Testul de inteligen Raven

Testul de inteligen Raven cuprinde mai multe variante:

- Matricile Progresive Standard care conin 60 itemi

- Matricile Progresive Avansate care conin 48 itemi

- i varianta testului Raven colorat, ce conine doar 36 itemi. Aceast variant este special
conceput pentru lucrul cu copiii i poate contribui la evaluarea gradului de maturitate colar, la
descifrarea etiologiei insucceselor colare, la diagnosticarea timpurie a deficienei mintale. De
asemenea, se utilizeaz la vrstele mai naintate (65-85 ani) n scopuri clinice (de exemplu,
stabilirea determinrii mintale) i antropologice (studii de antropologie comparat).

Testul Raven este ca un joc de puzzle. Fiecrui desen din pagin i lipsete o parte, iar persoana
cruia i se aplic testul trebuie s gseasc figura ce se potrivete n pagina respectiv.

Prezentarea Matricilor Progresive Standard M.P. (s) - seriile A, B, C, D i E

Testul M.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item const dintr-un desen
abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri ("matrice"), din care lipsete o parte (un element). n
urma examinrii matricei, subiectul trebuie s decid care este figura unic (din cele 6 sau 8
oferite pe aceeai plan sub matrice) potrivit pentru "ncheierea" corect a matricei. Probele
simple sunt grupate n serii de cte 12 matrici, seriile fiind notate de la "A" la "E".

Fiecare serie dezvolt o tem diferit:

"A" - stabilitatea de relaii n structura matricei continue;

"B" - analogii ntre perechile de figuri ale matricei;

"C" schimbri progresive n figurile matricei;

"D" - permutri, adic grupri de figuri n interiorul matricei;

"E" - descompuneri n elemente ale figurilor matricei.

Testul M.P. (s) dei cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale, poate
evidenia, n strns legtur cu inteligena general, capacitatea de restructurare (mobilitatea -
rigiditatea mintal) i de transfer, ntruct subiectul i exerseaz tehnica de rezolvare n cursul
parcurgerii probelor.

Fiecare prob ncepe cu o sarcin uoar (a crei rezolvare pare "de la sine"), urmat apoi de 11
probleme de dificultate crescnd. Unele cercetri arat, ns, c ordinea de dificultate a itemilor
nu este riguros progresiv i se propune reordonarea itemilor n interiorul testului. Seriile se
succed tot n ordinea dificultii gradate, ceea ce favorizeaz o nvare real pe parcursul
problemelor.

Seria A - Cuprinde matrici statice cu modele omogene. Subiectul poate s gseasc figura unic
necesar pentru completarea matricei din cele 6 figuri aezate sub matrice, prin: analiza i
diferenierea perceptiv fin a elementelor matricei, nelegerea relaiilor ntre elementele
structurii, identificarea prii lacunare, completarea marginilor prii lacunare (a "cmpului") cu
fiecare figur din cele 6, date sub matrice i prin sinteza marginilor.

Seria B - Fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-lea lipsete. n
itemii B1 i B2, cele 4 pri ale matricei sunt identice. n itemii urmtori, elementele difer i
formeaz un ntreg cu o structur relaional logic. Sarcina subiectului const n descoperirea
analogiei ntre dou figuri (stabilirea relaiilor), prin diferenierea treptat a elementelor
(capacitatea de a concepe simetria ntre figuri). Elementul potrivit pentru completarea matricei se
alege din 6 figuri.

Seria C - Este format din matrici de cte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipsete.
Probele seriei se rezolv prin descoperirea schimbrilor progresive ale figurilor n interiorul
matricei. Figurile prezint modificri continue de poziie i schimbri spaiale dinamice, care
determin mbogirea figurilor att n plan orizontal, ct i n plan vertical (totalizarea
elementelor noi n figura care lipsete). Rspunsul corect se alege din 8 posibiliti.

Seriile D i E - Cuprind cte 12 matrici, fiecare fiind compus din cte 9 elemente (dar unul
lipsete). Partea care lipsete se alege din 8 figuri prezentate sub matrice. Probele din seriile D
sunt repartizate dup principiul restructurrii figurilor pe plan orizontal i vertical. Rezolvarea
corect presupune urmrirea regularitii consecutive a figurilor i alternarea lor n structura
matricei (descoperirea criteriilor schimbrii complexe).

Probele din seria E se rezolv prin operaii de abstractizare i sintez dinamic ce au loc n
procesul gndirii superioare. Se cere observarea evoluiei complexe, cantitative i calitative, a
irurilor cinetice (dinamice). Elementul care lipsete poate fi completat pe baza operaiilor
algebrice (adunare, scdere) efectuate asupra elementelor matricei.

Durata testului de inteligen Raven

Testul poate fi aplicat individual sau n grup (ncepnd de la 8 ani), fie cu timp limitat, fie cu
rezolvarea n ritm propriu (n acest caz se rezolv n maximum o or).

J.C. Raven este de prere c, n scopul cercetrilor cu caracter genetic sau n studiile clinice, este
de preferat s nu se fixeze un timp limit de rezolvare, deoarece capacitatea maxim de gndire
clar variaz mai puin n funcie de sntate i se perfecioneaz mai puin prin practic dect
viteza unei activiti intelectuale de precizie.

n acest caz, testul M.P (s) "msoar" n primul rnd capacitatea maxim de observaie i de
gndire clar. Examinatorul poate s nregistreze n aplicarea individual a testului, timpul scurs
de la nceperea i pn la terminarea rezolvrii problemelor.
Timpul mediu necesar rezolvrii celor 60 de itemi este de 40-50 minute. Ritmul de activitate al
subiectului poate fi considerat normal pn la timpul maxim de 60 de minute. Se tie ns c sub
30 de ani ritmul rezolvrii testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35 minute.

n cazurile n care testul M.P (s) se aplic n scopul ierarhizrii membrilor unui anumit grup, cum
ar fi selecia profesional a candidailor, este de preferat respectarea unui timp limit (se
recomand timpul maxim de 30 minute), care se comunic subiecilor. Testul "msoar" n acest
caz capacitatea efectiv de rezolvare a subiectului n timpul dat. Datorit faptului c rezolvarea
primelor probe este deosebit de uoar, subiectul nelege sarcina cu o instrucie prealabil
minim.

Testul Rorschach
Testul Rorschach e un test psihologic proiectiv de personalitate in cadrul caruia sunt folosite zece
modele abstracte standardizate, iar interpretarea lor de catre subiect devine un etalon pentru
analiza functiilor intelectuale si emotionale. Petele ambiguue au semnificatii diferite pentru
persoane diferite. Pot fi lilieci si fluturi, rochii diafane si papioane, maimute, monstri si ursi ce
escaladeaza munti. Dupa interpretarea lui de catre un expert, raspunsul privitorului in privinta
formelor petelor, ar contine, aparent, un portret complet transparent al personalitatii lor.

Testul este considerat proiectiv deoarece se considera ca pacientul isi va proiecta

personalitatea sa reala asupra petelor de cerneala. Modelele sunt ambigue intentionat,
entitati lipsite de structura. Promotorii testului considera ca reprezinta o modalitate de sondare
a zonele greu accesibile ale psihicului pacientului sau a subconstientului sau. Psihologii care
aplica aceste teste se considera experti in interpretarea interpretarilor pacientilor.

Cele 10 pete de cerneala

Mai jos avem cele 10 pete de cerneala cuprinse in testul Rorschach, impreuna cu cele mai
frecvente raspunsuri, date pentru intreaga imagine sau doar fata de anumite detalii ale sale,
conform diversilor autori.

Atunci cand le este prezentat cartonasul cu numarul 1, subiectii pun adesea intrebari despre
felul in care ar trebui sa procedeze, intrebarile despre ceea ce li se permite sa faca cu cartonasele
(de exemplu, sa le intoarca) nu au importanta. Fiind vorba de primul cartonas, acesta nu are cum
sa ofere indicii despre felul in care subiectii abordeaza o problema noua si stresanta. Nu este,
totusi, un cartonas dificil de interpretat pentru subiect, care are la indemana cateva raspunsuri
populare.

Detaliile rosii ale cartonasului cu numarul 2 (in stanga) sunt vazute adesea ca fiind sange, si
sunt trasaturile cele mai distinctive. Raspunsurile la ele pot oferi indicii despre felul probabil in
care subiectul se va comporta in starile de furie sau de pericol fizic. Acest cartonas poate induce
o serie de raspunsuri sexuale.

Cartonasul cu numarul 3e perceput de regula ca continand doi oameni ce

interactioneaza. Acest cartonas poate oferi informatii despre felul in care se raporteaza subiectul
la cei din jurul sau (mai exact, intarzierea raspunsului poate indica interactiuni sociale dificile).

Cartonasul cu numarul 4 iese in evidenta prin culorile sale intunecate si prin umbrele sale
(prezinta dificultati pentru subiectii depresivi), si e perceputa in general ca o figura mare si
amenintatoare; combinata cu impresiile comune ale subiectului ce se afla intr-o pozitie inferioara
(uitandu-se in sus) fata de ea, poate induce o senzatie de autoritate. Continutul animal sau
uman vazut in cartonas e invariabil clasat mai degraba ca masculin decat ca femin, iar calitatile
exprimate de subiect pot indica diverse atitudini fata de barbati si fata de autoritati. Acesta este
motivul pentru care cartonasul numarul 4 mai este numit si Cartonasul Tatalui.
Cartonasul cu numarul 5 este mai elaborat, si nu este perceput de obicei ca fiind amenintator,
de regula duce la o schimbare de ritm a testului, fiind prezentat dupa cartonasele dificile de
inaintea sa. Are putine trasaturi ce pot genera ingrijorari sau care pot complica elaborarea, e una
dintre cele mai usoare pete ce genereaza un raspuns de calitate.

Trasatura caracteristica a cartonasului cu numarul 6 e textura sa, care adesea induce asocieri
legate de apropierea interpersonala; e un cartonas sexual, detaliile sale sexuale sunt raportate
mai des decat in oricare alt cartonas, chiar daca alte cartonase au o varietate mai mare de
contexte sexuale vizuale.

Cartonasul cu numarul 7 e asociat cu feminitatea (figurile umane sunt adesea descrise ca fiind
o mama si copilul ei) si are rol de Cartonasul Mamei, dificultatile de raspuns pot avea legatura
cu diverse griji fata de figurile maternale din viata subiectului. Elementul central este identificat
des ca fiind vaginul, ceea ce face ca acest cartonas sa aiba legatura si cu sexualitatea feminina.

Fata de cartonasul cu numarul 8, subiectii isi exprima de obicei usurarea, ceea le permite sa se
relaxeze si sa raspunda mai usor. Similar cartonasului 5, el reprezinta o schimbare de ritm; totusi,
cartonasul introduce noi dificultati de elaborare, prin complexitatea sa si prin faptul ca e prima
carte multicolora din set. De aceea, oamenii care se descurca greu cu situatiile complexe sau cu
stimuli emotionali deranjanti sau dificili se pot simti inconfortabil fata de cartonas.
Caracteristica principala a cartonasului cu numarul 9 este forma indistincta si difuza,
trasaturile cromatice vagi, toate acestea ducand la ambiguitate generala. Are un singur raspuns
popular, si e una dintre cele mai putin frecvente dintre cartonase. Aparitia dificultatilor in
procesarea acestui cartonas poate indica probleme legate de procesarea datelor lipsite de
structura.

Cartonasul cu numarul 10 este similar numarului 8, dar nesiguranta si complexitatea sa sunt

reminescente celui de al noualea cartonas: oameni ce au dificultati in a procesa stimuli
concomitenti de regula nu agreeaza acest cartonas. Fiind ultimul cartonas, poate oferi subiectului
o ocazie de a iesi, prin indicarea felului in care se simt in situatia lor sau ceea ce doresc sa stie.

Testul de Apercepie Tematic

T.A.T

Testul de Apercepie Tematic este o tehnic proiectiv ce urmrete s evalueze modelele de

gndire, atitudinile fa de sine i fa de ceilali, capacitatea observa ional i rspunsurile
emoionale ale subiectului la un material slab structurat. TAT este o tehnica proiectiva ce
urmareste sa evalueze modelele de gndire, atitudinile fata de sine si fata de ceilalti, capacitatea
observationala si raspunsurile emotionale ale subiectului la un material slab structurat. n cazul
TAT-ului, stimulii ambigui constau ntr-un set de planse care nfatiseaza personaje umane plasate
n diverse situatii de viata. Subiectului i se cere sa elaboreze o povestire despre fiecare plansa
care i se ofera, povestire care solicita subiectului urmatoarele aspecte: ce se ntmpla n plansa
respectiva, evenimentele care au precedat situatia respectiva, ce simt si gndesc personajele din
plansa si cum se ncheie povestirea respectiva.

Examinatorul prezinta subiectilor o serie de planse din setul de 31 de planse ale T.A.T-ului.
Exista mai multe metode de aplicare, expuse de diversi autori. De obicei, subiectului i se arata
ntre 10-14 planse. Cele 31 de planse sunt mpartite pe categorii, autorul indicnd modul de
formare a seriilor ce se aplica subiectilor baieti, barbati, fete si, respectiv, femei. Bellak prefera
un mod de aplicare care presupune aplicarea a 10 planse, ntr-o singura sesiune de aplicare,
urmnd ca, n cazul n care examinatorul considera utila aplicarea si a altor planse, pentru a pune
n evidenta alte aspecte ale vietii interne a subiectului, sa faca lucrul acesta dupa aplicarea celor
10 planse standard precizate de Bellak.

Formularul de cotare care nsoteste manualul ofera un cadru orientativ, omogen, dar si flexibil
totodata, de notare a raspunsurilor, de cotare conform criteriilor indicate, precum si de
consemnare a concluziilor diagnostice. O atentie aparte se acorda utilizarii testului n cadrul
terapiei, ca instrument auxiliar.

Minnesota Multiphasic Personality Inventory-2

 MMPI

Minnesota Multiphasic Personality Inventory-2 este cel mai cunoscut i utilizat instrument de
diagnoz i evaluare a personalitii i psihopatologiei adulilor n mediul clinic sau n cercetare.
Prin intermediul celor 567 de itemi acesta furnizeaz o imagine fin detaliat asupra patternurilor
majore legate de tulburrile psihologice i de personalitate, al persoanelor cu vrsta peste 18 ani.
n funcie de persoana implicata, completarea sa dureaz de la 60 la 90 de minute. MMPI-2
include peste 120 de scale specifice, incluznd aici i scale destinate surprinderii obiective a
validitii profilului. MMPI-2 este cel mai cunoscut i utilizat instrument de evaluare a
personalitii i psihopatologiei adulilor n mediul clinic sau n cercetare, este destinat s
evalueze o parte din patternurile majore legate de tulburrile psihologice i de personalitate

Versiunea MMPI-2 este versiunea revizuit, mbuntit i completat cu scalele clinice

restructurate i scala de validitate a simptomelor a primei variante a MMPI (versiunea ini ial
aprut n anul 1989).
Revizia include:

norme mult mai reprezentative (eantioane de aduli, brbai i femei, din diferite regiuni
geografice, de diferite etnii i minoriti);

format mult mai consistent pentru scorurile T ale scalelor clinice (scoruri T uniforme
(UT) pentru a produce n esen acelai interval i aceeai distribuie pentru toate scalele);

reformularea itemilor astfel nct s se elimine ambiguitatea, formularea sexist i

coninutul nvechit;

trei scale de validitate FB, VRIN i TRIN.

MMPI-2 este un instrument masiv prin:

generozitatea celor peste 120 de scale,

generozitatea descriptorilor lor ce acoper o arie larg de psihopatologie,

volumul dens i impresionant de aspecte teoretice i date psihometrice,

foi de profil atribuite fiecrui gen,

grile de corectare, norme cu i fr corecie de K,

are la baz 567 itemi.

Kitul MMPI-2 cuprinde:

manualul de utilizare,

caietul de testare (cuprinde itemii i este reutilizabil) i

foaia de rspuns (destinat nregistrrii rspunsurilor)