Matricele Progresive Standard Consideratii generale

M.P. (s) - seriile A, B, C, D si E

J.C. Raven formuleaza in 1936 principiul matricelor progresive, care sta la baza constituirii testului M.P (s). In 1938 apare prima forma a testului (revizuita pe baza rezultatelor experimentale, in 193 si in 19!6". #estul isi are ori$inea in $an%irea psi&olo$ica a lui C.'. (pearman, C. )urt s.a. si in teoria psi&olo$iei confi$urationiste (*estaltps+c&olo$ie". ,esi %atele asupra vali%itatii conceptuale prezinta unele %iscor%ante, ma-oritatea psi&olo$ilor $asesc ca testul ../. stan%ar% este puternic saturat in factorul gsi K:m. J.C. Raven accentueaza ca testul propus de el nu masoara pur si simplu o per ormanta intelectuala, ci o capacitate generala de organizare a !estaltului si de integrare a relatiilor. 0aptul ca rezolvarea corecta a ../. Raven presupune o buna performanta la testul )en%er 1 *estalt ()en%er 1 (antucci" 1 proba %e structurare perceptiv 1 motrica a spatiului 1, arata ca perceperea fi$urilor structurate, a%ica performantele vizual1motrice -oaca un rol important in reusitele la testul Raven. (1ar putea spune ca %aca testul M.P. (s)2masoara functia intelectuala3, atunci realizeaza acest lucru bazan%u1se pe performantele vizual1motrice. (corul total la M.P (s) este influentat pe lan$a factorii amintiti, %e capacitatea in%uctiva, %e intele$erea relatiilor spatiale etc. si %e factori nonintelectuali %e personalitate (temperament, afectivitate, motivatie etc." In cursul celui %e1al %oilea razboi mon%ial M.P. (s) a fost utilizat pe scara lar$a in 4n$lia (fiin% aplicat la cca.3 milioane recruti". ,e atunci si pana in prezent matricele pro$resive Raven (necolorat" si1au %ove%it vali%itatea atat in orientarea scolara si profesionala a normalilor, %evenin% un test %e inteli$enta aproape 2international3, cat si in examinarea surzilor, a %eficientilor mintali si a bolnavilor psi&ici. Prezentarea testului #estul M.P. (s) cuprin%e 65 %e itemi sau probe elementare. 0iecare item consta %intr1un %esen abstract, a%esea %intr1un $rupa- %e fi$uri (2matrice3", %in care lipseste o parte (un element". In urma examinarii matricei, subiectul trebuie sa %eci%a care este fi$ura unica (%in cele 6 sau 8 oferite pe aceeasi plansa sub matrice" potrivita pentru 2inc&eierea3 corecta a matricei. /robele simple sunt $rupate in serii %e cate 16 matrici, seriile fiin% notate %e la 243 la 273. 0iecare serie %ezvolta o tema %iferita (" # stabilitatea %e relatii in structura matricei continue8 $ 1 analo$ii intre perec&ile %e fi$uri ale matricei, C 1 sc&imbari pro$resive in fi$urile matricei8 2% 1 permutari, a%ica $rupari %e fi$uri in interiorul matricei8 & 1

%escompuneri in elemente ale fi$urilor matricei". #estul M.P. (s) %esi cuprin%e un sin$ur $en %e sarcini, prin varietatea temelor sale poate evi%entia, in stransa le$atura cu inteli$enta $enerala, capacitatea %e restructurare (mobilitatea 1 ri$i%itatea mintala" si %e transfer intrucat subiectul isi exerseaza te&nica %e rezolvare in cursul parcur$erii probelor. 0iecare proba incepe cu o sarcina usoara (a carei rezolvare pare 2%e la sine3", urmata apoi %e 11 probleme %e %ificultate crescan%a. 9nele cercetari arata insa, ca or%inea %e %ificultate a itemilor nu este ri$uros pro$resiva si se propune reor%onarea itemilor in interiorul testului. (eriile se succe% tot in or%inea %ificultatii $ra%ate, ceea ce favorizeaza o invatare reala pe parcursul problemelor. Seria A Cuprin%e matrici statice cu mo%ele omo$ene. (ubiectul poate sa $aseasca fi$ura unica necesara pentru completarea matricei %in cele 6 fi$uri asezate sub matrice prin: analiza si %iferentierea perceptiva fina a elementelor matricei, intele$erea relatiilor intre elementele structurii, i%entificarea partii lacunare, completarea mar$inilor partii lacunare (a 2campului3" cu fiecare fi$ura %in cele 6, %ate sub matrice si prin sinteza mar$inilor. Seria B 'n seria $ fiecare matrice se compune %in ; elemente %intre care cel %e1al I<1lea lipseste. In itemii $( si $), cele ; parti ale matricei sunt i%entice. In itemii urmatori elementele %ifera si formeaza un intre$ cu o structura relationala lo$ica. (arcina subiectului consta in %escoperirea analo$iei intre %oua fi$uri (stabilirea relatiilor", prin %iferentierea treptata a elementelor (capacitatea %e a concepe simetria intre fi$uri". 7lementul potrivit pentru completarea matricei se ale$e %in 6 fi$uri. Seria C *eria C este formata %in matrici %e cate 9 elemente or%onate (3 x 3" %in care unul lipseste. /robele seriei se rezolva prin %escoperirea sc&imbarilor pro$resive ale fi$urilor in interiorul matricei. 0i$urile prezinta mo%ificari continue %e pozitie si sc&imbari spatiale %inamice, care %etermina imbo$atirea fi$urilor atat in plan orizontal, cat si in plan vertical (totalizarea elementelor noi in fi$ura care lipseste". Raspunsul corect se ale$e %in 8 posibilitati. Seriile D si E

*eriile % si & cuprin% cate 16 matrici, fiecare fiin% compusa %in cate 9 elemente (%ar unul lipseste". /artea care lipseste se ale$e %in 8 fi$uri prezentate sub matrice. Pro+ele din seriile % sunt repartizate %upa principiul restructurarii fi$urilor pe plan orizontal si vertical. Rezolvarea corecta presupune urmarirea re$ularitatii consecutive a fi$urilor si alternarea lor in structura matricei (%escoperirea criteriilor sc&imbarii complexe". Pro+ele din seria & se rezolva prin operatii %e abstractizare si sinteza %inamica ce au loc in procesul $an%irii superioare. (e cere observarea evolutiei complexe, cantitative si calitative, a sirurilor cinetice (%inamice". 7lementul care lipseste poate fi completat pe baza %e operatii al$ebrice (a%unare, sca%ere" efectuate asupra elementelor matricei. Desfasurarea exa inarii #estul poate fi aplicat in%ivi%ual sau in $rup (incepan% %e la 8 ani", fie cu timp limitat, fie cu rezolvarea in ritm propriu (in care caz se rezolva in maximum o ora". J.C. Raven este %e parere ca in scopul cercetarilor cu caracter genetic sau in studiile clinice, este de pre erat sa nu se i,eze un timp limita %e rezolvare, %eoarece 2capacitatea maxima %e $an%ire clara3 variaza mai putin in functie %e sanatate si se perfectioneaza mai putin prin practica %ecat viteza unei activitati intelectuale %e precizie. In acest caz testul M.P (s) 2masoara3 in primul ran% capacitatea maxima %e observatie si %e $an%ire clara. 7xaminatorul poate sa inre$istreze in aplicarea in%ivi%uala a testului, timpul scurs %e la inceperea si pana la terminarea rezolvarii problemelor. -impul mediu necesar rezolvarii celor ./ de itemi este de 0/#1/ minute2 ritmul de activitate al su+iectului poate i considerat normal pana la timpul ma,im de ./ de minute. *e stie insa ca su+ 3/ de ani ritmul rezolvarii testului este mult mai rapid, timpul mediu iind de 3/#31 minute. In cazurile in care testul M.P (s) se aplica in scopul ierar&izarii membrilor unui anumit $rup cum ar fi selectia profesionala a can%i%atilor, este preferabila respectarea unui timp limita (se recoman%a timpul maxim %e 35 minute", ceea ce se comunica subiectilor. #estul 2masoara3 in acest caz capacitatea efectiva %e rezolvare a subiectului in timpul %at. ,atorita faptului ca rezolvarea primelor probe este %eosebit %e usoara, subiectul intele$e sarcina cu o instructie preala+ila minima. <om prezenta totusi, in cele ce urmeaza, o instructie mai %etaliata, %estinata examinarii colective, care poate fi utilizata cu sc&imbari minime si in testarea in%ivi%uala.

'n situatia de e,aminare colectiva, se %istribuie fiecarui subiect un exemplar %in test tiparit (sub forma %e caiet" si o fisa personala %e cotare pentru inre$istrarea raspunsurilor. Caietul test ramane inc&is (in fata subiectilor" pana la semnalul %at pentru inceperea probei. (ubiectii completeaza intai cu %atele personale (numele, varsta, locul %e munca (scoala", ocupatia, %ata examinarii, %ata nasterii" in rubricile corespunzatoare ale fisei %e cotare, %upa care toate creioanele se pun pe masa. Cerem atentie sporita si avertizam sa nu se scrie nimic pe caietul test. Consemnul: "veti in ata un caiet cu ./ de planse (desene). &le sunt aran4ate in 1 grupe, notate cu literele ",$,C,% si &. 'n iecare serie (grupa) sunt () pro+leme, aran4ate in asa el incat la inceputul iecarei serii sunt pro+e mai usoare, iar la s arsitul lor pro+ele sunt mai grele. %esc5ideti caietele la prima pagina. 'n partea de sus a paginii (li se arata matricea "() se a la un desen notat cu "(, din care lipseste o parte (li se arata pata ramasa al+a). *u+ aceasta imagine mare se a la . iguri, asemanatoare ca orma cu portiunea goala ramasa al+a din desenul mare. 6umai una din aceste iguri completeaza in mod corect, ca orma si ca desen, imaginea mare (li se arata matricea "(). Care este acea igura unica 7 %aca cineva raspunde corect spunem: 8oarte +ine. %aca cineva raspunde gresit spunem: Mai ganditi#va9. "poi, indi erent daca au gasit sau nu igura adecvata, continuam: %aca alegem igura nr.(, o+servam ca ea completeaza desenul ca orma, dar in interior nu are acelasi desen. "celasi lucru il constatam si in cazul igurilor 3 si 1. 8igura nr.) este nepotrivita iindca nu cuprinde nici un desen. :imitele din interiorul igurilor nr.0 si . sunt la el cu cele din imaginea mare, care tre+uie completata. Care se potriveste dintre 0 si . 7 8igura nr.. nu, deoarece are o parte al+a, incompleta (li se arata). %eci igura nr.0 este cea corecta, iindca primele ) liniute orizontale din interiorul ei (li se arata) si cele 0 liniute verticale de la marginea interioara (li se arata) continua e,act liniutele incepute, dar neterminate ale imaginii mari (li se arata din "(). *i acum, scrieti in ru+rica corespunzatoare ("() a isei primite de iecare numarul 0, adica numarul igurii corecte. "veti gri4a sa scrieti raspunsul vostru in ru+ricile care poarta seria si numarul pro+lemei. "ti inteles cum tre+uie sa lucrati7 In cazul in care subiectii (sau unii %intre ei" nu au inteles sarcina, examinatorul va repeta explicatiile. ,aca toti subiectii au inteles, examinatorul continua: 'n iecare pro+a, intr#un cadru mare se a la o imagine compusa din anumite iguri. "ceste iguri sau

desene nu sunt alcatuite la intamplare, ci dupa o anumita regula. "ceasta regula tre+uie sa o descoperiti la iecare pro+a, ca sa puteti completa partea ramasa al+a, cu una din cele . sau ; iguri care se a la su+ imaginea mare. -receti succesiv de la o pro+a la alta. *a nu omiteti si sa nu sariti peste nici o plansa. Respectati neaparat ordinea lor. C5iar daca aveti impresia ca ati rezolvat gresit o pro+a, sa nu va intoarceti la ea. Raspunsul vostru, adica numarul igurii alese, il scrieti cu atentie in ru+rica corespunzatoare a isei personale. &ventualele greseli le corectati prin taiere (cu creionul) numarul gresit si nu cu guma. ,upa ce examinatorul s1a convins (pe baza probelor exercitiu: " ( # "1 la care este in%icat sa se %ea a-utor" ca toti subiectii intele$ sarcina, li se precizeaza timpul %e rezolvare si se %a coman%a : 'ncepeti sa lucrati cat mai corect si cat mai repede posi+il # fiin% vorba %e o examinare cu limitarea timpului. (au: :ucrati atent. *a nu va gra+iti prea mult. 'ncepeti. #atunci can% timpul este nelimitat (maximum o ora". Instructia %e fata poate fi prescurtata in functie %e nivelul %e intele$ere al subiectilor (subiectului". 7xaminatorul nu va oferi celor examinati nici un fel %e a-utor care %epaseste limitele instructiei. In cazul examinarii in%ivi%uale, insusi examinatorul noteaza raspunsurile subiectului in fisa %e cotare. (i in acest caz se respecta instructia (cu mici mo%ificari impuse %e aplicarea in%ivi%uala a testului si cu prescurtari posibile". ,aca subiectul isi mo%ifica raspunsul ales, examinatorul noteaza 2corectarea3 prin taierea raspunsului anterior si inscrierea celui nou in aceeasi rubrica. =a evaluarea rezultatelor, raspunsurile se coteaza ca si in cazul evaluarii colective, a%ica ultimul raspuns in%icat %e subiect. Cotarea ras!unsurilor *e acorda ( punct pentru iecare raspuns corect. Raspunsurile corecte la cei 65 %e itemi sunt %ate in ta+elul (. /uncta-ul obtinut prin numararea raspunsurilor corecte se calculeaza atat pentru iecare serie (cote partiale", cat si pentru testul intreg (cota totala". (ubiectul poate realiza cel mult 65 %e puncte (cota maxima". /entru numararea si cotarea rapi%a a raspunsurilor corecte se recoman%a folosirea grilei de corectie (care se va aseza peste fisa personala a subiectului". -a+elul numarul (

!rila Matricelor Progresive Raven # *tandard A Seria "te ul 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5 "nter!retarea rezultatelor Cota bruta, a%ica numarul total %e raspunsuri corecte obtinute %e catre subiect, nu are semnificatie psi&olo$ica luata izolat. 7a primeste valoare %ia$nostica in raport cu rezultatele standardizate (etalon) si comportamentul su+iectului in situatia de e,amen. ,atele a%unate formeaza un 2limba- al sistemelor3, care contine si ve&iculeaza in forma co%ificata informatii, sensuri psi&olo$ice. Intele$erea semnificatiei psi&olo$ice cuprinse in con%uite si in performante presupune 2interpretarea3 (%eco%ificarea" lor, pe baza cunoasterii co%ului. Interpretarea cantitativa Raportarea performantei la etalon permite stabilirea (in Centile sau in coeficient %e inteli$enta" nivelul %e inteli$enta $enerala al subiectului. 4cest prim pas reprezinta momentul interpretarii cantitative a rezultatelor examenului psi&olo$ic. /rezentam in continuare cateva etaloane (ta+elele numarul ), 3 si 0, ela+orate de catre '. <ol+an (Romania), J.C. Raven ("nglia) si :. Rapen (Ce5oslovacia) 1 pentru interpretarea rezultatelor a%unate prin a%ministrarea colectiva (folosite si in caz %e autoa%ministrare" sau in%ivi%uala a testului M.P(s). .entionam insa ca etaloanele straine prezentate nu au %ecat valoare orientativa pentru populatia romaneasca. -a+elul numarul ) 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5 8 2 3 8 7 4 5 1 7 6 1 2 3 4 3 7 8 6 5 4 1 2 5 6 7 6 8 2 1 5 1 6 3 2 4 5 B C D E

-est colectiv # &talon pentru elevi (Romania) Centile *, ), (& (, ', &, %, -, +& +, $, #arsta cronologica (ani) $' $( $) 53 53 56 51 50 53 50 49 52 49 48 51 46 46 49 44 43 47 41 40 45 38 37 42 35 32 41 32 28 38 21 15 31

$% 49 46 45 43 41 38 35 32 29 27 15

$& 53 50 49 48 45 42 39 35 32 29 16

$* 54 53 51 50 48 45 44 41 38 37 28

+, 52 49 48 46 44 42 40 37 36 33 24

-a+elul numarul 3 -est colectiv # &talon pentru copii ("nglia) Centile 95 90 75 50 25 10 5 #arsta cronologica (in ani) $, $,$.+ $$ $$$.+ $+ 45 48 50 51 52 43 45 47 49 49 37 39 41 45 45 30 33 35 37 39 20 23 26 29 32 13 15 16 18 22 0 13 14 15 16 -a+elul numarul 0 -est colectiv # &talon pentru adulti ("nglia) Centile 95 90 75 50 25 10 5 #arsta cronologica adulti (Anglia) -, -& %, %& &, 54 53 52 50 48 53 51 49 47 45 47 45 43 41 39 42 40 38 35 33 34 30 27 24 21 25 0 0 0 0 19 0 0 0 0 -a+elul numarul 1 -est individual # &talonul pentru copii ("nglia) Centile 95 90 75 50 25 10 5 #arsta cronologica (in ani) )$.+ * *$.+ $, $,$.+ 37 39 40 42 44 33 35 36 38 41 26 29 31 33 35 21 22 24 26 29 16 17 18 20 23 13 13 14 14 15 0 0 0 13 14 -a+elul numarul .

) 38 34 24 18 0 0 0

) .+ 39 36 29 21 14 0 0

* 41 38 32 24 16 0 0

* .+ 43 41 34 38 18 13 0

$+$.+ 52 50 46 41 34 25 17

$52 50 47 43 35 27 19

$-$.+ 53 51 48 44 37 28 21

$% 53 52 48 44 38 28 23

+, 55 54 49 44 37 28 23

+& 55 54 49 44 37 28 23

&& 46 43 37 30 18 0 0

', 44 41 35 27 15 0 0

'& 42 39 33 24 13 0 0

' 19 17 15 13 0 0 0

' .+ 22 20 17 14 0 0 0

( 25 22 19 16 13 0 0

( .+ 28 24 21 17 14 0 0

) 33 28 23 19 14 0 0

$$ 47 44 38 31 26 20 16

$$$.+ 50 48 42 35 28 21 18

$+ 52 49 43 37 30 23 19

$+$.+ 53 49 45 38 31 24 20

-est colectiv (3/ minute) = &talon realizat pe populatie generala (Romania) 6ote +rute 56 60 53 55 50 52 46 49 44 45 40 43 35 39 29 34 0 28 6ota standard 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Cali icativ Foarte bine Bine Bine Mediu superior Mediu Mediu inferior Slab Slab Foarte slab

0ixarea nivelelor %e reusita la ./ (s" in intervale Centile, corespunzatoare $ra%elor %iferite ale inteli$entei, permite clasificarea persoanei examinate in functie %e scorul realizat. /erformanta intelectuala astfel 2masurata3 permite inclu%erea subiectului in unul %intre cele cinci $ra%e (nivele" %iferite %e inteli$enta. !radul ': Inteli enta superioara! /erformanta subiectului, raportata la performanta me%ie a $rupului %e varsta %in care face parte, atin$e sau %epaseste centilul 9!. !radul '': Inteli enta deasupra ni"elului #ediu! /erformanta atin$e sau %epaseste centilul !. !radul '' >: /erformanta atin$e sau %epaseste centilul 95. !radul ''': Inteli enta de ni"el #ediu! /erformanta se situeaza intre centilele 6!1 !. !radul ''' >: /erformanta %epaseste centilul !5. !radul ''' #: /erformanta se situeaza sub centilul !5. !radul '?: Inteli enta centilul 15. sub #edie! /erformanta nu %epaseste

!radul '? #: /erformanta nu %epaseste centilul 15. !radul ?: $efi%ienta #intala! /erformanta nu %epaseste centilul !. Cota totala realizata %e catre subiect poate fi interpretata si in termeni ce coe icient de inteligenta (@'), intrucat fiecare performanta corespun%e unei valori %efinite @'. /rezentam in

continuare 1 %upa =. Repan 1 valorile @' care corespun% scorurilor realizate %e subiectii intre 8 si 35 %e ani. (ta+elul numarul A). -a+elul numarul A -rans ormarea rezultatelor in @' Cota totala ) 73 74 76 77 79 81 82 84 85 87 89 90 92 93 95 97 98 100 101 103 )$.+ 68 70 72 73 75 76 78 79 81 83 84 86 87 89 90 92 94 95 97 98 * 65 67 68 70 71 83 74 76 77 79 80 82 83 79 86 88 89 91 92 94 95 97 98 100 *$.+ 59 61 62 64 65 67 68 70 71 73 74 76 77 76 80 82 83 85 86 88 89 91 92 94 #arsta cronologica (in ani) $, 57 58 60 61 63 64 66 67 69 70 72 73 75 73 78 79 81 82 84 85 87 88 90 91 $,$.+ 54 56 57 59 60 61 63 64 66 67 69 70 71 71 74 76 77 79 80 81 83 84 86 87 $$ 53 54 55 57 58 59 61 62 64 65 66 68 69 68 72 73 75 76 78 79 80 82 83 85 $$$.+ 50 51 53 54 55 57 58 60 61 62 64 65 67 65 69 71 72 74 75 76 78 79 81 82 $+ 48 49 51 52 53 55 56 57 59 60 61 64 64 65 67 68 69 71 72 73 75 76 77 79 $+$.+ 48 49 50 51 53 54 55 57 58 59 61 62 63 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 78 $46 48 49 50 52 53 54 55 57 58 59 60 62 63 64 66 67 68 69 71 72 73 74 76 $-$.+ $'--, 46 47 49 50 51 52 54 55 56 57 59 60 61 62 64 65 66 67 69 70 71 72 74 75 0 0 0 0 0 0 0 0 0 55 57 58 59 61 62 65 65 66 67 69 70 71 72 74

104 100 105 101 107 103 108 104

109 106 110 107 112 108

101 103 104

95 97 98

93 94 96

89 90 91

86 87 89

83 85 86

80 81 83

79 80 82

77 78 80

76 77 79

75 76 78

113 110 115 111 116 113 117 114 118 115 120 117 121 118 122 120 123 121 125 122 126 124 127 125 129 127 130 128 131 129 132 131 134 132 135 134 136 135 138 136 139 138 140 139 142 141 143 142 144 143 146 144

106 107 109 110 112 113 115 116 118 119 121 122 124 125 127 128 130 131 133 134 136 137 139 140 142 143

100 102 103 105 106 108 103 111 112 114 115 117 118 120 121 123 125 126 127 129 130 132 133 135 136 138

97 99 100 102 103 104 105 107 109 110 112 113 115 117 118 120 121 123 125 126 128 129 131 133 134 136

93 94 96 97 99 100 102 103 105 107 108 110 112 113 115 117 118 120 122 123 125 127 128 130 132 133

90 92 93 94 96 97 99 100 102 104 105 107 109 111 112 114 116 118 120 121 123 125 127 128 130 132

88 89 90 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 108 109 111 113 115 117 118 121 123 124 126 128 130

83 85 87 88 89 91 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 108 110 112 114 116 118 120 122 124 126

83 84 86 87 88 90 91 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 109 111 113 115 117 119 121 123 126

81 82 83 85 86 87 88 90 91 92 94 95 96 97 99 100 102 105 107 109 111 114 116 118 121 123

80 81 82 84 85 86 87 89 90 91 92 94 95 96 97 99 100 102 105 107 110 112 115 117 120 122

79 80 82 83 84 86 87 88 90 91 92 94 95 96 98 99 100 102 104 106 108 110 112 114 116 118

147 146 148 148 149 149 151 150 152 152 153 153 155 155

145 146 148 149 151 152 154

139 141 142 144 145 147 148

137 139 144 142 144 145 147

135 137 138 140 142 143 144

134 136 137 139 141 143 143

132 134 136 138 139 141 140

128 130 132 134 136 141 140

128 130 132 134 136 138 140

125 127 130 132 134 138 139

123 127 130 132 134 137 139

120 122 124 126 128 130 130

/entru subiectii %e la 3! la 65 %e ani, >I se calculeaza cu a-utorul unei formule %e corectie (reusita fiin% sensibila la factorul varsta": -a+elul numarul ; Per ormanta asteptata (in B) la: #arsta cronologica 16-30 35 40 45 50 55 60 / 100 97 93 88 82 76 70

,e exemplu, -.$. (?C C 1/ ani), Cotat totala C 33 puncte. (corului %e 33 %e puncte la varstele cronolo$ice %e 16135 %e ani ii corespun%e un @' C ;. (ta+elul .). Inmultim 86 cu 155 si impartim rezultatul la 86 (performanta asteptata la !5 %e ani, %upa tabelul ". ,eci, , a%ica 15! rotun-it.

/e baza coeficientului %e inteli$enta, subiectul este inclus in unul %in nivelele %e inteli$enta %in ta+elul numarul D.

-a+elul numarul D Clasi icarea intelectuala 0" Peste $%, $+, - $%, $$, - $$* $,, - $,* *, - ** ), - )* (, - (* &, - '* +, - %* , - $* 1ivel de inteligenta inteligenta extrem de ridicata inteligenta superioara inteligenta deasupra nivelului mediu inteligenta de nivel mediu (buna) inteligenta de nivel mediu (slaba) inteligenta sub medie inteligenta de limita de icienta mintala usoara (debilitate mintala) de icienta mintala medie (imbecilitate) de icienta mintala grava (idiotie)

/ersoana examinata poate 2rezolva3 (corect sau $resit" prin $&icire, unele %in cele 65 %e probleme cuprinse in MP (s).?umarul ale$erilor $&icite este proportional cu totalul raspunsurilor $resite. /ersoanele cu performante scazute rezolva corect, in $eneral, mai multe probleme prin $&icire %ecat subiectii cu cote ri%icate. ,in aceasta cauza, un scor total scazut este intot%eauna mai putin vali% si mai putin fi%el %ecat unul ri%icat. /entru ma-oritatea cotelor totale s1au stabilit scorurile partiale asteptate la fiecare serie (ta+elele D si (/). /rin sca%erea scorului partial asteptat %in cota partiala realizata se obtine discrepanta fiecarei serii. 4ceste %iscrepante se exprima numeric (de e,emplu, /, #(, >), #), >() si constituie %e asemenea un in%ice al vali%itatii si fi%elitatii rezultatelor. (corul total compus %in cote partiale care prezinta %iscrepante %e peste %oua puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui normala ca fiin% o estimare precisa a capacitatii intelectuale $enerale. #otusi, in scopuri mai $enerale se accepta si un scor total ca fiin% relativ vali%, c&iar %aca prezinta %iscrepante interne mai mari %e %oua puncte. #otalizan% valorile absolute ale %iscrepantelor (in%iferent %e faptul ca sunt @ sau 1", obtinem in%icele %e variabilitate a rezultatelor (stabilitate 1 fluctuatie in activitatea subiectului". %aca indicele de varia+ilitate este mai mare sau egal cu A, se acorda o incredere redusa rezultatului e,aminarii, su+iectul iind retestat cu o alta metoda. -a+elul numarul (/ Compozitia normala a scorului

Scorul !artial aste!tat A B C D E $, 6 2 1 1 0 $& 8 4 2 1 0 +, 9 6 3 2 0 +& 10 7 4 3 1

la scorul total de2 -, 10 8 6 4 2 -& 10 8 7 7 3 %, 10 9 8 9 4 %& 11 10 10 9 5 &, 12 11 10 10 7 && 12 11 11 11 10

Interpretarea calitativa Inteli$enta nu poate fi 2masurata3 in stare pura. In %ia$nosticarea ei, pe lan$a criteriul procesualitatii imbinat cu aspectul %e performanta (%e efect", trebuie sa tinem seama %e intrea$a personalitate a subiectului examinat. 7xistenta inter%epen%entelor intre inteli$enta si celelalte aspecte ale personalitatii nu face insa imposibila masurarea inteli$entei. ,ar ne$li-area le$ilor interactiunii constituie o sursa si$ura a %ia$nosticarii incorecte. C&iar in rezolvarea aceleiasi sarcini 1 coti%iene sau experimentale 1 contributiile factorilor %e personalitate variaza %e la un om la altul. =a unii, %e exemplu, functiile psi&ice implicate se structureaza intr1 un mo% a%ecvat sarcinii, asi$uran% astfel reusita c&iar in con%itiile unor aptitu%ini intelectuale mai mo%este. =a altii, %impotriva, insuccesul 1 in pofi%a factorilor intelectuali mai %ezvoltati 1 %e %atoreaza absentei autocontrolului, a or$anizarii si planificarii, a nivelului motivatiei. #ocmai acesti factori fun%amentali ai a%aptabilitatii la situatiile problematice, care contribuie la in%ivi%ualizarea personalitatii, scapa in mare masura probelor %e inteli$enta, ceea ce nu inseamna ca examinatorul care %ispune %e o intuitie (insi$&t" psi&olo$ica %ezvoltata nu le poate sesiza.

-a+elul numarul (( Compozitia normala a scorului (testare colectiva sau autoadministrare) Scor ul !arti al aste! tat A la scorul total de2 $ $' $( $) $* +, +$ ++ +- +% +& +' +( +) +* -, -$ -+ -- -% -& -' &

9 10 10 10 10 10 10 10 10 11 11 11 11

B C D E

4 2 1 0

4 3 1 0

5 3 1 0

5 3 2 0

6 3 2 0

6 3 2 1

6 4 2 1

6 4 2 1

7 4 2 1

7 4 3 1

7 4 3 1

7 5 3 1

7 5 4 1

7 6 4 1

7 6 5 1

7 6 5 2

7 7 5 2

8 7 5 2

8 7 5 2

8 7 6 2

8 7 7 2

8 8 7 2

la scorul total de2 - -) -* %, %$ %+ %- %% %& %' %( %) %* &, &$ &+ &- &% && &' &( &) &* ( 1 11 11 11 11 11 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 1 9 9 9 10 10 10 10 10 10 10 10 11 11 11 11 11 11 12 12 12 12 12 12 8 8 8 8 9 9 9 9 9 10 10 10 10 10 11 11 11 11 11 12 12 12 12 7 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 10 10 10 10 11 11 11 11 11 12 12 2 2 3 3 3 3 3 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 8 9 9 10 10 11

(arcina examinatorului, in cursul %ia$nosticarii, nu se re%uce numai la inclu%erea subiectului in %iverse tipuri %e inteli$enta sau %e afectivitate, temperament etc. %efinite in mo% teoretic. *ratie caracterului lor $eneral, %efinitiile teoretice nu se potrivesc intocmai cazului particular. /ornin% %e la tipolo$ie, psi&o%ia$nosticianul cauta sa evi%entieze in%ivi%ualitatea, unicitatea cazului stu%iat. Concretizarea principiilor meto%olo$ice enuntate se realizeaza prin 2arta profesionala3 a psi&olo$ului. /rin formularea %ia$nozei in%ivi%uale se urmareste intele$erea, cunoasterea 2amanuntelor3 importante. 7xaminarea psi&olo$ica va fi astfel conceputa si realizata, incat sa permita 1 pe baza interpretarii calitative a datelor 1 conturarea profilului intelectual al subiectului. Ilustram cele spuse prin prezentarea cazului :.*. (Cl. a <III1a, (c. $en., <C A 1! ani si 9 luni, sex barbatesc": Cota totala C )) puncte2 %iscrepanta: #)2 #(2 >)2 #)2 /2 !radul: '? 2 @' C A(2 -imp C 3/ minute. ,atele psi&ometrice prezentate in%ica sub%ezvoltarea mintala $enerala a subiectului. /erformantele sale il situeaza la limita superioara a %ebilitatii mintale. /otentialitatile intelectuale ale lui :. *. sunt foarte limitate. I$norarea aproape totala a coerentei lo$ice la MP (s), care ne in%ica inteli$enta $enerala slaba, se %atoreaza capacitatii re%use %e a stabili relatii, %atorita cantonarii in con%uite operatorii inferioare varstei cronolo$ice a subiectului. In continuare subiectul este examinat 1 atat pentru verificarea informatiilor furnizate %e proba Raven, cat si pentru cunoasterea inteli$entei verbale 1 cu probe pia$etiene (teste operatorii formale %e: combinare8 lo$ica propozitiilor si proportii1probabilitati", )I?7#1 (I.B? si CI(C. Rezultatele: CotaPiaget C @i2 ?6$inet C (( ani si D luni2 @'$inetCA02 @'?E'*CCA/ # A02 @'PE'*CCA/ # A02 @'-E'*CCA/ # A0. /erformanta slaba la testul Raven este confirmata %e nereusita subiectului la probe pia$etiene (#.B.0.C., #.B.0.=./. si #.B.0./.". (ubiectului ii sunt inaccesibile problemele formale. Capacitatea %e inventie, %e $an%ire asociativa si %e or$anizare sunt ne%ezvoltate.

0actorul %e planificare fiin% %eficitar, subiectul trebuie con%us, %iri-at in intele$erea si rezolvarea problemelor. 4stfel, la proba cuburilor si la aran-area %e ima$ini (%in CI(C", fara re$lare externa, subiectul inre$istreaza o reusita inferioara celeia realizate in con%itiile acor%arii a-utoarelor externe. Capacitatea lui %e utilizare eficienta a a-utoarelor pro$ramate ne permite sa1l %iferentiem, prin efectul factorului e%ucabilitate, %e intarziatii mintali. Coeficientii %e vali%itate, cuprinsi in ta+elele (( si () sunt puternic semnificativi (p C /,/(). In urma verificarii fi%elitatii testului MP (s) (proce%eul retestarii" J.C. Raven $aseste coeficientii %e constanta (stabilitate" intre 5,83 si 5,93 la subiectii intre 13 si !5 ani. ,ispersia mare a performantelor la CI(C (*cara ver+ala: 'ntelegere >2 aritmetica # #2 "semanari >2 ?oca+ular #2 *cara de per ormanta2 Completare de imagini >>2 "ran4are de imagini # #2 Cu+uri #2 Cod $ /) in%ica etero$enitatea mare a performantelor. (ubiectul stapaneste insuficient limba-ul, ceea ce ii impie%ica accesul la formele superioare ale $an%irii verbale, la operatiile formale, fapt constant si la probele operatorii (pia$etiene". =a probele %e analiza si reconstructie :.*.prezinta %ificultati %e analiza, sinteza, $eneralizare si abstractizare c&iar si la nivel concret. 4ran-area %e ima$ini in ve%erea reconstituirii unei istorioare evi%entiaza %ificultati in intele$erea, in cautarea %iri-ata, in %esprin%erea i%eii %irectoare %in context, in controlul critic al ipotezelor. Rezultatele slabe la rationamentul matematic, corelat cu performanta la proba Raven si la probele %e calcul %in scara )inet 1 (imon in%ica un ritm lent si o nesi$uranta mare in $an%ire, alaturi %e %ificultatea %e a opera cu continuturi (informatii" abstracte si absenta %eprin%erilor elementare %e calcul mintal. ,atorita capacitatii re%use %e a or$aniza materialul, :.*. pier%e frecvent informatii esentiale. (ubiectul memoreaza mai bine materiale verbale nestructurate. 0i%elitatea insa, c&iar si in acest caz lasa %e %orit. :.*. este timi% si anxios in situatii %e examen, prezinta frecvent in&ibitii emotionale. (ubiectul apartine tipului slab, cu reactivitate emotionala mare si cu rezistenta re%usa la efort. 4ceste trasaturi se accentueaza la acele sarcini verbale care implica cu preca%ere operatii formale. (ubiectul in aceste situatii, contrar asteptarilor %evine pripit si superficial. :.*. se simte %e$a-at la probele mai usoare, pre%ominant practice, %esi performantele sale nici la acestea nu %epasesc nivelul operator concret. In concluzie, subiectul prezinta intarziere in %ezvoltarea mintala, apropiata %e constructia $enetica neterminata proprie %ebililor mintali. #otusi prin capacitatea sa %e invatare, superioara %ebilitatii mintale, :.*. se %iferentiaza %e cate$oria intarziatilor mintali. %iagnostic: inteligenta de limita.

Calitati !si3o etrice ale testului MP (s) -a+elul numarul () ?aliditatea concurenta si de continut a MP (s) Subiecti 6r. ?.C. (in ani) 1!5 E 5 5 5 3 3 3 3 3 3 6 D 13 sub 35 9 D15 9 D 15 9 D 15 11 D 16 11 1 16 11 D 16 11 D 16 11 D 16 11 D 16 Variabile corelate #ermen D .erril .ill 'ill >I# CI(C >I< 7. (cor total >I/ >I/ >I/ MP(s) *cor @' total 5,86 5,65 5, ! 5,69 5, 5 5,66 5,!8 5,66 5, 6 #. #. #. #.

Autor J.C. Raven (19;8" J.C. Raven (19;8" 7.(. )arrett (19!6" 7.(. )arrett (19!6" 7.(. )arrett (19!6" Fulcsar (19 Fulcsar (19 Fulcsar (19 Fulcsar (19

CI(C >I# CI(C >I< CI(C >I/ )inet D (imon >I )en%er1 (cor total (antucci /robe (cor total pia$etiene -a+elul numarul (3

;" ;" ;" ;"

5,;6 #. Fulcsar (19 ;" 5, 6 #. Fulcsar (19 ;"

?aliditatea predictiva a MP (s) #aria4ile corelate Su4iecti (elevi) 5estul 6eusita scolara Cl. a #-a (17-() Cl. a #"""-a (17-*) MP (s) Romana 0,50 0,061 MP (s) Matemat ca 0,59 0,67 MP (s) ! olo" e 0,60 0,68

Autor T. Kulcsar (1974) T. Kulcsar (1974) T. Kulcsar (1974)