evaluarilor
vor fi „echipate" adecvat pentru a putea decide orientate spre decizie §i prezentand criteriile
daca raportul ii ajuta §i in ce privinte ar fi putut fi generale pentru evaluarea rapoartelor psihologice.
mai bun. Intrebarile clientilor determina ceea ce in-
Cei ce citesc rapoarte psihologice se intrea- ba vestigam in calitate de psihologi. In Capitolul
adesea: Ce ar trebui sa contina un raport? Ce nu ar 3 descriem felul in care decidem pentru sau
trebui sa contina? Cum a§ putea aprecia daca a fost impotriva unei probleme particulare a
realizat intr-o maniera profesionista? Intentionam clientului §i ce presupuneri sau ipoteze
sa raspundem acestor intrebari §i altora pe care §i trebuie sa facem. Exploram de asemenea
le pun non-psihologii, legat de rapoartele importanta cuno§tintelor §i un profil al
psihologice. cerintelor.
Psihologii carora li se cere sa pregateasca ra- Care dintre variabilele care determina com-
poarte psihologice se confrunta initial cu acela§i portamentul individual uman ar putea fi utile
gen de intrebari ca §i cititorii acestor rapoarte. Dar pentru a raspunde la intrebarea clientului? Cum
exista §i alte intrebari la care incearca sa raspunda: gasim astfel de variabile §i cum decidem care
Cum traduc problema clientului intro „problema dintre ele ar trebui luate in considerare in cursul
psihologica"? Cum planific o evaluare ulterior al procesului de evaluare? In Capitolul
psihologica? Ce surse de informatie pot folosi? Ce 4 vom prezenta o procedura simpla dar
caracteristici ale testelor, chesti- onarelor, eficienta pentru atingerea acestui scop.
certificatelor, dosarelor, interviurilor §i Dupa selectarea variabilelor, explicam in ra-
observatiilor comportamentale pot folosi? Cum portul psihologic pe care dintre ele le vom avea in
vedere in forma unor intrebari psihologice §i
 3
1.2. -Privire
generala

de ce. De ce vorbim de probleme psihologice in loc sa

se intampla deseori, la majoritatea problemelor psihologice
vorbim de ipoteze? Cum formulam aceste nu se poate raspunde cu instru- mente psihologice
probleme psihologice? Cate probleme psihologice standardizate, ci numai cu instrumente partial
ar trebui incluse in total? Acestea sunt aspectele standardizate, in particular cu interviuri
carora li se adreseaza Capitolul diagnostice.
In Capitolul 12, mergem mai departe pentru a
Informatia care a fost prezentata pana in acest discuta fundamentele legate de intervievarea
moment este ilustrata in Capitolul 6 cu ajutorul a orientata spre decizie. Explicam nu numai modul
trei exemple de intrebari ale clientilor, provenind cum trebuie sa planificam §i sa pregatim
din trei arii diferite de evaluare: eva- luarea interviurile psihologice, dar §i care anume puncte
aptitudinilor, evaluari psihologice cerute in procese importante pot fi luate in considerare in cursul
legate de dreptul familiei (drepturile la custodie §i interviurilor, pentru a ne asigura de fap- tul ca
acces), precum §i evaluari ale credibilitatii rezultatele sunt utilizabile. Planul pentru interviu
martorilor. este rezumat intr-un ghid de interviu. Acest set de
Planul de evaluare nu numai ca ne spune ceea repere este un ajutor decisiv pentru realizarea de
ce trebuie sa facem in urma evaluarii, ci §i explica interviuri psihologice.
persoanelor care vor citi raportul psi- hologic ce Apoi, in Capitolul 13, prezentam un ghid de
procedure am urmat, Dupa cum se explica in interviu pentru exemplul nostru legat de evalu-
Capitolul 7, proportia cost-beneficiu legata de o area aptitudinala, folosind acest exemplu pentru a
anumita procedura este intotdeauna criteriul ilustra trasaturile importante ale ghid urilor de
fundamental pentru a decide daca va fi folosita sau interviu pentru interviurile psihologice.
nu o anume sursa de informatie. Printre alte lucruri, judecatile implicate in
O strategie a priori este acea abordare a evaluare depind de perceptia pe care evaluato- rul
evaluarii care a fost folosita pentru a raspunde la o are asupra persoanei evaluate. Acest lucru da
intrebarea clintului pana in momentul cand sarcina na§tere la intrebari precum: In ce masura poate fi
de a scrie un raport psihologic este in- manata invatata sau formata abilitatea noastra de generare
evaluatorului. In Capitolul 8, aratam ca o analiza a a judecatilor despre oameni? Cat de relevante sunt
strategiei a priori poate aduce infor- matii utile diferentele dintre evaluatori? Aceste intrebari sunt
pentru o tratare optima a problemei clientului. substanta Capitolului 14.
Caracteristicile surselor de informatie pe care Au fost identificate in psihologie un mare
le sugeram in Capitolul 9 vor face mai u§oara numar de erori de judecata §i de tendinte de
decizia legala de valoarea unei anumite surse. In distorsiune. Le descriem pe scurt in Capitolul 15 §i
acela§i timp, aceste caracteristici vor ajuta in indicam felul cum ele pot afecta evaluarea
planificarea procesului de evaluare. psihologica. Nu numai ca indicam ce tipuri de erori
Testele §i chestionarele sunt uneltele clasice §i de tendinte de distorsiune sunt importante, ci
care pot fi utilizate ca instrumente standardizate in facem in Capitolul 16 §i sugestii practice privind
munca de evaluare. In Capitolul 10 discutam felul in care putem sa evitam erorile de judecata §i
caracteristicile centrale de obiectivitate, fideli- tate sa minimizam tendintele de distorsiune.
§i validitate ale acestor unelte in relatie cu Odata ce au fost adunate rezultatele testelor,
importanta lor pentru evaluarea psihologica pe care chestionarelor, interviurilor, observatiilor com-
o planificam. portamentale §i a altor surse de informatie, avem
In Capitolul 11, ne intoarcem la primul de decis care informatie este utila §i va fi utili- zata
exemplu de problema a clientului §i prezentam pentru a raspunde la intrebarile psihologice §i in
prima parte a planului de evaluare pentru aceasi ultima instanta la problemele clientului. In
problema. Aici indicam faptul ca, a§a cum Capitolul 17 sugeram criterii pentru evaluarea
 4 Capitolul 1 Introduces

interviurilor §i observatiilor comportamentale §i prezentam

eze inteligibilitatea §i gradul de verificabilitate al unui
calculele psihometrice pentru anali- za testelor §i raport. Pentru ca non-psihologii sa fie capabili sa
chestionarelor unui caz singular. Sectiunea de date evalueze felul cum este prezentat ra- portul,
a exemplului nostru de raport psihologic este descriem sistematic toate aspectele unui raport
prezentata in Capitolul 18. psihologic care pot fi evaluate. Acest capitol
In sectiunea de rezultate a raportului psi- rezuma pentru psihologi toate aspectele care pot fi
hologic sunt aduse laolalta toate informatiile care gasite in capitolele anterioare, legate de
au fost raportate anterior in sectiunea de date, prezentarea informatiei in rapoartele psiho- logice.
pentru a raspunde problemei psihologice §i in Capitolul 23 contine liste de verificare care
ultima instanta problemei clientului. In Capitolul
sprijina evaluatorul psiholog in scrierea unui raport
19 descriem scopurile pe care evalu- atorul le are
psihologic.
in sectiunea de rezultate, explicam metoda practica
Ca urmare a unor numeroase cereri primite de
de scriere redactare a sectiunii de rezultate §i
la non-psihologi care lucreaza frecvent cu rapoarte
discutam forma lingvistica care se utilizeaza.
psihologice, am furnizat in Capitolul 24 §i liste de
In multe cazuri, clientii cer explicit sugestii
sau recomandari privind felul in care sa proce- verificare pentru evaluarea rapoar- telor
deze in continuare. De aceea descriem §i modul psihologice. Cu ajutorul acestora, pot §i non-
cum putem sa formulam astfel de recomandari in psihologii sa verifice trasaturile metodolo- gice
acord cu abordarea descrisa aici, a evaluarii principale ale raportului.
orientate spre decizie. Rapoartele psihologice care sunt scrise
Capitolul 20 prezinta sectiunea de rezultate a conform sugestiilor noastre intrunesc normele
raportului psihologic dat ca exemplu. pentru redactarea rapoartelor psihologice §i
Aceasta ne aduce la partea finala a rapor- tului reperele ce trebuiesc urmate in procesul de eva-
psihologic, anexele, care, in plus fata de referinte, luare (Guidelines for the Assessment Process)
contin de obicei o gama de informatii suplimentare dezvoltate de Asociatia Buropcana de Evaluare
care, de§i nu sunt direct necesare pentru Psihologica (EA PA) (Fernandez-Ballesteros el al.
intelegerea raportului, asigura posibilita- tea ca 2001, Westhoff, Hornke & Westmeyer, 2003).
acesta sa fie validat de un cititor.
In Capitolul 21 exemplificam fundamentele
teoriei noastre privind evaluarea psihologica
orientata spre decizie. Dupa ce descriem postu-
latele fundamentale, ne centram pe importanta 1.3. Note privind utilizarea acestei carti
convingerilor §i expectatiilor, care sunt cognitii ce 9

directioneaza actiunile pe parcursul plani- ficarii

evaluarii psihologice. Apoi continuam pentru Cu ajutorul
a acestei carti, e posibil atat pentru non-psihologi
explica felul in care teoria noastra poate fi testata cat §i pentru psihologi sa evalueze calitatea unui
empiric. Sunt indicate rapoarte ale primelor raport psihologic. Non-psihologii vor fi capabili sa
rezultate publicate privind testarea empirica ale evalueze inteligibilitatea §i verificabilitatea unui
teoriei evaluarii psihologice orientate spre decizie. raport cu ajutorul explica- tiilor din Capitolul 22 §i
In final, demonstram ca evaluarea orientata spre a listelor de verificare relevante din Capitolul 24.
decizie este un instrument util pentru evaluarea Mai mult, psihologii pot utiliza cartea pentru a
psihologica curenta in toate domeniile aplicative evalua aspecte teoreti- ce, metodologice §i de
ale psihologiei. substanta ale rapoartelor psihologice, acesta fiind
Capitolul 22, este un ghid pentru evaluarea un lucru care in mod normal nu poate fi facut in
rapoartelor psihologice de catre non-psihologi §i mod sistematic sau comprehensibil de un non-
va da posibilitatea non-psihologilor sa evalu- psiholog.
1.3. Note privind utilizarea acestei carti

Pentru psihologii care doresc sa scrie un raport

psihologic, presupunem existenta unor cuno§tinte
de baza in psihologie §i o formare de baza in
domeniul metodelor de evaluare. De aceea
furnizam doar referinte selectate §i ne ferim sa
justificam afirmatiile cu cat de multe referinte
posibil deoarece, conform experientei noastre,
acestea nu adancesc intelegerea, ci mai degraba
descurajeaza cititorii.
La inceputul fiecarei sectiuni, listam punc- tele
pe care le vom discuta. In textul care urmeaza vom
discuta punctele respective in detaliu. Aceasta
structura furnizeaza cititorului o imagine globala a
ceea ce se va discuta in fiecare capitol §i, totodata,
o rezumare clara a punctelor principale.
Cand vorbim despre "comportament", ne re-
ferim intotdeauna atat la comportament cat §i la
gandurile §i sentimentele traite. Termenul com-
portament denota astfel comportamentul care poate
fi observat din exterior §i de asemenea, cel care
poate fi descris numai de respectivele persoane.
Pentru a pastra textul cat mai simplu cu
putinta, utilizam termeni precum "psiholog",
"evaluator" sau "persoana testata" in sensul lor
generic.
Capitolul 2
Fundamentele abordarii noastre
11.1. Evaluarile psihologice orientate spre decizie............................ 8
11.2. Perspectiva noastra asura psihologiei.....................................10
11.3. Scopurile evaluarii orientate spre decizie............................... 11
11.4. Conditii pentru evaluarea psihologica....................................12
Criterii generale pentru evaluarea rapoartelor psihologice.13
 8 Capitolul 2 Fundamentele abordarii noastre

2.1. Evaluarile psihologice orientate spre de problema, trebuie luate mai multe decizii. De exemplu,
decizie psihologul trebuie sa se intrebe daca este
profesionistul adecvat pentru rezolva- rea unei
astfel de probleme, sau daca problema poate fi
Procesul de evaluare rezolvata, adica daca este posibil sa aiba un
1. Intrebarea clientului raspuns. Vom discuta aceste decizii individuate
2. Postulate mai detaliat mai jos. In fiecare si- tuatie, intrebarea
3. Profilul cerintelor clientului trebuie intotdeauna formulata expres in
4. Intrebari psihologice (= ipoteze) raportul psihologic, exact in maniera in care a
5. Plan de evaluare exprimat-o clientul sau intr-o forma ulterioara, la
6. Desfa§urarea evaluarii psihologice care s-a ajuns de comun acord intre evaluator §i
7. Raportarea datelor client.
8. Sectiunea de rezultate: cum se raspunde
la intrebarile psihologice si astfel la Postulate
intrebarea clientului Inainte ca psihologul sa inceapa munca de evaluare, trebuie
9. Sugestii §i recomandari privind procedura sa enunte cateva postulate fundamentale despre
comportamentul uman. Un fundament al studiului
Orientarea primara in procesul de evaluare e data de comportamentului §i al muncii psihologice
intrebarea clientului, pentru ca sarcina noastra este §tiintifice este postulatul conform caruia, de
sa ajutam clientul intr-o decizie dificila. De aceea, principiu, comportamentul uman este intr-un
un raport psihologic serve§te intotdeauna la anume mod "ordonat" sau "regulat". Altminteri nu
pregatirea §i sprijinirea, deciziilor importante. ar fi posibil sa explici, sa prezici sau sa influentezi
Exemple de astfel de probleme sunt: daca cineva comportamentul. De fiecare data in evaluarea
ar trebui sa primeasca o pen- sie de invaliditate, ce psihologica trebuie exprimate mai multe astfel de
tip de terapie ar trebui sa primeasca o persoana, ce postulate. De aceea le vom discuta in detaliu mai
tip de §coala ar fi cel mai potrivit pentru un copil, tarziu. Aceste presupuneri nu sunt exprimate ca
sau ce fel de custo- die ar fi cel mai putin in atare intr-un raport psihologic. Dar este important,
detrimentul copilului, in acest sens, munca noastra rara indoiala, ca psihologul sa fie capabil sa le
de evaluare este Orientata decizional. numeasca, sa le explice §i sa le justifice.
Producerea unui raport psihologic include o
scrie de decizii care trebuiesc realizate de cerintelor
Profilul
psiholog. Fiecare stadiu al acestui drumCand spre trebuie luate decizii, avem nevoie de criterii cu
realizarea unui raport psihologic cere, de ase- ajutorul carora sa putem compara alternativele
menea, o serie de decizii ale evaluatorului. Sa aflate la indemana noastra. Aceas- ta necesitate
expunem mai intai o vedere de ansamblu asupra este acuta pentru probleme legate de adecvarea
acestor stadii. Ulterior in carte vom aborda in unei persoane pentru o anumita profesie, dar §i
detaliu fiecare stadiu al procesului. pentru probleme legate de tipul de terapie care are
cele mai bune §anse de succes pentru un set
Intrebarea clientului particular de probleme comportamentale. A§adar,
La inceputul unei posibile evaluari psihologice, cineva avem nevoie sa §tim ceva despre „cerintele" care
contacteaza psihologul §i enunta o intre- bare, de se aplica unei persoane in fiecare dintre
exemplu intreaba daca poate spera sa aiba succes alternativele posibile. Psihologia ocupationala are
intr-un anume program de formare. Imediat ce un termen pentru totalitatea acestor cerinte,
psihologul se confrunta cu o astfel respectiv „profilul ce- rintelor" ("profile of
requirements"). Deoarece
 9
2.1. Evaluarile psihologice orientate spre decizie

pregatiti in evaluari. Vom arata cum, prin planificare §i

este nevoie de criterii de decizie §i pentru alte probleme
decizionale, adoptam acest termen cu referire §i la pregatire atenta, cei implicati pot ajunge sa
problemele educationale, clinice §i de psihologie colaboreze eficient §i cu u§urinta.
judiciara. In cazul problemelor clinice, legate de
gradul in care o persoana prezinta simptomele Raportarea
unei datelor
Toate
anumite tulburari, aceasta tulburare corespunde cu informatiile importante in elaborarea unui raspuns la
profilul de ce- rinte. Profilul de cerinte nu este o intrebarile clientului sunt prezentate in "sectiunea
parte separata a raportului psihologic, ci este de date" a raportului psihologic, ordonate in functie
necesar sa avem un profil de cerinte pentru a fi de sursa. Acesta este locul in care facem o
capabili sa lucram intr-o maniera logica. prezentare clara §i inteligibila a rezultatelor la
teste, chestionare, interviuri, observatii
Intrebari psihologice comportamentale §i alte surse de informatii
Intrebarea clientului este exprimata de obicei intr-o forma precum certificatele, dosarele sau rapoartele
atat de generala incat trebuie transformata §i sparta mediale.
in mai multe ''intrebari psihologice". Aceste
Sectiunea de rezultate in sectiunea de rezultate evaluatorul
intrebari psihologice ne ajuta sa ne structuram
activitatea de evaluare §i, in acela§i timp, ofera combina toate informatiile pentru a raspunde la
celui care cite§te un raport psihologic o structura problemele psihologice §i, in acest fel, raspunde la
generala pentru informatia prezentata, care este intrebarea clientului. Ulterior vom arata cum,
u§or de urmarit Aceasta structura ajuta de pentru a evita erorile de judecata, este esential
asemenea pe cel ce cite§te raportul sa retina pentru evaluator sa fie consent de regulile prin care
informatia. Aceste intrebari psihologice apar in combina informatia aflata la indemana sa, luand
urmatoarea parte a raportului psihologic, direct decizii legate de raspunsul la intrebarea clientului.
dupa intrebarea clientului.
Sugestii fi recomandari
Planul de evaluare Multe dintre intrebarile clientilor cer in mod expres
Asemeni oricarui proces complex, producerea unui raport recomandari legate de felul in care sa procedeze -
psihologic necesita un plan intocmit cu atentie, un alt motiv bun pentru a urma o orientare centrata
care este punct de referinta in cursul intregului pe decizie. In acest caz, ar trebui prezentate
proces. In aceasta parte a raportului, descriem alternativele §i ar trebui descrise consecintele lor
procedurile psihologice utilizate §i alte surse de posibile. inca o data, sarcina noastra este aceea de a
informatie intr-o maniera pe care cititorul o poate ajuta clientul §i orice alta persoana implicata sa ia
urmari cu u§urinta. Ar fi insa nenecesar §i ar cele mai bune decizii posibil.
depa§i scopul unui raport psiho- logic daca am Procesul de evaluare descris pana aici se
include aici pentru client o dare de seama scrisa a desfa§oara linear, in ordinea prezentata de noi.
altor informatii, detaliate, legate de planificarea insa, ar putea sa fie necesar ca la un anumit
interna a tuturor activitatilor intreprinse. Vom arata moment in cursul evaluarii sa se negocieze cu
cum sa lucram eficient utilizand aceste parti ale clientul o noua intrebare sau sa fie formulate in-
planului de evaluare. trebari psihologice suplimentare fata de cele ini-
tiale, care fusesera uitate sau trecute cu vederea in
Desfafurarea evaluarii psihologice cursul planificarii initiale sau care au reie§it ca
Situatia de evaluare cere evaluatorului sa ia multe decizii importante abia dupa ce a inceput procesul de
de moment. De aceea sfatul pe care il dam este evaluare. Cursul ulterior al evaluarii trebuie
acela de a intra cat mai bine
 10 Capitolul 2 Fundamentele abordarii noastre

sa fie planificat §i executat in concordanta cu aceste noi 2.2. Perspectiva noastra asupra
intrebari psihologice. In acest sens, procesul de psihologiei
evaluare este in principiu recur§iv, dupa cum a fost
descris de Kaminski (1970).

Structura unui raport psihologic

Psihologia este o ftiinta empirica bazata
Titlul
pe teorie. Scopurile ei sunt sa
Cuprins
1. descrie,
Detalii privind persoana implicata
2. explice,
1. Intrebarea clientului 3. prezica §i
2. Posibil aici: analiza informatiilor din surse 4. infuenteze sau modifice comportamentul
arhivistice (dosare) in functie de criteriile individual (interventie).
psihologice
Exista un acord principial §i o convingere larg raspandita
3. Intrebari psihologice (ipoteze)
printre psihologi ca psihologia este o §tiinta
4. Metode de evaluare: descrierea procedurilor §i
empirica, bazata pe teorie. Pentru multe arii ale
justificarea legata de implicatiile lor in acest comportamentului uman individual exista acum
caz particular teorii care sunt foarte utile pentru scopuri practice
5. Sectiunea de date (prezentare; posibil aici §i care au losl testate eu succes din punct de vedere
pentru prima data), analiza informatiilor din empiric. In cele ce urmea- za, ne vom referi doar la
dosare in functie de criteriile psihologice astfel de abordari. Nu vor fi discutate aici acele
6. Sectiunea de rezultate: perspective asupra comportamentului umane peni
Combinarea §i cantarirea datelor individuate; fu care nu exista dovezi empirice adecvate sau
acele perspective care au fost invalidate din punct
se raspunde la intrebarile psihologice §i astfel
de vedere empiric.
la intrebarea clientului (evaluarea)
Obiectivele psihologiei sunt (1) sa descrie.
7. Daca se cere: sugerarea unor solutii §i/sau
(2) sa explice (3) sa prezica §i (4) sa influ-
recomandari pentru actiuni viitoare; posibil: enteze $i sa modifice comportamentul
rezultate ale unor incercari (partiale) de individual. Primele trei scopuri suni de
solutionare (interventii) asemenea parte a evaluarii psihologice. In
8. Data. Semnatura plus, evaluarea psihologica contribuie
9. Anexe: referinte bibliografice indirect la modilicarea comportamentului
uman individual. Psihologii influenteaza
posibil: tabele cu rezumatele
direct comportamentul altora atunci cand
rezultatelor la tesle posibil: rapoarte furnizeaza de exemplu formari sau
suplimentare posibil: alte terapie.
documente certificare legala (numai
Descriere
daca se cere)
Preconditia pentru a atinge aceste obiective este observarea
obiectiva, fidela §i adecvata a comportamentului
concret. Daca astfel de observatii sunt inlocuite de
afirmatii ambigue despre subiect, acest lucru va
conduce la rapoarte psihologice inutilizabile. Vom
descrie, mai departe, conditiile care fac posibila
realiza- rea de observatii utilizabile. In plus, vom
arata cum putem sa descriem observatiile in a§a fel
incat sa se manifeste cat mai putine distorsiuni §i
erori posibil.
 11
2.3. Scopurile evaluarii orientate spre decizie

Explicare veste obiectivele evaluarii psihologice, acela§i lucru este

Pentru a explica comportamentul individual in- tr-o valabil, insa intr-un mod inca §i mai ingust:
maniera §tiintifica, este necesar sa descriem suntem deja preocupati doar de o parte a
conditiile in care acesta se manfesta. De aceea comportamentului unei persoane. Niciodata nu
trebuie nu atat sa dam o explicatie plauzibila, cat cautam sa descriem „ce tip de persoana este
sa furnizam o explicatie care poate fi testata §i care cineva", ci mai degraba dorim sa descriem
poate rezista obiectiilor critice. conditiile care fac posibil comportamentul
mentionai in intrebarea clientului, acesta fiind
Predictie comportamentul specific care trebuie explicat sau
Psihologia, ca §tiinta empirica bazata pe teorie este prezis.
caracterizata de abilitatea de a prezice cu succes Este important sa intelegem in acest context ca
comportamentul individual. Insa de obicei acest pentru evaluarea aferenta a comportamentului este
lucru necesita combinarea cunoa§- terii empirice necesar sa evaluam nu doar comportamentul
rezultate din abordari teoretice diverse. individual, ci §i, atunci cand este cazul, relatiile
interumane, caracteristicile persoanei sau diverse
Modificare aspecte situationale.
Psihologii au la indemana o gama larga de abordari Unele intrebari ale clientului nu sunt legate in
practice pentru a influenta §i modifica primul rand de un singur individ ci de relatia dintre
comportamentul uman (interventie). Psihologia oameni, ca de exemplu in consilierea de cuplu sau
clinica §i educationala poate ajuta atunci cand in cazurile privitoare la dreptul familiei. Deoarece
scopul este acela de a invata noi modele de noi consideram ca suntem in prezenta unei relatii
comportament sau de a le schimba pe cele care atunci cand un individ i§i adapteaza
exista deja. Cu sprijinul psihologiei ocupationale comportamentul propriu la un alt individ,
afirmatiile anterioare despre obiectivele evaluarii
pot fi planificate conditiile in care lucreaza
psihologice se aplica de asemenea §i la relatiile
oamenii in a§a mod incat munca sa nu fie doar mai
dintre oameni (nu doar la comportamentul definit
sigura §i eficienta, ci §i mai placuta.
strict).
2.3. Scopurile evaluarii orientate spre Foarte adesea, psihologilor li se pun intrebari
decizie referitoare la comportamentul unor persoane
diferite in aceea§i situatie. In acest caz problema
este aceea de a descoperi care anume conditii
conduc la un comportament particular; de
exemplu, §ofarea intr-o directie gre§ita pe
autostrada. La inceput, se presupune ca acest lucru
se datoreaza persoanei §i caracteristicilor sale, care
Scopurile evaluarii orientate spre decizie este se reflecta in lipul de conducatori auto denumiti
acela de a descrie, explica si prezice uneori "§oferi fantoma" ("ghost drivers"). Insa,
comportamentul individual intr-o arie definita atunci cand intrebarea este investigate poate reie§i
de comportament (§i nu in general, ca in faptul ca de fapt anumite conditii situationale de
cazul unui profil de personalitate). Aceasta unele singure, sau in combinatie cu anumite
Tnseamna ca trebuie identificate conditiile caracteristici ale persoanei, au condus la acest gen
decisive pentru comportamentul trecut, particular de comportament. De exemplu, dupa
prezent si viitor intr-o arie particulara de investigatii corespunzatoare, rampele de intrare in
comportament. autostra- zile din Germania au fost modificate
astfel incat sa nu mai existe conditiile specifice
Dupa cum am vazut deja, obiectivele psihologiei includ care ar fi putut duce la §ofarea in directie gre§ita.
descrierea, explicatia §i predictia
comportamentului individual. In ceea ce pri-
12 Capitolul 1 Introducere

Alte exemple de intrebari legate de evalua-Fundamentul

rea principal al evaluarii psihologice este
situatiilor sunt: „Cum se dezvolta ostilitatea fata de abordarea comportamentala. Dorim astfel sa
straini?" §i "De ce apar accidente de circulatie cu o accentuam faptul ca este necesar sa consideram
frecventa §i severitate peste medie cand tinerii intotdeauna comportamentul concret, de exemplu
conduc spre casa dinspre discoteci?", in astfel de sentimentele, gandurile §i actiunile oamenilor in
cazuri, in plus fata de conditiile situationale, sunt situatii particulare. Aceste lucru inseamna ca,
de obicei relevante §i caracteristicile persoanei. Alt atunci cand descriem comporta- mentul, nu
exemplu ar putea fi urmatorul: „De ce baietelul folosim cuvinte care descriu carac- teristici. Daca
nostru Emil, de 5 ani, mai face inca pipi in pat?". este necesar, astfel de termeni pot fi folositi ulterior
Aceasta problema poate fi privita la inceput tot ca in procesul de evaluare, pentru a rezuma sau
o intrebare de tip situational, dar in cursul evaluarii caracteriza un grup de observatii. Aceasta este o
vor juca un rol §i alte aspecte decat cele cutuma a psihologiei §tiintifice §i o rezultanta a
situationale. Caracteristicile persoanei sau fundamentului ei: trebuie sa folosim intotdeauna
relationarea pot de asemenea ajuta in explicarea pentru descrierea comportamentului individual cele
comportamentului. mai concrete descrieri posibil.
Niciodata nu incercam sa furnizam o de- Deoarece evaluarea psihologica este un proces
scriere completa a comportamentului complex foarte complex, putem sa ne simplificam munca
manifestat de cineva. Nu avem ca scop produ- proprie §i munca altor persoane implicate prin
cerea, unui "profil de personalitate" §i in mod cert, intermediul unei planificari eficiente. O astfel de
nu am fi capabili sa indeplinim cerintele pentru planificare este de asemenea orientata asupra
acest lucru. In loc sa incercam a§a ceva, ne comportamentului. Cand planificam fie- care etapa
limitam chiar de la bun inceput la conditiile care a procesului de evaluare, incerca sa ne clarificam
fac posibil comportamentul mentionat in intrebarea alternativele comportamentale §i consecintele
clientului. De aceea noi consideram ca exista arii legate de fiecare alternativa.
ale comportamentului care nu sunt importante Cand adunam informatia ceruta, este necesara
pentru explicarea §i predictia altor arii o abordare orientata tot spre comportament, iar
comportamentale. unul din avantajele majore ale acestei abordari in
contextul acumularii de informatii cu valoare
2.4. Conditii pentru evaluarea §tiintifica este acela ca ajuta la evitarea erorilor de
psihologica judecata. In special in timpul interviurilor cu
subiectul este in avantajul tuturor celor impli- cati
daca evaluatorul roaga subiectul sa descrie
Conditiile pentru evaluarea psihologica
comportamentul avut, in ariile de interes. Pentru a-
sunt: 1 ajuta pe subiect sa se concentreze exclusiv supra
1. O abordare orientata comportamental pentru comportamentului, acesta este uneori rugat „sa-1
• a planifica evaluarile necesare vizualizeze precum in film".
In psihologie, observatiile comportamentale
• a colecta informatiile necesare sunt descriptori de comportament concret. Infor-
• a evalua sursele de informare matiile produse direct de psiholog vor fi §i ele
• a combina informatia pentru a raspunde descriptori de comportament. Insa acest lucru nu
la problemele psihologice si astfel la este intotdeauna valabil §i pentru dosarele sau
intrebarea clientului documentele de arhiva, care deja exista cu referire
2. Evitarea erorilor de judecata si reducerea la persoana evaluata. Aceste documente descriu cel
tendintelor de distorsiune
mai adesea subiectul in termeni de rezumari,
3. Decizii explicite, cu luarea in considerare a
costurilor §i beneficiilor. abstractiuni §i judecati subiective
 2.5. Criterii generale pentru evaluarea rapoartelor 13
psihologic

cu privire la comportamentul sau, folosind deseori cuvinte cost-beneficiu pare tehnocrata §i non- psihologica. In
care descriu caracteristici. O abordare realitate, cu totii ne orientam in functie de acest
comportamentala face ca aceste erori de judecata §i criteriu. Nimeni, de exemplu, nu ar visa sa
tendinte de distorsiune sa fie mai u§or de recunoscut, evalueze aptitudinea unei persoane pentru o anume
iar informatia care descrie comportamentul concret §i profesie observand comportamentul respectivei
este astfel relevanta pentru a raspunde la intrebarea persoane zi de zi timp de mai multi ani. Costurile
clientului, sa fie mai u§or de gasit §i de extras. §i beneficiile sunt intotdeauna luate in considerare,
In sectiunea de rezultate, toate informatiile chiar daca acest lucru nu este mereu explicit. De
acumulate de psiholog sunt combinate, cu scopul de a aceea, decizii mai bune sunt posibile doar daca
raspunde intrebarilor psihologice §i astfel la criteriile de decizie sunt luate in considerare in
intrebarea clientului. Atat scrierea cat §i evaluarea mod explicit.
rapoartelor psihologice sunt mult mai u§oare atunci
cand in raport este descris doar comportamentul
concret §i atunci cand informatia este rezumata in 2.5. Criterii generale pentru evaluarea
termeni de caracteristici doar acolo unde acest lucru rapoartelor psihologice
este posibil fara sa se produca distorsiuni.
Evaluarea psihologica este plina de prilejuri in
Criteriile pentru evaluarea afirmatiilor
care se pot manifesta erori de judecata sau distorsiuni.
Stiintifice sunt:
Ne-am referit deja pe scurt la cea mai importanta
1. Gradul de validitate. Acesta depinde de:
masura preventiva aflata la indemana psihologului: o - tipul §i calitatea afirmatiilor teoretice pe
abordare comportamentala. Mai tarziu ne vom ocupa care se bazeaza;
in detaliu de erorile de judecata §i de tendintele de - daca regulile logicii au fost urinate
distorsiune §i vom face apoi sugestii privind felul in - atunci cand s-au combinat afirmatiile;
care putem sa le evitam sau sa le reducem cat mai - adecvarea modului in care sunt utiliza-
mult posibil. te constructele ipotetice;.
- caracteristicile de obiectivitate §i
Actiunea complementara unei descrieri orientate
fidelitate ale procesului empiric,
spre comportament cere ca toate deciziile necesare sa
§i aria de aplicare.
fie Iuaic in mod explicit. Mai intai trebuie sa ne 2. Gradul, de comprehensibilitale.
clarificam unde anume in procesul de evaluare trebuie Acesta depinde de:
luate decizii. In al doilea rand, trebuie sa ne clarificam - transparenta procesului in toate
alternativele pe care le avem la indemana, in cazul etapele, si
acestor decizii. A§adar, trebuie sa dam raspuns - gradul in care intregul proces este
urmatoarelor intrebari: "Ce alternative avem?" §i verificabil.
"Care sunt posibilele consecinte ale fiecarei
alternative?". Un al treilea aspect al deciziei explicite
Raportul psihologic este rezultatul unei activitati
este aplicarea con§tienta a anumitor reguli. De §tiintifice. De aceea el trebuie sa indeplineasca
exemplu, o afirmatie precum "Noi de fiecare data criteriile care se aplica in general afirmatiilor
facem acest lucru in acest mod" este un fel de regula §tiintifice: validitate §i comprehensibilitate.
de decizie, dar nu va conduce in mod necesar la
decizii satisfacatoare. Gradul de validitate
Luarea unei decizii pro sau contra Raportul
unei psihologic consta dintr-o serie de afir- matii
proceduri de evaluare in functie de ponderea §tiintifice, conectate intre ele. De aceea un raport
nu este pur si simplu corect sau incorect, ci
valoarea lui de "adevar" tine de cat de mult
 14 Capitolul 2 Fundamentele abordarii noastre

aproximeaza idealul validitatii complete. Vali- ditateasituatii reale. Din pacate, teoriile psihologice nu contin de
afirmatiilor §tiintifice depinde in primul rand de obicei afirmatii legate de aria lor de aplicabilitate.
tipul §i calitatea afirmatiilor teoretice pe care Acestea pot fi inferate doar din munca empirica
acestea se bazeaza. Aceasta inseamna ca un raport legata de teorie.
psihologic depinde de calitatea abor- darilor
teoretice utilizate. Un criteriu central pe careGradul
ar decomprehensibilitate
trebui sa-1 implineasca fiecare teorie este afirmatiile §tiintifice sunt inutile daca nu pot fi
Toate
corectitudinea logica a demersului prin care au fost comunicate altor, oameni. Astfel,
combinate afirmatiile individuale. Faptul ca acest comprehensibilitatea afirmatiilor §tiintifice, adica
lucru nu este intotdeauna urmat e exem- plificat gradul in care ele sunt inteligibile pentru alte
printre altele, dupa cum a demonstrai Werbik persoane, este un criteriu central al calitatii lor. Cu
(1974), de cele mai cunoscute teorii privind cat afirmatiile noastre pot fi mai bine intelese de
agresivitatea. alti oameni, cu atat am comunicat mai bine - iar
Pe drumul parcurs de la formularea unei teorii scopul unui raport psihologic este §i acela de a
pana la demonstrarea validitatii ei, este necesar ca comunica informatii §i rezultate.
afirmatiile centrale ale acesteia sa fie testate Pentru a ne asigura ca cititorii unui raport
empiric. In acest scop, ideile trebuie traduse in psihologic sunt capabili sa inteleaga rationamen-
actiuni §i comportamente, care pot corespunde tele evaluatorului, este cel mai bine ca acesta sa
ideilor initiale intr-un grad mai marc sau mai mic. descrie toti pa§ii intreprin§i de ei. Aceasta
Cu cat teoria este tradusa mai imperfect in actiuni, descriere pas cu pas se constituie de asemenea intr-
cu atat dovada de validitate rezultata este mai un fundament pentru verificarea procesului, cel
scazuta. putin principial. De exemplu, este posibil sa
Cand testam empiric o teorie, trebuie realizate verifici daca observatiile sunt realizate adecvat §i
observatii concordante cu teoria. Cu cat aceste daca afirmatiile sunt combinate una cu alta in mod
observatii sunt mai obiective §i mai fidele, cu atat logic.
este mai serios testul la care este spusa teoria. Mai mult, pentru a ne asigura ca afirmatiile din
Utilitatea unei teorii create odata cu gradul in raportul psihologic pot fi verificate, toata literatura
care afirmatiile pe care le face, in aria sa de citata in raport trebuie enumerata intro sectiune de
aplicabilitate, sunt concrete. Cu cat aceasta arie de bibliografie, plasata la sfar§itul raportului §i
aplicabilitate este descrisa mai precis, cu alat este redactata conform normelor Asociatiei Psihologilor
mai u§or sa intelegem cum pot fi utilizate teoria §i Americani. Aceasta sectiune de referinte
rezultatele empirice asociate ei, in bibliografice este o parte independenta a
raportului.
Capitolul 3 Intrebarea
clientului
3.1.......................................................................................................... De
cizie pentru sau impotriva intrebarii clientului...................................... 16
3.2. Postulate necesare......................................................................... 17
3.3. Profilul cerintelor.......................................................................... 18
3.4. Cunostinte necesare pentru munca de evaluare............................. 20
3.5. Predictia comportamentului individual.........................................20
3.6. Citarea intrebarii clientului in raportul psihologic........................21
16 Capitolul 3 Intrebarea clientului
3.1. Decizie pentru sau impotriva inainte ca evaluatorii sa lucreze asupra intrebarii clientului,
tntrebarii clientului
Criterii pentru acceptarea intrebarii
clientului
1. Intrebarea clientului este
formulata fara ambiguitate?
- da: accept:
- nu: cereti o formulare lipsita de
ambiguitate,
- posibil: sugestii pentru reformulare,
2. Psihologul este un expert relevant
pentru respectiva Tntrebare?
- da: accept.
- nu: recomandati clientului un expert
relevant.
3. Exista suficiente cuno§tinte la
Tndemana, in principiu, pentru a lucra
asupra Tntrebarii clientului?
- da: accept
- nu: explicati de ce nu se poate lucra
Tn problema respectiva.
- posibil: sugerati reforrnularea
4. Este legal sa lucrezi asupra Tntrebarii
clientului?
- da: accept.
- nu: explicati de ce nu se poate lucra
in problema respectiva. Daca este
posibil: sugerati alternative permise
din punct de vedere legal
5. Este etic sa lucrezi asupra intrebarii
clientului
- da: accept.
- nu: explicati rezervele etice in
termeni de potentiale beneficii si
costuri (pierderi).
- posibil: sugerati o formulare
justifica bila etic pentru intrebarea
clientului.
6. Intrebarea cllentului impune limite
nejustiftcabile asupra modalitatilor de
actiune aflate la dispozitia
evaluatorului?
- nu: accept.
- da: sugerati o formulare acceptabila
a problemei §i obtineti acordul
clientului pentru aceasta.
7. Este sugerata o interventie care prefigu
reaza un anume rezultat al evaluarii?
- nu: accept
- da: sugerati o formulare acceptabila
a intrebarii si obtineti aprobarea
trebuie sa fi inteles exact felul in care o intelege
clientul. De aceea, intrebarea clientului trebuie
formulata fara ambiguitate. Acest lucru nu se
intampla intotdeauna. De obicei ambiguitatea
apare in aceasta faza pentru ca psihologul vede aria
respectiva intr-o maniera mai diferentiata decat o
vede clientul. In astfel de cazuri, este important ca
mai intai sa se ajunga la un acord asupra sensului
real al intrebarii. Putem ajuta clientul non-psiholog
§i pe noi in§ine la clarificarea ariei de investigare,
prin formularea unor intrebari secundare, care sunt
continute in problema originala a clientului. Pe
baza unor astfel de formulari alternative va fi mult
mai u§or apoi pentru acesta sa spuna ce dore§te.
Uneori, psihologilor li se cere sa rezolve
probleme pentru care ei nu sunt experti re- levanti,
in astfel de cazuri, este important sa explicam
clientului de ce nu suntem relevanti ca experti §i
ce alta arie a cunoa§terii §tiintifice este
reprezentativa pentru problema sa.
In unele cazuri rare se pun intrebari pentru
care psihologia ar fi aria de expertiza corecta, dar
pentru care nu exista suficiente cuno§tinte in
psihologie, datorita faptului ca investigatiile
empirice in astfel de arii sunt fundamental im-
posibile, inainte de a putea raspunde intrebarii
referitoare la masura in care exista suficiente
cuno§tinte in psihologie, pe tematica atinsa de
intrebarea clientului, trebuie sa cautam aceste date
in literatura §tiintrfica relevanta. In ultima instanta,
lipsa de cuno§tinte din partea unui anumit psiholog
nu este un indicator valida care sa arate ca nu
exista in principiu, in psihologie, cuno§tintele
respective. Daca in principiu nu se poate raspunde
intrebarii clientului, ii vom spune acest lucru. in
astfel de cazuri, putem discuta cu clientul
formulari alternative §i putem sa ajungem astfel la
un acord privind problema care poate fi in mod
real investigata.
Evaluatorul poate fi abordat cu o intrebare
pentru a carei investigate el nu are permisiunea
legala. Daca problema ca intreg permite o
reformulare a intrebarii clientului, a carei analiza
sa
 17
3.2. Postulate necesare

fie permisa legal, psihologul poate sugera acest 3.2. lucru

Postulate necesare
clientului.
Tipul de intrebari ale clientului asupra carora
nu este etic sa lucram sunt cel mai adesea cele in
care clientul ar plati pentru raportul psiholo- gic §i Postulate:
ar participa in procesul de evaluare, dar ar avea un 1. Comportamentul individului poate fi
potential beneficiu foarte scazut, sau in care descris, explicat prezis §i modificat pe baza
raportul psihologic ar putea chiar dauna clientului. relatiei dintre variabilele definite.
2. Existenta acestor relatii poate fi determinate
In astfel de cazuri, ca §i in toate cazurile in care
empiric, in anumite conditii
consideram ca nu este etic sa ne angajam in 3. Tipul §i forta relatiilor, testate empiric
investigarea intrebarii respective, vom discuta cu dintre vanabilele selectate sunt de asemenea
clientul despre problema sa, pentru a cauta solutii valabile pentru cazul individual discutat.
acceptabile din perspec- tiva eticii. Ar putea fi 4. Pentru a investiga intrebarea clientului,
trebuie determinat gradul §au nivelul de
vorba, de exemplu, de o reformulare a intrebarii intensitate al manifestarii variabilelor, astfel
clientului care sa fie corecta din punct de vedere incat ele sa poata fi procesate folosind o
etic, sau ar putea fi vorba de optarea pentru cu totul regula adecvata.
alta abordare, in locul evaluarii psihologice.
Unul din principiile rezultate din nesfar§itele
discutii despre ceea ce este sau nu este etic in
evaluarea psihologica este acela ca evaluatoriiPostulatul
pol 1
Ca
decide asupra acestor aspecte pentru ei in§i§i, in in orice alta §tiinta empirica, psihologia porne§te de la
functie de cuno§tintele lor §i de buna lor credinta. presupunerea ferma conform careia exista relatii
Principiile care ghideaza o astfel de decizie sunt regulate intre variabilele din cadrul ariei de
rezultate din legile statului in care psihologul i§i investigatie §i ca aceste relatii pot fi observate de
desfa§oara activitatea, dar §i de obligatiile etice evaluator. Relatiile regulate dintre caracteristicile
profesionale care se aplica pentru psihologi §i care, comportamentului uman individual pot fi utilizate
cel putin partial, deriva din aceste legi. De pentru a descrie, explica, prezice §i modifica
exemplu, in Romania, aceste obligatii sunt manifestari ale comportamentului indivizilor.
prezentate in ghidurile etice ale Asociatiei Datorita multitudinii afirmatiilor individuale
Psihologilor din Romania §i ale Co- legiului legate de comportamentul uman, poate sa apara
Psihologilor din Romania. impresia chiar §i in randul psihologilor - ca in
Toate indicatiile cu privire la evaluarea psi- cadrul psihologiei nu exista astfel de relatii
hologica, prezentate in acest volum, sunt con- regulate. Cu toate acestea, in viata cotidiana,
sonante cu normele internationale ale acestui majoritatea oamenilor au succes in a prezice ce vor
domeniu. in 2001, Asociatia Europeana de Eva- face ei sau alti oameni in anumite situatii. Cu atat
luare Psihologica §i-a publicat "Recomandarile mai mult sunt valabile astfel de predictii pentru
privind procesul de evaluare" („Guidelines for the psihologia profesionista. Orice volum introductiv
Assessmcnt Process", Femandez-Ballesteros, de de psihologie va descrie un mare numar de astfel
Bruyn, Godoy, Hornke, Ter Laak, Vizcarro, de relatii utilizabile la nivel practic.
Westhoff, Westmeyer, & Zaccagnini). Acestea au
Postulatul 2
fost publicate §i in alte state europene, de exemplu
Existenta acestor relatii regulate dintre varia- bilele care
in germana de Westhoff, Hornke §i Westmeyer
descriu comportamentul individual
(2003).
 18 Capitolul 3 Intrebarea dientului

poate fi de asemenea stability experimental. La felinformatiile

ca in despre felul in care au fost determinate lipul §i
orice §tiinta fundamentata empiric, in psihologie forta relatiei investigate. Pentru a hotari care esle
existenta acestor relatii poate fi determinate, daca tipul relatiei §i forta relatiei dintre variabile,
sunt intrunite conditiile ne- cesare. Trebuie mereu psihologul se va baza a§adar pe literatura de
sa decidem cu exactitate daca aceste conditii sunt specialitate §i pe experienta lui, rezultata din
valabile in cazul unei anume intrebari puse de interactiunea lui anterioara cu respectivele
client. Asemeni altor §tiinte, psihologia cere variabile. Insa pentru a hotari daca aceste
informatii despre conditiile in care se aplica caracteristici se aplica §i cazului discutat de el, de
anumite relatii §i este evident ca in lipsa conditiilor cele mai multe ori va trebui sa judece exclusiv pe
necesare, nici chiar relatiile clasice dintre anumite baza experientei sale profesionale.
variabile nu se vor manifesta.
Postulatul 4
Postulatul 3 Daca se pot postula cele trei afirmatii anterioare, singura
Ceea ce intelegem prin sintagma "tip de relatie" inlre doua sarcina care ne ramane esle aceea de a determina
sau mai multe variabile se refera la caracteristica nivelul de manifestare al variabilelor in cazul
relatiei: monotona sau nostru individual, astfel ca apoi sa le putem procesa
curbiliniara. In psihologie, relatia liniara este cel mai des folosind o regula adecvata. in cercetarile
intalnit caz special de relatie monotona §i este psihologice din domeniul proceselor decizionale
exprimat, de exemplu, prin clasicul indice de sunt descrise numeroase astfel de reguli. Cea mai
corelatie. O astfel de relatie poate fi pozitiva sau importanta distinctie esle cea dintre regulile de
negativa. In psihologie, relatiile curbiliniare includ decizie de tip compensator sau noncompensalor
in general relatii in forma de U (sau U inversat). (Feger & Sorembe, 1982). Regresia lineara
Trebuie desigur sa cunoa§tem, din motive practice, multipla este cel mai bine cunoscut exemplu de
ce tip de relatie exista intre variabilele asupra regula de decizie com- pensatorie.
carora ne vom concentra. Cunoa§terea literaturii
§tiintifice este de mare ajutor pentru a determina
forta unei relatii. Forta unei relatii ne spune cat de
importanta este de fapt relatia, pcnlru scopurile
3.3. Profilul cerintelor
noastre practice (Bredenkamp, 1972). O relatie 9

slaba nu merita de cele mai multe ori sa fie luata in

considerare, pe cand o relatie puternica poate fi Definitie
utilizata in scopuri practice. In acest context este Cerinta: nivelul necesar al unei caracteristici
important ca psihologul sa faca o diferentiere clara comportamentale a unui individ, Tntr-o anume
intre conceptul de forta a relatiei (sau putere a arie a comportamentului. Profil de cerinte: setul
efectului) §i conceptul de prag de semnificatie, tuturor cerintelor. Doua trasaturi ale cerintelor:
1. compensarea §i
care nu comunica nimic despre forta relatiei. 2. stabilitatea.
Atunci cand facem predictii, trebui sa fim ca-
pabili sa presupunem ca tipul §i forta relatiei se
aplica de asemenea cazului individual discutat.
Sau, altfel spus: presupunem ca acel caz individual
apartine populatiei de cazuri investigate empiric.
Cerintele ar trebui definite in modali lati comportamentale
Acest lucru suna relativ simplu, insa este destul de §i ar trebui sa poata fi determinate cat mai obiectiv,
complicat in practica, de vreme ce in literatura de fidel §i valid posibil.
specialitate de obicei lipsesc Evaluarea psihologica include atribuirea catre
individ a acelor conditii care i se potrivesc cel mai
bine. In practica, aceasta inseamna de-
 19
3.3. Profilul cerintelor

scrierea, de exemplu, a celor mai bune conditii de formare,

u§urinta. O cerinta care este importanta astazi poate avea o
munca sau terapie pentru persoana respectiva. In importanta mult mai mica pesle un an. De aceea este
cazul unui copil, acest lucru inseamna descrierea, necesar sa estimam pentru fiecare cerinta in parte
de exemplu, a celor mai bune conditii pentru cat este de probabil ca ea sa ramana stabila.
dezvoltarea sa, in anumite circumstante date. Insa Cerintele cuprinse in profilul cerintelor
caracteristicile impor- tante ale acestor conditii de corespund anumitor caracteristici ale persoanei care
formare, munca, terapie sau dezvoltare trebuiesc este evaluata. Aceste caracteristici personale pot fi
determinate anterior evaluarii. Numai daca aceste in mai mare sau mica masura stabile ele insele. Este
caracteristici sunt cunoscute cat mai complet un fapt bine cunoscut ca toate ca- racteristicile
posibil, putem determina masura in care un individ legate de performantele cognitive sunt relativ stabile
corespunde acestor caracteristici. pentru perioade lungi din viata unei persoane. Pe de
alta parte, atitudinile, expectatiile, scopurile,
In psihologia industrial-organizationala, astfel
convingerile §i opiniile se pot schimba foarte rapid.
de caracteristici sunt denumite "cerinte". De§i in
Trebuie sa facem o distinctie clara intre
general este neobi§nuit sa vorbe§ti de "cerinte" in
stabilitatea caracteristicilor personale §i abili- tatea
cazul psihologiei clinice sau judi- ciare, suntem
acestora de a se schimba. De exemplu, o abilitate
pentru interpretarea §i utilizarea acestui termen in
slaba de silabisirc poate fi foarte stabila cand nu se
sensul lui generic. De exem- plu, adesea avem de face nici un efort de remediere. Date fiind
evaluat ce forma de terapie este cea mai preconditiile necesare, precum o motivatie puternica
promitatoare pentru o anume per- soana. In ultima sau o formare adecvata, abilitatea slaba de silabisire
instanta, acest lucru este echi- valent cu a te intreba este foarte u§or de imbuna- tatit. Atunci cand
caror cerinte terapeutice le corespunde cel mai bine trebuie sa determinam cat de bine se potrive§te
subiectul. In cazurile privind custodia parentala, de cineva cu profilul cerintelor, trebuie sa luam in
exemplu, cerin- tele se aplica tutorilor legali §i tin considerare ambele aceste aspecte.
de grija pe care ace§tia trebuie sa o ofere copilului, Cerintele vag formulate sunt evident criterii
urmand apoi sa decidem care din alternativele slabe. Cu cat o cerinta define§te mai concret
posibile intrune§te cel mai bine cerintele enuntate. comportamentul necesar dintr-o anume arie de
Con- ceptul de profil al cerintelor este a§adar interes, cu atat mai obiectiv, mai fidel §i mai valid
general aplicabil in evaluarea psihologica. putem determina gradul in care cineva indepline§te
aceasta cerinta.
Compensarea O evaluare obiectiva e caracterizata de con-
Cerintele adunate intr-un profil al cerintelor se pot vergenta dintre evaluatori diferiti. Convergenta
compensa una pe cealalta, de exemplu in cazul poate ti "foarte inalta" sau "foarte slaba", sau se
unei nivel scazut ale unei cerinte, aceasta poate fi poate plasa intre aceste doua extreme. Eva- luarile
compensata prinlr-un nivel mai ridicat al alteia. La foarte convergente nu sunt insa in mod necesar §i
polul opus, pot exista situatii cand nivelul scazut al valide. De exemplu, in cazul in care toti evaluatorii
uneia dintre cerinte nu poate fi compensat de au acela§i set de prejudecati, ei pot fi foarte
nivelul ridicat al alteia. In astfel de cazuri, spunem apropiati in evaluarile pe care le realizeaza, fara ca
ca o cerinta nu poate fi com- pensata. acestea sa fie §i corecte.
Cu cat rezultatul masurarilor sau al evalu- arilor
Stabilitate poate fi repetat, cu atat acestea sunt mai fidele.
Traim intr-o lume in continua schimbare §i Pentru repetarea unei masurari sau a unei evaluari
trebuie sa tinem cont de faptul ca cerintele dintr-o poate fi folosita fie o procedura diferita, fie aceea§i
arie particulara se pot uneori schimba cu procedura la un alt moment.
 20 Capitolul 3 Intrebarea clientului

Modul in care este determinate fidelitatea nu trebuieeste

sa fie
necesara nu doar o cuprindere clara a fun- damentelor
arbitrar, ci trebuie sa depinda in mod fundamental psihologiei, ci fi o trecere in revista a literaturii de
de scopurile urmarite fi de teoriile folosite. specialitate relevante pentru tema respectiva.
In psihologie exista multe proceduri fi me- Clientii se afteapta pe buna dreptate ca psihologii,
tode care pol fi utile pentru a determina gradul de ca oameni de ftiinta, sa fie la curent cu datele cele
validitate al observatiilor. In ultima instanta, mai noi din domeniul lor de activitate. Optarea din
intentia din spatele tuluror acestora este sa teste- ze obifnuinta sau din de- lasare pentru cunoftinte sau
empiric, utilizand cele mai bune fi adecvate practici care nu mai reprezinta cele mai moderne
metode, cat de bine sunt sprijinite de realitate concluzii ftiintifice este incompatibila eu o
ideile teoretice expuse printr-o afirmatie. Cu cat un
evaluare ftiintifica.
construct sau o teorie contine mai multe idei fi cu
In plus fata de cunoftintele profesionale, surse
cal acestea au fost testate mai frecvent fi mai eu
importante de informatie sunt fi experienta
succes la nivelul realitatii empirice, cu atat mai
profesionala fi experienta de viata. De fapt, este
bine a fost dovedita validitatea respec- tivei teorii.
imposibil sa produci un raport psihologic fara
Din toate discutiile de mai sus rezulta ca atat
caracteristicile comportamentului individual cat fi acestea. Nu toate aspectele care pot fi relevante in
cerintele trebuie definite fi justificate teoretic fi procesul de evaluare pot sau trebuie sa fie
trebuie validate cu succes, inainte ca ele sa fie investigate ftiintific. Vom discuta un numar de
folosite in evaluarea psihologica. Totufi, pentru astfel de situatii ulterior.
multe cerinte nu putem intruni aceste conditii de Independent de clasificarea cunoftintelor drept
calitate. De aceea trebuie sa decidem de la caz la cunoftinte profesionale, experienta profesionala
caz daca o cerinta specifica poate fi utilizata ca sau experienta de viata, cunoafterea trebuie
cerinta adecvata in munca de evaluare. intotdeauna sa fie "corecta". Cunoafterea "corecta"
este aceea bazata pe afirmatii foarte concrete
despre comportament, care pot fi testate fi care in
urma testarii se dovedesc a fi valide, liste important
sa nu facem din propriul set de prejudecati masura
3.4. Cunoftinte necesare pentru tuturor lucrurilor. Dimpo- triva, criteriile
munca de evaluare fundamentale ale intregii munci ftiintifice de
evaluare trebuie sa fie validitatea fi gradul in care
activitatea realizata poate fi inteleasa de ceilalti
Cunoftintele necesare pentru munca (comprehensibilitatea).
intr-o problema de evaluare sunt:
- cunoftinte profefionale,
- experienta profesionala, f i 3.5. Predictia comportamentului
- experienta de individual
viata toate constau in:
- informatie concreta Definitie
- testabila si Predictia comportamentului individual cotidian
- valida cere:
- orientarea spre predictia comportamentului,
- includerea tuturor variabilelor importante, si
La momentul in care suntem confruntati cu intrebarea unui - utilizarea tuturor surselor de informatie
client, indiferent daca aceasta este insotita sau nu potrivite.
de un profil de cerinte preexistent, trebuie sa ne
intrebam daca avem suficiente cunoftinte pentru a
ne lansa in activitatea de evaluare. In termeni de
cunoftinte profesionale,
 21
3.6. Citarea intrebarii clientului in raportul psihologic

multa informatie, atat in termeni de cantitate cat §i de

Cercetarea psihologica se concentreaza de obicei pe
relevanta, decat testele §i chestionarele.
descrierea, explicarea §i modificarea
comportamentului individual. Uimitor de putina
atentie se acorda predictiei. Numai anumite 3.6. Citarea intrebarii clientului in raportul
sectoare din cercetarea §tiintifica se ocupa de
psihologic
predictii. In practica, pe de alta parte, ne a§tep-
tam ca psihologii, in cadrul anumitor limite, sa fie
capabili sa predica corect comportamentul.
Orientarea psihologiei generale catre
descrierea comportamentului §i a conditiilor care Citarea intrebarii clientului in raport:
- intrebareaclientuluieste prima sectiune
influenteaza comportamentul face ea de cele mai
a raportului psihologic (sectiune separata)
multe ori in asertiunile tipice pentru aceasta ramura - intrebareaclientuluieste citata
sa nu existe decat un numar restrans de variabile - complet §i cuvant cu cuvant,
care sa poata fi cercetate experimental. De aceea in - a§a cum este specificata de client la
astfel de situatii nu pot fi investigate decat anumite contractare,
aspecte speci- fice ale comportamentului. in - fara schimbari sau
cercetarea asupra personalitatii, unde accentul este completari ulterioare.
mai degraba corelativ decat experimental, ne
concentram in general asupra unui construct
particular, precum inteligenta, anxietateaDeoarece sau toate partile procesului de evaluare depind de
creativitatea, in psihologia sociala sunt investigate intrebarea clientului, este necesar ca procesul de
conditiile sociale ale comportamentului, in timp ce evaluare sa porneasca de la o analiza atenta a
alte conditii raman in general neabordate. in aceste intrebarii clientului. Daca se considera necesar in
arii de cercetare §i in altele, gasim rareori abor- urma acestei analize, intrebarea poate fi discutata
dari legate de integrarea cuno§tintelor cu scopul §i reformulata impreuna cu clientul, rezultand
unor predictii practice. In capitolul urmator vom astfel la o forma finala. Deoarece un raport
descrie sugestiile noastre legate de aceasta situatie. psihologic nu poate fi inteles fara intreba- rea
In predictia comportamentului individual clientului, aceasta trebuie sa fie prima parte,
cotidian, §tim ca este crucial sa includem toate separata, a oricarui raport psihologic.
variabilele relevante, sau cat de multe posibil Pentru a evita neintelegerile, intrebarea cli-
dintre aceste variabile. De exemplu, vedem entului este citata complet §i cuvant cu cuvant, a§a
succesul posibil al unui program de formare ca cum s-a agreat intre client §i evaluator. Deoarece
fiind dependent nu numai de variatele aspecte ale intrebarea clientului este parte a contrac- tului
abilitatii mentale care caracterizeaza partici- pantii, dintre client §i evaluator, orice modificare a
ci §i de conditiile emotionale, motivationale §i intrebarii necesita acordul ambelor parti. De aceea,
sociale, precum §i de factorii fizici §i de aspectele este necesar sa fie obtinut acest acord inainte de a
de mediu. se utiliza o versiune revizuita a in- trebarii
Procedurile standardizate de evaluare psiho- clientului ca baza pentru evaluare. Mai mult, nu
logica precum testele §i chestionarele nu sunt trebuiesc operate nici a§a numite im- bunatatiri
singura sursa posibila de informatii care sa concure lingvistice, fara o aprobare explicita a clientului,
la predictia comportamentului individual. Dupa deoarece chiar §i o u§oara modificare verbala
cum vom arata, exista multe alte surse de poate conduce la o schimbare decisiva in sensul
informatie, utile pentru evaluare. in multe cazuri, intrebarii.
aceste surse furnizeaza semnificativ mai
Capitolul 4
Selectia variabilelor

4.1. Ecuatia comportamentala..............24

4.2. Variabile de mediu.................25

4.3. Variabile fiziologice...............26

4.4. Variabile cognitive.................28

4.5. Variabile emotionale..............30

4.6. Variabile
motivational................
31

4.7. Variabile sociale.....................

32

4.8. Trei clase de informatii pentru explicarea si

predictia comportamentului individual 33

4.9. Criterii pentru selectia

variabilelor...34
 24 Capitolul 4 Selectia variabilelor

4.1. Ecuatia stresului fizic. Se §tie cat de puternic influen- teaza aceste
comportame variabile comportamentul uman. Conform
ntala
experientei noaslre. este foarte u§or pentru non-
psihologi sa inteleaga modalitatea de manifestare
Ecuatia comportamentala: B = f (En, O, C, §i de influenta a variabilelor din aceste arii.
Em,M,S). Grupul variabilelor psihologice cognitive (C)
Comportamentul este o functie a se refera la abilitatea mentala §i include, de
urmatoarelor grupe de variabile: exemplu, concentrarea, memoria, inteligenta §i
— variabile de mediu (Environment) (En),
creali vita tea. Acesta este grupul de variabile care
— variabile fiziologice (Organism) (O),
— variabile cognitive (C), pot fi masurate cel mai u§or §i mai bine cu ajutorul
— variabile emotionale (Em), testelor psihologice.
— variabile motivational (M) Situatia este complet diferita atunci cand
— variabile sociale (S) §i vorbim de variabilele emotionale (Em). Acestea
— interactiunile lor (subscript I). sunt adesea ignorate, sau evaluate doar partial, prin
intermediul doar a stabilitatii emotionale. In
anumite situatii, emotiile de tipul fricii, vinovatiei
Ecuatia comportamentala sugerata mai sus ser- ve§te mai
sau iubirii sunt decisive pentru manifestarea
multe scopuri:
comportamentului nostru.
1. Grupeaza variabilele care sunt importante
Este evident ca motivatia ne determina com-
pentru explicarea, predictia §i modificarea
portamentul. Totu§i, multi cercetatori considera ca
comportamentului individual in cateva cate-
este dificil sa detectez sau sa masori exis- tenta
gorii §i permite astfel
unei variabile motivationale specifice (M). Pulem
2. Structurarea acestei arii vaste a posibilelor
totu§i masura forta anumitor motive, de exemplu
variabile.
forta motivelor legate de performanta, §i aceste
3. Ne permite sa verificam daca au fost incluse in
informatii pot fi utilizate pentru pre- dictia
evaluarea psihologica toate aspectele
comportamentului individual. Experienta noastra
importante.
ne spune ca pot fi realizate predictii mai bune
De aceea ecuatia comportamentala este un aju- tor in atunci cand alaturi de celelalte variabile discutate
munca practica a psihologului evaluator. In cele ce pana acum sunt masurate §i variabile
urmeaza, vom explica in detaliu fiecare grup de motivationale, precum valorile, scopurile, do-
variabile sugerat mai sus §i vom ilustra rintele, credintele §i expectatiile relevante ale
semnificatia sa cu ajutorul unor variabile subiectului.
importante. La acest moment, este important sa Variabilele sociale (S) ne influenteaza pe toti
subliniem ca aceste §ase grupe de variabile pot fi in multiple moduri. In evaluarea psihologi- ca,
grupate in doua clase: trebuie sa luam in considerare atat normele §i
1. grupe de variabile non-psihologice (En, responsabilitatile care obliga o persoana la anumite
O); comportamente, cat §i influenta altor persoane
2. grupe de variabile psihologice (C, Em, M, S). semnificative ("significant others"). Reteaua de
relatii sociale in care traie§te o persoana trebuie sa
Variabilele non-psihologice din mediu (En) se refera la fie luata in considerare daca vrem sa explicam §i
conditiile exterioare de viata, precum situatia sa anticipam cu succes comportamentul.
rezidentiala §i financiara. Grupul de va- riabile In discutiile urmatoare, care vor detalia
non-psihologice fiziologice (O) include toate diferitele grupe de variabile, vom aloca fiecare
conditiile fizice precum boala, afectiunile, variabila unui grup particular. Sunt desigur
dizabilitatilce sau capacitatea de a face fata
 42. Variabile de mediu

posibile §i alte grupari sau aranjamente ale va- riabilelor.

Aceste potentiale erori de intelegere apar mai rar atunci
Insa obiectivul nostru nu este oferirea unei cand vorbim despre conditii ale comportamentului
taxonomii perfecte. Intentia noastra aici este individual decat atunci cand vorbim despre cauze.
sugerarea unei posibile structural! a acestor Dupa parerea noastra, aceasta situatie practica
variabile. Aceasta structurare propusa de noi s-a justifica inlocuirea termenului de "cauza" cu cel de
dovedit foarte utila pentru munca psihologica in "conditie" in rapoartele psihologice. in fond, este
general §i pentru evaluarea psihologica in special. necesar ca un raport psihologic sa comunice
Consideram ca doar astfel ne putem asigura ca in anumite fapte, cu cat mai putine posibilitati de
actul de evaluare psihologica au fost luate in intelegere gre^ita posibil.
considerare toate variabilele indivi- duale
importante.
In plus fata de aceste grupuri de variabile 4.2. Variabile de mediu
numite in ecuatia psihologica, exista §i alte grupe Definitie
de variabile care pot afecta indirect Variabile de mediu (En) = conditii exterioare de
comportamentul individual, ca de exemplu va- viata precum, de exemplu:
— situatia financiara,
riabilele sociologice, politice sau istorice. Vom
— situatia rezidentiala,
presupune ca toate aceste variabile i§i exercita
— legaturile de transport,
efectul prin intermediul variabilelor continute in — conditiile de comunicare, §i
ecuatia comportamentala. Conditiile socio- logice, — timpul aflat la dispozitie.
politice sau istorice determina de fapt manifestarea
variabilelor individuale. Ele sunt luate in calcul
Pentru a ilustra variabilele de mediu sau con- ditiile
indirect, prin selectarea acelor variabile despre
care se poate asuma in mod rational ca vor putea exterioare de viata, vom da acum cateva exemple
explica §i prezice cel mai bine comportamentul care s-au dovedit a fi adesea importan- te pentru
individual. multe tipuri de intrebari ale clientilor. Dar este
Vom denumi aceste variabile drept "conditii" esential sa observam mai inainte de a incepe (§i
ale comportamentului individual §i nu "cauze". vom repeta acest lucru ulterior cand va fi nevoie),
Termenul de "cauza" este adesea gre§it inteles, in ca acestea sunt numai exemple: aceasta nu este o
urmatoarele trei moduri distincte: lista exclusiva §i nu toate va- riabilele sunt
1. Se presupune in mod eronat ca pentru un relevante pentru fiecare intrebare a clientului.
fenomen exista doar o singura cauza. Nici
Situatia financiara
chiar frecventa pomenire a "mutli-
Unul dintre factorii care influenteaza semnifica- tiv
cauzalitatii" nu rezolva aceasta tendinta de
posibilitatile de comportament ale persoanei este
concentrare pe cauze unice.
situatia financiara. Ceea ce intelegem prin situatie
2. Cauza este inteleasa exclusiv ca fiind
financiara nu tine numai de venitul §i obligatiile
determinista §i nu §i probabilista. In practica,
financiare ale persoanei, ci, de asemenea, de
aceasta inseamna ca termenul cauza este
sursele de sprijin financiar aflate la indemana
considerai ea fiind exclusiv determinist §i nu,
respectivei persoane. Trebuie de asemenea sa
in acela§i timp probabilist. Aceasta inseamna
analizam toti ace§ti parametri din punctul de
in practica ca termenul cauza este considerai
vedere al celei mai probabile evolutii in timp.
ca ireconciliabil cu afirmatiile de tip
Evaluarea eronata a situatiei financiare
probabilist.
3. Cand sunt denumite cauzele unui anume
comportament, presupunem in mod eronat ca
astfel el a fost explicat §i ca urmare este
predictibil in totalitatea sa.
 26 Capitolul 4 Selectia variabilelor

a unui persoane, pentru prezent sau pentru viitor, poate proportia de timp pe care o aloca in diferite arii ale
adesea conduce la circumstante catastrofice. comportamentului sau. Aceste potentiale probleme
vor trebui luate in considerare in raportul
Situatia rezidentiala psihologic, chiar doar daca sunt luate in
Un camin poate oferi conditii de viata foarte bune sau, considerare toate conditiile relevante pentru
dimpotriva, conditii de viata foarte slabe, care comportament, ne putem justifica speranta ca
impieteaza dramatic starea de bine a persoanelor predictiile noastre comportamentale se vor aplica.
care il locuiesc. Dar, in genere, situatia rezidentiala
nu are o semnificatie atat de mare cum ar putea sa
para la o prima vedere, pentru un evaluator care
provine din clasa de mijloc. Aceasta este o arie
unde un evaluator poate foarte u§or sa devina o
victima a pro- priului sau sistem de valori. Totu§i, 4.3 Variabile fiziologice
ar fi gre§it sa ignoram §i sa nu luam in considerare Definitie
de loc aceasta conditie a comportamentului Variabile fiziologice (O) = conditii fizice,
individual, mai ales, de exemplu, in cazurile precum:
privind custo- dia unui copil. — abilitatea generala de a gestiona
tensiu- nea fizica,
Legaturile de transport — nutritie,
Conditiile de transport insuficiente sau lipsa lor poate face — varsta (diferente),
imposibila, de exemplu, in cazul unei persoane — probleme de sanatate,
— dizabilitati,
tinere, urmarea unui anume traseu de formare
— boli, afectiuni §i raniri, inclusiv cele care nu
vocationala. Acest tip de preconditii importante s- au vindecat adecvat,
pentru anumite comportamente tre- buiesc luate — adictia de droguri sau alte substante, §i
mereu in considerare intr-un raport psihologie anormalitati (anatomice, fiziologice, ale
profesional. sistemului hormonal sau nervos, ale
simturilor, de circulatie, ale scheletului,
Conditii de comunicare musculare, ale pielii).
Ceea ce intelegem prin conditii de comunicare tine de toate
posibilitatile de accesare a infor- matiei sau de
Psihologii care fac evaluare nu sunt medici §i nu pot fi
intretinere a unui contact cu alte persoane. Accesul considerati ca substitute ale acestora.
prin mijloace de comunicatie, precum radio, DeTV,aceea ei nu se concentreaza in mod deosebit asupra
video, telefon, este o parte la fel de importanta variabilelor fiziologice, care tin de organism.
precum accesul la anumite oportunitati de contact Totu§i, anumite comportamente sunt posi bile doar
precum cursuri, eveni- mente, §coli §i alte cu preconditii fizice corespunzatoare. De aceea,
organizatii sociale. pentru fiecare intrebare a clientului, trebuie sa fim
Timpul aflat la dispozitie
con§tienti de preconditii le fizice care trebuiesc
De§i in viata noastra cotidiana interactionam mereu cu indeplinite. Multe dintre cerintele cu care oamenii
acest concept, multi au nevoie de ajutor cand se confrunta sunt de natura fizica §i, in majoritatea
trebuie sa estimeze cat de mult timp pot necesita cazurilor, este posibil sa decizi daca o anume
intr-o anume activitate. Din acest motiv ar trebui sa preconditie fizica este indeplinita sau nu. Daca
ne a§teptam la dificultati atunci cand o persoana exista vreo indoiala in aceasta arie, este necesar sa
este pe cale sa schimbe fie consultat un a expert medical.
Din experienta noastra, psihologii tind sa
 27
4.3. Variabile fiziologice

port psihologic profesionist este imposibil psihologul fara sa afle daca problemele de sanatate sunt un
considerarea caracteristicilor fizice. Majoritatea factor semnificativ, de exemplu acesta este cazul
subiectilor sunt bine informati despre starea atunci cand evaluam abilitatea unei persoane de a
proprie de sanatate, nu in ultima instanta prin gestiona tensiunea fizica sau emotionala.
informatia primita de la medicii lor, deci o sursa de
Dizabilitati
informatie rezonabila se afla la indemana
psihologului. Dizabililatile fizice s-ar putea sa nu fie de fiecare data
evidente, dar, fara indoiala, pot interveni in
Abilitate generala de a gestiona tensiunea fizica anumite tipuri de munci. O planificare atenta in
De cele mai multe ori, faptul ca o persoana are o abilitate pregatirea §i executarea interviurilor psiho- logice
suficient de dezvoltata de a gestiona tensiunea sunt importante pentru a ne asigura ca evaluarea
fizica poate fi evaluat rapid §i corect impreuna prezentei anumitor dizabilitati critice pentru
chiar cu respectiva persoana, atata vreme cat avem respectiva situatie nu este pierduta din vedere.
la dispozitie cerinte suficient de clar formulate.
Boala fi afectiuni medicale
Pentru multe intrebari ale clientilor este crucial sa fie luate
Nutritie
in considerare nu numai afectiune acute ci §i bolile
In civilizatia in care traim, caracterizata prin surplus de
cronice. De asemenea, diverse afectiuni sau rani e
hrana, este u§or sa trecem cu vederea faptul ca o
posibil sa nu se fi vindecat adecvat. Acest lucru ar
dieta saraca poate afecta semnifi- cativ
putea conduce in circumstante particulare la
sentimentele de bunastare psihologica §i abilitatea
situatia in care cei afectati s-au obi§nuit de mult cu
unei persoane de a manifesta anumite
afectiunea §i nu mai considera ca este nevoie sa o
comportamente, cu anumite intensitati. Daca este
specifice. In orice caz, neglijarea acestor
necesar, evaluatorul psihologic va trebui sa se
circumstante ar putea conduce la erori dramatice in
informeze dinainte cu privire la aceasta arie, astfel
raportul psihologic.
incat sa fie capabil sa decida daca dieta subiectului
este adecvata cerintelor. Dependenta de droguri sau alte substante
Dependenta fizica de droguri, mai ales de droguri legale
Varsta precum alcoolul, se poate manifesta cu mult
Conditiile fizice pentru anumite slujbe §i sarcini se inainte ca cei afectati sa fie con§tienti de acest
schimba cu varsta. De aceea ar trebui sa luam in fapt. Dependenta de droguri este adesea ascunsa cu
considerare de fiecare data limitarile care pot sa indemanare pentru o perioada lunga de timp, cel
apara datorita varstei §i schimbarilor legate de mai adesea cu ajutorul rudelor. De aceea nu ne
aceasta. Acest lucru se aplica mai ales pentru putem baza pe faptul ca adictia, daca ar exista, ar
copilarie §i pentru varstele inaintate. deveni evidenta in cursul eva- luarii. Singurul mod
in care se poate proceda in aceste circumstante tine
Probleme de sanatate de o pregatire specifica a evaluarii.

Problemele legate de starea de bine §i de sana- tateAnormalitati

pot fi
provocate de un numar de influente de mediu, de anormalitati, precum de exemplu o greutate fizica
Anumite
exemplu de furnalul pasiv, de expunerea la gaze, la care difera mult de cerinte, pot fi evidente. Dar
zgomot sau la vibratii. In anumite cazuri, subiectul exista §i alte anormalitati, care pot
poate sa nu resimta aceste influente ca fiind
problematice. Proble- mele anumitor clienti fac
absolut necesar ca
 28 Capitolul 4 Selectia variabilelor

fi descoperite numai in cooperare cu subiectul, printr-o

clientilor necesita de asemenea pentru rezolvare informatie
atenta pregatire §i executare a evaluarii din domeniul abilitatilor speciale ale subiectului.
psihologice. Doar astfel li se poate acorda o atentie
adecvata in intreaga evaluare. Dar §i in acest Inteligenta
caz generala
trebuie specificat ca investigatiile noastre nuLasunt
acest moment, inteligenta este vazuta ca o caracteristica
un substitut pentru un raport medical, daca un centrala a comportamentului individual, astfel ca in
astfel de raport este necesar. In raportul psihologic cazul majoritatii intrebarilor clientilor este utila
compilam mai degraba informatia care se afla deja macar o informatie minimala privind inteligenta
la indemana noastra, ori prin intermediul generala. In aceasta evaluare minimala nu este
cuno§tintelor subiectului despre examinarile nevoie sa se faca afirmatii di- ferentiale legate de
medicale anterioare pe care acesta le-a parcurs, ori puncte puternice sau puncte slabe in articularea
prin intermediul docu- mentelor puse la dispozitie inteligentei §i se poate pre- supune ca in toate
direct de medici. ariile se evidentiaza un nivel aproximativ egal al
inteligentei. Evident, exista anumite intrebari ale
clientului pentru care este nevoie de o evaluare
4.4. Variabile cognitive aprofundata a inteligentei.
Definitie
Variabile cognitive (C) = in general, abilitatea
Structura inteligentei
de a performa §i manifestari ale perceptiei,O perspectiva diferita asupra inteligentei decat cea care
invatarii §i gandirii; de exemplu: cere doar o evaluare minimala, amintita mai sus,
- inteligenta generala, stipuleaza ca oameni diferiti au diferite puternice
- structura Inteligentei, sau slabe in arii diferite care necesita o activitate
- concentrarea inteligenta. In functie de intrebarea clientului,
- memoria, examinarea structurii inteligentei poate fi un sprijin
- creativitatea, atunci cand sunt cerute afirmatii diferentiale pentru
- talentul artistic
anumite cazuri particulare. Unele teste de
- stilul de munca
inteligenta combina ambele con- cepte: valoarea
- con§tiinciozitatea,
medic a performantei la subteste este definita ca
- tehnicile culturale: scriere, citire,
valoare a inteligentei generale (Guthke, 1996).
aritmetica de baza
Inteligenta este cel mai bun predictor general
- cuno§tintele de: limbi, calcul,
pentru rezultatele programelor de formare §i
dactilografie, enografie, si
- indemanarile speciale pentru performanta ocupationala (de cx. Schmidt-
Atzerl, Deter & Jaeckel, 2004, Hulsheger, Maier,
Stumpp & Muck, 2006). Cu toate acestea, nu
In psihologie, cognitia denota aria completa a performantei trebuie sa uitam ca atunci cand persoane care
mentale sau de procesare a infor- matiei. prezinta o inteligenta peste medie se dedica unor
slujbe care cer un nivel de inteligenta mediu sau
Informatia trebuie perceputa, invatata, retinuta si
chiar scazut, performanta lor se poate deteriora pe
procesata prin gandire, pentru ca oamenii ca faca
termen lung pentru ca ajung sa se plictiseasca cu
fata eficient lumii din jurul lor. Din aceasta munca §i sa se simta submotivati.
perspectiva, oamenii difera nu numai in termenii
continutului de care sunt preocupati, ci Concentrarea
§i in
termenii eficientei cu care sunt capabili sa
Concentrarea este baza pentru practic orice sarcina
proceseze acest continut. in afara variabilelor mentala. Din pacate, testele conventionale de
cognitive foarte bine cunos- cute, precum concentrare pot oferi informatie numai
inteligenta, multe intrebari ale
 29
4.4. Vaiiabile
cognitive

Stilul de munca
despre anumite aspecte ale acestui construct. De aceea,
Stilul de munca personal are o importanta cru- ciala pentru
performanta unui individ in sarcini de concentrare
fcoala, formare, munca §i timpul liber. Stilul de
nu poate fi descrisa complet prin scorurile la testele
munca se refera la modul normal in care lucreaza o
de concentrare (Westhoff, 1995, Westhoff &
persoana §i include un numar de aspecte diferite.
Hagemeister, 2005). Dar astfel de teste pot fi totufi
Chiar daca inca nu s-a ajuns la un consens privind
utilizate pentru a masura fidel cat de repede poate o
aspectele diferite care definesc stilul de munca
persoana sa completeze corect sarcini care nu au
personal, Westhoff. Terlinden-Arzt, Michalik §i
cerinte mentale ridicate.
John (1995) au furnizat proceduri de evaluare
Memoria pentru optimiza- rea comportamentului de munca,
Memoria este o preconditie necesara pentru aproape toate a conditiilor de munca §i a organizarii, care pot fi
sarcinile cognitive. Nu numai ca exista diferente adaptate pentru aproape orice situatie de munca.
majore intre oameni, cu privire la abilitatile
Conftiinciozitatea
mnezice, ci chiar pentru acelafi individ avem
Con§tiinciozitatea este una dintre a§a numitele dimensiuni
uneori diferente ale abilitatilor mnezice pentru arii
Big Five §i reprezinta ca atare serie de aspecte ale
diferite.
stilului de munca. Con§tiinciozi- tatea are ca fatete
Creativitatea perseverenta, stilul de lucru con§tiincios,
Anumite arii necesita oameni deosebit de cre- ativi, de curatenia, fidelitatea, capacitatea de a-ti tine sub
exemplu acesta este cazul in arta sau in aria control impulsurile, motivatia, simtul datoriei,
inovatiilor tehnice. Din nefericire, cu exceptia simtul regulilor §i autodisciplina.
cazului acelor persoane care §i-au de- monstrat Conftiinciozitatea, alaturi de stabilitatea
deja potentialul creativ, se poate obtine doar cu emotionala, s-a dovedit a fi utila in majoritatea
greu o informatie valida §i fidela despre cazurilor in predictia performantei ocupationale
creativitatea unui individ. In cadrul unui studiu pe (Borkenau, Egloff, Eid, Hennig, Kersting,
scara larga, Schuler, Funke, Moser §i Donat (1995) Neubauer & Spinath, 2005).
au fost capabili sa prezinte beneficiile pe care
Scrierea, citirea, aritmetica de baza
evaluarea psihologica le poate avea in selectia de
personal a oamenilor de ftiinta §i a inginerilor de multor intrebari ale clientului este ne- cesar sa
In cazul
ccrcetare-dezvoltare. Autorii mentionati au ajuns la evaluezi cat de bine acesta stapanefte a§a-numitele
o concluzie care suge- reaza ca este necesara tehnici culturale, anume citirea, scrierea §i
combinarea in functie de reguli explicite a tuturor aritmetica de baza. in cultura noas- tra, acestea
surselor de informatie privind creativitatea sunt preconditii pentru majoritatea activitatilor.
candidatilor. Acesta este un exemplu convingator
privind modalitatea in care o evaluare Indemanari
multi- speciale
metoda poate produce rezultate utile in mod Pentru multe dintre intrebarile clientului este important sa
demonstrabil, chiar §i in absenta unor teste de ai la dispozitie informatii despre indemanarile
creativitate "bune". speciale pe care acesta le prezinta. De exemplu
deprinderile speciale, limbile cunoscute §i
Talentul artistic cunoftintele de calcul sunt foarte utile pentru
Talentul artistic poate juca un rol in multe intrebari ale predictia performantei viitoare in anumite profesii.
clientilor, nu numai in legatura eu alegerea unei
profesii. Dimpotriva, pentru multi indivizi
activitatea artistica este o parte impor- tanta a
dezvoltarii lor personale generale.
 30 Capitolul 4 Selectia variabilelor

4.5. Variabile emotionale s-au dovedit a fi foarte utila pentru predictia re- zultatelor
9
in programe de formare §i in general a
performantei ocupationale (Borkenau, Egloff, Eid,
Definitie
Hennig, Kersting, Neubauer & Spinath, 2005).
Variabile emotionale (E) sunt de exemptu:
- stabilitatea emotionala, Capacitatea de a gestiona tensiunea emotionala
- capacitatea de a gestiona
Oameni diferiti gestioneaza tensiunea emotio- nala in
tensiunea emotionala,
- comportamentul in conditii de frustrare, moduri diferite. Unele moduri sunt mai eficiente
- modul de gestionare a emotiilor, decat altele pe termen scurt. Chiar §i strategiile de
- sentimentele de durata precum coping care sunt eficiente pe termen scurt pot
dragostea, vinovatia, teama, conduce la rezultate mai mult sau mai putin
inferioritatea; §i dezirabile pentru cei implicati, pe termen lung.
Modul in care o persoana gestio- neaza tensiunea
emotionala poate, de exemplu, sa aiba un efect
Orice comportament este codeterminat, acom- paniat sau
asupra sanatatii ei.
colorat de emotii. De aceea este important pentru
explicarea §i predictia com- portamentului Modul de gestionare a frustrarii
individului sa avem la dispozitie informatii despre
Daca un individ este impiedicat sa i§i atinga un obiectiv, el
emotiile relevante ale acestuia. Foarte adesea §i, se simt frustrat. O astfel de frustrare poate conduce
din punctul nostru de vedere in mod nejustificabil, la un comportament mai mult sau mai putin
aceasta arie este restransa la domeniul stabilitatii adaptativ sau eficient. Aceasta ca- racteristica poate
emotionale. fi importanta pentru explicarea §i predictia
comportamentului, in special atunci cand sunt
Stabilitatea emotionala
observate frustrari similare §i modali- tatile de
Nevrotismul, polul opus al stabilitatii emotio- nale, denota reactie ale individului la acestea.
sensibilitatea emotionala a unei persoane. O
Modul de gestionare a emotiilor
valoare ridicata a nevrotismului nu inseamna ca
In multe arii ale vietii putem observa ca ges- tionarea
cineva este nevrotic, denota doar ca respectiva
emotiilor de catre cei implicati este cruciala. Putem
persoana este mai sensibila. In multe arii
pune de asemenea intrebarea: ce sentimente
existentiale stabilitatea emotionala nu eslc numai
traie§te persoana evaluata, in care anume situatii,
foarte confortabila, ci poate fi chiar o necesitate
care dintre aceste sentimente sunt recunoscute de
absoluta. in alte arii, oamenii care sunt mai
ea insa§i §i care sunt conse- cintele pentru
sensibili sunt mai fericiti, in timp ce oamenii
comportament?
"robu§ti" se pot simti stingheri. Este important sa
distingem intre stabilitatea emo- tionala, care este
Sentimentele de lunga durata
in mare masura determinata genetic, §i
Sentimentele cu o manifestare mai indelungata tind sa
modalitatile de gestionare a tensiunii emotionale,
care sunt invatate in timpul vietii. Stabilitatea produca modele de comportament foarte similare.
emotionala poate fi caracterizata de urmatoarele De aceea este foarte util ca atunci cand explicam §i
fatete: siguranta de sine, autocontrol, stare de bine, prezicem comportamentul sa luam in considerare
un nivel scazut al anxietatii §i o tendinta scazuta sentimentele cu manifes- tare indelungata, precum
spre depresie. Stabilitatea emotionala este o dragostea, vinovatia, anxietatea, sau inferioritatea
caracteristica majora a personalitatii, una din §i sa colectam cat de multe informatii specifice
dimensiunile Big Five care despre acestea.
 4.6. •
Variabile 31
motivationa

Atafamentele afective
Atafamentele afective de alte persoane sunt un Valorile
co- unui individ au o importanta centrala pentru
determinat de baza pentru comportamentul uman §i ghidarea comportamentului sau. Cu toate acestea se
de aceea au o relevanta motivationala ridicata intampla deseori ca un interviu sau o conversatie sa
(Spangler & Zimmermann, 1995). Teoretic ele pot nu scoata la iveala suficiente informatii despre
sa fie clasificate §i in aria care urmeaza, a astfel de valori. Multe valori sunt conftientizate
variabilelor motivationale. doar atunci cand sunt amenintate sau chiar
pierdute. Uneori valorile individului pot fi
recunoscute sub forma unor "teme" recurente din
4.6.Variabile motivationale viata persoanei respective (Thomae, 1988).
Definitie Staufenbiel fi Borg (1989) au demonstrat ca
Variabile motivationale (M) sunt de exemplu: identificarea valorilor prin inventare fi chestionare
— motivele, cum ar fi motivele structurate poate fi utila in predictia unor patternuri
legate de reufita, sau de putere, comportamentale pentru segmente intregi de
— interesele, populatie.
— valorile,
— scopurile, Obiective
— credintele, Obiectivele au fost descrise in psihologia motivatiei drept
— expectatiile, un factor care induce compor- tamentul, in acest
— comportamentul de luare a deciziei,
context nu trebuie sa luam in considerare doar
— activismul §i
— extraversia, obiectivele principale sau marile obiective de viata,
ci §i obiectivele concrete din arii particulare ale
vietii. Desigur, §i in acest caz se reproduce aceea§i
Sa consideram "motivatia" unei persoane ca pe o conditie problema ca §i in cazul valorilor: pur §i simplu,
principala care ii determina re- spectivei persoane multi oameni nu §i-au clarificai sau con§tientizat
comportamentul nu explica in sine nimic. Numai obiectivele. De fapt, acesta este de multe ori chiar
aspectele particulare ale motivatiei, constructele motivul pentru care ei cer sfatul psihologului.
motivationale care o articuleaza, pot fi evaluate §i Interviu- rile bine planificate sunt uneori singurul
utilizate pentru predictia comportamentului mod de a realiza din acest punct de vedere o
individual. evaluare utila clientului.

Convingeri
Motive fi interese
Convingerile sunt opinii puternic sustinute. Ele sunt legate
Cercetarile din domeniul motivatiei s-au concentrat pentru
de obiectivele generale, de normele carora li se
o vreme asupra motivelor individuale, precum
dedica persoana, de propriul sine §i de
nevoia pentru realizare sau nevoia de putere.
caracteristicile particulare ale situatiei rele- vante.
Interesele sunt de asemenea constructe care conduc
Convingerile s-au dovedit a fi predictori foarte buni
actiunea §i de aceea sunt foarte importante pentru
ai comportamentului individual (de ex., Kreitler &
predictia comporta- mentului individual. Interesele Kreitler, 1976, 1982; Westhoff & Halbach-Suarez.
pot fi consonante cu comportamentul care trebuie 1989).
explicat sau prezis, pot fi disonante cu acesta, sau
pot avea o influenta compensatorie §i deExpectatii
aceea
Intrebarile
indirecta asupra comportamentului in discutie. legale de motivatie apar in general in evaluarea
psihologica atunci cand persoana trebuie sa ia
decizii. Atunci cand se confrunta
 32 Capitolul 4 Selectia variabilelor

cu o decizie importanta §i dificila, indivizii i§i formeaza de

Extraversia
obicei expectatii, a§teptari. Ei i§i imagineaza ce Persoanelor extraverte le plac activitati multiple,
evenimente sunt legate de fiecare alternativa. Apoi sunt atrase de varietate §i au o multime de prieteni
proceseaza alternativele §i, daca sunt indeplinite §i cuno§tinte. Extraversia, ca o caracteristica de
preconditiile necesare, aleg o anumita alternativa personalitate, este de asemenea una dintre a§a-
§i incearca sa o realizeze. Daca vom cunoa§te numitele dimensiuni Big Five §i consta din fatete
expectatiile unei persoane, vom putea folosi un care nu sunt in mod necesar dezvoltate la acela§i
model foarte simplu, numit "modelul aditiv al nivel, poate cu exceptia extravertilor extremi. De
expectatiilor evaluate" ("addition model of aceea, nivelul acestor fatete este deosebit de
evalualed expectation") pentru a-i prezice cu un interesant in predictia comportamentului (cf. de
grad de acuratete suficient de bun decizia exemplu Bartussek, 2000).
(Westhoff, 1985) §i actiunile consecutive.

Comportamentul de luare a deciziei

Pentru a ajunge la o decizie coerenta privind
4.7. Variabile sociale
comportamentul cuiva, avem nevoie de infor-
matii nu numai despre convingerile §i expectatii le
Definitie
sale ci §i despre comportamentul sau decizional
anterior momentului la care ne cere sfatul. Acesta Variabile sociale (S) sunt de exemplu:
ne va arata cum a abordat pana la acel moment — inteligenta sau competenta sociala,
— atitudinile, expectatiile, prejudecatile,
procesul decizional, daca a luat in considerare
stereotipurile,
toate alternativele, ce informatie a obtinut §i din ce — normele,
surse, cum a procesat aceasta informatie §i care — indatoririle, angajamentele §i
sunt regulile de decizie pe care prefera sa-§i — influenta persoanelor apropiate
bazeze hotararea. Putem stabili daca persoana (semnificative). Viata oamenilor se petrece
respectiva a abordat problema in a§a fel incat sa intotdeauna in cadrul unor retele sociale.
ajunga la o decizie care sa-i dea satisfactie pe Comportamentul lor este influentat semnificativ,
termen lung, sau daca a cazut in "capcane" chiar daca nu exclusiv, de aceste retele. Ar fi
a§adar inadecvat sa limi- tam evaluarea
decizionale, ajungand la decizii pe care ulterior le
psihologica la conditiile sociale ale persoanei, de
poate regreta (Janis & Mann, 1977). vreme ce cele cinci grupe de variabile descrise
pana acum descriu de aseme- nea conditii
Activismul
importante pentru comportamentul individului.
Activismul unei persoane a fost considerat in anumite
sisteme psihologice ca fiind o "pulsiune". InInteligenta
cazul sociala
oamenilor sanato§i, aceasta pare sa fie relativ Chiar daca ideea de inteligenta sociala este destul de veche §i
stabil de-a lungul intregii vieti. In acela§i timp, de raspandita, atat in psihologie cat §i in viata
exista diferente mari intre oameni in ceea ce cotidiana, nu exista inca definitii practice §i
prive§te nivelul de activism. De aceea, pentru instrumente utile pentru masurarea acestui concept.
multe intrebari puse de clienti, activismul este o In practica, o solutie partiala poate fi constituita de
variabila utila pentru predictia comportamentului propunerea de a vorbi in acest context mai degraba de
individual. Este o fateta a uneia din caracteristicile competente sociale. In diferite contexte,
marcante ale personalitatii, extraversia. "competentele sociale"
 4.8. • Trei clase de informatii pentru explicarea §i predictia
33
comportamentului
individual

necesitate vor fi diferite. Va trebui de aceea sa definiminintai

viata de zi cu zi. In anumite intrebari ale clientului, daca
cu claritate competentele la care ne referim in nu am lua in considerare aceasta variabila in mod
fiecare context §i apoi sa imagi- nam modalitati explicit am omite informatii importante.
prin care aceste competente pot fi evaluate cat mai
obiectiv, fidel §i valid cu putinta. Influenta persoanelor apropiate Prin termenul de "persoane
De exemplu, daca vom considera ca apropiate" (significant others), nu intelegem doar
"relationarea cu ceilalti" este o competenta sociala, familia §i prietenii ci toti acei indivizi pe care
va trebui sa definim intai cine sunt ace§ti "ceilalti": persoana evaluata le percepe ca fiind importante
salariati, colegi, superiori, clienti, parteneri de pentru ca. Ar putea fi vorba de oamenii din cadrul
afaceri, copii, adolescenti, varstnici sau infirmi. unui club, de un preot, de colegii, sau de alte
Acesta este punctul de pomire pentru procesul persoa- ne a caror opinie sau a caror functie ca
indispensabil de definire a acelei competente modele este perceputa drept importanta. Cu greu
sociale pe care ar trebui sa ne concentram intr-o putem gasi o intrebare a clientului pentru care
anume situatie. influenta §i importanta unor persoane relevante sa
poata fi ignorata, atunci cand dorim sa explicam §i
Atitudini fi expectatii sa prezicem comportamentul cuiva.
O arie importanta a cercetarii psihologice se ocupa de
atitudinile fata de obiectele sociale: persoane,
institutii, comportamente. Expectatiile, pe care le- 4.8. Trei clase de informatii
9
am discutat anterior, pot fi considerate ca fiind un
subset al atitudinilor. Prejudecatile §i stereotipurile
sunt de asemenea deseori considerate a fi atitudini. pentru explicarea fi predictia
in viata de zi cu zi, atitudinile influenteaza in comportamentului individual
continuu comportamentul individului. De aceea Definitie
este important sa ne referim §i la atitudinile care Exista trei clase de informatii pentru explicarea
pot fi observate, atunci cand dorim sa obtinem §i predictia comportamentului, individual:
- caracteristici de personalitate,
predictii coerente pentru comportament.
- caractenstici situationale,
Norme - Informatii din domeniul psihologiei
invatarii
In discutia anterioara despre convingeri am ex- plicat ca
- dar: nu sunt importante toate pentru
unele dintre convingerile noastre sunt legate de orice intrebare a clientului!
norme sociale §i de reguli sau cutume carora le
suntem dedicati. §i acesta este unul din cazurile
amintite, in care o variabila psiho- logica arCaracteristici
putea de personalitate
fi alocata in doua din grupele definite de noi inEvaluarea psihologica "traditionala" folose§te pentru
ecuatia comportamentala. In scop practic nu este explicarea §i predictia comportamentului
de fapt atat de important unde anume alocam individului numai informatia care provine de la
variabila, ci mai degraba faptul ca aceasta variabila nivelurile caracteristicilor de personalitate ale
importanta este luata in considerare. subiectilor, acestea fiind considerate stabile
indiferent de moment §i de situatie.
Indatoririle
Caracteristici situationale
Indatoririle, angajamentele, acele lucruri carora o persoana
li se dedica, sunt traite subiectiv ca o legaturaEste
careclar, nu numai din experienta acumulata in viata
influenteaza semnificativ individul cotidiana, ci de asemenea §i din cercetarea
 34 Capitolul 4 • Selectia variabilelor

psihologica, ca nu doar caracteristicile persoa- nei,Clasele

ci §i de variabile descrise aici §i relatia lor cu intrebarile
caracteristicile situatiei influenteaza clientului sunt doar simple exemple, in cazul unei
comportamentul individului. Exemple de astfel de probleme particulare de evaluare psihologica,
caracteristici situationale sunt zgomotul, poluarea aceste categorii vor avea o rele- vanta variabila.
aerului, schimbul de munca, lipsa de somn etc. Nu va fi necesar pentru toate situatiile sa obtinem
Este esential sa luam in considerare aceste aspecte, informatii legate de loate aceste variabile.
precum §i alte conditii situationale importante, Evaluatorul va trebui intot- deauna sa decida care
daca vrem sa explicam §i sa prezicem coerent variabile sunt necesare §i utile pentru a raspunde la
comportamentul uman. intrebarea particulara pusa de client.

Informatii din domeniul psihologiei

invatarii
In conformitate cu postulatele teoriei invatarii, aproape 4.9. Criterii pentru selectia
fiecare comportament uman este inva- tat sau
variabilelor
influentat de invatare. Comportamentul se
modifica atunci cand modificam conditiile sau
situatiile care il genereaza. Consecintele pe care le
are un anumit comportament determina de Criteriile pentru selectia variabilelor:
asemenea daca acesta o sa apara mai mult sau mai 1. Tipul §i forta relatiei dintre variabile §i
putin frecvent in viitor, de exemplu, daca va putea comportamentul care trebuie prezis trebuie
fi mentinut sau daca o sa dispara. Daca un sa fie reproductibile.
comportament este rasplatit printr-un rezultat 2. Forta acestei relatii trebuie sa aiba "semni-
placut (intarire pozitiva) sau prin ab- senta unui ficatie practica".
rezultat neplacut (intarire negativa), probabilitatea
unei recurente a acestui com- portament create.
Selectia variabilelor
Daca un comportament are un rezultat neplacut
Pentru fiecare intrebare a clientului trebuie sa analizam
(pedeapsa), probabilitatea reaparitiei acestui
masura in care potentialele variabile relevante ar
comportament descre§te. In aceste cazuri
putea contribui la explicarea §i predictia
proximitatea spatio-temporala a comportamentului
comportamentului tinta. Cu alte cuvinte, primul
§i a intaririi sau pedepsei, precum §i contingenta
nostru pas este acela de a construi o lista a
aparitiei lor, au o semnifi- catie cruciala in
variabilelor relevante utilizand daca este nevoie
influentarea comportamentului. Pentru a explica
tehnici creative precum brainstorming-ul §i sa le
comportamentul in termenii psihologiei invatarii,
notam pe toate cele care ar putea fi importante
trebuie sa identificam in fiecare caz individual
pentru problema clientului. Odata ce am completat
conditiile pentru aparitia respectivului pattern
lista, vom selecta variabilele utile.
comportamental. Pentru multe dintre intrebarile
clientilor aceasta este abordarea ideala, deoarece
"Semnificatie practica"
simpla cunoa§tere a caracteristicilorVariabilele de care sunt utile in explicare §i predic- tie
personalitate nu ajuta prea mult in majoritatea (predictorii) sunt cele care sunt capabile sa aiba o
situatiilor. Intrucat psiho- logia invatarii a descris contributie "semnificativa" la explicarea §i
un numar de legi ale comportamentului individual predictia comportamentului avut in vedere. In
extrem de impor- tante in practica, ignorarea §i acest scop este nevoie sa cunoa§tem care este
nefolosirea lor ar implica o tratare inadecvata a relatia empirica intre aceste variabile §i com-
anumitor intrebari ale clientului. portamentul avut in vedere. Am aratat anterior
 4.9. • Criterii pentru selectia variabilelor

ca in psihologie relatiile dintre variabile pot fi monotone

(in cazuri speciale chiar liniare), sau curbi liniare.
Este insa necesar sa cunoa§tem nu doar evolutia
acestei relatii, ci §i daca aceasta relatie este
semnificativa §i de asemenea cat este de puternica.
Forta unei relatii nu este testata sau dovedita cu
ajutorul unui test de semnifica- tie statistica, ci prin
indicatori ai "semnificatiei practice" (Bredenkamp,
1972). Cele mai bine cunoscute exemple de astfel
de indicatori sunt patratul coeficientului de
corelatie (= coefici- entul de determinare),
coeficientul ra2 (Omega- patrat) §i coeficientul n 2
(Eta-patrat).

Reproductibilitatea relatiei

Selectam predictorii pe care ii vom avea in vedere nu

numai dupa forta relatiei dintre va- riabila §i
comportamentul respectiv, ci §i dupa consistenta,
frecventa §i variabilitatea contexte- lor in care a
fost stabilita aceasta relatie, adica in functie de cat
de reproductibila esle relatia in total. Relatiile sunt
considerate a fi cu atat mai reproductible cu cat au
fost determinate empiric mai des, in aceea§i forma
§i cu o forta comparabila, dar in contexte variate §i
relevante din punct de vedere practic pentru
problema studiata.
 5

Capitolul 5
Intrebarile psihologice (= Ipoteze)

5.1. Functia intrebarilor psihologice — 38

5.2. Construirea intrebarilor psihologice — 38

53. F ormularea intrebarilor psihologice — 39

 38 Capitolul 5 Intrebarile psihologice (= Ipoteze)

5.1. Functia Tntrebarilor psihologice clientului, vom planifica §i realiza evaluarile necesare. Vom
Definitie evalua informatia colectata §i vom prezenta
Functia Tntrebarilor psihologice Tn rapoartele rezultatele in sectiunea de date a raportului
psihologice: psihologic, aranjate in concordanta cu procedurile
1. Ele directioneaza §i structureaza: de evaluare utilizate. In sectiunea de rezultate, vom
- Planificarea procesului de evaluare combina rezultatele pentru a raspunde la intrebarile
- Raspunsul la Tntrebarea clientului Tn
psihologice §i in acest fel la intrebarea clientului.
sectiune de rezultate.
2. Ele Tmbunatatesc transparenta §i testabili- A§adar translatia intrebarii clientului in intrebari
tatea procesului de evaluare. psihologice este o veriga cruciala pentru evaluarea
psihologica.

Raportul psihologic este o raportare scrisa a investigatiei

§tiintifice a unei parti a comporta- mentului uneia 5.2. Construirea Tntrebarilor psihologice
sau mai multor persoane. In acti- vitatea §tiintfica
empirica, obiectivele cercetarii sunt formulate la
inceput; in cazul rapoartelor psihologice aceste
obiective sunt constituite din intrebarile clientilor. Important
Aceste obiective, in combinatie cu bagajul de Cum ajungem la Tntrebarile psihologice?
cuno§tinte §tiintifice validate empiric conduc la Utilizand cuno§tintele §tiintifice, experienta
ipoteze rationale. profesionala §i experienta de viata, vom
Ipoteza este o afirmatie care poate fi testata, cu specifica variabilele care pot ajuta la
privire la relatia dintre doua sau mai multe explicarea sau predictia comportamentului
variabile. Investigatia empirica poate indica daca relevant. Elemente de sprijin Tn acest proces
sunt:
ipoteza este fie corecta fie gre§ita. in am- bele
— Ecuatia comportamentala,
cazuri cunoa§terea empirica este extinsa. — Lista de posibile variabile, §i
Ca raspuns la cererea clientului pentru rea- — Cele trei clase de informatii pentru
lizarea unei evaluari psihologice, selectam, a§a explicarea §i predictia comportamentului.
cum am explicat mai sus, acele variabile care vor
ajuta la explicarea sau predictia comporta-
mentului mentionat in intrebarea clientului. In
termeni strict §tiintifici, ceea ce facem de faptA§a incum am descris §i in sectiuni anterioare, in afara
aceasta faza este sa formulam ipoteze. cuno§tintelor §tiintifice utilizam de asemenea intr-
Dar, avand in vedere ca raportul psihologic o maniera controlata experienta profesionala §i
este in majoritatea cazurilor scris pentru persoa- ne experienta noastra de viata, atunci cand lucram
care nu sunt psihologi, vom formula ipotezele nu asupra intrebarii clientului. Pe baza acestora vom
formal ci explicit, ca "intrebari psihologice", selecta variabilele pe care ne vom concentra.
deoarece acest termen este in general mai bine Atunci cand cautam aceste variabile, folosim
inteles. procedee sistematice, deoarece o reproducere libera
Pentru a reu§i sa producem un raport pe care a cuno§tintelor, in acest caz legata de variabilele
toti posibilii cititori sa il poata urmari, vom traduce care ar putea fi relevante, este intotdeauna mai
intrebarea originala a clientului sub forma unor dificila decat recunoa§terea lor dintr-o lista.
intrebari psihologice, utilizand pentru aceasta Ecuatia comportamentala pe care am sugerat-o ne
variabile adecvate. Pentru a ras- punde la aceste ajuta sa evitam reinventarea acestor variabile §i ne
intrebari §i astfel la problema ajuta sa evitam ignorarea completa a unei arii
importante. Lista de posibi-. le variabile relevante
nu va fi, desigur, niciodata
 39
5.3. Formulareantrebarilor psihologice

inchisa - ea poate §i trebuie sa fie utilizata ca o structura

persoanele care vor citi raportul psihologic vor putea
deschisa. De exemplu, alte variabile pot fi luate in urmari felul in care intrebarea clientului a fost
considerare odata cu aparitia unor intrebari transpusa in mod rational in intrebari psihologice.
suplimentare puse de clienti sau pe masura ce Dupa explicarea ratiunii pentru care s-a
cuno§tintele noastre despre un caz se extind. Mai selectat o anumita variabila, vom prezenta apoi
mult, cele trei clase de informatii utile pentru intrebarea careia trebuie sa i se raspunda in
explicarea §i predictia compor- tamentului pe care evaluare pentru a contribui la generarea unui
le-am descris in Sectiunea 4.8 pot servi §i ele in raspuns la intrebarea originala pusa de client,
generarea unei deschideri principiale a raportului intrebarea psihologica nu trebuie formulata ca o
psihologic §i pentru a impiedica evaluatorul sa se intrebare; ea poate fi de asemenea prezentata ca o
concentreze asupra unei perspective prea inguste. sarcina.
Partea din raport care explica o problema
psihologica consta astfel din urmatoarele trei parti:
(1) criteriul, adica variabila numita in intrebarea
5.3. Formularea Tntrebarilor psihologice clientului; (2) predictorul, adica variabila utilizata
pentru predictia sau explica- rea criteriului; §i (3)
relatia dintre predictor §i criteriu. In formularea
intrebarii psihologice, interogam despre nivelul
Formularea Tntrebarilor psihologice: predictorului, sau afir- mam ca avem nevoie sa
1. Motivul pentru selectarea unei variabile - in stabilim nivelul sau. Nu vorbim despre nivelul
cazul variabilelor psihologice, a unul cerut pentru predictor sau de sursele de informare
construct sau concept psihologic - este folosite pentru a stabili acest nivel. Nivelul este
explicat pe scurt §i in termeni simpli, pentru
indicat in profilul de cerinte. Sursele de informare
non-psihologi, pe baza unei anumite
regularity sau uniformity in comportament. utilizabile vor fi prezentate intr-o sectiune separata
2. Aceasta explicate furnizeaza o legatura clara a raportului, anume in planul de evaluare. In acea
§i non-ambigua cu intrebarea clientului. sectiune vom specifica ce informatie poate fi
3. Apoi urmeaza intrebarea psihologica, care colectata, din care anume surse de informatie §i
determina informatia care trebuie colectata. pentru care anume problema psihologica. Daca am
4. In cazul variabilelor psihologice calitative, incerca sa includem toata aceasta informatie in
intrebarea se va referi la aspectul calitativ. intrebarea psihologica, ar genera un enunt lung §i
5. In cazul variabilelor psihologice cantitative,
confuz. Avantajul intrebarii psihologice consta in
intrebarea se va referi la aspectul cantitativ.
scurtime, concizie §i claritate.
In locul intrebarilor psihologice enuntarea
Continuand de la intrebarea clientului, vom explica la rationamentelor explicative poate fi urmata de
fiecare intrebare psihologica, printr- un minim de ipoteze. Cu alte cuvinte, putem face o afirmatie
trei propozitii scurte, care sunt variabilele referitor despre nivelul unei caracteristici §i despre ce
la care avem nevoie de informatii. Aceasta anume implica aceasta pentru comportamentul din
explicatie este intotdeauna formulata intr-un limbaj intrebarea clientului. Totu§i, propria ex- perienta a
simplu §i este legata de acele cuno§tintele de aratat ca astfel de ipoteze enuntate §tiintific, pe
natura psihologica pe care non-psihologii le-ar baza unei formulari formale, ge- nereaza cu
putea avea. In acest fel, u§urinta confuzie pentru persoana care cite§te
raportul psihologic. Dimpotriva, formularea
ipotezei sub forma unei intrebari sau a unei sarcini
clare este inteleasa intotdeauna
 40 Capitolul 5 Intrebarile psihologice (= Ipoteze)

corect. De aceea preferam §i recomandam acest tip deconceptului de "istorie §colara", ea nu va fi inclusa in
brela
formulare. cadrul altor constructe psihologice, acolo unde ar
Primele doua arii din ecuatia comportamen- trebui sa fie inclusa.
tala, anume variabilele de mediu §i cele fizio- Daca o intrebare psihologica se refera la o
logice, nu contin nici o variabila psihologica. variabila calitativa, precum ata§amentul, atunci va
Variabilele psihologice sunt incluse in cele palru trebui sa fie investigata in a§a fel incat sa aflam
arii care urmeaza. In aceste arii trebuie formulate care este calitatea §i lipul ei. Insa majo- ritatea
numai variabile care corespund constructelor constructelor psihologice sunt cantitative §i in
psihologice, precum inteligenta sau stabilitatea acest caz va trebui sa investigam variabila in a§a
emotionala, sau care corespund unor concepte fel incat sa aflam care este nivelul ei.
specifice, ca de exemplu, abilitatile de silabisire
sau abilitatile aritmetice de baza.
Intelegem un construct psihologic ca fiind 5.4. Numarul de
format din mai multe afirmatii conectate, care Tntrebari
descriu o anumita idee sau concept. Astfel, con- psihologice
Important
structele psihologice nu pot fi direct observate in
realitate. Inteligenta unei persoane, de exem- plu, Numarul de Tntrebari psihologice:
nu poate fi vazuta sau perceputa in acela§i mod in - In general mai putin de 20 de
care ii percepem corpul. Totu§i, dupa ce un Tntrebari psihologice.
concept psihologic, precum inteligenta, a fost luat - Un maxim de cinci Tntrebari
psihologice ar trebui integrate Tntr-un
in atentie, pot fi gasite caracteristici ale singur grup.
comportamentului individual care indica un nivel - Aceste grupuri pot fi formate Tn
mai scazut sau mai ridicat al respectivului consonanta cu cele §ase arii ale
construct (in cazul nostru al inteligentei). Astfel, ecuatiei comportamentale, sau Tn
orice alt mod rational. Scopul este
nivelul constructelor psihologice poate fi inferat acela de a structura raportul
din comportamentul individual. psihologic Tntr-un mod care sa fie
Daca, in loc sa alegem constructe sau concepte mai u§or de Tnteles §i de memorat
pentru cel care Tl cite§te.
psihologice clar definite, vom alege constructe
pseudo-psihologice, din limbajul cotidian, vom
ajunge sa ne bazam pe conglomerate formate din
diferite constructe psihologice, interconectate in
Constructele psihologice pot fi formulate intr-un mod mai
mod difuz unele cu altele. Acest lucru va conduce mult sau mai putin general. Daca vom formula
la dificultati in culege- rea, evaluarea §i foarte multe intrebari psihologice, pen- tru
prezentarea informatiei, atat pentru cel care constructe psihologice foarte apropiate intre ele,
redacteaza raportul, cat §i pentru cel care il cite§te. raportul psihologic va deveni foarte greu de inteles.
Unul dintre constructele pseudo-psihologice Cititorii raportului nu vor fi capabili sa- §i
de acest fel, care este adesea utilizat, este a§a- reaminteasca suficient de bine materialul prezentat,
numita "istorie §colara". Aceasta contine infor- vor pierde firul §i nu vor fi in stare sa foloseasca
matii legate de constructe psihologice foarte optim raportul. Mult mai u§or de inteles §i de
diferite, precum inteligenta, ariile specifice de utilizat sunt rapoartele care impart intrebarea
manifestare a talentului, concentrarea, intere- sele, clientului intr-un numar mai redus de intrebari
motivatia pentru performanta, anxietatea de test §i psihologice.
examinare, modul de interactiune cu ceilalti etc. Din experienta noastra, limita superioara
Daca informatia culeasa de exemplu in interviul de pentru numarul de intrebari psihologice este de 20.
evaluare este cumulata sub um- Insa acest numar poate fi atat de mare numai daca
intrebarile sunt grupate in functie de
 5.4. Numarul de
intrebari
psihologice
tematica lor. Recomandam sa nu fie grupate mai mult de
cinci intrebari psihologice sub o singu- ra tematica,
pentru a pastra inteligibila discutia din cadrul
fiecarei tematici. Grupele de trei sau patru intrebari
sunt cele mai adecvate, fiind mai u§or de inteles §i
de memorat pentru persoanele care citesc raportul.
De asemenea, nu trebuie sa existe mai mult de
cinci, maxim §ase grupe de intrebari psihologice.
Din experienta noastra nu recomandam folosirea
mai multor nivele de structurare, pentru ca
altminteri cititorii vor avea prea multe lucruri de
memorat §i nu vor putea opera eficient cu acestea.
Limita superi- oara generala pentru numarul total
de intrebari psihologice este de aceea in jur de 20.
Pentru a structura intrebarile psihologice pot fi
utilizate ariile de variabilele care compun ecuatia
comportamentala. Desigur, pot fi alese §i alte
modalitati de structurare, dar acestea trebuie sa fie
u§or de inteles §i de memorat. Vom demonstra
acest lucru ulterior, atunci cand vom examina un
exemplu de intrebare pusa de client.
Atunci cand discuta numarul de intrebari
psihologice, incepatorii au dificultati in operarea
distinctiei dintre doua lucruri: (1) variabilele la care
se face referire in cadrul intrebarilor psihologice, §i
(2) planurile de colectare a informatiei necesare
pentru a determina gradul sau nivelul acestor
variabile.
In planurile pe care le facem pentru reali-
zarea unor observatii comportamentale sau a unor
interviuri psihologice luam de fiecare data in
considerare o multitudine de factori. Dar nu
enumeram toti ace§ti factori in intrebarile
psihologice sau in vreo alta parte a raportului
psihologic. Aceste planuri sunt o parte integran- ta
a planificarii detaliate a evaluarii psihologice §i vor
fi discutate ulterior. Expunerea unor astfel de
planuri detaliate nu va u§ura intelegerea raportului
psihologic de catre non-psihologi. Aceste detalii de
planificare vor avea sens numai pentru persoanele
care au o formare adecvata, pentru care vor fi un
indicator privind metodele de lucru folosite de
evaluator. Intr-un raport, ele ar produce doar
confuzii pentru non-psihologi.
 6

Capitolul 6
Exemplificarea lucrului cu problema unui client
6.1. Intrebarea clientului — 44
6.2. Informatia cunoscuta inainte de a incepe evaluarea — 44
6.3. Profilul cerintelor — 45
6.4. Intrebarile psihologice — 46
6.4.1. Gruparea intrebarilor psihologice conform ecuatiei
comportamentale — 46
6.4.2. Intrebari psihologice legate de conditiile motivationale — 47
6.4.3. Intrebari psihologice legate de conditiile intelectuale — 47
6.4.4. Intrebari psihologice legate de depa§irea tensiunii emotionale §i fizice — 47
6.4.5. Intrebari psihologice legate de conditiile sociale — 48
6.4.6. Moduri alternative de a structura intrebarile psihologice — 48
6.4.7. Construirea orientata de decizie a ipotezelor in cazul evaluarii cu utilitate juridica, pentru
custodia paternala — 49
 44 Capitolul 6 Exemplificarea lucrului cu problema unui client

Dupa ce am ajuns la o decizie pozitiva privind

6.1.Intrebarea clientului
Important
Exemplu de intrebare a clientului
domeniul evaluarii aptitudinale:
Ne putem a§tepta ca d-na H. (28 ani) sa-§i
realizeze scopul de reconversie profesionala
in "asistenta de geriatrie" si sa practice apoi
toate problemele discutate anterior la capitolul
"intrebarea clientului" din Sectiunea
3.1, am decis sa acceptam intrebarea pusa de
acesta. in parcurgerea intrebarii clientului
in vom folosi de asemenea postulatele
discutate in Sectiunea 3.2.
6.2. Informatia cunoscuta Tnainte de
9

aceasta profesie cu succes?

a Tncepe evaluarea
In practica, multi clienti pot aborda un psiholog cu o astfel
de problema. Chiar §i d-na H. poate veni la Informatia aflata la dispozitia agentiei de
psiholog, pentru a pune aceasta intrebare. Sau ocupare a fortei de munca cu privire
la dna H., anterior evaluarii:
poate fi altcineva care cere o astfel de evaluare, de
- Formarea profesionala ca "vanzatoare"
exemplu cineva care se pregate§te sa-§i finanteze neterminata, ca urmare a na§terii
formarea profesionala, dar dore§- te sa faca acest unui copil.
lucru doar in situatia in care per- spectiva - Copii avand 3,8 §i 11 ani.
succesului profesional ar fi suficient de consistenta - Sotul lucreaza in schimburi,
§i ar avea §anse pentru practicarea ulterioara a - Cel mai apropiat loc de munca pentru
respectivei profesii. De exemplu, o companie de asistentele de geriatrie se afla in
asigurari ar putea avea o astfel de cerinta. Agentia ora§ul vecin, la 25 de km departare.
- Vrea sa imparta ingrijirea copiilor cu
pentru ocuparea fortei de mun- ca poate cere
sotul, soacra (care lucreaza in
psihologilor sa raspunda la o in- trebare schimburi) §i sora ei (care locuie§te
asemanatoare, sau un judecator ar putea cere un la 15 km distanta).
raport psihologic cu o intrebare de acest tip atunci
cand judeca un caz in care o alta parte ar putea fi
obligata sa plateasca pentru formarea d-nei H.
In evaluare, persoana care este evaluata este denumita
Pentru scopul nostru actual, anume acela de „subiect". In psihologia clinica, persoanele care
exemplificare, vom presupune ca d-na H. a primesc terapie sunt denumite "clienti". Deoarece
candidat la o agentie de ocupare a fortei de munca, psihologii nu sunt doctori, termenul "pacient" nu
cu o cerere de a finanta reconversia sa. Clientul este adecvat. Termenul „subiect" un este nici el
care cere raportul psihologie este a§adar agentia de identic cu termenul „client", sau „persoana
ocupare a fortei de munca. consiliata". Aceasta pen- tru ca adesea persoana
Pentru exemplificare vom prezenta cazul in care cauta consiliere sau o opinie profesionala din
intregime, in mod special pentru ca, in plus fata de partea psihologului nu este aceea§i cu persoana
cuno§tintele de psihologie generala necesare care este evaluata.
pentru evaluarea psihologica, cazul necesita de De exemplu, parintii care au abordat un psi-
asemenea cuno§tinte din psihologia ocupationala, holog pentru problemele copilului lor la §coala
psihologia judiciara, psihologia educationala §i, nu sunt cei care cauta consilierea §i de aceea ei sunt
in ultima instanta, psihologia clinica. Exemplul clientii raportului psihologic, in timp ce copilul
nostru va demonstra ca evaluarea psihologica este subiectul, chiar daca vor fi evaluate de
include in acela§i timp o problema metodologica asemenea anumite aspecte ale comportamen- tului
§i expresia unei arii aplicate a psihologiei. parintilor. In exemplul nostru, d-na H. este
subiectul.
 6.3. •
Profil
ul
cerint
In modelornormal, informatia suplimentara care
tine de intrebarea clientului a fost pusa deja la - institutii de formare,
dispozitia psihologului. In practica, cantitatea §i
tipul informatiei care este furnizata astfel variaza
mult §i depinde in primul rand de clientul care cere
raportul. Unele dintre infor- matiile care sunt puse - descrieri ale cerintelor, obtinute de la
la dispozitie in acest fel pot fi utilizate in sectiunea centre de Tngrijire geriatrica din
de raport care enunta intrebarea clientului, pentru a apropiere,
ajuta clientul sa- §i aminteasca la cine anume se
refera raportul. De exemplu, in rapoartele care au
utilizare in sistemul juridic, de exemplu in dreptul
familiei, o serie de date pot fi prezentate imediat
- informatii orale de la formatori,
dupa intrebarea clientului, de exemplu numele,
pre- numele §i datele de na§tere ale copiilor
evaluati, precum §i adresele §i persoana cu care
locuiesc. Informatia din dosare, adesea foarte
extinsa, este analizata in functie de criteriile - informatii orale de la manageri de centre
psihologice §i rezultatele sunt prezentate ca prima de Tngrijire geriatrica §i
parte a sectiunii de dale a raportului, intitulata
"Analiza in functie de criterii psihologice a
informatiei existente in dosare".
In exemplul nostru, informatia pusa la dis-
- informatii obtinute de ia asistente de
pozitie despre subiect este saraca. In plus, nu este
geriatrie, adica de ia persoane care
clar de unde provine informatia. Astfel, nu se poale lucreaza Tn respectiva slujba.
spune nimic despre obiectivitatea, fidelitatea sau
validitatea informatiei. Astfel se intampla deseori
in practica atunci cand ne referim la informatia In exemplul nostru, vom indica sursele posibile de
continuta intr-un dosar. Acest lucru inseamna ca informare pentru alcatuirea profilului cerin- telor,
informatia preliminara poale servi doar ca un pentru mai multe profesii diferite, adica vom
punctaj preliminar §i nu poate fi inclusa in raportul discuta potentialele surse la care se poale apela,
psihologic pana cand nu este verificata. indiferent de profesia pentru care se alcatuie§te
profilul cerintelor. Nu vom dezvolta un profil de
cerinte concret pentru asistentele de geriatrie.

Informatia necesara
6.3. Profilul cerintelor Numarul profesiilor are necesita formare variaza in functie
Sursele de informatie pentru intocmirea
profilul cerintelor, pentru slujba de "asistenta
de geriatrie":
- prezentari scrise ale profesiei,
- alte documente provenite de la "centrul
de informare profesionala",
- regulamente din domeniul formarii sau
evaluarii profesionale,
de legile §i cutumele fiecarui stat. In majoritatea
tarilor europene, numarul profesiilor pentru care se
poate organiza formare de scurta sau medie durata
este in jur de 4-500. In Germania, de exemplu,
numarul acestor prolesii este de aproximativ 450.
Ca urmare a acestui numar mare, nu se poate
a§tepta de la nimeni sa cunoasca toate cerintele pe
dinafara. A§adar, faptul ca mai intai ne vom
informa despre cerin- tele pe care un subiect
trebuie sa le indeplineas- ca in cadrul unui curs de
formare particular, sau al unei profesii anume, nu
este un semn de lipsa de experienta profesionala.
Acela§i lucru este valabil §i in legatura cu orice
alic intrebari care
pot fi puse psihologilor evaluated Prejudecatile personale,
stereotipurile §i cuno§tintele vagi nu sunt
suficiente ca fundament pentru o evaluare.

Oficiile nationale ale muncii, ca sursa de informare

Informatia initiala, primita de la client, in legatura cu
cerintele unei anumite slujbe, este adesea destul de
vaga §i deseori este neclar la o prima vedere
despre ce este vorba de fapt.
 46 Capitolul 6 Exemplificarea lucrului cu problema unui client

O astfel de critica principiala nu trebuie sa ne opreasca

oferitin §i, conform experientei noastre, sunt dispu§i sau
nici un caz sa ne informam cat de bine putem. In chiar doritori sa o ofere. Desigur, in acest fel putem
Romania exista mai multe or- ganisme nationale primi uneori informatii viciate prin subiectivitate.
care organizeaza informatie de acest tip. Agentia Dar, in ansamblu, imaginea astfel obtinuta este
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, de semnificativ mai diferentiata §i mai de incredere
exemplu, furnizeaza bro- §uri de informare care decat am putea vreodata sa speram ca vom contura,
contin informatiile cele mai importante asupra unui fara a utiliza aceste surse.
numar de profesii; de asemenea in aceasta zona pot
li obtinute idei legate de surse ulteriore de
informare.
6.4. Intrebarile psihologice
Regulamente de formare §i evaluare profesionala
Regulamentele de formare sau cele de evaluare pot fi 6.4.1. Gruparea intrebarilor psihologice
obtinute de la o autoritate particulara car este conform ecuatiei comportamentale
responsabila pentru profesia respectiva, precum §i
de la asociatiile profesionale care deservesc
respectiva profesie. De asemenea, se poate obtine
informatie de acest tip de la insti- tutiile care ofera In rapor^ul psihologic metoda standard pen-
formare in domeniul profesiei respective. tru structurarea intrebarilor psihologice este
aceea a urmaririi ariilor relevante din ecuatia
Informatii obtinute de la departamente de resurse umane comportamentala. Ordinea ariilor va depinde
Multe dintre institutiile care angajeaza persoane cu o de problema specifica a clientului.
profesia respectiva au materiale interne care
descriu cerintele profesiei. Fi§ele de post sau alte
Pentru exemplul nostru, am formulat un total de zece
documente similare sunt documente importante intrebari psihologice. Deoarece este dificil sa fie
pentru departamentele de personal ale companiilor retinute cele zece puncte structurale, le- am grupat
sau institutiilor publice; acestea nu sunt similare cu
conform ecuatiei noastre comporta- mentale. Ne-
profilul cerintelor, insa pot fi utilizate pentru a
am centrat pe ariile care se leaga de intrebarile
extrage acest profil. A§adar, departamentele de
psihologice formulate.
resurse umane sunt surse importante, de unde
putem obtine, la cerere, informatie valoroasa
pentru demersul nostru. - Primele doua intrebari
psihologice sunt grupate sub denumirea
Informatii obtinute de la formatori cu
Conditii motivationale.
experienta
Este important sa §tim ca informatia despre ce- rintele unei
anume profesii poate sa fie detinuta de un numar - Intrebarile psihologice pentru
mare de "experti", implicati intr-un fel sau altul in Conditiile intelectuale sunt legate de
interactiuni cu membri ai respec- tivei profesii.
inteligenta generala, stilul de munca §i
Formatorii, speciali§tii in resurse umane sau
abilitatile de vorbire §i aritmetica de
membrii experimentati ai profesiei respective au in
baza (vezi 6.4.3).
general multa informatie de

- Aspectele importante privind

modul de lucru in cooperare (sectiunea
3.1) §i limbajul pot fi grupate impreuna
cu experienta practica (vezi 6.4.4), care
au tot o natura sociala, sub denumirea de
Conditii sociale.
Ultimele doua intrebari
psihologice sunt grupate sub denumirea
Abilitati de gestionare a tensiunii
emotionale si fizice.
 47
6.4. Intreba
ri
psiholo
gice in decizii de acest tip, cu comportamentul, le- am grupat
Aceasta arie ilustreaza faptul ca ecuatia impreuna pentru a reduce numarul de intrebari
comportamentala este folosita intotdeauna ca psihologice. Consideram ca acest lucru face ea
un sprijin, niciodata ca o schema rigida. rezultatul sa fie mai clar.
Dedesubt, (vezi sectiunea 6.4.6), vom pre- In a doua intrebare psihologica, sunt gru- pare
zenta o posibilitate diferita de a structura impreuna trei constructe psihologice: "interese",
intrebarile psihologice. "scopuri" §i "dorinte". Acestea sunt de asemenea
foarte strans legate intre ele: toate relationeaza cu
In aceasta structurare a ariilor comportamentale trebuie sa
viziunea §i obiectivele de viata ale d-nei H.
se observe ca nu exista intrebari psi- hologice care
sa se refere la conditiile externe sau de mediu.
6.4.3. Intrebari psihologice legate de conditiile
Aceasta pentru ca, in exemplul nostru clientul
intelectuale
trebuie sa se decida daca va permite sau nu
finantarea reconversiei d-nei H. De aceea nu este 2 Intrebari psihologice legate de
necesar sa verificam conditiile financiare, dar acest
conditiile intelectuale (inteligenta, stil de
lucru ar putea fi necesar pentru alti clienti.
lucru, citire, aritmetica)
6.4.2. Intrebari psihologice legate — 2.1. Formarea ca asistenta de geriatrie cere
familiarizarea persoanei cu arii noi §i
de conditiile motivational acumularea unor cuno^tinte Tn aceste arii noi.
Succesul Tn formare depinde de aceea de
1 Intrebari psihologice legate de nivelul inteligentei generale. Va fi necesar sa
conditiile motivational (modul in care ia determinam inteligenta generala a d-nei H.
decizii, expectatii privind reconversia, — 2.2. Cerintele pe care le pune formarea, mai
profesia, interesele, scopurile, dorintele) ales atunci cand se adauga muncii necesare
pentru familie, fac ca un stil de munca eficient
§i constant sa fie necesar pentru succes. Din
1.1. Decizia de reconversie este una importanta, cu acest motiv, trebuie descris stilul normal de
consecinte pe termen lung. Expectatiile munca al d-nei H.
realiste §i o maniera adecvata de 3 lua decizii — 2.3. Reconversia §i activitatea ulterioara Tn
sunt preconditii pentru o satisfactie ulterioara. noua profesie necesita cel putin abilitati medii
Din acest motiv, trebuiesc evaluate a^teptarile de scrie- re §i stapanirea cel putin primara a
d-nei H., precum §i maniera sa de a lua aritmeticii. Din acest motiv, trebuiesc testate
decizii. abilitatile d-nei H. in aceste arii.
1.2. D-na. H. trebuie sa gestioneze o casa cu trei
copii mici. Daca, pe deasupra, vrea sa se 6.4.4. Intrebari psihologice legate de
reconverteasca profesional §i sa lucreze depa§irea tensiunii emotionale §i
ulterior Tn noua profesie, se ridica Tntrebarea fizice
Tn ce masura acest lucru corespunde
intereselor ei, scopurilor ei personale §i
dorintelor ei. Din acest motiv, trebuiesc 3 Intrebari psihologice legate de
evaluate interesele, scopurile §i dorintele d- abilitatea de a gestiona tensiunea
nei H. emotionala §i fizica

Este evident ca ambele intrebari psihologice sunt strans — 3.1. Cand se pune problema ingrijirii unor
legale de conslructe psihologice. In prima, acestea oameni Tn
sunt "expectatii" §i "modul in care ia decizii". Am varsta, Tngrijitorii se pot confrunta cu conditii
putea formula o intrebare psihologica separata sociale sarace, cu dizabilTtati, boli severe, sau
legata de fiecare construct. Dar cum ambele chiar cu moartea unor oameni. Astfel,
profesioni^tii din acest domeniu se afla Tntr-o
constructe se leaga in general,
stare de tensiune ▼
 48 Capitolul 6 Exemplificarea lucrului cu problema unui client

emotionala. Din acest motiv, trebuie 6.4.5. Intrebari psihologice legate de

examinata abilitatea d-nei H. de a gestiona conditiile sociale
tensiunea emotionala si trebuie evaluat modul
in care ea raspunde de obicei unei astfel de
4 Intrebari psihologice legate de
tensiuni.
— 3.2. Activitatea ca asistenta de geriatrie cere conditiile sociale (modul de a se
adesea efort §i rezistenta fizica. Din acest purta cu ceilalti, limbajul)
motiv, trebuie sa culegem informatii care sa — 4.1. Una dintre caracteristicile muncii de
arate daca d-na H. este suficient de capabila asistenta
sa gestioneze tensiunea fizica tipica pentru de geriatrie este contactul cu persoane Tn
aceasta profesie. varsta, cu divert colegi §i cu aparatul
— 3.3. Munca de asistenta de geriatrie implica de administrativ. Acest lucru necesita deprinderi
obicei activitati precum Tngrijirea unor sociale, aptitudine de interactiune §i de lucru
persoane Tn varsta, aranjarea patului, spalarea Tmpreuna cu ceilalti §i abi- litati de afirmare
rufelor, ajutarea oamenilor la Tmbracare etc personala. Trebuie testat gradul Tn care d-na
Experienta §i capacitatea Tntr-un astfel de H. poseda astfel de caracteristici.
gen de munca trebuie dovedita preliminar — 4.2. Cand lucrezi ca asistenta sociala, este
printr-o perioada de practica. Din acest motiv, impor
trebuie colectate informatii despre abilitatile tant contactul verbal pe care Tl ai cu oamenii
d-nei H. " Tn varsta. Din acest motiv trebuie testate la d-
na H. aspectele relevante legate de
In plus fata de abilitatea de a gestiona tensiunea Tntelegerea limba- jului §i a vorbirii.
emotionala, care nu este mai departe diferenti- ata
pe domenii, avem nevoie §i de colecuireaEste unorclar din aceste doua intrebari psihologice, ambele
informatii legate de felul in care d-na H. se legate de conditiile sociale, ea pentru claritate
adapteaza tensiunilor specifice din profesia pe care putem sa tratam constructe psihologice strans
inrudite sub o singura problematica. In acela§i
o dore§te. Este posibil ca cineva sa fie mai putin
timp, informam in acest fel clientul despre
capabil in gestionarea tensiunii emotiona- le in
aspectele care compun fiecare din aceste
general dar, datorita experientei particulare in aria
problematici, aratandu-i cum se structureaza
care ne intereseaza, sa fie capabil sa gestioneze
acestea. De exemplu, in cazul nostru, clientul va
tensiunile specifice care apar aici.
intelege ca modul de a se comporta cu altii este o
Atunci cand adunam informatii despre abi- subdimensiune importanta a conditiilor sociale.
litatea d-nei H. de a gestiona tensiunea fizica, nu
realizam o examinare medicala. Atunci cand este 6.4.6. Moduri alternative de a
intrebata, d-na H. ar trebui sa raporteze daca are structura tntrebarile
psihologice
probleme severe sau cronice legate de exemplu de
Daca este folosita alta structura decat
coloana sau de alte ansambluri fizice care ar fi structura standard sugerata de ecuatia
importante in munca pe care §i- o dore§te. Trebuie comportamentala, trebuie ca modalitatea
sa notam in raportul psi- hologic ca ii va fi aproape alternative de structurare a tntrebarilor
imposibil sa gaseasca o slujba permanenta de psihologice sa genereze pentru cititor o
asistenta de geriatrie cu o astfel de conditie. imagine globala §i sa u§ureze memorarea de
catre acesta a tntrebarilor psihologice.
Desigur, informatiile de acest gen trebuie colectata
Cele 10 intrebari psihologice listate mai sus pot fi
§i evaluate cu grija, in concordanta cu criteriile
structurate in functie de ordinea temporala:
descrise mai sus, in acela§i mod in care evaluam
1. intrebari psihologice legate de situatia pre-
zenta.
 49
6.4. Intrebari psihologice

2. intrebari psihologice legale de cerintele de 6.4.7.I. Obiectivele evaluarii orientate de

reconversic profesionala. decizie in problemele legate de
3. intrebari psihologice legate de cerintele custodie
profesiei.
Sarcina scrierii unui raport psihologic care sa fie utilizat
Cele doua intrebari psihologice legate de con- ditiile intr-o problema de natura juridica, legata de
motivationale ar fi atunci plasate sub "intrebari custodia parentala dupa separarea sau divortul
psihologice legate de situatia prezenta". parintilor, ilustreaza in doua feluri nece- sitatea de
Intrebarile psihologice legate de conditia in "orientare spre decizie" a evaluarii. In primul rand,
telectului ar fi plasate sub "intrebari psiho- logice un astfel de raport psihologic este un ajutor oferit
legate de cerintele de reconversie pro- fesionala". judecatorului in decizia acestuia de stabilire a
Ultimele cinci ipoteze ar fi plasate impreuna custodiei parentale, „in functie de interesul
sub titlul "intrebari psihologice legate de cerintele copilului", folosind consilierea pro- fesionala
profesiei". Insa, aceasta structura pericliteaza (Jessnitzer, 1992). In al doilea rand, procesul
claritatea generala a raportului. Mai mult, plasarea
complet de evaluare in acest domeniu aplicativ
unui numar mare de intrebari individuale sub o
necesita prin natura lui trasarea unei serii de
singura denumire fac ca ele sa fie prea dificil de
decizii individuale, care trebuiesc luate de
memorat §i sa poata impedimenta reamintirea chiar
psiholog.
§i la o eventuala recitire a raportului psihologic.
Cu privire la discutiile purtate la acest moment
6.4.7. Construirea orientata de decizie a in literatura de specialitate, cu privire la
ipotezelor in cazul evaluarii cu posibilitatea inlocuirii evaluarii psihologice de
utilitate juridica, pentru custodia catre consilierea psihologica, trebuie observat ca
parentala aceste doua optiuni nici nu se contrazic, nici nu se
exclud in vreun fel una pe cealalta. Rezultatul unei
In cele ce urmeaza, vom folosi un exemplu din psihologia consilieri sau a unui proces de mediere trebuie sa
aplicata in domeniul juridic, pentru a ilustra modul fie raportat judecatorului intr-o maniera adecvata.
in care intrebarile psihologice pot fi dezvoltate in O solutie amiabila a problemei custodiei, care
forma deja descrisa. Intrebarile psihologice rezulta din consiliere sau mediere, devine legala
prescurtate care sunt prezentate in continuare se doar dupa ce judeca- torul o include in propria
refera fiecare la mai multe arii de variabile §i decizie, de exemplu in decizia de divort. A§adar,
contin astfel fiecare mai multe variabile evaluarea orientata spre decizie nu exclude desigur
individuate. Aceasta forma prescurtata nu contine
alte posibile solutii (de vazut de asemenea, Balloff
prima parte a intrebarii psihologice care descrie
& Walter, l991;Kluck, 1996).
relatia dintre o variabila selectata §i
Pa§ii cei mai importanti ai procesului de
comportamentul care trebuie explicat sau prezis in
evaluare orientata spre decizie au fost descri§i mai
functie de intrebarea clientului. Aceasta forma
sus. In cele ce urmeaza vom discuta in detaliu
secundara, prescurtata, u§ureaza intelegerea
raportului psihologic in mod special atunci cand „transformarea" §i diferentierea intre- barii puse
este necesara corectarea intelegerii unor idei naive, psihologului de judecator, privind decizia custodiei
cotidiene, despre comportamentul individual. parentale conform intereselor copilului. Aceasta
Aceste patternuri sau regularitati comportamentale este transformata in intrebari psihologice (=
sunt descrise ulterior in raport mai detaliat §i ipoteze).
importanta lor pentru intrebarea specifica pusa de
client este explicata.
 50 Capitolul 6 Exemplificarea lucrului cu problema unul client
6.4.7.2. Profilul cerintelor
Concluziile rezultate din evaluare au sens numai in relatie
cu un anumit obiectiv al evaluarii. In acest
domeniu particular, obiectivul este definit de
intrebarea pusa de judecator psihologului,
intrebarea privind decizia de custodie "conform
intereselor copilului" contine de asemenea in
anumite state (de exemplu in Germania) o serie de
criterii explicite care au scopul de a specifica acest
"termen legal iiespecificat" initial (pentru mai
multe date despre aceasta problema vezi Fthenakis
et al., 1982; Kluck, 1986). Inainte, aceste criterii
care acum sunt formulate explicit erau inferate din
rezultate ale cercetarii psiholo- gice, ceea ce facea
ca problema sa fie dificila, deoarece cercetarea
relevanta in domeniu a inceput doar in ultimii ani
(de exemplu, Schmidt-Denter et al,, 1995).
In general, azi sunt folosite urmatoarele criterii
(de exemplu, Simitis §i al., 1979; KluBmann &
Stotzel, 1995) ca cerinte care definesc mai clar
sintagma de "interes al copilului" (Salzberger,
1992):
1. ata§amentele §i relatiile din copilarie,
2. dorintele copilului,
3. continuitatea in ingrijirea §i in mediul copilului
§i
4. sprijinul §i incurajarea pe care o prime§te
copilul de la parinti.
Este imediat evident ca aceste criterii, de§i apartin unor
nivele §i categorii diferite de abs- tractizare, nu
sunt independente unul de celalalt. De exemplu, o
minima continuitate in ingrijire este o conditie
necesara dar nu suficienta pentru dezvoltarea unei
relatii stranse (vezi §i Spangler & Zimmermann,
1995).
In conformitate cu toate cuno§tintele mo-
derne provenite din §tiintele sociale (inclusiv din
psihologie), care privesc conditiile necesare pentru
o dezvoltare pozitiva in copilarie, aceste criterii
reprezinta "profilul cerintelor" in functie de care
trebuie orientate intrebarile psihologice, colectarea
subsecventa a datelor §i concluziile procesului de
evaluare (Puls, 1984),
Sarcina psihologului evaluator este acum sa
selecteze din toate aceste criterii variabilele psi-
hologice relevante pentru intrebarea clientului, sa le
evalueze §i, in functie de rezultatul evaluarii, sa
raspunda intrebarii puse de judecator.
In aceasta sarcina exista marele pericol ca
psihologul sa ignore sistematic variabile importante
care determina comportamentul subiectilor §i care
afecteaza "starea de bine a copilului" in sensul
descris mai sus. In aceasta faza de planificare
timpurie, prejudecatile, valo- rile, obiectivele §i
expectatiile psihologului cu privire la conditiile
cauzale §i la posibilele so- lutii pentru conflictul
familial pot avea un efect nedorit. Ele pot face ca
evaluarea §i concluziile acesteia sa fie realizate pe
aceste baze subiective §i ne§tiintifice, fara sa fie
luate in consideratie in mod adecvat problemele
particulare ale fa- miliei respective. "Ecuatia
comportamentala " propusa mai jos serve§te ca un
ajutor in acest proces, prin intermediul caruia pot fi
evitate sau minimizate astfel de erori sistematice in
selectia variabilelor psihologice §i a conditiilor
relevante pentru predictie.
Pentru a decide care dintre viitoarele con- ditii
existentiale vor permite cel mai bine inde- plinirea
acestor criterii, care descriu "starea de bine a
copilului", pot fi folosite, printre altele, urmatoarele
caracteristici sau variabile:
Ex Variabile externe (precum situatia locuintei;
situatia financiara);
O Variabile fiziologice (precum probleme
majore de sanatate ale celor implicati:
dizabilitati care cer o ingrijire speciala);
C Variabile cognitive (precum abilitatile
de rezolvare de probleme, competenta
sociala, mai ales a parintilor);
Em Variabile emotionale (precum relatiile
§i ata§amentele copilului; modul in care
este resimtita tensiunea emotionala de
toti cei implicati; modul de gestionare a
tensiunii emotionale: experienta §i
managementul conflictelor);
M Variabile motivationale (precum dorintelor
copilului, exprimate verbal
teriu/ Relatii/ Atasamente Continuitate in Sprijinul si Dorintele copilului
nditie ale copilului IngrijireMediuincurajarea copilului
Ex X X X X -
O - (X) - (X) -
C - (X) - X -
Em X X - (X) X
M (X) X - (X) X
S X X X (X) -

Abrevieri: vezi textul din Capitolul 6

 52 Capitolul 6 Exemplificarea lucrului cu problema unui client

cizie care a fost descrisa mai sus §i care poate fi utilizata in ca nu se formuleaza ipoteze "unidirectionale" care
dezvoltarea intrebarilor psihologice (=ipoteze) intr- ar putea limita nejustificat perspectiva noastra ca
un caz de custodie. evaluatori in aceasta faza timpurie de planificare
Celulele individuale din tabel contin condi- §i care ne-ar indrepta atentia intro singura
tiile de comportament relevante §i variabilele care directie. O insuficienta deschidere a intrebarilor
trebuie examinate in fiecare caz particular, a§a psihologice conduce la pericolul ca evaluarea sa
cum am descris mai sus. devina o profetie auto-implinita §i ca unele
aspecte ale comportamentului sa fie excluse in
mod nejustificat din raportul psiholo- gic. In cazul
6.4.7.3. Formularea Intrebarilor rapoartelor cerute de instanta, un astfel de stil
psihologice ne§tiintific §i diletant ar putea face ca evaluatorul
sa fie respins ca neprofesionist §i raportul
Rapoartele psihologice sunt realizate de cele mai multe ori
psihologic sa fie respins ca inadmisibil.
pentru clienti care nu au formare de psihologi.
Formularea intrebarilor psihologice trebuie de
Acesta este cazul §i pentru situatiile in care se
asemenea sa garanteze ca variabilele selec- tate ca
judeca probleme de familie, precum in exemplul
relevante pentru intrebarea clientului pot fi
nostru. Aceste rapoarte trebuie sa fie inteligibile,
evaluate (a) pentru toate persoanele implicate
adica clientul trebuie sa inteleaga ceea ce se spune
(vezi mai sus) §i (b) pe intreaga axa a timpului:
in raport, astfel incat sa poata utiliza informatiile
dezvoltarea anterioara, statul actual §i, bazat pe
din acesta ca sprijin in decizie. in aceasta privinta,
acestea, dezvoltare viitoare (posibila).
sugeram anterior ca intrebarile psihologice
Relatia dintre costuri (incluzand "costurile"
derivate din intrebarea clientului (judecatorului),
imateriale, psihologice ale celor implicati) §i
care for- meaza baza pentru evaluarile ulterioare,
beneficii (adica oferirea raspunsului la intrebarea
trebuie sa fie formulate in doua parti. in primul
clientului) ar trebui luata de asemenea in
rand, vom afirma in una sau doua propozitii
considerare atunci cand luam o decizie privitoa-
motivul pentru selectarea unei variabile
re la numarul de intrebari psihologice §i nivelul
particulare, io relatie cu criteriul care este evaluat.
de detaliere a acestora.
Apoi ur- meaza intrebarea psihologica reala (=
Pentru a ilustra, vor fi formulate mai jos, pe baza
ipoteza), explicand care informatie ar trebui
ecuatiei comportamentale, ipotezele generale
colectata pentru a testa aceasta relatie in
(=intrebari psihologice) privind problema custodiei.
respectivul caz particular.
Presupunem ca instanta de judecata a pus urmatoarea
In fiecare caz particular, informatia adecvata
intrebare: "In cazul familiei ... / ... trebuie realizata o
care este deja la indemana evaluatorului poate fi
evaluare psihologica cu privire la custodia parentala
folosita ca baza pentru planificarea evaluarii. De
optima, conform intereselor copilului”.
exemplu, daca dosarele tribunalului mentionea- za
ca unul dintre parinti are o problema legata de
Conditii de mediu (Ex)
alcool, exista un motiv pentru o investigare Posibilitatile de a avea grija de un copil in
sistematica a efectelor acestei probleme asupra interiorul sau in afara familiei joaca un rol in
relatiei parintelui cu copilul §i asupra abilitatii determinarea dezvoltarii acestuia. Din acest
parintelui de a furniza ingrijirea adecvata §i a motiv, trebuie evaluate posibilitatile tatalui §i ale
contribui a§a cum este necesar la cre§terea copi- mamei lui (numele copilului) de a oferi ingrijire
lului (Grupul de variabile: O = Conditii fizice). acestui copil.
A§a cum se intampla cu toate rapoartele psi- Conditiile de locuinta §i situatia financiara
hologice §i in particular cu rapoartele cerute de pot influenta dezvoltarea copiilor. Din acest
instantele judecatore§ti, trebuie sa ne asiguram
 53
6.4. Intrebari psihologice

tarii copilului. De aceea va fi necesar sa descri- em modul

motiv, trebuie evaluate conditiile financiare ale d-lui §i d-
in care cei implicati (atat parintii cat §i copilul)
nei (tatal §i mama copilului).
resimt o astfel de tensiune §i felul in care
Conditii fizice (O) reactioneaza la ea.
Parintii pot implini nevoile copilului lor in di- ferite grade,
in functie de starea lor de sanatate. De Conditii aceea emotionale (M)
trebuie determinata masura in care parintii au Obiectivele, a§teptarile, dorintele §i temerile tuturor celor
probleme de sanatate semnificative. Starea de implicati, cu privire la viitorul lor, pot juca un rol
sanatate a copiilor le afecteaza intreaga dezvoltare in determinarea comporta- mentului lor. Din acest
fizica §i mentala. Copiii care au probleme de motiv, trebuie descrise obiectivele, a§teptarile,
sanatate cu implicatii pe termen lung trebuie sa dorintele §i temerile lui (numele copilului) §i a
primeasca ingrijire spe- ciala. De aceea va fi parintilor sai.
necesar sa investigam daca (numele copilului) are Pentru o cre§tere adecvata, parintii trebuie sa
nevoie de ingrijire fizica speciala. fie capabili sa recunoasca adecvat interesele
copilului §i sa reactioneze corect la ele. Din acest
Conditii cognitive (C) motiv, va fi necesar sa investigam masura in care
Pentru a fi capabili sa sprijine dezvoltarea lingvistica §i Dl. §i D-na (nume) pot face acest lucru.
intelectuala a copiilor lor, parintii trebuie sa fie
capabili sa-§i perceapa in mod adecvat propriile Conditii sociale (S)
abilitati. Mai mult, trebuie sa fie in pozitiaAtitudinea
de a fata de copil determina intr-o mare masura
furniza sprijin intr-un mod care este adecvat varstei comportamentul parintilor §i al altor persoane
§i personalitatii copilului. semnificative fata de el. Din acest motiv, ar trebui
Pentru a fi capabil sa evalueze modurile in evaluate aceste atitudini pentru persoanele care
care tatal §i mama au performat pana in prezent din sunt importate pentru (numele copilului).
acest punct de vedere §i pentru a face o predictie Integrarea copiilor in campul lor social este o
privind gradul in care vor fi capabili sa performeze
conditie importanta pentru dezvoltarea lor in
in viitor, trebuie sa fie stabilit nivelul actual de
copilarie. Din acest motiv, trebuie evaluate tipul §i
dezvoltare lingvistica §i inte- lectuala a lui (numele
semnificatia contactelor sociale ale lui (numele
copilului).
copilului) precum §i ale parintilor sai sau a altor
In plus, este nevoie sa fie evaluate percep- tiile
persoane care sunt importante pentru (numele
parintilor privind sprijinul care ii este ne- cesar lui
(numele copilului) pentru dezvoltarea abilitatilor copilului).
sale mentale, precum §i abilitatile pe care parintii Dezvoltarea comportamentului social al
le au §i care sunt necesare pentru gestionarea copilului este de asemenea influentata de me- diul
adecvata a nevoilor lui (numele copilului). social. Din acest motiv, trebuie investigate
oportunitatile lui (numele copilului) de dezvol- tare
Conditii emotionale (Em) sociala eu tatal §i, respectiv, cu mama.
Ata§amentele emotionale §i relatiile copilului cu Alt mod de a prezenta toate intrebarile rele-
persoanele semnificative din viata lui au o vante, cu acela§i continut dar intr-o forma care este
influenta decisiva asupra dezvoltarii lor. Aceste mai u§or de inteles pentru client, ar fi acela de a
ata§amente emotionale ar trebui de aceea sa fie integra in formularea problemei grupele de
descrise pentru (numele copilului). variabile §i criteriile privind interesul copilului.
Tensiunea emotionala §i incercarile de a o Vom ilustra acest lucru pe baza exemplului nostru.
gestiona pot juca un rol in determinarea dezvol- Grupele de variabile §i criteriile privind interesul a
copilului sunt indicate in paranteze dupa fiecare
intrebare.
 54 Capitolul 6 Exemplificarea lucrului cu problema unui client

6.4.7.4. Intrebari psihologice prescurtate

La finele fiecareia dintre intrebarile psihologice prescurtate vom prezenta in

paranteze variabilele corespunzatoare §i criteriile. Informatia din aceste
paranteze este data aici numai cu scopul ilustrarii §i nu apare in raportul
psihologic.
Urmatoarele intrebari psihologice vor fi evaluate in functie de
fiecare din urmatoarele: ata§amentul emotional al copilului, dorintele
copilului, continuitatea in ingrijire, continuitatea in mediu §i
posibilitatile de sprijin §i incurajare a copilului.
1. Ce tip de ata§ament emotional are (numele copilului) fata de tatal §i
mama sa? (ata§amente, dorinte ale copilului: grupele de variabile
Em, M, S).
2. Cum s-au dezvoltat pana in prezent aceste relatii? (conditii de
dezvoltare, dezvoltarea ata§amentului: Ex, Em, M, S).
3. Cum §i-au indeplinit ambii parinti (nume) ai copilului (numele
copilului) indatoririle parentale pana in prezent? (istoria dezvoltarii
ata§amentului, continuitatea in mediu §i ingrijire, sprijin §i
incurajare: Ex, O, C, Km, M, S).
4. Cum vad mama/tatal viitoarea cre§tere a copilului (numele
copilului)? (continuitate, sprijin §i incurajare, atitudine fata de
cre§tere, comportamentul in cre§tere: C, Em, M, S).
5. Ce oportunitati de dezvoltare pot fi a§teptate pentru (numele
copilului), in functie de conditiile de viata diferite ale celor doi
parinti? (conditii de dezvoltare a§teptate, continuitate, sprijin §i
incurajare: Ex, O, C, Em, M, S).
 7

Capitolul 7 Planificarea
evaluarii

7.1. Rolul planului de evaluare — 56

7.2. Planul general al evaluarii — 56

7.3. Planul detaliat de evaluare — 57

7.4. Raportul cost-beneficiu ca §i criteriu pentru planificarea unei evaluari

psihologice — 58
 56 Capitolul 7 Planificarea evaluarii
7.1. Rolul planului de evaluare
Rolul planului de evaluare:
- Intrebarea clientului este
divizata in intrebari psihologice.
- Pentru a putea raspunde
acestor intrebari se dezvolta un
plan pentru a directiona evaluarea.
- Planul este implementat
in evaluare.
Atunci cand raspundem intrebarii clientului intr-un raport
psihologic, este necesar sa parcur- gem un proces
complex de evaluare. De aceea, este
recomandabila o planificare §i defalcare in mai
multe etape a acestui proces de evaluare. Am aratat
mai sus felul in care decidem pro sau contra unei
intrebari a clientului §i cum impar- tirii intrebarea
acestuia in intrebari psihologice.
Dupa ce hotaram ce anume vrem sa evalu- am,
vom decide cum anume vrem sa evaluam, in
raportul psihologic prezentam ce anume dorim sa
evaluam prin intermediul intrebarilor psihologice.
In planul de evaluare descriem „cum" vom
proceda.
Calitatea planului de evaluare determina
calitatea evaluarii, dar §i calitatea datelor care
reies §i a deciziilor bazate pe aceste date, care sunt
prezentate in sectiunea de rezultate. Rezul- tatul
unui raport psihologic este astfel la fel de bun ca §i
planificarea sa.
Descriem „planul general" al evaluarii
psihologice in raportul psihologic intr-un mod clar
pentru toti cititorii. „Planul detaliat" nu este
descris in raportul psihologic.
7.2. Planul general al evaluarii
Definitie
Planul general al unei evaluari psihologice
consta in selectia rationala a surselor de
infor mare;
1. Proceduri standardizate:
- teste,
- chestionare.
- observatie comportamentala standardizata,
- probe de lucru.
2. Proceduri semi-standardizate:
- observatie comportamentala,
- interviuri orientate catre decizie,
3. Alte surse de informare, de exemplu:
- dosare,
- certificate,
- rapoarte medicale,
- rezultate din munca.
In raportul psihologic oferim o descriere clara a
fiecarei surse de informare folosite §i speci- ficam
intrebarea psihologica la care raspunde respectiva
sursa de informare.
Dupa construirea intrebarilor psihologice, cautam
in mod sistematic surse de informare utile, cu ajutorul
carora sa putem raspunde acestor intrebari. Mai intai
verificam daca pot fi utilizate in mod profitabil
proceduri psihologice standardizate. Multe studii
experimentale au aratat ca utilizarea procedurilor
standardizate pentru colectarea informatiei este de
obicei mai eficienta sau cel putin la fel de eficienta ca
§i utilizarea unor proceduri mai putin standardizate. In
Capitolul 10 vom analiza mai in detaliu criteriile
folosite pentru selectarea procedurilor standardizate.
Pe langa postulatele fundamentale formulate
pentru toate evaluarile - am discutat despre ele anterior,
cand s-a argumentat acceptarea intrebarii clientului
(Sectiunea 3.2) - trebuie sa formulam de asemenea §i
ipoteze specifice pentru aplicarea fiecarei proceduri.
Nu putem discuta despre toate particularitatile fiecarei
proceduri in parte aici, de vreme ce exista sute de
proceduri standardizate de evaluare psihologica, dar
trebuie neaparat sa fim clari in legatura cu aceste
postulate specifice inainte de a aplica o anume
procedura, astfel incat, daca ni se cere, sa le putem
enunta §i justifica.
Exista proceduri standardizate de observatie
comportamentala §i sisteme standardizate de
observatie pentru multe sarcini de evaluare, printre
care observatii care presupun probe de lucru sau chiar
jocuri de rol §i sarcini mai complexe, tipice pentru
centrele de evaluare.
 7.3. Planul detaliat de evaluare

Procedurile semi-standardizate, de exemplu observatia Observatia comportamentala sistematica §i interviurile

comportamentala §i interviurile orientate catre orientate catre decizie nu sunt posibile (ara planuri
decizie, sunt proceduri intens consumatoare de atent elaborate, deoarece chiar §i psihologii
timp pentru evaluator §i pentru subiect. Vom evaluatori cu experienta sunt inca- pabili sa faca
discuta mai jos in detaliu despre ambele aceste fata multitudinii de cerinte care trebuie indeplinite
grupuri de proceduri, din moment ce in multe intr-un timp scurt, in cadrul evaluarii psihologice.
cazuri interviurile orientate catre decizie ofera cea Atunci cand vom intra in amanunte cu privire la
mai mare cantitate de in- formatie relevanta pentru tehnica interviului orien- tat catre decizie, pe care o
generarea raspunsului la intrebarea clientului. sustinem, va deveni foarte clar cat de mare este
Cea mai putin standardizata informatie, din
complexitatea soli- citarilor la care se supune un
punct de vedere psihologic, poate fi regasita in
psiholog in timpul interviului de evaluare. Dar
sursele suplimentare de informatie, precum
primul pas in a ne asigura ca vom obtine rezultate
dosarele. Aceste surse de informatie suplimentare
cat mai obiec- tive §i cat mai valide cu putinta il
sunt asociate cu anumite dificultati, iar insuficienta
reprezinta o planificare atenta §i o pregatire
standardizare este doar una dintre acestea; totu§i,
contin deseori informatii care trebuie neaparat luate con§tiincioasa. Aceasta presupune elaborarea in
in considerare daca vrem sa raspundem corect scris a tuturor planurilor. Aceste planuri scrise pot
intrebarii clientului. Pentru a ajuta la evaluarea fi ulterior utilizate §i pentru alti clienti, atunci cand
acestor surse de informare, Capitolul 9 discuta ace§tia pun intrebari similare cu cele deja tratate.
cateva dintre caracteristicile acestora. Planificarea detaliata mai implica §i decizia
In raportul psihologic, toate sursele de asupra datelor §i locatiilor evaluarii, succesiu- nea
informatie utilizate sunt descrise in sectiunea diferitelor proceduri §i intervalele dintre ele.
intitulata „Planul de Evaluare". Aceste descrieri Deciziile vor trebui luate in a§a fel incat, luand in
sunt scurte, u§or de inteles §i permit subiectului sa considerare raportul cost-beneficiu (cf. Sectiunii
le recunoasca din nou atunci cand le intal- nesc in 7.4), evaluarile noastre sa produca cele mai bune §i
raportul psihologic. Pentru fiecare sursa de mai valide rezultate posibile. Ast- fel, intotdeauna
informatie specificam intrebarile psihologice carora trebuie sa luam in considerare efectele pe care le
le ofera raspunsuri. Astfel, oferim posi- bilitatea va avea o anume procedura §i daca aceste efecte ne
celor care citesc raportul - in cele mai multe cazuri vor ajuta sau ne vor impiedica in a raspunde
ace§tia sunt chiar subiectii in§i§i - sa inteleaga ce intrebarii clientului. De exemplu, daca o anume
proceduri au fost utilizate §i in ce scopuri. succesiune a procedu- rilor planificate va supune
subiectul unui efort inutil, ar trebui sa alegem o
succesiune care ii va cere un efort mai mic.
7.3.Planul detaliat de evaluare
Aceasta deoarece subiectul este de cele mai multe
ori capabil sa recunoasca un astfel de efort inutil,
ceea ce ar putea duce la diminuarea dorintei sale de
a coopera cu evaluatorul.
Definitie In raportul psihologic nu descriem planul
detaliat, deoarece, pentru a fi inteligibil pentru
_______________5_____

In planul detaliat al evaluarii se elaboreaza non-psihologi, ar presupune explicatii excesive.

§i se redacteaza planuri pentru observatia
Continuturile specifice ale acestor planuri se ba-
comportamentala §i ghidurt pentru
interviurile orientate catre decizii. zeaza pe cuno§tinte psihologice de specialitate,
Definim cine va fi evaluat, unde, cand §i cu care pot fi dobandite doar prin studiul sistematic al
ce instrumente. psihologiei.
Planul detaliat nu este descris Tn raportul
psi- hologic.
 58 Capitolul 7 Planificarea evaluarii

7.4. Raportul cost-beneficiu ca §i criteriu sau eforturile depuse, atat de subiect cat §i de evaluator.
pentru planificarea unei evaluari Beneficiul imaterial provine, de exemplu, dintr-o
cre§tere a calitatii vietii su- biectului atunci cand
psihologice
evaluarea este corecta.
Drept urmare, luam in considerare nu numai
efectele care apar imediat sau dupa o scurta
perioada de timp, ci §i efectele care vor aparea in
1. RezultatuI unei analize cost-beneficiu este
criteriul dominant in dezvoltarea unui plan viitor. In plus, nu luam in considerare numai ceea
de evaluare. ce se va intampla in mod cert, ci §i conse- cintele
2. Raportul cost-beneficiu in ceea ce prive§te probabile sau posibile, care pot sa apara sau nu.
utilizarea fiecarei surse de informare este Estimarea costurilor §i beneficiilor unei
estimat pentru: anumite proceduri de evaluare este mult mai
- subiect, complicata decat se poate crede la o prima privire
- client,
superficiala. De aceea, este util sa abordam aceasta
- alte persoane direct §i
indirect implicate, tema intr-un mod sistematic, in acest scop,
- institutii §i organizatii implicate direct §i utilizam ajutorul oferit de un bilant contabil, a§a
indirect, §i cum este descris de Janis §i Mann (1977) pentru
- evaluator. utilizarea in aria cercetarii decizionale.
3. Bilantul financiar ajuta la estimarea siste- Un bilant de acest tip este practic o foaie de
matica a costurilor §i beneficiilor. hartie pe care scriem optiunea disponibila - in
4. Actiunea secventiala poate optimiza acest caz o anumita procedura de evaluare - in loc
raportul costuri-beneficii. de titlu. Apoi trasam o linie verticala §i impartim
foaia in "-" §i "+". Toate consecintele negative ale
Raportul costuri-beneficii este intotdeauna criteriul acestei optiuni sunt listate sub "-"; toate
dominant in planificarea unei evaluari psihologice consecintele pozitive sub "+". Aceasta modalitate
§i a procedurilor de evaluare cores- punzatoare. In scrisa de a lua in calcul toate costurile §i
acest sens vom lua in considerare nu numai beneficiile posibile u§ureaza inventarierea §i
costurile pentru subiect §i client, ci §i costurile u§ureaza de asemenea luarea unei decizii, de
pentru persoanele indirect afectate, pentru exemplu atunci cand este necesar sa hotaram daca
institutiile §i organizatiile implicate §i pentru o procedura de evaluare „merita incercata'".
psihologii implicati. In anumite cazuri, acelea§i rezultate pot fi
Pentru multi psihologi un astfel de criteriu este obtinute §i cu unele costuri mai scazute. De
problematic. Cu toate acestea, atat in teorie cat §i exemplu, utilizarea mai multor teste, toate
in practica, toti psihologii actioneaza in functie de masurand doar inteligenta generala, este clar o
acest criteriu - nimeni nu depune un efort nelimitat pierdere din punctul de vedere al raportului cost-
intr-o evaluare. Efortul depus este intotdeauna beneficiu. Daca este folosit cel mai bun test pentru
privit ca fiind intr-o anumita relatie cu beneficiul a raspunde la o anumita intrebare a clientului,
a§teptat. Ceea ce sustinem este ca acest calcul orice alt viitor test de inteligenta generala va duce
trebuie facut in mod explicit §i cuprinzator. doar la cre§teri de costuri, fara a aduce §i beneficii
O analiza cost-beneficiu cuprinzatoare va lua aditionale.
in considerare nu numai aspectele materiale, ci §i Intr-o strategie de evaluare simpla, sunt
pe cele abstracte, costurile §i beneficiile indeplinite toate procedurile cuprinse in plan. intr-
imateriale. Astfel de costuri sunt, de exemplu, o strategie secventiala, subiectii sunt eva-
intruziunea in sfera privata a vietii subiectului.
 7.4. Raportul cost-beneficiu ca §i criteriu pentru planificarea
unei evaluari psihologice 59

luati in continuare doar daca prin procedura

ulterioara se va obtine informatie aditionala
relevanta pentru intrebarea clientului (Cronbach
& Gleser, 1965). De exemplu, dupa evaluarea
dosarelor, certificatelor §i a altor documente §i
dupa combinarea acestor informatii cu informa-
tia culeasa printr-o procedura generala precum
interviul psihologic, ar fi posibil sa avem sufici-
ente informatii cu privire la inteligenta generala a
subiectului. O strategie secventiala va exclude
astfel aplicarea ulterioara a unor teste de inteli-
genta. In schimb, ele vor fi utilizate daca urmam o
strategie simpla de evaluare, chiar daca nu vor
aduce cu sine beneficii aditionale, ci doar vor
implica ni§te costuri.
 8
.
6
.

Capitolul 8
Analiza strategiei a-priori

8.1. Analiza strategiei a-priori pentru intrebarile

provenite din cazuri specifice — 62

8.2. Analiza calitativa a strategiei a-priori — 63

8.3. Optimizarea strategiei de evaluare — 63

8.4. Analiza cantitativa a strategiei a-priori pentru

intrebarile institutionale — 64

8.5. Analiza strategiei a-priori pentru intrebarile

institutionale referitoare la evaluarea aptitudinilor — 64

 62 Capitolul 8 Analiza strategiei a-priori

Definitie cel mai rau caz cel putin utile, pentru evaluator §i pentru
O strategie a-priori este acea abordare a eva- munca sa ulterioara in incercarea de a raspunde la
luarii care a fost folosita pentru a raspunde intrebarea clientului.
intrebarii clientului, pana la momentul in Primul lucru pe care trebuie sa il faca evalua-
care sarcina generarii un raport psihologic i-a torul este sa parcurga toata documentatia scrisa,
fost desemnata evaluatorului. Strategiile a- referitoare la intrebarea clientului. In masura in
priori pot fi incercari ale expertilor (atat a
care materialele disponibile sunt documentate,
expertilor autentici cat §i a unor diletanti),
evaluatorul va lua cu siguranta nota de (a)
sau ale altor persoane implicate, sau ale
retelei lor sociale, de a trata intrebarea succesiunea temporala a (b) evenimentelor care s-
clientului. Analiza strategiei a-priori poate au petrecut pana in acel moment, (c) de orice
oferi informatii utile pentru o abordare masura luata pana atunci §i (d) de rezultatele
optima a intrebarii clientului. Rezultatele fiecarei masuri.
unor astfel de strategii a-priori pot fi gasite, Analiza dosarelor §i a oricarui document scris
de exemplu, in dosare sau in rapoarte este ghidata de ipoteze generale, pe care
anterioare.
evaluatorul le poate formula deja in momentul in
Strategia a-priori poate fi analizata atat
pentru intrebari specifice, din cazuri care a preluat sarcina de a raspunde intrebarii
individualizate, cat §i pentru intrebari clientului. Acestea pot deriva din rezultatele
institutional; cu alte cuvinte ea poate fi cercetarilor empirice, realizate pe teme legate de
analizata §i pentru cazuri unice, dar §i pentru intrebarile clientului. O astfel de analiza a
intrebari care se repeta in mai multe cazuri dosarelor, ghidata de ipoteze, poate in fapt chiar
similare. duce la creionarea ulterioara a unor ipoteze
In cazul intrebarilor institutional, strategia a- specifice cazului, ipoteze care la randul lor voi
priori poate fi analizata nu doar calitativ, ci
trebui testate in cursul evaluarii.
§i cantitativ.
Dupa analiza dosarelor sau a altor docu- mente
8.1. Analiza strategiei a-priori pentru scrise, evaluatorul, pe baza unui interviu orientat
spre decizie, va culege in mod explicit informatii
Tntrebarile provenite din cazuri
despre dezvoltarea anterioara a pro- blemei.
specifice Evaluatorul va solicita o descriere cat mai detaliata
Important posibil, de exemplu, a inceputului
Analizarea documentelor scrise:
comportamentului problematic §i a conditiilor in
Analiza este ghidata de ipoteze generale de
evaluare. care acest comportament a aparut. In acest timp,
Abordarea anterioara este stabilita intr-un evaluatorul va fi atent la conditiile psi- hologice §i
interviu orientat catre decizie. la posibilele circumstante care ar fi putut incuraja
acest comportament, la aparitia sau §i in timpul
De obicei clientii vor incerca mai intai sa ras- punda ei dezvoltarii sale ulterioare.
in§i§i intrebarilor care definesc evalu- area, Chiar §i evaluatorii ne-profesioni§ti pot ajunge
inainte de a cere serviciile unui psiholog evaluator intr-o masura mai mica sau mai mare la evaluari
profesionist; deseori aceasta este cu adevarat corecte. In mod frecvent, clientii in§i§i sau
ultima solutie la care opteaza dupa ce au epuizat evaluatorii ocazionali au implementat deja
alte incercari. Aceste incercari anteri- oare de a interventii pentru a depa§i comportamentul
raspunde intrebarilor clientului contin informatii problematic sau conditiile de viata problematice.
deseori indispensabile §i chiar §i in Aceste interventii s-au dovedit de buna seama a fi
mai mult sau mai putin de ajutor. Insa din astfel de
evaluari §i interventii, evaluatorul profesionist
poate culege informatii importante despre
experienta §i comportamentul subiectului
 8.3. Optimizarea strategiei de evaluare
63

§i despre contextul sau social, precum §i despre reactiaEvaluarea

lui strategiei a-priori ofera nu numai un punct de
specifica la anumite interventii. reper pentru beneficiul net minim care trebuie
obtinut prin strategia de evaluare care se afla in
curs de dezvoltare, ci §i o lista de posibi- le
8.2. Analiza calitativa a strategiei a-priori imbunatatiri care pot fi aduse noii strategii de
evaluare, prin comparatie cu strategia de evalua- re
anterioara (a-priori). Caracteristicile generale ale
unei strategii profesioniste de evaluare tin de
Important faptul ca fiecare decizie ceruta este apreciata cu
atentie. Aceasta inseamna ca o se acorda atentie
Analiza calitativa a strategiei a-priori exami-
egala scopurilor specifice realizabile §i posibi-
neaza: lelor consecinte dorite sau nedorite ale fiecarei
alternative. Toti pa§ii procedurii de evaluare (de
- cerintele selectate,
exemplu sursele de informatie, interpretarea
- sursele de informatie selectate, acestora, sau evaluarea lor) sunt definiti inainte de
implementarea strategiei de evaluare. Chiar §i
- criteriile de succes selectate.
regulile de decizie pentru fiecare decizie in parte
(de exemplu combinarea informatiilor pentru
Cerintele trebuie sa poata fi definite intr-o ma- niera cat fiecare ipoteza, intrebare, sau cerinta) sunt definite
mai obiectiva, fidela §i valida posibil, pentru a explicit inainte ca evaluatorul sa culeaga
oferi puncte de reper utile. Trebuie sa ramana informatiile. Scopul dominant este in- totdeauna
stabile nu doar pe tot parcursul predictiei, ci §i optimizarea beneficiului net.
dupa, §i trebuie sa fie clar pentru fiecare cerinta in O strategie de evaluare secventiala optimi-
parte daca poate fi compensate prin alta cerinta §i, zeaza beneficiul net, asigurandu-nc faptul ca nu
daca este cazul, in ce masura poale fi compensata vor fi folosite efectiv in evaluare toate informa-
de o alta cerinta. tiile posibile despre subiecti, din toate sursele de
Sursele de informatie trebuie sa ofere infor- informare posibile. In schimb, aceasta strategie
matii cat mai valide (exacte, corecte) posibil, astfel stabile§te din timp atat succesiunea surselor de
incat sa poata create beneficiul net (bene- ficii informare care trebuie folosite, cat §i criteriile
minus toate costurile) al unei strategii. finale, in a§a fel incat o data ce a fost realizata o
Criteriile pentru succesul unei strategii de apreciere suficient de corecta despre o persoana,
evaluare trebuie sa poata fi definite §i ele intr-o aceasta persoana sa nu fie examinata in continu-
maniera cat mai obiectiva, fidela §i valida cu are. A§adar, strategia secventiala stabile§te atat
putinta, astfel incat sa fie utile pentru o estimare secventa evaluarii, cat §i criteriul de oprire.
corecta a calitatii strategiei de selectie. Un alt mod de a optimiza beneficiul net este
utilizarea testarii adaptative. Aceasta inseamna ca,
in loc sa i se aplice intregul test unei anu- mite
persoane care urmeaza sa fie testata, de la cel mai
8.3. Optimizarea
u§or (primul) item la cel mai dificil (ultimul) item
strategiei de evaluare (ca intr-un test conventional), incepem testul cu un
item ce este relativ dificil pentru persoana testata.
Important In functie de perfor- manta persoanei testate,
O strategie de evaluare poate fi optimizata prin: putem sa continuam cu itemi mai u§ori sau mai
— luarea in considerare a rezultatelor analizei dificili. Astfel se permite ca valoarea performantei
facute asupra strategiei a-priori, adevarate a persoanei testate sa fie stabilita mult
— o abordare orientata catre optimizarea mai repede decat prin testele conventionale.
beneficiului net,
— o abordare strategica secventiala, §i
— testare adaptativa.
 64 Capitolu 18 Analiza strategiei a-priori

Validitatea incrementala se refera la cre§te-

Acest indicator indica destul de clar cat de difi- cil va fi ca
rea validitatii unei strategii de evaluare pentru o strategia a-priori sa fie imbunatatita Analiza
intrebare specifica a clientului, atunci cand aceasta rezultatelor strategiei a-priori pe perioade mai
strategie este extinsa prin informatiile obtinute lungi de implementare a acesteia poate indica o
dintr-o sursa specifica de informare. Evaluatorul tendinta in volumul de date re- coltate. Aceasta
analizeaza daca o noua strategie de evaluare ar tendinta poate oferi informatii utile despre
putea avea de principiu mai mult succes decat cea potentialul pe care il are o anumita abordare §i,
veche si, daca acesta este cazul, in ce masura subsecvent, despre posibilitatea de a imbunatati
implementarea acestei noi strategii este realista. In aceasta strategie.
acest scop. evaluatorul poate analiza strategia a-
priori nu doar din punct de vedere calitativ ci §i
din punct de vedere cantitativ. 8.5. Analiza strategiei a-priori
pentru Tntrebarile institutionale
referitoare la evaluarea aptitudinilor
8.4. Analiza cantitativa a strategiei a-
priori pentru Tntrebarile
institutionale
9
Important

Important Conditiile pentru succesul unei intrebari insti- :

tutionale cu privire la evaluarea aptitudinilor sunt
Analiza cantitativa a strategiei a-priori prescrise de o strategie de evaluare profesionista:
exami- neaza:
- randamentul initial
- distributia valorilor criteriilor,
- distributia cerintelor, - rata de selectie, §i
- distributia bivariata a criteriilor §i - validitatea strategiei de evaluare.
cerintelor, §i
- tendinte vizibile de-a lungul unor perioa- Strategiile aplicate in cazul intrebarilor institu-
de de timp mai indelungate. tionale pot fi impartite in strategii profesioniste §i
ne-profesioniste. Strategiile profesioniste sunt
Daca distributia valorilor criteriilor, de exemplu indicatorii acelea care sunt clar orientate eatre opti- mizarea
de performanta, deviaza de la distributia a§teptata beneficiului net. Ele exploateaza toate
in conformitate cu literatura de specialitate, posibilitatile oferite de §tiinta. Speciali§tii care
trebuiesc stabilite cauzele acestei deviatii. folosesc strategii profesioniste pot arata pentru
La fel este abordata §i distributia cerintelor, de fiecare decizie in parte ca au avut in vedere o
exemplu distributia aptitudinilor unui specialist. gama intreaga de alternative disponibile §i ca au
Distributia bivariata a unui indicator de per- ajuns la decizia lor pe baza unor reguli clare,
formanta (de exemplu evaluarea realizata de un definite in prealabil. Strategiile neprofesioniste
superior) §i a unei cerinte specifice (de exemplu pentru intrebarile institutionale nu au aceste
aptitudinile unui specialist) ofera informatii de- caracteristici.
cisive despre calitatea unei strategii de selectie. Strategia a-priori poate servi ca punct de reper
Pe baza acestei informatii, dar §i pe baza pentru dezvoltarea unei noi strategii. Succesul
infonnatiilor din literatura de specialitate, poate fi strategici a-priori, dar §i al noii strategii de
estimat beneficiul net al unei strategii a-priori. evaluare, depinde de urmatoarele conditii:
randamentul initial, rata de selectie, §i validitatea
strategiei de evaluare.
 8.5. Analiza strategiei a-priori pentru intrebarile
tipice cazurilor institutional

Randamentul initial este „proportia de

candidati potential calificati (cu privire la ca-
racteristicile de interes) din cadrul populatiei
candidate, anterior selectiei" (DIN 33430). Daca
randamentul initial este ridicat, de exem- plu 90%,
probabilitatea selectarii §i angajarii unui solicitant
nepotrivit prin selectie aleatoare este de 10%.
Rata de selectie sau procentul de selectie se
refera la proportia solicitantilor acceptati, fata de
grupul total de solicitanti. Este mai u§or sa cauti
cativa solicitanti potriviti dintr-un grup de mai
multi candidati potential potriviti, decat sa incerci
sa gase§ti din intreaga populatie cat mai multi
candidati potriviti cu putinta. A§adar, rata de
selectie este dependetla de volumul grupului de
candidati §i de procentul de candidati selec- tati,
din acest grup.
Validitatea strategiei de selectie se refera la
proportia de candidati clasificati corect. Cu cat
validitatea unei strategii de selectie este mai mare,
cu atat strategia respectiva reu§e§te sa clasifice
corect mai multi candidati, de exemplu ca fiind
„potriviti", „partial potriviti" sau „ne- potriviti".
Capitolul 9
Caracteristici ale surselor de
informare in evaluare

Functii ale caracteristicilor surselor de informare in evaluare 68

Natura observatorului — 68

Continuturile observatiei — 70

Momentul §i durata observatiei — 71

Trasaturile caracteristice ale observatiei — 72

 68 Capitolul 9 Caracteristici ale surselor de informare in evaluare

9.1. Functii ale caracteristicilor exemplu, sunt disponibile Grila de Dezvoltare a lui Kiphard
9
(Kiphard’s Developmental Grid, Kiphard, 1991);
Chestionarul de independents practica §i sociala
surselor de informare in
pentru copii intre 4 §i 6 ani (Questionnaire for
practical and social independence of 4 to 6-year-
olds) de Duhm & Huss (1979); Lista
Caracteristici ale surselor de informare in Comportamentala Marburg (Marburg Behavioral
evaluare: List) de Ehlers, Ehlers & Makus (1978); Manual
Cine? Natura observatorului.
pentru ASEBA. Forme §i profile pentru varste
Ce? Continuturile observatiei.
Cand? Perioada de timp a observatiei. §colare (Manual for ASKBA School-Age Forms &
Cum? Natura observatiei. Profiles), de Achenbach & Rescorla (2001); Manual
Acestea ajuta la: pentru probleme de concentrare in clasele 5 la 10
- Sistematizarea planificarii, executiei (Westhoff, Rutten & Borggrefe, 1990; Westhoff,
§i interpretarii evaluarilor; 1991; 1992a,b; 1993) §i altele.
- Asigurarea unui plan de Mai jos, complementar literaturii corespun-
evaluare complet; §i zatoare, vom oferi un sprijin pentru planificarea
- Compararea §i gradarea
eficienta a observatiilor prin trecerea in revista a
informa- tiilor in functie de
importanta lor relativa. caracteristicilor surselor de informare.
Toate informatiile care pot oferi raspunsuri
pentru intrebarile psihologice, §i in consecinta
Datorita literaturii de specialitate, care este disponibila in pentru intrebarea pusa de client, sunt adunate in
volum mare §i care abunda de instrumente sectiunea de rezultate a unui raport psihologic.
obiective de masurare, procedurile psihologice Aceste informatii trebuie ponderate in lunctie de
standardizate, cu alte cuvinte testele §i importanta pe care ele o au pentru luarea deciziei.
chestionarele, sunt mult mai u§or de folosit de Aici, de asemenea, putem pune urmatoarea
catre psihologi decat sursele de informare ne- intrebare pentru fiecare informatie: Cine a observat
standardizate, ale caror afirmatii nu au fost adunate ce, cand §i cum? Fiecare parte a acestei intrebari
conform unui plan psihologic adecvat. Afirmatiile conduce la o serie de consi- deratii de care ne vom
subiectilor in§i§i sau ale altor persoane, cu privire ocupa pas cu pas.
la comportamentul subiectului, sunt in general
bazate pe observatii ne-standardizate, altfel spus
aceste observatii nu s-au bazat pe un plan proiectat
§i echilibrat conform principiilor psihologice.
Mentiunile despre observatii sunt in mod special
dificil de evaluat atunci cand psihologii evaluatori 9.2. Natura observatorului
nu au posibilitatea de a obtine mai multa
informatie detaliata. Acesta este de cele mai multe Definitie
ori ca- zul §i pentru afirmatiile scrise, pentru
rapoarte §i concluzii localizate in dosare. Trasaturile observatorului (Cine?):
In multe cazuri, evaluatorii trebuie sa folo- — Experienta observatorului,
— Pregatirea §i educatia observatorului,
seasca drept observatori persoane care nu sunt
— Supervizarea si monitorizarea
psihologi, de exemplu parinti, educatori sau observatorului,
profesori, mai ales in cazul subiectilor care sunt — Procesele psihologice care influenteaza
copii. Pentru ace§ti oameni trebuie sa dezvoltam observatiile sau felul in care
planuri de observatie practicabile §i valide. De observatiile sunt utilizate, de exemplu:
 92. Natura observatorului 69

- Procesele de memorie, conditiile perceptive insuficiente. Exemple comune ar fi

- Implicarea afectiva, lucrurile care se intampla prea de- parte sau care
- Motive, valori, scopuri, nu pot fi percepute corect datorita unei iluminari
- Atitudini.
slabe. De asemenea, este bine §tiut ca, de§i
observatorii vad mult, ar putea sa nu perceapa la
Experienta observatorului fel de mult deoarece atentia lor este orientata spre
Experienta pe care o are observatorul in a observa altceva.
comportamentul respectiv este un factor pe care nu O alta problema se leaga de depozitarea
trebuie sa il subestimam, din moment ce multe observatiilor in memoria observatorului. Fieca- re
particularitati ale comportamentului nu pot fi sesizate descriere a ceea ce este observat genereaza noi
de observatori fara experienta. continuturi ale memoriei, care se pot scrie peste
In acest sens, experienta este utila, de exemplu, atunci cand sau pot schimba continuturile originale. Aceasta ar
avem de-a face cu dependenti de droguri, copii sau putea face ca detaliile observatiilor sa se schimbe
persoane cu dizabilitati. de la o actualizare la alta, fara ca observatorul sa
intentioneze vreo frauda in mod con§tient.
Pregatirea fi educatia observatorului Comportamentul individual nu este doar
Experienta in observare este in mod special acompaniat in mod continuu de emotii, ci emo-
eficienta atunci cand se bazeaza pe o pregatire tiile pot avea la randul lor o varietate larga de
sistematica. Fara pregatire, observatorii sunt efecte asupra comportamentului, dar §i asupra
deseori incapabili sa surprinda intreaga gama a proceselor observationale sau asupra memoriei. In
comportamentului, din moment ce experienta lor plus, relatiile afective dintre observator §i observat
se refera in general doar la anumite zone trebuie intotdeauna luate in conside- rare atunci
comportamentale. cand se evalueaza validitatea unei observatii.
Printre altele, procesele afective arata ca in
Supervizarea fi monitorizarea
respectivele fenomene sau manifestari sunt
observatorului
implicate valorile, scopurile §i motivele unui
Erorile §i denaturarile in observare, posibile tot
individ. In acest sens, emotiile pe care un psiho-
timpul, pot avea un efect mai extins daca
log evaluator este capabil sa le identifice in sine cu
observatorul simte ca observatiile sale nu sunt
privire la subiect sunt intotdeauna indicii ale
verificate. De aceea este important sa supervi-
scopurilor §i atitudinilor psihologului, afectate de
zam §i sa monitorizam observatorii §i in acela§i
comportamentul subiectului. Acest fapt este
timp sa le oferim convingerea clara ca sunt
adevarat atat pentru emotiile pozitive cat §i pentru
verificati.
cele negative.
Procese psihologice Este bine cunoscut, inca din cercetarile tim-
Non-psihologii suni con§tienti ca observatiile pot purii realizate asupra intervievarii, ca atitudinile
fi, in anumite cazuri, puternic influentate de alte intervievatorilor pot distorsiona semnificativ ob-
procese, manifestate chiar in observatori sau in servatiile acestora. Atitudinile orienteaza atentia
mediul lor. Grupurile de variabile prezen- tate in catre anumite procese §i le ascund pe altele. Este
ecuatia comportamentala pot fi utilizate ca sprijin demonstrat faptul ca un numar de conditii
in identificarea acestor conditii, din care am afecteaza simultan observatiile. De aceea, eva-
ilustrat cateva ca exemplu. luarea critica a observatiilor este intotdeauna
Ca surse de limitare a posibilelor observatii, necesara daca dorim sa obtinem concluzii cat mai
cele mai evidente pentru non-psihologi sunt corecte in raportul psihologic.
 70 Capitolul 9 Caracteristici ale surselor de informare in evaluare

9.3. Continuturile observatiei teractionale nu se modifica §i ele vor fi vizibile pentru

9 J
observator numai daca sunt intr-adevar prezente in
subiect. Este de exemplu adevarat ca parintii se
comporta fata de copii intr-un mod mai dezirabil
Continuturile observatiei (Ce?): social atunci cand sunt vizitati de psiholog decat
Caracteristicile comportamentului indivi- atunci cand suni singuri. Dar acest fapt nu schimba
dual care fac posibila observarea lui: relatia fundamentala dintre parinte §i copil §i nici
- observatii facute de sine Tnsu§i sau de exprimarea ci in plan comportamental. O dovada in
altii,
acest caz sunt rezultatele investigatiilor empirice
- frecventa,
realizate asu- pra comportamentului de ata§ament
- durata,
- regularitatea, al copiilor (Suess, Scheuerer & Schwabe-Hollein,
- variabilitatea, 1986; Schwabe-Hollein & August-Frenkel, 1995).
abilitatea de a evita un comportament
specific, Frecventa
Daca - toate celelalte caracteristici sunt egale, tiparele
gradul de intimitate (public - privat
intim), comportamentale mai frecvente §i de durata sunt
- partenerii de interactiune necesari, §i mai u§or de observat. Acela§i lucru se intampla
- d ez irabil itatea sociala. pentru comportamentele care se repeta in mod
regulat. Variabilitatea tiparelor comportamentale
poate fi in relatie cu frecven- ta, durata §i de
Faptul ca un anumit comportament poate fi ob- servat
asemenea cu contextul in care un anumit
depinde de un numar de caracteristici ale comportament poate fi observat. In special in
comportamentului insu§i. in cele ce urmeaza vom analiza comportamentala bazata pe principii
discuta pe scurt despre cateva dintre aces- tea, behavioriste, acestei caracteristici a
pentru a putea ilustra importanta pe care aceste comportamentului observat trebuie sa i se acor- de
caracteristici o pot avea pentru raportul psihologic. o atentie speciala, in maniera a-priori, inca
dinaintea planificarii observatiilor.
Observatii realizate de sine insufi sau de catre altii
Abilitatea de a evita un comportament specific
Multe aspecte din sfera comportamentului §i sentimentelor
sunt accesibile doar pe calea auto-observariiDupasau a cum am mentionat deja, comportamentul poate fi
introspectiei §i uneori nu sunt accesibile nici chiar evitat intr-o masura mai mica sau mai mare, altfel
astfel in intregime. Exemple de astfel de cazuri spus poate fi inlocuit cu un comportament diferit.
sunt sentimentele pe care oamenii Ic au in anumite Conditia prealabila este ca al doilea mod de
situatii §i care ii determina sa se comporte intr-un comportare sa fie la fel de caracteristic persoanei
anumit fel. Problema observatiei facute de alte ea §i primul. Modalita- tile de comportare
persoane este ca, atunci cand subiectul este neobi§nuite sau nepracticate frecvent sunt
con§tient de faptul ca este observat, aceasta poate detectabile nu numai datorita efortului presupus, ci
denatura propriul comportament: existenta vizibila §i datorita modului in care partenerii de
a observatorului conduce la aparitia unor schim- interactiune reactioneaza la ele, in cazul
bari ale comportamentului observat. Cu toate comportamentelor care implica interactiune.
acestea, ar fi gre§it sa concluzionam de aici ca
oamenii aflati sub observatie sunt capabili Gradul
sa i§i de intimitate
schimbe comportamentul in orice fel doresc. Cercul de potentiali observatori se restrange in momentul
Tiparele fundamentale comportamentale §i in- in care comportamentul prezinta un
 71
9.4. Momentul fi durata observatiei

|caracter privat sau chiar intim. Un considerent 1 relevant 9.4. Momentul fi durata observatiei Important
este acela ca exista diferente interindi-. viduale Momentul fi durata observatiei (Cand? Cat
mari in modul in care oamenii concep un timp?)
comportament ca fiind de o natura mai mult sau
mai putin privata sau intima. Chiar fi luand Tn considerare stabilitatea fi
abilitatea de a schimba caracteristicile com-
Partenerii de interactiune necesari portamentului, se aplica urmatoarea regula
Cand decidem ce anume sa observam, trebuie intotdeauna generala: cu cat observatia este mai veche, cu
atat este mai mare probabilitatea ca ea sa nu
sa luam in considerare ca aceasta decizie depinde
poata fi repetata, deoarece obiectul observatiei
de varietatea persoanelor ob- servate. Multe s-a schimbat.
intrebari tipice pentru proiecte de evaluare
psihologica pot fi apreciate mai corect daca, in plus
fata de subiectii in§i§i, sunt implicate §iUnele alte caracteristici comportamentale au o constanta mai
persoane in procesul de evaluare. De exemplu, in mare de-a lungul timpului decat altele, cu alte
intrebarile cu privire Ia parcursul §colar, cuvinte sunt mai stabile. Dar ideea de stabilitate nu
informatiile care pot raspunde intrebarii clientului exclude neaparat abilitatea de schimbare. Chiar §i
sunt colectate sistematic nu doar de la copil, ci §i caracteristicile stabile se pot schimba. Abilitatile
de la parinti sau chiar de la profesori. Pentru alte reduse de scriere, de exemplu, pot fi foarte stabile,
intrebari ale clientului, ar putea fi necesar sa dar pot fi la fel de bine schimbate prin pregatire
implicam §i alte persoane din contextul social al sistematica. A§adar, momentul in timp al unei
subiectului. Ar trebui retinut, bineinteles, ca in observatii trebuie luat intotdeauna in considerare,
astfel de cazuri con- simtamantul subiectului §i/sau deoarece caracteristica observata s-ar putea sa se fi
al clientului este intotdeauna necesar. schimbat intre timp.
De exemplu, vom trata rezultatul unui test de
Dezirabilitatea social;! inteligenta care a fost efectuat in urma cu doua
Comportamentul care este observat va depinde, printre saptamani in mod diferit fata de rezultatul unui test
altele, de normele de care o persoana se simte efectuat in urma cu zece ani. Inteligenta este una
legata, norme determinate de grupurile de referinta din cele mai stabile §i mai putin modificabile
carora persoana simte ca le apartine. Persoanele caracteristici personale, dar poate fi deteriorata de
aflate sub observatie vor incerca sa manifeste doar boala sau accidente.
acele comportamente pe care le considera a fi Nivelul unei anumite caracteristici poate intr-
dezirabile social, sau, dupa cum am mentionat adevar sa ramana constant, dar in practica intalnim
deja, acele comportamente pe care le considera deseori incercari de a prezice lucruri diferite cu
potrivite cu a§teptarile observatorilor. Pe de alta aceea§i informatie singulara. De exemplu, pe baza
parte, observatorii vor avea tendinta sa judece un unei informatii despre abilitatile unui subiect se
comportament ca fiind mai mult sau mai putin poate incerca predictia succesului in training, dar
potrivit, conform propriilor norme. Ultimul aspect se poate incerca §i predictia succesului intr-o
ar putea conduce la dificultati, de exemplu in acele profesie. Hossiep (1995) a demonstrat intr-un
cazuri in care psihologul sau alti observatori, studiu la scara mare ca variabilele psihologice ar
probabil ei in§i§i crescuti de parinti protectivi, putea prezice satisfacator succesul in training, dar
transfera incon§tient standardele §i valorile nu ar putea sa prezica succesul intr-o profesie,
personate asupra subiectilor aflati in circumstante decat dupa
complet diferite.
 72 Capitolul 9 Caracteristkc ale surselor de intormare in evaluare

mai multi ani de practicare a respectivei profe- sii. inDupa general doar printr-o planificare atenta. Pla- nul trebuie
training, toti cei evaluati in studiu se aflau pe sa fie bine fundamental pana in cel mai mic
aceea§i treapta in companie, fapt ce a facut detaliu §i trebuie sa ofere specificatii precise
predictia imposibila. Cativa ani mai tarziu, totu§i, pentru criteriile de „Ce?", „Unde?", „Cand?" §i
subiectii au ajuns pe diferite trepte in companie iar „Cine?" eu referire la observatie. Planul stabile§te
variabilele psihologice au fost din nou capabile sa- aceste specificatii atat pentru realizarea efectiva a
§i arate demonstreze valoarea predictiva. Lipsa observatiilor, cat §i pentru evaluarea §i
abilitatii predictive nu este datorata in mod necesar interpretarea lor.
variabilelor psihologice; ea poate depinde de Aceste criterii ale evaluarilor psihologice
caracteristicile care urmeaza a fi prezise. A§adar, §tiintifice pur §i simplu nu pot fi indeplinite de
este important nu doar momentul observatiei ci §i observatiile cotidiene sau de observatiile
felul in care acest moment se relationeaza cu neplaiiilieate asupra comportamentului. O astfel
predictia care trebuie facuta. de observatie aduce intotdeauna cu sine riscul ca
observatorul sa observe, sa inregistreze §i sa
proceseze doar ceea ce considera el ca fiind re-
9.5. Trasaturile caracteristice ale levant" in acel moment. O procedure orientata
observatiei catre decizie in evaluarile psihologice permite ca
9
astfel de erori de judecata sa fie evitate in cea mai
mare masura posibila, deoarece intrebarile
Definitie
psihologice §i planificarea subsecventa a evalu-
Trasaturile caracteristice ale observatiei
(Cum?) Caracteristicile observatiei arii mentin atentia evaluatorului concentrata pe
comportamentale §tiintifice: acele aspecte care au fost stabilite obiectiv ca fiind
1. Un plan valid, cu categorii bine importante.
funda- mentate pentru realizarea, Daca trebuie sa folosim subiectul sau alti non-
evaluarea §i interpretarea psihologi ca observatori, trebuie sa le explicam cu
observatiilor. exactitate ce tipuri de comporta ment ar trebui sa
2. Realizarea observatiilor se face conform inregistreze §i cum ar trebui facuta inregistrarea.
planului prin: Este preferabil ca in astfel de situatii sa punem
- observatori califcati,
accent pe comportamente u§or de observat §i care
- utilizarea celor mai potrivite metode de
pot fi inregistrate cat mai obiectiv cu putinta.
inregistrare.
3. Evaluarea observatiilor se face a§a Aceasta inseamna ca trebuie sa limitam
cum observatiile doar la ceea ce este cu adevarat
este precizat in plan. important §i sa fim siguri ca observatorul nu este
suprasolicitat.
Un principiu fundamental demn de subliniat
Calitatea observatiilor nestandardizate depinde de masura este ca observatia nu ar trebui sa se concentreze
in care se apropie de idealul obser- vatiei niciodata doar pe comportamentul problematic,
comportamentale §tiintfice. In fiecare caz disruptiv, ci ar trebui sa includa mereu §i aspec-
individual, trebuie sa luam o decizie bine tele placute, adaptative. Efectul unei asemenea
fundamentata despre observatiile specifice care abordari este benefic: parintii, de exemplu, i§i
trebuiesc lacute, precum §i despre limitarile care considera copiii ca fiind considerabil mai putin
pot sau trebuie sa fie acceptate, pentru a putea problematici. Dimpotriva, orice concentrare
raspunde intrebarilor psihologice §i astfel unilaterala a observatiilor asupra
intrebarii clientului. comportamentelor problematice, duce la riscul
Baza fiecarei observatii §tiintifice este o intensificarii dificultatilor existente, deoarece
procedura sistematica, ceva ce poate fi obtinut atentia se concentreaza §i mai mult asupra
acestora. Un
 9.5. Natural observatiei

argument in plus fata de sfera pur perceptiva care implica

clientii sau subiectii §i de faptul ca observatiile
realizate asupra comportamentului pozitiv ofera o
baza esentiala pentru o interven- tie de succes.
Evaluarea observatiilor, altfel spus extrage-
rea clara §i univoca a unor informatii din aceste
observatii, care sa raspunda unor intrebari psi-
hologice, trebuie de asemenea planificata. Este in
mod special eficient daca aceasta planificare este
efectuata chiar la inceputul procesului de evaluare.
In urma unei astfel de planificari este mai u§or sa
vedem daca planul observatiei este suficient de
detaliat, sau daca este mult prea detaliat. Daca am
inceput deja sa adunam datele. In absenta unui
astfel de plan, se poate sa fi omis anumite
oportunitati privind luarea in considerare a
anumitor aspecte.
Observatiile care sunt continute printre
informatiile disponibile inainte de inceputul
evaluarii sunt deseori dificil de evaluat. De obi-
cei, aceste observatii nu au fost facute pentru a fi
utilizate intr-un raport psihologic. Astfel de
observatii non-psihologice permit rareori extra-
gerea unor concluzii atat de ample §i de exhaustive
pe cat poate parea la o prima vedere. Din contra,
fiecare afirmatie provenita din astfel de informatii
prealabile trebuie evaluata cu atentie din punctul
de vedere al caracteristicilor observatiilor, in
conformitate cu regulile discutate in acest capitol.
 10

Capitolul 10
Proceduri standardizate de evaluare

10.1. Criteriile de selectie a procedurilor standardizate de evaluare — 76

10.2. O definitie teoretica a munch psihologice — 76

10.3. Functiile teoriilor care stau la baza procedurilor de evaluare — 77

10.4. Obiectivitatea procedurilor standardizate — 78

10.4.1. Obiectivitatea Tn aplicare — 78
10.4.2. Masuri pentru cre§terea obiectivitatii Tn aplicare — 79
10.4.3. Obiectivitatea Tn scorare - 79
10.4.4. Obiectivitatea interpretarii - 82

10.5. Fidelitatea procedurilor standardizate — 83

10.5.1. Decizia asupra unui tip de fidelitate - 84

10.5.2. Evaluarea fidelitatii — 84

10.6. Validitatea procedurilor standardizate — 85

10.7. Cateva comentarii despre marimea coeficientilor de validitate — 86

 76 Capitolul 10 Proceduri standardizate de evaluate

10.1. Criteriile de selectie a potrivita pentru o intrebare data. Este vorba de

9
raportul cost-beneficiu al utilizarii procedurii
procedurilor standardizate de respective. Ne-am ocupat deja de acest aspect in
evaluare discutia realizata cu privire la planul de evaluare
§i nu vom repeta argumentele aici. Dorim doar sa
Criteriile de selectie a procedurilor
reamintim ca utilizarea fiecarei proce- duri
§tiintifice de evaluare, la fel ca §i abordarea
standardizate de evaluare, precum
generala aplicata in evaluare, trebuie sa aduca mai
testele §i chestionarele, sunt:
multe beneficii decat acele proceduri care au fost
1. baza teoretica a procedurii,
aplicate intrebarilor clientului anterior, la nivelul
2. caracteristicile empirice:
- obiectivitate, simtului comun. Cu alte cuvinte, ra- portul cost-
- fidelitate, beneficiu pentru procedura selectata trebuie sa fie
- validitate, mai bun decat cel al a§a-numitelor strategii a-
- norme; priori (Cronbach & Gleser, 1965).
3. raportul cost-beneficiu pentru intrebarea
specifica pusa de client.
10.2. O definitie teoretica a muncii
9
Faptul ca recomandam ca baza teoretica a unei proceduri
sa fie considerata ca fiind cel mai important
psihologice
criteriu de selectie al procedurii respective este
Definitie
neobi§nuit pentru evaluarea psi- hologica. Cu toate Guttman (1981, p. 51) define§te urmatoarea
acestea, vom arata ca acest criteriu trebuie sa fie cerinta cu privire la o teorie: "O teorie este o
intotdeauna primul, deoa- rece restul criteriilor se ipoteza privind corespondenta dintre un
bazeaza pe el. Pentru a evalua calitatea bazei sistem definitional pentru un univers de
teoretice, avem nevoie de o masura. O astfel de observatii §i un aspect al structurii empirice
masura este definitia teoriei, data de Guttman a acestor observatii, impreuna cu ratiunea
(1981), pe care o vom descrie aici. fundamentals pentru o astfel de ipoteza."
Pentru orice psiholog, obiectivitatea, fideli-
tatea, validitatea §i normele sunt toate caracte-Definitia lui Guttman presupune urmatoarele aspecte
ristici clare ale unui test sau chestionar, pe care definitorii pentru o teorie:
trebuie sa le cunoasca atunci cand decide pentru 1. existenta unui sistem definitional pentru
sau impotriva utilizarii respectivei proceduri. universul observatiilor;
Explicatii detaliate §i evaluari critice ale acestor 2. descrierea unui (sau a mai multor) aspect(e); al(e)
caracteristici pot fi gasite in volume relevante (de structurii empirice a observatiilor;
exemplu Kline, 1993: Lienert & Raatz, 1994: Rost, 3. existenta uneia (sau a mai multor) ipoteze cu
1996). De aceea ne vom abtine sa le repetam; in privire la corespondenta dintre sistemul
schimb vom puncta o serie de aspecte care nu sunt definitional §i un aspect al structurii empirice a
mentionate de regula in literatura dar care, din observatiilor; si
experienta noastra, sunt importante atunci cand 4. existenta unui rationament fundamental pentru
selectam §i utilizam proceduri standardizate. aceasta ipoteza.
In plus fata de caracteristicile generate ale unei
In continuare vom privi mai in detaliu conditiile acestei
proceduri, exista §i o caracteristica specifi- ca a
definitii.
evaluarii intr-o situatie data, care poate face ea o
La inceputul constructiei fiecarui test §tiintific
procedura sa para mai mult sau mai putin trebuie sa definim ce anume trebuie observat,
universul (posibilelor) observatii.
 103. Functiile teoriilor care stau la baza procedurilor de 77
evaluare

Intentiile teoretice §i practice ale autorilor unui test le,

potprecum
fi media, mediana sau modul §i a unor masuri ale
complet intelese doar daca poate fi urmat fiecare variatiei, precum abaterea standard sau varianta. in
pas parcurs de ei in procesul de dezvoltare a teorie, predictiile (= ipotezele) pot fi emise atat cu
testului §i doar daca se specifica toti pa§ii esentiali privire la valorile acestora, cat §i la alte
§i suficienti. Un criteriu pentru indeplinirea acestei caracteristici ale distributiilor.
cerinte este gradul in care sectiunea teoretica din Teoria mai poate prezice cat de bine vor
manualul unui test prezinta toate definitiile corespunde distributiile una cu cealalta sau cum
necesare, astfel incat alti psihologi sa poata vor fi ele diferite. Astfel, o teorie poate face
construi noi teste comparabile. Pentru cele mai afirmatii despre similarilatile §i diferentele sco-
multe teste psiho- logice, acest criteriu nu este rurilor la test, de exemplu poate prezice cat de mult
indeplinii, sau este indeplinit doar partial. vor corespunde scorurile obtinute la test de
Cu cat lipsesc mai multe definitii esentiale din persoanele din grupul experimental, eu ocazia a
sistemul definitional al universului de ob- servatii, doua testari la momente diferite de timp, sau cum
cu atat trebuie sa formulam mai multe ipoteze vor fi diferite unele de celelalte scorurile medii
atunci cand folosim in practica testul re- spectiv, obtinute la lest de grupuri diferite.
sau alte proceduri. Dar acest lucru face ca In sfar§it, o alta caracteristica a unei teorii este
concluziile pe care le extragem din test sau din aceea ca prezinta un rationament fundamental
procedura de evaluare sa fie mai nesigure. pentru fiecare Ipoteza. Aceasta inseamna ca autorii
„Aspecte ale structurii empirice a observa- teoriilor aduc argumente psihologice care justifica
tiilor" inseamna distributiile datelor, caracteris- ipotezele. Pana la urma, nu exista ipoteze care sa
ticile acestor distributii, precum §i relatiile §i apara din senin sau care sunt „intotdeauna" testate.
diferentele dintre distributiile datelor.
O teorie consta din cel putin una, dar de regula
din mai multe ipoteze despre corespon- denta 10.3. Functiile teoriilor care stau la baza
dintre sistemul definitional §i aspectele structurii procedurilor de evaluare
empirice a observatiilor. Ne readucem inca o data
aminte ca o ipoteza este o afirmatie despre relatia
dintre variabile, care poate fi testata empiric §i se Functii
O teorie aferenta unei proceduri de evaluare
poate dovedi a fi falsa, deci poate fi falsifieabila. ii ofera psihologului evaluator informatiile
Ipotezele unei teorii afirma in prealabil distributiile cerute despre:
datelor a§teptate de autori, precum §i similaritati le - sistemul definitional al universuiui
§i diferentele prevazute intre aceste distributii. observatiilor;
• Scorurile obtinute de un e§antion experi- - aspecte ale structurii empirice a
mental de persoane carora li se administreaza un observatiilor;
test psihologic urmeaza o anumita curba de - ipoteze despre corespondenta
distributie. In general, aceste distributii se vor dintre sisternul definitional §i aspecte
apropia de o distributie normala. Dar acesta nu este ale structurii empirice: si
- rationamente psihologice
intotdeauna cazul. Teoria unui test prezice forma
fundamentale pentru aceste ipoteze.
curbei de distributie a datelor. Abia atunci se poate
Psihologul evaluator are nevote de aceste
determina empiric daca aceasta predictie (= informatii pentru a putea intelege constfuctio
ipoteza) este corecta sau nu. procedurii, pentru a o putea folosi ti scota §i
In loc de ansamblul unei distributii, atentia de asemenea pentru a Interpreta rezultatele
cercetatorilor se concentreaza deseori doar pe acele
caracteristici ale distributiilor care sunt considerate
Utilizarea responsabila a procedurilor §tiintifice - testele
a fi importante, iar calculele sunt facute pe baza psihologice §i chestionarele fiind pro-
unor masuri ale tendintei centra-
 78 Capitolul 10 Proceduri standardizate de evaluare

ceduri §tiintifice - presupune ca utilizatorii sa inteleaga

O procedura psihologica este mai obiectiva atunci cand
constructia acestor proceduri. Pentru aceasta au diferiti utilizatori experti sunt con- gruenti in
nevoie de informatie cu privire la toti pa§ii opiniile emise cu privire la aplicarea, scorarea §i
constructiei. interpretarea acelei proceduri. O procedura nu
Mai mult, utilizatorii procedurilor §tiintifice poate fi cotata exclusiv la extreme, adica fie
au nevoie de astfel de informatii despre teoria care obiectiva, fie ne-obiectiva. Din contra, consistenta
sta la baza procedurii, pentru a calcula §i interpreta inter-utilizator poate varia de la foarte scazuta la
valorile masurate (scorurile), reie§ite din aceste foarte ridicata.
proceduri §tiintifice. Doar atunci pot combina intr- Folosim expresia „utilizatori experti" pentru a
un mod corespunzator rezultatele masuratorilor lor
sublinia faptul ca utilizarea unei proceduri psi-
cu alte informatii aflate la dis- pozitia lor despre
hologice presupune mai mult decat o simpla
persoanele din grupul testat.
inmanare de teste, citirea instructiunilor, aplicarea
Din pacate, in practica se intampla deseori ca
testelor in functie de instructiunile din manual,
detaliile esentiale despre teorie sa lipseasca din
scorarea §i interpretarea lor. Mai jos vom vorbi
manualul unui test. Exista chiar o intreaga serie de
proceduri pentru care nu se indica nici un fel de despre un numar de probleme care pot sa apara in
baza teoretica. In astfel de cazuri, psihologii aplicarea, scorarea §i interpretarea testelor. Vom
trebuie sa adune ei in§i§i baza nece- sara de sugera solutii pentru aceste probleme §i vom arata
informatii din literatura §tiintifica §i sa formuleze cum cuno§tintele psihologice experte sunt absolut
ipoteze aditionale, relevante pentru procedura necesare pentru implementarea procedurilor
respectiva. Cu toate acestea, cu cat formuleaza mai obiective.
multe ipoteze, cu atat create riscul erorilor in
afirmatiile care vor fi bazate pe rezultatele la astfel
de teste.
Inainte de a utiliza orice procedura psiholo- 10.4.1. Obiectivitatea tn
gica, psihologii evaluatori trebuie sa se intrebe aplicare Important
Probleme posibile tn aplicarea procedurilor
daca toate postulatele necesare, care stau la baza psihologice standardizate:
procedurii respective, sunt justificabile in baza - Subiectii urmaresc scopuri nepotrivite.
teoriei §i in baza cercetarilor empirice cores- - Subiectii au a§teptari nepotrivite.
punzatoare. Atunci vor vedea ca deseori acest - Instructiuni neclare.
lucru nu este posibil. Consideram de exemplu, pe - A paritia unor dificultati care nu au fost
baza acestor consideratii ca tehnicile proiec- tive tnca descrise tn literatura §tiintifica.
trebuie excluse din evaluarea orientata ca- tre
decizie (cf. Hormann, 1964, 1964a). Ele au scopul
Se poate intampla ca uneori subiectii sa urma- reasca
lor in investigatia psihologica, dar nu pot fi scopuri care nu corespund scopurilor evaluarii sau
utilizate in evaluarea orientata spre decizie. care sunt chiar contrare acestora. Similar, subiectii
se pot a§tepta ca o anume procedura specifica, sau
ca evaluarea in ansam- blul ei, sa fie diferita fata
10.4. Obiectivitatea procedurilor de modul in care ei o resimt in realitate. Ambele
standardizate situatii pot duce la rezultate complet nefolositoare.
Definitie In multe proceduri, instructiunile pentru per-
Obiectivitate = consistenta inter-utilizator in soanele testate sau pentru persoana care aplica
aplicarea, scorarea §i interpretarea procedurilor testul pot fi uneori insufficient de clare sau echi-
standardizate de evaluare. voce, in astfel de cazuri, utilizarea rigida a ma-
 10.4 . Obiectivitatea procedurilor standardizate
79

nualului de instructiuni poate duce la rezultate noastra, poate sa apara. De asemenea, explicam cum vom
nefolositoare. Cu toate acestea, daca psihologii au putea sa gestionam acel tip specific de dificultati,
inteles teoria din spatele procedurii, vor §ti cum sa impreuna cu subiectul.
procedeze in astfel de cazuri. Intotdeauna incheiem acest tip de interviu
preliminar (inca nu este un interviu oriental catre
decizie!) cu un acord explicit, mutual, despre felul
10.4.2. Masuri pentru cre§terea in care urmeaza sa procedam. Aceasta abordare
obiectivitatii in aplicare este folositoare in special cu subiectii care la
inceput nu sunt prea motivati sa coopereze. Insa §i
Important pentru subiectii bine moti- vati, faptul ca
demonstram respect in relatia cu ei va duce la o
Obiectivitatea in aplicare poate fi crescuta prin: cre§tere a satisfactiei lor fata de evaluarea care
— explicarea scopurilor §i a planului de
urmeaza sa se desfa§oare.
desfa§urare a evaluarii;
— explicarea rolurilor subiectului, psihologului
etc;
— intrebari adresate subiectilor despre ideile 10.4.3. Obiectivita
lor cu privire la test; tea in scorare
— corectarea a§teptarilor nepotrivite; Important
— precizarea posibilelor dificultati §i
explicarea modului In care acestea pot fi Criterii pentru scorarea §tiintifica a
gestionate; §i procedurilor psihologice standardizate:
— acordul asupra modului in care trebuie Procedurile psihologice trebuie intotdeauna
procedat. scorate in functie de ultimele dezvoltari §i
descoperiri aparute in domeniul teoriei §i
Transparenta este o baza importanta a incre- derii. De metodologiei.
aceea, la inceputul fiecarei evaluari psihologice, Mai mult, scorarea trebuie efectuata:
vom explica scopurile noastre. Vom continua sa - in functie de teoria aflata ia baza procedurii,
facem acest lucru chiar daca subiectul a fost - in functie de considerentele
informat anterior cu privire Ia aceste scopuri de psihometrice ale procedurii, §i
catre altcineva. - intr-un mod care poate fi explicat din punct de
Cand descriem evaluarea ca pe un intreg, ii vedere logic.
relatam subiectului despre procedurile pe care
intentionam sa le utilizam §i despre ordinea in O care
evaluare psihologica este o activitate §tiin- tifica §i
vor fi aplicate §i explicam in ce scop vor fi trebuie sa indeplineasca criteriile care se aplica in
utilizate aceste proceduri. general muncii §tiintifice. Criteriul validitatii,
Apoi vom explica nu numai rolul nostru in care, dupa cum am enuntat mai de- vreme, trebuie
evaluarea psihologica, ci §i rolul subiectului, sa fie aplicat in evaluarea afuma- tii lor §tiintifice,
precum §i rolul celorlalte persoane care ar putea fi va fi discutat mai in detaliu aici, privitor la
implicate. procedurile standardizate de scorare. Procedurile
Din moment ce subiectii au deseori a§teptari standardizate pot fi scorate intr-un mod valid doar
nepotrivite cu privire la evaluarile psihologice, are daca sunt scorate in functie de ultimele tehnologii
rost sa ii rugam sa-§i descrie propriile idei, astfel din domeniu. Trebuie luate in considerare
incat acestea sa poata fi corectate daca este progresele lacute in domeniul teoretic, precum §i
necesar. In acela§i timp, enumeram intot- deauna dezvoltarile metodologice §i noile descoperiri.
orice dificultate care, din experienta Daca, atunci cand vom scora
 80 Capitolul 10 Proceduri standardizate de evaluare
un test, vom lua in considerare doar informatiile din
manualul lestului, putem ajunge la rezultate care
nu mai pot fi justificate §tiintific, in mod special in
cazul acelor teste care sunt mai vechi sau pentru
care manualele nu au mai fost revi- zuite de mult
timp.
Evaluam sugestiile §i instructiunile de scorare
a testelor expuse in manualul tehnic, in functie de
urmatoarele trei criterii:
1. Corespund cu teoria pe care se bazeaza
testul?
2. Au sens din punct de vedere psihometric?
3. Pot fi justificate logic?
Teoria din spatele unui test determina modul in care ar
trebui sa fie scorat. Instructiunile de scorare ale
autorilor de teste trebuie sa fie derivate din teorie,
sau cel putin nu trebuie sa o contrazica. Daca, de
exemplu, toate testele de inteligenta Wechsler au
ca scop masurarea inteligentei generale, atunci
utilizarea lor pentru scorarea unui profil diferentiat
nu corespunde cu teoria care sta la baza testului.
Acest exemplu poate fi folosit de asemenea
pentru a ilustra al doilea criteriu amintit: metodele
de scorare care pot fi utilizate in mod formal sunt
lipsite de sens din punct de vedere psihometric
daca anumite caracteristici ale testului nu sunt
indeplinite. Potrivit teoriei, subtestele bateriilor de
inteligenta Wechsler sunt construite astfel incat sa
masoare toate inteligenta generala. Drept urmare,
rezultatele subtestelor coreleaza ridicat unele cu
celelalte. Potrivit teoriei acceptate in domeniul
testelor §i testarii (Huber, 1973), nu poate fi
culeasa nici o informatie de natura a genera un
profil atunci cand subtestele coreleaza ridicat unele
cu cele- lalte. Cu alte cuvinte, in astfel de cazuri nu
se poate determina daca un profil este real sau nu.
Un profil poate fi considerat real daca diferen- tele
dintre rezultatele unei persoane la subteste nu pot
fi explicate prin erori de masurare, iar la o baterie
ale carei subteste coreleaza in mare masura, acest
lucru nu este posibil.
O alta problema, mult mai intalnita decat
interpretarea incorecta a profilului, este inter-
pretarea falsa a valorilor critice.
Pentru claritate, atunci cand descriem nive-
lurile unei caracteristici psihologice, vom folosi
intotdeauna doar urmatoarea clasificare:
(1) submediu,
(2) submediu spre mediu.
(3) mediu,
(4) mediu spre supramediu, §i
(5) supramediu.
Fiecare caracteristica poate fi masurata doar cu un
anumit grad de precizie. Astfel, valorile ma-
surate reprezinta de fapt mai degraba categorii de
valori mai mari sau mai mici. In conformi- tate cu
teoria clasica din domeniul psihometriei, exista o
probabilitate destul de mare ca valoarea
„adevarata" a scorului unui subiect la test sa se
afle in cadrul plajei definite de aceste categorii.
Marimea acestei probabilitati variaza in functie de
fidelitatea procedurii utilizate. In consecinta,
specificarea doar a unei valori de referinta nu
reprezinta o modalitate profesionala de a informa
cititorul unui raport de evaluare asupra starii de
fapt a lucrurilor. Pentru a fi in spiritul teoriei
testului, trebuie intotdeauna sa specificam inter-
valul in care, cu o probabilitate mare, se afla
valoarea adevarata a scorului.
Intr-un raport psihologic trebuie sa descriem
categoria in care se inscrie o anumita valoare
obtinuta, intr-o modalitate clara §i inteligibila
pentru cei care nu sunt psihologi. Cele cinci
categorii mentionate mai sus sunt suficiente
pentru acest lucru.
In toate testele §i chestionarele psihologice,
autorii specifica cel putin ce valori de referinta sunt
cuprinse in categoria medie. In majoritatea testelor
care opereaza cu scoruri standardizate, media are o
valoare standard de 100 iar intervalul mediu se afla
intre scorurile standard 90 §i 110. Daca in urma
evaluarii unui subiect se obtine o valoare de 91, acesta
poate fi clasificat ca fiind plasat in intervalul "sub
medie spre medie", din moment ce intervalul de
incredere pentru valoa- rea de 91 spune ca scorul real
al subiectului va fi cuprins cu o foarte marc
probabilitate in acest palier, de la sub medie la medie.
Noi folosim exclusiv clasificarea propusa mai sus
§i de dragul claritatii ne abtinem de
mita inferioara
Limita
a CI superioara a CI Clasificarea
valorii obtinute
la test ca
b medie Sub medie Sub medie
b medie
Sub medie spre medie
. Medie
 Peste medie
Medie spre peste medie
ste medie Peste medie Peste medie

complet) din intrebari sau afirmatii in raport cu care

subiectii pot nega unele comportamente care
descriu incalcari minore ale normelor. In realitate,
subiectii pot nega aceste violari deoa- rece: (1) nu
vor sa le recunoasca, adica mint, sau (2) chiar nu
le-au comis. Testul postuleaza faptul ca fiecare
persoana testata ar trebui sa recunoasca un anumit
numar de incalcari ale normelor. Dar astfel se trece
cu vederea faptul ca intr-adevar exista persoane
care chiar nu au de recunoscut astfel de incalcari
ale normelor. Aceasta inseamna ca a fost trasa o
concluzie falsa din punct de vedere logic.
A doua eroare logica, de obicei in legatura cu
cea mentionata anterior, este aceea de a pre-
supune ca oameni care poate au dat raspunsuri
dezirabile social (deci clasificate ca distorsiuni) la
intrebari §i afirmatii despre incalcari minore ale
normelor sociale, vor raspunde nepotrivit §i la
celelalte intrebari sau afirmatii ale testului. Cu
toate acestea, celelalte scale ale chestiona- relor
deseori se refera la comportamente care nu sunt
determinate de norme sociale, sau cel putin nu intr-
un mod neechivoc. Este evident ca o concluzie
cum este cea descrisa nu poate fi corecta din punct
de vedere logic. In locul unei concluzii imposibile
din punct de vedere logic, ar fi folositoare dovada
empirica a existentei unei corelatii ridicate intre
comportamentul de raspuns pe scala de deschidere
§i raspunsul pe alte scale de personalitate. Din
pacate, din cate §tim noi, astfel de evidente nu
exista.
In ceea ce prive§te problema falsificabilitatii
raspunsurilor in chestionarele de evaluare, doar o
singura concluzie ramane posibila: oricine poate
intelege chestionarele, le poate de aseme- nea §i
falsifica. Singurele noastre optiuni, daca vom
recunoa§te posibilitatea falsificarii, sunt:
(1) ne folosirea chestionarelor, (2) motivarea
subiectilor sa raspunda onest, fiind
expliciti in legatura cu toate scopurile §i
Sugestiile de scorare pentru proceduri standar- dizate sunt descriind conse- cintele falsificarii §i (3)
logic nejustificate daca in urma lor sunt trase folosirea chestionarelor numai daca
concluzii false. Acest fapt va fi ilustrat folosind subiectii sunt deja suficient de mo- tivati.
exemplul deschiderii catre experienta, a De exemplu, acesta este cazul subiectilor
dezirabilitati sociale sau a scalelor de min- ciuna. care au cerut ei in§i§i evaluarea
Aceste scale constau in mare parte (sau psihologica, cu scopul de a obtine ajutor
in rezolvarea unor probleme personale.
 82 Capitolul 10 Proceduri standardizate de evaluare
portului
10.4.4. Obiectivitatea interprets™
Conditii pentru obtinerea celui mai inalt nivel
de obiectivitate posibil in interpretarea
rezultatelor procedurilor
standardizate:
1. Observarea comportamentului subiectului in
timpul testarii, dar si cu putin timp inainte §i
dupa evaluare. Aceste observatii
comportamentale ar trebui prezentate in
sectiunea de date a raportului psihologic,
inainte de rezultatele procedurii respec tive.
2 In sectiunea de date a raportului psihologic,
rezultatele procedurilor standardizate trebuiesc
intotdeauna raportate in relatie cu:
- procedura,
- momentul de timp al realizarii evaluarii
(timpul trecut),
- e§antionul normativ.
Putem interpreta corect rezultatele testului daca suntem
siguri ca subiectii au lucrat conform
instructiunilor. Ca sa putem judeca acest lucru,
trebuie sa observam comportamentul subiectului in
relatie cu testul. Aceasta inseamna observarea
comportamentului in timpul testarii dar §i cu putin
timp inainte sau dupa testare, deoarece astfel
pulem recolta informatii importante despre felul in
care ar trebui sa interpretam rezultatele testelor §i
chestionarelor.
In evaluarile individuate, putem merge chiar
un pas mai departe. Discutam cu subiectul inainte
de evaluare §i ne asiguram ca motivatia sa este pe
cat posibil de crescuta. Dupa fiecare procedura il
rugam pe subiect sa ne spuna cum i s-a parut
testul, ce dificultati a intampinat §i cum le-a
gestionat. in aceste scurte conversatii, uneori
constand din simple comentarii ale subiectului,
culegem deseori informatii decisive despre
metodele de lucru ale acestuia din urma.
Atat observatiile, cat §i rezultatele acestor
scurte conversatii, sunt raportate ca observatii
comportamentale in sectiunea de date a ra-
psihologic. Teoretic, aceste observatii
comportamentale ar putea sa fie colectate sub un
singur titlu din sectiunea de dale, dar noi preferam
sa prezentam fiecare observatie com- portamentala
chiar inaintea rezultatelor respec- tivei proceduri.
Astfel, informatiile care sunt legate una de alta sunt
de asemenea raportate impreuna.
Toate comportamentele relevante pentru
intrebarea clientului, pe care le observam in timpul
altor contacte cu subiectul, sunt colectate de
asemenea in sectiunea de date, la punctul
„observatie comportamentala". Grupam aceste
observatii comportamentale conform intreba- rilor
psihologice formulate, deoarece pe baza acestor
intrebari am observat comportamentul subiectului §i
al celorlalte persoane relevante pentru evaluare.
In sectiunea de date a raportului psihologic
prezentam rezultatele tuturor procedurilor,
formuland aceste rezultate la timpul trecut.
Formularile facute la timpul trecut se refera la
momentul in care a fost efectuata evaluarea (adica
mai in trecut de momentul la care ca este relatata) §i
clarifica cititorului faptul ca se discuta rezultatul
specific al unei proceduri specifice §i ca nu s-a
ajuns inca la concluzia finala, adica la raspunsul la
o intrebare psihologica.
Cand descriem rezultatele subiectilor la
procedurile standardizate, clasificam scorurile
pentru fiecare procedura in comparatie cu scorurile
unui e§antion normativ, ale carui valori formeaza
etalonul sau norma.
In acest fel avem mai multe avantaje:
(1) Cititorii nu se confrunta cu numere care le
spun mai putin decat o face o clasificare clara.
(2) Cititorilor li se prezinta clasificarea, de
exemplu a inteligentei, in conformitate cu
procedura utilizata. Concluzia finala, de
exemplu despre nivelul de inteligenta, este
enuntata in sectiunea de rezultate, unde toata
informatia despre inteligenta subiectului este
adunata la un singur loc §i este evaluata in
ansamblu.
(3) Referirea la e§antionul normativ clarifica
cu cine am comparat subiectul. Performanta,

10.5.Fidelitatea procedurilor standardizate
de exemplu in testele de inteligenta, trebuie sa
fie clasficata diferit daca o vom compara cu
media tuturor persoanelor de aceea§i varsta
sau cu media studentilor de aceea§i varsta.
Fidelitatea test-retest a unei proceduri indica gradul in care
10.5. Fidelitatea procedurilor
standardizate
Fidelitatea
O procedura psihologica este cu atat mai
fidela cu cat rezultatele aplicarii unor parti
diferite ale procedurii sau ale aplicarii
aceleia§i proceduri in diferite momente de
timp corespund mai mult intre ele.
1. Corespondenta dintre parti poate indica,
dupa caz, indicele de consistenta interna,
indicele de fidelitate split-half (metoda
injumatatirii), sau indicele de fidelitate
calculat prin metoda formelor paralele.
2. Corespondenta dintre scorurile obtinute
la diferite momente in timp indica
fidelitatea test-retest.
Fidelitatea unei proceduri standardizate este cu atat mai
ridicata cu cat rezultatele procedurii corespund
intr-o masura mai mare atunci cand sunt repetate
diferite parti ale testului, sau cand acelea§i parti
sunt repetate la diferite momente de timp.
Exista trei metode de baza pentru testarea
corespondentei dintre partile unei proceduri interne.
psihologice.
(1) Putem testa cat de bine un item (sarcina,
intrebare, afirmatie) corespunde cu alti itemi
eu care este grupat impreuna (corelatii inter-
itemi §i corelatii intre item §i scorul total).
Aceasta corespondenta este numita „consis-
tenta interna" a scalei sau testului.
(2) Daca este testata corespondenta dintre baza ne spune ce tip de fidelitate ar trebui sa
doua jumatati ale procedurii, aceasta este calculam.
cunoscuta sub numele de fidelitate split- half
iar metoda se nume§te "metoda injumatatirii". testarea empirica a fidelitatii unei proceduri este in
83
(3) Testarea corespondentei dintre doua teste
care masoara acela§i construct psihologic §i an
fost dezvoltate in acela§i mod, ne ofera
informatii despre ceea ce se nume§te „fideli-
tatea formelor paralele".
procedura ordoneaza subiectii in aceea§i ordine in
raport cu o anumita ca- racteristica. Astfel,
fidelitatea test-retest a unei proceduri nu este
acela§i lucru cu stabilitatea unei caracteristici. O
caracteristica este descrisa ca fiind stabila daca
nivelul sau ramane acela§i de-a lungul timpului.
Daca nivelul sau gradul de dezvoltare a unei
caracteristici poate fi imbunatatit prin exercitiu,
acest fapt nu afecteaza fidelitatea test-retest a
testului care masoara respectiva caracteristica.
Ordinea rangurilor subiectilor din grupul expe-
rimental pentru caracteristica respectiva poate la
fel de bine sa ramana aceea§i chiar §i dupa
exercitiu.
Nu vom intra aici intr-o discutie despre
nenumaratele metode care pot fi utilizate pentru a
determina empiric nivelurile celor doua tipuri de
fidelitate. Este suficient sa punctam ca teoria din
spatele constructului este aceea care ne spu- ne ce
fel de fidelitate ar trebui sa calculam.
Daca teoria de baza afirma ca toti itemii unei
proceduri vor masura acela§i construct in acela§i
mod, ar trebui sa calculam consistenta interna.
Fidelitatea split-half §i cea calculata prin forme
paralele sunt doar cazuri speciale ale consistentei
Daca teoria se refera la un construct menit sa
fie rclaliv stabil ca nivel de-a lungul timpului, ar
trebui sa determinam fidelitatea test-retest. O teorie
poale cere determinarea ambelor sau doar a uneia
dintre cele doua tipuri de fidelitate. De aceea,
determinarea fidelitatii unei proceduri nu este o
simpla procedura „mecanica". Din contra, teoria de
Un corolar al acestei concluzii este §i faptul ca
acela§i timp un test al unor aspecte im-
 84 Capitolul 10 Proceduri standardizate de evaluare

portante din teoria care sta la baza respectivei proceduri.

10.5.2. Evaluarea fidelitatii
Cu alte cuvinte, succesul in determi- narea
fidelitatii este in acela§i timp o contributie adusa la Informatii necesare pentru evaluarea
demonstrarea validitatii unei proceduri, deci o
forma de validare a procedurii.
fidelitatii:

10.5.1. Decizia asupra unui tip de 1. tipul de fidelitate;

fidelitate 2. modalitatea de masurare a fidelitatii
(indicatorul de fidelitate);
3. valoarea obtinuta pentru indicatorul de
fidelitate;
Criteriile pentru selectia unui tip de fidelitate 4. marimea e§antionului (ca cifra);
sunt: 5. metoda de extragere a e§antionului. (Nu
exista un e§antion reprezentativ perfect.
t. Intrebarea clientului,
Teoria care sta la baza testului este cea care
2. Tntrebarile psihologice, §i
determina populatia tinta §i metoda prin care
3. teoria care sta ia baza procedurii. trebuie sa se extraga e§antionul din acest
univers).
Cand scoram o procedure standardizata, va tre- bui sa
decidem ce tip de fidelitate vom examina. Odata Ca sa ce ne-am decis asupra tipului de fideli- tate, conform
putem calcula plaja de valori intre care poate varia criteriilor de mai sus, vom avea nevoie de
cel mai probabil scorul real al unui subiect la test, informatiile corespunzatoare despre test, iar
vom avea nevoie de informatii cu privire la lipul acestea sunt obtinute din documente §i din
adecvat de fidelitate. literatura §tiintifica. Aceste informatii lip- sesc
Intrebarea clientului define§te intentia §i deseori din manualele tehnice ale testelor §i este
obiectivul raportului psihologic. Dupa aceasta posibil sa nu poata fi gasite nicaieri. O solutie buna
trebuie sa ne orientam atunci cand alegem un tip la aceasta problema este aceea de a stipula ca un
anume de fidelitate. criteriu important pentru selectarea unei proceduri
(1) Daca intrebarea clientului solicita afir- §i includerea ei in instrumental este existenta de
matii despre trecut sau viitor, va trebui ca arunci informatii suficiente cu privire la fidelitatea acelei
cand selectam variabilele §i cand formulam proceduri. Cu alte cuvinte, procedurile insuficient
intrebarile psihologice sa alegem constructe de documentate nu merita sa fie folosite.
stabile. Pentru aceste constructe stabile vom alege Analiza psihometrica a unui test (Huber, 1973)
procedura de masurare a fidelitatii prin test-retest. arata cat de fidela este estimarea fide- litatii.
(2) Daca intrebarea clientului solicita afir- Aceasta inseamna ca apreciem daca parametrul de
matii despre schimbari, ne vom referi in intrebarile fidelitate al unui test poate fi considerat „practic
psihologice la constructe adecvate acestui scop §i invariant", adica suficient de stabil pentru
vom folosi proceduri care sunt sensibile la utilizarea lui practica. Pentru aceasta, avem nevoie
schimbare. Conform teoriei care sta la baza acestor de valorile obtinute pentru indicatorii de fidelitate
proceduri, fie nu putem determina fide- litatea test- pentru care s-a optat. De asemenea, avem nevoie
retest, fie aceasta este foarte scazuta. In mod de informatii despre marimea fiecarui e§antion
corespunzator, cand scoram astfel de teste vom utilizat pentru estimarea fidelitatii (in numere).
avea nevoie de informatii cu privire la consistenta Avem nevoie de aceste informatii deoarece,
interna a testului. inainte de a utiliza un test sau un inventar de
personalitate (adica un grup de subteste care
 85
10.6. Validitatea procedurilor standardizate

masoara aspecte relativ independente statistic ale

personalitatii), trebuie sa verificam daca pro-
cedura este suficient de fidela pentru evaluarea 10.6. Validitatea procedurilor
psihometrica a cazurilor individuale. Conform standardizate Validitatea
Huber (1973), acest lucru este posibil doar daca
valorile estimate ale fidelitatii testului sau ale O procedura standardizata este cu atat mai
valida cu cat pot fi mentinute mai multe
fiecarui sublest (scala dintr-un chestionar de
ipoteze care decurg din teoria privitoare la
personalitate) sunt „practic invariante". constructul fundamental al testului, pe baza
Cu cat este mai mare intervalul de incredere al sustinerii lor prin date empirice.
acestei estimari, cu atat este mai putin fidela Validitatea de construct, validitatea de
stabilirea scorului real al unui subiect cu ajutorul criteriu, validitatea predictiva §i validitatea
acelui test. Marimea intervalului de incredere convergen- ta §i discriminanta sunt posibile
depinde de marimea e§antionului experimental. contributii la validarea testelor.
La
Daca un coeficient de fidelitate a fost calculat cumomentul la care a fost discutata fidelitatea testelor, am
ajutorul unui e§antion mai mare de 400 de explicat deja ca atunci cand este ve- rificata
persoane, estimarea fidelitatii este „practic fidelitatea, sunt verificate in acela§i timp
invarianta", conform lui Huber (1973). „Invarianta enunturile care tin de teoria pe care lestul se
practica" poate fi afirmata atunci cand, conform lui bazeaza. Validitatea unui test - §i prin urmare a
Huber, intervalul pentru esti- marea parametrului teoriei pe care el se bazeaza - este astfel repre-
de fidelitate este mai mic de 0.1 (1973, p. 105). zentata prin mai multe aspecte, care pot fi toate
Contrar unei erori larg raspandite, nu exista un testate empiric. Toti pa§ii care tin de testarea unei
e§antion reprezentativ perfect. Universul particular teorii, dar §i a metodelor §i procedurilor derivate,
de oameni carora testul li se adreseaza este unul incluzand testele, sunt cunoscuti sub denumirea
dintre lucrurile definite in teoria speci- fica ce sta colectiva de validare.
la baza testului. Teoria mai define§te §i metoda In psihologie exista nenumarate metode de
prin care din acest univers particular ar trebui sa fie evaluare a validitatii testelor.
extras un e§antion. Avem nevoie de aceste definitii Fiecare construct psihologic este de obicei
pentru a putea determina daca subiectul apartine insotit de o serie intreaga de ipoteze, iar acestea
populatiei pentru care a fost construit testul. pot fi adunate impreuna intr-o teorie. Cu cat sunt
Daca testele de fidelitate au fost efectuate cu mai multe ipotezele care compun o teorie, care au
mai mult timp in urina, se pune intrebarea daca tbst testate empiric cu succes, cu atat mai buna
valorile determinate mai sunt valide §i astazi. este validitatea de construct a respectivei teorii.
Universul persoanelor carora li se adreseaza testul, Unele ipoteze se pot referi la modul in care
modul de interactiune cu testul §i cu materialele rezultatele testelor trebuie sa fie legate de anumite
sale sau distributia caracteristicii testate in comportamente. Prin urmare, aceste
populatie pot la fel de bine sa se fi schimbat. comportamente devin criterii pentru un test. Un
exemplu bine cunoscut este relatia dintre
rezultatele testelor de inteligenta §i performanta
§colara. Daca relatia pretinsa dintre rezultatele
testului §i criteriu este confirmata empiric, aceasta
este o contributie la validarea de criteriu a testului.
86 Capitolul 10 Proceduri standardizate de evaluare

In ceea ce prive§te validitatea predictiva, Intentia noastra a fost sa evidentiem faptul ca

comportamentul care va fi observat ulterior este utilizatorii de teste trebuie sa §tie cum sunt
prevazut teoretic cu ajutorul rezultatelor testului. formulate §i testate empiric teoriile daca vor sa le
Cu cat sunt mai bine confirmate empiric aceste aplice corect. Daca selectam teste doar in functie de
predictii, cu atat mai inalta este validitatea pre- similaritati verbale sau utilizam pro- ceduri
dictiva a procedurii utilizate. psihologice intr-un mod nedefinit, riscam sa
Din moment ce ipotezele ce privesc atat va- comitem erori grave in deciziile noastre.
liditatea de criteriu cat §i validitatea predictiva, §i Clientii, subiectii §i cititorii rapoartelor psi-
de vreme ce ambele se refera intotdeauna la hologice au in mod natural dreptul de a primi o
constructul teoretic fundamental, ambele tipuri de justificare a felul in care a fost realizat selectia
validitate sunt aspecte ale validitatii de construct. teslelor care le sunt administrate. Aceste per- soane
Procesul de validare a unei proceduri implica mai au de asemenea dreptul de a li se explica fiecare
multe contributii §i consta in pleiada de rezultate pas al aplicarii §i interpretarii lestului. Acest lucru
extrase din multe studii empirice. De aceea este nu va fi posibil in raportul psiho- logic din cauza
nepotrivit sa discutam despre "validitatea" unui spatiului pe care l-ar necesita. Totu§i, la cerere,
test. Din motive practice, trebuie intotdeauna sa aceste motive §i explicatii pot fi oferite verbal intr-
fim clari care anume dovezi, despre ce tip un limbaj u§or de inteles.
particular de validitate, sunt importante pentru o
anumita intrebare a clientului, altfel spus trebuie sa
evaluam punc- tele tari §i cele slabe ale procedurii. 10.7. Cateva comentarii despre marimea
Cand se dezvolta o teorie pentru un construct coeficientilor de
psihologic, de obicei suni trasate diferente intre
9

acel construct §i conslructe similare sau reiati

validitate
onate cu cel investigat. Astfel de ipoteze, care
merg dincolo de teoria originala, pot fi de
De la Mischel (1968) incoace, s-a pretins in mod repetat ca
asemenea testate empiric. Prin urmare, va- lidarea
validitatea de criteriu a testelor este r = 0.30.
testelor implica investigarea empirica a corelatii
Aceasta inseamna implicit ca este prea mica pentru
lor intre testele care masoara construcle similare §i
utilizarea testelor in scopuri practice.
de asemenea intre testele care ar trebui sa masoare
constructe diferite. Daca testele care trebuie sa
masoare constructe simi- lare coreleaza pozitiv Contraargumente:
unul cu celalalt, in modul prevazut prin ipotezele ■ Vom Tntalni deseori coeficienti de validitate
deduse din teorie, vom numi aceasta validitate mai
mari.
convergenta. Daca tes- tele care trebuie sa masoare
■ Exista erori Tn formularea teoriilor §i Tn
eonstructe diferite nu coreleaza unul cu celalalt, operationalizarea acestora prin teste, care
vom numi aceasta validitate discriminanta. duc la mic§orarea acestor coeficienti.
Validitatea convergenta §i discriminanta ne ■ Comportamentul este determinat de multi
aduc informatii practice importante despre factori. Ca rezultat, constructele individuale
constructele masurate prin anumite teste. Doar pe pot corela de obicei doar Tntr-un grad mediu
cu anumite comportamente care sunt
baza unor astfel de studii empirice este clar daca
stabilite drept criterii.
sunt sustinute empiric similaritatile §i dife- rentele ■ Utilitatea practica a testelor se bazeaza mai
propuse la nivel conceptual intre diferite degraba pe beneficiile aduse cu sine de teste,
constructe sau intre testele care se presupune ca le Tn comparatie cu metodele anterioare
masoara. (strategiile a-priori), §i nu pe nivelul
coeficientului de validitate.
 87
10.7. Cateva comentarii despre marimea
coeficientilor de validitate

daca aceste corelatii intre rezultatele teslelor de inteligenta

Criticii evaluarilor psihologice deseori sustin ca testele pot §i performanta §colara nu sunt foarte inalte, acest
corela doar intr-o mica masura cu comportamentul fapt nu confirma neaparat presupu- nerile criticilor.
prezis. Coeficientul de corelatie r este plasat, O astfel de situatie reflecta mai degraba faptul ca
conform acestor critici, mai intotdeauna in jurul exista §i alti factori, pe langa inteligenta, care co-
valorii de 0.30, ceea ce se considera a fi prea putin determina performanta §colara.
pentru a utiliza evaluarea in scopuri practice. Scopul oricarei evaluari orientate catre de-
Totu§i, poate fi prezentat un numar de cizie este acela de a reduce numarul de decizii
contraargumente. eronate. In psihologie este bine §tiut, inca de la
In studiile empirice privind testele §i va- loarea Cronbach §i Gleser (1965), ca nu nivelul
lor pot fi deseori gasiti coeficienti de validitate mai coeficientilor de validitate reprezinta o masura
ridicati. Totu§i in multe cazuri, coeficientii de pentru utilitatea practica a unui test, ci raportul
corelatie se plaseaza intr-adevar la nivelul sustinut dintre beneficiul adus §i suma tuturor costurilor
de critici. Dar daca aceste studii sunt examinate implicate de utilizarea de acel test in incercarea de
critic, ies la iveala multe aspecte care se constituie a raspunde unei intrebari a clientului (cf. de
din punct de vedere teoretic §i metodologic in exemplu Hunter & Hunter, 1984).
puncte slabe. Daca nu se formuleaza nici o teorie Beneficiul generat de un test depinde mai
putin de nivelul coeficientului de validitale §i mai
pentru un test sau daca teoria este insuficient
mult de scopul in care este folosit testul, in
formulata, atunci aceasta situatie poale avea un
general, oamenii incearca sa decida cat de bine pot
efect negativ asupra calitatii rezultatelor empirice.
sau, cu alte cuvinte, sa ia cat mai putine decizii
Acesta va fi cazul in situatiile in care studiul
gre§ite posibil. Pentru a reu§i acest lucru, oamenii
empiric corespunde doar in parte teoriei.
folosesc o strategie de decizie care poate fi
De departe, cele mai empirice studii in psi- verbalizata §i descrisa, altfel spus ei folosesc o
hologie examineaza conditiile care pot explica anumita metoda sau procedura. In evaluarea
comportamentul individual sau conditiile in care psihologica aceasta se mai nume§te §i strategie a-
comportamentul individual poate fi influ- entat. priori, deoarece este folosita tacit §i deseori
Doar putine studii incearca sa prevada neexplicit, de acele persoane care sunt implicate in
comportamentul. Daca acesta este scopul nostru luarea unei decizii, inainte de a cere ajutorul
intr-un caz individual, vom descoperi rapid ca specializat §i profesionist al unui evaluator.
trebuie sa luam in considerare multi factori diferiti Apeland la ajutorul unui psiholog evaluator,
pentru a avea succes in acest scop. intentia clientului este de a reduce numarul de
Comportamentul individual este determinat de decizii eronate. Daca strategia a-priori este in-
regula de o multitudine de factori. Urmeaza in mod deajuns de buna, altfel spus daca doar un numar
logic concluzia ca fiecare factor in parte poate mie de decizii eronate vor fi luate urmand-o, este
corela doar relativ modest cu acel com- portament. dificil pentru evaluator sa imbunatateasca acest
Corelatii inalte intre caracteristicile unei persoane lucru. Chiar §i utilizarea unor teste foarte valide nu
§i un anume comportament sunt posibile doar daca poate duce in anumite circumstante la nici o
ceilalti factori nu au relevan- ta. imbunatatire. Cu toate acestea, in contextul unei
Ce inseamna acest fapt in practica este ca, de strategii a-priori de mai mic succes, chiar §i un test
exemplu, rezultatele testelor de inteligenta pot cu un coeficient de validitate scazut poate ajuta la
corela intr-un grad mediu cu succesul la §coala, ele evitarea deciziilor eronate, deoarece poate oferi
informatii utile pentru decizie.
pot corela chiar cu acest criteriu intr-un grad mai
inalt decat toti ceilalti factori considerati in analiza, In evaluarea psihologica individuala, consi-
dar conditiile motivationale §i sociale sunt de deratiile de mai sus nu pot fi testate statistic cu
asemenea importante. A§a ca.
 88 Capitolul 10 Proceduri standardizate de evaluare

u§urinta. Totu§i, nu exista motive evidente pentru care acestea

sa nu fie transferate in practica evaluarii individuale.
Unul dintre beneficiile metodei noastre orientate
catre decizie - pe care clientii, subiectii §i noi in§ine il
vedem cu claritate - este dat de faptul ca investigam
impreuna cu subiectul cat mai multe conditii potential
relevante pentru decizie. Aceasta este baza de pornire
care permite cele mai satisfacatoare decizii posibile. In
cercetarea decizionala, cele mai satisfacatoare decizii
luate in conditii de nesiguranta sunt considerate a fi
acelea pentru care mai tarziu nu sunt resimtite regrete §i
nu sunt facute incriminari privind utilizarea unor
strategii de decizie deficitare.
Capitolul 11
Partea Tntai a planului de evaluare
pentru intrebarea clientului
considerata drept exemplu,
referitoare la evaluarea
aptitudinilor

11.1. Proceduri standardizate - 90

11.2. Decizii in selectarea procedurilor standardizate - 91

11.3. Selectarea procedurilor standardizate - 33

 90 Capitolul 11 Partea tntai a planului de evaluare pentru tntrebarea clientului considerate drept exemplu

In acest capitol ne intoarcem la acea intrebare a

variabila relevanta nu poate fi masurata prin proceduri
clientului pe care am luat-o drept exemplu, standardizate. Acesta ar fi putut fi cazul §i pentru
referitoare la evaluarea aptitudinilor, §i care a fost intrebarea clientului pe care am folosit-o ca
descrisa §i in Capitolul 6 §i vom arata cum exemplu, daca (1) ar fi existat mai multe informatii
procedurile standardizate cuprinse in planul de preliminare, sau (2) ar li fost aleasa o ordine
evaluare sunt selectate conform regulilor evaluarii diferita a procedurilor.
orientate catre decizie §i cum sunt ele prezentate in Daca subiectul are diploma de bacalaureat, de
raport. exemplu, este posibil sa presupunem ca este vorba
in aeest caz particular despre o inteligenta generala
11.1. Proceduri standardizate suficient dezvoltata. O astfel de certi- ficare,
impreuna cu interogarea corespunzatoare din
In exemplul nostru de intrebare a clientului, referitoare la interviu, vor raspunde in mod satisfacator
intrebarii daca subiectul are cuno§tinte de scriere,
profesia de asistenta in geriatrie, ur- matoarele
punctuatie §i aritmetica suficiente pentru un proces
variabile pot fi masurate cu proceduri
de reconversie profesionala ca asistenta de
standardizate, adica prin teste §i chestionare:
geriatrie.
- Inteligenta generala,
Cele doua caracteristici ramase, „stabilitate
- Abilitatile de scriere,
emotionala" §i „abilitalea de stabili contacte cu
- Abilitatile aritmetice, ceilalti", pot fi masurate cu ajutorul unor ches-
- Stabilitatea emotionala, §i tionare care dureaza doar cateva minute §i care pot
- Abilitatea de a stabili contacte cu altii. oferi rezultate suficient de obiective, fidele §i
Atunci cand planificam evaluarea psihologica, dupa ce am valide. Bineinteles, rezultate utile vor fi obti- nute
selectat variabilele §i le-am descris in intrebarile doar daca este sigur ca subiectul insu§i este
psihologice, ne intoarcem la decizia privind interesat in a oferi o descriere corecta a propriei
procedurile §i metodele pe care le putem folosi persoane prin raspunsul la chestionar. Daca acesta
nu este cazul, un astfel de chestionar nu trebuie
pentru colectarea informatiei necesare pentru
utilizat, iar informatia relevanta trebuie sa fie
evaluarea acestor variabile. Trebuie notat faptul ca
culeasa printr-un interviu orientat catre decizie,
in cazul nostru, pentru intrebarea data ca exemplu,
ceea ce presupune mai mult timp.
doar cateva dintre variabilele relevante pot fi
Indivizilor extraverti le este mai u§or sa sta-
examinate utilizand proceduri standardizate, eu alte
bileasca contacte cu alti oameni. In consecinta,
cuvinte cu tesle sau chestionare. Acesta este un chestionarele pe extraversie permit estimarea
aspect tipic pentru evaluarea psihologica: nu nivelului abilitatii de a stabili contacte eu cei- lalti.
intotdeauna toaie variabilele pot fi evaluate prin In psihologie, abilitatea de a gestiona tensiu-
proceduri standardizate. nile afective (sau stabilitatea emotionala), altfel
Cele mai multe informatii le obtinem in mod spus gradul in care un individ reactioneaza in
evident din proceduri partial standardizate, pre- general mai degraba robust sau mai degraba sen-
cum interviul orientat calre decizie. Informatii sibil pe plan emotional, este vazuta din unghiul
aditionale importante sunt oferite de observatia opus §i considerata in termeni de nevrotism sau
comportamentala efectuata in timpul evaluarii §i de instabilitate emotionala. Astfel, nevrotismul nu
acele descrieri ale comportamentului care sunt deja presupune existenta unei nevroze, adica nu se
disponibile. Ultimele sunt, bineinteles, informatii concentreaza pe patologie. Deci, stabilitatea
care au fost colectate intr-un mod nestandardizat. emotionala poate fi masurata prin chestionare care
Exista §i tipuri de intrebari ale clientului masoara nevrotismul.
penlru care nici o variabila sau aproape nici o Un alt aspect tipic pentru nevrotism vizeaza
modul in care oamenii gestioneaza tensiunile,
 91
112. Decizii in selectarea procedurilor standardizate

altfel spus aceasta dimensiune de personalitate poate fi

instrumente de evaluare a personalului o sursa buna este
evaluata §i intreband ce strategii utili- zeaza o Kanning & Holling (2002); pentru teste de
persoana pentru a face fata anumitor si- tuatii psihologie in domeniul afacerilor Sarges &
stresante. Din moment ce in viata cotidia- na pot sa Woltawa (2001) etc.
apara situatii foarte stresanle §i, pentru acestea, Publicatiile din revistele §tiintifice sau
strategii foarte specifice de gestionare, este cel mai cataloagele editurilor care publica teste pot oferi
bine sa culegem informatii despre acestea prin descrieri suplimentare ale procedurilor disponibile.
interviuri orientate catre decizii. Este crucial pentru cursul ulterior al proce-
sului de evaluare sa selectam cele mai potrivite
proceduri disponibile. Facem acest lucru
11.2. Decizii Tn selectarea procedurilor asigurandu-ne ca procedurile definesc constructul
standardizate care trebuie masurat exact in modul in care avem
nevoie pentru o anumita intrebare a clientului.
Totu§i, nu cautam niciodata ca testele sau
Decizii Tn selectarea procedurilor chestionarele sa utilizeze cuvinte identice sau
standardizate: similare cu definitia noastra. Din contra, pentru a
- Determinarea setului de teste sau asigura o evaluare corecta a intrebarii clientului,
chestionare posibile; vom avea nevoie de descrieri explicite a ceea ce
- Corespondenta dintre variabilele masurate
masoara sau nu procedurile.
§i definirea lor prin intermediul
procedurilor standardizate; In acest caz particular, de exemplu, trebuie sa
- Corespondenta dintre validitatea testului decidem daca inteligenta generala trebuie sa fie
§i intrebarea clientului; definita de:
- Dovada de fidelitate a testului, in raport cu 1. un test de tip matriceal,
intrebarea clientului; 2. un test de masurare a inteligentei care utili-
- Obiectivitatea fata de intrebarea specifica zeaza un tip §i un numar predeterminat de
a clientului §i fata de subiect; subtesle,
- Utilitatea normelor pentru intrebarea
3. valoarea medie a unei selectii particulare de
specifica a clientului; §i
- Raportul cost-beneficiu. subteste ale unui test de inteligenta, sau
4. alte proceduri.

La inceputul procesului de selectie a testelor O alta

§i
chestionarelor, mai intai definim setul total de
proceduri din care intentionam sa facem o selectie.
Pentru majoritatea intrebarilor, o buna privire de
ansamblu este oferita de compcndiile de teste §i
chestionare. De exemplu, pentru tesle §i
chestionare o sursa buna ar fi cele doua volume de
teste educationale §i psihologice editate sub
numele Brickenkamp Handbook, de Hol ling,
Leutncr, §i Petermann (2002); pentru teste de
dezvoltare se poate apela la Rennen- Allhoff &
Allhoff (1987); pentru chestionare se poate apela la
Westhoff (1993); pentru teste de personalitate in
managementul resurselor umane la Hossiep.
Paschen & Muhlhaus (2000); pentru
consideratie importanta, atunci cand se selecteaza o
procedura, este aceea care discula daca validitatea
acesteia este demonstrata pen- tru situatii similare
cu respectiva intrebare a clientului. Avem nevoie
de asigurari venite din zona investigatiilor
empirice, care sa probeze ca putem utiliza
respectiva procedura pentru respectiva intrebare a
clientului, fara sa fim obligati sa emitem ipoteze
sau sa afirmam postulate care sa fie slab sau deloc
justificabile.
Fidelitatea procedurilor standardizate poate fi
testata in doua moduri diferite. Descrierea
constructului in cadrul teoriei determina modul in
care trebuie aplicate aceste teste. In general, autorii
de teste verifica atat omogenitatea
 92 Capitolul 11 Partea tntai a planului de evaluare pentru tntrebarea clientului considerata drept exemplu
sarcinilor individuale (consistenta interna), cat §i
stabilitatea in timp (fidelitatea test-retest) a
procedurii. Pentru anumite intrebari ale clientu- lui
va fi necesar sa decidem daca: (1) au fost aplicate
testele de fidelitate indispensabile, (2) metoda
utilizata pentru estimarea fidelitatii a fost corecta,
§i (3) coeficientul de fidelitate §i informatia
necesara pentru estimarea acestuia sunt utilizabile
in practica. Am descris deja cri- teriile pentru
aceste decizii mai sus, atunci cand ne-am ocupat de
criteriile pentru selectarea procedurilor de evaluare.
De asemenea evaluam daca: (1) o procedura
poate conduce la rezultate obiective pentru
intrebarea specifica pusa de client §i pentru su-
biectul nostru, (2) exista norme potrivite pentru
intrebarea data §i (3) raportul cost-beneficiu al
utilizarii procedurii este adecvat.
11.3. Selectarea procedurilor
standardizate
Procedurile standardizate selectate:
— subteste ale Wilde Intelligence Test 2 (WIT-
2);
— testul de scriere RT;
— posibil, NEO - Five Factor Inventory
(NEO- FFI).
Cu privire la intrebarea clientului folosita drept exemplu,
ne-am decis, din setul de teste de inteligenta
disponibile, asupra Wilde Intelligence Test 2 (WIT-
2) de Kersling, Althoff & Jager (2007). Aceasta
procedura permite testarea unor arii individuale de
comportament inteligent, adica a urmatorilor
factori care sunt, conform lui Thurstone, factori
primari ai inteligentei: verbal, numeric, abilitati
spatiale §i de rationament. In acela§i timp, testul
permite §i interpretarea valorii medii a
performantei ca valoare pentru inteligenta generala.
in WIT-2 au fost retinuti din versiunea mai veche
WIT-1 itemii demonstrati ca fiind utili, ace§tia
fiind su- plimentati cu itemi noi dar similari ca
structura.
Astfel, studiile empirice realizate cu WIT-1 sunt
transferable §i pentru WIT-2 §i demonstreaza o
anumita validitate a noii versiuni. Pentru WIT-2 in
sine exista un studiu realizat pe un e§antion de 63 de
persoane, care raporteaza ca fidelitatea tip test- relest
la o perioada de 9 luni un interval neobi§nuit de lung
pentru masurarea fidelitatii test-retest este de .88
pentru intregul test §i intre .79 §i .86 pentru factorii
care il compun. De aceea putem presupune, per total,
ca fidelitati le test-relest, la fel ca §i pentru W1T-I,
sunt utile la nivel practic. Din pacate, nu exista
informatii disponibile despre fidelitatea test-retest a
Intelligence Structure Test 2000, in forma sa revizuita
(IST2000-R), care ar fi putut reprezenta, un test
alternativ viabil pentru cazul nostru particular.
Aspecte variate ale validitatii WIT au fost testate
cu succes printr-un numar de studii uti- lizand
e§antioane corespunzatoare. Din moment ce profilul
cerintelor pentru profesiunile de asistenta medicala §i
asistenta in geriatrie sunt relativ similare, in mod
particular cu privire la criteriul "inteligenta", putem
considera ca fiind relevante aici corelatiile dintre
subtestele WIT §i succesul in formarea sau pregatirea
ca asistenta, care sunt oferite in manualul WIT (Jager
&Allhoff, 1983, p. 36).
Cu ajutorul modulului WIT-2 pentru abilitati
numerice, putem in acela§i timp testa daca
subiectul are cuno§tintele aritmetice necesare
reconversiei profesionale ca asistenta in geriatrie.
Acesta ne salveaza de efortul §i costurile selectarii
unui test special de aritmetica, care nu ar oferi
informatii suplimentare relevante pentru
intrebarea clientului.
Abilitatile de scriere ale subiectului pot fi testate
cu ajutorul testului de ortografie (RT) al lui Kersting §i
Althoff (2004). Acest test de ortografie, privit ca intreg,
este structurat cu atentie §i, in contrast cu alte teste de
ortografie care ar putea fi utilizate pentru adulti, ofera
in manualul testului informatii despre validitatea sa de
construct. Testeaza doar cuvinte a caror ortografie nu s-
a schimbat in urma reformei ortografiei prin care a
trecut Germania (nn: studiul de caz a fost realizat in
Germania), fapt pe care il privim ca pe un avantaj
pentru validitatea
 11.3. Selectarea procedurilor standardizate
93

practica a testului cu referire la intrebarea speci- fica a - Abilitatea Numerica: abilitatea de a face
clientului. Intrevedem o posibila aparitie a unor calcule simple de adunare, scadere, inmul- tire
probleme semnificative pentru subiect in timpul §i impartire in mod corect. Abilitatea numerica
reconversiei numai daca rezultatul sau la acest test nu se refera la aptitudini mai complexe, care
este clasificat ca fund sub medie. sunt atribuite rationamen- telor.
Nu credem ca are prea mult sens sa plani- - Rationament: abilitatea de a recunoa§te
ficam de la inceput aplicarea unui chestionar pentru anumite reguli §i de a le aplica in predictia
masurarea con§tiinciozitatii §i stabilitatii urmatorului element.
emotionale, din moment ce oricine il intelege poate
raspunde distorsionat, daca aceasta este intentia sa. de scriere RT.
Testul
Daca interviul orientat catre decizie nu re-
In planul de evaluare al raportului psihologic, descriem
u§e§te sa ofere informatii suficiente despre una procedurile folosite efectiv pentru obtinerea
dintre cele doua caracteristici de personalitate §i informatiilor de evaluare. Nu descri- em
daca, in plus, subiecta (Dna. H.) se arata a fi argumentele care au dus la aceasta selectie a
pregatita §i dornica sa ofere o descriere ne- procedurilor deoarece (1) explicatiile pot fi foarte
denaturata despre propria persoana, atunci ii vom extinse §i (2) in general sunt ori mult prea
administra NEO - Five Factor Inventory (NEO-
complicate pentru cititorii raportului psihologic
FFI), adaptat de Borkenau §i Ostendorf (2003). Din
sau nu sunt deloc de interes pentru ei. Totu§i, la
punctul nostru de vedere, utilizarea inventarului
cerere; explicam aceste argumente pe cat de
NF.O construit de Costa §i McCrae, versiunea
detaliat se cere.
revizuita (NF.O Pl-R), adaptata de Ostendorf §i
In ceea ce urmeaza, vom descrie Wilde
Angleitner (2004), ar implica prea mult efort §i
costuri prea mari deoarece este un chestionar foarte Intelligence Test, subtestele selectate §i testele de
cuprinzator (240 de itemi) iar pentru aceasta scriere a§a cum ar putea sa apara in raportul
intrebare a clientului nu avem nevoie de informatii psihologic.
atat de detaliate despre nivelul fatetelor tuturor Wilde Intelligence Test 2 (W1T-2) poate fi
celor cinci domenii ale personalitatii, ci doar de o utilizat pentru evaluarea unor aspecte impor- tante
evaluare globala a doua dintre cele cinci care compun inteligenta, precum §i pentru
caracteristici, anume con- §tiinciozitatea §i evaluarea inteligentei generate. Inteligenta
stabilitatea emotionala. generala, a§a cum este masurata aici, aici este
media performantei obtinute de subiect pentru
diverse aspecte particulare ale acesteia.
11.4. Descrierea procedurilor Subtestele utilizate sunt descrise de autorii
standardizate tn raportul testului (Kersting, comunicare personala, 26
psihologic Septembrie 2006):
SW - Similar Words (CS - Cuvinte Similare): pentru un
In descrierea pe care o facem in raportul psiho- logic cuvant dat trebuie ales, dintr-un set de 5 alte
planului de evaluare implementat de noi, descriem cuvinte, cuvantul care este cel mai aproape ca sens
procedurile standardizate utilizate. de cuvantul stimul (intelegere Verbala).

Wilde Intelligence Test 2 cu urmatoarele subteste:Verbal Analogies (AV - Analogii Verbale): in stanga
— Intelegere verbala: abilitatea de a manui concepte semnului „egal" sunt date doua cuvinte ce au o
verbale, vocabularul, intelegerea §i rationamentul anumita relatie intre ele; in dreapta este prezentat
verbal, toate jucand un rol in raport cu intelegerea un cuvant stimul. Dintr- un set de 5 alte cuvinte,
verbala. subiectul trebuie sa
 94 Capitolul 11 Partea tntai a planului de evaluare pentru tntrebarea clientului considerate drept exemplu

aleaga cuvantul care are cu acel cuvant stimul o relatie

analoga cu cea descrisa in model (in stanga semnului
„egal"). (Intelegere Verbala, Rationament).

Basic Arithmetic Problem (AB - Probleme Aritmetice de

Baza); prezinta probleme implicand cele 4 operatii
aritmetice de baza; cifrele solutiilor trebuie trecute pe
foaia de raspuns. (Abilitate Numerica).

EA - Embedded Arithmetic Problems (AI -Probleme

Aritmetice Implicite): sunt prezentate probleme
aritmetice sub forma de text iar cifrele solutii lor
trebuie sa fie introduse pe foaia de raspuns. (Abilitate
Numerica).

Number Series (SN Serii de Numere): se da o serie de

numere, a caror progresie se bazeaza pe o regula;
urmatorul numar din serie trebuie trecut pe foaia de
raspuns. (Rationament).
In subtestele WIT „Aritmetica de Baza" (AB) §i
„Aritmetica Implicita" (AI), sarcinile trebuie
rezolvate apeland la cuno§tinte aritmetice care pot fi
relevante pentru reconversie sau in profesia de
asistenta de geriatrie. Din acest motiv, subtestele AB
§i AI ale WIT sunt folosite pentru a evalua nivelul de
cuno§tinte aritmetice necesar.
In testul de scriere RT al lui Kersting §i Althoff
(2004), cuvinte date prin dictare trebuie inserate in
spatiile goale dintr-un text.
Capitolul 12
Interviul orientat catre decizie
12.1. Definitie - 96

12.2. Scopurile diverselor tipuri de interviu - 96

12.3. Ghidul de interviu pentru interviul orientat catre decizie - 97

12.4. Functia ghidului de interviu - 98

12.5. Caracteristicile ghidurilor de interviu - 100

 96 Capitolul 12 Interviul orientat catre decizie

12.1. in mod §tiintific a fi utile §i au fost raportate ca

Definitie
atare in literatura relevanta din psihologie (cf.
12.12 §i 12.13).
Evaluarea interviurilor orientate catre decizie,
Ce este un interviu orientat catre
la fel ca §i descrierea scrisa §i verbala a
decizie?
rezultatelor interviului, sunt efectuate in functie
Un interviu orientat catre decizie este un in-
terviu care este planificat, executat §i evaluat de criterii §i reguli justificate din punct de vede-
conform criteriilor §tiintifice ale psihologiei, re §tiintific (cf. 17.4, 17.5, 17.6).
ca o modalitate de pregatire in luarea unor Mai jos vom discuta in detaliu despre crite-
decizii cat mai satisfacatoare posibil. riile §i regulile folosite in interviurile orientate
catre decizie. Dar inainte de aceasta vom puncta
Un interviu orientat catre decizie serve§te pre- gatirii in care anume sunt punctele de diferenta intre in-
procesul luarii deciziilor. Pentru a se asigura ca terviurile orientate catre decizie §i alte forme de
mai tarziu nu vor regreta procedurile urmate in intervievare.
luarea unei decizii, persoanele care au de luat
decizii incearca sa ia in considerare cat mai multe
informatii relevante posibil. Astfel de informatii 12.2. Scopurile diverselor tipuri de
pot fi deseori culese doar prin interviu.
interviu
Cand efectueaza o evaluare psihologica,
psihologii care lucreaza intr-o maniera orientata
catre decizie vor planifica, executa §i evalua Important
interviurile necesare in functie de criteriile
Scopul interviurilor orientate catre decizie
psihologiei §tiintifice.
este acela de a culege informatiile necesare
Decenii de studii in psihologie au aratat ca
luarii unor decizii satisfacatoare, intr-un mod
interviurile neplanificate, nepregatite sau pre- pe cat pasibil de complet §i de nedistorsionat.
gatite inadecvat, vor conduce in mod inevitabil la Un interviu orientat catre decizie nu are
infomiatii eronate §i distorsionate. Astfel de urmatoa-. rele scopuri:
interviuri nu corespund §tiintei psihologice mo-
- Informarea publicului, cum este cazul in
derne, chiar daca sunt efectuate de a§a-numitii
interviurile pentru presa, radio §i televiziune;
experti.
Toate lucrarile de referinta din literatura §ti- - Influentarea celeilalte parti, cum este cazul in
intifica ne repeta faptul ca interviurile orientate interogare §i negociere;
catre decizie trebuie planificate §i pregatite cu - Predare, cum este cazul in lectii,
atentie. Aceasta inseamna ca toate aspectele instructaj; sau indrumare;
individuale luate in considerare vor fi cuprinse - Dispute, cum este cazul in discutii, dezbateri sau
impreuna intr-un plan detaliat al interviului. Mai argumentatii;
mult, vom construi acest ghid de interviu intr-un - Conversatii, cum este cazul in baruri,
mod clar §i organizat, astfel incat, atunci cand cu prietenii, in pauze;
efectuam interviul, sa ne putem orienta intotdeauna - Terapie §i consiliere.
dupa ghid.
Cand se realizeaza un interviu orientatInterviurile
catre orientate catre decizie au multe in comun cu alte
decizie, ghidurile sunt folosite ca sprijin. In plus, tipuri de interviu. Totu§i, prezentarea tuturor
psihologii care lucreaza intr-o maniera orientata asemanarilor va fi de mai putin ajutor pentru
catre decizie incearca intotdeauna sa se orienteze efectuarea acestui tip de interviu decat
in functie de criterii care s-au dovedit con§tientizarea diferentelor esentiale. Dintre toate
diferentele posibile, ne vom concentra aici asupra
diferentelor in ceea
 97
12.2. Scopurile diverselor tipuri de interviu

la schimbul de informatii care nu au legatura cu scopul

ce prive§te scopurile, din moment ce scopurile interviurilor
sunt cele care determina diferitele metode §i efectiv al evaluarii, a§a cum este acesta formulat in
proceduri utilizate. Scopul inter- viurilor orientate intrebarea clientului, sau au legatura cu acesta doar
catre decizie este acela de a culege informatii pe pe alocuri. Acest tip de conver- satie are valoare in
cat posibil de complete §i de nedislorsionate, contexte interpersonale care au o componenta de
pentru a ajuta in luarea unor decizii satisfacatoare. loisir, cum ar fi in baruri, cu prietenii sau in
Interviurile orientate catre decizie nu au ca pauzele orelor. In interviurile de evaluare o astfel
scop informarea publicului, ca in cazul interviu- de situatie poate doar sa oboseasca participantii §i
rilor pentru presa, radio §i televiziune. Cu toate ca sa ii distraga de la subiect.
Interviurile orientate catre decizie pot avea
este adevarat faptul ca interviurile jumali§ti- lor ar
efecte terapeutice sau, datorita procedurii siste-
ca§tiga mult din punct de vedere calitativ daca s-ar
matice, pot conduce la anumite efecte cum ar fi o
acorda mai multa atentie unui numar de
intelegere mai profunda sau con§tientizarea unor
caracteristici tipice pentru intervievarea ori- entata
aspecte care tin de propria persoana. A§adar,
catre decizie, diferentele de principiu la nivel de
interviurile orientate catre decizie pot avea unele
scopuri ar ramane valabile. efecte pe care le are, sau macar §i le propune, §i
In multe interviuri, scopul dominant al unu- ia consilierea psihologica, dezvoltarea personala sau
dintre participanti este acela de a-1 influenta pe psihoterapia. Astfel de efecte secundare sunt
celalalt intr-o anumita directie. Acesta nu este binevenite, dar nu sunt neaparat ceea ce ne
scopul intervievarii orientate catre decizie, propunem noi sa realizam. In consi- liere §i
deoarece interviul in care participantii incearca sa psihoterapie, scopul de baza este acela de a ajuta
se influenteze este incompatibil cu ideea de a oamenii sa-§i rezolve probleme care tin de
culege informatii pe cat posibil de complete §i comportament. Conditia prealabila pentru
ncdistorsionale. realizarea acestui obiectiv este ca problemele sa fi
Din cand in cand, subiectii mentioneaza in fost deja diagnosticate §i conditiile cauzatoare sa fi
mod spontan, fie in timpul, fie dupa interviurile fost identificate. Orice terapie sau consili- ere
orientate catre decizie, ca acum inteleg mai bine responsabila presupune un diagnostic corect ea
anumite aspecte. Acesta este o urmare bineveni- ta, baza a procesului. Pentru a obtine aceasta baza,
insa neintentionata. In intervievarea orientata catre interviurile orientate catre decizie sunt
decizie, scopul nu este acela de a instrui subiectul. indispensabile in orice evaluare.
Ca intervievatori, putem desigur sa le oferim
subiectilor toate informatiile de care au nevoie
pentru a intelege toate aspectele relevan- te ale
evaluarii, dar nu ii instruim sau invatam. 12.3. Ghidul de interviu pentru
In interviurile orientate catre decizie, scopul nu interviul orientat catre decizie
este acela de a aplana dispute sau de a-1 convinge
pe celalalt participant de un anumit lucru, a§a cum
se intampla in cazul discutiilor, dezbaterilor sau
Ghidul de interviu pentru interviul orientat catre decizie
argumentatiilor. Daca psiholo- gii observa ca ajung
este un plan complet, formulat specific pentru
intr-o astfel de situatie, pot fi siguri ca nu mai executarea unui interviu. Nu este un chestionar.
lucreaza intr-un mod orientat catre decizie.
Interviurile realizate cu scopul clar de a face o
evaluare §tiintifica pot suferi de pe urmaGhidul prea de interviu este cel mai important ajutor pentru
multor „conversatii", nu doar in faza de incal- zire, executarea profesionista a interviului oriental catre
ci §i in restul intervievarii. Ne referim aici decizie. Mai jos, vom ilustra cum un ghid de
interviu serve§te scopurilor individu-
 98 Capitolul 12 Interviul orientat catre decizie
ale. Efectuarea unui bun interviu orientat catre decizie este
o tema atat de complexa incat nu poate fi realizata
complet si cu succes, chiar §i de catre experti, daca
nu se utilizeaza un ghid de interviu.
Intervievatorii incepatori considera deseori ca
formularea unui ghid de interviu ar fi de prisos.
Totu§i, dupa scurt timp, experienta de a se gasi
pierduti fara speranta in interviuri neplanificate §i
nepregatite, le va schimba aceasta opinie.
Urmatoarea dificultate consta in formularea
concreta a intrebarilor necesare. Acest lucru ne
cere sa restructuram §i actualizam cuno§tintele
§tiintifice de baza, disponibile noua ca psihologi,
din diverse arii ale psihologiei. Utilizarea unor
ecuatii comportamentale s-a dovedit in general a fi
de ajutor atunci cand selectam continuturile pentru
intrebarile interviului.
Pentru fiecare variabila aleasa, trebuie sa
decidem asupra modelelor de comportament pe
baza carora vom determina nivelul variabilei. Este
esential sa verificam daca anumite modele
comportamentale apar §i in alte situatii, cat de des
se intampla aceasta §i dupa ce perioada de timp
pot fi ele observate. Trebuie de asemenea sa
identificam conditiile in care sunt manifestate
anumite tipuri de comportament.
Aceste pregatiri trebuie sa se finalizeze prin
formularea de intrebari sau de serii de intrebari
conform regulilor intervievarii orientate catre
decizie. Ghidul de interviu trebuie sa fie con- struit
astfel incat sa u§ureze munca psihologului §i sa
permita subiectului, pe cat posibil, sa ofere
informatii intr-o maniera nedistorsionata.
In ghidul de interviu, formulam specific nu
doar intrebarile, ci §i orice alte aspecte despre care
va trebui sa discutam in cadrul interviului. Aceasta
include, de exemplu, introducerea, tranzitiile intre
partile interviului §i trasarea concluziilor. Deseori,
incepatorii considera ca redactarea in scris a
acestor aspecte sau formulari este de prisos. In
practica, totu§i, vor observa curand ca sunt mai
putin capabili sa formuleze lucrurile coerent in
timpul derularii interviului decat sunt capabili sa o
faca in tim- pul planificarii acestuia.
Ghidurile de interviu sunt deseori confunda- te
cu chestionarele, din moment ce se presupune ca
sunt folosite pentru o interogare rigida. In realitate
insa, situatia este tocmai opusa! Pentru a crea un
ghid de interviu care sa poata juca cu succes rolul
care ii este destinat, adica rolul de instrument
flexibil, este necesara o experienta considerabila.
In continuare ne vom concentra asupra
functiilor ghidurilor de interviu, asupra caracte-
risticilor acestora §i asupra constructiei lor, atat
din punct de vedere general cat §i detaliat. Apoi
vom discuta despre componenta de baza a fieca-
rui ghid de interviu, precum §i despre intrebarile
propriu-zise. In cele din urma, ne vom ocupa de
conditiile prealabile pentru intervievarea de succes
§i vom oferi indicii despre cum ar putea fi aceste
interviuri efectuate in mod optim.
12.4. Functia ghidului de
interviu
Functia ghidului de interviu:
1. Pentru interviu:
Sa asigure ca se realizeaza o culegere cat
mai completa, nedistorsionata, obiectiva,
fidela §i valida a informatiilor.
2. Pentru subiect:
- Sa faca Tn a§a fel Tncat raportarea
comportamentului §i experientei sa fie
cat mai accesibila pentru subiecti, Tn
raport cu cerintele lor mentale §i
emotionale;
- Subiectii pot contribui cu propriile lor
observatii;
- Subiectii au o baza pentru viitoarele
observatii §i li se ofera sprijin Tn luarea
deciziilor.
3. Pentru psihologul evaluator:
- Reduce tensiunea mentaia §i
emotionala;
- Asigura o mai mare flexibilitate §i
 99
12.4. Functia ghidului de interviu

Un interviu orientat catre decizie dureaza de obicei intre

anumite
45 caracteristici ale descrierilor oferite de subiecti.
§i 90 de minute, in functie de complexitatea Atata timp cat psihologul motiveaza subiectul sa
intrebarii clientului. In acest timp, subiectul este descrie cu precizie comportamente §i experiente
cel care vorbe§te in mod predominant. Cerinta in concrete, in situatii definite, afir- matiile invalide
ceea ce prive§te psihologul este aceea de a vor fi remarcate relativ u§or datorita inconsistentei
conduce subiectul spre dezvaluirea aspectelor lor. Afirmatiile inventate vor fi nespecifice §i
relevante, folosind cat mai putine cuvinte posibil. deseori stereotipe. In plus, le vor lipsi detaliile pe
Pentru a putea face acest lucru, psihologul trebuie care doar cineva care a avut intr-adevar respectiva
sa fie in mod constant con§tient de toate tematicile experienta va putea sa le mentioneze.
care trebuie discutate §i de posibilele intrebari Ghidurile de interviu permit psihologului sa
cores- punzatoare acestor tematici. Psihologul
reactioneze flexibil fata de subiect, din moment ce
poate face acest lucru doar cu ajutorul unui ghid de
tensiunea mentala §i emotionala a evaluato- rului
interviu. In timpul interviului, trebuie luate in mod
este foarte redusa. Tensiunea mentala este redusa
constant decizii cu privire la urmatoarele aspecte:
pentru ca intervievatorul poate fi sigur ca nu va
(1) daca informatiile obtinute despre o tematica
uita nici o intrebare importanta §i pentru ca §tie, in
investigata sunt complete; (2) daca subiectul
trebuie sa continue sa vorbeasca despre o anume orice moment al interviului, ce s-a discutat §i ce nu
tematica sau daca ar trebui cerute, fie acum, fie s-a discutat pana la respectivul moment.
mai tarziu, informatii aditionale. Toate subiectele Din moment ce doar comportamentul §i
discutate pe larg pot fi marcate pe ghidul de experientele concrete ar trebui descrise in
interviu, astfel incat la sfar§itul interviului acesta interviurile orientate catre decizie, afirmatiile
sa poala fi utilizat pentru a confirma ca toate subiectului pot fi considerate observatii com-
subiectele planificate au fost discutate suficient de portamentale indirecte. Cu alte cuvinte, subiectul
detaliat. mentioneaza ceea ce el a observat. Cu toate
Ghidurile de interviu dezvoltate in functie de acestea, in multe situatii de evaluare, subiectul nu a
regulile intervievarii orientate catre decizie ofera observat inca respectivul comportament la nivel
cele mai bune garantii ca toate tematicile, ariile §i .suficient de detaliat. De exemplu, acesta poate fi
unghiurile esentiale vor fi discutate in interviu, cazul atunci cand parintii, educatorii sau profesorii
altfel spus ca informatiile vor fi culese sunt rugati sa observe copiii. In astfel de cazuri,
nedistorsionat. Aceasta este o conditie prealabi- la cerem subiectilor sa observe anumite aspecte ale
necesara utilizarii acestor informatii pentru a comportamentului, astfel incat sa le poata descrie
formula aprecieri valide la finalul evaluarii, detaliat in urmatorul interviu. Putem sa obtinem
aprecieri care sa fie lipsite pe cat posibil de erori §i instructiunile pentru astfel de observatii din ghidul
distorsiuni. de interviu.
Daca mai multi psihologi trebuie sa culeaga In multe cazuri, clientul joaca totodata rolul de
prin interviu informatii comparabile, atunci ei pot subiect al evaluarii. Pentru decizii dificile, va fi de
face acest lucru folosind acela§i ghid de interviu. ajutor pentru subiect daca toate aspectele
Putem sa ne a§teptam la rezultate comparabile importante sunt discutate sistematic in interviu.
doar daca planul de lucru este acela§i pentru Dar, acest fapt va fi posibil doar daca interviul a
diferitii evaluatori. Utilizarea aceluia§i ghid de fost planificat cu atentie dinainte, altfel spus doar
interviu este astfel o conditie necesara, de§i nu atunci cand un ghid de interviu a fost con- ceput in
total suficienta pentru acordul inter- evaluatori, cu prealabil. Astfel, ghidurile de interviu sunt un
alte cuvinte pentru ca prin interviu sa putem obtine ajutor indispensabil pentru luarea deci- ziilor, atat
rezultate fidele §i obiective. pentru client §i subiect, cat §i pentru evaluator.
In general, validitatea unei informatii culese
intr-un interviu este u§or de determinat din
 100 Capitolul 12.1. Interviul orientat catre decizie
12.5. Caracteristicile ghidurilor de interviu
Important
Ghidurile de interviu pentru interviurile orien-
tatecatre decizie sunt.
- Formulate in functie de intrebarea clien-
tului §i de intrebarile psihologice derivate din
aceasta;
- Bazate pe cerinte justificabile;
- Orientate catre raportul cost-beneficii; §i
- Proiectate intr-un mod practic.
Scopul dominant al oricarei evaluari psihologice este acela
de a raspunde intrebarii clientului. In consecinta,
formulam intotdeauna ghidul de interviu pentru
interviurile orientate catre decizie in functie de
acest scop principal. Aceasta in- seamna ca vom
aduna doar informatiile care ne ajuta in a oferi un
raspuns intrebarii clientului §i intrebarilor
psihologice derivate din aceasta.
Atunci cand planficam interviuri intr-o ma-
niera orientata spre decizie, pentru a raspunde la
diferite intrebari ale clientului, nu trebuie sa existe
niciodata intrebari pe care sa le punem din rutina.
Ghidurile schematice de interviu, utilizate de multi
speciali§ti pentru recoltarea unor informatii privind
istoricul cazurilor, §i de fapt toate celelalte
instrumente care sunt' schematice §i de aceea utile,
insa doar partial justificabile in cazuri individuale,
sunt incom- patibile cu interviurile orientate spre
decizie, intr-un interviu orientat catre decizie,
singurele intrebari care apar sunt acelea aflate intr-o
rela- tie clara cu intrebarea clientului §i cu
intrebarile psihologice derivate din aceasta.
Intrebarile din interviurile orientate catre de-
cizie sunt bine fondate sau justificate doar daca se
bazeaza pe cerinte justificabile. Dupa cum a fost
descris mai sus, in orice evaluare, oricare ar fi aria
de interes a acesteia, subiectii sunt pu§i fata in fata
cu diferite cerinte pentru fiecare dintre alternativele
disponibile. Interviul poate fi utilizat pentru a testa
gradul in care subiectul
indepline§te cerintele numai daca acestea sunt
descrise cu claritate.
Interviul orientat catre decizie tine cont de
raportul cost-beneficiu, in acela§i fel in care
intreaga planificare §i executie a unei evaluari.
psihologice este orientata catre raportul cost-
beneficiu. Vom folosi doar intrebari cu ajutorul
carora ne a§teptam sa obtinem informatie utila
pentru decizia care va fi luata in urma evaluarii.
Aceasta metoda va exclude din interviu acele
sectiuni care au doar putine lucruri sau care nu au
nimic valoros de oferit sub forma unor raspunsuri
la intrebarea clientului.
Ghidurile de interviu sunt unelte §i de aceea
trebuie sa fie cat mai u§or de folosit. Pentru a
asigura acest fapt, este recomandabil sa for-
mulam mai intai o forma lunga, exhaustiva, a
ghidului de interviu, care sa cuprinda toate de-
taliile necesare. Aceasta include §i luarea unor
decizii privind lungimea sectiunilor individuale
din interviu. Psihologul evaluator trebuie sa §tie in
orice moment din timpul interviului in ce sectiune
a planului se afla. Este de asemenea folositor daca
subiectul poate vedea cu u§urinta cum este
structurat interviul.
Vom redacta forma extinsa a ghidului de in-
terviu cat mai clar posibil §i vom sublinia toate
punctele importante. Apoi, vom proiecta in plus o
forma scurta, pe o pagina sau doua. Aceasta va fi
aranjata cat mai clar §i trebuie sa contina toate
punctele structurale importante.
In interviu folosim forma scurta pentru a obtine
§i a mentine o privire de ansamblu asupra
procedurii §i ne folosim de forma extinsa drept
sprijin in gasirea unor cuvinte potrivite in anumite
sectiuni mai dificile ale interviului. Aceasta nu
inseamna ca citim intrebarile cuvant cu cuvant.
Interviurile planificate inadecvat pot fi recunoscute
prin discursul prelungit al psiho- logului §i prin
intrebarile formulate nepotrivit.
 101
12.6. Structural pe larg a ghidului de interviu

12.6. Structura pe largdorinta

a subiectului de a coopera. De asemenea, este
ghidului de interviu motivant pentru subiect sa oferim o prezen- tare de
ansamblu a subiectelor care urmeaza a fi discutate,
sa precizam durata interviului §i sa punctam
Structura pe larg a ghidului de interviu: posibilitatea de a lua pauze.
1. Introducerea; Multi psihologi au mari rezerve in a inregis-
- intampinarea §i introducerea;
tra audio sau video interviurile, de§i aceste re-
- explicarea scopurilor, intrebarii
clientului §i procedurii (subiecte, durata, tineri nu apar neaparat §i la subiecti. Se pare ca
pauze); exista doua motive pentru acest fapt. Mai intai,
- consimtamantul asupra inregistrarii inregistrarea vocilor noastre suna intotdeauna
audio sau video a interviului; descrierea diferii fata de felul cum le §tim noi §i multi oa-
problemei din punctul de vedere al meni considera aceste „alte" voci mai degraba
subiectului. neplacute. In al doilea rand, pe inregistrare psi-
2. O sectiune pentru fiecare variabila hologul aude §i, in cazul inregistrarilor video, vede
selectata:
toate erorile comise cu o claritate brutala. In
- la inceputul fiecarei sectiuni este
explicat scopul acesteia; schimb, subiectii de regula nu au obiectii fata de
- la sfar§itul fiecarei sectiuni sunt suma- inregistrarile audio sau video, daca le oferim
rizate punctele principale. motive pertinente pentru acestea. Totu§i, daca
3. Concluzia: refuza sa i§i dea consimtamantul, vom inregistra
- oportunitatea subiectului de a adauga prin dictare cat de multa informatie posibil imediat
orice crede ca lipse§te; dupa interviu, folosind ghidul ca ajutor structural
- feedback-ul dat de subiect asupra
§i mnemonic. De asemenea ne putem folosi §i de
interviului;
- explicarea pa§ilor urmatori; notite. Inregistrarile video ale interviurilor pot
- detalii despre cum poate fi contactat oferi informatii aditionale despre comportamentul
evaluatorul; non-verbal (gesturi, expresii faciale, activitate
- daca este necesar, conversatie despre un motrica), care pot fi de ajutor in evaluare. Cu toate
subiect neutru din punct de vedere acestea, tipul de inregistrare pe care il alegem
emotional; trebuie sa se conformeze considerentelor care tin
- La revedere. de raportul cost-beneficiu.
Evident, consimtamantul subiectului trebuie
obtinut inainte de a inregistra audio sau video.
Scopul intampinarii §i introducerii este acela de a face
Fara consimtamantul subiectului, astfel de inre-
ambele parti sa se cunoasca putin §i sa se
gistrari nu sunt permise. Inregistrarile clandestine
acomodeze una cu cealalta. Este esential pentru
nu ar fi doar impotriva legii, ci ar incalca
restul interviului ca psihologul sa intrebe despre
principiul de baza al parteneriatului cu subiectul.
situatia actuala a subiectului. Din moment ce
Din punct de vedere al subiectului, inregistrarea
ambele parti trebuie mai intai sa „sparga ghea- ta"
audio a interviului este singura garantie reala ca
printr-o conversatie obi§nuita, in aceasta etapa se
toate raspunsurile §i comentariile aferente vor fi
pot discuta §i lucruri care nu au de-a face cu
documentate in mod obiectiv. Doar in acest fel
intrebarea clientului.
subiectul se va afla in pozitia de a obiecta fata de
Descriem apoi scopurile interviului §i pro-
ceea ce considera a fi evaluari distorsionate sau
cedura, incepand cu intrebarea clientului. Este chiar false ale interviului.
esential ca subiectul sa inteleaga in mod clar La inceputul fiecarei sectiuni explicam
relevanta interviului in raport cu raspunsul la in- scopurile acesteia pe scurt §i corect. Astfel va
trebarea clientului. Aceasta intelegere va create create bunavointa subiectului §i dorinta lui de
 102 Capitolul 12 Interviul orientat catre deczie

a coopera. Rezumatul celor mai importante puncte, facut la cu scopul de a lasa subiectul intr-o stare psihica
cesar,
sfar§itul sectiunii, informeaza subiectul despre buna.
felul in care am inteles ce a spus si in acela§i timp
ii ofera ocazia de a clari- fica orice neintelegere
sau de a oferi informatii aditionale. 12.7. Structura detaliata a unui ghid de
In structura standard a interviului orientat interviu
catre decizie, este recomandabil sa rugam intai
subiectul sa ofere o descriere a ceea ce intelege el
din intrebarea clientului §i apoi sa continuam in Important
functie de situatiile critice selectate. In termenii Cand formulam structura detaliata a unui ghid
intrebarii clientului, situatiile critice sunt acele de interviu, trebuie luate in considerare
situatii care permit realizarea unei distinctii intre urma-. toarele puncte:
persoanele care gestioneaza bine situatia §i cele 1. Stilul:
care nu gestioneaza bine situatia. Situatiile critice - limbaj simplu, clar, precis; fara cuvinte
nu trebuie sa se refere la evenimente dramatice. de origine straina sau termeni tehnici;
- explicatii scurte, potrivite §i u§or de
Principalul lucru este ca ele pot fi folosite pentru a
inteles.
vedea cum se comporta subiectii in situatii 2. Structura:
relevante pentru intrebarea clientului, de exemplu explicatiile mai lungi este
cum i§i face temele un elev cu performante §colare necesar sa fie formulate ca
scazute, in acest sens, ordinea diferitelor sectiuni dialog §i nu ca prezentare;
nu este arbitrara. Anumite arii ale interviului pot fi - intrebari §i cereri puse in ordinea
rezolvate satisfacator doar intr-un moment mai potrivita.
indepartat al interviului, in timp ce pentru alte arii 3. Tipul de intrebari §i cereri:
- in functie de comportamentul individual
subiectii vor fi nerabdatori sa ofere detalii cat mai
specific;
curand posibil. - intrebari mai degraba „adecvate" decat
Concluziile interviurilor orientate catre deci- „inadecvate";
zie pot implica utilizarea intrebarilor indirecte, - intrebari deschise, adaptate situatiei;
proiectate pentru a obtine informatii utile despre o - intrebari directe, adaptate situatiei.
intreaga gama de scopuri. Un bun exemplu este sa
il rugam pe subiect sa descrie o zi sau un weekend
Cand formulam structura detaliata a unui ghid de interviu,
obi§nuit sau ideal. La inceputul interviului, astfel trebuie sa utilizam un limbaj simplu, clar §i precis.
de intrebari pot fi intampinate cu lipsa de Multi psihologi §i de asemenea alte persoane cu
intelegere sau chiar cu neincredere. formatie academica, au anumite dificultati in acest
La sfar§itul interviului este potrivit sa oferim sens. Limbajul care sa nu faca apel la cuvinte de
subiectului ocazia de a adauga orice crede ca origine straina §i la termeni tehnici este considerat
lipse§te, sa obtinem feedback-ul acestuia asupra deseori ca un semn de educatie saraca. Dar cele
interviului §i sa explicam urmatoarele etape ale mai multe, neintelegeri in interviuri apar in urma
procesului de evaluare. Poate fi de ajutor sa utilizarii: nepotrivite a unor termeni abstracti in
explicam subiectului cum poate contacta evalu- locul unor descrieri clare §i specifice.
atorul daca simte ca este necesar, de exemplu daca In interviuri este esential ca toate explicatiile
el crede ca ceva important nu a fost inca mentionat. necesare sa fie scurte, potrivite §i u§or de inteles
In cele din urma, evaluatorul poate deschide o pentru subiect. Din nou, este util ca intervievatorii
conversatie pe o tema neutra din punct de vedere sa se gandeasca pe cat posibil la toate
emotional, daca pare a fi ne-
 128. Caracteristicile intrebaribr adecvate
103

explicatiile care vor trebui date pe parcursul interviului §i

sa le redacteze ca parte a ghidului de interviu. - sunt Tntotdeauna plasate Tntr-un sistem
Va fi necesar ca la inceputul fiecarui interviu clar de referinta, §i
- se ocupa de un singur aspect;
orientat catre decizie sa fie date unele explicatii.
2. Tn ceea ce prive§te stilul daca:
Aceste explicatii nu trebuie pregatite ca un fel de - sunt pe cat posibil de scurte §i potrivite,
mini-prezentare, ci ar trebui planificate astfel incat - nu sugereaza raspunsul, §i
subiectului sa ii fie oferite informatii sub forma - sunt neutre Tn ceea ce prive§te
unui dialog, cu alte cuvinte prin intrebari §i aprecierea comportamentului care este
raspunsuri. Experienta noastra ne spune ca aceasta urmarit;
procedure cere o practica speciala, la fel ca §i alte 3. Ca repere de ajutor daca:
parti din interviul orientat catre decizie. folosesc contextul ca un reper ajutator
pentru memorie, folosesc cuvinte §i
Ordinea intrebarilor dintr-o anumita sectiune
fraze care au o Tncarcatura emotionala
nu este arbitrara. Aceasta va depinde in primul rand minima, §i
de scopul interviului. In plus, pentru a ne asigura ca - sunt formulate corect, chiar daca acest
subiectii sunt capabili sa prezinte in- formatiile lucru este jenant pentru psiholog.
dorite intr-o forma utila trebuie luati in considerare
un numar de factori psihologici. Vom prezenta Metoda noastra de evaluare este intotdeauna orientata catre
detaliat aceste conditii mai jos. comportamentul care poate fi ob- servat din
Doar descrierea comportamentului individual exterior sau de catre subiectul insu§i. Astfel de
specific ofera informatiile cerute pentru o eva- observatii comportamentale ofera o baza
luare utila. Din acest motiv, rugam intotdeauna verificabila pentru deciziile care sunt luale in
subiectii sa descrie comportamentul astfel incat sa evaluare. Aceasta baza este mai buna decat
il putem vizualiza „ca pe un film". Majori- tatea descrierile abstracte ale comportamentului §i
subiectilor sunt capabili sa procedeze in acest fel caracterizarile altor persoane. Afirmatii despre
dupa numai cateva minute. In inter- viurile caracteristicile persoanelor pot fi tacute la sfar§itul
orientate catre decizie exista intrebari adecvate §i evaluarilor. Insa in interviuri subiectii trebuie mai
inadecvate. In multe arii, intrebarile „inadecvate" intai sa descrie cum se comporta in anumite situatii
pot duce la rezultate complet nefo- lositoare. De ei in§i§i sau alte persoane. Doar atunci putem
aceea ne vom ocupa in detaliu de intrebarile concluziona daca persoana descrisa are anumite
adecvate §i de cele inadecvate mai jos. Apoi, vom caracteristici sau nu.
discuta gradul de deschidere §i gradul de Este mai u§or pentru cei intervievati sa descrie
directionare al intrebarilor. comportamentul daca sistemul de referinta in care
sunt chestionati este clar. Din acest mo- tiv, cand
introducem un nou subiect de discutie in interviu,
explicam pe scurt scopul acestuia in cadrul
interviului, precum §i continutul acestu- ia.
12.8. Caracteristicile intrebarilor Subiectii pot raspunde mai u§or daca sunt
adecvate intrebati despre o singura tema. Daca intervi-
evatorul incalca acest principiu al „unui singur
Important gand" ("one thought principle", Cannell & Kahn,
1968) §i se refera la mai mult de un singur lucru
Intrebarile §i cerintele sunt „adecvate" intr-o intrebare, subiectul nu va fi sigur la ce parte
1. In ceea ce prive§te continutul daca: din intrebare trebuie sa raspunda sau va
- se leaga Tntotdeauna de un comportament
individual specific,
 104 Capitolul 12 Interviul orientat catre decizie

uita sa raspunda la vreuna din parti. In ambele cazuri, necesar §i daca utilizam ghiduri de interviu atent
evaluatorul va trebui sa puna din nou intrebarea, formulate.
de aceasta data intr-un mod corect, pentru a nu O alta caracteristica a intrebarilor adecvate in
pierde informatii importante. interviuri este aceea ca il ajuta pe subiect sa i§i
In interviul orientat catre decizie, subiectul reaminteasca mai u§or detaliile. O posibilitate este
trebuie sa vorbeasca despre experiente §i com- aceea de a formula intrebarea astfel incat
portamente observate. Intrebarile §i cerintele contextul de manifestare a comportamentului sa
psihologului ar trebui sa conduca spre o astfel de fie reactivai. Pentru acest lucru, psihologii trebuie,
discutie §i sa intrerupa §irul acestei discutii doar fie sa §tie din experienta cum sunt transferate
pentru a o ghida, daca este nevoie, spre intrebarea anumite evenimente in memorie, fie trebuie sa
specifica pusa de client. In general, formularile formuleze intrebarile in a§a fel incat subiectul sa
care sunt cat mai scurte §i relevante deservesc cel fie mai intai incurajat sa i§i reaminteasca detaliile
mai bine acest scop. contextului in care s-a intamplat ceva.
Cuvintele §i frazele cu incarcatura emotionala
Intrebarile interviului sunt considerate a sugera raspunsul din intrebarile interviului pot fi resimtite de
daca raspunsul „dorit" de evaluator reiese in mod subiect ca fiind foarte potrivite, dar §i ca fiind
evident din intrebare, macar una din conditiile extrem de nepotrivite. Din moment ce atunci cand
urmatoare fiind indeplinita: formulam ghidul de interviu nu putem anticipa
1. Informatiile oferite prin intrebare sugereaza reactia exacta pe care o va avea subiectul, vom
raspunsul dorit. evita pe cat posibil utilizarea unor astfel de
2. Intrebarea contine deja o „evaluare" a com- cuvinte sau fraze in intrebari. Aceasta nu inseamna
portamentului la care se refera investigatia. ca nu luam in considerare sentimentele. Din
3. Este presupus ca fiind dat un aspect care nu contra, prin evitarea in timpul interviului a unor
poate fi postulat ca atare, deoarece este posibil presupuneri fortate privind emotiile resimtite de
ca lucrurile sa fi stat intr-un mod diferit. subiect, putem sa inregistram mai precis §i sa
4. Gama de alternative propuse este reactionam mult mai potrivit la emotiile resimtite
incompleta. de subiect.
5. In cazul raspunsurilor cu alternative predefinite Psihologii pot resimti ocazional anumite
sau a raspunsurilor de tip „Da / Nu", unul intrebari, a caror prezenta esle necesara pentru
dintre raspunsuri poate fi evident pentru raspunsul la intrebarea specifica a clientului, ca
subiect. fiind jenante din punct de vedere personal §i drept
6. Intrebarea contine termeni precum „desigur" urmare pot evita astfel de intrebari sau le pot
sau „poate", care dau indicii despre raspunsul formula inadecvat, chiar daca sunt con^tienti de
dorit. dilema. Este necesar sa depa^im fricile care se
ascund in spatele acestei probleme daca vrem sa
Riscul de a pune intrebari care sugereaza raspunsul este
rezolvam intrebarea clientului cum se cuvine.
deseori subestimat, din moment ce sugestia poate
Pregatirea cu atentie a interviului (=dezvoltarea
fi atat de subtila incat persoana care pune
unui ghid de interviu) este astfel absolut esentiala,
intrebarea nici macar nu o observa. Totu^i,
precum este §i pregatirea sistematica §i
subiectul va reactiona cu siguranta. Daca se
supervizarea regulata de catre colegi a
folose^te o intreaga serie de intrebari care
competentei intervievatorului.
sugereaza raspunsul, se poate ajunge la situatia in
Feedback-ul privind competenta in realizarea
care interviul este distorsionat in intregime. Ne
interviurilor pentru evaluarea aptitudinilor poate fi
dat pe baza Instrumentul de Descriere a
Competentei Intervievatorului in Evaluarea
 105
12.9. htrebarile inadecvate

Performantei (DIPA, Description of Interviewer resorturile care ii motiveaza pe oameni sa actioneze intr-un
Competence in Proficiency Assessment) (Stlrobel, anume fel. Nu se adreseaza comportamentului §i
2004). Folosind DIPA, un evaluator poate face o experientei, ci in schimb cer subiectilor sa exprime
evaluare detaliata a comportamentului sau de atribuiri cauzale. Cu toate acestea, aceste atribuiri
intervievare, sau a comportamentului de evaluare cauzale nu sunt descrieri despre comportamente
al unui alt evaluator, fie intr-un singur interviu fie observate §i de aceea nu ne ofera nici o informatie
intr-o serie de interviuri, pe baza a 147 de itemi. despre conditiile care guverneaza comportamentul
Expertii in interviuri au evaluat corectitudinea in situatii particulare. Ele sunt in cel mai bun caz
tiparelor de comportament descrise in DIPA explicatii pentru comportamentul relevant, dar
folosind procedeul Delphi. Astfel avem un etalon generate ulterior. Astfel de atribuiri cauzale sunt
obiectiv, confirmat in practica, pentru descrierea deseori confundate cu conditiile molivationale
comportamentului intervievatorului in interviurile pentru un anumit comportament, chiar §i de catre
de evaluare a aptitudinilor, care ne poate arata psihologi. Daca atribuirile cauzale sunt relevante
zonele specifice pe care trebuie sa le imbunatatim pentru intrebarea clientului, atunci vom intreba
§i, in cazul intervievatorilor cu experienta, zonele bineinteles cum explica subiectul un anumit
in care am devenit mai putin eficienti. Prin comportament. Astfel de explicatii pot intr-adevar
utilizarea DIPA in mod regulat asupra noastra sau sa fie relevante pentru evaluarea ulterioara a
a colegilor, putem sa ne asiguram de calitatea intrebarii clientului, din moment ce oamenii in
interviurilor de evaluare a aptitudinilor §i putem general considera atribuirile cauzale ca fiind
sa evitam costurile care ar fi atrase dupa sine de corecte §i se comporta in consecinta. Cu toate
eventuale e§ecuri sau de sesiuni repetate de acestea, conditiile reale ale unui anu- mit
training. comportament pot fi complet diferite fata de cele
exprimate in atribuirile cauzale.
In plus, intrebari precum „de ce" sau „care
sunt motivele" sugereaza de asemenea ca doar
12.9. Intrebarile motivele „rationale" sunt dorite ca raspunsuri.
inadecvate Acest lucru este evident in multe exemple. Cu
astfel de sugestii, cei mai multi subiecti se simt
inhibati in ceea ce prive§te descrierea unui pro- ces
— intrebarile inadecvate se refera la in care sentimentele joaca un rol important sau
- Motive ..rationale” (De ce...? Care sunt predominant. in schimb, se simt obligati sa spuna
motivele...?); ceva „rational".
- comportament ipotetic, cu alte cuvinte,
Mai mult, experienta de zi cu zi ne arata ca
comportament presupus in situatii
necunoscute. intrebarile despre motivele rationale din spatele
— Alternative ale intrebarilor inadecvate, care comportamentului sunt deseori utilizate pentru a
pot aduce cu sine o oarecare incarca- tura aduce repro§uri cuiva, sau sunt incluse in dispute.
informational sunt: In viata cotidiana, intrebarile despre motivele unui
- obtinerea unor descrieri despre comportament sunt deseori puse atunci cand vrem
gandurile, sentimentele §i sa criticam comportamentul altcuiva. Daca §tim ca
comportamentul subiectului in situatii
cealalta persoana a ac- tionat emotional, credem ca
reale, prin care acesta a trecut;
- obtinerea unor descrieri despre putem folosi astfel de intrebari pentru a o forta sa
a§teptarile si convingerile subiectului cu ofere motive „rationale" pentru comportamentul
privire la situatii viitoare: sau. Atunci cand o face, putem raspunde aratandu-i
ca toate motivele rationale exprimate sunt false.
intrebarile care incep cu „de ce" sau „care sunt motivele"
incearca sa scoata la iveala
106 Capitol ul 12 Interviul orientat catre decizie

Este mult mai simplu pentru subiecti§idaca ce sentimente il leaga de aceste evenimente. A§teptarile
psihologul ii roaga sa descrie o anumita scrie de §i convingerile pe care oamenii le asociaza cu
evenimente, altfel spus sa descrie ce au facut, variate optiuni comportamentale s- au dovedit a
gandit §i simtii. In acest fel pot descrie orice, chiar permite predictii bune asupra comportamentului
§i lucruri care sunt „irationale" sau „ilogi- ce". (cf. Westhoff, 1985; Westhoff&Halbach-Suarez,
Astfel de descrieri contin ganduri care pot fi la fel 1989).
de bine „rationale" in sensul firesc al cuvantului. A§teptarile §i convingerile sunt cognitii care
Astfel, descrierile proceselor interne §i externe influenteaza comportamentul, iar acestea pot fi cu
contin mai multa informatie utila des- pre atat mai realiste cu cat subiectul cunoa§te mai bine
motivatie decat raspunsurile la intrebarile despre o anumita situatie. Daca subiectul a trecut deja
motive. printr-o anumita situatie, il pultem ruga sa ne
Multi psihologi descriu o anumita situatie intr- descrie comportamentul sau in aceasta situ- atie.
o intrebare §i apoi vor sa auda cum ar reactiona Este cel mai favorabil caz din punctul de vedere al
subieclul in acea situatie. Astfel de intrcbari cer ea unei evaluari. Daca subiectul a putut observa pe
subieclul sa §tie §i sa evalueze corect toate altcineva in respectiva situatie §i a putut discuta
conditiile importante ale unei astfel de situatii. despre aceasta cu persoana in cauza, atunci
Subiectul trebuie sa se cunoasca pe sine destul de subiectul poate avea o idee buna despre cum s-ar
bine ca sa poata fi capabil sa spu- na cum ar putea comporta in situatia data. Dar cel mai dificil
reactiona in aceste conditii. Acesta ar putea fi cazul caz este acela in care trebuie sa descrii o situatie
atunci cand cineva a trecut deja printr-o astfel de despre care cineva §tie din auzite sau deloc. Atunci
situatie sau printr-una foarte asemanatoare. De a§teptarile vor fi mai putine, mai putin specifice §i
aceea este intotdeauna mai bine sa se obtina o mai putin realiste. Astfel de a§tleptari sunt cele mai
descriere directa a situatiei traite de la subiect. putin utile in predictia comportamentului viitor.
Daca un subiect este intrebat despre
comportamentul presupus intr-o situatie
necunoscuta lui, cu alte cuvinte despre com-
portamentul sau ipotetic, atunci subiectul va fi 12.10. Gradul de deschidere al unei
intotdeauna supus unui supra-efort intelectual §i intrebari
emotional. Cum ar putea cineva, lucrand sub Gradul de deschidere al unei intrebari:
presiunea timpului, sa i§i imagineze adecvat toate Deschiderea unei intrebari depinde de gradul in
conditiile situationale importante §i sa decida in care ea define§te modul in care trebuie sa se
cateva secunde cum s-ar comporta, cand in raspunda ia ea. Intrebarile deschise pot fi totu§i
realitate oamenii dispun pentru o astfel de decizie intrebari precise.
de ore, zile sau chiar mai mult? Intrebarile dintr-un interviu orientat catre
Cand am discutat despre variabilele de care decizie sunt intrebari deschise, cu exceptia
catorva cazuri justificate.
trebuie sa tinem cont pentru a raspunde intrebarii
clientului, am prezentat convingerile §i a§teptarile
drept constructe motivationale centrale.
Intrebarile deschise nu prescriu felul in care subiectul ar
Convingerile se refera la scopuri, la normele de trebui sa raspunda. La intrebarile inchise se poate,
care cineva se simte legat, la aspec- te importante in cazuri extreme, raspunde cu un singur cuvant
ale imaginii de sine §i la ideile specifice unei precum „da" sau „nu". Cu putine exceptii,
situatii. O a§teptare este o idee pe care un individ o intrebarile inchise sunt cele
are fata de un eveniment viitor posibil. A§teptarile
indica ce anume §tie cineva despre o anume arie,
felul in care subiectul pretuie§te anumite
evenimente viitoare posibile
 107
12.11. Gradul de directionare a unei tntrebari

utilizate in chestionarele de personalitate §i in majoritatea 12.11. Gradul de directionare a unei

celorlalte tipuri de chestionare. tntrebari
Intrebarile deschise nu sunt imprecise sau vagi.
Din contra, ele pot fi formulate in a§a fel incat
subiectii sa §tie exact despre ce trebuie sa
vorbeasca. Dar felul in care subiectii trebuie sa Gradul de directionare a unei Tntrebari:
descrie raspunsul lor nu este prescris de intrebare. Cu cat este mai u§or sa vezi care este scopul
unei anumite Tntrebari, cu atat mai directa
Subiectii prefera intrebarile deschise deoarece pot
este Tntrebarea. Cu cat este mai indirecta o
vorbi a§a cum i§i doresc. Din acest motiv, Tntrebare, cu atat mai multe aspecte ale
intrebarile deschise sunt de ajutor la inceputul unei com- portamentului §i experientei trebuie
noi sectiuni din interviu, deoarece psihologul inca descrise Tntr-o anumita zona.
nu §tie foarte multe despre comportamentul Gradul de directionare a unei Tntrebari este
subiectului in acea arie. Fiecare sectiune a unui ales Tn functie de:
interviu oriental catre decizie este fie despre o - modul de reprezentare a cuno§tintelor
anumita situatie ce trebuie explorata, fie despre o utilizat de subiect,
variabila psi- hologica specifica. In ambele cazuri, - tipul de continuturi care trebuie exprima-
obtinem o descriere de la subiect cu ajutorul unei te,
- scopul Tntrebarii pentru cursul
intrebari deschise sau al unei solicitari. Daca un
interviului.
anumit aspect este de interes pentru viitor, vom
folosi o intrebare deschisa care se va referi
exclusiv la acest aspect. Chiar daca vomCu cat unui subiect ii este mai u§or sa recunoas- ca
avea
nevoie ulterior de o descriere mai detaliata, de detaliile cerute de o intrebare, cu atat mai directa
exemplu detalii despre un aspect particular al ariei este intrebarea. Cu cat este mai indirecta
intrebarea, cu atat mai putin ca va afirma ce
discutate, vom continua sa folosim doar intrebari
aspecte dintr-o anumita zona comportamentala
deschise. in principiu, toate intrebarile dintr-un
sunt de interes. Aceasta cere ca subiectul sa descrie
interviu orientat catre decizie sunt deschise, cu
orice crede ci ca merita mentionat.
putine exceptii justificate, cum ar fi intrebarile
Gradul de precizie al unei intrebari depinde de
filtru. Acestea sunt utilizate pentru a descoperi
reprezentarea mentala a subiectului asupra
daca un subiect a avui experiente proprii intr-o comportamentului de interes. Confruntandu-se cu
anumita arie. Daca acesta nu csle cazul, se va intrebari directe, subiectul ar putea sa nu-§i
renunta la o anumita parte a ghidului de inter- viu, aminteasca multe lucruri sau sa-§i aminteasca doar
respectiv la acea parte a interviului care fusese foarte putine. Pe de alta parte, daca subiectul este
pregalita pentru cazul in care subiectul a trecut rugat sa descrie un anumit eveniment sau este
printr-o anumita experienta, de exemplu o anumita ajutat sa il dezvolte prin intrebari indi- recte, el ar
experienta de munca. putea sa mentioneze detalii care ar fi uitate daca i
In interviurile orientate catre decizie, intre- s-ar pune o intrebare directa.
barile inchise sunt utilizate pentru a investiga cu Subiectii intampina dificultati in a vorbi liber
privire la informatii foarte specifice, pentru care despre anumite lucruri, atunci cand temele se re-
inlrebarile deschise ar duce la raspunsuri inutil de fera la comportamente dezaprobate din punct de
lungi. Gradul de deschidere al intreba- rilor vedere social, la evenimente stresante din punct de
depinde astfel de scopurile interviului, de cursului vedere emotional sau la situatii problematice din
planificat pentru interviu §i de cursul efectiv luat punct de vedere motivational. In astfel de cazuri,
de acesta. intrebarile indirecte sunt deseori singura
modalitate de a patrunde in tema.
In fine, gradul de precizie al unei intrebari
depinde de faza in care se gase§te interviul
 108 Capitolul 12 InterviuI orientat catre decizie

atunci cand este pusa intrebarea. Raspunsurile informative

gandim la ceea ce gasim ca fiind atractiv sau mai putin
§i detaliate la anumite intrebari in- directe, de atractiv la subiectul intervievat. Aceasta se leaga
exemplu despre subiecte jenante, pot fi a§teptate intotdeauna de scopurile noastre §i de sistemul
de intervievator numai dupa ce subiectul a nosiru personal de valori. Doar atunci cand
descoperit in cursul unei conversatii mai lungi ca con§tientizam acest fapt suntem in stare sa
poate vorbi intr-adevar deschis §i confidential. gestionam sentimentele care acompaniaza
a§teptarile noastre. Acordam aceea§i atentie atat
a§teptarilor evaluate pozitiv, cat §i celor negative,
caci daca e§uam in reflectia asupra unui tip de
12.12. Conditiile prealabile efectuarii interviurilor evaluare, atunci putem distorsiona atitudinea fata
orientate catre de intervievat.
decizie In acest sens, pregatirea corecta a interviului
nu este doar o tema intelectuala, ci implica §i
analiza propriilor noastre sentimente, care ne
acompaniaza a§teptarile. Doar daca noi ca psi-
Conditiile prealabile efectuarii hologi indeplinim aceste preconditii intelectuale,
emotionale §i motivationale, contactul social
interviurilor orientate catre decizie:
— Acceptul de a participa la interviu. dinaintea §i din timpul interviului poate avea
— A§teptarile cu privire la interviu §i la cei succes in ceea ce prive§te scopul evaluarii.
implicati cat mai corecte §i complete. Deseori, evaluatorii presupun ca au o atitu-
— Fiecare participant la interviu T§i exa- dine „neutra" fata de intervievati. Cu toate aces-
mineaza critic judecatile sau evaluarile tea, dupa cum este aratat in literatura §tiintrfica
acestor a§teptari. care trateaza perceptia sociala, prejudecatile §i
— Fiecare participant este pregatit corect
stereotipurile, §i implicit, teoriile personalitatii, o
pentru interviu.
atitudine total neutra nu este posibila. Proce- dura
Conditia prealabila, cruciala pentru toate inter- viurile, este descrisa mai sus ofera §ansa cultivarii celei mai
ca persoana intervievata sa accepte §i sa fie gata corecte atitudini posibile fata de subiectul
pentru a participa la interviu. Pentru a asigura intervievat.
acest fapt, psihologul i§i descrie scopurile, i§i
explica §i justifica procedurile, pentru a-i permite
subiectului sa i§i formeze a§teptari corecte cu 12.13. Conditii pentru un interviu de
privire la interviu. Aceasta modalitate de a proceda evaluare de succes
este fundamentala pen- tru a stimula dorinta
persoanei intervievate de a participa la interviu.
Aceasta dorinta trebuie sa fie suficient dezvoltata Important
inainte de a incepe interviul orientat catre decizie.
Conditiile pentru un interviu de
Atunci cand se pregatesc interviurile, de regula
exista deja disponibile cateva informatii despre evaluare de succes:
1. Conditiile prealabile descrise mai sus
subiectii intervievati. Bazandu-se pe aceste date,
pentru un interviu orientat catre decizie
psihologul i§i imagineaza cum se va comporta
sunt Tndeplinite Tn cea mai mare
subiectul. Un astfel de comportament imaginat va
masura posibila.
fi intotdeauna evaluat ca fiind mai mult sau mai 2. Aspectele temporale sunt luate Tn
putin placut sau agreabil. considerare in mod corespunzator.
Aceste predictii §i a§teptari, care reies atunci 3. Este creata o atmosfera favorabila
cand pregatim interviul, ne dau ocazia sa ne pentru interviu.
 12.13. Conditii pentru un interviu de 109
evaluare de
succes

4. Partenerii se adapteaza unul la celalalt poate

in folosi de acest ghid in timpul interviului iar subiectul
functie de: poate observa ca evaluatorul ia situatia in serios §i
- situatia emotionala actuala, s-a pregatit pentru interviu. Insigne u§or de citit cu
- situatia motivational,
numele participantilor sunt de asemenea de ajutor
- relatia sociala,
- aptitudinile cognitive, §i in timpul interviului, precum sunt §i bauturile
- caracteristicile fizice specifice. racoritoare.
5. Tehnicile de intervievare sunt aplicate Un interviu poate avea un inceput bun daca
corect. participantii se adapteaza fiecare la situatia
emotionala a celuilalt §i daca iau aceasta situ- atie
Conditiile prealabile mentionate mai sus drept conditii emotionala in considerare in modul in care se
importante ale interviurilor orientate catre decizie comporta. Acest lucru este necesar pentru
trebuie indeplinite in cea mai mare masura psihologi, dar nu poate fi a§teptat sau cerut din
posibila, pentru a ne asigura ca interviu- rile sunt partea persoanelor intervievate. Acea etapa a
satisfacatoare pentru toti cei implicati. In plus fata interviului in care se discuta despre a§teptari §i
de pregatirea persoanei intervievate §i a ghidului scopuri ofera participantilor ocazia de a se adapta
de interviu, un factor crucial pentru succesul unui unul la celalalt din punct de vedere emotional?
interviu este cadrul temporal. Limbajul colocvial este suficient peniru
Alegerea unei ore de intalnire care sa fie mentionarea comportamentului §i experientei. Este
convenabila pentru toti cei implicati este o conditie potrivit deoarece subiectul poate vorbi a§a cum
care este indeplinita de obicei. Cu toate acestea, este obi§nuit. Probleme pot sa apara daca
exista deseori probleme legate de timpul alocat, psihologul nu poate intelege dialectul su- biectului.
deoarece deseori este planificat prea putin timp In cazuri extreme, psihologul trebuie sa refuze
pentru a putea ajunge sa ne cunoa§tem unul cu contractul de evaluare daca acesta presupune
celalalt §i pentru a ne lua la revedere. Totu§i, colectarea informatiilor relevante printr-un interviu
aceste parti informale ale interviului sunt esentiale iar evaluatorul nu este capabil sa inteleaga
pentru crearea unui sentiment de satisfactie cu subiectul.
situatia de evaluare. Planificarea unei perioade mai O alta conditie importanta pentru un inter- viu
ample de timp face mai u§oara punctualitatea, dar de succes este luarea in considerare a ca-
§i evitarea unor influente nefaste asupra starii racteristicilor fizice specifice ale participantilor.
persoanei intervievate. Interviurile pot fi impiedicate de o gama larga de
Intreruperile asupra cursului interviului ar probleme posibile. Cateva exemple sunt durerile
trebui eliminate prin crearea unei atmosfere acute sau cronice sau tulburarile de auz §i vedere.
potrivite. Una dintre caracteristicile unui mediu Daca astfel de probleme sunt mentionate sau pot fi
confortabil pentru interviuri este ca participants sa deduse din informatiile pre- liminare, trebuie sa
stea confortabil §i sa se priveasca in timp ce luam in considerare aceste conditii fizice alunci
vorbesc. Un ceas vizibil pentru toti participantii cand planificam interviul. In pregatirile prealabile
ajuta la mentinerea orarului. §i prin observatie com- portamentala atenta in
Toti participantii la interviu ar trebui sa se timpul interviului, putem incerca sa tinem seama
prezinte pe ei in§i§i §i sa i§i explice pe scurt de anumite caracteristici fizice.
rolurile, astfel incat relatiile sociale sa fie clare, in Sprijinul verbal §i non-verbal, dupa cum este
primul rand pentru subiect. Evaluatorul ar trebui de deseori descris in lucrarile de specialitate, este
asemenea sa explice subiectului scopul ghidului de utilizat pentru a incuraja procesul de ra- portare.
interviu. Apoi evaluatorul se Acesla include, de exemplu, expresii scurte
precum „hm" §i „da", incuviintarea din
 110 Capitolul 12 Interviul orientat catre decizie

cap §i diferite pozitii ale corpului. Dar trebuie sa fim atenti

ca acest sprijin sa nu intareasca un comportament
nedorit, cum ar fi abaterea de la subiect, caci
aceasta ar duce interviul din ce in ce mai departe
de scopul sau. O modalitate de eliminare a
comportamentului nedorit in timpul interviului ar
fi sa nu se foloseasca nici un fel de sprijin. Dar un
drum mai rapid este acela in care psihologul
puncteaza direct §i clar temele §i tipul de raportare
a§teptat din partea subiectului, in mod natural,
astfel de cereri §i punctari ar trebui facute in a§a
fel incat subiectul sa se simta recunoscut ca
partener §i in niciun caz ofensat.
 13

Capitolul 13
Partea a doua a planului de
evaluare, pentru cazul-exemplu de
evaluare a aptitudinilor

13.1. Ghid de interviu pentru interviul orientat catre decizie - 112

13.2. Selectia procedurilor semi-standardizate si a celor nestandardizate -

115
 112 Capitolul 13 Partea a doua a planului de evaluare, pentru cazul-exemplu de evaluare a aptitudinilor

In acest capitol revenim asupra intrebarilor cli- — 1 Comportament decizional

entului puse in cazul de evaluare a aptitudinilor Decizia de reconversie Tn profesia de
discutat §i in Capitolul 6 §i punctam modul in asistenta de geriatrie §i de a practica ulterior
aceasta profesie are consecinte importante.
care sunt selectate §i prezentate in raportul psi-
Ca atare, se impune sa discutam despre
hologie procedurile semi-standardizate §i cele aspectele importante ale acestei decizii.
nestandardizate, in functie de regulile evaluarii 1.1. Te rog descrie modul Tn care ai ajuns la
orientate catre decizie. decizia de a te recalifica profesional Tn
aceasta meserie de asistenta de geriatrie.
13.1. Ghid de interviu pentru interviul 1.2. Ce posibilitati alternative ai mai avut in
vedere?
orientat spre decizie 1.3. In ce masura te-ai informat despre aceste
optiuni?
Ghid de interviu pentru interviul orientat spre 1.4. De unde ai obtinut aceste informatii?
decizie ("decision-oriented interview"), cu 1.5. Cat de importante au fost aceste
privire la: informatii pentru tine?
1.6. Te-ai consultat cu alte persoane Tn
- comportamentul decizional;
privinta modului Tn care ar trebui sa iei
- a§teptarile referitoare la profesie §i la decizia?
recalificare; 1.7. Daca da, cu cine?
- interese, obiective, dorinte; 1.8. Ce parere a/au avut?
- invatare (informatii despre inteligenta);
1.9. Ce a Tnsemnat aceasta pentru tine?
- stil de lucru;
1.10. Care sunt avantajele
- stabilitate emotionala §i gestionarea
multiplelor posibilitati
suprasolicitarii emotionale;
pe care le ai?
- capacitatea de a rezista suprasolicitarii 1.11 .Care sunt dezavantajele?
fizice; 1.12. Ce consecinte are pentru tine
- relatiile cu ceilalti (cerinte sociale). aceasta decizie?
1.13. Ce anume a contat atunci cand
In continuare vom prezenta forma detaliata a unui ghid de ai luat decizia aceasta?
interviu orientat catre decizie, con- struit pentru 1.14. Cum vezi viitorul tau
intrebarile puse de client in exem- plul nostru. profesional? Rezumat
Etapa de intampinare, introducerea §i etapa — 2 A§teptarile referitoare la profesie §i
informala in care se cere permisiunea pentru a la recalificare
filma sau inregistra nu vor fi redate la acest Sa revenim la aspectele care vor fi
moment. Cuvantul "rezumat" este folosit aici cu importante pentru tine pe perioada
recalificarii §i ulterior pe perioada practicarii
sensul ca la acest moment al interviului acestei profesii.
principalele teme discutate sunt rezumate de in- 2.1. Cum Tti imaginezi ca va fi recalificarea?
tervievator in a§a fel incat subiectul sa le poata 2.2. Care crezi ca vor fi partile bune ale
corecta sau sa poata adauga informatii noi. recalificarii?
Ghidul de interviu redat in continuare nu este 2.3. Dar cele mai putin bune?
inclus in raportul psihologic. Aceasta ar da 2.4. Care aspecte ti se vor parea mai u§or de
cititorului raportului falsa impresie ca intrebari- le Tnvatat?
2.5. Care aspecte ti se vor parea mai greu de
au fost puse exact in acela§i mod §i in aceea§i
Tnvatat?
ordine ca cea prezentata. Ulterior, vom prezenta 2.6. Unde vei putea sa faci recalificarea
forma in care interviul orientat catre decizie ar profesionala?
trebui inclus in planul de evaluare. 2.7. Cum va fi recalificarea? Cum va
decurge?
2.8. Ghid de interviu pentru interviul orientat catre decizie
113

2.9. Ce va trebui sa Tnveti pe durata

4.10. Ce anume ti-a placut la
recalificarii? programul de pregatire profesionala?
2.10. Ce se Tntampla cu experienta Tn 4.11. Ce anume nu Tti placea a§a
munca? mult?
2.11. Cum intentionezi sa Tti 4.12. Cum te pregateai pentru
finantezi pregatirea? evaluari?
2.12. Cum vei ajunge la §coala? 4.13. Cum te pregateai pentru
2.13. In ce domenii vei putea activa examene?
ulterior? 4.14. Cum iti faceai temele?
2.14. In care dintre ele ti-ar placea 4.15. Ce anume ti se parea simplu?
sa lucrezi? 4.16. Ce anume nu era a§a de simplu?
2.15. Ce anume ti se pare atat de bun 4.17. Cat timp ai alocat aspectelor
sau de placut Tn asta? care nu erau foarte simple?
2.16. Ce nu este atat de placut? Rezumat
2.17. Unde Tti vei putea gasi de lucru?
— 5 Stil de lucru
Rezumat
Pe durata recalificarii, precum §i dupa
— 3 Interese, objective, dorinte aceasta eta- pa, atunci cand vei practica, va
Acum a§ vrea sa discutam despre aspectele pe trebui sa ai grija §i de casa, precum §i de
care le consideri importante Tn profesia de copii. Ca atare, stilul tau de lucru va avea un
asis- tenta de geriatrie. rol important.
3.1. Ce anume este important pentru tine Tn 5.1. Ce treburi casnice vei avea de realizat Tn
profesia de asistenta de geriatrie? aceasta etapa?
3.2. In ce fel te intereseaza aceste lucruri 5.2. Care din aceste activitati Tti plac?
percepute drept importante?
5.3. Ce anume Tti place la ele?
3.3. Care sunt aspectele pozitive Tn
Tngrijirea batranilor? 5.4. Exista cumva §i aspecte care nu ti se par
3.4. Care sunt aspectele negative Tn foarte atractive?
Tngrijirea persoanelor Tn varsta? 5.5. Care activitati casnice nu Tti plac a§a de
Rezumat mult?
5.6. Ce anume nu ti se pare placut la acestea?
— 4 Invatare (informatii despre 5.7. Gase^ti totu§i ceva placut Tn aceste
inteligenta §i stil de lucru) activitati?
Atunci cand vei Tncepe recalificarea, va fi 5.8. Care activitati casnice ti se par u§oare?
necesar sa revii la §coala §i sa Tnveti, de§i nu 5.9. De ce ti se par a§a?
ai mai facut aceasta de ceva timp.
4.1. Cum Tti imaginezi ca va decurge aceasta 5.10. Care din activitatile casnice ti se
experienta? par dificile?
4.2. Gandi ndu-te la perioada Tn care 5.11. De ceti se par a§a?
mergeai la §coala, ce anume Tti placea? 5.12. Cum reactionezi atunci cand
4.3. Ce anume nu Tti placea a§a de mult? trebuie sa faci ceva care nu Tti place?
4.4. La ce materii te pricepeai? Rezumat
4.5. Ce anume Tti placea la aceste materii?
5.13. Cum te descurci cu activitatile
4.6. Ce anume nu Tti placea a§a de mult la
aceste materii? casnice importante?
4.7. La ce materii nu te pricepeai? 5.14. Respecti un anumit plan?
4.8. Ce anume nu Tti placea la aceste 5.15. Daca da: Cum formulezi planul?
materii? 5.16. Cum arata planul?
4.9. Exista ceva care totu§i Tti placea la
respecti- vele obiecte de studiu?
Rezumat
 114 Capitolul 13 - Partea a doua a planului de evaluare, pentru cazul-exemplu de evaluare a aptitudinilor

5.19. Unde apar problemele Tn activitatile mai exact? Cum a fost asta pentru tine?
casnice? 6.9. Daca nu: Cum ti se pare sa ai de-a face
5.20. Cum rezolvi aceste zilnic cu persoane bolnave sau care au
probleme? nevoie de ajutor?
5.21. Cum ti se pare munca desfa^urata sub 6.10. Ai avut experiente legate de oameni
presiunea timpului?
aflati pe moarte?
5.22. Cum te comporti Tn
asemenea situatii? 6.11. Daca da: ce experiente? Cum a fost mai
exact? Cum a fost asta pentru tine?
Rezumat
6.12. Daca nu: Cum ti se pare sa ai de-a face
5.23. In ce situatii lucrezi Tmpreuna cu alti cu persoane muribunde?
oameni? 6.13. Ai avut experiente legate de persoane Tn
5.24. Ce anume ti se pare pozitiv varsta cu dizabilitati (fizice sau
mentale)?
Tn asta?
6.14. Daca da: ce fel de experiente? Cum a
5.25. Ce parte nu ti se pare atat fost
de placuta? mai exact?
5.26. Cand lucrezi singura? 6.15. Daca nu: Cum ti se pare sa ai de-a face
5.27. Ce anume ti se pare pozitiv cu asemenea persoane zilnic?
Tn asta? 6.16. Pe langa aceste tensiuni emotionale, va
trebui de asemenea, sa ai grija de
5.28. Care parte nu ti se pare atat treburile casnice §i de copii. Cum
de placuta? intentionezi sa abordezi aceasta
Rezumat suprasolicitare?
6.17. Ce parere are sotul tau despre aceasta?
5.29. In ce momente reu§e§ti sa te
concentrezi asupra unei activitati 6.18. Ce parere are familia ta despre
aceasta?
casnice? 6.19. Ce parere are familia sotului tau despre
5.30. In ce momente nu reu§e§ti sa te aceasta?
concentrezi asupra unei asemenea 6.20. Ce parere au prietenii tai?
activitati?
Rezumat
5.31. Pentru ce perioada de timp neTntrerupta
Tti poti mentine concentrarea ? 6.21. Acum, dupa ce am discutat despre o
5.32. Cand iei pauze? serie de situatii dificile: cum te evaluezi,
cat de puternica din punct de vedere
5.33. Cat de lungi sunt pauzele? emotional e§ti Tn asemenea situatii?
5.34. Ce faci Tn aceste pauze? 6.22. Cum te evalueaza altii?
5.35. Tn ce situatii te simti multumita cu
munca ta? 7 Capacitatea de a
5.36. In ce situatii nu te simti multumita cu rezista suprasolicitarii
munca ta? fizice
Rezumat Profesia de asistenta de geriatrie este una
solici-
6 Stabilitatea emotionala §i gestionarea tanta din punct de vedere fizic.
tensiunii emotionale
7.1. Care este starea ta de sanatate?
6.1. Cum ti se pare munca sub presiunea
7.2. Ce boli ai avut?
timpu lui?
7.3. Mai are vreuna efect asupra ta? Daca da,
6.2. Ce obi§nuie§ti sa faci Tn aceste care?
situatii?
6.3. Cum se comporta sotul tau Tn aceste 7.4. Ai avut vreodata un accident? Daca da:
situatii? ’ repeta 7.3
6.4. Cum este atunci cand unui din copiii tai 7.5. Ai avut probleme cardiace sau
este bolnav? respiratorii? Daca da: care?
6.5. Ce faci pentru a face fata acestei 7.6. Ai probleme cu respiratia? Daca da:
care?
7.7. Cu picioarele (doar partea inferioara)?
 13.2. Selectarea procedurilor semi-standardiazate §i a celor
nestandardizate 115

7.8. Cu picioarele (gambe sau pulpe)? Daca

8.14. Ce anume ti se pare pozitiv Tn
da: care?
7.9. Cu mainile? Daca da: care? asta?
7.10. Cu bratele? Daca da: care? 8.15. Ce anume nu ti se pare a§a
7.11. Cu spatele? Daca da: care? placut?
7.12. Ai vreo alergie? Daca da: la 8.16. Ce anume li se pare lor pozitiv?
ce? 8.17. Ce anume nu li se pare a§a
7.13. Crezi ca ai alte placut?
particularitati 8.18. Ai avut experiente de
fizice pecare ar trebui sa le luam Tn interactiune, de relationare sociala, cu
considerare Tn noua ta profesie? Daca persoane Tn varsta?
8.19. Daca da: ce experiente?
da: care?
8.20. Daca nu: cum §tii ca vel putea
7.14. Fumezi? Daca da: Tn ce interactiona cu ei?
situatii? Cat de mult? 8.21 .Ai avut experiente de interactiune cu
7.15. Bei alcool? Daca da: Tn ce persoane Tn varsta care aveau nevoie de
situatii? Cat de mult? Tngrijire speciala? Daca da, care?
7.16. Ce pastile iei? 8.22. Cum demonstreaza aceasta ca e§ti
7.17. La ce te ajuta? capabila sa interactionezi cu persoane Tn
varsta?
Rezumat Rezumat
— 8 Relatiile cu ceilalti (cerinte sociale)
8.23. Acum ca am discutat deja despre multe
Ca asistenta degeriatrie va trebui sa
detalii, sa le privim Tnca o data Tn acest
interactionezi destul de mult cu alte persoane.
con text.
Acest lucru poate fi placut, dar §i dificil.
8.24. Te rog sa-mi descrii o zi de munca
8.1. Cum te Tntelegi cu ceilalti Tn general? obi^nuita pentru tine acum, de exemplu
8.2. Cu ce tip de oameni Tti place sa ai ziua de ieri.
8.25. Cum arata sfar^itul de
de-a face?
saptamana pentru tine la acest moment,
8.3. Ce anume Tti place la ace^tia? descrie de exemplu ultimul weekend.
8.4 . Cum relationezi cu ei? 8.26. Cum Tti imaginezi ca va arata
8.5. Cu ce tip de oameni nu Tti face placere o zi de lucru pentru tine atunci cand vei
sa ai de-a face? Tncepe recalificarea?
8.6. Ce anume este neplacut la ei? 8.27. Cum crezi ca va arata sfar^itul
de saptamana atunci cand vei Tncepe
8.7. Cum interactionezi cu ei?
recalificarea?
Rezumat 8.28. Cum Tti imaginezi ca va arata
o zi de lucru Tn noua profesie de
8.8. Ce anume Tti place la interactiunile cu asistenta de geriatrie?
cei- lalti? 8.29. Cum crezi ca va arata sfar^itul
8.9. Ce anume nu Tti place la interactiunile de saptamana
cu ceilalti? atunci cand vei Tncepe sa lucrezi ca asistenta
8.10. Ce este important pentru tine de geriatrie? Rezumat
atunci cand interactionezi cu altii?
8.11. Ce anume nu este foarte
important pentru tine Tn relatiile cu 13.1. Selectia procedurilor semi- standardizate
ceilalti? §i a celor nestandardizate
Rezumat

8.12. Care oameni din viata ta sunt Proceduri semi-standardizate §i

importanti pentru tine? nestandardizate
8.13. Ce anume va schimba pentru selectate pentru Tntrebarile despre client:
ei recalificarea §i pregatirea ta Tn — interviu orientat spre decizie,
aceasta profesie? — observatii comportamentale,
— certificari §colare,
— referinte de la locul de
munca.
 116 Capitolul 13 Partea a doua a planului de evaluare, pentru cazul-exemplu de evaluare a aptitudinilor

Interviul orientat spre decizie Referintele de la locul de munca

Interviul orientat spre decizie este o procedure Aceste semi- referinte pot contine informatii relevante pentru
standardizata §i reprezinta o sursa de informatii evaluarea psihologica. Cu toate acestea, este
penltru aproape toate intrebarile din evaluare. necesar ca psihologul sa cunoasca conditi- ile in
Aceasta afirmatie este valabila §i pentru exemplul care referintele respective au fost scrise §i sa
oferit mai sus. insa un interviu indepline§te aceasta inteleaga cum poate influenta acest lucru
sarcina doar atunci cand este aplicat §i interpretait interpretarea lor. Chiar §i cu aceasta precautie,
in conformitate cu principiile descrise anterior. trebuie sa recunoa§tem ca multe din referinte nu
prezinta importanta pentru evaluarea psihologi- ca,
Observatia comportamentala in enunturile de mai sus este in asemenea situatii ar trebui sa i se solicite
precizat faptul ca csle necesara observarea subiectului explicatii suplimentare, precum §i
comportamentului persoanei evaluate imediat permisiunea de a contacta persoana care a re-
inainte §i imediat dupa procesul de evaluare prin dactat respectiva referinta.
interviu, asigurandu- se astfel faptul ca
informatiile derivate din evaluare sunt valide. 13.2. Descrierea procedurilor semistandardizate
Aceasta precizare nu se aplica doar in cazul §i nestandardizate din raportul psihologic
testelor, ci §i in cazul interviurilor sau al oricarei
alte forme de evaluare psiholo- gica. Subiectii
Atunci cand este descris planul de evaluare in
exprima pe durata interviului anumite informatii
raportul psihologic, vom prezenta procedurile
importante pentru evaluator, ca de exemplu
semi-standardizate §i nestandardizate care au
gesturile sau expresiile faciale, care nu pol fi
fost folosite:
culese decat prin observatie §i nu direct din analiza
- interviu orientat spre decizie,
verbalizarilor Prin urmare, este important sa
- observatii comportamentale,
observam eu atentie com- portamentul persoanei
- certificate sau diplome §colare,
evaluate pe toata durata evaluarii, luand nolite §i
- referinte de la locul de munca.
utilizand informatiile derivate din aceasta
observatie nestructurala cu precautia necesara,In continuare vom descrie interviul decizional, observatiile
pentru a raspunde intrebari- lor psihologice in comportamentale nestandardizate. diplomele §i
sectiunea de concluzii. certificatele §colare §i referintele de la locul de
Certificated §i diplomele §colare sunt ade- sea munca, a§a cum apar acestea in raportul
excluse ca surse de informatii in evaluare deoarece psihologic.
nu sunt considerate a fi valide. Cu toalc acestea, A fost realizat un interviu orientat spre decizie
daca discutam cu subiectul modul in care aceste cu subiectul. Interviul a avut ca obiectiv colectarea
diplome au fost dobandite, poate fi realizata o informatiilor in unnatoarele domenii relevante
estimare a validitatii notelor din foaia matricola. pentru evaluare:
- comportament decizional,
Certificatele §colare - motivatia pentru reconversie,
Pe cat posibil, vom cere mai multe certificate sau diplome, - motivatia pentru profesie,
aferente unei perioade relevante din timpul - invatare,
petrecut in §coala. De obicei, acestea constau in - stabilitate emotionala §i gestionarea supra-
ultimele trei sau patru diploma obtinute. Se va solicitarii emotionale,
discuta cu subiectul care este motivul pentru care - capacitatea de a gestiona suprasolicitarea
notele au ramas la fel sau pentru care acestea s-au fizica,
schimbat. - cerintele sociale.
 13.3. Descrierea procedurilor semi-standardizate §i nestandardizate

Comportamentul subiectului a fost observat cu atentie pe toata

durata evaluarii, precum §i pe durata interviului, cu
scopul de a intelege §i de a include in interpretarea
rezultatelor modul in care subiectul a perceput evaluarea.
Pe langa aceasta, au fost colectate informatii despre
urmatoarele domenii:

- inteligenta generala,

- abilitatea de a interactiona cu alte persoane,

- intelegerea limbajului verbal,

- verbalizarea,

- stabilitatea emotionala §i gestionarea supra-

solicitarii emotionale.

Certificatele §i diplomele §colare ale doamnei H,

provenite din ultimii doi ani de liceu §i din
§coala de meserii urmata ulterior, impreuna cu
comentariile ei despre acestea, au fost utilizate in
evaluarea:
- inteligentei generale.
- cuno§tintelor de gramatica §i aritmetica,
- intereselor.

Referintele doamnei H de pe durata pregatirii profesionale,

impreuna cu comentariile ei despre acestea au fost
utilizate pentru a evalua:

- stilul sau de lucru,

- capacitatea de a interactiona cu alte

persoane,

- capacitatea de a lucra impreuna cu

alte persoane,

- asertivitatea sa,

- verbalizarea,

- stabilitatea ei emotionala §i
capacitatea de a gestiona suprasolicitarea
emotionala.
 14

Capitolul 14
Formarea perceptiei despre alte
persoane §i judecatile evaluative

14.1. Formarea perceptiei despre celelalte persoane, in viata

cotidiana si in judecatile evaluative - 120

14.2. Importanta cercetarilor realizate in psihologia sociala in

domeniul formarii perceptiei despre alte persoane - 121

14.3. Diferente individuale in judecatile evaluative - 122

 120 Capitolul 14 Formarea perceptiei despre alte persoane fi judecatile evaluative

14.1. Formarea perceptiei despre mulate, puse de client. De cele mai multe ori, in viata
celelalte persoane, Tn viata cotidiana nu ni se cere sa ne formam o opinie, iar
cotidiana fi Tn judecatile fenomenul prin care totu§i ne formam aceste opinii
este difuz §i lipsit de un obiectiv clar delimitat.
Insa, de buna seama, un client care solicita un
raport psihologic are grija ea intrebarea sa fie
formulata in a§a fel incat sa reflecte obiectivele
Evaluarea psihologica orientata catre decizie sale §i se asigura de acest lucru, daca este nevoie,
se diferentiaza de felul in care percepem prin discutia purtata cu evaluatorul. Cu alte
celelalte persoane in viata cotidiana prin: cuvinte, inca de la bun inceput lucrurile stau cu
— scopuri, toiul altfel decat in evaluarile cotidiene.
— planificarea §i pregatirea speciala,
Psihologia ca §tiinta ofera doritorilor cuno§-
— metodele §tiintifice utilizate pentru
a obtine informatii, tinte complexe despre pregatirea §i planificarea
— evaluarea pas cu pas §i §tiintifica a evaluarilor. Asemenea cuno§tinte nu sunt dis-
informatiilor, ponibile tuturor, in viata cotidiana, ci presupun
— modul clar de combinare a informatiilor in parcurgerea unor programe academice in
rationamente bine argumentate. psihologie. In consecinta, impresiile cotidiene se
formeaza intr-un mod nesistematic, iar jude- catile
bazate pe acestea sunt mai mult sau mai putin
In viata cotidiana, atat psihologii cat §i persoa- nele fara
distorsionate. Anterior, am mentionat in detaliu
formare in psihologie percep in mod continuu
modul in care ar trebui sa procedam in planificarea
persoanele din jurul lor §i construiesc pe baza
evaluarilor orientate catre decizie, pentru a colecta
acestor impresii diverse judecati care ulterior
informatiile in mod sistematic.
determina comportamentul (Kanning, 1999). De
Spre deosebire de contextele cotidiene,
cele mai multe ori, acest proces de formare a
psihologii au la dispozitie un arsenal extins de
opiniilor despre ceilalti functioneaza satisfacator in
metode pentru a obtine informatii relevante in
viata de zi cu zi. Dar exista situatii critice, in care
evaluare. Pe langa teste §i chestionare pot fi
a§a-numitul "bun simt" este depart sau insuficient.
folosite §i interviuri orientate catre decizie sau
Majoritatea acestor cazuri sunt acele situatii care
metode de observare sistematica a comporta-
presupun luarea de decizii care au consecinte
mentului.
serioase pentru viitorul uneia sau mai multor
In viata de zi cu zi, atunci cand se iau de- cizii
persoane.
este foarte dificila separarea informatiilor
Incertitudinea fata de modalitatile cotidiene de
importante de cele neimportante. Unele infor- matii
formare a acestor opinii apare §i in situatia in care
despre care se crede ca sunt importante in contexte
o persoana trebuie sa ofere sfaturi sau consiliere
cotidiene se pot dovedi a fi nerelevante in
referitor la comportamentul altora intr-un context
evaluarea psihologica. In aceasta situatie,
cu impact major, ca de exemplu cel juridic,
cuno§tintele existente in psihologie pot ajuta la
vocational (alegerea unui anumit tip de §coala) sau
selectarea informatiilor relevante pentru in-
clinic (tulburari comporta- mentale). Evaluarea
trebarea clientului. Spre deosebire de situatiile
psihologica orientata catre decizie poate ajuta la
cotidiene, in evaluarea §tiintifica, sistematica, acest
diminuarea sau eliminarea surselor de eroare care
proces de filtrare poate decurge intr-un mod
conduc in mod obi§nuit la judecarea gre§ita a
organizai, fiind disponibile atat timpul cat §i
altora.
cuno§tintele necesare pentru aceasta.
Spre deosebire de evaluarea psihologica
In viata de zi cu zi, impresiile despre ceilalti se
orientata catre decizie, perceptiile cotidiene nu se
formeaza repede §i fara a cere vreo reflectie
realizeaza pe baza unor intrebari atent for
 121
142. Importanta cercetarilor realizate in
psihologia
sociala
persoane. Cercetarile din domeniul formarii perceptiilor
sau utilizare con§tienta a proceselor psihologice folosite; precizeaza care sunt erorile de evaluare §i
de multe ori operam chiar pe baza unei "primei tendintele care joaca un rol important in felul in
impresii" pe care o lasa o anumita persoana. care ii judecam pe ceilalti. Un rezumat al acestor
Aceasta sursa de eroare este eliminata prin studii poate fi consultat in Preiser (1978) sau in
colectarea in mod sistematic a unor informatii Kanning (1999).
legate de fiecare intrebare a clientului. Aceste Cand se cerceteaza modalitatile de formare a
informatii sunt combinate in conformi- tate eu perceptiilor despre alte persoane, pornim de obicei
anumite reguli, care la randul lor sunt potrivite la drum cu un set de afirmatii corecte §i obiective
pentru contextul specific de evaluare. In aceasta despre anumite persoane §i comparam aceste
situatie, psihologul poate utiliza o paleta larga de afirmatii cu alte afirmatii, facute de anu- miti
cuno§tinte, provenite din cerce- tarile din domeniul subiecti, in anumite contexte experimenta- le, in
deciziei psihologice. in care au fost investigate, conditii specifice. In majoritatea cazurilor nu sunt
printre altele, diverse reguli decizionale §i prezentate persoanele propriu-zise, ci descrieri ale
comportamentului §i manifestarilor lor. Acesta este
caracteristicile lor.
unul din punctele slabe ale cercetarilor de acest tip,
deoarece majoritatea judecatilor despre alte
14.2. Importanta cercetarilor realizate in persoane in viata de zi cu zi se bazeaza pe
psihologia sociala in domeniul observatii personate §i nu pe descrieri provenite de
la terti. Totu§i, acest tip de cercetare este foarte util
formarii perceptiei despre alte persoane
pentru acele forme de evaluare care se bazeaza
exclusiv pe informatii prezentate in forma scrisa
Perceptia despre persoane ca subiect al sau orala.
cercetarilor socio-psihologice: Multe cercetari ofera informatii despre erori
1. Objective: Descrierea §i explicarea proce- sau tendintele care se manifesta, pornind de la
sului de percepere si judecare a altora. astfel de diferente observate intre informatiile
2. Metoda: Compararea judecatilor evaluative obiective §i informatiile subiective. Mai mult,
obiective §i valide despre alte persoane cu anumite experimente au reu§it sa explice con-
judecatile subiective. ditiile in care pot sa intervina anumite erori sau
3. Rezultate: Descrierea §i explicarea discre- distorsiuni specifice.
pantelor dintre judecatile obiective §i cele Informatiile scrise sau orale sunt informatii
subiective. indirecte despre ceilalti, dar ele reprezinta adesea
4. Importanta pentru evaluarea psihologica: prima sursa de informatii care este dis- ponibila in
Acumularea de cuno§tinte despre erorile viata de zi cu zi, modeland astfel a§teptarile pe
de evaluare §i despre anumite tendinte
care ni le formulam cu referire la persoana vizata.
ne permite sa dezvoltam metode
Asemenea informatii joaca frecvent un rol
sistematice pentru evitarea §i reducerea
distorsiunilor in evaluare. important in deciziile care se iau in privinta unei
anumite persoane. A§a se intampla cu majoritatea
deciziilor in institutiile de invatamant, in pregatirea
Cercetarile realizate in psihologia sociala cu privire la profesionala, in domeniul resurselor umane §i in
formarea perceptiilor despre alte persoane au avut multe situatii legate de tulburari comportamentale.
ca scop descrierea §i explicarea proceselor care au Unul dintre cele mai importante obiective ale
loc atunci cand percepem §i evaluam alte persoane. evaluarii psihologice este acela de a obtine
Pe baza unor astfel de perceptii §i evaluari facem informatii cat mai valide §i nedistorsionate §i de a
deseori afirmatii cu implicatii profunde pentru combina aceste informatii intr-un mod adecvat in
viata celorlalte afirmatii evaluative corecte. Pentru aceasta
 122 Capitolul 14 Formarea perceptiei despre alte persoane §i judecatile evaluative
nu este suficient doar sa §tim ca exista erori §i distorsiuni.
Ar trebui sa putem descrie §i testa metode care sa
ne ajute sa evitam aceste erori §i sa limitam
distorsiunile, pe cat posibil.
In continuare vom descrie erorile de rationa-
ment §i tendintele care, din experienta noastra, s-au
dovedit a fi relevante pentru evaluarea psihologica.
Vom explica de asemenea cum pot fi minimizate
aceste erori §i distorsiuni. Dar mai intai va trebui
sa analizam daca, in principiu, putem vorbi despre
o abilitate generala de a-i judeca corect pe ceilalti,
sau ar trebui sa discu- tam mai degraba de
capacitatea unor persoane, de a realiza judecati
evaluative corecte, in do- menii foarte specifice.
14.3. Diferente individuale Tn
9
Diferentele individuale in judecatile evaluative:
— nu se bazeaza pe o abilitate generala de a-i
judeca corect sau incorect pe ceilalti
oameni;
— coreleaza cu diferite caracteristici de per-
sonalitate, Tnsa doar in anumite domenii,
pentru anumite metode sau Tn cazul
anumitor obiecte;
— se manifests ca urmare a unor diferente Tn
cuno§tinte §i pregatire.
Pe baza observatiilor realizate in activitatea lor cotidiana,
in viata de zi cu zi, multi oameni au impresia ca ei
in§i§i (sau uneori §i alte persoane) au capacitatea
Pe langa acestea, dobandirea sub supervizare a unei
de a ii judeca foarte bine pe altii. Acest fapt duce la experiente in zone de evaluare specifice poale ajuta
conturarea convingerii ca respectivii sunt la abordarea eficienta a intrebarilor clientului.
evaluatori "innascuti" sau ca exista o abilitate
generala de a-i judeca pe altii corect, care e bine
foarte dezvoltata Ia aceste persoane. Concluziile de
tipul acesta nu sunt sustinute de nici o investigatie
empirica.
Insa exista, de buna seama, oameni care evalueaza
alte persoane in mod repetat, in anu
mite contexte specifice, primind §i feedback cu
privire la corectitudinea judecatilor lor. Aceste
persoane pot dezvolta o anumita expertiza in
evaluarea altora, pentru respectivele contexte
specifice. Dar nu exista indicii care sa afirme ca ei
ar fi capabili sa judece corect alte persoane in orice
situatie.
Daca nu exista o abilitate generala de a judeca
oamenii, se poate presupune ca anumite
caracteristici de personalitate ar putea fi impor-
tante pentru evaluarea corecta a altora. Cu toate
acestea, datele nu indica existenta unei relatii
coerente intre cele doua variabile. Dimpotriva, pana
la acest moment a fost dovedita doar existenta unor
relatii dintre diverse caracteristici de personalitate
§i evaluarile obiective legate de anumite contexte,
sau realizate cu anumite metode sau obiecte
specifice. Un rezumat al consideratiilor de ordin
teoretic §i al cercetarilor empirice in acest domeniu
poale fi consultat in Luer §i Kluck (1983).
Aceste considerente despre modalitatea in care
generam perceptii despre ceilalti in situatii
cotidiene sunt importante §i pentru evaluarea
sistematica, realizata de psihologii evaluatori.
Pentru a realiza o evaluare valida a altor persoane
§i a atinge obiectivele trasate de intrebarea
clientului sunt necesare urmatoarele lucruri:
1. cuno§tinte cotidiene,
2. cuno§tinte metodologice, teoretice §i factuale,
3. cuno§tinte teoretice despre evaluarea psiho-
logica,
4. training in comportament evaluativ, care sa
includa §i un feedbaek sistematic despre
punctele slabe §i cele tari.
 15

Capitolul 15
Distorsiuni §i erori in procesul de formare a
judecatilor evaluative

15.1. Descrierea erorilor §i distorsiunilor in procesul de formare a judecatilor evaluative —

124

15.2. Erori §i distorsiuni in intrebarile psihologice — 124

15.3. Erori si distorsiuni in planificarea evaluarii — 127

15.4. Erori §i distorsiuni in prezentarea rezultatelor evaluarii — 128

15.5. Erori §i distorsiuni in formularea concluziilor — 129

15.5.1. Erori §i distorsiuni general observabile in concluzii — 129
15.5.2. Erori §i distorsiuni care sunt determinate de personalitatea specialistului evaluator —
130
 124 Capitolul 15 Distorsiuni §i erori in procesul de formare a judecatilor evaluative

15.1. Descrierea erorilor direct

§ipe cei care iau decizii. Acest caz poate avea consecinte
distorsiunilor Tn procesul de negative pe termen lung pentru persoanele implicate.
formare a judecatilor evaluative
Important
Erorile §i distorsiunile care apar in procesul de
formare a opiniilor evaluative:
1. sunt descrise in:
- cercetarile din domeniul
psihologiei sociale, realizate
asupra constructiei perceptiei
despre alte persoane,
- cercetarile din domeniul psihologiei,
realizate asupra proceselor decizionale,
- cercetarile cu privire la
formarea opiniilor evaluative,
2. pot avea serioase consecinte negative
in practica;
3. sunt descrise in continuare in special cu
referire la acele etape in care pot avea
consecintele cele mai importante.
In continuare vor fi descrise acele erori §i
distorsiuni specifice anumitor etape din procesul de
evaluare sau de luare a deciziilor care, in
conformitate cu observatiile noastre, au conse-
cintele cele mai importante.
15.2. Erori §i distorsiuni Tn Tntrebarile
psihologice
Important
Atunci cand intrebarile despre client sunt
traduse in intrebari psihologice, erorile §i dis-
torsiunile apar datorita:
— stereotipurilor sociale,
— teoriilor implicite ale personalitatii,
— metodelor de interpretare neadecvate,
— insuficientei complexitati cognitive.

In acest capitol vom descrie erorile §i distorsiunile care

Unpot
stereotip social reprezinta o colectie de caracteristici care
fi importante pentru procesul de formare a opiniilor sunt considerate a fi tipice §i a caror manifestare este
evaluative. Descrieri ale unor astfel de erori pot fi a§teptata de la membrii unei categorii sociale, cum
consultate in diverse cercetari din domeniul ar fi un grup, o clasa sau o etnie. Aceste caracteristici
psihologiei sociale, realizate asupra constructiei se aplica intr-o masura mai mare sau mai mica unui
perceptiei despre alte persoane, precum §i in anumit membru al unei categorii sociale. Ideile
diverse cercetari psihologice privind procesele stere- otipice despre ceilalti le permit oamenilor sa
decizionale. in continuare vor fi descrise acele erori se comporte in viata de zi cu zi intr-o modalitate
§i distorsiuni care, in conformitate cu observatiile rapida §i eficienta, in majoritatea situatiilor. Dar in
noas- tre, sunt relevante pentru procesul de formare anumite situatii neobi§nuite este posibil ca
a judecatilor evaluative. stereotipiile sa contribuie mai degraba la indu- cerea
Multe erori §i distorsiuni pot surveni chiar in in eroare.
etapele incipiente ale procesului decizional §i pot fi Urmatorul exemplu sustine afirmatiile de mai
apoi perpetuate. Alte erori §i distorsiuni pot juca un sus. Despartirea sau divortul parintilor reprezinta
rol doar in anumite etape ale pro- cesului de aproape intotdeauna o situatie dificila pentru copil.
evaluare. Erorile §i distorsiunile din procesul Aceasta problema poate fi rezolvata de copil intr-o
evaluativ pot fi transmise in acest fel ulterior §i masura mai mare sau mai mica. Una dintre
procesului decizional, cu consecinte care pot fi consecintele acestei situatii este aceea ca unii copii
extrem de serioase. Specialists care realizeaza pot avea probleme in mai multe arii ale vietii
cotidiene, cum ar fi la §coala. Daca un asemenea
evaluarea psihologica pot ajunge in acest fel la
copil prime§te o recomandare pentru a consulta un
concluzii complet nejustificate §i eronate, putand
psiholog, prima explicatie oferita va fi aceea ca
influenta in consecinta in mod
parintii divorteaza.
 125

15.2. Erori §i distorsiuni nivelul

in simtului comun, dar neadecvate pentru cercetarea
tntrebarile psihologice gtiintifica - pot adesea scapa din vedere aspecte
esentiale pentru descrierea, ex- plicarea §i
Daca in asemenea situatii psihologii iau in predictia comportamentului. Astfel, transformarea
considerare doar situatia familiala a copilului, nu intrebarilor clientului in intrebari psihologice poate
vor observa unele aspecte care ar putea fi foarte fi incompleta. Lipsa unor intrebari psihologice
relevante pentru dificultatile pe care copilul le are conduce la o colectare incompleta de informatii §i
la gcoala. Acestea pot avea diferite cauze: copilul in unele cazuri la afirmatii total nefondate, care
este supra-stimulat sau sub-stimulat, pot exista apar in final in raportul de evaluare psihologica.
agteptari nerealiste fata de copil, pot exista Asemenea concluzii, precum §i presupunerile
anumite dorinte §i obiective ale copilului legate de stereotipe referitoare la relatia dintre anumite
succesul la o anumita §coala sau materie, sau caracteristici sau conditii §i comportamentul uman
putem avea de-a face cu discriminarea sociala. pot inten- sifica tendintele de auto-confirmare a
Toate aceste aspecte pot exercita o influenta asupra ipotezelor unilaterale. Acest aspect va fi discutat in
copilului, pe langa dificultatile emotionale detaliu in mai jos.
generate de despartirea parintilor, a§a cum aceste In cercetarile asupra comportamentului deci-
aspecte pot de asemenea exista §i in absenta zional realizate de Kahneman §i Tversky (1973) au
dificultatilor emotionale din familie. Starea fost investigate anumite euristici decizionale
emotionala cauzata de des- partirea parintilor poate (Kahneman, Slovic & Tversky, 1982). O euris- tica
fi prin urmare doar una din multiplele cauze ale decizionala este o regula pe care oamenii se
dificultatilor in plan gcolar. bazeaza atunci cand iau decizii. Initial, a fost
Westhoff, Rutten §i Borggrefe (1990) au evidentiat faptul ca utilizarea, con§tienta §i
dezvoltat un ghid util pentru astfel de situatii, care riguroasa a acestui set de reguli (§i prezentarea lor
poate oferi profesorilor oportunitatea de a coopera intr-o forma scrisa) poate conduce indivizii catre
cu elevii in procesul de descriere a conditiilor care afirmatii inadecvate, atunci cand se con- frunta cu
duc la comportamente nedorite §i de a cauta solutii un context nefamiliar.
in mod sistematic, intr-un mod asemanator cu cel Pentru activitatea de evaluare psihologica, a§a
descris anterior. Daca aceasta incercare nu va numita "euristica reprezentativa" genereaza un
reugi, ar trebui solicitate serviciile unui psiholog fenomen similar cu stereotipiile sociale §i anume
care sa realizeze o stra- tegie de evaluare orientata faptul ca anumite trasaturi simt perce- pute ca fiind
catre decizie in zona problemelor de concentrare, mai reprezentative, mai tipice sau mai probabile la
posibil dupa tipicul descris de Westhoff (1991, nivel comportamental, pentru anumiti membri ai
1992a, b, 1993). Un rezumai al acestor strategii unui grup social.
poale fi consultat in Westhoff §i Hagemeister "Euristica disponibilitatii" se dovedegte a fi
(2005). mai inventiva. Aceasta afirma ca anumite persoane
Fiecare individ are propriile opinii referitoa- re care iau decizii considera anumite comportamente
la relatia dintre caracteristicile comportamen- tale ca fiind mai probabile, deoarece §i le pot imagina
§i experienta oamenilor. Aceasta reprezinta propria cu o mai mare ugurinta. Atunci cand se realizeaza
sa teorie implicita despre personalitate. Aceasta o evaluare psihologica exista pericolul ca
teorie implicita se dovedegte a fi mai mult sau mai informatiile mai familiare, cum ar fi de exemplu
putin utila in viata cotidiana. Teoriile implicite cele care sunt disponibile cu mai mare ugurinta, sa
despre personalitate sunt foarte evidente in fie considerate mai importante sau mai probabile.
afirmatii precum "Oamenii care mint obi§nuiesc sa Experientele cotidiene, cele profesionale sau
fure", "Oamenii care sunt inteligenti sunt §i preferintele pentru anumite teo- rii sau abordari pot
creativi" sau "Oamenii extraverti nu sunt duce in evaluarea psihologica
sensibili".
Daca specialigtii evaluatori lucreaza in con-
formitate cu propriile teorii implicite - utile la
 126 Capitolul 15 Distorsiuni §i erori in procesul de formare a judecatilor evaluative
la erori similare cu "euristica disponibilitatii". Una randuri
dintre
posibilele consecinte este aceea ca nu vor fi
formulate toate intrebarile psihologice §i nu se va
raspunde la scopurile evaluarii pe baza unor
informatii valide §i complete.
Euristica decizionala descrie de asemenea §i
utilizarea nejustificata a unor presupuneri cau-
zale, fara ca ele sa fie testate sau demonstrate ca
valide. In privinta intrebarilor din evaluare, acesta
este un caz particular al unei teorii impli- cite
asupra personalitatii.
In psihologie exista doua perspective diferi- te
asupra "complexitatii cognitive" sau asupra
"structurii cognitive": aceasta este privita ca (1) o
trasatura de personalitate sau (2) o caracte- ristica
a procesarii informationale specifice unei anumite
arii. Cea de-a doua perspectiva accen- tueaza
faptul ca oamenii nu au un grad mai ri- dicat sau
mai scazut de complexitate cognitiva. In schimb
procesarea cognitiva depinde, in ceea ce prive§te
complexitatea, de domeniul specific in care se
realizeaza respectiva procesare. In termenii
perceperii §i evaluarii altor persoane, nu exista
nici un dubiu ca a doua perspectiva este mult mai
fundamentata din punct de vedere empiric.
In ceea ce prive§te constructul de "comple-
xitate cognitiva" pot fi remarcate trei aspecte
distincte: (1) abilitatea de a discrimina, (2)
diferentierea §i (3) integrarea. O abilitate ridi- cata
de a discrimina inseamna ca evaluatorul este
capabil sa realizeze diferente subtile in cadrul
anumitor dimensiuni evaluate. Cand sunt
formulate intrebarile psihologice, precum §i pe
durata procesului de evaluare §i a celui de luare a
deciziei, se pune problema identificarii unui grad
optim de discriminare pentru intrebarile specifice
puse de client. Un raport de evaluare psihologica
nu devine in mod automat mai bun daca sunt
realizate mai multe distinctii pentru o anumita
caracteristica particulara. Trebuie men- tionat
faptul ca, de exemplu, prin intermediul testelor se
pot realiza diferentieri mai subtile decat este
nevoie sau decat se poate utilizata intr-un raport de
evaluare psihologica. In pagi- nile anterioare a fost
deja discutata in repetate
finetea clasificarilor, adica a categoriilor de
discriminare, care este acceptabila in evalu- area
psihologica.
Diferentierea se refera la abilitatea eva-
luatorului de a face diferenta intre mai multe
trasaturi sau conditii. Majoritatea problemelor
legate de a§a-numitele contradictii in rapoartele de
evaluare psihologica au la baza o insuficienta
capacitate de diferentiere a evaluatorului. Este
adesea foarte important ca acele situatii in care
sunt observate comportamente contradictorii sa fie
analizate in mod adecvat. De cele mai multe ori se
dovede§te ca acele comportamente con- tradictorii
reprezinta de fapt diferente la nivelul situatiilor.
Din experienta noastra, asemenea diferentieri
insuficiente in evaluarea psiholo- gica se datoreaza
in primul rand cuno§tintelor insuficiente.
Insuficienta diferentiere poate surveni in orice
etapa a procesului de evaluare. Dar, cu cat se
produce mai devreme, cu atat consecintele acestei
erori sunt mai multe §i mai grave. Daca aspecte
importante legate de oameni sau de situatii sunt
trecute cu vederea atunci cand in- trebarile
clientului sunt transformate in intrebari
psihologice, acest fapt va afecta intregul raport, de
la inceput §i pana la sectiunea de rezultate.
Atunci cand au o capacitate de integrare mai
ridicata, oamenii sunt capabili sa recunoasca mai
u§or §i sa exprime mai clar relatiile dintre
caracteristicile unui obiect care este observat.
Integrarea, ca aspect care tine de complexitatea
cognitiva, este de o mare importanta inca din etapa
de planificare a procesului de evaluare. Atunci
cand sunt selectate variabilele relevante, trebuie
avute in vedere toate relatiile dintre acestea,
precum §i relevanta variabilelor §i rela- tiilor
dintre ele pentru comportamentele explicate sau
prezise. In aceasta etapa sunt necesare cuno§tinte
psihologice temeinice.
Atunci cand informatiile derivate din eva-
luare sunt integrate in sectiunea de rezultate a
raportului, exista anumite conditii care pot duce la
ignorarea sau neacordarea unei atentii cores-
punzatoare anumitor informatii. Vom discuta acest
aspect mai in detaliu in continuare. Putem
 15.1. Descrierea erorilor § i distorsiunilor in procesul de
formarea judecatilor evaluative

unei ipoteze atunci cand exista o inclinatie mai mare catre

preveni aceste erori §i distorsiuni prin dobandi- rea unui set confirmarea acesteia decat catre infirmare.
extins de cuno§tinte §i prin formare sistematica in Distorsiunile precum cele mentionate mai sus
aria evaluarii psihologice. Pe langa acestea, intensifica tendintele pre-existente de
metodele sugerate anterior ajuta la evitarea sau autoconfirmare a ipotezelor.
diminuarea acestor erori. Pe masura ce create convingerea ca o anumita
Discriminarea, diferentierea §i integrarea ipoteza este mai corecta, create §i intensitatea
dalelor obtinute din evaluare, pentru a genera- rea mecanismelor de autoconfirmare, devenind astfel
sectiunii de rezultate din cadrul unui raport din ce in ce mai improbabil ca ipoteza sa fie
psihologic, pot fi privite ca un prototip real pentru respinsa, chiar daca ar fi sa apara date
o situatie de '"testare de ipoteze sociale", aceasta contradictorii. Rezultatul este formarea unui ciclu
fiind aria in care evaluatorul constru- ie§te ipoteze autogenerativ, care contine cautarea selectiva a
privind posibilele stari sau relatii ale subiectului. informatiilor care sa confirme ipote- za,
Procesul de testare al acestor ipoteze este practic inregistrarea selectiva a datelor §i evaluarea
similar cu cel al testarii ipotezelor §tiintifice corespunzatoare a acestor date §i informatii.
descris anterior (Trope & Liberman, 1996). Procesele descrise anterior nu sunt de obicei
Mai recent, cercetarile realizate in acest con§tiente. Nici chiar evaluatorii experimentati nu
domeniu au dovedit faptul ca de fapt §i procesul sunt complet imuni la asemenea mecanisme. Ca
considerat atat de §tiintific de testare a ipotezelor atare, devine foarte importanta dezvoltarea unor
poate conduce la erori nesistematice. Exista un set strategii eare sa minimizeze erorile generate de
de mecanisme care actioneaza in anumite aceste procese. Aceste strategii vor fi descrise in
circumstante in a§a fel incat favorizeaza Capitolul 16.
confirmarea unei anumite ipoteze, diminuand
probabilitatea ca respectiva ipoteza sa fie infir-
mata. Aceste mecanisme de auto-confirmare au 15.3. Erori §i distorsiuni in planificarea
fost descoperite de Schultz-Hardl & Kohnken evaluarii
(2000) ca in cazul proceselor cognitive §i al celor
motivationale. Autorii redau urmatoarele procese
cognitive implicate:
- supraestimarea probabilitatii a-priorice a
Erorile §i distorsiunile pot fi generate la
unei ipoteze; nivelul planului de evaluare de intentia de a
- stocarea §i reactivarea selectiva a acelor aduna cat mai multe date §i informatii, fara
informatii care sustin ipoteza; a lua in considerare:
- interpretarea datelor ambigue in a§a fel — validitatea informatiilor,
incat sa sustina ipoteza; §i — raportul cost-beneficiu.
-o reactie mai puternica la prezenta
anumitor date decat la absenta altorOdata date cu cre§terea volumului de informatii colectate create
("distorsiune afirmativa", "affirmation bias"). §i certitudinea subiectiva cu care Sunt facute
afirmatiile §i interpretarile, in special in cazul
A§adar, o strategie de testare confirmatorie ignora
incepatorilor. Cu toate acestea, corectitudinea unei
ipotezele alternative, ignora posibilele erori din
afirmatii nu create odata cu certitudinea ei
informatii §i ignora incidenta corecta a manifestarii
subiectiva. Putem a§tepta ca certitudinea
unui fenomen.
subiectiva privind corectitudinea unei afirmatii sa
In ceea ce prive§te aspectele motivationale, un devina reala doar in urma acumularii unei
efect autoconfirmator se manifesta asupra experience vaste in domeniul evaluarii.
128 Capitolul 15 Distorsiuni si erori in procesul de formare a judecatilor evaluative

In etapa de planificare a evaluarii, se in- Cu toate acestea, raportul cost-beneficiu nu ar

tampla deseori ca psihologii sa nu realizeze ca trebui sa ne conduca la o strategie care tinde sa
raspunsurile adecvate la intrebarile psihologice pot caute doar un singur tip de informatii relevante, pe
sa apara doar in urma colectarii sistematice a care ne a§teptam sa le putem utiliza, datorita unei
informatiilor valide §i relevante pentru un anumit ipoteze unilaterale. Dimpotriva, modul in care este
caz. Ei pot presupune in mod eronat ca daca vor realizata evaluarea trebuie sa permita aparitia unor
avea mai multe informatii disponibile despre un date care sa poale confirma sau infirma in mod real
anumit caz, raspunsurile la intrebari vor fi mai a§teptarile evaluatorului. Ca atare, atunci cand sunt
complete. De fapt chiar §i un numar relativ restrans analizate toate rezul- tatele, in sectiunea
de informatii care sa fie valide poate fi mai util corespunzatoare din cadrul raportului psihologic,
decat un numar mare de infor- matii nerelevante. trebuie sa ne asiguram ca nu supraestimam
validitatea informatiilor care sustin ipoteza (vezi
Trebuie sa estimam utilitatea fiecarei surse de
mai sus).
informatie care va fi folosita, chiar §i pentru
evaluarea individuala. Doar daca raportul cost-
beneficiu este satisfacator se poate recomanda
includerea unei noi surse de informatie. Sursele de 15.4. Erori §i distorsiuni in prezentarea
informatii nu se refera doar la teste sau ches- rezultatelor evaluarii
tionare, ci §i la orice alt tip de sursa, cum ar fi
observatia comportamentala, interviul, sau terte
persoane care pot oferi informatii despre su- biect.
Pe langa aceste aspecte psihologice care Rationamentele §i judecatile evaluatorilor pot
guverneaza decizia de includere sau excludere a fi distorsionate de erori precum:
- eroarea "severitatii" sau a "indulgentei"
unei surse de informatie, trebuie avute in vedere §i
- o tendinta spre formulari "plate" sau
aspectele legale. "extreme",
De obicei, intrebarea care se pune nu este daca - "conservatorism"
o anumita sursa de informatie trebuie fo- losita, ei - fenomene de prag (threshold
care este gradul in care sa fie folosita. De exemplu, phenomena").
utilizarea mai multor teste pentru masurarea
aceleia§i trasaturi este ne- economica, fiind mai
Literatura de specialitate descrie mai multe erori care pot
adecvata utilizarea doar a celui mai bun test pentru sa apara in procesul formarii opi- niilor, in special
masurarea respectivelor caracteristici. Mai mult, in ceea ce prive§te evaluarea procedurilor
scopul principal avut in interviuri nu este acela de a cantitative, ca de exemplu teste sau chestionare.
obtine cat mai multe informatii, ci mai degraba de Preiser (1979) a denumit aceste erori cu titlul
a obtine informatiile necesare intr-un interval de generic de "erori de distributie" deoarece acest tip
timp optim. de erori se bazeaza pe verba- lizarea pozitiilor
In general, comparam rezultatele fiecarei relative ocupate in distributii. Din experienta
posibile surse de informatii cu informatiile pe care noastra §colara, cunoa§tem cu totii faptul ca exista
ne a§teplam sa le obtinem inca din mo- mentul profesori care tind sa faca evaluari mai indulgente
formularii planului de evaluare. Aceasta ne va arata sau blande §i profesori care fac evaluari mai dure
sau severe. Aceasta inseamna ca aceea§i
daca anumite costuri suplimentare se vor reflecta §i
performanta obiectiva este evaluata ca fiind fie
in cre§terea beneficiilor. Doar atunci cand
prea buna, fie prea rea. Asemenea tendinte nu apar
beneficiile sunt semnificativ mai ridicate decat
doar cand sunt verbalizate rezultatele la teste, ci §i
costurile, introducerea unei surse de informatii
cand prezentam observatiile comportamentale sau
suplimentare devine justificata.
cele obtinute in urma interviurilor. Erorile
"indulgentei" sau "severitatii" se pot strecura cu
 15.1. Descrierea erorilor fi distorsiunilor in procesul de fomare ajudecatilor
129
evaluative

u§urinta in procedurile de evaluare nestandar- dizate sau

semi-standardizate, recunoa§terea lor fiind adesea 2. pe langa acestea:
dificila. - efectul halo,
- efectele de ordine,
Tendintele catre formulari "plate" sau "extre-
- nivelurile de adaptare neadecvate,
me" in descrierea comportamentului individual pot - tendinta catre descriere coerenta §i
conduce la evaluari distorsionate sau chiar eronate atribuirile.
ale persoanelor evaluate. In prezentarea
rezultatelor evaluarilor psihologice, ambele
tendinte pot avea consecinte serioase, deoareceToate erorile §i distorsiunile evaluative descrise pana acum
induc in eroare atat evaluatorii, cat §i cei care pot sa apara in sectiunea rezultate sau pot afecta
citesc raportul de evaluare §i iau astfel decizii indirect afirmatiile din aceasta sectiune, prin
incorecte. consecintele lor. Este de ajuns sa ne amintim ca nu
"Conservatorismul" se refera la tendinta de a se poate oferi un raspuns la intrebarile psihologice
nu observa sau a nu verbaliza valorile extreme pe esentiale daca, din cauza teoriilor sale implicite
atat de extreme cu cat sunt ele de fapt. Astfel de asupra personalitatii, psihologul evaluator nu a
tendinte catre "medie" in interpretarea faptelor au ajuns niciodata sa le formuleze sau sa le formuleze
fost observate uneori la evaluatori, aceasta corect.
afectand nu doar prezentarea valorilor extreme, Exista cercetari binecunoscute care de-
a§a cum s-ar putea crede, ci de asemenea monstreaza ca un anumit adjectiv, cum ar fi
prezentarea tuturor nivelurilor unei caracteristici "'inteligent" combinat cu un set de adjective,
date. creeaza cititorului o impresie diferita cu privire la
Psihologia perceptiei ne spune ca un anumit subiect, decat acela§i set de adjective utilizat
stimul trebuie sa depa§easca un prag de inten- impreuna cu cuvantul "neinteligent". Cert este ca
sitate inainte ca observatorul sa poata spune ca anumite adjective pot conduce la impresii
stimulul este prezent sau sa poata afirma ca a distorsionate. Pentru a evita asemenea erori, vom
aparut o modificare a intensitatii sale. Un feno-
descrie comportamentul concret al oame- nilor in
men asemanator pragului perceptiv se manifesta in
situatii specifice, pe care le vom gmpa in anumite
perceperea caracteristicilor comportamen- tului
clase. In acest fel adjectivele §i problemele
individual. Din cauza acestui fenomen, nivelurile
asociate cu utilizarea lor in raportul de evaluare
scazute sau schimbarile minore ale unei
psihologica pot fi evitate.
caracteristici pot fi trecute cu vederea eu u§urinta,
chiar daca in mod obiectiv ele pot fi importante Multe studii au demonstrat faptul ca oame- nii
pentru evaluare. retin mai bine informatiile atunci cand suni
prezentate intr-o anumita pozitie. Asemenea pozitii
proeminente sunt cele de la inceputul sau de la
15.5. Erori fi distorsiuni in formularea sfar§itul unui calup informational. Pentru a
concluziilor minimiza aceste efecte vom structura raportul
psihologic intr-un mod cat mai clar §i mai logic
15.5.1. Erori fi distorsiuni general posibil. intrebarile psihologice ofera o modalitate
observabile in concluzii de a structura raportul. Este foarte util pentru
cititorul raportului sa poala urmari informatiile
enuntate in raport intr-o maniera organizata, pas cu
Important pas. In acest fel informatiile sunt prezentate intr-o
Erorile §i distorsiunile general observabile in in§iruire logica, care poate conduce cu u§urinta la
concluzii pot fi: luarea unei decizii.
1. oricare din erorile §i distorsiunile descrise La fel ca §i in cazul mecanismelor care joaca
anterior si un rol in perceptie, se poate discuta despre un
 130 Capitolul 15 Distorsiuni fi erori in procesul de formare a judecatilor evaluative

anumit nivel de adaptare §i in cazul informatiilor Afirmatiile justificate §i care par logice, dar
prezentate verbal. Nivelul de adaptare la care le care nu au fost inca testate empiric pot repre- zenta
este prezentata argumentatia poate fi potrivit baza pentru formularea unor noi intrebari
pentru intrebarile clientului, dar de asemenea poate psihologice §i in acela§i timp, in unele cazuri, pot
fi fie prea sensibil sau prea grosier. Daca duce la extinderea procesului de evaluare. Dar
argumentatia este realizata la un nivel prea aceste afirmatii trebuie sa fie formulate de a§a
sensibil, diferentele minore pot fi interpretate ea maniera incat sa nu fie confundate cu afirmatiile
fiind relevante, de§i in realitate acestea nu sunt deja testate la nivel empiric.
semnificative. In situatia in care nivelul de
adaptare este prea grosier, informatiile despre
diferente relativ mari pot fi neglijate, de§i sunt 15.5.2. Erori fi distorsiuni care sunt
esentiale pentru procesul de evaluare. determinate de personalitatea
O tendinta care poate fi observata frecvent in specialistului evaluator
redactarea rapoartelor de interpretare evaluare
aceea de a construi descrieri comportamentale care
sa fie cat se poale de coerente §i logice, chiar daca
exista informatii contradictorii despre persoana Erorile fi distorsiunile determinate de persona-
evaluata. Aceasta manifestare poate fi privita ca un litatea specialistului evaluator pot fi:
1. sensibilitate sau rezistenta perceptiva;
caz particular al tendintei catre o forma coerenta, 2. erori de interactiune:
adica tendinta de a adauga par- tile care lipsesc - presupusa similaritate,
dintr-o descriere §i de a trece cu vederea - eroarea de contrast,
informatiile care strica descrierea. Tendinta de a - eroarea de transfer, sau
realiza asemenea descrieri coe- rente iese in - urmarirea unor scopuri personale
evidenta in special in cazurile in care se realizeaza inadecvate.
interpretari §i descrieri asupra profilului de
personalitate a individului. Este posibil ca nuOamenii
doar vor percepe situatiile amenintatoare in moduri
procesul de evaluare, ci §i procesul decizional sa foarte diferite. Exista un continuum al
fie afectat de tendinta mai sus mentionata, in comportamentelor posibile, de la o preocupare
special atunci cand nu sunt luate in considerare intensiva cu acele aspecte care sunt percepute drept
metodele §i principiile de minimizare a erorilor §i amenintatoare (sensibilitate), la incercarea realista
distorsiunilor in in- terpretarea datelor psihologice. de adaptare la situatie §i pana la evitarea pe cat
Psihologia sociala a evidentiat un fenomen posibil a oricarei forme de contact sau chiar
foarte cunoscut §i anume ca oamenii tind sa perceptie a situatiei amenintatoare (rezis- tenta
atribuie altora modalitati foarte specifice com- perceptiva).
portament, realizand aceasta atribuire nu pe baza Odata ce specialistul evaluator abordeaza o
unor informatii concrete, ci mai degraba pornind intrebare a clientului, pot interveni situatii care sa
de la impresii §i presupuneri. Asemenea atribuiri fie resimtite ca amenintatoare. In functie de
se pot manifesta §i in raportul psihologic, generand preferintele comportamentale asociate acestor
erori importante. Fiecare afirmatie dintr-un raport situatii, este probabil sa apara fie comporta- mente
de interpretare trebuie sa fie sustinuta de un numar tipice pentru sensibilitatea perceptiva, fie
suficient de date concrete §i de observatii valide, comportamente defensive, tipice pentru rezistenta
sau trebuie sa fie extrasa intr-un mod logic din perceptiva, care vor duce la erori in evaluare. In
acestea, permi- tand in acest fel evaluatorului sa ia sectiunea de rezultate, in care se face interpretarea
deciziile pas cu pas atunci cand cite§te raportul. rezultatelor, preocuparea ex- cesiva cu situatiile
lipsite de risc sau rezistenta
 15.1. Descrierea erorilor §i distorsiunilor in procesul de formare a judecatilor
evaluative
131

de a realiza faptul ca o anumita situatie este cu adevarat

tive, netinand cont de obiectivele procesului de evaluare,
periculoasa, pot duce la formularea unor concluzii pot surveni erori importante.
eronate. Specialists evaluatori pot considera, intenti-
Anumite tendinte evaluative pornesc de la onat sau nu, ca propriile lor valori reprezinta un
experientele personale ale evaluatorului in in- etalon pentru comportamentul subiectilor. Acest
teractiunea cu ceilalti. Din aceasta cauza Preiser fenomen apare atunci cand evaluatorii nu au
(1979) le denumegte erori de interactiune. Spre cunogtinte empirice adecvate despre importanta
exemplu, specialigtii evaluatori pot ajunge pe anumitor caracteristici sau comportamente, sau in
durata evaluarii la concluzia ca persoanele evaluate situatiile in care vor sa promoveze propria lor
seamana foarte mult cu propria persoana. Prin viziune. Ambele situatii sunt ireconciliabile eu
urmare, anumite informatii necesare nu vor mai fi evaluarea gtiintifica.
extrase sau obtinute intr-un mod adecvat, in Recunoagterea gi relativizarea obiectivelor gi
schimb, datorita similaritatii dintre persoana valorilor personale reprezinta un deziderat
evaluata gi evaluator, acesta din urma va consi- important. Este recomandat ca specialigtii eva-
dera ca anumite aspecte, trasaturi sau conditii ale luatori sa-gi observe cu atentie propriul com-
evaluatului sunt identice cu felul in care se portament gi sa se intrebe care sunt situatiile sau
articuleaza acele aspecte, trasaturi sau conditii la comportamentele care li se par placute sau
propria persoana. "rationale" gi care sunt situatiile sau comporta-
Eroarea de contrast se refera la tendinta de a mentele pe care le considera neplacute sau "ira-
vedea in alte persoane anumite comportamente tionale". Daca un anumit aspect pare a fi pozitiv
contrare sau opuse celor manifestate de evaluator, sau negativ, atunci ar trebui sa ne intrebam ce
fara a investiga de fapt daca acestea exista cu anume ne place, respectiv ce ne displace la acel
adevarat sau nu. Aceasta tendinta poate afecta aspect. Astfel, incercam sa recunoagtem pentru
psihologul evaluator pe durata realizarii evaluarii. fiecare caz individual care sunt obiectivele viza- te
Atunci cand sunt trasate concluziile raportului, gi valorile utilizate.
eroarea de contrast poate afecta semnificativ Supervizarea din partea propriilor colegi poate
afirmatiile. sa ne ajute, ca evaluatori, la descoperirea unor zone
Eroarea de transfer reprezinta tendinta de a preferate sau a unor zone in care suntem opaci.
percepe in mod eronat un anumit com- portament Mai mult, formarea sistematica gi specializata ne
ca apartinand persoanei evaluate, deoarece permite sa extragem concluzii logice cu privire la
persoana evaluata este considerata ca fiind propria modalitate de a efectua evaluarea.
asemanatoare cu o persoana relevanta din viata Atunci cand comparam valorile oamenilor
evaluatorului. Persoanele relevante pot ti parintii, care traiesc in conditii sociale diferite vom realiza
conform teoriilor lui Freud, dar gi alte persoane cat de specifice sunt anumite valori pen- tru
care au creat o impresie puternica asupra anumite persoane sau pentru anumite clase sociale.
evaluatorului. Prin urmare, este de datoria noastra sa folosim doar
Diferitele obiective ale evaluarii reprezinta de rezultate gtiintifice drept criteriu pentru realizarea
multa vreme subiectul unor dezbateri in literatura interpretarii, comportandu-ne astfel corect fata de
de specialitate. O concluzie impor- tanta extrasa persoanele evaluate, indife- rent de statutul lor
din aceste dezbateri este faptul ca fiecare evaluator social.
urmaregte in procesul de evaluare §i anumite
scopuri personale. Daca exista convergenta intre
obiectivele personale §i cele ale evaluarii, aceasta
poate avea un efect benefic asupra evaluarii. Cu
toate acestea, daca specialistul evaluator urmaregte
propriile obiec
Capitolul 16
Posibilitati de minimizare a erorilor
i

§i distorsiunilor in deciziile din cadrul

evaluarii
16.1. Extinderea fondului de cuno§tinte — 134

16.2. Conditii initiale — 135

16.3. Combinarea afirmatiilor — 136

16.4. Criterii decizionale — 136

16.5. Atribuirea trasaturilor — 137

16.6. Patru tipuri de descrieri comportamentale — 137

16.7. Caracteristici ale trasaturilor de personalitate — 138

16.8. Construirea unor planuri de evaluare documentate — 138

 134 Capitolul 16 Posibilitati de minimizarea erorilor §i distorsiunilor in deciziile din cadrul evaluarii

16.1. Extinderea fondului de utiliza aceste variabile §i diferitele lor fatete cu o mai mare
cuno§tinte precizie §i u^urinta. Asemenea sisteme ar trebui
Erorile si distorsiunile pot fi reduse prin: dezvoltate pentru fiecare variabila psihologica,
- dobandirea unor cuno§tinte facilitand in acest fel sarcina
fundamentale de psihologie; evaluatorului §i facand ca o cautare laborioasa a
- dobandirea unor cuno§tinte informatiilor fundamentale intr-un set puternic
fundamentale de evaluare psihologica; impra^tiat de publicatii §tiintifice sa nu mai fie
- dobandirea unor cuno§tinte specifice
necesara.
ariei in care se realizeaza evaluarea
psihologica; Este de a^teptat, pe buna dreptate, ca
- formare individuala pentru anumite speciali^tii care realizeaza evaluarea, sa cunoasca
cazuri specifice. cele mai recente inovatii in acesl domeniu. De
asemenea, este de a^teptat ca ei sa poata evalua
importanta practica a acestor inovatii. Mai mult,
Spre deosebire de perceptia sociala, care este difuza,
evaluatorii nu trebuie sa inteleaga aceste inovatii
subiectiva §i necontrolata, luarea deciziilor in
doar din punct de vedere teoretic, ci trebuie sa fie
evaluarea psihologica este un proces care poate fi
capabili sa le §i aplice in practica.
controlat. Aceasta inseamna ca toate clapele
Importanta setului de cuno^tinte specifice unei
procesului de evaluare pot fi realizate intr-un mod
anumite zone de evaluare, in care evaluatorii s-au
clar §i transparent. Pentru ca un raport de evaluare
specializat, nu ar trebui sa fie subestimata.
sa i§i atinga obiectivul, toate afirmatiile continute
Majoritatea evaluatorilor psihologici au astfel de
in raportul psihologic trebuie sa fie fundamentale
zone preferate, in care s-au specializat §i in care au
§i sa poata fi urmarite pas cu pas.
acumulat experienta. Insa speciali^tii in evaluare
O conditie esentiala pentru redactarea
trebuie sa fie capabili sa tina cont §i de informatiile
eficienta a unui raport psihologic corect consta in
relevante care provin din discipline tangentiale
cunoa^terea de catre evaluator a celor mai recente
muncii lor efective. Printre asemenea discipline se
cuno^tinte fundamentale de psihologie.
numara de exemplu dreptul §i psihiatria judiciara
Cunoa^terea acestor informatii fundamentale nu
pentru domeniul psihologiei judiciare,
poate fi compensata prin dobandirea de experienta
managementul afacerilor pentru domeniul
practica in domeniul evaluarii.
psihologiei muncii, organiza-tionale sau
In evaluarea psihologica exista multe variabile
ocupationale, teoriile educatiei §i pedagogia pentru
care nu au o singura definitie, in mod special
zona psihologiei §colare, sau psihiatria pentru
observam unele diferente in felul in care sunt
psihologia elinica.
definite sau acceptate tiparele comportamentale
In literatura de specialitate s-a demonstrat ca
asociate respectivei variabile. Wcsthoff, Kuhnert
doar evaluatorii experimentati pot minimiza erorile
§i Liebert (2007) au elaborat un sistem categorial,
individuale §i tendintele catre distorsiune. In cursul
organizat, despre stadiul actual al cercetarilor in
pregatirii profesionale a evaluatorilor este de mare
domeniul "con^tiinciozitatii" §i al "stabilitatii
impact scenariul in care mai multi evaluatori
emotionale". Exista §i alte astfel de sisteme
raspund la aceea^i intrebare a clientului, pe baza
integrative, referitor la alte variabile. Aceste
acelora^i informatii, care au fost deja colectate.
sisteme pot facilita §i imbunatati substantial
Rapoartele pot fi apoi comparate §i rezulta
procesul de evaluare, deoarece nu mai devine
concluzii interesante.
necesara cercetarea comprehensiva a domeniului
Se pot imagina §i studii de caz in care li se
evaluat §i astfel evaluatorul poate
ofera participantilor oportunitatea de a construi
etapa de planificare sau chiar de a realiza alte etape
importante ale evaluarii, precum colectarea
informatiilor. in aceste scenarii de formare,
 135
16.2. Conditii initiale

coordonatorii, formatorii sau profesorii pot juca evaluarea

rolul psihologica. Pentru evaluator §i pen- tru
subiectului sau a altor persoane de la care trebuie persoanele care citesc raportul psihologic,
sa fie culese anumite date. O comparatie a ipotezele care prezinta parti ale intrebarilor
diferitelor rapoarte interpretative, generate de clientului, necesita atentie speciala. Anterior am
evaluatori diferiti, poate scoate rapid in evidenta explicat modul in care trebuie sa fie formulate
punctele tari §i cele slabe ale fiecarui evaluator ipotezele de evaluare (intrebarile psihologice), in
supervizat. a§a fel incat sa ajute cititorul sa inteleaga raportul
In continuare vor fi discutate regulile care de evaluare.
trebuiesc aplicate pentru minimizarea erorilor §i Pentru a ne asigura ca ipotezele nu sunt testate
distorsiunilor in procesul decizional care tine de in mod confirmator, trebuie ca pentru fiecare
evaluarea psihologic. Acestea s-au dovedit a fi rezultat sa ne intrebam cum ar putea fi acesta
explicat, daca ipoteza anterior formulata ar fi
utile in asistarea speciali§tilor. Bineinteles,
incorecta. Daca adoptam o asemenea atitu- dine
utilizarea acestor reguli nu va proteja specialists de
extrem de critica, atunci tendintele de
erorile generate de lipsa cuno§tintelor de
autoconfirmare a ipotezelor, descrise in Capitolul
specialitate.
15, se vor reduce considerabil.
Toate aceste reguli au fost mentionate anterior,
Tendintele de autoeonfirmare pot fi de
atunci cand a fost cazul. In continuare, le vom asemenea diminuate prin analiza coroborata a
parcurge impreuna mai in detaliu, pentru a le informatiilor care sustin §i care infirma ipoteza.
clarifica. Fara un asemenea proces de analiza, validitatea
dalelor care sustin ipoteza va fi supraestimata
(Oswald, 1993).’
16.2. Conditii initiale Rapoartele psihologice implica intotdeauna
9 9 descrierea, explicarea §i predietia comportamen-
tului. Cu toate acestea, este necesar sa se faca
diferenta dintre comportamentul concret din
Pentru a minimiza erorile §i distorsiunile Tn anumite situatii §i preferintele comportamenta- le,
procesul decizional legat de evaluarea psiholo- adica modurile obi§nuite de a se comporta a unei
gica, ar trebui Tndeplinite urmatoarele conditii: persoane, descrise prin intermediul trasatu- rilor de
1. Au fost formulate Tntrebari psihologice personalitate. Cea mai mica unitate cu care
(ipoteze) pentru variabilele relevante din interactionam este comportamentul specific al unei
Tntrebarea clientului. persoane, intr-o situatie clar delimitata, insa uneori
2. Pentru fiecare ipoteza a specialistului eva- sunt investigate §i obiceiurile sau preferintele
luator, acesta a Tncercat sa formuleze, chiar comportamentale. Optiunea pentru entitatea care
§i numai la nivel mental, o contra-ipoteza.
va fi analizata depinde de fiecare data de intrebarea
3. Comportamentele concrete, obiceiurile sau
clientului.
trasaturile de personalitate trebuie descrise,
explicate sau prezise. Comportamentul specific, concret, este u§or
4. Toate afirmatiile legate de comportamentul de observat. Trasaturile mai generale sunt insa
individual trebuie sa se bazeze pe observatii uneori gre§ii intelese, ca unitati de analiza.
sistematice. Discutam despre trasaturi de personalitate in
5. Au fost cautate §i informatii care ar putea momentul in care diferite comportamente tind sa
contrazice ipotezele initiale. reapara impreuna in contexte similare. De
asemenea, este necesar ca fiecare comportament de
Fundamental intregului demers §tiintific este metoda, iar acest tip sa se manifeste in a§a fel incat o persoana
aceasta porne§te intotdeauna de la ipoteze. Acest sa poata fi evaluata diferential in pri- vinta
lucru este valabil §i pentru respectivului comportament. Printre cele mai
cunoscute astfel de trasaturi generale se
 136 Capitolul 16 Posibilitati de minimizarea erorilor §i distorsiunNor in dedziile din cadrul evaluarii

numara inteligenta, sociabilitatea sau stabilita- pot fiteaadevarate sau false. Acestea pot fi combinate la randul
emotionala. lor in afirmatii cu un grad mai mare de
O alta caracteristica esentiala a abordarii §ti- complexitate. In realizarea oricarei astfel de
intfice este utilizarea unei metode sistematice. combinari sau de derivatii ar trebui sa fie urmate
Aceasta inseamna ca: legile logicii formale. De exemplu, aulorul nu ar
1. Oamenii de §tiinta planifica (de exemplu in trebui sa afirme un lucru despre subiect, pe care
conformitate eu cele mai recente cuno§tinte) ulterior sa-l contrazica. Cu alte cuvinte, afirmatiile
modul in care doresc sa colecteze informati- dintr-un raport de evaluare psihologica trebuie sa fie
ile §i formuleaza modurile cele mai adecvate legate intre ele intr-un mod corect din punct de
pentru a le colecta. vedere formal.
2. Pe durata colectarii informatiilor, pentru a evita Erori la nivelul logicii formale intervin in
erorile §i distorsiunile, specialists tre- buie sa raport de cele mai multe ori ca o consecinta a
respecte acest plan §i sa mentioneze cauzele §i preciziei insuficiente a limbajului folosit. Nu
motivele pentru care au deviat de la planul intentionam sa realizam aici o introducere in logica
initial. formala - exista numeroase texte intro- ductive in
3. Specialists trebuie sa evalueze informatiile in acest domeniu eare pot fi consultate. In schimb,
conformitate cu planul formulat si sa abordeze intentia noastra este de a mentiona existenta acestor
informatiile suplimentare, obtinute in afara reguli §i de a sublinia impor- tanta utilizarii unui
planului, ca posibila sursa pentru formularea limbaj adecvat.
unor noi ipoteze sau directs de investigare. Daca vom construi anumile afirmatii in ra-
portul psihologic pe baza altor informatii, argu-
mentatia ar trebui sa fie una de ordin §tiintific, iar
modul in care s-a ajuns la noile afirmatii ar trebui
16.3. Combinare mentionat in mod explicit. Una din carac- teristicile
a afirmatiilor oricarei idei sau oricarui rationament care sunt
exprimate §tiintific este ca acestea pot fi urmarite §i
Important reproduse cu u§urinta §i de terte persoane.
Pentru a minimiza erorile §i distorsiunile in Aceea§i afirmatie este valabila §i pentru
in- terpretarea datelor, pot fi utilizate abstractizari. Daca utilizam abstactizarea, ar trebui
urmatoarele reguli pentru combinarea sa descriem similaritatile dintre anumite
informatiilor: comportamente §i situatii, precum §i sa expli- cam
1. Afirmatiile ar trebuie combinate dupa reguli faptul ca diferentele dintre aceste comportamente §i
logice. situatii nu sunt relevante pentru un anumit caz
2. Derivarea de afirmatii din alte afirmatii specific. Adica este necesar sa explicam
ar trebui sa fie prezentata in intregime, mecanismul logic prin eare au fost evaluate
pas cu pas. diferentele §i asemanarile, conducand in ultima
3. Toate informatiile necesare ar trebui sa instanta la un enunt mai abstract.
fie prezentate in raportul psihologic.

Pentru ca decidentii sa poata utiliza raportul psihologic

este necesar sa toate cuvintele sa fie intelese in 16.4. Criteri
acceptiunea acordata de autor. Prin urmare, este i decizionale
important ca autorii raportului sa foloseasca
limbajul comun in loc de termeni specializati, iar Important
in situatiile in care termenii teh- nici nu pot fi Pentru a minimiza erorile §i distorsiunile in
evitati ar fi utila fomularea unei explicatii a din cadrul procesului de evaluare,
semnificatiei acestora. urmatoarele criterii decizionale pot fi utile:
Afirmatiile continute de raportul psihologic
 16.5. Atribuirea trasaturilor 137

1. Pentru afirmatiile referitoare la relatiile 16.5. Atribuirea trasaturilor

dintre variabile, trebuie luate in considerare
tipul §i puterea relatiei. 16.5.1. Patru tipuri de descrieri
2. Ar trebui formulate doar acele afirmatii care comportamentale
prezinta o relatie justificabila cu cazul de Cele patru moduri de descriere comportamen-
fata. tala sunt:
3. Procesul prin care se decide pentru sau
1. modul verbal,
impotriva urmaririi anumitor ipoteze este
2. modul adverbial,
intrerupt la un anumit prag cost beneficiu,
predeterminat. 3. modul adjectival,
4. modul substantival.

Comportamentul este influentat de un numar foarte mare

de variabile. Daca vrem sa ex- plicam sau In conformitate
sa cu Graumann (1960, p. 90). pot fi
prezicem comportamentul in raportul psihologic, identificate patru modalitati de a descrie com-
trebuie sa selectam acele variabile care permit cea portamentul. In cadrul modului verbal descriem
mai buna explicare sau predictie. Pentru a fi doar ceea ce face o anumita persoana, iar nu cum
capabili sa selectam asemenea predi erori, trebuie face, de exemplu "Mihai vorbe§te". Spre deosebire
sa luam in conside- rare informatii empirice despre de modul verbal, in cadrul modului adverbial
oferim informatii suplimentare, cum ar fi "Mihai
tipul §i puterea relatiei dintre variabilele noastre §i
vorbe§te tare (repede, insistent)."
indicatorii co m portamentali.
In rapoartele psihologice se va utiliza ra- reori
Atunci cand redacteaza raportul psihologic,
doar modul verbal, folosindu-se mai des modul
autorul prime§te adesea informatii care sunt
adverbial. Acest fenomen se manifesta datorita
"interesante" pentru sine sau pentru altii, dar care
faptului ca modul verbal pur a ocupa un spatiu
nu au nimic in comun cu situatia specifica relativ extins pentru o descriere comportamentala
evaluata. Aceste informatii nu ar trebui sa fie mai detaliata. Pe de alta parte, modul adverbial
folosite in raportul psihologic, intrucat nu au fosl este mai vag §i in cazul folosirii acestui mod este
selectate intr-un mod sistematic (de exem- plu necesar ca autorul sa descrie cu precizie felul in
colectarea acestor informatii nu a fost pla- nificata) care se desfa§oara o anumita actiune, sau
§i nu au o legatura explicita cu cazul de fata. circumstantele in care se dcsla§oara, iar aceste
In planificarea modalitatilor de evaluare, este descrieri trebuie realizate intr-un mod in care
intotdeauna util sa fie cunoscute punctele lor tari cititorul sa poata intelege corect aspectele care
sau cele slabe. Un evaluator experimentat sunt descrise.
stabile§te un plafon pentru nivelul de efort depus In cadrul modului adjectival, autorul carac-
in demersul de a colecta anumite informatii. terizeaza o persoana prin intermediul adjective-
Recomandam ca aceasta limita sa fie formulata lor, de exemplu: "Mihai este o persoana activa."
explicit in etapa de planificare §i sa fie respec- tata Pentru acest mod nu mai avem de-a face cu un
pe durata evaluarii efective. In caz contrar, exista comportament concret. Dimpotriva, autorul
posibilitatea ca psihologul sa nu acorde suficienta caracterizeaza o persoana cu un anumit adjectiv
atentie acelor surse de informatii care tind sa specific, presupunand faptul ca respectiva
contrazica ipoteza (formulata unilateral de catre persoana s-a comportat in acest mod in trecui, se
psiholog). comporta a§a §i in prezent §i se va comporta in
acest fel §i in viilor, in toate circumstantele
posibile. A§adar, modul adjectival presupune o
abstractizare.
 138 Capitolul 16 Posibilitati de minimizarea erorilor fi distorsiunilor in dedziile din.cadrul evaluarii

In utilizarea abordarii adjectivale exista riscul Trebuie facuta distinctia dintre stabilitatea
ca autorul raportului psihologic sa afirme mai comportamentului §i modificabilitatea sa. Un
multe despre o anumita persoana decat pot sustine anumit tipar de comportament poate fi foarte stabil,
sau confirma de fapt datele colectate. Oamenii care dar cu toate acestea el poate fi modificat cu
sunt caracterizati in acest fel protesteaza adesea u§urinta, de exemplu analfabetii pot invata sa scrie
impotriva acestor afirmatii generale, nejustificate.§i sa citeasca daca primesc educatia adecvata in
Modul adjectival ar trebui sa fie utilizat doar atunci
acest sens. Fara aceasta infuenta educationala
cand suntem siguri ca avem suficiente date pentru dimensiunea ramane stabila. O trasatura de
a sustine respectivele afirmatii. personalitate poate fi schimbata doar in masura in
In cadrul modului substantival autorul care poate fi stimulata prin masuri adecvate. Klauer
caracterizeaza o persoana prin intermediul unui (2001) descrie progra- me de training care s-au
substantiv atribuit respectivei persoane, de dovedit a fi eficiente in modificarea trasaturilor
exemplu: "Activitatea lui Mihai il ajuta sa ...". cognitive. De asemenea, exista programe de
Modul substantival de descriere a unei persoane interventie in domeniul dezvoltarii §i consilierii
implica acelea§i riscuri §i pericole ea cel personale, care sau do- vedit a fi eficiente pentru
adjectival. Pe langa aceasta, creeaza impre- sia modificarea diverselor dimensiuni de personalitate.
gre§ita ca personalitatea unei persoane este Prin urmare stabilitatea comportamentului
alcatuita din parti separate care nu au legaturi depinde de circumstantele specifice in care tra-
unele cu altele. Aceasta conceptie gre§ita este ie§te o persoana. De aceea, atunci cand suntem in
evidenta in utilizarea termenilor psihodinamici de pozitia de evaluatori, trebuie sa stabilim daca un
"id", "eu" §i "supraeu", atat in literatura de comportament stabil poate fi schimbat §i daca da,
specialitate cat §i in viata de zi cu zi. in care circumstante.
Pentru a surprinde trasaturi de personalitate
16.5.2. Caracteristici ale trasaturilor sunt potriviti doar termenii care descriu oamenii in
de
personalitate general §i nu §i acei termeni care descriu
comportamentele unei singure persoane sau a unui
numar redus de persoane. Ace§ti termeni care
Definitie descriu personalitatea pot fi utilizati intr-o
Trasaturile de personalitate au urmatoarele acceptiune generala, iar nu in una singulara. Daca o
caracteristici: femeie tanara este descrisa la nivel comportamental
1. consistenta sau generalitatea, ca fiind "ca o dimineata de primavara", aceasta
2. stabilitatea, afirmatie nu este potrivita pentru a descrie o
3. universalitatea. trasatura de personalitate.

Vorbim despre o trasatura de personalitate doar atunci cand

o persoana se comporta in acela§i mod in mai 16.6. Construirea unor planuri de
multe clase de situatii. Comporta- mentul evaluare documentate
persoanei respective in aceste situatii este la fel,
sau cu alte cuvinte este consistent sau general.
O trasatura de personalitate este caracteriza- ta
in plus de faptul ca ramane neschimbata pe
perioade lungi de timp, adica este stabila. Prin Planurile de evaluare documentate:
urmare, sociabilitatea §i stabilitatea emotionala — pot fi folosite pentru mai mult de
sunt trasaturi de personalitate, in timp ce starile o persoana,
emotionale nu sunt considerate trasaturi de — pot fi reactualizate cu u§urinta,
— pot fi de ajutor pentru alti evaluatori,
personalitate.
— pot fi evaluate.
 16.6. Construirea unor planuri de evaluare documentate

Matele avantaj al planurilor de evaluare documentate este

acela ca pot fi utilizate de mai multe ori.
Majoritatea evaluatorilor activeaza in domenii
specifice destul de restranse, astfel incal o colectie
comprehensiva de planuri care sa acopere acel
domeniu poate ti dezvoltata relativ u§or. Este bine
ca mai multi evaluatori sa lucreze impreuna la
dezvoltarea unui plan de evaluare, punand la un loc
expertiza §i experi- enta fiecaruia. Pentru
evaluatorii incepatori ar fi foarte util sa poata avea
acces la asemenea planuri de evaluare.
Intr-o strategie de evaluare la a carei dez-
voltare colaboreaza mai multi speciali§ti, testele §i
chestionarele au un loc bine determinat, fiind
metode consacrate. Insa pe langa aceasta, exista
posibilitatea de a investiga serios utilitatea fie-
carei strategii noi de evaluare. Pentru a fi utila,
noua strategie ar trebui sa fie superioara celei
anterioare in termeni de beneficii efective. A§a-
dar, planurile de evaluare documentate pot fi
evaluate atat in faza de generare cat §i ulterior.
Capitolul 17 Evaluarea
observatiilor
9

comportamentale
17.1. Tipuri de observatii comportamentale — 142

17.2. Scorarea testelor — 143

17.3. Prezentarea rezultatelor la teste — 144

17.4. Interviuri orientate catre decizie: analiza — 146

17.5. Rezultatele interviului: prezentare — 146

17.6. Prezentarea rezultatelor din interviu in limbaj indirect — 148

 142 Capitolul 17 Evaluarea observatiilor comportamentale

17.1. Tipuri de observatii un instrument bazat pe reguli de joaca, util pentru

comportamentale intervievarea copiilor cu privire la modul in care
resimt calitatea interactiunii cu familia.
Pentru multe intrebari ale clientului este
necesar ca subiectul sa fie observat in mediul sau
natural. Din experienta noastra am constatat ca
Observatiile comportamentale pot fi:
multi psihologi refuza aceasta, fara a avea un motiv
1. directe §i intr-un mediu standardizat;
cu adevarat justificat. Pentru ace§ti evaluatori
2. directe; in mediul natural §i mai mult
exista temerea ca nu vor fi capabili sa faca
sau mai putin planificate;
observatii utile in acel mediu.
3. indirecte si mai mult sau mai putin
Am descris deja care sunt caracteristicile
standardizate.
importante ale surselor de informatii care trebu- ie
luate in considerare in evaluarea psihologica. Este
Evaluarea psihologica este adesea interpretata gre§it ca
util sa se tina cont din acest punct de vedere de
fund legata exclusiv de aplicarea unor teste. Un
faptul ca oamenii manifesta, atunci cand sunt
test permite observarea standardizata a
observati, anumite comportamente intr-un grad
comportamentului individual. Sarcinile sau in-
diferit fata de cel manifestat de obicei (aspecte
trebarile la care trebuie sa raspunda o persoana
cantitative). Cu toate acestea, oamenii nu se pot
sunt expuse intr-o ordine prestabilita §i avand
comporta complet diferit fata de modul in care se
categorii sau clase de raspunsuri prestabilite. In
comporta de obicei (aspecte calitative) deoarece, in
plus, autorii de teste descriu in manualele lor
general nu au acces la alte tipare comportamentale.
modul in care ar trebui aplicate §i scoratc
Daca realizam observatii in mediul natural,
respectivele teste. In capitolele anterioare am
trebuie de asemenea sa facem o planificare cat mai
mentionat faptul ca atunci cand apar noi cuno§-
detaliata, adica sa utilizam un plan de observatie.
tinte §tiintifice, care modifica ipotezele sau pos-
Denumim aceste observatii realizate in mediul
tulatele care stau la baza unui test, instructiunile
natural observatii semi-standardizate, deoarece
initiale ale autorilor respectivului test nu ar mai
observatorul se ghideaza dupa un plan, ceea ce
trebui urmate.
inseamna ca are un comportament predeterminat
Pe langa utilizarea testelor, psihologia a
(de plan), in timp ce persoana observata poate (§i
dezvoltat de timpuriu §i alte metode standardi-
ar fi bine) sa se comporte ca de obicei.
zate care permit observarea comportamentului
Bineinteles, in mediul natural pot fi obser- vate
individual. De exemplu, probele de munca pot fi
anumite comportamente care nu au fost prevazute
standardizate intr-o oarecare masura. Metodologia
in planul de observare, dar care pot prezenta
centrelor de evaluare a dezvoltat astfel de probe
relevanta pentru procesul de evaluare. Cu toate
standardizate, pentru proceduri individuale §i de
grup, utile pentru sarcini de selectie sau evaluare a acestea, o planificare atenta reduce probabilitatea
necesitatilor de formare (Fisseni & Prcusscr, 2007; de aparitie a unei asemenea situa- tii. Utilizarea
Wollawa & Hossiep, 1997). unei observatii semi-standardizate are marele
Observarea comportamentului individual intr- avantaj ca toate observatiile eronate care ar rezulta
un mediu standardizat §i cu sarcini standardizate s- dintr-o insuficienta planificare sau pregatire a
a dovedit a fi de mare utilitate §i in alte arii ale demersului, pot fi evitate.
psihologiei. Asemenea exemple pot fi intalnite in Pentru majoritatea intrebarilor clientului cu
evaluarea familiala, mai specific in evaluarea care ne confruntam in practica, vom aduna
comportamentelor de ata§ament ale copiilor mici informatii relevante prin observatii indirecte.
(Ainsworth, Blehar, Waters & Wall, 1978; Observatiile indirecte sunt cele realizate de catre
Solomon & George, 1999), sau in FIT-KIT-ui lui alte persoane §i nu de catre specialistul evaluator.
Slurzbecher §i Freytag (2000),
 17.2. Scorarea testelor
Observatiile indirecte pot fi disponibile sub
Forma notitelor scrise, preluate de un obser- vator.
Aceasta situatie poate fi intalnita atunci cand
utilizam certificate, referinte sau rapoarte mai
vechi despre subiect. Oamenii fac frecvent
afirmatii despre comportamentele observate la ei
in§i§i sau la alte persoane, iar acestea pot fi
considerate de asemenea observatii indirecte.
Aspectele cheie ale observatiilor indirecte
constau in faptul ca sunt descrise comportamen- te
concrete. Caracterizarile oferite pentru subiect nu
reprezinta descrieri ale comportamentului sau
concret. A§adar, observatiile indirecte tre- buie sa
fie considerate descrieri adecvate doar daca
observatorul relateaza comportamentul concret,
utilizand modul verbal sau cel adverbial.
Afirmatiile facute in modul adjectival sau
substantival trebuie sa fie specificate mai in
detaliu, deoarece observatorii folosesc de cele mai
multe adjective intr-un mod inadecvat pen- tru
evaluarea psihologica §i nu putem fi siguri ca o
descriere astfel oferita de un observator
nespecializat urmeaza toate rigorile descrierilor de
personalitate, discutate anterior.
17.2. Scora
rea testelor
Testele sunt scorate in conformitate cu:
1. intrebarile clientului,
2. ipotezele (=intrebarile psihologice),
3. inovatiile §tiintifice recente.
Testele reprezinta un instrument, iar utilitatea lor depinde
de ceea ce i§i propune persoana care le folose§te.
Ne alegem instrumentele de evaluare in
conformitate cu intrebarile po care le pune un
anumit client. Criteriile pentru alegerea testelor in
cazuri specifice au fost descrise anterior.
In functie de client §i de intrebarile sale vor fi
formulate ipotezele, iar pe baza lor se construiesc
intrebarile psihologice. Testele ne ajuta sa
acceptam sau sa respingem o anumita ipoteza.
143
In etapa de planificare, ar fi bine sa verifi- cam
recomandarile pe care le face autorul unui anumit
test in manualul testului, cu privire la cat de
eficient este testul in a raspunde unor ipoteze
specifice. In scorarea §i interpretarea unui test ar fi
dezirabil sa fie consultata literatura de specialitate
din acest domeniu.
La acest moment ni se pare a fi esentiala
detalierea anumitor aspecte legate de evaluarea
psihometrica individuals (Huber, 1973; Lienart &
Raatz, 1994) deoarece in scorarea §i interpretarea
testelor pot fi facute erori grave, care pot avea la
randul lor consecinte serioase.
Pentru a putea clasifica in mod adecvat re-
zultatele la un anumit test este necesar sa avem la
dispozitie intervalul de incredere in care se poate
plasa scorul real al subiectului.
Diferentele dintre rezultatele obtinute la
diverse teste, sau cele dintre subscale in cadrul
aceluia§i test, se pot datora erorilor de masurare,
iar aceasta ipoteza ar trebui testata psihometric.
Impresia vizuala pe care o creeaza un anumit profil
sau magnitudinea diferentelor intre anu- mite
valori obtinute la scale nu pot reprezenta un
criteriu obiectiv. Aceea§i afirmatie este va- labila
§i pentru compararea unui profil cu un alt profil,
indiferent de faptul ca se realizeaza la nivel
individual sau pe baza unor profiluri modale,
specifice anumitor categorii.
Aceste comparatii pot fi facute §i automat, cu
ajutorul tehnicii de calcul. Majoritatea
modalitatilor electronice de scorare a iestelor,
existente la acest moment, ofera §i astfel de
comparatii. De asemenea, in programul sau
PSYMEDIA, Hagebock (1991) a implementat
sugestiile oferite de Huber (1973) cu privire la
evaluarile individuale. Pe langa procedurile
descrise de Huber, programul CASEI 23 al lui
Willmes §i Guillot (1990) a integrat inovatii
recente din domeniul statisticii testelor, facand
astfel ca aceste metode statistice sa fie mai
accesibile utilizatorilor.
Scorurile obtinute de subiect pot fi clasifi- cate
ca fiind sub-medii, medii, sau supra-medii. Cu
toate acestea, datorita diferentelor existente in
precizia diverselor teste, nu vom cita direct
scorurile obtinute de subiect in sectiunea de date
 standard §i peste medie plus o abatere standard, atunci
testul nu a furnizat nici o informatie utila, pentru ca
fiecare scor se afla in zona cuprinsa intre "sub-
mediu" §i "supramediu".
Vom prezenta scorurile obtinute din masura-
re, impreuna cu calculele psihometriec aferente, in
anexa raportului psihologic. Aceste informatii
trebuie prezentate intr-un mod care sa poata fi
urmarit cu u§urinta de un alt psiholog calificat,
insa fara a face eforturi pentru a face aceste date
inteligibile nespecialislului, din moment ce
explicatiile suplimentare pentru nespeciali§ti ar
depa§i aria §i posibilitatea raportului psihologic.
Totu§i, in ciuda faptului ca aceasta parte nu va
putea fi urmarita de decidentul nespecializat in
domeniul psihologiei, ea nu este abandonata, ci
dimpotriva, includerea acestei sectiuni permite
analizarea datelor din punct de vedere psihometric
de catre un alt specialist, daca acest lucru va fi
necesar.
Informatiile necesare pentru analiza sco-
rurilor pot fi consultate nu doar in manualul
testului, ci §i in literatura de specialitate sau in
teoriile pe baza carora a fost construit un anu- mit
test. Informatiile legate de fidelitatea unui test au o
importanta foarte ridicata. Adesea, autorii de teste
redau mai multi coeficienti de fidelitate. in
asemenea situatii nu preluam pur §i simplu
coeficientul cu valoarea cea mai mare, ci analizam
modalitatea in care au fost obtinuti ace§ti
coeficienti §i retinem coeficientul care ar fi cel mai
potrivit pentru constructul masurat sau pentru
situatia in care constructul este masurat (cf. 10.5,
10.5.1, 10.5.2).

17.3. Prezentarea rezultatelor la

teste
mita inferioara
Limita
a CI superioara a CI Clasificarea
valorii obtinute
la test ca
b medie Sub medie Sub medii Prezentarea rezultatelor la teste implica:
b medie Sub medii spre 1. observatia comportamentala,
2. referinta la testul utilizat,
Supramedie Medii spre supramedii 3. raportarea la momentul in care a fost
realizata testarea,
pramedie Supramedie Supramedii
Daca intervalul de incredere pentru un anumit 4. raportarea la e§antionul normativ.
scor este situat intre sub-medie minus o abatere
 17.3. Prezentarea rezultatelor la teste
Inainte de a reda rezultatele testelor sau a altor proceduri in
atunci
sectiunea de date a raportului psihologic, trebuie sa
prezentam mai intai comportamentul observat pe
durata de timp in care subiectul a completat
respectivul test, daca acest comportament este
relevant pentru intrebarea clientului. Observatiile
comportamentale care au fost facute atunci cand
subiectul nu a fost ocupat cu procedurile de
evaluare (teste sau interviuri) sunt de asemenea
raportate in sectiunea de date a raportului
psihologic, daca ele sunt relevante pentru
intrebarea clientului.
In sectiunea de rezultate a raportului
psihologic adunam la un loc toata informatia care
ar putea contribui la generarea raspunsurilor la
intrebarile psihologice, din toate sursele aflate la
dispozitia noastra. Se poate intampla ca diferitele
informatii disparate sa fie contradictorii sau
aparent contradictorii. Aceste contradictii trebuie
discutate §i explicate intr-o maniera §tiintifica in
sectiunea de rezultate. Analiza §i discutarea acestor
contradictii este posibila in general, cu foarte
putine exceptii. Daca respectivele contradictii
persista, vom explica in cadrul sectiunii de
rezultate a raportului modul in care le evaluam §i
le interpretam, in contextul intrebarii clientului.
Pentru a ne asigura ca persoanele care citesc
raportul psihologic nu devin confuze, vom
mentiona rezultatele procedurilor individuale,
grupate in functie de tipul de procedura, in
sectiunea de date a raportului (care o precede pe
cea de rezultate).
Pentru a evita interpretarile gre^ite nu trebuie
sa facem in sectiunea de date afirmatii absolute cu
privire la persoana evaluata. In aceasta etapa este
recomandabil sa mentionam rezultatele obtinute la
fiecare test §i sa clasificam aceste rezultate prin
compararea cu un e^antion caruia subiectul ii
apartine.
Ca atare, nu vom afirma in sectiunea de date a
raportului ca: "Doamna H are o inteligenta
submedie spre medie". Vom spune in schimb ca:
"La testul de inteligenta MAB-2, doamna H a
obtinut un scor pentru inteligenta generala care
poate fi descris ca submediu spre mediu,
145
cand este comparat cu persoane de aceea^i varsta,
din e^antionul normativ."
Acest exemplu arata in mod clar faptul ca nu
facem inca afirmatii absolute referitoare la
inteligenta generala a doamnei H. Rezultatele
observatiilor comportamentale pot duce la
concluzia ca anumite circumstante speciale au
influentat rezultatul obtinut de doamna H la test. In
plus, informatiile despre nivelul sau de inteligenta
generala, care au fost preluate din alte surse, pot
indica faptul ca rezultatele la test reprezinta o
subestimare a inteligentei sale generale.
Mai presus de toate, trebuie sa avem in vedere
faptul ca scopul evaluarii orientate catre decizie nu
este acela de a construi o "imagine" a unei
persoane. In schimb, scopul nostru este acela de a
lua decizia cea mai buna intr-o caz clar delimitat
de intrebarea clientului. In studiul de caz redat
anterior, intrebarea psihologica la care trebuie sa
se raspunda este daca nivelul intelectual al
doamnei H este suficient de mare pentm a-i
permite recalificarea profesionala in meseria de
asistenta de geriatrie. Nu putem raspunde la
aceasta intrebare decat atunci cand avem la
dispozitie toate informatiile despre inteligenta
generala a doamnei H §i cand putem analiza
comparativ diferitele informatii.
Prin folosirea timpului trecut in prezentarea
rezultatelor subliniem faptul ca acestea au fost
obtinute la un anumit moment temporal §i ca nu
reprezinta o afirmatie finala. Atunci cand
formulam raspunsurile finale la intrebarile
psihologice in sectiunea de rezultate, vom folosi
timpul prezent. Utilizarea acestui timp ii sugereaza
cititorului ca acesta este raspunsul final la
intrebarile psihologice formulate.
Atunci cand raportam la un anumit e^antion
scorul obtinut de un individ, putem accentua faptul
ca acest rezultat poate fi inteles in mod adecvat
doar prin compararea cu alte persoane. Cele cinci
clasificari pe care le vom utiliza sunt: (1) sub-
mediu, (2) sub-mediu spre mediu (3) mediu, (4)
mediu spre supramediu, (5) supramediu, iar
acestea vor fi utilizate intotdeauna prin raportarea
la e^antionul normativ, astfel incat
 146 Capitolul 17 Evaluarea observatiilor comportamentale

cititorii sa inteleaga fiecare pas al procedurii pe care

intrebarea
o clientului. In acela§i timp, vom evita luarea in
folosim. considerare a informatiilor care nu au nimic de-a
face cu intrebarea clientului §i cu intrebarile
psihologice deduse din acestea.
17.4. Interviuri orientate catre Vom utiliza aceasta abordare pentru a analiza
decizie; atat datele din interviu, cat §i pe cele prelu- ate din
alte surse, in forma scrisa sau verbala. Adesea se
intampla ca aceste informatii sa aiba o utilitate
Important redusa pentru evaluarea psihologica, cata vreme nu
Analiza rezultatelor la interviu au fost observate sau descrise suficient de detaliat.
1. contribuie la formularea raspunsurilor la Observatiile comportamentale directe sunt
intrebarile despre client, analizate intr-un mod similar cu cele indirecte, cum
2. ar trebui sa fie orientata catre intrebarile ar fi interviul.
psihologice.

Anterior am descris modul in care trebuie pla- nificate §i

derulate interviurile orientate catre decizie. Pentru 17.5. Rezultatele interviului: prezentare
a putea fi cat mai obiectivi cu putinta, vom incerca
sa obtinem permisiunea persoanei intervievate
pentru a inregistra inter- viul. Daca acest lucru nu
este posibil, de§i se intampla destul de rar, vom Important
face o inregistrare imediat dupa finalizarea
Prezentarea rezultatelor la interviu in raportul
interviului. Vom utiliza un reportofon pentru a psihologic trebuie
inregistra informatiile pe care ni Ie amintim sau pe 1. sa fie corecta din punct de vedere faptic,
cele pe care le citim de pe ghidul de interviu, unde 2. sa fie corecta din punct de
am luat notite. Ulterior aceasta inregistrare va fi vedere lingvistic,
procesata in acela§i fel ca §i inregistrarile 3. sa tina cont de persoana care
interviului propriu-zis. cite§te raportul.
Pentru fiecare afirmatie a subiectului ar trebui
sa ne intrebam daca exista o legatura intre acestea
Prima cerinta a oricarei prezentari de rezultate consta in
§i intrebarea clientului. Daca da, respectivele relatarea corecta a rezultatelor obtinu- te. Va trebui
afirmatii ar trebui sa fie retinute §i procesate sa precizam foarte clar cine a spus ce §i in care
ulterior. context. Va trebui de asemenea sa precizam
Ne vom intreba care sunt intrebarile psi- conditiile specifice in care partenerul de interviu a
hologice (derivate din intrebarea clientului) pentru realizat anumite observatii.
care aceasta afirmatie ofera informatii. Apoi vom Prin urmare, devine evidenta importanta
nota aceasta afirmatie sub intrebarea psihologica planificarii §i analizarii interviurilor, ca metode de
corespunzatoare. Daca o afirmatie contine observatie comportamentala indirecte. Acest fapt ne
informatii despre mai multe intrebari psihologice, permite ca atunci cand prezentam rezultatele sa
o vom nota sub fiecare intrebare pentru care este descriem comportamentele concrete §i situatiile
relevanta. particulare in care acestea se manifesta.
Lucrand in acest mod, ne asiguram de faptul Utilizarea stilului adverbial de descriere
ca selectam toate informatiile din interviu care ne- comportamentala ajuta cititorul sa inteleaga modul
ar putea fi de folos pentru a raspunde la de analiza al interviului. Mai mult, acest
 147
17.5. Rezultatele interviului: prezentare

mod creeaza la nivelul intervievatului sentimental suntcanecesare pentru a raspunde la intrebarile clientului,
afirmatiile lor au Ibsl corect intelese §i redate. deci dincolo de capacitatea lor de a genera
Modurile abstracte focalizate pe adjective §i confuzie, aceste citatii sunt de multe ori §i ilegale.
substantive pot conduce cu u§urinta la o intelegere In privinta tuturor acestor informatii psihologii
gre§ita a informatiilor din partea cititorului intra sub incidenta legii secretului profesional (cf.
raportului. Schuschke, 1979).
Ca §i in cazul celorlalte sectiuni ale raportului In toate formularile pe care le construim ar
psihologic, rezultatele la interviu sunt prezentate trebui sa tinem cont de persoana care va citi
folosind timpul trecut. In acest fel accentuam faptul raportul psihologic. Prin urmare, ar trebui sa
ca observatiile au fost facute la un anumit moment folosim cuvinte din limbajul comun, care sa nu fie
in timp, precis delimitat, §i faptul ca acestea nu prea neobi§nuite. Cuvintele imprumutate din alte
sunt afirmatii definitive. limbi sau termenii tehnici ar trebui in general sa fie
Atunci cand prezentam rezultatele la interviu evitati.
este foarte important sa precizam sursele aces- tor Este dezirabil sa folosim cat mai frecvent
informatii. De obicei se recomanda sa notam la modul verbal sau cel adverbial, incercand in
inceputul fiecarei sectiuni a raportului sursa de acela§i timp sa-l evitam pe cel substantival. In
provenienta a informatiei. Pentru a prezenta cadrul stilului substantival, cel care redacteaza
rezultatele vom folosi limbajul indirect. raportul transforma verbele in substantive §i
Din experienta noastra folosirea corecta a construie§te propozitiile prin intermediul unor
limbajului indirect poate ridica anumite proble- me verbe auxiliare cum ar fi "a avea" sau "a fi".
pentru o parte dintre psihologi. Din acest motiv Adesea atunci cand in redactarea raportului se
vom mentiona modul in care ar trebui sa fie folose§te modul substantival, se folose§te de
prezentate informatiile obtinute din interviu. asemenea §i diateza pasiva. Rezultatul unei
Unii psihologi incearca sa evite anumite asemenea proceduri este ca in text nu exista
dificultati specifice prezentarii in acest fel a datelor specificata foarte clar identitatea celui care in-
prin folosirea extensiva a citatiilor. Dar, dupa cum treprinde actiunea. Iar acest lucru poate induce
bine §tim, modul nostru de a vorbi este adesea neintelegeri sau confuzii.
semnificativ diferit de modul in care scriem. Din Atunci cand prezentam rezultatele la interviu
acest motiv nimanui nu i-ar placea sa-§i vada ar trebui sa ne intrebam cum va fi receptionata
expresiile spontane transpuse in alb §i negru intr-un fiecare afirmatie pe care o prezentam. Mai precis,
mod dihotomizant. ne referim nu numai la felul in care cititorul va
Ca o regula, ar trebui sa folosim citatiile doar intelege ceea ce scriem, dar §i la felul in care va
atunci cand ele vizeaza un aspect specific §i cand resimti la nivel emotional lucrurile pe care le va
pot fi utilizate intr-un mod concis §i tintit catre un citi. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa nu vorbim
anumit obiectiv. In general citatiile extinse contin despre adevarurile mai dure. Insa ar trebui sa
§i informatii care nu prezinta relevanta pentru incercam intotdeauna sa prezentam informatiile
evaluarea respectiva. De aceea ele ar trebui evitate, intr-un mod cat mai corect.
caci pentru evaluator este important sa nu creeze Se ajunge la o prezentare corecta a informa-
confuzie in randul persoanelor care citesc raportul tiilor din interviuri doar printr-o relatare cat mai
psihologic, prin relatarea unor informatii obiectiva. Vom reu§i aceasta daca vom formula
irelcvante. Trebuiesc prezentate doar acele afirmatii specifice legate de circumstantele
informatii care sunt importante pentru a raspunde efective relevante pentru intrebarile clientului §i
la intrebarile clientului, de aceea este recomandabil daca vom evita formularea de afirmatii gene- rale.
sa nu folosim foarte multe citatii. Pentru a evalua gradul de corectitudine al
Mai mult, din punct de vedere legal este afirmatiilor ne putem intreba: Cum ne-am simti
interzisa furnizarea unor informatii care nu daca am vedea comportamentul nostru sau al
 148 Capitolul 17 Evaluarea observatiilor comportamentale

persoanelor apropiate de noi relatat in asemenea maniera?

toarele doua afirmatii nu ar fi corecte: (1) "Am gasit un loc
Vom incerca de asemenea sa evitam afirmatiile de munca" sau (2) "Doamna H spune ca a gasit un
excesiv de pozitive, intrebandu-ne daca nu cumva loc de munca". Afirmatia corecta ar fi: "Doamna H
cream a§teptari prea mari la nivelul cititorului. a spus ca gasise un loc de munca".

17.6. Prezentarea rezultatelor din interviu in

limbaj indirect

Cand prezentam rezultatele Interviurilor este

important:
1. sa fie intotdeauna clar cine a facut
afirmatia;
2, sa fie folosite in mod corect timpurile in
cadrul vorbirii indirecte.

In rapoartele psihologice este extrem de important

ca fiecare cititor sa poata face distinctia intre o
afirmatie facuta de evaluator §i una facuta de
persoana evaluata. Din acest motiv, rezultatele la
interviu trebuie prezentate in limbaj indirect, iar
sursa afirmatiilor trebuie sa fie precizata cu
claritate de fiecare data.
In cazul vorbirii indirecte nu vor fi mentiona-
te exact cuvintele vorbitorului. Atunci cand vor-
bim despre anumite actiuni sau comportamente
care s-au derulat in trecut va trebui sa subliniem in
mod clar timpul sau momentul derularii acti- unii
prin modul pe care il utilizam. Putem face aceasta
folosind un procedeu numit "'translatie"
("backshifting"): de la prezent se trece la trecut
(perfect compus, perfect simplu sau imperfect) §i
de la trecut (perfect compus, perfect simplu sau
imperfect) la mai-mult-ca-perfect. De exemplu,
"va" va fi schimbat cu "a", "poate" va fi schimbat
cu "a putut" §i "trebuie" cu " a fost necesar sa". Cu
toate acestea unele forme de conjugare, cum ar fi
mai-mult-ca-perfectul, nu pot fi schimbate §i prin
urmare vor ramane identice. O descriere detaliata
in aceasta privinta poate fi consultata in Alexander
(1988).
De exemplu, daca doamna H ar fi
spus:"Gasesc un loc de munca" atunci urma-
Capitolul 18
Sectiunea de date a exemplului de
raport psihologic
 150 Capitolul 18 Sectiunea de date a exemplului de raport psihologic

18.1. Studiu de caz pentru

evaluarea
In acest capitol vom reveni la exemplul de
aptitudinilor: 4. Sectiunea de date
evaluare a aptitudinilor, prezentat anterior in
Capitolul 6. pentru care am ilustrat planul de xx-yy-zzzz, intre orele 8 §i 12 diminea- ta, autorul
Pe data
evaluare in Capitolele 11 si 13. Vom folosi acum acestui raport psihologic a testat-o pe doamna H cu
acest exemplu pentru a arata cum ar tre- bui sa testele specificate §i a realizat cu aceasta un
fie. prezentate rezultatele procedurilor de evaluare interviu orientat catre decizie.
standardizate, semi-standardizate §i
nestandardizate, in conformitate cu principiile §i 4.1. Testul de Inteligenta Wilde (Wilde
regulile evaluarii orientate catre decizie. intelligence Test, WIT-2)
La inceputul evaluarii doamna H a spus ca i se pause o idee
buna sa participe la un test de inteligenta. In acest
in sectiunea de date a raportului psihologic vom fel, ca simtea ca ar fi avut posibilitatea de a vedea
prezenta: daca facuse estimari corecte despre propria
- pentru fiecare sursa de informatie persoana in privinta, inte- ligentei. H a mai spus
- toate informatiile care sunt folosite
faptul ca era ingrijorata ca ar putea obtine rezultate
pentru a raspunde la intrebarile clientului in
slabe, pentru ca nu mai participase niciodata la o
sectiunea rezultate, tinand cont de
- toate regulile descrise mai sus cu privire astfel de testare §i nu §tia nimic despre asta.
la prezentarea informatiilor in sectiunea Diverse cuno§tinte ale sale ii spusesera ca aceste
date teste sunt foarte solicitante.
a raportului psihologic. Pe durata completarii testutui doamna H a
ascultat cu atentie §i a inteles cu u§urinta
In continuare, vom face referire la studiul de caz discutat instructajul. Dupa ce a terminat aplicarea, ca a
§i anterior, pentru a exemplifica modul de redare a relatat ca regreta ca nu a avut suficient timp sa
datelor pe care il consideram potrivit. Anterior am abordeze fiecare sarcina §i ca tot procesul i se
indicat §i explicat regulile pe care le urmarim in paruse "foarte interesant".
acest proces. Prin urmare, nu vor fi prezentate Doamna H a completat subtestele WIT-2, care
informatii noi, ci doar vom ilustra modul in care evalueaza trei factori de inteligenta, anume
datele trebuiesc sa fie redate. intelegerea verbala, abilitatea numerica §i ratio-
Datorita faptului ca pentru acest caz specific namentul, precum §i, prin insumarea scorurilor
nu am avut la dispozitie documente care sa contina obtinute la cele trei zone mai sus mentionate,
informatii relevante din punct de vedere inteligenta generala.
psihologic, sectiunea intitulata "Analiza din La cei trei factori de inteligenta evaluati cu
perspectiva psihologica a documentelor" va fi WIT-2 doamna H a obtinut un scor care poate fi
omisa. descris ca fiind mediu, in comparatie cu per-
In acest caz specific nu a mai fost necesara soanele de varsta sa. Valoarea medie a acestor
evaluarea cu chestionarul NEO-FFI. Rezultatele la scoruri poate fi descrisa ca o masura a inteligen- tei
interviu au permis o estimare suficienta a nivelului generate. Scorul loial obtinut de doamna H la WIT-
de con§tiinciozitate §i de stabilitate emotionala al 2 poate fi considerat ca fiind mediu prin
doamnei H. Prin urmare, analiza cost-beneficiu a comparatie cu grupul sau de varsta.
indicat ca o procedura supli- mentara de evaluare
nu este necesara.
 151
Rezultate

4.2. Testul de ortografie RT doamna H a precizat ca aceasta decizie ii fusese sugerata

La testul de ortografie doamna II a scris cuvinte care de catre cercul sau de cunoscuti. In ultimii doi ani
puteau fi integrate in text intr-un mod fluent §i care ea avusese grija de bunicii din partea mamei,
puteau fi citite cu u§urinta. fusesera imobilizati la pat de peste un an. Bunicii
La testul RT doamna H a obtinut un scor care ei locuisera pe aceea§i strada cu ea, la cinci case
poale fi descris ca mediu, prin comparatie cu alte distanta.
persoane din grupa sa de varsta. Persoana evaluata a spus ca se gandise mult
timp cum ar putea ca§tiga propriile venituri. Cu
toate acestea, pana in acel moment nu putuse face
4.3. InterviuI orientat catre decizie cu doamna nimic pentru ca trebuise sa aiba grija de cei trei
H copii ai sai, precum §i de bunicii sai. Doamna H a
spus ca ii placuse sa lucreze cu oameni §i de aceea
Doamna H a fost surprinsa de faptul ca evalu- atorul a
incepuse la finalizarea studi- ilor pregatirea pentru
pregatii un ghid de interviu "special" pentru acest
a deveni vanzatoare. Dar se simtise adesea
interviu. inregistrarea interviului cu un reportofon i
plictisita atunci cand lucrase ca vanzatoare; pe
s-a parul o idee buna. Cei din cercul sau de
langa aceasta clientii fusesera deseori nepolitico§i.
cunoscuti care fusesera evaluati in trecut de
Activitatea de ingrijire a bunicilor sai a fost
psihologi nu ii povestisera despre aceasta practica.
foarte obositoare, dar ea a privit munca aceasta ca
Doamnei H i s-a parut o idee buna sa continue
fiind plina de sens. Bunicii sai au fost foarte
interviul in aceasta forma. La sfar§itul interviului,
recunoscatori pentru tot ceea ce a facut doamna H
care a durat aproximativ o ora, ea a declarat nu a
pentru ei.
mai discutase cu nimeni atat de mult pe aceasta
Aceasta a spus ca nu s-a gandit deocamdata la
tema, privind recalifica- rea sa profesionala.
alte profesii in care ar putea interactiona cu alt fel
Doamna H §tie acum mult mai precis ceea ce este
de oameni. Ideea de a avea grija de persoane
important pentru ea in acest domeniu.
batrane a fost singurul lucru la care s- a gandit.
Doamna H a raspuns la intrebarile care i s-au
Doamna H a vorbit adesea cu o cunoscuta a ei
pus inlr-un mod deschis §i spontan. A raspuns fara
despre munca acelei persoane ca asistenta de
a ezita §i a discutat toate temele propuse de calre
geriatrie intr-un camin de batrani sustinut de
evaluator. Pe toata durata interviului s-a exprimat
biserica. Persoana evaluata §tia deja de la aceasta
clar §i pronuntia ei a fost u§or de inteles. Doamna
cuno§tinta ce presupunea o recalificare in aceasta
H a vorbii o limba romana corecta, cu u§oare
profesie §i ce se va a§tepta de la ea pe aceasta
accente maghiare. Pe durata interviului, ea a
perioada. Cuno§tinta doamnei H terminase
declarat cii §tia foarte bine limba maghiara,
reconversia in aceasta profesie cu aproximativ
deoarece o vorbise cu bunicii sai, de care avusese
cinci ani in urma, §i lucrase ca asistenta medicala
grija in ultimii ani. A ajuns sa aprecieze cat de
de atunci incolo. Datorita acestor conversatii,
important este acest aspect lingvistic, in special
doamna H credea ca §tia cu precizie ceea ce urma
pentru batrani, deoarece ii face sa se simta "acasa".
sa o a§tepte in aceasta profesie.
4.3.1. Comportament decizional; a^teptarile legate
de recalificare §i profesie 4.3.2. Interese, obiective, dorinte
Doamna H a declarat ca era important sa aiba propriul loc
Ca raspuns la intrebarea despre cum a ajuns la decizia de a
de munca §i sa ca§tige bani pe cont propriu. Ea a
se recalifica profesional ca asistenta de geriatrie §i
declarat de asemenea ca era
de a lucra in aceasta profesie.
 152 Capitolul 18 Sectiunea de date a exemplului de raport psihologic

important pentru ea sa inceapa aceasta cat mai repede, §i

faptul
mai tarziu, atunci cand copiii ei vor fi plecat de
acasa. Ea observase consecintele parasirii locului
de munca §i a reinceperii mun- cii dupa o anumita
perioada de intrerupere, la anumite femei pe care
le cuno§tea §i carora le-a fost dificil sa se intoarca
la munca.
Doamna H a mai spus ca nu §tia exact ce va
implica recalificarea profesionala, deoarece
cuno§tintele sale terminasera acest curs la un alt
centru fata de cel in care avea sa se pregateasca ea.
Ea a spus ca va fi nevoie sa se informeze mai in
detaliu.
Mai mult, a relatat ca exista un autobuz care
parcurge direct distanta pana la §coala intr-un
interval de timp de douazeci de minute. Doamna H
a fost sigura ca recalificarea sa pentru meseria de
asistenta de geriatrie va fi finantata de catre stat,
din moment ce era nevoie de mai multe asistente
de geriatrie, pentru ca numarul batranilor era din
ce in ce mai mare.
In continuare, doamna H a spus ca a fost ad-
misa pentru o perioada de practica, dar ca a mai
candidat §i pentru o alta pozitie, ulterioara. I s-a
spus imediat ca nu va fi nici o problema. Ea a mai
spus ca a§teapta o scrisoare de confirmare de pe o
zi pe alta.
ca a fost insarcinata §i ca a renuntat astfel la
pregatirea profesionala pentru meseria de
vanzatoare. Pe langa acestea, doamna H avea
carente semnificative la nivelul cuno§tintelor
necesare, la momentul in care a inceput sa urmeze
§coala de arte §i meserii. Ea a vrut sa recupereze
aceste carente in anul trei, dupa cum facusera
majoritatea colegilor ei, dar ideea de a avea o
familie i s-a parul mult mai tentanta la acel
moment.
La liceu §i la §coala de arte §i meserii a
incercat sa invete doar ceea ce era absolut necesar,
cu toate acestea obtinea adesea note satisfacatoare
sau suficiente la marea majoritate a materiilor.
Doamna H a afirmat din proprie initiativa ca
modul in care s-a comportat anterior a indicat ca de
fapt invatatul "nu-i placea deloc". Acest lucru a
fost cu siguranta valabil in trecut, cand nu vedea
nici un scop in a depune eforturi pe aceasta
directie. In ultimii ani, in special prin cre§terea
propriilor copii, a realizat cat de important era sa
invete ceva §i invete acel lucru bine. Doamna H a
spus ca era mandra de cei doi copii mari ai sai, care
invatau foarte bine §i prin urmare nu mai trebuia sa
aiba §i grija lor. Acest fapt a incurajat-o §i pe ea sa
vada prega- tirea pentru profesia de asistent de
geriatrie ca pe un lucru serios.

4.3.3. Invatare
Doamna H a mentionat faptul ca invatatul nu i s-a parut
intotdeauna u§or. Daca un anumit subiect nu a
interesat-o, atunci a incercat sa amane munca 4.3.4. Stil de lucru
pentru acea materie cat mai mult posibil. Ulterior a H a relatat faptul ca nu o deranja sa trebuiasca sa
Doamna
spus ca a avut probleme cu profesorii la aceste munceasca din greu. In perioadele cand era nevoie
materii. La sfar§itul anilor de §colarizare avea un sa munceasca sustinut simtea cel mai bine faptul ca
singur scop: "Sa scap de §coala!". La inceputul era nevoie de ea. Din momentul in care au murii
pregatirii ei pentru profe- sia de vanzatoare, nu s-a bunicii ei, doamna H s-a simtit adesea plictisita
aratat foarte interesata de §coala de arte §i meserii avand grija doar de casa §i de copii. A mai spus ca
pe care o urma §i a preferat sa mearga la dansat cel mai mic copil al sau era la gradinita §i ca ea se
decat sa invete. plictisea in prima parte a zilei.
In aceasta perioada §i-a cunoscut actualul sot. Pana atunci reu§ise sa se ocupe cu succes atat
Ei s-au casatorit devreme, deoarece ea era deja de casa, cat §i de familie. inainte, cat timp urma
insarcinata cu copilul lor cel mare. Din acest motiv pregatirea profesionala, era foarte suparata atunci
a §i intrerupt pregatirea profesio- nala ca cand nu avea destule treburi de facut.
vanzatoare. Doamna H s-a bucurat de
 153
Rezultate

In cazul proiectelor mari, doamna H a spus candcaera vorba de un lucru important, cum ar fi sa aiba
urma un plan "in mod sistematic", deoarece nu ii grija de bunici, avea capacitatea de a-si corecta
placea sa trebuiasca sa reorganizeze o activitate din munca pe parcurs. A mai spus ca i se parea
mers doar pentru ca cineva nu se gandise din timp inacceptabil ca cei care aveau nevoie de ingrijire
la posibilele evolutii. Ea a explicat deja cum sa sufere un disconfort inutil.
obi§nuia sa sistematizeze treburile casnice §i alte
activitati solicitate de diferiti cunoscuti. Ea a spus
§i ca unele din prietenele ei preluasera anumite 4.3.5. Stabilitate emotionala §i gestionarea
idei, dar ca ei i se parea in continuare ca suprasolicitarii emotionale
respectivele persoane preferau un stil de lucru Doamna
mai H a afirmat ca pana la acest moment a avut de-a
complicat §i ca nu doreau cu adevarat sa fie mai face cu tot felul de situatii dificile. Normal ca i se
rapide. parea ceva special daca cineva din familie era
Doamna H a spus ca obi§nuia ca atunci cand bolnav. In asemenea situatii membrii familiei se
se afla sub presiunea timpului sa se gandeasca la apropiau foarte mult unul de celalalt §i fiecare
ceea ce ar fi trebuit sa faca mai intai. Apoi amana facea tot ce ii statea in pu- tinta. Din fericire insa
toate celelalte activitati, de§i nu prea ii placea sa nu nu au avut a§a de multe cazuri de persoane
poata termina la timp ceea ce deja incepuse. bolnave in familie. Ulterior a mentionat ca toti
Cu privire la munca in echipa, ca a spus ca a copiii avusesera deja bolile copilariei, dar §i ca
avut aceasta experienta doar in familie, soacra §i sotul ei avusese de doua ori concediu medical din
sora ei ajutand-o sa aiba grija de parintii sai. A mai cauza accidentelor de munca. Cu toate acestea, nu
spus ca experienta mai sus relatata nu se putea i s-a parut ceva ie§it din comun. In fiecare din
compara nici pe departe eu munca in echipa intr-un aceste situatii a declarat ca putea anticipa cu
context profesional. Cu toate acestea, doamna H s- u§urinta cat va mai dura boala.
a asigurat intotdeauna ca la sfar§itul saptamanii se Persoana evaluata a mai spus ca s-a inteles
stabilea in familie un plan pentru saptamana care intotdeauna bine cu oamenii §i in special cu
va urma, astfel incat cineva sa poata avea grija batranii. A fost evident pentru toata familia ca ea a
intotdeauna de bunicii sai. Ea a spus ca acest plan fost cea care a avut grija de bunicii ei bol- navi.
se stabilea in echipa, in familie, §i impartea Doamna H a dat cateva exemple in care a
sarcinile tot in echipa. demonstrat ca §i-a pastrat calmul in situatii
Doamna H a mentionat faptul ca a realizat dificile, cum ar fi boala prelungita sau moartea
intotdeauna de bunavoie activitatile care i s-au bunicii sale, care s-au intins pe o durata de cate- va
cerut. A mai spus ca ar enerva-o foarte mult daca luni. Toata familia a fost surprinsa de cat de bine s-
altii s-ar plange lot timpul in privinta lucrurilor pe a descurcat ea cu toate treburile, precum §i cu
care ar trebui sa le faca. De asemenea, ea a precizat suprasolicitarea emotionala.
faptul ca nu putea intelege acest punct de vedere. Doamna H a recunoscut ca munca pe care
In ceea ce o privea pe ea, intotdeauna a preferat sa trebuia sa o faca pentru batranii aflati la pat nu era
munceasca pana atingea un scop predclinit. intotdeauna u§oara sau placuta, dar cineva trebuia
Aceasta se intampla de obicei dupa un interval de sa faca aceasta munca, in pofida faptului ca uneori
una sau doua ore. Dupa aceea, ca obi§nuia sa-§i ia batranii puteau sa fie foarte enervanti.
o pauza de cinci pana la zece minute §i sa se Doamna H a concluzionat ca nu avea aproa-
bucure de rezultatele obtinute. pe deloc experienta cu persoanele batrane §i
Daca i se parea ca munca ei nu decurgea a§a bolnave care nu faceau parte din familie. Din
cum trebuie era capabila sa priveasca acest lu- cru pove§tile cunoscutilor aflase ca acest lucru nu
intr-un mod relaxat. Cu toate acestea, atunci
 154 Capitolul 18 Sectiunea de date a exemplului de raport psihologic
era intotdeauna u§or. Doamna H era de asemenea
familiarizata doar cu persoanele muribunde din
propria sa familie. Ea mai spus §i ca in general
gestionarea emotiilor in astfel de cazuri depinde §i
de atitudinile pe care cineva le are fata de moartea
celor batrani. Ea considera acesta ca un lucru
normal §i natural, dar realiza ca pentru multi
oameni putea reprezenta o catastrofa.
Doamna H a admis faptul ca solicitarile asupra
ei se vor dubla in urma recalificarii pro- fesionale:
pe langa munca va trebui sa aiba grija §i de
familie. Dar s-a gandit ca va fi capabila sa le faca
fata. Nu i§i putea imagina ca ar fi putut avea mai
multa munca decat atunci cand a trebuit sa aiba
grija de ambii bunici bolnavi, iar munca aceea a
putut sa o faca fara dificultati majore.
4.3.6. Stabilitatea emotionala
Doamna H a declarat ca nu a fost niciodata grav bolnava. A
fost internata in spital doar atunci cand a nascut.
De asemenea, a mai spus ca nu a avut dureri fizice,
chiar §i atunci cand muncea foarte intens. Atunci
cand avea grija de bunicii ei nu avea probleme
fizice, de§i bunicul sau era un om inalt §i eu o
greutate destul de mare, de 90 de kilograme.
Doamna H a declarat ca nu a avut nevoie de
medicamente. Nu era fumatoare. La petreceri sau
la barul din zona, la care mergea o data pe
saptamana eu sotul sau, obi§nuia sa bea trei sau
patru pahare mici de bere pe seara.
4.3.7. Relatiile interpersonale
Doamna H a afirmat ca se intelege bine cu cele- lalte
persoane. Avea dificultati in a se relationa cu
oamenii care o tratau condescendent sau care o
priveau de sus. Prefera sa evite astfel de persoane.
Daca un conflict nu putea fi evitat, atunci ea
incerca sa aiba o discutie deschisa. A mai spus ca
este capabila sa asculte criticile adresate propriului
sau comportament. Ulterior analiza care dintre
aceste critici sunt justificate, in timp, a acceptat
unele critici §i §i-a schimbat in consecinta
comportamentul.
Persoana evaluata a declarat ca o enerveaza
situatiile in care oamenii nu au curajul sa spuna
deschis ceea ce cred. Cu toate acestea, a invatat ca
sinceritatea nu poate fi impusa. In ultimii ani a
devenit mai atenta in aceasta privinta §i a realizat
faptul ca oamenii se comporta diferit atunci cand
sunt in public, fata de situatiile in care sunt intr-un
context privat.
Doamna H a explicat ca propria sa familie §i
rudele ei erau foarte importante pentru ea. In
familie se simtea acceptata §i sustinuta atunci cand
era nevoie. Toti au considerat ca planurile ei sunt
bune §i prin urmare era normal ca in familia sa sa
existe sustinere reciproca.
Doamna H a presupus ca soacra sa va con-
tinua sa o ajute avand grija de copii. Aceasta
problema nu mai era atat de presanta din moment
ce copilul cel mic se ducea la gradinita. Gradinita
avea §i un centru in care copiii erau ingrijiti
intreaga zi. Copiii cei mari se puteau descurca §i
singuri, iar doamna H a declarat ca a verificat acest
lucru.
Doamna H a spus ca sotul ei o sustinea in acest
demers, din moment ce ar fi adus o suma de bani
suplimentara in bugetul familiei. In anul precedent
sotul ei a trebuit sa preia unele sarcini precum
cumparaturile sau munca in jurul casei. Cateodata
nu i-a convenit acest lucru, dar a realizat ca aceste
lucruri trebuiau facute §i ca ea nu avea timp sa le
faca.
Planurile doamnei H au fost sustinute de
familie. Toti prietenii §i cuno§tintele ei au spus ca
este o idee buna, in special in perspectiva viitorului
ei. In cativa ani copiii vor fi plecat oricum de
acasa, iar ea era prea activa pentru a sta acasa.
Multi oameni i-au spus ca in acest fel va putea
beneficia §i de o pensie, lucru care i s- a parut
important §i doamnei H.
Prietenii §i cunoscutii cu care a discutat
doamna H despre planurile ei au spus ca va avea
mult de lucru, dar §i ca erau siguri ca va reu§i sa se
descurce. Acest sprijin venit din partea prietenilor,
familiei §i a cunoscutilor i-a confirmat planurile.
Atunci cand a discutat in mod concret despre o
zi de lucru sau o zi de weekend, pe durata
 Rezultate

recalificarii sau din momentul in care va incepe sa lucreze,

era foarte evident ca doamna H avea o imagine
realista §i clara despre cum va arata o zi obi§nuita
dupa ce se va fi angajat, tia a fost capabila sa ia in
considerare toate aspectele importante §i sa
precizeze cum intentiona sa acopere necesitatile
familiale pe perioada recalificarii sau a serviciului.
A mai avut in vedere §i situatiile exceptionale, cum
ar fi imbolnavirea unui membru al familiei.

4.4. Observatii comportamentale

generale
Doamna H a ajuns la timp la intalnirea de evaluare. Pe
durata discutiei introductive a ascultat eu atentie §i
a pus intrebari referitoare la aspectele importante
ale evaluarii. A inteles instructiunile imediat §i le-a
urmat.
Doamna H are 28 de ani, aproximativ 1,73
metri inaltime §i a avut un aspect ingrijit. A parut
u§or atletica §i mi§carile sale erau calme §i
increzatoare.

4.5. Certificate
Doamna H a adus documentele originale din ultimii doi ani
de §coala §i de la §coala de me- serii. Majoritatea
notelor erau de "satisfacator", iar la unele materii
obtinuse "suficient".
Capitolul 19 Sectiune de
rezultate

19.1. Scopurile evaluatorului in sectiunea de rezultate — 158

19.2. Procedura urmata de evaluator, in sectiunea de rezultate — 158

19.3. Recomandari si sugestii in raportul psihologic — 160

19.4. Formularile din sectiunea de rezultate — 161

 158 Capitalul 19 Sectiune de rezultate

19.1. Scopurile evaluatorului in Generalizarile inutile despre subiecti devin

sectiunea de rezultate
Important
In sectiunea de rezultate, evaluatorul are ur-
matoarele scopuri:
1. sa raspunda la intrebarile psihologice
§i deci la intrebarea / le clientului care
au rezultat din intrebarile psihologice;
2. sa tina cont de raportul psihologic;
3. sa ia in considerare interesele tuturor celor
implicati, in forma cea mai adecvata.
adesea etichete, care sunt greu de §ters. Daca
deciziile ulterioare despre subiect se bazeaza pe
asemenea etichete, se deschide calea catre o
multitudine de erori §i distorsiuni in procesul de
decizie care urmeaza evaluarea. Am descris aceste
erori §i tendinte de distorsiune mai sus. Din aceste
motive, scriem intotdeauna sectiunea de rezultate
dintr-un raport psihologic in a§a mod incat
persoanele care vor utiliza din nou acest raport
psihologie, mai tarziu, sa nu fie conduse spre erori
de judecata.
19.2. Procedura urmata de evaluator, in
sectiunea de rezultate
9

In sectiunea de rezultate raspundem intrebarilor clientului.

Daca nu putem raspunde de principiu unor parti Important
din intrebare, explicam §i argumen- tam §tiintific
care este motivul. In sectiunea de rezultate:
La inceputul etapei de planificare a evalua- rii, 1. adunam toate informatiile cu privire le
am transformat intrebarile clientului intr-o serie de fiecare intrebare psihologica §i le combinam
intr-un raspuns;
intrebari psihologice. In sectiunea de rezultate
2. discutam contradictiile dintre diferitele
vom raspunde la aceste intrebari psi- hologice
informatii;
utilizand toate informatiile prezentate in sectiunea 3. luam in calcul stabilitatea fiecarei varia-
care prezinta datele. bile, masura in care se poate modifica si
Pentru a ne asigura ca raportul psihologic i§i posibilitatea de a fi compensata;
indepline§te scopul cat mai complet posibil, atunci 4. prezentam pas cu pas felul in care am ajuns
cand ne formulam propozitiile ar trebui sa luam la decizia noastra.
intotdeauna in considerare care sunt persoanele
care ar putea sa citeasca raportul. Trebuie In sectiunea de rezultate adunam la un loc toate
sa ne
amintim intotdeauna ca rapoartele psihologice ii informatiile referitoare la fiecare intrebare
insotesc adesea pe oameni o peri- oada mai lunga psihologica ce a derivat initial din intrebarile
din viata lor decat doar perioada actuala, care s-a clientului. Pentru aceasta, folosim informatiile care
constituit in motiv al evaluarii, astfel incat ar puica au fost prezentate in sectiunea de date a raportului
fi utilizate in viilor din nou ca surse de informare. psihologic.
Din acest motiv, limitam intotdeauna for- Daca am adunat §i alte informatii suplimen-
mularea raspunsurilor la intrebarile clientului §i tare relevante, dupa analiza diverselor surse de
informatii §i dupa prezentarea informatiilor in
utilizam informatii numai despre comporta- mente
sectiunea de date, este cazul sa le inscriem in
concrete. Facem formulari subsecvente §i
pozitia corespunzatoare in sectiunea de date a
concluziv numai dupa ce am descris com-
raportului psihologic. In acest fel, ne asiguram ca
portamente concrete, ca cele la care se refera
toate informatiile utilizate sunt prezentate in
formularea. Evitam generalizarile care nu sunt
sectiunea de date.
necesare in a raspunde la intrebarile clientului. In principiu, mentionam toate informatiile
Aceasta pentru ca asemenea formulari generale (adica observatiile comportamentale directe §i
sunt adesea utilizate in alte contexte pentru a se
lua decizii legate de subiect.
 19.2. Procedura urmata de evaluator, in
sectiunea de rezultate 159

indirecte) in sectiunea de rezultate §i mentio-mai namtarziu a fi o rezultanta a unei insuficiente diferentieri a

intotdeauna sursa informatiilor §i momen- tul la conditiilor in care un anumit comportament a fost
care acestea au fost culese. De regula facem acest observat. Pentru a evita aceasta, prezentam
lucru prin citarea informatiilor in sectiunea de informatiile psihologice ne- cesare astfel incat
rezultate in exact acela§i fel cum au fost ele cititorul raportului psihologic sa fie in pozitia de a
prezentate in sectiunea de date a raportului distinge §i conditiile in care respectiva informatie
psihologic. Desigur, daca au avut loc cateva a fost culeasa.
interviuri lungi, se va ajunge la o sectiunea de Fiecare intrebare psihologica se refera la cel
rezultate care va fi prea lunga §i prea greu de putin o variabila. in afirmatiile noastre despre
inteles. in asemenea cazuri, sumarizam informatiile
aceste variabile, luam mereu in considerare sta-
esentiale din interviuri. Insa, cand procedam a§a,
bilitatea lor, gradul in care ele se pot modifica §i
specificam intotdeauna intre pa- ranteze pagina la
posibilitatea de a fi compensate.
care poate fi gasita descrierea detaliata a acestei
Pentru a raspunde intrebarilor clientului intr-
parti din interviu.
un mod satisfacator, stabilim durata in care o
De obicei, vom avea informatii clin cateva
surse diferite pentru fiecare intrebare psihologi- ca. anumita variabila s-a plasat la un anumit nivel §i
Aceasta poate insemna ca diferitele informatii nu eat de mult este probabil sa ramana la acel nivel.
au toate aceea§i greutate. A§adar, cantarim mai Unele variabile se pot schimba sau modifica
intai informatia in functie de importanta ei pentru datorita unor masuri particulare, ca de exemplu
intrebarile clientului, in a§a fel incat toate lectii, consiliere sau terapie. Discutam asemenea
persoanele care vor citi raportul psihologic sa poata posibilitati §i §ansele lor de succes, daca acest
intelege rationamentul folosit de noi la ponderare. lucru este necesar pentru a raspunde intrebari lor
In plus, avem de asemenea in vedere in aceasta clientului.
ponderare „calitatea" datelor disponibile. De Depinzand de intrebarile clientului, trebuie
exemplu, informatii despre inteligenta generala, luata in calcul posibilitatea ca un nivel extrem
adunate pe parcursul evaluarii cu ajutorul unui test (prea ridicat sau prea scazut) al variabilei sa poata
de inteligenta specific, ales pentru ca se potrive§te fi compensat prin nivelul unei alte vari- abile. De
perfect intrebarilor clientului §i caracteristicilor exemplu, un nivel scazut al talentului intr-un
subiectului, sunt evaluate la un nivel mai ridicat anumit domeniu poate fi compensat partial prin
decat observatiile nestandardizate, care asigura §i munca dedicata. In asemenea cazuri, este mereu
ele informatii despre inteligenta generala a necesar sa luam in considerare daca asemenea
subiectului. posibile compensatii sunt suficiente pentru a
Se poate intampla ca pentru o intrebare indeplini cerintele necesare.
psihologica particulara, inibrmatii obtinute din Oportunitatea combinarii §i ponderarii mai
diferite surse sa se contrazica intre ele, cel putin la
multor informatii cu scopul de a raspunde intre-
prima vedere. Sectiunea de rezultate este locul in
barilor psihologice §i a evaluarii variabilelor in
care trebuie discutate asemenea presupuse sau reale
concordanta cu stabilitatea, posibilitatea de mo-
contradictii.
dificare §i posibilitatea de compensare, trebuie
In experienta noastra, contradictii reale intre
hotarata de evaluator. Trebuie sa ne asiguram ca
informatii apar foarte rar. Oricum, daca acesta este
cazul, discutam importanta acestor informatii persoanele care citesc raportul psihologic vor fi
contradictorii pentru intrebarile psi- hologice capabile sa urmeze felul in care s-a ajuns la toate
specifice §i apoi importanta situatiei pentru aceste decizii, pas cu pas, astfel incat sa aiba
intrebarile clientului. posibilitatea de a utiliza raportul psihologic pentru
Mult din ceea la prima vedere pare a fi con- a ajunge la propriile decizii.
tradictoriu in raportul psihologic se dovede§te Pentru a raspunde unei intrebari specifice puse
de client, poate fi necesar ca in sectiunea de
rezultate sa fie prezentata situatia in care
 160 Capitolul 19 Sectiune de rezultate

se afla cunoa§terea §tiintifica §i psihologia, in respectivul

hotararile sa fie capabili sa ajunga la cele mai
domeniu. Aceasta informatie poate ti prezentata satisfacatoare decizii posibile. In acest sens, un
printr-o rezumare concisa §i in general u§or de raport psihologic este un ajutor pentru procesul
inteles. In acela§i timp, a§a cum este cazul in independent de decizie.
oricare document §tiintific, citam referintele pe In concordanta cu principiile de drept con-
care le-am utilizat, pentru a inles- ni cititorului stitutional din mai multe tari europene, nimeni, nici
raportului verificarea explicatiilor noastre. chiar un evaluator specializat, nu are dreptul de a
lua o decizie in locul unui adult responsa- bil. Ce
putem face este sa facem recomandari celui care ia
decizia, cu implicarea intregii noastre abilitati
profesionale, care se bazeaza pe cuno§tinte
psihologice vaste. Aceasta este sarcina noastra intr-
un raport psihologic.
19.3. Recomandari §i sugestii in raportul
Se poate intampla de asemenea ca oferirea
Important unor recomandari sau sugestii de catre un evaluator
Pentru recomandari §i sugestii descriem: sa nu fie indicata; de exemplu, un evaluator nu
1. comportamente posibile; trebuie sa faca intr-un raport psihologic legal
2. conditiile pentru realizarea lor; afirmatii legate de probleme asupra carora doar un
3. obiectivele care pot fi realizate in acest fel; judecator poate decide. Prin enuntarea in raportul
4. consecinte posibile ale fiecarui posibil psihologic a unei afirmatii prin care s-ar putea
comportament descris. sugera sau chiar stabili existenta unei anume stari
de fapt, care de fapt ar trebui hotarata doar de
In raportul psihologic, recomandarile si suges- judecator sau de intregul proces, evaluatorul i§i
tiile pot: depa§e§te mandatul. Un asemenea comportament
1. fi parte din intrebarile clientului; al evaluatorului ar putea conduce la situatia in care
2. deveni necesare; parti din raport sau chiar intregul raport sa fie
3. fi neindicate; considerat ca fiind inadmisibil ca baza de decizie
4. fi amplasate in sectiunea de rezultate sau pot in instanta (Jcssnitzer,1992; Eisenbcrg,1993;
avea propria lor sectiune. Bender & Nack,1995; Salyberg,1992). Psihologii
se pot proteja impotriva unor asemenea probleme
Unele intrebari puse de client este posibil sa necesite nu in primul rand stabilind exact de unde pana unde
numai o evaluare, ci sa ceara de asemenea merge mandatul lor in realizarea raportului
recomandari sau sugestii despre felul in care ar psihologic. Discutiile deschise sau confidentiale cu
trebui procedat pe viitor. Se intampla mereu sa clientul pot ajuta, daca sunt purtate inaintea
derivam astfel de recomandari din raspunsurile preluarii responsabilitatii de realizare a raportului
date la intrebarile psihologice. Descriem (1) care psihologic; aceste discutii pot fi purtate §i pe
sunt posibilitatile existente din punct de vedere durata evaluarii, cand apar dubii.
comportamental, (2) conditiile necesare pentru S-ar putea dovedi a fi necesar, ca urmare a
realizarea lor, (3) scopurile sau obiectivele care ar informatiilor descoperite pe parcursul evaluarii, ca
putea fi atinse sau realizate in acest fel §i (4) clientului sa i se sublinieze in raportul psiho- logic
consecintele posibile ale fiecarui comportament ca exista posibile probleme ce trebuiesc rezolvate
descris. pe viitor. Este permisa §i indreptatita in acest caz
In acord cu principiile fundamentale ale sugestia privind, de exemplu, nece- sitatea
evaluarii orientate spre decizie, pregatim baza anumitor examinari medicale.
pentru decizii cat se poate de bine din punct de In functie de intrebarea specifica pusa de
vedere psihologic, astfel incat cei care iau client, ar putea fi nimeriti ca recomandarile §i
 161
19.4. Formularile din sectiunea de rezultate

sugestiile sa fie facute in sectiunea de rezultate a

competentei lor profesionale. Din experienta noastra, cei
raportului, sau ca acestea sa se faca intr-o sectiune care nu sunt psihologi au un punct de vedere foarte
de sine statatoare. Decidem aceasta de la caz la diferit asupra acestei situatii. Ei sunt mereu
caz. Un argument bun pentru inserarea recunoscatori atunci cand psihologii se exprima
recomandarilor in punctele adecvate de pe intr-un mod u§or de inteles. Din punctul nostru de
parcursul sectiunii de rezultate este faptul ca in vedere, dovada competentei profesionale reiese din
acest caz cititorii inteleg mai u§or care este continut §i nu dintr-un stil inutil de complicat.
motivul pentru care este facuta fiecare sugestie. Utilizam intrebarile psihologice pentru a
Trebuie in acest caz ca evaluatorul sa se asigure ca structura sectiunea de rezultate. Pentru fiecare
toate informatiile importante pentru intelege- rea intrebare psihologica, prezentam intai toate
respectivei sugestii sau recomandari au fost deja informatiile, din toate sursele informationale.
expuse in raport. Daca acesta nu este cazul, Formulam aceasta parte a raportului la fel ca §i
intelegerea raportului psihologic este periclitata sectiunea de date a raportului psihologic. Aceasta
prin prezentarea informatiilor esentiale numai dupa inseamna ca mentinem referintele facute catre
prezentarea sugestiei sau recomandarii care rezulta sursa informatiei, catre momentul de timp la care
din ele. informatia a fost obtinuta sau, daca este necesar,
catre e§antionul normativ utilizat. Orice a fost
expus intr-o anumita forma gramaticala este
19.4. Formularile din sectiunea de rezultate repetat tot in aceea§i forma gramaticala, cu
exceptia interviurilor sau a observatiilor
comportamentale foarte lungi. Pentru astfel de
parti voluminoase, prezentam rezumate, dar,
Important pentru fiecare enunt rezumativ expus astfel,
Cititorul este avantajat daca sectiunea de
specificam intre paranteze pagina la care se poate
rezultate:
1. este u§or de tntetes; regasi analiza detaliata.
2. este formulata la timpul potrivit; Exprimam toate opiniile, concluziile §i de-
3. este exprimata potrivit din punctul ciziile la limpul prezent. Utilizarea prezentului
de vedere al coloritului modal; arata mai clar ca evaluatorul formuleaza opinii
4. este formulata pe cat se poate de neutru din acum §i ca urmeaza sa ajunga la concluziile finale.
punct de vedere al valorilor. In ceea ce prive§te utilizarea formelor gra-
maticale care ar putea colora modal exprimarea,
Formularile clare §i lipsite de ambiguitate ii u§ureaza acestea nu sunt acceptabile in exprimarea rati-
cititorului intelegerea sectiunii de rezultate. Evitam onamentelor, concluziilor sau deciziilor evalua-
cuvintele de origine straina, precum §i jargonul torului. Este permisa doar forma indicativa.
profesional. Cand termenii tehnici sunt imposibil Nuantarea modala a enunturilor din sectiunea
de evitat, ii explicam. Pentru ca afirmatiile lungi de rezultate ar fi posibila prin: (I) adverbe precum
sunt mai greu de inte- les decat afirmatiile scurte, „desigur" §i „rara indoiala"; (2) fraze modale
preferam afirmatiile scurte. Structurile gramaticale precum „in opinia mea" §i „din punctul meu de
complicate lasa mai mult loc pentru neintelegeri. vedere" §i (3) anumite verbe care pot fi incluse in
Din acest mo- tiv preferam in raportul psihologic afirmatiile principale, precum „banu- iesc" §i „imi
propozitiile construite simplu. imaginez". Asemenea accentuari sau declaratii sunt
Multi psihologi privesc jargonul profesional §i de obicei utilizate atunci cand lipsesc dovezile
stilul complex §i sforaitor ea pe o dovada a clare pentru o afirmatie sau concluzie. Prin
urmare, asemenea nuantari
 162 Capitolul 19 Sectiune de rezultate

sunt nepotrivite §i inacceptabile in sectiunea de rezultate a

unui raport psihologic. In schimb, toate afirmatiile
facute ar trebui sa fie sustinute de un numar
suficient de informatii. In plus, toate comentariile
facute de noi anterior cu pri- vire la analiza
interviurilor se aplica §i pentru formularea
sectiunii de rezultate a raportului.
In raportul psihologic, evaluatorul nu trebuie
sa i§i exprime opinia personala. In schimb eva-
luatorul trebuie sa ofere intr-un mod §tiintific
recomandari pentru luarea unor decizii impor-
tante, in acest proces, evaluatorul nu trebuie sa dea
frau liber imaginatiei sau sa se dedea catre
speculatii, ci trebuie sa prezinte intr-un mod in-
teligibil acele informatii profesionale care sunt
utile pentru deciziile care trebuiesc luate.
O sectiune de rezultate formulata in cuvinte
care sunt cat mai obiective cu putinta din punctul
de vedere al valorilor implicate ajuta persoana care
cite§te raportul psihologic sa interactioneze intr-un
mod obiectiv cu informatiile prezentate.
Capitolul 20

Sectiunea de rezultate din raportul-

exemplu
 164 Capitolul 20 Sectiunea de rezultate din raportul-exemplu

Important 5.1. Intrebarile psihologice referitoare la

conditiile motivational
5.1.1. Afteptarile §i
In sectiunea de rezultate: comportamentul
1. raspundem intrebarilor psihologice decizional
(=ipoteze) derivate din intrebarile clientului;
D-na. H. a semnalat faptul ca posibilitatea de a se
2. raspundem intrebarilor clientului;
3. daca este necesar, facem recomandari §i respecializa ca infirmiera de geriatrie ii fu- sese
sugestii; sugerata in anumite conversatii cu diverfi
cunoscuti. In ultimii doi ani a avut grija de bunicii
ei din partea mamei.
In acest capitol folosim ca intrebarile clientului- Ea a spus ca se gandise de mult timp la
exemplu, legate de evaluarea aptitudinala din modalitati de a caftiga proprii bani. Totufi, pana
Capitolul 6, pentru care am prezentat planul de atunci nimic nu fusese posibil, pentru ca avusese
evaluare in Capitolele 11 §i 13 §i sectiunea de atat de mult de lucru cu cei trei copii §i cu bunicii
date in Capitolul 18, pentru a exemplifica cum ei, care aveau toti nevoie de grija. A spus ca ii
poate fi prezentata sectiunea de rezultate informa place contactul cu alti oameni; de aceea §i
sa completa. incepuse formarea ca vanzatoare dupa terminarea
§colii. Insa apoi s-a simtit deseori plictisita atunci
cand a lucrat ca vanzatoare. In plus, clientii erau
adesea nepolitico§i.
In sectiunea de rezultate utilizam ca structure A marturisit ca ingrijirea bunicilor ei fusese
intrebarile psihologice formulate initial. Daca sunt foarte obositoare, insa a resimtit aceasta activi- tate
mai mult de 5 intrebari psihologice in total, le ca fiind plina de sens.
grupam in functie de o structura care sa aiba logica D-na. H a marturisit ca nu s-a gandit inca la
pentru cititor. alte profesii in care ar putea avea contact §i
In sectiunea de rezultate reluam toate infor- interactiuni cu alti oameni.
matiile din sectiunea de date §i nu prezentam in A spus ca a stat de vorba adesea cu o cu-
plus nici un alt fel de informatii. Facem acest lucru no§tinta despre munca acesteia ca asistenta
deoarece sectiunea de date confine toate geriatrica intr-un azil de batrani aflat sub patro-
informatiile care sunt relevante pentru a raspunde najul bisericii. §tia de asemenea de la aceasta
intrebarilor clientului, in sectiunea de dale cuno§tinta ce presupunea reconversia §i la ce sar
informatiile sunt grupate in functie de proceduri. In putea a§tepta.
sectiunea de rezultate prezentam toate informatiile, Pana acum, d-na. H nu a luat in considerare
din toate sursele de informa- re, pentru fiecare alte profesii in care ar putea interactiona cu alti
intrebare psihologica. oameni. Simte ca munca unei asistente de geriatrie
are mult sens §i semnificatie §i ca dato- rita
experientei dobandite in ingrijirea bunicilor sai §i a
5.Sectiunea de rezultate informatiilor primite de la cuno§tinta care lucreaza
ca asistenta de geriatrie, ea este indreptatita sa
In sectiunea de rezultate raspundem intrebarilor clientului. evalueze o asemenea pozitie ca fiind potrivita
Pentru a face acest lucru, adunam la un loc toate pentru sine. Afteptarile d-nei H spun ca ea este
informatiile relevante, pentru fiecare intrebare potrivita pentru reconversie ca asistenta de
psihologica. Aceste informatii au fost grupate in
geriatrie. Totufi, ea nu s-a informat inca in legatura
sectiunea de date a raportului psihologic in functie
cu alte profesii in care ar putea avea grija de
de sursele de informare. Se discuta fiecare entitate
diverse persoane. Ar putea face acest lucru inainte
de informatie §i se raspunde fiecarei intrebari
de a lua decizia finala. In
psihologice.
 Sectiunea de rezultate din raportul-exemplu
general, a§teptarile d-nei H. §i comportamentulea sau este
decident indica faptul ca va fi capabila sa realizeze
ceea ce §i-a propus in cazul reconversiei ca
asistenta de geriatrie.
5.1.2. Despre
I nterese, scopuri fi reconversie
dorinte D-na. H. a declarat ca nu are inca o idee clara despre ce ar
Despre profesie
D-na. H. a declarat ca a crezut ca e important sa aiba
propria profesie, sa ca§tige bani ea insa§i, precum
§i sa inceapa pe acest drum imediat, mai degraba
decat sa a§tepte pana cand copiii sunt destul de
mari pentru a pleca de acasa. Vazuse efectul unei
a§teptari prea indelungate la alte femei pe care le
cuno§tea, care apoi au vazut ca este toarte dificil sa
te intorci la munca.
D-na. H. a marturisit ca s-a descurcat intot-
deauna bine in interactiunea cu ceilalti oameni, in
special cu cei batrani. A fost evident pentru
intreaga familie ca ea a avut grija de bunicii ei
bolnavi. D-na. H. a descris o serie se exemple care
aratau ca a ramas mereu calma in situatii dificile,
cum ar fi boli sau afectiuni indelungate sau
moartea bunicii ei. intreaga familie a fost in
continuu uimita de cat de bine a gestionat intreaga
munca §i surmenajul emotional din aceste situatii.
Ea a recunoscut ca munca ce trebuie facuta in
ingrijirea batranilor §i in special a celor imobilizati
la pat nu este intotdeauna placuta sau u§oara, dar
ca evident cineva trebuie sa aiba grija de cei
batrani, chiar daca uneori asta devine foarte
agasant.
In afara familiei sale nu a avut astfel de ex-
periente de ingrijire pana in prezent. A spus insa ca
i§i dore§te sa faca asta cat mai repede, pe parcursul
unei perioade de munca practica, ce trebuie
parcursa inaintea perioadei de reconversie ca
asistenta de geriatrie. Datorita discutiilor purtate cu
o asistenta de geriatrie era sigura ca are o idee
corecta despre ce ii va aduce aceasta profesie.
Chiar daca d-na. H. nu a putut acumula nici un
fel de experienta in ingrijirea batranilor, in afara
propriei sale familii, putem totu§i presu- pune ca
profesia de asistenta de geriatrie cores- punde
intereselor d-nei H. Prin aceasta profesie,
capabila sa i§i indeplineasca dorinte importante §i
sa urmareasca scopuri personate importante.
Interesele sale personale converg spre reconversia
ei ca asistenta de geriatrie.
insemna concret pentru ea progra- mul de
rcconversie, de vreme ce cuno§tinta ei a absolvit
formarea la o §coala diferita de cea pe care ar
putea ea sa o urmeze. A recunoscut ca va trebui sa
culeaga singura mai multe informatii.
A spus ca spera sa fie impreuna cu alti oameni
pe parcursul reconversiei §i sa aiba opor- tunitatea
de a invata lucruri care o intereseaza. A recunoscut
ca nu e sigura de ceea va trebui sa invete la
diferitele materii, dar ca e sigura ca va fi capabila
sa se descurce cu tot, datorita entuziasmului sau
pentru aceasta profesie.
A declarat ca are spre §coala o linie directa de
autobuz, a§a ca nu ar avea nevoie decat de 20 de
minute pentru calatorie.
Mai mult de atat, a aratat ca a fost acceptata
pentru perioada preliminara de formare practica §i
ca §i-a depus candidatura §i pentru alt post. I s-a
spus ca nu este nici o problema §i ea se a§teapta sa
primeasca in curand scrisoarea de acceptare.
A presupus ca reconversia ei ca asistenta de
geriatrie va fi finantata de stat de vreme ce este
nevoie de din ce in ce mai multe asistente de
geriatrie, ca urmare a faptului ca exista tot mai
multi oameni batrani.
D-na. H. nu cunoa§te inca toate detaliile
programului de reconversie. S-a informat insa
singura intr-o oarecare masura, astfel incat are o
imagine suficient de clara asupra reconversiei. A
candidat cu succes pentru acceptarea in perioada
preliminara de practica, necesara procesului de
reconversie. De aceea d-na. H. nu este interesata
numai de a lucra in viitor ca asistenta de geriatrie,
ci §i de a absolvi programul de reconversie.
 166 Capitolul 20 Sectiunea de rezuItate din raportul-exemplu

5.2. luati, „intelegere verbala", „abilitati numerice" §i

Intrebari psihologice asociate cu conditiile
intelectuale „rationament", d-na. H. a obtinut un scor care
5.2.1. Inteligenta generala poate fi descris ca fiind plasat la o valoare medie in
comparatie cu indivizi din grupul ei de varsta.
Pe parcursul discutiei pregatitoare pentru eva- luare, d-na.
Valoarea medie a acestui scor poate fi utilizata ca
H. a ascultat atent §i a pus intrebari despre
masura a inteligentei generale. In WIT-2 d-na. H. a
aspectele importante ale evaluarii. A inteles imediat
obtinut un scor total care poate fi descris ca fiind
toate instructiunile §i le-a dus la bun sfar§ii in mod
chiar mediu, in comparatie cu alti indivizi din
corect. De la inceputul evaluarii, d-na. H a
grupul ei de varsta.
marturisit spontan ca s-a gandit ca evaluarea cu un
In ceea ce prive§te proiectele pe termen lung,
test de inteligenta ar fi o idee buna. A vrut ca apoi
ea a spus ca a procedat mereu „pe baza unui
sa afle daca oferise o evaluare realista despre sine
sistem", de vreme ce simte ca este supa- rator sa
in aceasta privinta. A spus ca a fost oarecum
aranjeze sau rearanjeze lucrurile din mers doar
ingrijorata ca testul ar putea avea un rezultat mai
peniru ca nu s-a gandit de la bun in- ceput la
putin pozitiv decat s- a a§teptat, ca nu mai facuse
evolutia lor. De exemplu, ea a explicat principiile
niciodata ceva asemanator §i ca nu cuno§tea
propriului sistem pentru organizarea caminului §i a
a§adar prea multe amanunte despre implicatii.
altor munci catorva cuno§tinte. Accsle cuno§tinte
Cunoscutii ei ii spusesera ca aceste teste sunt foarte
au preluat mai apoi cateva dintre ideile ei.
solicitante.
D-na. H. a spus ca atunci cand este presata de
Dupa testare a spus ca regreta ca nu a avut
timp se gande§te intotdeauna la ce anume ar fi
suficient timp pentru a trece prin toate sarcinile §i
trebuit sa fie terminat mai intai. Ar amana apoi
de aceea a simtit ca totul fusese „foarte inte-
toate celelalte lucruri, chiar daca neterminarea unui
resant".
lucru inceput o deranjeaza.
D-na. H. a adus originalele diplomelor si din
Toate observatiile privind comportamentul d-
ultimii doi ani de liceu §i de la colegiu. De cele
nei H. in situatia de evaluare, rezultatele testului de
mai multe ori obtinuse note de „satisfacator" §i
inteligenta, diplomele §i descrierile propriului
uneori, la unele materii, „suficient".
comportament in diferite situatii §i la diferite
D-na. H. a declarat ca invatatul nu a fost
cursuri, conduc spre aceea§i directie: dna. H. este
mereu u§or pentru ea. Daca un subiect nu o
suficient de inteligenta pentru a se recalifica pe
interesa, se distanta de acel subiect pentru o
postul de asistenta de geriatrie §i pentru a lucra mai
perioada mai lunga. Evident, din acest motiv avea
tarziu in aceasta profesie.
probleme cu profesorii. In liceu §i la §coala de arte
§i meserii, facuse intotdeauna ceea ce era necesar 5.2.2. Stilul de lucru
sa faca §i nu obtinuse niciodata o nota mai mica de
D-na. H. a declarat ca nu o deranjeaza cand are mult de
„satisfacator" sau, uneori, de „suficient". La acea
lucru. Dupa astfel de situatii are sentimentul ca a
vreme mai multi profesori ii spusesera ca ar putea
fost intr-adevar de folos. Dupa moartea bunicilor s-
face mai mult daca ar munci mai mult pentru
a simtit adesea plictisita pentru ca menajul casei §i
§coala. In ultimii ani, in special prin cre§terea
ingrijirea copiilor nu ii ofereau suficiente lucruri de
propriilor copii, ea a realizat cat de important este
facut. A declarat ca cel mai mic copil este acum la
sa inveti ceva §i ca trebuie sa inveti acel lucru,
gradinita a§a ca din acest motiv are o foarte mult
oricare ar fi el, cat mai bine cu putinta. Aceasta
timp liber dimineata.
concluzie a incura- jat-o sa ia cat se poate de in
Pana in prezent a fost capabila sa acopere toata
serios reconversia ei ca asistenta de geriatrie.
munca de intretinerea a casei §i a familiei
D-na. H. a fost testata cu Wilde Inteligence
Test 2 (WIT-2). In factorii de inteligenta eva-
 167
Sectiunea de rezultate din raportul-exemplu

poate avea reconversia ca asistenta de geriatrie §i mai

spre satisfactia tuturor. inainte, in timp ce urma cursurile
§colii, era intotdeauna foarte suparata atunci cand tarziu munca in aceasta profesie.
nu avea suficiente lucruri de facut.
In ceea ce prive§te proiectele pe termen lung, 5.2.3. Abilitati de scris si
ea a spus ca a procedat mereu „pe baza unui aritmetica
sistem", de vreme ce simte ca este supara- In tortestul
sa de gramatica, d-na. H. a scris cuvintele necesare
aranjeze sau rearanjeze lucrurile din mers doar in mod fluent iar scrisul ei de mana a fost u§or de
pentru ca nu s-a gandit de la bun inceput la evolutia citit.
lor. In testul de gramatica RT, d-na. H. a obtinut un
Dna. H. a spus ca atunci cand este presata de scor care poate fi descris ca avand valoare medie,
timp se gande§te intotdeauna la ce anume ar fi comparativ cu alte persoane din grupul ei de
trebuit sa fie terminat mai intai. Ar amana apoi varsta. D-na. H. a prezentat certificated originate
toate celelalte lucruri, chiar daca neterminarea unui din ultimii doi ani de la liceu §i de la §coala de
lucru inceput o deranjeaza. arie §i meserii. La limba materna §i la matematica
In ceea ce prive§te lucrul impreuna cu ceilalti, a obtinut in general „satisfacator" §i, ocazional, la
a spus ca avut experiente de munca in cooperare unele materii, „suficient". Dna. H. declarase aceste
doar in interiorul familiei §i ca singurele care au lucruri §i la interviul privind comportamentul ei de
putut sa o ajute in ingrijirea bunicilor imobilizati la decizie. Aceste note, precum §i scorul obtinut de
pat au fost soacra §i sora ei. A spus de asemenea ca ea la testul de performanta arata ca d-na. H. poseda
ideea de munca in echipa nu ii surade din toate suficiente abilitati verbale pentru a parcurge
punctele de vedere. Insa s-a asigurat intotdeauna ca reconversia ca asistenta de geriatrie §i pentru a
planul pentru parcursul intregii saptamani viitoare practica mai tarziu aceasta profesie.
sa fie ac- ceptat de toata lumea in weekend, astfel D-na. H. a declarat §i a confirmat prin di-
incat sa existe mereu cineva care sa-i supravegheze plomele ei ca performantele ei la matematica in
pe bunici. §coala au fost cel mai adesea „satisfacatoare". La
D-na. H. a spus ca pana la acel moment a dus factorul de inteligenta „abilitate numerica" din
intotdeauna de buna voie la sfar§it munca pe care a
testul WIT-2 a obtinut un scor care poate fi descris
avut-o de facut. I§i poate imagina ca ar deranja-o
ca avand o valoare medie in comparatie cu
foarte mult daca ceilalti s-ar plange in legatura cu
persoanele din grupul ei de varsta.
munca pe care ea ar trebui sa o faca. A spus ca nu
Toate aceste informatii indica faptul ca d-na.
s-ar putea obi§nui cu o astfel de atitudine. Din
H. poseda suficiente abilitati matematice pentru
punctul ei de vedere, a muncit mereu pana a
reconversia ca asistenta de geriatrie §i pentru a
realizat scopul propus. Acest lucru a durat de
practica mai tarziu aceasta profesie.
obicei una sau doua ore, dupa aceasta perioada de
5.3. Intrebari psihologice referitoare la
obicei ia o pauza de cinci sau zece minute §i se
bucura de ceea ce a realizat. Daca ar avea impresia aspecte sociale
ca munca nu s-a dovedit a fi extraordinara, ar fi 5.3.1. Contactul cu ceilalti
totu§i capabila sa priveasca aceasta situatie cu fi sprijinul din
relaxare, totu§i, daca ar fi fost vorba de ceva partea celorlalti
important, cum ar fi bunicii de care avea grija, ar fi H. a fost punctuala la intalnirea pentru evaluare. Pe
D-na.
corectat posibilele scapari. parcursul discutiei de pregatire a evaluarii a
Toate aceste descrieri arata ca d-na. H. este ascultai cu atentie §i a pus intrebari despre aspecte
caracterizata de o modalitate normala de abor- dare importante ale evaluarii. D-na. H. a raspuns in mod
a muncii. Stilul ei de lucru corespunde in toate deschis §i normal intreba- rilor care i-au fost puse.
aspectele importante cerintelor pe care le A raspuns fara ezitare la intrebarile puse de
evaluator §i a dezvoltat
 168 Capitolul 20 Sectiunea de rezultate din raportul-exemplu
raspunsurile acolo unde i s-a cerut. S-a expri- mat
intotdeauna clar §i pronuntia sa a fost foarte u§or
de inteles. D-na. H. a vorbit o limba foarte corecta.
A spus ca s-a descurcat intotdeauna bine cu
ceilalti oameni, in special cu cei batrani. D-na. H.
descrie o scrie de exemple care au aratat ca ramane
mereu calma in situatii dificile, cum ar fi boala
prelungita a bunicilor sau moartea bunicii ei.
In afara familiei, d-na. H. nu a avut expe-
riente in ingrijirea oamenilor in varsta. Din
discutiile cu diverse cuno§tinte ale ei, §tia ca nu e
mereu u§or sa ai de-a face cu asemenea oameni.
Era obi§nuita cu moartea cuiva numai in interiorul
propriei familii. Credea ca aceasta situatie depinde
foarte mult de atitudinea pe care cineva o are in
legatura cu decesul unei persoane in varsta. Pentru
ca a fost ceva firesc, dar §i-a dat seama ca pentru
multi alti oameni a fost o adevarata catastrofa.
A declarat ca este nerabdatoare sa
interactioneze cu alti oameni pe parcursul
cursurilor de reconversie.
D-na. H. a aratat ca a avut uneori probleme in
§coala cu profesorii pentru ca lasa deoparte
materiile care nu o interesau.
D-na. H. a spus ca le-a explicat catorva
cuno§tinte sistemul ei de organizare, la cererea
acestora. Aceste cuno§tinte au preluat apoi une- le
dintre ideile ei de organizare.
In ceea ce prive§te lucrul impreuna cu ceilalti,
a spus ca avut experiente doar in interiorul
familiei, de vreme ce singurele care ar fi putut sa o
ajute in ingrijirea bunicilor imobilizati la pat erau
soacra §i sora ei. A spus ca nu rezo- neaza din
toate punctele de vedere cu ideea de munca in
echipa.
D-na. H. a spus ca pana la acel moment a dus
intotdeauna de buna voie la sfar§it munca pe care a
avut-o de facut. I§i poate imagina ca ar deranja-o
foarte mult daca ceilalti s-ar plange in legatura cu
munca pe care ea ar trebui sa o faca. A spus ca nu
s-ar putea obi§nui cu o astfel de atitudine. Din
punctul ei de vedere, a muncit mereu pana a
realizat scopul propus.
D-na. H. a explicat ca propria familie este
foarte importanta pentru ea. A aratat ca sotul ei a
sustinut-o in planurile ei, in mod special de vreme
ce in felul acesta va ca§tiga mai multi bani pentru
casa. Pe parcursul anului anterior el fusese fortat sa
faca unele cumparaturi §i sa aiba grija de casa la
anumite momente. Uneori acest lucru nu i-a picat
bine, dar pana la urma a realizat ca era necesar.
Familia a apreciat planurile ei ca fund bune.
Totii prietenii §i cuno§tintele au spus de asemenea
ca ideea este foarte buna §i ca trebuie sa se
gandeasca la viitor. Prietenii §i cuno§tintele cu
care ea a vorbit despre planurile ei au conside- rat
de asemenea ca §i-a asumat multe sarcini, dar toti
au fost de acord ca se va putea descurca cu ele.
A presupus ca soacra ei va continua sa o ajute,
avand grija de copii. Aceasta problema s- a
diminuat oricum, pentru ca cel mic urma sa mearga
la gradinita. Gradinita avea §i un centru „alter-
school", unde fiica ei putea fi suprave- gheata pe
parcursul intregii zile. Cei doi copii mai mari erau
capabili sa-§i poarte de grija destul de bine; a putut
verifica asta destul de recent. Sotul ei, soacra §i
restul familiei inten- tionau sa o sustina in planurile
ei §i asta i-a dat siguranta privind faptul ca va fi
capabila sa faca fata greutatilor care o a§teptau.
D-na. H. a declarat ca se intelege bine cu toata
lumea. Avea dificultati cu cei care o tratau cu
condescendenta sau cu superioritate. Ea prefera sa
evite asemenea oameni. Cand con- flictul nu putea
fi evitat, ea incerca mai degraba sa aiba un dialog
deschis. A spus ca in astfel de cazuri putea privi in
mod critic propriul ei comportament. Ulterior, s-a
gandit intotdeauna ce comportamente sau elemente
in interactiune fusesera justifica le. §i-a insu§it
unele critici §i chiar §i-a schimbat comportamentul
in aceste puncte.
A declarat ca o irita foarte tare oamenii care nu
au curajul sa i§i spuna propria opinie. A invatat ca
nimeni nu poate fi fortat sa fie sincer. In ultimii
ani, a devenit mai atenta cu aceste as- pecte,
realizand ca oamenii se comporta diferit in public
decat in viata particulara.
 169
Sectiunea de rezultate din raportul-exemplu

Chiar daca d-na. H. nu are inca experienta in a 5.3.3. Experienta practica in tngrijirea persoanelor
ingriji persoane straine de familia ei, toate in varsta
informatiile prezente indica faptul ca ea se D-na.
simteH. a aratat ca a avut grija de bunicii ei pe o perioada
recunoscuta §i pretuita in interactiunile sale cu alti de doi ani. A fost foarte obositor, dar a atribuit
oameni, din cercul propriei familii, al prietenilor §i multe semnificatii acestei munci. Bunicii ei au fost
cuno§tintelor. Ace§ti oameni, care sunt importanti mereu foarte recunoscatori pentru tot ce a facut
pentru ca, o sprijina in planurile ei, iar aceasta pentru ei.
contribuie semnificativ la realizarile ei. D-na. H. a aratat ca s-a descurcat intotdeau- na
Interactiunile cu persoanele in varsta, care au bine cu ceilalti oameni, in special cu cei batrani. A
nevoie de ingrijire, vor fi relativ u§oare pentru d- fost evident pentru intreaga familie ca ea a avut
na. 11., de vreme ce, conform propriilor ei spuse, grija de bunicii ei bolnavi. D-na. H. descrie o serie
nu doar ca ii place sa interactioneze cu batranii, ci de exemple care arata ca a ramas mereu calma in
are de asemenea deprinderi bune in aceasta situatii dificile, cum ar fi boala indelungata sau
activitate. moartea bunicii ei.
D-na. H. a fost mereu capabila sa reactioneze A discutat adesea cu o cuno§tinta despre
corect la situatia de evaluare. Din informatiile munca acesteia ca asistenta de geriatrie in cadrul
existente, nu putem spune nimic despre modul in unui azil de batrani patronat de biserica. De la
care este capabila sa se comporte cu superiorii aceasta cuno§tinta cuno§tea faptul ca ingrijirea
ierarhici sau cu autoritatile administrative. Insa nu persoanelor in varsta nu este intotdeauna placut
exista nici informatii care ar putea indica posibile sau usor, dar, chiar daca uneori sunt pisalogi sau
dificultati viitoare, in ceea ce prive§te enervanti, cineva trebuie sa aiba grija de batrani.
comportamentul d-nei H. in relatiile ci ceilalti. In afara familiei, d-na. H. nu a avut expe-
riente in ingrijirea oamenilor in varsta. Din
5.3.2. Intelegerea si
utilizarea limbajului discutiile purtate cu unii cunoscuti ai ei, ea §tia ca
nu este mereu u§or sa aiba de-a face cu asemenea
Pe parcursul intregii evaluari psihologice, d-na. H. a inteles oameni. De asemenea era obi§nuita cu moartea
imediat toate instructiunile §i le-a dus la bun cuiva numai in interiorul propriei familii. Credea
sfar§it in mod corect. ca depinde de atitudinea pe care cineva o are in
La factorul de inteligenta „intelegerea verbala" legatura eu moartea oamenilor batrani. Pentru ca a
din WIT-2, d-na. H. a obtinut un scor care poate fi fost ceva firesc, dar §i-a dat seama ca pentru multi
descris ca avand o valoare medie in comparatie cu oameni a fost o adevarata catastrofa.
persoanele din grupul ei de varsta. D-na. H. a declarat ca dore§te sa ca§tige
In interviul privind comportamentul ei deci- experienta pe parcursul perioadei preliminare de
zional, d-na. H. a raspuns deschis §i normal. A formare practica, care a fost o cerinta pentru
raspuns fara ezitare §i a discutat lucrurile cerute de inceperea recalificarii ca asistenta de geriatrie.
evaluator. S-a exprimat intotdeauna clar §i Datorita conversatiilor cu asistenta de geriatrie pe
pronuntia sa a fost foarte u§or de inteles. D-na. II. care o cuno§tea, era sigura ca are o idee corecta
a vorbit o limba foarte corecta. despre ceea ce ii va aduce aceasta pro- fesie.
Comportamentul d-nei H. pe parcursul D-na. H. avea o experienta vasta in ingriji- rea
evaluarii psihologice, rezultatele testelor §i re- oamenilor in varsta din interiorul propriei familii,
latarea ei indica faptul ca d-na. H. este capabila sa dar nu avea experienta in ingrijirea batranilor pe
se exprime clar. Prin aceasta indepline§te o cerinta care nu ii cunoa§te. S-a informat
importanta pentru succesul reconversiei ca
asistenta de geriatrie.
 170 Capitolul 20 Sectiu nea de rezultate din raportul-exempl u
singura, prin discutiile cu o cuno§tinta care lu- creaza ca
asistenta de geriatrie intr-un camin de batrani. A§a
cum a declarat, d-na. H. a candidat cu succes
pentru admiterea in perioada initiala de formare
practica. De vreme ce d-na. H are deja experienta
in ingrijirea oamenilor batrani §i de vreme ce ea s-
a informat deja in detaliu despre ceea ce se
a§teapta de la ea ca asistenta de geriatrie, este
probabil ca ideile §i a§teptarile d-nei H. despre
profesia de asistenta de geriatrie sa nu se schimbe
in perioada de formare preli- minara intr-o
asemenea masura incat sa nu i§i mai doreasca sa
activeze in aceasta profesie.
5.4. Intrebari psihologice legate de
abilitatea de a rezista la tensiune
emotionala §i psihica
5.4.1. Stabilitate emotionala fi mecanismele de
gestionare a tensiunii emotionate
D-na. H. dat o serie de exemple care au aratat ca ea ramane
mereu calma in situatii dificile, cum ar fi moartea
bunicii ei sau boala acesteia, care s-a prelungit pe
o perioada indelungata. intrea- ga familie a fost de
repetate ori uimita de cat de bine gestioneaza
munca §i stresul emotional.
A spus ca munca nu este cu siguranta in-
totdeauna placuta sau u§oara cand ai grija de cei
batrani, in special de cei imobilizati la pat, dar este
evident ca cineva trebuie sa aiba grija de oamenii
in varsta, chiar daca uneori pot fi enervanti.
D-na. H a aratat ca nu o deranjeaza cand are
mult de munca. Dupa astfel de situatii are
sentimentul ca a fost cu adevarat de folos.
Pana la acest moment, a fost capabila sa
gestioneze intreaga munca de ingrijire a casei §i a
familiei spre satisfactia tuturor. Mai demult, cand
nu avea atata de munca, era foarte supara- ta daca
nu avea suficiente de facut.
D-na. H. a spus ca in momentele in care lu-
creaza sub presiunea timpului obi§nuie§te sa se
gandeasca le lucrurile care trebuiesc finalizate
prima data. Apoi amana toate celelalte lucruri,
pana la terminarea celor urgente, chiar daca nu ii
place sa lase neterminata o munca pe care a
inceput-o.
D-na. H. a spus ca a dus intotdeauna cu
bucurie la bun sfar§it munca pe care a avut-o de
facut. I§i poate imagina ca ar deranja-o foarte mult
daca altii s-ar plange in legatura cu munca pe care
ar trebui sa o faca. A spus ca nu s-ar putea obi§nui
cu o astfel de atitudine.
Daca avea impresia ca munca ei nu s-a do-
vedit a avea cele mai bune rezultate, era capa- bila
sa priveasca aceasta situatie in mod relaxat. Daca
totu§i era vorba de ceva important, cum ar fi
ingrijirea bunicilor, §i-a corectat intotdeauna
scaparile.
D-na. H. a aratat ca pana nu demult ea s-a
descurcat bine in toate situatiile dificile. Normal,
era intotdeauna o situatie speciala daca se
imbolnavea cineva din familie. In asemenea
situatii, familia se aduna in mod special §i toata
lumea facea tot ce putea pentru a ajuta. Din fericire
nu au avut prea multe cazuri de boala in familie. Ea
a spus de asemenea ca toti copiii trecusera prin
perioada de boli ale copilariei §i ca a avut §i un caz
in care sotul ci nu s-a dus ia munca timp de cateva
saptamani, dupa un accident de munca. In toate
aceste cazuri, a considerat ca nu e nimic
neobi§nuit. A fost intotdeauna posibil sa anticipeze
cand se va termina perioada dificila.
D-na. H. a recunoscut ca nu a avut nici o
experienta cu persoane batrane §i bolnave care
erau straine de familia ei. Din multele descrieri ale
cuno§tintelor, ea §tia ca reilationarea cu asemenea
oameni nu este mereu u§oara. A trecut doar prin
decesul unor persoane din interiorul familiei.
Credea ca depinde de atitudinea pe care o ai in
legatura cu decesul unui batran. Pentru ea a fost
ceva normal, dar a realizat ca pentru multi oameni
a fost o adevarata catastrofa.
D-na. H. acceptat ca va avea de gestionat in
viitor o dubla tensiune, pe de o parte din cauza
procesului de recalificare §i mai tarziu a muncii
profesionale, pe de alta din cauza familiei. Dar ca
credea ca va fi capabila sa se descurce bine cu
aceasta situatie. Nu i§i putea imagina ca ar putea
avea mai multa munca decat cea presu- pusa de
ingrijirea bunicilor ei imobilizati, pe care a fost
capabila sa o faca asta fara nici o dificultate
speciala.
 171
Sectiunea de rezultate din raportul-exemplu

A avut dificultati cu cei care o tratau cupentru

con- activitatea ei de mai tarziu ca asistenta de geriatrie.
descendenta sau cu superioritate. Ea a preferat sa
evite astfel de persoane. Atunci cand conflicted nu 5.5. Concluzie finala cu privire la Tntrebarile
au putut fi totu§i evitate, ea a preferat sa deschida clientului
A§teptarile
o conversatie. A spus ca a putut sa asculte in mod d-nei H. arata ca ea poate duce la bun sfar§it
constructiv critici le fata de propriul ei reconversia ca asistenta de geriatrie. Totu§i, nu s-a
comportament. Ulterior, s-a gandit ce elemente din informat despre alte profesii in care ar putea sa
aceste critici sunt justificate. A acceptat unele aiba grija de diferite persoane. inca mai este timp
critici §i §i-a schimbat comporta- mentul in acele pentru acest lucru, inainte de a lua decizia finala.
puncte de vedere. Reconversia ca asistenta de geriatrie §i munca in
A spus ca o irita foarte tare oamenii care nu au aceasta profesie sunt potrivite cu interesele ei
curajul sa i§i spuna propria opinie. A invatat ca profesionale.
nimeni nu poate fi fortat sa faca asta. In ulti- mii Inteligenta ei generala, stilul ei de munca,
ani, a devenit mai atenta cu aceste aspecte, ortografia §i abilitatile matematice corespund toate
realizand ca oamenii se comporta diferit in public cerintelor existente pentru o asistenta de gerialrie.
decat in viata particulara. In ceea ce prive§te sprijinul social pe care d-na. H.
D-na. H. se descrie ca fiind capabila sa re- il prime§te de la cei din jur, precum §i felul ci de a
ziste tensiunii emotionale §i este convinsa ca §i se comporta cu ceilalti, putem presupune ca ea va
familia §i prietenii ei sunt de aceea§i parere. A termina procesul de reconversia §i ca va lucra
putut sa se bazeze intotdeauna pe ajutorul efec- tiv ulterior cu succes ca asistenta de geriatrie. Luand
al acestor oameni in momente dificile. Toate in considerare comportamentul avut de d-na. H. in
acestea indica faptul ca d-na. H. va fi capabila timpul procesului de evaluare §i de vreme ce nu
gestioneze tensiunea emotionala in ambele situatii, exista informatii contradictorii din acest punct de
rceonversie §i slujba ca asistenta de geriatrie. vedere, putem presupune ca d-na. H. se va com-
porta corespunzator in relatia ei cu superiorii §i cu
5.4.2. Abilitatea de a rezista autoritatile administrative.
tensiunii fizice
D-na. H. are suficiente abilitati practice in
D-na. H. are 28 de ani §i are o imagine ingrijita. A avut o ingrijirea persoanelor in varsta, este potrivita din
infati§are ingrijita, caracterizata de mi§cari calme punct de vedere fizic §i este de asemenea capabila
§i sigure. sa gestioneze tensiunea emotionala in ambele
D-na. H a declarat ca nu a fost niciodata se- situatii, anume reconversie §i, mai tarziu, slujba ca
rios bolnava. A fost in spital numai pe perioada asistenta de geriatrie.
na§terii. Nu s-a plans de afectiuni sau maladii Din toate aceste informatii, se poate con-
fizice §i nu a avut nici un simptom de acest tip, cluziona ca reconversia ca asistenta de geriatrie
nici chiar in perioadele de munca intensa §i este posibila pentru d-na. H.. Este capabila sa
obositoare. In timp ce avea grija de bunicii ei, nu a termine aceasta reconversie §i apoi sa lucreze eu
avut nici o problema fizica. succes ca asistenta de geriatrie. Am sugera totu§i
D-na. H. a marturisit ca nu lua nici un sa evalueze daca nu cumva exista §i alte profesii
medicament. Nu fuma. La petreceri sau atunci pe care pana acum d-na. H nu le-a luat in
cand mai mergea cu sotul ei intr-un bar sau re- considerare, dar care sa i se potriveasca §i care
staurant, consuma pe seara doar cateva pahare mici poate sa aduca cu sine §i alte avantajele.
de bere.
A§a cum arata aceste informatii, d-na. H
indepline§te toate cerintele fizice pentru absol-
virea cu succes a programului de reconversie §i
 21

Capitolul 21
Fundamente pentru o teorie a evaluarii
psihologice orientate spre decizie
21.1. Postulate ale teoriei — 174

21.2. Convingerile sunt cognitii care directioneza actiunea — 175

21.3. Expectatiile sunt cognitii care directioneza actiunea — 176

21.4. Despre posibilitatea de testare a teoriei — 178

21.5. Primele rezultate ale testelor empirice asupra teoriei evaluarii psihologice
orientate spre decizie — 179
21.5.1 Evaluarea
Conform legii familiei: cum este §i cum ar putea fi — 179
21.5.2. Despre dezvoltarea strategiilor de evaluate — 179
21.5.3. Interviul orientat spre decizie in evaluarea psihologica — 180
21.5.4. Formarea in evaluarea psihologica — 181
21.5.5. Recomandati pentru procesul de evaluare (Guidelines for the Assessment Process,GAP) —
181
21.6. Evaluarea orientata spre decizie - o tehnologie utila — 182
21.6.1........................................................................................ Tehnologia - o
necesitate in
evaluarea psihologica — 182
21.6.2. Utilitatea ca cel mai inalt criteriu al tehnologiei — 182
21.6.3. Optimizarea strategiilor de evaluare — 182
-
p

174 CapitoU 21 Fundamente pentru o teorie a evalu a rii psihologice orientate spre decizie

21.1. Postul care tip de lectie le este mai putin benefica. La psihologi,
ate ale teoriei
experienta profesionala joaca un rol la fel de
Important important, de vreme ce experienta spe- cifica intr-o
Postulate ale teoriei evaluarii psihologice ori- zona anume poate inlocui o cautare laborioasa de
entate spre decizie informatii. Totugi, aceasta experienta profesionala
1. Evaluarea psihologica necesita o serie de
nu poate inlocui dovezile §i concluziile prezentate
decizii
2. Informatiile necesare in luarea acestor in literatura gtiintifica.
decizii provin din: Astazi, psihologii ofera informatii extensive
- experienta de viata, pentru descrierea, explicarea §i predictia com-
experienta portamentului individual §i vastitatea domeniilor in
profesionala, care psihologia este utila, precum §i numarul mare
- cunogtinte psihologice profesionale. de informatii specializate din fiecare do- meniu fac
3. Convingerile §i a§teptarile directioneaza in a§a fel incat cunogtintele ce pot fi adunate de-a
practica evaluarii. lungul experientei profesionale sau de viata sa nu
poata fi suficiente. Cunogtin- tele psihologice sunt
In capitolele anterioare, am aratat care sunt zo- nele unde adesea disponibile numai in forma abstracta, astfel
psihologii pot gi trebuie sa ia decizii atunci cand incat psihologii in devenire trebuie mai intai sa
actioneaza cu responsabilitate in planificarea invete gi sa practice implementarea sistematica a
evaluarii. Aceleagi principii sunt valabile gi in acestor cunogtinte fundamentale in aplicatiile
cazul persoanelor care nu suni psihologi, dar care practice.
descriu sau prezic compor- tamentul uman.Incum experienta noastra de formare a psihologilor in domeniu
este cazul, de exemplu, la tribunal, in educatie sau evaluarii psihologice, existenta unor bune
formare profesionala, sau in domeniul sanatatii. cunogtinte fundamentale gi a unei instruiri
Din acest motiv, primul postulat al teoriei noastre teoretice comprehensive sunt conditii necesare dar
stabilegte ca inaintea evaluarii trebuiesc luate nu gi suficiente pentru practicarea cu succes a
deciziile des- pre cum se va desfagura evaluarea. evaluarii psihologice. In plus fata de acestea,
Pentru aceste decizii, cunogtintele necesare evaluatorii trebuie sa invete:
provin din: - cum sa implementeze cunogtintele
- e disponibile in psihologie dar gi propriile
xperienta de viata, lor cunogtinte pentru a raspunde unei
- e intrebari specifice a clientului:
xperienta profesionala. - cum sa utilizeze corect instrumente cum
ar fi teste, chestionare gi interviuri, din
sihologia gtiintifica. per- spectiva teoretica gi metodologica;
- cum sa minimizeze erorile de judecata gi
tendinte personale de distorsiune.
Cand judecam, de exemplu, care informatie este
importanta in descrierea comportamentului In conformitate cu teoria orientarii cognitive a lui Kreiller
celorlalti, atat psihologii cat gi specialigtii care nu gi Kreitler (1976), atunci cand in- divizii se vad
sunt psihologi pot utiliza propria lor experi- enta nevoiti sa actioneze, ei activeaza convingeri care
de viata, care este parte a unei culturi sau determina actiunea specifica ce trebuie urmata.
subculturi. Aceasta teorie s-a dovedit a fi foarte utila in
Experienta profesionala gi contactul avut in predictia comportamentului individual in multe
timp cu ceilalti poate fi foarte util in explicarea gi contexte. Pe baza acestei teorii, dar bazandu-ne gi
predictia comportamentului individual legat de pe observatiile noastre asupra unui mare numar de
aceasta experienta. De exemplu, profesorii evaluatori, postu-
experimental cunosc ce tip de lectie este be- nefica
pentru copiii cu dificultati de invatare gi
 175
21.2. Convingerile sunt cognitii care
directioneaza actiunea

baza unui tipic care minimizeaza e§ecul §i face mult mai

lam ca practica evaluarii este directionata de convingeri. probabila realizarea evaluarii spre satisfactia
In viziunea noastra, o alta categorie de cognitii tuturor celor implicati. Insa in primul rand. Aceasta
care directioneaza actiunea psihologului sunt implica formularea explicita a scopurilor ce trebuie
a§teptarile. In viata cotidiana, precum §i in avute in vedere, in relatie eu decizia-tinta.
definitia data de Berka §i Westlioff (1981), Observatiile noastre au aratat ca pe parcursul
expectatia este inteleasa a fi o conceptie pe care un activitatii de evaluare sunt exprimate deseori
individ o are despre un posibil eveniment viitor. convingeri care au legatura cu chiar persoana
Westhoff (1985) extinde aceasta definitie prin evaluatorului, ca. de exemplu "...este foarte
enumerarea a 12 fatete sau caracteristici ale interesant" sau "asta ma asigura ca...". Totu§i,
expectatiei, care s-au demonstrat a fi foarte utile pentru a realiza o evaluare cu adevarat
pentru explicarea §i prezicerea comporta- mentului profesionista este esential ca evaluatorul sa separe
decizional individual. Pe baza multi- plelor problema profesionala de interesele sale personale.
evidente adunate de Westhoff (1985) din literatura Aceasta inseamna ca pe parcursul intregului proces
de specialitate, privind importanta expectatii lor de evaluare evaluatorii trebuie sa se intrebe daca
pentru comportamentul decizional individual, anumite convingeri au cu adevarat legatura cu
precum §i pe baza observatii lor noas- tre, deciziile viitoare sau daca, de exemplu, ele
postulam ca acest mecanism functioneaza §i in contribuie doar la satisfacerea curiozitatii lor
cazul deciziilor din practica psihologica. personale.
Kaminski (1970, 1976) mentioneaza explicit
„con§tiinta" evaluatorului ca fiind un determinant
important al actiunilor din timpul procesului de
21.2. Convingerile sunt cognitii care evaluare. Aceasta con§tiinta poate li recunoscuta
directioneza actiunea__________ cu u§urinta in convingerile invocate de evaluator
Important in legatura cu normele §i regulile care guverneaza
Planificarea evaluarii psihologice este evaluarea. Atunci cand sunt facute trimiteri la ceea
directionata de convingeri despre: ce ar trebui sa faca sau nu, sau la ceea ce ar putea
- scopuri,
sa faca sau nu, se face apel la astfel de norme §i
- sine,
- norme si reguli, reguli. Un evaluator competent va tine desigur cont
- obiectul pe care se concentreaza evaluarea. de recomandarile etice §i legale care tin de munca
lui. Cu toate acestea, urmarea normelor §i re-
gulilor nu poate inlocui examinarea §tiintifica
Kreitler §i Kreitler (1976) disting patru tipuri de sofisticata, care este necesara intotdeauna.
convingeri. Pe parcursul evaluarii practice, aceste „Obiecte" diferite sunt afectate de fiecare ac-
tipuri pot fi observate, atunci cand evalu- atorul i§i tiune evaluati va, de exemplu clientul, subiectul,
exprima gandurile cu voce tare. persoanele care iau deciziile in mediul social al
Prin actiunile lor din timpul procesului de subiectului, sau chiar evaluatorul insu§i. De
evaluare, evaluatorii vor sa atinga scopuri precise. asemenea, institutii, situatii sau obiecte fizice pot fi
Cercetarile psihologice din domeniul teoriilor §i ele astfel de obiecte referitor la care evaluatorul
deciziei au scos la iveala metode efici- ente de poate exprima opinii sau convingeri pe parcursul
generare a recomandarilor sau reperelor ajutatoare procesului de evaluare.
in cazul deciziilor complexe. Aseme- nea strategii In general, putem spune ca prin dezvoltarea
pot fi utile §i pentru evaluator, caci ele permit experientei de viata §i a celei profesionale a
realizarea activitatii de evaluare pe evaluatorului, precum §i a cuno§tintelor sale de
 176 Capitolul 21 Fundamente pentru o teorie a evaluarii psihologice orientate spre decizie

baza, a cuno§tintelor sale teoretice §i a pregatirii speciale

A§a cum am mentionat deja in repetate randuri, evaluarea
in domeniul evaluarii, evaluatorii vor putea fi mai psihologica se bazeaza pe o serie de decizii. Pentru
buni in: a lua o decizie importanta la nivel personal, pe baza
- a formula cu claritate obiectivele lor in unui numar mic de alternative, indivizii umani i§i
pro- imagineaza de regula evenimentele viitoare care li
cesul de evaluare; se par a fi consecinte ale alternativelor disponibile.
- a separa interesele profesionale de cele In procesul de evaluare psihologica, aceste
personale: „evenimente" posibile pot fi foarte generale, cum ar
- a lua in considerare contextul etic §i legal fi de exemplu includerea in evaluare, in faza de
al formulare a ipotezelor, a unui variabile particulare.
actiunilor efectuate de ei in procesul de Pe de alta parte, ele pot fi §i foarte specifice, cum
evaluare; ar fi de exemplu formularea unei intrebari
- a recunoa§te "'obiectele" afectate de particulare in cazul interviului orientat spre decizie.
actiunile A§teptarile care tin de aceste evenimente sunt
intreprinse de ci in cadrul procesului de evaluate de catre evaluator la nivel mental pe o
evaluare §i a intelege efectele actiunilor lor scala de la „foarte pozitiv" sau „foarte negativ".
asupra acestor obiecte. Probabilitatea subiectiva pentru aparitia unui
asemenea eveniment este estimata pe o scala de la
„foarte scazuta" la foarte ridicata".
21.3. Expectatiile sunt cognitii care Din experienta noastra, cre§terea cuno§-
directioneza actiunea tintelor lor despre evaluarea psihologica duce la o
9 9 modificare a expeetatiilor evaluatorilor. Ei
evalueaza evenimentele posibile din ce in ce mai
Definitie mult ca evaluatori experimentati, iar probabilitatea
- Expectatiile directioneaza evaluarea subiectiva perceputa de ei pentru aparitia acestor
psihologica. evenimente devine din ce in ce mai realista. Totu§i,
- O expectatie este conceptia pe care un conditia pentru ca acest fenomen sa se manifeste
individ o are asupra unui posibil
este ca ei sa fie ata§ati de principiile psihologiei
eveniment viitor.
- In ceea ce prive§te posibilul eveniment empirice.
viitor, exista cinci fatete care sunt Un posibil eveniment imaginat poate fi
importante pentru fiecare expectatie: calificat temporal ca fiind plasat pe o scala, de la
1 valoarea, „foarte apropiat" la „foarte indepartat", iar durata
2 probabilitatea subiectiva, sa poate fi perceputa ca fiind "foarte scurta" sau
3 proximitatea temporala, "foarte lunga". In ceea ce prive§te aceste doua
4 durata temporala, fatete ale expectatiilor, observatiile noastre
5 importanta sugereaza ca nu exista practic nici o diferenta intre
In ceea ce prive§te conceptia, un evaluator mai experimentat §i unul mai putin
individului despre posibilul eveniment experimentat, atata timp cat evaluatorii desfa§oara
viitor, exista §apte fatete care sunt evaluarea intr-un mod sistematic. Atribuim aceasta
expoctartie:
1 intensitatea emotiei, faptului ca pentru estimarea acestor doua fatete este
2 frecventa aparitiei, suficienta de regula experienta de viata a unui adult
3 validitatea, tanar, iar nu o pregatire deosebita sau experienta
profe- sionala.
 177
21.3. Expectatiile sunt cognitii care
directioneaza actiunea

declan§eaza emotii puternice sunt ori reprimate, ori apar §i

Evenimente posibile sunt evaluate ca fiind de reapar eu o marc frecventa. Ambele aceste tipuri de
importanta diferita, de exemplu de la „foarte manifestare ne pot conduce la o decizie inadecvata,
neimportant" la foarte important". Evaluatori care de vreme ce o anumita expectatie poate primi prea
difera din punctul de vedere al educatiei teoretice multa sau prea putina atentie. Daca luam in mod
pot avea o parere diferita cu privire la aceasta sistematic in considerare intensitatea emotiei legate
dimensiune, iar aceasta diferenta poate fi de o idee, putem fi siguri ca am apreciat corect
semnificativa. Divergentele in evaluarea toate a§teptarile relevante pentru respectiva
dimensiunii "importanta" scad doar o data cu decizie. Rezultatul va fi ca evaluatori diferiti i§i
formarea sistematica in aplicarea principiilor vor forma aceea§i parere referitor la frecventa
evaluarii orientate spre decizie. acelora§i evenimente.
Emotiile sunt adesea vazute ca fiind in in- In orice demers psihologic, a§teptarile pot fi
tregime disruptive pentru obiectivitatea cu care evaluate, atat subiectiv cat §i obiectiv, mai mult
indivizii umani rationeaza §i asta a incetatenit sau mai putin adecvat. Aceasta evaluare se poale
opinia conform careia ele nu ar trebui luate in asocia evenimentului imaginat, sau celor cinci
considerare. Adevarul este ca intregul nostru fatete ale expectatiei, adica unor caracteristici ale
comportament este acompaniat §i controlat con- evenimentului imaginat. Datorita formarii
tinuu de emotii. Din acest motiv, noi incercam sa sistematice a psihologilor §i a altor speciali§ti in
utilizam intensitatea emotiilor legale de un anumit evaluarea orientata spre decizie, evaluatorii ajung
eveniment pentru a clarifica propria abordare cu sa includa mai putine a§teptari inadecvate §i mai
privire la evaluarea psihologica. O emotie mai multe a§teptari adecvate in deciziile lor legate de
intensa indica intotdeauna faptul ca ideea de care evaluare.
este legata are de-a face cu noi in- §ine. Ne O caracteristica a prejudecatii sau a gandirii
intrebam apoi ce simtim ca este placut, stereotipe a altor persoane este utilizarea ne-
dezgustator, dragut, infrico§ator, etc. la o idee. in chibzuita §i nejustificata a expectatiilor puternic
acest fel evaluatorii pot sa inteleaga mai clar care generalizate. Formarea in evaluarea orientata spre
sunt propriile scopurile §i propriile valori. Numai decizie se adreseaza in mod tentatiei de aplicare a
cand am inteles ce anume caracterizeaza propriul unor asemenea prejudecati §i ste- reotipii, care pot
sistem decizional avem §ansa de a fi corecti cu influenta evaluatorul atunci cand se concentreaza
subiectul, de exemplu reducand probabilitatea ca pe o intrebare a clientului. Astfel, evaluatorii sunt
emotiile noastre sa ne conduca spre o distorsionare ajutati sa i§i recunoasca propriile prejudecati §i sa
incon§tienta a formularii intrebarilor sau a notarii incerce sa le elimine. Formarea in evaluarea
raspunsurilor. orientata spre decizie ne asigura astfel
Intensitatea emotiilor poate fi evaluata de la prejudecatile §i stereotipurile, ca a§teptari
„foarte scazut" la „foarte inalt". In conformitate cu generalizate, vor avea o mai mica influenta asupra
cele discutate mai sus, intensitatea emotiilor este rationamentelor evaluatorului. Un rezultat
legata de idei semnificative pentru evaluator, important al formarii sistematice in psihologie este
apartinand unor arii foarte variate, adica depinde transformarea a§teptarilor globale in a§teptari
de sistemul de valori personal al evaluatorului. Din specifice sau diferentiate. Rezultatul acestui
acest motiv, aceasta fateta a expectatiilor trebuie fenomen este ca, o data cu cre§terea cuno§tintelor
luata in considerare in mod sistematic, in formarea profesionale §i a expe- rientei profesionale,
evaluatorilor. evaluatorul nu numai ca va lua in considerare mai
In deciziile importante, expectatiilor nu se vor multe obiecte, ci va §i formula mai multe
manifesta in con§tiinta noastra cu aceea§i expectatii fata de fiecare obiect.
frecventa. Un individ poate evalua aparitia unui
fenomen a§teptat de la foarte rar" la foarte des". In
functie de tipul reactiei, ideile care
178 Capitolul 21 Fundamente pentru o teorie a evaluarii psihologice orientate spre decizie

Stabilitatea expectatiilor este gradul inTeoria

care evaluarii psihologice orientate spre decizie, ale carei
acestea se schimba ca rezultat al unor influente postulate au fost descrise mai sus, este bazata pe
non-sistematice. Daca evaluatorii au expectatii mai aplicarea practica a unor cuno§tinte confirmate de
valide §i mai diferentiate, acestea pot rama- ne psihologia §tiintifica. De asemenea a fost
stabile pe parcursul unei perioade mai lungi de confirmata in ani lungi de experienta practica in
timp, de vreme ce nu exista motive pentru a le evaluare, in formarea tinerilor psihologi §i in
modifica. In experienta noastra, atunci cand un formarea suplimentara a psihologilor practicieni, in
evaluator bine pregatit se confrunta cu ace- ea§i evaluarea orientata spre decizie.
intrebare a clientului dupa o lunga perioada de In formarea aliniata acestei teorii pot fi luate
in considerare urmatoarele categorii de popula- tie,
timp, el va formula aceea§i expectatie valida §i
cu nivele diferite de cuno§tinte in evaluarea
diferentiata ca §i prima data, pe cand la un
psihologica:
evaluator cu o pregatire mai slaba acest lucru nu se
- absolventi de liceu sau studenti la psihologie
va intampla. Chiar daca evaluatorii mai putin
in primul semestru;
pregatiti vor exprima acelea§i expeclatii ca §i
- studenti la psihologie aflati in al doilea se-
prima data, acestea sunt de obicei expeclatii mestru sau al doilea an de studii, adica dupa
globale §i invalide, datorita carora diverse parcurgerea unor studii preliminare;
stereotipii se manifesta incon§tient ca baza pentru - studenti la psihologie care au absolvit
formularea planului de evaluare. educatia teorelica cu privire la evaluarea psiholo-
Gradul in care expectatiile se pot modifica tine gica §i la metodologie, fapt care se intampla de
exclusiv de modificarea lor prin efort sis- tematic, obicei in a doua parte a studiilor
cum ar fi de exemplu dobandirea de cuno§tinte - studenti la psihologie cu o educatie practica
noi. O calitate tipica pentru munca de evaluare sistematica §i cu o oarecare experienta in aplicarea
competenta este faptul ca rezulta- tele §tiintifice practica a cuno§tintelor teoretice, de exemplu
noi sunt luate in considerare §i sunt inglobate in aflati la sfar§itul studiilor, sau tineri absolventi de
decizie §i planificare imediat, modificand rapid psihologie, aflati direct dupa absolvirea cu
expectatiile corespunzatore. Evaluatorii mai putin diploma, respectiv dupa terminarea ma§terului;
pregatiti sunt mai putin deschi§i catre rezultate - psihologi cu pregatire formala in evaluarea
noi. Ei i§i mentin a§tep- tarile invalide cand psihologica §i cu cel putin doi ani de experienta
planifica evaluarea, chiar §i atunci cand este mai profesionala centrata pe evaluarea psihologica;
adecvat sa le modifice, ca urmare a aparitiei unor - studenti ale altor specializari decat psiholo-
noi rezultate in cerceta- rea §tiintifica. gia, aflati la terminarea studiilor;
- manageri cu o specializare alta decat psi-
hologia, cu cel putin doi ani de experienta
profesionala.

21.4. Despre posibilitatea de testare a

De vreme ce nu putem avea o distribuire aleatorie a
teoriei participantilor in aceste grupuri, teoria nu poate fi
testata experimental ci doar cvasi-experimental. Cu
toate acestea, o testare cvasi-experimentala a
Testarea teoriei prin compararea sistematica a teoriei u§ureaza de fapt transferul rezultatelor in
performantei cu care este realizata evaluarea practica. S-a putut demonstra astfel care sunt
psihologica de grupuri de non-psihologi, de conditiile in care psihologii obtin o performanta
psihologi §i de studenti la psihologie aflati in mai slaba in
diferite etape ale procesului educational, fiecare
grup avand experienta de viata §i pro- fesionala
diferita
 21.5. Primele rezultate ale testelor empirice privind teoria evaluarii
psihologice 179

realizarea unei evaluari psihologice, adica in planificarea

plus fata de o pregatire temeinica in evaluare psihologica,
unei descrieri, explicari §i anticipari a psihologii care ofera rapoarte de acest tip, bazate
comportamentului individual, decat grupurile de pe chestiuni de drept familial, au nevoie §i de o
non-psihologi cu o experienta de viata simi- lara. pregatire formala in aceasta sfera specifica.
Metoda sugerata ne permite sa testam nu Rezultatele lui Kluber (1998) §i Terlinden-
numai efectul studiului sistematic al psihologici Arzt (1998) au fost mai tarziu dezvoltate de
asupra performantei evaluatorului, ci §i afirma- tia Weslhoir. Terlinden-Arzt §i Kluber (2000) §i
deseori intalnita, conform careia activitatea publicate intr-o forma foarte inteligibila intr-o
psihologica profesionala ar putea fi realizata cu carte: „Raportul psihologic orientat spre decizie
succes de o persoana fara calificare formala in pentru Curtea Dreptului Familiei"
("Enlscheidungsorientierte psycholo- gische
psihologie, doar in baza a§a numitului fler sau
Gutachten fur das Familiengericht"). In acest
spirit practic.
manual, autorii descriu evaluarea psihologica
orientata spre decizie, a§a cum este aceasta
necesara §i ceruta formal in Germania, in procese
21.5. Primele rezultate ale testelor
cane tin de drept familial. Metoda care trebuie
empirice asupra teoriei evaluarii urmata de evaluatorul psihologic este descrisa intr-
psihologice orientate spre decizie o asemenea maniera incat parintii, judecatorii,
Curtea §i orice alte persoane implicate, ca de
21.5.1. Evaluarea conform legii familiei: cum exemplu speciali§ti in asistenta sociala sau
este §i cum ar putea fi lucratori sociali care reprezinta copilul, sa fie
capabili sa inteleaga ce anume ar trebui sa contina
Intr-o analiza de continut, Kluber (1998) §i Terlinden-Arzt o evaluane psihologica profesionala. Manualul
(1998) examineaza un e§antion reprezentativ de descrie pas cu pas felul in care se face planul
245 de rapoarte psihologice prezentate in 1991 in evaluarii psihologice, pregatirea, finalizarea §i
procese realizate in landul german scrierea raportului psihologic pentru aceste cazuri
Nordrhein/Westphalia in probleme legate de specifice.
dreptul familiei. Cu ajutorul unui sistem de In completarea disputei asupra custodiei
categorizare dezvoltat de cercetatorii amintiti, copilului, cazurile care tin de legea familiei tre-
ace§tia au analizat punctele puternice §i lipsurile buie sa ia deseori in considerare dorinta unuia
acestor rapoarte psihologice. Au clasificat dintre partenerii separati de a i se plati pensie
rapoartele in 220 de categorii legate de stil §i 571 alimentara, precum §i eventualele argumente ale
de categorii legate de continut. In acest mod, ei au acestei parti de incapacitate de munca, in acest
reu§it sa descrie deciziile facute de evaluatori pe context, WestholT (1999) descrie o strategie pentru
parcursul realizarii raportului psihologic. Aceste evaluarea de catre psiholog a incapacitatii de a
decizii pot fi desprinse atat din felul in care a fost lucra ("Begutachtung der Erwerbsunfahigkeit im
structurat planul, cat §i din cursul luat de Familienrecht durch den Psychologen)".
investigate §i din concluziile trase la sfar§it. O
proportie considerabila a rapoartelor psihologice 21.5.2. Despre dezvoltarea strategiilor de
analizate sunt aliniate la standardul §tiintific, evaluare
demonstrand ca este posibil ca asemenea rapoarte
profesioniste sa fie produse in practica inAtunci mod cand se confrunta cu un caz de evaluare in practica,
sistematic. Totu§i, numarul rapoartelor psihologice psihologii pot utiliza regulile eva- luarii orientate
cu deficiente mai mult sau mai putin serioase arata spre decizie pentru a dezvolta o strategie de
ca in evaluare care va produce cea mai
 180 Capitolul 21 Fundamente pentru o teorie a evaluarii psihologice orientate spre decizie

mare cantitate de informatii utile cu cel mai micmai efort

des intalnite probleme. Westhoff, Rutten §i Borggrefe
posibil. Primul pas este constituit intotdeauna de (1990) au descris mijloace auxiliare de evaluare
studiul intrebarilor clientului. Psihologul stabile§te pentru uzul parintilor §i al profesori- lor, dar §i
daca intrebarile clientului sunt formulate ambiguu, strategii de evaluare de sine statatoare pentru
daca el/ea este expertul potrivit pentru acele profesori (Westhoff, 1992a) §i pentru psi- hologii
intrebari, daca in principiu se poate raspunde §colari (Westhoff, 1992b) (cf. Westhoff, 1993 §i
intrebarilor clientului §i daca exista obiectii etice 1998a). Westhoff §i Hagemeister (2005) prezinta
sau legale in interactiunea cu respectivul client sau aceste recomandari, precum §i cercetari §i
cu respectivele intre- bari. dezvoltari ulterioare aplicabile in evaluarile de
Westhoff §i Hagemeistcr (2002) au exami- nat psihologic §colara.
61 de studenti la doua cursuri paralele in „strategii
de evaluare", utilizand teste ai caror itemi erau 21.5.3. Interviul orientat spre decizie tn evaluarea
intrebari puse de clienti, formulate atat corect cat §i psihologica
incorect. Studentii au fost testati eu doua teste
diferite dar asemanatoare, inainte §i Cercetarile dupa realizate cu privire la interviul de evaluare
incheierea capitolului care trata „intrebarile psihologica au demonstrat in toate domeniile
clientului". Pretestul din primul grup a fost psihologiei ca atunci cand acesta este planificat §i
posttestul pentru al doilea grup §i invers. intre executat in mod profesional, genereaza rezultate
pretest §i posttest, itemii din primul test au fost coerente. Westhoff (2000) §i Schuler (2002) au
discutati cu studentii la sfar§itul unei sesiuni, iar publicat analize comprehensive ale cercetarilor
intrebarile incorecte ale clientului au fost facute asupra interviului ca metoda de evaluare in
reformulate in intrebari corecte atunci cand a fost selectia de personal.
posibil. Interviul orientat spre decizie (DOI) este ca-
Performanta totala a studentilor create sem- racterizat printr-un set de reguli explicite, care pot
nificativ de la 61% de solutii corecte in pretest fi reprezentate clar in liste de verificare. Pe baza
pana la 70% in posttest. S-a stabilit o cre§tere unei cercetari care s-a bazat pe interviuri §i pe
semnificativa in recunoa§terea intrebarilor for- consultari scrise cu experti in problematica
mulate corect §i in recunoa§terea intrebarilor interviului, Kici §i Westhoff (2000) au stabilit o
considerate a fi neetice sau ilegale. astfel de lista completa de conditii la care interviul
Toti studentii implicati in acest studiu aveau orientat spre decizie (decision-oriented interview,
deja studii preliminare in acest domeniu §i toti DOI) trebuie sa adere. Pe baza acestei liste este
parcursesera lecturile obligatorii incluse in curs, generat §i DOI prezentat in acest manual.
despre evaluarea psihologica despre regulile care Regulile DOI reprezinta un ajutor important
tin de formularea precisa a intrebarilor clientului, pentru specialist in constructia unui ghid de
in ciuda acestei calificari considerable in randul interviu oriental spre decizie. Kici §i Westhoff (in
studentilor, au mai fost observate la- cune evidente. tipar) au demonstrat de asemenea ca aceste reguli
S-a demonstrat ca aceste lacune pot fi rezolvate pot fi aplicate cu u§urinta de studenti pentru a
prin doar doua ore de sarcini pentru acasa §i de evalua un ghid de interviu.
doua ore ulterioare de discutii pe marginea acestor Strobel §i Westhoff (2002) au descris teoria
sarcini. generativ §i munca de creare a Instrumentului
Este in consecinta clar ca nu este posibil sa pentru Descrierea Competentei Intervievatoru- lui
transmitem competenta in evaluare psihologica in Evaluarea Performantei (Instrument for the
doar prin transmitere de cuno§tinte. In plus, este Description of Interviewer Competence in
absolut necesar ca studentii sa treaca prin prega- Proficiency Assessment, DIPA). Strobel (2004) a
tire practica, insotita de un feedback personal. publicat forma completa a DIPA, care, cu cele 147
In sfera evaluarii educationale, tulburarile de de observatii continute, poate fi utili-
concentrare ale §colarilor sunt printre cele
 21.5. Primele rezultate ale testelor empirice privind teoria evaluarii
psihologice 181

zat pentru a realiza o evaluare mai detaliata formare

a se bazeaza pe evaluari sistematice ale performantei
comportamentului unui intervievator sau a unui alt pe care studentii o au in aplicarea principiilor
evaluator, atat intr-un interviu singular, cat §i intr-o evaluarii centrate pe decizie, atunci cand realizeaza
serie de interviuri. Utilizarea acestei metode un raport psihologic. Prin com- pararea
faciliteaza feedback-ul continuu asupra performantelor studentilor din cadrul a cinci grupe
performantei intervievatorului §i poate astfel de varste secventiale, Eckert §i Westhoff (2000) au
asigura un management al calitatii in interviu- rile putut demonstra efectele unor abordari integrative
de evaluare. in transmiterea competentelor practice de scriere a
Atunci cand sunt realizate adecvat, exami- rapoartelor psihologice. Printre procedurile
narile orale pot fi vazute ca fiind o aplicatie a eficiente, care au demonstrat ca se sustin reciproc
interviului orienlat spre decizie (DOI). Westhoff, atunci cand suni folosite impreuna, se numara
Hagemeister §i Eckert (2002) au investigat introducerile teoretice, exercitiile practice,
obiectivitatea acestor interviuri §i au stabilit ca sunt feedbackul individual sau de grup §i listele de
caracterizate de un acord interevaluator foarte verificare pentru aplicarea metodelor §i pentru
ridicat, precum §i de o corelatie ridicata intre evaluarea erorilor obi§nuite. Evaluarea a aratat ca
autoevaluare §i heteroevaluare. Comparatia intre este necesar un efort cu doua treimi mai mic pentru
doua grupuri de studenti, facuta in studiul citat, a producerea raportului psihologic final daca
produs de asemenea indicii clare privind validitatea studentii au completat eu succes toate exercitiile
examenului oral realizat in concordanta cu practice dinainte.
principiile DOI.
O cercetare realizata pe un e§antion repre- 21.5.5. Recomandari pentru procesul de
zentativ de firme mijlocii din Germania, cu privire evaluare (Guidelines for the
la modalitatea de realizare a interviurilor de Assessment Process, GAP)
angajare pentru personalul managerial de nivel
Un grup de lucru format din noua evaluatori ai Asociatiei
inalt §i mediu a demonstrat existenta unei
Europene de Evaluare Psihologica (European
discrepante mari intre felul in care este practicat
Associalion of Psychological Assessment, (ZAPA)
interviul §i principiile DOI. Stephan §i Wcsthoff
a realizat un document intitulat Recomandari
(2002) au demonstrat pe baza unui model
pentru procesul de evaluare (Guidelines for the
matematic de estimare a costurilor ca o firma de
Assessment Process, GAP), care a fost distribuit
marime medie cu 1400 de angajati poate economisi
unui numar de 30 de experti, in forma finala
cel putin 1500006 anual daca inter- viurile de
provizorie. Dupa modificari minore, acest ghid a
selectie sunt realizate in conformitate cu principiile
fost publicat (Fernandez-Ballesteros, et al., 2001).
psihologici. Cu alte cuvinte, daca ar fi implementat
Regulile evaluarii orientate spre decizie au fost
know-how-ul psihologic, nu s-ar putea salva doar o
integrate in acest ghid intr-o forma comprimata.
multime de bani, ci s-ar putea evita de asemenea
Ele au fost a§adar probate indirect de procedura
frustrarea §i alte con- secinte indezirabile rezultate
Delphi prin care GAP a fost testat. Acest ghid a
ca urmare a unei angajari sau repartizari mai putin
fost publicat in Germania de Westhoff, Hornke §i
optime.
Westmeyer (2003) sub denumirea „Richtlinen fur
den diagnostischen Prozess". Continutul §i
21.5.4. Formarea in evaluarea
psihologica recomandarile din acest manual coincid cu aceste
recomandari nationale §i internationale.
Eckert §i Westhoff (2000) au descris modalitatea de
organizare a educatiei superioare in psi- hologie,
a§a cum se desfa§oara aceasta in cadrul
Universitatii Tehnice din Dresda, Germania, cu
accent asupra evaluarii psihologice. Aceasta
 182 Capitolul 21 Fundamente pentru o teorie a evaluarii psihologice orientate spre decizie

21.6. Evaluarea orientata spre decizie - o 21.6.2. Utilitatea ca cel mai tnalt criteriu al
tehnologie utila tehnologiei

21.6.1. Tehnologia - o necesitate in

evaluarea psihologica Este clar ca utilitatea, adica beneficiul net
(be- neficii minus costuri), este recunoscuta
Multi profesori de la nivel de universitate sau chiar liceu se ca fiind cel mai Tnalt criteriu Tn toate
a§teapta ca psihologii sa poata transforma domeniile de apli- cabilitate ale evaluarii
cuno§tintele teoretice in actiuni practice bine psihologice. Daca acest principiu este
fundamentate, fara a poseda in vreun fel un acceptat ca fiind corect, rezulta ca orice
cuno§tinte tehnologice sau proce- durale strategie noua de evaluare trebuie sa
deosebite. Daca vom compara aceasta situatie cu demonstreze ca aduce beneficii mai mari
decat strategiile utilizate anterior (=strategiile
situatia din §tiintele naturale, vom observa rapid ca
a priori). A§adar, in toate domeniile de
ar fi absurd sa ne a§teptam ca un fizician sa fie
aplicabilitate, evaluarea psihologica este
capabil sa construiasca avioane fara sprijin masurata dupa utilitatea sa.
tehnologic. Sunt necesare mult mai multe lucruri
decat simplele cuno§tinte teoreti- ce pentru
intelegerea legilor fundamentale ale naturii. Pentru
In a putea determina utilitatea unei strategii de
mod clar, daca vrem ca tranzitia de la teoria evaluare, trebuie nu doar ca obiectivul stra- tegiei
fundamentala spre aplicatia practica sa reu§easca, sa fie stabilit in mod explicit intre client §i
avem nevoie in formarea studentilor §i in formarea psiholog, ci este nevoie sa se clarifice de ase-
continua a psihologilor de un pas supli meii Iar, de menea instrumentele care vor fi utilizate. Numai
o tehnologie. Evaluarea orientata spre decizie este dupa aceea este posibila evaluarea utilitatii nete a
in primul rand o asemenea tehnologie. Cu alte acelei strategii particulare de evaluare.
cuvinte, prin principiile acestui tip de evaluare se
21.6.3. Optimizarea strategiilor
stabilesc, se testeaza §i se raporteaza reguli care
de evaluare
permit descrierea, explicarea §i predictia valida a
comportamentu- lui uman intr-o anume arie
Evaluarea psihologica orientata spre decizie, pe care o
(Westhoff. 1998b).
recomandam aici, este un sistem ajutator la nivel
Ca orice tehnologie, evaluarea orientala spre
decizional, concentrat asupra procesului evaluarii
decizie combina, in conformitate cu un sistem de
§i deschis catre noi descoperiri ale §tiintei. Nu este
reguli, cuno§tintele metodologice §i contextuale
un sistem normativ. Ceea ce face, insa, este sa
relevante cu tehnicile rezultate. Scopul acestei
asigure evaluatorului un aju- tor un numarul mare
tehnologii este acela de a genera informatii valide
de decizii pe care acesta este fortat sa le faca pe
pentru decidenti, astfel incat ace§tia sa ajunga la
parcursul procesului de evaluare. Atunci cand
decizii care sa nu fie regretate mai tarziu; sunt
evaluatorul dore§te sa ia toate deciziile implicate in
eliminate a§adar erorile, omisiunile, distorsiunile
evaluare in a§a maniera incat sa nu regrete mai
§i orice alte amenintari la adresa validitatii.
tarziu faptul ca a omis sa se concentreze asupra
vreunui aspect important, lista de verificare
generata in conformitate cu principiile evaluarii
orientate spre decizie este un instrument indicat
pentru optimizarea procesului (Westhoff, 2002).
Evaluatorii umani sunt foarte susceptibili a
face gre§eli atunci cand este necesar sa ia in
 183
21.6. Evaluarea orientata spre decizie - o
tehnologie utila

credibilitatii: Steller & Volbert, 1999; pentru raspunderea

considerare §i sa analizeze o mare varietate de informatii. infractorului: Scholz & Schmidt, 2003; Boetticher
Cu cat sunt mai multe informatii care trebuiesc et al., 2007). Din acest motiv este posibil ca §i in
combinate, cu atat este mai mare pro- babilitatea ea aceasta zona, a psihologiei judiciare, sa se realizeze
sistemul cognitiv al evaluatorului sa nu mai poata o examinare a rapoar- telor psihologice, in termenii
functiona coerent, facandu-l pe acesta sa se unei evaluari cri- tice a metodei care a stat la baza
refugieze in strategii euristice care de cele mai generarii lor. Greuel (2004) a argumentat
multe ori conduc la concluzii ero- nate. In convingator pentru principiul conform caruia orice
asemenea situatii evaluatorul are nevoie de un examinare cri- tica a metodei prin care este generat
sistem de reguli clar structurale, cu care fiecare un raport psihologic ar trebui sa corespunda
problema sa poata fi rezolvata pas cu pas. Astfel de acelora§i standarde §tiintifice ca §i realizarea
sisteme de reguli sunt disponibile §i sunt utilizate raportului.
in evaluarea orientata spre decizie. Procesarea Exemple pentru evaluarea conditiilor unui
informatiilor legate de evaluare este a§adar mai anumit comportament intr-o anumita situatie pot fi
putin o "arta" §i mai mult o procedura, care trebuie gasite §i in rapoartele psihologice legale care
parcursa conform regu- lilor explicite ale evaluarii tintesc a§a numita prognoza de infractionalitate
orientate spre decizie §i care poate fi slandardizala, (criminal prognosis for offenders, Dahle, 2005.
in conditiile unei similaritati relativ mari in tipul de 2007).
intrebari ce suni puse de client intr-un anumit Atunci cand unui evaluator i se cere sa ia in
domeniu. considerare in repetate randuri cazuri
In evaluarea psihologica, exista trei clase de asemanatoare, exista multe posibilitati pentru
intrebari ale clientului: dezvoltarea unei strategii de evaluare standar-
- alocarea subiectului intr-o categorie dizate §i pentru evaluarea acesteia. Rezultatele unei
speciala; astfel de evaluari a strategiei sau metodei pot fi
- evaluarea relatiilor intre persoane; utilizate pentru imbunatatirea pas cu pas a
- evaluarea conditiilor pentru un anumit strategiei de evaluare.
com- portament intr-o anumita situatie. In cazurile individuale care apar doar cu
raritate exista alte posibilitati pentru imbunata-
Exemple pentru prima categorie de intrebari ar fi un
tirea strategiei de evaluare. O analiza a puncte- lor
diagnostic clinic, bazat pe clasificari ale
puternice §i a celor slabe, realizata asupra unor
tulburarilor psihologice, sau evaluarea ap-
rapoarte psihologice scrise de evaluatori diferiti, in
titudinilor in selectia de personal. Exemple ale
situatii diferite, insa avand la baza intrebari
relatiilor dintre oameni care pot li evaluate se
similare din partea clientului, ar putea duce la
regasesc in evaluarea §i consilierea de cuplu, sau
combinarea sistematica a abordarilor deosebite
in intrebarile care se ridica atunci cand se face
utilizate §i ar putea rezulta in cuno§- tinte
evaluarea psiho-judiciara pe linia dreptului
importante pentru practica, care ar putea fi apoi
familiei. Evaluarea situationala este acea eva- luare
oferite evaluatorilor ca repere. Un exemplu pentru
in care se deceleaza care sunt conditiile pentru ea
o asemenea procedura poate fi gasit in Westhoff,
un anume comportament sa se mani- feste intr-o
Terlinden-Arzt §i Kluber (2000).
anume situatie §i pune de exemplu intrebari care
Este evident, daca analizam modalitatea in
tin de psihologia organizationala, sau intrebari care
care sunt formati in evaluare psihologica stu- dentii
privesc credibilitatea declara- tiei unui martor.
§i practicienii, ca exista multi profesori in
Pentru aceste tipuri de intrebari puse de client
universitati care pretind ca viitorii evaluatori sa
au fost elaborate standarde metodologice pentru
aiba la dispozitie toate cuno§tintele posibile, din
procedurile de evaluare §i pentru pre- zentarea
toate studiile empirice efectuate vreodata, pen- tru
rezultatelor evaluarii (pentru evaluarea
toate variabilele psihologice care ar putea fi
184 Capitolul 21 Fundamente pentru o teorie a evaluarii psihologice orientate spre
decizie

legate de o intrebare anume. Aceasta cerinta este complet

nerealista. Probabil ca este foarte dificil sa gasim
un profesor in vreo universitate, care sa poata
pretinde ca intr-adevar cunoa§te toate studiile
publicate vreodata, despre toate varia- bilele
relevante pentru o intrebare psihologica specifica.
O posibila ie§ire din aceasta dilema, accentuata in
mod continuu de publicarea unui numar din ce in
ce mai mare de cercetari §tiin- tifice relevante,
poate fi compilarea sistematica a cuno§tintelor
rezultate din aceste publicatii §i oferirea acestor
texte rezumative pentru uzul practicienilor. In fapt,
se publica un numar din ce in ce mai mare de
metaanalize, care se constituie in contributii utile
pentru clarificarea multor probleme foarte
disputate.
De mare utilitate practica ar fi §i o compila- re
§i structurare a informatiilor existente despre cum
anume sunt definite §i operationalizate va-
riabilele. Westhoff, Kuhnert §i Liebert (2007) au
elaborat o astfel de dare de seama despre stadiul
actual al cunoa§terii §tiintifice §i al cercetarilor
pentru variabile precum „con§tiinciozitatea",
„stabilitatea emotionala", „gestionarea stresului
emotional". Aceasta structurare s-a facut intr-un
sistem de categorii discrete §i clar organizate.
Aceste sisteme de categorii pot imbunatati
substantial §i cu mare u§urinta procesul de eva-
luare, caci cautarea unor informatii exhaustive nu
mai este necesara, iar evaluatorul este pus in
situatia de a putea utiliza aceste variabile §i
fatetele lor eu o mai mare u§urinta §i acuratete de-
a lungul procesului de evaluare. Asemenea sisteme
de categorii ar trebui dezvoltate pentru fiecare
variabila psihologica, pentru a u§ura psihologii
activi in sfera evaluarii psihologice de sarcina
cautarii unor informatii impra§tiate intr-un spatiu
mult prea difuz.
Capitolul 22
Ghid pentru evaluarea rapoartelor
psihologice, pentru persoanele care nu au
studii in domeniul psihologiei
22.1. Structura raportului psihologic — 186

22.2. Transparenta raportului psihologic — 187

22.3. Formulari in raportul psihologic — 188

22.4. Intrebarile clientului — 188

22.5. Formularea intrebarilor psihologice — 189

22.6. Descrierea planului de evaluare din raportul psihologic — 189

22.7. Scorarea §i analiza testelor §i chestionarelor in sectiunea de date a raportului

psihologic — 190

22.8. Descrierea §i analiza interviului §i a informatiilor scrise nestandardizate din

sectiunea de date a raportului psihologic — 191

22.9. Sectiunea de rezultate a raportului psihologic — 192

22.10. Recomandari §i sugestii in

raportul psihologic
 186 Capitolul 22 Ghid pentru evaluarea rapoartelor psihologice, pentru non-psihologi

Urmatoarea prezentare vine in ajutorul persoa- nelorcifice

care pentru aspectele individuale circumscrise intrebarilor
nu au studii de psihologie, pentru a le ajuta in clientului, sau daca acesta contine erori
evaluarea gradului in care un raport psihologic metodologice serioase. De exemplu in do- meniul
corespunde unor cerinte §tiintifice minime. In mod rapoartelor psihologice intocmite pentru uzul
firesc vom sari peste tot ceea ce tine de sfera justitiei, asemenea standarde referitoare la
teoriei, sau de cuno§tintele con- textuale §i credibilitatea afirmatiilor sunt obligatorii inca din
metodologice din psihologie. Prin urmare, ghidul 1999, ca urmare a unei decizii a unei curti civile
care urmeaza nu are legatura directa cu vreun (BGHSt, 45. 164), luate pe baza unor dari de
raport psihologic intocmit pe o tema specifica, a§a seama asupra procesului evaluarii psiholo- gice in
cum nu se refera nici la in- trebari specifice sau la general, semnate de Steller & Volbert (1999) §i
un tip specific de client. Particularitatile legate de Fiedler & Schmid (1999).
intrebari specifice sunt mentionate mai sus, in Pentru a ne asigura ca cei care nu sunt
discutiile expuse sau chiar in exemplul de raport psihologi sunt capabili sa evalueze un raport
psihologic pre- zentat in capitolele anterioare. Mai psihologic, vom descrie sistematic toate aspec- tele
mult, exista carti §i alte lucrari §tiintifice pentru raportului psihologic care sunt deschise evaluarii.
fiecare tip de intrebare a clientului. In acestea este Pentru psihologi, acesta va fi mai de- graba un
discuta in detaliu cuno§tintele teoretice, rezumat al capitolelor anterioare, care prezinta
contextuale si metodologice legate de acea informatii detaliate despre construirea raportului
variabila (de exemplu, pentru raportul psihologic psihologic.
al dreptului familiei: Salzberg, 2001; Westhoff,
Terlinden - Arzt & Kluber, 2000; pentru 22.1. Structura raportului
psihologic
credibilitatea evaluarii afirmatiilor martorului:
Greuel et al. , 1989: Westhoff et al. , 2002; pentru
Raportul psihologic este un rezultat al muncii §tiintifice §i
intrebari di- ferite privind evaluarea psihologica in este ca atare tributar standardelor §tiintifice
cazurile de crima: Krober & Steller, 2005). clasice. Aceste standarde sunt stabilite de
Doar faptul ca o firma lucreaza conform unui societatile sau asociatiile §tiintifice nationala §i
standard precum ISO 9000 nu inseamna ca sunt agreate in intreaga lume. Structura pe care
automat aceasta produce bunuri sau servicii de trebuie sa o aiba raportarea rezultatelor unei
calitate. In acela§i fel, un raport psihologic care investigatii §tiintifice empirice este defi- nita cu
corespunde standardelor expuse aici poate avea claritate in psihologie §i este valabila in intreaga
totu§i diverse puncte slabe din punct de vedere lume. Pe baza acestor standarde international,
teoretic, contextual sau metodologic. Dar daca un structura unui raport psihologic contine
raport psihologic poate fi inteles §i poate fi urmatoarele noua puncte:
verificat in toate aspectele expuse, acesta este un
indiciu valoros asupra calitatii muncii depuse de
evaluator. Mai presus de orice, atunci cand tinem 1. Numele clientului §i specificafiile
cont de aceste standarde, ajungem la situatia in intrebarilor clientului
care raportul psihologic este compus din afirmatii 2. Intrebarile psihologice
justificabile §i verificabile. 3. Planul de evaluare
In anumite cazuri individuale, exista op- 4. Sec^iunea dedate
tiunea de a cere o auditare calificata pentru 5. Secfiunea de rezultate
examinarea unui raport psihologic §i pentru ge- 6. In funcfie de intrebarile clientului: raspunsul
nerarea unei "evaluari critice a metodei" urmate, ta intrebarea clientului ^i/sau recomandari
cu scopul de a stabili daca un raport psihologic sau sugestii
7. Referinfe
indepline§te standardele metodologice funda- 8. Anexe (scorurile la teste; transcrieri ale
mentale necesare pentru un raport psihologic in interviurilor etc.).
general, precum §i standardele de calitate spe- 9. Semnatura psihologului
responsabil

22.2. Transparenta raportului psihologic
Pentru a fi siguri ca raportul psihologic poate fi inteles §i
verificat, prima data se noteaza numele clientului,
de exemplu numele judeca- torului sau completului
de judecata care a cerut realizarea raportului
psihologic. Prin intrebarile clientului se fixeaza
obiectivul evaluarii. De vreme ce intreaga evaluare
se bazeaza pe aceste obiective, ele trebuie descrise
in introducere sau in propria lor sectiune. A§adar,
evaluatorul repeta intrebarea clientului cuvant cu
cuvant la inceputul raportului psihologic.
In orice lucrare §tiintifica se testeaza ipote- ze.
De vreme ce formularea formala §i §tiinti- fica a
ipotezelor ar putea sa genereze confuzie pentru
cililor, este mai adecvat ca acestea sa fie formulate
ca inlrebari psihologice. In prima parte a unei
intrebari psihologice, evaluatorul explica relatia
dintre intrebarea clientului §i ca- racteristicile
selectate, cu ajutorul unei structuri sau relatii clare.
Pe intreg parcursul procesului de evaluare,
evaluatorul aduna sistematic in- formatii despre
aceste intrebari psihologice §i utilizeaza aceste
informatii pentru a raspunde acestor intrebari
psihologice in sectiunea de rezultate a raportului
psihologic.
In orice lucrare §tiintifica exista o sectiune de
metode. In raportul psihologic, aceasta este
constituita din planul de evaluare, adica de ex-
plicarea felului in care s-a facut evaluarea: cine,
cand, cum, ce §i cu ce a fost evaluat.
La fel ca in orice alta lucrare §tiintifica, in
sectiunea de date a raportului psihologic este
prezentata informatia care a fost culeasa din sursele
individuale de informare.
In sectiunea de rezultate evaluatorul ras-
punde intrebarilor psihologice prin colectarea la un
loc a tuturor informatiilor, pentru fiecare intrebare
psihologica, §i prin generarea pas cu pas a unor
raspunsuri verificabile. Sectiunea de rezultate
contine astfel raspunsul la intrebarea clientului, in
articolele publicate in reviste §tiintifice, aceasta
procedura este cuprinsa in sectiunea de discutare a
rezultatelor. Daca intrebarile clientului necesita
recomandari §i sugestii, evaluatorul le deriva pe
acestea din concluziile sale intr-un mod care poate
fi inteles §i verificat de fiecare cititor.
187
In sectiunea de referinte, sunt listate lucrari- le
§tiintifice - §i numai aceste lucrari §tiintifice - care
au fost citate direct in raportul psihologic, astfel
incat prezentarea evaluatorului sa poata fi
verificata daca este necesar.
Anexa cuprinde analize, de exemplu analize
ale testelor administrate. Din moment ce analiza §i
interpretarea adecvata a testelor psihologice nu este
posibila fara o diploma in psihologie, informatia
din anexa este prezentata in a§a fel incat psihologii
sa o poata intelege §i verifica (nefiind a§adar
necesar sa fie prezentata §i ex- plicat pentru
publicul larg).
Semnatura psihologului responsabil incheie
raportul psihologic, in acela§i fel in care autorii
unei lucrari §tiintifice o semneaza propria lucrare.
22.2. Transparenta raportului psihologic
1. Pot fi intelese §i urmate toate enunturile din
raportul psihologic?
Un raport psihologic §tiintific poate fi de
ajutor clientului §i altor parti implicate, in
luarea unei decizii independente, doar daca
toate afirmatiile din raportul psihologic pot fi
intelese §i urmate de oricine. Aceasta in-
seamna, de exemplu, ca toate concluziile §i
rationamentele trebuie sa fie bazate pe date
corespunzatoare, expuse in sectiunea de date a
raportului. Postulatele teoretice §i rezulta- tele
cercetarilor, pe care evaluatorul §i-a ba- zat
concluziile §i rationamentele trebuie sa fie
verificabile prin detaliile bibliografice ale
literaturii de specialitate corespunzatoare.
2. Pot fi verificate toate afirmatiile din raportul
psihologic?
Printre altele, munca §tiintifica este caracte-
rizata prin faptul ca toti pa§ii ei sunt verifi-
cabili, in consecinta, evaluatorul formuleaza
toate enunturile in raportul psihologic astfel
incat sa poata fi verificate. Semnificatia
acestei caracteristici (verificabililatea) va fi
explicata in detaliu mai jos.
188 Capitolul 22 Ghid pentru evaluarea rapoartelor psihologice, pentru non-psihologi
22.3. Formulari in raportul psihologic
1. Este fiecare enunt care descrie sau evalu
eaza un comportament pe cat se poate de
obiectiv?
Descrierea ne-obiectiva a comportamentului
sau a altor realitati poate provoca sentimente
puternice §i poate astfel genera o situatie in
care intelegerea §i acceptarea raportului
psihologic sa fie foarte dificila pentru per-
soana descrisa. Rationamentele necesare
despre persoana evaluata sunt mai u§or de
acceptai atunci cand ele se bazeaza pe
descrieri obiective §i sunt formulate intr-un
mod corect fata de subiect
2. Este scrisa fiecare propozitie intr-un limbaj
simplu, clar §i corect?
Afirmatiile neinteligibile sau neclare nu sunt
de ajutor celui care ar vrea sa inteleaga
raportul psihologic. Din contra, ele duc la
iritare §i la o intelegere gre§ita §i contravin
cerintelor de baza ale transparentei, adica
acelor cerinte care spun ca afirmatiile trebu- ie
sa fie cat mai obiective posibil, pentru a putea
fi intelese §i verificate. Din acest mo- tiv,
evaluatorul trebuie sa formuleze fiecare fraza
intr-un limbaj simplu, clar §i corect.
3. Sunt continute cat mai putine cuvinte de
origine straina §i termeni tehnici? Intelesul
cuvintelor de origina straina §i a termenilor
tehnici pot sa nu fie cunoscut de toti cei care
vor citi raportul psihologic. In consecinta, ei
pot duce la o intelegere gre§i- ta, iritare §i
poate chiar neincredere. In orice caz, astfel de
termeni fac ca raportul sa fie greu de inteles.
Din acest motiv, evaluatorul trebuie sa
utilizeze cat mai putine cuvinte de origine
straina §i cat mai putini termeni teh- nici.
Acolo unde asemenea cuvinte nu pot fi evitate,
evaluatorul trebuie sa le explice semnificatia
cat mai clar.
4. Sunt explicati toti termenii tehnici? Pentru a fi
sigur ca cititorii care nu sunt psihologi pot
intelege raportul, termenii psihologici tehnici
trebuie explicati, la tel cum trebuie explicati
termenii tehnici §i profesio-
nali in orice alta disciplina. Limbajul tehnic
psihologic utilizeaza multi termeni care sunt
bine cunoscuti din limbajul cotidian, dar al
caror inteles este diferii de semnificatia care
insote§te acela§i cuvant in utilizarea lui
zilnica. De aceea, trebuie explicat intelesul
tehnic al fiecarui termen utilizat in raportul
psihologie. De exemplu, ce intelege
evaluatorul prin termenii "inteligenta" §i
"ata§ament"?
22.4. Intrebarile clientului
1. Este psihologul expertul cel mai adecvat?
Pentru multe intrebari de natura legala, despre
comportamentul unei persoane sanatoase
psihic, psihologul este expertul adecvat sa
realizeze evaluarea §i nu de exemplu
educatorul, profesorul sau medicul. Exemple
ale acestui caz includ intrebari legate de
custodie §i de dreptul de acces la copil dupa
divort, sau intrebari care privesc evaluarea sau
credibilitatea martorului. La fel se intampla §i
in alte arii, insa la fel de bine se poate intampla
ca psihologul sa nu fie expertul cel mai
adecvat.
2. Este denumit clientul?
Pentru a ne asigura ca fiecare persoana care
cite§te raportul intelege cine a cerul efectua-
rea raportului psihologic, evaluatorul trebuie sa
specifice numele clientului.
3. Este repetata intrebarea clientului cuvant cu
cuvant in raportul psihologic?
Pentru a ne asigura ca raportul psihologic
poate fi inteles §i verificat, evaluatorul tre-
buie sa citeze intreaga intrebare a clientului,
cuvant cu cuvant, in raportul psihologic.
Aceasta citare needitata, nealterata §i completa
este esentiala pentru a permite verificarea
faptului ca raportul psihologic este orientat cu
precizie catre intrebarea clientului.
4. Este denumit cel care a contractat evalua- rea?
 189
22.6. Descrierea planului de evaluare in raportul psihologic

Responsabilitatea pentru realizarea rapor- tului 22.6. Descrierea planului de evaluare din
psihologic, cu toate punctele sale puternice sau
slabe, este a evaluatorului care a contractat
evaluarea. in consecinta, evaluatorul trebuie sa 1. Este descrisa individual in planul de evalua- re
specifice in mod explicit numele sau.
22.5. Formularea intrebarilor
psihologice
2. Este indicat in paranteza numele sursei de
1. Este justificata selectia caracteristicilor care
urmeaza a fi evaluate, pe scurt mod scurt §i
u§or de inteles, pe baza unei reguli sau a unui
pattern de comportament?
In orice tip de munca §tiintifica, cititorului i se
comunica obiectivul ascuns in spatele testarii
unei ipoteze, adica i se explica de ce acea
ipoteza este justificata. in consecinta, pentru
fiecare intrebare psihologica evalua- torul
trebuie sa explice cum se relationeaza
caracteristica evaluata cu un comportament
specific. Cu alte cuvinte, evaluatorul trebuie sa
justifice pe scurt §i intr-un mod u§or de inteles 3. Este descrisa procedura in cateva fraze scurte,
selectarea unei caracteristici, pe baza unei
reguli sau a unui pattern de comporta- ment.
2. Este legata justificarea in mod clar de intre
barea clientului?
O justificare poate fi mai mult sau mai putin
clara. Din acest motiv, atunci cand justifica
acele caracteristici care au fost selectate,
evaluatorul trebuie sa faca o legatura clara
intre comportamentul tipic pentru acea 4. Poate intelege clientul din descrierea pro-
caracteristica §i comportamentul la care se
refera intrebarea clientului.
3. Este indicat numele caracteristicii?
Pentru a se putea verifica ce caracteristica este
utilizata pentru explicare sau predictie,
evaluatorul nu doar interpreteaza caracteris
tica ci o §i nume§te; orice simpla parafraza a
caracteristicii poate fi ambigua §i poate
periclita verificabilitatea raportului psihologic.
raportul psihologic
fiecare sursa de informare utilizata? Pentru a
ne asigura ca este posibil sa intelegem §i, daca
este necesar, sa §i verificam de unde provine
fiecare informatie utilizata, evaluatorul trebuie
sa descrie pe rand fiecare sursa de informatie
in planul de evaluare din raportul psihologic.
informare, iar, in cazul procedurilor psiholo-
gice, este indicat §i numele autorului §i anul
publicarii?
Pentru a ne asigura ca o sursa de informare
poale fi clar identificata, descrierea trebuie sa
contina numele sursei de informare, iar in
cazul procedurilor psihologice trebuie de
asemenea sa indice numele autorului §i anul
publicarii (date corespunzatoare editiei
utilizate). Referintele bibliografice complele
ale fiecarei proceduri utilizate in raportul
psihologic trebuie sa se regaseasca in secti-
unea de referinte.
in a§a fel incat subiectul sa o poata recunoa§te
din nou in raportul psihologic? Pentru a ne
asigura ca subiectul evaluarii poate verifica
sursa unei informatii utilizate, evaluatorul
descrie procedura in cateva fraze scurte, in a§a
fel incat subiectul sa o poata recunoa§te din
nou atunci cand o cite§te in raportul
psihologic.
cedurii care caracteristica sau caracteristici
sunt masurate cu aceasta procedura §i in ce
fel?
Pentru a ne asigura ca clientul §i orice alte
persoane care citesc raportul psihologic pot
intelege care anume procedura a fost utilizata
pentru adunarea informatiilor despre fiecare
caracteristica, evaluatorul explica ce
caracteristica sau caracteristici sunt masura- te
cu fiecare procedura utilizata in raportul
psihologic.
190 Capitolul 22 Ghid pentru evaluarea rapoartelor psihologice, pentru non-psihologi
5. Sunt listate in cazul fiecarei surse de infor
matii toate caracteristicile care pot. contribui
la raspunsul clientului ?
Din moment ce in cadrul unui raport se face
apel la multe surse de informare, care pot
asigura informatii despre mai multe carac-
teristici, evaluatorul trebuie sa inventarieze 3. Este luata in calcul situatia curenta a cu-
pentru fiecare sursa de informare caracteris-
ticile pentru care a oferit informatii.
6. Numele caracteristicilor corespund cu cele
utilizate in intrebarile psihologice?
Pentru a ne asigura ca persoanele care citesc
raportul psihologic nu sunt incurcate, evalu-
atorul trebuie sa utilizeze in planul de evalu-
are numele caracteristicilor a§a cum sunt ele
folosite §i in intrebarile psihologice.
7. Este clar indicat cine a efectuat evaluarea, cand
§i unde a fost realizata §i cine a mai contribuit
cu ajutor?
Pentru a ne asigura ca generarea raportului
psihologic poate fi pe deplin inteleasa,
evaluatorul trebuie sa explice in planul de
evaluare cine efectueaza o anume evaluare §i
cand §i unde va fi a realizata. Evaluatorul
poate delega efectuarea anumitor pa§i sau
evaluari punctuale catre alte persoane spe- 4. In discutarea rezultatelor unei procedurii, este
cializate sau, cu permisiunea subiectului, in
evaluare pol fi implicati in mod sistematic §i
alti speciali§ti. Ambele cazuri pot avea efecte
asupra rezultatelor evaluarii. De aceea
evaluatorul trebuie sa specifice numele per-
soanelor care au ajutat la realizarea fiecarui
pas din evaluare.
22.7. Scorarea §i analiza testelor §i
chestionarelor in sectiunea de
9
date a raportului psihologic
1. Este scorarea §i analiza orientata spre intre
5. Atunci cand se face descrierea fiecarui rezultat
barea clientului?
2. Este scorarea §i analiza utila pentru a ras punde
intrebarilor psihologice formulate initial?
Daca scorarea §i analiza testelor §i a ches-
tionarelor administrate este utila pentru a
raspunde intrebarilor psihologice formulate
initial, atunci ea este orientata §i spre intre-
barea clientului, din moment ce intrebarea
clientului a fost descompusa in intrebari
psihologice.
no§tintelor §tiintifice, atunci cand scoram §i
analizam testele §i chestionarele folosite? Ca
orice alt produs al muncii §tiintifice, un raport
psihologic trebuie scris in concordan- ta cu
stadiul actual al cunoa§terii §tiintifice. Acesta
este cazul §i atunci cand scoram §i analizam
testele §i chestionarele utilizate. Procedurile
care au fost publicate pentru prima data in
urma cu zeci de ani este posi- bil sa fie
invechite sau este posibil sa nu ia in
considerare rezultatele unor cercetari mai
recente (de§i, trebuie spus, exista multe teste
§i chestionare celebre, publicate cu zeci de ani
in urma, dar revizuite constant). Trebuie
a§adar sa fie clar, ori prin noutatea testelor, ori
prin munca de cercetare din spatele lor, ca au
fost luate in considerare cuno§tinte §tiintifice
recente.
facuta §i o descriere a acelor compor- tamente
manifestate de subiect in timpul administrarii
§i observate de evaluator, care sunt relevante
pentru intrebarea clientului? Din moment ce
rezultatele testului sau ale chestionarului pot
insemna ceva diferit atunci cand, de exemplu,
subiectul nu tratea- za testul cu atitudinea
corecta, evaluatorul trebuie sa descrie
comportamentul observat al subiectului in
timpul administrarii testului sau chestionarului,
mai ales atunci cand re- spectivul
comportament este relevant pentru intrebarea
clientului. Aceasta descriere a
comportamentului observat trebuie facuta
impreuna cu rezultatele procedurii.
este indicat (a) testul (b) momentul in care s-a
realizat testarea §i (c) etalonul utilizat?
Rezultatele testarii psihologice §i ale chesti-
22.8. Descrierea $i analiza interviului $i a informatiilor
scrise
nestandardizate
onarelor depind de subiectul insu§i, insa mai
depind deopotriva §i de test, de momentul
testarii §i de etalonul aplicat pentru raporta-
rea scorurilor. Prin urmare, atunci cand sunt
prezentate rezultatele, evaluatorul trebuie sa se
refere (a) la un test (b) la momentul testarii §i
(c) la etalonul utilizat.
6. Sunt prezentate datele din sectiunea de date a
raportului psihologie separat pentru fiecare
sursa de informare?
In orice rezultat al unei munci §tiintifice 2. Este mentionata fiecare informatie §i la
empirice, rezultatele sunt prezentate separat
pentru fiecare surse de informatie, astfel incat
sa fie clar de unde provine fiecare in- formatie.
In consecinta, evaluatorul trebuie sa prezinte §i
el rezultatele separat pentru fiecare sursa de
informatii. Acest obicei previne de asemenea
orice posibila tendinta spre un rationament
general prematur (vezi itemul urmator din
aceasta lista).
7. Evaluatorul se abtine de la orice discutii despre
relatiile dintre rezultate, in sectiunea de date a
raportului psihologic?
Pentru a structura un raport §tiintific intr-un
mod verificabil §i u§or de inteles, relatiile
dintre diversele rezultate nu trebuiesc discutate
in sectiunea de date. Acestea i§i au locul in
sectiunea urmatoare, de rezultate. Din acest 4. Este utilizata forma lingvistica corecta, adica
motiv, evaluatorul trebuie sa adere la aceasta
regula generala ale muncii §tiintifice §i sa nu
discute la momentul prezentarii da- telor in
nici un fel relatiile dintre diversele informatii
colectate.
22.8. Descrierea §i analiza interviului §i a
informatiilor scrise nestandardizate
din sectiunea de
9
date a raportului psihologic
1. Este analizata fiecare informatie obiectiva
colectata, in functie de (a) relatia ei cu intre-
barea clientului §i (b) intrebarea psihologica
careia i se adreseaza? Chiar §i in cazul
interviurilor foarte bine
191
planificate, subiectii vor oferi §i informatii
care nu au nimic in comun cu intrebarea
clientului sau cu intrebarile psihologice care au
derivat din aceasta. Din acest motiv, eva-
luatorul trebuie sa analizeze toate informati-
ile obiective colectate, printr-o abordare pas cu
pas, pentru a stabili (a) daca informatiile au
legatura cu intrebarea clientului §i (b) care
sunt intrebarile psihologice carora li se
adreseaza.
sectiunea care trateaza intrebarea psihologica
la a carei rezolvare contribuie? Anumite
informatii disparate pot fi adesea importante
pentru diverse intrebari psiholo- gice. Din
acest motiv, evaluatorul trebuie sa mentioneze
o informatie colectata in sectiu- nea fiecarei
intrebari psihologice la a carei rezolvare
contribuie respectiva informatie.
3. Este clar de unde provine fiecare parte a
informatiei?
Pentru ca un raport psihologic trebuie sa fie
inteligibil §i verificabil, evaluatorul trebuie sa
stabileasca clar de unde provine fiecare
informatie colectata; de exemplu din inter- viul
realizat de evaluator, din documente,
inregistrari, certificate, rapoarte medicale etc).
vorbirea indirecta?
Cu exceptia relativ rarelor citari obiective,
evaluatorul trebuie sa prezinte rezultatele
interviului in limbaj indirect. Scopul acestei
cutume este acela de a face clar ca enunturile
respective au fost facute de subiect in cadrul
unui interviu de evaluare psihologica, ace- la§i
interviu pe care evaluatorul la mentionat in
sectiune de metode, descriind participan- tii,
data, durata §i locatia de desfa§urare. Pentru a
face posibila verificarea muncii evaluatorului,
atunci cand se poate obtine acordul subiectului
in acest sens, interviul este inregistrat. In cazul
anumitor intrebari ale clientului, s-ar putea ca
citari exacte ale inregistrarii sa fi utile sau
chiar esentiale, de exemplu pentru o evaluare
psihologica pri-
 192 Capitolul 22 Ghid pentru evaluarea rapoartelor psihologice, pentru non-psihologi
vind credibilitatea declaratiilor unui martor (vezi de
asemeni BGH St 45, 164). 5. Modul in care a fost
formulat raportul psihologic indica faptul ca au
fost luati in considerare toti posibilii cititori? Un
raport psihologic intocmit, de exemplu, pentru o
instanta de tribunal, va fi citit de multi oameni
diferiti. De aceea evaluatorul formuleaza raportul
psihologic in a§a maniera incat toti posibilii cititori
ai raportului sa fie luati in considerare.
22.9. Sectiunea de rezultate a
9
raportului psihologic
1. Este sectiunea de rezultate a raportului
psihologic structurata in conformitate cu
intrebarile psihologice?
Intrebarile psihologice constituie structura de
baza din spatele intrebarilor clientului. Ele fac
posibila intelegerea problemelor discutate §i a
distinctiilor psihologice funda- mentale
operate, de catre cei care nu au stu- dii de
psihologie. De aceea, pentru claritatea
raportului psihologic este util ca evaluatorul sa
i§i structureze expunerea rezultatelor, in
sectiunea de rezultate, in conformitate cu
intrebarile psihologice.
2. S-a raspuns la intrebarile psihologice deri- vate
din intrebarile clientului? Intrebarile
psihologice derivate din intrebarile clientului
se refera la aspecte psihologice importante,
care trebuie urmate §i rezolvate. In sectiunea
de rezultate, evaluatorul trebuie sa raspunda
acestor intrebari psihologice.
3. Pentru fiecare intrebare psihologica, sunt
utilizate toate informatiile relevante prezen-
tate in sectiunea de date?
Pentru a se asigura ca cititorul poate intelege
cum a ajuns evaluatorul la raspunsul specific
pe care il da la o intrebare psihologica, acesta
aduna pentru fiecare intrebare psihologica pe
care o trateaza, toate informatiile relevante, din
toate sursele de informare utilizate §i le
prezinta in acest fel sectiunea de rezultate a
raportului psihologic, informatiile extrase
dintr-un interviu foarte extins pot ti rezu- mate,
in acest caz, pentru a se asigura ca raportul
psihologic poate fi totu§i urmarit in fiecare
punct, evaluatorul nume§te numarul paginii
din raportului psihologic, unde se pot regasi pe
larg respectivele discutii din interviu.
4. Esle clar pentru fiecare cititor de unde provine
fiecare informatie, chiar daca el/ea nu a citit
partile anterioare ale raportului psihologic ?
Datorita complexitatii sale, un raport psiho-
logie este adesea atat de lung incat cititorul nu
se poate a§tepta sa retina tot ceea ce a citit,
chiar daca este indicata de fiecare data sursa de
informatie. Din acest motiv, evaluatorul
noteaza rezultatele in sectiunea de rezultate a
raportului psihologic in a§a fel incat fiecarui
cititor sa ii fie clar de unde provine fiecare
informatie utilizata, chiar daca acesta nu a citit
partile anterioare ale raportului psihologic.
5. Sunt explicate sau discutate contradictiile
dintre diverse informatii?
Cele mai multe contradictii dintre informatiile
colectate §i prezentate in raportul psihologic
pot fi rezolvate atunci cand sunt abordate
competent §i nu sunt de fapt contradictii reale.
Acesta este de exemplu cazul contradictiilor
dintre informatiile obtinute din surse diferite
de informare. Evaluatorul trebuie sa discute
§tiintific potentiala semni- ficatie a acestor
contradictii. In acest sens, contradictiile care
exista intre anumite infor- matii trebuie
explicate §i rezolvate sau cel putin discutate in
sectiunea de rezultate.
6. Informatiile sunt cantarite tinand seama de
importanta lor pentru intrebarea clientului? In
functie de calitatea sursei de informare, de
extinderea informatiei sau de directia din care
aceasta vine, informatia poate avea un grad
diferit de importanta pentru intrebarea
clientului. Din acest motiv, evaluatorul trebuie
sa cantareasca informatia din raport

22.9. Sectiunea de rezultate din raportul psihologic
in functie de importanta ei pentru intrebarea
clientului.
7. Este prezentata importanta fiecarei informa
tii in a§a fel incat fiecare cititor sa o poata
urmari?
Rationamentul urmat de evaluator in gene-
rarea raportului psihologic poale fi urmat de
cililor numai daca importanta informatiei este
prezentata explicit in sectiunea de re- zultate.
Daca nu este indicata nici o valoare sau
importanta deosebita pentru o anumita
informatie, se sugereaza ca toate informati- ile
au valoare egala. O asemenea procedure poate
fi cea mai indicata in anumite conditii (vezi
Westhoff, 1985, p. 68-71). Pentru fi- ecare
combinatie de informatii, evaluatorul trebuie
sa prezinte ponderarea facuta in a§a fel incat
aceasta sa poata fi urmarita de fiecare cititor.
8. Enunturile despre caracteristici sunt combinate
pentru a raspunde la intrebarea clientului pas
cu pas, in a§a fel incat evolutia sa poata fi
urmarita de toti cititorii raportului
psihologic?
Rationamentul urmat de evaluator in sec-
tiunea de rezultate a raportului psihologic
poate fi urmat de cititor numai daca infor-
matia despre diversele caracteristici este
combinata pas cu pas pentru a genera astfel
raspunsul la intrebarea clientului, in a§a fel
incat sa poata fi urmata de toti cititorii
raportului psihologic.
9. Sunt prezentate explicatiile despre situatia
curenta a cunoa§terii psihologice din dome-
niul respectiv intr-un mod u§or de inteles? O
caracteristica a raportului psihologic §tiin- tific
este ca, acolo unde este necesar pentru a
raspunde la intrebarea clientului, este pre-
zentat stadiul actual al cunoa§terii psihologice
din acel domeniu. Aceasta trebuie facut intr-un
stil concis §i u§or de inteles pentru toti cititorii
raportului.
10. Se raspunde intrebarii clientului? Clientul care
a comandat raportul psihologic dore§te sa
primeasca un raspuns, adica un ajutor
profesionist in luarea unei decizii
193
pentru care, conform estimarii sale, propria lui
expertiza este insuficienta. In mod logic,
a§adar, raportul psihologic trebuie sa ras-
punda intrebarilor clientului.
11. Raportul se abtine de la afirmatii care trec
dincolo de raspunsul la intrebarea clientu
lui?
Afirmatiile despre persoane sau relatiile din-
tre persoane care exced intrebarea clientului
depa§esc obiectivul raportului psihologic §i
violeaza drepturile persoanei afectate. De
aceea, evaluatorul trebuie sa se abtina de la
includerea in raportul psihologic a unor
afirmatii referitoare la domenii altele decat
cele relevante pentru intrebarea clientului.
12. Se evita expunerea de afirmatii generalizate
nejustificat?
Cu cat o afirmatie din raportul psihologic este
mai generala, cu atat este mai probabil ca
persoanele descrise sa o conteste. Afir- matiile
cu un grad de generalitate mare sunt de aceea
inutile §i periculoase, caci pot avea ca urmare
generarea unor probleme de ac- ceptare a
raportului psihologic. De exemplu, ele pot
duce la agravarea §i nu la calmarea
conflictelor, intr-o situatie de mediere juridi-
ca. Din acest motiv, evaluatorul nu trebuie sa
faca afirmatii generale inutile in raportul
psihologic.
13. Este citata literatura §tiintifica?
Daca un evaluator prezinta la un moment dat
situatia actuala a cunoa§terii psihologice intr-
un domeniu relevant pentru intrebarile
clientului, afirmatiile sale pot fi verificate
numai daca este citata literalura la care se
refera.
14. Sunt redactate toate rationamentele, con
cluziile §i deciziile expuse in sectiunea de
rezultate (a) la timpul prezent, (b) fara
conotatii modale, (c) pe cat se poate de
obiectiv?
Pentru a face cat mai probabila intelegerea §i
verificarea concluziilor din raportul psi-
hologic, evaluatorul continua prezentarea
datelor la timpul trecut, la fel ca in sectiunea
de date, insa formuleaza propriile rationa-
194 Capitolul 22 Ghid pentru evaluarea rapoartelor psihologice, pentru non-psihologi

mente, concluzii §i judecati de valoare (a) la din aceste optiuni §i (d) sa descrie posibilele
timpul prezent, (b) fara conotatii modale (ca de consecinte ale actiunii conforme cu fiecare din
exemplu „evident", „in opinia mea") §i (c) pe aceste optiuni.
cat se poate de obiectiv. 4. Sunt facute recomandarile §i sugestiile la
sfar§itul raportului psihologic? Recomandarile
§i sugestiile se pot face doar dupa ce in
22.10. Recomandari §i sugestii in raportul sectiunea de rezultate a raportului psihologie
psihologic au fost combinate toate informatiile §i au fost
oferite toate raspunsurile pentru fiecare
1. Intrebarile clientului necesita recomandari §i intrebare psihologica. De ace- ea
sugestii? recomandarile §i sugestiile pot fi plasate numai
Nu toate intrebarile clientului au ca obiectiv la sfar§itul raportului psihologic.
generarea de recomandari §i sugestii. Se 5. Sunt prezentate toate informatiile necesare
intampla frecvent ca intrebarea clientului sa inainte ca recomandarile §i sugestiile sa fie
necesite doar un raspuns justificat §tiintilie. De facute?
exemplu a§a se intampla in rapoartele Daca recomandarile §i sugestiile sunt facute in
psihologice realizate pentru investigarea sectiunea de rezultate a raportului psihologic §i
credibilitatii unui martor, a responsabilitatii nu in propria lor sectiune, evaluatorul trebuie
unui acuzat, sau a aptitudinilor necesare pentru sa prezinte in primul rand toate informatiile
un anume parcurs profesional. necesare pentru intelegerea recomandarilor §i a
2. Rezultatele procesului de evaluare necesita sugestiilor, inainte de a trece la enuntarea
emiterea unor recomandari sau sugestii catre acestora.
client?
In raportul psihologic, evaluatorul sugereaza
anumite masuri doar daca acest lucru i se cere
prin intrebarea clientului, sau daca se simte
obligat din motive legale, izvorate din
informatiile sau concluziile reie§ite in cursul
procesului de evaluare.
3. In recomandarile sau sugestiile facute, sunt
descrise concret (a) toate potentialele
posibilitati de actiune, (b) conditiile pentru
realizarea tuturor posibilitatilor de actiune
descrise, (c) obiectivele care pot fi atinse prin
fiecare directie de actiune descrisa §i (d)
consecintele care pot urma din fiecare directie
de actiune descrisa?
Pentru ca recomandarile §i sugestiile facute in
raport sa fie de un real ajutor pentru client §i
pentru a-i permite acestuia sa ajunga la o
decizie independents este necesar ca
evaluatorul (a) sa descrie optiunile aflate la
dispozitia clientului, (b) sa prezinte conditii- le
pentru exercitarea fiecareia in aceste opti- uni,
(c) sa enunte scopurile ata§ate fiecareia
 23

Capitolul 23
Punctaj de idei pentru sprijinul evaluatorului
psihologic pe parcursul procesului de
evaluare §i redactare a raportului psihologic

23.1. Checklist: intrebarea clientului — 197

23.2. Checklist: Profilul cerintelor — 197

23.3. Checklist: Cuno§tinte — 197

23.4. Checklist: Selectia grupelor de variabile — 197

23.5. Checklist: Selectia variabilelor de mediu — 198

23.6. Checklist: Selectia variabilelor organice — 198

23.7. Checklist: Selectia variabilelor cognitive — 198

23.8. Checklist: Selectia variabilelor emotionala — 198

23.9. Checklist: Selectia variabilelor motivational — 199

23.10. Checklist: Selectia variabilelor sociale — 199
23.11. Checklist: Criterii pentru selectarea variabilelor — 199

23.12. Checklist: Formularea intrebarilor psihologice (=ipoteze) — 199

23.13. Checklist: Selectarea surselor de informatie — 199

23.14. Checklist: Planul detaflat al evaluarii — 200

23.15. Checklist:Costurile si beneficiile fiecarei surse de Informatie — 200
23.16. Checklist: Evaluarea unui observator — 200

23.17. Checklist: Continutul observatiilor — 200

23.18. Checklist: Caracteristici ale observatiilor §tiintifice referitoare la comportament — 200

23.19. Checklist: Criterii pentru selectia procedurilor standardizate — 201

23.20. Checklist: Obiectivitatea executiei procedurilor de evaluare psihologica — 201

23.21. Checklist: Criterii pentru scorarea §i analiza procedurilor de evaluare psihologica — 201
23.22. Checklist: Conditii pentru atingerea celui mai malt grad posibil de obiectivitate in interpretarea
procedurilor standardizate de evaluare psihologica — 201

23.23. Checklist: Fidelitatea procedurilor standardizate de evaluare psihologica — 202

23.24. Checklist: Validitatea procedurilor standardizate de evaluare psihologica — 202

23.25. Checklist: Planificarea interviului orientat spre decizie (DOI) — 202

23.26. Checklist: Structura ampla a ghidului de interviu — 203

23.27. Checklist: Structura detaliata a ghidului de interviu — 203

23.28. Checklist: Formularea intrebarilor "bune" — 203

23.29. Checklist: Intrebari distorsionante — 204

23.30. Checklist: Conditii pentru interviul orientat spre decizie — 204

23.31. Checklist: Prezentarea planului de evaluare in raportul psihologic — 204

23.32. Checklist: Scorarea testelor §i a chestionarelor §i prezentarea datelor in raportul psihologic —
205

23.33. Checklist: Analiza §i prezentarea informatiei provenite din interviuri §i din surse scrise
nestandardizate in sectiunea de date a raportului psihologic — 205

23.34. Checklist: Sectiunea de rezultate a raportului psihologic — 206

23.35. Checklist: Recomandari §i sugestii in raportul psihologic — 206

23.36. Checklist: Formulari in sectiunea de rezultate a raportului psihologic — 207

23.37. Checklist: Structura raportului psihologic — 207


23.4. Checklist Selectia grupelor de variabile
Urmatoarele liste (checklist) contin intr-o pre- zentare 1. Este posibil ca pentru fiecare cerinta sa se
clara, explicita, sintetica §i direct utiliza- bila
regulile evaluarii orientate spre decizie. Cu
ajutorul lor, psihologul poate proiecta §i executa
fiecare pas al procesul deui evaluare conform
regulilor §i procedurilor discutate anterior. In acest - o evaluare cu un grad suficient de obiec-
fel, raportul psihologic devine nu doar un enunt al
unui rezultat, ci §i o modalitate de a-i prezenta §i
explica clientului §i altor eventuali cititori ai
raportului procesul prin care s-a ajuns la
respectivele rezultate. Prin intermediul acestor
liste, evaluatorul poate verifica daca o regula
specifica este relevanta pentru intrebarea
clientului, din moment ce nu toate regulile vor fi
relevante pentru fiecare intrebare pusa de client.
Evaluatorii pot verifica ei in§i§i daca au fost luate
in considerare toate regulile relevante.
23.1. Checklist: tntrebarea clientului
1. Este formulata intrebarea clientului fara
ambiguitate?
2. Este psihologul un expert relevant?
3. Exista cuno§tinte suficiente in psihologie
pentru a lucra cu intrebarea clientului?
4. Este legal sa se lucreze pe tematica formula- ta
de intrebarea clientului?
5. Este etic sa se lucreze pe tematica formulata de
intrebarea clientului?
6. intrebarea clientului il constrange in mod
nejustificat pe evaluator?
7. Se sugereaza o anumita interventie, care
necesita un anumit rezultat al evaluarii?
8. Este intrebarea clientului primul punct in
raportul psihologic?
9. Este intrebarea clientului citata complet §i
cuvant cu cuvant in raportul psihologic?
10. Este numit clientul?
11. Este numit contractorul?
12. Checklist: Profilul cerintelor
13. Este completa lista cerintelor relevante?
197
ofere:
- justificare?
- evaluare (la momentul prezent)?
- o formulare in sens comportament al?
tivitate?
- o evaluare cu un grad suficient de fide-
litate?
- o evaluare cu un grad suficient de vali-
ditate?
- argumente privind stabilitatea?
- o modalitate de compensare? Daca da, prin
ce alta cerinta?
- Checklist: Cuno§tinte
- Este evaluatorul la curent cu toate
cuno§tin- tele §tiintifice necesare pentru
a putea lucra cu intrebarile puse de
client?
- Are evaluatorul suficienta experienta
profe- sionala pentru a lucra cu
intrebarile puse de client?
- Are evaluatorul suficienta experienta de
viata pentru a lucra cu intrebarile puse de
client?
- Sunt cuno§tintele relevante suficient de
concrete?
- Pot fi verificate cuno§tintele relevante?
- Sunt valide toate aspectele relevante ale
cuno§tintelor?
23.2. Checklist: Selectia grupelor de variabile
Sunt urmatoarele grupe de variabile relevante
pentru intrebarea clientului?
1. Variabile de mediu
2. Variabile organice
3. Variabile cognitive
4. Variabile emotionale
5. Variabile motivationale
6. Variabile sociale
198 Capitolul 23 Punctaj de idei pentru sprijinul evaluatorului

7. Interactiuni intre variabile 2. Structura inteligentei?

8. Caracteristici de personalitate 3. Concentrare?
9. Caracteristici situationale 4. Memorie?
10. Informatii din psihologia invatarii 5. Creativitate?
6. Talent artistic?
23.3. Checklist: Selectia variabilelor de mediu 7. Stilul de lucru?
8. Abilitati in:
1. Situatia financiara? — scris?
2. Situatia rezidentiala? — citit?
3. Conexiunile de transport? — matematica de baza?
4. Conditiile de comunicare? 9. Cuno§tinte de:
5. Timpul disponibil? — limbi straine? interactiune
6. Alte conditii de viata (externe) cu computerul?
importante?
— tastare?
stenogralierc
23.4. Checklist: Selectia variabilelor organice ?
— alte domenii importante?
1. Abilitatea generala de a rezista stresului 10. Conditii situationale?
psihic? 11. Contingente?
2. Nutritia? 12. Intariri (reinforcement) pozitive ale compor-
3. Varsta (diferente)? tamentului?
4. Deteriorarea sanatatii? 13.Intariri (reinforcement) negative ale com-
5. Dizabilitati? portamentului?
6. Boala §i afectiuni, inclusiv cele care nu s-au 14. Pedepse?
vindecat in mod adecvat? 15. Alte aspecte ale perceptiei?
7. Dependenta de droguri?
16. Alte aspecte ale invatarii?
8. Anomalii:
17. Alte aspecte ale gandirii?
- anatomice?
fiziologice
? 18. Checklist: Selectia variabilelor
- hormonale? emotionale
- neurologice?
- senzoriale? 19. Stabilitatea emotionala sau abilitatea de
- cardio-vasculare? a rezista incarcarii emotionale?
- osoase? 20. Modalitati de gestionare a stresului?
- musculare? 21. Modalitati de gestionare a frustrarii?
- dermatologice? 22. Modalitati de gestionare a emotiilor?
9. Alte caracteristici fizice importante? 23. Durata sentimentelor de:
24. dragoste?
23.5. Checklist: Selectia variabilelor cognitive 25. gelozie?
26. vinovatie?
1. Inteligenta generala? 27. anxietate?
28. inferioritate
29. altele?
30. Ata§amente emotionale?
31. Probleme emotionale?
 199
23.13. Checklist: Selectarea surselor de informatie

1. Dispozitii §i schimbari de dispozitie?

§i comportamentul care trebuie explicat sau prezis este de
importanta practica (proportia variantei explicate)?
3. Puterea asocierii dintre cele doua s-a
23.6. Checklist: Selectia
9
variabilelor dovedit a fi similara, in diverse cercetari
cu grad inalt de validitate interna?
motivationale
9

23.9. Checklist: Formularea

1. Scopuri? Tntrebarilor psihologice
2. Dorinte? (=ipoteze)
3. Valori?
4. Interese? 1. Este explicata selectia unei variabile intr-un
5. Atitudini? mod simplu, u§or de inteles §i bine funda-
6. Convingeri referitoare la: mentat pe legi empirice sau pe regularitati
- scopuri? comportamentale?
- norme §i reguli? 2. Exista o legatura clara intre variabila selectata
- propria persoana? §i comportamentul specificat in intrebarea
- anumite situatii? pusa de client?
7. A§teptari? 3. Daca variabila este un construct psihologie,
8. Comportament in situatii de decizie? este indicat numele ei?
9. Motive precum: 4. Partea a doua a intrebarii psihologice se re-
- orientarea spre realizare? fera in mod clar la variabila din prima parte a
- orientarea spre putere? intrebarii psihologice?
- alte motive? 5. Daca variabila este de tip calitativ, se refera
intrebarea la caracteristici calitative care tin de
23.7. Checklist: Selectia variabilelor variabila?
9
6. Daca variabila este cantitativa, se refera
intrebarea la caracteristici cantitative care tin
sociale de variabila?
7. Este enuntat un numar de intrebari psihologice
1. Inteligenta sociala? care nu depa§e§te 20?
2. Competenta sociala? 8. intrebarile psihologice sunt grupate cu sens?
3. Atitudini? 9. Sunt intrebarile psihologice grupate in a§a fel
4. Prejudecati §i stereotipii? incat sa nu existe mai mult de (circa) 5
5. Norme? intrebari in fiecare grup?
6. Datorii, obligatii?
7. Influenta unor persoane importante pentru
23.10. Checklist: Selectarea surselor
subiect? de informatie9
8. Alte variabile sociale?

1. Proceduri standardizate:
23.8. Checklist: Criterii pentru - teste?
selectarea variabilelor - chestionare?
- exemple practice?
1. Asociatia dintre variabila selectata §i com-
portamentul care trebuie explicat sau prezis
este reproduclibila, adica in studiul acestei
relatii au fost stabilite rezultate coerente,
similare, in cercetari cu grad inalt de vali-
ditate interna?
2. Puterea asocierii dintre variabila selectata
 200 Capitolul 23 Punctaj de idei pentru sprijinul evaluatorului

- observatii comportamentale? 10. Checklist: Evaluarea unui observator

2. Proceduri partial standardizate:
- observatii comportamentale? 11. Experienta observatorului?
- interviuri orientate spre decizie? 12. Pregatirea observatorului?
3. Proceduri nestandardizate: 13. Monitorizarea observatorului?
interviuri? 14. Conditiile in care se face observarea de
- certificate? catre observator:
- dosare? 15. de mediu?
- rezultate? 16. organice?
- rapoart 17. cognitive?
e medicale? 18. emotionale?
- altele? 19. motivationale?
20. sociale?

23.11. Checklist: Planul detaliat al evaluarii

1. Exista planuri pentru:

- observatii ale comportamentului?
- interviuri orientale spre decizie (ghiduri de 21. Checklist: Continutul observatiilor
interviu)?
- aplicarea procedurilor standardizate? 22. Propriul comportament?
- succesiunea tuturor procedurilor din 23. Comportamentul altei persoane?
evaluare, de exemplu cine este evaluat §i 24. Frecventa comportamentului?
cand, cat timp va dura §i cine va face 25. Durata comportamentului?
evaluarea? 26. Regularitatea comportamentului?
2. Costurile §i beneficiile sunt luate 27. Variabilitatea comportamentului?
suficient 28. Posibilitatea de evitare a
de mult in considerare in planificare? comportamentului?
29. Nivelul de intimitate al
comportamentului:
30. public?
23.12. Checklist: Costurile §i 31. privat?
beneficiile fiecarei surse de informatie 32. intim?
33. Interactiuni necesare cu parteneri?
Au fost evaluate costurile materiale §i nemate- riale, 34. Dezirabilitate sociala?
precum §i beneficiile fiecarei surse poten- tiale de 35. Alte caracteristici importante?
informatie, pentru:
1. subiecti?
2. clienti?
3. psihologi? 23.13. Checklist: Caracteristici
4. alte persoane direct implicate? ale observatiilor §tiintifice referitoare la
5. institutii direct implicate? comportament
6. organizatii direct implicate?
7. persoane indirect implicate? 1. Exista un plan valid pentru:
8. institutii indirect implicate? - executie?
9. organizatii indirect implicate? - analiza?
- interpretare?
23.22. Checklist: Conditii pentru atingerea celui mai inalt grad
posibil de obiectivitate 201

2. Observatiile comportamentale sunt executate: 12. Au fost corectate a§teptarile eronate ale
- pe baza unui plan valid? subiectului?
- de observatori calilicati? 13. I-au fost indicate subiectului posibilele
- cu o modalitate de inregistrare cat mai dificultati care ar putea fi intampinate pe
obiectiva, fidela §i valida cu putinta? parcursul evaluarii?
3. Observatiile sunt analizate pe baza unui plan 14. Subiectul a fost informat asupra modului
valid? in care ar putea gestiona aceste
4. Observatiile sunt interpretate pe baza unui plan dificultati?
valid? 15. Subiectului i s-a explicat scopul fiecarei
proceduri individuale?
23.14. Checklist: Criterii pentru 16. Exista un acord in ceea ce prive§te
coopera- rea dintre subiect §i psiholog?
selectia procedurilor
standardizate
17. Checklist: Criterii pentru scorarea §i
1. Bazele teoretice? analiza procedurilor de evaluare
2. Caracteristici determinate empiric: psihologica
- obiectivitatea executiei, scorarii, analizei
§i interpretarii? 18. Scorarea §i analiza sunt realizate la cel
- fidelitatea? mai inalt nivel in ceea ce prive§te:
- validitatea? 19. dezvoltarea teoriei?
- norme? 20. metodele?
3. Raportul cost-beneficiu in aplicarea 21. rezultate relevante provenite din
procedurilor standardizate selectate, pentru cercetare?
intrebarile clientului? 22. Scorarea §i analiza sunt realizate in
confor- mitate eu teoria?
23. Scorarea §i analiza au sens din punct de
vedere psihometric?
24. Scorarea §i analiza simt justificate logic?
4. Checklist: Obiectivitatea executiei
procedurilor de evaluare psihologica
25. Checklist: Conditii pentru atingerea celui
5. Subiectul a fost intrebat care sunt mai inalt grad posibil de obiectivitate in
a§teptarile sale in ceea ce prive§te interpretarea procedurilor standardizate
evaluarea psiholo- gica? de evaluare psihologica
6. Subiectului i-au fost explicate obiectivele
evaluarii? 26. Sunt prezentate observatiile
7. Subiectului i-au fost explicate toate comportamentale privind o procedura de
etapele evaluarii, precum §i succesiunea evaluare psihologica la timpul trecut in
lor? sectiunea de date a raportului psihologic
8. Subiectului i-au fost explicate rolurile §i inaintea prezentarii rezultatelor
urma- toarelor persoane: respectivei proceduri?
9. subiectul?
27. In sectiunea de date a raportului
10. psihologul?
psihologic, sunt raportate rezultatele
11. alte persoane posibil implicate in evalu- procedurilor standardizate la:
are?
202 Capitolul 23 Punctaj de idei pentru sprijinul evaluatorului

- procedure? 23.16. Checklist: Validitatea procedurilor

- momentul evaluarii (timpul trecut?) standardizate de evaluare
- e§antionul normativ?
psihologica
1. Sunt explicati toti termenii tehnici intr-un mod
u§or de inteles?
1. Cat de bine este demonstrata validitatea
2. Au fost inlocuite toate cuvintele cu un sens
criteriului?
puternic evaluativ cu alternative cat mai
2. Cat de bine este demonstrata validitatea
neutre posibil?
predictiva?
3. Cat de bine este demonstrata validitatea
convergenta?
23.15. Checklist: Fidelitatea 4. Cate de bine esle demonstrata validitatea
procedurilor standardizate de discriminanta?
evaluare psihologica 5. Ce alte dovezi exista, cu privire la validita- tea
de construct?
1. Ce tip de fidelitate este necesara in contextul 6. Care este magnitudinea coeficientilor de
intrebarii clientului? validitate?
2. Ce tip de fidelitatea este necesara in contextul 7. Care este magnitudinea coeficientilor de
intrebarii psihologice? validitate, comparativ cu ceea ce poate fi
3. Ce tip de fidelitate este necesara in contextul a§teptat in domeniul respectiv?
teoriei care sta la baza respectivei proceduri 8. Cat de utila este procedura in comparatie cu o
standardizate? strategie a priori’?
4. Exista un acord in ceea ce prive§te fidelitatea
ceruta de intrebarea clientului, de intrebarea
psihologica §i de teoria care sta la baza pro- 23.17. Checklist: Planificarea
cedurii de evaluare psihologica utilizate? interviului orientat spre decizie
- este necesara stabilitatea cu privire la (DOI)
diferitele parti ale procedurii?
- este necesara stabilitatea de-a lungul unei 1. Este DOI:
perioade de timp? - planificat
5. Tipul de fidelitate necesar este expus in - executat
literatura? - analizat
6. Modalitatea specifica de masurare a fidelita- tii in conformitate cu cele mai inalte standar- de?
este expusa in literatura? 2. Ghidul de interviu este bazat pe cerinte
7. Nivelul de fidelitate necesar este expus in clare?
literatura sub forma numerica? 3. Ghidul de interviu este
8. Volumul e§antionului pe baza caruia a fost structurat in conformitate cu
masurata fidelitatea este expus in literature intrebarile psihologice derivate din
sub forma numerica? intrebarea clientului?
9. Tipul de e§antionare utilizat pentru determi- 4. Ghidul de interviu, ca plan
narea fidelitatii este expus in literatura? pentru DOI, este formulat complet §i in
10. Evaluarea parametrului de fidelitate este fiecare detaliu?
„practic invarianta"? 5. Ghidulde interviu permite ca
11. Evaluarea fidelitatii este inca valida? informatia relevanta pentru intrebarea
clientului sa fie colectata:
- complet?
23.28. Checklist: Formularea intrebarilor "bune'
- obiectiv?
- fidel?
- valid?
6. Ghidul de interviu faciliteaza subiectului
prezentarea unor comportamente §i experi-
ente concrete?
7. Ghidul de interviu permite subiectului sa
prezinte observatii in mod spontan?
8. Poate subiectul utiliza ghidul de interviu ca
baza pentru propriile observatii?
9. Ghidul de interviu ajuta subiectul sa ia in mod
independent decizia de cooperare cu
evaluatorul?
10. Ghidul de interviu este orientat in functie de
raportul cost-beneficii?
11. Ghidul de interviu are un design practic?
23.18. Checklist: Structura ampla a ghidului de
interviu
Ghidul de interviu aminte§te intervievatorului
sa urmeze urmatoarele puncte:
1. Intampinarea §i introducerea?
2. Explicarea intrebarii puse de client, obiecti- ve
§i proceduri?
3. Consimtamantul subiectului pentru inregis-
trarea video sau audio?
4. Explicarea scopului la inceputul fiecarei noi
sectiuni?
5. Rezumatul informatiilor importante la sfar-
§itul fiecarei sectiuni?
6. Structurarea ghidului de interviu, dupa
sectiunea de introducere, in conformitate cu
incidentele critice?
7. Checklist: Structura detaliata a ghidului
de interviu
8. Sunt formulate toate intrebarile simplu,
clar §i precis?
9. Este minimizata utilizarea cuvintelor de
origine straina si a termenilor tehnici?
10. Sunt explicati termenii tehnici necesari?
203
11. Toate explicatiile necesare sunt:
12.scurte?
13.adecvate?
14.u§or de inteles?
15. Se realizeaza transmiterea tututor
explicatiilor care in mod necesar sunt
mai lungi, ca parte a unui dialog §i nu ca
prelegeri?
16. Sunt ordonate toate intrebarile §i toate
punctele dintr-o sectiune intr-un mod
logic §i corect?
17. Se refera fiecare intrebare la modalitati
concrete de manifestare a emotiilor,
rationa- mentelor sau comportamentelor?
18. Sunt utilizate doar intrebari "bune"?
19. Sunt formulate toate intrebarile sub o
forma atat de deschisa precum este
necesar?
20. Sunt formulate toate intrebarile sub o
forma atat de directa precum este
necesar?
21.Exista tendinta ca intrebarile indirecte sa
fie puse la sfar§it?
22.Gradul de directivitate a unei intrebari este
adaptat continutului care urmeaza a fi
raportat?
23.Este fiecare intrebare adaptata pentru tipul
de reprezentare cognitiva pe care
subiectul o are referitor la continutul care
urmeaza a fi raportat?
24. Checklist: Formularea intrebarilor "bune"
25. Se refera fiecare intrebare la un
comporta- ment individual concret?
26. Are fiecare intrebare un cadru de
referinta lipsit de ambiguitate?
27. Fiecare intrebare intreaba despre un
singur aspect?
28. Este fiecare intrebare pe cat se poate de
scurta §i de precisa?
29. Sunt toate intrebarile lipsite de
distorsiune, adica lipsite de sugestii sau
frazari care sa influenteze un anumit
raspuns?
30. Este fiecare intrebare pe cat se poate de
ne- utra din punctul de vedere al evaluarii
204 Capitolul 23 Punctaj de idei pentru sprijinul evaluatorului
1. Este formularea fiecarei intrebari pe cat se
poate de neutra din punct de vedere afectiv?
2. Utilizeaza fiecare intrebare contextul ca ajutor
pentru memorie, daca c posibil?
3. Intrebarile care pot fi stanjenitoare §i pentru
psiholog sunt formulate corect?
4. Au fost inlocuite toate intrebarile care incep cu
"De ce?" sau "Care este motivul...?' prin
intrebari care incep cu "Ce gase§ti pozitiv
in...?" sau „Ce gase§ti mai putin pozitiv in...?"
5. Au fost inlocuite toate intrebarile care se
refera la comportamente in situatii ipotetice,
sau la comportamente posibile in situatii
necunoscute, cu:
- intrebari despre emotiile, rationamentele
sau comportamentele din situatii cunos-
cute, sau
- intrebari despre a§teptarile, convingerile
sau planurile referitoare la situatii viitoa-
re care pot fi imaginate complet §i u§or.
23.19. Checklist: Intrebari
distorsionante
Intrebarile din interviu sunt considerate a
distorsiona daca raspunsul „dorit" de evaluator
este evident, pentru ca cel putin una din
urmatoarele conditii este indeplinita:
1. Informatiile date prin intrebare sugereaza
raspunsul dorit.
2. Intrebarea contine deja o "evaluare"' a
comportamentului despre care se pune in-
trebarea.
3. In intrebare se presupune ca dat ceva ce nu
poate fi presupus ca dat, pentru ca exista
posibilitatea ca respectivul lucru sa fie a§a sau
sa fie diferit.
4. Aria alternativelor de raspuns care sunt 23.21. Checklist: Prezentarea planului
propuse este incompleta.
5. In cazul unor alternative de raspuns complete,
sau a raspunsurilor dihotomice („Da/ Nu"), I. Este descrisa fiecare sursa de informare
una dintre alternative este mai eviden- ta
pentru subiect.
6. intrebarea contine cuvinte cum ar fi "cu
siguranta" sau "poate", care duc spre raspunsul
dorit.
23.20. Checklist: Conditii pentru
interviul orientat spre decizie
1. Am admis in mod deschis care sunt toate a§-
teptarile mele in ceea ce prive§te subiectul, in
timp ce am pregatit evaluarea?
2. Ce imi place la subiect?
3. Ce imi place mai putin la subiectul?
4. Am planuri concrete despre cum sa
interactionez cu subiectul?
5. Cum intentionez sa gestionez dificultatile
anticipate?
6. Planurile mele pentru interactiunea cu su-
biectul sunt bune?
7. Trairile mele emotionale §i rationamentele
melc sunt adecvate interviului, astfel incat
anticiparea situatiei interviului sa fie lipsita de
emotii?
8. Am un ghid de interviu complet, aranjat cu
claritate §i formulat corect?
9. Timpul intrevederii este optim pentru ambii
parteneri?
10. Am stabilit timp suficient pentru interviu?
11. Am pregatit corect mediul pentru interviu?
- masa mica?
- locuri confortabile?
- un ceas vizibil cu u§urinta pentru toti
participantii la interviu?
- ecusoane cu numele?
- racoritoare?
- garantii pentru lipsa de intreruperi pe
durata interviului, prin telefoane sau prin
alte persoane ?
de evaluare tn raportul psihologic
utilizata in planul de evaluare prezentat in
raportul psihologie?
23.33. Checklist: Analiza §i prezentarea informatiei
provenite din interviuri 205

2. Este dat numele fiecarei surse de informare, iar 7. Inaintea prezentarii datelor fiecarui test, a fost
in cazul unei proceduri psihologice, este
oferita o descriere a tuturor comporta-
indicat autorul §i anul publicarii, in parante-
mentelor relevante pentru intrebarea clien-
za, imediat dupa numele procedurii?
tului, care au fost observate pe parcursul
3. Procedura este descrisa in cateva fraze concise,
care ii permit subiectului sa o recu- noasca din procedurii?
nou? 8. Prezentarea fiecarui rezultat este legata de:
4. Clientul poate sa inteleaga pentru care carac- - test?
teristica sau caracteristici se face evaluarea - timpul testarii (timpul trecut)?
printr-o procedura §i in ce fel? - e§antionul normativ?
5. Descrierea fiecarei surse de informare con- tine 9. Sunt prezentate datele separat pentru fiecare
toate variabilele despre care s-au strans sursa de informatie in sectiunea de date a
informatii? raportului psihologic?
6. Numele utilizate pentru variabile sunt identice 10. Sectiunea de date a raportului psihologic se
cu cele utilizate in intrebarile psi- hologice? abtine de la discutii privind relatiile dintre
diferitele informatii?
23.22. Checklist: Scorarea testelor §i a
chestionarelor §i prezentarea datelor in 23.23. Checklist: Analiza §i
raportul psihologic prezentarea informatiei provenite din
interviuri §i din surse scrise
1. Scorarea se face in conformitate cu intreba- rea
nestandardizate in sectiunea de date a
clientului?
raportului psihologic
2. Scorarea se face pentru a raspunde intre-
barilor psihologice derivate din intrebarea
clientului? 1. Toate informatiile colectate in mod obiectiv
3. Scorarea se face la cel mai inalt nivel de sunt analizate pas cu pas in functie de:
profesionalism in ceea ce prive§te: - gradul in care sunt relevante pentru in-
- dezvoltarea teoriei? trebarea clientului?
- dezvoltarea metodelor? - intrebarea psihologica pentru care sunt
- cerintele psihometrice care tin de teste? relevante?
2. Este prezentata fiecare informatie care ajuta la
4. A fost stabilit intervalul de incredere de 90%
raspunderea unei intrebari psihologice
pentru scorul real al subiectului, pentru fiecare
indicator al fiecarui test? impreuna cu intrebarea respectiva?
5. A fost clasificat corect intervalul de incredere
3. Este fiecare informatie prezentata corect?
pentru fiecare scor real? 4. Este prezentata sursa pentru fiecare informatie?
6. Sunt utilizate numai urmatoarele cinci cla- 5. Contextul original al fiecarei informatii este
sificari pentru descrierea intervalelor in care se
luat in considerare in mod corect?
plaseaza un scor real? 6. Comportamentul observat este descris intr- un
- sub-mediu (below average)? mod adverbial?
7. Comportamentul este descris la timpul trecut?
- sub-mediu spre mediu (below average to 8. Numarul citarilor relatate cuvant cu cuvant (si
average) ? cu ghilimele) este restrictionat la doar cateva
pe pagina?
- mediu (average)?

- mediu spre supra-mediu (average to above

average) ?
206 Capitolul 23 Punctaj de idei pentru sprijinul evaluatorului
9. Citarile relatate cuvant cu cuvant
transmit un amanunt important pentru
intrebarea clientului?
10. O citare relatata cuvant cu cuvant
imbunata- te§te in mod real enuntul
formulat?
11. Sunt utilizate doar cuvinte normale, simple?
12. Este utilizat stilul verbal?
13. Este utilizata o formulare activa?
14. Este prezentata fiecare informatie in
vorbire indirecta?
15. Pentru fiecare afirmatie, a fost
identificata sursa ei §i a fost adaptat stilul
de redactare (forma verbala utilizata) la
tipul sursei?
16. Au fost luati in considerare toti
potentialii cititori ai raportului, in
formularea fiecarei afirmatii?
17. Sunt toate formularile pe cat se poate de
18. Checklist: Sectiunea de rezultate a
raportului psihologic
19. S-a raspuns intrebarii clientului?
20. S-a raspuns tuturor intrebarilor
psihologice derivate din intrebarea
clientului?
21. Toate raspunsurile §i afirmatiile se
rezuma la intrebarea clientului, fara a o
excede? (pastrarea secretului
profesional!)
22. Au fost eliminate toate afirmatiile care
ge- neralizeaza inutil?
23. Sectiunea de rezultate a raportului psiho-
logic a fost structurata in conformitate cu
intrebarile psihologice?
24. Impreuna cu fiecare intrebare
psihologica sunt prezentate §i toate
informatiile relevan- te, din toate sursele
de informatie?
25. Este clar pentru fiecare cititor al
raportului de unde provine fiecare
informatie, chiar daca nu a citit partile
anterioare ale raportu- lui psihologic?
26. Sunt discutate sau explicate eventualele
contradictii aparute intre informatii
27. Este cantarita sau ponderata fiecare infor-
matie, pe baza semnificatiei sale pentru
intrebarea clientului?
28. Ponderarea este explicata in a§a fel incat
fiecare cititor al raportului psihologie sa o
poate intelege in totalitate?
29. Pentru fiecare variabila in parte, au fost
luate in considerare:
30. stabilitatea?
31. gradul in care se poate modifica?
32. abilitatea de a fi compensata?
33. Pentru a raspunde intrebarii clientului,
sunt combinate pas cu pas toale
afirmatiile care privesc o anume
variabila?
34. Explicatiile necesare, cu privire la starea
cuno§tintelor din psihologic, in domeniul
respectiv, sunt enuntate intr-un mod u§or
de inteles?
35. Referintele bibliografice au fost facute
co- rect (autor, anul publicarii)?
23.24. Checklist: Recomandari §i
sugestii in raportul psihologic
1. Intrebarea clientului necesita recomandari §i
sugestii?
2. Exista rezultate care necesita oferirea de
recomandari §i sugestii pentru client? (Men-
tinerea secretului profesional!)
3. In recomandari §i sugestii:
- sunt descrise concret toate posibilele
alternative de actiune?
- sunt descrise concret toate conditiile
pentru realizarea fiecarei posibile alternative de
actiune?
- sunt descrise obiectivele care pot fi
atinse prin realizarea fiecarei posibile
alternative de actiune din cele descrise?
- sunt descrise consecintele care ar putea
rezulta in realizarea fiecarei posibile alternative
de actiune din cele descrise?
4. Recomandarile §i sugestiile sunt facute la
sfar§itul raportului psihologic?
23.37. Checklist: Structura raportului psihologic

5. Sunt prezentate toate informatiile necesare,

inainte sa fie facute sugestiile §i recoman-
darile?

23.25. Checklist: Formulari fn sectiunea

de rezultate a
9

raportului psihologic

1. Este prezentat fiecare fragment de informa- tie

extras din teste, chestionare, interviuri §i din
alte surse de informatie in aceea§i forma
gramaticala ca in sectiunea de date a rapor-
tului psihologie?
2. Daca sunt utilizate rezumate ale datelor extrase
dintr-un interviu mai lung, sunt indicate
paginile in care cititorul poate gasi forma
completa a respectivului interviu?
3. In sectiunea de rezultate sunt prezentate toate
considerable, deductiile §i deciziile:
- la timpul prezent?
- intr-o formulare indicativa, fara colorit,
modal?
- pe cat se poate de obiectiv?

- Checklist: Structura raportului

psihologic

- Intrebarea clientului (§i clientul)

- Intrebarile psihologice
- Planul §i succesiunea evaluarii (inclusiv
numele tuturor evaluatorilor, tuturor
intre- vederilor; durata §i locul
intalnirilor)
- Sectiunea de date
- Sectiunea de rezultate, raspunsul la
intreba- rea clientului
- Recomandari §i sugestii (daca sunt cerute
de intrebarea clientului)
- Referinte
- Anexe (optional, de exemplu rezultatele
la teste, inclusiv calcule psihometrice)
- Semnatura (psihologului responsabil),
data de completare a raportului
 24

Capitolul 24
Ghid pentru evaluarea rapoartelor
psihologice de catre specialist fara studii
in domeniu psihologiei

24.1. Structura raportului psihologic — 210

24.2. Transparenta raportului psihologic — 210

24.3. Formularile cuprinse in raportul psihologic — 210

24.4. Intrebarea clientului — 210

24.5. Formularea intrebarilor psihologice — 210

24.6. Descrierea planului de evaluare, in raportul psihologic — 210

24.7. Scorarea si analiza testelor si a chestionarelor, in sectiunea de date a raportului
psihologic — 211

24.8. Analiza si prezentarea informatiilor din interviuri si din surse ne- standardizate de
informatii scrise, in sectiunea de date a raportului psihologic — 211

24.9. Sectiunea de rezultate a raportului psihologic — 211

24.10. Recomandari si sugestii, in

raportul psihologic
210 Capitolul 24 • Ghid pentru evaluarea rapoartelor psihologice de catre specialist fara studii tn domeniu
psihologiei

Urmatoarea lista contine repere pentru verifica-

rea unui raport psihologic $i ti. ajuta pe specia-
lism care nu au studii de psihologie sa evalueze
masura in care raportul psihologic corespunde
unei minime cerinte §tiintifice. Explicatiile ne-
cesare pentru aceasta lista de verificare pot fi
regasite in Capitolul 22.

24.1. Structura raportului psihologic

1. Intrebarea clientului (§i clientul)

2. Intrebarile psihologice
3. Planul §i succesiunea evaluarii
4. Sectiunea de date
5. Sectiunea de rezultate
6. Raspunsul la intrebarea clientului §i/sau (in
functie de intrebarea clientului) sugestii sau
recomandari
7. Referinte
8. Anexe (inclusiv evaluari ale testelor, steno-
grame sau transcrieri ale interviurilor)
9. Semnatura (psihologului responsabil)

10. Transparenta raportului psihologic

11. Pot fi intelese §i urmarile toate afirmatiile din raportul psihologic?

12. Pot fi verificate toate afirmatiile din raportul psihologic?

13. Formularile cuprinse Tn raportul psihologic

14. Este facuta fiecare formulare referitoare la descrierea sau evaluarea unui
comportament pe cat se poate de obiectiv?
15. Este redactata fiecare fraza intr-un limbaj simplu, clar §i corect?
16. A fost minimizata utilizarea cuvintelor de origine straina §i a termenilor tehnici?
17. Termenii tehnici sunt explicati?

24.9. Sectiunea de rezultate a raportului psihologic
24.2. Intrebarea clientului
1. Este psihologul cel mai adecvat expert?
2. Clientul este numit?
3. intrebarea clientului este repetata cuvant cu
cuvant in raportul psihologic?
4. Este numit cel care a contractat evaluarea?
24.3. Formularea intrebarilor
psihologice
1. Este justificata selectia caracteristicilor pe scurt
§i u§or de inteles, pe baza unei reguli sau a
unei regularitati in comportament?
2. Justificarea este legata clar de intrebarea
clientului?
3. Este dat numele caracteristicii?
24.4. Descrierea planului de evaluare, in raportul
psihologic
1. Este descrisa individual fiecare sursa de
informare, in planul de evaluare din raportul
psihologic?
2. In descriere este indicat numele sursei de
informatie, iar in cazul procedurilor psiho-
logice este facut acest lucru impreuna (in
paranteza) cu autorul §i anul publicarii?
3. Este descrisa procedura in cateva fraze scur- te,
astfel incat subiectul sa o recunoasca din nou
in raportul psihologic ?
4. Poate clientul sa spuna, pe baza descrierii
procedurii, care anume caracteristica sau ca-
racteristici se masoara cu aceasta procedura §i
in ce fel?
5. Sunt listate, pentru fiecare sursa de informatie,
toate caracteristicile care contribuie la
elaborarea raspunsului la intrebarea clientului?
6. Numele acestor caracteristici corespund cu cele
utilizate in intrebarile psihologice?
7. Este clar cine realizeaza ce evaluari, cand §i
unde au fost realizate §i cine a ajutat la
realizarea lor?
211
8. Scorarea §i analiza testelor §i a
chestionarelor, in sectiunea de date a
raportului psihologic
9. Analiza §i scorarea sunt orientate spre
intrebarea clientului?
10. Scorarea §i analiza sunt utile pentru
elaborarea raspunsului la intrebarile
psihologice formulate initial?
11. Sunt urmate cele mai avansate cuno§tinte
§tiintifrce, atunci cand sunt scorate §i
analizate testele §i chestionarele?
12. Atunci cand sunt expuse rezultatele unei
proceduri, este descris §i orice
comportament relevant pentru intrebarea
clientului, observat in timpul realizarii ei?
13. In descrierea fiecarui rezultat, se indica (a)
testul, (b) momentul testarii §i (c)
e§antionul normativ la care s-au raportat
scorurile?
14. Rezultatele din sectiunea de date a
raportului psihologic sunt prezentate
separat pentru fiecare sursa de informatie?
15. Sectiunea de date a raportului psihologic
se abtine de la orice discutii despre
relatiile dintre diverse informatii?
16. Analiza §i prezentarea informatiilor din
interviuri §i din surse nestandardizate de
informatii scrise, in sectiunea de date a
raportului psihologic
17. Sunt analizate toate informatiile colectate
obiectiv, pas cu pas, in functie de (a)
relatia cu intrebarea clientului, (b)
intrebarea psi- hologica de care se leaga?
18. Este mentionata fiecare informatie in
cadrul sectiunii privind intrebarea
psihologica la a carei rezolvare
contribuie?
19. Este clar de unde provine fiecare informa-
 tie?
1. Este utilizata forma lingvistica corecta
(vorbirea indirecta)?
212 Capitolul 24 Ghid pentru evaluarea rapoartelor psihologice de catre specialist fara studii in domeniul
psihologiei

2. In formularea fiecarei afirmatii, au fost luati in d) Recomandari §i sugestii, in

considerare toti posibilii cititori? raportul psihologic

24.5. Sectiunea de rezultate a e) Intrebarea clientului necesita

9
recomandari §i sugestii?
f) Exista rezultate care necesita realizarea
raportului psihologic
de recomandari §i sugestii pentru client?
g) In recomandari §i sugestii:
1. Sectiunea de rezultate a raportului psihologic
h) sunt descrise concret toate posibilele
este structurata in functie de intrebarile
alternative de actiune?
psihologice?
i) sunt descrise concret toate conditiile
2. S-a raspuns tuturor intrebarilor psihologice
pentru realizarea fiecarei posibile
derivate din intrebarile clientului?
alternative de actiune?
3. Impreuna cu fiecare intrebare psihologica, sunt
j) sunt descrise obiectivele care pot fi atinse
prezentate §i informatiile relevante, din toate
prin realizarea fiecarei posibile
sursele de informatie?
alternative de actiune din cele descrise?
4. Este clar pentru fiecare cititor de unde provine
k) sunt descrise consecintele care ar putea
fiecare parte de informatie, chiar daca nu a
rezulta in realizarea fiecarei posibile
citit partile anterioare ale raportului
alternative de actiune din cele descrise?
psihologic?
l) Recomandarile §i sugestiile sunt facute la
5. Sunt explicate eventualele contradictii dintre
sfar§itul raportului psihologie?
diferitele surse de informatie?
m) Sunt prezentate toate informatiile
6. Este cantarita sau ponderata fiecare informatie,
necesare, inainte sa fie facute sugestiile
in functie de importanta sa in raport cu
§i recoman- darile?
intrebarea clientului?
7. Importanta informatiei este prezentata in a§a
fel incat fiecare cititor sa o poata intelege?
8. Afirmatiile despre caracteristici sunt combi-
nate pas cu pas in elaborarea unui raspuns la
intrebarile clientului, astfel incat acest proces
sa poata fi urmarii de toti cititorii raportului
psihologic?
9. Explicatiile necesare despre stadiul cunoa§-
terii §tiintifice in domeniu sunt prezentate intr-
un mod u§or de inteles?
10. Se raspunde la intrebarea clientului?
11. S-au facut afirmatii exclusiv despre intrebarea
clientului (§i nimic care sa o exceada)?
12. Au fost excluse afirmatiile generale?
13. Literatura de specialitate utilizata este cita- ta?
14.In sectiunea de rezultate, sunt prezentate toate
considerable, deductiile §i deciziile:
a) la timpul prezent?
b) intr-o formulare indicativa, fara colorit
modal?
c) cat mai obiectiv posibil?
BIBLIOGRAFIE
214 Bibliografie
Ainsworth, M.D.S., Blehar, M.C, Waters, E., Wall,
S. (1978). Patterns of attachment: A
psychological study of the Strange Situation.
Hrllsdale, NJ.: Erlbaum.
Ainsworth, M.D.S. (1991). Attachment and other
af-fectional bonds across life cycle. In: CM.
Parkes, J. Stevenson- Hinde & P. Marris (eds.).
Attachment across the life cycle, pp. 33-51.
London: Routledge.
Arbeitsgruppe Deutsche Child Behavior Checklist
(1998, 2. Auflage mit deutschen Normen).
Elternfragebo-gen Liber das Verhalten von
Kindern und Jugendlichen; deutsche
Bearbeitung der Child behavior Checklist
(CBCL/4-18). Einfiihrung und Anleitung zur
Handauswertung, bearbeitet von M. Dopfner,
J. Pluck, S. Boite, P. Melchers & K. Heim.
[Parents' Questionnaire for measuring child
and adolescent behaviour; German adaptation
of the Child Behav-iour Checklist (CBCL 4-
18). Introduction and manual edited by ] M.
Dopfner, J. PlOck, S. Boite, P. Melchers & K.
Heim. Koln: Arbeitsgruppe Kinder-, Jugend-
und Familiendiagnostik.
Arntzen, F. (1993). Psychologie der
Zeugenaussage [The Psychology of witnesses'
testimony] (3. Aufl.). Munchen: Beck.
Balloff, R. (1994). Zur psychologischen
Diagnostik und Intervention des
psychologischen Sachverstandi-gen in
Familiensachen bei den Vormundschafrs-und
Familiengerichten. Bestandsaufnahme und
Perspektiven. [On psychological assessment
and intervention by the psychological expert in
fam-ily trials at the family and guardianship
courts]. Zentralblatt fur Jugendrecht, 81, 218-
224.
Balloff, R. (1998). Methodische Grundlagen der
gerich- tsgebundenen
Sachverstandigentatigkeit in Fami- liensachen
[Methodical basics of expert's activity at the
family court]. Familie, Partnerschaft, Recht
(FPR), 4, 207-213.
Balloff, R. (2000). Die aufcergerichtliche Fami-
lienmediation in strittigen Umgangs- und
Sorgerechtsfallen nach Inkrafttreten der Kind-
schaftsrechtsreform am 1.7.1998 in
Abgrenzung zur Beratung und Psychotherapie
[Extrajudicial family medlation in litigious
cases of visitation and child custody after the
entry into force of the reformed family law on
1bl July 1998 - differences to therapy and
Balloff, R. & Walter, E. (1991). Konzeptionelle
Gedanken zurTrennungs- und
Scheidungsintervention [Some thoughts about
concepts of intervention in separa-tion an
divorce]. Familie und Recht, 2, 63-69.
Bartussek, D. (2000). Extraversion - Introversion.
[Extraversion -Introversion) In: W. Sarges
(Hrsg.): Management-Diagnostik.
[Management assessment], Gottingen:
Hogrefe, 353-365.
Beelmann, W. & Schmidt-Denter, U. (2001).
Neuere Forschungen mit dem Family-
Relations-Test (FRT) [New research with the
Family-Relations-Test (FRT)]. In D.
Sturzbecher (Hrsg.), Spielbasierte Befragung-
stechniken/ [Interviewing techniques based on
playingl, S. 74-90. Gottingen: Hogrefe.
Berka, H.-H. & Westhoff, K. (1981).
Lehrererwartungen und Schu Ier verhalten
[Expectations of teachers and pupils'
behavior]. Zeitschrift fur Sozial psychologie,
12,1-23.
Berufsverband Oeutscher Psychologen e.V. (Hrsg.)
(1986). Berufsordnung fur Psychologen [The
Psychologist's professional code of conduct].
Bonn: Deutscher
Psychologen-Verlag.
BGB Biirgerliches Gesetzbuch [German Civil
Code]. Texlausgabe. (2007, 59. Aufl).
Munchen: Beck-Texte im dtv.
Boetticher, A.N., Nedopil, N. Bosinski, H.A.G. &
SaS, H. (2007). Mindestanforderungen fur
Schuldfahig- keitsgutachten [Minimum
requirements for expert's reports on criminal
responsibility], Forensische Psychiatrie,
Psychologie, Kriminologie, 1, 3-9.
Bowlby, J. (1975). Bindung [Attachment].
Munchen: Kindler.
Borkenau, P. & Ostendorf, F. (2003). NEO-Funf-
Faktoren Inventar (NEO-FFI) nach Costa und
McCrae. [NEO Five- Factor Inventory (NEO-
FFI) by Costa and McCrae]. Gottingen:
Hogrefe.
Borkenau, P. Egloff, B., Eid, M. Hennig, J., Kerst-
ing, M., Neubauer, A.C. & Spinath, F.M.
(2005) Personlichkeitspsychologie: Stand und
Perspektiven [The Psychology of Personality:
Current status und perspectives].
Psychologische Rundschau, 56, 271-290.
Brahler. E., Holling, H., Leutner, D. und F. Peter-
mann, F. (Hrsg.). (2002). Brickenkamp
Handbuch psychologischer und padagogischer
Bibliografie
Brickenkamp, ft. (Hrsg.) (1975). Handbuch
psycholo- gischer und padagogischer Tests
[Handbook of psychological and educational
tests]. Gottingen: Hogrefe.
Brickenkamp, R. (Hrsg.) (1983). Erster
Erganzungsband zum Handbuch
psychologischerund padagogischer Tests [First
supplementary volume of the handbook of
psychological and educational tests]. Gottin-
gen: Hogrefe.
Brickenkamp, R. (1997). Handbuch
psychologischer und padagogischer Tests. 2.
Auflage [Handbook of psychological and
educational tests], 2nd edition. Gottingen:
Hogrefe.
Bruck, M. & Ceci, SJ. (1999). The Suggestibility
of Children's Memory. Annual Review of
Psychology, 50, 419-439.
Bulheller, H. & Hacker, H. (2001)
Rechtschreibtest - Neue Rechtschreibregelung
(RST) [Spelling test -The new german spelling
rules (RST)]. Gottingen; Hogrefe.
Bundesgerichtshof (SGH) [The Federal High
Court of Justice] (1999). Wissenschaftliche
Anforderungen an aussagepsychologische
Begutachtungen (Glaub- haftigkeitsgutachten).
6GH, Urt. v. 30.7.1999 • 1 StR 618/98 (LG
Ansbach) BGHSt 45, 164 [Scientific
requirements for credibility assessment. BGH,
decree at 30th July 1999-1 StR 618/98 (LG
Ansbach), BGHSt 45,164|.
Carmei I, C.F., Kahn, R.L (1968). Interviewing. In:
G. Lindzey & E. Aronson (eds.). The
handbook of social psychology, Voi. II, 2nd ed.
Reading, Mass: Addison- Wesley.
Cronbach, I.J. & Gleser, G.C. (1965).
Psychological tests and personnel decisions,
2nd ed. University of Illinois Press: Urbana.
Damm, H., Hylla, E., Schafer, K. (1965).
Rechtschreibtest (RST8+). Neubearbeitung: H.
Horn. Weinheim: Beltz.
Qetlenborn, H. & Walter, E. (2002).
FamilienrechUpsy- chologie [Psychology in
family trials]. Mlinchen: Reinhardt.
Deutsche Gesellschaft fur Psychologie (2007).
Richtlin- Ien zur Manuskriptgestaltung
[Publication Manual of the German
Psychological Society]. Gottingen: Hogrefe.
Duhm, E. (Hrsg.), Huss, K. (1979). Fragebogen
zur Erfas- sung praktischer und sozialer
Selbstandigkeit 4- bis 6jahriger Kinder
[Questionnaire of practicai and social
independence of 4 to 6 years old children].
Braunschweig: Westermann.
Eckert, H. & Westhoff, K. (2000).
Psychologiedidaktik und Evaluation am
215
Psychologiedidaktik und Evaluation II —
Neue Medien, Psychologiedidaktik und
Evaluation in der psychologischen Haupt- und
Nebenfachausbildung [Didactics in
psychology and evaluation II - the new media,
didactics in psychology and evaluation in
major and minor training of psychologyj.S.
143- 1S8. Bonn: Deutscher Psychologen
Verlag.
Eckert, H. & Westhoff, K. (2002). Effects of
Systematic Training in Psychological
Assessment on Competence in Writing
Reports. Zeitschrift fur Differentielle und
Diagnostische Psychologie, 23,407-416.
Eggert, D. (1974). Eysenck-Personlichkeits-
Inventar (EPI) lEysenck Personality Inventory
(EPI)]. Gottingen; Hogrefe.
Ehlers, B., Ehlers, T., Makus, H. (1978). Die
Marburger Verhaltensliste (MVL). IThe
Marburg Behavior List (MVL)l. Gottingen:
Hogrefe.
Eisenberg, U. (2002, 4. Auflage). Beweisrecht der
StPO [Law of evidence according to the code
of criminal procedure]. Munchen: Beck.
EH, E. (1990). Psychologische Kriterien bei der
Sorg- erechtsregelung und die Diagnostik der
emotion- alen Beziehungen [Psychological
criteria for custody regulations and the
assessment of emotional relations]. Weinheim:
Beltz.
Feger, H- Sorembe, V. (1982). Konflikt und
Entscheidung [Conflict and decision]. In: H.
Thomae (Hrsg.). Theorien und Formen der
Motivation [Theories and forms of
motivation]. Bd. 1 der Serie Motivation und
Emotion der Enzyklopadie der Psychologie.
Gottingen: Hogrefe.
Fernandez-Ballesteros, R., De Bruyn, E.E.J.,
Godoy, A., Hornke, L.F., Ter Laak, J.,
Vizcarro, C, Westhoff, K., Westmeyer, H.,
Zaccagnini, J.L (2001). Guidelines for the
Assessment Process (GAP): A Proposal for
Discussion. European Journal of Psychological
Assessment, 17,187-200.
Fiedler, K.& Schmid, J. (1999). Gutachten uber
Methodik fur Psychologische
Glaubwiirdigkeitsgutachten. (Gutachten fur
den BGH) [Expert's reports on the
methodology of psychologie credibility
assessment (on behalf of the Federal High
Court of Justice)]. Praxis der
Rechtspsychologie, 9,5 - 45.
Fisseni, H.-J. & Preusser, I. (2007).Assessment-
Center. Eine Einfiihrung in Theorie und Praxis
[Assessment-Center. An introduction to theory
and practice]. Gottingen: Hogrefe.
216 Bibliografie
Fthenakis, W.E., Niesel, R., Kunze, H.-R. (1982).
Eheschei- dung: Konsequenzen fur Eltern und
Kinder [Parents' Divorce: Consequences for
parents and childrenj. Munchen: Urban &
Schwarzenberg.
Fthenakis, W.E. (1993). Kindliche Reaktionen auf
Tren- nung und Scheidung [Childrens'
reactions on parental separation and divorce).
In: O. Kraus (Hrsg.). Die Scheidungswaisen
[The orphans of divorce], S. 85 - 115.
Gottingen: Vandenhoeck & Ruprecht.
Graumann, C.F. (1960). Eigenschaften als Problem
der Personlichkeit5forschung. ITraits as a
problem in personaity research). In: P. Lersch
& H. Thomae (Hrsg.).
Personlichkeitsforschung und Personlich-
keitstheorie. [Personality research and
personality theoryJ.Handbuch der
Psychologie, Bd. 4, S. 87-154. Gottingen:
Hogrefe.
Greuel, L, Offe, S., Fabian, A., Wetzels, fi, Fabian,
T., Offe, H., Stadler, M. (1998).
Glaubhaftigkeit der Zeugenaussage — Theorie
und Praxis der forensisch-psychologischen
Begutachtung. [Cred- ibil ity of witness'
statement - theory and practice of forensic-
psychological expert examination]. Weinheim:
Psychologie-Verlags-Union.
Grossmann, K. & Grossmann, K.E. (1998). Eltern-
Kind- Bindung als Aspekt des Kindeswohls.
[Parent-Child- Attachment as an aspect of the
best interest of the child]. Bruh Ier Schriften
zum Familienrecht (12. DFGT). 76-89.
Bielefeld: Gieseking.
Grove, W. M., Zald, D. H., Lebow, B. S., Snilz, B.
E., & Nelson, C. (2000). Clinical versus
Mechanical Prediction: A Meta-Analysis.
Psychological Assessment, 12, 19-30.
Guthke, J. (1996). Intelligenz im Test — Wege der
psy- chologischen Intelligenzdiagnostik.
[Intelligence in Tests - Ways of psychological
assessment of intelligence]. Gottingen:
Vandenhoeck & Ruprecht.
Guttman, L. (1981). What is not what in theory
construction. Paper presented to the 8th annual
meeting of the Israel Sociological Association.
In: I. Borg (Hrsg.). Multidimensional data
representations: When and why, pp. 47-64.
Ann Arbor, Michigan: Mathesis Press.
Hagebock, J. (1991). Psymedia: Programmsystem
fur die psychometrische Einzelfalldiagnostik.
[Psymedia: A program system for
psychometric single case analysis]. Gottingen:
Hogrefe.
Hagemeister, C & Westhoff, K. (2002). Teaching
and Learning Psychological Assessment:
Differentielle und Diagnostische Psychologie,
24, 97-104.
Hossiep, R. (1995). Berufseignungsdiagnostische
En- tscheidungen. [Decisions in aptitude
assessment]. Gottingen: Hogrefe.
Hossiep, R., Paschen, M. & Muhlhaus, O. (2000).
Personlichkeitstests im Personal management
[Personality tests in human resource manage-
ment]. Gottingen: Verlag fiir Angewandte Psy-
chologie.
Hiilsheger, U. R., Maier, G. W., Stumpp, T. &
Muck, P. M. (2006). Vergleich
kriteriumsbezogener Valid itaten verschiedener
Intelligenztests zur Vor- hersage von
Ausbildungserfolg in Deutschland - Ergebnisse
einer Metaanalyse [Comparison of criterion-
oriented validities of different intel-figent tests
for prediction of training success in Germany-
results of a meta-analysis]. Zeitschrift fiir
Personalpsychologie, 5, 145-162.
Huber, H.P. (1973). Psychometrische
Einzelfalldiagnostik. [Psychometric single case
analysis]. Weinheim: Beltz.
Hunter, J.E., Hunter, R.F. (1984). Valid ity and
Utility of Alternative Predictors of Job
Performance. Psychological Bulletin, 96, 72-
98.
Hormann, H. (1964). Theoretische Grundlagen der
pro- jektiven Tests. [Theoretical basis of
projective tests]. In: R. Heiss (Hrsg.).
Psychologische Diagnostik [Psychological
Assessment]. Handbuch der Psychologie /, Bd.
6, S. 71-112. Gottingen: Hogrefe.
Hormann, H. (1964a). Aussagemoglichkeiten
psycholo- gischer Diagnostik. [Evidence from
psychological assessmentl. Zeitschrift fiir
experimentelle und angewandte Psychologie,
11, 353-390.
Jager, A.O. (1982). Mehrmodale Klassifikation von
Intelligenzleistungen: Experimentell
kontrollierte Weiterentwicklung eines
deskriptiven Intelligenz- strukturmodells.
[Multimodal classification of intellectual
performance: Experimentally controlled
refinement of a descriptive model of
intelligence structure]. Diagnostica, 28,195-
225.
Jager, A.O. (1984). Intelligenzstrukturforschung,
konkurrierende Modelle, neue Entwicklungen,
Perspektiven. [Research on intelligence
structure, concurrent models, new
developments, perspectives]. Psychologische
Rundschau, 35, 21-35.
Jager, A.O., Althoff, K. (1983). Der WILDE-
Intelligenz-Test (WIT). [The WILDE-
Intelligence-Test (WIT)]. Gottingen: Hogrefe.
Bibliografie
Verwaltung [Selecting and promoting
employees. Assessment-Center procedures.
Handbook of professional training in business
und administrat ion practice]. Miinchen:
Hanser.
Kahneman, D. & Tversky, A. (1973). On the
psychology of prediction. Psychological
Review, 80, 237-251.
Kahneman, D., Slovic, R, Tversky, A. (eds.)
(1982). Judgement under uncertainty:
Heuristics and biases. Cam bridge: Cambridge
University Press.
Kahneman, D. & Tversky, A. (Eds.). (2000).
Choices, Values, and Frames. Cambridge:
Cambridge University Press.
Kanning, U.P. (1999). Die Psychologie der
Personen- beurteilung [The Psychology of
evaluati ng personsl. Gottingen: Hogrefe.
Kanning, U.P. & Holling, H. (Hrsg.). (2002).
Hand- buch personaldiagnostischer
Instrumente [Handbook of assessment
instrurnents in human ressource management].
Gottingen Hogrefe
Kaminski, G. (1970). Verhaltenstheorie und
Verhaltens- modifikation. [Theory and
modification of behaviour). Stuttgart: Klett.
Kaminski, G. (1976). Rahmentheoretische
Oberlegungen zur Taxonomie
psychodiagnostischer Prozesse. / [Theoretical
thoughts about a taxonomic frame for
psychological assessment processes. In: K.
Pawlik (Hrsg.). Diagnose der Diagnostik,
[Diagnosis of assessment], S. 45-70. Stuttgart:
Klett.
Kersting, M. & Althoff, K. (2004). RT -
Rechtschreibungst- est [RT - Spelling test]. 3.,
vollstandig uberarbeitete und neu normierte
Auflage. Gottingen: Hogrefe.
Kersting, M., Althoff, K. & Jager, A.O. 2008. Der
WILDE Intelligenztest 2 (WIT-2) [WILDE
Intelligence Test 2 (WIT-2)]. Gottingen:
Hogrefe.
Kici, G. & Westhoff, K. (2000). Anforderungen an
psychologisch-diagnostische Interviews in der
Praxis. [Requirements on assessment
interviews in practice]. Report Psychologie,
25,428-436.
Kici, G., & Westhoff, K. (2004). Evaluation of
Requirements for the Assessment and
Construction of Interview Guides in
Psychological Assessment. European Journal
of Psychological Assessment, 20, 83-98.
Kindler, H. (2002). Vater und Kinder. [Fathers and
children]. Weinheim: Juventa.
Kindler, H. & Reinhold, C. (2007).
Umgangskontakte: Wohl und Wille des Kindes
217
Kliiber, A. (1998). Psychologische Gutachten fur
das Familiengericht. Eine empirische
Untersuchung Ober Nachvollziehbarkeit und
Verstandlichkeit des diagnostischen Prozesses
sowie ausgewahlte As- pekte des
Kindeswohls. [Psychological expertises for the
family court. An empirical investigation about
the traceability and the clarity of the
assessment process and selected aspects of the
best interest of the child]. Lengerich: Pabst.
Kluck, M.-L (1986). Probleme des
psychologischen Di- agnostizierens bei
Gutachten zur elterlichen Sorge und zum
Umgangsrecht. [Problems of psychological
assessment in expertises on parental custody
and visitation rights]. In: A. Schorr (Hrsg.).
Bericht Ober den 13. KongreB fiir
Angewandte Psychologie, Bonn, 1985, Bd. II,
S. 317-322. Bonn: Deutscher Psychologen
Verlag.
Kluck, M.-L. (1996). Das Psychologische
Gutachten im familienrechtlkhen Verfahren
zur Regelung der elterlichen Sorge. (The
psychological expertise on parental custody in
the family court trial]. Familie, Partnerschaft,
Recht, 2,155-160.
Kluck, M.-L. (2003). Entscheidungsorientierte
Begutach- tung im Familienrecht [Decision-
oriented assessment in expert's reports in
family trials]. Familie, Partnerschaft, Recht,
Heft 10/03, 535-540.
Kluck, M.-L. & Westhoff, K. (2003). Applied
Fields in Psychological Assessment: Forensic.
In: R. Fernandez- Ballesteros (ed.).
Encyclopedia of Psychological Assessment,
pp. 59-62. Thousand Oakes: Sages.
Klulimann, R.W. & Stotzel, B. (1995). Das Kind
im Re- chtsstreit der Erwachsenen, 2.
neubearb. Aufl. [The child in the legal dispute
of the adults]. Miinchen: Reinhardt.
Koch, A. & Westhoff, K. (200S). Konzeption einer
Tech- nologie zur Analyse wechselnder
Anforderungen an Menschen/ Vortrag zum 3.
Workshop/ „Neue Technologien - Ausblick auf
eine wehrtechnische Zukunft", Bonn. [A
Concept of a technology for the analysis of
shifting demands on persons. Lecture at the3rd
Workshop „New technologies - a view
towards the future of defence technology,
Bonn].
Kraus, O. (Hrsg.) (1993). Die Scheidungswaisen
[The orphans of divorcej. Gottingen:
Vandenhoeck & Ruprecht.
Kreitler, H. & Kreitler. S. (1976). The Theory of
Cognitive Orientation and Behavior. New
York: Springer.
Kreitler, H. & Kreitler, S. (1982). The theory of
218 Bibliografie
Kiihne, A. (1988). Psychologie im Rechtswesen
[Psychology and judiciaryl. Weinheim:
Deutscher Studien- verlag.
Lienert, G.A. & Raatz, U. (1994). Testa uf bau und
Testanal- yse. [Test development and test
analysis]. Weinheim: Beltz, Psychologie
Verlags Union.
Luer, G. & Kluck, M.-L. (1983). Diagnostische
Urteilsbil- dung. [Diagnostic judgment]. In J.
Bredenkamp & H. Feger (Hrsg.). Messen und
Testen, Bd. 3 der Serie 1:
Forschungsmethoden der Psychologie. Enzyk-
lopa'dieder Psychologie, [Measuring and
testing, Voi 3 of series No. 1: Research
methods of psychology,. Enzyclopedia of
psychology], S. 727-798. Gottingen: Hogrefe.
Meyer, G.J., Finn, SE., Eyde, L.D., Kay, G.G.,
Moreland, K.L., Dies, R.R., Eisman, E.J.,
Kubiszyn, T.W. & Reed, G. M. (2001).
Psychological Testing and Psychological
Assessment - A Review of Evidence and
Issues. American Psychologist, 56, 128-165.
Mischel, W. (1968). Personality and Assessment.
New York:Wiley.
Neuba'uer, R. ( 2005). Wege und Irrwege bei der
Definition von Anforderungen [Strategies and
errors in defining requirements]. In: K.
Sunderhauf, S. Stumpf & S. Hoft (Hrsg.):
Assessment Center - von der Auftragsklarung
bis zur Qualitatssicherung. Ein Handbuch von
Praktikern fur Praktiker [Assessment Center -
from assignment specification to qual-ity
management. A handbook by practitioners for
practitioners]. Lengerich: Pabst. 89-106.
Niehaus, S. (2001). Zur Anwendbarkeit
inhaltlicher Glaubhaftigkeitsmerkmale bei
Zeugenaussagen unterschied lichen
Wahrheitsgehaltes. [On the applicability of
content credibility criteria in witness'
statements of different validity]. Frankfurt:
Peter Lang.
Ostendorf, F. & Angleitner, A. (2004) NEO
Person- lichkeitsinventar nach Costa und
McCrae, Re- vidierte Fassung (NEO-PI-R)
[NEO Personality Inventory by Costa and
McCrae, revised edition (NEO-PI-R)].
Gottingen: Hogrefe.
Oswald, M. (1993). Hypothesentesten: Suche und
Verarbeitung hypothesenkonformer und
hypoth- esenkontrarer Informationen
[Hypothesis testing: Search for and processing
of hypothesis-conform and hypothesis-
contrary information]. In W. Hell, P. Fiedler &
G. Gigerenzer (Hrsg.), KognitiveTauschun-
gen [Cognitive delusions], S. 189-211.
Heidelberg: Spektrom Akademischer Verlag.
Perrez, M. 2000. Psychologie des Familien- und
Praxis der Rechtspsychologie. 2003. Tagungsber-
icht: Das Kind bei Trennung und Scheidung
[Conference proceedings: Children at parental
breakup and divorce). 13, Sonderheft 1, Januar
2003. Bonn: dpv.
Preiser, S. (1979). Personwahrnehmung und
Beurteilung. [Person perception and
evaluationl. Darmstadt:
WissenschaftlicheBuchgeselIschaft.
Puls, J. (1984). Das Recht zur Neuregelung der
elter- lichen Sorge in der Rechtsanwendung.
[The application of the new law on parental
custody]. In: H. Remschmidt (Hrsg.).
Kinderpsychiatrie und Familienrecht, S. 18-27.
Stuttgart: Enke.
Rennen-Allhoff, B. & Allhoff, P. (1987).
Entwicklungstests fur das Sauglings-,
Kleinkind- und Vorschulalter. [Developmental
tests for sibblings, infants, and preschoolers].
Berlin: Springer.
Rohmann, J.A. (1998). Zum Spannungsfeld von
Diagnos- tikund Modifikation beim
familienpsychologischen Gutachten. [On the
tension between assessment and modification
in expertises for the fam ily court]. Praxis der
Rechtspsychologie, 8, 218-232.
Rohmann, J.A. (2000). Entwicklungen des
psychologis- chen Sachverstandes als Leitiinie
der Sach versta n- digentatigkeit bei
familiengerichtlichen Verfahren (Teii 1).
[Developments of expert knowledge as a
guideline for family trials (Part 1)].
Kindschaftsrech- tliche Praxis, 3, 71-76.
Rohmann, J.A. (2000). Entwicklungen des
psychologis- chen Sach versta nds als Leitii
nie der Sachverstan- digentatigkeit bei
familiengerichtlichen Verfahren (Teii 2).
[Developments of expert knowledge as a
guideline for family trials (Part 2)].
Kindschaftsrech- tliche Praxis, 4, 107-112.
Rost, J. (1996). Lehrbuch Testtheorie
Testkonstruktion. [Textbook theory and
development of psychological tests], Bern:
Huber.
Salzgeber, J. (1998). Auswirkungen des Kind-
schaftsrechtsreformgesetzes a uf die Tatigkeit
des psychologischen Sachverstandigen im
Familien- rechtsverfahren. [Effects of the
reformed parents and child law on the practice
of the expert in family trials]. Praxis der
Rechtspsychologie, 8,142-156.
Salzgeber, J. (2001). Familienpsychologische
Begutach- tung - Rechtliche Vorgaben und
sach versta ndiges Vorgehen (3. Aufl.). [Expert
reporting in family psychology - legal
demands and expert procedures (3rd ed.)]
Schmidt-Atzett L, Deter, B. & Silvia Jaeckel
(2004). Pradiktion von Ausbildungserfolg:
Allgemeine Intelligenz (g) oder spezifische
kognitive Fahig- keiten? [Prediction of trai
ning success: General intelligence (g) or
specific cognitive abilities?! Zeitschrift fur
Personalpsychologie, 3, 147-158.
Schmidt-Denter, U. & Beelmann, W. (1995).
Familiare Beziehungen nachTrennung und
Scheidung:Veran- derungsprozesse bei
Miittern, Vatem und Kindern.
Forschungsbericht, 2 Bande [Family relations
after breakup and divorce: Transformation
processes of mothers, fathers and children.
Research report, 2 volumes], Kdln:
Universitat, Psychologisches Insti- tut
Schmidt-Denter, U. & Beelmann, W. (1997).
KTndliche Symptombelastungen in der Zeit
nach einer eheli- chen Trennung - eine
differentielle und langsschnit- tliche
Betrachtung [Symptom strain of children after
parental divorcefrom a differential and
longitudinal perspective]. Zeitschrift fur
Entwicklungspsycholo- gie und Padagogische
Psychologie, 29, 26-42.
Schuler, H. (2002). Das Einstellungsinterview. The
selection interview. Gottingen: Hogrefe.
Schuler, H. & Stehle, W. (1987). Assessment-
Center als Methode der Personalentwicklung.
[Assessment- Center as a method for
personnel developmentl. Beitrage zur
Organisationspsychologie, Bd. 3. Stuttgart:
Verlag fiir Angewandte Psychologie.
Schuler, H„ Funke, U., Moser, K., Donat, M.
(199S). Personalauswahl in Forschung und
Entwicklung — Eignung und Leistung von
Wissenschaftlern und Ingenieuren. [Personnel
selection in research and development -
occupational aptitude and achievement of
scientists and engineersj. Gottingen: Hogrefe.
Schuschke, W. (1979). Rechtsfragen in
Beratungsdi- ensten (2. Aufl.). [Legal
questions in Consulting services (2nd ed.)].
Freiburg; Lambertus.
Schwab, D. & Wagenitz, T. (1999).
Familienrechtliche Gesetze (3. Aufl,). [Family
law (3rd ed.)]. Bielefeld: Gieseking.
Schwabe-Hollein, M. & August-Frenzel, P. (1995).
Die Bedeutung der Bindung bei der
Begutachtung in familienrechtlichen
Angelegenheiten [The importance of
attachment for the expert examination at the
family court]. In: G. Spangler & P.
Zimmermann (Hrsg.). Die Bindungstheorie —
Grundlagen, Forschung und Anwendung, S.
351-360 [Attachment theory - basics, research,
Solomon, J. & George, C. (1999). The
measurement of attachment security in infancy
and childhood. In J. Cassidy & P.R. Shaver
(Eds.), Handbook of attachment: Theory,
research and clinical applications. New York:
Guilford Press, pp. 243 - 264.
Spangler, G. & Zimmermann, P. (Hrsg.) (2004,4.
Auflage). Die Bindungstheorie —
Grundlagen, Forschung und Anwendung
[Attachment theory — basics, research, and
application). Stuttgart: Klett-Cotta.
Spitz, R. (1945). Hospitalism: an inquiry into the
genesis of psychiatric conditions in early
childhood. The Psychoanalytic Study of the
Child, 1, 53-74.
Staufenbiel, T. & Borg, I. (1989). ZurValiditat von
Werte- Inventaren. [On the validity of
inventories of social values]. Diagnostica,
35,109-121.
Steller, M. & Volbert, R. (1999). Forensisch-
aussagepsy- chologische Begutachtung
(Glaubwiirdigkeitsbe- gutachtung).
(Gutachten fur den BGH) [Forensic
assessment of eye witness testimony
(expertise on behalf of the Federal High Court
of Justice)]. Praxis der Rechtspsychologie,
9/2,46-112.
Stephan, U. & Westhoff, K. (2002).
Kosteneinsparung durch strukturierte
Personalauswahlgesprache mit
Fuhrungskraften. [Saving costs by structured
selection interviews with managers],
Wirtschaftspsy- chologie, 4, 3-17.
Strobel, A. (2004), Das Diagnoseinstrument zur
Erfassung der Interviewerkompetenz in der
Personalauswahl (DIPA) - Entwicklung,
empirische Prufungen und Akzeptanz in der
Praxis IThe Descriptive Instrument for
measuring Interviewer Competence in person-
nel assessment - development, empirical tests
and acceptance in practice]. Online verfugbar
unter: http://nbn-
resolving.de/urn:nbn:de:swb:14-111389
7309086-89129
Strobel, A., Plath, S. C. & Westhoff, K. (2003).
Interviewerkompetenz in Personalauswahl und
-entwicklung: Ein Materialvergleich zur
Erstellung von Ausbildungsunterlagen/).
[Interviewer competence in personnel
selection and trai ning: A comparision of
materials for the development of trai ning
documents]. Wirtschaftspsychologie, 5,198-
201.
Strobel, A. & Westhoff, K. (2004). Diagnose von
Inter- viewerkompetenz in der
Personalauswahl: Ein Instrument fiir die
Praxis [Description of interviewer competence
220 Bibliografie

Sturzbecher, D. & Freytag, R. (2000). Familien- Volbert, R. 2004. Beurteilung von Aussagen iiber
und Kindergarten-Interaktions-Test (FIT-KIT) Trau-mata [Assessing testimonies about trau
[The Fam-ily- and Kindergarten-Interaction- mata]. Bem: Huber.
Test]. Gottingen: Hogrefe. Volbert, R. (2005, 2. iiberarbeitete und erweiterte
Strobel, A. & Westhoff, K. (2002). Entwicklung Au-flage). Standards der psychologischen
eines Diagnoseinstruments zur Erfassung von Glaubhaftig- keitsdiagnostik [Standards of
Inter- viewerkompetenz in der psychological credibil-ity assessment]. In H.-
Personalauswahl (DlPA): Grundlagen und L. Krober & M. Steller (Hrsg.),
Konstruktion. [Development of a tool for Psychologische Begutachtung im
assessing interviewer competence in per- Strafverfahren [Psychological assessment in
sonnel assessment (DIPA): Basics and criminal proceedings], 171203. Darmstadt:
construction]. Steinkopff.
Untersuchungen des Psychologischen Dienstes Wallerstein, J. & Blakeslee, S. (1989). Gewinner
der Bundeswehr, Band 3613, 83-132. und Verlierer. Frauen, Manner und Kinder
Suess, G., Scheuerer, H., Schwabe-Hollein, M. nach der Scheidung - eine Langzeitstudie.
(1986). Die Bindungen des Kindes als [Winners and loosers. Women, men, and
sorgerechtsrelevantes Kriterium. [Children's children after divorce - a longitudinal study].
attachment as a criterion in parental custody Miinchen: Droemer-Knaur.
decisions]. Vortrag bei derTagung: Wallerstein, J. S. & Lewis, J. (2001). Langzeit-
Neuorientierung der Aufgaben des wirkungen der elterlichen Ehescheidung aut
psychologischen Sachverstandigen, 1986, Bad Kinder - eine Langsschnittuntersuchung iiber
Boli. ILecture given at the meeting on: New 25 Jahre [Long-term effects of parental
horizons for psychological experts, 1986, Bad divorce on children - a iongitudial study for 15
Boli]. years]. FamRZ, 2, 65-72.
Walper, S. & Gerhard, A.-K. (2003).
Suess, G.J., Scheuerer-Englisch, Pfeifer, W.-K.P.
Entwicklungsrisiken und
(Hrsg.) (2001). Bindungstheorie und
Entwicklungschancen von Scheidungskindern
Famiiiendynamik. [Attachment theory and
[Developmental risks and chances of children
family dynamics]. GieGen: Psychosozial- of divorce]. Praxis der Rechtspsychologie, 13,
Verlag. Sonder-heft1,91 -113.
Tack, W.H. (1976). Diagnostik als Walper, S. & Schwarz, B. (Hrsg.). (2002, 2.
Entscheidungshilfe. [Assessment as a decision Auflage). Was wird aus den Kindern? Chancen
aid]. In: K. Pawlik (Hrsg.). Diagnose der und Risiken fur die Entwicklung von Kindern
Diagnostik, S. 103-130. Stuttgart: Klett. aus Trennungs- und Stieffamilien [What about
Tausch, R. & Tausch, A. (1971). the children? Chances and risks for the
Erziehungspsychologie [Educational development of children from separated and
psychology], Gottingen: Hogrefe. step families]. Weinheim: Juventa.
Taylor, H. C. & Russell, J. F. (1939). The Werbik, H. (1974). Theorie der Gewalt. [Theory of
relationship of validity coefficients to the vio-lence]. Miinchen: Fink.
practicai effective-ness of tests in selection: Westcott, H.L., Davies, G.M., Bull, R.H.C. (2002).
Discussion and tables. Journal of Applied Children's Testimony — A Handbook of
Psychology, 23, 565-578. Psychological Research and Forensic Practice.
Terlinden-Arzt, P. (1998). Psychologische New York: Wiley.
Gutachten fCir das Familiengericht. Eine Westhoff, G. (1993). Handbuch psychosozialer
empirische Untersuchung Ober diagnostische MefJin- strumente. Ein Kompendrum fur
Strategien sowie ausgewahlte Aspekte des epidemiologische und klinische Forschung zu
Kindeswohls. [Psychological exper-tises for chronischer Krankheit. [Handbook of psycho-
the family court. An empirica I investigation social assessment tools. A compendium for
about diagnostic strateg ies and selected epidemiological clinical research on chronical
aspects of the best interest of the child]. desease]. Gottingen: Hogrefe.
Lengerich: Pabst. Westhoff, K. (1985). Erwartungen und
Thomae, H. (1988). Das Individuum und seine Entscheidungen. [Expectations and decisions].
Welt, 2. Aufl. [The individual and it's world. 2. Berlin: Springer.
Westhoff, K. (1991). Diagnostische Strategie bei
Bibliografie
221

decision-oriented assessment strategy for Westhoff, K. & Hagemeister, C. (2005).

teachers dealing with concentration problems Konzentra- tionsdiagnostik [Assessment of
in the classes concentration]. Lengerich: Pabst.
5 to 10. In: K. Westhoff (Hrsg.). Westhoff, K. & Halbach-Suarez, C (1989).
Entscheidungsorien- tierte Diagnostik, Cognitive orientation and the prediction of
[Decision-oriented assessment, p. 45-481, decisions in a medical examination context.
Bonn: Deutscher Psychologen Verlag. European Journal of Personality, 3,314-26.
Westhoff, K. (1992b). Ei ne Westhoff, K., Hornke, L.F., Westmeyer, H. (2003).
entscheidungsorientierte diagnostische Richtlinien fur den diagnostischen Prozess -
Strategie fur Psychologlnnen bei Zur Diskussion gestellt.[ Deutsche Adaptation
Konzentrationsproblemen in den Klassen 5 bis von [German adaptation of]: Fernandez-
10. [A decision-oriented assessment strategy Ballesteros, R, De Bruyn, E.E.J., Godoy, A.,
for psychologists dealing with concentration Hornke, L.F., Ter Laak, J., Vizcarro, C,
problems in the classes 5 to lO.ln: K. Westhoff Westhoff, K., Westmeyer, H., & Zaccagnini,
(Hrsg.): Entscheidungsorientierte Diagnostik, J.L. (2001).Guidelines for the Assessment
S. 49-56 [Decision- oriented assessment, p. Process (GAP): A Proposal for Discussion.
49-56]. Bonn: Deutscher Psychologen Verlag. European Journal of Psychological
Westhoff, K. (1993). Diagnostik und Intervention Assessment, 17, 187-200.] Report
bei Konzentrationsstorungen. [Assessment and Psychologie, 28, 504-517.
intervention for difficulties in concentration]. Westhoff, K. & Sorembe, V. (1979). Zur
Heilpada- gogische Forschung, 19,153-163. Brauchbarkeit des Eysenck-
Westhoff, K. (1995). Aufmerksamkeit und Personlichkeitsinventars (Form A) als Indi-
Konzentra- tion. [Attention and vidualdiagnostikum. |On the utility of the
concentration]. In: M. Amelang (Hrsg.). Eysenck Personality Inventory (Form A)].
Bereiche/Dimensionen individueller Dif- Diagnostica, 2S, 314-326.
ferenzen. [Domains/dimensions of individual Westhoff, K., Rutten, C, Borggrefe, C. (1990).
differences]. Bd. 2 des Bereichs Differentielle Hilfen bei Konzentrationsproblemen in den
Psychologie der Enzyklopadie der Klassen 5 bis 10. [Aiding children with
Psychologie, S. 375-402. Gottingen: Hogrefe. concentration problems in the classes 5 to 10]
Westhoff, K. (1998a). Diagnostik und Intervention Broadstairs (UK): Borgmann.
bei Konzentrationsstorungen. [Assessment and Westhoff, K., Terlinden-Arzt, R, Michalik, B.,
intervention for difficulties in concentration]. John, H. (1995). Effektiver arbeiten —
Bayerische Schu le, 51,19-22. Diagnoseinstru mente zur Optimierung von
Westhoff, K. (1998b). Entscheidungsorientierte Arbeitsverhalten, Arbeitsbed- ingungen und
Diagnostik Hei ne niitzIicheTechnologie. Organisation. [Working more effectively -
[Decision-oriented assessment - an usefiul assessment tools for optimizing working
technology. In: K.C. Klauer behavior]. Heidelberg: Asanger.
6 H. Westmeyer (Hrsg.). Psychologische Westhoff, K., Terlinden-Arzt, P., Kliiber, A.
Methoden und soziale Prozesse [Psychological (2000). Entscheidungsorientierte
methods and social processes], 5.171-183. Psychologische Gutachten fiir das
Lengerich: Pabst. Familiengericht. [Decision-oriented
Westhoff, K. (1999). Die Begutachtung der psychological expertises for the family court].
Erwerbsun- fahigkeit im Familienrecht durch Springer: Berlin.
den Psychologen. [Expert examination of Willmes, K. & Guillot, G. (1990). CASE - Ein PC-
occupational disability by the psychologist in Programm fiir die psychometrische
family trial]. Familie, Partner- schaft, Recht, Einzelfalldiagnostik. [CASE - PC - Software
5,85-89. for psychometric single case analysis] Aachen:
Westhoff, K. (2000). Das psychologisch- Abteilung Neurologie des Klinikums der
diagnostische Interview - Ein Uberblick uber Rheinisch-Westfalischen Technischen
die Forschung fiir die Praxis. [The assessment Hochschule Aachen.
interview - a review on research for practice]. Wottawa, H. & Hossiep, R. (1997).
Report Psychologie, 25,18-24. Anwendungsfelder psychologischer
Westhoff, K. (2002). Bedeutende Fortschritte im Diagnostik, [Domains of applied
di- agnostischen Entscheidungsprozess. psychological assessment]. Gdttingen:
[Significant advances in the assessment Hogrefe.
decisional process]. Psychologie in Osterreich, Zimmermann, R, Suess, G. J., Scheuerer-Englisch,
22 (2/3), 9-10.