Wais Prezentare

W. A. I. S.
Directii pentru administrare 5i scorare
1. INFORMATII
DIRECTII. Incepeti cu itemul 5 ~i acordati credit itemilor 1-4 daca
subiectul rezolva corect itemii 5 *i 6. Daca unul dintre cei doi itemi este
rezolvat gre*it, administrati itemii 1-4 inainte de a merge mai departe .
Cititi fiecare intrebare exact a~a cum este. Daca raspunsul la o intrebare este
incomplet sau nectar, puteti sa spuneti :
"Explica ce vrei sa spui" sau "Spune-mi mai mutt despre asta"
dar nu pune intrebari care sa sugereze ~i nu spune pe litere cuvintele . Nu
schimba modul de formulare al intrebarei .
Inregistrati, cuvant cu cuvant, raspunsul subiectului la fiecare item in spatiul

corespunzator in Foaia de raspuns .
INCETATI : dupa 5 e§ecuri consecutive .
SCORARE: 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Aspectele esentiale ale

raspunsurilor acceptabile sunt prezentate mai jos . Acolo unde sunt mai multe
raspunsuri acceptabile (separate prin 3 puncte), subiectul trebuie sa ofere
numai unul dintre ele pentru a primi 1 punct.
Scorul maxim : 29 de puncte
Intrebarile testului Raspunsuri acceptabile
1. Care sunt culorile drapelului Ro§u, galben §i albastru.

romanese ?
2. Care este forma unei mingi ? Rotunda
3. Cate luni sunt intr-un an ? 12

4 . Ce este un termometru ? Instrument (lucru etc.) folosit
pentru mssurarea temperaturii
5. Unde rssare soarele ? La est (Daca subiectul aratd cu

degetul, spuneti: "Da, dar ce di-
directie este aceasta ?")
6. Nume~te patru domnitori Oricare patru domnitori (de ex. :

moldoveni Stefan cel Mare, Dimitrie Cante-
mir, Ion Vodd cel Cumplit sau
altii) .
7. Cate ssptsmani suet intr-un 52

an ?
8. Cine a fost I.L. Caragiale ? Scriitor roman . . .Dramaturg ro-

man . . . A scris piese de teatru, cum
ar fi: "O scrisoare pierduts" ;
"D-ale camavalului" ~.a.
9. In ce directie ati cslstori dacs Spre sud . . . Spre sud-vest

ati merge de la Bucure~ti la
Sofia ?
10. In ce lunii este ziua muncii ? Mai
11 . In ce continent este Brazilia ? America de Sud
12. Cine a scris Hamlet ? William Shakespeare . . .

Shakespeare .
13. Cine a fost rege in timpul Riiz- Carol I

boiului de independents ?
14. Cine a descoperit America ? Cristofor Columb
15 . De ce sunt hainele de culori in- Hainele de culori inchise absorb

chise mai cslduroase decat cele caldura de la soare . . . Hainele de
de culori deschise ? culori deschise reflects (resping)
caldura de la soare. (Nu punctati
raspunsurile care arata ca hainele
inchise "tin", "atrag" sau "crag" .
caldura).
16. Care este capitala Italiei ? Roma
17. Cine a fost Henri Coanda ? A inventat avionul cu reactie

(Daca subiectul da raspunsuri
precum, "Om de ~tiinta roman",
"Savant roman", intrebi : "Dar
pentru ce a fost cel mai cu-
noscut "?
18. Care este subiectul principal Creatia . . .Na~terea lumii . . .

al cartii "Geneza" ? Aparitia omului . . .Istorie evre-
iasca veche
19. Pe ce continent se afla deer- Africa

tul Sahara ?
20. Ce nume este asociat de obicei Albert Einstein . . . Einstein

cu teoria relativitatii ?
21. Cum face drojdia ca aluatul Ea cauzeaza fermetatia care

sa creasca ? produce bule de bioxid de car-
bon ~i umfla aluatul . . . Se for-
meaza gaze . . .Fermenteaza . . .
Crgte . . . Formeaza bule de aer . . .
Actiune bacteriana (Nu se punc-
teaza raspunsul "Reactie chi-
mica")
22. Cati senatori suet in senatul 143

Romaniei ?
23. Ce distanta este intre Paris ~i Once raspuns intre 4800 ~i

New York ? 6500 de km.
24. Nume~te trei tipuri de vase Artere, vene ~i capilare (Nume

sanguine din corpul uman. de vase specifice nu sunt ac-
ceptabile, dar se puncteaza venule
§i arteriole) .
25. La ce temperatura fierbe apa ? 100 grade Celsius . . . 212 grade Fa-
renheit . . .373 grade Kelvin (Daca
scala nu este specificata, spuneti:
"Ce scala ?")
26. Pentru ce a fost celebra Chimist. . .Fizician . . .Om de ~tiin

Marie Curie ? td. . .Descoperirea radiumului . . .
Descoperirea radioactivitatii (Nu
se puncteaza raspunsul "Desco-
peritoarea radiatiei")
27. Care este populatia 23 .000 .000 locuitori (Se accepta

Romaniei ? *i raspunsuri, precum : "Peste
22 .000 .000"; "Aproximativ
23 .000 .000"; "Pang-n
23 .000 .000 locuitori")
28. Ce este Coranul ? Scripturi mahomedane . . . Scrieri

` mahomedane sacre . . .Biblia ma-
homedana (Islamic in loc de
Mahomedan este acceptat).
29. Cine a scris Faust ? Goethe . . . Gounod

2. COMPLETAREA IMAGINII
MATERIALE : 20 de cartona~e, pe care sunt imprimate imagini, legate
intr-o carticicd
DIRECTII Inainte de prezentarea primului cartona~, spuneti:

"Am sa-ti drat ni~te imagini din care o anumita parte importanta
fpse~te. Prive~te cu atentie fiecare figura ~i spune ce lipse$te"
Prezentati primul cartona$ $i spuneti:
"Acum prive$te aceasta imagine . Ce parte importanta fpse~te?"
Dacd este oferit rdspunsul corect, continuati cu prezentarea succesiva a
carona~elor, spunand :
"Ce lipse$te acum din aceasta imagine T'
Aceasta intrebare poate fi scurtata sau chair eliminata dacd subiectul dd
dovadd cd a inteles clar sarcina .
Dacd subiectul nu reu§e§te sd dea rdspunsul corect la primul cartona~,

spuneti :
"Vezi, lipse~te manerul de la u~a"
Se indica mdnerul . Dacd subiectul nu rege$te sa dea taspuns corect la
Cartona$ul 2, se spune :
"Vezi, lip'se~te racheta de tenis a acestei persoane"
Se indica locul. Incepdnd cu cartona~ul 3 nu se mai oferd acest ajutor.
Uneori subiectul indica o parte neesentiala ca fund lipsa . Prima data cand
acest lucru se intdmpld este permis sd spuneti :
"Da, dar care este cea mai importanta parte care lipse~te T'
Nu repetati acest comentariu pentru niciunul dintre cartonwle ramase.
Fiecare cartona~ poate fi ardtat subiectului timp de maximum 20 de secunde .

Dacd subiectul nu indica partea care lipse~te in intervalul de 20 de secunde,
nici prin numirea ei, nici prin indicarea zonei corecte, itemul este scorat ca
exec ~i i se prezintd urmdtorul cartona§ . Dacd subiectul raspunde incorect se
trece la urmdtorul cartona~, chiar dacd nu au trecut cele 20 de secunde.
INCETAREA TESTARII Dupa 5 gecuri consecutive

SCORARE Se acorda I punct pentru fiecare raspuns corect. Subiectului
nu 1 se cere sd ofere numele exact al pdrtii care lipsgte, pentru a i se acorda
punctul, daca este clar ca el ii face o descriere corecta Daca subiectul ofera
un raspuns verbal, dificil de scorat, se poate spune :
Arata-mi unde"
Uneori subiectul nu va da un raspuns verbal, dar va indica o parte a
desenului. Se considers un raspuns bun daca sunteti sigur ca subiectul indics
in mod corect partea lipsd. Totu~i, daca subiectul arata corect partea care
lipsgte, dar ofera un raspuns verbal, care este in mod evident incorect,
itemul se considers nereu*it.
Scor maxim: 20 de puncte
Imagini Partile care lipsesc
1 . Up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Manerul de la u§a (clanta)
2 . Tenis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Racheta
3 . Broasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Piciorul
4 . Carte de joc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Rombul din centru (Daca subiectul

Spune "Rombul" spuneti : "Arata-mi
unde")
5 . Ma§ins . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Manerele u~ii
6. Urcior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . $uvoiul de spa
7 . Ochelari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Piesa care une$te cele 2 lentile
8 . Patent (Cle§te) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Surubul
9 . Barca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Suport de rams
10 . Plaja. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Urmele cainelui
11 . Oglinda. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Reflectarea bratului (Daca subiectul

spune "Brat", i se cere: "Arata-mi
unde")
12 .Crab . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Picior (Daca subiectul spune "Cle$te"
i se cere: "Arata-mi unde")
13 . Vioara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cui
14 . Soare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Umbra omului
15 . Ceas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . LiLimbs de la cataramd
16 . Frunza. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Nervurd (Vend)
17 . Om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deget
18 . Cal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Scara de la lea
19 . Profil de femeie . . . . . . . . . . . . . . . . . . Spranceand
19. Stivd de lemne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Zdpada de pe stiva de lemne
3. MEMORIA IMEDIATA A CIFRELOR
Cele doud pdrti ale acestei probe, respectiv, Serii de cifre an ordine directd
§i Serii de cifre in ordine inversd sunt administrate separat. Se aplicd cea de-
a doua parte, chiai dacd subiectul obtine 0 puncte la prima parte .
Seria de cifre in ordine directs
DIRECTII Incepeti cu itemul 1 . Spuneti :

"Am sii spun cateva numere . Ascults cu atentie ~i cand terrain to
trebuie sa le repeti exact dups mine"
Numerele trebuie sd fie prezentate intr-un ritm de unul pe secundd. Coborati
putin intonatia dupd ultima cifrd a fiecarei incercari . Administrati amandoud
incercdrile pentru fiecare item, chiar dacd subiectul reu~gte la prima
incercare .
INCETAREA TESTARII : dupd e*ecul la ambele incercari la fiecare item
SCORARE Fiecare item este cotat cu 2, 1 sau 0 puncte, astfel :

2 puncte dacd subiectul reu~gte la ambele incercari
1 punct dacd subiectul reu§e§te doar la o incercare
0 puncte dacd subiectul e§ueazd la ambele incercari
Scorul maxim la Serii de cifre in ordine directs: 14 puncte
Item Prima incercare A doua incercare

l. 5-8-2 6-9-4
2 6-4-3-9 7-2-8-6 .
3 4-2-7-3-1 7-5-8-3-6
4 6-1-9-4-7-3 3-9-2-4-8-7 .
5. 5-9-1-7-4-2-8 4-1-7-9-3-8-6
6. 5-8-1-9-2-6-4-7 3-8-2-9-5-1-7-4
7. 2-7-5-8-6-2-5-8-4 7-1-3-9-4-2-5-6-8
Seria de cifre in ordine inversa
DIRECTII Incepeti cu itemul 1 . Spuneti:

"Acum va voi spune alte numere, dar de aceasta data, cand ma
opresc trebuie sa mi le spuneti in ordine inversa. De exemplu,
daca eu a~ spune 7-1-9, to cum le vei spune ?"
A~teptati raspunsul subiectului .
Daca subiectul raspunde corect (9-1-7), spuneti : "Corect" §i treceti la itemul
1 . La fel ca ~i in cazul Seriei de cifre in ordine directs, cititi numerele cate
unul pe secunda ~i administrati ambele incercari la fiecare item, chiar daca
subiectul regqte la prima incercare .
Totu*i, daca subiectul gre§qte la exemplu, ii spuneti :
"Nu, ar trebui sa spui 9-1-7. Eu am spus 7-1-9, deci ca sa le spui
in ordine inversa, ar trebui sa spui 9-1-7. Acum incearca aceste
numere. Aminte~te-o ca trebuie sa le spui in ordine inversa:
3-4-8."
Indiferent daca subiectul reu§e§te sau nu la acest nou exemplu (3-4-8),
treceti la Itemul 1 . Nu oferiti nici un fel de ajutor la cel de-al doilea exmplu
§i nici la itemii care urmeaza .
INTRERUPEREA Dupa gecul la ambele incercari ale unui item.
SCORARE Fiecare item este cotat cu 2, 1 sau 0 puncte, respectiv :

2 puncte daca subiectul reu~gte la ambele incercari
1 punct daca subiectul reu§e§te numai la o incercare
0 puncte daca subiectul e§ueaza la ambele incercari
Scorul maxim la Seria de cifre in ordine directs: 14 puncte

ITEM Prima incercare A doua incercare
1. 2-4 5-8
2. 6-2-9 4-1-5
3. 3-2-7-9 4-9-6-8
4. 1-5-2-8-6 6-1-8-4-3
5. 5-3-9-4-1-8 7-2-4-8-5-6
6. 8-1-2-9-3-6-5 4-7-3-9-1-2-8
7. 9-4-3-7-6-2-5-8 7-2-8-1-9-6-5-
Scorul total pentru Memoria imediata a cifrelor: suma scorurilor la Seria de

cifre an ordine directd ~i Seria de cifre in ordine inversa.
Scorul maxim: 28 de puncte
4. ARANJARE IMAGINI
MATERIALE ,10 seturi de cartona~e imprimate cu imagini, in plicuri

legate spiralat
DIRECTII Pentru fiecare item subiectului i se prezinta o serie de imagini

amestecate ~i i se cere sa le aranjeze intr-o ordine ce reda o poveste.
Numerele imprimate pe spatele cartona§elor indica ordinea expunerii
cartona*elor de la stanga la dreapta subiectului . Literele imprimate
furnizeaza codul pentru scorare . Treceti pe Foaia de raspuns ordinea in care
subiectul aranjeaza cartona§ele pentru fiecare item (~i pentru fiecare
incercare de la itemul 1). Ocazional subiectul poate sa inceapa povestea de
la dreapta ~i nu de la stanga, cum este normal . Cared observam acest
aranjament, consemnam in Foaia de raspuns ~i intrebam subiectul : "De unde
incepe povestea to ?" Daca succesiunea este corecta in acord cu punctul de
incepere indicat, itemul este considerat a fi rezolvat corect.
Limitele timpului pentru fiecare item sunt indicate pe Foaia de raspuns .

Cronometrarea pentru fiecare item incepe dupa ultimul cuvand din cadrul
instructiunilor .
10
ITEM 1 - Plasati 3 cartona~e in ordine numerica in fata subiectului, cu

cartons§ul marcat cu cifra 1 in partea stdngd a subiectului . Spuneti :
"Aceste imagini spun o poveste despre un muncitor ce constru-
ie~te o casa. Puneti-le in ordine corecta, astfel ca ele se ne spu-
ne povestea"
Se incepe cronometrarea ~i se lass 6o de secunde. Daca subiectul aranjeaza
cartona~ele in ordine corecta (CAP) in limita celor 60 de secunde, treceti la
Itemul 2 .
Daca subiectul nu aranjeaza corect cartons§ele, aratati cum trebuie procedat,
spunand :
"Aceste imagini ne arate un muncitor care construie~te o casa.
Prima arata momentul cand incepe construirea casei. A doua
imagine arate casa partial construita, iar cea de a treia arate
casa terminate ~i zugrevite"
Apoi puneti cartons§ele in ordinea originals (numerica) §i spuneti :
"Acum puree-le in ordinea corecta"
Incepeti cronometrarea din nou §i lasati 60 de secunde . Treceti la Itemul 2
chiar dace subiectul nu regqte la Itemul 1 .
ITEMII 2-10 Inainte de a expune cartona~ele pentru Itemul 2, spuneti :

"Mai am cateva seturi de imagini pentru tine ca se le aranjezi.
In fiecare caz ele sunt amestecate iar to trebuie se le pui in
ordine corecte, in a~a fel mcat ele se spune o poveste. Lu-
creaze cat poti de repede ~i spune-mi cand ai terminat"
Expuneti cartona~ele, incepeti cronometrarea ~i lasati 60 de secunde (Pentru
itemii 2-10 examinatorul trebuie sa inceteze cronometrarea dace pentru el
este clar ca subiectul a terminat, deli acesta uits sa-i spune ).
Urmati o procedure specials pentru restul itemilor. Instructiumle pot fi

scurtate cand subiectul dd semne ca a inteles clar ce are de cut. Lasati 60
de secunde pentru itemii 3 §i 4, 90 de secunde pentru itemii 5-8 §i 120 de
secunde pentru itemii 9 §i 10.
Numai o singurs incercare este permisa pentru itemii 2-10 ~i nu se face nici
o demonstratie privind ordinea corecta.
INTRERUPERE Dupa 4 e~ecuri consecutive, incepand cu Itemul 2.
SCORARE Itemul 1 : 2 puncte pentru reu§its la prima incercare ; 1 punct

pentru reu~ita la a doua incercare .
Itemii 2-10 : 2 puncte pentru fiecare aranjament corect realizat
in timpul limits (Observati ca sunt doua aranja- .
mente pentru Itemul 8 ~i pentru Itemul 10)
1 punct pentru Iiecare variants acceptabild, termi-
nate in timpul limits (Observati ca sunt doua
variante pentru Itemul 2 *i o variants accepta-
bila pentru itemii 5,8 ~i 10)
NOTAREA ARANJAMENTULUI DE IMAGINI
Item Limita Aranjament Variante
de timp corect acceptabile
1 . Case 60 sec. CAP -
2. Flirt 60 sec. JANET JANET sau AJNET
3. Romeo 60 sec. SHADE -
4. Luis 60 sec. ARGUES -
5. Intrare 90 sec. OPENS OENSP
6. Scapare 90 sec. HUNT -
7. Deal 90 sec. HELPS -
8 . Pe§te 90 sec. ANGLER sau ARNGLE -
9. Tdlhar 120 sec. LUNCH -
10 . Taxi 121D sec. SAMUEL sau AMUELS SALMUE
Scor maximum : 20 de puncte
VOCABULAR
MATERIALE Lista de cuvinte
DIRECTII Pentru subiectii care par a avea capacitati verbale scazute se
incepe cu Itemul 1 .
Pentru toti ceilalti subiecti incepeti cu Itemul 4 (larva) ~i acordati credit
pentru itemii 1-3 daca subiectul reu§eke (primgte 1 punct sau mai multe) la
itemii 4-8. Dace la cel putin unul din itemii 4-8 subiectul obtine punctaj
zero, imediat se administreaza itemii 1-3 inainte de a se merge mai departe .
De exemplu, daca subiectul obtine zero puncte la Itemul 6, administrati
12
itemii 1,2 ~i 3 §i apoi continuati cu itemii 7,8,9 § .a.m.d., pdna subiectul

e§ueazd sa raspunda corect la 5 itemi (cuvinte) consecutivi .
Plasati lista de cuvinte in a§a fel incdt partea care contine itemii 1-20 sa fie
in fata subiectului. Spuneti :
"A~ vrea sa-mi spuneti sensul sau mtelesul unor cuvinte. Haideti
sa mcepem cu cuvantul pat; ce mseamna pat ?"
Cand pronuntati cuvdntul, aratati-1 pe Lists de cuvinte. Utilizati aceea~i
metoda de prezentare pentru toate cuvintele, adica pronuntati cuvantul §i
aratati-1 pe Lists de cuvinte.
Pentru subiectii mai capabili (mai abili) intrebarile formale §i indicarea
cuvintelor pot fi omise dupa adminsitrarea a trei itemi; este suficient doar sa
pronuntati cuvantul. Asigurati-va ca pentru fiecare cuvdnt ati folosit
pronunaa locals sau cea care considerati ca i-ar fi familiars subiectului. De
asemenea, asigurati-va ca subiectul a localizat fiecare cuvdnt pe lists. Dupa
ce Itemul 20 a fost administrat intoarceti lista §i aratati subiectului cuvintele
ramase.
Uneori este dificil de determinat dacs subiectul §tie sau nu intelesul unui
cuvdnt . In asemenea cazuri puteti spune :
"Spune-mi mai mult despre el" sau "Explica-mi ce vrei sa spui"
Oricum nu se folose§te o alts forms de chestionare . Aceea§i tactics este
permisa cdnd raspbnsul subiectului este neclar sau prea vag ca sa fie punctat
intr-un fel sau cdnd examinatorul considers ca un rsspuns punctat cu zero
puncte sau 1 punct indica faptul ca prin aceasta chestionare suplimentara
poate fi obtinut (stimulat) un rsspuns mai bun. (In cazul in care in mod clar
avem de-a face cu un rsspuns de zero puncte sau de 1 punct, o astfel de
chestionare nu mai trebuie facuta .
Toate intelesurile cuvintelor recunoscute de dictionarele standard (oficiale)
sunt acceptate (~i sunt punctate in functie de calitatea definitiei) .
Regionalismele §i jargonul sau argoul, negasite in dictionar, trebuie
punctate cu zero puncte . Daca un astfel de raspuns e dat sau daca exists
dubii in acceptarea unui rsspuns, examinatorul trebuie sa-i ceara subiectului
alt inteles al cuvdntului.
Inregistrati, cuvdnt cu cuvdnt, raspunsul subiectului la fiecare item in spatiul
corespunzator de pe Foaia de rsspuns .
INTRERUPERE Dupa 5 gecuri consecutive (raspunsuri scorate zero) .
SCORARE Fiecare item este notat cu 2, 1 sau zero puncte (vezi Anexa A
pentru principiile generale de scorare §i exemplele de rsspuns)
13
Scor maxim : 70 de puncte
Lista de cuvinte
1. Pat 19. A desemna

2. Vapor 20. $oviielnic
3. Bani 21. A obstructiona
4. larni 22. Sanctuar
5. Mic dejun 23. Compasiune
6. A repara 24. Evaziv
7. Tesituri 25. Remu~care
8. A asambla 26. Perimetru
9. Enorm 27. A genera
10. A ascunde 28. Neintrecut
11 . Propozitie 29 . Tirie de caracter
12. A consuma 30. Tangibil
13. A regla 31. A plagia
14 . A termina 32. Amenintitor
15. A incepe 33. A stanjeni
16. Domestic 34. Temerar
17. Lini~tit 35. Tiradi
18. A cugeta
5. CUBURILE KOHS
MATERIALE 9 cuburi colorate ro§u pe doud fete, alb pe alte doua fete *i
jumdtate alb §i jumatate ro$u pe alte doua fete.
9 cartona~e cu desene imprimate, legate intr-o cdrtulie
DIRECTII Subiectul lucreazd direct de pe un model (construit de

examinator) pentru Desenul 1 ~i de pe cartona§e imprimate pentru Desenele
2-9 .
In alcdtuirea modelelor ~i prezentarea desenelor examinatorul trebuie sd fie
sigur ca desenele sunt corect orientate . In cazul cartona*elor legate in
cdrtulie, prezentati fiecare desen astfel incdt marginea nelegatd a
cartona~elor sd fie cdtre subiect.
14
Cdnd construigti modelele pentru Desenele 1 ~i 2 respectati aceea~i

orientare, respectiv, marginea modelului care corespunde margimi nelegate
a cartona~ului trebuie sa se afle in fata subiectului . Pentru a preveni
subiectul sd priveasca modelul blocurilor dintr-o parte, construiti-1 in a~a fel
mcat subiectul sa-1 priveasca dinspre partea de jos al acestuia. (Card au fost
date instructiunile subiectului, examinatorul trebuie sd mute modelul de
cuburi la aproximativ 15 cm de marginea mesei unde std subiectul . Daca
subiectul este dreptaci, modelul trebuie plasat un pic lastanga de linia
perpendiculars pe corpul subiectului ; la dreapta, daca subiectul este stangaci.
Este important ca examinatorul sd vadd daca subiectul este a~ezat corect in
fata marginii mesei).
Atunci cand se expun cuburile subiectului pentru a fi utilizate, examinatorul

trebuie sd se asigure cd toate suprafetele sunt expuse, mai exact ca numai o
suprafats colorata alb/ro~u este expusa card se folosesc 4 cuburi ~i numai 3
in cazul in care se folosesc 9 cuburi .
Limita de timp permisd pentru fiecare desen este prezentatd in Foaia de

rdspuns. Cronometrarea pentru fiecare incercare incepe cand ultimul cuvant
din instructiuni este spus . Pentru desenele 1 ~i 2 incepe cronometrarea daca
subiectului 1 s-a acordat a doua incercare . Inregistrati timpul exact necesar
subiectului pentrW a completa fiecare desen, daca se incadreazd in limita de
timp . Inregistrarea corectd este esentiala pentru Desenele 3-9, deoarece sunt
alocate puncte pentru rapiditate ~i o buns performantd la aceste desene (vezi
sectia de scorare de mai jos) . Un item este ratat daca desenul subiectului
este fie grgit (exemplu: nu se potrive§te modelului), fie nu este completat in
timpul alocat. Daca la prima incercare la Desenele 1 sau 2, timpul limits
expira inainte de desenul sd fie terminat, opriti subiectul *i acordati-i o a
doua incercare .
LIMITELE DE TIMP PENTRU CONSTRUIREA MODELELOR
Modele Limita de timp
1-2 60 see. (timp pentru fiecare incercare

separata)
3-5 60 sec .
6-9 120 see.
is
INCETAREA Dupd 3 e*ecuri consecutive (un model cu doud incercari

este considerat ratat, dacd subiectul nu reu~gte la nici o incercare)
SCORARE Desenele 1-2 : 2 puncte pentru reu~itd la prima incercare ;

1 punct pentru reu~ita la a 2-a incercare
Desenele 3-9: 4 puncte pentru fiecare model realizat corect
in limita de timp, plus un maximum de
3 puncte pentru rapiditate in executarea co-
read a sarcinii (v. tabelul de mai jos). Nu se
acordd credit pentru realizarea partial corectd
sau incomplete .
SCORURI PENTRU MODELELE 3-9 CU BONIFICATII DE TIMP

INCLUSE
Model Limita Puncte cu timp bonus

de timp 4 5 6 7
3 60 sec 16-60 sec 11-15 sec 1-10 sec -
4 60 sec 16-60 sec 11-15 sec 1-10 sec
5 60 sec 21-60 sec 16-20 sec 11-15 sec 1-10 sec
Scor maximum: 51 de puncte
6. ARITMETICA
MATERIALE 7 cuburi colorate cu ro~u pe 2 laturi, cu alb pe 2 laturi ~i cu
alb *i ro~u pe 2 laturi.
DIRECTII Incepeti cu Itemul 3 ~i acordati credit pentru Itemii 1 ~i 2 dacd
subiectul reu§e§te la oricare din itemii 3 §i 4 . Dacd la itemii 3 §i 4 subiectul
e§ueazd, administrati itemii 1 §i 2 inainte de a merge mai departe .
Existd o limits de timp pentru fiecare problems. incepeti cronometrarea

imediat ce ati terminat de citit problema. 0 problems poate fi repetatd o
16
singurd datd daca subiectul cere acest lucru sau daca este clar cd subiectul
nu a inteles. Oricum cronometrarea incepe la sfdgitul primei citiri a
problemei.
Subiectul nu poate folosi creion ~i hdrtie pentru nici o problema dar nu va fi
descurajat sa-*i foloseascd degetul pentru a "scrie" pe masd.
Pentru fiecare item introduceti raspunsul subiectului in spatiul corespunzdtor
din Foaia de raspuns. Pentru itemii 10-14 inregistrati, de asemenea, timpul
consumat de subiect pentru a rdspunde la item (pentru rapiditatea
raspunsului la acgti itemi se ofera bonificatii) .
INCETAREA Dupa 4 gecuri consecutive
SCORARE 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Daca din punct de

vedere cantitativ-numeric raspunsul este corect, acordati credit chiar daca nu
sunt mentionate unitatile, cum ar fi banii, dolarii, centii. De asemenea,
acordati credit daca subiectul corecteazd in mod spontan un raspuns grgit in
limita de timp. Pentru itemii 10-14, o bonificatie de 1 punct pe item este
acordata pentru rapiditatea in a oferi raspunsul corect (vezi tabelul de mai
jos).
SCORURI PENTRU ITEMII 10-14 CU BONIFICATII DE TIMP

INCLUSE `
Item Puncte cu timp bonus

1 2
10 11-60 sec 1-10 sec

11 11-60 sec 1-10 sec
12 11-60 sec 1-10 sec
13 16-60 sec 1-15 sec
14 16-120 sec 1-15 sec
Scor maxim : 19 puncte
Probleme Limita de Raspuns
1 . Plasati 7 cuburi, toate cu fata rode in sus, in 15 sec 7

grupuri de 3 ~i 4, a§ezate cu 1 cm intre cuburi
~i cu 4 cm intre grupuri. Apoi spuneti
Cate cuburi fac impreuna ?
Inlaturati blocurile inainte de continua
2. Daca aveti 3 card ~i din ele dati una, Gate 15 sec 2
d carti iti mai raman ?
. Cat fac 4 dolari plus 5 dolari ? 15 sec $9
4. Daca cumparati benzina de 6 dolari ~i
platiti cu o bancnota de 10 dolari, ce rest 15 sec $4
trebuie se primiti ?
5. Biletele de loterie costs 25 de centi fiecare. 30 sec $1,50
Cat v-ar costs sa cumperati 6 bilete ?
6 Bauturile racoritoare sunt vandute in pa-
chete de cate 6 cutii. Daca doriti 36 de 30 sec 6
cutii, cate pachete trebuie sa cumparati ?
7. Cate ore i-ar trebui unei persoane sa
mearga 24 de mile, la o viteza de 3 mile 30 sec 8
pe ors ?
8. Daca ati cumpara 7 timbre, fiecare cos-
tand 2 centi ~i i-ati da vanzatorului juma- 30 sec 36 centi
tate de dolar, ce rest ar trebui sa primiti ?
9. Daca ati avea 18 dolari ~i ati cheltui 7 do- 30 sec $10,50
lari ~i 50 de centi, cat ti-ar mai ramane ?
10. O familie a parcurs 275 de mile in 5 ore. 60 sec 55
Care a fost vileza medie, in mile pe ors ?
11. Pretul merelor este de 31 de centi pentru 60 sec $1,86
fiecare. Care este pretul unei duzini de
mere ?
12. O familie a cumparat o mobila la mana 60 sec $600
a doua, platind 2/3 din pretul ei, adica
400 de dolari. Cat ar fi costat mobila dace
ar fi fost noue ?
13. O haina care se vinde in mod normal cu 60 sec $ 51
60 de dolari are o reducere de 15% la
vanzare . Care este pretul 09ti*-al
acw"cXs?
hainei ?
1k. Daca este nevoie de 8 ma~ini pentru a 120 sec 96
termina ceva de lucru in 6 zile, cate ma-
~ini ar fi necesare pentru ca treaba se
fie terminate intr-o ', jumatate ~,
8. ASAMBLAREA OBIECTULUI
MATERIALE 4 itemi ce necesita asamblarea unui obiect; ecranul de
expunere a asamblarii obiectului .
DIRECTII Incepeti cu itemul 1 .
Timpul limits pentru fiecare item este indicat in Foaia de rdspuns.

Cronometrarea pentru fiecare item incepe cans ultimul cuvant al
instructajului a fost rostit. Inregistrati cu exactitate timpul consumat de
subiect pentru a rezolva fiecare item, cu conditia, desigur, ca sd nu fie
depd~it timpul limita. Inregistrarea corectd a timpului este esentiald,
deoarece se acordd puncte in plus (bonificatii) pentru rapiditatea rezolvdrii
corecte a acestor itemi .
Dacd un examinator n-ar dori sa opreascd un subiect care inca lucreazd de§i
timpul limita a expirat - urmdrind, astfel, mentinerea unui bun raport §i,
totodatd, motivarea - trebuie sd noteze aranjamentul pieselor a§a cum se
prezintd el la sfar§itul timpului limita. Acest lucru este important deoarece se
acordd scoruri §i pentru aranjari partiale .
Dacd subiectul intoarce o piesa cu fata in jos, intoarceti-o cu fata in sus, fara
sa Aranjati prea mutt (discret) .
l . NiANECHIN Aranjati piesele in spatele Machetei pentru asamblat

obiecte, in acord cu expunerea aratata in paginile urmdtoare (~i pe macheta) .
Apoi expuneti grupul de piese ~i spuneti:
Daca puneti aceste piese impreuna intr-un mod potrivit ~i corect
ele vor forma ceva. Incepeti sa le puneti impreuna cat de repede
puteti. Spuneti-mi cans ati terminat.
Incepeti cronometrarea ~i acordati 120 de secunde (Pentru fiecare item al
testului, examinatorul trebuie sa opreascd cronometrarea card este clar ca
subiectul a terminat, chiar daca acesta neglijeaza sau uita sd spund
examinatorului) .
Dacd subiectul nu reu~gte sa asambaeze corect piesele manechinului, faced
acest lucru (asamblati piesele corect) §i spuneti:
Vezi, se face a~a.
Apoi treceti la itemul 2 dar nu mai acordati nici un fel de ajutor .
19
2. PROFILUL Aranjati piesele in spatele ecranului, in acord cu diagrama.

Apoi expuneti grupul de piese ~i spuneti :
Acum puneti aceste piese impreuna cat de repede poti. Sa-mi
spuneti cand ati terminat .
Incepeti cronometrarea ~i acordati 120 de secunde.
3 . MANA Aranjati piesele in spatele ecranului, in cord cu diagrama . Apoi

expuneti grupul de piese *i spuneti :
Puneti aceste piese impreuna cat de repede puteti.
Incepeti cronometrarea ~i acordati 180 de secunde .
4 . ELEFANT Aranjati piesele in spatele ecranului, in acord cu diagrama .

Apoi expuneti grupul de piese ~i spuneti :
Puneti aceste piese impreuna cat de repede puteti.
Incepeti cronometrarea *i acordati cu 180 de secunde .
INCETAREA Se aplica intreg testul tuturor subiectilor .
SCORARE Scorul pentru fiecare item este egal cu numgrul de imbinari

corecte a pieselor, plus maximum 3 puncte bonificatie pentru rapiditatea
rezolvgrii corecte (In diagrame exists cdte un "X" pentru fiecare loc de
imbinare a doua Piese) . O imbinare a doua piese poate fi consideratd a fi
corecta, chiar dacd ceea ce este realizat nu este aldturat celorlalte piese. De
exemplu, privitor la itemul 2 (Profilul), subiectul poate algtura corect cdteva
perechi de piese (nasul §i aura, cele doua piese ce alcatuiesc urechea etc .)
dar nu le combing pentru a realiza intregul profil. Acordati credit pentru
fiecare alaturare corecta, chiar dacd in asamblu sarcina nu este indeplinitd .
Observati insg ca se acordd bonificatii numai in cazul in care subiectul a
reu~it sd~rezolve itemul in intregime .
Scorurile pentru rezolvarea corecta a itemilor, farg bonificatii sunt :
Manechin 5
Profil 9
Mdna 7
Elefant 8
Este important ca examinatorul sd fie bine familiarizat cu sistemul de

scorare, pentru ca fiecare item sd poata fi scorat cdt mai repede posibil dupa
ce subiectul terming .
ao
9 COMPREHENSIUNEA (INTELEGEREA)
DIRECTII Incepeti cu Itemul l . Cititi fiecare intrebare incet subiectului .

Pentru unii subiecti apare a fi dificil sa-~i aminteascd intreaga intrebare .
Puteti repeta intrebarea, dar nu modificati nici un cuvant sau nu folositi
abrevierea. Este bine sa repetati intrebarea daca nici un raspuns nu este
obtinut dupa 10 sau 15 secunde, dar nici un alt fel de indemn nu va fi dat, in
afard de ce este indicat mai jos .
Dacd un subiect este ezitant, incurajati-1 spunand :
Da sau Continua (Mergi mai departe)
Dacd un rdspuns este neclar sau ambiguu, puteti spune :
Expfca-mi, to rog, mai multe sau Spune-mi mai mult despre
asta.
Daca subiectul nulofera un raspuns de 2 puncte la Itemul 1, spuneti:
Bine, un motiv ar fi ca face hainele curate.
Acest ajutor poate fi oferit numai pentru Itemul 1 . Itemii 3 ~i 4 reclama 2
raspunsuri corecte pentru a se acorda punctaj total. Dacd subiectul dd un
raspuns corect, dar nu-1 ofera spontan ~i pe celdlalt, cereti-i sa dea ~i un al
doilea rdspuns . Pentru itemul 3, de exemplu, spuneti :
Spune-mi un alt motiv pentru care multe alimente trebuie sa
fie gatite.
Examinatorul poate solicita un al doilea rdspuns numai o singurd data in
administrarea fiecdrui item relevant. Cu alte cuvinte, daca raspunsul al
doilea solicitat subiectului este fie incorect, fie o elaborare a primului
rdspuns, examinatorul nu mai poate cere un al doilea raspuns.
Inregistrati, cuvant cu cuvant, raspunsul subiectului la fiecare item in spatiul
corespunzdtor din Foaia de inregistrare.
INCETAREA Dupa 4 gecuri consecutive (raspunsuri scorate cu zero) .
SCORARE Fiecare item este scorat cu 2, 1 sau 0 puncte (Vezi Anexa 2

pentru principiile de scorare §i exemple de raspunsuri).
21
INTREBARILE TESTULUI
1. De ce spslam hainele ?
2. Ce anume trebuie facut daca, pe strada, gase~ti un plic sigilat, cu
adresa pe el ~i timbrat ?
*3. Care ar fi unele motive pentru care multe alimente trebuie sA fie
gatite ?
*4. De ce sunt necesare legi referitoare la folosirea copiilor pentru di-
verse munci ?
5. De ce persoanele care s-au nascut surde au dificultati in a invata sa
vorbeasca ?
6. De ce unii oameni prefers sA imprumute bani mai degraba de la ban-
ca decat de la un prieten ?
7. Ce trebuie ss faci daca, in timp ce to afli la cinematograf, e~ti prima
persoana care vede fum ~i foe ?
**8. De ce statul impune oamenilor eliberarea unui certificat de
casatorie, cand ace~tia se casatoresc ?
9. De ce trebuie ca oamenii sA plateasca taxe ?
10. Dacs te-ai rataci in padure, pe timp de zi, cum ai proceda ca sA
scapi din aceasta situatie ?
11. De ce ai nevoie de prescriptia medicului pentru a cumpara anumite
medicamente ?
12. Ce inseamns proverbul : "Bate fierul cat e cald" ?
13. De ce terenul costs mai mult in oral decat la tars ?
14. Ce vrea sA spuna proverbul : "Raurile ce nu sunt adanci sunt zgo-
motoase" ?
15. Ce mseamna proverbul : "Cu o randunica nu se face vara" ?
15.De ce este importanta libertatea presei pentru o democratie ?
*Daca subiectul raspunde cu o singura idee, cereti al doilea raspuns .

Parafrazati itemul corespunzator, spunand : "Spuneti-mi un alt motiv pentru
care
* * Daca subiectul raspunde ca statul nu are nici un drept de a impune
eliberarea unui certificat de casatorie, intrebati-1 : "Dar de ce crezi to ca statul
§i alti oameni sunt de acord cu aceasta ?" Cotati raspunsul conform regulilor
de cotare .
10. CODUL
MATERIALE Foaia de raspuns pentru pentru acest subtest, imprimata pe

ultima paging a Foii de raspuns pentru intregul test; 2 creioane fara radiere
(pentru subiect §i examinator); grila de cotare a probei.
DIRECTII Trebuie asigurata o suprafata neteda pentru desen. Daca masa

are o suprafata neregulata, Foaia de raspuns va trebui puss peste o bucata de
carton.
Dati subiectului un creion fara radiera. Plasati Foaia de lucru in fata
subiectului, aratati catre partea de deasupra itemilor §i spuneti :
Priviti aceste casute. Observati ca fiecare are un numar in par-
tea superioara ~i un sewn special in partea de jos. Fiecare nu-
mar are un semn propriu .
Aratati catre numarul 1 §i semnul sau, apoi catre numarul 2 ~i semnul sau.
Acum priviti aici, jos, unde casutele au numerele in partea de
sus, dar patratele de jos suet goale.
Aratati catre items exemplu .
Trebuie sa puneti in fiecare patrat gol semnul care corespunde,
ca acesta.
Aratati catre cdteva din primele exercitii
Aici este un 2 ; 2 are semnul acesta.
Aratati spre primul item exemplu, apoi catre semnul de sub cifra 2 din
Cheie .
Deci il pun in acest patrat, in acest fel.
Scrieti simbolul in primul patratel .
Aici este cifra 1 ; 1 are acest semn.
Aratati catre al doilea item-exemplu, apoi catre semnul de sub cifra 1 din
Cheie .
Deci 11 pun in acest patrat.
Scrieti simbolul.
Acest numar este 3 ; 3 are semnul sau.
Aratati catre al treilea item exemplu, apoi catre semnul de sub cifra 3 in
Cheie.
Deci il pun in acest patrat.
Scrieti simbolul.
Dupa ce ati marcat primii 3 itemi, spuneti:
23
Acum completati patratelele pans la aceasta linie groasa.

Aratati. Daca subiectul face o grgeala la itemii exemplu, corectati eroarea
imediat *i revedeti cum se folosgte Cheia. Continuati sa ajutati (daca este
necesar) pans cand cei 7 itemi exemplu au fost corect completati . Nu
continuati testul pans cand subiectul nu a inteles clar sarcina. Cdnd subiectul
completeaza corect itemii exemplu, incurajati-1 spundnd :
Da sau Corect
*i, la sfar~it :
Da, acum to ~tii cum sa faci.
Cand exercitiul exemplu a fost completat cu succes, spuneti:
Cand va voi spune sa incepeti, dv. o sa rezolvati restul.
Aratati catre primul item ~i spuneti :
Incepeti aici ~i completati cat de multe patratele puteti, unul
dupa altul, fara sa sariti vreunul . Veti continua sa lucrati pans
cand voi spune eu sa va opriti. Lucrati cat de repede puteti,
fara a face gre~eli.
Deplasati degetul de-a lungul primului *ir ~i spuneti:
Cand veti termina aceasta linie, treceti la aceasta.
Aratati catre primul item al randului al doilea.
Spuneti :
Incepeti !
Imediat incepeti ~i cronometrarea . Daca subiectul omite un item on incepe
sa rezolve un singur tip (de exemplu, doar casutele cu cifra 1), spuneti :
Sa le faceti in ordine. Nu sariti nici unul.
Aratati spre primul item omis ~i spuneti :
Faceti pe acesta in continuare.
Nu mai acordati nici un fel de ajutor, in afara de a reaminti (daca este
necesar) subiectului de a continua pans i se va spune sa se apreasca .
La sfdr~itul celor 90 de secunde, spuneti :
Stop.
Cronometrarea trebuie sa fie foarte precisa la acest test.
SCORARE 1 punct pentru fiecare item completat corect . Cei 7 itemi-

exercitiu nu sunt inclu~i in scorul subiectului. Nu este acordat credit pentru
itemii completati in afara ordinii date .
Folositi grila de cotare in verificarea raspunsurilor subiectului §i inregistrati
scorul in Foaia de inregistrare.
O figura este cotata ca fiind corecta daca poate fi identificata clar ca fiind
figura din Cheie, chiar daca este desenata imperfect sau daca figura
incorecta a fost in mod spontan corectaa .
24
Scor maxim: 93 puncte .
11. SIMILITUDINI
DIRECTII Incepeti cu itemul 1 ~i spuneti:

In ce fel se aseamana o PORTOCALA cu o BANANA ?
Dacd subiectul rdspunde cd ambele sunt fructe, spuneti:
Bine
$i treceti la urmdtorul item . Daca subiectul oferd un raspuns de 1 punct la
itemul 1, oferiti-i un raspuns de 2 puncte. De exemplu, daca subiectul
rdspunde "Le mananci pe amandoua", spuneti :
Ana este, amandoua pot fi mancate. De asemenea, ambele
sunt fructe.
Apoi treceti la itemul urmator . Daca subiectul gre$gte la itemul 1 sau oferd
un raspuns de 0 puncte, spuneti :
Ambele sunt fructe, ambele pot f mancate.
Apoi treceti la itemul urmator.
Itemul 2 $i urmatorii trebuie sd fie formulati in acela§i mod precum itemul
1 . Pentru itemul 2 spuneti :
In ce fel se aseamana un CAINE Si un LEU ?
Nu oferiti nici un fel de ajutor la acest item $i nici la cei ce urmeazd . Totu~i,
dacd un raspuns este neclar sau ambiguu, spuneti :
Ce vrei sa spui ? sau Spune-mi mai multe.
(Puteti folosi oricare altd formulare neutrd)
Inregistrati, cuvdnt cu cuvant, rdspunsul subiectului la fiecare item in spatiul

corespunzdtor din Foaia de raspuns.
INCETAREA Dupd 4 e*ecuri consecutive (rdspunsuri scorate cu 0

puncte).
SCORARE Fiecare item este scorat cu 2, 1 ~i 0 puncte (vezi Anexa C

privind principiile de scorare §i raspunsurile exemplu) .

25
Itemii testului
1. Portocala-banana 8. Ou-samanta
2. Caine-leu 9. Masa-scaun
3. Haina-costum 10. Aer-apa
4. Barca-automobil 11 . Poem-statuie
5. Ochi-ureche 12. Munca-j oc
6. Nasture-fermoar 13 . Musca-copac
7. Nord-vest 14. Recompensa-pedeapsa
ANEXA A
VOCABULAR - Criterii de scorare
Fiecare cuvant este scorat cu 2, 1 sau 0 puncte (Consultati principiile

generale de scorare *i raspunsurile exemplu care sunt oferite mai jos) .
In general, orice inteles recunoscut al cuvantului este acceptabil, fare a se
tine seama de eleganta expresiei . Totqi, sdrdcia continutului este
penalizate intr-o oarecare mesura; indicatia numai a ceva vag din ceea ce
reprezinta cuvdntul nu primgte nici un punctaj .
Principii generale de scorare
2 puncte
1 . Un bun sinonim ("A medita inseamna a contempla") .

2 . O utilitate majors ("Un pat este ceva in care dormi").
3 . Una sau mai multe tresaturi particulare ale obiectelor ("Un vapor are
pdnze"; "Un sanctuar este un loc sfant").
4 . Clasificarea generals la care apartine cuvdntul ("Un benut este o
moneda") . Principiul trebuie aplicat cu precautie deoarece definirea unui
cuvant in fubctie de o clasificare generals nu este intotdeauna
acceptabils.
5 . O utilitate figurative corecte a cuvantului ("Familia este celula
societetii") .
6 . Cdteva trasaturi descriptive mai putin sigure dar corecte care indice,
cumulativ, intelesul cuvantului ("Remu~carea este sentimentul superarii
*i vinovetia pe care o simti") .
7 . Verbe : un exemplu definitoriu al actiunii sau o relatie cauzala ("Poti
repara o marina pentru ca ea se mearga bine din nou"; "iti poti controla
greutatea dace iti reglezi corespunzator diets").
1 punct
In general, un raspuns care nu este incorect dar care arate o sarecie de

continut.
l . Un sinonim vag sau mai putin pertinent ("A desemna inseamna a
nominaliza"; "Tarie de caracter inseamna persistenta").
2. O utilitate minors, raspuns neelaborat ("Tesatura este ceva din care se fac
pantalonii" ; "Un sanctuar este locul pentru rugeciune") .
27
3 . Un atribut care este corect dar care nu este o trasaturd caracteristica

("lama este cdnd lucrurile mor §i se odihnesc" ; "Cand e§ti §ovaielnic,
faci ceva foarte incet") .
4 . Un exemplu utilizand cuvdntul insup, neelaborat ("lei micul dejun";
"Arati compasiune cand ajuti pe cineva care este in nevoie") .
5 . Un exemplu concret al cuvantului, neelaborat ("Anumiti oameni
asambleaza aeroplane"; "Daca ai un prieten cu adevarat, aceasta persoana
este fara de pereche") .
6 . O corecta definrree a unei alte forme a cuvantului (definirea "obstructiei"
in loc de "a obstructiona") .
0 puncte
1 . In mod evident raspunsuri grgite.

2 . Verbalizari ("Iarna vreme"; "A asambla piese") care nu conduc la nici un
fel de inteles al cuvdntului.
3 . Raspunsuri care nu sunt incorecte in totalitate, dar care sunt foarte vagi,
triviale ~i care arata o mare saracie a continutului ("O propozitie iti spune
ceva"; "Compasiunea este un sentiment pe care il ai"; "Perimetrul este o
masura a ceva") .
Pentru fiecare item este oferit un criteriu de 2 puncte, urmat de cateva
raspunsuri exemplu de 1 punct . Pentru anumiti itemi un criteriu general este,
de asemenea, oferit pentru raspunsuri de 1 punct *i 0 puncte, impreuna cu
raspunsuri exemplu . Pentru alti itemi nu este prezentat un criteriu general, ci
doar raspunsuri exemplu . Este inutil de precizat ca exemplele contin doar
cateva din multele variante posibile de raspuns. Mai mult, cele mai multe
exemple ilustreaza mai mult raspunsuri inferioare ~i nu cele care sunt in mod
evident creditabile. Astfel, exemplele de 2 puncte tind a fi printre cele mai
sarace iar cele scorate cu 1 punct sau 0 puncte sunt adesea marginale
Scor maxim: 70 puncte
Itemi ~i raspunsuri exemplu
l. Pat
2 puncte - un articol de mobila folosit pentru a dormi sau pentru a to
odihni;
Pe care dormi . . . O piesa a mobilei in care dormi . . . Te culci §i to odihne§ti .
1 punct - Are o saltea (Q . . .Un obiect din Pier (Q, o piesa de mobilier .
28
0 puncte - Mai degrabd actul somnului decat un articol sau un obiect pe

care cineva doarme .
Somn . . . U~or.
2. Vapor
2 puncte - Un vehicol care calatore§te sau transports pe spa; a transporta.
Este un vas mare ce merge pe apa . . .Panze pe mare . . . . Are panze
I punct - Plute§te pe spa . . . Compania comerciala are multe vapoare (Q) .
0 puncte - Poti merge cu el . . .Oamemi pot calatori cu el, pot cars lucruri
cu el (Q . . . Oamenii pot duce razboaie cu el.
3. Un ban
2 puncte - Bam ; ceva ce poate fi cheltuit .
Moneda. . . Poti s-o cheltuie§ti . . . A suta parte a unui leu . . . Cel mai mic ban .
I punct - Poti sa-1 folose§te pentru a face schimb (Q . . . Este facut din
cupru §i are o data pe el (Q) .
0 puncte - Este rotund, are o imagine pe el . . . Aur . . .
4. IarnA
2 puncte - Anotimpul rece; anotimpul in care soarele straluce§te din cea
mai oblica pozitie; anotimpul anului aflat intre toamna §i primavara .
Perioada rece a anului . . .Ultimul anotimp al anului (Q dupa
toamna . . . Anotimpul cand soarele este mai jos de ecuator . . . Lunile
frigide . . .Anotimpul ghetii §i zapezii, anotimpul rece .
I punct - Ideed singurului anotimp rece.
Vreme rece . . . Cand lucrurile mor §i se odihnesc . . .Cand este rece . . . Opusul
verii . . . Rece, trebuie sd to imbraci gros . . . Anotimp(Q.
0 puncte - Climat . . . Schimbarea vremii.
5. Mic dejun
2 puncte - Prima mass a zilei sau ceea ce se mananca dimineata .
Ceea ce mananci dimineata . . . Mancarea de dimineata . . . Mancarea
devreme . . .A manca dimineata . . .
I punct - mass sau inancare .
Mancare . . .A manca . . .Oua, costita, cafea(Q . . .Ceea ce mancam .
0 puncte - A sparge rapidul(Q .
6. A repara
2 puncte - A repara, a drege sau a corecta ceva care a fost stricat.
A reconstrui . . . A repara . . . A readuce la conditia initials . . . A restabili conditia
operationala . . .A face ceva stricat (defect) sa mearga .
I punct - A repara un lucru specificat .
A repara un scaun . . . Dacd ceva este defect, trebuie sa-1 repari(Q . . . A termina
sau remodels ceva. . . Ceva ce a fost defectat §i reparat.
0 puncte - A fi gata . . . A inlocui . . . A lucra acasd sau la atelier . . .
29
7. Tesatura
2 puncte - material tesut.
Imbracaminte . . .Imbracaminte manufacturata . . . Textile .
1 punct - Material pentru imbracdminte(Q . . .Bumbac sau
. Bunuri . . . Material(Q) . . . Ceva din care se fac haunele .
land
0 puncte - Ceva de imbracat . . . Te imbraci . . . Ceva facut.
8. A asambla
2 puncte - A aduce, a pune impreuna .
A pune impreuna. .A aduna . . . A colecta . . . A uni . . . A grupa . . . A unifica . . . A
pune piese impreuna pentru a face un lucru intreg.
1 punct - A aduna . . . A face ceva. . . A construi . . .
0 puncte - A completa . . . A face gata . . . A pune lucruri in ordine . . . A lucra
in fabrica . . .0amem .
9. Enorm
2 puncte - A depa§i mult ceea ce este considerat uzual ca dimensiune,
numar sau grad .
Gigantic . . . Foarte larg (mare) . . . linens . . . Monstruos de mare, mai mare decat
mare . . . Ca un gigant, o mai mare dimensiune decat cea obi*nuita.
1 punct - Raspunsuri care nu arata clar recunoa~terea extinderii
dimensiunei
Larg . . . Mare . . . Destul de mare . . . Gras . . . Mare, ca o
explozie(Q . . . Mult . . . Peste greutate . . .
0 puncte - Loc mare(Q) . . . Ceva maret se intampla.
10. A ascunde
2 puncte - A ascunde ; A tine in afara vederii.
A tine secret . . . A asunde . . . A nu lasa pe nimeni sa cunoasca ce se
intampla . . . A pune in afara vederii . . . A tine ceva pentru tine . . . A feri de . . .
I punct - A fi secret . . . Ascuns . . .In afara vederii . . . A nu spune . . . A incerca
sd ascunzi ceva(Q . . . A nu lasa pe altii sa cunoasca ceea ce ai .
0 puncte - A inchide . . . A fi in afara a orice.
11. Propozitie
2 puncte - Un grup de cuvinte exprimand o idee completa.
Propozitie completa . . . Un grup de cuvinte continand un subiect ~i un
predicat . . .Un grup de cuvinte exprimand o idee completa.
I punct - Un grup de cuvinte (fara ideea exprimann unei idei complete).
Ca atunci cand pui cuvinte impreuna . . .0 propozitie . . .0 linie de
cuvinte . . . Un grup de cuvinte cu un inteles . . . O idee completa(Q . Grup de
cuvinte care au un subiect §i un predicat . . .Grup de cuvinte care au un sens . . .
0 puncte - Perioada de timp . . .Iti spune ceva . . .0 fraza(Q . .0
lime . . .Gramatica . . .0 scurta poveste, ce-ti spune un fapt(Q.
30
12 . A consuma
2 puncte - A folosi; a distruge substanta,
A manca . . . A devora . . . A arde . . . Ca §i cum ai manca, a inlatura ceva in
intregime . . . A absorbi . . .
1 punct - A utiliza (fira ideea distrugerii substantei) .
A lua tot . . . A utiliza . . . A manca o mare cantitate(Q . . . A lua intregul
lucru. . .A lua din . . .
0 puncte - A cumpara . . . A lua un anume fel de mancare(Q . . . A utiliza
produse(Q . . . A digera . . . A consuma o multime de mancare .
13. A regla
2 puncte - A controla, a directiona, a organiza on a planifica; a aduce
ordine §i uniformitate .
A face ordine prin reguli . . . A sistematiza . . . A influenta pentru a se conforma
unor standarde . . . A guvema . . . A ghida . . . A planifica . . . A face ca ceva drept
sa mearga bine . . . A repara intr-o anumita succesiune . . . A face lucruri sa
mearga mai repede, mai incet, mai tare, mai lin . . .A face consistent.
1 punct - A repara (fara ideea controlului) .
A repara ceva ca §i cum ar apartine . . . A normaliza . . . A face ceva sa mearga
bine . . . A face sa mearga repede sau incet . . . A pune in ordine(Q . . . A face
ceva corect . . .A face ceva sa mearga la viteza la care este de presupus sa
opereze(Q . . .
0 puncte - A` face sa mearga . . . A comanda . . . Ceva ce faci in acord cu
timpul . . . A cronometra . . . A face corect . . . La timp, ca §i cand faci anumite
lucruri la un anumit timp . . .Ca §i cum ai pune un ceas sa mearga .
14. A termina
2 puncte - A sfar§i, a delimita sau a opri .
A parasi . . . A sfar§i . . . A ajunge la un capat . . . A face sa inceteze . . . A face
discontinuu . . . A fi gata . . . A expira . . .
1 punct - A sfar§i o slujba . . . Cand timpul s-a sfar§it . . . A anula(Q . . . A
ajunge la un termen . . .Anularea contractului . . .A concedia . . .Sfar§it . . .
0 puncte - A omori . . . A elimina ceva(Q . . . Limita de timp pentru
ceva . . . A muri . . . A face flnalul.
15. A ncepe
2 puncte - A incepe sau a initia .
A incepe . . . A porn . . . A incepe sa faci ceva. . . A porm un proiect .
1 punct - A proceda(Q . . . A continua . . . La inceput.
0 puncte - Cand e§ti licentiat . . . A merge impreuna cu.
16. Domestic
2 puncte - Apartinand casei, vietii familiale sau indatoriri casnice ; legat
de zona sau localitatea cuiva; domesticit; sevitor casnic.
31
In jurul casei sau gospodariei . . . Apartinand de casa sau de gospoddrie . . . Ca

acasa . . .Produse crescute acasa. . .Ceva cut in gospodarie . . .Mijloace
domesticite, cum este vacs . . .
1 punct - Acasa . . . Local . . . A domestics . . . Animal folosit la
ferma(Q . . .Opusul a ceea ce este strain(Q.
0 puncte - Civilizat(Q . . . Animalul pamantului . . . Cultivat . . . Stare a
traiului in comun . . . Civilizat sau prietenesc . . . Cineva capabil sa faca munci
necalificate(Q .
17. Lini~tit
2 puncte - Calm, lini~tit
Senin . . . Panic . . . Pacea mintii sau ceva asemanator . . . Lini~tit . . . Placid.
1 punct - Lent. . . In repaos(Q . . .Pace . . . Fericire,
satisfacut . . . Relaxat(Q . . .
o puncte - somnoros . . .Ca un tranchilizat . . .Ceva care este clar.
18. A cugeta
2 puncte - A gandi sau a delibera.
A gandi mai mult . . . A contempla . . . A gandi adanc in mod real . . . A
rationa . . . A considera . . . A gandi la . . . A medita.
1 punct - A intreba. .A to concentra . . . A descoperi o problema . . . A
ezita(Q in gandire . . .
0 puncte - A ezita (Q . . .Oamem care iii fac multe griji . . .Cei care se
indoiesc daca sa faca ceva. . .
19. A desemna
2 puncte - A alege (a selecta) pentru un scop specific ; cineva ales
pentru o functie .
A denota . . . A numi sau a indica . . . A identifica . . . A numi . . . A
specifica . . . Cineva care a fost selectat.
1 punct - A descrie . . . A spune unde este ceva . . . A distinge intre . . . A
nominaliza(Q . . .A pune pe cineva sa faca ceva . . .A alege un lider . . .Un
anumit lucru.
0 puncte - A decide . . . A explica . . . A spune unei persoane ceva. . . A
alege(Q . . .A spune .
20. $ovaielnic
2 puncte - Rezistent, nedispus, ezitant.
Nu vrei sa faci ceva . . . Nu este doritor . . . A nu fi inclinat sa faca. . . Ura~te sa
mearga mai departe ~i sa faca ceva . . . Aversiv . . . Faci ceva, dar
eziti . . . Reticent, a nu fi gata sa faci ceva .
1 punct - A nu vrea sa spui . . .Incet in a face ceva . . . A fi
contra . . .Incapatanat, nu vrea sa renunte . . .Nu vrea sa meargd .. .Nu vrea sa
32
faca ceva. . . A fi incet, a nu fi gata . . . A-i fi teams sd faca sau sd spuna

ceva(Q . . .A trage inapoi. . .
0 puncte - Fdrd grij a . . . Timid . . . Nesigur(Q . . . Nedecis . . . Refuzd sd
faca . . .A nu fi sigur de . . . Face ceva dar nu o face in mod liber(Q .
21. A obstructiona
2 puncte - A impiedica, a pune un obstacol in cale.
A blocs . . . A impiedica . . . A std in calea a ceva.
1 punct - A stopa; a servi ca interferentd .
O bariera(Q . . . A asunde un obiect din vedere . . . A interfera cu(Q) . . . Ceva in
cale . . . A prevem . . . A incetini .
0 puncte - A merge impotriva a ceva ce nu este diept . . . Termen
medical . . . A distruge.
22. Sanctuar
2 puncte - Un loc consacrat slujbei pentru Dumnezeu ; un loc al
refugiului sau protectiei .
Un loc sacru sau sfant . . .Un loc al slujbei religioase . . .Locul cel mai sacru
intr-o biserica. . . Un loc unde pasarile nu pot fi rdnite . . . Un loc sigur . . . Partea
sacra a bisericii . . . Partea bisericii in care este altarul . . . Loc sfant intr-un
templu . . .
I punct - Ceva sacru . . .Un loc ascuns(Q . . .Partea a bisericii(Q . . .Un
loc al retragerii . . . Siguranta. . . Un loc pentru rugdciune .
0 puncte - dace §i lini§te . . . Are legaturd cu religia . . . Un loc pentru
studiu . . .Un om sfant.
23. Compasiune
2 puncte - intristare, durere sau mild determinate de distresul altuia.
Mild . . . Empaie . . . Simpatie, aldturand sentimentul cuiva cu cel al altuia . . . A
avea mild . . . intristare, durere resimtite pentru o persoana. . . Interes de
dragoste, mild in sensul cel mai larg . . .
I punct - Parere de rdu . . . Durere . . . Preocupare . . . Tandrete(Q un fel de
sentiment matern . . .Intelegere . . . Sentiment pentru . . .Iertare- A consola. . . A
simti pentru alts persoand(Q .
0 puncte - Tolerantd. . .Dragoste . . .Un sentiment . . .Pasionat . . .Grijd
pentru cineva(Q . . .Sentiment adanc al dorintei sau dragostei . . .Amabilitate .
24. Evaziv
2 puncte - Tendinta de a evita ceva folosind trucurile sau istetimea.
A nu to baza pe el . . . Fricos . . .
I punct - O caracteristicd a evazivului fard o indicatie privind intentia
de a scdpa.
$mecher(Q . . . Siret, viclean . . .Alunecos(Q . . .Greu sa tins seama de . . .A nu
fi la obiect . . . A incerca sa anuleze . . . A nu fi direct . . . A evita.
33
0 puncte - Dgtept(Q . . . A nu intra in detalii(Q, Vag. . .

25. Remu~care
2 puncte - Sentimentul distresului sau regretul cauzate de sensul
vinovatiei .
Sentimentul vinovatiei . . . Chin, suferinta . . . Sentimentul combinarii vinovatiei
cu parerea de rdu . . .Regret(Q mai rdu decat asta, durere privind ceva ce ati
facut rdu . . .Dorinta de a nu fi facut ceva . . .Parere de rdu ca ati facut ceva.
1 punct - Un sentiment al nefericirii care nu este cauzat de sensul
vinovatiei .
Suparare . . . Starea de pdrere de rau(Q . . . Depresiv(nefericit) in legatura cu
ceva.
0 puncte - Supdrare . . .Ceva ce nu a fost frumos . . .Ca atunci cdnd to
rangti §i plangi . . . Durere(Q ca atunci card pierzi dragostea cuiva. O tii in
tine insuti. Cand to simti rau pentru cineva.
26. Perimetru
2 puncte - Distanta in jurul unei figuri; limite exterioare ; un hotar.
Granitele exterioare ale unui obiect . . . Distanta in jurul unui cerc . . . Marginea
unui lucru . . .Granitele sau limitele unui plan . . .Linfle exterioare ale unui
obiect.
1 punct-Marginea . . .Granita a ceva(Q . . .Linia in jurul a ceva . . .
0 puncte - O distanta . . .Masurarea a ceva . . .Utilizat in
geometrie(Q . . .Ceva rotund . . . La margine . . . Suprafata unui obiect.
27. A genera
2 puncte - A aduce ceva in domeniul existentului ; a determina ceva sa
fie ; a face ca ceva sa existe.
A genera, a da na~tere la . . . A crea . . . A procrea . . . A determina ceva sa se
intample . . . A reproduce .
1 punct - Ideea de a face sau a determina ca ceva sa se intample, dar
fara ideea cauzarii existentei .
A inventa . . . A face ceva(Q . . . A aduce ceva. . . A incepe ceva . . . A face . . . A
face electricitate(putere) . . . A produce .
0 puncte - A cauza(Q . . . A avea relatii sexuale . . . A motiva(Q . . . A
conduce ceva . . . A construi . . . A genera caldura(Q . . . A incepe . . . A face ceva
sa mearga.
28. Nepereche
2 puncte - A nu avea egal; fara pereche.
De nedepa~it . . . Incomparabil . . . Perfect . . . Mai bine decat competitie . . . De
nebatut, de neinvins . . .Nu poate fi egalat . . .Ceva ce este atdt de bun incdt
nimic altceva nu este la fel .
1 punct - Nu poate fi duplicat (fard ideea calitdtii superioare sau
excelentei) .
Nimic asemdnator(Q . . . Unic(Q . . . Nu poate fi copiat . . . Fara pret(Q . . . Nu se
poate avea altceva la fel.
0 puncte - Nu poate fi facut pereche .
Nepotrivit(Q . . . Neasemdndtor . . . Lucruri care nu merg impreund . . . Ca ~i cum
n-ati putea potrivi un bdiat cu altul . . . Doud lucruri care nu sunt la
fel(Q . . .Nimem altul nu poate face lucruri la fel cum faci tu(Q . . . Nu are nici
o pereche (Observatie - examinatii care sau acest rdspuns trebuie sd fie
rugati sd sea alt rdspuns) .
29. Tarie de caracter
2 puncte - Caracter hotdrdt, rezistentd, rdbdare, curaj, putere morals.
Calitatea fortei, tdriei . . .Rezistentd, Robustete, Vitalitate . . .Brav . . .Putere
mentald ~i fizicd . . . Curaj . . . Puterea caracterului in a face fats adversitdtii . . .
1 punct - Abilitatea de a sta cu ceva ce nu este neapdrat advers.
Rdbdare . . . Persistentd . . . Hotarare . . . Putere, fortd(Q . . . Puterea vointei .
0 puncte - A face mai puternic . . . Zel . . . A privi spre
viitor . . . Pregdtire . . . Integritate . . . A-ti nega propriile pldceri . . . O virtute(Q ce
determind vointa de a face bine ~i de a evita rdul . . . Puternic(Q .
30. Tangibil
2 puncte - Capabil de a fi atins sau inteles ; real .
Ceva pe care puteti pune mainile (degetele) . . . Palpabil . . . Material . . . Are
substanta . . . Ceva concret ce este opus abstractului . . . Este real ~i poate fi
vdzut. .Un lucru real . . . Evident materialice*te .
1 punct - Capabil de a fi vdzut; solid.
Poate fi vazut . . . Ceva la care poti ajunge . . . Este solid . . . Concret . . . Evidenta
vizibild.
0 puncte - Posibil . . . Capabil de a fi distrus(Q . . . Ceva care este de
valoare . . .
31. A plagia
2 puncte - A fura ideile sau productife artistice ale altuia ~i
considerarea for ca fiind proprii.
A pune numele propriu pe munca altcuiva . . . A fura credit pentru achizitiile
cuiva . . . A lua fard aprobare, cel mai des in scris, munca altuia *i
considerarea acesteia ca fiind proprie . . . A fura muzica cuiva ~i considerarea
ca fiind creatie proprie . . . A pretinde scrierile altcuiva.
1 punct - A fura sau a copia (firs ideea trecerii productifor ca fiind
proprii).
A fura ceva, cum ar fi scrieri apartinand altcuiva(Q . . . A lua munca literard a
altcuiva(Q . . .A copia ceva ce a fost permis . . .A utiliza ideile altcuiva(Q .
35
0 puncte - A in~ela(Q . . . A plictisi . . . A fura(Q . . . A beneficia din

munca altuia (Q.
32. Amenintator
2 puncte - A prevedea ceva rdu.
A avea o presimtire rea . . . De rdu augur §i semnificativ . . . A se intrevedea
ceva in iiordtor, inspaimdntdtor . . . Sentimentul ca ceva rdu se va
intampla . . . Plin de teams
. Sinistru .
1 punct - Periculos . . .Un avertisment . . .Inflordtor. . .Lucrur1
groaznice, cumplite . . .Periculos, primejdios . . .Misterios . . .Nu este bine(Q
este rdu sau periculos . . . Se va intdmpla(Q .
0 puncte - Straniu . . .intuneric . . . Serios . . .Ceva
necunoscut(Q . . . Neuzual . . . Teribil . . .
33. A impovara
2 puncte - A impiedica mi§carea, a incarca, a pune greutate mai
multa, a impovara
A pune greutate, facand mai nefolositor . . .A incarca . . .Supraincarcare . . .A
face ceva cu greutati adaugate . . . A obstructiona, a impiedica . . . A face ceva
mai greu, dacd to cari ceva §i eu iti sau mai mult.
1 punct - A prelua. . . A apasa(Q . . . Ceva este in calea to sau to
necaje§te . . . A adauga probleme la probleme . . . A oprima(Q . . .
0 puncte - A prelua . . . A include pe Cneva . . . A tine(Q) . . . Ca §i cum
ceva to-ar tine jos`
34. Indraznet
2 puncte - Arata cutezanta §i obraznicie, comportament imprudent
sau comportament care aratd dispret fats de obiceiurile sociale uzuale .
Cutezanta . . . Neinfricat §i brav. . . Curaj §i obrdznicie . . . Neru§inat,
neobrdzat . . .Nesabuit, nechibzuit . . . Spirit aventurist . . . Temerar . . .Insolent . . .
1 punct - Brav. . . Zgomotos §i obraznic . . . Persoana care nu-§i prea
pune probleme in legaturd cu altii . . . Istetime dusa pang la punctul in care
devine nepoliticos . . .
0 puncte - Zgomotos . . .Aproape de necrezut la fel ca o mare
minciuna(Q . . . Cineva care este atragator . . . Sincer, deschis . . . Arogant .
35. Tirada
2 puncte - o cuvantare emotionald lungd marcata de suparare sau
cenzura.
Zgomotos §i nebunesc . . . Furie verbald. . . Vorbire care sperie, care
ameninta . . . Curgere ostila de cuvinte . . .0 cuvantare suparata . . . Volum al
unui limbaj rapid, folosit cu intentia de a pedepsi .
1 punct - 0 cuvantare (fard nici o indicatie privind tonul supdrat).
36
O lungs cuvdntare . . . O mare de cuvinte . . . Agitatie verbala . . . A mustra . . . A

dojeni . . .
0 puncte - A-§i pierde cineva temperamentul . . . A potrivi
sentimentului intern . . . O furie(Q . . . Furie, manie, turbare . . . Asociat cu
violenta §i suparare, conducand la pierderea controlului uman sau
natural . . . lzbucnire(Q .
37
ANEXA B
INTELEGEREA - Criterii de scorare
Fiecare item este scorat cu 2, 1 sau 0 puncte, depinzdnd de gradul de

intelegere exprimat ~i de calitatea rdspunului . In scorarea fiecdrui item
examinatorul trebuie sa compare rdspunuul subiectului cu criteriile generale
§i cu raspunsurile exemplu oferite mai jos pentru fiecare intrebare . Fard
indoiald unii subiecti vor oferi rdspunsuri neuzuale care nu sunt
exemplificate. In asemenea situatii, scorul trebuie sd fie determinat de cdtre
judecata proprie a examinatorului . Cele mai multe dintre exemplele de 0
puncte sunt rdspunsuri marginale ; cele care contin evidenta unei intelegeri
pot determina examinatorul sd ceara lamuriri suplimentare intr-o manierd
neutrals a*a cum este precizat in cap. 5 .
O atentie particulars trebuie acordatd scorarii itemilor care reclamd doud
rdspunsuri corecte pentru a primi credit total (acgti itemi sunt indicati cu un
astensc). Pentru a primi credit total subiectul trebuie sa exprime cel putin
doud din ideile generale care sunt indicate . Credit total nu poate fi acordat
dacd subiectul nu ofera doud rdspunsuri, ambele exprimdnd aceea~i ideee
(de exemplu, numai 1 punct este cd~tigat dacd subiectul rdspunde la itemul 3
spunand cd multd dintre alimente trebuie sd fie gdtite deoarece "gdtitul
omoard microbii" ~i "Nu este sdnatos sd mdndnci alimente negatite") .
Itemii, criteriile generale ~i raspunsurile exemplu
1 . De ce ne spalam hainele ?
2 puncte - Un raspuns care include on implicd puternic ideea
curateniei .
Pentru a le pasts curate . . .Pentru a avea un costum curat . . .Pentru a inldtura
murddria (mizeria) . . . Pentru a inldtura microbii . . . Pentru ca sa arate bine ~i
curate . . . Pentru cd se murdaresc . . . Este sdndtos.
1 punct - Un rdspuns care include ideea atractivitdtii dar nu
mentioneazd curdtenia .
Ca sd arate bine(Q . . .Pentru ca sd ardti bine(Q . . .Pentru ca ele sa nu
miroase(Q .
0 puncte - Un rdspuns care nu include referinta la curdtenie sau
atractivitatea .
38
Pentru cd este luni . . .Este un lucru bun pe care trebuie sd-1 faci . . .Pentru ca
Biblia spune asta.
2. Ce anume trebuie sa faci daca, pe strada, gase~ti un plic sigilat, cu

adresa pe el ~i timbrat ?
2 puncte - Recunoa§terea faptului cd scrisoarea trebuie sd fie puss la
po~td imediat.
A o duce la po§td . . . A o da unui po§ta§ . . . A o pune in cea mai apropiatd
curtie po§tald.
I punct - Recunoa§terea faptului cd scrisoarea este proprietatea
cuiva dar o idee mai sdracd privind ceea ce trebuie facut cu ea.
O predau politistului . . . A incerca sa gase§ti cel cui ii apartme scrisoarea .
0 puncte - Nu este prezentd nici ideea ce trebuie facut cu scrisoarea
§i nici ideea cd scrisoarea este proprietatea altcuiva .
O las acolo . . . O deschid.
*3. Care ar fi unele motive pentru care multe alimente trebuie gatite ?
- General: Imbundtdtesc gustul
Are un gust mai bun . . . A le face sd aibd un gust mai delicios . . . Gdtitul
permite eliberarea aromelor din alimente . . . Mai apetizant.
- General : Permite sau u~ureazd digestia
Fac alimentele mai u*or de digerat . . . Ajutd la a face mdncarea mai
digerabild.
- General: Previne imbolna-virea .
Nu este sdndtos sd mdnanci anumite alimente, daca ele nu sunt
gatite . . . Gdtitul omoard microbii . . . Alimentele negdtite pot sd-ti facd rdu.
- General : Imbundtdtesc structura alimentelor .
Gdtitul face carnea (legumele) mai moi . . .Le face mai u§or de mestecat . . .Nu
poti sd mesteci carne crudd. . . Le face mai comestibile .
2 puncte - Un rdspuns recunoscand cel putin doud din cele 4 idei
generale oferite mai jos .
I punct - Un rdspuns recunoscand una din cele 4 idei generale .
0 puncte - Un rdspuns sugerand cd alimentele sunt gatite din
motive lipsite de importantd (exemplu, pentru a se conforma obiceiurilor) .
Retetele iti spun sd gdtgti . . . Pentru ca sd pui lucruri impreund. . . Pentru
nutritie(Q . . . Pentru ca sd poti mdnca alimente fierbinti . . . Cei mai multi
oameni preferd sd consume alimente gdtite . . .Pentru cd ele sunt crude(Q .
* Daca subiectul replica numai cu o singura idee, cereti-i al doilea
raspuns.Parafrazati itemul, spunand : "Spune-mi alt motiv de ce . . . "
39
*4. De ce sunt necesare legi referitoare la folosirea copiilor pentru

diverse munci ?
- General : Protectia sanatatii copiilor.
Anumite slujbe sunt prea periculoase pentru copii . . .Copiii au nevoie de aer
curat ~i de stralucirea soarelui . . . Crgterea copiilor nu poate ft realizata prin
munca precum adultii.
- General : Educatie
Scoala trebuie sa vina prima . . .Munca nu trebuie sa interfereze cu educatia
copiilor .
- General : A evita exploatarea copiilor.
In felul acesta copiii nu sunt abuzati . . .Anumiti proprietari au avantaje prin
folosirea copiilor . . . Copiii pot fi folositi excesiv ~i platiti mai prost.
- General: Stabilitatea pietei de munca a adultilor.
A face slujbele disponibile pentru adulti . . .Cei ce folosesc copii la munca
subestimeaza scala privind plata . . .In felul acesta copiii nu inunda piata
munci.
2 puncte - Un raspuns recunoscand cel putin doua din cele 4 idei
generale oferite mai sus.
1 punct - Un raspuns recunoscand una din ideile de mai sus .
0 puncte - O idee vaga a protectiei sau nici o explicatie privind
intrebarea de ce munca copiilor nu este bung.
Munca mai ieftiria(Q . . .Injurii la adresa copiilor(Q . . .Copiii nu pot avea
grija de ei in~i~i. . .A pregati copiii pentru viitorul lor(Q . . .A preveni
incercarea de a se profita de pe urma copiilor(Q . . . A proteja copiii(Q.
4. De ce persoanele care s-au nascut surde au dificultati in a invata sa

vorbeasca ?
2 puncte - Recunoa~terea ca vorbirea este legata de auzul altora care
vorbesc.
Trebuie sa auzi ca sa imiti sunete . . .Nu este model privind cum sa
vorbe~ti . . .Ei nu-i and pe altii cum vorbesc, de aceea nu invata cum sa
vorbeasca . . . Deoarece poti sa inveti sa vorbgti auzindu-i pe altii .
1 punct - Ideea ca vorbitul *i auzitul sunt legate fara a se pune
problema cum.
Ei nu pot auzi, deci ei nu pot sa vorbeasca(Q . . . Nu pot auzi cum se produc
sunetele . . . Ei nu pot niciodata sa spuna forma corecta a
cuvintelor . . .Deoarece el nu poate auzi ce i se spune . . .Nu poate vorbi
deoarece el nu poate auzi(Q . . . Ei nu pot auzi sunetul propriei for voci.
* Daca subiectul replica numai cu o singura idee, cereti-i al doilea raspuns.
Parafrazati itemul, spunand : "Spune-mi alt motiv de ce . . . "
40
0 puncte - Nici o idee privind interdependenta dintre a auzi cum

vorbesc altii ~i a inveta se vorbgti.
Glandele sunt conectate . . . Trebuie se fie ceva legat de faptul ca nervii sunt
slabi . . . Tine de modul cum to na~ti . . .Nu poti auzi(Q.
6. De ce unii oameni prefers ss imprumute bani mai degrabs de la

bancs decat de la prieteni ?
2 puncte - Recunoa*terea modului specific in care prietenia poate fi
afectate cand se imprumute bani; recunoa~terea avantajului specific al
imprumuterii banilor de la bance.
Un prieten poate avea urgent nevoie de bani ~i to poti se nu-i
ai . . .Imprumutul de la bance iti asigure intimitatea . . .0 bance este
impersonale ~i obiective . . .Un prieten poate spune altor
prieteni . . .Imprumutul de la bance iti favorizeaze independenta
personale . . . A imprumute de la bance stabilgte creditul . . . Poti imprumute
mai multi bani de la bance.
~1 punct - Recunoa~terea faptului ce imprumuul de la un prieten
poate afecta prietenia, dar fare explicatii .
Astfel nu to simti obligat fate de un prieten . . . Este bine de evitat se ai
dificulteti personale cu prietemi . . .Banii aduc cu ei probleme intr-o
prietenie(Q . . . Este mai mult o probleme de afaceri .
0 puncte - Un vag respuns sau unul care sugereaze ca imprumutarea
banilor este o cale sigure de a pune capet unei prietenii.
Nu este o afacere bung se imprumuti bani de la un prieten(Q . . . O bance iti
ofere mult timp pentru a pleti . . .Prieteniile iau sfar§it atunci cand apare
problema banilor. . . Cand imprumuti de la un prieten, to poti a~tepta ~i la
aparitia unor probleme . . . Te simti mult mai obligat se pletgti.
7. Ce ar trebui ss faci dacii, in timp ce to afli la cinematograf, e~ti prima

persoans care vede fum ~i foc ?
2 puncte - Recunoa~terea faptului ce o persoans ce are o anumite
responsabilitate, cum ar fi managerul, trebuie se fie anuntate .
A spune managerului . . . A spune casierului . . . A spune plasatorului .
1 punct - Recunoa~terea faptului ce trebuie initiate o actiune
responsabile, deli nu este eficace imiediat.
Suns alarma pentru foc . . . A incerca se stingi focul sau se suni la pompieri .
0 puncte - Descrierea actiunilor care ar crea panice sau care nu ar
avertiza dezastrul.
41
Strig: "Foc!" . . . A§ face tot posibilul sd ies afard . . . Sa stai calm(Q) . . . A

avertiza pe altii(Q . . . A fugi . . . A merge cdtre cea mai apropiatd igire . . . A
merge dupd apd.
*8. De ce statul elibereaza oamenfor un certificat de casatorie cand

ace~fa se casatoresc ?
2 puncte - Recunoa*terea faptului cd este pentru inregistrarea
publics sau pentru a asigura controlul asupra institutiei casdtoriei .
A tine o evidenta a celor cssdtoriti . . . A controla §i regla casatoriile . . . A avea
control asupra faptului cd cei ce se casatoresc indeplinesc conditiile cerute.
1 punct - Un rdspuns care implica utilizarea inregistrarii publice,
ford insd a afirma acest lucru; un motiv specific bine explicat ; doud sau mai
multe motive neelaborate.
Pentru scopuri legate de recensdmdnt . . . Proba casdtoriei in caz de probleme
legale (Q . . . Este un document legal . . . Pentru a preveni rude apropiate sd se
cdsdtoreasca. . .Pentru a preveni bigamia . . .Pentru a dovedi cd qti
cdsdtorit(Q . . .Astfel copii for vor fi legitimi .
0 puncte - Nerecunoa*terea nevoii de inregistrare sau referinta la
consecinte irelevante sau triviale.
A proteja casa . . .Astfel poti privi la arborele familiei(Q . . .Deoarece
protej eaza urma*ii(Q . . . Motive de sandtate . . . A face legal(Q) . . . Pentru
scopuri legate de taxe .
9. De ce trebuie oamenii sa plateasca taxe ?

2 puncte - Sprijin pentru guvern sau pentru institutiile
guvernamentale .
A sustine guvernul . . . A sprijini guvernul . . . Astfel ora~ele ~i comunitatile pot
merge mai departe . . .A pldti pentru servicife publice.
1 punct - Mentionarea specifics a 2 sau mai multe institutii
sustinute de catre guvern.
A pldti pentru departamentul de politie, pentru drumuri etc . . . Pentru
sustinerea tuturor ~colilor, a tuturor institutiilor . . .Pentru sprijinirea
institutiilor de tot felul(Q, a ~colilor §i inchisorilor .
0 puncte - Referintd la o institutie specifics, organizatie sau
munca, fard a specifics faptul cd taxele sunt utilizate pentru intreaga
structurd a guvernului.
A plati muncitorii ors§ului(Q . . . Este guvernul lor, pentru protectia fats de
* Dacd subiectul spune cd statul nu are nici un drept de a cere acest lucru,
spuneti : "Dar de ce crezi cd statul §i alti oameni accepts aceasta cerintd ?"
42
gangsteri. . .Pentru ~omeri. . .Pantru ca alti oameni sd poata face mai multi
bani . . .Ajuti ora~ul ~i ora§ul to ajuta pe tine . . .Este ilegal sa nu
plate§ti(Q . . . A imbunatdti economia(Q (Q) .
10. Daca to-ai rataci in padure, pe timp de zi, cum ti-ai gasi gasi drumul
de ie~ire ?
2 puncte - Orice modalitate de a utiliza motivat anumite fenomene
naturale pentru a gasi o ie*ire sau o sistematicd abordare a problemei.
A incerca sa mergi intr-o directie dupa soare (rau, mu~chi) . . . A lua o directie
dupa soare . . . A utiliza ceasul in calitate de compas (explicand in
intregime) . . . A cduta un rau sau o cale pe care s-o urmezi pentru a evita
mersul in cerc.
I punct - Mentionarea unor mijloace intampldtoare de a gasi o cale
de ie§ire sau un raspuns partial de 2 puncte, neexplicat.
Cu aj utorul soarelui(Q . . . Mu§chi(Q . . . Urmand un rau(Q . . . Urmand o
cale(Q . . . Mergi in directia soarelui(Q . . . Te urci in cel mai malt copac *i
incerci sd localizezi un reper. . .
0 puncte - Utilizarea unor fenomene fyard sells sau care nu sunt
demne de incredere; bazarea pe oameni.
A incerca sa gdse§ti un politist care sd to ajute . . .Continui sa- mergi . . .Incerci
sd gdse§ti calea pe unde ai venit . . . A§tepti un pddurar . . . A~ striga . . . A§ tipa.
11. De ce ai nevoie de prescriptia medicului pentru a cumpara anumite

medicamente ?
2 puncte - Indicatia clam privind pericolul personal asociat cu
folosirea necorespunzatoare a medicamentelor .
Pentru ca sd nu to otrave~ti on sd to faci ~i mai bolnav. . . Deoarece pot sa-ti
facd rdu . . .Deoarece pot sd-ti facd rdu dacd le folosgti
necorespunzdtor . . . Deoarece au efecte secundare negative .
I punct - Recunoa~terea motivului specific care se aplicd
controlului unor (dar nu a tuturor) medicamente prescrise, sau care
sugereazd pericol doar prin implicatie.
Deoarece medicamentele pot conduce la formarea unui obicei . . .Deoarece
medicul cunoa§te dozajul corect(Q . . . Ar putea sd-ti dea o urticarie .
0 puncte - Un motiv vag sau incidental pentru controlul
medicamentelor periculoase.
A controla distributia lor(Q . . . Doctorul §tie cel mai bine . . . Guvernul solicits
aceasta(Q . . . Pentru ca sd fii sigur ca lei lucruri bune . . . pentru siguranta
ta(Q . . . Oricine poate sd le cumpere fard prescriptie .
43
12. Ce mseamna proverbul : "Bate fierul cat e cald" ?

Daca rdspunsul este un alt proverb, cereti explicatie pi scorati in acord cu
criteriile.
2 puncte - O generalizare abstracts .
Cand apare o oportunitate, incearcs sa obtii un avantaj din aceasta . . . Sd faci
cat timpul nu s-a sfar~it . . . Sa faci atunci cand ai o ~ansd.
1 punct - o instants specifics sau o generalizare care are legdturs
dar nu este destul de echivalentd .
Nu intarzia ss-ti faci munca . . . Fd-o astdzi . . . Daca ai o idee buns, mergi mai
departe cu ea, inainte ca altcineva ss se rdzgandeascd.
0 puncte - Nerecunoa~terea faptului ca aceasta afirmatie este un
proverb ; un raspuns despre greve; o vaga explicatie privind avantajul legat
de o situatie la un nivel personal ; o traducere sau elaborare literald.
Sd faci primul lucru care iti vine in minte . . . Calca-ti hainele cans fierul este
cald . . . Ss-ti urmezi impulsul . . .Fierul trebuie sd fie fierbinte pentru a fi
indoit(Q .
13. De ce terenurile de pamant costs mai mult in ors$ decat la tars ?

2 puncte - Mentionarea cererii cu oferta limitats sau cu
implicatiile ofertei limitate.
Legea ofertei ~i cererii . . . Mai multi oameni vor pamant in oral . . . Pentru ca
este mai putin pdrtldnt ~i mai multi oameni il vor . . .Este mult mai greu de a-1
obtine in ors§(Q nu este suficient pentru cei care il vor.
1 punct - Ideea ofertei fara implicatia cererii; ideea cererii fara
implicatia ofertei limitate ; mentionarea mai mult de un singur convenient
privind traiul la oral, cum ar fi, teatru, magazine, strdzi, utilitati .
A pleca la ora~(Q . . .Mai putin pamant in ors§ . . .Deoarece aveti politie ~i
pompieri, mai bune strdzi . . .Mai multi locuitori in ors§ . . .Mai bune
posibilitati de a face afaceri . . . Oamenii prefers mai mult ora~ul .
0 puncte - Un raspuns care arats putin sau deloc intelegerea legii
economice implicate .
Mai mults muncs disponibils in oral . . . Are mai multa valoare . . . Fabricile ar
putea fi construite pe terenurile din ora~e . . .Constructile sunt mai largi in
oral, ele costs mai mult. . .Deoarece oricine sore§te sa trsiasca la tara(Q . . .In
oral sunt mai multe lucruri(Q, taxe §i aglomeratie .
14. Ce mseamna proverbul: "Apele neadanci sunt zgomotoase ?"

Dacd rdspunsul este un alt proverb, cereti o explicatie ~i scorati in acord cu
criteriile .
2 puncte - 0 generalizare abstracts.
44
Dace nu exists adancime, tendinta este de a vorbi o multime . . . Oamenii

superficiali vorbesc o multime . . .0amenii care nu ~tiu nimic vorbesc cel mai
tare .
1 punct - Un exemplu specific
Apa care curge deasupra unor roci fare adancime face zgomot. . .0amenii
care au un complex adesea fac mult zgomot pentru a-1 acoperi . . . Oamenii
care vorbesc mult nu gandesc prea mult . . .0amenii care gandesc ca sunt
de*tepti fac mult zgomot.
0 puncte - Nerecunoa~terea faptului ca afirmatia este un proverb;
o descriere specifics a naturii personale .
Oamenii care nu gandesc adanc sunt a*or disturbati ~i nu sunt
. Dace nu ~tii ce ss spui, nu trebuie se spui nimic(Q).
rationale
15.Ce mseamna proverbul : "Cu o randunica nu se face vara ?"

Dacd rdspunsul este un alt proverb, cereti explicatii p* scorati in
acord cu criteride de scorare.
2 puncte - O generalizare abstracts.
Nu generaliza dintr-un singur exemplu . . .Nu trebuie ss sari direct spre
concluzii . . . Nu se poate anticipa dintr-o singure experienta .
1 punct - Un exemplu specific, sau o generalizare cu care are
legature dar nu este destul de echivalents .
O indicatie a succesului nu presupune un succes complet . . .0 parte nu face
intregul . . .Dace unul invinge odata,. nu inseamne cs va invinge tot
timpul . . .0 pasere poate fi in fruntea altora dar vara poate fi ince foarte
departe .
0 puncte - Nerecunoa~terea ce afirmatia este un proverb ; o
distorsionare a intelesului proverbului la un nivel foarte specific .
Cand faci ceva bun odate, nu qti ref. . . Exists multe alte lucruri vara decat
acestea . . .A se aduna mai multi oameni impreuns pentru a rezolva o
problems.
16. De ce este importanta libertatea presei in democratie ?

2 puncte - Recunoa§terea rolului presei in a oferi publicului
informatii independent de supervizarea guvernului .
Ss critics actiumle guvernului . . . Pentru a expune abuzul puterii(Q, cum ar fi
puterea pre§edintelui .
1 punct - Recunoa§terea valorii presei ca o surse de informatie
dar independents fats de guvern este doar implicate.
45
Poti obtine informatii pentru a to decide cu cine sa votezi . . . Altfel nu ai putea

avea incredere in ziare(Q . . .Astfel poti sa cuno§ti §i alte variante ale unui
caz(Q . . . Astfel §tirile nu sunt cenzurate(Q .
0 puncte - E§ecul in a recunoa§te presa ca fiind o sursa de
informatie pentru evaluarea guvernului .
A§a poti sa §tii ce se intampla in lume . . . Te mentine informat (Q . . . A§a poti
invata cum sa gande§ti . . . A§a §tii pentru ce votezi(Q . . . Libertatea
cuvantului . . . Protejeaza democratia(Q.
46
ANEXA C
Similitudini - Criterii de scorare
Fiecare item este scorat cu 2, 1 sau 0 puncte, depinzdnd de gradul de

intelegere exprimat ~i calitatea raspunsului. Criterile generale pentru scorare
sunt urmatoarele :
2 puncte - orice clasificare generals care este pertinenta pentru ambii
membri ai perechii ("Ochiul ~i urechea sunt organe senzoriale"; "Poemul *i
statuia sunt lucrari de arts").
1 punct - orice proprietate specifics sau functie care este comuns la ambii
membrii al perechii ~i constituie o similitudine relevants ("Oul ~i ssmdnta au
coada"; "Poemul ~i statuia trezesc sentimente"). De asemenea, se acorda 1
punct clasificsrilor generale, corecte dar mai putin pertinente ("Ochiul *i
urechea sunt parti ale corpului"; "Aerul *i spa contin oxigen") .
0 puncte - proprietati specififice pentru fiecare membru al perechii,
generalizarile care nu sunt corecte sau nu sunt pertinente, diferentele dintre
membrii perechii, sau in mod clar raspunuuri grgite .
Gradul de abstractizare al raspunsului subiectului este un determinant

important al scorului. De aceea categorializarile generale primesc 2 puncte,
in timp ce numirea uneia sau a mai multor proprietati sau functiuni comune
ale membrilor perechii (o mai concreta abordare de rezolvare a problemii)
merits numai 1 punct. Astfel, afirmdnd ca un caine *i un leu (Item 2) sunt
"animale" (categoria for generals) primgte un mai mare scor decdt
affrmatia : "Ambele au coada" (o proprietate comuns a fiecarui membru). Pe
de alts parte, afirmatia conform careia o portocala ~i o banana (Item 1) sunt
"fructe" ca*tiga mai mult credit decdt afirmatia ca ambele sunt "mancare" ; in
timp ce categoria "fruct" este mai putin generals decat cea de "mancare",
ea este cea mai pertinenta categorie. Numind munca ~i jocul (Item 12)
"activitati de baza" este mai putin concret (*i deci merits un scor mai mare)
decdt "Lucruri pe care le fac oamemi" .
Bineinteles, chiar *i o abordare relativ concreta de rezolvare a itemilor
("Camele ~i leul au coada") reclama subiectului sa abstractizare ceva similar
privitor la cei doi membri al perechii . Anumiti subiecti nu pot sa faca asta *i
pot raspunde la fiecare membru separat mai mult decat la pereche ca intreg
("Poti vedea cu ochii ~i auzi cu urechile") . Deli un asemenea raspuns este o
afirmatie adevarata ea este scorata cu 0 puncte deoarece ea spune mai mult
dece membrii perechii sunt neasemanatori .
47
Daca subiectul ofera mai multe raspunsuri acceptabile la item, scorati pe cel
mai bun dintre ele. Daca un subiect ofera raspunsuri multiple la un item ~i
unul sau mai multe dintre raspunsuri sunt incorecte (de exmplu, ar putea fi
scorae cu 0 puncte daca ar fi date singure), intrebati:
" Care este dintre ele ?"
~i scorati in acord cu decizia subiectului.
Exemple de raspunsuri ce primesc 2,1 sau 0 puncte sunt prezentate, mai jos,
pentru fiecare item* .
Itemi ~i raspunsuri exemplu
1 . Portocala-banana
2 puncte - Fructe.
1 punct-Mdncare . . .Se mandnca . . .Au pielita . . .Aceea§i culoare . . .Cresc . . .
Contin vitamine.
0 puncte - Rotunde . . . Aceea§i forma . . . Contin calorii .
2. Caine - leu
2 puncte - Animale . . . Mamifere .

1 punct - Au picioare (coach) . . . Ambele mu*ca.
0 puncte - Arata la fel . . . Leul rage, cdinele latra . . . Periculos . . . Apartin
aceleia~i specii(Q .
3. Haina - costum
2 puncte - Articole de imbracaminte . . . Ve§minte . . . Straie de

imbracat . . . Imbracaminte .
1 punct - Facute din panza, din postav . . . Iti tin de cald . . . Le
imbraci(Q . . . Acoperh corpul . . . Lucruri ce le pui pe tine.
0 puncte - Haina este mai calda decdt costumul . . . Facute dintr-un anumit
material . . . Poti pune haina peste costum . . . Au nasturi.
* Cand notatia "Q" apare in regulile scorarii, aceasta indica faptul ca trebuie
obtinuta mai multa informatie de la subiect.
48
4. Barca - automobil
2 puncte - Mijloace de transport . . . Se pot face calatorii cu

amandoua . . . Mijloace de a face calatorii .
1 punct - Trebuie sa fie pilotate, conduse . . .Calatorgti cu
amdndoua(Q . . . Sunt scumpe . . . Card oamem .
0 puncte - Nimic nu este atdt de rapid precum un avion(Q . . .Mai rapide
decdt pe jos(Q . . .Consuma benzina . . .Ambele au motor .
5. Ochi-ureche .
2 puncte - Senzatii . . .Organele senzatiei ~i perceptiei . . .Receptori al

stimulilor.
1 punct - Organe . . . Parti ale corpului . . . Cuno*ti cu aj utorul lor(Q, Pentru
comunicatie.
0 puncte - Necesare pentru om . . . Vezi cu ochiul, auzi cu urechea. . .Ai
nevoie de amdndoua . . . Te provin asupra pericolului .
6. Nasture-fermoar
2 puncte - Incheietori . . . Sunt utilizate pentru a tine lucruri impreuna .

1 punct - Modalitati de a tine imbracamintea in loc . . . Le fixati pe o
haina . . . Va ajutd sa inchideti haina card este frig . . .Inchid imbracamintea.
0 puncte - Le inchizi §i le deschizi(Q . . .Parte a hainelor dv . . . .Sunt folosite
pentru a strange lucruri(Q . . . Ajuta hainele sa se potriveasca mai bine.
7. Nord-Vest
2 puncte - Directii . . . Puncte ale busolii . . . Puncte cardinale.

1 punct - Iti spun unde mergi . . . Plasate pe o harta(Q .
0 puncte - Distanta . . . A merge in orice directie . . . Directii opuse(Q.
8. Ou-samanta
2 puncte - Inceputul vietii . . . Primele stadii ale dezvoltarii . . . Reproduc ceea

din care provin . . . Substante embrionice . . . Tdndrul provine din ambele.
I punct - Lucruri cresc din amdndoua . . . Ambele au embrion . . . Produc . . . Dau
viata(Q . . . Potential pentru viata . . . Pot crea . . . Au coaj a (pielitd) . . . Mij loace
de reproducere(Q . . .Inceputul a ceva.
49
0 puncte - Cresc . . . Mdncare . . . Unul provine din altul . . . Poti sd le mdnanci pe

amdndoua . . . Sunt rotunde.
9. Masa-scaun
2 puncte - Mobila . . . Articole de mobild.

1 punct - Obiecte casnice . . . Se gdsesc in bucdtdrie ~i in restaurante . . . Se
folosesc cand iei masa.
0 puncte - Masa pentru a mdnca, scaunul pentru a sta . . . Au patru
picioare . . .Obiecte din lemn.
10. Apa-aer
2 puncte - Necesare pentru viatd. . . Trebuie sd ai aer ca sa traigti ~i trebuie

sd ai apd pentru a trdi . . .Necesare pentru functionarea corpului uman.
1 punct - Elemente . . .Au oxigen . . .Ne ajutd sd trdim . . .Mijloace de
transport . . . Al nevoie de ambele(Q) .
0 puncte - Peste tot pe pdmdnt . . .Fluide(Q . . . Substante . . . Contin
apd . . . Resurse naturale . . . Daruri ale naturii . . . Respiri aerul ~i bei apa. . . In
nori.
11. Poem-statuie
2 puncte - Lucrdri de artd . . . Creatie artisticd . . . Expresie a sentimentului

artistic.
1 punct - Fdcute de om . . . Simbolic . . . Lucruri frumoase . . . Stimuleazd
sentimentele . . . Te fac sd-ti amintgti . . . Spun povgti . . . Exprimd o emotie sau
o idee . . .Au inteles.
0 puncte - ~Un poem descrie o statuie . . . De oamem faimo~i . . . Fard
viatd . . .Citgti un poem §i de uiti la o statuie . . .Oamenilor le
plac . . . Culturd(Q .
12. Munca-joc
2 puncte - Activitdti umane de bazd . . . Lucruri pe care toti oamenii le

fac . . . Activitdti valorizate de societate . . . Oferd valoare vietii . . . Ambele
reclamd efort pentru succes.
1 punct - Lucruri pe care le faci(Q . . . Activitdti umane(Q . . . Te tin
ocupat . . . Modalitdti de a consuma timpul . . . Folosesc energie . . . Lucruri facute
pe parcursul zilei . . . Poti obtine bucurie de la amandoud .
50
0 puncte - Trebuie sa le faci pe amandoua . . . Necesitati ale vietii . . . Te mentin

sanatos . . . Le faci impreuna cu alti oameni . . . Te tin in afara pericolului de a fi
deprimat(Q .
13. Musca-copac
2 puncte - Lucruri care traiesc . . . Au viata.

1 punct - Respira . . . Cresc . . . Au nevoie de mancare . . . Create de natura. . . Parti
ale naturii . . .Au nevoie de lumina soarelui .
0 puncte - In afara . . .In aer liber . . .Folositoare pentru pentru om . . .Tin
microbi . . .
14. Recompensa-pedeapsa
2 puncte - Mijloace de influentare a comportamentului altora . . .Metode de

motivare §i stimulare . . .Mijloace de disciplina . . .Mijloace de socializare .
1 punct - Pentru formarea (controlarea) oamenilor(Q . . . A-ti exprima
atitudinea . . . A invata din gre~eala . . . Folosite de oameni pentru a crea o
anumita stare emotionala . . .Mijloace pentru asigura ca lucrurile sa fie
facute(Q . . . Raspunsuri la comportament . . . recompense .
0 puncte - Beneficiul unei persoane . . . Parintii le utilizeaza cu copiii(Q . . .
E X A M I N E R
Scores for perfect performance on the Hand with time bonuses included
7 8 9 10
51-180" 36-50" . 26-35" 1-.25"
S U B J E C T
E X A M I N E R
Scores for perfect performance on the Elephant with time bonuse s included
EXAMINER
Scores for perfect performance on the Manikin with time bonuses included
5 6 7 8
21-120" 16-20" 11-15" 1-10"
SUBJECT
EXAMINER
Scores for perfect performance on the Profile with time bonuses included
9 10 11 12
36-120" 26-35" 21-25" 1-20"
80
EXAMINER
Scores for perfect performance on the Manikin with time bonuses included
5 6 7 8
21-120" 16-20" 11-15" 1-10"
SUBJECT
EXAMINER
Scores for perfect performance on the Profile with time bonuses included
9 10 11 12
36-120" 26-35" 21-25" 1-20"
80

Wais Prezentare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Wais Prezentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

W. A. I. S.

Directii pentru administrare 5i scorare

Inregistrati, cuvant cu cuvant, raspunsul subiectului la fiecare item in spatiul

INCETATI : dupa 5 e§ecuri consecutive .

SCORARE: 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Aspectele esentiale ale

Scorul maxim : 29 de puncte

Intrebarile testului Raspunsuri acceptabile

1. Care sunt culorile drapelului Ro§u, galben §i albastru.

2. Care este forma unei mingi ? Rotunda

3. Cate luni sunt intr-un an ? 12

5. Unde rssare soarele ? La est (Daca subiectul aratd cu

6. Nume~te patru domnitori Oricare patru domnitori (de ex. :

7. Cate ssptsmani suet intr-un 52

8. Cine a fost I.L. Caragiale ? Scriitor roman . . .Dramaturg ro-

9. In ce directie ati cslstori dacs Spre sud . . . Spre sud-vest

10. In ce lunii este ziua muncii ? Mai

11 . In ce continent este Brazilia ? America de Sud

12. Cine a scris Hamlet ? William Shakespeare . . .

13. Cine a fost rege in timpul Riiz- Carol I

14. Cine a descoperit America ? Cristofor Columb

15 . De ce sunt hainele de culori in- Hainele de culori inchise absorb

16. Care este capitala Italiei ? Roma

17. Cine a fost Henri Coanda ? A inventat avionul cu reactie

18. Care este subiectul principal Creatia . . .Na~terea lumii . . .

19. Pe ce continent se afla deer- Africa

20. Ce nume este asociat de obicei Albert Einstein . . . Einstein

21. Cum face drojdia ca aluatul Ea cauzeaza fermetatia care

22. Cati senatori suet in senatul 143

23. Ce distanta este intre Paris ~i Once raspuns intre 4800 ~i

24. Nume~te trei tipuri de vase Artere, vene ~i capilare (Nume

26. Pentru ce a fost celebra Chimist. . .Fizician . . .Om de ~tiin

27. Care este populatia 23 .000 .000 locuitori (Se accepta

28. Ce este Coranul ? Scripturi mahomedane . . . Scrieri

29. Cine a scris Faust ? Goethe . . . Gounod

DIRECTII Inainte de prezentarea primului cartona~, spuneti:

Dacd subiectul nu reu§e§te sd dea rdspunsul corect la primul cartona~,

Fiecare cartona~ poate fi ardtat subiectului timp de maximum 20 de secunde .

INCETAREA TESTARII Dupa 5 gecuri consecutive

Scor maxim: 20 de puncte

Imagini Partile care lipsesc

1 . Up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Manerul de la u§a (clanta)

4 . Carte de joc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Rombul din centru (Daca subiectul

6. Urcior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . $uvoiul de spa

7 . Ochelari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Piesa care une$te cele 2 lentile

8 . Patent (Cle§te) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Surubul

9 . Barca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Suport de rams

10 . Plaja. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Urmele cainelui

11 . Oglinda. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Reflectarea bratului (Daca subiectul

15 . Ceas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . LiLimbs de la cataramd

16 . Frunza. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Nervurd (Vend)

18 . Cal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Scara de la lea

19 . Profil de femeie . . . . . . . . . . . . . . . . . . Spranceand

19. Stivd de lemne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Zdpada de pe stiva de lemne

3. MEMORIA IMEDIATA A CIFRELOR

Seria de cifre in ordine directs

DIRECTII Incepeti cu itemul 1 . Spuneti :

INCETAREA TESTARII : dupd e*ecul la ambele incercari la fiecare item

SCORARE Fiecare item este cotat cu 2, 1 sau 0 puncte, astfel :

Item Prima incercare A doua incercare

Seria de cifre in ordine inversa

DIRECTII Incepeti cu itemul 1 . Spuneti:

INTRERUPEREA Dupa gecul la ambele incercari ale unui item.

SCORARE Fiecare item este cotat cu 2, 1 sau 0 puncte, respectiv :