Matricele Progresive Standard M.P.

(s) - seriile A,
B, C, D si E

Matricele Progresive Standard    M.P. (s) - seriile A, B, C, D si E

Consideratii generale

J.C. Raven formuleaza in 1936 principiul “matricelor

progresive”, care sta la baza constituirii testului M.P (s). In 1938
apare prima forma a testului (revizuita pe baza rezultatelor
experimentale, in 1937 si in 1956). Testul isi are originea in gandirea
psihologica a lui C.H. Spearman, C. Burt s.a. si in teoria psihologiei
configurationiste (Gestaltpsychologie). Desi datele asupra validitatii
conceptuale prezinta unele discordante, majoritatea psihologilor gasesc
ca testul M.P. standard este puternic saturat in
factorul “g” si “K:m”. J.C. Raven accentueaza ca testul propus de
el nu masoara pur si simplu o performanta intelectuala, ci o
capacitate generala de organizare a Gestaltului si de integrare a
relatiilor. Faptul ca rezolvarea corecta a M.P. Raven presupune o buna
performanta la testul Bender - Gestalt  (Bender - Santucci) - proba de
structurare perceptiv - motrica a spatiului -, arata ca perceperea figurilor
structurate, adica performantele vizual-motrice joaca un rol important in
reusitele la testul Raven. S-ar putea spune ca daca testul M.P.
(s) “masoara functia intelectuala”, atunci realizeaza acest lucru
bazandu-se pe performantele vizual-motrice. Scorul total la M.P
(s) este influentat pe langa factorii amintiti, de capacitatea inductiva, de
intelegerea  relatiilor spatiale etc. si de factori nonintelectuali de
personalitate (temperament, afectivitate, motivatie etc.)

In cursul celui de-al doilea razboi mondial M.P. (s) a fost utilizat pe

scara larga in Anglia (fiind aplicat la cca.3 milioane recruti). De atunci si
pana in prezent matricele progresive Raven (necolorat) si-au dovedit
validitatea atat in orientarea scolara si profesionala a normalilor,
devenind un test de inteligenta aproape “international”, cat si in
examinarea surzilor, a deficientilor mintali si a bolnavilor psihici.

Prezentarea testului
 Testul M.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item
consta dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri
(“matrice”), din care lipseste o parte  (un element). In urma examinarii
matricei, subiectul trebuie sa decida care este figura unica (din cele 6
sau 8 oferite pe aceeasi plansa sub matrice) potrivita pentru “incheierea”
corecta a matricei. Probele simple sunt grupate in serii de cate 12
matrici, seriile fiind notate de la “A” la “E”. Fiecare serie dezvolta o tema
diferita (“A” -  stabilitatea de relatii in structura matricei continue; “B” -
analogii intre perechile de figuri ale matricei, “C” - schimbari progresive
in figurile matricei; “D” - permutari, adica grupari de figuri in interiorul
matricei; “E” - descompuneri in elemente ale figurilor matricei).
Testul M.P. (s) desi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea
temelor sale poate evidentia, in stransa legatura cu inteligenta generala,
capacitatea de restructurare (mobilitatea - rigiditatea mintala) si de
transfer intrucat subiectul isi exerseaza tehnica de rezolvare in cursul
parcurgerii probelor.

Fiecare proba  incepe cu o sarcina usoara (a carei rezolvare pare “de la

sine”), urmata apoi de 11 probleme de dificultate crescanda. Unele
cercetari arata insa, ca ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros
progresiva si se propune reordonarea itemilor in interiorul testului.
Seriile se succed tot in ordinea dificultatii gradate, ceea ce favorizeaza o
invatare reala pe parcursul problemelor.

Seria A

Cuprinde matrici statice cu modele omogene. Subiectul poate sa

gaseasca figura unica necesara pentru completarea matricei din cele 6
figuri asezate sub matrice prin: analiza si diferentierea perceptiva fina a
elementelor matricei, intelegerea relatiilor intre elementele structurii,
identificarea partii lacunare, completarea marginilor partii lacunare (a
“campului”) cu fiecare figura din cele 6, date sub matrice si prin sinteza
marginilor.

Seria B

In seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel

de-al IV-lea lipseste. In itemii B1 si B2, cele 4 parti ale matricei sunt
identice. In itemii urmatori elementele difera si formeaza un intreg cu o
structura relationala logica. Sarcina subiectului consta in descoperirea
analogiei intre doua figuri (stabilirea relatiilor), prin diferentierea
treptata a elementelor  (capacitatea de a concepe simetria intre figuri).
Elementul potrivit pentru completarea matricei se alege din 6 figuri.
Seria C

Seria C este formata din matrici de cate 9 elemente ordonate (3 x 3)

din care unul lipseste. Probele seriei se rezolva prin descoperirea
schimbarilor progresive ale figurilor in interiorul matricei. Figurile
prezinta modificari continue de pozitie si schimbari spatiale dinamice,
care determina imbogatirea figurilor atat in plan orizontal, cat si in plan
vertical (totalizarea elementelor noi in figura care lipseste). Raspunsul
corect se alege din 8 posibilitati.

Seriile D si E

            Seriile D si E cuprind cate 12 matrici, fiecare fiind compusa din

cate 9 elemente  (dar unul lipseste). Partea care lipseste se alege din 8
figuri prezentate sub matrice. Probele din seriile D sunt repartizate
dupa principiul restructurarii figurilor pe plan orizontal si vertical.
Rezolvarea corecta presupune urmarirea regularitatii consecutive a
figurilor si alternarea lor in structura matricei (descoperirea criteriilor
schimbarii complexe). 

Probele din seria E se rezolva prin operatii de abstractizare si sinteza

dinamica ce au loc in procesul gandirii superioare. Se cere observarea
evolutiei complexe, cantitative si calitative, a sirurilor cinetice
(dinamice). Elementul care lipseste poate fi completat pe baza de
operatii algebrice  (adunare, scadere) efectuate asupra elementelor
matricei.

Desfasurarea examinarii

Testul poate fi aplicat individual sau in grup (incepand de la 8 ani), fie cu

timp limitat, fie cu rezolvarea in ritm propriu (in care caz se rezolva in
maximum o ora). J.C. Raven este de parere ca in scopul cercetarilor
cu caracter genetic sau in studiile clinice, este de preferat sa nu
se fixeze un timp limita de rezolvare, deoarece “capacitatea maxima
de gandire clara” variaza mai putin in functie de sanatate si se
perfectioneaza mai putin prin practica decat viteza unei activitati
intelectuale de precizie. In acest caz testul M.P (s) “masoara” in primul
rand capacitatea maxima de observatie si de gandire clara. Examinatorul
poate sa inregistreze in aplicarea individuala a testului, timpul scurs de
la inceperea si pana la terminarea rezolvarii problemelor. Timpul
mediu necesar rezolvarii celor 60 de itemi este de 40-50 minute;
ritmul de activitate al subiectului poate fi considerat normal
pana la timpul maxim de 60 de minute. Se stie insa ca sub 30 de
ani ritmul rezolvarii testului este mult mai rapid, timpul mediu
fiind de 30-35 minute.

In cazurile in care testul M.P (s) se aplica in scopul ierarhizarii

membrilor unui anumit grup cum ar fi selectia profesionala a
candidatilor, este preferabila respectarea unui timp limita (se
recomanda timpul maxim de 30 minute), ceea ce se comunica
subiectilor. Testul “masoara” in acest caz capacitatea efectiva de
rezolvare a subiectului in timpul dat. Datorita faptului ca rezolvarea
primelor probe este deosebit de usoara, subiectul intelege sarcina cu
o instructie prealabila minima. Vom prezenta totusi, in cele ce
urmeaza, o instructie mai detaliata, destinata examinarii colective, care
poate fi utilizata cu schimbari minime si in testarea individuala.

In situatia de examinare colectiva, se distribuie fiecarui subiect un

exemplar din test tiparit  (sub  forma de caiet) si o fisa personala de
cotare pentru inregistrarea raspunsurilor. Caietul test ramane inchis (in
fata subiectilor) pana la semnalul dat pentru inceperea probei. Subiectii
completeaza intai cu datele personale (numele, varsta, locul de munca
(scoala), ocupatia, data examinarii, data nasterii) in rubricile corespun-
zatoare ale fisei de cotare, dupa care toate creioanele se pun pe masa.
Cerem atentie sporita si avertizam sa nu se scrie nimic pe caietul test.

Consemnul: “Aveti in fata un caiet cu 60 de planse (desene). Ele

sunt aranjate in 5 grupe, notate cu literele A,B,C,D si E. In
fiecare serie (grupa) sunt 12 probleme, aranjate in asa fel incat
la inceputul fiecarei serii sunt probe mai usoare, iar la sfarsitul
lor probele sunt mai grele. Deschideti caietele la prima pagina.
In partea de sus a paginii (li se arata matricea A1) se afla un
desen notat cu A1, din care lipseste o parte (li se arata pata
ramasa alba). Sub aceasta imagine mare se afla 6 figuri,
asemanatoare ca forma cu portiunea goala ramasa alba din
desenul mare. Numai una din aceste figuri completeaza in mod
corect, ca forma si ca desen, imaginea mare (li se arata matricea
A1). Care este acea figura unica ? Daca cineva raspunde corect
spunem: “Foarte bine”. Daca cineva raspunde gresit spunem:
“Mai ganditi-va!”.    Apoi, indiferent daca au gasit sau nu figura
adecvata, continuam: “Daca alegem figura nr.1, observam ca ea
completeaza desenul ca forma, dar in interior nu are acelasi
desen. Acelasi lucru il constatam si in cazul figurilor 3 si 5.
Figura nr.2 este nepotrivita fiindca nu cuprinde nici un desen.
Limitele din interiorul figurilor nr.4 si 6 sunt la fel cu cele din
imaginea mare, care trebuie completata. Care se potriveste
dintre 4 si 6 ? Figura nr.6 nu, deoarece are o parte alba,
incompleta (li se arata). Deci figura nr.4 este cea corecta, fiindca
primele 2 liniute orizontale din interiorul ei (li se arata) si cele 4
liniute verticale de la marginea interioara (li se arata) continua
exact liniutele incepute, dar neterminate ale imaginii mari (li se
arata din A1).

Si acum, scrieti in rubrica corespunzatoare (A1) a fisei primite de

fiecare numarul 4, adica numarul figurii corecte. Aveti grija sa
scrieti raspunsul vostru in rubricile care poarta seria si numarul
problemei.

Ati inteles cum trebuie sa lucrati?

In cazul in care subiectii (sau unii dintre ei) nu au inteles sarcina,

examinatorul va repeta explicatiile. Daca toti subiectii au inteles,
examinatorul continua:  “In fiecare proba, intr-un cadru mare se
afla o imagine compusa din anumite figuri. Aceste figuri sau
desene nu sunt alcatuite la intamplare, ci dupa o anumita regula.
Aceasta regula trebuie sa o descoperiti la fiecare proba, ca sa
puteti completa partea ramasa alba, cu una din cele 6 sau 8
figuri care se afla sub imaginea mare.

Treceti succesiv de la o proba la alta. Sa nu omiteti si sa nu

sariti    peste nici o plansa. Respectati neaparat ordinea lor. Chiar
daca aveti impresia ca ati rezolvat gresit o proba, sa nu va
intoarceti la ea. Raspunsul vostru, adica numarul figurii alese, il
scrieti cu atentie in rubrica corespunzatoare a fisei personale.
Eventualele greseli le corectati prin taiere (cu creionul) numarul
gresit si nu cu guma.

Dupa ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exercitiu: A  1  -

A5 la care este indicat sa se dea ajutor) ca toti subiectii inteleg sarcina, li
se precizeaza timpul de rezolvare si se da comanda: “Incepeti sa
lucrati cat mai corect si cat mai repede posibil” - fiind vorba de o
examinare cu limitarea timpului. Sau: “Lucrati atent. Sa nu va grabiti
prea mult. Incepeti.” - atunci cand timpul este nelimitat (maximum o
ora).

Instructia de fata poate fi prescurtata in functie de nivelul de intelegere

al subiectilor (subiectului). Examinatorul nu va oferi celor examinati nici
un fel de ajutor care depaseste limitele instructiei.

In cazul examinarii individuale, insusi examinatorul noteaza raspunsurile

subiectului in fisa de cotare. Si in acest caz se respecta instructia (cu
 mici modificari impuse de aplicarea individuala a testului  si cu
prescurtari posibile). Daca subiectul isi modifica raspunsul ales,
examinatorul noteaza “corectarea” prin taierea raspunsului anterior si
inscrierea celui nou in aceeasi rubrica. La evaluarea rezultatelor,
raspunsurile se coteaza ca si in cazul evaluarii colective, adica ultimul
raspuns indicat de subiect.

Cotarea raspunsurilor

Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Raspunsurile

corecte la cei 60 de itemi sunt date in tabelul 1.

Punctajul obtinut prin numararea raspunsurilor corecte se

calculeaza atat pentru fiecare serie (cote partiale),  cat si pentru
testul intreg (cota totala). Subiectul poate realiza cel mult 60 de
puncte (cota maxima). Pentru numararea si cotarea rapida a
raspunsurilor corecte se recomanda folosirea grilei de corectie   (care
se va aseza peste fisa personala a subiectului).

Tabelul numarul 1

Grila Matricelor Progresive Raven - Standard

A B C D E

Seria

Itemul
4 2 8 3 7
5 6 2 4 6
1 1 3 3 8
2 2 8 7 2
6 1 7 8 1
3 3 4 6 5
6 5 5 5 1
2 6 1 4 6
1 4 7 1 3
3 3 6 2 2
4 4 1 5 4
5 5 2 6 5
Interpretarea rezultatelor
 Cota bruta, adica numarul total de raspunsuri corecte obtinute de catre
subiect, nu are semnificatie psihologica luata izolat. Ea primeste
valoare diagnostica in raport cu rezultatele standardizate
(etalon) si comportamentul subiectului in situatia de
examen. Datele adunate formeaza un “limbaj al sistemelor”, care
contine si vehiculeaza in forma codificata informatii, sensuri
psihologice. Intelegerea semnificatiei psihologice cuprinse in conduite
si in performante presupune “interpretarea” (decodificarea) lor, pe
baza cunoasterii codului.

Interpretarea cantitativa

Raportarea performantei la etalon permite stabilirea (in Centile sau in

coeficient de inteligenta) nivelul de inteligenta generala al subiectului.
Acest prim pas reprezinta momentul interpretarii cantitative a
rezultatelor examenului psihologic. Prezentam in continuare cateva
etaloane (tabelele numarul 2, 3 si 4, elaborate de catre I.
Holban (Romania), J.C. Raven (Anglia) si L. Rapen
(Cehoslovacia) - pentru interpretarea rezultatelor adunate prin
administrarea colectiva (folosite si in caz de autoadministrare) sau
individuala a testului M.P(s). Mentionam insa ca etaloanele straine
prezentate nu au decat valoare orientativa pentru populatia
romaneasca.

Tabelul numarul 2

Test colectiv - Etalon pentru elevi (Romania)

Varsta cronologica (ani)

Centile
14 15 16 17 18 19 20
90 49 53 53 53 56 54 52
80 46 50 51 50 53 53 49
75 45 49 50 49 52 51 48
70 43 48 49 48 51 50 46
60 41 45 46 46 49 48 44
50 38 42 44 43 47 45 42
40 35 39 41 40 45 44 40
30 32 35 38 37 42 41 37
25 29 32 35 32 41 38 36
20 27 29 32 28 38 37 33
10 15 16 21 15 31 28 24
 Tabelul numarul 3

Test colectiv - Etalon pentru copii (Anglia)

Varsta cronologica (in ani)

Centile 1 1
8 8 /2 9 9 /2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 14
95 38 39 41 43 45 48 50 51 52 52 52 53 53
90 34 36 38 41 43 45 47 49 49 50 50 51 52
75 24 29 32 34 37 39 41 45 45 46 47 48 48
50 18 21 24 38 30 33 35 37 39 41 43 44 44
25 0 14 16 18 20 23 26 29 32 34 35 37 38
10 0 0 0 13 13 15 16 18 22 25 27 28 28
5 0 0 0 0 0 13 14 15 16 17 19 21 23

Tabelul numarul 4

Test colectiv - Etalon pentru adulti (Anglia)

Varsta cronologica adulti (Anglia)

Centile
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
95 55 55 54 53 52 50 48 46 44 42
90 54 54 53 51 49 47 45 43 41 39
75 49 49 47 45 43 41 39 37 35 33
50 44 44 42 40 38 35 33 30 27 24
25 37 37 34 30 27 24 21 18 15 13
10 28 28 25 0 0 0 0 0 0 0
5 23 23 19 0 0 0 0 0 0 0

Tabelul numarul 5

Test individual - Etalonul pentru copii (Anglia)

Varsta cronologica (in ani)

Centile 1 1
6 6 /2 7 7 /2 8 81/2 9 91/2 10 101/2 11 111/2 12 121/2
95 19 22 25 28 33 37 39 40 42 44 47 50 52 53
90 17 20 22 24 28 33 35 36 38 41 44 48 49 49
75 15 17 19 21 23 26 29 31 33 35 38 42 43 45
50 13 14 16 17 19 21 22 24 26 29 31 35 37 38
25 0 0 13 14 14 16 17 18 20 23 26 28 30 31
10 0 0 0 0 0 13 13 14 14 15 20 21 23 24
5 0 0 0 0 0 0 0 0 13 14 16 18 19 20
 Tabelul numarul 6

Test colectiv (30 minute) – Etalon realizat pe populatie

generala (Romania)

Note brute Nota standard Calificativ

56 – 60 9 Foarte bine
53 – 55 8 Bine
50 – 52 7 Bine
46 – 49 6 Mediu superior
44 – 45 5 Mediu
40 – 43 4 Mediu inferior
35 – 39 3 Slab
29 – 34 2 Slab
0 – 28 1 Foarte slab

Fixarea nivelelor de reusita la MP (s) in intervale Centile,

corespunzatoare gradelor diferite ale inteligentei, permite clasificarea
persoanei examinate in functie de scorul realizat. Performanta
intelectuala astfel “masurata” permite includerea subiectului in unul
dintre cele cinci grade (nivele) diferite de inteligenta.

Gradul I:  Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la

performanta medie a grupului de varsta din care face parte, atinge sau
depaseste centilul 95.

Gradul II:  Inteligenta deasupra nivelului mediu. Performanta atinge

sau depaseste centilul 75.

Gradul II +:  Performanta atinge sau depaseste centilul 90.

Gradul III:  Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza intre

centilele 25-75.

Gradul III +: Performanta depaseste centilul 50.

Gradul III -:  Performanta se situeaza sub centilul 50.

Gradul IV:  Inteligenta sub medie. Performanta nu depaseste centilul

10.

Gradul IV -: Performanta nu depaseste centilul 10.

 Gradul V:  Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.

Cota totala realizata de catre subiect poate fi interpretata si

in  termeni ce coeficient de inteligenta (QI), intrucat fiecare
performanta corespunde unei valori definite QI. Prezentam in
continuare  - dupa L. Repan - valorile  QI care corespund scorurilor
realizate de subiectii intre 8 si 30 de ani. (tabelul numarul 7).

Tabelul numarul 7

Transformarea rezultatelor in QI

Cota Varsta cronologica (in ani)

1 1
8 8 /2 9 9 /2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 16-
totala 30
1 73 68 65 59 57 54 53 50 48 48 46 46 0
2 74 70 67 61 58 56 54 51 49 49 48 47 0
3 76 72 68 62 60 57 55 53 51 50 49 49 0
4 77 73 70 64 61 59 57 54 52 51 50 50 0
5 79 75 71 65 63 60 58 55 53 53 52 51 0
6 81 76 83 67 64 61 59 57 55 54 53 52 0
7 82 78 74 68 66 63 61 58 56 55 54 54 0
8 84 79 76 70 67 64 62 60 57 57 55 55 0
9 85 81 77 71 69 66 64 61 59 58 57 56 0
10 87 83 79 73 70 67 65 62 60 59 58 57 55
11 89 84 80 74 72 69 66 64 61 61 59 59 57
12 90 86 82 76 73 70 68 65 64 62 60 60 58
, 92 87 83 77 75 71 69 67 64 63 62 61 59
, 93 89 79 76 73 71 68 65 65 65 63 62 61
, 95 90 86 80 78 74 72 69 67 66 64 64 62
, 97 92 88 82 79 76 73 71 68 67 66 65 65
, 98 94 89 83 81 77 75 72 69 69 67 66 65
, 10 95 91 85 82 79 76 74 71 70 68 67 66
0
, 10 97 92 86 84 80 78 75 72 71 69 69 67
1
10 98 94 88 85 81 79 76 73 72 71 70 69
3
10 100 95 89 87 83 80 78 75 74 72 71 70
4
10 101 97 91 88 84 82 79 76 75 73 72 71
5
10 103 98 92 90 86 83 81 77 76 74 74 72
7
10 104 100 94 91 87 85 82 79 78 76 75 74
8
10 106 101 95 93 89 86 83 80 79 77 76 75
9
11 107 103 97 94 90 87 85 81 80 78 77 76
0
11 108 104 98 96 91 89 86 83 82 80 79 78
2

11 110 106 100 97 93 90 88 83 83 81 80 79

3
11 111 107 102 99 94 92 89 85 84 82 81 80
5
11 113 109 103 100 96 93 90 87 86 83 82 82
6
11 114 110 105 102 97 94 92 88 87 85 84 83
7
11 115 112 106 103 99 96 93 89 88 86 85 84
8
12 117 113 108 104 100 97 95 91 90 87 86 86
0
12 118 115 103 105 102 99 96 92 91 88 87 87
1
12 120 116 111 107 103 100 97 93 92 90 89 88
2
12 121 118 112 109 105 102 99 95 93 91 90 90
3
12 122 119 114 110 107 104 100 96 95 92 91 91
5
12 124 121 115 112 108 105 102 97 96 94 92 92
6
12 125 122 117 113 110 107 104 99 97 95 94 94
7
12 127 124 118 115 112 109 106 100 99 96 95 95
9
13 128 125 120 117 113 111 108 102 100 97 96 96
0
13 129 127 121 118 115 112 109 104 102 99 97 98
1
13 131 128 123 120 117 114 111 106 104 100 99 99
2
13 132 130 125 121 118 116 113 108 106 102 100 100
4
 13 134 131 126 123 120 118 115 110 109 105 102 102
5
13 135 133 127 125 122 120 117 112 111 107 105 104
6
13 136 134 129 126 123 121 118 114 113 109 107 106
8
13 138 136 130 128 125 123 121 116 115 111 110 108
9
14 139 137 132 129 127 125 123 118 117 114 112 110
0
14 141 139 133 131 128 127 124 120 119 116 115 112
2
14 142 140 135 133 130 128 126 122 121 118 117 114
3
14 143 142 136 134 132 130 128 124 123 121 120 116
4
14 144 143 138 136 133 132 130 126 126 123 122 118
6
14 146 145 139 137 135 134 132 128 128 125 123 120
7
14 148 146 141 139 137 136 134 130 130 127 127 122
8
14 149 148 142 144 138 137 136 132 132 130 130 124
9
15 150 149 144 142 140 139 138 134 134 132 132 126
1
58 15 152 151 145 144 142 141 139 136 136 134 134 128
2
59 15 153 152 147 145 143 143 141 141 138 138 137 130
3
60 15 155 154 148 147 144 143 140 140 140 139 139 130
5

Pentru subiectii de la 35 la 60 de
ani, QI se calculeaza cu ajutorul
unei formule de corectie (reusita
fiind sensibila la factorul varsta):

Tabelul numarul 8

Performanta asteptata (in %) la:

Varsta cronologica %
16-30 100
 35 97
40 93
45 88
50 82
55 76
60 70

De exemplu,  T.B. (VC = 50 ani), Cotat totala = 33

puncte.  Scorului de 33 de puncte la varstele cronologice de 16-30 de
ani ii  corespunde un QI = 86 (tabelul 6).  Inmultim 86 cu 100 si
impartim rezultatul la 82 (performanta asteptata la 50 de ani, dupa

tabelul 7). Deci,  , adica 105 rotunjit.

Pe baza coeficientului de inteligenta, subiectul este inclus in unul din

nivelele de inteligenta din tabelul numarul 9.

Tabelul numarul 9

Clasificarea intelectuala

QI Nivel de inteligenta
Peste 140 inteligenta extrem de ridicata
120 - 140 inteligenta superioara
110 - 119 inteligenta deasupra nivelului mediu
100 - 109 inteligenta de nivel mediu (buna)
90 - 99 inteligenta de nivel mediu (slaba)
80 - 89 inteligenta sub medie
70 - 79 inteligenta de limita
50 - 69 deficienta mintala usoara (debilitate
mintala)
20 - 49 deficienta mintala medie (imbecilitate)
0 - 19 deficienta mintala grava (idiotie)

Persoana examinata poate “rezolva” (corect sau gresit) prin ghicire,

unele din cele 60 de probleme cuprinse in MP (s). Numarul alegerilor
ghicite este proportional cu totalul raspunsurilor gresite. Persoanele cu
performante scazute rezolva corect, in general, mai multe probleme
prin ghicire decat subiectii cu cote ridicate. Din aceasta cauza, un scor
 total scazut este intotdeauna mai putin valid si mai putin fidel decat
unul ridicat.

Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile partiale

asteptate la fiecare serie (tabelele 9 si 10). Prin scaderea scorului
partial asteptat din cota partiala realizata se
obtine discrepanta  fiecarei serii. Aceste discrepante se exprima
numeric (de exemplu, 0, -1, +2, -2, +1) si constituie de asemenea
un indice al validitatii si fidelitatii rezultatelor. Scorul total compus din
cote partiale care prezinta discrepante de peste doua puncte nu poate
fi acceptat la valoarea lui normala ca fiind o estimare precisa a
capacitatii intelectuale generale. Totusi, in scopuri mai generale se
accepta si un scor total ca fiind relativ valid, chiar daca prezinta
discrepante interne mai mari de doua puncte.

Totalizand valorile absolute ale discrepantelor (indiferent de faptul ca

sunt  + sau -), obtinem indicele de variabilitate a rezultatelor
(stabilitate - fluctuatie in activitatea subiectului). Daca indicele de
variabilitate este mai mare sau egal cu 7, se acorda o incredere
redusa rezultatului examinarii, subiectul fiind retestat cu o alta
metoda.

Tabelul numarul 10

Compozitia normala a scorului

Scorul la scorul total de:

partial
asteptat
10 15 20 25 30 35 40 45 50 55
A 6 8 9 10 10 10 10 11 12 12
B 2 4 6 7 8 8 9 10 11 11
C 1 2 3 4 6 7 8 10 10 11
D 1 1 2 3 4 7 9 9 10 11
E 0 0 0 1 2 3 4 5 7 10
Interpretarea calitativa

Inteligenta nu poate fi “masurata” in stare pura. In diagnosticarea ei,

pe langa criteriul procesualitatii imbinat cu aspectul de performanta
(de efect), trebuie sa tinem seama de intreaga personalitate a
subiectului examinat. Existenta interdependentelor intre inteligenta si
celelalte aspecte ale personalitatii nu face insa imposibila masurarea
inteligentei. Dar neglijarea legilor interactiunii constituie o sursa sigura
a diagnosticarii incorecte. Chiar in rezolvarea aceleiasi sarcini -
 cotidiene sau experimentale - contributiile factorilor de personalitate
variaza de la un om la altul. La unii, de exemplu, functiile psihice
implicate se structureaza intr-un mod adecvat sarcinii, asigurand astfel
reusita chiar in conditiile unor aptitudini intelectuale mai modeste. La
altii, dimpotriva, insuccesul - in pofida factorilor intelectuali mai
dezvoltati - de datoreaza absentei autocontrolului, a organizarii si
planificarii, a nivelului motivatiei. Tocmai acesti factori fundamentali ai
adaptabilitatii la situatiile problematice, care contribuie la
individualizarea personalitatii, scapa in mare masura probelor de
inteligenta, ceea ce nu inseamna ca examinatorul care dispune de o
intuitie (insight) psihologica dezvoltata nu le poate sesiza.

Tabelul numarul 11

Compozitia normala a scorului (testare colectiva sau

autoadministrare)

Scor la scorul total de:

ul 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3
parti 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6
al
astep
tat
A 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1
B 4 4 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8
C 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 5 5 6 6 6 7 7 7 7 7 8
D 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 4 4 5 5 5 5 5 6 7 7
E 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2
la scorul total de:
3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
9 9 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2
8 8 8 8 9 9 9 9 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 2 2 2 2
7 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 1 1 1 1 1 2 2
2 2 3 3 3 3 3 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 8 9 9 1 1 1
0 0 1
Sarcina examinatorului, in cursul diagnosticarii, nu se reduce numai la
includerea subiectului in diverse tipuri de inteligenta sau de
afectivitate, temperament etc. definite in mod teoretic. Gratie
caracterului lor general, definitiile teoretice nu se potrivesc intocmai
cazului particular. Pornind de la tipologie, psihodiagnosticianul cauta sa
evidentieze individualitatea, unicitatea cazului studiat.

Concretizarea principiilor metodologice enuntate se realizeaza prin

“arta profesionala” a psihologului. Prin formularea diagnozei
individuale se urmareste intelegerea, cunoasterea “amanuntelor”
importante. Examinarea psihologica va fi astfel conceputa si realizata,
incat sa permita - pe baza interpretarii calitative a datelor -
conturarea profilului intelectual al subiectului.

Ilustram cele spuse prin prezentarea cazului L.S. (Cl. a VIII-a, Sc.

gen.,      VC = 15 ani si 9 luni, sex  barbatesc):

Cota totala = 22 puncte;

Discrepanta: -2; -1; +2; -2; 0;

Gradul: IV ;

QI    = 71;

Timp    = 30 minute.

Datele psihometrice prezentate indica subdezvoltarea mintala generala a

subiectului. Performantele sale il situeaza la limita superioara a debilitatii
mintale. Potentialitatile intelectuale ale lui L. S. sunt foarte limitate.
Ignorarea aproape totala a coerentei logice la MP (s), care ne indica
inteligenta generala slaba, se datoreaza capacitatii reduse de a stabili
relatii, datorita cantonarii in conduite operatorii inferioare varstei
cronologice a subiectului.

In continuare subiectul este examinat - atat pentru verificarea

informatiilor furnizate de proba Raven, cat si pentru cunoasterea
inteligentei verbale -  cu probe piagetiene (teste operatorii formale de:
combinare; logica propozitiilor si proportii-probabilitati), BINET-SIMON si
WISC.  Rezultatele: CotaPiaget  = Qi; VNBinet  = 11 ani si 9 luni;
QIBinet=74; QIVWISC=70 - 74; QIPWISC=70 - 74; QITWISC=70 - 74.

Performanta slaba la testul Raven este confirmata de nereusita

subiectului la probe piagetiene (T.O.F.C., T.O.F.L.P. si T.O.F.P.).
Subiectului ii sunt inaccesibile problemele formale. Capacitatea de
inventie, de gandire asociativa si de organizare sunt nedezvoltate.
Factorul de planificare fiind deficitar, subiectul trebuie condus, dirijat in
intelegerea si rezolvarea problemelor. Astfel, la proba cuburilor si la
aranjarea de imagini (din WISC), fara reglare externa, subiectul
inregistreaza o reusita inferioara celeia realizate in conditiile acordarii
ajutoarelor externe. Capacitatea lui de utilizare eficienta a ajutoarelor
programate ne permite sa-l diferentiem, prin efectul factorului
educabilitate, de intarziatii mintali.                       

Coeficientii de validitate, cuprinsi in tabelele 11 si 12 sunt puternic

semnificativi (p = 0,01). In urma verificarii fidelitatii testului MP
(s) (procedeul retestarii) J.C. Raven gaseste coeficientii de constanta
(stabilitate) intre 0,83 si 0,93 la subiectii intre 13 si 50 ani.

Dispersia mare a performantelor la WISC (Scara verbala: Intelegere

+; aritmetica - -; Asemanari +; Vocabular -; Scara de
performanta; Completare de imagini    ++; Aranjare de imagini -
-; Cuburi -; Cod B 0)  indica eterogenitatea mare a performantelor.
Subiectul stapaneste insuficient limbajul, ceea ce ii impiedica accesul la
formele superioare ale gandirii verbale, la operatiile formale, fapt
constant si la probele operatorii (piagetiene).   La probele de analiza si
reconstructie   L.S. prezinta dificultati de analiza, sinteza, generalizare si
abstractizare chiar si la nivel concret. Aranjarea de imagini in vederea
reconstituirii unei istorioare evidentiaza dificultati in intelegerea, in
cautarea dirijata, in desprinderea ideii directoare din context, in controlul
critic al ipotezelor. Rezultatele slabe la rationamentul matematic, corelat
cu performanta la proba Raven si la probele de calcul din scara  Binet -
Simon indica un ritm lent si o nesiguranta mare in gandire, alaturi de
dificultatea de a opera cu continuturi (informatii) abstracte si absenta
deprinderilor elementare de calcul mintal. Datorita capacitatii reduse de
a organiza  materialul, L.S. pierde frecvent informatii esentiale.
Subiectul memoreaza mai bine materiale verbale nestructurate.
Fidelitatea insa, chiar si in acest caz lasa de dorit.

L.S. este timid si anxios in situatii de examen, prezinta frecvent inhibitii

emotionale. Subiectul apartine tipului slab, cu reactivitate emotionala
mare si cu rezistenta redusa la efort. Aceste trasaturi se accentueaza la
acele sarcini verbale care implica cu precadere operatii formale.
Subiectul in aceste situatii, contrar asteptarilor devine pripit si
superficial. L.S. se simte degajat la probele mai usoare, predominant
practice, desi performantele sale nici la acestea nu depasesc nivelul
operator concret.  
 In concluzie, subiectul prezinta intarziere in dezvoltarea mintala,
apropiata de constructia genetica neterminata proprie debililor mintali.
Totusi prin capacitatea sa de invatare, superioara debilitatii
mintale, L.S. se diferentiaza de categoria intarziatilor
mintali. Diagnostic: inteligenta de limita.

Calitati psihometrice ale testului MP (s)

Tabelul numarul 12

Validitatea concurenta si de continut a MP (s)

Subiecti MP(s)
V.C. (in Variabile corelate Scor Autor
Nr. QI
ani) total
Termen – J.C. Raven
150 6 – 13 EM 0,86
Merril (1948)
Scor J.C. Raven
? sub 30 Mill Hill 0,60
total (1948)
E.S. Barrett
70 9 –10 QIT QIP 0,75
(1956)
E.S. Barrett
70 9 – 10 WISC QIP 0,69
(1956)
E.S. Barrett
70 9 – 10 QIV QIP 0,70
(1956)
T. Kulcsar
37 11 – 12 WISC QIT 0,66
(1974)
T. Kulcsar
37 11 - 12 WISC QIV 0,58
(1974)
T. Kulcsar
37 11 – 12 WISC QIP 0,62
(1974)
Binet – T. Kulcsar
37 11 – 12 QI 0,72
Simon (1974)
Bender- Scor T. Kulcsar
37 11 – 12 0,42
Santucci total (1974)
Probe Scor T. Kulcsar
37 11 – 12 0,72
piagetiene total (1974)

Tabelul numarul 13

Validitatea predictiva a MP (s)

 Variabile corelate Subiecti (elevi)
Testul Reusita scolara Cl. a V-a Cl. a VIII-a Autor
(N=37) (N=39)
MP (s) Romana 0,50 0,061 T. Kulcsar (1974)
MP (s) Matematica 0,59 0,67 T. Kulcsar (1974)
MP (s) Biologie 0,60 0,68 T. Kulcsar (1974)